Plutarh - Vieti paralele (Vol.1) (Editia 1960)

N. I. BARBU NOTI1A ISTORICA - TFIESEUS

; : f",! ff ; *tpSos.*rncgmas,acuoi-adiipeenmdpadtsrMoIuptirdre:itD:\ipairee.nrnn!aa,auilucaeatttrltliuuiuimBiaaanyin;nmlltitap:cderdba:-i_oAtauef-ieoiom?aniaplrnlintpaepapouitcSur/recaiud,anecieudluumdS.euturpEnisonnaidiisi:noep,a,uo,iicioerrdncissrbieenoaanrirdicueuctlrrop;ai,uue,:rmelTe,nec,!ipt;T.f.oibleuiiri,:c,ol,eaiet,,rlrod.itatci.iojma.tl.*t.buitouaaiiYsinmpAsti,iaint,doiiMss:A,iaui.rsiiiutipr,react.,*Ida'i)/e:snolt",/'i*"te,okl"lutl,ioiil;ipg",nii,uc;;r-ot"oaodo;ln'iiiaiii;;7e,ip,o;ariri;r,ii,"i"i'ncrlr,i,"io!""rr,r;,ari"r,'a-,r,ix,,t"))i,'rirr;ii-,fiior1"i;ra|ati'i"r'pl"iirii"r"a"J',i-rte,.inrc"ub'?ai;ir;urcro,iri,uAta"inkiaru,"iin,ctr,;ootaAdpdig"smci,",teauis;nrtnp,"ppiiJtcicipMl;aracr)o";ioie,biiiail,,iado':,ririsrS.t"na,:rpIicendairt')tuuri'bt"e,lrasrLTrroatenpbDa.;iAn;paro3uue"ieuion.sgn';rbila,rsmiuace"'rt;,a0aild:eblcrcin,pp,eaosdiueeie"s Ocupindu-se cu crettelea aitelor ;i ctr.ltiz:ind cereale, legume ;i

i :";;; rli i:I;::"aItLdlcolin;cti6une:De.ttt:u!omcti:b-euq:atMao;:ci,:ra:rdstgdrce-us,epriatetoI.icdrice.IdenaLit,srrsrEr,aosrai.Aesescctd.ost;t.uetiae;ptLniurc,ciootitprsiranulciopntiouiatpcd;eimi;en*orses;"dilc,ia,adal'iocot;li,cuAaeip.cnessGtruaartedere;st.iti;aeunutt;ed.;tiilnpt,neid",ieutp'',';rirf:t"oni;ag;o"u:ic;tar;nrX;i"dfU;trr;urit;,jei"lr"r,"o"-i"1riL'o7pcrr*r1',iite"b,ri-"ei,i,,,-iiei",*t-;iiflon'^ai,!tg"u,tar,"i)pin"io1,reTioi!iser.,_-ctb"tliutie)m,o)cp1r-or.nidbi'"crATusdtooiricstciEp:pab,u"ir,reiu:siii,"_bc_nrt,;reia,e;l\le,u,;creotrenrso:ct#iirci;dbeqsrd:reJaei,.;t- plante (printre care, aldturi d.e mdslin Si de z;ipa de oie, trebuie
lnenfionate plantele colorante ca inul Si ;ofranal), cretanii aoeau
cCsapdcIaaIsariyIninulT-cme-IcpelCeatelCsaupdadlneaeeenogrile'easelprea,,sajau'onsdecnrzsfa'susu,oi,trteleoeisacsGnoiuieutdrudbien.imaleenact.tiduuznnadcoinl,ii'ttn,luc'icceepoudrinr-smleuimeininupoel.yeeldsnuide'C,tritr.'nrrrie.Itneab)UeetlosramaoJI,rcVincrulipetti_e,arornl"adleedriruneac"l";;"t7ir)dgf,J*i"r)ri-"adu"n-;iii*iinnrr"iiizoi'arc,oroAre'o,;oro4po"orpalu";tprceorrttrriu;itrarnr"alrrtr.,ie"ttnripi",Tetpi"raldlioredamre-ai,anyieptureioifirpucl"Torrrrlpeieiur;tdateilaiiiroccniasaasadtil o deosebitd pred.ileclie 1)entru grddindrit, afa cu77z aratd destul de
tre{ineau i,"p,ii",iia,"!!liJ,',1!,!,0,;,,If,u,,||i,,:'r;#,,n;/;i,;;"*. lintpede,si arta plasticd a timpului. Dar, in perioada apariliei p/i-
nelor palate, mulli cretani se indeletniceltu cu anumite neftefuguri,
I lstoila Unhsersatd, vol. I, p. 4rr. iar alyii practicau negolul, pe usc(tt;i pe mare. Intr-adezsir, cum ar

fi t'ost ctt 1:utinyd con.struirea unor palate atit d.e itnpundtoare, im-
podobite cu sculptu.i ,ri pictttri, rndrturii ale unei arte destul de
inlrintate, dac,i mulyi ditz locuitorii Cretei nlr. s-ar li dedat pretu-
crdrii metalelor, ceranzicii, naaigayiei ;i negoyului, Si dac,i artiSti
de taleni nu s-Ar li intrecut sd-;i pund. toati riona lor spre a int-

podobi aceste mdre{e ctddiri ?

Aceste priine palate erau stdpinite de regi, care intruneau ln
perso4t?a lor largi puteri
politice, ntilitare ;i religioase. Ei erau aju-
tali de o adminisvrayie con.rtituitd din oatnenii lor d,e incredere.

Tatul aratd cd.ee trecu.sre denzult la orinduirea impdrpiti pe clase.

Aproximatio innc anii 16oo*14oo i.e.n., cioilizalia uetand atinge

apogettl deTz-toltdrii s(ile. Este epoca begemoniei orasului Cnossos
a.tilpra Cretei. Se -p(tre cd inn'e anii t5oo-r45o i.e.n., Iegendarul
fuIino.t a stiut si-;i im.puttd stdpinirea nu numai asul)ra Cretei, ci ;t
asupr.t Cycladelor.

In titnp insd ce in Creta apdreau l)alate ntdlele, in jurui anului
zzoo i.e.n. in Grecia iSi lace apariyia primul oal de ndodlitori greci,
abeii. Sint primii inclo-europenil - toatd lumea este astdzi rJe acord.
asupra acestui lucru - care au pdtruns pe pdmintul Greciei antice.
Distingindtrse pf in moraourile lor foarte apropiate de
prin oocabularul lor de oameni care cultizsau pitnintul sdtbdticie,

;i nu cu-
no,ttealt marea, ei a.xeau o solid,d organiTatie sociald. Un elentent
calacteristic de ciz:il.iTayie este locuinla lor in formi de pdtrat sau
de rlreptungbi (t'airuosul nzegaron). Ptini de iniyiatiad ,i dr)int, gata
sd imprrtmtrte de peste tot idei fi eleznente de cioitiTayie, aheii dau
un nou ritm oieyii clzle se scurgect lent, de tnilenii, in Hell.ad,a2.

Dar, pe la ryoo i.e.n., cretanii, in neincetata lor tendinld cle a
ldrgi relaliile comerciale, aenind din sud-est, ating Argolida. Re-.
layiile care se .stabilesc iutre ahei .si cretani pe pdmintul Greciei con-

I_stor:ir^aIR-Ue.tnoiraCineorLshianteidxne, t,vsaoLLla.d,I(,r],roll1co.ccI., p. 4rr si urm. rltr nonde t;ttiqtre, p. L;<; ;
ii t helienjsatjort

cit.

7 -- Plularh Vieti paraleie

N. I. BARBU i'iorrTA isroRrcl - rrlESIrus

stituie un eoeniment de o itnportanyd co,ir;itoare, d.e oreme ce, d.t- Odsdtctrii inliiuntrul genosului nu .se f iiceau; ruembrii genosului
toritd rodnicei colabordri a experienlei cretane cu irnpetuosul aoint tiu'rrrr tl.rePtttl de a alege pe ;et'ul gittyii, se aiut(tu reciproc, se irz-
al abeilor, incepe strdlucirea cizsiliTayiei tnyceniene ale cdrei glorioase
docuntente sint ruinele palatelor din Tiryntb ;i A4ycene. in toate Itr/ilaau la aceleafi serbiiri ;i aoeatt cimitire comltne,
re;edinlele t'ortit'icate, planttl ;i itttdriturile sini aheene, in tinp ce lVlai multe genosuri se grupail in fratrii, iar t'ratriile in tribwri

olnamenta{ia e.rte cretand. Peste tot pe unde au pdtruns cretanii (plrylai). Triburile erau unitiiyi ntilitare ;i de cult care aoeau acelqi
Ia Tirynth, Ia Argos, h arcbomenoi, ta Vapbio, la t,rrltoriu, acela$ ;ef - phylobasileul, care aoea atribtqiile de preot 1i
- la Mycene, conducdtor - ;i aceia;i 7ei. Inlduntrul tribuhri, iTaorul puterii era

Pylos, la Tbeba, la Sparta, la Atena - au initriat pe primitioii, dar poporul, cctre se aduna in agora (unde se linea adunarea popotului-
rsiguro;ii abei tn secretele unei cioiliTayii inaintatet. ecclesia), pefttru a lua hotdriri in trebile cele mai de seamh - de pildd,
Dupd areo trei secole de deTooltare, in timpul cdrora au pro-
fitat ;i de experienya cretunA, aheii, intdriyi de noi aluztiuni d.e Ttrimirea unui oaspete de frunte, rdzboiul etc, - fiind conoocat de
nrio'ilitori, eolienii si ionienii, trec in Creta, incepind, la basileul-;ef. O mare autoritate aueau in agora ;efii genosurilot,
de expat:.siune, pe cate o practica.eerd pind rindul lor, clt cltre basileul-;et' se st'dtuia ,ri inainte de conaocarea adunitii.
o nti,rcat'e atunci mi- Sfatu| ,ret'ilor de gin1i - boul€ - (toe(t, fire;te, o lnare autoritttte.
Grupate in jarul unui riu, ane; intdritLlri sau unui port, nxai Tnu\te
noienii. genosuri au const;tuit o cdtate (ll6yrc)1.

Dar pe Ia rzoo i.e.n., se produte inoaTia ultimului trib puternic Crescdtori de oite la inceput, aheii grupali in genosuri, t'ratrii
;i triburi au incepw sd cttltioe pdmintu.l. Insoyit de tnembrii geno-
de greci : dorienii, Sub presituzea lor, s-bre a-,si gdsi hrarzd ,ei add.- sului, basilewl insu;i conducea munca de arat, semdnat si cules,
post, a.fa-Zifii abei - care erau acttm a/tei, eolieni ;i ionieni, ames- in timp ce femeile leseau, torceau ;i chioerniseau gospotldria2,
tecali cu populayia bdstina;,i - o pornesc spre rdsdlit ;i, cu o largd
aproximayie, pe la ng1, i.e.n., incep atau.tl faimoasei Troia, cunos- Dar cu timpul, inliiuntrul triburilor s-rt. creat o pdturi superio(ffd
a ;efilor genosurilor, care, aoind o situalie priz;ilegiatd la ospetre ,si
cutAWtrt de bine din poetnele homerice, car.e, intre altele, au marele
rnerit de a ne t'i pdsh'at o mulyime de informayii asupra oieyii eco- in agora, au inceput sd deyind ;i o sittta\ie econonticd prioilegiatd,
d,eoarece comunitatea genosulwi le di.dea in particular un lot sPe'
nomice, sociale, politice, religioase ;i culturale a alteilor incd cle cial de pimint arabil, oie ;i daruri. Era primul pa.s spre destrd'-
pe pretmea int'loririi strilucitoarelor polisuri : Mycene ;i Tiryntb. Tnarea genosului. Astfel, mai intii s-a ueat o aristoua{ie de agricul'
tori-militari, care doeau ogo(zhe tntinse, oii infloritoare, aoeri ru'tme-
I'oemele bomerice sint un document prelios asilpra translormdrilor roase, clidiri mdrele ;i, o datd cu apari;ia sclaoagisnuiltti, mulyi sclaoi
;i sclar:e tn casd. Dii;iziunea muncii, intirirea proprietdlii prioate,
economice, sociale, politice, religioase care s-Alt petrecut pe p'dmin- inrutillirea sclaoilor ;i intrebuiulat'ea lor la munci din ce in ce ntai
specialiTate ;i, concomitent, aglaoarea stiirii lor au dus la trans'
tul Creciei aproximatiz,; intre anii ryoo-|oo i,e,n, lormdri insenznate, astfei ci, pe la st'ir;itul secolului al IX-lea i.e.tt.,
situayia se prezenta, ln general, astfel : societatea se diferenpiase in
Iatd o scbitrd sttmard a acestor transformdri. doud mari clase, oameni liberi ;i sclaoi, iar oamenii liberi, in dife-
ritele comanitdyi grece;ti, \se impLrrcau in douii znari categorii :
In perioada ndodlirii in Grecia, unitatea sociald d.e baTd a r) basil,t:ii |i, in general, cei instbrili, aristouayii, constitumw o
abeilor era genos-ul (ginta). Genosul era constituit din abei care pdturd nu prea largd, care posedau pdminturi intinse, acaleturi,
se tr.Tgeau ditz acela;i strdmof, locuind, de cele mai multe ori,
aceeA,ri casd, otltioind in cozrutn pdm?ntul, ale cdrai roade le irn- I Grecia anticd, p. 164.
pdrleau in cornun (ei nu u.lno;teau 1)roplietatea particulard.), Cel 2 Istoria (Jnioersald, vol. I, p. 644 9i urm.
mai bdtrin aoea gi cea mai nare autoritate ti, cind, se ioeau ne-
7*
inyelegeri intre membrii genosttlui, el era acela care le judeca ,ci le

d.ddea cuaenita deqlegare2.

K.-__I'_MEIs1t"olySri1neF1Ursn.,iuEOenrrsiggaeilnde,lsav,olala.npIei,lribepip,a.lae4ste2p-rf4ou2prd.rieotui.yi i,iilpurrionaet,evfoiluamusitaIIt,ulerldii,giian

a II-a, E.S.P.L.P., Buc. r955, p. z8e.

t0 N. L BArUlu

scpbzteiuzer.lraitjTjolnointglcuidi.ail,s-jalccliueplliagsncridya:mtiiu;medra;ze.tue)una,wpctpoigdtgoparearroiirntecu;o.iuls,Mru7ctuiillneu;lipmatin,hoedpsea,ir;noiiar,tinnrloecrilnai.itdtnbtttteeiiptcnyliaiicuat,lai,jnnt,ni;iptnto'geretotn,ahpadt.rtteusiecrireattida.rr.;cr,eiei;tm)io,i,riicecasriraa'e:;uu,i I\iOTlIA ISTORICA - TI]ESEUS t1
Dar paralel cu aceste diferenyieri economico-sociare, in societa-
t,ilor, care det,enea tlin ce in ce nzai nutneroasd. Procesttl de for-
tea greacd s-au petrccut ;i unere schitnb,iri poritice car'e a, d.us ra /V/tI(-tt['eca{ti.set.anh. t'lIuriaadtielinaiaantreibrauiatetlluniinTabtepseeulsacionncsetpituutiurle,aset'caoimluolusui lauli
,picnnrodepafteoirmeraudpl,sotccraeiant,rudehiuntaiirle-eiigpeigorazecsanptrtueiclmilcebee-an,instcitlic'elnoluedrli-dri;eo;eitfn,a/idsncgpatetrtieseneosaasftiptrip;nl)itdriu,iytiupicrlrt'i:stipetaoaleoctudiuilt,teol.iten.astAeluerssuyttnfrierddrt__i, .r.ynoikismos, precum,si o serie de alte mdsuri politice cttre, in rea-
actai.tttoelearccaaudtgueinnndormisi uipirnoi ipnleoaruisrldautieu(rcsuceicar(mcbsodiar.)nidns)-ctfarnruitsricttoeyocairaa.ttr,ifcai,atuarhrptciLittetuerriaet arbtpainsoir;ieietiucfldi_i litate, au fost rexultatul unor transf ormdri .seculare.
acdcSujieiunlalen,diirsSniybllsdaiadl.tosu.idrltC.ee,sutzuere,ilnt,imininp.tzbnrieuprurinu,mTeld,iaanupidpiufnuudt-enp;lciceaaldailaarientpucrollucetbeiatpaicrsibenditooeuttacitiesurla.ii-rrmrpsiirseeaatlm,o'fica. ,mrnacayru"i!e.ntinit.srlcri_,rn,earlc'rzporenualdtaererirt"er,r,idpiaee"
dcc;S;ciiaa.eue.rcnmp,piMAoetoeelnteaaltiiritratciaiaenc;a;ttirebtadriotealomcnemgru,cleiieouumtprBgtnlmleioiro,enasinnptctaidattudersrtotmertc,-uenuafir,?nimui.rscxEteeuoaapl;sstetiececcuAstu,,rusutetpiitstscccnio..tcuiaalcdtirtCiite/e.tid,tqrgirpaeiaes-ontianygirspmtdiuaattudr'paot,llclnauurfrrmttetstruerdttduaii.nzinrln.;zcsisidalerdeidy,trr,,,aeAer,M,rtcpmituoateominuc,,to,riiyasi"ttldcomoueaicrpii,ncitre"Tiaraiin"to,rtLnridcsd/oGde,oap'r,pirciorreceiia-osactn,sitsil_tiae.ati Ce ne sTtune Plutarh in Yiaga lui Thesetts ?
Aspscfteitafatiictctl,aaa-u, ianncncosuenimpn-tugteitatuuclliirnpesdreai,tcasomn-laueicluuniliet;taimptsoiVtdliIr.sIsbyIu-dntrtoeioiakdriisini,m.oeoAm.nst.rti-nlca"ainAttstl-steautnauraoticlleroxcnAiesstttte:aiatnyt.ae"ti:n.trirAilno.s;trt;rt;-'delt;mri;n.,; 'Irebuie sd ardtdm cd, scriind biogralia lui Tbeseus, Plutarh se
ntcaeargtieu$gdsoeitorirpi.iin.ds;Anottcthitniiaetclfeami.2:Pi,laoeprciosti1rtieo,:urcail.aprmaytaliiai;cdlilo.ieb-bejgoireldsiomas;ieos6rocisicl:,i,glieeamtrydeieyn;_itt;eias;euesu-gegpadairrsitzeri_aztitidrcm;elamdprtraoiouapirtrrgaeieil_i_e;
gdsea in laya unor probleme clestttl de ztariate;i complicate, dintre
care aceea (t caracterului l.egentlar al erou.ltt.i nu ela printre cele nai

pulin itxsemnate. Biograful a ittcercat sd. Le relolxe pe unele, iar
'pcntrLt altele s-a nzulyrtruit si erunle d(t,tele ptincipale, Ldsincl pe

cititori sd aleagd. Menyionlim citeaa dinh'e aceste probleme.

Spre cinstea biogafului, ln pritnul capitol al Yietii gi.sittz o clari

distincyie intre istotie, clzre ffebuie sd se conducb de oerosintil;i

de raliune, ;i legendd, care dii curs liber itnaginapiei, niscocinC tot
lelul de fapte necontrolabile. Ceea ce se spunea despre Theseus,
rtcunoarte Pltttarh, e.tte opera. t'anteziei. Dacd faptele istorisite ina-
poi spre olenea lui Tbeseus preTintd o infdpi;are d.e ad.eodr, ,,cele
ce urtneaTd de aci inainte sint inliordtoare ;i tragice, le stdptnesc
rpiroee"liti.;Ci emoitaogfraacte'ii ;i nu pre2intd. nici o inted,ere Si nici o ldmu-
acolo uncle aa t'i cu pu-
Plutarh ? Va incerca -

tinyd - sd asculte legendtt indreptatd de rayiune Si sd.-i dea o inl,i'-
1i;are istorici, ,,iar acolo unde pocestirea nesocote>tte cu i.nfumurare
judecata ;i ru,t pritneyte nici ut fal de amestecare cLr ceea ce este
cu putin\i, com cere iertare ascultlitorilor bineooitori, care prinxesc

cw ittgdduittti indepdrtata istorie".

A;adar, Plutarb est,e con;tient de greutdtea sarcinii sale, d,e a

deosehi adeodrul de legendd. Cutn il oa deosebi ? Cu aiutorul ,,ra-
liunii", ne spuile e1.. Dar, dupd cunt se oa z;edea, in conceplia sa
raliunea aA cerceta laptele nu pe baza unor idei clare despre de7-
ztoltarea .rocietdgii, in care .rd se acorde locul cuoenit lactorilor eco-

notnici, ci numai pa criteri.ul ,,oerosirnilului" , adicd pe cotnpararea
legendei cu realitatea, de pe oremea lui Plutarb, se intrelege. Dar
dacd legenda nLt expune fapte reale, de ce o tnai menyioneaTd
I Ibidem, Plutarb ? Plutarh nLt ne spilne, dar se inyelege u{or : pentlxt t'ar-
nzecul acestor intirtpliri. A.rtt'el, cle la inceput, til se oestefte un
2 lbidem, Plrrlarb i.rtr,ric si poue.clitot'.
p. 656 si urm.
p. 6lq +i urm. ; Grecia anticd, p. /16.

I Tlteseus, cap, I.

NOTITA ISTOITICA - TIIESEUS fil

1,2 N, I. BARIJU constct, ,,potrioit tradiliei, in reunirea in iurul Atenei a 12 cotnu'

Ested,elasineinpelescdPlutarbnLt'sepLlteLridicalainiiipimea nitdpi, inainte oter7ze separate. In realitate, procesul unirii treptate
;'etipinopiaeni eisototi|tiicccupctliindearecnutltewaranoran'syfctden;iai nnd-a;i,loasptoiin, stare sd distingi' a populayiei Atticii in jurul Atenei dsuercaotlutlimVltIIini.tlee'lnu.t,tgcdin.td'tiaSs-ad'
sd incetce sd de' incbeiat in intregime probabil abia a
in
t)rmine cit tle aproximati, epoca in care ar li trdit Tbeseus. PLtr numita lterioad.d regald. aiunsese de rnult de dotneniul tiecutttlui" t.
tarlr rut s-a ricJicat, i, gerteril,,ici la indlyimea unui Thucydicles, Dar Plwtarb crede, cu naioitatea conzund anticilor, cd' oamenii s-au
p,entru ca, d.in turcle dni -rigttr'e, sk\tragd concluzii,;tiin,it'ice cit mai
'bine intenteiate. Astfet, el nt't porne;te, ca Tnarele istoric grec' de, la ldsat repede cotnin;i sd se uneascd infi-o singurd cetate. Cu toate
aceste nahte int'orma1ii, in expunerea procesulwi de unire a polisu-
ale sinoikisrnosului atribuit
contd,iliile geogralico-economit:o-sociale d'eterrn;ne rotut politic al t'iu' rilor din Attica existd citeaa fire de aur ale ader:d'rului istoric, pe
care Plutarh nu putea sd le deosebeascd de nisipttl legendei2. Aceste
lui T'besetti, prriru a incerca apoi sd
Lui tui Aigeus. Pitcta lui Thttcydides n-4 alut nici un ecou a'suqra' lire de aur sint: aderarea rapidd a pdturilor sirace la unite, des'
biograluttti. Cu toate dcestea, in mdsura in care a lost posibil' el i,ti fiinyarea pritaneelor, sfaturilor Si dregdtoriilor din polisuri, inte'
meierea unor sdrbdtori comune. Dupd indelungate et'orturi, ;tiinla
'Tinc figiduiala. o criticlt rJe';t,l de serioasd'' d'ar tnodern& a putut s,i distingd acest aul al adeodrubti istorics'
P6ttatlt axercitd Plutarb, exagerind, ca tot,i contenxporanii sd'i, rolul personali'
Inti-adearir,

)ciritnicuas,Lai.erpst,tteteinatdt rreleptmataiiianstlltprirteatdcoxcteutlnocrsntceri.dreecdict aet.lltionrsiuC;ai'rAe?st\fiecli' tdlii istorice, ii mai atribuie lui Tbeseus ;i impdrlirea societilii in
eupatrizi ;i demiurgi, desfiintrarea monarbiei, baterea unei monede,
'p'arraaeiiAlaerrrpitrbtld,i"tooecdrhusopitrd'onslwirAaeurttliiiuts'rpiiPutss/:cilrdooecslim:aolirltuoelstrdai'oltceIntirtn';aeecrncstaeius' ntkci'eiplarniluueigsneeldrine"atrtreseadbb.usdiee'
care ptlrta sdpat un cap de bou, instituitea de iocuri, fapte care in
realitate sint rezultatele unui lung proces de dezooltare econornici,
sociald, potiticrt ;i culturald. Dar ;i aici preyioase sint faptele ;i
,aoctll'o,uo"ora'rid,ntDp,d,aiwi,iedr,;e.lmtpLnnp.Apaeriltr*nrDdAug,i'idrtioa'nb'd,idtioiinumnnetduroptsc'oaroeizbuxletttnaiora,dieitoaPlddcaumhed'tsitalsoipdeaitororarlihaeoreci,acecldorleiliel'tsfoleesdta'drtpele'tiiunt:rlmnag'eiacsnianubeoldslMaaitstnroteabenlrgeiatai,transspaptiaeublosunisab:mteinadbap,\tr'iIeilhlsi'iotaimaturpot'imrertoccidadctaoersiriidlsueipter-demdSlaiaa'yinT-stdidciMe-oilacun,erwuiap-' irleea implicitd a der;oltdrii sociale. Intr-adeodr, dacd Plutarh
spune cd. Tbeseus a bdtut lttonede, se inyelege ci. p|nd. la el n-o

existat un astfel de nzijloc de schimba.

[Jn alt prelios adezsdr istoric este ardtat de Plutarb cind expune

rdprdtirea lui Menestheus impotrioa noii stdri de lucruri, intronatd

gara insd.,"mrrgiid irnpotrioa tradi;iei ;i, aSa cuTn spune Simonides' dupd inldptuirea syuoikismosului. $i aici interoine un nume legen-
T,trjtinar-r" ci ot'etnit' spun cd Skeiron n-a t'ost nici dar, Menestbeus, dar faptul rdTz:rdtirii ca (tt(tre s-a produs istori-
indepirtatele orn cegte. Menlionindu-\, Plutarh nu-;i dd seama de adeodrata oaloare
un onz oiolent, nici un tilhar cle rind, ci utt oind'tot de tilhari'
a laptului.
a1' :)rDopaiart ;i ptieten cu oamenii cinstili" 2' pe teren istoric cind' aor- Sint multe caluri cind Plutarh dd doltd z;ersiuni, fdrd s'd aleagd.
biltortt se gdselte, intr-adeodt, A.rtfel, elespre Phaia nnii Ticeau cd lttsese o scroafd, iar alyii o soco-
be;te despre synoikiimos. Mai int?i biograt'ut obserod' cd primirea lui teau tilhd.roaici.. Ph.r.tarh nu aleges. O serie intreagd de z.tersiuni d,i
T'iesrus de cdtre Hecale este un mitl, ceea ce este cu totul liudabil
biograt'ul yi cu prizsire la cdldtoria pe mttre a lui Theseus in Creta6.

d.in Partea sa. 1 lstoria Unioersali., vol. I, p. 671.
bar cnienpdu,tiens(lt'edceopldb;ai pculencctounl sdt'ietuzir:eeadefraeimaol saunltuici ilsoytn, oiilkiscronnossi,'
2 Tbeseus, cap. XXIV.
Plutarb,
d,erii opera'unui sing)r' om ;i-l atribuie lui Tbeseus. Sinoikismosul, 3 Grecia antic'i, p. 164 qi urm. ; Istoria Unioersald, vol. I, p. 674 gi urm.

I Tbeseus, cap. V, 4 Tbeseus, cap. XXV.
5 Cap. IX.
2 ldem, cap. X.
o Cap. XVIII ;i urm.
3 lde*, cap. XIV.

I Ur N. 1. I]ARBU *

$

fd,rd. sd spund rtici ttlz cuoint pro sail colttt(t' irt lontl, biograt'ul le t 1-\\ {, 5< U5
consideri. pe toate legendare si, nedispunind de nici un uiteriu de
:{t
alegere, el nu le naniionedzA decit din .simpld curioTitate. Acela;i
lucru lace;i cind este oorba de bdtiilia centartrilor cu lapiliit. E1i-
tdrile biograt'ului oor cdphta o mai tnare oaloare atunci cind zsa fi
oorha de personalitdli istorice, deoarece acolo biogtat'ul aa aoea

mult mai nulneroase eletnente de apreciere.

Plutarb, ca intotdeauna, ftie srt intbine infdpi;area de basm a I Dupi curn, cind fac hdrgi geognafi'c'e r, Sos,sie Senecio 2, i'storicii r
mitului ;i legenda cu citate din poeyi, astt'el cd cititorul este pLn'-
tat, rind pe rind, d,in attnost'era basmtr'ltti in aceea a poeziei culte isazmr.cncpi'irtrminicndjai.g"_lc-e5:al-a-,s-c;sd-l-maei-b-u.aaa"*tcr,i:gc,_rmeirn"naialre4ern, thisendagruuhgreiml,og,enraaotiziri"nao, ,ui,tnioiuntstrttiupalenu$eta'crci gaa.irrlitr.e."pe_,s:us:ts-tc,=eaa-s:upd:c;-ber-,:i,-icaf:n'r-up:di:nAg;_oa-5a:dc;r,seep-sttleetgnrhicviei1aedgofciir, &

;i apoi pe ierenul arid al co,tttloaerselor i.etorice. parsl.gis-rhutrre-aq-plabatut ginu_-ru?ilEJi .rrc se p"tea;F"gc c" "
Iati un lragment in care ciiitorul este dus pe aripiLe basmului:
,,Sinis aoea o fatrt loarte lrumoasd ;i u^oitticd, numitd Perigoune.
Ea t'wgise dupd uciderea tutrtLui sdtt, dar 'l"beseus o crtuti prettr istorisilgr, cAlsuzindujri e
tindeni. Perigoune se ret'ugiase intr-un loc care auea rnttlte des$uri
;i mult t'runTiS ;i mttlt sparanghel, ru.git'tdu-se lor m jurhmint - am tie6i pE ?re l-apte fine
fi}__'---_-+l^-
t''i.rd bdtaie de joc si sincerd ca uu copil, ca ;i cinC ar fi inleles-o fos.t poateffir-ivit sd spun despre faptele petrecute
statornicite, 'ar
mai inainte: ,,Iar cel'e ce utmeaze de a'ci8 i,nainte s0nt infioritoare qi
- cd dacd-o aor asc. dDpaar;ii-no cor ascu.nde, n-o sd le mai smulgd ;i n-o tr,agice ; le ch'ivernisesc e doar poefii $i mitografii gi nu prezinti nici
to- o incredere qi nu-s de loc lSmurite". Cind am scris insi povestirea
sd. le mai ardd." capitolul trmdtor, biograt'ul pdldsette

nul poaestirii tihnite ;i, lunecind, pe panta unei controzserse istorice, desp,re legiuitorul Lycurg gi despre regele Numa, mi s,,a pdrut ci nu
spune : ,,Istoricii dirt Megara insd... rlttptindu-se cLt tftdepArtdteLe fA.ri motiv ag putea ,sd md urc pini la Romulus, deoarece a1'unsesem

cremit, spun cd..." 3 Apoi Pltttarh, insi.rtind asupla uariantelor unri cu istoria apf,oape de vremea lui, iar cind am cercetat versurile lui

mit, spune : ,,Dar mitul cel nzai tragii spil?te cd tinerii, liind du;i Eshiles :
in Creta, atr ucis Minotaurul in Labyrinthos sau cd, rdtdcind ei prin
Labyrintbos ;i neputind. gdsi nici o iepire, au tntnit acolo qi cd mi- Cu acest bSrbat cine se va intilni ?
notaLfful., aJa cu?72 Tice Eu.ripides, a fost :
Pe cine i-l voi pune irnpotrivir ? Cine-i va fi chezagull0

O ardtarc amestecate gi o fipturd vitinitoare, $r*gts:3_,pe!s!_t4 _da&a-es_,p3!-e,.l49*in faF- !t--91. i_o=gp-?t?=p9-_"ls G;FA-
Amestec dc taur gi de om, o incJoiti fire" a.
tcmeieborul " f,aimoasei qi n.emuriroare i Arene cu taral neinvinsei
;aijuliteo"r;utilnr-aoq-ium.neii ,t4r-$g=aeve-1a"pffiunt-ino;ai5n!f6c;iu9raArlcpiosvteosrticirel,eiadrcaiacboulolosu-ncdLcr
Biografia, lucru t'iresc pentru legendarul Tbeseus, nil este pre- W

sdratd cu (znecdote ;i oorbe de spirit, dar Si a;a cititorul este caP' 1

tioat de multiplicitatea de tonuri literare su.b cale sint expuse fap' t6ffiTi;AililEocote;te cu infumurare judecata qi nu primeqte nici un \
fel de amestecare cu ce este cu putinfA, vom cere iertare ascul-
tele ;i ideile care constitttie biografia. titorilor binevoitori, ceea primesc cu ingdduingi indepirtata istorie. /)
care
N. I. B.

1 Cap. XXX. II Se pirea ci Theseus semina in multe privinle cu Romulus :
u,rut-fi-nle
2 Cap. VIII. amindoi, iiind copii nelegitimi si din neam de ios,
3 Cap. au purces din zei. Amindoi au fost rdzbotnici qi a"rm', indoi - lucrul
X.
a Cap. XV.
acesta il gtim cu togii - eu avut iqteligenqa imbinati cu puterea.

{6 PLUTAIiH TIIESEUS AN

Unul .dintre ei a intemciat cea mai renumitd dintre cetS;i - Roma, ;i dinduli se,ama c5 se impreunase cu fiica lui Pitth-eus 9! baqy.itl
iar cel61alt a 'strins Ateqglg i_!a-_ un loc. Despre amindoi 'se spune .6'"u o sE-riaiti-,*i=a-lEsaf- sitadaJi Siridalele, ascunzindu-le sub
cd au ripi,t feme.i. Nici- r.-'; unul din!K:--ei n.a scipat de nenorocire in piarri mare, naictHorlorn.TSrup-toriimndaufc-is'ncuob:nitunri?'cr ift.rc.:lnc:tci .P: 9fe,1cyiljti3i-o,---
sa cupri-ndl e{ffg-rvezi
mpruo?pii-r3tce.lospr ucnaesci si is-daCu o-iobuiGt a;ap-"ad;qfmithlniau-cine"tiiEtEeni,i-focri, Ctriai'Cma-'iiu cele puse
i-a 16iat lrid.;ni;--itl;ci-iu tlt;te un biiat, cind va fi in virsta i
?6cE?stc de,
_-__+.f,_
vreun lolos pcntfu adcvaf se amlntlm rstorlslfl cate fost birbbtiei ;i va fi in stare si ridice piatra ;i si'. ia lucrurile li,sate :
par. c-au

n?iiiiiliG'i-riffin i]ilp piea-tiasiCia. de el acolo sb-l trimitd la el, 1fu6 si ;tie nin.reni, ci, pe cit se poate, i
pe furig de toqi (cici tare se tefllca el cl,e fiii iui Pailanticies 23 - cinci- i
III Spi;a neamului lui Theseus, dupi tatd, ,se urca pini la zeci de biicli care-i intindeau curse ;i, din pricina
Erechteus 15 qi pind la primii biqtinagi ai Atenei, iar dupi rnami avea acesta - ;i zicind acestea, a i
lipsei sale cle il dispreguiau) ;
buni creftere, j

cobora din Pelops 16. P,elops a avut cea mai mare put€re i'ntre regii plecat,

din Pelopones lt, nu numai dato,riti marilor bog61ii, ci gi prin mul- IV Ni.scind deci Aithra un fiu, unii spun ci i-au dat indati
nunrele de Theseus 2e, din pricina punerii semnelor sub piatri,
gimea ,copiilor, cdc.i a dat multe fiice in cisitorie fruntagilor gi pe
rnulEi dintre fiii s:'1i i-a insciunat conducitori prin cetdji. Unul
iar alqii zic cd s-a chemat aga mai tirziu, la Atena, cind Aigeus l-a
dintre ei, bunicul lui Thescus, ,a intemeiat o cetate, nu prea mare,
recunoscut de fiu.
Trcizena to, gi a avut cea mai mare faimi de om chibzuit gi ingelept
Fiind deci crescut de Pittheus, se spune cd a avut ca indrurnitor
intre cei de pe-atunci. Ingelepciunea de atunci, se pare, era in felul J qi pedagog pe un oarecare Connidas 30, ciruia, pin6' astbzi, atenienii,
qi puterea aceleia a. 6r. u"-?ot-d"""mEesliiid1r in*ln?EtEtriite
U;; { in aiunul Theseenelor'1, ii jertfesc un berbec, cinstindu-i memoria
a;nft. qi onorindu-l cu mult mt',aci apree buni dreptate decit ii cinstesc pe
ciFtinsb in Mtniici bci;aii'necs,tbereagliuai "Piqititiheeuuts"f2f0ia, is,.i.a1n9u-mIte;!&: . Silanion'2 gi Parrhasios
se zrce art fost pictorii qi sculptorii chipu-
aceste 1de1
lilor iui Theseus.
Itlr pentru un prieten sd fie gata plata statornicitd

Lucrul acesta l-a spus ;i filozoful Aristoteles 'r, iar Euripi'des ", V $i fiind inci ;i atunci obiceiul ca cei care treceau de virsta
copiliriei si se ducd 1a Delphi ta gi detr zeului 'dtept ofrandd
numind pe Hippolytos 23 inviqicelul castului Pittheus, pune in si
pilul lor. a mers ;i Theseus icolrt si fi-ir..Jun-s nunrai parte:r din
lumini fairna cle care era ingoniqrat P!=t1t-r.e..!.s. fe9a, dupi cum spune Homer ." fac ab"n?if{ffi
:l;;t;i"i,J::i:ba;nl;tii s-ru tuns in
r'' Se spune ci Aigeus'n dorea copii, iar Pythia'zs i.a dat vestitul *-;::,,i""::,;:r;Jl"i;
l' / o.u.ollp.rur.in.lu-i tl nu ," uniur.i cu'riici o femeie mai inainte ;?T:: ,",i#i:: ,ji"'";i,t
;i fdrd si imite pe mysicni'7, ci pentr''-t ci erau rdzboinici li se
I aA"o se ducJla Aieni, dbqi se pare cd n-a p?ca spui limurit lucrul luptau de aptoape gi pricepindu-se si nre-rsirptuinrgisde;ptee;iduAqrhrnilaonchi,oms a3is/,I
\ d.A,r. D;-;ccd,-l{i[il;,-Aueind;-ae It Tioitaaa, i-a ficut cunoscut
\i Pittheu, cuvintul zeului2u, ctrrc suna a$a : mr,rlt decit cu orice, cu miinile, dupi cum
in versurile utmitoare :
i
Piciorui cate iesc din burduf, si nu-l
Ei n-au s)-gi intinJ'ri multe Arrrmese3lei i
Dezlcgi, ptea strilucitule intre popoare,
' trIni inainte de a pune piciotul pe pimintul Atenei I Nici r.reincetatc priqtii, cincl i
Rizboiul adunri ir.r cimpic ; cu spadeic i
Mult de lucru avea-vor,
Pittl.reus, se vede bine, ciutind ingelesul acesto,: vorbe, l-a convins i
sau l-a amigit si se uneasci cu Aithra ". Unindu-se deci el cu ee Cnci in astfel de lupti sint zei I
.
Stipinii Eubcei 40, r'estiti in lupr.a cu lancqa.
i

18 PLl.JTAFII THESEUS {9

Dec.i, pentru ca dr,r;manii sii nu-i poati lua cle pir, se tundeau. Sc ,p'e fos din Pelopo,nes la Atena, cdl|toria era plini de prim,ejdii de
spune la astt, a poruncir
ci ;i Alexandru Macedon nl, gindindu-se moarte.
generaliior sii si tundd birbile macedoncnilor, de vreme ,ce barba,
in bitdlii, prczrntb dugmanilor ccl nai 1a indernini loc de inh[6at. Povestindu-i deci Pittheus despre fiecare riuficitor cunr esce
qi ce le face ,striinilor, l-a convins pe Theseus si po,rneascd pe mare.

