Plutarh - Vieti paralele (Vol.1) (Editia 1960)

NOTE - THEMISTOCLES 507

506 N I. BARBT,) Cdao!tshrlaoiais;d;rcao"uJrrn1;isxs,.td"ie<n,ionIpporoLpejral,eapimAroia'mpor;"scisiuag?actrglor''aars"N,ii'f"';r,tl","ov:"l,1itgu'lJ''oiv"'i^,"g;-:;.:i(rt''fA.[i"ri.f;n"",,;nc.;"a";a;;,.l;:rterr)aua"dd,,iutn'ictpptpoaouL,qlamitinmniiec*tphttu:oismrfdaSuurcpoilic,cai")nc'ri:tentcrvindctmgeirairltdice:t;ee:cFriH?dui'l'eiIpsertoo)'l,c.d'raioFr"ttlaeinrs9ldii-'

ro7 OnAi"nlm9ig1apalhrrt"ehiic,ielliopoc-noairitldi-teoilmlid,ecnspcirputrritreaciiicialPu"cirhlee*ptliiuatbiitef'i"rijaltni a9Tsiguhbrpeeorscagseaaqutliitn'ei o'crarper-osbeleinmtreunienateurelsainDdeclpethigi il9er ;,.i il ;';r16
ioa
,,,
roq

p',.",dz)ltcSaii\lnilnlcnat"ldeipu'pgriurco"iuotnasi.rnrrr,iltiieslilii"ic'vn,,"fcu,oitrscl,"i;tt"nu;euu"t,;ttln"ael"ieut_ul;otcli",a":lA,t,P.;ppitraisgrau;g"uirdm;t'atoce"otilc'stet-1dle'vt;is"taTgtiSi"r;lrpadt''e."ete.';lsr,e;t,s"Ea"l"aui,,Dcitbl,liueeireisel;\epua"Lp.h' lriciIa*'Aoin-iiiamnc;nsnortrpecaltahr'iopctipacsviuumeglt"tleinon;oa"arnouoic'lliaooareqvriiA.cetiiiancAehdtmiimh'eestpaoilhiamori'ercniIltqileagnimtoiegonoaaiin'isTidd'eha'reccaErbuu-i
rro riirrlrla4;i8rzDZDiDiufe.idio.inni";ncd;.co;orps.r"nne;tuie.,aJs"iac,a;iu,usllrutnon,olcvo'edeaiss'lestcitcttiuetdtfttti"o'eiitfagueo"tlrorcta',pt'".'nI#a"qt-imut'ut;""'iri'auiltr;"ilui'""i,it'"n"{2utuc'i'u"ntit"anl'ud-s'F."eic'cA-ipo:nlp"elttutxoii'ln^"etsar"ntiildI"rrteiIetuprVarlal--"cclt<iegin'lare{lloMunmridiamiccrc7'eani-i''ttc'iapu'1sr'cliunApicrfPeoooqlluolnit'ecsrthetr'lelfolar
ru

HI'it";" "; ;";;;i';;rrz

i,rlrra'o5TPgj.ipemrmu,c5nsore"ofci"ntrT.ilaiervrsoai.P"n',lla"r.ultg.iei.n"pcTRetht"hcoimonufci;is"t;lto";ool*nc'si;l";,cla';usi""'tn;l''e";l'tJ$t'"i"p't"'orenfut'lsiieaecsr,mectoeaatl"leeuinba-gritauu"ttmzcdc'taes''iptaiTolhceieasmrdpeicrsiatnotrcuAilnerdasfer'sricnat1pi er Ii ;"';.;;':', li'i'*,Afii'i,ll;l:;.;,-:'::i:lu:'itr"5,uilllu"ii,i.a,i;n+.:''::1o:.'j:Treo1iipre"rr'sga;"n'ii". - orrq in crrir' ra
murit in exil. ;; i j?:i"'?*ii.: ;;;::l;'::i'i,!:i, ;';;,';:i";:;i''r";,r;lr+rrlrsa,;t';rit55,e''orq8z-057rFlCtOPLnDuy,Sivrvtoa;ro'ti-"liifiz"ealucnitrfpaiicoii,isdicudiablorsior'iJela",kta^msd;o.oigi,tn"loer""piao'nioa"8i"cs''n,"MFurti;,lsecgPit^rri,mt,'$in,o.u:Yge;3"*ipri",inaos,aPai|i,eai"ns1n'rdcnr:c'"-an,uiiniapu"'ledlcml"Tc:xenl,i'u,a'rlrra.t:eti'ionnrirTnl'"ctre:ithsrii";,-l''nr'M':;.lia"'mrlsii'rvlic.irytieituarlJiitatll'm:iu;'"e."sc,nii'.'acrp:l'il'ritcs';'tec'o?CuiJtnai"ttiie;alni."lun;Tp1lHstrusi.,Aoiccluu:l.isli'tls"e'lcoraiuu"sc'urp"lpialri'iuoPaimrMinrirr:"votpi'iuie:pcncgoliruh'n'i"Dueitl.irzrdliu'neeirrctaiilip'smpacrrcorrosdlnicavet".nio"zr'd"ssiofeec,nbm:aCi't;cr;aendlr^aciea;a':oi1nrpafr:9ro;ou-i'-
lr 116 Xantippos, tatll lui Peticlcs' care a invins flota persani la Mycale in

,,., *:11.f13,.:, "r"J .p"r,"n, carc a luprf,t impotfiva perr;ilor in Thessalia,
t;rrli.r dt lrr Srlamina'
r r8 Jupa Latott:, mema lrri Apollo ;i a Dienci'

Zcitr orrl in insrrlr Rho'los'
dem in AttrJa, fetind
rr9 lrlysos, parte din tribul Cecropis'
rzo tr4elite,
,ri Cor.yt", insuli la vest de EPir'
,r, iiI"7.lsmcuuiplic*iiionrui.m,ntri,c,r*r-iecrsis-ngoloimii"lrunu"urnebltle;aotDitxuluueloldalardid'nrpc",vocP"ecf"ntitsdcuictiL;'J;idrh'i;t"lctitko;t;TcAg;mth'clt't"farastuirttrsn.c"'tualirlnniuai'ag'"'le'' mInnin'-taetoc. ccauaisNidvtlce:tsrc'eeesage['i6uoa'npbetrriokmsepeutiaearuuifsldda' cciasmgarendnrcasutumlniancurhutiianli
n4'
trq

rz5 Pcrsonai necunoscut altfel' ,l,l:, /?i:;,;"'"'l'r"?;.:,itlt Neuomttptiullca"rt''siitlaT:'inh:n"ei';mai'nainsutAloalcs4lieva6sioaMtdiaijccJ'iuln'u.ss'icitPut-cett.rctjc5cl,c1sl.a'r sudul Mvsiei' locelitaqi
salc numc <1c
ru 6 aHaiclr.oun,o- t.tirneonrucIluSi lMrecirrrisiciE' gee' ,0. if,".i..".f es
numiti Marea ThracicS' ,Zi D;;; .;; '"
,r,
,ri SPIKEniiyo"nsd'mlupinalHea."r,,c-"Nloloeatcrresaexagp$osiocsupinnneevtcloaM9.ptuibectnpcert"cai;ron'l;comi"i"niJa"li"rat;irl;e'm";rt"i'rau""crtle3c"HdlceiAnrXtm'rlie'"o:i"tis)iin':M'sc'.uMia.cl.reiie'cle.i1saCe- vsvcsuleiardsdinedatsei'nindLeemsabaodrsee' &Pli;'iEbnn;hili;;e1irati;;l;rrn'a?b''ire;;n"eri;.Tc;lts"nheatp:;eolnitcdsie;;arie,tliaueo-u,'pnt,r;Plodlii.lr"lc,stee5uctcoiaarla,"rtutlurlii*etcen,rna"arriJeg8viLrittctf;ficiipet'oztm:i-c'n"iit"-liea'tt-(m'vir"r,iri"ei;ir'aric#*-n'a9^t:.ian'npt^r"S"i""-ii,.lirr.;"'cui"4r-:"ili.4;lit!iiaioi''"i;Ir:**i''i-',0^""lPh8..^rr""'co,.ji"ia.'..:c-lc'a""q:u'm^:s:tisutn::'f,'In-it*ri::,zotl',ait;g"t]t'ru"a:1i'adi'li,Tp2eH,"s|4-.'cter.,c:"'ce.rJdi'ormr"tr""l'furciei-X,if,,culoticuruu'epp,iiEn,rrLr1iv'nvln-e4enzlzrerrirsn5;qn:e:rdeoirt'"ueiu'pltet.lrr'nf'on'-''
I la intrarea ,6,
tz9 in dreptul
I r3o 163

