hrumRH
Viriipurnlnle
PI,U'TARII
Y1 li'i'I P;\It ALI'ii,lri
I
AU AFARU T:
I r r
.lir
ISTORIA] UNIVERSALA
, vol, I gi II
*tt
ETNOGRAFIA CONTlNENTELOR
vol. I.
I. P. Maghldoalel
ISTORIA DESCOPERIRILOR
GE06RAFICE
V" M, If sostoo - A, M. Necrlcl
CUM A IZBUCNIT CEL DE-AL {l.lea
RAZBOI MONDIAL
Auret Roman
DIN ISTORIA LUPTELOR REVOLU.
TIONARE ALE MUNCITORILQR
TEXTILI$TI DE LA FABRICA DE
, POSTAV ,,BUHUSI'
T. Blltan
DII{ ISTORICUL CIMPULUNGULI.JI
, MOI.DOVENESC
*r
k: [r'
'll'
TehnoCroercelacctotor r : : Gh PoPovici
I. Bancu
'liii',-.,f),i,-t')it)tbij,'io"irbil'i;iib{-it-^ai,itu'oie.t'rtt"e"i"a,tSii6tiianp2"i7pt;il.,r'mi0.ci1"temi.ai9cti'6etii'0o.isna.F\'l)deuill.lnt:e"c5:ll04aed;2''es.38i3bd.I4t3icriep1oeaa|s6rbctea0,.l1,at'Ce69Ps''.o0lelH.t3(ln(i3i'd9trre)tr6uttele0il.P'hous.cTirbe.nlirtmaliqr.olui:e-'j
T^i'D""approui"tlainieiixnSeiicc.uinlarcetaissi aunbrS.ccoli,nmie.Binilrcr.t'Irre21sv9li' la Combinatul
STALI N",
- lt.P.R.
MAOTTAPXOT UT R
BICI MAPANNHNCI VIETI PARALELE
VOL. I
sTUDru rN'r.Rollucrrv, THADUCEITE $r NOTE
de lrof . N. I. IIARBU
EDITURA ijl,rrr\ TIFICA
BUCURTJ\q,I. I, 1960
PLUTARH. VIATA $I OPE,RA SA
r. vrATA
Plutarh s-a niscut la Cheroneea, in Beolia, cdtte anul 46 al
erei noastre r.
Se cunoaqte numele tatSlui sdu : Autobulos, despre care gtim
c5" era fiul unui oarecare Lamprias. Judecind dupi studiile, rrla'
giile sociale qi cdldtoriile autorului Viepilor paralele, familia sa
trebuie si fi fost o familie instdriti 2.
natIu-n-riiC9hiervoineegeiia. a cdpdtat Plutarh primele impresii Li-jdp!, suBqa
A9ffi a inilEimii Thurion,
;b,;;tr-ffirahos, la nord-vest de
Lebadeea, in Beolia, Cherc- .tf
neea didea locuitorilor, prin poziEia sa geografici, putinta de a.
privi inspre apus cum se ridici falnic Parnafrl.Gi*ffi;;;E;
i p\€l-i-deroneeanul
Plutarh putea vedea undele Kephisului, al cirui nume era pog:g{t
a4g.!-js-mrtplg€ia greacd, iar lacul Copais, cu apele saleidddea b ".r
,ht&uIiropaatreticcudlarinda\rancteesdtuei ginut.
si scrie ;i sb citcasc d, dar. mai
a inviqa
ales pe misuri ce inainta in invdgdturi, auzea Plutarh vorbindu-se
adesea in casi despre faima Cherone,ei. Astf.el, la Ch,eroneea se
'd,ecises'e, in anul 378 i.e.n., in urma inclegtdrii dintre ogtile mace-
donene gi cele grece$ti, deznoddmintul conflictului dintre regele
Filip II qi statele elene, in ftlntea cdrota eta Atena. La Cheroneea,
Sylla invinsese, in anul 86 i.e.n., pe Archelaos, comandantul og-
n-ar fi
tilor lui Mithridates. Dach fi av:ut fost decit aceste doui fapte, 9i
incd locuitorii Cheroneei ar motive sd fie mindri ci nu lo-
cuiesc o cetate mic6 gi ne;tiutd. Dar se mai povesteau gi alte fapte
in I A se vedea articolul lui Ml m m s e n, in legltur:i cu ac€asti problemi,
,,He2rmQeusa"e,stIioVneGs Sc6oqn).uioales, II S, $ 642, a ; VII 3, r $ 7or, d,
VI N. ]. BARI3U \ PLUTARFI _ VIATA $I OPERA SA VII
in legitur;. cu cheroneea. Astfel, Plutarh insuqi scria, mai tir.zitt, \ Orinduirea sclavagisti intrase de mult in epoca declinului.
.e Cf,"ron""a fusese primul ofa$ ocupat de nivdlitori ve'igi din Constatarea ci sclavii' prost cazati, rdu hrinigi gi rdu tratagi gi
exploatagi finh mild nu mai puteau da randamentul dorit de std-
a moa pinii de sclavi gi cu greu puteau fi ginugi sub ascultare, se impu-
sese mai ales in timpul rdscoalclor de felul celei conduse de
Spartacus, care fdcuse si tremure Roma.
ffinu invinuire adusi de un mult dupb accea, a schpat-o de o Acum, pe vremea. cind studia Plutarh, principalele izvoarc de
delator roman, instigat de cetatea
gravi aprovizionare ale tirgului de sclavi, dzboiul gi pirateria, in parte
br"hom.nor. Delatorul sustinea, in 'acuzarea intentatS' aontra Che- €gl!dG?4 Faptul acesta ducea, treptat, la micgorare a re|ativb" a
foneei in faga guv,ernatorului roman ai Macedoniei, ca celatea pat- n"mEifii de sclavi cumpdragi gi la mirirea numdrului de sclavi
ticipase la asasinatul sivirgit de Damon, dar Lucius Lucullus, prin crescufi in casb. Astfel, daci pe vremea frdmintirilor qi rizboaielor
depozigia sa, a scipat Cheroneea de la picirc, iar cctatea recunos-
cdioare i-a ridicat o statuie in centrui ora'ului, rrlituri de statuia civile din epoca de destrimare a republicii romafle (sec. II-I i.e.n.)
9f.iirfiapntcicci loc accst fcl pistrate riumdrul s,clavilor cre,scufi in casi era mai mic decit numirul ,sci,a-
zeului Diony,sos. Leg"leoncda'el6,. istorisiri indoiali, Plutarh vilor cumpirafi, spre sfirqitul rs'ecolului I ,e.n. raportul se i,nver.
seazi. Faptul are o. deos'ebiti insemnitate p€ntru relaEiile din-
de tradigia istorici a auzit,
din fragedi copildrie qi in sufletul siu s-a uiscttt, 3lStgl-*qgii tte sclavi gi stipinii 'de .sclavi, mai ales daci ne gindim cd
chiar in epo'ca rdzboaielor civil,e sclavii care-gi duce.au munca
It
in casa stipinului se bucurau de a1t tratament decit sclavii de pe
"OililtitAta tt;t,rfit"-Fi"t"th a inccput s5-9i dea mai adinc
,qi politice alc vrcmii sale. intinsele latifundii. In orice caz, ut1 sciav niscut pe pimint italic,
trccuse de mai bine de un
seama d,e realitilile e,conomice, sociaic in ambiangir tomanb, nu privea lucrurile la fel ca un sclav proas-
nr,f.f, forma de guvernemint romand dupd uciderea lui Caesar'
secol de la republici la monarhie ;i, p[t venit din cine gtie ce colg al Asiei. Atit de interesagi erau
care instituis,e dictatura 'militar5, 'pe tronul imperial roman se su€- stdpinii de sclavi sE dezarmeze ura sclavilor, incit uneori au
*Jur"ta Augustus, Tiberius, Caligula. Pe cind era Plutarh copil' recurs chiar 7.a acordarea de parcele de pimint unor rsclavi 1, spre
la cirma imp"criului roman se gisea Claudius' pentru ca nu, dupd a le |tcra, aga cum dideau colonilor, despre care vom aminti
mult timp .A-i ,rrnr.r. Nero, pe cale autorul Vielilot paralele a indati. Dar nevoia d,e a a'duce imbu,ndtSgiri rsoartei sclavilor, ciu-
avut prilejul si-l vadd in anul 66 i.e'n. pe cind impdratul roman tind si preintimpine evcntuale rdscoale, a dus chiar la adoptarca
fdcea o vizitd in Grecia, iar Plutarh se gasea la studii la Atena. unor mbsuri de citre impdrafi. Astfel, irnpdratul Claudius a de-
Plutarh a avut astfel prileful .n--1lggd-$gzg$r ?4i!9*3s9gra cretat ca tofi sclavii bolnavi, abandonali de stipinii 1or gi refugiali
realititilor o"tiil"-.G-*.mfi-GG. El a fost deci contemporanul in preajma templului lui Aes,c,ulap ;i care se vindecau aici, si, fie
;ffitt""t ifi|eriul roman in anul 6/l 9 e.n. qi'
iap'oi, putut s[ ilnfeleagi ;i si resimtd r'elativa linigte a dornniei aeliberagi, iar mai tirziu ,im,pdg41gl Hadrianus---_'.".....,% tnterzis uciderea
Flaviilor gi primilor Antonini. Dar ,si incercim ,a schifa in citeva
sclavilor'. Seneca, ingelegind primejdia pe care o prezeili-lEn1il
st5pini-?xploatatea fdri mil6 a sclavilor, spune rispicat ci qi
cuvinte ta,bloul realitigilor e'conomice, rsocial'e 9i poli ice pe care le sclavii sint oameni gi trebuie tratali ca atate.
vedea Piutarh, 'tocmai cincl mintea sa era preocupati de spinoa's'e qi I lstoria IJniaersahi, vol. II, Editura $tiin1ific5, Bucutegti, rgtg, pp
complexe probleme filozoltce' 5i 6ro. A. Maqchin,
2 N. Istoria Romei Editura de Bucuregti
r9)r, pp. tt4 ti 314-t.
t Kimon, cap. I.
{t-R^ "t)'A
$, PLUTARH _ VIATA SI OPERA SA IX
VIII N. I. BARBU
';iYtStructura societSgii romane era, in general, aceeaql ca pe vre- de epoca tdzboaielot civile in senat au inceput s; intre. qi oameni
de origine modest5, din punctul de vedere al patricienilor, iar pe
mea republicii, dar acum se produc unele fapte cate, mai tirzilu, vdrienmemauAnnictiopniiilneilodrin-
aveau si duci lataprIoiaa,pere5sgt%ul dintre senatori erau recrutali
xeiiiil@i l?-g-noud orinduire social5. " "in' i de proveneau din provincii, in
ales
ePoga destr6- special din provinciile de risirit.
tn^te a ,.puLli.ii romane duseseri in acelaqi tiqo F dezvol.tarca Este ugor de inchipuit cum, o datd cu reinnoirea membrilor se-
sclavagismului 9i la ruinatea rnicilor proprietari daed.u{{imesientm'^Aincaumde' natului, concepjiile cu privjre la mdsurile care
marii latifundiari, siliEi de se schimbau gi
lucru servild, arendeazh din impasul ln care-i
ce in ce mai mult pdminturi u-nor trebuiau luate pentru consolidar,ea regimului ,sclavagist, prin in-
tdilrea imperiului.
efrguti li'beri, colo,ni, ia'nstsfcehlimd'beuzvl oultnaorer a'sur?mIe9gdleunblaQn!i-lslea-u:op-roledluaste''
fa16 de sclavi au fost Linigtea r'elativ5. care apdruse in imperiul roman o datr cu insti-
in iutu.a, Iavoizind
Agadar, ;o1@ N:turluilroetraoaamte@opnraorvhiineciiimleiicituanroeqtgeai uatiensnFliaicaeioEvr-ide9agi-itipdgu.gisdrigetrgivm1Ggpgii_riaiin6g*o1i upfsfrieonviicune.-.
ceie doui modalitili gisite de marii pderozpu,roielttaatreiasIpaigm-aaxietmqiumm9a- Astfel, in primul rind Italia qi, in al doilea rind, Grecia sint in
mentan din cdza in care-i cufundase 'I decadengd economicd fali. de. celelalte provincii ale imperiului. De
pildd, in timp ce din centrele me$tegugdregti cu un tricut faimos,
sclavagism-illiil--
Totodatil, trebuie subliniat faptul ci in aceasti epoci sporesc
considerabil' numirul qi importania libergilor. Cu aiutorui
,U1onri,i p(ecum Miletul, Efesul gi Pergamul, Sidonul, porneau in toate pdr-
oameni din aristocralia'senatoriala ficeau atacei comerciale. gile imperiului pinzeturi, obiecte de sticld coloratd, mobile ,t ., iu,
buloase, a$a cum estg
/,fi6;. l't.-,-o.J p".ron"t clln cor5.biile care ridicau aneora in porturile de pe coa,stele Spaniei,
/ tr.onius. La curtea roman [-Sa tiriVo n-il-Tti-Te- Galliei sau Britanniei porneau spre centrele meqtegugbreqti inLlrcate
lui Claudius' cu aur, argint, arami, cosifor, fier in stare brutd, din Africa, din
libe4ii au avut o deosebiti
\n' fluelnngiiin. drrl ordinului cavalerilor intrd acum oameni din munici- Gallia, din Spania qi din Asia se indreptau in toate pdrgrle coribii
inchrcate cu griu, unrdelemn, vin gi mi.sline. ItaIia gi Grecia erau
piile italice gi provinciale, comandanli de oqti, funcgionari din can-
celariile imperiale, profesioniqti cu retori, iuriqti, gra- mai ales consumatoare. In orice caz, exportul lor nu se putea
renume :
conpara cu cel practicat de celelalte provincii men;ionate.
matici.
Dar sd ne cal'peotosepbieitm. .lmnaGi mreucilat ,dpeoGlisreucl isae, cdaerestaricmu,amsenedeinmteurlet.-
Aceleagi adinci transf ormbri se petrec Ei in rindurile aristo- seazi in mod
*agiei senatoriale. Gingile patriciene vechi dispiruseri aproape
cu totul. Caius Iulius Caesar, pentru a impiedica disparilia acestei Du,pi perioada de inflorire a polisului, care pe vremea lui Pericles,
dgeeneptialdl,5;,e-@stimaurlaesfer-efn6efrfgii,i gi
pituri a aristocragiei senatoriale, ridicase citeva ,familii de plebei la infl[cdrase entuziasme, Grecia in
mai ales
rangul de patricieni. Maiorita ea atistopragiei senatoriale era con- in epoca de destrimare a republicii romane, gi Atena, in special,
struiti acum din $amilii de origine plebeiani. ffi;x'?";#ffimt;ll;trru;::':;#:ii*i# .W
.tcelagi lucru se petrece cu senatul' Dacb in primele secole ale
Romei aproape totalitatea senatului era constituitb din patricieni Tiberius a
eupnoc"azdneugplourtieeaafipvaotrribcaiendieloroa-meinnicdi imnaullat ntimRopmineai,incteel
- in nici ridicate de Caligula gi a eli erat pe tinerii luagi de acest impirar
pugin in
I lstoria Unirsersald, vol. II, p. 639. I Suetonius, Vielite celor doispreTece ce7afi. (Claudius, cap,XLII),
2 Suetoni us, Vicyile celor /oitiiezcce ezari. (ehudius, cap. XXVIII)'
Editura $tiingificd, Bucuregti, 1918.
-Edituta $tiinlific5, Bucuregti r958.
X N. I. I]AIIBU PLUTARH * VIATA $I OPERA SA XI
Neto, in schimb, s-a dezinteresat de controlarea actelor guverna- rfta"icrlsi|i'fiac"a,1ad.9evi-d.rruul dca;tisad,il(inpgru;$;et6aslc;6f sadu;c;taes,i defaimeze pe oprc- .
toril.or care s-au dedat nestingherigi 1a fai,moasele iafuri aidoma de opresiu;ea poli-
lf
celor de pe vremea destrbmdrii republicii. Dupi incen'dierea Romei' . ,in Grecia, sird,citd qi jefuiti,
fost mullumit si vadi transportindu-se din Grecia
, impiratui insugi a prelioase obiecte de atth' Cu acest prilei' Atena' liieratura a @riosdut ,5-dier;Titatd ingriiordtoare. Incepind cu epoca
la Roma cele mai
'pfoestcparrde'daautes.ifmir5fit'-omig1r6e' cEiistien Fla v i il or, a ad--firc-arrrflttinE-6ontin u d, c u mi ci excepgi i, pe pants
b.iphi, Cor,intul pi alte locali'td'1i au
inteles aonsternatea 9i minia declinul,ui, cultura greac6, 'gi,ni general, gi literatura gr.eacb", in special,
lusor de
I f"ru u..rto. nemiloase iafuri, care le aduceau atitea pagulbe rn,ate- datoriti relativei linigti atenjiei pe car.e inlpdra ii o acordi
\Iiv";ih;mil"i;,Tteit;li;o.tuzuio..of.ia#api.o-itiiaNlrt-sAt"n-T-t*BenEi.-Gua -caucrlteis€teicroi"ua-d9Aermlsemgleioabnu-iAolesls'utini-scaiLlQ-a Greciei, cun.oa$te o perioadi de inviorare, care este ,socotite de unii
cercetetori o ,,tenaq,tere". $i Plutarh este unul dintre reprezentanfii
acestei,,renagteri".
tn Grecia, de cind polisurile iqi pier'dusere aularhia econo'micd ln ce a constat aceasti ,,renaqter'e" ? In reluarea activitetii gco-
lilor in diferite odreagieiteqirecednetrea'polupcurlaateli,niingtipgoi,sdibeilitaililceilSpetocrai rfeirlie
ipEnui tie_nradilejeopreiltonudtreeasn'eqaomrpiacog;oolilotriurc,"!'m",rbav.gitauislnatrcacgthuiiprlediletamsiegaigapissdlpt,resatcrltiaeloserloreacranaleuummseplaeeci,ifaidcleaesr'
aveau oamenii
team6, de a gisi ascul,tare in pdtura conducdtoare gi la curtea
muni,cipale gi, de ,rnulte ori, pur decorative' imperiali.
naoom^Sri"ec^icgeqilieipnbadrtareioup,.ttnrisadmd"nriqr9ii6o.unparo"lleitaliec\tsiiledarabpt|ior,illiisonu,crpialeolreri,o;iapindasaunf-eledl1eecnianiucfleop,redira.ecroanercc.ou-- Bioe,in,teles ci scriitorii acestei epoci nu mai puteau fi inflicdrali
l5gucu.i.nr'rn1u.A.icirtae'"ec.l"nno, tna,crtG,,iuesnrlel,eo.ierpuvcum'suLieaitattroubaiu.rinimd9o,i-"ineuirlntbeti*enuslidc"oJo,eucrpriuinaeiu.enl"mrdoadieraendrageasipanil6rmenre,sapb.,cfassapoeutrinraratidoenp,shmtsenafiiicitclceoiifat\ziaqoreeotriefuopgiaenroeaplc9vitreroaiia$csfgetoriit.s'rdamioertinguomiizrnsiiestbeuuet'ol'usrTaiein,ii
de ideile gi sentimentele din care ri,siriserd, ca nitte flori minunate,
sffi -dii-iceasTE-poA-Tac-nn-df6rT-de-a-
e
adip,ta-Tdei gi forme literare luate din trecu't la idealurile clasei
dominante al'e epocii. A.stfel, filazofia, cu Epictet, Ammonios, Dion,
Plutarh, Marcus Aureiius, care a scris in grecegte, este preocupatb
cEmAci.ei.llaeenadxrDa.iila,l,odvanlVturidrins-tcrel*citaea,atP.;a,r""uoep"drip"o.ot.r.uoPdu.un"eno,t".rtpoe^uiJ.nu.irauu"-",rt,oiri.ifs"otnrat""imcca,*oceeufi'itup'ni,tpuiianolssotldmaii'srvcoutsauselnnufmete'iedr,paeic';iizleiucovrulidotctloueltutuarearrpi'easoligeSmeirnzcepiaaoersucelvdmducrooelucuclmudeitnnl.ieioida9su?alcil-llu-lliiDVs-ple-ueisld'epiaeltaeiii -n-rai ales de probleme de mor'a16. Istoriografia se imbogigegte cu
laf reforlca se Ite in str6-
studiile la Atena Plutarh, cind a ,avut prileiul si vadi pe imrpiraitul
Neto1. Dar ce studii a ficut autor,ul Viepilor paralele ? Am,amintit
ffirft {lffii"1;ffi ;Hg"sg#.ffi."".:;iiif, de filozoful Ammonios. Despre studiile sale de muzicd amintegte
P..l-u_t_a-r-h-_i_n=s.u+5-i2. Srudiile ;"p'
colului I e'n'' literatura letind @teX--99) antcrioare cu privire la numere 9i
Leze mai adiilc asupra teoriilor
qr-;utr.o;_en;,-ta_hoo-t_rerZiysm,samiemiuir;llputuelieitseii"tr?*.e*.anrl.egIini.aitieletitJmiliu""piiquLacul"ocadtaolnidnu"asor's,uitupiinetlae'i inoidu'rtaleaitoocv-ruciialiap1ua6dqde'iicicrahcezrp'ueseisezptioola'rppieoengeipvraaae'nflicuatual
I Plutarh, in: De E..., iap. I; Flamininus, cap.XlI; Antonius, cap.
LXXXVII,
2 De musica, cap. I, $ 6 b.
XII N. I. BARBU {I PLUTARH - VrATA $r oPERA sA t I XIII
la armonia universali. Es,te irrteresant si citdm un pasai in care rIl A inieles el qi a apreciat cum se cuvine acest sistem ? Rispunsul
i ici ne mul-
biograful din Cheroneea ne"voi6ii$G"Aeipie-sflidiile sale de mate- I [email protected]:di.m:i"t"i"i.s,'d<i=es-=ea.m---i;n--ca-u-l"Sn*.mo_a5te gi judeca pe romani.
I Emuasttircoi.pDhogpi,Sf_iocge,r,raeflautlsaczo4ncohiddiJs:culEfiuesptreoFcha-roe-Faffi?il-;vj,'ut-iof*uPsluatastrah in_ce6E-aT-5iie
cu i
t nu
ca ,sd facd o gpleunmtri,ucmi apteenmtrauticc6i...e" ur.atPulnuctai erhraam cuprins de o st'fa$- .AffiGI-a [ost, cum am spus,
studiat numai unul dintre prilejurile de a cunoaqte pe romani, cici el a
nici pasiune ;i retorica. avut mai multe. Astfel, Plutarh s-a dus de mai multe ori la Roma,
# Am vizut mai sus in ce stadiu de dezvoltare se gisea retorica pe
vremea sa. Biograful ou s:& simgit insb atras de retorici. IglA-.-.-. unde a ginut uneori conferinge qi unde qi-a fdcut mulgi prietenil.
Din Roma, a pornit qi a vizitat 9i sudul Italiei 2. Cu acest ,prilei,
-19Cicselruoaug.ie!D-tenmioEsqthae!tnae-+s!'-v,[email protected]?uradle.l..ar-a.,Pt,,e .n9e?c!e9Lsoa.r,!gccae iqtre el gi-a ficut mulgi prie,teni, printre care Q. Sossius Senecio, consul
omul in anii 99 qi ro7 e.n., Iunius Arul'enus Rusticus, praetor in anul 69 e.n,,
d;'atoiiaffiAipn:pro*o{@bll_iletigc-eas- si -ddlifsbpeuan-#+i Edi-ueTpImTut5uel-riecmaaauciTuep-vucltq;eir;tnIh[aicic3oia'mqalai,mit1ld]caeai!mFgfobrririqa1eda-gd" lsp9u9a]qPin9e{dusi1t1eli-it4itoi,cli--!9pa-3-dc-rsitetinn- ucis prin anul 94 ,e.n., C. Minu,ciurs Fund,anus, consul-suffectus in
anul ro7 ,€.,fl., pro,consul in Asia, sint cei mai de seami. lndeosebi
dnee.eaQ3.,Sl-oasusiulsegSaent epcuiote, rcnairceea,secndtliimlteonritteindeGrpercieiateqniiea.
virate' cTrd-i?;ne"o;tA; m"lti -bunhvoinEi din partea ruditorilcr, vizita.t Chero-
Lui i-a dedi-
ts orofi irtr -dri-stnrtipifri-4{-IlilF- t.e.ilo cat Plutarh unele biografii, :pr,ecum Theseus, Dion, Demosthe-
i m n -i r e a I i
ietE-CitereTe inlilfriLreazi pen tru elo
a! iq i, - e; a- u s in ncs a etc'
c in ge I or Atit de
". fost.tiE.rce/e.a..'.-o.--.'s-{.?u--r-.. -r-i-u"
- ;- Ai., t*iinT-pTmal pTGI e t*u?fi AEcp t e - a r e' mp-u t e a f i r m a c 6 I e- a
mare a Jolmali:a Plutarh,
ficut Plutarh, bizuin,du-ne pe texte pr'ecis'e din opera sa. Scrierile iS?_;.d1,;L;Tgi.l;rt4-cuet]. d ."r.ni@e*iconui
sale cu conjinu't moral ;i Vieyile p.aralele ne atatb insi' ci Plutarh consular gi
a citit gi s-a inf.ormat in mul e alte domenii, pe care nu le-am a reoomandat guvernatorului roman din Ahaia ca, in ad,ministrarea
amintit, ;i ci biograful din Cheroneea a izbutit incd devreme si-;i provinciei, sd gini seama de sfatu,rile invigatului din Cheroneea.
*inTsiunseasci o vZist*' cutmre-:A*
nu putem urmiri, decit foarte fragmentar qi Se pare ci Hadrianus i-a acordat aceeaqi atenqie 5.
nefericire, Este ugor de ingeles ci bundvoinfa ti prletenia pe car.e i-au
pufin, care au fost sluibele publice pe care le-a deginut Plutarh, acordat-o aceste personalitilli din pi,tura conduci,toare i-au dez-
ce cilitorii a tbclc.tc, ce misiuni a indeplinit. Tot ceea ce qtim este viluit lui Plutarh multe aspecte ale viegii romane. Daci in casele
in primul rind, in ordine cronologicd, ch pe vremea lui Vespasianus prietcnilor sii romani aminti;i biograful din Cheroneea a cunoscut
a fost in.sSrci'nat cu o solie din part'ea oraqului siu natal citre pro- politegea qi fastul obiqnuit in familiile de acest fel, este greu de
consulul roman al Ahaiei'. In ce a constat aceasti ,solie nu qtim, inchipuit ci Plutarh 'n-a fost in si,tuaqia de a-gi da seama 9i de alte
dar faptul in sine ne ar.af6 ci viitorul biograf se bucura de incte- infigigiri mult mai pulin pl6cute ale viejii romane, pe care le pre-
derea cetilenilor sii. Tr.ebuie subliniat cb acesta a fost, daci nu
zintd cu atita exactitate Martialis qi Iuvenalis 6 gi, impotriva clrora
primul, in orice caz unul dintre primele prileiuri de a lua personal
se ridici revoltat, satiric ai tdios, Lucian, Iuvenalis ne prczifrte,
contact cu oficialitigile romane. Cultura pe care ;i-o insuqise, precum L Numa, cap. VIII ; Poplicola, cap. XV ; Demosthenes. cap. II ; Quaes-
qi atmosfera social5 gi culturali in care crescuse i-au u$urat posibi-
tiones2cMonazsriiouasl,esc,apca. pII.;Y7O7Irb;oD, ceapc.uXrioIYsi.tate, XV $ 5zz, e.
litatea de a se orienta in si.stemul politic 9i administrativ al Romei' 3 QPuluaetstaiornhe,sVcieonSoiizle;alreess, peccatpiv.eI. V
a
S 666 d.
1 De 8..., crrp. VII, S lat, f. 5 Eusebios, Chronica. anr.i n7.
2 Cap. IL
6 Iuvenalir, I,99.
3 Praecepta reipubl,icae gerenclae, cap, XX,
XIV N. I. BARBU PLUTARH - VIATA $I OPERA SA xv
biciuind, fo$ti praetori 9i tr,i,buni scdpitagi aiungind sb cerqeasci Cu preoqii d,e l,a Delphi Plutarh a fos,t in strinse legituri t.
sportula ca ori,ce plebeu de rind, alituri de algii care iucau la iocuri Pen.tru activitate,a sa, amficlionii ;i chcron'eenii i-au ridicat ull monu-
di noroc aducind caseta €u bani 1, pini cind se ruinau ;i ei ; cu ei ment, pe cafe au scfis :
ficeau un puternic contrast al1ii, ca're, pornili pe afaceti, cuimpirau
oillae, sase, munfi intregi, folos,ind adesea iafui 9i ameninq'ar'ea DELPI]IENII SI CHERONEENII AU RIDICAT O STATUIE LUI PLUTARH
SUPUNINDU-SE HOTARIRII AMFICTIONILOR.
spre a-gi aiunge scopul 2 ; silraci care abia-gi duceau zilele 'de azl A triit in bune relafii cu concethgenii .sii gi intr-un ,cerc restrins
pe miine gi care erau luali in ris cind izbuteau 9i ei s6-qi incropeasci
o masi mai bunl 3 ; vini'tori de ,testam'ente fb'rh ,nici un pic de - alcdtuit din propriii sii fii ;i alli tineri, de a cdror indrumare se
moralitate, gata sA sivirqeasci chiar crime pentru a pune mina pe interesa indeaproape - a
sirbitorit. ziua de naqtete a lui So'crates
o moqtenirea;,sclavi infom'etagi gi riu tratagi, alituri de algii care, ;i PIato 2.
.o*piioi la viaga imorali i adesea la crimele stbpinilor, erau mai A muri,t la o vir:sti inaintati. ,Dupi Eusebi'os 3, Plutarh a murit
elegangi decit stipiniT, oblaznrci qi nesu,feriqi 5 ; fem'ei care-;i otri- in al treilea an al domniei lui Hadrianus. Totugi, avind in vedere
ci in s,crierea Despre Isis Si Osiris rse refer5 la un fapt care parc
veau b5'rbagii, sau igi pird,s'eau ,sogii gi copiii, iar ,d'acb aduceau o
zestre mare rin ci,snicie, se bucurau dc libertatea civici a vi'du- identic cu cel amintit de Iuvenalis in ,satira XV, se poate atirma cd
velor 6 ; poegi, gramatici, avo,cagi ,carc atr:ia i9i duceau viaga de azi Plutarh a murit curind dupi anul rz7 e.n.
pe miine 7. Iatd 'care sint relativ pulinele date pe care le avem asupra viegii
Trebuie ,sd pre'supunem ci Plutarh a putut obs'crva accstc asp€ctc Plutarh, de detaliat des,pre vielile
lui biograful care a scris atit
ale vi'e1ii tromane, cu atit mai mult cn ixhibiliile h-ri Ncro in Grecia altora. Caracterizind pe Plutarh numai pe baza aoestor date 5i
;i neinoetatele ao,mentarii ,care se ficeau in oirlicaeiu.ptarosvcinrhciein,d.e9ai imuflasi iudeoindu-l in lumina timpului, putem afirma, fbrd primeidia de a
ales in Grecia, asurpra moravurilor fomane ne inqela, cd biograful din Cheroneea a fost un om aqezat, echili-
si nu le treaci cu vederea. ce a simtit qi ce a gindit Plutarh cincl ' brat, neispitit de onoruri qi dem'nitigi, profund ata$at de pdm'intul
ppaarivraaevl,leuigtietii.n?Afcanuqa,dsrnpvuinanegsuavl 'oddmeelfaimniItitirovgmiinlaivcsoamir'es-dpi aupnuceninmedacvsisunPb'luaotncaahrlhiizaans-Vtafeielfloidlsect itrbitei 'sale patri'i ;i, mai aglreesc,ed;otir,n'ii'nc de a tidica faima Cheroneei,
culturii
in spe'cial, qi a general. Dersi avea prieteni
atras de aceaste via96. lntr-adevdr, ei ,qi-a petrecut cea mai mare printre personalitigi de seaml din oficial,itatea ro'mani, el s-a finut
s-o vadi ineununati
inshrcin'at cu supra- in rczervh fali de posibilitigile de parvenire care i se ofereau'
Plutarh n-a lingu;it in chip nedemn pe romani, a$a cum au fd'cut
parte amvaiei gmii ulaltiCfhaeimro6net'.caI,nppeactrairae s-a Lstri'duit unii dintre corlpatriogii si,i, iar agttatei vieqi de la Roma i-a pte-
de cit sa, el a fo'st
vcgherea construcfiilor gi a ,fo,st ,ales arhonte e. Se p'oat'e si fi deiinut
;i demnitatea de boiotarh. Atenienii l-au onorat cu cet[genia r0, fetat viaga tihniti de la Cheroneea.
Acestea sint ,afirmafiile p'e ,care le putem face despre Plutarh,
dacd ne bazbm numai ,pe felul viegii sale' Dar cercetarea operei
inscriindu-l in tribul Leontis.
1 ltlem, 1, go. 'ne va arbta care au fost concepEiiie desrpre lurn'e 9i viagi care l-au
cdlduzit i,n activita,tea ,sa. Cer'cetind orpera, vom co,m,pleta ju'dec6-
2 ldem, XIV, r4o. gil.e noastr,e de valoar,e asupra lui Plutarh ca om gi vorn avea prt-
3 ldetn, IX, rll ; XIII, 98.
a ldem, XiI, I5. lejul si prccizl'm qi m,eritele ,sale ca ,scriitor.
5 ldem, XIV, rz6 ; VI, zro ; 11I, 253.