Vl T'ot timpul Aithra a ascuns cum s-a niscut cu adevdrat e scanrd, de virtutca iui mult
uPonseciudovninot tl,6scba.tcrdteroPiziettnhieeunsii, cum ci Theseus a
Theseus, dat era ii cinstesc in chip el si asculta cilioartlmultd insu vesteau
tat6 pe d*ple cl
avut de cum era,li--in'6i?EiFcci crai rreel l"Auuzdrdqgvogr_bi-rdrd_. eAatu@nci
,"ra ffipt rAfua"de efiarle-ff66d
deosebit pe acest zev, care le este protector al cetiqii, qi lui ii aduc
drept ofr.andi primele fructe gi sapi pe monedele ior un trider.rt.
Iar cind fiul i s-a f-ifcl-uot mare qi o dati c..r vigoarea trupului era vSdit pentru tofi ci Theseus pilea ceea ,ce a pigit cu
tirziu Themistocles a8, cini[?
arir-a un SftEiinc-t-ur'af it?fjnTca'mlndiie, !uminata de mintc rmi birui

il"t,Epd{ne, nl:m*+a--*us"la piatrX ;i i-r spus aJevdrul cu

p--'vorivir"frrrG-H-GGr.ea iui gi l-a indemnat si ia lucr:urile ld.saie ca
semne de tat5l sdu gi sd porneascd spre Atcna. Theseus s-a strecurat \.,
ou ugurinfi sub piatrd gi a dat-o Ia o parte, dar n-a voit si
porneasci cu I VII Din rintirnplare, ei erau qi dc acela;i neam, trigindu-se din
spre Atena pe mare, de;i calea era fdrb primejdie 9i doi veri. Astfel, Aithra en fitca lui Pittheus, iar Alcm,ena on fiica
I
toate c6-I rugau bunicul qi mama sa, cb,ci era greu sd c5lStoreqti \
spre Atena pe un drum nelips,it in nici o parte cle primejdie din / Lysidiceis0, iar Lys,idice ;i Pittheus enu [ragr, fiind copiii Hippo-
pricina tilharilor qi a riufi,cdiorilor. { damiei 51 qi ai lui Pelops. Theseus socotea dcci ci este un luclu
gi de nesuferit ca Her,acles si porneasci impotrive
Pe vremea aceea, dupi cit se pare, oamenii erau neinchipuit nemaipornenit pretutindeni 9i si cureqe p5.mintul si ,marea de {' -
rduficbtorilor de
de puternici gi neobosigi la lucrul miinilor qi la iuleala p'icioarelor
9i la puterea trupurilor, gi nu intrebuinlau insugirile lor 1a nirnic iar qerei+sod fucd dc rdsplatile virtutii cere-i sint ousc inainte.deoare{c-
bun gi folositor, ci se bucurau cind puteau arita o inddzseal| pe
parre, ar rl facut oe fu$tne. daca va tt tuglt pe.mare, pe
acela 'care-i este tati nu numai cu numele ci qi cu faima, iar ,pe e
peste fire si gustau cu nesaf puterca 1or, sivir;ind fapte de o rarh alta, ar fi dus adeviratului shu tat6, drept semne ale recunoagterii,
crnzime, punind stipinire ;i siluind gi distrugind tot ceea ce le
cidea in mini. Ei ldudau sfiala, dreptatea si omenia, ca venind ni$te sandale si un pumnal neinsingerate, fira si arete un semn
iimurit al noblcgei sa1e, prin fapte qi lucrdri*'bfrhel-Cn-o-#tfal-?;*
din lipsa de curaj de a face riu si dc a suferi vreun rdu, dar soco- ffi"rridrie if ffi-iilfal"AA"EmAnii; poinif A; nn-ca if-Tacn riu ,cuiva,
teau ci aceste ir-rsusiri nu-i privesc pe cei care erau in stare si aibi
mai mult. Pe unii dir.rtrc accgti oameni, Hetacles a3, mergind incoace ci si se irnpotriveasci celor carc ar porni si-l atace.

gi incolo, ii lovea qi-i nimicea, iar algii fugeau din calea-i cind se VIII $i mai intii, Thescus a ucis, in Epidauria.2, pe pen-
ivea el qi se ficeau mici de frici gi se ascundeau qi treceau nebdga;i
in seam5. Iar dupi cc asupra lui Heracles s-a abdtut o nenorocirc phetes 53, care, drept armi de se folosea de o miciuci ; dc
aceea era numit ,,mbciucaqul". ^tac,
9i dupi uciderea lui Iphito,s aa, a pornit in Lydianu gi , ,slufit apoi
vrem,e ind,elungate Ia Ommphalea6, dindu-9i el singur a,c€aste pe- Periphetes pusese mina pe Thescus si incerca si-1 opreasci a

d,ea,psi pentru ucid,erera sdvir;iti, nrunci triburile lydienilor au avut 'merge mai departe, dar Theseus, luindu-se la lupti *ccautreeI jls,r-al-*afo,lr#ocis;r',it/\lk"!5-1*e,
multi peice gi netemere, dar: pe meleagurile Helladei a7 iarS;i au
.i>nnu.f=lor-cr-i-itm-r'p-iur;'-et1gdr-t{-ri-l}g,r*sj-lra_-n'uu Pl5,cindu-i m5,ciuca, a luat-o qi 9i-a ficut-o a*rpmE|T, 6d*et ea]l*d" of o r i s " e t,
jrrcepu-t*-s-i=cr,eurgi in vnl, de vrem,e c,e tSiih-ri aya;e f e-ffi re? rcTeT ffi fd oiilT.
pentfu cet cafc.se nim,eni p uiit-p*i6[e-a-? e -Iil:;:;*a r eaEe-? p u rc-r n'i c * iffi
lte gpjj3. nsttel ca. duceau

!0 pI-uTAirii THI]SL]iJS 21

ni*a"tr'fLTi ;'irnefasiliehnuv*sinab;a:r6-et-a-ocmiomriticpiuc-cSaidfullis-esgselim-lgbysjr-r!s-riadzei, sl*dar",cu -ea.-el- Istoricii din foiegara insi, rnergind irrpotriva tladigici gi, a;a

tot in chipul in cum spune Simonides u6,
."t""Slfrii r.i..'.. prc.ff-r"Iir.fari ca Thcseus sa ie f; prcgdtit sau sE
Luptir.rclu-se cu indepirtatele vrcmi,

ii?'oBifiiilt iri-;#eliFuiileri, ci ar:itind ci vitejia este mai presus spun cd Sl<eiron n-e fost ni'ci un om violcrrt. nici--u,l-,tilhar de rirrd.
q9
91i9e- llgetqre c il- |odagn.getrf.rsu-mpoi"afsfgi rgqi 'voinic6, ci un vinitor de tilhari, nor' tmenaap,roni:ptiaac-go-s="re-'i--cFsrtieclS-.s-.n'-o- cco'--:r.iltoaprmeeansiiltcnitn,stiafir
numitd Perigoune "u. ;l',-- sp- un ca-.-f Ia
Sinis avea o fatb clr(p!1. -'!Er l
Ea fugise dupi uoiderea tatii,.tr siu, 'dar Theseus o ciuti pretu-
Kythiehs 68 din Salamina ue are parte dc cinstire ca un zeu, iar
tindeni. Perigoune ,se refugiase intr-un loc care avea mul'te desi uri virtutea lui Peleus to gi u lui Tel,amon 71 nu este niminui ne$tiutd.

nsi mult frunziq 9i mul.t ispramnghcl, .rugin'du.se tulpin,elor cu jurrd- Ei bine, Skeiron a fost, dupi ei, ginerele 1ui Kythreus, socrul lui
mirt - fb"rh bhtate d'e joc gi rsincerb ca un co,pr'l, ca gi cind ar fi in-
leles-o - ci dac-o vorr ,scepa qi-o vor iascund'e, n-o sd le m,ai smulgi Aiacos, buni,cul lui Peleus ;i Telainon, car,e au fost co.piii Endeidei?2,
qlairne-oc-osisliea'mibaii ard6. Dar Thes,eus chcmind-o qi dindu-i incr,edin- fiica lui Skeiron ;i a Charicleei 73. A;adar, nu este firesc ca cei mai
buni sb fie socotiEi ci se trag din acelaqi nealr cu cel riu, primind
griii de ea ,si n-o si-i facd nici un r|u, ea a ieqit
din ascunziq ;i, ,irnpreunindu.se cu Th'oser-rs, a ficut pe Melanippos, de la el gi dind, la rindu-le, tot cccx ce au ei rlai mireg gi mai de .\
i.ar mai rtitrziu ea a frrilit cu Deioneus al lui Eurlntos 57 din Oicha- preE. Dar se.,,spune ci Theseus n-a luat localitatea Eleusis cind s-a

lia 58, avi,n'd incuviinqarea lui Theseus. Iar Melanippos 5s al lui dus prima oar|. la Atena, ci mai in urmi, pe vrcmea.cind o stipi- J

Tlreseu,s a rrvut de fiu pe Ioxo's 60, cate a luat parte la iniemeietea neau megar.ienii, ristr-rrnind pe Diocles 7a care €rn ,fiiairlnarele lor. '

cetitii Ornytos 6r, co.lonie in Caria. De acolo se trage, pentru ioxizi Se zice cd atunci a ucis pe Skciron. Astfel dc srili, crre s-e\+ba.'t* cap
cap. sc spun in accasti
gi ioxiqi, o'bicei'ul rstribun si nu ardi nici sparanghelul nici spinul, ci In pt'ivingd.

s[ ,le cin,s'beasci ,qi si le onoreze. XI La Eleusis 7;, T'heseus, invingind in laluHpetrdmedsretta,patdlrcpisc
l-a ,ucis. $i
IX l,ar scroafa Crommyon,ia tt, p. .nr. au porcclit-o Phai.a 6s, Cecryon t6, mergind el mai dep'arte,
nu era o sblbiticiune ,s1ab5, ci o fiarh luptitoare, greu de infrint. pe Darnas,tes Pr'ocustes 78, silindu-l si se intindi cit p'atu,l lui, aga
Jinindu-i pi,ept in dru.m, ca unei lu,cirii, a uci,s-o, ca si nu parh cia cum fdcea si Damast'es cu str6inii. Th'eseu,s a sivir,sit aoeste fapte
,infrunti toatc primei.diile de nevoie, socotind in aceiagi timp ci imitind pe Heracles. Cdci qi Heracles, pedepsiod pe cei pe care
lln om cumsecade trebuie s5 se i,mpotriveasci oamenilor rii numai
cind este nevoie si sc aperc, dar cu fiatele cele mai de soi si ippnuerlninKesay*oinmnofisniiap8rtaEqgia?, r@csupmdfrfgi]Ci:ngd.Alc_naltpie:uiKolsEluuoiigsTf:,,"e"rmTrfeifprioTusfsfiBei2ni,*,1lpu-a-p-ButiuciTcsof.rriDpFTelaea-ccFo,orlpoa
porneascS el singur de la ,sine si se lupte qi si se avinte in primejdie.
tl Unii 'sprrn ci Phaia a fost o tiihiroaici ucigagi qi desdrinatd, se spune cA se trage si exprcs,ia ,,boala termeri'c6", c5,ci Termeros,
f carc locuia chiar ecolo irr Cromrnl'on, dar a .fost po'recliti ,,scroafa"
I din pricina moravuriiol qi f:lului ci de viagd, fiind ucisa apoi dci izbind cu capul pe cei pe car,e-i intilnea, ii omora. Tot aga gi

\Theseu,s. rA .{Theseus ataca pe riufdcdtori ca si-i pedepseasc5, ficindu-i sd indure
silnicii la cor€ su,pufl€au gi ci pc a19ii, primind
' \i\ 1i , aceleaqi pedeapsd dupi chipul propriilor nelegiuiri. fiecare o
drcapta

X Pe Skeiron 6a Th,escr-r.s 1:a iirci,s inaintea Mega,rei 65, atu,noin,du-1 XII lr{ergind el mai departe ;i ajungind la riul Kephisos 83, i-au
dele o stince; pentru reA :_d-UpA_q_u!Lj_p-llhe o irtdifie*bine-s'tttor= iegit intru intimpinare nigte oameni din neam'ul Phytalizilor 8a qi
pq irindeastdppei,n-tirrei icCs algl e:,l_dlae ot-adrueptE6intli"nmde;ib*,pInrc"ioaaliteillE?cfi5nl6-tporTffiliodi
t"igte -- ei cei dintii l-au salutat; 5i rugindu-i el s5-l purifice, ei l-au Puri-
vio l enlei

qi-i ruga sI i le spele,*apofie ffidEa'un*iiicior'fr:i'ffiilea--Tn ma:ri. ficat dupd dntinelc lor 5i iffiFll-an osPetat

22 PLU'IAI?FI THESEIJS

..- .la;ilIlifiii^alash la ei. Nimeni altciSeva nu-i iesise binevoitor intru inti,rl- Agnous, gi crainicul la ei nu strigd vorbele ,,acouete leo" t7, obi$-
iCq5ro1n3rogs.,llca.itleFsJe4n-ulmrjejjs-te'.acnupmuH*e.ciatombaion ot. nuite in celelalte demc, cici ei urbsc vorba ,,lcos" din pricina
"-pia t'rii;
tr hdbrii crainicului.
$i coborindu-se el in cetatc, a gisir trebiie obgteqti pline de
tulburare gi cetatea in dezb,inare, iar pe Aigeus ,qi casa sa in sufe- sa fie un om
elAi-ni.iggTaeZ.ueInid;tder-."a;cdp;e;ivjenasrTi'l,noMlifnfciidal.efcfeefafgei''-,frtdIf 6uigliliiln;-"d."id"inlTaFCi.oe'rfiin*iGt; 8;7G-st-iio*fioqila.Adut.iAanii,ngl :ul.r,rs,i acclasi timp,si cirmuit-5iri
nu ttia ni,mic ;i, fii,nd bbtrin, se temea de orice din ,pricina rascoalei
d.€in;t"{*e*;t'r.t*e.-. l-r .c.onvins ca. ospiffiiil-pE-nrescLrs cal^e*un strain, sd-t numind-o, spre a o mingiia, jlgcalina, pcnru cd gi ea, priminj

uElga*affAvlndu-:1, TpFpteheeiaernfssTftuorihiuuelilssi-lhe,vue*aasls_,caa"u,d?vcsuaufcbr-teeepcueajndtnraedtsezfameocdlrireeiafrirctdr"ipeuitoc,ouraannrnoietgr,tI-iang-u,fi.lauinfpioJtidnspid_niatcacinaliitte*idgiedilile1sacam@vsinteTtiiinntlettoo,aacrrcclceeui

Venincl deci Theseus la mas5, n-e socotit ci e bine si spuni el Thcseus a orinduit astfel, dupi curn istorise;te philochorosr03.
cel dintii cine este, ci, voind si dea 1ui Aigeus inceputui desco- XV Pugin nai tirziu au venit din Creta 1o*, pentru a treie oarir,
peririi, a scos cufitul ca sd taie carnea carc ern p: masi gi i l-:r
aritat. Aigeus l-a rccunoscut pe dati ;i .a zvirlit cupa cu otravi cei care cereau dajdia. Astfel, deoolece se credea ci Androgeus ,,,'
gi, punindu-i intrebiri, l-a recunoscut cA cste fiul si,u, a sirit si-l fus,ese ucis mi;el.eg,te in Atti,ca, ;i Mi'rc,s 106 fd,oea multe rele oamc-
imbrdji;eze gi, adunind cetiqenii, Ii I-a a{atat, iar ei l-au primit nilor, purtind dzboi, ;i divinitatea pustiise gan (c|ci se a$ezase
cu bucurie, din pricina birbiqiei lui. multi nerodnicie gi boali gi riurile secaserd), iar zeul statornicind
ci de-i vor potoli minia lui Minos ;i se vor impi,ca, va inceta gi
Se spune c5, rostogolindu-se cupa, otrsva s-a virsat pe locul ea minia qi nenorocirile, ei au trimis crainic,i [la cretani] qi i-alt
care este acum inconjurat de itduri, ilt Delphinion 08, cdci acolo rug;at sd se impace i au fdcut invoieli, ca si tri,mitd ti,mp de noul
era l,o,cu,inga lui Aigeus, iar statuia lui Hermes care est. in partea ani drept dajdie gapte tineri necisitorifi ;i qapte fecioare. Acestea
dinspre risirit a templului se nume;te pini astizi ,,cea dc la por- le spun laolalti cei mai mulgi istorici. Dar mitul cel mai tragic
gile lui Aigeus". sLpaubnyericndthtoinsemriil,iilffirin-diFtdffui'qidi -ieniECilri-eTta,a, FatuiinurcEi,sosM-ilnl]oi*tcaupr,u*ilin10d2lsinr-

XIII Palla,ntizii 8'g nddijdui,au mai inainte ci, Aigeus murind 'E;u;ir-ipides, a fost :
fad copii, vor pune ei mina pc domnie ; dar cind s-a aritat
Theseus moqtenitor, tare s-au tulburat, zicindu-gi ci acum domneqte O ar:itirre amestecati $i o friptufri virtrirnirtoare, )
Aigeus, care fusese adoptat de Pandion so gi n-avea nimic cu Erech- Colciturr de t;ur si dc om. o indoil| fi1g,

teiziisl, iar dupd el va dornni'Iheseus, care iariqi va fi un venetic
qi un strdin, qi s-au hotirit si purceadd la fizboii.

$i impi4indu-se ei in doud,cete, unii au pornit-o in vizr_rl tlrturor
de la Sphettos e2 spre tat6l 1or, iar algii, ascunzindu-se
cetate, cu ca si atace din doud pirfi pe la.
Gargettos s3, s-au pus cei
la pindi,

care le vor ieqi in cale. Cu ei era qi un crainic, un om din Agnous ,,',
numit Leos ". E1 ii dd de qtire lui Theseus de cele puse la cale
de Pallantizi. Atunci Theseus, chzind pe nea$teptate aupra celor i
care stiteau la pindc, i:r ucli*pc* t6Ti; nT-Eftffi:fi; c..;Tin*-
rl-;6ili;"tld-cs,'tf I i;r d, s -i u i m pr'ils tint:' i

$fi;-a-d*m.niaoiii' fi il
de?niil Pal{eheiJesoc n.4,u l,egituri cle ci,siroii.c cu cei din demul

24 PLlJTARH fIIESEtJS 2lt

XVI Philochoros spunc cb crct-anii n-au cizrit la o astfci de riminc ncconvins qi ,neindr,rplecat 1il ccr:erilc gi rugS,min;i1e salc
invoiald, ci au risput.ts ci l,abyrinthos era un loc de pazd, neavind duioase, a tras la sor:ti pc ceila1li tincri. IIcllanicoslla insi spune
nimic vitimitor, decit ci ccl pu;i acolo sub veghc nu puteau sA ch cetatea n-a trimis in Creta pe tinerii qi tinerele care ,au ieqit
scape, iar N{inos a pus la cale o intrecere la iocnri pcnti:u Andro- la sor!, ci ci Minos insr-rgi, fiind de fajb., i-r ales 9i c5, prin.rul dintlc
geus ;i a propus, drept premiu, cigtigitorilor pe finerii. care eratr to4i a fost Theseus, cu anumite invoieli binc rinduite ;i cl se
{inufi sub veghs in Labyrinthos. A invins, in primele intre'ceri, cel statornici,se ci atenienii vor da corabia cate s5-i transporte, c[
tinerii se vor urca pe corabie ;i vor pluti dimpteunir cu Minos
care avca cea mai mate trecere 1a 'ei atunci gi era comandant de ffuh nici o armi qi ci, dupi moartea Minotaurului, daidia va lua
ogti, unul numit Tauro,st0t, un om ca1:e nu era d'e loc cumsec'ade 5i
blind, ci s,e purta mrindru si n'csufer,it cu tinorii ateni€ni. Aristote'les sfir,qit.

;i el, in Constituli,z bottiailarlr0, este vldit ci nu crede ci Min'os a La ,inceput, nu era nici o nidejde de scipare, de aceer au qi
ucis pe tinerii ateni.eni, ci ci :ru fost ginufi in Creta 'cg lucritori pc trimis corabia cu pinzii neagr6, ca scmn vbdit al unei nenorociri.
Dar atunci Theseus a incurajat pc tat6l siu qi i-a vorbit in cuvinte
platd pinh la bitrineEe. O dati, zioe el, cretanii, pentru a implini o filoase ci va pune mina pe Minotaur, iar Aigeus a dat cirmaciului
gi o pinzi albi, poruncindu-i ca, la intoarcere, dach Theseus va
iuruinqi v'eche, au trimi.s 'la Delphi o ,ceati de tineri aleqi 9i, fi salrrat, si ridice pinza cea a\bd, iar de nu, s6 ,piuteasci cu cea
am,es,te,cindu-sc ei cu ,cei trimi;i, au ic,sit din Creta ;i copiii ate- neagri qi si-i arate nenorocirea. Iar Simonides 1r5 spune cra pinza
nienilor, dar neputind si giseasci hrani a'colo, au trecu mai intii pc dare i-a d.at-o Aigeus ,n-a fost a1b5, ci pu,rpurie,
in ltelia ;i s.au agezat p,tin Iapygiarrl, iar cle,aci au trccut iariqi
in Traciarr2 qi s-au numit bottiai. De aceea, fiicele bottiailor, cind Pe care era btodati o flr-.are dc stejar, cc apc ficea
indeplines,c un a,numit .sacrificiu, cinti : ,,Si ,mergem la Atena". Se
pare ch, in realitate, este primejdios si te pui riu cu o cetate care qi ci acesta era semnul ,olrrdrii 1or. Iar corabi:r o cirmuitr Amat-
are culturi ;i muze. Intr-adevdr, mereu, in decursul timpului, Minos csyiadTehes,sPehue,sre,calols,u1'1a6t ,,pdlleucpirimcaucmiuslpNuan,eusSitihmooosnitdtet sd. ePh1ialocSkhi.or:roo,sstts8pudnine
qi-a auzit de tiu gi a fost batjocorit in teatrele Atenei qi'nici Hesiod Salamina, iar ajutor dc cirmaci pc Phaiax "e, deoarece atenienii pe
nu l-a risplitit nun'rindu-l cel mai dcsivirgit rege, r.rici Homer atunci inci nu ,se indeletniceau cu plutitul pc mare, ci unul dintr'e
numindu-l intimul prieten al lui Zeus, ci ttagic\i, fi,ind mai tarii tinerii dugi in Creta ora M,enesthes, fiul fiicei lui Skiro,s. Drept do-
au imprd;tiat de pe tribuna scenei gi de pc scen[ multi batiocuri vadi el adu,ce ,m,onu,men.te1'e lui Nausi,thoos qi Phaiax, pe car'e I'e-a
impotriva lui, zicind ci a fost riu 9i vioient, deqi se spune ci Minos ridicat Theseus la Phaleron'20, lingi tornplul lui Skiros, qi se spunc
a fos,t rege ;i legiuitor, iar Rhadamantesrl3 a {ost fudecitor ;i ci Kvbernesiilct2r sint sbrbitorile in cinstea 1or.

pazni'c 'a1 dre'pgilor ale;i 'de el. XVIII Ficindu-se tr,agerca la usorq, Theseu,s a luat din prita-
ncu r2' pe cei pe carc au cizut sortii $i, mcrgincl in Delphinionr2',
XVII Deci cind a venit timpul celei de-a tteia claidii qi pirin|ii a depus !:Larnura de rugitor 120 lui Apollo. I,ar ramu,ra era o m1i.di15
care ,a.vean feciori necisitoriqi trebuiau si vini si tragi la sorqi, din mislinul sfintl2'', incununatd cu lini ai'bn. $i ficind legiuita
iarlgi s-au ridicat impotriva lui Aigeus invinuiri clin par ea ceti- rugiciune, a pornit la mare in ztua .a gasea a lu'irii Nllounihio,n 126,
geniior care se plingcau gi se miniau c6, de;i el este vinovat dc luni in care gi astdzi atenicn'ii trimit lecioarc in Delphinion ca
si impace zeul.
ioate relele, ,nu prime;te el singur p.artea pedepsei, ci, dind domnia
Se ,spune cb. zeul, la Delphi, i-a d.at un oracol, indemnindu-l
unui tinir niscut din flori;i striin, nu se uiti la ei cd au remas si-si ia drept conduchtoare pe Afrodita t'7
f5.ri. copii legitimi qi iipsili cu totul de copii. -Aceste plingeri l-au gi s-o roage sd-i fie
intristai pe Theseus gi, socotind ci nu este drept 'sb rd,mini nepi-
s6tor, ci si impbrtiqeasci soarta aetelenilor, s-a dus qi s-a dat pe el
insugi, f 5r:d tragere la sorgi. if uturora n.rindri,r 1ui Theseus 1i s-n
perut minunati gi le-a plicut fapta lui, dar Aigeus, v6zindu-1 ci

g*

26 pl.i J1'A I? ll TFIESEIJS 11

insogitoare la plutire qi ci, in momentlrl cind aducea ietf6. pe theus, in I'roizena, voind astfel ,si treaci. faptul lebdgat in scami..
malul mdrii o capr5, capra s:a fdcut dintr-o datd qap. De accca Fiin'd deci coribiile gata, a pornit pe mare, avind pe corabi,e
;i pe Daidalos gi, drept ,ciliuae, ni$re exilaqi
zeiga se mai numc;tc qi Epitragiat28. din Crcta. $i fdrri
ca cineva si prevadi ceva, c5,ci togi credeau ci nigte coribii prie-
XIX Iar dupi ce a ajuns in Creta, a;a cum scriu ;i cinti irr
versut'i cei mai mulli dintre autoli, Ariadna"l, indrdgostindu-se cle t'ene se apropie de Creta, Theseus, punind m,in.a p,e port ;i debar-
cind, l.e-a luat-o inainte, ducindu-se in Cnossos t3e gi, d,ind o luptd
eL, i-a dat un fir gi l-a invblat cum si strdbatd: prin intorto,chier:ile la porgile Labyrinthului, a u,cis Ei pe Deu,calion qi pe ldn,cieri.

Labyrinthului, iar eI, omorind Minotaurul, a pornit inapoi pe m.are, Luind parte la a,ceste fapte qi Ariadna, Theseus a inch,eia o invo-

luind cu el pe Ariadna gi pe tineri. iali cu ea, ficin'd l,cgiuiterlc libagii, 9i a luat pe tin,eri qi a stator-
Pherekyides 1r0 spuoe ci Theseus inainte de ple,care a. sp,art
fundul coribiilor cretane, luindule astfel putinta 'de a-l urmiri. ni,cit pri'etenie in,tre atonieni qi crciar.ri, care au jurat ci niciodati
Demonr3r spune insi ci si Tauros, generalul lui Minos, a fost lm rror mai porni rizboi intre ci.

ucis in port, cind a incercat si se batb cu Theseus, care ploca. XX Multe lucruri se mai pov,cstesc ;i in ,privinga a,cestor fapte

A9a cum istorisegte Philochoros, dupi ce Minos a vesti intre- ;i in privin(a Aliadnei, lucruri care de loc nu se potrivesc intre

cerca Ia jocuri, Tauros, avind faima c5-i va intrece pe tott, trezea e1'e. Astf,el, unii spun ,ci Ariadna s-a spinzurat, fiinci pirisiti de

pizma tuturor, c6ci gi puterea lui era uritd din pricina felului siu Theseus, iar alqii zic ct5".,, fiind adu,si 1a Naxo,srao de cori.bieri, a
cdiend'aTfhi,e,gsei uesrsa-ainhviontuiritit ci ar,e legi,turi cu Pasiphaetso. convi,eguit cu Oinaros preotul h_ri
Lsi ia parte la intrecer,e, Min'os De ac,oea, Dionysos tno, dar cd a fost
phrdsitd, deoarece Thes,eus iubca p.e alta :
s.a invoit.
$i fiind obiceiul in Creta ca gi femeile si ia parte la spectacole,
Aliadna er,a de fagd Ia intrecere qi, riminind uimiti de infiqi;rar,ea Cici grozav il coplcgca dragostc:r cle Panopeis Aigle. 1a3

lui Theseus, i-a admirat gi lupta, chci i-a intrecut pe togi. Bucurin- Hereas din &I,egara taa zice ci Peisistr-atos 1a5 a luat a'c'est vers din
poemele lui Flesiod, dupS cum, ca sd faci pe pla,c ateni.enilor, a
du.se ;i Minos, mai ales cb 'l',auros fusese infrint ;i batj,ocorit, i-a ;i rnir:it in Nekya ra6 lui Homer versul urmitor
dat inapoi lui Theseus pe tineri fi a iertat cetatea de dajdie.
Dar o tradigie aparte qi greu d,e cr'ezut a dat Cleiciem,os 133 in Pc Thcseus ;i pc Pcirithoos l'7, fi; slavi!i ai zeilor.
aoeastd privingS, inc,eprind mai d.e suLs, cum cb. era o ho'tirire ob-
qteasci a tuturor eleni,lor ca nici o triremi sd nu pluteas,ci din AIgii zi'c cd Ariadna a gi avut copii cu Theseus, pe Oino,pionlr3
nici o p,arte ,purtind mai mult de cinci oam,eni, d,ar ,ci nu.m,ai Ia- qi pe Staphyl'os lae. Printre a,ceftia este qi Ion din Chios r5o, car,e
s,on 134, comandan,tul co,ribiei Argo r35 ,sinEur a ,p1u'tit...t35 bis s6 s[
pe pir,aqi. Apoi ci 1u6 a fugit pe un zi,ce despre patria sa :
A'intdeenpad,rtieazre Minos l-a urmirit, Daidalos hotiririi obgtegti, vas in A intemeiat-o Oinopion fiul lui Theseus.
impotriva cu co-
Iar poveqtile mitologic,e cele m,ai frumoase, tofi, ca sd. zic aga,
rribii mari si, fiind dus de furtuni in Sicilia, aci gi-a sfirqit vi,aga. le au in guti. Dar Paion din A,mathousr5l a dat la iveali o ver-
A'poi, D,eu,calion, fiul lui, nutrind sentim,ente de vriim5,gie ateni,e- siune cu totul aparte in acea,sti privingd. El spune ci. Th,eseus a
ni1or, a trin.ris o solie, cerindu-le si le predea pe Daidalo,s ;i lost dus de furtund in insula Ci,pru qi a debarcat pe insu,li numai
amenin,tindu-i cit aklel le va ucide fiii pe care:i lua,s,e ostatici pe Ariadna, care €ra insircinatd gi s,e simg,ea riu, qi nu mai put,ea
Minos. Thes,zurs i-a rispuns cu blindege, pr,etextind ci Daidalos suf'eri plu,tire,a, din pricina zgudr-riturilor, dar ci el, sirind in aiu-
ii este vdr gi de'ci ii es,te rudi, de vrem,e ce e,ste fiul Meropei 137, torul coribiei, iardgi s-a fost dus de la lirrn in larg. F,e,m,eile din
fiic'a lui Ere,chteus. Ap,oi Theseus s-a agternut p€ construir,ea de
coribii, o parte chiar acolo in ginutul Thymaitazilorrss, depa,rte
de m,lea pe unde frec strSinii, iar altd ,parte, cu aiu,torul lui Pit-

18 PLTJTARII TIIESEUS 29

part€a locului au luat pe Ariadna 5i au inceput s-o mingiie in $i vcnincl 'Ihes,cu,s, a :rdus in Pl.ra,leron 158 jertf,cle pc cr.ire le
iescurajaren gi singuritatea ,ei 9i i-au adus ;i o scri'soare p'li'smuit6, juruise ia pl,e,care, cin'd sc rugase zeilor, gi a trimis un crainic in
cAirnirrnctimaahidhpsn,uuazifni,e'cdrefienc,m:l1ie,eiTaielheeivsae;eiun-uiistinviqm-iani oTershmcienrisnisetaauqjtsu-i-oqtioia,rint.ianaEttihrnlistcetmiinddaeeuis-stseapeumnnfoaiehaqncrtteieit,',dMmainaulriipsinpradie-t
c€tate se dea de gtire cb au scirpat cu bine. Dar crainicul a dat qi

peste mu,lgi oameni care deplingeau moartea regelui, dar ;i peste
algii care, cum este firesc, se gribeau s6-i arate lui Thes,eus sin-
gdmintele 1or de drago'ste gi si-i dea cununi, pentru ci se intor-
s,ese cu bine. Primind deci cununil,e a impodobit caduc,eultse cu
b9ilinaeaitrrrintni{dipesili,codpaciuneatrlinacdpi,eaoccaituJl,ooiAusrm,amttiril,ziigctnihiidosau9utaiisnltuifudoaniu,,csi-ielulseGn3g,aoesrsiipdntiueaardiicoal'uaenrcgr6cflient'imst,eeqrgetiaifllcuaorlalrtAatidrniii,dnamtcedrlon'uearer'etmita,irnmiilcneeddtur'rfiela'laicesatgriin'it-Itdaaai' elc, apoi, inapoindu-se Ia mare, de vreme ce Th.eseus nu fdcu,se
inci iibagiilel60, a stat afad, din temp1lu, n,evoind si tulbure sa-
crificiul. Fdcindu-se deci libagiile, Thc,seus a vestit moa,rt€a lui
Aigeus, iar cei de fagd, gribindu-se cu gemet€ ;i cu mare zgonot,
fost numiti a Ariadnei Afrodita. Unii locuitori din Naxos istori- s-au ufcat in c€tate.

sesc ci au existat doi Minos 9i doui Ariadne, dintre care una s-a De atunci gi astizi la scrbarca Oschophoriilorrot se spune ci
in Naxos ;i a nisc'ut pe Staphylos, cea nu se incununeazd crainicul, ci caduceul, iar in timpul libatiilor,
ciLsitorit cu Diony,so's iat cei de lagd strig6: ,,E,leleu" gi ,,iou, iou !". Dintre acest,e strigite,
pc cel dintii obignuieac s5-i scoatd oei gtbbiqi qi veseLi, iar cel
aEmciauti.imct.ilenSi,oeris,dporuinipcciit,clnduggnii"praiitcrieiCsaoistrticiyAndeersiaT1dh5aensaiealuscm,Xaruurivitemanocirtim,lsaini stNesabexuoacsur,aridntisdo9e-i de-al doilea erste semnul durerii gi tulburdrii. $i
cinstiri deosebite de ale celei cli,ntii. c6ci pe cea di'ntii o sirbito- siu, Theseus a indepiinit juruingele ficute inmormintind pe
tatil
lui Apolio, in a
$aptea zi a lunii lui Pyanepsion 162, cici in a,ceasti zi s-au urcat
resc in bucurie i ioc, pe cind jertfele care se aduc cel'ei de-a doua ci in cetate teferi.
rsint tinguitc cu jale ;i durere.
Iar obiceiul de a ficrbe legume in acea zi sc spunc ci s-a in-
XXI Plutind deci Theseus din creta, s-a oprit la Delos155.9i, dStinat din pricini. c5, scdrpind ei de primejdie, au amesrecat in
";a,;md;dt;-aru;;o-n;;l;"tcs;;;'r;eoa;o;tl.srl,,raic;,,i-c."lho"oatitrrm',ic-li.t,"o;ba"iortiruu,ru"iri"udcli9,td'tneii.udc.u,dlluiiamreipqoi'sAlii,iofatSrpcricK.auuq|edpunm;rinrrianiiarnatiidos,.ctnuLouIa-aram1iisr5bdi?€uydr,fgcr'eeefitainpleiiuitntte1hDudnoonaicicsficrla,iaeqoieaisnirc-srtdcrahctcaeioadurtsse-fedhti;ni5ecnti6ustouer'tic-teaTruinhidonAueeesmfllilte]rmi'btoeuaTeidn'tisar.tidattltet-iil:eantii:'l aceea,gi oa15 toate resturil,e de m,incare gi, fierbindu-1e, s-au osp6-
coarnc de animale din partea stir.rg6' tat qi le-au m{ncat impreuni.

