Plutarh - Vieti paralele (Vol.1) (Editia 1960)

PLUTARH soloN 207

Striinul a rbspuns cb da, ix Soion a inceput sd-gi clea cu pumnii teama de viitor le aduce mereu iale gi tremur gi zbucium, gindin-
in cap gi si faci qi si spunb lucruri pe care le spun cei care sint du-se c-ar putea si li se ia fiinla pe care o iubcsc'
lovigi de durere, dar Thales, luindu{ de mini g1 rizind, i-a zis :
,,Ei bine, astfei de lucruri care te-au doborit pe tine, Solon prca Nu trebuie insi sb zaci in siricie cind egti lipsit de bani, nici
si te lipsegti de sentimentul prieteniei dacb pietzi prieteni, nici si
curajosui, m-au indcpirtat pe rnine de cisdtorie gi de facerca de te porti fird cumpit in faga morgii fiilor, ci in toate trebuie si dai

copii. Dar fii pe pacc, nu te mai tulbura de aceste vorbe, cici nu dovadd de cumpdt. Poate cb am sterlrit mai mult decit se cidea
in clipa de [agb asupra acestor lucruri.
sint adevi,r.at'e". H,err-nippos spun,e c5. a'oesbe lucru,ri le-a istotisit
Pataicos 36, care zicca cb are in el sufletul lui Esop 37. VIII Dar atenk:nii, dupS ce purtaser5 un lung gi greu rdzboi

VIJ Este citrclat om gi de soi prost acel.a care renunfS la impotriva megarienilor 33 peniru insula Salamina'e, obosiserd qi
dobindirea celor de trebuinlS de teami ci o sd le piardi, pentru
ci, in acest fel, nimeni n-ar mai putea dori nici bogdiia, nici gloria, votasere o lege prin care se poruncea ca nimeni si nu mai spunS
nici ;tiinga, de ldca de a nu le pierde. lntr-adevir, noi vedem cd iardgi, in scris sau cu vortta, cum ci Atena trebuie si puni stipi-
gi virtutea, afat| de care nu exista nici o avere mai mare sau mai nire pe Salamina, ia.r, it c z contrar, sb fie pedepsit cu moartea.
pldcutd, igi iese din fire din pricina bolilor gi a leacurilor, iar. Solon, neputind suferi aceasti ruqine gi vhzind cd mulii tineri nu
doresc decit si izbucneascS, rhzboiul, dar nu indriznesc s5-l inceapi
Thales insugi, care nu s-a cdsitorit, n-a dobindit nimic impotriva ei inqigi din pricirra legii, s-a prefdcut ci gi-a iegit din mingi Ei a
rispindit un zvon, din propria-i casi, cum cd ei este rbtircit la
temerii decit cd a fugit de dobindirea de prieteni, de rude ;i de minte, dar, compunind in taini ni;te versuri elegiace qi invigindu-le
patrie. $i totuqi, el a ayut un fiu, infiind pe fiul surorii sa1e, dupi pe dinafard, a dat fugs, deodat6, in agora, avind pe cap o cbcirt-
lili. Mullime multi alergind din toate pdr;ile, Solon s-a urcat pe
cum se spune, numit Kybistos. lntt-adevdr, deoarece sufletul are in piatra ctainicului a0 gi a rccitat elegia, carc incepe aga :

el insugi dragostea gi este ficut sd iubeascd, ata cum este flcut si Eu am venit crainic din fermecitoarea SalaminX,
perceapi qi si gindeasci qi s5-gi aminteascd, la oamenii care n-au Punind cuvintelor podoaba cintitii in loc de cuvintare'
nimic propriu [ai lor] dragostea de lucruri striine 1e pitrunde in
suflet, aga cum o casi sau o {arini care este lipsiti de mogtenitori Aceasti poczie s-a intitulat Salamina Ei are o suti de versuri, care
legali, dacd o locuiesc $i o iau in stipinire copii striini sau bint pline de farmec. Recitind el deci atunci poezia qi prie enii
sclavi, incep s-o iubeasci gi, in acelagi timp, si sc gindeascb gi sd. incepind sd-l laude, in timp ce mai ales Peisistratos indemna 9i
se teame pentru truna ei pastrare. aliga pe cetbteni s[ asculte pe vorbitor...ar ei au desfiin{at legea 9i
au pornit dzboiul, punind in fruntc pe Solon.
Astfel ci ai putea sd vezi oameni usca;i la inimi, vorbind
despre cdsitorie qi despre lacerea de copii, dar .cind vid copiii Cele ,ce s'e rpoveLsiesc in p,opor aoestea sint : Solon, plutind im-
sclavilor sau animalele ibovnicelor zicind sau murind, sint tortu- preuni cu Peisistratos la Colias a2 qi punind mina pe femeile care
rati de durere gi scot strigite lipsite de cuviin!5. Alqii au fost odu..uu acolo strimogeasca jertfi Demetrei 43, a trimis un om de
cupringi de durere, in chip ruqinos, pinb a nu mai putea sufcri sd increclere la Salamina, punindu{ si se prefach a veni cu de la
trbiascil, din pricina morfii unor ciini 9i cai. A11ii insi, pierzincl fii sirre putere Ei si indemne pe megarienii de aici ca, dacd vor si
buni, n-au incercat nici o durere grozavb, gi n-au si-zirqit nici un ia cele mai de frunte femei a1e atenienilor, s[ porneasci indatd cu
fucru ruginos, ci qi-au dus mai departe restul vieqii dupi dreapta
judecatd. Intr-adevir, slibiciunea, nu chibzuinga, aduce suferinge cl pe mare la Colias.
nemirginite gi temeri unor oameni care n-au fost pregdtiqi de Megarienii, ascultindu-i povata, au trimis cigiva bhtbayi intr-o
dreapta jtdecatd sd infrunte loviturile soartei gi care nici nu se
bucurd de ceea ce le este drag, cind este de fa1d, de vreme ce corabie, iar Solon a vdzut corabia indepirtindu-se de insul5' ln-

SOLON 209

208 PLUTARH iSloekl.oi.rfnaa.dtiCiUoan.i;.n.a'alcu'oInploatiapir-ioaopvliiinsesaretpeleisbmtecretige, aminricephnluei,ilnl9udiiEpinenvyotoaieglilioicsciguni''enriiu'djfcuasetdseeti

dat6, Solon a poruncit femeilor si se facd nevdzute, apoi, imbr6- X Totugi, pentru cA megarienii rezistau' atenienii' dupi -ce
f,.6.arci."uitrsriinet,urqdig"j",imaa,."pur.iartelnur[aiuctScdporuleaornlisdprtIeua_lrraeitaccinnlieti"atdtSimraeocpplooutnlolimarubpnzlhudbcpeoiutiuaaitrltouurqini ci;gaifaiioniimudvduaeoracrlubistoeii rriHiin' ommcuaelttaer-'
cind pe tinerii care nu aveau incd barbi cu hainele qi tulpanele Ei
logul coribiilor, zicind :
incil;imintea femeilor, le-a poruncit sd ia cu ei pumnalele qi,
ginindu-le ascunse, si se joace qi sd dinfuiasci pe malul mirii, Aiax as clin Salamina a adus cloulsprczccc coribii
pini cind se vor cobori dugmanii de pe corabie, iat corabia le va $i, aclucindule, lc-a agezat pe undc erau girurile atenienilor'
fi la indeminS.

Ficind ei aga, megarienii au fost atragi de priveligtea pe care
o aveau inaintea ochilor gi, coborind, au sirit spre ei ca spre ni$te
femei, apoi luptindu-se intre ei n-a mai sc6pat nici u1 rnegarian, ci
tofi au fost uciEi, iar atenienii, pornind cu coribiile in Salamina,
au pus stdpinire pe insul5.

IX Al9ii insd spun ci insula n-a fost cuceritb in acest fel, ci S".psrin"-."airl,Ag;di;a*ti.ernnme;na,zoiaeatc,cnr.eaieinitrtSicuqinlotelprglinoauoinigu,ad,airro"lvtcbrenorilneutnionidleurd5nmicl0oi,sherAi1le-ltceoit-iilaaicuntuPieiif,hrdPiainilaacahgetiirolsiaistanieqolas9its-uumi's-liEaPafi.ulniheramivcltMasehuaiendrlklteiaieetpeaense'l'i|,5ldf;omitie'ric'eEigulluiaasnirpdrdieuAeaunniuanie,cxrugbaa'ii
c6, mai intii, zeul de la Delphi i-a dat un oracol lui Solon : ;,i,t;mt.ipiig"lt--ro-;"t;o;+";re^"mi"J;npi;,;it"aen"r"t.cupauzlpeeidcas"oem1,qivucaiaobr,tmdrie"t9epnia.i"icieiemunhmnt,eiociplglJroiurancei.ln,ridnicendduMn.mcumrieice-.giii,gti;an'aauargiazrslrihteouafm2unap,elepieorisgiidtcznsesiecrapaiciien.rclamincdmituolfortiie-reirnsts.ciiieeairAcrn9iicumtsiii'tapffpapetoeigelaat,anrmrtirivrsanouapnearrgtteeiaiainq'ncratiiecriepe-asaununrt-resineieii'i

Prin jettfe-mpaci eroii ctitori ai locului,

Pe care-i imbrigigeazi Asopias, a1
Care, pierind, privesc spre soafe-apune.,.

iar Solon, plutind noaptea spre insulS, a adus iertfe eroilor Peri-
phemos gi Kychreus 45. Apoi a pornit cu cinci
sute de voluntari

atenieni, dupb ce poporul hotirise ca, dach ei vor pune mina pe
insulS, si fie stdpinii politici. Pornind ei cu numeroase birci de
pescari, in timp ce alituri de ei plutea o triaconteri 46, au debarcat
in Salamina, inlSuntrul ur.rei gheare de pimint care priveqte spre

Eubeea.

Megarienii care se giseau in Saiamina, aflind dintr-un zvon mormint. ci' pe Solcn l-au aiutat qi niqte oracole' date de
ceva neldmurit, ei ingigi au pornit cu zgomot si ia armele, dar au Se spune
trimis 9i o corabie care si cerceteze pe unde-s duqmanii. Corabia, PythAicae, ainst6"oiurd" czceautlissaua numit Salamin'a I'aonia'
Ctitolaicles' Amom-
apropiindu-se de Solon, a fost capturati gi megarienii legaqi. Solon ficuf-o cir.rci spartani :

a imbarcat apoi pe cei mai curajogi atenieni, poruncindu-le si pha-rctos, Flvpsehidas, Anaxiias, Cleomenes'

porneascd spre cetate, ascunzindu-se pe cit mai mult cu putin{6, iar )(I Aqadar, ;i pentru aceste lapte era slivit qi socotit mare

el, luind pe ceilalgi atenieni pe uscat, a pornit lupta impotriwa Solon. printre eleni mai ales fiindci
megarienilor. Pe cind se dddea inci lupta, atenienii de pe corabie
Dar Solon a fost admira't qi sldvit trebuie sd-i vini in aiutor 9i
le-au luat-o inainte gi au pus stipinire pe cetate. de oracol' ci si lupte pentru
,i. d.rpr" temph-rl cle la Delphi ci uu, convin"gi fiind de c1' au
Se pare cb, aceastk versiune are in sprijinul siu gi mirturia n
sE nu lase pe l{yrrai 51 si-rsi bettr ioc
faptelor. Cici o corabie ateniand inainta mai intii in tbcere, apoi,
ndpustindu-se cu strigite gi indemnuri la lupti, un singur om zeul de 1a Delphi' Astfel, arnficgionii

inatmat, sdrind din corabie cu strigite n'ari ceffe promontoriul

210 PLUTARH

SL,Loi'i r2'LL

AoTsipnprioocautmrcutnnoaqaeirttiiauo,Ftlln'd{SocEzgo6rbsmu0lololreiinpnispupetnyelos,t-s5hads8iou'cocfponicicd.s-rzc.taticiitclouascerml6oe5E,mus6uspaacartnaonrindismtbhutturaaereii,nstndidaaadaullrngilniatiiitnlieSrunnaniImdineursostn.suoe.irlrrornis,torn,e,nd$rdi6'ratie.izalreb,$-oirluiDri.,"Aer.dSrr.eupi;s;rbo1troi"b"lot;ie.rrc;lsiteurs;msl;,., ;i tinir curet ?r. sDiucpirnedguS-"steeasdcei cdi reulm;iulimlepgrisielategineiil'dAYs-tttfe1l,-Efop,lioryt
i-a alutat mult
nides a ficut s1uibe1" .li,rit"t" de doliu mai simple 9i mai blinde,
punincl si se aduci indatd anumite ]ertfe la inmormintare 9i indg'
toate manifestirile violente qi striir.re de firea atenienilor,
XII Iar blestemul lui Kylon 6r de multd vreme tulbr-rr a cetatea, iertind se dedau atunci cele mai rnulte femei' Dar
iu ,ur" - lucrul cel mai
de-cind Mega,clesur, arhont,ele,.a convins p,e cei car,e oo_ptotnu..J de seamS - iniEiind cetatea in anumite rituri de impacare, de cura'
gire 9i <1e ridiciri de temple Ei purificind-o, a fdcut-o mai supusi
aspcgfL3ieauiuurunru.inredKcneleiu1fdeusrJ1mrug-,daoatiia1eunaisrncuaeusaiddrfppepdaulti,rireendaidcalnraca6leeg5itm,,ealisa-dslriaotanuuaqursbrig.iieiniucolc,c0einmiunri,u-vdcaofniiaionurirainrttzuddmeMccuiiaquneicejeucSgzpipenatei9oielnc,iiirlrtlzipaerilsactesr.iri,rn.de9sA,iseeaiDduprpcrrieneeoespgpiicaenetettdrg.tuorpconirlinuaecame,tgiu.i*didnialcriuie,zn1u;qemd""nreiiuge|ialnroena;iadri"tl.rac;"u,;np.e.;s,^4u:ieii-cm";cta-r;cadir;r;erjet_,i;ei dre'pSt.ig'ziii.gli mai ascultEtoare spre buna ingelegere'
cercetind-o mult
ci Epimenides, vizind Mounyhia 71 9i
cei de fa\d: ,,Omul este orb in faia viitorului,
ti.mp, a zis cbtre fi mincat cu propriii lor dingi, dac-ar fi prevdzut
cici atenienii l-ar

ilalersdtq9i.minatdj,irujicfiigqaiqimi eerraeuu ppruivniegaiuculaurcda.leIarrisucromaalegiiimtupoi tKri_yrtaon;r*e;ra-u ce sufcrinle le va aduce acest loc".
qilor lui &Iegacles.
Se spune cb gi Thales ar fi intrevbzlrt ceva aseminitor, cici a
indemnat pe al iel si-l ingroapc intr-un anumit loc neinsemnat ;i
lSturalnic al Ulletutui cind va muri, prezicind ci o dat6 acest loc

va fi agora milesienilor. fiind foarte admitat de ate'nieni, deqi-i
Ei [ine, Epimer-ricles,
ofereau bani mul1i gi mari cinstiri, fl-a cerut nimic altceva decit o
csqifnieoii,nsnlodarvAusl.iijngetuinsindnj_.upgedddei'en-ecscdeczaebeigdiimeinenadlacruediicm,ecrtiruSsieclicoevioblatsodlauzentltaesa,etnecaidlmataeeqraenigjciuietauodnsrlce5miimctadlesnatecodiiornuiiingb,Jfoiiaegarlciiecgtl.g'qeieuntiaizg"*deaivmnsrtte,eariije"lmoo',lu,ccea_ueelli9;ucrmpcia.'r"taipuX;;io;.r;;pbiql,ieuo;i'isnr,uAi.al ramuri din mbslinui sfint 72 9i, luind-o, a plecat'
namdceeueaazirulpgLenr.iradeccg,emprtridjtaiumanaudatde;eptziuac\ug,-ia,,nlliett6dNaa,,va,crilsieteaaopa-s,airrgctaieouutiodrzzsaaiitncsuurd9luutlubpoinp-eucarii,irarruisMbittssi.rgyppfli,riuoeteonsoisn,tecertaue,6uiit.h7a,einotdcretJtXdioa,auntqr,io-enilpidlaes-hajqeclrtycoerieetcq,ftimoedsing,rdeipsigiai.geuntuearairSlrffieedoautnsnla.uit"tuiro,fno"mfia,,nrstt"uie.nr_.,ntrd$"iiie.pimlitinii_"o,giii
XIII Iar atenienii, dupi ce a incetat tulburarea cu privire la
81 mlasme, care aveau nevoie de curilire. Kylon gi, dupb cum s-a spus, au fost indepbrtafi cei supuqi bleste-
.rrl.,i, ,-ou pornit iar69i pe vechea riscoalb pentru constitugie' iar
ipdcn,ari.inrcmeAeCipsjnrutueeuttraseisunt,-innad,cdueepdll"aueu.ccueszreruela"iraeiolqeuatpi,n,meeiareii.ivaniilainni udnddrueocomhsae.6itnm.uSgenaeetclueipp'piirecir;iuuneEn'pampeitme"cdtaed.eu,niieffdni.sue;sntsptetirndr_eaiimvnt-l'alqi;epvi;hi;iloira"psripsai^rttl'ogttiejtsii. cetatea s-a impiriit in atitea tabere vrljmaqe cite impdriiti avea.
cetatea. Grrrpaiea diacrienilor 's eta cea mai democrat1, iat, cea mai
"f,lfiriirvglgaritf,ctrein.leofre-ial lgcaiumgpeip-diiiteaimntilpqoiriead7maic;easutaecsatittedipaeugncrouinpmsatiritneu'a;iepp,aetsaelpireuidnteiictra'el,u' alegin-
impo-

Atunci

insi deosebirea dintre siraci 9i bogaqi atinsese culmea, tar cetatea
se gisea intr-o mare primeidie pbrea. ch" n-ar putea se-qi
qi se
gbslasci agezarea qi se. ince .ze de a mai fi tulburati, decit daci
s-ar insciuna tvania. \ntr-adevdt, tot poporul era datot celor
bogaqi. Astfel, siracii, sau le cultivau ogoarele bogaqilor, dindu-le
uthleultia, osapualruteaudibnapnriocduusiemp9riudmeuat,cegeaarasnetinndumceuaupehrseocatenma olorirs'aqui
erau astfel la indemina credltorilor, unii fiind fdculi pe loc sclavi'
iar algii fiind vinduli ca sciavi in striinitate' Mulli dintre :i :toY
siliti s6-qi vindd ptopriii copii (cici nici o lege nu-i impiedica) Ei

SOLON ar3

212 PLUTAITH anpi"lrierci-esiit"etoii-nrpaivltonotr"r.pb"lees[-aTduyoesnpi-nauaocsnes'dsdctar'isfs;",;ti"ni;an;rv-ctarecssusuctmoreis' umzpnieictiylnoSldeconl:fioreunnmidi"o.ipns'ecdPhaiitrbtazncu-oaisnrTetaei'esDqairaeqr1'

si fugi din cetate din pricina fiufitii creditorilor. Iar cei mai mul$ "'Iar daci am c(uqat pdmintul patriei'
9i mai curajogi cerifeni se rdscuiau qi se indemnau unii $i tirania 9i silnicia amari nu insciunat-am'
.si nu lase lucrurile aqa, ci sb, aieagd, conducdtor pe pe aljii Pingirindu-mi 9i urlgindu-mi faima'
bund-credingi care si desfiinleze termenele de plat5, un Nu-mi este tuqine' cici Prin asta
pimint gi sd. schimbe cu totul constirufia. o- a" Mi se pare ci am inttecut pe toli oamenll'
sd
imparti

tpbeisoliotg{erXa.rgionWiPlaohgara,elanAdirsatadudrsndnsdceeeiifniocionecLrduieicpmsaeebpaodd'siisenjaiu65tdtrne,eisicbcntaiioelferdiiiuseapeitnsuegtdbntreilimiecpncetaoii,rrgtiveliSedsozndsilnoiircpdnaiuccilinnldaoisrsu,cnignaeagpilu,ru6efirtopnlcS.toedeosp;rliiiornluern-t- De aceea, este vidit ci chiar inainte de legiuirile sale Solon
avea o rmare faimi'
6u-se- de un viclequg faji de amindoui taberele ,pr. u ,iepu ."tu- Iar in ceeace priveqte cele ce spuneau in ris prietenii despre el'

pt'eriav,ir7ee-,1aa'fdigadtodruiii,t,iainr ascuns, slracilor desfaqerea in,s,crisuiilor cu ci fugise de tiranie, std scris aqa :
celor bogali intdrirea lor. Dar Solon insugi,
Solon nu s-a niscut cu rninte adinci 9i nici inlelept'
Cici, cleqi zeul i-a dat slavi' el n-a primit-o'
zi,ce Phanias, la inceput a pornit cu qovbiald sd se ocupe de trebiie Punind la cale o vlnitoare' plin de uimire' n-a intins
bbgte;ti, cici se temea gi de licomia unora gi de mindria celorlalgi.
deci Solon ales,arhonte, dup6 philombrotoszz, gi totodai5 Plasa cea mare, iipsir.rdu-i 9i curaiul 9i mintea' din
A fost pus mina pe putere 9i ar
impdciuitor gi nomotet ?8, toji primindu-l cu bucurie, bogalii ca pe Cici ar fi fi luat bogilii

un om cu stare, iar sdracii ca pe un om cumsecade. Belgug 9i ar fi fost tiran o singur[ zi la Atena' slu nimicit 8l'
Se spune cb mai inainte circula o vorbd a lui Solon , care mai in utmi' ar fi neamul
Iar el, fost jupuit 9i

spunea cd, egaLitatea nu pricinuiegte rhzboi gi c6 le place qi celor bf;lpi;pui";_lui;o;cn*1t:;raXdeq^.u;etrnriinVqi,Dl;iaeec;c^;,;ro,lAm"tun9"rf"csucipitcetrs.naig"in-,.e'iofa.rcgdaraa'ipc,uip'n,,inufnridt.u-ncd'"ia;1*uintsoi#i"tt5rfa,iaJJtceranenoi"emql-atlaf"i'se",fsbiaJp"nintde*"e'us^t-tcrmpapfstelout"iacfvnncqoiirocou6iecianiusunedr5dtneegLeu'sasitsn'll9ue"picdb.il-erebtuteisrccu-e-ia-iisosrsubleeai.icnnidsuldueeeecebves'avdccretoa,eefeurditdroaeieub'acmviasqnelec'quina'aefilcoiqmad3esmiicr,aiieeon9caa'icndooii^t-nuctsom:csumleatmn:ars:libidoarn'na-eie-r--':tl
avufi gi celor lipsiji, deoarece unii socotesc c[ vor aiea dreptatea
prin vrednicia gi virtutea 1or, iar ceilalgi prin mdsura qi numdrul lor. gina.,-i, cluPd cum spunea cl insugi :
timp ce gi unii 9i
nb. d-ePjd"i-,.ufrtu""nuta,i$nii cetStii stdruiau pe algii erau incurajafi de mari Imbinincl consttingetea cu dreptatea'
tiraniei, gil indemnau si puni mina
lingi Solon, ca mijlocitori ai De aceea, fiind intreba t mai tirzitt dacb el scrisese cele mai
cu mai mult curaj pe cetate,
ajungind stdpin. Mulli chiar dintre cetilenii de mijlo r, iarind ,a bune legi pentru atenieni, Solon a rispuns :
schimba_rea cu aiutorul chibzuingei gi legii este anevoioasi gi grea,
nu se dddeau in lSturi si puni Ia conducerea trebilor pe cel-mai Am scris legi1e cele mai bune
drept qi mai chibzuit om. Se zice a
de la Pythia, cb. Sclon primit 9i un oracol Pe care le-ar fi Putut Primi'
care spunea aga:

Aqazi-te in mijlocul navei gi ia in mind cirma gi conducerea.
Mulgi atenieni i;i vor veni in ajutor.

Dar mai ales prietenii ii vorbeau de riu, pentru ci vedea cu
tirania din pricind" cd, arc un nume gi cind n-ar
ochi rii urit, ca

putea sd se transforme indatd in regalitate prin virtutea celui care

pune mina pe purere, a$a cum a gi fo,s.t mai intii, cind eubeenii au

274 PLUTARH SOLON :15

zdiniernpzdImoazriraidtreucdletedSlelcicloceuneltursmibcpuruuugnltriiii,[laopcuruetvopipirnraiiEiz,]bnm,iccnaiurui'cimtnientiteneiqdriic,luopcvrruoiimssnttcirticu6o6aajits,eaeiltaecrq'ni-picinrnbiceilhii,tniesdaonseaecr,u,enlaqe_i mutat bani mulgi de la cei bogagi gi au cumpirat mari intinderi
de pdmint. Apoi, cind a apdrut legea, pieteflii sii au cules roadele
pdrnintului gi n-au mai plitit datoriile creditorilor, iar Solon a fost
invinuit mult gi greu de cei
rbmcniaaiulasenm6ii,idic,nateuttfiSfoiima.sialetpd,crreeudsaameusdptuiea,tiarmtcltbuoi,tii,rsnisiiuadleorrripd,pa,ressereecpiv,striaiuihcti'onthdheregzoinaidricgm8ltiee2liegc.pneSeinlrcodnsalsuoocraneomncrapaiatridedlaavuetreoaeSdrtnevoiroalcoinuinectlru,d-siac.dddreadevteoiara- ca ei, ci cX pe ei i-a pigubit bogaqi cum cd n-a fosr 9i el pdgubit

alituri de ceilalgi.
Dar aceasti invinuire a fost repcde inlilturath, prin iertarea
c_elor cinci talangisd, cd,ci atita ddduse el cu imprur.r,rt, gi el c.l
dintii, potrivit legii, i-a iertat. Unii, printre care este ;i polyzelos
ls_-eaurTi iouutSbuuiqtria,pfiuepnSrioii,n1opnmr,ininct;ruoerfaicinraedraeciedsloetbeianqnziui]lAaosnredgrdoiatitcooniriiualeuu,, s.pni uufnimincidti.easciefrraarsc"t_idi din Rhodossi, iertat
zic cE Solon a cincisprezece talanli. Ei, de
atunci inainte, au numit pe prietenii lui Solon hreocopizi 88.

mdsuri omeneasci gi crepterea mis.riior qi valoarea banilor fixati XVI Dar Solon n-a mulqumit nici pe unii nici pe alEii, ci a
cu 'asta' s,eisahtheia. intr-ad'evir, Sotron a ridicat supdrat qi pe cei bogali, desfiingind invoielile de imprumut, qi mai
o datS mult incd pe cei sXraci, pentru cd nu le-a impd4iJ pimintul aga

minei 8a la o suti de drahme s5, pe cind inainte era numai d'aelo7aredae cum nbdijduiau ei 9i, indeob;te, ci nu i-a f6ax, ca Lycurg, pe toti
drahme, astfel ci datornicii sd duci o viagd la fel 9i si fie egali intre ei. Ci Lycurg, fiind al
valoare mai rnicS ; in acest dddeau o sumi egali de bani, d.ai ct
iar cei care primeau nu erau
fe1 platnicii erau foarte mulj aiuta;i, unsprezecelea dupd Heracies qi stdpinind ani mulli in Sparta, a
de loc pigubili.
Cei mai mulli autori spun ci seisahtheia a fost desfiinlarea a_vut o mare cinste gi prieteni $i putere, de cate a gtiut s6 se
slujeascd bine pentru a pune in fiingb constitulia sa. Apoi, el s-a
tuturor datoililor, iar cu ei sint m,ai mult cle acord poeziile lui folosit mai mult de constringere decit de convingere. incit i s-a
Solon. Cici Solon se mindregte in accste poez,ii ch, : scos qi
un ochi, izbutind astfel si lacit cel mai mare lucru pentru

A indepirtat pietrele de hotar cate erau infipte pretutindeni salvarea qi armonia intre cetiteni, anume a ficut ca nici unul
Iar pimintul care mai inainte era sclav, acum e liber dintre ei sd nu fie sdrac sau bogat.

iar pe unii dintre cetdgenii carc puteau fi arunca;i in tcmniqi i-a Solon n-a dorit sd faci un astfel de lucru in cetate, fiind un
om din popor qi un cetSlean de mijloc, gi n-a s6vir;it nici un lucru
chemat din strdindtate mai prejos de puterea pe care o avea, pornind Ia fapth numai cu

,..care nu mai vorbeau limba attici ajutorul bunivoinfei gi increderii concetdtenilor sii. Dar cd, a
Cici rdticisetl mult pretutindeni ; nemulqumit pe cei mai mulgi atenieni care se a$teptau Ia altceva,
Iar pe cei care erau sclavi in patrie a mS,rtur,isit-o el ,insugi despre er, zicind :

se Lspune ci i.a eliberat. Atunci topi spuneau vorbe umflate, iar acum
So_loSneinmauirmspaunaececlei i Sint miniagi pe mine ;i togi
un lucru foarte dureros i s-a intimplat lui Se uiti la minc piezi;, ca la un dugman.
mdsuri. Astfel, cincl a pornit si ierie dato-
riile gi cduta cuvinte potrivite gi un inceput cuviincios, Ie-a zis
prietenilor in care avea cea mai mare incredere gi cu care era in El spune cb d.ach" altcineva ar fi ayut aceoa;i putere
mai strinse nleugistcurai,tinangui mdeeCpodnmonin, rC, ledianriacsEEisF-aliphpoontbicroist,
de gind sd cd are Nici n-ar fi putut st:ipini poporul, nici
sd taie N-ar fi incetat de a-l tulbura mai inainte
r,latoriile. Ei, gribindu-se fi luind-o inaintea lui Solon, au impru- De a bate laptele, ca si-i ia srnintina.

2Q

216 PI-UTARH soloN 2'1.)

,tliJg"6i.lf".l1-;snn.ie"idTn"",irdo"rgl"";nti"il"u;.a.;ptldgGa"*icisoiimi^tilair",pnditin,eaietcndrs9-ltlg'ilfeieeadirot.nrtti.pfreu"5i,.iargtr,ri.,iuic.,u,ndsr,eiuieErtcnloiemihisidr"',aaculd-tiher-'aeonutghcueltileraxseirpiiaedlsmiua,iptt'atpnlgjeittcuuqeadiuitlneeei9alida-l,ioru:utnsee-rseii''car.-laaui'slatetmu.iiobustasaeiinpm'taideeadptheutdruipSosnul'iogutnniisltmaoretilaenulrpioi-rlsl'rbreeaicren.cslceiudieuf'ncirlprediainolb'eopsrp]ettsoirgirrstrtteaoufiilaais--ti;il triva hotdririlor pe care le-a orinduii si le dea dregitorii, el a dat
dreptul oricui si faci apel la o judecatS.
el de cuviingi.
Se spune c5, scriind qi legile cam nelimurit gi cu putinge de
Eps;.u[..d;".i"""tc.J^1ae^nmntidt;*X.u-oe";oll""e-eeur;rnVantrgirftiu,eiec"litiI-*.ns*i,Isiu,a,rfliaed."inniSinenfiIipeoczndoiced.ialsismaio"dtenupfuenipf.agdpehai,s'edriDp|"adedpDlase<epvdeeateasz,iJancgripaicq'e'csiocisciu,nlpoenaevcd,lainteiaamertcii,ae-tluaoip,fDddcdaedcrmmeuirierulveastpoveaiiccftdanemiiaoieoiurrnc'attocn,neigiirrualecnaeczaasrmecilptct9urpleiirraitni,ieoalssce.caen'eeDroa.apcstirmmerraaseeiiuempurociilcpauncerappo,"diengrntresedeleiiie^anilsdii"n'elnfYtemafuderti.ou0clir-puqaln:aueaor$licidu?tgtcieimese-:aiia"ilnlimincenuagllgmlcctlpeme:trubega:l'eoemlapss-biatllncopeie^ieartdcttumaitoelmscslttauadabec:;iuu:eoruiariIii thln'ricire in multe feluri, a mdrit puterea. iudecdtorilor, chci
impricinagii neputinci fi dezlegoli de lcge in pricinile pe care le
nu are pedePse mai mari. al.eall, se facea aga ci intotdeauna aveau nevoie de ludecitori gi
deci siligi si aduci orice neinfelegere in faga judecitorilor, care,
uUniirflor"Xn-ri."Viqfp"iI.opIpILUol"rcn"sen.ltta,iil,sel iindaiopri aicllearataircreeirpisfnedtucdcei,uacSuotonoclodiiinnui,c,cicavsroiulii'utnelaadtd.csdeaicrmelabisnsaeuuzritlioucadaetenepsgaudrrleitnecmeenpt;isittnae6u--i intr-un fel oerecare, erau stipinii legilor. De altfel, Solon insugi
ddcieamllniqciihss2i&.ilnfia-acadpdutroseuiiansucptleraimscilaeacmlpaiussbsu;priie,i-;caieinpucearnrecit ippuei-teatoatuni rps'reimnctiatreccaoassvcioai-mlcucrt-i-t' eratd infelesul legilor sale, zicind :

Zeugigi au fost nunigi cci din a trcia clasi de cens' care ficeau Poporului i-am clat atita putere cit ii este dc ajuns,

dtinphaoiaemufgltuieiic,d,sI9eauditceacliolorid.nrmedAnuamccuieeistrsliecurtae-zraiiducddeeesmat-igialnirisiivntini-bqenuzidm,suei1taplaicilcipniihnreiscicnaiclncspa'tcucTifeto,oneaapliicritcriceeieoamivlauosalgtluacriiiu'ibac6unidn'ufcocei siiccntcecslnleeie'ulsauimmamaniuaqliiii Firh s:i-i iau ceva din ciustire, nici niirindu-i-o.

multe neingelegeri veneau in fala iudecitorilor' lntr-adevir' impo- hr celor cf,rc aveau putcrc, si cerc

Erau admirati pentru benii lor,

$i lot le-am spus ci nu-i nimic nedcmn de ei
.!i m-am ridicat gi le-am clat ficciruia un scut puternic

$i n-am lisat pe nici unii sii izbindeasci in nedteptiEi.

de -sIloibtuicsiiu,nSeoalopno, pgoinrudliunidus-3s,ei-cai trebuie si se ingrijeasci mai mult
clat fieciruia putinta si oblinb
despigubiri in judecati din partca celui care i-a idcut rbu. Cbci,
intr-eCevir, dacd cineva cra lovit gi silnicit sau vdtimat, oricine
dorea si voia, putea si dea in fudecatd qi sd urmdreasci pe vinovat,
gi, in acest fel, legiuitorul obignuise pe cetileni ca si simti qi sd
sufere unii cu aigii, ca gi cind ar fi fost tofi un singur mddular.
Se amintegte qi o vorbd a lui Solon care se potrivcgte cu
aceesti lege. Astfel, fiind intrebat o datd in care cctate se duce
viaEa cea mei frumoesS, Solon a rispuns : ,,Accea in care cetS-
qcnii ciror,a nu li s-a ficut vr'eo nedreplatc acr-rzi ;i cauti sd
pedepseasci pe cei vinovafi ca gi cei cirora li s-a fdcut o n<:-

drci;tate".

