Plutarh - Vieti paralele (Vol.1) (Editia 1960)

406 PLUTARH PERiCLES 40')

sli,biciunii, iar allii zic, dirmpotrivi, cd din infumurare 9i mindrie, veste$te indati pr'in crainic o hotbrire, Prorpusi de Dracontides, ca
voind sd-qi arate forl^, a dispreguit Pericles pe lacedemonieni. Peri,cles si dea prytanilor 17e socoteali de bani, iar judecitorii, luin'd
tbbliqele de vot de pe aitar, si iudece in cetate. Agnon a indepirtet
Dar invinuirea cea mai rea qi carc are cei m.ai mu,lgi martori aceasti partc din hoti,rire, dar a scris ca iudecata si se fraci in fafa
a o mie cinci sute de judeci,tori, fte cE s-ar numi cd este o invi-
glisuiegtc precum Etmeazd. Fidias, sculp,torul, lucra la statuie, dupri

curm sra spus, fiind prieten cu Pericles gi avind o mare trecere 1a el. nu.ire de furt, fie de mituire sau dc daunc pr'icinuite cuiva.

Fidias avea mul(i dusmani care-l pizmuiau ;i u,nii, urindu-l din Pe Aspasia a putut s-o sca'Pe Pericles, vdrsind multe lacrimi pen-
pr,icina talentului siu, iar allii voind sd incerce popo,rul si vaji tru ea la ,proces, dupd curm spune Eshines, 9i rugind pe iudecitori'
Dar pe An,axagoras, de teami, l-a porni,t din cetate. Dar de vreme
cu\rn l-ar judcca pe Periclos, conving pe un o,arecare Menon, unu,l ce in privin,fa lui Fidias, Pericle.s se lovise de popor, temindu-se el
dintre af u,toarele lui Fidiras, qi{ aqazd ca rugitorlT6 in pia;i, ca si a atiqat rizboiul oare avea sb vie ;i care sta
oeald" apdtare, de vreme ce ate si denun{,e ;i sd i'nvinui'asci pe in'suqi de jiudecati, ci va des-
Fi'dias. Porporu,l a primit rugimintea lui Menon qi f6,cindu.se cerce- intoc,mai ca o vilvd,taie, nS.diiduind
bare in ec,clesia, furturile de care era invinuit Fidias n-au putut fi gata si izbucneascd
dovedite, de vrome ce Fidias, utmind pdrerea l'ui Pericles, in aqa lrim,a invinuirile ;i va micqora pizma, de vreme ce' socotera el, in
fel s.a gribit si adaugc, de indati, de la incepu't gi sd incrusteze tirnpu,l unor atit de rnari prirmej ii qi fapte n-avea sd i se incredin-
auruil in s,tatuie, inci,t 1e er,a au totul uqor, celor care doreau, si-l is
9i sd.l ointireascd, lucru Ia car'e a qi i'ndemnat atunci Pericles pe geze oomanda deci't lui, d,ato,ritd faimei 9i treoerii sa e'
actzator,t. Dar faima lu,cririJor lui Fidias a apesat greu ,asupra lui
Acestea sc spune ci au fos't pricinile pentru care Perioles n-a
ld,sat poporui sil cadi la invoiali cu l,acodemonienii, dar adev'rul

ins'ugi, cople;indu-l cu ura, gi mai ales farptu'l cd scu'l,ptind pe scutul este nelimurit.

zeigei Athena lupta impotniva am,azoanelor, s-a ficut pe sine insuqi
sub chipu,l unui bd,trin pleguv care r,idici o pi'atri cu amnnrdoui
XXXIIDarlacedemonien'ii,dindu'giseamacidaciPericles
miinlle. $i a mai ficu,t qi chipul lui Pericles, rnare, 'lup,tind impo- vd;iiseoaetrtol,erf,ciiismaepdr,Ea,oeotitebresoirlrrTar,ainhb,tui,ipc,cvhityortcdairmeritdlaeiengviesienva.aod,mDidtuoeael 1rdsl8uoea0plcileucteaeailitesPcctaioeurerieninrcceillgereaitsutmec,aissdarieetuesinnpaeidireieanmpisvaio;riurntlneiadzot,o,ecaudibtLceulreim,pspatii'enrriemcvulionucmctl-l
triva unei Iar forma m,iinii, care in,tinde o lance spre ochii
lui Peticle^sm,afz5o'catureti. cu mu,lti iscu'sin!5, voiegte par,cb, s5. ascundd

violenfa care {iqne;te dir.r arnindoud phrgi1,e. dobindit o mai mar,e incr'edere
gindeau
Fidias, deci, fiind aruncat ir.r inchirsoare, a m,urit bolnav, iar ci du;manii il urdsc
dupd curm srpun u,nii, fiind o,trdvit, otrava pregdtin u-i-o duqmanii
de bbnuialb qi ifrvinuire, Periclcs gi-a
ca si poati ridica invinuiri impotriva lu'i Pcri'cles. care niva'li Arch!
Denunfdtorului Menon, la propunerea lui Glycon, poporul i-a qi cinste din partea cetelen,ilor, atenienilo'r ci
o"* foaite de ei. De de a
dat scutir,e de ddri ;i a poruncit straiegil,or s[ vegheze sX nu fie ii ," .r, peloponesieni'i in aceea, ch1ar' in'ainrte
ir-o, s4rus
Attica, Pericles le-a
va c'uta aYetea sa' fie d'ato-
vd,timat. dacb Archidarno,s va pirio'li totul, dat fie pentru a d,a dugrmanilor
d,inrre ei,
riti relagiilor de ospegie r8r

XXXII ln acelaqi tirnp, Asprasia a fos,t adusi in taga ludecigii de cNaipvidlees^coudetnc.i,inel di cet6;ii ;i pirnintu,l 9i aoare uri'le de addrpostire'
comicul Her,mippos'77, invinuitd fiind de lipsd de r,espect ta16 de Attica iu laced,emonienii cu alialii
a,rmati mare
tror, sub cormand,a regelui Archidramos. $i prndi'nd ei gata' au aiuns
zei. Acuzatorul o mai invinuia ci primeqte l,a ea femei I'ibere 9i-i in Acharnai qi ;i-au a$€zat ,acolo labb'ra, la gindul ci ateni'enii .nu
inrlesneqte lui Pe,ric,les innilnirea cu ele. Diopeithes a mai scris o vor ri,bda, oi, de minie qi din mindrie, vo,r porni la luptd impotriva
propunere de ho,td.rire, pr,in care se Porunce.a si fie tragi in iudecatd
toti cei care nu cred in zei sa'u cei oare predeu inv5,96turi asupra 1or. Dar lui Periciles tare i se pi,rea primejdios sb purceadi ia
bitilie impo riva unei og,ti de gaizec,i de mii de hop'fiqi pelo-
L, regiunirlor oe'tegti, voin'd sd dea vina pe Pericles, prin Anaxagora,s r78. ponesieni 5i beogieoi (cd,ci atigia erau cei csre eu ndvili't cei dintii),

il P,ri'mind deci poporul propunetea si dind urmare invinuirilor, se

ll

It 32

it

i1,l

:l

408 PLUTARH PERICLES 409

punind in curnpind soarta cete\ii insbqi, iar pe ce,i care voiau |e-a cdzut sor1iu,l. O oatecate mingiiere venea gi din cele ce suferear,t
rsd dea b[tili,a qi erau in mare fierbe,re fa$ de cele ce se intinlp.tau, dugmranii, cic,i atenienii care pluteau pe lingi Pcilopo,ncs au jefuit
incer'ca si-i liniqteas,ch, sp'unind c5, dacd" se taie qi se privS,lesc un linut intins, s,ate gi or,age mi,ci, iar Peric,les insugi, niviiind in
colpacii, oresc al1ii repede, dar cind se nimicesc bilrbag| nu esre Megara pe usca,t, a pus,tiit-o in intregime.
ugor si rnai gise;ti al1ii. Poporul nu l-a constrins in ecclesie, temin- De aceea e,r,a vhdit lucru ci peloponesie,nii, pricinu,i,n'd multe
du-,se si nu fie siilit sd ia o hotirirre im,po,triva pdrer,ii sale, cr, strich,c,iuni atenienilor, dar sufer'ind ;i ei murlte din partea atenieni-
into'cmai ca un oirmaci de corabie c re, ci,nd se ridici sufllarea i.or pe mare, flu srar fi avinta't \ta un rdzboi atit de mare, ci s-ar
vin'tului pe m.are, le chibzuieqte bine pe toate ;i intinde vintrele, fi l6sat repede de el, a;a cum spusese Pericles de 'la in'ceput, daca
folosindu.se de iscu,sin{a lui, gi lasi-n pace iacrimile qi vdi'cbrelile un zeu nu s-ar fi impotrivit socote,lirl'or omene$ci.
sslor carc se gise,sc pe cor,abie gi sint cup,r,ingi de spaimi, tot af,a Acum, pentrir: prima oar6, s.a abi,tut asupra Atenei prirpiCul
Peri,cles, lnchizind cetate^ ;i ocupind toate locurile cu str6ii, spre
ciumei gi a co'sit bdrba,tii in floarea virstei ;i a puterilor. lmbol-
a le pdzi, se conduce,a du,pi gindurile sale, luind prea pu{in ifl seami.r ndvindu-le ciurma tru,purile ;i sufletele, ei s-au ridicat cu si,lbdricie
pe cei ca,re strigau in gura mare" feluindu-qi nemurllumirea. i,rnpoiriva lui Pericles ;i, sco;i din minli de boaii, au pornit si-i
facd riu, luindu-se dupd dugmanii lui, intoamai ca unui medic sau
Fi,reqte, mulgi dintre prieten,ii lui il imbulzealr cu rugiminfi, gi
mulgi dintre advers,ari il"ameningau qi-,I invinuiau ;i mu,l1i oinrau in t^t6, c^re ziceau ch boala es,te prioinuiti d'e ingrimidirea oameni,lor
stihu,ri pigcituri ;i vorbe de ris, oa s6-i aducd ne'cinste, aiaci,nd c,.r in cetate, de vreme oe in timp de vari mu19i erau
violenqi str,ategia l;r.ri, zic,ind ci e liLpsit de biribilie qi a ldsat lucrurite de Ita larh viala claie peste grEmadi in cocinabe Ei in colibe siliqi
in voia duqmanirlor. Se mai ridica gi Cleon182, pornind si faci s6-qi duci mici
dem,agogie, pentru c5-gi didea seama ci cetigenii sint miniagi impo-
rriv:a lui Pericles, ata cu,m arate anapertii rB3 ur,mdtori, {icuti de qi in5,buqitoarc, vta!6 de c,asi gi tri'ndav5, in 1 cu'l vielii 'cura'te 9i
in larg pe care o duseserb m,ai inainte. Pri.cina acestoi s'thti, zi,ceau
Her:rnippos : ei, este acala ca,re, dezlinluind fizboiu), a stirrnit revdrsarea mulli-
aI'taiqliaathoaimntereni,zcidi-uiril,ilseaoncaa$upLcluin;'iigtecavrietenuinqsiercfuoiltoesesai
Rege al satirilor, de ce oaro nu vrei milor dc Ia
Si porgi lancea, ci numai cuvinte
Stra;nice-ari1i in dzboi, ni'mic de se
Dar ai sufletul lui Teles l8a ?
u,mp,le de molimd unii de la allii, firi si le aduci nici o schirn-
$i, ascugincl pumnalul de piatra cea tare,
iqi clinline dingii cind eqti mu$cat bare ;i nici o ugurare.

De vajnicul Cleon. XXXV Pericles, voi,nd s6 aducl o timhduire acestei s iri de
l.ucruri gi si pricinui,asci sufetinld qi dugmanil',or, a echipat o suti
XXXIV Dar Perircles nu saa lesat olinti,t de n,ici unu,l di,ntre er,
ci, rdbd,ind in ,linigte gi in ticere defiimarea qi duqminia lor, a cincizecr de cori,bii gi, irnbarcind pe e1e muI,ii qi des'toinici hopliii
tr,imis o floti de o suti de cori5li impo,trriva Peloponesu,l'r-ri, da,r el
;i cilireli, era gata si po,rneasc6, aducind o mare nideide conceti-
n-a plutiit ou ele, ci a rimas sb chibzuias,ci ;i si gind in rnine cetatea, qenilor $i o teame nu mai mici duqmaniior, care se temeau de o
pind cind s-au rc,tras peloponesienii. fo45 atit de mare.

$i cS,utind si liniqteascd poporu,l oare era nespu,s de abitut din Dar cind coribiile erau pline cu oameni Ei P'ericle.s s:a urcat
pricina rizboiuLlui, impi,rqind ban,i a iztrutit s5.1 cigtige iardqi, 9i a pe coira,bia lui, soarele tocm,ai a intr,at intr-o eclipsi ;i s-a fdcut
scos hotb"riri si se intemeieze ;i cleruhii185. Astfel, izgonind pe toli intuneri,c, gi togi au rimas inmirmurifi ca in faqa unui mare semn.
ili,i eginegii 'din gara 1or, a impirtit pimintul atenienilor, acelora cirora Ydz:ind deci Perioles pe cirmaci cuprins de teame gi in,c'urcat a
lli:l ridi,cat hlamida "u in faga ochilor ace,luia qi, aooperindiu-i, l-a in-
trebat daci mai soaote$te ch este ceva infr,icogdtor sau semnul
iiii vreunei ne,nolocir.i. Cirmaciu,l a rdsipuns ci nu. A unci Pericles i.a
zis : ,,P,rin ce se deosebeqte ulna de alta d,eoit p,rin aceea ce lucrnl

32*

rlli
ii l

ili

lrl

PERICLES 417

4t0 PLUTARH

cAP."u*eotoJreei"oisniltealrer,a,sapn,rss.i-,aefcipninisuztuupbii.lutuEn,cetipodiiildnidpnasi-nuaagrocfpd6sor,ecifcriuulsiet7n,,onafcaiialcrboerioezoeloitsirf.tefiealzCopemrtia'dc,aPinpi iaoedmbreamniridtriinien'sedduadureda.csoeeipictvriahealspagumepiptuiirdrmatei,aia'a1ro?cefr"i'i,' Paoep,r"r:oircprlie.atsgpipiieogrlziitiipncdrii.ue-tTgeoin,ttiuoi gtsi,banit,uucnacqiri-ea;-iipseieorarrdauu9ftoi9apiretnecuefoEi lim-oasapitioimrriisuiinltli dintre
activi-
curaiul

qi mirinim,ia din pricina nenoro,cirilor, ;i n-a fost vizu't nici piin-
gind, nici ingrijindu-se de inmormintarea ouiva, nici ducindu-se la
irorm,inturl ,rieunui" dintre aprolpiagii sdi, mai inainte de a pierde
nu i-a dis,tru.s num,ai pe ei, ci qi pe cei care s-au luat la bdtaie cu pe singurul f,n, care-i mai rimh,sese, pe Paralos' Fiind copleqit abia
ei. De aoee,a ate,nienii fiind miniagi pe el, Pericles incerca si-i ia moartea acestuia, a incercat s6-9i trie cump5'tui 9i si-qi pbstreze
s6-i incurajeze. Totuqi n-a izbutic si le potole'asca minia cind saa dus si puni cununa pe fruntea trupului ne-
rningiie gi p6'rete'a pini cind n-au curaj,ul, cl,ar fost infri,nt de d,urere cind l-a vdzut, incit a inceput
qi nfci nu i-a putut convinge si-;i s'chimbe si ver,se lacrimi, el carre in toati v'ia a lui nicicind nu
t.u."t I,a vot impotriva lui li, izbutind in propunerea lor, i-au lua't in,su,ileEit, a
funclia de strateg qi 1-au amend,at. Suma amenzii, dupd cei care si pl,ingi qi

dau cifra .", rnui mic5, a fos't ci,ncisprezece t^lafiti, ia'r dupi cei m,ai fi,ou,se un astfel de lucru.
mrai m'are, a fost de cinoizeci de talangl lat Ia
carc dat c\fra cea XXXVII Cetatea incerca pe alti strategi qi oratori pentru
judecatb, acuza'tot a fost Cleon, dupi cu;m istoriseqte ldomeneus' rhzboi, dar deo,are,ce nici unurl nu avea ati,ta greu'tate ;i nici o con-
ia,r du,pd' Theofrastos, Si,mmias, iar dupi Herac'iides din Pont' sideralie, ca o gar,anfie pentru o astferl de co,nd'ucere' cetatea a
incoput si{ doreascd pe Pericles 9i si-l cheme la tribu'ni qi la
Lacra,tidas. sx166egiu, dar Perioles sitatea acrasd descuraiat ;i abitut din pricina
jalei. Fiind convins de Alcibiades 9i de alqi prieteni, s-a dus' Iat
XXXVI NeprlS,cetirle pu rlice avoau rsi incet'eze lepede, deoarece poporul, ciutind sd se dezvinovigeasc[ de nerecuno'$tin(a aritate'
poporurl, cum lasb albina acul, o datb cu izbitura, avea s5-9i poto- Peri,cles a luat iarigi puterea in mini 9i, fi'ind ales sitra eg, a cerut
ieaucn ;i minia. Dar situalia de ac,asi era rea, deoarece e'l pierdea asdiu,sseesdeemsf,iainileinzaein\teeg,epaecnutrup,rcivairneulacubm'avsaiarszii-,Epi elaosaerec'aesla,innsuu'mqiel-eo
rnu,l1i prieteni gi era tulburat de nein4elegeri fami'liale. Astfe,l, cel
,mai'mlre dintre fiii sii legitim,i, Xanthi,ppos, fiind din fire cheltui-
tor qi locu,ind cu o femeie tiniri 9i cheltuitoare, fiioa liui Ty's'andros
al lui Epilycos, nu putea si su{ore chlbniala tathlui, care-i didea ;i neamu,l ou to'tul lipsit de moqteni,tori' Fiin'd in f'loare
s-a petrecut a;a. Per'icles
Iar chestia cr, legea
bani cu greu qi cite pufin. Trimigind deci Xanthippos la un priete'n, iinnapinoteli,,tiu,ci,,;.irisavoi.nledgbeiiecaqrielepgoiftui'nmcie, aagsai cum rs-o sPUs, cu mulli ani
i-a cerut bani, spuninduri fie cetigeni atenieni numai
cd Pericle's ii rin'duise si facd as'a' Cind
prietenul, mrai tirziu, i-a cerut banii, Pericles l-a qi dat in iudecati,
iar Xanthippo,s, dindu;i seama cd-;i lpus'erse prietenul intr.o situaEie cei ni,scu;i din rati li din momi ,atenieni. Iar oind regele Egiptul'"ri
a trimis in da, po'potu,lu,i pattuzeci de mii de medi'mne de griu 1i
grea, a inceput s6-gi batjo,coreasci tatil, luind mai intii in ris in- trobuia s6-'1 i,mpartd intre cet6:geni, mul't'e procese s-au iscat pentru
lu,i d.e acasi ;i disculiile pe care le avea cu sofiqtii' ba,gtarzi d,atoriti legii aceleia, penr,:u ba,starzii care fuseseri treculi
deletniciri,le cu vederea sau ui.ragi, 9i murl4i au fost inrdepir,tali de la distribuire
Astfel, zicea Xanthi,ppos, s-a intimprlat ca la un pentathlon r8s cineva prin invinuiri neadevirate. Au forst vinduli ca sclavi,
fiind con-
od loveascd fhrh voie cu lancea pe Epitimiosl8e din Phars,alos 9i
sirl ucidd, iar Pericles gi-a cheituit toath ziu,a cu Protagoras rso, damnali, ceva mai puqin de cinci mii de oameni, iat cei crare il'u
neitiind cirne a fost, dupi cea darearaupntciaitu-odescaaui,agcoanuozthaeq^eiintsor..' rimLas in drepturl de cetileni au fost de paisprezece mii patru sute'
m,ai Fiind d,eci un 'lu,cnr mare ca o lege care lovise atili'a oameni sd
rocirii, lancea sau mai murlt cel care fie desfiingati chiar de acela cafe o scri,sese, nenorocirea care

Pe lingd asla, Stesimbrotos spune ci ;i invinuirea cu privir'e la sogia
lui Xan,thiLppos a fost imprig,tiati in pubilic de insuqi Xanthippos se abbtuse asulpfa casei lui Pericles a indu,plecat pe atenieni, cafe
qi cd, indeob;'te, dezbinarea tinirurlui fagd de tatil siu a rimas soooteau cd. Perislel isp6gise infumur'area 9i mi'ndria-i din trecut
i noirmpicatl p,ioi la moa^rte. Xanthirppos a mutit bolnav de ciumi,

412 PLUTARH PERICLES 143

qi ci suferis,e rdzbrrnatea cereasci 1e2, 9i socotind ci trebuie totuqi piireri gi n'e atrag cu poeziile I'or. Astfcl, ci spun ci I'egiunea locuiti
,i ;rratat omenegte au cdzut l,a i,nvoial[ si-i lnscrie fiu,l si'u nelegitim cle zei este o a$ezare netulburati de nirnic qi-i in afari de orice
lt in hatn,a lrespectivb ateniani], punind'u-i nufiIele lui. Dar 9i pe el schimbi,ri, necunoscind nici vinrul, ni'ci norii, ci fiind luminati
i l-a osindit ;i u'cis poporul, dupi ce lupbse, pe mare' irnpotriva ve;nic de o lumini bli,ndi 9i cu,rLati, gindind ci o a'stfel de via$
este cea m,ai potriviti cu fericirea ;i nemurire'a, dat, pe de a'lti,
ti pel,oponesienilor, l,a insulele Arginous,ai 1s3. iparne, pe zei ingigi ii fac plini de tulburare 9i riutate ;i minie si

I de alte patimi, care ntl se poLtrivcsc nici cel pulin cu nigte oameni

I XXXVIII Se pare cb atunci ciuma a p'us sti'prinire pe Pericles' cu minte 1s5. Po'afe in.si ci iacest'e lucruri 1in de alt subi'e'ct.
I dtar. fhr| asculime, a$a cum ii pindea pe algii, 9i fdrd vio'len'gi, ci D,ar faptele i-au ficut pe atenieni rqpede s5-;i dea seama de
cra o lingoate li,ncezindi ;i lungi care-i misluia co'rpul cu diferite
l s,ohimbiri, fdr[ zbucir.rm, si-i slibea mintea. ceea ce a insenrnat Pericles ;i si-l dorea'sci' Astfe'l, acet'a care irt
'i Theofrastos, in Motalia lea, oercetind da'ci dupi impr'eiuriri 'sc
scirirnbi gi caractcru,i qi daci, {iind zbuciurnat de su.ferinterle tfupu- timpul r.i'etii sale nu-i putcau suferi puterea' p'entru c6-i puneau in
lui, iese cli,n calea virtugii, istorise;'te ci, boln'av fiind, Pericles a
qare venise sirl vadd, o amu,Letd legatd Ia git umbri, de indati ce a dispi,rut rs6, cunos,cind ;i a19i oratori qi con-
I arbtat unui prieten, t'are bo'lnav d,aci rabdi el ;i ducitori po,litioi, au recunoscut ch n.a fost.pe lurne un om mai
inleleagb cb'-i cuntpitat in strdlucire gi mai serios in bund,tate dccit el. Iar acea
de fernei, vrind si putere uri'td, numitl mon'arhie ;i tiranie, atun,ci s-a dovedit a fi
aceaste prostie. Cind era apoi gaka sd moa'rd, aei mai de seamr' fost o pavizi a statului. O atit de mare distrugere 9i mulgime de
cetigen,i ,si prieteni care scipaseri de boal[ vorbeau despre mirimea ri,u,tili se cuibiriserh in toate lucrurile, pe cate, cl slbbindu-le 9i
trin,indu-le in friu, a pistrat-o [puterea] ascunsi gi a irnpiedicat-o
vintuqii qi p",rerii lui ;i socotc,au faptele gi mulqimea monumeotelor de a fi fhr.h leac ifl putereia ei.
de biruingi : e'rau noui monurme nrbe pe cate le ridicase pentru cetate '
du,pb ce repurtase izbi'nzi, ca strateg. Ei vorbe'au intre ei desprc
a.urt" lu.rwi, gindind ciL Pericles nu mai inqelegea, ci i;i pierduse

ounoqtinla, dar Pe,ric,les eria atent Ia no,ate gi, tocrm'ai pe cind vorbealr
ei, a.spus: ,,Mi mir ci imi ridicaqi lau'de qi po'menili despre acestt:
fpte,'eate sin,t supuse ;i intimpldri,i' $i pe cate \e-an slvirqit mul1i
str,ategi, dar nu pomenigi de cea mai frumoasi 9i mai mar'e fapti,
gi anrin-re ci nic,i un atonian n'u ;i'a pus doliu din pricin'a mea"'

XXXIX Pericles era deci minr"rnat nru nurmai prin bunitatea 5i
brlindegea lui, pe c.ate a pirstr'at-o in fap e multe 9i fa{i de mari
d'ugm,ani, ci qi pontru iniiqimea sentimentelor sa'le , dacd soco'tel
eI cd cea mai frum'oasd faptd sivirgiti de sine esrc ce, deqi aven
o pu ere atit de filar€, n:2. fic'ut nimi'c m'in'at de pizmi sau de minie
qi n-a fost pentru nimeni un duqman de nei'm,picat' Dat eu soco-
tesc ci porecla aceea tinercasci gi mindrd nurnai u'n si'ngur luc'ru a
fi,out-o nepizmuiti ;i potriviti, 9i anume fap ul ci qi-a phsftat carac'
terul ,lui ati de ,omenos, ,qi intreaga viaqi curati qi nepitatb i-a adus
porecl,a de ,,O,1ympianu1", clupi cum socolim ch zeii sint din fire
:, iuza \ucrurllor bun'c ;i nu aduc cele rel'e, ci stipinesc ;i oonduc 1u-

liili crur,ile existe,ntc niu aga cum ne Culburi poeqii cu cele mai prostelt;

IIABIUS MAXIMUS

NOTI'TA ISTORICA

Q. Fabius Maximus \/errucosus, utpranumit Cunctator [Zdbaa-
nicttll n deoenit cel:ebnt prin acYiunile pe care le-a condtt.e lnzpo-
tt'ica lui Hannibal, in'timpul celui de al doilea rdlboi putzic, care
a durat de la anul zr8 pind la zoz i.e.n. Pentru a inlelege mai
bine rolul jucat de Fabiu.; Maximus in acest rdzboi, este necte.tat
sri arttncdnt o priuire asuPra rdTboaielor puttice in generaL.
Rdzboaiele punice au t'ost rexultutul lttptei dintre Rotna ;i
Cartbagina Wntt'ti dominapie in Mecliteran(t de aptts. Dupd ter'
rninarea utceririi Italiei, in anul z7o i.e.n., Roma ,si-a indreptat
priairile spre cucerirea porturiLor dirt Mediterana de apus, c(rre
constituiau bastioanele fus'gstnoniei irt aceasti regiune' Dar, in acea
L)t€//te, itt apu.rul Mediteranei dotttina Cartbagina. Intr-adersdr, pe
la inceputul secolubti al III-tea i.e.n., Cartbagina, datoritd econo-
ntiei ei ittt'Loritoare, arsincl o organiTalie militard si o fLotd exce'

l.enti pentrtt zn'entea aceea, iTbutise .rd-yi intinrld dominaYia aszrpra
coastei Alricii de apus, asupra sudului Spaniei, atupra ttnei. pdryi
rltn Sicilia, asupra intregii Corsici ;i Sardinii, asupra insttlelor
legfrturi de prie'
Pityussae ;i Baleare. Statui |ca;ir,tbadguinpedTlttinpnta'eTdintresad'
Egiptul si Cyrene in comun impo'
tenie cu

triz;a l.ui Pyrrhus, incbeiase Ltn tratat cu Roma. Cate eta economia,
st/lrctura sociald .ei orindttirea de .ttat, gralie cArora Carthagint

iTbuti.se sd-si inzpund domitiayia aslrpra ttnor regitttti atit d'e intin.re ?
Cartbagina era un ora,r maritim a cdrui putere economicd se

ba7a, in primul rind, pe exploatarea pe scard largd a nurncii scla-
ttilor ;i pe negolul de tranzit. Marii proltrietari d'e pdmint cartba-
gineTi aoeau pe tatilundiile lor mii de sclaoi, ctt c(lre liceatt, itt'

I Istoria Unicersald, r'ol. II, p. 274 6i urm.

I

418 N. I. BARBU NOTITA ISTORICA _ FABIUS MAXIMUS 4t9

I

deosebi, plantalii, dar practicau il alte incleletniciri agricole. edili curuli Si doi edili plebei, carc aoeau in griid: a) cura Urbis,
Intinsele proprietdpi ale bogdta;ilor cartbagineTi - cartbaginezii erau ,,adnzinisftalia Romei" , adicd polilia, ouotirea sdnd,tdlii, Paza st/A-
i lenicieni, coloniTatri de cetatea T!, - fuseserd rdpite populapiei zilor, ingrijirea clddirilor, bdilor, ternplelor ; b) cura annona€,
i bd;tina;e crtre, Acolo unde mai dispunea de pdmint, era in depen- ,,aprooiTionarea" Si ,,negolul ut aLimente" ; c) cuta ludo:um, ,,griia
sdrbdtorilor ;i jocurilor" ; 6) zece tribtmi ai plebei, czret aaeau:
dengd de marii proprietari. Procluclia me;teSugdreascd nu era prea a) iu,s auxilii, ,dreptul de a da ajutor" plebei impotrioa impild''
rilor patriciene ; b) ius agendi cum pleb'e, ,,dreptul de a aorbi ple'
ciezooltatd la Carthagina, care se specialigase mai ales in a crlm- bei", d.reptwl cle a conrtoca plebea in adundri ;i de a discuta aici
pdra ;i aitzde afiicole lwu'ate in alte pdrtri ale lurni,i antice. O ra- proiectele de lege,'c) iu,s referen'di et sententiae dicen'dae in se-
murd a comerlului de scbitnb o constituia procula.rea Si oinTarea natu, ,d.reptul de a oorbi ;i d.e a-;i expritna pdrerea in senat". ln
sclar.tilor. Sclaoii erau procurali fie prin acliuni pilatelefti, lie prin ca7 d.e mare primeidie pentru stat se alegea, 7) un rlictator, pe
timp d,e ;ase luni, core aoet o putele absoluth. Toate puterile celor'
I rdzboaie.
lalli tnagistrali incetau de indatrt ce se numea un dictator. Tribunii
,t poporului nu aneou dreptul de zseto in laya dictatontlwi, Senatwl
era c,entral oiepii potitiae a statului. In t'aya senatulr'ti, ltlcdtuit
' ,.i La Carthagina erau ,ei sdraci, care, aldturi d,e sclaoi, constituiau cnetianufoin;tidn,erzabgaistetrrealic;eiledminaioainrntpeonritabnotgeaypir,opbaletrmiceienaile;i.ttpalteublueii,:
o mate ;i continud primejdie pentru stdpinii d,e sclaoi. Cartbagina z:e'
;ra fdurit un puternic aparat de.ttat, pentlu a-i litte in friu. Pu-
terea politicd silpremd o d,elitzeau la Carthagina cei doi sulfepi, fi'
clue se alegeau in liecare an. Ei erau Si conandanli de o;ti. Pu- nanpele, proz.;inciile, pacea, rdTboiul. In lapa senatultti se discutatt
terea legislatiod era delinutri d,e un senat, alcdtuit din 3oo de mem- proiectele de lege prioind dit'eritele sectoa're ale ztiepii de stat Si
se luau botdriri de cea mai mare insemndtate. Dar organul de
I bri. Un cornitet al senatului, alcdtuit din 3o d.e membri, reTok;a seamd al puterii il constituia adunarea poporttltti, cate se aduna
pe centurii spre a atege difetilii rnagistrali ai statulrti ;i spre a
neburile curente. Un alt senat special, corlzpus din ro4 nternbri, era aproba saa respinge diferitele proiecte d,e lege.

I wn lel de lor judecdtoresc slrprern. La Cartbagina exista Si o adu- De cind ptebeii obyinuserd acces l{t cele mai tnulte magistra-
nale a poporulai, care aL)ea insd un rol cu tolul fters. Almat& car- la Ronza se constittr'ise o 'no'bilitas, patricio'
tbagineTd era compusd tlin nzercenari,ri d.in oameni pusi Ia dispo- turi, acam constituitd din famitiite celor care ,,nobilirne"
plebeiand, depinuserd o inaltd
fiyia Carthaginei d.e triburile supuse sau dependente. Cartbagina
aoea insd o llotd excelentd pentru oremea aceea, cotlrpusd d,in co- magistraturd. de stat. In ittrul d'ifetililor membri ai acestei nobili-
rdbii cu z5 d,e aisla;i. Arrtata de uscat di.rpunea de elelanyi ;i de grapali ln facliuni politice, se rinduiau pe intelese de clien-
na;ini de asediu. Atit pe oasele t'lotei, cit ti in unitdyi,le armatei tas, ;i potau cetdlenii centwriate pe cei propufi pen-
de ttscat cornandw o deTineau oliyerii caltbaginezi. Cu aceasti ar tetd in comiliile
matd, Carthagina a iqbutit sd indbu;e rdscoalele sclaoilor ;i ale tru ocuparea unot magisttaturi. Econontia Rarnei aoea incrt wn
triburilor dependente care Au iTbucnit deseori. Aceasta era s.truc- ca.racter pronunlat agricol. MeSt'e;ugurile nn se deTooltaserd prea
tx.r.ra econonxicd, sociald ;i politicd a Carthaginei in montentul cind nzult la Roma. Obiectele de u7 casnic ;i cele de lux le importau,
s-a ajuns la conllictul militar, de proltorlii, cu Roma, pentru bege- Pe tereru.trile mariLor proprietari lucrau sclaoi, al cdror nttmdr
ct'escuse loarte mult itz titttpul rdTboaielor pe cate Le-a purtat
monie in Mediterana cle apus. Dar Ronza ? Roma, ata cutTt ant odTnt Roma pentru cucerirea ltaliei. Exista ;i o categorie sociald a pro'
ltx Noti,tele istorice anteriotfte, dispunea de un aparat de stat corn- ducdtorilor liberi, ydrani mici Si rniilocii - la sate, mici me;te;u-
gari - la oraS, Era apoi categoria sociald a liberyilor, sclarsi libe-
pus din : r) depinfitorii puterii -tapreme, cei doi conntli, aleSi in rali, care n-aoeau drepturi politice. Lipsili de drepturi politice
fiecare an in comitriile pe centurii; z) doi ltraetori, care arseau itt
snrcind ddftiinistlarea impdryirii justiyiei; ) doi censori, care eraLt
aleSi la t'iecare cinci ani, pentru 18 luni, in aed,erea stabilirii censu-
lui (posibilitilii de platd dttpd aaere) cetd;enilor; 4) pdtru qilaes-
trlti, care a.peau ,n sarcind adtninistrarea banil.or pablici ; fl dai

ii

ii
ll

l

Ir20 N. I. BARBU NOTITA ISTORICA _' FABIUS MAXIMUS 427

mai er/tu ;i a;a-numiyii cetdyeni latini. Categoriile -rociale la Ronta .,itard. din cele cinci clase sd lie compusd din 7o de cen'tutii (35 de
s-au inmullit pe mdsurd ce noi teritorii erail sxrpuse Romei. centurii le s,eniore,s ;i :5 de juniores)' I'a totalul de 35o de centurii
se a.dhltgau incd 18 centilrii de caz:aleri ;i ittcii. 4 centurii de ntesle-
Aceasta era in linii mari sttwctura societd,pii ;i a aparatului de ,:ugari ;i una d'e pr'olet,arii, rJeci era (tcum tm numd-r de 374 de cen-
stat romtilt, pe aremea cincl Roma aju.nsese in conllict cu Cartba- turii. Prin Aceasta. s-a ntic;orat rolul hotdritor de aot, pe care-l trced
gina, deoarece ambele state tluceau o politicd de cttcet'ire in Me- ref ornza lui Serrtius Tt.illius.
diterana. Pretextul primului rd1boi ptutic l-a constituit ajutorul pe prima clasd. in a t'ost ocupcttti, tinzp tle aptoape patrn ani (in anii
care l-at.t trimis ;i Roma ;i Carthagina mamertini.lot', lo;tii mer- Cartbagina
cenari ai tiranului Agathocles al Syrau,tsei. Mat,cenarii ocr.rpa-rerd z4r-48 i.e.n.), cil indbtt,rirea reooltei .rclartilor ;i nnrcenarilor.
orapul Me.rsana, in Sicilia. Noul tiran al Syraatsei, Hieron II, a HamiLcar Barca.s, intrebuin{incl metoda looiturilot puternice im'
inceput opelatiile de recucerire a ora;ului cle la mamertini, care binatd cu tratatioe, a izbruit si potolearcrt rd.rcoal'a- Pr'estigiul siitt
dtr celxtt ajutor Rontei ;i Cartbagin,e'i. intre oStile rotnane ;i cele a. sporit considerabii. El s-a consacrat pregdtirii nottlui tdzboi cu
Roma, 'pe carc-l socotaa inezsitabil.
carthagineTe, so.rite'pentru ajutor, s-(ttt produs ciocniri care att Ilamilcar Barcas, sT2rijinindu-se pe ceratile largi ale stdpini'
negustorii nzijlocii, a pctrnit un rlizboi de
scroit apoi de pretext pentru rdTboi. RdTboiuL a incepttt in anuL lor de sclaai ;i pe a durat d'in 47 pirtd' cuce-
rire in in zz8 i'e.n. in acest tinzp,
264 i.e.n. Principalele laTe ale primului riixboi pttttic au t'ost ur- Spania, care
a hztemeiat Carthagina Noud pe coasta de sttcl-e.rt a Spaniei
mdtoarele : r) intre anii 264-z6z i.e .n., romanii au aotlt sLtccesc explodt(tt nzinele car,e se at'lau lingd ora;, trimipittd bani la Si a
itz Sicilia, impotriaa cartbagineTilor ; z) intre anii z6z-z6o i.c.n., Car'
romanii ,si-au construit o t'lotd ;i au inlrint pe cartbagineZi in
apropiere de insulele Liparae; j) in anuL 256 i.e.n. rotnanii, vtb thagina ;i intdrindu-;i oastea in aederea incle;tfirii decisice ctr
comanda bti Regulus, au pornit o exped.itie in At'rica,.sple.z cu-
ceri insd;i Cartbagina; oictorioasd la inceput, expedipia s-a so!.- Roma.
dat cu un deTastru din pricina imprutlentrei lui Regulu.r ; I in
awrl z5r i.e.n., romanii au repurtat o mdre aictorie la Panormus, Hatnilcar a mu.rit in anul zz9 i.e.rt. in locu-i, armata a procla-
dar carthagineTii, comartdayi de Hatnilcar Barcas, a opus roma-
nilor o rexistenld care a du.rat ani intregi ; il in artul z4r i.e.n., m.at comandant pe ginerele .rdu Hasdrubal. Romanii, attintl mare
lingd insulele Aegate.r, ronanii, care-;i con.rtrtriserd o noud. flotd,
au infrint pe carthagineTi, cart.au centt pace. Siciila era cedata bdtaie d'e cap cu ttdodlirea gallilor, au trimis o solie la Ha's'
romanilor. Nu mult timp dupd aceea" prolitittd de -elibiciunea
Carthaginei, care trebuia .rd faci t'ald si ltnei rdscoale d tnerce- drubal.
narilor ;i sclaoilor., rctmanii, in ciuda preoederilor tratatxtltri pe
S-a incbeiat in anul zz6 i.e.n. un tratat itttre Roma,si lTasdru-
care-l inclteias.erd, au cotropit Corsica ,ri Sardinia. bal, prirt. care Cartbagina -re angaja sd ttu teacd fluoiul lberus'
Posibilitatea cn gallii .rd-$i clea nina cu carthagincT.ii ;i ca intere'
Urmirile economice ;i .rociale ale primului rdTboi punic pen- sele comerciaLe ale fuIassall'ei de-a lltngttl ,si la gttrile fluoiului
tru Ronta au t'ost : sporirea ,ecotzottiei .;clattagiste, prin at'lttxrtl Rhotlanus (f.hon) -sii iie prinejduite. pentrlt tnolnent fusese inld''
xtnor mase rnari de sclaoi ; deTr:oltarea comeryului ; ndrirea cir-
culaliei monetltre ; intirirea aristocra{iei romrne, p,aralel u.t. sdrri- turdtd.
cirea ,ti ruinarea unei mari pkr{i a poplil.aliei rurole ; intdriren
cercrtrilor financiare ;i comerciale ale Rotnei, a;a-nuntitii caaal,eri. Dar in anul zzt i.ett. Ha.tclrrtbal este asasinat. Armata pro'
Aceste scltitnbdri alt aout urmdri. ;i pe planul orinduirii de stat,
Plintr-o reorganiTare a centuriilor, s-a botdrit ca liecare clasd ctttt- clamd ;ef pe Hannibal, iar senatul c/trthagin'ez conlirmd alegerea'
Fiannibal incepe fdrA inilrTiere, plts cLt pas, cucefirea 1i sttpune-
ii red unor triburi iberice, apoi tr'ece la asedier'e(z ora;ului Sagun'
tutn, sub pretext cd. acesta atac(1se un trib iberic s:ttpus Carthagi'
rt nei. SaguntuTTz ttimite o solie la Roma sd ceari aitior' Nu se cu-
nosc exact stipulatriite prizsind Sagttntunz pleodzute in tr'atatul din
L anul zzo i.e.n., irt orice ca7, Rona, dupd o atiludine ;oohielnicd,
cere lui Hannibal si inceteTe asediul, dat Hanribal nici w '"tret
I

l.