,1, fi4
riz

l rti NpTiinuo"imstiadtuc.gel"le,erei'prCuae.nhifn"uicoricia'sqi.pr'neeir1.sro6"ns,.nrin'*nsiecprcrtttrllilpoi.rs'icanuotaiacelgtrfstettpil'isilnu-..cjboiln' c-iq. i' 16, illll";":;'J;l::T ;l"t;Tuu u,u" i'.?ll': r sccorurui ar Y-lc'r i e'n
,]l
it fi6 iii#lri".l.t din Atena, nu se cunoafte altfel'
t75
Purtat de zeul Metcur fij

titt 38

i

:
;lii

l

508 N, I- BARFIl NO1'B - CAT\lLLLIS 509

(]AMILLUS t: M,pfIcJ'cuir:acnmonlt:sccoSc'trc:cie;lLcaen.lNtu;oi"uac{clr;sclrri(.ilreurs'rrTs;tiratl'toun,,eAfrillvi:;lrtic'te"uccc'i,srrh9ct.c;l"aui':rt:trre'"tl:"'itlv"tffj'""i,'I"u\'ti"iuliii'it"ti;tsatit-l""cf:t'lc\;cuc'rl';'^rirtri)Cuutlit-inrt''':Jnrt'l'im(s1'lt,irit"nisnil'ltgl'd"il'rlu''Bs^',rl1"l1Iurib11]nrur,;'irl'\:rli9fil"h:il.meor'trl,ttct'':'"trlf'urr[ncrir,Jnru,'iiacnc:rl;lercruit''i'irdlr"1rudiiimutpa'ip4,nta1rrci{i'brlfttlricrulin''l,tc;ilcedllilce'i"'tcci'icalnilit'

r Romar.rii aveau, la inccpLrt, clou:i nume: numclc g)ng)i, nonen gentil.icunt, ,,
aIaou_plelpoiuoigsrneinu(c_lmli:ii,e(.clcneoolcgTpnncpoeritsnlndoegnine,a)n,l.ctpioDleigccnrctoniprmr,iclcndnou:uimlpCcLdrlicrreiruagsCuea(ulntcniulsiimcia)mrc..lceLXmr{prbaeriirnistciogrenzi paiauulp.,to,:sin-uaupn'mareaclaecliniuroc.gmiimnaettuinlc)siii
patricicnc aveau acestc trjd nom;na,,,trei nume,..
a fiincl i' '- il;.;:z."z'":si.,qi-"?,io,i?zrcnInDocmIl;,nZitbfrIia"g,n:rrlA.if.inclr"ic[uos-riiri:"'uisc.trcttrrttriicf.,:1n,,Loiurv(trilll"l"ilLl;icirx"glccicn,rite,;r.iisrcl"ri"i{rrl:"i,,i,ti;ccir.c).ci,criJc;',c':tl,l,o.rrhL"r,cicur",'L1.'"'r.rsipm,odl-iI'c,u;cciXrrsiccirt;"rJictilh;l.srrcl.ro"cru,tl.amuit'licr.r;ilcr,':i,;r"lsrt';irrirltstrrhrJlu*rii-tmiri,,rrvr"cCr'ttclJrrriillut'ri"rirr,pltii.onc-oiiress'1pofrrpr"lgic',a'srinlrinte"i.iYrp,iicii'ori,.lpi,nrl.r...li1irnl,cftrueLnr""e.cl'[ruiclic\,"a(,"ic-"lcf"u1a,rt)rtt"iirsscuull':"cnr'tl,cr,r"i"i"t'tn'l'1iu'''ts,itirzf:',"ttlic1rp:ll'"l"i"attit't'c:i)br'l"'""i'l"r"i;r''"'(tu""j'"'li;ir'''1,;;-i;"l-','i/';,'uiJtcltr1"f:I^c'"tniif'r't:t'rr"i;'p'"Ji*leii"r"'i;'"i.'-rr"il";lrr't'e',i;i''ci"i.'('tr".fl'picl";t"ig,";',ti"'.ri"cci';l'l1\'A""''(llii"rtii,"tclif;"cj"'rt'rfr'sl;rtil1"'rc;"""'iet;l]'ril""ii]"i'tvr.'u'""or'"re'."".lm.ro"c't;ip',"rtl"tt;rri.rcrtit\atit;Lurt-tl'l'rt"'tt)r;:es'ilc,,lD.i'cls*s;*":6lnlpltu"xebJ)"rfiir"ft3or.nrir'ni'tui':,mci1.'n,t''"i"tiu:,icn-l-.;''''y;ca*.ri^rl-"tir"oc.c^pts:Lns':t-nl",a't,uPoc-"'l^'o,:lutrisi't''';psilIpnp:o,"-ileg.i:it'll,,trerilr,ir.l:il,riu,,c:utiMrln',:\rr:rrl::1ct1;{'al'cils:lir)'lOu'c(*i!,iu'ui'eA;'filcn:,r:tDl't;r"f":'t,co'ap;ih,zcl;:di.-iri1soch1liart.tc;re"itl'liriic,mecsrit:u,nt.z,"uJurlt.noclagrnrlslsiRiric"rs"oceerMr1nlilcmnicin.;;ip:rvcsi'c,lnJroon,cbr,,nPvrinctrpotil'u:aoiin,,au.nulrcn5ac';,sic,ntiels,r,;i,ccsiier,Pilelninrll.lrlie',ircop'it,nl:in'r;llsc[ensT"'cj,tisiuechimlr?,"npiolicm;-crunu1,t'airoauu,r,:crnPia'srJraszirrieer,eelo''rrti-it''h-'-"
,,Poporul dezbin:rte c*u;isenpaltcuble" i.- cste vorba despre l.pta ciintrc
rcspectiv
senat - prtricicni

3 Trinur.ifbupulain,riticemndtil,ietadcrcioemorbialiici'lecoi,ftitroe.iibrrmiustccun.picCrciLocrriic,cxlpnecusremicmintniqamifimaciillciitnactrioiirn,cslccuclicl,loaan,l;st,iru,-nlti,uibmaipingoiiii
pnscetincSlib.tnirIumInaui.ocps.uenl)to.ecpaosu-nif,lforiu,vnacolceltersaattutrroiibrbcuulccnnrguiiemtsmiptliiirtliaidtnari,nrc:dia,oargierdraiSsnceylucllchmccrrqicliuataaeubrsertoc,r-giunaccts-uiao.uatrnisbieudnnacitosmrciairlvilt.iuclmlnu
consulari potestatc, ,,nrgistrrqi cu fngql:i cons.lerc.. dcsprc c.rc c vorba
aci.

4 Oligarhirr - este vorba dc pubcrca consulilor, aJc;i clinttc patricieni.
l Aequii, populagic c:rrc se afla la norcl-est clc T-atium.
6 Volscii crau o populagic in Latium, lrr cst (lc muntclc Aibenus.
7 Postumius Tubcrtus, pcrsoue; lcgcndar, a'rint.it doar clc tracliEia istorici
romanS.

8 Ccnsor, milgistrat roJualt, citrc, )l i'ccput, ar.cit misiunca dc a strrbili
tcliasctateamtaiavsieiirnislaoerltsifiticmuceaz;gierirsrdtireacateusrtui;t.pcraraonmc. laaCsnceini.losucr,riauctciannsdaojrusiini.rsufiscfio,sfnitca,fatadcctuaopgriicmdleiacsitattatirubzirliii,-.
Si de aristocra{i 5i de populari. Sylla a luat censurii cea mai marc partc
din atributii (a se vcclea ,si Notiya i.rtoricd, p. 1zo-it).
9 La ilrccput censorii evcau in satcina lor fixnrea
ro Veii, oraf-cetate in Etluria, la nord Roma. Ei perccpcrca impozitelor.
cle
federagie cclor rz orage etruscc. Vcij f,:cca partc clin con-

rr E vorbe dcsprc rizboaicle clc prrrclir, clc cuccririle dc tcritorii;i clc hc-
gemolia politicir sprc cere tinclcn Roma in centrul ltaljei.
ru Falerii. cctate in srrrlrrl Etrulici, lingi m.ntele soractc, cel mei important l,l",,4oiio-0li;l;ni;D;;:ini;::"il;ui:i':'"u'.:p:l'':;,;ii"h'i'l:il,n;'t"r;Tc".ililu"l,-:l:'irnf.l"i'ir,f1iiilItf6s'",l'r6e"Ll\s;,Iiiait,i1il',.i""ii,rrr.r"i'.t,i"'i.,,X'',r,"T1";r1'"riJ"","'-"i':",""i.tl't'i|,i;l'':;'u."]uil',al'l;1;it;;.?l'';':r.i'rpi';1nu'n",r"utt'f'i#]ixmiir,l;fol;hnf-iirtiT;'r"civi"cc,ilc;cr^riliii'f"'dltsjiiB,;auc'lpr,il'icinei"slnlJzum,ei.au:taiiesErm.ili,or,iort1i.eessirg"ue:rr',iliiqum:.drqc"iie'cn:uittn:frp,slrzpu;quc,iup'l'cret,uttcTrrtrjetmncAc,Llalciitcir!polzor,r'ectrnr"rltsjercv,all:'Ji-otnsx^:rterlb,-let:l:rlll

centru a1 populatiei faliscilor.

11 Cepcna, cetatc i1r Etruria, 1a norcl clc Vcii.
r4 Lacul Albalus se afli la nord-vcst dc muntclc in
r1 Arta prczicerii lc etrLrsci era ifl mirre cinste. Albanus, Latium.

16 ,,De.-soarti nu se poate sicnipaan..t"i.c.h-itattev.em aci un cxemplu de conccpgie
fatalistir, c2rrc pre.lomina

r7 Licinius cossus, valerius Potitus gi Fabius Ambust.s sint pcrso.aje create

de legendele romane qi intrate in tracli;ia istorici a Romei.
18 Serbirile albane - carc sc fineau anual pe nuntelc Albanus.
Ig Dictetor, magistret roman cu cirepturi ,bsolute, enrlrcrsnpucrntiimt iplcctlclicltr.rttsocr.luni.
zo u, $'J""t:{u"; )i"ik'}";'^"eirg'iairl cu ro aei' Denarius era o rnonedl de argint
Comnndtntul clvrlerici - mngistrt eqrti/ttttt .
zi Cornclius Scipio, nume creat cle traciigia qi legcnclelc romare. romani'

38*

d

5tu N I, IJ \RIJI] NOTI CAI,IILI-US 511

12 Crricr noLri'i - iu tc\t V it notrt. 68 in lupta pc ,nrtc lingir insuh Nrrxos' clir rnul 376 i'c n' atcnicnii i-au
1)' Pscullucs;tpiecrpnhrsoigcbolicrvrmrtrrie-cuniin,tismicsrptpcllimiicrriilrtrlconrzLrorrficjrconrrclmroccc'rruciJlttttL.ric,ciurttrric.,,in--t"i"n.1rpor.a""res;ai ucr{iir'isnaitteiitein,
e.., lTi'n,;u"fcr"iL1ne.tric"Pr.eDsr:israNprrotcrtnii{ii.oleittcostlcicsi clrtisiVi didclaPliLuLtirr'lh'hc(meissteocvlccsd-ca Sttrcliul introdnc'

