Plutarh - Vieti paralele (Vol.1) (Editia 1960)

306 PLUTARH

altarultri di1 casa regelui, cici aceasta era la molossi ceea ce consti-
tuia cea
mai mere ;i aproape sin€lura rugdminte care nu putea fj
rcspinsi. Unii spun c5, Phtia, soqia rcgelui, l-a invigat pe Themis- TIIIAlISlOCLES
307

toclcs si indrepte citre rege o astfel de rugirrinte 9i ci ea a arezat pe
copil cu Themistocles la altar, dar al;ii spun cti insugi Admetos a
pus la cale aceastd rugiminte, ca intr-o tragcdic, pcntru ca sd' arate, XXVI Iar dupi ce a ajuns la Kyme "0 gi qi-a dar seama cd sint

clczvinovdgindu-se, celor care-l urmireau pe Themistoclcs, ci din rrrrrlqi oameni pe fdrm care pindesc sb puni mina pe el,;i mai ales
o pricini de neinldturat nu poate ,s5-1 predea. Iar Epicratcs'25 din cLi printre ei se aflau gi Ergoteles ;i Pythodoros (vinarca lui era
Aiharnai, furind pe sogia qi pe copiii lui Themistocles, i-a trimis
foarte rodnice pentru cei care ciutau sd cigtige pe orice cdi, citci
acolo. Pc Epicrates, Kin.ron l-a osindit la moarte mai in urmi pentru
aceasth {apie, dupd cum istoriso;te Stesimbrotos. Dar eu nu ingeleg rcgele tt1 vestise ci ii se vor da doud sute de talangi celor care-l vor
c,-rm Stesimbrotos, uitind de cele spuse mai sus sau fdcindu-l pe prinde), s.a refugiat la Aigai, o mici cetate eolic5t", f6r6 se fie

'Ihemistocles si uite, spune ci Themistocles s-a dus in Sicilia 9i a cunoscut d,e cin,eva in afiard de priercnul siu de osp,efie, Nicogenes r33,
cerut in cdsitorie pe fiica tiranului Flieront2u, figdduindu-i c-o si-i
acluc5 pe eleni sub stipinirea lui, ;i cd, regele neprimind, Themis- care ayea cea mai mare avere in Eolia ;i care era foarte bine cu-
noscut de mirimile din lduntrul Persiei. La Nicogenes a petrecut
toclcs a porrit in Asia. Tl.remistocles in ascuns citeva z|le. Apoi s-a intimplat ci in timpul

XXV Nu este insi cu putint5 ca lucrurile sd se fi petrecut aga' unei jertfe, dupd masa de sear6, Olbios lta, indrumitorul copiilor
lntr-adevir, Theofrastos, in lucrarea Ifi Despre regalitdte, istori'
seqte cd Themistocles - cind Hieron a trimis la !ocurile de la lui Themistooles, iegindu-qi din mingi gi cuprins de un fel de in-
C)lympia cai de intrecere Ei un cort impodobit cu multe lucruri
costisitoare - a dat elenilor cuvintul de ordine ca, neapdrat, sh spiralie divini, ,a rostit urmdtorul vere :
smulgi cortul regelui 9i sd impiedice caii si ia parte la intrecere'
Iar Thucydides spune ci Themistocles a plutit cdtre cealaltb maret2T Di nopgii glas, di noplii sfat, dd nopgii izbindi.
cobotind de la Pydnar28, gi ci nimeni dintre cordbieri nu qtia cine
este, pini cind cor,abia incepus'e si fie dusi de vint spre insula Na' $i dupi aceasta, cuicindu-se Thernistocles, a visat cA un garpe i se
xo,itd, care eta asediati de atenieni. Ydzind ci se apropie de insuld 9i irrcolicegte in jurul pintecelui qi i se tir5,;te pini la git. $arpele s-a
temindu-se de atenieni, s-a destiinuit cine este 9i cirmaciului 9i fdcut apoi vultur ;i, atingindu-i fa1a, l-a cuprins cu aripile, l-a ri-

proprietarului vasului qi, cind ruginiu-i, cin'd am'eningindu-i c-o s6-i dicat in sus qi l.a dus aga un drum lung. Apoi, zdrind un caduceu 135,

rnintS cbtre atenieni c5 nu din necunoagtere, ci cumpir'a;i cu bani il vulturrul l-a sprijinit de el, iar Themistocl,es era f.drd teami qi firi tul.
luaseri pc corabie de la inceput, i-a silit sd treaci rnai depa-rte pe burare. Nicogen,es il trimite pe Themistocles mai departe, puni.nd la

ling6 insul5 gi s6 se indrepte sp.re Asia. Iar dintre lucrurile lui, multe, cale urmdtoarea viclenie. Popoarele striine, ,,si mai ales pergii, sint din

sustrase pe furiq de prietenii sii, i-au fost tri'mise pe mare in Asia' fire nespus de sdlbatici gi rii, cind este vorba de gelozie pentru
Averea gdsitX gi depusi fn vlstieria pub1ic6, Theopompos spune ci a
femei. Intr-adevdr, ei pdzesc ctt mare strdqnicie, nu numai pe sogiile
fost in valoere de o sut6 de talanli, iar Theofrastos de opteeci de ta- lor le giti,me, d,ar gi femeile curnpdrate cu bani gi ,femeile uqoare, astfel
cd nu s,int vdzute de nirneni din*ar\, ci-gi petrec viaga inchise in cash,
lanqi, cleqi, inainte de a facc politici, anefea lui Themistocles nu iar cind cSlStoresc sint purtate in trbsuri cu perdele inchise de fur-
imprejur. Pregitindu-se o astfel de trdsuri pentru Themistocles, a
se ridica nici 1;r trei talanli' fost inchis acolo 9i a pornit clldtoria. Cei care-l duceau, cind erau

* intrebaEi cine este inbuntru, rdspundeau ci este o femeie pe care o

t acluc din Ionia pentlu cineva de la curtea regelui.

I XXVII Thucydides gi Charon din Lampsacosrs6 istorisesc cd
Thcmistoclcs, dupi moartea lui Xerxes. s-a infiqigat fiului acestuia,
I dar Ephoros ''7 gi Deinont38 qi Cleitarhos 13e gi Heracleides tao qi
inci algii mulgi spun ci Themistocles s-a dus chiar la Xe.rxes. Se pare
ci ceea ce spune Thucydides se potrivegte mai bine cu timpul, degi
nu se poate statgrnici tdrd nici un fel de indoiald. Alungind deci

THE,\1I STOCLES 30!,

t gind riu. Tu, regc, luind martori pe dugmanii mei de acum pentru
bincfacerile pe care le-am ficut perqilor, folosegte-te de trista im-
gos PLUTARH prejurare in care rni gbsesc qi arati-1i rnai degr:abi virtutea decit

Themistocles sA infrunte primeidia cea mare, sc infaqi;eazi mai s5-1i potolegti dorul de rbzbunarc. ln acest fel vei putea da viafa
iutii lui Artabanos, cipetenia ottilor, ciruia i-a spr"rs : ,,Sint un elen
gi vreau si mi inf5giqez regelui, avind s6-i vorbesc despre cele mai unui sdrman r:ugitor sau vei ucide pe un dugman a1 elenilor". Spu-
insemnate treburi, de care duce el acum cea mai mare grijd". Ar- nind acestea, Themistocles a iuat pe zei dc martori gi i-a povestit
visui pe care l-a avut la Nicogenes, gi profegia lr-ri Zeus de la Do-
tabanos ii zrte : ,,Striine, orinduielile se deosebesc de la popor la
popor, gi ceea ce pentru un popor este bine, pentru altul nu este donar", si cum a ,prirnit porr.rncS si se duci la ce I care purta
acela;i nume cu Zens, gi cum s-a gindit cd Zeus il trimite la ei,
bine; dar toate popoarele, ia fel, socotesc cd e bine sd cinsteqti 9i
sd respecgi datinile patrici. Se aude ch voi, elenii, cinstigi mai ales cici amindoi sint gi se cheaml regi. Auzind acesteo, rcgele n-a dat
U,berbtea qi egalitatea, iar noi, printre multele datini frumoase, nici un rispuns lui lhe,mistocles, degi se minuna Ce prezenla de
avem qi pe aceea de a cinsti pe rege gi de a i ne inchina, ca unul spirit gi de indrdzneala lui. Felicitindu.se ins6 citre prieteni, ca dupi
care este chipul zeului, care Ie gine in fiinln pe toate. Dac6, deci, fepurtarea unei nemaipomcnite iz.binzi, se spunc ci s-a rugat lui
incuviinjind datinile noastrc, tc vei inchina regelui, ingiduit igi va Ahriman ra3 si dca intotdcauna astfel de ginduri dr.r;rnanilor, ca
fi sd vezi faga regelui pi sa-i cuvintczi. Dacta insi altfcl gindeqti, ai si alunge din cetate pe cei rnai buni dintre ci. Se zice, apoi, cd a
sd-i spui printr-un vestitor ccle cc dorcgti, Cdci cste o datinb strS-
adus sacrificii zeilor qi indati s-a pornit pe bduturd ;i chiar naaptea,
prin somn, a strigat dc trei ori : ,,ll am pe Themistoclcs din Atena".

buni aa regel'e sd n-asc,ulte cuvintul rniminui dacd nu i se inchin5", I XXIX A doua zi dc dimineaqi, chemind pc prietcni, regele a
Auzind acestea, Themistoclcs ii zrce : ,,Am venit, Artabanos, ca si I poruncit sd fie adus Themistocles, care flu s€ a$tcpta la nimic bun
sporesc faima gi puterea regelui, Ei nu numai eu mi voi supune
t{ de la aceia pe care-i vcdea la uqa regelui gi care fuseseri cupringi
rinduielilor voastre, dacd a;a gisegte de cuviin;6 zeul care dd mi- de n.rinie ;i aruncau vorbe rele impotriva iui aflind ci el este The-
reEie perqilor, ci, p,rin mine, gi ,rnai mulli oa'meni decit acum se vot l mistocles. lnsugi Roxanes, comandantul, in clipa cind Themistocles
s-a apropiat de el, in timp ce regele gedea pc tron, iar ceilalgi toli
inchina regelui. Astful ci asta si nu fie o piedici in calea cuvinte-
lor ce am si-i spun". - ,,$i ce elen si-i spun cd a venit - intreabd ticcau, a gemut incet gi a zis : ,,$arpe e1en, inqeldtor, geniui regelui
Artabanos -, cdci dupi cuvint nu pari a fi un om de rind". The- tc-a zrclus aici". Totugi, Themistocles, pl;ind in faga regelui qi lochi-
rnistocles ii rbspundc : ,,Asta n-ag putea si 1i-o spun, Artabanos, nindu-i-se, rcgclc l-rr salutat gi i-a vorbit cu blind4e gi i-a spus

inainte de a auzi rcgele". Aga istorisegte Phanias. Dar Eratosthenes, indati ci-i datoreazb doui sutc da taTanyi, cdci prczentindu-se "el
insugi in faga regelui, este drept si primeasci suma vestiti cd se va
in lucrarea Despre bogdlie rar, spufle ci Themistocles n-a putut si da celui care va aciuce pe Themistocles. I-a figiduit apoi ci-i va
pdtrundi 9i si se infSgigeze regelui decit cu ajutorul Eretricei,
sogia com:rndantului o$tilor.
da gi mai mult qi a inceput si-l incurajeze gi si-l indemne si-i
vorbeasci, firi teami, tot cc voic$te despre eleni. Themistocles
XXViIi I,ar dupi ce a intrat la rege gi i s-a inchinat a rimas in i-a rdspuns ci vorba omencasci sc ascarndn[ covoarelor celor cu
picioare fird si scoatd o vorbS; tegele a poruncit tihnaciului sd-l
multc inflorituri, cici, asemcnea covoarelor, vorba omeneasci, cind
rntrebe cine este, iar tilmaciul intrebindu-I, Themistocies a rispuns :
,,Rege, eu sint Themistocles din Atena, gi am venit la tine alungat se desfiqoari, iqi arati chipurile, iar cind estc strins5, le ascunde qi

de eleni ; eu sint Themistocles din pricina c6ruia pergii au suferit le stric6. astfei cd 9i el are ncvoie de timp. R.egelui i-a plicut
cornparafia gi 1-a indemnat si-qi ia timp cit vrea, iar Themistocles
rnulte nea!unsuri, dar de la care au primit gi multe binefaceri, atunci i-a cerut rigaz de un an ;i, inv5;ind indestul limba persan4_ a
putut sta el insugi de vorbi cu regele, iar cclor din afard le-a ldsat
cind a oprit pe eleni s6-i urmdreascl, craci, Hellada fiind la addpost

pclreiepterinm.ePjdeinet,rrs-rigmuriannefato'ptualtriterei sbauleiei-paodtraivt iptuctuinlgaresaEuvadimfiepr9eijuvroaruei

in care mi aflu gi am venit pregitit si primesc tavoarea ta, dach. tu
te impaci cu mine, gi sd te rog si indepbrtezi minia, daci imi porli

{i

I

310 I'LUTARII i' ].I]EAIISTOCLES 311

impresia ci ,e1 vorb'e9tc cu regele numai cl,cspre treburi privind mare tulburarc, s-a rLtga;t zcitei qi, pirisind drumul cel mare, a
porni.t pe o poteci ldturalnici gi in acest chip a scSSrat 'de leonto-
Hellad,a, d,ar, <le vre m,e ce, in acel timp, regcle aducea multe innoiri l'a tefali ;- dar fiind inci noapte, ;i-a pus cortul in cimp deschis'
curte $i in ceea ce priveqtc prietenii, Thcmistocl'cs a ffezit ur,a celor Dar, cum unul dintre animalele de povari care duceau cortul
cu trecere in {agaregelui, care gindeau ci Themistoclcs, ptinzind curaj, cizuse in apa unui riu, sclavii lui Themistocles au intins pinzele
ccrtului ca sd se usuce. Pysdi,enii, cu pumnalele in m,ini, au dat
a indriznit si vorboasci lcgelui impotriva k-,r irr;i.i. Irrtr-adevir, niva16, dat cum nu qi-au putut da seama, din pricina lurainii de
cinstirilc care-i crau date lui Themistocles nlr crau la fcl cu cele la 1un6, ci este vorba de un cort ud, au socotit cd acela este cortul
lui Themistocles ;i c-o si-l giseascd dormind induntru. Dar cum
care se dddeau cle obicei aitora, ci lua parte cu rcgcle l:r vin:itoare s-au apropiat gi au tras de perdeaua de la uqa cgrtului, strdjile
le-au cizut in spate gi i-au prins. Scipind Themistocles astfel de
;i la alte indeletniciri la curte, incit a putut vedea ;i pc rnirma primejdie gi minunindu-se de aritarea zeilei, i-a ridicat un templu
regelui gi ajunsesc si-i fie un oaspetc obignuit gi se spune ci, la in Magnesia, numit ,,al Diodymenei" rse, si a pus preoteasi pe fiica
porunca rcgelui, a ascult:rt qi invSgiturile magilor tnn. Iar Demara-
tos, lacedemonianul, fiind indemnat si ceari un dar, a spus si i sa Mnesiptoleme.
se ingiduie si mea"rgi prin Sardes cu diadema pe cap, ca regii,
d:rr Mithropausatcs, vdrul regelui, a zis, atingind tiara lui Dema- XXXI lar cind a ajuns in Sardes ;i, intr-o vreme de rdgaz,
ratos : ,,Accastd tiari n-ascunde nici un creier, iar tu n-ai si fii cerceta construcfiile templelor ;i mulgirnea ofrandelor, a zhrit itt

Zeus, cl'riar claci ai avca trisnetul irr min6". Regele, miniindu-se din templul Zeigei Mame 156 statuia de bronz lnumiti ,,Fata cu urciorul',
pricina acestci ccreri, l-a inclepirtat pe Dctnar:rtos, gi sc pirca ci mare, de doi coqi, pe care cl insu;i, cind era mai marele apeior Iut

este dc neinduplccat, iar Thcrnistoclcs, dcpunind mari stiruinge, la Atena, o ficruse gi o dedicase cu branii strinlsi din atenda datd
a izbutit s5-1 induplece sb se impacc. Se spune ci regii pergilor cclor carc tligcarr rpa in canalc ascunse. Acum insh, fie suferind
care au domnit dupi aceea, in timpul cirora trebile publice per- ca statuia cra captivi, fic voirrd si arate atenicnilor de ce cinste
sane au venit in mai strinse legituri cu cele a1e Helladei, cind si trecerc se bucurd eI la rege, r dat vorbi. satrapului Lyc{iei t58,
fdceau o rugimir-rte unui elen, ii scriau vestindul ci se va bucura rugindu-l si trimiti statuia 1a Atena. Dar satrapul mirriindu-se
gi rispunzindu-i c-o si-i scrie rcgelui, Themistoclcs, infricogat, a
de o mai mare trecere decit insugi Themi.stocles. Se spune cd Themis- dat fuga ia haremul regelui 9i ficind multe daruri femcilor' nu

tocles insuqi, cind se bucura dc o mare trecere gi era cinstit de numai cX a potolit minia regelui, dar gi el insu;i dc aci inainte s-a
multd lume, pregitindu-i-se o masi cu mare fast, a zis citre b6-
iegii sii : ,,Copii, am fi pierduli da,ci n-am fi fost pierdufi". $i cei plrrtat cu o mai mare luarc-aminte, temindu-se acum gi de bdnu-
mai mulqi spun cd trei cetdgi i-au fost date, sprc a-i aduce piine iala per;i1or.
gi vin gi cclclalte bucate : Magnesial^u, Lampsacos ra6 qi Myous 1'7.
Neanthes din Cyzicosras ;i Phanias din Lesbos mai adaugi doui : Thcr:ristoclcs nu ;i-a petrecut tirnpul riticind prin Asia, a;a
Pelcotctae gi P,riaiskepsis 'to, pentru agternuturi gi imbriciminte. cum spune Theopompos, ci s-a stabilit in Magnesia, ci;tigind mari

XXX Cind Themistocles s-a coborit la mare spre a se in- claruri si bucurindu-se de a'celeaqi cinstiri ca gi cei mai nobili per;i,
deletnici cu trebi privind Hellada, un persan numit Epixycs,
satrap in Frigia 15r de sus, a uneltit s5-1 omoare, dupir ce prcgitise ;i multi vreme a clus-o firi teem5, dc vrcme cc regele nu prea
incd dc mult nigtc pysidieni r52 si-l ucidd cind vzr fi gizduit noap- sc ingrijea dc trcbile clcnicc din pricina multclor ocupafii ctt trc-
tea in ora$ul Leontokefalos 153. Dar se spunc ci, pe la miezul bile dinliuntrul qirii. Dar cind Egiptul s-a ridicat irnpotriva per-
noptii, cind Themistocles ciorme a, mama zeilor, aritindu-i-se in qilor ;i eicnri ii trimcteau ajutoare, gi trircmele elenicc au aiuns
vis, i-rr zis : ,,Then.ristoclcs, fer-egte-te cle Capul leilor tno, ca si pini in Cipru, iar Kimon ,cra stipin pc mate, regele s-a vizut
nu caz,i in ghearar unui lcu. Pcntru :rceasti veste, iqi cer pe fiica ta ncvoit si izr nraisuri irnpotr:ivi-le ;i si-i irnpiedicc si ciqtige pu-
Mn,esiptoleme, ca sd-mi sluieascS". Therni.stocles, cuprins fiind cle terea asupra. 1ui. $i armatele incepuseri si sc adune qi conducitorii

28

,l T.I,UTARH

312

de ogti erau trimigi in toate p54i1e, iar la Themistocles in Mag- IHEMiSTOELES 349
nesia veneau solii cu indemnul regelui si ia in mind trebile iegate
de Hellada 9i sd-qi indeplineascS figiduielile. Dar Themittocles, fiii lui Tl.remistocles, voincl si produci un dramatism tragic, dar
IisF+ sh fie miniat pe concetileaii sii si l6rh sd fic aqiqat la fizboi acest iucru l-ar putea vedca oricc om ci e ndscocit. Diodor roo
ii de cinstea gi trecerea de carc se bucuri lin faEa regelui], ci poate periegetul, in scrierea sa Despre ruontlunente, spvfle, mai mult
socotind cb izbinda nu poate fi dobinditi, de vremc ce Hellada bdnuind decit gtiind cu temei, ci in marele port al Pireului, de
avea atunci mari comandanli 9i Kimon repurta izbinzi in rdzlsoaie
la promontoriul Alkimos 1u5, se vede un fei de ridicituri de teren
intr-un chip cu totul neobipnuit 155, dar, in cea m,ai mare misuri, im- arcuit6, Dach te cobori, unde rnar'ea rsti iini;titi, vezi a mare plat-
pins 9i de ruqinea faimei propriilor sale fapte qi izbinzi, a socotit forml, pe care este, ca un altar, mormintui lui Themistocles. El

cd-i mai bine s6-9i puni capit zilelor, a$a cum se cuvenea. A adus gindegte ci gi comicul Plato 166 mirturisegte despre aces mormint
deci sacrificii zeilor ;i, stringind pe prietenii sdi 9i luindu-qi
rdmas bun, a biut singe de taur, cum spun cei mai mulqi, iar dupb cind zice :
cum spun unii, a luat o offavd care-;i producea repe<le efectul qi
a murit in MLagnesial60, in virstd de 65 d'e ani, cei mai mul1i pe- Mormintul t5u sipat in loc frumos
trecu!i in slufbe poiiticc salr cu conducerea trebilor militare. Se Va fi de peste tot o salutare pentru coribieri,
spune ci regele, aflind de pricina qi de chipul mo4ii lui Themis- De-a pururi privi-va pe cei care urci sau coboari din corbbii
tocles, s-a minunat gi mai mult dc cl qi s-a purtat qi de aci ina- $i chiar cind navele s-ot lua la intrecere, le va privi.
inte cu multi omenie f.agh" de prietenii gi rudele lui.
Pini-n zilele noastre, utmagilor lui Themistoci,es li se dideau
XXXII Themistocles a lbsat in viafd trei biieli avuli cu Ar- in Magnesia axumite cin,stiri, de care s-a bucurat gi Themis-
hippe, fiica lui Lysandros din Alopeke i Arheptolis, Polyeuctos qi
tocles din Atena r6t, intimul meu prieten intre ascultdtorii filo-
Cl'eophantos, despre care [Cleophantos] vorbegte qi filozoful Plato,
spunin cd a fost un foarte bun cilSre;, dar incolo n-a fost bun zofului Ammonios.

de nimic. Dintre fiii sdi mai mari, Neocles, cind era inci copil,

a fost m'uqcat d'e un cal qi a murrit, iar pe Diocles, l-a infi,at bunicul

sdu Lysand.ros. A avut mai muite fiice, dintre oar,e p.e Mne,sipto-
leme, ficut6 in a doua cisitorie, a luat-o de sojie Arheptolis,
katele ei care nu era din aceeagi mami ; pe Italia a luat-o in
cisdtorie Panthoides din Chios, iar pe Sybaris, Nicodemos din
Atena. Nicomahe s-a cisitorit cu fiul fratelui lui Themistocles,
care, plutind spre lvlagnesia, indati dupi moattea lui Themistocles,
a luat-o de la fralii ei gi a crescut, 9i pe cea mai mici dintre toqi
copiii, pe Asia161. Magnesienii aratl. un strilucit morrnint al lui
Themistocles in agora. Cit priveqle r5,migigele pdrmintegti ale lui
Themistocles, nu meriti crezate nici Andocydes 162, care, in scrie-
rea Cdtre prieteni, spune ci atenienii le-au furat qi ie-au imprig-
tiat (Andocydes minte, ca si ali1e pe oiigarhi impotriva poporului),
iar Philarhos 16n, punind in miqcare, ca intr-o tragedie, o mare

maqinirie, aduce in sceni pe un oar,ecaue Neocles gi Demopolis,

26r

I
I

rl

CAMILLU

NOTITA ISTORICA

hItilte d.itttre eoenimentele In. care tradipia at'irntd cd a particr'pat
Camilius sint, t'drd indoiald, cre&li(t legendei, dar, in YiaEa acestut

'f"eaarcipiom,uttotoe,smrariprctreeTrr,iosssto,ionncigadieaj,lesrsuce;ahi iriplerro'tt,n'1tleiott,icrctieadnrisl'ateiianRuiirnoiuemlnleada,'erriein,laesgtuieetndcnoydtlidaui'lbniclanoolVuna-tcLeiesesatatosatrbr;itiiclebinu.ioclPgeerpaanuicfttirtretr'4ti'il
secolului al lV-lea i.e.n.
Pe arenzea cind' legencla ne .tpune cd s-a petrecut a'lilngalea ulti'
ttlttlui rege rontan, comunitatea care cottstitulsa populus Romanus;
,,poporul roman", 111.t ocupa nici un teritoriu prea intins, nici nu era
cinstituita d)n prea mttlli membri Si nici economia 71il
t'dcuse pre(t
fpn,idtnrd-aadlaet'toTtsditbr,irTuign;oitultairtunTloaarrdnq,uulciunaiimu5sol9aS!'ut"rp'eneir'b-ktmtrsJ,adtRdeoaonrrtbaai;t,sreaporinni-s-
nmri progrese. , peste Tibru, ducea pe rotnatti intr-ttn ter,t'
cind.'se ipune Flaminia, ,,calea
tindea la oest tecea ;i Via llatntnn ;

Milvius, ,,podut Miloius"
toriu etntsc; peste pod
orasul propt:iizis ciprinrlca la nord colinele Quirinal ;i Viminal, lo
rds'drit"co{inete Esqiitin ;i Caelius, iar la sud colira Aaeittin. Teri-
toriu.l care linea d.e Roma se intindea pi.nd la portul ostia, intemeiat,
a.fa curn spuorc tradi;ia, Ce regele Ancus Marcius' Rotna, pe oreftlea

orrro, o, tumdra mai ntult d.e aproxirnatio t3o oao de iocuitori'
Spre a ne tla mai bine seanza de teritoriul restrins pe care-l
stdpiiea Rarna, este potrioit sd, ardtdzn I.ocatitdpile nzai de seami'
clii jurul Romei. Ind.icarea anilor cind au fo.rt cucerite unele dintre
aceste cetdpi ne oa aiuta sd ne laceru repede o imagine clard d'espre

{ ceea ce insemna atunci Ronza ca intindere.
i La rz k,m nord de Rorna si la apus de Tibru, se afla cetatea
d Veii, cuceriti de ronzani in 396 i'e.n.; la apas de Veii, l.a 3o krn

i

I

I
I

\
I

318 N. 1. BARBU

rpdAViideeleliricRaiedio,tdlummlearapdVarsccteeraiiirkl,gc,:mdaassreoeRdaraiesoddcmiRecitaenoaimat.celeataLdt,aaCsttelae,neaeoar4Aref7el,laollicarruFln,eci.dec.LFueriacnitcdealnere;loin,itrdacdeea.iantteslnee3.agrR-9idinoi,.tiemitlrrs.gnnaai.j,uticSl;aalaodirrnea,sluaceatiapesr,dotct.u_ool. I'{OTITA ISTORTCA - CAMILLTJS 3{9

inliinyat;i alte nx{tgistrattrri. Astlet, pe ting,i cansuli, s_au ales d.oi
,,quacstori"., care
qurcstores, ajrrfarr pe consuli in proLlatnalc jud.i_

cle Fidenae, Anio se oirsa in Tibrtr, grattiya inire a;e{irile c-iare Si apoi icnalceelelet.'inraid,nicciaareg.oAsepdoidleAsr,ir,e,eatloiliri,a,,;uil;uoi.i'rrfrroinuc-tlnp'ipferote_
La nortl.-est de blemele
latine ;i cele sabine. cam ta zo ,i.e'ki, pe pe
'lRdocminad,
ptdcs;drp;vpIr1ttc-ip;uoi(odmri'urre-.li6oaiasaiilb3rile,nom6bi,ariastp.mi$ftlltAnrey"(pbiaeaieungiil,rcib.a6ct1^intim.e;ddinsdntenstdaaaiSteet:Pete'atntudto.c'idilatra,-ar:.,niddirtellaetpjst.ioaruar.'i.iilcittelut.4onrtsscsn.ulorduendelAirg6ai,ltdestrurr!i-.prr'4itp'oncaijcceicialIt6Acoiau:c'uecilaecuDpadile6ib.cniatraiacdpeoltpieoied,sStniaortts.rigdeeetinisicmzedinrn.;aldppmt.ie.eprpoes,esmada,ioLc;.,duictidiainieultm;utunesnaa;iloroaricc.api,itrtsctgeclbbieupputi;'us.nel,oilunrtmiiriiuunolelasioinpntaintslsnr.ttprttndnsztdatteiup;"rctaLtit;eziai,mirrtgcteocdi,,ruiarueiaaoirt,eaiilictqcueaiusttp"gsptrat,up-rodecar.iguitcii,eoceaasilanotui,"l,edipre,e4s,tsetrnlairritp,uoal4ipimtsiaycersbpordrtucrmra4teiatuaiurwimdieliup,ntepetoltpliniearrraruett.pienauzloirloaieitiruaxpcurl,ouuoaaidiblt.itcnn_'iipneir,lrrt,"ayaruieaotiicpdT..ctrcu,'rcci,o:oa;it5'ri.rdgeaierDwiaetirorctnSoic-.d.rir9nr*ipraip,a:ianaic"neil.roiiiirua"iai-atlpe"inat.aiarrin;geu,r"aatuedtanoeideeuiba.eogar.rti.tn,tri,opunc,dboe.ctenirora,is,peari"tulrircoldde_puutiiise"tr,nsrioursep.cpAteoa,lgiiao,_dtccliilu:pragtate,irtraoiaeilocibnerleo._isc-taaelarc"edrtaneupertrui)abuer,4ca;a,uit;,taeei"ieniupayui.at,".ltdptui_csioniriliaiat:ipiut"ioei,n4unlalau'iie,;idspmin,s4,ptlidtirprstl.drrgiteot5ii''iprf,iceoira'ro;ooeciorco)tti*gi,cb*u.a'onpsrejo;,eta'maurn"rtrl,idtti.al.uuiis.o,up.liipianesaletrrl*"tyiesterin.eaad._er;,niniissi,-;,.
Anio, se afla cetatea'f ibur. La risdrit cle Roma, la 3o k* sud.-es,t ,tc
Tibur, se at'ltz cetatea Praeneste^ I-a z5 fun est
de Roma, se gdsea
cetatett Gabii, utceritd, dupd legendd, cle Tarqttinius
cele expute mai sus se poate uSor d.educe Stiperbui
Din cit d,e restrins

eb-lriacoiir.aEsucloRnoommaia;iRtoemriteoirieurlacadrees-ituapl acrlgeittpeari,minitippr,iiml. iiLaonciuaitiorreiipuse-
ocupau cu ctertterea ttitelor ;i ut agricttltt.u'a. Rontanii cre.rteau oite
colnute rnari ;i mici, oaci, capre, oi, precil.m ,si porci. Cultiaau plante
cereali,ere ;i sddeau cbiar oiyd de aie ;i tndstini, cuLttu'i nzai preten-
Tioase. Plugul era fdcut dintr-o bucatd de rernn. L pet.ioada )" ro*
ne ocupdm i;i fdcuse apariyia ;i plugut Ce fier. Tractiyia spune cd
regele Porsenfta impusese romanilor sd nu importe t'ier clecit numai
pentru agriculturd, Inainte de orice, si.pdturile arbeotogice au crozsed,it
descoperirea Tidurilor de apirare a Roznei, a ianaliTdrii or,t-
- prin
Sului, a unor ruine de tenzple - cd existau, in aceastci epocd, me;te_
ydueglaarigrroemci asni iedtreuspcir,ofTer-asidei.yRiaorrsnoarnbeii;tienodd.yeaspsercrdtiragnturmi iatenumaleeS,'te,osru"g,tu,.,i
lineau cu ocaqia unor serbdri religioase ii apropierea unoi temple
renumite. Se aorbe;te in acest
colina Aoentin. sens des1tre templul Dianei d,e pe

aaarpossaaaumetpDpeaua:r:rnuzandfipirtasaaedccmtpoleadintilazlicgoadteiosleispo,onmerzc,isar;iaatuieaadglada;pidlrs.aientrycmreuafaidrgpirdtcaiiiseel,acouataermpuc,lrraeioepsp;atnpiaiilrctte'tlpedteaereureaantaouasctusaunpptndeaeratirantinilcailsntaa'ioanRrnymemoiietaiimiontieriel;iauaiti_l,nteeuiao'ipspurrptrdiseenei.aeivotfTaoaitp.uarmufoti;ed;pil'jtiii"oua,.dfra.dauenemvlcst.ureo,iiegiittcl,-to,iucpehr.i,ei'l:i.,,t,i rlpppuaaaoppurstotpeePeresitaarsopittTerrdliieacibmuddieeeebndioiTa.ilgpatid-tfotguosirtnlseio'tutadtsLunuiinc,daodoiibcuin..ap,sciu,lpn;ariest.,eerippnenubaarcneeteeirapiiicetcuniodetaanirrrn*ieiilin'o,ipargrn'SW"oupiri:r;tlio'o',+ppcpgaaomrtgilieitaeteiit.icra"ee.mrprii.ui.cdecbl.ieeirlaiipcpupuildiransomce,'poi.iiarnntiTjtdeiu.iruntial-osczaiedriiistrta,;oerarrrs:'tdi,eii
centurii - comitia centuriata. Cei ttoi nagistrali .re rutmeau Ia hr atTsmcrceu.rapiliwlgibtiratd..aupttsniirnneedreail,ieau, .spapiaPlleasuacbt-ytdateorituciiorciierraiteeinzyrtn.eirti,eilalioaw,psuritlnpteadfpebu.tarieeMcatplori,oi-sxfcaoaxnisluqe1sti,ntsS*etedlpeliuo,asp)q.prrarae,ui,st.,inp,snrAtedrr,ci*butp'itizuo'trit)itain,ia."te,otl,niaSnr,fs*sorgcairniarinog,to,ie)n,,rpreatliruri:,is-atnoe;o.it*e,""c-iia-ilipaiit.iintpieip'o,t,bal"r"eiinc"*liii.ee,.

ceput ptaetates, ,,pretori" , rz7,,ol consulcs , ,,consuli,, . Treptat s_Au mltt

I Nls,.torAia.LJMniuee;;rscnhldi,nv,olI.sItoI,riap.Rrooonegi i urm. p. 66.
- antice,

NOT]TA ISTORICA - CAM1LLUS 327

320 N. 1. BARBU carci ntisilme era stabilirea censului cetdlenilor, nzagistraturd. pe ca,fe

arr. tltt)inut-o, pind in arutl 35t i.e.n., numai membrii din sinttl h'ti.
Irt .rlit:;it, in aiut 366 i.en., prin cele ttei legi aduse de Licinius Stolo
pcstiV?pet,Anr-,raurlssaioiueb:rbett"claetbaeuoe!uonelerairenr4alisioui,si7itdserc"l,:iettaax,oot4d'ioietniu.snrereyedaad-pt.saioaronln"iuetsbr'a,r.uebdelb,epn,ra.otiebcpiennnenttauierta.sd)urionirtnraatsreaepceig-tctdaae1ae.su,e.rc(drrsIaxliaeiaonnd,rppPalcetctatrctraeuousoceniecbdlmlrb.etoieipaectlcdiiimrslcz.eil.eceidieteaaeeboniicinnqaemiaVdTapetic.7oinioecoisld.i,iuluco.iupe,eesininnnronmnisogeidro-ucRnozudaeocaipicn.ru'lsdzaratnAm,T,rereumidr-pc'casil,atta,e.eutaeIrq(ee't5Npib+igftpptedcagiepueti,idgreaaabei,i,bs.ati.sa"i,reteiyo.i.Iniccnniindr;p,libui'.ii,eoicaninseasat*disaniyrptlietdatgcuduu;esrodelirtics'rpi,4uip5;tsi,poirginiu'iupt'a;oirnarrcorr;brietielp;l,ee'iuli.b;ii.n.lnce:;"eiratua.;iiei.tclc)i;izstrni,,ee.ii,
si scxtius Laterawts, tribuni ai plebei, s-a hotdrit ca unul rlin consuli
sii lie ales dintre plebei. Patricienii au cd.utat sd pateTe acest succ€s
rtl. plebei, creind' praetuta, ca magisftatut'A special consanatd organi''
xit:ii iutticiare, ;i pe editii curuli (edititatea curalh), insdrcinapi ct't

gorpod,drirro oro;ilui. I-a aceste magistraturi, tirnp de aproape trei.'.