iI

NOTITA ISTORICA _ FABIUS A{AXIMUS 429

t*22 N, I. BARBI]

l

I sd audd. Solia iSi contintii drumuL la Cartbagina, und.e cere sdna- dniit-qsrrZte^,oiibr:a;arsrLVdarge;'t.plerrdeoleo"uszorrittatadtre*rdT;ir'ai,Fr',piitr.atbtutacltDbe)aitapiTziutiardrrriaepon)sist-ddnofi;teMiti'ni.lipitzzasozl'ius.renxrireiit7cofiecmrpilrc:eniir'dlneu'ae.ea'ttse.tns'lbptaoi'aVp,tor,ugcaeilaano,atrndisarcciuniturcaiuteceindylolraeds*dT'rrSaedbeurpil'aasde.udfs,aasdipeimrttnpaotiniauecttippne'dnmoolt,Fua'rttiiarsuietgibzrRlsuutAa;ineouait'amasmLoalttitaneosttla,xoirildplrecneHztlioisdtsl;itaatuiciedainpuaniaCneclnuilcitueiebadr'nsiosa'ntpcoreIclpne't'IreaaariImttipInannonaet-i't''
twlui cartbagineq predar,ea lui Hannibal. Senatul caltbag;nez re- pilt.dijp"croai,"dtpeu'xt/Ie.onrcistetccgucaelsteaeccltueicmaaelelruitfilti?iFtpaaotbottiriuottsalu' liDuiF-eHabaaicnuense'ibaDa, alc,rinandupMrdiriunnpuitfcridlrmesul,alat
fuld. Con.recinla acestlri ret'uZ : al punic ilii rt;""ri"s este inlfint tle Ilannibal ;i nutnai aiutorul lui Fabius
,i clarat, in primdaara anului zr8 rd?boiut d.oilea esti de-
i.e.n.

i aLe De aci inainte iinncecpael'e;iaruulcedTaeutniarntieyniateolosrtadfira,mti acotinctean;di atnrpaigicclert

I luztgt.tlui r,Llboi

I

I seamd Si s-au prd.pddit cttitea bunuri rnateriale.

tlL Hannibal, aztind acelea,ri idei ca ,si Hamilcar, por??erte in pri- atltsnauhl)alutdi 'Flmabcilutasr,ocmar:eaniniiscdlealaipbitetiicrea.tMdininlt'dciiuctsastu-ardp'lisnddinencoeumlb.arioer-ztt
mRntodiniozadder.aI-ncadnilndunrleuieyi izt;rrie8cteir.eePi.Tnire.i,nceiciu,ir,ioi;npatp1ateuecgiudds.etepedmle;efiai;tnedtreip, espipeterd,eeftsiuntrdoa.eifiipt,dnRrtobatottnd-
danus, pentru ca, pe la sfirsitut lui s.eptembrie, sd ajungd la poa- i.en.
lele Alpilor, in ltalia. Hdryuielite sttlerite din partea unor triburi
FabiusMaximt'tsamaiapdrtttpescetzfideciteoaori'luptincl
l gallice ;i, ntai ale.r, d.ramaticele sut'erinye tndurate cw prilejul tre- impotritsa lui Hanniltal.
i cerii Alpilor i-au ldsat, curn spune tradiyia anticd, tzumai tll.oudleci Memorubild a rdmas cucerirea Tarentului, ocupa't de Hannibal'
:'. Si Sase mii de ped,estra;it, deci ceua mai mult d.e un sfert. ,in anul zog i.e.n. Fabius .ttparljnea aristocrayiei senatoriale, I,na'
aic,innattt'ruueel't}Alz.ierujzrarluci.ip.eipi.anrnti.tun;itmiintpi/ti'oiedrprituicorrtiatdudtmsoleurf iuilnaHnaRasnnouncn,ilctbaezas'rl7P,imetii.nlpet.osrne-t.at,iocedoailmstlltaiitngsnsuedsrapienlroliicinro' dncpseaeulnnloztr;iunttlti
i Acum incepe seria deTastrelor ronzane. publius Cornelius Sci-
pio, care, dupd planul senatului, trebuia, pornind. d,e Ia pisa, sd

debarce cu o armatd d,e doud legiuni hz Spania, int'runtd ,u iatA-
rimea pe Hannibal la Rhodanus, dar Hannibal reluqd bdtdtia,
retrdgindu-se spre Isara, alluentul
mite cele doud l,egiuni cu t'ratele ftuaiului Rbodanus. Scipio tri-

sdu Cnaeus in Spania pentru, a
iddmtotpcuedotlrlueiopgatieulnu;iiicaHacraeonlolnu,ipbiataarlu. eDilm,uoppinodetroiaLaampbiciosdiail,ionsrc,edtiperiurbanregeallntatiilr,ruiu;niliepTaoicrnicneeul;oste,r
Scipio se retrage la Placentia, unde sose;te, din Sicilia, consulul i'Zi aisntrler;raoleiaaafnernntuitrrildolrrcsierm",ed{e.a. rOctanreenlieare;ai artnata de inutilele de-
btinde{ea sa au rimas

Tiberius sempronius Longu.r cu d.oud legiuni. cei d.oi consuli ii proaerbiale in traditria istorici ronzand'

int'rrntd pe cartba.ginezi la riul Trebia, d.ar shtt infrinpi, in iarna
dnuaecniiziusaldsucteiorxnz.ot.rrs8a,tlaulis.leai Cr.rnmo..maFItnaleanimip,loirnHimniuatadsnnun;aeiirbalaaaula,lnldaouucslpuutdlimTza,riricac7e-trolidi.mreriei.eyn,in.,uapsea,dsriteanetlcodcincraucrizefsapniramuel2oepfsocrusei-lt
Yiala lui Fabius scrisii d'e Plutnrh se distinge pritz aceea cd,
expune)ea tle t'apte constituie, irt cea mai largd ntivrrd, mijlocul
dc.ee"pD$ciiuaiilorpaardcctsie,oarPilzeslauctrutleearstradhprplepirgi'rroTuocrteliuntiLtlendpaiitcextdraasoptofnoirzautitrcilituuoditpiutriioipmiSlnaainncisu'atlrouaticietbe'irougluria, fiicn
isginnuo.tbntzai-ejtleuardigtleouirrnelaitraAoinlmpidcuaei,lnipas.l,ipnSusitnrpriidinrebculdnuat-o-iflneti'dacrUieditlomaaacdbre,.rueiacSepi;lcaicto.ntpnueiscrloielenindlzui.bialmietatr,zarerHrt.enaaantalntaioblbiaeolsi istdd-ae, ;i con-

primul

I Nu socotim cniefrcee,sasrocs5o. t_inindsicstIimselainqfieelceagtee pas asupra caracterutul apro- dsciae1prtcitoomml,ualPtnebcltapanarthsda'tjeereoicne;tilca;airneda'ePlhlrouentaatrafhalepptieletlitodreF, adpbieniusFc'aaErb'e'itutreseiaeddsineinoosdeutadsetirticeled,
ximadv al acestor
de la sine. 33 - Plutarb - Vie{i Paralele

424 N. I. BARBU

NOTI,IA ISTORICA * FAI]IUS MAXIMUS 425

dar acolo unde este aorba de actriuniLe camanclantului roman, bio-

riii graful stibliniaTd cu mult tact oaloarea lor. dea bdtd.lia la z:reme nepotripitd, liind acesta om plilz de indtd'Z'
I nneebsuonceostcitd;i;iclteinqgaud;ainrndictetrmndadiaei,dpi"er.caPreentoru'uumnpaludseindaectrtiuu-t
Astt'el, srtbiiniirtrl sta.torrlic;d lui Fabirts in botiirirea sa de a neald
nu dd lxtpta ur [Tannibal, Pl,utarb spufie : ,,Petrecindu-;i zsremea in aoint
,i ti acest f,el, Fabius era disprelu.ii de to{i ;i-si auTca aorbe rele in nile militare ale lui lTannibal, Pluterh intrebuinledzd urmdtoarele
tabdrd, ;i intrut. torttl tltt;manii il socoteau lipsit de cwraj ;i spu-
l

i cuninte : ,,stringindu-;i Hannibel indatd artnata lrz tabdrd, X4irtu-

rir
rlI trcau cri nu existd alt camandant [bunl tn elard de Hannibal. Dar
1 rur.mai trIanribal i;i dddea seanza de iscusinya lui Fabius... ;i cdu- cius s-a retras rtetulbLtrat, uft?plindtt-se ;i pe sine ;i armata de o
ingimfare fi indriizneald peste fire" 2.
i tind, intocmai ca un incercat atlet, sd ajungd la incdierare cu el, O datd biagraful, citind pe Posidortios, se ridici pind la iniil-
tl

; a inceput sii-l atace, sd-l tulbure ;i sd-l atregd in d.iferite locuri... yim,ea unot caracterizdri Sener(tlizatoate, in care, in citeaa cuainte,
'ii'l Dar Fabiut rdminen setni"tot.rnPicro;ciedniietdcliinntiat cinestbto'etli,rirbeioagrlauti'u, lt'piirned- este expusA concis ;i jttst intpottanla acliunilor lui Fabius: ,,Din
incredin{at de t'olosnl
1i acedstd pricind,ri Posidonios zice cd. el IFabitts] a t'ost nutnit d'e
j Tintd intr-o lormd nesistematicd insu;irile 5i defectele lui Fabius.
,i Abia in Patalela at Pericles lace biograt'ul o sisrematizare ti, romani l,scutttl>, iar Marcellus (spado lRomei], fi ci lezistenla
printle calitiyile lui Fabius, enumerd.: calmul'Si rdbdarea i,n ore- ;i sigwranla lui Fabius, imbittate cu elortul lrt'i A4arcellus, au fosl
,li

,li mea cind cetated era pradd gronTei tn urma unor int'iordtoare de- sdloatoare Penffu Roma" 3. cititorttl i;i dd foarte bine

lir zastre2, L,lindelea, omenia, incoruptibilitatea, b,irbd1ia3. Printre Citintt Yiatra lui F'abius X'l-axittztts,
seanza cd. Roma a trebuit sii int'runte, pe oremea lui l-Iannibal, o
l defecte cit,eaTd: lipsa cle preoedere in ceea ce priz;elte int.portanya primejdie de moarte. Intr-adeudr, dupd bd'tdlia de la Cannae,
acliunilor lui Scipio in At'ricaa, neputinla de a opri pe rornani sd pentru Roma se punea tragica intrebare : aiald in sclaoie sau
gre;eascli'. In fond,, Fabius ntu era o personalitate de talia lui Pe-
ricies, iar actit.nzile lui, aricit de zsaloroase au fost, datd fiincl am- nxoarte pind ta uwl, Dar in aceste tragice Tnonxente, s'ingele rece
al lui Fabius, pus in lumind cttttz trebuie de Plutarb, a calmat spi
latlcotaioreitadl;dirlaumi ePi e?rniclceasr.e'Iso-tauu;iimPplt.ltintairt,b,np-ariun p?itLtt cipdta .rtrdhtcirea ritele ;i a indrumat cetdtea spre biruinld. In
calda siTnpatie pe care nu nareazd toate faTele rdzboiultti. Dar din cbip firesc, biogtalul
o ore pevtru Fabius, iTbute;te si tl.ea o strdlucire d,estul de oie
faptele expuse in le'
giiturd cu Fabius reie"se cla.r un adeoiir : tlramatismul luptelor ex'
aclitnilor lui.
terne ;i interne duse de Roma, indatd dttpd alungared regilor, im'
$i in eceastd Yiald, Plutarh dd dooecld de acel'ea;i calitdli ;i potrir:a unor cetd{i tnici ca: Veii, Fidenae etc,, a/'t luat arnploarea
lipsuri uutosufte din blcgrat'iile plecedeftte. Astt'el, in ceea ce pri-
zte,ste adeortt'trl istoric, tle c'ele ntai tnulte ori, biograful dd douti unei lgucluitoale epopei pe oremed lupt'elor ca Hannibal. Tocmai
intr-unul din cele mai tragice TltoTnente ale rdzboiului cu Hantzi-
ztersirtzzi contrad,ictorii, t',irrt a lua nici o &titudine6. Dar biogr:aful,
dprocile neincetat, criticd sau laurld actritutile clileritelor persona- bal a t'ost ales dictator Fabius. Eaident, el n-a stat colxtinLru l/1

l,iti1i, anga jate in dronzaticele eo,enim.ente I)e care le istoriseye. cirmd, ca Pericles, deci dratna celui de-al doilea rdzboi punic n-a
Astt'et, aarbind de.rpre M.irutcius, Piutarh spurrc : ,,ll tulbura
Ipe Fabiu.r] ift.crt Minttcir.t.t, contanclantul caoa!,erici, care clorea si coincis cu inffeag(t slt actiaitate potiticd, de aceea rtici biogralia
sA n-ale strdhtcirea Yiegti lui Pericles, dar citatul din Posiclonios,
I Cap. V ; cf. cap. XVII. relatat nzai indinte, clzr(zcterized'zd' cit se poate de bine sitttalia,
cap. I. iar biograt'ul ar li trebuit sti incbeie Yiaga ltti Fabius ctr acest
2 Pnralela,

3 Ibiden, cap. II. citat.
a lbidezn.
5 Cap. III.
6 Viaya, cap. I qi XXL I Cap. V.
2
3 Cap. VIIL
Cap. XIX.

33*

426 N. I- BART]IT I Dnpi ce am prezentat astfel pe P'ericles in faptele vrednice
a fi amintite, am allat din ce
De;i este, adesea, ittecatd in eaenimente cale o pun pentru de 'dupi cum la Fabius. cele Erau 'scris despre
tnonxent in unbrii, meritul tacticii lui Fabiils Maximus, cAre 4 el, ,si trecern cu istorisirea
con.stltt in aceea cii le-a ltermis romanilot sii se reorganizeze dupd
dexastru.l de la Cannae, este totuti oiLr pus in lumirtd. Dacd Pltr Unii spun ci o nimfd, iar 'algii ci o femeie 'din parbea locului
tarls ar fi ,stiut sii subordoneze li mai bine detalittl secunrlar fap- s-a unit cu Hera,cle,s lingd fluviul Tibru qi dir.r aoeasti unire s-a
tuh.ti esen1ial, meritele lui Fabius Maxitnus ar t'i;i nmi clar'e pen' niscut Fabius, de ,la care s-a tras num€rosul ;i vestitul n'eam al
ftu cititar. Fabiilor, la Roma. Unii i'stotisesc ci prirmii care s-au tras din acest
neam, in vechime, s-au numit Fodii, pentru ci la vinitoare se fo-
N. T. B. glorsoepaiule,dieargaropfai,cecdocigfroosaspaiesienzliacetinfeoqdt'eeres''eCnuumiLemsc'p,upl, icn'ei:l'eadstoizui,i
sun,ete schimbindu-se, s-au numit Fabii. Dupi oe neamul ace'sta
diduse mulgi gi de 'seami bhrbagi, de la Rullus cel maret, c'ate
s-a numit la romani Maximus, al patrule,a a fost Fabius Maximus,

despre care .scriem a,cum.

Fabius Maximu,s avea o porecl5, corpotalha, fiind numit Ver-
rucosus 3, chci avea un mic n€g deasu'pra buzei, iar porecl'a de
i-a fost dati pentru blindegea qi peu-
,,Ovicula" inseamni oigh qi ,inci, de copil' Ci'ci lini;-
pe cinC era
tru seriozitatea caraclerului
tea gi icerea lui qi faptul ci gusta p1d'cerile oopilireqti cu rnultd
teami qi ci ,pricepea cu ,multi sforgare invi1iturile, dar
,incet 9i
era foarte binevoitor qi supus pri'etcnilor, au ficut pe striini si
binuie c6-i cam rprost ;i nepisitor. Pugini er'au insi 'cei care-9i
dddeau seama, datoritd adincimii gindirii sale, 'fdireiinesian'ldeu' pDlea'cra,recau
lui ;i de ,mbrinimia gi de insugirile de lcu ale
tr€c€rea repede a timpului, fiind imboldit de im'prejutdri, a atdLat
tuturor ci inqel6toarea lui lipsi d'e acgiune nu era de'cit calm, iar
teama lui nu €ra decit o buni chibzuinqh, iar faptul cd nu rse gr5-
be,a ;i nu ,era inclinat spre nimic nu efau decit triinici'e gi statornici'e
in toate.

$i v[zind Fa,bius puter'ea statului gi mulEimea tkzbctaielot, ;i-a
pregdtit trupul pentrt rdzboaie, ca p'e o armd innd'scutb, iar cu-

lt28 PLUTARH

FABIUS MAXIA{US 429

v ntul qi |-a flcut unealti a convingerii poporului, rpotrivindu{ lupta, tcraibuvneiclohriuml Cilaitmariillula's,siinpoctenteaatesc$dpar€rmaatoa apdra, a dat po-
foarte bine cu viafa sa. lnat-adevir, el nu avea un cuvint impo- runci clin cet'ate, iar el
i dobit qi nici un farme c gol 9i potrivit cu vorbirca din For a, ci
i mintea 1ui avea c structuri gi o adinci,me aparte, faimoasi mai s-a urcat pe cal, tcrdeaampr,uftdroertdu9gvi irs'endouspeqris-iacpiesnrciiehv,imhiadbriatht'e,pi'bp'ste-eatnepeaar,iqvcteiiipittala$tadee,cucp'larel-
ales prin a,c'eea ck exprima idei despre care se spune ci se ase- a inceput sb
i minau foarte mult ,cu a1e lui Thucydides 5. Ceci s,e pistr'eazi dis- lul gi a cbzut in
I cursul lui pronuntat in tala poporului, discurs de laudi u pentru cal
I fiul siu care murise dupi expirarea con,sulatului. pornise de la iln'ceput si intilneascb pe Hannibal, ;i-a agezat ta-
bira lingi lacul Trasirnenus 15, in lltruria.
i Iar la vremea luptei, soldalii incle gtinclu's'e ,in biitiiie, s-a

l II Dintre cele cinci consulate p,e car,e Fabius 7le.-aFioincLdlpaintf,ripnrgi-i iscat un cutremur d,e pimint a;a de puternic, ch cethyi s-au diri-
mul
i-a aCus triumful dupi rizboiul cu ligurii mat qi apele riurilor au iegit din albii 1i temeliil'e locurilor pr6-
I de el intr-o 1upt5, nu numai ci, pierzind mul1i oameni, au fost pdstioase ,s-au dirimat. Cu toate ci fenom'enul a fost atit Ce pu-
respingi ,in Alpi, dar au qi incetat si mai prade gi si faci stricS- ternic, totugi nici unul dintr'e cei inclegtali in birtirli'e nu ;i-a dat

i ciuni ve,cir.rititilor Itali,ei. seama de ceea ce se petr'e'cuse. F9lia, mininiiuursul,inlusiu, ;ci,e'isimviargi invcitlemji,uilater
fapte cl,e cur,aj gi eroism, a cdzut
I Iar cind Hannibal a nivilit in Italia8 9i, ieqind victorios mai .uitnlqi fiind respin;i s-a produs un mare md'cel 9i au fost ucigi
intii in lupta de la riul Trcbia e, a pornit prin Etruria, lefuind-o, cincisprezece mii de romani, iat aI11i, cam in acela;i num5'r, au
qi a ,stirnit o groaznicb, uimire gi spaimi la Roma, iar asupra ro- {ost iuagi prizonieri. Iar Hannib,al, av,in'd arnbigia si inmormin-
rnanilcr s-au abitut qi obiqnuircle s€filr€ €u trisnete' dar s-au in-
timplat gi ,s,omne nemaivizute gi nespus d'e ciudate 10 (se spun'ca teze gi si cinsteasci corpul lui Flaminiu,s pentru vircjia lui, nu l-a
ci fuseseri secerate lingd gd,sit printre cei ucigi, gi nu s-a gtiut cu nici un chip in ce fel se
ci din "1srcuhtoulrdi epiccuur.asspei,oseiningseindgeeralates, incei , pietre in flbciri zb'ttaserh
fdcuse nevizut.
Antiunr
prin ,aer, ci cerul deasupra oetiEii Falerii 12 pirus'e cl se pribu;'eqt'e lnfringerea 'suferiti la Ttebia n-a vestit-o firi inconlur ni'ci
$i mu'lte tiblige de s,cris se impri;tiarserd, iar pe una se aritase
scris, cuvint cu cuvint, ,,Mafte 13 i;i s'cuturi armel'e !"). Pe consulul comandanlul care a scris s'enatului 9i poporului, nici ctainicul cate
Caius trlaminiu,s nu l-au 'inmuiar de loc aceste semne, fiind din
fire plin de 9i ambiqio,s, inflicirat de mari izbinzi, pe care a fost trimis , ci a mingit, spunind ci repurtase o izbindd indoi'el-
le dobindise avint inainte pe n€a$t€ptate chci nicd gi p'e car€ o revendicau gi dr"rqmanii. Dar comandantul Ponr-
mai - de;i senatul il ponius, indath ce 'a aflat despre in{ringere, ch'emin'd poporul in
udun*r", pfuind la ttibuni, a $pus dircct, firi voilre incurcate 9i
opr'ea, iar col,egul s5u i se impotrivea, nivilise 6,su'pra gallilor qi-i inconiur : ,,Am fost ,infrinli intr-o mare bdt6he, romani, 9i tabira
invinsese - iar pe Fabius semnele, de;i puseseri ,stdp nite pe tnin- a fost nimiciti qi consulul Flaminius a pierit. Sfituili-vb dcci
gile n.rultora, l-au tulbumt pulin din pricina 'ciudiqeniei 1or, dar pentru sahrarca qi aphtarea voastri".
dfibedbaarcni9ai s'idunqumsaeniilaor,laaluinpct5epcuut si
vinind pulineht€a ,si lipsa Astfel, Pomponin;s, zvirlind ,acest cuvint ca pe un vint in ma-
un r,ea unui atit d,e mult popor, a tulburat celatea qi rningile nu-qi
indermne p,e roimani si aibi
oLm care avea o armati pregititi in multe lupte in acest scop, ci
alutoare alia1ilor qi linind ceth1ile in min6, si mai puteau gd,si cumpina gi liniqte'a din pricina acest'ei zgucluiri16'
trimigind Hannibal si se ve; eleasci ea singurS, lase pu- $i to1i, intr-un singur gind, au cAzut ia invoiali ci imprefurarea
intocmai are nevoie de conducerea lecontrolaloill a unuia singur- p'e 'cate
terea lui ca o fla' ronanii o num,ers€ dictaturi 17, qi d'e un biibat cafe s-o pcarte
fere slSbiciun,e qi fdrd teami ; qi toli au gindit ci sc afld un astfel
cdrd care licXregie cu o forl5 mi,ci qi uqoari.

III Totuqi, Flaminius nu s-a lisat hrdupleeat, ci, zicind ci nu de birbat, qi anume Fabius Maximus, c re are o mirefie qi o dis-
va ringidui sa rh:zboiul si se apro'pie de Roma qi ci nici nu va
tinc(ie a caracterului pe mdsura insemnbtigii fun'c1iei qi cd este la

ti
ti
tl

I 430 pLUTARH FABIUS MAXIMUS 431

ii'li virsta cind gindurile mingii sint spriiinite de un corp voinic gi atit ,de mari, afard de cazul cind s-ar fi dorit sd ,se sliveascd pu-
t, terea numdrului trei, pentru ce €ste, in esenfi, desdvirqit qi este
cind indrizneala est'e unitb cu chibzuingl'8. scmienol,nedizi;niintdipiurin-mlue',emlleeir-'da'fidfcerudr,pesrnoin;1esggpiieineclteoeramptueetnu0tlenlpealuctureatlauligrtoiigrniiunmqui',mirce2u7r.eplroinr z$ini,d
in
il IV Hotirind deci ei aqa, a fost ales dictator Fabius qi el, nu- ar-

I mind com,and.ant o1 ,cavalerieile pe Matcu,s Minucius, rnai intii a
'slu5c-irufienuinegraiduinigt bsdiuist,ecfoi i'ofusseea,ss,e'c5opcrleit cal in exp'e-
I cerut s€natului dupi o lege V Fa,bius, d,eci, dndrerptind gindurile rpoporului spre divinitate,
I
di ii, cici acest
veche, fie ci so,cofeau ci puterea cea mai mare o ,are pe'destri- l-a ,ficut Lm,ai incr€zbtor p€ntru viitor, iar el, punin'du-qi iin sine
nddejdile in gviictbourniea9,si agicnhdibinzLdricng5dq, is'edivininditraetaeaptiiisvparedHaarnznbiibna'dl,a
me,a, qi de a,ce'e'a credeau cd comandantul trebuie ,si rim'ini ling6 prin vitejia
rminadguirsilt,reat'usroildfiainqidlortin9tirusi lase in urmi, fie ci, puterea ac€st€i
nu-i tiranicd qi mate, insutovceu'asgcidnd:ucl u'deaajudtoaru,bl ittiilmi,a'p, uclui ifi-in'dpuhtoetrienait, 'cs6u-i macine gi si-i
totul voiau ca cel pugin a,utorul bani-

in aoest fe1 di,ctatorul si pari cd are nevoie de popor. Ior - puginele provizii, iar cu aiutorul mulgimii de soldali - puiini-
Totuqi, Fabius insugi, voind sa atate m|telia qi strilucir'ea
I funcgi,ei s,aie, pentru ca cetdlcnii si i se supuni ;i sd-l asculte gi bat€a oarln,enilor. D'e aceea cevt;- sA istea d'eparte gi mai sus de
l mai mult, a p5,9it inainte stringind la un loc doudzeci qi patru de
I cavaleria dulman6, aqezindu-gi tabfua in lo'curi muntoase, gi cind

,tI , lictori, ;i cind unul dintre consuli i-a ieqit inainte, a tri'mis un om dugmanul se ageza, sftidrtieas;ii pelirilsineigatsit,,ciiainrilcgiinmde'ad,ugmmearnguelas,ienpuiunreual
din ,suiti s6-i spuni sd indepdrteze pe lictori 9i, d'e,punind in-
tl in migcare, Fabiu,s,

semnele fun,cfiei lui, si vind la ei ca un ,simplu pafticular. lui qi i se ardta la atita dirs'tanj5, incit sb nurl po,ati forga si dea
Dupi aceasta, in'cepin'd prea frumo,asa-i sluibi prin sacrificii bdtdlia, ci numai sd-i inspire dugmanului frica de bdtiiie, p:rin
aduse zeil,or 00 qi spunind p'oporului cd se pi'erduse bitdlia din fa,ptul ci-l fdcea neincetat s-o a$tepte.
pricina n'epdsirii gi dispreiului ardtat de Flaminius zeilor' qi nu
Petrec'indu-$i vremea in acest f'el, Fabiu's era dispreluit de t'ofi
din lipsa d,e cutaj a luptitoril'or, l'a lilrrft ,sd nu se teami de duq- ;liip-qsiitaudzeeacvuorarbj eqireislepuinn'eatau bcdrid,nqui duqmanii il
mani, ci si t'€scuiiagpim,teigarsetdigbeieu,dncuivqiomiinnatlinarin;zideuiinl-ocquri r'aqvjiiitnesdjiil-rai:sce,pinrspintreienavsLcnaii,dveif'ei6'drg'eiiasinaidieuse-- intru ,totul socot'eau
cufunde in oo,mandant
pirtinduli existi alt [bun]' in

afarl de Hanni'bal. Dar numai Hannibal ,iqi di'dea ,s€arna de iscu-
singa lui Fabius gi de ,felul in care se hotdrise ,si duci rdzboiul 9i,
torului din partea zellor. socotind cd tre,bui,e ,s[-l atr,agi pe Fabius la lupti prin orice ,mii-
loc sau ou frotga, cdci ,altfe,l situa ia carthaginezllo'r este pierduti,
Au fost citite atunci qi multe dintre cd,rgile taini'ce qi folosi- de vrer,ne ce nu poil ,si se folo.seasci de armele in care erau rnai
toare, pe care ro,manii 1e numesc sibylline 21 qi ise spune ci s.au
gd,sit cuprinse ln aceste cdr,gi unele profeqii cu privir'e la nenoro- tari, iar s,oldalii qi ibanii de car'e uc lipsb se impugineazi qi se
cheltuies,c in zadar, a inceput si recurgi la tot 'felul de inqeldciuni
Ii cirile qi intimpliriLle acelea. Dar ceea ce se citise acolo nu era strat€gice gi la bot felul de rnaner/re qi ciutind, into,omai ca un
ingiduit si fie cunos,cut de altcin,eva. Mergind deci dictatorul in
rii fa@ 4roporului, a figiduit zeilor ci toate caprel'e ;i porcii ;i oile incercat atl'et, si ajungd Ia inciltente cu €1, a inc'eput si-l atace,
gi vacile care se vor prisi cim- si-l ,tulbure qi s6-l atr,agi in di,ferite locuri, dorind s5-1 fac6 sd-qi
ri rintr-un an, pc car'e Ie vor hrini gi

it

,tiilr piile qi riurile qi livezitre in anotimpul viitor, pe toate l'e va sacri- scl'rimbe gindurile cu privire la paza sa.
rl.l fica,gi va da serbdri rrnuzi,c'ale gi,scenic'et2 care vor coLsta trei sute Dar Fabiu,s riminea rstatornic gi neclintit in hotdrir,ea lui, fiincl
iii, treizoci qi tr,ei de sestergi 23 ;i tr'ei sute treize,ci 9i tr'ei de denad 2a
qi in'ci a treia parte. Aceasta tace in total Dptzeci qi trei de mii iucredinfat de {olosul ei. ll tulbura insi Minuciu's, coman'dantul
,:rvaleriei, care dorea si dea bdtFlia la vreme nepotrivitS, fiinci

cinai Lsute o,ptzeai qi trei de drahrne0s 9i doi oboli'6. Esbe greu rccsta om plin de ,indrdznealh nesoootiti gi linguqind armata, pe
l,,r de atdtat pri,cina acestei determindri precise a un,ei ,sume de bani ,,rre o umpluse de u,n avifit nebunes,c qi de zadarnice nddeidi' Cei

'i

I

I,

tl

l

,ti

F,{BTUS MAXIMUS 438

432 PLUTARTI cqiim.is. in$ti in tirnp ce toti etau descuraiaqi 9i infricoqa{i qi socoteau
inconiura{i de peste tot pi ci sint intr-o incurcdturi din
care rideau de Fabius i'l dispreguiau i1 numeau ped'agogul lui care nu mai pot scipa, Hannibal a so,ootit ci va putea sd ingele
Hannibal, iar pe Minucius il socoteau mare bbrbat qi comandant pe dugmani printr-o viclenie. Iar viclenia era ara: a dat 'porunci
viednic de Roma. Minucius, li,sindu-se din ce in ce mai muit sb se stringi ca la doui mii de boi din ptdzile de rizboi 9i si
pradi infumuririi gi indriznelii nesibuite, a ,inceput si ia in bdtaie lege de fiecare corn cite un minunchi d-e nui'ei'e sau de vreascuri
I ulscate, ap,oi, noaptea, cind se va da semnalul, sb le aprindi 9i si
de joc a.Qezarea laberci pe in5lgimi, zicind c6' dictatorul pregitegte pornea.rsci boii spr,e ,iniltimi, la ctrimtori, unde eratt strilile duq-
tlI
neincetat speciacole frumoase celor care privesc ltalia prbdath glr manilor. ln timp ce soldaqii pregite,au ceea ce li se porun'cise, el
ll'
mi,stuiti de foc ai iutreba pe prietenii lui FaLrius daci aoesta voiegte insLrqi, ridicind restu armatei, de cum s-a fdcut nntuneric, a por-
lti;r nit in liniqte. Iar boii, cfit timp focul era mic qi ardea materia
si-gi duci armata in oer, pierz'indu-gi nidejdea pe pXmint, sau aprin,sH, inaintau in linigte mergtnd ,spre poalele muntrilor, s.i mare
'l'i incearci sb scape de dugmani arun'cindu-le in fayd nori ;i cea95' minune erau p€lrtru ciobanii gi vdcarii de pe inElflmi flicirile
Cind prietenii i-au spus a'cesle votbe lui F,abius qi au in,oeput s6-l c;rre ardeau in virfurile coarnelor, ca qi ar
'iil indemne si spulbere rcava faimb pe cate o avea avintindu-s,e iLl cin'd fi fost o Larmati
primejdie, el a zis: ,,Ag fi m.ai laq de,cit par acum ci ,sint, dacio care inainta intr-o r,induiald sub multe ficlii. Dar cind coarnele
li:t alr ars piin6 la fi'dhcinh qi focul a atins carne;a, iar vitele, de
t'emindu-mi. de batjocuri gi birfleli, m-aq abate de la planurile m'ele. durere, s,e zvircoleau gi igi miqcau cn'pul gi au ,inceput s[ se ardi
1 fiec.are cu flic5rile de la c,ealalti, nu qi-au ,mai con inuat drumul
Intr-adevir, teama puttatS in infer€sul patriei nu €ste ru;inoasi,
I iar sensibilitate,a la laudele, la invinuirile gi la dolenil'e oamenilor in orin'duiali, ci, speriinduase fi n,emaiputind de durere, au por-
nu este potrivitit ,cu un berbat care meritb sb poarte o astf€l de
i slufbb, ci cu cel care este sclavul ac,elora pe care s-ar cidea si-i nit-o spre in619i,mea mungilor cu cozile 9i capetele aprinse qi au
stbpin,easci 9i ,si-i Eini in friu, cind iudeci riu". dLat foc la o mare ,parte din pddurea pe unde treceau.
h...1 l,ilr
Vi Dupb acea'sta , are loc o gravd gregeald sivirgitb de Hanni- lnfior6toare era priveligtea pentru romanii care pbzeau lndl'
b.al. lntr-adevdr, voind si-gi ducd armata departe de Fabius qi si
'pund mina pe cimpii cu p6gune, a poruncit chliluzelor ca, indati qimile, d,e vr€me ce ,nu numai ch flircdrile li se pdreau niqte fdclii
dup6. cind, s6-i 'duci in linutul cetigii Casinum'u. Dar chl|ttzele, purtate, dar ei ingiqi se qi frSmintau cu multi zatvh ;i erau cu-
neauzind limurit cuvintul din pricina pronungdrii lui striine, ii
duc armata spre margine,a Campaniei, spre cetatea Casilinum 20, prinqi de teamd, socotind cd din toate pirlile asupra lor ,se ni-
pe care o taie ptin mijloc un riu, qi pe care r.omanii il numesc pusit€sc dugmani ;i-i incercuiesc. De ar,eea. fi'au mai avut curaiul
Voltuinus. Jinutul ind'eobqte este inconjurat de mun1i, dar o vate sX stea pe loc, ci s-au retfas spfe tabira cea mare, pdtisind strim-
ee d,eschide spre mare, cate, datoriti revdrs[rii riului, di in ni;te torile. $i in acelagi moment, osta$ii u$or ,lnarmafi ai lui Hannibal'
mlagtini gi are grdmezr mari de nisip $i se termind intr-un golf atacindu-i, au pus stdpinire pe in61gimi, iar restul armat'ei inainta
agitat de valuri de care €sle gr,eu si te apropii. ln timp ce
Hannibal cobora intr-acolo, Fabius, mergind in iurul lui, cici cu- [6td reamd, ducind mul 5 9i gtea .pradd.
noqtea drumurile, a a$ezat trei mii de pcderstraqi 1a iegire,a din
vale gi i-a thiat-o, iar restul arma'tei ag'ezindu-l pe alte indlfimi, VII Fabius, din intimplare, inci din timpul n,opqii gi-a dat
la loc potrivit, cu soldatrii cei mai ugor inarma{i.3o ti mai sprinteni
a atacat soldagii din ariergardd ai lui Flannibal gi a omotit ca la seama de viclenie (cici unii ;boi, fugind qi riticindu-se de turm6,

opt sute. Hannibal, voind si-qi scoati armata de acolo 9i dindu-gi au dat pesbe romarii), 'da,r temindu-se de nisc,aiva curse puse la
nddpostul inturrcricului, 5i-a linut armtla nemi;cati sub arme. Dar
seama ci gregise locul gi ingelegind prim'eiclia in care se af1a, a cind s-a lhcttt ztud, lulndu-se dupd duqmani, a ata,cat pe cei de
Epinzurat cbldtzele, dar a pierdut nbdejdea ci va mai putea s5 pe urmi si s-au produ's incbieriri in locuri neprielni'ce qi s-a ficut
rnultd zarvh, ,pini cind Hannibal, trimiqind din fruntea armatei
forgeze pe dugmani sd dea bhtiite, cind ace,i,a erau s,td.pini pe initl-
cstagi sprinteni 9i iu i la picior ", gi anume hiberi foarte iseusigi

t*34 PLUTARH

in cilitoria ,prin rnunti, s-au nepustit asupra oista$ilor romani gr€u FABIUS MAXIMUS 435

inarmagi s2 qi, ucigind 'destul d,e mulgi, au res,pins pe Fabius. Atunci VIII Dupi acea,sta, Fabius, fiind chemat ,la Roma de preogi
Fabiu,s ;i-a atzit. qi rnai mult riu qi era qi mai dispreEuit, deoarece,
renuntind Ia tnddzneald ca annh d,e lurptd, la gindul ci va infringe ca si ,adu,ci unele iertfe, a dat comanda lui Minucius, gi nu nurnai
pe Hannirbal prin chibzuingb gi pr'eve'dere el insu;i ,se vodoa in- ci i-a poruncit, in calitafie de oomandant srlprem, si nu dea bitd-

frint ;i intre,cut tocrmai prin aceste arme. lia qi si ,riu ise ,in,aaiere cu dugmanul dar I-a gi indemnat qi l.a
Hannibal, voind si afit€ $i mai mu,lt minia ro,manilor impotriva
lui Fabius, cind a aiuns la garinile lui, degi 'd6,duse porunci sol- rugat rmult prieten€qt€. Dar Minuciu,s, lu,ind fioarie pulin in seami
dagilor rsi dea foc qi si prade toabe celelalt'e garini, nu.mai de ale ace,ste rugdminji gi indemnuri ale lui Fabius, de ,indati s-a ni"pustit
lui i-a otinge qi a pus qi o str,aii ca si nu asupra dug,mani1,or. $i, o dati, pindind ,pe Hannibal, care trirmisese
ospdritia's5s. asue lase pe o mare parte 'din armatd dupd rprovizii, qi atacind 'afmata rimasd
nimeni s5. stri'ce ceva acolo. Aceste misuri in ta,bhrb,, a pitrun,s in qanfu'l de apirare al taber,ei, ucigind mulgi
ale lui
,ialdmucaeiauinmvinuultieauin, v9iinturibir'iuinnii duqmani gi virind frica in cei din tabhr6, care E€ gindeau ci sint
Hannibal, vestite l,a Roma, tare ple- asediagi de el [Fabius]r. Stringindu-qi Hannibal indati armata in

bei 33 strigau irmp,otriva lui qi-i {ap tab6,ft, Minucius s-a r€tr,as netulburat, umpl'indu-se gi pe ,sin,e gi

poporului, condugi qi ,aligagi mai al'es d'e Metilius, nu pentru ci armata de o i'ngimfare gi indrdzneali peste fire.
ar: fi ost dqmanul lui Fabius, ci fiin ci 616 ,prieten cu Mir.rucius,
comandantul cavaletiei, qi ,soootea ci invinuirile zvirlite impottiva La Roma, faima acestei isprdvi s-a rd,spindit mai mare decit
lui Fabius ii aduc cinste gi f,aimd lui Minucius. isprava insigi, dar Fabius, ,auzintd de oele petrecute, a spus cb se
lnsu;i senatul er.a miniat im'potriva lui Fabius, din pricina in- terrne mai ,mult de izbinzile lui Minucius, dar p,op,orJl era ajigat qi
voielilor p,e car,e le ficuse cu Hannibal cu privire la prizonieri' lpalintridbe.u'nb6u,cuvroierbgeiasepoapdounrualuini pFroors,liivainr 'Md efatilpiut,as,lutriibMuinnuulc, i,uusrc,iniadur.spee
lntr-adevbr, Fabius se inqelos,ese cu H,annibal ca si elibereze un
prizonter cafth)aginez in schimbul unui prizonier roman, iar dacd Fabius iI acuza ,nu numai .de sldibiciune qi lipsi de trirbigie, daa
intr-o parte vor prisosi prizonler|i, ceal,alti parte si pliteascd de
chiar de trildare, invin'uind in acelagi ti,mp qi pe c,ei mai cu trecere
fiecare prizonier cite doui 6ute cin'ciz€ci ,de d.rahme'n. Frcindu-se
oameni politici rgi pe fruntagi c5, d,e la inceput ei au atras rizboiul
deci cchim,bul de prizonieri, s-a gd,sit ci un priio's de doui sute
pa;truzeci de ro'mani a rima,s la Hannibal, dar senatul a hotirit in Italia, ca si distrugi puterea plebei ;i ci au cufundat cetatea
ca p'entru ace$ti prlzonieri si nu se mai trimiti ,bani de riscurnpi-
rarc. Ba, mai muit, l,senatul]r ,invinuia pe Fabui's c5 nu chibzui,se intr-o tiranie absolutd, care, l5sind l,ucrurile se ,se macin€, o s6-i

ingdduie lui Hannibal si se a;eze in Italia gi o s5-i dea timp si

aduci iardgi o altd" anmati din Libya, ca un invingbto,r al Italiei 35.