6 I, zz ; Yl, 47. I P o m rov, Fasti Detpbici (Fasteie delfice), in ,,Jahr. f. cl. Phil"'. rss9,
7 ldem, satiri VII a lui luvenalis. p.
veclea intteaga t4932$CQibuuraromens.itc.ac, oannun.i
A se
8 P I u t arh, Demostbenes, cap. lI.
s Praec. reip. ger., cap. XV, $-9rr e ; cona., II ro, I $ 6+z f' YIII, S ztz b; Prooention, S zt7 a.
ro Quaest. comt., I ro, 3, $ 6e9 a. Quaest. 2135.
XVI N. I. BARBU a XVII
II. OPERA PLUTARH _ VIATA SI OPERA SA
Plutarh a fost un erudit gi a scris mult. Cea ,mai mare parte FILOZOFICE
a orp,erelor sale, foarte numeroase, ni s-a pi,strat. Aga-zisul catalog
al lui Lamprias numiri zz7 'de scrieri atribuite lui Plutarh, din,tre Firi si-gi expuni metodic proptiilc sale idei filozofice inrr-un sistem
bine inchegat, Plutarh a exprimat, in citeva scrieri, unele idei filozofioe de
caf€, €u ,siguranfi, muite ,sint striine, strecurate mai tirziu printr€ bazd. Intrucit ar trebui un prea mare spagiu pentru prezentarea pc larg qi
scrierile aulentice. critic a cuprinsului fiecirei opere, dim conlinutul pe scurt, urmind si facem
o critici la sfirgit. Enumer.im aceste scrieri, redind tezele fundamentale la
Scrierile sale s'e impart in doui mari categorii : A. Scrieri cu ficcrre in parte :
conlinut fJlozofic-moral, ,gtys se pot numi :H?,'xdt (Moratia) ;i B.
Bior napci).),211'ot. (Vitae parallelae - Vi,e1i Lparalele). I. RELIGIE
Pentru majodtatea scrierilor nu se poate determina timpul in ,, a) P i alo guri
care au fost co,mpuse. La locul potrivit se va arita, acolo unde se
cunoagte, cind a fost .qcrisi apera fesrpe.ctive r. i. Ilepi roU Xoxpdcou6 Sar,p.oviou (De genio Socratis) ,,Despre
daimonul lui Socrates" : nu exist5. daimoni rii, ci numai daimoni buni.
A, SCRIERILE CU CONTINUT FILOZOFIC-MORAL
2, Ilepi r6v r5rd ro0 OeoU p;a8d<o6 rrprogoupr,6vtov (De sera numinis
Se numesc scrieri cu confinut filozofic-moral, deoarecc scrierile ttindicta) ,,Dcspre intfuzierea cu care pedepsegte divinitatea" : pedeapsa
divinitigii vine adesea tirziu, pentru a da putinld vinovatului sd se lndrepte;
de acest fel predomini, insi inu toat€ scri,erile grupate in ace,asti mustririle de con;tiin15 pe care le are vinovatul sint o imediati pedeapsd;
prin pedepsirea urmagilor, divinitatea vtea si arate strinsa legSturi intre
categorie ftateazE numai prob'lem,e de m,orald, ci, dupi cum se va rudcle de singe; pentru a putea fi pedepsit, sufletul trebuie si fie nemuritor.
vedea, ,multe dintre el,e s,e ocupd de chestiuni din domeniul politicii, 3. Ilepi. tdv Bx).e).o1,7c6'rtov lploclpicov (De delectu oracuJorutn)
,,I)cspre deciclerea olacolelor" : deciderea oracolelor coincide cu sciderea
fizicii, religiei, medicin,ei.
popuIa;ici.
DupE for'm6, scrierile cu con{inut filozofic-m,oral ,se imrpart in :
4. llepl roU ltrr toU Bv Ae),goiq (De E apud Delpbos) ,,Des-
a) dialoguri 9i d'b,)ezdbiaattrpibroeib. lIenmefocrmu iudnecadriaaclotegr s,int redacrate scrie- prr' /il rlc ln Dclphi" : l7l, pus la intrarea templului din Delphi, nu in-
rile in care se serios, pe cind sc.rrrilrii allccva rlccit,,'fu cgti", pentru ca evlaviosul care vine sd intrebe
mai
orrrr:olrrl sri,si-l rcprczintc cir ctcrn.
diatribele ,sint un fel de ,expun,eri care aveau ,forma cliserta;iilor
li. llepl t,'\') U,'h /,.pd"v tt.lterpo.v TTu0iav (De Pythiae oraculis)
noastre d'e ast\zi. Plutarh trateazh aci subiecte de culturl generali, ,,Dcsprc fnpttrl cii l)ytirr nrr rrrri rlji orrcolc in vcrsuri": incercare de a te.
care nu co,mportau o va,sti docu'mentare ,gi o serioasi stringer-rqi stabili aLrtoritatcl otilcolclor.
logici.
Dupi conEinut, aceste scrieri ,pot fi im,pirgite in urmbtoarel'e b) l)ittrilte
categorii : 1. IIepi SarolSar,govia S (Dc sltl)ctstitioil() ,,Dcsprc superstifie" :
I Totodatd tinem si spunem cX vom reproduce qi in latinegte, nu numai superstifia cste mai rea dccit atcismul.
in grecegte, titlurile lucrdtilor, tocmai pentru faptul cX adesea ele au fost
scrisc curent in aceste doui lirnbi, iar cititorul intcresat si le poati ugor 2. flepi ulotSoq xai 'C)olpr,8oq (Dc Isitlc ct Ositide) ,,Despre
gisi la nevoie. Unde nu se rcptoduce qi titlul in latinegte, lucrarea a avur o Isis 5i Osiris" : apirarc a religiei lui Apollo gi, in acelapi timp, inlelegete
viagE scurti ;i s-a picrdut.
respcctuoasX fagi de mitul celor doi zei egipteni.
2
XVIII N, I, BARBU PLUTARH - VIATA $I OPERA SA XIX
2. PYTI]AGORISM 4. IA{POTRIVA STOICILOR
Dialoguri a) Dialoguri
1. fl6cepa c6v (circ,rv gpovul-tcbcepa, 'ci,aepoa-ia i c& dvuDpcr (De sol' 1. Ilepi cdrv xor,vdrv ivvor,6v ztpb6 tor)6 Xt<,rlxo'56 (De conzmunibas
leilia ant'timalium) ,,Caie animale sint rnai inteligente, cele de uscat sau notitii.t),,Despre no!iunile comune impotriva stoicilot"'
cele'de ap5" : toate animalele au o oarecare rafiune.
2. IIepi Xc<or,x6v 3vavtr,opld,ttov (De Stoicorut?t repilgnantiis) ,,Despre
2. flepi coi c& d).o14 ').67< yp'iplat (Bruta tdt;onc ilti): ,,Animalele
contradicfiilc stoicilor".
fdrd cuvint ee folos,esc cie ragiune".
b) Di.atribe
3. Ilepl ougxoqayLaq (De esu carnium) ,,Despre mincarea citnu-
rilor" : nu trebuie sd se mdnince carne de animale, Catalogul lui Lamprias menlioneaz5, intre altele, urmitoareie diatribe:
1. flepl Srxauoo0vzlq apb6 Xp0or,rcnov prplicr rpLa ,,Trei ci4i despre
4. Ilepi VotJolxitq(De musica) ,,Despre rnuzici": istotie a muzicii
si laudd a vechii muzici' dreptate impotriva 1ui Chrysippos".
3. IMPOTRIVA LUI EPICUR 2. flepi ouvl0eio(q rgbq cot5q !r<or,xor)6 ,,Despre obicei impottiva
a) Dialo guti stoicilor",
1. {Ocr o,l8' iSdcue (!v dorr, xac' 'Ezrixoupov (Non poss" suattiter 3. Ilepi to0 rrpcircou €nopdvou rcpdq Xpior,rcnov ,,Despre primul urmap
zsitsi secund,wn Epicuri praecepra) ,,Nu se poate cluce o viaqi plicutl dupi impotriva lui Chrysippos".
preceptele lui Epicur" : atac impotriva moralei lui Epicur'
5. EXEGEZA PLATONICA
2. Ei xa).6q eip1rat tb trd'0e pultcuq(De ldtantcr t:it'anrJtt) ,,Dacir
este bine spus : (treie$te ncftiut))" : atac impotriva moraiei 1ui Epicur' Din relativ numeroaselc diatribe in care Plutarh interpreta pe Plato,
ni s-au pistrat numai doui :
b) Diatribe
f . ileplciq3vTr,paiqoYulo^1ovia6(De animae procreatione in Timaeo)
catalogul lui Lamprias mentioncazi, intre altele, urmitoatcle dirttibe ,,Despre creafia sufletului in dialogul Timaios".
impotrivn lui Epicur :
2. Il).crtcovr,x& (qci^1p"ara (Platonicne qillestiones),,Probleme ln
t, IIpb6 elv coil 'Ezcrxo'lpou dxp6aorv nepi 0edv ,,impotriva as- legXturi cu filozofia lui Plato".
cultXtii lui Epicut cu privire la zci". I sd'v nolritdrv ).6','rruol, Dar catalogul lui Lamprias mai meotioneazi qi alte diatribe, precurn :
" Orr, ?ro(;o(8rr(6repx oi 'Ent,xo6peo 3. flepi coil yelbvdval xry'td fl),dc<ova rbv x6opov ,,Despre crealia
2. lumii dupi Plato".
4. fIoS eiorv a[, i86ar ,,Unde sint ideile ?"
,,Epicureii spun lucruri mai ciudate decit poelii"' S. fl6s t $].?l tdrv i8e6v p.etei].1gev ,,Cum participi materia
3. flepi piov r,:b6 'Ezcixoupov ,,lmpottiva lui Epicur cu privire la la idei".
6. flepi to[ pi pd,Xeo0ar, cfr p.crvctxi tbv 'AxocSIprxdv ]'6Yov
Vie;i."
,,Despre lipsa de opozilie dintre mantici 9i teoti.a academice"'
4. IIe;i cdrv'Ercrxougelc,rv Svocvcu<opdt<ov,,Despre contradicgiile
o*
epicureice".
'ltl
l N. I. BARBU PLUTARH _ VIATA $I OPERA SA XXI
) r. DRAGOSf EA, CASATORIA, VrATA
l DE FAMILIE, PEDAGOGIA
I
l XX
I a) Dialoguri
l 6. SCRIERI IN LEGAT.URA CU ALTI FILOZOFI 1 . 'E porr,x66 ( A.matorius) ,,De spre dragoste" : apXrare a dragostei
gi cisitoriei impotriva pederastiei.
I
b) Diatribe
I
1. IIepi gr,tra8e).giaq (De lraterno amore) ,,Despre dragostea frigeasci.,.
il Catalogul lui Lamprias mai menlioneazi 9i diatribele urm5,toate : 2. flepi tiq ei6 rci dx.yova gr),ooropyi,oc6 (De amore prolis)
illi 1. Eiq 'EprzreSox).64,,Cu privire la Empedocles".
,,Despre dragostea de copii".
2. L,t&)'eUS nepi rdv 8€xa xac4yopr,6v ,,Discugii asupra celor zcce
3. Iocpr,xct nupayyt)lpata (Praecepta coniugalia) ,,Sfaturi cu privire
i categorii". la cisitotie".
, 3. flepi rie Sr,crgop&6 cdrv flupptoveiov xai 'AxaBr;pr,z6v 4. Ilepi nal8tov ,iycoyiq (D" liberis ed.ucandis) ,,Despre educarea
l ,,Despre deosebirea dintre pironicni gi academici".
copiilot".
Mai citeazb, apoi diatribe despre Heraclit (nr. uo5 al catalogului), despre
5. fI66 8ei sbv v6ov zrolprd.c<ov dxo0er,v (Qu6tnodo adulescens l)oetas
Teofrast (nr. 53), istoria Academiei (nr. 61) etc. audire debeat ,,Cum trebuie si asculte un tiner pe poefi".
7. CU PRIVIRE LA $TIINTELE NATURII 6, flegi coU &tto0ely (De recta ratione audiendl") ,,Despre felul cum
trebuic si se asculte".
a) Dialqguri
VIRTUTEA $I NOROCUL
{. flepi. toU i-rgalvoprdvou rcpoodrrcou cQ x6xtrqo riq oetri1v1q
(De lacie in orbe lunae) ,,Despre chipul care se arati in globul lunii". a) Diatribe
2, Airr,,x gvolo'xa (Quaestiones naturales) ,,Probleme in legituri cu 1. A6yor rapi tlq 'Atre(civSpou dXlq t Apeci6 (De loltilnd
Atexandri) ,,Despre norocul sau vitejia lui Alexandru".
natura".
2. flepi cie P<opr.ai<ov c0X1q (De lortana Romanotum) ,,Despre
b) Didttibe
norocul romanilor".
1. flepi eoU n6cepov t18<o9 ii nDp Xpqcr,gcicepov (Aqua an ignis utilior)
,,Ce i:ste mai folositor : apa sau focul ?" 3. Il6repov 'A01v*ior, xcrcd rr6).spov i) xacd oogiav iv8of6cepor,
(De gloria Atbeniensium) ,,Atenienii sint mai glotiogi prin t|zboaie sau prin
2. flepi roi Trpci)'Eou rfulpo0 (De prirno frigido) ,,Despre primul
rflg . ingelepciunea lor ?"
8. MEDICINA 4. EiDr,Saxcbv | &peci; (An oirtus doceil possit) ,,Daci virturea se
a) Dialoguri poate invdga".
1. 'Y'yrer,vd Trocpc[yT6].po(Tct ( De tuenda sanitate praecepta) ,,Sfaturi
5. flepi rlq i0r,xi16 dgerile (De ofututc noreti) ,,Despre virturea
pentru pistrarea senetlfii".
moral5".
MORALE
Scrierile morale ftateazi difetite probleme ptecum: raportul dintre glo-
ric qi virtute, problema dragostei, problema clsetoriei, educafia etc.
XXII N. I, BARBU PI,UTAITII - VIATA SI OPEITA SA X,\III
6. IIepi. &geri1q Nui xuxi.uq (De oirtute et oitio) ,,Desprc viciu 9i POLITICE
virtute". a) Diatribe
7. 1166 dv tr,q ocio0otto 8otutc,0 rrpoldrctovco6 En' dpecfr (Quontodc, 1. Ifo).r,rux& r'q,pay\t),tLd.aa (Praecepta gerendae reipubticae) ,,Sfaturi
quis suos i.n oirtute sentiat prot'ectus) ,,Cum ar putea cineva s5-qi dea scama
cu ptivire la conducerea statului".
de progres,ele sale de vittute". 2. Ei:rpeopur6p<1 notrr,reucdov (An seni respublica gercnda sit)
8. flepi r,5y,"rtq (De t'ortuna) ,,Despre noroc". ,,Daci un bitrin trebuie sd ia parte 1a conducerea politic6".
3. flepl p,ovagyi.uq xai, 84poxp*ci.aq xui 6)',t"'1a.97iaq (De unius
3, SENTIMENTE $I PASIUNI
in tepublica ttominatione),,Despre monarhie, democragie 9i oligarhie".
a) Diatribe 4. flepi, roi pd,),t6rct roi6 lyep6or 8ei rbv gr).6oogov ),tyew (Maxime
t. Ilepl &8o).eoXiocq (De ganulitate) ,,Despre limbugie" cum principibus oiris philosopho esse disserendum) ,,Un filozof trebuie si
2. flepl nolunpocyproo0\)\c, (De curiositate),,Despte curiozitatc". stea cit mai muit de vorbX cu fruntagii cetifii",
3. flepl gr).ortroucia6 (De cupiditate tlioitiarnm). ,,Dcspre dorin;a de
5. lllpb6 iyep6va dnai8eutov (Ad principetn ineruditurn) ,,Citre un
bogdgie".
conducitor neinvdtat".
4. flepl Suotlnia6 (De oitioso pudore) ,,Dcsprc falsa pucloare".
5. flepi eoU Eautdv Bzsauveiv dvezog06v<oq (De sc ipsum citam FILOLOGICE
mztid,ianz laudando) ,,Cum sd te lauzi fSre si treze$ti pizma".
6. flepi no).ugr,),i46 (De amicorum muttitudina) ,,Dcspre mulgimea a) Diatribe
prictcnil or". 1, flepi, ciq 'I{po86tov xaxo'q\eLu.q (De Herodoti malignitate),,Despre
reutatea lui l-Ierodot".
7. il66 d.v tr.q 8laxpivete t6v x6),axa coU gi),ou (Quontodo aclu-
lator ab amico internoscatur) ,,Cum poli dcoscbi un pricten de un lingugitor". 2. X$yxpr,org Apuotogd,vouq xai Mevdv8pov (Conparatio Atistopbanis
et Menandri) ,,Compatalie intre Aristofan ;i Menandru".
8. 1166 iiv rqdn' i7.Ogdv cbge).eito (De capienda ex ininticis ut;titdte)
,,Despre folosul pe care-l tragem de la dugmani". Plutarh a mai scris comentarii la Hesiod' Aratos qi Nicandros, a$a cum
se veclc clil unele scholii la operele accstor autoti. S-au pistrat citeva frag-
9. flepi g06vou xai ploouq (De inaidia et odio) ,,Dcspre pizmi qi ur5". mcntc clin e xerciliile sale asupra lui Homer, iar catalogul lui Lamprias, la
10. flepl co0 pi Seiv Savi(eo0ar, (De oitando aere alieno) nr. r21, fiote^zh. lucrarea 1. flepl roD Xp6vou tie 'Itrr,d8oe (Despre timpul
cincl t tpiuut lliada).
,,Despre evitarea datoriilor".
Dupi cum ,se vede, lista lucririlor lui Plutarh in do,meniul filo-
11. Ei aritdpxyq \ xaxtu ?rpd6 xc.xoSo(u1.r.oviav (An aitiositas a,i zofiei lste imrpresionanti, degi n-am dat a,bsolut toate titlurile $i
n-am ,steruit asupra scrierilor care-i sint aitribuite, 'pe drept sau p'e
inlclicitatetn sufliciat) ,,Daci viciul aduce' singur nefcricire". fledrept. Ceea c.e intetaseazb acum €ste o \pr.ezentate critici a idei-
lor lui Plutar,h asuLpra princirpalelor 1pr'oLbl'eme pe care le'a dez.bktut
12. fl6repov td ri6 rl,uXie ii c& eoU 66,Ltdro6 nd,0r1 leipova
(Animine an corporis allectiones sint peiores) ,,Care sint mai rele : patimilc in aceste ,scrieri.
sufletului sau a1e trupului".
13. Ilepi guylq (De exilio) ,,Despre exil".
14. flapcpu0axrlq eiq yuvaixa riv ar5ro[ (Consolatio ad uxorent)
.,Consolare citre sogia sa".
15. lTapagu0uNdq apd6'Anoitrcbvr,ov (Cottsolatio nrl Apollonittm)
,,Consolare cdtre Apollonios".
,t
i
1l
'ilr
iillli
XXry N. I. BARBU PLUTARH _ VIATA $I OPERA SA XXV
l{ll
il
De multe ori, cititorul igi ,poate face o idee asupra concepliei ridici i,mpotriva superstigiilor, el rdmine totu$i un idealist-t'eist cu
J,
tendinfe mistice.
iiri lui Plutarh ,in anumite do,menii chiar din insu,gi felul cu'm pune el
rlll Pozigia,sa idealist5, cu tendinte mistice, o aratd destul de clar
pro,blema gi ideci chiar din titlurile lucririlor. Intr-adevir, cind gi scrierile i'mpotriva frlozolier epicureice qi stoice. Deqi i-dealist,
il vorbegte des,pre educagia copiilor, despre i.ngrijirca sdnitigii, despre el atach ideea epicureici 'potrivit cdreia. cetigeanul tr'ebuie ,si se
,il
abgini cit mai mult de la orice activitate rpolitici, spre a putea duce
cii o viagd linigtiti. Plutarh se ridici, de asem,enea, gi i'mpotriva lipsei
sup'er"sti1i.e, despre doringa de 0rnbo,gigire, se ingelege ugor Flu- de orice sentim,en,t pe €ar€ o preconiz'eazi istoicismul r, deqi in pro-
I tarh este pentru educajia dati copiilor stdpinil'or de sclavi, potrivit blema ,prevederii viitor,ului este de acord cu rstoicii, susEinrind ci
i interes,elol acestei clase, pentru in,grijitea senete ii qi impotriva su- existd o provid,engd care se ,manifesti prin 'oracole.
Ia,t[ dar cum in unele pro,bleme Plutarh are .o poztlre ecl,eclic62,
1
ajungind sd for,mul'eze unele teze care rsint juste gi ast5zi, cu,m €ste
perstigiei, prin surperstifie inlelegind cr,edinle gi practici care contra-
aceea a participdrli cetbteanului Ia viaga pub1ic6.
ziceau religia sficiaIl" a statului. Dar si ne apropiem mai ,sistematic Oarecate 'incliniri cbtre pyth.agorism, arati Flutarh in scrierile
de diferitele scrieri ale autorului Vieyilor paralele. sale cu privire la inteligenga (ratio) animalelors. Plutarh este im-
potriva conaep,tiilor iu'daice tdespre viagd. Du,pd cit se pare, cregti-
In fundamentale ale filozofiei, Plutarh este un adept
al relig'pi,reoibllu.eimAelpeollo, €u unele tendinle mistice. In concepgia auto- nismul nu-l cunoa$te
rului s,crierilor morale o divinitate conduce toa e cu dr,eptate gi
in,telepciun,e. ,Cei picitogi srint pedepsigi de divinitate, chiar dacd In proible,mele moral,ei, Pl,utarh cere ca educa{ia tinerilor si
inceapd prin starbilirea unei ci.snicii ,sinitoase qi trainice, iar cdsi-
u'neori pedeapsa intirzie, Divinitatea intirzie pedeap,sa spre a da toda trainicb el conc'9pe ct 6e rpoate ,intem'eia daci tinerii bar'e se
hotdrisc si int€meieze un c6,min oercebeazd mai al,es sbndtatea'ti'
i, putinta celui car'e a gregit si se 'indr'eptet. De altfel, chiar mustri- zicd qi moral| a aoel'ota ou c,are vor rsi se ,une.asci pe viagd,s. lntre
rile ,de con$tiinfe sint o ped,eaps;2. Ped€ap.sa car,e cade asupra ur- multe alte sfaturi, inaintate p€ntru acea vteme, dare de el pentru
educatea co,piilor, doui rnai ales f,qi aveau o neprequiti valoate,
: gi anume : rprotestul ,i6,potriva tbitiii gi cerinla ca ,si n'u fie prea
maqilolunui vinovat, ,in'tocmai ca qi onoarea care revine utmaqilor iocdtcagi copiii cu munci : ,,$i eu mai spun rinci un lucru, ,gi anume :
co,piii trebuie inclrumafi spr'e deprinderile rfrumo,ase cu indemnul
ii unui orn, cinstit, arate solidaritatea rnembrilor aceluiagi n,eam 3.
gi cu vorba, nu, pe Zeus, cu lovituri qi cu' tratament riu" 6 ; ,,Eu
Pedep'sirea vinovagilor dincolo ,de m,oarte p,ostuleazi in,si nemurirea am vdzut unii piringi a c|ror prea mul,ti dragoste penffu copii s-a
trans,format iln lipsi de dragorste, Ce vr,eau rsi s,pu,n ? Vreau sd s,pun
sufletului. Divinitaoea este eterne a, p,e cind omul ,este muritor. lntre ci acegti pi.rinli, dorind si ajungi copiii lor cit mai repede cei
buni 5. Pr,ovidenqa
divinitate qi opmrinexoir,asctio'ldea6im, Donaiir, care srint numai
se manifesti sup,erstitia este mai tea decit ate'
iemul 7. Pi,strarea tradigionalei religii a lui Apollo este, dupl Plu-
tarh, cea mai bunb cal'e de a ,nu cirl'ea in superstiqie. Rali,unea ome-
rieaLsci nu este infaili,bilS, d,ar zeul o ajuti prin oracole qi daimoni 8.
Prin trr,ma,re, rintre conceplia materialisti-atormirsti a 'fizicii l,ui Lenrcip
qi Democri , rreluati apoi de Epicur 9i de ceilalgi materialigti antici,
cate s-a dove.dit a,rc€r€spunde realitdgii, qi intre superstigiile unui
teisrn vulgar, Plutarh alege ,un teism curiqit de superstilii. Degi se
I P lut ath, De seru numinis oindicta, cap. I-VIII. I ldem, Consolatio ad Apolioni*m.
2 lbidem, cap. IX-X. 2 I. M. Tr on s ki, lstotia titeraturii antice, ed. ln L rusd, Leningtad,
z. lbidetn, cap. XI-XVI.
a ldem, De E epud Delphos, Irgtt, p. 2r3.
i 5 ldem, De genio Socratis.
,1 P I u t a rh, De sotrlertia animalium, Bruta ratione uti, De esu carnium.
4 W. Christ, Gescbiibte der griecbiscben Literatur (Istoria literaturii
6 lden, De Prtbiae oruculi.s, VI, revdzuti de Schmidt-Stiilin, r9zo, II, r, p.
ed. t arh, De liberis educandi.s, cap. Praecepta
1 ldetn, De superstitione. De lside et Osiride. IuI;gr'ecbqti), 528 9i urm. cap. IV.
li 8 ldem, De sera naminis oind.icta. coniugalia,
5P
6 ldem, De liberis educand,i.s, cap. XIL
I
XXVI N. I. BARBU PLUTARH _ VIA'IA $I OPERA SA XXVII
dintii in toate, le pun rin srpate sforleri peste rmisuri d,e mari, 'din dintr-o pdr,ere ,de,qarti ,sau ambifie sau rdin li,psi de alte treburi.."' ' ;
pricin,a cbrora copiii ,s,int descurajagi qi, indeobgte, fiind ingreuiagi ,,Eu cred ci unii in via a politici, cdzind, ca intr-u,n 'pu'g, ,brusc Ai
de riul tratam,ent, nu primes,c invdgiltura cu ascultare" 1.
pe neg,indite, se tul'bur5 mai tirzitt qi le ,pare riu, pe cind cei care
Plutarh esrte un cblduros qi oonvins apdrdtor al puterii raEiunii corb,oari pregdtindu-s'e 9i judecind in linigte, chivernis'esc lucrurile
c.u misuri gi nu ,se supird de nimic, d,eoarece au dr'ept ginti numai
asupra afectelor qi pasiunil,or. ,\s,fel, lpentru a. evita 'minia, Piutarh bdiinnelo,erinq'di unirimeaicsc'alaltcveavgais"td2,.
rConfor,m concerp4iilor clas'ei dorninante
recom,andd proced,area cu mult ta'ct in toate2.
Plutarh afitmd ci durpi ,ce ;i-au stabilit
,Potrivit mentaiitd;ii unei categorii a stipinil'or de ,sclavi, Plutarh pard riu, cei care se avinti in
cetagenii $i, intoomai ca vinul
enunfi ci pentru a se bucura de linigtea sufleteas,cS, om,ul nu trebuie vuinafpalapnotlirtaicineictrgeibdueiecsariec'usni onauscled
s5. doreasci bogdgii nemitginite, put€r€ sau onoruri, ci fiecare trebui,e
se se cunoasc5 rp'e sine, spre a vedea ,s,pre exercitar,ea cirui lucru care la ,ince,put este dominat d,e ael care ,b'ea, dar apoi rpune el st6-
1L
l pinire pe cel care l-a bdut, tot ata gi omul 'politic trebui'e si se
este mai apt qi cu acela rsi se indelet'niceasci : ,,Dar cum nu tofi
le pot face rpe toate, ci fiecar'e tre,buie si asculte d,e inscripgia de dedea durpi firea oamenilor pe care-i ,cond,uce, rpini cind izbuteqte
si le ciqtige incr'ederea. Apoi - continui Plutarh - omul ,politic
p,e termplul lui Apollo Pythianul gi rsi se cunoasci pe ,sin'e insu;i, mai are ur.mitoarele indatoriri : si indru,me ,poporul ,srpre oeea ce
ap,oi siai fintrebuinfeze lputerile ficind lucrurile cd,tre carc !-a in-
dr,eptat natura ;,i si nu fie tirit rm'ereu de tdorul altei vie1i, forgin- este bine, ciutind si fie el insugi un 'mod'el, ar$a cum a fdcut The-
mistocles, renungind la chefuri gi rp,etreceri, iar Pericles s,chimibin-
du-gi propria sa fire" 3. lntoarcerea atenfi'ei spre sir.r'e, spre forul ,sdu ,greqelile mici qi ne-
interior, ducea, in cele din urmi, la apolitis,m rgi ia indepdrtar,ea la un om rpolitic cu
dbuh-,-gsa,i t'eqiin,feilsu,leadmei via,td, qi imrbrScimintea, cici
de pro lemele stringente ale vie6ii. Durpi cum se ftie, pe frontis- la un particular. ,p,61 uriaqe
m,are \aza3 ; si voribeas,ci ,b,ine qi frurm,os a ; iar o vor ire frumoas5
piciul templului de la Delphi se vedeau s'crise doui clictoanc r ,,Cu- nu este nici teatrall, nici chinuiti, ci porniti 'dintr-o convingere qi
noa$te-te pe tin,e insufi" gi ,,Nimic p€ste mirsuri". mirelie 'de gind'uri plind de curai patriotic, d,e prevedere 9i de
O ins'emnitate deoseibiti au insi p€ntru judecarea Vielilor pa- 5 ; iar cei care porn€Ls,c ,sd faci politic5. ,tu llsfuie
ingel,epciun,e se.
ralele ideile politice ale lui Plutarh.
caute si d,obindeasci dintr-o dati glode, sivirgind vr'eo fapti spec-
Aqa cu,m a c€rut pentru toate a4iunil,e omeneqti, Plutarh cer'e cmi arpi ,doirsntiinndgiinuc, ectarq'ei sigur 1si ,invigind din ,faptel'e qi vor-
tacul,oas6, nu tr€-
gioisf,inacveiasgt arp'rpim,oalittica6l primatul ragiunii. Dupi curn se v'a ve'd'ea 'mai n-au dobin'dit inci glorie, 9i
gi ,politice sclava- bele celor
ragiunii - in r,elaliile sociale buie si se opuni ascensiunii politice a celor tineri 7 ; ,si gtie cum
giste - aonsti ,in a gd'si mijloacele cele rnai b'une de a aiunge la st s,e poarte cu prietenii 8 ; dugmXniil'e trebuie lisate [a o parte
putere, firi a su,pdra pe nirme,ni. O dati la putere, ,omul politic ar
io int€resul ,obqtesc e ; in ,srfirgit, nu tre,buie sd.gi concentrez'e toate
trebui s,6-i ,rnul,lumeasci pe to!i, adici si gteargd contradicgiile exis- puterile qi si i'ncer,ce sb inde,plineascd el ,singur toale cerin4ele, ci
re d.u qi aitora mai mici sarcinile m,ai ugoare r0 ; ,si Lase libertatea
tente, in folo,sul clasei ldo,minante. trati sfaturil'e pe care le di in
Praecepta reipublicae gerendae; cel care se hotirigte 'se 'se ocupe ' t Id,en, Pr.xece7ta rcipublicae gerentlae, cap. II.
d,e tr,ebile cethlii, trerbuie si ia acea,sti hotdrire cu multi 'jud'ecati : 2 lbiclem, cap. Il.
,,Mai iintii, deci, la tem,elia activitigii ,p'olitic,e a cuiva,'intocmai ca 3 Ibidem, cap. IV.
la o temeli,e ziditd trainic ,gi de neclintit, si istea un plan p'olitic a Lbidetn, cap. V.
s lbidem, cap. \rI.
cate are drept incaput iudecata 9i raiiunea 9i nu patima ,porniti 6 lbidetn, cap. X-XI.
I ldem, De liberis educandis, cap. XIII. ' 7 Ibidem. cap. XI[.
2 ldem, De cobibenda ira, cap. XYl. cap.
3 ldem, De tuanquillitate anini, cap. XIII' I lbidenz, cap. XIII.
I Ibidem, XIV.
ro lbidem, cap. XV.