iuti au ani, tlu Aaut acces nurnai patticienii, dar in scurt timp ltlebeii
att putut ocltptt toate nzagistrututile. De altlel, in anul 356 i'e'n''
reprezentanfi ai ptebai ail ptltilt li ale;i la dictanud, in ttnt'rl 3y I'e'n'
la censurd, in arutl 3oo i.e.n. la colegiile preoletti superioale'
Precurt' se z.terJe, clupd o tlirTi ,si neinfricatd a dutal
lrptl, care

aprottpe zoo d.e ani, plebeii au izbutit sd dobindeascd plindtatea
drepirrllo, pe care ti rleyineau mai inainte truzn.ai patricienii ;i sd.
obi;nuite au lost repilse in funcliune. Legile r:edactate d,e cele doud poatd astfel-participa la toate attantaiele economice pe c(11'e le aaea
safeadccaeo,rcoeomaeemgnrsdisaleliitsisptaotareiutsirsaacni,dultuedc.ciceosigdacda,liereb:eeznpgnrauoepr)aiurusinrisntcatoeeXelitereaisctsdIaao,tsIartaunedemtsap-aplfo;edibitnsnausuolttcetr,ilrenaisaa;dldcrut'uzr.)a,idiae)msud,rertiep,anioaprrrp,oiec,ttaitapraneteute7recgirifeaciitrtfaadae,ibagsauirecnnmienetluecslcllotnooitJuadmetpreipi;ial;Xidemnrd.acieIarumareIcdrfaeddasmtacamr;ilabanuilstrdised,lse;&i,r,ie,-eda;s.slueoe-sfr'Cd;tnp,''p;douoc;lacadama;tes.e;rtuaeeeirtl.
itn cwis Romanus, ,,cetdlean rotnAn" cu depline drepturi'
Dar, paralel Si imptetite cu aceste lupte sociale interne, Romd
a dws,'d.i-a lungu! intregului secol al V-lea, rdzboaie de apd'rate si
d,e cotropire, care a.u ir:ut neincetate repercusiuni asupra situapiei.
interne. Astfet, ronanii au trebuit sd duci naai 2ntii lupte inlpotlioa
?mpotrioa lui Porsenna, cdpetenia etrttscilor
etru.scilor ;i, incteosebi, ,secine Romei ale aequilor ;i t-:olscilor, ptofi'

rJin clusium. Triburile
tind, de falttut cd Roma ie;ise stdbitd de pe urma luptelor ut eftuscii,
mdtoeiansotataeatr'ta:tnerea.iannt;cl'a.Detmensditslaiieeatoitpor;uerldi,ieptpiusseteel,uacaortlni'doissatd'airrticenAleoaatesirmdpe.arprueuoprrltitcuenulbo.iai,ptsopdurieupi crleaicrsapiiarreuo-nppneoruirret_eipA;piespraislpcioiba-pinrctlae_u au pornit' ;i ei ctr rdzboi, Dupd lupte indelwngate, exagerate..de
traiilie, Ronta a intlat in afa-zisa lederayie a celor ;ase ora;e laiine'
d'atoriile, creditorul aaind, dreptut sd-t r,:inrtd peste Tibru iau cbi.ar Roma ;i-a recdpdtat neptltt t'tig,oarea ;i, pe la 4o6 i'e'n'' a pornit ct't
sd-l ucidd ; dobinda maximd se stabilea Ia gllz 16 swtd. ASad.ar, prin rdzboi impotriia cetipii etrt'ce Veii, at cd'rei aserliu, se 7)ce' a durat
dMearhcus4oFGuipiuinsiiCtacznaigllu6si'.eD.ne.ciA, staedsifuirl;aitulto.sstecdotltuslupi lnadl Ia capdt d'e
legile celor d'ottdspreTece table
incd de pe prenzea relayiilor V-lea, Rona

se const'iny'de,aaur unele h.cruri existente abia izbutise sii respingd atacmile triburilor oecine, sd intre in t'ede-
gentilice, se prez:edeau Si unele rapia latind ;i sd pund stdpinire pe teritoriile din preaitna cttrsului
rinduieli noi, precum: dreptul de ,a testa oricui, liznltarea rtobinZii,
Iimitarea dreptului ginyii de a rdTbwna wn d.elict. inferior al Tibrului,
Dar, pe la inceputul secolului al lV-lea' triburi gallice , dintre
pplpifpenolao_egrtapbeaarlteoiadorlciiiurculi.oupantiserrl-tec,dunrdTqriloileinoleteaonrna,aatpcaispnnzlo-tueu,dbantblewsaude4aedt4iec'i,iptcc9inrpodCsolilfd.edtmeat;br.niaauniisnucr.p'f,glnctieaieiaepntianwtporc,iteb;sndriT,uoss.sctdierraipettioaberaogeriintibirrislnneiducce-opuipdaectiuapenodl nttiipe.etdsmrlrtiuIe'cecinansbri'dyeeegeeeaniisdca,nitoierr..cueanrapIlg"ts"uteauhe'riato)bdili5)dite",ed"v"inciri,oaieietrmlltniu.+linaeprsi.lruoiw,lenllrtupliratsr.ilatoe,"rutasie.gatii Ec3et9lroeu-rciaarrlue;pisdefdaac;leetiaTtaotseeinrts'cdiurnprseeittt3nt8a7ile-ina?tL''etaunto.i,uiuRttnuo.mi TParaaadduti'soli,asitnsiawpinuatnaleasatctidkdipeningadanliulni'l
Conf ornz tradiliei, solii. romani s-ail anlestecdt ilt luptele de rtprTtrtre

rtle cetd;ii Cl,ttsium impotriaa gallilor', R-ottaa refuqind sti preclcn pe

I N. I. BARBU

10t

i Zcfcnofliablianid.irontba,rrriri:tzeo:;tuo,dattp,'a_lbdr.idooloe.i1i.[aatelaeai\G."st,pnti',d,/adeiinann,.gaguldsgrl,praiaucuainuyalilmtln,noitsireiueasdtatp,ip-'risrruutittuo,-delt/aentmptapeutfe,;eaoaibtrsanrrecaatcnietriniuud.rdniilitnaniocjpri:zsesdleiioapimsdntrypra.rareeotouorciscmoaninrniiRtt,to2ead,doaziit..-lecinimeagp,tdDgraadao,peobel.auntticiasaydLiieailla,rpaaep'aeudir-VCu)iAr'teuriia'nntati;gtpccgl;Ruii,eMda,iartor.rasot.c.mealasTpiltFaout_ooudrlaorc,c.rencaintudnuir;ntsapiaa'""rOM,iCrrt"oaace;ioomoitfpnili,ainadudi;lgiUn^i,ire,iol'esrfa;iie,oa_,;" NOTI'I'A 1STOR1CA - CAMILLUS o zit

i, Si tm ndscocitor de pooefti, baioagdriawluglatinfcdbleoise"":' I Dupd Ce citeald, tn.
I t:rntinuare, pe Arisioteles,
i ,,Toate aceste lu*t*i

I Acestea sint cele mai de scamd e,eniieoi" ,o* s_au petleutt pe eoss-satteuaIs;osiioploo1rritrsbsianrcodudm.,Peaar-ponwobiniap;lbaeininglidtpeantsiednt"tabdt2fe.e'trleaupntutusi dlcptueamrtndapelfuorlosutrinc7awenciilee;riiitlidiuceneotpadt-e'trauPnVldueeiairierba-
gddrIpaiodnnuiarlseze;olmtabblotiiinnmotle-reoeaisaicda,arniee,nmTialcuieulc.miinalnalciuteitzpd,daix,RorcMrttopeteo,rrraarm.icenordeaesFeeaiclptLieeob,sicrauir-paeaniaudrtpmeduis,rnleapeds1oiCsipnirtrdeaiuazystratpmruoxSticlaeldtriailrntr.ricituuefinimecitsgmti:.ctieaul,nysEiicrnettaidtesmztrn,utipMu.lenpeorigDittn.tmceeeruieFnabiazicuaanu;aplidrtescrdcgiepi,tegiosriunndterdteteiiCiuonTyinizpiai;aimaedrtuCValrnpae,rideoloeleluetipou*rsis,iiazltiat)e;ittaamC,nksaragpfi,iTcignoe"ois,ttunnsliotitlrrrrlit;nuinitttLcrst:iuSad'ait.n,,li :ad,augd d,,.Desaprre-psoeamteneulececsaterelusv-artutripept4re/c?u?titcteinsrilmropnlezannhisi caoucirliu" ast'
lri
vorbind,
li statuia Teipei Iuno sple a o transpotta la Roma, Plutarb 'tpune :
: ',i,uAccreusrtiernluincurnuaritelele-isatmorisaeuszcitm;ui lydiedliantroeamaeuntoiiridi idninoretrmeceuat.n$oiasatlrtei'

1i

pe care nu s-ar putea sd' le dispreluie;ti pur ;i simplu' Dar este tot.
atit tle prineidios' lie sd' d.ai pre(t mare crezdre' fie sd' nu dai ,nici
o ,rrzni" unor astfel d'e lucruri, de oreme ce lirea omeneascrt, fiind
stabd, nu are un ipriiin Si nu poate sd se stdpineascd, ci' lunecd fie
spre superstilii ;i spre ni'luciri, t'ie spre nebdgarea in seamd' Si dispre-,
d.e Plutarh. searnd insd ;i mdsura in toate sint cel rnai

p'buuirnealuTcreuil"ora'.. nAgirea d,e adoptatd de Plumrb ni-l aratd, in citalul
Aiitudinea
acestA, ca pe un teist tayionalist' atd cum ['-atn cunoscut Si cu ocaTia
pifrilf!nn.oenyestral(drtuyn,-i.cIatlnauaumtneaylrneeucYeieli',lubelitstacnitnnoltaageldagerasle:srersaeaulppu,auttr,r''odSuzaei a,dotepCa.eltaites;acssuilpemitplnielsu.reetitdxnlgeDl.puecerdb,raes.n,nia.m1,sdsis'ed,p,pmpdeuill,eictue.,nnr..La.tteR.adieT,9cs,er,xudiigb1tprTc,iutuiesin,srcnn,arelAidesodnnp,,tilugdayueeddnlnlssbis,tetst'tteia,e:deou,c1;,gtridtaenzser,rdaetd;,dpdo,.teuSt',aeura_peb'ot\t;attd,iedeisisira.dprfap.ote.,urc.ersnnb,aii,setnetuoatp.ialttrced.lied.dotia.rrl,erl,a",;imtuif,idaba,irui"p:nr'lic,rioitt,re;ieuiSg"rliotiirriiurn"aeoSa"tifi d.iscutdrii icrierilor sale cu conlinut fitoToficu. Dar prud'enfa logicd

Romei de cdtre gatti, ptutarb, amintind, de Heracliies din pont, d.e care d.d d.oaad'i. biograt'ut fa;d de superstilii este odditd ;i cind
spune: ,,Nu tn-a; mira cd Heraclides, liinrt un ont iubitor de basnte au aritat citatele de mai' sus'
este tsorba despre alte fapte, ara cum nu renunlrt biogralwl la rela'
Se pune atilnci intebatea: de ce
tpaurenasuilceesstteoruft/arp1dte.t,od/ualc:dp' enudeesote de rsetacitatea lor ? Ris'
sigur pentru cd nu
patte, este sigur,

intotd.eauna, nici de exactitatea nici de inexactitatea lor, iar, pe de
alta, pentru cd, in permanenld, la Plutarb este o dioergenld de
tend.iiye intre pooestitorul-ntoralist ;i istoricul-cdutdtor al adeoi'ru'
tui. In cete d.ii urmd, nici istoricul nici pooestitorul nu triumfd, ci
se ajunge la un compromis, din care este greu de desprins adeodrul,
d.ar'k{end.a d.,fr larmec faptelor istotisite, iar ptudenla biografwlui
I Cap. VI. cf. menyiie legend.a in cadrul discuyiei serioase. Astfel, pooestea re'o2r-
Cap. XX, XXXIII, tdrii tacutii Albanust, de pildd, nt' ptizteste de loc cdractelul lui
2 Cap. XI. XLI.

3 XX"

a lbidem, I CAP. XXII,

2 lbidem.
3 Cap. V.

a Cap. VI.
5 A se vedea Studiul introductiz:, p. XXIII.
6 Cap. IV,'cf, cap. XIX, XX' XXXIII.

NOTITA ISTOR1CA _ CAMILLLTS 325

iz+ N. I. BARBU jittit pc oirnyile militare ale osta;ilor, precLrnt ;i apaillia ttnor-con'
',,ril,l,r,",',,,l!,i!ltii'ie,uld,r.riniu1u:m,oiaptiialcirini;.tiri^enmndi'aloitduaedriopdiroe,ptitan'tltliaraeliilupsaittrCrdica'iinmeeni'lilui;asirpasuleebsneaail't;ulaultp'-toae'.lilcnedsctouli.pictei'alileen
gsspddrnplblr;eRealacsriYf1leiuodeciostcltisce.taarCfpctgloaeC,i,ootiemsepdeaupimireei.litctegcn-mbca.e.r,tdarteIcaussEptnulnauec^gneLcsnermr-eptspndpairrauitieanl;ddio,ilidreinaragppwnzelteut.incirsiiiiduamnul'ececsdl,ru|Ysrijreillec:us-cleiupilriNseeafep-lrecilinildl1triaur,lrc-,aandsoais,'ciiaslisdlmretdcsol,esnmluitr,fnolieetg-,etru[sera,sreiee'nedleaacatureadunaotalueyriPaydaoebpinrizerloaortcelarlrnciilipepzsdaalnlnetnpretalaTelctuCeteecdotilaupmceoaettr,srmresa-nlaesatlanedelueeaiaen,PaliauigzarinoidcipuiiomuTntlmucnttiiraularndmidicCnadueryniuersVbe;aimttrctu,uiiiieailiiedtTaeeeeilts,t,tatfeneaeldueaoltln.pllnusayoictstsrneyrmrictttpiuopie,oerttbelcsr'eiidpieestpiteidii,uaacemnretsiree,ariarlignt-etmd,,oietedp.ioa.lililCiiima.arllleita,urjn-rct.ippegd.cp.e'rtmd:u.uuoeeeu.eai7siietir,aiotiao,u.er{lccl'oaec.italtsrtluoliao.,mtuitdptuettuuccurTm.t,nisdactter,arp;.amn,eu.or.uiaiuTos!i,dieraea'rs*.tdmipdlet.e,,c;nletilcnatmper:C,truu:_lpeeioacda,eaRe:orni"tieoaAnslllrsltrRnanctilraierfgorrceuonai,liituapitifertapricurmiire.dz,aotartmturunteitledocnoocar,t'tomeenamiyltocdi)lrsieie,epeerir,ndoltd,rnuaitrtg.iil-i,d''acuudinuagitplobolt,as;io,uabcs-oaariiitiz,ibdyssrpiii,s,Viloincpr,rr,tfeieadirteid'"iirtilptpeena"inlac';,tepo.ueaagti,rnrecr")rudiuumra;iaonert-,,anl*gnrnidrinrzr/p.auaitlsycll-titu"deti.oena"oidprrt,ye-.irnilr.ieVun)ieinu,i,a,ec-i'lpilc,ei*rn'rsa,iior.m'd-AaurceLaipor/oriluerl_Iio)on/)u,rerietngnto"l"Dti'untat*_t'e*mr'itiur*l,onaitiyo.hIeeune,'or*ilacm1paaaeit,rpz,i;drnatespt'etnnicn"tarire"eatoc,ltucpiursis,euorpir"itfmdna,4enrtdndreiyrrpltirrptinmnati"tiioopAttpb'aea"ciruiopeiiepeesdas^tlyn,,srileeuriertaleimeqrd,urituyge.rrnipoititTieneznttdbrincueittuunadcctuniior),tin.sa'cttet'suansrnea'iira,csiru*atteCr;ytTiei,trtyuiodrr/,apoptp;tirr;tatisumoe"p,matuidtianu"nortsidtrottnrrd;eaaeetliimipioe)i'i|cektintapa*yierd,.pern;aupl,tet;aei:rc;;riti"loicitrer,p"it;i:izilteled;i;ed,a.ie;l.nnAuusn;riisr;iui,tcu;zr.rre.i,:nari,o;am';etrie,edtreea;ayisiitunaep;ia,a;u,illorre;tdl.t,4sro',r:;;"oijzdtri;;rr1d"rnri.eai;"et)-ac-nu;;ian,uDellrac;zreorAci1Ttuui.detrtirttlrrrr.litaoudnir,eeit'eulai;to1isirmrrerip;I-o,urcr,i;_,:i''-p,na.i"ierer";lert;iie)aelti,
,,,,rr,',t lui maioritate, d'in p-atiicieni, attea de luPtllt pe doud lronturi:
itt ittlerior cu plebeii, iar in extetior, cu dit:ctsii drt,rtnani'

,,1',r,,i,,,t,,ut,,P,rp1alsa;aiii't,i'tir'did,i'cie.e'5ieeo;i:;n;si'm*ieeii,etxbliartniiigttreuecg'lireeacbnttddnleorero'gairnrilaia,t'eia;Riei'mpoisemidtetcraeutaaitafrteaue'ylt,;,tdiecl?eaben-smuatseiptpc-leiesa;cxtdciiiagetallelo,dte.tfaCa,daueaclutdltat'peufAbanlelu(uelodistr.r',e.smi!sddodao;fca*t' 'i-caltnhjl,'

ttlc.t cA ost4\9,
N.l.B.

I Cap. VII. Studiul innoductio, p. LXXV.
vedea
2 A se

I Multc gi mari lucturi sc povcrstcsc clcspre Furius Clmillus t, dar
cel mai osebit qsi ciudat pare faptul c6, deqi a repultat ccle mai nu-
nreroase gi nrai mari tzbinzi cit timp :r fost comanclant, fiind alcs
cle cinci ori clictat'or, qi d'e;i a fcst prirnit in triumf dc patru ori ;i
nr1mit al cloilea intcne ietor :rl llornci, n,a f cst totuqi lricioclati
consul. Pricina accstlri fapt a fost situaqia politici de atunci' Tl-
tr-adevir, poporul, fiind in dezbinate cu senatul 2, lupta din ris-

puteri s3e, nu se alcagir consr-rli, ci alegea 1a conducere tribuni
nrilitari care, degi dispuneeu de aceea;i putere gi trecere ca ;i
consulii, erau mai puqin uriqi datoriti numirului 1or. Faptul ci gase
cra un fel de mingiierc
binbali, in ioc de doi, aveau conducerea a. In aceste imprejurir:i,
ca;re nu putcslt suferi oligarhia
pentru cei
de;i strilucincl ptin faima gi faptele sa1c, Camillus n-a gisit Cc
cuviitrgi si fie consul fi'ri voia poporului, de;i, in acest timp' s-atr
ginut alegeri de consuli, iar Camillus, in celclalte sluibc de condu-
ccrc, multe qi dc rnulte felur,i, s-a purtat in a;a fe1 incit, chiar cind

cra singur alcs comandant, imp;Ilea puter'ea cu mai nulgi, dar f'aima
o cuiegea singr-rr, chiar cind comand:r impreuni cu allii' Pricina er:-r
atit cumpitarea 1ui, cici ;tia si comande firi si trezeasci uri, cit
;i ingelepciunea prin care, dupi mirturisirea tLrttll:ol:, era cc1 dintii'

II Deqi familia Furiilor nu se bucttra dc o marc vazi, e1 singur
tcPrloeivsltaaumsaiieunqseuaiTl,u,arbj5eurntuqssila7vo.olsAcgsillootfrrcie6l,,sntl-urricllurrtgciniintocdal rcsciu,labirnecomimnaaareinnactleabaidtaiilcritemataoimtrcupilcu!-ii
prirnind o lovitnri in coaps:l, nu s-a dat inapoi, ci scogincl su1ila
infipti in rani ;i luindu-sc 1:r h:rrgi cu cci mai vitcii dugmani, i-n
plrs pe fugd. in urma acestei izbinzi, a fost incircat cu multe cinstiri
9i a fost ales gi censor o, ,:r,turrci cind aceasth slu]bi avca o marc
cinste. ,Si se povestelt€ o frumoasi faptd sivir;iti de el, pe cind era
censor, anune ci a incetoat si convingd pe tinerii necesttorifi, $i i-a

27 - Plutarh - Vie{i paralele

CAMILLUS 329

328 PLUTARH ;rltcle abia s'e mai pistrr,au, curgind greu de tot,;i toate riurile s'e
scurseseri, din pricina ,secctei, ca qi cind ar fi avut intotdeauna api
pnmgdbccmtpP$uiiee,ea.eiurtarptt.eidotlatlcparqudrt'gtie,iumeetnnniviecignaiiaegchervauoeenerielgrraablil{diaristnq_cia.udzprrliefdionmibaoIvt,usene.iiadtitlme,rleoaiiPlbei,alsaia,oepecie,egmiJerb;laiblgl,,rpnaooase'ru5snltdceagl,E)vluetiuatdrc9sat.crceilriiirieii...muilD,o,utsdpaiaremarebelietriuerreitilp,aoilnauidenpc,aoruaaeesetccznimtstdenauiadieltfeg,sd,uceiefgtaiaceiliacsliqio,i,rnieevsrmmmirmdevtctleeeeieeptuiie,ei,umiiosaemgeaivdutuaaifnridplerdnidpiculv'sdipie;uui.piauri,tr,dirvtri,es;meaisiirr;epijoiigobtslnidao-icmesueu(airihgmclmciandmleiaiioieenncni'lgrldstcriiiiaedunol,lc,otiiei.aaatn9eezruvmsr,Ritileirle,eidiaaoingp,e;lu,u;muae;"nr."rf;"irnquiaimiiu,"ii;t;..r";r;iiA,"un"ui-;9AJt;l;u;tadc,.;;iife-.",e;iui"tij;p,rl;_;,i";ii;a";;mircl;tistu:l;,,ii;t;in;,.i
crfcgFcafcsoraiosdioeaaoieiuabponselrsrrdi_ilanirgnie,tletuogzcen,umia94r.,asuliirsnn'iidniip,dpiaupdeyu1.dl,veeiesiiie,ga2mglegi,lno-netb.6iiraiti,caluauggruddo,rlvsipdlciigcuauidmreeueiriloeat,CuairtaatlmppracCe,rsiacnesrnsuietdespuiebduaae-,,t,dea,marulcdmlsre,eunf,ndbiind^isauaaanpdigbctldat,ilcrttiaoneumdtadiarl3rddgt"apascsini,a.nha'ueurmdarircaeszsuillatnituda.6raipmrnoimietn.el-_rrrrqsaam.ue,-Acsarpaiprauagelhridottc.ordenqe'urtz'ie,mparoiesezrinberamuirapuvvaivacontnzrsadrrcaelaiijabo,,.cegrntarcrprsoirc,aFiaueiDnodego.ui,,obranu,visr,e;psiedetlriiinsuitntee,funaoir|ralgmt'oc,gprlpeiaripnsieiermiode,reindriniarreetemdnncantietalavater.uqoinirno,dJiirraupnit,ieaiulru'siotoCn.tseprelraolfpgcie.eiarpds*rdiidi.iiqdm.cemt,mti.r,l'mi-igiiujr,niniitp9,pmnl,rcanlip.iaugouioftodar.ir"itpsemaoennrrnui,;sglidxau,-,iv;ulfrnai"pgrioii"arl,,udn"irdeuaacp;;urarl,sd;z,uu.."u,ej"i",ui,ti..g"-ranr;'lBL-eundi";EEuJ;irta,i;"i;;iimtierlf;irf;i;urdprou;;u;d,_ai"u;;asc__uue;u,;itir pLrqind. Lacul Albanus insi, care i'i avea ;i izvorul qi revirsarea in
rgqpCdAi.u,iu.letrr.bg_u?oriacIaiilytInitntqI?inuoii,isiacnDcimdziarnuvarupn,eotp,leontooadsiarcirid,tg,cdahmniics,ndaieeccniteeriiselecadtpnpi,ounrceuiitrndejstiiitlnlf.uneieerme{fileezm.piupir,lJonailetdciiiadueeudrpieltnenara,eiasnnIrteJtagca"rmvaiii.,l,iisir.nneae.iiitar,t,usorforui_trir,'inavee*gauexsipnirpmlieea."l'ietnrcAsrn.daeeis.uge,cctif,"uaeera_qustluesitp,ibern*rfd.;soircqieusoriinuntiunu.urpmiiutitct.oXailirtiot.uli"map,"lumrc,Ib,euul]aeijriaolrrlu__esori ,5pyinirinrreic;i,inlrianl",cciuonemnl'eajufllmaerarah9tliddinseeahlutlseinneaucroetzulve,ierniairess,cme6rui,pdneiactsoitniaendscupee-o,psauedlteinlliaentrmf-ceohul,inpdgpaivrlteoii'ltrd,uqitftiani sdrseiei ncnari,leiucafnisirgczdoii
,gorno, ;i zbucium. $i, mai intii, s-au miniunat ciobanii qi vdcarii'
ipoi, ,iniaritura care-l despbrgea de pimintul de mai ios, intocm;ri
.u ,rn irr*, pri,bu;induse clin pricina mul'qimii 9i greutigii aqelgt'
s:a po,rnit un-puhoi prin arituri;i pometuri spre mare' incit a virit
groirn nu numai in romani, ci in toqi ci;i locuiau Itaiia' care soco-
i"au ci acest fapt este un mare semn. Foarte multi vorbi despre
acest fapt era in tabdr,a c:are impresuta cetatea Veii, incit;i veienqii

au auzit despre a'c'ea.sti minundgie.

IV Dar, ata cum se intimpli i'n timpul unei impresuri'ri de lungi
dvatd ,ur. da prilei ca impresuralii si ia legdturi 9i si stea de
vorbi cu duqmanii, un roman se obi'gnuise si stea de vorb6 qi
legase prietenie cu un veient, un om care cunoqtea multe poveqti
care, mai ,ales, se pirea ci se pricepe mai mult decit
,tierr.,.hi ;i cum auzise
allii in arta preziceriils. Romanul deci, vizindu-l ci de
cle revirsarea lacului se bucura foarte tate 9i lu'a in ris i;mpresu-
rarea, a spus ci nu n,umai in imprelurdrile de fagi s-au pro'dus astfel
de minuo!1ii, ci ci romanii au vizut gi alte semne, mai ciudate decit
ccle de fa1d, pe care ar vrea si i le spuni qi, de se va putea, si-gi
chlbzuias,c^ mai bine treburile sale. in tirnpul suferingelor ob$te9ti.
veientul a primit cu bucurie gi s-a dat in vorbi cu romanul, gindincl
ch arc sb arrde r.rnele intimpliri tainice. Vorbin'd ei astfel 9i indepir-
tindu-se, pu{in cite putin, cind au aiuns ceva mai departe de porgile
cetdqii; roman rl pune deodati mina pe el gi-l ia pe sus' chci era,mai
voini., gi cu aiulorul unor ostaqi care au dat fuga la ei din tabbr5
l-au luat qi l-au dus la comandangii 1or. Omul, gbsindu-se intr-c
cd de soarti nu se poate sci'pa16, a dat
astfel de sirimtoare 9i gtiind nu va
privire la patria sa, spunind ci
la ivealb anumite vorbe cu
putea fi cuceriti mai inainte ca duqmanii sb impingi inapoi apele
iacului, ca,re sc revdrsaseri 9i apucaseri pe alte chi, dat si le irn-
piedice si se reverse in mare. Senatul, aflind despre aceasti ia-
limplare qi negtiind ce sd fac6, a gisit cu cale ci este bine si

27r

PI-U TARH CAMILLUS 331

trirniti la Delphi, sprc x cere sfatul zeLrlui. Cei trimi;i la Dclphi, j, r't[it, a strigat cu glas 'tare gi ,a spus cd zeu126 dlrLrieqte vic[oria
termina acel
birbagi cu mare faimi 9i trecere, Licinius Cossus ;i Valerius potltus r',(,t,:li,lrrice, .ur" r/a saaucrisfitcriiup.unRsomteapneidi e'cep;teime'rian'rttuiln'csaureb'-i
Ambustus17, au pornit pc mi1rc, intimpinincl un vint alzirrd aoeste vorbe,
gi Fabius :r1 ()l)crea qi au i'egit la lumini strigind qi lovinclu-qi armele, ca 'si

prielnic, 9i au dobindit de la zeu rispunsul ccrut gi au mai adus 9i l,rci zgomot, in timp ce duqmanii fugeau cuprin;;i 'de gtoaz6' Luind
alte profeqii, care spuncau fuseseri trecuie ,,,.,,ri m6runtaiele, I.elau,clus lui Camillus. D,ar poate c6 aceste lu,cruri
ci la serbdrile albaners
cu vedcrea anumite obiceiuri ldsate din strbmosi. Lc mai pol:Lrncea,
de asemenea, ca, pe cit este cu putinfd, sd indepirteze apele lacului l,rrr nifte simpl,e n6,soociri.
de la mare ;i si le impingd inapoi la locul de unde porniser:a, iar Fiind deci cucerit5 ,cetatea, romanii luau gi duccau cu ei nesfirgite

daci nu lc n'rai este cu putinfd s6 facb acest lucru, alunci si sape l,rrgigii, iar Camillu.s, vdzind de pe cetiluie2T r',ele.ce. se petreceau'
tvi,rro.rr!i,i5t-pu,qrtaetiaqi,-,irmuidfioaicra,eairn,ttleetmi,ibinqiinnei imevleoi'gccicdhzalenrteiu;,icccaaeirlectp;iilnvinerdudsge,leiqangipdefolaa-ips,,etec'flii.eizndedbeiluofnntc,eeliavcEoiztiiiae'pst'e:sccpl"eeJrelucepeariietedlneree''
ganguri ;i gropi in cinpie ;i si ic imprigtie prin ele. Vestindu-se
acestea, preofii au indeplinit indatoririle in legdturd cu sacrificiile,
iar poporul a pornit 1a lucru ;i a intors apa.

V Iar senatul, in al zecelea an a1 impresuririi, a suprimat rrpira, am pornit s[ ludm cetatea us5uoinrdouermocnribdz'buwgmaitneoqdiiv9iin'ci ipiceintotrrtit
celelalte slujbe ;i l-a numit dicratorrs pe Camillus. El qi eu sint d,ator
luat comandant al cavalerici 20 pc cor.ncli's scipio 2r. Mai si_a rle lege. Iar dac6
cad6 asupra mea'
camillus a c'idn,ddlgeatvraudgoicbiuinndii intii izbinJa de fagd, md rog ca iancefoalsotsiurlhzabeuun;airie$'si i oporului roman !"
pentru izbindkea in r6zboi, cu cele ,mai mici s.uferilrtre,
juruindu-le chtre zei, r.rr-so',tudaSgi.pei usCgtnei"insiuedd$,eoainac,[ercaash;tiebcn55vsd,o-ecarribuneedtp,uesalbngiutarrrsuaceutm',imna'dtroaeearsa,rtecieziolbsbr'piiinccrledeicii,iudnlraderu;aoa-psmcetaau,nm'lseil-o-asarels5crpiusn'ga'csatlsscsee'ii
cu mare faimi, le va acluce
o izbind6,
'piMmsiniovaasitarterequirletmefta,aispjcca2e,l,2upr.itslnofA-eziatceirpgmeiteipeapviis'rrau,betolirara,zsiscg,eccaleiilcgciaacriv,i,efioi9sjcu;pitiiuedi-siliiefuLincdife,rqiana'lciuudgoucitpnlrhdouaeurrlra.p,eimdmiane2-s3p,ce.aleuiImponreotzicnrmei-uii,otogaolencaipiizlirepigreeoevoinpcrsce,ureaisrirrccoleboemdliroereaiclsnonoauuricp.iimeocicrliaeoliuris;e:ccei;
\/IDir,imindapoicetatea,aluathothtireasitrimitistatuia
zsScaiicgareicfiilcuIiuc,unino,dgu2i -8issle-aamrRueogg,atmetraizi,eaciggaeai,scshhumfparcifhmi.gemladusutcaisiree,cac'ui'nCudanmsiviello'ur,using\aai szaeedzluuesliloluorn'r
de doicile lui Dionysos 2a si cu suferin;ele indurate de Ino 2b, din
p-ricina jiitoarei. Dupi sdvir;irea rugdciunilor, camillus a pornit in
cfcienatpuS'etliuni alvlife,,aicilias9rciei'dlolienr d;viu,e.n;iinissteera-romi ,ianmcaairieulutboptria,.tiAplieepn,otrii,u-ainlutioanrrv,ecianinsccuug-iasespaellat eaai,sc9eeditiiugpJeii qi si fie o ibuni conlocuitoare cu zeii de la Rsoi mfiac;m'sui tsaetispquincehi-acri
,tntria a ri[icat gias i a s,pus ci primegte
2e sinpduenme nca5t,-opusniinpdti'mmeinaascpie, statuia
mipensiagmtenidiing.urtfci,a;and.qceaiacvperlruesi,,mtmcfreeeijrcilcli,ieeonatsiesddiree,jsncaeuleplfauadsciinnistbdijnursitrncruc-losluac-apsedeetii,gnnpiciireirmienmeg$iaidnsnueufulvarriiizsg.ua"itpgi trldutoue.prieiildcrsuiufsuiri-r ii indeamni :s-o l]lut€' Livius
s-a rugat $i ,a dar -ci
zcigei, Camll,llus
rispunsu,l l-au dat ciliva dintre cei care erau de f.atr6, zicind cb. zeig,a
1-,rirr-r"gte gi ctriar ii indeamnd s-o mute. Dar cei lcare susfin ch faptele
v'fiin'f'ionsts-pur:iniienupiumtiningui nsiii au un mare apbrhtor
inaintau, ei insugi s-a nipustit asupra cethqii, spre a pe clu;_ ,9u ,-",u petrecut Ei ,care
in soarta ,cetigii, 'a]ungi la o 'astfel de
mani la zidwi, iar algii, inaintind fdr6 si c;iie care ar

fie virz^rtqr^i,g"eprin glorie gi de putere firi spriiinul vreunui zeLl, care se arati de fiecare
ilnu piin multe qi mari semne. Nu n'umai atita, dat ei aduc drept
subrcrane, nu s-a bigat de seamd ci au ajuns gini lmeJani tcruintsctiettdj,iVnii, rnzirturie anumite lucruri ase,ndubtoate : cind Lstatui ca-r'e au trans'
acolo unde era templlrl .mare statui c::te au gemut, ori s-au intors pe loc, ori
Junonei, ccl mai Acestc h;cluri le istorisesc mulgi elintre autorii
toate cetatea. Se spune cd comandantul etruscilor, in acel .momeni, ad.esea, cincl
fd,cea un sacrificiu gi ci preotul, cercetlnd mi.runtaiele ,animalului lrirat plecat ochii,
ii-au

CAIIILLUS

PLUTARH

zctrlui a zece^ patte dttt' prdzi. Cetatea fiincl cuceriti ;i 'pr5'dat6'
vsfdiireimennpstrlriu€'e.nacuDuntdo.'raa$isientsartiilec,teitpooleurcctacerruaziotrr.ietd€me.niuunpnurisnom-,r,aaetarcjsdptilfoeeus-rtaedfmaieesarsuiuiczlrdie,tuagridii,pidscipeercraelvag'rfenuomaieareqmetiecc,n,epeiizufiadrrteicnpai, l1t:rirlrcrLc,rf'b,Srcvufcieitruesi;t.todiCutv,enu.chciimraaariupee,rlordtetrf*r,te.uoaslepiepn.iran.ian.ttasuupt,ldruemui cicttiad,,esutd,eip";"ciidpiuneiiu,c'iicuenfeiltteouti'rimencppg5ie"ni,s,trideaeatic;"'inu1a5itec'psec,araitctcarpiinntess'paaistrceo.mirznlidi'fcauiachlrgteiteioi lrdos3,ier"ii
omeneascir, fiind slabd, nu are un ,sprijir.r gi nu poate si ,se stipi_
neasci, ci lun,cci fie spre superstiqii qi spre niluciri, fic spre irnpicare si de multumire"
nebi,garea in sean.r6 ;i
gi mi,sura in to,ate sint dispreluirea zeilor. Bilgarea de seami insi VIII Sen,atul a hotirit ci aiutorul '(pdee'caalrtefe-ll primiseri soldatii
cel mai bun lucru. prin luarea prhztlor si nu le {ie luate era 9i greu)' dar

VII Iar Camillus, fie datoriti mdrefiei faptci sivir;ite, de vrcme ." c"i cure ,luaseri prdzi et inEigi, su,b pf,estarc de iurimint' s6
clepuni pe rSGaIrIa statului u ,,"u parte 'din 'oe luaseri' Multc
ce cucerise o cetate vrijmagi Romei, dupd ce fusese zadarnic asediati n.pte.u.i^ gi silnicii au suferit .solclagii, oameni sl.taoi, care induraserd
,fie datoriti celor ,care{
timp de zece ani, felicitau, a fost impins ,-r-rult in rizboi qi care erau acum constrinqi si 'cedeze o 'parte atit

spre_ infumurare gi spre o mindrie prea de nesuferit din partea unui rb;;as;i;i;Llolsc'ic"r;tacpi;a;deu;$do;iii.uoib;a;i,umi.Jnu";"cet;"c;;vimbi:JsCisg,i;octrnidi,;ips;ei,n"tite;artaoa""ia;n-ic,eg;ebtnrnir,ddme;riuitibieo,atui,^lrccliialioriaigi"ibdi"lptemdtlfr,".loi'cimetleeuhr:z,;c,iciD"o'tnass^auur"zbsoaei*spiellAeorrgieu,auiireralnleintsulaiiruaciitplaunspia\ei,usgblltnunlciso,vhudacdd,eu,uiliiotiiieeabir-niulieig.usirac''ranupiqucrrmorina.u^a'onnru$Cdniaidirshfrsnl^,tcoiadeliaatee;nui,i-pivrehuri.iaitcftaqaod",nlna,,o"opdemmuai,iSliad-tein'i.ap"t'elelrusigt"he"eepegipne,to6aCnucnn'ratcnoio,c.dlt.inq't.liiuiivearaaidaiutonti,'csJCtieddeatsrriuaufa'iduemseiupatae"rc-r'pgveudebcAlaiaurtet,uatr9ii,^eaeadiipniiuasgctsromiinucaeeittesccreiDcledlruenaolcsznealeeeilunebp,ogeaspps:egleimtdhadidaslr3iirvtiaicisnagaieepbeiiirrntoianoetllsnibeufghuia,nniprlade'tudanddiaprtiibin'uct-ssuanm;'prlivereeuiaci'pi'ritls't-ieiiaue1o$e;tnauendi;q'eeeata-pbrdn,nrezosi-aiitaicr'uqmitaeecaudcinrlca3dsrnu'itmppaTterieai3ae'eJrifedqncpqinr$'iotuirrieaeroeiiic:euenufitten'tesnarcirtqec'uimmttacdiaoeegcxmadnaeipupq'eucc,uiirp'ara'ipirto'leireracnnqpteua'a'locaiEurmpimietmicuhiacta''s'dtdae"dienraizarqrst'p'ul'uupam,ieelmcferilr'niaa;4rluenirOiiateiridt'aiicci':uaosfnllmlpmr,s1eaieepteleleopiiadreplrcrsrtaiueiopiauiflbed.nicfrtnp:aqr'meoe,aniqi,or'uececaltuullatitonmeoiaedeainem,bennrnnlst"esrt-pion'axerd:dtis'3t'9nin$lonrsl{tnuetfbra-riiuldceliT6abedli^ao'ttmmilLarsalndlo'gt!drrieleeslaf.ciecieadrrt"odiln3erl'p[,-6i'c-i"ea9]rl'aaei-Irat-';titi
conducitor politic legiuit. lntr-adevir, a
intr-un pregbtit un triumf mireg qi
a strbbdtut Roma car pur,tat de
patiu cai ,albi, .".u ..',-,,,
mai ficuse nici un comandant inaintea lui ,qi n-a fdcut nici
Cd,ci un astfel de alai, romanii i,l rsocotesc sfint, fiind dup6 el.
inja,Jrlr
numai regelui,;i tatSlui zeilor. Din,aceasri pricini a inceput*sd fie
id6plimenuiigvrpcageiniiirumcq,csaiigtraireaedilolacefpcorc,ucse;e'iietvat,tecsiiigngadcei*eiiun.ianinin,lunicicitcatarse-rgaist€aiedrtni,neemcuaavit,6fcuiisunrllee,si9ctrcspriiuideebprriucdiolnondpdoicoibi,rmc3iuiqu0alpcnraoesudttdaiiitutiildvjfsisi,aiee,islalte,serireumggi jdiipi,inuedldcdnnruueliplasipiorcollri:,in1iui'vev,xicosrruletoliruLdsilf,eaeli;
cPmeo'atp5ioliimrvubol,erlcqapur'gteeagaaijupin'tissoetasraet,elri,un;mi aeccrcuols,aaq;jiui ttiso,mdrurpai,cc,9,,eialpopirmridmioniuttuiclum"-,sabi rvuiicasuqiraiferufemprroi:co.aiptsude_.
t.

