Mitrofan, Iolanda - Orientarea Experientiala In Psihoterapie

Capitolul 1- PSIHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 49

• Nu pol face lucruri banale ale vietii.
• Am pierdul credinta Tnarice, Tnspecial in mine.
• Nu voi reu~i nimic, sunl sigura. Sunl inferioara.

• Sunl con~lienla ea aile fele due 0 viata normala, sunl easalorile, eu nu.
• Nu am un confident absolut.

• Nu pot aetiona nalural penlru ea nu ma plac pe mine.

• Ma gandesc la sinueidere, penlru ea nu vad 0 juslifieare penlru viata.
• Sunl un copi!, dar oamenii ma privese ca pe un adult.
• Sunl anormala,

• Suecesul ma oeole~le.
• Ar lrebui sa fiu mai matura decal sora mea, dar nu sunt.

• Nu-mi pol gasi locul meu Tnsocielale.
• Am un defect in caracterul meu.

• Simt ea altii pol eoopera eu problemele prin bunavointa, eu nu pot.
• Realizez ca radacinile probleme! mele merg cu mull Tnapoi, dar cred ca nu pol face nimic
penlru a schimba situatia.
• Nu pot face ce-mi place.
• Am pierdut curajul.
• Sunl rea ~i loti ~liu asIa.
• Ma Tntrebdaca ma poti ajula. Ma indoiesc.
• Cred ca voi pleca inapoi".

Sumarul celui de al doilea interviu

D-ra Tilden incepe interviul explorand relatia sa cu oamenii. Simte ca nu
poate relationa, se teme. Terapeutul structureaza cel de al doilea interviu la fel
ca pe primul. Interviul se sfan;;e§te astfel:
nimic pentru
C: Cred ca nimeni nu ma poate ajuta. Nimeni nu poate face
mine.

T: Timpul nostru s-a terminal. Vrei sa te intorci saptamana viitoare?

C: Chiar crezi ca ma poii ajuta?
T: Daca tu crezi ca vei reu§i, atunci sa vii saptamana viitoare. Daca tu crezi
ca nu exista sperania, atunci nimic nu poate fi facut.
C: Bine, ne intalnim saptamana viitoare".
AI treilea interviu

T: Cum vrei sa folose§ti timpul azi?
C: Bine, nu §tiu exact... (0 pauza lunga). Citesc 0 carte, "Viata ta ca
femeie".

T: Poveste§te despre carte.
C: Nu §tiu cum sa incep".
Dupa al treilea interviu D-ra Tilden i-a lelefonat mamei sale la servieiu sa-i spuna ca este
bolnava. Cu putin inainte de a Tncepea patra $edinta terapeutul a primil un telefon de la mama
D-rei Tilden care anunta ea aceasta e nehotarata sa vina la ~edinta. Se simte mai bine dupa
interviu, "dar aeum a eazut intr-o depresie, sla numai la pal". Se intreaba daca inlr-o asemenea
situatie (Tncare este fiica ei), consilierea este suficienta. 11Tntreaba pe consilier daca ar putea
sa-i sugereze un psihiatru la care sa mearga. Acesta fi3spunde ca prefera sa nu se gandeasca
la aceasta posibilitate, dar daca Tilden dore~le sa 0 faca, el nu 0 poate ajula. Cu loate acestea,

se gande~te sa-i trimita 0 scrisoare, Mama s-a oferit sa 0 cheme la telefon, dar consilierul a spus
ca nu e nevoie,

Scrisoarea a fost scrisa cu grija, sugerand caldura §i interes, dar intr-o
maniera nondirectiva pe cat posibil:

50 ORIENT AREA EXPERIENTIALti. IN PSIHOTERAPIE

"Draga Domni§oara Tilden,
Mama ta mi-a transmis mesajul referitor la nehotararea de a reveni la
§edinta.
Eu pot 1ntelege §ovaiala §i realizez ea te simti deseurajata din eauza
situatiei tale. Nu dorese sa te influentez lntr-un fel §i daea preferi sa nu mai vii,
atunei este foarte bine.
Pe de afta parte, am de gand sa-mi iau libertatea sa mai programez 0 lntalnire
fa ora obi§nuita, orieand, lneepand de marti pana vineri. A§ apreeia daea mi-ai
da un telefon sa-mi eomuniei hotararea ta. Tn oriee situatie, prime§te prietenia
mea sin cera ".
(T. a telefonat ~i s-a dus la ~edinta).
Senti mente exprimate dupa al unsprezecelea interviu:
• Sunl gala sa dau un curs nou alegerii mele.
e Sunt Intr-adevar schimbata.

• Am idei foarte frumoase despre mine insami.
e Realizez ca plac altor persoane.
• Cred ca pot face ceea ce doresc sa fac.
e Nu ma mai simt vinovata de sentimentele mele.
• Ma simt mai libera.

• Sunt ajutata de discutiile noastre, de prieteniile facute.
• Pot accepta casatoria daca va veni sau sa nu accept daca nu va fi,
• Pot intelege pe altcineva care trece prin acelea9i dificultati ca 9i mine.
• Admir oamenii care-9i accepta limiteIe,
• Ma intreb daca un barbat poate accepta 0 femeie careia Ii Iipse$te abilitatea.
• Nu ma mai gandesc atat de mult la mine.
• Vorbesc mai liber decal 0 faceam inainte,

• Ma simt mai bine in mijlocul oamenilor".
Dupa formularea concluziilor interviului de catre consilier, Tilden continua sa-9i menlina

pozi\ia, S-a angajat mai activ in via\a sociala, A mers cu familia intr-o excursie unde a fost mai
activa din punct de vedere social (a manifestat interes pentru contacte sociale noi).

Un an mai tarziu domni90ara Tilden a fost invitata la un interviu. Recent renuntase la
serviciu, era descurajata $i depresiva. Multe informa\ii pe care Ie dadea erau asemanatoare
celor din primul interviu. Consilierul s-a oferit sa 0 ajute; i-a dat un numar de telefon, dar nu a
mai sunat. Cateva saptamani mai tarziu, consiiierul a vorbit cu mama ei la telefon care i-a spus
ca Tilden 9i-a gasit serviciu 9i esle mull mai salisfacula,

6.2. Exteriorizarea sent/mente/or $/ tra/rifor pe 0 baza reaJa in relatiife de
{ami/ie (2 cazuri ale lui Rogers, preluate din "On becoming a Person", 1993, p. 314 - 328)

Atunci cand lui Rogers i s-a cerut sa vorbeasca unui grup, subiectul fiind la alegerea acestuia, s-
a decis sa vorbeasca despre comportamentul clientilor In familie.