XXVIII N. I, BARBU PLUTARH * VIATA $I OPERA SA XXIX
d,e gi si suporte pkrerea aontrard r, pentru ca cetigenii sI o v,edere lrirai cupdnzhtoare asupra teoretizirilor politice ale lui
'discutie din convingere hotdririlor ; sd Plutarh, este n'ecesar si ddm in citeva cuvinte ;i ,pirerile exprimate
se supuni aibi spriiinul rprieteniei de el in celelalte scrieri politic€, cum este An seni tespublica ge-
unui om puternic (exernple .si'nt Polybios qi Panaitios, care au pro- renda sit. P€ntru omul politic, cele ,mai ,de ,seami pliceri ilslule isi
fi,tat atit de mult de ,pe urma prieteniei cu Scip,io 2) ; dar aoeasta fie cele intelectuale, iar ,politica €ste cea mai in ,m6.suri si i le
trebuie fitctth [tu6, umilinqi 9i linguqire, creicsipa'escttfeelp'dee atitudini ,fac
su,perior,' s6 procure : ,,Dat activitatea rpolitici are rin sine cele ,mai frumoase
pe conducitori ,gi mai d,es,potici ; ,,si 9i mai mari pl6ceri, de care se pare ci gi zeii ,s'e bucur6' Iar aceste
cinsteasci rpe inferior, si onoreze pe coleg, ,si salute gi si aibi
simpatie pentru tofi" 3 ; cei .bo,gagi treb,uie ,sb se supu,ni celor care pldceri st,inPtizamcealena up-,le care le d.i o infd,ptuire buni ';i o fapti fru-
condu,c c,etatea, chiar daci sint ,sdraci gi d'e lo,s : ,,Cdci in realitate, moasi" mai atinge pe bitrinul care ;i-a ficut o re-
qi in via a politici, ,spre deosebire d,e acgiunile de pe sceni, €ste
putalie2. Bitrinul n-are puteri trupe$ti, dar are cuvint gi rafiune,
care pot fi de mare rfol'os cetifii'
stqncoleieuartjilt,hlaebejlalo"5qpc,,aeus.oldcOm-sag,irimuedaeuelc'lealr'iap,nnugoutdinlitcliqe'oocirlpanstrobierbsoaboercuagd,itiaeob6trasi;Eitjiisomccimuoacariafinauialdt,tieefmies9di:i'drnesipnipirmtertd'viecrih'isiscnzpbepdr;eiltaq,o,icnurtaiiaqreeasilcazifoaeun,plpootieanesrsl'eouuinarn-
sale mai ales cinstirea virtugii ;,s,ale 7 ,si faci d.aruri poporului cu In scrierea Maxirue cum principibus z,;iris philosopho esse disse-
multi bdgare d'e seami 8 : ,,Cdci vezi cd. dintre cel'e mai de seaml renduru, Plutarh susqine t a cA fi\ozo'fia trebuie si ,se ingriieasci
rnai al,es de,mintea Ei inima conducitorilor cetdiii, s'pre a-i face
cit mai cap.aibili sd ,fie de folos celor pe care-i conduc :
,,Eu socofesc ci rgi un m'egfer d,e lire at 'faoe o liri cu mai rnar'e
plicere gi avint,' dacd ar gti ci cel care o va struni va ridrca cetatea
bunuri de care se rpot ,bucura cetigile, gi anume : rpac€a, libertatea, Theba, ca Amphion, Lsau va potoli ri,scoala 'sipartanilor, c,intind 9i
linigtind pati,mile ca Thaletas. $i un tirnplat, d'e asemenea,. rs-ar
prosperitatea, 'bel;u,gul de oam.eni, buna infelegere, in ce.ea ce pri- ccoimfaacnedoanctiram6lu, idaTchderamris$ttoi ccleesaasea,uasptieaiar.mlbuvi aPoinmdpruemiusa,
ve$te pacea, popoarele nu mai cer nimic la conducdtotii politici bucura mult
de 'de aorabia de
,in ti'mpul de fag5, c6'ci a 'fugit la noi gi a dispdrut orice rizboi cind va lupta irnpotriva piraEilor' Ce uezi deci ci va gindi fiio-
grec gi istrdin, iar Tibertatea pe car'e o dau conducitorii popoarelor zoful despre u'n cuvfint, cin'd va vod'ea ci, rprimind'u{ un om politic
gi conduc6tor rde c€tate, este de obqt,esc folos ludecitorilor qi le-
este indeajuns, gi ,mai ,multi litertate poate nici nu ,este rbuni" ; giuitoril,or, ,pede,psind pe cei rdi rgi aiutind si sporeasci 'pe cei ibuni
,,li mai rdmine 'omului rpolitic o singurd indatorire, care nu este
de loc un bun mai pr,ejos de celelahe : 'si faci totdeauna pace
gi cumsecade ?" 3.
qi prietenie intre cei care locuiesc impreunS, indepirrind certurile
In ,scrierea Ad principem ineruditutn, Plutarh cere ca un con-
gi dezbindrile gi orice fel l'dae uri" e, pentru cb d'e multe ori certurile
intre particulari au dus ducS,tor si fie neincetat atent l,a glasul drept'ei iudecdEi, care 'este
riscoale obqbqti. cel mai bun s{etnic, rgi ,nu la 'patimi, care-l rpot duoe in prS,pastie :
Acestea sin! p'e scurt, sfaturil,e politice lp'e car.e le di Plutarh ,,Dar cei mai ,mulgi regi gi conducdtori i,miti pe m'egterii de statui
nei'ndeminatici, care socotesc cb coloqii vot p|rea mari gi rput€rni€i
lui Menem.ahos. Inainte de a face criti€a acestor idei, spre a av€a
I lbidetn, cap. XVI. cdraecddc-idfad'cacini avollrib9esi cgrreogstiit'q$i iciss,ecaugiit.i Tot aga r'egii 9i conducit'orii
riu qi se poarte urit 9i duc o
2 lbidem, cap. XlX.
3 lbidern, cap. XX. viagd. dezord'onate, aduc str[lu,cire gi ,mirefie sluibei 1or, nedeose-
a lbidem, cap. XXI.
5 lbident, cap. XXIII. I An seni respublica gerenda sit, cap. Y.
6 lbidem, cap. XXVI. t2 VII.
7 lbidetn, cap. XXVII. lbidem, cap. principibus..., cap. IV.
8 lbidem, cap. XXVIII-XXX. Maxime cun
e lbidenn, cap. XXXIL
XXX N, I. BARBU PLUTARLI _ VIATA SI OPERA SA XXXI
bindu-se intru nimic de cologii care pe dinafarb au o ilcOar'ece ,este singuri in stare ,si fini desi'v'irqit 'qi dre'pt acel ton
eroici qi pia'intrfdi gqigiadr,ee ,rrl virtufii gi s[ nu-l potriveascd. nici constrins 9i nici 'fi'cind 'p'e
zeiascd, dar ,inl5untru ,sint ,plini de pd,mint, de
Iemn..." r. ,,...Dar cine va conduce p€ concluaitor? - Legea, carc yrlacul momentului" r.
Dupi cum se vede, ideile politice ale lui Plutarh s'int varlate'
erste regele tutur,or, muritor sau nemuritor, cum a zis Pindat, carc iar gruparea 1or pe probleme lipse9te. Astfel, alSturi d'e idei pri
nu €st'e scrisi nici in cbrEi gi nici pe table de lemn, ci este iln su- vittrare la co'mpoftarea unui candildat la 'o slujibi inalti qi la con-
fietul lui, anum,e ra{iun,ea, care locuiegte ,mereu in suflet gi-l rpdzegte
qi nu-l lasi niciodati firi conducere..."'. ,,Drcptatea este deci
,scopul legii, iar I'ege.a este lucrul conducitorului, iar conducdtorul tluita unui inalt demnitar, se intilnesc 'exprim'ate pireri cu privire
(v. p. XXVII, nota 9) la ,Sidicarca celor
este tipul aeului, care le orin'duiegte ,pe toat'e ; legiuitorul n-are lir ,,intcresul obgtesc" nota 1), la ,,concentrarea tuturor puterilor"
nevoie de Fidias sau de Polyclet sau cle Myron, ci el Lp,e sine 'se rirrcr:i" (v. p.
prin virtute..." 3. ,,...Puterea X>iVlI,
rindui'egte spre a fi asemenea zeului in ntin.a unuia singur (v' p. XXVII, nota Io), 1a respectul pe care;l
tlatoreazb bogatul sluibaqului ,sir'ac (v. p. XXVIII, nota 4),la pacea
politici, lu,ind in primire viciul, di nervi ,patimilor. Este deci ade' cle c:rr.e, dup[ spusa lui, se bucurau popoarele atunci (v' p' XXVIII'
vbrat ceea ce a ,spus Dionysios. A spus
plicer.ea ci domneqte, cind face re,pede c5 'mai al'es atunci ,simte nota 9), 1a blindeqea cu care tr'eibuie sd 's'e poarte un rege cu cei
ceea ce vrea. Este deci pe care-i con,duce (v. p. XXX, nota r), la alegerea monathi'ei, cd cea
mare primeidie de a voi ceea ce nu tr'ebuie, c{n{d pogi fa,ce ce,ea
ce vrei" a. mai buni formi de guv'ernimint etc.
I,n sfirgit, in De unius in republica donilnatictne Plutath aratd Pentru ,a sist€natiza critica ideilor exprimate in scrierile politice
m,ai lirnpede qi rnai sistematic ideile salc asupra 'diferitelor forme alc lui Plutarh, trebuie .si. rincepem prin cercetarea problemei esen-
de guvernim,int. Citdrn pasajelc esenqialc : ,,In a'farri 'cle toat'e ace,s- gialc: atitudinea rpe cafe o avea eI f,alh,de,sclavai. ca to i istoricii
tea, forma de guv'ern5,mint este or,induirea gi agezarea care chiver-
r;i ,filozo{ii antici, Plr.rtarh nu s-a gind:it nici o 'clipi la abolirea re-
niseqte trebile cetilii, durpi cum se ,splrnc ci s0nt tr'ei forme de'
giniului s,clavagist. In consecinqd, toate srfatulil'c 'date de el au in
guvern5rnint : rnonarhia, oligarhia gi de,mocragia, dintre care $i
Herodot a fiLcut un ameslec, in carlea III a Istoriilol ,' qi aceste vctlcrc intirirea regimului existcnt, consolidarca ldo'minagiei st6pi-
form,e dd guverndmint s€ ,p6r€ ci sint cel,e 'mai de soi. C6'ci cele- rrilor <lc sclavi, ncputind s5-9i inchipuie abolir'ea sclavagismuiui'
lalte - aga cum se intimpld, intr.o scarb rnuzicalr, cind rpri'm'etre (lUln vcdcir Plutarh accast[ consolidare? Prin inliturarea tu-
trrror trc:i1f cl,cgcril.r clintrc cetilcni, cu aiutotr:l ragiunii' Dar Plu-
feluri ,sl5rbesc sau s'e incordeazd pr'ea tare - srint nigte ,str,imbhturi l:rrlr nu iltf,cvc(lc ;tcl,cvirutclc cauzc ale conflicrcl0r sociale - calzele
sau stricituri ale celor dintii, ,fie prin 1ips6, ,fie prin 'exces"' Apoi, c<'< rrrrorttit ;;i, tltrpir ,cl, atitu'clinca bin'evoitoate a unui rege fafS'
clc supu;;ii .siti s:rtr lingr-rlirca poporului de c6tr'e un candi'dat la o
trrlutarh di exempl,e : per,gii, ziae el, au avut o monarhie aibsoluti, dcnrritatc s,au liclicarcl unor bitrini |a conducere ,et€., pot tezolva
accstc contra'clictii. Dcci raqiunea omului politic, ldupI Plutarh'
spartanii aristocralie, iar atenienii, sipre a intre,buinqa cuvintele lui,
,,o liberi ,qi curati d,emocragie", aIc c\ror ,form,e c,orupte sint : tira- trebuie si ,se indrepte ocmai ,spre ac€le I'ucruri care nu aveau ni'ci
nia, oligarhia ,si ohlocralia. Care ,este, ,dupi ,phrer'ea lui, cea mai o ir.rsemnState ,pentru (xfim^r,ea adevdratelor cauze ale dezhinLrii.
bund for,mi de guvernimint ? ,,Daci s-ar da putinga lomului politic] Sfaturil'e lui se r'ef,eri deci la comportiri care nu ating cauzetre
de a alege, el n-ar alege alta deait monarhia, ascultind de Plato, es.ential€. Chiar resp'ectul pe care-l cere de la un 'bogita! pentru
un slujbag sirac rnu aYeat;a,scop decit tot intSrirea stdrii de ltrcruri
I Ad principent inerttdifutm, cap, Il'
I De inius.,,, cap. IV.
2 lbidetn, cap. III.
3 lbidem, cap. III.
a lbidem, cap. VL
XXXII N. I. BARBU PLUTARH - VIATA $I OPERA SA XXXIII
L existent€ prin incercar€a - evid€nt imposibili - de a inlitura lupta B. VIETILE PARALELE
ti d,e clasi. Neputind cunoafte canza confhclelor, nr.r putea cere in,litu- Considerafii generale
I l. Scopul, timpul, ordinea compunerii
l rafea ei.
1 Plutarh ,s,e im,pica foarte bine cu ,,pac€a rcm'and" impusi gi
,mentinute prin necurmate reprimiri singeroase ale fri,mintirilor qi
revoltelor ,sclavilor qi siricimii oprimate ,si a popoarelor cotrorpite, Minat de interesul s6u 'p'entru istorie, care-i
plu- la indem,lnd exemple pentfu
c'ghi isaorconbeefoalocsditopaorpeoa(rve.lep.auXXdeVsItIuI,linliobteart9a)t.e,Dbaacdcdmamiagiinmemultsieeasmtei f)c ce a scris punea ilustr.area
iarh I tezelor s,ale filozofice, in general, qi a celor mo-
biogralii
gi de convi,ngerea lui ci cea m,ai rbuni rfor'md de guvernemint este rale gi politice, in special, Plutarh a conc€put
monarhia, putem afirma c6, in fond, toate sfaturile politice ale iui 1,lii,i'ssits:,rcicrmcaaiibdioegmraufilitlo,rsxupnroersioaa,mP,eluntiaprohlitaici6. 0Pnoct€rpivuitt un,ei id'ei care-,qi
s'cri'erea ac€stor
Plutarh au dre'pt scop inlbturarea ariceror dezbinf,ri dintr'e cetd'feni, i,i,,r,1rafii in grupe lde site doui vieqi par'al'el'e, viaqa unui grec ai a
prin concesii superficiale ficute ide conducitori, in ved,erea ilntiririi ilrili roman.,-s-pr,e a putea f,ace, la s,firqitul'fiecirei p'aral'ele, cite o
orin'duirii existente. ,r'onrparafie o'5'1Npior,6 - ,lntre -riefile celor doi birbaqi, intre
O mai luminoasi ilustrare a pozigiei ,;i deci o deterrninare a
concepti€i lui lui (v. p. .'fzpt"rncilruictiTlariuutisgitl.i,;zeet-rL,c,yeidCci'egud.fioreGggc.taiepas;lac'ieecr,adNhlsue'ueo,slmaVerrisal-eaipn; tli'dS.odaroAc.olodoIuennlisin;tapeiec'emePrpseoatcs'pmfheeil,ilalc,demo'eleaellavca;sieiiTanqiibunitenrmpTsAabgi'srsieastdol-seCcselleclleetrossi-em,;dr'9eiionqRCeu"soaie-''
XXVIII, nota Plutarh cniu,,npeo-pooapreola'eten'fua,cmeadiea,aeirt afit,magia
9) cum la condu-
nimic de
citorii politici in timrpul de ttai6, cici a,fugit de l,a noi 9i a 'dispirut
ar.ice rhzboi grec Ai stri.in, iar libertatea pe care o 'dau cooducdtotii ;tnilLus Pericles ;i Fabitts Maxim:us ; Alcibiarles ;i Coriolan)ws ;
popoar,elor este ind,eaiuns gi mai multi libertate 'poate nici nu este
bun6". ln acest pasai este vorba despre condiiiil'e in car'e s-a a$'ezat l'imoleon ;i Aemilius Pa:ulus ; Peloltidas ;i Ma'rc'ellus ; Aristides ;i
qi peste Grecia vestita pax lonltu1a. Este fires'c ca ,Plutarh, prieienul
Cato cel Bdtrin; Pbilopoinzenes ;i Tit'tts Qulnctiws Flavnininws ;
lui Sossius Senecio qi persona grata la curtea imperialb si nu fi PS'brleiyruCrribur;onsirs-rcCua;a,iieu;MssaEaruGr;imra,aPsecnbc;eohsLcuiysoSsn;ai 'Sn;DdeierrotCmosraoitts;tositbcS;epynAUlegaTsei;snsidlIia{'r.icmo;iscoeA;nrigoiP,sr;-oiCmLDleupeoecimutunl:elseuntsr;eiso;AsNle;iiPxcaioTanlisi---
simgit qi .si nu-l rfi int,erresat condigiile 'mizerc in care rriiau sclavij
gi api,s.area gi impilarea piturilor sdrace.
De asem,en,e a, ihnia cb inliturar,ea c.erturilor qi d'ezbindrilor
(v. p. XXVIII, nota 9) dintre c,etigeni (Plutarh nu d'istinge clar
clasele qi piturile sociale) car'e aldesea ,,au dus la riscoale o,bgberqti" orcetes;i Antonius ; Dion;i Brutus.In alard de aoeste I4I6, d'eviegi
paralele, a mai s,cris inci p,atru izolate: Artaxetxes Aratos'
poate fi potoliti 'de citre un conducitor ca rde o bagheti magicit, Gatba, Otbo. In total noi avem deci cincizeci de Vieyi'
afat| cit. de naive erau ideile lui Plutarh, idei rispindit'e in antichi- Plutarh a m,ai scris '9i alte VieYi ale unor oa'rneni politici, pr'e-
tate, in ceea ce ptiveqte cauz'eIe luptei de clasi 9i posibilitigile d'e a ."^, ipn*inondast, Leonidas2, Scipio cel Tindr3, Daipbantosa
c-a,r,DeVieeinfibcsi "eipruarstrala-rarlerusle-Pc""ir-e?irsdutOVP. ilauYtsaapruhluniverT€simainogrlsucoir n'isn.e
le inldtura. capitolul introductiv la
,,istorie ca de
O car.acfier.izare de ansamblu o di savantul sovi'etic Tron'ski r, aiut'e de
cind, discutin d pozigia filozofic|,a lui Plutarh in clomeniul 'rnoral'ei,
I P I ut a rh, Agis, caP. XXVIII.
il .numeqt,e ,,ecl'ectic". Eclectic a incercat si ,fie Plutarh 'qi in pro-
2 ld.em, De Herodoti tnalignitate, cap. XXXI.
blemele ,politice, unde eclectismul servea inter'eselor clasei sti'pini- 3 ld.en, Tiberius Graccbus, cap. XXI.
4 ldetn, De nulierum z:irtu.tibtts, oap. II.
lor de 'sclavi , ,a ckr,ot eliberate Plutarh nu o put'ea intrevede'
ft I)lntarh - Vie{i parplgle
I Istoria literaturii antice, p. 253 9i urm.
XXXIv N. I. BARBU PLIJTARIi -- VTATA $i OPERA SA XX\\
o oglindd... 9i sd ,s,e deprin'di ,s,i prirneasci mereu in su,flet aminti- Plutarh.rp€ntru uria,qul Imperiu ro)tnan. Intr-adevir, in Viaya li
rile celor mai buni si ,mai incerca4i oam'eni qi, daci nein'cetatele cato cel Bitrin citim c[ ,el,enii, pe vremea rizboiu,lui c., Aniiohus,
lusecrgoitdatstuearmui prqeiui €sas5rae{ulielrirpdaseviptemidlted'dmn,eo,bnli,enevt1oo'ericeiinncdu'us-uonfa,leemtueglninniiodasurturlunli,,ncsiigivtpri,tueut,eqnmi lbuisnc6re-u1- ,,fi:a.veau nevoie de nimic, ci fus,eseri de curind proclarna,ti li;beri
gi autonom,i.de sub jugul luri Fiiip i al ma,cedonenilor gr,a4i,e ro-
voitor spre cele mai frumoase pil'de" '. manilor" 1. A,tit €ra recu,nols,tinga lui plutar"h peintru
de puterni,ci
Deci nu sta'bilirea punneozren,atadreeaviurunroi rismtoorliCc,eele'ilviinidd'e,eamvinr6tut,pee, Plu- cNroToemmirmopapuniunni selcurgdigii,i,eVo(liiribnedeitniDlreoaaers..esrepdNirraaiGuvrirnrdesngecoramiuapidt,niomiiasfn,ptaceaupiiltntfue,ceail,ciliccneotigaumoi,ddpocuauaic,fneapire.,mrdaXii,daeXmVsjietiXiuetellcIirdItae,oetareS,gppbroa1le,r6risaniZucldepieluep.i)_ne".
tarh ,si scri€ vieti, ci spre
a ilu'str.a anumite teze tnorale. Lucrul acesta 'este con,firrnat gi de
capitolul I aI Vieyii 1ui Al,exandru, iin care bio,graful cer'e iertare
cititorului ,p,entru .omisiunea multor ,fapte din viala lui Alexandru
gi a lui Caesar - ,,cdci noi nu scriem istorie, ,ci povestim vie1i", nerii c5, ,intre anii rot-rrt ,e.n., Plutarh a fo,st ocupat c, redactaiea
ac'estei vaste op,ere : rprimul farpt e'ste dedicalia ficutd lui Sossius
spune Plutarh - continuin'd. a ardta ci virtutea sau vigiul unui om S'enecio, iar al doilea ,fapt ,este red,actar,ea Vielilor lui
nu 'se di in vil,eag ,in lupte stra,qnice qi faimoase in care cad o,gteni G,alba 9l.i
cu de mii, cd, de cele mai multe ,ori, un lu,cru ,de nimic gi o Otho dru,pd 'apariqia, Istoriilor lu,i Tacitus, adtcd dipd. anul ro5 e.n.
zecil,e
Ordin,ea Vieyilor in manuscrise €ste aproape aceea in care
vor'bi spusi ffud prea multd premeditare .arath mai limpede ca- triit personalitS,gile respective, dar nu cor,esrpunde intru nim,i. au
racterul unui ,om. Plutarh cauti deci in vie4il,e oam,enilor c,el'ebri or-
dinei in care au,fost
m,ai mult ,,o.ameni" 9i mai pu;in ,,oameni ,politici". grafiile ,scrise, Astf,el, Piutarh insugi ne sjipnuneuarmcd6.bDioe-
lui Theseu,s
Bine,ing,eles ci ideea de a iluslra arnumite teze.m,orale cu ex€m- qi Rormul.us au ,fost iscrise ,cele
asemenea, tot bi,ograf,ul ne s,pune ci perechea ,D,emosthenes-Ciaero ,
p1e I'uate din istorie nu est'e nou6. lncepinC cu elevii lui Aristoteles, erste a cin,cea, Pericl,es-Fabiu,s 5 a zec.ea, Di,on-Brutus a doudspr,ez,ecea,
aproap,e toate sistem,etre filozofice au ptacticat aceastA metord5.
iar Lycurg-Numa inaintea perechii Romulus-Th,eseus. Au fost de,ci
Aradar, dac| ideea d,e ,a ,scrie biogra,fiil,e unor o,a'meni politici spr'e compuse in orcine.a interesului lui Plutarh rp,entru o personalitate
a gdsi exemple d,e virtugi i'snau,ovriicceiicnauz este originalS', in rfelul cum sau alta.
o va realiza s'e va vedea onginalilatea biogr'afului din
Cheroneea. 2. Rolul personalitilii n istorie 9i sarcinile biogralului
Punerea,in,,paraleli Idee,a 'de a compara per,sonalitigi de s.eatni, a.le Azi, spre ra scrie biogra,tia unui orn rpolitic, biograful trebuie si
a "Viefilor" .6roa vi,eEi ofer,eau unel,e ,pu,ncte de as,eminare, $tic, in prirnul rind, ci dezv,oltarea soci,etd,lii om.negti s,e .rfa,oe dupi
dgi ficuse demult apatigi.i in literatura gr'eac6, anumite l,egi, p'e rcare o rpers,o,nalitate politicd, oricit de pute'nici Lr
iar i'd,eea ,de a scrie seprarat despre rornani qi ,striini fu,se's,e pusi fi, nu le poate infrringe. Ast{el, avind la bazd, d.ezvokarea produc-
in aplicare de Varro in Hebdomades (grupe de cite qapt'e t,iografii) fiei, istoria omeneas,cd a cunoscut diferite orinduiri, care s-au des-
;i id,e ,Cornelius N,epos in De oiris illustribus (De'spte rbdrbaqi fd,surat in m,od obie,ctiv, i^d,irfer,ent de voinga oamenilor, de,gi ei au
ilugtri). ,Chiar Quintili.anus ne arath ci. ideea d,e a compara mari
p,er,sonalit51i politice era pra,cticatS in qoolile de ret,orici 3.
Ide'ea de a-i comp'ara ,pe greci numai cu r,omanii izvorbqte, aqzt I Cap. XII. E. lffolf f 1in, Zur Komposition d,er Historien
cum o s'pune Plutarh insugi, d,in ad0n'ca admirafie ,p,e care o simfca vedea Istoriilor lui Taiitus), in ,,Miinchener
2 A se
des Taci-
. I Timoleon, cap. I. tbues r,"(,Cru9opr.rivire la compozigia
2 O. H ense, Die Synkrisis in der antiken Literatur (Paralela in litc- Ak. Sitz.
ratura antici), Freiburg, 1893. 3 Tbesels, cap. I.
3 L)e institutior.e or(ltorid, IY, l, zt" 4
Demostbenes, cap, I.
, Pericles, cap.
IL
3*
rxxvi N- I. BARBT] PLUTARH - V]ATA SI OPERA SA XXXVII
ficut r$i fac istoria, gi ni'ci o personalitate istori'ci o-ar fi putut fnt' in cTonntrt-inaudei vedvro,luvgiia,eEainuanaudi rouml o,rsiend'dueisrfiifusooacriai l'cer,'ocnaorelolgaicr,inodmuu-il 'este
fiai.afei*udaslisomcieaptee{artru,omc'[erar€oaessctia sd treach, de p,'ni1edc6e,sa'dr'eaIl'alus,cclrauvrailgoirsmqi e'ste
a rfost m,er.ul
t, in contirnui dezvoltar,e, dar ,el ate anu,mite in,surgiri fizice, intelec-
rli tu,ale qi a,fective pefmanente. Da'ci pentru liogtaf ,expunerea cro-
nol.ogici a faptelor care constituie viaga unui om esbe u or d'e ficut,
ni.i ,o purronulitut" nu a putut oipri mersul firesc al lu,crurilor, ,chiar lrcrul s,e co,mrplicS de rinldati ce 6e ipune problema prezenthrli c'ali-
da,ch ia stinjenit sau i-a dleviat rp'entru un ,fliom€nt dire,ciia. Dar tigil'or constante a,le u,nui om, 'prorbl'erna generalizhrilor qi caracrc-
I societatea est,e ficut[ tdin o.ameni, carc 3,atiotueazi conqtient asupfa lizbrtlor. Astf,el, daci e.ste utor ca biogr,aful lui Fericl'es 36 arabe
naturii, in dezvoltar'ea proclucgiei, 9i unii asupra altora, in relaflile
s,o,ciale. O adevdr,ati *ur" p.i,onulim;s 'est'e acela cat'e' 'cunos€ind
ifi,imniiongiecnef.uronruicstgntr,uiaottlu"udar'ts;i"e,rie'ese"inonu'sencd,ecri'eer"e',trei,dgmsa,4i,,api"pitiat,liirit:nneipdeam"ii'acn'oetebrib'usil'lgpeuamuolcrptLftariirivorve'igmt,srit'iaicivuga''eanrdiq'lebdotzli'reue-vdralco'''ezfertig[utlsbgirr'rfiuoirilnqoirbiurairse,ir'rioaci4gcftriiiejiurve'aeep'tiil'gu,'laenIitinic'esvepoaestieoblrteu'isace'i9tacdoptriireviocnpeacnetede-r.seaa-- mai intili expedigia in Samos ,;i apoi activitatea ilmnu''idafaraetlq[ui'iindoesmi trcdoeegi'egssiteatet'
atenian ,in timpul rizboiului peloponesiac, de
voriba d,e inteligenqa lui Pericles, de atitudinea
de fizicul sdu, biograful trebuie si giseasci locul 'cel mai potrivit
cunos{ut-o sau, cunoscind-o' i s-a impotrivir' pentru a. le prczenta.
Cum ,inrsd nu ,existi o metodi unici pentru ilnqirarea aoestor
diferite el,em,ente al'e unei biografiii, rapr'oape fie'care biografie poate
p\rezenta deos,ebir,i din acest punct de vedere.
ddcoearileUedaaenzrvtiibfnodioldittglp,rr,eaeer,llsaottrrlene,eiabb'lsuiuotiaieceti'eerssat6ii 1acciiuucnnqhooirtaatrTssocc1rbb[u,i,lloeingpgr'eailpefiirresi''somop'nuerafl,caliir,tfoiiigecn.eidiInia'n1l,eae1igsotitrlro'eienriilg'eede'aunIiernriirnia'aidlne,l Pe de alti parte, se indmlpli de multe ori ca activitatea pu-
bl,ici a unui,om si fie ldeors'erbitil (dacd nu 0rn contrast) cu viala sa
particularl. Un biograrf p'oate utor si. iudece fals viaia publibn in
qi
bopi"aollgitoircaiu;f"Lualaf,li,etreptbi€mursiepounsLluiaiclituiannteoacaasrrceeisapgdei-iacntci'vd'eceo'sdnIindguigr'siailfeitr'gaeioct'toierniltoamttre'ieca;eb'upsiu'eobcsliaii'cleci uq9'ii lu,mina viegii i'npabritoicgurl'aafriea, lui invers. Flutarh trece suib ticere u'nele
De pild'd, Ca,esar,
fapte din via,ta rparticularh ta dictatoruluLi, care nu-1 puneau intr-o
lp-1rmu,inmi umlteoraam'l[ inpruenate'faavsoulparbiailna,vpeentcuirnil'odrSaumetoornoiuassed6q,i spre exe'm'
noas,ciiotatitde;bin'esu'btoateas'pecteler;ipersonalitaleaacdrei adulterelor
btrbeiinio'loedgigq,rrgara,odfifieaeutrs$e.oie,rbdn'fusuaimi,cieaerem,.scneiutnenirllsece'eibdidisoo'telogurrmsia'tc'rfeeuinn.lguteEeizrlreesitnaaretmmabpsualtiutiezeir9siai5d'elsud'[sleutupsi'1fi6tdr'd'osu'eocnruac'dmroeim'eanipndtiaeinrxpce-r.'ifmadUpuinn-l l,,i caosar. In acest,f,el ,o,mul cacs,ar, cu toate sale bune
;i rclc, cstc mai precis ,prez'entat de Suetonius' '1UnnsugLi''ir'iotrger'af tr'ebuie
si 'sc fercarscl de ace'astl gr'eqeal[ a lui Flurarh'
dbcdso,luecumioteaipreunusntldioiuu,rrlsrui,euemlricnp'doiucroninetcoi,tumaumdtinc'esee, naipstaoouanzcluf'aiii'aitel'riiaz,'ceddpaeor"clziirmipiettilic'"ecp,ert,ec"liaf"jnuir"eeerctdaaasrritrlaefeeoutds'cionl'ta'-cs'cucbamraarispeez'noaacti,ufbifg'oeiaoinsclgtiti'nerraru'dsfcicuusrllieuv's'c;at'nnrmdeutec-i' 3. Izvoarele lui Plutarh
Numai dupi aceea biograful poate treoe la 'selectarea materialului' Aqa cum am sllus m,ai ,sus, una drirntre sarcinil,e biografului este
la a\cdrtirea planului qi lt ''ui'no'"r'ea ibiografiei' 7n 'faqa ftriografului
se ridicd protrleme destul de importante ;i aceea a unei .ampl,e do'cum'entiri car,e cer'e o incordati atengie qi
un,.i p"rronulitnqi politice o pdtrunzdtoar'e inteligengh in alegerea ,izvoarelor gi iin critica gi
cind este vorba de alcituir'ea Lpianului' selecgionarrea materialului p,e care-l prezintb aoeste izvo,ar'e.
Plutarh gi-a petr,e,cut o ,buni parte a vi,elii sal'e la Cheroneea,
unde nu avea prea m,ari posiibilitlgi d,e documeniare, d.ar, in acelagi
tirnp, in Vietrite paralele se gisesc citali o 'puz'd,erie de autor,i, incit
ti$nef te imediat intr,Ebarea: Plutarh a citit €l logi aceqti autori sau
\XXVIII N. I. BARBT1 PLUTARH * VIATA SI OPERA SA XXXI..
i-a gdsit 'citagi ld,e-a gata in biogra,flii anterio,are ? ln ,f,elul ,acesta rs€ doue €at€goriile de izvoare. Adolf weizsdcker, in [.Jntersucbungen
i impun'e acut sd arhtdm stad,iul la care ajuns,ese ,in istoriografia an-
ilber. Plutarcbs biogra.pbkcbe Tecbnik t (c,ercet6ri asupra tehnicii b'io-
it,l ticd problema ibio'grafiei p,oli,tice ,inainte d,e Plutar[r. grafiice a ,lui ,Plutarh), ,se oculp5, de asemenea, nurnri de frorrna Vie-
silor gi, 'durpd pirerea'sa, meriful lui plu,tarih crornrsti in a fii co,rnbinat
Probl.ema izvoar,eTor lui Plutarh, i,n care i,ntrd
elementul ilurstrativ (eidologikat) cu elementul cro,nologic. El dqi
Biografia politic[ ac€,ea ,a 'existen'fei biografiei politice inainte d,e lPu^iTP!err?icl,ceos.ncluziile pe analiza capitolelor XVI-XKII id# biog;a;
inainte de Plutarh s'ecolul I 'e.n., a suscitat nufireroas,e controvers,e
printre specialiqti gi a constituit, in acelaqi Autorii care s-6u o€urpot, rpini in t9y, de hiografia rp,olitici
Uxkull-Gyllenband. In rp,ri-
timp, o rnrini de suibiecte pentru di,sertaqi,ile inaugurale ,germane scrisi in epoca alexandr,ind sint Leo qi
din secolul al XIXlea. F6ri rsi pornea;s,ci de la o con,ce,p(i,e clari. vinfa aceasta, ei au rajuns Ia concluzii ao,n,tradictorii. Astf,el, ieo
so'cotette ci. de la 321 i.e'n. gi prini la
asupra legilor d'e dezvoltare ale rsocietijii gi a,cordind o mare im- :mijiocul ,s,erolului al Il_lea
pofianld potrivirii formal,e dintre bexte, aceste dis,ertagii inc,ercau s6
gdseasci izvoare\e unor ibio,grafii sau ale ,altora ,s.au chi,ar numa,i i.e.n._ ,s-au scris biogr,afii ,politice, pline de .anecdore (dovadi ,op,e-
p,entru ,o secfiune a unei biografii, fhrb, s6, se ,ingrijeasci de r,e,st.