t:::i:I
ncrea ,qi, ringrimidi'du-se in jurul trib'nei 3r, cerca ,in gura mlre sn
se treaci la vot, dar senatul gi cei mai clr trccere diirtrc
socotind ca tfibunii pun l.a ca1c, nu irnpirgirea, cctdgeni,

qi fiind cuprinsi de m,inie, at dat fuga la ci distrugerea cctefii
CamilluJ. Camitlus.
temindu-se de lupta dintre ,cctiqcni, aducca mcreu alre prctext(:,
Dspiunnaincdc:-'c,siti'cpsrteicpinriin.,sajcuunsae'letestrriefbieurni,esgui facmritincalempeorpeollr.vIo)taarro.aellengii^i.l
vbdit gi mai p'ternic scntiment de du;minie p" ."r. l-a avut poporul
impotriva lui a izbucnit din prici,na zeoiuiclii prb,zllor,
afe o s'ocoteali, chiar carc p6rs.a c6
daci po,porul nu avuscsc o
pricind sd se ,porneasci pe minie. Astfel, Camillus, prea dreapti

plece la Veii, s-a rugat zeilor cd, de va cuceri cini era gata ,i

cetatea,,ra' derol

o.t+ PLU]'ARH

T9ggiii.m.lteroe-siaclirutchyre'idiuinalsust,oid'crgriumiutmmpo,sie'nilt.r:.iahTieafiimruoDsos,ecs,li-cpthasher-ieu,asulbenuad,ecear,u,caralancutsicpjgelceidte"oi1craimc.ri,ra.ors.efr-raoaLcnricndrnsdatrs.eiabDiliaic"p'.R;n.;o."vm;;;i;'a,i;.i CA,\liLLUS JDJ

sid:atpccsCcpgtuio.'euuuleieiral:b.r!mlo-iaatpe,uclcIoa^r'sisoXro-raalcaeelaianrrrt.metdus,o.lectsrpc:istaieneti,:le,gugll,rtztl,uctblr.nsliieSeue-uegsa,nagtilc,inlcie'nga,Tincidiremc,,iid,ltecoteirftfapuvce,qoaaadtab.aveciigrc.aerrU,uimaaen,mselqmindsqifagatFicmccr,itiieiiicalgainupboe1ndip,iln6reuaeaitoteccaastianrliaeitx_iieigtiiibd,3piimn.,d,,ip6ucaleciourcs,oieprilrdtacoaiecrniierul3rrctsicii7eedcatnrto.-roeiai,atofntseaeiiutnsmpdmrniireisdliragnii,accaaei,ieaeancibrnqrtddidiaseliino'nin;zlirsvnietnceutbrueorsuapto)_auipsb_rraara,qloiecoir.iscieapdbaefinocu.afeltvoglcoircl.opi.olmesiaoai,iotmiircisalnpae1ptei,eilapoouoesiaapro.lmcrn.dru,u.gfturent-arl,prneiniSiiuvr,tnuiaz-tdrc.airgtiif"o.b"-vuoi"."pprmroo*"ti"aiovuiitna;;.rautc;pir_niila.mt.laou*e;d,-;;c.s"i;na]ii,ruiiun;"c;oean",iitr"_tr,i" vcnit si predea cetatea prin interrneciiul copiilor, fiind sigur ci vrt

oaj;poifmecaeugfxri"rian.iiuldmet'dedAbrguritoyitigcumtsaitrndqadaaeei;siicimrpniadceurcehd,letaa1s8igdintnroisesa,gpicj|uoros,e,lbnagcill';ousanaerrrureadipiintpedal'iae,muefr,ib"aaiunrej,rsuaa.dcr,"ofii,iiapam;rii"iiipsi."icrl,iio"ei .rajutscsoree,qedicdtiehsuuLetlcuiaie,pit,cealaibaumi,zshbiuin_ain9cu;di.iut;fp,a-;rsicii;enni pr:imi risplata pentru aceasti binefaoere.
Cdci faliscii, intocmai ca eienii, aveau acela;i pec{agog,
:la:1sc"^a1s"a" j,nc;nut copiii 1or s6 fie dorind Groaznici i s-a pirut lui Camillus aceasti lapti. Spunind citre
tle in grup unii cu alqii. ciescuqi impreund 9i sh se obi;nu_
t.ci de f,aqd ch dzboiul este intr'adevir un lucru greu gi ,ci ,se duce
1vsilnaidan'azidpnpDiuncro-eideims.cpecieuD,ddtleeaanecpuasercsttoeorutaipni,pnjpiicieie,ci.d,aiid.ia,lpoeegudozpgrugioirdcn,imuccvcraiaonii,tniiienn;idild,opefrdiusetuggecipiiaanririni,n-ecdaite-iz,n-a;p9iid,iroieinfidblcon,lica;aesnctraf,uauiur,rrgiisatnjiodtcc,szluefiita_rmdiaclli,,nsaevdcip,inulieoldis,itoreap,r,,cdcr"e,eufuto,c6rioilaegotaij"i,i-i,
cu multe nedreptili si cu multe lovituri, dar ci totugi existd
sb-i ducd la Camillus. l)cntru oamenii bu,ni anumite legi ale rdzboiului gi ci victoria nu
trebuie ,urmdritd in ,aga fel incit si nu scapi de platd pentru fapte
r:'cl,e ;i nelegiuite (cle vreme ce u1r mare comandant trebuie sd
conduci rbzboiul bizuindu-se pe vitejia proprie, ;i nu pe nctreb-
rricia du;m.anu1ui), a poruncit siujitorilor si ,rupd hainc,lc pcdago-
gului ,9i s6-i lege miinile la spate, iar copiilor si ii sc dea ibice gi
rruiele pentru ca, ,pedepsind astfel pe trddhtor, sri-l ducd in oetate.

Faliscii, aflind de trhd,area pedagogu,lui, au fost cupringi de ial,e,
cum erLa fir'esc intr-o astfel dc nenorocire, gi, in timp c,e birbagi gi
femei se nipustealr la z,iduri 9i la porqi, fdtk nict o socoteali, au
apirut copiii, aducind pe pedagog, dcspuiat gi cu miinilc legate ;i

batjocorindu-I, iar pe Camillus ,il numeau m,intuitor qi ratl ;i zeu,

incit nu numai pe pdringii copiilor, dar chiar 9i pe ceirlalgi cetigeni
care au privif acest lucru i-a cuprins mirarea qi dragost.e,a pentru

ckeptatea lui Camillu,s.

$i str,ing,indu-se ,in adunare, au tri,mis ,o solie la Camillus, pentru

ca sd i se predea, iar Camillus a trimis solia la Roma.
Solii, stind in ,faga senatului, au spus ci romanii, pregui,nd

clrcptatea mai ,mult decit victoria, i-au inv|gat sd iube.ascd mai mult
infr,ingerea decit liber,tatea si pireau cd nu ,sint atit de mult ,lipsigi

cle putere, cit mai mult rccunogteau ci fuseseri invinqi de virtute.
Senatul i-a incredin;at lui Camillus judecare,a gi horbrirea asupra

ncestor f,apte, iar Camillus, luind bani de la falisci si i,ncheincl

prietenie cu tofi, s:o retra,s.

ee-loFriicnadred{uisnceoln, jdueracui,,laa ,Camillus gi stind in picioare in rniilocul XI Iar ostagii, agteptindu-se si prade garr faliscilor, cind s-au
eclucator gi pedagog 9i ci a intors la Roma cu rniinile goale, .au inoeput si.l invinuiasci pe
spus ci este CamilJus in faqa celorlalgi ceteteni ci, urind poporul ;i pizmuind

pc cei siraci, a tras el insugi foloase. Iar cind tribunii au adus iariqi
yrr:oiectul de lege cu privire la impirqirea locuitorilor cetigii gi au

inceput din nou si cheme poporul la vot, Camillus, nefinind seami

,lc nici o dugm6nie qi de nici o,indrizneali din p,artea adversarilor,
s-n dovedit ,ci ei, mai mult decit ori,carc a\tul, a silit poporul si

\'otcze. Poporul a respins firi plicere legea, iar pe Camillus au

336 PLUTARH CAMILLUS

inceput si-l urasci .aqa de tate, incit, chia,r in nenorocirea lui si nu se treaci cu v'ederea virtutea clrcia i se rispunde cu n'ere-
partiatl,ard (cnci ii murise de ,boali unul dintre ,cei doi copii), nu
pi-,a potolit m'inia nici in timpul doliului. Intr-adevir, Cami,llus, cuno.tinfi.

fiiind blind qi ,bun din fire, n-a putut ritrda su{erinla cu ,cumpbtare, XIV Mai intii, deci, s-a ctezut ch prin moartea censorului Iulius
ci, cind a fost d,at ,in judecatS, din pricina durerii, s.a inchis cu se prevestise o ,m.are nenorocire apto,piatl, cici romanii 'dau o
ferneile in casi, strijuind-o. mare cinstire sluj;bei qi so'cotesc 'c6 slujtra 'censoritlor este sfintd' In
al doilea rind, ,inainte de exilul lui Camillus, ,un birbat care nu se
XII Acuzator er.a Lucius Apulli,us, iar temeiu,l acuzdrii era furt bucura de prea mtit| v'azh qi care nici nu fbnea pafie din senat,
ad,aarducsarelap,icruen'aoEctiunvgiaint'criibosun'qilio'crummsileitcaatdieu' 'nnulumcirtuMvarrecdunsicCdaeedticoiuast'i
din banii etrusci 3e. lpuearceaar.eamroinmte,a. nEii lo,anusmpuesscci,,,nionuin"o4a2p, taeafotsret csutrtiig,amt edregicnidne'vpae calea
$i se spunea chiar ,ci ,fuseseri vizute la ,el niqte po;rfi de arami
9i ci
luate d,e l,a dugman, iar poporul ,se ,miniase gi se vedea 'bine ci s-a dntors, d'at n-a vdntt pe ,nimeni, dar 'ci a 'auzit un glas 'mai
pentru oirice pricinl ave,a si voteze impotriva lui. Ei bine, Camillus, puternic deoit un glas omenesc, zicind: ,,Haide, Marcue Caeclicius,
mtiiilitsair'ia, qateupztien'dpeacgeanltlei
adunind gi pe ,prieteni gi pe cei care lua.seri parte l.a ,o,aste aldturi iu-te dis-de-dimineali gi spune mai-marilor
care vor 's'osi peste pugin timp". Tribunii
de al - nu €rau pufini - a inceput si-i roage rsi nu-l lase cirild este vorbe, au inoeput sd ri'di qi si glumeascd qi peste putin s-au
intimplat cele ce-am spus despre Camillus 43.
invinuit gi batiooorit de duqmani lpentfu nigte pricini ned,repte.
Prietenii, sfdtuindu.se ilntre ei gi voribind unii cu ,alfii, i-au spus XV Gallii aa, populalie celtic6, din prici'na rnullimii lor, qi-au
era indestuld,to'are s6-i hrdneas'ci p'e toti $i aY
c6 nu ,se gindesc si-i vind de lo,c in aiutor ta ludecaib, dar ch vor pS.risit lara a^te nu teia. Fiind mai multe zeci 'de mii de bdrbati
pl6tCi a'amm'iellnuds,ain'imsiprneeurnbbb,dciundel,'aceasta, cuprins de minie, s-a hotirit
sI fugi din cetate. pornit in chutarea a Oei,cgeiamnu,alid'me ualpteuszea5rc9i id, etremoiini ddemcuonpgiiii

Imbriliqindu-gi deci s,ofia 9i fiul in cas6, a mers in ticere pini liner,i qi $zboinici qi ducind cu
Ia poafta oetitii. Aci s-a oprit ,9i intoroindu-se 0napoi qi intinzind gi femei, unii s-au revirsat spre
Rtllpai'u, au ,pnts stipinire pe ermul Europei, iat 'ceilal;i gi-au
m,iinile cbtre Capitoliu, s.a nsgat zeilor : ,,Zei ai Romei, daci eu v'9rei mAelp. i$, ii,nti'razpiruo,pigetr-e'|qdel
plec in exil, nu pe dreptate, ci chiar ;i batjooorit d.e fu'ria qi ura statorni,cit locningele tntre mu,ntii Pirinei
poporurlui, fie ca r,omanii si se chiascd repede gi sd arate tuturor senoni 47 ,gi celli, unde au locuit
oamenilor ci au nevoie de mine gi dores,c pe Camillus !" multi
atunci pentru p,rima dati niqte vin care fu,sese adus din ltali^48,
XIII Ei bine, Camillus, intocmai ,ca Ahile oo, blestemiod pe atit de iur" t-,ur, ,minunat de aceastd biuturi gi gi-au ieqit din minli
din pricin,a acestei pliceri ,nemaipomenite, incit, punin'd mina pe
cetdgeni 6i plecind in exil, ,a pldtit amen'da aoeea, c te era in valoare arme qi luind cu ei familiile gi rudele, au pornit spre Al'pi qi au
d,e cincispteze,ce mii de a;i. Aceasla, isocotite la valoarea argintului, ciutat acolo p5"mintul care produce o ast'fel de road6, iar celel'alte
f,ace o mie ci,nci ,sute d,e dr,ahme, cdci asul era o m'onedi de argint, linuturi le socoteau lipsite de roade qi neprielnice. Iar cel oare a
iar zeoe aqi de arami ficeau un denar ar. $i nu exista nici un roman dus cel dintii vinul la ei gi i-,a impins ,rnai ale's s'pre Italia se zice
care si nu creadi ci rugiminjile lui Camill.us au ,fost rerpede impli-
nite qi ci, podeaps.a pentru nedrept^tea i'ce s.a fd,cut o:a fost pl5cuti, ci a fost Arruns etruscul, om cu vaze i bun 'din fire, dat care a
avut de infrunlat urmitoarea nenor'ocire. Er,a tuto're al unui orfan,
ci amarnicd, vestite ,gi faimoasi, o ,atit de rnarc rdzbtnare s-a vlistarnrtl unui cetSlean frunla; prin ,bo,g^9ia lui, 9i tare vestit pentru
abitut asupr,a Romei gi imprejurarea 6-,a vdzut cd aduce o marc frumusegea lui, numit Ltrcum,on'e. Lucu,mon de c'orpil i9i petrecea
zll.ele la Arruns li, bdiat rnare fiind, n-a pirisit (as€' €i se pr'ef5cee
distrugere 9i primefdie, insogiti 'de ru'qine, im,potriva cetefii, {ie ci
aga a cdzut intimplarea, fie cd vreunul dintre zei se ingriiegte ca

338 PLUTARH CAMILLT-JS 339

c5-i place si lo,cuiasci la Arruns. $i multi vr.eme s-a putirt si nu se ,,i tlrrci nu vor iuipirqi averile lor cu voi, o si-i lrre;i sclrrvi;i o
bage de seami cd el corupsese pe sojia lui Arruns ;i fusese corupt gi o s[ le dirim:rgi cetiqile, firi si vi fi f5"cut nici ei
de ea. Patima amindurora mergind din ce in ce mai doparte gi .,.r i pridafi
nemaiputind ei ni,ci si-gi infringb doringa, nici s-o ascund6, tinbrui
a pus la cale pe fagd sd desparti pe sogie de birb,atul ei gi s-o ia ,,.,,,n riu sau vrco nedreptatc, ci voi dagi ascultare celci mai vechi
el. Arruns, infigi;indu-se la judecati ;i fiind rdmas de Lucnmon, Itgi omenegti care dd cclui mai puternic bunurile celui mai s1ab,
datoriti pri'et'enilorr gi banilor, qi-a pirisit ,sogia ;i, aflind ci gallii rrrccpind de la zeu ;i pind la animaie. Pentru cd, din fire, estc
s.au nipustit asupr'a 1or, a condus nivala lor in Italia. ,rrcliti in animale dorinfa dc a ciuta si aibi m.ai mu1t,9i cele care
sint puternice o au ,mai mult decit cele care 1e siut mai preios'
XVI Gailii ndvilind in Italia, au pus indati stipinire pe finutul t )cci, incetafi de a mai deplinge soarta clusinilor, care sint asediaqi,
pe care in vechim,e il stipineau etruscii qi car,e s,e intindea de la
mungii Alpi ,piind Ja cele doub mSri 50, a$a cum aratd" $i numele l)cntru ca nu cumva si invigagi ;i pe galli si fie cumsecade 9i sl

acelui linut 5r. sc indui6;s2s de soatta celor nedre,ptSgiqi de romani".

Intr.adevir, m.area dinspre miazdnoalpte qi rbsdritul Italiei se Din aceste cuvinte, solii romani qi-au dat seama ci Brennus
nLr poate fi induplecat gi, intrind ei in Clusiun.r, au inceput si
numeqte Adriatica, de 1a numele cetelii etrusce Hadria 52, iar ,marea incwajeze gi si indemue pe bbrbaqi si atace pe dugmani imprcuni
de la apusul Italiei se numegte, dimpotrivd, tnarea Tireniani. Intreg ,u ei, fie cb voiau,s6-9i dea,seama de vitejia clusinilor, fie ci voiau

acest finut este plin de plante ,,si este prielnic animalelor ;i scildat sir le-o ,arate pe a lor inqigi.

de riuri. $i is,cindu-se ruil atac al clusinilor gi incingindu-se o lupti la

Iar etruscii ravearlr r8 ceti i mari gi frumoase, inzestrate cum 's€ ziduri, unul dintre Fabii, Quintus Ambustus, a ieqit ciLlare inaintea
cuvine gi pentru nego!,'dar drucind o viagi str6,lucit6, cetili pe care
gallii, alungind pe etrus'ci, au pus ei ,stipinire. Dar a'oest'e fapte rrnui gall inalt ;i frumos, care mergea cu mult inaintea celorlalli

's-au petrecut cu. mult timp mai inainte. grrlli. La inceput n-a fo,st recunoscut, din pricina c5 incdierarea era
strinsi, iar strilucirea ,armelor s.ale, luind privirca duq'mani1or, i1
XVIi Iar ga11ii, atunci, venind cu armata impotriva cetigii rrscundea. $i invingindu-l Ambustus pe gall in lupti 9i doborindu-l
clc pe cal, l-a prddtat, despuindu-l de arme. Brennus, re'cunoscin'du-1,
etrusce Glusium, au impresurat-o. Clusinii 53 ,au dat fuga Ia romani, r incepnt sd implore pe zei 'cb, romanul, impotriva obiceiurilor ;i
lcgilor sfinte i drepte pentru toli oamenii, venise ca sol 9i se
cerindu-le scli qi o scrisoare cdtre duqmani. Au fost trirni;i trei
puflase ca un dugman.
bbr;bagi de seami si ,care degineau sluiibe mari in ,cetate, 'din neamul lncetind deci Brennus lupta, a lisat pe clusini in pace gi a pornit
Fabiilor.
cu armata spre Roma. $i nevoind sd arate cb fapta acee,a nedreapti
Gallii i-au primit cu multi bunivoingi, din respect pentru faimr:r
Romei, ;i in,cctind lupta irnpotriva cetd1|i, au pornit si rstea cle a fost fdcuti de buni voie, ci ci ei ciutau un prilei de cearti, au
vor,bi cu romanii. $i ,intrebind solii ce au suferit gallii de I'a clusini rrimis soli care si ceard' pe roman pentru a fi pedepsit, dar igi
de au venit impotriva cetefii aaestora, BrennuS, regele gaililor,
le-a spus r,izin'd : ,,Clusinii ne fac o mLare nedre,ptate, de vreme continua drumul in lini;te.
ce ei nu pot si cultive deoit pu in p[mint, d.ar se ]socotesc indrep-
t5tifi se stdpineasci ogoare intin'se, 9i nu vor si ne dea Ei noui, XVIII lar la l{oma, adunindu-se senatul, muiqi au invinuit
care sintem striini ;i mulgi qi siraci.
pe Fabius gi, mai ale,s, l-a,u invi,nuit pre'ofii care se llumesc fegiali 9i'
Aceste nedreptigi vi le-au fdcut ;i voui, romanilor, mai inainte,
albanii qi fidenalii 9i ardeagii ;i acu,m vi le fac veienqii qi ,capena;ii luind de martori p'e zei, indemnau ,senatul ca nelegiuirea .sivirqiti

qi niulgi dirltre falisci gi volsci, impotriva cdieira voi puftafi rdzboi, s-o intoarcd asupra unuia singur, asupra vinovatului, qi si inde-

lrifteze rdzbunarea divind de la ceilalgi. Pe acegti fegiali i.a interneiat
Numa Pompilius, cei mai cuviincios gi mai drept rege al romanilot,

;i i-a fi,cut paznici ai pitcii gi, in acelagi timp, iudecitori qi cheza;i
:ri pricinilor, care, cu clreptat€, pornesc tdzboiu!. Dar senatul, adu-

3n0 PLU I.{RTI CAMILLUS 341

cind afacerea in tala poporului, preofii au inceput sd-l acuze pe manii se situraseri de mdcel, s-au refugiat noarpt€a in oetatea Veii,

Fabius ca qi in senat, iar mulqimea atit de mult ,a batjooorit cele $oeotind ci Roma este ocupati 'de iduq'mani gi toii locuitorii uci'gi'

divine .si le-a luat in ds, incit pe Fabius ;i pe fragii s6i i-au ales XIX Lupta s-a dat dupi solstiqiul de vari, pe o luni plini, in
tribuni 54.
ziua in c.are, mai inainte, 'se intimplase 9i marea nenotocire cu Fa'bii' '
Iar gallii, aflind cele petrecute qi tare miniindu-s,e, n-au mai lntr-adevir, trei ,sute de oameni din neamul Fabiilor fuseseri 'uciqi
zd,bovit o clipd qi au pornit 1a drum cu toate graba. Dar poporul
s-a inspiimintat de muljimea, de strdlucirea armelor, de forqa 9i de etru,sci. Iar ziua aceea, du'pi a doua infringere, se nume$te 9i
de curajul lor 9i ,socotea cd a pierdut tot pdm,intul gi ci va rimine pini astizi alliani 56, dupi numele riului.
indati qi ocetndeEdir;edptaarteimgpi onturivlau,aouricndi,rmeiicadgeteppteiri,oggoaalrliei
fdrd, nu l,n ce privegte zilele nefaste 57, arn cerc€tat in alti parte daci
sdvirgeau ci, trerbuie sd socotim ci existi astfel de zile sau daci nu cumva Hera-
nici clit 5E a €riticat pe drept pe Hesiod 5e, pentru cd a sp,u's cd existS

trecind pe aproape de ceti;i, strigau in gura mare cd ei se duc la zile bune gi zile rele gi nu qi-a dat ,seama ch zile\e au aceeaqi nature.
Roma qi ci numai impotriva romanilor poafid rdzboi, iar pe ceilalji
ii socotesc prieteni. Poate ci totugi ar ,fi potrivit ca in p,ovestirea de fag| 'sit a'mintesc

In timp ce dus,manii se nipusteau cu un as fel de avint impotriva citeva piltde.
romanilor, tribunii au pornit cu atmata romani la luptd. Arrnata nu Ei ,bine, in luna clreia ibeoqienii ii zic Hi'pp'o'dromion $i pe €are
atenienii o numesc Hecatombaion 60, ,in a cincea zi rs-a intimplat si
era pugin numeroasd, de vreme ce nu erau mai pufin de repufteze doui foarte strilucite victorii, in care ei au eliberat pe
eteni : izbind,a'de la Le,uctra6r 9i cea d'e la Chereso's62 care s-a
paftuzeci de mii de ostaqi, dar cei ,mai mulgi erau nepregdtigi gi

atunci puneau ipentrru pim,a dati, mina pe arme. Pe lingi ace,asta,
ei neglijaserd gi cele datmate zeilor, neaducind nici legiuitele sacri- ciqtigat mai inainte cu mai mult de doui sute de ani decit aceasm,
ficii gi nici intrebind pe prezicktori cele ce se cideau ,inaintea unei
prirnejdii 9i bntnlii 55. Da,r mai ales fa.p,tul cd ,aveau mai multi cafaiaaiunsredcraienianzp,ciuauiaairnttlruazv€intiniaiisiddaipezouebe'diflnLoardoasmtatasiifmponirneygfraiit6mnug''a,laliiruepll,afeu'odnPstehtilia'e,iltnsae',rslefaraNai1nai6gA'ex5irnobdi9s.'eei$6lilel8aial,ei6sanMu7riyib.,lcgaIacailMoeprmae6raraa6qt,tnheiiidonaaniinre6lnau-inia,ii .
comandanfi le tulbur.a acfiunea. trntr.adevir, inainte vreme, chiar
pentru a susfine bilthlii mai rmici, ei aleseserd adesea icite un con-
ducitor unic, pe care-l numesc dictator, dindu.gi seama ce ,maie
treibuinjd este c.a, intr-o imprejurare primejdioasd, sd se supuni de la
intr-un singur cuget unei puteri ab,solute, (are are in mini puterea Chabii'as, in B,oedromion, cind er'a lund plin6, iar izbinda
Sala'mina- areLat
au cigtigat-o la douizeci ale lunii 6n. ,$t cum s-a
de a judeca gi lpedepsi.
Nu mai pugin le-a ficut riu nerecuno$tinf a lor fagb, d,e Camillus, in lucrarea DesPre {le7o.
$i luna Thargelion 71 ,a adu's, este lucru vidit, nenoroc'iri stri-
care ardta'se cd cine nu conduce, ficind ,pe pla,cul porporului gi lingu- inilor72. Cici qi Alexandru a invins la Granicos73 pe l'gaendeoruadliei erecgi e9-i
gindu-I, este in primefdie. ,lui, qi cartha ginezii au fo,st infrinqi
71 de Tim'oleon

Pornind ei ,9i indepdrtindu-se de Roma ca la noudz.eci de stadii, troi ale lunii, cin'd se pare cd a fost cuceriti $i Troia, a$a cum
qi-au agezat tabdta la riul Allia, care se vdrsa ,in Tibru nu departe istotisesc Ephoros 75 gi Callisthene,s 76 qi Damastes 77 qi Phylarho's 78'
de tabdra lor. Ardtindu-se deci aci dugmanii, rormanii au l,uptat rdu $i iarili lun,a Metageitnion 7e, pe care ,b'eolienii o numesc Pane-
din pricina neorinduielii gi au fost rospingi. Gallii, nipustindu-se mos t0, n-a fost prielnici, elenilor, cici ,in apte iale acestei luni au
in'datI asupra aripii stingi, au nimicit-o, aruncind-o in riu. Aripa bitilia de la Cranon ul, fii'nd infringi cu
drcaptk, retri,gindu.se, in faga nbvalei dugmane, din cimpie spre fost nimicigi cu totul in
tottrl de Antipatros 82 ,gi mai inainte, dind, la Cheroneea 83, bdtillia
coline, a ,suferit mai pu;ine pierderi ;i ,mulli din ostagii acest€i aripi impotriva lui Filip, au cuf,erit o maf,e nenorocire' $i chiar in aceastd
s-au ref,ugiat in Ro,ma. Iar cellalji, care au putut .scdpa, cind duq- zi, in luna Metageitnion, in acel,agi an, cei care au trecut in Italia
cu Arhidamo's 84 au fost nimicili de strdinii 85 de acolo'

342 PLUTARH CAMILLUS 343

Bac$dueodtirerpilncmedrar-iadmoarttmedhiatai.ddog.geuniiannfs,rrenrctiezienz,iifmotnilo€adestandeliaseecfiaerm8,iru6bean,idsctpaoeceerdcedAvoesernlrcee,eerxmndmamioleon,uaiardsi8ztirzemeumrc.iiesin,usltegieiatciercleuide,logeoidauirIqu6amiipnazadcarirhdiedaogmcesrie.uadTanrosih'iut,ian,ed,edzbnuee',cto""ivrnroaeicf.mn;liurrieitii. nrai plin de miqcare, iar natterea este ,un fel de miqcare fisianud'sleip{,asictee
. La fel ;i romanii, in aceeagi zi, ,mai,inainte, au pierdut tabfua, ctr un fel de mi'qcare, iar celelalte pdrgi ale ,materiei,
lstaRinmiumueb'gcppsearcuuelorleuefum'einAsarsit3-intt.acaduiluaonsnfClrduisasni1ecglpug,ueitio.cr,pu$i ol,lsifumiia,innspudde8_eiriuoz,ir,nbsba,fu,irsnMitnezian,gigvisnlinaued,,seslpin6pocc'eitmhaaaeburriremiitmrareeuuna,uriiinara,sucrii:eln,lpil.ueu"aiuaToi;*eiiguiGrncanaincsiueilurcs_zloiearerueo,l.
tlc cildur6, zac ,fdr6, lucrare gi, asemenea lucruril,or moarte, doresc

puterea focului ca pe un suflet, iar, p,e oind se apropie de el, ,se

pornesc oarecum pe acfiune gi ,p'e suferirea acfiunii. Se zice ci Numa,
ca un bdr,bat iscusit gi care, datoriti ingelepciunii, ave,a faima ci
cra in legdturd cu Muzele, Numa deci a sfingit ,9i a legiuit si se
pd,zeascd neadormit, ca o i,coand a put'erii vegnice care le orindu-

ie;te pe toate. Romanii, ca qi la eleni, lasd focul sd ardi neintinat
inaintea t'emplelor, iar celelalte lucruri dinliuntru rsint ascun,se
tuturor, in
$i era alard de aoeste 'rfiescpioinarreditp[ eccaarereslrepunnueamecsic vestale. 'isne

o voribd foarte inliuntru

d-in Dar p,entru r,omani oceasta €ste una dintre zilele n,ofaste ea pdstra. acel Palladiu,m 100 de la Troia:, p'e care l-a adus EneAs
pricina ei, altele doud ss, cici tea,ma de zei Italia. Sint insd unii care ,povestind basme in legdturi cu misterele
in fiecar,e luni gi, din Sa,motrake r0l, rspun cd Dardano,s r02, aducind Palladium-ul la
gi
surperstigia, da'toriti nenorocirii, dupi
c'*m se intimrpld, s-au rnirit ii Iroia, a sirbdtorit ,misterele gi I-a ,sfinqit, cind a intemeiat cetatea,
.mai ,mult e6. rrldi
murte aminunte .in cartea iar En'ea,sr03, cind a fost cuceritd Troia, l-a rdpit gi l-a ,pdstrat pini
Aceste lucruri au fo,st discutate €u
Despre cauTele ronzanesz. cind s-a aqezat i,t1 Italia ro4.

Algii, clindu-gi ifos'e cb gtiu ceva mai mult despre ac€stea, s,pun
ci inlduntru se af16 doui butoaie : tinul deschis 9i gol, iar altul
t?fXd }.inldaarti dupi lupta aceea, dacd gallii ar fi pornit sI urmh- plin qi inchis, qi ci pe amindoud nu le pot vedea decit fecioarele,
pe romanii cdci rsint cu lotul n'eintinate.
care fugeau, nimic n_ar mai fi stivilit
cfgdiadi rrzferoihmpfsuaitlgcrepeeaaarliudRno;iGni,m-aaceuceiouidlomcin,upoltcueatmarecetiultiseetdo9regiinii.ptsiltinriiaergeanuaicgtdui tlguerrooaorzldaoscatufuietolvrdiileroirtt,url.ob^murr,aanr^eii,
I pciri.nzihee.b-aii^ailno,cArdces.das:-ytauaruct"dihtpaiipldont,ersnnaisd,iuttdrgdesianjlddulclecieiii,mttqiinnpiqietat.ivifrmefutidnignpiandbdda,ucemnu-liuppeirlrjige,inis5mgqi,disicitir,idrrjcieeeaiarnv.cde"siipoetdacrr.ibdei sd"dauirsaauo,et"orro",reruim,trpi'.auu.nvrj;tnidicatt;o9u;oi-,, Algii insi socotesc ci acestia mint, prin faptul cd fe,cioarele au
I
aruncat atunci cele mai multe lucruri sfinte in doud butoai'e gi le-au

ingropat in pi,mint sub templul lui Quirinus, iar ,locu'l ,acola poarti
;i acum d'enumirea de ,,Locul butoai'e1or".

XXI Dar luind lucrurile sfinte cel'e mai ,mari 9i mai de cdpe-
tenie, fecioarel,e s-au retras in fugi citre riu. Aci, din intimplare,

Lucius Al,binus, un om din po,por, unul dintre refugiagi, ducea intr-o

ciruEi doi copii mici ;i ,o fem,eie cu lucrurile necesare. $i cu,m a
vizut fecioarele ducind in brafe lucrurile ,sfinte ale zeilor qi mer-
picllcneueeuca-eaectmaIupnafaeur-t€errqcte-iuidiaonrliepadicagrdeda'eezevtltle.oeie;rsaai,crNgtur,eiloufne.eacmm-Icaauniaautotfnraeuda-i8raigu,eqdssilptieteac,icvcrtunuihoisruir,aloinun-rriii.cdcndrpniorteiainrrmseriaCesidti-ltuaceulepr'rsc5ai,ficztlnitionefdcsotlt.idteeEcueE.vru,aiieaDlis,,d.ceeadauie,sruentiedJgfeoiieuntelcerltu've,dfr,d,lutleumict,nVcmeuricniu.elatrrsupnticpl.eieiuute,osenf€itrilicnsnirucetsuled.l,l gind firi nici un fel d,e ajutoare ;i indurind obos,ea1,6, r,e'pede a
d.at jos din cirugi femeia cu cei doi copii 9i cu lucrurile, 9i le-a
dat-o fecioar'elor si Ee urce ;i si se refugieze intr-una din cetftile
gre'ce$ti. Evlavia lui Albinus 9i cin,stea pe €ar€ a dat-o divinitigii
in imprejuririle cele mai primejdioase, ajungind vestitS, nu se

cuven,ea s-o 1is5.m neamintitb.