S'e ,spune ci Theseus a mai statornicit gi o iutrecete la iocuri Ei poartb, gi eire'sionatu', o ramurd de rnislin impodobiti cu
in De,los, qi el cel di,ntrii a. dat atunci invingdtoriior o ramuri de lin5, aga cum fu'sese atunci impo.dobiti ramura de rug6tor, qi o
impodobesc cu tot soiul de fructe, fiindci atunci a incetat stirpi-
paln.rier. ciu'nea in Attica, gi cinti a;a :

Ramura de m:islin aducc smochine ;i piine grasi
$i miere-n pahar ;i rintclelemn de frecat cotpul,
$i paharul de vin curat, pcntru crl, binclu-1, sir domri.

XXII $i apropiindu.se ei de Attica, se zice cb de bucurie The- E,i bine, unii -spun ci aceste versuri au {ost fi,cute perrtru cii
s€u6 a uita,t, ;i a uitat 9i cirmaciul, si ri'dic'e p'inza alb6' prin care Iieraclizii au fost astf,ei ospe'ta1i d,e atenieni. Dar cci mni mulfi

spun aga cum am spus eu mai inainte.

trebuia si se vesteasci lui Aigeus c-au scdpat cu bine' Iar Aigeus' XXUI lar corabia in care a plutit si s-a intors cu bine The-
pierzindu-qi nadeiclea, s-a arulcat de pe o stin,cii, omorindu-cc.
seLrs ct.r tinerii, care av.ea ftciz,eci de vi.sl.e, atenienii au pistrat-o

30 PLUTAIl}i TI.IESE i.].S 31

pini pe vr€m,ea 1ui D,emctrios din Pha'leronr6n, indepirtind bu- muri, $i ir.r timp cc oamenii de rind ;i siracii primeau r.e,pede che-
marea lui, el propunea ceior cu trccere o constitugie firi r,ege ;i
cdEile de birne vechi qi inlo,cuir.rdu{,e cu altele put'ernicc gi inche- un regim democratic, in care el avea si. fie numai ccmandant in
indu-le in aga ,fel incic aceastd coraL'ie a fost gi p'entru filozofi o rhzboi qi straji legilor, iar cerlorlalqi avea si le dca tuturor ega-
pildn de cuvint indoielnic, de vreme oe unii spuneau ce este a,c€- Iitatea in drepturi. Pe unii i-a convin,s, iar cei care s.e temeau dc
put€rea lui, care era mare, gi de curajul lui au gdsit ci-i mai bine
ea;i corabie, iar algii susfincau ci nu s-a mai putut pdstra aceeaqi

corabie care fusese la-nce,put. sd cadi la invoialS prin conving'ere decit constrin;i 168.
Ei sdrbitoresc qi Oschophotiile, sirbitoarc p'e car'e a intcme-
iat-o Theseus. Se spune ci Th'eseus n-a luat cu el toate fecioarele Desfiin ind deci priraneele r6e 9i sfaturilelio qi slujb,e,le care
erau pe Ia fiecare, a fdcut un singur pritane,r-r de obqte p,entru toti,
care au ie;it atunci la sor9, ci, lu,ind dintr'e tinerii pri€teni pe doi' a,ci, qi un sfat un'de rse ridici acum $i , numit
fati qi pdrcau gingagi, dar care aveau inimi Atena gi a fdcut din Pa,natheneelT2 c€tat,eattt
care aveau f,aga 'd'e i-a pus sd faci bii cald'e qi si st'ea la umbrd, obgtea,scra, cetatea
sirbitoare
;i avint d,e birbat, in care
se aduc jertfe.
sd-qi impo'dobe.asci pirul, s5-9i subli'eze qi si-Ei frdgezeas'cd ptelea
cu pomezi ;i miresrne gi mai invSgindu-i si imite vocea ;i gcstu- A intemeiat ;i sdrbito.area Metoikiilorli3, in care .se adu,c
jertle in a qaisprezecea zi a lunii H,ecatombaion 17a, p€ care o prhz-
ril,e qi m,ersu'l fecioarclor, a;a incit sb nu se deosebe,asci intru ni- nui,e,sc gi acum.
mic de erle, i-a pus in numerul fecioarelor 9i nimeni n-a bigat de
seaml. Iar cind s-a intors, ;i el 9i tinerii au luat part€ la sd'rbi- $i desfiin ind regalitateat", c^uqzneciiu, mcicfiig, iidnutries,bein, d:roirn.ac,ceopluult si
toat'e imbricafi a$a cum ,se imbraci astizi c'ei c'ar'e poatth ta-
imp,odo'bea,s'ci cetatea, incepin,d dc

murile. la Delphi, i-a venit un r5spuns 'i,n ,privinfa cetdgli, ca,re rsuni

Atenienii aduc tamuri lui Dionysos gi Atiadn'ei, spre a le mul- nstfel:

!u,mi pentru vintul prie'lnic, sau mai degrabi' pentru ci s-au ina- Theseus al lui Aigeus, urrna; al Pittheidei,lzo
poiat 1n timpul cin'd se ,stringe recolh' Iar deipnophorerle 165 asisti Nlultor ccti;i tatii meu le-a a;ezrt

qi iau p,arte la iertfi, imiti'nd pe mamele tin'erilor pe ca{e a cLzut Sfir;itul destinului in cetatea voastri,
sorqul, cdci atunci mamele le iegeau in cale, aducindu-le minciri
gi piine. $i se pove'stosc mituri, p'entru ci qi mame'le ac'ellea au Dar tu nu te zbuciuma inliuntrul sufletului tiu,
povestit bii.egilor mituri, ca sd-i irnbuneze qi si Ie dea curai' Cici tu vei pltiti u$or pe mare:r frXmintatzi.

Aceste lucruri le istorisegte gi De'mon I166. s-a a1e's 9i un loc unde Se istorisegte ci oracolul ac€rsta l-a rostit mai in urmi si Si-
si i ,se ridice un templu, iar pe 'c'ei ca'r'e ficeau parte din familiile byllatT' cu privire la cetate, zicind:
silite si dea dai'dia i-a pus sd-i aducS bani pentru lenf6. Iat d'e
iertfi se ingrijeau Phytalizii '6t, cdci Th'eseus le dd'duse aceasti Ca un burduf vei pluti, dar nu 1i-e dat si te scufunzi.

cinste drept rdspiati pentru ospitalitatea cu c,ar'e-i primiser5' XXV $i dorind ca cetat€a si creascd gi mai mu1t, Theseus a
inceput s5-i cheme pe tofi striinii, clindu-le clrepturi egale cu a1e
XXIV Iar du,pi moartc.a lui Aigeus, punindu-gi in minte un ateniernilor ; se spune cd chemarca ,,Venipi aici toate popoare,le"
a pus ,si locuiasci laolalti, intr-o a fo'st crdiniciti de Theseus, cind a voit sd stringd laolaltd toate
mare ;i minunat lucru, TheseuLs 9i a fdcut astfel si se arat€
Atti'cii, noro,adelc H.e,lladei.
einguri c€tate, pe toli lo'cuitorii
cd-s un singur popor al un'ei singure cetAfi a'c'eia car'e pini atunci Totugi n-a pier'dut d,in vedere ci demo,craqia 176 ateniand era
triiau im,pristiafi gi nu pufeau fi chemaqi srp're a hotiri ceea ce-i firi rinduiali ;i arnest.e'catd din pricina mullimii n,ecilduzite carc
d'e folos pentru toli i,ndeob;te, ba un'eori triiau chiar in dezbinare se rev5,rsa necurmat, ci el cerl dintii a ales de o part€ pe eupa-
gi se rizboiau unii deci p'e Ia fiecare, a in' trizil7e, pe geomor:ituo $i p. demiurgi 181, iat eu,patrizilor le-a h5-
cu al1ii. Nlergind el
oercat si-i conving[ sh prim'eas'ci planul 1ui, dupb aqezdri qi nea-

32 PLU.TAKH TI.IESEUS dJ

r6,zit sd aibb in griji cinstirile zellor, si dea conducitori cetdgii qi ar ocupa pinza intinsi a corhbiei pe ca,re au ve,nit. Acestea l'e is-
si fie dascili ai legilor gi ciliLuze in cele s,finrc ;i neprihinite gi toris,esc Hellanicos 167 qi Andron din Halicarnassos 168.
i-a pus astfel cam pe picior de egarli ate cu cei1a19i cetefeni, deoa-
rece eupatrizii pireau cd se disting prin faim6, geomorii prin fo-
1osul muncii lor, iar demiurgii prin mulgimea 1or. XXVI A plutit ti pe Mar'ea Neagrd, dupi cu'm spun Philo-
Cit despr,e faptul ci qei lacdela'tdIinatioi apaintbcelinm'aotnacrihtirae, popor, dupi choro,s qi algi cigiva, pornin<l in expediqie cu Lleracles impotrivir
se par'e amazoanelor 18e qi, drept risplati pentru faptel'e sale de vireiie, a
cum spunc Aristoteles, ci o luat pe Antiopa tno. Dar cei n.t'ai mul1i, printre care sint qi phe-
in Catalogul cotdbiilorls'r, cici numai pe rekydes gi He'llanico,s gi Flerodoro's, s,pun ci Th'eseus a ptutit mai
mbrtuiiseqte gi Homer titziu decit Heracles, cu propria sa corabie, ;i a luat pe amazoand
atenieni ii numc;te PorPor.
A bitut qi moncdi, punind si s'e fac[ pc ea chipul unui bou, pr'rzotnler6.
Acqtia spun lucruri mai vre'dnice de ctezare. Cici derspre ni-
fie in amintirea taurului d'e la Marathon, fie in amintirea lui meni altul nu se istorisegte, dintr'e cei care au potr.rit in expedigie,
Tauros, comandantu,l oa,stei lui Vlinos, fie ci chema pe cetilgeni c5, a luat pe o aimezoand prizmnierd. Iar Bion 1sr $puflc ci,, luind-o
fqiari;mp,,ol"u"ngoraiirti"ec.do,Dleoeabno1iia"i.ne$l Isis'etuhsnmpin,udnceatrrceaiidnseiecsptMrdareggegcaaurcvaeinlceteuldeAo:tuti,ic,saqu,itraai,dset'tcdbriiiconaid"t prin surprindere, a prins-o, cici amazoan'ele, din {ire iub'ind pe
o inscriplie in doui trimetrers3, dintre care pe u'nul l-a scris pe bdrbagi, n-au fugit d,e Tl.reseu's cind s-a apropiat de ;i.rmu'l 1or, ci
i'au trimi,s chiar daruri de o,spiralitate gi Theseus a indemuat pe
partea dinsprc rhsilrtt. ,\oest vers glisuia a'qa: cea c^re i .le-a adus sMd.esn,ee,curatcthee,spetnc'o, rpaobviee,sqtini durcoindisut-osreiseirae, a fost
ripitd. U,n oatr.care in le-
Aici nu-i PeloPonesul, ci lonia' gdturi cu Nicaia, cetat€ a Bythini'ei 1e3, s'pune ci The's'eus, avind

Iar celElalt era ,sprc apus gi gld'suia aqa : pe Antiopa, s,i-a p,etrecut timpul prin acele Locuri qi ci, din intim-
plare, erau cu el in expedigie tr,ei tineri frali din Abena : Euneos,
Aici este PeloPonesul, nu Ionia' Thoas gi Soloeis rsa. Soloei,s, indrigo,stindu-se de Antiopa 9i tre-

a,mAbifiaintce,ameelieatniei lsdcersl Sc.rlibnattioireloa'csucirii,oicmuirtiilnedo1p5e'rnl{te1r.a" cinl'escin9siteaavin,hd'i cind n,oobservat de ceilal1i, s-a de,stiinuit unuia din prieteni, iar
zeus, datoriti lui Heracle,s, dar si sirbitoreasci qi iocurile isth-
o,i"e, in cinsbea lui Poseidon, datorite siegi. cdci iocur,ile intem'e- acela s-a intilnit cu Antio'pa ca s5-i destS,inuie aceastd dragoste ;
iate in cin,stea lui M,elikertes t8a tot acolo se sirbitoreau, mai muit ea insi a tespins cu asprime propunereia, dar a indurat jignirea
aceasta cu infelepciune gi cu blind'ege, 9i nu l-a invinuit in fa,ta lui
noapbea qi ave,au rnai ,mult rinduielile unor rnirsber'e d'e'cit a1e unui The,s'eu,s. Dar Sorloeis, pierzinduli nddeid'ea, s-a aiuncat lntr-urr
riu ;i s-a ineicat, iar Theseus, a,fiind de pri'cina sinuciderii 9i de
patima tinirului, a suferit adinc ;i, in dut'erea lui, 9i-a adus aminte
6pectacol 9i adund.ri o;bgtegti. de un oraco,l : i se orilnduise de Pythia, la Delphi, ca, atunci cind
u,nii spun c6 jocurile isthmioe au fost intemeiate in cin,stea lui va fi mihnit gi indurerat pe pimint striin, si iut'emeieze aci o ce-

Skeiron, deoarc,ce Th'eseus dorea si se purifice d'e ucidere, din tate gi si iase conducitori pe ciliva dintre cei din jurul s5u. $i,
pricina inrudirii cu cl, cici Skeiron era fiul lui Canethosrs5 ;i al de aseaa, cetatea p€ care a intemeiat-o a numit.o, dupd nu'mele
zcului 1e5, Pythopolis, iar riul din apropiere l-a numit Soloei's,
H,enioheiltu, fiic,a lui Pittheu's. pentru cinstirea tiniruiui. Se mai spune cX Thes'cr'r,s a 16sat qi pc
Iar alqii zrc cil a fost Sinirs, nu Skeiron, 9i ci iocurile au fo'st fraqii lui ca erpistafi reo qi nomothe ireT qi, o dati cu ei, a li,sa qi
int€meiat€ de Theseus in amintirea lui, qi nu in a lui Skeiron' pe un oarecare H,er'rnos re8, eupatrid. De la el, pythopoliiii lee au
A orinduit deci ;i a statornicit pentru corintieni si dea un loc dat unei case numele de ,,locul lui Herme,s", nepronunfrind eum
se cade a doua sila,bd si tr,ecind slava de la erou Ia zeu'
de frunte atenienilor, care vof veni la iocuril,e din Isthm, alit cit

3t+ PLUTARH THESEUS Ji)

XXViI Aceasta a {ost pricir.ra rdzboiului cu amazoaflele. Dar ei, la aga-numitul Rhous, pentru cei care porn'es,c din piagd, unde
,s'c pare ci lucrul n-a fost ni'ci uqor, ni,ci femeiesc. Cici nu gi-ar fi se gd,segte Rhornboeide'sul 2r5. Se spune ci unele dintr,e ele au mu-
pus tabira in c,etate si n-.q.r fi dat bdt5lia despuiaqi pe lingb rit ,;i pe I.a Ch'eron,e,e'a qi au f'ost inm'ormintate lingi un ,riuleg care
P,nyxaoo ;i pe iingi Muscion'ot, dacd cl,e n-ar fi pus stdpinir.e pe cdini.oari, dupd cit se par,e, se numea Thermodotr, iar acum se
jarini ;i n-ar fi ata.cat fdr6. teami oraqul. nume$te Haimon. Dersprc tuceasta am scri,s in Via;a 1ui Demosth.e-
Dar ci, aga cum istoriseste lJe1lani,co,s, au ajuns si tr,eaci peste n'es. Este vhdit Iu'cru c5, amazoancl,e n-au tr'e,cut nici prin Thessa-
Bosphorul cimm,erian 2m inghetat, €ste €Jreu de crezut. Faptul ci Iia fdrd si fa,ci ceva, cici gi acolo, pe la S'cothousa qi Kyno.sce-
;i-au agezat tabira in orat este dovedit qi de numele locu-
phalai, se 'aratL gi acum morminte de-ale 1or.

rilor qi d,e m,ormintelc celor ,cizugi in lupti. $i m.u,lti vr,eme au XXVII Ace,ste fapte, vrednice de a fi amtntite, ise povesrcsc
qoviit gcic'aleu stat in cump5,ni cele doui tab,ere pini si in,ceapi ata- despre er:m)azoa$e. Iar intilnirea cu amazoanele d'espre care a ,s'cris
cul. ln din ulm;i, 'Iheseus, potrivit
unui.ora,ool, aducinJ jertfe autorrul Theseidei216, und,e se m,ai spune cb Th,eseus, ca;re luase in
lr"ri Apo11o, a inceput bitdlia. Iar bbth'Lia s-a dat in lun,a lui Boe-
dromiop., in ztua in care si acum atenienii sdrbbtoresc Boedro- ci,sS,torie p'e Phedra, a mai luat gi pe Antio,pa, qi ci amazoanele
dorincl si expuni fapte1e cu de-amdnuntul, care €rau cu €a au incerc.at si i se impotriveascd pi ci H,eracles
miile 803. Cl,eiclemos, le-a ucis, vbdit seaminh a mit gi plismuir'e"

irstorise;tc ci aripa stilgd a frontului amazoan,elor rs-a indrerp,tat Murin'd Antiopa, Theseus a luat in cdsdtori'e pe Phedra, dup.i
spr.e Locul c:arc astl,zi se nume;te Amazoreion 20a, iat: aripa dreapth ce fS,cuse un bdiat cu Anti'oLpa, n'umit Hippolito,s, iar dupi cun.t
s-a dus s,pr'e Pnyx prin Hrysaeos. Ateni.enii, pornind de Ia Muse-
ion, au lurptat impotriva a,cestei anpi, ckzind asupra amazoanelor, spune Pindar, Demoph,on.
iar mormintele celor cizuji s,e gbses,c de-a lungul drumului care
duce 1a por.tile c,etdqii, pe lingi m.or,mintul eroului Halcodon 206, ln ceea cc priveqbe nenorocirile in legituri cu Ph,edra ;i cu
apuorffoi spterecasrpeina;istpdizni il,e1anutmc,,mesp,cluPl eEiruamiceanii,doetl.o$r2iop8 "Eaicsi-aseu fiu,l ei Theseu,s, deoar'ece nu s,e ridicd din part-ea istoricilor ni,ci o
spune cd impotrivir,e f'agi de oele ce spun tragi'cii 2t7, e nimerit ,si presupu-
retras nem ci s-au intimplat a$a cum gi.au inchipuit ei cu to1ii.
in
faga femeilor, dar cd ei, dind iure,g de la Palladionaoe ;i Ardet-
thos210 gi Lyceionz1l, au respins aripa dreaptl a fronturlui 1or, pind XXiX Mai sint, firegte, 9i alte povestiri in lcgituri cu cis6-
toriile lui Theseus, care in'si nlau vizut sccre8n.aA;is,tcfaerl,,e n-au ni,ci
cind au ajun,s ln tabbta lor gi multe dintre eie at c6ntt. In a patra inceput bin'e chlbnit, nici sfirqit fericit
lund s-au in,cheiat invoieli, prin mijlocirea Hippolytei, ci Hippo- se spun,e
ci Th'e,seus ,a rhpit pe o oafocare Anaxo din Troizena ;i cE, uci-
lyta o numeg,te acest autor pe f,emei,a cafe .a trbit cu Theseus, nu gind pe Slnis 9i ,p.e Idcrcyon, sia ifilpr€un,at ,cu forta cu fiicel,e 1or.
Anti.opa. Unii spun cd femeia a cLztt luptind aldturi de Theseus,
fiind ,stri,punsi cu suli.ta d,e amazoana Molpadia, gi cd m,onumen- Se mai spun,e cd a luat in ci,sitorie ;i pe Periboia, mama lui Aiax,
tul de lingi templul Olympiei este ridicat in ci,nstea ei. gi apoi pe Phereboia gi pe Iopa, fi,ica lui Iphiol,es. gi{ invinuiesc

$i nu este de mirar,e cd istoria rdti,oegte inco,ace qi incolo, cind pe Theseus, dupi cum s-a ispus, ci din pricina dragostei care o

,este vorbLa de fapt,e atit d,e ve,chi, de vreme ce se spune cE am,a: nutr'ea p'entru Aigl'e, {iica lui Panopei,s, a pirisit ,pe Ariardna, fapti

zoanel'e rdn.ite au fost trimi,s,e pe ascuns in Chalkis Di2, qi au avnt care n-a fo.st nici buni, nici cuviincioasi ,9i c5, in sfirgit, rS.pirea

parte de ingrijir'e gi unele ,au fost inmotrnintate a,ci pe lingi c1i- Elenei a adus fizboid in intreaga Atti,ca, iar rpentru el s-a ter-
di,tea rnu,mitd a,oum Amazone,ion. Cd, dzboiul s-a ispr5vit prin
incheier,e,a un,or invoieli, o mirturiseqte qi denumirea locului din minat cu fuga gi rpieirea. Desrpre aceasta vom yorbi pufin mai in

jurul Thes,eionului - pe care-I numesc Horcomo,sion 2r3 - gi sirbi- urm5.
to,ar€a cu iertfc care sc finca altidati, la amazoane, inaintc,a The-
se,en.elortl{ ; ;i megarie nii arat6, un morm.int a1 amazoan,elor, 1a D'eqi s-au d'e,sfi9urat atunci multe bhtdlit in €are s-au distin,s
vitejii cei mai de frunte, totugi Hetodo,ro,s 21e spune ci Theseus

I 36 PLUTARFI TTIESEUS

n-a luat pafte la nici una, ci numai la lupta cu lapilii impotriva gari ; iar Theseu,s Ie era tovarig de lu,pti qi se bdtea alSturi de
s! lm,potriva cenlaurilor.
centaurilor. Unii spun ci The,seus a fost gi cu Iason la Colchis gi Herodoro,s spune ci faptele ac€stea nu s-au petrecut aqa, ci ci
gi ci a ,infruntat mistr,elul 0mpreund cu Me'l'eagrors gi cd de acol,o a venit in afutorul lapigilor
s,e ,qi incepuse rdzboiul aind Theseus vdzut pe Heracles, dindu-9i
se trage zical,a ,,Nu fdrd Theseus" ; cd el, neavind nevoie de nici
un tovar5q de tluptS, a sdvirgit multe qi sl5,vite fapte de vitejie 9i qi ci atunci p,entru prima dati l'a
cd, de atu,nci, au prins putere votbele : ,,Asta-i un al doi'l'ea He- la Trahis, unde Heracles se
racles". A dat aiutor qi lui Adrasto,s sb ridice pe cei cizuqi sub o'ste,neali ,sd-l intilneasci blt5lii in care-gi cigtigase 'slava, o'dihnea
zidurile Cadrneei 220, nu infr'ingind ,in lupti pe theibani, cum a pli,s- dupi mu,lte cutreieriri 9i
9i ci in-
muit Eurirpides in tragedi'e, ci convingindu-i i dnch,eind invoieli
tilnirea lor ,s-a ficut cu multi cinstire qi rprietenie qi cu multe laudc
cu li'ba4ii, cdci a;a spun cei m'ai mulfi autori. Phi'lo,choros spune pe car€ qi le aduceau unul altuia. Totuqi, mai 'degra;bi s-ar putea
d,a crezare celor care i'stori'sesc cd Theseus s-a intilnit de multe
cd aselea au rfost p,rimele invoieli in,cheia e in privinEa ridicdrii ori cu Heracles qi cd inigietea lui Heracles s'e datore'ste zelului
morg,ilor. Dar cd, ,in r'ealitate, Heracles a dat cel dintii pe . duq- lui The,s.eus, rprecum qi purif,icarea pe care a fdcut-o Heracles ina-
manii cizugi in ,lupti celor rbmagi ,ln viajd., am scris in .Viaya Iil inte de inilieie, de care avea nevoie ca unul care ,sivir;ise un'elc

Heracle,s. Mormintele ostagilor se atat| qi astdzi la Eleutherai, ale fapte nedorite.
c5,peteniilor la Eleusis. Aceasti ingiduinEi i-a dat-o tot Theseus
XXXI Imptinind 'Iheseus cincizeci de ani, a tbpit pe Elena,
lui Adras,to,s. trmpotriva Rugdtoarelor lui Euripide,s mdrturis,esc
Eleusinienii22l lui Eschil,e,s, in care Th,eseus a fost inchipuit ci care incd nu avea viirsta de cisitori'e, dupi cum spune Hellanicos.

zice gi a,ceste lucru,ri. Unii, cu gindul de a ,indrepta aceastd rprea mare invinuire care i
se aduce lui Theseu,s, spun ci nu el a ripit-o pe Elena, ci ci Idas
XXX Iar prictenia lui Theseus cu P,eitithoos s,e zic€ cd a fo.st gi Lynkeus, care, dupi ce au rbpit-o, i-au dat-o ,lui s-o pdzeasci
dupd cum :utmea;ze: Th,eseus ayea o foarte mar'e faimi pentru cu-
raiul qi bdrbiltia lui. Voind deci Peiritho,os cd-l dove.d'easci qi,s5-1 qi sd n-o dea Dioscurilor222, care o oeteau, sau c6, p'e Zeu's lchiar

puni ila ,incercare pe Thes,eu's, i-a rdpit boii din Marathon gi, aflind T-vndar in'suqi i-a dat-o, pentru cA se emea de Enasphoros, fiul
lui Hippocoon, care voia s-o ia cu f.orfa pe Elena.
ci Theseu,s se ia dupd el inarmat, Peirithoos n-a fugit d.e el, ci,
Dar faptele care s'eamdni mai mult cu adevirul 9i care au
intorcindu.se, a pornit s5{ intimpine. $i ,oind Ls-au vezut unul pe
cei mai mulqi mirturisitori sint cele ce utmeaz6': s-au dus am'in-
altul ;i E-au minunat ,de ,frumusefile trupurilor qi ;i-au admirat
curalul, n-au mai pornit si se bati, ci Peirith,oos, intinzind cel doi la Sparta 9i, rirpind-o pe Elena 'care dansa ,in templul zei,tei
dintii rnlina dreaptS, l-a ,indemnat p'e Theseu's si fie el singur iu- Arternis Orthia, au fugit. Iar cei trimiqi 'dupi ei, nu i-au ur,mirit
mai depatte de Tegea. Peirithoo,s gi Theseus, Lscipind de primei-
decitor al furturlui boitror, ci,ci el, de buni voie, se va supune ho-
die, au stribdtut Pel,oponesu'l ;i au ficut o invoiali : cel ciruia-i
tiririi pe care o va Lslatornici Theseus. Dar Thes,eus l-a iertat de
va c6dea ,sortu'l, s-o ia pe Elena d'e s,ofie, s-o aibi, dar ,si-l afute pe
judecati gi l-a indemnat si-i fie prieten 9i tovariq de luptd 9i au le-
oelilalt si s'e cd,sdtoreasci. Fdcindu-,se aLceasti in-telegere qi trigin-
ga,t o prietenie cu jurdrnint. Dupi aceea, luind Peirithoos in c5-
sitorie pe D,eidamia, a. rugat pe Theseus si vini la nunti gi sd-i du.s,e rla so'rf, zaLrul a chzut. cu noroc 1ui Jfuss'eus qi, lui'nd fara, cnre

cetoeteze lara gi Ls; Ls€-impri€t€neasci qi cu lapigii. D,in inr.implare, rnu era incl" I'a virsta de mdritat, a dus-o in Aphidnai' $i, puni'nd
qi pe mam,a sa lingi e,a, a dat-o lui Aphidno,s 023, care-i era prie-
a ch,emat ;i pe centauri la orspdlul de nunti. Dar centaurii, obrdz- ten, i'ndemnindu-l s-o plzeascd qi s-o gind nevdzuth de al1ii. Iar
el voind ,si dea lui Peirithoos aiutorul fighd.rit, a pTecat cu ei in
nicindu.se qi devenind violengi din pricina bduturii, au inceputsi Epir, la fiica lui Aidoneu,s, regele molossilor 2", care, di'nd soliei
se ,Iege de ,femei, iar lapigii au sirit s.i le apere, qi p'e unii i-au

o'morit, iar rpe alqii, ,invingindu-i mai in urmi, i-a izgonit d,in

38 PLUTARH THESEIlS 90

n'umele d,e Persepho'ne, iar fiicei nurnele de Core22s, iar ciinelui ,i Aci se s'pune cd a cAzut gi Alycos, fiul 1u,i Skeir,on, car,e lupta
numel'e de cerber, a poruncit ca peEitorii fiicei si se bati cu cerber {i atunci dn tabira Dios,curilor, ;i de l,a el $i-a tras numel,e lo,calitatea
qi s-o ia in cdsdtorie cel aare-l va infringe. Arfli,nd deci ci peiri,thoo,s Alycon din Megara, unde .a fost e1 inmormintat. Hereas 2to spune
gi Thes'eus nu vin ca p.egitor,i, ci ,ca sd ri,peasci pe Co,re, pe peiri_ II cd Al1'66,s a pi,erit de mina lui Thes,eus la Aphidnai gi, drept mdr-
{l
thoos l-a fdcut nevizut cu ajutorul ciinelui, iar pe Theser, 1-, ,u.un- il turie pentru Alycos, aduce aceste versuri :
cat in in'chisoare 9i 1-,a linut sub pazd.
1i ...pe cl, in Aphidnai cea largi cimpie
XXXiI In ace,st tri,mp, Menestheus Petetus, fiul lui Ornaus al lui L-a ucis pe cind lupta vitejegte pentru Elen,t
Erochteus, 'a fost cel dintii care, dupd cum ,se sipune, a cbutat si-qi {i Cu plete frurnoase, Theseus.
atr,^gb poporul ;i s5 vorbeasci pe placul mullimii ;i a inceput sd
afite ti pe oamenii cu trecere, 'care in,ci de mult nu mai puteau i XXXIII Fiind deci ocupati Aph,idnai, iar cetigenii infrico;agi,
suferi pe These,us ,qi socoteau ci Theseus, luind conducerea gi in15- Menestheu,s a convins poporul si-i primeasci in cetate qi si ,se
turinld puterea de ba,sileu a fiecdrui eupatrid, din orice de'm 9i il poarte cu ,bunivoingh fald de Tyndarizi, d,eoarece ,ei veniseri cu
rizboi numai impotriva lui Th,e;seus, ,care intrerbuir.rEase el cel dintii
in ircuindu-i pe tofi intr-o ,singuri cetate, se poarttr cu ei ca cu nigte * violenqa, dar ci pop,orului ei i-,au ficut numai bine gi l-a,u s,cipat de
I tiran. ln ,sprijinul ceior ce spunea el, venea ;i purtarea Tynd.arizilor,
supu;i ,qi sclavi ; gi a inceput el si tulbur*e qi si invinuiasci gi cdci rde'si erau stdpin,i peste toate lucrurilc, ei n-au cerut altceva
poportrl, rspunindu-i ci nu vede docit u,n vis de libertate, dar cb de ,1 dec,it si fie iniqiaEi, ci,ci rse inrudeau cu ,cetatea ca ,gi Heracles. $i
fiaipt este lipsit 'd,e patrie gi 'e tem'ple, astfel ci, in loc si aibi mul;i Ie-au ingidui rsd ,se i'nifieze, iar Aphirdn,os i-a adoptat, a$,a cum pylos
adoptase pe Heracies, ;i s-au bu,curat de cinstire ,ca ni;te zei, fiind
,basil,ei 2:6, buni qi de neam, n-au rinaintea ochilor decit u,;r despot numiEi Anakes 231, fie din pricin,a ar,mistigiului inch,eiat, fi,e din pri-
venetic gi de alt neam. In timp ,ce Me,nerstheus ,se strdduia s[ g,easi ci,na grijii ',si luirii-aminte pe car.e au pistrat-o ca n:im,eni si nu fie

,astfel de lntrLgi, rlzboid a rdat o altS miqc,are #nv#ttirir, cdci vdtdmat, degi se gdsea o armati atit ,de numeroasi inliuntrul (i.rii,
lyn'darizii227 inftarh in larh. Unii zic chiar ck Tyndarizii veni,serd cici sint cu multi griji cei care vegheazd .asupra unui lucru ,sau se

,convin;i fiind de Thsseu,s. La inceput, Tynd,arizii n-au fdcut ni,ci un intercseazi <le ceva. $i pe basil,ei, d,in aceastd pricini, ii num,esc, de
rdu, ci c,ereau sd 1e dea pe sora 1or inapoi. Dar .atenienii au ris- aserr€nca, anacte.t. Sint ;i unii care spun ci ei au fost numigi an,acte.t
din pricina apariqici stelel,or, cici inal,tul, atcni,enii i1 numc,sc anecas,
puns ci nici n,u erste la 'ei, nici nu ;tiu unid,e a fiost lisati gi atunci iar josul il num'esc anecatben.

Tyn'darizii siau pornit pe fizboi. XXXIV Sc spune ci Aithra, mama lui Theseus, a fost luat6
Dar Akad,emo,s 228 le ,spune unde este, aflind intr-un anumit ch.ip
captive gi d,usi la Sparta, iar de aci l.a Troi,a, dirnpreund cu Elena.
as,cunzi;uri1'e din Aphidnai. De atunci, Tyndadzii l-au cin,stit 9i cit
a fost in viaq6, iar m,ai tirziu de multe ori cind laceiCe,m,on,ienii au Lucrul acesta il mirturi's,egte gi Homer, zicind ci Elenii i-au urmat :
ndvdlit in Attica gi au pustiit to,ath ,lata, au cr'utat numai Akade-
meia, in amintirea lui Akademos. Aithra, fiica lui Pittheus, qi Clymena cu ochji mari232.

Dicaiarhos s,pune cb Ehc,mos gi Marathos 22s, venind in taibira Dar alqii criticd 9i ac€sr vers, 9i ,chiar qi ,altu1 privitor la
Tyndar.izllor, tocmai din Arcadi,a - de la Ehemos s-a numit Ehede- Ifounyhos, pe care se spllne ci Laodice 2zs l-a f6,c't in ascu'rs cu
.mia lo'cul cate astb.zi se nu,megte Akadem,eia, ,iar de la Maratho,s
s-a numit demul Marath,on - s-au dat de bu,ni voie si fie ,sacrifi- Demophon gi I-a crescut Aithra la Troia.
cafi in faga armatci, aga cum cerca un ,oracol. Mergind deci ,ei I,a
Aphidnai gi infringind pe du;mani in lupth, au ,cucerig locul acela. {f -- Pluiarh -- Vie{i paralckr

40 PLUTARH THESEUS 44-

Istro,s 234 aduce o versiune cu totul cilrd,atb in cartea a treispre- I)ar L1'comcdcs, fic ci se temea tle {aima lui '.[hcs,eus, fic ci
ze{ea a Atticelor ,cu privire la Aithta, gi anume cd, dupi cum isto- dorca si facd p'e placul lui Menesth,eus, ducincl pe The,seus p,e cul-
risesc unii, Paris Alexandros'35 cel din Thessalia a fost infr:int in lrica tinutului, sub motiv c-o si-i arate dt: aci ogoarele, l-a lmbrin-
luptd de Ahiles 9i Patrocles lingd Sperheios, iar H,ector, cucerind cit cle pe stinci ;i l-a pripidit.
cetatea Tro\zena, a prid.at-o gi a luat qi p,e Aithra, care ,fusese
lisati a,ci. Dar aceasti ver,siun,e cste cu totul impotriva drcptei Algii spun ci Theseus a cdzut el sin,gur, lunecind o dati pe cind

i udecifi. sc plimiba, ciupd masi, a$a cum obi.gnuia. Indatd ce a murit, nimeni
n-a ,mai finut isocoteali de el, ci la Ater.r,a a domnit Menostheus,
ci_esX, XdXinVin$tiim, ipnlatrime pacaemAiindtoitnecu.eslcmcoel,ossesuipl edtriedceuaseorsipceuqieThlueiseHuesrat-i
Peir'ithoos, spu,nindu-i qi cel,e ce veniserb s; faca gi ccle ce indure- iar copiii lui Theseus, fiind nigte simpli particulari, au pornit cu
serd ; tare s-a indureraf Heracles, pentru cai unul picrisc, iar nlt,l Elcphenor in expedigic la Troia. Nlurin'd Men,esthcus aci, copiii lui
'I'bcs.eus s-au intors ;i au pus min.a pe dornni,e.
era in prim,ejdie sd ,piari ,fdri ,slavi.
Cu mult mai in urnt5, rnulte alt,c pr:ici,ni i-au minirt p.e atenieni
In privinqa lui P,eirithoos, a socotit c:i nu v:.r izl:jn-li nirric claci-1 sil-l cinst'easci pe Thescr:s ca p€ un erou qi multora dintre cci ce
va ruga, dar pe Thescus l-a ccrut ;i l-a rugat si-i fncir accst hatir. luptau ia Niarathon impotriva pcr;il,or li s-a pdrut cit vdd chipul lui
Ihescus in arme, m'crgind in fruntea lor in.rpotriva rdugmanilor.