O datd cu ap'arigia cS,rqii lui F. Leo : Die griecbiscb-rr)mische Bio- rlsietiliecdeelumi('odHnoe''tvrrm'aeizdpe'ip,cvodsiargginiaSaa,tctuyera,iosstSi).o, rpfpi,o,eecflcie'aisn)d.dhDUn.xukluasll--aGmuyijlillseocncri,usblabnsioed,cgorilniuaclfueiiia-proac-il
grapbie nach ibrer littera,rischen Formt (Biorgrafia greoo-romani II{'ea i.,e.n. qi piini l,a ,Piutarh, Leo esrte d,e pdrerie ci s-au ,srcri,s
dupi forma ei literari), problema 'a" cilpdtat un alt asp,ect. ln,tr-a-
devdr, F. Leo a ,incer'c,at si rezolve problema formei literare a biografii al,e unor i,ntelectuali, dar nu al,e unor ,o.ameni ip,o,liti,ci (dLo-
Viefilo'r lui Plutarh duLpi ce, in pre,alabil, a discutat ,pr,oblema ibio-
graliilor unorr o,afl,eni politic,i ldin s,ec,olul al V-lea i.e.n., rbiografiil,e vadi este lipsa 'o,ricirei urme lde ,brio,grarfie politici in aceasti pe-
tioadd), pe ci'nd Uxku1l-Gyllenband, cred,e, dimpotrivi, in exi,sten4a
scrise 'd,e peripatetici ;i biografiile s,crrirse d,e ,alexandrini. Co,n,cluzia urror triografii rparalele greco-romane, fbrd, nici un fel d,e ane,cdote
Ia care a ,afuns el ,in privinga lui Plu,tarh este, in ,esan,te, urrnitoa- (dovadi rbiogra,fiile rs,cris,e rd,e Corn'eliu,s Nepos). Noi ,ingin,e, i,n lu-
rea: biograful din Cheroneaa ate m,eri,tul de a fi creat o ,formi a
crarea Les procddds de la peinture des caractAres et la piriti
vbiioug.r.Nafeiegilipiionlditicfoen,d;gutilin, Eciorfincfoin-puetruipl,atceatirc,Se"de,stei ru,mninshtilfiloitremraa,r fo,arte hittori4ue dbns les biograpbies d.e Pluta'rque 2 (proc,edee1.e zugrilvirii
Leo a
ajuns la con'cluzii car,e nu se pot rsus i,ne.
rJf. Uxkull-Gyl.lenband, in lu,cra,r.ea sa Studietx lur plutarchi-. *rractcr'cl,or qi adevdrul isrtoric i,n biografiile lui Flutarh), am ajuns
scben Lebensbeschr,eibungen des sV,c.risJeabdrehuPnl,duetarlrsh)(2S,taujudnii g,ceu cd rin perioarda ,al,exanidrini nu
privire l' co'clr.rzia ,s-au ,s,oris rbiografii de
la biografiile oramenilor 6ec. V
la con- oamc,ni poli,tici gi mifitari (ciovadir lipsa de texte care rsi dove-
deasci nei,nd6i'elxlg a,c,est lu,cru).
cluzia cd ,originalitatea 1ui Plutarh conLstd ,in a fi r,eu,nit, in Vie;ite
paralele, un fon'd ,serios, pe care i-l punea la inrdem,ini biografita S'olugiile contrad,icrorii date run,ei probleme arit de iLrnportanre
pol,itico-gtiingific[ ,a1'exandrini, cu tot ,f,elui ,d,e anecdote pe car,e 1e a,rat5 neoesitatea de a pun,e din nou in di,scurgie datel,e pr,oblemei
qi de ,a schiga c,e,l rpufin o s,olugie.
gisea in diverse Culegeri constituite in acoeaqi epoc6. Acest cercetbtor
I'n ,secolul al V-lea ;i.e.n. nu s-au scris la greci Viepi de oameni
socoteqte d,eci ci ,ln e,po,ca alexandri,ni a exis,tat, p,e de ,o parte', p,olitlci. In aceasti rprivin4i tofi c,ercerdto,rii srint d,e acord. Deza-
ge,nul biografiei o,amenilor ,politici, dtat ,fdrd, anocd,ofe, i'ar pe de
alta; Culegeri 'de ane,cd,ote cu co'rdul incelp,e insi cin{d €ste vo,rtba d,e bio,grafia poli,ticb. ,i,n etpoca
sonalitbgi, Plutarh av,ind doar p,r,ivire la viala intimi a rncestor per-
meritu,l de a s,e fi ins,pirat din amin- alexandrini.
I Apdrutb in r9or, la Leipzig. I Apiruti in r93r.
Apiruta in ry27, la Stuitgalt,
! 2 Paris, rg14, pp. r-t6.
XL N. I. BARBU PLUTAR}I - VIATA $1 OPERA SA XLI
Dovezi care Ple- rC.brPoansicaiiiulludi iEnusHeibeiroosnydmiun,sg:r'ec(etrqatdeuicndtolarutil' inrilnesc citagi istorici r, cind este insi vorba de anecdote, de',fapte
deazi Pentru exis- la greci din viala intimS, de descrieri ale fizicului etc. se gdsesc citaqi
ten{a bliitoicgeraIfiei Po- ne$te) : ,,Aru ,ficur asta din Ca'
[biogra,fie] peripatetici. Faptul demonstreazd ch un Hermippos qi Satyros,
H'er,mippos p'erirpat'eticul, Antigonos
chiar dac| au scris Vieyile unor oameni politici, nu s-au ocupat
rystors, SatyroiS, urll o'rr rinvigat, gi, cu mult r'el mai inviEatl 0ri'tre to!i'
de faptele politice gi militare, ci numai de viaga intimi gi de
i.ir*"un"t rnuzicologul, iar la lartini Varro, Ssaan-ltru'ar,mNeezpi"o2s;' Hygi- partea anecdoticil.
;;;-;i itt"quillus, al .eru'i uou*plu
voie ti z' Ci' r. Nu exirsti nici o dovadi ,categoricS a exi,sten-
empiolitcaarCeaoln;ecxl2uaz.nrnidtrrineexi,csatgireenii,s'cddiertoVraditeoel'z,ireaadlneiu,umpnearoei rmdperpest,lopsrroieenac'faliiptdHelierpr,pmooilpliitrpitcioce,es
-a.osi,#*^frit""A"po"i"ri"lHr"ineplrx'rV"murii.pa,lr"ppoSilsul5uit4iS,,,iaF"ntjiyVlripoi,ep,"s1uniq"n.i ;LHt3ae,'r,mSDOaiipopt'g'yepeinoo'n'ssHe, speienbLrdtiaiptoeuanrltbareaidottieicessuVl(,aIi,vinlpzu3ii'V)VAiegasyi'trsi:r"fioem.'l''' in
qi
qi
Satyros, tin faim'oase,le tlor Viepi, au expus gi evenimente rpolitice gi
militare. Nu se gtie oe se trata in aceste Vieyi ; 3. prefaEa lui Cor-
ple-c.arDeoavoeozridc[aroe.,s'ecgiun,t6e'ig-HCreeo',crnnitlroi,nirpul!ptitollsaflrrtaraegmraoermanatt|en-'clioloirra''rc6e'mrsartsi edodiin,aSu'atotyrriosse nelius Nerpos tla De oiris illustribus, capitnlul I din Vtaya lui
Alexandru de Plutarh, rprecum qi ,pasajele iln care se gise,sc citagi
" "' ffi;:ff fflni."el^,i'T"in'"itl"rt-'.iuirinyr ict3tAv!p;'o'iit1robiflti.c,daerloe1s*pvlro'r"uer_,b,ut,eF",a#mruira'mdfeif,soimrp-sru,eulttlPdAueQlc'a4ynb,.e,i:va,ci'dda|;e'4osatJi"''cdffuuel's,iv'iit#nireitbq"ri?-iriol'afpitedl"ur:"'s?c,oraanr;a'ae-
istoricii qi peripateticii la Flutarh ne fac si creriem ci nu au existat
biografii ale ,u,no,r Lpersonali 6gi p,olitice tn n,c-aare,f'soEst,suenfi ex,pus
qi fapte politioe $i militare ;
4. ,Prlutarh sinlplu
copisrt rs,i, rpresuLpuniind lprin abrsurrd ci el nrar fi consu,ltat decit
doub. izvoare: opera unui istoric, in care gi,sea faptele politice gi mi-
"O,;"*"-ie,"t'*sia;t-p".pi;.ie*u;t.oo'frb"*tt""imco"niguioarsasefdpi eme;crsizrtaz'puicedoDrlnHoegsetuporlmr,aeitipiibtpdepore,bsra,iiYnoSai ap'ldtnyrairrmomasu,lo-el ;Axir'ainnintadigdr'oriaHnnuoyi'sesHrcodireniisrniombnCuiyoamsgruyri-assa-- litare, qi o Via;d peripatetici, in carc gisea date cu privire la viala
intimd a unui personaf politic, grija sa de a se documenta nu este mai
mic5. Citatele din opera sd arat6, dimpotrivd, cd inlormagia sa .era
foarte vast6. Astfel, numai in Viala htr Themistocles el citeazh pe t
iiirl .r."t personalitdqi culiurale; 3b'ioegstreafgiirepuolditeicceo' nnciecpi uutncaa'sdiancud Pl.ranias din Lesbos, Neanthes din Cyzic, Simonides, Stesimbrotos din
il ;p*t
alexandrini-s-ar fi scris ll'hasos, Plato, Herodot, Pindar, Aristoteles, Cleidernos, Phanodemos,
iffiniai"siiu".rrt,uaoerr,'iorf,uiNiiicnt.aue."s,tvp.au"pluorarti,frn.a',a,sicccuunailii-batrtaooeitouronacdorheieuiniilxoo;itspsilpea4"tadfbg.rttiaeicllta"bciJlpiaiizoinrvlLolgt|atimlpreaAoila6.f9llniiesitiioiiax,"op6aeionl,-naV,blaiditiFioaionrclgyuuteearpt,aqaadflaririfeeht$iCea-cnaAmeuec9llesuaesiamixos-riaac'roirnnrtDirasdeometarepusacdaip'iediuPffcaniCl-ipuetvoittthierasronzlirtoserohuir---it'
Eshil, Aristofan, Timocreon din R.hodos, Teophrastos, Thu'cydide,s,
Theopompos, Ephoros, Deinon, Cleitarhos, Heraclides, Erathosthe-
ncs, Diodor periegetul. $i inci nu mai numbrdm de cite ori Plutarh,
introduce phrerea unofa sau a ,altora prin ,,se spune", ,,unii zic",
,,se cfede", ,,se fecunoagte", formule sub care se pot ascunde, qi
algi autori. Este cu neputingd de conceput ca el sd fi gdsit pe toti
ii"; e. in Vieyite paralele, acolo unde se expun fapte istoricc' se aceqti autori citajt la un singur autor, tot aga cum este de ne-
conceput cd pentru fiecare citat el sd fi luat in mind opera fiec6rui
I Cf. F. Leo, oP. clr., P. rr8 qi urrn ; Uxkul l-GY ll e nb an d, autof menfionat. Este probabil cd e7 a citat citeva izvoare de bazh
cit., p. rro 9i urm. ; N, I. B a r b u, op. cit., p. zz qi urm.
op. - istorice 'gi peripatetice - in care a gisit citagi pe ceilalgi autori.
2 De rsiris illustribtts, praefatio.
3 Termenul grec este B[oq.
4 Mn11 er, Fragttenta bistoricoturn Gtaecorwn' III, r6o. t N. I. B arbu, op. cit., pp.4r pi urm.
5 At h enai os, XlI, S tt+ b.
XLII N, I. BARBU
Dar dacd rru se pot stabili cu precizie autorii pe care i-a con- r}LII'I'ARH ,. VTATA $I OPEITA SA X1,III
sultat Plutarh, se poate totu;i determina modul cum a gtiut el I)e aceea, un sing';r cuvint de inceput : rugim pe cititori si nu ne
si respecte adevirul istoric, concep{ia sa despre istorie gi despre irrvinuiascb pe nedrc4rt ci am ficut aga, cici aici noi nu scriem
rolul personalittilii in istorie etc. istorie, ci p,ovestim vi'egile unor oam,eni, gi apoi virtutea ,s,au viEiul
nu se vddesc intotdeauna din faptele cele mai strilucite, ci, de
multe ori, un lucru neinsemnat, o vorbi sau o glumd dau in vileag
Faptele .istorice firea unui om mai bine decit o dau luptele in care cad ostagi cu
l. Stabilirea laptelor istorice zecile de mii 9i decit intinse piruri de oqteni gata de luptd qi chiar
decit faimoasele impresurdri de cethji. Deci, dupi cum pictorii prind
trisXtrrrile osebitoar:e ale unui om de pe tagb qi din infdgigarea
Dupd alegerea izvoarelor de inspiraqie gi du,pi ochilor, ingrijindu-se pr.ea pufin de celelaite pdr;i ale trupului, tot
Biogralie gi istorie. sctarirnegetrreeabumiaatse-roialtuelzuoi,ilv'peri,Fmlautparrohibleerrani grea pe a5a gi noi trebuie si ne silim sd p5.trundem mai mult in semnele
Rolfil per.sonalitfllii oceee e
in istorie in con- contradicqiei dintre cerinqele istoriei 9i biogra- osebitoare ale sufletului qi, de ele cdlduzindu-ne, si ddm chip viejii
cepfia lui ficciruia, ldsind in griia altora faptele mdrefe qi luptele"'.
Plutarh fiei. Asrtfel, in operele istorice clin a'tichitate
evenimentele politice ;i militare, instituEiile po- Pasajul citat este cit se poate de interesant, deoarece pune
litice, obiceiurile etc. ocupau, de cele mai rnulte ori, rnai mult loc intr-o lumini vie ideile lui Pl,utarh despre sarcinil.e deosebite ale
istoriei 9i biografiei, ca genuri literare distincte" Aqadar, dupi pd-
decit viaga particulal'd a personalitiqilor politice 9i rnilitare, despre rerea lu Plutarh, caracterul ( rri i0oq ) unui om se vddegte in mo-
mente de destindere, ,i,n glume, in fapte mirunte mai mult dec.it
care, in marea maioritate a cazurilor, nu se spulrea tlccit foarte in marile incorddri de pe cimpurile de bitaie. Biograful va lisa
putin sau nimic. Exemplul tipic in aceasti privingri este Thucydides,
cind face portretul lui Pericles, unde nu vorbe;te, de pi1d5, nimic
r,leci nemenfionate un mare numir de fapte politice $i militare,
despre inclinirile erotice ale ,,Olympianului", asupra cirora stbruie
iar pe cele menfionate le va povesti pe scurt, dind o mare extindere
atit de mult Plutarh gi inaintea lui Thucydides, tofi autorii care tocmai viefii particulare qi anecdotice a. oamenilor ale c6ror VieSi
s-au ocupat de viaqa particulard a oamenilor politici. Operele is- le poveste$te. Bazindu-se pe acest pasaf, unii autori au tras con-
torice constituiau o fresci a evenimentelor in care personalitSlile
politice qi militare nu apireau decit in activitrrtce lor politici sau <:luzia cb. Plutarh n-are nici un fel de inlelegere pentru istorie.
Cnncluzia este exagerati. Plutarh nu afirmi cd faptele politice
rnilitari, pe cind biografia lua 'din. aceaste frescd o p'ersonalitate qi militare n-ar pune in lumind calititile de om politic qi militar
politici sau militard pe care o cerceta in aminunte, rnai ales sub rrle unui om, ci cd aceste calitdqi singure nu constituie caracterul
rapo,rtul viegii particulare. Dar, d'es,prinzind-o din corntextul isto- unui om, ceea cc estc adevirat. De aceea el nu renunli la expune-
ric, un biograf risca intotdeauna si acorde m:ri mulr spafiu descrie-
rii fiziculu,i, p,ortretul,ui moral, viqii famil,iale qi si puni in unLrri rea faptelor: politicc gi militarc intr-o biografie, ci doar le rezumi
activitatea politicd a personalitilii respective, cete, in acest cirip, pe unele gi lasi d,e o parte pe altele, spre a ,fac,e loc unor aminunt€
putea fi fals iudecatd. din viaga parti'culari ,care, in
Care-i concepgia lui Plutarh in aceasti privingi ? Autorul Via- in canctetizarea unui om. conaep,fia lui, aveau un deos,ebit rol
lilor paralele ne-o spune clar in capitolul I aI Vielii lui Alexanclru Dar dach nu renunqi la expunerea faptelor politice qi face
cel Mare, unde citim : ,,Scriem in aceastd carte povestea vieqii aprecieti asupra activit5lii politice a unui om, el ar trebui si fie
regelui Alexandru qi a lui Caesar, cel ce l-a doborit pe Pompeius. inarmat cu o concepfie asupra rolului personalitd;ii in istorie. Aga
Multe sint faptele pe care le-au sivirqit ei, dar noi nu le vorn cum a ardtat savantul sovietic Tronski 2, personalitatea in antichi-
povesti pe toate la rind ;i nici n-o s[ depinim pe indelete firul
celor de care s-a dus vestea, ci o si 1e scurtim pe cele mai nrrlte. I Cf. !(/. C h t i s t, Geschichte tler griecb, Literutar, r (rgao), p. ,r7 $i
: I.'turia literoturti ontirt, p
{,LtjiAIiH - vrA'fA ljr opERA sA XL\,
Xr,tv N. I. BARBU Atunci tb i0oe este una din cauzele determinante ale cursului
t.aJt-eqei r.ainc.olnacerpcuutbprliandire.rcienpust,inceinudns-caapraucsteprro(b'cle6mai,0- oinq)cthoitpdesatautnica, istorici.
acelaqi. ln epoca elenistici qi romanb s-a fbcut un pas inainte, pu- Acestea sint mai mult implicite, decit formulate clar; concepgiile
nindu-se in lumini gi unele schimbSri in viala 9i caracterul unui
om, [fuh si se aiung6, bineinleles, la conceplii prea inaintate in lui Piutarh cu privire la rolul personalitigii in istorie. Cii{uzit de
aceste concepgii, el a pornit 1a scrierea biografiilor in cate totuqi e1
aceastd privinli. se elibereze intru totul de conceplia statice despre a expus fapte politice qi militare. Daci nu 1e-a expus pe toate, el a
N.p,rtind s5 om, in general, 9i politic, in special, anticii n-au fidcut insd o selecgie a 1or. $i, ca sb' lacb aceastd selecgie, el a fost
caracteul unui c5liuzit de anumite principii. Care erau aceste principii ? Plutarh
it"-nellrt.rrrruehavrinS",a"zoncuibtut,pHcael,anarctsiacuntipeiicrnalie-rfaooaulurumaLimvipiuipeitrcceoaaiurliaerdic-retlieleearuvclieuslaaitouturiincmnueeiic,aodismiauuslp' urNsapourcaaicaertlsiovt9eiltuiadplgueoiciiliiptdideoce--, nu le expune Eistematic, dar, di'tr felul cum le'aplich, $e poate face,
pvtlioteo,ircdniepeed,fe,scdiri*l"aamrnrrf;t,ielcidtnbaainurcbedtpiveoauigllnbeurpeanciifrueuipislseopdprmisucinonatn.etCaiplhnirte5orrgbroilnienemeilneeaadi,sirantotcorloeruireld,u'd,i,SApocsertirifensersoill'enemadmlenit5iotpalriaiitleldeinl"p',rieissn'-e-
lucru nefdcut pini acum, o sistematizare a 1or. Faptul are ,o mare
importanEi, deoarece, dacl Plutarh a ,exagerat rolui personalitAlii itr
i,storie, dar a expus critic gi aor€ct fapt€],e, caatare, eI aiutd cititorul
m'odern s5-gi faci o idee cit mai limpede asupra ,adevdruh.ri faptelor
qi evenimentelor rel,atate. Iati problemel,e cu car'e a fost confruntat
biograful in aceastd privingi.
uti3.t'131;i.J"ot'- Plutarh riqi dd ,bine se,ama cle deo'sebirea diritre
istorie qi'rlegendx. Iati ce citim rin viaya hti
Th'eseu,s I : ,,Dupd cum cind tac hhtli geogra'
fice, Sossie ,Semecio, 'istori,cii rimpring Ia m,arginea hdrgilor finutu'rile
?il)rtit"'rrlpubtic)e bglurrnrbnvdo'ianq, S",i .,"d" ci de comportarca mo.ral6
lipsi de aroganlb etc'-- depinde care scapi cunoa;te,rrii rlor, zisind cd de aici linain,te Ltrtrt1e,zE <nisirpuri
; ;.;f;- poUri" -
p'otolirea rascoalelor. El nu-gi dd seama c5 aceste riscoale sint pro- lipsite de api gi pline de animaie silbatice>, sau <noroi intunecat>,
gi sociale care existi independent- de sau <frig de gheal[ scitici>, sau (mare inghept5>, tot aqa qi eu,
dusul unor cauze economice scriind aceste viefi pataTele, dupi ce am stribitut finuturile la
tm;noria"le"a"l"et.utinlouri pot fi inldturate numai prin insuqirile car6 se putea ajunge cu istorisirea, cSlbuzindu-mb de aseminarea
gi care nu cn adevirul, qi dupi ce am trecut prin cele itr care a pitruns is-
om politic. Aqadar, neputind vedea catszele eco- toria, care are faptc bine statornicite, ar fi fost poate potrivit si
spun despre faptele petrecute mai inainte: <Iar cele ce Drmeazb" de
nomice ale fenomen'elor sociale, el pune in iocul 1or cauze rmorale'
particu-
iii,ouu".l, morale il duc, in biografie, Ia chutarea vielii
lut" ti anecdotice a unui orn, iai in istorie 7a exagerarca rolului aci incolo sint infiorbtoare ;i tragice, 1e chivernisesc poeqii,9i mito-
politic a1 personalitEqii. Acest lucru reise clar Ei din pasaiul de
mai sus, unde Plutarh ne spune limpede ch in biografia unui om grafii 9i nu prezinti. nici o incredere gi nici b lSmurire>... Mi s-a
daci ag pune fa iAtinen|aegbcu'gi ag compara pe intem,eietorul
politic el cautd, mai mult eb i0o6, caracterul, insuqirile morale-ale pdrut ch,
lasi frumoasei ;i nemuritoarei tatil neinvinsei gi slivitei'
unui om, deoarece - el sb se inqeleagi implicit - acest tb i0o6 Rome, a9 avea ,putin a sd ascult lege,nda indreptati de raliun'e gi
a fost determinant in faptele sivirgite de personalitatea politicb
si-i. dau o infdgiqare istoric5, iar acolo unde povestea dispreguieqte
cu infumurare judecata gi nu primegte nici un fel de amestec cu
respectivd. Deci dupi pfuirea lui nu impreiudrtle istorice,6iebfiOoq
faptele care sint cu putinfe, vom cere iefiare ascultitorilor bine-
caiacteril este'determinant in activitatea publici qi partictslarb, a
unui' om. Dar faptele sdvirgite de diferigi oameni polltici fac pane voitori, car'e primesc cu blindeqe indepirtata istorie'i. Pasaiul n;e
'i aratb" cd Flutarh era perfect conqticnt de rolul criticii tagionale:in
din isiorie. Dicd deci tb {0o6 este determinant in activitatea politici
a,,ufiui om, care poate, orodifiea dup{ Yoig impreiuririle istorice'
r Cep. I.
! Vezi p, XXVI:XXVII"
XLVi N. I. BARtsiJ
PLT,ITAI?H _ VIA'TA SI OFERA SA trI,VII
stabilirca adevirului istoric qi, in primul rind, in stabilirea de- inrpodobise cele doud sute de corlbii care-i alcdtuiau alaiul cu
osebirii dintre real, verosimil gi legendar, dintre mit qi tragedie, taate pr\"zile mai impundtoare luat'e de la duqmani.
pe de o parte, gi i,s,torie, pe de alta. Pa'sajul citat poate fi socotit Apoi biograful contrazice pe Douris din Samos, care se lduda
ci este urmaqul iui Alcibiades ;i care spunea ci victorio,sul exilat
ca un punct de program chiar pentru istoriograful de ast6zi. pusese pe flautistul Chrysogonos si cinte vislaqilor gi pe actorul
comic Callipides si l,e co,mande ;i ci corabia de comandd avea pin-
Cum a aplicat Plutarh aceste principii cu privire la rolul cri- zeJe d,e purpurd. Plutarh respin,ge legenda acestui fast, ,pentru ci des-
ticii ragionale in stabilirea faptuiui istoric ? pre asta ,,n-au scris nici The,op,ornpos, nici ,Ephoros, ni,c,i Xenofon, qi
Nu i se pot, fire$te, cere lui Plutarh criterii prea riguroase de nici nu parc cd era cu putinfi ca Alcibiadcs si se infiliqeze in ag,a
a distinge faptul istoric de legendd in Vieqile lui Theseus, Romu- Iux atenienilor, cind se intorcea din exil, dupd ce infruntase atitea
ci Alcibiacies se
lus, Lycurg, Numa, unde aproape totul este legendd gi unde ale- peripelii, n-a coborit din apropia cu teame de lirm $i, cind a tras
gerea s€ face intre mai ,multe probabilitigi. Misura in care Plr-rtarh corabie rnai inainte de a vedea, de pe
la 16rm,
dd dovadb de spirit critic se poate vedea in Viepile unor perso- puntc, pe virul sdu Euryptolemos ;i pe algi prietcni qi rude venite
nalitdli istorice, precum sint : So1on, Themistocles, Alexandru, in numir mare, care-l aqteptau qi-l indemnau sd coboare".
Criteriul nta joritdlii. In ca.pitolul XIX al VieSii lui
Caesar, Pompeius, Demosthenes etc. Themistocles este vorba de construirea zidului cetijii Atena dupi
bitilia de la Salamina. Themisrocles, intreprinzind aceastd in-
Se pot distinge mai multe criterii dupi care se conduce Plutarh
in deosebirea adevdrului istoric dc faptul inchipuit cu intengia de senrnati lucrare <le apdrare a cetdfii, s-a izbit de impotrivirea spar-
a lduda sau defiima personalitatea politicd respectiv5, sau de a
impresiona pe cititor. Iatd principalele criterii folosite de Plutarh : tanilor. Pentru a inlStura rezistenfa 1or, Themistocles, dupi cum
spune istoricul Theopompos, i-a cumpdrat, iar dupi cum spun cei
Criteriul dacunzentel or, Este intrebuinfar in capitolul nrai mulgi autori, i-a p5c51it. Plutarh avea in lag6 doub, versiuni
VIII al Vielii lui Caesar. Este vorba de incidentul petrecut la ie- cu privire la modul cum a $tiut Themistocles si infringi rezistenta
girea lui Caesar din senat, dupd ce jinuse faimoasa alocu1ie, tedatb r:forilor. Biograful alege versiunea picilelii, pe care o dI insugi
ffhucydides. 'Criteriul carc l-a c,ondus in aceasti alegere este mul-
cu atita miiestrie dc Sallustiusr, prin care se ridica impotriva pe- lirnca istoricilor care aclopti versiunea picilelii. Acest criteriu este
depsei cu moartea pentru coniuralii lui Carilina. O versiune spunea slab. Plutarh nu-qi ,cld seama cd istoricii au putut ,si adopte
cd, iegind din senat, Caesar fusese intimpinat de o ceati de tineri to{i o croarc gi cri, inainte de orice, propriul examen al faptelor
este dc primi importanqS.
paftizani ai lui Cicero care, inarma{i cu pumnale, erau sd-l ucidi
dacd Curio nu l-ar fi inviluit cu toga gi Cicero n-ar fi fdcur semn Critcriul psibologic. Capitolul X din Viapa lui pe-
tinerilor inflicdraqi si se astimpere. Plutarh, dupi ce expune ver- ricles cxpune o versiune potrivit cireia Pericles din invidie ar fi
siunea, adaugS: ,,Nu pot si inqeleg, daci era adev|rat, cum de ucis pc E,fialtes, care-i era prieten giJ aiutase in opera politici.
n-a menfionat Cicero acest fapt in lucrarca Despre consulatwl rueu", Plutarh spune: ,,Cum s-ar putea deci da crezare lui ldomeneus,
Chiar dacd motivul pentru care Ci"cero at fi putut si nu men- care invinuieqte pe Pericles c5, minat de ambiEie qi pizmi, a ucis
fioneze incidentul nu este intrezArit de Plqtarh, {aprul cd biograful pe Eflialtes care-i fusese prieten gi fdcuse aceeagi politicd ? Nu qtiu
recllrge la un document spre a-gi intemeia o pbrere este o dovadi de unde a cules Idomeneus aceste vorbe qi le-a aruficat, ca pe o
fiere, impotriva lui Pericles, un om, fireqte, nu intru totul fdrd
a griiii sale de ade'r'dr. cusur, dar care era stipinit de sentimente inalte qi avea un suflet
Criteriul oalorii iTooarelor. ln ca,pitolul XXXII plin de o labile pmbi;ie, insuqiri in cate r,ru poate si ldstdreasci
al Vieyii lui Alcibi.ades, Plutarh pov,este$te into.arcerea acestuia la
Atena, dupi faimoasele sale peregrindri 9i victorii navale re-
purtate asupra lacedemonienilor. Biograful relateazh, cb Alcibiades,
pentru a da o mai mare strdlucire intririi sale triumfale in Atena,
I De coniaratione Catilinqe, cap. LI gi urm.
XLVIII N- I. BARBU PLUTARH - VIATA $1 OPERA SA XLIX
{
o patime atit. de crudd qi silbatici" r. De data aceasta, Plutarh torici, biografi, memorialigti 9i poeqi comici, dupd ce, fireqte, sus-
a recurs la un critcriu psihologic. Era, in acest caz, singurul de
citase disculii mai intii printre cei care ttdiseri vremutile grele
ca(e se putea servi, deqi criteriul psihologic este nepotrivit pentru ale rizboiului peloponesiac, a fost faptul care a declanqat acest
tvceiintriimabiln:e9,ii,nCddueemzpalsaintriufrooiisshtrodrizntibcroeirip.iiuItncuul clapriprziibvtoioriueiul lluXaiX] mXneuga-ail ruViegienotirrildisleouciaoPtfiltaeerti,cal'edsaf,ir
descoperirea adevdrului. fost pretextul declanqirii"rizboiului] to;i o dau, in acelagi chip,
pe P'ericles". Apoi ,biograful en'umeri urmbtoarele pireri contra-
Criteriul ar h e olo gic. InViaya lui Solon, capitolul VIII, dictotii : r. Pericles n-a voit si ridice decretul cu privire la me-
garieni, temindu-se si nu dea dovad6 de slibiciune ; z. Pericles
este vorba despre,modul in care legiuitorul a izbutit,sd aducb iar[gi n-a voit sd ridice acest decret din infurnurare 9i rnindrie ; 3. Pe-
Salamina in stipinirea Atenei. Plutarh citeazh doui versiuni. Prima ricles voia sb abath in altd parte atenlia atenienilor, spre a nu i se
cere socoteal5 de banii publici, pe care-i cheltuise firi socoteald'
spunea ci Solon, preficindu-se ct este nebun, recitase o elegie in Biograful incheie capitolul astfel : ,,Acestea se spune c[ au fost
agora qi, trezind astfel un neinchipuit curai gi entuziasrn printre pricinile pentru care Pericles n-a 15sat poporul si cadi la lnvoial5
tineri, au pornit cu tolii la cucerirea Salaminei. Solon a simulat cu lacedemonienii, dar adevdrul este nelimurit".
nebunia, deoarece era interzis prin lege si se mai porneascb vreo
acliune pefltru Salamina. A doua versiune spunea ci Solon con- Pare ciudat cd Piutarh, care este atit dc convins de inaltele
sultase mai intii oracolul de la Delphi, adusese jertfe la doi eroi calititgi morale ale lui Pericles, ezit6' sb aleagi versiunea cea mai
din Salamina, dupi sfatul oracolului, ;i porrrise, noaptea, si atace onorabili din punctul de vedere el apologiei ,,Olympianulrr'", 9i
anume ,aoeea a:rhtatii de Thucydides, ci Fe ,icles a sfituit poporul
pe megarienii care stipineau Salamina. Plutarh adopti a doua ver- si nu cedeze Ln fala,stdruinlelor lacedemonienilor 'spre a nu da
siune, sprifinindu-se pe o dovadd arheologici: Solon a ridicat un dovadi dc stdbiciune.
templu lui Enyalios in locul unde a debarcat primul atenian. sini-tgeimf€aicatieorsiuindte;coavtiiiteelmileeilnuici iPd|-irntalrihpscbir.rddeesdtoecuin-
Mult mai
ar i t er iu,l o e r o s i mi lul u i. In capitolul XXVI dhViaya
imposibilitate
lui So.lon, care a servit unor invigagi 2 drept exemplu de incapacitate
a lui Plutarh sd faci critici istorici, citim : ,,Iar intilnirea [lui
Solonl cu Cresus, unii zic ci se dovedegte a fi pl6smuit5. din pri-
cinl, cd nu corespunde timpul in care Se zice cd s-ar fi petrecut'
Dar o poveste atit de frumoasb qi care are atitia martori gi, ceea 1 rn.nt". Astfel, in privinfa mamei iui Demosthenes, Eshines afirrni
ce este mai de seamd, se potrivegte cu caracterul ltri Solon gi este
{
vrednicd de mirinimia 9i infelepciunea lui, eu nu sint de pirere il mama adverrar,tlti siu fusese fiica iui aGvyclomn,p^uctuiznalit de tridare,
s-o alunc pentru nigte aga-zise canoane cronologice, pe care unii a unei strdine. Plutarh spune : ,,Nu
autori au cdutat s; le indrepte gi pini astizi nu izbutesc inci si-;i rj si spunem
cb
qi
dacd Eshines a mirturisit adevirul sau a preterat clevetiri Ei
incet'eze contradicgiil,e, cb.zind la invoiali a,supra vreunui luctu".