2B

J+{ PLUTARH CAMiLLUS

Dar'preojii celorlalgi zei gi bdtrinii, ,fiogti consuli gi care f'seserd clu-se ci-s mai puternici. Dar un gall, ficindu-gi cural' s-a apropiat
cinstili cu triumful, n-au putut fi induplecaqi ,si piris,eascb" cetatea,
i' cbid,toimarber,iciinndfurrusneteincuvergnmarinetl.eeleporsnftiinrftieceqiFianbi,usstr,asie-laeudreugmaat rzeei,lso6rr,- tle Marcus Papirius qi intinzind mina, i-a atins uqor barba 9i l-a
l: trirs d,e pir. Papirius, lovindu-l cu toiagul in cap, i I-a zdteiit, iat
I' g,rllul, siogind sabia, l-a ucis. De aci, gallii, dind nhvzl6, au ucis
;i pe ceilai;i ;i a,u ,mbceldrit qi pe al1ii pe ,care-i in't'iJneau, ialcasele
hirieindu.se pe ei zeiti4ii pentru patrie gi s-au a$ezat in For pe i. deti-"r, jefuindu-le apoi timp rde mai multe zile ; du'pi aceea
scaune de fildeg, a,qte,ptindu.gi soarta car€ avea :si. vind. le-au dat foc qi le-au ddrimat, 'miniindu-se pe cei care stdpineau
Capitoliul, pentru ca, deqi le cereau si se predea, nu se su'|puneau'
XXII A treia zi d:upb. bi,til,ie, a aphrut Brennu,s, aduci,nd oastea ci, cincl ei ii atacau, le dideau lovituri, apirin'du-se de p'e intdrri-
tmpotriva cetitii, dar gdsind porqile deschise qi zidurile lipsite de turi. Din ac€aste pricini au rdistrus ora;ul qi au ucis pe cei prinqi,
apdrdtori, la inceput s-a temut de vreo curse ,sau viclenie, nevenin- la fel pe birbagi qi pe 'f'emei, pe bitrini qi pc copii.

du-i sd creadd" ci rormanii iqi pierdus,erl intt-atit niiejdea in XXIII Dar cum impresurarea se prelungea, gallii aveau nevoie
izbindi. lnsd cind a de provizii qi, ,im,pdrqindu-s,e 'intre ei, unii au rimas alituri de rege
aflat adevdrul, intrind prin p,oarta Coilinaror,
a cucerit Roma, care diinuise ti,mp m,ai
de ani de la intemeieretou, daca cineva -utt au trei sute saizeci
ci pbstra
s-a putut ;i pdzeau Capitoliul "t, iar alEii, dind tircoale prin ogoare, iefuiau
vreo,socoteala ,precisi a vremilor, desp'roecoctaergeteamestecul de atunci gi pridau satele, prin atacuri pe nea$t€'ptate, nu insi togi la un loc,
ci unii intr.o parte, iar allii ,in altele, fiind imp64ifi in grupuri, cu
a a'dus p_ricini de ,neingele,gere chiar in privin a altor fapte r.rn conduc5tor in frunte, purtindu-se cu trufie p'entru norocul lor gi
mai noi lo7,
ci o veste
a Se pare nelimuriti. a nen,orocirii gi cuoeririi Romei imprd,gtiindu.se firi nici o teami.
strd,bitut intdatd ,pini in H,ellada, cdci Heraclide,s din pont, car€

n-a trd"it cu mult mai 'in ur'mi 'de acele vremuri, in lucrarea Despre a Dar cea mai mare Ap.arrdteeaarr1'o, ru, n,9di ceasree era cea mai ibine orinduitd,
rufletto8,.spune cd dinspre apus s-a ri,spindit o vorbd ci o armati, pornit spre cetatea Camillus,
retrdsese in exil

venind dinspre miazdnoapte, a cuprin,s o cetate greceasci, nurniti feie se ia patte la trebi qi ducind o viaqi de ,particular ;i pli'm6-
Rorrna, care fusese colonizatb" aaolo lingi. .marea cea mar.e. Nu ,m_ap dind nddeidi qi planuri, nu ca un om care vrea si st'ea ascuns 9i si
scape de dugmani, ci ca unul care se gindea curln si s'e apere, daci
cdcrnuueiccrEaeeprsoricritvtedeieaqdHvteRiiedrorg0aimetac,lleifladfiin,,e,sdaspi.,daecdr'fhuii,iisnpg,p,fdaeiultroniubezfoniolrcoefouiesmlnLiAcuiluurcri0iivsbutiisgnotoittaeurrlln,u'sdeaciesrireapraabdauaeztsc-vimoseie".a,erDac,gmtdai.acrurReunCoramprn.mdraisvilcfliuuorsesceists,loeaei se va ivi prilejul. De aceea, vdzind gi ,pe ardeali ci sint destui ta
numir, dar li'psigi de curai, 'din pricina nefindeminirii qi fricii
nUfnea Marcus, nu Lucius ll2. comandanlilor, a rdspindit o vorbi printre tineri, 'spunindu-le, mai
intii, si nu ,socoteasci cd nenorocirea romanilor se datoreqte viteiiei
gallilor ; iar cele ce li s-au intimplat romanilor din reaua lor chib-
Toate aceste lucruri 6-iru spus cu pro,babilitate. Dar Brennus, zuinli si nu le socoteasci fa'ptele unor oameni care n-au ficut
ocupind Roma, a pus o strajd spre Capitoliu, iar el, coborind in nimic ca si invingd, ci un semn al isoartei rr5. Le spunea ci este
frumos ca chiar infruntinrd primeldii si respingi un duqman de alt
For, tare s-a minunat cind a vdzut pe acei ,bir,bagi q,ezind intr_o neam s,i ,str5in, car€, intocmai ca focul, drept sfirgit al victori'ei igi
prop'une nimicirea invinsului. Di,mpotrivi, daci vor avea curaj qi
atit de mare riir'duiald ,gi tdcere, incit nici flu s:d.u ridicat cind s.au vor fi inimogi, el le va da izbinda la timp qi firi primeldie.
aptopiat dug,manii, nici nu gi.au migcat privirea gi nu ,s-au schim,bat Tinerii au primit aces'te vorbe, iar Camillus a pornit la con-
la $,ald, ci gedeau senini qi fht6" neamb,, sprijinin,du-se in toiegele pe ducitorii Ei sfetnicii ardeagilor. Convingindu-i gi pe ei, a inarmat
care le purtau gi uitindu-se unii la al1ii. pe toti cei care puteau purta armele gi a ,stat inliurrtrul zi'dutiIot,

Mirare .mare pus,ese stipinire p,e galli rpentru ciudijenia fa,ptului voind si nu afle duq'rnanii cate erart aproape. Dugmanii, cutreier'in'd
gi multi vreme au Eovdit ,si se atingi gi rsi se apr,opie de ei, temlir_

2gr

346 PLUTARH CAMILLUS 347

cilare ogoarele 9i fiind ingreuiagi de mulgimea lucrurilor cle pradi ci este chiar cu neputin{b ca o qtafeti si ajungi p,e c€tefui€, atita
p€ care le duceau cu ei, qi-au a;ezat tabb,ra in cimpie, tird grijir. tinr,p cit du;manii aveau in rstipinire cetatea.

Apoi i-a sutprins noaptea, cupringi fiind ei de biuturi, 9l o tirlite XXV Era printre tineri un oarecare Pontius Cominiusrr6, dupi
adinci s-a lisat asupra taberei.
neam cetigean de 'mijloc, dat tare dornic de faimi gi de cinsti're.
Camillus, aflind toate acest€a de la iscoad,e, a iscos pe ardeagi
din cetate 9i, strdbdtirnd in liniqte, pe la miezul nopfii, dromul careli E,l qi-a luat de bund voie asupra sa greaua incercare. Scrisoare
citre cei din Capitoliu n-a hiat, ca nu cumva, dacil va fi prins,
despdrlea de dugmani, le-a atacar tabilra ; ficind ei ,multi zarvi 9i duqmanii si desco,pere cu ajutorul ei planul lui 'Camillus, dar,
ttrlburare prin sunete de tromp'ete din toate pdrgile,
dugmanii care inrbricintdu.s€ cu o haini proasti sub care avea ,o scoargi de plutd,
se trezeau din ,somn se simgeau riu clin pricina beuturii gi de;tep:
tindu-se .se intorceau cu greutate spre partea ci,e unrde ,rnuu'rgl_ a istrdbdtut calea, in timpul ziIei, fdrd teamd, rat la c\derea noptii,
s-a apropiat de ora,g. Dar fiin'dcd nu putea si treacd riul pe p,od,
motul. Pugini dintre ei, intr-adevir, rwernindu-gi i,n fire de frlc; deoarece ,era phzit de duq,mani, in,fdgurindu-qi haina in jurul capu-
qi pregdtindu-se de luptd, s-au impotrivit celor
care veneau cu lui, cd,ci nu era nici m,are nici grea, qi l6sindu-9i cor,pul pe plutd qi
Camillus gi au cizut rezistind, dar pe cei mai .mulgi, care inci erau
coplegiqi d,e somn gi de ,b6uturi, i-au ,surprins fdrd ficindu-;i-l qor ilrnotind rin arest fel, s-a apro,piat de oraq. $i oco-
aime ;l ;-ru uoiu. lind mereu strljile fteze, c6ct se cdl5uzea dupi fo,curi qi zgotmot,
Iar pe cigiva dintre ei, pulini, care fugiseri, la
din tabiri ,si care, a doua zi, rhtdceau, ici gi colo adipostul noplii, s-a indreptat s'pre tpoarta Carmentalis 1r7, unde domnea cea ,mai
p.in ogoor", i_uu
ircis cdldr'egii trimigi impotriva lor. mare linigte qi mai al'es c6, irn aoeasti ,parte, colina Capitoliului
avea un ,suiq m.ai r'eped,e qi 'o stincS ,mare gi prdpi,stioasi o incon'
XXIV lar zvonul, vestind repede i.sprava prin cetdli, chema jctuuurraac. e-Piecgaarcereiu,spg-a\izuceruacuamtineutlld,tifrdioirushttae'srdndefeiaelIi,abpigzeaid,tprdor8tee.crSaseacal'umetaii,nmdgiadaieilcnuiagptu'sleetgicei--i
mulgi ,partizani rdelai lui
alituri de Camillus pe di,ntre cei ,in urur"

zssszeedurdjpleoqlduaiirintaie.ua.badiinmrtd'tmprlieeaoldeedo,iebqziiltia,,cmpiaenAi_dlal:airadl,o,,,eCsrasqeedi ircmn€uftaurgeiiizcarbosoeimnmrzabainl,endliaal,uncytiaeaCreilai,.mRd$uioliplmuadsec,eici,ga^et,isstcmidn,puealrs_i care etau de strajd gi spunirndu-gi numele, a fost luat indati i dus
la fruntagii romanilor. Adunindu.se indatb senatul, Cominius a
p59it in mijloc 9i le-a vestit 9i izbinda lui Camillus, despre care ei
tea care a d,at viagd, qi a crescut un astfel d,e birbat s,e destram".dtos_i nu aflas,eri nimic, qi ie-a povestit pi cele ce hotdriserd soldalii qi-i
piere ! Iar noi, din lipsd de comandanji, addpostindu_n indemna si intdreascS. comanda
in r" iiiu, toli cetilenii care erau in afard, lui 'Camillus, de vreme ce dintre
tsrtirmdiinteem, gleadeamrdedaeEgieagbias, ililseincdereItmalicaominanvdoainatu,sl oloarrtesi.auHasiidelu,imsi de Roma numai aveau si
'd,e el
dainsrtucremult,eeii.,aSirleeranlleastgo-arpiire,bauCscacuumraltitilnluddsec'adecilceetlaactgoeir snqpouir-nol ,cetr,aimcCiicot,impaeinsiPucsoipnqtaiiut'ssnfSpetevuiinazdcuuet-lsad.;eei
noi ingine armele 9i sd pornim cdtre el, cici el nu mai este exilat
gi nici noi nu mai isintem cetdgeni,
in,stipinire.a duqmanilor". cind patfia nu mai existd, ci este dugmani 6i a putut vesti romanilor 'dinafara cetilii cele hotirite de

pmria.miAeigansaacindatuecohmdoeatrdnadrai,tti;9viCotartmiamtildliug,disnedlec-oiatr,resi,osiipeieutniglsaecnCdiiandmueilvlupase,pCrli_.amapui ictr"oulilgrra,antadsiaud s.enrat.

esdpc-rueaaamnurt:rd,eumcasincitenedelulngeesaigiitdinuvadueicted,sstmpeveeaoovnsrdocterdirusaatiicnsaedtvai,ogpiiac,oret,d_irlte,ueaonlcrctnuddimuv,eipuivnplalcea,i"tpCl,usruariiunrp",Ctis"tduoainp"mliuuvill,alni*agsegin',ci,i,uacpaiedou"iri,,asi"igg"n.u:irtaiiupn6;itri.^,rtmrr.Eir"uiu,; XXVI Ei au pri,mit cu multi insuflegire hotbrirea senatului, iar
Camillus venind Ia ei, a gbsit ldouizeci de mii de r'omani inarrmagi,
c(llearDaataacrs. r'lian,sRoqmi am, aciilmivaulgdiuoqammanein, itr'edc'einlda ali.agirre gi se pregdtea

di,n ,intimplar€ pe poteca

p,e unde ,s€ aprofriase Pontiue noaptsa de Capitoliu gi vizind rnulte

348 PLUTARH CA,\IILLUS 3e9

urme de picioare qi dc miini, a$a cu,m rse apucas€ qi se cigirase Pon- $ni"-giaulpuon9ssitein,ssde,erues.strieencpunerua,szmeidririumiinia,nrfeutarpurieltuscriieui t,d'imgaupireeresqpuiinnn'isiccpiuencuceeisilicavalirri'eqgisdaeildrlii,uvscreaerroei

tius, qi multe frecituri Ei dirimituri p'e colEurile de pi.m,int ale prd-

pastiei, ,ii aduc la cunoqtinqi regelui. Regele, ducindu.se gi cercetind fapti de curaj.

urmele, atunci pe loc n-a spu,s ni'mic, dar la cdiderea nopfii, 6trin- Sci,pind deci romanii de primejdie in acest fel, de cu'm s-a
gi,nd pe gallii cei mai sprinteni 9i mai in stare ,si urce pe stince,
le-a zis : ,,Duqm,anii in";igi ne arate cum cal'ea care duoe spre ei, gi featt iiue, pe co,mandantul strdjilor l-au aruncat de pe rstinci in
pe care noi n-o cunoa$t€m, nu este de nestri'bdtut qi de neatins mijlocul dutmanilor, iar lui iManlius i-au votat cinstirile victoriei,
isupmreitaa-tie'filddeeli,f'bolroisr,t2,9idaenug'mriue
pentru oameni. Este mare rugine ca cei car,e stepinesc cetatea si mai maduults'sipi.r.eua.-"i preamiri viteiia decit
nu duci totul la un sfirqit gi si piriseascb acest loc, la gindul ci i-au hrana p,entru o zi, o
de bagtind (ci,ci a;a-l numesc) ,i a p,atra iparte ;dintr-un cotyl'" elenic
este de necucerit, cirnd du;manii dngigi ne invagi rp,e ce cale poate fi
cucerit. lntr-adevir, pe unde ii erste unui.a ugor ,si urce, nici ,multora de vin.

nu ptroeaatbe,is, .ei ileiE'fiievo,mr arfii greu, ci, dimpotrivil, darl se apu,ci mai mulgi XXVIII De atu,nci, gallii au dat n'deopvuatidnidds'ei 'm'ai 'pugin curai,
de ,singuri u,nii altora incuraiare gi ajutor. Daru- lip,si qi de cele nec€rsare' se aprovizioneze
cici duceau
rile qi cinstirile cuvenite vitejiei, se vor dirui fiecdruia"120. cu furaje de teama lui Camillu,s, gi o boali ii cuprirns.ese pe n'esim-

XXVII Dupd ce regele a 6pus aceasta, gallii s-au oferit cu jite, deoarece iqi intindeau corturile printre morfii car'e zhceau .cIae
insuflegire gi, pe la mijlocul nopgii, apropiindu-se mai ,mulgi impre- peste grimadd printre ddrimituri, iar cenuga mult6, rbs'pindindu-se

uni de stincd, au pornit si urce in tdcere, cdfbrinrdu-se pe locuri cu ajutorul vinturilor gi incenldiilor prin aerul stricat de usciciune

pripbstioase gi greu de urcat, dar care, la incercarea lor, au ,putut qi acrime, vdt6'ma trupurile care-l inspirau'
anled,s'vsacl|hidmibnareinaufteulruiluuim'bd'reoavisa'eEdgoi bciagrneuilte- pontru
fi urcate gi au cedat mult mai repede decit se a$teptau ; astfel cd ei Dar mai puneau cA
cei care au afuns cei ,dintii pe inS"l ime qi se pregdteau de lupti d,oar diduseri
ci n-au pus i,mediat stSpirnire pe intl,tia:;5 ;i n-au atacat strdiile la
car'e dormeau, cici nu ,simfi,se nimic nici un om gi rnici un ciine. Dar
i,ndemind adS,posturi i,mpotriva cildurilor intr-o regiune ioasi 9i care
-avea o cli,rni r,ea spre toamni i-a migcat mai mult 9i mai ales a'se-
diul Capitoliului gi lipsa de actiYitate care lse ,prelungea : era a opta
erau nigte gigte ,sfinte 121, in te,mplui Junon,ei, care fuseseri hrbnite luni de c,ind incepuseri impre,surarea. Ln acest fel, era 'pieire mar€
de romani mai ilnai,nte din abu,ndenEd,, dat aturnci, cum proviziile printre galli gi ,nici nu mrai ingrop,au pe cei rnorfi, cdci erau prea
abia le aiungeau cu foarte multi economie lor ingigi, erau pdrdsite
gi o duceau riu. multi.
zGgiog,tmeloet.'sDinat rdianc,feilreegfio9atert,ede,sveennrsiinbdile la auz qi spe-
rioase cin'd auid 9i pricina Dar nici pentru cei impresurali lucrurile nu stdteau mai bine,
din
foamei firi somn gi giligioase, au sim(it ,iurdati apno,pierca gallilor cici ii apksa ioamea, iar li,p,sa de gtiri cu privire la Camillus ii

gi nipusti'ndu.se,in fug6, gigiind, cbtre ei, i-au trczit,p,e rofi striierii, umplea de descurajare, cbci rnirneni nu mai 'putea p5trurnde pini la
in timp ce i dugmanii, svdi zpinEds,trceizenuiinsi-qatue,Lpcuiturst ersntrbep,cuusratefadurci usim'faiei ei, deoarece cetatea era pdzitd cu rstretnicie de duqmani. Dc aceea,
simjigi, nu cinld cele doui tabere se gdseau iin aceaLsti rsituafie, au inooput si
mai cdutau
se in,firripeze convorbiri ,intre ,strdiirle inai,nta,te, care se ,inti'lneau
mare put€re.

Romanii, Iuind fiecare, cu avint, affia care-i cidea la indernini, rnai 'intii.
au s6rit la lupti aqa cum rse niimerea. Dar cel dintii dintre togi, Apoi,
cind cei 'mai de sus au gesit cu cale, Sulpicius, un tribun

Manlius, ,fost consul, voinic la trup Ei renumit prin dirzenia carac- militar forman, ,s-a intiilnit cu Brennus ca si di,scute, qi s-au invoit ca
. teru,lui, 0ntilnind doi duq,mani deodati, uniuia i-a ,luat.o i,112in6s 6316
romanii rsd dea o mie de libr'e 'de a:ut, iar gallii, dupi ce le vor
voia 'sd ,scoati pu'mnalul '9i i-a lovit mi,na idreapti cu sa;bia, iar pe
lovin'dul cu scutul in ,fag6, l-a impin,s inapoi primi, si piriseasci de indati oraqul qi gara.
ce161ak, de pe ,srioci.

350 PLUTARH CA,\lILLUS 351

Fdcindu-se juriminte ci s,e vor respecta i,nvoi.elile qi aducindu-se inaintind ;aizcci de stadii, ;i-a arezat tabhra,lingi via Gabiniatr5.
[)ar cle curm 6-a luminat de ziuit, s-a gi ardtat Camillus irnpotriva
aurul, ga1lii pr,ocedau cu rea-credin;i la ci'ntirir.c, ,mai intii ,p€ ascuns, lui, purtin'd strdlucitoare arme;i fiind,inconjurat d.e romani plini de
apoi chiar pe fald atingeau qi apisau pe balanES, iar romanii au curaj gi, drindu-se o grea bdtdlie, care a durat timp indelungat, ii
inceput sA protosteze. Dar Brennu$, c& Ed ridd 9i s6.9i bati joc de pune pe fugd p'e gaIIi, filcind un groaznic .micel, 9i le cuceregte
rabdra. Mulgi galli dintre cei care fugiseri au fost u,cigi inrdati d,e
ei, descingindu-gi oabia qi plato,ga, le-a pu,s in balanEd.
Sul,picius l.a introbat ,,Ce 0ns,eamnd asta ?" - ,,Ce altceva l,e-a romani, care-i urmireau, dar ,s-au ndpustit asupra celor care se risi-
piseri gi i-au ucis €etttenii de ,prin satele gi oragel,e vecine.
rlmas invingilot, a rdspun,s Brenrnus, decit pl.in,sul ?"r2a. $i vorba
XXX Astfel d'eci Roma pe nea$teptate a fo,st cuceritd qi mai
asta a d€vel)it proverbialh. Dar unii romani erau alpringi de minie pe nea$teplate a fost salvatS, fiind gapte luni intr,egi in ,stdpinirea
dugmanilor. Intr-adevdr, ei au intr.at in Rom.a cu citeva zile dupd
qi erau 'de pirere ci trebuie ,sd-gi ia aurul 9i se 6tea mai de'parte idele lui Qu.i,ntilis gi au pirdsit-o pe l,a id,ele lui f,ebruarie126.
irnpresuraEi, dar ceilal'gi ii. indemnau si cadi la rinvoiali, pistrin- Iar Camillus a intrat in triu,m,f, cuffr rs€ cuvenea, cici fusese ,sal-
duai cu,m,pdtul, gi si nu crearld ci ruginea const; lin ,faptul ci dau
m.ai mult, ci si indure ,insugi ,faptul datului, ca{e le este impu,s de

im,preiuriri.

XXIX ln ti,mp ce intre galli li romani er.a d,ezbinare in aceasti vatorul patriei gi adunase cetatea impriqtiatd. ,Cdci ;i romanii care
privingi, Camillu,s, in frunt'ea unei armate, era la porqile R,omei qi fugiseri a,f.ari cu copiii gi sofiile s-au strins laolaltd in cetate, jar
cei care fus'eserd impresuragi pe Capitoliu, gi tr,ecuseri prin ,pri-
afiind cele ce s€ petfeceau a ldat poruncd gr,osului armatei si vini
in urma rs,a in orinduiald gi cu incetul, iar e1, insogit de cei mai pmlienjgdlinadd, ecdaci'mnuuriledevefnoe.aarnseb, l,e-au ieqit in cal,e, imbrdgigindu-s,e gi
gusti o
bu'ni ,sol'da1i, a pornit in grabb, spre rom.ani. creadi ci astfel de fericire,
qi apoi, 9i preojii gi sluibaqii mai mirungi ai zelIor, aduc,inrd odoa-
Dindu-se tofi ia ,o parte ,,si primindu-l ca pe un clichtor, in rele sacre .sci,p.ate de distrugere, p,e care 1e as,cunseseri pe loc, cind
ticere qi cu mult respect, Camillus a luar aurul de
gl-raeu'tdeafitblicgtiosriilosre, iar gaililor le-a poruncit si-qi pe balangi 9i fugiseri, ,sau I'e iuaserd cu ei, le aritau cetige,nilor ca pe nigte vred.
balanga gi nice vederi, iar aoegtia le priveau cu ,bucuri,e de par.cd zeii inqi;i
retragb, s,punind ci romanii din ia

rnogi-strdmogi s-ar fi inapoiat iarigi irn cetate.

obignuies,c s5..si aalveze patfia cu spada, nu €u aur. Brennus s-a Camillu,s, adu,cind sacrifi,cii zeilor ;i ,purificind cetatea sub
indrum.area celor care cuno$teau practicile rituale, a feficut tem-
miniat gi a spus ci i ,s,e aduce o fignire d.e vrome ce invoialile sint pl'ele care mai exi,stau, iar el in,suqi a in|lgat un templu in cinstea

rupte, dar Camillus i-a rd,spuns cd invoielile nu fuses,er[ inch.eiate Faimei qi Gloriei r27, descoperind l.ocul ,,u in c,are, noaptea, Marcu,s
dupd lege gi nici nu au putere, de vreme ce gallii 1e incheiaseri
cu oamenii €af,e flrau nici o putere, el fiind ,mai dinainte ales dic- Cae'dicius a auzit glasul zeului care-i vestea so,sirea armatei
tator,gi cind,
deci trebuie dup5 lege, ,nu ,mai exista rnici un alt conducdtor. Acum dug,mane.

si spund ei d,acd vor ceva. Cdci a venir un stipin,

i,nrrputernicit de iege, sd dea reftare cel,or,care o cer gi sd pedepseascd XXXI Cu mare greutate gi rstrddanie ,s-au scos la iveali lo,cu-
rile templelor, pri,n osirdia lui Camillu.s qi cu ,multa incordare a
pe vinova i, daci nu 6e c6i,esc.
pontificilor. Dar cum tre'buia sd ridice ldin nou cetatea, care fusese
srneisneAtreudz6laini adimaibn,crcei'esntpceeucltiuc,vghiinialtaer ,qcBui rgienitnceini,,ueisnravarielm,ian,icgeiianpdur turo:rssmbesautnrniigiiei9ci9ugi aaslillfiiisi,,eacjfuurdnm-- cu totul distrusi, o de,scural'are de a ,mai lucra .a cuprins poporul gi
era fires,c, aind se invirteau printre case, in locuri strimte, unde
ostaqii nu 8e puteau ageza in ordine. Dar re,p,ede Brennus, recipi- au incoput si qoviie 7,a trcab6,, cici duceau lipsi de toate qi sirm.
tindu.qi cumpitul, a du,s pe galli in tabdrb., dupi ce cizuserd nurnai feau nevoia ca, in clipa de fa46, dupd atitea nenorociri, sd se odih-
cljiva. $i in timpul nopgii, ridicindu-i pe tofi, a p1rilsit c€rarea $i, neas,cd gi ,si"gi vind in fire mai mult deoit ,si se oboseas,ci gi si-gi

352 PLUTAIIH CAMILLUS .)oo

sldbeasci puterile, ,negisind 'spriiin nici din partea lucrurilor' nici tius, care de oibicei iqi rspunea plrcrca cel dintii, l-a indemnat ,pe el

di"oidi;a^lClpi,rdliia;"."uileo-ii-ne;.iav;"t"t'qt;"x;"o.dpIimarDi;,rifii*pi"iosiJ.."c*piiac.l,lila;ni"l"uailitnburd*eta.""truidisl;ele"tJlum"s;ieu,C*nia.aqi^c"rar-*a-tie,datp.tluch"l,p*-piette'a6emrenirfoutrra'ga"9qeozisuliirrc1Rziueltilep,n'inilad,i,snt'usnod;iereveeidpiismaio'toiuepnrilneuesl,r.rlueod'aetnu,despiillga,uitreietraniduRlirsnruai'-adut,dl.iq.volr,li,iccteeeignumusio,mntcctlcetapz9etoirooeeaouaatbutmringc,oaqimp;drurisiuteirtariir6ilinese.eniin,iarnnsrrdpnitc6dtgctellsosqliueaueSe'n9eicrsia-ruclp'gisetec9'iuscdseiua"enaacihtf-getupii'tsNu"eittdneinzndiudcstimutuoeret"iesbr,ere-niameuaei,qf4mtomuuuirgiinrpacmecinidbliecn5cveaioicasauumis'-co4emeeirleac,ernraittsisadiasboanulei9qileoettiuierrleienririiuzeolrinn'abgedl9'rrcidemnaiipnlmRiicaie'mtvuqrmacitioafniimnefivdlrtubri$nteeiais-niiilinanrpuimgmaieviig'vtadtiiumoideremi''aeaitiaillmunroantnadubqt'-agais9sbiuiileri''mptnlrmdnciei-dea'doron.ddiugiibesd'uebez-sueelsunieeituam''iVuii'dcnsglalntesio'igeuDps'eeerrcqtcaeiicclfroeicuituase5uidaaeiqu'---el'-lrii si-gi arate phrerca mai intii, qi apoi pe ,ceilalgi ,la ,rind. Fdoindu-se
.p;hp;pu;;te;"ii.i"r,^"piiiis,zr*fiiri.itl,rt,fuoe"dpeui.,rerei"a.*'9rt"ciegidulaaefierlosiesuqiclttouoiinp:clCaursVrosarrie,-eipails'issstt,aoepnfsiniilti,tiiufu,tnieanlglcu,piagiso,rqiie9n'i'nscisbopaacautpdsiutnnieiloitid-nacajl'1lduatdfarabeitc.Ich.tbbc?paup'-lteir'ila:oo''nienprctdiridouq'uurliSuuap'elneiruiienia'itvfane'cciktrqaeuz'fmriolnlpguitsuniit'a'rlt'adncottiaaihem-niaaci'eadaintfrtevvoad-sdoosztcder-rt ticere, cind Lucretiu,s er,a gala si vorbe,ascd, din intimplare, af.ar6,
i"ac;segba""d-,';en;ipd.aluaufrgp-R",iddrion"f."om".,qpgmaeuti pziffteiiei"eeuirlosuclsrolii.rcccumiSapui-'aaierties[tinneasrdrteitd"ieo"'irpp'civ"liui,en"etgs"nirAepneuauti,dinn'pcduieienu-l'qdel"air"sdu,tidbnneqeteie.i'mcc'i.sii,ancturgel'idtaoinetediiilu,qifoanifxdgialeibiisprregtaspr'ciiuugeecs,issaret'atrde,i-eueecl-u9itiinoacira'urrdlutiog'geracoii'
cetate gata cu de toate ii aqteapti' un rcenturion iqi ducea centur,ia \care filcea de ,s raih ziua qi s,trigind cu

glas tare pe cel care ducea st€agul ,in frunte, i-a poruncit .si stea
pe loc qi s5-1 fixeze ,acolo, cdci acolo era cel mai potrivit loc si se
aqcze qi ,si riminS. Vor,bele acestea ,fiind ro,stite tocmai la timp,
cind to;i ,s,e ,gindeau la viitor ;i cind nu 5s ,;tia ce va fi, nu numai
Lu,cretiu,s s-a inchinat zeului 9i gi-a dat aprobarea, ci toli ceilalgi
l-au ur,mat. O minunati 'schimibare s-a rpetr€cut gi in popor, cici toli

se indemnau qi se intorcean.r la lucru, ldr6" vreo rinduiald sau impir-
leal6 a locuitorilor - ci a a cum il trd,gea ,pe fiecare inima gi cum
er,a pregl,tit ocup.a locur.ile de lucru. De aceea, ei rau ,r,idioat cu
avint gi la repezeald. cetatea, fdcind-o inqesatd de ,strizi strimte $i
ingrdmiditi cu ca,s€ arezate in neorinduialL. Iar cei care au fost
orinduili de Camillus ,si
cuviingd, cici refacd lica;urile sfinte ;i 'si le hotirni-
ceasci d,upi ajuns la
toate erau de-a valma, cind au
capela lui Marte, in tircoalel,e ,pe iare l,e dddeau pe Palatin, au
gisit-o, ca pe celelalte, distru,si gi arsi de duqmani, dar sbplnd
cu atentie qi curftind locul, dau ,peste toiagul origin,al al lui Romu-

lus, ascun's su,b ,oenugb ,multd 6i adtnc5. Acest le'mn este ourbat Ia

unul din €apete gi se ,numeqte lituu,s r2e. Se foiorsesc de €l rsrpre a
hotdrnici u,n loc pe cer, cind se agazh. s6, profetreasci dupi zborul
pdsirilor, ,ago (ufir ,ficea gi Romulus, fiind acesta f,oarte inzestrat
cu dalul prczicerii, Iar dupi ce Romulus n-a mai Fost rprintre
oameni, ,preofii luind bastonul l-au p5,strat neatins ca pe ,oricare alt
odor sfint.
Gisindu-l 'deci atunci, tdintre toate c.el,elalte lucruri di,struse,

sci,pat d,e la picir'e, au i,nceput rsi aibi nideidi mai senine cu
privire l,a Rom.a, gindind ci semnul le-a intdrit incre.derea cd rnin-
tuirea Romei va fi firS sfirqit.

XXXIII Ei nu terminalseri inci. lucrdrile cu ridi,carea cetilii,
vn rdzboi, cici ace€qtauteiiaqSi uvtroiul.,smciit'q0i,
XXXII Camillu's a hotirit si adune rseflatul' $i adunindu-se cind asupri-le se abate lati,nii
etruscii asediau alia,ta
r.rbvileau in !ari, iar
Romei. Tribunii militari, €are aveau coLmanda, aq,ezindu-qi tatbilra
senatorii, multe le-a *fus 9i el, indemnindu-i d'soirliut p'stei \P€ntru '|sal-
qi lingi mu,ntele Marcius, 'erau ,asediali de latini gi, .fiind in primejdie
uir.u ,p^t i"i, rnulte tu ,p,r, altii cale a\r ia cuvintul' de a-;i pierde tabira, au vestit la Roma, unide Camillus este .ales

La sfirsitul discuEiil'or. Camillus, aducind in miiloc 'pe Lucius Lucre- dictator a treia .oar6.

354 PLUTARH CAMILLUS 355

; #fiJ:; ;,occnbisl;:pssnaicaaf'es"cn"bks*ipr3s'caieoifesba.uee:Sa;ee#*ni"'eilirinsadit;ltmtbt1Ca;i,l:mnmfcaetaanuusilurvt"lalucU;ea'geefveieid.ai#toi;;e'vanna"muiariineettriaiq;l;pal;n;uicep1it'eantraucneuiii.lr,tifaaesretil,j;rlg,eil:liiafianri';sn'eeins;Ild,b;valc"t^gatiag;ptrneacs,-a;ogobuiidiiltbapenna;ieppldpr,;pi"eeitnu,rlreacnimitai.getr""troeo^nmat.""indicia1puacceriiinuta,rn,mnnUihc#tmi'e.eiieo*dttle'orlurdlatsria.utre9m'iodeara.u"-dlr;a;enatan'tr,upeudt*mapxiu,e;",aolrrr.nucetnut.-emui'utg,;i"ioa"reertln"',nia€vI,",mueiourutialf"st"mnsmtasrca'"aut,t.b-"uql.9tt."eo'trn.eietiac*a'tis"a'.u..anea"ati"i"im"irutiJl,utatule"i"ipaiipitt-,*diitrAiilntd"el"-no'i'n"r"utit(raoi'ncJnt;eivdii"i,'pe€-iJdtatiiip*d,*pri;ti;ti"bocnieee"'"ciu;eiiiuii"ztf"";Eolrboo,oir"si;eoiatet;N'q-bat;*maponui'io.ilum'ntiti-'n;rilo';n-pi"lqno,"4meniue"eaotiiuii'";lpnsdl,ia"-i'qiui-;ntt"-siinnrouailuucctrtr"ros-e'rias'''iefsiui'ieeteil-uditail*iiaar*eit"teaean'l."o"s"c-niEusulaerl,s,elvuq"q'a"clapq"spdcfeitDe-dpiipli'ssienacbei''u'ii'cuea"iritcrueeio'ettiuctFplt"sltleuei'd"'iae'ea9aiiaurcnvfnrce'ti'nili"r1needrrsduime'vlacuae'ss,emciei.rrlgcrmooqg'aalie\erisecavuclc'i:n'tuput^u'abuniitlqctti'r'cc.lucotenusttismppeatierdasecRe'pebeiasiieitnh*h'm"mimtuuntcstdniv.iirloes[vcorgeef5eii"hpct'ecs!i:eimip*-"aobaicia'encrmmgiiiioi.aseapuciinaie'cdui,^aiulsc'ri'aec-Caa.tpmeiun'amctuahobr'ooIup9uuudmsue.lefnu.arqidiuanuai'doealeniiFicrrriefisncantaie'icie[$irctribeceuiroaiisu:erfiecsiutitizrnimtei,ooeamiuiliipasnitifeslr1curtmipeifiildepiuaaqauetuoiedrlidmrpm'aieiio?,ueugiiencenamnrati'liauttMer'rnoes7eclul'aeliepeeas'idsedlttnm3-c'tsanctod'mz.aumvsfc':iersaidtiae?aea'liral'aaa1niitnieslnbdeuiaitmeirmatuule1:llnuaeprlr'ovcdedcimnansapsvtiteeldimrni.utit'aliau'ieoic:enge:tn'seicuuiieniiioaap-i1V'-tnnllgunntoncarftgdeil'lssecnpcr]ai€{:eraaui'indcrtaFneiimo:1iaatec-'-etr-ri'srordciaairoutiuuie.usatdciimeLiidna"ieri'tl:au.acsoianrledmnnooiiiri:n:'lniuolscnnctzer''ii'tt''u:''dicurmduneparetoops,canfiit1tEiaeir:antmaliqmiuu'reulcrmrsaeu,ili-cudtamaarlerrn:untth1mneauicm-teae'tauia'llgnadrbagreuuacreeadslj:cadruss/iireerttiailae'€tiln';ssenr'eiie-rittrnntl-erlaas''oiecqiecle'iacai'irirlicat atunci ,sclava sem,nalul aprin,s. Cici ei numesc rsmochinul

ll s:rlbatic caprilittrs.

Algii spun insi ci cele mai multe acqiuni ;i vorbe se fa,c gi se
spun la aceast; sirbdtoare in amintirea pdjaniei lui Romulus, cici
irr aceastb zils2 a 'dispdrut el dincolo de poarta aetelii, cind s-a

iscat o furtund cu mare zgo,mot, iar, dupd cum socotesc al1ii, a fost

o e'clipsi de soare, gi ci ziua s-a numit nonele Capratine dupi locul
trnde a dis,pdrut el, cdci calpra romanii o numesc capra. Iar Romu-
lus s-a ficut n'evizut pe cind vorbea in locul numit M1a;tina caprei,
rta clrm s-a s,cris in Viaya lui r33.

XXXIV Cealalti pov'este, cercetind-o cei mai ,mulfi istorici, o

spun ata:

FiintC al,es Camillu.s dictator a fteia oari gi afl,ind cd armata
cu tribunii militari este impresurati de latini 9i de volsci, a fost
silit si dea ,arme gi cet5genilor car€ nu mai avcau virsta de ostigie,
ci trecuseri de curind de ea. $i mergind e1 cale lu,ngi pe lingi
nruntele Marcius ;i scdpind nebdgat d'e seami de dugmani, ;i-a
irgczat armata h faga lor gi, aprinzind focuri multe, a dat d,e gtire
ci este 'de fag6. Cei impresuragi, prinzind curaj, au fdcut pianul sd
porne.ascd la atac ;i ,sd incearpd lupta. Dar latinii gi volscii, stringin-
du-se inliuntrul taberei, ,s-au inconiurat cu un gard din trunchiuri
cle arbori i gi-au intirit din to:ate pir;ile tabbra, fiind pringi intre
cloui o;ti dugmane 9i hotirigi s5 a$tepte o noui armati din patrie
;i, in a,celagi timp, socotind ci soseqte gi aiutorul etrusc.