Aidoneus s-a invoit, iar Theseus, fii'd elirberat, s-a intors l,a Atena XXXVI Dupi rizboaieie medice, pe cind era Phaidon arhonte,
tocmai ,cind priot'enii dlnucihi'nuascfr-rlusei'sceerdtacteua,toetllrlel -zaccrloebdii,gcia;t atcnienii au cerut un oracol la Delphi, iar Pythia le-a rdspuns sE
temp,lcl,e pe aici toate ia oa,seie lui The,seus gi, ingropindu-le cu cinst'e la ei, si. Ie pizeascl.
cate i le lui Hera- Dar eta o mare greu,tate ;i si le ia, ,gi ,si re.cunoascd ,morrnintul, mai
i'ntii din pricina lip,sei de legdturi qi apoi a rbutitgii dolopilor 238.
cles gi in loc de Thes,cioan,e le-a numit Heracle,e, in ,afari d,e patru, Totugi Kimon, cuc'erind in,sula, a.,sa cum am scris in Viaya lui, gi
puniindu-gi toati ambigia s5. ie gis,eascd., a vbzut cum un vultur,
dsui podcircmumuiaisstcoiriase;agtce,uPmhfil5o.cuhsoeroms..iAivnianicnlte'ingdi astii cloringa si inc,eapi
printr-o intimplare zeiasc6,, lovegte cu ciocul un loc ,ridicat qi-l ri,ciie
fie in capul conr-lu- cu ghearele, gi chibzuind el bi,ne a in,ceput sA sape. S-a gisit mor-
cerii obqteqti, a dat p,este riscoale gi tulburirri, descoper:i'd ci cei mintul unui trup mare, iar lingd trup s-a gisit o suligd dc bronz qi
care-l urau, cincl a pl,ecat, 1a uri mai adi.ugaseri 9i lipsrr de teami,
v\zi,nd, qi cd c,ea m,ai rmare parte a popo.rului ,era corupti ;i dor.ea o spadi. O.asclc au fos,t dus,e pe triremi de Kimon, iar atenienii,
m.ai mult si fie lingugit d.ecit si inde,plineas,ci in tic,ere ceee cc i sc bucurir.rclu-s,e, 1-au prirnit cu strilucitc procesiuni ;i jertfe, ca gi cind
el insuqi s-ar fi inlors in cetate.
porunce$t€.
,Morm'intul lui Theseus se vede gi acum in mijlocul cetefii, linge
lncercffnd deci si intrebuingeze forta, eta atacat cl,e cei ,carc lin- gym,n.asion 23e gi oste un loc de refugiu pcntru sclavi qi pc,ntru toli
gugeau poporul gi impotriva l,ui se ridicau rrazvrdtirj. In ccle din cei umili si pentru cei qare se tem'd,e cei rputcrnici, pcntru ce si

urmd, pierzind ndrCejcle,a dc a mai putea conduce, ,qi-a tri,mi,s copiii Theseus, gindes,c ei, fusese aplrl,tor qisirise in aiutor gi primisc cu

la Eleph,enor, fiul lui Xalcous in Eub,e,ea, iar el, clu,oindu-se la Gar- om'ernie rugimingile celor de jos.

gettos ti blestemind pe atenieni, acolo unde astizi se aratd asa-zisul ii aduc cea mai mare iettfd. in ziua a opta a lunii Pyanepsion 2a0,
cind s-a intors .ei cu tinerii din Creta.
,,Locul rugiciunilor", a pornit ,pe m,ar,e in Skyros 23u, ,fiinci in l,egituri
Totuqi, ei il m'ai cin,stesc qi in alte zile a op,ta ldin alte lunill,
de prietenie cu oamenii dc acolo, dupi cum credca el, ;i avir.rd in socotind fie ci ,el, mai intii, a venit din Troize,na in ziua a opta a
aceastd insu15 gi niqte locuri mogtcnite <le,la tatil sdu. peste skyrieni lunii Flecatombaion, a;a cum istoriseste Dioclor pericgetul 2a1, lie ci

domnea ,atun,ci Lyco,merl,es. Du,cindu-se deci Th,eseus la cl, a ciu- g*
tat si.gi reira 6g612rcr1. avind si se afeze aco1o. Unii spul ci The-

s,eus 1-a chemat s5-1 ajut.e impotriva at.enienilor 2ti.

42 PLUTARH

nlrmirul accsta i se potriveite lui mai nrult decit altuia, cici cl,es-
pre dl se spunc cd ,se tragc rlin Poseidon. Cd,ci poseidoniilc le sdr-
bitoresc in z:iua a opta a lunilor, iar ,numirul opr fiind cubul pri-
rnului numir cu soq gi dublul primului pitrat, ,este, in chip {irlsc,
simbolul triiniciei gi ne,schimbirii puterii zeului, ,p,e care-i lrunresc

Asphalio's qi Gaioho,s €a2.

ROMULUS

{

I
I

:
!
;

\

L.i

NOTTTA rsToRtcA

Ca ;i Tbeseas, Romulus este o crealie a legend.ei. Existd,
desigur, ;i in oiaya legpndard a lui Romulus citeoa luminiye de
adeoAl istoric, dar, in penumbra legend.ei, este t'oarte greu de a le

desprinde d.in pldstnuire.

Ce se poate spune astdzi temeinic despre intemeierea Romei,

pe care legend,a o pune pe seanaa lui Romwlus ? Din cercetdrite
ppiustufot rdpedsrpilre,inrdeeunuitneelaelecoinsstotartidcrilioars,uapTrb,aeoadloegaildorrwlSuii
tingoi;tilor s-au

cdrdra s-a cAYut

d,e acord. Astfel, datoritd sdpdtwrilor arheologice', s-a putut stpbiti
cd incd d.in secalul al lX-lea i.e.n. erau locuite collryte pb c,are
t-a ridicat rnai tirziut Roma. Dar, la inoeput, priruii locuit6vl ocu-
paserd nutnai oirt'ul colinelor|, mla;tinile din odi liind ocolite,

d.in pricina condiyiilor insalubre pe care le' ot'ereau celor ca*e etr
fi ooit sd se a;eqe acolo. Primii locuitori ai colilttelor Romei au
rsenit sd locuiascd aci de prin regiunea rnuntelui Atban. lntre pri-
mele, comunit,ipi care au ocupat oirlurile colinelor palatin, Esqwilin,
Caelius ;i Quirirml aproape cd nu existaa legdati. Cu iimpul
conzunitdlile cahe ocupaw zsirlurile au inceput sd ooupe coastele
colinclor ;i apoi sk coboa4e in odi. Neooile economic'e afu sitit
aceste contufiitdyi sd inne in legdturi ;i sd stabil,eascd ar,tumite
modalitdyi d,e luptd umdr la uwit, in anumite imprejurd,ri, ceea
ce a dus, pe la mijlocul secolului al VII-Lea i.e.n. la uni.rea anora
dintre ele. Valea in care a, aphril Forul roman a cons,tituit tttz
fel de centru econontic ;i politic. (Jn eoenitnent de. o inportanli.
capitltld pentlu constituifea nucleului de a;eYdri onleneSti: din care

s-a deTr.toltat mai ti.rTiu oratul Roma este ap(trilia Forului. lotttttlx.

I Istoria (Jnioers.ali, vol. II, Etlitura $tiingificd, Bucuregti, tgt4, p. 96.

4"6 N. I. bARBIJ NOTITA ISTORICA - ROMULUS

47

Dupd toatc calculele, rut lipsite fire;te d.e probabilitate, stabil.i- rleosebit o lamilie care, in ttod, obiSnuit, da pe conducdtorii gin{ii.
/ea FolLtlLti rolnan ut centril ecoilonic;i potitic al a,reTdrilor rle
pe lPaailnactienp,uEtusl qsueiclionlu, LCuai ealliuVsl-Slei,aCai.ep.into. lAiu;atrrelabruiceons.rdtltusieb"elia Aceastd t'amilie a inceput sd s.e bucure;i ie aoantaie econa*ire
protlus de.celelalte lamilii
Pe Romei layd o familie din care ate ginyii. A;attar in fiecar.e gintd s-a dis-
tiras
ca unitate a unor com,unitdli (la ittceput irytate), auind un centrlt se reclatau conch4cdtorii ginyii. Totatitawa
aaestor lamilii constituiau aris,toclalia gentilicd, d.ii.n sinul cireia
economic ;i politic, nu dateazd maj deatenle d,e inceputul seco- se al,egeau me,mbili senatului, ,,st'atul bdtrinitor',. Iry;ovul puterii
lului al Vl-lea.
era poporul, adicd totalittttea memblilor ginpitor, cat,e AzseA cA
nppdluideitandcrPtgyiyriaridnliponedrtr'ouriiccnrnnematdesraenaacercneAliegea,tlntarldce,tiroaenainlliiotr.Rirao,stmoitlittnuapsizinrrieeiep-iaciedeolR,cimelooo-lccpzcmhotouotennnrieitsteoitcc,iurdt'taaiu,tticitesn5eotiitpe.accg,tiN1nleai1ft\ieyraciurio;iltti'oteoSnosp,irtio,pbcartaedeitterlvieitngt,c'toeudlttrdraiip.ailtiti.uoeflcaD,iotuiuemepnpusuf,dis-i;- ()rgane p:oapdourfuulaurieapepocpuorriui l(ucio, mseitniaatuclu,rimataag)isstreayaiiprSoibraeugeslea.uIns,sardeus--
narea

plngeau proiectele de legi, di.tcutat'e mai inalnte de iena,t, se ale-
gaau magistratii, printre care fi legele, se declara ,rd7boi, se jud,e-
cau proces'el:e in care ztinooatul a.r li putut t'i osindit la rnoartet.
Regii mt erau de.rpoyi, autocrali, ci Seli d.e triburi aleSi. Regele era,
cum.te z:ede, lucrvtrile s-au petrecut ct.t totul altfel decit le pre- itz oatc.elEan;igetilms 2p,aconmtannndiat natucleassutpd/,eomrinadluoiraestedie, mjuodcercadltieorm$i;litmaradle,
Tintd legend,, cAtte atribuie lui
Rontulus i,tenteierea ora,rulni cu pre
o istorie atit dz faimoasd.
, contani.tdlile carie au constitt.tit Rotna se gdseatt i.ncd in oritt- deoarece organul suprem al puterii era arl,u,tu^ea popo,rului, consti-
duirea gentilicd. Tradiyia, simptilicind ;i at.noniTincl m.rrueric o stbre nitd din militari.
trebttie sd t'i lost destul de ittegatd, pretinde ci
de lucruri care Nu se ftie care este originea pl,ebetitor, o pdhnd a popula{;ei
libere, lipsitd la inceput de dreptnri. Sint mai ntulte teorii in
inh,edg,a populayie a Romvi era con.ttituitd ctiz4 ti.ei sttle cte ginyi, prioinyd. Cea rnai conformd cu adeoirul pdre a t'i acVea
grupate in trei mari triburi, denuznite: Ramnes, Tities, Luceres. aceristd cdreia plebeii ar fi oameni liberi sn"dmwtali la Roma, de
Fiecare trib cttprinded zece curiae, ;i fiecare cutia Tece gentes.
potriait

Sar.tanyii au etnis diferite ipoteTe cu prittire la origiriiea ace.rior tri- bund ooie saw ^riliyi, cal,e apeau dngptut sd stdpinaascd pdmint fi
buri. Unii saaanli susyint cd ceLe fuei tr.iburi repreTentazt liecare obligayia sd pTest€Ze sensiciul nilitar. Net',iioind parte din ginyi,
curii Si triburi, ei nu arseau drepturi politice. Es,te sigur ck pe
xin neATn .tepdrat. P.otrioit aces|ei conceplii, Ramnes prezentau o oremoa constituirii ulLitiilii primelor grupuri ale populayiilor dbspre

rntiune de ginyi latine, Titres o uniune de ginyi .rabine, iar Lucere,s - care a lost oorba, existau ,si sclaoi, prooeniyi din prin;ii in rdzboi.
saz-;an1i sint de pdrere Sclapii ermt de obicei t'oloslyi in gospoddrie, sclaaia aoind deci in
de ginyi etrusce. Alyi cd toate niburile au
aaeastd p,erioadd Lrn 64766sr, patriar.hal, prirnitio.
aL)ut aceert-ti origine latind, iar cele trei dewtmiti sint denuvdt'i
diferit'e ale unor triburi din aceeali origine. Inclit'erent de origine,
a\ta cLtm aln spus mai strs, toate triburile se aflan in acela;i stadiu Aceasta era, tn linii generale, situayia la Roma pe oremea cind
al orinduirii gentilice. Unitatea sociald de baZd era ginta. Ginta
l.egenda spude cd Rornulus a intetneiat Rona.
Plutarb, in Yi,aEa lui Romulus, iSi dd seama de greutdyile care
era con.stituitd dintr-un grtap de aatneni care d.escindeavt tlin acela;) se ridicd in calea at'ldrii adeodrultti. El itzcepe biografia, ca un o?n
.strdmo;, stlipineau ;i munaeau in contun pdrnintul, aaeau sdrbiitori
religioase coTnune, citnitire comune, nrrnte gentilic co/lxun etc. Cipc, de Stiinld, prin a stabili proaenie.nta cuointuluii' Ronia. Este impre-
sionantd mulyimea oersiunilor pe cd/e le d.d Plutarb in aceastd
tenia ginyii, clupd git se pare, era alea.;d de toli membrii ginti).
Cu timpul s-a inldtttrat obiceiul i,a aleg.erea cdp,eteniei si si t'acA
aceea;i t'atnilie. Prirt tu.m.are, inliuntntl t'ieciirei ginli s-A 1 lstoria IJnixersald, vol. II, p. 97. Si a statului, ln K. M ar x-
din
2 Originea familiei, a poprietdlii prioate

I Istuia Uniaersnlii, vol. II, p. 96. F. E n g el s, Opere alese in doud colune, vol. II, cdilia a II-a, E.S.P.L.P.,
Bucuregti, rgtJ, p. 3o4.

48 N. I. BARBU I{OTITA ISTORICA * ROI,IULUS

&9

priuintrd - fi care ocupd nu mai puSin d.e doucZ capitole - ;i sigu, ,tu cd ssI-n-aaupceeptetrteascctfeei n,npzteroilcoiinleex;atcei ectiandtle;iiin, [email protected]:enuie,ni pcllott,ficdtaisrrifhi,ni,t;,,itAlepinocr;,ehtii'upuapgi;ae,
ranta cu crtre alege o aersiune, legendard ;i ea, dar care ce
con{ine I
un fir cle adeoir istoric, Si anutne originea alband a primilor locui-
tori de pe Palatin, Esquilin, Caelius ;i euirinal. plutarlt proce- ,l
deaxd ;tiintrific ;i cincl t'ace etimologia cuzsintttlui Rutninal i ,,Ero lfilclanpaelmpfaneeeeuesu.algoil-hcgenatta-lrdndideurepttnrutllaiTrnl,iulrueim;uuiidaiastp,"itl'raceoai;ieriieaert3:dns",ern7s.Tread'ama,ttca$zo,rocdw.hlAtutietidrnua'.zA,dasdaltocticocttcircceielteiroy.eele'utisreoep"iasoas,iDitlu:cgtbt,nituropot.udeu,srice-a,drEndbrSo-aittittacol'cueernaaelaudTranyptsccragf,lsitedteeutderuecue,,edcaepetnplaud:urai-saandraaeant,tipt,'terzoutor,aadis'ducDonuradi,ddnnnsd;ta,ailtrpuusmtu.e-scrliprhpmnic,upeetrtrptrdarennoitiluplnotpeanztsnrrdonaettrili<ipcailelblacatomtiaceioleeitittrtalltezubiia.epd;araT,rc,ieledcpdeuciatelicrte,eurincoiei.,cenlt,lrtrnldaucotcititdcetciesi.iainTrortndstcirAitilradn.eueltemueps.paijccruicyusmridrdddrstrbelieniuoaanacceeiaeari"iuefroirrorCd;ucrcebosilt;tiiaeoatn.uoteniiritlosmd,oem,Dctteit,gn.cerand,apaierradtmylrreuuBtaivecaetrRdtleasifrnllc|medooeciolictiaimesumie)i{iclitelr.dpnodzrua"aaia;eitd,ydr,ie,ii,i,-
insd in apropiele
un smochin siilbatic, pe care-l ftumesc Ramittal,
t'ie in anzintirea lui Romulws, tlupd cum cred. mulli. autori, fie cd
rumegdtoarele se odibneau aci, la wnbrd, dupd ce du pdscut, t'ie din
ltricind cd aci au t'ost aldptayi gemenii, pentrtt4 cd, ronzattii d,e dernnlt
ru'rmeau lila rutma ;i, apoi, sub ttunele de Runilja ei cir.t.rte.rc o
Teiyit pe cale o cred ocrotitoare a brdnei pruncilor fi-i ad.uc sacri-
ficii t'drn. oin ;i-i fac libayii cu lapte" 1. Biogralul nu alege nici una
dintre aceste uersittni, de r-treme ce oricare clintr,e ele odrle;t.e cd
Ruminlzl este legat de aldpta.rea lui Rotruthts ;i Remus. Acesi et'ort
de dooed.ire pe cale lingztisticti a unui fapt istoric este insd zidir-
tzicit de fal.sitatea ideii de la care portTefte, ,ri alzunze premisa cd
un singur onz a itlteneiat Rotna.

Un alt .simlntre de adeodr istoric, inurthit in negura legettdei,
este ocupa{ia de ciobani a ptimilor locuitori ai Romei. Astfel, con-
flictul iscat intre ciobanii lui Nutnitor gi cei ai lui Amulitts ,d.in dintarienPcteoliam, npineeddcodacerecdleoayteeidxeenretcoaittidzt';atmttlsidtpuecrnidlteruoacspauelperrsanoinal aur'lreiJtlariuttotc.trlidilsoterol;riliac-cdlietaigtoeprttiltdtotltur,t:
pricind cli ciobanii lui Numitor rdpiseri tw/ma
celuilatt, RomLtus

Si Remu-r, neputind suferi nedreptatea, se iazt la bar;d cu ei,i, sdtsir;i fapte care, in realitate, sint regultatul unei itulelungate dey-
b,itindu-i, ii ptm pe t'ugd ;i le iau o Tnare p(trte din prad.d." 2. Astlel ,cca,ieDoeslintnudi,l rpdiiaoeip-rtotcaorodrniaucstetata,ilterPuesilarupetelooarcrbeasicaemetnrsaiabttui"a,bii5esu. fnDaliutaic.caaRdlsobtn'meedtun*gliulcinnisti;llaiiomlpe*egoceee-rpeilauiu-niiltganctaurliimcnlioietcrn,piiifalepottrrreoi___:
de conflicte rlintre dileritete ginpi trebuie sd li fost foarte lrecoente ttiile ginyilor, ne ddm ;i m,ai bitze seanza de folsitatea tuminii sub
in perioada dirminte,a apariliei Farului ronten. De aseneilea, tepd-

ddrile cle copii trebuie sd t'i t'ost un lenotnen destul de frecoent in

familiile din care se recnttau cdpet,eniile ginlilor, iar legencla clespre

Ronutlws ;i Remus poate conline ;i in ace,:astii prioinlii un grdunte c//.re ne preTintd Plutar/t t'apnrt, datoritd concepliei sale gre,rite a-stt_
de adeztdr. Phrtarb nu distinge insd adezsirul istoric cle legerzdii, prrr rolului personalitdyii in istorie.

ci ia drept ndet,dr legen:fl,a in intr'\egime, d,eSi este cner!'izat de exa- a Foarte interesantd este st'orlarea pe care o face plutarb pe.ntru
lrinz,ri originea ur.iniulrri ,,Vatricieni". Mai eI aratd expli_
gerdrile ei dranzatice : ,,Cele tnai tnulte d.intre aceste lapte le pooes- intii,
catiile care se dddeatt in aceastd prioinld : r. s-A, n,mit pa*icient
tesc Fabius ;i Peparetbios Diocles, care, dupd cit se pare, au dat numai aceia care erau pdrinyii ,nor copii legitimi, cleoareie ,u toli
cei dintii o istorisire a intemeierii Romei, dar unora li se par

suspecte dramatisnzul ;i ficyilnea acestor fapte" 3. I Cnp. IX.

t Cap. IV. 3' Cap. XI.
I Cap. VIl. Cap. XII.
a ll,iden.
3 Cap. VIII. 6 Cap. XIIL

50 N. I, BARBU 1

i

acei ,dintre primii care au oenit Ia Rotna" erau in aceastrt situayie : r' TI'|A ISTORICA - ROMULUS 5{
z. patricieni au fost acVia car.e ,puteau sd-;i arate pdrinyii lor legi'
Dar acela;i Plutarh, expttnind fapte care s-au petrecut in reali-
timi";1. s-au numit patricieni de Ia urcintul patronatus, prin carc tate, se gise;te pe teretz istoric cirid scrie: ,,Dublindu-se cet(ttea, tlu
se in{elegea ,,oct'otirea pe care o d,au cei cu tlecere ceLor de jos, fost ale;i o strtd de patricieni dintre sabini" 1. Cu siguranld cti in
mornentul unfuii celor t/ei tribLtri tlin care s-a constituit Roma, in
sacotitxd cd un oarecare Patron, din jurul lui Ez:ancler, a lost un onz sfatul coman au t'ost alese cdpetenii gentilice din \,toale triburilV
intlate in tmittne. Dar imediat cade iard;i in exagerarea rolului per-
loarte grijuliu gi ajutorelnic al celor mai de jos ;i cii de la el .s-a sonalitilii in i.rtorie, cittd pune pe seama unor aftumiti oameni
dat acestei ocrotiri denuntirea de pdtronot"l. Plutarb ntt ttcceptd cotzstituirea celor trei triburi Si cinrl deriod numele triburilor de la
numele utxor personalitdli. Cit,im : ,,OrinduinrJ trei tribt#i, pe cei
c.ategoric nici una din explicayiile de mai sus, ci lormuleaTi o a neia, c(tre aparl.ineau prinrului trib i-att numit, de la Romulus, Ram,n,es,
pe cci cale apar[ineau celui de-al doil,ea, i-au ru.unit de la Tatius,
Si anunte cd insu;i Romultts - clorintl ca cetdpenii mai ut. trecere sd Tities, iar pe cei care ltpltr{ineau celui de-al treilea trib i-au numit
se ingrijeascd de cei mai de ja.r, iar cei de jos sd nu se teami de
cei mai bine aSeTatri ;i care al)eau o mai tnare patere politici, - Luceres" 2.

i-a rur.mit patricieni. Dupd ctmt se uede, biograful remn{d la expli- rle Din cele expltse tnai su.r se z;ecJe ldmurit cd Plutarh iSi dii seama
cayia cea mai ;tiinyificd, acee a de I.a pttnctttl z, spre a recurge la caracterill legendar al
alta de ordin moral. Este aci incd ttn eiempln de cbipul c:ntt El personalitdyii ;i actioitdyii tui Romulus.
falsilicd Phttarlt adecdrul ;tiinyilic,, deoarece in explicarea t'enonrc- spune r,ispicat cd este
nelor adoptd criterii morale. foarte greu de deosebit acleodrul istoric
de legendd, dar ut stabile;te criterii precise in acest scop. Pornind
Ne face .cd suridem serioiitatca L't care r.xpt.t/te Plt.tt4rh cer.si' la expunelea oieyii lui Rontulus, el are in fayd unele daie t'oarte
unile ut priaire Ia tumirul sabinelor rdpite: ,,Unii spurt cc| att lost
rdpite nunai treiq'eci de fete, de la care s-au dat,ri nutnele curiilor. 'plelioase, care reflectd stdri de lucruri reale, dar Pltttarh, neaoind
Valerius Antias spilne ilxsii cd au t'ost rdpite cinci sttt,e doud1eci ;i
lapte, ial Iuba - la.te .tilte optTeci ,ri trei, toate lecioar"e, cee(t ce o conceplie clard asupra deTaoltdrii societdyii, nu poate sd le apre-

era o nlare justificare pentru Ronutlus"."" 2. Biograt'ul nu se hotrird;te cieTe oal.oarea. Concepyiile de cdpetenie implicite ale biografului

sd adopte nici una din ace.rte cifre, ci lasd pe cititor.qrl a!.eagd eI despre t'actorii cale stau la bary eoenitnentelor istorice ;i care-l fac
in.ru,si. Biograful. nu t'ace nici un t'el cle reflecfie asupra posibilit,i\ii
de a se cunoAfte, cel pu;in aproxitnatia, numirul sabinelor rdpite. -sd falsilice adeodrul i.rtoric pe care-l are sub ochi sau, p'ur Si sim-

Iatd incd un exemplu care iltt.streaTd cum iinpiedicat tle unele plu, sd nu-l xadd, sint doud : rolul exdgerat pe care-l acordd per-
considerente de ordin moral Plutarb nu -^ecle edettirul istoric. La sonalitd;ii in istorie ;i imboldurile morale ca mobile ale actioitiyii
i i ri.o tne ne I t Ay i nt i ndu- ; apr i zt i r e incl e o s e b as upr a i mb o ldur il o tno r ale
inceputul caltitoltthti XVI ai.titn : ,,Sabinii erau intr-adeoiir nrtnte' ale acyitmii omene.t,ti, Phtarh, ca ;i contemporanii sdi, nt.t poate
roSi;i rdTboinici, dar loctriatt in sate neinconjtrratc dg Tidtrri, a;a sd-;i dea seanza cle rolul t'actorilor economici care au. dus la inte-
cutn li se ciidea lor .rd lie mintlri ;i sd nu se teanzd cJe nimeni, cdci
erau coloni;tii lacedemonienilor". Ad.eudrul istoric conlinut in acest nzeierea Romei si, itz consecin;d, ttici nu are perspectioa depenirii
pasoj e.tte alirmayia cii sabinii ,,Ioatiau in .rate neinconjurate rle
qicluri", dar Plutarlt nu poate oedea adeodrata cauTd - stadiul ina- i.storice ti a posibilului in anunite cotzdi;ii. De pildd, neatsind o
poiat al mijloacelor de productrie * ;i o i.nlocuie';te cu alta de ordin
motttl : oitejia sabinilor. idee astrpra gradttlui de dexooltar'e a tehnicii care era flecesar pen-
h'u con.ctrttirea unei cetdli ca Ronta, el socotelte po.ribil,i ridicarea
I lbidem.
2 Cap. XIV" ttnei astt'el de cetliyi in condi;ii materiale inapoiate. Din pricina lip-
sei ttnor criterii precise de distingere a acleodrului de legendd, Plu-
tarh, cltiar cind t'ace et'orttni ptiintit'ice clesiltl de ldttdabile pentrtt
l.)t'eme(t lui, rtt.r este in stare sd. d,esprindd adeodrul luminos ;i curat

I Cap. XX.

2 Ibidem.

52 N. I. BARBU NOTITA ]STORICA ROA1ULUS

aI istoriei d.in ne gura ce;oa.rd a legendei. Astlel cd Yiala lui Rotnu' ' nzinte .te numqtte pind astdqi comitium, cdci ronzanii pritt comk.e
inleleg ra ceni la u.n locr" 1.
lus este un aftxestec de adeodr Si legentld. Textul acesrei biogralii
este totuti loarte pteyios pentru cititorul modern, care, inarnzat ut Iatd acunz ;i citez;a scurte fuagtnettte |n care Plutarh preTintd
criterii sigrtre de deosebire a acleodrului de t'icyitn'e, poate .rd-;i t'ach o co4ttrooersd cu prioire la Carmenta : ,,CartnentA, dupd mn cred
clesp;rs faptele expuse o ide'e cu mttlt nai aproape de adeadr decit utzii, este ar-titoarea, ocrotitoarea ld ?ta;telea oantenilor... Iar allii
cred. cd soyia lui Eoander Arcadiarutl... a lost nLaniti. Carntenta
Si-a fdcut Pbttarh. (cici romanii nnnzesc oersurile carmina). Ea insfr se nulned Nicos-
trata. $i lucrul acesta se reumoafte. AItrii interiptete(eA... cri s-a
Dar, ca in toate celelalte biografii, ceea ce itnpresioneaTfi pe
cititor este talentul de poaestitor al lui Plutarb. Pooestirca a-e nttmit ala deoarece. iSi piedea cLtno{tinld din pricina delirului care
cuprinde o lntreagi oarietate de tonuri. Iatd, mai intii, expttnerea o utprinclea in moznentele de inspiratrie, cdci car,ere inseamncazd la
rontani <a t'i lipsit det, j47 mentem <tninte>" 2.
unui fapt, in care .t.e simte cd. autoru.l era cuprins d.e utt patos abia
stdpinit : ,,Aci, pe cind ei se pregiteau sii inceapd iarri;i lupta, i-a An redat ;i analiTat citeoa din procedeele ,expunerii pltttarheene.
oprit un spectacol nespus de uimitor Si o prioeli;te mai presus de
tncbiptire : t'iicele rdpite ale sabinilor se pedeau alergind din toate Cdldttra re{inutd, eleztapia ntorald, i.ncordarea ;tiintrit'icd, emolia c{ra-
pdrpile ca zninate de un qeu cdtre soyii ;i pdrin\ii lor, strigind ;i
jelindu-se printle arme ;i lefuri ; unele az;eau copii itz bra;e, iar m.aticd pe care o contnzicd. cititonlhti conlerit proTei biogralului o
altele i;i smulgeau pdrul despletit, yi toate ii rugau cu cele nai ptrternicd t'oryii de tltraclie, cltirtr dacd Iipsa unei conceplii cl.tre
drdgd.stoase cuainte cind pe sabini, cind pe rotnani. Ei bine, ;i despre legile delztol.tdrii societiyi.i otneneyti il indepd.rteo-7d adesea
sabinii Si romanii s-au pLts pe plins ;i le-au ldsat sd se opreasci' atit de mult de acleaiinrl istoric, indcpiirtare firea.rcd l)entril L)re-
intle liniite de bdtaie. $i plinsul se pornise peste tot, ;i tnultii jale
ii cimarpel,odrau"ptd. o asprd mea lui.
cuprinsese z:dTindu-le ,ri auTirzdu-le cuaintele,
Si Emoyia Pefttrlt cititorul ntodern, Yraga hd Romttlus constittrie un pre-
dreaptd dojanii, sfir,teau prin a-i ruga ;i a-i lios docuznettt, in care, in axut'ul legendei, instdleyit de modul de
paternicA de care este cuprins biograful c?ncl expune ndrdre enxotiDd al lui Plutarh, se ascund multe Jiloane de ad.eadr
d,ramati.rmul cu care se succed diferitele n'coemstenl(t|eptaslee istoric. Depinde de cititor sd Stie sii le ztalorilice.
sitnte itt
faptutui, iar amrinuntele acPiunii sittt inciircate tle jale ,si duio;ie. I Cap. XIX. N. 1.8
Cap. XXL
Dupi ace.st pasaj, Plutarlt redd oorbirea Lul,eia dintre sabine, 2

Hersilia, care, in foarte puyine cuointe, cu o intrebare retoricii la
inceput, iTbute,rte sd reliet'eTe, ptintr-o discretd atttiteTd, cofttpo/-

tarea lipsitd de logicd a sabinilor.
Expunerea rdpit'ii sabinelor se inclteie pe un ton de profi ;ti-

inpificd, iiz care docuttrcntul istoric este constituit din arutmite eti-
mologii. Iatd pasajul in disculie : ,,Apoi, deindatd, ei incbeie o
inr;oiald in care se spunea cd : ...tontanii ;i sabinii sd locuiascd'
impreund i.n aceea;i cetate ; cetatea sd se numeascd Rona, dupd
Roznulus ; romanii, cu toyii sd se num'eascd Quirili, dupd patria lui
Tatius; sd aibd regi;i dintre rotnani;i dinu'e sabini;i sd. comande

;i unii Si alpii 4lfiata. Locul itt' care s-au incbeiat acesld legit-

' Cap. XIX.

t{

I De la cine gi din ce pricini s-a dat cetdgii Roma marele qi de

tofi oamenii sldvitul nume de Roma r, nu ni se spune la fel de cbtre
togi istoricii, ci unii spun cd pelasgii 2, dupi ce au cutreierat p:in
cele mai multe pir;i ale lumii qi au supus pe cei mai mulqi oameni,
s-au a$ezat aci qi ci din pricina curajului Ior la rdzboi cetatea s-a
numit Roma3, iar algri zic ch, dupi cuccrirea Troicia, ciqiva au

scipat tsefgeiriagui, urcindu-se pc corhbii, adugi de vint au ajuns in
Etruria aruncat ancors la fluviul Tibru6. Soqiile 1or, ne-

gtiind ce sd faci gi simqindu-se riu din pricina mirii, au fost in-

demnate de una dintre c1e, carc sc deosebea gi prin neamul ei si
se pirea cd este qi cea mai inqeleaptd, numiti Roma, si dea foc
cordbiilor. Fdcind ele aqa, birbagii lor mai intii s-au miniat, dar

apoi, de nevoie, s-au a$ezat pe l?alatir-r 7 ;i., deoarece, nu mult duph
aceea, o duceau mult mai bine dccit se afteptau, cici ddduseri qi
de pdmint bun, iar locuitorii ii primiscri cu bundvoir.rqi, au adus

multc cinstiri Romei, dar mai ales au dat cetiqii numcle ei, ca al
rineia care fusese pricina asezirii lor acolo. Se spune ci de atunci
a rimas la Roma obiceiul ca femeile si sirute pe rude gi pe pro-
priii lor bdrbafi, cici ;i fem'eile de odinioard, dupX ce au dat foc
cordbiilor, tot a$a i;i sirutau 9i mingiiau bhrbagii, rugindu-i si le
ierte qi ciutind si 1e potolcascd minia.