Un mare numar de terapeu\i $i consilieri (terapie centrata pe persoana) s-au confrunlal cu
grupuri $i indivizi cu probleme $i au cazut de acord asupra faptului ca experienta rogersiana e
relevanta 9i are implicatii penlru intreaga arie a relatiilor inlerpersonale. Domeniul la care am
dori sa ne referim in continuare este viata de familie, in incercarea de a oferi 0 imagine cal mai
clara asupra grupului familial, din punctul de vedere al terapiei centrata pe persoana, Nu vom
prezenta aceasta problema la un nivel abstract sau teoretic, ci vom evidentia cate ceva din
schimbarile suferite de c1ienti in ceea ce prive$te modul de relationare cu membrii familiei din

care fac parte, in urma contactelor cu terapeutul. 0 observatie: aceasta nu se dore$te a fi un

Capitolul 1- PSIHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 51

model de viala de familie al fiecaruia. Prezentarea care urmeaza vrea sa evidenlieze ceea ce
este esenjialin experienja anumitor oameni in situajii de familie dificile.

Care sunt deci, modurile in care clienlii I$i modifica comportamentul in familie ca 0
consecinla a terapiei centrata pe persoana?

Exteriorizarea sentimentelol

In primul rand, clien\ii ajung treptat sa-$i exteriorizeze sentimentele fala de membrii familiei ~i
faja de aljii, ajung sa-$i exteriorizeze adevaratele lor sentimente, ajung la 0 mai mare
expresivitate a trairii, a simjirii. Cand vorbim despre adevaratele lor sentimente ne referim ~i la
sentimentele negative: rU$ine, gelozie, furie, plictiseala, ~i la sentimente pozitive ca - tandreje,
admirajie, dragoste. Este ca $i cum clientul descopera in timpul ~edinjelor terapeutice ca este
posibil sa renun\e la aceasta masca $i sa devina ellnsu~i. Astfel, un sol furios pe solia sa, I$i

exprima supararea pe care Inainte 0 reprima sau credea ca 0 reprima. Este ca 9i cum 0 harta a

exteriorizarii emo\iilor, sentimentetor se suprapune peste experienja emo\ionala actuala. Parintii
;;i copiii, solii ~i sOliiie, se apropie de exteriorizarea sentimentelor care exista cu adevarat in ei.

Poate ca unul sau doua exemple ar u$ura Tnjelegerea acestei probleme. 0 tanara sojie,
doamna M. vine pentru consiliere. Problema ei este legata de faptul ca sojul ei Bill este formalist
9i rezervat cu ea, nu vorbe9te9i nu-;;i imparte gandurile cu ea. Fara Indoiala, sunt incompatibili
sexual, ceea ce a dus la rapida lor separare. Ea ~i-a exprimat sentimentul de culpabilitate Tn
legatura cu viaja ei dinaintea casatoriei, cand a avut legaturi cu un numar de barbali, majoritatea
casatariji. Ea realizeaza ca In timp ce cu multa lume e spontana, vesela, cu sotul ei e rigida,
controlata, fara spontaneitate. De asemenea, ea se vede pe sine Insa;;i ca cerand de la sotul ei
sa fie exact cum ar dori ea sa fie. in acest punct, consilierea a fost intrerupta datorita plecarii
consilierului din ora~. Ea continua sa scrie consilierului. exprimandu-~i sentimentele ~i
adaugand: "Daca a9 putea spune toate acestea sojului meu, a9 putea fi eu Tnsami acasa. Oar ce
ar avea asta de a face cu Tncrederea lui Tnaameni? M-a\i gasi repulsiva daca aji fl salul meu $i
ali afla adevarul? A9 fi dorit sa fiu 0 "iubita, in loc de dadaca... ", "Am facut a incurcatura".

Aceasta a fast urmata de 0 scrisoare din care un citat extra pare justificat. Ea spune despre
cat de iritata, cat de dezagreabila a fast atunci cand prletenii s-au retras dupa a seara petrecuta
impreuna. Dupa ce au plecat ei "m-am simlit ca 91cum a;; fi plerdut pentru ca m-am camportat
atat de rau,,, M-am simtit In acela9i timp morocanoasa, vinovata, suparata pe mine 9i pe Bii1.
Astfel am decis sa fac ceea ce a9 fi dorit cu adevarat sa fac, pentru ca am crezut ca asta e mai
mult decat m-a~ fi putut a~tepta de la arlce barbat, sa-i spun lui Bill despre ce m-a determinat sa
ma part astfel. A fast chiar mai greu decat mi-am imaginal, a fost faarte greu.

Nu am avut cum sa-i explic totul Tn cateva minute, Insa i-am Imparta9it sentimentele in
legatura cu parinlii mei 9i cu acei barbali nenoroci\l. eel mai dragu\ lueru pe care I-am auzit din
partea lui : "Ei bine, paate pot sa te ajut... in legatura cu parinjii mei", Pe urma a fast foarte
Tngaduitor cu lucrurile pe care Ie-am facut. I-am spus cat ma slml de stang ace in atatea situalii -
chiar 9i atunci cand joc ca~i. Am discutat 9i astfel am ajuns sa ne exprimam propriHe
sentimente. Nu i-am spus totul despre acei barbatl, Insa i-am dat a idee despre eati au fast. Ei
bine, a fast atat de Tnlelegalar ~i lucrurlle s-au clarlficat atat de bine, incal am ajuns sa cred in el.
Nu mai imi este teama sa-i spun despre acele lucruri stupide care ma absedau. Poate ca In
curand aeeste lucruri var inceta sa ma absedeze. In alta seara, am fast aproape gata sa renunt,
m-am gandit ehiar sa parasesc ora9ul. insa am reallzat ca nu fac decat sa fug de acest~
prableme 9i nu vol fl lini$tita pana nu ma voi eonfrunta cu eie. Am discutat despre copii ~i, de9i
am deels sa a9teplam pana ce Bill va termina 9caala, sunt lini~tita cu acest aranjament. Bill a
fost de acord cu mine asupra lucrurilor privind copiii. Decl, dadl nu iei scrisorile ca fiind
disperate, atunci trebuie sa 9tii ca lucrurile merg bine.