Si ri,scumper.e cu,m ,se cuvine gi nici pe un pr'4 mic pe niqte oa- IX Fabius, pr€zentinduise in faga adundrii pop,orului, nici nu
s.a ,sinchisit mdcar sd se ap€r€ in faga tribunului pleibei, ci a ,spus
meni care ajunrs,eseri in prada du$manului din pricina lipsei lor

ir de curaj. numai sd. ,s.e aducd foarte rep,ede lertfele qi si se facb celelalte
Fabius, auzind toate aoest€a, a rbbdat,in liniqte minia con- sluib,e pentru degrabi
I ,minti pe Hannibal sfinte, ca si se inapoieze cit mai Ia o,aste
cgeitsi einriJpodrr,isd,eaasrcnbepaveinpdribzoannii'e9rii, nesuferind rsi pentru a pedepsi pe Minucius, de vre'me ce atacase pe dugmani
t, p,e fiul siu la Roma, cilcind porunca sa, dar, indatS, o straqnice tul,bu,rare s-a produ,s
a trimi,s
i ptaobrudnrhci.,n$diu-viinisz5.invdintdini dgraurlingiiaerigniil'esigaidiun,acpdo,ininddu-ast,ieb,ianndi,ialati,
,sine in in sin,ul poporului, la gindul c5. rMinucius e.ste in primei'die. In-
i F.abius istnre-aauindrtneeivsbedre,ddiinuicd,temactuaolttradu,lsqaairpeloinppduoetr€gure,l,ervasoadcofeti€aagrceiani tpemmi idnneiiagnaleu;,iiindFcuahpbliieauc,rsa,tu.ccaiDdr'eee

\ a trimis banii de rdscu,mpdr'ar'e lui Hannibal 9i a pri,mi in schimb
pe prizonieri. $i mulgi dintre soldaqii rdscumpirafi voiau ,si-i d'ea
i banii de riscumpdrare ,inapoi, dar Fabius nu i-a mai primit. ci
aceea, unii, cuprinqi de teami, steteau linigtili, dar Metilius, avin.d
I le-a iertat tuturor datoriq.
inviolabilitatea tribunatului (cdci numai ac€asti stipinire nu-gi pierd,e
:I

ll

:i

ti
rl

ir

.li l)uter€a cind se al,ege un dictator, ci rdmine neatin,s6, in timp ce

il

Il:

i
I

I

tr?ABIUS MAXIMUS &8'.1

436 PLUTARiJ tregii armate , pe rin'd, cu Fabius. La asta Fabius nu s-a lnvoit, ci
a irnpirqit almata cu el, gindindu-se ci este mai bine ca Minuoius
celelalte sint desfiinfate) a inceput s[ stiruie mult pe lingi popor,
rugindu-l sd nu pirdseasci pe Minuciu,s ;i nici si nul lase si .si corna,nd,c singur peste o parte din armatd, decit amindoi pe rind
pdgeasci ceea ce i-a ficut Manlius Torcluatus fiului siu 36, t6in'du-i
p€ste intreaga armatd. Fabius a luat legiuneaa0 intii gi a patra, iar
p,e c€a de a dou,a gi a treia le-a dat lui Minucius, impirqin'd in
capul cu rsecur€a dupd ce fusese cel dintii in izloindi 9i primise a ,inceput si se f5leasci qi 'si
cununa invingi,torului, ci sd-i ia lui Fabius dictarura gi si i-o clea chip egai gi trupele aliate. Minucius inalte
celui care poate 9i vrea si-l scape. Fabius chipul ,oelei rnai
sc vcseleascS p'entru ce ii ripise lui
qi n-rai mari puteri, dar Fabius i-a amintit ci nu poarti rbzboi cu
Came"trii, rdegi erau migcagi d'e astfel .de cuvinte, nu in'drizn,eau
sd{ sileascd pe Fabius si depuni puterea de dictator, cu toati el, dzcd are minte, c.,i cu F{annibal, dar dacb totugi se ia la ambiqie

faima lui tea de acum, dar au votat hotirir'ea ca Minucius si aibd cn colegul de coinand5, atunci s5- v.adh ca nu cumva cel care este
cilrstit qi trece drept invingitor in taga concetblenilor si se dcve-
aceeaqi cinste la conducere ca ;i Fabius gi si continue rdzboiul deas,ci ci se ingrij,e;te mai pulin cl'e viaga ;i .apdrarea cetXqeniJor
avincl aceeagi putere ca gi dictatorul, ll.rcru care nu 6.e mai intim-
inainte in dccit c'el invins gi batjacorit.
plzue rnai Ia Cannae Rtto.mCae,c'di afir cate s-a produs iar59i dupi neno-
rocirea d,e atunci peste cele doui tab,ere cra XI Minucius jsocotea ci aceste vor:be sint ironiile unu,i bitrin
gi, luin'du-qi oitirera care-i cizuse la sorqi, si.a aqezat tabira osebit
un di€tator, Marcus Iunius, dar Ia R.oma, senatui trebuind si fie de Fabius gi m,ai departe de ,el, in timp c,e Hannibai nu ,pierde,a
completat, d'e vreme ce mulgi senatori cdzuserh in 1upt6, au aie,s
un al doilea dictator, pe Fabi,us Bute,o 38. Numai ci Buteo, idupi
ce ;i-a iuat slujba ,in prirnire gi a completat senatul, in aceeaqi zi nimic din vedere din cel,e ce se petreceau, ci is,cod'ea cel mai mic

a dat drumul iictorilor gi, in<iepdrtindu-se de cei care-I insofeau, amdnunt.

6-a a(uncat in mijiocul mullimii gi ,s-a amestecat cu ea gi s-a invirtit La mijloc, intre cel,e d'oub tabere, ,era o colin5 ugcr de cucerit,
prin For, chibzuind qi punind la cale. ca simplu cctdjean, cire ceva dar daci ar fi fost cuceriti, ela o aqez^te puteirnicd pentru babere
qi prielnicd in toate privingele, iar cimpia rd'in furul ei de 'depatt'e
din afaceriie cale proprii. pirea nercdi qi lind din pricina goliciunii, deqi avea citeva gropi

X Dar poporul, incredin;inriu-i lui Minucius ace,eagi putere ca gi adin'cit'uri nu prea mari. De accea, Flannibal n-a vrut .si puni

dictatorului, socotea cd Fabius se simqea abitut gi umilit, firl si-l mina p'e colini pe ascuns, avind in vedere ch era u;or, degi ar fi

cunoascd insi cum trebuie. Intr-ad,evir, e1 riu socotea ci n,qtiinfa putut-o face, ci a l6sat-o ia raiil,o'c ca o ,pricini de 'inciier:are. Cind
Lor este o nenor,ocire pcntru sine, ci, ca gi inEeleptul Diogenes 3r, a vdzut ci Nlinucius se despirgi,se de Fai:ius, Ilannibal ra ,imprdgtiat
cinrJ cineva i-a zis: ,,Agtia ri.d de tine", a ri.spun,s: ,,I)ar eu nu in timpul nopgii ciliva ostaqi prin gropi gi prin adincituri, iar in
zori a trimis iardqi, dar pe fagh, ostagi nu prea mulgi ca sd pund
md simt luat in ris", s.ocotind ci sint l,uagi in r,is numai aceia care stbpinire pe c,o1in5, pentru ca si-l mom,eas,ci p,e Minuciu,s si s.e
se dau bdtugi gi care se tulburi in astfel ,de imprejuriri - tot aga bati pentru acel loc. Aqa s-a gi inti,mplat. Astfel, rnai intii Minu-
;i Fabius, in ceea ce-l priv'ea, a rd,bdat in linigte qi r:;or cele ce se
intimplau, aritindu-se ca o pilc1i pentru filozofti care socotesc ci cius a trimis oastca u$or lnarmatd, apoi cblirimca, in cele din urmi,
un bdrbat bun qi harnic nu poate fi ni,oi ,batjo,corit, nici umilit.
cind a vAzut ch Hannibal vine in ajutorul celor de pe colini, a

Il ninia in,sb lipsa de chibzuingi a mulgimii penrru cele ob- pornit cu toatd oasiea orinduiti penrru bdtdlie. $i dind o b5t51ie
$teqti, de vrcme ce db,dea apb" la moard ambiliei nesindtoase in
grer-, s-,a impotrivit celor care se avintau de pe oo,lin5, luindu-se la

I rdzboi a lui Nlinucius. $i temlndu-se ca nu cumva Minucius, scos harqi 9i ataoind 9i ,el la rin,Cul sdu, pini cind Hannibal, vdzind cd
ll4inuciusl esft pe de-a-ntregul p,rins in capcani ;i ci lasi spatele
ir sddinfamcdingcievcalero6u's, laaviei gdi'tedgainrticgetiadt,ee o mare infumurare, sb s-apuce descoperit cel.or care-tr pindeau, ridici d,see'omdn,aatldul.qDi aeucuinm,ce'lp-auut zdrit,
fird si fie v6zut de pirti
I ajungind in tabdrd, m-a mai gi,sit ,in N{inucius un oln de nim,eni ;i, duqmanii au risirit din multe si se
injeles, ci,
di.mpotrivd, de nesuferit qi umfiat qi cerinrd sd aibi comanda in-

438 PLUTARH FABIUS MAXIT{US 439

I oepustea'sce, sffigi.n'd, ,Si 'si ucidi pe du,grnanii din ariergardi, incit XIIi DupI bdtdlie, Fabius, prbd,ind pe duqmanii pe car€-i ttci-
o tulburare de nespus gi o gMroin.auzcdiuas 'isn-caeprs,uftir,imsi apt,ulni i stipinire 6es€, s-a rctr.as, [dd, si ,spuni nici o vorbd in,fumurati sau uriti
i romani, iar itdrdzneala lui peste tot pe despr'e colegul siu. Dar Minuciu,s, adunindu-gi oastea, a zis : ,,Os-
tagi, a nu ,sivirqi nici o gregeali cind te afli prin,s in treburi mari
li se
uita si vadi pe fiecare comandrant, deoarece nimeni nu m.ai ri.
i misese pe loc, ci o luaseri la fugd, c,are insi nu Ie dddea sci,pare,
e,ste mai presus cle firea o,meneasc6, dar a l:.age invigiminte pentru
'l cdci cilire;ii numizi nr, f,iind invingdtori, alergau in jurul cimpiei viitor 'din lovituri, cinid greqeqti, este in firea unui om un i cu
qi ,ucideau pe cei imprigtiagi.
i cmhiibcziuninegaSju.nEsu,u,ri,inisidardeuccunloasu,cdec5p,esnuttpuirimndauri-mfoilopaesen.oCrodccai 3cipeeantrcue
n-a,m qtiut atita a,fiiar d,e vreme, am ,invdgat intr-o micd pafte a
ili',.Illl,ir XII ln timp ce romanii s,e giseau intr-o situafie atit de nenoro-
cit5, Fabius n-a rimas in necunoqti,nqi 'de primejdie, ci prevdzind unei zil'e, .aflind c[ nu sint in ,stare si conduc pe alqii, ci ci am
inci dina,inte, dupi cum se pare, ceea 'ce avea ,si se intimple, i i eu ,nevoie de altu,l sd mi conduci gi sd nu mai .am amibilie sd. in.
ving pe acel,a de care este o cinste si fiu invins. Conduc6tor p,este
tinea oastea orinduiti p,entru betdlie, inar,matd, 9i ,se gindea 'si noi ln toate privingele este dictatorul, dar conducitorul recunoqtin-
afle c'ele ce se ,intimplau, nu prin qtafete, ci el insugi ,stebea intr-un gei tajd de 'el, voi fi eu insumi, aritinclu-mi pe ,mine
fdcind,
post de observagi'e in faga intiriturii taberei lui. titor qi ceea ce porunceqte el". Zicind, acestea, in,sumi ascul-
gi poruncind
Cind a vdzut deci atmata lui Minucius in.cercuiti gi d'estrimatS, si se ridice vultu,rii aa gi sd-l urmeze cu tofii, a pornit ,spre tabira
qi se auzeau udetele soldagilor care nu rezistau, ci erau in panici lui Fabius.
gi puqi pe fugd, lovindu-gi coapsa gi rsco'find un geamdt gr,eu a zis
citre cei cate etau id'e fag|: ,,O, Heracles, ce r,ep,ede, qi mult mai $i ,intrind in,6untr,u, s-a indreptat ,spre cortul a5 comandantului,
ag fi ic,resz-autdeius,trguiscMe iunguocriu, sqi!m" uPlot rmunaci in'udgoar pdoeicist is-a,sre
repede decit incit togi se mirau qi nu gtiau ce ,si cr,eadi. Ieqindu-i Fabius inainte,
insu el a pus steagurile in faqi-i gi i-a,spus cu glas tare ,S.atd", iar ostagii
fi gribrt el sdi a'r.r salutat p,e ceilalii ostaqi cu cuvintul de ,,patroni" a6. ,,p,atron"
este cuvintul pe care-l spun libe,rtrii celor ,care i-au ,elibe,rat. Ficin-
sco.ate steagurile in grabi qi armata si-l urmeze, a strigat : ,,Acum,
osia i, oricar'e dintre voi si porneas,ci la lupti gindindu-se la M,ar- du-se ticer'e, Minucius a zis : ,,Doud. izbinzi ai clobindit astizi,
cus Minucius, cici este un om ,strilucit qi iubitor de patrie. Iar
dictator€ : p.e Hannibal l-ai infrint prin vitejie, dar pe coleg prin
daci cumva a .sivirgit gre;'eal,a de ,a s'e grbbi sit stirncas,ci pe duq-
mani la lupti, vom c€(c€ta indati !" chibzuingi gi blindege. ,Prin chibzuingd ne-ai scdpat de t, mourt",

Aritindu-se deci cu ,o,aste,a, mai intii r,espinge gi imprigtie pe iar prin blindege ne-ai dat o invigituri, cici am suferit o uriti in-
f,ringere din partea lui Hannibal, dar gi o indringere frumoasd gi
numizii care se invirteau p,e cimpie. Apoi s-a inlors citr.e oei care mintuitoare din pattea ta. T,e nu.mesc tati, cd,ci nu gisesc un cu-
vint mai de cinste, rdeo.arece bineflacerea primiti de la tin,e .este mai
luptau in spatele r,omanilor, ucigtnd pe cei ,intilniEi. Ceilalgi mai mare decit binefa,cerea d,e la cel care m-a fdcut, c6ci din ,el m-arn
ne,scut singur, dar de tine sint ,scipat de la pieire impreuni cu
inaint'e dc a fi pringi ;i de a p6gi cele ce le ficuserd ei ingigi roma-
nilor, r:etrigindu.se, au rupt-o Ia ,lugl,a2. atijia".

Hannibal, vd,zind. schimibarea qi privindu-l pe Fabi,us cum dd

buzna printre luptitori cu curai, cu toatl, virsta sa inaintati, spre Spunind ac,est€ra qi imbrSligind pe Fabius, l-a sdrutat, gi se putea
,fdceau ac,elagi lucru
a ajunge la ,Minucius, p'e colin6, a opfit lupta gi dind din trim ilS _ cd 9i osta,gii lui Minucius cu soidaqii

s€mnalul r,etragerii a 'dus pe caftha,ginezi i,n tabbrh, in timp ce yedea
romanii ,se tetrdgeau cu veselie. Se spune ci, intorcindu-se, Han- lui Fabius, cici se tep,ezea\ unii la algii qi se ,sirutau, incit intreaga
nibal ,a sp'us in glu,mi cibre priet'eni d,espr,e Fabius : ,,Nu v-am tabdrd en plind de ,bucurie gi de prea dulci lacrimi

6pus eu adesea mai inainte despre norul 5,sta care ,se agezase pe XIV Dupd aceea, Fabius gi-a d,epus dictatura gi a fost iarigi

indllime ci o d,ati are si porneasci o ploaie cu tri,snete gi furtund ?" ales consul.

34

I&LO PLUTARII

$i dintre ace$ti consuli, cei dintii au pistrat feiul rdzboiuh-ri pe FABiUS MAXIMUS 441

l carc-l dusese Fabius, ;i anume ,si lupte in orrdine, ferindu-se d'e XV T'erentius, gribindu-se a statornici ca fiecare si ia comanda
(n cite o zi, qi-a aqezat tabhra in faqa lui Hannibal, pe riul Aufi-
,l

Hannibal, dar venind in aiuto,r aliaqilor qi impiedicind rXscoalele 47.
Dar cind a fost in611at la funcgia de consul Terentius Varro aB, un
cius'o, lingi lccalitatea mumitd Cannae gi, de cum s-a fdcut ziu6,
I om d'e neam de ios, dar renumit prin fel,ul cum incerca si-qi amagi rn ri"Cicat semnaiul ,luptei (semnalul este o gesituri purpu,rie, care
poporul corupindu{, ;i prin indrdznealh, 's'e vedea bine c6, da-
i s'e ridic;. deasupr,a cortului comandantului), astfel ci gi carthaginezii
r:i

toritd lipsei de experiengi qi indrS-zne,lii sale, avea si zvirle zarul {a inceput au fost cupringi de tulburare vizind ;i indrlzneala co-
punind in joc intr,eaga situalie.
Intr-adevir, el sttiga in gura mar,e in adunirile poporului ci mandantului gi mulgimea soldalilor romani, iar ei 'thzindu-se intre
ei numai p,e jumdtate.
rhzboili va rdiinui cit timp cetatea va avea coman'dangi ca Fabius,
l dat cd el in z1ua in sare va da ochii cu duqmanul il va 9i infringe. Hannibai a dat potunci oastei .sd-qi ia armele, iar el, ch.lare,

tt Zicind aceste cuvinte, el a inceput si str:ingi qi sd in,s'crie ia oastc insogit de ciqiva ostaqi, privea de pe o colini nu prea in,altd cum

: ee orinduiesc dugm.anii p,entru betdlie. Unul dintre c'ei care erau

atit de mul1i oqteni cit n-au avut romanii impotriva nici unui dug- cu el, numit Giscon, car'e se bucura de o cinstire egali cu a lui, i-a

man:,s,e,strinseserd pentru betdlie optzeci '9i opt de mii d'e oameni, zis: ,,Uimitoarc m,ai este mulgimea du;mani1,or". Flanni,bal, intor-
I ce€a ce a umplut de groazh pe Fabius gi pe r,omanii care mai aveau cindu-gi fa;a c6tre eI, i-a zis : ,,Ai tritat, Giscon, d,e urn lucru mai

'l

minte, cici ei iqi dideau seama ci cetatea nu se va mai nidica dacd uimito,r decit acesta". Giscon l-a intrebat c,e lucru a uitat, iar Han-
I va pi,erd€ atita tinerct. De aceea, a inceput si a{iqe qi si impingd
nibal i-a rispuns : ,,Ai uitat cd nici unul dintre ei, degi atit de
1 pe Paulu,s Aemi,lius, colegul lui Terentius, om care luptase in multe numerogi, nu se numegte Giscon". $i, pe n,eaqteptate, ficind ;i o
g1um5, i-a apucat pe toli un ris gi au inceput si coboare cle pe co-
rdzboare, dar care nu era pe placul poporului, ci se temea de popor,

din pricina unei condamniri pe c;ate o suferise din partea poporu- 1in5, spunind gluma tuturor celor care-i intiineau, incit pe mulgi
lui, gi-l intde,mna si puni ,stipinire p,e nebunia lui Ter,entius, spu-
nindu-i ci va trebui si se lupt'e pentru 'salvarea patriei i-a cuprins un ris stiagnic, astf'el ci cei din iurul lui Hannibal nici
mai mr-rlt nu puteau sd se ,mai opreascS din ris. Aoest fapt vizindu-l caftha-
cu Terentius, decit cu Hannibal, ci'ci unul ,se gribegte la ltpth
tdrlt ginezii, s-au umplut d'e curaj, socotind cd numai dintr-un ,ma.re gi

s6-gi d,ea seama de puter,ea de car,e disoun'e, iar ce'lilalt iqi cunoagte puternic dispreg de dugman L-a apu.cat pe comandarntul lor risul
gi cheful de glumi, tocmai cind s,e gds,eau in t.aga primejdiei.
prea bin,e sldbiciunea. ,,Eu, Paulus, - a zis Fabius - merit mai
rnulth crezare decit Terentius in ce'ea ce rprriv'ette situaqia lui Han- XVI Dar in timpul luptei Hannibal s-a fol'osit de anumite
ni;bal, $i pot ,spune cu tiri,e cd dacb, nimeni nu di bitilia cu el anul vicleguguri militdre;ti. Astf,el, mai intii s-a folosit ide pozigia l.ocu-

acesta, I{an,nibal va pieri mai degr,abi dacd va rdmin'e p'e loc d,ecit lui, agezindu-gi a,stfel armata incit vintul sd-i sufle din spate. Astfel
c5. vintul vijiia nipustindu-se ca un uragan cu fulgere gi trdsnele
dacd va fugi, cle vreme ce nici acum, cind pare c5 este victorios gi
qi, ridicind un nisip greu din cimpiile nisipoas,e gi intin,se, il im-
puternic, nimeni dintre dugmanii nogffi n-a trecut de part,ea lui,
pingca peste armata carthaginezilor impotriva romanilor qi-l arunca
iar din armata cu care a plecat el din patrie nu i-a mai rd-mas nici
in faga o.staqilor, care se intorceau cu spatele gi intrau ,in nenrin-
a treia pafte". Se zic'e ch auzincl aoeste vo,rbe, Paulus, a rispuns : duiali. In al doilea rind, a intrebuingat un viclqug cind qi-a orin-
duit armata, pentru cA p,e soldagii cei rmai puternici qi mai aprigi
,,Eu, Fabius, cercetind pr'opria-mi situaqie, socoiesc ci-i mai bine in lupti i-a a;ezat d,e o parte ;i de alta a mijlocului armatei, iar
si cad sub ploaia ldrncilor dugmane decit, iarigi, din pricina votu- mijlocul l-a umplut cu cei mai slabi luptdt'ori, folosindu-se de
lui cetiqenilor. $i daci ala merg treburile otr;teqti, imi voi da aceftia ca de o pand care ieg,ea cu mult inaintea f.alanget. Apoi se
silinla s[ mi dovedesc un bdrbat cura]os in ,faga ta d'ecit in faya dbdus,e porurncd celor mai viteii osta;i, a$ezati pe margini, ca de
indatl ce rornanii ii var ataca pe cei din faqi 5i cind, urmbrindu-i
celorlalqi, care mi silesc la lucruri potrivnice". Paulus, avind aceste
34*
ginduri, a pornit la rhzboias,

FABIUS MAXIMUS 44J

442 PLUTARH nibal". lncredin indu-i aceste vorbe p,enrru Fabius, l-a indepirtat
de lingi sine pe Lentulus, iar ,el s-a aruncat in mijlocul mdcelului
iagnjiul",rneg"treraag-iniearmet^,ici,eIlaodccu\nei ,Jffalaalrancnacguemri iij5lgori,,csiuri.l-ruciieinr{crcouoinnntdju.uo,-lauiried€.erae(ppeeesdsteee va curba, vor qi a murit.
p5r-
din 'tsoeatIee Se spune ci in bitdlie au cdzut ctncizcci de rnii de ro,mani, iar
tot, ta\e prizonieri au fost luagi patru mii ,9i s.a vdzut dupi lupti ci cei
care au fost prin;i in cel,e doui. tab.ere n-au fost mai pugini de
retfaSefe,.
AceastS, ,m6surd se par'e ch a izbutit si ,produc6 un uriag m6- zece ,mii s5.
cel. irntr-adevir, cind miilocul armatei catthagin'eze 'a ifloeput si
gi ,sd pri'me,asci iniunttu pe romanii cate atac'au, iar
se netragi XVII ln c,e,ea ce-l prirnegte pe Hannibal, p,e care prietenii, dupi
Hannibal, schim'b,indu-9i forma, ajunsese ca o s'emiluni, o izbindi atit Ce mare, il inidemnau si urmeze :noiocul qi si ur-
f.alanga lui mir'easci in fugd p,e duqm,ani pini in cetate (spunindu-i ci pe,ste
comanda4ii cu sold,aiii ale,gi, 'impingindu-i pe unii 1a drcapta iat
pe allii la stinga, s-au revdrsat asupra pbrgii rirnase ld'escoperite ;i
inchizind cercul au ucis gi au distrus pe toti ostaqii romani prin;i cinci zile dupi vi,ctorie va prinzi in Capitoliu), nu-i ugor de spus
ce gincl I-a indepdrtat de Ia urmirirea dugmanilo,r, ci mai degraba
la mijloc, care nu putus€ri sd se retragi qi sd scap'e de in'cercuire' se pare cE un geniu .riu sau un z€u 56 i-a stat imipotrivd, de l-a
Se ,spune cd chiar ,9i cilSreqilor romani li ,s-a intimpiat ceva cu
totul ciudat. Astfel, calul lui Paulus fiind ri,nit' l-a zvirlrt ios, iar apucat goviiala si teama d,e ur-,mirire a du,;manilor. De aceea, se
spune cd insugi Barca.s, ca{thaginentl, i-a spus cu minie : ,,$tii si
soldagii de lingi el, unul cite unul, au coborit d'e pe cai qi au in- dobindegti victori,a, d,ar nu ttii se te folo,s,e;ti de ,ea". Intr-adevdr, o
Ciliregii, vizind lucrul
caecpisutta,s6s-olc^optin"'idr,c"du pedestragi, pe consul. pentru to!i, au coborit astfel ide ,schimbare in situalia lui i-a adus aceasti victo,rie, ircir
aceasta era el care ffnainte de lupti nu avera o cet,ate, nu iav€a un antrepozit s7,
o poLrunci

cu to{ii de pe cai gi 's-au \uat Ia luptb cu duqmanii ca p'edestr'aqi' nu avea un port ffn Italia, gi car,e-;i stringea cu greu, prddind, cele
Hannibal, vbzindu'i derscdlecaEi, a z|s : ,,As vrea ,sd-i vdd mai bin'e necesar€ pentru armat6, e1 care nu porn,ea de la n.ici o bazi temei-
aga gi mi bucur mai mult decit daci i-a9 fi ,primit pe toli in lan-
quri" 52. D,ar lucrurile acestea le-au ,spus cei care au scris po- nrcd la lupti, ci care rbtdc.a $i s€ purta .incoace gi incolo cu tabdra,
ca un ,rnare cuib de tilhari, atunci a ,adus sub stdpinirea 1ui apro.ape
veiti lungi. intreaga Italie. lntr-ad,evdr, cel.e mai multe gi mai numerour. popu-
Cit despr'e consuli, Varro a rners puiin cblare pinb in cetatea
Venusia 53 ; tar Paulu,s in viltoarea ;i tilizui,rea acel'ei fugi, cu paIaurfeniiecaieuas.l,aamuaisni uc,mpeuarscr,aedrefeanibmuuni nddvuionmiteareigpicraeietitl,ueti,anitdi,uinpcai"srteRip,oidn,miura,ep. i$Cciauapmtuuarn,js,cpciuansreee
trup,ul plin de sigefi care-i stiteau infirpte in rdni .9i cu sufletul
coplegit de atita jale, s-a a$ezat pe o piatri, agteptind un du;man
si-i omo,are. Paulus, din pricina singelui care-i cu,rs'ese din bel;ug 'Eurip.ides, erau un riu destul de mare, dar chiar gi ingelepciunea
comanclrangilor. Ci,ci c€ea ce inainte de lupti se numea lri.ca pi
pe cap gi pe fa15, a fost d,e ner'ecuno,scut pentru cei mai mu19i, ;i lipsa de avint .a lui Farbius, ldupi lupti nici ,nu
chi,ar prieten,ii gi sluiitorii treceau pe 'lingi el filrb' sirl 'cunoasc6' ,indatd fei de or,acol divi,n mai pb,rca
Numai Cornelius L,entulus sa, un tini,r patrician, vdzindu-l qi ci este iu?ecaid omen.easci, qi ,remai-
ci un
vdzut al gindirii, c.are prevdzus,e cle atita vreme cele ce dv€au ,si
recunoscindu-l, ,a sdrit de pe cal qi, apropiindu-S€, B inceput si-l se intimple car'e €.rau cu greu crezute chiar de cei care 1,e trdiau.
indemne ,se ise ur,ce pe ca1 ,9i si s'e ,salveze pentru ,oet;lenii care
aveau rnai ales atun,ci nevoi,e de un bun comandant. Dar Paulus a De aceea, indatb., Roma, punindu-rsi nddejdile in e1 gi dintl
fuga la cugetar€a lui Fabius ca 1.a un templu qi
r,espins ac,easti rugirninbe, iar pe tind.r, ,ca.re plingea, l-a ,silit ,sd putrrt sgi a'rldli"lmorin, i ,ca 1a un'.altar, a
incal'ece, apoi, luindu-i nlina dreaptb qi ridicindu.se cu aiutorul lui, i,n picioar,e gi rsi nu se destram,e,
i-a zis: ,,Anun 5, Lentui'e, lrri Fabius Maximus ;i fii tu in'suii vilirii c,a in timpul ni_
martor ci Aemiliu,s Paulus a rim,as pini la urmi incredinqat de datoriti numai i,n;elepciunii lui. el, care in
Cdci
9i,mi dpet'esjcuurriarijact'eatnuuncpi ,creinzednttaouli.n'siecicoufupnrdima,seejdr;ieinp6iereluairci b,,fiersitesfsirlqabit
dreapta lui iudecat5, qi ci n-a indepirtat nimi'c din cele ce-i mi.r-
lurisise : aga cd a fost infrint 'mai intii de Varro gi apoi de Han-

444 PLUTAR}{

F'ABIUS MAXIMUS 1+qi)

iqfii"nr.ioeptiengt.rut"z,ui"iicl"t"biAa,nudprcgba'esirg'teaieilhllseictneohaingd,cmvteeiinllanio,isriqcbaisiauecctnunaiarffcoetauulElosaessps'uidsemtsrotne:aniinniar6gied,eitcunarunsuepivniinoe9grpiubptabruscbibeanliipccifnuleircdrmanaiiealocistl'iaetiprpe';peri-ili!dnnoirmqgei--i' aga cum s-a scris in Viala 62 lui, avind o striluciti en,ergie gi min-
drie, de vrerne ce era Ei stra;ni,c ia lupti 9i din fire *r. ugu .u*
gdiori, el insu;i fiind qi curalul qi 'put'erea oricirei dregitorii care {i_ num'egte Flomer pe eroii sii, ,,iubitori de r|zbai qi mindri,, 6s,
privea spre el. plin de curaj gi neinfricat, a dat primele lupte impotriva lui Hanl
nibal, care gi el er,a plin de curaj, ca ;i cind s-ar fi luat la intre-
cere cu el.

a pus oamerni de straf5 ca si Fabius ir.rs5, riminind la priniel,e sal,e hotiriri, niddjduia cd
daci nimeni nu va porni lupta impotriva lui Hannibal qi nu-l va
' XVtrII Ei bine, la porlile Romei incerca si pirXseasci oraqul'
mullimea on u'pornuu qi agiqa, 'eI insugi se va vitdma pe sine gi se va mEcina in rizboi gi-qi
impiedice
upLi n statornicit un loc ,qi un tirnp p'entru plins, ing}'duind ca cei va pierrde r'eped,e vigoarea, intocmai cum se destrami vigoarea
.rr" ,roi'.r", si -pclaingi acas6, tteiz,eci d-e ziie' Dup[ aoeste treizsci un'ui corp de atlet car€ ,s€ i,ncordeazi ptea tare gi s,e sl,eiegte.
Din ac'e"astd pricini 9i lrosidonios 6a zice cd el [Fabius] a fost
Cre ztle, trebuie orice tinguire se inceteze ;i cetatca si fie cu- numit de romani ,,scutul", iar Marc,elius ,,spada" [Romei] ;i ci
rezistenga 9i ,siguranqa lui Fabius, i,mbin,ate cu efortul lui Marcellus,
s.r,ef,"iis"cigtt,oubai$dt,.tomiri,.v",cdearrfirdinezriae,i"ebnadagirsnsdatse'tecafc,iebrnsiltoefimdziasifettliiaeeerediiimceeucplianeneairnlsacaieisetit.iiltc,letl,neaiatedesnseciioudrleoirrboabl-oiamtctootuiueraainrlisr,ieeppiea.iurnritgsnfDetvnpelr'pmdereeuimenzqqtdi.iicrinedhpciirettoo5l'ac8rntiqe.ieossiarip-uodaenicivenigiranttde6ri,u't-sadcSietteie-rmcaecaiaui-t au fost s,alvatoare pentru Ro,ma.

Iar Hannibal, dind peste el de multe ori, ca peste un riu car,e
curge pre,a nivalnic, gi-a zdrunci,nat gi gi-a ,sfir.imat fofi,a, c6ci nu

qi-a dat seama ci acest riu curgind incet qi fd"fi" zgomot gi l,ovindu-l
mereu clin €oa,St€, il macini ,gi-l slei,epte €ontinuu. ln cele din urm6,
lgbaalinrD;znierdeip,dahoiuzaeailffoeocrsioqtaitrrepimeainlseirpuVreeinszdtieceiiptpohirtnutaglrircPiraiectpo6rr0es, e\pr,ee,rsuutndiraial,oflcuuriemlFeae.bsAituessto,f_eblsi,-i Hannibal a ajuns intr-o ,astfel da incurcdturi, i,n,cit qi.a s,firgit pu-
terile lupti,nd cnr Marceilu,s gi a inceput ,sb se teami de Fabius,
Ite--iu6l,ua, ingr,opat-o de vie, iat aka gi-a fdcut singuri seama' fird sd dea lupra. Intr,adevir, cea mai m.are patte a timpului, ca
de si zicem aqa, s-a rb,zboit cu acegti co,mafldanfi sau proconsuli 60
n#.hip,rit mult am putea se rne minunim de omenia sau consuli alegi, cici fiecare-dintre ei a,fost d,e cin,ci ori ccnsul.

gi blindege,a de c,are a dat dovadd cetafea cind s-a intots Varro Pe Marcellus, cind era consul a- cincea oar6, atrd,gindLr-l lFlannibal]
din fuga'de duqman, intocmai ca un om care sAvirqise cele mai
intr-o cur,si, l-a ucis, d,ar n-a izbutit. s6. fa,ck. nimic cind a pus Ia
utit" qi n,enorocite fapte, umilit ;i ticut ; senatul qi poporul i-au
diiie:iue-sufintt "eridtnntourc,oqa,ilclaieiru,e"lda."eucpticu.oailaut,nLvi,uaep:ncqrieiti-nats5t5rpteiiiceo$'rcdniadulr-uteacuneaitdsateareiqldubietaFialteacbinuiiuscstoe,i ttfsaiiicet.einrIsadduurup-prdsuieenimolliennagiistgiatlt,froeeiri'l cale, de atitea ori, iryeld,ciuni qi ispite in calea iui Fabius, afafi, de
o usoarl pagubi
o singurd d.atd cind a pricinuit lui Fabius, inq,e-

llndu-l. Astfel, compunind nigte ,s,crisori din partea puternicilor qi
fruntagilor Metaponuului 66, le-a tri,mis lui Fabius, iar in scrisori se
{jpunea c5, oetatea va fi predati d,aci el va veni cu ar,matl ,i ce
si si vini in aiutorul cetit'enilor spre 'a-i scipa de riu' cei care fac acest lucru chiar ii agteaptd sd. vie gi s6, ap,arb, in apro-

' XIX Dar aind au aflat ch, dupi bhthlie, Hannibal s-a indreptat pierea cetigii.

in ce,alaltb pafte a Ital;'ei, prinzind cural, rom'anii au trimis iarlqi Aoeste scrisori au miqcat p,e Fabius gi, luind o parte din ar-
comandanli gi atmate la lupti. Pri,ntre comandanqii cei mai c't vazk matd, era gata s-o porneasci in timpul nopgii. Dar s-a oprit de la
erau Fabius Maxi,mus qi Claudius Marcellus 61 , care, degi aveau..in- ceea ce incepuse, cdci auspiciil,e 6t au fost rele gi, dupi pugin timp,
sugiri potrivnice, erau iotugi adrniraii in 'ace'eagi misr-rr6' Marce'llus' s-a aflat ci scrisorile fu,ses,eri scrise rde Han,nibal, cu viclenie, gi
ci{ pind'ea lingi orag.

4{b PLUTARFI IiABIUS MAXII\US 447

XX Poate ci aceasti intimplar'e ar p;utea fi pusi 'pe .rs€6'Il1d ( ri vei rimine €u noi in tabiri, iar tu vei afi,ta in f.apt, daci nu
Uiu"iu-iu]nrfe.lf,eorot,i,n;Fg"adiib.zuiuesllionara. psDooaci orctufitaiqcbiliindtd're'eogibceufe,ieciag'siruinpseeeacp'eocieatrredtef'silcocurula9b4iui drs.e6rit-mai tfiegaccqhdiri'lssedi cumva ai pirisit tabir.a p'entrll cin,e qtie ce riutate, iar dragostea

l)cntfu ea nra f,ost decit un pfetext".

;;;.na*"-aJ.;;;;;i'oatn"rtcrAl^ts";rii"u,;le;cnmi;Ja;al"iE"r*nr;-i.l;";roeu"d;.;;:;un"l'i;od*tcrtf,aaooza,r6"arrvibdopfuiea'ieofutpptic,eltlisepffi4"rc*odni;lii'nd,ieseimdshboltvnolof6laea-uoiut-degarf9niieisbneaeaiiuruefibccijiudmaldiienutdlsesuietqt.p'eacd,vnsiodicAc,noiLp-dcvi1ieostuc'oae5vipotcdnnab'flheiefqesu.iiia,ttilaidippV,gcos,vd9oios'drsiinimirienetiveplobccfzatiiv''t'rait'uasineen'ren-npteldraeddtuitcdiaeiodinueenne'zn;braep-,eietgil,eitrvc,dieemdncnitarnautcc-o,iaesaoiruub'eetailcficlalezavsilvaeel-fieil'rltullae'i'iaie'e,dnfpFeliduisdte'miaicedntnrorsesbeiitepcvjddaroiaeuaniii,a'rnsisesdftd9qidtieiomeei-tiriain'a-treaina'sitcscnnipiapedse;cirdiosr'plzrceivbe''muaeeurmoii'fditetlenesirielcucinburcculiruieni-i6eiatniitlt' XXI Acestea se istorises,c cu privir,e la ace;ti osta;i. I,ar Ta-
lc,ntul 63 l-a luat, fiind cuc,erit prin tridare, in chipul urmitor :

In oastea 1ui se gdsea un tinir din Tarer-rtum, care avea o
lrlini de gi ea'sro,rd
drago,ste de devotament fr5resc fagh de,e1. Pe <r

iubea u,n oar,ecare ,bruttian70, unul dintr,e cci cdrora Flannibal lc
incredinfase si comande garaizoana care pd,zea cetatea. Faptul

ircesta i-a dat nidejde tarentinului gi, cu gtirea lui Fabius, s.a du,s
in c€tate, dar cu vorba [citre ceila11i] s-a dus ia rsori.sa, Ia Ta-
rcntum. $i prirn'ele zi\e troccau, iar bruttianul ,se odihnea acas| la
ca, in timp ce sora tarentinului socotea ci s,capi nevhzut de fua.
tcle ei. Dupi citva timp insi, tindrul Ii zice: ,,A iegit un zvon
l)utcrnic cd tu ai legituri cu unul dintre oamenii mari, cu putere.
(line este el ? Cdci d,aci este un om ,cu buni faimd p,entru ib5r-
lrirjia lui gi ,striluc,it, r:}.zboiul, care .ameste.ci totu1, nu ,s,e sinchi-
uniiinn'"dli*eut-ll.getot,'u,goictnueuacbaizricebi-iunliuzrclldir'uepa'ieez,d,s,iimainrpgacrtieii'ienl dc;iua.br:telrinecd,oeanqpderuo,c'peciii'onsademu- -peEnoi-lalenrt9uiicphhurina5e.-r sc;te 'de ce ,neam €ste cin,eva. Nici o fapti nu ,est,e uriti ,cind e;ti
siiit s-o fa'ci, ci 'ersfe un ,m.are noroc ca i,n ciipele ,cind dr,eptatea este
mui ar"pru qi mai riu .l.iit ," poarti plugarii cu smochinii' cu p'erii
prin alioi, mi'slini '9i 'peri qi smochini ;ubredd si pogi si faci vioienEa bl,indd". Apoi, fen'reia cheami pe
ii""urf;tii uatbatiol, ,ficindu-i, lrr:uttian gi-i dace €uno;tinte cu ,fratel,e siu. Fratele e,i, rincurajind
(lragostea bruttianului ;i pirind ci i-o face pe soreasa qi mai bine-
adevdrair. unalt voitoar'e ;uinsumpeurscde,nai-ra7rciig,ntidgradt in aq,a fel incred,ere,a, incit n-a
centurionii i-au rnai radus lui Fabius vest'ea ce sr,cu, ca s,chimbe gindurile, i,n fcst
Ei bine, rind.u- ostit si-qi
orruq, d. fet ain Lucania, se riticise de tabiri 9i pirisis'e ni-
<lcjdea unor daruri mari, pe car,e figiduise ci i le va d,a Fabius.
irsotriodniiri-epttl.oieaierit.;6mta"naiou.;o.u"it"duiriratLFi.aapc"n'rduiradi."deta$icigeeu.,buuarilticstciaininnsuulceieieigtfisa,laeg'la"iiebiirpiemi".-,ellr.'ptal,eiTtiuerii-e,dSn,nmioa'ginafeo,rolttaf"iiv,irirli,luz,vdedelleiatiaaiseuadb.ciariaeinpaa:euioua'featlel,icu9'a.,adnllraNeidcttTcaivrm{sg-eurrifecapriiiiaiamemtbuiafipudsaicnqiscataeqp"ieseunicstritornna'atetiecaptlmsdilpmt'eia-nldieoupsttdnpaetnti6aieuei,ntoonraaiclepaie'c'eiaioeuispcnisanprfbbtioiteoucitsleiFpr;isasenntitdeaieuttrreodv;biesnud,siaeoirl'uneeedtipsadssact'aaordloa,ihu'tartsrsqeerticgcemoslim9pea'iostperiiilafdtsrnotaaieatqbrecdve$ctr'.ubruitiapitititmdnnitealaeriogpd'anb.avaotrteErdci'aisrlpnerevtfFair6aitafoll'icasaerqcbe'iuobipg.inidl-nnuuiutrdu'alelldeao-ieasr''
Cei rmai ,mul1i autori aqa istorisesc cu privir,e la acest fapt. Algii
adrr"ind ,femeia, i-a dat-o qi i-a zis : ,,Ea se lpu'ne rnartor 9i chezag insi spun cd,f'emeia d,e car,e a fost atras bruttia,nul nu era de fe1
rlin Tar.entum, ci din Bruttium qi ci
,r ,aflat ci com,andantul gatnizaanei era amanta lui Fabius, ;i cind
bruttienilor ii es,te con,cetbfean
si cunos,cut, i-a ,spus lu.i Fabius gi, izbutind si aibS o convorbire
.:u bruttianul, l-a co,nvins gi l-a ci;tigat.

XXII D,upi ce acestea s-au petrecut aga. Fabius, punind la cale
:;ri-l in;eLe pe Hannibal , ,a dat porunci ostagilor din Rhegiu,m T2
:rri ,strS.batd Bruttium ;i si cuc,ere,asc[ cetate.a Caulonia cu f,orta.
r\ccqti soldali erau in numdr de opt ,mii, cei ,mai mu1;i voluntari,
,rilugi de Marc,ellus din Sicitia, in,circali de n.ecinste, ,sold,aji nc-
trcbnici, pe care cetatea putea s6-i piardd firh grijd gi pagubi ?3.