II Algii spun ci Ron.ra, fri0icaa1lu1ui iItHaleorsac8le;si, a Le'.rcariei s, iar
dupi alqii fiica 1ui Telephos
cisitorindu-se cu
Elnerasll, iar dupd algii cu l\scanius, fiul lui Eneas, a da numel,e
cetilii. Algii spun ci Romanos '2, fiul 1r-ri Oclisseus 13 s.i al Circei ra,
a intemeiat cetatea. Alqii spun ci Romos 15, fiul lui Emathionto a

intem€iat Roma, fiind trimis aci de la Troia de citre Diomedes 17,
iar algii susgin ci Romis r8, tiranul latinilor, a pus temeliile cethqii,

dupi ce a izgonit de aci pe etrusci, care trecuseri din Thessaliare

in Lydia 20 9i din Lydia in ltalia. T'otugi nici cei care, pentru rro-

tq

56 PLUTARH ROMULUS 57

tivul cel mai indreptdfit, socotesc ci Romulus a dat numele ce- le-a ficut cunoscllte clenilor Diocl,cs P,opatethios 35, pe care l-a
t51ii nu sint de acord in urmat gi Fabius Pictor 36 in cele mai multe privinge. BineinEeles cd
spun ci Romulus, fiul lui privinga naulmDeeixuitihseieui .2Itn,tfri-tacdaelvudir,Phuonri-i 9i in privinla acestei povestiri s-au iscat deosebiri de pireri. Dar,
Eneas qi in general, firul povestirii curge dupd cum urmeazd.:

bas", a fost dus in Italia cind era inci prunc, itrpreund cu fratele Mogtenirea tronului regilor care atr domnit in Alba tT a ajuns
siu Remus. Se spune cd, in timp ce celelalte cordbii s-au sfirimat Ia doi hali: Numitor qi Amulius. Amulius a impdrfit toate lucru-
pe riul care se revSrsase, numai corabia in care erau copiii, dind rile in doud gi de o parte a pus domnia, iar in cealalti a pus bo-
peste un mai lin, a fost salvati in chip nea$teptat, in buni pace, qi
de accea cetatea s-a numit Roma. Algii spun ci Roma, fiica acelei gdgiile gi aurul adus din Troia, iar Numitor gi-a ales domnia. Avind
tirane23 ciespre care am vorbit, cisdtorindu-se cu Latiui 2r, fiul l.,i
Telemahos 25, a niscut pe Romulus. Algii zic ci Emilia 26, fiica lui deci Amulius bogdliile $i, cu a,utorul lor, dobindind o mai mare
Eneas 9i a Laviniei 27, unindu-se cu Marte 28, a ndscut pe Romulus, putere decit Numitor, i-a luat u;or domnia lui Numitor, dar te-
iar algii povestesc adevirate mituri cu privire la naqterea lui Ro- m,indu-s'e ca nu cumva fiica lui Nurnitor si aibd c,opii, a ficut-o
mulus. Astfel, ei spun ci Tarhetius 2e, regele albanilor, fiind tare preoteast a Vestei, ca si trdiascd mereu necdsitoriti gi fecioard.
nelegiuit gi nemilos, a avut o vedenie zeiascd. in casa sa : a vdzut Unii spun cb, fana is,e nu,mea Ilia, iar aiEii Rhea, i'ar algli Silv,ia 38.
un spphuanll.ocs i3i0nridEitcriunrdiau-seestedeunpcorvaacotrl ia;li
stind aga ,rtn, aciamreuil-tae zile. Nu dupi mult timp, ,se clovede;te cd Silvia este insdrcinatS,
Ei spus
lui Tethys ciicincl legea pe care trebuiau s-o pdzeascd vestalele. Fiica regelui,
Iui Tarhetius sd puni o fecioark" sd se apropie de phal1os, cdci acea
fecioari va tace un bdiat sl5vit, care se va deosebi prin b6rbk,tia, numiti Antho, rugind pe tatil sdu, a fdcut in aga fel ca Silvia sd
norocul ;i curajul lui. Tarhetius a destdinuit spusa oracolului uneia nu sufere grozhvllle pedepsei. Silvia a fost aruncati in temnife gi
din fiicele sale gi i-a poruncit si se apropie de phallos, dar ea n-a silitd s5-9i ducd viafa izolatb, de lume, pentru ca nu cumva si nasci
voit ;i in locul ei a trimis o sclav6. Cind a aflat, Tarhetius s-a
miniat foarte gi a luat pe fiica sa qi pe sclavi si le duci la moarte. ftud sd qtie Amulius. Silvia a niscut doi bdiegi peste fire de voinici
Zeiga Yesta32, ardtindu-i-se in vis, i-a poruncit si nu le ucidd, iat
Tarhetius a pus pe fcte si ;easi, in lanquri fiind linute, o pinzd, gi de frumogi. De aceea, Amulius, fiind cuprins qi mai tare de
rp'entru ca, atunci cind vor fi gata cu tesu.tul, atunci s6 se ci,sdto- teamh, a poruncit unui sluiitor s6-i ia gi si-i arunce. Unii spun ci
reasc6. Fetele ziua fcseau, dar altele, noaptea, dupb porurrca lui slujitorul se numea Faustulus, iar algii zic ci Faustulus se numea,
Tarhetius, destrdmau pinza. Sclava a nu cel care i-a aruncat, ci cel care i-a luat la el. Punind deci slu-
dat unui f6cut cu Tpehraaliiluossurlr,dpooirugne-- jitorul pruncii ir.rtr-o aibie, a coborit la riu ca si-i dea pe girld,
meni, pe carc Tarhetius i-a
oarecare dar vizind riul revirsindu-se in valuri mari gi curgind cu repeziciune,
cindu-i sd-i ucidi. Teratius i-a luat gi i-a pus pe malul riului.-Apoi,
o.lupoaic[ venea qi le didea ligelc si sugi, iar felurite pisiri le s-a tcmut si se apropie de api gi, punind albia lingi malul riului,
aduceau firimituri de tot felul 9i le puneau in gura pruncilor, pind a plecat. Dar riul tot revirsindu-se, valurile au luat albia gi, pur-
tind-o ugor, au dus-o pe un loc ges qi nisipos, pe care astizi il
numesc Germalus 3n, iar in vechine il numeau Germanum, pentru
ci romanii pe fragi ii numesc qi germani 40.

cind, un cioban, vdzindu-i qi minunindu-se, a indrlznil si se aprtpie IV Era ins6 in apropiere un sn.rochin silbatic, pe care-l numesc
de ei ;i si-i ia c' sine. Scdpind ei cu viagi in acest fel, au cresi,rt Ruminai at, fie in amintirea lui Romulus, dupi cum cred mulji
mari gi, pornind impotriva lui Tarhetius, l-au invins. autori, fie ci rumegitoarelea2 se odihneau aci, la umbrd, dupi ce
Aceste lucruri le istoriseqte un oarecare prorlathion tn, cate a au pdscut, fie din pricind cd aci as fost aldpta;i gemenii, pentru
scris o Istorie a ltaliei.
cd romanii de demult numeau giga rurna gi, apoi, sub numele de
a III Dar povestea care meriti cea mai mare ctezate gi pe care
adoptd cei mai mulgi a'tori este aqeea a1e clrui puncte'principale Rumilia ei cinstesc o zeiEd pe care o cced ocro,titoarre a hr,a,nei
pruncilor gi-i aduc sacrificii tfud vin gi-i fac libajii cu lapte. Aci
se spune ci au fost ldsaqi pruncii gi a venit lupoaica sd-i aldpteze

10*

ROMULUS 59

53 FluranH Ac,e,s,t loc se nu,m,e$,be Velabrum ad, pentru cd librul s.e revhr.sa
adeseori, iar romanii il treceau cu bircile prin acest 1oc ca si ajungi
;i a venit ;i o pasire, nun-riti ghionoaie, aducindu{e de mincare in For, iar trecerca riului in acest fel se nume$te ,,Velatura".
9i pizindu-i. Lupul 9i ghionoaia sint socotite victdgiie lui Marte a3.
Dar pe ghionoaie latinii o cinstesc gi o onoreazd in chip cleosebit. Alfii rspun insi ci oei care dau ion:u,ril,e, d'e aci porn,esc ,si al-
De aceea a gi gisit ctezare mama gemeniior cind u ,prn iA i-a fi,cut tear,nh 6u ,pinze dru'rnul car,e duce din for la circaT ; pe latineqte,
rpinzd ,se ziae oelum. Din aceasti ,pricini se bucuri d'e cin,stir,e la
cu Nlarte.
Roma cea de-a doua Larentia.
Desigur, se spune ci Silvia a suferit aceaste pdqanie fiind in-
gelati, deoarece a fost prihinitd dc Amulius, ca(e s-a dus inarmat VI Faustulus, potcarul lui Amulius, a luat gemenri, fhrd si ;tie
la ea gi a siluit-o. Alqii insi spun cA numel,e doicii, datoriti sensului nimeni, iar dupd cum spun unii care 1in mai mult socoteali de
sbu dublu, a dat putingi faimei si ajungi mit. Astfel, latinii numesc firescul lucrurilor, cu qtirea lui Numitor, care dddea pe ascuns
lupae ;i lupoaicele gi femeile de moravuri ugoare, ;i se
ci so6ia 1ui Faustulus, care a crescut gemenii, a fost o n.rai spune hrani celor care creqteau copiii. Se spune cd copiii, adu;i la Gabii ao,
femeie de
Romanii ii aduc lertfe au invhgat si scrie ;i toate celelaite cite trebuie sd invcfe fiii cle
acest fe1, numindu-se Acca Larentia. libaqii in luna aprilie, Laren-
nobili.
ttei, iar preotul lui Nlarte ii aduce gi ro- Se spune cd ei au cdphtat numele de Romulus 9i Rcmus de la

manii numesc sdrbitoarea Larcntia. allptarc, pentru cA fuseseri vdzu;i sugind ia lupoaicS.
Noblegea lor cotporald s-a vdzut indati, chiar fiind ei copii,
V Romanii mai cinstesc gi o altd Larcntia, din pricina urmd-
datoriti voinciei 9i infdqiqitii 1or. $i, pe misurd ce cre$teau, crau
toare : plini de avint gi de birbi;ie, deoarecc inima 1or'nu sc umplca de
spaimd in faga primejdiilor, iar curajui lor rlminea cu totul neclin-
lntro zi, pazntcul templului li-ri Hercules aa, clupi cit se pare tit. Romulus insi se phrea ch este $i mai degtept qi ci are gi o
neavind ce face, i-a propus zeului si joace zar, cu condigia ca, inteligenq[ politicS, deoarece, cind mergea impreuni cu vecinii la
dacd va invinge ei, va dobindi ceva folositor- iar dacd va fi invins, pSgune sau la vinitoare, se ardh ce din fir:e e1 este ficut mai mult
ii va- pr-rne zeuiui o masi imbel;ugate gi-i va aduce o femeie fru- sd conduc6, decit si se supund conducerii altora. Dc accea, ei erau
r,roasd si se culce cu el. Dupi aceasti invoiali, aruncind intii zarul prieteni cu cei de aceeagi condigie sau clr cei mai de jos decit ei,
pentru sine insugi, apoi pentru zeu, a fost bitut. Voind s6 fie un dar dispreluind pe intendenlii, pe supraveghetorii gi pe conduc6-
om de cuvint ;i sI respecte invoielile, a$a cum era drept, a pregdtit torii turmelor regelui, nu fineau seama nici de ameningdrile, nici
cr cin6 pentru zeu qi, plitind pe l.arentia, care era 1a virsta cisi- de minia acestora.
toriei, dar nu era incd faimoasd, a ospitat-o in templu, agternin-
du-i un pat, iei dupii cin5, a ir.rchis-o in templu, deoarece zeul avea Ei duceau o vial6 qi aveau indcletnicirile unui om liber, soco-
si vie 1a ea. $i intr-adevir, se zice cd, zeul s-a intilnit cu femeia
gi i-a poruncit ca, in revirsatul zorllor, si se duc6 in For qi sd tind cd nu trinddvia 9i lipsa de lucru este vrednicd de un om liber,
sirute pe prinlul intilnit 9i si 9i{ faci prieten. Ei bine, Larentia s-a
intilnit cu un om din cetate numit 'Iarrutius a5 care era mult mai ci exerciliile in gymnasium gi vinitorile 9i alergirile ae 9i lupta
r.'irstnic dccit ea ;i care avea o frumoasi avere, dat n-avea copii ;i impotriva tilharilor gi prinderea hoqilor qi sciparea celor nevino-
nici sogie. A;a a cunoscut el pe Larentia qi a iubit-o gi, la moarte,
vali dirn ,ghea,r'ele sil,niciei s0. Din aceste mo'tive ei ajunses,eri vestifi.
a lesat-o moqtenitoare peste multe qi mari bogngii, dintre care multe,
dupd testament, ea le-a dat poporului. Se spune cd Larentia, ajun- VII Iscindu-se o ceartA intre ciobanii lui Numitor qi ai lui
Amulius, din pricind cd ciobanii lui Numitor ripiseri turma celui-
gind de pomind qi avind faimi ci-i evlavioasi, s-a ficut nevdnst| ,lalt, Ro,murlurs gi Remus, in,eputind su,feri nedreptatea, se iau l,a
in acelagi 1oc in care zace Si cealaltd, Larentia, despre care am hargd cu ei 9i, bdtindu-i, ii pun pe fugi 9i le iau o mare parte din
pradd.. Numitor s-a miniat, dat ei nu s-au sinchisit. Au inceput
vorbit.

60 PLUTARH ROMULUS 61

insd si stringi qi si primeascd in cetatea lor mulgi siraci, mulli si ne minince qi am sr-rpt ia liga unei lupoaice. iar o ghionoaie
sclavi, dindu-le imbold si se rizvriteasci qi si nu se mai supuni ne-a adus firimituri chiar in albia in care ne giseam pe malul
marelui riu. Mai este inci albia qi se pistreazi, avirrd legituri de
stipinilor. bronz gi purtind sipate litere neingelese, care poate, mai titziu,
ar putea s:i fie semne de recunoa;tere folositoare a piringilor nog-
In imp ce Romuilus era plooat si faci un sacrificiu (cici era tri care s-au pri,pidit" 5r.

un om cdruia-i pldcea sd facl sacrificii qi avea darul profegiei), cio- Ascultind d'e,ci Nurni or acesle cuvinte qi so'mtind dupi chipul
lor timpul cind au fost ei aruncati, n-a putut scipa de nideidea
banii lui Numitor au slrit asupra lui Remus, pe cind mergea pe car.e in,oEpuse sd se i,nfirip,eze in sufl'etul siu, 9i a inceput si se
drum insogit numai de cigiva prieteni, qi au inceput s5-1 loveasci. gincleasci cum sd-i spuni fiicei sale toate accste lucruri, intilnind-o
pe ascuns, cici cra inci puternic striiuiti.
Dindu-se gi primindu-se lovituri ;i pricinuindu-se riniri qi de o
parte Ei de aka, ciobanii lui Numitor au invins ;i l-au prins viu pe

Remus. Fiind dus deci Remus 1a Numitor qi aducindu-i-se invinu-

iri, Numitor nu l-a pedepsit, cdci se temea de fratele siu, care era VIII Fatrstulus, aflind gi despre prinderea 9i dcspre predarca
rhu, dar s-a dus la el 9i a cerut si-i faci drcptate, cd-i eta frate lui Remus, a inceput si-l roage pe Romulus si-i vind in aiutor,
qi rege qi fusese batiocorit de ciobanii lui [Amulius], care era rege. spuninclu-i atunci toate ldmurit cu privire la naqterea 1or, cici n.rai
Adunindu-se deci locuitorii Albei qi socotind ci Numitor suferisc inainte le vorbea in pilde gi nu le spunea decit numai atit cit si-i
tach sh ia aminte si nu fie umili ; iar el insuqi a luat albia 9i a
o nedreptate care nu se potrivca cu demnitatea lui, Amulius, migcat,
plecat s-o duci la Numitor, fiind cuprins de ncrdbdare qi de team5,
ii predi pe Remus si faci cu el ce-o vrea. din pricilna irnprejuririi in care se gisea. Dind deci de bbnuit str6-
jilor de la u;ile regelui 9i fiind privit cu neincredere de ei 9i ris-
Numitor l-a luat gi s-a dus acasi, dar n.rinuuinclu-se de chipul
punzind incurcat la inttebirile lor, n-a putut trece neobservat ci
tinirului, care-i intrecea in tnirime ;i curaj pe tofi ceilalgi, 9i citind sub hdir.rugzr lui ave:i albia. Printre striji era ins5, din intimplare,
pe f.a9a lui un curaj qi o liniqte sufleteasci necoplegiti gi neatinsii unul care lur'rse copiii sd-i arunce ;i fusese martor la lepidarea
de cele ce se petreceau, apoi ascultind faptele 9i isprdvile lui care lor. Vizind ei atunci albia ;i recunoscind-o dupi construcqie 9i
erau pe mbsura chipului ;i curaiului de care didea dovadi ,si, mai dupi litere, a binuit cam ce se intimpli in realitate gi n-a trecut
presus de toate, dupi clt se pare, un zeu fiind de fa16 9i gribind
inceputul unor mari fapte, a pus mina pe firul adevirului qi, mai lucrul cu vederea, ci, spunind faptul regclui, l-a pus pe Faustulus

mult presimqind gi ajutat de intimplare, a inceput s5{ intrebe cine in situagia de a face dovada.

este qi unde s-a niscut, ciqtigindu-i tinirului increderea gi nidejdea Aflindu-se copl'egit de mu'ltele qi mari.le strimtoriri al,e i,nlrebi-
rilor, Faustulus nici nu s-a putut pestra neinvins, nici, fiind con-
prin vorbirea lui blindi 9i prin privirea sa cald6. Prinzind curaj,
Rcmus i-a vorbit astfel : strins, n-a mirturisit intru totul ci sint copiii in viagh, ci a spus
nimic, p,entru ci se ved'e ci tu doar ci ei sint ciobani, departe de Alba, qi ci el se duce sd duc6
,,D,a,r vcrheidanr icri-sami fi'iser-e!igaesdcuencdit Amulius. Cici tu albia iliei, care doreqte s-o vadi adesea ;i s-o atingi ca si-gi in-
asculli gi cer- tdreascd nidejdea ci sint in viagi copiii. $i, ceea ce pigesc oan.renii
e$ti mai tulburaqi gi cupringi de teami salr care trec la fapte impingi de
cetezi mai inainte de a pedepsi, pe cind fratele tiu trimite la minie, asta a p6git ;i Amulius. Astfel, el a trimis in grabi un orr
cumsecade, prieten cu Numitor, rugindu-l s[-1 iscodeasci si vadi
scl.ringiuire oameni nejudecagi. daci nu cumva a primit vreo stire despre copii ci au scSpat gi sint
in viag6. Ducindu-se deci omul la Numitor 9i gisindu-l gata se se
Mai inainte qtianr ci sintem fiii unor slujitori ai regelui, ai lui arunce asupra lui Remus gi s6{ imbrigigeze, i-a intirit puternic

Fausfulu's gi ai Larenti,ei (sintem geme,ni), dar acum, cind am aiuns

sd fim piriti in lala ta Ei cind mi se aduc invinuiri ;i cind luptim
si ne scipim viala, auzim lucruri mari despre noi. Daci sint sau
nu sint adevdtate, va alege acum, se pare, insigi primeidia in care
ne g6sim. Se spune ci pErinlii nogtti sint tbinui;i, chipul in care
am fost hrdnigi gi cresculi este cu totul ciudat, anume ci am fost

hrini6i cle pdsdrile gi silbdticiunile cdrora le-am fost aruueati ee

62 PI,U'IAFH ROMULUS 63

nidejclea ci sint in viagi copiii 9i l-a indemnat sd ia repcde tte- Intr-adevir, dupi ce ie-au rbpit, le-au cinstit ln chip cu totul
burile in mini qi, in acelrrgi timp, era aldturi de ei gi-i dddea
dcosebit.

aiutor. Apoi, dupi ce s-au pus temeliile cetigii, au construit un loc

Clipa prielnici le venise, tocmai cind ei n-aveau nici un gind sfint de refugiu pentru rdzvritili, pe carc 1-au numit ,,Al zeului
de zdbavb,. Cdci Romulus era aproape de cetate gi la el dddeau Asyl.aio,s" tu. $i-i gi nu pr'edau nici pe sciavi
fuga toarte mulli cetigeni, de teami gi din uri impotriva lui Amu- prrim,eau a,ci p'c to1i,
lius. Romulus aducea cu el multi oaste, pe care o orinduise pe stipinilor, nici pe theli 56 creditorilor, nici pe ucigaqi dregitorilor,
centurii gi fiecare centurie era condusi de un om care purta un
smoc de iarbd 9i vl5stare in virful unei priiini. Latinii le numesc ci, sprijinindu-se pe un oracol dat de Pythia, ei le cheziguiau tu-
manipule u2. De atunci la armat| romanii dau qi azi numele de turor dteptul de azil, astfel ci cetatea s-a umplut repede de lo-
cuitori, dupi ce, a$a cum se spllne, la inceput nu erau mai mult
rnanipulare.; acestor oameni. cle o mie de vetre. Dar despre acestea vom vorbi mai pe urmi.

trulInAl'btimeip, ce Remu's ii atrige,a d,e partea sa pe docu,itorii dinliun- Pornind insi ei s5,-gi giseascd un loc unde si se aqeze impre-
iar Romulus aducea unh, indati s-a iscat intre ei dezbinarea cu privire la locul age-
pe allii dinatarb, tiranul, fdri si zdriis?. Romulus deci a intemeiat Rotna quadratatt, pe un plaffat,
qi acolo voia si se populeze cetatea, iar Remus a ales ca regedingi
facd ceta qi fdrd s5. puni. la cale vreun lucru care s5-l scape, din a cetdjli un ioc bine intirit, pe Aventin un, car", de la el, s-a numit
pricind ci era incurcat gi tulburat, a fost prins 9i ucis. Remorium, lar asthzi se nume$te Regnarium60.
Cele mai multe din aceste fapte le povcstcsc Fabius ;i Pepa-
rethios Diocles 53, ,ca!:e, dupi cit se par'e, au dat cei dintii o istori- Dind ei judecarea dezbinirii pe seama pisdrilor de bun augur
sire a intemeierii Romei, dar unora li se par suspecte dramatismul qi aqezindu-se departe unul de cel|lalt, se zice ci lui Remus i
5i ficjiunea acestor fapte. Nu trebuie insi si ne lisim pradd r.e- s-au aritat ;ase vulturi, iar lui Romulus de doui ori $ase. Unii zic
inc,red,erii, dacd. ,ne uit6'm ce opere minunabe crcazh lsoarta 9i ci Remus a vdzut cu adevdrat qase vr-rlturi, iar cd Romulus a min-
daci ne gindim cb statul romanilor n-ar {i aiuns si aibb' atita pu- fit qi ce, numai dupi ce a venit Remus la el, atunci i s-au ardtat
tere, dach n-at fi avut un punct de plecare zeiesc qi dacb acest doisprezece vulturi lui Romulus ; de aci romanii gi astizi cind iau
inceput n-ar fi avut nimic mare qi nimic neobignuit uu.
auspiciile, se folosesc de vulturi.
IX Murind deci Amulius gi lucrurile linigtindu-se, Romulus 9i
Remus n-au voit nici si locuiasci in Alba, fhrb, s5' fie conducltori, Herodoros din Pont 6r istorisegte cb ;i Hercules se bucura
nici si domneasca atita timp cit bunicul era in vi*gd qi, dindu-i con- cind i rse arita un vultur inainte de a inc'epe un lucru. Vulturul
ducerea lui, iar mamei lor cinstirile de cuviin16, s-au hotarit si
locuiascd apafie, intemeind o cetate pe meleagurile pe care cres- este intr-adevir pasdrea cea mai puEin stricitoatel care nu pradi
cuseri de la inceput. Aceasta este, intr-adevdr, pricina cea mai
cuviincioasa. Avind in vedere ci mulqi sclavi gi t6zvt6tlli se strin- nimic, nici din semindturile, nici din plantagiile ce cultivi oamenii,
seseri in jurul 1or, era poate nevoie sau si se destrame intru totul ci rs'e hrbne;te cu caclavre gi nu omoari nici nu vatdmi vreo vi,e-
cetatea, dacb. ei se impr6;tiau, sau si locuiasci impreun[ cu ei'
intr-o cetate aparte, Intr-adevir, locuitorii din Alba nu socoteau tate gi, dir.r pricina inrr.rdirii, de pdsbri nici clnd sint moarte nu
ci-s vrednici si se ameste ce rbzvrhtigii cu ei qi nici sd-i primeascd
drept cet5leni, iar faptul acesta l-a aritat intimplarca cu femeile' s'e apr,opie 61 bis.
.nue.v.onieu,sd-ainppertirceincbuctdi innuprliecipnuateioadu rliuzaneinliicloisrintoermieisduerabuten'ci ivdoeie'
Acvilele, bufnilele 9i qoimii atacb Si omoari pisirile care sint
de acelaqi neam cu ele. Intr-adevdr, Eshiles zice :

Cum ar putea fi nepingiriti o pasire care mininci pe alte ?

Celelalte pdsiri, ca sd zicem aga, se-nvirtesc sub ochii noqtri
gi in orice timp ne dau de qtire despre ele, pe cind vulturul este
rar la vedere, iar puii de vultur nu-i ugor s5-i intilnim. Aceasta

a ftezit in unii ciudata binuialb cd vulturul, pasdrea asta rar6,

64 PLUTARH ROMULUS 65

carc nu sc vecle continuu, se coboari aicea djnafard,, cle pe alt fi putut si prirneasci sau # scoati pe poarti lucruri ttecesare,
pimint, a2t.f cum augurii 62 socotesc ci pasdrea aceasta nu apare dar necurate, finb sd minie zeii.
in chip firesc qi de la sine, ci-i trimisi de un zeu.
XII Se recunoafte, indeobgte, ce punerea temeliilor cetdgii a
X Iar cind a cunoscut Remus ingeldtoria, tare s-a miniat qi, in avut loc in ztua a unisprczecea ,inain'te d,e ,calendele 6e lui martie'
timp ce Romulus sdpa gangul cu care avea si inconiure cetatea, Ztua aceasta o ;i sirtri.to,r.esc romanii, socotind-o ziua de na$tere
Remus de unele Iucrhri igi bdtea joc, iar pe altele a ciutat si ie a ce.t69ii. La inceput, dupi cu'm se ,spune, ,nu jertfeau nici o vi'etate,
impiedice. ln cele din urmi, cind a incercat si sar6 peste ganf, ci socoteau ci treLtuie 'sd pdzeascd sirbitoarea care se lin'ea in
unii zic ci Romulus insugi I-a lovit, iar aljii zic c6 un prieten ai amintirea na;terii c€telii curati qi neinsingeratd.
lui Romulus, numit Celer 63, iar Remus a cdzut pe loc. In lupti
au cdzut qi Faustulus ;i Pleistinus, fratele lui Faustulus, care se Totugi, chiar ,inainte de intcmeierea cetdih, ei priznuia,u o sir-
spune ci l-a alutat si creasci pe Romulus. Celer a fugit in Etru- bitoare pistoreasci in acee,aqi zi, numiti PariIiaTo. Acum, calendele
ria 6Qa ugiindtueslaMeetlerlloums a6snili-anuumneusmc piteCceeiei rs,paridnmteinriingdiui-uigiiucfeealelraesp.re$-i romane n-au nici o pot'rivire cu inceputurile lunilor la eleni, dar in
ziua in car,e Romulus a pus temcliile cet5'fii se spune ci au fost
pe exact a fteizcc'ea zi a lun,ii. Se spune c:i in acea zi a a'rut loc o
eclipsi s,olari, p,e carc se crede cd a vdzut-o 9i Antimahos din
gittirii, deoarece, murindu-i tat|l, a pus la cale, numai in citeva Teos 7r, autonrl de poeme, in al treilea an al celei de a taptea
zile, o luptd de gladiatori.
,olym'piad'e 7:r.
cu XI Iar Ron.rulus, ingropind pe Remus in Remorium 9i o dati
Pe vr.emca filozofului Varro t3, romanul cel mai invilat pe tdri-
el qi pe cei care-i crescuseri, a umplut cetatea cu oameni, che- lnul istoric, ,exista un oarecare Tarutius, prieten cu el, filozof qi
nrind din Etruria nigte oameni ca si-l cdlbuzeascd, in toate dupi matematiaian, ca,re, din 'simp16 curiozitate, sc indeletnicea cu ti-
anumite datini ;i scrieri sfinte ;i s6{ invege, ca qi cind l-ar fi infa astrologiei gi pirea ci e,ste ,foarte ,iscusit in aceasti privingS.
inigat ,Xntr-u,n mister. Aias,rtf,ienlc,esp-uatu,rsidle,patut tuunro$r aluncf rcu.arirloerindceoncjuarrie Lui i-a dat Varrro rsrarcirnE de a ,precrza zil'ra gi ora naqterii lui
Comitium 66 de astizi, Romulus, deducind-o din ,acliunile agtrilor, despre 'care se vorbea
in leg5,turd cu el, aqa cum se fac dezlegb'rtle prorb'lemelor in geo-
se foloseau dupi lege, fiindcd erau bune, iar dupi naturl", fiindci me|r,i,e, pentru ce, zice'a e1, aceasti $tiirife poate cta, dacd se ia ca
erau necesare, le-au a$ezat aci. Apoi, fiecare aducea cite pugin pi- pun,ct d,e plecare ziua de n,attere, prezic.6 ce fel d'e vial5 va duce,
gmgaiinnajutnludaminceeslomtacuuinltllLndt.uerm67ue.sncdecuvaecneelaagqi ni-ulmaerucnucaca;ir-e1naummeessteccOalyamcpi.u$i,i gi, daci se di ,felul viegii, ,si gise'sah.s,ci zrua 'de naqt'ere a cuiva.

Apoi, in jurul lui ca centru, in [r:rSn6" de cerc, au tras marginile Tarutius a fdcut cieci cum i s-a orinduit ;i, cercetind pd1aniilc
cetilii. Iar intemcietorul cet61ii, punind sub plug un brdzdar de qi faptele ,lui Romulus qi comparind intt'e ele : timpul viegii' felui
bronz qi iniugind un bou gi o vac6, mini. vitele gi trage o brazd| rrnorfii $i toate celelalte, a arhtat, cu foarre rnare cu,raj 9i birbdlie,
adin,c,i d,e jur-,imprejurul hotarelor, i,at cei care-l urm,eazd au sar- ci mama lui Romulus ,a luat in pint'ec ,in primul an al celei 'de-a
cina cle a zvirli inl5untru brczdele pe care le ristoarni plugul, doua olympiade, in luna egipteand HoiacTa, in ziua 25, ora 7, in
si nu s,e rnai v.adi" a,fatd" nic,i o brazdd r6sturnat6. Cu c,are soarele a av,ut o eclipsi total.d, iar nagferea lui Romulus a
pen'trru c,a despart zidul gi zidul se nume$te, prescurtat, ponzoe- avut loc,in iuna Thouth 75, in ziu'a a douizeci gi una, pe la risiritul
soarelui, iar temeliile Rom,ei le-a pus in luna 'Pharmouthi 76, i,ntre
o rli,nie ei orele z 9i 3 ale zilei. Se credc cb $i so,a,rta cotlLtii, intocmai ca a
unui om, a,re un timp detcrminat care se rpoate vedea ,inci din
rium68, ciar€ inseamnd inapoia zidului sau dupi zid,. Iar unde se cli,pa intemeierii dupd diferitele pozitii ale agtrilor ?7.
gindesc ei si faci o poart6, iau brdzdarul de la plug gi, ridicind
plugui in sus. intrcrup brazda. De aceea, ei socotesc cd intreg zidul
este sfint, in afarh de porli, cdci dach le-ar ti socotit sfinte, n-ar

66 PLUTARH

Dar poate aceste lucruri gi al,telc de felul acestora vor atrag,e ROI\IJLLIS 6)

mai ,mu1t pe citito,ri prin ciudiq,enia 6i fai,ma lor, decit ii vor supdi-a gi ir<latoriri legaie. lntr-aiclevir, patronii sc ofcrmu s.i fie tiilmi-
pricina celei mitiae citori ai legilor qi ocrotitori impricinajilor, ,9i sfituitori gi ocrotitori
din in c,are sint inviluite. pentru to i, iar clienqii ii stimau nu numai cin,stin.du-i, ci aj,utindu-le

XIII Dupi intemeierea cetdqii, Romulus a impirqit mai intii pe sd" iinzesfteze fiicel,e, cind erau rin strimtoare, gi s5-gi pliteas,ci dato-
togi cetilenii ,in stare si poarte
unit-ate avea armele ,in unitdqi ,militare. $i fiecar,e riil,e. $i nici o lege gi n'ici un demnitar nu silea pe patron ,si
j 3oo de pedeqtri sute de cilireqi 78. Un,itatea depu'ni mirturie impotriva clientului sau pe client si depuni mir-
ti trei tu,rie innpotriva patro,nului. Iar mai in urm5, iin tirnp c€ ce1e1alte
aceasta a fost numiti 1e.giune, pentru ci este constituiti din cei rin'd.atoriri au rimas, s-a socotit ci e ru;inos ca cei cu'prin;i si ia
mai buni ,luptirori. Apoi bani de la cci mai de jos. Accstca fie spuse in privinga acestei
st-,a. folosit ;i de ceilalgi cetilcni a ciror
mulgime s-a numit populus Din p,op,or a ,ales pe cei mai chestiuni.
buni ca
sf'etni,ci gi p,e ei ila numit p,atri,ci,eni, ia( adunarea lo,r sen,at. I,n,tr-ade-
vir, cuvir-rte1e sen/ztus inseamnb la propriu ,,adunarea bi.trinil,or,,.
Unii zic ci sfetnicii au fo,s,t XIV In a patra luni clc 1a intcmeierca cetdfii, dupi cum istori-
nun"ligi patri,ci€ni pentru cd erau
piringii unor copii legitimi, iar dr_rpi algii fiindci ci in;iqi pureau
sdrsi aratc piri'ngii lor legitimi, lucru pc carc nu putcau si-l faci s'erste Fabiu,s 85, ,s-.a sdvirpit indrhzneag'a ,faptd a ripirii ,[emeil,or.
Unii spun ci Romuius - el insugi fiind din fir'e rizboinic qi
rnuigi dintre prirmii care au vcnir la Rom:r; irr s,fir:;it, a1gli zic ch convins de nigte ora'cole ci Ro,mei i-a ,fost hArizit Ide destin si ,se
s-au numit patricieni de la,,p.atronat", circi Lali.l. rlu,meau ci Si
hrineasci ;i si creasci dtn rS,zboaie qi sd ajungi astfel foart,e mare
nlulrcsc 'pi.nb" astb,zi ocrotirea pe care o dau cci cu trecere cclor de -muaiteinfcee,cpicruiatr'rei,zc'bioniuulmimaiptoretrtizvoaci,'scaabinuinlour,l p,entru ci el n-a luat
jos, socotind cd un,oarecare Patron, din iunrl lui Evander80, a fost
un om foarte grifuliu ;i ajutorel'ric al celor mai cle jos ci oate fl-avea nevoie de
el s.a dat a,c,csrtei ocrotiri denumirea cl,c ,,patronat". ;i clc 1a cisitorii, cit de rdzboi. Dar lucrurile ,nu par si s.e fi petrecut a$a.

Poate cb mai aproape de adevdr a.m ,fi da,c-am cred,c ci Romu. Dimpotrivi, Romulus, viz'ind cetatea uLmplindu'se de striini, 'din-
lu,s, ,socotind ci se cade ca frunta;ii cetdgii ;i cci care avc.au o mare ctrietucrai redepuogairnmi,eanviesabura'scoi ggiii, pe cind c'ei mai ,mulgi erau o ames'te-
trecere sH s,e ringrijeascd de cei de jo.s cu o pirinteas,ci griii qi de jos, (are era,u privigi cu disprel, gi

luare-aminte, qi, in acelagi timp, clorincl si obi;nuiasci qi pc ,ceilalti despre c,are sc cr'edea cd nu ,sc v.or areza cu temci rin cetate, gi, pe
de alti parte, nhddjduind ci jignirea pe car,e o va aduce sa'binilor
si nu .s'e teami qi si nu pizmuiasci onorurile celor ,m.ai puternici, va fi un inceput ide
ci si se poar.te f,afd de ei cu ,bunivoinli 9i so,cotindu-i qi nun.rinrCru-i spairn,a fcrnciior, a apmo'rensitteclaqisci,ovmirguinreiuan'efa,cputeci i,i,n'dau,pcoi sctef'evl.or potoli
pirinEi, i-a nu,mit patricieni. Cdci pini ;i astizi pe ,cei car,e {ac
parte din senat strdinii ii numesc conducitori, iar pe ser.ratori ii Mai intii a rispindit un zvon ci ,a gisit ascuns ,in pirnint alta-
rul unui zeu. Zcului i-a dat nurnelc cl'e Consus 86, fi,e ci era ufl zeu
num€sc patres-conscripti, f,olosindu-se de acest n,utme deoar,e,cc are
pr'estigiu qi ,erste privit cu respect gi nu stirn,eg.te dc loc pizmi 8r. consili,er (r.omanii num,esc qi astizi senatul, consiliu qi pe cei mai
ci era ot,
I-a inc'eput, i-au numit numai pirinqi 82, apoi, mai ir.r urn.ri, cind ,inalgi d,emnitari, consuli, adici sfetni'ci), fie ,Poseidon ,pto-
au,f,o,st pr,imi4i rnai mulli in senrat, i.au nunnit patres-con.;cripti. tectorul ,c,ailor. 'Chiar qi existi Circus Maxirmurs tt, care
un altar in

Nu,mei,e ace,sta i .s-a pirut lui Rornulus ci inspiri mai mult respcct nu se vede in ttimp o,bi;nuit, ci se descoperi numai rin timpul rintre-
cerilor de cai. in'deob6te, se spunc ci nu firi lud,ocatd. s-a numit
spre a face deo,sebir,ea intre senat 5i popor. Cu alte nume a cl,eosc- ,,altarul zeu,lui ascun,s in pimint", d,e vre,me ce hotirtire'a est'e nes-
c'ei cLl tfecer.e, numind tre,cere pusd;i nevAzutd.
bit insd 'de p'orpor pe pe cei cll
rpatroni 83, ceea c,e in grece6te se nume$te ,,prostaiai", iar pc ceil.algi
clienqi, ,adicd :peIalaisa, gi, in acela;i timp, a sb,dit in ei o min:unari Cind a fost dat la iveald altarul, Romulus a a'dus qi o stri-
bunivoinli fagFt 'f,g ceilalli, {ate a. dar naqlglg unor mari drepturi lu,citi jertfi pe el qi a orinduit gi o intrecere qi a dat d,e veste
si vie lumea sd priveasci. $i multi lume s.a ad,unat, iar e1 sta ln
fali cu frurrtagii c,et5!ii, invegmiintat cu o mantie tde ,purpuri. Sem-

6B PLUTARTI ROI,lULUS 69

naiul inccperii rdpirii era ca cl si se ridice si-;i stringi faldurile scri fecio,ar,e sfiri,gau Thalassius gi de atunci s,e pi,str.cazi obiceiul
mantiei gi ,si se in{dgoar,e cu ele. Mulgi tineri, inarrnafi cu pum-
nale, erau cu ochii ginth la el, iar ,cind s.a dat semnalul, au scos acesta la cisitorie.
Cei rnai mulgi autori, printre care €st'e gi Iuba, socotesc ci cuvin-

pu'mnalele gi, nipustinrlu-se cu urlete, au inceput si ripeasci fiicele tul a'cesta este un indemn qi o chemare la hirnicie ;i Ia torsul linii,
sabinilor, iar pe sabinii care fugeau ii ld,sau in pace, nebigali in cici atunci cuvintele italice nu pdtrunscscrd printre cele greccgti.