XIX Statornicind el deci sfatul din areopag sa alcituit din cei

carc indepliniseri sli-rjba de un an ca arhonte, din care ficea gi el

parte, din pricini ci fusese arhonte, qi vizind ci poporul se infu-
nrureazi ;i prinde curaj din pricina ier'tbrii datoriilor, a mai
osebit trn alt sfat, alcituit din oarneni aleqi din liecare trib -
1;atru fiind triburile - qi a ales o sutd de bdrbagi, pe care i-a
orinduit sd se sfdtuiasci inainte de a se aduna poporul 9i sd nu

20t

I

J

SOLON 219

ri$ tji.iliril(ii

ingiduie sd se aduci in laga poporului vreo treab; mai inainte de este in stare si se apropie de ea. Unii autori zic c6" qi aceaste
lege este foarte bine indreptatd impotriva celor care nu pot si se
a fi fost cercetati in sfatul lor s5. apropie de o femeie, dar iau in cisitorie mogtenitoarea unei averi
Iar sfatul de sus I-a arsezat paznic veghetor asupra tuturor
legilor, socotind ci cetatea, sprijinindu-se pe cele doui sfaturi, ca pentru avere gi sil.ricesc astfel natura cu ajutorul legii. Intr-adev6r,
pe doud ancore, va fi mai pugin primejduitd de zbuciumul valu-
vbzind ci moqtenitoarca vhiegte cu cine vrca, sau vor desface
cS.sitoria sau vor trdi in ru;ine, ispigind as fel licomia gi nes,agiul
rilor, iar poporul sc va arita mult mai agez^t. 1or. Buni este gi prevederea ca moqtenitoarea sb nu intre in vorb6
Cei rnai nrulqi autori spun ci sfatul din areopag l-a a;ezat, aqa cu oricine, ci numai cu acela care vrea, dintre rudele bdrbatului,
cum s-a spus, Solon, gi la fel cu ei se pare cta glisuieqte mai ales pentru ca si fie din aceeaqi familie gi din acelagi neam moqteni-
faptul ci scpuusegfeignii -sa6nduemsipt rpeecvrirmeuenleii torul avcrii.
a vorbit Dracon n-a areop4gili, ci
intotdeauna pedepsite cu in acelagi scop a poruncit ca sogul ;i soqin sd se ir.rchicld in casi
si minince gutuie, gi ca soqul
moartea. Iar tabela a treisprezccea a legilor lui Solon cuprinde qi sd se intilneasc; cu mostcnitoarea

legea a opta, catc, cuvint cu cuvint, std scrisi aga : ,,Togi cei averiir00 de trei ori pe 1ur.r5, cici chiar daci ciin unirea lor n-ar
care a! fost incdrcaqi de necinste inainte de conducerea lui Solon sreozguulltuailcfoapyli,i,dacceoasfteamaericfiintqoetulegaiputinqsieriunnbidtoeacreinsqtiircar[diinndeppadrtrctaa
gi care erau fugigi cind a aphrut aceasti lege, si fie repuqi in
cins'te, in afari de cei ca,re au fost osindigi de areopag sau de
efegi sau de basileii e/ din pritaneu e8 penttu omor gi tilhdrie, sau neingelegerile care se string de o parre gi de alta ;i, indeobgte,

n-ar ldsa loc liber pentru nici o neinEelegere.
pefitfit alezarea tiraniei". Aceste cuvinte arath c5" sfatul din areopag Iar in celelalte cisitorii
a flingat inainte de conducerea 9i legiuirile lui Solon. lntr-adevdr, tinira cisitoritd si-;i aduci a desfiingat zestreatat, poruncind ca
cine erau cei osindili in areopag inainte de Solon, daci Solon cel
numai trei rinduri de haine qi lucruri
de gospoddrie de mic preg, qi altceva nimic. C6ci Solon a voit sd
dintii a dat sfatului din areopag sarcina de a iudeca ? Firi numai fie cdsdtoria, nu o afacere qi o vinzare, ci o unire a unui bfubat
dac6, pe Zeus, nt s-a strecurat vreo nelimurire qi lipsd in lege, cu o femeie pentru de
Dionysios l02, cind facere sa copii qi gingigie qi dragoste. Astfel,
astfel cd cei osindigi pentru pricini pe care le iudeci acum areopa- mama
i-a cerut r-o d.u in cdsitorie unui
gijii gi efeqii qi pritanii ee, cind a aphrut aceaste lege, rimin incir- cetdfean oarecare, i-a risptr.rs cd a desfiingat legile cet6tii, de cind
cali de necinste, in timp ce ccilalgi sint repugi in cinste. Lucrurile
astea cerceteazb.-le ql tu insufi. e tiran, dar cd" nu poare silui legile firii, punind la cale cdsdtorii
impotri'a firii, gi ci in cetate nu trebuie intronati aceastir neorin-
duiald qi nici nu trebuie trecute cu vederea impreundri impotriva
XX O lege cu totul aparte gi ciudatd dintre cele date de el virstei, lipsite de
orice farmec, care n-au nici o putere gi nici un
este aceea in care porunce$te sd fie incircat cu necinste cel care, in scop in cisitorie. Un conducitor sau legiuitor grijuliu ar putea

timpul riscoalei, n-a fost in nici una din taberele in lupti. Dupi spnne unui bdtrin care ia in cdsdtorie pe o tindri, versul adresat
cit se pare, Solon voiegte ca cete+eanul si nu rimind netulburat lui 103
Filoctetes :

;i nepdsitor fali de obgte, ingrijindu-se numai de siguran{a pro- Nenorocitule,. bun mai egti de cirsitorie t
priei lui case qi filindu-se nu-i lovit de
ci el nu suferd qi riul

pattiei, ci ca din propriul sbu imbold, fiecare s[ se aliture celor iar dec-ar gdsi pe un tinirr in casa unei bdtrine bogetc, ingriqat,
ca prepeligele, din legitura cu ea, 7-ar duce 1a o feti ,ui" ur"
care duc o politici mai buni 9i mai dreapti qi sb infrunte primej- nevoie de brarbat. Acestea fie spuse in aceastd privinli.
diile cu ei qi si le vin5 in ajutor, in loc sd agtepte si vadi cine

pune mina pe putere.

Ciudati iar5;i ;i de ris se pare gi legea care di mo;tenitoarei XXI Se mai laudi ;i legea care opre$te s6 se vorbcasci riu
unei averi mari dreptul de a trbi cu unul dintre rudele solului, de un mort. Cici este legiuit a socoti pc eei riiposafi sfinqi qi este

daci soqul, sub a cirui stipinire gi tuteli se gdsegte dupb lege, nu

220 PLUTARH SOLON 221

drept a nu ataca pe cei care nu mai sint Ei este o inlelepciune Cici qi in legile noastre ste scris si se pedepseasci de citre
o"scd"d;;imtS,do;"r;leo*ooeueo;"ee'tlp"arli;iolbi;.ub"o.tvcu;triirul-t;etin;cin,i.en;it;'l,daa,.et;oftnoc;Jui"juAnrmvaor"rortgasie,nstnirr"d;ndttclelsi.fiu;ueigdelstiaiursrai;iulf.oiis,ifaniimeiidanip-mtignspdmCsdslteqieieeeaemnetariec-eicpigis,qbeaacianiiurnanntiisrinec,-inqaiuldcaouteemei9inlsi,npainrlitpinactnuu,intoeeairentudiglaairr"tvniniclnatmueiuilipa;pgruaaiduduferaqdciuellrsneet|diuctcrrcttrileeieeeridatuii-efum'lndaopleaitiaiel.ouna9o.qodncas-ngis.enpiecii,iitcorundiedrlueua9uir-teuetlsqiqii.ulcstaiiceslnientisetu,,aviicaups-tgcinerqpcetcueerauipicrciupauveeltpsa;uadiecnnppucicretipeeurnaiunotnbipitamu-vlndnoneiaquailipq'ftliittcouli'aivieid'ions'ivaaEoiog{e{ctf'crarreiiditio,erpbdraceeardeidinadtaintletradiacea.rinvaq.Eecaig.tmiio1aeicnolinticec.scaiisit-eenenoaattl;uetldleiautsotareaean-acae-'r
c'deJlgin-traser-"ul^tfl-i"ee.pfatisi""bitoe,""erod"'itvdlatainrieiciuneafou.gavu*sveYsenaisnleabieacreueeiuli$iuascdtfnneeaeioe-mtairainaniscebdtqlluifout.;uiiiubp,lnstolsneci-cil'aclnirinlmraciie[icrec9aeioisciaiaeti,bfndisifsrimgeealuitilufpud,e1souSdrrii.itilcinaorntlil]dlvciaoucaeinnine9nufaaa,ifmuerpccmialeuleiiiecsddetcdeaeaeeeatceicclanspieaentagu'guetrds"duisdonletqtepinuo'ri:taeae!med1trosepaea"tcruecl:ueet,mlils.renpruinialnllorauite:-tlt gynaiconomiron cei care fac astfel de lucruri, ca unii care se dove-
ipdcnuv;n;oioeinnr1rlarrduiAsclu"ctnoue,,ice.t;lrsaleqsit"tq'aioaud.diilt,eetciofineia"rpiisnlr.aorffiiseerrcijnea5bgtimtog'ui;stg,aeloocp;iicrloietis1iea,t,bLe"atsi-igeiisnup.sn-ea,nne.9liteuuiiooeipniacmlpaieuorurtacbiiibdtunsocpciildsbrnediriml1v0-intemlq5ioaaerdeirisioneeimirmlnaliiann'mmsaudicciocnuiliitrcdizemtaddlgllireettieeniorct5:iresoeititiiar$rlcneuei.fnaac"idgcfteaeuhac"-vrmdilbmti9riun*euieiui.gigiatltltaoAso"u5dr,a'rt.enaitt9clecvq:m^ir:iinntt:-la-atolca:i'
r-ssiulaetdatuediXllu,om-ucrui.6u, lnmtleaicaOiimsiionnirgtm.sb"iednnurir.ni-.trgritsrloo-iatotspnpcetrrleceilunri;tfteeiaalsfsaimncrteii isud-cnemrisuzbeilout9uedi eliianntmrmleeoogirmrihlmeainiinnntboetuarislsit.arreiCupr90o]s8-E-e' desc lipsiqi de birbdgie, stipinifi de patimi gi necuviinje femeiegti
in tirnp dc doliu.

XXII Vizind .deci ci cetatea se umple de oameni care se revdr.
sau din toate per ile, ca si se aderposteasca in Attica, iar cea mrri

mare parte.,a locurilor thrii era de soi prost qi sterp, iar cei care
c5lStoreau pe mare nu aduoeau nimic pentru cei care nu aveau ce

sd le dea in schimb, a 'oinbdlirgeapttastdpientcreetlSinlei n,ipesptraetmilesqtieu$udgacgdi a scris
fiul nu este nu I-a
o lege ci

invdgat un me$tegug. lntr-adevir, pentru Lycurg, care locui.a intr-o

cetate lipsiti de gloate striine ,gi care avea ,,p6mint mult pentru
mu19i, de doui ori mai mult decit erau e.i"rr0, dupi cum zice Euri

pides, qi, lucrul cel mai de seamd, avea in vedere cd o mare mul-
rsitsepainddegitei aibna,iucriu,sl iSfpiaertleini u-qigiineruamrnilaini lbi,infeiincde
gime de hiloli era
acegti hilogi se nu
rnereu ocupafi qi in munci - pentru Lycu,rg, zic, a fost ugor si
opreasci pe cetd,leni de la munci 9i de la ocupafii de rind 9i sd-i
qini in arme. Dar Solon, potrivind ,mai mult legile pe mesura fap-
telor, decit faptele ,pe misura l,egilor qi vdzind c5 pimintul abia_
ajunge celor 'care-l muncesc, dar ci nu poate hrdni mul;imea fLrA

de lucru gi trindavd, ,a dat cin'ste me$tequgurilor qi ,a orinduit ca
'dqiinsairepeodpeapgsesais,ccei rpceete,czeei
sfatul de unde igi are fiecare cele de tre-
buintri
fdri de lucru.

Un lucr'u efia prea as.pru, gi anume porunca ingiduinf'e,i date celor

ndscufi din hetairettl de a nu-gi rintre'fine ph:inlii, aqa cum istori'

seqte Heraclides din Pont. Ci,ci tacela 'care nu respecti frumuselea

clsbtoriei este vidit ,ci nu-gi aduce fem'eia ca sL f'ach copii, ci ca si

aibd pldcere, gi-qi ia plata qi nu gi-'a pregitit un re'spect in faga copi-

ilor, cirora I'e.a ficut o rugine din insuqi faptul ci s-au nSscut'

XXIII Se pare cd cea mai mare ciudigenie o in.f51i9eaz6" legrle
lui Solon cu privire la femei. Astfel, el a ingiduit si ,fie ucis cel
prins in adulter de cel care l-a prins. Iar dacd" cineva ,r6pegte o
fem'eie liberb qi o siluiegte, i-.a dat o pedeapse de o sutd de
drahme, iar dacd o ferneie se prostitueazil, dotdzeci de drahme,

in ,af,ari de cele cd.r€ $€ vind pe fiagd, vreau sd spu'n ftretairele.

222 PLUTARH

El lprin lege] nu ingiduie sd fie vindute ni'ci rfiicerlc, nici aceste piante se in ind mai mult cu rldicinile 9i nu se pot invecina
sutorile'1", afare de cazul cind le prind ci au legituri cu un cu toate plantele ffu| a ptictnui pagub6, 'ci iau hrana 9i rdspindesc
un miros care vathmh pe dIacrpgddmuirnitu'gli gan;uri a poruncit
birbrt inrinte de cisdtorie. celelalte. vecinului egald cu
Dar faptul ci Solon pcdepseqte acelaqi lucru cind stragnic 9i si sape oricine vrea, Ia o distanld
neinduplecat, cind cu blindcge gi in glumi, statotnicind la intim- adincimea gropii, iar cel care asazi stupi de albine si le puni 1:'r

plare o pcdeapsi peste cea legali, pare lipsit de judecati' Afard o distan i de rei sute de picioare dc ale altuia, care qi le-a aqezitt

de cazu! cind, dcoerece monecla era pulini atunci in cetate, nepu- mai inainte.

tinga de a o procura ficea ca pedepsele in bani si fie mari' "' XXIV lar din produse, a ingiduit si se vindi striinilor numai
Cind se plefuicsc iertfele, se soloteqte cb o oare gi uleiul de mlsline, iar pe celelaite le-a oprit de a fi vindute. Iar
o drahmd

fac cir un ,lr"di*nrla de produse ; invingitorului la iocurile isthmice, ibmlepsotetmriveascaeulosrX-'cl apreun1ei vor vinde, a orinduit ca arhon,telc si ridice
a orinduit si i se dea o iuti de drahme, iar invingitorului la Olym' si pldteasci o sutd de drahme vistieriei pu-
pia, cinci sute ; a statornicit cinci drahme pentru cel cate vineazi
un l.rp gi o drahmi pentru cerl care v,ineazh o lupoaicl, despre care biice. Prima tabli cuprinde aceasti. lege. Deci nu s-ar putea so'
coti ch ,nu meriti .de loc incredere cei care spun ci exportul de
Dem.trios din Phaleronl15 spune ci prima sumb cste pre1ul unui smochine ,era oprit in vechime, iar faptul este atitat ,qi de aceea ci
bou, iar cea de a cloua prclul unei oi. Iar prequrile pe care 1e sta-
totniceqte in tabla u quirpr.t.."a a legil'or pentru victimele alese cei care dideau in vileag pe cei care exportau se numeau sico-

fipentru sacrificii] este firesc sb fie mai m'ari, dar 9i aceste prequri fangi.l:6
fagn de cele de astizi sint mici. Este o veche depri.ndere pentru ate-
nieni si vineze lupi, deoarece ei au un pimint prielnic mai mult El a scris o lege gi cu ,privire la daunele pricinuite de animale,
pestoritullui decit plugbritului. Iar triburile, spun unii autori, nu s-au in care porunce$te ca orice ciine care rnugci si fie predat legat cu
l;i ILn "u, ci dupd categoriile ifl cate s-au imp[rgit un lang de trei coqi.r27 Acest gin'd a fost foarte bun pentru paza
numit dupi fiii hoplili t'7 pe
oarnenii linind seame de fe1ul ocupaliei 1or, numind cetigenilor.

ftzboinici, iar argayitr8 pe megtequgari. Dintre ultimele dou6, pe Dar o incurcitr-rrb arati gi 'legea cu privire Ia cetilenii natn-
plngari i-au numit geleorrgitts, iar pe cei care se ocupau cu creEte- ralizagt, perrtru ce nu le ingiduie s[ fie cetileni, in afarh de cei
rea--,gi pigunatul turmelot, i-au numit aigicorei' r20 ca{e- au fr-rgit pentru totdeauua din lata 1or sau cci clte s-au strii-
gi nu este indestulatd nici in riuri curgind con- mutat cu toati famjlia 1a Atcna, spre a sc indeletnici cu un
d.ou."." E^ra nici in izvoare imbelgugate' ci cei mai mulqi
tinuu, nici in bilgi, meqtegug.
locuitori se foloseau de fintini fdcute de ei insiqi, solon a scris o
lege, poruncind ca acolo unde se gese$te o fintini publici inlSurr- Acest lucru l"a f6cut Solon, se zice, nu spre a impiedica natu-
ttil',rnu; hippicl2t, si se foloseasci de ea - hippicul era o distanqi
de patru staiiir2','-iar acolo unde fintina este mai d'eparre' fiecare ralizarea striinilor, cit pentru a-i chema la Atena, spre ,a lua parte
saIgtaii'ij-su1g"eitAinios, crcpuha.oarluourplttui,e6bpn,rdsanceaepiincitn,uidgt.nnac$sccuaeiui ssdchfddooeauaisicsaecritateis'rnaneacpm.pubcEariuadrlielineetsizpvoiaearciidocolievetnernepicaceceiemaircne.feb,equlztimerddecepeibsipituonalitandegnfeydtsleiee'b'3i'nddslioeanoutgrveioeiiornusprlilii.a.lnpnoinue-r cu trdinicie la viala ceth1;ti, 9i fiindcd socotea ci sint ceteleni de
*e'-par,r"r" o distanfi de cinci picioaret% de plantaliile vecinilor, incredlere ;i cei care-qi pdrS.siseri jat'a lor de nevoie ;i cei care
iar cei care cultivi smochini si-o ,15saserb din convingere.
sau mislini - noui picioarc, c6ci
O lege proprie a lui Solon este $i aceea privitoarc \a htdnitea

pe seama statului, 'fapt pe care el insuqi l-a nnmit patasitein'r28 CL':i

iegea nu ingdduie ca acelagi om si se ospdteze de mai multe ori,'
6i daci nu se suirune la ceca ce se cuvine, il peclepseqte, socotind
ci prima faptl [ospitarea de mai multe ori] este 15comie, tar cea

de a doua dispreg pentru cele obgtegti.

SOLON 225

224 PLU'rARH

XXV Iar legilor le-a dat putere pentru o sLrti de ani, 9i legiie spus ,e,1 insugi), luind clr,ept pretext de 'cilitorie na'uctaria r35' a
au fost scrise pe table de lernn fixate in cadre dreptunghiulare,
care se puteau invirti pe un pivot de lemn, din care citeva rimh- pornit pe mare, cerind de la ,atenieni ingiduinqa sh lipseasci zece
ani. Citci nddijduia ci in acest timp se vor obi$nui qi cu legile lui'

qige s-au pbstrat ir-r pritaneu pini in vremea noastrir 9i s-ar-r t-ntlumzitcite, XXVI S-a dus deci mai intii in Egipt Ei qi-a pctrecut timpul,
dup[ cr,rm ,spune Aristotel,es, kyrbeis 12r' $i 'ccmicul Cratinos
dupl cum spune el insu$i,
undeva :
La tcviitsarea Nilului, aproapc cle ;iir:mul canobic' 136
Din vtemea lui Solon, ;i a lui Dracon pin:i acum
Ei i;i coc inci orzul clupri Kyrbeiscle lor. U'n timp o?llecarc a fircut filozofie cu Pseno'fis din Heliopolis13?

Unii spun cd s-au nu'mit kyrbeis 1egi1e cu privir'e la cele sfinte Epoi cvuesSteoanhAistladnintidSeaiisl,tle3s, cei mai inqelepii preogi, de la care, anzird
gi la iertfe, iar axones 13r ,ceielalte legi.
dupi cum spune Plato, s-a apucat s-o
Sfatul a depus un jurirnint in comun ci va consfinqi legile lui
Solon, iar fiecarc dintre thesmotheqil32 in parte a depus un iuri- povesteasci in versuri pentru eleni.
mint in agora, Ia piatrltss, declarind c5, de va cblca vreo 1ege, Plutind apoi in Cipiu, a fost primit cr-r deosebitd dt:agoste de
Philocypros, unul dintre regii de acola, care stipinea o cetate
va rtdica la Delphi o statuie de aur de aceeagi,misuri lcu e1]. mi.d, intemeiati de Demophon, fiul lui Theseus, lingi riul Clr-
tios, intr-un ginut bine apdtat, dar riu qi neprodr-rctiv' Solon l-a
Vizind Solon neregulaitatea iunilor 9i dindu-gi seama ci mi9- convins deci sb mute ceiatea intr-o oimpie frumoasi care se afla
carea lunii nu se potrivefte intru totul nici cu rbsdritui, nici cu mai jos qi s-o fac6 mai plicuti qi mai mare. Iar Solon, fiind de
apusu,i soarelui, ci cd, de ,multe ori, in aceeaqi zi, cind prinde so;r- ta16, s-a ingriiit de a,;ezarca locuitorilot 9i l-a aiutat s-o orin-
rele, cind il scapi, ,a orinduit ch aceea, lziuaf care nu princle duiasci a$.a cum se cuvine qi in privinqa, qr a aphrbtii,
soarele si fie ,numiti trecuti gi noud, socotind ,c5" partea ei, inainte astfel cd mulqi iocuitori s-au albttrat lui Phil^ogceyzparorsii, qi
de intilnirea cu soarele, apat\ine lunii carc se termini, iar cealaltd, 1-au imitat
lunii care incepe, ingelegind ,astfel singurui, dupi cit se pare, pc
9i algi regi. De accca, cinstind pe Solon, Philocypros a numit ce-
Homer care zicet34 : iat.n Solli, mai inainte numindu-se ea Aipeia. $i Solon insuqi
amintegte de a;ezarea cetelii, cbci adresinclu*sc in elegiile sale
Cincl se tcrmini. 9i cind lnccpe luna.
citre Philocypros, zice :

Iar ziua urmetoare Solon a nr,imit-o noutnenia lluni noui]. Acum tu si donncgti timp incleiung aci iu Soloi,
Iar zlleIe care urmau clupiL a daudzecea zi neadiugindu-le, ci
$i si locuiclti cel!;rlei cu neamul vo:ttu,
scizindu-l,e gi sup,rimindu-1e, dupi cum vedea ci-i lumina lunii, 1e-a Iat pe minc, incclcatul, crt cctabia sptintenir de la insula sliviti
numirat pini la treizeci.
Sri mi ttiniti Cypr:is la0 incununa i cu mirt,
Dar deoarece, dup5 in,troducerea legilor, in fiecare zi unii se $i pentru accilstir !-t,q.cz1rfc dc c.tltc si-mi clcr
duceau la Solon gil ldudau sau il doieneau sau il sfituiau sX mai
Faimir 9i slal'i negr-iiii;i Fi illtoilrccrc in patria mea'
adauge ceva sau s5 ,rnai taie ceva din cele scrise, dar foarte muili
X.XVII lar intilnir:ea lui cu Crcsus rar, unii zic ch se dovedeqte
era:u cate doreau si afle gi cercetau qi-l indernnau si ie spund 9i a fi pldsmuitS, din pricit.ra timpului in care se zice ci s-ar fi pe-

si-i limur,easci cum e cu fiecar,e lege gi cu ce gin'd esbe fdcu'tb, iat trecll t.

el ,iqi dedea seama ci dach at faoe ceea ce cer ei ar fi nepotrivit, O poveste atit de faimoasi 9i care are atigia martori 9i, ceea
iar dach n-ar ,face qi-ar atrage ura \or, voind si scape de incurcd- ce este mai de seami, care se potrive;te cu ceracterul lui Solon
turi qi sl fugb de nemulqumirea qi de gicanele ceti1enil'or (cici in ;i este vredt'rici de rnirininiia ;i ingelepciunea lui, eu uu sint de
mari infiptuiri este greu s[ laci pe placul tuturor, dupd cun a

226 PLU'rARFr buLUN 221

pirere s-o arunc pentru ni,ste aga-zise canoane cronologice'nt, p" s-au mai ,sculat, ci au fost vizufi morfi, dupl ce suferiser[ o
moarte firi clurere gi suferinlS, inci-rcaqi de o glorie atit e mare.
care unii autori au ciutat si 1e indrepte 9i pini astizi nu izbutcsc Atunci Cresus i-a zis miniat : ,,$i pe mine nu mi agezi in ceata
inci si-gi inceteze contradi'c1,ii1e, cdzind la invoiali asupra vre- nici unor fericigi?" Iar Solon, nevoind nici s6-1 lingugeascd, nici
si-l agile mai mu1t, i-a zts: ",Tr-r, r,egc al lydienilor, z,eul laa l,e-a
unui lucru. d.at elenilor si fic curnpitali in toatc gi si aibi o inlelcpciune
lipsiti de indrbzneald. '9i populrrr:5, nu regcasci gi nici strilucitS.
Ei bine, se spune ci Solon, ducindu-se la Sarc{es tat, dupl tug:r trece prin tot
lui Cresus, a phgit ceva aseminitor cu ce piiteiite un oin cate-;i Aceasti ingelepciune, vhzind cum viafa onteneasci
duce viafa 'pe uscat cind 'coboari pentru intiia dati ia marc. felul de in impliri, nu le ingiduie si se infumureze pentru lucru*
Astfel, acel om crcdea 'ci orice riu pe carc-1 vedea este rnarca. rile de fa45 qi nici si se minuneze de fericirea unui om carc este
Tot aqa qsi Solon, cincl mergea prin palat ;i vcclea pc mul1i cui:telri
impodobigi cu mr-rlt lux gi migcindu-sc minclri in mullimca elaiu- supus schimbdrii timpr"rlui. Cici viitorul vine pcntru fiecare altfcl
rilor ;i a str6jilor, credca cd ficcare din ei cste Crcsus, piui de cum se aqteapti, firi si-1 gti,e, iar ,omu1 ciruia zeul i-a d.at un
cind a fost dus la cl. Iar Cresus cra impodobit cu toate pietreie sfir;it bun, pe acela-l socotim fericit. Iar fericirea unui oin care
triiegte ;i este supus inci primejdiilor in viaqi, intocmai c1 ves-
scumpe gi hainele de purpuri 9i bijuteriile de aur lucrate cu m'rg- tirea izbinzii qi aclucerea ,cununii unui atlet ,ci.rc se lupti inci, est':
tetug, cu ,aceTea .care pireau ci-s mai mindre gi mai iuxoase qi lipsiti de ternci ;i fdr| valoarc".
Vorbind Solon ,a;a, a plecat, izbutind si-l supere pe Cresus,
mai minunate, aga ca si aibi o infigiqare cit mai alcasi qi mai fbri insd sd.i cuminleascS.
feluiit impodobiti.
XX\/lii Fabulistul Esop'*u, intimpiindu-sc si fie in Sardes,
Dar Soion, oprindu-se in 'fala lui, nici n-a simlit nici n-a spus chemrt gi cinstit de Cresus, s-a miniat pe Soion ci u-a dat dovadd
nimic vdzindu-l, a;a cum se asteirta Cresus, ci se vedea pentru cei de nrai muiti bunivoingd gi, c:r un indcmn, i-a zis : ,,Soion, cu
cnr minte ci di;spreqlri€$te lipsa de gust ;i de art6. Cre sus a poruncit rcgii tr,ebuie si ,nu stai de vorbi de loc sau si le fii cit mai pld-
atunci s5 i se deschidi. tezaurele cu bani 9i si-i aduci qi si-i arate cut". $i Solon i-a rispuns : ,,Pc Zeus, sau cle loc sau si le vor-
begti clt mai bine".
gi celelalte odoare qi lucruri de mare pre1, degi el nu cerea nimic.
Aqa deci a dispreguit atunci Crcsus pe Solon. Dar dupd ce s-a
Lui Sol;on ii era de ajuns si aibb cunoaqterea caracte(ului lui bi,tut cu Cyrus ;i a fost infrint gi a pielciut cetate^ ;i, luat fiind
Cfesus. Dupi ce 1e-a privit deci pe to^ie, a fost 'dus iarigi la priza,nler, ialn€a rs5. ,fi,e ars d,e viu ;i cind, ficindu-se un rug, a fost
Cresus, iar Cresus l-a inttebat daci cunoaqte vreuil om mai fe- urcat sus in lan1uri, in timp ce tofi pergii priveau, iar Cyrus era
ricit Cecit ,el. Solon i-a rispuns ci qtie p,e Tellos, un concetifean de fagi, Cresus, atit cit mei putea gi mai era in stare, ridiciriC
al sdu. $i i-a ,spus 'ci Tellos a fost un om cumsecade qi, ldsind glasul, a strigat de trci ori : ,,O, Solon I" Nlinunindu-se deci Cyrus
in urma sa bdiegi ,cu buni faimi ;i o viagi in cate n-a dus lipsi a trimis sil intrcbe ce om sau zeLr este Solon, ci-l cheaini numai
de nimic dintre celc necesare, a ururit cu glorie, osebindu-se in pe el intr-o i,mprejurare atit de ,gre,a. Iat Cresus, neascunzincl
lupta pentru patria sa. Lui Cresus i s-a pirut ci Solon este ciudat nimic, a spus : ,,Accsta era singurul birbat dintrc ingeleptii elini,
gi necioplit, daci nu misoar5 ferictea dr.rpi mullimea aurului pe care eu l-am 'chemat nu fiindci voiam si aud gi si invil ceva
qi argintului, ci pretuiegte mai mult viafa qi moartea unui orn din dintre cele de care aveam nevoie, ,ci ca si privcasci gi si spuni
popor, simplu cetetfan, decit o atit de mare putere 9i stipinire. 11a toEi de acea fericire a mea pe care ar fi fost mai bine s-c
arunc decit s-o arn. Cici fericirea, cind o aveam, era numai vorbi
Totuqi Cresus l-a intrebat inci o d:'rti daci dupi Tellos a mai ;i pirere, dar schimbarea ei se tcrmini in realitate in groazmce
culroscut pe alt om mai fericit. Solon i-a r6spuns ci itie pe
Clcobis gi pe Biton, oameni care ;i-iru iubit fraqii 9i mama cu
deosebire. Cleobis ;i Biton, dcozrre ce boii rncrgc,lu plca incct,
gilau pus singuri pc grlrmaz fugLrl cirugei qi au dr,rs-o fpe meml
lorl la templul l-Ielei,raa in timp ce cctitcnii o f ericeau ;i o sa-
Ir,rtrru. Apoi, adr-rcincl jertfe ;i bincl, a doua zi clc dimincagi nu

SOLON 229

228 PLUTARTi invele ,qi la bhtrineqe, ,iqi petrccea ;i mai mult viafa in rbgaz, t"t
glume g.iin, tpuer.iZeus, ,cu bduturb ;i muzici, a privit pe Thespis care
suferinfe qi neno,rociri de neindurat. $i aoel bdrbat, prevbzind din in tragediile sale, aqa cum er'a obioeiul celor vechi'
starea de atunci nenoto,cirea de acum, In-a inciemnat si am in luca.l
fagi sfirqitr-rl viegii qi si nu prind indrhznealb,, intrccind mdsura, iar dupi ,spectacol, adre,sindu-se lui Thespis, l-a intreibat dacd nri-i
din pricinr unor pircri de;erre". Cincl aceste vorbe i-au fost
spuse lui Cyrus, el, deoarece c:r:r mai irrqclept dccit Cresus, ;i a 'ei-sate rugine si spuni astfel 'de minciuni in fala atitor oameni. Thespis
privit cuvintul lui ca o pildi grea, nu numai ci i-a dat drurnul r6spuns ci nri nici o spui;i si'faci astfel de lucru
lui Cresus, dar, cit a trtiit, l-a cinstit neincetat, irrr Solon ,a avut primeidie si
faima ci, printr-o singuri vorbir, pc un rege l-a scdpat cle 1a in gium5, dar Solon, bitind tare cu 'toiagul in pimint, a zis : ,,Ei
moarte, iar ceiuilalt i-a clat o inv5,1ituri. bine, liudind ;i cinstind gluma asta, repede o s-o gesim 9i in con-

XXIX lat cetiqenii din Atena ier5gi s-au risculat, cind Solon ttactele noastre".
era plecat, ;i in lruntea pedienilor era Lycurgos, in fruntea para-
lienilor era Mcgacles al 1ui Aicmaion, iar in fruntea diacrienilor, XXX I'ar P,eisistratos, rininclu-se ,el insuqi, s-a dus in agora pe
un car qi a inceput si a1i ,e poporul, zi'cind ci fusese atacat de duq-
printr,e care se afla mullimea thegilor, rdsculagi ce1 mai muit impo-
triva bogagilor, eta Peisistratos. Cetate,a se mai supunea legilor, dar mani din pricina politicii sale, gi mul1i se miniau qi strigau revoltagi'

a.qtepta schimbarea lucrr-rril'or 9i toli doreau o alti agezare, tdri Atunci Solon, apropiindu.se de el ;i adresindu-i-se, i-a zi's : ,,Nu
sd-gi inchipuie cd se va inttona egalitatea, ci sperind fiecare cb va jo'ci bine, rtu fiu al lui Hip,po'crates, pe Ulysse al 1ui Homer, cici tu
ciqtiga in s'chimb.are qi va .stipini pe adversari. ingeli pe €once'titenii tii prin acelea;i fapte prin car'e U'lysse 'a

Aga stind lucrurile, Solon a apirut in Atcna gi toli il respectau ingelat pe dugmani, ,chinr-rindu-se pe sine".
9i-1 cinsteau, dar nu mai putea qi nu-1 mai trbgea inima si vorbeasci
qi sd se indcletniceasci cu treburile obgtcgti ca mai inainte, din De atun,ci mulgimea era gata sd lupte pentru Peisistratos qi
pri'cina bdtrineqii, dar stind de vorbi, apafte, cu frun aqii risculagi- s-a strins in ecclesia. Arystontau a scris o sptrroapiui npeerresocnaa-lsi,i
Ior, ince,rca si destrame vrajba gi si-i irnpace, cind mai ales poporul lui Peisistrabos cincizeci de mi,ciucagi drept
Peisistratos pirea ci-i dh a|utor. Peisistratos avea un fairmec gi o
i r" d"u
atrac1ie deosebitd in vorbire qi era ajutorelnic fa15 de siraci 9i biind dar Solon, ridlcindu-se, a vorbit impotr'ivd ;i a spus multe lucruri Ia
qi cumpinit fag1 de dr-r;mani. Iar insugirile pe care nu le avea din fel ca acestea scrise in versuri :
fire, le imita qi se credea, mai mult chiar decit prin acelea pe ca):e
le avea, cb este un om cuviincios gi agezat gi ciruia-i place egalitatea La limba qi 1a vorbcle unui om fern.rccitor privili,
Dar fiecarc clintrc voi pl;e;te pe urmele vulpii
gi nu poate suferi daci ciueva ar ,porni si modifice starea de lucruri
gi s5 aduci schimbi'ri. Tocmai prin asta amigea poporul. Dat Solcn $i voi to;i avcgi o mintc Proasti,

gi-a dat repede sea,ma de catacte'rul lui, gi e1 ccl dint,ii i-a intrevizut Yhzind ,cleci Solon ci cei siraci pornesc si faci pe placul lui
Peisistratos qi ci incep si ridice glasul, iar bogafii fug qi sint
scopul, totugi nu l-a urit, ci a incercat si-l linis,'teas,ci ;i s5-i atragi cuprin$i de fri,c6, a plecat din ec'el'e sia, spunind ci este mai
luarea-aminte gi-i spunca aclesea ;i lui gi altora ci, dacS cineva i-ar inielept decit unii gi mai curaios decit ceilalgi : este moi inEelept
smulge din suflet dorinfa de intiietate gi l-ar lccui d: dorul dc decit oei care n,u ing'el'eg ae s,e inbimpld, dar este mai curaios
decit cei care in1eleg, dar le cste frici si se fidice im,potriva tiraniei.
tiranie, n-ar exista alt cetilean mai pctrivit pentru dobindirea virtu;ii
qi mai bun. Iar poporui votind propunerea, Solon nu se mai gilcevea ru
Peisistrato,s cu privire la numarui miciuca;ilor, ci l-a lisa't si stringi
$i incepind ThespisraT si schimbe comedia in tragedie, iar qi si intrefind in jurul lui cili voia, pini cind Peisistratos a pus

noutatea lucruiui sta atragh pe mulqi, degi .nu fusese rinduit intr-c stipinire pe Acropol.e. tan
lupti de intrecere, Sol.'i, cale din fire cra dolnic sd asculte gi si Punind deci ,cl stlrpinire pe Actopole 9i cetat'ea tulbutindu-se,