Acum ma intreb daca ai 9tiut ca singurullucru pe care l-a9 fi facut pentru a-I apropia pe Bill
de mine, este acesta. Acesta a fast singurullucru pe care daca nu I-a~ fi facut, ar fi fost nedrept
fala de Bill. M-am gandit ca asta ar ruina increderea lui Bill in mine sau altcineva. A existat a

bariera ata't de rnare J'ntre ["'CHile ?i "neaL f! sirnteanl aproape ca pe un strain, !uc:\.;

care m-a determinat sa fac asta a fast con~tientizarea faptului ca, daca nu-i vai varbi des pre

lucrurile care ma obsedeaza, va ti nedrept pentru el, pentru ca I-a;; parasi tara sa-i dau ;;ansa sa

demonstrez ca pot avea incredere in el. EI mi-a dovedit mai mult decat atat. Mi-a destainuit ca ;;i

el a incercat sentimente negative in legatura cu parinlii sai 9i cu alte persoane".

Rogers relateaza ca pentru el aceasta scrisoare lnseamna pur;;i simplu faptul ca doamna M.

a experimentat in terapie satisfac!ia de a fi ea insa~i, de a scoate fa iveala cele mai adanci
sentimente.

A devenit imposibil sa se comporte altfel cu solul ei. Ea a descoperit ca este esenlial sa-;;i
exprime eele mal adfmei senti mente, ehiar cu riscul desfacerii casatoriei.

Un alt element subtil in experienla elienlilor terapeutului despre care acesta ne vorbe;;te este

faptul ca ei au descoperit cat de neeesar este sa-9i exprime sentimentele, fapt care, Intr-un

trecut, parea a fi distruetiv sau dezastruos. Diferenla este urmatoarea: atunei cand 0 persoana

se aseunde in spatele unei falade, sentimentele neexprimate, care sunt Tn legatura cu anumite

energii, se aeumuleaza pana la un punet, pentru ca apoi sa izbueneasca in anumite incidente.

Sentimentele izbuenese in acest fel, Tn depresii, autacompatimire 9i, din neferieire, au adesea un

efect nefericit asupra celor din jur. Supararea care izbucne9te Tn situatii neplacute e determinata

de aeumulari ale unor energii negative, Tn trecut. Aceste izbucnlri sunt greu de inteles de catre

eel din jUi. In aeest punet poate interven! terapia a rupe cercul vieies. Daea esle c!ientui

capab1! sa S8 descurce 'fn p8 care ie~a trait ~j T?l

sentimenta, atuncl acestea T~i vor plerde din intensitate, De acum va fi

exprlme in ariee tip de relaiie famiJiala semiiTlenteie aparute in eadrul relatiei. Eliberandu-se de

Tncarcatura emo\ionala nepiacuta a trecutulul, e! va putea stab!li relatii normale (autentice) cu cei

din jur. Indivldul va fi capabil sa-~i exprime sentimentele atuncl eand se intamp!a, §i nu mal
tarziu.

Refatiile pot fi traite pe 0 baza reaia

Exista ~i ait efect pe care cansllierea 11 determina in madul in care clientil se reiajioneaza cu
membrii familiei din care fac parte. Ace;;tia descopera, spre marea lar surpriza, ca re!ajiile pot fi
traite pe baza unor senti mente reale. Ex!sta a adanca semnlficajie pentru asta, cum deja am
vazut in cazul doamnel M. A descoperi cs sentimentele de ru~ine ~i furie pot fi exprimate !;ii,

in ciuda acestora, rela\ia poate supravietui, dii Tncredere individuluL A deseoperi ca cineva
i;;i po ate exprima temerile, tandretea ~i sensibilitatea ~i nu este tradat de eel caruia i se
destainuie, da de asemenea incredere in sine 91in celalalt.

Motivul pentru care aeest tip de eonsiliere da asemenea rezultate este, in mare masura,

acela ca individul Tnvala, in cadrul gedintelar de terapie, sa reeunaasca sa-;;i exprime propriile
sentimente ea fiind ale lui. nu ca pe un fapt ee tine de 0 alta persoana. A spune unuia dintre sati
"tat ee faci e gre;;it", prababil ca va duee la a discutie. Oar a spune "ma simt faarle ranit de ceea
ce faei",se refera la senti mente Ie vorbitarului, un fapt pe care nimeni nu-I poate trece cu

vederea. Este 0 acuzatie in legatura cu a anumita persaana, insa e un sentiment care exista in

fiecare. "Ma invinavale9ti pentru sentimentele mele" este un punet care paate fi dezbatut, insa

"Ma simt prost cand tu faei a9a ~i a;;a", eontribuie la elarifiearea relaliei. Nu este varba Tnsa

numai despre nivelul verbal. 0 persoana care T9i aecepla prapriile senti mente, deseopera ea a
relalie paate fi tralta pe baza unar sentimenle reale. Vom i1ustra acest aspect cu exlrase din
interviurile lnregistrate ale lui Ragers cu daamna S.

Doamna S. locuie9te cu fiiea sa deW ani 9i mama sa Tn varsta de 70 de ani, care damina
gaspodaria, folosindu-se de "sanatatea ei 9ubreda". Daamna S. era eantrolata de mama sa 9i
era incapabila sa se ocupe de fiiea sa, Carol. Ea avea resentimente fata de ea, dar nu pulea
exprima asta pentru ea "Ma simt 9i m-am simtit vinovata taata viata. Am crescut simtindu-ma
vinovata pentru arlee am faeut, mi s-a parut intr-un fel ca afeetam sanatatea mamei mele. Cu

cativa ani )n urma, am avut un vis in care 0 ameninjam pe mama 9i am avut sentimentul ca intr-

Capitolul I - PSIHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 53

adevar doresc sa-i fac rau, $i", pol Tntelege cum se simle Carol. Ea nu are euraj", ~I eu, niei
atat", Doamna S, ~tie ca foarte mulle cuno;;tinte de-ale ei gandesc ca ar fi mai bine pentru ea
dacE! soar separa de mama ei, dar nu poate, "$tiu ca daca a~ parasi-o, n-a~ putea fi fericita

pentr-u ca tot tlmpul a$ fi Tngrijorata, M-a$ 8imtl atat de prost fiindca am paras it 0 femeie singura

;;i batranE'1". Ea se plange de faptul ca e dominata ~icoriirolata ~i Tncepe sa can~tientizeze parte

la$a din ea, "Ma s'lmt ea $i cum mainile Imi sunt legate, Poate ea sunt mai vino'Vata decat mama,