Camillus af15 de acea.sta gi temindu-se si nu pdgeascd din par-
tca 'dugmanilor c€ea ce 1e ficuse el insugi, incercuincl pe du;'mani,
s-a grdbit si se foloseascd de cli'pa de fagh. Intfuitura dugmanilor
cra din lemn gi o puternici suflare de vint se cobora din munli

clc cum se cripa de ziu6. Camillus, pregitirnd num,eroase focuri gi,
pe la revirsatul zorilor, sco4ind .armata din tabd,rb,, a poruncit celei

nrai mari phrli a osta;ilor sb atace pe duqman cu sigelil,e gi sd
faci mare zgomot in part'ea opusi ,siegi, iar el, luind cu sin,e pe
:rcei care aveau si tdea fo'c, cind avea si sufle vintul, dupi obicei,
sple tabira dugman,ilor, a$tepta cea,sul. inc,epind deci birilia, cind
scrarele rdsdrea gi suflarea se revirsa minunatb din mungi, dind
.scmnalul iuregului, a risipit deasupra intdriturii duqmane o plo,ai.e
tlc sdgefi aprins.e. Flacbra s-a incuibat repede in lemnele dese qi in
intiritura din trunchiuri de copac gi a inceput si se intindi de iur

i pLUTARII CAMILLUS

356

I,: ispoimr;rce'ni.pnaugr,;\c';nbeiitnia;usldAioirlr,ccetouiiaigmnmirgc"putlataesr"btitu,,iapin,tdru"aiteia,t"unnutiu"ti;*"u';l'a'iorT;iv,b"ite*u6aaJt'upua'at'npib"p"ioctorfrioidufno'uai''ttntutpnlll:lauue!ivc:na"alr"cluldtadraq.iiilibnnestsnirircpeiicarscierlaaeuuditnienu'gfngrorainmismuaitalualranodrcriiecsimocaiinoiisspca'6cai-rl1dti-'' crrcrgiei lui Camillus. Unul dintr'e cei care-l pizmuiau foarte tare pe
iiadpnle"Cavdosnancg,dlreivgaarot6e.eiriqualmrTeenoqrXszht-a,-saqIuu'staidbac"rii-l"eruiifustXdtilaetreattelistceriad"duos,*ludrroaaXeiia,aiiucirmuisi",ia.lrme;nnasipciliV,q.rilo!pepmeiaiddtrdndi"iierdeofrpfe,,liteaaiiannmv'ureiD9p"d,Sngr-'nrqqvfviimJ"aitiiarttniuuaonrdimo'uidd.g"ue,tmasipi[lorrnl"es1inautpti"'";aip,uda''t''vinncinte"f"nSu,matd.ii"i-bo'ii..u"pdliaecdn'r'''",aati"en,c;tu"sl,Ju;ffe'st;"p"lng"cSi;;ii'tit;*;"t'pt^n''m;J'h;e;u"ttuJ*"tipo;;;t;t"iial;;'rtt';pi;l'a,;ild";rfl;alJo;jn;i;;sit';"unnt";iu;'id;cit"t"J;"t;ltig-"mdti;iiiiJ'i;mp"-i"n"t"cc'xgip"c"d;iif;"ieccdphnt;iit;igiu"unn^ltih"ni'eola;n'i"nti;ic'dnniimrU*-"ti"amttiaiid'lpa"rt"atoilrpsadtuur'ietAp"uatcfii'nuai*iuo'stnietnlr'tqlit^irigplop'tii'tnsr:s.uiirtm"u9iemelanitnthn'ngdirtrildi'iccuitt'lii"aii.prpre:uneinsiic"p.inttlinabnait'rcoitft'i'uici"nen6eitii.lsldptnrt-atzcasoednrue.tmfnrlnauesueiipielraiaunu'tunaat'seucaraerts,mgnsCgitiactEeo'Snnle'efidaiisd6eianariirr'ulcs'lainainaeumoliii'bucl'ncriiauldccasc-cnnCtrtocieCdrealutudsuruuile'srmpnugupiueaaclu-pnttcoesetq'phramaiilcaasradaaiirtactisilortuugim.eorp'ligieiifsi.lepirnnatel^ia;o"re'crulrneirlc'eeidduius:bi;lsudsgnliivtleiuiditceium?vi'i"ncetnapuaaiErvnilt:mieebddplinlcd]rrdltellamse:t',ilYeiesl?deilan]E'naenbim$ua1aanatviueids,i-rdlemr'na1aestd'fi.pgedar'icigelsfn-csi;dsd-ealicraileiitliectut' (l:rrnill.us gi care i,se impotrivise cel mai mult, mai vidit decit to1i,
l
c'r';r Marcu.s Manlius, c,el carc a res,pin's mai intii pe galli td'e ,pe ceti-

1uic, cind au atacat noapt'ea Capitoliul, gi care din aceasti pricind
;r ,fost numit Capitoli'nus. El, ,srocotindu-se ci este pri,mul dintre cetS-
lrrni gi ne,putind si{ intreacd pe Camillus in faimi in chipul cel m,ai
tirrstit, a luat calea comuni gi ,otrignuiti a tir.aniei, incercind s6-qi
;rtragd. poporul gi mai ales pe cei care aveau datorii. Pe,unii ii apdra
1i l,e venea ,in ajutor in rfraja jude'cigii, iar p'e ,aljii ii smulgea cu forpa
5i-i impiedica si fie luagi in roibie de creditoril3a, potrivit I'egii,
;rsrfcl ci mulEi di,nre cei ,siricigi s-au strins in iurul lui gi au virit
in1r,r<taza no'bili 135, purtindu-se cu indrAzneali ,qi tul,burind Forul.
(lLrintu,s Capitolinus t36 fiind imputernicit dictator, spre a potoli

rizmeriq,a, 'a arlncat in inchisoare pe Manlius, dar poporul, cind s-a
l)ctr,ecut acest fapt, gi-a luat h,aina de doliu,
ceea c'e nu se fbcea
,rlccit in timpul unor mrari nenorociri publice r37, insi 'senatul, te-

rnindu-se d,e tulburiri, a dat porunci ,si fie ldsat liber Manlinr,s. Dar

M.anlius, dup[ ce a fost lisat in libertate, nu s.a ficut de loc mai
[run, ci ciuta s6-gi at'ragh p,oporul cu f,nai multi infumurare gi

tlczbina cetatea.

R,omanii il aleg iardqi tri,bun militar pe Camillus. $i cind se adu-
ccau invinuirile impotriva lui Manliu.s, priveligtea a impresironat
rrcspus de mult ,pe pirigii lui. lntr-adevbr, locul pe care lup'tase

Manlius noaptea impotriva gallilor s,e vedea, pe Capitoliu, ridicin-
rlu.se deasupra Forului gi le umplea ,sufletul de jale celor care se

rritau intr-acolo.

$i Manlius insqi, intinzind miiniie spre acel lo,c gi plingind,
:rrrrintea de bit5liile purtat€, incit judecitorii nu gtiau ce si faci qi
rlc multe ori au,intrerupt judecata, n,evoind nicisi lase n'ep,edepsiti
virra lui, in faga unor dovezi vidite, dar ,neputind nici si se folo-

"acd9cm*aeoifruoipbfcXaslmritnietoXmadpdciibrXp*utiupnciedV"ietzetdrrrmId-iutuequha;Anmlirqdq"ipinan,ata*'noi;u'dsiun;l'ro-*'tra;"u'r;n;ii';,a';i";en;i;;icti"ti"ilenmntlaoip;ipr'ilt'a'f-plittno"€d"tiocr--€ratite'cua"iua"cmebuuoeetv'tcaist'iiatta'-eraa'saplul^iiaunfcSadeariupuuedtCturrseuiiaullcelaemmoiut'islslui^piuliatniisisetvtie^rr-:ir-aiconsiruuae'tdtrscr-sirgoiuenitn'lnrpigiitiouctaueqimgr'retimiifcinupezatqeliiiti rc:rscd de lege, cind fapra lui Manlius era vLzutd de tofi, datoriti

l,rcului unde se judeca pricina. ,Camillus, gindindu.se la asta, a scos

irrrlccata in afarc cetFtqii, in pdduricea Po.eteliu,m t'u. De acolo, Capi-
t,rliu,l nem,aifiind vizut, si ,acuzatorul qi.a desfS4ur,at invinuirea, qi
y,rdccitorilor nea,mintirea is'privilor lui Manlius le-a ingbduit si
rtximti minia dreapti i,mpotriva ,firdrdelegilot prezente ale lui.

Manlius, deci, fiind ar,estat, a fost dus pe Capitoli,u qi, aruncat
.lt' pe stinc6, a fdcut, din acelaqi lo,c, amintirea celei mai norocoase
isprivi, dar qi a celei 'mai ,mari n,enorociri.

I 358 PLUTARH CAMILLUS 359

:i' uJuntItaeo,rmh,ropoltuma.zai.en€iiit,ec'aidpin,eriicmciaiunre'dnuop-ai ntcruai'cmsiaaens'dci'nUMtonenumetemalr'ia3i'i,eaiou9cir'uirdiapiescncatitr'uppeeviolioetotceruf'ulaieeu'i Apoi, afl,ind .h. cetatea Satricumrar a fost cuceriti de etr,usci qi

I o*bi;";ru;tain;iX;s;a,titatX.dfueit";l.Xlt"mdt,Ve,iemlI,ipsItsieanilIraa'ai,"uvf^rl-naisr,Cue"b9'alovidemlopneiil'aealaupdnvsiuszt,i6crmnue{apiazirnaicilemtde'ietlleeetceeaahfraseeacicnmzed'ibslla,oeiltfniarbip'iz'in'scDeii'dinudaCtneirrreue'"grpaa,eaa'olitmonprqtuzoaaaiprtsaiueuivlrazlbiuneolviudi'laioirtlct-rdslia'ctpdIiia,ei'ienndrdttttrrraiauienr-t ci togi cetigenii, care erau rorr,ani, .fus.eseri mdcellritri, Camillus a

l trimis grosul armatei la Roma, iar el, luind cu sine pe cei care erau

,,1 in floarea virstei ;i mai plini de curaj, s-a nirpu,stit asu,pra etruscilor

i care ,ocupau cetatea gi, punind ,mina pe ei, pe ,unii i-a izgonit din

cctate, iar pe algii i-a ,ucis.

XXXVIII Intorcintdu-se deci Camillus incircat 'd'e prdzi Ia
Roma, a ardtat cd cei rmai ingelepli dintre toli fus,eseri aceia care

de comandi, ci, stri'gind in gura ttate cb" n-are nevoi'e de lupta lui nu se temus€rd de ,sld,biciunea ;i bitrinelea dictatorului care avea
lui' experiengi 9i curaj, ci-l luaseri mai degrabd pe el, fdrh voia lui, deqi
laossui'npra,l'agtiecUoin, dc':ui cneuremaai'odaest'ersi fqait,'riimlepqrei udeniccoumaunndual era bolnav, decit pe aceia care ,sint in floarea virstei qi oer qi dor'esc
.eUt" ,uu ,pe din
si com,ande oqtile.
I'a silit si ia
i"""ta,tii de'comand6, a pornit si duci armata de-a dreptul impo- De aceea, auzindu-se cd lo'c'uitorii cetiqii Tuscul.um ra2 s-a'u r6scu-
lat, romanii l-au insdrcinat pe Camillu,s sd potneasci impotriva
atrrim,rnatieu,g,mpru6ndaiiour.peDua'i;imagaini iiReorm,aeui.'pPraoernneinsidtindiie9ciivCoalsmciilil'uc,sarde'incuce'mtaatrei
lor, luindu-qi ajutor pe ciqiva dintre cei cinci comand,anfi. Camillus,

ia6tdi;nuielntr"ieioiif,o.*,n"priipiointneartnirgn,u"datr.-irenu,qCgizeiardilnmtr'casd'sielilviailupulervusan'idt,i,eqnitnei'drc'aAmuoa9-imipp'i9nirradaoutuntpliua-udise,pneil,rugueepc"l'uratdae'ssefciil9miudipu'rpp€odqienuazmsmbtcdaoev'niinsaiuil,ailps,elrsliiiil'meacpsrb'oeeam'iadgdraeiiitnenicdv'dh',eiaafahntedtfq-6liici'n. iLnqo-pueiip.ivcczmrioemiurainesebil' de;i togi doreau qi-l rugau si-i ia cu el li'sindu-i pe ceilalgi, a luat

c,u sine pe Lucius F,urius, degi nimeni nu se 6gtepta. Cdci Furius

era acela care, impotriva pd,rerii lui Gamillus, dori,se si lupte,
diduse bdtbli,a gi o pierduse, d.ar Camillus, voind acum, dupi cit
gi si lui
se par,e, e'sli.ians'aciunntedai'tnu'teunroorro. cirea gteargi rugin,ea Furius, l-a
ales pe

li s-a tiiat izbinda qi amftrigia ,unor o,ameni tineri, s-a invoit, i,m,po- Tuscu'lanii, dorind s6-9i rindrelpte gre;eala,,in timp ce Ca'mil,lnls

ttiva inimii, si-i dea lui oasbea, iar el, din pricina slbbiciunii tru- mergea cu tot avintul spre ei, cu mare di,bicie au umrplut ogoarele

'pq'Ltiu, caiufossgt rlidbsinadt uim-sperecuunimcaufeciagvivianti'nsdtadbeairib' itilia, a fo'st infrint, de o.ameni care ar,au gi-gi pdgteau turm,ele, ca in timp d'e pace, i'ar

dar Camillis , vhzind re,s'pingerea ostaqilot romani' nu s-a rput'|ut ste- por{il€ cetigii Ie fineau deschis,e, copiii invigau la qco,ald, iar pletre,a
se vedea in ateliere lucrind, fiecare la megtequgul sdu, pe cind oei

pini, ci a sdrit de pe px qia ielit inai'ntea soldagilor cu insoli'torii mai cu vazh etau in For in hainele ,orbignuite qi dregitorii alergau

sdvspidolnoeeu-epuadqvnisrcuemtiiilEsneimaneo,diadjnrpauunpdeutir-;ou-imiil,rt;mnnrgicnpacuinpl;ieetnira^Jpeiptlbi.uuoaur.;dctcbrnnearaueririrg,l,€ragecei,l,nuLi-aiii,iqsaiseu-;itlab'drleru'l,uemeezncpiianiuiiantnrtr'r-ecdi'tdtoemauiaqrr-u'elp'psaqsi,geeriiidria9neutscsiestirnacrterferaumdeateatsulribcvroblcidiiemnihrinplcragtaeceoui'iiaennincarudsipoiii'izcuumscuicCdtnpa5atiar'rdsn'neetmaotii'ritrufineuauulIlalrugib'mnrsestoAipc'irarmaeaqieiuitpa'aeadduis.lnaniesot'niivcuu'asdiica-ncfefiiangaoplzroserdsehe:irt'' incoace ,gi incolo si pregiteasc| gaz'de pentru romani, ca gi cu,m nu
s-ar fi agterptat la nimic rdu gi n.ar fi avut nimic pe inimi.
Fdci,nd ei aga, nu i-,a trec,ut prin minte lui Camillus si le n,eso-
cot€asce trhdarea, dar, ind'uioqindu-se de ciintra lor pentrru trdtdarc,

le-a p,oruncit si se ducd la sen,at p€ntru a-l ruga si lepede minia
impotriva lor. $i in ti'mp ce ei cer'eau iertar,e, Camillus a pus qi el
stiruin(el,e lui qi a izbutit nu numai ca cde.etacteeatigsein'ifeieraie3.rtatd
vini, dar chi.ar ,si dobindeascd dreptul de orice

care fugeau qi ucigin'd pe cei mai m'ul1i dintre ei' XXXIX Acerstea au forst fa,ptele cele mai de ,seami al'e lui

(lamillus in timpul celui de-al qaselea tribunat. Dupb aceea, stirnind
ilg - Plutarh - Vie{i paralele

CAMILLUS g6T

360 PLUTARH XL Rbminind deci vraib| in iurul alegerilor de consuli, care
qi care a inceput mai intii qi
iffi;iil;; i*;iJ; ^Lrcn*.diodocJinioczn'sStvoiiuaiurr;iltdusioiltncuriStaiiptmt'orisperelpinotiopCsie1it1ia-rrt4,i'amnevmuualii'tlral"pu*ir"ot'sse""e''iiurfitif#sJt'sraiofeiiiinJ"oilt'e'-iac"'"ir-ol*ueh"inai"nitd"^*ia"na"ut*"ltrlec"ipii'cng-"i"tet'eoppdfpa'riao'uit'lleo"*rtsft'urriecitl"nnuudiea.lieabt'ntfiumouil9c'el'ri'iooia'd^lcuurnnhi'a'le^ifldscaeoa'ligrs,rpnedertniilricaaniaiace'ltteirppei;elda"eirlibct$n*reenai:baius:auildnsaen-ourariaila', era greul riscoalei care a dat cea
mai mare bitaie de cap senatului aflat in dezbinare cu poporul,
il;; ;t l*|;:.;X"'',';f rry;,fi:T''ilffiI ii *11 T_rT s-au ri,spindit deodati veqti limurite cd galli, pornind cu mai
il::i##';;:::?' ;;;;;ia-ifCn;laiaun;uao;ims,imtT,cetaar;aoiiliinlcr;rudseudusatsinruiteii,b.eprpiiiutin"\ofnpz""cdrrlieeuiindp'rn6piccco,ciilanmipip"idb"'o"'p;"'#"";u;i;nii;;;i;;;;;"f"i;;r:;i";;titnat;J;t";'p;t"-d""b;ptaa'igtpc*stitiute"i"lienaitn"iaCui'c"msc"ihdsm.vi;pieecg-aiuepcpmrenaiurii.zlaoeltslebclpcilalcdauuuulceetniiplos'ioieprMeaairiensmetaerrge9erifrciotc[ineiiuraeniag'lsofncaevlfriuia'nielmgmuldsiaanitaid'npipodicdouacmeeptsteta'uzotmaertilrteuotaeueaaqrr'-it multe zeci de mii de la Marea Adr.iatic6, se indreapti de zor spre
Oinldfueeiau.iegrrrJcaaeeaTuuvacsprcabaii.clar,bt'"5u5rni,ueal.n-fnunlircmccn,,iapiieu,inpomutapaos'bizlettlepl"ii'ulieba,mvn"esatala,,tiq.e1litani";'#rpcO;;irteit;'*'r;l;i"l;*iutt';"io"';tii'-;taul-mi"q"";Tcu;tita;-"a*ac;r,tfeo?;u"'"";"*r"nuae"nnutukerseimdrbeixSidiic€';qtiieanrnVc'iudtafn2dctr.giniinnnrics'cmciauagnmipirlzi'rote'u'eiscpo'renecls'ult€a5iixr''tpi's€vdvilpiiarmraeEeositaap'iames'c'mdeorisepeire'loemuSdno'alpbeiuironieiatiars'ggvul-qteiaalbrouii'lfitdroadou€ecrpastplarictuanqreqb'ess-ii'
fcInpdau'oh6uirsvinemaeeSarc,aperiinepngnb,tef.amo'idtaAa*vuripornetl.tutepautanutrtouccl'ail,',"'laraet"ttstu'*t;opgai;ru*i1"o:i."t"i't"tp;"d#'pid'[i;tc]u;''i"t,i;c't'a'i;*itp;et;tt"ou;"n;lr;t'*'iii'n;"cpbram-'rei'cea"S'ii;ttneiosnu-l-topramufa'aipllsnnnetoidobercdcuh'r:reinisn'ienlcamcsTlbilcitga'rie:nb'iislHinasdluuus9,r.-acclc$ie:nhiiarg:dtet:eu'l.e;'efll;ocgc:;i'culsie"lt:btca''1gniloilirclirmsizlea,,im'bnteteduidnin-eiiitt' Roma.
duP[ ProPria sa lege'
Deodati cu vestea, se videau si semne de rdzboi, cbci ogoade

erau pustiite, lat oamenii care nu puteau si se refugieze la Roma

se impr5gtiau prin mun;i.

Groaza iscati de acest r.hzboi a pus capbt rdscoalei qi, strin-
gindu-se laolalti cei mai cu vazb" cu poporul de rind, 9i senatul
cu cei de jos, au ales togi intr-un singur gind pentlu a cincea oar'6

dictator pe Camillus.

El era tarc bhttin gi era pe-aproape de optzeci de ani, dar
vhzin'd nevoia gi primejdi,a, ldrd s6" mai giseascd vre'o pricini
de scutire ca mai inainte gi fixit si se mai foloseasci de vreun

pretext, ci luindu-gi indati asupri-gi comanda, a ales pe cei care

aveau si dea bbtblia.
$tiimd ,insd ch cea ,mai mar€ parte a viteiiei gal1ilor sti in

spade, cu care, minuindu-le in chip barbar 9i fdrd nici o indemi-

nare, ,fSneau mai ales u'merii Ei capul, a inarmat pe cei mai mulli
ostaqi cu cSgti de fier, carc aveau marginile lunecoase, pentru ca

spadele sd lunece sau si se sfarme, iar pe marginea scu urilor a
pus o margine de fier, de vreme ce lemnul nu putea si reziste

singur la lovituri. Pe ostaqi i-a invlgat sd se foloseascd de sulige
lungi, de la distanld, $i strecurindu{e sub spadele dugmanilor, si
o ia astfel inaintea loviturilor.

XLI Iar cind gallii erau 'aproape, agezindu-gi tabfua griea gi
incdrcath. de o pradi imbelqugatd lingi riul Anio 146, Camillus, du-

cindu-gi oastea spre ei, qi-a agezat tabbra pe coasta unei vii p[-

duroase gi cu multe costiqe, incit cea mai mare patte a oastei sale
cra ascunsi, iar cea care se vedea pdtea ce se afezase de teamd
pc indljime.

Camiilus, voind si intireasci aceastd pdrere a dugmanilor,

n-a sdrit in aiutorul celor oare erau prddalt la picioarele sale, ci
irrtirindu-qi tabdra a stat lini;tit, pini cind i-,a vdzltt p,e uniilaT

imprigtii'ndu.se dupi furaje, iar pe ceilal1i gezind in tab5ri ;i

rrspitindu-se lfuh sag gi dedindu-se biuturii. Atunci, de cu noapte,

2g*

PLUTARH CAMILLUS 363
36?

*aia".rtr"ietm"lf,itspt'eptte"laacuereiitvuiaeqrosraqtiiuntiaa- r-imio-ta'"iillUios""te"asitdceeoab.inino'd,raicttabolsectaeasvdioui qrinmiaeraqmni aidloginir care se rcestei expedifii, cind i s-a predat fdri lupt5. Dar mai riminea

tabhrh' de dat cea mai mare bdtilie politicS, foarte grea, impotriva plebei,

cu scut care devenise de nesuferit din pricina izbinzii qi care incerca si

isiii;-af;oJriHndiuli;t;inrliin;;ie'd.p-a"taintui iq.,lolisptsaiqliicdaerceusreaiv' eadeaeacucm6ssientameteupltgaui obgini cu forja, impotriva legii, ca unul dintre consuli si fie ales
i dsiodzous,bcqutoamiAinatg€sadlitainifuuiqrei-.oiilcdmqdieieaefcanosi,irtsegm"eisnnahod"i-pu,,io-neii"'ati*;i"ni;atlita;u-ltc^teail;sn""ntui,feiinaciopisa*it'[ia'ndi'"-ae[diueaoiubsrasoeietlr:qiirttcpsaamutisniiunldeupdepriratnideaiduolguasbsami-gilmnalnitnlauiomini'rtia'pAlolcpraraoir^nreEei'-i'
dintre pleibei, in timp ce s'enatul se ridica impotrivi gi nu-l lisa pe

Camillus si depund dictatura, gindind c6, sprijinindu-se pe gteava
gi marea lui putere, vor da mai ugor bbtllia pentru izbinda aris-

tocragiei 15r.

Iar cind Carnillu's qedea pe rscouflul 152 funcjiei sale qi dreg6-
torrea in Fo,r qi un slujitor trimi,s de tribunii plebei i-a cenrt s5-1
mmeze qi a pus mina pe el, ca si-l ridice cu forga, de strigdte qi

i iiclsilnnsoi'ua"atevn"l"rlrIimislDe;tonctuttome.areire"ri,lsiiai.tlcrnfaecin"nioldoraer;iqaiuelr;",,oeri,ei"taeir,auuelinip.irg.nnair",iiiof"n'tcnf,i-io.tmioourra,pcutnpoucfi[nuaii'siIacitip"unege]"ali^a-liirl"'C'pihie.o"iJ]Am"atipeqi-rm'"iatiqnnilttri'te"l*"oi"dltanu'.mteutdsaiianluif"tnn;icig--!eeifi.ptii-lrpor'cqgast'oeiupidrreiapusbesisdcrneiuprcieialaillesanietutu"ceel1ealeslsa'oesppaereaiullasurudsttfrneripmeeeiemt9reiiieuabi'slplaieaineulsu'gpaprrproadeeismuldup'utaaneeipi9atfild1ntoltdb1esedrh zarvd cum nu se mai vdzuse s-a umplut Forul, cdci cei care se
I gdseau in iurul lui Camillus
buni pe slujitor, iar poporul incercau sd-l indepirteze de pe tri-
lr
il indemna de jos sd-l ia cu forga.
Camillus, fiiad in mare incurcdturi, nu
luind cu sine pe Eenatori a pornit spr,e gCiu-ariedettp'u. s$di,icmtaatui tian,aindtaer
de a intra in Curie, intorcindu-se spre Capitoliu, s-a rugat zeilor.
si indrumeze irnpreiurarea de faj1" spre sfirgitul cel mai feficit,
fdgiduindu{e ch va indlga templul zeigei Concordialsa de indati
ce se va potoli tulburarea.
$i incingindu-se o mare bhthlie de pireri potrivnice in senat,
l.?;;lltt t'-:':'i,ti|'H,j;ff *ffli:::mqcEurcgidpiiio;eim.ilurnoiaomnrgeIrqapirSdairrAt,aoaiieeearecpqint9aasau,iuaseriui-ilorpcaRcocsadm.umderoc^phinecrniamenioeiiimntnpsttericdeacintinpol,ibrsic5e,^ialoodtaci,'n,?qrrtiurroueaoar,aenitscnl,cvreiidetfici;naai"ra;i;i'-;.s;asld;q"'o;;igtit.el;|i"iior;;--airriJ;r"ban;'nl;al":6i-;idegt;il'1#ioeii;lall"gti.;iritsilie;it'i;-rpe;rn^iu'dpiui-siileiet'e"-nua,g'atdutil'"ceecedia:dta'tatiarageoraa8ee,itcanr1autelrclsa"rl-p.ipiem'd.'qad-,r1treeisrtaii-encee^ua,eupic^i;nusca-.ummi^p"taaluiuecieuraz':cseasrsap:ui'zneeieioutle"iim-rcdncfs.ccioir:ceia"ifnp"mnauogil.ntisadaq'iep?n'tfen:rieroai'taiifl:emsuooC'd9r^'ptger'ateo'c'blcill;'mzee1diu.vbsg;pcir^adrul"aelirictu:bcniin:uu"sc"nsfi-iei-"dli a invins totugi cea mai blindd, care fdcea pe placul plebei qi se

rizboiul cu galii. invoia ca unul dintre consuli si fie ales din sinul plebei.
Cind dictatorul a vestit plebei ci acestea a hotirit senatul, pe

loc, cum era firesc, cuprinqi fiind de bucurie, s-au impicat cu
senatul gi l-au petrecut pe Camillus pind acasi cu aplauze gi stri
gite. Iar a doua zi, stringindu-se in adunare, au hotdrit prin vot
si se ridice un templu vizibil de departe zeigei Concordia, drept
mulgumire pentru cele intimplate, aga cum juruise Camillus, in
For qi in adunare, qi au mai hotirit sd adauge inc| o zi la sdrbd-

torile latine r55, 9i si fie astfel p,ahru zile, apoi, indati ,tofi rom,anii
si aduci sacrifi,cii zeilor qi si-gi puni cununi [pe cap] ttu.

Iar alegerile fiind prezidate de Camillus, au fost alegi consuii

Marcus Aemilius dintre patricieni gi Lucius Sextius cel dintii dintre

plebei. Acesta a fosi sfirgitul faptelor lui Camillus.

XLIII Iar in anul urmitor, o ciumi s-a abdtut asupra Romei

a dXaLt-lolAccaemailslutas,af#ois';t;u;l;t;i;malu+pd"tpiied,"cirmsop4ulcduecbeirtiat-oieipnetcimapfeul si a nimicit o nesfirqiti rnulgime de oameni din popor gi pe c,ei m6i
rriulgi dintre d'emnitari.

36lt PLUTARH

l*ru;fA murit qi Camillus, care aiunsese t^l,tltluti 'si. prin t:t1%:1
:::;nfe,f,ai top'Jellrlo''fmfia:nIl

;;;;"' de ciumi
cf uf m*i ? ";1, "Hl' J:, i,ffi ?,''
la un
"l'oc' PERICLES

li

i

NOTITA ISTORICA

Figura lui Pericles a fo.rt obiectul unei deosebite atcnyii a is-
toriograt'ilor, Si in anticbitate {i astd.zi. Rolul jucat de el in oiala
politicd a Atenei, tocmai pe oternert cind dernocralia sclaoagistd

dtinsese punctul culninant al dezpoltdrii sale in acest polis, a de-
telm.inat pe cercetAtori sd consacre multe studii actioitdtrii sale.
Pentru a pune mai bine in lurnind meritele Si lipsurile lui Plutarh
.:
lt
j in Yiala lui Pericles, este necesar sd ne facem. o idee mai clctrd
despre ceea ce a insemnat Pericles pentru Atena.
tr

r
r Dupd bitdlia de ltz Plateea in anal 47g i.e.n., urtnatd ile zdro-

I

bir,ea in acel,afi dt a flotei persane la Mycale, rn cane armatele
persane au lost int'rinte pi care au determittat retlagerea perSilor
din Grecia propriu-iisdt, statele grece{ti care constituiau liga pan-

bel,lenicd n-au aout aceettfi atitudine iasd de problerna continudrii

rdzboitrlui impotriaa per,rilor. Atena Si cetd.Sile in care meltefugu-
rile Si comeryul lua-reri o ?nare deXooltare erau interesate in conti-

nualea rdTboiului. Interesul acestor state, cale dispuneau d.e cordbii

;i erau oerstlte in naaigapie, celea ca per,rii sd fie iZgoniti din ce-
tilile pe care Ie ocupau pe ldrTnurile Traciei, Hellespontului Si
Asiei Mici. Intr-adersdr, ocupind unele cetiyi pe aceste Sdrnuri,

per;ii controlau cdile tnaritime pe care naoele greceSti fteceau sple
cetAlile Si ldrile de pe litoralul Mdrii Negre, de unde se apro-
oiTionau cu grine li alte prodnse agricole. Ditnpotrit:d, Sporta
lard agricoli, lipsift, de o t'lotd puternicd, irylatd de oiatra comer-
ciald a Greciei, socotea cd, o datd cu iTgonirea per;ilor din Grecia,

rdzboiul se terminase2.

I Grecia anticd., p. z4o qi urm.
lbidern, p. 245 9i urm.
2

368 N. I. BARBU NOTITA ISTOR]CA - PERICLES 369

*cortitiAstt,sitattirseceaareeLx^pisgl-iaciiuddrae|'teitlsaut'd'dDi;nuerealaot sdt'|'iefDelteaitdpl'uitapdtdaS,pddaerttteplaii';bPi dlAatdtteteinaeeadi;eiinplaienudMenylai-' din ulmd, acuTat ci. duce tratatiL)e seclete cu perSii. Conflictul
in care perlii int'rinyi, flota panl:ellenicd' s-a intors
cale, aw fost Leo\'chidas a iTbucnit intre s'partani Si ceilaltri rnernbri ai ligii a lost tttfu de
Samos. Regete spartar t'dcut un apel la cetd-
spri ste'ayrdiddiceapaecru;it'nAupretnludL.toaarefoastpraos-' adinc, incit Dorcis, irtlocuitorul lui Pau.;anias, care fusese rechetnat
la Sparta, a gdsit cd este mai bine srt se retragd din li7d Si sd
iite ionir" sd. se clecln'e rzeatitnate cetdpi ? Spartanii eratt de pirere porneascd spre patrie, cee& ce a Si fdcut. Sparta a lost bineintreles
cultat. Pentru atiayii panbellenici ur?natL Si de celelalte polisuri cont'ederate din Pelopones.

blemi. : ce trebuia fiiiut cu aceste Atena Si polisurile care (fi)etzu interes ca lxtpta sd continue
n-au lenunlat la ligd, ci, dimpotriod, ail cdutat s-o intireascd. In anu.l

ca popt.tlulia ncestor cetiitri sd tfrieecusstredrrdutdtaetip' ai"nrteGarepcieat;pilroopr'riAut-e7nisai'' 477 i.e.n., aliayii panbellenici care mai rdnzdseserd. in ligd Si-au trimis

pe'tu;itu;iik cetdyilor iare soli la Delos;i ocolo au luat unele mdsuri de intirire a ligii, care

1lmpotrioA, arsind' interes ca eceste cetdpi sd constituie un basti.ott de atunci s-a nutnit Liga de la Delos. S-a hotdrit ca liga sd fie o
alianyd de state grecegti, egale in drepturi, neatirnate unul fapd de
inaintat impotriaa lterfilor, a plopus - sub motiz; cd' nu e bine altul, in scopul de a continua rdzboiul impotriaa per;ilor Si de a
,,'r,A o*rrtrce 2n tieburile interne ale acestor elibera cetdtrile grece;ti care le nzai erau supuse.
-cetdyi ca polisurile.
eliberate sd intre in liga ltanhellenicd. Punctul de z:edere al Atenei Mijloacele atingerii scopului erau plocarate prin clauza care
aautririuntmraltattn;iligpdo.tiAscuerialestdiediopseebiritrs.et'rldeelezSteadmeorisi,nCtrh-oiosp,roLbelsebmosd etc.'
preoedea ca pdrticipanfii, cetdli nzari ;i mici, sd z;erse, Propor'
atit
lional cu oeniturile lor, sume care sd asigure, in total, 46o de ta-
cp'ilmelapinn,uisrre;iimidpunoa-lsittkeiciertyaudtdpindctc,eitonsScepoprador.taaatne;laitiedAetcelnainarte,dreienosseeil,.tbrciureellaecladiirletoerinapteosrleeissgtetrruispigadruee'' lanli anual, necesari intrelinerii ttnei llote de zoo de lrireme pe
ce;ti. Attd d'itter[e4d: de Ia Santos, ltota panhellenicd, intdritd cu,
cordbii ioniene, a pornit si. distrugd pod'ut fd'cut din ordinul lui- timp de Sapte luni ; Atena era insdrcinatd. cu construirea ;i intre-

Sinerea t'lotei. Sediul. Ligii era la Delos, unde membrii se adunau
o datd pe an, luind in discutrie problentele rid,icate de impreju:rdri.