F'ABIUS MAXIMUS 449

PLUTA}tH Fabius a sirbitorit a.cest al doilea triurnf 75, rnai strilucit decit
pc oel dintii, luptind ca urfl bufl atlet impotriva lui Hannibal ,si
F"abius nidi,jduia c6, atuncittdtt-i |-ri Flan'nibal 9i rnom'indu-l cu ei' d,estrim,inciu-i pianurilc ca pe niqte noduri gi capete d)e t€seture
care n-au aceea;i puteLre. Cd,ci, p,e d,e o partc, almata lui Han,nibal
il va abate c1e la Ta,rentum' ,Ceea ce s-a qi i'ntimplat, pentru ce sldbi'se din pricina bogigiei ;i viegii de desfirare , iar pe de alta, ,s,e
Hc;iaiaii"nencibhai,bil,zaupisp"ebotr;onuaittteci-ucautoab,$areulzittaaiatrmntauablladctusaparlieiuntegoir,iucTlaasr'userino-itruiuimr'sm,aiiirae€,rasts-ianaii'rduuAsl tocise gi se mi.cinase de nein,cetatele lup,te. A4larcus Livius 76 era
ncaoraep, t,esatinLdadFeabsiru.rsa,jhc, ubnruosttciainnduicuavdeea-asmi idn'eua,ncteutlaqteiavq6iz'is'n5dselopcrueld.ep'ae
celor car,c aveau si ata'ce. ccl car,e pb,zea T)arentum cin<l Hannibal s.a depirtat.
Totugi, Fabjus nu s-a bazat nttmai' pe trtadate, ci' apropiindu'se
ei in,sugi d,e acel loc, a,stat in ticere, iar restul armatei 'sra ni'pus'tit Totugi, acesta a filnut c€tiiuia gi n-a scipat-o din mini, pini
asupra zidlrrilor, d'e p€ uscat 9i 'de ,p'e mare, scogtnd gipete qi ficin'd cind 1"aren,tum a aiuns a doua oari in stdpinirea romanilor.
szfgreaa'nuotinmainr,teim, ppiinnair'"eiandd,uignmtiiamniplorcegicse'ei mai mul1i dintre tarentini
impotriva celo'r Cinstir,il'e aduse lui Fabiu,s l-au rni,niat pe Livius gi, o d,ati .scos
n5,pust'eau clin fire de pizmd 9i ambilie, .a zis in ,fa4a secretarului ci nu Fa-
bius, ci el a fost autorul cuceririi Tar,entului. Fabiu,s, r,izind, a zis t
,,Cbci daah tu .n-ai fi pierdut ceLatea, n-a5 {i cucerit-o eu".

(/ire ,atacau ziclurile, bruttia,nui i-a semnala,t lui F'abius cpbaratea'sodseit XXIV l.ar r.ornanii i-au adus lui Fabius mr:ite strilucite cin,stiri,
clipa, i'ar Fabius, ur'cindu-se pe iar pc fiul salu, tot Fabius, l-au ales consul.
sciri, qi sirind zidul din
Dupi ce fiul a luat fun,cgia in primire, iar tatldl ,sdu chibzuia
un<ie se 'afla, a cuce,rit cetate'l.
Aci se pare cd a fo,st m,ai preio's de onoare, cdcia dat porunca cite ,c'eva dintr'e cele trebuincioase- rdzboiului, fie rlin pricina slibi-
ciunii qi a bb rineqii, fie cb voia si ,pund Lpe fiul ,siu la incercare,
sd ,se ucidi primii bruttieni intil,nili, pentru ca si uru pati ch a c:u-
cer,it c€tat'ea cu aiutorul tridirii. Frin aceas,ta ;i-a pbtat faim'a i bitrinurl s-a urcat pe cal 9i a pornit ,spre fiul siu printre cei c,are-l
intimpin,au gi-l inconfurau. Tinhrul, vizindu-l d,e departe, n-a putut
$i-a atra,s invinuirea cd a fost necinstit qi crud. Au rnurit mui;i 9i
dintre tar,entini, iar cei vinduqi au Iost tteizeci de mii. Cetatea a rdbda 'sd.l vad| a;a, ci, trinrilind un licror, i-a poruncit tatilui si
cobo,are de pe cal gi si ,m,eargi pe los, dacl avea vfeo tfe,ab6 cu el.
prid'at-o gi in vistieria pubiici ;r Promei s-au adus trei mii de ta- Aceas,ti poruncd a miniat pe rofi qi priveau in ticere la Fabius,
ian1i. In timp oe toate ,erau iefuite ,9i pridate' Lse zice c6 secr'elarul gindind cd el suferis,e o infruntar,e nepotriviti cu cinstea de care
lui Fabius l-a intrebat ce ,porunci rli l,n privinla zeil'or, il'nqelegincl se bucura. Dar bitrinul, coborind in gratri de p,e cal, alergind
prin asta picturile gi ,statuile, iar liab'ius i-a" zis : ,,Si ld,sirn pe zei, r:epede cbtre fiu ;i imbrSli;indu-l qi sirutindu-l, i-a zirs : ,,Bine gin-
i5 rsin't supira i pe tarentirni"' Totr-r;i, aducind coi'osul lui Hera'cles
d'e la Tar,entum la Roma, I.a agezat pe Capitoliu qi aldturea a pus d'e;ti gi bi'ne faci, bhie'te, cind i1i dai ,seama pe cine conduci gi ce

statuia lui insu;i cdlar'e, pS,rind mult rnai nepri'ceput d'ecit Mar'cel- mare este puterea slujbei pe care ai luat-o asupri-li. A$a am
fdcut Roma m,are qi noi 6i stri,bunii n,oqtri, punind in al doilea
lus in aceasti privin i gi arritind cd X4arcellus era un om minu'nat rinrd, 'dupi patri,e, ;i ,pe pirinii gi pe copii". Se spune ci, ,intr-ade-
prin blincleiea ;i umanitatea lui a$a cum am scris in VialaTa Iui'
vir, ,strdbunicu'l lui Fabius, p,e cind avea o nrare slavd fi putere
XXIII 5e spune cb Hanrnibal, dind 'fuga slpt:e cetate cLt armata, printre ro.mani, a fost de cinci ori consul ;i ra repurtart
in cele mai mari fi.zboai,e cele mai
era numai \a p^trlzeci d,e stadii cind a fost cuceritd, qi La zis atunci strdlucite triumfuri fost ajutor .de comand,ant ci, pe
tagb de,toli: ,,Deci au 9i romanii un alt Hannibal, cdci am pierdut siu era consul, i-a 9i cind fiul
cetatea Tar'e'ntului a9a cum am llmt-o"' dar in p'articular a fo'st siiit I,a {azboi
gi ci, la
si apuni prietenilor ci odinioari socotea ci e greu, dar acum so- ttiumf, fiul m,ergea pe carul triumfal, dus de pattu cai, iar tatii,
cote$te ce este cu neputi,n [ .si cuc,ereasci Italia cu trup€le pe care cdl.are, mergea in urma lui impr,eunb cu ceilalqi, fiind fo,arte bu,cu-
ros c,5 fiind gi chemindu.se ci ,esre stS.pinul fiului siu qi deci c,el
le are, nrai de seami dintre c,oteteni, se rpun.e pe sine mai preio,s rle lege

45A PLUTARH

qi de cel c,are conduce. Dat era vrednic die mirare nu numai pentru FABIUS MAXIMUS 451

acesbe ,fapte. Astrfel, s-a intimpl.at cd fiul ,ac,estui Fabius a murit, pe de o parte, I-a linut acasi firea sa, iar pe de alti parte, gi o
inlelept qi ca ,un ati lege divini, cd,ci el indeplinea coa mai inatrtd slujbh religioasi 7e.
iar el ,a rhbldarr, pneenocra,ote,cior,efaac'c,aceui,napbr5o.prbiaalti la in,mormintarea ibhr-
iar lauda
duios,
balilor de seami a pronuntat-o el insu,gi in picioare, in For, gi
scriind-o, a public,at-o. XXVI Deci Fabius, ap,ucind pe ahh oale, incerca iari,gi si se
impotriveasci lui Scipio, oprind pe tirnerii care fd,ceau arrmata cu ei

XXV Cornelius Sci,pio77, c.are fu,s'e,se trimis in Spania, infrin- 9i linindu-i pe l,o,c, iar in adu,nirile popcruil,ui 9i ale senatuLui striga
gind pe carth.aginezi in bdtilii grele, i-a izgo'nit din acea gard 9i, in gura mare ce nu numai singu,r Scipio fuge de Hannibal, ci ia cu

adu,cind suib ,stipini,rea rromanilor multe ,neamuri 's,i cetS,fi mari gi el pe mare gi restu'l arfi.:iatej din lta'lia gi ince,r,cind 'si"gi atragd in
strdlucitre avugii, ci,nd s:a intors sia bucurat de o dragoste gi slavi chi,p demagogic pe tineri gi trezindu.le nd,dejdi inqeli.toare. Fabius

ca ni,meni altul. Fiind apci ,al'es consui gi gtiind cl ,poporui oere !i ,cd,uta si-i convingd si nu-qi pi,rd.seasc5. piringii qi femeile gi cetaier,
la al'e cd,rei porfi sti puternic ;i neinfr,int rizboiul.
aqteapti ot fapth ,m,are din partea lui, rsocotea ci e un lucru prea lntr-adevbr, spunind acestea, eI a izbutic sd infricogeze pe
invechit gi bdtrin'esc rsi ,se ia Ia har,tb cu Hrannibal aci, in Italia, gi
de aceea pldnuia ,si impS,neze cu armati gi ame ,Cathagin.a in,sigi romani, care ,aE votat ca Scipio si ,nu se foloseascA decit de arm,atele
qi Libya 78 i, jefuind-o, s5. rmute riziboiul din Italia acolo, iar pen-
din Sicirli,a gi sh ia cu sine trei sute de soJdagi, care eLrau in Spania,
pe cei pe care-i va socoti el mai vredrrici de incredere. Aceste
tru aceaLsta pornis'e s[ ralile pop,orul cu tot a\/intul. Atunci Fabius, mi,suri poli,tice se pdrea ci le ia ,Fabius potrivit firii sale.
so,cotind cE" cetatea este zviditi in cea di'n ur,mi gi cea m,ai mare
intdinui.pr,lenoa-apcerucgeattel'nein'ci i D'ar Scipio, troaind in Af,rica, indati au i,nceput sE se vostoasci
primejdie de cdtr'e un om idrd iudeaath ;i o
voirbd gi nici o f,apt5 care pdrea ci poate $i la Roma fapte nemaiauzit d,e rnari qi de frumoas.e, iar veqtilor Le

a izbutit si convingi sen,atul, dar popcrul ,socotea ci Fabius il urmau, adeverinLdu.le, prhzi multe gi captvriarea regelui ,numizilor gi

atacd. pe Scipio din pricin,a pizmei, d,eoarece repurtase izbinzi, qi incendierea a doui tabere deodati gi dis,trugerea multor oameni qi
ci se teme ca nu cumva, daci Scipio va face vreo f,apti rstr5luciti
cai, carc au a'rs deodati cu aceste tabere, iar ,carthaginezii au trimis
soli la Hanni'bal, chemindu.l acasb ;i rugindu-l ,si lase nidejdile
qi va pune capdt, rdzboiului ,$au ,il va indepi,rta din Itali,a, el rinsugi sale n'eimplinit'e 9i si vind in ''apdrarea patriei sa'i,e. ln acest timp la
si ,pari lip,sit d,e iactivitate 9i cuprins de moliciune, deoareoe nu Rona tofi vorbeau numrai d'espr,e S'cipio p'en,tru izbinzil,e lui ; atunci
se mai pbad,rtueseciinlarbz,ibnociedpeutaFtiat,baiu'a'sm,aar de vrem€. Fabius a sococit ci-i bine si se trimitd inlocuitor lui Soipio, ne,avind
Se ait pretext, d,ar ziciLnd ccea ce am spus mai sus, anume ci este
p'ornit ,si s,e ridic,e gi sd

vorb.easce impotriva lui Scipio di,n multa sa bigare de seamb gi primej'dios sE se increrlin(eze norocului unui singur om fapte de

chibzuingi, deoarece se temea de prirnejdia care e$a marc, dar cd acest ferl, c5,ci e greu, gindea el, ca acelagi om sd f,ie mereu no,rocos.

s-a aviniat mai mult la atac ;i a fost dus mai dqparte de un fel de El a supi,rat atunci atit de mulit popor,ul, incit a pbrut ci este ufl
ambi ie Ei dorin$ de inrtrecere, spr'e a im,piedica cir,erterca lui Scipio,
deoarece a convins gi pe Crassus, c,are era colegui lui Scip'io, si om nepl5,cut gi pizmaq 9i, din pri,cina bitr,inegii, ajuns fivb, oural gi

nu ia parte la expedigie ;i nici si nu i se supuni, ci, dacd va socoti slibit in nidejde, cici se temea de Ha,nnibal mai mult deoit se
ci.i bine, si tr,eaci ei insuqi in Carthagina. Apoi Fabiu,s n-a in'
c5,dea. lLnff-adevdr, nici el n-a pLlecat din Itali.a pe mare in Africa,
insogind arLmatele, pentru ca si lase bucuria ;i cu,rajul cetigenilor
giduit si i se dea lui Scirpio hani pentru rdzboi. netulburat gi temeinic, ci, toomai atunci cind Rom,a infrrinta cea
mai mare primejdie, cl s,punea cd Roma este in pericoi, deoarece,
Scipio, fiind si'lit s5-9i facS el singur rost de bani, i-a adrunat zice,a aI, Hannibal avea sd se nipustearscs asupra lui Sc,ipio in fala

de 1a cetigilc din Etruria, oare erau in strinse legituri de prietenie Carthaginei cu mai multd pute,re, iar Scipio va ayea de infru,ntat

eu el gi.1 simp,atizau, Pe Crassus, care nu era ambigios, ci b,i,ind, oCe^tramte^atdiairnSc,bglizeitdradteulsbinugrae,leti mir.rltor co,mandarnli, ,dictator,i qi consuli.
gi, deqi rdzboiu,l se
de aces'te cLuvinte

I

$

PARAI-E,LA INTRE PERiCLES SI FABiUS MAXI},fUS

tt52 PLUTARH

mutase in Africa, se gindea ci prirnejdia este acu,m mai aproape de

Roma.

XXVII Dar Scipio invingind nu dupb mu,lti vreme gi pe Ha.nni-
bal intr-o indirjitb b;d,lie ;i doborind gi mindria 9i cilcind in
pi,cioare Carthagina care cizuse, a prilejuit cetilenilor o bucurie
mai mare deoit orice a$teptafe gi iar6;i a pus pe picioare condu-
I Aceasta este istorisirea vieqilor acestor doi oameni. Dar,
cerea cate se olitina de prea marele zbucium.
de vreme ,ce amindoi au 15.sat multe ;i fru,mo'ase pildc de virtuqi
Dar Fabi;us n-a mai av'.rt zile si r,.aCi sfirqiturl rizbo,iului qi politice ;i ostfuegti, haide si luim faptul acesta ,ostiqesc, 9i anume
nici n-a auzit de infringere,a lui Hannibal, 9i nici n-a vdzut. marea c5 Pe,ric,les a condus ,poporul atenian cind o duce,a foarte bine gi
qi trainica fcricire a patriei, ci a murit din pricina unei boli tocmai
in niomentul cind Hannibal a plecat din ItaiiaBo. Pe Epaminon- ajunsese pe acea vreme nurncros ,,si mai ales era in culmea puterii,
ip9,nriit,drmeeegjuadloiuieigerpai osspi-oas,rru, fpienirreetiazmgcupdi uceeirli,F;,ida-,abiniuprspe,rti,rcleuincinaudtnvorii,ranoycpaurilf'umbirdigr,ei 'asoic'ciirun'mrfaruuj,iunreltueai
das El concetdqenii 1ui 1-au inmo::rnintat pe cheltuiala statlr,lui, din
pricina si,riciei in care l-au gisit 1a moarte. Se spune intr-adevhr

cd la Epaminondas ai-caausiinnmuosrm-aingtiirs,titpneimFia,cbi'uasltcpeevachdeelctuitiaolafrsigtaatrue- cetbfii rin cerle mai cu,mplite ;i mai ne{ericite imprejurhil, n-a pestrat
de fier. Rom'anii nu neprime.i'duiti o situagie bund, ci a transformat o situ'a{ie rea intr-una

Iui, ci fiecare a adus individual cel mai mic ban, nu pentru c; ar mai bun5. .\poi, izbinzile ,lui Kimon qi trofeele ,lui Myronides ;i
fi trebuit si-i vinb in ajutor din prioina sdriciei, ci pentru cI Leocrates, ;i mariie gi numeroase.le ,succese ale lui Tolmides i-au
poporul voia si-l ingroape ca pe un t"rt5 gi in acest fel moar ea dat 1ni Poricles mai degrabd putinga de a sirbitori ,9i ,a prdzntti
lui a avut o cins,tire gi o fairnd potrivi 6 cu -riata sa.
cind era stra eg, decit de ,a cigtiga ceva ir pJ,us prin rizboi ,9i de a
pS.stra cce,a ce a oi;tigat. Dimp,otrivd, Faibius, vhzincl multe fugi
;i 'infringe,ri 9i morgile ;i micelurile mul'tor co,nducitori i coman-
dangi ;i v[zind r1,acuri, 9i cimpii, rppuidsumri,in'paiinpee de morqi, ;i riuri
cciunrdg-iondp'einscienegaeractce pind la mate, ,si
era potrivit si cetate qi temeini-
a insu;i, n-a li,s.at-o

statoir,nic Lin el
si se destrame cu totul, ajr:nsi ]ucdria ncnorocirilor acelora. In-
'tr-adevir, ,s-,ar pbrea ci nu es,te atit de grer-r si iei in mini o ,cetate
umili,td drn p,ricina nenorociri,lor ,gi sup,usd de nevoie ,bunei ch,ibzuinle,
pe cit este
adteitagtre,iuusmbflpaut idfirniuprriicoiJneanqizebiin9zi i'lionrd, raizgna ecluiimnse,es:vlb,eudi€tecAa
unui popor
a ,sti,pinit mai ales Periclcs lpe atenieni.

Dar mirimea ,9i mulqimea nenoro,cir,ilor oare au dat atunci peste
romani au ardtat ci-i tare in caracter ;i mare ,birbatul care nu se
lasi coplegit gi nici nu-gi zvirle ,ugor convingerile sale.

II Cuceririi insule,i Samos de citre Perioles i s.ar putea pune
in paraleld luarea T,arentu,lui gi, :pe Zeus, ouceririi Eubeei i s-ar

454 PLUTARH

plrt€a pune in par,a1e16 cucerirea cetefilor din CampLania 82, de weme PARALELA 1NTRE PERICLES SI FABIUS MAXIMUS 455
ce Capua 83 insigi o ocupaseri consulii Fulvius gi Appius.
lui Fabius fagi de Minucius scoate mai mu,lt in lumini 'lupta lui
Se vede limurit ,ci Fabius n-a ropurtat vreo izb,indd in,tr-o bitilie Pericles impotriva lui Kimon qi Thucy,did,es, bi:rba1i buni qi de vi1i,
cu ogti .anume rinduite, afari de acee.a in urma cireia a d,obi,ndit
care au fost exirlali ;i ostracizagi din pricina ,lui. De ,al,tfel, trecerea
triumfuJ, pe cind Pericies a inhlgat,monume,nte cle biruing6 pe pimirlt gi putere'a politicd a lui Pericles erau rnai mari. De aceea, nici n-.21

gi pe mare, in urma infringerii dr,rqmanilor. Nu se pomenegte, firegte, ld,sat pe alt co,m,andant ,si abatd propria-,i nenorocire asupra cetilii,
de nici o fapth de a lui Pericles cum a sdv,irqit Fa,bius ,cind a zm,uJs datoriti ,relei chibzuinge, ci doar singu,r Tolmides, scdpin'du-i din

pe Minucius 1ui Hannibal 5i a salvat tabdr.a rornani neatinsi. A fost rnini gi fbc,induli drum ,cu ,for!a, s-,a izbit de beogieni, zdrobiindu-se.
o {aptl, f,rumoasi ;i care a v5,dit, in acela;i timp, blrbbtrie, prevedere
qi cme,nie. De altfel, nu se Lpomenegte nici de vreo amigire s,uferith Ceilalgi insi s-au ,supus ,gi s.au dat dupi pirerea ,lui in rinduiali,

de.Perioles, ,ata cum a pdgit F.abius, cere ra ,fost ingel,at de Hannibal dator,iti marii rlui treceri politice.
Fabius ins6, fiind fdrd ,s15.bici'une ;i grqeali in ceea ce-i priveqte,
cu ajutorul unei cirezi de boi, atu,noi cind Fabius, degi prinsese pe a fost mai prejos daloriti'neputingei d'e a opri pe a19ii si greqeascS,
p,entru ce romanii n-ar fi suferit atitea n,enorociri daci Fabiu.s ar fi
duqman intrat in strimLto,are de la 'sine, prin voia intimpidrii, i-a
avut ila ei atita trecere citd .a avut Fericles ,la Atena. Iar m,area lor
scS.pat totuqi din ,rnini, cici n,u gi.a dat seLnfila ci. Hann.ibal s-a ascuns

in timpul nopEii, iar a doua zi Hannlbal a recur,s ,:cIaa,fr,oer.gl ba, v'seiai-ain,luranti-noi cumpd.tare fagd de bani, unu'l ,a atAtat-o 1pr,1n aceea cd n-a luat ni'mic
inainte si l-a infrint in iupti toc.mai pe Fabius,
de la cei care-i d5de,au, ia,r ce161,alt prin faptul ch a
pe el. care erau ,in rdscumrpirind pe iprizonieri ou 'dilrtit murlt 'ce'lor
pr'qpriii sdi b,ani.
Dar daci trebuie ca un buir comandan,t nu num.ai ,sd g,tie ,si se Sum,a acestor'1b,i,apsn6i, nu er.a rnate, ci se ridica n,um,ai i1a ;ase talanqi.
l:olo,seasci bine de situagia dc fagi, dar si qi prevadd cum rebuie Cit despre Peric,les, poate .ci ,nici nu srar )putea ,sLpune cifi bani putea
viitorul, pentru atenieni rizboiu,l s-a ter.minat ,curlrr ,a prevdzut ;i el si ,ia de la ,aliagi gi de sd tragi
cum a prezis Pericles, cici ,atenienii, p'unind ila ca,le rlucruri ,rnari, qi-au 'la iregt, care voiau curat. ln fo,loase
ciutindu-i favoarea, qi totugi pdzit necorupt gi ,ceea ce
c{istrus puterea, iar romanii, impotriva socote,lilor lui Fab,ius, 'trirni- s-a

(ind rpe Scipio in Africa impotriva car h,aginezjilor, i-a;u,supus pd ,priveg e mdrefia ,l'ucrdrilor '9i templelor $i .a rconstru'cgiilor ,ou care a
'togi, impo'dobit Periales Aten.a, ,riu s-ar pute,a pi.r,ne i'n para1e,16 rcu rto,at€
irvingind pe dugmani, nu datoritd favo,rurilor ncrocu,lui, ci ,ingelep- d,in arnbigie la Roma d,n,ain,tea Caesarilor, ci
m'lu5c"rrei,1riialezrirdidiir,oiiat9ei strb.luci'rea Lartei ,lucririlor Atenci au delinut
ciunii ,gi vitejiei comandanturlui. in acest ferl, loviturile primire de

patrie rmir uri,sesc cd br-lni i-a fo,st so,coteal,a rlu,i Peric'les, iar F,abius intiietatea mai presus ;i de necom'patat cu cele de '1a Roma.

rr fost 'dovedi,r. de izbi,nzi c5. s-a inqe,lat cu privire la Scipio intru
totul. Este aceea;i gregeaii pentru un rcomandant ,sd cadi din ,pricina
unei nenorociri Ia care nu se atteaptd sau si piardd clipa prielnici
clin pricina lipsei de inoredere in izbindS. Cdci, dupi cit rse pare,
singurd Jipsa de experienfi na;te gi increderea oarbi i dirimi ;i
i ncrcderee.

III Acestea avem de spus in privinga amivitefii in rdzboaie.
l)ar iu ceea ce privc$te politica, mare invinuire pentru Pericles
este rizboiu,l, cici se spune ci e1 l-a pricinuit, susginind cu terie
si nu se cedeze l,acedemonienilor. Mi se pare ci nici Fabius
Maximus n-ar fi cedat carthagineztlor, ci a infruntat cu ti,rie de

caracter primeidia luptei pentru conducere. Iar bu'nitatea 9i b,iindegea

iiil 35 - Plutarh - Vieti paralele

$t

NOTE

I

f

I
I

J

THESEUS

r ln textul original termenul estc yeoq,pagiar,q, carc inseamni, in pri-
mul rind,,,descrierea pimintului", apoi,,harti geografici",
z a fost un renumit om politic roman, cu care plutarh
3 Q. Sossius Senecio consul in anii 99 ;i in lui
introdualz, p. XIV ro7 e.n., vremea Traian -
era prieten. A fost
a sc vedea Studiul ;i unn.
Oi iocopr,xoi, ,,istoricii", se ocupau, la greci, gi cu facerea h64ilor.
ExistX insi pi termcnul de 'ecApdgoq, ,,geograf", intrebuintat de
Strabo, sec. I i.e.n,, care a scris leoyi agLa", (]eegrat'ia, si leoyr'o"gLxd.
geogralice, in care ficea 9i istoric, dar acorda un spafiu larg
Studii

geografiei.
4 in text : @1pl6De6 care inseamnX : animalic, silbatic, brutal. Aci
cuvintul are ingeles de ,,populat" cu animale s51batice".
y Ietnile ,,scitice" erau faimoase pentru greci, obiqnuigi cu clima caldi
mediteraneanS. Poetul Ovidius, exilat de impiratul Augustus la Tomis
(Constanla), in Triste qi Pontice se plinge dcseori de asprimca iernilor

,,scitice".
6 ln text este eix(''cr. ).61q1. Textul poate primi urm;toarele intcr-
pretiri : a) ,,ragiunea firescului", adici judecata care distinge fantasticul
de verosimil ; b) ,,povestea care seamdni cu adevirul". in fond, prima
interpretare este implicit inleleasi in cea de-a doua.
7 'Iotopla inseamni : r. cercetare, informare; z. informagie, cunog-
tinti ; 8,.'6enxdpuxneerre,v;a,4.,,ceexlpeucneeruermdecafzaep"te- politice, militare, istorice.
8 Td
in sensul de : ,,inspre inccpu-
turile istoriei".
9 N€pr,ovraa propriu-zis inseamni,}rnpatt",,,chiverniscsc",,,ocupi",
,,stipinesc" (avinC de subiect,,ciobanii",,,plugarii",,,oamenii"). r\ci,
mitografii qi poeqii sint comparagi cu niEte ;5tani care cultivi pdmintul
$i-l chivernisesc dupi nevoile lor.
ro Versurile sint luate din tragedia lui E s h i I e s, 'Enrdr 3ni, @ipa6

rr Cei fapte impotrioa Tbebei. dupi care Theseus ar fi intemeiat Atena,
Aci se reflecti tradigia anticS,
constituind faimosul ,,synoikismos" attic, pe care biograful din Chetoneea
il expune in aceasti biografie clestul de clar.
rz Si se obsetve insemnitatea pe care Plutarh o acord5 raliunii in distin.
gerea faptului istotic de legencli, in care imagina{ia joaci un mate rol -
a se vedea Ei Studiul introductio, p. XLV qi urm.

NOTE -.THESEUS 461

460 N. I. BARBU Cuonnun.ridoansir.eusltep, esec-nafrecl_eg1e'fa. cuenpnluutmereh,ietgraennds-faerr'.inEd iuteresant de observat
lui Theseus
'3-o in vremea

r3 Atenele erau mai multe citune in care exista un cult al zeilei Athena, pt^ctica educativi eler.rici clin vrcmea sl.
care, in panteonul grec, era socotiti zeiga ingelepciunii, a artei militare, y 'i'b"seenele erau o sirbitoa,re organizati in cinstea lui Theseus. inccpeau la
inspiratoarea tuturor creatiilor umane frumoase, manuale gi spiritualc. y gi durau pini la rz a1e lunii Pyanepsion (r5 octombtie-I; noicmbrie)'
in."p""u la Phaleron cu Cybernesiile' in onoaree lui Nausithos 9i Pha-
Casti, serioasi., inteligenti gi viteazS, ea intruchipa ccle mai frumoasc iax, doi cirmaci care l-au condus in Creta pe Theseus Apoi urmeu
Pyanepsiile, la care se ofcrea un pfinz, iar dupi aceea Oschopboriile,
calitili pe care le prequiau, indeobSte, clenii. Astfel se cxplici. de cc .ire inchiptiu, jertfele ateniene oferite Minotaurului. in sfir;it, Thcsee.-
cultul zciqei a fost atit dc rispindit irr inrreaga lume elenici.

r4 Deqi poveste$te, adesea cu emogie, moartea pcrsonalitdgilor politice anticc, nele propiir,-zit", int." 8-rt ale lunii Pyancpsion, cu procesiune, sacriticii,
Plutarh nu se lasi antrenat pe panta exageririlor tragice. impirgire de alimentc siracilor, jocuri- etc.
PSailrarhnaiosnio,scudnionscEuftesn,upmicatiosrucbealecberuas(tsi efco. rImVi de legendi'
It Erechteus inseamnd. ,,ccl care intrecleschide pimintul". Despre Ercchtcus '33z3 i.e.n.) ; el a fost mai ales
in mitologia greaci sc spunca cii sc niscuse din pdmint. Er:r inchipuit
jumState om, jumXtatc garpe. A fost apoi socotit zeu al agriculturii. A,hi colorist.
tirziu a fost contopit cu Poscidon, care s-a numit Posciclon-Erechteus.

16 Dupi tradi;ia elen5, Pelops, fiul lui Tantal, fusese alungat din Asia pcn- ,4 Este vorba despre oracolul zeului Apollo.
tru nelegiuirile sa1c. Sosind in Elida, s-a dus la Pisa de lingi Olympia, ii care ar fi locu-it in insul:r Eubcec'
unde a luat in cisitorie pe Hippodamia, fiica regelui Oinomaos, cu care iZ Aii-nlracxen'p"tiu"i,tu"pr*io"np-uupllansleicdcleuen'gaoetsrcnibduairrei 1ui obicei, tbeseis, ale cirui
a fdcut pe Atreus gi pc Thyeste. Theseus a unui

17 Peloponesul este regiunea Greciei situatE la sudul istmului dc Corint. Pc- 3ji7 MaAiynsistiocer.nitsriioiaerrmaabufioliosnctucufantorert-iaillearentagiaciut; nppioieeMLtyygcstaeiamc,-bdeci,narfnieion..rdadc.-teirsinittuuli-niAdssieciecluoi slMuclici\nir'IIcisi'aet'on-'
lopones inseamnd,,insula lui Pelops". Azi aceasti tegiune se nulnettc

Moreia. rie pe Neobule.

r8 Troizena era o cetate situati in colgul de dud-est al Argolidei, clin Pc- t9 Ares €ra socotit zeul rizboiului in mitologia grcaci'
lopones, in dreptul insulei Calauria. 4o EEIcnsesstteiuelMSifvlatoserriretbeu,saaaAtdnileetlxsadaperneeodsbtrPusdoe.esrivenaAidttottceicnxia, t.PcuallurdieaerehrfaaillsinouicmioctsqitpteuinndeemAoitlbeoixlcoaegniiadpreugrAeMleaaxccaaenczdloernuu'l
4r
r9 Celebrul poet al Greciei antice, autor al Tbeogoniei $ al pocnl1ui Munci
si zile. A se vedca traducerea acestui poem de ci're $:. Bezrlcchi, pu- 42
blicati de Editura $tiingifici in r957.
4''l m5ri1or. cra socotit prototipul omu-
zo Pittlreus este fiul lui Pelops. A se vedea fi H om er, Iliatl.a, ciltul III,
vcrsul r43, trad. G. Murnu, E.S.P.L.A., Bucureqti r951, in care Aithre, lleracles, la rirmani Hercules, dupi lcgendi, ;i luptitor neinflicat pcotru
fiica lui Pittl.reus, insoieqte pc Elena la poarta Scheian5. lui inzestrat cu o forli fizici uriagi, rezistent

2r Aristoteles, celebrul filozof antic grec (184-1zz i.e.n.), elevul lui Plato ; 4--4 binele omenirii. ii-naAdrciraudiita,uenraarficu,ldluuipEi ucreytOhodsys;seauslegiiat prietenie
intre alte lucriri, a sctis gi Constitt4lia atenienilor, care confine bogirte Iphitos, din Oichalia,
diruise o
informagii asupra stadiului societigii grecc$ti anticc. .u Oiy.t"rs, ciruia

zz Euripides, poet tragic grec (48o-4o6 i.e.n.). intrc altele a scris qi tregcclir 41 spadd. Asia Mic5, la sud de Mysia' duplr uciderer lui
din Epir, c5reia i-a slujt Hercules,
Hippolytos, la care se referi Plutarh aci. l3 Lydia - regiune in
z1 Hippolytos era fiul lui Theseus. 6*-phd", regini
z4 Aigeus, tatil lui Theseus, tregendar rcge in Atena. Aigeus, dupi legencli,
a7 Iphitos. spune ci numele
era fiul lui Pandion, de asemenea rege in Atena. Panclion, gonit de pc
tron, a fost tepus in demnitate de fiii sni : Aigeus, Pallas, Nysos, Lycos. a--8 fi"tiuJ" este numele vechi al Greciei. insuqi Thucydides este invingitorul
Aigeus i-a urmat la tron. Aigeus, fiind 9i cl izgonit din domnic, a fost AaJ.vse1en"vitMeddaeeraaltaVhio'panctar(saolunniu'aTlihu4elqnloeiigsiet.oenc.dnlea.)sr.,HAeclalespen.ovIsIe,Id. eMa iNltioatdiScas
reintronat de Thcseus. Sofocles gi Euripides au compus citc o trirgcdic istoricd la VraSa
intitulatl Aigeus.
z; Pythia - profeteasa de la templul zeului Apollo, cere diclea oracole lui Themistocles.
la Delphi. 49 Mi,rll ,pun" ci Alcmena, solia regelui Amphitruo din Theba' ficuse pc

z6 Este vorba clespre zcul Apollo. to Hcrculcs cfiuicaJuPluitierP. eioPs. s-a cisitorit Pelops' fiul lui
;'; l,ysidice, in Atgolida, reqiulc, in
z7 Aithra este o figuri legcndari cunoscute numai astfel. Interesanti este Hi;;;J";i;, fiica lui c)ino-"or, cu carc numele unei serbiri la A^tneonrad-.
nizugmoenluitio, rucal rleuidAeirgievui sdcdelapeaittrhon-. a lumina. 1z Tantal, dupiL ce a venit din Asia Mici'
etimologia Eepsit.ulal upieialo,pgoinnerst uinlui.i'uErpuidl acuertiiagii-oEpl id"atourogsi
z8 Pallantides,
29 Aci, ca in mrilte altc cazuri, Plutarh face ctimologie. Biograful pune nu-
mele lui Thcseus in legituri cu tenrr 0rl"q - ,,a pune", care sc
giseqte in verbul ti$rl!r - ,,prrn".

462 N I RARBU

t, Periphetes, personai mitic. NOTE - THESEUS 463

i4,Este vorba desprc Isthmur de corint_, crrc despartc Attica cre pclopones. 86 Mecleea estc celcbrul personaj mitic. Sprc a
deea qi-a ucis din gelozie propriii sii copii.
51 Personaj mitic, cunoscut in acest fel. se rizbuna pe Iason, Me_
56 Personaj uitic. Se intilnegte citat numai aci.
Eutytos, erou ; se vorbe;te de el in ulnlicaldeas,ccsinputinl eIIc, i.veTtsournrilie.ir,,8'4tl_"Jl190i 87 DCAlienotelrgpinnhiatit,n.ccmisor-pnaalgue.msriaatuinanutumimne,ilnetoaltdsetumfelpl_lu$Arirugciouilrnidteceahi inqcalietinjruudsieuAdc-apvioei slcltoaurlo"M-"qeiipg'aarvrreiicralel"i.rs"erdiur"i
57 (trad. G. X{urnu; 88
E.S..p.l A , r95y)
a fosr lipsit dc clarul cintarii, cind se intorcca de la
y8 ocirnatu; linlI,Tvh.es5s8a6li(ar,rradp.roCa.peMudrenuT, raEc.Sia..p.sLe.Ag. isreqqllt)e. Eurytos.li" oi;i;ii;: 89 PfPfiiauualnllladllnuuiotiiinzE,Ciireeeecrcorrhouatpeusmu. sui-trimcT,oaft;iiuilclrgilteuaninduEalruiatihmpoimnatloelasfrn,eticaclre(Huunen sa:rilolttuPrda.,.nTdi"bo.e.nro,?pli"oi-rn-""iarl^".1-zi"oo"6r'\,-.
mengionar in Iiiada. 9o

59 Melanippos. Sinr mai X-TY!!If,i 6_6e7ro; iXcIuX,ac2e1l8a;;ii nume. A se vedea lliada,
6o Heroclot,
VIIi, 269 ; XV, y46 ; \r, 67.

6i Ioxos, personaj mitic. 9r Erechteizii erau urmagii lui Erechteus.
Ornytos cstc numcle
aceasti. cetnte. unui personaj mitic cle la care ;i_a luat numele 9z Sphettos, dem in Attica. Asupta sensului cuvintului rlem a. se
nota 3 de la Viaya lui Thcmistocles.
6z ved.et

Crommyon era o cetatc in tinutul Megarci. Deci ,,Crornmyonia,. inseamni 93 Cargettos, dem in Attice,
,,clin Crommyon".
94 Agnous, clem in Attica,
63 Numele accsta se intilnc;te numai in acest pasa j. Leos este numcle unui crou. atenian, care, dupi
54 Despre tilharul Skeiro', ucis de Thcseus la iotJrut dintre Attica 95 legendi, in timpul
tul. Megarei, vorbeqte si Xenofon in Amintiri z, 144. Skeiron "." gi ;inu- _ epidemii dc ciumi s;i-iapuonfeircitasppirtemsoalicmriefiic. iu ."t" ti"i fiice ale ;", unei
calitate iingd Mcgara. a indupleca pe zei
;i o to- 96 ;;;

6y 'MiaergMareidgaarearaertearicteorraiurelacasr.eitusaetlinintinnclocracl-inetsrteul iMstenguar tdideeic, oinrinltul;ni Attica, Pallcne, dem care ficea parte din tribul attic Antiochicla.
MAcaorautehtoenl,eocim- pi&exionitenroerd)-.6eqsotu-l
Salamina- i"rri"i 97 inseamni. ,,ascultali popoare,,.
98
Atticii, lingi promoriorirl Kynosura.
99 TOeintroapeo, liMs aerraathdoenn,umptiroebaa_licteh1oors,paTttricuordyitshtorisc.le unite clin Attica, ;i o"u-" ,
65 Sint doi poeli care poarti. numele cle Simonicles : Simonides clin Keos qi
Simonides din vorb-r despre
5-7 Amorgos. Aci este primul poct. roo l_trAepcoallleo, Delphinianul, adicr Apoilo cci adoret la Delphi.
Aiacos impreuni cu Minos 9i Rhaclamante, .rau- .ei trei j'decitori chr ror personaj mitic clesptJ care nu se ;tie decit cd
Infern. l_a ingrijit pe
Theseus.
68 Kythreus, rcge legenclar in Salamina.
69 Insuli situati in estul Atticii. toz zets Hecalesios era zeus adorat ra Hccare, clem in Attica, ficind patte
7o Peleus esre tat5l lui Ahile, croul troian, din tribul Leontis.
7r Telamon, fiul iui Aiacos qi tatril lui Aiax, eroul troian.
ro1 PPAabhepioirlnsoogtccarrrhaupisof,eilreeio.n,gdstipertdcupvir.nairle7elAim-estcl.eeernaeoatsc"aAi..tfcb9Suilse,Fc(yler,unsltltraioosdrstiaocerifancrasgAgiremtetvciecen;idit)aeeaitdnrNciinieotptriiiTn7'ctarrceiia.rrga"ioi.nrrii^ic'r63i,3r2li_agzi6"ao.ceip.eei.isnrt;.i
7z Personaj mitic. Androgeus, fiul lui Minos.
ro4
73 Personaj mitic.
io;
74 Diocles, erou din Megara.
Eleusis, localitate in Attica, la revirrsarea
7; Kephisului in mare, celebri
prin cultui zcitelor Dcmetra gi Core.
ro6 Mjnos, personaj legenclar, daecslpervcircaatrei _hetrgaecmligoianieafiinrmini scui,leajlucn'gCin;clal lpeu:tcr'-
76 Cecryon era socotir, in rnitologia greaci, fiu al zeului posei<lon.
77 Hermcs, dcm din rribrrl Acrmentes, ir Artica. ro7 nic in Creta, exercitase o
Minotaurul, dupi legendi_, era (o^
78 Damastes - cuvintul estc clin aceeagi familie cu 8apd.(co * de Pasiphae, soqia lui Minos. un *onriru ., lrpri-a"'t""ri'fl.r,

blinzesc", iar Procustes de la :rpox-o6co - ,,im- to8 LAtaorbciehycreilnanttahe,o, fsiiincecariatlusuitnrMipiinnaoiliast,cacpruoetirniinvcititrpaleeurgieaanctdoictlio.clien,aunucm{matealruioiapsTuchiecqsaeiuuasit,eit'q1di".eiN"i;un;tm;o;rn:_,i
79 Busiris, rcge legenclar in Egipt. cuass-oondasn,ic,gfciiiPrrimelohim'aaziidtsidttecoeeesclaeicqngilidsii,upaapzulsiteteicoecaqdeoriretree.agDlaieencegtcaers-anltoetaduipnC.l-rcaroiebtadeleeirsmiafm,iiusaiuncsrcalaput trrcocliaavnetdii.rvbaSeiaiijnpli t,irt,ufapi(trauil9lciaitAJcelurinicp;fni,cr;c'coia;sa,reu-
,,lovesc,..