44 (GciJnscatccalllinnctuecicslltthcicilet-lcticrcpx'utute)mssr,iiorrocat.rrcriuliglcei|nrOrcnrcrgcrlecrini uctlricaAtitrilsrcniriczticir.o; mtclnrmi cp'no,pil ugh."li.'"orr. ro iil
4t il
carc rocuia, r,;"r?"7r1;isS8r't4;r68roETC:,;rIDCRlpnAi,sM,oh.tch.;R.l;lirar"'cha;lic'";r'el;iernT,lmd',.or;it;rjlsiist"1;ionrrt1n;a.lclacn.bto;t,r.inenrh_.l,.;a,-sht-sn;i5rlcci"iotlciXf,ci,l.cioi.lni;c;i,;,ir'i,Xs,'c'.tnaucnlo,r..,e,,ls.liqlctcrurL),ci,icXl,rt.ici,lvscratsr;itn{ol:Luaa'jltctitet;ctn.t,ro(lir,(lc:r-ePitll:l,ra"rIealclaii.ilniiutocniicv'lc".llrciuniluItiiu'itocirtyiu"o.nooetiol;ntLl,lstr*brllnirsieitc"itir-s"1ptrifc"l.nltrml,ct"rufii,ctiiitczitJriiiiir"are","znrirr,ttlftc'Arci,l"-rin""cuilir1ci5liAitcrc'pcc'tl"-'e'tri"uueoigxrlu.s*tanliplsl'irtrrtHlt.lintrctt"c,r"rrfleL.rrcctutir"tclmnf."ut'Nlo"'ririreisnzllfuliPle't")cIi"lDc3icrrc'i'cIoor;c'r'alLiorilurtcrcsicclrrrrrnsc'"Jml'ic'lciilr-sI'uTnllcPcstiraip^iLinst/iletrtuoaciLctc'tnu'rrretujrrJlioirctt:rlc'IccrcrtrIilsttrncicIJcrnf"lin.o1oJins,rcnCic7;ni:stmtllittrep.o:.trlorngrJimcptilidcirltrnuoniiroocoinil:Armrct{tt1s'taS'lirinru'ilaltyiv'lrtniltnntlctiiirilPnicliluicciLlqI'v'irlr'rritcini';1rnaligocueA1scs,m'lcP5l'e1uurc1irpripise'rcrrsc3vngi,Iinp3'ncccdrct4ciiclc'rmclceuhmip'eicilutb't'dcscoricavilcrcc'l- ill
pcntru gtlli iii

46 l1EgSanXal-:sriIe{uOcaiuunr,cnf-npp-oiolcglr:onlcabi'il,ririi.a,ne.lcR.dt5irtrcirdht.iicrtpolcgIi;oLrpcrsririrsiraplicgrlCsiricria,,rncn.uelimriliocri.vcernc:uijrlllrnqcscllccnitltiuriqflsurco.celrc-lrnu;gilp.(ocgl.lladnccquicrurrt.aJilrciarrlnTgsri:r.hj.c"rSi:Br:airi,ilumc.rlui.i.trur,arrc"cclnntii,tlnouiJ,Lcr,trccriolicceii;;ilfvrusi,apcc",lccctintSu"l,;ocrrci;t,rrio;guu'i;iri.pcelcl"irn"l.c!terali.*v"oc...iun,rs",acointcmccrlpili,rcir.,p.etrrrc.ui."lrecrnrgi"npu'a.tos1urptirs"iuti'tt_loapvcigr-riiielaitllt{c_,l l'l'
47 I,
18 lii

49 ti

,o Estc vor-bir rlcsprc X,Ialce Aclrietici;i i\Irrrcr ifircni:tnii. i
tr Este vorba dcspre Etruria"
,z IIa.lril. ccr.rre'rr .rrJrl rL,;[,r)ii pi(cillrr)1,
ti Loc.uirorii orJ\ulLr; Clusiunr.
rici, la sucl-vest dc ijcul Accsta cra situat ir pertca cle res:irit a Etru_
Ttiisimerus.
,1 Tribuni militari 7l).iap-/c)t,, DLr tribuni aj poporului.
,t Inaintca ulci birtirLi romanii c.nsultau.ug-;i.,.a.,"lmirccrru
lor clupi anumitc sctnnc rtlc;t;rturii. vo;ntir zci- 1zz i.c.n. II' trtiri lui Alerrrnciru cel N{rrc'
Antiprttcs, Maccclonir' in timpul crpediiiei
t6 Ziu:L alliani, atlicr-r ziua bitirlici rlc le Al1ir. 8z om clc incrcclcrc el iui Filip
loctiitor al 1ui Alcxarr"cirt' 1"1 nf"ttt il
t7 tHIEvcspulccuusterciistnr.rlccgiiaeoo.rcc.ac.vm,i"^J-loirlitairfar1,sbct.pcasoroocpn(rclcliiu,icicgl'tscri.bnr.isnr.rrEcpr:uc1.lsrl9icl.rlciDcrfrJIt;oi1uliiIuotll.aiictc.z.sVcrcior_o)Cnct..fifctpeoc,.11*rnla,crt.rrtrrzltnc1lartueii)r1rcl,iriciirrilliutitcIrilrtrs{fltnriccltcso.i.r.nrIc.rrttctIcrtirufrlrlrir.i:Lnc.timclrsliulrusca:rlnrfl.nicorflrceomdIs.-lsrctit:',tti,pnlrbiirrmr,nr,rrietierzii!it.olirace,nar,trc"iiutc'aretullr"ucat_.\iireisnqnIoceltlrcacpil"ivil.nra"ilen.tu.ca..c.rn,r,,"uni;r-.,.nai;lJio"t"-"r
t8 8r regclui rnaceclonean in A-sti"e' i c'n s-r cllt intrc Filip 11 ;i gteci" A se
Betirlia de la Chcronc"' ll8
t9 Avc;di'ci..1t "S;l;r;r:d'iiulrlLirtrr"rio'Alrt;c;ltiiri"";7tt' \/
to cirz't ltrprirrci ptntru Tx.rcnt' 1r : rugust
I

6o It1n1 l{ccltornL:i,n,, p11n-,r lunr'r ir crrlcnchrului rttic, tinca aprorirnativ S88s8"ng6,'o8lr.'BlBAB1"i,clAiitt-&Mxa,u1'n;cl"t"s.citc;l3c-iit..inia'.rtcfctrii-n;ro:h:,illclc"p,.Drl"ri,iuieorse;iaelrnc;ijnicJ"oi-tcsq,rrnunno,rinliit,uites-filciY"i"m;irdv-tri.r.Isc"cereoaiIclprsoiasrIirtgjcJoc'stu,,uhtuttl<.ctmitetlirrmnsp.crl'ietsrtnttLr6te"irpn.Ltrlreiin9ntge'nn,u,rca;',.:autorcanzif,ttt."ui'";t,"irPnt""ert1.l"rt"ln1tIr-ug'l':i;"irR'"'As;'irr.'"',A1pr;'lf,'ot"^;;llt,t;l'1tbql-mn-itt'i";*iml;iflt'*'Loiv"ic;elot'"ont"'httil;'"i;icnl'i"""c"(tti'"sqr-tc"r''"r;tir"r''o''citi'''trl'-rtt"ccS'l"r'noillnlcecnt;cp"cut'l;mIiilruttim'"i"-g-nntvl;ic'iu'rlirritcJelcn'ttezlrinilccdn:bco;in.AlSt'ccoela"nccttsceyirts.e';'psrtlilitst'lxr'tr1t'arl"t.cllcur\i\u"ctl'4tcN5.ccipicirct'lrigcI.ic,(irit1rcc.clclcc'ccorlr1lc''lc'tbcncrittlnsr'scsncurpzorstruiri'stlmrcrtctlrmre1iroriicc1onutnlcr'utmaIil'trfe'rrrlio7tbgur1Tirnl4'sgrrllr"ui'qhaietcri1irr'ccenacrctclM{rirboc-c1acri'ninlcrpiiirtrllfrrhpoi'uiml:cAInrotrtlseircrtTqcsipcriscpltl'tlrsicpaicrcterecctipotacnlaic'erhlu!lersctv;1scperltprclt]uerti'ltlea''t-i:
{lc rJ I5 iltltc pt't11 jl l5 lrrlrrsr.
6t Brrt,ili.r dc iel.t;itLuiulvcirnr.gr iitnoLr.rir.scplaitrotrr-nitirisni othiicbtercntiicai
1D1ol1r!1l;-ls.". l,vut loc ll 37r i.e.n. Thc_
i.ir"buinga# ..l. ep"r"i_

6z Loc ir:rtitit rrproirpc clc T'espirc, in Bcotiir.
PiB4i^\qnIrl7.iyauo_9ctelapcuadnirci1.ireuamoca.l,nm,at.4tomiio9jcruuano.mn;iitnc.iicetnua"pstnlBccri.i,cncpacaocrliostcnliumtlrc.iinlolLglipnuiurrrncpooocitcxrriitruiioniirrmv:urrrcnbrailrfvuviorcu\ss.atltio6.lr0c1crolc,Mo.msuici,irc,r,cnrb,aci"j.i.ulrerdtLm,otc1iuricfita4lralcei7tt9crnXelu,i.Iaii"aml.tainalivlut.udeuenitlsriRi.irooisecedcpirnaotelmcnnaibcinlrieuaicr.-
61

5,1
65
66

67 Arbcla, cra; il Asia Micri, urLcle s,a clat bit.ilie .lintrc lJarius III Codo_
manul 9i Alexandru n{acedon, la r octombrie 11, i.".n,

,, 1.