De fapt $tiu CEl sunt, Tnsa am devenlt la§2, Fac arlee pentru a evita scenele pe care Ie face

mama", eu cat a inceput sa inteleaga mai mult, eu atat a ineeput sa eon~tientizeze mai des ea

esle bine sa traiasca Tn eoneordan\a eu eeea ee erede ea ea este bine $i sa nu mai puna Tn prim

plan dorin\ele mamei. Ea a speelfieat asta ia Tnceputul unui interviu, "Ei bine, am faeut 0

deseoperire extraordlnara, Poate ca a fest vina mea in Tntregime, faptul eEl am rasfatat-o pe

mama, M-am holarat cum sa fac Tn fiecare dimineata §i, cred ca de data asta, va merge, Daca

aiunci card incepe sa bombane, sa 0 ignor cum a§ Ignora un copit

care :'ace 0 numai 2 atenjia! Am lncercat asla, S-a suparat dlntr-un nirnic,

c~eiC! ;ll23E! 2' inti2t .~:-e) arners. ei. El de data aceastaj nu rn-an-I dtJS sa-i eer scuze

pur §i am Ignarat-o, Tn eateva minute s-a intors, s-a 3§ez3t i2

a fast suparata dar i-a trecut. DecL 0 sa incerc sa ma port a~a pentru a vreme $i".

i[)oarrma So a con~tientizat ciar ea noul ei comportament S8 bazeaza pe aceeplarea

sentimentelor sale fala de mama sa, Ea a spus: "Ei bine, de ce sa nu-i fae fata? Tnteiegi, m-am

sim\it atat de rau, m-am simtit ingrozltor ~i m-am gElndit la ce fel de persoana sunt sa 0 resping

pe mama. Sa spunem, blne, 0 resping $i 1mi pare rau, Tnsa trebuie sa ma confrunt eu asia $1vol

1ncerca sa fac cum este mai bine", Cu cat Tncepea sa se accepte mai mull, eu atat venea Tn

Tntampinarea propriilor ei nevol $i ale mamei sale, "Exisla 0 mu1tlme de lucruri pe care am vrul
sa Ie fae, eu ani Tn urma, Tnsa de-abia aeum am inceput sa Ie fae, Acum, mama poate sta
slngura pan a la ora zece noaptea, Are un telefon langa patul ei $i", daca un foc Tncepe undeva,
exista vecinii." Voi face deci cursuri serale $i multe lucruri pe care am vrut sa Ie fac, 0 viata
Tntreaga, insa alesesem sa fiu martir stand acasa, EI bine, Ie voi face aeum, M-am gandit prima
data cand am plecat. Va fi bine!"

Nolle senti mente ale clientei au fost ulterior supuse unui test Tn rela\ie cu mama sa, "Mama a
avut un atac de inima $i, I-am spus, e bine sa te duci la spital ~I", cu siguranta al nevole de
spitalizare; am dus-o la doctor $1doetorul a spus ca inima ei e blne $i ca trebuie sa mai lasa sa
se mai distreze pu\in, A$a ca, va merge sa vlziteze 0 prletena, pentru 0 saptamana, va merge la
spectacole $i se va simti bine,

Tmi dau seama ea ~m fost foarte dura eu ea atunci cand s-a pus problema sa mearga la
spital, contrazicand-o Tn fata fiicei mele Carol, cu privire la Tnchipuita ei boala de inima, I-am
spus ca are 0 inima la fel de tare ca inima unui taur. Totul este sa se distreze putin",

Dupa acest episod, se pare ca, Tn aceasta relatie, comportamentul doamnei S, s-a ameliorat,
Tnsa nu ~i comportamentul mamei sale, Oricum, aeesta este un alt punct al problemei.

Doamna S, marturisea: "totu$i, Tmi pare foarte rau pentru mama, N-a~ suporta sa fiu ca ea,

Iml dau seama ca am ajuns la un punct Tn care chiar am urat-o; n-a$ fl suportat sa 0 ating",
sau", vreau sa spun", sa 0 ating Tn trecere, Nu vreau sa spun ca pentru moment am fost
suparata sau altceva, Oar", am descoperii ca aveam putina afecjiune pentru ea, De doua sau
de trei ori, fara sa ma gandesc, am sarutat-o de noapte buna $i", am simjit tandrete fata de ea;
resentimentul pe care I-am avut faja de ea se dusese, Asia am observat-o intr-un moment cand
am ajutat-o sa se aranjeze; I-am aranjat parul $i atai; aceasta", a aparut pe nea$teptate $i nu
m-a preocupat nici 0 clipa; de fapt, e un fel de a ma distra",

Aceste extrase ilustreaza un model de schimbare in relatiile familiale care ne este foarte

familiar. Ooamna S, crede ea, totu§i, (cu greu admite aceasta' pentru ea Tnsa~i) resentimentele
fat a de mama el au facut-o sa se simta ca $i CUill nu ar avea drepturi. Se pare ca nu se poate
a$tepta decat la neplacerl, exprlmandu-$i adevaratele senti mente Tn cadrul relatiei cu mama sa,

S4 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

Totu~i, atunei eand 19i permite sa fie ea Insa~i, ae\ioneaza eu mai multa siguran(a. Reiatia se
amelioreaza mai degraba, decat sa se deterioreze. eel mai surprinzator este faptul ea atunei
relatia eu mama sa se bazeaza pe sentimente reale, resentimentele ~i ura nu sunt singurele
sentimente sim\ite fa\a de aeeasta. In aeela~i timp ea simte dragoste, afee\iune ~i bueurie. Este
clar ca exista momente de discordie, neplacere, tensiune, Insa exista ~i momente de respect

bueurie ~i in\elegere. Se pare ea, ~iIn aeest eaz, elienta a lnteles ca 0 relatie nu trebuie traita

pe ideea de alb sau negru, poate fi traita pe baza varietatii de sentimente care sunt scoase
la iveala In acele momente. Poate parea, dupa extrasele alese, ca numai sentimentele
negative sunt greu de exprimat sau de trait. Acest lueru este departe de adevar.

01. K. este un tanar care a descoperit cat de greu este sa-~i exteriorizeze atat sentimentele
pozitive, cat ~i pe cele negative, ascunse In spatele fa\adei. Un mic fragment poate ilustra
schimbarea calitativa suferita de tanarul tata In rela\ia cu fiica lui In varsta de 3 ani.

