Plutarh - Vieti paralele (Vol.1) (Editia 1960)

tO6 N. I, BAIiBIJ

teti.cAeS-Saidadrrasmfdattoic;eenSiai biograt'ului, care c,airprd,tdpa, tlietzsiettaimacilcee,notrertrbod__
rterselor ;tiinlit'ice,
pentlu cititor. se ridicd, logic ;i
f ace si din aceastd biogralie o
Ieci:tt.nd atractiod

A/" r. B"

I D,espre legiuitorul Lycurg nu s'e poate spune nlmlc nesupus
,lr,rl,i.,il.,s,,ri,t,rtri,uirrlreifqtsiciiie*arrsi.di,i, goditauide, rgtproarterindm"drmlitipni."turglgcnliit,earitn-;oaisacditan'neeert,carai'mnicarf,eudslugttreidnbgaiaiinit,teaaecucalintrtinoev-urcistiah-eistiepptdrau'iergCnleuelocoaisci,einrgerbeiiltclpeauilnengcoaitasfjuuercrenluudastr,icdt'qieueni
ll,r;rr.e:r virstei,in a'cela;i timp cri Iphitos2 qi a orinduit irn'preunS
, rr cl armistigiul olym,pic 3 ;i printre aoeqti autorri ,este qi filozoful
Alistotele,s, care aduce drept dovadi 'di'scul de la Olympiaa, pe
,rliruc'ncesse5'pqdistArepaozll|od,soiproast n6u,mcaelleculluini'dLvticmurpgu' lAd19uipaiutuorrmi, acqaiiErreagtoilso-r
rip,lyirricrrnnSragpioa, lry"timan,p.sri.pa"umdn.br.t'.ierTcLilmeyocasiuoers,bgi8tea,sutotncbuotittaec;tdueincctirig,eivtearii,aindndiin'mlpaariicS'iinnpaaairntfaateimddeoeii
t,,i, i-L fost atribuite din presupuner'e faptele sivirqite d'e amindoi'
S5gIsn[eiiirucmXsnepce-ei,urrci'n,odiefiioanacnr,iucnaorcsmliget;ai1idi armasspprtaaur,ianitierbttcaitetn,priiinecienuhvriiaarnaeur-lmaasHc-taaaersiriuiHatnpcetrpilraliznareicvi,taleidzfcdaiahlcoqriprmiaXriri0enite,nlcuol-ai''ifdc9oe6iLn'ydvccpruueuarprmrHgeioe,n'acmceiiaeinumrda'i
vI loeriztrcsl'iesnur1m'€iasci Heraclizi pe primii rdgi, care 'au fost aproape de

Degi istoria este alit de nesiguri, vom ,in cerca si urmim scrie-

rile care aratd' cele mai puEine nepotriviri 9i au cei mai renumiii
nrartori qi si intocrnim istoria viegii lui Lycurg 12.

Poetul Simonides 13 spun,e ci Lycurg n-a fost fiul lui Eunomo's,
ci al lui Prytianis tn, care a avut fiu 9i pe Lycurg ,si pe Eunomos,
rlar cci mai mulgi nu statorni,ces'c spiga neamului aga, ci spun cb
Soos a fost fiul l'ui Procles al lui Aristodemos, iar Soos a avut fiu
pc Euripous, iar Euripous pe Prytanis, iar Prytanis pe Eunomo's,
ir. Eunor,tos pe Polydeucte's 15, cu prima sofie, iar pe Lycurg cel

108 N. I. BARBU

tinir cu Dionasse, LYCURG r09
de l.a Procles
rnagl cum istorisegte Dieutyhidasro, al qaselea [ur_

qi al unsprezecelea cle"la Heracles. ,{.,rvi,,1Plt1r,r,.r.-i,i,,,lr.r;,a',nl,irsrPl.ul,vl-1rt'v'lr,frrc|tpi,rc)uirir"cpatiLuurcnnsiocinr1snsdeoam.cr.aif$iuuf-pi"gliabtpta-na)t-erteiidrurec.et,iiburimpciiatuetacat,riicuesnieneos.a'rpuerjdcncddess,tii,bnui.piuiineddasuLllgoc'.idd,sseaap"uttretSfrectc,iferaai'gaeeiveoiirsscealgise5vlpts.si€ndid-oapoc1uvLuurz4aunsanya5,-grena,v'ic.ded.Veisnotvuuanu,*cialrractcen-ibdggd,bdsacvuati-ioelaiisanaal,Lnait'pegobrtypnur'fumscroidreismimigeuasis'l6affi,fir'eattiicni-gsctso9emtuddii6qHnrtileaau,eicidcpuzsac-iuss'aergin;ilsruro-'liuriutu-odlmv'eps.eraacisreo'nideoi'ttotigeana-osesieiracgtcbirpa'i,eairi.Sd[tiiiruio'',nsfaieif[uilaraippptinbiamu9szcca'esru-ai2lziitnuaaii3cannrlistuaipavunnr'eiisctuiuricoa-iioisnn,at,brt!doesceltfr"in-icriraasa'igLouqd9bngp''rialucttiqiaeoitpime'odatrc9sr6odi9gdeat,ii-''iii

bzecisDlSftnieodiapplemovnuaarasoaegsedrpIiesatactaIeure,cpi,dd;nrlofaD.1a-duiac'm,iubsapniitnordcim,'..auuSdtrca'riapFli_utrteadnilicce,pmnie,lie,sdionsm\lpvtl,erpdrm,rag,dad-ueea,rib-aiisnirnsnnuaaufiregin,norgn-udiafiilil-nideimrdtag1amcdluiuuiodapnudi_iitued.i,uastrtupldeduacic_-ictluitlerb6osefcclrde,i_iudi^lmta,bnpeoredujetvr;auiliinvpaaerhaiiaiuenmimlsdoi9lieard,augiis9ptr,naeilciitt,admiai,ltnnc,loaodoo,etcmgiirernrslifi-in,no.tucinatpuieioslrandadl8gt,iav,m.ricidradce_oa,euSudqeintuclneimruoteaufiabln$aitl;lrcieripjadup.aca;p.t;i"it,",rng;re-Si.;;tu,";-i,oigrin"a'^rno#tnatu:,inu;isit;g"r.rn,""iv;ci"cn;;iiia:1uni;;,i
paeuoDntruuamrcidri,epsg'eei-lpca,eadirmedircain,ir.rfc-aepm1e'indljtairnutliuiai_cEeEusurtreipipofoannp,ttaiez,i2itnood,teucpgfiiunatau.t
penffu asta .r"u cupiingi de bucurie, ,rninunin'du-se de 'ingelepciunea 9i de spi-
rirul lui de dreptate.
f" firf frri A domnit [Lycurg] intru totul opt luni. Er'a 9i rin alte 'privin e
domnie, ciu,rind si-qi atragi popo"ui pi ficind pe rcspectat de cetdleni qi din ce in c,e mai mulli 'erau aceia care -
tirania din
lor mulgi. plu".ri supunir.rdu-i.se ca un'ui epitrop al t'egelui 9i care 'deginea put€rea

"._
mppppdpoedroeeuuipctt.crpaDl,iueionijtln,na,rgaiundecieIalnuii,e1reppslirnaoiripranicerc'o,dcddgiiipnonnreiiddnoieacuororncisuirmalaetriilrrinclun,iienniedii,gasaudaseftio-ueiarfaefoimii,luudsiindnni,tlarigutiamenisrdmi.tadrraspApJtiup,dlorlisg,aniu,uuctimgtifnrienemu6nisli,a,ie6tacipirlsnuuimaaolcmrdopunuebSaioanrli€rucpcrrauaeiriacnuilu,urg"dnt,greiapiiioioipntimleleiyd.ondndeucrtacte,urelui'uttiupr9iiac.tui"tt,l-ieernt,l,lsor:;sd-rur'"p;if--:yi"r.e"-i"p;-;.a;;r-f;'i;ffD-q^n;e*Lidmian.,l.i
l',.,,igir.da-svcodie- c6utau sa-i rdea as,cultare Pentru virtulile lui 9i care de
li s'e orin'duia'
€rau gata si sivi,rqeas'ci ceea c-e
Erau, ,firegte, qi unii care-l inviiliau qi care cdutau si se impo-
triveasci ridicdrii lui, fiind el tinir, qi, m'ai al'es, rudeie qi 'priete-
rrii mamei regelui, caf,e s,o,coteau ci fu.sese ibatio,corit'. Fratele ei,
l..eonidas, insuttind o dati cu mate in'drdzn'ealh 'pe Lycurg, i-a
.spr:s c5 qtie el bine c-o isd dom,n'ea,sci Lycurg, 'drind si ingeleagi
il inrrinuindu-l 'de ,mai inainte cd, d'e i s'e va intimpla ceva rege'
Iui, chiar el ii va ,fi intins cur,sa.
Vorbe cam de acelagi ,fel ies,eau qi de la mama pruncului' Ly-
dtcdnnreeiouonaampc.assIuinccItdIdilir.a,erNmDdegeusgauaatitieprdluo_iuilcnarpcdiandocueidor'mcmtfpeaiatiunlsurceildltaaupegtfiril,imoaaeincdtppdliaiscat,e,rcoecoa,dsmepuv2sv2dutt2.aordrilnuf.ifid,cLicradLgbucyia,escpiodLauogeyilr,iymcgadiua.oefrrniug$a"ice,itetaeelanolniu,,itiuiinnltrcrr,uueaeetb-up*ecuuiui.r;atrn.;toss;;sn;itci;nddu"_oort;eamm:*cpi-i---i curg s-a m'iniat fo,arte din pricina a'oestor vorbe qi, bemrindu-se de
rtcpievdzut, s-a hotdtit ,sd ,scape de t,inuiali, pirisind 1ata, rht|'
cind printre striini pini c,ind nepotul sdu va na$te urma$ la

tlomnie.

IV Por,nind astfel pe mare, mai intii 's-a dus 'in Creta' lmprie-
edlecuac'for,luon,tau,sniielceeilemgai ii-daeu vazh 9i cunoscind constitutiile
i^n lemeia a trimis pe cineva in ascuno la Lycurg care domnea tcrrindu-se
ar vrea sd omoare prdn- plicut gi l'e-a lu'at cu el,- ca
Sparta, gi i-a fdcut propuneri, cum c6 ccti;enilor
si le aduci in patrie gi si le fol'oseasci, pe altele insi nu le-a
socotit vrednice de a fi luate tn s,eami'u. Pe Thaleta,s2u, unul din-

l Lt0 PLUTARII LYCURG lrL

l' c4cbutreceuneeictaiugmcpsrietoaiad,ieiiaacnt,baftrdur'infzea,negbilietanuclr-e2iatgr'i,tutc9,iuais,sistlaiiooiL-g,crlaaio,itnate1itg-,raii,anaaigsprciidaroren..lnlio,sg,rd:ianieta,fise.f.pllS,g.eiipur.peruaEaraitaag'c9.,iciiTtp-ilpvrasiirctleiaeeettptieaneuasdngepiiapie"laat.dnrr.ri.uc€.i,'ros"omsr;rtusui.arre€rt,au"". V Dar 'spartanii il doreau pe Lycurg, cind era depar't'e ide
',1,;rrtr, qi de multe ori l.au chemat inapoi, deoarece, dupi rpdrer'ea
l i,,r, rcgii lor ,se deosebauu de cei1a19i numai cu nurn::i'e 9i prin

li r1,i t'

illlr;l
lii

r('il)ccrul care 1i se arbta, incolo prin ni'mic ,altceva, p'e <;ind Ly-
rilrrr cra din fire un conducitor, in star'e si cirmuiasci o,ameni.
irl iti chiar r'egii 38 nu erau rimp,olriva venirii lui Lycurg, ci nidij-
,lrri:r'u c5, daci el va 'fi de f,a 5, poporul 1e va arita mai puqini
pcl,naiadlm.ueC2miu8nn.nteaAiicusedlcleaeual€atiisrgtacoii,uruiplitpralioronevr€dqito9ieribinciumganarb6eidi,ni,necujcu"aluearigim.eiufrirtteroai,rr"uaf,iulvpmimrnionde,sluomuidlt,uaielrptiedirq'n.guisiurisniietldmnagurpeliruuoif--,i
, , r , I rizneali. 33.

intorc,indu-se deci Lycurg, cind spartanii nutreau as,tfel rde gin'
,lrrri;i sentimernte, a pornit de indati si,puni totul in mi;care 'qi
tatea cu care se .sri schim,be co'nstitulia, gindind ci legile ,partiale n-au nici un cf'ect
purrau unii fala de algii gi carc cra un t,bicei la
et. ln acest fel, Thaletas a premers pi ni,r:i un fo1os, dacd cineva, into'cmai ca intr-un corp;ubre'd 9i
lui Lycurg ,in edu,car,ea spar-
tanilor. plin de tot felul de boli, nu va distruge:;i schimba slar'ea de fa1i,

Din Creta, Lycurg a pornit pe mar,e in Asia, voind, dupi cum ;i nu v1a incepe o noud dieti cu medicamcnte gi mi,suri de curS-
se spun,e, si conr,pare cu felurile d,e viali vizute ,i' C,reta, care Prrnin'd el asta 1a cale, mai intii s-a dus la Delphi qi,
1ire. s:a intor,s cu acel vestit or,acol prin atCu-
erau cumpitate Si austere, luxul ;i de strdbilar,ea ionici 2e, punind, iertfe zeului a0,
cind care

ca un m'edic, alituri de corpuri ,sinitoase, corpuri boln.ave gi sufe- i)ythia l-a nnmit iubitor de zei. $i mai mult zeu decit om, 9i i-a
rinde, pe,ntru a-9i da seama d,e ldeosebirea diritr,e felurile de viagd s1.rus ci zeul, cind i-a cerut l,egi bun'e, i le-a dat 9i i-a figiduii o
collstitulie rcare se va dovedi a fi rcu mult cea mai puternici decit
ti dintre con,stitugii.
A,ci, dind pentru prirna dati peste poem,ele lui Homer, car,e
pdstrau, 'dupi cit se pare, ia urm,a,;ii lui Creophilos ,0, si cel elalte. s:a dus la aristocrali nt fi
se politici ,;i ,educaEi,a, €are vi.z,ind Incuraja,t ,cle ace,st oracol, Ly'curg 'u
in el,e viag,a nu meriti mai pu;ind
cd inc,eput si-i indemne se s-apuce alituri 'de e1 de lucru, vorbi'nd,

atentie, ,erau amestecate cu viaga plini. de pid,cere ;i nestipinire, mai intii, p,e .as.cuns cu prietenii, apoi, pugin cite pu1in, cigtigi'nd
le-a copiat cu rivni gi l,e-a strin,s pentr,u cl, sine ,acasi. mai mulli cetileni de partea sa ti lpuninrCu-i ia treab5. Ia,r cind a
.ca si. lc ia sosit clipra prielni,cb, a indemnat rpe treizoci de fruntaqi si vini

Pe atu,nci, faima po,ermelor lui Homer nll priea av,ea ri.spi,Cire pentru a im,presiona gi in-
la el,eni 'qi numai pufini o,am,eni aveau citeva ,pirgi clin poem,e, de dis-de-dimin,ea{i ln agorao', inarrnafi t3 a ci.at numele
vrem.e ce p'oezia hom,eriici. se rispindea in ,chip spcr;rdi,c. Cel Hermippos
din- frico;a pe cei care se vor impotrivi.
tii a fdcut-o cunoscute Lycurg 31. a douieeci, car,e erau oei mai ct vaz-6. Dar, ,in'deoib,ste, cei care a
luat parte mai rnult dintre toli la a'c;iunile lui Lycurg qi a pus la
Egiptenii cred cd Lycurg ,s-,a dus 9i pe la ei qi, alCmirind in
cel mai inalt grad osebirea tagmei ogtenilor de celelalte tagme, a cale legile, impreuni cu ,e1, se nume$t€ Arthemidas.
lncepind deci tulburare.a, regele Harilaos, temindu-'se ci toa,tl
du's-6 14 Sp,arta i, de.spirEind pe muncitorii d,e rind qi pe mese-
riagi de celelalte tagme, a dat la iveali o constitugie cu adevirat riscoala este indreptat[ 'fiiminpdotcriovnavisnas, s-a refugiat 'iinnvtoeimeplilu'cluAjtuhrei--
al'easd gi curati 32. nei Halkioi,cos aa, apoi, 9i inch'eind
rnint, s-a ridicat gi ,a luat parte la acfiune, fiind blriniC din ,fire.
. Acestea l,e ,spun egiptenii 9i unii dintre istoricii eleni 33. In 'De aceea se spu,ne ci Arhelaos, 661'o-gul siu de do,mnie, a zis c6'tre
oeea ce prive;te Ly,curg in Libya 3a gi Ib,eria .b 9i ri-
tl,cirea 'cilbtoria 1ui ,a intilnit pe gymno,sofigri 46, nu cei care-l liuclau pe tiinirul Ha,rilaos : ,,Cum n-ar putr:a isi fie
lui prin India, unde cu- Harilaos un om bun, cind nlr este riu nici ,cu riii ?"

,noa$tem s-o fi atestat cineva. in afafi. de spartanul Aristocrates, Mult'e au fo'st lnnoirile aduse d,e Lycurg, dar cea mai de seami
fiul lui Hipparhos 37. a fost intocmitea gerousiei 45, despre care Plato ou 'spune ci, ames-

LYCURG tlg

l"il 'rl 112 PLUTARH

I r ,,t:rtui si la picturi gi la scene de teatre 9i ia acoperiguri de case
tecind'u-se cu cu mare lux68. Iar cind se intrunea poporul,
si aibd d,r.ept 'puter,ea regilor, cate ,eta prea umflatX, qi ajungin '1'1,,,,,,1.,,r,r1,rri,rrrtlnicnurrapinogidtiiodpbuiinitae
de vot egal, a a.ius multi ingclepciun,e qi .,al,rar."e in niminui altcuiva si-gi spuni pbrerca, ci numai
cel.e m,ai de sea.rni lucruri. Intr-ad,e.uir, in timp ce puterea politici de geronfi 9i de
si judecc propunerea ficuti
r, , 'l'otu1i, mai tirziu, deoarece poporul, indepirtind sau adiu-
inclina cind cdtre regi spre tirani,e, cind cdtre popor spre'demo_ bitrinilor qi regilor, le stilceau satt le
crafie, pun,ind puterea bdtrinilor n7 ca pe o gr,e.utalc ta rniiioc qi lrirLl ccva la propunerile Theopomposue au mai adiugat la rhetri
cumpdnindu-s,e, gi-a gisit c,ea mai de n,ezdruircinat orinduiali ii
' arezate' deoarece cei :.rrr,:rrr, regii Pllydoros qi
doudzeci gi opt de bi.trini se arldugau regiloi, .,,,,,{t' c,.rvlnte : ,,Daci poporul o va lua pe o cale intortocheatb,
pentru ca si se in.ipotriveasci luneci.rii spre democragie, d,ar in_ l',rrirrii;i conducitcrii si se retrag|", adtcb, sh nu crdiniceascd
tdreau iarigi ci nr-rmai si se ridice Ei s5 impri;tie apella, pentru ca po-
poporul, pentru ca puterea si nu se trans{orme in r,rni(. si-9i intoarci gindurile Ei si le faci mai bune' $i au
tiranie. Aristoteles zice cb, ,s-au orinduit numai ,clouizeci qi ei
opt 1',,,,r1
de bitrini, pcntru ci, la inceput, cri Lycurg au fost treizeci, ',,,,,ius cetatea, zicinA cd zevl a orinduit aga' cum aminteqte qi
dlr
d'c,i au pSrdsit activi.tatea d,e kicb,. Sphairos a8 spufle cb .,,1e ia in- i r r Icus 70 in aceste \-ersuri :

ceput au fost d'ouizeci ;i opt, ,cei care erau mai ingeiepii. S-ar putea Ascultind de Phoibos Pythianul, au adus acasd
ca pricina insrinufiletrir9eai .pltientirraedaeinausmcuiruhluebi cdlocmdaoduaizb0e,cpi e;.intoruprc, i.,ufii"in,d" Otacolul Zeului qi cuvinte insuflate:
f.ace prin
Si inceap6 sfatul doi regi temitori de zei,
egal in pd,4Jle iui, este un num6rcu rsof ,dupl irexaddsr. Eu so,co- Care se-ngrijesc de fermecitoarea cetate a Spartci,
tesc ce s-au numit atifia bdtrini, pentru ca, cu to;ii, sb, fre treizeci,
deoarece celor dou5,zeci gi opt de bitrini se adiugau cei doi regi. Apoi si fie bitrinii incircali de ani 9i apoi oameni din popor,

Rdspunzind limuritelor rhctre'

VI Atit d,e rnult zel a arltat p,entru aoeasti domnie Lycurg, flncit VII Deqi Lycurg a inchegat ,in acest chip constituqia, totuqi, cei
a adus de la Delplii un oracol in privin;a ei, pe care ipartanii il
numesc rlsetra52. Aceasti rhetrd sunb a;a : ,,Ridicind un templu ,.r-c au .,.nit .l,tpi el, vizind cii aceasti curati gi nesuferiti oli-
al Athenei Syllania;r, i-perginJ p"p-;l ;,',rlric7r se umfle gi se-nfumureaz6, du'pb, cum spune Plato, ii opun,
al lui Zeus_ Syllanios 53 ;i ,., r,,r fel de friu, puterea eforilor". Cel dintii efor a.fost aqezat
pe triburi 55 gi orinduind fratriile 56, statornicind o adunare a bA-
trinilor 57 de treizeci de membri, impreuni cu cci doi conducitori, irr slLr]bi Elatos 73, pe timpul regelui Theopompos, la o suti
din timp in timp si 5_evogribeCqntai kpyoopno6ruc,lu,ai p5o8i in adunarea spune ci f-itirnedi-
ai si propui poporului ,, i cle ani dupi Lycr-rrg. Despte Theopompos se
i[mapperdllqat]ii,ina,dtruenaBraebayc6a', iar poporul s6 aibd stipinirea qi
,i.fi 9i ,a l,.rtlocorit cle solia sa, care-l invinuia ci va 15sa copiilor o domnie
,,,,'i mici decit o primise, a zis: ,Ei bine, domnia este cu atit
prrteiea,,. Intr-adevir, in acest fel domnia'
Prin ,,,.ri buni, cu cit este mai lungd". scdpat de primeldie 9i n-a pilit
pirgi cuvin.tel'e pbylas pbylaxai62 Si obas obaxai63 se,ingel,ege a im- rr.lcpirtind excesele qi pizma, a
dintre care pe unele leia ri , ( ce au pigit regii messenieni qi argeicni Ta de la cctitenii lor'
gi-a orindui poporul in pirgi, numit
pbylai luiburl), iar altele obai ffratrir]on. Ariagatal 6s se numesc
regii, iar apellaTein inseamni a aduna poporul, pentru cir ei atri- ( l(' \'reme cc nu voiau si clea 9i si treaci ceva din puterea lor
''.i; ardtat 5i mai limpede inqelcpciunea
buie inceputul qi cauza constitugiei lui Apollo Delphianul 66. Spar- j1,,,'o"puo"dru"l.uuiu. Alucei sLt1l'ucucrrgu, le-au [spartanii] se riscoalele 9i
tanii numesc acum Babyca qi Cnakyonul Oinous 62. Aristoteles uitau la
cind

spune ci Cnakyon este un fiu, iar Babyca o $osea. lntre ele avea ,, .,,,'r chibzuinfd a popoarelor 9i regilor messenieni 9i argeieni,
, rrr'lc erau vecini gi rude, qi care, la inceput, avind parte de
loc apella, nefiind nici galerii cu picturi, nici vreo akb, podoab6, , lr r lrtrrri e gale la impirqirea pimintului, ca $i spartanii, qi poate
cici Lycurg socotea ci, toate acestea nu contribuie de loc ia br_rna ,lrrrl m,ri rnult, n-a, fost mult timp fericigi, ci, din pricina lipsei
chibzuinEh, ci mai rnult pigubesc, deoarece ele fac gindurile celor
care se aduni uguratice gi degarte, daci privesc, in tirnpul adunirii,

4lt, PLUTARH LYCI.'RG

1{5

'll,{ de cumpitare a regilor 9i din pricina ncascultdrii poporului, au 1r'rri, rlc vrem,e ce vedea cd cetif€nii primesc cu gr.eu dezlipirea
tulburat buna a$ezare a lucrurilor gi au aritat cd. era, cu adevirat, ,l, lrLrnirrile lorBa, a p'ornit pe alti cale, ocoliti, gi a atacat ld-
o fericire zeiasci pentru spartani acel care le potrivise ;i le imbi- ,,'nriir cluc-i stdpinea. Astfel, mai intii a scos in afara legii orice
nase rinduiala de stat'5. Dar despre acestea, vom vorbi mai in nr,,rrctlri dc aur qi de argint, orinduind si se fol,oseasci numai cea
,lt'licr, dar gi acestei monede, care cintirea greu gi era mare, i-a
urmd.
,lrrt rr valoare atit de mich, incit echivalentul a zece mine85 avea
VIII A doua qi cea mai indrlzneagb. fapti politici a lui Lycurg rrt:r'oic de o mar'e in,cip'ere in cas6, ca s-o depuni, gi de un car
este impdrgirea pdmintului. lntr-adevir, fiind o infricoqitoare ne- rlirs (lc doi boi, ca s-o transporte.
egalitate intre cetefeni, in timp ce mulgi siraci gi nevoiaqi se re-
r.'drsau ameningitor in cetate, iar bogigia curgea numai in miinile Oonsfinqindu-se aceasti lege, multe soiuri de rcle au pierit
,lirr Sparta. Cdci cine s-ar mai fi gindit si furc sau si mituiasci
citorva, Lycurg, voind sd izgoneasci din cetate violenga qi pizna ';r;,,,,r:rirlr.rt,asmidoepnreaatdafreiuclci8geite,igasatcitne;gi,ninnicdici iinnnuuosfeeerlap'fufieoterlouasl aiit,soncrruosn;idiJteinsgpiafonrgciic, ?iiinIunlutrta-raedzpeeua--
tcr.ca gi folosinga 1a alte lucruri, ficindu-l cu neputinti de indoit
qi reutatea qi viala de risipi qi cele doui rele ale rinduielii cetigii,

care erau mai vechi qi rnai grele. qi anume bogSgia gi siricia, a
convins pe cetefeni sd socoteasci tot pdmintul la un loc qi si-i
impartd de la inceput 9i sd duci intre ei o viafi de cgalitate,
avind cu to{ii ogoare la fel de tnari, iar locul de cinste si{ dea ;i cle lucrat.
virtugii, gindind cX pricini de dezbinare qi de inegalitate nu va Dupb aceasta, a izgonit gi megtc;uguriie nefolositoare qi u9u-
fi intre ei, decit aceea pe care o hotirniceqte dojana faptelor urite r:rticc 87. De altfel, ;i firi sd 1e izgoneasci cineva, multe dintre
qi lauda celor bune 76. Lycurg, adiugind vorbei fapta, a impdrgit mseaipgriib.sqeeauaupo,osi'dbailittiilciudneovuianzmarocn,ecdiicdi 'cmovrn'eemdae
pimintul Laconiei in trei mii dc loturi, pe care le-a dat periecilor 77, :rccste me$tetuguri

,c lucrurile nu-gi
iar pdmintul care finea de cetatea Sparta l-a impirqit in noud mii tlc fier nu circula in cclelalte cetili grece$ti, gi,luati in ris, nici
de loturi, cici atigia erau cetiqenii Spartei 78. nr.r 2rvea prcf, astfel ci nici nu era cu putin!5 si se cumpere lucruri
stririnc Ai icftine, gi in porturile Laconiei nu intra nici o incirci-
Unii spun cL Lycurg a fb.cut gase mii de loturi, dar ci Poly- tLrli tle mzfih, iar in Sparta ;i I-aconia nu se du'cea nici un 'sofist88,
a mai addugat dupi aceea incd trei mii, iar algii
doros te zic cd

numai jumitatc dintre cele noui mii le-a imp54it Polydoros, iar rrrc;ter la vo,rbe detar e, niai un prezicator qarl,atan, ni,ci un intre-
jumdtatc Lycurg 80. linitor dc h,etairese, nici un lucritor d'e podoabe de aur sau de

Iar lotul de pdmint eta atit de mare, incit putea si aduci un rrr-i1int, de vrem,e ce nu ,exista mon,ed5.
gaptezeci dc medimne 8t de ln acest fel, fiind despuiat pu{in cite pufin de lucrurile careJ
venit de oorzcpaenntittaruteudnebiitircbhaidte$8i 2d,ocu6ic-i rrliEau qi-l intreqineau, 1uxu1 se stingea singur de 1a sir.re. De altfel,
pentru sotia lui 9i, la fel,
sprezece

el Ie socotea ci le e,ste d,eajuns atita, deoarece aveau nevoic de lrogagii nu aveau mai mult decit ceilalgi no, dc v(erne ce belgugul
hrand doar spre a-gi pbstra bunistarea gi sinitatea, dar pentru
nimic altceva. Se spune ci Lycurg, cu citva timp mai tirziu, in- nu putea pitrunde in viaqa cetdjii, ci cta intemniqat qi linut in

lorcindu-se di,ntr-o cilStorie gi strd,bitind ogoar'ele de c'urind se- r rcluctare.

cerate ti vizind cipigele de griu a;ezate una lingi a1ta, 1a fel De aceeal lucrurile obignuite gi trebuincioase, scaunele de
de mari, a suris gi a zis celor de fa95 : ,,Laconia intreagi pare se lucrau foarte bine la ci, iar cupa
o mogtenire de curind luati in stipinire de mai mulgi fragi" 83. ,srlr)l:irLrtranni,es, cnauunmelietigciomthoenseole',, avea o bund faimi la armati, cum
.prrne Critias e2. lntr-adevir, culoarea apclor urite la vedere 03, dir-r

IX Punind la cale s[ imparti qi bunurile migcitoare pentru r;rrc trebuiau si bea de nevoie,s'oldaqii, eta ascun'si, iar tulbureala
pa sd indepirteze cu totul neegalitatea ti deosebirea dintre cet6- .., clidea Ia funC gi era opriti de bazele rotunde ale vasului,

;rstfcl ci apa se apropia mai curati de guri.

LYCURO tt7

116 PLUTARH :: :r o;rlit qi a arbtat cetefenilor faga plinb de singe qi vederea

Tot legiuitorul era fdptuitorul acestor lucruri, cici meqtequgarii, 'ri'r;irzrrirrti,tia.slti{uegi incei mare gi adinciL a pus stdpinire pe cei ce l-au
indepirtindu-se de lucrurile nefolositoare, i;i aritau buna lor in- au pus mina pe Alcandros gi l-au pre dat lui
deminare in cele necesare.
l,vtur.q, pe care l-au insolit pind acasd, cuprinqi de supirare pentru

, r'lc irrtimplate.

X Dar plinuind si dea lovituri gi mai puternice luxului qi si Ajungind acasi, Lycurg, mulgumind insolitorilor, gi-a luat rlmas
t,rrrr, dar pe Alcandros l-a dus in casi gi ni,ci nu i-a ficut vreun
nimiceascd pofta de bog6iie, a pus in fiinli osisasitififleeiea{.9Siisfosiatiriltee r,irr gi nici nu i-a,spus vreo vorbi ci, intii, indephrtind,pe sc,lavii
frumoasd triabi potriticd, qi anume a orinduit
erau rnese iuate in comun's, Ia care lspartanii] se ospitau cu ;,i sclavele sale, a poruncit lui Alcandros s6-1 slujeascd el. Alcandros,
mincdri gi alimente anume statornicite, iar acasi nu mai obignuiau
rrvirrd o fire a1eas5, ficea in tecere tot ceea ce i se poruocea qi
r:inrinind lingi Lycur:g qi ducindu-9i viaga cu el, a putut si cunoasci
si minince intingi pe paturi scumpe gi luind bucatele de pe mese lrlindefea qi bunitatea inimii gi viafa austerzi qi tiria lui la munci,
de mare pre;, fiind ingrigaqi la intuneric - intocmai ca nigte ani-
male lacornc - de miinile slujitotilor gi bucitarilor, stricindu-gi i,rr cl insuqi a chphtat o afecliune atit de puternici fagi de Lycurg,
o dati cu moravurile gi trupurile, cici le lisau slobode
si se pri- irrcit a spus prietenilor c5. Lycurg nu este nici aspru, nici infumurat,
, i, dimpotrivit, cb, e1 singur este blind 9i binevoitor cu a1;iie7.
vqbi lbedaisccai lrdsepr€qitomautlitdpolinftiagte9igiin, giniltvr-iruena,leclaorearceecareres, 'oomdnouftroi rluicnirgei Astfel a fost deci pedepsit Alcandros gi la astfel de ispdgire

zilnicb. ;r fost supus, ajungind sd fie, dintr-un tin5r riu gi mindru cum era,
un om foarte cuviincios qi foarte inqelept. ln amintirea acestei in-
lnsemnat era gi acest lucru, dar mai insemnat era faptul cd,
a$a cum spune Theofrastos e6, Lycurg a fl'cttt bogiliia nedoriti 9i rinrpliri, Lycurg a ridicat un templu zeigei Athena, pe care a nu-
,Lia- u des{iinqat-o, infiinlind ciuele comune 9i viala ieftin6' rrrit.o Op'til,etis e8, cici ,dorienii din Sparta num,esc ochit optiloi.
Intr-adevir, luxul nu mai avea nici un folos, nu era gustat 9i tlnii, printre care este qi Dioscorides ns, cel care a scris Cottstitupia
nici nu se vedea gi nici nu se arita, deoarece bogatul mergea
la aceeaqi sissitie cu sdracul, astfei ci dintre toate cetilile de sub tpdrt(utd., spun ci L.vcurg a fost lovit, dar cd n-a pierdut ochiul,
soare numai in Sparta se puteau vedea lrealizate] vorbele pe ti c5, chiar templul I-a ridicat zeilei Athena drept mullumiti pentru
care le repeta toati lumea, qi anume ch bogbtria este oarbi 9i ci virrdecarea rinii. Iar obiceiul de a purta ciomege cind se adun6,
zace ca o picturi neinsufle;iti 9i nemi;cate{. Cici nu le era in-
gdduit si rnbnince mai intii acasi gi apoi si mearg:a s6tui la sp:rrtanii l-au luat duBi acea p69anie.
iissitii, cr. cei carc nu mincau acasi, pindind cu atenlie pe cel care
nu minca sau nu bca cu ci, il dojeneau cb e nest5pinit 9i c5, din XII In ceea ce priveqte sissitiile, cretanii le numesc and,reiatlo,
pricina moliciunii, se !ine departe de felul de viali al tuturor' iar lacedemonienii phiditia ror, fie pentru ch se inc'ep prietenii 6i senti-

rncnte de bunivoingi, pronuntind 8 in loc de ). fie pentru ci

:rci se obignuiesc si fie cumpitali gi cruqdtori. Dar nu se ridicd

lrici o impotrivire posibilitdgii ca primul sunet al cuvintului phi-

XI De aceea se gi spune ci mai ales din pricina accstei rin- rlitia si fie adus dina[,ar6, a$a cum spun unii, fiind numi.te editiit02
duieli bogirqii s-au miniat pe Lycurg ;i, ridicindLr-se impotriva lui
in numir mare, au inceput sdJ batjocoreasci gi s5-9i ara.te minia ,lc la cuvintele diaitata3, ,,via1d", qi edode, ,,mincare".
gi cd in cele din urmd, mu19i aruncind cu pietre in el, Lycurg
a fugit din agora. A scipat de mulgime refugiindu-se intr-un Spartanii se duceau la masS cite cincisprezece sa:u cu ceva mai
templu, insi un tindr oarecare, de altfel nu lipsit de frumoase
,',lr,rrllq:iiirsrai,uomptami pdusguirnitio. 'Fdieecvairne, spartan aducea la lund un meCimn
insugiri fireqti, dar iute si minios, numit Alcandros, luindu-se dupb
cinci mine de brinz6, o jumdtate de
el gi urmirindu-l, cind Lycurg s-a intors spre el, l-a lovit cu
bita li i-a scos un ochi. Lycurg, nelisindu-se de loc pradi durerii, rrrini de smochine, ;i, pe lingd asta, ceva bani r05 pentru carne. De
,rltlcl, cind cineva aducea vreo jertf6, zeilor sau cind vina ceva tri-

l{8 PLUTARII LYCURG 1T9

llr,tr mitea ofrancld o parte clin iertfi sau din vinat la sissition t06. Se si,ssitiilorlrl, nici pe atrte cii, pentru ca si se obignuiascd si
ingdduia si se ia masa qi acasi, insi numai cind cineva frigea meargl l|rd fricb qi cu indrizneali p'e intuneric ;i noaLptca.

ler'tf,., sa,, vinatui, dar to[i ceilalli trebuiau s5 fie prezenli la sissitii. Aceasta este rinduiala sissitiilor.