:

5i3 ll

512 N, I. BAIIBII NOTE - CAMILLUS IIX

ill

lui Alexandru Maccdon, in timpul cind aveau loc lup ele dintrc diadohi PLeibrCeap^ivtoclaiutze'1ra,1ugrt'rtrcfinute nigtc 3i5te' cousacnte zcilci lLrnone'
(urmaqii lui Alexandru). invinli"'rzi
ljf
92 Pompeius Magnus, triumvirul. ruz t
;r.izlilEffivlo|r:b;a.1de.'c,erlc'e#(:'n''l'ito;,":-,Jiul,lti',i',dc ,,u"i,rc cci cctrrlcr Cabii' siturte
93 Este vorba despre ,,intoarcerea anilor", dupi implinirea unui anumit i" Rotnr li
ciclu. Cu elte cuvintc, conform accstei teorii, in cursul unui ciclu <1e spre e'u * r3 ale ii
ani, omcnircr treccl prin ennmitc frzc, pentlu ca si rcvin:i apoi acolo
de uucle a pornit. r,z,66 Ircil"erle:'"lui:i1Q"uhiniitill:isi.tc:rla;ul"ila: Irts liurllice,' riear ridqetreg ruirreb.reric ,l'
94 Din ncfasti erau : Kirlcndclc, Nonelc si Idcle ;i lunclinclc. adici. ficorrc ]ll

a floua zi, cinrl rru se puteil convoca adunatea poporului. t"'"tt"'ul rdbe:Lcrxicpteecl orclineastoPr azlclaitt4ini '

fosr fixat
s,rt

i;;
9965,A,Alsteclevecc'llcotuSi"tu-tliualcliinct;rioitcltlreclteiuq, ipr.oXncXleIIIfie;iciu::remi. 1uni. ;ilt;"irt:":J;;r;";.1f,;. ,l
97 Estc vorba clespre lucrarea iu care Plutarh se ocupa de antichitigi to- ii: t"*l';"r;xX,il,y.''fi:, '3:.1:*il":"'r 're recur Srh 'lri"
llii;l 3zo'',iii, Nii"""""rc"inlu,lisiculcicrcdi'c'"r cli'rJfurs.c1srel'"i,;'i3p1it:,1lo" cert de Rrooumrulruus\.' lr
manc (a sc vedea qi Stutliul introductizt, p. XXIII).
,YJ'i;,i1"-:ilil":i.':l;.,Ii)i'l o ," vedea Not)1a i"rorici' p' li
98 Catapulta, dupi cum sc qtie, cra o magini de rizboi antici, cu ajutorul
circia se aruncau la clistangi pmearcelrseuliogi,apcieotrrodzi riPelu;itasrihgcfqoi.cnlui. ;
99 Este remarcabili importanla rj1 in utit,o.tu;ia gentilich' r

roo Statuia zcigci Palias-Athcna. lii i:t'r'ffi"ftiif,X1't". aspectc impresion:lrrte' mri alcs drroritd lrmcnta-
tiilor femcilor.
ror Samotral<c, insuli in nordul Mirii Egee, celebr.{ prin mistcLclc cilre se
celcbrau in templul zeuiui Dionysos.

to:. Dardanos, socotit in mitologia greacri liul lui Zeus ;i strzimoSul lcgenclar
al troienilor. De la el si-au luat denumireir strimtolilc Derdrnclc. tC^po.l"inn"t,ronlfd,l,{^nijig.^,ii?1illn.l:r.llai-"rr;m:r|,r".tHr'.irTio1millj'a#0n,,a""r'e,"rcriuii::s:^crJeI *"jcTom-"^;ljl:;:Til'1'i"*,1:J
Io, Eneas - socotit in mitologia greco-romani fiul zeiqci Venus qi al lui $n Ggn.*:''-i;l
AAncshcisvcsctl-eaeEronuetirdoaia, nin, strimo;ul legcnclar al romanilor. ,'
Io4 spccial cirrgilc I-\iI. Encrs a fost jffi:ttio i:
Legenclrr lui
adusl ir.r Italia o dati cu cultul gi miturile legate dc zciga Afrodita, carc, urrtrr
pe pimintul italic, a fost colfundat:i cu Vcnus. i'ones - in nttntir (1e bo' clte

''centrrrionii"'
ITM'.ndidiiu:lreael,irL"if1.fi.auli;tee_,it'lrigcJu:iuzirii*;im,r',u,ep:d,,1_c3fecc"eivx*n"cL1ieial.:rs:n"tt*i"te'uir"rnl.tre:-'fol'iiia:rc,.l",".lio.c"isyn(.,iu;it*:'t-dai,;"il-ti;1ieic;","is""";";tSi*;i"d:'',r";t:e:ti""ir:iti"ixirR"c;l-ijuco-rl"pim'imi*6".tu"rast;,",-:'di:."fr.."uTrj"r:Lunct.c"f.rr:,vnlior:tUI"'irts^rort:,tru'nuipn:ui:onnl'p1r,dr,no.1iipniru'lidu)ocs",o"ut,nr^n"es'uiir,nlcp"itrl'srcc^o[v'tef.ei.re^actlt)c,"
io; Poarta Collina se afli pe Qurininal. ;tffi; I*l fi,:il,'T:':"1rn".i"ii;';lhll,r4l l'
ro6 Dupd calculc aproximative, intemeierel Romei sc socoteftc l fi avut loc
in anul 714 sau 7;3 i.e.n., iar invazia gallilor in 39o i.e.n. ii, I
ro7 Dupi cum reicsc istoricl I I
clin tcxt, Plutath cstc conEticnt de ncrcalitatca r'4-1' f'f

acestof datc. ,* I

ro8 Lucrarea se intitula :regi Qu;l"ie. Era o lucrare in care se ficeau obscr- lr
valii filozoficolsihologice, in genul inaugurat de Aristotclcs.
I
ro9 SI se observc atituclinca critici pe carc o arc Plutlrh in acest caz.
rro Hyperborccni, Ir:icuitori legcnclrrri ai rcgiunii de lorcl e lumii cunoscutc in I
I
antichitate.

rrr Marea cee in2rre cstc Marca Mcditcrenri. 111 qi ,166 i.e.tt" sociale ;i clezbinitii
Cat:c constituiau
rrz S:i sc observc cfortul Ftiinfific ficut de Plutarh dc a clcsprinde adcvlrul i45 punctui nevralgic al frimintirii
din iegendi. I

rl3 Ca si nu iesJ usc,linlii. #;":n;',rnf:lj:':i,,u I'ur.l .le Rom'r, sc varsl in Tibru'
Ir4 DAredcoabs-ervloact acloitnacteepfi;na paelutiri mPulultaMrhirsiii
Latium, 'Iireniene. r';,r;8;'-;r;. s,iceutg$alltsii u.cllrfree'plecrtr dupi predi' I
rr5_ fatalist:i ,lq qu sulile lrrngi 5i 3rele"
in accst pasaj. N-eveltr I
rr6 Pcrsorrrj crcrr {lc icgcndcle 5i rr'rdilie romlni. ;r
rr7 Porta Carmcntalis, una dinrre celc r7 porqi ale aqa-zisului zid al lui Ser- in".."ti ll
vius Tullius. Porta Carmentalis se afla in faga Capitoliului. ,,, cre 'rrepturi poritice'
'::'i,;,'T:l:ii",'";ij.,i' lsixil;". oer3 Ppcc uo tr'ruibuu"n-'s' I
ri8 Este vorba despre zidul in care era incadrati poarta.
Ir9 Aliafii Romei erau cetdfilc supuse" s:;#,:|tf",'i:';:o',"1;1'Jo"t" ill""'"' sau clictlatotofrtulll i
rzo Alocugie ficrivi, plrismLr;rji de Phrtarh s1h inflrtenr-r r.etorieii. cstredi pe clre sliter' mrcirtralii'
I

I

il

lli

llr
lil

)!!ilill

514 N I. BARIJU NOTE * PERICLES 5r5

I)l Curia cre cl:rdircr in carc sc gineru;cclingele senatului. AccLrsti clidi::e fiic5 in ianbi de o rard violenl5. Crud 9i delicat, violent gi melancolic, lI
sc afle in Comitium. Tracligia spunc ci fuscse riclicati. clc rcgclc Tullus entuziast gi cuprins de descutaiare, Arhilochos a exprimat in versurile sale
in care newozitatea qi violen;a se asociazi cu farmecul qi simplitatea ri
Hostilius. - cele mai variate vibrafii ale inimii sale. se vede^ St,rdiill ;ntro'
- a ti
r;4 'I'crnplul Concorclici era in For. 14 Asupra modului cum concepe Plutath Qirlutea' il
ry5 Feriae latinaa, si.rbitoerca anualii instituiti. de Tarquinius Supetbus, a ductitt, p. LXVI 9i urm. li
r5 Notocul'- in lumea greaci se acorda un mare rol norocului, gansei - dat
citei zi trebuie fixetii in ficcalc an. Plutarh pune acccntul $i pe llr
r;6 ,,Si-9i puniL cuuuni pc cilp" err obiceiul cx lir ospete ;i sirbitori prrrti- voinla liber5 a omului. il

ciprrrrii..r-yi puo.i cununi pc cJp, 16 Nu se .uno"g," ordinea in cate au fost scrise Vieyile paralele. Pasaiul de i|'
iii
fagi este unui din pulinele in care Plutarh vorbeqte despre ordinea com'