Plutarh 'nu di dovadd
de lipsd de simg i,storic, ci, mai d'egrabi, sc rninciuni".
folosegte de verosimil de dovezi istorice. Intr-adevbr, De multe ori Plutarh di cele cloui sau trei vcrsiuni cofltra-
in faga lipsei dictorii, fdrd sd. mai adauge nici un cuvint. Astfel' cind este vorba
daci nu se poate dovedi temeinic kealitatea faptului, trebuie rc-
despre rdspunsul dat de Caesar la procesul lui Clodius, la intreba-
curs la verosimil sau la ceea oe cu un t,ermen gfecesc Ls-af putca spus : ,,Pentru ci am
numi t6 3or,N66 (ysl6similul). rea de ce a alungat pe Pompeea, cind a
socotit ci nu se cade nici cel puqin s5 fie binuiti sogia raea",
$oztd.ielile Iui PlutarD. Numeroase sint gi cazurilc in Plutarh observi : ,,Unii zic ci Cacsar a spus aEa fiindci ginclea
care biograful ezitd sd aleagd, in privinla unui fapt, o versiuttc siru aqa, iat allii zic cd Caesar a voit si facd pe placul poporului care
alta. Astfel, un fapt care suscitase aprinse controverse printrc is- ciuta si-l scape pe Clodius".
I Cl. Periclos, cap. X pi Dentostbenes, c'rp. XIII. Exemplele dovedesc, credem, indeaiuns cb Plutarh n-a ales
2 et h r i s t-$ chiaid t, op. cit., p' 1r8 qi rrsrn, faptele expuse in biografii fird nici un discernbmint. Dimpotriv6.,
^
t, N , BARBII lii.il'tAiili VIA'IA gi ()ijFRA sA Il
el a dat dovadd de un deosebit bun simj 9i de o evidenti prudengd clcosebiti atenfie, expunind-o in patru capitole din cartea a VII-a'.
de fals qi plismuire.
in alegerea adevdrului Una din cauzele care au contribuit la infringerea atenienilor a fost
lrrnrina slabi a lunii, care fdcea cu neputinfi deosebirea clarb, a
El a adoptat criteriile de discernere pc care i 1c ingiduia sta-
diul gtiinlei gi culturii vremii sale $i judecati, iar ezitd- duqmanilor. Plutarh stiruie mai mult cdleescpirteinDsiuoEdioTr htu,ccyadriedeesxpausnue-
rile propriar-i critic prea ascuqit, pra acestlli aminunt. Nu mai vorbirn
sale, daci nu dau clovadi dc
un spirit clcstul d,e ,scurt bitiilia. Nu cste cle lo,c de mirare ,ci Plutarh nu
videsc totr,rqi o deosebiti probitate gi pr.uclengi in discernerea fip-
tului istoric de niscocire, riu intenqionate sau nu. pomcncgte nimic ,de aminuntul ci pronungarea parolei de atenieni
mirea confuzia, amdnunr pe care-l di Thucydid,es ; de mirare este
" I:jl'#TJ,r;Amiinuni.treoleii.lua'p"telorNe-am{iagteptat ,ca aminuntel,e faptelor din insi ci Plutarh nareaza' bitnlia ;i stiruie asupra unor aminunte ieh-
;;H:::::.:ilff.f; ffi:Tll nice mai mult 'clocit ceilalqi istorici anti,ci.
Accla;i lucru se intimpli 9i cu alte fapte istorice, cum sint, de
sint, in comparrafie ,cu faptelc politice qi militare, luatc din opere pmialdi im, u,,lstetraatemgiiniiuen" tlcuidPeecirtic'lfehsu,cpydeidceesret.PBluintaerihntelclesre, laat;caaczui mcuammuElti
istori.e, d'e vr,eme c€ este vorba d,e biografii. Cu ioat,e arccste.r,
Plutarh acordi o marc arcnfie gi di r'ulte .mdnunte chiar ,cincl
veiszteutv,oerbl aindseu;ibrdsptiulinic;ci ddncuimviirdreessucr:airtii,dt .ccleceltiimqi,urdi,tessper:,emcnaerlc€,oascm- eritat, biograful nu prirncgte orice amdnunt fhr6, si-l treacd prin
filtrui ragiunii. Astfel, cind este vorba de felul cum s-a petrecur
cxpedigia lui Pericles impotriva insulei Sarnos, Plutarh se ridici
bito,are ale trnui icaracter. impotriva aserliuniior lui Douris din Samos, care, intocmai ca
Astfel, celcbra bhtilic cle 1a Salamina estc povestitd de plutarh intr-o tragedie, insceneazi o minciurrd impotriva atenienilor spunind
in Viapa lui Themistoclesl, ial cl,e I-I,erodot in cartea a VtrI-ar. Bir,-
cii au fost cruzi" I)e altfel, observi Plutarh, Douris denatureazi
graful spr-rne cd succcsul grccilor s-a datorat faptului ci Themisto-
adevdrul chiar cind n-are nici un motiv s-o facd, cu atit urai mult
cles n-a dat semnalul bitdliei inaintea orci cind un vint avea si
impingi valurile din larg in strimtoale, agitindu-le ; coribiile grc- cirrd esrc rorba dc Samos, patrie sa.
cilor fiind ugoarc, au putut manevra in voie, in tirnp ce coribiilc Erenrplele sint indeajuns spre a arlta ci Plutarh, departe clt:
pcrsane, gr:eoaie, crau ginta atacurilor grecilor. 1n accasti luptri, a se dezintcresa de anumite aminunte cil.fe nu afuncau o luminl
spune Plutarh, gi-a gesit moartea Ariamcnes, amiralul lui Xerxes, prca .rie asupra caracterului personalitililor in discuqie, le-a men-
ucis de Aminias din Deceleca gi Sosiclcs clin Pediadir. Hcrodot lionat totusi fiind interesat de faptul in sine mai mult chiar decit
nu menfioneazi nuntelc lui Ariamencs;i nici nu pomene;te c1c rrr'ii istolici.
ora vintului pe carc l-a a!teptat Thcmistocles. Istoricul Diodor i
2. lixplicarea faptelor istorice
vorbefte dcsprc moartea amiralului pcrsan, clar. frard si-i dea nu-
Daci la Plutarh intilnim numeroase fapte i,storice alese cu multi
rneie. Se vcde 15rnurit, clin parre:r 1ui Plutarh, grija dc a da cit eriji, stabilite gi expuse cu destuli prudenld, nu tot astfel srau lu-
mai rnulte a-mdnunte in leghtur5 cu un fapt istoric. Alegerea orei
bidliei de cdtrc Thcmistocles i;;i are vzrloarea sa tehnici militari crurile cind se pune problema explicirii acestor fapte, a stabiiirii
factorilor care, in general, produc ev,enimentele istorice, a rolului
qi Plutarh, degi biograf, n-a pierdut-o din vedere.
Bdtdlia de pe EpipoIai, datd, in timpui rizboiului pcloponesiac,
devenise celcbri d,e cum ,se ,sivirqise, iar Thucydides ii acor<j:i o
2' Cap. XLII-XLV.
XIII, 11.
1 3 P I rr t a th, PericLes, cap. VIII ; 'Ihucydides, I, rr3.
Cap. XI\r.
'' i*
r--ap. l\XXIIT XCI.
t XI, t7, z qi XIX, r.
Lli N. 1. bARBU PLUTARH - VIATA $I OPERA SA LIII
masetror qi per,sonalitigilor in istorie etc., unde obs€rvaliile dire,cte r|cc1itotilor, unii fiind redugi, pe loc, in sclavie, iar alqii fiind vin-
ale biografului de c,ele mai multe ori lipsesc qi unde concepgiile l4ulqi dintre ei erau silili si-gi vind5
ilmpi'edica) qi sb fugi din 'cetate din
iui trebuie mai mult d,eduse. Se pot totuqi desprinde unele idei ale rltrqi ca,sclavi pr:intre rsrriini.
autorului Vietrilor paralele qi, in aceasti privingd, d'ezvoltarea socie- copiii (cici nici o lege nu-i mulqi 9i rnai curaiogi se ris,culau
Iar cei mai
tdqii om,enegti, de pildn, nu put€a si nu fie obs'ervati de Plutarh, pricina creditorilor. nu lase lucrurile a;a, ci si al'e'agi
mai al,es in Vietrile lui Theseus, Romulus, Lycurg, Numa, unde este qi sc indemnau unii pe al1ii si
vorba d,e int'ernei,erea i rinduiala statali a Atenei 9i Rom,ei. Plu- conclucitor p'e un om de bund-cr'edinqd 9i s5' anuleze resturile ne-
tarh aratd, d,estul,e fapte din inlemaierea gi evolufia unor cetifi, plitite ale ciatoriilor. ,si imparti pdmint qi, indcobqte, si schimbe
dar nu se opr,egte nicii'eri si faci o expunere teoretici asupra €vo- constitugia". Pasajul est'e extretrn de intercsant, devreme ce, pe baza
lugiei soci'etigii. Se par'e ci pentru el d'ezvoltar,ea ,so,ciet61ii omene;ti lui, putem isb facem unele constrltbri mai intemeiate asupra poziltei
era un lucru de la sine ingeles. cle clasb a lui Plutarh.
De sele mai rnulbe ori, Plutarh, 'Irebuie obs,ervat, mai intii, 'ci nu Plutar:h a s'cris cel dintii des-
Luplele sociale voar,e dintre cele mai b,un,e, aratr utihzind iz' pre taptele relatate in capitoiul cit.rt. lnc'epind cu Aristolel'es, mu19i
cit se poate
peripaietici s-au ocupat cle constituqia lui Solon' X4eritul lui Plu-
de ,corect un,ele mome,nte aie luptclor social,e in dif,erit'e etape ale iarh consti in aceea ci a expus faptcle 'cu exactitale, avind in fa{5
i'stori,ei Greciei gi Rom,ei, dar nu se ridicd ni'ciod'ati Ia teorctizilri
din care sb se vadi clar conc,ep;iile sal'e in aceasti privin S, d,egi, lzvoar'e de buni caiitate.
Expunerea pe 'care o f'acc F,ngels 1 cu privire la situ'afia e'co-
in fond, ei se situ,eazd pe pozrgia stipinilor de sclavi, care doreau
si con,solideze r,egimul ,sclavagist. Din f,elul cum p.r€zintd insi unele nomici qi politicd la Aftna inainte de Solon concordi aproape
mome,nrc al,e conflictelor sociale 'car'e au izbucnit in Groci,a sau la intru totul cu cele €xpus,e de Plutarh. Biogra{ul nu-;i di seama
I{om,a se pot face un'ele decluclii cu 'privir,e la concepiiile s,ale in insi de ,r,oiul factorului economic, el nu rs,e intre,aba de ce diacrienii
acest domeniu. constiiuiau grllpar,ea cea mai demo'cratici, iar p'cdi'enii erau oligarhi
ln capitolul XIIi al Vie;ii lui So1on, Plutarh vorbegte despr'e gi nu i,nvers. El nu-gi d5 seama ci pecli'enii, 'deqinitori de po'min-
tulburirile ca.r,e se produceau la Atcna clin pricina datoriilor' Iati turi, se impotriveau orickror reforme, pe cind diacri'enii, pr€sati d'e
pasajele mai in'semnate din acest capitol : ,,Iar atenienii, dupl ce sbrbci,e gi mizerie, dor'eau cu atdoare schimbarea stdtii de fagh'
a in,cetat tulburarea ,cu privir'e la Cylon ;i, dupi cum s-a spus, au
Aqadar, d,eqi d,escrie corect lupta de clasi la Atena i'n acea
fost indepirtagi cei supugi bl'estemului, s-au pornit iarigi pe vech'ea perlaadd, Plutarh, ,ca to1i istoricii ;i filozcfii antici, n'a putut in-
ri,scoali pentru co,nstitulie, iar oeta;bea s-a impirgit in atitea taber'e trezbti cauzele profunde a1e acestei lupte, sp:re a se rictri'ca apoi
vrijmage cite districte ave,a. Grupatea dia,crienilor era cea mai la generalizhti. Limita vcd'erilor lui era limita la care aiunseseri
tofi anticii. Dar faptul c[ .a descris corect fenomenul este totuqi un
dem.ocrati, iar aea rnai oligarhicd, a pedie'nilor. A tteia gtvparc,
a parali,enilor, aleglndu.gi un fel moderat gi mixt d,e constitugie, se neJ:it pen,tru biograful din Ch'erone'ea.
ridica impotriva celorlal4i gi-i impiedica si pund mina pe putere. Cu aaeeaqi exactilate descrie Plutarh $i star€a economici 9i
Atunci insi, deosebirca dintre bogali qi siraci atin.sese cuimea, iar so,ciali oare a provocat conflict'ele ai ciror protagonigti au fost
cetat,ea se gSsea intr-o mar'e prirnejdie gi se pir'ea ce n-a,r putea Tiberir.rs gi Cai,us Gracchus. Astfel, inViaTa lui Tiberius Gracchus 2,
si-gi gi,seascb a;ez'atea gi si incetez,e de a mai fi tulburati decit Plutarh expune judicios acapatatea, loturilor 'din ager pttbiicus de
daci ,s-ar institui tirania. Intr-adev5.r, tot poporul era dator aelor Eac.Sa.dPeI.mLO.iPcrii.ge; inBnileuoacruVfiae.m;tViil-i.eSi,tStatllr,p,rpr-op"p.rr;oiie9tDdql.iii
bogagi. Astfel, sdracii sau le cultivau ogoarele, dindu-le a $asea pliDdte ti a statultti, edigia a IV-a,
urm. ; cf. Grecia anticd, sub rcdacgia
parte din produse, 'fiind numigi hectemori sau theli, sau luau bani P. KallistoY, Editura Stiintifice,
cu imprumut, garafitifld cu persoana 1or, qi erau astfel la indemina
Fucuresti r9i8, pp. 166 qi urrr.r.
? Crp' VIII'
LlV N. I. BARBI-J PLI-JTARH - VIAI'A SI OPERA SA LV
cetre bogali, izgonirea siracilor d,e p,e micil,e lor bucigi d,e pimint, roade le cul.es,os,erd impotriva legi1or, fTiberius] 1e-a poruncit fpri.r
lege] .,numai ,ca, primind o compensati,e, s6 pdriseasci pdmintul p,e
cdderea lor in mizerie, s,cF.der,ea natalitdlii in rinduril,e acestei c.are-l stipineau pe n€drept gi si primeasci pe cetigenii car,e aveau
pituri, sporirea maselor dc sclavi pe latifundiil.e celor bogagi.
Dar nici ai'ci nu se vid generalizdri cle ,un ordin mai inalt" nevoie de aiutor. D.ar d,e;i lndreptarea [propusi de T. Gracchusl
era.atit de bin'evoitoare lfagd de bogagi], poporul era gata si lase la
ln ceea ce pr,ivegte rolul mas,clor qi personaiitililor in istoric, o parte tre,cutul, dar si nu i se ma,i fa,ci nedreptili in viitor ; insi
de;i Plutarh scri'e biografii qi ar put€a u$or ,si cadi intr-o hiper-
bolici exager^re a rolului personalitililor politice fa(6 de mase, bogagii gi proprietarii, urind l,egea din pricina l6comi,ei, iar pe le-
giuitor di,n minie gi ambigie, inccrcau sd intoar,ci poporul de la vo-
nu o fa,oe. Intilnim, de pi1d6, o exagerar,e a rolului lui Romuius tarea ,ei, zi,cind ci Tiberiu,s propune impirqirea pimintutui
in intem'eierea R.omei, unde Plutarir videqte ci nu-gi di seama de totul in mi;care spre a destrdma statul. ;i pune
mo,dul cum a decurs procesul int,emeieri,i un,ei cetili, dar ace,astd Dar nu izbuteau si du,ci timi,c la bun sfirqit, cd,ci Tib,erius, lup-
opti,c; era ,obiqnuiti pe vremea lui.
In general ins5. ,el nu ,exagereazi acest ,rol, tleqi este inclinac tind pentru o cauzh frumoasd gi dreaptl cu cuvintul siu, car,e putea
si-i acorde o mare importante. Plutarh d,e obicei nu care in
grave gr.egeli, nu fiindci ;i-ar da exa,cf s,eama de rolul maselor, si dea o mare amploare gi unor iu,cruri mirunte, era straqnic ;i de
n'einfrint ori de cite ori pop.orul nivilea in ju,ru1 tribun,ei, iar cl se
ridica 9i vorbea d'espre s5.raci, zi,cind ck. fiarele cale triie,sc in Italia
ci p'entru faptui ci, ind,eob6te, ,expun,e coroct f,aptel.e istori,ce. ipi ar,e fiecare vizuina gi culcuqul ;i ascunziqul siu, iar cei care lupti
Astfel, dupi Flutarh, Peri,cles, pentru a dobindi primul rang
iimnpcaerttadteplS, m'trienbt usideras,ciiiolirn-,dspsr.,eeamaafidnee pop.or, iar Ca.sai trebuie sd ;i mor pentru Italia n-au altceva nimic d,e,cit lumina gi a,e,rul, ei
Plutarh nu ajunge totugi la concluzia mereu poporul in iurul sdu. riti,cesc cu copiii gi ,sogiile fdti casi, fhrL aqezar,e, iar comandanqii
cb, fdth masel,e populare nu
in;ea16 p,e solda4i pe cimpurile de bbtaie, indcmnindu-i si lupte
irnpotriva du;m,anului p€fltru mormintele [piringilor]; 9i pentru
se po,ate face istoria. tcmple. Intr-adevir, nici unul clintre ei n-are Lrn altar siribun, nici
Atitudinea lui Plu- N,eavind o idee limpede asupra cauzelor eco, un mormint strimoqesc..., ci lupti qi mor p,entru destribilarea gi
tarh faslIodceiacllaesele
nomiae care provoaci lupta de clasi, Plutarh bogigia akora, fiind numiqi ;stipinii Iumii, dar n,e,avin,J nici o
nu adoptf o atitudin€ cons,ercventi nici in pri_ btazdd, propri,e."
vinga ciaselor si catego,riilor sociale in l,rite. A9a,dar, Plutarh cere dorea consolidarea r:egimului sclava,gist,
Astfel, io Viaya lui Solon, expune pe
plin d,e admiragi'e un to:rt r,e'dir acest strigbt de revolti. Concluzia pc care in mod nec,esar
legile cconomi,co-financiare aduse cle aclst om cle trebuie s-o tragem €sre cA biografLrl ar fi voit un regim sclavagist
rrsieeuaasmlGuer,iapTocribihneus,criau2rs,ePdsleu,etaavr€hinn,etcraoudminuceaerjuaoto9lrieufgilre,esspd,crr,aincviolcorabrr.,eeiqn6teAVdNieaes1pparuelnuieniccTeari:bpcea;t-- mai blind, cofeatat, ftait cruzimc ;i n,eomenie. Dar biograful nr-r
gravei crtze economico-sociale, rezultati de pe urma a,caparirii pi- formuleazi niciieri pr,ecis citeva idei de f,elul curn ar tr€bui si
mintului de cdtre lati,fundiari ;i a rsdrdcirii piturii so.cial,e a girani- decurgb 1u'cruril,e, ci donr se r:evoltd sau aprobi, dupi cum un,ele
lar,. care duce,au gr,eul in fi,zboaj,e. pluta,rh spune : ,,$i sc pare ci fapte il indigneazl, iar altel,e ril multr-rme,s,c. Aceasra pentru ci,
ni'ciodatx nu s*a s'cris o lege mai blindd r$i mai slabd impotiiva n,e- fireqte, el nu putea ,clrlr,oafte ;i in{elege legile dezvoltdrii so,cietigii
o nrene;ti.
dreptefii gi a unui abuz atit d,e mare [al latifundiarilor]. Cind este insi vor.ba de legile agrare propuse de Caesar in
timpul. consulatului siu, care aveau m,enirea ,sd vini in aiutorul
Intr-adevir, acelora care ar fi trebuit ,sd fie pedep.siqi pentru celor sira'ci, ,alta esie atitudin,ea biogr.'afului. Iati ce scrie pluhrh :
neasculba,rea 1or qi ,sd de,a inapoi, cu desrpb,gubiri, pimintul ale cirui ,,Caesar, sprijinindu-se pe prietenia lui Crassus 9i a lui pompeius,
si a fost a1,es in
I Pericles, cap. lX ;i u;ru, 6-ra. prezentat la al,egeril,e de consul chip ,str6lucit,
dimpr:euni cu Calpurnius Bibulus, ii lntrlncl in slujbd, inclati a
1r Cap, IX,
LVI N- I. BAIIBU PLUTARH _ VIATA $I OPERA SA LVII
propus pr,oiccte de legi care nu se potriveau cu un consul, ci cu rhci,ei, i,ar siricia acestei categorii sociale se datora imbogigirii
un irib"n plin de indrdzncalh, care, spre a face pe placul poporu- peste misuri. a e,ltota. Plutarh laudi misurile lui Pericl'e's, dar
lui, pi.opune votar,ea [intemeietii]; de colonii 9i impirqiri de p6-
minturi"-l. Nu este nevoie si rnai subliniem ostilitatea fali de nu dl dovadi d,e infeleger,e pentru aoei pe car'e el ii nurneqt'e
,,trind,avi", Expresia ,,dind friu liber poporultti" atat6, d'e aseme-
as,ecfidu,neesparilnucli,eCdaeinsapra;si,aiiundl ecoitba$tr.c,l.nIaEmhindtee'aacluqiiunPilleutatrrihb,unciilnodr, care nea, pozilia de dispreg qi neinEel'egere a lui Plutarh fa16 de cei de
scria ios, pozilie care este 'aceea a unor repfezentanqi ai clasei celor mai
ac,est tasa,, domina ideea ci a propune impirqiri de piminturi qi cruzi stS,pini de sclavi.
intemeierea d,e coionii este dovadi de indrdzneali nepermisi, c.are Aqadar, €xpunind luptel'e pe lui
nu-i potriviti cu un cori.sul' Plutarh socot'ea ci un consul trebuie sociale de vremea Solon, la
n.upimt si faci politica aristocraliei senatoriale. .Atena, gi a fragilor Gracchi, la Rom,a, Plutarh aplaudi misurile
bitu-rn r:lnduri mai ios, Plutarh igi exprimd simpatia fagb d'e luate spre a veni in aiutorul sir'acilor, p'entru
aristo'cralia s,enatolial6. Astfel, dupi ce arat[ am'eninlarile lui Pom- ca, in ViaPa lui
p,eius, ,c,are declara'se ,ci impotriva pumn,alelor va veni inarmat cu caersar gi a ,lui P,ericles, sa5desv,eir,asit'atue1zeuipaetit'updoiznit'reia?mCareridlo'ermlactifiunin-
diari qi bogitaqi. Care-i
fond itl,-rtarh era cle parbea claselor avute, dar, citeodath avea
icutrrl, biogtaful continui : ,,Aristocrafii 's-au miniat, d'esigur, aflind izbu,cniri de revolti lmp.otriva lbcomiei excesiv,e a acestor c1ase.
cd Pomp,eius spuses'e aceasti vorbi nebun'easci 9i copilhreasci, n'e-
potrivit' ni,ci cu demnitatea lui, nici ,cu respectul cuvenit senatu- lPnipdiuspathasdrhteu'icoliom.nA,usgloac'sdveeanrin,ficliilunpisoaaqtiatduadedin'epesraeinacp'i,dpe'ieacal'isrtu'acfte'oerinligaa'e1fP'aeglcub''tead1reohr rnulqi ;i
lui, dar poporului tar'e i-a pl5cut". duce 1a
Aceeagi atitudin.e de dispr,eq fagi d'e ,popor s'e simte in Viapa diferit'ele
lui Peri,cl,es 2. Dupi ae aratd clo,ringa lui P'ericlc's de a'gi atlage fapte istorice.
a-l alege ia conducere, dorinli ce l-a fdcut s[ ducb ln ceea ce priveqbe origin'ea sociaiS, a personalitililor politrce
poporul, spre clespr'e *ru IPillutparrihvqatdeocputi,sidm'epaastieemp'eenn'etar,u pozigii dif'e-
o politic;-popu1ar6, citre car'e era foarte pr:gin inclinat din [ire, ,roib'qte, cb era fiul
Piutarh insistb asupr,a duqminiei dintre ,,Olympian" qi Thucydides, rite. Astf,el,
p,e Solon
fiul lui M,ele,ssias, dugmdni'e c-1re a ficut o dezbinar'e adinci in unui cetd ean de mijloc' Un d'eosebit accent pun'e Plubrh pe
c,etate : de o parte era ?,poporul", iat d'e alta erau ,,o1igarhii"' f,aptul c6 mama lui Themistocles' nu era ateniani, iar Pe,ricl'es qi
Fablus Maximus ise tregeau din familii ilustr'e qi origin'ea lor so-
Apoi Piutarh continui : ,,De a'c'eea, mai ales atunci Pericles, dind cial6 este prisd in lumin5 cu ac,elaqi entuziasm.
friu lib,er poporului, o,cirmuia oet^t'ea spre a-gi atrage favoar'ea Sclavii 'sir.rt privigi, in general, d'e Plutarh cu ochii cu
populari, punina mereu la cale cite o Lsirbdtoare solemni sau 'cile privc,au tofi cetifcnii liberi contemporani 1ui. cat'e-i
un- osp51 poprlar ,sau vreo procesiune in cetate ; qi conducin'd ast- Rdscoala lui Spar-
fel, ca un- pudngog, cefate,a cu pliceri nelip'site de farmec trimitea lacus este insi cit sc poatc de cor'oct descrisb, qi din f'elul cum
este pov€stitd s,e desprinde o marc admiragic p'entru Spartacus'
afari din cetate, in fi'e,care an, cite gnizeci de trireme, pe car'e slu- Astfei, in ceea c,e privegte cauzelc ris'coalci gladiatorilor lui Ba-
lai,neca€,us."t,elataim,qeipltirdunegp.,,orianpvtcieqluti'anntdie,a9mdi umel1'emiqtcueelgltium5glueelneidtepriecnodprdalabvitiel,rq.'p.i,r$edgiaiftdtioncdtiniutdi'slt'ieopas9teeii, din Capua, Plutarh u spune ci s-au rX'sculat clin motive
de ocupalii, pusi pe rhsaoald ; dar in ac'clagi timp ven'ea qi in aju- tiatus ci ,,firndcd, prin nedreptafe'a c'elui care-i cumpdrase' e'r,nauu
corul poporuiui". Populagia d'espre care vorbegte Plutath nu era' rele",
de'sigui, pusi pe riscoalS din pricina ttindivi'ei, ci din pricin'a si- sili1i sd lupte c.a gla<liatori"' S'parta'cus, dup[ propriile cuvint'e al'e
biografulul ,era ,,un tra,c, avin'd nu numai o mirinimie 9i un curai
cu totul de,osebit, dar inteligenga ;i bunitatea lui erau mai pr'esus
I Caesar, cap. XIV. I Cap. L
2 Cap. IX-XI. 2 Thetnistocles, cap. I.
3 Crassus, cap. VIiI.
I,VIII N. I. BARBU TILUTARH - VIATA $I OI'E]IA SA l,Ix
d.e ,soarta de care avea pafte, gi era mai pitruns de culturd gr.eaci rrirrcl d'e la regalitate;i stribitind un drum greu pe calea demo-
decit oricare din neamul siu"r. r'r,atizirii puterii, car,e insd in nici o etapd n-,a atins gtadul de de-
rnocratizare La car'e ,se ajunsese la Aten,a, a r,ecu,fs, in cele din
Primejdia pe care o ptezenta vitejia rd,scu1agilor condugi de rrrn.ri, la dictatura mrlitarh. Num,ai instituindu-se dictatura mili-
Spa.rtacus a ,silit senatul, infricogat gi ,,rugin,at", se trimiti impo- tzrr6, sclavagismu,l a fost ferit, inci multd vrem€, de anarhi,e gi
triva lor pe c,ei doi consuli'. Modrtea lui Sp,artacus este arbtatd
intr-un chip p,e cit de simplu, p,e .atit d,e mdreE : ,,$i, mai intii, tlcstrimare.
adu,cindu-i-s,e ,calul, Spartacus a scos pumn,alul qi, zicind cd de va
invinge va avea mulqi gi frumogi ,cai de 1,a rlusmani, iar de va fi Plutarh a avut pril,ejul si cuno'asci in'd'eaproape mecanismul
invins, lu ar.e nevoi'e d,e cal, l-a stripuns cu pumnaiul. Apoi, n6-
pustin'du-se prin ploaia de sigeji asupra lui Crassus insuqi qi ,cdpd- apa'ratului d'e stat in c,ele trei princip,ale forme de guvernimint ale
tind rnulte rdni, pe acel,a nu l-a ajuns, dar a ucis doi centurioni orinduirii sclavagi,stie gi ,s51i arate conc€pgiile saie in ace,asti pri-
car€ s-au aruncat inainte-i. In cel,e din urnr6, toqi cei dirl jurul s6u
fugind, e1 singur: a rezistar 9i, fiind inconjurat de mulqi duqmani, vingi. Vie{ile in care a putut fa,ce ac'est lucru sint, r,elativ, destul
a fost u,cis luptind" 3.
rlc numer,oase. Astfel, de form,a de guv'erndmint spartani qi-a dat
In Viaya lui Lycurg a este vorba d,e vinitoarea hilo;ilor, pe care ricama cind ,c€rc€ta gi ,expunea faptele ,sivirqite d,e Lycurg, Agesi-
o practicau din cind in cind spartanii, numind-o eufemistic ,,as-
cunzigul", 1si a cirei instituire cra atribuiti lui Lycurg. Iati. ce . laos, Lysandros ; mecanismul statului atenian l-a d,escris mai ales
in Vieyile Iui Solon, Thernistocl'es, Peri'cles, D,emosth,en,es, iar
spuna PlLl arh ir"r ac.eastb privinqi : ,,Eu socotesc cA a,ceste r6ut6Ei structura qi evoluqia constituliei romane ,a putut-o studia in chip
lactele 'de u'ci'Cer'e a hiloqilor p'e furi;1 i-au cuprins mai in urmd dcosebit scriind Vielile lui P,op,licola, Camillus, Marcellus, Tibe"
pe spartani, mai al,es dupi marele cutremur, cind s.e spune c6
hilogii au atacat p'e ,spartani, aliindu-se cu messeni,enii, gi au pri,ci- rius gi Caius Gr,acchu,s, Marius, Sylla, Caesar, Pompeius, Antonius,
nuit foarte multe striciciuni la gari gi au fdcut ca o mar,e prime]-
die si imprersoare cetatea. Cici ,eu n-aq putea sd pun pe s€am,a Brutus, Galba, Otho. N-am citat d,e,cit Vietrile figu'ri,lor istorice
lui Ly,curg a,ceastd rinduiali, atir d,e crud6, a <ascunzigului>, fdcin- mai dc scami, in expunerea viegilor cirora ,se puteau v'edea mai
lirnurit cara,ctcristjcile formelor de guv'ernimint dominante in cele
du-mi o idee a felului sIu de a fi dupd blindeg,ea 9i dreptatea de trci vc,stite oetiqi al,e antichititlii greco-latine. ln fond, in fiecare
ca.rc e dat dovadi in restul activititii l-a \liald Plft,arh dcs,crie, cel pulin in treacbt szu pa'rfial, un,ele as-
sale, lucru pe care 1.rc,cte ale diferitelor forme de guvernbmint.
at€stat gi divinitate,a". Constitugia ,spartani a fost una dintre cele mai vechi qi mai
cons,ervatoare form'e de guverndmint a1e s.ciavagismului anti,c. La
AA;;t;;ihit;ud"i'i;;n;te"af glfu*i .i.*Pi;-?Iu:- Sparta, Atena ;i Roma au fost cele trei mari
c^ ,etbfi in care ,sclavagismul a cunoscut princi- Sparta apella, adrnarea ceti.tenilor, er,a convo,cath ,s5 ratifice ac-
tel'e de guvernimint a1'e gefilor al,egi. Gerousia, care impr.euni cu
palel'e sale forme clasice. $i form'ele de gu-
appella erau princip,alele deginitoare gi organ,e al,e puterii, era o
mint antice vernimint au fost <ie,os,ebiue una de alta in adunare compusd din douizeci qi opt d'e sp.artani, trecufi de qai*
cele trei cetd{i. La Sparta, putere.a o definea zeci de ani, 9i doi regi. Aceastd adun,are conducea politica ex-
oligarhia. Atena a vizut desfdgurindu-s.e intre horarele c,etdgii ei terni, veghea asup,ra ,siguranlei ,statului gi asupra tuturor tre,burilor
cea mai inaintatd folmi a d,emo,cragiei sclavagiste, iar Roma, por- intern,e. Et'orii, in numir de cinci, a1'e9i de apella pe timp de un
I lbidem. an, s,e ingrijeau de actele de cu1t, vegh,eau asup,ra r,esperctirii con*
2 lbidem, cap. IX. stitugiei ;i erau judecdtori in proce,sel,e civile. A;adar, gerousia gi
3 (biden, cap. XL etoii erau, de fapt, organele supreme ale form,ei de guvernimint
a Cap. XXVIII.