.al.n.rr.liSi pirm""tgitu,uttli1.ttti.iivie,Afnegdmii,,asrear0ap7vou,olepinimitt-osasrrtcihfianicidrituoeuesi-zsseneisucsduiiti-niasiltuoerf-ciotaruimmleuxiiasp-r.qodeii'l9auAieacredienrou-uatcamapraziernit'ctireAa.r.gvliiuns-'i XIII Legi scrise, Lycurg n-a dat, ci numai una dintre rhctre
arc chip de lege. Cici el socotca cd, dach cele mai insemnate qi
nriniat, n-a venit cu jertfa pe c re trebuia s-o aduci 9i polemarhii mai puternice misuri care contribuie la fericirea qi la sporirea
cetigii sint bine implintate in moravurile qi deprinderile cetileni-
.lu-a1uuamn;eqnt"dagtc. oLliadesi,isnslietilie'psceiulunae u;iqiaccoi paisiic,ufltiainudmaudlutegiddisecupliiirinpgo-i 1or, rimin neciintitc qi bine temeinicite, de vreme cc deprinderea
lcI;r;ir1iitusoirce,o;ei;ifanAlmuqgrpaeiti'nd.i;i,iou"iis.bniilot"iabcnrzsoeiunsittei'cira9S|c9leaiesi, mpecp9iiuauni iirlgvnsgcaqidici'ggdn1i$iauuesisnsec.dsrtdeeeoalleibuc,signi9ucnpacioueiranbierateei-ucuvicncaisincinsiinvdpcgui,elelauclplamuifucicetalreuairsnasecpcdrasifuuriictr9laieisn1-pausoosfiregti'rirliueaevf-amir,taiceneiuii este o legiturb mai puternici decit constringerea' deprinderea pe
care o statornicegte la cei tinefi educaqia fiind, pentru fiecare din
inceta. ei, un adevirat legiuitor.
Cel mai bitrin, ar[tind uqa fieciruia dintre cei care intrau, le
: ,,Prin uga asta nu va ieqi nici o vorbi de aici"' Iar micile invoieli cu privire la bani, carc se schimbi dupi
s'punea voia si ia parte la sissitii era supus la nevoi, de fiecare dati altfel, era mai bine sd nu le cuprindi iu
spune cd ce1 care acte Scrise cu puterc de constringere, 9i nici in norme neschimbi-
Se in felul urm6tor. Fiecare dintre cei care mincau la toate, ci si le lase si primeasci adiugirile sau scurtirile pe care,
un cocolo; de piine in mini 9i-l arunca in tdcere potrivit impreiurdrilor, le vor socoti mai bune oamenii mai inqe-
suinss"it*iiul*u"an ca 1epgi. De altfel, intregui cuprins al legilor lui Lycurg se refelea
pe un vot intr-un vas pe care-l aducea sluiitorul pe cap pe pe de-a-ntregul la educagie.
la
A;adar, una din rhetre, dupi cum s-a spus, poruncea cetijii
ii".ur". Cel care era de pirere si fie ptimit arunca cocologul a;a' si nu se foloseasci de legi scrise. lar alti rhetri era indreptatb
iar cel care nu era de pirere il turtea, cici cocologul turtit avea irnpotriva luxului, poruncind ca fiecare casi si aibi tavanul din
r-aloarea unei fise giLurite 9i, daci se gisea un singur cocoioq lemn cioplit cu seclrrea, iar uqile si fie ficute cu feristriul qi sE
deo,arece voiau ca ofi comes'enii sb fie placuli nu se mai intrebuinteze nici o alti unealtb. Astfel, vorba pe care
tu,rtit, nu-l primeau, care nu reu;ea la se zice cd a spus-o Epaminondas r12 mai in urm[ la masa sa, 9i
examen se zicea ci fusese anume cb la o astfel de masi nu poate incipea trhdatea, votba
unii altora. lar cel aceasta a gindit-o mai intii Lycurg, dindu-gi seama ci intr-o astfel
catlclisat, cici vasul in care arlrncau ei cocoloa;ele se numea cad- de casd cum voia el nu pot incipea dezm6lu1 qi luxu1 Ei ci nu
este nimeni atit de striin de frumos ;i de lipsit de minte incit sii
dihos. Dintre mincdri, o buni faimi avea la ei supa neagr6, astfel aduci intr-o simpld cas6 de om din popor paturi cu picioarele
cd bitrinii daci mincau aceasti supi' nici nu mai aveau nevoie dc de argint gi agternuturi de porfiri gi cupe de aur qi luxul care
carne, pe care o l6sau tinerilor' iar ci i;i puneau 9i mincau numai le insofegte in chip firesc, ci ci, dimpotrivd, trebuie si potriveascS
supd. Se spune ci unui dintre regii Pontuluitoe a 9i cumpirat un ;i si faci patul as,emenea casei, gi straiul cu patul, iar ca straiul,
bucitar spartan, din pricin,a faimei pe 'car'e o avea aceaste supi, toate celelalte lucruri qi podoabe. Datoriti acestui obicei, se spune
dar cincl a gustat, ,nu i-a pldcut. Atunci bucitarul i'a spus : ,,O, cd Leotichydasrt3 cel bitrin cind cina o datd \e Corint, a vdzut
rege i supa asta trebuie s-o mdnince cei care s-au sci'ldat in tavanul luxos qi incbrcat cu tapeturi scumpe 9i a intrebat gazda
Eurotas" t'0. Bind cu mdsuri, ei pleaci acash fbrh torfe' Ceci nu dacd la ei copacii cresc in form6 de patrulatere 1ra'
le este ingiduit si cildtoreasc6 la lumina tor1elor, nici pe calea
A treia rhetrh datd de Lycurg se spune ce poruncea si nu se
duci .rizboi numai impotriva aceloragi duqmani, pcnt(u ca nu

l4

1$0 PLUTANH

LYCURG ,1,2I

cumva du$manii, fiind siligi si se apete de mai multe ori, si
asta ei au invinuit, mai tirziu, pe
ajungi Ar[gzebsoilainoiscir.15$,iddeeoadreactea, niv5lind neincetat qi ficind dese ele, iar ,nestepinirea era depafte' qi trezea ,in 'ele o 'o'bi9'nuinli cu
regele sirnplitatea qi o dragoste de bund,cuviinfi ti se bucura'u de o intre-
expedigii in Beoliarl(', i-a ficut pe thcbani si reziste lacedemonie- lepiiune n,elipsiti de nobleqe, gindindu-se ci 9i ele, ca 9i-birbaqii,
nilor. De aceea Antaikydastlt , vdzindu-l rd.nit, i-a zis : ,,Frumoase
invigdturi iei de la thebani, dupi ce iai invdlat sd lupte, cind ei se put'eau impirtd,gi din b,inefa,ceril'e virtugii 9i min'C,riei. De aceea,
ele puteau gindi gi cPiotvreest'Gegotergode:s'p,,rNe uGmoargioviol8i,,
nici .nu voiau gi nici 'nu gtiau sd lupte". spune ceea ce rse
sofia lui Leonida,s.
Ei ibine, Lycurg a dat numele de O striini a zis
ac€stor legi, vrind s[ spartanelor, sintefi stip'inele bdrbalilot l" Iat Gorgo a rispuns :
'rhetre
ingeleagd ci s,int hotirite de divinitate qi sint chiar ora,cole.
,,Pefltru ci nurnai noi fa'cem birb,afi l"

pe XIV lncepind 'sd ,studieze mai din adinc problema cducaliei. XV Era,u qi acestea ,indemnuri l.a cisdtorie, vreau si spun pro-
ins'emnati gi frumoasi Lindatorire a q,,igieoocmureitlr'eicelo" rriein, iinerilor, care
care o socotea ca cea mai cesiunile de fete qi goliciunea 'faia 2i6e Plato, ci
erau minagi nu de i,mrboldur'i cum
legiuitorului, de inda'ti gi-a in'dreptat privire.a spre ,ci.sitorie gi

na$terea copiilor. de imbolduri erotioe. Ba Lycurg a m.ai statornicit gi o am'endi Lpentru

Cici Lycurg, pu,nind la cale ,ingelep,ciunea femeilor, nu s.a l6sat cei necisdtorili. Astfel, ei erau 'in'depdrtaii de.la privirea iocutilor
fetelor, iar iarna demnitarii le porunceau sh fach lnoo,niurul piqei
de treabd, a$a cum zice Aristoteles, fiindci n-ar fi putut stipini goi gi ,sd cinte un c,intec ficut impotriva ingigi, spunind
multa libertate ti putere a fem,eilor, pe care o tdobindiseri din lor ci pe

pricina ple'cirilor in numeroasele expedilii ale ,birbatrilor. Bbrhalli drept s,int pedop,sili, de vreme ce niu ,se supun legilor. Erau apoi
i respectui pveorcbaareatdinreesriai tillldareDtaerukybllrir,dtr'iansiloi'r".,
erau silili sl le lase stirpine in casd qi, din ace,asti pri,c,ini, 1'e ,ingri- lipsili de cinstea
jeau mai mult de,ci,t s.e cidea qi le ,num,eau stdpine. Dimpottivi, De a,cee'a ,nim,e,ni ,n-a doienit
Lycurg s.a ingriiit qi de ele, a$a cum se cuvenea.
.degi era un coma,nd.ant faimos. Astfel, cind el a venit ,in apella, un
Mai intii a pus la cale si inzciravaneascd trupurile fietelor prin
aletgbri gi ,prin lupte atletice qi prin arun,car'ea cu dis'cul qi cu tinir nu i-a cedat locul, zicindu-i: ,,Pentru ci nici tu n-ai flcut
lancea, p,entru ca 9i plSmada cop'iilo,r ,si prindi o rddhcind zdra- pe cel care si mi-l cedeze mie".
vdni in corpuri zdravene ,qi ,s5. creasci ,mai bine, iar ele insele,
L,uau in cisitorie ,f,e,tele prin ripire, dar nu d'e mi'ci 9i nepotrt-
pu,rtirnd cu vigoare sarcina, ,si lupte frumos ;i uqor cu dureriLe cf5e,msietoierien,uc,mi citiinndymerpahueiuntrifalota'1r',eluqai coapte p'entru cis[-
vite pentru pe ti'ndra th,pit6, ii
torie. Iar ,o
rdCea pdrul de pe cap, o rimbrica i,ntr-o haini qi ii punea o inci'l-
facerii. liminte bi.rbdteasci ,9i o culca pe un pat 'de paie, singurd fdri

Ind,epirtind orice moliciune gi viagi de qedere qi mol'eqirr

fe,rneiasc6, rfl:d. pus fetele s5 se obignuias,ci mai puqin de,cit bi,iegii, bd,rbat. Iar tinirul bb,rbat, Ifud sh ,fie bdut sa'u dedat chefului, ci
glluai isnadinuumm-ieiatienrg'sri 'iSgsro,b.addltoeofreiinnienaanuputemczuietmenla'psre,oticnceuesrviiuilnonrei ;i sd tCanseze gi si cii.rte
tretaz, ca intotdeaunra, dupi ce cina i'n phiditii, intra la ea, il;i des'
car'e l,e priveau. llneori, cingea cingitoarea qi rs'e afeza lingi ea. $i, dupn ce petr'ecea cu ea

pe cei care greleau, ;i nu prea multi vreme, pleca in ri,nduial5, si doarmi unde d'o'rm'ea
iardqi ro,sti,nd laude, i,n cintec, pentru cei vrednici, trezeat in trneri cie obicei cu ceilalgi tineri. $i in res'tul timpului fdcea Ia'fel, p'e'tre-
cindu-qi ziua qi dor'mind cu tinerii de aceeaqi virstd, iar la so;i'e se
multi ambijie gi muit zel. Cdci tinirul cate era liudat pentru bir-

bili'a lui qi ,era faimo's printre fete pornea spre casi plin de mindrie ducea pe ascuns, cu bdgare de ,seam6, rugininrdu-se gi temindu-se
in urma laudelor primite. Dar nrici ingepiturile ficute in glLrmi gi si nu af.le cineva dintre cei diniuntru, in timp ce ,femeia punea la
ironie ,nu erau mai prejos deci't asprele doieniri, deoatece la spcc- si vini la amp, ffuit
ca1,e mijloacele .9i-l ajuta qi 'si ,se intitrneas'ci
tacol lnau pafte, o datd cu ceilalgi oetefeni, gi regii qi b,itrinii.
si fi'e vizugi.
Iar goliciun'ea fetel.or n-avea nimic urit, cic,i sfiala era ,mereu cu $i lucrul acesta nu dura rs,curti vreme, astfel ci unii dintre ei

aveau gi copii, mai inai'nte de a-gi vedea femeile la lumina zilei.

l4r

LYCUR( 123

,1,22 pLUTARH

O astfei de in,tilnire nu era numai o practicb a stipinirii de sine noi nu existi birt'agi care si sdvirteas,cd un adulter". StrS"inul i-a
zis : ,,$i da,ci totugi existi ?" Getados i-a rd,spuns : ,,Pl6tegt'e pregul
qi a inlelepciunii, ci-i fdcea si vini la viaga comuni cu trupuriie
potrivite p,entru ,a zimisli copii, ;i dorni'ci, 9i mereu proaspegi in unui taur care, lunginrdu-se peste Taiget r25, bea apd din Eurotas" 126.
dragoste, cic,i nu ,se siturau qi nu se rdceau din pricina unor apro-
pieri lib.t., ci-qi ldsau unul pentru celdlalt o rbmd,9i96 a fla'cirii Striinul, minunindu-se, i-a zis: ,,Bi,ne, dar cum ar put'ea si existe
un taur atit de mare ?" Atunci Gerados, rizind, i.a rdspuns : ,,Cum
dorinEei gi pld'cerii r22. ar putea si existe la Sparta un om care si ,sivirqeasci un a'dulter ?"

Ac,estea se povestes'c cu privire la cd,sitorie.

Punind aceaste cuviin;i gi rin'duialb in 'cisitorie, nu mai p'uqin XVI Iar prun'cul, nu era imputernicit tatil siu si-l cteasci, ci-l
a indepbrtat din ci,snic,ie qi 'deqarta amb(ie femeiascd,, sqcotind

drept lucru bun indepirtarea oricdrei violen;e 9i 'nbedorbrianldiiuiseol,icodtiigni lua gi-l duce,a intr-un anumit 1.oc numit leshe 127, in care ;edeau cei
cu mai bdtrini oameni ai trirbului qi, cercetind prurn,cul, daci era bine
casnici,e qi ingiduind ca f.emeile si se un'eascd legat qi voinic, il indemnau si-l creasc5, dindu-i un lot ,dintre cele
vredni,ci ia f*a copii, 9i luind in ris 'p'e ,ce,i care porneau mbceluri
cgoi m#,,au.n)b. oAasietf'deli,negrealoiznieg1i2d3u, itsoccao,tuinn'dbciribfaetrnbedilterinn,urctarereb3uvie€2avoutsectiien noui .mii. Dar dacS pruncul nu Aeproa,thd,ee,ta,si ori27sbiisn,-auvnealoucnpcr5o,rppis'tbioinse,
fdcut,
il trimiteau in aga-zi,sele
pe mun,tel,e Taiget, de vrem,e ,ce, $ocoterai.l ei, nu era bine si trh-
tiniri, daci purta prietenie vreu,nui ti,ndr ,si-l so'cotea de n'eam b''rn,
sil du,ci 1a soqia ,s,a, pentru ca si le faci ur.r copil dintr-o siminli iascd pruncul €are nu era din fire de la inceput bine ficut qi zdra-
vin, nici pentru el, nici pentru c€tate.
de ,soi.
Era ingidu,it, d'e a.semen'ea, 9i unui bdtbat cumsecade, d'aci in- De aceea femeile nu scSldau pruncii in ap6, ci in vin, punind

dtdgea o iem'eie Linteleapti gi 'cu mul4i copii, cS,sitorith cu un alt astfel la irncer,care p16m,ada lor. Astf,el, se spune cX copiii epilepti,ci
bbr6at, si ,convingi. pe s'o1u1 ei s-o lase si ,se intilneasci cu e1,
qi bolniviciogi degenereazi in contact cu vinul s,i se cangreneazi, iln

pentr,u ca si poatb sddi, ca intr-o gari'nd cu fru'cte frumoase, '9i 'si timp ce copiii ,sdndtoqi ,se ,intrem'eazd gi se intiresc gi mai mult

poati d'a co,pii bu'ni, avind sd fie rude de singe. la cor,p.
Mai intii Ly'curg ,socotea ci copiii nu sint ai ,pdringilor, ci 9in
cle obgtea cetijii qi aceea voia ca aeti.tenii nu se nasci din Iar doicile ,se ingrijeau de copii cu multi dibd'cie. Astfel, cre,s-
orice fel de pirinEi, de din cei mai buni' Apoi rse cindu-i fdri scutece, le rld;sau miinile, picioarele gi corpul liber qi-i
ci dbdea seama ci
igi obignuiau s5. .mdnince oric'e, nelS,sindu-i si af ungi firavi 9i invigindu-i

mult[ prostie qi neorinduiali rse gi,s'eqte in lcgiuirile date de alqii cu si nu se ,sperie 'de 'intuneric gi ,si nu le fie tea,mi d'e singurbtate gi
privire I'a cisdtorie, care pu'n si ,se impcrecheze cilelcle cu cei nai si nu gti'e c€ 'scincctele. Din ,aceasti
tuni ciini gi iep,el,e rcu cei rnai buni armisari, rugir.rC sau plitind ost'e mahrnureala nesuferitd si angajau cu platd doici
pri'cini, mul1i
piringi 'dinafara Spartei igi
bani stdpinilor, in timp ce pe femei le in,chid in casi qi le strijuies'c,
chiar 'daci sint lipsigi de spartane pe,ntru copiii lor. Se ,spunc c5, cel puqin, Arnycia, doic.a lui
psraeutebngitiarin'si5sfaaucibcoolnpaiivin, ucmaagi iccuinedi, tautatea copiilor 'nu s-ar
avind Alcibiade,sr2u din Atena, a fost spartand. Dar lui Alci,biades, dupi
minte
risfri,nge mai iintii asupra celor c.ar'e-i fac ;i-i cresc, 'daci rs€ nasc cum spune Plato, Pericl,es i-a pus pedagog pe Zophyros, care nu se

din piringi rdi qi, rdimpotrld, ca qi cind n-ar'fi 'mai intii buni pen- dLeyocsuerigbenauciu-andimaticpede,mcineailaulgnoi r'spoleadvai gr2oeg.ilDsoaprlepteigi'c9oipdiiei spartanilor
tru ,c€i care-i nasc gi cresc, 'daci se nas'c din pirinli buni. altfel, nici

Aceste r'induieli, ficindu-se atunci potrivit cu 'ceringele naturii 9i nu-i era ingiduit oricirui ,spartan ,sd-ti cre,asc5. gi s5-s,i 'inveje fiul

ale cetilii, atit de mult a indepirtat pe birbagi 'de afemeier'ea des- clupi bunul siu plac, ci Lycurg a luat el in,suqi indati pe togi biiefii

care av€au gapte ani gi i-a imp5.rfit in cete gi i-a supus ,aceloragi

neoonceput. $i se mai aminteite o vorbi a lui Ger:adosr24, unul rcguli qi i-a crescut i,mpreuni, obignuindu-i sb s.e ioace gi si invefe

dintre spartanii vec'hi de tot, car'e, .intr'ebat de un strdin ce piiesc irnpreunS.

birbatii car,e siv,irqesc un adulter la ei, i-a t6,spuns : ,,Strbine, la

l,2e PLUTARH LYCURG I25

pi";Udfsr;finmi.m.;e;ie;c;f--,ri"air;;L;n;oilisileiee"J;ut'i;.-"iIetrt:ra-;;aerluiiie;"viinu;ae-r;rr"r.l;atua;riisii;f;"cip,c-.Ie';;itemlipe;zal.oeir"iui;dd;.s;i",.,np^lu..eiatuuetrpgfp'cdarj1rausic.lu'lrdlti;puiiprr,auntgut.nc.eiua,es]egnp,*cuedi;niCrexEri..evilnei,atet"aepiac"iioui.nCncrEn;ucu"rsrcaqcJguihi9otlai,Sleuivgiidgctai;reairareauilsi'stnapiic;bsteuallssoeieeia,icrtn"otu;fui,aet,psJljneiaqlrunpl,luuteuot,lp.itilefeputncid"''pc,.iftoqleij'ntpu,,oiecoitre'ptiiiienezrIcura5tnidaaeoaaai'tiecu'idnd"it"ntir"ujrceDuesuutudneiol9pefrudruluniaeo'ciircneclse-ialieoe'svcadeicacasrcspdeeqliapebiectpiaatiaii-nm,ilfiaeivbmuiuiedufgn'eaqarvaanfptlfleuueuiaoartiicr[dnuespUrub"9'mrfecumstzui'enuclien'maiiiagesunqz.rcuepcLiiisor'aiani.ell,pq'cicaietaecpuusmsgdceulpie..i'iuiecrtrtieualeectnreiacpmujaijli'neuciie'eazu'cnlrsL'sataiicesiaeasieefl9attsecceervtltiioxreunepaaieisieoale'ruvrontuteimoaiealaunr9i'iiozrfrtcbauunetliiaasesratrsimigrn'te1.eeetncluiinelaeeeinuanueac'l'aedaaurcu{enrcdeeddvisvnueofp.uioreicoienite'iaciecznsoprStidrdceIidisecdcteis\r''srbo9uiiuumiiz'tuefuitDrnerit'f-ermuiT'ge'sPaepaitiaoprirtauauoaiusuaeaslinenraie-ueuut-llii' cvnmruieilnormncr.eburDlticleeae,cpmdei iiseEusdartoteiev'dpaleerdinpdpsao,dztheti[nifnuudrgrgauur]l,dripdtinarinivtmedileeggq,intideias,rtmsinaiugIpElitrcaeliid,ei,lneo,cvsciiinutsudsdritfiiiubildedreci.1ie3bF6ipocu,aier,micdee9e-ii

deoarece ue .r.dea c[ a'ceas'ti 'plantd line de cal'd' care .dorm sau nu iau serioa,se misuri de pazE,
XVII Cincl erau la virsta asta, cei mai buni dintre ei s'e indri-
Pedeapsa celui care este prins c5. furd este ,bitaia qi foamea.
gtsvi;-mrEiio""el;rni"rre$ii-aieim;Gi.Iuvei","i;"anr,pqeai;;i*urfr;;naui;iis,mlia;-",it;b;rt"urreti'tqceig'i'sntt.m;ii'idrclrc'i,,"ieEnpien9iete,$'eibdltilcidei:in*r;euriipleoite'tangrl,eonauounaicn"i'.dniiolsaiz.luCc,p'tiiruselfagi]n'i,anuueic,l1ostiinei,lm"'cig.,t1dni-or.ai-et€od'E"'eaidtii"sq.rielt'if-'ccqaienpuiuucascieftnpnaee"rarotieee9lgir"antne,avreJiuodaeaccncm*efugsocueourbaucceumiimapnuditn,mltlriiadatuiiretotitnmeasiaicrnmsfdmecairiue'ueeaieLpitaolaiiaf'inutlirsdri-uespqnsilmaidn.eepetcotmfecldr'dtiaeeccna-daupirolioenetueoqitrcatineiiiieiendaiitd9qa;giuuoineei't9vnreneaimuec'iimiisrrdprsapndsudiie'eciiaetubtero6cliigaqbdsqaaap'v€vuoieisiAiaeinsnrsc'ps.squroiioeuCied-tnyel9mlaed*tunetzsai1aeepeltprcoutpc1eafrteoerllsiae.eitn-inpidroacnmmtetiilrpic:rrtlocuniSiaetie-i-i'r'i
iui airluu;r".nilefruinridnudi,ecghtecisu5n-iiardsuecsdtrlee'rcnonaeri,icaurcfeolaorrtme at2im1eicidleibgiquime eE'i Cdci mincarea lor este ,sirbci,cioasi, p.entru ca sd fie sili1i sd infringd
ei ingigi lipsa gi, in acest fel, ,s[ de.rind curajogi ,qi intreprinzitori.
A,cesta este m,otivul pentru care C,mbcdincinocrpi u"licpreugitienc. inAdlidi uphruicl i,nnul
spun ei cd este cre$tef.ea corpului.

are mult ,dp lu,cru qi mulri nelinigte gi nu este finut in adincul gi in

lunginrea [trupului] de hrana prea ci,imbelgu gatd,, cregte in ,su,s,
fiind ugor, iar corpul iqi dd. drumul crqterii ,slab gi uqor. Acest lucru
se pare c6,-i face gi fru'mogi. Intr-adevhr, mai ales firile uscdqive gi
slabe devin mai sprintene, pe cind trup,urile grase gi bine hrdnite
sint potrivnice s,orintenelii din pricina greutllli, dupi cum desigur
9i copiii femeilor care au luat curigenii in tirnpul sarcinii cresc
uscafi, dar frumogi gi
sprinte,ni, deoar,e,ce materia corpului lor, fiind
usoar6, poate fi mai
bin,e moCeiati de cel care-i d6 o anumitd
formi. Dar sI lisim Ia vrer,ea oricui s6 cerceteze cauza a.c,estui fapt.

XVIII Dar copiii sS"virgesc furtul cu atita bigare de ,s,eami, in,cit
s€ poversteste ci r"rn copil, furin,d un pui de vulpe gi as,cunzindu-l in
sin, a fost mulcat de animalul sii,batic de pintece qi sfi;iat cu ghea-

rele, dar el, rh,bd,ind in tdcere c-a si nu se dea de gol, a murit.
Acest lucru nu este de necrezut nici cind este vorba despre efeliiIBz
de astizi, dintre csre ,pe ,rnulli i-am v6zut m,urind in ,batai la altarul
zeigei Orthia I38.

Iar dup5 terminarea cinei, eirenul, gezind intins la masi, unui
copil ii
di poruncd sd cinte, iar altuia ii pune o intrebare, carecere
un rispun,s bine chirbzuit, cam in acest f€l : cine este cel mai ibun
cet-n1ea1 ,sau cum ,est€ purtarea iui ? In f,el,ul ace,sta copiii erau obig-
nLritri chiar de la inceput sd judece faptele bune gi s[ ,se in,formeze
rsupra cetdtenilor. Cdci dac[ cel intrebat nu putea rbspun,de cin,e

ilcste un bun cet5gean rsau cine n-arc f.aimb",buni, s,ocoteau ci are
rrrr qi lipsit de arnbisia tle a
'suflet len'eg dobindi virtutea. $i rri,spun-
srrl ,fie insolit dc ,rnotivare rezumat
trebuia si gi cu un exemplu,

I:r citeva cuvinte scurte pi concentrat. Cel care ris,pundea cu cuvinte
rrrulte pi de prisos era pedepsit cu o mugcituri la degetul rnare al

126 PLUTARH LYCURG 1,27

fi.m^.f"-iip;ilnf"pfig-i*,";fp;iJne. uuc--al.rr"r,,eim,,idpo-io..eodf,afti'i.ccguaeiulaiu, ngediiiairecrbunddmuturl'ipntDriie'9ceLeiumdiceeuom'lptCeniiiiinotadprr,liei'aecvpairrlueiincn''adduelps'apedcedodaei'raecapp'tssedeaia'''ddacePceaehi dat ceti;enilor qi prin ,scrisori rispunsuri de acest fel : ,,Cum am
i;,p;iii"o";il;rl.oir;o;;"-;r;o;*,pr"i.,t;ti.r..",.tuit"g".l"oattFU.cru.aficri,$itipliaailditqnculiiamiiutlorbbLepdrlepiivoenuaeliotduc,rainiar;vtfbi.seiiiu,eictorabsinc'oedorie.au.seiirucptpecr'veub'alaeeianlirdt,n'acuoeecitLaaciiiiurotipr.iibra'dts"erorsoeii-avo[pp,duabicrlaidii'p'onteltaeueneiatmtteauip'nlacnaunrueiasitilm6caanupoqrsir'iippdttiirrbaidl1slaa'r'ia-gdtiaiueacanue'sntl.tiiapdt''ceiinmeiimnc'ddfeeapceerppiuaimptoelas.aatncuirtu€hfinavlciopeacsuie'erir-i putea si respingem Stacui duqmanilor ?" - ,,Dacd vefi rdmine sdraci
qi nu vqi dori ,si figi unul mai mare'decit altul".
pe cel iubit cit mai bunlts.
Tot aqa gi despr.e zidud a zi,s : ,,S-ar pulea si ifie neinconjurati
d'e ziduri cetat,ea care est'e inconjurrati de vitej,i qi nu de cb,rhmizi".
tn ceea ce piiveqte aceste rispunsuri gi altele de felul acestora nu

cste u$or ni,ci sd nu crezi, dar nici sE crezi.

XX Iati s,i citcva exernple <ie vorbele cle spiri,t spuse ca o invi-
nuire adusi vorbirii lungi. Regele Leonidas a spus unui.a care-i
vorbea l,a ti'mp n,epotrivit despre lucrr-rri nu fdri importanfi : ,,Str6-

i,ne, nu te folosegti <le ceea ,ce treibuie cind trebui,e". Harilaos, nepo-

tul de frate aI lui Lycurg, intrebinrdu-l de ce l.egile c,ale sint atit de
pufin,e, Lycurg i-a rdspuns ci oarnenii carc intrcbuinfeaz5 pufinc
cuvin,tc n-au nevoie de legi multe. Arhidamidas rao, a'uzind pe unii
.,dcmifrzfriaaaebicnc;uaXnfU;eiitia,ie;blIqs,nb"Xnardttdli;,el,uzlproilcmdsipndncee[viueiu$rndfl;ecitiatxt';iaiuona:pr9canmrliurieivpinadreprnptsdaeietvn-iieuuinnaon.naerAocco'bb,potpriicJtnrimipiohiec,,ntiitiaa'eib,dpufrleaszederrecuispiinodeigrariiieinnern'dgieanbt'diirunc'naCidedc'ut'd'ncabeeivi9ciitlruiui'eine'iisinnagn5rt'dge'i''gmbLia'u'npdeiLtyipudai1ezsngcieei'igimretun.hiacsv'iper'curpogllteiedampcrirbruiseql9tmeeai'visit-n'dipefaaspnebm[os'tudedirtdpgic'rin'e'eriianievfCsaareteds'aionr'cocmil6sndaeii''e-s'tvlsbapontar'taounruelf'ont'niimccc'aiscaaaliuoirtuqrree5rcra,tii
cum il invinuiau pe sofistul Hecataiostnr, ci primit fiin'd in sissitio,n,

n-a scos ni'ci un cuvint, a zrs z ,,Cel care $tie cuvintul, gtie qi clipa
cind si-l sputr[". Iati acum ;i cit'eva vorbe de spirit dintre ceie
despre eare am spu,s cd nu ,sint lipsite de farmec. Un oarecare il

bitea la cap pe Demaratos rar cu intr'ebiri nel.alo,cul lor qi mai ales

rep'eta intrebarea : ,,Cine este 'cel mai bun spartan". Demarato,s i-a
zis : ,,Cel care seamini cel mai pufin cu tine". C,igiva ingi liudau
pe eleenira3 ci serb.aseri frumos 9i dupi lege serbirile olympice.
Agis, auzin'du-i, a spu,s : ,,Ce lucru Lmare fac eleenii ci in tirmp de

.A;dz.;aigi;c.riedsacriru;c-g;apdt-r,u.firnoin,adsoiri'pelt'eua. nsfDouscgaua:orirtir.d,e,e.s$culibnatisnovmuteiuaqdgtilouiL,crciyicirchpuvuio'orartigrrlbe'scisrlue';e|ieapaa'ic'npLreersurgspnhicaeeirgistiaspetnlabraiadppetrseiancnariureeterrutrcp'eliaiezdbeavgoroiisnrmrcedbugirnreietol6e9ai'i cinci ani sint qi ei o zi cum trebuie ?"
Theopompos [a i-a spus ,unui strbin car'e ard,ta multi bunivoingd

5i zicea ci concetSgenii sii il numes,c filo,spartan : ,,Ar ,fi fost ,mai
bine pentru tine sd fii numit filopolit" ra5. IJn retor rn6 atenian spu-

vcsa,|o.eior*rntzs'pbfsip",etlsu,i"ta:nu,o,eqm,iaFniedadd'reiudtslasnu-paplu,erueisma,ninesiactnlr.iae:rriAsbne,e,gaPtncitatiesi,ncn1egidgtn,re't2euee, mv''scrdaodiaacsd'icnrpe^nitutrupincoeuesnc"^teelulc'zeml^'enp-saevbsda'creiilanmasnrdoeietu'icnliris-tn'eaaptqa"rrei'ditairi$iatunlitnpidmcc'eeucumepm'ptpeacrirtciiicevnvie'siilri9'teceeiiriendclladaeae nea 'd,espre sp.artani ci ,sint lipsili de irrvigituri, 'dar Pleistonax al
lrri Pausani,a,sraT i-a zis : ,,Bine zi'ci, p,entru ci dintle to$i elenii
numai noi n-arn invSgat nici un riu de la voi ". Cineva a intrerbat

pc Arhidamidas cigi ,sparta.ni sint, iar el i-a ri,spuns : ,,Destui, ca
si izgoneascd pe netr,e'b,nici". Se poate ve,dea gi obiceiul lor d,e a

,'lpcuqncaebgal'uqmi ne.icAi sstiferol,steeiasscei 'obignuiseri 'si nu spune nici o vorbe
vreun.cuvint intr-un fel o,arecare,
care,

divinitdEii". $i in privin a luptelot nu le-a oprit 'si le practice cet6- r;ri nu cuprindi vreun inleles vrednic de luat aminte. Astfel, un
jenii numai ,pe acelea in care 'nu se intin'de mina' Se spune c6 ei a
r;i)irrtAn fiind chemat sd asculte pe unul care imita privigh,etoar'ea,

LYCURO 1!g

128 PLUTARH rilc crhbateriilorrso pe care le cintau, insojindu-le cu flautul, cind
nrcrqeau impotriva duqmanilor, pe drept cuvint ar putea trage con-
a rtspuns : ,,Am auzit chiar privi'ghetoarea"' Alt spattan a citit <lrrzia cd Terpandros r5r gi Pinrdar r52 au unit vitejia cu muzica, T€r-
l,:rrrdros a fdcut urmitoarele versuri despre spartanr :
urmdtoarea epigrami :
Rizboinicul Ates a ripus pe cei ce zac aici Acolo infloreqte strilucita tinetime pi dulcea-mi zi
Care au stins tirania. Au murit la porlile Selinuntelui la8' $i dreptatea cu drumurile largi.

gniiaazsisb:,a,Prrdeidpre.pdta'.-uum-r,utrr"igtuo1a"m. eUnrnii6tiq'ntii'raa,cizciistrceibtrueiacseillacsaerteir-ai -figi- Iar Pindat zice:
Juia c6-i va da cocogi m..-orii in bitaie: ,,Nu-'rni da de dqtia'-ci.'d'c
;l;"t; omoare p" dr.rgrnunii lor in luptb"' Alt spartan' vizind-niqte Acolo sint chibzuingele bitrinilor
o-nCaicmaioemndiac$tiiarserceli,adcfuebclneuaulvuopiornbtileeslcdotritcdeie1r,aisds pilcaiirightsatpdfa,agaratazunisn'ue:i,,a,bNsd-ttafreiqni"vln'recaitusnbiiqed
nu sp* p" dtept cuvint cd 'a laconlzi inseamni mai mult a iilozofa $i strdlucesc lincile tinerilor

decit a fa,ce gYmnastici. $i-s dansuri qi Muze pi strdlucire.

ip,l,,.,nir"rriopir..o"eltsXlu"iizirtt,*tiXr"aii,il;iufientIaed;dtt,"lIet^5o'aai.9f,Lrmrlimi,pieaion.9ounv;rlseniten;iuctizad.r"zii,uiuunoliiaindriaesuaeeecirmnnac,maleiui"'icnllm"poiuiioatpesribEuonato9idbiuitnl'ri*oielgudoairpnt,.caaiucrifpailaiiveureureaiiennndcdaritfdeeitira,rctuleiaaouizcaircnceivvernuamao.itrvmelirtdt"oobcueutreir'lirbseilfqi€oieir:iraiarlsde,umpeua9a'repoliieF1nlbropoaiati-iror"lsvneu1evei'edrtz-isS^9rtai^taiAtpiel;roaTcl'sesrruNtltitmjafrnr:e€-uiai',upls:otltc.ctiare."'aiue*s1crttrl$9eeeliiIi' Intr.adevir, ace$ti poefi ni-i aratd, p,e spartani foarte iubitori
potrivit cu c€le tr.i ,rirrte, la sirb6tori, corul bitrinilor' incepind ,lc muzici 5i rizboinici.

zicea : Cintecul frumos al chitarelor se acordi cu lancea

$i noi cindva fost-am tineri curajoqi I 1l spus un poet spartan.