PERICLES punerii biografiilot.
t7 iioso lui Fabius Maximus este paralel5 celei a lui Pericles, 9i face patte
din prezentul volum.
r Estc vorba de Octaviirnus Augustus- 18 Este vorba despre al doilea rizboi punic (zr8-zoz i.e.n.).
2 'f,u.oilcs;,.u-:u - ,,1ucr.nri auzite:'.
7 OeJ-1tura - ,,cccx cc se vecle", ,,lucruri vrizutc", ,,priveli;ti". 1'9 Munte qi promontoriu in Asia Mici. Aici a avut loc lupta navale dintre
4 -Antisthclcs cinicul, r{iscipolul lui Socrrrtes. Scriitor fecund, Antisthencs a 41g i.e.n., grecii oblinind o izbindi decisivi'
greci qi pcrpi in anil
scris concntar:ii asupra lui I]onier, cliscutsuri sofisticc, un marc numir dc zo Este vorba despre Xerxes, regele per$ilor.
bdaia.zloagtiupricfilioczlocfilicceg. eIndeereaaicdne-ebraczini ircicolocvtrajnlocai rsea,leld:eevl;ircarctcaleineqccliep;criiiunnfea zr Petsonaj clevenit celebru prin fapiul ci i-a niscut pe Pericles'
Notiya istoric,i, p.
constincl in a praciicl virtutea elibo:irii cle toitte ncvoile. Era o cloctrini zz Cleisthenes, vezi aci la frimintirile 374. aveau loc la Atena in petioada
2, plutarh se referi
de dupi tcformele lui Solon. care

dcscurajanti, rctrogredi ;i idcalistri. z4 Prin denumirea de ,,poefi attici" Plutarh inqeiege pe comici.
5 Pcrsonej necunoscut :rltfel.
z5 ,,Cu capul ca o ceapi de mate"" a devenit rivalul lui Aristofan ; a stre-
6,,Dar cste un om riu" - si sc ollservc disprelrLl anticilor pcntru muzi- dr"tinor, poet cornic, la bdtrinege
canti. ,t
lucit intre anii 449 qi 423. Aristofan il compari cu un torent vigutos, cate
7 Se rcfeti la Filip II, tcgele Macccloniei, tatil lui Alexanclru ccl N{ue. r:lirimi totul in cale 9i ia cu sine ,,steiari $i platani 9i pe duqmanii sdi
8 Pisr, or:a; in Eliilr.
9 Iiiclirs, sculptor celeb{u, prictcnul lui Pcr:iclcs. Ficlias a ficut statuiir de dezridicinali".
.27 Cheiron, cenhur il1 T'hessalie, cate i-a inviiat.pe Asclepios qi Ahile meq-
filcle;5i cic rur A'rr1:guoi sZ,euims,pcrcaurcnirr fost r;czrrti in tcmplul zcului le Pisr. te;ugul timiduitii de rini ;i boli. Dar tr-ei.pcivr'q cstc 9i nominativul
ro Policleitos clin cu Mlron;i Ficlias constituic tria.lr plur;l de la y-ei-p,<,:'v -" ,,mai riu".
ln acest {cl, titlul comeclici avea
mlrilor sculptori c'lin secoiul V i.e.n. Dupi cit se spunc in trecligil rn'
tic:i, statuia zeilci Hcrr clin Argos crrr colose1i1.. doui inleiesuri.
,s E oorltn'clesprc zcul Cronos, solul Rlleci, catc-li minca copiii' Riscoala
r r E vorbe clesprc Anacrcon clin Teos cere a triit in a doua ium:]trte r scc. Vl este personificati qi aindcihcciptiuvit.c.i{lcariicvianctedmr: .l1rama ixaxappliiut i,,crPtapepr"j"c,les'
i.c.n. A conpus clcqii, epigremc, cintcce de masi, cintece cle clrrgoste. uz9
In epoca Alcxanclrin:i, pocziilc lui erau inmlnuncheate in cinci critqi : In te"t ssrlsc xa:al{
i1torzTEyeaerluep'lDpclsioleeeplraiuidusnce,lesnip,eao,f,apeE,lot,al'cPpctpocoocmtliipocsiomcl"r,ofi.ci,c]cl,uoecain,retaeifnuomctnscop1tcoemirrnalnoanrgi{ilicoct.raeuratcbcAlu1erni1in1lsioitccoiuauifY'laqemincrnglit,irladputnoinlituirrntilPlrrureiicnci,tlti4ec{sr4itclasi;sdpo.ii.oi'errlnni.mtn,tet5eeniliivad' eliCtdrclveiluehac,'l
pinri in zilclc trol:tstrc au ejuns doet fragmcntc foarte scLlftc. Pentru Ana-

cr:con, dcsfiterca suprenii a vietii estc drngostca, ir zeul zeilof cste
Eros. Pesiune, grrlic, spirit, simp)itete - iati caractcristicilc clc bezii ale
pocziei salc.

12 Aci e amintit Philetes clin Cos, poet alcxandrin, carc a trXit in a cloua liza("Teulcrtuanen,glp.ncaigdqgui-rpiunn.pa1C"iirrliirntepo'octiuulistvtiuicenrettocriicnHo;8sraiat1no,trtoiiotc'teqhiloi-tdnretcga,lia,-pi!olliriipctlttcoriroera"-crtoet;rmiarcidna.'".pyig't.oorei-cpqrl,t,iecn,oncpclo'luc1cin8"tq):'a sa"
jumirtate a sccolrrIri IV i.e.n. Gramttic 5i poet, preceptorul lui Ptolcmeu ;;cf
Filadelful, Philctrs a colnpus elegii erotice, in care cinta pc Bittis, cpi-
gramc, apoi rlou:i pocmc: Deneter ,si Harnrc.r. Nu ni s-au plstrat decit
33

aproximativ cincizcci clc versuri. In poezia lui se anun15 calitirqile 5i dc- 34 Hades inseamni aci Tartarul, licaqul morlilor in creclin;ele aoticilor'
fcctcle pocziei alcran.'lrine, rlituti cle grcoaia erudigie mitologici;i rle 35
un tafinamcnl rriisiic nciircsc. 36 Dcmon, personai cunoscul numai in acest fel.
37 Silaba lungi ar fi confcrit alt ingeles cuvintului'
I3 Arhilochos .1in Pirros s ir n:rscut in prinra jumitate a secoluJui VII i.c.n. ail Pythocleides, muzicant rcnumit pe vremea 1ui Periclcs.
Sotirr, v. nota 88 de la Via1a lui Lycurg $i notele 29-ro
Ducinci o virrlri clc avcntLrricr, Arhilochos a compus elcgii ;i iambi. Iambii dc la Viaya lui
l-au ficrit celebnr. lnrl:ii3ostit clc Ncobrilc, fiica lui Lycambcs, dar respins
dc tatil iubitei salc, Arhilochos s-a rirzbunet atacind qi pe tati fi pc Themistocles.

NOTE _ PERTCLES 517

5r6 I]. I. tsARBU tI

filozoful cu acela;i 6a Insuh E:irte se rll,i l.r suJ de Slllm;nr'
. Eril 1)cintfccut in i666i 76t-EiSbzu,;,;atini;sr""tarlnni!cqSoc.:L^stl]tc;,"(rsi;"di'i"l;mefs.;iitn'cu.,bntsncrrlipitrcririrn"ifrioi"eciiiss]^ne,trrSrrniuclvmo,a,.fc,olfrjiicle:allocccrrtrsriir:ri,n1'nllz:irctgb2-rpctoar.c':vicign,ic,l;:ittticrtr'ii1:lLnpji\,ntrriccietplii{'l:pr;rrlddiiitnnc'o!,ritpi'cll'gcLruincoicl.i:rlni1re'cpc'.IrLs:h'rtc.eu'ctiPciglnr'o)rclliLll\ars,cliietllccsto-ltnc1clcAiclluictp'eisrc\cn'fse:rLircicillrtti"lucstlMz'atrtljriecctenci''gsuotlfl"g"lit:rlc1grliri-l'

rx

]l

68Evcrblrc]esptecunoscutulistrlrj:ijrij.!.|eciilrrlyciiilcr,cltcasclislsloila
oq cr)l7i.1ri'.tiiitr!tr_i 'lc(oiulo11ri"itt!'ini'rLc"lircilrtc t1c rtcnicni p;:i^ i.rpirrtirc:r <lc loturi -

v.)-'i out. . rtiirrtlilrii irri l)iLrirrrlr !iriir t1c acliunilc piipomlLri
I'Jolilt )slttri:ti' i1t si rtrnl'
7o A.riprn couccpqici ;i
,rtcnirn. 11 5q 1c'icrt
7t Iii;;;, clr-rtlc:. tlc iniilc'lltr srlt:rrcllot crl ili;i f:rcii frrir;rii bLinii'
rz i'.1'rrrr. i r',,'ri',' ..:, rlif'l
7' j;7];7Cyi';IC,^;nlrnu-gt"tg'iI,,,e;io.rrlc,ath:;crr,i,rn:egrriBcr,cit\or:s.fiiat1lr'rt{I}-lliiLrllriipr1rrt,:rrr'l(Llscit\r/rli:rtrrlirrtiTriinljulr1ir1:'Tl;ir1hl:crrr;ln3i:r;tiortuocrlte'ics'l'oc in rltrrri 4s7
i.c.n.
.", ostilfi crlrc lri -Atcnl efrl compus clil too cic
lvrtr'r.c. --Lletil$amefr't ilc : ' rlt u r:rl^ni'
,'r,n.,,i, i:tr l:t splrtr ,lirr
A se veclca Nrttiia isloricti, p' 71o
78 Kimon a fost rirlt in j'rtlcc i'i' iiturrrfirrt''lic'o'nlel*l atnrriurl i-tc4l6iii i'tclcn lj'uteonl ulsposf,trtl-irncli--
nrtt seic, pct.ltlu cl ilitclr-"nitc
7''9

8"-o 1ol, clrc crau in riizboi cr l\Ics-crie'
8r uits"tcirst"itt"ict"iliivr"rr(rii;iiriibLti'rit1rPgictt|iii"cp(:l'pcip:i"c1ete"ictcfcue\t.iiiltcletiLl[.r5ciil'(t.'vnirl'")ltlicCnrsrec-csicllericttciintsicnlphliieclt!riilaeiz' tnbpipoi'eiluuc2l8c4ir'n)e' cpuuo;mit-
In anul 4il ie.n.,
asprun-,c.aFil'uptire'Lrrch,lctrii
,,bele clinefaiii" -
triva Pcl;i1or.
8z ldonencus clin Latllpsrrcos. sc':is, iltfe ttitel'e, Dcntagogil ateuicrti' A' se