Xerxes peste Hettespont, d,ar cind' m ajuns la Ia{a looului, podul Atena, dispunind de rnai rnulte oase ;i de o largd experienft na-
nu mai exista' Ateiienii, suslinuli de alte polisuri, au propus sd
uald, a iTbutit repede sd-Si impund begemonia in Ligd. Se spunea

se continu,e operapiile naztale iftlpotriolz garniloanelo,r parsane d'e pe cd insuSi Aristides, care se intorsese din exil, a stabilit cuantumul
pboros-ului, ,,contribuyia" membrilor tigii, ta 46o cle talanpi. Re-
s'tr-dibronarda.piteoosterHrndie.ttpiseepspielooncpt,uatatutiuie.;iniAcateetpnPuiertinpaipsi,enidtniidu'illir,wcden.ttaderpaLiiecSoeetlyosctroblasidl,yapisegarecraceirfeuczaaareut" paltizalea cotiTayiilor intre cetdli Si prelungirea rdzboiului au silit
pe unele cetdpi sd renunle de a mai intreyine ele singure o llotd
acest fapt pune in lumind gi sd se mdrgineascd a pldti pboros-ul. Atena, dispunind de
,,irrrit-o d'ipA "infoterrteusriainsrplialurntegiapteen. t$rui t'lota
totala lipsd'de canilnx.aalea opet,aliilol im- puternicd a ligii, l.ti inzpanea astt'el ;i mai rnult ooinpa in ligd.

pI otrDionar'cPoenr;filliocrt.ul care a aclus reil(tgerea Spartei din tiga panbelle' Celelalte cetdqi metnbre, de;i aoeltu oot egal, nu t'dceau decit sd
adopte pdrerea celui mai tare. Liga ;i-a justilicat existenta. Intr-ade'
nicd n-a intirZiat sd izbucneasck. Inff-adertdr, in prindoara anului 478, odr, sub conducerea aristocratului Kimon, care a ,tiut sd facd opo-
Tipie lui Themistocles ;i sd colaboreze cil Aristides, escddrele ate'
npt,leory;liitoarn. nUJgainpatnoheatcteendicsdtdaettrapoprnteitzednintdnSoiuSoppaerrtaal,iilpe riitnnporetgrieolae niene il alungd pe spttrtanul Pausanias din Byryntion (in anul 477
l.e.n.), cuceresc Eion, itnportant bastion persan in Tracia (in anul
Pausanias, care comanda llota tig'ii, de;l Sparta nu dispunea decit
d.e doudzeci de cordbii. Ciprut Si cetatea ByTantion, in Hellespont' llS i.e.n.), constring cetatea Cbarystos din Eubeea sd adere la ligd
a'p;ioutdrfieto:sattipliursridrP"drai'teuesr'aenDsiapesoe,dc'tcaaItadret'r,dinindsrde:inacweuiittiaztllbterui cccrnowiltzniaatnpnerd-ifgaaenydlin, edamefuoolsystuta,m;ii^inirigcrineezlce'.i Si obligh Naxosul sd rdmind in ligd, repurteaqd o tnare oictotie
asapra armatei ;i llotei persane la odrsarea Eurymedonului (in anul
468 i.e.n,). Atena, amestecindu-se tot ma.i mwlt in trebwrile iaterne ale

370 N. I. BARBU -Norr{'a rSiortrdn ptrrrclcs t74

cetdlilar aliate, a pronocdt reoolta unora dintre ele. Astlel cd' Atena prin care se recunoa{te situ.ayia de t'apt ca punei d.e iilecare pentril
trebuia sd lupte Si impotrica per;ilor Si itnpotritta cetdlilol rd.tculate.
Toate aieste infil.ptuiri ale lorpelor ateniene' echipate cu bani6 de4ooltarea relaliilor intre cele doud state.
Dar ctnind, t'orlele Spartei Si Atenei se ciocnesc in Beopia (in
ligii, au fost conduse d'e l{irnon. Dar Kirnon este osilacilat (in arednnsui,tluS4r4in8uanit.eed,.en,c.)oi,nnusnatcinltetuinul dn4au4-7ssuei.selio.nne.a,ciopnnefteto'doaectriedaiyecienetid,bpieailoer ,lciaednaedlmaltoadcritspaeigoi*dilaeettipcsbdini_.t
anul 4h i.e.n.) sub inoinuirea de filotaconism, in urnxa ac{iunii ho'
tdrite a grupurilor dernocrate din Atena, condtrse de d'oi energici'
Seli : Epbialtes si Pericles.
Dupd, i4onirea lui Kimon, Epbialtes ;i Pericles iatt o serie de Ajutoarele trirnise de Atena sint Td.robite la Coroneea. Eubeea ;i
![.egara se
mdsuri ,nri o, scopul sd desdrtirseascd canstituyia democratic& a ridica impotriaa Atenei, simgind,u-se sprijinite de Sparta.
Pericles cucerefte Eubeea ;i respinge pe spartu;i,'care ajunseserd
Atenei. Astfet, in c?yit_ta ani de zile, ei realizeazd uftndtoarele in' aproepe de Atena. In sfirsit,
sint tinzisi cu riepline puteri spre fineie anului 446 i.e.n. Tece soli
f,iptuiri : iau tlin miinile areopaguhti toate puterile politice, pe negocia pacea,
pcaciaroerrtde,lded. ,tlriinaenc'spdtu'reutredilicleeectcidulledes'aeiencidd;tiotersept'stauttiul lpdu'iee(bacoapurule6t)e,laeptle'titceautc/ensasasirubcpeoranatmeba;eilimianiasertiei;' la Sparta, spre a nu_
mitd ,,pacea de trei;eci de ani" , prin care se preoeiea , ,rruo'yorro
tuie miithoforia, ad.ici. un silariu retribuit pentru indeplinirea unei oricdrei interoenyii a Atenei in pelopone, ;l tn Megarid.a ;
stujbe publice, ceed ce insemna cd se da putin{a de a aiunge itt re-
cunoa;terea tacitd a Ligii de la Delos de cdfte Sparta, prin re-
gboid;rconiie.etaotrantrrsnaunetmedeoelrirmiasatganadifolaidt,ote.;er,ciullerneeomilacmdpaldsuieerrawrairr,gnl,ysisiiiiancunfelciutyilnirupeondiieelirdinouael;ufori,sli-iiec,sddnmf"tei.et.nneiranoTrsallriaatt'ioelourreqiealslo,tdotttreecuJArapTe.aratoizreecfAetleceanoittersaliaitmctaraeaodcry.drrecoibep,eiidnoimcaAto;scrociountatneietcdtjSoiauurrnmiapialetiutnnaeidcirietirid,dhStqcapaeubaiiarionao;cagmelttdirriudditgeeecd'lntcaocyou-mpdlriddaienb,ee^dloSio;;txitad'ippedoisio,Sa,tsote'enrarutpritegrreeuimesnewainil,aoaocriniicrrlrnli_eiet.-i-
orice slujbi pusd la dispoTilia oricdrui cetdlean, fdrd deosebire de
N, tiebuie uitat nu 4teptuti politice, iar
oorru. cd metecii ^oeau
sclaoii nu aoeau nici un dreqt.
Incu.raiayi d'e succesele politice pe t'rontul intern, elementele de'
mocfate, cond.use de Pericles, dispunind de puternica flotd intre'
opl'piniiinlrundrteodrine,dau.aennrelouigiloidn4',i4tie5basytitt.aeopi.ndno'arden'iibitneaogudepim'neotolrltientaipicetNdiinaisdlteueunlruitmeninadeitrmo,i aSaprceio{ldteiuriinnoaiacalcinuapunreeli r4:o;5iilTagoauri'eidm(:'inan-t'
anul 459 i.e.n.) ; s-au arsintat in lupta impotrica Cotintului, care' pccPn_eieoeell,nroenAidcepmlbioel;inisiiaa,leeiisdaddiiia,sunectpdo,adesrinieTcfcuaaebelmp,4tioentd4,e,.6rdictInepeanirnmssepidt.idsonieortndeiitgalifaictlirisdnaTiieueepailTnlre4etiAenyrptienneioj.dfndel,i.iii:tn.apic.nM,ipiniiceersiiinnrnltseyditatieuoniiXrin"drnbdeiu;rainc,Sonii,necreedsi"tnt,exeelomte,iparrndaiice.dqrzetaibornpaeontitaeil,euetIit:,l
pe?ttru participarea la ;edinsele betiaiei ; instituirea tbeariconului,
aiOnoiinnaotnlpuahl'Ii+dtiStulirmii.Eep.gonitn.raiAotaSeinBSaepoaarytiaiee,iS,aiitaiZinrboAuintriggt dostdsouainlrte'br|a.itnttgesdi'p,AeitnelnaaacceeIdaleamsTiaonananieg,nr,liaa,
in Oinoa (in anut +S+ i.e.n.). [Jrtrzeazd apoi o serie de insuccese ale
Aatcabr,datlirepliinicainsdseslflaoiufo,arjbmstcsaupauisetnrumicettli;edacccdeoeindlteelaocatebre;tpaacdiennieinrinsecttaaliriutc-uisluocaiurrnriedutmeaao,aotaddptasiretstceoeeScrintluaoddTcnyraenteimtIene';uii;ng,lcoioITrprnrdaiinirnpepiditioor.ceoaitl,iieitamtinacseiairincbspef:oereeuipxrynmieta;tenlu;uisrtsnarieuatdeyp,n,rpan:iao,rteocetrnrrtin:ii_u_a,-
Ligii de la Delos : pierderea unei llote de 4o de oase in Egipt
l.n t'ata unei acliuni isiguroase a perfilol ; Sparta stringe pe aliayii
beloponesieni in iurul ei, stind' gata se arunce ts,tpla Atenei'
4tenienii translerd tezauntl Ligii de sd' Atena. Kimon
Delos la
la

iste recbemat d'in exil Si trimis sd lupte irnpotrizsa per;ilor, in
insula Cipru, und.e l;i giseSte ftloartea. In sfirsit, spre a impiedica
o inpelegere intre Sparta Si perSi, Atena trimite pe Callias la Susa, pfoteocnpAterrunetarrueusnatausuiig.rctauoleanagreretaesmupnpaerneilrtpoedrllecdniisitctrr,auicns/eiuceeina; otiecnbatpesmudlairra&e,aTibnaoddae,ireoerssoearbtdci,utmuptduesrrusoririi
u'nde $e incheie uft tratnt d,e pace infte Atena Si tegele persant

512 N, I. BARBU NOTITA ISTORICA _ PERICLES 373

ci'js'itncundeiiod's:ttoi,dLttilaceooliiipg)inaloiairaddire,eaemgZtulremAaanenrric.ciErideetieialsnmfe,ttueiuadpr,sdiri;'tpes(ieufcrigptusaiurninerrragttto''rtcttirisidmL'adiycitsiieie,ptnedt,a'drrgieyncdudicolen'oosilernoilnllisneagdttiraSun;eD-lotacsieinerenelltetoatdamids.'re)i.drnii,llr;eeoeiopaauaracciahnleteeatncrgdidu*e.eue.betiPcmaiaeit''o1etdnrujm"eai?TenriiinobtlArt.pduc'teeetr1rlin,nnaoeteldli,rit-tie;ut,,. ,d chibTuinyd,, indrdzneald, insufleyire pentru idei mirele - cit, mai ales,
npronp, opt nnii di cetdpeni, constituiau, 2n acelasi tilnp' adeaAta'te
gp1'rnuer;sn*t;i);gonipou;lna;';nni,iaeAtaexprntceoinerin,n",iter:,d,iOn-gP'limye;dmrisjlpicaoioacfnnuicutlSlu."pzpoiaaiprrutdeatuaa'slp.Iisnimitteoai,rn..idutdeenedtiip'oneayr,eretleeergaloeuarpeinroisydlitt.iaicnclaadatterdljteai', il datoritd faptului cd orientarea sa politicd era intr-adezsd,r in acord. cu
'pc'icaueuodait.d"imtn.rirncien'appiasit*ttu:irtenraliniatiipipialetondal.i-tcilecnuietafrlem-adccedetoi.pn)etldlioe-nwdecdrt,,en'erfpekmbaerodescotitdifaaaeeitt\aoiunT,selaweTirbnie'i.rIEecwaiugitdeoPepreuaoorotiriscnrigalbe{iuadns,e,iabnotsiunraiaenwcilcentdiey'ceereerleaatgdsomi''releuuradeur'n'ei,l linia deTzsoltdrii pe care o luase societatea ateniand. Intr-adeodr tne;-
cnleaeuiptadicayooenAntsit;iteoitnnrubdeiaAsit..ctgDuotlliaaedtcrA'iitp.neLCtnpattArrtodwdairpSmeeiaadosm'iantdrecrneiemalteaieiim:l,elodnSr iiAllouctercb,-rinaddirerenimriuoaaorcbiuaiapttebtuicszytaioanrnp'eiracdoeixnnimsupinoelptniurdat-'i.'' t
litare de infr"unzuseyare in Atena a fost monutnentul ridicat strd- te;ugurile ;i negolul luaserd o amploare considerabild, pentru are'
.clalauiotaurcaatisigr-oeideiearaelltaeugarscefaato;url;seetttAnarpt:oieeuerTnnnsuacterletusaatedtre,lloicfeloeirotrpatoatgoerrtsaoeitcripncreoemititiorsuillaaentl'meoucleioupaaclatsounsenlhageTd'rleeNleeistnupdipcleitaetoon.uttbrMnetdtzlletaeaitniluaidcinneE-et;liniei,oitctionsrdoniise--'
lnea aceea, la Atena. RdTboaiele rnedice ardtaserd clar cd oiitorul

Atenei era legat de sforydrile de t'iecare 7i ale me;te;ugarilor, ne-
gustorilor, almatorilor, proprietarilor mici Si mijlocii. Vrentea ma-
rilor proprietari de pdmint et'd apusd. Pericles a inpeles d.cest luclu
Si Si-a indreptat actioitatea politicd pe linia apdririi intereselor
acestol pdturi mijlocii ale dernosului atenian, care elau intelesate

in deTztoltarea t'totei Atenei, in comerlul pe mare, in consolidarea

legdturilor cu alte cetdyi maritine; Aceste pdturi il suslinuserd.

Si pe Tbernistocles Si pe Epltialtes. Pericles a inleles care erau in-
teresele acestor pituri, a luat mdsuri politice care sd le satisfacd,
iar cei interesayi l-au sprijinit

Fdcind un scurt bilany al politicii hti Pericles, se poate afirma,
t'drd putinyd de tdgadd, cd ,,Olytnpi.anul" a fidicat Atena pe cea

tnai inaltd treaptd econornicd, politicd Si culturald in complexul

condiyiilor istorice ale oremii. Hegernonia ateniand s-a prdbu;it in

grelele incercdri ale rizboiulwi peloponesiac, dar monumentele ridi-
cate tlin inipiatioa lui Pericles, infruntind, zseacurile, aw rdmas rnodele
nepieritoale de artd, constituind irlplesionante rndrturii ale culmii

gloriei l.a care s-a putut ridica Atena, sub ocirmuirea lui Pericles.

*t*

Plutarb, in general, in Yiala lui Pericles, dd cbip unui portret
destul de dplopiat de realitate, ial atitudinea tui
'fseidgeurr,ay,nii-praonlheplrleeunticmei,:pddancitdors' -Caer tfaiteraeaTtihTwatr.ioAi tse-naadaoroet'di iat zp;uint'ddell-x- ,,Olyznpianztlui" este, aproape in intregime, plini. lapd de opera

de adrnirapie.

ui*i o fi d'u;rnand Atenei. In ceea ce prioette Liga maritirnd, poli- Astfel, atit Pericles-omul cit Si Pericles-birbatul de stat sint zu-
brutalti ;i atogatttd tlwsd de ni;te grdoiti in culori d,estul de z;ii, iar admirayia biograt'uhti pentrw
tica Atena a fdcut din aliapi-
cbipttl Tugrdoit ttu este precupepitd, de,ri, cuTn s-A ztdzut, Plutar/t
' srauurLdlc'tpanrtiyticiicis,ailraenenmpuuontmiunectrinoetauasludop.peRonettztursnuo,lataftieeSctlaaienretnoiscdueeltuacitietisnaeoanentaiunsllde4-nS4tioeiadi'eeli'ubnre'dra- nu elA un admirator aI democrayiei, ci, dinpotrizsd, era partiTanul

monarbiei care nu degenereaTd in tiranie.

tatea de Lcliune' Pericles-omul este qugrdoit, se inlelege, cu mult mai multe
Toate aceste amrtnunte decit tl gdsim l.a Tbucydides, de pildd, cale nil std/uie
succese ttw putut t'i obYinute d'e Pericles, nlr nttfttat decit asupra insu;irilor znorale li asilpra politicii marelui bdrbat

d,atoritd calitdsilor sale peisonale - energie, cuTnpAtare, elocinTi, (ttenian. Astfel, Plutarh, spre deosebire de alte biografii, se ocupd

I Grecia anticd, P. z5r. gi urm. mult de liTicul lu.i Pericles, iar citatele din cornici dau. o.oie plar

374 N' I. BARBU t, NOT1TA ISTORICA ._ PERICLES
l
ticitare descrierii. calmul, ecbilibrul, statolnicia si, in acelasi tirnp' conti?ztrd apoi sA alate atitudinea pe cate d ndoptat-o Pericles in oiapa
omenia lui Pericles, sint puse cunt se cuoine in lumind, iat biogralul d
zilnic,i. Pasaiul citat ne aratd cd, in conceplia biografului, botdritea
,i*, t'ace politica ,,celor neulyi" a lost dictatd de motizte
gdse;te ocaTia potrioitd sd ne oorbeascd pind Si de mersul Si d'espte lui Pericles de a
jelu'l cum se irnbrdca ,,Olyntpianul". 1r de a-l intrece pe Kiznon. In lumina acestei idei,
egoiste : d,orinla
luptele politice, in conceplia lui Pltttarb, au izoorit tnai rnult din
Dar, oricit d.e rtari ar fi insusirile nolale ale ltti Pericles-omttl, ambiyiile ;i interasele egoiste ale cliletililot oameni politici, decit
,,Ofumpianul" d trecut in istorie datorift operei sale politice
spttne biografut in aceastd prioi4rt ? Si d.in gratsele realitdtri ,ri conflicte ecoll'orftico-sociale. Pe de altd parte,
culturile. Ce ne
Inainte de a incerca sd dd.m un rd.spuns la aceastd inttebare, oricit de oaloros ar fi sentimentttl atnbiliei, atunci cind este un
stimulent al marilor acliuni, a socoti cd' Pericles s-a ltotdrit sd facd
socotint cd nu este tipsit de interes si' ne oprim asupra unui pasai politicd democraticd numai tlin dorinla de a-l intrece pe Kitnon
d.in capitolul III at biografiei. Astfel, oorbind' d.espre Xantipp-os'
tatil t;i Pericles, Plutar-b dd amdnuntul cd matna ,,Olynepi'anului" Tnseamnd a subestima ideite potitice ale ,,Olympianultti" Si a lace
se nunzea,,Agariste, nepoata ltti Cleisthenes, cel care a ilgonil pe din bdrbatul de stat (ltenian un simplu oportunist, luqu cate ntt
se potrizte,rte cu ,,mdrelia de ginduri ;i sentimente" , despre care
Peisistratizi Si a doborit titania, luptind cu un nobil curai, ;i- a oorbeSte atit de des Plutarh. E.ste o contradiclie liteascd Ia mora'
stdtornicit tigi Si a pus tetnelia unei constituyii, foarte b,ine incbe'.
g"t"Aaatlzdiut,tsaip;lretciruaa-noacideauiz.ciaePaaiisyltaeojlreugldeoisriecnue:Sydiiitecihcdni dPSliuinctaoornhialirlaamfcdoesitntdycrleknnoialodrdo"a.etrSds-aaarcmheoas-ti listul Plutarh care, de nzulte ori, substitttie psihologicul economicu-

Iui si socialului. Realitatea este cd inaltele idei ale lui Pericles
a inleles itnperati'oele aconomice, sod'ale Si
adeoir esenpial pentlu ideile politice ale biogtat'ului. Mai intere' se datoreaTd laptutui cd
notmentultti istoric Si' a cdutat sd le ttaducd in oiatrd'
politice ale

santd este insd aclmirayia lui Plutarb pentru Cleistlcenes, care a Vorbincl apo; d.espfe libertatea acoldatd. cetdlenilor, Plutatb
adus' lini;te ;i tihnd in oiala cetdyenilor. Cleistbenes a citeazd. pe comici c(tle cotnparau poporul cu un cal ndrdoas, pe care
impus insd legi carc au dat lor:ituri puternice resturilor gentilice
contribuit la tieruoclatizarea putelii la Atena. Plutarb il laudd ,,Olymfiatzul" iI inztdyase ,,si mryte din Eubeea Si sd zburde prin
;'pireaau mult pe Cleittbenes, dacd linem seama de insule". Citatul este inserdt 2n text ldtd nici un lel de apreciere
adeodratele sale plo sau contla. Din context s-a/ putea ttage concluXia cd Plutarb
este de acord, cu comicii, Aceastd conclulie este conlirnatd de ca'
conzIJ;inngeprui.nEctstceruSciiaaliciininaccotnirsseitcattteeanldpoclliitnicpdaartealttbi ioPgerraicfulelusi. Si in pitotut IX. In acest capitol, dupd ce atatd ck, in conceplia lui Tbu'
cim.yaudrildyiein"s,,rceAnaurelimtasatoelcocatuesfocooscrtdb'aa,r,iepsloto[liPutiaecatiliccldleu,si]PPaleurdtiacurlsebspaoatpntoi'nortusetl;itdneemtcoloecl"ota,n,taiicildy;,ii,i
aprecierile biograt'utui asupra orrutlui de sttxt il constituie hotiritea
,,Ofumpianului" rJe a imbrd1isa cauza dernocrtliei ateniene. Dupd
ce aratd cd Pericles s-a botdrit sd inte in ztiaya politicd abia dupd' la spectacole ;i la inzpdryiri de simbtii, obi;nuindu-l rdu ;i' priy
moartea lui Aristides, cind Tbemistocles era exilat, iar Kint'on era
ntai rnult in at'ara Helladei, in expedilii militate, Plutarb spune cA mds)rile politice, fdciiau'-1 sd lie costisitor si tipsit de cuoiinyi"' ,
in loc sd t'ie cumpdtat Si simplu, ;t.i continui': ,,sd' cercetdm dupd
,,abia atunci Pericles s-a consacrat trebilor poporului ,ri, in loc popotului" pozi'
sd irnbrdsi;e7e cauz(t. celor bogali ;i pupini, a imbrdtrisat caula celor fapte cauga schimbd,rii Aceastd propoTilie cllatd

mulpi Si sdraci, impctrioa lirii sale, care era foarte pulin populatd' pia lui Plutarb.
Biografut nu tdgddttie,ste cd poporul a deoenit neuttsiincios Si
Dar, dupd cit se pare, tetnindu-se sd nu cadd cutnoa in bdnuial'ii; costisitor - apreciere ldcutd de biograful din Cheroneea de pe po'

cd orea sd introneTe tirania Si odTind cft Kimon este un aristoctat zitia aristocriliei c-aucTiecleauatdcensutetinsaci ltcimaublderlie?scPhiltuntbadr'brii.adDuacre, in de',
iubit ctt deosebire de oameni buni, a pornit sd facd din popor o t'initir:, ,orc irnt
par.tdqd in jurul sdu Si o forpd impotrirsa lui Kimon"t. Biografttl acelasi

I Pericles, cap. VIL L lbidetn, cap. IX.

30

iir 376 N. I. BARBU NOTITA ISTORICA _ PERICLES 877

liI motio de ordin personal : nez;oia lui Pericles de a lace din popor Biogralwl desuie in aceia;i termeni oeSnica p/ospelime a splendorii
i l-smui'innciirzrSaTdt;e)tr.rireerioolboou,rd1ie,.dn,eOedosrsluieyenbmlbfiraiiiuptni.nidiaaueinntsuecgcli1undinait"darb,e.riuoenargui?rA,ancuftiuefistant",eelandi,'tn'ieom;spieteanprtlreeeel"o{snrdatdddleuis2iatninPrctgedudrtisrciialndedtiesecoa(Sditr'eaierdcad'IeeidS.n.i'
I un scut in lupta impotrioa lui Kimon. Pri'n utzndre, biograt'ul nu-;i
I cc'ptdeaae,un,enr,y.r"Ttdeire"us;aiaitle',eddr'dfh.aui.ntteL!octmcriiteauti,s;nmtc.eP;hic.eirlhnirimiieucrltlitedtucs,ziiaairoaticibiruulaitulunitiitiiefPupshaett'ulatotstnapcortd\blnnpudeailtsea'idmaAedcnc,oaetmrlaadpsegsetneidnliaeudltailpesmsndladioesnrerddaiesilnlpap;puiednrleteldriapuezgsinrsdea-'
pune probletna dacd. impdrpirile de bani Si int'iinyarea de clerubii au
l
i lost dictate de necesitdpi economice si d,acd au adus ztretm folos cetd-

,l 1cuii,oicini,cicoeseaSci ec-ol sintitseirt'oersedaazdtoprietdP, luatdnrbpuestetedcsdppuonpeo, rcual pariacjuiilnosr ne-

lui

Pericles.

Politica hti Pericles latd de aliatrii din Liga de la Delos este
faoorabil judecatd de biograt'. Intr-adeod.r, el rsorbe;te despre ,du;-
manii lui Pericles" care-l lnainuiau pe ,,Olympian" cd, lnfrumuse1ind lui de inyelegere d cauzelor economice'
Atena" conlirnzd inoinuirile aduse de aliayit. Biograt'ul giisette In ge'neril, lumina in care este infdgi;atfr politica lwi Pericles
dreaptd justilicarea lui Pericles, care, |ntre altele, spunea ci o datd

banii pldtiyi, nu mai sint ai celui care-i dd, ci ai celui care-i depine mIdad,iI.t.peaireca-snasacrsce;creaibelerLiAnrrbnn;utideoelriorgnc,,rroiaaizu'fpbilunnaotcdioou.oneenllutrlas'eiptncrucpdtutodeleu,nnaoc*tairasr,luedtb]enafnaodalitactrtiitedtoecltdipoie,neonp"zlluzoi,dttTtiiiceKezdi,eii,smndi,eauaeonrrnttnpimi,aoutcliettareednarLotteeiPcrcideo;rcrrinnitocetuinrlsdeintbcrseta-ha,uidiiinciccpealtuaeotrenrcniduet/r'Te"iuon--

si care are dreptul sd-i cbeltuie cum ooie;te dup,i. ce Si-a indeplinit ,i.pe,rpnerroic,leasclcpiorspaorriui .lsuai ia' uPecodnetraibttuditplaartep,rods'apcedrittaibteeattd;piillea "satrcdo'lwrdca.irteea"
obligapiile asumate prin tratat2. Plutarb nu discutd nici necesitatea,

nici trdinicia Ligii, nici consecinlele comportdrii lui Pericles fa!'i

de Ligd,. In fond, foloasele trase de cetdtrenii atenieni erau posibile
nutnai ln condipiile exploatdrii sclarsilor ;i propriilor aliapi ai Atenei.

Cu toate reticenlele ;i; adesea, lipsa de inyelegere pentru unele

mobile ale politicii democratice a lui Pericles, admirayia lui Plutarb

pefttru ope/(l. ,, Olympianului" este rdspicat ;i t'drd echhtoc rostiti Atenei, popirit nu nai era un cal ndrdttas "clre nutfcA d'i1t Eubeea
insule".
in capitolul XV al biografiei, wnde biograt'ul dd glas sentimentelor PPttarh,

sale fayd de politica lui pPreitrnicalest'.raP$u.tealeacaSpi istotrldulluuciiriena Atenei sint 'S'i "T1bnutgdrarlProriln, absotbit d'e preTentarea chipului lui Pericles'
admirabil infd;i;ate in care citim:
nu se rid.icd la contemplarea politicii ,,Olympianului" in luntina
,,Dupd ce deci a fost inldturatd cu totul deTbinarea, iar cetatea a sa-il Aea sianta cd succesu1 potiticii lui Pericles
deoenit parcrt cw totul unitd ;i una singurd, Pericles a luat sub ocir- istoriei. El nu poate cd el a inleles incotro mergea istoria Si a sus-
muirea sa Atena fi tolzte afacerile atenienilor, oenituri ;i armate Si t'aptutui
s-a d.atorat
l'inuCt p; dtotuartieleapietosgiretispisstueria, lPelwdtearrnbo,swtlalutioraitt&enigarni'iii sale de inlorntare
trireme Si insule ;i rnarca piltere cale, de o parte, se intindea asupra
elenilor, de altd parte, (tsuptw neel,enilor. Dupd ce a pus mina pe con'
;'samii,murLilpntaetattietzliuoiasctp-eroeubnirP,titeucardriilcteadloet'gudi,rariaPi tdeclu.uetdatnecrAsohpurenraeuteil,xap,OprleeutycnmuaeppefAiaaletpne;"ttene.'eteinC,sicbiczilibaauzursntaedgfdatisectatdems' ndpudesepacuoaanedrdae-
ducere, intdriti prizt mwlte nearnuri supuse, prin pribtenii cu regi

si prin alianye cu dinastii, nu mai era acela;i Pericles ;i rut mai era macieriIlye'nii"a",sLpi "rtorstarcureiantpierigmnaeumfrtieetoadarerettafealprietteeat,laiZdrdder,si ccariliteeitrobi rdSuribliadetseutiel,uipinduc,reetapsittnapdt eactde'trnipipaoinlre,-
supus poporului ;i gata sd.-i ced,ele ;i sd se dea dupd clorinyele tretut iizic at lui pe,ictes, coithtuind cu cercetay'ea celor mai zsariate

mulpimii, ca dupd ni,ete sufli.ri ale ointului...". Biogralul continttd

sd. expund., in aceia;i termeni, de o abia stdpinitd incintare, ltolitica
fermd, de ,,rege" A lui Pericles. Prin wrmare, Plutarb admird parci'
mai mult t'ermitatea politicd a lui Pericles decit demo*atismul sdu.

I A se vedea qi cap. XI. I lbidem, cap. XXXI.

2 Pericles, cap. XII. 30*

378 N. I. BARBIT I Caesar t, v.hzlnd o dati ni.gte strdini bogaqi la Roma, 'purtind

mobile psibologice ;i cu expunerea celor mai dioerse fapte, trecind, in braEe c51ei qi pui de maimuE6 9i mingiindu.i, i-a intrebat, dupi
apoi, la de.;crierea tnd.reyelor monLtmente ;i ternin'ind ut melanco' cum se pare, dach fe'mcile lor nu f,ac copii, dojenind ,in acest fel,
I.icele rellecyii asupra sfir;ittltti acestui bdrbat de stat atenian.

Fiird nici ltn lel cle potloabe retor;ce;i de cdtttdri literare, ba,
ditnpotriod, uneori oprindtt-se Ia unele consideralii de ordin t'ilo-
Tofic ;i ;tiin1it'ic, care, incordind ra1iunea, incre{esc fruntea, ex'
punerea bi Plutarh emolioneazd cititorul de la prinzele rinduri pind
la ultiruril cuaint al Yietii lui Pericles.

N,I.B.

ca run comandant de ,o$ti, pe aceia care-gi cheltuie pe animale dra-
gostea datoratd oamenilo,r, siditi in noi din fire' Prin urmare' daci
sufletul ,nostru dirn fire ate ,siditi in el ,dragostea de invdiituri qi
idnr6al1g6otiosrtaerel,,aaareudvigr€ii'u?nqriopsrtivseilidgotije3ncimarepen'cuemi c'aerreitifonlioc-i
de priveligti

,"r. n"""rit
o atenfie, dar nu bagi-n seame lucrurile frumoase qi folositoare ?
de lucruriLe p€ care
Intr-adevdr, 'pentru vdz, cate este impresionat ceea €e
le intilnim intimplitor, €ste poat€ trebuincio,s sd, vadi tot
ee in,ti,mpl5, fie ci oste folo,sitor, fie ci nu, dar tot de la naturd
fiecare are puterea, daci vrea si se fol'oseasci de ratiu'ne, si se qi
intoarci gi ,si se gi dea repede d,:pi ceea ce este bine, astfel cb fie'
care treibui,e si ur,meze ceea c'e este bine, pentru ca n'u numai si pri-

veascS, ci ,si se qi hrinearsci privind'

Cici, dupi cum pentru ochi este potrivitl culoarea, a cbrei
prospefime ;i dulceal; aprind gi hrinesc simgul v,ederii, tot aqa tre'
buie si ne ducem gindirea Ia priveli;ti inilgitoar'e care, producin-

du-i plicere, o cheami spre binele €u car'e este din fire inruditi'
Aceste priveliqti se gi,s,esc in faptele virtuoase, care dau intimpli-

rilor istorisite un zel qi o dorinEd d'e ,a le imita. In alte fapte, dorinEa

de a face un lucru nu urmeazi imediat admiraliei ,pentru ,sivirgirea

acelui lucru. Dimpotrivd, de ,mrulte ori ,sim im plicere vizind un

luctu, dar privim cu dispreq pe rmegterul care l-a fdcut, aga cum rs€
intimpli cu parfumurile gi cu vegmintele 'de 'purpur5, aate ne lac

pl5cer,e, dLar pe megterii vopsitori qi pe cei care fac parfumurile ii

socotim oameni bbdirinoqi qi de jos. De a'ceea, bine a spus Antisthe-

Funeinlsi,poa mc7i,nvdrhhzaui6n.ad, ucezhiutcmicai flIits'ufmel elsniniua-salor5vepesugtteteeuacnuf'ismirugunultidnflcaciuoustiv,sifiltnagu'sitiirs9gtiuii:nn,dc,Dieomas"ri.neaIsartect'

380 PLUTARH PERICLES 381

coardele unei lir'e, i-a zis : ,,Nu fi-e ru$ine se cingi din Iitd atit de la Mycale re pecomandanlii regeiui 20, aluatin chsitorie p'e Agariste2r,
frumos ?". Intr-ad,evdr, d'acd un rege are timp si as'culte pe cei care
ce face el, i'ar muzelor le aco'r'di nepoata lui ,Cl,eisthenes 22, cel care 'a :.ugonit rpe Peisistratizi 9i a
cinti clin lira, este lndeaiuns coera al1ii ,se iau 1a astfel doborit tirania, luptilnd cu ,un nobil curai, qi a statornicit legi qi a
o firare atein{ie daci priveqte intr'ecere i' pus temeliile unei constitutii, fioafte bine inchegatS, spte a aduce
cum in elegere gi tihni in via(a oetSlenilor 23. Agariste e visat ci dlduse

de lucruri. nagtere u,nui leu, qi dupb clitev,a zIIe ,a na,scut ,pe Perictres, cate avea
o inf 61igar,e f ira cusu.r, numai capul ii era cam pre^ ff7ate 9i nesimetric.
II Iar indeletnici,rea personala cu lucruri umile aduce, i,l1lpo-
triva ei insaqi, ca maftof al n,epdsirii falb 'de lucrurile ftumoas'e, D,e aceea, aptoape toate $tatuile iI infdli;eazh c'u o casci pe cap,
muvndcz,ainddeppu"sZi ecuusludcirnurPilie'san8e,fonl-oasitdo'aorreit. Nici un tinar de vigS d,eoarece me;terii nu voiau s5-1 uri;'easci. Poegii iattici2a il numeau
iL chiar insi shynoc,ef al2s, chct ei dau uneori cepei de n.rare numel'e de 'shy-
si aiungi Fi'dias.e' qi nos. Poe,tu,l cotnic Cra inos 26 zice in Cheironii2T :
,"i
"n"i,Uci;fdau,,pb uidrut pe Hera din Argos n-a dorit s-aiungd f9tt5],ei- Riscoala gi bdtrinul Cronos 28, impreunindu-se,
Anacreo,n 11 sau Philetas 12 sau Arhilo-
los to, gi nici n-a dorit sd devinb Au dat nagtere celui mai mate than,
chos tt, 'dupi ce s-a des'fitat cu versuril'e 1or. Cdci nu este 'n'ocesar
ca, da.ch un lu"ru ,or'oduce o inc'intare, cel care l-a fhcut 'si merite Pe care zeii il numesc ,,adunitor de capete"'
sd'fie imitat. D,e altfel, ni'ci nu sint 'foio'sitoar'e, celor care le pri-
vesc, lu,crurile care nu ttezesc d,oringa gi ,pornirea nival,nica ce pun'e
in miqcare avintul qi i,mboldul catre imitarea 1or. Virtutea insi, in $i iarigi in com'edia Nemesis zice t
,q" t'.j rne disp,u'ne prin faptele sale, ,incit ne minunim d'e faptele ei
Vino, o, tu Zeus, ospitalierule s,i c5posule 29.

qi dori- si imitim-'pe oei care le-au sivirqitra' Ne plac-e rsi gusti'm
gi ua nu bucurim de bu,nurile pe car'e ni le di noroculr5, dar iubi'm Telecleid,es 3o spune ci Pcricles, fiind virit in unel'e incurcituri,
iupt.l,B virtuoLase qi dorim ca 'bunurile noro'cului si ne fie d'ate prin
mi;lo"ir"t aLtora, insi faptele virtuoase voim si le facem noi pentru cind se ageza n'emigcat, in oraq, cru ,capul s6'u grenr, cind da din capul
cturaelriztaeic.$tteCerauinrlidcbaeinltuieiilnecarsrneeoiipl'uupnnreiivm,edi,bqeoteldl,aclaisipnfueanp, tiinen,du''fpo-riramlcatinic,di6n,',d'ingnummpinrilqinclsatim'roeriitsa9igrieies,ae'
unui luctu, il pun,e in miq'ca,re pricina acfiunii' Am socotit deci 9i eu iui lung, de ,putea cuprind'e unspreze'ce paturi, ti atunci ,s'e por'nea
ci este bine s5-mi petr'ec timpul viegii, 9i am compus aceaste carte' un huruit prelung. Eupolis 31, in comedla Dezneles2, interesindu-se

de fiecare dintre d'emagogii 33 care se urcau din Hades 3a p'e pimint,

cind a auzit ch cel din urmi este nrumit Pericles, zlce: ,,Ai adus

capul celor din H.ade,s",

a zece,atu, care cuprin'de viaga lui Pericles qi a lui Fabi'us Maxi'mus 17' IV Cei ,rnai rmulli autori spun ci, 'da,sc5lul sdu 'de muzici a fost
Fmaacu,ebllit,uao,srcvaMirractux^i{mi, updsuairtaumut arfioizasiblteobsbipribrmia'n,gpibo'l6tirn1i2vd1aesgsleu:ai9uiHdaarn'esnepimtbaaitnelra89t'iinPp'reipnrircilvaecin'esle'aqai Da'mon 35, al cirui nume, zic ei, trebui'e ro,stit €u prim,a ,silabi
scurti 36. Ari'stoteles rspune insi cd Pericles a invilgat muzica 7a
sofi'st 38,
ci au p,utut il rabde lipsa de recunoqtin4b a poporuh'ri ti a tovare- Pythocleides u7. Se pare ci Damon, fiin'd 'un straqnic 's-a

qilor dL dregitori,e, deqi au adus cele mai mari fol,oase patriei. Daci as'cuns in fata m,ullimii, sub numele rnuzicit, rpentru a nu-gi 'da p'e
phrerca ac,easta €ste oea dreapth, se va Lputea iud'eca din cele ce falb mare,a lui putete, dar ch, in realitate, stdt'ea in iurul lui Pericl'es

scriu. ca in jurul unui atlet, virindu-i in minte 9i invSgindu-l megtegugul

ilI Pericles fdcea parte diri tribul Acamantides, din demul politicii, ca un maestru ;i dasc61. T'otuqi Damon n-a izbutit ,sd tteach
dintr-un neam de neobservat ce se serv€qte de liri numai ca de un parava,n, ci a fost
Hduoplaatg"teast,A9gi ,iserlutrpigfema adminet't-\ontfra'-amdielievb9t,i viii qi ostracLzat ca unul care pune la cale lucruri mari gi-i iubito,r de tira'
Xantippos, 'c'are a
invins

pERTCLES S83

382 f'LU1ARH

nie, dind astfel srubie,cte de ris comicilor. Comicrrl Plato 3e, de'ci, poetul laudi modestia gi rnlidi,ogia gi delicateEea lui Kimcn in
pune pe cineva, in comedie, s6-1 intrebe astfel rpe Damon :
legSturile lui cu oamenii.
Mai intii, spune-mi te (og' tu, Cheiron 40,
Cdci se spune ci tu l-ai cr'escut pe Pericles' Dar si lds5,m pe Ion care socotefte ci virtutea, intocmai ca o

Pericl,es acua€s€curclteattiri9,idelespcrieiilenaltuvria,ZecnaoPnara,mr deniinde,Esle4'3a, 4t' care se inviEituri tragicd, are pi o parte satirici. Iar cit rpriveqte pe cei care
Xndeletnicea qi practica
au numit mindria lui Fericles fdlhtie ,gi infumurarc, Zenon ii

intde,mna sd se ,fdgireasci ,qi ei in acerst ,fel, gindind cb ins5gi imita-

rea faptelor frumoase aduce, pe nesimgite, o in,suflejire gi o obignu-
intri de 6 pnctic,a virtutea.