Iar corul celor in floarea virstei rispundea : Cdci 9i in lupte regele sacrifica mai intii muzelor, voind si le
Noi sintem 9i, daci te indoielti' incearci ! ;rninteasc5, dupi cit se pare, de educagia qi de judecata la carc
I rrr fi supuqi, pentru ca si fie gata sh infrunte primejdiile 9i si
Iar corul coPiilor risPundea: r;:ivirgeasci fapte care s[ merite a fi pomenite.
$i noi fi-vom cu rnult mai voinici !
XXII Atunci, [rin timp de dzboi), slSbind pentru tineri as-
lndeob;te, daci cineva va cerceta poeziile spartane' dintre c:rre 1'rirrea disciplinei, nu-i impiedicau s6-9i ingrijeascd fierulr5t qi
unele s-au pbstrat pirni la noi, qi ar incerca' si vadS cum sirnt ritmu- ,,r.rrrele gi hainele, bucurindu-se s5-i vad.5, ca pe ni$te cai care ne-
r lrcirzi qi sint plini de furie, ci pleaci la iuptd. De aceea, degi ei
i;i ingrijeau pdrul in,ci de cinld erau ef€bi, ii dideau o qi mai ,mare
rtcnfie inainte de a infrunta prirrrcjdia, ungindu{ qi ficindu-i qi
t rirerrc. Igi aminteau qi de o vorbi spuse de Lycurg cu privire la
l)iir', anume ci pe cei frumoqi ii face gi mai frumoqi, iar pe cei
,rriqi ii face si te sperii de ei. ln timpul expediEiilor ei fdceau exer-
,i1ii gymnastice mai blinde qi felul de viald nu era atit de mult
disciplinei gi erau atit de muit tragi la socoteali,
:''rr:rtlrftcrsl cd dintre to;i nici nu
numai pentru spartani rdzboiul era o
oamenii
rr(ct:lrc a trudnicelor pregitiri in vederea lui.

$i la lupti, de cum se orinduia lalanga lorrsa qi de indatd ce
i, rlcalr pe dugmani, regele iertfea q capt\ qi le . poruncea hrturor

{90 PLUTARH LYEURG tgl

si-6i puni cununilettu, iar flautigtilor si cinte Castoriul 'uu. 9i, in , .i insirgi divinitatea glisuise gi, ducindu-se la lphitos, a orinduit
acelagi timp, regele incepea paionulr57 de mar9, incit era o pri-
veli'qte mireagi qi impresionantd si-i vezi cum m€rgeau ln ribm, .,,rrlritoarea qi a fdcut-o mai faimoasd gi mai t,emeini,ci.

in cintecul fiautului. qi nu se tuiburau de loc, ci se duceau XXIV Iar educaEia [a spartani] se prelungea pin6 la maturitate,
poezie, la infruntarea
$i nu rireau rinduriie primeidiei' ,,r,i nimeni nu era,slobod sd trdiasci dup6 bunul siu plac, ci ei
qi veseli, minaqi de tr.rirru in cetate ca intr-o tabl,rd,, avind bine statornicit gi felul lor
calmi
Cici nici focul, nici minia nu cuprindc pe niqte oameni ds 6cest
fel, ci ei au un moral puternic sprijinit de nidejde qi curai,-gindind ,lc viafi gi indeletnicirile cu trebile obqteqti qi, indeobqte, ei socoteau
bi clivinitatea este de fagd. Iar regele mergea impotriva duqmani- nu sint ai.1or inqigi,
,:i ci ai pattiei; qi, daci nu li se orinduise

lor avind cu el pe un invingbtor la ]ocurile olyrnpice' :rltccva de ficut, ei sup.ravegheau copiii gi-i invigau ceva ,folositor
.;;rrr i,nvilau ei ingli ,cite ceva de la cei mai bdtrini. F,ra, intr-adevdr,
Se spune cb unui spartan' la C)lympia, oferindu-i-se mu19i bani
ca n-a primit, ci invingind in lupti cu mare greutate lr, l;ugu,I de rhgaz un,ul dintt.e lu,crurile frumo,ase qi f,eri,cite p,e care
si nu lupte,
nii.ueqpiiaticiltvi"meitrgpsaJartturoilvras?iud"u,Sgcpminaaerntvaialnouri-l ami-eazrigsrii:nsd,p,Cuinnea-sainiztcieclaigntdrige:agte,,,lsVupio"a'ittDpanuoeprn'dic-ciaaei' It :r pregbtit Lycurg pentru cetefenii sii, cirora nu le-a ingi.duit de
lor: si se indeletniceascd cu vreun meite$ug pentru bani; ei n-aveau
,lt'loc nevoie de bani, care se string cu greu gi cu multd bdtaie ile

,.rping"ur, ;vi icintofrriinag,epauunipnedud-uiqpmeafnui,giii. urmireau atita cit trebuia ,,r1r, de r'reme ce bogigia la ei nu ttezea nici un entuziasm gi n-aveil
stuiorrii.iti Apoi se retrbgeau indatd' rrit.i o ttccerel62.

socotind cd nu este o tapt6' nobilb 9i nici potriviti cu un elen sd Iar hilolii lucrau pentru ei pirnintul, plitind dajdia pomeniti.
( irrsindu-se un s,partan
loveasci qi sd ucidi pe cei care se recunoqteau infrinqi Ei se retrS- la Atena, pe cind se lineau procese, qi aflind
geau. Lucrul acesta nu era numai ,;r un cctife,an fusese osindit pentru lene
dugmanii 1or, frunos qi mirinirnos, ci qi fo- gi rnergea descurajat ;i
iositor. lntr-adev5r, gtiind ci spartanii ucid pe cei rrrsotit de prietenii sii, care gi ei eraucupringi de minie gi revoltI,
.r ccrut celor care-l culro$teau si-i arate cine este cel care fusesc
carc tezist6, dar ctugd pe cei care se retrag, socoteau cd este mai r r )nclamnat pentru libertate.
folositor sd fugi decit sd reziste.
Atit de servild socoteau ei ,ci este indeletnicirea cu ne$tefugurile

XXIII Hippias 158, sofistul, spune ch Lycutg insugi a fost foarte ',i cistigarea banilor 163"
rdzboinic gi a- lunt parte la mrrlte e*pedigri, iar Philostephanosrse
pune pe seama lui iy.,ttg impdrgirea c6l5reqilor in ulame,' ulamul Procesele la ei, c,um era firesc, lipseau ca gi ,banii, deoarece 1a
Lste, iupd cum a statornicit el, un grup de cincizeci de c6l5reEi ( i nu era nici prisos de belgug,,nici lipsd, ci egalitatea,in bunistaie
a;eza+i in formi de pdtrat. Iar Demetrios din Phaleron 160 Lspune
ci Lycurg n-a luat parfre La nici o acgiune militari, ci a pus bemciu- ,,,r virrfa inlesniti era adusi de viala modestit6a. Coruri qi dansuri

rile constitu4i,ci sale in tim,p de pa,c'e. Se pare cd 9i armistiliul olympi'c ;,r l)ctrcoeri gi indeletniciri cu vinitoatea gi ,exer,cigii in g;imnazion tor
este gindul gi fapta unui om blind 9i paqnic. Intr-adevir, spun unii, ;;i lcshc166 tot tim,pul diinuiau la ei, cind nu erau plecatri Ia rdzboi.

dupi cu,m amintegte Hermippos'61, cL Ia inceput Lycurg nu s-a XXV Spartanii mai tineri de treizeai de ani nu coborau in agora,
ocupat qi n-a luat pafie Ia cele sivirgite de Iphitos, ci ci, din , i ili ficeau prin rude gi iubitori chivernisirile casei. Iar pentru cei
rrrrri bitrini era ruginos sh fie vdzuji cd-,gi pierd mereu timpul cu
in implare, fiind plec'at 9i luind parte la aceste iocuri, a auzit parc\' ;r:;rr'r Si nu-gi intrebuinleazb cea mai mate parte din zi in gymnazii
vocea unui om inapoia sa, car'e se minuna 'ci Lycurg nu indeamni ,.i in aga-zisele ,leshe. Cici, intr-adevdr, adunindu.se ,in gymnazii si
l, slrc, ei i;i petreceau in cuviinti rb,gazul unii cu algii, ffuiL si-qi mai
'pe cetSgean si ia parte la shrbbt'oarc. Cind 9i'a intors capul, .rrrrintcasci de cele in legdturd cu cigtigul de bani sau cu ori,ce altd
Lycurg nevieind pe nimeni care si fi rostit aceste cuvint€, a socotit
,",, r oic din piagn. $i cea mai mare parte a acestei treceri de vreme
rrrrplineau liudind laptete bune gi criticind pe cele rele, cu glume

LYCURO 133

132 PLUTARH srrigitc, dar nu pe toli o datd, ci fiecare candidat era introdus, prin
rr :u1crc la sorgi, in apella, gi trecea in tdcere prin mijlocul cetri-
bqso"t-si;utiln.badai;ririe.tq1uiiIunis,nn"li;u"eurd'ucmii;ie.tosg;aeico"neo,lib;iidtrR;y*leg,pua;".itr*ccsueiio,ao;iuc,trr;seo.lg;epuiagcre"eupiialu:,iugehnl;muedat;sius,luuad9b,'iqtpqs.ii,rnighediile,agn-uuu^ole.uecpubaat,d,muielogltiunrofnunaeapiuslrfov"uieetaduoibn'aiasleireqi-c\s;a'da|ptiti'enurimfeaipeiqds,eui'ctetuniieecenit-euraec9rdSiinnre,iuoqciedtacilsiic.ie-$llrci^eiiibmanrpuvinefobiarc'fiescaliruiarmtentsl6meegzaeti'ii'm'itd''csnsaeugeicuirrnuimupescdnpaenoeiiocitanliuirrendtnqieezdududiiaa-riv''se'vsscs9ecpeitmardeiitienelei5io9sn'ailii {( irilor. Avind deci cei care erau inchigi in casi ni;te tiblile, in-
fa'o".nas^i-eu"m-icE"iuuunfln"au;i*arteisbvl;i;e"iinitr;zrenim"l,ia"otsbafpnirr""evriie.iiftnm;n-titro.dr"d,iaipn"u"mameiPlatpmniisq'uri"gbdB"gito"i,iiliiutacrlidnpiiasc,uencudrassaptliiria*ririrl"doc[Bareetdaioispinrel,s,'.oaudrlgli,cia"vDsu1retidnr,dut6eipnrida;ealii,aebe.,,arsr,n,slrcl,i.iacu"eacnSei.fuItnaiftapiaoiieAApias*rnrlslorrmereeuedtlgiidPa-m-gpt"viBaeoiiaiehoeatrplplylibzaerroupolbec}iussinsiotpreircami"dlpop.'s:iutrtsarira,,,urd',iu-sin,raleom1N1aftt?si-tiur9c3autce,biTqif,uma9o-d0sisicliars,aapaciberts-$rueaiic-liaiegan'ttunisr^niuleitceitpadrmaeuleiidBurmbs,aurunraaiuaaissdi!rtmsfbtepciaoci'suduceds1-:ioan6nr6ftoaise'ie:sStt'tce'iYdriPaorztii7sema"bSt"2uLe1cdtDipi'tnilp:tieJest"'ca'ade'veirctd:inccitmalel.naeddu1t:' i.( rnru puterea strigitului scos de cetiger-ri pentru fiecare, ne$tiind
sdsveifti-"oiieiirgaXiicziuta"aoiX"surgsnotp,iVttlisua.i,lIsca"$dsi,eeI"aiioanLtflla"erctrymrpi,encevpqaacudiedvieirumgcigtgbiiitiaeu,ubninir,bintco,nsrga,uqtiu,irnti.ine.u'g,uiuiainic,l,vgdaiiimdairlicontifuenatpcitlt"tgiuuuermetse'l,eumrpaoru1dceriuuaniiensbn'uiiitiun9et.eiiracnn.ienulsdcadcdeciiairctnieiainrnaaitetittrc'irberbeecee'm6ap.cbis'nruuasueetctrprneaesraisi.a-dcivfanr5'eeiezttirsaeusaiecc]nipulieeeia.lolpmaps'mtmt'eu"eAe9saa.ntnpqat"eieap:oln"vr'a9:yl1liaas''er-1tttcvim^zu1eiii"eni1^gpc€I1re11lirli
;.iisa"n;itd-;teo#u.tf"enfediaarl.u;ruueli.infunCictdiruehmieEci'gseiasinteeoeinairfimi'tlea'or6-o.ov"rb-^i"oouczuuanuipgsut,.iitr,."ilc(ianca9ailgZnidevhddu'zceindeleoaaaatcduipiulhenolaonucptaiimliroo,di,larccruu(ai,asnls,.u9itrrPai'Iiiiiagrn'nadutft|emaa:tlTldletei-elgi1ose1abari.diemtrv]abueauannsdlgiicrld"oiiX'tramapcllduer:ei.i;lntnli- l,( ntru cine era, in afari numai cd ei insemnau cd era primul sau al
,l,rilca sau al treilea sau al citelea se nimerea si fie trecut prin
.r1rclla. $i cel pentru care se strigase mai mult;i mai tare, pe acela-l
;rlegcau. Apoi, alesu,l, avind cr.rnuna pe cap, se ducca sd se inchine
l,r:rltarele zeilor. 11 urmau mulgi tincri care-l liudau;i-1 slbveau
,i rnulte fem,ei ca,re-i aduc.eau slar'6 in cintece, fe,ricindu-i virtutea gi
vi:rfa. Iar fiecare dintre prietenii sii ii oferea un prinz, spunind ci
( ( trtea il cinsteqte prin aceastd masd. Dupi ce.i vizita pe tofi, se
rltrcea in sissition qi lucrurile se petreceau dupd obicei qi punin-
,lrr-i-se doui porqii dinainte, el lua una;i o pdstra. Dupd prinz,
irr tirnp ce femeile cu care era rud6, stiteau la ugile phiditiului 1t",
,'l chema pe aceea pe care o onora mai mult ;i, dindu-i po4ia de
rrrirrcare, ii spunea c6-i db acest semn de cinste pe care-l primise el,
l)('ntru ca qi ea si fie petrecuti in laude de celelalte femei.

XXVII E1 a pu,s ,rinduiali qi in cele ce se fdceau larinmo,rmin,tare.
Astfcl, mai intii, suprimind orice fel de teami de zei,,a ingdduit si
st' ingroape morlii in cetate, iar ,mormintelc si fie lingd reinple,
l:rcirrd astfel ca tinerii sd fie familiarizagt. qi o,bignuigi cu ,astfel de
lrrcluri, ca sd nu se mai tulbure qi sd nu mai aibi gtoazd" de moarte,
irrclripuindu-gi cd cei care se ating de un trup mort sau cate trec
I'r intre morminte se pingdresc. Apoi n.a mai ingi,duit si se ingroape
,, rlati. cu trupul nici un lucru, ci, infdgurind corpui intr-o pinzb
r,,sic,gi in frunze de mdslin, il ingropau. Nu era ingiduit si se scrie

nulncle mortului, i,n afar6, de numele unui erou cizut in lupti sau
.'l rrrrei prcotese, A mirginit timpul de doliu la unsprezece zile, iat
rir ziua a doubsprezecea trebuia si se,aducd iertfe DemetreilT6 gi sd
rr( cteze doliul; Cdci nici o treabd nu era fdrd rost ;i lisatd in
t'.u',"rsire, ci Lycurg gtia si amestece in cele necesare o dragoste pen-
trr virtute gi o invinuire a rd:utitgii qi infesa cetate^ cu rnullime de
t'iltlc cu care cet6,teanul, in chip necesar, intilnindu-se mereu qi
, r, scind cu ele, si se ducd qi s5 se formeze dupi ceea ce este bine,
I )( rceea nici n-a ingiduit plecarea celor care doreau sd-qi p6ri-
',r;rsci c€tot€a gi ,si cilitoreasci prin striinitate, ca si nu aduci

134 PLUTARH

LYCURG {35

moravurile qi deprinderile unor feluri de via;6 iipsiti de culturi 9i I si sc tini departe de dansurile qi vorbeie oamenilor libcri. Dc
,r(cca se qi spune cb, mai tirziu, cind thebanii au fiaut o expedilie
ale unor practici politice deosebite. in Sparta, liiloqii capturagi, primind porunca sd cinte versurile 1ui

Dar el a gi izgonit pe cei care se ingrdm5,diseri qi se revdrsaseri 'l'crpandros gi Alcmanos t80 gi Spendonesr8r din Sparta, au spus ci
rrrr pot, deoarece nu le ingiduie stipinii. iln acest fel cei,carc spun
inlduntrul cetdtii f|r6 nici un r,ost, nu pentru ce se temea ca nu
cumva si imite constitufia qi sb invele ceva folositor pentru practica t.i 1a Sparta gi omul liber este foarte liber gi sclavul foarte sclav,
virtujii, cum zice Thucydides, 177 c7 mai mult ca si nu fie dascilii
vreunui obicei riu. Cd,ci o dati cu corpuri striine esfe firesc si se :iu prins foarte bine deosebirea dintre stipir.ri qi sclavi.
Eu socotes,c ci acestc riutbli i-au ,cu,prin.s mai in urmd pe spar,tani,
strecoare in,cetate qi cuvinte striine, iar cuvintele noi aduc judecili
noi, din 'care este necesar se se nasce patirmi multe ,gi preferinge rnai ales du,pi marele cutremur, cind se spune ,ci hilofii au atacat
l)c spartani aliindu.se cn messeni.eniit82 gi au prici.nuit foarte mulrc
care sint in dezaoord cu regimul politic existent, ca lzgornotele] cu striciciuni la garh ,gi au ficut ca o mare primejdie sd impresoare
o armonie. De aceea socotea gi mai mult ci trebuie si pdzeasci cctatea. Cici eu n-a$ putea si puir pe sealna lui Lycurg aceasti
cetatea si nu se umrple de obiceiuri rele sau de corpuri bolndvicioase, rinduiali atit de crudi a,,ascunzigului", ficindu-mi o idee a felului
siu de a fi dupi blindegea qi dteptatea de care a dat, altminteri,
care se strocoare dinafar5. drrvadi, ,lucru pe carc !-a atestat 9i divinitate,a.

XXVIII Ei bine, cu toate acestea nu este nici urmi de nedrep- XXIX DupE ce el a izbutit si stetorniceasce in deprinderi princi-
tate sau de lipsi de misuri pe care le pun unii pe seama legilor lui palele sale a;eziminte, iar constitulia dath de el se intrema cum
trcbuic qi putea si se gini singurb ire picioare ,;i si fie teafbri prir.r
Lycurg, zioind cd aceste legi sint indeajuns de bune pentru a spriiini c:a insiqi, cum spune Plato ci, dupX ce a ficut lumea qi a indeplinit
lrf ima mi$care, zeul183 s-a u,mplut de bucurie, tot a$a gi Lycurg, cu-
cretterea corpu'lui, dar neindestulitoare pentru dezv oltarea spiritulu i prins de incintare ,9i pldcindu-i frumusegea qi miteqia legiuirii sale,
crlc aiunsese la fapti ;i-gi mergea drumul siu propriu, a dorit, pe
de dreptate. I,ar a,ga-zisul ,;asrcu,nziq" r7B la spartani, daci intr.adevir c.it este cu putinfe prcvcderii omcncgti, s-o faci neir-ruritoate ;i
ncschimbdtoarc pcutiu viitor.
a$ta €ste una din rin'duielile politice ale lui Lycurg, du,pi cum
istori,segte Aristoteles, ar fi fiezk aceeagi pirere gi lui Plato, in ceea Adun.ind deci pe toti spartanii, 1e-a spus c5" toate merg cumse-
r:ade qi destul de potrivit pentru fericirea Ei virtutea cetiqenilor, dar
ce priveqte rinduiala politicb gi omul. Acest ,,ascunziq" se petrecea r'i lucrul cel mai de seami gi mai de frunte n-ar rputea si 1i-1 spr-rni
in felul urmbtor : conducitorii tinerilor, din timp in timp, trimiteau nrai inainte de a cere sfat zeuluitta. Le-a spus deci c5, trebuie si
rirnind la legile de fali 9i si nu schimbe ;i si nu migte nimic pinh
la gard, pe c-.ei care pireau cd au mai multi minte, punindu-i si i:r r'irrd nu se va intoarce el cle la Delphi. Iar cind sc va intoarcc, v;t
cu ei numai pumnalele gi hrana neceserd qi altceva nimic. Ztua, lrrce tot ceea c€ va cre'le zcul d'e cuviir{i. Fiind toqi de aceea;i
tinerii, imprd,qtiindu-se in locuri osite, se ascundeau qi stiteau lrirere gi indemnindu.l si porneasci la drum, Lycurg, punindu-i pe
linigtigi, iar noaptea, iegind la drum, omorau pe hil,ogii pe care-i rr'*i ;i bitrini ,si iure, apo,i gi p,e ceilalti ,oet;!eni, ch vor irS,rnine
prindeau. De mr,rlte ori, cutrcierind ogoarele, ucideau pe cei mai i rcdinciogi ;i se vor folosi de constitufia de faqi pinb se va intoatce
curajogi qi mai puternici. Aga cum spune gi Thucydides in Istoria t l, a polnit la Dclphi.
rdTboitilui peloponesiac, hilojii socotili de ,spartani vrednici de a fi
in,cununafi p'en'tru viteiia lor, ca qi cind ar fi fost liberi, au fost Afungind deci la oracol qi aducind iertfd zeului, l-a intrebat dacd

dugi pe la altarele zellor, det pufin mai in urmi au dispdrut cu to1ii, lcgile sint bune ,qi potrivite pentru a aduce fericirea ;i a spori vir-
fiind ei la numir mai bine de doui mii ; astfel nimeni ri-a mai putu.r lutea cet;feniIor. Zeul a respuns ci qi legile sint bine aqezate. cd $i
spune nici indatS, nici mai 'tirziu in ce fel au fost uci,"i.
l5 '- Plutarh -- Vieti paralele
Aristoteles spune cA gi eforii'7e, cind intrau in slujbi, declarau
rizboi hilogilor pentru ca u,ciderea si fie neintinatt $i indeobgte
spartanii se purtau riu gi aspru cu hiiogii, incit ii sileau si bea mult
vin curat in sissitii, spre a arhta tinerilor ce inseamnd begia. Le
porunceau apoi s6 cinte gi si danseze dansuri obs.cene de ris, d.ar

136 PLUTARH

L}'CURG tB7

;r;;; i"-;r;;;;;;;deaegccvaaiIgnqtavalncsurnodniufitio-eeddilltnotupncaciyefr.tiu,qieaarf-nsd1aaiiAaaiacairtllhfit.cl"isSeimtsaeoteipudt1-niocuvggfpv:allrtetaa,idcigemedoa.riatvn1liqiivprenlr,edgr-ds_oisa.utaialaiidea'btdanarbt_brpfru,eru,iusdiiiiofdociilratlssl,ngafondn,i,baomadavildg.siiadiiracflvmldinaearooteueepagjnsoceeAussoslsgreoLinludibleriicutuageomivpiynitviuciprfiii,rccvod,cmrisateanismr,ueerirpuuasiaeieuiumairaaafi,z*pongbiasunlmlreieanualgrd,llei,nisuoiivldunrrinutuiaai,-gseisliaiunliaddric,ufisrcinairagdcr-fn-eteiicediuAri,cdiqeeifdeeiinefmqeenicu1ai;rfdnctotcahiireue-ueloricelideaseaji,igiicilaudmudmpl.ietrfeiinitailsernitoraes$recvcidtbieieccrrmreidmiemieiai,rt,raerdrcbiiniresupriaiciofCnirdvauunepeitsveioiqara.ineriutilaaai,.LlersoifacuuHii'ntqr.pj,:Eiryl,ucuupcuallaalads,eecrotmrrsmc,rnaeurinla.i,len"lt:nup-lomgaarcit,isav;nfirg"s,eaaieevdlsiue.iatecrleratsi_rlaa;"aetrt;paa"i-ieuiiacintmartr,aeeg,u.pfrmnieceitfeoesli,,nleeue"irsdp,aotrtnagliitfegseocpnnteosiiirssdp,ennsiltpac.o,eopip"esAnbii,rasclcs,u.iociuvjrdtqnio,,rcittqmiectntiooev"leitoidrdntisaaa.;ipirinrcuanoacvercieSJid"u.it_.nirfiuo;ecp"toiip.aqt,n""iirdtscql.;eiics-g.tsoatu,o;ri.eptr;eti_,tIs;rfUizt"muieatle"-aapiuei;znmJrL"a;nJir1gceudnli;re.c;lc,ciia,iee.at"tiie,u;cici.i ,,rtlilrc, intocmai ca albinele cind apare matca. Atit de mare era una
rirrcluiali;i dreptatea in cetate. De aceea, eu mi mir de cei care
acbb.uado.nugcruecigylri.niite}ldadd-edshinipbnaaptirrnrmtiiiazc,pibn9ugoia-liaiodiauuoudmimraLnpqytielsiiuiacanluprudg-ariboitnAarsitgraii'uqusd1lri ,8e'dpc6oiadnarfotedaip,inuiJntgrreqauits'ni"detsereutlpo;baei,onrtneisgoturiuquigirieiipi'olruq:ir;riiinnal,a""j.rad-Uirtad";tlde"; ,;grun ci spartanii gtiau si se lase conduqi, dar nu gtiau si conducS,

Lycurg. ,;i cure laudd cuvintul regelui Theopompos. Intr-adevir, regele Theo-

ltpmprgdcoineroluiegaie.mnpo.nioCstdetiittaci.rmiaiitacteuirfni*ndoqqttcmdiiraiiijmi.iieiubsvldop.dcsposelslrdipii8,naiaulscqbea,nuemsaai tadutaapisfqioctfotsetihirsecef,,ebdoetclrurbltciseoidiinmotirdtvitcninuas,tiepada.itni$umllnssuadgaseeomouiiautmr^raSurcinetncuprsanauedicaiisuoirup.rltdiodeteetsa",sme<z,icnlH,lnbereJsdioagegpdU,airrsir6r,airiiepdemn"ncSlpidio.nlnisp.;tgrs.id.paniy9,nqreqmaltfdi,aiui.nlca,etpgdigiannreaoepal"_dcsla;aoenqatre^ptiitld,ioo;tolupeHulrnl"pii"seiti",,riii,nlreJviaod.""eidl"s,ali..,c"io,lou6_dain.raerr"r..slinrueii;rur^ur;nliuleeiirtiuc_t,,"j,,i I)olrpos, cind cineva a zts cb Sparta a fost salvati de,regi care qtia,r

sri conducl, a rbspuns : ,,NIai mult a fost salvatd de cetdgeni care
;tiu sd ascul,te". i,ntr-adcvir, cetdgcnii nu asculti de cei care nu
ltiu sd conduci, iar convingerea cste invigitura conducitorului, cici
, cl carc conduce frumos face pe cei condu;i si-l urmeze frumo.s ; ,si
rlr-rpi cum desivirgirea me$tegugului de cilireq sti in a face calul
lrlind gi ascultitor, tot ata gtiinla regeasci sth in a sidi in oameni
rrscultarea 1e0, iar lacodemonienii nu stirneau in al1ii convingerea, ci
tlorinla de a fi condu;i gi de a li se supune lor'er. Cici ei nu cereau
rrici cori,bii, nici bani, nici hoplili tn' rle lrr ei, ci numai un condu-
( irlor G,paftail. Iar cind l-au primit, s-au purtat fagh dc el cu cinste
cp;AiuogrepeBsosir.apalaersoecidslto,a1rass$5ga9, iniaatuuommijicianoeudnlefdnipcuieiucdittaoisncriecilAioglitsreiinabdidiecr,cubupaLrGqeyiysturlaiiptnnipnddodruoseistn'ot3i9rqii;iCi;icpahlraliiincvlcjreiiandletidie,dpnactirisiitr'asgeaii
ccLatea spartanilor ca spre o cducatoare qi invigitoare a viegii

, uviirrcioase gi a unei constitugii bine agezate 1e6.

De asta se pare ci a ris gi Stratonicos 1e7 cind face legi in glumi
;i cli indcnnul ca atenienii si serbeze misterii qi si rinduiascd cere-
nr,rrriires, elcenii sE pur-rd la cale intreceri, de vreme ce le fac foarte
ltirc, iar pe laccdemonieni, daci vor gregi, ei si-i iupoaie. As,ta s-a
slrtrs in g1um5. Dar Antisthcnesles, discipolul lui Socrates, vdzind c6,
,lLrpi bdtilia dc la Leuctra200, thebanii incep sb se infumureze, a
spus ci nu se deosebesc intru nimic de copiii care se rrindresc cd
:.i iru bitut pedagogul.

XXXI Totugi nu dsta era luorul de ci,petenie pentru Lycurg,
,rrrume si lase o cetatc care si ocirmuiasci prea multe cetili, ci
:;ocotind c6, intocmai ca in vtaga unui om, ,tot a$a ;i in viala intregii
r ctiEi, fericirea se nagte din virtute Ei din buna rinduiald inliuntrul
, i, ;i in acest scop a indreptat rinduielile 9i chibzuinqele sale, pentnr
r rr spartanii si triiascd vreme cit mai ir.rdelungati liberi 9i neatirnali

:,i ingelepfi.

Aceasti idee de temelie a pus-o gi Plato in Statul siu ;i
I )icrgcnes 20t qi Zenon t02 gi togi ciji au vorbit despre aoeste lucruri

l5r

T38 PLUTAI]H

gi $i-au atras la'de, degi au .ldsat numai scrieri gi .cuvinte. Iar cel NUMA
ciicnnlaegreefcaleoappntacscitguilutinusiclii,a1earienaluracmnhiinaniptdrid,tfitiarndetuseccsefcilaroloieriznrciorarfgeir,ieccruuostvuaiisntnlitiencs,eelacatauivteoicapicoes'uuntpsoutie;stiuxi.jiciserotibnnndd.euouimiceailtsiitoltaofretiriil
cle cetigi la eleni.

De aceea qi Aristoteles zice ch Lycurg ,este mai pugin decit s_ar
cuveni, degi este {oarte mult cinstit la
Sparta. Azsetufe. ls,eLyziccuer"gcai rdeuupni
templu ;i ir.r fiecare .an ii aduc jertfe un fulger s_a abitur
ce i s-au adus rimi,giqele trupegti in ci unui
asupra mormintul'i
patrie,
lui Euripides, care
lui gi cd lucrul acesta nu i s-a mai intimplat decit
a fost inmorinintat la Arethusa, in
murit ;i a
Macodonia.

Ec_d_iisUm2^01o_5rr,iimiasiprnutTnuilmclaiuiLoi yssc2eu0r6gvgeaidAemrisulatroixrpelenaorgsKaym,rorziaal,a20i'n3c,rieaCtrareA. tpaAo,ll'lsloitntohgxedernnidosrsu2m0zaiucleal

s trdinilor.

Se spune cd" a lbsat un singur fiu, Antioros, care murin d tfurFt
s-a stins. Dar prietenii qi rudele .au intemeiat o
copii, neamul i diinuit multd vreme gi au numit zilele in care se
societate care a

adurrau l-.ycttrgii.

Aristocrate,s, fiul lui Hipparl.ros, zice cd murind Lycurg in Cretr
trupul gi au rispindit cenuga in mare, d.Z,arece asa
striinii i-au ars

s-a rugat qi a girmurit el, de teami ca nu cumva, dac6 rimi,giEeie
sale piminte; i vor jufiriamdiunsteull,asSi psacrhtaim, bsepacrotannstiiitusqdiac.rAeacedsiteca6
s-a
intors qi dezlegind Lycurg. am
avut d_e spus despre

NOTITA ISTORICA

Numa este o ligxr& legendard, cdreia tradilia i-a pus pe seamd

irtstituirea celor nzai insemnate culte ;i a;eTdminte religioase rolnane.

Religia romand, dupd ci.te putenr sA ne ddm seama din inforrna'
liile pe care le arsent la indetnind, pe L)remea cind tradiyia plaseaqd.
ligura lwi Numa, se caracteriTa printr-un politeism abstractt. Ro-

tnanii cred.eau cd in t'iecare lucru ;i in fiecare fenomen se ascunde
() putere diaind, o dipinitate, un nnmen. De pildd, in apd, dupd
ronceplia lor, era /4n numen deosebit rJe cel din t'oc; in arbori, in
i;,.ttoare, in tunete, erau dilerite numina. Dit'eritele eoeninente d,i.n
t,idt(t omului i;i aaeau fiecare un numefl aparte. Astt'el, o dioini-
ratc deosebitd aaea in ocrotirea sa printul tipit al copilului, alta.
ii indruma prirnii pa;i cind inodpa sd zneargi, alta-l inrtdpa sd oor-
l,crtscd. etc. In cbipul acesta, copildria ela ocrotitd de nu mai pulin
,lr'43 d.e dioinitd;i. Asa cum azn sq)us mai sus, aceste puteri, lo
//tceput, erau ni;te abstrac;iuni, fdrd oreo reprezentare ruatelialt

t)tn'ecAre. Dacd nu aoeau un chip bine definit, aceste numina erau,

itt :clsimb, amintite prin anumite simbolztri. De pildh, o cle?nene
(lrrpis siliceus) amintaa de Jttpiter, o lance (quiris) - de Marfe.

Dar nu numai obiectel,e ;i fenonenele i;i at:eau fiecare propriul
:ilrt tutmen, ci Si ginlile Si tiburile. Astt'el, tribul Ramnes-ilor adora
1tt Jnpiter, al Tities-ilor adora pe Quirinus, iar al Luceres-ilor
pr: Mars, Dupi unirea celor trei tribtni, Quirinus ,si Mars s-au con-

/()pit ct.t Jupiter, care a deoenit principala ryitate. Diz,tinitdyile prin-

tipale din prima perioadd erau : Ianus, Saturnus, Mars, lupiter,
i)rririnus, Iuno, Ops, Vesta, De A.tetneneA, rontanii, in epoca orin-
,ltririi comunei primitioe, credeau ;i in anumite spirite. Zeut ginlii

I Istoria (Jniaersald, vol. II, p. roo.