8o Antaios, rege legcndar in Libya, infrint cle I,Ieracles.
8r Kicnos, personej mitic.

8z Termeros, petsonaj mitic. parnas

83 Kephisul izvora din m.ntii gi sc virsa in mare ra risirit de por-

tul Pireu.

84 Urmasii Iui Phytalos, erou arcnian. Io9 ?ersonaj inventat de legendt, pentru ca si se explice numele Minotauros.
85 Hecatombaion corespundea, aproximativ, lunii iulie. rro Botriai. populaqie din Mncedonie
regiune numitri mai tirziu in Italia sud_estici.
tu Iapygia, Apulia,

I+64 N. I BARBII NOTE _ THESEUS 4bb

12 -lt^ci^, regiune intre munfii Balcani, munfii Pind 9i marea Egee. r4r Oinaros, preot la templul zeului Dionysos din Naxos.
PFMoletilnrlaiovnsiitcoamsultdofoilnosgtMieoyirtiingledrneuecitiil,(oorcralaugnpitlnicmiinoRsauhrtalaed,aLimeusadbn€otccss)it,oarimifoipnsret iununfnc-rinisc.touricA.iaAcotsrd9iti
rrJ r4z Dionysos-Bacchos era socotit de mitologia anticS, zeu al vinului : in lati-
rr4 nefte se nume$te Bacchus.

intre anii 496-4tii.e.n.; intie altele a scris 9i o Athis (Istoric a Atticii)' r47 Aigle, fiica lui Panopeis, vinitorui mistregului de la Calydon.
r44 Hereas, istoric obscur din Megara.
Plutarh il citcazi cu accasti lucrare.
rry Simonides (v. rnai sus nota 66). 141 Peisistratos - este vorba despre tiranul atenian.
rr5 Phereclos, fiul lui Amatsyas. A se vedea lliada, Y, 59. povestefte convorbitea lui
t46 Nekya este cintul XI din Odiseea, in care se

rr7 Nausithoos, potrivit nitologiei grecilot antici, era fiul lui Poseidon ;i Ulysse cu morgii.
r47 Peirithoos, fiu al lui Zeus, era unul clintre lapigi. A sc vedea qi lliada I,
rege a1 fcacilor. Aiei este vorba clcspre un cirmaci celebru cunoscut
numei pe baza acesttri texr. 2t9.

rI8 Skiros, crotr tlin Salamina. r48 Oinopion, personaj legenclar.

rr9 Persona, l,egendar, Bunii cirmaci deveneau faimogi in antichitete. r49 Staphylos, de ascmenca personaj legcndar.
r5o Ion din Chios, poet, contemporan cu Pericles.
rao Phalcron, port al Atenei, la sucl-est de Pireu. r5r Paion, logograf obscur. Amathous - localitate in Cipru.
nr in cadrul sirbitoarea cirmacilor 15z Luni macedoneanX, care cuprindea, aproximativ, a doua jumitate a lunii
KybernesiiLe erau - Tinbecseinesnteelaorlu-i de
de Theseus Nausithoos ;i Phaiax.
coribii, intemeiati prima jumitate a lunii septembrie.
august Si
rzz Pritaneul era o clidire publicn, unde se gisca vatra sfint5. Aci luau masa r5; Amathous era un ora$ in insula Cipru : de aci denumirea piduricii,
oaspetii cetifii $i slujbagii statului.
r54 Corcynes era o doici a Ariadnci qi se aminteqtc de ea doar aci.
r23 Templul lui Apollo Delphinianul. rly Delos, insull celebri in antichitate prin cultul zeului Apollo gi prin tirgul
rz4 Rugdtor ( ix6:7q ) era acela carc se ducea 1a altarul unui zeu cu o de sclavi de aici.

ramuri de mislin in mini, pe care o depunea pe altar sau la picioarcle 156 Dicaiarhos din Messenia, in Sicilia, poligraf. A triit pe la sfirgitul scco-
lului al IV-lea i.e.n. A fost elevul lui Aristoteles. Intre altele a scris gi
statuii zeului. Rioq 'E).),d.8oq - Vidla Helladei 9i, probabil, Despre d,ansuri.
rz5 Mislinul se credea ci a fost adus pe lume de zeila Athena. Era, simbolic,
arborele sfin al otagului Atena. Lt7 xePd.q - inseamni ,,cornul".

ru5 Mounihion corespunde aproximativ lunii aprilie. 158 Vezi nota r2o.
rz7 Afrodita, zeiga frumuselii, putea fi luati protectoare dc oricine. ry9 Caduceul era - potrivit mitologiei grecilor antici - un toiag purtat de
s1cahpim. Ebpatitroagciaapinrsi eianm1naip.,,cu
rz8 T,r,aAgforsod-itaacpualo(aq,p"- :in grece;te inseamni !ap". Hermes, pe care sti.teau incolicigi cloi gerpi.

Afrodita care a 16o Libalia eta un sacrificiu ritual constind din lichide nesingeroase (vin,

r29 Ad^dna, vezi nota ro8. ionian. S-a niscut pe la 6oo i.c.n. miere, lapte).
PEhet raekysdcersisclin'ESnyrrods,3aufoXsot 6un(Pfielogzteorfa cu gapte coli:uri), un fel dc teo-
r'ro t6t Osclsophoriile - s|rbltoare ateniani in cadrul Tlteseenelor, ln timpul

gonie mistici. c[reia participanfii purtau vige incircate cu struguri.

tlr Demon, dir.r Atena sau din Delos, a triit pe la sfirgitul sec. IV i.e.n. 9i a 16z Pyancpsion - vezi mai sus, nota ,r.
163 Eiresiona eta o ramuri de mislin inclrcati cu fructe qi infiqurati cu lind
scr\s o Atbis. Se cunosc fragmente din patru cir1i. s-a numit apoi ,,eiresione" gi cintecul intonat la Oschophorii. ;

r3z. Pasiphae era soqia lui Minos. pe la sfir;itul sec. V i.e.n. ; a scris 164 l)emcttios din Phaleron, om de stat, scriitor qi orator cclcbru. A triit
r31 Cleiiemos sau Cleitodemos a triit in a doua jumitate a secolului al IVlea i.e.n.
si el o Atbis. Se cunosc fragmente din douisprezece cirgi.
r34 Pottivit legendei, Iason eta fiul lui Aeson ; el s-a imbatcat pe corabil 165 Deipnophorele erau tinerele care serveau masa la prinzul dat in timpul

Argo, pornind in Colchicla, ca si fure lina de aur' Oschophoriilor.

1-35 Argo, dupi icgendn, a fost prima corabie din lume, construiti pentru 166 Demon, vezi mai sus nota rrr.

expedigia clin Colchis (Caucaz) undc se gisea line dc aur. 6t Yezi mri sus. cap. XT[.
168 Se observi rolul exagerat pe cate-l acordi Plutarh petsonalitigii in pro.
r15 bis Lacuni in text. legendar, mcaitroeloagricfi$tirpiirtotpecctovrreamleAatelunie.iN' linos.
Duid"lor, vestit constructor personaj cesul istoric (V. qi Studiul introductiv, p. XLII.
,36 Meropa, fiica lui Erechteus 169 Pritaneu, vezi mai sus nota r22.
r7c Bnaouti),s{X-prbeoguitle6a,s-c5.,,psrfoaiteucl"te, leladcAletegni.aInerafieacdaruencaetetaate
rj7 Thyrnaiiuzii erau locuitorii demului Thymaitadai, din ttibul Hippothoontis. celor 1oo, insirci-
acestui orag, ir se vedea erau sfaturi, com-
riti Cnorros, orag <lin Creta. ln legituri cu istoria pusc in epoca homerici din sefii genosurilor.
r!9 Notita istoricd de la aceasti biografie, p. 6. r7r docu , la Atena, cra cetatea, ora$ul de jos,

in opozitie cu Acropola,
r4o Naxos, insuld din arhipelagul Cycladelor. apoi ora;ul in opozigie cu satul, iar mai tirziu a insemnat orasul de sus
in opozigie cu Pireul.

466 N I. BARBU NOTE _ THESEUS 46i

qz Pdnatbefteele erar o slrbitoate specific ateniani, inchinati zeilei Athena. r97 Nomothefii * comisie c'le ;or, apoi de rocr 6i de r5or membri, insdrcinati
Se deosebeau marile Panathenee, slrbitorite in anui al III-lea al fiecirei si revizrLiasci. lcgile la Atena.
olympiade, de micile Panathenee, care avcau loc in fiecare an la z8
Hecatombaion ([uni care corespunde aproximativ lunii iulie). La Panat- r98 Personaj nccunoscut altfcl.
henee, fecioare ateniene duceau un peplos zeigei, intr-o ccremonie cu
r99 Locuitorii cetigii Pythopolis.

zoo lrnyx, colini a Atcnei la vest de Acropold, unde se gineau gedinfele adu-

mare ftrst. nlrii poporului.

17 Metoikiile, sitbitoare celebrati la Atena in luna Boedromion (care zor Templu consacrat muzelor. Era la Atena ;i o colini a muzelor, la sud-
corespunde aptoximativ lunii septembric), in amintirea reunirii citunelor
vest de Pnyx.

intr-o singuri cetate. zoz Bosphorul cimmerian, strimtoarca dintre Marea de Azov gi Marea Ncagri.
amintirea
r74 A se veclea mai sus, nota r72. zq Boedromiile, sirbitoare praznuite in bir'infei rcpurtate de
r71 I se atribuie lui Thcseus cle traclilia antici grerrc5 un fapt despre care nu
Thcseus. asupra amazoanelor, in luna Boedromion (r5. septe-brie_r; oc-
se stie cum s-a petrecut in realitatc. tombrie).
176 Fiici a lui Pittheus.
I77 Sybillele crau profetese la templclc inchinate lui Apollo. zo4 Amazoneion, sanctuarul ,Amazoanelor, la Atena.
r78 Trcbuie revizute ideile lui Plutarh cu privire la democragia sclavegisti zo5 Hrysa, pozigia acestui loc nu se poate determina cu prtcizie.
zo6 Rege iegendar al abanEilor (vezi qi nota 35).
ateniani, aritate in Studiul, introductiu, p. XLII7. zo7 lorgile Peiraicai - nu se poate detcrrnina cu cxactitate uncle erxu sirrate
r79 Eupatrizii erau in special mari proprietari de pimint, provenigi clin ur-
aceste potti.

rnagii membrilor vcchilor genosuri. zo8 EPqcmueaeedmlilnianceicdganlieeroieldlcne-eg,tliler-tieaub-mcuuinpddualeuurlapumuidlnieprmifAlterigitt;noeiilogl'orapi.ig,eiia.ncOuhgrmirencisataetctci,.pzp-eriiinntecriir^anpcutainifl,ltd,aaFszau-iA-riftio,llie,eBs.n.tinajceu,avdrioeneictouacertamrrleeail-regeA.ie,.tleuinEnepauae.-
zo9
r8o Geomotii erau cultivatorii de pirmint.
zro Ardetthos, situat la sud-cst de Atena. Zidul lui Themistocles era la
18r Cuvintul 811-rlouc16q a avut o evolugie semantici foartc interesanti: la cca. r,5 km de Acropole.
Ilomer, demiurgii crau oamcni care exercitau o profcsiune (medic, pre- zrr loc situat la ccz. z km est de Acropoli. plutarh lasi si se creadi.
zicdtor, mc$te$ugat, crainic etc.) ; la Atena, prin sec. V i.e.n., cuvintul Lvceion,
arita pe megtegugarii manuali. in acest sens trebuie inleles qi in tcxtul orag Pythopolis ayea c^ 9i Atena : palladion, Ardcthos gi Lyccion.
de fag5. Apoi, cuvintul a insemnat producitor, creator, in general. De ci noul
retinut din acest pasaj ci Plutarh atribuie, in mod nejust gi nefondat

istoriceqte, unui singur om transformiri sociale care s-au petrecut intt-un zrz Chalkis, ora; in Eubeea.

lung qir de ani. 28 "Orxae inseamnd jur5mint.

r8z ,,Catalogul corlbiilor" se gdseqte in cintul ll al lliadei. zt4 Tbeseenele, sirbitoare inchinati lui Theseus (v. mai sus, nota 1t).
r8, Trimetrul era o unitate dintr-un vers compusi din trei picioate, irmb, zr5 Monument de formi aproape conici.

dactil, trohcu ctc. zt6 Thesscis era un poem inchinat viegii lui Theseus, despre care vorbegte
Aristoteles in Poetica, 8, z. Nu se gtie, cici Ari:toteles nu ne spune
r84 Melikertes - zeu al mirii. cine a fost autorul ei.

r8t Personai mitic.

186 Personaj mitic. zr7 Este vorba despre povestea pe care o intilnim in tragcdirr lui Euripides.
zr8 Adici n-au fost dramatiz^te de tragici gi jucate pe scena.
r87 A se vedea mai sus nota Tl4. zr9 Herodoros din Heracleea, contempo(an cu Socrates, a scris 'O zaO'
I88 Andron din Halicarnassos a scris o Athis. Sc cunoa$tc un fragmcnt din
'Hpax).4a ),,6yoq- lstorie a laptetir lut Heracles, cam in dourizcci clc cdrgi.
cartea VIJI. z:o Numele vechi a1 Thebci, dupd numele regelui legenclar Cadmos.
r89 Amazoanele, femei legendare din Pont, care se distingeau prin vlnioqie zzt Rugdtoarele gi Eieusinienii, titluti de tragedii.

si inde!ernicirj rdzboinice. zzz Dioscuri, adici Pollux gi Castor.
r9o O Antiopi a fost man'la eroilor Amphion gi Zethos. Aici e vorba despre
zzl Numele c legendar, necunoscut altfel.
amazoana Antiopa, sofia lui Theseus. zz4 Molosii erau o populatie in Epir.
19r Bicin din Borysthenes, iilozof, a tr:iit pe 1a sfirgitul sec. IV i.e.n.

r9z Menecrathes, personaj obscur. 225 Core, fiica Demctrei ;i a lui Zeus, devenind sogia lui Hades, s-a numit

r93 Bythinia, regiune in nord-vestul Asiei Mici.

r94 F;toi legendari. Persephone.

r9y Este vorba despre zeul Apollo ciruia ii cre inchinat sanctuarul de la zz6 Basileii erau, la inceput, gefii genosurilor.
z:7 Tyndareos, tatil lui Castor gi Pollux, al Elenei gi Clitemnestrei. Tinclarizii
Delphi. la Atena, pritsrnilot, al.es. pte'sed.intc erau urmagii lui Tyndareos.
zt Fr care
196 Epistatul, era unril c.lintre B^moeumllb)rii 9i adunarea ( Lxx)'1alul. ::.8 Akademos, erou atenian, ciruia-i era inchinati o grldini la Atena,
pentru o
prezidx sfxtul ( unde-gi ;inea, mai tirziu, Plato lec1iile, numiti Akademeia.

I'lutalh transferi pe vtemea lui Theseus o sluibd de pe vremea sa'

1r68 N. I. BARtsU NOTE ._ ITOMULUS 469

229 Personaje legendare. 9 Lcucaria, cunoscuti numai in acest fel lcgendar.
ro Tclephos, a domnit
2Jo Flereas, logograf cbscur. a fiu al lui Hcraclcs, in Mysia. Euripides f, scris o tra-
AAenraaskeueCvsca-<slteopt(luI$lriiaaPlcuolltllvulIexIc.,hAir4nd3a.exla: anax, care mai tirziu deYerit tlttdctes -
z;r gef, stipin, rege. gedie cu accla;i nume.

z1u rr Conform lcgendei greco-Lomane, Eneas fiul lui Anchises qi al zeigei Venus,

213 LPIosaatorri'ods,s\i,ccredti,iuipnaxito4Csre,yurvlIereEtncolllccr,niaeiesltilt,titattcdiAclua,tpt,iaicYivite,Ir,raps2iirut5o1npbe;eialItiXllda,iansrt4ilzi5rao;cqiticiuldzel8ezsc.eiPr1clu.i.tI:IrIrh,i.cr .nfo;st a fost un erou troian, socotit strimo$ul romanilor.
214 rz Personaj lcgenclar, cunoscut numai in aoest fel.
a scris r; Oclisseus sau Ulysse, etou principal la Odisseei.
zlt r4 Circe, celebra vrirjitoate care a incercat slt-l regini pe Odisseus. A sc
infrinr vedea cintul X din Odisseea.

lingd Sperheios in Thessalia. 15 Romos ca gi Remus sint personaje inventate dc lcgenda romani'
215 Skyros, una din insulcle Sporacle. 16 Emathion, personaj
A se vedet Noti|a legendar, pe care il mengioneazi Hesiod in T--beogo'
47 Dolopii, populalie iinsto-Irhiecsds,urPlia' .t7.
nia, v. 985. in Atgos, personaj legenclar' Isprivile lui
238 Diomedes, fiul lui Tyd,eus, tege cintul II,
zi9 Loc unde-Ei ficeau exercigiilc lizice tinerii atenieni. l7 la Troia sint cintate in lliada, v. tt8-J9'

z4o Pyanepsion - vczi mai sus, nota 3r. a trait prin scc' IV i'e n', probabil r3 Romis, personaj legcndar, a'mintit numai aci.
liioaoi Periegetul, istoric grec care
ta, in Atena ; a scris intre altele Despre ntonumente, din carc este luati ;i lg T'hessalia, regiune-ia nord de Beoqia, in Grccia continentali'
z.o Lydia, provincie in vestul Asiei N{ici'
in{onnalia de fagi. cutremuritorul, cpitetc drtc zeuiui
zr Dexither, personaj mitic. dcspre care se vorbeqte in lliada' cintul IX'
z4z Asphalios -- proie.tu.,,l, gaiahos -
,r Ffr"tl"., tatnl lui Diomedes,
Poseidon. v. 6;8.

RO MULUS zl Fiica lui Italos.
i4 personai legendar.
Ll.ti:us, Legcnda l-a pus in legituri cu Letium' invcir-
; li'r' l"f urv.'".
r RfinioamD"la"ele.rseutepi"uarbo$lie,c"zaap,teicplilncitonflreuatnvtg'i'uelalleuTgdeibrierauav, ;arlnvataaznje5talekiemlmorodrepapeleirctpaaerreecclaelreermeleparrereez'.ipnCrteiic.czeeinr,o-ti' ili;;;f;
tind astfel un fiu Latius.
z6 Emilia, nu se gtie mai mult decit se spune aci despre accst personai

depirtarca de marc. legendar. lui Turnus, apoi cisitoriti cu Eneas'

-zLEmorcutu"ltitiinonttt"eirielmerueglienetrnedcaelaRoroibamsieHervieadltlaecdueemvie,ilnenigmaeicnnndtteaedrpeoomvlieatincneiir,edpaeottrrrniebiccuuirteisloiirnlgcgrGeecrcccict;tiiml.' aai "z78 ;&-i;i;, promisi de sogie

Marte, zeul rdzboiului.
lVTD""pa""e.irr-t,thprla",e-,l"'titVia.ilu""ar"esuur,gIflo"tp'ze'gecgcsrirrigese"eHoa.bionceu{als-.ocirtuacioalerua,.gol"ectnn.ngrlea-idas,antzoitTnu.eseli*.ultl"hityig"osecneucitrliauanlis,f-.timaiicr:elavs;cezuftclerinecuiiol''uaairOeclklemeavinneoussltu'ail'e
stabilit un contact intre pelasgi 9i Roma' z9
A,.it,rooicocttirirnpiaint'"j,uu"t.mico,eE,etplaseuuttennencsuortuiinz.tluobmcaole"toii*cPcl"ielnleel ic^tznrd,leoreecreclipeln-aevgnneie"tisrg'nutuDelllcteulAeettpsciioilinneclaotuiargeM.iacacuciicev{.iaii(n,rsututpalloueT.in'gittlrerrtoueugiccrcnc'ucs:nclacucrr0ciparatec3lual'zianr-"1scit.)e'gimricie'i:-rl I-11 romani'
'3 $ jlto intreginear'r
4-
{ '3-,

nTrieoii*rbriatiriu"Rs,,o-amfluiu"e!vil.iuiuusn, "i;zilvusoerni'om;treadidcdilenucTmiibnurcnuil,iidloiAscpcuucit;ndiiinddiee9eci tisrtureesvcica' erarssciuepitnirteormio' arirgcinpiieclia- .1 1; Teratius, personaj legendar. est€ un logograf C::,t tt?-:i::,.
sctis o operA
i j1i4 Promathion, a$a cum arati biograful, triit' A llTtoetq
i,io.t"t Peparethios nu sc;tic cind a
t _ lnteneieri de cettili, in ."r", intre altele, vorbea qi despre originea

I 1'"6 AA-Flti;rrna;li.ob";bi.;ni-a"iaru"rg;snr"-;ri,P"eag"isc;,tttpntRieoiunsorv,emdn.o*cu"e"tobanib.-liuunapelleulvd,ideecinans5iilpmterrIueeeInInfclAateeeelllbaieunmauli_d.aceLicuionmmvnlc'agac9apih'ioluiianrtiatagensrimcanhrliiielEsedi,atiiitRndroocmgmldifrceaeecnriciiiettp.efaitAnevl'tieatorrl.spaiiiBeturvinaoirnieg.Amrfanaienrfdiauaollesusslaaei''

6 37
z ppmve"tiijtnl".oiiigic,,iut.tli"licggnoi"t"lmiiuanura"u,luplivrmoicnlruecbnivpinteeadslluAt idaaeAl Il,btR,apaoliinmme.ie'in(i,Atuplsebecuvancre"d,.ersec-afNl:e,ocrllti(ilazaacis:lelopvrtitricuTal;'li'inlrint"s::el:cn"cs-uiitil
e- Iig"tiaiianl'poileirts,ittR"rofeotrgmiipieefvii.l.ceintguiegtn"i ucalcadir aJpue"leagsrisgiiiiuct ,nloi.c"le,edgee"npid[Eafuirended'aet ntoumt esloeiultlacluicip' rDiveireoblaserovarti l'-i

19 citeazi insi ca o simpli curiozitate. nord-vest a colinei'
Gcrmalus, un spaliu pe Palatin, in patte:r de
io ,,Germani" - fragi din acelaqi tati qi mam5'

470 N I. ]3AIttsU NOlE - lio.\\tjLLIS IIL'l

4r Ruminal .- nu se po:te pteciza cu exactitatc locul in care se giisea; 6; Quintus Caecilius Metellus Celer, practor in anul Q i.e.n., a a]ritat pe
Plutarir spune doar n),1oiov - ,,in apropiere... Era probabil Cicero in lupta impotriva lui Catilina.
unde sc gisea ficus ruminalis. in For,
66 Comitium, se numca spafiul in care se intra din For, mergind spre nord-
4: Rumegitoarelc erau animale consilcrate unor est, qi in care se aflir Regia ,si'I'ribuna to.rtrntd.
enumigi zci. ptotcjeu anu-
43 In credinlcle 2rnticilor, se socotci:t cd zeitS;ile antropomorfe 67 Mundus inscamni ,,boltJ cereasci", apoi ,,lumea". "O)'uprcoq in-
mitc viet51i, carc cu timpul au devenit sinrbolul zeitililor p.oi".too.".
Lupul;i ghionoaia crau socotite vietiqi sfinte, consacrirte lui l4erte. seamnd, in afari cle nunirea unei serii clc munfi,9i,,cerul". B60poq in-
seamnd ,,gauri in pimint".
44 H,crculcs este denumirca latini a lui Heracles. 68 Pomoerilun este prescurtzrt dit Postmoeriutn, ,,clincolo cle zid".
4t Tarrutius, personaj legendat.
46 Velabrum era situat in partea cle apus 5i nord a palatinului. 69 Calerr,lelc lui martic -- r nlrrtie.
7o Parilia sau Palilia, serbiri in onoarea zeilei Pales, cinstitd de ciobani. lntre
47 CJlea sc f,copcreJ cu pinzrr tle corabii. alte rituri, la aceasti scrbare se aprindea qi focu1.
48 Gabii, cctate la sud-est clc Roma, situati in Latium, intre Roma qi prae- 7r Antimachos din Teos, poet cpic, a triit probabil in sec. VIII i.e.n.

ne ste. 7z Olympiada cuprindca un spafiu de patru ani, care se scurgea intre ]ocu-

49 Plutarh transpune in trecut practica educativi. de pe vremea sir. rile olympicc.
A sc vcdea mai sus, la nota 3, ctimologia Romei 73 M. Terentius Varro 0fi-27 i.e.n.), celebtul polihistoric latin, carc a sctis
;o in lcgituri cu ,,ruma,,. opere totalizind pestc 1zo de libri. Liber era o secfiune a unci opcrc,
1r Alocugia este un cxemplu de cum istoricii entici au ciutei sri infrumuse;czc care, cle multe ori, cuprinclea un -,;olttnen. Varro s-a ocupat mult dc an-
trecutul, inscrind discursuri fictivc, sc intelcse, sub influenta retoricii.
5: Unitatea de bazi a armatei romane erx i"giinea, carc, pe vremea regilor,
numrira aproximativ patru mii de oameni. Camillus a implrqit legiunea tichitdfile romanc.
74 Hoiac, luni egipteanS, luna a patra din primul anotimp al celendarului
in manipulc. tr{anipulul in s:c. III i.e.n. numira rzo dc oameni, impiirgiqi
in doui centurii. Fiecare manipul avea stcagul siu, gi mai multe secole egiptean.
a constituit unitatca de baz\ a armatei romane. Marius a ficut o reformir
militarir : legiunea, compusd din gase mii cle oameni, a fost impirgitd 7y Thouth, luni egipteani, prima luni din ptimul anotimp. anotimp.
in ro cohorte, fiecare cohorti avind trei manipule, 9i clcci ;asc centurlii ; 76 luni egipteani, a patra iuni din al doilea
Pharmouthi,
lcgiunea avea un singur steag. 77 ln leg[turi cu aceastii afirmalie a lui Plutarh, v. mei sus, not. t4.
78 Aceasti organizare a armatei dateazi dintr-o epoci mult mai tirzie.
79 Populus inseamni popor.
5J PAcfpiramreathliiaosluDiioPclluetsa,rhv.cmi dricsstuins,unl o(ltaatuJnt. t) qi zeii 8o Evander sau Evandrus, personaj legendar, despre cere se ,spune.r c;r
au fusese rege in Arcadia gi a venit in Latium, undc a intemeiat o colonic.
t4 determinat destinul
ceiot doi fragi 9i al Romei reliefeazi misticismul qi concepgia sa filozofici
8r Sd se obscrve simpatia cu care privc;te Plutarh pe patricieni.
idcalistd. 8z La inceput, senatorilor li se adresau cu cuvintul patres. Duph inttodu-
;; Asylaios, pe grcceste, inscamnS.,,impotriva ciruia nu sc intrebuintcazi
cerca unor noi senatori, ei s-au numit patles et conscripti, apoi simplu
forta",,,inliolabil". Templul se gisea in parrea de nord-est a Capitoliului. pdh es cotTscr;Pti.
De aici vine clenumirea de azil. Plutarh traduie (-
56 'Iheti, oameni libcri siriciti. 83 cuvintul patronus prin E?oor&s"tt6 ,,preqcdinte")

y7 ln iivalitatea clintre Romulus gi Remus sc oglindcsc luptcle dusc cle cuvintele aritind cu totul alte relalii.
84 Ile).dqq prin care biograful traducc pe cliens - clicnt.
Rcolifmearitqclueadtrliabtuar*i care au ocLlpat colinele Romei. 8J Este vorba desprc analistul Fabius Pictor.
J8 pe colina Paltrtin, dupi 86 Consus eta unul dintre vechii zci tom^nl, socotit protcctorul inqeiepciunii
Roma pitrati - a fost ridicati qi al qtiingci. Dcspre el vorbeqte Vatro, in De lingna latina st Ovidius,
cum confirmi. cercetirile arheologice.
t9 Aventin, colini situatl la sud-vcst de Palatin.
6o Regnarium, loc pe colina Aventin. in Fasti III, r99.
era zeul mirii 9i protectorul lacariloomr.aDniulp4iinleergve:nr)d,i,e.lluaindlouv-siet la
6r Hcrodoros din Ponr, istoric grec. 87 Poseidon cu Palas-Athena (denumiti cu
intrecer€
6r bis Plutarh se referi 1a Ynq ,,vulturul ple$uv", carc, spre dcosebire tridentul in stinci qi a apirut un cal frumos.
de &er6q ,,vulturul de pradi", este o pasire ripitoare lagi, hrininclu-se 88 Circus Nlaximus se gisea la sud de Palatin, intre Palatin Ei Avcntin' Dupi
tradilia romani, a fost construit din lcmn de citre regele Tarquinius
doar cu peste. priscus. in decursul timpului a suferit diferitc transformiri. A fost
reconstruit clc Caesar, clin piatri, ii mirit considerabil, putind cuprinde
6z Augurii erau la romani fi etrusci prezicitorii carc crccle:.u ci pot prevedca pini la r7o ooo de persnane.
viitorul dupi anumite manifestiri ale pisirilor. 89 Valerius Antias, analist rom:ln, contempotan cu Sylla' Antias igi incepea
opeta Annales romani ct ptezent^tea originilot Romei'
61 Celer * ,,2\elt, sprinten, agi1".
64 Etruria sc numca in greccftc T1.'rrhcnia, dc unde numelc m:rii Tyrrhe-

niene.

36

4?2 N I. BAITBI] NOTE - II.OMULUS

9o Iuba II, fiul lui Iuba, rcgcle Numicliei, ca{e s-a sinucis in urma victoriei Palatin, uncle se gisea zuz/n)cclRe osme arcnfau,g,i,acuetrr)olumiaenRioi minei"ce' zloclccupl ricmeclicmliea.i
lui Caesar la Thapsus, in anul 46 i.c.n., clcoarece lusese clc partea lui al iiomei
Scipio, adversarul lui Caesar. Tinirul Iuba, care era copil, a fost lurt ;;;i; ,i intirit
p):izonier. Dupi victoria de 1a Actium, Augustus i-a dat in cisdtorie pc
Cleopatra Sclene, fiica Clcopatrei 9i a lui Antonius, !i l-a repus pc tro- rr5'I'trrpcius, personaj lcgenclar. Plutarlt arc in veclerc pe Antigonos' un
nul tatilui siu. Iuba, intre alte multc operc, n scris ;i Peo. a-r.x'ii
iatopta Istoria Roltei.' ;;'6 A;s;;;t'- prob^bii cd aici
gen-ral al lui Alexandru Maccdon'
,rl n-ft""*"a"if.es a fost unul .lintrc rcgii treci contcmpo(an cu Ceius Iulius

9t Hetsilia, pcrsonaj lcgenclar. ,rs gCria"es-a;;t..bo de analistul Suplicius Galha, izvorul lui luba'

9z Este vorba despre regele legendar Tullus Fiostilius. rrg Simylos, Poet obscur.
lzo liCr6N|puogurfntt-mit,ui,i-asl'rS.,*cApl*imccocrioairsrxoleoin-n'amtJetistrap.laciiegOtce,a"ndrr.iml..i,rri,crifcn.iaa"isrtte'riao,s;tLicialls-ilpiicltltociuletliirinagliciaulidgludcieiei'pnboicnintcatniifeFdiicou"i'rluoiRnlrerlg9ouimiaprtaaci'n;efoddsient lrace;citllrdue-i
991aPad'Arelimoco)ain.r,Idc1aiinlqedcaiicn:"i,s,P,eScraeeimmxetuunssidi,--n,ct1i,,ei,,"anc.sel"Rl,saod,s,miiennaltenimaii"i"a, areSevtcee.nciruuunmdoiurb"si.c-ciu,l,rsl i clea copiilor numc trt

cloiler", Qtritttus - ;;;

95 Avillius poate fi pus in legituri cu Aoilla, cuvint atcstrt cle Festus, gra- diti de fiecare dati.
matic din sec. al III-Iea e.n., cu scnsul de,,miel dc curincl fritat". n]i-oi.sio it,rintut"i
96 Zenoclot din Troizena, autor de mici. inscmnitate ; trcbuie deoscbit dc ,rl Qubites a. suscitat multc controverse' S-ar putea

Zenodot clin Efcs, cclebrul gramatic aleranclrin. ,r+ si vini de la Qtitis - lancc sabinri' carc mai inscamnir si e "con-
97 I-Iymenaios, zeu al cisitoriei la grecii antici. Cultul siu s-a practiclt mai i..uioi."u de cimitium
vine cle la cctmite

intii la Argos, apoi atcnienii, imprumutindu-I, au imbogigit legen.lr zeu- r'"zr ElTL'v-gTJdsuir4ierrttiia9teab"1ilul4u,ftuu.sriiaiai.inl'".i.ceiiP,nid,ci..o"snore"oic.ninrp,"matReie^pusnatm'iriemmr(mriMrpnaeno"opzcuiplrilo'fsuioanrg".,ltie.timiedTeuclzouloi,""tep'rami*"eo';s'iuv;"spb'at;ce'url;strtlllu"eleovi;"m)ri,xL-"',,r',upeousscl'ltreape;ni'ibnrcrde"cc;rcpes;dosca-'etnrcrasrdPert",eru,iornro,ive,irmnlteee"tt'trlgcriiaise'leicseatarPegioibsnalsrueuifgrtimnca:nireniathee'paSia"ulrDe'encbrufn'roccpuuasi'spimttcrfpaui,iivP'cthleeiniixmngetarrtireu9ctii.u:nslr,edltpuodcracrlinumincoucpru-el--cli
lui. Potrivit mitologiei, zetl ar fi apirut pentru primn dati h nunta
fiicelor lui Danaus, dupi ce salvase o tiniri ripiti de piragi. La romani, n6
se nume$te Hymaeneus cintecul clc nunti ii nuntx insifi.
Sestius Sylla ddeinspCrearltuhcargainraea-lului se gtic nri nrrLlt despre acest scriitot. r27
98 Este vorba Plutarh intitulati Aicla iv. Studiul
99
introductitt. p. XX.
roo Sextilis, luna a qasea, corespundee cu lunr august.
ror Consualia, sirbitoare in cinstea zeului Consus, un zeu subtcran.
roz Sabinii sc socoteau colonigti ai laccclemonienilor, iar Plutrrh reprocluce
aici o informagic luati din traditia istorici italicd. CBTsruourroxLgribtlaialireloipa.mleuasrarpeaenrtueeaxesateraurlbaseeoim"rP"adpreititorIoi.l:sigirc"aibl;e"ib-dr-torc;i;cbelcuaetriiilleop'lfrre"i''rfmeieectr1agrtienaitlrrcriubpoeavbcinraudtcelciroitedpeurorptuacruupnuflri'iiri'
ro3 Caenina, cetate in Latium ; nu se cunof,gte exect locul pc care se gisea.
ro4 SJJlduupuuapopqtilimteitaeeardronFec"pe.ailrnSarecaetrqi,pu,deaosefdua,nultuacemuediniinrcpccsiarid\Jazupsrimp"ieiatvcectilercnarciclcaalquroei;cm,cluldacgclnmuiilccapalncui.etcP'ucilsrurotoianm,r,harl,utnlpuiinitcisia".era;mimcanldtourn,,Ecloiivihcngrsietnemelnporct rzs de
rc5 tzo pe

ro6 Cornelius Cossus, personaj aurcolat de legendi. g-o ."i" 0 PurLau fiii dc nobili' Romulus' Capitoltu'
lrr templul pc
ro7 Tolumnius, rege legendar in cetatca Veii. ty Estc vo.be d"spre Tatius ;i
ro7 bis Claudius Marcellus care a ucis pe Britomartos (in latinc;tc, Viri.lo- Lcila [uno Moncta iri evee
-,Csli,i.linor"iiturr"nos.in"lMt"ootaitn"x,iigmsoudlisrcbe-atosaavsreeeauvineodceafaoremrmasiiesducrsien'psnttuoentaagzh8ei8u'ilfaarl'luno' ptotectonrca m3-
marus), regele gallilor, a fost consul in tnul zzz i.e.n. A crcc,:it Cl;rsti- ,ll (ftmeilc romanc casatorite)'
dium de la insubrii, apoi Syracusa in anul zrz i.e.n. tii sc tincr intre
ro8 Este vorba desprc Dionysios clin Halicarnas, carc a trSit in vremer lui ',"l^i C-p,[ra;cr-rum;i;lnuctinci;;irtbutztilr,sita,re,.e"sreesizr.stirabEfao,st,aoc-ra'rl'rp'eeblib"mjr'iontbc"ccti"eni'ntsoter;ctetuoprtzpi'ltccctni'trtfe-iitci;tmuCitner-lrrrmde"cermrrslilscA'rrr'roirixtci"orn)rt.rie'ic
C)ctavianus Augustus gi a scris Antiquitates Romutas (Antichiriqi ro- 't'a"6 (carore scn rtul
grcci 1i romrnt
mane). ,,'.,
"4"8
ro9 Dematatos, pcrsonaj lep;endat. in domeniul etimologiei' se linea in..ficcarc an la rt tcbrtrxrle' 1f,
"Lottp;;ei;rcl;a'il^iat,uisitirtbttlit,o'"atrueiiic-aitrJe
rro A se vedc^ V;ald lui Poplicola, crrp. XXII. sacrificiu-' curse lupcrcilor' un prinz'
rrr Ficlcnae, cctate alezatd pc Tibru, lil norcl-est dc Roma. Sacri{iciul se {lcea it'i"1"- gtt"tu"incare se gisea in coasta Palatinului 9i
Irz Crustumeriurn, cetate la rord-est de Fidenre.
rr3 Antemna, cetatc situati, probabil, in apropierc clc Crustumerium.
rr4 Capitoliul, colini a Romei, inalti de 5o de metri, situatd la nord-vest dc

36*

LIJ+ N. I, BARBU NOTE _ LYCURG tt15

LTgtieyin.rsiucqtpaRecreieaarcmlrc,ulceiuips,rssoii.vrceabaoiitlccicrrc\goeaiidau(e.rllucuicrpplelacaaip,)-,rgleucrl.oueappfrcoico,iaiaiiaicnacabsna,rt.hliidrcr*piini,rtai,isntcecliunhppienipaetRrt;etioedmlruiaguiiclduZ,sicndugcspi. aRRloeammtinuulsu;,s;,LtiRtnpe"ar;cim;n,ilnia- r7o Pindar, celebrul poet liric coral grec, S-a ndscut pe la tzl i'e'n ' la Kynos'
F^k.lee;ipr;a;h;ca;lliet',pd.liiinnn-gELdfneT.s.h,pefrbiilaiol."zosfagliremca, taeritarliiisttel;acsinteceupnuutul ldisnecin' tVemie'eie'tno'r;ii
ry9 r''z' r este
r4o dia-

14r Butas - scriitor obscrrr. r,7-zpFilmc-ctoitniuctelcil.aazeHioi,miaetdr ienssteecu.anlVv-itleeaazi.,el.an.,leleroroiidsointt,suoncotoilmioacmareenai-ctari-irtepc

r4z Caius Acilius Giabrio - analist (oman * n tr.iit pc r:r sfir;itul sec. nl in timpul ,,ie1ii s_ao distins in muzici, politici sau activitate familiali,
III-lea i.e.n.
r4i iar dupe moartc igi duc existenla in,,insulele fericililor"' Pentru sct-
FL.mnaauuutsnin.nugausisi e.a;irvFaucastiumondcpueosiitlinetce.irnpai\o4-ctmi.itpnuitesol.tlaoitpgisisacutuabrsbo,nimlpiutaimcnuuerrsmlezeiptdoueclaFpicLrauaouptncelirucnctsuioe,sr.Fga"lu."tn.u;urim,;;ie;;r'o,n^r,iSslco;cu;utinpcel viciilc aduse, li se otganiza cle antici un cult'
r44 PXcxrirric),yaiaqcis:mociiin-e. iertfirea unui ciine ca victimi crc i.pii;ire a unui picat. r73 Junona, solia lui Jupiter, regina zcilot. in mitologia romani Junonx estc
reptezent^th ca du;mani intemcierii Romci.
cra situat !a nord-est cle Palatin. Avea 55 nt inrilfimc Ari a
r7''4 Quitinalul probabil, a;ezarea celui de--al doilea val cle ocupenqi,
loc, numili

r4y_ FormulS de jurimint la grecii antici. "s=a.rbuitni. Ei adorau pe Matis Qurinus. in timpul imperiului, pc Quirinrl se
gAsea rrbira gdtzilor pretoriene.
146 Augurii desemnau cu ,,tituus.,, (baston cu capitul incovoiat) un spaliu pc r75 Noncle capratine - nonele la cate a dispirut Romulus-
cadrul ciruia trebuia XLII 9i urm.
cer, in observat ." p,iriri ,bnor,i f"rrtiu-;';;r;; ry6 Yezi Viaya lu.r Camillus, cap.
ghici mersul evenimentelor.
r47 ry1 Cnrela^pptroreilzic-eunstfa,rlnoatuzdloilcidaien,a,tsliicmsmgorcuehlucin,i ucolabcrieeacpatrievtir"g'iirtccindisnecaonletilcehiVtatc;'i
Ceres era numele roman. al zeifei Demctra clin mitologia greacd, socotiti t7b IV icn El este
ocrotitoarc a agriculturii.
t48 Plutarh vorbe;te aici de-spre pluto, zeul infernului,
care, dupi cum r79 Apnlrdtr"orgieucsre, dpeernsaoinvaiinmpitoics,ibfiiliutalteluai Minos.
ospujunmeitmaitteul,d_erdpainselapep,lpurtoos, eiarprincae,afliaicltaii zeiqci Ceres. nror".pini ,rii"" ,So zeu (perso;r'rj mitic) cu o
pe pimint. unirii unui

t49 Paricid. inseamni uciderea_ pirinqilor. in grecc;te se zice rcarpoxtovLa. muritoare.
ryo Luciu3 Hostius, personaj legenclar, de revdrsarca
t8r Acropoli, fortireaga Atcnei, pc care se gisea Pantconnl'
r;r PLpaluoctopanorhi"r-a" raleonctiniuc-eivl,oerpdiireiSrnePcapartoreelii.tiacaizRboumtitesi idcaicboi turonpiifmi p9ei raiuneuxrSirti;
lau-rentum, orag situat pe lirmul mirii in Latium, la sud r6z de statc. qi
Tibrului. (v' Studiul
rg'1
r;z T.avinium, ora; situat tot in Latium, la sud
Armilusuiun inseamni ,,purificarea armatei.. de Laurentum. ,. face puri_ introduetia, p. XLII qi urm.).
ry
ficarea". ;i ,,locul u.rJ" r84 Spurius Carvilius, personal legendar.

r54 Idele iui aprilie - r3 aprilie. de a r85 Aphidnai cra un dem din Attica. ripit pe Elena, sofii lui tr4enclaos'
sc afla in partea Ardj"p*rirne.lsttoc-oteitivocrlebaanc1teicPi acrais,pcraicrcin2ir a rizboiului troian'
r;y Poarta Ferentina sucl Romei. iat

t56 Camerinii, locuitorii cetigii Cameria, situatri in Latium. r87 Hctuba - sofia lui Priam, regele Troiei.
r;7 Calendele lui august : adicd r august.
t;E vulcanus (sino'im cu Hephaistoi al grecilor) era i.
mitorogia romani
zeul focului.

t59 Veienlii erau locuitorii cetitii etrusce Veii, situati la norcl de Roma. LYCURG
16o Messenienii erau locuitorii iinutului Mersenia din pclopones.