EI spune: "Iuerulla care ma gandeam este modul diferit In care Imi privesc acum fiica. M-am
jucat cu ea astazi de diminea\a 9i am... ah, nu ~tiu de ee Imi este atat de greu sa ma exprim! A
fost 0 experien\a minunata, am simlit-o foarte aproape de mine. Inainte a~ fi putut spune lucruri
pozitive despre ea, a~ fi putut vorbi despre lucrurile earaghioase pe eare Ie faeea, a~ fi putut

vorbi despre ea ca ~i cum a~ fi fost un tata fericit, insa era ceva in neregula ... ca ~i cum a~ fi

spus toate astea numai pentru ca acesta era modulin care trebuia sa vorbeasca un tata despre
fiica lui, Insa, Intr-un fel, nu era adevarat, pentru ca simleam fala de ea ~i sentimente negative,
un amestec de sentimente. Acum cred Tntr-adevarca ea este eel mai minunat copil din lume".

T: Inainte, simleai ca ~i cum ai fi fost un tata fericit; In diminea\a asta e~ti un tata ferieii...

c: m-am sim\it a~a In diminea\a asta. Ea s-a Invartit In jurul patului ... ~i pe urma m-a Intrebat

daea voiam sa ma due sa dorm din nou ~i eu am spus "bine"; ~i ea a spus: "bine, 0 sa merg sa-
mi iau paturile ..." ~i pe urma mi-a spus 0 poveste - de fapt, trei pove~ti Intr-una - le-a
amestecat. Am sim\it ea asta este ceea ce cu adevarat am vrut. .. Vreau sa am aceasta
experien\a. Am sim\it ca am creseut, credoAm sim\it ca sunt barbat ... Acum asta suna eiudat, a
fost ca ~i cum am devenit un tata iubitor, destul de mare, destul de serios, destul de fericit pentru
a fi tatal eopilului sau. De fapt, Inainte ma sim\eam slab ~i poate, aproape fara folos,
neimportant. Este foarte important sa fii tata!"

Clientul a descoperit ea este posibil sa aiba sentimente pozitive fa\a de sine Insu~i ca un tata
bun ~i sa accepte dragostea pentru fiiea sa. EI va pretinde ea ~i ea sa-I iubeasea, eu teama ca
un sentiment diferit sa nu cumva sa stea ascuns. Domnul K. a mai marturisit ca a ajuns sa fie
mai liber In a-~i exprima supararea fa\a de fiiea sa. EI a Inva\at ca sentimentele sale sunt atat de
bune, Incat pot sa existe.

Ameliorarea comunicarii In dublu sens

Experien\a terapeutica a mai relevat 0 alta schimbare privind rela\ia clientului eu membrii
familiei din care face parte. Clien\ii au Inva\at ceva despre cum sa ini\ieze ~i sa men\ina 0 rela\ie
bazata pe eomunieare In dublu sens. A In\elege sentimentele ~i gandurile altei persoane sau a fi
In\eles de alta persoana sunt experien\e umane extraordinare dar, In acela~i timp sunt foarte
rare. Indivizii care s-au adresat lui Rogers pentru terapie, au comunicat adesea bucuria lor In a
descoperi ca acest mod de eomunicare este posibil eu membrii propriilor famili!. In mare parte,
aceasta transformare pare sa fie rezultatul rela\iei pe care clientul a avut-o cu consilierul. Exista
o eliberare de tensiune atunci eand ai gasit pe cineva care sa te In\eleaga. A gasi In rela\ia
terapeutica pe cineva care poate In\elege cele mai teribile ganduri, cele mai bizare senti mente,
speran\e ~i vise ridieole, este 0 experien\a extraordinara. Acel cineva, care descopera cu
terapeutul 0 astfel de relatie, poate crea la randullui astfel de relatii cu cei din jur.

in urma descoperirii 'unei astfel de relatii, clientul poate intelege comportamentul
membrilor familiei din care face parte. Atunci eand traim In spatele unei fa\ade, atunci eand
Incercam sa ac\ionam In moduri care nu sunt In concordan\a cu ceea ce sim\im, suntem Inclina\i
sa neglijam ceea ce simte eelalalt. Ne controlam tot timpul de teama de a nu patrunde celalalt

Capitolul 1- PSIHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 55

sub falada noastra, Atunci cand clientul 1$1exprima sentimentele reale, cand situalia cere
manifestarea aeestor sentimente, atunei cand relalia cu eelalalt se bazeaza pe exprimarea
adevaratelor sentimente, atunci, nemalaflandu-ne in stare de aparare, 11putem asculta $1pe
eelalalt $i 11putem inlelege, Ceea ce am spus poate fi ilustrat prin experienla doamnei S. citata
mal lnainte, In urmatoarele contacte, doamnel S, i Seacerut sa-$i exprime reacliile referitoare la
experienla ei. Ea spune: "prima data nu m-am gandit ca sunt consilier, Ma gandeam doar ca
stau acolo $i vorbese, dar.. , gandlndu-ma mai mult, am eon$tientizat ca este vorba despre
consiliere $i 0 consiliere foarte buna, pentru ca am prlmit sfaturi de la doctori, familie, prieteni $i
nu a mers, $i ma gandese ea nu poli rezolva asemenea probleme daea nu e$ti tu insuli. Oar m-
am gandit mult la asta $i am incereat sa diseut pulin eu Carol. $i. .. bunica i-a zis: "cum po\i sa te
porti a$a cu batrana ta bunica?" $1 nu $tiu ce sim\ea Carol, Voia sa 0 loveasca, pentru ca era
a$a de rea, Am incercat iatu$i sa nu a influen\ez pe Carol, dar m-am straduit sa 0 fac sa S8
exterlorizeze ... lasand-a sa creada, sa simta ca sunt cu ea $i a vol sus\ine arice sear Tntampla,
Am lasat-o sa-mi spuna ce simte $i a mers bine, Ea mi-a spus: "oh, bunica a fost bolnava $i
batrana atata timp!" $i eu am spus, da, $1 nu a candamn, dar nlci nu a laud, $1ea a inceput in
aeest scurt timp seurt tlmp sa faca unele lucruri fara aprobarea mea, Se pare ca $1 asupra
mamei mele a ineeput sa aiba Influen\a schimbarea mea",

Cred ea putem afirma ca daamna S" acceptandu-$i propriile sentimente $1exprimandu-Ie, Ie
poate in\elege mai bine pe mama $i pe fiica sa, Comportamentul ei nemaibazEmdu-se pe

aparare, ea este capabila sa asculte ~i sa simta modul in care traiesc ele. Acest gen de

schimbare pare a fi caracteristic pentru clienlii care au pareurs ~edinle de terapie eentrata pe
persaana,