spaftane, sare ordonau vi;aga oetElenilor Spartei, din punct de ve-
dere economic, social 9i militar. Lycurg era socotit de tradiqie a
fi otganizatorul istatului ,spartan. Plutarh are o mare admiralie
p€ntru oonstitagia dath de Lyculg. Iati, c'e spune biograful in
LX N. I. BARBU iiLurARH - vi.ATl $i opERA sA i.XI
aceasti privinqi : ,,Murlte au fost innoirile aduse de Ly'curg, dar f..,rrfo,rm], unei constitulii d'e cetate, ci vtala unui om dibaci 9i
cea mai de ,seami a fost intocmirea gerousiei ladunarea bit'rini- cu.m .spun poe6ii in mituri ci Heracles'
lor], d,ospr,e care Plato spun'ea c5, am'este'cindu-se cu puber'ea r'e- i,;cl,cpt fi, rnai mult, du'pd *16ju'ci, a stribdtut 1um'ea, p'edep'sind
,,r,'ir.,d'o'pi,ele de leu gi-o
pc cbl'ch,torii de lege qi pe tiranii silba'ti'ci, tot' a;:a Sparla, stiLpi-
gil,or, car'e era pre,a umflati, gi a'lungind s[ aibd drept de vot nin'd p'este Hqlla\da, €are primea qi voia si fie condu'sl cu
egal, a ,adus multi ingel'epciun'e gi satvare in oel'e mai de s'eami o sin-
lucruri. trntr-.ad,evir, in timp c€ put'erea politic[ inclina cind cdtre guri sc-yqtiali qi cu o' ,singuri manta roas6,, a sfdrim'at domniile ne-
regi spre tiranie, cind citre popor spr'e d'emo'cragie, punind puterea Jr,.pte tiraniile cet69ilor
in constituqiil'e gi a hotirit soarta
feri sb miqte un sillgur
betrinilor, ca p,e o greutate, la miiloc, qi cr-rmpinindu-se, gi-a gisit rhzLo,ate\or ,gi a -pdootaorlitunrh,ss'oool,alced1er',uiuanteoolrii ii indeplineau cele ce--se
ce.a ntai cle n'ezdruncin,a orinduiali qi aqezare, deoa,r'e'ce c'ei dou6- s,cut, ci trimigind
fmuagibacag" it.puAnpinodiub-,isoeglrnafuolrdcino,net,iniunetocsm6 aairacta'e albi-
ze,ci ;i opt de bitrini se adiugau regilor pentr:u ca sb se impotri- rinduiseri, dind cum
lunecirii spr,e democralie, dar intir'eau iariqi poporul, ncle cind ap,ar,e
veasci ca puief,ea si nu ,se transfotme in tiranie" 1. ..',,TotuEi, mai cctigile cereau ,s6 fi,e indrumate de sparlani - si,cilienii l-au aerut
.acpsclrtAaei,ortzos,tGaar,,SartyhCeil"iaiapq'n"slp.fiicit'oecPiinsrclav,,uu,tlvttgicadrhi,ireten'haosmlacscegriodleiainineAtvadinngi,iueeivpeslieuepilnagesiogoiiiBsaiscitruip-avcuslioiipinindbnricaiedivcosruibai,n,c'sdgLin'teryo'eelcar9cauiiiitriiSrgcdndpueaaiangorctifaebAqctcoisci'ugnaiatiinslptg1apieteaue,lseqoeppiLle,agey"1eisnb"!daiia"n..nur'qe3r--i.:
p,entru
tirziu, deoarec'e popotul, indepSttind sau addugin'd ceva la pro-
puneri,l,e bbtri'ni1o,r gi regilor, 1e stilce,au sau I'e stri'cau, regii Poly-
doros gi Theopompos au mai adhugat la rhetrd acest'e cuvinte :
<Dacd poporul o va lua p'e o ca1'e intortochiati, bitrinii 9i con-
ducdtorii si. ,se rctr'agi>, adi'ci si nu crdini,oeasci nimic, ci num'ai
si ,se ridice qi si impriqtie apella, pentru ca poporul s61i intoarcH
gindurile 9i si le facl 'mai bune" 2... ,,De;i Lycurg a inchegat in Este vrednic de subliniat ci Plutarh, care se revoltas'e impo-
a"oceerratsttdittcrpurcaotni sgtiitunfe;as,ut,ofeturiqtii,oc'leigiacrahriee au venit dupi el, vdzind cd triva 'exploatirii celo'r sir,aci la Atena 9i Roma, igi exprirne o atit
se umfl6 qi se infumur'eazd, .coleeadmornvaaareidoiapdcumi's,iiriaonfireifcoipnruedni, tprPurolugatrca'eersahaceolrnapsotdpit'eourtipueliurdei'irneAcacenistitcpphoaitpsaoateriueclsattrre'€ebineucfieai
dupi cum spun,e Plato, ii pun ca un fel de friu puterea efori-
inq€lat fl-ycurg] in prevoderile sale, ci'ci Sparta
lor"'... ,,$i nu s-a cetate in H,ellada prin buna tinduialh qi prin sd fie ginut in friu de clas'ele dominanle'
a fost Nu-i nevoi,e ,5 6,ai dim ,"i alte citate - dc pildi Lycurg, XXIX
cea dintii
faima s'a, folosindu-se de tregile lui Ly'curg timp de cinci 'sute de - rlin care s,e vede ostilitat'ea lui Plutarh lagh de cei care au adus
ani, legi d,e care nici unul dintr,e cei p,aisprezeoe regi care au
ctr,omnit dupi el, pini la Agis al lui Archid,amos, nu le-a s'chimbat,
schirnbiri,constituEiei.
sctditcutgaie1,iegzai,reda'ergeigpildorr'e;,an-caAfoesstte,spfarevo:sruapbriilmdapreoap,octui t'supi,reainfthdcruirteaatic'soton--
Dar, dupi cum am spus, tr'eapla cea mai inaltl de d'ezloltarc
crajia gi mai puterni,cl" 4. a atins-o democra;ia ,sclavagistd in epoca lui Peri'cies' Cat'e-i ati-
tudinea lui Plutarrh fa15 de d,ernocragia ateniana ? Iat6 citeya 'pa-
saj,e caracleristi'ce 'din ac'est punct de ved'ere'
Dupi ce aratd cA pe timpul lui Agis au pitruns banii la Sparta,
care, dupi conc,epfia lui, .au adus pofta nemisuratd d'e lux 9i bo- I,n capitolul VII al Vieyii \ui Pericl'es este vor'ba 'despre Efial-
gd1ie, 9i au dat astfel o Loviturb l'egitror lui Lycurg, Plubarh con-' c',6,eU,sf,inncuIarl"rred,inaatcreezldaatoccbaergite'tpiiupterzire'&etroeabnsiitf,laaptuui tll€uuri€idaiPnsefrAaicttrl''e-erolsup]i'a'dsgei'nPzAil'ucreteao'rcphdasgap' uvfnoiers-t:
tinub : ,,Cit timp au fost sti,pine a'ceste legi, Sp,arta n-a du's viala
I Lycurg, cap. V. I lbidem, cap. XXX.
2 Ibident, c:p. VI. 2 lbidem.
3 lbidem, cap. VII. 3 lbident, cap. XXXI.
a lbidem, cap.. XXIX,
t,xtl N. I. BARtsLJ PLUTARFI * VIATA $I CPEPA S.\ I,XIII
si-rid ca dintr-o cupi de vin, cum zice plato, multd 9i n,estbviliti lrri l)lLrtarh cu comicii, car€ au cotir.patat pop,orul cu un cal ndr6vaq,
libertat'e cetiEenilor. Comicii zi,c cd, pop,orul, ,,rrui:r i s-a dat pr,ea mult ftiu liber. Bi,ograful ,simte parcb o deose-
into,cmai ca w cal,
opdg'eucriivmnrmeintiuniisnrseidu,alaenslr6cu.'u.r.iif"vuPae,,,,geDcriadci lriean,sdipanerociafecorip,nseuat,otaeasrdcTisehtmsoutcucergyiadtletiiib,dcdeel,isrntcisquEci,ruviebo((erriblenuaa,is.9f-riaiitnosmdriiaanziubsmumaridutcdel6j, lrrt:r plicer,e si expunb modul in care Pericles l-a indepdrtat pe Thucy-
democratie, dar, d,e fapt, fiind o,cirmuirea de citre cel mai d,e
,li,lt's, fiLrl lui Melesias, ajungind si deEini singur puter,ea in ce-
t;rtt' ;i si gini in friu poporul , fagb de,car,e, mai inainte, ddduse
rl,rr':rtli <Je slibiciune. S,e ved,e astfel limpede c6. biograful admiri
rr'ri rrrrrlt mina forte a 1ui P,ericl,e,s, d,e,cit libertiqile p,e care le acor-
dlrsiindpeua'spcmioitgilfidoa,bneppdirirrecbiugncaviatimilunadzEiisanSsups,rcecii,lcne'herraiarl,ptncoeoob,cleriiriastiiigircpiemfolia,lpeuuoalicimirtueuapm,luligfrpidgi"ii'cri.rasiinAptdud;ga,unedi-, cias,srsiim,imi,-epfblrfluairaeiz,i ad.ocs,buoddisqr,cteniepsguroiiictnpooedoartuirrme_us_lli rl;r:rt' ol poporului. $i acesf p.asaj intireqte convingerea ci plutarh
cum con,fuzi, arati, sub o formi, relativ inviluitd, c6 plutarh este
, r;r rrstil democr'atizdrii ,statului atenian.
lrr <'cca ce privegte forma de guverniminf, sau mai bine zis for-
rrrlh tlc guvernhmint p€ cafe le-a cunoscut Roma, plutarh a avut
r,,.r.rirr sii vorb,eascd de multe ori in Vieyile oamentlor cl,e stat ro-
rrr,rrri. l)ar, neavind idei clare;i pre,cisc cu privire Ia forma pe aare
d'e acord cu acei ,,mulqi.algii" ,ci poporul ajunsese ;r, s.r'.,ti*o ,el ce.a mai bun5, pireril,e lui.cu privir,c I,a formele dc
,,'obraznic", ,,,costisitor". in continuare, plutarh arat6 ,,n,e,cu,mpitat,.,
,ci, pericl,e, a lirr''t'r'lrimint romane nu sint intotdeauna ris,pi,cat for,mul,ate qi nici
adoptat o politici de mocrati,ci spre a conLrab,alan,sa puterea 1ui
I(imon. Luind apoi singur in min6 frin,ele purerii, pericles a dus o ilr sc l)ot dcduce cu,certitudine din telui cum €xpurlc faptel,e care
politicd f'ermd ;i auroriiari, izbutind sd condu,ci poporul, fie pe
.rrr :rtlrrs vr,eo srchim,bare in forma cle guverndmint roman6.
ln Virtla lui Romulusr, €um este fir,esc, Plutarh d,escrie orin-
. cal'e de convingerc 9i sfituire, fie aclministrin,l ,,leacuri dureroa*" rlrri;rl, ,sfntal:i ,datd" Romei d,e citre Romulus Ei menlion.eazd: or-
I
tzgoiilroaimrtisaearlel'oe"c.ninMuleaeir,reiadsanurcucmg,eisaai,auptuoobtergirtie.ingauiit,c,psuaelveriinc. tleuAslus,it,fnecel i:,spf,u,uIanm,er biogr,aful, da_ 1i;rrrizrrrc'r'r I'cgiLrnilor, in,stitu;irea senatului qi patronatului, raportu-
tilt' tlirrtrc
pri,Iin a izbin- ll)..:.ttr'tocnimgui lctilie,snimfip, aimtiephdr,,ctireri,n,adupi.oaplaor.pualutrioinnatturliubiu. rAi s2.tf.eEl,,l
,pun. Thuof_ onll{)v(:rsclc cu pr,ivire la origin,ea termenului ,,patfo-
di,Ces, faima viegii 9i incred.r.a pe care le vd,dea el, nel6sindu_se, r
aga cum verdea toatd lumea, co,rupt, .$i fiin,cl mai presu,s de orice ,'l,irr.lrrLrr'llitrtr' rlr
(
momealS cu bani. intr-adevir, el, care a fdcut c,etartea din m,are, rrrr;", 1111rr. ,rll(.1('t.l spul,c: .,Ir.oate ci mai aproape d.e adevdr,am
foarte mare gi bogati si care a intrecut, ca putere politicd, p" ,.gi
gi p'e tirani, dinrx,e care unii ldsau puterea mo;teniie fiitor ior, nl It rl;tr;i ;ltrr r r(.(l(, <;i ll,rrrrrlus, socotind cX sc ,c.ad,c ,ca fruntaqii ce-
l;it' jt i 1.1 r ,, (. ;t\,( ;'r ,
gi-a sporit ave,ea cu o singurd drahmi mai mult de,ci,t i-a li,sat-o l.f, (tr. llll'1c tfec,efe ,s6 s,e ingtii,eascS dc c,ei dc
tatdl sdu" 2. ;r,rrirrlr';rrii:r;irij:r ;;i l.;rrc-arnintc gi, in a,cel.a;i timp, dorind
Astf'el, Plutarh care admira pe Solon pentru misuril,e lu,abe r,iil rlrifrrrirrst;r i;i pr.r,r'il,rl1i sir rrrr sc tcarnb;i si nu pizmuiascd ono-
spre a u$urra p,e sSracii impilali de cei bogaqi sau chzuli robi, trrtilt'tt'l,tt"ttrr,i Irrlt'r'lrir'i, ri s;i st, 1-roilrte fafi d,e,ei cu bunivoinEi
plu- ;i s,t rrrirrrlrr i q;i nrn)in(1, i prr'irr1i, i-rr numit patricieni. intr-adcvir,
;i pirr;i:rsr;1zi Pc c,ci cilt.c l;rt p:'.tc clin senat, striinii ii numesc
tarh care admfua strilu,citele fapre de viteii.e sbvir;ite de spartacus, t rrnrlrrcitrrri, i:rr pc sr:rratori ii rrurrrr.s<. p(/rcs-coilscrz.pll, fol.osindu-s,e
linut rlc :rccst r.rrrrrrc <lcolrr,c'c.' ;r'c Ir'{ sririirr 1i ,..;tc privit ,cu r:cspcct ;i nu
laudi acum pe Pericles ,c6 a popo.ui in friu. n,nr, ia^:ru1i"
provo:rci rlc loc piznri".
biografului ,s,e indreapti acum ,spr,e pericles autoritarul. Se ,simte
biograful este totu,qi
cum, in fond, un admir,ator al alristocrajiei,
oricit de mult ar l5uda pe pericl,es. Numai aga se expli,cE acordti
I Pericles, cap, IX. I Crp. XIIT.
lbidem, cap. XV. {iap. XX,
2 2
L.\IV N. I. BARBU PLUTARH * VIATA $I OPERA SA LXV
P,luOtarphdrin,erePmaraai lleimlap'dedinetraesuTphraesgeuuvsergniirRii olmuiulRusomt,uluusndoeesxrpptuilmlei: nuite, de vreme ce ,d'e pretutindeni cei mai indrhzneEi gi mai rdz-
,,Amindoi fiind din fire minali de dorul d'e cirmu,ire, nici unul n-a lroinici oameni d5d,e,au ndval| aci; apoi cetabea, hrS.nindu-se parci
pdstrat pini la capdt felul d,e a fi al unui r'ege, cd'ci fie'care l-a pi- cu multe,le expe'digii militare qi cu n,eintreruptele rdzboaie qi cu
,rbsit qi l-a schimb,at, unul ['Iheseus] in democra4i'e, iar celilalt [Ro-
mulus] in ti'ranie. intr-ad,evir, conducitorul unui rs'tat trebuie si sporirea puteri;i, ca qi cum lucrurile ing,epenite se aqazE mai bine
salv,eze mai in i,i putet€a sa lnsiqi, iar puter'ea ,este s,alvati nu nu- daci sint migca,te, tot a$a aetatea phrea cd prinde curaj infrun-
nu s,e cuvin,e; ci gi cind se
mai cind 'este pAzitd de oeea ce este slab sau stringe ftiul gine in tind primejdiile"r. Plutarh socotea deci cd era bineveniti ,i dtr-
cuviingei. Iar cel care
marginil,e nu r5- zenia gi neastimpitul fizboinic al primilor locuitor,i ai Romei, ca
qi opera de linigtire adu,si de Numa. Biograful nu arrati inrsi in
mine nici rege, ni,ci con'ducdtor, ci demagog sau d'espot $i trezeqte ce condigii s-au produs aceste fapte gi, de aceea, pozili,a lui pare
in oei conduqi ura sau disprqul. SlS,biciun'ea apar'e c,a greqeal| a
blindeqii sau bunitigii, iar. tirania ca grcgeald a egoi'smului gi riu- contradictorie.
t69ii". Plu,tarh iscriia a,oest€ rinduri la inceputul secolului al Il-lea
Plutarh, in altd parte, se d'ecIad. adversar hotd.rit al diotaturii,
al ,e.n., cind pe tronui Imrperiului roman era Traian. Flutarh se
d,e,cl,ari de acor.d cu forma d'e guvernim'int a regalit6;ii, cu oondigia arbtind ci Syl1a s-a f6cut odios romanilor in.stituind tirania : ,,1n
sb nu degenercze in tiranie sau in anarhie. Nici Tacitus nu €ra
imp,otriva imperiului, socotind ci n'u se mai putea reveni 1a f'orma alaril de proscripg,ii, 9i restul faptelor lui Sylla i-a miniat pe oa-
d,e ,guver,ndmint rrepublic"ani, ci ,deci imp,eriul este tol'erab'il' cu con- meni, cici s-a proclamat. .dictator, de,qi acest f,el de putere fu,sese
,digia sd fie pe tron un impirat car,e si nu transforme put'erea in abolit cu o suti d'e ani inainte" 2. Dar d,acd dictatura tiranici qi
singeroarsi a lui Sylla er.a odioasi in ochii lui Plutarh, ,tot atit
tiranie.
de nesuf'qrith ii en qi anarhia care domnea la Roma, i,nainte de
Deci Plutarh are in acea.sti pro'blemi ace'ea,gi pozigte de clasi
pc care am reliefat'o m'ai inainte. Plutarh laudi qi pe Numa Porn- alegerea lui Pomrp'eius consul fdri coleg 3, Biograful €xpune cu un
pilius 2, car'e a ,,indrumat" popor,ul romafl spre li'niqt'e gi bltndege :
,,Luind de'ci domnia, mai intii a desfiingat corpul celor trei sute s,entiment d,e oroare scenele singeroase din For qi arati cu simpa-
d'e oam'eni pe car€ Romulus, avindu-i mercu ,ca o gardi perso-
tie acordul romanilo,r de a se alege un bilrbat care si puni capdt
nali, ii numise celeres, c'uvin,t care 'inseamni iufii, cdc'i el socotea situagiei de ,fapt, in,stituind puterea p,ersonalS, ;i re,semnarera cu
cd nu s'e cade sd n-aibi incredere in acei care aveau incredere in cdaarteotsit-haupsuutpeursilo'dr icetxacteusriiiveluqi i,Coaneosarru4r,ilcoar rseupsr-aaomf6eanu€t$toi daioposrdinastei
de lingugitorii sii 5. Agad,ar, in concep6ia lui Plutarh, consolidarea
el, gi nici si domneasci pesbe ni,ste oameni care n-au incr,erdere in regimului nu s-ar fi putut face d,ecit evitind excesele in formele
el. In al doilea rind, la cei doi pr:eo1i ai lui Jurpi'ter qi ai lui Matte, de guvernbmin't. Iar excese p€ntru el erau : tirani:a qi anarhia.
a mai orinduit pe un al 'treilea, al lui liornulu.s, p,e car,e l-a numit
flamin al lui Quirinus"... Cind am studiat scrierile cu confinut politic, am citat pasaiul
,;Punin .d,eci Numa la caie a,oeste lucruri cu bundvoinfe $i pe in c'are Plutarh spu,n€o cd cea m,ai buni formi d,e guvernS,mtnt
placul poporului, a puroes lndati si faci cetatea, din aspri gi rit'z- erste r,egalitatea 6. ln Vieyile par,alele el nu s-a d'ezmingit. lntr-ade-
boinicS, mai blin'di 9i mai dreaptl. Cdci cetate,a pe care Plato o vir, simtrin'd o profundi admi'ra1ie p€ntru €onstitugia sp,artani, gi
numegte in fier,ber,e, era Roma de atunci, deoar,ec,e chi,ar de la pentru P,ericle's atit'a timp cit a condus poporul cu fe,rm,itate, bio-
inceput Roma se constituise ,cu un curaj qi o indrizneali neobig-
graful are aceleaqi s,impatii pentru republica ari,stocr,atici romani
qi chiar pentru imperiu, sub forma lui mod,erat5. Nesimqind nici
I Cap. III. I Numa, cap. VIIL
2 Nun?a, cap, YII. 2 Sylla, cap. XXXIII.
3 Caesar, cap. XXVIII.
4 Ibidem, cap. LVII.
5 lbidem, cap. LX.
6 Vezi mai sus, p. XXX gi urm.
$ * Plutarh - Vieli paralele
PLUTARH - VIATA $I OPERA SA LXVII
LXVI N. I. BARBU ' Rispun,su'l ni-l di biograful, a$a €um am spus,
un tel de simpatie pentru democra{ia ateni'ani, atunci cind po- De ce spcarriaeleFlelu" t?alh in ,primele doui capitole ale biografiei lui
porul se bucura 'de cele mai largi libertili posibile pe aoele vremi, ,,Vie!i Peri,cles. Astfel, in primul capi ol, biograful
Plutarh ridici totugi un puternic prote,st impotriva araniei, fie ch este ne spune lSmurit cd prin expuner,ea unor
a lui Romulu's, Sylla sau a oricS.rui alt conducdtor de stat. El este
p€ntru o formi de guverndmint in care puterea sd fie incredin- fapte d;in viaga oam,enilo'r cel,ebri urmireqte sb tr,ezeascd in sufle-
tati unor oameni c,apabili gi onegti, care sd nu abuzeze d,e puter,ea tul cititoril'or ,,un fel de zel 9i de dorinEd de a le imita". Care fapte
1or, deqi singur recun.oa,ie ci regalitatea degenera repede in tira-
trezesc doringa d,e a le imita ? Numai faptele virtuoas'e, desigur,
nie. Plu'tarh prrivegue deci problema form'ei d'e guvernimint mai
mult in fLrncgiile saie d,e pistrar'e a or'dinii decit a binelui obgtesc care exerciti o pu ere de atracgie atit de mare, incit cei care le vid
s,e sirn't insufleligi de un irnbold nestivili,t de a imita pe cei care
pe care trebui,e si-l sivirgeasci. D,eqi ar,ati destul de limpecle stri-
lucirea la care a aiuns Atena pe vrcm,ea lui Pericles, tocmai dato' 1e.au sivirgit. ,,Vir,tutea insd in aqa fel ne dispune prin faptel,esale,
ritd faptului c6 poporul s,e b,ucura de cel'e mai largi lib'ertiEi de
manifestare p,entru vremea de a'tunci, biograful din Cheroneea nu incit ne minunim de f.ap,tele ei qi d,orim si imiti,m pe cei care le-au
pune p.r,oblema : care din formele d,e guvernimint au a'dus cele sivirgit. Ne place s[ gustim gi si ne bu'curim de lucrurile pe cjare
mai mari fo,loase tuturor c,et5!€ni1,or, gi nu nurnai un,ei pd,rfi a ce- ni lc di noro,oul, dar iubim faptel,e vir,tuoase ;i dorim ca lucru-
tetii, $i care dintre formele de guver,ndmint au ad,us cel,e mai mari rile norocului si ne fie d,ate prin mijlocir.ea akor,a, dar fap,tele vir-
pagube. Agadar, Plutarh €ste p,ent'ru forma de guverrnimint carc,
fd,ri exc'esel,e tir'aniei sau an,arhiei ar fi putut asigura diinuirea sttuepomuanpselea.cdreioar,,ifmba,ipn,teseil.le,olerdefvaicrl,taeumosainnseoei,spoeemnp,uutrlnue,saeilntsiii"m,p',r.taeMctmiaci6in"daegt pisacir6tei,np'brrrieoinpgrrcianof'udnl-i
stdrii de lucruri €xistente. Ni,ci el, ca ,nici unul dintre antici, nu qi-a atocrluiulnuii]'aisn'emmigin,citaoraereim, dbeooladru'elc,aec,f,iiursntoiir"i,s2i.rea unui lucru ii pune [citi-
putut in€hipui, 9i nici nu putea sd-gi inchipuie, cd sclavagisrnul avea Fasaju,l este interesanrt din doui pun'cte de veder,e. Mai intii,
si dispar6. cl ne a,rati ci Plutarh aonsid,eri rnaterialul is oric tra.tat de pe po-
zigia mo'ralis uiui, care aaute cu osebire pun'erea in iumini a ceea
ce socotergte el ,,virtu,te" sau,,,binele", Ei nu a istoricului carecauti
stabilirea ad,evirului istor,ic. ln al doil'ea rind, pasaiul ne aratd
Omul politic, exemplu devirtute in biograliile apr,ecierea exagerati pe care o face Plutarh desp,re forga de influ-
lui Plutarh
entarc a faptei vir,tuoas,e. Aci ,s,e vede$te influenga concepfiei eo-
Dupi ce arn ,studiat concepgiil'e lui Plutarh asupra irstoriei, ur"
meazd sL cerc.etim ideile s'ale cu pr,ivif,e la om, considerat c-a per- cratice, rpotrivit cireia este sufi'cien ca omul sd cunoasci bin,ele
sonalitate, gi a carracteristicilor ornene;ti de cdpetenie asupra cirora spre a-l slvirqi. Este o conceplie care nu cor,espunde rcalititgii, Dar
voieqte si se opre.asci tn'd,eos'ebi. sd vedcm care sint insuqirrile care stau la b'aza fap'telor virtuoase.
1. Program de ,studiu Plutarh stiruie asupra multor vir,tugi a1e per-
u:"T#:|"#";;LVirtufile p,use in 'sonalitigilor politice. Nu le putem menfiona
ln biografia lui Pericle,sr, Plutath ne di un adevilrat prrogram I umind de PI utarh "';','r""ff -
de studiu, in care ne arate s,copul pentru c,are scrie Vielile paralele i,",.'"45"'::
qi modul cum intel,ege s6-I rcaltzeze.
portanfa pe calrc o acordi el anumitor virtuji consid'erate ca deter-
I Cap. I.
minante in aotivitatea publici 9i pa'rticulard a unui om politic gi
I Cep. II.
' I OrAem.
5*
LXVIII N. I. BARBU
concepilile pe car€ ie avea el despre ceea ce ar fi trebuit si fie PLUTARH - VIATA SI OPERA SA LXIX
un om cit m,ai aeroape de ,,de,sdvirqire".
qise o nedreptate gi, pirdsind adunarea poporului, a ,spus : ,,Nu
Calrnul ;i stdpinirea de sine. Biograful, intre va fi sc5.pare, rpentru atenienilor, daci nu
altele, laudi pe Pericles p'entru cd era calm gi se stipin,ea, nefiind interesele ne vor aruflca
tulburat ,d,e nici un pato,s in vor,bire, iat mlddierea vocii nu era
pe toate cite ii umpieau pe toli de uimire", gi pe Themistocl,es gi pe mine in prdpastie"r.
Izngof,tm.o,otozair,sdistgoir'ilse,eagvreea luta,rh, a foist toatb ziva batjo,corit de un
Plutarh nu comenteazd f'aptr:l expus, prin care cautd. si ilustreze
,dreptatea" lui Aris,tides. Dar din context reiese c5, p,rin ,,drep-
,,neruginat gi nes ipinit" in agora, Per,icl,es a rdmas totugi linig'tit, tate" Plutarh ingelege efiorturile depu,se de Aristides spre a im-
vizindu.qi de treab5. Seara cind a plecat, ,,n,eruginatul" ,mergea in
urma lui gi-l batjocorea, pind a aiun,s acasi. Inainte de a intra in pdca in,ter,es'e contrarii. Cum acest lucru nu eta posi,bil, mai ales
pinetuna,ce'ec.laaspe,inaddaactasp6o"rtu.nBciiogurnaufui rsl cnla€vilsu,is,tiraeaozefit-i
casi, ,,fiindcd se in d,omeniul socialrpolitic, Aris,tides oscila intre atitudini contrar€,
clie qi si{ duci a$a cum face P1u'tarh insugi cind ia a itudine fa16 de diferitele
orinduiri politicr.
prin alte clteva cazuti concrete cate aB fost cons,ecinlele acostei
virtufi a lui Pericl,es in timpul bitdliilor sau al qedinlelor furtu- Dragostea pentru cultura greacd. PLlutarhne
spune despr,e Mar,cellus :c6. ,,Era rizboinic prin activirtatea lui,
noa,se ale adunirii poporului. Consecinl,ele politice al,e acestei vir-
voinic la trulp, pubernic la pumn, iubitor d'e rinboi di,n fi,re, iar
tugi a lui Pericles s,int ardtate, i,n s,chimb, in com,parafia p€ care o in biti,li;i igi arbta el bucuria qi noblelea, dar, i,n cesa ce privegte
face bi'ograful intre Pericles gi Fabiu,s Maximus, unde ne spune restul caracterului siu, era injelept, om€nos, ,si pini intr-ati,ta iu-
ci ,,nu este a it de gr,eu si iei in mini o aetate umiliti din pricina bitor al educaqiei gi ideilor grec€gti, incit cinstea qi admira pecei
nenorocirilor gi su'pu,si, de nevoie, bunei chibzuinge [cum a fhcut care obEinuseri succ,ese in acers,t domeniu" 2. Aqadar, Marcellus era
Fabriu,s Maxi,mus] pe ,oit este de greu sd pui friu violenqei 6i dn-
n,esbbui'te a unui popor, atigat $i umflat din pricina rdzboinic, bun luptitor, blind in timp d,e paoe qi, mai ales, iubitor
drdzneliri vede iz-
binzilor, a$a cum s,e ci a s,tipinrit mai ales Pe'ricl'es pe a €- al ldeilor gtec,e6ti. Aces,t din urmi ,,merit" al lui Marcellus ne
arat5. limpede caracterul limitat al valorrii unor virtugi pu,se in
nieni". Aqadar, Plu,tarh laurdb calmul lui Pericles fiindcb ,a dat do-
vadi 'de fermita,te in fag,a unui ,,rpopor atitat gi umflat". Aceste lumVindirt'duepbiiloegraf. casnice. Ocupindu.se qi de viaja particu-
ul,time cuvinte ne aratb. p,ozigi,a de claad a lui Plutarh, admirator lard a. personalitigi'l,or politice, Plutarh cautt se puni in lumini
gi unele virfufi casnic.e. Vom discuta aci, pe scurt, pi.rerile bio-
al cons,titugiei qi orinduirii s'ociale a spartanitror, care nu admir5la
Pericles democratismul, ci mina fiorte, iar entuziasmul unui po' grafului d,esp're cisi,torie 9i divorg. Am vizut, cu o,cazia di,scutbrii
por in miregele construclii care au infruntart veacurile este socotit
tnatatelor de morali, care sint ideile generale ale biografiului in
de DPluretaprhta,,@tegaita.reV6iirtuumtefalarde"r.ep,tijii o admfud mai ales la Aristi- acea,s?d" privingi. Acum, povestind viala unof oiameni, prlutarh are
d'es, care dorea ,,si nu sdvi,r'qe'asci nici o nedrep,tate impusi de
pril'ejul si exemplifice, prin cazuri concrete, ideile generale for-
prieteni", dar ,,'nici sd nu fie neisuf€rrit, nefdcindu{,e nici un hatir". mula,te acol.o.
O da'ti s-a opurs cu indirjire unor pro.pun,eri fS.cute 'de Themistocles, Mai intii, Plutarh laud6 legea lui Solon cu privire la cisXto-
Ari,stid,es
degi erau in inte,rersul pop,orului. s-a impotrivit cu striq- rie ; esrte vorba, binei'ngerles, de chshtorr,ia intre oamenii liberi,
nicie, pen,tru a nu ingi,dui ca trecer€a poli,ticd a adversarului siu
si sporeascd prea mult gi si devini astfel prim,eidio,s. Dar, dupi qi rnu de cdsito.ria intre ,sdavi, Gar€ ,nu:l interesa pe biograf. Frin
aceastd, lege Solon a ardtat cb unirea dintre sog gi sojie trebuie si
ce propunerile au fost r'espins'e, Aris,tides gi-a da,t seama cd sivir- se facd pe baza dragostei, gi nu a intereselor materiale. pasajul
din viala lui Solon arate ce vehement se ridicd plutarh impotriva
I Pericles, cap. Y.