142 N. r. BARriu NOTITA ISTORICA * NUMA llr'n

til,cspsnie,uenlarfmtnlpoizuurtytna.i^eite&anecnaalitill3o"aofloa,ac*arcTrlr,ldeeoailepplit-ilailTigditaealiituteiseaat,unsirtceeligunailnraiwsaeldeLcrrtcemyirae,eai;;errcratl.ol)afairnacs:;eyugntiiamaietrottaonlulotionrialuabiterltto6,liinitslr..oes_,apruLc'es,faras,lc,elenrusai,itaelme,:ei"rrgis.eulmreis-liI_nunf_nosauttrmao)ppioerrteiunyirtninibiriet,traalotoii_n,cllpr,iei..uo,,ssCm_rEtanazolxcerturierssrtts'a.iiitg,mttaueona',lbrpt,as.iIo;utbpu'irrstliun,rl;tiirr;"t-as-e"ucdrl._e_be) /,,r,lt: utlt ei constituiau instanld supremd. Pontilicii aaeau in sub'
(eNddcrnmDttC'elaidrrieef_te.yaprtd(napyba|1tdyi.CiiTtel.niiuitsluaDtnot:eoenLrrratea)Lit,JrauaSmgrd-atcnpIot,dirtipyircbv.llntptaeui.iecaeieluretfltuaolt,ViRoinrTg,urt,a.eti,p,oiap.(eIclmDpduueiptnidor.un;eaoetpi.orcpoemotoeatarad,otedieaeror.dMeCuuaccttiretsrsauaiaNnnbrd-,lp.tcteootctrtr-i(tritaatmd,yC.czoiln.durr;ite,Taeaseliii,iyu,rceel.ireeoil,umuaoeiprs-rrlmii,tuusr)i,nate,id.iiacnubRtHdnAcnarayeoairtdp)-lee;untrtrc,eoiie4imnunealeciatipae,.-l'ieout,oluiisc.,rozss)'ott"tTftrl;''rl,e,oiid(,,rb'alcM.a.tsn;er,iriattTilrq,ieiopnl.raaausa,rritodtTricrirrbonro.,riC,rloryttrrireiritu;rl)lut,oiuplia,um.t'risctsl-it"riaau-eiMearisTte,lsio,et-"se.er,,'tpnigrSirIti"ur,rnu'ic"gAlrrienpro;-prrtepe'iazr^rraeraco"*t';ilbge,plir";l"iuilsir;noiruiiAstili;-ee",-,-tu
t,r',litti'n colegiultti lor trmdtoarele categorii de preoyi .' rex sacrorum,
d,eoCseobleitgdiitlleecdeereplraeorloimearnaiu. bine regletnentate Si se bucurau de o
rg.alciriboiliisei,l,eet;arLsrigad.aaiiptbi,..leiddi,aC,neodocleeii.ealpccyepdfriidaaeum,ltsyoi,iaed.dlirri.eal,cigCueeleepinilrne.ceTsaeeteadtmadrtmoyadoer,doipoasicbnrdeoisl,iot,ao,iigtiu*lnbiiioieudsdi dpuoe.pr,ieurproteo-eormt,aiiuirupt.,"urii"CrirToireuutcArrioaiatztaiemssai:tropdsldptttdaltoi.lne.lnesiptc_idr,fiaeiteciuuoidictyi,nt.oie,nisaipdtuelri.itginnryuateaitei,-,-t ', ' srrcrifictrlus, ,,,ret'ul sauif iciilor" , care se ingrijea de sdairsirea
sApcTspaeiey,oisbrrscdetnirrdfP,eumguilsolyntctu-o,,ncolienLtcnciriafduiattic'rcerodmrpetceilposmleelaei,nzgimipertetiaaiortufniatearcloTuexsodde,ireeueomi,lr,rainaatnaderarruxalterneiieTmacncaciejibuiunconpursnecrusueesie.e-_tsg,camspsiiiu,idrpi,ineapano)r:sodttyn;a'uc'npc,,tptuoi"etrefir;l:rif.ae)crircMia;rgepe;ireisrn\uitgs,,e,-;ibi'1'dud;nte;c,nTiie;z*ne,ee-lcarrecinctnetzrrrutrceaoo*leleittrrlrciou)p*gt,nealrr',it.eorrate,aoaufNriaupst"iuurnidt;.pd;;rt*er.ro$doer;caero'btrbrnitmurn"z'uiue;eelmtamt:iri;mlnltieoe;tooei.a_-r.r, iliciilcr cortt'ornt ritualului,' flamines - ,,t'laminii" (trei maiores
.,,, t

..ttai tnari" ,ri doispreqece minores ,,nzai ntici" ) - e/a// preoli care
\l//jr'du fiecav'e cite un xeu. Cei trei flamines m,aior'es erau: al lui
Itrlti/cr (flamen Diahs), al lui Marte (flam,en Martialis) Si al
Irri ()uirinus (flamen Quirinalis) ; oestalele (vestales), pleotesele d.e
Itr tamplul TeiSei Vesta, care se buutau de o clcosebitii cinste la

nttnrtui.

Augur,es (au,spices) - ,,augurii", ,,auspicii" - erau la tnceput doi,
tlpo;, cu timpLll, au ajuns sd. t'ie;ase. h[isittnea lor era sd utnoasci
i,ointa zeilor dupi Tborul pdsin'ilor, tlupd semne cere,sti etc,

Salii - (colegiul),,sal.iilar" - arau preopi care ingrijeatt de uiltul
:;.r'ttlui Mars. Erau cloisprexece la ntirziir Si iSi aoeau reSedinya pe
t.olina Palatin. $eful lor era" ,flame,n l,{artialis. Pe colina Quirinal
t'rart Salii ,oollini, care se ingrijeau de cultul lu.i Onirinus ; in t'rutz-
It'r lor era flamen Quirinalis.

Fcti,ales - ,,t'eyialii" - constituiau un strdzsecbi colegiu de preo{i,
rtre ntttndra doudqeci de membri ;i care aegbea asul)la condiliilor
itt care se declatra rdzboiul sau se incheia pace,a Si lelul in care se

tc.tpectaLt tratatele incbeiate cu diferite cetdtri.

Aceastd sumard prioire asilpra religiei romlxlte ne aratd cd. din-

tra cele trei elemente de bazd constitutioe al.e unei religii - zei'
trTrile, cultuL, colegiile de preo{i - la Roma o deosebitd impottanld
s a acordat culhtllti ;i colegiilor preo{e[ti, cttre au. jacat iln rol de
.scamd c/tinr in z:iaya politicii a siatullti, In discursul De domo sua,
..Despre casa sa", ;inut in lala pontit'icilor, Cicero car(tcterizeazd

cit se poate de exac! rolttl jucat de religie in aiala politicd, ardtind

cii, incd din oechime, personalitd.yi politice de seamd de{ineau /4n-

gtni preole;ti inalte. Bineinpeles cA, treptat, religia Si in special
rtugaratul au fost folosite ca instrument in lupta dintre dit'eritele
lrtcgiuni politice in perioada de destrdmare a lepu.blicii.

Atit 2eitilile adorate tle romani, cit Si cultul ,ri colegiile de

preoli erau reTriltatul unei indelungate eaolu{ii. Dacd ne gindim

tii, de la simple abstracpiuni, diz;initdpile ronxane ail trecut Ia f orme
dntropontortice, mai ales sub inlluenya ryitipilor glecefti ;i cd de
l.a sacrit'icii omeneSti (devotio), cultul s-a umanilat, limitindu-se la

sacrificii de a:ninzale (sacrificia) si la inaocdri (carmina) si cd, in

't44 N. I. BARBU NOT]TA ISTORICA _ NUMA 145

general, religia drdomntamndaiab,sinuelesreitanintat'ludeendle.treattraustcuen,ggareace'pftrio,coesliuelna_i t,/t(rcl(t'de relatioitate ca Si celelalte, dar nu renttnld la expune'
tale, atunci ne tr'r/ iltilti material cate poate delecta pe cititor.

care a dus la cristaliqarea cultullti Si a colegiilor de-preotri. liste interesant d,e oAzil cutn biograt'ul se ridici', relatio' 14 a
Tradiyia insd, ca Si in- dotneniul potitic, itr,tlti criticd a legendei, pentru ca, apoi, din nou sd se lase lurat
sinzplu exageri)d. r'olttl perso-
nalitdtii in istorie ,ri atrib,ind unui ntoment clearea unor ,1,' Iirul pocestilii care incintd ;i fatntecd. In acest fel, ceea ce

NsptDrtlitne'uaeo'urislSiaiilmrgtt,iuiN,,tidpaozliaitin.aotfcymeitisbuCridraituiuzcatelseea:mbiingrtlbietesldeiatuttrticanautdrpuucdiriiltrivirlulrititepiteeo'naori,aea,i-hortrdidet,tuPliilirnuniNiegsli,udaerrauieyteicamtocislprrtuieabaSofaitrccpuipiaairiuraiercldilotluatusieeirndominrrticcduaet,aoli.tdirerctleiieiepeatipv,csgraoipiti,naniuilideuxyc'hpsssitaitrtiiiricetreNtdduion't_eiuaiSrrAieem.ti:ez,,,fiasnNtariincee,.?t"u,arrtrieeiuitTrgtotldoauiribgo.ir.,t'eLsia)oiiTt-esc-ua;ea,iurg'si,:pr"d^aatee,Ntoiatr.i"inuD'bitAsnml"ueuts_;iai-aitit- itrtr-o cl.ipA era. legendL, pe nesitnlite deoine iard;i adeztdr istoric
7i t:ste d.iscutat d.e biogral cu toatd' seriolitatea. Ddrn citeoa pasaie
,lr: criticd rayionald a legendei, aflt cilm a inlel.es s-o facd biograful

,1in Clteroneea.
Dttpd ce aminte{te tl,e legdnni.le lui Numa cu Egeria' Plutath
,1,,,,r, i ,,Este oidit lucrtr. cd. aceastd poDeste seamdnd ctt multe din
t'cchilc mitttri, pe care le-au primit cu aeneralie lrigienii cu prirtire
1a Attis... arcadienii cu Ttriz;ire la Endymion ,si alte popoare clt
tp,iroits:iir"et.laRiadilcliinodaum-seeni,imcaproetraioaaeaaulirfamimapaieci dcdfu-Reeo-emertdtlufsetiacipt'iosSti eola'
zeifi'
r:at, Plntarb spune: ,,FireSte, pe Romttlus rolnanii il sldttesc in le'
**r .qandc, nunindu-l fiu. al zeilor Si spun cd, incd ptunc t'iind, el a

cdticlPpps'nsaedereil.clttusieaotlbdttspyiCmailtimourrn1traeae,gb;lpa.erSduaeaiIlapaieltucld'luiea_utinaonoclsNccoaootrnueuVerriaaiubalmiqiTcceetcneatitodpealner,intdlir.aoefe.seiiLagsnradldcamllacoeueutglluaetayisieitlmiltpogieon'ilIr,ceabpeeredn,etr,nrnsouadsoiaceibelata,,rtp'rd,ustirrdecol,Ssieersraa,eiiinrdy"tealretRtieoaatiSnaomcrautumcbdtneifiro,emauunosisnlll'ltoteiic,pu)nttiurlralsuetoacttlntdacd.aiSegeneric"cieentzsinyLtnnjgtpetoeiyrediiilnolraoecpoaaayrnuarcltfieoriiudrtedgcgattuel*rr,,itseicedu*nipigispao,ri,tttcaAreou,.edm'4natioIarC/neddia",.rrr.ra;ei;bon.tnspru''otii.pAi;enirntSes;oila:ie.clliti,,io'oi:,u\;adai,;rnS'dul._,,..di: ilr)ilt parte de o hrarzd Teiascd Si rnintuitoare. Pentrtt mine insd
badltcee'aioclldnttepefce.ohalloE,.irteiTenclsidadtdineSpisbLicec:ieaedpclgdedaorraer.aecntfe'cuiiornartmmedtn7raaatautlgecercedredlppasneelouuuletcunnaalyrrriiibiiennlrecsailneeupp-;cetaiu'e,amtrclacaaarepIaltefarcmiirere;nepseauitutouptlpSunlcortieoopesipnuudrnpni-aruitoelc,.p,beliarsactelptr,urndrSieit:eeianNc,so,ceuFoealmaladurp$ee_a_i,, nrr nitnai nearnul lui este muritor, ci si brana;i'indrumarea datd
I.e oamenii pe cale-i ttili" 2. Ace.stea sint porbe puse in gura lui
Nunza, dar acceptate de Plutarh ca atare. Dupd ce istorise,rte le-
gcnda in legdturd m Picus Si Faunus, cttle au lost prin;i de Numa,
Plutarb arlattgd. : ,,Aceste basme ndscocite Si de ris aratd atitudinea
ilnwnfgadyaodbiio;ninuiintd(dy.i"i, 3[.aCtitwudtionaet],ei pe care Lro inr
oamenilor de atttnci aceste Uitici pe

piintase in sullet o
care le aduce legendei, Plutarb este furat de bastn Si-l ia drept
realitate. Astfet, dacd s-ar li gindit cd, pe olennea legendarului
Nama, oamenii duceau o oia1d in condiyii txateriale mult mai pri'

mitioe decit in oremea lui, Plutarb n:a/ fi fdcut anacronisme de
acest gen:,,De Actrea [Numa], iTgonind din casa sa, o datd cu
oiala de lux, Si cbeltuiala nesdbuiti, Si dindu-i prttitlla oticdtut
cetdlean sd-t aibd. sletnic ;i iudecdtot neptibdnit, el insugi, cind
aoea rdgag, nuli petrecea timpul in desfd.t,iri sau strdduindu-se .sd
cistige bani... etc." n. Pluwrh travtspwte in fuacut luxul lomanilor de

I Tacitrs, Annales, III I Cap. IV.
i3 llbli,d:feom,. cri.. I, cf. cep. 26. 3
Cap. V.
rV. r Cap. XV.

4 Cap. II1.

146 N. I. BARBU NOI'IfA ISTORICA _ NUMA l!r2

gtTdmccsrr,cndldintpedpeii,ea-eaep:aseUcioenraez:reorssree.:aedgleyaaeetnpsetomid,tpirfu.notta,icoeg^oos.d,disrlin.igeisaremaicielaensiisaod(talusna"at:prcpotluepsrtatme!-oolelutismp.oietotigm.tctoa,tatttnuesgeiettelieTPeaf,tpimiinnnpsedldbm.eic,ieltclsduo/raisec,idercecllr.eleottudnmdi.dreauiddprieiAstmcnhcCt.gdrrdeasoe-htiihalituapoituetinrd.;irdc;cctrfliu.ei.diez.uiifti.dei6destti,,ltntzriepdtunenarasnd"ct_uiceseddi,eucltrirlekazod-,n.hlinroi;mtdtttuf!anitc-.pppi-nyeli!iereecthi.iSiuiiioapemd.onarnod'tniir!ppiita,nntiinfr.a{de,,airnipl,rttodtua/at,riral,iiotieaauiirrni,iticdaoneanninaazyitltarein'eododratt,dtipteima.outasas,nfl.nsrudictam.tta,eticell'otel,eseiucertensner;gr,ipildnciilsetltitun.erelcurt"|zcaieet,gaieplira'nitpl',ioa:pncanesicxrrdtsecosindTaipcillicdcaoceannadrbdtruu,daisdccrecto,tu,t,-tdrnofleriudosicarieau)tc'.aocliaeyi'tcliifisluooocndncidsLiieictctnnTttlz.iteaen'elsiide,deidAiicisnnln.tetsao,tccail,Lur"emtcl.iennir)ucttisrsa.teneou;f*nicdi,isiaanmmtcpmgtd.-ecn,arlpaitroriuuilsenrnnaclrnrouozadeetsraitcdniir"l'uisicrtnfiecznteiiar_rztrahii;rps,ii,nlaecd"tbce,cira;diceilruidrrzIemirundtayriuo.snr;rpyi"rtaddta;otl"y)iit'r*it.teetn"d,t,eii-it"mii',m;""ritT,is"cen;,asie;i3tnoadtta";dudruteio,_-i_t;riii._.b-eIoir,or;is.ail-i t,l!t/, .tt: ocde ci. Plutarb simlea o aCmirayie plind de alecYiune
saroecl-figi.iaIinoli-naeycsceeeoelneaias-nmtceceitdcneper,reiiaoirnt.eeig,rcitdaeae.rRerNeotmluiimgneiaip),e,sorreanmcsaiepoiATenuc,t'oi"rapltrrnir,st'gueii"rot"dg,urrnrearelaefiuln,trz'upennniugieei.c;adet.\ried"cTmitiaoiiognortitae,drldre;ii !', tttt// ol)era de ,,pacificare" rt .rpiritrtlui rdzboinic al romaniior Si
diferite. Astt'et, el pune I)e r.eatna lui Nuna interdic{ia penfft; ro_ ,1,',,itttl.rtrntare" a ttcestor,,militrni, pe calea calmd Si eolaoioasd'
rnani de a-;i reitreTercta pe zei sttb oreo lormd d,e o,n sau tle ani-
mal2. Apoi, rind pe rincl, i.tttreleagd ci ,t ,itt.ttit'ii qeilor, operd pe carc tradiyia romanh o atribuia lui Numa.
tradipia cere atrilntie lasd sd se este de acord ur.
nai ,ri instituirea coregitilui ponti- l),rr itt Yiatra lui Lyctu'g, biogralul diicluse dooadd de o rnare ad-
rui Nttzna
,|//,/t;() l)entru airttt{i potrionice. Ifir-adeodr, Plutarh aplaudase din
elicsitletoltrEr3ap,iteiirncitiseettri'eteua-riraegnaetndceeroaclel.itdgiouprrieuceicitaienrsestaio|ei,lafaryaciea;i.baiocorgtrrteaigfNtizuulrzttani sasuasptel.aiilpoaarcsreesettcucri.i rrt,,tttii transt'or?n(zrea Spartei intr-o cetate ntilitard. Se ridicrt deci
legendar regc ronx(ztx. Din tonul pe care-l adotptd. in expunerea fap- rt/tt'boren: itzcotro se iftdreptau prelerinpele biogralului, spre Ly-

I Cap. IX. t//t,g silil spre Nttma? Paralele de l,a sfir;itul Vielii lui Numa este
Cap. VIII.
2 r ltt'ttdtd si. dea rdspuns acestei inn'ebkri.

3 Cap. IX. ltt Paraleld. biogralul pune in lunzind insu;iril.e colnttnc : in[elep-

,irrttca, eolat;ia, indeminarea politicd ;i de indntmrtre a cetiipenilort.
La Nuru.a, Plutarb laudd ret'uTul inilial de a primi donutia ;i mo-

,/i'.stia lii, iar ia Lycurg faptul cii a pdrisit el sittgur domnia, caea ce

l,iog,refttl socotette, de asemenea, o dozsadd de cumpiitare ,ri de mo'
tlt'.ttie. Biograt'ul considerd. un tnerit pe?ttru Nunta cd a Litti;tit spi'

rittrL riiboinic al romarzilor,;i penn'u Lycurg cd a indrttmat Pe spor'
trtrti spre oirtulile militare. Prin uunare, biograt'ul gdse;te cd, din

ltrtnct de aedere maral, ;i potolirea indiriilii rdzboinice, ;i stimu-
ltrr:a spiritttlui rdzboinic sint de o egald. aaloare, daci conttibuie
I'i binele obptesc. Se aede deci cd biograful nu pornette rJe la anu'
ntitc principii nzorale rigide, in luntina ccirortt sd iudece actit-titatea

trtttria sau ctlnia dintt'e cei doi regi. Dar punctul de oedere esenlial
tlitt care judeci el pe cei doi legiuitori legendari e.ste acela al gteu-

rililor intintpinate ;i al et'ortului depus de acestia doi pentru int'dp-

Irrirea a ceea ce credea tradiyia cd este opera lor. In aceasti. priairttrh,

ltrelerinlele sale merg cdtre Lycurg, care a aoitt de indeplinit o operd

tnult tnai grea decit Nurna, atsittd si indrumeze pe calea unei oieyi

aspre,ri sinple pe niSte oarneni dedaPi ospeyelor Si petrecerilor, pe

cind Nutna, climpott'iod, i-a inclemnat sd lase armele ;i sd fteacd la
scrbdri ;i petreceri. Este de la sine inyeles ch nu acestt este punctul

tl.c cedere din care ar trebui apreciatd actioitatea uwti legir itor, dar

I'lutarh, in nmrea lui admirapie pentru Lycurg, ii gdse;te ,ri acest

titcrit 2.

Dar biogralul aiunge in faya urtndtoarei dileme: Ntr'nta a dat

,loi.taclii cd e u.n ont drept, iar Lycurg, un otn zsiteaT; ar insetnna deci

a lbidern. I Paralela, cap, I.
5 Cap. XItrL
' Ibitlem, cap. II.

t&8 N, I. BARBU NOTITA ISTORICA _ NUMA 149

cd. Nutna a t'ost la;, iar Lycurg n-a cunoscut ztirtutea dreptdpiit. pen" tur lrrctu d.e d.oiand, pe acel orn numai nebunia il scbitnbd din rin-
tru a. prerseni un astf el de ralionament, biograf ul ,pune ,2 niri Nrr*a ,lrtirla ;i din obiceiurile luit" t'
n-a fost la|, nici Ly,trg lipsit spiritul ctreptdlii pi cd liecare d.intre
ei a pus in de cale o cereau imprejurdrile d.iferite Citatele din poe1i si, rAr, unele t'ragmente de dialog cont'erd' ex'.
practicd Dirtutea pe l,trttr:rii o zsarietite de tonuri, caractetisticd de seami a oariapiunii
in care au acyionat. In consecinld, rneritul lor constd in aceea cd au
luat cele mai bune mdsuri cerute de imprejur,iri, spre a inl,itura I,l u I /trhecne.
excesele si a implini lipsurile : exces de spirit rizboinic la romani
f/. I. B

S.i lipsd de bdrb,ipie la spartani. In acest fet, dupd pdlerea biogra- I Cap. V
fau.rlisutio,c;iralteicgeilealceulcuairaLcytecrurrgeliaguiosacseiepaolipuolaalroadr.ea.teR'daey-iNonrmama,enStiuttigisittee
fals pentru cd, in nici u7? caz,
in doud regimuri dit'erite. Dar ind.i,idut nu se poate d.eryolta la fel
in care citet:a principii sd lie plutayb, nefixirutu-Si an iiaal d."
atior,
logic Si coelent legate, ajunge adesei
in- situapia de a gdsi egal de oaloroase ;i tegiuiri ,o ,oro|tri oligarbic

si legiuit'i c, caractel popular, de,ri preferinyere sare tnerg cdtie oli-

garbie ;i reg.alitate 2.
In aceeayi situapie se gdse;te
cu prioire la cdsdtorie, legi date et Si cind, este aorba despre legile
de Lycurg
al ca ;i de Numi. plularb
area s,i fie de acord. cu Lycurg cd, prin
legile sale, a intlepartat
geloTia din cdsnicie, dar biogralurui nu-i sint pe plac cornportdrite
prea indrdTnele ale spartanilor si atunci el taurti d,iscret [egite tui
Numa.

In fond, din dorintra de a gdsi, dacd este cu putinsd, pest(j tot,
in aiala oamenilor, z.,ittu\i, Si nepornind. de la concepyii politice pre_
cise, Plutarb se gdse,rte lie in situalia rle a apdra legiuiri optt.:;e, lie
de a respinge discret mdsuri care ntt-i er.au pe plac.

Cu toate eaidentele lipsuri ardtate, biograt'ia s*isd de plutarb,
ca intotdeauna, expune cu o cdldurd
prindd pe cititor in firut poaestirii. tainicd laptete si ilbuteste sd

Ylzla lui Numa, din acest punct de oed,ere, se caracterizeaqd prin
aceea cd Pltttarb a inserat aci citeoa scutte cuaintdri, in care cu toatd
simplitatea, se simte mdiestria retorului de pe aremea sa. Astt'el,
Numa i,si incepe cuz:intarea cu un scult exord.iu dupd toate regulile
artei : ,,,tOrice scltimltare a .oieli.i omene;ti este inseldtoare, iar omul
cdruia nu-i lipseSte nimic d.in cele trebuincioase Si care nu are nici

I lbidem. cap. III pi IV. p. LVIII 9i urm.
! Vczi Studiul
introductiu,

I Existi ;i in privinqa ti.mpului 'cind a tririt regele Numa o
:;rrrsnici dczbinare printre autori, degi sc parc ci tabelul genealogicl
,,rlroarri cu exactitate de ia primui stribun la el. Dar un oarecare

t llrrrijus 2, in lnclreptarea timpuril,or (cdci cain in acest fel este titlul

trirtii), $pune cu tirie,ci vcchile tabele au clis;;i.rut in timpul su-
lcrinle1or inclurate lij'e c'etate in vremea invaziei gallilor3, iar cele
{rrc apar acuim nu respectb ad,evirul, fiir"rd alcitr-rite de autori cat'e
tloresc si fach pe placul ur.r'or oameni virigi cu sila in gingile stri-
vcchi gi in ce1,e mai ,cu v.azb [amrlii, cu care t.ru sint, 'de fapt, in-

rudigi.

ln timp cc unii spun cd Ntrnra a fost tr.rrictcnul lui Pythagoras a,
rrlfii 5 socotcsc c5, inclcobgtc, Numa nu s-a lri-lpirtiqit din cultura
clcni, fie ztcind cb a fost dirn fir,e cu rput€I''e li nesilit minat s,pre
virtute, fic ci pun pe seama unui striin, mai bun decit Pythagoras,
indrumar'ca gi cultuta rcgclui. Allii sccotcsc, climpotrivi, ci Pytha-
goras a triit rnai tirziu, fiin,cl departe de vremea lui Nu'ma 'cu cinci

generafii, 9i ch spartanui Pythagotas, iegind ,invir-rgitor 1a Olympia,

la alergale in timpul Olympiadei a Lrnspfezecea u, in timpul cfueia,
in al tr'eilea ae al ei, I'luma s-a ulcat pe tron, a cilitorit prin
Italia ,ti a intilnit pe I'Juma gi l-a aiutat si punil in rinduiali dom-
ni:r 9i ci de a,ceca, multe din o,biceiurile slpal:tnne s-au affIesbe'cat
cu cele romane, dupi pova.fa lui Pythagoras.

De altfel, Numa 'era sabin de fel si sabinilor ie placc si 'spuni
cd sint coloni;tii iaced,cmonienilot. Este greu rJe socotit firi gre-
gealS anii gi m,ai ales cei ,carc sint ded.ugi din [1ista] victoriilor
olympice, a1 ciror riboi se 'spune ci l-a dat, tirziu, i-Iippias din
Eiis ?, firi rse porncascl de ia r.rrt incepr-rt care,si aduc;i'convingerea'

Faptele vrednicc dc crezare pe carc ic.arn primit 9i eu 'despre
Numa le povestesc pornincl cle la un inceput al meu propriu 8.
l6

T

I52 PLUTARH NU]\{A 153

acis,nteIdzI iREroor'mamaainnfuiaiselostreneuiinzmtcecemisecgiaintdoo.npeetul..leeInacaaz,pinuraaatinlaedolccmin, cnReieoaimaluuliluusRnoaiimd, uu,pclu€esac,,adriene , .r,lrrcii legitim,el,e j'ertfie zeilor gi si impartd dr'eptatea fase ore
afara cetigii, o jertfh publi,ci la a;a-numita Mlagtina Capreiri qi r),,,r1)tc:r ;i gase ziua. Asdel, impirgirea vr'emii de conducere in pirgi
erau .de fa15 ;i seniatul pi o mare parte din popor. $i iscindu-se o
,..r1( pcntrll fie,care pd.rea cb le convine de minune conducitotilor,
neaqteptati schimbare a aerului qi un nor cobori,ndu-,sc pe pimint
dpecpimerauleotpiriavnaircriiqien.eevcttniiieaaipqLgtud,oi5tree,itarr,niesmrsiiacn,Rusiet-oltatcr.mdeorC,iupsv.lmipruilceursuiiml,nls;id1ein-miauttrsie,f-vudaaoqfc,edri,urbceeotauvnnipugrien,rr,vi"en,puia"zsouibppgtdoirinrr.qer.uiu,cisnaddp.cloaeeaimiimmsRun-acoiai,aimis.afcauogsblsiufe6utdsrgii'ogl;isprtaee-easaqspiuriui,uenpr,"gsitrsec_aaa,ii , ,, sclrinrbarea puterii indepirta pri,cinilc de pizmd in faga poporu-
lrri. crLe ave.a si vadd cd, in aceea;i zi 9i in aceeaqi noapte, acelaqi'
,,rr. clin rege, ajungc iarigi un om de rlnd. Iar forma acestui fel
.l( collducere romanii i1 numesc interregnunzts.

TII Dar, deqi se pirca cd patricienii conduc €u toat[ cuviinla

:;i lrlindefea trebile obgtegti, ,s-au izbit de binuielile ;i de 'murmurul
1,,,porului, care istriga ,ci tra,nsformi conducer'ea politicd in oligar-
prea aspfu gi tiranic cu ,ei. Dar ,ei ,au pus la cale si indepdr.teze lrir' ;i ci ei singuri, intre ei, ocirmuiesc €etatea, nevoind 'si ,{ie
, rrrrruili dc un rcgc.
aceaste bdnuiald, dind.-i lui Romulus cinsriri zeiegti gi rdsfinrdind Dupi acc,ea, cele doui pirEi d'ezbinate16 au cdzut Ia invoial5
vorib,a cd Romulus n-a murit, ci are o soarti cu mult m.ai ;bu,i.
$i Pro,culusr3, om cu vazd, a jurat. cd, l-a vAzut. pe Romulus ridi- ,,, fic.car,e si aleagi un r,ege din ,sinul celeilalte, cici nun-rai c'inelfealleusi
cindu-'se spre c€r incins cu armele i ci i,a auzii glasul cind po- capit zavistiei i'n clipa d'e fagi, iar
;r!c-sta s-ar purca pu'ne de amin'douiL pirqil'e, deoar'ec'e pe unii ii
runcea sb fie numit euirinus.
,c va purt,a la fel f4i
ue iubi ,fiindci l-au ,alcs, iar celoriaigi ie va fi binevoitor, di'n pri-
Dar alti tulburare qi rb,scoali a pus stipinir,e p,e cetate cu pri- .:ira rudeniei. Ldsind deci sabinii,pe romani si aleagi ei cei dintii,
lejul alegerii noului rege, c,ind i,ncd noii veniqi nu se am€stecaserd rcrmanii au hotirit ci-i mai bine si aleagta ci pe un sabin r'ege
cu cetSgenii de frunte, ci cirrd inci poporul se involbura el in sine
erau binuiEi de popor din pricina dezbinirilor decit si incuviinfeze, dupi alegere' pe u'n roman al'es de sabini'
gi patricienii '' c$csaalia,rbersinfcniitaiuurai.nefuidc€uepr-arasimepcaiuit,rnntcetorusedcmeiunita,trtiieulmtusaular'eoblgtriindidiniinasstuttrorefilmrei't;suiiartevbaiifnraitiluecpg;uiee1rlooNercauusmliunagail,ea,PclioaanmsrdRtPfociil'ilmussca-,ai,

dintre ei. Totuqi, cu tofii erau de pirer,e si fie cirmuigi de un rege,
dar ,se oertau $i erau in dezbinare ,nu lrumai asupra ornului, dar-
qi asupra ,ginqii carc .av,ea si dea pe noul rege. Cici ,si
aetif€nii pronunfat numele, decit inqi;i romanii care-l aleseseri' Aducindu-se
ccda.ren,ucesi,edpinotaiit,evreitnriiCseari.ca'sislaobciuniiai,sccai rine cetate ,cu Romulus ieci ta cuno$tinfa poporului cele hotdrite, trimit rsoli la Numa, 9i
,ooot.uu din partea sabiniloi qi din partea romanilor, pe cei mai c\ vazh
veniseri mai ap,oi ,s[ locu-
iascd gi si ia parte la ,ocirmuirea cetigii, si inceapi si domneasce
asupra celror car€-i primiseri, dar qi sabinii aveau un lucru bine
chibzuit, deoarece la moartea lui Tatius, regele lor, ei nu s-au <,amlni, ca s6-l roagc sA vini la Roma 9i si ia in primire domnia'
Numa era de fel ciin cetatca CuLestt, o cetate vestiti a sabi-
rizvrdtit impotriva lui Romulus, ci l.au l6sat ,si domneas'ci si,ngur s-au numit p€.-ei curiali, cind
gi acunr cereau ,ca regele sd fie ales clintre ,ei. Ei ziceau ,ci nu ve- nilor, de la numele circia romanii lui Pomponius tu, un birt'at cu
niseri ca ni$te oarn€ni de los si se uneasci cu allii mai d,e vigi s-au am,estecat cu sabinii. Era fiul
pa:us frail, printr-o
decit ei, ci cd, dupi ce se uniseri cu romanii, prin mulgimea 1or, nume bun, cel mai tindr dintre 9i se 'ndscuse, Romei ;
au intdrit cet^tea gi aga imprcuni au contribuit la ren,mele ei. inti'mplare Romulus a purs temeliil'e
divin6, in ziua cin'd
iibnianientpelddm'ebcdaitlen'ddeelfeir'eluisp'mreai re'
Acea,sta 'era deci pricina dezbi'irii. Dar, p,entru ca nr.r cumva c.etrr- aceaste zi este c^arazeccteera in'fdptui toate
tea sd se pribu6easci di'n pricina rdscoal,ei iar chivernisir,ea ei fiind Avinci a
un invilituri qi
virtugile, Numa qi le-a irnpodobit 9i mai mult prin
cumva intreruptS, patricienii 14, care erau in numir de o ,snti cinci- suferinlS gi filozo{ie, d'e^cotorosi,ndu-se nu numai d'e patimile urite
zeci, au orinduit ca fiecare in parte, impodobit cu semnels regegti, q
ale sufletului, ci (ndepirtind chiar violenga 9i pofta de cigtig ne-

10*

I

IS|L PLUTAR11 NUMA L55

ssltspcccpacags'sroeaii'eehioineiuiqbruttcebetsruudTTrgnosc-utllleftr'au,iatoaueeuc-caesiibsaautt.ei,fatuaiRe.esireaaDncspcal;atcoa,ini,ai,e,euetgmciiluircnm'aactemaaprniazdeg,rc9,eiadpeeaesRscaeigctiedruiaietoerbjaaituaavul,gmouusvI,lidu.ieririiaaenaanntiiacnsadzca,nRgctfge,maccidsniriooriotixl;cicouaajmedmni_ibenirrstTuib,ailet<npodr-faanpbuaildlfrt,iiuintemndciiipiiqtcsuai,dpdriec,piiiocimniiuerelrntiinfidibsea-tsnhtae,iifduudcqa,tiesesitnp_iraetuom9rrsirri;iu;isaurattiiriiei_n,satnpseiiisolutie'.,leiggr1ile'usnl^,iefdiadaisridnls.,nviitu,aenndr6ptsoloicis,funonam,.oei.ur-etaJlsdripupg,uccdeusctrgoituitpis,iaea_urenraireuinutpcssasnr6..nitmcpeeit,,nl,rceeulo.ccdcieap.sa_,ufaecilua6toas;r..thdtvliiectvdteqoceriueraariis".rgieia;iaanqtnnit.aadniasit,fei,g:Avianurea.,lbascaroq'grl"itocari"ari;rdboll"e,rieiTen,ai,t;sontmauait,nrpsa,oocts.*,uut.irctasu,,ticrerr-nrfricusieiasucef"t-{el,iilil dar ci un birbat nu ,se poate amesteca trupe;le qi ni'ci nu poate
avea legitr.rri cu un zeu. Dar ei nu gtiu ei cel care se amest'eci are
cu cel cu care se amesteci o patte cgali in comuniune.