.icn'"reetrolracdfd.u';.vtded;o;rosvupaerrizinliiinlmocrutincrvico,iunncrtavcerielenet-gu:i ;i,.te,io$i'taiai.rmgueaaqrpiecca"uamtproeug,tapie"r.rseiDnpducaseornuncnteefdailnedcvfairac'riean9iaiia,iTlspluitmuai tnZoJeeloanadoritnne' VI Dar Pericles n-a cunoscut numai ac,este binefaceri de pe
urma prieteniei cu Anaxagorias, ci se par€ ci a fost mai presus d,e
pitii;".;*p;.f;i";trit*r;tfir*liJiltj"itfdiil-dnut'iec,Plialgedzriinoi"crdulneiterseqn9aimiiiucna'',anirle,pip,areertmcsdauare'iseamldoeneasi,mtaca€toennpaiiduuscdac'ei'ern'arpeeceatlevororu-ebmlmuihgi'e'nraainusiimftaoi iseialt
c;i;toi;;"irrai-;eteisnltuecoet,"elm,te,imtmlauaettileentleiaatqe,li"ou,,fsrcliefirineneu'udrmci,umiihniriasttieiieoiut,nmicncuiivngareaut,imritnniseau,'s9ualtiTendrcnieeaaadtetimrunertieenpiisl,ttitfge'ecfeciaenaeugtlczieaeci,ulnuaeniilcisc'cimeae,iirpnlceat'tidrmscaeiatpnrl9vteai'eii'rdedpn'aou-inaas' orice superstiqie, car.e produce o teamd in sufletele celora care, con-

templind agtrii, nu le cunosc cauzel.e existen{ei qi migcirii lor gi sint

cuptingi de nelinigte, atri,buindu-rl,e divinitiEii, dar ei se tu,lburd dio

n€cunoafterea lor. Explica,lia fitzich inliturind aceaste negtiinfd, in

locul superstigi,ei care inspiri teami gi neliniqte, stirne.gte s,entimentul
lipsit de teamd al evlaviei, ,in,so it de , une speranfe. Se zice cd" odatd.

i 6-a adus lui Pericles de la gar6, un berbec care a.v,ea un singur corn
in frunte. Ptezichtorul Irampon 48, cind a v\zut cornul tare qi bine

infipt in osul frungii ber ecului, a spus ci cel,e doud puteri care erau

-atunci 'in cetate ,una a lui Peri,cles qi alta ,a lui Thucydid€s -ae vor
trece rin mina unuia s,ingur, gi anume in mina aceluia pentru care s-a
laolalti lucrurile de aceea;i natur6. ficut rsemnul. Anaxagoras, pun,ind si rs,e tai,e in doui capul berbecu-

idgueindgaViglruaem-zDreisseleearairovcgaoetsisriabnt'gfioiri,imaiopmavoqo,inptrruubinlliaorinrere'd,'i9unic:saaiel't9leuipcfegarsiultanereilfiaoiirmreeecrsPeatreeencr'gieacttipleeaos6rc,n9utiaitv6fuslme.a'pcpenli'rinuer'midasull,-aa'siia'e99ri lui, le-a aritat cu,m creierul rnu umpluse tot golul craniului, ci intoc-

rnai ca un ou, s,e rstrins€se gi rse inchircise, 'din tot spaliul siu, in locul

mer.",,rl lini;tit 9i chiiui ,si'm,plu i'n care 'se irnbrdca nu-i era tuliburat d,e unde pornea rd'dicina cornului. Atunci mult ,s-au minunat cei de

taj6, 'de in,,telepcriunea lui Anaxagoras, dar pugin mai ,in urmd s.au

d,e nici un rpatos in vorbire, iar mlidierea vocii nu era zgomotoasi' rnin,unat ,gi d,e Lampo,n, atunci cin'd Thucydides a fo,st dobor,it 9i cind
,gi avea u'mpleau pe tofi de'uimire'
toaie cite ii O dati, fiind o zi o,cirmuirea tutur,or trebilor poporului a tr€cut in mina lui Pericle,s.
Eu socotesc ci nimic flu ,s-4 ,impotrivit ca gi oercetdtorul naturii gi
intreagh batiocorit gi auzindu'qi vorbe urite din p'artea.unui. neru-
in tdcere in agota, ,punin'd la €ale cite prezicitorul si aibi dreptate, de vreme ce ,unul ,a ,arbtat, a$a cum 6e
gi,nat li ,r"rtepinit, ra rdmas
sufereau ami1'are, iar seara a por'nit cuvenea, cauza, iar celil.alt scopul faptului rpetrecut, cdci unul a
ieva di,n treburile care nu
cuviincios s,pre cas6, in tim'p ce ac€l om rlrl€r8€o i'n urma lui qi-l bat- putut si:gi dea seam,a din ce pricini qi in ce fel s-a prordus .faptul,
Iar aind era gaba si intre in cas5, fiintdci se
iocorea in iot felnrl. a dat poruncb unui s€lLav se iar celilalt,si spunS pentru c€,se fdcuse,qi ce inLsemna. Iar cei care
iotunu.tr", ia o lampi si-l spun ci dezvbluirea sauzei unui lucru i,nseamnd ,inlSturarea ,s.ennu-
Pericl,es
ducd pe anela pinh acasS' Ptetul IonnT s'pune cb felul de a vor'bi al
mluai rpeeliincflue,smeurracreindgtidzunn4'mqai rrenin'ddisru'p,rqeii in fdloqiile lui rse amesteca o lui nu-gi dgai ule'gseeaamasecmd,noelodraint.ls6cgui, ]prevestirile zeiegti, ei calcd in
de discurio
fa;i 'de ceilalii, in schi'mb picioare :pr,ocurm zdngdnit

384 PLUTARH PERlCLES 385

lumini de ruguri, ,umbriri de gnomonuri 50' Fieoar'c dintte aoeste rema Salaminia 5t - cu'm zice Critoiaos -, marilor treburi, iar pe
cveolteblaitloteri.leUnduucl edainltarebaucnegstfiirpgriitetternimi isl'iendzioiencaiduanaforest'pErpi'ehti'eanlties9,i
;;;. s-t p."iur'dintr-o carrze rlatetiald spre a fi se'mnul a ceYa'

ar;io^.1rr,Viri*1niaIajInirIln,it;tDli-nipuar-uir.iftgn"ipi-"otiinouia"t,rbe"*imttcrdifun[otJea,atqrcstteeiee.astanbtmeiioonallreu,leac"9rreiaupruoreiinppu1oelird'ng'legiPdiigeneldt_aicactsloeulatnslsivpeopdmlibriscbricneui'ruaait,1ricea'ie6aal'' r*tPlru9belidar"irPtcnrTleienlrls?ii{'i- acela carc ,a zdrcbit puberea sfatului din areopag 56, virsind ca din-
Pl,ato 57, ,rnul 5 si nestdivili,tl fibertate ce-
tiranui. Fiind tare bogat qi trd;gintdu'se din*-un neam etr6- tr-o cupd de vin, cnumziczi'cced poporul, into'cmai ca ttn cal, devenind
tdgenilor, Comicii
"I;;J"ri;ui".r;drr;upt;lt";";ourq, ;ile*u*.x"-lpiririolaicod.mrdigbeeipaixalerpr,is,e.dmitd".inroiglriuiuitilaerpfruieee",rtcnsomeeisliiuttararaorri5scae'eittzeaialAtuarivn9iisneituebidd;ia\reeiucb.saeacpaqteei 'cefruunaKmsaipe'isrsoenmecloir'taeanicdrxeeidi.lategtrtpeli.ca9ifuerilt:rbTee*iht'doelner-
nirdvaq din pricina aceste,i libertS;i, ou s€ fllrai ple'oa la )ascultar'e'
Hellada cea mai mafe pafte din tim,p, atria atunci Pericles 6-a con'
u*rnt t uiUifo, po,porul.ri gi, ,in loc silimibragi;eze carza celor bogagi ci mugca din Eubeea gi zburda prin insull 5e.

t, iudvbiuudu-tznpsi,ieunu"dt,'iu,snc.iaiu,inp*'ueKoriclarm*nandfiotorbnasrtdncelueqs,mfutapevtcuauitcindnainitnatpzbroapidspontcuopeulcoTiaarorralbraot.,'mcDipuuha1abv9vrihi,rtczqrchadiuu'issnP'6d[ir'ieai'cnuocitrstir,uoeslibn'ermiesrezpbpueador9eeuui.ri'vooataanemfmlaoEei2rnn$ft-1iiii VIII Dar Periales, potrivindu-qi cuvintul ca pe o lirb cu felul
sbu de viaji qi cu miregia gindirii, a intins ,ofoacruteloamreulitn'srtreutnoerileciolul'i
I tmp,otriva lui Ki'mon. iurnind qtiinfa n'aturii c,a pe
Ana*agornr, 60
i ;dp^iia.,ir-e.;iJ;J-ir"l;.filorii;#r.i.iidloIeiiien,ta*ot"n^i;d'trrUt,;dfrap"i""oi;".ifii"tiin"r.hu,lbr.,auvu"s,f;fi.a,rrotierrliiulr"s"ruittumcaae,fncnb;adl,oe""cigroc.cgsat;u,;,*rupis''isenrqultiotanea.oluiicvftbtfrEtebfauaasioa9iniuo-llnpli,reagdriv"tiiyotdh,ai".bdipn'r^aaruzttaaaepodo,,ftlsfetle"rlnarte'onilavtinirmramheipe'i"icou,mctoeoc'eiraigisois,cierntr'tso,eoglinii''dtlrdn'ieiiieanl'al'epu'valodutts9aiiqrii'rrracmviiaiteddibllhutBiarenpezpuiegccc.b,ualnaimr'i'aailriti'i''dv7uigvstacnLnuiiiitisipeinituntlreiieqctmpaaaeliivarpuraisirie'ircescpnoailiattueeitvledlroeeatlinrsree.nr'epscizriinaandi-eu[aeiruealgeintn'cciqv'tutaaidauttciCprieort.raleeriuesaldiird'cetticcrdae'estiyef1I!eaontet'f'amzorpnta?pebriirvtj'aim-ei'qe!'ecdnaiiraitln?lneddiede-,e-
{ CiJi Pericles, dobindind din qtiinga naturii ace'asti in5l9ime de
A.1srir,.ndip"oauot.p"lsrLoerrruuipnlrlti"o,q'edtidtede'eneati.iusmPnitaepurr,iaicnnrl'eeeeslaucciindnlesdesbi',eac,uflevclriniiinn'scdtuuo'unql-sisl]'a,eacnfEruiieni cdsd'auee-rasepepr'lreuoiancp.trdiouaecamd9seiaanree-lc".iddane9fftc"tril7i-t' sentilment€ care duce cu totrul la 'de.sivirqir€' aqa cum zic'e divinul
Ptdruoelacortilsoai,e.l6abl2ne,6taqrsr-itcaaaidd'mceiuuvuvgilrtiin,ndtduee-nroicilioeIrsialoanclfu1oirmite.eaDascielucceaii'ei,cPbaiueo,rngeiaci l,e,qsses,ipuap,1a'od'retufroccivsinietdaip,'o'dsar-ieanactgjrluiattinisn,s,gOqasilyipnmoase-:'
pianul" datoritil lucririlor cu car'e a irnpodobit cetatea, iar algii
uoaotut'. ci por'ecl'a i-a venit i'n urma p'uferiri pe oare 'ca[anvuicti-ouni'na

trebile militare. $i nu-i de loc nepotrivit cu ad'evdrul
din m,ultele insugiri ale lui rra fost str6ini ide faima lui. Dar co-
mediile rpoegilor comioi de atunci, dind dirumul cu avint multor
vor;be d,e ris la adresa !ui, atdtau ci porecla i-a venit 'm,ai ales rle
la ,felul ouvintului siu, de vreme ce ei ziceau c[ Pericles tu,na gi
fulgera cind vorbea ,9i ci purta un infricogStor trisnet p'e 1imb5. Se
s"*iains,tucgutuprgivi iorevolarib,sitr'dsqpnuicsii,ainlugiluPmerriicdleeis.TThuhcuycdyi'ddiedse,sfieural lui M'eles-
unul din-

tre oam,Jnii buni qi, foarte .multe vrerm'e' a fost ,potrivnicul lui Pe-
ricles in viaga politic5. Vorba spune ci Arhidamo's, r€gele spartan,
intrebindu-l cine se bate rmai ,bine, el sau Pericles, Thucydides a
ri.spuns : ,,Cind eu il culc la pS,mint ,in lu,ptd, el spun'e ch n-a chzut
gi invinge, izbutind si convingi pe cei care vdd c6-i aqa cum zice

e1". $i, totu;i, Pericl€s .av€,a teami d'e cuvint, rastfel ci ori 'de cite
o,ri se iurca p'e tribuni,
se ruga zeilor si ,nu-i ,scap'e nici un cuvint
ffuh voia sa, nepotrivit cu trebuinla de fatit. Scris n-a lisat nimic
in af.arh d,e Decrete 63. Vorbe de duh de ale lui Pericles se aminlesc

foarte pufine, cum a fost cind a sp'us ci Egina ua tr'ebuie indepir-
tatd ca o urdo,are a Pireului 9i cind a ,spus cb veda rizboiul rosto-

3g6 IJERICLES 387

PLUTARH

golindu.se din,spre Pelopones-. $i o dat6, cintd So'focl'es 65, care plutea lor qi umplus,e cetatea de mulji rbani gi prhzi, ,a;,a cum s-a scris ,in
Iu el in aalitate de strateg 66, a liudat frrumusetea un'ui b6iat, Pe- Viala ll:i.. Atit de rnare eta p,uterea lui Pericles asupra poporului.
ricles i-a spus : ,,IJn ,strateg se cad'e, Sofocles, si ai'bi nu numai
"luaiuttruib, ucni iqpi eocohsitia".fiiSct'ae"sreimcbhrzo:tuosset6d8lubipst5'in6d1il.a";SamPoe'sric6l7e,'sa, X Ostracizarea prevedea, prin lege, pentru oei alungagi din
patrie tn acedt fel, un exil de zece ani. in acest timp in,si lacede-
nriinile ranuonpieonrniiitauinndaivtiiliitLrcnupootriv,ma aI'roer.'aKrmim,a,tdoni,ninTaapnoaingdrauT-s6.,e
liudind i,ar atenienii
spus cX sint nemuritori, intocmai c'a zei. ,,Pe zei nu-i vede'm, a zis
i, tdoatuuq, i,pinrtinirimcinc'srteirdiliengd,aecciarseinat tn'peamrtueri9toi r'pi.riAnc'iobsutne'ucr'iilnesptieri care din exil, a
;i sint o\rganizat impreuni cu oamenii din tribul siu ,ostagii in lohos 77,
ni dorind si dovedeascb prin fapte cd nu este vn \par.tizan al sparta-
le
aduse deci qi celor care av murit p'entru patrie".
ni1or78, gi si-gi puni viaga in prim'ejdi,e alSturi de concetigenii sii,
dar pr'ietenii l'ui Pericles, irnpotrivindu-se, l-au izgonit sub motiv
IX Dar, deo,arece Thucydides s'crie in Istoria6B sa c[ cond'uce-
rea p,olitici a lui Pericle,s a fost aristo'cratici, cu vorba fiintd nu- ci este exilat 7s. De ace,ea ,se par,e ci Pericl'es a luptat cu c'ea mai
rnare vitejie in acea lupti gi 6-a v;zut ,ci el, cel rnai mult dintre
drneitd6€daemmtobcdtartbicaitl,ddinarc, edteatefa,piat, t,faiinlgdii 'ocirmuitea de cdtre cel mai tofi, gi-a rpus viaga ,in primejdie. Au cizut in acea lupti togi pri,e-
ch dus po-
mulli sp'un el a tenii lui Kimon, ipe car'e Perricles ii invinu,ia de laoonism, gi o du-

poru,l in cleruhii 6e 9,i I'a 61pecta,co,1e 9i la im,pirfiri de simbrii obi;- reroasi ciingd 9i dor d'e Kimon i-a cuprins p,e at€nie,ni, fiind in,fringi
fip'eolcituicme pfddctiant'diu-sl im's,ipfluie, co,stisitor 9i
nuindu-l rau gi ,prin misurile la hotarele Atticii 9i agteptindu-se ,la un greu rdzboi in timp de
lipsit de si cercetim un an. Peri,cles, dindu-qi seama, n-a mai govdit si faci rpe placul
cuviinld, in loc si
dupd fapte cauza schirnbdrii 'puttilrti po,porului 70. Ei bine, l'a in-
cei,ut, dupi c,u,m s.a spus, Pericle,s, situindu.se pe o ,pozijie potriv- poporului, ci a ,scris el insugi hotirirea pr.in carc rechema pe Ki,mon
niifniui'ifair..ianbftrra^adi.moei e"-KipimKl,eui'omi,bnKodncihmuridonainidju,ieloaainruilininltucbefroiraigcc,ia.aggtraieesriidz-9quiiirmbilaeeatsnreIaiilvo7gerri,z,sipcliooruatp,ccoi'iiarploureerln, idtgrduiinaacrtAar'iftgieio'nenr'adai-
cine sd poati ,sd sernLfrupt'e din ele - Pericles, voind 'si gi-i attagd, din exil, iar Kimon, intorcindu"se, a ficut pace i,ntre cele idoud

cel6,ti 80 de ','reme ce sparbanii atit erau de ap'ropiafi d.e K,imon, pe

cit erau d'e vrijmagi lui Pericles gi celorlalrti conducdtori ai po-
porului. Unii spun in,si ci Peri,cles n-a hotdrit into,aroerea din exil
a rlui Kimo,n nai inainte de a incheia prin mij,locirea Elpini,cei,
sora lui Kimon, o in;'elegere s€creti cu el, in urma cireia Kimo.n
recurg€ ldainimOpieragi7r'es,advue,p'nl,itcuurilmor publice, fiind sfituit 'de Da'mo- a venit c,u doud sute d,e corhbii gi a luat conducerea gi a c.elor
nides 72 dina,farisrgi a pri'dat qara regelui pergilor, iar Per'icles a avut in
spune Aristotel'es' Pericle's 'ins6,
lsa.a iufidoelocshEit i,de9ieplriinn mind ocirmuirea tt'ebilor din cetate. Se pare ci qi ,mai ,in.ainte El-
impirgincl bani pentru spectacole 9i asistenld pinice il fdcuse mai blind ,pe Pericles faqd de Kimon, cind l-a sc6-
alie pl6gi qi choregii 71-7s, a corupt pop'orul 9i
lupta- im,potrriva sfatului din ateopag, din care el nu fdce'a parte,
pporilnem:lajarghe. rAecelast'e's'o'drgrie,gnbictoi raiirhsoenttreig, enaicui pat de p'edeap'sa cu ,m,oartea. Pericles era unul din acuzatori, ales
d" ,rt.m. ce nu fusese ales
de popor, iar Elpinrice is-a dus la el gi l-a rugat,si fie,mai,blind, iar
thesmothet, n,ici basileu, nici Pericles, fizind, i-a zis : ,,Elpinice, etti prea betrini ca si faci ast-
la sorEi din vechime, gi cei care €rau socotigi buni in aceste dre- fel de lucruri". Totugi o singuri dati s-a ridicat la cuvint ca gi
'rumr{a,ai umianreari,nefolupaegn.fiDainsuapcraeapsotiipporruicluini, i,aPpeorircnleits,odolubpintd-
g1ttorii se cum ar fi ,susfinut acuzarea, ;i ,supS,rind cel mai pugin dintr.e togi
aclzatodi rpe Kimon, s-a r€iras. ,Cum s-ar ,putea dec,i da crezare
dind o gi
i,mpotriva sfatului, incit, cu afutorul lui Ephialtes, i-au f'ost luate lui ld,om,eneus 82 care-l invinuiegte p,e Pericle,s c5, mi,nat de am-
cmaafiii'nmdultpeatit'mizapful taerlnsicpiarirtia'un'dil,oerci't9oiredqutqi,miaanr pe Kim'on bilie 9i pizmi, ar fi atras pe demagogul 83 Ephialtes, care-i fu,sese
acestuia cele al poporu- prieten gi ficuse ace'ea$i poiitici ? Nu qtiu .de unde a strins aceste
l-a astracizat
lui. Kimon nu era 'mai ,pre,io,s de nimeni in privinga 'bogigiei 9i a
neanului $i dobindise aeeste ,strilucite victorii impotriva duqmani- vorbe ,gi le-a aruncat, ca o fiere ,impotriva lui Pericles, care, firegte,

388 PLUTARH PERICLES 369

ou efa intr,u totul firi cusur, dar care av,ea insl senti,mente inalte mca tri,ndavi gi gata dc ris,coali qi 'lnliturind strimtorar€a poporu-
gi un suflet plin d,e ambilie, ,insuqiri in c,are nu poate s6 lastSreasci lui gi virind in aliagi teama $i paza, $tpte a nu se rdzvthit
o Lpatime atit de cru'di gi ,silbatici. Intr-adevir, pe Ephialtes, care
nlr:nses. spaima oligarhiior 9i care era de nein'dupleoat cind cer'ea
c.ei ca,re ficu'seri rbu popotului, l.ul-ai uArriisptuos- XIIDartaptacreaac]usceamaima::eplilcetegistri'lu'cire
stcotealS qi urmir'ea p'e cursi duqm'anii sdi cu aiutorul scientgiguiriaAmteanrtaurqisieagt'emiHqcealtlafdoe,airtceipnuutergni-iac pe ceilalqi oam'eni 9i c'a're
in as'cuns, intinzindu-i o tradat fai,moasa ei p,utere

dico,s din Tatagta. Aristoteles, Ki,mon a murit in Cipru, pe cind oqpppbieooginlreituttecirclquhtdeieesaaaatei-sleldturil,neieiluvnzPciionlioenrur,roeiicar',adluet€esi9islnatoi-e9eDcipcoaeiczf'llluo':mesdssteuriu-a8iac8.vguoqEiaricibire-esnaltorrminaegudlaaeumui,'s'emcilnnuatumeglAltoutcr'edr.ainuAa;amc',meaialaaursneratidictpsrf[bi.ciaaipipnnotqiabi'i
Dupi cum slpune

efa stfateg.

cel xI Aristocragii, vhzind chiar de m.ai inainte ,ci Perioles aj'unsese cea mai cuviincioasi pe care o ,afate po,porului, p,e care-l lnvinuiesc,
de seam6 ceta,tean
mai ;i dorind siL fie totuqi cineva in cetate

care sb i se impotriveasci m;ion'5a5t'-hi ,qatiruberaidsicciadtindrpeuptter'peo, tpreivnntriuc ,ca aEci oalnouqmiei cum ci d'e teama de ldugmani a luat banii ob;teqti de

s5. n.ajungi un acl'evirat lui phzeqte 1a loc sigur, a nimicit-o Pericles insuqi, iar H'el-

P"rlol"u p! Thucydides sa din Alo,pex, un om ingelept 9i ginere al lada pare ci este rsupu,s' unei nemaipomenite silnicii qi este tira-
lui Kimon. Thucydide,s, mai rpulin inzestrat cu insugiri militare decit
Ki,mon, dar era,mai 'dibaci ln agora qi mai inc'ercat in tre'bile po' nizati i,n faga t,unotui r,oimr,b,vrdiczdi'mndinc,uamurcuce'tbaatenaii adugi 'de ea, d'e nevoie
litice gi mai veghetor in cetate, lulndu-s,e Ia ha4il cu Pericl.es. la pentru rdzboi, frurnos
tribuna din agofa, repede a izbutit si dea 9i o imp'o'dobim
uangaa"zlit1icnu,rbsun'pi"ofsitiicisie. ." p" o femeie crnoisntder6m, i'iindcier,otianlda-nogid. eA'tpuinetcriePs'ceurim'crlePse'lidmeusr'teaatuipoq-i
Intr-adevir, Thucydides n-a mai ld'sat 'pe cer
de tem,ple crare
porul cl atenienii nu sint datori si dea socote.ali aliagil'or de bani,
iflmoacipr,nraaa,'gvitenieqiitqreiiititsdr5pudste€er€paamop,teuostrtue'rccoei,r,caualergupinnoc'pd,inoud-riu*ol'ocscaeabripftfeiqaiiosintgrarineingutitena,dteuli,-isininlacduumu-'ni-
i" ,rr"*" ce lupti pentru ei gi-i apiri de iduqmani' Ei nu dau nici
un cal, nici o iora,bie, nici ,un hoplit, ci numai bani, care nu mai
dau, ci in T'prreirbnueisec,'ddeacri
phnh. Chc| rd. lu in""prrt, era un fel 'de indoiti in'fi1igare ca Ia o, sint in stipinir'ea celor carre-i ,a a'oelor care-i
armi cu dou6 tiiquri iare ardta dezb\narea politicii intre popor ,si ce€a ce primesc dau in schimb
pentru cele hotirite.

aristo,crafi. Iar lupta qi doi bhrbali, trd,gind o tiieturb ca ceLabea, dupi ce s-a pregitit temeinic cu cele trebuincioase riz-
foarte ad,inc[ in cetate, am,biiia cel,or boiului, ,si-gi intoarci 'priso'sul veniturilor spr'e irnplinirca acelor'
a ,ficut tparre si se numeasci ,,p'opor", lucruri de la ca,re va dobindi o slavi nepieritoare, iar cind vor fi
.a o
Lar alta,,oligarhi" 85. De aceea, mai ales atunci, Fericles, dind friu
l.bi.br.e"a,,,-rtipnuoiiepin,odriuzlbmuui,etinr'eocucl isrlmai uc,cioaanledceuctciatiete,puaonsppo,srrpeuelcact-aagciop,leartstuaanguecoof'paovislopcaiutraedraeepssaofiputiuroi- {,ala, va fi gi rbunistare, de vreme ce acum ies la iveali tot felul
qi lucrdri carc, ftezifld viagb
de ,meserii la toate m€$t€$uguril'e gi

nelip,site de placerile artelor. ln fiecare an el tri.mitea din cetate ipmupnoindod'bleagtleu,cdruattosaetegimilniinteileli,ne'faccudipnrocpertiailt'ee o salariati care 's'e $i
eqaNPaxeaietzrxrleiciomcnistiiignsd-dieouica."issmnote^cii,aei aqbsdiuiimetienpaa,eitaientccrnaiemiAelraenniqsdimi r€9tou6ii,smflo€li-pm6cedi[inetoSlvou';diceiieiunn,iicsa'duosstllecuomiinceepiianqgructtieinizqoitenrup'egctCiu,clhl'ieueadirnlsreaiolinplncie,oesrTi6pa8n'bI8raci,etpiihrn'ae',
milloace. Intr--adev5'r,

caedluocrecaauremeiirlaouac'ienle,floda,eretaragii puterea virstei, exp'ddi4iile militar'e le

din veniturile ob$tegti, dar Pericles,
voind ca poporul, nedeprin,s cu o,rdinea qi neqtiutor, si nu fie, in-
ddeuclainfdolooasveilaegciodmeunterinqidnivi'ciei ,sif6le'ci'npdrimmeiar',esgcie thtb sh fach
clepirtat planuri de

nimic i
construcfii qi proiecte intocmite cu mare 'arte pentru lucriri care
algii i-a trimis i'n Italia, cind s-a pop'ulat oraqul Sybari's87'-care s-a
numit Thurioi. $i toate ace,itea le facea uqurin'd cetatea de mulgi- cer'eau mult timp Lspre a fi implinite le-a adus in faga po'porrului
pentru Ga qi cei care rirnineau in getate - in aceeaqi misuri ca qi

PERICLES 394

390 PLUTARH

cel care porneau pe mare sau erau la intdrituri sau in expedigie - nu,l e', larg de o sutb. de picioare, l-au ficut Callicrates gi Icti-
nos e3, iar telesteriu.l sa de tra Eleusis a inceput si-l zide"asci Coroi-
ei poati li aiutagi i ,sd se poate ,infrupta din veniturile publice. bos s5 qi tot el a agezat gi coloanele pe temelie ;i le-a unit prin
Intr-adev6r, acolo unrde eta ,material de co.nstrucgie : piatii, fier, arhitraveeo, dar, murind e1, Metagenes din XypeteeT a ridicat f:j'
filde;, aur, abanos, chiparos se aflau ti me$t,eri car,e le lucrau gi zele e8 qi coloan,ele de sus, iar deschizitura de su's, pentru fum,
l,e transformau in obi,ecie - timplari, statuari, me$teri lucritori in o ficut-o Xeno'cles din Holarges ee, zidul cel mar,e 100, despre care
bbrroondze, r.ip, igerfatavroi,ri boiangii, modelatori de aur gi de fildeg, zugravi, Socrates insuqi s,pune ch l-a auzit voribind ,pe Pericles, 1-a luat in
sd Ie antreptizd Callicrates. Cratinos tot ride intr-o comedie cd lucrarea
- precum $i negustori car,e facd iu.ln.e ,i
sb I'e du,ci de ici colo, 9i corhbieLi 9i cirmaci, pe mare, iar pe uscat nrerge ,incet, zicind:-

racovrdteataorir.siq,tricinocsdnir,usBgtera,uogcgitoaqriicvudmiezidtigiriui 9mairuefrriiunngqhiciroenmriinaegnridi,aEneiatsrioto,friaei rcqmaitaectdu,m,reoellas*tieuiqtu9-giiirloiu$l-i De mult cu vorba lnainteazl Pericles,
Dar cu f aptr nu se migci nicidecum.

de muncitori car,e lucrau rpenbru un salariu, oameni de rind, care
etau instrumentul gi trupul lucririlor, iar folosir.ea lor impirqea qi Insi Odeonul r02, in interior de forma unui poliedtu cu nume-
imprd;tia, ca sd zr.c aqa, belgugul la oam,eni de toate virstele ,i ca- roas,e coloane, ca $i acoperigul care porn€$te dintr-un virf centratr
tegoriil.e. qi se inclind de jur-imprejur, se zi'ce cb este chipul 9i imitaqia
cortului regelui r03, iar Pericles a condus ;i lucrbrile anestei ziditi.
de XIII $i dacn lu,crdrile ,se ridicau mindr,e prin mirim,ea lor $i De aceea, iarit";i Cratinos faae haz pe seama lui Peri'cles in come-
prin forma gi gragia 1or, de vrem,e ce megterii
neimitat se in- dia Tracele, zicind :

treceau si-gi depfueasci mqtegugul prin fru'musegea artei cu care Zets, Asta, cdphginia-ceap| de mare,
lucrau, apoi tare minunati ,era graba lor. Cici toate lucrdrile pe
care socoteau ci nu le vor duce p,ini la sfirgit decit cu greu, timp Pericles, pigegte inainte,
de mai multe cianrcinaf,vloeialru.e,asiulnee.imsoinqtgeun,reeasa,dcimuinnisatrdauEpiid.
aka, au aju,ns g,enera,tii, Pe geasti avind Odeonul, dupi ce a scipat de osttacism.

la sfir;it
Deqi se spune ci o d;ati Zeuxis s0, auzind pe Agatharhos er fdlin- $i ambilionindu.se Pericl'es atunci, mai intii a dat un decret,
cd picteazE r,epede 9i ugor chipurile de zis ,,Ba ca l'a Panathenee 104 sd se gini intteceri muzicale, iar el, fiind ales
du-se pictez de,stul de incet". Cdci iuq,eala qi animale, a. pre;edinte al intre,seril.or, a statornicit cum si cinte 'din flaut sau
meqtegug din gurd sau chiar dir: chitari cei car,e luau parte la intr'ecere.
eu le uguringa in

nu dau lucrului greutatea miiestriei gi nicr migdleala frumosului, lui gi 'mai in urmi,
iar timpul cheltuit cu stridania cr,eagiei iqi aratd,, in schimb, pu- Iar cetetenii priveau, gi 'pe vremea intrece-
rile muzicale in Odeon.
teroa in pdstrar,ea lucrului creat. De aceea, cu atit mai mult sint
vrednice de admirat luctdrile lui Pericles, fiind adus,e la indepli- Propileelel05 Acropolei au fo.st construite in timp d'e cin,ci ,ani,
nire intr-un timrp scurt, dar au ddinuit ,pentru multi vreme. Este sub oonduc,er,ea arhi e,ctului Mnesicle.s 106. O intimplar'e minunatd
care $-a p€trecut la rlucrare a ardtat c6. zetla nu stStea deoparte,
a'devirat ci in ceea ce priv,eqte frumusefea, fiecare lucrare a ajuns ci lua parte la lucrare rqi aiuta islpre a fi dusi la bun sfirgit. ln-
repe,de veche, dar prin des5virqirea artei se pistreazd. p,ind, astilzi
proaspiti gi nou5, atit de mult infloreqte pe ele mereu un fel de tr-adevdr, cel mai harnic qi mai insuflegit meqter, din greqeali, a
noutate, pistrindu-le aspectul neatins de vr,eme, ca qi cind lucrd-
cdzut de la inilgim'e gi era intr-o stare grave, iar m,edi'cii iqi pier-
dle ar avea in ele un duh vegnic tinir qi un suflet pldmbdit cu
duseri nddeidea scipdrii lui. In ,timp c'e Pericles era descurajat,
nemurirea.
zeiga, infa+irrindu-i-se in vis, i-a arAtat ingrijirea ce trebuia 'datd
Toate lucririle le conducea gi le cetceta Fidias, degi fiecare bolnavului, iar Pericles, folo,sind-o, a insdnS,toqit repede gi uqor
erau in seatrna unor mari arhitecfi qi mqteri. Astfel, partheno-
il1 - Plutarh - Vieli paralele

392 PLUTARH PER]CLFS qoo

pe bolnav. Cu acest prilej, Pericles a ridi'cat gi 'statuia Athenei frunte cu Thu,cydides pind la ostracism gi avintindu.se ,in primei-,
Hygeialot pe Acropole, lingi altarul car'e €xista gi mai inaintg di,e, l-a izgonit din cetate gi a zdrobit gruparca vrijmagi.

dupi cum se spune. pe coloani a
aF,ci,de,isat,stroanfiic-autfic9ui ttroFniduialsd,edaarw, in"alrezaeliitlaebi eg,i
ci toate lu'cririle scris XV Dupi ce d,eci a fost inliturati cu totul dezbinarea, i,ar.
€rau cetatea a devenit parrci cu totul uniti ;i una singurd, Pericles a
luat sub ocirmuirea sa Atena gi toate afacerile atenienilor, veni-
sub ,conducerea lui, gi dupd ,cum am spus' pe tofi meqterii ii con-
ducea e1, datoritb ptieteniei s,ale cu P'ericles. Aceasti pri'et€nie
unui'a i-a arlus pizmd, iar altuia 'clevetiri, care zlaeav ci Fidias turi qi armabe gi trireme gi insul,e qi marea putere aare, de-o rparte,
se intindea asu,pra e1enilor, de alti parte, asupra neelenilot. Dup,i
prime,a I.a 'el acasi, pentru Pericles, heitarele 108 care se duoeau ce a intiriti
la lucriri. Iar comicii, folosindu-se de aoest zvon, l-au i'mproqcat pus ,mina pe c'on'ducere, c'uprdininmasutliti'e, neamuri supus€,
pe Pericles cu multi neru;inare, invinuindu-l ci a avut legituri prin prietenii cu regi ,qi prin alianle
nu mai 'era &ce-
lagi Peri,cles gi nu mai €ra supus popotului gi gata si-i cedez'e ;i
cu sofia lui M,enippos r0s, care-i 'era pri'eten 9i locqiit'or, 'cind era si se de,a clupi dorinlele rnul,qimii, ca dupi nfute suflSri ale vin-
strateg, qi in legituri cu crescitoria de piuni a lui Pyril'ampes110,
care fiind prieten cu Pericles, a fost invinuit cd trimitr'a piuni fe- tului, ci ,din a,cea condu,c,ere a poporului ingiduitoare qi car'e avea
a€c,ente de sldbiciune, in.tocmai ca o muzicb delicatd qi fird vi-
meilor ,cu cat.e avea Pcricl.es legituri. $i dc'uemsasti-ralrrrpquibceaarecin'aedvua-
mira de nigte oameni care du,ceau o via16 goare, a,pornit o politicd d,e aristocrat ;i dfedrreigqcoqviiiareugrmi adte-om'supltree
cel mai mare ,bin,e ai poporului, corect ;i
ce,au drept iertfi rdului zeu - invidiei 'oelor mulEi - insultele i'm- ori izbutea si conduci poporul de buni voia acestuia, convingin-
potriva celor mai buni oameni, c,ind insugi Stesimbrotos din Tha-
du-l qi sfituindu-l ; dar ,erau gi rimprejurdri ,cind ,poporul nu sc
sos a indriznit sd zvirle impotriva lui Pericles groaznl'ca 9i neinchi- 16,sa co,nvins ;i P,ericles era nevoit Lsd tragd cu putela ;i ,si-1 faci
puita ocari ci a avut legituri cu sofia fiului siu ? ln accst fel se se se apropie qi si ,s'e supuni la ce,ea ce era folositor, imitind 'exact

pare c5, €ste cu desdvirqire greu ;i de neprins adcvbrul pentru isto- un ,medic, aarc la o boal5 lungi gi 'cu multe neprevSzuturi, ,cind
rie, cind pentru urmagii unei 'epoci timpul se pune ,impotriva cu-
iinntgredbduuiinegd'euapzdd,iim'eparceujdurdaurerorbo'oalsn'eav$uiluaimpaldre'cer'r'i. nevitimitoare,'cind
noasterii f.aptelor, iar isloria cont€mporanl cu viegile qi fap ele intr-adcvdr, patimi

unor oam,eni pringir'e;te ;i deformeaei adevdrul uneori din pizmi de tot soiul fierbind, cum e'st,e firesc, in sinul unei mulqimi care
fdieecamrearep,aetilmsiin;gi,ur,incfrrain,fidn,dcupt rseia'smtipainreeaas'e,cii
qi vrijmb,.sie, alteori din dorinla dc a fa'ce pe plac ;i din linguqire' avea o put€re atit cu
in-
mu.lti, meqbe;ugire

XIV $i deoarece oratorii partizani ai lui Thucydides 'strigau dfizneal5, folosindu-se de nidejde ;i de t'eamd ca de niqtc cirme,
impotriva lui Pericles ci risi'p'e;t'e banii 9i 'distruge v€niturile sta- iar cind o vedea descurajatS, mingiind-o gi in'curajind-o, Pericics
tului, Peri,cl,es a intr,ebat poporu,l in ecclesia dacd i se Lpare ce rs-a a ardtat, cum zice Plato, ci retorica ,este o cirmuitoar'e de suflete
cheltuit mult. Poporul a rispuns ,ci s-a cheltuit foarte mult. Peri- 9i c5. marea ei menire este calea sprc a ,stdpini firi gi patimi, de
cles a zis : ,,Ei bine, si rdmini banii cheltuili nu d'e voi, ci de vreme ce unele coard,e ;i vibra;ii al'e sufletului au nevoie de o
mine, gi pe rnonumentclc inchinate zellor voi pune si 'se 's'crie corectd ,qi priceputi atingere gi lovire. Iar pricina izbinzilor sale
nu ,era numa.i puterera cuvintului, ci, cum spune Thucydidesrra,
numai numele m.eu". C.,ir-rd Peri'cles a rostit a'ceste cuvinte, poporul,
faima vielii gi incred,erea tp.e cate o ptezenta c1, nclisindu-se, aga
fi.e minunindu-se de mindria lui, fi'e dorind si rse intrearci cu cum verdea toati lu,m'ea, rcorupt, gi fiind mai presus de orirce mo-
Pericle,s in a-9i atrage asupra-;i faima lucr[rilor' a inceput si
strige, ind,emnindu-l si chcltuiascd bani din visti'eria publici ;i si meaii mcuarbeagnii.bIongtra-tadd',geivcira, reelac^intetr,c^,cufti,ccuat cetatea, din mare,
echip,eze corurir12, flecrufiri,d nimic. In sfirqit, aiungind si se in- foarte
puter,e po1itici, pe

r,egi 9i pe tirani, dintre care unii l6sau puter.ea no$tenir€ 9i fiiior

3l*

i

394 pLUTARH PERICLES 395

lor, nu qi-a ,sporit averea cu o singuri dtahmb mai mult decit i-a mintul nemuncit ;i piqunea pentru oi din pricina entuziasmului gi
15,sat tati,l siu. inaltelor sale gindiri. Nu este acela;i lucru, socotesc eu, viala
unui filozof speculativ cu a unui fllozof politic, cici unul igi in-
X\rI Desigur, puterea lui P,eri'cl'es o arate limp'ede Thucydi-
des, dar comicii o pun intr-o lumini rea, numind Peisistr'atizi pe dreapti gindirea - Iipsiti de un organ [concret] ;i care nu du'oe
tinerii din jurul lui, qi cerin'du-i llui Pericles] si jure ci nu va lipsi de mateda dinafard - spr€ cele frum'oas'e
introna tfuania, de vreme ce, dupi 'pdrcr'ea lor, prea marea lui qi bune, i'ar
ce151alt, imbinind insugirile morale cu cele trebuincioase vielii
putere nu se ,impaci cu demo,crafia gi este de ne,suferit. Teleclei- omeneqti, se intinr,pti uneori se aibd parte din belqug nu numai
in cele neapirat trebuincioase vicgii, dar gi in cele ftumoase, aqa
dqs spune ci ateni'enii i-au dat : cum avea Pericles care venea in aiutorul multor siraci.
$i intn'adevir, s'e spune ci insuqi Anaxagoras, in timp ce Pe-
Veniturile cetdgilor qi cetlgilc inseqi, pe unele ricles cra prins de treburi, zecea acoperit in pat, uitat, indurind
cu tdrie ;i agteptind si moar6. De cum a aflat, Pericles, zguduit,
Si le puni in lanluri, iar pe altele si le dezlege' a dat fuga la Anaxagoras qi l-a indupiecat cu tot felul de rugimingi
$i ziciuri de piatri si ridice, pc unele si le zideasci,
[si ,nu se dea morgii], plingindu-l nu pe el, ci pe sine, daci pierd'e pe
si sfatme pe altele, un astfel de sfetnic al ocirmuirii sale. Dezvelindu-se deci, Anaxa-

Tratate, putere, forlir, pace, bogigie 9i fericire.