Megacles a fugit din cetate cu a19i Alcmeonizi, iar Solon, degi era

230 PLUTARH

tare bdtrin qi n-avea ajutoare, totusi s-a dus in agcra ;i a vorbit 231
cetetenilor, dojenindu-i pentru nepreveclerea ;i slSbiciunea 1o,r $i
alilindu-i qi indemnindu-i si nu lasc libertatea in pdlisire. Atunci nu din pricina lipsei de timp, ci mai mult din pricina bdtrinejii,
temindu-se de ,mbrimea scrierii. lntr-adevir, asupra bel;ugului de
a spus gsi ivorirdbicae'mceampuolr,abdralhr ch alaltdteri le era mai ugor si impiedice
tirania acum este fapti qi mai dc seamd qi mai thgaz ne dau de gtire 9i versurile urmdtoare :

strSluciti s-o zdrobeas.c6 ,gi s-o nirriiceascb, clupi ce a riclicat capr.rl lmbitrinesc invigtnd mereu multe

qi a crescut. Dar cum nimeni nu-i d6dea ascultarc de tcailri, s-a dus $i eu mi ocup cu faptele zeigei din Cipru, ale lui Dionysos
acasS'9i luind armele ;i punindu-le in fala ugii, in u1i9a strimt5, a $i ale Muzelor, care dau oamenilor bucurie.
zis : ,,Eu, pe cit mi-a fost cu putinfi, am venit in ajutorul patriei
9i legilor". In restul timpului a stat lini;tit $i cind prietenii il XXXII Iar Plato, avinci ambiqia si duci la bun sfirgit qi si
inf,rumusefeze povestea Atlantidei, ca pe un pimint frumos,' dar
indemnau sb fugi, nu le-a dat ascultare, ci, scriind versuri, batjocorca degert, qi care-i revenea prin inrudire,tut lu inceputul operei a
aqezat xfl pridvor mare gi a inoonfurat-o de o curte gi de podoabe
pe atenieni : frumoase, aga cum n-a mai avut nici o alti poveste, nici un alt mit
;i nici o akh poezie, dar incepind lucrul tirziu, a sfirgir viaga inainte
Daci agi indurat suferintc amarc clin pricina nctrebnicici voastrc, de a o termina, gi pe citi incintare aduc versurile scrise, pe atit mai
Si nu le socotigi minia zeilor, rnultd pdrere de riu trez€,sc cele ,ce lipsesc. Intr-adevbr, dupi cum
cetatea Atena n-are neterminat decit templul lui Zeus Olympianul,
Cici voi in;i-v5- i-a1i ajutat pe eiEtia si c{easci 9i lc-agi dat adipost tot aga ingelepcirinea lui Plato, printre multele-i opere frumoase, a
$i de aceca induragi amarnica sclayie.
lbsat neterminati numai povestea Atlantidei.
XXXI Ficind el aqa, mr-rl1i ii luarea-aminte c-o si fie
ucis de tiran qi-l intrebau cui se in^ctrrei.gdee^dEe vorbegte a.ga, iar Soiorl Iar Solon, dupd oe a inceput tftania lui peisistratos, a mai triit
mult timp, dupi curn spune Heraclides din pont, dar, dupd phanias
a rdspuns : ,,Batrinc1ii". din Eres,os 152, a mai triit mai puqin cle doi ani. Tirania lui
Totuqi Peisistratos, dupb ce a plrs mina pe putere, l-a cinstit Peisistratos a inceput in timpul arhontatului lui Comias, iar Solon
- zice Phanias - a murit pe cind era arhonte Hegestratos, care a
pe Solon cu atita respect, aritincJu-i bunivoinqi qi chernindu-l 1e urmat dupi comia's. Iar impristierea cenusii lui Solon la Salamina
sine, incit Soion i-a fost sfetnic qi a gbsit cuvinte Ce laudd pentru -. dupi ce a fost ars - prre o poveste cu totul de necrezut gi ca un
Lnit, dar car,e, din pricina ciuddgeniei, a fost totu;i menlionati cle
multe din actele lui Peisistratos. Astfel, Peisistratos a p;.strat cele
mulgi birbaqi dc scami, 9i de filozoful Aristoteles.
mai multe dintre lcgile lui Solon, respectindu-le el insuEi ;i siiind
de asemenea pe prietenii sii si le respecte : fiind invinuit de omor 2l -- Piiltarh - Vieli paralele
in faga areopagului, cind era- tiran, s-a ptezcnlat modest ca si sc
apere, dar act:zatotul nu gi-a mai suslinut acuzarea. Peisistratos
a scris,qi c1 alte legi, printrc care estc;i aceea care poruncette.a

toli schilozii cle rAzboi s6 fie intrelinr-rfi pe seama statului. He,raclides
spune ci Peisistratos a imitat aceaste lege dupir Solon, care o clicluse

mai inainte pentrlr Thersippos, schilcclit in ,rizboi.

Iar, dupi cum istoriscgtc Theofrastos, nici legea impotriva tr:inrli-

viei n-a adus-o Solon, ci Peisistratos cerc a fdcut ;i pimintul m'ti

productiv qi cetatea mai linigtitd.

Iar Solon, dupi ce se apucase si scrie in vctsuri despre un mare

subiect, gi anume poycste.r sau mitul Atlantideitt', pe caf,e o auzise

de la inqelepEii din Sais qi care era in legituri cu Atena, a piresit-o,

POPLICOLA

NOTITA IST"ORICA

Numele lui Poplicola e.tte legat de eoenintentele politice proao-

cate d,e cdd,erea ultimului {ege rornan, Tarquinius Superbus, care au

adus dest'iinyar'ea regalitdtrii ;i instaurarea republicii romane.
Pentlu a ne da mai bine seama de atmosfera in care s-a des-
fd;urat ,actioitated tui Poplicola, este necesard eaocarea, in tiniile
esen{iale, a intregii aie;i romane economice, soaiale Si politice p,e
oremea regalitdyii, in general, ,ri a Tarquiniilor, in specia!.

A;adar, cunx s-a ardtat ;i in notiyele istorice ta yiegile hi

Ronutlus ,si Numa, pe oletnea cind legenda spune cd .Roma era
condusit de regi, populayia care acupa colinele Romei se at'la inc,i
in epoca orintluirii comunei priznitiz;e. Dupd tradipie , care a geome-
tt'izat tlatele, poptilayia cate ocxlpa Roxn era alcrttuitd din trei
triburi: Ramnes,Tities, Luceres. Fiecare trib attea trei curii
curie lece gin;i. Unitatea socialii era ginta, gens, nu t'amitia. Si t'iecare

Membrii
tr.nei ginyi stdpineau $ lucrau pdnzintul ;i culegeau roadele pdtninttr
lui in comun, descindeaw dinn'*n strdbun co?nun, aoeau un loc cle
inmormintare cotnun, serbdri religioase comLtne etc. Ginta era con-
bdutrcsudradetleceplrrensatiigbilt,itirninsdininutlrecotmnuenmitbdryiiii.cIanrteeroesaellceiitfuieiacudreSii
care se
curii Si
ale t'iecdnti trib erau chiaernisite de st'atul cdpeteniilor ginyilor. Cittd
s-au unit cele trei triburi, - t'ormincL populus Romanus, ,,poporul
roman" - atunci s-a constituit un st'at al biitlinilor din toate iribu-
rile, nrtmit senatus, ,,senat". Traditria, de;i exagereazA in proporliona-

litatea geotnetricd a cit'relor, exprimd totu;i ttn adersdr ctntl spune

cd erau trei sLtte de senatori:din trei sute de ginpi, cite unul de liecare
ginti.

I Istoria uniaercald, vol. II, p. 96 qi urm.

NOTITA ISTORICA - POPLICOLA 237

236 N. I. BARBU

I.a cbioernisirea bebilor comunitdsii luau parte numai membrii

Profitinct de prestigiul tor Si, ldrd' indoiald, intrebuinyind uneori ginyilor patriciene. Organele puterii pe oreTnea aceea erdu: adunarea
Si oiolinya, ci.petiniite ginyilor Si-au reletoat pentlu ele, din teritoriul
ginyii,'o suprafayd mare Si rod'nicd aparte de aceea pe cale o lnunceau poporului pe curii, senatul, regele. Senatul discuta mai intii pro-
blernele care trebuiau aduse in lala adund.rii poporului, precunt:
membii ai ginsii. In fetut acesta, pe lingd plestigiu, cdpeteniile declararea rdzboiului, incheierea pdcii, dileritele proiecte de lege.
Teiiat'pi se d.eosebiau de ceilatyi
"gPinep'dit.oer membri ai.cornunitdyii ;i prin aoere' iAdunarea poporului aploba sax4 respingea. ,ceea ce se prapunea.

altd palte, treptat s-a inddtinat obiceiul ca, atunci cind se Regel.e era ales, iar nu ereditar, dintre cApetuniile triburilor.

alegea cdpetLnia ginpii, alegerea si' se lacd dintre membrii aceleiasi Regele era, ,ntr-un anumit sens, cee.A ce erlz pater lamiltas in
Taini;t.'S-a creit d..eci, in sinal comunitdyii celor trei tliburi, o
casa slz: Selul comunitdsii, general supre?n, judecdtor suprerlt, preot
serie d.e famitii prioilegiate, atit ca prestigiu, cit Si ca aoele' care au supremt'. Ca general suprern, regele conducea arnnta, Tncheii tra-
tatE cu strdinii,
constituit o aristocrapie - aristocralia Sentilicd. aldetdluddceeiascppureotadieseceptseiendceesteldenygaeetn-iilo,nr.dteC'aliaynaeSaaedl cuahnledciaroiimzputiosntipitedorp/iaeii.-i
ASad.ar, d.acd ginta era o unitate a comunitdpii celor trei tribuil el .ringur putea
bazat'd pe rutlenia d,e singe, curiile ;i triburile erau unitdyi teritotial'
ad,miniitratioe, in care intrau ginpile. Fiecate curie, ca Si liecate lui - dupd ce
publice, nurilea pe ntagistrasi. Ca preot supren, el tua auspiciile Si
gintd, iSi aoea serbd.ri religioase proprii, o pialA proplie, didea utz ldcea sacrit'icii. Puterea lui in d,omeniut cioil se nu?nea regia potestas,
liecare gintd un cd.ldreS ;i Tece pedestrasi', iar in dorneniul militar Si jtdecdtoresc, imperium. La moartea rege-
-|numit'numd.r cle
si o sutd. de pedestra;i, t'iecare ttib o sutd
liecare curie Tece
ostasi ltut.til,uip:inrdcslaaadlepgaerrteraesunrcudi tsituc,,cpeustoerr,epauaterteleacutrtelcaeaseinnartnoiriin".ileSesneantual-
clitdreli

d.e cd.ldreyi ;i o rnie d,e pedestrasi, deci toatd. armata romand &tsea. numea, din sinul sdu, pe anumiyi rnembri ca inteneges, adicd ,,loc-
de chldre;i piitori de rege", liecare apind puterea sd conducd statul cinci 7ile,
Ia incepu't, dupd tradiyie-, trei sute ;i tlei ft\ii de pedes-

tra;i - iar ntimbrii unei curii ootau itnpreund, de aci nurnele de pin& cind, se conooca poporul in ad.unare. Poporul alegea pe noul
comitia curiata - ,,atLundrile pe curii", Numai membrii acestot ginpi
luau parte la oot Si se numeau patricii. rege, iar ultimul interrege il declara ales.
LL Ronta, incd tf in cele mai zsechi timpuri aqzdrii celol
ale tlei. Trudipia pune in.rd pe settma unuia dintre cei Sapte regi ai Ronei.
Seroius 'Iullius" o ret'ormd de mare a?nploale care aoei sd d.uc,i la
triburi care au constituit populus Romanus, s-au rnai gd'tit {i clienri si
im'portante consecinle 2.
si plebei.
erau sndini adu;i de diferite interese la Roma sau Este rtorba despre refornza care a organiqat pe cetdleni dapL
Clienyii
ruembrii sdrdcili ai gin;ilor patriciene, care se puneau sub protecpia aoere Si dupd teritoritt, indit'erent dacd erau patricieni sau plebei.
unui patrician a;)ut ;i cu prestigiu, nutnit patronus' Clientul cduta Astfel, cetdlenii, indit'erent dacd erau paticieni sau plebei, iu fost
dparare la patron intpotrioa eoentualei impili.ri din partea unot impdrpiyi in cinci clase dupd censul aoerii, afa cum unneaTd : c:eti-

iembri ai ittor gint,i, dertarece nu era incd aonstituitd o putere de lenii care aoeau o aaere eoaluatd la rcoooo de aSi (asul era o
monedd romand apdrutd la st'irsitut secolului aI V-lea, inceputul
stat care sd-l aPere. secolului al lV-lea i.e.n.
clasd; cei cu Tjooo de
Sclaoii eliberatri inttau ;i ei in rindul clienpilor' Si care cintdrea 327,5 grame) formau pritna
treia
Ptebeii, dupk cit se pare. erau stti'ini a;eryfi de bund ooie scu aSi constituiau clasa a d.oua; clasa i
- jo ooo de aSi ; clasa a patra - 2t ooo de aSi ; clasa a cincea _
dtar.vrums-SpatiutcdLu.,sfdco.arlliaesolpaldroRap{oir.niezStaacr;liai ocduieir,epadnlreuntacncdterSaouiredcroatenupdotiupbriliiigpdaoyeliittsictdaes,iludtoiaeeta'darcoudeaui:nttl rz 5oo de aSi. Cei care aoeau o apere eoalutd la mai pulin sau erau
(aracter patriarbal, eratt intebuintdti nai ales in go'epoddrie2' cu totul lipsiSi de aoere ntt intrau in nici o clasd Si erau numisi

I N. A. M aqch in, lstoria Romei antirc, p' 55 9i urm' anti.c2eIlb,lispdt.eo-l6imd9,U9-invouiurl.merI"sI,aldp,.9vo7l.$IiI,upr-..:9.7f.. N. A" Magchin, lstoria Romci
t Ibi,len, p. 66.

238 N. I, BARBU NOTITA ISTORICA - POPLICOLA 239

proleta,rii, ,,cvi care au urmali" :(pr,oles rt'rmdf ). Ret'orma a lost l-rebaie sd se mai aibd in oedere irzcd un lapt : rtupd toate proba-
bilitdgile - ata cuTn se rellectd;i in legend.ei" rtes2rre Tarq)inii -
impusd de netsoi rhilitare Si a urmkrit scopuri nzilitare. Rdzboaiele de trloma a fost sub dominalia etruscd. Domnia tiranick a legeidarului
apdrare Si, apoi, rle cucerire, pe care le-a dus Roma, cereatt mereu Tpoarr4uuluini,ircrsarSeulp-earbaulsanagaptr,oosoecpatoaotet'rciiamiznttiaorleen;lai o risciatA a po-
impotrioa patricienilor
oameni Si bani, pe care nu-i puteau da numai gin{ile patriciene. unele ginpi patriciene reooltei plebeilor

Nowa refornrd rd.spundea acestor neaoi. Astfel, pritna clasd de cetd- sd Tt'ai rfqotsdtnsiupso.riptdrin;i de sprijinur acird.at de.
geni (patricieni -t pl.ebei), adicd cei c(zre doe(ztu o aoere ezsaluatd la urtnare, pe
lui de a parte,
rco ooo de a;i, dddea t8 slue (centuriae) de cdldreli ;i 8o de sute sarcini rnilitare d,in ce in ce tnai mari, iar pe de alta, o tiranie
(centuriae) de pedesftafi. Clasa a dotta, a treia ,i a p(ttra dd'deatt 'apdsdtoare aw deternzinat poparL/l sd lupte clirl impotriisa patricieni-
lar, care le-au aalcao-rlidsaat,rpert'oobrmabditatrelupitaSt,erdrsrieupstuTruille,liuast,jtccalreet'raumrloast
liecare cite zo de centurii de pedestrati, iar clasa a cincea dd'dea prczentate de

3o de centurii d.e pedestrasi usor inarruapi. S-au creat cinci centurii loaitura de grapie rseclsii orindwiri gentilicet"
d,e necotnbatanpi. Cetd{enii soldali din prima clasd tebuiau sd intre- Legend.ele cristali4ate in jurul alungdrii lui rarqtinius superbue
lind., fiecare, un cal, ,sd. aibd scut" lance, platufrt, coif, adicd arma' 'uRplrueenoifrtlsnlreaooactn,litnadidlaiePtlraucutpiPebstoialeoicplioelmiinlcapdo)t,.olluaed;stioe('iabnecdiiletteliusiontaadrropeeeenastrtrtsaaeaodnbnciipaoojiirhneeirtnspicipoouordtenrarigtu.troaieittaetniittanducylzttoit;)egimrrgsteutiicrirtaeiians;,icrrceic-icgcuteanel .nlttreredotr!tendisdiz',ceeaeern,es)ttalttrae-t
republicii. Este greu de stabilit ce este adit,drat ;i ce este legettcld in
tnentul greu ; cei din cele trei clase urmhtoare tt'oeau un armaftzent cele ce se spun despre Popricora. In orice caz., se poate consitr.era cd
mai uSar ;i nu erau obligapi sd. se preqinte cu calul, iar cei din t.tltirna sint adepdrate cele ce se istorisesc despre incerc&rile lz.ti rarqt.tiniu.;
swperbus de a-;i reci;tiga tronur
clasd nu az;eau decit arc Si sd.geli. lo?nane de patricieni. ,si despre campiicitatea unor t'antirii
ASadar, prin aceastd reformd, plebeii, care i.zbutiserd sd-;i strtngi.
Am spus mai sus cd lapta plebeilor pentru a ci;tiga cleplindtatea
aoeri, chiar dacd nu luaserd. parte ia aiaya politicd, etau obligayi sd drepturilor politice ale cetdtrenilar romini s-a impreit clt r,pta im-
plesteze anumite serrsicii tnilitare cu mult mei grele decit fuseserd, p,otrioa dorninayiei etrusce, care se exercita, in ,ltimul titip, prin
probabil, inainte. dinastia Tarquiniilor. Popricora, rttprittd. penttu intirbea r"pubiir;i,
puted sd lupte ;i pentru infdptui,ea
Dar aceste sacrilicii nu puteau fi impuse plebeilor ldtd sd li ry unor reoendicciri arc piebeilor'.
A t'dcuto oare ? Yiala rtti popricora tr.e p[.utarb ar .bitea sa ne
acorde aoantajele politice tlupd care rh;neau de atita oreme, Si anume scrisd
d.reptul de a lua parte Ia oiapa politicd in calitate de cetdteni.
dea rdspunsttl. *
Spre d, satist'ace aceste neooi, s-a gdsit cu cale ca centuria sd' nu fie
,,
numai o unitate nilitard, ci Si o unitate politicd. De aci inainte,
.l
poporul nu s-a tnai adwnat pe curii - in care intau numai membrii
ginpitor patriciene - ci pe centurii, in care patricienii intrau la un ktc Ca;i in celelatte YieSi celcetate pind acum, in yiaja lttt

cu plebeii, glupali dupi. aoere. Astfel ck, dupd ce se discutau proiecte Poplicola,Plutarbru pdrdseshe obicei,l sdu. de a itzdica, acolo unde
socotefte necesar, cd adeodrul istoric este nesigur. Astfet, du.pd ce
d.e legi sAu se propuneau magistra{i in ltzla adwndrii poporului, istorisege curn s-a desfd;urat co?nplotLtl urTit dup,i aithngaria lwi
poporul trecea la potare grupindu-se pe centurii - ,comitia centuriata. Tarquinius S,perbus,,Plutarh adaugd: ,,.Aga se tpune i?x .pooestiri
Erau in total rg1, de centurii. Fie.care centurie dddea un aot,
I N. A" Maqchin, Istoria Romei antice, p" 7o.
Inlduntrwl t'iecdrei centurii insd, hatd.rirea se lua pe baTa maiotitdYii.
Majoritatea centuriilor o dddea prinza clasd. Deci, cetdlenii cei mrti

az;upi, dac& erau de acord, ar:eau cuointwl hotdritor in adunatea

popolului, constituith acum din patricieni Si plebei.
Tradilia pune pe seama wnui singur om aceastd' teformi' Ea tt

fost insd. reTultatuL wnui lung proces de deToaltare economicd fi

sociali. Si de aprige lupte politice intre patritieni Si plebei, Iupte

prooacate de teSterea puterii econotnice ;i demog,rafice a lrlebei fi

de necesitdpile ntilitare tescinde ale Ronei"

240 N. l. BARBU '." NOTITA ISTORICA - POPLICOLA 241

c&. s-au intimplat aceste lucruri"t' In altd' patte, atitudinea sa d'e de itnpo4ite ; pedeapsd pentlu lipsa de ascultare cuoeniti fatd d,e
consulit; ingdduinya de a ucide, ldrd judecatd, pe acela care ar li
iineincred.ere ad.eadru| celor expuse este a.rdtatd in cuointele : ,,Se
incercat sd inscdu:ne7e tirania2 ; destinarea tetnplului Teului Saturnus
zice ci...." 2 In sfir;it, intr-un alt loc, din tipsh de ctiterii obiectioe ca oistierie publicd; alegerea a doi quaestoris,
el
cle d,iscernere a adeodrului, spune : ,,lar pooestea lui Mucitts
-[ss'pcuaAnee;pmaoialSari],nsdoeui paisd;taotrrciasudeft'i;?pteisee,d.Pcetoempdluiecltorrliuaainiainclodbseiptoobdm;eteouslcedpboistl,-iatdiciancrtiartrnreep(blatutl"uiep3t'sd''at
cu d.i'zenie impotrk'a teintoarcerii lui Tarquinius Superbus' Cum. Toate aceste rinduieli politice ale lui Poplicola, pe care le laudrt
Plutarb, nu erau desigur menite sd adwci. schimbdri prolunde in
orinduirea de stat romand, ci tindeau mai degrabi sd consolideTe
regimul de libertate - libertate pentru clasa dominantii, desigur - d'e
['ncrrluuei"pufzua;;salratrcleeLPcutlPaxm4oditipaoelraiiclsooadcctaesTsictasil.raeqnopuitanind?l,iuilBapoitroac,gocirbmiaoolpuraiott tlairuniloapaFttAaoTrccauuSrqiatoaudairnjntuAiiirtlaoapprtiiletce:eri,wel,varddai'pnlmeetriinniiuttrucsudl' curind instaurat.

tliob,eirlotartec.uIrnai"acne.sCt 'fuetaacefeicaufit ;i poporului' pld'cere Si a dat si'-c,onducd-. Dar simpatia pentru popor c/'t care aorbe;te Plutarb cind' isto-
prezintd Plutarb Si riseste imprejurdrile in care au fost aduse aceste legi ale lui Po'
cdtiurrt ;i admitapie plicola este pusd sub semnul intrebd.rii de iustificarea pe care o
bothrirea lui Popticota de a scbi.tnba mkreapa casd de pe Palatin crt gdsefte biograful cornportd.rii ca un Tnonarh pe care a at'i,r:tt-o Po-
o locuinld madistii: ,,Intr-atlet'hr, auTind el pe prietenii sdi spunin-
du-i ci. poparul socotette cA purtarea t'ui [laptul cd locuia ltlicola. Astt'el, Plutarb spune : ,,Astt'el, el [Poplicoln] a ingd:/'ttit
o casA
sd se prefinte la consulat oricine orea. Dar,inaintedeal'egerea co'

l.egalui, neStiind cine oa t'i ales si temindu-se de opcli1ie, datoritd
urii Si nepriceperii, i.n cele mai lrumoase mai mari acyiwni poli'
nzdreafd, la care se aftngea cu grelt, Si cd era intotdeauna inso1it de aS.i A;adar, s-(tr pute(z in'
tice ale sale a procedat ca un rnonarb"
atail esie gre;itd, r, t-i arnbilionat, nici nu s-a rniniat, ci, ad'unind
rLp;de mii mutyi me;teri, incd in timpul noplii, a ddrimat li ltt.' lelege cd numai un monarlt putea sd ia mdsuri frumoase ;i tnari.
'lmtiiundrpirteainti;nciatiasada.ltpiuniininddP'uoi-nspeltieciamnlaenl,iuedm, adinr'rc1emtraaarued,omIue'ai-ha7npii,ttidoca;uirnt etsneiii'eop-adduZteimnadinrdadinuriantr-d,d4ee- Plutarh se doaedeSte incd o datd a fi, in fandul inimii sale, un
nedezrnin[it admirator al monarbiei, de orice lormi ar fi ea, ;i al

procedeelor monarbice, cbiai cind le intilne;te plttcticdte de oanteni

casa.,.'. care ool sd facd pe placul poparului.
Plutarb subliniazd' cu satisfaclie faptul c'd romanii i-au dat Si
In P,anlela cu Solon, Plutarb incearcd o sistetnatiqare a itzsuyi-
,rr*rt" d,e Poplicota, care inseamnk ,,cel care cinstelte poporul" ',
,'rP;.alAilyu,ci1etea,,srt"chetreclenonlinalemtltineeouordaiTnsancrohtfu.\ointetsomliisreapi,ioa;mliiptiaor:rin,eeopafiealeiinmalcudiesiltdaoPe;riocistpiotilrinnecuoadmlaere,eslsepatutrniesltulacaiiacoolniieee:cp;bciiiioallanudlpim"lleui6'-.i.. rilor celor doi bdrbasi de stat ;i ne-am attepta din pdrtea biogra-
tarea senatului decimat in luptele cu Tarquinius, dreptul de apel
fului Ia o mai ampld discuyie asuprd actiztitdlii politice a lui Po-
p"peonptorur.imarpicoetritcseatdusneaeni ,prerdzaeipsaelehsoptAleribteeud;edcroenpstuullid; escautifraecaesda-rpaecl .i.lolar plicola.

Dar Si aci se compard unele insu,eiti morale ;i politice ale celo,
doi bdrbayi, ldrd sd se pund problema insemndtklii actizitdlii fie^
cd.ruia pentru istoria cetdlilor respectioe. Astt'el, Plutarb pune in
lumind arrndtoarele t'apte : Poplicola, la moarte, a lost plins tle
toatL oetateas ; a urit pe tirani ntai mult decit Solon Si a sprijinit
sfirsit mai strdlucit decit Solon,
poporuld ; a aout un iar opera

t Cap. VIII. I Cap. XL

2 Cap. IX. '3 Cap. XII. cap. l"
3 Cap" XVII. Cap. XII.
{
a Cap. lI. r Cap. XI.

5 Cap. X. Paralela,
a Lb;dern" 6 lbid.em, cap. IL

242 N L BARBU

NOTITA TSTORICA - POPLICOLA

potiilcA a. Iui a rtdinuit mai multd treme ilecit a lui Solon' pe care deosebire esenliaW Si t'ace o compura{ie cate aruncd a lumind falsd
legiuitorul atenian a odTut-o destrdmindrrse sub proprii sdi ocbil ;
Poplicola a t'ost rnai rdzboinic decit Solon ;i a dat tlortadd de mai asLtpla actiz;itdlii legiuitoare a lui Solon.
multi putere de adaptare la impreiurdri decit atenianul2. ASadar,
printre meritele politice ale ltti Poplicola, biogralul subliniazd ura De attfet, ca in toate Paralelele, Si aci se tlorsecle;te incd o datd

caracterul artit'icial;i neconcludent al acestor cornparapii, in care
biogralul incearcd. adesea punereo in paraleld a unar t'apte esenpial
lui tenace impotrioa tiranilor ;i mdsurile de apdrare tt poporului, deosebite.
precum. ;i triiinicia operei lui.
Din accenilrl pe carel. pune Plutarb qte dkinuirea operei lui Adesea atitudinea lui Plutarh este ;oodielnicd .rau lipsitd de
Poplicola, s-(tr pdled cd biograt'ul o socoterte mai de seanzrt decit clailtate. De pildd, biograful este pus in sitwayia de a-,si exprima
pdrerea layd de un Act infiordtor : uciderea fiilor tui lSrutus, din
pe cea inldptuitd de Solon. In realitate, legile aduse de Solon. au ordinul ;i in preq,enla propriului lor tatti, pelttru cd participaserd la

rlus la schimbiri nult mai prolunde dec?t cele aduse de Poplicola. contplottrl care urmdrea reintronarea hri Tarquinitts. Duprt ce isto,
S-ar pdrea ci Phttarb a inleles luu'ul acesta. Intr^adeodr, in capi-
talul III al paralel'e'i citint : ,,O faprt osebitd a lui Solon este supri' rise;te faptul, Plutarb adaugd: ,,...a plecat [Brutus], dupd ce sdtir-
marea datoriilor, prin care a intirit mai ales libertatea cetdlenilot. Sise wn lucru cate nu cotntine nici celar care ool sd-l laude cLrm se
Int-aclez;ir, ntri de nici un t'olos libertate/, pentru siiraci, dacd' cuztine, nici celor care L)or sd-l critice. Inft-adeodr, sau tndreyia
ttirtuyii i-a f.dcut sut'letal nesimlitor, sau clirTenia patinii l-a impietrit
datoilile le-o smulg, ,si tocruai acolo utde se p(rre cd cetiiyenii se sd nu rnai si.mtd durerea. Nici miire{i(t oirtupii, nici dirzenia patimii
bucuri de libertate, t'iind pu;i sd iudece,ri sii conducd yi sd aor' potrioite
sale nu sint biograt'ut cu lirea uruti om, ci sint sau Zeietti sau bcsti-
beascd, ei sint sclattii celor bogayi de la care primesc porunei 9i ale" t. Apoi contirutd: ,,Dar wr este drept ca, mai dcgrabd,
ci.rora le slujesc", Acest pasai exprimii un adeodr extrem de pre-
yios, care aratd cd Solon a t'ost un legiuitor mult onai indtdlnetr iudecata sii yind searud de t'airna lui Brutus, decit sli nu se clea
decit Poplicola. Plutar/t ntt-,ri di insd seama de rsaloarea acestui ctezare oirtulii clin pricina slitbiciunii cehi care judecd. trnn-a-
tleodr, romanii nu sacotesc cd Rotnulus a ldcut o t'aptit atit de
adeodr Si, de aceea, lunecind pe panta ttnor asemdndri satt deo.te' mare intemeind Roma, cit a fdcttt Brutus a,reTind ;i statornicind
constita\ia ei". Pasajele sint cit se podte de interesante, de aretne
biri nee"senli(tle, pune i.n untbrrt tneritele lui Solon. De pild,i, in
acelasi capitol, Plutarh face urmdtoarea obseraa1ie : ,,Astfel, Solon
insu;i ;i-a odryu legiuirea destri"matd, pe cind legittirea lui Popli) ce Plutarb trebuia sd ia atitudine .fayd de o t'aptd in considerarea
cola a pdstrar cetutea in rindniald pind la rdzboaiele cir:ile". Pllttarlt cdreia morala, dup,i socotinla lui, oenea categoric in conflict ctt.
politica. Prioiti din punctul cle oedere mrtral,
se lasd. anzdgit de aparenle. In t'ond, legile aduse de Solon se aseo' Bratas din ordinul uciderea t'iilor ttti
tndnd., 'lti.rtrind proparliile, cu cele aduse tle lratrii Graccbi, penn'u Si in preTenla tatdlui lor este o faptfi care
cd Si situalia pdnuiLor sdrace la Atena se asemdna cu (tceea a umple de groagd pe oricine. Moralistul Flutarb nu rdmine insen-
micilor proprietari de piitnint de la Roma. A fost net;oie de multe sibil la groqdoia faptei. Dar, cind se gindeSte la tnobilul din care
lupte penttu ca cerinyele legilor aduse de Graccbi sd se infdptu' a lost pornitd - minia impotrioa atentatolilor la libertate - bio-
grat'ul eqitd sd-Si spund o pdrere clard, ci se rndrgine;te, condam-
iascd, deSi imediat ele au lost impiedicate de nobilimea latit'un- nind sau aprobind fapta, sd arate cd fapta este ut totul neobiS-
diard,a,ra cu.m ;ilegile aduse de Solon au fost itnpiedicttte s|-ti pro- nuitd. Apoi, biograt'ul, deSi d.iscret, se decide pentru aprobalea
ducd imediat ele ctele de citre xzarii proprietari agrari din P'e'dion. ac\iunii lui Brutws, aoincl in oedere scopul pentru care a sdtsir-

Legile aduse de Poplicola au durat mttlt pentrtr cd clau escnlial Sit-o. Deci considerapiile de ordin politic inoing in cele

deosebite de cele adilse cle Solon. PLutarh nu sttrprinde insd nceastd iar Plutarb-moralistul, priztind lacrurile prin prisrna d,in trznd,
politicului
g,ise;te o justit'icare pentlu neobignuita ac{iune sioirSitd ie Brwrus.
I Ibidrn, cap. IIl.
I Cap. VI.
2 Ibiden, crp. IV.