Totugi ar {i un lucru cuviincio,s ca zertl si nutreasci sentimente
de prietenie pentru om 9i c:i din ac'easti prieteni'e se na$te a;a-zisa
dragoste, pentru ca omul si s'e ingrijeas'ci de car:acter qi de virtute'
$i n"" rpun votbe firb rost cei carc spun, in rnituri, ci Phorbas'8

9i Flyacinti'tos 2e 9i Admetos'0 au fost iubiEi de Apollo, aga cum se
spune gi dcs,pre Hippolytos din Sicl'onia3t, despre ca-r'e se zi'ce c5

ori de cite ori se intimpla sb pluteascb din Sicyonia 32 la Cirrha 33,
Pythia, ca gi cind Apollo gtia 9i se bucura, pronunla ca oracol ur-

mdtonrl hexam'etru :

Iari$i pc mar:e plute$te al lui Ilippolytos drag cap'

Se spune ci Fan 3a a iuLrit ;i p'c Pinclar gi 'os-aciin'nsdtirricgo;si tiltudi eArohdielole-
sale.' Zettatea a }ilrrzelor,
ciat, 'din pricina

avAvtdivztDmluyiuvieitvierb'teerlradieeibgeisia.qivziuaaIautltiVma,i2rg.,lercea3l-ecfcuimgE,au,raIecic_bi,airlemmnntoerdcyruq.dnatlaceashasciyrNecpaieimerncacurtuaii.iaritcinnealomaieeavrm'enantckfee-ecuai"2eiaailcersat,sr9ue2iii2eaa,p0ialm,sgNepsaiis9ftcrnieaoigurduiivatr.ismpipismser,ltrudtropudfiraefncdimivtlurrntednd€riipnnvitciisccsuco;iuektotiuibiuriepnatej,ep6iicordsiisb,vriiugaqcu,rr,,eburiariciie.si,saqnr.ieaidspiestiFcl-vmip"uue,norfluelsecaeaegic.nedlnv-rfhuuvrptiiiiatiieoiociriurn.r,acuagiivdjptvfpufria,ri.iior'cca6i.mnrdigetenitlpcireriat,e.a.er'isrin.dlintrpraoneiectsnu*i,u,tieuprbrmaatcri"c"uurilircaEaigsbic-lotig.ipuif;rut"nlaioieiolrivd,"aamrr"vpainicla."ocetpedemirevnic,ae.r"euizritei,""r,,'zssdio.i"ej."eltrr.ieireinin-i"lBi,a"aopnt-t;smseprrr;lt.tc-u,toc;;e.-iuo-6s,u-a-ii, cimnhoutslitme35pdguoilvl,vueizieiqHpiei,isnaioi daavccuuitmnrr,dle9aiousaemspzucirc:picte' 'cSAi'e,scpmloeuvpeitoisnsted-3ssSt'eoPfcooEvceleSssot,efoaacllateszp,eicsuhtrisaa-rat:
Iai{nicn-gle'orBvisjiiirt3a:sctocaji,ins.sr,.ii.satneieZbcioilan.pod.daueorrti'tomereadcsree'iecizn;,amic'iotcairnut'mevaoiNnintsua'edmrcui.na-nti'l9enieccaiucauLcycZcsatu'elrcgup,cotitvsne3,st7itmi9'ipsciunr,l]t
cincl i;i ocirmuiari domnia qi-i puneau in rinduiali constitugia ?
Oarc nu este firesc ca zeii si .s'e fi gribit si 'stea de vorbi cu aceqti
binbaqi, ca si le arate gi s5-i inCemnc si sivir;eas'ci cele mai de
$i cu iiricii si se fi intilnit, daci s-a'"r
seaml ,fapte ? trar cu poe{ii numai in glurni ?
intilnit, cind se inspiiau gi ciripeau versuri, nu

Daci cineva cr:ede altfel, apoi el mcrge, clupi cum zice Bacchyli
cles a0, pe ,.cirarca {6rE sfirgit". Cici nici cealaitir voibi nu este
oncpuidonsnceEi,urecxiliilnei2css7,attebraceui,os,sciuivnicn,,otorcffmbeiui5unl ndddceiceaoeirus,ceebcobuismtiropeuuurnnnb.ideuuoenncmedioqacsziumfe"iuneitlrntu2;ni6i,p,uniiinsluqe'pgeilumialeb,ciinpeaeitgr..emt,,Caeeqcn6i"uini;Ucl;,i"Xf1lc,roa;fi.ii.iAgli,,o;u;min_,;,i",cr_"ii uguratiih, Lycurg qi Numa ;i algi
aceea catc sc spune 'despre bir-

bagi cle acest fcl, cnm cX avind sub mini. mulgiini neastimpdrate
gi ,nemulgumite gi aclucinci constitufiilor lor ,mari innoiri, au ciutat

si--$i atrage faima ci vorbesc cu zcul, faimb' carc era mintuitoare

nersti, erste greu de crezut gi pentru aceia cu €itre avea d'e-a face.
egiptenii fac deosebirea c6
apropie de duhul unui zeu asta. Desigur, u. puaa ci nu firi motiv V Cind Numa avea pattLrzcci de ani, au vcnit soli din Rorna
pgei nstiruiafeiinleiseinneuinececpuutnu,reilpeutzinimli issilirsiei, ca s5-1 clieme la domnie. Cuvintarea a rostit-o Proculu's 9i Vclc-

1-56 PLUTARH NUMA ITl

sius ar. Pe Proculus mai intii poporul avea s5-1 aleagl, ca al 'doilea tirtca, d,ar si invit ,si. ur.ascb rdzboiul pe o €etate cate ate nevoie
rege, Proculus fiind unul din oam'enii lui Romulus, iar Velesius
unul din oame'nii lui Tatius. rrrni mult de un comandant de oast'e decit de un rege" t2'

Proculus gi Velesius au vorbit 'deci scurt, cocotind ci Numa a VI lncercind el si respingi domnia prin astfel d'e vorbe, nu
primit cu ,bucurie impreiur.area. $i intr-adevbr, nu era un luctu i6i dideau toati silinta si in'seriism'cpooatrliiv9eiaisnci hot5-
neinsemnat dupi cit se pare, ci era nevoie de multe cuvinte gi rrumai romanii roage .si nu-i zvirle iarhqi rEz;boi

ririi lui li sd{
de mare stiruin{d ca si indupleci - qi si faci s6-qi s,chimbe phrerca civil, nefiind altul asupra ciruia amindoui pir;ile si cadi la in-
pe un om care triise in linigte gi pace - s5 primeasci sb conducd o voial6, dar si tatdl siu ;i Marcius, dupi ce au plecat solii, sti-
c€tate care, intr-un anumit fel, rse qi niscuse gi crescu.se tdin rdzboi. ruind cu osebire pe lin,gd Numa, clutau si-l convingi si primeasci

Fiind de ,fa15 ;i tatdl sdu 9i Marcius, unul ,dintre rudele sale, el un fiiare qi zeiesc dar :

a zi.s : ,,Iat daci tu n-ai nevoie nici tde bogilie, cdci ai cu ce trii, 'nici
n-ai rivnit la slava domniei qi puterii, de vr'eme ce ai slava vir-
,,Orice ,schimibare a viefii omenetti este ingelStoare, iar omul tuqii, totugi, gindindu-te cd domnia €ste o slujire a zeului care
zac| la pirnint
ciruia nu-i lipsegte nimic din cele trebuincioase gi care nu are nici ridicd sus gi nu q'iingndicdiunieu sb" da in lituri 'de atita dreptate 'cit[ este
la tine, nu fugi la domnie, carc pentru
un lucru de d'ojand, pe acel om numai ,ne,bunia il schimbi din rin- te
duial.a 6i din obiceiurile lui. Aceste obiceiuri, cat,e chiar de n-ar
avea ,nirnic 'altceva, sint totuqi mai bun,e decit necunoscutul prin un birbat infelept este un cim,p unde poate sivirqi fapte bune Ei
puternica lor aqezare. Dar nici mecar nu s nt necunoscute tainele in car,e i zeii pot fi cinsti;i cu mir'egie, 9i cetigenii pot
mari, $i foarte uqor gi foarte r'epede la evlavie, fiind puqi in rin-
domniei pentru cel care fudeci dupi cele ce i s:au intim'plat lui
Ro,mulu,s, qi Romulus qi.a ficut un nufile rbu ci a intins curse co- fi aduqi
legului sdu Tatius, dar a ,fhcrtt un nume riu gi celor 'de o cinsbe cu
el, cum ci a rfost ucis d.e ei. duiald de conducitor.
Romanii au iubit qi pe Tatius, id'eqi 'era un conducitor striin,
lui Romulus ca pe a unui zeu. Cine gtie daci
Fire;te, pe Romulus romanii il sl6ve,sc in l'egende, numin,Cu-l ,si cinstesc amintirea dobindind victoria, s-a siturat de riziboi 9i

fiu al zeilor gi ,spun ch, incd ,prunc fiind, el, a avut parbe de o nu cumva rpoporul,
cetelenii, fiind plini de trium,furi qi prdzr, nu dor'esc un conduci-
hrani zeiasci qi mintuitoar,e. Pentru mine insi nu numai neamul tor blind qi prieten cu dt,eplatea p'entru buni rinduiali qi pace ?
lui 'este muritor, ci qi hrana ;i indrumarea datd 'de oamenii pe
care-i qtigi. Iar lau'dele aduse car.acterului unui om care ,avea rsi Iar daci romanii doresc cu nesal qi nebunefte rbzboiul, o'ar€ fiu
d.omneasci dupi aceea, le-au niscocit multa lini;te qi rigazul in este mai bine si intorci tu in alth parte avintul ior, avind friul
in mirrii, si si {ii astfel pcniru patria gi pentru intregul neam al
caf.e rs-au rputut spun'e vorbe pa;nice, qi mai .ales aceastd stta;nici sabinilor lcgitura bunivoin;ei gi dragosrci cu o cct?1te care inflo-

dragoste care cre$te in pace 9i in vremea cind nu este rizboi gi regle $i este puternici ?"
cind oamenii se aduni ca si ,cinsteasci zeii ;i si-;i ,arate prietenia
gi care, in celelalte privin'g'e, i;i cuitivS fiecare ogorul ;i i;i paqte La acestea se adiugau, dupi cum .sc splrne' scmne de buni-
aflat de
turmele. Vou6, r,omani, Romulus v-a l5sat multe rizboaie, poate voin$ ;i z'elul ,.i avintul cetitenilor cinrC au solie, p'e care
o l'ugalr a intiri gi contopi ce-
si se ducb 6i si adu'ci regele spre

nedorite, cdrora, pentru a le ,face fagL, cetalea are nevoie de un tigile.

rege incercat qi in vigoare. Insqi poporul, din pricin.a bunbstirii, VII Cind deci s-a hotirit Numa, a adus jertfe zcilor ;i a porrrit
spr,e Roma. L-au intimpinat senatlrl 9i poporul, aritindu-i o ne-
,s-a obi$nuit cu el 'qi i-a ,arhtat o mare bunivoinli 'din pricina no- inchipuitb dragoste, iar fem,cile-i 'fdceau ur6ri cum se cuvine, qi la
rocului qi p,entru nimeni n-a tr'ecut nebigat d,e seam[ ci Romulus temple se aduceau iertfe, gi tofi se bucrirau, ca ;i cind cetatea nu
primea un rege, ci insigi domnia'
voia si rndreasci cetatea gi si stipineasci peste algii, inc,it ar fi un

lucru de ris ca, vizindu-mi de ale mele, si cinstesc zeii si drep-

158 PT,UTARIi i.,]UMA {59

Iar cind s-a oprit in For n', interregele care fusese ales pcntru rrr:ri indriznegi gi mai $zbointci oameni dideau nivali aci. Apoi
acele ote, Spurius Vettius oo, a dat tibliqele de vota5 poporului, gi ( r'trrte:l, hrinir.rdu-se parcd cu multele expedigii militare qi cu ne-
tofi l-au votat, iar cind i s-au adus insemnele regale ^0, Numa, po-
runcindu{e si se opreascl, Ie-a spus ci,este navoie si s,e roage jntreruptele rdzboaie gi cu sporir'ea putcrii, ca ;i cum lucrurile in-
lcpcnite se efazi mai bine daci s,int migcate, tot a$a cetatea pbrea
zeului gi zeul s5-i consfinfeas,cd. domnia. Luind d,eci p.e prezicltiri cir prinde curaj, ilnfruntind ,prim'eid.iile.
gi pe preogi, s-a ur,cat pe Capitoliu a7. Rornanii il num,eau atunci
colina Tarpeia 48. ,\colo, fruntaqul prezicdtorllor l-a intors pe Numa Astf'el d'eci Numa, ,socotind ce nu e lucru mic gi nici ugor sd
puni stipinir'e pe un popor cuprins de ,o atit d'e mare exaltare gi
cu fafa acoperitli spte miazdzi, iar ,el, stinid in spatele lui ;l pu- :rgiqare gi .s6-l aCuc6 in buni rinduiald la pace, s-a folosit de ajuto-
r ul zeilor, recurgind la iertfe gi ceremonii religioase ;i dansuri,
nindu-i mina dreaptd pe cap, s.e ruga gi cerceta semnelc din partea pe carre el insugi ie-a ,sirbbtorit gi le-a orinduit qi car'e, pe lingi
zeilor, care aveau si.-i fie arhtate prin pisiri sau alte semne, qi-qi
intorcea privirile in toate pirgile. O tdcere, de nocr,ezut pentru o
mulgime atit de 'mare, se a$ternuse asupra Forului, in timp ce aq- ,e ir erau mdr'efe, s,e desfigurau qi cu farmec Ai cu o plicuti omenie,
teptau cu rSsuflarea tiiati si vadi viitorul, pinb cind s-au ardtat izbutind astfei si conducb mul1im'ea 9i si-i potoleasci inflicirarea
nigte pdsdri ae bune gi favorabile gi i-au in,cuviiniat domnia. Luind ,si clorul de rdzboi56. Au fost impreiurdri cind Numa vestea po-
astfel mantia r.egali, Numa a pornit de pe cetlfuie in For. Atunci ,lrrrrului unele semne infricogitoare din partea zeilor i ardth,i ne'

tofi strigau ,9i-1 salutau, gindindu-se ci primiserd pe omul cel mai ,rnaivizute de daimoni qi glasuri rostinid cuvinte rdu preveslitoare,

evlavios ;i c'el mai iubitor de zei. ,;;i izbutind astfel sA supuni ,poporul 9i sb-i inmoaie infumurarea
prin teama superstitioase 'de zei.
Numa, luind deci domnia, mai intii a d,esfiingat ceata celot
trei sute d.e oameni, pe car,e Romulus, avindu-i mereu ca o gafde De aceca inqelepciunea gi invilitura lui Numa i-au adus gi
nrrai multi faimi ci stetuse de vorbi cu Pythagoras. Cici o rnare
personalS, ii numise celeres, cuvint ,care inseamni iutii, cici el so-
corca ce nu .se carle s5" n-aibb in,creder,e in acei care aveau incre- p:rrtc din filozofie, p'entru Pythagoras, qi ro rn6r€ parte din politicS,
rl)clrtru Numa, o constituia lucrarea gi ,sfituirea cu divinitatea. $i
dere in el ,si nici sd do'mncas,c.i peste ni$fe oameni care n-au in- sc spune ci strilucirca gi fastul exlerior t-a fdcut Pythagoras, c6-
credere in el. In al doilea I:iuzin'du-se de acelaqi gind. Se spune ci Pythagoras, rostind unele
lui Marte, a mai orinduit rind, la cei doi preofi ai iui Jupiter 9i ai zborul din slivi pe
pe un a1 treilea, al lui Romulur, p" cuvinte, a imblinzit un vultur ''a9ilhl-saatadsui si din
l-a numit ,flamin 50 al lui Quirinus. .." lrirnint. vad5. coapsa de aur
lSe mai spune] ,9i c6' se
I{omanii
numeau flamini gi pe cei maL bdtilni, dupi scufiga d,e cincl trecea la Olympia prin aidunare. Se mai povestesc qi alte pu-
lini pe care o purtau pc cap si care era un f.el de pilamenesr dupi lui
trcri la cale ,si fapte infricositoare a1e Numa, de,spre E^re ^
scris ;i T'imon din Phleis s7 :
cum se spune, deca.rece atunci mai multe numc el,ene se arnestecau
d,e lini ipe
cu cele latinegti decit astdzi. Cici scufi;el,e care le purtau Pythagoras, magul, care indeamni spre apatenfe'
preolii, Iuba52 spune cd baiatul
ci sint blainai s, qi in floari, care Ca si vineze oameni, pticeput in votbiri mirele,
slujea lui Jupiter, s,e numea Camillus 5a, dupi cum unii el,eni l-au
numit pe Hermes, Cardmilos, dup5. feiul slujirii sale.
i:rr pentru Numa indeletnicirea era dragosiea cu o z€itb sau cu o
rrimfi frumoasd, cu care se intilnea pe ascuns, dupi cum s-a spus,
VIII Punind cleci Numa Ia cale acesrc lucruri cu bunivoinfd bis. Iar cele mai multe dintre pre-
gi pe placul poporului, a purces indati" si prefaci cetabca din aspr6 ;i desele intilniri cu MuzelesT a inv6;at p'e romani si
gi rdzboinici, in p'e ,seama Muzelor, qi
iald, cetatea :riccrile sale le-a pus
p,e ,mcaarie'bPl'ilantdoi si rmai dreapt5. Cici f6r6 nicl. o indo- (inst€asce,osebit qi in altfel decit pe ceilalgi zei o muzd, pe care a
o nume;te ,,^tilatd" era Roma de rrumit-o Tacita, ca una care tbcea sau care €ra muti' Asta pare 'si
u5

atunci, cici chiar de la inceput se inchegase cu un curaj gi o indrdz- lit: fapta unui om care linea minte gi cinstea tilcetea continui a lui'
neal6 neo,bignuiti a oamenilor, de vreme ce de pretutind,eni cei
I'ythagoras.

160 PLUTARH NUMA 16I

Dar gi legile cu privir'e Ia statuile zetlor par ce sint sur'ori leirc dat nu i-a invinuit, daci se va ridica cu'mva vreo piedici prea mare

cu invigiturile lui Pythagoras, cici nici Pythagoras n-a socot;t cd in indeplinirea lor.
prima fiinl5 poate fi pcrceputi prin simguri ,sau inzestratir cu sim- Cei mai mul4i insi so'cotesc ci un cuvint <le r'is sti la temeiul
gire, ci ce este nevbzutk $i ncamestecatb ;i perccptibild numai cu
,gindirea, iar Numa a oprit pe romani de a.gi inchipui zeul cu chip clenumirii, deoare,ce pontifici ng g:au chemat altceva d'ecit ,,ifbc5-
torii de poduri", c{e ia sacrifi,ciile {icute pe poduri, care erau cele
d'e om sau de animal. La r'omani nici nu exista 'mai inaintc vreun' mai vcchi qi cele mai sfinte ; latinii dau podului nurneie de pons'
chip d,e zea ntgrbvit sau cioplit, ci in primii o suti ;aptezeci de ani Intr-adevir, ingriiirea;i rapararea podutilor cade in sarcina ac€stor
au inilgat temple 9i capigti s,finte, dar n-au a$ezat ,inliuntru nici
un chip de zeu in vreo formi oarecate, d,e vrcme ce socot€.au ce nu preofi, ca una dintre cele m,ai de neclintit 9i strdmoqegti iindatoriri
sfinte. Romanii, zic ei 68, so,ootesc ci nu este legiuit, ci este o ne-
si se dlsirugl podul de lemn. S'e spune ch podul a
este legiuit si asemeni fiinqele desivirgite cu cele netrebnice gi cd legiuire firi legituri de fier, numai din 'fosd
nu este cu putin{i ,a te apropia tde zeu 5u altf el decit cu gin'dir'ea. incheiat, potrivit unui oracol, cuie

De altfel, inse;i rinduiclile jertfclor 1in de cultul pythagoreic, c6ci <le lemn. Iar podul d'e piatri a ,fo.st ficut cu mult mai tirziu, cind
cra quaestor Aemilius 6e. Totuqi, se spun'e ci nici podui de lemn
cele mai multe crau neinsilrger-ete, constind din fiini gi liba;ii ;i n-a fost fdcut pe vremea lui Numa, ci ch a fost durat pe vremea
din cele mai ieftine lucruri.
lui Marcius, nepotul lui Numa.
In af.ar| de asta, cei c'ate apropie pc Numa dc Pythagoras i;i Iar cel mai mare dintre pontifici in'deplin'e;te sluiba de tilmaci
tem'einicesc ,spusele lor ;i pe alt'e dovezi striin'e. Una din aceste
dP1o'vthe.azgioerasst,ea$qiaaccu€meaisctdorirsoem$taenciiomi-aicuuldEapticdhraerrpntosd'e'"'c, eintitire-unnie lui aI voin ei zeilot gi de pro'fet qi, ,mai mult, de hierofantTo, ingrijin'

Ca- du.se nu numai d'e sacrificiile pubiice, ci vegheazi ;i asupra sacri'
iiciilor rparticulare qi opregte ,cil'car,e'a celor prescrise din ,stribuni
oint s,crrs citre Antenor 60. Epicharmos a fost u,n poet ve,chi gi a 5i-l invag6 pe oricare cum si cinsteas'ci sau sE potol'easci rninia
cunoscu,t invdgitur,a lui Pythagoras. z\lti dovadi este accea ci din- zeilor. Marele pontifice era gi veghetor asupra fecioarelor sfinte,
tre oei patru ,fii pe €are i-a avut Numa, pe unul l-a numit A4a- pe care le ,numesc vcstal,e. Romanii ii atribuie, lntr-aidevir, lui
mercus 6r, dupd numele ,fiului lui Pythagoras. Se spuue ci de la el
s-a numit aqa qi familia Aemiliilor 62, cate s-a amestecat cu patri' Numa gi instituirea col'egiului fecioarelor vestale Ei, indeobqte, in-

cienii, aqa de ,rnult tdezmierda rcgele blindeEea ;i drig6l69cnia lui 63. grijirea gi cinstirea focului nestins 71, pe care-l pizcsc ele, fie ci
Eu insumi am atzit pe rnul1i oameni l,a Roma pov'estind ci ro'
manii au primit cin'dv.a un oracol si r'idice ia ei statuia ceiui mai a voit ,si incr'edinleze firea cr-rrati ;i nestricScioasi ,a f,'ocului unot
corpuri curate gi nepingirite, fie ci a aseminat focul neroditor 9i

infelept gi mai viteaz gtec, iar ei au ridicat in For doub statui de ncproducitor cu f'ecioria.
ln Hellada, unde focul este nesli'ns, ca la Pytl'roi 72 qi l'a Atena,
bronz, una a lui Alci'biades 6a gi alta a lui Pythagoras. Aceste spuse, grija focului n-o au fe,cioarel'e, ci {emei'care au tr'ecut de virsla

purtin'd in el,e multi putin{5 de contrazicere, ar fi o gilcevire co' t:irsitoriei. $i dac6, din cine gtie ce intimplate, focul se stinge - afa
s-a stins lampa sfintb 72 bis ]x Algnn rin timpul'
pili.teasci sd stiruim mai mult asupta lor sau si le dim {.r'ezar\e. (Lun se spun,e ci

IX I s,e mai atrijbuie iui Numa Ei orinduirea gi intemeierea tira,niei dlnea,pAerr:5isi t7i3o,ni.,aEr iinlatimDepluplhriizcbinodiutleumi cpuluMl aithfroidsattedsat7ap6raidina
colegiului preotilor numigi pontif ice.s ns ;i se spunc cri 'cl insugi a |ocului dispirut 9i focul
fost ce1 dintii printre 'ei 66. Unii spun ci s-au numit prtntif ices pen' fcc, ci trebuie sd
tru c; ei cinstes,c pe zei, care sint puternici gi stipini a toate, cici tiu'rpul rizboaielor civil'e75, dsei osdeaatpi rcinuddalrtadirnula'lat

Lrn om puternic la romani sc zice potens. Algii, dirnpotrivS, spun ,. ,pun" ,ci nu-i ingiduit
ci acest nume s-a dat sub tezetva posibilului, ,in inqclcsul ci le' ,,,' faci un foc nou Ei proaspdt, aprinzind din soare o flaciri curati'
giuitorul a poruncit ca p'reolii si sivirqea,sci ierurgiile'r7 posibile, ri neintin.atd. Ei se servcsc mai ales de vase scobite, care sint fdcute
,r;:r pornindu-se d,e la latura unui triunghi dreptunghi isoscel qi
liliilc cir:cumferingei dau intr-un singur centtr-r. Cincl dcci sint a$e-

1"62 PLUTARH NUMA 163

zo"szepeausttrcaeiU""doniJnun"imni.ir.e[aipaacz,;;uLeaaidtlleot',"csr"ceoilauvas.pacorp'dernutudlodunreuii,o,clneiitnttrfateuifrzioaq-eeacozldreha9-'rreielsirona'o59carpiec,rnuleeasctnlecuintar'ireet,u'fesef,ritd-cii9cnn'ieaoisdrpa''iendrA.re'tdelrlilugseenpsipisdeiniifrensitpnrieensutedindcsenaiapnueupanrfemua'sfcloftaeicir'iuistrdplouiientiti--'''t ',1lr),cu,ioihfniph,ener,herezaipspdreoie{avinbizpltefir-tisr,untendmcreunulrtlercecimolecra,eaillaemupc'atmierdi,a'eciueptlrerre'eiimn,trc'uoilniennfoicoia.imorPeaecusteeanriepeldi'eoncnlutferiucivni ovpliii'aaeupfvdee,,sscAtcaaalrsaee:
acoperind-o pe 'dinafard ;i lcginrd-o in
1rc'clepsiti intr-o lectici, 9i audi nici cel puqin glasul os'inditei, o
. LrrcLe, astfel ca se
si nu
rluc spre locul ispdqirii prin For. Vbzind-o, tofi se ridici in ticere
unele slr-rjbe r'eligioase ascunsc de vedet'ea altora despre care' .atit ;i o insolesc, firi si s,coati vr'eo vofbi, intr*o tristefc infr'icogd-
Camiilus' torrre. $i nu existl alti priveii;te mai infricoqitoare, iar cctatea nu
cit,estc ing5,duit a gti 9i a spune, s-a s€ris in ViaYa lui tr:ilieqte ,mci o zi mai neagri decit aceea, iar cincl lecti'ca aiunge la

X Se spune de'ci cd mai intii nu fost sfinEite de Numa G'egania locul inc6perii, sclavii d-esfac lcgiturile, iar geful preolilor, ficind
Berenia, apoi Canuleia qi Tarpeia?6'9i cb' mai tirziu, ServiusTT
9i rriste rugiciu,ni tainice 9i inillin'du-;i miinilc spre zci, inainte de
a mai adiugut ,ult" doui 9i ci acest numir s-a pdstr'at pi'ni' in ziua clipa vestali, acop'eriti cu un viil, $i pe
fatali, ridici pc o pulre
de astdzi. scara car€ duce jos, in incbp'erca de sub pimint. Apoi el se in-
statornicit cle citre rege ca fe'cioarele 'sfinte si r5- loarce cu c'eilalli preogi. Dr.rpi coborir'ea vestalei, sc ia;i scara;i
$i s-a ,mai timp de treize,ci de Primii zece ani ele sc acoperi gi inciperea, punindu-s'e pi,mint mult 'd*rsupra, a'stfel
rninl nepitate ani. invaEi

vcuvceeialaterrigieamadl,vc,ieieofiszritn-er,caecdulebuu-fpaloii,bnileoeiasrsicnaihtetveqd[a^teitcldiaadenec, iiese,aalsulpsiaiitebizasieaneclglt'eoecbeldr'easu.nesiniAracgfcpta;',€r'coia.iiasaSlcreeeiecqcaessilpectseuecinianacdrgueucdcisidn-luavnaiuitug:ltfa-folecmtl,oeluslidl9atiteerr' c:r pirnintul si fi,e la inilgimea restului sprincenei. Aga sint pe-
,,lcpsite vestalele car'e qi-au pierdut fecioria sfinti.

XI Se spune ci Numa a pus temeliii'e 'templului r'otund ,al zei'
1ci Vesta, c,a o strajd in jur'Lrl focului nestins, voind si imite, nu
n-au avut nofoc, ci, ducindu-gi restul viegii in r,esemnar'e $i tfist'e{e, fiind Vesta ir.rsigi, ci forna intregului uni-
un'elc din el'e au cizut in smp'erstiqie, incit, a'bginindu-se ;i vi'eqr-rind Iurma pimintului, ca
fitneirsift$eacmitiuloectrn-oiaetr,etdr,aiaiuintndctdoiuncisnsm-to,iacriiiatsmcata{atc;rllriopIlmo'irpnarin-in€latqlreeibccictairtairnre,etergaiieeevssetqeca,il;rslia5tdremrpeicopacatoruttipel iiidaetcuea' oCfraiinccdee vcrs, in mijlocul ciruia pythagor'eicii zic cA cste aqezat focul' pe
c,rre-l numesc Vesta gi un.itate 82'
$i ,ei zic cb pdmintul nu este nici nemiqcat, nici tn mijlocul
lroltii care s,e invirbegte, ci ci se miqci in furul ,focul'ui, nefiind nici
rrna dinre pirgile c,ele mai de cinste qi prime ale lumii. Se s,pune
.merg, Lsint prece.date de lictori gi, <laci din intimplare se intilnesc cii chiar Plato, la bitr,inege, s€ g'indit cb pbmintul sti in ait loc,
"vucs"t]anlau,rtr.e.b,uuri,.e.rsti. moatle, osintditul nu mai este ucis' Dar
toar'e ;i nu rpu,si dus la intilnirea a fost fdri voie l9itiieirnatim7epl'l.i;-r irr ci mrjlocul lumii, gi cel mai de seam5, ii este cuvenit unei 'stihii
iar cel car€ tr€c'e pe
iure'ci suib nllri puternice.
itr cale ,

este ucis. XII Iar p,ontificii arath, celor care au nevoie, ;i obicciurile 'strd-
rrrogeqti cu privire la morminte, deoarece Numa i-a invilat si nu
Iar pedeapsa vestalelor pentru grefelile obi;nuire este bitaia :;ocoteas€i pingirite nici ,un lucru dintre acest€a, ci si cinsteasci 9i
qi le pe-depsegte marele pontifice, care uneori o batc qi goali pe
o"t ,rinorr"te , acopetita numai cu o pinz6, inli-un loc obsc'r' Iar :'t zeii m'orfilor cu cele orinduite, 'deoarece ei primesc part€a noas-
cCvaeors'eltlain,lsaactcolua,nrgueenggdite-easmpciunal'gft1i6gri,it,inifncl6culiiomnrtitartuael sloat,reiainqindug,lur,'osi,epoantubsmpderei$nt'cveeie,a,rn1idii'ndicge6itupPrio5ma"rint8att' rr ri cea mai de frunte, qi, cu osebire, sI cin,steasci pe Li itina E3,
Aci se pi'egd.t'eite o mici incipere sub pimint, Ia carc se coboari ;:r'i1a car€ vegheazd la cele legiuite p€ntru rnorti, di'e ci este Per-
de el"r,*pr:". Acolo se afli un pat ait€rnut qi o lampi aprinsi 9i r.r'Phona8a,,fie ci este, a$a cum binuie,sc cei mai iudecati romani,

164 PLUTARH NUMA 165

Afrodita85, punind, nu firi potrivire, in puterea unei singure zeite ln ace,st timp, Lfeqialii au oonvins senatLll si-l pred,ea gallilor,
cele in I'egituri cu nagfer'ea gi moarfea oamenilor'
E1 a Lai orinduit ,9i doli'ul dupi virste 9i vr'eme' Asdel' a tlar el, dind fuga i,n mi]locul p,oporului qi bucurindu-se de spriiinul
statornicit si nu s'e lini rdoliu pentru un co'pil mai mic de trei ani'
cctdgenilor, a scdpat de j,udec.ati. Nu dupi mult timp gallii, ve-
nind cu rdaboi, ,au distrus Roma, in afari d,e Capitoliu.

iar d,acb este mai mare si nu se p'streze doliu,fnai mult de atitea XIII l,ar preotii salii se zice cL ,s-au rinduit din pricina urmi-
luni ciqi ani a tralt, pini la zece, iat mai mult 'de zeae luni 'si nu
se qinb doliu, ori,care ar fi virsta riposatului, 'ci 'doliul oel mai lung toate. In al optulea an al domniei sale, o ciumi fdcind prdpid
irr Italia, a bintuit qi la Rom,a. in i.mp c,e lumea era copleqiti de
sA ii. de zece l,uni, timp in carc pot rimine vhduve 9i soqiile de- deznidejde, se pov'est€$te ci un ,scut, privdlin'du"se ddn cer, a c[-
," cisitorqte mai devreme 'aduce iertfi
cedalilor. I,ar femeia c"turm" rinduise Numa. D'in multele rinduieli zut in miinil'e lui Nurna. Atnrnci se zice cd regele a spus o vorbi
minunat5, pe car'e o aflase de 1a Egeria qi de la Muze. A spu,s cd
o vach goniti, la$a Numa, voi mcaarie,avmidiensti'c'n9uim'mai adiel5'mdouurii,t
s,finte pe car e I'e-a agezat
de riniuiala saliilori6 qi feEialilorB?, s'cutul a venit ,spr'e mintuire'a cetilii gi ci trc-buie si-l pistreze qi
si {acd ,gi altele unspr€zece, avind forma qi mdrimea aidoma celui
ecvulma.vsiao{loutei.scAsetufe, lq, if4luiain1dii,,ufliiinnidumuenle'[eclledleas{tar6p]tiaa1l'eorp, acciuiit,aduupsii
pu,n.b capit 'cu v,oriba zavistiilor, nelisind si sc purceadi cu rizboi cdzut din cer, ;p,ecni tmrua,ci atrfeutbruuile's,si incuon,p,s,ao,cartei pune min,a pe 'cel cdeut
Jupiter Muzelor locul ,acela gi
de la
pajiqtile invecinate, un'de ele vin adesea qi stau de vorbi cu
mai inainte de a cbdea orice nbdejde de iudecati' Astfel,'elenii zic cl, i,ar izvorul car.e udd acel loc sb{ rinduiasci drept api ,s,fintd
ci au ficut pa,ce cind dezleagil nein!.elegerile dintr,e ei cu ajutorul
clauvci,enituclaurieqsi i'vniurqce,auufonr'lea'd.r'eIaptr61fie6liparleii romanilor se duceau adesea apcvaessctiailenlofri',epcearnetrzuictaem,eplel,u'dl.'e acolo sd ia ,si sd puri(ice $i sA stro-
a-i induplera Se zi,ce ci acestor fapte le-au adus mirturie in'cetarea pe loc a
si fie cu 'bund
chibzuinli qi dacn ace;tia se dovddeau a fi ftud iudecati - luind
de martori pe zei. 9i ridi'cind bl'esteme multe 9i infricogdtoare im- puterilor ciu,mei.

potriva lor I'nqi9i gi a patriei, daci nu procedeazb cu dreptate - Iar regele, sco tnd s'cutul la vedere gi indemn,ind pe meqteri
abia atunci feqialii le declarau thzboi. Iar dacb feiialii se impo- sir se ia ia ,intrecere in privinEa aseminirii cu celil,alt, toli ceilalgi
s-ar"r lisai d,e treab6, numai Veturius Mamurius n0, unul dintre aei
triveau sau nu cideau la invoiald, nu ,era ingaduit nici sol'datului,
rniri de ffrau'cndtepemtoeaqtleeril,aaf,g'eal,dine,cbiitni.nes'uagiizNbuumtitas;ni uLelef-aacmi .aasiedrmeodnsaereiat.
nici comand.antului roma,n si ia armele, ci de la ei trebuia sE
primea,sci comandantul inceputul rizboiului, ca fiind drept, 9i ;i si le
apoi sn ,se ingriieasci de cele ce se ,cAd'ea. Se zice ci 9i nenorocirea lli bin'e, paznici qi slujitori ai a.cestor scuturi i-a rinduit p€ pr€olii
no.*'o .u galli s-a abdtut asupra Romei 85 bis' deoarece aceqti pre'oli salii. $i au fost ,nnmili s.alii nu ,ata cum plismui'esc unii, pcntru ci
un om din Samothra,ceel s,au.din Mantineeae2,,numit Salio.ses, i-ar
fu.seseri tratati impotriva rinduielilor l'egii. fi invdjat dansul cu arme, ci ,mai 'degrabi s-au numit aEa de la
88
Astfel, din intimplare, gallii impresurau celatea Clusium 9i trumele dansului siltbreq pe c,are-l joacd ,stribitind oragul, cind iau

Fabius Ambustu,s 8e a fost trimi's sol it tabdta duqmani - ca 'si scuturile srfinte, in luna martie, imbrdcindu-se cu haine rqii, in-
pund la cal,e impicarea cu dugm,anii. Dar neprimind rispunsuri
cuviincioase ;i 'socotind c5 solia sa .a luat sfirgit, 'a indri'znit si ia rinsi cu cingitori late d,e rarami gi purtind c6,;ti de aram6;i Jovesc
armele pentru Clus,ium ,gi si cheme la lupti pe cepet'enia gallilor'
st uturile cu nigte pumnale mici. Incolo, dan,sul este lucrul picioa-
r.r:Ior, cdci ei fac miqciri graqioase, i'nvirtindu.se qi schim.bindu-;i
l,rcul intr-un ritm viu qi sprinten, cu inldri.zneali;i u;urin15. Iar
Lupta s-a desfigurat cu izibindi gi Ambustus, do,borind pe du;man,
l-a despuiat d,e arme. Aflind deci gallii, trimit un crainic la Ro'ma siuturile le numesc ankyliaea din pricin.a ,formei (i,ntr-adevir, forma

ca si-l invinuias'ci pe Farbius ci pornise impotriva lor un rizboi Ior nu €.ste urr ,oerc $i nu ar€ ,o margine rotundi ca peita s5, ci ,are o
in atara oricirei i'nvoieli, plin de perfi'die 9i fdri de veste'
tc;itur5. in spirali, ale cdrei colfuri, fiind indoite qi alipite strin's

t66 PLUTARH

NUMA lb7

unul I'ingi altul, au forma unui ankylon) sau din pticina cotului, (um est€ rinduiala,s[ nu se aduci lib.agii zeilor din vige netiiate,
Ia c,arc rsint puf late. Astea le-a sp,us Iuba e6, dotind ,sd dea cuvin-
;i nici rsi nu se face jetfd fhrd fdinh, apoi si se invirteas,ci fn
tului o etim.ologie greacd. Dar 'mai 'degt.ab| ar putea aa denumir,ea rcrc gi sE ,se lnchin.e cind se aqazb.ro3. Prim,el,e doud. rinduieli se
sL {i afttat, mai qini tiinidceidpeirrt'ea,ra'eadept'simu,s,eqjdi iivloinrd, eccaicrei aqibaotlennai.veinloiir
qi lrirre cI aratd domesticirea pdrnintului, ca fiintd o pafte a evlaviei,
incetarea se,cetei au iirr invirtirea in cerc a inchinitoriior se zi,ce cd esre imita;ia rotafiei

numit pe DioscurisT anaces e8, daci trebuie si gisi,m cuvintului o lrirmin,tului gi s-ar p6rca c6, mai mult o aratd cel care se inchind

origine e1en6. Iar plata lui N{amuriu,s penru acea megterie se zice cind, preogii privind ,spre risirit, el std intors spre apus, apoi se
ci a fost ,un aintec ,pe care-l ziceau salii in pyrrihiu ee. Cintarea, sr:him,bi aci gi s.e intoarce spre zeu, fdcind un cer,c qi du,cind rugi-
unii zic ci nu se cheami Veturiu,s Mamurius, ci Vetus nzertoriat00,
cirrnea p,ini la sfirgit in amindoui pirgile. Afari numai dacd, pe
adic6 amintire veche. Zcu,s, schi,mbarea formei este aritati prin pii,da rogilor egiptene r0a-1c;