seami. Daci lucrul est'e adevirat gi dacl ldeci romanii odinioari, intte-

Unii spun ci au fost ,ripite nurnai trerzeci d,e ,fete, de la care buin{au cuvintul Th,alas,siuLs, ca noi, atunci s-ar pdr'ea cd mai potri-
s-au qi dat rnum'ele ,cu.riilorr. Vale,ri;r-rs Antiras 8s spune insd ci au fost
vitd cu aclev[rul este o alti ,explicagic. Intr-adevir, dupi ce sabinii,
incetind rdzboiuT, s-au impi,cat cu romanii, s-au itrcheiat invoieli
ripit'e cinci sute douizeci gi gapte, iar Iuba n0 - gase sute o,ptzaci f i cu privire la femei ; ele si nu ,faci nici un alt lucru pcrrtru bdr-
trei, toatc f'ecioare, ceea ce
era. o ntare fustificare p€ntrlr Ro,mulus
pentru {d nu fuscse ri,piti ni,ci o fcnt,eie - in afari de una Hetsilia, baqii lor decit si toarci 1ir.r5. A rSmas deci 9i la cisdtoriile fdcute
din nebigare de searni - si per-rtru a aiata ci nu por:niserd si 1e clupi aoeea obiceiul ca piringii fetei qi ai bi,ia ului qi,'rin<1eob;te,
cifi Lsrint fde,me cfaiagdn'usbvsatrifgi ep, uinsi
ripeascd din pricina nestipinirii i pugi pe nedreptiqi, ci cu gindul toti asta ci glumd, Thalassius, mi,rturisind
de a se cdsitori cu elc Ai a-gi inrudi neam'urile, minali deci de prin
la nici o alti trcabii decit ,sb
mari nevoi.
Unii ,spun ci p,e Her,silia er a luat-o in cisitoria Hostiiiusl,,, to,arci lin6.
S-a pistrat pini acum o'biceiul ca mir'easa si nu calce ea sin-
pragul cind i,ntri in casa f,emciiorealtu'ei,lec,iau'sdfofsict
unul din cei rmai d,e vazd. romani, iar algii ci iin,suqi Romulus, .si ci guri prag, p,en,tru ci gi atunci trecute ,pe 6us,
a avut ;i 'copii, 'o fiic.i numi,ti Prima s3, dupi ordinea in car.e s-a duse pe sus, cu
pesbe

ndscut, ,si ,numai un fiu, pe care Romulu,s l-a nu,mit Aollius en, de forqa, ;i n-au intrat ele singure. Unii ,spun ci gi obiceiul de a face
la adunarca cetigcnilor fdcuti de el, i,ar a191i, ,mai in urmd, l-au cdrare in pd.rul rniresei c,u virful lin,cii este un semn in amintirea
numit Avillius e5. Dar Zenod,ot din faptului cd pdma cS.sdtori'e s-a incheiat pri'n lupti, ca Ia rtazboi.
Troizena'u, care istorise;te Despre ac€stea am votibit mai pe larg,in Catt\es3. Iar rhpftea a

aceste lucruri, €ste contrazis cle mulgi. avut loc in a optsprezecea zi a lunii cale atunci se numea Sexti-

ci, XV ,iPntriimnptrlear,ec,'esi ecagriseeraipu,egai ucig,iavtaunocaimfeecniioadreelre,in'dsa, bcianree se zice listo0, iar .astizi a,ugust, zi in care romanii sirbitoresc Con-

clin duceau ,srrllilrlol.

cu ei .o fecioari,, mrult deosebiti prin frumus,efea qi robustefea €i. XVI Srbinii crrru intr-aclcvbr numero;i qi rizboinici, dar locu-

Niqtc cetileni cu vazd, i'ntilnin'du-i, au ,incercat si le-o ia cu forga, iau ,in satc nc'inconf uratc dc zid,uri, ,afa cum li s,e cid'ca lor si fie
dar c,ei care du'ceau tindra au inceput si strige cd o duc lui Talas-

sins. Talassius cr.a un tiniir cu v.az6. Ft ,tare cumse,cad'e. Auzind ei mindri gi si nu 's'e teami. de nimeni, cdci ,erau colonfutiir0' lacedemo-
asta, au in,ccput s5"-i laude ;i si aplaude, iar unii dintre ei, tntor- nienilor. sint legagi prin ostatici de p,req 9i fiind
cind'u-se, au inceput si-i unneze, de dragul ;i de hatirul lui Talas- Totugi, vdztnd ci
sius, al cirui nume il repetau ,cu voce tare. D'e atunci pini. acum, cupringi d'e teami cu privire la soarta fiicelor, au trimis ,solie la
Romulus, cu prop,uneri cuviincioase i cumpinite, qi anume : si l'e
dca fiicele inapoi gi si desfaci fapta sivirqitd cu violenld 9i, dupd
la cer'emoniile de c5,sito,rie rom,anii cin'ti p'e Thalas,sius, aqa c.um aceea, si ir.rcheie p.ace ,gi inr'udirc ,intre ncamuri in buni in elegere
gre'cii cinti pe Hy'menaios t'i, cici se gi spune ci Thalassius a avut pi dupd lege. Romulus n-a lisat fetele si rplece la pirinlii 1or, ci

noroc cu ,sofia lui. indemni pe sa ini ,si ptirneasci a intemeia o comunitate qi, in timp

Sestius Syila e8 din Carthagina, un scriitor care nu este lipsit ce unii fruntagi sabini 0gi petreceau tirnpul ,sfdtuindu-s'e qi pr'egitin-
du-se, Acro, rege i,n Caeninar0', un birbat plin de 'cural ;i stra;nic
nici de: in,slpiraqi'e, niqi de farmec, r,€-a ,sipus ci R.omulus a dat

cuvintu,l Thalassius ca paroli in ti,mpul rdpirii. Togi deci care ripi- in ale rhzboiului, nu numai ci a privit Frin'uitor 1a plimele fapte

70 PLUTARH ROATULLJ 5 1I

indriznege sdv,ir;ite de Romulus, ci, socotind cd ceea .ce se pctrecuse Cossus qi Marc,ellu.s au intrat in triumf pe un €ar tras de patru
cai, purtind gi ei pe urnSr trofeel,e. Dar Dionysiosl0o n-ar'e clreplate
cu f'emeile este primejdio.s pentru toli gi d,e nesuportat, da.ci nu r,'a cind ,spune cd Romul'us s-a folosit de carul triumfal. Ciici se zice
ci Tarquinius, fiui lui Demaratosi0e, a fost cel dintii clint;:e r:egi
'fi pedepsit, s-a ridicat cu rdzboi qi a pornit cu oasre multd impotriva cate a tidicat triumful 7a aceasth formi qi strilucire. A1;ii zic ci
Poplicolarrc a intrat cei dintii ir.r triumf pe un car. La Ro,ma se pot
lui Romulus. Dar qi Romulus s-a ridicat impotriva 1ui. vedea toate statuile Iui Romulr-rs intrind in triutlf, dat toatc i1
Ajungind f,agi, in faEd ;i privintdu.se unii .pc altii, se inclcmnau arati mergind pe jos.

la lupti, ,i,n timp ce armatel,e stiteau ne,mi;c.ate cu armele gata d.e XVII Dupi. cuccritea cctigii Caenina, in tinp ce 'ccilal1i sabini
atac. lnhltind deci Romulus ,o rugdciun,e lui Ju,piter ci, d,e va
invinge ;i va pune s dpinire ,pe dusman, ii va aduce, drcpt of,r,andi, se pregdteau de rdzboi impotriva ron:ranilor, s-au riclicat cetifile
armele lui Acro, in;faci ;i-1 doboari p€ Acro, iar ,armata lui, din-
du-se lu,ptn, este respinsh, iar llomulus cu,oerielte qi cetatea. Totu;i Fi'denaelrl, Crustumeriuml12 ;i Arrtemna1t3 ;i dindu-se o b:itilie
n-a fd,cut ni,ci ,un rdu celor prinEi, ,ci numai ,le-a poruncit ca, desfi- au fost de asem,enea infrintc gi au dat lui Rcn.rulus cetigile 1or sd
le ia ;i si irnparti pimintul, iat pe ei s5-i strimune la Roma.
cindu"gi casele, si vini 1a Roma, ca sd fie qi ,ei cetdqeni, ,cu a,oelcali
Romulus a impdriit r:omanilor pimintul cucerit, dar a lisat si
d,reptur'i ca gi ceilalgi. Nimic n.a clus mai mult decit acest fapt lr,r stipineasci mai departe pimintul pe care-l avear-r piringii fecioarelor

crefber'ea Romei, care-;i adiLrga m,er,eu ;i ,aducca si locuiasci in ea rip i tc.
p'e invin;ii in rdzboi.
Iar Romulus, ,pentru ,ca sd aducd ;i lui Jupiter o rugiciunc ,cl,c Faqi rde cele petrecute, tare s-au miniat cei1a19i sabir:i ;i, alegind
mul;umire qi s5" prilcjrriasci ;i c,etiq,enilor un spe*aco1 incinti.tor, conrandant suprem pe Titus Tatir-rs, au por:nit cu armata ,spre Roina.
dupi ce a chibzuit indelung, a tdiat in tabdri un stejar mare qi i-a Dar la cetaie sc putea ajunge gr:cu, cici avea dre'pt ,scut de api-
r:rre Capitoliul 1'- de astizi, pe carc striijuia o garcli, in frunte a
da.t forma unui trofeu de carc a aninat in orinduial6 gi cu potrivire cirrcia se grisea Tarpeiusrrs, gi nu fccioara Tarpeia, cum sprtn u:rii,
fiicirrcl clin Romrrlus u1r orn slab la urintc. Dar Tarpeia, fiind fiica
fie,car,e \armx a I'ui A,cro, iar e,l ,s-a imbric,a in rnanta de purpuri ;i corrr:rntlirntului si clor:irrci sii aibir l,rir;rir:ilc clc rlrrr pc {xie sabinii
$i:a p,us, pe crapul pleto,s, o ,cunune de laur. Apoi, .luind trof,eul pe It lrr111111;111 Ir)Jn:'1. stirgi, rr. plcclirt galcll sabiniior, ;i drept preg
umirul drept ;i linindu{ ridicat in sus, a pornit prin cetate cintincl :rl tr'i,l,rlii ir (( r'uI si i tlc:r cccil cc pultlru ci in mina sting6. Tatius
imnul biruir.rqei, in tinrp c,e armata, purtind armele, il urma, iar ittvoirrtlrr st','l':rr'pcirr.:r tlcschis o sittguri poarti gi a primit pe s:rbini
c€t"iEfeinbiiinile,paricmeeaasut; cu rbucurie si se minunau
pompi a ficut ,i,nceputul de ,ceea ce vcdeau. irt cctrrtc.
imboldul pen- llcci nu nrrnrai Arrtigonos I'o,,clupi cit se par,c, a spus ci iubc;tc
;i a d,at
tru triumfurile care all urmat ,dup5. aceea. Iar trof,eul s-a numit pe cei carc trd.d'eaz:a, dar ii uri;te dupi ce au tridat, qi nici numai
ofranda lui Jupiter Feretriusroa, cici romanii zic ferire pentru ,,a C:rcsar a spus despre tracul Rhoemetl.ralkes r17 ci iubeqte trddarca,
Iovi", iar Romulu,s se rugas,e lui Jupiter si-i ajute si loveasci gi si dar ,uriqte pe triditor, ci sentimentul accsta fa.gi de triditori il
doboare pe Acro. Varro ,spune ci armelc lui Acro luate Ce Romu-
;ru tofi cei ce se folosesc de ei, clup5 curll se lolosesc cie veninr-rl qi
lu,s ,s-au ,nulmit opimia, pentilt cd gi averii rcmanii ii zic op.r. Mai fierea uhor animalc sdlbatice, cici le sint simpatice cind le ofcrd
degrabi s:ar putea crede ci s-au numit ag,a pentru acfiunea s5.vir- fo1osul, iar dupb ce l-au oblinut, urdsc ,rSutate'a din el.e. A,oelaqi
sentimcnt l-a avut gi Tatius fagd de Tarp'eia, ;i, de accea, a porun,cit
qitd, deoarece opus ins'eamni lucrare'ou. $i numai unui ,comandant
suprem, care a ucis Lrn comandalrt supr,em.dugman, ii era ingiduit sabinilor s6-qi aminteascd de invoieli ;i si nu fte zgircr,ti cu nirnic
rdil cele ce purtau ei in bragul .sting. Apoi, cl cc1 dintii, .scoiindu-fi
sd aduci ofrandi z,eilor prizile opinte. $i num,ai trei comandanEi briigara de la mind qi scutnl, lc-a aruncat asupra ei. Togi au ficut
roma'ni au avut p.a{te se ia astfel de pftzi : cel dintii a fost Ro-
ll - Plutarh - Vie{i paralele
mulus, care a ucis pe Acro din Caenina, al doilea a fost Cornelius
Cossus tou, care a ucis pe etrus,cul Tolumnius 107 qi, apoi, Claudius
Marceilus i07bjs, care a ucis ,pe Britomartos, regele gal1i1or.

RO]\IULUS nt

72 I-L1]TAI]H nn{l(.sc gise;te acum Forul. De aceea nici nu era pusi la vedere,

la Iel, iar Tarpeia, lovitir de briliri ;i ingropati sub scuturi, a ,lrr nici nu putea fi ocoliti gi, indeobgte,'era prirnejdioasi gi inge-

murit sub greutatea gi povara 1or. l;rrrr:rrc. Sabinii, necunoscind locul, au dat pesle baltb., d.ar au avut
A fost ucis qi Tarpeius, fiind invinuit de tridare de citre Romu- nrrrc noroc. Astfel, Curtiusr20, un birb.at 'cL'L vazb, mindru de faim.a
r,,i rrobleqea h-ri, mergca cilar'e,cu mult inaintea celor1al1i. Cind calui
lus, dupi cum spune Iuba ci istorisc;te Sulpicius Galbarrs.
Muite se mai povestesc cu privire Ia Taryeia, dar nu meritd lui ir intrat in adincul bnlqii, p'inn la un punct, Romulus a incercat
srr treaci qi el, din'd pinteni calului gi indemindu-I, dar, vizind ci
crezare 'cei care ,spun ci Tarpeia a fost fiica lui Tatius, couandan- ( cu neputinl|, a ldsat calul qi ,s-a salvat pe sine insugi. Acel 1ac,
tul sabinilor, gi cb a conviequit silitb cu Romulus, fiindci a fdcut 9i ,l;rtoriti 1ui Curtius, se numeqte lacul Cuttius. Sabinii, scipind de
1,r'inrcjdie, au susfinut o bitilie gtea, a citei soarti nu s-a hotdrit,
suferit asta p€ntru tatel ,siu. Printte acc;ti autori este 9i Antigonos. tlt';i au cizut mulfi, printrc car'e eta;i Hostilius. Se ,spune cd acest
Dar poetul Sirnylos 1le dc-:r dreptul aiureazh, cind spune cb' Tatpeia llostilius era birbatul Hersiliei ;i bunicul lui Hostilius, car€ a
,lomnit dup[ Numa. Pornindu-se iarfui i,n scurt timp muirc betilii,
n-a prcdat Capitoliul sabinilor, ci ga11i1or, indrdgostiti fiind de (um,era ;i fir,esc,,se amin,tegte mai ales de una singuri, 'decea din
regele 1or. El zice aqa : rrnnir, in care Romulus, 'lovit fiind cu o piatth la cap qi fiind gata
sri isc prdbuf,eascd, a incetat de a mai line piept sabinilor, iar roma-
Iat pe aptoapc se afla, pe lingir colina Capitoliului, nii au inceput si cedeze gi si se rctragl" in fugi spre Palatin, fiind

Locuinga Tarpcici, clistrugirtoarea cctrigii Roma' s,o;i din cimpie.

Dorind si fic solia grrllului pultitot clc sccptru, lndati Romulus, revenindu-;i in fire din lovituri, voia si ia din
N-a pizit lica;urile piringilor sdi.
Irorr nrr.nclc gi sa se impotriveasci celor care fugeau 9i, striginrd rin
Iar pugin m,ai departe zice 'despre moartea ei :
rrrrlr lril:c, ii indemna si reziste gi si lupte. Dar cum fugarii ,se
Dar pe Tatpeia, boiii 9i alte gallice popoare lt:virs:ru pLrhoi clin toate p5rEile in jurul siu ;i cum nimeni nu
N-au inmormintat-o punindu-gi ;rivila pe mormintul ei
Pe lingi izvoarele Padului, ci, irrrllizn,ca sir ,sc intoar''c5, r'idicind miinile spre cer, s-a lugat lui
Aruncindu-qi scuturile de la miinile lor rirzboinice,
Au pus pe netrebnica fecioari, drept podoabi' lnoartca' .l rrpitcr sil oprcnsci armatzl;i si nu lrrse si sc pribugeasci puterea
r',rrrr;rrri,l,r', i,t s-o irrcllcl)lc sprc calca cca bun5. Dupi terminarea
XVIII Fiind deci ,ingropati aci Tarpeia, colina s-a numit Tar- rrrlii, pl rrrrrlli i rr trrprins nr;inca faqi dc rcgc 9i fugarii au prins
peia, pini cinrd regeie 'Iarquinius, hhftzind acel loc lui Jupiter, a , rrr.r;. l,,i s ,rrr ,,prit rlirr lugi in locul rtttclc sc ridici acum tem,plu1
luat de acolo remetilele piminteqti a1e Tarpei'ei gi a 'schimbat .si lrri lrrpitcr Sl;rl,r' r"r, l)(' (:r-c t itrcvlr l-lr putca tdlmici ca ,,'oprito-
numeie colinei. Ei mai numesc gi acum Tarpeia o stinci de pe Capi- lrrl". A1r,i, r',rrr:rrrii, prrtritttl scut litrgi scut, au dat inapoi pe s.abini
crrll l)c locrrl pc Lrrr<lc sc giisc;tc acunr aga-11Llmita Regia 122, pe
toliu, de pe care ronanii pri,vileau pe riuf5,chtori.
ln timp ce colir.ra era ir.r stipinirea sabinilor, iar Romulus, miniat, lingir tcnrplul zcitci Vcstr.

ii chema la luptd, qi Tatius era hotirit, deoarece vedea cd, daci XIX Aci, pe cind ei se ptegiteau si inceapi iari;i lupta, i-a
vor fi respingi, vor av,ea un loc de rettagere des,tul ,d'e bin'e intirit'
Cdci locul dintre cele doub armate, in care aveau si se ciocneasci, oprit un sp€ctacol nespus de uimitor gi o priveliqte mai presus d'e
fiind inconjurat de multe coline pitea c6, di putinfa unei lupte inchipuire : fiicele ripite ale sa'binilor se vedeau alergind din toate
dirze gi grele, din pricina strimtorii gi slabilor sorgi de fugi 9i p54i1e ca mrinate de un zeu cdtre sogii qi piringii lor, strigind Ei

urmirire. jelindu.se printre arme qi le;uri : un€le aveau copii in btaie, iar
Se inti,mpiase tocmai c5 Tibrul, revdrsindu-se cu citeYa zile alt'ele igi smulgeau pirul despletit, $i toate ii rugau, cu cele m'ai
drhgistoase cuvinte, cind pe sabini, cind pe romani. Ei bine, qi
mai inainte, lisase o balti aclinci ;i ,infLrndati iutr-un loc ;cs, pc
ll*

,t, PLUTARII ROMULUS

sabinii gi romanii s-au pus pe plins gi le-au ldsa.t si se opreascd intre XX Dublindu-se cetatea, au fost aleqi o sute de patricicni
liniile de bitaie. $i plin,sul se pornise peste tot qi multi jale ii rlirrtrc sabini, iar fiecare legiune a fost alcdtuitd din cite qase mii
cuplinses.e vizindu-le ;i auzindu-1e cuvintele care, clupi o aspri qi rlc: pcdestragi gi ;ase sute de cllfueii. Orinduind trei triburi, pe
dreapti dojan6, sfirgeau prin.a-i ruga;i a-i irnplora. Ele au zis: cci care apar{ineau ptimului trib i-au numit, de la Romuius,
,,Ce mare fiu, sau ce grozavh supirare v-am pficinuit de ain sufe-
rit ;i suferim inci cele mai mari nenorociri ? Am fost ripite cu ll.attnes, pe cei care aparlineau celui cle-al doilea, i-au numit de
forqa qi impotriva legii de cei care ne au acum, iar dupi .ce am fost
rl,pite, fralit, pdringii;i rudele noastre ne-au 15sat atita timp ln piri- il-:rr'rIu'atniuusm, itTiLtiuec.er,reisart'sp,edcuepi lcaprbedaupreaatt\nineacuacreelusi-adue-raelfuttgeiialet amturli1bi
.sire, incit, unindu-ne in cele mai strinse legituri cu aceia pe care ;i, clindu-1i-s'e drerpt de azil, au ,luat parte 7a conducarea cetiiii ; ro-
noi ii uram din tot sufletul nostru, am ajuns si fim cuprinse de
griji pentru soarta acclor care ne-au ripit 9i au cdlcat legea, cind rrr;rnii nurnesc pidurile htci'26.
1npt5, gi si-i plir.rgem, cind mor. Cici ,n-afi venit si ne rhzbvtali,
cind eram fecioare, irnpotriva cclo1 gs1.6 r-re-au ripit cu forfa, ci Ci acesta era numirul triburilor, o at^te gi numele 1or, cici
acum, cind sintem sofii, ne smulgegi de l1ngi birbalii noqtri ,si, ;i acum aceste impdrfiri poarti numcle cle ttib, iar pe conducd-
torii lor ii numesc tribuni r27.
mane, <le lingd copiii nogtri, adur:indu-ne, nenorociteicr de noi, un
Ficcare trib avea zece c.urii, despre cate unii spun ci purtau
ajufor mai de plins dccit a,c,ea pi-risire ;i trXdare. lati cum ne-au rrrnncle femeilor rdpite. Se pare cd aci cste o rninciuni, cici muitc
iubit ei 9i iati cum vi est,c voui mili dc noi ! Cici chiar dacd
l-afi fi bdtut ,pen ru alt tem.ei, qi ln,cl ar fi treibuit sd incetagi rlintrc,aoestc curii sint numite dupi,locul in care se gdsescr2t.
rdzboiti pentru n,oi, fiir.rd socri qi bunici gi rude. Iar dacb pentru
noi s-a pornit rhzboiul, ducegi-ne cu ginerii qi copiii qi dagi-ne 'Jbtuli, ei au dat femeilor alte multc onoruri, printre care
sirrt si urmirtoarele : se dau la o par:te cind trec femeile pe drum ;
pdrinqii 9i rudele, 9i nu n.e luagi copiii qi solii !" cstc ol)rit si sc pronunfe vorbe urite in laqa lot; nimeni nu apare
;iol in f:r!a ilor ; nu sint acluse in faga judec5lii in care se judeci
l)upi ce Hersilia a spus muite cuvinte dc acest fel, iar celc-
lalte ii rugau stiruitor, s-a desivirgit incetarca luptei gi coman- ,,rrrorrrrilc; copiii lor poarti la git e9a-zisa ltullat2s,,numit6 a;a dupi
dantii o;tilor au intrat la sfat. Iar femeile, in acest timp, au dus
la p.'iringi 9i fragi pe birbaEii 9i pe copiii 1or, qi au inceput si aducb l-olrurr ci, car:c scarninl cu o bi;icX de api, gi toga praetexta\3c.
hrani qi bduturi celor infometali gi insetagi, iar pe riniqi ii ingri- lit'riiir:'r nu sc sfituiau inclati cu ccilalqi in fafa obgtii, ci fie-
ieau, ducindu-i acasi. $i i-au fdcut si vadi cum ele aveau condu-
cerea in cas5, iar birbagii ascultau de ele ;i 1e dideau toati cinstea, r :lr'(' s(' slritrr,i:r scrparrlt, nrai intii cu cci o sr-rtir de patricieni gi
cu multi bunbvointi. firrtrr.ri ,lrlp;i ;tt t't'rt ii tllt'ttlrttt pc t6f i itt :rtlunal:c.

Apoi, de indat6, ei incheie o invoial5 in care se spunea ci: l'.rlirr:; i.;i ;rr t rr lor rrin(:r pc ttttclc cstc llclttil templul zeilei
fcr.neile carc vor:, si riminX mai departe cu birbaqii pe car:e-i Al,rrr, r,r "'', i,,, lrrr rirr(;r lrri llolrrulrrs sc glsca pc unde sint astizi
avcau, dupi cum s-a spus, liberate de orice munci qi de orice tlt ptclr' Nl;rlrrlrri lr.rrrrros. Accstc l:r-cptc sc gisesc la coborirea din
trud5, in atard dc torsul linii ; romariii gi sabinii si locuiasci I':rlrrtirr sprr' ( )ilt rrs Nlrrxinrus ''". .Aci se spune ci s-a gi.sit gi coruul
impreuni in aceeagi aetate ; cetatea si se numeasci Roma, dupd sl'irrt, rlcspr:c cilr.c sc povestc$te urmitoarea iegendi : Romuius,
Romulus ; romanii. cu to{i si se numeascd Quiriqi 123, dupi patri;,r voind s:i-;i inccrcc suliga, a arllncat-o de pe Ave ntin, iar suli;.r
lui Tatius ; si aibi regi gi dintre romani qi dintre sabini gi sd avcrr mincr"ul de corn ; virfi;l si-rligei a intrat in pdmint ;i, degi
comande ;i unii gi alqii armnita. Locul in care s-au incheiat aceste mulEi au incercat, totuqi, nimeni n-a putut s5-l scoati ; iar lemnu1
legiminte se nunlegtc pini astizi conzitizun, cici romanii prin co- a incolgit, cici pimintul era rodnic, ;i a vlistirit gi a crescut ciin
cl tulpina unui fo,arte fru,mos corn.
ililrei21 infeleg ,,a veni 1a un loc".
Cci care au triit dupi Romulus eu pirzit gi au cinstit copacul
inconjurindr-r-l cu zicl, la gindul ci este urrul clintrc cele mai
s[:intc lucruri. $i cric:irui trecitor i s-ar fi pirut cA rru-i merge
dcstui de bine cornului gi cir nu este destul de vercle, r"ri ci

\r{:iteic$te gi piere, inccpea sA 1.'(isieascil in gura mare r.,:l.or care-i iti-

ROA\U I-L'S ,,)

16 PLUTARH irrrhjbati cu lapte. Dupi ce sint gtet;i, tinerii tr:ebuie si rid6' Dupi
;r(ccr, jLrplrind pieilc caprelor, aleatgb goi, prin oraq, purtind lu'
tilnea, iar trecitorii, ca qi cind ar fi fost vorba de un incendiu, nr,ri o cingitooie s,i lovind pe oricine le iese in cale cu bice [fi-
sireau repede in 9i din toate pn4ile dn- , rrte clin pieile lupuite]. Femeile tinere nu se sfiesc si fie lovite,
ajutor 'strigind ,,api" corn. Dupi cum se spune, socotind cir ioviturilc aduc fecunditate ;i naqtele ugoari.
deau fuga aducind vase plind cn apL la
Caius Caesar punind si se rcpare treptele, lucritorii au sipat prin Un lucru aparte a1 sirbbtorii sti in aceea ci iupercii sacri-
apropiere de corn ;i n-au bigat de seami cE au vdtimat cu
totul ridicinile, iar cornul s-a uscat. l'icir gi un ciine.
ur, aducind unelc linluriri, in versuri ele-
L.[n oarccarc Butas
giace, cu privire la originile mitice ale obiceiurilor tomane, zice
XXI Sabinii au primit iunile romane qi toate cele ce erau ca Romulus, dupi ce a pus mina pe Amulius, a alergat plin de
bune in aceastS privinli, a9a cum ardt in Viaya lui Numa. In
schimb, Romulus a adoptat scuturile sabine qi a schimbat armcle bucurie spre locul unde-i alaptase lupoaica gi cir sSrbStoalea este
sale .qi pe ale romaniior, care purtau, mai inainte, scuturi ar-
o imitaqie a alergirii lui Romulus 9i ci tinerii de viqi aleargh :

golicet3a. Lovincl pe cci ce 1e ies in cale, cum odinioari,
L.rarmatri cu Pumnale, din Alba
Luau parte gi unii 9i altrii la serbirile sabinc, q;i romanii, firb
essitesuqpirimsierbsitdorabrdetaorill\e{agtrinonlilaoliri,loarut"in,tecmareeialtea-altefloesnt odi,irpuriitnhtrefemcaerie- Au drrt fuga Romulus ;i Remus'
lor ca cinstire pentru incetarea rizboiului. gi sirbitoarea Carmen-
taliiior t36. Carmenta, dupi cum cred unii, este ursitoarea, ocroti- Sc spunc ci pumnalul insingetat se duce la fruntea tinetilor
toare Ia na$terea oamenilor, de aceea o cinstesc mamele. Iar irr anriniirea uciderii ;i primejdiei de odinioa16, iar gtergerea cu
allii cred ci sogia lui Evander Arcadianul, fiind inzestrati cu l,rptc cstc in amintirea hrinirii 1or.
darul prezicetii gi ficind unele profefii in versuri, a fost numiti (l:rius Acilius r'r2 istorise;te ci, inainte de intemeierea Romei'
Carmenta (cdci romanii numesc versurile carmina). Ea insi se nu- nAit;,t,nccoi ci ,i,drcu-grirrltcclttt-osvca1ruiEi Filoaurnluusi.'Rn'o, amuupluosrn-ist -ianufufdgdcusti nevizute'
mea Nicostrata. $i iucrul acesta se rccunoa$te. Allii intetpreteazi
numele Carmenta intr-un chip mai convingitor, zicind ci s-a le caute'

tl;rI rioi, rrl s:-l ltLr fic stingherili dc sucloal:c' Sc zice cd de aceea
ora9. lar clacir s:irbitoarca este de puri-
numit aqa deoarece igi pierdea cunogtinfa din pricina delirului care 1,,1r.',1,:ii :tlt:rt'rt:'i 13.i cstc s;-tcrific:lt
o cuprindea in momentul de inspiragie, ch.ci carere inse amni la ce ttn auimal de purifi-
li, r:lrt', :llll'(:('ir ,iitrc'rlicn,
i.il (', (;r( i si t'lt rrii irr s:lcri1:iciilc clc ptrrificarc sc folosesc de
romani ,,a fi lipsit de", iar minte se zice iltentenxt". Am vorbit l', ris, l'l'r,isrrr,ri'ar. lrtt' tlrtci sc jcrtfeSte un ciine ca sd
t'u, dupe tin.rpui in care se ,r1,,r zi:;,'1,' pe
mai inainte despre Parilia. Lupercaliile trrrrlltrtrtiti lrrllrtrlicti pctrtt:n ci a hrinit Ei a salvat
sc:lrlu,,r
fin, s-ar pirea ci sint o sArbetoar,e de purifiic,are, cici se serb'oazd in Iiiril rrroliv cstc jcrtfit ciinele, cdci el este duqmanul
zilele nefaste ale lunii februarie, care s-ar putea socoti luni de It6rrrLrlrrs. rrrr titt cultlva, pc Zcus tas, ciinele este pedepsit pentru
purificare, iar zira. s5rbbtorii, in vechime, se numea Febrate. Nu-
Iupilor, tlitcii
cir nu lasir-n pacc pc lupctci cind aleargi.
rnele sdrbitorii eline este Lycaiar3s gi de aceea se pare ci serba-

rca dateazh de la arcadienii care au venit cu Evander. Dar numele XXII Sc zice cb gi cu1tu1 focului tot Romulus l-a orincluit, in-
nutnite vestale. Unii ii atribuie
acesta este nou, deoarece poate si vini qi de la lupoaicd. C5.ci gi stituincl cultul fecioarelor sfinte, cl:rr, de altfel, spun ci Romulus
1ui numai instituirea acestui cult,
astezi vedem ch lupercii t'o incep tircoaie prin orag din locul unde a fost deosebit de ellavios gi chiar inzestrat cu darul de a prezice
viitorul, ca augurii, qi ci, pentru indeplinirea acestei chemiri' purta
se spune ci a fost expus Romulus. a$a-numitul l.itut|s, un fel de toiag incovoiat la un cap' cu care
Din ce le ce se f ac insd in tirnpul serbirii nu se deslugegtc

care-i pricina pentru care se procedeazi aga. Intr-aclevdr, se ier:t-
fesc capre, apoi adr,rc acolo doi tineti de vigi gi unii Ie ating frun-

t€a cu un eufit insingerirt. ii ;terg indatl, eu uo Etnoc de 1in6

/Ll pLLi l Alrll It().\{ULtlS 7\J

auglrrii descriu regiunile cerului, cind se a;azh sb, prevesteasci vii- llomulus, aducind la Roma trupul lui Tatius, i-a inmormintat
toru1, dupd zborul pisirilorrn6.
r rr tinste ; morn.rintul lui se gdseqte lingb a;a-zisul Armilustrum 15r,
Acest toiag, care se pistra pe Capitoliu, se spune cd a dispbrut l,, Avcntin, iar judecarca omorului a trecut-o cu totul cu vederea.
I Inii autori istorisesc cb cetatea Laurentum, temindu-se de
ir.r timpul rbzboiului cu gallii, cind a fost cuceriti Roma, 6i ci a prcdat pe ucigaqii lui 'fatius, dar cil Romulus
dupir ce au fost izgonili dugmanii, a fost gdsit intr-un morman llrrrrrtrlr.rs, i-a

dc cenugi neatins de foc, pe cind toate celelalte lucruri fuseserd l,rsrrt liberi, spunind ci omorul a fost spiiat prin alt omor. Aceasti
a lui Romulus a binuieli cum c[ el s-ar fi
mistuite qi pieriseri in para ir,cendiului. I)rrtilrc de indepirtarea iscat vorbe Fi de domnie, dar
l,rrtrrrrt care n-au
Romulus a mai orinduit gi citeva legi, printre care mai straq- colegului siu
nici este aceea care nu ingiduie sogiei sd-qi pdrdseasci bbrbatul,
dar care ingdduie b[rbatului si-gi alunge solia cind s-a ficut vino- rrrlirurat in nici un fel mersul trebilor ob;tegti 9i nici n-au risculat
vati de ottbvirea copiilor, de intrebuinqarea unor chei faise qi de pc sabini, ci ei au continuet s6-1 respecte, admirindu-l, unii da-
preacurvie. Iar dacb cineva lqi izgonegtc sotia pentru alte motive, trrritir afectiunii pc care i-o nutreau, ailii de teama puterii lui,
o parte din averea ltri rimine sofiei, ;ar cealalti trece in stipinirea
zeigei Ce;:es1a7, iar cel care ;i-a respins sofia este sacrrfjcat zeilor. i:rl llgii socotindu-l ca pe un zeLl.
de sub pimint la8. A'tu1fi il admirau gi dintre cci dinafara Romei pe Romulus,
i:rr iril,trinii latini au trimis 1a el soli 9i au incheiat invoieli de
lrlicrcnic qi alian16. A cucerit insi cetatea Fidenae, vecind R-omei,
O trisiturb apafte a acestor legi st[ in faptul cd nu instituie rlinri;incl, pe nea;teptate, cilirimea - cum zic unii - poruncind
o judecatX separati impotriva celor care ucid nu nun.rai piringii, r;:r t r ic iiginile porgilor c€tifii, iar el a pS"truns cu pedestrimea
ci declari ,ofice omor, paricid Ias, ia gindul c1 uciderea unui onr lrir.;r clc vc,ste. Allii spun,insi c[ fid'enalii s-au nipustit cei din'tii
este un lucru infioritor, iat uciclerea unui pirinte este cu nepu-
ting6. $i muit5 vreme s-a vizut ci pe buni dreptate fusese trecuti rrsrrlr';r llomei qi ar: prildat"'o gi au ficut multe rele 96rani1or qi
v,'t iniit.igilor oetitii gi ch Romulu,s, ,intinzilciu-le capcan'e, i-a
cu Rveocmlealetainorp^dtaereapcrroimap6e, cici nimeni n-a sivirgit o astfel de
$ase sute de ani, ci primul, gi asta fapth rrtis qrc rnulqi qi a cucerit cetatca. Totugi n-a distrus 9i n-a dirima.t
la dup5 rlirr llrrrclii cctatea, ci a ficut din ee o colonic a Romei, trimigind

rdzboiul cu Hannibal, care ;i-a ucis tat5l se spune ch a fost Lucius :r, olo tlouii rnii cinci sutc dc coloni;;ti, 1a iclele 15l lui aprilie.
Hostius 150. Aceste amdnunte sint indeajuns in aceasti privingi.

XXIII In al doilea an al domniei lui Tatius, ni;te prieteni \,tV l)up:i rrcc'crt, o ciunri sc abtr-tc asrtpra Romci, din pricina
apropiaqi 9i rude de-ale lui, intilnind in drum o soiie care venea { .r, { r,r ( .r,lr',ru o:lrnt'rrii rlirrtr"-o tlati, fiirir sri fic br:lnavi, iar pomii
dc la Laurentumrsl spre Roma, s-au nipustit asupra solilor ca si rrrr rrr.ri ,l,r,l,:ru t,r:rtli si :trtitrt,rltlt' or:ttr stcfpc. ln cetate a plouat
le ia cu sila banii, dar solii, neldsindu-se, ci incercind si se apere, " :r:;ll. l filc;ti in astfcl dc imprejuriri,
au fost ucigi. Dupi sdvirgirea acestei groaznice fapte, Romulus a trr rinrit t:i, lrr srrlt'r'irrlr.rlc
socotit ci vinovagii trebuie pedepsiqi indat6, dar Tatius tergiversa s:r rrr;ri :rrlriugrrt cincl 9i asupra cetSlii Laurentum
6i amina. Numai accst fapt a prileluit o dezbinarc vi'ditb. In cele- 1i sLrpcrstilirr. lar:
la1te privinie insi, sfituindrl-se cum se cuvine, chiverniseau tre- s-rrLr a[r'itrrt acclca;i ncnoroci.ri, toli cledeau ci, din pricina neiu-

bilc obqtesti impreunS, in cleplini ingclegere. Dar rLrdele celor ucigi, dccirrii omorului lui Tatius 9i din pricina uciderii so1i1or, minia
fiind qinute departe de olice judecatd dupi lege clin pricina lui
zciasci iovegte amincloub cetifiie.
Tatius, se ndpustesc asLrpra lui gi-l ucicl 1a Lavinir,rm 1'2, pe cind
Fiind deci prcdaEi 9i pedepsigi uciga;ii ;i de unii 9i de al1ii,
aducea o jertfd impteund cu Romulus, iar pe Romulus l-au petrecutJ nenorocirea a incet'at indatra, iar Romuir-rs a purificat cele doui

adutindlr-i laude ca unui om drept ee era. cetipi prin ceremonii de curigire pc care se spune cd romanii le

indeplinesc qi astzizi Ia poarta Ferentini r55.