1 Aristides, cap. II.
Marccllus, cip. l,
2
pLUTARH - V]ATA $r OPERA SA LXXI
LXX N. I. BARBU lrnlilc potrivite pentru a zimisii copii, gi dornici, qi mereu proaspeli
acelofa cafe, rrrinali de interese materiale, calcau legile fidi pe baza rrr rlr:agoste, cd,ci nu se sdturau ;i nici nu se riceau din pricina
cbrora at trebui si se intemeieze orice cdsnicie' Iatb pasaiul : urrrr: apropieri libere, ci-qi ldsau unul pentru celblalt o rimigigi
,,Ciudatl iard;i gi de ris se pare 9i legea care di unei moqteni- :r l'lircirii dorinl'ei qi plicerii".
cu r'rnul dintr" rudele soqului, daci sogul'
,ou.. d..pt,rl de a trii tliograful continut si laude pe acelagi ton ingdduinfa dati unui
sub a cirui stipinire qi tuteld se giseqte dupi lege, nu este in-stare lr:irlrat de a cere sofia alttia ,,ca si poati sddi, ca intr-o garind cu
sI se apropie ie ea. Unii autori zic cb qi aceastd lege este foarte lrrr,cfc frumoase, ;i si poatd da copii buni".
ndbiaicneresiicanuadsrientfietcal itnsiaiittmourrpiaeotcrmiuvoaa;tcieuentlooitrrouaclarerieeagnuiiu.nepInoi ttar-svabedrseievpadepr,nrotvrpuhi'ezadinvedeorcefi'eqmmi ,eosigiel--,
lllutarh nu-qi di seama (qi nici nu-gi pune, de altfel problema)
<lc cauzele care istau 7a baza acestor d'eosebiri 1.
tenitoarca triieqte cu cine vfea, sau vor desface cbsdtoria, sau vor Accste pasaje ne arati limpede ci intre cisitoria ateniand, ba-
trdi in rugine, isp65ind astfel licomia 9i nesaqul 1or. Buni este 9i t:tti pe autoritatea qi exclusivitatea dreptului sofului asupra so-
ptevederca ca moqtenito area sd nu intfe in vorbi cu oricine, ci 1ici, gi cisitoria spaftand, care excludea gelozia, Plutarh era parti-
n,rmai cu acela care vrea dintre rudele bdrbatului, pentru ca sd z;rnul cis5toriei spartane. In lumina acestor convingeri, atitudinea
fie din familie qi din neam moqtenitorul averii". l)c care o ia el fagit de chipul cum s-a comportat una sau aIta. din
Pasajul este foarte interesant, deoarece ne ar^te atitudinea 9o- ilrrstrele personalitdgi este de multe ori goviielnici, iar alteoii nu
t:stc l5m,urit exprimatS. Astfel, tn Viala ,lui Co,r,iolanus 2, biograful,
viielnici a lui Plutarh lag6' de iegea lui Solon cu privire la cbs5-
torie. lntr-adevbr, deqi in partea a doua a pasa]ului se pare ch rlcscriind clipele emo;ionante pe care le-a trbit exilatul cind gi-a
Plutarh 'este de acord c'u Solon, ,in 'prima parte el intrebuin eazi viizut mama, sofia gi copiii venind spre el, qi mai ales drama
expresia ,:rrnii zic", pentru ca, la inceput, sd 'spunb cb legea phrea irrl'r'ingcrii orgoliului de citre iubirea de so1ie, de copii gi de mami,
,,ciudati qi de ris". Mai puternic afirmativi est'e atitudinea lui Plutarh ;rr';rtii, firb s-o spuni expres, cd este intru totul de acord cu hoti-
f'agl de prevederea ca moqtenito atea sh"
nu ,,intre in vorbi" decit lilr'rt lrrati de Coriolanus.
nornai cu cineva dintre rudele bhrbatului, pentru a nu se risipi
liiincl admirator al cdsdtoriei spartane, este firesc lucru ca
avetea. I'lrt;rllr si.r priveasci divorgul cu indulgengi. Astfel, atitudinea lui
Aceasti atitudine goviielnicd fagi de legea lui Solon este in l'lrrr:rr lr L-st'c categorici in ceea scoeco'pteri$vteestcei caracterul legiturilor lui
contrast cu laudele neprbcupelite pe care le aduce biograful rin- l','rir lcs ,rr Aspasia, Biograful
duielilot cisitoriei spartane. Plutarh vorbeqte cu o vibranti admi- Pericles s-a simgit atras
ratie despre cisitoria spartane pentru ce spartanii ,,luau in cds[torie tlt'As;r:rsi:r rnai ales pentru insugirile sale erotice gi, spre deosebire
fetele prin rdpire, dar nu de mici 9i nepotrivite pentru cisltorie,
ci cind erau in floare Ei coapte pentru cisdtorie. Iar o femeie nu- rll t,rrrriri, l)lutarh nu vede nimic reprobabil in conduita,,Olym-
mitd <nympheutria> lua pe tindra rilpit5,, ii fidea pbrul de pe cap, pi;ttrl)rlrrlrrrt:i"r,llr<"'rtrlcc;gi ia-ad,lmd,israattoor eo;ie bogat6, cu care avusese gi gopii,
o imbrica intr-o haini 9i ii punea tl incilgbminte birbiteascd, qi o al unirilor liber,e laudi
culca pe un pat de paie, singuri fiLrd bixbat' Iar tinirul bdtbat, de la spartani,
fdfit sl fie bdut sau dedat chefului, ci treaz, 62 inl6tdeauna, dupd tolrsi trr to;rtrr cildura inaltele virtugi de comportare gi stipinire
ce cina in fiditii, inffa la ea, igi descingea cingS,toarea !i s'e a$'eza
pe pat lingi ea. $i dupn ce petrecea cu 'ea nu prea multl vreme, rlc' <irrc ir tlrrt clovadS. Alexandru cel Maret in ptezenja soEiei lui
pl'eca, nn rinduialS, si doarmi unde d'ormea 'de obicei cu ceilalgi
si u IslrArtrrslrcti,victr,lt,Iri.FM. aErxn-gFerl.s,EOnrgigeinlesa, famitiei, a proplietdlii ptiod.te
r ol. I [, prliirrilt t ilrtc. Opere alese in doud oolume,
tlnef1 1? Cap. XXXIV.
:t Alexrtn,lrtt, c:rp. XXI.
,,...O astfel de intilnire nu era numai o practich, a stipinirii de
sine gi a ingelepciunii, ci-i fdcea sb vini la viaga comunb cu tru-
LXXII N. I. BARBU PLUTARH _ VIATA Si OPERA SA L-\,\ 1i i
Darius gi trece sub ticere aventurile erotice ale lui Caesar r, asupra Se vede astfel cI PiLr:l'h nu trecea sub tdcere patimile, ba
cdrora rstdtuie cu alita pl6c,ere Suetonius 2. ehiar le expunea pebaz| de docum,ent'e, dar cu pirere de riu gi firi
Deci 9i in problema cdsdtoriei biograful di dovadi de qoviieli sii comenteze indelung qi, adesea, carth parcb. scuze. Astfei, ir.rainte
qi contraziceri. De altfel, degi descrie cu atita cdlduri cdsdtoria rlc a istorisi uciderea lui Cieitos de cdtre Alexandru ce1 lllare,
spartanil, el insugi, dupd cit se pare, a ptacticat congtiincios mo- Plutarh spune : ,,Apoi, pulin mai tirziu s-a petrecut gi nenorocirea
cu Cleitos. Aceastd nenorocire, pentru cei care o privesc apafte,
nogamia. cste rnai infioritoare decit cea cu Philotas. Dar d,aci punem una
lingd alta, cu judecata noastri, gi pricina gi imprejurarea in care
Ne oprim aici cu ilustrarea virtugilor pe care le pune in lumind s-a sdvirgit uciderea lui Cleitos, gdsim ci n-a fost fScuti cu pre-
Plutarh in Vielile paralele. rneditare, ci spre nenorocirea regelui. Minia gi starea de belie au
dat ,d,e lucru geniului lui Cleitos" r. Lucru cert €ste c6 Alexandru era
Delectele, Dupd cum am ardtat, scriind Viepile paralele violent qi adesea nestepinit, in contrast cu Caesar, care, de cele
Plutarh, adoptind o atitudine apologetici, voiegte si puni mai mai multe ori, calcula inainte de a acgiona.
mult in lumini virtugile qi de aceea insu;irile rele sint mai pugin Din cele spuse reiese lSmurit ci Plutarh, ciutlnd si pund in
lumini cu deosebire virtujile personalitdgilor politice, firi si jini
subliniate. Fdrd sd 7e treac| intotdeauna sub ticere, biograful le seama de condigiile sociale qi politice in care se pracricau aceste
prezintd,, indeobgte, pentru interesul documentar. Astfei, el vorbeqte, virtugi, este pus in situagia de a lua atitudini goviielnice sau dife-
rite fa95 de aceeagi problem5. Respectul penrru adever il determini
f.6rd pI6cere, despre ldcomia de bani a lui Themistocles. Iati modul
in care prezinth biograful acest cusur al eroului de la Salamina: sb nu uite gi pirgile negative ale caracterelor. cdrora,,le dd chip".
,,Dar Themistocles incepuse si fie nesuferit chiar qi aliaiilor, 2. Istorie 9i morali
cdci da tircoale prin cet6ji gi le cerea bani. Aqa s-a intimplat, intre Amvdzut, la locul potrivit2, care sint ideile lui Piutarh cu pri-
altele, cu locuitorii cetigii Andros. Dupi cum spune Herodot, cind vire la raportul dintre istorie gi biografie. Este momentul s6 arun-
le-a cerut bani, Themistocles a avut cu ei chiar un schimb de cu- cim o privire asupra pozigier in care se giseau, pentru biograf,
istoria gi morala, Plutarh constatd ci societatea omeneascd este in
vinte. Astfel Themistocl,es le-a spus ci a adus cu ei doi zei : Sfatul continui evolugie, dar nu se lntrcabh care sint legitre care stau
gi Constringerea. Andrienii i-au rispuns cd qi la ei existd doi mari la baza acestei evolufii. Cu mulgi ani inaintea lui, Polybios fdcuse
zei: Sbrbcia gi Lipsa, care-i opresc s6-i dea bani. Poetul Timocreon o distincgie netl intre cauzeTe generale carc acgioneazd permanent
gi necesar in producerea evenimentelor ; dupd polybios, aceste
din Rhodos il atacl in nigte versuri cu foarte mult venin, invinuin- cauze sint : obiceiurile, tradiliile, organizagia militarb, qi instituliile
politice ale cetigilor qi voinga indivizilor, car,e oonteazd, dar car,e
du-l ci, fiind cumpdrat, miilocise intoarcerea unor exilagi, dar cd nu €ste €sentiali3. Polybios a lhcut,
pe el, deqi-i era oaspete si ,bun prieten, il alungase tot din pricina ,,cauzd" strins gi de asemenea, d,eosebir,e intre
(awtu), care este
banilor. Timocreon zice aqa : necesar legati de efect, gi
Dar dacd tu sl5ve;ti pe Pausanias sau pe Xantippos I
Sau pe Leutyhidas, eu ridic in slavi pe Aristides, 2
Birbatul din Atena cea sfintS. I
Nu-i altul mai presus, de vreme ce pe Themistocles il urigte
Cd-i un trdc)"atot, un nedtept, un mincinos. El, Themistocles,
Induplecat de un netrebnic de binug, s-a-mpotrivit
Ca Timocreon, ptietenu-i, s5. se intoarci
In Lahysos, patria-i drag6,
$i-apoi, primind el ttei talangi de argint - o ! duce-s-ar pe pustii..'
2 Suetonius, Vie|ile celor doisprezece cezat 'i, (Caesar, cap. L), Alexandru, cap. IX. cap. I, 3-4; cap. IX, 2-r; cap. VI, 9, 19, 58.
Yczi mai sus p. XLII.
A se vedea, in special,
t.xxiv N. I. BARBU PLUTARH _ VIATA SI OPERA SA
LXXV
,,pfetext" ( rp6gaot'6 ), cate poate varia. Biograful ar fi putut si ,;r,ciali, ci de la insuqirile sufleteqti ale persoanelor politice, pe
consacre un capitol special raportului dinfre cauzele dezvoltdrii rrrc le judeci in lumina unui ideal abstract de morali. Conceplia
s:r idealistd il duce Ia confuzli;i contradicfii.
istorice gi insugirile morale ale personalitdjilor istorice, dar n-o face.
3. Zlugrilvirea caracterelor
Nepunindu-9i problema raportului dintre legile istoriei qi virtu;ile
sau viciile oamenilor politici, el lunecd intr-o cercetare atemporale Arn arbtat pin.i acum, atit cit a fost posibil rsi pr,e,cizim, care
sint concepqiile politice, sociale gi morale ale lui Plutarh, aga cum
a laptelor diferitelor personaiitSgi politice, pe cate, adesea, 1e le formuleazi sau le subingelege in expunerea Viepilor paralele.
Este momentul si studiem cum ingelege biograful si ,,dea chip"
criticd in lumina unui ideal de morald dincolo de timp gi de spagiu, p'ortierului unei persona[tefi politic€ pe baz,a faptelor din dome-
ideal arbtat limpede {n scrierile sale filozofice in care ftateazh nii variate de activitate: social, politic, militar, qtiinlific etc.
probleme politice. Limitat in cunoa$terea cauzelor care stau la
baza dezvokdrii societigii - aga curn erau toSi anticii - biograful lrr ge'nera'l, a$a cu,m vom rexpune mai ,p,e larg inrtr-un paragr,af
nu ingelege necesitatea actului politic al exildrii lui Thucydides, aparte, Plutarh, dupi ce arat; originea unei persoriralit5li, ,face o
fiul lui Melesias, pus la cale de ,Pericles. Biograful socoteqte drept
cauzE a acestui act dorinta de glorie a lui Pericles, fird s6-qi dea ptezentarc a a'oel,or ,trisXtur,i ale rcaracterului pe car,e le ,socotea e1
seama cd, in fond, faptul a fost consecinfa luptelor dintre cele
doud grupdri politice adverse. Cu atit mai mult el nu-gi dd seama cd sint es,enqiai'e. N,e-am attepta ca, dupi acoasth prezentare ini-
cd la baza acestor lupte politice se aflau contradicfiile economice gialh a trlsdturilor caracteristice, si urmeze 'o ilurstrare a chipului
dintre taberele in 1upt5.. In acelagi fel, plutarh nu ingelege de ce cu,m $-au manifes'tat acesle triseturi in dif,erite im'pr,ejuriri, cate
Caesar, in timpul consulatului, a adus faimoasele sale legi agrare.
Biograful ii dojeneqte ci a procedat ca xn tribun turbulent gi a niciodati n-au fost identice, ,ale vielii unui ,singur ,om.
cilcat ,,buna-cuviin15" pe care ar fi trebuit s-o respecte fagb de
Tatd. citeva exemple din procedeele ibiogr,afului. Plutarh, dupi
senat, de$i, aga cum s-a arltat, Plutarh gdsegte cuvinte de laudi arath n'eamul din care 6e tfigea Fericle,s, con,tiinui I :
pentru acfiun'ea lui Tiberius Gracchus. Avem acr inch un exemplu Ce
,,lAgarista] a visat ci'di nagtere unui leu gi, 'drupi citeva zile,
de atitudine contradictorie a lui plutarh falb de acte politice de a ndscut ,pe Periclers, care avea o infSligar,e ,firi cusur, numai capul
ii era cam prea lnarr.e ,gi lipsit d'e arm,onie.
acelagi gen. |)'e aceea, aiproape toate statuile lui il infiligeazd a\ o €asce pe
Aceeaqi realitate istoricd a impus qi lui Tiberius Gracchus gi cap, deoarece, clupd ci,t se pare, rmegterii nu voiau sd-l urigerascS.
lui Caesar sd ia rnisuri similare. .Neinlelegind realitatea istoricd Poegii atti'ci il numeau insb sbino-cet'al chci ci dan; un'eori cep'ei de
qi cauzel,e care o produs,eserd, Plutarh jud,e,cd diferit ,pe Tiberius
Gracchus gi pe Caesar, firi si-qi pund intrebarca dacl" ei au acgio- mare numel,e de sbinos. Poetul comic Cratinors zice irn Cheironii :
nat potrivit cerinlelor imperioase ale momentului. Cronos, impr.eunindu{e, au da n.aqtere celui
<Rd'scoal,a '9tiirabnit,rinpuel car'e zeli il num'e,sc adundtor de c,apetett. $i,
De asemenea, degi cuno$lea pirerea lui Thucydides, istoricul,
cu privire la declangarea fi,zboiului peloponesiac, in loc s[ se in- rnai m,are
trebe dac6. acest rdzboi era inevitabil sau nu, Plutarh ingiri citeva
cauze puerile, 16sind intrebarea firi rbspuns. iardgi, in comedia Nemesis zice : <Vino, o, tu, Zeus, ospitali,erule $i
cirporsule>. Telec,leides spunre ci Pericl,es, virit in unel'e in,crrceturi
ln acest fel, multe dintre faptele de seami ale personalititrilor de multele sale trebi, cin'd q'edea iirn ,cetate cu capul siu greu' gi
politice, deqi sint expuse corect, rimin totugi nepuse in adevbrata
lor lumini, de vreme ce nu sint raportate la momentul istoric un,eori miqca nurmai din c"apul lui lung, de putea cuprinld,e unspre-
respectiv, gi multora dintre faptele mirunte li se acordd o prea
mare insemnitate, Agadar, biograful nu pornefte de 1a realitatea zece paturi, se pornea un huruit prelung, i,a,r Eupolis, fin comedia
Denrcle, intr,ebind cine-i fieoare dintre dem.agogii care se ur.caseri
I Peticles, cap. III
LXXVI N. I. BARBU PLUTARH - VIATA $1 OPERA SA LXXVII
dio Hades pe p5,mint, cin'd ultimul a fos,t rnumit peri,cles, a zis : tcgiilc anuale qi s-a pestrat mereu nefura.t de bani, deqi nu €ra cu
<,ai adus capul celor din Hades>". Dup,i aceea; plutarh trece la totul nepisi,tor tagd de cigtig, ci averea pd.rinteasci qi l,egiuiti, pen-
i
prezefitarea das,cd'lilor lui Pericl,es, p,rofitind qi d.e racest prilej p,en- ,tru. ca nici si n-o piriseas,ci din nepisare, nici s6 nu-i dea prea
rrrulte pricini de ,trudd qi bitaie de cap, cdci eta. mereu prins de
i1r t'ru a descr'ie caracterul ,,Olympianului". trcburi, ile-a ,orinduit cu chiverniseala pe cate a socotit-o aea
fn acea,stl ,primd. pfiezentar,e a caracterului ,) prttnut; ,,in ceea ce mai
lui pericles, citi,torul r-rgoard qi mai in aminunt socotit5." t ; pri-
cunoa$te doui note esengiale : mirinimie ;i senindtate. Biogr,aful vc$te comenzile militare, Pericles avea o foarte bun6 faimi, din
insi irnbogigegte descrierea €aracterului cu urmlto,arele ,insuqiri, care
sacilni ttisriealua'nsmutrdlau,tnieigtiplalirmifnab,lfadapictuese:PineI)tisoL,sriesctmeraadtonfosa,arc'ttueiraPbneiunisle,isc9nihartoeaspree.d.qe,,ipingelracicsoleunslvopprldbirrie,ruia,t pricina precaugi,ei lui, de vr€m,e ce nici nu incepea nici o lupti de
bund voie, daci lucrurile nu erau liimurite qi daci era primejdios,
nici nu pizmu,ia qi nici nu imita pe
iar bdu|.nii foarte inalntagi in rbitrineguu lor e;a,r tare uimiEi rde gen,eralii care, avintindd-se
in mari prim,efdii, aveau parre de o
izbindd norocoasi gi lumea
sc minuna de ei, rso,cotindu-i mari, ci Pericl,es spunea in,totdeauna
aseminar.ea lui Pericl,e,s cu inanul" L ; z) auster: ,,$i o datd, cind ci,tre cetdgeni ci, in ce:l privegte, ac,egti gen,erali pot si rimind ne-
So,focles, care plutea cu el dn calitate de strateg, a liludat frumu-
sefea unui ,bdiat, Pericles iaa spus : <Un strateg rse cade, Sofocles, muritori in vegnicie" 2 ; 6) omenor .. ,,$i plutind in pont cu o flotb
mare ,si minunat echipati, a adus la indeplinire toate cele care
sd aibh curate, rflu rnurmai m,in,iinTilea,ncaiggrai .oKchimiir"o2n,; 3) arnbitrios : ,,L,a- aveau tcrueb,muiunl;tid'$oir{n,reungiea,uiac€r6rfpi1o,peogarreecloer;tistdrd,eina,e,coqloi ,re,qgiilso:ar
cedemoni,enii au, ndvdlit cu ,ele purtat
inap,oindu-se din gi sti-
bxil... a vo,it si ,lupte viteieq e in rindurile cetigenil,or din tribul
siu, spre a. atdta devotamentul siu fa$ d,e Atena, dar Pericles s-a pinitorilor le-a ardr'at mirimea puterii, lipsa de frici gi curaiu,l
ateni,enilor care pliuteau voiau si
opus gi l-a izgonit. De aceea, s€ pa.re ci Pericles a lupnat cu cea incotr,o i-a li,sat luau sub stipinirea lor
mai ,mar'e vitejie rin acea lu,pti qi ,s-a vizut ci el, cel ,mai mult dinre to,atd marca, iar ceti ii Sinope rreisprezeoe co,ri,bii,
rtofi; $i-a ,pus viaga ,i,n prirnejdie" 3. Dupi ce prczittd ,miregele lu- cu
crdri pu.se in constnrclie dn Aten,a de Pericles, Plutarh continui : Lamahos qi cu s.oldalii lor, impotriva iriranului Timesilaos. Iar
,,$i arnbigionindu-s,e Pericles atunci, mai intii a ldLat urn d,eoret, ca dupd ce au cdzut Tim,esilaos gi .prietenii lui de 1a purere, p,ericles
la Pan,athene,e si se gini intreceri ,muzitale, iar el, fiind ales pre- s-a lr,otdr.it si plece in Sin,ope" 3 ; 7) corupdtor cu bani.. a corupr
cu bani pe Cleandrides, generalul lui Pleistonax a igi pe 'unii
qedin,te al rintrecerilor, a stato,nni,cit cum si cinte din flaut sau din gdtori spartani 5 ; 8) erotic : qi-a l5sat sogia gi s-a cd.sitorit cu dre-
As-
guri sa'u din chitard cei care lura,u ipart,e lLa intrecetre" n ; 4) in-
pasia pe care o siruta qi clnd pl.eca de a,casi qi cind s,e inapoia 6 ;
coruptibil Si econoru. Dupi ce atat6" pvterea politicd a lui P,ericles,
co,ntrazi'cind lpe comici, care-l numeau tiran, Pluiarh continui : 9) batjocoritor;i tenace in urd..,,Dupi aooasta, cind incepuse sb
se frdminte, ca ma.re)a, ftaboiul petropenesiac, pericl,es a convins
,,$i aceastd pu,tere n-a ,ddinuit doar o ciipi qi n-a fost o culme
gi un hatir al un,ei politici c.are ,a inflorit vr€melnic, ci pawuzeci poporul si trirniti ajutor Corcyrei, cate era atacath de Corint, gi
sd ,puni mina p,e insuld, cate era put,ernicd prin flo i, inaintea
de ani in ir a ginut locul de frunte printre Efialgi 9i Leocragi ;i
Corintu,lui, ,deo'are,c.e peloponesienii erau gata sd fie afaca1i de ate.
Myronizi gi Kimoni qi Tolmizl gi Thucydizi, iar dupd indepdrta- nieni,
rea lui Thucydi'des prin ostracism, nu mai pulin de cincisprezece I Cap. XVI.
ani a dejinut o putere qi o stipinire neintr€ruptb, el singur, in stra- 2 Cap. XX.
I Cap. VII 3 Cap. XX, cf. cap. XXVIII.
a Cap. XXII-
2 Cap. VIII. c Cap. XXIIL
3
a Cap. X. 6 Cap. XXIV.
Cap.
XIII
I,XXVIII N. I. BARBU PLUTARH _ VIATA S] OPERA SA LXXIX
Vo,tind poporul aiutorul cerut, Pericles a trimis ln aiutor numai c(tracterizatoare ; ,,Peri,c1,es era d,eci minunat nu numai prin bunb-
corbbii, avind in frunte pe Lacedemon, fiul lui Kimon, in
zeae lui ta,tea qi blindelea pe care le'a pdstrat in fapte mulite gi in mari
semn de batiocuri, cdci m,are er,a bunivoin{a casei Kimon fali dugminii, ci qi ,pentru iniljimea sentimentelor sale, d,eoarece el
de lacedemonieni. socotea cd cea mai fru,m,oasl faptir sivirgitS. de sine este cd, degi
Agadar, p€nlru ca sd po,ati invinui pe Lacedemon de laconi'snr,
daci nu va slvirqi nici o ,faptd mare 9i striluciti in timpul corn€n- avea o putefe atit de m,ate, n-a fdcut nimi'c minat 'de pizmd sau
zii sale, i-a dat pugine coribii pi l-a trimis firi voia lui. $i in- dc minie qi n-a fost pentru nimeni un dugman de neimpdcat.
Iar
deobgte Per,icles ,Loate .viata a incercat si umileasci familia lui Ki- eu socotesc cd porecla aceea tinerea,scd ;i mindri [de <Clympian>]
numai un singur lucru a fScut-o nepizmuiti qi potr,ivit5, anume
mon, su'b cuvint ci n-avea nici numeie bigtin'aqe, ci striine qi
obirrnuite in alte firi, pentru ci unui din'tre feciorii lui Kimon s'e f:,ptul cd gi-'a pis,trat caracterul lui a'tit de omeno,s gi in,treaga viaEi
numea Lacedemon, altul Thassalos qi altul Eleios. S'e par'e ci togi
curatd gi nepd,tati, 'ceea ce i-a aduLs porecl,a de <Olympianul incorup-
erau ficuqi cu o arcadiani. Auzindu-qi deci Peri'cles vorbe rel'c
tibiir"'.
din pricina acestor zene trireme, deoarece - se spunea - trimises'e Acestea sint tri,si,turile distinc'tive ale cara,cterului lui Pericles.
Ca n'oti 'domin,anti, Plutarh ,sublin,iazi d,e citeva ori ,,mdrinimia"
un aj,u,tor pr,ea mic celor care'l rugau qi di'duse uo mare prilej de qi ,,rni.relia in ginduri $i sen,tirm€nte". C.erlelalte acgiuni ,ale ,,Oiym-
invinuire celor car'e-l birf,eau, a trimis alte corfbii mai numeroa'se pianului", pr,ecum : a'ctivitatea poli'tici (c"a,p VII, iX, X, XII, XnI,
in Corc'yr'2, car€ s-au intors dupi ce au dat bdthlia. Corin'tienii 'erau XV, XIX) t acti\/itatea araboficl, (c,ap. VIII), Pluta;rh le socoteqte
tare inflr,riagi qi ri'di,cau invinuiri impotriva ateni'enilor la Sp'arta qi
lo'r li s-au aldanat megari'enii, plingindu-se cd, impotriva dr'eptu- deler,min'ate mai rnult de imprejuriri (poli'tica) sau de exercigii (ora-
lileg ob,qtegti qi inr,potriva iu,rimintelor fdcu e intr'e gr'eci, sint in-
toria), ,deri't de anumite insuqiri ale lui Pe,ricles.
depir,tagi d'e la toate picgeie 9i de la toate porturile peste car€ erau Din cele ardtate se vede cd Plutarh adopti ordinea cr,onologici
stipini aternie,nii" 1 ; rc) cahn Si prertdTdtot a f,aptelor spf,e a pun,e in lumini rdsiturile os€rbitoare ale carac-
.' Pericl'es era 'invinuit ci terului lui Pericles. Agadar, el nu porneqte de 'la o definigi,e rigidi
fu'sese cauza tuturor relelor car€ se abltus'erb asupra Atenei de la spre a €xemplifica apoi cu fapte, indi,f.eren d,e ordin,ea cr,onol,ogici,
incepurul rizboiului. ,,Dar Pericl'es ru s:? ld;s'at clin'ti't d'e nici unul ci cronologicul (adicd i'storicul) ar.e prioritate asupf,a caracteristi-
dintre ei, ci, ribdrind in linigte 9i in tSoete defiimar'ea 9i duqminia cului. In aic'est fel se exp,lici fap,tul ci frazele in c.are sint prezen-
a trimis o floti de o suti irmpotriva Peloponesului, tate in,s'u$irile catacterului se pierd parci in expunerea faptelor.
1or, el n-a plutit cu ele, ci a 'd'e corS,bii Aqadar, se poate spune ci, in inqirarea virtugi,lor, pragma icul pre-
chi'bauiasci qi si lini in
dar rlmas si
mini cetatea pe cind s'e retr5Seau peloponesienii" '2 ; ir) coplefit
de d.urere la moartea fiului sdw: Pericles a tezistat neclintit in d,omini asupra sistemati,cului.
'zfau{tamtuo,trutroprenPeanroart'rooc,sir,iluo,lrtimaduul,sseidueccoip'uiml lieqgiititmbz,baoi,fodrsa'trccoinpldegait v6- Se pune intrcbarea: nu €umva aceastd m,etodi de zugrivire a
de
cara,cterului lui Pericles ar,e inf,luengb asupra fondului, cu alte c,u-
dur,ere. Mai intii a ir.cercat cu toate ho,tlrirea si se lini tate, dar
vin,te, nu cumva predominarea expunerii fap'tului l-a f5,cut si piardi
cind s-a apropiat 'de fiul siu sd-i p'uni cununa p€ cap' nu s-a mai din vedere in'tr,egul, stricind unitatea caract€rului ?
putut ^stipini, ct a izbucnit in pl,in,s, a inoeput si strige 9i si sus- Prin miregie de idei, s,e ved,e bine ci P,lutarh infelege tocrnai
pine qi l'a,crimile 1-au podidit
ca un t'orent. Acest lucru nu i se concepfiile care au stat la baza rem,araabidel'or inf6ptu,iri ale ,,Olyrn-
in,timLpl,ase niciodati in timpul intregii sale viegi 3 ; v) Concluzie pianului", firi s5-qi dea seama ci aceste idei au izv,orit din con-
I Cap. XXIX-XXX. ciiqiile m,omenrtului politic pe care-l triia qi pe car,e Perioles a
2 Cap. XXXIV. avu,t m€ritul de a le infelege.r
3 Cap. XXXVI.
I Cap. XXXIX.
LXXX N. I. BARBU PLUTARH - VIATA $I OPERA SA LXXXl
D,aci nota dominanti a catacleru,lui lui Pericles era mdretia mai adaugi qi alult,ei Pfearpictele, scianvinintur-iorea'tracgieadiue, aducind impotriva
de ,senLim,enbe gi idei, Plutath s,e vedea confruntat cu probleme fo'st foafte ctuzi",..
atenienilor qi a
serioase atunci cind documentel'e, istoric,e sau lircrare in cea mai
mare parte, il prezer:ltau pe ,,Olympian" intt-o lumind. 'car'e contrazi' ,,Ei bine, Douris, care nu obignuiegte ,si lini povestea pe drumul
adevirului, nici chiar cind nu induri nici o suferinli, s,e pare ci
mai ales aici a fhcut qi mai groaznice nenorocirile samienilor, spre
cCe,aarienbslti'nmteaa,ce,,sotelymprpoibanlebm" elaqciacreu-ml ridleic-,aa,sr'eerzi oizlvvaaat rb'eiolegfraavfuorla?bileIn. a arunca vina asupra atenienilor" r.
capitolul V Acest'e citate ilustreazh indeaiuns pruden@ biografului in zu-
'este vorba idespre poetul Ion din Chios, 'care spu- grdvkea caract'erului lui Pericles. El nu as,cunde insi nici pdrgile
nca despre Pericles c,i este mindru gi dispreguitor.
Flutarh il
contrazioe, zicind : ,,Dar sd l5,sim pe Ion, car.e socote$te ci vir-
tLr,Le:,), tacmai ca o tragedie, are gi ,o parte satiticb", Prin urrnare, mai intunecate - du;mlnia neinduplecate impotriva familiei lui
Kimon, batjocura €tc. - iar tal6 de al.tel,e lasi lucrurile in umbr5.
biografu,l igi dd seama de atacurile n'edr,epte sle lui Ion din Chios Astfel, Plutarh nu n,e spune rispica't ce crede despre faptul ci
Pericles, degi aristocrat din ilre, a adoptat totugi linia politicii
qi ia atitudine cabegoricl impotriva 1or. In arcelaqi fel protesle,azi democrati,ce qi s-a incadrat in ea.
De asemenea, biograful rcIateazd versiunile comicilor, de,fdi
Plutarh impotriva lui ldomeneus : ,,Cufn s-ar p rtea d,e,ci da cre- mitoare pentru Aspasia, f\rb si, ia atitudine. Trebuie subliniat
zarc Lui ldomeneus car,e invinuiegte pe Pericles ci, minat de am-
bilie gi de pizmd, a ucis pe demagogul Ephialthes, care-i fuse,se ataadpteoeviadcridut lindetesr,c-tuelannnaeqcaduriennaoscrcieuzltbe, omlii.usaliuinidd,pesesiloespaeomninei gsp,ireaolceb,la-egmi Peclui-taPrreehrsipcsolpenussnaa,,ebrilcif-ii
prieiten 5i ficuse aceeagi politi'ci ? Nu qtiu de uncl'e a strins ac'es e putut declan;a acest n,einchi,puit dezastru din interese personale.