; tr N, I- I]ARBU

A;adar, Plutarb, aoind. d'tept scop sd pttna in Lutnind faptele
airtuoase clin oiala ltti Poplicoila' care sd constituie rnodele ored'
ntaiietcit;uid;peinreu;tar'emrbianiyot,egtlreaaufluudliiuimlefegarilgtdeeadau,deussapecltedioemitaoatcneeaasrhtpiboelL.itriAcbcdae'taadsetalusaitaPtfdorpcolunicttoatncaa!
adesea, ori neclarii, ori contradictorie'
sd f'Diea,r ;i consecoenti fald
d.acd. Plutarb nu Ate o atitud,ine fer'md
de actioitatea potiticd a lui Popticola, emosia cu care istoriseste
unele episoade d'in oiapa lui Si a altor personaje contemporane I Astfel fiind Solon, cu el comparim pe Poplicola, cdrttia poporul
tui, t'iiicl creayii ale legendei. e-tte statornicd, ezsidentd, nedez'
mintritd de nici o Sozsdiald. roman i-a dat numele de Poplicola mai tirziu, ca s6-i cinsteasci, dar
un mofttent dtamatic in legdturi cu complotul in care etau
Iatii mai inainte el se num,ea Publius Valerius. S,e pirea ci este urmagul
implica;i;i fiii tui Brutus: ,,lar cind, a plecat Brutus atunci [d'uPh lui Valerius r, acela cate printre rrechii romani a contribuit cel mai
Bu;'sicrludidttbdueicscreleiur,aenaeAfiaiqalo;uuiritst;stoidi,znp[tIiiilmn'idaipt.ttipinicclauFtpiooi Clriin,opltlnaectottittrmtlutrdu'tpslcooeIrtc]eleonaliteunegtipuimntlmipndlisea'rntcectuu'ortnDiarseaiuarSla' iltagcarefoitlaezla1ua'uei.
ls'sadds. enliucsotenmacpitiltoa'iteutitrllan^psadcs. udle,Tsaletioearip.pevrreoedi,naidat rldoVerc,iniddceicooilaularseticn[esucselarsaadusclcacldaadoreulaldleoinnrui;nos--i mult ca, din dugmani cum erau, romanii gi sabinii si. conrstituie un
intd si d.ini drumut atlundrii cu aceastrt botiirire, Valerius [Popli'
pricina singur popor, pentru ci el 'este acela care a izb,ttit si convingi pe
cohi nu era in stare sA dea drumul lui Vindicius din cei doi regi si se intilneasc5 qi sb se impace.'

mutllm;i care-l inconittra, dar nici nu ingiduia poporului sd plec.e' Cu acest Valerius fiind rudi Poplicola, duph cum se spun'e, pe
tdsind. in pace 1)e trldd&tori" 1. Alteori' scurtele fragmente de drl' oind Roma incd era condusi de regi, el se trucura de o mare vazi
tog conf ei d, narayiunii un accent dtamatic Si mai puternic'
De datoritd cuvintului qi bogijiei Lsale : d,e cuvint s,e sluiea intotdeauna
a;a curn 6€ cuv€n€d gi vorbea cu indrizneald spre a apdra dreptatea,
pittld, cind Horatius era pe punctuL cle a dedica un tettplu, cin'eaa iar cu bogiqia sa el venea in ajutoru,l celor sdraci cu multi dirnicie
^tt. orut srt4 impierl.ice, sfunind. : fiut tiu a murit, bol'
,,kConsule, a 5i omenie gi, astfe,l, in'd'at6,s-avAzut ci, de se va introna democragia 3,
nao, in tabdrd,>... tlar kioratius, tulbure, :7is <<Arun' el va fi fruntag in cetate.
fdrd sd' se
capi, d,eci, uncle oreyi mortul, cdci eu nu mA ielesct Si 4 continuat Dar poporul s-a rh,sculat, fiindci ura qi nu putea suferi p'e
ceremonta slillrtnt '.
Controaersele sint mai pulin numeroase in aceasti' Yia16. Nu Tarquiniu,s Superbu,s, pentru ch nu pusese mina p'e domnie cum s€
existii citate rle aersuri d'in poeli. Fiind mai pulin oariatd decit
hioyafia hri Solon, Yiaga lui Poplicola nu-i este inferioard prin {uven€<1, ci ci,l,cind legile divine gi omen'egti, fi p'entru ci nu dom-
accentul tl.ratnatic al expunerii Si ptin cdldura suslirtuti cu care bio- niise ,ca un rege, ci ajunsese violent ;i tiran. lnceputul rbscoalei 1-3
fdcut nenorocirea Lu,cr'eqiei, care s-a omorit pentru ci fuscse siluiti.
graful. laudd pe bdrbatul de stat roman. Lucius Brutus a, punind mina pe situagie, car'e €ra in s'chimbare, s-a
dus mai intii la Valerius qi, folo,sindu-se d,e marea lui bunivoin;i,
N. T. B.
a alungat pe r'egi, impreund cu el. Cit ,timp poporul era de pirere
I Cap" VII. ca in iocul regelui si aleagd un consul, Valeriu,s a stat linittit, gin-
: Cap. XIV.
din'd cd lui Rrutus i se cade si conducS, d,eoarece ej ciiduzise

poporul spre libertate.

Dar cum poporul nu putea si sufere numeie de r'ege ;i pirea
cd va rhbda cu mai multi uquringi puterea dacd va fi impirlit5,
qi propunea qi stdruia si se aleagd doi conducdtori, Popli'col.a niddi-
duia ci el va fi ale,s pi va fi consul 5, impreuni cu Brutus, dar s-a

ingelat. lntr-adevir, in lo'cul 1ui Valeriu,s, consul cu Brutus, impo-
triva voingei lui, a fost ales Tarquinius Collatinus 6, birbatul Lucr'e-

2&6 PLUTARH t}OPLICOLA 247

giei, ca"re nu se deos,ebaa intru nirnic prin virtute de Valerius, dar .Adunindu-se deci cetbqcnii, cel dintii a vorbit atunci iln adunare
frurrtagii cetbtli" teminclu-se de regi 7, care puneau la cale rnulte in
afari. 6i in'cercau si slibeasci ceLatea, au voit si aleag5 conducitor Caiu,s Minucius, un simplu cet5gean, ind'emnind gi pe Brutus qi pe
pe cel mai crincen adv,ersar, ginrdind ci el nu se va Llsa infrint. 8
romani si ia mdsuri ca banii si le rimini lor qi si lupte mai

degr,abi ,impotriva tiranilor decit al5turi cr-r tiranii impotriva lor
ingiqi. Iotuqi, romanii. (are aveau acum libertatea, au hotdrit si nu
II Miniindu.se, deci, Valerius ci nu meriti incred,erea [poporu- piardl pacca din pricina baniior, ci ,si-i zvirle qi pe 5,qtia ,o dati cu
lui] ci va face I'otul pentru patrie, num.ai pentru ci nu suferise per-
tiranii.

,sonel nimic ciin part'ea tiranilor, ,s-a r,etras din ,senat $i n-a mai Tarquinius avea prea putirli nevoie de bani, idar cererea lui era
linut cuvintiri de apir.are in For gi a rcnunfat cu totul de a se mai un pril,ej de a pune la inoercare poporul 9i de a{ pregiti €ntru
in'dcletnici cu trebur:ile ob$te$ti, astfel cI poporul a inceput si vor-
be.as'ci gi si se team5 €a nu cumva, de minie, ,si ,s,e uneasci cu regii tridare.
;i si ristoarne lucrurile in ,cetate, care crau linigtite.
$i asta fdceau solii, zibovind in c,ctate, sub pretext ci agteapti
banii, zicind ci o parte din bani li s-a d'doaut,i'pfaemailkiia12.o
Iar cind Brutus, bdnuind 9i pe alqii, voia ca scnatul s5 depund aaltAaqouilvliioJrort,rcimari,teea, y'peiantbtecisinendaatolrripcorirnutrpet membrii si,i, pdzesc, iar
un iur:imint, aducindu.se jertfe zeilor, pi fixase o zi pantru d,epu-
nerea jurimintuh-ri, Val,cr.ius, cu faga luminoasi gi seninS, a coborit patriciene :

pi a Vitel-
liilor, care avea doi senatori. Togi acegtia erau, dupi mamele lor,
in For gi a jurat cel dintii cA rnu va c'eda delocTariluiniilore, ci va nepotii consulului Collatinus, dar, osebit, Vitellii se ,inrudeau gi cu
lupta cu toati puterea p€ntru libertate. fn acest fel a f5.cut qi
Brutus, cdci Brutus av,ea d.e s.o1i'e pe sora tinerilor Vitellii qi avea
poporului pl5cer'e gi a dat gi conducitorilor curaj.r0
Faptele sr.le au intirit indati jurimintul, cici au venit soli de la mulqi copii cu ,ea. Pe doi dintre ei, care erau in vrirst5, Vitellii, fiin'
du-le rude qi prieteni, i-au atras ;i i-au convins sd ia pafte la fira-
Tarquinius, aducir-rdu-i o rscrisoar,e, prin care ince rcau si atragi dare si, ameste,cin'du-se in neamul mare al Tarquiniilor gi gindin-
poporul. Scrisoar,ea era plini de vorbe blinde ;i solii nidijduiau c6, du-se cd pot ajunge regi, si se desparti de prostia ti riutat€a tati-
citind-o, vor putea corupc poporul, cici va socoti ci regele i;i Iisase lui 1or.

infumurarea ;i era cumpinit in cererilc lui. Ei num,eau riutate neinduplecar.oa lui Brutus fagd de cei rii. In
poplonrutliumi p11',c,Ve acolenrsiuulsii vcereema ecer',pcriavcd;ete faima ci e
erau de phlere sd aduci pe soli in aiCunar,ea o masci gi prost, Brutus se folosise de ea multi
impotrivi si i-a
nu i-a iisat, ci s-a ridi(at in aphrarc impotriva tiranilor, dar de

impicdicat [pc soli] d,e a <la pretext de inccput de riscoali irnor porecla de pro,st n-a scdrpat nici mai tirziu.

oameni siraci 9i car'e se temeau mai mult de rizboi decit de tiranie. IV C,ind deci tin,erii au fost convin;i qi au intrat in vorbi cu
Aquillii, toti au fost de pirrere si sc depuni iurimint mare qi infri-
III Dupi accea au .vcnit qi algi so1i, (arc ,spuneau ci Tarquini'-rs cogitor, gi anum,e ca,,sacrifi,cinclu-scun om ;i ficindu-se libaqii cu
a r'enunlat la clomnie qi c5. va inceta d,e a porni fttzboi; dar c.erea singele lui, si pune mina pe miruntaie cind vor iura. lncheind
aceaste invoiali, s-au adunat in casa Aquilliilor. Iar inciperea in
banii 9i averile sale ;i ale prietenilor gi rudelor sale pentru ca si
aibi cu ce trii in ,exil. care aveau ,si intdeplinea.sc5 ccl.e plSnuite era, fireqte, aproape pAri-

In timp ce mul1i plingerru, iar Coliatinus stiruia foarte mult si sitb qi intunccoasi.
se incuviingeze ce{erea regelui, Biutus, fiind un om neinduple.cat ;i Dar un sclav, nun.rit Vindicius, n-a fost vd.zut d'e,ei c[ .se ascun-
iute la mini,e, a dat fuga in For, numind trirditor pc colegui siu,
deoar,e,c,e ii ajuti si ince'api fizb'oiul $i 'riscoal5 tocmai pe lrceia sese iniuntru, nu ca si pindeasc5 sau si afle ceva asupra celor ce
cdrora era primejdios si le dea prin vot chiar bani de susgincrc in
se puncau la ca1e, ci, din intimplare, era ineuntru qi cind i-a vdzut,
refugiu. tn grabd, temio'du-se -si fie vizut, a rdmas pe loc, ,punind in faia sa

qt

248 PLUTARH POPLlEOLA 24tJ

un coq car€ se nimerise si fie acolo, astfel c5. a putut vedea cele dat citire in,scrisurilor qi conjurajii n-au indriznit si mai ridice glas

ce se ficeau qi si audi cele ce se spuneau' irnpotriva nici unui cap rde acuzare, togi fiind cupringi de rupine 9i

Ei au hotiri deci sA ucidi consulii gi, scriin'd o scrisoare lui stind in tacerc ; numai ci;iva, dorind sd faci pe placul lui Brutus"
Tarquinius, prin care'l vesteau de acest lucru, au dat-o solilor, cici le-au amintit de fugi. lntr-un anumit fel qi Collatinus le didea o

solii er,au gdzduigi acolo, fiind in legbturi de o,speqie ra cu Aquillii, oarecare nddejde buni, plingind, iar Valerius tlcea.
pdeencuemneupved,fieacpailrreadli inimtrpeoftiriiiva"sdini, vainzui,isri:i
iar atunci erau de fa16 la conspirafie. Brutus, ,strigind ,,Hai,
DupX ce au pus acest€a la cale, au plecat, iar Vin'dicius, ieqind Titus, hai Tiberius, ?"

dprngle€arpsaoe"crtuou6i-,lol,quepiireeaCr,faouslrlfiaioqtiai,nnrvnutei'unsiunqfaictaiuqasricccd.iaeept se'usin'focifciahoicft,ainisid6oinccdoipetirenitsvdatienctfinial enlmcoiectalioiBvmrbruizcctueuatsrsd,euesniangu'tsriemimpue-,- Vizind ci, degi intrebati de trei ori, ei nu rispund nimic, intor-

cindu'se citre lictori, le-a zis : ,,Acum e treaba voastri". Iar lic-

t'orii t7, punind irnediat mina pe tineri, le-au rupt hainele, le-au legat
miiniie la ,spate gi au inceput sd-i ;bati cu vergile. ln tim,p ce cei din
plu cetigean nu poate fi chezagul unor astfel de fapte tiinuite'
Fiind insi el in star,e de orice altceva decit si stea liniEtit qi, jurul lor nu pute.au si priveasci faptul 9i si reziste privindu{, se
fdiiendfaimptpeilnesoqbi,qdteeqctiogniqtoiirnnge|n,oaasdeaat l'feuglauil,apV€anlterruiucs,i zice cd Bruturs nu qi-a intors privirea in alti parte pi de jale nu gi-a
ln acelagi timp,
rninat mai ales schimbat de loc faga, cuprinsd de m,inie gi asprime, ci era in s,tare

si priveasci la pedepsirea copiilor sii pini c'ind, intinzindu-i pe
pndea, le-au tiiat capul cu ;s,ecur€a.
era f,oarte cu,msecade cu cei care-l rugau c€va gi avea casa intot-
deauna deschisi 9i nu refuza nici unui om ide ios nici o vorhi sau Astf€I, lisind pe ceilalli in seama colegului siu, s-a ridicat gi a
plecat, dupd ce sivir,qise un ,lucru (are nu convine nici celor care
nici un aiutor.
vor sd-l laude cum se cuvine, nici celor care vor si-l critice, lntr-a'

V Cind s-a dus deci Vindicius la el 9i i-a spus totul, fiind de devir, sau mdrelia virtugii i-a ficut sufletul nesimlitor, sau dirzenia
fagi numai Marcus, fratele lui, qi so4ia, Valerius a rimas trisnit
patimii l-a irnpietrit si nu mai simtd durerea.

qi, fiind cup,rins de teame, nu l-a mai l6sat si plece, ci, virindu-l in Nici miregia virtulii, nici dirzenia patimii sale nu sint potrivite

casi qi punind pe solia sa de pazi la ugi, a poruncit fratelui sdu cu firea unui om, ci sint sau zeiefti Eau bestial'e.

ei se duci ,si ocupe casa regelui r5 gi si puni mina pe in,scrisuri' Dar nu este ldrept ca, mai degrabS, judecata si lini seaml de
dacd va fi cu putinji, gi si ,pizeasci sclavii, i'ar el avin'd intotdeauna
rd qi prieteni qi mulgi ,sclavi, a pornit spre faima lui Brutus, decit sd nu se dea crezare virtugii din pricina sli-
in iurul siu mulgi clienli erau biciunii celui care judeci. lntr-adevir, romanii nu socotesc cI Romu-
casa Aquilliilo,r, care nu inliuntru. Deaceea, firbsi $e a$t€pt€ lus a fdcut o fapti atit de mare intemeind Roma, cit a ficut Brutus

nimeni, dind buzna inliuntru pe ugi, gdseqteinscrisurile zlcind acolo agezind Ei statornicind constitugia ei.

unde trS,seseri solii. ln timp ce el ficea asta, Aquillii veneau acasi VII Iar cind a plecat Brutus atunci din For, multi vreme inmlr-
in fugi qi intilnindu-l la ug6, au incercat si-i ia inscrisurile. Iar
murirea, groaza gi ticerea au stipinit pe tofi pen'tru cele intimplate.
cei din lurul lui Valerius au inceput si se apere qi, aruncindu-qi Dar faEi de slibiciunea gi gov6iala lui Collatinu,s, Aquillii au prins

hainele in iurul gitului, 'qi trigind 9i fiind traqi de haine prin strizi curaj gi €er€au si li se dea timp si se apere, iar Vindiciu,s si le
strimte, au ajuns in For.
Acelagi lucru s-a petrecut qi la casa regelui, cici Marcus a pus fie predar lor. deoarece era sclavul lor gi si nu mai fie la acuzatori'
Voin'd deci Collatinus si cadi la invoiali qi dind drumul ad,unirii
mina pe alte inscrisuri ascun'se fin bagaje ,gi a adus in For,pe curtenii cu aceaste hotirire, Valerius nu era in stare si dea drumul lui Vin-

regelui, pe care a putut s6-i prindi. dicius din prieina mulgimil care-l lnconiura, nici nu ingiduia

VI Du,pi ce con,sulii au pus cap6t zawei, la indemnul lui Vale- poporului sd plece, llsind in pace pe trlditiori.
rius" Vindicius a fost adu,s din ca,si ,$i, pronun ind o acurare' $-2
22,

250 POPLICOLA 25I

PLUTARH

In cele din urmi, punind mina pe ei a inceput sa cheme pe la fel ,gi copacii qi aruncrinclu-i in riu, au lSsat zeului locul cu totul
Brutus ;i si strige cd Collatinus sdvirgegte o fapti nemaivdzutii, dar fdrb folos 9i firi de to'd.
lasi numai pe seama colegului sdu nevoia de a-;i uci'de propriii sii
fii, iar el crede de cuviingS si l'e dS"ruiascb sogiilor tricldtorilor 9i Fiind deci impingi mulgi copaci unii peste alEii qi indesindu-se,
riul nu i-a dus d'apafte, ci acolo unde primii copaci, ingrimddindu-se
dugmanilor patriei pe sofii 1or. qi izibindu-se de ceva tar,e, s-au oprit, cei care veneau de mai sus
nu mai aveau loc de trecere qi se ingrimideau gi se incurcau, astfel
Miniindu-se deci consulul qi por:uncind sd fie ridicat sclavul, slu- c5. aoeastb. ingrimbdire de lemne a prins putere qi ridicind, fiin'd
mereu sporitb, d,e apa riului. Astfel, riul a.ducea mult n,oroi, care,
jitorii, dind la o parte mulgimea, au pus mina p'e Vindicius gi au depunindu.se pe grimada de lemn,e, o spor,ea 5si o inchega, iar lovi-
inceput sb loveasci pe cei care incercau siJ ia, iar prietenii lui turile lemnelor car€ mai vcncau nu migcau pe celelalte, ci, api,sind
Valeriu.s .stercau inaintea lor apdrindu-i, iar poporul striga si vini uqor grimada, s,e impingeau toate in acelagi loc gi s,e lipeau de grd-
Brutus. lnapoindu-se, a venit deci Brutus. Ficinctr ticere pop,orul mad6. $i datoritl mir:imii gi triiniciei, cele mai multe lucruri adu,se
cind l-a vizut, Brutu,s a spu's cb p,entru fiii 1ui a fost indeajuns el
singur judecitor, dar in ceea,ce privegte pe ceilal1i, el di votul cet6- de riu dobindeau o alti mdrime gi loc. Aceasti ingrdmddire este
lenilor, care sint iiberi si hotirasci. Sd vorbeascb deci cin.e vrea
gi si convingd poporul. Dar n-a m.ai fost nevoie rde vorbi, ci tr'e- acu,m o insuli ,sfintd in. cetate qi pe ea sint temple gi lo,curi de plim-
cindu.se la vot, toli [con,spiratorii] ar: fost osindiji cle intrcg poporul bare pi s€ numegte in iimba latini ,,Miilocul celor dou6 poduri" 20.
si li se taie capul cu securea.
Unii spun cd lucrul ac€sta s-a p,etrecut, nu cind s-a hirizit lui
Iar Collatinu,s era 'oarecum ,binuit s,i din pricina inrudirii sale cu Marte cimpul pe care-l stipinea Tarquinius, ci multi vreme mai
regii gi le mai era nesuferit ro'manilor qi din pricina celui de-al tirziu, cind. Tarquinia a pirisit un loc invecinat cu acela. Iar Tar-
doilea nume al ,siu, Tarquinius, p'e care-l blerstemau. $i dupi ce s-a quinia era o fecioard sfinti, una dintre vestale, qi a primit mari
mai intimplat gi asta, nemulgumin'du-i cu totul, s-a ldsat de bund cinrstiri pentru acest fapt ; printr'e a,ceste cinstiri era qi aceea de a
primi numai mirturia ,ei dintre femei, Iar cind romanii au votat
voie de funcgie gi a pirisit ceL^tea. inglduinfa ilat6 vestalelor de a se cisitori, ea n-a primit.

Fdcindu-se astfel iardqi alegeti, a fost ales in chip strllucit con- Aga se spune ,in povestiri ci s-au intimplat aceste lucruri,

sul Valerius, primind risplata meritath" a simpatiei poporului. IX Pe Tarquinius, carepierdus'enid,ejdea d,e a mai bu'ne ,mina
Valerius, socotind ci 9i Vindiciu,s trebuie si se impirtbgeasci din pe putere prin trbdare, l-au primit etruscii cu multi bunivoingd gi
aceasti sirnpatie, a hotbrit, mai intii prin vot, ca Vindicius si fie
primul ceti;,ean libe,rt18 in Roma qi si poati vota in oricare trib va l-au pornit spre Roma cu o mare puterc. Pe romani i-au dus impo-
fi repattizat. Iar celorialgi libergi, mult timp mai tirziu Appius le-a
triva lui oonsulii ;i i-au agczat in rinduiali in locuri sfinte, dintre
dat dr,eptul de vot, spre a face p'e placul p'oporului.
care unul ,se nume$te pbduricea Arsia, iar celSlalt paji,gtea Vesicium.
Iar liberarea totalh a sclavilor pin5. astizi Ee nume$te Vindicta,
ln,cepind d,eci cele dou5. ogti sh se ia \a ha46,, Arruns, fiul lui
dupi numele lui Vindicius, aga cum sc s'pune.
Tarquinius, si Brutus, consulul, dind unul peste altul, nu intimpld-
VIII Dupi aceea, au dat voie romanilor si prade avutul regilor,
iar casa gi ingridirea le-au dirima.t ; partea cea mai frumoasi ,din tor, ci minali d'e urd ;i ,minie, au rriviiit cu caii unul ,spre celi.lalt,
cimpul lui Martetn, pe care o stip,inea Tarquinius, au hirizit-o qi Brutus ca spre un tiran qi du,sp6n al ,patri'ei, iar celilalt spre a
pe ea zeului Marte. Din intimplare, tocmai se ficuse seceriqul pe
scdpa de exil. Luindu-se la bitai'e, minaqi mai mult lde patimb d,ecit
a,oest loc qi snopii stit€au incd acolo. Roman'ii, s,ocotind cA nu €6t€ de judecat5, nu s-au mai crugat si s-au ucis unul pe altul. Dindu-se

legiuit sd bati griul, nici sd se foloseasci de el, deoarece era hdt|- ac€asti primi bitilie cu atita stri;nicie, bdtiira celor doui o$ti n-a
zilt zeului, au 'dat fuga ,$i, luind snopii, i-au aruncat in riu. Tiind ei avut un sfir;it mai blincl, ci. dupi ce au pricinuit ;i au suferit fie-
care la fel pagub,e, o$tile s-au desprins una ,Je alta din pricina unei

furtuni.

252 PLTJTARH ? POPLICOLA 253

Valerius era astfel in incurcdturiL, negtiind sfirgitui luptei pi { prim gi apoi un al doilea coleg, iar el, ziceau romanii, str'ingind in
mina sa toate put€rile, nu este moqtenitorul consulatului lui Brutus,
vizind ci soldalii sint descuraiafi cind se uitau la tovardqii lor de ir c.ar€ nu i se cuvine nicidecum, ci al tiraniei 'lui Tarquinius.
lupti ucipi, dar erau indiriili cind vedeau rnorfii duqmanilor,
inir-atit de nehotir,it gi de asemindtot era micelul pentru cele doui i, Ietr-adevi.r, de ce €ste nevoie si laude cu vorbe pe Brutus, iar
tl cu fapta si imite pe Tarquinius" cobo'r'ind in'so;it de toate fasciile
oqti, din pricina celor cdzugi. Totugi, fiecare, vdzindu-qi de aproape rl ;i de toate securile din casa sa car€ cste mai mare decit aceea de
dezastrul, igi intirea mai rnult convingerea degraLri care l-a de,spuiaf pe t€ge ? lntr-adevir, Valerius locuia intr-o casi
ci sint mai I prea mireafS, aqe:,atb pe colina Velia 26, car€ avea vedere peste
infrinli decit victoriogi, 'mai ales ci ou cuno$teau, ci presupuneau
.
dezastrul dugmanilor. For gi, de pe ,indlgimea pe care era se vodea totul, dar la
$ se ajungea cu gr€u gi cu mari sfo^rlegzirai t6d,inafar5, astfel ci,
Venind deci noaptea, o noapte cum este firesc si fie pentru o sare atunci
oaste car€ suferise astfel de pierderi, iar cele doui tabere fiind {
cufuntdate in tdcere, se zice ci deodati $-a cutremurat piduricea qi cind coibora el, alaiul era zbrit din toate p64ile gi pirea ci este
t
din ea a izb,ucnit un glas puternic, care ,spunea ci in lupti au pierit escorta care insofea pe rege,
cu unul mai mulqi etrusci dec'it romani. Glasul era desigur divin'
deoarece, indati dupi ce s-a auzit, romanii au pornit si cinte mar- El a aritat insi cit de bine erste c"1, atunci cind degii o funclie
qul de lupti cu glas tare 9i cu un mare c'xai, iar etruscii, cuprinqi
mare qi cind ai pe mini ,treburi de seamd, si ai urechi care sd

asculte .mai degrabi. indrd*neala gi cuvintele adevirate tdecit lin-

iiind a" irici qi tare ,tulburaqi, au fugit din tabiri 9i cei mai mulf gugirea"
s.au r5,ma;i in tabbr6', ceva tnai
rispindit c,are incotro. Iar pe cei Intr-adevir, auzind el pe prietenii sii spunindu-i ci poporul
pufin de cinci mii, venind romanii i-au prins ;i au pridat tabira
lor, iar apoi, ficindu-se numiri,toar€a morfilor, s:au g6'sit unspre- socote$te €e purtar€a lui e gregiti, nu s-a a'mbigionat, nici nu s-a
zece mii irei sute de etru'sci ,qi tot atigia romani, mai puiin unul'
Se spune ci aceasti lupti s-a dat in aiunul calendelor lui mar'tie'r' miniat, ci, adun'ind rerpede mai mul i megteri, inci in timpul nop-
Peniru aceasti lzbirtdi,, \'alerius a intrat in triumf " in cetate pe un
car tras d'e patru cai, el afiinpdrilepiruimit uulnclospnescutlaccoalrem'isn-darbuu5ciumraitt'edef' gii a dilrimat gi desfiingat casa pini in temelie, incit a dota zi,
oamenii vizinrd dirimdturile gi adunindu-se in numir mare, le-a
aceaste cinste. Ace.st fapt pldrut i s-au minunat de mdrinirnia lui Poplicola, dar erau mihnili
firi sd trezeasctr ura sau invidia, cum zic unii, cici, altfel, aceasti gi le pi,rea riu de casi, care eta at)t de ,mare gi frumoasi qi care,
cin,ste n-ar fi trezit atita zel qi ambiiie, d'urind atit de mul;i ani' fireqte, intocmai ca un om, piere din pricina urii nedrepte, iar con-
Romanii au primit cu mulgumire gi cinste, impodobindu-l, p-e
duc5torul lor locuiegte firi cdmin, pe la al1ii.

lntr-adevd,r, pe Va,lerius l-au gizduit prietenii pini cin'd poponul
i-a diruit un loc qi i-a ridicat o alti casi mai micd decit cea dina-

co,legul lui Valerius, cind a fost adus la Roma qi inmormintat 23' inte, unde este acum templul care se nume$te Yicapota2T.
Consulul a rostit i o laudi de inmorm'intare2a, care a pldcut atit
de mult gi a avut un a$a 'de mare farmec. incit de 'atunci existi Vrind deci Valerius si se facd, nu numai pe sine, ci ;i con'du-
obic,eiul ca, la m,oartea oamenilor cu vazb qi cumsecade' cei mai cerea la indemina qi pe placul poporului, in loc de in'fricoqitoare
buni cetileni rse pronunte laude tde inmormintare. Se zice cd acea
laudi de inmormintare a fost mai veche chiar decit laudele la cum era mai inainte, a luat secutile din fascii, qi inseqi fasciile, cind
inm.ormintbrile grecegti, daci nu cumva gi acest obicei a fost inte- se ducea in adunarea poporului, le ldaa gi le punea in [aSa poporu-
meiat de Solon, duph cum istorise$t'e retorul Anaximen'es 25.
lui. dind astfel chip unei mari fapte de'rnocratice. Aidoma lucrul
X Dar romanii erau miniali impotriva lui Valerius qi-l atacau
acesta il respecti pini astdai consulii. Poporul nu pi-a dat seama ci
mai ale,s p€ntru aceea ci Brutus, p€ care poporul il socotea tatdl Valerius nu se umilea 'pe sine, cum credeau ei, ci, prin aceasti
cump6tare, indepirta qi tiia din ridicini orice uri, dar lui iqi
libertilii, n-a gb,sit de cuviinld si conduci singur, ci gi-a luat u{t ciqtiga o atit de mare putere cit se pirea ci pierde din drepturile
sale, rdeoarece poporul i se supunea de buni voie. De aceea i-au
dat gi numele de Poplicola, c:re inseamnd : ,,cel care cinsteqte

26tt PI-UTARH POPLICOL,A 255

poporul". Acest renume a avut mai mare fainrd decit num,ele mai care nu scapi nevizut rs5. puni mina pe p,ucere, luind-o cu judecarea
vinovatului inaintea jucl,ec5.qii, pe care ar putea s-o suprime in,sci-
vmhi al luiq 6i de ,el ne vom folosi 6i noi in istorisirea restului unarea tiraniei, legea dd putintd s-o facb oricin,e poate inainte de

viegii lui. a fi inscdunatd tirania.
Poplicola a fost ldudat s,i pentru legea cu privire la vistieria
XI Astfel, el a ingiduit sd se prezinte la consulat oricinq vrea.
publicS. Astfel, deoarece trebuia ca cetdtenii si dea bani pentru
Dar, inainte de alegerea colegului [de consulat], n,egtiind cine va fizboidin prcpria lor averes3,iar eI nu voia c,a,el insu$i sau pe prie-
fi ales pi tem'indu-se de opoziqi,e, <latoriti urii gi nepriceperii, in cele tenii sii s6-i chiverniseasc6, 'dar nici ,.si transporte banii publici
intr-o casi parti'cularl, a hfulzit drept vistierie templul lui Satur-
mai frumoase qi mai mari acgiuni politice ale sale a prooedat ca un n'us 34, de carc s'e folosesc mereu pini astdzi. !i a dat poporului
ingiduinga si se al,eagi cloi quaestori 35 .dintre aei tin.eri, gi au fost
monarh. alegi, cei dintii quaestori, Publiu,s Veturius qr Minucius Marcus, 9i
s-au striris mulqi bani. Astf,el, s-au scris in regi'stre o suti tr€iz€rci
Intr-adevdr, mai intii a completat $enatul "u. care avea puqini de mii de sestcrqi 36, fiind vdrsagi qi banii carc reveneau copiilor

mem'bri, ci'ci unii fu,seseri uciqi mai inainte de Tarquinius, iar alEii . orfani ,pi femeilor viduve u7.

de curin.d in luptd. S,e zice ci cei inscriqi de el in rs'enat au fost in Punlnd el la cale aceste chiv,erniseli, ;i-a ales un coleg, pe
Lucretius, tatXl l-,ucrefici, cdruia, fiind mai bdtrin, Poplicola, p6ri-
numbr d'e ,o suti qi ,saizeci qi patru. Dup[ a'ceea a scris legi, dintre sind rindul de condu,cere, i-a dat aqa-zisele fascii, iar acest Eemn
cate cel mai mult a intfuit pu,terea poporului ac€,ea care prevedea d,e cinstire dat aelor mai bdtrini a rdmas neschimbat pini in zilele
ca cei 'osin'diji e consuli si poati cere s[ faci apel la popor 2e. A
doua era aceea c r,e porunce,a uciderea celot carc vor punc mina pe floastf,e-

vreo func;ie neddruiti de popor. A treia ef,a ace'ea care venea in $i rdupi ce, citeva zile rnal tirziu, a murit Lucretiu,s, flaindu-se

r ajutotul ,sir,acilor, pe car'e i-a scutit de impozite gi i-a ficut 'sd oe alegeri, a fost ales iarigi Marous Horatius, funcgion,ind consul
apuce cu mai multi tragere de inimi de megteguguri. Iar legea
impreunS" cu Poplicola in restul anuiui.
scrisi imp'otriva celor care nu 6'e vor supune consulilor n-a perut
'mdeailomcumlt adiepupgoipnopr ocp{euclaitrdi,ecci,odnid,runcpiototrri.vhI,ntar-apddevndtr,cicae,psete-dsecarpissii ' XIII Pornind insi Tarquinius ai doilea rdzboi imp,otriva romani-

a ,neascultirii, Poplicola a orinduit cinci boi qi doui oi. Iar pregul '1or in Etruria33,,se zice ce \\-a ar|Iat un mare sem,n, dupi cum
unei oi era ide zeoe oboli 30, iar al unui rbou de 'o sut5, deoarece
rcmanii nu se fol,oseau atun,ci mult de bani, ci ficeau rsocotelile in !rmea26 ?

-f,.apete de vite mari qi .mici. 3r Dom,nind in'ci Tarquinius gi jinind templul lui Jupiter Capito-

-:: De aceea ;i veniturile, pinil astdzi,'le numesc dupi numele tur- linul incd neterminat, fie ci se luas,e dupi vr€o prezicere, fie ci el
melar, peculias2, iar pe cele mai v,echi
bou sau o oaie ,sau un porc. De altfel, q'mi conoepdiielosrelevdd,didsecauulpntautme€ul'en avea vreun Lanumit scop, a 'dat in grlja unor m'egletugari etrusci din

'cdaeprSeuleillciuasp,rasea,uiaBrubpuolrccuris sau Caprarius i Porcius, cdci ei numesc Veii 3s, ca rsi-l ducb 1a bun ,sfir$it, un €ar inceput a fi plSmddit din
porci.
argild, si nu dupi mult timp 'a cdzut de la domnie.
- XII Find el un iegiuitor atit de p,opular gi atit de cumpitat in Iar megtegugarii etrusci, pu,ninld i'n cuptor carul cu ,patru cai

aceste privinl'e, a mirit. cu .toati aceasti cumpdtare, unele ped€psa. modelat 'din argili, argila n-a suferit ceea se rse cade si sufere
Astfel, a scris ,o lege care ingi'duie uciderea filfi, iudecatl, a aceluia
care ar voi si insciuneze tirania, iar pe uciga; il elibera de crima pdmintul in foc, anume se ,se stringe gi s5. se indese, ci a eirit gi sra
omuciderii, daci aducea tdovezile nelegiuirii celui ucis. $i d,eoarece umflat, invirtoqindu-s,e qi intirindu-se, qi s-a merit atit de rnult.
'nu este cu putin,fi ca cel care s€ apuca de astlel de lucruri se scape i,ncit cu greu a ,putut fi scoasd din cuptor, qi abia dupd ce me$terii
:nc,r/dzut de nimeni, dar pe de alti parte, fiind cu putin(E ca cel
au desfdcut acoperigul cuptorului qi i-au scos laturile.