XIV Iar clupi ce a ,orinlduit preogiile, Numa a ridi'cat lingi si face o aseminare, anum.e cd nici un lucru omen,esc nu rsti pe loc,
templul Vestei ara.numita Regiarot, un fel de palat regesc, iar ,el t:i ci se cade,si. ne mul4umim gi sd primim via1a, oricu,m ar into.arce-o
cea mai m,ar,e parte din tinrp ;i-o petrecea a'ci, f5cind slujbe reli- ;i ar depS.na-o zeul. Iar agezarea cu inchindciune se zi,ce c6 este o
gioa,se sau invigin'd pe pr'ec{i sau cl.ribzuind singur, in rhgaz, 'zsibce,sec6d.,eoa,otrsieinbiicreiea
ceva in I'egdturd cu cele zeic;ti. EI avea i alti casi l,ingi colina rrrare ca rug5,ciunilo,r qi aqezarc temeinici celor
lui Qr:irinus r0', al cirei loc se arati gi astizi. Iar in timpul pro- lrLrne. Se faptelor este pauza dintre ele, pentru
cesiunilor ;i, indeobqte, in timpul slufbelor religioase ale pr'eogilor,
crainicii cutreierau ,orag.ul, strigind porunca si se inoeteze lucrul qi cir, ince'tind lapta de mai inainte, sd se a;eze l.a ,slujba zeilor, c.a
si se stea linigtit. Cdci dupi cum ,s'e spune c; pythagoricii nu ingi- ti:irricqsitesiinia'cdo'negllaisueirieinccuepouetulel,saplutesei ,falepgteiu. i$toirualcecaiusttiinrdindsui,inaeli
duie ca lumea si se inchi,n,e qi si se rcage zelIor in treacit, ci si pare
pornea,s'c5 ,indati de acasi cu gin'dul ,pregdtit pentfu asta, tot a$a oibiq-
gi Numa socotea ci nu se cade ca cetalenii si audi sau sb vadi rruiascd si nu avem intilnirile noastr,e cr zeitatea cind sintem in
ceva din c.ele s,fintc in treacit si cu nepisare, ci in rb"gaz, neprtnqi t rcabi qi in treacir, ca gi cinld am ,fi gribili, ci numai cind ave m
de alte tre'buri qi indr'eptiniclu-gi gindul spr.e cinstirea zeilor ca tirnp qi tr6im clipe de rhgaz.

spre cel mai de seamd lucru, lisind pentru slujbele sfinte drurnu- XV Iar din aceasti indrumare ,spre zeitate, ceLatea a ajuns sd
li'c atit de ,supusd gi plind 'de uimire ,fatd de put€rea lui Numa,
ri1'e libere de zgomo'te qi de scirgiituri qi d,e gemete qi de toate cite irrcit a primit unele cuvinte care s'eminau cu miturile in ciudiqenia
Irrr gi au crezut cd nu e nimic de necrezut qi cu neputingh, d,acb,
insoEesc mun'cile de rind trebuincioase. t'r'ca zeul. Se spun.e cd. o datd., poftind la m,asi destul de mulqi
O urmi din aceste rinduieli se pistreazi qi astdzi deoarece, , t:tirfeni, 1e-a pus di,nainte vase de mic pre! gi cu mincare foarte
i,'ftini 9i populard. lncepilnd ei deci ,si se ospbteze, Numa a arun-
cind consulul ,se duce sd ia auspiciile sau ,si f.ac6, 'o jertf6, se strigi : r rrt o vorbi cd zeiga cu care este ,el ,in legituri a venit la el gi,
Hoc age, ce,ea ce i,nseamni ,,fd asta", iar ace,ste c.uvinte f.ac pe cei ,lt'odati, a ardtat casa plini de cupe scumpe qi vasele inchrcate
' rr rninciri de tot 6elul qi ,strdlucite pregi,tiri.
intilnigi si se intoar,ci ,spre preoli qi sb se pund in rinduiali. Mai
erau ;i alte multe din rinduielile 1ui Numa aseminiroare cu rale Dar ceea ce a,e istorisegte des,pre vor,birile lui cu Jupiter intreae
pythagori.cilor. Astfel, dupi cum pythagoricii indemnau si nu stea ,,ric.c ciudifenie. Astfel, se p,overstette ci pe colina Aventin, care
pe o rbanigi gi si nu zgindd"re fc'cul cu cufitul qi cind ,pleaci la rlr cra atunci o parte a ceti4ii s,i nu era inci locuit6, ci avea izvoare
drum si nu sc uife inapoi, iar zeilor de sus si le aduci iertfe i'n irnlrclsugate gi vii umbroase, ,se duceau adesea doi zei,, picus106
numdr f5,ri so!, iar celor de sub pimint jertfe in nu,mer cu sof - ',i
iar tilmdci,rea a€estor rinduieli o ascund'eau de cei mulgi - tot a$a Iiaunusr0T, Aces,te zeit|gi in celel.alte privinle s-ar putea asemdna
multe riqduieli strb,b-u,ne rinduite de Numa au o tainice t|lmicire, ,,,
neamul satyrilor'r0E qi panilor, 10e iar in privinq,a puter,ii lea,cu-
rilrrr gi ,stra;nicei fermecdtorii in cele zeieqti,se spune ci numigii

l'i I)lutarh - Vieti paralele

NUMA 169

168 l,t:l;ug, ci Romulus cigtigase cea mai m.are parte cu lancea. Nutna
;r impirgit tot ace.st pdmint cetiqenilor sbraci, ca si i,ndepirteze
strtbercau Italia ficind aceleaqi in;elitorii ca zeitilile numite de s::iricia, care sileqte la nedreptili, qi si in'drepte pop'orul spre plu-
eleni Dactylii rlD din Ida. Se spune ci Numa a pus mina pe ei, rirrr:it, iar poporul, lucrind pdmintul, se im'b,l,inzea pe sine insugi.
turninrd vin gi miere irt .apa fintinii de un'de beau ei de obicei' irrtr-ad,evir, nici o alti indeletnicire nu tr€ze$te atit de repede o
Fiind ei prinqi, au luat diferitc chipuri 9i s-au schirnbat in firea ilr:rgoste de pace atit de traini'ci ca viata de plugar, in care ddi-
1or, punindu-i inaintea ochilor ciudate 9i infricoqdtoare vedenii' nLrie;te gi este mereu prezent din curajul r5;zboinrc numai dorinla
Dar, cind ;i-au dat seama ci fuseseri pringi intr-o prinsoare grea ,lc a lupta pentru averea propri.e, iar indrhzneala care duce la
gi de care nu mai puteau scip.a, nu nc<,lreptate 'qi la pofta nesdturati d'e cfutig este distrusi. De aceea,
numai ci au prezis multe N uma, turnind in su'fletele cet5lenilor indeletnicir,ea plugdritului
i:r o biuturS. a dragostei de pace' ;i, mai ales, preEuind indelet-
din cele ce aveau si ,se intimpl'e, dar i.au atdtat ;i purificarea
tri,snetelor, cate s€ 'face gi acum cu aiutorul cepei, pirului 9i ri.cirea aceasta ca una care f.orma bunele o'biceiuti gi aCucea b,og6-

mainidiilor. Algii .spun cL nu zeitdiile as,tea a1r arezat aceasti puri- trc, a impirli,t pimintul in phrgi, pe care le-a numit pagitta, gi in
ftcare, ci ci Picus gi Faunus iau co;borit pe Jupi'ter cu aiutorul des- iluntea fieciruia a pus veghetori qi slujba;i. Uneori el in,sugi se
cinteceior, iar Jupiter, miniindu-se, i-a poruncit lui Numa si faci ,lLrcea sd vadd gi, deducind din lucriri caracterul cetigenilor, pe cei
purificarea cu c5"p64ini, iar Numa, lui'ndu-i votba, a intreibat : ,,De lr;rrnici ii ridica la cins,tiri gi 1e didea slujbe de incredere, iar pe
ieapi ?" .- ,,De oarneni", a reLspuns Jupiter, ,,Cu pirul capetelor" ? l,.negi;i nepdsdtori ii dojenea 9i-i certa,,fd'cin'du-i a'sdel cu luare-
a introbat iari,gi Numa, pentru a scipa de aceastb infioritoare
: r rrr inte .
porunc6. ,,Cu['fiinge]vii..." a rS,spuns J'upiter. ,,Mainisi" rtt, a a'diugat
Nunra. S'e spune cb Egeria il ,invigase pe Numa s6' zicb' a9a' Jupi-
ter s-a fntor,s potolindu-qi minia, iar locul, de la acea intimplare,
XVII Iar dintre celelalte orinduieli politice ale 1ui Numa, cea
s-a numit Ilicium gi purificarea s-a ficut ,a$a precum zisese Numa' rruri ardmiratd este impirlirea poporului dupi megtequguri' Astfel,
Aceste basme ni.scocite qi de ris a,rati atiturdinea oamenilor rrr timp ce tetatea pdrea c6. este alcetuitd, dupi cum s-a spus, din
de atunci in f'aga divinitiqii, [atitu'dine] p'e care le-o 'i'mplintase in rlrrui categorii de oameni gi in timp ce era dezbtnati i nu voia
suflet ,o lungS o,bignuinji. Se spune ci Numa avea alita incredcre , rr nici un chip si fi'e una ,singuri Ei parcd si qteargb deo'sebiril'e
in divinitate, incit, vestindu-i-se o dat| cd 'duqmanii dau ,.,r clczbinarea di,ntre cetijeni, ci pbrqile ci erau necontenit in cioc-
nivali, a rrili gi c,erturi, Numa, gindindu-se ci oamenii rup gi,separi pirqile
t;rr.i alc corpului, care din fire sint de nedespirqit, qi apoi le pun
suris ;i a zis: ,,Iar eu aduc lertfe zeilot". r,rr.irsi ,impreuni, imbucindu-s,e mai bin'e unele intr-altele datoriti
rnir:in'rii lor, a hotdrit rsi imparti poporul in mai multe pi4i qi,
dgiinJXjui,iVTcIeaSrrmeeionssuptsuenlect'ecsli.imecadl icemellaidr-eainiituniirviaimgatiintdtipcqeaitrpoumen actenamiresp-bllufiouClroreseedpsinect,epCiirrnte2-i , * aceste pdrgi, inchegind alte grupiri dcosebite, a fdcut si dispari
astizi. Iar Terminus s-ar putaa so'coti ca zeul hotarelor s'i romanii .,,cir primd. mare rd'eosebire, care s-a imprigtiat astfel in p64ile

ihziieeortautirfdlenuhil'ecc,octsesaacrracetrulogifriocn, uieif,srii"inn9i"gid.etorAopgacaisuz,einmn,i'cdluiaeilo,itperg;drtientcl,ediisi9r;ceiiafaimenicniamafrerateolleerauacvlpaidtisi,rie,adpaattlaruugniiniciN,i vsuceemicnhcadiamdcseeei ,,,,ri mici. Iar impdrlirea dupi me$te$uguri avea urmdtoarele cole-
si 'fie nepdtat de singe. ,'ri : flautigti, aurari, timplari, vipsitori, curelari, fierari, oiari. Iar
Se pare c6, indeob te, Numa a impirqit ;i hotirnicit pimintul,
, r'!n lalte nrqtequguri intrunindu-le laolal't6, a fdcut din toate o sin-
d"o"o".,. Romulu's n-a voit si r'ecunoasc6, misur'ind ogoarele sale,
ceea ce luas,e din ale celorlalqi, cici gin'dea el, horarul este langul rrr'.i alcituire. Rinduind apoi pentru fiecare colegiu legituri de
puterii, dac[ este p6,zit, iar daci este cdlcat atunci este dovada
nedreptnlii. De altiel, Roma la inceput nici n-avea rr,tr'r'cs€ ;i int'runiri qi cinstiri ale zeilor, a$a cum se cuvenea, atunci,
pimint din r', r)tru prima datd, a indepirtat din cetate obiceiul de a se numi
.i ;r sc socoti unii sabini, iar a19ii romani, unii cetigenii ltri Tatiu,s,

170 PLUTARH NUM4 171

iar aljti ai lui Romulus, astfel ci aceasti imp54ire s-a dovedit a <rincea lunl dupi rnartie au numit-o Quintilis, pe .a $asea Sextili,s
fi o congldsuire gi un amestec al tuturor cu tofii. ;i de aci inainte [au proced,at] la f,el cu celelalte, iar dupd ce au
:rdiugat luniie ianuarie ;i fe'bruarierrT inaintea lui m.artie, au aiuns
Se mai laudi dintre orinduielile lui politice ;i indepdrtarea sir numeascd luna tot Quintilis, 'dar s-o rsocoteasci a gaptea. De
legii care ingiduia pdrin ilor si-gi vindd copiiilr5, oprintd d,e la :Mrltafretel ,siearspaund€oaucais-parnimuma iltuanpirialie,'fipoustrthinddrdnzuitmitediee Romulus lui
in
aceasti nenorocire pe cbsdtori;i, daci 'se sdvirgise cisdtoria cu in- Afroditei ;
rrceaste luni ei aduc sacrificli zeigei, iar la calend'e femeile ,se spali,
voirea i dupi porunca tatilui. ,Cici socotea o grozivie ca femeia irrcununindu-se cu mirt, iar algr .spun ci nu s-a numit aprilie din
car'e {usese cdsdtoriti cu un om lib,er si convieluiasci rnai departe
'pl:iaelaunzpateeAlnotfrrr,uocdciictie,ii,,iancstiapauiqn,at,escreeuaammpn€riismcteuev,nviunemtruieil,lerdr8ec.suDf,araicnte,trlu9eni ladu,enss-ilacehniuduremmbditotoabapor'creii-,i
cu un sclav. Iuna ,mai o num€.au a,ga de I,a Maialre, cici luna s-a hirizit 1ui

XVIII S-a indel'etnicit gi cu ri'nduiala ti,mpului, ficuti nu cu MerSciunrtiuusn, iii.caarreiunsoieco'tgeis-ac luat numele de la Iuno 120. numele virste-
exactitate, dar nici cu totul fbrh pricepre lntr-adevir, pe ciad cd lunile mai ;i iunie poafte
domnea Romulus, romanii statorniceau lunile firi chibzuiali qi lloomr atinnie,sr,ielonrumqeis'rbc itnrtianiiolorer.stI'nt,tri-aardceeviirc,aroea-smmenaiii mai in virsti la
rinduialS, pe unele nesocotindu{e nici de doudzeci de zile, iar pe
al,tele de treizeci gi cinci, iar p'e altele de gi mai multe zile, 9i ineri iuniorest22.
neavind cunog in(i de nepotrivirea anului lunar cu cel solar, ei nu
pbze.au decit un singur lucru, anume ca anul sd fie de trei sute llestul lunilor le-au numit pe fieca:"e dup6. ordinea l,or parcd. numS-
gaizeci d,e zile. Iar Numa, ,socotind ci nepotrivirea €st€ de unspre-
rindu-le : a cin{ea, a qasea, a,$aptea, a opta, a noua, a zecea. .Apoi
zece ziIe, de vreme ce anul lunar are tr'ei'sute cincizeci gi patru de ;r cincea a fost numite iulire de la Caes.art", care a i'n,fr'int pe
zile, iar cel solar, trei sut'e qaizeci gi cinci, aceste unsprezece zi,l,e l)ompeiu,s t2n, iar a qas'ea s-a nu,mit august de la lauln'id, oDileoma iCtiaaensuasr
le-a du'blat gi le-a adiugat, din doi in doi ani, dupi lu'n,a februa-
(:are a domnit, ,supranumit Augustus. Celelalte
rie, [o noui luni] Iuna interc.alare, rnumite de romani ,,Merce-
lc-a numit cu numele lui, dar nu pentru multi vreme, ci, romanii,
donius", avind doudzeci qi doui td,e zile116. ,lupi uciderea lui, d'indule iar vechile 1or denumiri, pe una au
Aceasti indreptare a nepotrivirii avea nevoie de alte indreptiri rrumit-o a qapt'ea, iar pe cealaltd, a 'opta. Numai cele din urmd
rloui luni fi-au pesrat denumirile cdphtate dupi ordin,ea 1or,
gi mai mari. A schim,bat gi rinduiala lunilor, cici luna m,artie, care ,. um le avuseseri de l.a inceput. Iar dintre lunile adiu,gate sau
era prima, a ficut-o a treia, iar ca primb. lund .a pus luna ianuarie, lrrrse in u,rmi de Numa, februarie ar ,fi p.arcd luna curSgirii, cici
care era a unsprezec'ea pe vremea iui Romu,lu,s, iar a doui,sp,Lezecea , uvintul strict a,sta insea,mn5 qi in acea luni romanii aduc iertfe
rrro,rgilor gi gin sirrbbtoarea Lupercaliilor, care, in mul,te privinge,
gi ultim,a era ferbruarie, car,e'este acum a doua. Sint mulli care ,spun
cd aceste luni au fo,st addugate de Numa, anum€ ianuarie qi februa- scamini cu o ceremonie de curigire. Iar ianuarie s:a numit de la

rie, d,ar ci la in'ceput romanii rs-au folosit numai de zece luni pe lrirrusl25. Eu isocofesc c5. Numa a scos din rfruntea calendarului
an, aqa cum unii dintre striini au trei luni, iar dintre lireci - atca-
dienii au patru, acatn^nienii gase, i.ar la egipteni anul era d'e o lrrna ma,rtie, carc poartd numele lui Marte, voind ca intru totul
1un5, apoi tde patru, dupi cum ,se spune. jrr:rintea puterii rizboiului ,si se preguiasci puterea politici. As,tfel

De aceea, degi locuiesc o lard foarte 'tinir6, ei par cd sint cei prrintre cei 'strivechi,se spun,ea despre I.anus, fie ci a fost zeitate,
l,c cd a fost rege ind.eminati,c in chivernisirea cetdgii gi prietenos
mai vechi gi aduc o mulqime ferd sfirgit de ani in genealogii, deoa-
rec€ socotcsc lunilc ani. ',i ;i-a schimbat viaja astfel dupi ce mai inaint'e fus'ese fioro,s qi
,.,ilhatic. $i de aceea ii f.ac statuia cu doud 'fefe, deoarecc igi luase
XIX Dovada cd romanii puneau zece luni rin an, nu douispre- .rltri fafi gi viala gi-o schim,base dupd cea d.e-a doua,
z€ce, este denumirea ultimei luni, cici pini acum o flumesc a
zecea, iar dovada ci martie era p,rima oste Sirul iunilor, cdci a

NUMA L'.t3

I vidit

172 PLLITAFH .l.ii',drrreeupntirliiiu, gi curati gi au idat la ivealS o pildn s,i un v'sreemmn e mai
dupi vorba pe car'e
al Flato, trbind multi : ci existe

XX El ar'e in Roma un templu, cu doui u;i, pe car'e-l numesc tirziu iecit Numa, a indr1znit s-o ,spun6 de'spre 'stat
o singuri putinfi de inoetar'e 9i de'strbmare a rdului pentru oam'eni,
,,uqa rdzboiului". Astf'e1, se obiqnuiegte ca acest temp,lu si stea anum; ci- atunci cind, printro ,intimplare zeiasc6, puterea unui
deschis, cind este rizboi 9i si .se in,chidi, cinld se face pace, ceea rcge se impletegte cu un cuget filozofi,c, virtutea 'sd i-o dea 9i s-o
ce se intim,pli greu ;i rar, de vreme ce condu,cetorii cetifii €rau
nrereu prinqi in vr,eun rhzboi, trebuind mereu ,si rse impotriveasci a;eze mai pr€sus de vilii. Fericit €st'e, intr-adevir, omul 'infelept,
de jur-imprejurul ei. fericigi sini 9i cei car'e asculti cuvintele ce ies din gura ingelep-
tnimeapmuul tliuloirC,as,ter6sianreA, ucgaursetu's'seare{voisrst ainscehriis - 'dupd ce a dobori In
tului. Astfel, conducitorul ingel'ept ,poa'te nici n-are nevoie de si16
pe qi de ameningar,e p€ntru a sili poporul, ci cetilenii inqiqi, vhzitd
virtutea intr-o pildi vdditi ,qi in viaga s rilucitoare a conduc6-
Antonius -, iar m.ai inainte p,e vremea consulilor Marcu,s Atilius :orului, de ,bund voia lor o iau pe c'alea inqelepciunii ;i 'se potrivesc
gi Titus Mallius, dar nu pentru multi vreme, cici ,indatd s-a des- unii cu algii spre a duce o viali liniqtiti gi fericita, care ,s5,1i9lu-
chis, izbucnind un rdzboit26. Dar in timpul ,domniei lui Numa
nu ,s-a vizut deschis o singuri zi, ci a rdmas inchis fdrb, intre' iegte in prie enia gi ibuna injelegere dintre ei, cu dreptate qi mdsur6,
care €st; qinta oricdrei ,ocirmuiri politic,e. Ia,r cel care izrbuteqte ,si
rupere timp d'e patruzeci gi trei de ani. ln ,aga fel fu'seseri in'd'epirtate trezeasci in ,supugii sdi aceasti viagi ,gi aceaste stare este cel 'mai
din ridicini qi de pretutindeni pri,cinile rdzboiului. Intr-ad'e-

vdr, nu numai poporul r,oman fus.ese imrblinzit $i atras de drep- mare rege dintre tofi r27.
tatea gi bundtatea r,egelui, d,ar qi ceti,file din iur, ca 9i cind o
adiere sau un vint sd,nitos ar rfi suflat di,n Roma, qi au inceput si Este-vadit ci Numa qi-a dat seama de aceste lu'cruri mai mult

se 'spcahcime bgei gi pe oate le-a cuprins un d,or de buni rinduial5 gi dccit de otice altceva'
de si creasci copiii in pace
voiau si ,sSdeasci pimintul, XXI Cu privire la copiii 9i la cd,sitoriile lui, multe dez'biniri
gi si cin,steascd pe zei. $i serbdri qi dansuri gi vizite qi primiri -
cici se duc'eau gi ;se vizitau unii pe algli tdril teami - std,pineau s-au iscat printre istorici. Astfel, unii zic ci Numa nu 's-a cd'sitorit
cu altb fem,eie in afar| lde Tatia, 9i c6,nici fl:a ?vut alt copil decit
Italia, in ,timp ce, ca dintr-un izvor, se revirsau din in1elepciunea o singuri fiici, pe Pompilia, iar algii ii atribuie, in a'fath de Pom-

lui Numa, ,asupra tutufor, cele bu,ne 'gi d'repte gi ,s'e revirsa pacea pilia, patru ,fii, gi anurne : Pomponus, Pinus, Calpus, Mamercus-128
care domnea in iurul lui. De a,ceea gi hiperbolel'e poetice se referi ei a 1i'sat mo'teni6ori ai familiei 9i ai neamului
la aSezara de atunci, cind spun : i9oi r"ailufis"t"rout.uAdsintfierei, se zice, din Pompo'us coboare
Pornponii, din

Iar pe strilucitoarele briliri ale scuturilor Pinus - Pinarii, din Calpus - Calpurnii, din Mam'ercus - Mamerc'ii,
aceea, au mai primit qi porecia 'de Reges, adicd regi' A
Sint acum luctirile strilucitorilor piianjeni car.e de
treia grupi de istorici ii i,nvinuiesc ,pe aoe$ti autori' d€oare'c'e au
$i rugina qi mucegaiul rod acum lincile, sulilele ciutat se faci pe pla,cul ginqilor gi le'au. atri'buit spige de n'eam
$i snbiile cu doui tiiquri. min,cinoase, ficindu-i ,si coboare din Numa' Ei ztc ch Pompilia n-a
fost ficut[ cu Tatia, ci cu altd sofie' cu care s-a ci'sitorit fiind
$i zgomot de ttimbiqe nu se mai sade, iar dulcele somn
Nu mai este izgonit in sili de pe pleoape.

Intr-adevir, nu ise pomen'eqte de nici un rdzboi, de nici o rege, numiti Lucre;ia. Dar tofi spun la ,fe'l ci Pom,pili'a s-a cis6-
ri.scoal6, de nici o incercare de r\zvrhttre ,in cetate, cit timp a torit cu Marcius. Iailbiiatul ,Marciu,s elra chiar ,fiul acelui Marcius
domnit Numa. Dar nici chiar impotriva lui ii.rsuqi n-a fost vreo carc l-a indemnat p,e Numa la domnie, pent(u ci gi'a mulat locu-
duqminie sau vreo pizmi sau vreun complot sau conspiragie d'e
c€teteni din pof,ta invidioasi d.e dornni,e, ci, dimp'otrivh, fie cd inga la Roma cu Numa ;i a lircut parte din s'enat, bucurin'du-se de
teama de zei, care pdreau cd se ingrijesc de Nu,ma, fie ruqinea mare cin.sbe, iar dupd moartea lui Numa, luindu-se la harEi cu

de virtutea lui, ,fie vreo statornicie zeiascb i-au pdzit viata neatinsi

II4 PLUTARH

NUMA 175

Hostilius pentru do,m.nie qi fiind infrint, s-a ldsat s6 m,oar6 parte sau rim59i1i din corp, dar in ce151a1t, gXsindu-le legiler3a, ,se
zic'e ca le-a citit Petilius, care ,eta praetor 1'5 atuncea, qi cb a pornit
foame.
spre senat, zicind ch nu i se pare legiuit qi nici ingdduit ca scrierile
Iar fiul sdu, N{arcius, avind d,e sofic pe Pompilia, a r6mas la si fie cunoscure de popor t3u. De aceea, fiind aduse in ComitiumrsT,
Roma gi a nd.scut pe Ancus Marcius, care a domnit dupi Tulu.s
Hostiiius. Numa a murit, lisindu-l ,in vlrsti. de cinci ani, f6rh ca au fost ar,s,e.
moartea sd-i vini repede sau pe neattepate, ci s-a ,stins cite pugin
din pricina bolii qi a Ei ,bine, pentru rbirbajii drepgi gi buni lauda ,este mai mare apoi
murit nu la bitrin,egii, 'idmuppdlinciut mopaiseocriisrdee$taeniP. isor2e. A dupi moar e, chci pizma nu triiegte multi vreme, iar p,entru unii
mult timp moar,e chiar inaintea 1or, idar slava lui Numa a fo,st fdcutb mai ,strd-
dupi ce a lucitoar,e de soarta avuti de rcgii care au domnit in urmi. Astfel,
dintte cei ,cinci regi care au urmat dupe el, ultimul, alun,gat din
XXII Iar viaga lui au ficut-o romanii vr,ednici de admirat s,r domnie, a imbdtrinit in exii, i.ar dintre c,eilal1i patru nici unul n-a

prin felul cum l-au inmormintat. Astfel, popoarele.aliate qi prietene murit de moarte natu'rald, ci trei au fost uciqi in complot, iar Tullus

au venit cu 'daruri de inmormintare, cu coroa,ne, patricienii purtau Hostilius, care a domnit dupi Numa gi ,care a iu,at in ris gi ;i-a
bitut joc de cele mai mul,te dintre lucrurile lui bune gi, rnai ales,
cogciugul, iar preogii zeil,or erau de fafi gi-l petreceau la morminr.
Cealakb mulgime, ,in care ,se amestecau laol,altd femei qi copii, de evlavia lui, zicin.d cd erste l,enegd gi femei,ascd, a intor,s pe c,etd-
zra de faji, nu ca ia inmormintare^ unui rege ibdtrin, ci ca gi cind
fiecare ar fi ingropat o fiin d scumpi, in ifloarea virstei, gi il urma feni cetf,e rdzboi, dar nici 'el n-a rdmas statornic in f5lo;iile lui, ci,
instrdinindu-gi mintea din pricina unei ,bo1i grele qi cu multe inroar-
gemind qi plingind. ceri, a dat in sup'er,stifie, care nu sem5na de loc cu evlavia lui
Numa. Bacchus 138 a viri gi in algii aceaste rbtil,che. rlupi cum se
De ars nu l-au ars fii,ndci, dupi cum s,e spune, i-a oprit el, dar
fdcind doui cogciu,ge de piatri, l-au jngropat la poalele Ianiculului r30. spune, gi H'os,tiliu,s a pierit iuind foc din pricina unui trdsner.
Tn unul dintre cele doui cogciuge era corpul lui, iar in celi.lalt erau
cirEile sfinte I3r, pe ,care 1e-a scris el insu,gi, afa cum legiuitorii ele-
nilor au s'cris cyrbeJe132. El insuqi, cind era in viag|" ardtas.e preofi-
lor cele scrise qi le v,iris,e in ,suflet cuprinsul .gi ideile lor, apoi le-a

poruncit sb le ingroape o dati cu el, deoarece, zicea el, nu este

legiuit ca lucrurile tainice sd fie pdstrate,in nigte litere neinsufle;ite.

Se spune ci, minagi de acelagi gind, nici pythagoricii n-au pus
in scris rinduielile lor, ci ci au sidit in cei vrednici amintirea qi
praotia 1,or nescris5. Apoi, o datb, cind o invdldturi cu privire la

aqa-zisel,e metode grele gi tainice a1e geometriei a fost aril,Lath unui
nevrednic, pythagoricii au spu,s cd, zeitatea ,aratd cd nelegiuirea s,i

cdlcatea resp'ectului fali de zei s-a addugat unei mari nenorociri
comune. Astfel ci acei care pun pe Numa in l,egiturd cu Pythagoras

gisesc o mare incuviiniare pentru aceste asem5,ndri.

Iar Valerius Antias r33 gi qcoala lui spun ci doui,sprezece au
fost cirgile sfinte, 6i doui,sprezece alte c54i grec€$ti au fo,st puse
in coqciug. Dup5. patru ,sute de ani, pe tinrrpul consulilor Publius
Corneliurs gi ,Marcus Ba'ebius, cizind multi qi irnb,elqugati ploai.e gi
mor'mintul pri,buqi,ndu.se, guvoiul a sco,s la iveald cogciugele. $i
cizind capacele, unul a fost vSzut cu 'totul gol ;i neavind nici o

PARALELA INTRE LYCURG $I NUMA PARALELA INTRE LYCURG $I NUMA

4,77

r Dupd ce am povestit via{a lui Numa qi pe a lui Lycurg' va sili sd punem in legiuirile lui Numa o faptd foarte crudi qi
amir.rdoi ne stau in la1d, nu trebuie si goviim nelegiuitd, \iom spunc ci Numa a fost un legiuitor cu mult mai
oc.r-, cind si arb- aproape de eleni, deoarece a impirtbqit chiar pe sclavi cu cinstea
dc om liber, inddtinind ca la Saturnale 1r3 sclavii si mdnince la-
tim deosebirile dintre ei, chiar dac6-i greu' in faptele 19t' olaltd cu stipinii lor. Intr-adevit, se spune ci gi aceasta era una
intr-adevir, insuqiri asemdnitoare se aratd politici Ei edu- din deprinderile de acasi ale 1ui Numa, anume ca la gustarea
precum : infelepciun ea, evlavta, indeminarea lor roadelor anuale si cheme gi pe cei care au lucrat.
cativi gi faptul'ch amindoi au primit o singur6 funcgie de la zei :
dtarca de legi t3e. Iar printre laptele frumoase sdvirqite de fiecare Unii povestesc ci acest obicei s-a pistrat ca o amintire a egali-
pap..aafite.,.upedntoiumnNiuemi. alnters-taedpervimdri,reNaudmoamnaiepi,riiamritpednotmrunLiaycfuirrgi este t6gii de pe vremea lui Saturnus 1nl, deoarece atunci nu era nici
s-o sclav, nici stipin, ci tofi erau rr.rdc gi se b,rcurau de o ega16

ceafi, iar l,ycurg, deginind-o, a predat-o' cinstire.
Pe Numa l-au fdcut aliii stdpinul 1or, cind era un simplu ce-
tilean gi striin, iar Lycurg s-a fdcut el singur simplu cetigean- din II lndeobqte, se vedc limurit cd amindoi au indrumat niullirnea
rege. Frumos lucru este, de.igur, si cigtigi domnia datoriti drep- cctdgenilor spre stepinire de sine ;i infelepciune, iar dintre celelalte
teiji tale, dar este frumos gi sb pui dreptatea inaintea domniei. virtutri unuia i-a plicut mai muit birbigia, iar celuilalt dreptatea,
Astfel, lri.rrr,"u i-a ficut pe ucneulilla^lttitl-dae vestit incit a fost socotit fird numai dach, pe Zeus, falb de firea sau tradigie liecdruia
vrednic de domnie, iar pe fbcut atit de mare, incit dintre cele doud orinduieli politice, ciare erau deos'eb'ite, nu era
nevoie qi de o procedare deosebitd. Astfel, nici Numb n-a des:
a dispreluit domnia. in al doilea rind, claci intocmai ca niqte cin- fiingat finboirtl din pricina laqitdgii, ci numai cu scopul de a nu
tiregi din iird, unul a strunit Sparta care era destrdmati qi des- sivirqi nedreptefi, nici Lycurg n-a fdcut pe cetifeni rbzboinici
9i vrijmi;ia din Roma'
stritiitlatd, iar ce151a1t a indepirtat violenfa Ast{el, el n-a avut de pentru a sdvirgi nedreptiLti, ci pentru a nu suferi nedreptdgi.
fost pentru Lycurg' Amindoi indeplrtind deci excesele qi implinind lipsurile stirii
apoi greul lucrului a aprlu,antocqeelleesqdi tsuiria'qrui'nocsep'seiibeiils'ecu, mc'ipesi;
thzboiul qi si rsbrbitoreas'ci 9i 'si de 1a16, in privinla cetilenilor au fost siligi si aduci mari schimbiri.
.onrri* p€ c'et5teni sd dezbr.ace $i, desigur, in ceea ce privegte rinduiala qi regimul constitutiilor,
zvirle aurul gi argin ul gi 'si co,nstitufia lui Numa eta cutat populari gi proteguitoare a mulqi-
qi'nu i-a convins si inceteze mii ra2, deoaroce el a ficut un popor amestecat qi pestril din aurari
aducd jertfe, ci si lase ospefele 9i biuturile gi si sc strdduiasci qi flautigti gi curelari, pe cind constitulia lui I-ycurg este austere
;i si rse pregdterasci in arm'e gi in palestr'e. qi aristocraticS, deoarece las6, ca necurate, megtegugurile populare
De aceea, unul a ficut toate convingind pe cetiteni cu ajutorul in miinile periecilor pi ale sclavilor, iar p,e cetigeni i-a strins la
bunivoingei qi cinstei, iar i-a cu gr'eu, punin'du-;i scut gi la lance, fdcindu-i megteri in rdzboi 9i . slujitori ai lui
viala in primeidie ;i fiind ce161a1t 'stdpinit Aresros, care nu mai gtiau gi nu se mai pregiteau pentru nimic
atacat. lui Numa, care altceva decrit si se supuni stdpinitorilor qi si infringd pe dugmani.
Blindd Ei iubitoare de oameni a fost Muza Astfel, oamenilor liberi nu le era ingdduit ciutarea ci;tigului de
a indemnat pe ceteleni spre pace ;i spre dreptate qi care i-a ficut bani, pentru ca si fie cu totul ;i o dati pentru totdeauna liberi,
ci chiverniseala banilor era datd sclavilor qi hilogilor, ,aqa cum
linigtigi, din nestipinigi 9i aprinqi cum erau. Iat dacd cineva ne le era dati gi slujirea mesei qi a mincirilor.