$i aceasti tputere n-a diinuit doar o clipi ;i n-a fost o culme goras a zis citre Pericles : ,,$i cei cate atr nevoie de lumina lSmpii
un lratir al unei politi'ci cate a inflorit vrem'elnic, ci patnzeci mai toarni ulei",
gi r

de ani in qir a linut locul de ,frunte prinre Ephialli gi Leocrali XVII Incepind lacedemonienii sb se minie din pricina cre$terii
qi Myronrizi gi Kimoni gi Talmizi ;i Thucydizittt, iar dupi ostra- 9i strilucirii Atenei, Pericles, atitind qi indemnind poporul sd aibi

cizarea ;i inde'pirtar'ea lui Thucydid'es, nu mai 'pu1in de cincis'pre- ginduri qi mai mirele gi si se socoteasce vrednic de fapte qi mai
a delinut o putere gi o stipinire n'eintrerupti mari, rscri'e o lege prin car,e sd se indemn'e toli elenii, pe oriunde
zece ani el singur.
in strategiil'e anuale ttu gi s-a pistrat mereu nefurat de bani, de;i
nu era cu totul n,erpisetor fa;d de ci;tig, ci aYerea pirint'easci 9i ar locui ei in Europa sau in Asia, in cetigi mici sau mari, sd trimiti
legiuitd, pentru ca nici si n-o periseasci din nepisarc, tici si nu-i soli in adunare la Atena ca si se sfituiasci privitor la templele
elenice, cdrora le diduseri foc barbani, Ei cu privire ia iertfele pe
dea multe, prea multe pricini de trudi ,si bdtaie de cap, cind era carc Ie datoresc zeilor, dupi iuruinqele pe care le-au ficut cind au
rnereu prins, a orinduit-o cu chiverniseala pe cate a socotit-o cea pornit la lupti impotriva pergilor, apoi cu privire la mare, ca tofi
mai utoare 9i rnai in aminunt. Astfel, el vindea, cu ridicata' roa-
dele anual,e, apoi cumpdra din tirg fi'ecare lucru trebuincios 9i-9i si aibi parte de plutiri fdri primejdii Ei s-o ducd in pace1r8.
ducea in felul acesta viafa gi traiul. De aceea, el nu era un prea Pentru toate acestea s-au trimis doudzeci de oameni, in virsti

plicut ;i darnic cheltuitor pentru biielii 9i femeile adulterrT, ci de peste cincizeci de ani, dintre care cinci au pornit si indemne pe
ei nu puteau su{eri acest fel de cireltuiald zilnic6, drdmiluitd pin' ionienii ttn $i p. dorienii t'o din Asia qi pe insuiatit2l pini la Lesbos
gi Rhodos, iar alli, cinci au streb;tut Einuturil,e de lingi Hell'espont qi
in cele mai mici aminunte, de vreme ce nimic nu curgea din beigug din T,r,aci,a, pini la Byzantloq a1li cinci au fost trimiqi in B'eotria
ca intr-o casi mare, in tare se gisesc de toat'e, ci oric'e ch'eltuiali qi Focida qi in P,elopon'es gi de aci, si fireacb pe 1a lo'crieni t22, spr'e
gi orice venit se treceau prin socotealS 9i m5suri. Dar cel care
a lui era un sclav numit invecinat, pini in Acarnaniar23 qi Ambracia I2a, iar testul au
lifiea toat6 aceastb socoteali amarnuntiti firmul
Evanghelos, care, ca nimeni insuqiri gi fusese pregitit pornit prin Eubeea ,spre Oitai t'5 9i sp,re golful Maliac '26, sp,re aheii
altul, avea

de Pericles pentru chivernisirea casei. din Phtiotid at" Ei spte thessalieni, ca sd-i induplece si vinb qi

Toate acestea sint ln potrivnicie cu infelepciunea lui Anaxa- si. ia parte la sfdtuiri pantru pacea 9i unitatea de acfiune a l{elladei,
goras, ciacb lntr-adevir filozo{ul ;i-a pdrisit casa ;i 9i-e lisat pd-

396 PLUTARH PERICLES 39i

i era bintuirt tot timpul acel ginut, avind vecini barbari, qi era plin de

Dar nu s-a fdcut nimic, qi nici nu s-au adunat cetilile, cici lace-
demonienii s-au impotrivit, ;i, dupi cum se spune, incercarea s-a
l frint mai intii in Peiopones. piragi, fie vecini sau fie dintre locuitori.

tt",r: A fost ,privit cu m,are mirare, 9i faima lui a pi,truns qi la oamenii
dinafara Atenei, cind a plutit irn ]u'rul Peloponesului, pornind cu o
I su,ti de trireme din Pegai r30, p,ortul Megarei. lintr-adevir, Periclcs
nu nunr,ai cd a pirioht o mar'e parte din 95rmu1 mirii, cum 'ficuse
'l XVIII Acest fapt l-am povestit ca sh atdt mirelele lui ginduri 9isrtoiri'Tnpgoiille,iimi,dinde,ceepsteamteoa,oitreiin'bmai,ii,inndptuee-,suecnid,iielndaiantiatnrcetuinlpdleulmio,paioainredpseeiepnasiyrctic-ioanpifeeiLncui ustt"csactiacsruee
qi inalta lui inlelepciune.
In ce priveqte comenzile militare, Pericles avea o foarte buni
faimi, din pricina precauliei lui, de vreme ce nici nu incepea
vreo iupti de buni voie, daci lucrurile nu er,au limurite qi daci er'a

primejdios, dar nici nu pizrnuia gi nici nu imita pe co,mandanfii oare, au rezistat gi au dat lupta la Nemeea r32, i-a resipins dciunfoAhrfaai'aqr3i 3-a,
indlpt un m,onument 'd,e biruingi. $i ridicind soldagi
avintindu.se in mari primeldii, aveau parte de o izbindd no,rocoasi

qi iumea se minuna de ei, socotindu-i mari, ci Pericles s'punea iutoi- care-i era prieteni qi du'cindu-,i pe trireme, a pornit cu flota pe lingd
deaun,a ci,tre ce igeni c6, in ce-l privegte pe el, acegti comandaagi
lirrnul din fa;i ;i plutind pe 'riul Ahelous, a stri'bitut Acatn'ania ;i
pot si rS,mini nemuritori in veqnicie. r3a in cetate
Ydzind deci Pericles ci Tolmides, fiul lui'Tolmaios, datoitd a inchis p,e oinazi gi dupi c,e l'e-a devastat lsi ,pr6drat !am,

izbinzilor sale de mai inainte ;i datoniti faptului ci era 'cinstit a ridic,at a,ncora ponnind spre casi, dupi ce ,se ardtase infricoqbtor
pentru faptele de arme, se dugmanilor, dar aphrhtot $i straqnic in fapte 'concetafenilor sii, ci'ci
l sale pregite$te, firi nici o potrivir,e cu nu i se intimplase nici o rds,triqte nici chiar din partea soartei r35 in

tinryul, si ,nivileas,ci in BeoEia gi ci izbuti,se si convingd pe cei mai ac€aste exp,edilie.
'cei care e,r,au in stare
'sbui niai qi mai ambiliogi dinitre expedilie - ei erau o sd po,arte armele XX $i plutind in Pont Bu cu o ,mare flotd qi minunat echipati, a
parte de buni voic la adus ia indeplinire toate cele de cate aveau trebuinli Ei-l rugau
mie la numir, in cetrtile el,enice de acolo, qi Lsra purtat cu ele cu multi om'enie, i'ar
popoarelor striine gi regi,lor qi srtS,pinilo'r 1or le.a ari ,at 'mi'rimea
af,arb de ceal'alt| affnath - a inceput si-l re4ini gi s5-1 ,ind,emne in puterii, lipsa de frici ;i cur,aiul atenienilor, plutind incotro voiau qi
faga poporului si se opre,asc5, spunrind vorrba faimoas|, cd dacb aduc,ind snb sitS.pinirea lor toatd m^r'ea, iar cetigii Sinopet" i-a lesat
nu asculti de Pericles, fl:are si gre;easc5 aqteptind pe cel m,ai bun
tr,eisprezeoe coribii conduse de l-larnahos, 9i cu sold,afi, irnpotriva
sfetnic, timrpui. tiranului Timesilao,s. Iar dupd ce Timesilaos ;i prietenii lui au cizut
de la putere, Poricles a statornicit sb plece in Sinope qase sute de
Atu,nci Pericles n-a avu,t o prca mare faimd spunindu-i acestea
ci vorluntarri ;i si locuiascd cetatea irnpreuni cu sinopienii, impirqindu-qi
lui Tolmides, dar cu citev'a zile mai tirziu -Cocroinndeesarra'8v, eqsi tciti
Tolmides fusesc ucis, infrint intr-o bS,tilie la o intre ei cas,eLe gi pimin ul pe care-1 aveau mai inainte tiranii.
Dar in celelalte lu,cruri nu s€ potriYi,t cu pocnirile cetigenilor ;i
dati cu el fuseseri ucigi mu11i di,ntre cetigenii cu trecere - mare
faimd qi bunivoinlS qi-a ,atras el din partea ceti{enil'or, ci.i un om nici nu s:a invoit cu ei oind, agigagi de o astfel 'de forqi qi de un
astfel de noroc, ei vo'iau s[ puni iariqi mi,na pe Egipt qi si aprindh
ing,elept gi cu dragoste de concetigeni. risco,ale in ,stipinir'ea de la mar'e138 a regelui perqilor' Pe mu19i ii

XIX Dintre expedigiile sale militare, cea mai plicutd a fost cea cuprinsese qi nenoro,ci a gi nefericita aceea de dragoste pentru Sicilia,
q1n Lnersones1-ro', cacl a adus,mintuire elenilor care locuiau acolo.
lntr-adevir, Pericles nu numai ci a dus acolo o mie de colonigti, pe aare, mai in urmi, au a1itat-o oratorii din iu'ru'L 1ui Alcibiades'
intd,rind astfel cetdlile prin mullirnea bdrbagllor, ci a qi incins gitul Unii.gi finteau visul chiar la Etruri,a 9i la Carthagina, nu firi
de mare cu lucriri de apirare gi intirituri de la o mare Ia al a, qi
a ndicat astfel un zid impotriva nivilirilor tracilor, care se revi,rsau

in Chersones gi a pus capdt unui rizboi ne,intreruLpt ;i greu, de care

I

lrl

398 PLUTARFI PERICLES 399

nddejdea de a qi-l impli'ni, d,atoritd miri,mii std.pinirrii 9i a curgerii XXIII Aceste fapte le-arn aritat in Viala lui Lysandros, dar
Pericle,s, cind a dat so,coteald de fe,luil cum condusese expedigia, a
norocoase a lucrurilor. scris ci fd,cuse o cheltuiald de zece talangi, intrebuing.aji penrru o
nevoie, iar poporu,l a primit socoteala, ffub. sh cerceteze mai mult
XXI Peric,les insi qinea in friu aceaste pornire 9i le tiia zelul qi fdri si dezvbluie raina. Unii spun, qi printre aae$tia es,re qi filo-
zoful Theofrastos, cd in fiecare arn porneau in Sparta zece talanli
spre astfel de lucruri gi cea mai mare parte a forfelor o intrebuinla
spre a pilzi 9i a statornici lucrurile de fagh r3e, socotind ci e mare lu- din p,artea lui Pericles, cu c,are, mingiind pe dregbtori, ginea rizboiul

c,ru si lind d,eparte pe lacedcmonieni, impotrivin'du-ii-se cu toate departe, fhrd sd cumpere pacea, ci tirnrpul, in carc, pregStind,u-se in
s rdqni,cia, atra cum a aritat in toate imprejuririle, dar mai ales in
li,ni;te, avea ,si po,atte rdzboi in condilii mai bun,e.
cele ce s-au intimplat cu rizboiul sfint 1a0. Astf'e1, cind 1a,oed'em'oni-
enii s.au dus cu armati la Delphi ;i au dat d'elphienilor templul lui lndati deci, intorcindu-se Pericles cdtte risculagi ;i treoind in
Apollo, c^r.e era in stbpinirea foceenilor, de indatS' ce ei s-au retras
de aoolo, Pericles, pornind cu arm^tb, i:a adus iarlqi pe foceeni la Eu,bee,a cu cincizeci de coribii qi cinci mii dc hoplifi, a supu's toate
cetdti,le de acolo. $i dintre chalcidieni, pe againuLmitii hi'ppobali Ia3,
stdLpinirea templului. care se distingeau ,prin bogilie ;i faim5, i-a izgonit, iar pe hestieni ron,

$i fiindcd lacedemonienii gr,avaseri pe fruntea unui ,lup de bronz pe toti i-a alungat din finutul lor qi in locu-le a trimis coloniqti
atenieni, numai fald de ei purtindu-se fi,r6 indurare, de vreme ce,
dreptul dat de derl,phienii llacederno'nie,nilor] de a fi cer dintii intre-
bagi, Pericles, luind qi el acela;i drept pentru atenieni, a pus si se capturi,nd o corabie attic6, au ucis oamenii.

gtayeze [acelagi dre,pt] pe coasta dreaptS a aceluiagi lup. XXIV Durpn aceea, incheindu-,se un tratat pe treizeci de ani intre

XXII Cit de bine ficea el ci reginea puterea atenienilor numai Atena gi Spartar*5, Pericles hotirigte prlutirea impotriva insu,lei

in Flelrlada, au ardtat cele ce ,s.au intimplat mai ,in urmi. Astfel, mai Samos, aducind dtept invinuire impotriva samienilor faptu,l ci,
intii s-a risculat Eubeea, impotriva chrei:a a pornit cu ar,mat5. Apoi,
poruncindu-,le si pund oapht r:5zboiului im,potriva cetdEii Mi,le , n-au
indati s-a vestit ci Megara este atacate qi ci o arma'th dug'mani
este la hotarele Atticii, sub co,manda lui P,leistonax, regele lacede- ascul at.
monienilor. Iariqi, deci, a pornit Peri'cles, in grab6, din Eub'eea, la
rizboiul din Attica. Si de'a trupta cu atit de mulgi 9i bine inarmaii $i deoarece ,se pare ci Periales a pornit la siv'ir'girea expediqie,i
hoplili, deqi.l ,chemau la 1upt5, fl-a indriznit, dar vdzind pe
P,leiston,ax cb este foarte tinhr gi ci, dintre sfetnici, se sfbtuia cel im,po riva samienilor de dtagul Aspasiei, poate ci aici ar fi ti,mpul
rnai mtr'lt cu Cleandrides, pe carc eforii il trim'iseseri ct el ca paznic
si insolitor tnt, I-u ispitit in ascuns pe Clean'drides gi, corupindu-l sb firn mai inde'lung in in'doial5 in p,rivinqa f'emeii, de unde a avut
'rerpede cu bani, laa co,nvins si sooati pe peloponesieni din Attica.
ea atita di,b6,cie qi atita pu,te,re, incit nu nu,mai ce a pus stiipinire pe
Iar cind s-a retras atf, ata ;i s-a imp,ri$tiat prin oetAti, lacede'
monienii, miniindu-se pe rege, l-,au pedepsit si plbtea,s'ci o amendS, oameni poiliti'ci fruntaqi, dar a dat filozofilor un subie,ct de discugie

pe oate neputind s-o imp,lineasc6, a plecat din l-acedemonla, iar pe destul de insemnat gi de indelung des,pre ea.
Cleandrides, care fugise, l:au osindit la moarte. Cleanclrides er'a tatill
lndeobqte, toati lumea recunoatte cd era de fel din Milet, fiica
lui Gylippos tn2, care a infrint pe atenieni in Sicilia. Se pare cb
n,atura i-a sd,dit in fi\re, ca o boald, iubirea de argingi, din p,ricina lui Axi,otros. Se spune insi ci e:r, imitind pe Thargelia, unLa din
cfueia qi el fiind osindit, dupd atitea fapte frurnoase, a fugit din vechile Iade ra6, a pornit asaltul asupra celor mai cu in,fl,uengi oameni.

Spar'ta. Cici 9i Thargelia, fiind deo,sebit de aleasi la ,chirp gi avind un farmec
spriiinit de o rar6" dibhcie, a avut legituri cu foarte mul1i eieni 9i
a supus regelui per;ilor pe tofi cei care au avut legdturi cu ea gi cu

aiutorurl lor - cici aveau mare trecere $i putere politici - a semi,n,at

prin ceti,li sirminfa trecer,ii de ,partea porgilor.

Cit despre Aspasia, unii spun ci Pericles a iu,bit-o fiindcd era

i,njeleapti qi s,e pricepea la poJiticd. Astfel, uneori in,su;i Socrates se

ducea pe 'la ea, insoqit de oarneni ctt vazd, ;i prietenii ei duceau la

&00 Pt,u rARl{ PERICLES &01

ea chiar sogiile lor ca s-o asculte, deqi nu avea o ocupafie frurnoasi XXV Oamen'ii i,nvinuiesc, indeobqte, pe Pericies cd a hothr.it tdz-
gi aleas6, ci intreginea I-tataite. Fshines'nt spune ci 9i Lysicles,
boiul impotriva insulei Samos pentru Milet la rug6,min;ile Aspasiei.
Sieagmitosinuvl ignigM6,tiloerti.ulApteunrtiaeuniirdlzeb-aouiulppoerunntrcuitPsryieninecettue'z$ei
Acitoeb,naan,ula, vdiinndtr-luengiotumrilipcLusitA'dsepavsaizad, 9i de rind, a aiuns cel dintii in lntr-adevir,
In samienii au
dupi moartea lui Pericles.
rhzboiul qi sd se supund judecdgii lor, dar samienii nu srau supus.
dialogul Menexenos ra8 al iui Pilato, chiar daci inceputul este scris pe
ufl ton grLumef, existb gi adevdt, '9i anume cd Aspasia ave,a faima Atun,ci Pe,ricle,s, ponnind cu cor6,bii spre Samos, a dobo,rit o'ligariria
de a fi avut legd,turi cri mulli atenieni, datotitb' talentului ei retoric.
9i, lu'ind cinoizeci de ostatici dintre bdrbagii de frunte ai cetdlii qi
Este totu$i limpede ci dragostea lui Pericles pentru Aspasia I
tot atilia copii, i-a trimi,s la temn'os.

fcodssimtoariitmi multaei riontiici i.cAustHf,ie,pl,poPneicriocilsesr4asv, ecauocas,roefiefidceusneeaptme cu vazh, Desigur, se spune cb, Iiec,are ostati,c i-a dat lui Pericles un ta'lant
bogatul
pentru sine gi multe alte lucruri i-au ddrui;t oei care nu voiau ca in
cetate sd fie la putere poporul. $i Pis'southnes, persanul, nutrind o
Calllas. A fi,c'ut pi cu Pericles pe Xanthiprpo,s 9i pe Paralos' Apoi'
conviefui,rea lor nemaifiind pli,cuti, Fericles a dat-o altui berbat, de oarecare bunivo,inqb pentru samieni, ia trirmis lui Pericle,s o m,ie de

bunb voia ei, iar el, luind pe Aspasia, a iu,bit-o in chip deosebit' monede de a,urr, rugindu-l pentru cetate. Pericl.es .n-,a luat nirnric, ci

Astfel, se spune ci 9i cind pornea de acasb gi oind se inapoia din prrooedind ou sarnienii a$a cum se hotirise si statornici,nd de,mocr,agia,

agor,a in aceea;i zi, o saluta sirutin'd-o. noua Omphale tso 9i a por,nirt, pe mare, spre Atena.
In comedii, Aspasi'a esbe numiti
Dar sami'enii .s-au rds,culrat ind'at6, dupi ce Pissouthne.s l,e scbpa,se

Deianeira r5r gi, iarSgi, Hera. Cra'tino,s, dimpotrive, o nume$te fomeie os,taticii qi pregitise qi celel,alte lucruri pentru fizboi. Iardqi de,ci

de mo,ravuri uqo,a,re in cuvintele utmd,toafe : Pericles a pornit pe mare impotriva 1or, c6ci nu gedeau liniqtigi qi nu

Desfriul cel josnic, ista di naptere Aspasiei-Hera, dlde,au dovadi de modesti,e, ci, dimpotrivi, se hotdrisere cu mare

Femeia de moravuti ugoare, cu ochi de ciine. av,int sb puni scd,pinire pe mare. $i dindu-se o bitilie inver unati
lingi insuia cdreia-i zice Tragialst, Peri,cl,es a dobindit o victorie
striiuciti, luptind cu paftuzeci gi patru de oordbii impotr va a qapte-
Se pare cpiiesP,aerDricelemse'ale,ovpuutnceupeeaPqeiruicnlesfiusinienl,etrgeibtiem:, despre care
zeci de corS,bii duqmane, dintre care douizeci erau cori,bii de
Euporiis, in
transport de trupe l5a.

Nelegitimul imi triiette ? XXVI lnfring,indu-i gi urmirindu-i, a pus ,mina qi pe port qi apoi
a inrpresurat aetatea samienilor, care incl, iriq-gripiq, mai indrdzneau
i;ar pe Myronides s5'i ri,sPundi :
sd atace gi si lupte ln,aintea zidului. 9i dupi ce o aiti floti gi mai
De mult at fi un birbat, daca de ocara
numeroasd a sosit de la Atena, iar samienii au fost cu to,tu,l incer-
Femeii de moravuti u$oare nu s-ar teme.
cui;i, Periclers, luind gaizerci de trireme, a pornit in marea de dincolo
Se spune ci Aspasia a fost atit de renurmiti 9i faimoasi, incit cle Samos, voind ca, aga cum spun cei mai mulgi, sd, intilneascd

qi Cyrus, ael crare s-a luptat cu fratele siu, rege'le perqilor, pentru coribiile feniciene care veneau in ajutorul samienilor gi sd dea
st{p,inirea pe,rgilo,r, a nurtlit Aspasia pe femeia, din haremu-i, pe care
o i,ribea cel mai mult, Fe,me,ia mai inainte se numea Milto. Milto era bdtii\a cit m,ai departe de Samos, iar dupd cum spunc Stes'i,mbrotos,

de fel foceeanl, flica lui Hermotim'os 9i ci Cyrus cizind in 1upt6, voind sd atace Ciprul, afirmagie care nu pare vrednicd de crezarc.

a fost dursi lia rege gi a avut o foarte rnare trecerre. Or,icare i.ar fi fost gindul, s-a vhztt ci a gregit, cdci de indati ce

Poate cd ar fi fost neom'eno,s sd irtdephrtez din s'criere 9i si las a pornit pe mare, Melissos, fiul l;ui I'thagenes, un filozo'f care avea

,la o parte a,oeste lucruri care mi-au venit in mi'nte. atunci comanda i,n Samos, privind cu dispre; puqinhtatea coribiilor

cluq,mane sau lip'sa de iscusin d a comandangi'lor, a convins pe ceti-
gcni sd atace pe atenieni Ei dindu-se o bit6lie, au invins samienii ;

I

JL

I

,i

442 PLUTARH PERICLES 403

luind murl1i prizonieri dintre ei qi distrugind murlte cordbii' au pu ut pituq suspendat aproape de pimint gi ci din aceaste pricinb s-a
si pluteasci in voie pe mare ;i si-9i aduci cele nece,sare penfiru
p.rrtu."r rizboiului, de care erau lip.sigi mai inai,nte. Aristoteles spune rrumit ,,pat-purtat".

ci insuqi Pericl,es fu,sese infrin,t mai inainte de Melissos' XXVIII In a noua luni de oind se risculaserd samienii, Pericles
Iar samien,ii, bStindu.;i joc de ,prizonie,rii atenieni, le-,au intipirit
pe fajd cu fierurl r,oqu o bufnili, ci,ci 9i atenieni'i le intipi'riseri in le-a diri,mat zidu,rile gi le-a luat coribiile Ei ia pederpsit cu o mare
saman6. Sam,ana este o cofabie cate are amendi, din ca,te o parte au adus-o indati samiernii, iar pentru
a."l"'i fel samienilor o porc, fnteooasi ;i u'mfilatd, astfel ci poate
prora in formi de rit de restul, hotbrindu-li-se s-o aducd 1a un tirnp bine statornicit, au dat

du.a qi poveri, dar si ;i plu,teascd repede. S-a numit aqa fiin'dci ostatici.
apdrut p-n'tru p'rima oariL in Samos, fi'i,nd Ia porunca
sa const'rui i Douris din Samos'6r mai adaugi 9i alte fapte, ca intr-o tragedie'
aduoind impotriva atenienilor gi a iui Pericles invinuirea c5 au fost
a io,lycr,ates 155. gs ,spufle ci la aceste in ipirituri fierul
o ,luzie ascunsi
tiran.lu,i qi versul ur'mitoir din A'ristofanes c.u- : foarte cruzi. Deslxe aceasta nu istorisesc nimic nici Thucydides, nici
rogu face
t'6 Ephoros, nici Aiistoteles, dar nici nu se pare si fie adevirat, cum

Cc priceput la scris este poporul samienilor I pi,Emjoi.nr;ritnunrand.ruc"*-'gii,siacisptifefeieP,lcctouriimccriilg'bpeisi,id,,zeddsurazoc,embcineiinedzdniupi,e.eli,in-ccsoienamdgcaoainnrpdacualin;icequiiilesdpegeaisnruitdmrliurleeq-iami udlSeersi;iunisd,tipulape{.iid-cs.a9eetii

xxvll Aflind deci Peric,les despre nenoro,cirea cate .se abatuse apoi trupurile neingropate. Ei bine' Douris care nu obiqnuieqt'e si
asulpra taberei sale, a sirit re,pede in aiutor, qi Melissos aqezindu-$; gi,n6 powestirea pe drumul adevirului nici chiar cind n-are nici o
suferinqe prop'rie, se pare ci mai ales aici a flcut ;i mai groaznice
no\r.I" in linie de bitaie impotriva sa, Perioles l-a invins gi, respin- n"norooirii. samienilor, spre a arunca vina asupra atenienilor' Iar
gind pe duqman, indati a inceput sb irmprersoare cetatea cu un zid' Pericles, sup,unind insu,la Samos 9i inapoindu-se la Atena, a ficut
oelor c.are au pierit in *nbot 9i rostind la mor-
iorind si inving6 gi si cucereasci cctatea mai muilt cu cheltuie;li qi mor,minte faimoare inmormintare, precum este trezit
intf-un timp mai indelungat, decit,cu rinile qi cu pri,meiduiroa oeth' obiceiul , a
rnint cuvintul de
gcn i I or. ad,mirafia. Iar cind se cobo,ra el de pe ttibunb, toate femei'le l-ar|
zicmisabt:ern,g,aMiE'cianituqnqiiagi tlae.at usoinintizca,usbntienuandnai,Pt decrauicrlceEusn'lpuqininimic9eei ,rcilaui psprioapfniigiinliidcniucu-csnaeupndeaetu, nep-ela,ntltier-uat
Dar fiindci era greu sd-i stdpineqti pe atenieni, oare nu puteau ci ne-ai distrus cetbgeni mulii qi buni, nu in b6ti,1ii cu fenicienii sau
suferi zi,bava gi care voiau si dea lupta, Pericles, impirqind intreaga cu mezii, ca fratele meu Kimon, ci su,punind o cetate aliat6 9i in-
armate in opt pir,rgi, a tras la sorgi' 9i celo,r c'a're le cidea zaru'l alb rudita cu noi". Aces,tea le-a spus ElpiLnice, dair Pe,ricles, surizind, se
le ingd,duia si p'etr*r,ci 9i si s ea in repaos, in tirmp ce ceilalgi zioe cb i-a spus, firb tulburar€, v€rsu,l din Arhilochos :
zlulptaa!ub.d,Dce1ealcaeezaasreulqai ,slbpu' ,EncphcodrocseriscTarcehisainr tsmpuunlfeurcmiifiPneurimcleesscaaci.nea-
trebuin.tat magini de rLzboi, minunindu-se el insuqi de noutatea- l'or, Aga eqti tu, degi bdtrinS, tot te mai sulemeneqti ! 162
in ti,mp ." Ari"mon ruu, c,are 1e ni,s'cocise, en de fiatril. Artemon, fiind
qchiop, qi trebu,ind sd fie dus pe un pat purtat, a fost numit.-,,pat- Io,n '6t s,pune ci Peri'cles a avut o minunati qi mdreagi idee
purtat;'.'Acest lucr.u este contrazis de Heraclides di'n Pontt'e, cu po'rnind rizboi din Samos,
ajutorul poeziilor lui Anacreon ruo, in care 'este vorba de un Artemon im,potriva cetiLgenilor de vreme ce
,ql,upi xaat"lipi"uopr.;eat",tt"rfeaccpuetreim.guCil,teitfiidgneedsnpefrroeaafAirirtmetemafriiocinno,asisnpqtre-irnrdeeepceridizaebodteiuumsleodtoivnr,iaSsaftiimtedoaes
cca mai mare p,arte a timpurl'ui acas6, in timp ce doi sclavi iineau Agamemnon a cuoerit abia dupi zece ani o oeta e s'trdiniton, pe cind
uri scut deasupra capului s5.u, penbru ca si nu-i cadi nimic in cap
flg tus, iar d4cit qra silit si iasi de sub scut, era puxtat intf-urt el a invins in tinr,p de nou6 I'uni pe cei mai de frunte qi ,mai puternici
ionien,i. $i nu era nedreapti aprecietea, ci, in realitate, rizboiul a

/t04 PLUTARH PERICLES a05

spprcuzneenTiahtumcyudltiedense, cpunuolisncuatu,lriip$siitocmaacreetaptre'iameSiadmieo, 'sdsaci i,Ieduri'ppieacsucnhr poporul sd nu se clinteasci din ambiiioasra lui hoti;rire fa96 de

atenieni,lor puterea pe rnare. Megara, e[ singur qi-a atras invinuirea ,cd a fost ,p'ricina rizboiului.

XXIX Dupi aoeast1 c,ind incepuse si se frS,minte ca m^tea XXX Se spune ci venise o solie de la Lacedemona la Atena
rizboiu,l peloponesiac, Pericles a convins popo'rul se trimiti aiutor pentru aoeste lucruri, da'r Pericl'e,s adu,cea dr,ept pricini o lege care

cCorrecyreretia16p6u, 'tcearreniecitapraibnacfalot|tid,einCaoinrrtineta, 9i sd pund mina pe insuli, oprea spargerea tab,lei purtind sc,risb hotirirea cu privire la Mega,ra.
Corintului,
deoar,ece pelo- Atunci unul din ,soli, numit Polyalkes, 'a zis: ,,Tu si n-o sp'argi,

po,nosie,nii av'eau s5 fie atacagi de ei ingiqi. ci scoate-o af,ar6, cdtci nu existi lege care sd op,reascd asta". Deqi

Votind pop,oru,l aiutoruil cerut, Pericles a tri,mis in aiutor nurnai cuvintu,l a pd.rut dib,aci, totugi nici aga Pe'ricles nu s-a invo,it' Se p'are

zece oorhbii, avind [condu,citor] pe Lacede'mon, fiu,i lui Kimon, ci Peric,les avea qi 6 du,gm5.n,ie personalS impotriva megarien,ilor,
in sem,n de batjocuri, cdci mare era bunivoinga casei lui Kimon fagd d,ar pricinS publici qi viditi impotriva lor adu'cea fapturl ci ei puse-

de laoe,demonieni. Aqadar, pentru ca,si poati invinui pe Lacedemon seri stdpinire'pe cimpia sfintir7r qi scrie o hotirire ca s[ se trimiti
de laco,nism 166, dac5 nu va sivir;i nici o f,apt\ mare gi strSlucirti in u,n crainic La Megana 9i Lacede,moflro c& sd. aducb aceastb invinu re
impotriva megarienilor. Aceas,ti hotbrire a lui Perioles este a unui
tirnp,url comenzi,i sale, i-a dat pugine co'ribii ;i l-a trimirs fd:rh voie o,m binevoi,tor gi o'menoLs s,i care ardta ,pticini initem,eiate. Dar
acestuia. $i indeobqte, Pericles toatb' viala a incercat si umileasci deoarece Anthe,rno,cr,itos, crainicul trimis, pirea ,ci murise din pricina
familia lui Kimon, sub cuvlnt cb n-aveau nici ,num,ele bdgtinaqe, ci megarienilor, Charinos r72 scrie o hotirlre irnpotriva Ior, care rspunea
striine gi obignuite in alte !dri, pentru ci unul dintre feciorii lui ci duqmdnia impotriva 1or sd f,ie neimpd,cati qi fdr6 cuvint qi oricine
Ki,mon se numea Lacedemon, altul Thessal'os ;i al'tu,l Bleios. Se
parc ch toti erau ficu;i cu o arcadiani. Auzin'du-qi dsci vorbe rele dintre megarieni va pune piciorul in Atti,ca sd fie pedeps,it cu

Pericles d'in pri'cina aoestor zece lti\telne, deoatece trimisese ;uin aju or inoa,rtea, i'ar comand,anlii de o;ti, oind vor depune iurimintu,l srri-
prea mic celor care.l rugau gi diduse u,n m,are prilei de invinuite mof esc, si lure c5 chiar de doui ori pe afl vor nivdli in Megara, iar
cel.or aare.l birfeau, a tr,imis altc cori,bii, mai nume'roase, in Corcyra, Anthemocritos ,si fie ingropat lingd po4ile ThriasiarT3, ,crar€ se

care s-au intor:s dupd ce au dat bitilia '6?. Corintienii er.au tare infu- nuLmeLsc acum ,,Dufi'la poart6".
rriali qi rid,icau invinuir:i impotriva atenienilor la S;parta qi '1o,r li s-au
Dar megarienii, ti,giduind uciderrea lui Anthemocritos, d,au vina
a,l6tur,at qi rnegarienii, plingindu.se ch, irnpotriva drepturilor comune
pe Aspasia gi pe Peric,les, oitind faimo,asele gi popularele versur,i din
gi irnpotriva jurimintelor fSoute intre eleni168, sint indepi,rtali de la
AcharnaitTa:
toate piegele ;i de la toate porturile peste ca,re erar stipini atenieni.
Egineqii, so,cotind ci suferb numai rele qi:s impilafi de atenieni, Tineri amegigi de vin la jocul cottabos 175
au timis qi ei plingeri la lacedemonieni, dar in ascuns, neavind Se duc pe la Megara 9i furi pe Simaitha,
curaju,l si dea ,pe fra16 glas ,invinuiri,lor. O hetair6, iar megarienii agilali de usturoi,
Nemuljumigi, drept r5zbunare, ii furi Aspasiei doud hetaire.
in acest timp 9i oebatea Potideea, supusi Atenei, da,r colonie a
Corintului, ri,s,cr-rlindu-se ;i fiind ased'iati, a grihit izbu'cnirea rbz' XXXI Cum a fo,srt inceputul [rbzboiului] nu-i u$or de aflat, dar
boiu'luir6s. T,otuqi, fiind t'rimise solii la A,tena, iar Archidamos, vina neind,epirtdrii hotiririi cu privire la m,egarieni, tofi, in acelati
regele lacedemonienilor, incercind si destrame cele m'ai rnulte in'
v,inuiri gi sd linigteas cb. pe aliagi, se parc ci rhzboiutl n-ar fi izbucnit chip, o d,au pe Pericles. Sint totugi u.nii care s,pun ce Per,icles a rd,mas
din alte pri'cini, dacd atenienii ar fi fost convingi si ,rupd ho irirearl0
cu privire la megarieni ;i si se impace cu e'i. Din ace,astb pticind, neol,intit i,n hotirirea 1ui, pornind de la ginduri mari gi cu multi
Per,icles irnpotrivindu-se gi mai mr.rlt la aceasti ingbdui,ngd qi agigind
chibzuiali, de v'reme ce socotea cE" carerc,a lacedemonienilor este o

liincercare a indup,lecdrii saile, i,ar ingeleger,ea at o recunoaqtere a