8t D;;v;ee.;dm:,letr:ati.o,S,,llu-riiulriI.l,siinLtt\t,o(,ittllciull'Ilcitlri;':r,sr:pi;i"'r"sX. Xr)ir{r'r{tcr1IrsIIirl'r;ci purcrmzr' '.trrr'tul irtcrcricl.r rristo-
;;
,OiDlI'S7Ac\ii_.l(n",rirv*reilca;qr-.ale,tcl"tn"'ri^lf"s.czDrf'ini"'i;crc,hn;ti"il.1,,c,,ul,iori".it;'lraiiSs'tno;r"i;trcoliu'sc;sNri,b".i'onls.ia,uot"tci'ucnrrni;ciji"'nps.itl"cttcc;l,tnc.i'.bi'1"nn'""ic;.iriru,t.sir",rcu1tcrrriitsp'il"*iortr;u.'il;u",urlilcir"ttt-ipi'';"t.i"()cti,Llct"".i1l"nirr*"i""ir:ntrpr'sr'ilpuriiilri'.".1'1'is'ur'tnrn)Ptc;''ci:ar'c'i-c"rl'r1','lllroitre,:l7';srl,l:lltiiortriul'a1ilrL'''Il(rlh,'u!i,t'11l.iiliic,)iri1(pcL.slilvrT',tc'P-''iV/pii"ntrcscri1lrt1-lriAuil'a.trri1cc:tiritcc'irsn'lileceL\rir'tcrrl'rotsrrrlsllihihpr,irlit)dc'ronrcrrr-,iiltc'rltrcnlcil)trcua"rl''l1llpi(occ.rr;ilrIrrirlrr't'rir.roslLn'irpcl,tr'oc;iiruffrifi.i'itirlJrr'trrrirsizica.jtgscprsTo,cel'rhz;oorruelnimorrfcii:rozrciicossersiietr't''rAp:rr,lclt.'il'srrfslcttrintutroas-r)
A- si: lcrier luctritilc 8l
clor:in lci lnt: r-r: 16
,"t,r

88

8o

ol
,,r
oz
"

I,t li

518 N. I, BARBU NOTE - PEIiICLES 5r9

95 Calicrates gi Ictinos, colaborarori ai lui Fidias. r22 Locuitorii Locridei, tegiunc la vest cle Beogia.
94 Edificiu undc se ficeal 1111i".i1e in misterele de la Eleusis.
95 Coroibos, cunoscut numai in acest fel pi pc baza acestui text. rz3 Acarnania - rcgiune la vest de Etolia ;i h sucl dc Epir.
96 Arhitrava - elem,ent dc constructie, caracteristic epocii clasice antice _ rz4 Ambracia, orag in sudul Epirului.
iz5 Oitaii, locuitorii regiunii Oite (dupi numcle unui munte in Thcssalia) la
era partea inferioari a antablementului care se sprijini pe capitel. vcsr dc golful Maliec.
MFreiztaag,einncsardhiintecXtyupraetean-ticai,theirreactunceslepbarfuiuincuvprreinmscaintlruei perictes.
97 rz6 Golful Maliac, in sudul Thessaliei.
98 arhitravd gi rz7 Phtiotida, regiune in Grecia ccntralii, in sudui Thesalici.
n ipi. cor_

99 Xenocles din Holarges, cunoscut in accst fel qi pe baza acestui text. rz8 Coroneea, oraq la sud-vest de lacu1 Copeis in Beoqia.
Ioo ,,Zidul cel mare" - este vorba de zidul care inc-njura portul pireu. rz9 E vorba despre expedilia intteprinsir iu Chersonesul 'Irecici in enul 433.
ror Cratinos, vezi mai sus, nota 26.
r3o Pegai, port al Megaridei, 1a sud de Attica.
r3r Locuitori ai ora;ului Sycion, in Argolida.
roz Odeonul s-a ridicat in partca cle sud-vest a Acropolei. r3z Ncmeea, ora; in Argolicla, la norcl dc Mycene.
ro3 Este vorba despre regele Xcrxes.
to4 Pzbdsa8eXentrFbaTilatehlstuceeeasnoteeaouetmdrs,i,bbasacutiiraioiabrnleaitlou(l_acaipp-raaEreotrrdxuiihniamtatoacnnnitniiiuvos(mstiern,c1alseaiuz,Ildbeieetitnr-ecurpi5mil;crAenaaltauhetghaeuenndsnaete)a.,eAlI.inatfhtMieeremcancireeeri:lleieeeeirqme'poaialiy,ina"imoacfrtpenGgsiantnfedrieerieiecr)saaersflreeae- rfi Ahaia, regiune la nord de Arcadia ;i la vest de A,rgolicla.
Oinazi - locuitorii cetigii Oiniadri clin
ry4 Soarta - vezi mai sus, nota 4o Ia Viala Acarnanirr. pi nota 16 h Vitla
r3;
lui Poplicola,

lui Camillus.
ri6 Pont, regiune in nord-cstul Asiei Mici.
r37 Sinope, ora$ pc 1irmul nordic al Asici Mici. Timesilaos, tiran in Sinope.
an" rl8 de la mare" - e vorba desprc rcgiunilc gi poportelc clin ]urul
,,Stipinir€a Mediterar.re pe care le cotropise impcriul persan.
ro5 Propileele, coiouadelc de 1a intrarea parthenonului. bazinului estic al Mirii
ro6 Mnesicles, personaj cufloscut numai astfel gi pe baza acestui text. r39 A se \ede^ Noti(a istoricri, p. 177"

ro7 Athena Hygcia - Athena care di sinitate. r4o ,,Rizboi sfint" se numca atunci oricarc ri.zboi provocat de neingclcgcri in
ro8 Hctairele, vezi nota 89 cle la Viapa lui Lycurg. legituri cu sanctuarul de la Dclphi.
ro9 Personaj cunoscut numai in acest
IIo Personaj cunoscut numai in acest fel Si pe baza acestui text. r4r Regii spartani - care crau mri ales insircinali cu comanda armatelor in
fel ;i pe baza acestui text. timp de fizboi - erau incleaprr.iape supravegheali de gerousie qi de cfoti.
Irr Satir_ - figuri mitologicir, jumitate om, iumitate 1ap. Satirii erau insojitorii r4z Gylippos, genetalul spartan carc sosind in Sicilia proclus clezastrul ar-
a
zeului Dionysos. matelor ateniene, condusc cle Nicias, in 4r3 i.e.n"

rie coruri.pentru tragcclii, a cirot echipare era ficuti pe cheltuiala cet5fenilor I43 Hippobotii erau nobilii clin Chalkis qi ciir.r Eubeea ; i:rur,oq : ,,cal" ;
bogagi 9i cu vazi.
rr1 In. legituri cu aclmiralia lui Plutarh pentru puterea pe care o avea pericles p6oxco : htinesc.

9i pentru politica autoritari dusi de ,,Olympian,. in aceastd perioadi, a r44 AHesstcievncicl-ealoNcoutitiolariiisctocrti5cldii, Hestiaia, in Eubeea.
r45
EsevovrcbdaeacleNsoprteitaThisutcoyrriclicril,esp.is3to71ric$ui lu(rm$5. -196 i.c.n.) p. 17t.
Plutarh se rcfcri aci la prictenii sau adveisarii lui 46 lede, numcle gtec al femeilor ionicne.
rr4 pericles, r47 Eshincs, orator celebtu, aclvcrsarul lui Demosthenes.
de talia r48 Mencxenos este persorajul principai al dialogului.
t5 lui

adEEelppmhhluioiaai.lclttMreeassefi,lzcaasLrseefieooascsprtxauctuctoeslfraoicbis,ottcLra.acdtoDovcreeurlrltsezalrsucr,icii cMlpauyc,irrinoipctnelreer,iscbKlue9iisrnin.tsocpanrz,i,jiiTnoaitlocmerisditcnsp,lIuu,rpiattalu.rypedetonidrtirc"u,. r49 Personaj cuooscut in acest le1 9i numai pe bazt acestui text.
r5o Omphale, a se vedea Viala ld Thescus, cap. VI gi nota 46.
15r Deianiera, sogia 1ui Hetacles, care i-a pricinuit moartca IIri voie, ciindu-i
si imbrace haina otriviti de centaurul Nessos.
r16 In ficcarc an Pericles erll ales sttateg. ln fcrul acesta el dispunea gi de r5z Pryene, cetatc in lonia, in Asia Mici.
armatS.
r53 Lupta cle lingi insula Tragia, ,,Insula ;apilor", care sc af15 lingi Srmos,
II7 Este vorba clcspre fiii lui Pericles - carc, ajungi la aclolescengi, aveau a avut loc in anul 44o i.e.n.
rr8 Anesveoiveeddecl'bNanrtiti-,a ca ;i de ,,Coribii de
sogiile lor. r54 transport de trupe", deosebite cle cele de cilitori qi mirfuri.
istoticii, pF. j7o,373.
ryl Polycrates, tiran in Samos (517-5zz i.e.n.), a clus o politici impotriva in-
rr9 Ionieni - locuitorii cctiiilor grece$ti Mici teresclor aristocragiei, incutajincl meltequgurile qi nego9u1. Polycrates a
de p.e coasta Asiei care se aflau
intre riurile Hermos 9i Mylasa.
rzo Dorieni - locuitorii cetifilor grece$ti de la sud de Mylasa plni la insula inigiat o seric de monumente ;i construcgii dc arti, clintre care temp{ul
Rhodos. Hetei in f ormi de palat, de o mirime uriaii, era f aimos. Polyctates
a incurajat;i sprijinit pe artiiti, pe scriitori fi pe poe!i.
ral Lccuirnrii crtitilor Ercce$fi dir ir?silte. I56 Si se observc ampla informagie a lui Plutz.rh.