256 PLUTARH

POPLICOLA 25'.1

Socoti'nd deci prezichto,rii ci faptul este o aritare zeiascb a li,niqte, a indeplinit toate cele de cuviingi qi a pus mina pe uqile
h"oi t"iript ustdenriiua'lcdeeloararocmaarneiloarv,eradeuqiinil templului, 6;a cum este obiceiul, pronun{ind legiuitele cuvinte
norocului'o stipinire carul, pentru sfinfire. Dar fratele lui Poplicola, Marcu's, care stitea de
veien;ii au cereau, gi le-a,u mult la uqi gi agtepta aceaste clipi, a zis : ,,Con.sule, fiul tiu a
rispuns ci lucrul se euvine Tarquiniilor, iar nu celor care i-au murit, bolnav, in tabhrd". Aceste vo,rbe au supdrat pe tofi cei care
Ie-au auzit, dar Horatius, fdrd sd se tulbur€, a zis : ,,Aruncagi,
izgonit p,e Tarquinii. deci, unde vrefi mortul, cdci eu nu mi jelesc" qi a continuat c€re-

Citeva zile mai tirziu, Ia ei s-au pus la cale intreceri de curse monia ,sfingirii. Dar vestea nu era adevirati, ci o plismuise Marcus,

de cai. Intrecerea a prilejuit spectacolul gi ardoarea obiqnuiti. Vizi- socotind ci va putea opri pe Horatius de Ia sfirngire. Deci, Horatius
a fost un om minunat prin cumpitul siu, fie c[ intr-o clipi i-a
tiul carului invingitor a ,scos c,arul din hipodrom, incet, purtind dat repede Eeama de in$eliciune, fie ci a erezut vestea, dar a r5mas

cunufla de invingdtor pe cap, dar caii, speriindu.se ffuit de nici un neclintit.

motiv vddit, p,rintr-o voinqd zeiascd sau din intimplare, au pornit cu

toate iufeala cbtre c.etatea romanilor cu vizitiu ou tot, care nu

putea ni€i sd-i firnd in friu, nici s6-i potoleasci, ci era tirit de ei in
vitez,b, pinb cind, ajungind la Capito'liu, l-au aruncat la poafia care

se nume'$te 6cum Ratumena. Petrecindu-se aceastd intimplare, XV Se pare ci qi in ccca ce priveqte cel de-al doilea templu al

avergieilni;imi esq-ateuril'omr.inunat ;i, temindu-se, au hntirit si dea car,ul de lui Jupiter s-a intimplat la fel cu sfinlirea. Lnu-adevhr, pri,mul tem-
plu, dupi cum sia spus, l-a zidit Tarquinius qi l-a sfin4it Horatiu,s,
XIV Tarquinius [Pri,s,ous], fiul lui Demaratus, pe cind se riz-
fiind apoi distrus in timpul rizboaielor civile a3. Iar pe cel de"al
boia cu sabinii, fdgdduise ci va ridica te,mplul lui Jupiter Capi-
doilea l-a ridicat Sylla ", dar 'la sfingire .a fost scris pe frontispiciu
tolinul, dar I-a clidit Tarquinius Superbus, fiul sau nepotul celui numele lui Catulus 45, cici Sylla murise. Dar ;i acest t€mplu a fost
distrus in timpul in,surecqiei milit.are a lui Vitellius, iar Vespasianus
care a fdcut luruinfa. Dar n-a apucat s5-l dedice, ci pugin mai avea a ri'dicat un al treilea templu, ducindu-i zidirea <lin temelie pini la
terminat, cind a cizut Tarquinius de la domnie. terminare, avind, fa16 de celelalte, norocul cb. |-a viz'tt terminat,
pini si fie dar nu l-a vizut distrus, pu;in mai tirzil, ci a intrecut pe Sylla,

Cind deci is-a terminat 9i i-a dat impodobirea cuvenitS, Popli- intrucit Sylla a rnurit inainte de sfingirea templului, iar Vespasianus
cola avea ambigia ,sd-l sfinfeasci el. Dar mulgi dintre cetalonii cu
trec€re il pizmuiau qi nu-l puteau suferi, nu atit pentru cinstirile pe i,nainte dc tdistrugerea lui. lntr-acl.evhr, o dati cu moartea lui Ves-
care le dobindise, curn se cuvenea, ca legiuitor gi conrducitor de pasian,us, a ars pi Capitoliul. Iar al patrulea templu a lui Jupiter a
fost terminat qi sfinlit de Domitianus, acesta care ,s,e vede astizi.
olti : cit socoteau cd aceasti cinste, care se €uven€a altuia, nu
trebuie si i se dea lui qi ciutau ,sd-l induplece pe Horatius qil Se spune ci Tarquinius a cheltuit pentru temelii patruzeci d'e
aiilau si se impotriveasci sfinlirii templului. Fiind deci nevoit mii de librc a6 de atgint, dar ,aurdria templului din zilele noasfre
Poplicola si se ducb ,lntr-o expedilie, poporul a hotirit prin vot ca care se ridici la mai bin,e de douisprezece mii de talangi n-ar fi

Horatius sh facd sfinqirea templului gi l-au urcat pe Capitoliu, soco. putut-o pldti nici averea celui mai bogat cetigean din Roma. Coloa-
tind cb n-ar putea ,si-l infringi pe Poplicola, dach el ar fi de tagit.
Unii autori ,spun cb consulii au aruncat zarul qi lui Poplicola i-a nele au fost tiiate din marmuri de Pentelicos 47, {iind minunat
cdzut, fd,rE, voia lui, si se duci la oaste, iar lui Horatius si sfin- potrivite la grosime fali de inilgime, c6,ci le-am vbzut l.a Atena.
;ea,scd el templul. Dalla Ro,ma, fiind iarS;i cioci'nite Ei lustruite, n-au ciqtigat in ele*
Dar existd putinfd de a ne face o idee despre felul c,um s-au
gangh cit au pierdut irn simetrie, pirin'd subjiri qi pip,ernicite. CeI
p€trecut faptele, dupi cele ce s-au inti'mplat la ,sfinjire. Ei bine, la
idele lui septembrient, care cad la luna plin6 a lui Metageitnionn2, €are Lse minuneazi d'cci de ,scumpitatea podoabelor Capitoliului,
a.duninrdu-se cu totrii pe Capitoliu, Horatius, dupl ce s-a ficut dacb ar Ii vl,zut un singur porticaB, sau ,sala de judecatd, sau baia,

sau apartamentul unei concubine in palatul lui f)omitianus, urmi-

258 pt,l,!'l -ARH POPLICOLA 259

toarele cuvinte, despre care se spune ci le-a zis Epicharmo-s ae citre Imtirnpl.indu-i:s,e acelaqi lucru gi lui Lucretius, ool€rgul 6eu, o
descuraiare s-a abitut asupra romanilor gi au inceput si se salveze
un om picrdut : luind-o la fugi spre cetate. Dar dugm,anii nipustindu-se cu furie
pe podul d'e lcmn 5', Roma a fost in primeidie de a fi luati cu
Tu nu iubeqti oamenii, ci tarla. Dar, cel dintii Horatius Cocles si alituri d'e el doi )dintre cei
Egti bolnav, te bucuri cd dai, mai cu vaz\, bdrbagi, Herminius si Latcius, s-au ridicat impotriva

ar fi fost ,rninat sE le spuni el c6tre Dornitianus cam in felul dusmanilor pe podul de'lemn. Iar Horatiu,s a dobindit porecla de
Cocies, deoarece a pier'dut un ochi in rd,zboi, iar dupi cum spun
urmdtor : altii din pricina tepirii nasului, carc atit de mult se te,gise, incit

Tu nu eqti nici evlavios, nici mindru ; nirnic nu mai despir,tea ochii, iar sprincenele s.e impreunau, poporul

Eqti bolnav ; tu te bucuri ci zideqti intocmai ca Midas 50 voind si.-l num,easci Ciclop, dar limba lunecindu-i, l-a numit
Care voia ca totul sd fie din aur gi pietre scumpe
Cocles 53.
Acestea fie, deci, zise in aoeastd. privinfi.
Cocles, impotrivinrdu-se deci in faga pod,ului, a {inut piept dup-
XVI Iar Tarquinius - dupi marca tritilie in care a pierdut qi manilor pini oind oamenii sii au ddrimat in spatele sdu podul de
pe fiul siu care s-a luptat singur cu Bnrtus -. s-a rcfugiat la Clu- lemn. Apoi el. aruncindu-se cu armele in riu, a pornit inot qi a
sium, la Lars Porsen,na, unul dintre regii italici, c:rre avea gi cea ajuns la cc151a1t mal, fiind lovit in coapsi de o lance €trusci.
mai mare putere gi care pire.a ci este si cumsecade qi ambigios,
cerindu-i s5-i vini in ajutor, iar eI i-l- figXrCLrit ch-i va r,.eni. Poplicola, minunindu-,se de vitejia lui, a poruncit ca toli romanii

$i mai intii Lars Por'senna a trimis soli ia Roma ca ,si ceari sd-i aduci bani cit ,cheltuia fiecare cu hrana pe o zt, apoi [si-i dea]

romanilor se reintroneze p'e Tarquinius, tlar cum romenii nu s-au pdmint cit ar putea el si inconjoare cu plugul intr-o zi. Pe lingi
asta, i-au mai ndicat si o statuie de bronz i,n te,mplul lui Vul-
supus, iar Porsenna, declarindu-le rizboi qi spunindu-le i tirnpul
gi locul in care avea si ndvdleascS, a pornit sp.re ci ,cu multi oaste. canus ut, voind sb mingiie, cu ac€asti cinstire, ;chiopitatul pe care

Poplicola a fo,st ales consul a doua oari, deqi nu era. la Roma, iar il cipitase Horatius Cocle's din pricina rinii sale din coapsS.
cu Cl a mai fost ales qi 'Iitus Lu,cretius.
XVII Impresurind deci Porsenna cetaiea, qi foametea a pus ste-
lntorcindu-se deci Poplicola 1a Rotna qi avind mai intii ambigia ;i o alti oa.ste etrusc6, cu de la
si-l intreaci p'e Porseflna in mirinimi.e, a inceput s:i puni temeliil,e pinire 'pe rorn,ani sine putere, a
cetdgii Sigliuria 51, cind Porsen,na €ra aproape. $i ziclind cetatea cu ginutul 1or. Popli,cola, fii,nC consul a treia oar6, a,socotit
mari cheltuieli, a trimis acolo 7oo colonigti ca sd arate ci va niviiit in
in,frunta uior $i ftarl teamb, rdzboiul.
si se im,ootriveasci lui Porselna stind lini;tit gi pizind cetatea, dar
Totu;i, fdcindu-s'e o scurti invdl,mfueal5 la zidurile ,ceti1ii, stri- iinpotriva noii qti a etruscil,or a pornit la lupti
iile au fost izgonite de pe zid de citre Porsenna gi, fugind, rrau a pus-.o pe fugi qi a. ucis cinci mii dintr,e ei. gi 'incepi'nd bdtLlia,
gata c,^ sb atducl pe dugrmani cu ci in cctate.
Iar povestea lui Mucius se istoriseite de mulji in chip deosebit,
Dar Poplicola le-a lu,at-o inaint,e, sirin.du-ie in aiutor la po4ile dar tre'buie s-o spun€m qi noi aga cum se crede mai indeobgte ci

cetifii $i, pornin.d bitilia la riu, a inccput si isc inpotriveasci cu s-a i,ntirnplaf.
oastea sa dugmanilor care impingeau cu toati pllterea, pini cind,
cFnind din prici,na rdnilor primite viteie;re, a fost scos p,e targe Mucius era un birbat destoinic'pentru orice fapte de ispravi, dar

din ,lupti. mai aies e,ra foarte bun in rdzboi. Punind el la cale sd ucidi pe

Porsenna, a intret in tab/ara dug,maniior imbrdcat cu o hain.6 €trusc[

;i vorbinci lirnba etrusci. lnvirtindu-se deci in iurul triibunei pe care

Eedea regele erusc, dar necunoscindu-l bine qi temindu-se sd intre e

ca(e €Ete, a s€os rpumnalul 6i l-a ucis p€ cel care a crezut e-l ci este

regele dintre cei e"ere ;ede.au cu regele pe tribuni,

260 PLUTAR}J POPLICOLA 261

Fiind indatd prins, a inceput si fie intrebat. $i fiind adu,sd acolo XIX Implinindu-se aceste invoieli qi Por,senna lS,sind slo'bozi pe
o cdluie cu foc, cici Porsenna era gata si aduci jertfi, Mucius, ostaticii de rkzboi, pentru ce av€a incr€d€re in romani, focioarele
inti,nzin'd mina dreapti deasupra focului, in timp ce carnea ii ardea romane au coiborit si se scalde pe acolo pe un'd€ malul ca un corn
el stdtea nemigcat in fap. lui Porsenna, privindu-l cu fa;a linigtiti
qi ne,miqcati, pini cind regeJe, minunindu-se de tb.ria lui, l-a idsat de luni, cuprinzind apa riului, fdcea ca valurile si fie pa;nice qi
liber qi, intinzindu-i pumnalul de pe tribuni i l-a rcstituit, iar
Mucius intinzind mina stingi l-a primit. $i din aceasti pricind se liniqtite. $i nevizind ele nici o straiS pe acolo 9i nici un alt om decit
spune c[ Mucius a primit porecla de Scaevola, care ins,eamnd ,,stin-
gaci". Iar Mucius a spus ci invingind frica de Porsenna, a fost totugi cei care pluteau, au pornit si inoate cdtre firul apei qi citre viltorile
invins de mdrinimia lui qi de dragul acestei mdrinimii ii destiinuie adinci. Unii spun ce una dintre ele, numitd Cloeli,a, a tr€cut riul
ceea ce nu i-ar fi destiinuit dach ar fi fiost supus la ,sili : ,,Trei sute cdlarc, indemnind pe celel,alte care inotau qi incuraiindule' $i
cind, scdpind cu bine, au ajuns la Poplicola, el nu s-a minunat de
de romani, a zts eI, avind acelagi gind ca ,mine, se in'rirtesc incoace
gi incolo in tabdra ta, agteptind clipa prielnicS. Iar eu dacd am cdzut isprava 1or, qi nici nu i-a pl6cut, ci s-a miniat socotiild ce Porsenna
va crede ci s-a incilcat invoialzr, iar indrdzneala fecioatelor va da
la sorgi gi m-am apucat de treabi, nu mi minii cd n-am putut ucide
pe un o/m cumsecade gi cdruia ii sti bine si fie mai ,degrabi prieten p,rilej si se spuni ci este o faptd r€a a romanilor. De aoe'ea, punin-

decit dugman romanilor". du-le sub paze, le-a trimis iard,gi la Porsenn,a.
Auzind acest€ vorb€, Porsenna le-a crezut gi inclini cu mai multi
Dar Tarquiniu,s gi ai lui, afiind de toate ac'estea, qi pindind p'e
plScere spre sparg€rea gilcevei, nu atit, dupi cum socot €u, ci se cei care duceau pe tineri pe cind tr€ceau riul, i-a atacat fiind mai
tem€a de oei trei sute de romani, cit era incintat qi ,se minuna de numeroqi, iar tinerii apdrindu-se, Valeria fiica lui Poplicola, pornind

insuflegirea gi viteiia romanilor. prin miilocul celor care erau inclegtaqi in ;bdtaie, a fugit la Porsenna,

In timp ce.toti l-au numit pe ac6st bdrbat Mucius gi Scaevola, qi trei sclavi fugind cu ea au scdpat o de la pieire.
Athenodoros fiul lui Sandon, intr-o lucrare dedicati Octaviei, sora $i in timp (€ celelalt€ fete se avintau in primeidie in miilocul
lui Augustus, spun€ c5 s-a numit gi Postumus. pceetlor€rca€caau,rele's-eabsidteriat ur,,epAdrdruenisn, fiul lui Porsena, a{lind de c€le ce s€
pe fugi pe duqmani,
XVIiI Iar Poplicola insugi socotind ci Porsen,na nu este un alutor qi punind

dugman reu, pe atita cit este vrednic si fie prieten gi aliat Romei, nu a sc5,pat pe romani de ei.
s-a dat inapoi ca ,si se judece cu Tarquiniu,s, fiindule el judecitor,
Iar cind Porsenna a vbzut fecioarele, a rintrebat care dintre ele
ci il indemn.a pe Tarquini,us qi-l poftea adesea la judecatd, spu- cine a lndemnat pe celelalte. Auzind el numele
nindu-i cd o sd-l dovedeasci a fi cel rmai riu om qi care pe drept a inceput fapta 9i cu blindep,qi bucurie i, poruncind si i se aduci
a fost desrpuiat de do,mnie. Dar a rdspuns Tarquinius cu mare Cloeliei, a privit-o
nrinie cd n,u.gi va lua p,e nimeni fudecdtor qi cu atit mai unul din caii regelui, qi si fie frumo,s impodobit, i l-a dat ei in dar'
Aceastd mirturie 'o aduc cei care zic ci numai Cloelia a tr'e'cut
pugin pe Porsenna care, deqi aliat, l-a pbrdsit. Porsenna s-a supdrat riul cu calul. Dar algii spun ci nu pentru asta i s-a diruit calul, ci

qi qi-a mutat gindul 9i, fiind rugat in acelagi timp de biiatul siu pentru cA etruscul a cinstit curajul ei.

Arrun,s, care intervenea cu m,ult zel pentru rom,ani, a incetat riztroiul Cei care vin pe Via Sacra 55 rspre Palatin vid ri'dicindu-se sta-
cu eondiqia ca romanii sd pirdseasci pimintul €trusc pe carc-l pr6,- tuia ei €€vestri, de'spre car€ unii spun ci nu €ste a Cloeliei, ci a

daseri pi si dea inapoi pri:zonierii, primind ;i ei pe ai lor. Pentru Valeriei.

intdeplinirea ac€stor invoieli, au dat ostatici ro tineri patricieni 6i io Iar Porisenna, irnpicindu-se cu romanii , a atetat cetefii strilucite
fecioare, printre care era gi Valeria, fiica lui Poplicola. mirinimie qi poruncind etruscilor sb-gi ia numai armele Ei altceva

nimic ai si lase tabira plini de griu qi tot fel'ul de lucruri, le-a pre-
dat romanilor. De ace,ea, Ei in vremea noastri cei care vind bunuri

publice, mai i,ntii crainicul spune ci sint lucrurile lui Porsenna,

pdstr,in'du-i-se drept recunogtinfi o cin'stire ve$nici prin aceasti amin-

262 PLLTTARFi POPLICOLA 263

tir€. Statuia lui de ;bronz se inalq6 lingi senat, simpli ;i b;l.rrin.asci se bem'ea ci ,nu fie dat jud'ecbgii qi tde aceea, sttingind in iurul siu
in felul cum este lucr,ati. putere mare din mulgi prieteni gi rude, care ,si-l ap€r€, 8:2 tidicat
impotriva dugrnanilor sbi. $i ac'easta a fost o aminare a rizboiului
XX D,upi aceea, ndvilind sabinii in ginutui rotn.ur' a fosc ales gi o zibo.rire pentru sabini.
Poplicola deci, dindu-qi silinqa nu 'numai si' afle aceste lucruri'
con,sul Marcus valerius, fratele lui Poplicoia, qi posturnius Tubertus. ci sd aqige qi mai tare gi si ajure si rspor'eas'ci riscoala, avind niqte
Fiind puse la. cale cele mai de seami treburi dupi sfatul gi in pre- prieteni cu,msecade, i-a trimis la Clausu's si-i spuni aqa : ,,Pop1ico1a
c6, tu, care eqti un om cumse'cade 9i dtept, nu
zenga lui Poplicola, Marcus a ie;it invingitor in cloui *oi; Uagtii. socotegte rtrieub,uic'ehi-asti
dintre care in a doua a ucis r3.ooo d,e dauqmani, filrb # piarcli un impotr'iva concetiq,enilor tii, f6'cindu-1e vreun
singur roman.Iar, pe lingi triumf, a mai prirnit in rdar riclicarea te ap'eri via;a pirisind
sluodnreiisescae'sdedeespcsehcihdPiedaadluautipqn,eilceautiucnnhc'eaiiftai,nirabiu1,,anatsrrutha,ttiunniduumi.aa$sitifceianl,satcimaacpese€came nauugdilefed,mccauastr-e,oe- va primi qi in
daci eqti nedreptdfit de ecia. rDeatreduarc;rbscv,rePio'psil-icgoi slacatpei
cinstire, cd el are totdeauna ceva cle luat clin public. c,eLatea qi fugind de cei
Se srpune cd .mai inainte toate c:rsclc grece;ti avcau ugile ficute numele poporului gi al siu, afa cum se 'cuvine potrivit cu virtut'ea ta

inacestfel.Se iau dupi c,omici cind oamenii sprin a5a, pentru ci gi cu strdlucirca romanilor". a'cest'e vo|b'e i
comicii bat gi fac zgomot pe dinduntru la uqile 1or, cind vcr s6 iasi afla' Chemind
afar|56, pentfu ca si dee dc ;tirr: ceicr cere tf,cc pe <1rum qi si nu-i L,ui Clausus, cate a chibzuit $i 'cercetat indeiung,
'ppebrpurtiemteaniiipr,essiiu, siadre'eciitlaprriminediu'dlia1oinr, car'e el se pe al ii mu11i,
prindd cu ca,naturil,e ugii ,pe uliga strimr5. slau
deci 'convingincl

uu ririicui ca la 5 ooo de familii cu femei 9i copii - cele mai linigtite,
mai cuviincioase qi mai - 9i l'e-a adus la Roma,
cumsecade in timp

ce Popli,cola ii aqtepta gi i-a primit cu toati dragostea 9i avintul,
XXI ln anul urmitor, iarigi a fost alcs consul poplicola, a p.atra dindulle toate ccle de cuviinqi' Cici indati a in'cetd'genit a'oeste
familii, qi a diruit fie'cireia doui plethre 5e de pimint lingi riul
oard, qi eruu fiori de thzboi, cici rsabinii ;i latinii se ridicaseri. $i, Anio 60, iar lui Clausu,s i-a idiruit z5 de plethre 9i l-a inscris in s'enat,
in acelagi ti,mp, o stipinite pe cetate. .Astfel, toate fdcindu-i acest in,ceput in politicd. Iar Clausus, folosindu-se de
pa,coste a pus
csnfeyiitbmceiivleliaunilneer5ai'ncTtan,r,r-eeaacdeenurircisaicncue.udraru.tjt,uceDnrdtecfeeiaidn,pc,seyed.teihincairianppaiocgtpeai lrfiecaicouillnualed,i ppdciludetiptataontbte9'iani9.,dsipnlfmuinanniibiunnIlannc'idilr;udt;rerliil;jeocrl,i,:
aoeaste cinstire, s-a urcat, cu multi judc'cati, la prirnul rang qi a
avut o mare trec'ere gi dupi e1 a lisat in Rcma 'distinsul neam al

Claudiilor.

mai bune.in divinitate, s-a indr,eptat spre prirnej"Ji rlc cat,e i" XXII Iar -pcelusrra,ubrin, i,nucair-eauselispaottocliosenrddu'pcirtionriiplleincgaruegaitocfei lorsra care
la oameni. Cd,ci mare se pireau ogtimea ,stea
;i ddicarea du;in"a"nniclouru. l-au insogit p"
Era rdeci la sabini un bdrbat iiumit Appius Clausus, om i cu
trecere m,are, d,atoriti avcrii ,saie, dar si cu mu1ti. vazi datoriti ,cliuinnidqiutIgir'i^ari'ig'diie.drurfaaqgmg6ia,,nav,niicucebmereaincd,seui.-nsi euimpcpubiteuCdsielcaeuss[su-iisc'pvoeandv'deinupgcs5eeaslsaci i bun sfirqit'
c_urajului,siu in lupte, ;i care ,era i' fruntea celorlalgi, mai ales faci atunci
icsdndca,zsitpouuartgitt,ibpsarifaadnidmdu.eappii,tSzgmvceiur,aetsvuic,igdniiaitcureqelidascrterchiepq,ntlriiicpdisericieicinicinndutiuvimi-cnsepteultolruiirmioc"apsamdcur,t.eerDin-vlialaoprrlizrnmirzincabuiroiiea,iuluclnui-eiaa,l pe romani

'penPtrourbnaintiiodceucriileculaoacsatree rs'uPun pe sabini. tabdtalingh Fidenaeor'
m;lti,'gi-uu ng.rnt

vcpaaarte,rsi,apseoirsnippunusectealaurev.aipee.roApmlafalcinnuidlloproep6lopcrr,uleeluaia, cgicnistdtreionndcauu,v;tiiinn$imeeoacmlrcqciiniaveinaluci€lru.scetee, n$iniivSaloglceeuazrisni ,dacic'dnouopmeuriaiteimcdiri'e, dcp'iegidivouastrasi qo,9lidiiacngutri-vocbbia,lis.rcriausnu5z,h€ptloaraaterdee',c.ai$nin'iailzniotesraeii Romei,

zilei

'sd
ddduse

cuvint ca atunci clnd se vor apropia de cetate s;i se retragd p€ntru
ca astfel sb atragi pe duqmani in cursi.
dugmanul cel,.r care voiau rizbniul, precum 5i ai cipeteniilor rle o6ti,
2l - Plutarh - Vieti paralele

264 PLLITART'I POPLICOLA 26-'

Poplicola aflind aaeasta rin aceeagi zi de Ia fugar:ii dr-iqmani, cinstca lui, un ,sfert de as u'. Iar ,femeile, sfituindu-,s,e intre el'e, ,s-au
repede s.a pregitit pentru toate ;i a orinduit oasfca pentr.u luptd. oernit un an intr'eg, o cernire de cinste 9i din inimi rpentru Popli,cola.

Astfel, Postumius Balbus, gin,erele lui, pornind clc ,cu scari ,.u Stoo A fost ing'ropat, de asemen,ea, dupi hotirirea. p'oporu'lui, iniuntrul
de ped'estragi, ocupase culmile ,colinelor in viile cdlora iniraseri in cetdgii, lingi aga-nu,mita Velia, iar intregului lui neam i s-a dat
ingiduinla s5. fie inmormintat in acest lo'c. Dar astizi nimeni din
ascunzi;uri ,sabinii i att€pta, iar colcgul sIu Lucrctiu,s, sylilrd cu neamul lui nu mai ,este in,mormintat in ilcest loc, ci cind rmoare
vreunul i se d'epune corpul a,ci gi cineva avind o torEi aprin,s6, o lasi
,sin'e pe cei ,mai sprinteni gi mai viteji so1da1i, erau rinduiqi sd ,atacc aci citv:- timp, apoi o ia, voind ,si arate cd, in fapt, riposatul ar,e
pe cdlirelii care vor veni dupi pradb, iar el, luind restul armatei, a ingiduinga de a fi inmormintat aci, 'dar cb r'enunfi Ia ac,eastd
inviluit pe du;mani. cinstire, iar rudele iau apoi pe riposat gi-l ingroapS, in alti parte.

$i, din intimplare, lSsindu-se o picli deasi la revdrsatul zorilor,
P'ostumius a pornit cu strigdt de ,pe indlgimc si ata,ce pe cei din
ascunzltoare, iar Lu,cretius a zvirlit orsupra c61ire9i1or duq,mani pe
cei car'e-i avea cu sine, i Poplicola s:a nipustit ,asupra taberei

duqman'e. Astfel, ,sabinii erau bitugi din toate pirgile 9i nimicigi, iar
pe ,sabinii car,e nici nu se mai impotriveau, ci fugeau, i-au u,cis de

in'dati romanii, astfel ci nidejdca 1or dc scdpare ic-a aclus pieirea.

Cdci liaca,re socotea ce rse vor ,salva ccilalti. Si nu 1e era gindul si
lupte qi si reziste pe loc, ci cei din tnbetl d.adea.r fuga la cei din
ascunziq, iar ,c,ei din ascunzifr-rri, pornind la cei din tabdrd, se intil-
neau cu fugeau;i ei
cred'eau ace$tia care gisi. gi aveau nevoie de ajutorul ,p,e carc

,ei ci-l vor

Faptul cd n-au fo,st ninqi,cigi toqi sabinii, ,ci chiat au .mai rdmas
cigiva, ,se dator,egte cetdEii Fiden a,e, care
cra aproape, ;i care a scd_
pat 1na-i ales pe acei ,c.are au fugit din tabhrd,cin;d a
ac,ea,sta fost
cuceriti. Iar cei care n-alr putut aiungc la Fidenae au fo,st nimiciti
sau au fost luali vii de citre cei care i-au prin,s.

XXIII Aceasti lzbindd, romanii, clegi in toate marile f.apte
aveau obiceiul si aducd ,slavd divinithgii, au so,cotit-o ,ci este faita
unui ,singur conducdtor de oaste. $i primul ,cuvint al osta;ilor care
luptaseri eta cb. Poplicola le ,predase pe duqmani ca si-i ucidd d,c
parcE ar,fi fo,st gchiopi 9i orbi gi cd doar nu-i legase. Iar popor,ul cu

prdzile qi pringii de fi,zboi 9i.a implinit pagubele suferite.

Poplicola, fiind primit in triumf ;i incredingind cetatea consulilor
care au urmat dupe e1, inrdatb a murit, impoclobindu-gi via4a a9a
cum 'dorosc oamenii : cu cele ,mai frumoas.e ;i rrrai mari lucruri. Iar
poporul, ca gi cind nu i-ar fi adu,s ,nici o cinstire ,cincJ ,era in vlagd,
ci ii rdmises,e dator cu toare cinstirile, a hotdrit prin vot si fie
inmormintat ,pe cheltuiala sbtului si fiecar,e cetilean si dea, in

2.3r

I'AIIALITLA INI'RE SOI'()N $l l)Ol'l'l(l()l'A 267

PARALELA INTR"E, SOLON SI POPLICOLA Ei bine, Poplicola nu numai ci nu s-n imbogitrit pr:in fapte- relc'
idianl;a.t;e.;ril"qieiirDaS;trc"*dhii.ii"en",ittrPueoittp^olvitcieot"le.ar.tar"a"aSiaumvotuilalntnidp,mpateeratnelricms9viioalmieiaia;dci'ior'\ibfscriuntiftmccleelocasaistis'ccdcial;)'cci.'zlsiiciccroaclrcllcam'f_-oallenloi-a--
seascl pini la sfirgitul vieqii.

I Existi ceva osebit in aceasti patalelS' 9i care nu s-a mai scinei trvIiiIm"aituaalrinalfuruaincd-eSersomotaloosfcednrla,pagSiilaidom. liopAndosedatofeabincli,tft-tiiuvonimtdaPuetosepepiqplricztoiotnlliavtdii,casid\,tarinpblelduunicptirPreueoaSpulnoifculooonnlmcaq..c.iDlcereaia'prrcat
acceptabilS pentru toqi 9i s-a folosit de multe
intilnit in nici o alt6 par:,leli, qi anume ci unul fdintre cei compa- f'cut-o cuviincioas[ ;i
r^Ei] a fost imitatottul, iar celblalt rnartorul ceiui cu care este rn u."rt chii, Poplicola a legiuit ca poporul
comparat. Astfel, phrerca pe care a exprimat-o Solon cdtre Cresus ffi 1;J; i"i s"r""- iar cei osindigi si poati face apel la popor,'
despre fericire, se potrivegie mai mult cu Poplicola decit cu Tellos. ti il"Xse magistrafii,
feficit" datoritd uiu ."ti 9i Sion fegiuise ca poporul si poati saopleolan,lad, aiurdepcebtocrei'l
Inti-adevir, ldineis;ptirtee,Tvelilrotsu,lipi e9icacroepl-iialonrusmiiit ,,,prea sfat n-a mai
morgii sale Solon nici n-a Un a1t f6cui poplicola, ca
buni, exisbent l-a miri,t, apfoape dublindu-l. lat ,agez'arca qua'estoriior. la
vorbit el insugi in poeziile sale ca de r-rn om bun, nici vreunul
dintre copiii lui n-a fost vestit, nici vreo funclie avuti de el n-a ;cl;S;i;;h".;;oi-ev;;U"'"leJ*irr.;n"aErp*is;."iioimri;ienupuaenmofndobtreareroairvtpnmia,dtdihlaiogaotdririctvr,eaap"dfndib"iuinfiniiltrn.o,d;feiir.iu",iasda'strdte"ieipioPcuiaasanonttcipiboprloinaliceomaotcciialmaedoppnelupuiodtneinrusgnrcicmniiiaedti,rcirsuceedceiuesa;loaiirscucpnuPacoe-pisopdaeppubciibllrradiaecinceaoaipl'laaualcrt'ol'itrtnAneiks!sac6upthnflruiedioaelel'r-''
ajnns faimoasi. Dimpotrivi, Poplicola, nu numai cit timp a ttdit
a fost fruntag printre romani datoritd influenlei qi faimei ciqtigate
prin virtute, dar qi dupi ce a murit, printre cele mai cu vazd gingi
arbori genealogici pini in
;i Valerii ii riclici sus faima vr,emea noastre, Popli'colii 9i Messalii

9i nobieqei neamului llui Poplicola]'

Tellos a fost ucis de duqrnani, ca ur1 om curafos, rezistind in ic;i;Err;d5o;"i,-u";it;"ud,""fae"e;.go"diure,sdt-"io$eiluufia*abdglupueuiaticcnaari.iultliv"iul.*ioia$nocFigi.fetoidusdp9atutaiiiciic,easioenlSlsaetopof,ioaltlculinronaeqsstcsieincbenduai-mnuae-pliszn-preeadirm.rinemtiiiiqtncritattieo,rndenpiceazeuo,hpndrmiudiartuteearcmpriecitlpreaee9uitiditttiiilenetneaangncfiiniraiiucutrieoek-t
linia de bdtaie 9i luptind, iar Poplicola ucigind pe duqmani - fapt
rnai norocos decit s5 fie ucis - qi vizind patria victorioasi, dato'
riti conducerii lui politice qi militare, fiind apoi cinstit 9i primit in
triumf, a avut parte de moartea doriti gi feicitb, de Solon.