Numa n-a ficut nici o astfel de osebire, ci a pus capdt do.
rin;elor de cigtig prin d.zboaie, dar celelalte cigtiguri de bani
nu le-a oprit gi nici n-a nivelat o astfel de deosebire intre cetbleni

{78 PLUTARH PARALELA INTRE LYCURG $I NUA{A 179

9i a ingdduit si se inainteze cu bogdqia pini la culme qi nu s-a ca Ibycos ta5, le numesc phainomeride tad qi andromane ttt, sau ca
sinchisit de multa sdrdcie care se strecura ,$i s,e .str,ingea in oefate,
degi trebuia si se impotriveasci poftei nesbturate de la inceput, Euripides ta! care zice :
indatS, cind nu era incl. multd gi mare neegalitate intre cetefeni,
ci cind igi duceau viaga la fel qi nu erau departe unul de altul Ele, pirisind grijile casei,
in bogigie, a$a cum a f6cut Lycurg. Numa trebuia sd ia seama la Fac exerci;ii cu tinerii
neajunsurile care dccurg din l6comie, care nu erau mici, ci care Lisind sh se vadi coapsele prin haineie lor intredeschise.
au fost siminfa qi inceputul celor mai multe gi mai mari rele,
lntr-adevdr, aripile hitonului 1as fecioarelor nlr erau unite in partea
care s-au abdtut asupra Romei. de jos, ci se deschideau gi in timpul mersuh"ri, d,ezgoleau toati
coapsa. Foarte ldmurit a ar|tat Sofoclesr5c acest fapt in versurile
Iar impir-tirea pimintului, dupi cit socotesc eu, nu-l face
vrednic de dojani nici pe Ly'curg, pentru ci a fdcut-o, nici pe urmdtoare :
Numa, pentru ci n-a ficut-o. intr-adevir, unuia i-a adus agezare Vedeqi 9i pe tinira flermiona
9i crepidi constitufiei \aa egalitatea ir.rsdgi, iar pe celilalt - impir- A1 cirui hiton neindcstulitor
girea pimintului fiind proaspiti - nimic nu 1-a impins si pund Se deschide in jirtul coapsei goale.
la cale . alti impdrqire gi nici sd se atingi de prima impirqire,
care diinuia in lat6,, aqa cum se pare. De aceea se splrne cd spartaneie erau prea indrLznefe gi la

III Apoi, deqi amindoi au c5utat sd vire pe drept cuvint qi cu inceput bdrbitoase chiar fagb de bdrbaqi, de vreme ce ele stipineau
dibdcie in sufletele birbalilor lipsa de gelozie pentru comunitatea
femeilor gi a copiilor, n-au fost intru totul de aceeaqi pdrere in in casi cu to'atd put'erea, iLar in trebile publice lu'au parte la dezbateri
aceaste privingi, ci un roman care avea destui copii, dar era
convins de un altul care ave^ nevoie de copii, ceda sofia avin'd qi dd'd'eau dovadd de indrdznealS in cele m.ai d'e ,seami treburi.
depline puteri sd i-o dea pentru totdeauna sau s-o ia inapoi, iar Numa, dimpotrivd, a pestrat pentru sofii respectul gi cinstirea bir-
spartanul, deqi avea o solie acas5, iar cdsbtoria ddinuia dupi drep-
tele rinduieli de la inceput, o didea gi altuia, care-l ruga, spre a bagilor, de care se bucurau inci de la Romulus, de cind cu r5pirea,
face copii. $i mul1i, a$a cum s-a spus, chemau ;i introduceau la so-
giile lor bdrbagi de la care credeau ci vor avea copii bine ficuli dar qi pentru ele a statornicit multi cuviinii 9i le-a smuls ambigia
qi le-a obiqnuit se fie cumpbtate gi sd pistreze tdcerea, vin nebind
9i buni. de loc, iar vorbirea nefolosind-o, nici chiar in cele mai insemnate
treburi, decit in prezen+a bdrbatuluil". Se spune [chiar] cd o dat|
Care este deci iudecata asupra acestor obiceiuri ? Este oare o fem,eie ;i-a pled,at un procers per,sonal in For qi ci ;sen,atul [uimit]
in unele o grea gi nesfirqiti lipsi de simgire falh de sofie $i de a trimis la oracolul 1ui Apollo si intrebe ce vrea si insemne faptul
faptele care ul,buri gi aprind de gelozie pe cei mulqi, iar in intimplat. Jar dovadi a ascultirii gi cuviin{ei lor dste amintirea
celelalte un fel d'e mode,stie care ise ruqineazi gi care ia drept
femeilor rele. Astfel, dupi cum la n,oi istoricii noteazd numele acelora
acoperire un contfact qi recunoagte neputinta de a suporta stipinirea care au fost primii prilejuitori de mdcel civil sau care au purtat
rizboi impotriva propriilor fragi sau care gi-au ucis tatil sau mama,
in comun a femeilor ? $i cu atit mai mult paza 'fecioarelor a fos tot a$a romanii amintesc cd cel dintii care Ei-a izgonit so{ia a
rinduitb de Numa potrivit cu feminitatea ;i cu bunacuviingd, iar fost Spurius Carvilius, dupi ce, tim,p de doud sute tr'eizec:i de ani
paza lfecioarelor instituiti de] Lycurg, fiind deschisi tuturor qi la intemeierea Romei, nu se intimplase un astfel de fapt, iar
lipsiti de feminitate, a dat prllei de vorbi poegilor. Astfel, poegii, de dintii care a ajuns in dezbinarc cu soacra ei, Gegania rtt, a fost

cea

solia lui Pinarius'53 numitd Thalia, pe cind domnea Tarquinius
Superbus. Atit de bine 9i de frumos orinduise legiuitorul cisitoria.

IV Dar, cu lcelelalte datini ale] educagiei fetelor se potrivesc
gi rinduielile de cisitorie, deoarece Lycurg nu ingiduia cbsdtoria

180 PLIJTAFH PARALELA INTRE LYCURG $I NIJI'/I,\ 181

decit pentm fetele coapte gi pline de vigoare, pentru ca apropierea lui, templul cu doui uqi, pe care el l-a ginut inchis, ca 9i cifld ar
sogilor sb fie, ia cererea rratvrli, inceput dc plicere gi de dragoste
mai mult decit ura gi teama impotriva celor carc le forlau im- fi iinrrt'16rcuit in el cu adevbrat rizboiul, romanii l-au deschis
potriva naturii, iar trupurile si fie in stare si suporte sarcinilc in ltalta de silge qi de morqi' $i'
an.rindoui p64ile, 9i au umplut
ast l, n-a diinuit nici cel pufin pentru 'scurti vreme prea
gi rlurerile facerri, deoarece nu se cdsitoreau pentru nimic altceva deoarece nu avea inlbuntrul ^e'ci 'e9ai acea
frumoasi Ei dreapti arez^re,
decit ca sd facd copii, in timp ce romanii le dd,dear-r in cisitorie lcgdturi care csle educaqie.

de la virsta de doisprezcce ani sau ;i mai tinere, crezind cd astfel Dar ce, va zice'cineva, Roma- n-a pornit ea pe o cale mai
uor put.n sh faci;i corpul gi caracterul curat si neatins pcntru buni cu r6,zboaiele? El ar pune o intrebare care cere un rdspuns
cei care le luau in cisitorie. Este vddit lucru ci primul obicei lung unor oameni care vdd binele in bogdqie, qi in lux, 9i in pu-
est'e e:rai prielnic naturii per.rtru Iacer'ea de copii, iar cel de-al tere", mai rnuit decit in salvarea comun6, ;i in blindege, Ei in
doilea este de o valoare morali mai inalt6' pentru convietuire.
Dar prin punerea de conducitori copiilor, prin adunirile lor, cumpitare, gi in drePtate.
prin conducerea 1or qi prin luarea in comun a mesei gi prin jo- 'iotugi, incd un fapt se parc cL vinc in spriiinul lui Lycurg'

curile comune in palestre qi prin misura glumelor gi cuviinga 1or, gi anume cd romanii n-au putut si sdvir;eascd atitea fapte decit
schimbind arezarea lcgilor lui Numa, iar lacedemonienii, de cum
Lycurg araib cd Numa n-a fost mai bun decit un legiuitor de cblcat orinduirea lui Lycurg, din foarte mari, au aiuns umiii
rind, deoarece el a 1dsat in seama pbrinlilor cducalia tincriior, au pierzind hegemonia asupra elinilor, au fost in primejdie
dupi cum |iecarc voia si-qi faci {iul plr-rgar sau me$ter coribicr ;i, si se

sau fierar sau flautist, ca gi cind nu to(i copiii de la inceput trebu- pribuqeascS.
spre aceleqi 1c1 in deptinderile
iau sd fie duqi 9i indreptali unde fiecate coribier vine cu 1or, ci, Rdmine totu$i pentru Numa un fapt rnare ;i cu adevi'rat divin'
intocmai ca intr-o corabie, gi anume ci a fost striin de Roma qi, cl.remat la domnie, a schimbat
o alti totul prin convingere gi
a pus stipinire pe o cetate care inci nu
folosingi qi meqterie, la vremea primejdiei fiecare contribuie 1e era uniti in simliri, fdtd sb aibi nevoie de arme sau de con'
folosul comun numai cu frica, dar, incolo, fiecare se uiti numai
la ce'ea ce trebuie sd facb el. Iar pe €ei mai mulli legiuitori nu stringere, a$a cum a ddicat Lycurg pe aristocraqi impotriva poporu-
trebuie si-i do,j,enim dacl. ,au gregit, fie din negtii,nqi, fie din s15- lui qi i"a atrat 9i i.a pus pe tofi in rindui'ali cu inqelepciune"e qi

biciune. Dar un bi.rbat inqelept care luase domnia asupra unui dreptatea sa.

popor de curind infiripat ;i care n-avea nici o ;inti, cu ce se
cbdea oarc si se striduiasc6 mai intii, dac6 nu cu cre$terea copiilor
qi cu pregitire a tinerilor, pentru ca si nu se deosebeasci ,si 5.{
ajungh turbulengi prin moravurile 1or, ci si fie indrumaqi de ln
inceput pe urmele viltugii gi si fie astfel formeqilsr, incit sd se
poatS inf€lege unii cu allii ? Acest lucru l-a aiutat pe Lycurg in
multe privinqe, dar gi in salvatea legilor. Teama de iurdmintc ar
fi fost slabd, daci Lycurg n-ar fi turnet in spiritul copiilor, prin
educaqie qi indrumare, respectul iegilor Ei daci ei n-ar fi sorbit,
dimpreuni cu hrana, dragost€e pentru legile patriei. In acest fe1,

rnai mult de cinci sute de ani air durat cele mai de seami Ei mai
mari dintre legile sale, intocmai ca o vopsea curati cat:e a pdtruns
bine gesdtura. Dimpotrivi, scopul urmdrit de Numa, de a qine
cetatea in pace qi prietenie, a dispdrut indat6. $i, dupn moartea

SOLON

N OT]TA ISTORICA

A.r Yiala h'ti Solott, Plutarh pdrdse;te titimul scrierit biografii-
Irtr nurnai pe baTa Tflaterialului furniTat de legende ti tradilii fi.
itttrd in rlomenittl itt cat'e istoria ii futrniTeaTd date' inlormapii;i
('L)eniTnente cunoscutc ;i consemnate mai cert, De aceea ;i faptele
iint nxai precise, iar concepliite politice ale biogralului mai cLare'
A;a cum s-a ardtat in Yia)a lui Tbeseus, synoikisrnosul, pe care.
Itrrrattdgilpiaroiclepi utnleeadipZe,oslteaarTenasuocniuailds, iningucraoretnp,eart'efoclsiotnr,ezzreualtamtuiljlo,uancte'ti'
Irtr ndueppAroidnu\acplietuiareiaucsaytnwonikitsonltobsoutludit,itoinrtt.e 'recolele al Vlll-lea '
,tl Vl-iea i.e.n., lupta de clasd a inceput sii se indspre(tscd din ce
itt ce mai nzult. Pentru a ne da mai bine seama de amploarea
, ontt'aclicliiLor ecottr.tmice d'intrc diferitele cate gorii sociale Si de
r('petcusiuniLe lor pe plan poLitic, este necesat sd anzintim pe scurt
t,',(,:o,'n,o"mrinceu. categori.ile sociale in tuptd fi care erau interesele lor
Categoria aea Tnai bogatd' o cottstituiau marii proprietari dc
era cintpia, Sesul sitt'rat la
ltintint;i de sctat,i d.in Pedion. Pediorutl
tt,trrl si norrl-e.rt de Atena. Era partea cea mai rodnicd a Atticii.

I'rolN'ietarii de pdmint din Pedion, care aoeau cele mai intinse pro-
1'riittili, erau )nembrii pLrternicei aristocralii gentilice, faimoSii
''//patrizi2. Ici;i colo, ptintre tatifundiile lor;i mai ales in
acuApttriecliui lseunSodrsettdtitat ;meiceiifoprrtuoprir,iei;tiarci i;dtiegapud'mexinist'-
t,,t',itutea rnuntoash

rirt-nnii liberi, cat'e,
t, tlltt in regiunea muntoasd rutmitd Diacria3. Ei eratt ciobani,

1 Grecia antic,i, p. t65.
2 lbidetn, p. fi6.
' llttdem.

I l.lr

{86 N. I. BARBL] *NOTTTA TSTORTCI soLON 187

tiietori de letnie, care det'ri;au tetenurile pe ca're apoi, cu tttult| Aldturi de diacrieni, ciobani, fiietoti de lemne, cdrbunari, care-;i
trucLd, le sentinau. si obyineatt recoLte de.ttttl d.e tttedioue in com-
pa./a[ie cu boga;ii din Petliott. ParaleL cu dezuoltarea tne,tte{ugtr t:i;tigau cu sudodre piinea, toSi ace;ti nemullumiyi constituiau mase
rilor, care s-ttru concentrat mai ales la Atena, o parte din locuitorii
Atticei ;i, in special ai Atenei, consacrindu-se nrc;tefugurilor, au ,/e iatneni care al li fost Sata oricind si se pund in sluiba celor
rupt legiitura ctt phmintul. Ace,rti nrc;te;ugari - lierari, timplari,
aLari etc. - se nltmeau detniurgit. Dar deTzsoltindu-se melteygutile, rnai rettoluyionare idei.
s-a putut mai qor naz:iga pe lnare cu corLbii mai bine construite
;i mai bine echipate. Negolal a luat o mai Tnare amploare si itt Dar, a;a cunx aftt tnai spus, in Attica, negolul lttase o amploare
acest fel, o parte ctin popwlalia Atticii, in special locwitorii de pe rlin ce in ce mai mare. Olari din Ceramicos, cartierul olatilor din
ydrmul mdrii, Si-au gdsit noi posibilitdli de trai din pescuit ;i na'
aigalie. Erau fainzo;ii paralieni - ,,locuitorii de pe 1irm" 2. Atena, tnetalurgipti de pe tingd mlrntele Aigaleos ;i cbiar cultioatori
dtr:iae.rreemr,dit.rsseplibniruiitiuSn.idtdt.leredzit;n'ia1itcdrdiadtfeiaolodd,.iebndei,rirnni ciaceiitnaad,terueanTuiosprtreopndrlaoubsielnelemaedutntneoorrsii,ntdei;ygiiu. ssDtpoaorir-
DeTz.toltarea nne{te;ugurilor ;i amploarea din ce in ce mai mare ndrlurile le erau iznbarcate pe cofibii labricate in atelierele ar-
a negolultti au atras in Attica ;i la Atena oarneni din alte pdrpi, rnatorilor, in. care lucrau tbeyi, oatneni cu 7iua,;i sclaoi. Armatori
care nu ldceau parte din oechile genosuri. Ei tteneau la Atena ca tle aase, negustori, muncitori din atelierele naaale, constituiau o
si practice unul din dit'eritele tneSteSuguri ale z;remii, sd sl.ujeascd
pe cordbii sau sd lacii negol. Neldcind parte din t'ratrii Si tiburi t:ategarie sociald., care, pind la un punct, erau interesapi ca treburile
ei nu azteau drepturile celorlaltri locuitori bd;tina;i ai Atticii ;i .tti meargd bine. Gata sd primeascd ,si sd infd'ptuiascd orice idee
erau nutniSi meteci - ,,imigranSi" 3.
noud, ei nu erau de loc minayi la tAawlotmdti sociale ln aceea,si
Ntt trebuie sd uitdm, fire;te, nici clasa sclar:ilor, care, pe md-
sttrd ce se dezeoltati mette;ugurile ;i negoful, sporea din ce in ce tttdsurd ca diacrienii.
mai rnult, de zsreme ce dileritele ramuri de ?ne;tetuguri cereau
pentru stdpinii de sclaoi mai multd mind de lucru ;i mai iet'tind, In acest fet, pe ta sfir;itul secolului al Vll-lea i.e.n. pedienii,
spre a le aduce noi oenituria. l,iacrienii Si paralienh tint categorii sociale, care, deosebindu'se
ltrin cond.iyiili economtco-sociale, au idei politice diferite. Fdrd si'
Toate categoriile populaliei libere amintite mai sus, eLtpatrizi, lie partide, in sensul modern al cuointului, sint grupdri sociale
.ire au aceleati interese. Fiecare grupare lupta pentlu interesele
geomori, demiurgi ;i chiar meteci, aoeau interese econonzice contra' propriit. Dar cun interesele eraxt contradictolii, ltryta deoenea din
dictorii. Astt'el, rnarii proprietari tlin Pedion, urmasii stri.lucitelor
genosuri, pAstrdtori ai oechilor tradisii ;i obiceiuri, oegbeau ctt rtt in ce mai aprigd.
strdsnicie la pistrarea ;i tniirirea proprietdyilor. Mdlindu-;i ne' Iatd cum ne pre2intd Aristoteles un a'spect aI acestei lupte : ,,5,i-
incetat numirul datornicilor - dintre care pe ntulpi ii oindeau ca
sclaoi - ei erau interesali in menpinerea ,ri intdrirea situa;iei ;i racii impreund cu fetneile ;i copiii lor erau robiyi celor bogapi. Ei
paTiliilor lor d.e clasd in polisul dtenian. Ei t'ormau gruptftea aris- pril'tau nttmele de pelatai ;i tectemori [<;esarit], cdci rdsplata pentru
tocralilor. Alta era, t'ire;te, stared de spirit;i lupta dusd d,e micit
proprietari de pdmint, geomorii, care pe zi ce ffecea se ruinau, lnunca pe care o fdceau pe propriefilile bogapilor era a tasea partc
rlin recoltd. Numai cipioa std.pineau atunci intreg pdnintul. Dacd nu-;i
ingro;ind nnsa datornicilor, care, adesea, erau oinduyi ca sclat;i. ftr.teau pldti ta zteme [datoriile], pelatai;i copiii lor intrau in stdpi'
,tirea bogalilor ploprietali, pentru cd pink la Solon, care cel dintii a
I lbidem.
rrpdrat interesele poporului, datornicul rdspundea cu persoana sa |i
s" lhtden- pp. fi6*t61.
lbidem, ,rlor sdi d,e neplata datoriilor" 2. Acest pasai din Aristoteles aruncdo
a lbidem, p. ft6. r,ie lumind Asupra oiolenlei luptei de clasd la Atena. Este u;or de
iut:hipuit ce graoe erau urmd.rile ace.rtui proces de transformare a

'lrtornicilor in sclazsi. Intr-ad,epdr, bogapii cdpdtau o ;i mai tnare for{d

I Grecia ntilici, p.t}t.
) Statutul atenienilor, 8. z,

NOTITA ISTORIC.\ ' SOLON 189

188 N. I, BARBU ',' ne;te;ugari, armatori, negtr.stori) atinsesetd o oiolenyd neutnoscutd

dc producyie - mi.na de lucru a sclaz;ilor * d'acd-i utiliTau, satt ;i nzni )n ftecrtt. Ntt trebtr.ie uitata nici clasa sclaoilor' cAt'e'se ingro;rt Tnereu,
ntari cenituri, dacd.-i oincleatt, pe cind 1d'ranii, mici proprietat'i ;i care nu. urmiirea decit un sing,ur pel : eliberarea,
de pdmint, se rtrinau din ce in ce mai nrult, iar printre cei care iztt Atit rte oiolentd era lupta, incit, pe la 64o i.e.n., Kylonl, ptofitind
rlc nennlptmirile de tot soittl, a incercat sd dea o loaiturd de stat si
cdzuserd incd in mina proprietarilor, clocotea clin ce in ce nai apritts
tri pt.uth. tnina Pe Putere.
oalul nemullurnirii. nt
Care era aparatul .le stdt cu aiutolul cdruia clasa dominanth Kyton, aristocrat ;i el, aiutat de socrul sdu, care i-a trimis

cduta sd {ind in t'riu oolttl nemulltrnirilor c(#e deoenea ditt ce in ce lctdtament de osta;i, a ocupat Acropole, Dar' aSa cum istotisette
'flttrcyd.ides, ateniettii, adicd eupatrilii ;i oantenii lor, in lrunte cu cei
mai atneninphtor ? arhtat t, basileul-;et' ceclase cle nn.tlt aristocrali:c'i nolld. arhon1i, atr asediat in Acropolh pe Kylon ;i pe oarnenii lui"
l{ylon a izbrttit sd fugd', iar oamenii lui, constrinli de t'oame ;i de
A;a cum am
puterile sale militare ;i judecdtore;ti, pdstrind nunzai t'unc1iile reli' sete, (tLr lost sitili sd capituleTe. Potritsit unui oechi obicei, spre a se
rak-sa, ei s-art relugiat in templul zeilei Athent' Tradiyia religioa-ci
gioase.

Pe la mijlocul secolului al Vll-lea i.e.n., Atena era condusi de cei r.tprea omuciderea inlduntrul unui templu- Dar Aluneonizii, adicd

rzoud. .arhonli aleSi Ia inceput pe oiald, apoi pe Tece ani ;i, in fine, De menfirii int'Luentei t'anitii aristouatice din care t'dcea parte Megacles,
tm an. Arhonlii aoeau in miinile lor puterea militatd, itrdecdtoreascd, arhontele cate s-tt pus in lruntea arbon\ilor in drunz spre AcropoJrT,

religioasd, pe carc mui inainte le deyinuse basileul-,sel. Arbonyii eratt : n-au mai linut seaTnd de acest obicei ;i i-au ucis chiar in incinta tent''

r) eponimul, cel fttai bdtrin, care ddd.ea numele anului ; z) polemat' ptului. Prin urtna.re,looitura de stat pusd la cale de eupatridul Kyl'tn
bul, care conducea armata; ) basileul, cdle aoea in sarcind cort' a etuflt. Nu ptttem spune ce ar li fdcut Kylon dacd ar t'i izbutit irt
ducerea trebilor religioase ; 4) ;ase thesmote1i, sau pdstrdtori ai oe-
cbilor obiceiuri iuridice. Dupd ce i;i implineau anul dregdtoriei' rt,c{iunea sa. VioLenla cil care a fost atacat de eupatrili, in lrunte cu
arhonpii treceau in areopag. Areopagul era lorul cel tnai inalt al sta' Megacles,si ceilalli arhonyi, ne face sh bd'nuim cd el.ar t'i putut lua
tului, in laya cdruia oeneau spre deTlegate procesele de omor Si cate
u.nile zndstri de inlrinare a exceselor eupatrizilor. in orice caz' ltn
oegbea la pdstrarea snd.oecbilor tradilii, controla pe arbon;i ;i era lttcru este clar : demosul - poporul atenian - rt-a sprijittit acyiunea ltti
autoritatea supremd. ?n cele nzai inalte probleme de stat. Dar arbontrii
I{.ylon. Asta inseantnd cd eupatriTii dispuneau incd de pirghii econD'
se reclutnu dintre eupatrizi, iar eupaniTii erau, in general, mari
mice, sociale ti politi.ce destul de puterilice, care nu le puteau li
smulse atrt de ufor.
Ttroprietari de pdmint, urma;i ai strdaecbilor genosuri, care erttu pe
crtle de disparilie. Se poate deci spune cd, de fapt,pedionul a condtts Nenzulpumirile n-au incetat, ditnpotriod, att sltorit ;i mai mult. Cd'
tre anul 6zr i.e.n., unul dinte tbesmoteli, Dracon, a pus la cale o re'
multd z:reme Atena prin arbon;i ;i areopag, c(ffe erau in mtinile eu' t'ormi judiciard rd.tmasd celebrd prin asprinaea legilor 2. Astf el, Dracon,
rlupd cum ne sputte Aristoteles, a re,alizat conslinlirea in scris a nor'
pat riqilor. melor de drept consuetudinar primite prin nadiyie. Fixarea ptin stis

Dar, a;a cum Am spLts, meftelugurile;i comerlul, pe uscat;i pe

mare, aiutate de econontia bdneascd. in dezz:oltare, au dat naftere d acestor nolme aoed dtept scop inld'tu'rarea arbitrariu'lui eupatrililor,
unei noi categorii de proplietdri : proprietarii bunurilor mobiliare, care le interpretau dupd bunul lor plac. Legile lui Dracon prioeatt'
ntai ales omuciderea,furtul,anumite proceduri judiciare ;i pedepse.
care, corespunzdtor aoerii, ceretl.u sd ia parte la conducerea politicd.

Ei aoeau de partea lor pe toli cei asuprili cle'enPatrizi, pe toli datol- In ceea ce pritte;te omuciderea, Dtacon a cd'utat sk resttingd dtepti"'
rile g,enosului de a se rizbuna pe ttciga; sau pe rudele ltti. Cu tcate
nicii ;i oamenii f drd nici un t'el de aaere de la sat ;i de la ora,r.ln ace.st
fel, pe Ia mijlocul .recolultti alVll-lea i.e.n., luptele sociale ;i politice I Grecia antic,i, pp. fil-ftg.
la Atena, conduse de cele rei grwpdri: pedienii (marii proprietari de 2 lbid.em, p. 169 ;i urm.

pd.mint),diacrienii(ciobani, ciirbunari, ti.ietori de lemne);i paral,ienii

I Yezi Noti;a istoricd Ia Theseus.

{90 N. I, BARBU -NOTITA ISTORICA SOLON I91

dcested, el n-a trecLtt cLr totttl itz cotnpetinla statului tn'nzitirea;i pc' b) civile: t) legiferarea dreptwlui de a testa sau oind,e propti€-

depsit'ea unui otnor, ci a ldsat mai depatte, in seatna tudelor cel:ri t a tea ; 2) acordarea dreptului de ce tdye nie nze te ciLo r-ntef tef ugari,
ucis, urtnd.rirea asasinultti. Dar, spre deosebire de trecut, u'utnai uci'
c/ politice : t) intdrirea efectelor impdr;it.ii societijtii pe clase

ga;ul era urmdrit pentru omol, nu pi ntdele lui. In aceste legi se t'd:e,t censitare : pentacosiomedimni (produciitori a 5oo de med.imni de ulei

cl.eosebire intre omontl cI4 prerneditltte, omorttl intimpldtor Si omorul sau grine - m.edimnul aoea 4r de litri), caz;aleri (cei care produceau
in legitimd apdrare. Fiecare categorie de onzot era judecat de o alt'i 3oo de tnedimni),3eugipi (zoo de medimni) ;i tbeli (sdracii care ?nun-
ceau pentlu o simbrie) - prin acordarea slujbelor inalte pentacosio-
inltanyd: otnorul ct't. pretneditare - de lrreopllg, cel intimpldtor -c{c medimnilor ;i caz;alerilor, dar ;i prin punerea celor ntai grele sarcin)
un complet de judecatd con.rtitttit din y de mentbri, inz;irstd de pestc
5o cle ani, recrutali dintre eupatrizi. Aceste rndsuri luate de Drac'ttz pe urterii lor, prin dreptul acordat tbelilor tle a lua parte la eoclesia
cu priaire la leturile de omucidere ne t'ac sd bdnuim oiolenla pati-
si la curtea dc iudecatd : il in.stituirea unai slat de 4oo de merubri
rnilor care ducaau la omor ;i frecaen1a omucideriLor.
ln legile lwi Dracon se precedeau pedepse aspre pentru furt. Ptitz (botrl€), cite o sutd d.e t'iecare trib,care ajtrto atlunareapoporului(e,c-

aceasta se intdrea proprietatea prirsati a eupatriTilor. Dacd linem clesia) in lucrdrile ei; 3) int'iinparea unei noi crrryi de judecatd (he-
seatnd cd. Si procesele de omucidere aeneau in lala unor instanie liaia), din care puteau face parte - prin alegere - toti cetdlenii
judecd,tore;ti coTnpuse tot din eilpatrizi, atunci putenx conchide cii
Dacd cercetdnz acest tablou, sunzar prezentat, al legilor lui Solon

ne ddm reped,e seanza de onploalea luptei d,e clasd la Atena pe ore-

Dracon n-a urmirit reforme de ordin social, ci a orut sA cttme unele m.ea legiuitorului, de graaitatea consecinyelor la care se ajunsese, d?

abuzuri ale eupatriqilor Si sd limiteTe drepturiLe genosului in ttrmd' scopul urmdrit d,e legiuitor, de oportutzitatea yi elicacitatea mdsurilor
rirea unwi uciga;, infrinind frecoen'1a rdlbwndtilor de singe care, pe 'pe care le-a luat.

orernea aceea, trebuie si. li luat o amploare neobi;nuiti. ASadar, Solon, ca primi. ntdsurd, a botiirit sco(trtere(z stilpitor ipo-

Cele doud i.ncercdri, deosebite ca obiectio si ca tniiloace d.e rea' tecari de pe pdminturile datornicilor, adicd eliberarea pdmintului d,e

lizare, a tui Kylon ;i a tui Dracon, sint o rnd'rturie aie aare'snioalepnotreliiticlai rlatorii. Aceastd mdsurd cont'irmd in chip lutninos ceea ce am spus
care ajunsese lupta la Atena pe L)remea cind in tnai sus cu prioire la metod.ele de imbogdyire ale eupatrizilor ;i la
de clasd rtinArea micilor proprietari de pdmint ; li.ranii, care d,eyineau mici
:-uprafele de pdmint, nLr ptr.eail acoperi, cu produsul muncii lor, cbe!-
a Atenei a dpArut Solon. ttielile ldcute cu muncile pdrnintului si cheltuielile de intre{inere a
Ior;i a lamiliei, se imprttmutau la eupatriTii z:ecini;i, neputind ptiti
Eupatrid din nastere, inteligent Si cunoscd'tor al oieSii prin lungile tlatoriile, erau siliyi, potrioit dreptului tradilional, sd ipotecheTe pi-
sale cdldtorii fdcute pe rnare, az:ind;i darul poexiei, dar, mai ales, mintul. Solon, prin mdsura luatd, a eliberat pdmintul de ipoteci,,
azsinrl bun siml, Solon a aout curaiul sd. ia unel,e mdsuri cate urrnd-

rcau sd aducd o insdndto;ire a situa1iei ;i sd descbidd' larg por1ile rlar n-a curtl.tttt rdul din rdddcind, deoarece n-a dat - ;i nici nu putea
ztiitorului. Pentru o mai rapidd Si clard inpelegere a legilor lui Solon, sd dea - micilor proprietari de pdmint solulia ;i posibilitatea tle a nu
ddm, mai intii scbematic, ndsurile cele mai de seamd luate d'e el
ajunge iar,i;i in situalia rle mai inainte. Cu alte cuointe, el a oindecat
pentru curmarea luptelor politice.

a) economico-sociale : r) scoaterea stilpilor ipotecari de pe pdmin' pentru moment rana prodttsd de ttn agent al unei boli, dar n-a des-

turile datornicilor, deci eliberarea pdmintului de datorii ; z) Procla' t'iinyat insu;i agentul bolii.
rnarea libertdyii persoanei - ninrcni nu nzai ptttea t'i robit pentrtr A
riatorii ; ) readucerea in pafiie a celor aindt.rfi ca sclatsi ; 4) o re- , crel doua ,si a treia mdsurd de orrJin social-econotnic au t'ost readu.-
z;inTdrii ca
lormd monetard, (al cdrei conyinut nu este incd prea bine cunoscut de in patrie a ceLor cincluyi ca sclaoi ;i interTicerea

istoriograt'ia de azi) ; ) legi cu prioire la sddirea pomilor, Ia irigatrie .tclazti a oamenilor liberi, cind nu-Si puteau pIAil datoriile. Mdsunle

;i la folosirea lintinilor ; 6) incurajarea exportului de untdelemn ;t icestea looeau in interesele tnarilor bogdta;i, dar trebuiau gdsite mi1-
interzicerea exportului de griu; 7) limitarea propri:etdlii funciate ; 8) loace de trai pentru ace;ti oameni lipsiyi de mijloace de produc{ie.
o reformi a mdsurilor ,ri greutdyilor ; g) incurajarea melte;trgurilor.
Nepromulgind ;i o lege cu priaire la improprietirire, ace;ti oanteni

192 N. I. BARBU

liberi nu puteau si. lack altceoa decit sd. se apuce de tne;teswguri satt -NOTTTA TSTORTCA SOLON 193
sd. lucreT,e cu plhtd pe terenurile marilor proprietari, ttnde erau cott-
tat putelea politicd a areopagulu.i, constituit din eupattili ; infiin\ind'
ctfiali de min-a cle irrru o sclaoilor. Erau, in orice ca1, o znasd dc heliaia Si acordind tbeyilor drepntl de a participa la lucrdrile eccle'
siei Si ale beliaiei, Solon a t'dcut un pas hotiritor spre democtatilarea
oameni care utor puteau dezseni instrumentul docil al unui orn palitic,
puterii politice, in condipiile orinduirii sclattagiste. Intr-adeodr, la
care al fi aaut mai mult& iniliatiod ;i indrdTneald.
Ceteilatte ntdsuri amirttite ntai sus - relortna monetar7, incuraiarert oia{a politicd nu palticipau totryi nici sclaaii, nici metecii, dar'baza

culturii potnilor, a exportului de untdelemn, inar'taiarea nzettesugu' puterii politice se ldrgise considerabil, fatd de timpul cind puterea era