In concluzi'e, se poate spune c5, scriind Viapa lui Peticles,
vorbe gi I'e-a aruncat, ca pe-o fi,ere, impotriva lui Pericles, care,
f,ireq'te, nu era inttu totul firi cusur, d:ar av€,a sentimente inalte
qi un sufl'et plin d,e ambiqie, insugiri in care nu poate si ldstireas'cd
por€pfaiotism,5i,natrtuitc'idt enceruadtaith9i d,e ,sdl'batici"r. Pasaiul este deosebit de Plutarh s-a gdsit in [a9a a doui categorii. d,e izvoare: izvoarele
bi,ograful era preocupat favor.abi1,e, al cdror reptezentat\t era Thucydides, ;i izvoarel'e ostil'e,
cl de unitatea
portr,etului moral al lui Pericles gi respingea fdrb govdire c€ea ce constituite din : piesele de teatru ale poegilor comici qi, apoi, din
v€n,ea-in confli,ct cu trisdturi,le fundamertale reliefate de el.
relatirile fdcute de Ion din Chios, Stesimbrotos din Thasos, Ido-
Ace'eagiratitudin'e veh,ementi o adopti Plutarh,$i impotriva poe- men,eus d,in Lamp.sa'cos. Inspirindu-se din opera lui Thucydides,
gilor corn,ici : ,,Iar comi,cii, folo.sindu-se de aoest zvon lcd' Pericles istoricii favorabili lui Peri,cl,es au tratat, cum era fires,c, aproape
bani], l-au 6imotpiarolguciaMt ,ecnuip'mpouslt,i neru,qinare, invinuindul
delapidas,e legituri cu care-i era prieten qi loc- exclusiv ,despre politica ,,Olympianu,1ui", pe cind comicii, Ion din
ch a avut Chios, Stesimbrotos din Thasos gi Idomeneus din Lampsaco,s s-au
gii or cind F,ericles era strateg, 9i in legdturi cu crescS,toria de piuoi
a lui Pyrilampos car,e, fiind prieten cu P,eri'cles, a fost invinuit ci ocupat mai ales de viaga lui parti,culard, prezentind-o intr-o lu-
mini cit s€ poaie de defavorabild. Prin u:rmare, Plutarh s-a ghsit
tpruimteiateacin'p€ivuanimfeirma edileorncigutecaoraema'evneiac,Pare,ericdlueoselaeugdo,tuvrii.a$!5i cum s-ar in fag"a unei contr,adicgii intre via1,a publicd ;i c'ea particulafi, a lui
Periclos qi, apoi, in f'aga unor contradicgii intre unele acEiuni din
de satir via,ta lui particulard. Plutarh a cdutat si puni intr-o lumind cit
qi care adu,ceau drept i'ertfi zeului rdu invidi,a celor mu19i, insul- mai tavorabild vitaga particulare, denungind as.ertiunile comicitlor
tele impotiva celo,r mai buni oameni, cind insugi Stesimbrotos
ebc., dar uneori n-a luat o atitudine oategodcd, (de exemplu, in
din Tha,sos a indrdznit si zvirle impotriva lui Per,icles gr'oaznica problema mo,tiv€lor car,e l-au determ,inat pe Pericles si declan-
6i inchipuita ocard ch. a avut legituri cu solia fiului ,siu ?" 2. Iat6" geze rizboiutr cu peloponesi,enii). De asem,enea, el intrebtrinleazi
oe ,spunc biograful d'espre Douri,s din Samos : ,,Douris din S,amos
t c"p. IX. I Cap. XXVII. i
2 C^p. xilL I
LXXXII N, I, BARBU PLUTARH - VIA'IA SI OPERA SA L,\XXII]
cuvinte cit mai favorabitr,e lui Peri,cles in ceea ce prive,5te atitu- in capito,lul VII, unde s€ spune cd Th'emistocles s-a pus de buni
dinea de rege a.doptati de eJ fagi de popor, dar, in acela;i timp, voic sub coman'da spartanului Euribi.ades, iar recurgere'a la ,,ma-
laudi 9i md,re1ele consrru,cfii ridicate datoriti tocmai politicii dc- oracol,e" pentru a conduce rpe greci, care se speriaseri
mocrate a m,areiui bdrbat ,de ,stat atenian. X{irefia de senfirnente ;inagi,i gi o pune in lumind stipinirca de
capitolul X ; calmuL qi
qi idei nu se potrivette cu meschina ranchiund purtati de pericles <lc perqi,
sine in momente de primejdi'e sin,t reli'efate prin vorb'el'e pe care
lui Kimon. Plutarh nu gi:a dat seama poate de aceastd contra- lc-a rostit Th,em'i,sto,c,les, cind Euribiades acarpidi iocal td'teoaiangeucldo'st5e-les1oie-
dicgie ; s,impafizir.rd pol,itic.a lui Kirnon, el prive;te in,sd cu ochi vcascS : ,,l,ovegl-re, dar ascultd". Un intr€g
rii duqmdnia p,e care i-a purrat-o Pericles, gi de aci contradicqia. consa,crat ilu,stririi iubirii d,e onoruri care l-a stipinit pe eroul de
la Sal,amina r.
Cu toate aosste contrad,icfii, portretu,l moral al lui Pericles e,ste Atitudine impotriva unor vcrsiuni exager.ale ia Plutarh insi,
destul d,e unitar, qi Plu,barh a. fdcut: un s,erios efort in acerasti. dir,ec- ir.r afari de cazul lui Ste,simbrotos, citat mai surs, in capitolul XXI,
unde este vorba d€spre versurile defdimitoare ale lui Timocreon,
gie, alCucin'd o largi. bogfuie de aminunre.
car.e-l invinuieg,te pe 'Ihemistocles de ar,'ar'i1ie.
In Viaya lui Themi,stocles se vede acelagi lucru : descrierea c.a- So'co im ci exemplcLr: c1,ate sint deaiuns pentru a sublinia f,ap-
rac erului este imprS,g'tiati in cursul biografiei, fiocare nott deose- tul cd Plutarh n-a fost ptreocupat de respectarea utzei scbeme ri-
gide de' rerl,actare. Dacd ar fi procedat schematic, clupd' o pre'
bitoare fiin'd prezentatdinaintea expun,erii vreunui fapt. Astfel, o buni zentare aL;stracti a caracterrrltri ttttui pcrsonai, Plutarb ar fi ffe'
buit sd. exenrplit'ice prin fapte sau aflecdote cele at'irtnate in fortttit
parte ,a descrierii caracterului sdu esbe ficuti ir.r capitolul II, unde, abstractd. Dintpotriad, drn collttatat cd, la inceputttl biograliei,
intre altele, ci'rim : ,,Dup5. c,um o mS,rturisesc toEi ,citri au scris rles- sint menliondte do(/.r citeaa itt'su;iri mai d.e seatnd, pe cind cele'
pre Th,emi,stocles, inci din copilirie s-a vdzut c6 era pl,in de foc. lelalte sint puse i.n luntind de t'apte, in ordine cronologicd. Aga
Din fire €ra tare sprinten la rninte qi cu deosebire se simqea mi- cum arn spus, istorlcul, pragmati,curl i crorlologi'cul pr'edornini
nat st sdvi,rgeascd fapte m,ari qi sb se ,avinte in viaga politici". asupra sistematicului. fii totugi, o inceroare de sistema'tizare esfe
fhcith Ia sfirqi,tul unar Vieli in acele patalele ou^1x[oeuq' Se pune
Plu,tarh anat\" apor citeva insugiri de cdpetenie aLe lui Themisto- intreiba,rea : acaste paralele remed,tazh ele iips'a sistematicului ?
cles, pe care le va. ilurstra in cursul Vielii pdn alte exemple. Aceste aceee dintre Theseus gi Romulus. Iati, in or'
insuqiri sint : inteligent, ins€rat d,e glorie, n€stdrpinir, activ. Paralelele
Una dintre cel,e mai caracteris iae paralele es'te
Anecdotele ,sint folosite din plin spre ia sublinia aceste insu- dinea cxpunerii plutarhie ne, insu;irile oom'1parat€ : Th'es'eu,s a pur-
giri. ln Eaest fel, Plutarh ,igi aduce la indeprlinire prog,ramul ex-
pus ,la inoeputul Vietii lui Alexandru, unde af,irmi ci o voribi ces la 'sivirqir,ea d'e farpte mari n'esilit de nimeni - Ro,mulus, con-
scur,ti spusd intr-un florrrlort obiqnuit d,erviluie craracterul unui strins ; Theseus a po'rnit ,s[ lupte impotriva tilharilor find sit fi
om mai mult d,ecit bitiliile faimoase. lntr-ad,evir, ambigia, setea suferit el ceva - I{omulus gi Remus, ci't timp n.au indurat ei in-
de glorie, inclinarea s,pr€ iactivitate politicd, slnt foar,te bine ilus- giqi nimic, au istat linigtigi ; ni'ci Thoseus nici Romulus n-au pestrat
tra,e prin an,ecdotel,e cuprinse in pasajele citate. An,ecdotele, ca fcrrna cie guvernimint .,,curatio', ci Theseus a l5,sat-o si se tran,s-
orice anecdotS, au fosl ticluite postf.estum, ,gi, dacd nu isint aale- f.orme in cl,emocraqie, iar llomrulus, in tir.anie ; Theseus s-a ridicat
vdrate, sin fo,arte bine po,trivite. idmepootrniveastfSiu.pliuniiti'spdua,tiimair fratel'e, dind
Romu,lus gi-a uc'is superior ui dovadd
Viapa exp,une, in continuarc, laptele sivi,rqite de Themi,sto,cle,s, este Theseus
iar Plutarh, din cind in cind, subliniazd ,in;sugirea pe car€ o pune ; R"omulus ii
in lumini fapra reLs,p,ecriv6. Astfel, capitolul IV, unde este vtrba prin a,ceea c5, pornind de la inceputuri mode,ste, a sivirqit fapte
despre constructia coribiilor cu veniturile min,ei din Laurion, ilt.rs-
bteaze prevedere'a ; capitolu'l V, unde s,e povestefte cd. Epicles din I Cap. XVIll.
Hermiona, ch'itari'stul de seam6, a fost chernat de Themi,s,tocles
aca,si la el, ca si dea le,cgii alto,ra, ilustr,eazi ambigia ; patrio- 6*
tio,mul gi modestio, in clipa de primejdiE ,sint ,scoase in iumini
LXXXIV N. I. BARBU
ibfabmmdu-agcapiztiurrei.estld;aejv,etuRiitsntrfloiaraoomitccvne;uaiallutaToeshdepifenagslg,iimec-aeauel-ie,glrsuigeo,ice,ipirfr,iepsrrioaefnumra,icnaclieienist,grneleeet.daa, aRtciEtlloeaam;nr iaueqTslnihuuieTs,pshrpeeaaeusecsrcuihsa,sipni,tidotrddrsRiinaepobii,ni-neufneept_lAumeas*eaucir",i,oleins,tftp'sodrri-_ea", PLUTARH - VIATA SI OPERA SA LXXXV
i' pornirea la acliuni mari, s,tipin,it mereu de ragiun,e, neafemeiat,
lrlind qi, in acelaqi ti'mp, energic, iubi,tor de p6rin9i, iar in coni
<lncere, 6e pis r€ze necorupti forma de guverndmint a ,egaliti4ii
pc care Plutarh a atdrat,.chiar intr-una din scrierile filoznfioe,cl
o soco,tett€ cra mai bunir. ln ace,st fe1, Plutarh se v6d,egte incio
cngamluitridlesUo,nesrrumtnepcgdaotitrroadairct"ceemtaa'edarviieisdieu'teliqqcimiioelloorparred.lede:lu*eaprioeiynTeasshlitmz:eoasriietnn.duroeFsprigfeaaisin,rup,Ratpieeolumelmeneluiiniseiupditr,or.s.cri,,insirus-p;id6trpeeeuccndcudeeim.tcdciTtiugriiniho,ior"caa,;eu$;etr;ien,arsae-ucra;_eel clatd partizanul formei de guvernimint care si p.ati oo,nsolida
rcgimul sclavagiist. Celelalte paralele sint f[cute in acela'g"ioc*hpipr-,
n'cdeosebindu-se intre ele decit prin
rate gi a intinderii. diversi,tatea faptelor
'foslpaddmdPrldiPl-pucstndtaudeeial5e-iieerculi4,i'u'pyuscerii,rdrlanlEpi.e'udiuasetuct-airDdaenR!ulliodcsonriiiot-amaerd,,cernainoehrrnptodlocds_atasacfmeeespnissnoctletesnvf,ilarpioatnardu,,dazveiiaestdsnuznli-audsclrvecabo.uttaegrenarapcrjnunai1dies€uainerccecre.n-nteae,maileizaaertac-n,efujpo.dpeillTpaai,luoanapdceli,riihaavtpnrrsaccreuuat,d,ngmieaerbcucitimrpflnnseaatreesp'tareiiioivraacoltelrnna,eer,eiipaotvircupirtdcs,aoelzae,edrfsauei,oasttaa,zide,ld_ellu,€a$suEul-:ntnaaReci,pdfdparcab,tcicilurenrieiecDedrunucei.,aad,uraclddmscdec!ltarurTopeo.iouiaFig.'iusarcramiihpdcpfeuliolstejbtierieaTrrucpnipeu,aeddnlisarh,,,cpepdranRtaetfrlrfreege66ugralee,acertrouseiu"zsiitmregtoal.e,imeuiEstapefdlRluccnfaeoaAinuuiorloundsen,oriducerists,,l,rfh,maummeHaioemoadiaemara,,sdlrsse"euisxiripiarepmosdir'boitrppndpaplatlaspsudsu.fmdrrgueRdrosoepriiouuietinpl.moalaae,rraoiucltipgoiseinsiscmnrnt,mcaalsct-edofhicrtgiecirr6oti"trineduese,m9idncue,mer,sLia,l,geiipttavT.ueanaoaaeadiniiiruesmhrsdvirteoiaa,mpfitsterf.ui*prtiee"crourue"nie,depgqn.,pltlossiiisauaiarrnnuigrvi,,mtpeertriitutr;pacisniei.ie.corvifri,iaiu.ltnu,*qeneaindrtri.rmAq,r-r^gvilrce,,,eitupdi.rivspiiiaErdoernp,tnai;dtliefirde-,ai;lrfarura,,,iocreaeerer.criitalrcngtrrel*efccJitRreva?,ae,igav"tifirc^elrJlir;Jnq",eecaioer_ele-t-urei-aeri_.-i-ii' Calitdfile literare ale operei ,,Vieti paralele,,
Dis'po-z.1if'iualumi -a-t-e-ri-a- cd am adetdstfaiqtoainrdeemajuantesriiauluml a
cu
i^nCqreeledsemPdutarh sd
riecaruiaain,o"o*-.filiiffi IJT'3"'g:,[ffi d:.;Y;i::;,;:lf
etFcrax.upraIurcnenltoaeerrr2ui€t,laa, ct(eaV9.itlieoeArtesrruinl-osclprivn.6.renenoac€<)ais, niFfuelaull,utma(lrindyh6teivamvoieuaarg)cmd,umd(f8ri,ziiatpiro,uee:ralms),(csitudoeurat?s,ra8egodaiqaeiz),tsr,ea.rhof8ierreiemaloati-l)ui9nii
( 161o6 )im, efadima,til:ia,,gCia' taepgoo,riiilreesintudliceavteennimuensteelionrt.ilnDesacr
inteligenga
Leo inrsugi affumh
toate in aceeaqi biografi,e ,qi niciodati p,este tot in aceeagi ordine.....
,,Sint pugine biografii care s,e indepdrteazb de ca,rac erul unei po-
vesti,ri". Du'pi cum se vede, afhmagia c6 plutarh s-ar fi *niu,
dupd o sche,mi rigirdi in dirspozigia materiatrului este infirmati de
Leo in,sugi, fiindc6, dacd el,ementele unei scheme s,e gi,sesc di,sp,er-
sateOinstcohaetemvi ideelilep,laantunincitil,nnuims,€infi,rtar-ia'pdoeavtie"r
volbi d.espre o schermi.
Caesar
in Viat) lui
sctisi de Suetoni;u,s 3, unde biograful, in cap, I-XLV, €xpune faptelc
in or'dine cronol,ogici, apoi aratd,, rind p,e rind, fizicul, imbri,ci,min-
tea, locuinga etc, lui Ceres6r.
a.l l;u\ i P39luetsa,trh[e, 1d,epcaitrajel.elulelledeviadepsucne*uini -uit idealul moral_politic
lumini, i, .hit ;;;.,';;;;;; Este eviden,t c5, procedinrd in acest fel, Suetoniu,s a avut p,rileful
cara,cterul fiechrul,a din,tre cei doi oam,eni analizaEi i" p";;1.1d.
In paralela citati, se oontureaz| si arate qi alte fapte pe care Plu,tarh, procedind cronologic, n-a
ale idealului lui Plutarh, c,,fe destul cle limp,ede citeva elemente
32I VVOe.pz.Si cmuite.a,itpospuns.i,ur8pso.,-VrX8irXe. Xyitgei urm.
ar vfea ca omul s5 fie : spontan
celot
d.oispreqece ceqari. r .
LXXXVI N. I. BARBU PLUTARH - VIATA $I OPERA SA LXXXUI
ges,i,t cel mai bun loc si le in,sereze. De altfel, Plutarh a acor'dat boaiele m'edice], iar P'ericies a condus gi lucri.rile aoestei zidi,ri.
mult mai pufini atenfie faptelor c,are nu pun€au in lumini carac- D,e aceea, iarigi, Cratinors face haz pe s,eama lui peri,cles in come-
berul unei personalitdgi. ,.Iit, Tracele zicind :
-Ue-scnei'rieuan9"funara- c-A^ac_ree-^s, tiern-a sint cel'e doud pro,codee literare pe Zeus ista, cipXgini-ceapi de mare, pXgepte inainte,
c^hLi:p^ rfi:r.e"^s^c^, lte^ i,n- trebuinfeazd Plutarh. Avind Ocleonul pe gcasti, dupi ce a scipat de osttacisrn...'. I
Rar, mai ales in anecdote, in ilnim fragmente Am dat a€ers,t exernplu pentru a ilustr,a, p,e ling6 simp.litatea
de dialog, iar discursuri ,se intilnesc in chip cu totul exoepgional. descrierii, gi anecdoti,cul cu care o presard, adesea, pl,utarh. Iati
Atit descrierea, cit gi naragiunea sint cele doud pro,oodee prin car€ acum, drept exemplu d,e naraliune, ,ci eva lnormente ale celebrei
Plutarh captiveazh pe citttor. Simple, fdrd podoabe rctodce, fdrd bdt5lii d'e la Salamina, zugrhvitE, de plurarh : ,,Cordbii attice erau
ex,ageriri sau, cel putin, ornamen'tiri literare, iu,crurile gi faptele o sute ti optzeai qi fiecare avea, sus pe punte, optsp,rez€c,e luptitori,
pr€zentate de Plutarh ne cucer€sc tocmai prin co,n;inut, ,care, nefiind dintre care parru ar(.ati, iar ceilalgi hopligi. Se pare cd Themistoi
inecat in zorzoane for,male, ne pitrunde rep'e'de qi ne zguduie pu- cles a cunos,cut tot aqa de bine vr.mea, cri,t gi locul unde treibuia si
ternic. Iatd, de pi'ldd, cu,m de,sc,ri,e biograful mirefele lucriri de se dea bbtblia. As,tfel, ,el n-,a ingiduit si se ageze
du;mani m,ai inainte de a eosi ceasu,l in care tr,iremerle cu faga
infrumuselar€ a Atenei intreprinse de Pericle,s. Dupb ,ce arati mui- la un vi,nt minu,nat
limea gi vari,etatea de me$te$uguri gi uria;el,e cantitbqi d,e mate-
riale angaj'ate in construir€a ac€rstor lucrdri, Plutarh continui : ,,$i sufla <linspre mare ;i mina valuril,e din larg spre strimtoare. Acest
dacd, lu,cr5,ril'e se ridicau, inffndr,e pfin miirimea lor qi de n'eimitat elene, care erau ,putin cu-
vint nu e,ta v.dtdtrnhtor pentru coribii,le
prin form,a qi gra4ia 1or, d'e vr€,me oe meqterii se intreceau s5.-gi de- fundate in apd qi scunde. Dimpotrivd, cord,biirle p.orrn" aveau
pupa mult ridicr.ati 6i pun4ile era.u inalre 9i pl,uteau anevoie, iar
piqeasci me;tequgul prin frumu,sef,ea artei cu care lucrau, apoi tare r,'alurile, minate de vint, le tulburau mers*rl qi 1e intorceau firancur
nrinun'a,ti era gr'aba 1or. Cici toate lucr5,rile. care le soooteau ce nu spre el,eni. E,lenii se migcau repede gi erau cu ochii la Th,emisto-
vor ajunge l,a sfirgit d,ecit cu greu, timp de mai mul e generaqii, clers, cici e,1 supraveghea indoose,bi cele oe se-ntimplau, gi mai ales
pe Ariamen'es, cornandantul coribi,ilor lui
care aveau sb le mogteneascd una dupd a1ta, au ajuns la sfirqit da- corabie m,ar,e, inbocm,ai a de pe un zrd, aXreurnxcea",c"uuosuig, ed,lei pe o
gi cu
toritd chibzuinlei in,floritoare a u,nei singure administrafii. Deqi se
spune cd o dati 7-,euxis, auzind p'e Aga harhos mind,rindu{e ci
pioreazd repede qi ugor chipurile de anim,ale, a zis ; <<Ba eu le pic- su1i1e. Ariarnenes era un om de nid,ejde qi cel mai drepr gi' mai
curajos dintre fragii regelui. Ei bine, Am,ei,ni.a,s din Der.eleea gi
lez destul de incet>. Cdci iugeala qi uqurinla la lucru nu dd lucrului Socl,os din Fediea au d,at nbvald. cu rir,ema lor spre corabia lui,
iar ce1'e dou5. coribii s:au aiocnit una de al a gi, lzbinclu-se intre
gteltatea dur,abilului gi nici migSleala fru,mosuiui, iar timpul chel-
tuit cu strd.dania cr'ealiei i;i arati, in schirnb, puter€a in p5,strarea
ele, s-au agdgat. Ariam,enes a_ sirit d,e p,e vasul siu pe trkemb., iar
lucrului creat. De aceea, ,cu a,tit mai mult sint vrednioe d,e admi- cAamt eininia,msa;rie.SoAcrlteesm, i;,isniain,dru€-ciupnioeispctinqdi uiz-iibtirnudpuu{,lc, ucalitneiieleta,
rat lucririle lui Pericrles, fiind aduse la indeplinire intr-un tin'p l-au ar,un-
scurt, dar durabile pentru multi vr€me. E,ste adevirat c6, in ceea purtat de
val,uri, impreuni ,cu cel,elalte oorilbli, I,a luai ,gi l-a dus h kerxes,, ,.
ce privegte fr'umusegea, fiacare lucrare ia ,aillns rep,ede ve'ch'e, dar Exenrplul ne aratd c5, pe lingl cd, presafi. descrierea cu a,nec-
dote, Ptutarh. intr'eqese expunerea f,aptelor cu unere observagii asu-
prin desivirgirea artei s,e pi,streazi pir'i astizi proaspitd gi noud,
atit de mult in,florepte mereu pe ,ele un fel de noiutate, pbstr,indu{e pro pef,sor4fr,elor qi faptelor. Acest lucru este ilu,strat qi de urmdto-
aspocturl neatins d,e vre,me, ca qi cind lu,criril,e )ar avea in ele un duh rul fragm'ent, in care rslnt €xpuse unele momente a1e bitiliei de la
veg,nic ti,nbr 9i un .sufl,et p15m5,dit cu hemurite.a... Iar Odeonul, care I Cap. XI[.
ar'e Lforma unui poiiedru gi numer,oase coloane, pe cind aooperi;ul,
pornind dintr-un virf cen'tral ,se in'clinh d.e jur imnreiur, s'e zi'ce 2 T'bemistocles, cap. XiV.
ci es,te chipul qi imi'tagia corfului regelui [persan, invin,s in riz-
LXXXUII T,.I. I, BARBU PLUTARII _ VIATA $I OPERA SA LXXXIX
Pharsalos : ,,$i astf'el, pe cind pedestragii lui Caesar se revdrsau nrult ? Sringenfa arcestei intre,bdri era sporiti $i de natura izvoa-
qi luptau impotriva mijlocului armatei duqman,e, cdlhregri lui Pom- rclor tinrpului din care avea si-qi stringe materialul laptic : pentru
peius au pornit in goan6, rdsfirindu.se in cebe ca si-nconjoare aripa
dreapt| a atm:atei lui Caesar. Dar, mai inainte de a incep,e ei ata- viago publicb a- unui om, trebuia EA cercetez,e mai al€,s opere isto-
cul, cohortele lui Cra,esar ii intinrpinau vijelios, ne,aruncind cu
sulila, cum fdce'au d'e obicei, gi nemaicdtind si loveascd coapsele ricc, pe cind pentru viala particulari, trebu,ia si citeas,cd s'crieri cu
qi 'fluiereie picioarel,or dugmanilor, ci pintind numai la ochi qi r5-
nindurle faga. Ii invilase si lurpte a$a Caesar fiindci q ia cb a,re in conginu f'oarle variat.: comedii, poezii ,hfi'ae, studii de p,sihologie
faga sa nitte oameni care nu lu,as,eri incd parte Ia bdtdlii 9i in,ci
nu fuseserd 6nigi. Tineri, ei purtau pirul lung, ca si fie srai fru- (peripate'tic,e), mem'orii etc.
moqi gi mai falni,ci, ;i mai al,es de a'ceste l'ovituri aveau si se fe-
Din con,sidera{iile ficu,te mai sus, reiese ci Plutarh a pistrat,
reasci gi sd fugd, temindu:se qi de primeidia clip,ei de faE6, qi de rrJatl, un echili'bru intr,e cele doui serii de fapte dle u'nei perso-
rugin'ea de dupi aceea" I, n,a1it61i. Fagi d,e m,etoda de cercetare enunlati de el in,s,u i, Plu-
,\necdotele sint scurte, spirituale qi pre.sirate peste tot. Alituri tarh a a'cotdat fa,ptelor poli'tice 9i militar'e o mai mare atentie d€cit
d'e frag,men'tele de dialog, ele vin si dea un ritm viu descrierilor
a promis. De pildi, in multe Viepi ,hpseqrre descrierea fizicului,
sa,u naragiunilor care expun fapte mari qi, d,e multe ori, tragice. chiar acolo uflde ar fi putut s-o faci.
Dind toati a:,e,nfia cuveniti calitdlii izvoarelor din care se in-
torme,azd, in general el nu prezintd nici un fapt Ia voia in,timplirii,
ci, de m,ulte ori, criticd autori, r'espinge versiu'ni, face operi de
cerc€tare ;i selecrtar'e. S'int ;i cazuri cind el rimine n,ehotlri , llsin-
du-l p,e cititor si aleagh.
Concluzii la ,,Vief ile paralele" Partizan al formei de guverni,mint mon,arhice, nedegradati insi
Plutarh a inceput si acrie Vieyi paralele,pentru a pune in faga in tiranie, Plutarh nu are simpatie pentru libertilile politice acordate
cititorului modele de fapte mari, care produc in cei care le afl6
dorul de a le imita, de Pericles poporului, dqi prezinti cor,ect mireqele realtzdti de''
torit[ to,cmai acestui regim d,e libertate 1imitat6,
Biograful igi propun,e sd i,stori,seascd f.apte, si expuni unele bineffnleles, "la
s,curte im,prejuriri din viala runor oam,eni, p'entfu ca si le poatb con.d,iqii1,e r,egimurlui salavagisf. Degi nu se gindeqte eli-
zugrbvi astfel portrertul m,oral. Fapta si rnorba nu'l tntere.seazd - o clipi la
spu'ne el - d.c.cit ca s,emne ale caracterului unui orm. Prin urmare,
el nu privaqte fapta ca fiind condigionat[ de imprejurdril'e sociale berarea saclca€vtiil,oter,neilol rsesirriadciic.iPimlutpaorhtrivtraiiq'imtepili5nriei pnoecmailionascearae sala-
qi politice in care ,se gS,seste cel care o sivirqe;te, ci ca fiind por- bru-
niti di,n irn'bolduri interioare. Agadar, Plutarh socote$te eul, ideea vilor gi
personalS, factorul prir.:', iil re,alitegile politic'e fa'otorul secund.
talitatea nu mai putea da r.oade in exploatarea sciavilor, Trebuiau
Este o concepfie ideali,stS.
intrebuinlate alte m,e,tode de,cit lanqurile gi bS,taia p€ntru a se
Propunindu.gi si povesteasci vie{i qi si zugrdveasci portr.etele obqine mu'nci de calitat,e de la s'clavi, neoesard Ia lard culturi'lor
morale ale u'nor oameni politici 9i militari, el esie pu,s, prin firetl intensivel. Cu d,ragi inimi purle el in lumind bundtatea, blinde-
lucruri,lor, in laga a doui categorii mari de fapte : p,olitico-militare !ea, fermitatea, chibzuin a, misura in toate. Ca ideal uman, el ar
qi particulare, fiind, de la inceput, con,fruntat cu intr'ebarea : asu- vrea si vadi infdptuit primatul raliunii asurpra afectelor inferioare
pra cdrota dintre aceste dou6 categotii de fapte va stdrui mai gi inima plini de o cit mai largi orreni,e.
Se poate spune d'eci ci, des,i nu adopti o rcchemd rigidi in
I Caesar, cap. XtV.
€xpuner€a malerialul;ui gi degi pragmaticul gi digresiu,n'ea pr'ed'o'
mini asurpra sistematicului, Vieyile paralele, prin simplitatea des-
crierilor gi povestirilor gi, mai ales, prin calda 'u,manitate a autoru-
pe cititor, care e,ste dus p,e nesimgi,te
lui, izbutesc si captiveze
I A se vedea Vestnik d.reunei istorii, nt. z, rg58, pp. 156 qi utm. unde
savantul Riisky s,e ocupi de munca sclavilor din ltalia ln sec. I e.n.
XC N. I. BARBU
intr-o lume de care ne despar't zeci de veacuri. Vielile paralel,e au PAR ALELE
fost ca,rtea de cipitii a multor oelebritigi. Astfel, citi,t cu in,teres
in gcolile de re,toricil, Plutarh rimine in umbri in evul mediu,
in Ap'ns, deqi este citi de bizan,tin,i, rpentru ca opera aceasta sd
iasi din nou la lumind pe la sfirgi'tul secolului al XV.lea, cind se
ivesc tr'aduceri in latinegte. Gustati de Erasmus, opera biografului a
gbsit o bu.ni primire la curt'ea rregilor Frangei. Darorite Vieyilor para-
lele, Platarh a fost socoti,t in s,ecolul al
naturii morale, XVII-l.ea un ,,apostol" al
libertetii qi eroismului.
O profundd influenli a
exercitat insd Plutarh asupra lmi Shakesp'ear,e in dramele lulius Cae-
sar, Coriolanus, Antonius Si Cleopatra. Dar lista personalitdjilo,r
celebre care au citit cu interes Viepile paralele se mere$te cu :
Rousse.au, Mon'tesquizu, Friederic cel M.are, Napoleo'n I, Schiller,
Beetho,v'en.
trn rominegte, incb din s,ecolul trecut, Costache Aristia a trad,us
citeva Viegi paralele, A urmat apoi traducerea lui M. Georgescu,
Plutarcbu, Vieyile paralele, apdrctd in r89r, care cu,prind,e, de ase-
menea, numai citeva Vie{i. M. Jakotd a publicat, in t943, o tradu-
cere a pri,rnelor oipt Vieti in o,r'dine cronologicS. Noi inqine am pu-
blicat, in ryq ti apoi in I9t7, traduoerea Vielilor lui Alexandru gi
Caesar. RLapiditatea cu crare s-au epuiza,t cele doud edilii ale tradu-
ceni Viepilor lui Arl,exandru gi Caesar ne-a a.r\Mt inter,esul pe care{
manifesti publicul ckiat fagd de Viepile paralele ale biografului
din Cheron,eera.
Adt, Scrierile morale, tit qi Vieyile paralele constitui€ un bun
prefios intrat de mult in tezaurul cul'tural al om,enirii.
N. I. BARBU
I Christ-Schmidt, op. cit., p. 51r.
THESEUS
NOTITA ISTORICA
Tbeseus este persondjul legendar cdruia tradiyia ti atribuie Pro-
priu-zis intemeierea Atenei. Figura lui este mai mult opera iftttqi-
napiei atitor generalii de atenieni, care, primind de la indepdrtata
anticbitate citeaa t'irimituri de adeaiir istoric, le-au inecat in tot
soiul de pldsmuiri Si anacronisme, dind astfel cbip acestui erou
legendar. S-aw t'icut, fireSte, in ultina oreme, nari elorturi de
t:dtre istorici, arbeologi, epigrafiSti, numisma{i pentru a se di.stinge
cc este reo!. in legenda lui Tbeseust.
Attica .re infdtri,seaqd ca ttn triunghi a cdrui bazd o constituie
hotarul cu Bco1ia, iar oirful este indreptat spre insul.ele Cyclade.
De jur imprejur, triungbiul este inconjurttt de masioe muntoase'
intrerupte ici-colo de Sesuri inguste. Masiztul de la baza triwnghiu-
lui este muntele Parnas, spre latura de fisdrit a triungbiului se
inalyi mimtele Pentelic, iar oirlul triunghittlui este ocLtp(tt de tnanpii
Latu')on, in timp ce'pe latura dinspre apus, pofnind, d.e ta oirful
tr,iungbiului se ridicd, tnunlii : Olytnp, Anydros, Hymettos, Ai'
galeos. Atena este situatd pe latura de apils a triungbiului, in jumd'
tatea de nord, a laturii. Cinzpiite au isoit parcd sd spargd lnunlii
in jurul Atenei ;i a-'tfel, la apus, se intinde oalea r?ului Kepbis,
Iungd cle doudzeci ;i latd de cincisprezece kilometri, constituind
laimosul flsSiov -Pedion-,,cimpia" . La nord-est se rdsfird, ca
meandrele unei dantele, culmile Lycabettului, care coboard incet
spre fesil.ri. La sud-est se ridicd munlii Hymettului, dar indatd in'
1 .1r se vccica V. S. S c r g h e ev, lstoria Greciei Antice, Editura de
stat, Bucure$ti, r9)r, pp. z7-tt1 ; Grecia Anticd, sub red. acad. V, V. Struve
6UiniDoe.rsPa.ldK, avlolils.toI,v, Editura qtiin;ifici, Bucuregti, r9i8, pp. $3-t68 ; Istoria
Editura qtiingifici, r9J8, pp. 406, tog, 6f ,
h+-l ;
R. C o h en, La Crice et I'hellenisation dq. monde antiquc, Patis, 193,1, p, 98.
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Plutarh - Vieti paralele (Vol.1) (Editia 1960)
https://neculaifantanaru.com/calitatile-unui-lider.html
sau
https://neculaifantanaru.com/en/qualities-of-a-leader.html
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search