Dar Solon, chiar prin versurile in care-l contrazice pe Mimner' Solon, anume ci :
mos u', cu privire la durata viegii, zicind :

Iar moattea nu-mi fie fiti plins, ci dtagii prieteni Poporul n-at mai putea urma conducitorii sXi
Si sufere la moarte-mi qi si geami...
Decit daci n-ar fi lisat nici prea liber' nici tinut prea in friu 6a'

il ferice;te pe Poplicola. Intr-adevdr, murind, Poplicola a stors ru O fapti osebiti a lui Solon este suprimarea datoriilcir,
lacrimi 9i dor s,i jale nu numai prietenilor gi rudelor, ci cetilgii
prin care a inthrit mai ales libertatea cctatenilof. lntr-adev5t, rrn-i
intregi, multor zeci de mii de oameni, cbci femeile romane l-au
jelit ca pe un fiu sau frate sau tati al tuturor. ie nici un {olos libertatea pentru siraci, daci datoriile le-o smulge
gi 'tocmai acolo rrnde s'e pare ci cetiEenii ,se bucurd. d'e libertate,
,,Doresc si am bani, zice Solon, dar sd-i cigtig pe nedrept nu

vreau, cici vine pedeapsa,"

268 PLUTAIRH ,, pARALELA INTRE soloN sI PoPLICoLA 269

fiind pugi sd judece 9i sE conduci 9i si vorbeascS, ei sint scla-rii 'vingere ascultitoare, izbutind ca si-gi affaga pe Pofsenna, un o1n
celor bogali, de la care primesc porunci si cirora le slujesc. Dar
mai mult decit asta, degi dupi orice qtcrgere de clatorii utmeaziL n,einfrint ;i infrioogS'tor, ;i si 9i-1 facd priebon. Salarnina, dupi
1so-aarirtsirfcinopsael9ir,vinitruidsmceaoiuapnlari,lneianacfcreiinnadgrqditn,ezdrngeeugr,eridtdaacrfdagaiintpo.ruriitiqe, riSnioinclov-nin-uaircdiaieesgi:airdicmuinsadei ya zice cincva acum, Solon a cucerit
mSsurii prin virtutea qi bunul siu rcnune 65. Totuqi,
ce atcnienii o pirisiscrS, pe cind PopXicola a pirisit un linut
Din intregul curs al activit5tii lor poiitice, la inceput Soiol a cucerit mai inainte de romani. Dar trebuie si privim faptele fagA
fost mai stiilucit, cici el a condus ;i n-a urmat pe nimeni, gi dupi cu impreiuririlc in care s-au petrecut. Cici un om politic fiind in
propriile sale socotit.rge, nu impreuni cu atr1ii, a sivirsit celc n"rai stare si purceadi in chip deosebit, aga cum cere fiecare lucru,
nrulte gi mai mari fapte obgtegti, dar la sfirqit poplicola a fost pbrdsind o parte, salveazd intregul qi, pdrisind pufin, cigtigb mai
norocos gi dc invidiat. Astfei, Soion insr-r;i gi-a viz,"rt legiuitea mult, a;a cum Poplicola, pdrdsind pimintul striin, a sc6pat p6-
destrimatd, pc cind lcgiuirea lui Poplicola a p;strat cetate.r ifl mtntul patiei sale, iar pentru cetilenii care socoteau mare lucru
si-;i poati phzi cetatea, a cigtigat tabira dugma-nilor ; apoi, punind
rincluiali pind la fizboajele civile. Solon, dc indatd ce a clat legilc Poplicola pe dugman si fie judecitor, a izbindit la iudecatd 9i a
cigtigat ccea ce ar Ii dat ca sb izbindeasci. Astfel, el a pus capiit
sale, lisindu-le pe table dc icnn gi in scr:ieritrc sale firi ajuroq a
plecat, indcpdrtindu-se clc Atena, pc cind poplicola rimininC ;i rizboiLrlui gi Porsenna le-a ldsat lor toate cele necesare tdzbai:ului,
conducind ;i chivcrnisind cetatea a agezat legilc salc qi lc-a pus pc datoiltra increderii in virtutea gi mirinimia lui Poplicola.
o temelie uainicd,, feriti de zbucium. Mai mult, Solon nici rr-a
putut s; impiedicc pe Feisistratos, cind ii presimqise gindul, ci a
fost infrint, 9i tirania s-a insciunat, iar Poplicola, deqi regaiitacea
avea putere de multh vreme gi era in vigoare, a doborit-o qi :r
nimicit-o, dind dovadi de o bdrbiqie pe misura acfiunii salc qi
avind parte ;i de un ncroc ;i o putcre carc i-a sprijinit birbigia.

I\r In ceea cc privegte faptele de arme, Daimahos din Platcca
nu-i rccunoagtc lui Solon nici cel pulin acfiunea impotriva mega-

rieniior, aga clrm am aritat, pe cind Popiicola a purtat cu izbindi

cele mai mari bitthlii, el insugi luptind gi conducind. gi cliiar in
ccea ce privegte faptele politice, Solon a pornl't oarecum in glumi
;i prcficindu-se ci-i nebun, qi s-a clus si vorbeasci aga cetilenilor
clespre Salarnina, pe cind Poplicola de 1a inceput s-a aruncat in

primejclie pentru cele mai de seami probleme qi s-a ridicat impo-

triva Tarquiniilor 9i a destbinuit trddarca qi, contribuind in cel
mai inalt grad ca cel fii sd fie pedepsi;i 9i si nu scapc, nu numai
ci a alungat afari din cetate pcrsoancle tiranilor, dar le-a tiiat qi
nddejdile. $i, dupi ce s-a apucar astfel cu indrizneali 9i fixEr
govdire de trebile care cerealr lupte 9i cura,l qi impotrivire, inci qi

mai bine a pus 1a calc irebile cate eereal b1incle1e pagnici 9i con-

THE.}4iSTCCLE,S

NOTIT A ISTORICA

Cine n-a auz.it oorbindu-se rle bktdlia cle la Salamina ? Cine tttt
;tie cd de cictoria de la Salanzina ette legat numele lt.ri Tbemisto-
cles, a riirtti preaedere, inteligenld ;i promptitudine in acyittne au
botdrit, in ultitni instantd, iTbinda pulinelor, dar zrsoarelor Si
sprintefl€lor cordbii grecetti asupra grelelor escadre persane,
realiT?nd. astfel uinzitoarea infringere a untti urias molatic ,si greoi
de cdn'e un pitic ager ,ri ttiteai?

Intrebdri retorice, t'ire,rte, t'iindcti aictoria cle la Salantina, de
clue aste legat numele ltti Tbemistocles, este cunosctttd oricui. Nu
tot atit de linpeTi.sint insd pentru oricitze cauz.ele econonzice, so-
ciale;i politice care, dclionind in cele doud tabere, au precedat Si

ail Lrl?nat izbinzii de la Salamina;i, mai ales, inlelesul faptelor, pe

care, intre altele, oiaya si actiz;itatea lui Themistocles, desffise de
Plutarh, le pune intr-o lunind atit de uie.

A;adar se ltie prca bine cd la Salanzina s-au int'runtat escadrelc
grele ale colosului pers(ztx cu sprintenele cordbi.i grecetti. Dar ce
er(t acest colos pe|'san ? Imperiul persan, pe oremea bdtdliei de la
Salamina, se intindea de la CaucaT plind la Nil ;i de la Indus

pind-n Marea Egee.

Itnperiul persalz ellz o zi?onnrhie d,e tip oriental, cale stipi??ed
peste un congloruerat de triburi;i popoare, slab legate intre ele
;i ctt totul deosebite din punctul de aedere al dezooltdrii sociale
;i econonice, al limbii ;i al nioelului utlttn'al. Astt'el, in partea
de apus a regatult.ti se treutse la orindu.irea sclaoagistd, pe cind.

ydryile de rdsitrit t?t6i triiQt:t ittcd itz condiyiilq oriqd,uirii coftu.rnei

27tt N. I. BARBU NOI'ITA ISTORICA _ THEAIISTOCLES

primitioe t. Outpa;iile loutitorilor acestui. strtf rtriay erart loarte celor o tnie". Datoritit. insdrcindt'ilor speciale pe care le aoea, el
se znai nltlnea ,ei ,,oclsiul regelu.i". $i el era ajutat de altri demni-
oariate. tari, nunzili, ca si el, ,,ochii ;i urechile regelni". Organele intediat
in subordine erlnu sdllapii. Satrapul era conduciitot'ul uneia dintre
Astlel, unii dintre lctcttilori erau grrZtlirtari 1i cttlti-oatori cle cele dourTTeci de regiuni, in care t'usese impdryit imperiul pe
lioezi in Babilon, Siria de nord ;i Palestitirt, prodticritori de ce' z)relftea lui Darius" ttlurzite satrctpii. Satiapul 6aeA, in regiunea pe
reale in Egipt sau crescd.tori de oite, ;i itt specinl de cai, in cale o canducea, drepttri i abtolute ttsu'pra populaliei cirtile. ln
Turkestan ;i Arabia. Mulli dirttte ei lu'att in atendd piminturi t'iecare satrapie, in orayele m.ari, se ailau g(t)'nt1oanc persane.
regesti, pldteau birtri in natttrd ,si in bani, fiincl in acela;i timp Accstc ganilToanc nu erali insd in subortlinea satt'(tpului, ci depin'
supu;,i la tot lclul dc !.rcslntii, pt'ccun: cottslruirea da drututrri, deau de anuntiyi cotnandanli speciali, care, la rinclul lor plinzeau
podiri, lortificolii, transportr/ti etc. Cu totLtl altd era situalia in
ora;ele elene Si leniciene din oestttl imperittlui, unde me;te;ttgari ardine de Ia cei cinci generali, coinandanli sztpremi, care aoeau in
'dibaci lucrau in diferite ra.tnttri. Din mitta lor ie;eau stofele, bipr
subordine toat,A arftilita din irnl:eriu. Nuttai in unele regiuni de
teriile, mobila si alte obiecte de uz casnic $i de lztx, care ?mpodo- granigi., cd, de pilcki, ln E,gipt ;i in Asia Micd, satrapul era in
beau palatele regale sofllplito(1.tele case ale marilor proprietari acela;i tinp ;i ;eJul. arnatei" Sattapii, in afard de comandanpii
arnxtztei, nzai erau silpraoeghedli ,ti de ttn scrib, nurnit ,,scribul
de pdmint ,ri de scla'ti;i. In reghtnile in care sclaoagismul crtpi,tnse regal", care raporta regebti despre actiDitatea sah'apulili.
o nzere amploare, Peste tot, pe ilr:cii ;i pe og,oare, ln ateliere si itt
Porttrri, sclaoii contribrinu ut tttttitctt lor fortdti 1.a ptodtrcerea Misiunea ecotToTnicd pritzcipald a s(ltrapilor era asigurat'ea pe/'

bogdyiilor acestui cdst regat. Perttru n domitta ,ci expl.oata popo{tre ceperii la ti.mp a inzpoTitelor, crtre aons!,ituiau. o ade-ctlttatd nenoro-
atit de deosebite, statxtl pets(tn clispunea de citeaa specilice organe
cire 'pentt'u popttlaliile din. intprn'iu. [iiecare satla"pie era obligatd
ale pilterii, dupd cum rtrmea1d. Pe oretnea lui Dariu.r I, iit frunte sd pldtea.rcri nn impoiit, calulat in. taianli de argittt, tm talant
ertt regele, un despol de tip oriental., care ttoea o putete absolutd,
cirmuinrl dupd brtnul si.u. plac ;i net'ifud ingrddit de nici o pre' cintdrind a'proxiruatio 3o cle kg. India, satrapie Si ea, strpusd in
oedere constitu{ion{rlli, cutn era, de pildd., in. Iumea polisurilor ltltimii ani de domnie ai hti Dariu.r, pldtea impoTitul in aur.
elenice. Concentrarea t/du/or puterilor in ruiinile regelili a tners
pind acolo, itzcit tutnzai regale auea dt'cPtlil de a da rLspld{i sail Persia era scutitd de impoTite. Lletalul'prefios 55/eozdueltattn.dlainn\i|n:caspdersetae
ped'epsi2. Bztnttl plac ;i, arleseori, capt'iciile regelri, care se fti(tni- impoTitelor se ririica
t'estatt. destul de freccent, ftu cruldLr pe nirneni. Chiar ;i nobilii din la suna fabwloash de 4
imediata apropiere a regelui se putedlt afte'pttt la gratse pedepse. 4oa.ooo d,e kg de argint. Metalul sffhts era topit si turnat in aase
Astt'el, ztnul din patticipanlii la cot't.juratria lui Gauntata (ttn uTur' de lut. Dupd rdcire, inz;eli;ul cle argild se inldtura ;i rdminea
pator (tl tronului in anul 5zz i.e.n.), a lost osindit la rnoarte, de' znetalul, din care apoi, cintl era nexoie de bani, regele polxtncea
oarece incdlcase o reguld a cerentonialttlui de la curtea persand, sd. se taie caTttitatea de care era trebuinld, ImpoTitele erau, de

desi Darirts insttsi pronzisese ocrotirea sa celor care luaserd Parte obicei, arendate. Anumiyi bogdtasi pldteau o arendd statului, iar ei
storceltru de la -popu.lalie cit puteau. mai mult, Abuzul cancesiona-
la conjurayia amintitri. rilor de impoTite nu era linut in friu de nici o autoritate. In felul
Regele era ajutai de un sfat, rutmit ,,sfatttl celor ;apte", crtci acestlz, nemulyuntirile clocoteau ln ntasele largi ale populaliilor,

era constituit din ;apte tnentbri recrutali cl,intre lazniliile aristo' care, fiind lipsite rie dpdlate, n-doezu altceaa dc t'dcut decit sd se
clatice cele ntai inal.te. Legrttura ?nfte rege, membrii st'atului ;i supxtlri, dupd ce rtTscoala lor era indbu;itd de forlele mtlitare
persane. Pentru a deplasa repede lorle militare ht orice parte a
celelalte org(lize ale statului o t'rtcea a;a-qisul cbiliarh, ,,camandantul imperiului ameninlatd de rdscoald san de ndadliri dupmane, se

I Istoila (Jniztersald, vo!" trI, p. ro gi urm. crettse a re{ea intinsd de cdi de comunicat;e, pe care se gdseau,
din loc in lac, posturi de pdzd., care asigurau securitatea cdldto-
2 lbidars. rilor ;i a negustorilor.

2J6 N. I. BARBU NOTII'A ISTORTCA - THEMTSTOCLES 217

1n felut acestltr, negt.tstorii intreprinTdtori ptfteau transporta Conunitdtrile grece;ti erau acutn polisuri, adici orase-sta.te ne-
mdrfuri in totzte direcpiile inzperiului. Legdttnilc care lineau ne-
destrdtnat dcest iftzperiu in sinul cdruia se giscnTl l)opulalii tltit de atilnate unul. fayd de altul, apind interese economice deosebite ;i,
d.eosebite ca limbd, obiceiuri, ocupalii, gracl de ciailiTalie, orin- deseori, cbiar orincluiri de stat dit'eritel. Polisurile greceyti erau

dwiri, Si anume regelb, sf@tal, satrapii, moneda un:icd, ntarile drunturt coruunitdtri de cetdleni in care membrii arLeau dreptul de proprietate

regale, loria de stat, scrierea, armata, erau foarte trainice ctupL cit asupra piintintului, c6re era atunci principalul tnijloc de a-;i asigura
se pdlea. Dar realitatea erlz cu totul alta. Dacd n-am cerceta decit
armattt, alcdtuitd din osta;i recrutali in dilerite legiuni, cale por- brana, principalul mijloc de producyie. Numai cetiilenii aae4s drep'
neau in campanie ecbipayi conform obiceiului lor tradipional-local,
condu;i de ,cefi de triburi, ;i de indatd ne-am da seama cd regii turi politice depline. 'Aldturi de cetd{eni, se mai gdseau insd ;i alte
care lucraser,i la t'durirea oastului imperiLt mai mult cuceriserd decit categorii de locuitori : sclaaii, cale n-(n)eau nici un fel de drep'
consolidaserd. ydrile cotropite una dupd alta. turi; locuitorii z:eniyi din alte polisuri; strd.inii, care aoeau liber-

Inil-adeodr, Cyrus (anii jj8-j29 i.e.n.), intemeietorul statului tate personald, dar ftu aaeau drepturi politice, de;i, sub diferite
persan, a cucerit Media, Lydia ;i Babilonul, iar Cambyse5 (anii forme, aoeau datoril lald cle statul pe teritoriul cinia trdiau.
Orind.uirea de stat, ata cLtm atn spus, se deoseben ht anLnunte
j29-j2r i..e.n.) a adus sub stdpinirea persand E,giptul. Numai Darius aproape de la polis la polis, dar dowd forme de stat erau predo-
(anii 5zt-486 i.e.n.) s-a dedat mai mult o'perei de organiTare;i con- minante in aceastk epocli : statul alistocratic, in care conducerea
solidare a regatulni, dar n-a rdmas, bineinyeles, insensibil la poli- politicd o aoeau anunzite pdturi de bogdta;i latit'undiari ai statului-
tica d,e cotropfue practicatd cu atita succes de Cyrus. Dupd o ex,pe-
dilie impotrirta scipilor, la nord de Dundre, reoolta cetdlilor g/e- polis ; statul democratic, in care ;i alte pd.turi ale cetdyenilor parti-
cipau la z;iaya politicd. Indilerent insd de t'ornta de stat, polisurile
cetti din lonia (in anii lgg-494 i.e.n.), ii aratd, ldrd putin{d de
tdgadd, cd planul de cucerire a Greciei din Europa, pe care-l grecefti erau sclaoagiste.
fdurise cu ciyioa ani mai inainte, deoenise in znintea lui o nece-
sitate ineluctabild. De aceea, dupd o incercare nereuyitd (in anul Din punctul de ztedere al dezooltdrii economice, polisurile de
4gz i.en.) de a pdtrunde in Macedonia ;i Tracia, el se pregdteSte pe litoralttl Asiei Mici cunoscuserd o lrutnoasd int'lorire inaintea
cit se po(tte rle minupios ,si porne;te in primriztara anului 49o 2.e.n. f'b celor din Grecia propriu-7isd. Pe la i.nceptttul secolului al V-lea
spre Grecia, oestittd.. in prealabil., insttlelor ,ri cetdyilor din Grecia i.e.n., ele att ajuns insd sztb dominayia persand. Acunt centrul de
continentald sosirea generalilor sii Datis ;i Artat'ernes. Solii cereau ':l greutate politic aI lumii grecegti se mutase in Grecia propriu-7isd,
cetdtrilor ,,pdtnint ;i apd" , adicd sttpunere necondiyionatd. searnd : Sparta ,si Atena. Am
1i, unde se allau cloud polisuri de lui Theseus, Lycurg ;i Solon, rsizut
Care era situapia grecilor in fa;a acestei primejdii ? dit'e-
Dacd ne aruncdtt priz;irea pe o bartd care marcheazll ct.t o t la Notigele istorice la Yiegile
anumitd culoare teritoriile pe care se allau cotnunitdtri grecelti 'pe
/.a inceputtt!. secolului al V-lea i.e.n., constatiim cd grecii octrpatt ]T rcntrele economice, sociale ;i politice dintre aceste doud polisari.
regiunile Greciei balcanice (din Thes.ralia ;i pind in Laconia), .$ Am ardtat acolo cd, la Sparta, produclia apea un ca.ractq predo-
arbipelagul Cycladelor, litovwlul Asiei Mici ;i at Tlaciei. Culoarea min(mt agricol. Piimintul era proplietatea cotnunitdlii spartanilor.
ne mai aratd cd cetdli grecetti erau ;i pe coast(t de nord, de .rud I
;i de est a Mdrii Negre. Unele cetrTli grecelti se gdsectu chiar pe Statul spartan dddttse tn folosinyd diferitelor lamilli de spartatzi
coasta cle ttpus a acestei mdri. Grecii intemeiaserd colonii ;i itz "i loturi aproximatiL) egale, pe care le munceau /tilotrii, care insd nu
sticlul. Ital,iei ;i in estul Sicitiei. , .:. aporlinteau familiei spavtd,ne .De lotul cdfora luctlau, ci erau c'onsi-

'1 derali proprietatea statului. ASadar, pfincipalele nzijloace de pro-

rx. ducyie la Sparta - pdmintul ,si biloqii care-l muncetu - erau soco-
tite proprietatea comunitdlii spartane, a statului spartan. Cealaltd
il categolie de oameni liberi, periecii, az;eau pdmintul lor propritu fi
ocupalia lor nu era ntunai agricultara, ci ;i
,} nte;te,rugttrile ;i negopttl.
Ei aoeau ,si sclaoi.
*fl
s 1 Istoria IJniz;ersald, vol. II, p. 18.

*
.{

*

f

I

N. I. BARBU NOTITA ISTORICA - TIIEA/ISTOCLIS 279

La Atetta, ditnpotrittd, pdnzitttul ct'd ptopticidtaa ntarilor lati' d,e me,rte;,uguri la Atena, stat canrcrcial Si ruaritittt, ;i de prirney
futuliari, stdpini de sclaoi, ;i a nicilor Plolt';(t(:t; de pkmint'
Deiaoltindu-se me{ie;ugurile ii negoful, aLdtrtri rl.c cirpnlriTi, mari d,iile extei'ile, care amenin{(lu Atena.
proprietari de pdmint, apdruse la Atena o tu.tttii lttitttii rtt,utii, a
noud pdtu'd a ari.rtocraliei, marii negustcri Si ntarii linattciari. Aceasta era situaNia econonicd, socialii ;i politicd in cele doud
Dupd cttm la lard, altitttri de znarii 1)/op/iet(ni de prtnilnt, erau
locuitorii c(tre nu stdpineau decit intinderi znici de piimint, tot ald principale st.zte scldoagiste grece;ti, clfte aoeau sd int'runte prinzeiCia
Si la Ateua, aldturi de nzarii negilstoli -ti t'inaizciari etau micii
negu.storiSi micii ttzeseriali ;i oamenii li.psili de orice nzijloc tle pto- .persand..
duclie, cttre lttcrau ca salariayi in ateliere ;i ptdz;iilii. Taate aceste
categolii t'dceau parte din conntnitatea ceti'trenilor. Dar, in at'ark de Cum au. redcliollat grecii in fala atneninldrii persane? Tbesa'
cetdleni, la Atena nzai existau ;i ntetecii, oanzeni liberi, care se lienii ,si beotrienii sint gata sd acccpte jugul persan; etolienii,
indeletniceau at negolul ;i practicah dit'erite tne,rte,rtrguri, dal abeenii ;i arcadienii i;i duc ttiala lor iqolatd, dezittteresindu-se de
n-aoeau dreptuTi politice. In st'ir;it, erd rn./tca cla.;k a sclauiLor
lipsi;i de orice clre'Pturi. rest, Sparta este in cotzllict cu Argos, iar Atena cu Egina. Mai mult,

Comparati deci cu Sparta, structttla sociald a Atenei era mult Atena este st'i;iat,i. de hrptele iittctne ilt/.re partizanii constituyiei
rnai complexd. Relayiile gentilice la Atena se clestrimaserii demttlt' d,emocratice ;i partiyrtii tiranului IIiltpias, care se relugiase la
Stt.sa. Cunt rli,sptt]td aceste cetili atit de izolate unele d,e altele
$i in orinduirea de stat a cel,or cloud polisuri erau mari deose-
biri. Organr:le puterii la Sparta erau : apclla (adunarea poporului), cererilar pels(tr?e? Macedonia, Tbesalia, Beotria primesc cu prie-
gerousia (st'atul biin'inilor), regli (basileii) ;i efodi. Crganul de tenie pe solii'persani;i le indeplinesc cererile, dar atenienii
baqd al putelii de stat la Sparta er6 gerousia ;i, apoi, et'orii. i-aruncd pe soli intr-o groapd, idr spartenii intrun pu!. Zarul
Gerousia era insd. cbitttesan!(t aristocralici spartane. Apella, de,ti fusese aruncat, ltrmele aoeatt. si decidd.
era fortnal consideratd organul stlpreln al puterii, in practicii rut Pornind. prin insulele Cyclades, llota persand ajunge la'Eretria
iuca un rol prea in.remttat. in insula Eubeea, distruge oralul gi debarcd, apoi, dupri sfanr.I lui
Hippias, in cinzpia Maratbon. Panica la Atena este ulia.td. Spar-
La Atetta, clupd reforznele lui Solon ;i Cleisthenes, organele tanii se rti;cii greu. Un. singur om., Miltiades, fost tiran in Cher-
puterii erau : ccclesia (adunarea poponitti) ;l boul6 (sfatul celor sones fi general in slujba per;ilor, salz;ea7d sinatria : dupd sfatul
cinci sute), care, aldturi de hcliaia, utrte de judecatd ai cdrei sr\u, osta;ii atenieni, inarna{i cu plato;e ;i suliye lungi, pornesc
cu htfrigtu'are spre locul bdtdliei, se ndpustesc a.tttpr(z o;tilor
znetnbri erau ale;i prin tragere la sory clin rindul tLttLrror cetdyenilor, persane, care, la acea orii, erau alcdtuite numai elin arca;i ;i
pede;tri (cacaleria persand ntt ajmxese incd la. loct.tl bdtdtiei) ;i
jucau rol.ul de cdpetenie in st(tt. in ccclasia se gdseau toli cetiiyenii printr-o oitejie ttenzorabild, pe anii duyttani ii ucid, iar pe alpii
cu drepturi depline, iar bottld e7'a colnpus din cetdyeni ale;i ditt ii ptrn 'pe lugri; zntii dintre ei reufesc ,ei se itnbarce, iar allii i;i
toate riildurile cetdyenilor. A,radar, Ia Atena baza sociald (t orgd- gdsesc moartea in z,ahrri. Per;ii, inlrinyi ;i, mai ales, tnfrico;ayi,
nelor puterii de stat era cu tnult nt.ai largi decit /.a Sparta" Nu se letrag. Victaria atenienilor, care luseserd insoyiyi de cilica
trebuie insd uitat cd la Atena nici metecii, nici scla"^ii tut luau plateeni, strdhrcea luztzinoasd pe firntaznentul mindriei
parte la z;iaya politicri. ateniene.

Puterea drnzdtd a celor don.d. state sclaisagiste grece;ti, era, de Dar nici ttnul dintre adztersari nu t'usese zdrobit. Darius se
asemenea, deosebitd. La Sparta, datoritd educayiei cLt utx clrttcter pregittea ctt o urd tenace pentlu lotsittra de rdzbunare, dar ntoare
plonunlat miLitar, se cre//.se demttlt o int'anterie experitneittat/t ,ri in anttl 486 i.e.n. Fittl sdu Xerxes (anii 486-465 i.e.n.) se pregdtette
oigttraasi. Fortra rnilitard. a Atenei cottsta ctr d,eosebire ?n t'lotd, a .rd adrrcli la indeplinire plaruil riiTbundrii impotrioa ,,nerufinatei"
cdrei intdrite Si perlecpionttre au fost cand,iSionate de daintul luutt Atene. Politica d.e expnnsiune ;i cotropire in estttl Mediteranei ii
impunea acea.ttd expediTie. Tul.buri.ri intetne ;i o expedilie in
Clirtldeea intir:-it'itt.;ti aplicarea planului. Dar in
jurul anului

4Eo i.c.n., e!, rett.ti.;c sti.slrlngd,;i deci sd dispund de o arntatd, de

36o rle mii de luptdtori Si dc r zoo de trireme, Aceastd arnat7,

24

280 N. I. BARI]T,I NOTITA ISTORICA _ TIIEMISTOCLES 28T

splijinitd de ttria,rele z;enituri ale reg,atultr.i, ertt colosald. Ce-i insemil;ttdtea poTiyiei ;i a ntoruentillui, i;i retrag grosul trupelor d,e
la Thermopyle, liisirit!, acolo pe Leonidas insolit doar de 3oc d,e
opufteaLt cetd,lil,e grcce;ti ? soldatri. Leonidas ;i salda;ii sdi mor pind ta unul luptind z:iteje;te,

Timp de 4ece ani Sparta, trebrrincL sd lirtd ntrerr itz fritt pe dar poqilia cacle in mina du;manului" Relistentra de la Artentisiort.
biloyi, a rdmas ln acelagi inobilism;i egoism seutlar. Drtr Atena? deoine atunci intttili ;i llota greacd porne;te griibitd spre su.d.
Dioizatd politic in interior, intre partizanii lui Aristide-r (latifun- In acest grao l?zotnent, cincl cu liecare clipd care trccea lucrurile
diari ,ti, in general, proprietari de pdmint), care etau inzltotrioa
dezz;oltdrii puterii ntaritirue a Atenei, si partizanii lui Themistocles te apropinlt cle cieqnoddmint, atenienii, contlu;i de Tltemistocles,
(meyte;trgari, arntatori, tbeli slujind in flotd), care luptau pentlr.t i;i ci,rtigli un nerit deosebit in dobindirea r.:ictoriei. Acyionind, cu
int'rigttrarea dinamismul pe care-l dau f iorii apropierii
int'dptuirea ttnui pl.an de deTz.toltare maritimd, Atena, dttpL ostrtz' ;i de
c(ttastrof i, 'I mistocles, clupd cum spune traditria, iTbutegte
ciTarea lui Aristides in 482 i.e.n., s-a gdsit grupatii in jurul h.ti be sd.
Tbemistocles. Themistocles a pornit cu un deosebit aoint ta int'dp-
tuirea prerui.relor ztictoriei de la Salam.ina : intrebuintrarea -oeni' conoingii pe Eurybiade.r, comandantul t'lotei, sd. dea tnai intii lupta
turilor realizate din explodt(uea nzinei de la Laurion peittv con' pe mare, ,ri anutne la Salaznina. Ora ;i nzinutul Ie
dupi curn spune trddilia, de cunosciltd alege el, uTirzd,
stlatagemd saloatoaret. in

struirea t'lotei, atnenajarea portului militar ;i comercial Piretr, deci rlimineaya Tilei de 29 septen2brie 48o i.e.n., pe rdbojul istoriei lumii
s-a inscris glorionsa luptd de la Salamina, de care a liinras legat
transt'ornarea Atenei inh'-o putere tnaritimtT. nunele Atenei ;i al lui Tbemistocles. In esenyd, lupta de la Sala-

Dacit Atena fdcuse mari progrc.re pe calea pregdtirii nillitare, mina a t'ost conditioftatd de urtndtorij t'actori: r) cleTaoltarea
economicd, sociald ;i politicd a statult.ti sclaoagist al Atenei ;
cetdyile grece;ti erau tot atit de clir:i7ate ca ;i in pragul bitdliei Ce gpzr)eercc;reiel;oatirr;cdaeIuaneadilealgloelutrcepatlalrlitl.tat:unrSilctatcjlapm; ri3ine)al.n.sirctpe.prieoirlittrautebai,ttdetbieni;cdI,
la Maratbon. Astfel, grecii din Asia au rdmas de partea per;ilor ; a naoelor
insulele Andros, 7'enos, Paros ii primesc prietene;te ; Beolia, in
afard. de ora;ele-cettili Plateea Si Tbespiae, le este t'aoorabild; gre;eala

Argosul. din urii pentru Sparta, este gata sd se inyeleagd. cu per;ii. In aceste dt'amaiice titnpuri, Thenistocles a aaut urnzdtoarele
nzerite : r) a odTut clar cd salztarea Greciei poate oeni ntnnai de
Net ;i categoric, 'impotrica perfilor se riclicii ru.tmai Atena ,ri pe urma tnei bdttili.i pe nzare ; z) ;i-a dat seama cii biitdlia tre-
Sparta, cetitlile din istmul de Corint ;i cea mai mare parte di?t buie datd in strimtoarea Salantinei, und.e tritreme,le greceyti, spritt-
Pelopones, ale cdror interese economice, sociale.5i politice ar li fosr tene ;i u{o(tre, arteatu sd t'aci tnji)wtatnai ldces uite jie
laoite mortal de o t,ictorie persanli. Din aceastd sttccintd expunere ;i greoaielor cordhii pers./n( ; ora';l

se aede ltrea bine irt ce lipsd cle coeTiurte se gaisea t'rontlrl grec irt cle luptd pe nwe erau cele nzai prielnice. i,mpoirirsa'masiielor
ajunul bdtiliei de lct Salamina. slip6 cind, concliqiile

Xerxes pornefte uriala sa arnzati, compusd. din ceie mai oariate Celelalte bdtdlii ci.aer.ne.)a,uinutB.Tenoapt idau, pimli pSoatlraiztntainatru-pe,slioarnutenrzeestrlae

trupe ;i in@rtnatd c:it se :l)oate de pestritr, spre Grecia in primdoar,a Pl.ateea (august 47g
anului 48o i.e.n. Attnata de uscat trece Hellespontul pe un pod
de r:ase ,ri inainteaid, incet dar sigur, prin Tracia ;i pe.ls(me coruandate d(perimMdaaradroa'nainousl,uila47gMilyec.na.)le-'i(-za:a).tta';'pan;;u;;lt;n;
spre Thessalia, in tinzp ce flota lttneca pe oalttri nu Macedonia
departe rie 419 i.en.),ri la Sestcts

ldrm, inaintind concomitent si paralel. fi ci,rtigate fdrd strdlucita pretnisd ile la Salamina.
$i tottt;i, dttpi ciyiaa ani de la strdlucita aictorie, Tltemi.rtocles
Grecii care se uniserd motnent/hz pefttlu a infrwtta primejdia a trebuit si fttgd, ostracizat, itz strdiniitate .ri sd moard in persia.
/totdriseri mai intii sd reTi.rte Ia itztrarea c;dii Tempe, dar, repecle,
renunld la acest plan ,si-;i aleg alte doud pttncte de reTisten;i :
Arternision ,ri Tbernzopyle. La Artemision, t'lota a.tenimd, cotnan-
datd de spartanul Eurybiades, acea sd ducii greul, pe cind Spatta
aaea sd suporte ;ocul la Tbermopyle. Dar spartanii, neinteleginrl, Yez,i, Viaya lui Themistocles, cap. XI.

NOTITA ISTORICA _ TIIEMISTOCLES 283

282 N. I. BARBU

Ce ne spune Plutarh in Yiala lui 1-hemistoclet? Biograt'ril a Dacd Plutarl.t suhliniaTd insemndtatea bitdliei de la Salamina
inyeles insemndtatea dcliLtnii tui Tbetnistocles la Salamina, ct#e A pefttrtt alenieni, itz special, si pentnt greci, in general, ;i apreciaTd
saloat Atena. Iatd un pasai ca.racteristic in accastri prioinfd. : ,,In la jusia lar aaloare factorii care au contribuit la realiTarea acestei
acest lel i-a fdctrt [Tbetnistocles pe atenieni], dupd cuTn sptlne izbinzi, biograt'ul nil este impresionat de gradul de dezbinare in
Plato, din bopliyi cordbieri ;i oameni ai tndrii;i;i-a ridicat inai' care se gdseau elenii ;i nici nu stdruie ttsupra 6onsecinlelor pe care
nuiri inzpotrizsd-i, care Ticeau cd tThemistocles le-a sntuls cet(ife' le-a aaut ne'putinld elenilor de a se uni spre a duce o politicd

corutmd..

nilor suli1a ;i scatul ;i na le-a liisat decit banca ;i oisla corii- Cunz era, podte, firesc, meritele care du eterniTat gloria ltti
bierilor>. $i a iqbutit sd. t'acd acest lLtcru, cu toatd potrionicia lui Tbernistocles se pierd in masa t'aptelor Si id,eilor cate ne infdyi;eagd
istorise;te Stesimbrotos. pe T /semis to cle s-o mul..
Miltiades, dupd cum $i dacd prin aceste

fsaaputeeTsebnelma isetio,csledsldasoddrntdsmdatlesacuerfct.eutecloens(ttiltluiiyiian in wnele amiinLmte Itri Anz stdruit ln Studiul introductiv asupr(z calitii1ilor Si det'ectelor
gilceairi
mai filo- T'hetnistocles-omrrl t
lot'ice;ti ; d.ar cuzn cd mintuirea le-a oenit elenilor atun.ci de la
.

mare ;i cA cetutea Atenei au reindllat-o din cenu;d acele cordbii, Ca incheiere, at? Dt'ctz sd alragetn aten{ia cititon.tlui asupra
bogdyiei gi ztarietdpii de int'arnatrii, care, alilnri de pldcuta atmo'
multe dooeTi o adeteresc, ba a mdrturisit-o in.su;i Xerxes. Intr-a- sferi a pot,estirii, t'ac din YiaEa lui Tbemistocles una dintre cele
d.eztdr, tle;i armatlt lui pedestrd. era incd neatin.;d, Xerxes, dupd
mai intere.rante ;i atrdgdtoare biograt'ii pltttarhiene.
i.nt'ringerea sut'eritd de cordbiile .rale, a pdrdsit Hellacla ca utx
fugar, socotind cd nu mai poate yine piept dteilienilar ;i, dup&
cum rsedenz, a ldsat tn Hellada pe Mardonios mai mtit ca sd-i N. /. B.

inzpiedice pe eleni si-l u.rmdreascd decit ca sd-i supunii" t. I V. pp. LXXII
.ln acest pasaj se subliniaZd insemndtatea ffirenzelor in lupta
de Ia Salamina. In alt capitol, Plutarh, subliniincl curajul atenieni-
lor la Artemisiott, spune : ,,Acest h.tcru fr:itejia atenienilor] inye-
legindu-l ,ri Pindar, se plffe cd n-a spus oorbe l.ipsite de frumusetre
despre bdtdlia rJe la Artemision, zicind :

Fiii atenienilor aci au pus
Strilucita temclie a libertiqii.