Dar mai inainte de a inceta ciuma, camerinii 156 av atacat pe

romani qi le-au pustiit ogoarele, gindind cd romanii nu pot sd $e

8r) i'LU.TA R}i ROMUT,US

BT

apere clin pricina nenorocirii care diduse pcste ei" E,i binc, Ro- ir plivinia lui Aristomencs, zicind ci a adus sacrificii pentru trei
srr(c cle oaincni ucisi dc milta lui.
mulus a pornit indati cu armata impotriva lot gi, infringindu-i
in lupti, a ucis gase mii dintre ei, cuccrind cetatea gi pe jumhtate I)npi ce dugn:anii au inceDut t€:rragei:ea, Ror-rlttltrs n-a mai ginut
din cei r:irmaqi in viagi i-a strimutai 6g l66uinfa la Roma, iar la st;rna de cei care fugeau, ci s-a indr'epfr-t imp{rtri..'a cetilii insigi'
Camt:ria a strimutar cu locuinta un nninit de ronrani clc cloui l,scrLitorii ceiir{ii 1-au putut ir!rl sr-rfcri ac'easti lnare ncl:lorccire, ci
ori rn:,i marc clec:it camerinii rlmagi pc 1oc. Aceaste s-a intimplat :rLr inclreiat o inleicgere gi o prlctenic penti:u o sltd dc ani, renunqind
la calendele 1r,ri augus;ttot" Atit cie mult prisos de cctirfcni arrea lrr o mar,e parte din ,pimintul 1or, pe 'ca're-l !:]u11r's'c Septeflrya-
Romulus 1a gaisprezccc ari clupi intemeierea cetiqii. insean-rn5 ,,a $aptea pafte", si retrlginCu-se de
llirrut'-61, cr;ea ce lingi Tibru 9i di1ld cinci sute dc ostatici, dintre
Printre celelalte prizi luate din Cameria, a adus 9i un bronz l;r salicclcI62 cle
inchipuind un car tras dc patru cai. L-a a;e;at in ternplul 1ui Vu1-
canusttu, iar iingi el 9i-a asezat propria statuie, care-l ar;ta in- cci rnai buni.

cunlinat de victorie, Romulus a intra.t in triurl:lf qi ciupS aceasli izbind6, la idele

XXV Astfel, pr:ilzild put,:rc itonrulr-rs, vccinii carc ctz-iu mai lrri octombrie 163, avind cu sinc mulqi prizo,nieri, printrc carc gi pe
slabi i ,se supufleau gi, punin,clu-sc la ncldposr, erau mu1-
<'rr:rrrnrlantul veienlilor, Lln 'cm bitrin, cate p|te^ ci ttecusc Ia
l:rntc f;t'" socoteeli, qi |npotri'"'a vlrstei salc gi fdri experienli'
Victlo)crice, creoeran,a9niiiadsuticizipcr:iinndl'aodruscpsraecCrifaicpiiitozlei,i'r1oUr,nsLiib'iti:riitnoriimndbrbacceaat
lumiqi ,cu accaste situalic, dar vecinii puternici, tcmindu-se de ,el gi irlr-o nrrrrrt:ie dc porfil-it, p-rrlir-l,:1u-i la git o bu115, ca unui copil,

pizmuindu-l, nu $ocoteau ci ar tlebui si-l lase ncbigat in seami, ci i:rr crnirirul r.csteste c5 sa;:dicnii i6o sint cle tritlzer'e, dcoatcce despre

sd se ridice impotriva crefterii puterii 1ui 9i si-l impiedi,ce. L'tlrrr;ci sc ipLrne ci sittt colcni;1:ii sard!clllc'r, iar Veii este o cetate
C'ei dintii dintrc 'etrusci, vcienqii'n', care-gi dobincliseri intinse
piminturi 9i cale avcau o mafe cetate, au inccput rizboiul cerind
lui Romulus si le in:.ipoieze cctatea Fidenae, zrclncl cb" ficienaqii t t l-lrsc:"t,

le sint rud,e. Cererea nu ,era numai nedreapti, ii2x gi ridicoli, de- \lr.\/l Acr.r;trt ut ltrst ultinrLrl lizboi pc c.are l-a- L'ililtat Roniu-
oarecc, dupi ce ci nri 1e veniseri fidenaliior: in ajutor atrilci cind
er;ru in prime]die gi se giseau in rbzboi, ci leisascri si se pripi- lrr,.. I trr1,;i :rttr';r. tr'rt Ilrt!:t llii:i i:l scil-'r s,i llil l-aitc:llti ceea ce
irli,r,r"lr(,r(,: r'rlrr'rrt,lrr,rr:rrlrl,rlirl.lrr.sr;rrr,rrii,,rr,-tiirt:t,rllrtr";,'jrrr'rti''t.p't rlril:i:ttti1'rc,lri;t'ictt:ritlt'i1t;l;.ttttilt'l-rl]ttti,rtlicll:di"ris:(i:d:lollf(ncl:il'srsetc:':9priteiadteipceirs.suoica--
deasci atiqia oarne ni, ce re ar-r inapoi pimintul gi casele care se
giscau acum in stipinirea altora.
Fiind batjocoriti clc lLomrilus ir rlspunsr-rl pe care Ii l-a dat,
s-au irlpbr;it in doui, o parte au pornit impottiva armatei fide- n:rlrr. rrr'rullril:,i rrrrl ;rt;ilitrrl l',trts1;l rrllij intii prirl r'e1trl cum s'e
nate, j^r alti partc a iqit in caiea lui Rcrmulus. ln bXtilia impo- inrlrrrit;r. Astl,l. r'l r,, inr1,r;ir':r. ttt o tl]rlltie dc purputi $i ptlfte
rr 1or1r'i lrroti:rt;i t u plrt ;-rLrt'i. ;i-5i inclcpiir-,ea siu]ba de ol,:qtc ;ezind
,trir.a c,etdfii Fidcnae, veiengii au icgit invingdtori, ucigincl 'dou[ mii Irc rrn trol'r cu o sl-'ctca:zir l5sath muit pe spate' In iurul lui era-u
de solclaqi romani, clar fiind ir.rfrlnqi dc l{omulus, au pierdut peste
opt mii clc oameni. Apoi iari;i s-au baitut intotdcauna aga-ziqii celeres, numiqi astfcl de 1a iuqcala cu catc-gi
'l-ofi ar.riorii spun, aidoma, ci gr:cul luptei in iurul cetiEii Fidenae. indcpline au shi jba. lnainie a 1ui mer,gcau a11ii, dind la o parte
i-a dus Romulus insuqi,

cate a arita-t in bitili'e o adcvir,ati miiestrie sprijiniti de cumj mulqlmea cu bi;ul, incingi {iincl cu nigte curcle pentru ca si poati
gi care a clat dovadi de o indrizneatri qi iulcali de picior mai
prcsus de firea oricneascii. I:rr ceea ce spun unii cum ci dintre pe loc lega pe acela. pc cate le-ar fi poruncit Romulus s5-i legc'

cci paisprezece mii de oamer.li cizugi in lupti, peste jumitate au ,,A lega" latinii zicear,r iu vcchime li,gare, iar astdzl zic alligare.
lictoti, iar nuielele
fost iicisi de rrina hri Romulus insugi, este mit gi chiat de-a dreptui De acer:. gi p-rirtitorii r-1e nuiele se n'Lrffesc de b51. S-ar 'pirea se
de nectezut, a$a cunr se pdrea ci se impiuneazl $i messenienii160 numesc bania, penti:ri ,cii s-nil f,oiosit atuncj
ci

ei se nnmese acum iictori pentru ci s-a ifltrodus iln c in numel-e

ROMULUS 83

PLLITARH

lor, cdci inainte se numeau litores, ceea ce in limba elenilor se I Inii autori gi-au dat cu pbrerea cd senatorii s-au ridicat asupra
cheami slujba;ii publici. Astlel leiton gi astdzi in grec,egte inscamni
lrri ;i l-au ucis in emplul lui Vul,ca,nus, ,impirgin'du1i apoi corpul
stat, iar laos mulgimca de jos. :ri ILrlnd fiecarc cu sine, in sin, cite o bucat6. Algii, dimpotriv5,
, r'r'cl cil dispatiEia lui nu s-a produs nici in templul lui Vulcanus

XXVII Iar dupi ce bunicul sdu Numitor a murit la Alba qi ,,i nici numai in prezenga senatorilor, ci ci, din intimplare, Romulus
1,rt'zicla adunarea poporului afard din orag, lingi aga-zisa Mlagtina
domnia Albei a trecut asupra sa, Romulus a lisat poporului de ( ):rprei qi deodatd s-au ivit in vizduh lucruri minunate ;i .de ne-
aici ocirmuirea statului, ca si gi-i atrag6, gi, in fiecare an, numca intcJcs qi schimbiri de necrezut, dupi cum trmeaz\: lumina soa-
o noapte, riu blin'di
doar cite un conducitor 1a A1ba, clar astfel el a dat ideca puter- lr:lui a clispbrut qi s-a agezat 9i linigtiti, ci
nicilor din Roma s5. caute un chlp de ocirmuire firi rege gi in de fulgere infri,coqltoare, de vinturi vijelioase
plini care aduceau

libertate, lSsindu-sc condugi 9i conducind in acelagi timp. Cici Irrrtuna din toate pirEile ; in timpul acesta mulgimea s-a imprSgtiat
aqa-ziqii patricieni nu luau partc la conducerc, ci doar cu numele lrrlind, iar cei puternici s-au strins la un ioc; dupi ce a incetat
gi de formi erau cinstigi ;i crau chcma{i in senat, mai mult pentru trrlburarea gi a striiucit din nou lumina gi mulgimea s-a adunat
i:rrisi, aceasta a inceput si-l caute qi si-l doreascd pe rcge, dar
bunele 1or moravuri sau tr)crltru ingeicpciunca 1or, dar, clupi ce st'n:rtorii n-au l5sat poporul sd continue cefcetare&, nici si mai
se adunau, ascnltan in tziccrc pr.r conducitor, ci fiir..d niai presus l)un:"r ceva la cale, ci au poruncit tuturor s6-1 cinsteasci gi siJ
de mulEime doar prin aceea cit aflau mai inainte hotdr:irea regelui,
dupd care se retrigeau din senat. rrtlorc pe Romulus, deoarece a fost rdpit gi dus la zei;i ie va fi
trndeobgte, jignirile pe care Ii le-a
f-i suferite, dar cind a impdrgir cl singur aclus Romu.lus au purut rr) 2cu binevoitor, a9a cum 1e-a fost un rege bun ; mulgimea, fiind
ostagilor pimintul cucerit (()nvinsi de cele spuse gi bucurindu-se, s-a imprdgtiat cu bune
cu spada gi a ruirlcjcli, avind si i se ,inchin,e ; au fost insi unii care, cercetind
aibi dat inapoi veiengilor pe ostatici, ffud sb. convingd l:rptul ,cu de-amdnuntul gi cu dugmdnie, au inceput si hirguiascb
qi f6ri si consimgbmintul patricienilor, senatul s-a crezut ;-

cs$iuinldtaatR.doDismpeudlaurucset eaRao,dmaissupuluiprsruatlasinetnnro-aunteuntlruecihaluipncinidezt6au5$trpebpeintauct,aiarpelaufrioEnmi minavnaiiiniutaiirrczeuiaum,. ;i sri invinuiasc5 pe patricicni cb au convins poporul cu o minciuni,
in tirnp cc ei ficuscli dc petrccanie regelui.

aiocnensreauemmfaqeoftsiin,cicid,eiucvl1aatieitm,nemiopan,ereianalfcitaculngucciuiimpoieuanldimueem,pseclipaannurser.eeci$umuiinniaottiissl.ictsiuiz,ntitndi'se.erelspisplsairinevrdeitnagpoeuapsetrcitnterrfenaacuuls<taelte,i \)(V1lI Sc nriri -"pnnr: .ci Iulius Pro'culus, unul dintre fruntaqii
atunci. 1r:rtrir ilrrilor'. ;i liintl tlintlc nlbanii carc se str;mutaserS la Roma,
rtrtit yrr'rrtnr (jlril(tc'rul sirr, prictcn qi orn de nidejde al lui Ro-
Dar nii trcbuie si ne rninunim dc intunericul care clomneste rrrrrlrrs, ,s rr tlrrs in lior- ;i rostinrl cc1 mai sfint jurimint, a spus in
asupra feluiui mo4ii lui l{omulus, daci linem lrrl:r rrrrrllirrrii ci, pc clnrnr, i-rr apirut in cale Itomulus, frumos gi
Africanus a murit, dupi cind, acasi qi nu s-a scam,a ci Scipio
crrLu!rracrnlrlrcins[ti.rqiliu9c:rirtco,acrueillcailLflufulgseesruel.niPcrioocdualutis,mianiminiraminuteri,ndim'pinodofabgita
dovadS r'rednici de crezate asupra felului statornicit nici o vcclcnici, a zis: ,,O, regc, cc-ai pi;it sar-r cr.r cc ginduri ne-ai piri-

ci dintr-o dati s-a sin.r;it ri,, fiind cam morgii sale, ci unii spun sit in ii-rvinuiri nedrepte gi grcle, 1a.ti toath cetatea ai lisat-o orfanh,
alqii spun ci s-a orr5vit, iar aigri spun bolndvicios din fire, iar
p,este ,el, in ci du;manii, iritr-o nemisurati jalc ?". Romulus a rdspuns : ,,Zeti au lotbrit,
timpul nopgii, l-au inibugit. dind buzne Procule, ca eu si zibovcsc numai atita timp printre oameni gi,
p'to zdcea mort in $i, cu toate dupi ce voi intcmeia o cetate, care va avea o foarte mare putere
cci a,cestea, Sci-
putea tr'ezi, i' viizul tuturor ;i putee fi vezut. clc togi gi corpr-rl qi ,slavi, si ,lo,cuiesc iardqi in cer, de unde siirt. Dar rimii sinitos
care-l vedcau, vreo binuiali qi vreo ,.n'ug.u'. ' ;i spune romanilor ci dacb vor uni in via;a lor inqelepciunea cu

ac-a'rc\ru,lznlerti suferinte, pe cind tr{onuius a dispirrit tJintr-' clati gi nu

nici o paris rlin cornul lLri li nici ltn rest din hainele lui,

8/* PLUTARH RO^IULUS 85

bbrb|lia, vor ajunge la cea rnei mare putere omeneasci I Eu voi rrrl si firi carne gi sfint. Cici ac'esta cste sufletul uscat qi cc1 tnai
fi pentru voi un zcll protector, Quirinus" 166. l,r,n crie, d.uph Hora,clitt7r, into'cmai ca fulgerul norului, ,se d'es-
l,,rrtc r1c suflet. iar sufl'etul cai€ cste fr:irnintat cu corp,;i cste plin
Acest'e lucruri ,le-e,u pirut romanilor ci meriti crez*e, Iinind rlc cotp, intocmai ca un abur gr'eu 9i intunc'cos se aprinde 9i s'e ri-
scama de caracterul ;i jurimintul 1r-ri Proculus, totugi mulfimea a ,litr'i cir greu. Dcci uu trebuie dc 1oc si trin'ritem cotpuril'e celor
l,ruri, im,potriva firii, iu.,c'er, ci si creclcm 'ci virtuqile qi sufletele,
fost cuprinsi de un fel de scntimentc zeieqti aidoma entuziasmuiui, oancni trec 1a eLoi;i de ia
l,,rtrivit iirii;i dreptilii clivine, clc 1a dacil, in cele din urmi, in-
cici nimeni n-a spus nimic impotrivb--i, ci to{i, ldsind orice b5- , r'oi r72 la daimoni ;i de
nuialS gi invinuire, au inccput si se roage lui Quirinus gi si-l nu- la daimoni -

measci zeu.

Aceste fapte se aseamini cu cele pldsmuite d'e eleni cu privir'e {ocrriri ,ca la misterc, se cr:rigi 9i se sfinlesc, sci'pind de tot ceea
r'r' cste rnuritor gi patimlr - sc duc la zei, nu pc btza unei legi a
1a Aristeu,s din Proconessos gi la Cieomedes din AstypaLeia16T. r:ttigii, ci potrivit,cu a,clevirul qi clupS- ccea ce este drept, dobin-
Astfel, s'e spune cd Aristeus a aurit intr-o piui qi 'ci trupul lui, ia
v'enirca prietenilor, s€ ficut nevdzut 9i 'c5, apoi, unii au declarat ,linrl ,ccl mai frumos qi mai f'eri,cit r,ang.
c5, intor,cindu-se din ,ciilitorie, s-au intilnit cu Aristeus pe cind
mergea spre Crotona to8. Dcsprc Clcomcde's se spunc ci er:a ]oarte Xr\iIX Iar por,ecla de Quirirrus dati lui l{omrrlus unii zic ci in-

curajos gi avea un corp pcstc fir:e clc marc, dar, stupid ;i cuprins slicir'riltllL,cna.:1;i,,,Rceiztiqbeoninii icsueln",utillaeialra1qi;iiiri:iz1ii,ciacrba' 1IL9oiimpiueltuinsds-cai numit aga
ade,sea de n,ebunie, el s-a dcdat la nu1rc fapte cle violengi ; in ficrui suii-
,c,el'e din urm5, intr-o zi, inttintl intr-o qco:rli de copii 9i izbind cu
pumnu'l in miilocul colo:rnei pe cate sc sprijinca acoperi;ul, a 1ti sr'rr-r suliEa se nLlmea in ve'cl-iime 4trit'is' tar statuia Junonei]73
pe r,-irfr-rl se nurlea Quiris, iar
upt-o, iar acop,erigul s-a pribugit. Murind copiii, el a fost urmirit prrr.tetii g1,ei 1i1ci sulip dil pa,latgl

di1elimncualgismtrein,,sdadrin'sli-uanrtcrfuu,giaas-ttfienltrc-do lade marc qi, inchizind capa,cu1, rCqelui ," nr-.o lVlar:s, lrr,c'ei care se clistinge'au in rizboaic eratl
,cci cle afari nu puteau tl:rlgiij cu o sr:iiq;., cd de'ci Romulus a fost numit Quirinus, ca fiincl
si-l des-
un zcu thzboinic sa'l zcul rizboiului'
,chidi, degi erau mulEi ;i-;i puneau toat'e for1,ele. Sfirirnind apoi
lada, nu l:au mai gisit nici viu, nici mott. )ar: tcmplui lui ,sc inalfi pe colina nun.riti, dupi rrunele lui,

Cupringi dc mare mini'e, au trimis prezicdtori l,a Dclphi, ci- (r)riirinal t7a,lar zrua in care 'a dispi.rut se numelte.,fuga poporr'rlui"

rora Pythia le-a spus : si ,.rrrrrclc cll,ratine"17t, penttu ci iu acca z1 aduc sacrifi'cii, in
:rl;rr',r , t'r;itii, lrr i\41n;titra. Capr'ei ; romanii nllmcsc cafr't - dapth'
Cel din ulmi erou este Cleomedes c'lin Astypaleia. rl'rorrttrrllittrttllitrrlt'ttttitttttltirlrc'c6(!'tr:ir;t,cllttsit1irlrcl()iol',cri-lrll'cjcctrlltlllc:i,Mcair'scutrsi,gLi gccuiugsl,aCsatiau'sre,
irrrjtirrrL intorrtLct'( il si 'ciril'trl 'Ltllll sc chctllau o'dinioeri' r-rnii pc a11ii,
Se spune ci gi ,corpul Alcmcn'ei 16s, pc cind era dusi la mormint,
a dispirut ;i ci in .sicriu s-a gisit cloar o piatri. irfi:ico;:r1i ;-i tt,ll;Lrt'eli,rtrlu crarl. accsta nu in-riti fuga, ci graba 9i

,lnde obgte multc tr.rove;ti de f elLrl accsta plismuiesc oarncnii, Allii, tot,r.rsi, sprtr cir st:rigirtr.rl
z'eifi,cind, impotriva fir:es'cu1ui, resturile pieritoare ale firii om.e- lizrliicbnludicl,iRuaoncnliuii,aci,nnfcuul spfea,spteetLarirluiitzirgcuoirrnmsigiiitodsacererCiacalimceexilplurliisgcaottqru'i,eai.uaDrpuRoporbnmictae,imdgpain1o1tpriii,rvicoaicnuea-i
n:rr1tc populafii latine, sub conduc'er€a lui Livius Postumius;
negti, aum fac cu zeii. lntr-aclcvir, a nu recunoagte nicidec'um zcies- irc,csta, agezinduli armata nu departe de Roma, a trimis un crainic
cul virtuqii €ste o nelegiuire gi o josnici.e, dar a amesteca c,erul cu ca si spu,ni ci latinii vcr ,si lnnoade vechea legituti ;i inrudire,
"l)na.c" i.rvuor,strliibmititi,e prin cisitorii in cale si se coirtopeasci ginlile'
pimintul estc o prostie. Trebuie, deci, si fim de a'cord, dupb Pin- nr:mcrcase fete ;i femei fdrb birbagi, va fi
dar 170, ci corpul utmeaze morlii atotputernice, dar rimine in ve,ci de'ci
pacc;i ptietenie intr'e ei, ata cum a fost pa'ce cu sabinii, ln aceeaqi
un simulacru, cd,ci numai simulacrul purcede din zei. De a,ci a veni

;i aci se dtrce, dar nu cu truplll, ci numai daci ,s'e dc'phtteazb, cit
mai mult de trup gi se d,esparte de e1 ;i alunge sh fie cu totul cu-

86 PLUTARH PARALE,LA TNTRE TFIE,SEUS $I ROMULUS

situagie. I{coimgai,npiir,eeduazreinadfeamce,setielovr onr-ba€r,,esneimt€,imc emauai;icuveiir-rricziobsoii,ndee.ar I Acestea sint faptele vrednice de a fi amintite, despre care
socoteau :rm afiat cu privire la R.omulus ;i la Theseus. Se vcde bine, mai
intii ci Thcseus, el cle Ia sine, ncsilit de nimeni, a purces la fapte
de,cit o simpli sclavi,e. Fiind ei in aceastd incur,cdturd, o s,clavi n,_r- nrari, cle;i putea si domneascb firi nici o te.ami in Troizena, unde
mitd Pliilotis, iarr dupl al;ii Tutola, i-a ir.rcjemnat si nu faci nici primise o domnie destul de falnic5. Romulus, dimpotrivi, fiincl
una nici alta, ci, folosindu-se de un vicl,egug, s[ scap.e qi de rizboi silit si fugb de sclavie 9i ide pedeapsa care-l am.enin;a, a <levenit
gi dc ostaticie. Iar vicle;ugu1 era aga : si trimiti la dusmani qi pe viteaz, dupb, cum zice Plato I78, numai d,e teami qi a ajuns. si
Philotis gi, cu ea, ,.i pe alte sclave chipe;e, frumos gdtite, ca pc s.ivir;easci fapte mari de nevoie, fiindu-i frici si nu se expund
ni;te femei liber,e, iar noaptea, ajunsi in tabira duqmanilor, phiio- celei nrai grave prim'eidii ;i s5-9i pratdh capul. Apoi, fa,pta cea
tis si ridi,ce o torlh, iar romanii si dea fuga mai de s'eami a lui Romulus este ucitlerea unui tiran din Al;ba, pe
cu arme gi si-i ucidi cincl pentru Theseus : Skeiron, Sinis, Procouste.s, Corynetes - pe
in timpul somnului. Ea :r fd,cut a;a, ciupi ce latinii s-au lisat con-
vin;i : Philotis a ridi,cat tcrqa din,tr-un smochin silbatic, intinzi'd care, pede,psindu-i cu moartea, a mintuit Hellada d,e tirani fiorogi,
ir-r spatele ei nigte pituri, ca s-o astupe qi astfel lumina si fie ncvi-
zuta d'e dugman, dar: vi,rlit5 p€ntru rom:ini. Romanii, cum au zirit mai inainte ca cei scdpagi si gtie cine este el - sint nigte fapte s6-
lumina, indati au pornit din ceta,tc ir.r grabi, cl.re,mindu-se ;i im- virqite in trcacd"t qi preludiu la rnarile lui victorii. Theseus putea
birbdtindu-sc ur.rii pe algii pe la porgiie ora;u1ui. Cdzind cieci pc si c5litoreasci ,in pace p'e ,mare, firi si, sufere ccva din partea
neasteptate piraqilor, dar Romulus nu putea si nu aibl de lucru, atita timp
asu,prla dugmanilor, dupd ,c,e au invi,ns, ei au ri'duit r_r cit triia Amulius. O nare idova<li este aceasta : Theseus, fird s')
slrbitoar. atunci. sufere el insuqi nimic, a pornit impotriva tilharilor pentru alfii,
in amintire.a vi,ctoriei de Noneie se numes. ca- pe cind Romulus ;i Remus, atita timp cit n-au suferit ei ir.r;iEi
pr€tin,e, deoarece smo,chinul sdibatic se nu,m,egte pe latin,eqte capri- nici un riu, din partea tiranului, nu luau in seami nedreptigile la
ficu,sr77, ;i atunci dau ospele femeilor, in afara oragului, ,ub care €rau supu;i togi ceilaI1i. $i daci este un mare lu.cru ,ci Ro-
umbr'are ficute din ramuri d,e smochin sdlbatic, iar s,clavele, dupi mulus a fost rinit cind lupta impotriva sabinilor, ci. a ucis pe Acro
ce fac un ocol, se adunS gi s,e ioaci, apoi arunci cu ,pietre unele in qi a pus mina pe mu19i duqmani in lupti, cu ac€ste fapte pot fi
altele, in amintirea faptului ci at'nci au f,ost printre romani gi au puse in fa1d lupta ,impotriva centaurilor ;i bit[1ia cu amazoanele-
luptat aldturi de ,ei.
II Iar fapta pe carc a indr|znit s-o sivir;eascd Theseus, cu
Faptul acesta nu.l considerd aclevirat mulgi istorici, dar stri- privire la dajdia cretan6, cind s-a dat pe sine insugi fie hrani
imgnaatreree,a,dnsaue,mcpi,ealproeer ciZniepsuelsi,npaiomtzriiivn;eid;tofeaupmi naalciccbsitienmefeacrpugtev1eanrMsuiulasng-eataiunacpieeCtmar€pacreiuiit,nailla_r un'ei fiare, fie jertfh mormintului lui Androgeus r7e, fie - suferinga
aceeali zi. in epoci diferir.e. cca mai ugoari dintte cite se spune - sii in-Lplineasci o slufire firi
Se ,spr-rn,e ci Romulus a dispir"ut dintre oameni in virstl tje t,
cincizeci gi patru de ani, in aI treizeci gi optulea an cle clomnie.

gg PLUTARH PARALELA INTRE TI'IESEUS $I ROMULUS 89

faimi ;i fdri cinste 1a nigte oameni violcnli qi rii, pornind pe lirrlrri siru dragostea qi gelozia gi invinuirile sogiei sale, lucruri de
r ;r e foarte puqini oameni au sci,pat. Dar ceea ce este mai de
mare cu citeva fecioare gi 'cu.cigiva tineri. nLr s-:rir ltirtca spune de :i( iur;r, minia 1ui Romulus a trecut la acqiun'e gi la o faptl carc 'a
ce mare curaj, sau mdrinimie, sau spirit de dr'eptl:te 1')entru domu' ;r\ut ulr sfirqit nenorocit, pe cind rninia lui Theseus a ajuns numai
nitate sau clorinqi de glorie qi virtute a ciat dovircl:i. piru-i la ceartd qi,injurituri gi bl.esteme bitrineEti, iar de rest se
1r:rte ci tindrul a avut noroc. Inc,it, in aceasti privin!6, s-ar put€a
Mie mi se pare c5, filozof]i n-au definit bine clragostea ,cind tll 1ui Theseus votul superioritilii.
au spus ci este o slujir,e a zeilor penffu lngii]irea q;i salva::ea tine-
V Dar Romulus arc de partea sa mai intii temeiul insemnat
rilor. intr-adevdr, dragostea Ariadnei mai mi-rlt Crcit cricc se pare t.i a pornit la fapte de la un inceput foarte mod'est. Astfel, Ro-

ci a fost o lucrare a unui zeu $i o nS.scoi:irc spte salvarea unui nrulus ;i Remus, fiind numili sclavi ;i copii de porcari, inainte de
bdrbat. $i nu este vrednic a inr.'inui indrig;stita, ,ci rnai mult si te :r ajunge liberi, au eliberat aproape pe tofi latinii, dobindind in
minunezi daci nu tofi ti toat.J au fost criprinse cic aceea-;i clragoste ,rccLa;i timp gi deodati cele mai frumoase titluri, precum : omo-
ritori cie dugmani gi salvatori de rude, qi regi ai popoarelor, qi
pentilr Theseus. $i daci singur:i ea a fost cuprinsri dc rCragoste, 'cu irrtcn'reietori de cetigi, nu colonizatori, 'cum era Theseus, cate a

a$ spune poate ci ea singuri a fost demnb de clraglstea unui zeu,
fiind iubitoare de bine gi d,e frumos pi inclrigoititi <lc cele mai

bune 1to.

III Amincloi fiind deci din fire minafi spr:c cirmuirc, nici unul ar,luir:,rt la un loc multele 'cetifi gi a zidit una singurS, suprim'ind
n-a p;strat pini la capit felul de a fi zrl unrri regc, cici fiecare uruite cetigi ca(e purtau numele unor regi gi eroi strivechi.
l-a pirisit gi i-a schimbat, unul in denocralie, iar celilalt in Romulus a flacut astfel rI,e fapte mai tirziu, silind pe duqmani
tiranie, sivirgind accea;i greqeali, degi minaqi de simgiminte po- si-;i dirime ,propriile aqezbti 9i si le disttugi 9i si le atribuie
trivnice. lntr-adevdr, conducdtorul unui stat trebuie si s:'rl.,'eze mai ,invingitorilor. Mai tntii, el nu gi-a schimbat cetatea 9i nici n-a
intii putetea sa insdgi, ;i este salvati nu numai cin'd este piziti sporit-o pe a€a ,existenti, ci, pornind rde la nimic, gi-a ci;tigat p6-
de ceea ce nu se cuvine, cit mai ales cind se fir-re in marginile cu- mint, patlic, domnie, neamuri, cisdtorii ru'denii, firi si nimiceasci
viinqei. Iar ce1 care 'este slab sau stringe friul nu rimine nici rege, car'e, lipsigi de casb
nici conducbtor, ci demagog sau despot gi trezeqte in cei ,conduqi sau si suprime pe cineva, ;i a- ficut 'bine cetor
ura sau dispregul. Sl5biciunea apate ca grcgeali a bfindegii gi a ;i de vatrb, voiau qi si constituie un
bunitigii, iar tirania ca greq,e'a16 'a 'egoisrauhii gi 'a riutilii. de bunivoie s6 fie cetiqeni

popor.

N-a ucis riufdcitori gi tilhari, ci gi-a atras neamuri purtind
rizboi gi a supus cet69i ;i a repu(tat triumfuri asupra multor regi

IV u$ni ucilazcei u's,eacpuoviintreebsui ienusd,sesepucanui teto,alta'e nenorocirile 1or pe gi conducdtori.
origine, deosebirile
seama VI Uciderea lui Remus nu se gtie ce fiptag a avut 9i mulii 'dau

de cara,cter gi dc temperament, atunci nimeni nu poate sb-i absolr'e vina pc alqii, nu pe Romulus, dar e vidit ce acesta qi-a salvat

de o furie nejudecati ;i de o minie gribitb ;i nechibzuiti de care d-ne.nso,:lacv,alrne se pripbdea, iar pe bunicul sdu, care ducea o viagi
a dat dovatCi Romulus faqi de fratele siu, iar Theseus [a1h de josnicie gi dezonoare, I-a a;ezat pe tronul lui Eneas,
fiul siu. lJar niotivul care ,a pus in mi;care minia i1 dezvinovd- d'e buni'voie, qi nici un rdu. nu i-a
$i rnult'e binefaceri i-a adus el Theseus qi negliienta cu privire la
feqte mai mr.rlt pe cei care s-a miniat dintr-o pricinS mai mare, caie iircut litrit voie, iar uitar'ea lui
ridicarea pinzei cred ci cu greu ar putea si scape de invinuirea
L-a lovit parcd greu. Astfel, nimeni nu s-ar fi a$teptat ca rafiunea de ucidere de tath, oricit de mate ar fi iertarca 9i de blinzi iu-

lui Romulus ,si cadi pradi unei astf'el de patimi, tocmai pe cind dccitorii. trJn autor attic, dindu-gi ,seama ci este foarte greu pen-
tru cei care vor s5-1 apere, plSsmui'eqte pov€stea ci in timp ce
el s'e socote,a ;i chibzuia asupra trebilor ob;beqti, in clipa cind ,a iz''
bucnit cearta cu fratele siu' Pe Theseus l-au ridicat impotriva

l2*

90 pLUrARri

cnA.icocrriaoubpnioal,isinetBs^_oI agcpiatroorps, i-asoadvueacdf66drlmupci,,rAiumligpsei-euadsiic,nictnilmdeupn-Jseeari,tbdcaainrecdiz,aualet,rdgc.adatcinifung-g_aaravpebea6 PARALELA INI'RE THESEIJ5 5I ROA,IULUS 91
spre mare gi nu era nimeni ca si-i dea ajutor.
sii pi;eas,ci cele ce au pdlit troienii din pricina lui Alexandrurou.
:blapinoiAaa1niveircnpcr:ieouofiV:Ealne1ioiuuailpIll"aeonInl1eafarnraieIcjpaAEuaitcamrBi,nrr'-re2'imasecaavrreugciediniorshcpxinsfdetttioatiieavrecs,lumaisuailuts,eipallnvszcevitpntioirf,inv,eiiuaArercicnesnrmnCiugaorteetaaseeilisistooecie,tltbrpoeorr,muo'darcenjpc,ceuuascesaosiiup.nrvvtperpieiitiDniforriispicndlAtlisiemitae;ucniiainttnaofp,leqcittdxairiocrniinoursaxtdneenriucTdtucrieoviehdbmincniqrefe,oiiiaaisciecicaT,eiaiicepturpie;rmoasitiraeeisirzrtnipgtpieceeettirenaetrtneouainrcarqeizc'ilt,pe,nelpreonelul9unidig"lmreiLiococei,l,aaX.ndaeIrerius"irir"etgra.sruemreriotrunz,onimurneior,tnlaiesogdtegueuc.",j,i N4arna lui Theseus nu s-a gisit in primejdie d'e moarte, ci a avut
sorrta Flecubci 187, fiind piti'siti ;i nebigati in seami de fiul ei,
claci nu cumva qi povestea sclaviei este o plismuire, aqa cum ar
trebui si fie qi asta o minciuni gi multe altel'e. Chiar gi pove;ti1e

care se spun despre divinitatea lui Romulus arate o mare deosebir.e

intr'e Theseus qi Romulus. Cici salvarea lui Romulus s-a fdcut cu o
nrare bunivoire a zeiTor, pe cind oracolul dat lui Aigeus ca si se
apropie de o femeie dintre striini pate a atdta ah n.aqt€rea lui The-
seus a fost impotriva hotiririi zeilor.

Romulus insd, deqi a ripit mai intii aproape opr suie de femei,
nu le-a luat pe toate, ci, dupi cum ," ,pun", nurnai pe una, numiti
Hersilia, iar p,e celelalte le-a impirqit cctdq,enilor necis6toriii. Apoi,
cinstind qi iubind gi purtindu-se bine cu femeile, a aritat c; v;o-
lenga gi nedreptatea aceea au fost o faptd foarte frumoasi gi foarte
folo.sitoar'e.p,entru obgte. ln accst fe1, Rornulus a ame,stecat ginqile
unele cu altel,e gi le-a inchegat qi a pus temeiul penrru bundr]oinfa
gi puterea care s-a dezv,oltat dupL aceea r83.
d_atIacirs,iitnorpirilivoirn,qamacuftvoiridngeesit€,sivdreramgeoas.teIni t;ri-atedmeve6inr,i.cvierei mpee
care le-a
cle doui
Bute tfeiz€ci de ani, ,nici un bd,rbat n-a indrlzntt'sd-gi p6r6seasci
sofia qi nici o femei,e s5,gi lase bdrbatul, ci, dupd cum la eleni cei
nrai buni cunoscdtori ai vc.chimii pot si spuni cine ,a fost prin.rul
ucig.aq a1 propriului siu tat6, a1 propriei saie mame, tot aga tcji
romanii gtiu cd la ei cel dintii care a divorqat de soEie a fost Spurius
Carviliusr8a, invinuind-o ci nu laoe copii. Insi
jinul mirturiei vremii, cici regii au luar parte faptele vin in spri-
la domnie, iar gln-
qile la conducerea cetdgit, datoriti acestor cis'itorii.
Din cisitoriile lui Theseus, pentru atenieni n-a rezultat nici o
ingelegere prieteneascd sau obgt,easci, cn nimcni, ci duqminii gi
rhzbogie gi ,ucideri d,e cetdgeni gi, in cele din urmi, ,piercl,erea Aphid-
nei r85 gi $c5par€a cLr greu din mila duqmanilor 1n pi.ioarel. cdrora
au c6,zut atenienii gi pe car,e i-au rugat ca pe nigte zei si nu-i facd

LYCURG

NOTITA lSTORICA

Figura ltti Ly61a7g este, ca ;i a lui 7'lseseus, o crea.lie legendarrt,
l rri i se atribuia, in antichitate, t'ainzoasa constitltlie care a intpus
rpart:anilor o adeortratd z;iapd militard.

Ce se poate spune astdgi, cu mffie aproximaiie, clespre Sparta

si lespre Lycurg ? ASeTatd in srtclul Pelopouesului, in Laconia, pe
rrtlea riului Eurotas, Sparta era inconjuratit la nord de nu.r.ntrii
t\igytis, la rtisdrit de ntu.ntele Parnon, iar la apus d.V mu.ntele
'l'aiget. Valea, lungd de aproximatio 3o km Si latd de rc ktn, re'
gitntc ltroltice culturii cerealelor ;i pd;unilor, erA propriu-7is
,.77/(u7h1t hrdriltoare-,ri teritoriul statului spartan.