520 N. I, BARBTI NO'|E -, FAT}IUS MAXIMUS 52I

rj7 Ephoros, istoric, clcvul lui Isocrates. r8r TAn;la;oes-tulpecfrasounnaimreetnruumcoitmipnustrcalidnildiaoualttsiiclaibpecsrctruurtela9;iituanteaalusnag' i
r;t I'cr:ronal culloscut in acest fel qi numai pe baza accstui text.
;;; Clcruirii, vezi mri sus. note 6t'
rsi lf t cle rnanta
ry9 Heraclidcs din Pont (sec. IV i.e'n.), rcnumit poligraf grec. ,gt Ut-riar. un militirJ lirh nrincci'
16o Anacreon, a se vedea mai sus nota rr'
16r Douris din Samos a tfiit la inceputui sccolului III i.e.n. lnttc altelc a r87 [P'pre:i;,n;lrtaut"rh;o;los;;'.,ool,uriePs?tli"nc;airrAersl:,;o'l;ip;d;unp'g"itl"rt din cinci probe : alcrgars ( 8p6poq )
(r'ri'$'l ), siritur'"' ( i)'"'o )' rtuncarea
scrls o lstorie a Greciei Si a Macedoniei. r'8""8
Nu se ltie la cine ficea aluzie acest
16z Ion v. nota rJo de \a vers. r89 PPceurorstdaoignsocaurialcsu(Sn-oioszacou"qt ),n'rnum,tta-ni inntnactuestpfteilv' itt
i61 din Chios, Viala rgo
lui Theseus.

164 E vorba clesprc rizboiul ilroiei. ll sofigti' notr Jo lt' Viala ld
Corcyta - insuli in sudul Mirii Adriatice, lingi 1irmul Epirului' Ajutorul
16; fost trimis in toamfla anului 431 i.e'n. Cu toate acestea, r,',tq"q9'qt4,l -slSiTAvn;;;hi;itcs;c"eit;,;tinom;";Ji;r"jtli^;i.ioesh,.art.rto;lrricpriMl9iee-ri'isrri.ntnt'.."r,"ari"cniulniota,cnrpurc1"avellno"epllin.lAuoi'aliittAaeeTtnrseguhaiaiinc,nintoeoioifi,unredgssiairttvlionuisinsiczi-xaPtt'lrrrttloacuie'rttieralil:atrte'hz;n,iiiniccpdalreirefrincicqruaeictludcx4inptopegli6ripcoi iuilborilcncetiufnmlrttiinelooginrde'strrctceri.alpfuls'criahritttoeaX--
cle ro corirbii a
Corintul, care avea 15o triremc, a zdrobit flota cotcyrian[, care numira
p-ariocipcruii;iseznescuel
166 r3o trireme atenicne. pentru Sparta qi pentru politice
Laconism --
de simpatie
Spattei. Laconism mai inseamtri ;i votbire scurti, concisi, sentenfioasa,

adesea obscurir. 1ogic, cducalie ctc'

i67 ln timpul luptei, triremclc ateniene au avut rolul cle observatori, dar Aripr"-.ttcep;iei lui

vizinJ rczultrtul dezast(uos pcntru Corc]ra, ele au impiedicat distrugerca
florci rccsrcir de crtre corinrieni.
168,,Drepturile comune" pe care lc avcau toate cctililc, indiferent cle otin- ,ql Plutarh clcsprc divinitatc' rr sc vcdca Sludiil intro-

169 duirer de stat, in cadrul ingelcgetii panhellenice. s-a risculat qi a fost rq6 Pinclrtiactleltstdaiu.mPu.ritXiXnIIsIep5tietmrrmbt'ic 1297 i'e':n
Poticleea, cetate in Peninsula Chalcidicn. Potideea
asecliatd de atenieni in anul 4iz i.e.n.
E vorba rlesprc lcgca prin care se intcrzicca accesul coribiilor comcrci:rle FABTLIS MAXIMUS
r7o ale Megarci ln po.tuiil" Atcnei 9i ale aliagilor ei,
legc votatii in anul

l7r 432 i.e.n. cimpia din iurul sanctuarului de la Delphi, care era proprie- r Rullus cel Mare, pcrsonej cunoscut numai pe baza legendclor ii tratligici

Se referi la Viir-Li(i,";inroP,";'ri.Umrugr;"oa";;miua;;-i.r.;;rnrer"a-1;*iclt1ltine,.i,;;,..r.u,"p"g",'ddoi.^.n"e"p;r;,il;io;unin-i'l);a,lTea,i;au;"tl,"mriccfueo"ali.aii.v*r"i.inua,ialaeridrvuaxc"cc"uitslriion'nt'z1Grao.'u,truFnrnt;tariicfoijf(n"tiiurt2'-orott"i4"f"t;,tt'pti"\accotar"totordritmgl:ccrVait(cgtilultoiiuausr<itluc.yil'td.muatacLlurno'cls-tipilrulnuca"ilpcilpfroenuPcrcrlnoigoetzmestpcubtbtlllaliinovcirlliueoaicuilslma)llauti''nuptintulocoptrIietttnrl:cvoLnelopetlnoircbnPcgiei'reetsaintiii'inatcGicllie'celusunrunulaatl

tatea acestuia. apsatr{teela9idpcenboardz-aveasctesatuzi itdcxutr-ilor ,

r7z Pcrsonaj cunoscllt nrtmai ora;ului Atena' a
r73
Porgile Thriasie, crau in 1
,7a li.ia de Aristofan. Acharnai cstc numcle unui dem din Attica, ficind ;'
parte din pliylia Oinidu. e
.75 ioTvt.itinnoeubrloiia, rauernruacnac,treup1rroocd.suctuclelcaocrliiugnnitnr-eozgscoicumilpioeitn,dziic.nsjvuecimnant iatmr rcauii nadlervasagdsoescttleicnaemcreicitlaualti'encDaiearneci-.il I'
srunc;lsc err impirtiSitr.
176 Rugitor, v. notl t24 la Viala lui Theseus. (azi Genova).

r77 Comicul Flermippos s-a ficut cunoscut in iurul anului 432 i'e n' 8Evorbadesprcinffarcrluillannibeliunorclulltalici'veninclclinSpania
t78 tri it t"tpt"tau ccrcetirile asupra naturii ca o dovadi cle ateism' ,lrot',{n"l.;C';plnnira;irlrri'oltii"ioi"nri;l-;u;nd;tnS;r;em;is"t"c"e;ln;ui.;iiui;p,;ad";s;innu-oo'S"rl,,Srca'.cp"pGdtcgmiricailrpee"'pllanreila"orliora"oae,p"ntsnuia,rl'iuaauuincfsni'olc(,ttinS1"lLsu.uf,1oltm;-i;;no'v'iT;Ig#iom;itbIui;itt;lns'raa;-n'u,"t;tlai"ii,rlica,e;iz;pincoctefhetrigf-icniaccloodilmhnireanri'netamna"tiuuit'raeclrdclctlzeEnioirmer8msHi.d;Seiiaian't'-ienipnindci'dr'unni.olivasiridbn,'i)t'cu'ea'[tass-ioctdnim-rlsriaieeofiaulrsgutimcelniolCa'ciTntncsr1ualeuuimrlblmaiuiiHltalatea'tPacnsuuoenfbncmilblsuinuauaelslla't'
ry'-9 l{Tsliptceiitncnueiairadu.ouii,s"tsctef,iabtc-tu.plLmt:-azaigdAiasptvetor,una)tap,d,seu-pptirrn.yCctmEat,nrasiiniufacutctuaniltueeqlifeceaipnvorceeriaazzueetecnsitagadrrnceeliinoi faeiter$ccitboai,nuredrpiulrotcerecti,rbuiimc' itPlirCmcryoptrcaionndntei,-i

rso 35 cle zile. Aicmeonid. A sc veclea Notila istor;cii, la Viaya lui Solon,
Pcricles ere
in privinla lui Kylon, la p r89.
',C,mRleoeoalanrg,tci-iandleru. iosdPp"ee-r"gicgileeo"s,g, v,p.uefnnlotttriaurb3c(cot,allt\r;anbuVoagiraaeyia,a lui Solon.
r8r inteligent, este, dupi
rsz energic qi cu orice preq'
rizboiului

522 N. I. BARBU NOTITA lSTORICA - IJABIUS i o.r
^,IAXIMUS

12 Falerii, cetate in Etrutia, la nord de muntele Soracte. Era capitala popu- 4a3+N,isTafiftu.ut;lr^a;ln;igfutotiie*smiiiei;--c'nr-let.Turrclotid5"ro,titc)prrneoaoat.tltebuu-g"nni,uintnse-imdlaleoeuPnsllu.pup"r'epietgFresiaoctbeuitautogsmiunNreil{tenaoixaaloimmrmrnulasaut' ecapirnrriuounlmuniianmnzteera7t'vrccei'ancrt;'coinala''svS,releaurutvai.irsni

laliei faliscilor. in mitologia tomanl zeul rizboiului.
ZeuI Marte (Ares la greci) era socotit 1^ Viala l:ui Camillus, p. 3 9'
4 Tribnni militari, rezi Noti1a istoricd spre graniga virf Iigura unui vultur.
i4 cu Umbria, la poalele i;;ri--;anclantului, numit
Lacul Trasimenus, in estul Etruriei,
r1 munqiiot Apenini. Lupta, in care romanii au fost infringi, a avut loc in