Starea de bine este sa fii autonom

Exlsta inca a tendin\a care a fast observata la clientii care au treeut printr-un proces
terapeutic, Este vorba despre faptul ea aee§tia permit fiecarui membru ai familiei din care fae
parte sa fie a entitate separata, Pare eeva eiudal, insa este cel mai radical pas, Mulli dlntre noi
suntem, probabi!, incon§tien\i in legatura cu presiunea pe care a exercitam asupra so\ilor,
so\iilor, coplilor, cerandu-Ie sa aiba acelea§i sentimente ca $i noi. Adesea e ca $i cum am spune:
"daca vrei sa te iubesc, trebuie sa ai acelea$i sentimente ca mine, Daca eu sunt de parere ca
este rau camportamentul tau, §i tu trebuie sa ai aceea$i parere, Daca eu sunt de parere ca e
necesara atingerea unui anumit seop, §i tu trebuie sa crezi la fel, "Se pare ca persoanele care
au trecut printr-un proces de terapie (centrata pe persoana) au a tendin\a opusa celor de mai
sus. Exista dorin\a ca celalalt sa aiba sentimente, valori, scopuri dlferite,

Pe scurt, exista tendinta ca celalalt sa fie 0 persoana separata, autonoma. Aceasta
tendln\a se paate revela, dupa parerea lui Rogers, la 0 persoana care descopera ca poate
avea incredere in propriile sentimente ~i aetiuni, deseopera ea impulsurile sale nu sunt
distruetive ~i nu are nevoie sa stea in pozltie de aparare, putand infrunta viata a$a cum este
ea. Inva\and sa ereada in elinsu$i, in unlcltatea sa, clientul devine capabil sa alba incredere in
solie, copil $i sa accepte sentimenteleuniee §i valorile care exista in alta persaana,

Ceva din eele afirmate mai sus poate fi ilustrat cu ajutorul unei scrisori trimise de catre 0
femeie $i so\ul el catre terapeut: "am realizat ca I-am rejectat pe Philip (14 ani) pentru indiferen\a
lui In a realiza ceea ee doream eu ea el sa realizeze, Aveam pentru el anumite standarde. Dupa
ce am incetat sa mai imi iau cea mai mare responsabilitate pentru scopurile lui $i am inceput sa
II tratez ca pe a persoana (cum intotdeauna am tratat-o pe Nancy, sora lui P,), e surprinzatar ce
schimbari au suferit atitudinile lui. Nu a fost vorba de un cutremur de pamant, ci de caldura
sufleteasca. Nu am mal fost severi in legatura cu §coala §i intr-o zi a luat un S (satisfacator) la
matematica, A fost prima data in acel an",

Cateva luni mai tarziu, urmeaza scrisoarea solului: "nu I-ai mal recunoa§te pe Phil .. , Merge
mult mai bine la §caala, de§1nu ne a§teptam sa termlne "cum laude". Tu ai 0 mare contribu\ie la
aceasta ameliarare, pentru ca el a inceput sa mearga bine atunci eand i-am dovedit ca am

S6 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

Tnceputsa cred Tnel ~i am Tncetatsa-I modelez dupa imaginea tatalui lui la aceea~i varsta",
Acest concept care se refera la increderea in individ, Tncapacltatea lul de a fi el Tnsu~i,

avut 0 mare importanla pentru Rogers. Sa urmarim ce ar Tnsemnadaca un copil ar fi tratat astfe
de la bun Tnceput,in vlziunea terapeutului. Sa presupunem ea I s-ar permite eopiiuiui sa aiba ~
sa-~i exprlme propriile sentlmente, sa presupunem ea niciodata nu ar trebui sa renunte la
sentimentele sale pentru a fi iubi!. Sa presupunem ca 9i parlnlii ar fi liberi sa-9i exprime propriUe
sentlmente, care adesea ar fi diferite de ale copilului ~i, adesea, diferite de aie ceiui!alt. Asta or
Tnsemna ca, Tn acest caz, copilui ar cre~te respecUmdu-se pe sine ca unica persoana. Ar
Tnsemna ca ~i atunci cand comportamentul sau ar fl frustrat, el ar fl stapanul propriilor
senti mente. Comportamentui sau ar avea un echilibru, luand Tn considerare aiai propriile
sentimente, dar 9i pe altora, Ei ar fi un individ responsabii pentru propria viala, el niciodata nu
$i-ar ascunde sentlmentele de el Tnsu$Lnu ar avea nevole sa traiasca Tnspateie unel falade. r\r
scapa relativ de efectele dezadapiarii.

ConcluziJ

Daca au fost identificate corect tendinlele in experienta practica, se pare ca terapia centrata
pe persoana are mulle impliealii in viala de familie, Se pare ea individul esle satisfaeut atunei
cand T~iexprima emotiile, sentimentele, persoanelor apropiate. Acest lucru este mai satisfacator
decat sa se nege eEl aceste sentiments ar exista sau nu, daca ar fi lasate sa se aeumuieze Tntr-
un grad foarte mare, sau ar fi exterlorizate Tnalte situalii decal cele care Ie-au determinat.

Se pare eEl pentru individ este mai satisfacator sa traiasca relaliile familiaie pe baza
sentimentelor care exista, decat Tnspatele fatadei (unei ma9ti), Teams ca relalia va fi distrusa
daca ies la iveala adevaratele sentimente, este nefondata.

Clienlii au mai descoperit ea, cu cat T$i exprima sentimentele mal Ilber, eu atat mal mult
masea dispare, 0 pot pune de 0 parte, comportamentul de suprafala urmand atitudinile
fluctuante. Astfel, cHenlii, ascuitand 0 persoana pentru prima data, pot intelege ceea ce simle
celalalt 9i de ce slmte a~a. Relalla Interpersonala e guvernata de inlelegerea reciproca.

o alta tendinla importanta este dorinta ca fiecare sa fie el insu~i; dacE!"imi permit sa fiu eu

insumi, Ti voi permite 9i celuilall sa fie el insu$i, eu tot ceea ce decurge de aici". Aceasta
inseamna ca cercul familial tinde sa devina format din persoane unice, cu scopuri 9i valori
proprii, Tnsastranse, legate de sentimente pozitive, reale, sentimente care exista Tntreei.

Relaliile dintre membrii familiei mal sunt bazate pe inlelegerea reeiproea a lumii private a
fiecaruia.