Intr-adez;dr, curajul este inceputul biruinyei"'. $i dupd ce
expune bdt&lia de la Salamina, biograful obserod : ,,Biruinya a
fost ci;tigatd datoritd curajului ;i b,irb'ipiei tuturor celor care au
ladt patte la luptd, dar ;i datorit,i inteligenlei ;i strd;niciei lui
Tbetnistocless. Plutarb, de;i este indeob;te inclinat sii. exagere1c
rolul pelsonltlitdyii in istorie, dupd cum se oede, ln acest pasaj el
in
este ci.t se poate de sobru ;i echilibrat judecata pe care a t'ace
asupla meritelor
lui Thernistocles.

I Ibidem, cap. IV.
2
3 lbidcm, cap. VIII.
lbidem, cap.
XV.

I Obirgia neamului nu l-a incdrcat pe Themistoclcs cu strSlucirca

unei pre,a mari faime1. Era fiul 1ui Neocles 2, unul dintre cetdienii

care nu se bucurau de o prea cuprinsi vazE I:a Atena. Era, de fel,
din 'dem,ul 3 ,Phrearrion, oarc +iflea de tribul Leontis qi dupi mami,
zice:se, nu ,era [cet51ean] legitim, osra rcufii de altfel gldsuies,c qi ver-
surile urmdtoare :

Abrotonon 4 mi numesc $i-s o femeie trac5, 5
Dar dat-am elenilor pe marele T'hemistocles.

Phanias 6 zioe ch mama lui Themistocles n-a fost ftac|, ci aarranhT

;i ci nu se numea Abrotonon, ,ci Euterpe, iar Neanthes 8 de chiar
gi numel'e oetdtii 'd'e obirqie, ,si anumc, Halicarnassul e Cariei.

Tinerii nelegitimir0 se stringeau czr si-;i inzdrivcne,ascb ttupurile

prin jocuri desfdgurate dupi rinduieli bine sta'tornicite in Kynosarges
(I(ynosarges est€ Lrn gy.mnaziontt care se afiS in afarb, de cetate $i
este inchinat lui Heracies, ci nici el nu cra pe de-a-ntregul de vigi
zeiascd, ci prin ,mama sa, care era o muritoare, ficea partc dintre

semizeil2). Themistocle,s a-nduplecat pe cigiva feciori de viqi sF co-

boare-n Kynosarges qi, dupb obicei, sd se ungd cu ulei 9i si se dedee
d.impreuni cu cl jocurilor legiuite. Ei l.au ascultat si s-au dus. In

acest chip, s-a vizut cd Themistocles, dind dovadi de multi dibdcie,
izbutise si Stearg;
otrriigceeadedoinsenbiereamduinl tLryecoeml ;izi ilf'oercito',risi edepov,aigtcd.veCduema
cd Themistocles se
din urmdtorul fapt : altarul de la Phly,eis ia, loc dc inchimar.e al Lyco-
mizilor, fusese pustiit de fo,cul pus dc per;itt ;i nimeni altul, ci

Themistocles insu,gi, aqa cum adeveregte Simonides 16, l-a intalg,at ia-
rigi gi l-a impodobit cu frumoase zugrbveli.

il Dupi cum o mir uf;isesc tofi aifi au scris despre Themistocles,
inci din copilirie s-a vizut ci e plin de foc: din fire era tare sprin-
ten la minte qi cu osebire se simtea minat si sivirseasci iapte mali

2{l(i PLUTARH TFIEMISTOCLES 28J

;i si sc avinte in viaEa politici. lntr-adev:ir, in clipcle de rigaz 9i '-le ':l mai potrivnice qi, ailesee, il impingea ia rdu. Acest Iucru l-a mdrtu-
lcp:ros ,clc la invi1iturb, el nu se dccla jocului ;i nici nu se artta slo- risit el insu;i in r-rrm6, cind a spus ci ,chiar ;i din cei mai nbrivagi
t minji pot ie;i cai foarte buni, daci ii se di indnrmarea gi strunirea

lrocl clc orice griji ca ceilalgi copii, ci, dc multc ori, cra gisit pldnuind cuvenitd. Cit prive;te povettile pc cate le-au ndscocit unii in legituri
qi alcituind, el singur, oite o cuvintarc, in carc lclucca invinuiri sari cu cele spuse mai inainte, gi anume ci a fost dezmogtenit de taici-siu
;i ci maicS-sa s-a omorit-de durerea pricinuiti ile necinstea abituti
Jrra apirarea vreunuia dintre copiii cE care inviga. De accea, dascilul asupra fiului sdu, se pare ci nu ,cuprind nici un pic de adevir. 3I

ii zicea adesea: ,,Copile, din tine n-o si iasi trn om obiEnuit, ci ori DimpotrivS, unii spun ci taicii-siu l-a indrumat spre viala politici
ai si fi pe lume o mare binefacere, ori o mare nenorocire"' Tot eqa gi cd, aritindu-i vechile trireme arLtncate pe malul ,mdrii ;i nelua e-n
seami, i-a spus : ,,Tot a;a ,face ;i poporul cu inclrumitorii sii, cind
sc ar;ta gi la invd1d,turi. Cind era vorba de lecgiile care aveau cle
scop s5-1 inveEe frumoasele purtSri ,sau s5-1 fac6' sh fie plicut 9i si nu-i mai sint de folos."
aibi ,cuviin!,a unui om liber, lc-nvi1a el lcu chiu cu vai], deqi cu
r.rulti codeali qi firi ttagere de inimd, dar cit priveqte invdlbturile

pcldaemre'ucrleiinlteecca6eu, -'disee6gr-i,iaeiuntatsbuirdneiatcesocpiiinlm, elienl tpderaiivneqafi isrde5e,.-isIiunnsdatr7uc,emcaacszutdenpufalripcvatianre,gsis,eembveiazdiueiiana III R.cpcde ;i cu nrare avint tinercsc se pare ci s-a atuncat The-
mistocles in viag.a politici 9i rare a pus stbpinire pe el doringa de a
urm6, cind era vorba de indeletnicirile aqa-zise de lume bunb 9i de
dobindi o mare faimd. Minat de la-nceput de dotinga de a ajunge
oameni subliri, era adesea lu,at in ris dc cei cat:e se soooteau bine cres-
si {ie oel ciintii in cetate, a trcbuit si infrunte cu indrdzneali du;-
culi gi era, as [e1, silit sd se apere caln cu prea multi mindrie, zicind :
miniile fruntagilor qi ,ale .oamenilor cu vazb gi mai ales duqmbnia lui
,,1ntt-adevdr, nu md pricep si strunesc lyra t8 ,gi nici sd-i zic din Aristides 32, fiul lui Lysimahos, ,care mergea pe un drum cu ,totul in
potrivnicie cu e1. Indeobgte, se pare ci dugmdnia dintre ei a inceput
chrtard re, dar sint in stare si iau ,in ,primire o 'ceta e mic6 9i lipsit.i
dintr-un iu.cru c'u totul copiliresc : amindoi erau indrdgostili de fru-
de orice faimi qi s-o fac mare qi vestite". Este adevirat, Steisimbro- mosul Stesil,ao,s, de fel din insula Keos 33, dupd cum istoriseqte filozoful
2t Ariston 34. De atunci, in timpul intregii lor viegi, au fost in .dezbinare
tos 20 spune ci Themistocles ,a primit ,invigiturile ,lui Anaxagoras 9i
cb s-a indeletnicit cu fizica'2 suib indrumarea lui Meliss'os 23 dar cind era vorba .de indrumarea trebilor ob;regti. Se pare rotugi ci de-
tar€ nu se potrivegte cu tirnpul, lde vreme ce M,elisso.s a fost acela osebirea firilor gi a felului vieqii lor a mdrtt de:zbinar.ea dintre ei.
care a apdrat Samosul 2a impotriva lui Pericles 2i', iar Pericles a fost ;u
lntr-adevir, Aristides, fiind blind din fire, ,9i duoind o viaqi frumoasi,
mult ,mai tindr decit Themistocles gi ,a avut leghturi de prietenie cu
se ingrijea de chivernisirea trebilor ob;tegti, nu ca sd facd pe placul
Anaxagoras. Mai degrab5. te-ai putea da de partea oelor carc zic cd
poporului, gi nici ca sd-;i ciqtige frimi ci, pornind de la ceea ce
Themistocles cr-noercat sd ur,meze pilda lui Mnesiphilos'6 din Phrear- socotea el ci este cel ,mai bun lucru qi aduce paza viegii, cetSleanului
rioi 27. Mnesiphilos nu era nici orator qi nici nu ficea parte dintre qi se face cu dreptate, era silit ,si se ridice impotriva lui Themis-
a;a-ziqii lilozofi natur,aligti 2*, ci urmirea sd-ntruchipeze ceea ce se tocles, care agiga poporul 1a multe infhptuiri ;i care aducea multe

numea atunci ,,ingelepciune" 2s gi care nu era altceva decit o stras,nic; innoiri.
indeminare in trebile obgteqti gi o sprintenealS a minlii iute la fapti.
Se spune ci 1a Themistocles, datoritd ambiEiei, atit de pLlternic
Acest fel de inEelepciune el l-a p6str,at cu ,grij6, ca pe o moqtenire er.a imboldul de a dobindi {aima si atit de dornic de ifapte mari
er,a incit, tindr fiind - dr-rpi bbtilia de la Marathon impotriva pergi-
l5sati de Solon. Cei care dupd aceea au luat-o iar6;i 9i au amesie. lor, ,cind se dusese vestea despre chipul minunat in care Miltiades
ca,t-o cu megteguguri avociqeqti, intoroind virtutea lor de 1a fapte \a igi dusese optile la lupti - a fost vdzut dus pe ginduri qi petrecind
noaptea firi somn 9i pdrisind obignuitele petreceri. Minunindu-se
vorbe, s-au numit sofigti 30. Themistocles insi a stat in iurul lui Mne-
siphilos cind se si Lavintase in viala politici. In focul primelor zvic- prietenii qi intrebitdu-l care-i pricina de qi-a schimbat felul de viagd,

niri ale tineregii, Themistocles se ,areta necumpSnit Ei nemdsurat, de el a rispuns : ,,Nu mi lasb si dorm monu,mentul biruintei lui Mil-
vrcrnc ce el se lisa-n voia firii sale, care, nefiind stipi,niti de iude-

catir si nici de indrum6rile unei cregteri alese, il mina la faptele cele

PLUTARH THEMISTOCI,ES 2Bi

tiades". Toti ceilalti socoteau ,ci izbind,a repurt'ati la Marathcn poate finc piopt atenienilor, gi, dupd cum vedem, a ldsat in Hellada
asupra per;ilor este capit pus rizboiului, numli Themistocles era pe Marclonios mai mult ca s5-i impiedice pe elcni s6-1 urmdreascri

inciecii4at c6. acea victorie nu era 'decit lnccputul unor lupte 9i mai decit ca si-i supuni.
mari. Spre a infrunla aceste lupte, pentru apirarca intregii Hellade,
u" pr.glt.o el, ca un tinhr 'care-;i face legiuitc jocuri in palcstr6-'", V Unii spun cb Themistocles s-a dedat cu tot zetul trebiior
carc-i .aduceau rnulEi bani, din pricina dirniciei sale, judecincl
aup; ." s-a ufls cu u1ei, dar pregbtea 9i cetatea, intrczhrind inci din astfel : fiind el foarte iubitor dc jertfe qi plicindu-i strdlucirea

vreme ceca ce ,avea si' fie mai tirziu'

iV Mai intii, cl-cgi atenienii aveau obiceiul si imparti intre ei luxului prin cheltuieli pentru cinstirea oaspelilor, ,avea nevoie, firegtc,
verriturilc minei de argint de la Laurion'6, el singur a indrdznit sh
se ridicc-n {a1a poporului 37 9i si spunb c[ trebuie si se rcnunge la dc imbelgugate venituri. Alqii, dimpotrivd, il invinuiesc cd cl6dea
impirqeal5 qi cu banii ,aceia si pregiteascb trireme pentru rezboiul dovad5 de multi cirpinogie gi zgircenie, de vreme ce trirnitea in tilg
impotii.ra insulei Egina 38. Intr-adevir, acest rizboi bintuia atunci sd fic vindute pini gi legumcle pe care Ie primea in dar a5. O dati
cu furie in I{ellada, iar cgine;ii 3e stipineau .marea cu o rnullime a cerut un minz lui Philides 46, care ,avea o herghclie de cai, dar
de coribii. Spunind aga, Thcmistocles i.a indupleoat foatte u9or, acela nu i-a dat. Themistocles l-a ameninqat ci pe loc o si-i schimbe
de v.reme ce n-a mai ridicat spcrietoarca cu l)arius nu, nici cu per;ii
casa intr-un cal de lemn, spunindu-i in .acest fcl, pe ocolite, c-o sd-i
(cici ei erau clep.arte Ei elenii nu prea sc temeilu c-ar-r s5 vini ridice impotrivb uneie neinlelegeri 9i judccdgi [pe care le avea] c:.r

niste rucle.

iar69i), ci s-a folosit, tocmai la timp, de ura qi de dorul de rhzbu- In ambilic insi ii intrecea pe to{i, astfel cd, clegi era tinir gi nu-;i
cigtigase incd vazb,, a incluplecat, prin stiruitoarc rugiminqi, pe Epi-
nare pe carc-i nutreau atenienii impotriva Eginei, pentru a-i in- cles din Flermiona aT, un chitarist pc clrc-l inclrirgiscrri foarie rl,,lt
dupleca sh inceap[ preghtk\le de tilzboi. Ei bine, o srrte de trireme atenienii, si vini la cl rc:rsi ;i sir Jrcir ;coali cu altii. Aceasta a
srau ficut cu banii iaucieiXae, rtxreirsenmte' Ddee pe care 'chiar s-au ;i bitut ficut-o nurnai
alunci, a inceput sd aducd, multi lume. clin :rurbigil ile a-si vcdca casa ciutatir ;i plind cle
atenienii impotriva
ciptetinp"uqfiien,ptei cslcistcriombeoaa,rcepi enucestiinfetniiulastamreares,i gindindu-se c6, Luind partc la jocurile rle 1a
pinu'fi.n" Kimon a8 in ,cheltuieli cu ospcre Olympia qi 1uindu-sc la ilntrecere cu
lini piept nici si comri
;i la alte lucruri gi gi,teli
micar vecinilor, dar ci, sprijinindu-se pe puterea coribiiior, vo:: pline de str5l'cire, n.a izb.tit sb ciqtigc
putea nu numai s[ r'cspingi pe dr-r;mani, dar chiar si fie in frunfea devir, elenii ,socoteau ci astfel de incuviinqarea elenilor. Intr-,,,-
lntregii Hellade. ,In acest fel i-a ficut, dupi' cum spune Flato, din
striluciri sint pc mdsura lui
Kimon, care era incir ti'ir si care se trigea di'tr-o familie cu renum3,
lropliJi a2, carbbieli gi oameni ai mirii 9i 9i-a ridicat 'invinuiri im- dar Themistocles, cheltuind dupd cit se pirea, trani luagi .,r-*p.rr*ut
poirivd-i, car'e ziceat cd ,,Themistocles le-a smuls cetilenilor suliga gi cS,utind sir se ridice mai presus de teapa .sa, gi-a atras ponos'l ,cd-i
iisat dccit banca ;i visla coribieriior"' $i a sfruntat' A icgit invingitor, choreg fiind as, la intrecerile de tragedii r0,
ii ,.utu1 qi nu le-a lui Miltiades, atunci cind lupta se diclea cu o mare infierbinteali 9i ambi;ie qi, drept
lucru, cu toaLi potrivnicia dupi
izbutit s5 facb acest
cum istorisegte Stesimbrotos. $i daci prin aceste fapte Themisto-
cles ,a vitimat sau nu constituiia in uneic aminunte sau esenqa ei, rnulgurnit5, a r-idicat o placi aminritoarc a izbinzri sa1e, puitind'urml-
toarea inscrip4ie : ,,Themistocl,es din phrearrioi a fos choreg, phryni-
sb 15sim sd oerceteze al1ii in gilceviri mai filozoficegti a3 ; ia1 cum hos a fost autorul, Adeima'tos a f,ost arhonte" 5t.
ci mintuirea le-a venit elenilor atunci de la ,marc gi ci cetatea Ate- pe placul nul1imii, de vreme ce Totugi alzbutit sn
fie nu n,umai
ci spunea fiecdrui
nei au reinilqat-o din cenu-gl ,acele coribii, multe dovezi o adeve- cet5gean pe nume, clar se ;i arita un judc nepxrtinitor in pricinile
resc, ba a mlrturisit-o insugi Xerxes. fintt-adevir, de;i arma a lui dintre cctileni ; astfel, se spune ci pe vremca cind era strateg,
pedcstti era incd neatinsb, Xerxes oa, rlupb infringerea suferiti de Simonicles din Keos 52 i-a cerur un lucru oprit de iege, dar The-
coribiile sa1e, a pirisit I-Ie11ada ca un fugar, socotind cd nu mai mistoeles i-a sp*l ; ,.Nici tr: n-ar pr.rtea fi poit br-rn, dicit gi-ai cintz

1)LU.I.ARr{

versurile cflcind legilc ritnulgi, nici cLr 11-i1$ fi r,rn br-ru cirmuitor THEA'IISTOCLES 29{
aI cetbgri, daci ag face hatiruri impotriva lcgii". $i alti ciati a mei
luat,in ris pe Simor:ides ;i i-a zis ci n-aLc tuiirtc cind b:rtjocore;te infruntc primejdia, ci se pirea ch Thessalia inci nu trecuse de
atit de lare pc corintieni n3, locuitorii unci tttari cctili, iar cl pune
si i se zugreveasci chipui, cind estc atit cic urit. Dar izbutind s5' partca pcr;ilor.
fie din ce in ce mai mult pe placul pcponrlui, it.r cclc din urm;i
a inuat in mare dezbinare cu Aristiclcs qi l-a izgonit din cetatt, l)ar, retrigindu-se gi de acolo fdri nici o isprnvi iar thessalie-
nii trecind de partea regelui, tcatd Hellada, pin6.n Beofia, finea
ostracizindul. cu per;ii. Atenienii de-abia acum iau mai mult ln seamb sfatul lui

VI $i iati ci pctsul cobora spre Hellada, iar atenienii se sf[- Themistocles cu privire la mare qi-l trimit cu cordbii la Artemision tT,
tuiau in adunare pe cine ar .alege ccnducitor a1 oastci. Se zice
c5 toqi se dideau in lituri de la sarcina conducerii de os,ti 9i nu spre a fi de straji strimtorilor. Aoolo insi elenii cereau ca Eury-
cereau si fie alegi, infricogali fiind de groztavia prirneidiei, numai biaclcs 5u gi lacedemonienii si aibi comanda, dar atenienii nu
Epicydes 5n, fiul lui Euphcmides, uuul dintre cei crre sc ocupru socoteau ci se cuvine si fie sub comanda altora, de vreme ce ei
cu treburile ob;teqti, stra;1l;c la vorbi, dar slab la virtute 9i ugor ii intreceau pc toli la r-rn loc prin mullimea coribiilor. Themisto,
de cumpdrat cu banj, s-a infiqi;at ccrind si fic ales;i sc pirea cles insi, clinrl*gi seama de primejc,lie, nu numai ci el insugi i-a dat
ci are sor;i de izbindi. Dar 'I'ircrnistocles, tcmiudu-se ca- nu cuml'a comanda lui Er.rri,biades, dar a gi inceput si linigtcasci pe atenieni,
si se prS,bugeasci toati puteree atenienilor clacb Epicydes ar fi ales incredingindu-i ci, de ,se vor dovcdi oameni cumsccade in timpul
.o-ond"nt, l-a cumpirat cu bani, izbutind sil faci sb se lase dc rdzboiului,, elenii, de buni voia ior, pe viitor le vor da ascultare.
Prin aceasti fap,t6, se vede c5 el a fost in cea mai inaiti misuri
ambigia sa. fduritorul mintuirii Helladei qi a adus slavi atenienilor, de vremc
Mai mult cste lSudati ;i fapta lui Themistocles cu privire la ce ei au intrecut pe du;mani prin vitcjic;i pc aliagi prin buni-
t5lmaciul solici trirnise de regclc pergilor ca si ccarb ,,pimint t"i
ape" 55. Astfel, in urma hotiriri a poporului, e1 a dat porunci voi,nqi.
re fi" pnt sub pazi 9i unei tdlmacir.rl, pentru ci
ucis indriznise si se Dar dupi c,c cor:irbiilc .cluirnrmc s-au apropir-rt de Aphetai 5e,
Eurybiades, inspiimir.rtat dc n.nriqimca celor ,care se giseau la gura
foloseascl de limba eleniior spre a da grai unot lporunci striine' $i strimtorii gi aflind ci alte doud sute cle coribii se-ndreapti intr-a-
se mai lduda qi ceea ce a ficr-it el cu Arthmios din Zeleea : la po- colo pe deasupra insulei Scyathos 60, voia ca, in cca mai mare gra1o6,
ceinl,s9tei ,cpoepniiit,ru9icuirmadau;siieslueia'auuruflospterinssacnrigini sb se retragi inlduntrul Helladei, si lini piept du;rnanului in Pelo-
runca lui Themistocles, gi pones qi si acopere coribiilc cu armatx dc uscat, socotind ci este
ln rindul celor lipsigi de cu neputingi si biruic puterca maritimi a regelui 61. Eubeenii insi,
Hellada. Dar cea mai mare fapth a lui este socotiti curmatea rdz' temindu-sc ca nu cumva elenii si-i pirdseascd, au inceput s6 se sfi-
boaielor gi impicare.a ,cetiqilor intre cle, pe care le-a-nduplecat si tuiasci in ascuns cu Themistccles, trimigind la el pe Pelagon, cu o
lase 1a o parte du;miniile spre a infrunta tdzboiul care Ie ameninta mare sumi de bani. Themistocles, luind banii, dupi cum istorisegte
pe ,toate. Se spune ch aldturi c1e 'e1, pentru atingerea acesilri fel, a Hcroclot62,i-,a'dat lui Eurybiades. ln acest timp, dintre togi atenienii,
cel mai mult i se impotrivea Arhiteles 63, care era ,comandantul
luptat ,9i Cheileos din Arcadia. ,,corhbici sfinte" ut, dar care neavind bani si pliteasci corbbierilor,
se gribca si se ,retragi. Themistocles ,a afitat ;i mai mult pe oamenii
VII Luind el .1".i .omunda, a inceput ,cle indati si-mbarce pe de pe ttircmi impotriva lui, astfel ci au dat fuga qi i-au smuls m,in-

cetileni pe triremc 9i ciuta s6-i induplece s:i-qi piriseascX cetate' carea. Arhiteles era tare descurajat gi indurerat .din pricina acestei

qi ,si se-ntilneasci cu du;manul cit mai departe de Hellada, pe intimpldri, iar Themistocles i-a trimis, intr-un coq, de mincarg piine

mate. Dar, pentru ce multi se ridicau impotriv6-i, a trimis o marc gi carne, 9i a pus in fundul cogului un tal,ant de argint, ind,emnindu-l

arrnatd in vaLea Tenpe t'o cLt lacedem.onieni, pentru ca acolo sb sd minince in linigte gi, a doua zt, sd. a1bb. griiL de oamenii e pe vas,

cd, de nu va avea, il va invinui in fata concetdtenilor ci a primit

PT,I]1'A I? I I T'FII]A4I S'f OCt,ES

bani din partea dufmanilor. Accstc 1r-tct:ttt'i lc istrtt'iscste Phanias din eslc stii|i,r pc toate ciiie de uscat, coribiilc clenilor au inceput si s€
retrrrgi rnai in15r-rntrul coastelor llellaclei, in timp cecatenicnii ii
Lesbos. acopcr:cr:rLr pc tofi cu coribiile 1or si erau tare mindri de faptele
sivlr;ite. Iar Themistocles, plutind pe lilgd !ir.m qi oprindu-se in
VIII Luptelc cafe s-au clat atunci iu stritrto;rtc r"' itupotriva cord- locurile in care socotea ci neapirat dugmanii vor debarca ;i se vor
biilor dugmane n-au adus o mare l5murire, dtt, prin inccrcirile adiposti, punea si scrie pc pietre cu litcre mari ca si se vadi. Uncle
pietre 1c gisea intimplhtor acolo, iar ,altele le agcza el insugi prin
ficute, elenii au tras mari foloase, inv59ind, chiar din faptc sivirqite porturi ;i pc undc crau izvoare de apl, cle bdut. Prin inscrisurile .Je
in ffaya primej'diei, cb ni'ci mu1limea" cori,,bii1or, ni,ci podoabele gi stri- pe pictrc, el le criinicea ionienilor ch at datoria, de l,e e cu putinfd,
lucitile semnelor de pe coribii, nici strigitele pline de ingimfare sd trcrcri dc partea lor, ci lc sint pirinli gi infruntl marea primejdic

;i nici cintecele de iz5indi dugmane nu pot si vire frica in cei care pentru libcrta"tca 1or, iar de nu pot, atunci si pricinuiascd neajunsuri
qtiu si se ia la hargi qi au curajul s6 se batb, ci cb trcbuie sh dispre- du;malilol in timpul lr:ptelor 9i sd le aduci mare tulburare. El soco-
guiasci astfel de lucruri ;i ,si se ni,pustcasci asupra trupurilor du9- bea cd prin accste ind,emnuri s,au va fac,e pe ionieni si tr,eaci de par.
mane gi cnr ele inclegtindu-se, si dea bbtblia. Acest lucru infelegindr,r-l tea elcnilor salr va pricinui tulburdrea, semdnind printre pergi nein-
gi Pindar, sc pare ci n-,a spus vorbe lipsite de frumusege despre cr'cderea in ei.

bdtiiia de la Artemision, zicind : $i revirsindu-se arrnata lui Xerxes, dc sus, prin Dorida 67 in

Fiii atenienilor aci au pus Focida 68 si pustiind cu foc cetigile f,oceenilor, elenri nu voiau sd le
Strilucita tcmelie a libertilii.
mai gini piep,t, degi atenienii ,ii rugau ficr-bintc si li sc irnpotriveasci
lntr.adevir, curajul este inceputul biruinlei. Ar'temision este un in Bcoiit, sprc:r zrpiu:r Atticu,:rfr crlju lc siirjscri;i ci in ajutor pe
oolq de pimint al Eubeei, mai sus de Flestiaia, desfi;urindu-se
iat in faga marc, P1:erloAprotcncLsliuslio0nt .9Di p;iorr'n;risilcrrcirnichlri::'r,s: csu;iltrrltclcLlrcrccti.,rrct:ci toqi voiar_r si
spre miazhno apbe, lui 'se ghsegte ,cetat.-.a Olizotuu cate a apere
stipinirea lui Philoctet. Artemision at'e un tcmplu ,;ti1c ll sucl
fost pe vtemuri sub de islmul dc Corint ;i sir tragir un. zitl tlc-a l:rtuJ isttnului cle la o
marc la ccalalti. Atunci, pc iltclr;c1)i lci i-apuca nrinirr cii fusesetir
nu prca mare, inchina t zeilei Artemis numiti ,,'oea dc tdsb,rit" , in ]urul
ciruia au crcscu copaci, iar cle jur-in.r1 i:ejur au fost ridicate coloanele
ttd'da1i, aci-i cuprinclc^ clcscrr'rrjrr-*r ;i clcziriclcjclc:r ci-s lisagi sin-
unui portic de ,marmuri albX. Iar: mafnlura, dacd o freci cu mina, ca- guri,,cici nici trrr sc,rlirtl*rLr si tlc. sirrgrrr.i birtalia impotriva unot
piti gi mirosul gi culoarea qofranului. Pe una dintre coloane este mullimi clc rrsti ;rtit rlc r'irr1c. l:rr clc sirgurul lucLu care trebuia
ficrrt ir ;rcr';r irrIr'c jLrrr'rf c, rlltLrl'c sai pir-iscasci cctatca ;i sd se-m-
s6pati urmitoatea inscrip;ie :
barcc pc cor-ibii, cca rnai mare parte nici nu voiau sd aLrdi, gindinC
Multe qi {elurite ncamuri dc birbali clin linutul Asici,
Fiii atenicnilor, aici pe mate, ci'ici nu mai au nevoie de biruingi 9i nici nu mri gtiu ce este acecil

Lc-au rirpus in lupte, inr oastea pet;ilot picrit-a. mintuire, daci 1as5-n pradd qi ternplele zcilor gi mormintele pirinfilor.

Jie, Attemis, f ecioar:i, riclicatu-1i-au monumcutnl. X Atunci, intr-adevir, Themistoeles, neruaiputind si-i gini r:ub

Se vede qi acum un loc pe 1irmul mdrii, in nriilocui unui lai:3 ascultare cu glasul juclecitii gi al bunclor chibz,uinge, a pus in migcar:
ocol, unde icse din ariinc nisip amestccilt cu ccnusi ;i negricios, ca maginiria to, aqa cum se-ntimpld la j'.rcarea unei ffagedii, qi a inccput
Ei cind,ar fi fost trccut prin foc, in cat:e sc crede cb ar: ars sfirimi-
turile de corbbii 6i morgii cizugi in lupti. si le vesteasci gi oracole. Astfcl, Thcmistocles a socotit drept un
semn faptul ci ;ar,pele zeiqei Athcna 71 n-a mai fost vizut in allar in
acele ziIe, iar prcofii, gisind neatinse prinoasele pe care i lc ,aduceau
in fiecale zi, au ves'tit poporul despre intiinplarc. E.i bine, Themisto,
IX Venind 9i 1a Artemision vestca despre ccle intim,olate la cles le tilmicea semnul spunindu-le c6 zeiga a pirisit cetatea., ca s6-i
Tlrermopyle 9i 'a,flindu-sc cii Le,oniclas .a chzut in lupti gi ,c:i Xetxes

tt

l TI]EA'IISTOCLES 295

PI,UTARH il XI Sl:ivitc crau fireqte ace te fapte ale lui Themistocles. Dar el,
f,
indrumeze spre mare. $sippurniinndtil,cmhdc,,irzeiaduolrdaccoliucmluilri"n7ce2rcnau-siiacltic;teigvea tlirr,lrr ,pi scrma,cd atenienii se gindesc cu durere la Aristides qi cd se
ascultarea poporului, {
r( nr rir rlu cumva, fiind plin de minie, si se dea de partea pergilor
i ;;i srr prirpideasci intreaga Ilelladi (Aristicles fu,sese ostracizat de
decit mulgirnea cordbiilor, Le mai spunea ci zeul 73 nLrtleqte insula lr,rpor inainte de izbucnirea rizboiului, din indemnul lui Themisto-
!,
Sal.anrina ,,zeiascd" .qi nu ,,groaznici" gi nici ,,aducitoarc cle nipastd", clcs), Themistocles scrie ;i criiniccgte o hotdrire prin care stalornicea
de vreme ce insula avea s5. dea numele unei mari izbinzi a elenilor. $l ci le este ingiduit celor care-;i pirisiseli patria inainte de un ,anu-
Izbutind s6-i indr"rplcce cu sf,atul siu, poruncegte si se scrie o hotSrire
,{ mit tinp, si se intoarci ;i si pr-rni fapta qi cuvintul 1or la lucru pen-
ca cetatea si fie lisati in Daza zeilei A hena, ,,pro ectcarea oragului tru ca, ,im'preuni cu ceilalgi cetigeni, sd aduci cel mai mare bine
Atena", iat loli,cei care erau de virsta luptiloriior si se urce pe tri- , tul He11adei. Eurybiades avea comand.a coribiilor, datoriti vazer de
reme, iar. ,copiii 9i femcilc ;i sclavii 'si gi-i puti la adipost, fiecare care se bu,cura Sparta, dar se dovedca lipsit cle curaj in fafa fui-
cum va putea. Votindu-se hotirirea, cei mai mulqi atenicni gi-au dus # mejdiei;i voi,a,si ridice ancora ti se pluteasci spre Isthm, un,jc'
copiii ;i femeile Ia TrcizcnaT^, iar troizenienii i-au primit cu cea mai se qi strinsese pcdestrimea peloponesieniior. Themistocl'es insi i se
mare buni,voingi. lntr-adc'n'6r, nu numai cd au hotirit in ecclesia si-i I
hrdneasci ei inqigi, dind fieciruia oite doi oboli, dar li s-a ingiduit t, impotrivea. Atunci ,se zice cd s-au rostit ;i faimoasele cuvirrte, dupi
gi,copiilor si ia fructe de uncle vor vrca;i ir.rczi si, le mai pl:i"tcasci cum urmeaz6. Eurybiadcs citre Themistocles : ,,Themistocles, la
{
qi dascililor pentru invifitura lor. jocuri, cel care iese inainte din rind, primegte lovituri". ,,Da, a ris-
Hotirirea poporului a scris-o Nicagoras 7j. Dar atenienii neavind I
pus Themistocles, dar nici cei care rdinin in urmd nu primesc cununa
I
bani in vistieria statului, Aristoteles *tpune ci areopagiqii 76 au ficut biruinlei". Eurybiades ,a ridicat toiagul ca s5-1 loveasc5,, dar Themis-
lt
rost de cite opt drahme pentru fiecare ostat 77 ;i astfel au aiutat' in .tocles i-a zis: ,,Love;te, dar asculti !". Eurybiades s-a minunat de
I blindegea 1ui Themistocles qi i-a poruncit si vorbeascS, iar Themisto-
cera mai mare misuli, lfao. s'ut np:pulesrielaa trciarelemdeelor'Iirceumoissttoagcli.csC. leAidsetmfeol,s '8 c1es, vorbilrdu-i, I-a adus 1a cuvintul siu 'de mai inainte. Iar cind
socotegte ci gi asta a I cineva a zis ci un om csre nu mai are cetate nu poate sd dea sfaturi
spune ci in timp ce atenienii sc coborau in portul Pireu, Gorgona et'l
I
de pe otatuia zeitei Athena s-a fhcut ncviz:uti. Themistocles, prefi- bune celo.r ,care trebuie s5-9i piriseascb, pafria, Themistoclc,s, inlor-
i : ,,Om riu ce pirisit gi
cindu.se ch o cauti gi cot::obiieqtc pri;r toatc col1urile, ,a dat peste o cindn-i cuvintul, i-a zis ci nu sc cade esfitir,imnoini e'armr case ;i
i ziduri fiindc-am robi unor
grbmadd de bani ascunsi printre tiirburi. Banii au fost incredingagi socotit lucruri

vi,stieriei qi s-au gisit deci d,estui [bani] cu 'ce si se stringi cele tre- neinsuflcjitc, clar noi ilvcin L:e:l rnli rnrrre cctr-rtc clin cite sint ln
buincioase ostagilor, care s-au urcat p€ coribii. Iar cind intreaga LIcllacl,r, lrrurrrc rclc tloLrii sutc rlc trilctttc, cat:c pinl acum stau de

cetate ,se urca gi pornea pe cori'bii, pcnti:u unii era o priveli;te plin'i str:aji;i silrt g,rt;r si set'i si vir apct'c, zrsil cllln voiqi, iar dacd iarigi
nc p:irrisiqi, lirsinclu-nc in scama dugmanului, indati se va afla in
de jale, iar allora li sc ,p5,rca o minune de curaj, ci, in timp ce-9i Hellada ci. atcnienii au dobindit o cetate liberi 9i un pimint mai
trimiteau rudele in altd pane, ei inqigi rimineau neclintili in fala
gemetelor, lacrimilor 9i imbri.ti;irilor pirin;i1or 9i porneau spie bun dccit cel pe care-l pdrdsiser[". Zicind Themistocles a;a, gindul
insu16, la lupti. Grea mil5 mai fdceau gi n:rulgi dintre cetdfenii lirsafi
unei temeri a pus stipinire pe Eulybiades : ii era frici si
nu-l piri.seasci atenienii gi sd se ducd ir-r alte pafte. Iar cind un
pe loc din pricina bitrinegii. O gingagi iale se abitea asupra lor eretrian Br
vdzind cum gi auimaleic din iurul casei, urlind de durcrca despir;irii, de rdzboi, 'acacrleatssinitesqpi ucnai ceva, Then.ristocles i-a zis : ,,$i voi vorbigi
alergau incoace ;i-ncolo pe lingb stipini, carc se urcalr pe cori,bii. scpi.a dar n-ave;i inimi ?"o'.
: aveEi spadi,
Intre altele, se povestegte cum ciinile lui Xantippos 00, tatil
lr:i XIl Se spune ci Themistocles se gdsca sus, pc plriltca coribiei, qi

Pericles, neputind tibda despirEirca de stipinul sdu, s-a aruncat in vorbea despre aceste lucruri, ,cind deodata s-a z.irit o bufnigi venind
in Salamina, dar, sleit de in zbor din dreapta coribiilor ,si agezinclu-sc pe catarg. Asta i-a ficut
mare qi, inotind pe lingi 'Streireamrai,ti'apainiuin;si astizi un mormint, numii
oboseali, a murit pe loc. !5 - Plutarh .- Vie{i paralelc
,,morfflintul ciinelui", espre care se spune ci este al ,acelui 'ciine.