16r ISSdeaepllitencmcllupcaiegroitimcruto,lmi-nbgrsieiep,TteaibTdnrrirci.nislraerapmoocnrtoliemllacbprtiAcev.,cinatirnul)lausi.us, s^t. I Acest pasaj nc arat5, intre altele, ci Plutarh era constient de carec-
ie.ul l"g"nd". al vieiii lui Lycurg, oglindit in contradicliile dintre autorii
t6z
r6i Ilcd-igrptnercuhcsraareietetasiotl.asobcapseutiiu,ltecvtfteoiscerriocaodinlrnuicoietos.arlmteuAcetlqiecircpiitsrle*notopnuerlrocricn"sotilJoaucnlalJe'ytrq4crigm"alei4eitsuprliIl.tiigca;lctiztot"aeeobtrcVc,ortuleitaaiilci,a$,i.eats,ti.aI;l4prelIeraielruuttcscarliioeniinl.iTtn.d(rhste-eeraisescuefdeiuqpfstouGi'ulsirlna'ieiuMingbusoraarcnzcduieena,qlettEsi.itu''DSrlnrae'aePitps'oLi:inrr'Aliteptri'lureerignlqauctlnne;r)ii--'

r64 NDZScoacohnrituctle.lirilQetcfcniugilpiui,ureiilnrnoiQurcrdsuuueiietnboretoraiirlgiiosRdciofe-igamtrreiu1;7icliuiesciluncozltgiuicecer.einefidrcstaraartrilt.csqreiiusp(rdcoectepcisttceoJlraavaiL. lydRioemi)e,i.vestitr in anti. z
-3
t6-s
I
t66
167

168 Crotona, orag grecesc situa,t in sudul Italiei.
169 Alcmena, personaj mitic, sogia regelui Amphitruo din Theba.

I

476 N, I, BARBII NOTE - LYCURG

4 tOlnu-liyeamcaepsilaruoeirrZaaet uuasnveluaoucrtaaloft_dcsidjtouecautprh.iilinediaFosl,y.limdap,icreeggiui ntoet in vestul peloponesului. Helladei. cit despre aceastS celitofic a lui Lycurg, se poate sa fie opcra

aci se afla miieaga sta_ z-.-e fii;nmt;;r-tpa"u;igt;u-;i.n-;rt.a"";rl,dire;dpi".noinv"-eoGufte;oit^.ru"itydnniauai"i", oiicnrieaule.Cmonrliie,c.etsaEp,srlpeauanatrer5faoiittcg,aaipdnTuriozhsabamalcsbteeaillrso'bdiainriiri sec' VII i'e'n' O
fi venit la Sparta
5 Ecaaaraatbtrouiilsititothpreuirnnilnueiss,sepcdcai.irnriIteuICIleycir.preeinto_icenr,,n..miEgt eedlo.teagordlaaasfcsgcriaeisrmucGea-etptaeorimgeeraa.altpi.lcu.hi.amircn.a",ii,ioemorlpea"tevcuirtilaqcllicuev.ilaeCsbtarail,liemrreuamchaioi;rsi_e, destinrte si punl
6_ pe carc lc cintau

tinetii spartani. autorul unor poezii melioe, adici al unor poezii
21''c,,aProeet e-r"r1ui.i"nsiongri.tue -dneii cintcc' monodic sau cor'
Apollodoros din Atena a triit in sec. II i.e.n. ; a fost mai ales un isto_
riograf distins.
z8 Muzica a iucat un mare ro1 la Sparta, fiincl aici' s-ar putea spunc' cea
87 !f31im5iomaiai.oes.only.dmiAnpTisaacduriirsosmIcsetsoonrciuioamtc$,StleiatilaiseufiidsfidoelssttAointreitarnealuaininipiSy7ricr7bi6lui-a7s,7.'s2_ia.e.nn.iscut pe la -z'o Vmit6i"anit;aan"a.itfeia"-cr;ai.u"ii.;olutin"iotviPirncagccditlaetinitdafsrapiituina1mnctrisr,eipeetsisltsieetooicra*aauarptrlareetaomttiacevorlc"otd'uctembemlienira.nseeleaerevaiseuntpreicpteairintnievlttaraieuterAevcsiCtieeavrnlineliiiattzacndEr!;eeiiietlvaIao;nizincSuierpctaarfdafrineetaaml'ucmaAilteirirenntmetuguclcralertreeceoii-i''
9 Ettdaeesnsmtee,.oavcuroatrogbireauilcslAcelniapavrabegaiisssettcoi rgaictiueFlnIiXeeenlencn,oicafoerinltoi,nr.d41uXo-e_s1ne5ooafodi.ncm.nair.a,ftdooitss"ct lipuro,.nrlu.nli".llturle;ii.isSao,pcrr"aa._-l 3'-o;;iCdb.iriritenirioi.n"pIge-hIqliei-ultoplflisaoddC"dai1rnieniP.ocrSpLoahaPrameirliouosos-sz-s,aicpsaueaee.rlcedeo, ncainesutsleitoeublxiirntucd'rtrucSe-itespaettvaoptdrrbpcoeofeegcmstheiei.tndlaeecrsa5hp'odreemcie"acrcirecienedot''apCAuhieniclziitnzinitfie'cceler'ualeteu-i
ro Heraclizii, urmaqii lui Ileracles.
rr PhdLalouiuuntttcidoarrirrruihesil.iccnsisuteatefisin.eagCd,_ecaplevra9oi.gniriauinctn,ifaidnlaptuerenscbetairozupguorrnai",iftcub.iliouuigirunernaabgfur.dilailnlaatssrn_ciiocppirsiourpbenulrenrimleiczacuculixt;apmtr;it;maeripa-"m"tie.nruiidl".t.c,i t-r imbogSgeau textul. s-au rispindit treptat in apusul Ioniei' in insulc ;i in
rz Dpupscuoniinnntetrpai.avrJdiciitevvreneive.rsdraetgatcpitlrnnaaadgtslrevioaeorlrcjenledrmaciainlfieeetsrarsritenieatced,bainr.miueldicttao,praiirdtiieri.tanetrscjitriuiiiiii_tl,nn9aLucuidyispcesprupvienrralcugstrttuaaiangl-lurtuqiheuimi leecaaas^loiurpciesntruopimm;_rrieriealaondatrt;ue,i^d.aprc"arutoi^tspaopeiorbcpctiritr.tierie.lidcr"rcqrpa"lu'mifr,icalc_r_tuii
Poemele lui Flome::

1, Grecir continentalS. putut si sc desfi$oare la Sparta firi vrco influcngi

in fona, lucrurile au
egiptcani in acest
33 domeniu. chestiuni dupi criteriul maioritigii autorilor'
34 H'uiorlt se conduce
in acestc
ii Libyr, tegiune in norclul Africii'
lGt.yiimntas-ofdi;et.niiu, mfiirleoazoafintinicdiicaniSipaateni-e;ii cle astizi'
13 Simonides, poctul din Keos (v. nota 66 de 1a ViaSa lui Theseus). 36 duceau viaga mai mult dezbricagi :
Eunomos gi Prytanis sint personaie legenclare, dcspre carc nu se
r4 spurre nimic precis. poete yu3v6q - .,gol".

r1 Ca gi Eunomos gi Ptytanis - Soos, procles, Aristoclcmos. Euripour, Dio_ lz iristociatcs,."fiul l"i Hipparhos - personaie legendare care nu-s cunos-

_ Dniaesustey,hPidoalysdc*ucateustosrinobt spceurrs.onajc lcgcndarc. ts ED;cc;ui;ii;n;ttee;ruxari.-ls"ctiftr"eai,lu.lpuapap"esttapa"vitc,"rleceomhecicailaacrlsodciiaXercelriiagtoiedrsliepilssaoetrrutabllnaudiz,eieoaLab;yiciLcqcuneprugnci'gtuti,raaptideiinlciaarsetqatitrualeldgisqepinaadttiaai nes'olecnoitccai'
."o
16

r7 AcCEuplr.euur9ciironatiproptd,rrro-iiiceovenlcnintr.ifieiz.iair,imcel*eerlooaeacauuhsur5iamlli.ootpoactfariqiu,iniiiaiattooivlnurersaiiaii.eqEAuIovzulreuvcrcmoiiapleaccaoarlrruecieesllie.ati,iomdrrNepegioloiiatunriprip.aarAicnriclscsileatitoacubiricaiicaiitu.dd, tricp,ninpu.unms9ce7ritdg9iin8sd.ccarnuLti:carclitioitta.iteccl.e lo Este vorbr desPre zcul APollo. este vorba despre fruntagii genosurilor'
I8 It i""i".i ;;- ;"t!q &piocbuq-
r9
stipin;tori de Pemint. cirei intrebuinllri se asemhnau cu cele ale Fo-
zo Agor^, piaga publicl, ale

zr Epitrop, persoani cireia ii eri incrcdingati aclministrarea unci averi, in 4, rului roman.
F-it"regr;miiiipirpio,sD, eeslcpvreul,"liu';inpC,at"lliimnyaehlep('sti,ecD'easpl rIeI.I-rleetaorii
gcneral. scrieri el se ocupa -ui -rlt .1" puit"o anccdotici a e'n') t scris Despre
si lilozoli' In..i:::'"
zz lCnpur.ivntien,,xtautrlhe,so,tpen.r_oli_"d,ricddoresvo"acreeispcteeX. dacorvhmroopnvulsii,,,dulairnhuArnpte;oini,,a-.1, Ne8riuNa.u4ses_l,u,pjulbodae.:;tcieactitu.r.a. icnluscir:ciinnisrii 4''3 viclii personalitelilot
z3

deosebite. despre carc scria. adici : Athena cu tcmplul de bronz'
oJun"r"" bitrinilor, alcituiti, aga
z4 H- a,r.iplaoopsor",.este comprs clin y-&"ptc, - ,,plicerc, gralie, bucuric., Ei trc6q ++ 'i^thi;";n;;^t;:H--a;l;k"ioicos, cum spune Plu-
z5 Tradilia consernneazi aci influenla pe ca(e a exercitat_o Creta asupra ]5"

I

4i8 N. I. BAIiBIJ NOTE - LYCURC 429

. PpprsbaoGt)uaurlict-unacrtroomecghtrtrgroorrut,rrcirl.ulrlrac,drecisffnuuirsif'priaoitnscjdcdclpcdrolme.*l.ioeesncusiuAacripLraipiz;rzrcifceu,cssie.eroeiclsreutreir.lupr.vubrisicei.i.eaibinr.cipvrninarlotcucr,ifiupta-aiemitd,rtuct.ir"-rniurdenefiagepiegig.e.Vcpie.;rus;plodriri-puourr.rvi.asr*rtrci,ei,rircaoi;tr.a;ldvi.ir,n';pol;ii-,",md;Ui";;rp;;l;i;i;na""Xt;;'ir;;.:;4r;;pn'cn.ivi"na;uttci"rc"r.pcr,ial^rn.rturrs.ctcietterS".nmrpi,anh.aedis,rnatdeacui"di:.aigriteimi,andnlu-denorucivica_rra,e-r.urced,#iaoied.nv;cpdoso;acur;tibrceieaercesvrieetdgces.eir. 69 Polydoros gi Theopompos, regi spartani menqionaqi doar de legendi.

46 70 Tyfteus, poet liric grec din scc. VII i.c.n., atcnian clc origine, a compus
ernbateria, un fel de m,elodii pe care le cintau tinerii spartani cind
.17 atacau pe duqman. Conform unei legcnde, se crede ci poetul Tyrtcus a
venit la Sparta ca rispuns la cererea fdcuti. de aceasta Atenei (in urma
,t^ indemnului prezicerri unui oracol) de a-i trimite un comandant dc ogti,
in timpul celui cle-al doilea rizboi cu Messena. Luind in dcricler.e cere-
rea, Atena l-ar fi trimis pe Tlrteus.

7r Plutarh se referi ia gerousia, care era compusi numai din clouizeci ;i opt
de membri ;i oei doi rcgi.
,ti" B;tr;l;;;s. ln privinga puterii gerousiei qi a eforilor, a se vedea Notiya p.
: si se observe vasta documenrare 7z Elatos, cel istoricti, 99,
I;.ori,,|;.nsphairos 73 dintii efor dupi cum spune tradigia spartani.

49 ,,Tetrada,, cste numdrul paftu. 74 Este vorba d,espre regii din Messenia qi Argos, in timpul cirora legcn-
dele gi tradigia menlioneazd ci au avut loc multe riscoale populare.
t'yJor,,,rH,eHrcecrbercdlaoesm,u.apderaas.t,accenestusetmenirruerrmxJpirl6iuc. la7tii- Sdai tnsedo"bspcir;v;er;.influenqa filozofiei pitago_ 75 Si se observe cum Plutarh se mentine in acest pasaj pe planul clisculici
j.1',111,'. i'Jl'i";,il;:"mni : r' vorbi ; :' invoiali verbali ; 3. oracol ; moral-politice, neintrezlrind cauzele economice ale riicoalelor despre crre

vorbcqte.
76 De data aceasta Plutarh vorbegte despre acleviratele c;ruze ale riiscosle-
5j Zeus S),llanios - nu 1or, 9i anume : prea multi, hogigie intr-o parte qi prea multi sirricie in
lil;';;:' T,i"H.f c,;

y''5
.

56

" ;.;;;r z
:iTIljnr'tn;^rrr'iu"ibTbt"tcueu'c","rxlaiir';lftep-uicc|e;rli,aaLtgg'-uirrrte-ej,t|cc;r:;ee?:es'isit",c;,t"1eibf":.fr;c;.r:1"i:(".i:,,;it"j#tta"::"9"".";,:rT.'""^i.":;it,t"liJle:"srit':i"e',:"rA?nm"'r;,hc'::lJinc,iln:n,"ina"t_rdae,ia^elbc:pu,ie.Ii'rineu';ijgaimJi,es,,t,eiii,tur"_'d+aI),,c2Imi,1i,".,pint=l"ixlerri:ir"":"rlc''",;.""unt,sJ:$vsrd"'ilt'',t";ri;n!;,;');;;,i)r;;,n.:;a- cealaltS.

77 Biogtaful crecle, naiv, ci cetigenii bogaqi au putut fi convinqi sd priri-
seasci de bunivoie pimintul lor. Moralistrrl substituie o nritudine mo-
talX unui intreg proces istoric.
78 A se vedea Notila istoticii pp. 97-98.

79 Polydoros, personaj legendar.

8o Ca de obicci, Plutarh menlioneazi, firi ca cl si ia atitudine, doud. ver-
siuni a c5.ror veracitate nu poate fi verificati, n:mai din simpli obi;-
nuingd a scriitorului care se documentcazi.

lt ' pio.6q,,'o-l:"nC:f,uu'ui;nJnm'iri3kinla:,yiu,'tio?t1p"nri1,e"e,,1:rrp:bYiXuuiatr.#""ze:'aDe#,,"'aniai:"cdic'd.:c3e.'rn::s,p'ttl*iul;fuiict"at?a;eir^"hJxf.ei,rt'gXiJilpu.nli*ur;criI;tuie;t;eer:"sh:at"iii"-zm1eicinn'op'i',tl.*o,ir"ng'A.,idcp;r.ii.."rortpCpore"u,u,"nAvl.c.irrnui,srtvctiiocnrgrrruisc....crrceeeusms,vniiennirrdtcaecainutoosnbetoigoaasosomcsruternarar_ci,r. 8r Medimnul era o mSsuri de capacitatc, cuprinzind ;r,84 litri.
:"t"o"1iu'll.?k,,?'?ilij,,,11uri de stil ca mai sus. cuvint cu cuvint in- 8.2 Este vorba despre virr gi untdelemn.
83 Anecdota este, bincingeles, izvotiti din imaginagia aclmiratorilor operci
lui Lycurg.

84 Plutarh spune un mate adev5.t, de;i sub o formi diluati. Darcri ar fi fost
consecvent, n-ar mai fi afirmat, mai inainte, crr L)curg e izbutit sr
convingi. ugor pe spaltanii bogrgi ,,si socoteasc;t tot pimintul 1a un loc".
85 Mina era o unitate monetare valorind o suti cle drahme si avincl o

greutate de 4iz g la Atcna.-
86 trlegterul care facea banii.
87 Asupre acestei probleme, a se veclca Noti1a istoricd pp. toz-ta3.
e64t,,Palu.rtar"rhg"soci"s;i^mlt;e;#o"bj:li:s,r-t*^ explice termenii arhaici clorici. 88 Cuvintul oogr,oc{6 oglindind evolulia unui concept, inscemni ; r. oil
care se distinge intr-un meftequg sau intr-o arti, maestru in muzici sau
unui trib ,;,, ;l-;;*J,11::.ij.:,,,ilT*.,i1d,,,i1.",'H::,#,:,:.1, ,;"j:l in poezie ; 2. om care se distinge prin ;tiinti ;i
A:j"p3iTo. _l,l'(o"l.Xr D*Scpreprhran)i"r:edg^ci.n_.b:rrseilgepiuteu.n;ntr-ucc,-i (la Atena, incepincl cu sccolul al in;elepc.iune, filozof
3. 1
V-lce i.e.n.) profesoi dc filozofie qi
.:,5.(i
,'Lur
i"?iii,, -b,,o de elocinqi ; 4. (avind in vedere pirgile negative alc sofi;tilor) Sarlatan,
acest zeu diduse oracolur. impostor.
67 ciiil"r' Apor o. se
89 Hetairele erau femei libere, care adesea stipineau o frumoasi culturi,
68 Este vrednic de"io":b1s1eri.v.at ci. plutarh este de acord cu aceasti fiind astfel in legituri cu oameni de vazi. Aci este vorba de hetaircle
antiestetici a constitugiei care aveau o proastd reputagic.
lri L;cr;. atitudine

480 N. I. BARBU

NOTE * LYCURC &81

90 Este ipotetici aceasti afilmagie, intrucit comparagia nu poatc fi ficuti'
intre cctigenii,,egali" ai Spartci gi rcstul poporului care era
Lpsit de 116 ABmneteo"dllikaiuydi-uctitr,eug"iraieu^pnsre-eazluaeodntuaosnrtdturladtsaeptaiAvrettatliencaplaiacviciinuidrntcechaae-piraiettaeglaelalulai3P8T7ehries'ebiea'ni' ',prdiennuinmteirti-

drepturi politice. rr7'

9r Cothon-ul cra o cupi lacedemonitrni, vestiti in antichitate. De la z<60<'lv
a. derivat ysilra[ x.D0ovi(e uv - ,,a bea cu cupa plir'h", ,,a bea mult".
9z Critias din Chios, poet carc a cu ti,,papcroecalalmuai tAenlitbalekyrlci9ais"s.ePte(icnuntroa;ttaeatulheingcehmeoiantia, toate cetifile greceiti er-au
scris iambi. in iambi se scriau poezii spartani in lumea statelor
confinut satitic, invective etc. Nu se cunox;tc timpul cincl a triit poctul.
-oraEe elcnicc.
93 Este vorba despre apele din bn19i, clin orrc adesea erau ncvoili soldalii rrg mult decit cele relatate in pasajul de Ia95 dcspre aceasti
Nu se qtie mai
si bea.
94 Euoor,cia de a milca impteuni". luccislov - ,,prinz rr9- PdnGlauiontrog..locuio.n,nsomicpilncerareagnistecalcSclt,ea,itmuoIbr,dofoildnlousgreitiiiqnteegoifomic-efmitgraiuctetcdm",acatliecd.-sigcteiilo,nmcueintcrdirca,supucanitreadqeci id-ptcionrelneritrieii
,,acliunea gi in Cr,cta. Cuvintul este compus din luat
impreuni", in uzaj la Sparta orjv
...,,cu" 9i ohoq -,,griu", ,,rlimcnt",
9y. in text ,,mincrre". textual, ar suna ,,prin cfotice.
este rfr xot'V6rltt r6rv 8;i'xrarv
, ceea ce, r:o Dcrkylliclas, genetal spartsn, cf,lc s-a distins in timpul rizboiului pelopo-
comunitatea cinclor", adici,,luind cine in comun".
96'Iheofrastos, discipolul lui Aristotcles, autort\l Cdracterelor.
97 Legenda, admirincl constitulia lui Lycurg, a niscocit aceasti frumoasri ncsiac.
clc ia vri, I4 ,'fecioari"'
istorioarS. r2r Nympheutria, derivat in antichitate - ,,logoclnici", flacira cltagostci,
98 Este aoeea;i ridicinSbr' care se intilncqte in6irp.d ,,ochii", in dQopr,ar, spre a intregine
nz E a t teurie rispincliti cri,
solii tl:cbuiau si se linl clc bunivoie departc unul dc altul' pcntru ul.l
,,voi vcdca" ctc. anumit timp.
99 Dioscorides, discipol al lui lsocratcs. Mai este gi Dioscoridcs din Ana- vorba dc rizboiul Troiei, care s-a iscat, dupi
zarba (sec. I e.n.) medic, 9i Dioscoridcs, botanist (acelaqi secol). r:3 Este pricina tipirii Elenei, sofie lui Menelaos, de cum spune legcnda,

Andreios, ,,birbitesc", cuvint derivat de la duip, rivSp6q ,,bntbat". din citrc Patis, fiul lui

roo Pentru Plutarh a fost ispititot si vpeurnbiucl ugveiin8toupl aguet-SiT,,tcotuv!"-. Priam.
luati in comun", in legituti cu
Ior ,,masi rz4 Gerados, pcrsonaj lcgenciar.

Nu sc rz; Taiget, munte in Laconia, 1a vest de Spalta.
cunoastc exact etimologia cuvintului. rz6 Eurotas, riul pe care se gisea situati Sparta. I^ntrc Taiget qi Eurotas cra
ro2 'E8lci<ov clerivi, firi indoiali, de la ridicina inclo-europeani al - o distangi cam de ro km.
,,a minca", care se gise$te in verbul latin edo, esse - j,a minca". Nu n7' t\t,oy"n inseamni: i. (la H omer, Odisseia, XYIII y9) loc de re.u-
era cJeci nevoie de combinarea cur.intelor. nire-.uu de azil uncle-Ei petreceau noaptea cilitorii gi cerqetorii ; z- (la
Lln,Lagrterace-qte,,feeslted1eoUvi6a1(6h"o, uisa) rm3i8s<uo8ri{ Sparta gi in cctdgile doriene) loc acopcrit, un fel cle portic, unde locui-
rc3 ,,Ceva bani" - constitutia lui Lycurg a- in,,dmi7n,c2a4reI"i.tri. torii unei cetili sc adunau spre a dilcuta ; 3. disculie, convcrsagie ; 4'
ro4 iar Plutarh uiti
ro; se opunea banilor, adunare. cuvint derivat de 1a dn6 ,,din", ,,dc 1a" 9i (ti) 0l (pt)

momentan de acest fapt. r27 bis 'Aro03rar,
ro6 Sissition.eta lSca;ul in carc avea loc sissitia.
-,,a pune". qi pe urmeqi figura iui Alcibia-
to7 Agis este numele mai multor rcr:i spartani. Aici este vorba despre regele rz8 Atit clc^ mult a interesat pe contcmporani
Agis care a domnit pe vrcmea rizboiului peloponesi:c. des, incit s-a cooscmnat;i numele doicii lui.
ro8 Poiemarh - no).t,itug7oq - era comandantul unei $6pa - unitate dc Biograful insisti asupra ugurinlci dc care se didca dovacli la Atena
rz9
4oo de oemeni. cind se alegea ca peclagog un sclav.

ro9 Stat in sucl-cstul Mirii Ncgre. Nu se gtie despre care rege al Pontului r3o HPeitdoang,ohg a-inci osncduurctiitofirriclemcionpcici.i, pultrti pe dedcsubt.
13r
este vorba aci. r3z Lycophor, planti numiti le noi ,,piciorul aticiului".

rro Adici cei care s-au n:iscut pe malul riului Eurotas, cleci spartanii. r-l;' Gr-mnasion loc un.lc tincrii i;i ficeau excrciqiile tizice, dezbticali'
rrr,,Calca sissitiilor", adici drumul care ducea la locul unde luau mase iir Iu.voq inscamn.r ..eol", ..dczbr;crt".

comun. r14 Paidonm, ctimologic: ,,legiuitor al copiilor". Eirenul este pus in legituiS

rrz Epaminondas, vestitul general theban care ia invins pe spartani. cu vcrbul eiPco - ,,vorbcsc''.
rr3 Leotycl.ridas s-au numit doi regi ai Spartei. r35 Adicri in rizboaic.
I14 Aceasti intrebare poate fi inqelcasi ir.r doui feluri : r. Leotychidas nu-qi li6 La Sparta erau, firegte, mai multe sissitii.
r37 Efebii erau tincri atenicni, care, implinind virsta dc I8 ani, erau supuqi
putea inchipui cum au fost flcute pl5cile de lemn ; z. ironie la adtesa la o probi numiti in carc li se vcrificau aptitudinile
aceesA ptobi erau clokimasia, cetifeni in listele demului clin cate -Dupi
efortului inutil depus pentru fabricarea acestot plici. inscriSi cx
fdceau
rr5 Agcsilaos, rege al Spattei (4or-36r i.c.n).

parte.

482 N. I. IJAI1BU NOTE - LYCT]RG 483

rr8 Orthia era un apelativ al zeitei Artemis, la Sparta gi ln Arcadia. 163 A se vedea Notila istor;cd, p. 1o3. cle clas5, se referir numai la cetilenii
I39 Pederastia era ln mare cinste la cei vechi. 164 Aci Plutarh, cle pc pozigiile sale
liberi qi carc se-bucurru clc toate clrepturile in polisul spaftan, neittclu-
: I4o Arhidamidas, personai necunoscut altfel. zind in rinclurilc ,,egalilor" pe hiloqi 9i perieci.
r4r Un oarecate sofist, spre Este interesant de vilzut evolugia semantici a
Milet (sfitqitul sec. VI deosebire de cunoscutul logograf Flecataios dio cuvintului yupr'vdolov
165
- inceputul sec. V i.e.n.). in cadrul limbii grece;ti: r. loc public pentru exercigiile fizice ; z. hippo-
r4z Demaratos, rege spartan.
r45 Locuitorii cetifii Eleea. dr,rm (la plural) ; j. exercilii {'izice 1 4. exercigii dc orice fel ; 5' incer-
care u soartei. in iimbile moderne europene, prin gimnaziu se ingelege
r44 Theopompos, rege spartan. un ciclu in invilimintul mediu. La la Atena, in gimnaziu se
r41 Filopolit inseamni ,,iubitor de propria-i cetate<'. Sparte gi

vG i'hrtog avea urmitoarele sensuri : r. votbitor in aclunaree poporului, ficeau numai excrcilii fizice.
ot^tor ; z. profesor de elocingl. Se pare cA aci cstc intrebuinqat cu primul
166 Leshe, loc acopcrit, un fei de portic sau de galcrie, in special la Sparta,
inleles.
unde locuitoti-i se adunau spre a-9i pctrcce vrcmca, discutind sau plinl-
I47 Pieistonax, fiul lui Pausanias. A fost gi un regc, 9i un general spartan
cu numclc de Pausanias. Aci, dupi cit se pare, cste vorba despre regcle bindu-se. epoca alcxandtini s-i a scris o Cronologic, irt

167 Sosibios, erudit, a trSit in
care, dupi obiceiul vremii, expunca fapte 9i clete'
Pausanias.

r48 Selinuntc, localitate in Sicilia. 168 Personaj necunoscut altfel. mai viteji, constituiru un corp de eliti
r49 8igpo5 inseamni : r. partea carului de rizboi pe care stitcau vizitiul care
fi9 ,,Cei trei sute" - erau cci
;i luptitotul ; z. carul ; , scaun, ieg. Din context reiese ci estc vorba la Sparta.
despre un scaun portativ, un fel de lectici. r7o Polycratidas - personai necunoscut altfel.
r5o Embateriile -.tjButiprl erau cintece de marquri. r7r Este vorba de tcgelc Pergiior.
15r Terpandros din Antissa, in insula Lesbos, poet liric, a ttiit in sec. VII Bcruacseicrliat sco- logtieilneearatel nsipeanretadni,ncpaernei'nisnulatimCphuallc.irdiizcbao' iiunluai 'rpuello4pzoznie'csinac",
i.e.n. Se crede ci daincopmripcuinsacionrtdecineiidccapmricaiosaise(oxind).cr,a4re- r7z a
o
mite scolii oblice, ,,oblice") nu-
se cintau. inverqunati bitilie s-a dat la Amphipolis, intre Cleon atenianul ;i Bra-
t5z Pindar, marelc poet coral, care a compus faimoasele ode in cinstea in- sidas, in care qi-au gisit moartea amindoi.
vingitotilor la jocurile olympice, nemeice gi isthmice. r73 Amphipolis, colonie ateniani in peninsula Ch.alcidica'
are sensul : armele de lupti pc stipinii dc
t53 ,F,Sa5l-a9ni ignagrijgeial,sacyi ffi.eruelr"a, bitaie a armatci fdurite din metale. ,ir, ,t i se releve clar faptul ci Pluiarh caracterizind astfel
r54 orclinca de care numS.ra patru sclavi, socotea ci numai aceqtia pot atinge asemenea virtu;i'

rinduri in adincime. r75 Phidition, vezi mai sus nota ror. a
r55 Cununile se purtau indeosebi la ospege. Cu cununi se incununau invin-
,7' 6 D.^"rrn, zeita protecto:rte a roadelor pdmintului 9i' indeosebi, ccrca-
lelot. Demetra intruchipeazi rodnicia naturii'
gitorii la iocuti sau in rdzboaie.
ry6 ,,Castoriul" sau ,,Cintecul lui Castor" era un mar$ de lupti. Potrivit
mitologiei grecefti, Castor era fiul lui Zeus (sau al lui Tyndar) qi al rrr EiFAnrt9s",liciilntog!cma"d."dav.iv,,.eno"ervorqns.besoptia,zt"ei,;ipcids.NioaeeueIlosimt-tppat,pianrtlveaesrure-rlia-,siesetcLntoiroanaairsticiscto,coucuitmll,teapTrvoiplmnahe.elueza;c9niStee9ySa.driteppiicdrdarileccairsnstrta.i,(',aiicnncArlcce.iecphsepoitneiumi-r"t.tu'-pllYuiunss'nciiGucmsoirtneolzucurcl)iuruaoii,'gaapPrnallaitfoirVicteeldnI;n'Iiecpl'uui.'plccter2rnlir4:-'a-)'
r7' i
Ledei.
V9
ry7 Paionul era un cintec - dr'eersmuirni aqiarndeoluoad,ieap-ardeedemsarqin. dialogurile lui r8o
r58 I{ippias din Elis, sofist

Plato. I9i didea aere ci. este in stare si vorbeasc5. despre orice, dar
spunea mai mult vorbe decit idei. l9i ficea el singur hainele qi incil-

fimintea. un fel de poem liric cintat de un cor dc tinere'

159 Philostephanos, istoric gi geograf, amintit numai in acest text. r8r SSclppaoearnnrcdt<aeolntld";eise.p,l-etaprltord",eetotgidcloelobeasuAclniurrria.sizdtobomouaeainej,ucm;ui itvSaeptceainrataasesaacb.iMVacldlsis.ueepn.nia.'aMpnreiimsdseuelzniinlieesndciicce.'.tlVauuIpIIt'i
16o Demetrios clir.r Phaleron (dem qi port in Attica), a trriit in sec. IV i.e.n. r8z

Tatil siu, fost sclav, ajunsese si stringi o mare avere. Demetrios a a put;t si-i sJpunl. in timpul unuia din accstc rizboaie, s-tr proclus un
fost clevul lui Theofrastos. Inteligcnt gi filomaccdonean, a ajuns si guvcr- r81 Pmrianrezgcuultr(em@uer6d6e),PPimlaintot. inqelege divinitatea in general'
Estc vorba despre zeul APollo.
neze Atena sub Cassanclros (1r7-3o7). Risturnat de Demetrios Poliorkc- r84 domnit in secolul al III-lee i c'n'
Regele Agis a lui Athidamos a
tes, s-a dus in Egipt, la curtea lui Ptolomeu Scter, cimia se zice ci i-a r8j
sugerat idcea sd. intemcjcze o biblioteci. Era un bun oretor. A scris rS6 agls - un"rl dintr. regii din dinastia Agiazilor, contemporan cu Lisandros,
lstoria celor iece ani, Dc.;pre demagogle 9i altcle. Scrierile sale nu ni

s-au transmis.

16r Hermippos, vezi notl q1.
r6e A se vedet Studilrl introductio, p. LII 9i urm.

484 N, I. BAI?BU NOTE ,- NUr\1A

4B5

r87 Lysanclros, comandant cle ogti spartane, c^te a bitut pe atenieni, in spccial

in anii 4oy-4o4, in tirnpul rirzboiului peloponesiac. 2o4 Apollothemis, istoric obscur.
r88 SPdceeyctaaitlcaecsleatrecaiicucur'racbleiinr;cf,iri;aduucr.rsot-ctraipsnceumourintdriih.ge.rro.tls.climcsegt,arpot.scSimcccayatr:crclaseenluuiinpfpie;ruitecraiarrucficluucsriccrilsct6e.
,o5 fii., loc:rlitate in Elida, regiune la vcst dc- Laconia' scris o lstorie a
,o6 Ti,ooio, din Tauromcniu- lSi.ilio)
(sec. IV i'e'n), a

s cris ir - Siciliei. clin Tarent, cliscipolul 1ui Aristoteles, a scris viepile unor
zo7 Atistoxenos
r89 Este votba dcsprc haina moclesti a solclatului sparten, prin
care se in- poe!i.
tclege, Jr ligrrr:rr, Prrttrca armtrei sptitilnc,
SAcipncoainsr,tppaPeaclaruiaatalteirxahceu,rsctfaiantatcautetlcumaui rudpuelontliotuigvpi irasemtmusoopenciadehretchzgiigcaeilmib(vison.cneli;a.aivaSigntiusdpteieultolipinoenrcosds.tu:lcDtutictlu, iaprc.eesiepVerUcctsitv)te,.
r9o NUMA

i9r

t9z Hoplit, soldlt inarmat cu scut ;i lanc: - pcdestra;. in Sicilia in tirnpul r Gi.-m"enantig9ieniona1alosl"g.aioeiui,l.e"3p,8aa7arctfie'aucppncritun'insm- Rfasaopltrshnuifianjvc.ecaDlrcicne;srdaueac;iciplbieenivoaCrginiirautaeplfuuiatilo,^iflnios"siatntimutlisipfnaouttsoltcfirnmmivuiiatseitziubipeietaeirrgtpdercl.cl.nidltoiirnnur-
t93 Gyl.ippos, celebru general spertan, a bitut pe atenieni

rrizboiului pcloponesiac.

t94 ,,Chalcidie.ii, [cind a venit] Brasiclas" - plutarh se referi la momcnte
din istoria rizboiului
peloponesiac. imaginagie 5i faisificarc.
z Clo,iius, eutor obscur.
r95 Agesilaos, r'ege spilrt.ln carc a domnit dupi Agis, contcmporan cu Lysan- EPolusy"mtatehdiaivugoe,nrsbritnuea,nadaoremirtsi;opiinrintciait,pneaevorarmlziaaioenmmigaiujalzonllicuiclouimi.rleslcrneeliclno.cr1Vo.1nEIuc1lei.pea1l'9niaion. t1-scMuemiua,erp1cia8rit7mnoica'eitpem'nimu'olartaciclleiieanbsacaezntiictircai.,l
idmropso. tArivainllouciuAit,rtirnxcarxneusl.396 i.e.n., pe Derkyilidas la comancla rizboiului
3
196 Sparta a fost cel mai puternic stat in Grccia, pini in timpul rizboaielor
i'

mcdicc. organizarea sa militaristi ii clidca posibilit.tca si intc^'ini Atsi.idit,ueiplnil;c"iiitdgs.iesqcscupomulaenriceitasattiiiacen'irtucdaqt.tedAbqtuitxiaculc-smia,'rcme1iinai iensrcpeeupsc-"ra,erssnteeig,liutiiltrrpLrcinuitnrca dintrc
prompt conflictelc dintre difcritele polisuri. pl,tarh edepqii
exprimi gi eficace i' iqi a\ioc'
aclmiragia fali de statul spartan.
aci incioclati

r27 Plutarh folosegte ;i ironiilc gi glumelc, penrrLr ; pune mai binc in lu- era Pythagoras. El a intemcial un cutcnt ftlozofic iclealist, pornind de
mini caracteristicile constitugiei spar-tane.
lu i.lei, ni de la realitatea concreri, aga cum au fdcut filozofii matefia-
r98 Atenienii sint ironiza;i pentru fastul cu care scrbau ci misterele, in spc- liqti ionieni.
cial misturele elcu.jne. y Plutarh, citind izvoarcle sale sub fotmele cle,,unii" 9i,,al1ii", facc im-
Antisthencs, discipolul lui
r99 Scriitor fecund, el a scris, socrltes. Antisthcnes a fost qeful ciniciior. ipHi,aEonosd'CnJroulsoiiitttpuenmErsltcmree-piciilbptacneiroraiaui"sceiiL,aa.s.$oiirgu"i"rtidoleipildynldrtuolo;m"aeaieaucnir,ztctlpieeNc,..reOaEiorlasumisrlilni*ltncdympniemncismlainaeaihnegap,ai-p,iuieirprbue,icisdalumisipaIoinuu.tdintteguclpoDe:1serclieogpaPep"urpcccr'frucuiaaavopnputuePlpteriu"tmeiditlusttniaccoc-ienliu.iala,nn,ailmenatgnlecxbVasiipurirsiitccarizaleeVasid1r1rsrecliea;uc1iaaatps6ili1cezncsaaeuidRei,pr'isecloe.aucsuiR'mgtcncfuesiuuoiuu:v'elr:mLrr-leirugcannypuscittcnrnsu,ual'uiudidnflnirsii-cengnetsoaaa,tilcqrprfuysreilinbenrasmpaoudptedecctptvulocalroisucia'lia)eeuPtrrnacdg5elilclou8euaioPe'olntaocplla-laduygrjrr$eomtpehiiaviircr'priiulm:adhriuianrelocceitctlmrrigorllnucelceear---''
sini traeraateltcdlees, cprtcicsitucnpLaatrouzriecciri ecilegtiiuincterirbirzfialote,
zofice. Antisthencs incerca 6
pe idei
berate:r generale. Scopul vietii, dupi el, cra practicarea virtugii,'prin cli- I
predica retragirca din viaga politici.
de toarc nevoile. El S
zoo llitilia de la Leuctra in
gi thebani. Thebanii au Beolia s-a dat in anul 37r i.c.n. intre spartani g'
lupti in lumea elenici, clobindit izbinda datoriie unci tactici noi de
intrebuingati. dc Epnminonclas.
zor Diogencs clin Si'ope, filozof cinic. intocmai ca toii cinicii, cerc rcflectru
starca de spirit a populaliei siricite clc pe urmzr rizboiului peloponcsiac, ro ,cig,eNeincloecinalileracilielcs;uicltuaiarpfardcttriicnttiutnidmvei"inat,citlcaaiir'ibasceliruoiitvgiecrVaci lifee1uaalluiiliiac'\lueDVniaitN1aiia3;uatmcnaluaucialu-Rralorefmigineutrtnlceudtbsea'usneiatoraslteuatigpreIr7minmtdo'abati''litnaotcu.ai-
rr ln sslaeptrivnceccc;tllecisrprPauarltlitil.riransclCpearPi'm.rr"rup.el,iutni lr"egileeaVl
Diogencs predica disprctul pentru convenienlele sociale. rz A ieyii lui Romultls' in cere este vorba

zoz zenon (y6-264 i.e.n.) clin Kition in insula cipru, intemeietotul stoicis- de rom:rnilor'.
mpzliinutuauanctlleuieosrsi"t,i,mi,ciooonlolroic,gnf,tinizrdeieinucc-iikericsit*tietesaiscrmtolcta.ag"vtSeaecntgrioriiiaseictgliieiasii.t,ic1oio.ucmnlcstuztruealvsodottrliirtccniinatbuocutrlciiceeuti,crnsooteeriaxifaqliicstcc1tsirtuiciiuni, csnFslu,tle;,ppidcreuaeirsncismolitiatifuncidltl.iea.+c,s.sdpoaetreescfcasofciotmranct_j--,.
iCnonespcoccinagaim, ipnerpiaolliit,icsSto, iceirsamaubl tianecrelcavccnleitlafiloazcotifviiatactelaasepiraclcotmicini.anLtae. Roma,

zo3 Kyrra, local.itate in' Focida.

q Proculus -^p"tionol lcgcnclar, necunoscut altfel'