Acestea sunt efectele pe care Rogers crede ca Ie are terapia centrata pe persoana, Individul
devine in mare masura el insu$i, viala de familie se amelioreaza. Fieearui membru al familiei i se
permite sa descopere 9i sa devina el Tnsu$i.

7. Terapia rOQersiana de Qrup (grupul de lntalnire)

Schimbarea terapeutica se poate produce $i la nivelul grupurilor, la fel de bine ca §i cea din
psihoterapia individuala.

Rogers afirma ca astfel de grupuri au fast dezvoltate de Kurt Lewin Tncepand cu 1940.
Mi~carea grupului a continual. Laboratoarele Nalionale de Training (TNT) ofera $edinle de
training pentru organizaliile de afaeeri in vederea cre~terii performanlelor manageriale §i
executive( Rogers, 1970). Adesea, grupurile servese la cre~terea experienlei privind sanatatea
populaliei mai mult decat ca mijloace de tratament ale problemelor emolionale ale acesteia.

Rogers nume9te grupurile sale "grupuri de intalnire". Ele au ca scop imbunatalirea relaliilor
interpersonale ~i 0 mai buna cunoa9tere de sine. Grupurile au un mediator care dirijeaza
participanlii $i se considera ca 0 forma relativ nestructurata a grupului ar fi cea mai buna,

Capitolul I - PSIHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 57
Terapeutul ne descrie grupul ca 0 structura extrem de simpla ~i se exprima adesea cu fraze
de genul: "suntem cu totii aici. Putem face ca aceasta experienta de grup sa fie exact cum dorim
noi". Acesta sustine ca 0 Inalta programare a exercitiilor In cadrul grupului este esentiala doar
pentru leaderul grupului; responsabilitatea revine astfel acestuia, In loc sa fie Impa~ita Intre
membrii grupului. Grupul ar trebui sa fie centrat pe membri a~a cum terapia e centrata pe
client.
Betty Meador (1970) a facut un studiu asupra unui grup de Intalnire care a lucrat 16 ore
intensiv Tntr-unweek-end. Au fost18 participanti ~i 2 moderatori. Fiecare participant a fost filmat
In secvente de doua minute din 10, In trimpul fiecareia dintre cele 5 ~edin\e de grup. Aceste
secvente au fost puse apoi pe scala Rogers a proceselor. Redam mai jOs tabelul cu cele 7 stadii
ale proceseior (pag. 109).

7.1. Caracteristicile comportamentufui clientilor in cefe 7 stadii ale
proceselof de grup

1. Comunicari despre realitalea exterioara mai mult decat despre sentimentele proprii care sunt
nerecunoscute sau prezente ca perceptii rigide ("constructe"):
•• teama de rela\ii interpersonaie apropiate;
•• lipsa dorin\ei de schimbare.

2. Problemele sunt vazute ca exterioare sie~i; lipsa responsabilita\ii privind problemele,
cateva senti mente descrise Tntrecut sau ca apa~inand altora:
" necon~tientizarea contradictiilor;

3. Vorbesc mult despre sine ~i despre sentimente trecute:
•• sentimentele prezente nu sunt acceptate;
•• recunoa~terea contradic\iilor, constructe mai pu\in rigide;
•• ~ansele vazute ca ineficace;

4. Sentimentele prezente sunt recunoscute ~iexprimate, dar cu teama ~i pa~ial acceptate:

III mai mare deschidere a constructelor privind experien\a;
•• recunoa~terea incongruen\ei Intre sine ~i experien\a;
III se recunoaf?tepe sine ca responsabil pentru problemele avute.

5. Sentimentele sunt exprimate Iiber Tnprezent:
•• sentimentele sunt surprinzatoare f?iamenin\atoare;
" sunt descoperlte noi constructe personale;
•• dorin\a de a fi "adevaratul eu", chiar daca imperfect.

6. Experien\a imedlata a sentlmentelor traite foarte aproape de momentul prezent, nevoia de
experien\a imediata f?iacceptarea ei:
•• experien\a personala a existentei traite In momentul prezent, nu ca obiect;
•• "pierderi" psihologice (lacrimi, suspine, relaxare musculara);
•• experien\a subiectiva In locul "problemelor" definite;

7. Noi sentimente traite din piin 9i imedial:
• experien\a este noua 91prezenta, nu se refera la situa\ii trecute;
•• sinele este 0 recunoaf?terea experien\ei traite, nu un obiect;
•• constructele sunt tentante 9i U9prde adunat, pot fi testate;
• sentimentele ajuta la formarea ideilor;
•• experien\a bogata a §ansei.

Ca medie, participan\ii la grupul de lntalnire au crescut cu un stadiu ~i1\2 pe scala proceselor
Tn timpul acestui week-end. Nu II s-a pus Intrebarea cum aceasta schimbare Ie afecteaza
comportamentulla TntoarcereaIn condi\iile obif?nuitede via\a, de zi cu zi.

58 ORIENTAREA EXPERlENTIALA iN PSIHOTERAPIE
Rogers atribuie interesui crescut pentru grupurile de intalnire, in mare parte, cre~terii

singurata(ii.

1n Figura de mai jos este eviden\iata clar schimbarea.

Schimbarile proceselor in timpul grupului de intalnirE

scorui
procele'or

3

2

o !?edinta

2 34 5

Rela(iile interpersonale sunt mult mai superficiale decat in trecut ~i unii oameni recurg la
experien(a de grup pentru inlaturarea singuratalii cauzata de condiliile moderne.

Terapia de grup a fost acceptata pentru rezolvarea unei varietali crescute de probleme
personale,inclusiv abuzul de alcool ~i droguri. Daca psihoterapia individuala faciliteaza
schimbarile individului, terapia de grup promoveaza vindecarea. Cuno~tinlele celorlalti membri ai
grupului pot ajuta alcoolicii sa-~i recuonoasca propriile probleme, acesta fiind un pas important
catre schimbare (Rugel & Barry, 1990).