anul z17 i.e.n. 4t praetorittm, er^ a$ezat in drep ul porgii de-

16 A se vedea Notila istoticd., p. 4zz. cumana.
17 Dictator ;i dictaturi, v. Notila istoricii p- 4r9. Fabius a fost numit dictaior Patrotti., vezi Notila istoricd la Via1a lui Romulus'
46 Este vorba despre defecqiunile unor cettli de sub dominalia Rornei' care
dupi infringerea Romci la lacul Trasimenus, deci in vara anului zr7 i.e.n' 47 treceau de partea lui
Hannibal. consul in zt6 i'e'n' Era reprezentantul I
18 Aci Plutarh il cancteriz,eazi pe Fabius Maximus patafuazind cunoscuta 48 Cai\rs Ter"niirs Varro
maximi romand fuIens sana in corpore sano - ,,O minte sinitoasi intr-un cercurilor democratice a fost ales intreprindetii unor acgiuni militare ho- I
corp sinitos". 9i adept al
tirite.
r9 Comandant a1 cavaleriei - nzagistu equitum - pe care-l alegea dictatorr'rl. Plutarh di destule aminunte asupra 1ui Aemilus Paulus' membru a1 fa-
zo 49 miliei aristocratice a Aemiliilol.
inainte de a intreprinclc orice acliune fie de inleres particular, fie de A;fii";, riu care izvori;te clin
't.
interes public, romanii aduceau, conform teligiei 9i tradigiei 1or, sacri- p munlii Apenini, stribate ptin miilocul
ficii zeilor.
zr Cirgile sibyline * tibri sibfllini, vezi nota r3r de ia Viapa lil Numa. Apuliei, regiune in sud-estrl Italiei, 9i se varsi Matea Adiiatici'
zz La marile siirbitori sc reprezentau 9i piese de teatru, pe lingi teptczen- t^ pc un front larg, d-iant in
Faadiianncigmae". ri ^r^ aqeza.Ld fdri mulli soldagi

aliile de circ. Hannibal se bucura de acgiunea cdlireqilot romani'
z3 Un sesterg avca cloi aqi ;i jumitate 9i se scria HS, provenit din IIS, adic6
5z V"nuri^, ora$-cetate in Apulia, lo tesi de-Cannae, sprc munfi' E locul
semisestcrtius. de nagtere al poetului latin Q. Horatius Flaccus'
iJ

z4 Denari. un denerius rvex zcce ali. 14 Personaj cunoscut in acest fel 9i numai pc l>aza ecestui text'
Lupta de la Cannae a avut 1oc in vara anului z16 i'e'n'
z1 Drahme, vczi nota 85 la Viaya lui Lycurg. !j L^ to^^ni, deseori insuccesele erau pusc pe seama unor puteri nccunoscute'
X:nrt.porn, este vorba de un empoiioz (in latinegte emporiwn) - ,,loc dc
z6 abofi, vczi nota rc5 \a Viala 1ui Solon. 55 negog",,,tirg",,,pia!i".
z7 Si se obscrvc influenla pithagoreismului.
i7
z8 Casinum, orag in Latium, aproape de Campania.

z9 Casilinum, oraq in nordul Campaniei. '58 ZrlraezeailgblaeilsrrDi9u(easmagpaMertsiealeirexn.idmuLinmuaesma1;i9itsosailreopbgriaitilaodiearcgiaeervcuuea,acinsilaosccceinrionsfiutcepmiairoezzcaeeei.islCgeieueiinrCccCscedrlreaeess.lr)aoi-anmCvaccaanepuili'etoL1lalouiluctdeiipnztciinrelee-i
3o ,.soldagii cei mai u;or inarmali" - peltagtii - inarmagi ct pelta, un scut
mic in formi de semiluni.
ln text i).agpol, probabil ci crau gi u;or,inrrmagi.
31 fgparlceeeubesiinoac-ormtveeaazglaii"Nin-otdiilnraahtiesmxtoeru,iclpdogadrteeccIgai6Vidl'Liaatty^ora1riqltui i-izCv,a,ohmaoriplellulio1sir,".
3z ,,Ostagi p. 119-t2o' al,e sdrbitotii aveau 1oc cursc de cai.
33 Tribunii y9 Este vorba despr,e analistul Q. Fabius Pictor, cate ;i-a scris opera in
34 Plutarh sale'
3y
36 A se vedca Notila istoricii, pp. 421-424. grece9te.
Asupra acestui episocl lcgendar din istoria 6o Vertol.le gi cu1tu1 lor, vezi Notila istoricd la Viaya lui Numr'
Ronci, vezi mai pe larg 6r Marcus Claudius Marccllus a fost consul in anli zzz, 215, 214, zro, zo8 i.e.n.

Tilus Livius, De Ia fu.ndarea Romei. (cartea VIII, cap. VII) ln anul 2Nr4i.^Claa-uludtiudseNclaorlceeglluPse Fabius'
vo1. II, Edituta $tiingificl, r959. Viala lui
la dezastruoasa infringere suferiti de romani la Cannae ln anul 6z va fi ttadusd 9i incl,si in volumele ur-
37 Referire
mitoare a|e VieSilor Paralele.
z16 i.e.n.
38 Personaj cunoscut in acest fel qi numai pe baza acestui text. 51 Sint epitete ,,ornante", cate se intilnes,c des 1a-. Homer'
19 Diogenes din Apollonia, orag in Creta, a trdit intre anii ;3o-46o i.e.o. 5i Posidonios din Apamea (Siria), filozof stoic, fitolog, istoric, geog.raf'.a
Legiunea tomani se compunea atunci din oameni, din care fost audiat de Ciciro, Pompeius 9i de a19i birbali cle seami ai antichit5lii.
4o 3 ooo erau impXrgigi in 3o de manipule (: 4zoo-6ooo . Dtpit 347 n' s-a luat obiceiul la
6o centurii sub Caesar). Erau 6y Proconsul -coninsutliei, xdtufpivi Qex[npairacroe(a i.e fie prorogaEi ct impe'
Roma ca mandatului,
4r Caapvoai ler rzioaonduemsiodlidalugiputa;oirninaarrmmaa;tiaqci a3tothoadgeinceizl5i,refqiii.nd comandatd de si

ofileri superiori carthaginezi. 56 rium, prlmind o insitcinate in provincie. Lucania, pe lirmul golfuiui
Metapontum, orag situat in sudul regiunii
4z lnfuingetes legiunilor remane comandate de M. Minucius pi relacerea
Tarent.

521, N. i. BARgt-, CUPRINS V

67 Auspiciile, vezi Notila istoricd de la Viaya lui Numa. Plutarh, Vial,d gi opera sa 5
6s Marsii, populagie la nord-est de Roma, in regiunea lacului Fucinus. 15
59 Tarentum, oraq situat in Calabria (regiune in sudul Italiei), pe tdrmul NOtrta IStOr!Cg 45
54
golfului cu aoelagi nume. THESEUS 87
95
7o Locuitor al regiunii Bruttium, situati in sudul ltaliei. Notild. Btoricd 107
7r Mercenat, solda pl5tit. 141,
7z Rhegium, cetate in sud-vestul regiunii Bruttium. ROMULUS 751
73 Reiese din context nepisarca cu care era priviti la Roma pierderea aces- PARALELA IN]'RE THESEUS S] IIOX{UI-US 776
185
tof trupe. Notitd istoricd
74 Deci Viapa lui Nlarcellus a fost scrisi mai inainte de a lui Fabius. Viaya LYCURG 201

lui Marcellus va apirea intr-un volum ulterior. Asupra ordinii compunerii 1\lotrld tstorrca IJJ
Vieyilor parnlele a se vedea Studiul introductir:, p. XXXIII Ei urm.
75 Acordarea qi sirbitorirea triumfului, vezi nota zz de la Viapa lui Popli- NUMA 245
PARALELI INTRE LYCURG $l Ntlr\{A 266
cola.
Notitd istoricd 285
76 Marcus Livius - personaj cunoscut numai in leglturX cu aceste eveni- 31,7
SOLON
filente, Noti!d istoricd 367
379
77 P. Cornelius Scipio Afticanus, consul in anul zo5 i.e.n. ln anul zrr fusese POPLICOLA 417
ales comandant in Spania, deqi nu avea decit z4 de ani qi nu deginuse PARALELA INTRE SOLON SI POPLICOLA 42'.l
nici o magisuaturi. Era fiul consulului cu acelagi nufirc care fusese ales
in anul zr8 i.e.n. Tindrul Scipio luptase la Ticinus qi Cannae. Notild istoricd 453
THEMISTOCLES 457
78 Llbya, regiune in Africa, la est de Sirta Mare. In antichitate, numele de-
semna partea de nord a Afticii pe care o cuno$teau anticii, Notild. istoricd.
CAMILLUS
79 Adicd slujba pe care o deginea - pontifex maximus - ii interzicea si
Noti!d. tstoricd
pdr5seasci Roma.
PERICLES
8o Fabius Maximus a murit in anul zo3 l.e.n,
8r Epaminondas a fost unul din conducitorii Thebei in sec. al IV-lea i.e.n. Notild. istoricd.

EI era reptezentan ul noilot elemente sociale thebane provenite din FABIUS MAXIMUS

rindurile proprietarilor funciari mici carc se ocupau cu culturi mai inten- PARALELA INTRE PERICLES SI FABIUS

sive (gtidinirit, pomi fructiferi $i viqa de vie) 9i care aveau intercse MAXIMUS
comune cu populaqia comerciali gi meqtegugireasci din oraqele beogicne. Note
Aceste noi elemente au ajuns in conflict cu oligarhia proprietarilor fun-
ciari, a ,,cava1erilor". Dupi pcrioada rizboiului peloponesiac, in lupta
cu Sparta pentru supremagie in Grecia, Theba a fost condusd de Pelopi-
das gi Epaminondas. Trupele thebane au reuEit sI infringi trupele spar-
tane in lupta de la Leuetra (anu1 37r i.e.n.), dar la Mantineea (in anul
362 i.e.n.), unde trupele thebane au intilnit trupel,e spartane $i aliate,
soarta bdtiliei a fost ncdecisi in urma morlii lui Epaminondas.
8z Campania, regiune in ltalia centrali, pe t5rmul vestic, la sud de Latium,
avind una din cele mai bogate cimpii din ltalia.
83 Capua, unul din cele mai vechi 9i importante otage ale Campaniei, aEezat
pe riul Volturnus,