NorE _ NUMA 481

486 N. I. IJARIJIi thiile in onoatea lui Hyacinthos, Ia carc era xsoc;at in ritualul sirbitoririi

14 Este vorba dc.spre senttori, cate. erau patricieni. plutarh intrcbuinteazi ,'"" ast;ar;aim;t;uA_c;p'tn|il,o;i'*nrll,.goti.*?rcioeu"g.ocmi oaCtat1llr..tllcohaApe,lsiolcso"laa'''clri"eAAi'd.jpumToeuloltroofmesler-ieltae'raesluaaciilrsvilmaietot-i'a.n(ciitunpdciczuotiitnApdAlucillpeiasod.teclalvoa'o,Atacprmitneeecnmnvrtfaiuus,lusiaiil

Ii cuvintul 1rd.,rpi.xLol in loc dc r&.rgeq .'
Epcgggsarriuaietrnveeccgiu,vrorenreienoiapmcotcerlpSenirnas,ibctoouciacllciec.incllrec.idoalavaaoz.lbteiamsaeisa'oricaiveoarctaptleeseactsrtiauetnnpfsauaalduti uttdteaoccrrcglmhineccecupnaaviirineipnl,iaututtmlcialn{aciin,aai ltieemndgcrreauacrcl,lg1t""orngcintlmr"e.lu.c,.Ui.t_i"mraiop,,ra,qfuciomlJserorcmiror;fi;oiitlozo(cilirn_e)i
,t S'efc.to'ty;n";?i;"u;i;,g";.a;i,';rls.''gut.igniounitnuielnidosi.niea^'liunr(turincldgc"i'ucnetipliiiinnSSa'v1ceainofn1fu'.{lqinGrlrneoc{reide.-i,v)s'cusndtuumlailAt rgagosoltflfuiedllueiid-' uCpoi rtiniut-'
16 Nc-Ceuteaslteeeagdtcoieuuraicltspciesrvgcaiaddfeelizsbplirancanpteoo,rm,dp-seoinsntitudrsoemccaaarenpieien,;aic,lespaefbaipnmiti,a. loulcsretianlgieaar i,
r7 i;
18 ,, Pmm;re;n;eupn;ln;re,ct,czu.leren,nc,tLa;ciy'tltcniinje"iumuAmsfer.,ico.tEae.cotrela,ial,u.'tIi'Mniiu,i'tl-oilzuulo"t'rgt':rfitlao"iito"cHtlaee9nrnimiimcaeilasslv'o9iecci ougaticilpapincaiicmosiatfoertreeiaqlDqee'itdvIcionnoplaaeArn'stetaPicdacaenr'aPelaspaptenc'
ribrurui.
r9
legendei.
Smbtafc1rie-yer3coaulaa,c((ia:fdodlmzraetapaeiisccaeacto)eliiniian,qtzez:aripiusuiijuclntslieoainnateee+ait,ndrsaiu2dnceofaalte-caaccarltlfotoeficloril.ma:lllczc2letzubilucea2iernaaiscilinlueat))uerannpesciiseirnslinaieXilptiesuce,zlesI.uaciledlarstnccircaveial;iddcn.odciaoenAmsun(-tcgpeeccizricaf:sternlicaeelcrtuin,er)izurda+mdiaalrcezear::ciuiir,ill6ldreiancireullsoeta,1np:miirtcii.seertace1e',tinipuvaod"nesdcne.leta,mto.uAucmfaaagasrbtoflittueafriccceninre.icjii;f),nlI.pc..asalleeeaa-l.rcucterlfriuel_us.lna-i-t
'e's pir srufos, barbi mare' (a ttiit in secolul al VII-lea i c'n')'
A^;rh;ti;locxhocso,mcpeulseberluclejpi,oeimt nduinri'Piaarmobsi' a rost apoi trecut in rindul
36 ;,.i;";,;;i'-;"i;;';-';-;;'i'nilt"' crre

EDzcgeouiemtmarbtieabin.,rainvt iimlceufazcecdilelodrac,plfiaiv.geT:zi,ellsxeitnuctloinzdsvinaocarpracJtlucc,tacarlh<e,lbicFaiozcrtiluifaenlraeigRgilotoirrmilzoaenri.odrt"tnrpt,;"ca;'p.". ;I.X;, .t ifz;fAiei;tii;,ulo;.."rro..r-,,.:sr"ilieR?ghuiasidlar.m"togar"ndtet"isng"nlcu'c1dtecarcteqdurinTsuhClultec'rrtiaeu-lm'c c'mrdroeinr'!.ltllosuurp'd'iulmlotanlrietci'' imPrcuni cu
i'{
zo

zr

zz Frigia qi frigienii - stat 5i popor antic in Asia Mici. i Ja'+4o"9ozr,l''ZeiCB;c;cdilflio"n"a"oelliu"ci;;r;tn)cvloi;ieilo""an;rciracniS;tpchr*,s""ct'"rftla-i,teQlroo;;ri".tard-tes;st*reu"c'eltist";atuciirrs,""rfrsiii,r,ino.ol..c".et-rapaa1-ss','Ig\listt.t."n'"ieiit"-ttsn'e;o,1'""l'uaf1rird,ar"Lint,o"a"cioo.s,,eag'r"r'i,-cra"r,"u,orucpa"Stile.runifiip"s'"sirbinpsctiioif'u;r",ienc";l;rnii;tss'tlotr'!puttt"rr'c"iiilp'-;n<''ic;iicd"htct;"'"""thloepi"^ssit;pisAcV:tiauproussiniacer1eeefts-ct"reimultuiitl"mfel-ireiei1rolccaJ:nuiaott"ieppdiiimd'va'ac-e;c''ti;uEati.clifnitlanmeiesrlcteia-ltrueoau"4ipemn'ru7cetdtlufcorlfaeassoiriltnouiteleio'pnebn'ecbaEue'anisilnttreleui.elfrretletrvuCgns"aseepuactptnunloplucndulmaniea.tiicnopr-'PPgH:luNiqcuslliuuue9o'ttmrltocaioPldroruanahhcrl-
,J +ta^trfm:.^oslluel optoeamt Clbclci, mama pe care-l iubca zei1a.
zcilor, psihologici a tinirului Catulus, in $l
6j, r ficut o analizi
s-a evtrat, pentru a putca sluji zeitei. nttt .aie ,l

zq Bithynia. gi bithynicnii - stat gi popor antic in Asia Mici, pc litotalul rr
I
nord-estic-

z5 EpzdPneeeasditltyaraeimardSpioleiussnletii,r-nalctcriv:noa-airdEvLiel.ciuc;ennlalaiccbsistau-tuianprcFrrferiiniggeiinfa,rcu.dlmrLaigeurogscseeuttnietdcacdolenscaceel.iuizilartc;icicieilecsioiapbucofnlizr,"'r"i.n;.r;i$ts;rpe;eir;.i-a-f;la;t;e,vir;loc_a,;rccai 44 Spurius Vettius' personnj legcrltlrr' in trccut un procedeu clectoral
[email protected]:esr6learbfqqizeictuv,enc-;a;ilocurpimansioznnf(ueHeilcetn_lciouccemrrurtrmilloeee,usrclsecirceo.ntirinarmcnamesrreitrpsueuarosmelcr,;rtatictei,oplilnpele.ocorouIaudr"crsn-pirli;svoebiiavinizn.clraiia.ltetiitavnaumstigcntcciuaidtt,oplaeirlcntntooelelegdargiiumlaeoeaciniietllnecua6arassaaitaa,l.douctoiurrDieaupcudenralipnuenziIgoicrrfciorl,amllmomoui'imratoidiairnenginrptiiiar,etcudi,coarpes[ei,i.o0.n,ar*edoei;pnii;rrmlJdiao,oepd;,v:,ii;icantni-_6-_.- a5 ,,'ISblilele de vot" -"Pj"t.a_ri transpunc
de pe vremea sa.
:8 Phor:b;rs, personaj legcndar. z'-6 inscmncle regale, dupi cit se pare' imprumxtate de tomani de la etrusci'

47 PE;EpRtii;uotv;otraoanliir,rcuubhil.,urundp,,nrreiniccer.driix"p"eder.s"dmctXucpa,Vle"lrpuxIu"g,tc-i:lptle5;*iu";"i;ftrrettit",rl;5ruimci"lo"lttcc:iro'unmo"rmrirc;ppnrllretstui'i'vclrsicnlccurlecatirprcJ"teTru.utapal'ritpe"-Rver.ooieimOni'qpeAtaii'm"csu'zrcsrecvilMoesdrcrreidamauflravprsiia'pyzcbaoCrlauu-li

-z-8

q9

z9 Pltooovatirrneicv,liutp-ellecglaaernejco-llccluioulrbecaau'tAidcisepc,ouFlll.olyLa;iacipnAethmoc:syrrceel-arlai,omiunnorLi"tasinecioidrninical,enesoebigf,r'aeurrmbeaucusleeqHscyeaarciniipnir_ii,- prs i ri lor. un preot al unui zcu;i sc ingrijea cle cultul zeului respectiv'
Flaminul era
5o

S/ - Plutarh - VieJi Paralele

ll

,ii

ii

lt

,rl

488 N. I. BARBU -Nct'is Nu^.{a 489

tr Pilamenc -IIiIltptia\'qp.ains-ealimnnfii bituti in piui. Ilt).d<o : a bate lina 7o iHs-rc9tuiiiv,e,rr,-iricttclogeitdfeoeafaaoln6rctcapeuuetc'lrlepupsaeLeei reapasvcrap&aepurrtnrcIe-faeeo'do(,b.,tiaoua"Crblzce;ic\e;leal;csc"lrteaetuen;lslt;teet'id;mxe;pe;pelietrnl.icmqutcuuiae,llenltcdrtgaeeauilolat:rend'pT"coa1racrteaur'ezrrdce.eiilpn'seatteni,^xnlugepimneaupi"vittrr'eiicemar(aiuie-_letmmd,,iitcssiertt)uner'eeifpt1mcou6laoegrrni.erelaaEv.la9eli
;i un {el de ciciuliEi de lini. S-ar pirea 7,
in piu5.

ce acesta este sensul in contextul de tagh,
5z Referitea e ficutl aci la istoricul Iuba, care a fost luat pizoniet, pe cind
cra copil, de tCriaietsag,ir,sEtuidaiatfllcauRt opmaart.eEdlina cottegiul triumfal a1
rului. Apoi a scris Cercetdri asupra dictato-
istoriei

/omane. istoriei omenirii, oamenii aclorau;i zeifioau focul'
Adici la Delphi.
5; I{laina era o manta de lini pe care o imbricau peste celelalte haine, 7z bis Lampa sfinti, la grcci, era flachra care arclea nccontenit in cinstea
aruncind-o pe umir si fixind-o cu o agrafi. 7z
zeiEei Pythoi, Ia DelPhi'
y4 Cadmilos, oi Kd.8ptr,).ot, erau tineri care se cledau cultului Cabirilor. ll al cloilea mcclic, cind Atena a fost incendiati
Cabirii, dupi mitologia ant;ce gr€aci, erau trei sau patru fii ai 1ui He- E iotbi.lespre r;zboirl
faistos, cinstigi in insulele Samothrace, Lemnos gi Imbros. Kd8pr).o6 din orclinul lui Xerxes (48o i.e.n.).
era gi numele lui Hermes in Etruria. Hermes-Mercur era vestitorul zeilor, 7'-4 Au..o"ririnrsafrt.,'ir,ioJi.tntu"i,,l{"forirlm,nouazrn"oeuif"guei$lii,reibiaoPaioulpinlcuutisu,i lmcudaiu,irnseaacslipeelaeSat yfbpllaluraudteiimrnineup-llaAod.tsreiiAvaatmcMranesaigca,eci'lriunaAirecmPeaooanmst8tuc0inf fotiau.olpoRctiiindzdea-
la ordinele lui Jupitcr. Cam.illus, intre altc accepfii, insemna copil de boiul a durat intre anii 88 qi 83 i.e.n'
Zl ;i Pompeius, acesta fiind in-
nobil, mesager, crainic. pt",utn se referi Ia rlzboiui dintre Caesar
vins la Pharsalus in anul 48 i.e.n.
51 Plato in opcra sa Statul, in cate intre altele discuti gi despre difeiite
7;f'i-6'ulESiu.miiio;ini.iprt;tid;rf;;giiu"g^itmrut"e"drlierfaietiscb"mprtecer"ereea^oitt.leSriolueerMmdrnv5eiialuio-islebrtgtiicrrurebo{zlnramliediuuqpea,istlnleuoa,iltcrrcicoenccsmgaltoecraeldrlneaertsae.Rrevepoeictmaecaeunois,ptfitioraci,est.ieritua' ciadaocipcoiiirids,peaprtaievt9nriliitberuuuginieiaomrfasaibemteioritnbaiacsaluael-i
forme de guvernimint.

16 Nu dorul de t:azboi al romanilor et^ c^rz^ pentru cafe Roma s-a gisit
angajati in atitea rizboaie, a$a cum crede Plutarh, ci dorinla de a pune

mina pe bogiEiile populaliilot gi oragclor inconjuritoare.

57 Timon din Phleis, filozof sceptic, autor de poezii satiricc. S-a niscut spre
sfirgitul secolului III i.pei.en.rdAuat.udNiaut mpeaiPdyrirnhoonpc9riapicnStittiulploant:drinlr)M,)c.goaira-.
Operele sale s-au
Risuri ne-at parvenit r4o de versuti, in care satiriza sistcmelc filozofice.
y7 bis In conceplia anticilor, muzele erau inspiratoarele muritotilor in tot
ceea ce era bine qi frumos.
7''9 neclsitorigi, pinb la ol scl?vi' ln
58 Zeu - in sensul de divinitate in general. lecticelor' Aci Plutarh
t9 Epicharmos s-a niscut in insula Keos intre anii t20-too i.e.n. Copililia Liticta sau lectica cra un fel de pat purtat de doi ci s-a intrcbuinlat li-
republicani, se ajunsese le un mare lux a1
qi-a ficut-o la Megara Hyblaea, in Sicilia. S-a stabilit apoi la Sytacusa,
a"piroibruuie tpocii lui Numa, cind esre pufin probrbil
unde a dat reprezentalii teatrale, in care, intre altele, ironiza gi pe zei Ei cate au apirut mult mai tirziu'
pe eroi. El este socotit intemeietorul comcdiei. Diogenes Laertios il nu- 8o ticra, ptactici era pe q,li6"rl, pe calea ntmith AIta semita (Celct inilti)
miri ptintre filozofii pithagorcici. Poarta^Collina
Tpliein*rmnusetinouptl.rii.lnaii,tiinniigietrrisemtciadtulitrmeeluedl,uescipu- itmariucinlistciisuadrureiaadlteientpemirmaptteienrtitaalte(en' alitluorzaoli)ficsiaumiotub--
6o Antcnor a fost - potrivit legendelor - rege in Tracia, apoi, emigtind, 8r
fonclato'rrl cetitii Patavium. a,

6r Mam,ercus, personaj legendal. ri1or.
6z Aemilii, ginti romani vestith, cate a dat Romei atitea figuri renumite,
prinl,re carc M. Acmilius Paulus, consul in z16 e.n. (t se vedea Noti{a -8"3;LtiT;tii;eebu;-bilt;lucii;uniiansa,s,dvlteaieetaipicnuchacsaveei-epzzcaueeitititletaaaatetofeoRasrmootmmioonanmadeuniodv5nirin'm,aiItteniacnmtlteriipperialoiiu.oc,arlanigugornriiecnodpueemlitn,euadsl-narticeii'ufncMieleadaccsoaiuimcrtneiin,roziainnisuumclmuuaoreitmail'eSSjiuneentLravsiribu'esis-'i
istaricd la Viala ld Fabius Maximus) Ci M. Aemilius Lepidus, triumvirul.
63 Este greu cle identificat la care Aemilius se referi aci Plutarh.

64 E votba de Alcibiades, om politic in timpul r;izboiului peloponesiac. 84 Ptienrsaepahoanjaun:s sinonim cu inmormintare. Demetra-Ceres, ripiti de Pluto'
65 Pontifices, a sc vedea Notila istoricrl, pp. r42-r4r. Proserpina, fiica zeitei

66 Sub titlul dc Pontilex maximus, catc in grecc;te sc mai nume;teiepoqdvcr;6 8'1 zZ^iSle.ei.cuiprlyral*eoI,annAtf,if-e'eirnrioirn.lduQJaliuitl,aeif".ocpiiartiem,ai'encgftri"tceet6a,'taoaacztieefioa,gstaartibdanutadatgc6tuorcsraiotite,initectlaaaibriedpi rer:oevt,iednac'ientpozoazerie'eiliihgnaitarafeemmdaerolatierlgojlo!er|s'tcLeliaai-'
gi ripXuePeic g6Yt6roq.

67 Ierutgiilc erau ceremoniile sivir;ite in cinstea zeilot.

68 ln ingelesul de istorici, scriitori antici. s[torite.
69 Quaestorul Aemilius - gteu de prccizat la care Aernilius se referi aci

plutarh.

s7*

490 N. I. BARBU NOTE - NUMA L9l

s6 Salii era un colegiu de preo;i care practicau cultui lui Marte. Erau rro DSsao"ccoiteyteldiai"oneruacmua,irrdueul;."lpodirinmlgciiitnoodloi;go,irac.intgncr"leorttocil,,Idcpiana,dzndriiconioi C'luLteiitZase,euasalt,tcrciobitnuidiFarsiyn-gavieannitsqaciteusate'
doui colegii, uuul pe Palatin qi altul pe Quirinal. Fiecatc avca cite
rz membti, care trebuiau, la inccput, si fie alcai numai din-tre patri-
cieni, apoi alegerea se ficca prin cooptare 9i dintre plcbci. in timpul ut focului, clcscoperirea ficrului etc' c1c la gar'vic', par'vi8o6 ' care
8'7 Ficcmehogpnipiefaulrilciiluiutii-uinci,utcrifocmirleRpsgieoiruamptdauueltEcnaziuoamalieputiarnegcpoeeleit,alaptgere,eofeoiiildidietirzpsellaeboglumiaiia'raeuAl.ilcesEigirieocrmdeheaaibcnzelcaur.raiaaI-nsupccricizaavbsziuorgpieuhrlac'l Mainisi cste dntivul pturrL inr,ru*"ntal
scmnifica un fel dc Pc;tc clc marc.
,^r-,- -F.i"J."r,'nzic;tiEea bunei-cre.iini" Zeii edoragi la inceput de.. romani
l" romeni. (numina) care se ficeau vizute in
simple absttacliutli, ptteti
oTPPfzdctoetZororgncmbpluopvlirrmetnar,umufteliisrnanipclep"1-iprleicrion:td,git,dtnisriifriliefvcloni;rrirqrittein;eiitdira"liae,cttdounderrcauiica.a-lmcu9llciiiiorr,zdsvaeacoirntourlcaedrle.reasscsGfpicuururgopenraipzutauniitnialuicudtlo-ci .apluqulainiinsluoaeeirrlrfso5-haamcotejtfuaasaosnarsesui tlzoip;mudriat'naitlfeieeitciirnicmellaioclamins9iquiiluanigdecler's'esu^c\irened^-
dupd anumite f ormulc 9i intr-un anumit r[stimp. Ei consfinqeau tra- rI3
taGle dc pace, prin anumite cercmonii. ,t.4
Ei erau pitzitorL drepturilor
tt'i
intre ceti;i : ius t'etiale. Deci feqialii constituiau un colegiu sacetdotal,
cu atributii politice, specific roman. r16
nivilirea gallilor in anul 39o sau 387 i'e n'
87 bis Estc votbir cle Etrutia. A se vedea la Viala 1ui Camillus, cep' XVII
Clusium, cctate
8i in

pi nota 51. e':a vorba de lunile intcrcalatc.

89 FVaebtuiursiusAmMbaumstuusri,uspe*rsoensatej lcgenclar. rr7 FFeebsrtuuasr,iegreasmteatpicu,scainreleagtirtiuitriincusevceorlbuul latl"!I:IIy-l:ea- ,,purific"' atcstati de

9o un personaj legendar. in e n'
9r Samothrace, insuli la nord de Lemnos, cclebri
antichitatc prio u8 Aprilie cste cclclintivAattcaacdiiac.leZlenust,eitnbdtrllgaopsetinridou--sc,,dcclsecehiad,"'a
,r,J Mnio, nimfi
misterele sa1e. ficut pe Hcr-
cuentapteerisnonAarcj amdiiati,c,finaul tciinruPienloupmonecsd' erivi
9z Mantincea, din verbul salio - rzo mes-N{etcut. Jupiter, tegina zeilor in mitologia romrni' protectoarea
93 Salios este
Iuno, so;ia iui
sar,
cisitoriei. mai matc (plural masculin
94 Ankylia, pe latineqte ancilia (singtslar ancile) ; d,1xrt).o6 -,,indoit" Altndtotajecioncritseivsu*-l,,m,,riainnga:niuit"s,m^,atrrrnci"i)octoems p-ar,a,cticviulcamt:caisoirnt- mai tincri"'
rzr
95 ,,curbat". rotund, cle undc qi cuvintul pcltastai,,,ostagi inarmali cu
Pe1ta, scut nz

acest scut'. rz3 Numele era Caius Julius Cacsar.
fost infrint cle Caesar
96 Iuba, vezi mai inainte, nota J2. rzj Pompeiu a la Pharsalus in anul 48 i'e n'
Dioscuri ereu numiti C:asto,.rs;eif'',Po,,lcluoxn.ducator".
97 ir,' Iunpr"Narvr,pegouhunerataidzbiin5it1nruetrl,acrccculaecma;itaeiieivnsedirceehpaii,ttdediavezin5aitcipqeeei aasltacrriieRnoidmdoecui,liapfeauzle;ni',icEuElsi utceh;iel9oiari.'zSfeauu--l
c;8 Anaces, clc lt dlal

99 Pirrihiu, clans rizboinic, de origine dorieni, care se executa repcde' in
cintecul flautului. Dansatorii purtxu arme;i, prin mi;cirilc lor, imitau
inccputurilor. De aci numele lunii ianuarie'
atacul;i epirrrce. u;ilor acestui templu.
roo lnci un exemplu cle a explica numele unui pcrsonai legcndar prin sensul rz6 De observat ce exact se linea socoteale cle inchiderca o impicare intre oa-
unci clatini. rz7
Si se observe conoeplia lui Plutarh, carc at; fi dorit

ror RIE\{esuigeigavtiom-rbvcaexazdcietIsadpetVesipacroyealinclaedaQERucoizraminreuallue, sss,tcitruovaotatribrla2a2..nPooradt-eeslat doespC5aluplitoclaiur.e mcni, pcntru consolidarea clasei dominante,
roz
rz8 Figuri legendare. consul in r13 i'e'r.r' A compus o opeti istorici
ro3 intre altele, ciuta si pistrat
urma rzq Piso - L. Calpurnius P.iso, explioe cum s-au
cate,
sacrificiului. intitulati Aniales, in
ro4-1 Ro1i1e egiptene erau obicctc de ritual. in acte cirgile lui Numa.
r3o Ianiculul - colinl situati 1a vest de Aventin, peste Tibru'
to6 Pi.ur, zeitatc romani a ogoarelot. La inccput era adotat sub formi de rir C5rlile sfinte - este vorba despre crau cuprinse
pasire, in care se credca c:r estc conceput zeul Marte, carc uncori este cirgile lui Numa in carc
numit Martius Picus. Vergilius facc din Picus fiul lui Saturnus.
codificiri alc ritualului religios.
ro7 Faunus, zeitate romanS, protectoarc a turmelor. Avea qi darul profeliei' r3: Cyrbelc - eraLr un fel clc pitamide triunghiularc, axate pe un pivot, pe
Locuia prin munfi, piduri, cimpii. in epoca republicani i s-e ridicat un care erau scrise iegile vecliilor atenieni.
altar denumit Lupercal, pe colina Palatin. r13 Valerius Antias, analist din sec. I i.e'n. Opera lui se caracteriza prin elo-

ro8 Satyrii crau figuri mitologice, jumitate om, jumitate lapi ;i insogeau pe cinlh exageratb 9i prin predileclia pentru fapte cxtraordinare, pe care el

Dionysos. fiind insuqi 1e amplifica.
aaldeoptaXtdmurailoi ral9eisciinmpAiricloardi9ai. ale r34 Si se observc credulitatca lui Plutarh.
ro9 Panii erau divinitSli turmelor, soco-

tigi fiii zeului Pan,

492 N. I, BARBU NOTd - SOLON 493

r3i Praetor - Plutath intrebuingeazi termenul dc 6'r]Cran\6c,, care insemna pithagoreici, Despre oialn lui Homer Si Hesiod', Despre Arltilochos, a mai

136 qi consul 9i praetor. fali de notod, pe care-l ascunde aceastS concep- 6 tratat apoi probleme despre istotia muzicii etc. la Atena in anul 56c
peisistratos^- vestitul ti;an care a instaurat tirania
Si se observe disprelul
qie, atit de mult liudati de Plutarh. i.e.n,
Se vede ci Solon iubea pe Peisisttatos. De altfel, a$a
r37 Comitium, a se vedca nota 66 de la Viala lui Romulus. 7 mai departe, Solon a reglementat iubirea de bnrbagi. cum spune Plutarh

r38 Bacchus, este vorlla despre zeul Dionysos. o avea Plutarh cu privire la g Elpatror,geir - ,,a se unge", ,,a se fteca cu ulei", inseamnX a se unge
(hrd a lace baie.
r39 Si se obscrve conceptia idealisti pc care

originea legilor. 9 Chatmos, personaj oecunoscut altfel.
Saturnale - sirbitoate in cinsrca zeului ro
r4o Saturnus. egali 9i fericigi. in Fi"l Afroditei, Etos, zcu al clragostei, eta teprezentat purtind o tolbi cu
r4r Se creclca cX pe vremea zcului Satutnus oamenii erau sngegi ;i un arc, cu cate rinea pe cei care aveau si rimini de indat5
aceasti legendi s-a pistrat ceva din amintirile despre comuna primitivi.
r4z Plutarh se contrazice, spunind in acest pasaj ci constitulia lui Numa eta indrigostigi.
,g,d,"iceisutremt"a)',iutnflpti"eaionnpst,tiu"urrdla"ccraicietm;icbaaopriegrjooestsleieagsuspititrimoenaceirunelgra"aiocn$(ueeilzvmseiedeces9nititr,ainnclgueaeassan-tdaiivnsceionclunccltshatiotsietriut"in.t(ideNu,u,aimriiainsg-cnilad'vnua'i)-t
rr Akadelneia, grddini inchinati lui Akademos, erou atenian' Aci igi ginea

lecgiile filozofui Plato. De aoeea, Akademeia a cdpitat qi sensul de ,,fi-

lozofia 1ui Plato". in cinstea zeilor focului,
intreceri la alergare intre
r41 Ates, era socotit in mitologia greaci antici zeul rizboiului, el intruchipind rz La se,tbirile ginute pHuerpthitaoisritiosd,ePtriocmlieith*eul.asm9-i
Ather.ra, aveau loc
padofoii - al chrot punct de plecare era, dupi cum spune Pluta(h,
forta gi virtutca rizboinici.
ry4 ,,Crepida constituliei", aclici ,,talpa", ,,baza" constituliei' Crepida era un Akademeia.
fel dc incdllamintc 1n romani. a se vedea Studiul inftodltctit;, p' XXXYIII 9i urm'
1"3 Asupra lui Hermippos, aminte cum, dupX numele lui Hcrmippos, biogra-
r45 Ibycos, poct liric-coral, scc. VI i.e.n' A scris imnuri 9i encomii,,,laudc", Este vrerlnic de-iuat
qfuildcaircciazP|ltptear,i,iuin-aii",g,is,tiot'fic".itaNgui lascHqetirem'icpinpeosersaauuadcaegctii ,n,u-anigi 9isi.i,t,toci1tai"t
aduse muritorilor.

146 APnhdarinoommaenrcid*e - ,,cu pulpele goale". pe Hermippos 1a vrcunul din ei.
r47 ,,nebune dupi birba1i". I Miipiirr"uer"s,*pu"loipudua,in"n.ecvAocclirorrissndutieoeritlelgealreelSusaoicclSoiitnoienlaoaznsubusrdveimueglraciGsnsedasclcilsriecoinailo(n5dMoiiefoaenortesitdieileinaovpdCecerorserausrsatii,nttiutziinlcii)ae'cPglderrtgeeorn.tlci'isee,rniatipimloefbrr!.-l
r48 Euripides a exceiat in descrierea sufletului femeiesc.
se attibuia chiar ,4
,y
un misoginism, ceea oe nu corespunde adcvirului.
de cimaE5, care se pruta pe dedesubt.
r49 Hiton, un fe1 la Atcna. sonaj legendat, tr"eoea drept intemeictotul acestci cet';i ; dc altfel, fiecate
r5o Dupi cum se vede, acest obicei al spartanelor ficea vilvi in aristocratia clintie cEUlile antice i'i avea - potrivit legendelor - innemeietorul siu.
Pluiarh are in vedcte timpuri trecute, cici pe vremea lui,
rir romani, desftiul femeilor ficea adevirate ravagii in cisnicie.

15z Gegania, personaj legendar. 16 Rhonul se numea in antichitate Rhodanus.
Miiet (6zl-s+l i.e.n.), celebrul ll\ozof materialist ionian care
r51 Pinarius, personaj legcndar. 1'7 Thales din elementul-piimordial din care s-au n5scut celelalte lucturi a
rij f e";deni ci in privinla cducagiei oe trebuia dati tinetetului, Plutarh arc .r".i"^ ci
Par-liuicnntidaoirnthdi,evdzecvadeoemllrteeagarneiiluaetmofjuolairrigiadpenicclotiecrf,iiiid,iqeiccrnlpaeiusodedediuacesgtciiceipao.inndceillozilvirioledltacvreiscacglaiisvoim.ciaetteSrgiaiilca, rinfi fost apa. Il1 este intemeictorul gcolii materialiste ioniene, reprezentant al
r"jt deter-
primul ts materialismului sPontan' spte dcosebit'e de Hippocrates din Cos' ce-

iii;p...rt"t matematicianrl,
lebrul mcdic din antichitate.
19 De notat energia reginuti cu carc-;i exprirni Solon convingerea in triini-

cia faptelor virtuoase. mai sus' nota 14'
zo Referiior la versurilc lui Solon, a se vedea
SOLON zr Cei qapte inlelepli erau : 'l'hales, Pittacos, Bias, Solon' qi alli trei ale

r Didymos din Alcxandria, supranumit Chalkenteros, gramatic, a tr5it in ciroi: nume difcri in legende.
a doua jumitate a secolului I i.e.n. -zz iPtnalr;eoitrbinniaucenuttciarlararto,eliasr's,ti^tGpotgoirrrtriicaiainrcnleleieae,ileni.vinaqECtsieeloamlrroetaiernieltedri.(ene6Pfzndcezoep-vm;trsunee;iomrifiie,'iencac'lonooll'nuco)s,uin'tiriuriuCe,ncoaiEunrililitnordtdciubiuenluitrardereiarlauoc]murveneuisgcrmehil'anaiuPtii-loleu.ictrieipeanrsno.uidsspmrtpeoreimsinl-i

z Tablele iui Solon crau cle lemn, sprijinite pe niqte pivogi, pc cate se pu-

teau invitti. contemporane cu Didymos'

3 Asclepiades qi Philocles - personaje obscute, sctis, intre altele, Despte ritate gi strIlucire deosebite.

4j Urmagii lui Codtus, rege legendar in Attica.
Heraciicles din Pont, filozof pcripatetic, a

494 N. I. I]ARBU NOTE _ SOLON 495

23 Cos, insuli in athipelagul Sporadelot situat la nord-vest clc arhipelagul t2 Hereas din Megara, istoric obscur.
Este vorba despre zeul Apollo.
Rhoclos. 51 care se reuneau in-
Kyrraii crau locuitorii ora;u1ui I(yrra, in Focida.
z4 Elent, soqia lui X{enelaos, rripiti clc Paris, fiul 1ui Priam. t4 Amfic;ionii erau deputagi ai oragelor-celate greceqti
zy Se crcdea ci, dupi ciclerea Troiei, Elena s-a intors acasd cu sogul ei tr-o adunate politici 9i religioasi la Delphi, prim,ivara, iar toamna 1a
yy Athela, aproape de Thetmopyle, avind clrept sarcini. si r.egircze asupra

Menelaos. intereselor comune a1e ceti{iior pe care lc reptezentau.
55 lnvingitorii la jocurile pythioe.
z6 Nlitylene, or-a$ €!Lccesc in insula Lesbos, vestit in antichitate. Euanthes din Samos, autot obscur.
z7 Milet, orag situat pe coasta de vest a Asiei Mici, la notd-est de Cos. 57 Eshines, orator qi om politic la Atena, in sec. I\t i.c.n. tivalul lui De-
z8 Bias, unul dintre cei gapte inqelepgi celebri in antichitate. 58
e9 Apollo Ismcneus : Apollo, socotit zeul fluviului Ismenios dil Beolia.

3o Theofrastos, a se vedea nota 96, la Viaga lui Lycurg. mosthenes. c-arlf,actcter mrcplliugliolusi;iAppool1it1ico. de la
3r Prienc, ora$ antic grec in Ionia, in Asia Mici.
3z Mici (e clomnit aproximativ intre anii 59 Insemndrile Delphilor Delphi se lineau
Cresus, rege a1 L;rdiei in Asia anumite insemndri cu

56o-546 i.e.n.). celcbru in antichitatc. 6o N{ernbrul unei familii cu vazi clin Atena.
13 Bathycles, megter 6r Kylon, gincrele lui Theagcnes, tiranul .N4egarei, a inccrcat si dea o 1o-
14 Anaharsis, scit cate se trigea dintr-o familie dc regi.
in anticiritatc, in primelc timpuli nu e\istilu case pcntru vituri de stat, spre a pune mina pe pLltcre la Atcna pe la 64o i.e.n.
35 cilltorea intr-o cetate striini trebuia si-;i faci legituri oaspeti. Cc1 care Kylon 9i pafiizat\i sii au izbut.it sa puna mina pc Acr:opcle, der
dc ospelie, adici I{ylon eupa-
si se imprieteneasci. cu o tarnilie la care si poati locui in timpul qederii tr'rzii at asediat-o. a fugit, iar prttiz:rnii siri s-au tefugiat llngd
altarrl zeigei Athena. Proniginclu-li-sc ci vor fi Lisagi liberi deci vor
sale in acea cetate. La rindul siu, oaspetcle dcvcnea gazdi, cind fosta pirisi templul, ei au dat ascultare accstei promisluni, drr au fost asa-
gazdi se ducea in cetrtca fostului oaspctc. in Odisseea, I, r8 ; VII, 3r3
se vede cum legiturile de ospitalitate se incheiau ficir.rdu-se anumite prac- sinagi 1a iegirca din templu lingi altarul Eumenidclor. Ucige;ii au iost
membrii familiei Alcmeonizilor, asupra ciircia dc atunci s-a socotit ct
tici religioase, sub proteclia lui Zeus Xenios - ,,Zcus ospitalierul". Lcgi- apasi blestemul virsirii de singe lingi altarul zciEei. Acesta este ,,bles-
turile cle ospitalitate se transmiteau in fiu.
din tati temul lui K1lon".

16 Parricos, scriitor obscur. 6z Megacles, personaj devenit cunoscut prin legitura cu accst cvenimcnt.

37 Esop, celebrul labulist antic, despre care se spune ci era sclav frigian, 63 Din acest pasaj reiese deci ci Megacles a dus tratativele dc pirisire a
contcmporJn cu Crcsus, tempiului de cdtre paftizanii lui I(y1on.
Locuitorii ora;ului-cetate Megara, situat in
38 Salamina, insuli la vestul Atticii, celebri istmul Corintului. dzrt lingir 54 E vorba de zeiga lralas-Athena, protcctoarea Atenei.
6y Ai oepvai @eal ,,augustele zci1e" erau Dcmeter gi fiica sa Core.
j9 prin bitilia cc s-a 66 La inttate, pe treptcle porticului, sau inaintea unui templu, se afla, de
15rmul ei, intre greci;i per;i la 48o i.c.n.
4o in agora cra o piatri pc care se urca crainicul cind vestea ceva in adu- obicei, altarul pe care sc aduccau jertfe.
narca poporului - ecclcsia.
67 Personaj cunoscut nurnai astfcl.
4r Textul este coLupt aci.
Colias, promontotin in Attica, la sud dc Phaleron. 68 Nisaia, port in Nlegaricla.
4z Demetra, zcila cercalelor gi a roadelor pirmintului, 69 Personaj celcbru prin inlelcpciunea qi iscusinla sa in materie rcligicrrsS.
43 protcctoarea pluga- 7o Tinir curet - curclii crilu prcofi :ri 1ui Zcus.
7i Port al Atenei, in care era adorati zei;a Artemis, care a prirnit lrum€lc cle
rilor gi, in gcneral, a agriculturii. Demetra avea o dumbravi sfinti la
Eleusis. De altfcl, cind se spunca in antichitatc ,,dumbrava sfinti a Dc-
metrei" se intclegea localitatc..- Ele usis. Mounyhia.

44 Asopias, rcgiunc la revirsarea riului Asopos in mare. 7z Mislinul sfint - mislinul care a rtistirit la porunca zcigci Athcna, cintl s-a
45 Etoi ai locrLlui. iuat la intrecere cu Poseidon.
muntoasi a Atticii, crau cei mai
46 Triacontera - corabie cu 1o dc vislaqi. 71 Diacrienii locuiau regiunea qi Not;ld ;storic(i, pp. rs5-rs6). radicrli in
47 Tcxtul este
corupt aci. Skiradion este un promontoriu in Attica, in fala aspiraliile lor (a se vcdea

Salamilrei. 74 Pedienii locuiau cimpia ; crrrl mrri proprietrri de pimint, urma;ii gcnt,-
48 Enyalios - inseamni ,,rizboinicul", epitet al zcului Arcs.
Aiax, fiul lui Telamon, din Salamina, care se mai numegte de aceea gi surilor, eupatrizii. Fli se opuneau oriciror inno:iri politice qi socialc.
49 insula lui Aiax. A luptat la Troia. 71 Paralienii locuiau girmul mirii. Armatori de vase, meiteiugari, coribieri,

5o Brauron, localitate in Attica, in Mesogaia, unde se celcbrru sctbiri in negustori, in politici ei;ineau calea cle mijloc intre diacricni 9i pedieni.
76 Phanias din Lcsbos, filozof 9i istoric, a trdit pe la 1oo i. e. n. Era rnare
amator de seozafiooal,
cinstea zeitei Aitemis, care se mai numea gi Brruronir.
5r Mclitc, dcm in Attica, aparginind tribului Cccropis. 7J Nume cunoscut numai lo acest fel.

J

496 N. i. BARBU NOTE - SOLON 497

78 NPcoliitntma)coootres,t,,Luaondourilcsicalliuentglr.ie5uoictroetmi. e$Nmaopbmtrcio,intiellscliiilr,ecpilnaliarAlcitnesunimate,ilvieizrinauuiaasonctiicchlocimtgatiieslci'elaalActiteuniati' rrr Hetaiti, femeie de moravuri libere' intrucit ele efau cer5t€oe cu clrepturi
79 ir; ingelege,
iffi;;il"rii", l*"r^i"" se

8o Phocos, nume necunoscut altfel. ur depline. 85 dc la Viala ld Lycurg'

A i. vecler notr
rrz A se vede,l nlai sus, ncta 92'
8r Nu se ftie cinc a ficul aceste vcrsuri. ;;l iPj"";t"r,o;ni;"';l inmitic,Fsrt'rriib"'uonnu, l"ioineie'cnidlo"r"' nota t6o de h viatn lui Lvcurg'
(a se vedca Notila istoricd, pp. r9o-19r. rrl
8z Scisahthcia
83 Anclrotion, istoric, a trlit ptobabil pc vrcmea 1ui Demosthenes'
8,i Nlina, vezi nota 85 clc 1a Viayn lti Lyc:rg. riir;r Hiil"ouloi,l;i't-ii\l.il1;rJ'i;oi;c*'da;;qs;;oAil'dt.gr,:i;rit;hi;neir:sr;m'f1iurfri'rlcl"uilcuhinElcoesntc5'ivs-ocr\ub:'tfa'Ttiit'e-lLoqree'r\arY'sat n8u'in'ieYlel"u.ntelil
8t Dtahma, vezi nota 85 de 1a Viaya lui Lycurg-
86 Talantul, moncdi teoretic;, valorind 5 mii de clrahme sau 6o cle mine'
n B7 Polyzelos din Rhodos, autot obscut. rro phyle in Attica. Ijnul din triburile ioniene primitive sc numea Ge-
i"l'.onti -,,plugati".
68 Hreocopizii, aclici tiiictori de clatorii. lcontcs - Ie)'aovrec
89 Dracotr (a sc vcclca Notila istoricii, pp. 189-r9o. nu-"1. unui"
Demadcs, otatot atenian, advcrsar ai lui Demosthcnes' rzo Aigicorei, iintr" t"l" patru tributi attice primitive' Aigicorei
9o : ,,cb,pni,,. misuti de lungime' dc patru stadii'
9r M6).4v, - ,,negtu", era nurnele cernclii in grcce;tc' ,r, Un ,,tt-i-ppi." - hippicul cra o
Pentacosiomeclirnli - v. Notila istoricd, p. t9r.
9q2l Adicn de lipsa de putere politici. rzz SrOJta,rdd-iu:yYn-u;t,ar d(ia,icori,e,'1ri 7-S6raumse". op'riczioc.rorcti.li,deacdi icoi orgyir avca l'7i m'
Areoprgul cra o colini la vest de Acropole- Aci igi avca scdiul siatul t'n hous aver 3'24 lirri'
94' A"f.o*rd.e;iotcrifipdiot.ergd'tac,rshps-eofialniitnuggIlia,colcgBaasmorlaeoepnniu,oilodiurccncfheacipao{prnettaozroceccelnsstaatesnlsuetfipzprraate,inactarerihlrbeeo,u,nrm6cilioolaomrir.p.aAul'sessdeuincviedcedurepiltae'tI.'r!iozPtiir.'i|naa t'r2'r'to
qi
rzj Un picior avea 29'1.. centirnetri'
luapoini c.eup,ruin,ttei raautiecnleunmuitn' ;pitoerioi ri.caecefleolradecadreenvuinnlditeoaru9iclmanadicasLtcins
rz6 Sicofangii,
smochitte,

istoric,i, pp. \gr-r92' pe calomniator.
ii-Kro.:p."y;tai.'ru"irb";rlii,er',r;-l,iie;nl'pi?I"p';...isoe,"c;,s'"at.ri"'l.c'e"i,inc)n.sl,c.ec"cif^lretlcmpm1r'"n"adifi.icc;s:;;etpr,,s"i'll.rr,e;aonptmemor;*itrad.irrlnl'ccc;r'ox"ote6rl'rirualanuc;gtmisuhncpaierdusisv"la'err.r".ae'l-elL'g,c''rtpia\laercmc"'lluiisnn"eiaccdSrif"noi^ivlnopi$rntlci'ctioao-m"urittl"rdpn' c:"
9- 6 F,fegli etau nrmel" membrilor a trci curli cic judecatx, care i,si aveau rzr ,tr"n:
sediile 1a Palladion, 1a Delphinion 9i la Phreathys, trei puncte din otaqul
'id un
A-coteainnstaaa. pmpraoalplraiietdirmieoin,duellinctcrgami p'pnluolritoluucli la altarul zcigei P:rllas-Athena, Delphionul
Apollo Dclphini;rnul, iar Phteathys - cie v^g-'

Pireu.