Nu este exclus ca, incd d.in neolitic, in calea Eurotasului sd
li cfistat a;e7dri onene{ti. Descoperiille arbeologice au ardtat cd
Atnyclai Si Terapne erau. doud importante a;e7rtri in epoca myce-
tiand. Poenzele bomerice oorbesc despre Menelaos, puternictr.I
brtsileu din Sparta. Arheologia a confirmat existenya unui centru
tnycenian la Sparta. Astfel, printre descoperirile t'dcute se allh 9t
,,a;a-numitul Menelaioit (secolele al Xl\/-lea-al Xl-lea i.e.n.) rd'
urri;i1rt a tmei clddiri destul de masiae din piatrd ciopliti, aoind
pah'u-cinci lncdperi ;i un coridor" t. A4enelaionul se gdsea i.n apro'
piere de locul pe clre s-/t ridicat znai tirTiu Sparta Si rut era forti'
licat. Menelaionul a fost ridicat, dupd toltte probabilitdpile, in
rristimpttl dintre secolele al XIV-lea - al XII-Iea i.en.

Pe tn st'ir;itul secolu.lui al XIII-Iea ;i inceputrtl secolului
rtl XIll,ea, cestitele centre alc cioiliTaliei myceniene - Myaene,
Pylos, Atnyclai, Terapn.e ,ri altele - sint d.isnuse, ctr. ocaTia niai'
lirii unni nott anl. de triburi grecefti, dorienii. l'ld.ailind in Lacania,

I Grecia afiicL, p. ril,

96 N. I. B^RBU NOTITA ISTORICA -- LYCURG 97

dorienii au rlat aci pe.rte prinzu.I oal de ndodlitori greci, abeii, in- y'rln -rptrs mai sus cd, d'upd' inttaTie, dorienii 4u tlecut ltrin td'iSul
rudiyi cu ionienii. O parte din altei au fost uciSi, o parte au fost
aserr:iyi, iar ur. unii dintre ei s-au a,tnestecat. Eaenitnentele istorice rrl'),ittr,rl,lttl,.to/iiettis'tsdo-.cdt:pL;'tianaoirntSmettreeadastitntericnapitd.ogiplEriuuaslpatepu\iorapitlreoiczsusdiciboteinlrcittdcidnar,ae. niooat:eppCadalerrlttoeeerntdaetotnitneiissatatrI|rui,isssttro-oeoccg,rraeaiplae{iirai.ScaHpubaeero'''
itz legdturd cu nioltlirea dorienilor -rint inadluite de negura legendei rLi, era d.e origittd abeiartd, iar o parte din ninienii din insula
Lt:nuzos ar'r etnigrat Ia Spatta ;i au deoenit cetdteni spartani'
ctt prioit'e l.a Heracles ;i u.rtna;ii lwi Heracles, faitno;ii Heraclizi. Ceea ce se poat'c, alirnta cu sigttranlk este laptttl cii incepind
ctt proaenitii ditt unirea a cinci ale-
lntr-adeodr, legenda spune cd Heracles a dus lupte crincene pentru secolul al lX-lea, la Sparta,
pdtrunderea in Pelopones. Istoricul Herodot, lolosincl datele legen' z,lri sau ,,sate", slrLtctura societdtrii era dupd' ctr'm u'meazd :
Intii, in ttirt'uL societiitrii, se gisea ,,cotttttnitatea egaliLor" satt'
dei, a intocmit o listi cu numele regilor spartani, incepind cu He- .,cottr.unitatea spartanilor" (oi dpr,or,or,). Aceastii comunitate2, organi-
racles, continuind cu liul siu Hyllos ;i terminind cu regii de pe ntai lertil din rtalea
zatd militire,ste,, a clistriltuit lottu'ile de pd.tnint se rlttllleatr' clerci Si
oretnea sa. Istoricul Ephoro.r (a doua jumiitate a secoh.tlui al IV-lea
ritr.hti Eurotas unor antunite fantilii. Lohtrile
i.e.n.) oorbeste cbiar de linia ztrmatd de dorieni in niadlirea lor. crau. egale. Fanilia aoea dreptul de a tratzsntite, prin tttostenire,
Dacd se line seamd. de exagerd.rile legendei ;i de inlormaliile spo' lott.u.ile, tlar nu aaea dreptul si le instrd.ineze. Totalitatea acestor
lonrri ie nulneo i llo),rtizi1 X.@Pe - ,,pdtnintul cetdPenilor" ' Lotu'
radice pe care le aoean despre ndadlirea dorienilor, se poate alirma rile se allau in aru'tmite puoit, din Yedima Spartei' Fdieecalitteri,Iod,et
stdpinttlui ,n orrit stabil, eoaludt ld' tdse mii
cu probabilitate cd ntigralitt ace.ttui ultim trib de greci a @ut loc arlucea
de la nord, spre sud, Dorienii atr cucerit treptat oalea riului Earotas. cereale. A,ra utnz z;ottz cetl'ea tnai jos, pdnintul spdttanilor era
Pare destul de prob(tbiL cd inaintarea n-a lost usoard. Dorienii att
trebuit srt dwcd indehrngate lupte cu alteii. Herodot ;i Thttcydides titttttcit de biloli.
aorbesc despre o lungi perioacld. de lupte interne ;i externe la A d,oua categorie rJe locilitori ai spattei erd constituitd din
Sparta, ptooocate de migrapia dorienilor. Thucydides chiar preci' 'paeleriespcia. rtpaenriileocr.iiPiceuri.epcaiui etreatt..et nsttnd'ipiinnoi epceinlaotnericLwe lontrile de pdnint
Teaxd cd aceste cont'licte att. durat o stfi& d,e ani, pittd ce s-a injghe- lor, putindu-le im-.
bat un stdt pLrternic in Laconia, anurne Sparta, Eoident cd aceastd
preciTare a lui Tbucydides nu se ba?.eazd pe documente ttainice, 'prldit;rtliinistdarytilzo:rinpdee.ascteaatustlripfluetpe,d.otix\ltLeq/1-\eia,,pciotnloinntiui lstpltet rcieocnisloact"r.tt t'erenuri
ci e.cte mai mult reTultatul tr.ruti calcttl cle probabilitdli. Petiecii,

Pornind, de la presupunetea ci. dorienii au incepl/t sd nioii' in alard rle luffarea piimintnlui, se nzai. indeletniceau cu mette,tu'
leascd in Laconia pe la inceplttttl secohtlui al XII-lea i.en. si cd. guriie, ru tzegolul;i /;i azteau afezdrile;i 9te litoral;i pe oer'rantele
statul s'partan a dpirLtt in secolul al lX-lea, inseamnd cd perioada
de lupte a du'at aproxinntio trei secole. Este o perioaclii despte muntilor.

cdle nu se pot face decit alirmayii baZate mai tnult pe logicd, decit HitoYii, al treilea eletnellt coTnpottent al societdpii spattane'
1te docunzente. Astlel, yirtind. seama cd pe teritot'ittL Laconiei au lottu'ile spd.rtanilol'. Ei erau. legapi de aceste loturi si tre-
lnunceau clea o anuntitd cdlttitate de ptocluse pert.tfLr stat. Ei
apdrxft ceiltre ale cirtilixasiei nzyceniene ;i cd, irz aceastd perioadd, buiau sd 4oe4u
incepu.re destrtimarea cotTtttnei pt'intitiae ;i apfuuserd prinzii get'
meni ai societdtrii itttpdryite pe clase, atunci ne putem t'ace tnai gosporldriile lor proprii, deosebite de ale spartanilot' Tot ceea ce
u,tor o irlee despre ce,ea ce trebuie .rcZ li t'ost luptele dintre inoa- i" ,,irnirea dupd ce:-,si acbitatt obtigatriile cdtre stat putea t'i folo-
datorii tlorieni, cnre aoeart o puternicd organizalie patriarbal' sit dupd dorinla lor. In lelul acesta mutli hiloli putellu ajttng,e la
gcntilici.t ;i aheieni. o sifiuYie ntateriald inlLotitoate'

I Cre, i.t attir,i. p. rr{ )i nln'1. I Cartea IV, cap. CXLV-C}.
, Grecia anticd, p, ttj,

NOI'ITA ISTORICA - LYCURG 99

I

lI il' 98 N. r. BARBU i, .: lttitltlt'tticlor de bazd ale z-:iePii politice spartane, precurn: im'
i',.,,;t, ,r lolutilol cle piimint, pltce a fi rdzboiul etc.
jr
| ,t torr.\'itt er(tr u.t't lel de ,,sfat al bdtrirtilor", constitttit din. zt de
I La Sparta se mai gdseau ;i sclaoi. Care era originea acestor i ,, rt r u), t:arc iznpliniserd oirsta rle ,raiTeci de ani. inpreu,ni. ru cei
clase sociale din Sparta ? ,i,'r tr'rii basiLei, care ficeau parte din getottsie, nutndrul menbrilor
Ill ", tttv1.;i1'1 .re riclica la 3o. Membrii gcrousiei erau ale;i ditztre lanzi'
l,,,lr' /ilrti cu z.)azd c(ri'e colnpilltaatt cotntrnitatea ,,egaliLor". In t'apt,
ll SttdeomilrdoeSdersoptpaeuaecldttdeacerndileercilreie,n,meaaeneudltneeictfmeoddeseznt,-;,bteeseenigilztciaedyrliiidn-is"iniaa(ianrrai?tse..ttztoiadsjpcdr.p.rrq7acir,r,ttloiiyatroti.z)ca*,auliespsesra-taitanasuyttcti'ddiicc.dtrHrctocteoreriinenortindtootiopirmtiiiiriztep;pdoauoortnbrai"eiecrius'en,ptasie,-- ','/t)ulid delittea cele mai largi puteri legislatioe 1i execulioe. In
aheilor. Spre a condtrce luptele cu mai rnrrlt rrrrrrr, aceste elen*tte '., t,,rtsie se ptegiteaLt proiectele de lege in legiturd ctt politica in'
s-au constituit intr-o organiTayie m.ilitard ;i poliricd unicd. r, tilil. ;i externd., care elltru a.poi adilse spre aotate in apella, ln
Dacd adeo,it'ul istoric este utprin.s i, cer) t.eratate de Ep/torost. ,,t'tousia se discutrut ,si se hotdrau nti.sttrile cu prittire la tteburile
ptmtApaereealgoleo-dnirpsiri.itei;,eccipLefinitoieateerrneciudnrcapecierrneleeoardepatdelguteuTcaat-tz,Tlndairteiuca/'dteiteeiferseui.i,ttrroEoaccrpariiiidhcseoaot,rgtrtro't,idae"itrslnnireeiiia-,inbarcprdrrteptidr"tiuerxpetshepiod.tdutctLrhnsolr:arrpicettaicelpasp,;crt(earttsdrrtpeiaulddertorcLtndtplnta,rnozciiirretoiiez.ltneicAtipeiectbain.o,i'iapdnAaustrurntilettt)eiig[stutiet',rpditlttcic.-t ,r,lntinistratiae ale conillnit,ilii, in fa{a Serousiei se iudecau marile

l)/oCeSC.

ln frtuttea statulu.i spartatt se afLau cei doi regi-basilci, c4 [eli
tttilitari suplenxi, Prtterea Lor dettenea electittlt llt'/'/ttd'i 'in',tirnpttl
riilboaielor externe. In treburile interne, rolul de scantd il itrca ge'
t r.ttr.sirt. Basileii erau ,ri preo1ii bti Zetts. Era"u doui' dina-stii la
5pilta care coresptndeau a dotii gittli influente: AgiaTii ;i Euli'

se poate at'irnza ztintic,categoric tzici cu priaire la ariginea pontiT.ii.
La Sparta m.ai exista insd ,si un alt organ al ptttetii : et'orii, 'in
biloyiLor, Fire;te, ipoteTa cea,zai co,torld este dceea cat.e sttsfine nrrmiir rJe cirtci, ale,;i de apella, pe ti771p de trtt an. La hrcept'tt,
cd bilotrii prozsitz cf in aheien" cot'e alt rezistat i.xtpotriaa ,,ceritorlilor .rrtpraoegitetori ai cultului, ei au ajw'ts sit aibd' in atribu,liiLe lot
s,i,au t'o.rt aseroiti2. Dacd,e gindim insi cd sitt'-atria hiioyitor
identicd ut accca a.rclaailor,ri cd au exi.rfat 5:i.tclaai la nLr er(t. obteraarea apticdrii stricte a constituliei;i ptocesele ciuile' La
Sparta, intrcu'ea in func;ie, elorii incheian tm lel de tratat cu basileiit,
atunci acea.sti ipoteTd ztir. mai pt're si
Anz ob.serttat ntai s,s coresptuzdd intru totr.ti adc- prin care sdeacpctie;oiet'eleiat:coir atribuliile basileilot ntt aor fi inn'tt nimic
oirultti istoric. cd l:itoyii nil era, Iegaii rlirt:ct iucdlcate, /espectd constitltli(1. Acest sittgur laltt ne

lldSoo-per!,agerpotraesapncoinliodunrd.dtrnliaehciitsloepdyrtea!i,i-;tieadnriptuaettterhtTiliehscgita-aorryetdii)s"rritJi/netpzi/nionetdattlpt?mreear'com(tt,rtceiil-tlr,J,t,ei,t,tr,z)orpnutnpl ,er,e(sttop'iteerccuta.iizrtete. aratii t'olul insentnat jucat de et'ori in oittta tle st4t a Spartei. Sul)
.lnratlurucmifaiirteoaridairleecthdiloayielolror*iloitrt, te orgatiiatt laitttoaseLe,'criptii"
uttsul ciirorn, nai ales t'tollptett,
sottlayii spdt'tdni ctttreict',trt satele 1i trcitle,ttt;te cei nrti z;iguroSi
Dac-d ut se pot sptute lucruri categot.ice cu priztire la l.titoli - conduceteA spat't/117r7 critttincL astlel sd inrpiedice rdscoala
periecilor ;i ltilotrilor, in scbinzb structtu.a statult.t'i spattan, r.triginea acestei net'ericite critegorii de oatnent.

ne, ttpare o;i ,rro Pritz nrmare, ru apella, gerottsia, basileii ;i elotii, .rtatrr'l spar'
incepind cu s.ecolul at Vl_lea, este dest)l de bine pro_ lart iTbtrtea sir;i pdsttery dominayia dsttpl'(t, nzasei de petieci ,si de
fhfbe.iaolofaoqtrdtdrndriinaa,.,tlrOi,dpeurdgugpiitian-ed,nbreidtaiolseesill|bitepdia.,ut,treIetl7elgrlzitia';iootsiipirr"dtg-tleuln(tcpnasi-tiinttata8etepetrrri,a,io,ptr;oe,aio,rp'i)r)e,oiUnl,loari,jato_rcetii,rei!,a;,,lainuanlrlalei:utna,i,a4alreparrelj,aso]ltaiapoe,tirpttiir'ola.grr.enrAt.rit,uo..lpu.attst"siiit,uau.t,-i, bil.o1:i. Edtrcalia spdrtani era militari. Scopttl educayie i era ca,
ptiittt'-o sn'ictd d.isciplind ,ti prin exerciTii ntilitere neinfterupte,

tinerii spartani sd ajttngd instruntente capabil,e sti inlringd rdscoa'

l^ Cretin anlic,i, p. tr6 gi rrrnr. I Grecia anticd, p, n8,
n, [,rt Cri.c: et I'Lr:liili.cation
z C o lr e r]r ttattt: atiti4ue, p. rcg.

100 N. I. BARBU NOT1TA ISTORICA *' LTCUnG

I {01

Ilirl' lele in inteilor Si pe clulmani in exterior. Pentru atingerea acestui
i scop, statul spartan aaea in permdnentd supraoegbere pe copit 1' t, rilrtittltt,rii sdi, d'ttud problente esenliale sc puneau : desprinde'
rii1 linacd,irdsetaladneayoteprteaanloi.r.DA,pstifieilm, bpdliineyiriei astddtceeasuteini rssiirnsutel ,laetiniitnietrzapuinina t, ,t ,rtlt't:rit'ttltti clin negu/tl legendei, in ceea ce prioeste persoana
t,rt l.1,rrrrg, Si atitudirtea biograt'ulu,i t'apd de constilulitt pusd pc
rl

gtupe, nLtnzite agelai, ,,tillnxe", care, sttb supraoegheren l17x67 sdtr- ',,,utt,t I.til Lycttrg.
catori ai statului, paiclonomoi, erau supu;i utril antrenament ruilr
tar ;i untti regim cle oiati aspru, t'iind oDi;nuili sd inclure ltpsuri, l,1,t,,tttiNtlUtt(tr'cisctLiit,nelzcccoeenass,pnttlztm"a,eri idmpIaieereccaaIrtacettdlee,i-naatrccecosrilztes,suoilztaatt,'toe\aceureppesri-zac;auirreepilPeatldtLt'utyatc,rubtiaga'r
sd-;i indeplineascd datoriile cu con;tiincioTitate, sii .;e expriite pe
surt (exprimarea ,,laconicd" a rleoenit procerbial.d)
;i sd t'ie gita l,tttir lrr ttoi n-au ajr.tns decit ne?nsemnate t'ragmcnte. sintem astlel
sd-;i sacrifice oricind oiald pentlu Sparta. Educalia la o cotnpatalie care ar
tinerilor spar- ',;tli si renunldm li lost foarte insttuctiz:fr'
tdni se terznina la il ani. De la zr de ani, spartanii elau cetdleni,
puti,d sd, ia parte la tebile statului. In efurcatria spartand se acord.a t ,,,t,lrrtirulu-ne insd nnntai dupd textul lui Plutar/t, constatttm cd
c:u totul neinsenznat culturii. Autorii antici care att scris !!l',,;"t,'tr,.,tLi,ir1,lt'ttbLt,igieg;s.rtaAefiptttellersllep,cuctnbecioa:trt,;'tiDineenpst prcitnleeteclelaegtairtcitntietdonutru'ltilleLagyleecnudcraagrpraiutol lpu'teleursipoIoaanteaeil
un rol

d,espte educalia spdrtand slnt ,nanini dsupr. acestui lucrt.r. Mriyi
clintre sparttlni - poate jutncitnte - et dil analt'abeyi. TrcsupLts rLiscnliei, cle cteme ce ;i neatt'tttl din
Din cele expltse ntai stts, se aede cd aparitria stattlti spartan ''.l,,rr/ttri,t,'qttt'rirn, t1ici plecarea, 1i ;noattea' ;i, pe littgd toate ctcestea' care
a constituit,11 progres fa1d. de orinduirea gelztilicd, dar, iacd il acti-

compar1ln cu stlttLtl atenian de pe areneo. hti pericles, atunci ne ,"lt,/rtl/,t(r'tllt'olr.trti:biint legdttn'd ur legil.e ct't constitulia sitt't int'd;i,rata in
ddn4 u;or seanza ce inapoiatd era orinduirea politicd La Sparta, irt fehn'ite is'totisiri',i ttu
iar timptl| in care a trdit eI

cxDresie lid.elii a inatoierii orinduir.ii economice ;i sociale. ,tt,'rlt: lrtc rcctrnosr:rtt tlt: l:tt i ltird tiigadd".
'\titllrlrtr/r.s'lrtr'.irr,trlIi,rt ttltlitrt.tstltltrtrrltiri'lst,.(il\tli'rtt)ll/ttt,il.rtttr/r.tt.s,p'littinnaiocsit,erXtaentJoelootst e*biPriluitnatrt/et
Tradiyia punea pe seatna lui Lyutrg organixarea statahi spltr-
Dltr Lycurg, ca,ri Romultts ;i
!?n. l'lu Theseus, e/,(.t o creatie a lbgen_ \ l4t)/(' ,.1 )t'li i.r/rtt irt t .rlL' rtli/ rlt' ttt'.si.qttt it' z'ottt ittccrcA si t'gnltitn
clei. incape indoiald cd unere miistu'i politice rle insemnitate ,,tit til,' ttttt' t/t(/lil ct:lr: ttttti p/t(i)tLt ttL:Po/ri'-'iti ;i eu cei ntai re"

cooir,sitoare, preumt si,t : inzpdrlit.ea ptintintultti,,cetdpenesc,, in rtrrt'tili rtr,rrlttri ;i ;;i i.tttoctnim istoria aielii lrri Lycrn'g" 1' Prin ut-
liontuntz'io,minetn'itienladtit'e'etrtitgee, loduesioeai,miettnsjtiptt'oirleitaiciect'oareatd,La,eia-u
au lost'luatQ '::,tr, l,j,,1:t,rlrrl ltrrttttitt' cd oa adopta critcriul tnajoritdyii izaoare'
calitdyi excep- !,,' ,,l'l,tiritlii rrrrtrttilor;i ttu t'dgiduie;te un efort personlil de
lionale, dar legenda le-a sincroniTat ;i le-a att.ibuTt unui singur ,,t, ,t'1,, itrtrl ,lc plisrtuire, antncind, daci este cazul, toate
om de geniu, adorat mai tirziu ca ufl zeu, Lycurg. Ce ne .cpine ., '

,.,

Plutarh despre Lycurg ? t , ',,,'::1, ;r jrrlt,trrjttrlrrle printr'o pirete plopile.
li,,', t,il:tl .tr' (ittc de ctlz;int ;i astfel, ?n Yiaga,
in majoritatett'

*** , ': t/nf t')lt,. r.,l.tst'tl't!pa/cr€m" e3in,ic,i,eduapduncuiit ts'aeptpsaerei"natil,ne,,spcoeextuprleSsiiitlneo:nid,'Sees
\ f ,/t//:'
Pentru a scrie Yiaga lui Lyu.n'g, plutarh aoea ld hzclemind o ', 1,rrt/r: t', ..Ari.;toteles spune" 6, ,,uttii sptut" 7, ,,afa cum spune Theo'
b.ibliografie destul de bogatii. Astlet, incepincl cu poetal Tyrteu.e
(sec. VII), continuind cu Heroclot,'Thucyditl.es, Xenolon (r"i. tV),
Ari.rtoteles (sec. IV), Spbairos, Dicaiarhos (sec. lV) ;i cu mul'gi r l,,,trrrg, cap. L
al;i scriitori, 1:eripatetici indeosebi, plutarh a putxtt sd :' lltitltnt, cap. II.
culeagd cele t\ llti,lcnt, cap.1I1.
ruai rtariate z-tersiu,i asupra co,stitttliei ,ri t'igurii tt.ti Ly*trg, in \ tl,r,lent, cap. IV.

care realitntea istoricd se pierde in pldsmttit.iLe legenrlei. Ca ;i pet Ibilcnt, cap. Y.

'7t lltit)em, can. VI.
ll,i,lctn. crp. VIt[,

NOTITA iSTORICA _ LYCURG 104

102 N. I. BARBU 1rtlI:,t,;rr,1tt,,i,/,rt,,I'rrrt'rr,/t;llr,)i,rctt',ttirqttrtr,ilpel.ioccraisrt:asicar{eaeiapcmImuaaairlieejcdlod'niecnsuimitdaopa,lreoaireears,alteecfdlhepctidamglds'iihisnllrddu.uciolBwicneilteoeddgcina?erat sditont'eumatteeatntnuaoairurnedsaodippgrdareliemencg'iaiae|inlr,2eago'fiee.nClncut'i''-ti

mputlztoreadi,slit,corasi"toi1ceiresaitsucun' 4ilPoitrerintazta/il.leprf.gltazeu,nTrteilbe,,iil,ere,pnL,ut,tttzpayrii.nbctrtauddn,oefiprlttatili ittceptrt ra icreea
,rrrodo, ,,rn,i-"ro--
ritatea au.torilor respectiui
odep;itir ;i n,,ro

sbdTca.Itccdtser-,toatildalelut,SLucreioi.rbtIirp)auasstoec,aaot.laerny,tpt;aetpeadtstb.gl-dedieiineclentiaet;cltctpli'rn,iuiertiiutimeatalprulaDineeeliaLozeud.ipiiergn'nilnrcenet:itulgrcXayelleiiaentcc7uiitssPeniliAl,nclertrlltat,ilXreiisptaiete,eeegrl,ustl;gmatsrredaanuEpsi,ibrguupreVPe'.iscltgigoutsLpetdliaaijsatuogspaaloIiil,aes.'yauiioornrttIitilnatcirieia"eteadidIncstpd,mrbtAnaih,tt,tt,,ritiueroiedetneninntinitadoscoicrodctop)rcrti,;zpisbeaitdrdadguaageti/isaehiidberde,eureruit,ynarcetndiapie;teludaocaitiapcntbutdcidcpozcootueit,tenadur,neootrim'iilaeumadtuaricirht:ricritentaaetrsertttLcerajileltotraluiitdencipeaatu.a/,anatd'Oi-yr(ipee',nrdilclca,ycettaarlctEdi1iLdronorl.tceeaidiibt,srcuetelirAdiuztdyirootrc;aceteiirlr;S.r,T.nizteorcdnurr*rtgb,ipx).o.uuiapdideauuptzteetlactnhsctze.uiaasaeussndanToe4ttrltocieri'cogdgt:,laeiauiriiubdptetmtetmpeuctm,t'strairiaeS,Lo.aoa,itrnreernseedr,,u,dtteis.eite1y.ebzip.titi'lzsrur,eini,cdo,.iocorctetd:natiiiccidtdAriumnt{tira,iaurrladertriiat'Dce,.'tttaaeeitttrrrtrrpzpii]oilars,d.itg.tlipn,giuboanlertrnLpin,noaArdsiiu,paeio.a,alrdretsatureoltcoegersnsn"cz,cecAitriz)ntpctdipa4icctrecet;cTrantttltc)soaseyrodrraetlr'zilrandcolrt.ojtaetle,ierdttr;.i.nicel"ei;,luoetittaprstr.eia;e.co.tr,taictusn,anlpradpita,orTtlanrrl*tturoitdSltn)gti,rr.utreurallcotopr,*tsedtecil(itaerotcsifl_ttpetrstadoipiri,AraGrzi,iSarietp.rjeiilxetnrr.{iXu.r;ptetoagrtirttarpait'iutiinntiethenlrrraalsXrriniici:,tyanreertoiatctn,n,rronlh/rc,Xi;,,izrelpTlei/cotyntutcurteaet/otait,.an,,li'sdi"oititn,cn,n'p,ieptcntrrtu"rrptu",,reia"eeptttiuprarttnodi)at;i.erit,ia_zra;;te.ilttr.ltl"nri,cuee,tfutryp.i'(rii;r,nt"'oiftterioaiaimi,htrefttble.eoneri",cuora,gatrd,"rr,,iri;;,.riethti;io'i-rnicrs'';,rsd"ctrrbsttiatth,;oetiruDrr"itatapilppiti,,i"ni'ieto*tar)*nr";dtriu-tt;inla-;inuierintat)7peun"al'"i'no';n-l-zdn;;,rtt-rtite)to-_;_-._;.ai,d-t;ta-r-ii ,1, nt')ttta/.egdtor a lost biigrafut lald de insenrtdtatea economici'
,, ,,,,'y/,'srtgatilor cle lux ne-o aratd pasajul ulm(itor: ,.Dupd aceastlr'
,1l"t,i.,,t,.,\,rt,,1,'t,i,,,r/,,,,,.lr,'t,l',,t.rttt'rr,i,rt,rL,,'to.,.orsa,:t,r)ilctttitt;inaipulii:lLctorecttisiIsleo'eeaiiutibrzdcL'imn.iaayolgiaitteonipddc,g'lintrta.oerreeipeci;aTintudrectsitguce;iiednnudnlosYrtutcuiuieol,iiieAnn;rdiisT;",naudm'an:frclarefoulseeaa,lneao,at.enatlnccodinnnitik,suciit,iiccilnnittiidopenoaeetrinructrdi'oieeotsini'nnrc,uels;edutinnotrdrnce.liaciuecristdn;i(ttdutct'ttucnileremereatsdllslettltiritnitac;eddectAleeireernnd'rtzeaorentDilnlltauespteadeitzcent;ieae;ulitoirrllt'gchrt-''ttb5ueuii'anaeeiltraaselmri'dti'rlsaeie;iesnnei-ili'
i'r.,i' rrn lucrdtoi sd''eEtp:oidd'eonatbecddenimauetnsi,auttidcei iattrgainntt,icdheitcdrteem' eni,ccei ?ltt

, xi:to monecld" as'
rir';i. tttt poate fi inclulgent fali' de Satlatani, de farsoti;i de
in'

,;t,,rri,ri.'ltr(i:ititI,-iaatoteraritoitelterntehs,toedtt'aaisirrteicP,a[fueptreasnorhtnralpljausr!ecimAsuleila(nrtxeuta-c;ogi nirnlsertalitiruisiiteaaptmuennacietdeneen'reoigalrurelaaplteei'
rrr,linea h.ti fnyii cte biiutetii d.k do":add. de Iipsd de sim! estetic'
t!/r(', de altfel, nu se mdrginelte la acest sitzgtt dotnenitt'
rutmai de meSte;ugul de arti' ci
De attfet, aici ttu este-oorba
tncftelt)g in gettetal, aCtfmdocau;ttepreeaomlegsidlotrtadnesfod.e/mTzeso-nltaatrueraa
,l!' rii se'trintfoi*" pe cLre
,i sine.
,'.rtl,tlttitetairba,'ffdocsint caluiu-stietdpttfoftcdttnoarli.tcl ledeplcowgsteinstual lr.ncela;t.eE;euigsatdrilpoirn' ilor de
,,lrri'i, n'are inlelagere pentrtt TnLrnca mllnttrtli, nici cind rezultatul
: t i!c oPct'tt dc Attd,

dine.4cP;aoorlateaterPecaludtiaisnrtlotn,riicc,tdiooraaaii.sl.rtotd,c.bineic-taigyrriaei ta'inenitcinciue,.n.rAe 'tt'';teefedl [ed, "nentinitoltrimutripgdercibl,eotprcTibrrriirrpe:taii,l Sim,paliatlecared'iitlozlatldPlutarhpenlrucollstitu|ialuiLy-
trr.g iI situeaTd pe biogtat' in tabdra acelora crtre, de dragul citorzsa

ll,,riitpcii'\prtidi "mttoerparlini,dde'liendtiespcaarrteanuinloerledleoaartelttrdais),custeabriildeic(sddimsepootaridttda'

I Llutrg, cap. IX.
2
Ibidem, cap. XIV.
. l/'i,lem, cap. IX.

I lbidtm, crp. X. til Plrrlarh - Vieli Paralele

104 N. l. tsARBU

oricdrui progles. Aceastd tipsd de inreregere a rui prutarb pentru NOTITA ISTORICA -. LYCURG IO5

lit,' irpPPcrorfrcraelbtepzudiili,nbuyisdptlsiacupenmitoastuictunatren,dridepaerstintautnadrr_iielecbennalpldnu;aula:cuapsdfericlrpidrigcol,rs,eeruSo,soueueopuCrrimrp"tiplneinnjr.alniueaniatdtoct.ctamrddlrlet.auaeanspteueuaaasrultApcocmnen,cntauledeeScndtucw.nlcm,ptteuaeaauiouniAteasiditloltcnp.ctt[{nsaild.ldnaetTeof,eplcuerue_laredebeufefeapictdouxt_la],lleaetclcbgasclcu;dgTeliiau;lesinstooetttebtrlteoacudi,mplariaapspua.rereuiuplp,iutb:,eal"ir'lt-aumratrtpitpdciatlrpsa,nulcoaeeoedjsdtranTpueie.rolletiic,neatr.afcneaneelurii'orirrila;),eriosepnrt,roiaclrtibiOrcintiru,;eidcreiusfa,milmaiiy,tarnb"r'blurdca'raribecaearrum;de,turbt,r"dd'nisremirrlnioinc"ga,itoc,eTatosllral,nldaet,aelr,usgrcc;alpnaiulmieaiig"1mironnjalstit.ueuanytdttynimy'rriTtecr;ittioeieili,uaoieoiSncpi'inS,crn.sitniirgtttoit'tr"ttti,'elnqeriirl,tcrtail,ieAioaptmenurca"icbgocicisrrdrrnali,.en,"lsuttub,Ai;ttoary"r',lipuieturrdipiujmrraleru"*ltgieitf,li'o,;titiioenu;t,t;,oritia';1rirtmldruot;rar:lrir,._;ueiuarSih.),l)'i_a-,i

r,:,;r itrtlriizttcald fapti' politicd a lui Lycutg este impdrlirea pdmin'
o inlricoSdtoare neegalitate intre cetd'leni,
t,,lrrr. lttlt'-ttrl.cztii.r, fiind neooiasi se reodtsau atneninpdtor in ce'
i'! tr///1, tc ntultri sdraci Si
t,ir,', itr bogdyia'curgea nutnai in miinile citottta, Lycurg, aoind
t,r i,'.,rlrlrcrtscd d)n cetate oiolenla;i piTma,ti rdutatea, Si z:ia1a de
rt,i1t,) si cel,e cJoud rele ale rinduietii cetilii, cale el(tu mai oecbi
iolt!,(r'di sgr|e. lrec,t anume bogdYia Si sdrdcia, a contsins pe cetdseni si
1r irnpartd de la inceput
pirnintul la un loc ,si sd-l Si
\t't
t,t tlrrcd intre ii o aia1d de egalitate, aoind cu tolii ogoare la fel
ttrtri, iar locul de cinste sk-I dea tsirtuyii.'." t.
'1,' Itttri Si tabloul, precis, /elintil;i pute,rntc nl
sobtu,;i-totusi

irt;iilaililor d'e trai bun: ,,...iar acasd Ispartdniil, nu nzai obiSnuiatt
,,r iltdnince intinsi pe paturi scuntpe Si luind bttcatele de pe nzese
,lt'lilar€ prel, liini ingrd;ali la itttttneric - intocmai ca niSte ani'
,il,tle lacime - de miinile slttjitorilor ;i bucdtarilot, stricindu-Si o
,lrttri le ldsau slobode sd se pra'
cu mora'ourile;i truputile, cdci
care cere soznrutri lungi Si
Sroi llu.PellSupiteacrrsabot,enacatai,tudSplioiiisnitnbreiiso5tgourrlaiteali,itlueI)luulnuneiupTiehleus.nreegaur.nrpar;oircueRisoLmdyuecluurrsige. yoe-xr,sia;|dgaue7,risiin"id.2i lt,,iiiilit:acsaclddes-p,rri emtuolatdirtlipnoiSfttae Si ittgiloirea, oarecare, o doltoricire Zil'

societdpii. Si, intr-un lel

fodcgldlcoeuueloeae-ardmiSlearimetILttitdpe,nneoyalptiaaecnanifnculoieeatstol'rldreioignel,sas.ticuaitiecdlPtunuoilfi:neqrnnAieiaacidnerlrtadiete,o'ldmadi,aiilccmanduipteorcduaiaemdraYlats,uodutcti.aaiors.aanecgri{tsia,ntaelaedadls,eallcl-liderdiuamiue,_lnoorginazomarpitcLmtauareSryelrtaunocesi,\rifiucaritaoiuaaltroslgsiitirlaicpi,pibctunr,cemape-nlloTntelercauunyuiaeimtrljina-lnilob,lieeir,urnirbtlcnsazdi,,toeeo.rlLtixdrfpr)poyjrpsiueeyrictlrtoiTtditbtonerat.aegiig,tinarar,u'hig,tytio'e'o,ildi;lrr,iiidtp,t",;cpoeue,,lo"alatt,eocu'plrl,ilaa"ti"ilar)rr,lcrotno;;*lea)-i;- De la patosul abia nreestritinn1uitteS, iladecolnatrodo'eesrsnaie;rteiinaSpitr'iecrgtn:an,,tUdnSiii
,r,brd, Plutirh trece, pe floarea oirstei in ace.lasi timp cu lpbitos....
Timaios socote;te cd... Se spil'ne cd"" $i
(riltor:i Zic cd a ajuns in

Atli autori... spt.tn cd..,

Xenolon iSi aratd. bdnuiala..." 3.

Nu tip,se;te nici diatogul, dett este foarte rar intrebuinlat : ,,$i
re aminti;te o aorbd a lui GetacJos..' cate, inttebat de un sffdin
ce pdlesc bdrbayii care sdairSesc un adulter la ei, i-a rdspuns :
r,stidine, la noi nu existd biirbatri care si si'oir;eascd' un adultert'
Strdinul i-a zis : <$i daci totusi existd?t Gerado-r i-a rdspuns :
rrPldte,cte preyul unui taur care, lungind,u-se peste Taiget, bea apd
rlin Eurotast, Sftdinul, nilnuninclu-se, i-a zis : ttBine, dar cum ar
PcnuulunctClaeaartebliimtndimopalipilcee,e,iradlasierlteedpabcodipoorgdeersmiatoltit'niiobetr,ruaalsuycliieriidsalduebiicacupistlrauienttiattLarlibyncrusdrtreledg,zuis:nrdd.,c.,sleAtusncrdadSio,niu,ami,a.eaiSepi iriplracrreaoia,i- ptttea sd. existe un taur atit de mare ?t Atunci, Gerados, tizind, i-a
t'dspuns: <Cun al puted sd' existe in Sparta un otn care sd sdpir'
sret:listecdtiumn aaidmultuelrt'?ftaarnAenceuctdpootao,ersetidriai tdlusi tPtblu'ftoartbm. d tle dialog, md-

I caq. rY. St,.rdiul introdil.crjr,, p, LVIII ti I Cap. VIII.
A se vedea
2 2 Cap. X.
3 Cap. I.
urm. a Cap. XV.

l3r