:!${'i PLUTARH

[pc gr:cci] gi mai muit si dea ,ascultare lui Themistocles, si se pre- 'frltiMlsl(x:t.t.\ 29,
giit.',rrci clc 1upt5. Dar cind marea mulgime a coribiilor duqmane
sc rovbrsa pe lingi Attica, drcpt la Phalcron $i acopereau parcl
trirrlul, atit de multe er,au, iar rcgele perqilor sc vcclca coborind cu
p<-:clcstrimea deasi spre mal gi cind, astfcl, puterilc dr-r;man,ilor s-au \llt De la revdrsatul zoilor, Xcrxcs sc ,rrgczils,c sus, pc o inil-
strins ia un loc, iarbgi s-,au niruit in suflete,le elcnilor sfaturile lui lirrt', c. si prive,ascS cordbiile gi rindui,rer l..r pcrrtr.tr rr:irriric, dupi
rrlrr istorise;te Phanodemos Ba, mai rsus dc tclnplrr.l lrri llcrilclc,s, unde
',fl.remistocles ;i i.ar6;i au inceput s6-qi intoarci privirile speriate spte irrsrrlrr cs,tc clespdrgitd de Attica prin,tr-un mic git rlc rrrrrrc. Arist'-
t;lvirlr;rrrir:'pr,rl,'rlzsv'rlirrctstir'''l.rltlns'.s:li)rtsr,'ri,ct.brOotri,ccoislaeccersiinticnXt'"omteimc8rax0mip.e,mlPasduiussaielengdsaiuetgc,iecmaszeraipaesuieualsyIneb.eadaashtuddao,upcltiae,orciirrf.iuiuculniunc,cutliriMnsoingcgsir:clrtcrrti:icrrr:,rcrtrrnorrr.rtlnri;icicscslrcc,rsci cfccoilccc-
Isthm, miniindu-se daci cineva le mai spunea ceva, 9i s-au hotirit cr,
cirmacilor cord-
in timpul noptii, se speorreutnrac6ge. .A$tiuonhciiarThseem;ii,s'd,liodculeses, g ndindu-se cu

biilor o astiel de
groazh cb elenii ar putea pierde aiutorul pe care li-l pu.neau la-nde-
rnini aqezarea lo,cului $i strimtoarea qi se vor impri,Etia fiecare in
cetatea lui, a ndscocit gi a pus \a aale;iretenia cu Sicinnos' Sicinnos
rrr;urtl:r "7 cind i-,au fost adugi trei prinqi de rdzboi, mlnur.rrt,clc frurnogi
X"errea"rxp9eeisris,napdnotdureu*nintcoeiarnumdluuc-l ioluspiii,-iliorosrbpl,u,uci.unlTbhauqenamb:isin,t,oiTmahlbeemspiiesltno'ttcrrulie'm'sTi,hteec-monmisaatsonccduleansns tul-aqli lrr clrip si imbfi,ca,ti cu o deose,biti strilucire in prea frr-rmrasc hni,ne
qi purtind podoabe de aInur.clSipeaspoiuinndeaiacivs6inztuftiip,ir,Seazincddatouroucl i,'Esuoprhararrcrg-tei--
atenienilor, voind si fteacb de partea regeiui, il vesteqte, el cel dintti, lui, qi ai lui Artauctes.

ci elenii au de gind si fugi qi-l indeamnd si nu-i lase si fug6, ci, clos, o flacdrd mare qi strdlucitoare a vilvorit de pe jertfd 9i s.a a'r:zii,
acum, cind sint ,cupringi de kicb, fiindcn sint despirgili de pedes- scmn zeiesc, un ,str5.nut din dreapta. Iuindu-l pe The_
Euphrantides,

brime, si porneasci ataoul impoffiva lor qi si le 'nlmiceasci puter€a misboclcs de mina dreapth, l-a indemnat si-i jertfeascd gi, rugindu-se,
sir-i juruiasci pe tofi lui Dio,nysos ,,mincitor de carne crn d,*, uu, cici
p. -ut"". Xerxes s-a bucurat, luind aceste vorbe drept mi'rturiile nunrai astfcl va fi scdpare ,qi biruinqi pentru eleni. Themisto,cles a
bunivoin{e qi a trimis indati porunch Ia comandanfii co' rimas ingrozit d'e aceastd preicere, care era nemaipomenitd gi infi,o-
unei mari

ribiilor si se imbarce in liniqte pe cor5,bii, dar sd porneasci de indatd rdtoare, 'dar, ata cum se-ntimpl5 in marile incordiri gi in clipe grele,
cu doua s,ute de cordbii gi sd astupe cu ele orice iegire din strimtoare
qi s5 inconjoare insulele, pentru ca nici un picior de duqman si nu mulgimea attepra sciparea mai mul,t de la lucruril"'n"pre"dzui" de
ssmaiinccrthiefci'cdmaoctcoiztrei]dusel iilnainadceejulpetioinbreintaies, ccdl,hui,bjceiznrutdfitaep,,eaiaqparrinocgs.utiam,igaisi paauIustaeirns,ecie_pparuuetzsciiculiiltttoo[pifiieli.
scape. $i in timp ce se indepl,inea porunca regelui, Ari'stides, fiul lui
aflind cei dintii de cele ce se potreceau' s-a dus in cortuJ
Lysimahos,
lui Themistocles, deqi nu-i era prieten, cici fusese ostracizat din pri-
cina lui, aga cum s-a ,spu,s. Themistocle,s, cunoscin'd bine virtutea lui Acoasti in,timplare a povestit-o phanias clin Lesbo,s, orn invigat pi
crrn,oscdtor in ale istoriei.

Aristides gi bucurindu-se cd era de 1a16, i-a spus ceea ce pusese la * .TIV ln ceea ce privegre mulqimca cordbiilor dugmane, pocrul
ca1e, in legituri cu Sicinnos, 9i l-a rugat s6 porneasci alituri de el E,shiles, ca unu,l care gtia gi intb"rea cele spu6e, in tragedia nrriil zir"
si sfdtuiasci qi si indemne pe eleni, ca si dea bdtblia in stfimtoare.
a$a :
Aristides, liudind pe Themistoc'les, s-a dus la comandangi 9i la
cipitanii triremelor gi i-a indcmnat la 1upt6. Dar cum ei inci nu Xerxes, gtiu bine, avea o mie de coribii.

credeau cele ce li se spuneau' s:a vezu veni'nd, de bund voie, o Ugoare qi sprintene_i erau de doui ori o suti
$i-nci sapte : a9a umbli vorba.
trirernh fugiti de la Tenos *u, pe care o cirmuia Panaitios, ca si le
vesteasci incercuirea, astfel ci elenii au pornit cu minie, de nevoie'
Trireme attice eral o sutd gi optzeci gi fiecare din ele avea s's
sri irfrunte primeidia. pe punte optsprezece luptdtori, dintre care patru arca;i, iar cellttlji

hopligi' Se pare ci Themi,stocles a cunoscut tot aga de' bine vrcnea
cit gi locul c,ind trebuia si se dea bdthlia. As,tfel, el
n-a ingicl,it sf,
se afez€ triremele cu fiaga la dugmani mai inainte de a so-si cearul

25t

THEMISTOCLES 299

2gg lrLuTARFi str;iinii rr rru sivir;it ceva mai strilucit. Biruinga a fost cigtigati
rl;rtrrril:i culajr-rlui si birb6,giei tuturor celor ca,re au luat patte la
lu1'l;r, tlrrr gi datoritd inteligenjei;i stri;niciei lui Themistocles.

in care irn vint minu,nat sufla clinspre marc qi rnina valurile din \ \/ l Iar dupi bdtilia pc mare, Xerxes fiind nespus de in-
larg spre stfimtoare. Acest vint nu cra vitimirtor pclrtl:Lr corebiile lrrrirrt din pricina in'fringerii, a pornit si duci armata pedestri
elene, carc crau pufin scufundate in ,api 9i sclrlldc. Dimpotrivd, irrr,potriva elenilor la Salamina, pe vn z\gaz pe care incepuse s6-l
cordbiile persane aveau pupa mult ridicati gi punlile erau inaLle ridice intre Attica gi Sala",mina. Atunci Thcmistocles, dorind si-l
;i pluteau anevoie, iar valurile stirnitc de vint le tulburau mersul incerce pe Aristides cu vorba, a spus ci ar fi bine sd porneasci
qi ie intor."au flancul spre eleni, car€ se migcau repede ti erau cu coribiile sp,lc Hellespont gi si stricc podul de vase peste care
aculesocihl iivleadTehaepmeistAocrileasm, ecniecsi,ccl oumrmainredaanctuell'cccoerisbei-inlotimr pllu'aiu Ei rnai trccuse Xerxcs armata ,,pentru ca, dupi cum zice,a el, si capru.
Xerxes, ! rdm Asia ln Europa". Dar Aristides tare s-a superat de accst
cuvint gi i-a zis : ,,P,ini acum ne-am bitut gi ,ain invins un dug,man
;ezind pe o cora;bie m.are, intocmai ca 'pe vn zrd, 9i aruncind cu rl nccun.rpdtat, dar daci vom inchidc in Hellada ;i vom aduce in
sSraiJgicoeAlsefrisiad9mP'iineecdtnurieceusssufrliea1eeroqa. iaiuurnedgocamltuin.dieEvainli:bdi iencjeud,etArqirmicmceeinaliamlosarci lsdinprerDcpetccoqelrieaembaiaaBi elcuu;i-i' strrrca dcsnidejdii pe un otr1 care arc in puterea sa atita noiau
iat cele dou6 corxbii s-au ciocnit una dc alta gi, izbindu-,se intre I de oaste, n-o si mai priveascd bdtiLlia in lini;te, ;ezind sub u;:t
aJgid'tSpto. .Al.triaemr,egnineisndau-siirpitiedpet pe vasui siu pe ttftemb,,iat umbrat de aur, ci, fiind gata si intreprindi orice din pricina ame-
ele, s-au izbindu-l cu lincile, l-au l ningirii primeidiei, si fiind de f,agit peste tot el insuqi in persoani,
Ameinias 9i tru nu,m,ai ci va drege infringerea, dar va chibzui mai bine despre
arunoat in mare. Artemisis e2, rocunosc'indu-i trupul care era puftat 1 toatc. L)cci, - i-a mai zis * nu trebuie, Themi'stocles, si stricdm
de valuri, potlLrl clc vrrsc, ci, clinrpotlivi, clrrcl"r cstc cu putin!5, sE durim
impreuni cu celelalte colbbii, l-a luat 9i l-a dus lui { rultul ;i sii-l tlirn:r[eli tlil llriloprr cit rnrri t'cpcclc pc acest om".
,,Ei lrinc, i rr rispuus 'I.'hcmistoclcs, clrrci t\t cfczi ch a\sa es e po-
Xerxes. ,1 sltrroiivtpiirrt..,irrnracrlcmucmliar;ccr-sart,lecTachlecuannsrgiusaltroeincal<lc:usai:lrcctirntimomiisatiopge;riautbrnenbuicrl-irdiedinisntrieHceeeulrlacnedutacdi"mi. re*5s-ii
I gclrri, ri:isit plirrtrt'tci prirrsi in birtilie, Arnakes pe numele trui,
XV Cind bitilia se dbdca cu furic, se zicc ci o mare lumini lror-urrr irr,lrr i sri i spurr:i lcrclui rrsrr: ,,Elenii, invipiiaqi de izbinda
sucp-anrahvv;ziSunziueoinitiatnlgcdpiicgoslaela^snaucpmhrr"oainsrdemec3au'glIrliaiimssruternSdaldeut,eclieangotaemvmaudleleignnaismi,pTerinhaervi\caodes'lcmliooalnrfituacpitateiiranclaiElillraeumunrusniiasaloruec;i''' lrir.uitrlii l)('r)trtr(', urrr ltotirrit sii porncasci pe mafe spre He|l,es-
pir"o .i, ,1. ridici pulin 'oite pu{in un nor 9i l)()rrt t;r s:r stricc poclul de vasc, dar T1-rcmistocles, puftifid de
u. -paeppoei m,scinlta, ssie pcste trireme' Altora li s-a pirut glijir lcgclui, il indeamr.rd si porneasci in grabi spre marea lui
ci se into,arce ;i gi s-o treacS, in timp ce el insuqi fagi dc ali.agi o si ni,scoceasc6
tcpdi6ene"vcl,abadr.e"E1-sgit'ciacnhflaiieinm,t;ipiia'crsch"eairtrpireuicrar"inimdcc.lalcsepeotugarrrumeacgteeato]9ui tiizcneoqaririlamosbraeieqspiidicrluaee;ramevcaiinnantiiinsidainnetfaaoEuisu'etmtcoLiizriy'niiciEoslea'i' unclc pricini cle zdb.ayb, 9i de ;oviire in tirnpul urmdririi". Auzind
rdmAe,ebdileaeisu6,r5ia9dteienleliaa-naP, dhculoysmeidsa.rneIdapartncot ef'drila'aenlqcdio,iraaliuubiniegA.inEpdo!lslaoi tdiat insemn'ele co' fugarul aceste cuvintc ;i fiind cuprins dc teami, a pornit in gtab6
putti'lor de cununi si se retragd. Tar o dovadi a inlelepciunii lui Themistoctes gi
Alistidcs s-a vidit in bitilie cu Mardonios, 1a plateeae6, unde,
fie tot atit de mul!'i
bitin,clu-se numai cu o mici pa1-te I ogtirii lui Xerxes, s:all avintat
cit dugmanii, au rospins corS,biile vrejmate care in'aintau numai in primejclia hotiritoare.

cite o parte in str,imtoare 9i se ciocneau unele de altele' Duqmanii
au rczisnat pini la ciderea noPgii.
[n acest chip au repurtat elenii, du'ph cum spune Simonides'
acea talnich ti ves,titi biruin16 naaal| deoit care, nici clenii, nici

300 PLUTARI{

XVII Dintre c'etiqi, Herodot spun'e c5, in bdt61i'e, printre cei 'IHEMISl'OCI-ES
dintii au fost egineqii, dar\, pe Themistocles - deqi nu-i prea
erau bine voitori, cici il pizmuiau - toqi 1-au recunoscut ci sti- irr tirnp de furtun6, aleargh \a el ca si se adiposteascS, ca sub
tuse in frulttea tuturor. Intt-adevbr., cind conraudanlii s.a.r retfras rrn platan, iar cind se face timp frumos, il ciugulesc ai-l ciump6-
in Isthmul de Co,rint, au trecut l.a vot, luind voturile de pe vesc. O dath, un cetigean din Seriphostot i-a spus ci slava de care
altarsl, ftecare s-a proclamat pe sine cel dintii in virtute, apoi, se bucuri nu i se datoregte lui, ci cet5lii : ,,Adevir grdiegti, i-a
imediat dupi sine, pe Themistocles. Iar lacedemonicnii, luindul spus Themistocles, d,ar nici eu n-ag fi ajuns vestit, d.aci ag fi fost
cu ei la Sparta, lui Eurybiades i-au dat, drept premiu al viteiiei- din Seriphos, nici tu dacd ai fi fost din Atena". Un altul, unul
iar iui Themistocles, drept premiu al ingelepciunii, cite o cununied dintre comandanjii carc p:area cd, ficuse gi el ceva folositor pentru
implctiti din ramuri de mislin 9i i-au mai diruit 9i cel mai fru- cetate, se purta obnzntc falh de Themistocles qi tot punea faptele
mos car din cctate gi au pus ca fiei sute de tineri si-l insoleasci sale aldturi de faptele lui Themistocles. Themistocles i-a spus :
pini spune ci la iocurile de la Olympia, cat-e
la hotareee. $i se cind a intrat Thermistocles ,,O datd sirbitoarea s-a gllcevit cu zhn de lucru. Ziua de lucru se
s.au linut dupi aceea, in stadion t00,
plingea ci ea este plind de treburi gi de zbucium, pe cind in zita
spectatorii au uilat de cci care se intreceau la iocuri Si toatb ziu,a de sirbbtoare, to{i gustd qi se bucuri de cele pregitite in timpul
l:au privit lleincetat pe e1 ;i-l aritau oaspeliior, minunin'du-se de
el ;i aplaudindu-1, incit ;i el, cuprins de bucurie' a spus citre ei. <rAdevirat griiegti, i-a r6,spuns ziua de sirbitoare, d,ar daci n-aq
prietenii sii ci in acea zi a cules todul ostenelilor
lui pentru fi eu, n-ai fi nici tu>. Ei bine, a zis Themistocles aceluta, dac6.
n-ag fi existat eu, atunci unde afi fi voi acum ?"
HelLada.
Fiul lui Themistocles se purta obraznic cu maici-sa gi, dato-
XVIII El era, intt-adevdr, din fire foarte iubitor de cinstire, riti ci, ;i cLr cl. Themistocles a unci a spus ci fiul sdu are cea mai
dacd ne este ing5duit s-o dovedim qi prin unele amintiri care se nrirrc l)utcrc <lintrc toli clcnii, cici in fruntea elenilor stau atenienii,
phsfieazd despre el. Astfel, fiind reales de cetate comandantul { itr fluntcrr atcnicnilor sti el, pe el il conduce so!i,a, iar pe sogie,
coribiil,or, nu mai indeplinea nici o treabd, atunci cind se ivea, fiul sdu. Voind si fie un om apafie in toate, cind a dat veste ci
nici dintre cele particul,are, nici dintre cele publice, ci ori'ce lucrd .t vinde un loc, a poruncit si se spuni ci are qi un vecin bun. Iar
se ive,a ;i care ar fi trcbuit indeplinit pe loc, el il zrmina pentru cind mul;i tincri ii pefeau fata, prelefind un tinir cuviincios altuia
ziua cind aveau si se imbarce pe corbbii qi si porneasci pe mare, l...t bogirt, :r sptrs ci cl cauti un birbat cate are nevoie de bani, Ei nu
pentlu ca, avind de pus 1a cale, in acelagi timp. o n-rul;ime de lu-
oruri qi avind sX stea de vottri cu oanreni de tot felul, si se {i b:rtri crrrc rru rrcvoic tlc un birrbat. Astfel cra el in vorbele de duh.
atate cd este ffIare qi .are o fioarte mare putere.
Cercetind, pe malul mirii, corpurilc celor cdzugi in lupti 9i .J XIX De inclati cc acele rnircqe fapte au fost sivir;ite, The-
aur, el a trecut mai nristocles a gi inceput si ridice cetatea pustiitd de foc qi sb dureze
zb':rnd la morgi brhqdri ;i coliere de venea in urma departe' l" un zid in jurul ei, cumpirind pe efori t02 ca sh nu se impotfiveasci,
dar arbtindu-i-le unui lui, dupi cum spune Theopompos tos, iar dupd cum istorisesc cei mai
prieten care i-a zis : f mulji, ingelindu-i. lntr-adevir, Themistocles s-a dus la Sparta, in
chip de solie. Spartanii il invinuiau cb atenienii ridici ziduri in
,,Ia-le pentru tine, ciici tu nu e;ti Themistoclcs". Era apoi un oare- { jurul cetSgii, gi chiar Polyarhos, care fusese trimis intr-adins din
dintre tinerii frumogi carc mai inainte se Egina, il acuza, dar Themistocles rispundea cd nu-i adevdrat gi-i
care Antiphates, unul I indemna si trimitd la Atena martori oculari, voind, prin aceastca,
purtase foarte dis-pbruecfuuirtao,r cu Themistocles, dar meri tirziu, vdzind sd dea rdgaz idicdrii zidurilor qi sb pund la indemina atenienilor
iaima de care se inccpuse sbJ lingu;easci - Themistocles I
insi i-a zis : ,,Tirzitt, rnii biiete, dar amindurora, in acelali timp, ostatici pentru el. Aga s-a qi intimplat. trntr-adevir, lacedemonienii,
ne-a venit mintea la loc". A mai spus apoi Themistocles cd atenienii I
nici nu-l cinstesc, nici nu se uitd cu plicuti tnirare la el, dar cd, a, degi au aflat adevdrul, ,nu i-au ficut nici un riu, ci, ascunzindu-gi
minia, l-au ldsat si plece. Dupi aceea, a construit portul Pireu,
tt dindu-;i seama de buna aqezare a locului gi; prin aceasta, nu

,l

t
I

{

PLUl ARII lIlA4l:,t()(,1I 30:l

nulnai cd a plls intfeaga cetate in lcgitur:i cu lnnrcil, cler, intr-un :rlt.rtrrrt., rrrrtt:ti tlirl tlotli sittt tt.t'i tclrtli, r( l( lllili tlr:rli, tlrtcit lcstul
chip oarecarc, a gi dus o politici in totali porr-ivrricic cu vechii I l, I1.,,l, r ur Ii itrlritut'irt ditr aLltltlrlrc. l)c rtlttttr i ,t 1,,r it ri trtrti ferc
rcgi. intr-adevdr, aceia, dupi cum se spunc, strirlrrinclu-sc si in- ilr :.,).il 1;rrri, cllrc au inccput sii 1 itrcitt'cc llc l"ittt,,tr , tt ttttstiti, sPfc
depdtteze pe cetdfeni de la mare gi si-i obi;nuizrscir sir;i cluci viafa
firi sd cildtoreasci pc marc, ci si cultive pimintul, au lrirscocit ;r rr,lrtrr;lstfcl o stnvila in I'ia1a politicii itnpotrir:t lrri'l'lrt'rrristrtclcs.
povestea cv zeit;a Athena, cum ci, ccrtindu-se cu Poseiclon, in faja
scaunului judecilii, pentru pdmintul pe care se gisea oragul, a XXI Dar T'hcrristoclcs iucepuse si fic ncstrtcrit. clri;rr ;i :llirr{i-
biruit numai fiindci le-a aritat judecirorilor mbslinul. Iar The- pr:in insuie si ccrca bani. A;e s-ir itttitttplrtl, itttt:c
mistocles n-a lipit Pireul de Atcna, cum zice poetul comic Aris- lor, tr"rci rla tit'cortlc insulei Andros ti2. Dupi cum spur)c llcroclot,
tofan roa, ci a unit cetatea cu Pireul Ei pEmintul cu marca. Prin ;rllt
aceasta el a gi sporit puterea poporului impotriva aristocragiei gi l,. , rr l,rtLritorii
l-a umplut de curaj, de vreme ce puterea trccuse acum in mina tirr,l lr'.r ((r'ut b:uri,'l'hcmistocles chiar a gi avut clr ci trn sclrititlr
rlt , rrr irr(r'. Astfci, Tiremistocics le-a spus ci a aclus cu cl cloi zci :
vislagilor gi comandangilor de vislagi 9i a ajutoarelor de comar.rdangi Sl;rtul si Constrlngerea. Anclricnii i-au risputis ci ;i h ci cxlsti
de vas. De aceea,;i 'tribuna cle pc Pnyx'u', cilrc fuscse ficutd cu rlrri rrr:rli zci, Sfuhcia gi Lipsa, care-i rrpresc si de:-r brni. Poctul
faga spre mare, mai in urmi cei treizeci de tirani 106 au intors-o cu 'l'irrrocrcon din Rhodosris il r"tacd, in ni;te versuri, cu follt:: mult
vcnin, invinuindu-l ci, fiind cumpirat, mijlocise intoarcerca unor
fa;a spre fartnl", socotind ci puterea pc nlare inseamni inceputul
democragiei, pe cind cei carc cultivi pimintul rabdi mai ugor cxiiaEi, dar ch pe el, de;i-i era oaspetc qi bun prieten, i1 clun-
gase 1!4 tot din pricina banilor. Iimocrcon zice aga :
oligarhialoT.
Dar drrcir tu sliveqti pe Pausalias 115, sau pe Xantippos ll6
XX Dar Themistocles sc gindea gi mai mult la puterea fAtenci] Srrrr pc Lcotychiclrrs 117, eu ridic in slavr'r pc Aristicles,
pe mare. Intr-adcv5r, dupd alungarea lui Xerxes, flota elenilor s-a lj.irbrrt clin Atcna ceir sfintn. Nu-i altul mai presus,
dus in Pagasairou, unde iqi petrccea iarna. Themistoclcs, vorbind Dc r.reme cc pe Themistocles il uri;te Latona 118,
in ecclesia, a spus ci are un lucru folositor $i mintuitor pentru ei, Ci-i un triditor, nn nedrcpt, un mincinos. El, Themistocles,
dar cd nu{ poate da in viieag in fala tuturor. Atunci atenienii i-au
lndemnat si-l spunb numai lui Aristides si si faci ce va zice el. incluplecat clc un netrcbnic binug, s-a-mpotrivit
Themistocles i-a spus lui Aristides ci se gindqte si dea foc la de-
pozitul de vase al eleni1or, iar Aristides, prezentindu-se in fala Crr Timocrcon, prictenu-i, sii sc intoarci
poporului, a spus cd nu existd nimic mai folositor, dar nici mai In Irllso'Ire. p.rtrie-i drrc.1.
nedrept decit ceea ce pldnuieqte Themistocles. Atunci atenienii au
poruncit 1ui Themistocles si nu-gi aduc5 planul la indcplinire. $i-apoi, taiangi de argint trci primind - duce-s-ar pe pustii -
ind,eLpairatadtuendiriilne Pc unii adusu-i-a-n patric, in pofida drepthlii,
Amphicgionilorloe, lacedemonienii ,au propus si fie
luaseri pafte l^ Iar pe alqii izgonit-a 5i ucis-zr, umplinclu-sc de beni.
aceasti adunare cetilile care nu Iar la Isthmul de Corint * vai, ce ris - el osplta intreg poporul
Cu carne rece. intreg poporul minca ;i-i ura
O nouii primivarri si nu mai ajungi.

luptd al5turi de toli elenii impotriva perqilor, dar Themistocles, te- Mult mai necuviincioasc fi sfruntate sint batjocurile pc care le-a
mindu-se ca nu cumva, dach vor inlitura clin adunare pc thessa- azvirlit Timccreon impotriva lui Themistocles, dupi ce a fost exilat
lieni qi..pe argieni;i inci gi pe thebani, spartanii s6 fic stdpinii 9i c-,sinciit, intr-o poezie al carei inceput suna a,a :
votuluirr0 gi hotdririle 1or si fie singurele primite, a luat apiliarea
cetefilor gi a schimbat pdterea pylagorilortrr, aritindu-le ci numai lvluzi, cli slavi
treizeci qi una de cetbgi au luat parte la rhzboi, gi cele mai multe
dintre cle sint mici qi cb deci existi primej dia ca adunarea si fie Accstui cint printre elini,
Precum se cacle gi e drept.

THEMISTOCLES 305

304 PLUTARH Igsmig1aipfcvsnanPtriibdris.:rierprida.v"-rhlc.i:usreru.lgrcfirinrcui'vpindnftesoiaodeiritrsir'z,icurn:rvgat"r.nrrtnnete.rii:iarnci,irdn.rneitpil.toficimuuoIfs.aqi.usnraailcpuicsleesioascidqeincriron.edrrrauicri5_fgs,ihe,ucutsseFutpioiesco.cn,nfiiliaeigaeeim'nrcioieidigicnr.ti.dndtsiseeiipaeumisdmeceicaniutTnlt-panofeeo5iilspaehddreibric,zeecopeecgessnglu$meidtdoemgcitilirnilesa-rciuuiioeusaviavui.iosnnpruuliaotutnctf$tepdcofofcirraciecuieaibeirclcrsaiulsrifgliieaitniiaeziseactniupigo.spepsn-rlddinnaasveuleatA-ei-ucaetcanuaiadoosrsHfsrusgsid6ertmdasittinrai6nnef$cgolinpeeefogncluairiacplnllaagi-iaua,at,hualps-iusiralvdsamfssoem,umiieiiiaicuiisAsctn.mpdns'aluunuf,-eeedojaLclaiieiptlatalec,teeutnauxodrstrlsaenoiliaeaet,ervllg.sclruteaasr.,insaoodilv,icla_nn,"inacsadp;pucprivuediiitualarutieeptifrutloinaietrunendnesa.f"rapufn_iii"lae"Tisgltciriqunaiigtjtpehieltnu.ino,eie,ndsed"adit-.srsnc;trdca.mi,ae;t;.aanXidaei,"cadt.l.is"ug.c'meisf,iueep*n-acihg,t-reprolinolnartmz*ta;paodiden..f,us-urmial.p,n^a;uiuiil;imerruJogi"nur.e;J,-rdi,q-rin;iriirrel,luoi1te9;on'i_leillldil_iiu-eu_uu"r,ns,",a^eaii

Se spune ci Tirnocreon a fost exilat deoarece se diduse de fiind convins de citre- cei 'care-l invinuiau, a trimis cigi..a'ou-#

partea perqilot, iar Themistocles a adus gi el votul sdu impotriva cu poruflca s[-l pri.ndi 9i s6-l aducd, spre a fi ludecat in fa;a

lui. Iar cind Themistocles insuqi a fost invinuit ci se diduse de

partea perqilor, Timocreon a scris aceste versuri impotrivi-i :

Iati deci ci nu e singur Timocreon care-a lncheiat cu pergii

Invoieli cu jurdmint, ci-s incd gi algi netrebnici,
Deci nu sint numai eu vulpe cu coada tiiat6,
Ci-s qi-alte multe vulpi cu coada-ntreagb.

XXII $i incepind atenienii, din pizmi, sd-i aduci invinuiri cu
mare plicere, Themistocles era silit s6-i supere, tot vorbind in
adunare despre propriile-i f.apte. Iar Themistocles a zis cdtre cei

ce nu-l puteau suferi : ,,De ,ce vi supirali cind vi f,ac bine aceia$i

oameni ?"

Mult le-a mai riscolit pizma Themistocles cind a ridicat un

templu zeitei Artemis, pe care a numit-o ,,Buna sfdtuitoare", voind

sA arate ci el ddduse cele mai bune sfaturi cetSlii $i tuturor eleni-
lor. Templul l-a ridicat aproape de propria-i cas6, in Melitel20,
unde aruncb acum ciliii trupurile celor ucigi qi unde aduc fringhiile

qi hainele spinzuratilor. Iar statuia lui Themistocles se putea vede' ,,elcnilor,

I in templul ,,Bunei sfituitoare" pind in vremea noastr;. Themistocles pocuodsracXctyiXraacpIroV2itrrc,dTycuhrieqeetmmnairiiisentoioceciiprleedrsiiican,intaerdefrlincieid'i,fdcdpcoeoursrispunernteieccinicnneidid,levciaapourursinnee1tbileafinininecil.daoli^eri,eutatd"epttcrU,eXtcJt.ouanrtr,.Jiana
parc cd n-a avlrt numai un suflet, ci qi o infigigare de erou. Iat AvrmDeqosdzluoci-osreaagcanasrtlfuiedariirtrea,eiotegemvnelrfi[aenniumtqrnadm'_i.cg?e^ileiluantinanuiiaam'lildmintndt'reduugplcie,ilbeiirrac,Aiegoda,r'piejireddtAuipargszmabredlu.emaaicrem,tacDrlseaat-eegoseitetrdeai-setpiavaieo,.nlaapl'misnoiiicnAene,'eocricdtnrandrrfsemsie-ic.is,-Ledugdaacd,enfreneiiurlia,irenl,tseeloLiccge"'fessahaumiasueiremgptepceoAiuagmfalibconfsse;itiausds.i;rnl1its;,eaan2titi;ioa2oeala;ocprcitv;Ei,ernuao,er,T,iropaer.rdhgciainit"ersaeor"si.dvdl'nrmouprhefdei,arsidial,,gsm"ept9tTbtiiln.tob,riih6irpricqdtzid"ef;leiXr"ebe;im;eeni.,su'gcnahTpiasniehci.ttittgreie"demoenndlm;mccrideaueilaiie,i"antnevs.;risdr.,fmJir*o;r,u;EazJ",.cJc_inar-nilis,cle;n;1lri-teu.oas.d,i.,,-
ri ostracismul l-au intrebuingat impotriva lui atenienii fiindci doreau
s6-i impiedice prea marea trecere gi inSlpre deasupra celorlalgi, aga
cum obiqnuiau sd faci latenienii] impotriva tuturor celor pe care-i

socoteau c5-s cie nesuferit datoriti trecerii lor in fala poporului 9i

nepotrivigi cu egalitatea democratici. Ostracismul, de altfel, nu era
o pedeaps5, ci o mingiiere gi o uqurare adusi pizmei, care simfea

o mare plicere si umileascd pe cei care se ridicaseri prea sus qi

care-gi revdrsa ura acoperindu-i cu aceaste necinste.

XXIII Plecind deci Themistocles din cetate gi ducindu-qi viala

Ja Argos, intimplarea cu Pausanias a dat duqmanilor prilei si se

nepusteasci asupra lui. Iar cel care a intocmit in scri,s invinuirea de
trddare irnpotriva lui a fost Leobotes al lui Alcmaion din Agraulis,
$i a avut tovar6qi de invinuire pe spartani. lntr-adevir, Pausanias,

sivirqind acele fapte de tridare, mai intii nu i le-a destiinuit lui
Themistocles, tocmai pentru c5-i era prieten. Dar cind l-a vhzut