97 Aici prin basilcu se inlelege cel de-a1 doilea clintrc cei noui arhonli le r3o Comicj iiarebetinleotsiealefomsnt ,ccoanrteemspeoriannvircteuaAuripstco{,ann' gi pe cate
Atena, aga-zisui arhonte-tege. d*irrr. pivot erau
in care erau hrinigi ,",
98 Pritaneu, edificiLr public, in cetililc clefle, oaspegtt scrise legile lrri Soton.
publici qi anumiqi slujbagi ai statuiui.
99 Areopagilii, efegii, pritanii, v. Notila istotici, pp. t88-r9r' r3z TPNOs;.'chiir;oaaiie"gi;rrtibser:i.o;narnr-oLa'ipo;izrprlv;tetri1rec"enetual;ti]"'i)cau-'i-.;ratsn-ictrrr^psci'e.1rr.cricitnto,r;l."nf.rdeaui;l"esro;\n.;c;iit;eumrrbJr'a.nrgi,-nueli.E"ieanscicitn.^rcl,ricailrs;l,ice;oiiiniei;cnraail.uo.scllrhienuntscdootle-oe";aerctntcterc"idtrhneaaiiiufodliccccPn9pnerivliilaidliueezauao(tsviacrtl:uel5erulclahesaeopa;rlirsp.ihtcae'ubeoelebobanvrdiehHsttaejcioiuorll;cncrasmiiugs'tsdreclid5iuiirpi'nsmc'n?oaidqnlo"runiea.isiiio1i'magbst;'eh'^qaponctieo^npJc'ltr?eercedlmlt.lem'"cc-aT{reltdelahtc:(cslutcccllasa'i'e'
roo Adici tirlira cisitorite, mo$tcnitoare a unei mari averi.
ror ,,Iar in cclelalte cisitdrii..,", adici in carc virsta solilor era normali' r13
ro2 Este vorba despr'e tiranul Syracusei'
l-ieracles. Sofocles a scris o tragedie cu ili
ro"3 Filoctetes, tovarig dc arme al lui
acelaqi nume, ifl'care il prezinti pe Filoctetes pirlsit de grcci in insula ,3i
Lemnos gi convins apoi si meargi la Ttoia, prin intcr-venlia lui Heracles'

ro4 Himation, manta fcmeiasci. ocupa cu navigalia. l-ng.ugrtci'cTes'atca-sedonuuamcgtur r5I{'dpvoc'r:npiondq'
ro5 Obo1u1 cintirea o,r7 grame. Era o moncdi de argint care valora a gasea
Nilu1 se tcvlrsa in mare prin mai multc
parte din drahmX. 136 dinspte vcst, ," nttu-o,l"iui Canobus, care
ro6 Cotul avca o lungime de 444 de milimctri.
sau ri-Sitlolse'
rc1 Lampi -noinasatrnet"ich-itaatcelilcimi ipnillecgairldeeCauhecrounseuebi,stdaenlcunucleleioeasrae Plutath' r37 tlJeXlioimpo"llis"u-n"boi(caef satent1icirminu1Edgiipntuiul rcu1ieoiroasqusliutui al{taninobdusre' apta Nilului' spre
,oA
,,t"gil" supraveghetor ai moravurilor 9i ginutei femeilor..la.Atena'
to9 Gyn-ni.onom - ci spartinii constituiau o minoritate fagi de hilogi 9i de
rro delt5. orag antic in Egiptui de jos, in delta Nilului'
Este adev1tat
r3r Sais -
perieci.

fr98 N. I. BARBU NolE - POpLtCOI-A

11 99

139 Atlantida era o insul5 faimoasi situatd de imaginaEia cteatorilor legendei 9 Tarquinii erau cle originc ctruscit,;i clc acccir sc
riincolo ric colornclc lui Hetcules- ro Este vorba dc aclversarii siri politici.
rcfugiascrir lr.L Vcii.

r.1o Estc vor:ba dcspre Zeiga Afrcdita, adorati in Cipru. rr Aclunatca poporului trebuia sir ia cuno;;tingii ;i sir clcciclir asupre cclor
r4r Cresus, rcge al Lydiei (aproximativ 56o-5a6) i.e.n. rcnumit prin bogigiile cxpuse de solie.
tz In grecegte dr,xLu
sele. r3 A se rcrlee Tiirrs care rccli cuvint'l
Lir i us. cerrcr
,,Aga zise cafioanc cro'ologice_" - date stabilite pe baza inf'rmaliilor fur. letincsc lanilia. H,clirum stiin.
lifici, Bucuregti, r959. II, cap. I V, vol. I,
nizatc cle tracligie sau legcndi.

r4l S:,rcles, capitala Lydiei. 1r1y_64 :CPAvcrsraaitorrsrdtsbeiauciel,netvR,cmsvicacucnvagbdeiatcconplcaurritccgieigg,sViseitnleoticaaasirliirltnacciRcln:Llvdoilveuomcom'rigiabjeaiuS,lalorriouc,i{rldnio'ucacrdniilsnic,cpcptlrnnao,seottnciunttntlaiclopffi,hnuccf3etneucr;ie.tarrsic:.unrAluRrlnritlceo*csrimgugr,lbnciu,r,rtilspituancerrr,iuo_icingltncre,insuv'trciptzorrtodr.iiivr;scujipiclinLticrcdcqlscti.r1rcsrrgpc..oi iciipc"ilii,tllcctpi.c.mrnJontta)crttio,ilriintsic.r,;rzaciiirunnur
r.14 Hera cra sotia lrri Zeus gi ocrotitoarea cisniciilor.
r.t t Adici clir,.initr-tc:r il general.
Nu se gtie
r46 Esop. Aci nimic prccis despre persoana qi viala vestitului fabulist antic

cste pus ln legiturd cu Solon.
Tfculhr;o:sc:rcs.apuucitnstoprcrecliinncIiatI:ccroat1om8rrioalri:t.e(rdarceegm.iacnn,c.gceaaPjroaocceuritlnpiadtaoleontgeaduriitdrtiiotiatricrmiuuabml cid,boiurnsilf..eaAuiprlceroed(pcseiotenarcedcdutdoceeitt,loIlarsautlhi)innrtn;cre)o,ppduutsit-ns,a
ii.rtLocluccrcrr accstui recirator. cnrc a deschis drum posibilitilii d"'" ion- r7 _Ltcfcsirilarcprarcrettelopici,iitrsauiociillncciuvsndurecesccbs..luvatcirinaleaiiu,qicniiuapt;rrei-iunpncnzal.pertrameomgrniiinuosuatmurlre't.sce;zi-ihiin-ipiciuaercrclnecoctranrcarulue'ccil-e.clrlouleaicr,vanienn;t.auup1ulmLur,ririiti,ientan'slofitia.c.fs,.tt.rcLrocnnli.rct'riir,tiuocipr,trr,iur"icf;r-auptrilsuauriurmii,l'aubf,ura.rt,rlsiigrziiieiicrerlui_c--
o acqiunc ciramatici,
Thespis este socotit pirintele tragediei.
P-sctjr:suoi naj necunoscut altfel.
r,t8

r49 Ccl care cra stipin pe Actopolc era stlpin pe Atena. coloanele cerului. r8 Un sclav elibcrat;i care clevcnerr cetigean sc numcir libert.
Iro conccpliiie grecilot antici, susginea r9 C,hIpT[lareuoilemb,ipue6propvnu4cru.usalT_,liCdrnliiubnaDrir_mciotulcr'upN)v.opurliyiansrliorsirgittMcngrciies'l,ac;ct;a.Prs6ytupiotivtrtucnduassra(cepvt,cFao],,nClm6ratbrioumeerqrvgtiipicic:i,iilu"imsmstlcr;tiu.ti"l,tcl-1uiulciii_,cp,rMcel:ouEcluirapnprsiisrcrrrttrociebnCllco,lvac,gii.oalrccc,irnrlrrerbi,isrn'prc.ztrolirccoomcllr,ce,n.isugueplilu-irgipecierciiuprniscercu,rrllcrlc,rccpp'Tstoi,enipibrclicliicciruoliunt:l:ar:eci;,r.,i
At1as, zcu care, in 2I C.rlcudcl. lLri Mrrrc, rdic.i l merric.
Atlantida - ins'la lui Atlas, dincolo de coloanele iui Flercules (Gibraltarul
clc azi). Flato vorbc$tc dcspre aceasta in dialogul Timaios, z4 a.
I'I ,,Si_ care-i lcvenci-t prin inrudire"... Plutarh {ace o aseminare intie povestea
febuloasci Arla'ticle ;i idciie pe care le dczvolti filozoful plato in dia-

logrii rcspectir'.

r5: ltrirnnies clin Ercsos, oras in insula Lesbos. De obicei i 6e spune phanias
din Lesbos (r'czi mri sus, notlr 75).

POPLICOI,A 22 Tanrpor.fiFialmuotecmarpt.onptar.ibnuEusssarzaeui-unidana,i,tcttrsrutaitaulr.;termiobarmiflui-ftaclr"gsic,its-iitrtvrrriacicuqrrifainnci.itc)'RiuCcitriooortrinrtnmstracclag, iiioaunmlctvrao_ailcredtpcolooterinmicouppirncuorlcsueaiodrcscteiacnorbcmtiltriilicitnutdsaomeasrnufia,atpclmroi_,arac.glclruaiorsnmntucrsanalcuqu_-li,li

r (linte \zrlcria r (1:ri Jlonrci un;ir intreg cle oameni politici. Acest Valc-
rius. la carc sc rcferir Pluterh, se picrilc in negirra lcgendei.
: \'c.,i 311:.,,r' orzi'tati:[ltl",,rn.-rrr,',,rslc. ncto.rcpj.it)fi,eIY', si urm.
Prin Plutrrh intclcge aici putcrca poporului ;mai.lucsseg, nipraicltoovrrii,ilnmvSiun:zrsciecra,an,cglpui,r;mincaanFricoirdn;ui lceinnsq.clupurirrerciatzci.lpc-clLtCrreaactepcaitdoeplicula,liulgndrcri;lc-Catnirricu,umsifn;Mit"oga;iu,xrlii
3
constituit.lin cctr'lfclti romani, mcrnbt:i ei ginti)or. De la rlungarca tegiior,
tpiltci'ib.c.i.ilrrcLpi tru'lurislclrLrppotclitiincvccr;liuncaivtriicc,ucplcrttcicairecnsiiepbcunctruuraculobminedrinrebariidgcinpgliinloi,r
aclucca. rugirciuni de mulqumire lrri Iupitcr Crrpitolinus $i (lepuncil in tcnr
anumitc obiecte capturiltc.
pittrlcicltc. Scllr-ii, nu tlcbtric uitrt, n,tveaLl nici un drcpt. plul lui
r3 E vorba clc consulul Brutus, cizut in luptr'r.
,tr Lucius firnius Brutus, mcmbru lcgcndrr al familici plcbeienc Iunia, care z4 LFrsdeaciosaucreur,ulnlaoreitgsnio,icaauciufnrhtuntcilcepea.ublditrrieiirlsgeail-ecrc1;le,ei,lrcafceea'dpatraccroilccrrpllevcurilenusc.iltonrcrriclimcbcfuuincnnlticc,lrotui-rrelnuc"iitl.ac-ftIuncanrlcctrtiumdulLcnpifiuuc"lnlriscrrcoutuustltus^iri5p,i'i"ir"riarn",ci,,e"c-sia,tp,ure"i
n-a aiuns le ononrri clecit in sccolul ai IV-lea i. e. n.
5lp"vra'teTtorr;ii.tc)rpaar{1o1s6t _tccmiciritaurl op6rinincsactrcmgnrieccoiinasunl.rlCconnusnuiltuipse-oconnusmuilti $
ccput prrctor (prne + ire - ,,a mcrge qi pe
Acest la in- .!t
CollLrtinus Terquinius era inrudit
s

1

6 inaintea cuiva", ,,a conduce'.).
cu regii Tarquinii.
7 Dcsigur ci, alungat de pe tton, Tarquinius Superbus uneltea, in afar6 z5 Anarimcnes clin Lampsacos, istoric ;i rhctor cere a triit pe vtemca lui
Alexanclru ocl NIare.
de Roma unde se refugiase, lmporiva dugmanilor sii, z6,,Colina Velia" - cle fapt in pasejul tlc fetir e vorba clc poalcle coiinci
8 Tarquinius Collatinue a fost ales consul impreund cu tucius Iunius Brutus.
Palatinului.

t'l .

NO|E ,.- l'HEllrSTOeLr* 5O

r0t) N r. IJAlttr Ll cind i-a trimis in Etruria si faci fagi unci tlscoale, scnatul i-a pus s5.
jure ci n-o si-;i declare rizboi unul altuia.
:7 \'icrprtrs (,it, Ir.:il''" irl\ilrr' ;i ltottut - ptrtt srrpitiirc pc irrscatnni 46 Lifua era o misuri clc greutlli ;i moneciri (;4,C: y,). Valon rz uncii la
Roma, zrclici vn ns libralis,;i ficea un obol si ;umirate in sistcmul attic.
'ipAiz"iia:sT,ti1ieilpc"'ct:ur:ip"r.,itru'':tc;T'il;';i;i,uall"1^u,ic;.tcmtt,":li.i",nri.;j,lc.o1';fi;tx,tfti;,'lcio,o"";fr..f;(uci',rainp,;.;i;s,t.eii,,r;.t;3Plltuo,,e'tzrc'lrilr.;;,lrcumc".icc',t"ioJiir^q,,zli,tlliri';pdp.tiitic''"si,{,t'll;;s\lil")coc:rtLSai.c..l),*,.ptr;'t,.(la'.utlnvTlIr',isrr,rrPr't)lic"'ri..'rllctlr'c;Jri,m.,r,ca'leoLr,"lcob*:"'ncil''sr:,,ciogiilula:Lritzt,:"]:tnLtsrsr#;irlr:taoi:ur.ll]sntr"cl1stttirrfi'alurg"cll.trbNcirTt"rrrft."fc:""'ilcirl'airlrnv'i'idi:n:"'l:lcir;:ictt.Tla;c;frr;iei;c't;L':".itt'at,''i;iltl,""'';irt;c;"1;iud;,t;;'ie.in;.ii;":"':',"';cti,;t"',il,:ito;ht,lNt,')utu,','"c'r'iii-os,.'nJutrit'l];;.tttuttn"i'i';ulii*f,t]t"b)l'";,r"1"i;"a,tci'cl.,"rplisles""puapi*uilttnu(ste^oenslpirb:ttt*'l-til"co"tt;fzbsa"'i"c'1:1iru,s;:itt"uv'oi1rnait"tcl''c,atitmipn-4nd,tutgb;t"iu"iu't;i.hia"ilnol,tnlfulcbupcdtuc"pcrlligi'loeo'i'nilnF;piieai,pjnrtilSuie1n1tneladlolnrc'l?iacnTt;iia"rclric:mvei-:'tllt:Vni:tiz-eiu'^ilDod'soa;"itss,apno'cf:'iul:ointacr-'cibaI'iaasIlrufutonirtacrbfiglnirItlrtpna'iteeuatsCu'\eurin;vnusns'ariz,:die'eeSu'rci)arlretsou:i4nuasbialbn:ocretlur,,egeruo.l'ita1)'iionro.l"r'u:viautii.''rccicl;};i,lls3oar4f;io;srl.run1o:li'e--n'' 47 Pentclicos cla nunrelc uuuj dcm in Attic:i. ln rnuntelc Brilcssos, crrre se
t ili j;:;iilj,:t*lt#:..(i.;lXfh;i:ili;'il.';n.s mri numca;i Perttclicus (sitrat intre Atctrr;i cimpia t\4arrthon) se gir-
sca martnufi.
:9 4tl Porticul era constitu.it clintr-urr lc{rpci:i! sprijinir pc colonacle. P<lrticul ser
iJ vea clrept loc dc plirlbatc, clc riisculic. cle rcuniuri, Ioc pcntrr ascultaLca
unei lccturi,
1z 49 Epicharmos, v. not;l ,9 l.\ Viillt lui Nunr.
1o Miclas, fiul lui Gorclius. rcgc iegcntlirr itr Frigia clin Asia Mici.
,, 5 r Sigliurir, or,r5 in Errurir.
5z Pons Sublicirrs - pocl pcstc T'ibru, cer.c rr fost inchciet cu cuic clc lemn.
,o y Cocle.r inscrmnli in latine;tc : ,.ccl cerc erc un singur ochi", clc ccliilelt
fiind infirm.
, l:i;J;^;;; i:Ji:ii, y4 Tcmplul 1ui Vrilcanus, a sc clcoscbi clc Vulcrnrl. trn sprtiu nc !:rrc sc
giisea statuie lui Vulcan.
,6 ILnoli:rL;t,lrrlrt],cl,iirtl:rnl:l.l:iircjr.rlin.v,'r,rpr','rrrt',l"cr"r.c1a,"'ia:'n,rtticil;t'ipctiiuf's*tf{nrL:"lft"l:c;t;t-c' :nturuottpL'tu"1tli;c'}\ur'lrcloj'nrrctchtrtcr'itIatt tlcnrrius' - eJrci ;1 Viar Sacrrr t1-ecea printfe colincle llsquilin ii Prirrtin 5i cliiclea in Fo;:.
;l sui iuris acte cu s6 Estc vorba desprc decor:ul orgrlnizilt la rcprezcntririlc r.1e comcclii la Atcne,
dup:i inclicatiilc autorilor piesclor jucate.
pcrsonal 57 Crirqile sybiilcnc, v. nota rjt clc Ia Viayt lui Numa.
58 Pluto, zeul infernului.
rs F\nr,etrrii,ri,,irricrt'.elpcrrrlt"ilt',oirlrrll.arit'l-i"llc"r""lul,l'"ri.r"'-l;;\;'c;i't tl' R"ntr' prrtc (1in confcclcralia s9 Pletlrrtl, o supreflfir tlc pimint (in letincpte iugerunt,) lung:'r ijc:.1o clc
tt" Rontrr' Iiicce piciorrc si lrr,i dc lzo piciorr,.
19 6o Anio - riu in Itali:r ccntralX, izvo{iistc tlin mungii Apctritri 1i sc t.elsri in
Tibru.
.^" Ifiir',if{,t;:)ctit\?ltura):r,tg.flicliirnii.tlns'iXirI)tp.i\i,,tl\c,rtui*r,b-rl't'ri-'ii^cir,\|uiXc",''t*\uur\,'"ii."t'h;l.'"v"0,11'3'.n1sir)c'it1p''c4ite'artn1' cbItriri'en'c'f'ot'rtic.rtsnspcuR-nvzocintdtcte'li'rrpLsrJconirtisumul'alrtti$eYttmiirpercrnriufioilcueii-' 6r Fidenac, cctrte la nord-est de Roma.
6z Asul avea i2 uncii. Un sfert dc as rvca 4 uncii. Le rom,rni un sfert de
4 liQdiiiip,(Aa;,ns.rr,ie.uf-ieistn,l,;icctirtrmnapii,r.ritrtru)vtiu)nirl"r8pt(sisilur)c8e.,tlrttsotb"rL,Vu;,gmg,9ciiurl,,nu1a.rr)"tc"saodl.l^irliptc.ttc,,,rciitc,r-i,utuesd,ti(en,n'si,i.'ulr..l.,rr-"c)5i,rc.tCn-l,."'ig,s1'a"f'fi,i,fco'"tnn""tluPriti;vC';i:liir";m;'u'c"c"1tt;"mss';ir't""1;rt''fb"cllit"ti"tt;ilci'nrit'e'f("lti"l'pitie"ct"lteJtJtitn";u"r"nt'tt'Sll"liou^"ilt1nycrs"i^"rt'l"jhripritta"e<t'itrit.'lictctin'f;rntnoeirttTt-rir'rsptrcnu-crtrloiiec"clcl.iuz4tlSln,aoaeeiartrnocurntrlperlri"t'ta.uoxr\nrri'n'lsnzutbt'lasiimlirtnaiic'peliccirtcaltilact'caterltnt:iti'iittauzollimit'clln€rl'net7aterpri8diieshocitxnolniilcu'iitttrcq'iirilcrenmeicies;tg'eiiib-n'Scsnrlc'eiS'iien'lirn'yrccs-ir18cls-ia5aatezui'i as se zioca quadrans.
63 Mimnermos, cclcbrul poct liric-clcgilc grcc. r trrrjt in sccolul :rl VII-1ca
4z i.c.n. ; a cintat pc frumorrsR Nitnrro. Estc pritrtr c plitnii itoc!i greci clre a
43 cintat dragostea.
oa 64 Citind acestc r-crsuri" PlrLtrrrlr cloveclefte iltci o cl;rtii lversiurrca sl inr:lo-
trivir ecorrliirii cle hrgi libcrtrili poponrlui.
45 61 In foncl. lrristoci:.riit rrreliltii rr fost ncvoitS si primcitscri rcforrncle lui
Solon dc ttrtrnl poJtotului. ilr Solorr n,il prttur c\-itl riscorrll crlfc a
izbucnit r.iolcnt drrpri plccrrcrr lui. Afirntrtj:t lui Plutrrh nu corespun.i,:
clcci intru totul aricvirului.

TI]DMISTOCLES

I Adici nu moftenea gloria unei familij ilustrc, rr unui er isrocrrt,

z Neoclcs iru estc clrnoscut :rltfcl, Sc perc ci a fo:r un mctcc rjuns cc-
tilcan.

3 Cuvilrtul Siir-oS (denros]t avcr rirrnitoerclc scltsiiri mei dc scrmji in
limba gteacir vcche : r. regiune locuitir cle un popor, fiirri ; ?. populatia
care locuiclte ri regiunc i 1. popoi, in sensul unei ieratbii politice ; z"
t.)titlitjleir rctircrrilor liircri. irt rplzitic ,:rr s,:i:rr.ij. i j, stt1. i:lemocntig,

I

N I BARRI,' NOTE ].HEII1STOCLES 5t5',

, ii 502
ti

l; 4 TiriiAnti,rmibialioito;copiiut;o,aoi,lz'2n'iligoruiie"ilnei",g'iilcu-"nnluu'euc1ermor:s,ol,ilu.gr.a.l,rao,-n,rtnlrhttovli"na"'.uotrtn;u'e'oi6"';'tlMocrtt(;ic7le;'as";6t'caiAui1"rttE"e"apvgrniiei;eaan;e";)li'r'atqcliJe-ailiu"n;atritil7o'S'4-AnT'op'htl"otseinucsb'bseaca'zlliizaveeiiz'tceiuexntdeuelaufiitcprcilbuautraelurlrti'riailbnn'' iifdsnnielisodbmezeicmnomiafeniianao.amtrriLgaceateni_ilnuaHE;ataeilsiinr,tolrgeucaiglnitoirilitrionbe;ruaigcirtclchyinlreomceorriaag.miln,inaaisiclineegsapeoiiinnruniesdcireeaHmdredeinfnoaaamitrsseteepoctnlsiu.iinucVqq.tauiLAriv.ailtioheefrelr.inil9onepiz.i.ct,o"aA.futiop,zi.oco"oli.ogordpt,igxrbar6iraduc1iiicehna_i,
opune sensului cu(ent pe vtemea lui, acela de
lIl,llt s deminare in practica viegii". ,,Ijlc:zofic,,-, scnsul cle ,,in_
),
i,i; LbiHLEitTiillorny"tu"icslt"cc:"rtriritc";ciio.,rc"l;siicbCnm"r,s;tlv."irtPrcrriAeo,it.z.csc',t;oir"c.miE"1b,grneiase':r,livpmru"e:lreu,"l.iaatec..dilfhmCtnu"cir"oie'uupanvtept'iorml.i"n{,tiaiesc"n;lr'irl",muinri"i'uri"drt.'uitnt'c"ultr"Zi"ntedtli."i"u"i':uii-Aa'c''t"*is;'jal;^,"ttiscd""it'fiit;to;tc"i""*t;inrriii;cie"intr"'nltttp";vril;'ou;iltt'li;f')li"rl"tci"'itiialoin"ni"i"-ct''c'^'trq;rui"";tiiia'cttn;ru"z,ecinten6crsru1taei"siip:1i.;.\t1"t1Aie'a9rPln.trim1:ictuclns'fuanmpi:,co-rrusiprahoil'eitegin-liume'etc'']tsss-r-idny'crriftocr'.iIiuczeonVgapoic'ecntmerurele.iureni'dieinciptteDuniLrenAsCvll'ctccm5ialcaiorelirirmeppiitt'edhaein'ilriicntne'drgucareamsioztc'csabicdf,moidriutlnlcsai'l

llr
;li'
!Iilr; "i 3o sofigtii erau filozolii greci antici, dascilii dc ,,intelepciunc" din sec. v i.c.n.
; .Ei nu constituiau o ;coali u'itari. caracteristiciic comune erau :
'r 'i religiei cu explicarea ralionali a lumii, inFregerer milterialiste inlocuirca
'r"o
ilit . no;ii:
rr 3r _PnmpsGlruiumaootbuarpsglreeai.homct,sipaiedol-,ioptezr,perivavinouecctr;uuruatunejlouodasancerigsuegmtceuloiaarntictier.raclatolIegennizlcaceiutltuasneczrcoocailaia,rlEiisvtaidcataceggcrpeiiiuisttiancititieloul.c.adEc;ilntuoeienriaisiTi,umidhupceanomrciitoirisisr.vdt_eoaanctpzluearanogstete,iailinaegtvls.oieueirraupsisrrniaud_aneciloigrocsoiateitiriab_e_i
;t rz biograful stiruie cu multd cilduri.
3z Aristides,_ fiul lui Lysimahos, apira intcresele marilor proprieteri de pir-
,j r3
,,i
mint. calm, cu un ascugit simg al dreptigii, el s-a asociui poriticii maritime
'!
1
rrl i.i

ll rl
lll '
iI'lrililI

il
ti

LLi

I

i
ll

,,t

:*: T;":.tlli;; h x*,;"i;iil
'rlrrz;rz";r4to8"zoz;l.z';zr;,.Jra6:SPFiLC9tAS"ichstlFMiih:thoastSt.vPmMtE,tnehouaios.et'i'Zlcicaieccra'tlut";:iotl;cns'6eetmeroa"utepel:xi:oilni;ine.r"v*'matiI,astl;:alrolrtse,"ir'vi<sqc.nl;c;is,"..sigavbr,;;"litrPlerr'"oAi),upLe;"olr:r';;l,Ali"',ju;so.ilghs"'cvi;:en;riant';-rv;'n,sta,d19"ir:n'ol,ialtesuneuto.sIrfecasc,u;xri.u;'Ynursillatl;n"pc)alifio"aciptcS'd-tlsn':^,i"otrl.il.t"sgcacicio.r4i.iPi-"ainrvlu',H;oJtlho'1lunrsp'v'e,v.tnmflif'iii"oiTture,i"irrc)"utrl;-''l,:u,oflim-"c"dmt<oiMrtttthli"iTa"ictnv'clct,'Kulzhtcco'eialt,afcrit**uriAir.^rlior'"l:io;iu;ct""(t''"t-:l:r"i"in?iLrs'.'.fnsn'il;:tn'lEi.'oA"'i'si:,oi;ca''"flu"i'i;.ip"'"it':ttiml-i"etirti""iu""citp,"'.;'ttr'c"lsf]'pnf"t"i;'n;inl;xt-^"'t'c''f:li;r;6a,e;;'t":r;'";u"*"c:"'"P;atr6;"r."si,iezs;r""cip'el"i.i'ni';niirpa"a;;;f;i'talclct*'eaia'g;;o;itit'ic'carin;clr;;"-'crerocil-*;lt,o"iicn'Va''ti"ptp""ia'intzisi"pl;ctillel*i"irtou"tpo;'mdeq;"aeJ"couotti;r:l-si'i"tnluiimpul"roV"aptint;esailcti;ian"'tr.,lnrieprcmc;'ia"Ilct"uci"lc;'Aerlrili.ur"c-eeocuaton!ruie1scp-i;iicuprnn.tinn't;o!Arif"n,s"usesXmtT.l.meccbttmntxaceRtichgeulcoXrtcciiilacelM:icneia..iniq.'oivtt"i,.smVgmci'i(lu.rcedancTue{iict,^odopcLuI.nodeu'pTr,i-4"nleoaraaptiirse,AcXo''s.baPrsip''arlrae'lnim,tdlnuuXartiidaa'cn',neealiecrtlel,z.-ipeoVmcsxnl'siuo"isCqo.trasiratuuiIelcileaHcigieaiIoilcinsdnnuu'dl'coplotglitclaouiigt'rurid,'rrsioudflnaimei'mdeaeTcepnccs4naiustl7ihxouerles8le:neledMar'norpsdogeamcm,-gonnoimoecatcliciepicaefialo.sdaon,odinul.fhtttiacvtcsftoi'dieurviefeaclle?cacaesae.arrdraaqlec'csierprintmdutsar'eecsoii'iiit'atrl-'-nniirn'i duse de Themistocles, cind gi-a dat seama cit estc de'avantajoasi. La
inceput insd a fost dusmanul invergunat al lui
Themistocles.
33 Keos - insuli fdcind parte din arhipelagul Cyclaclelor.
Adreistvoiang,afilsoizaocfti-vitastceaveudncocruomamuenniii filozofi ie in
34 politici. ocupau opcrelc ror gi

35 Palestri, loc uncle tinetii se exercitau pentru diferite intteceri sportivc ;
qcoalS.

36 PLinaluutfraaior;hna,inpmtoruepnbotureiuniliuenai"z,sSua.ddueilcxApi rtiernsiciaaii,dnuaanppaero)r,ea0acpbepvodepeio6rcu,arludpiv.uEl iSpuronivon,.,prczcntindu-se

,7

38 Egina, insuli ia sud de Salamina.
39 Eginegii, locuitorii insulci Egina.

4o Darius, rege al per;ilor. A se veclca lt Notiya i.storicd, pp.274_216.
4r Xerxes, rege al pir;ilor, carc a pornit expcdigia'dc pcciepsire^a grccil.or.
pentru infringerea suferiti. dc per;i la Marathon,
4z Hopiigii constituiau armata cle uscat atenianl.. in anul 49o i. e. n.
Hopligii'erau pcdestragi
g-reu inarmagi. Armele lor erau: lancea lungi qi scutul mare.
,,In gilceviri mai fiinlossoefiacemgati"al-toraaci
43 lasd Plutarh neputincl sri-gi spunir pireree,
renunli ;i clarificarca.
44 Xerxes yenise in Grccia continentalj. cu scopul de a zdrobi pe greci in
l_upti 9i de a-i supune a$a cum erau ccilalgi greci clin Asia Mici.'Acum,
infringerea de la
dupi Salamina, cl renungase la accastd idee.

45 Eta, firegte, un raqionamcnt corcct. dat fiind ci, fa;i de concligiile econo-
mice ale vrcmii sale, Theniistocles nu mo$tenise o prca mare evcre.

46 P.ersonaj necunoscut altfel.
47 Chitarist ceiebru pe vremea accea. Hermiona era port in partea dc sucl
a Argolidei.
48 Kimon, fiul lui Miltiades cel Tin5r, advetsarul lui Themistocles.
49 Chorcgi erau numili cetigenii atenieni avuqi care supotao cheltuielilc
necesare echipirii unui cor, la reptezentarea unci tragedii.

NOl E l liE.\itSTOCt_ltS ai05

504 i'J' I. ts;\tibir 'I] 79 Gorgona, monstru al cirrui piL errr [i]cut diil 1r-:11:i iric,rl:-ir:iti. ilr plivirca
Gorgonei era infjcrritoare. Sc cuno;teau trei (iolgonc : fiuryrilc, Sthcjno,
5'5r5.orz3E,SiPta,llucrs:"c,leinnmrr,roer'hodr,tnnlioActruiboore.efr,nurrtioa.nl;rrcciirrt;cr;rfb,trlrcr.c,tlc,iLt;;eirlrosr"lrrclltic-'riiuiei'cep;A.;.Js'lln,m,.itc"riil,;,ccnc,ptr'";.ib"vlluPtoi.o"crrnlte"i;cttc'rltc"retzut;nilrir'outv'ai""arlp'srioctcgur;r,ttortroiiic"tr"lz"fltci'u:i;"1iiJL'nnfi"-::tgroi'i;";ui'rtiu"i;a'lsti""iiHt'"t"l"'ut,""t'crmiiii'Hpsi''nr';tl";i''aei"ti"""ti'*z*i;t"du;';'l'riipc"''i:tli'";;o*ciniu"c;t",t"nte'.l"'ofai"u;iiil1n;on"rl'"ipid;aac''c"trl-Diuii"oter;"nn"ftitmuiirltios't"a'rir\rbfupn-tnl)i""nrlrturryru;ciiair.'srtl"s)iuvrev..i""c"niol'uvcrlur^.uiLics''e<tt"i.ir'\s.''zrl'^jitrsesu.lbin'1(,t'p:uocioruo"te*reiri"cm'i^:icltaate"mSriict"tienglouliocerpMcasnad'rcidnr';ogceaije.icishnczinrrr''.uaposeil"daiitcltrnreoearehcilitescllrisgsotK;lmeliu$n'mi3npcail'uiluoisa:eITlliacsui'encr'h?tict'ilcnacollaA':t*uiosci1lrmimtJsearct:pe'racptn1ldelllutueeiip1errttl-e'': { Medusa, cerc eril Gorgona prin cxcclciili. Zcile Pelles-Athcna eri nu-
miti adesc:r Gorgona,.cu cchii infioritori". Pc statuil zcifci Athena crtl
t sculptat adesea chipul Gorgonci, chipul Mcriusci.

t 8o Cunoscut mzri alcs in acest fcl.

I 8r Eretrien, locuitor al Erctrici, orit! in Eubcc.t.
{r
:* 8z ,,Avegi spadi, clar n aveqi inimi" -. aclici : lvc+i armc, clar n-avcti curaj.
83 Tenos, insuli cerc sc aflii h sud-cst clc Andros. Anclros sc afli la sud-est
tt dc insula Eubeca.

|1 84 Pharroclcmos r tririt in secolul IV i. c. n.5i a scris o Attl:is (lstoric a
atltctl).
i'ti
81 Aristodoros, nu sc 5tic clecir Plrrtelh l-r citit srru citrrt clin ritc surse.
t 86 Kerata, ,,coarnc" g:irmul clc nord-vest al golfului Eieusia, ia n,rr:rl-vest dc

J Salamina.

i{i 87,,Trircma cle comrndi", aclicl nrrva fc care se a[1a comr.ncirntul.
corintieni. 88 Dionysos eta zcul vinului, simbolul forqelor crcatoarc rJc rr.rturii, epoi zcul
neculroscut eItfel' :i
;4 Pcrsonai r cere. in fold, suPuncrea Politic:\ 5', inspiralici poetice. I-Ineori Dionysos a\.cl cpitctul .1c t|4tr1ci.4c,,mincitor
ii lrrillrnt si ap"i' ittsc:rutni 1 de carne crudi" qi i sc acluceau, in indcpirtltr antichitntc, jcttfc omclc5ti.
,,n ."t. : 89 Decelcea, localitate in Attica, la nord-est clc Atena.

ill'H:',ufAlc";Jitttli;cm'SJmir.,;i"s"rtiihco";"oon'r#rseo,""ai;ns'',1i-sT5*1ch-i e;.gvoyseissLIgactclfiirtuarTE,lf,airei,n.nil"tslr,o,ec_iri:d:l,b1im'od,'.,ue,g'"'n,a",in'lt,ii:si'"uoa:llla,v"Im''EJugptb;'rje1rqe^r::a""i i''oio"sri "sPJir.t,'ghre*es,snnaui,umpitrirp"e. ntru 9o Fedieus, membtu nl tribului Peclies, crre se gisca in cimpi:r Atticii.
9r Aceste cloui personaje nu sint cunoscntc altfcl.
57 9z Artcmisis, rcgini din Halicarnas, carc sc qisca in rrmrrta lui Xcrxcs.
sj Ianchos cste ufl numc al:cului Dicnysos.
l; 94 Eacizii, urma;ii lui Aiacos, rege lej:enrhr in Eginr.
c15 '16 .rrpaotllloV scmnul distiLrctiv prin cerc r,n ol.icct sc clcoscbce ric aJtul.
6,o
66(["(Z/:iti77rr-:)i;.a",-iz'rsiHl--'iiiSfn,:r."Js;,',,iC:t"eZ:i"d'"rt,r"",ri,'.,(r:,,t."itrsi,rr,.t"s:r.,.,Llpl:i"il;e,irtAuu:r,1,r'lu'nnr,ntp;ii,nd,rmftTurihiiri,:elcec-"fmc'lsb;")"aa[tn'"ir:llrii;i,lX.rcrrttnrl,,t"ciricrirm"tal.ief''rct.ir*t";rnipA-nV""l{p;A"ir'r*p',.'I'ic".qiirIn.-"ul;tIo*lt"';tr"lcls;r'ole"mt"p;ro.ljfcg.ur*1to"jilrlasicpjst;ib?tliiplbui.or;gctler,'r,;"lti,re,rlii"V'P',''pliiitb"tt=.crilcpFto"?ir."9''rsi'pltrt'trclrii'r,tcrrhe'illrr,u(i-;criirnr!r'tls:erc:lr'':icnret!ln:r"c)cas'^,loord'a;tl'l;r,lr'i^ucrclniAc:rs.tld;'c''t,ssriccsiieca"pnul?ac'lbccr;'e,cutl;eu"slcr;actl'dni-aiu;-etai'tlrt':u,iLulr.itrra;itFcltr:;tGoiit,tzr-c"ncrc1'noite;djt1-tcir'ece'a1ioeiin-c.in'Aoiisvltuuhiribclnrntaegparr'iodruccpuxsncsiipmtlueonnru:eritrr Aici este votba de obiectclc carc inarmau corabia.

96 Cctate in Beoqia. Aici a avut loc lupta dintre gr:eci, condrili ric Parrsr,nias
gi Aristiclcs, si per;i, conclu5i clc Marclonios, in rnirl 47c.1 i. c. n.
97 Pcntru a confcri o mei inpresiol.lxnti soicnnitrrc votului, in acca clipl
tibli;ele de vot ru fost rqczetc pe elter.
98 Apollo cra reprczcnrar arlcseori purtind cununr.
99 Insoqirca pinri la hotar crrl 11il scmn dc m:rrc cinstc.'Ihemistocles fiind
insolit de cei 3oo clc ijncri sIrrt.rni. n prirrit o clcoscbiti. cinste.
too Starlion it sc \ c(lc.r nr.ri srrs, n,)trl r.
tcr Sctiphos. insulii ?n arlripclagul Cycleclclor.

roz Desprc efori, a sc vcdca Notila !storici h Viaya lui Lycurg.
ro3 Theopompos, istorjc grcc a trriit ?n sccolul I\r i. c. n., cliscipoiul lui
fsoclates, niscut la Chios, c;itrc :rnul 18o i- c. n., e vcnit le Atena pc la
anul 36o i. c. n., unclc I eudiat pe Isoclitrcs. A str:ilucit el insugi ca
orator. Prietcn cu Alexlndru ccl l{iir.r. ilru.c altclc a scris ;i o PhiLlppira,
in 18 de cir;i, in clrc istorisr':r errcnjmcntclc du h 36:. pini la anul 336
cotibiile. i. c. n., anul morqii lui Filip, taurl lui Alcxrrnclru ccl Mare. ln opcrele
7'7' 4L'Alcrou,"ilnr.c.tcnstr.p,'trcutrr,es,u5,tJlic.n'tzrAcfutigl aAotnilriotis"ll'oth''girfr;rn' ix"lcptuhlainnri'nTclrionizectni as'pre est' pornin'l din
sa1e, alituri cle patosul rctoric, se intilnesc dcscricri, anccdotc, pottrctc,
ro4 Aristofan ficea adcseori aluzii la evenimcntclc poJiticc din istoria Atcnei.
75 PA,,cdArisc$onndamri aenhmcrcnbucrniipo"cs.cn"utt{tpua"*ltt""feil"ul--lt*"(;ros*eoqr-e"cl-ea,baNno.itiilearaisulodtiacdgi La ViaSa iui Solon' ro; Pnyx era colina situati la vest cle Acropoie, pc carc ccclcsr'a isi tinca
76 adunirile.
pentru intrefinerea
'''17 Io6,,Domnia cclor io dc tirrni". ihiyntrrri:ri ilcm.cr,riiei. n iorr insriruiri irl
itnul 4o4 i. c. n.. 1r .1\tcnn, tlLrDa cur:erircri cctiitti (lc {lirtc iDirttrt}i
7t osteqilor dc Pc cordbii'
iiei,iern,rr, aut':ru1 unei Atthis (Isiotic: a Atticii)'