-rilor, ret'orm.a md.surilor ;i gteutdYilor erAu desigwr menite sd dea numai in miinile eupatriTilor.
Cu toate aceste tndsuri salutare, cauTele rdttlui n-au lost cu tonil
d,e lucru mrtltora d.infte oamenii siraci, dar asta nw-i punea la ad'i' ,nlhturate. Ma.rii proprietari continilau sd deyind pdminturi intinse,
post d.e imprunrutul d'e la un oecin bogat ,ri, deci, de cdderea in irysor sigur d,e bogd't,ie pentrxt acea oreTne' in timp ce sdracii, chiar

situapia de datornic' clacd. nu Tnai puteau li ldcupi robi, etau totufi dependenli de cei
I'n orice caq, incwraiarea mette;ugutilot atdta o solulie de oiitcr
bogapi. Pe lingd aceasta, clt tod'te dtepturile politice acordate cel'or
celor sdraci ;i tipsiSi de posibititatea de a duce un trai care sd' nu-i sdraci, marii proprietari de pdmint continuau sd ocupe pittd Si cele
mai neinserunate sluibe in stat. Astlet cd existau destule posibilildli
mai zzsirle 2n gbeara datoriilor, cel puyin pentlu unii dinne ei' ca situasia sd se inrd.uti'peasci din nou. Faptul cd n-a sleit pricinile
Dar mi.suri care implicau iTnportante consecinle pentru oiitor'etatt

acelea prioitoare la dr'eptul de a testa sau aind,e proprietatea Si la

acord,aiea d.reptului de cetdYenie metecilor-me;teSugari' oinde otiuti prdeutlwoai tedstleumaredat.aEt Sstiededecolansstaintaereinapecldesrecfoi rSrnoelolen sale n-au rnulyuntit
n-a putut mulyumi
Astfel., d.ii moment ce metnbrii unei familii puteau
p,inilntut'znostenit de la genos, inseatnnd cd relayiile gentilice se sfd.'
7icem, in mina unui pe eupatriTi. Dar legiuitorul n-a mulpurnit nici pe tbeli care, dupd
1imau, d.eoarece x4n teren I)utea aiunge, sd in ztirtutea legii lui metec' curn aln spus, nu puteau sd nu depindd' de rnarii proplietdri de 'pd-
meftetugar, deoenit d.e Solon' mint. InsuSi Solon spune cd Si-a dat seama cd nemullumise pe tbeli,
curind cetdlean
a*;nt;ti mai sus. Incurajarea rne;teSugarilor Si ridicarea metecilol'
mesteSugari la situalia de cetdpeni ardtau cd. baza sociald a puterii care arteptau si. li se ingdduie sd prade ogoarele celor bogayi. Cei rnai
mulpumipi, Si nici nu se putelt s,i lie altfel, au lost paralienii - /ne{tc-
poiiti* oorn sd n-o mai constituie categoria matilot proprietari de Sugari, negustori, alrlatoli - cdrora legiuitorul Ie descbisese larg
pinint, care scd'deau pe liecare zi, o datd cu fdrimipatea propriet.d'
porpile tuturol posibilitdpilot de imbogdyire.
pito, prl, z;ind.ere, ci rne;te;ttgarii ;i negustorii. Solon a incuraiat De tndatd ce a oblinut promulgarea legilor, Solon a pdrii.sit
uegopit printr-o relormd monetard ;i prin introducerea unui nou
siiern d,i nhsttri ;i greutdpi. Solon a cLutat sd dea o looitwrd presti- Atena. Duph plecarea sa, cunx era firesc, cauzele luptei de clasd., care
nu fuseserd srnulse din rdddcind, au continuat sd ac1ioneTe, dind, nas'
giului aristoffayiei ;i prin interlicereat luneraliilor prea costisitoate,
j'adsceutnteenceua, mare pompA, Si a iertlelor de tauri' Solon a interzis,'cie tere la conflicte social,e ;i mai oiolente.
mari decit acela pe care-l ptt'
constiuirea de caoouri mai
teau lacra zece oameni in d.ecurs d,e ltei zi:l'e. Cu sigutanydci' scopul ***
prestiSiului aristoctaliei, deoarece
acestor interdicyii a lost sld.birea si' irnpresioneze pe cei sd'taci' Yiala lui Solon scrisd de Plutarh este unul din textele antice de
prin acest lux, aristocralia cdttta bazd cu prioire la legiuitorul atenian.
Pe plan potitic, solotz a smuls aristocrapiei gentilice conducerea i't.
mai mr.rlte iectoare ate ttielii politice. Astfel, spre a ne exprima m'ti Ptutarh a scris Yiaga lui Solon pe la htceputul seaol"ulwi al
concis, prin uearea slatului celor 4oo, laimoasa boul6' Solon a linzi- Il-lea e.n., deci dupd aproape 7oo de ani de la inldptuitile solo'
niene. In acest timp, se scrisese mult despre legiuirea lui Solon,
I Grecia anticd, p. t9r. tnai ales la Atena ;i Ia Alexandria. O scurtd prioire asupra iTrsoa'
relor pe care patea sd le consul'te Plutarb ne poate da o idee

N, I. BARBU NOTTTA ISTOR rCA SOLO\ 195

194

despre amplele ;i multiplele discupii c/tre se purtaserd asupra le- cdrora Plutarh, in conceplia sa de ?nor(tlist, stdruie indeosebi, in ordi-
gilor lui Solon.
ttea capitolelor s'int : inclinat crttre drag,oste in genernl ;i cdtre dra-
Cel dintii izoor il constituiau, fire;te, poeTiile lui Solon, din carr
gostea pentrxt Peisisbatos in specialt, iubitor de ;tiinpd;i dispreluitor
Plutarh citeazd dte nn.tlte ori. FragmenteLe citate de biograt' ne aratd de bog'i1ii excesizte2; inqestrat cu darul poeTiei3; t'oarte priceput in
politicd, atind sdni.toase conceplii morale, d.ar inz;echit in filicda,
cit de precise ;i de prctioase erau infornraliile pe carc le dddea Solor'
dsupra concep;iilor ;i legilor sale, preumz ;i asupra atmosJerei polt- adicd in cosmologie ; rurajos in laya aielii ,ri dornic tle a trtii. fd'ri
sit-;i piardd cumpitttl in adaersitd.lis; cinstit6; inlelept, in sensul
tice in care ;i-a desla;urat actit;itatea. de cumpdnit, condus de raliune;i preodTdtorT, fdrd sd se lase pradh

In ordine cronologicd, ttsuprtz lui Solon, onttl gi legiuitorul, sau rlexnddejdii sau infutnurdrii semeye.
numai legiuitorul, mai t'liurserd obseraa;ii: I-Ierodot ;i Thucyd,ides, Este, intr-adeodr, unul dintre ceLe mai desdair;ite portrete mo-

Eshiles, Sot'ocles, Ettripides, Aristolan yi, in general, conicii atenienz : rale specifice orinduirii sclacagiste ateniene, Ia care putea aspira n:t

attid.ograt'ii, adicd autorii care, in operele lor intitulate de obitet numai un atenian de pe aremea lui Solon, ci insuli Plutarb, care
trdia la fapte secole dupd marele legiuitor atenian.
Atbis, se ocupaserii de istoria Atenei sub cele mai uariate aspecte
Dar. creionind acest portret moral, Plutarb a t'ost pus in situalin
(economic, social, politic, cultural), clintre care cei mai de seamd
sint : Hellanicos din Lesbos, Cleitodemos, Phanodernos, Andfotion, de a alege intre douit oersiuni ;i de a-;i spune ldspicat propriil.e-i
pdreri fapd de'insu;irile lui Solon.
Demon, Isnos, Pbil.ochoros, apoi Aristoteles, in operele sale Politica
Astt'el, t'iind oorba de motiaul cdldtoriilor lui Solon, unii -rptr.'
;l Constitugia atenienil,or, unii dintre peripatetici, unigle discutsuri neau cd tatdl lui Solon cheltuise aoerea pdrinteascd, iar Solon a cdl.i-
ale lui Isocrates, Dentosthenes, Esbintes ;i ale altor oratori care fd-
ceau aluTii la constitupia Atenei, Detnetrias din Pbaleron, care al,- torit spre a cistiga bani. Alpii, dimpotriah, .tpuneau cd Solan porni.te
cituise o listd a arbonyilor atenieni ;i o lucrare asupra legilor Ate-
nei, precunt ;i unele manuale scrise pentru stud,enlii de Ia Alexan- in cdldtorie spre a cdpAtu experienyd ;i a aedea lutnea, mai mult decit
clria. Neazsind operele attidograt'ilor, nu puten;ti de pe ce pozitie
au scris ei, In orice ca7, unele lapte ei trebuie si le li consemnat pentlu ca sd ci;tige. Plutarh alege a doua aersitme, sprijinind-o, Sti'
crind-nez-trind Si din ele se putea oedea amploarea legilor lui Solon, in1it'ic, pe ttn oers al lui Solot't insu;i :

N-arsern pretenlia de a fi epuiTat lista izooarelor. Am dat pe lmbdtrinesc, invigind mereu multe...
cele mai de seamd, care conlineau esenyialul Si care puteau li mai
la ind,ernina biograt'ului, Pe care din aceste iTooare le-a consultat Alteori insii alegerea a t'dcut-o conducindu-se duph oiterinl potri'
Plutarb ? Este aproape cu neputinld de preciTat in arnrtnunt, de cirii ztersiunii cu car'acterul lui Solon. De pildd, liind oorba despre
intilnirea lui Solon cw Cresus, pe care unii o socotea.u neautenticd,
olerlte ce o palte insemnatd din izooarele menlionate s-au pierdut, biograt't.tl spune : ,,O pozseste atit de f aimoasd si care (tre ati{ia fttar-
printre care cele mai prelioase sint scrierile attidografice. Biogralia
tori;i, ceea ce este mai de seamd, care se poffioeSte cu caracterul lui
de fayd dersine prin aceasta ;i mai pre{ioasd. Tot ceea ce puiem Solon Si este ztrednicd de miirinimia ;i inyelepciunea lui, eu nu sl tt

fac,e, in starea actuald a textelor grece,sti, este sd aedem cum a inieles de pdrere s-o (ilunc pentrt{ nitte atlt-Zise canodne cronologice, pe caie

Plutarb sd int'd.yi;e7e pe Solon, ornul ;i legiuitorul, Si sd-l conpardn unii atttori au cdutat sd le indrepte ;i pind astiTi nu ilbutesc inci
apoi ctt ciTioa diit autorii ale cdror int'ormayii cu priz;ire la Solon le
I Solon, cap. I.
aoeru. ) I bident., cap. I1.

Plutarh preTintd pe Solon-omul in cea mai mare parte 2n cdpito- 3 Ibid"m, cap. II1.
a Ibidem.
lele I,VII, XV, XXVI, XXVII, pe cind bdrbatul de stat ;i legiuitorul n lbidem, cap. II (fine
ti VII).
este infd,yi;at Si d.iscutat in celelalte capitole. A;adar, din 3z de capi' 6 lbi,lem, cap. XV.
tole cite nwnzdrd Yiaja, nuntai aproximatizt to, deci a treia parte. .tint 1 lbiden, cap. XXVI-XXVII.
consacrate onxului. insusirile de cdpetenie ale lui Solon-omul, a$upra

196 N. I, BARBU

sbdtc-ryui"inl.ceInteTaececaostndtlaaledgicelrieile, z, tcedroZslinmdiluLl a;i int,oiald Lsttpla prettnui NorlTA ISTORICA - SOLoN 197
aneccloticul att aztut pri'
echilibrat pe nremea cind patimi |i excese de tot soiul rodeau o largd
oritate asupra ; tiinlilicul,ui. pdttfid d.onxinantd a societdlii romane. Plutarb se douedelte duSmanul'
Plutarh insd nu desuie niciodatd insu,riri Si nu expune t'apte fdr,i
exceselor, in lirnita orinduirii in care trdia, 1, Plutarh expune
sd nu spuni. rdspicat sau sd. Iase limpede ohzutd atitudinea lui lapd de
Ala cum am gi ardtat iz Studiul introductiv
laptele expLrse. relatio d.estul de antdnunlit catitdlile rJe ont de stat ;i legile lui solon.
In aceastd prioinyd, Plutarh dd dooadd de aceea;i ptudenyi in a!e-
Astfet; el aprobd in cltip expres atitudinea lui Solon f a;i de bogii'

pie ;i-;i expritnd ldmt.nit propria sa conceplie, qic?ntl : ,,Dar nittzic nu gerea pe care'o lace intre oersiuni dilerite sau conttadictorii. Astfel,
impiedicd. pe Ltn ont politic cinstit si. se fereascd de a dori ut patin?ii clnd este oorba de cucerirea Salaminei2, Plut'arh, dupd ce expune
ciltigttri de prisos, dar nici sd disprepuiascd lolosirea lucrurilor nece-
sare yi trebuincioase"2. Prin urmare, Plutarh are in rsedere nunzai pe pooestea cu t'emeile, adopti aersiunea nai apropiatd de adeodr a
unui atac dupd toate legile rdzboiuluis.
bogdta;i ;i nu se ginde;te la cei sdraci ;i lipsipi. Plutarb taudd botd- Trecintl la preTentarea situasiei politice ;i la legile lui So[on, Plu-
r'irea lui Solon de a lace negoy, obseroind cd ,,negolul aaea cbiar o
bund faimd., de oreme ce [negustorul] i;i atrigea prietenia neamari- tarh le d,escrie cu exactita'te ;i in amdnunte, chiar dacd nu inlelege
esenqa cauTelor care le-au generat. Astfel, biogralul preTintd aproape
lor strdine,ri-;i t'dcea prieteni printre regi;i-i atrdgea pe cei cale il toate legile menlionate mai sus, dupd ce face o exactd descriere a
spirtaeazyei,netiasteocdi,aele';Pi lpitaorlibtic: eeal.iblaettiarceeale legi ale lui.Solon.
practicau sh. cunoascd multe lucruri" s. Biogralul aratd mai departe mai de seami oamenilot (aiunsi

cd mulpi negustori eleni, Si in special atenieni, au t'ost intemeietori de pdmintultti ;i
iclazti) de datoriis; reforma moneta'trA6; impd'tyirea cetdyenilor in
cetdyi. El dd dooadd. de inyelegere ;i pentru inclinarea lui Solon cd'tre clase censitareT ; infiin{atea ,,sfatului celor 4oo" 8 ; dreptul acordal

pli.ceri, ardtind cd oiapa grea de negustor cere unele cornpeitsaili[.

Dar biogralul ridicd un puternic glas de protest impotrioa concepliei tbelitor de a participa La atl'unaiea cetdyenilot (ecclesia) Si la.heliaias ;

de renun;are la buru'rrile oielii, de tearna de a nu le pierde, conceplie legile cu prliire la cisdtoriet'; incurajarea une$etttgulilortt ;i a ex-

ltusd pe seanza lui Tbales, cale nu se cisdtorise din teama de a nu-,ci pctrtului d.e plod.use excedentarel2 ; naturalilarea metecilor-Tnettefu'
pierde soyia saLr copiii. Plutarh spune : ,,Este ciudat om ;i de soi prost garitB ; ret'orna calendaruluira. Std^ruiny'a lui Plutut'h asupra legilor
ncela care renunld la dobindirea celor de trebuinpi de teamd cd o sd
Itti solon dd d.ooadd cd n-a negliiat nici cantitatio, nici calitatio fap-
Ie piailk... Sldbicittnea, nu cbibTuin{a, aduce sut'erinye natndrginite Si
temeri unor oameni care n-au lost pregdtili de dreapta iudecatd si tele omului Politic.
inlrunte loz;intrile soartei yi care nici nu se btt.cu.rd d.e ceea ce le este
drag, cind este de fald, de oreTne ce teama de z:iitor le aduce meretr' In ceea ce prioefte atitudinea pe care o adoptd Plutarh lald de
actioitatea potiticd ;i legistatiad a lui Solon, se obseroi, mai intli'
jale ;i tremur Si qbucium, gindindu-se c-ar pute(t sd. li se ia t'iinpa pe
care o iubesc. Nu trebuie insd sd Taci in sdrlicie, cind e;ti lipsit de I V. p. LII 9i urm. pi IX.
3'
bani, nici srt te hpse;ti de sentimentwl prieteniei dacd pierTi prieteni, Solon, cap. VIII
nici sd te porpi f drd cunrytu in la1a tnoryii fiilor, ci in toate tebuie si
dai dooadd de mmpdt" 5. Aceste rinduri, care sintetiTeaTii atitudinert lbidem.
a lbidem, caP. XIII.
n |biaen, cap. XV.
lui Plutarh in t'a1a oieyii, rdsund ca un glas intrentdtor de optimisrn n lbidem, cap. XV-XVI.

t Ibiden, cap. XXVIL 1 lbidem, cap. XVIII.
B lbidem, cap. XIX.
2 lbidem, cap. II. s
3 lbidem. lbidem. cap. XX'
a Ibiden, cap. lII. tt
5 lbidem, cap. VII. lbidem,
tL XXII.
lbidem, cap. XXIV.
t) Ibidem, cap.

1t lbidetn.
tt lbidem, cap. XXV.

NOTITA ISTOR]CA * SOLON {99

198 N, I. B,\RRII

isdtidtc-n.up.aedierrul-laditlssiairnuncicaic.curaeriadials.satcuBnt?coilnurueindaonotlenaczgeeanirralfalil-supieafuie.unrresusditu,xtcreiopizdsot.uiittecnloaninzpnrreouidesarll...biecoTS:Aiefcoootsepngtltlreootrucniai^mpdlipnoudotstmli.uitnrtibi,ttucauo:rctry,ytllhaiitiiipi,rbrdiecrrcoiennynani-atntraiyrtitrentrileuauccpididitsezrSa:id;neior,u;nt,leioeDu,innmnpaiisrariediterrientettuuielca4uiineiniSiroleeotpobisbrztpaio:onoinlncn.erriogba-rsraidi,.:r explitnd ideile, se oede cd prioelte cu siznpatie acedstd lege a lui

Solon.

Fiind totu;i un adoersar al demonapiei, Plutarb n-are aceeasi
inlelegere pefttru legea ltti Solon, care obliga pe toli cetdlenii sd ia

parte la actiaitatea politicd : ,,O lege cu totttl aparte ;i ciudatd dintre
cele clate de el este aceea in care polunce,rte sd t'ie incdrcat de nc-
cinste cel cere, in tinzptrl rdscoalei, in nici una din tabercle
1. Totu,ri Plutarh explicfr n-a fost care l-a detetminat pe
itt luptrt" motiaul

Iai claci am crufar pimintul Solon : a impus t'iecdrui cetdyean sd se ingrijeascd ;i sd fie preocupat
patrici 9i n-am instituit tirania si silnicia de treburile obltegi. Aceea;i neintrelegere aratL PlLttarh si fatd de
. acca lege a lui Solon prin care se preaedea cd t'emeia cdsdtoritd cu
;ipin;Jirinclu_mi urigindu_mi faima, un bAftin, dacd ru.t este in stare sd se aplopie de ea, poate trdi Ht.
Nu-mi este ru;ine, cici prin asta unele din rudele solttlui. Dar biograt'ul aplaudd din toatrt inima
l4i se par.e c; am intrecut pc togi oamenii.,. I
dest'iinlarea zestlei, legileratd de So|.ort2. Motiz;ttl ace'stei atitudint
a lui Plutarb este conz;ingerea lui cA, prin corectarea unor anutnite

citarea oers,rilor rui soron dd o sati.rfacrie nemdrturisitd biogra- exagerdri, care nt.t scbimbau orindttirea, s-ar putea consolida regin2ul

fului, adz;ersar botdrit al tiraniei. cxistent.
In aceastd laud,d ad,rtsd t,e prt.ttarb respingerii tiraniei
Solon,.se t:ede simpatia biogralului prniu"r, ,ro,,or/, de catre Plutarb ru'r;i di seatna clar tle consecinlele sociale ale dre1ttului
care sd potoleascd conflictele din sinul de a ldsa d'oelea rnostenire oricui ar z;oi testatorul, d,egi spune cd
erau clasei ;;;;:;r,
Traian ;i Hadrianus, prin aceasti mdsurd s-a intiirit dreptul de proprietate al indiaidului.
d.ominante, asa cu:ra
Iati pasajul: ,,Astlel, mai inainte... daeretl ;i casa trebuiau sd'rd'
in acoclniotinnautarteo,tuP,riluStoalrobn,ppuennetrtitnal_u;mi triantd{ucbeotidnrirceiaatr;i iteegniebr}gia cu
nilnri in neamul rdposatului, pe cind legea datd de Solon, ingdduind
cdle-a
cet/1{ednLtlui sd. dea oricui aoerea lui, dacd n-are copii, a pretuit
;cpilozcluiIat.nirlciddeaienaoslicbema;tlrpueea,itbisPeioolulgaotrnaba,rito'baugslrntialgealiurreelcuxadipldudp.neinecnuottriruiictcndeleuldgriiiuintsrdlcdaotsoanerprudilnolegaasepitreeriinnleittaroesnaa.tirenseyianepcrtoe;irguuitennicreielcl.eee. mai nuilt prietenia decit rutlerila, ;i dragostea decit constringerea
Astfel, dupd ce aratd imdepdarlirLpaarctiectipd;aenliatorbeintiaciata, ipcltettnasrilttarceo';lni tidnrredp-, ,ri a fltcut din ao'e"re proplietatea celor care o Au" ".

tul. acordat thelilor Biografttl, protestind parcd impotrioa celor cale aplaudau fdr,i

rezeroe legea ltri Lycurg prin care se interzicea spartanilor sd se

ocupe cu meftesugurile, adopfi o atitudine ralionald: ,,Dar Solon,

,,Aceste demnitdtri, la inceput, pdreau cd nu inseamnd nimic, dar mai potriztind mai mult legile pe mdsura t'aptelor, decit t'aptele pe ttdsura
sint foarte tnari, cdci cele mai multe neinlelegeri legilor ,ri z.;dTirzcl cd pdmintul abia ajunge celor care-l ntuncesc, dttr
tirliu s-a adTut cd
cii uu poate brrini nuillimea t'drd de lucrtt ;i trindartd, a dat cinste
oene,u in t'aya judecdtorilor.lntr-ader.tdr, impotrioa hotdririlor p, "roro nze,rte,rugttrilor ;i a orinduit cd sldtul din areopag sd cercete1e de
llrea:i-taroaotjauridneedicttoaitatil"sodas.rleeAdcmee-dart'uerlrraaepglrtdertacoiterdiri,ir{ea,erraaStddoalcotdtttrp;rier,.pudttua.irrnhotoirnincpueurilesgpde.raifniccrdaaraaedpie;ei-t ttnde i;i are liccare cele de trebuinld ;i sd pedepseascd pe cei fdrd dc
ltrcrlt" a. Plutarb ntr;i dddea seana cle cctnsecinlele economice, sociale

I lbidetn, cap. XIV. I lbidetn, cap. XX.
lbiden, cap. XV.
2 cep. XVllI. 'lUrAc)n-
Ibidcm, 3 lbidcm, cap. XXl.
r 'I IbiCen, cap. XXI1.

l{} - Plutarh - VieJi paralele ,

200 N, I. BARBU

fi politice ale acestei hotdriri a lui Solon, cum, de altt'el, nu ;i-a d'at

seama nici Solon 'insuSi, ;i in generai istoriografii antici. De aceea;i
atenlie se bucur& ;i celelalte legi ale lui Solon in ocbii lui Plutarlt'
Din atitudinea ex1:rintatd saw subin;eleasd pe cale o are Plutarlt
fapd de legite lui biogralul er(t pe plan politic
Solon, se oede cd. iar pe
impotrioa tiraniei, deoarece producea rdscoale ;i frdnzintdti,

plan social impotrioa exceselor celor bogayi, cate asupreau pe cei
sdraci, oinzindu-i ca sclazsi. Fiind intru totul de acotd cu Solon in
ceea ce prioe;te atitudinea legiuitorului fapd de comer! ;i me;te;u-
guri, fapd de testametttele ;i rn&surile politice ;i judecdtore;ti, bio- I Didymos', gramaticul, in scrierea cu privire la tablele lui
Solon2, adresati lui Asclepiades, a citat un cuvint al unui oarecare
graful, rleyi expune corect faptele, iar uneori intteoede consecinlele Philocles', in care se spune cd Solon era fiul lui Euphorion, impo.
triva pdrerii ceiorlalgi care amintesc de Solon. intr-adevdr, toti re-
unor md.suri, nu se poate ridica pind' la inlelegerea oastd fi pdttun- cunosc, fdrd deosebire, cb Solon a fost fiul lui Ehechestides, un
zdtoare a relonnelor legiuitorului atenian' Dar chiar dacd, limitat cetdfean de mijloc in ceca ce privegte averea gi trecerea politicd,
de orizontul clasei din care t'dcea parte ,ti, in general, de nioehil
g.tiinlelor de pe oremea sa, Plutarh n-a inleles intotdeauna lim- dar care se trdgea dintr-o familie de vig6, cdci el era un vldstar al

pede ;i in prolunTime es.enla fenomenelor, fapttll cd el a expus Codrizilor n. in ceea ce privegte mama lui Solon, Heraclides din
corect ;i a incercat sd desprindd' adeztdrul de ficyiwne nu consti' Pont 5 ispune ci a fost vara mamei lui Peisistratos 6. O strinsi pri,e-
tuie de loc urt rnic rnerit al biogralului in expunerea actioitdlii tenie era intre Solon gi Peisistratos, 9i datoriti inrudirii, dar, dup5
politice ;i legislatizse a lui Solon. cum spun unii, gi din pricina frumusegii qi virstei lui Peisistratos,
In ceea ce prioefte pooestirea, Yi,aga lui Solon, spre deosebire
cdci Solon saluta pe Peisistratos ca un indrigostit 7. De aceea, mai
de celelalte, este impinTitd de citate de z.tersuri, ceea ce ii d,i. rt
tirziu, dupi cit se pare, degi ajunseserd si fie dezbinagi in politicd,
notd aparte. Dar, ca Si in celelalte, ;i aci tntilnim citarea de pdreri
contrarii in prizsinya oreunei probleme, anecd.ote, scurtt expunere dezbinarea n-a ridicat nici o patimi aspri qi silbatici, ci au r5mas
caldd, cu accente patetice, d.iscuyia serioasd d unor probleme de
ordin filoTofic. Toate acestea. fac ;i din biogralia lui Solon o lec' in sufletul lor drepturile acelei dragoste gi au pistrat, ,,fumegind,
incd o scinteie aprinsi", anume amintirea gi dulceala dragostei
ttrd atractiz;d.
trecute.

CX Solon rnu se putea .stipini in Laga bd"rbagilor frum,ogi qi nu
putea si se ridice cu tirie impotriva dragostei ,,ca un atlet la barSd",
N. l. B. dovedi cu poeziile lui gi cu aria pe cIafteerda scris-o ca si
se poate sclavilor de a se freca cu untdelemn
interzicd si fac| baie

;i de a iubi tinerii, punind iubirea de tineri printre fapteie frumoase
gi mdrefe qi poftind, intr-un lel oarecare, pe cei vrednici sd facd
lucrurile de la care indepdrta pe cei nevrednici.

Se spune cd gi Peisistratos a iubit pe Charmos e qi a consacrat

statuia lui Eros'0 din Akademeiarr, unde aprind focul cei care duc

ficlia sfint6t2.

II Solon, dindu-qi seama cd tat6[ siu cheltuise o bunb parte din
xverea pirinteasci spre a veni in ajutorul unor oameni gi spre a-qi
face unele hatiruri, cum zice Hermippos tt, depi nu ducea lipsd de

lg*

20t lrj-u'fr\l(ij SOLON 203

prieteni care si-i vini in ajutor, clar ruginindu-se sd ia de la algii, matcmaticianul, iar Plato a vindut untdelemn in Egipt, ca si aibd
mai ajes ci se trigea dintr-o familie carc eril obi;nuit5. sd vini in
ajutorul aitora, a pornit, tinir fiind inci, sd facl ncgog. de cheltuiali, pentru drum.

intr-adcvir, unii spun ci Solon a cil5torit mai mult sprc 11 III Ei binc, LrtLlrinfa cu carc cheltuia Solon gi inciinarea lui
spre ttai bun qi faptul ci in vers'.rtilc sale a vorbit despre pl5ceri,
cripit,t cxpcriengi;i cuno;tinle, dccit sprc zr ci;tiga bani. Cici, clupii mai mult ca un dcdet pliccrii decit ca un filozof, toate astea i le-a
adus, dupi cum spulr unii, viafa dc negustor; aceasti viaqi, avind
curll LccLrjlosc toli, c1'a [orrrte iubitor cle ;tiinqir, e;a cr!in I spus cl dc infruntat multc gi mari primeldii, cerc in schimb unelc indulciri
insugi la bitrincgc : ;i plSr:er-i. Ilovr.rda faptulLri ci el insuqi s-a socotit mai mult printre
siraci dccit prijrtre bogali o fac qi vcrsutile urmitoarc :
Imbitrinesc, invarintl rncreu muJtc.
rii ;ih{u1qi oerncni sc-mbogirgesc. siiricesc
Nu s-a minunat niciodatd dc bogigie, ci cl insugi spur.re ci i:r fc1
de bogat este l4ulgi oamcni buni, ciar noi nu vont schimba
Virtutea cu bogirqie, cici viltutcl-i mcreu
...$i cc1 care a(e mult aut, l'lcclintitir, pc cin<1 banii trcc clin mili-u minl. le

$i argint, gi ogor intins carc-i acluce griu, Versr;ri a ficut la-nceput, dupi cit se pare, firi si le ia in
$i cai.;i cetiri, serios, ci mai n:ult in joaci gi ca si-gi petreaci vremea de r6'gaz,
$i cel care are numai atit dar meri tirz,i'a a imbrircat in haina versului qi idei filozofice 9i
multe gincluri politice 1c-a intrclesut in, paeziile sale, nu pentru
Cu cc si-gi voiniceasci trupul, istoric 9i amint;rc, ci pentru ca si fie gi o apirare a faptelor sale
Bine hrinit, bine,mbricat qi bine-ncil1at, qi o incurajarc gi o atragere a luitii-arninte gi o impresionare a
:rtenicnilor. Unii spun ci a pus ia cale sd cuprindi in misura vet'
$r caie are un copil gi o sogie in fio:Lre
$i care, pe deasupra, sc mai bucuri gi de buni ir.rlelcgcrc. s'.rlui chiar lcgile sale gi arnintesc cle inccputul acestor versuri, care
snni aga :
I)rr in a,1t6, patte zice:
Mai intii nc rrigim lui Zcus, Croniclul-rcge,
Dorcsc si. arn bani, dar nu vreau
Sr'r-i cigtig pe ncclrept. lntotclcauna pini Sii de:r accstor legi notoc si s1av5.
Le urmir se fecc dreptate. 14

Dar nirnic nu impicdica pe un om poiitic cinstit si sc {crcasci Dirr iilozofie a iubit mai mult politica clccit ctica, aqa cum fac
dc a1tfel .ci mai mulqi filozofi. in fizich este prca simplu gi in-
de a dori cu patimri cigtiguri de prisos, dar nici sir disprcluiasct\- vcchit, clLrpi clrn sc vcile din versurile urmitoare :

folosirca lucrurilor neccsare gi trebuincioase. I)in nor:i sc porncltc putcrca zipezii;i glindina,
hr tunctuL sc nlrfte clin strilucitorul fulgcr,
In acclc timpuri. dupi cum spune Hesiod, nici un lucru nu cL:r l)c vintuti se tulburri marca. Ei dacii. nirneni

de batjocur.i $i mcitc$Lrgurile nu crau altfel privite dccit celclaltc N-o ttrlbrrri, cste cca mai lini;titii 20.
indeletniciri, iar negogul avca chiar o buni faimri, de vrcllc cc

[negustorul] i;i atrigea prietenia ncatnurilor striinc ;i-gi ficce
prieteni printre rcgi ;i-i atrdgca pe cci carc{ practicau si cunoasci
multe lucruri.

Unii ncgustori au fost chiar intcmcieiori de mari cetiii, cum a $i inrjcob;;te se prre ci rrrmei intr:lcpciune:r lui Tl-rales a treclrt
Rfohsotngrii.PSroetiszicdeinci1\s{aisTshaalialc'us,t7cearcficautfonsctgoiut,bcita c1e gallii cie r:u contcmplalia clincolo clc l'rotir:clr: folosiir;t'n1ui, pc cind ccilelli
1a
qi Hippocrates '8

204 PLUTARH SOLON 20i

gi-au dobindit numele de lilozofi mai ales datoritit virtutilor Se spune ci Anaharsis, ducindu-se 1a Atena, a bitut la uqa lui
Solon Ei i-a spus ct este striin 9i a venit si incheie legituri de
politice.

IV Se recunoagte de to{i deopotrivi ci Solon s-a dus cu cei prietenie gi ospitalitate 35 cu el' Solon i-a rispuns ch-i mai bine sd'
qapte ingelepgi2l la Delphi 9i la Corint, cind Periandros 22 i-a facd acasd prietenia. Anaharsis i-a zis: ,,Tu egti acasi, deci in-
poftit qi le-a pregdtit un osp51. $i mai mult i-a pus in cinste 9i cheie legituri de prietenie gi ospitalitate cu noi". Astfel, Solon,
slavb pe inlelepqii acegtia inconiurul gi trecerea trepiedului pe la minunindu-se de iufeala gindirii lui Anaharsis, l-a primit cu buni-
gpoi pI-oarulilnuui gt iuonrintidmupialalegeiile, .toScemsapiucniendciseAninadhealrestins,iceaaflincdu
tofi, cici 9i{ dideau din mini in mini cu multi ambigie 9i bunS- voinli

vointS. trebile Solon, i-a luat in ris pentru ca
$e indeletnicirile lui va putea sd lini in stridania,
Iar povestca rrcpicdului este aqa : se spunc ci niqte pescari din legi scrise
Solon iqi inchipuia ce friu prin
Cos 23 au arlrncat o plasd in mare qi nigte striini din Milet au cum-
nedrep'tdgile gi pof,ta nesitu'ratd a cetet'enilor, legi car'e nu se 'd€ose'
phrat ceea cc vor scoaic din api cind inci nu se vedea; gi cind besc intru nimic de pinza de piianien, cici, intocmai ca firele gesi-
au tras plasa la mal, a apirut un trepied, pe care se spune ci l-a
aruncat aici Elena 2a cind a venit de la Troia 25, amintindu-gi ea turii pdianj'enilor, pe cei sl,abi gi subqiri ugor strunesc, dar din
pricina celor puternici gi cu trecere politici se rup. Auzind aceste
de un vechi oracol. Iscindu-se o ce?rtd intre pescari gi striini pentru vorbe, Solon a tispuns ce totugi oamenii pdzesc invoielile a ciror

trepied, apoi cetd1ile Cos gi Mitt lene 26 luind asupra lor dezbi- incilcare nu-i folositoare pentru nici unul dintre cei care le-au in-

narea, iar dezbinarca ajungind pind la fi"zboi, Pythia, fiind intre- cheiat gi ci el insugi in aqa fel potriveqte legile cu interesele cet6-

batd, Ie-a rispuns si-l dea celui mai ingelept om. genilor incit si le arate tuturor cd este mai bine a sivirqi dreptatea

Mai intii, trepiedul a fost trimis la Thales, la Milet", de- decit a cilca legile. Dar se pare ch lucrurile s-au petrecut mai
mult cum a binuit Anaharsis, decit cum a nddiiduit Solon.
oarece cethgenii din Cos au primit cu dragi inimi si i-l diruiascd
Anaharsis, fiind de tagd in ecclesia, a splrs ci se mai minu-
numai lui, deqi pentru acest trepied se bituseri cu tofi milesienii. neazd de nn lucru, gi anume cd la gteci vorbesc inqelepgii 9i

Thales, socotind insi pe Bias 28 mai ingelept decit sine, trepiedul a hotirhsc proqtii.

ajuns la el ; de la acesta a fost trimis la altul, ca fiind mai in-
qelept. $i, apoi, tot aqa {6cind inconiurul 9i fiind trimis de la unul
la altul, trepiedul a ajuns iardgi la Thales gi, in cele din urm6, VI Se spune ci Solon, ducindu-se la Thales la Milet, s-a
minunat ci Thales negliiase cu totlrl cisitoria gi copiii. Thales
acius din Milet la Theba, a lost hbrdzit lui Apollo Ismeneus 2e. atunci a thcut, dar, lipsind citeva zile de acasi, a invdgat pe un
striin sd-i spuni lui Solon ci venise numai de zece zile de la
Theofrastos'0 spune c[ mai intii trepiedul a fost trimis lui Bias Atena. lntrebindu-l Solon dac6 este ceva nou la Atena, omul,
la Priene 3r s.i apoi la Milet, cind Bias 1-a trimis lui Thales, 9i c6, invSlat ce si spuni, i-a rispuns : ,,Nimic altceva decit cd, pe
astfel, dupi ce a t(ecut pe la toqi, a venit iarigi la Bias, apoi c5, Zers, a fost inmormintarea unui tindr 9i toat| cetatea l-a petrecut.
Cdci era fiul unui om cu faimd qi socotit cel dintii prin virtutea lui
in cele din urmi, a fost trimis la Delphi. Aceste lucruri sint isto- intre cetileni. Dar acel om nu era de fagd, ci se spunea ci lipseqte
de mult timp". ,,Vai ce nefericit ! a zis Solon. Dar cum il chema ?"
risite dcuupmb aureniir,lsnuuneutndterecpciiedm,aci inou1c9ui,pai-fatrriimdiesifa,lpetuClrecsiusdai"r,uilaar ,,Am auzit - a zis - numele, dar nu mi-l amintesc. lmi amintesc ci
fost,
se vorbea mult despre ingelepciunea qi dreptatea lui".
dupi alqii un potir,lisat de Bathl'cles'r.
Astfel, la tiecare rispuns al striinului, Solon era cuprins de
V [n chip osebit se istorisegte cd Anaharsis 34 a avut o strinsd frici qi, in cele din urmi, tulburat fiind, i-a spus el insuqi numele
prietenie cu Solon gi apoi cu 'fheles gi ci au Ei schimbat unele striinului, intrebindu-l dacd nu cumva mortul era fiul lui Solon.
vorbe, cam in acest fel :