4321 Stadiul p• roslipepsnriatiimcraeersnepteoslnuesnapt brneielzitreaentciitueCpnarnosirvusaicnsuttduetrenpeistrcstoaiuacbenuileeoepmsprceetuazclteteoenm~tpeioecrxatapmpriemernactetueplu,tidi arirgcidueteama ~i pa~ial
•a• ecsvlrnptmieepaeoreaacostrncerbpumiaosevetnmlenaeacadsolsutmaeoceadtsnrrie~eeviomnltnaeaedrtutzee~reilszuemiltsaueataddcetnrieehpeicntncsieoaitsdvnacepnceasotrcethideriznrnoneriauemgepnesdtsrfeateibiurcncraaecrsactidironosaiceli~rnetnoceeeistarsid,xtinlplreitocuneotsroctarnrpeinteposercsrealuotosbrtsipreunielsiceapsnapttreitue~ieivmni~micnetiaerdaxunpiaetpeepxruapoitelriebnetnirlncetiearuamingtneetiddalealatovruate

• comunicari despre realitatea exterioara mai mult deetH despre sentimentele

Stadiul Capitolul I - PSIHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 59
5
Caracteristicile comportamentului
6 •• sentimentele sunt exprimate liber in prezent

7 •• sentimentele sunt surprinzatoare ~iamenin\atoare

•• sunt descoperite noi constructe persona Ie
•• dorin(a de a fi "adevaratul eu", chiar daca imperfect
•• experien\a /mediata a sent/mente/or traite foarte aproape de momentul
prezent, nevoia de experien\a imediata ~i acceptarea ei
•• experien\a personala a existen\ei tra/te in momentul prezent, nu ca un obiect
•• "pierderi" psihologice (Iacr/mi, suspine, relaxare musculara)

•• experien\a subiectiva in locul "prob/emelor" definite

•• noi sentimente traite din plin ~iimediat

•• experien\a este noua ~i prezenta, nu se refera la situa\i/ trecute
sinele este 0 recunoa~tere a experien\ei tra/te, nu un obiect
•• constructele sunt tentante ~i u~or de adunat, pot f/ testate
•• senti mente Ie ajuta /a formarea ideilor
•• eXDerienta boqata a sansei

::;

CAPITOLUL II

Frederick Perfs ~i GESTAL T - TERAPIA

Personalitatea lui F, Perls aste implicata in "na:;;terea"~i destinul Gestait-lerapiei ~iin[io

un fel, ea contine rniezui, ideile ~i de baza ale unei aborda.ri terapeutice inovatoare, de

factura experlential-holista, Aceasta noua "psihotehnologie" a restructurarii ~i optimizarii fiintel

umane S8 intemeiaza pe 0 conceptie generoasa privind resursele creative spontane ale omu!u!,
care pot fl activate, directionate §i transformate de catre persoana ins3§i in cai naturale de

vindeeare §i dezvaltare,

Fara niei 0 exagerare, psihoterapia creata de Perls asistat de sotia sa Laura la inceputui

anilor ,,40, poarta amprenta naturii compiexe, creative §i autonome a fondatoruiui ei. Ea contine

nu doar 0 daza de nonconformism menita sa restructureze conceptiile fie comode-simpliste, fie

elitiste $i sofisticate in probleme de psihoterapie, ci $1 0 resuscitare a unei concep(ii mai

apropiate de naturaletea §i autenticitatea flintei umane, de sensuI fundamental a! deveniri! e!,

Astfel, inventiv $i debordant, Peris descopera solutii inedite $i fertile de explorare §l

con§tientizare, de la valentele comunicante, simboiice ale limbajuiui corpora!, la con§tientizarea

$i "transformarea unificatoare a pariHor neintegrate ale eu-Iuiu,printr-un mod mai responsabii de
a intra in contact cu sine $i cu iumea.

Terapia gestaltista angajeaza plenar experienta focalizata perceptual, afectiv, imaginativ §i

actional, aici §i acum, printr-o diversitate impresionanta de modalitati de dialog $i tehnici de joe
de rol provocativ. Toate acestea devin "vehicolul" con§tientizarii de sine, al redescoperirii §i

reevaluarii personale, al autorestructurarii prin resurse proprii. Ele conduc In finalla cre$tere $i

dezvoltare personala, gestalt-terapia apa~inand astfel, prin seopuri §i metodologie,

psihoterapiilor umanist-experientiale $i fiind poarta de intrare in domeniul dezvoltarii

transpersonale.

Insight-ul prin autoexplorare $i Invatare a strategiei de ate con§tientiza §i autotransforma, In

masura In care te accepti, te asumi $i decizi liber, cu deplina responsabiiitate, constituie

paradigma acestei psihoterapii, care depa$e§te creativ §i realist atat abordarile psihodinamice,

cat $i pe cele comportamentale.

Parintele gestalt-terapiei a fast initial psihanalist, dar ulterior §i-a eompletat §i depa§it

formatia prin inglobarea selectiva in cadrul conceptiei :;;istilului sau terapeutic inovativ, a gandirii
fenomenologice ~i existentialist-umaniste. De~i exege\ii sa! actuali nu precizeaza existenta

vreunei influente recunoscute de autor din directia gandiril orientale, in ceea ce ne prive~te

remarcam coinciden\e §i similitudini surprinzatoare, Tnspecial in abordarea focalizata §i in unele

tehnici de con§tientizare de sine $i de autotransformare (v. Vijnana Bhairava Tantra sau Cartea

secreta esentiala a cail tantrice - comentata de Osha, vol 1 §i 2, ed Ram, 1997).

Ca §i In cazullui Rogers, personalitatea lui Perls este importanta In conceperea ~i aplicarea

CapitoluI II - GESTALT-TERAPIA 61
psihoterapiei sale $i este unanim recunoscut caracterul inconfundabil $i fascinant, charismatic al
acestui fondator de $coala, atat de catre paclentii sal, cat $i de catre elevil $i continuatorii saL
Simtul artistic $i intuitia sa des8var§ita, spontaneitatea $1flexibilitatea contactului, prezenta sa
energizanta $i luminoasa a stimulat §i a impus 0 multitudine de pSihoterapeuti care i-au continuat
§i imbogatit munca.

Un scurt istoric al periplului existential allui F. Perls ni se pare necesar. ln 1926 II gasim la
FrankfUli pe Main, in calitate de asistent allui K. Goldstein $i tot acum a cunoa§te pe cea care Ii
va deveni sotie $i cofondator al terapiei gestaltiste - Laura Perls. EI se afla sub influenta
psihologiei gestaltiste §i a filosofiei existentialiste. Se pregate§te ca psihanalist, fiind atras Tn
special de W. Reich (care In 1930 i-a fast $i analist), de Karen Horney $i de O. Rank. De la
maestrul sau Reich, Perls preia interesul pentru "Iucrul cu corpul", fiind ca§tigat pentru ideea
inlelegerii funclionarii motricitalii ca 0 "armUrl3", care blocheaza sau incifreaza emolii $i
experienle traite.

ConcePlia lui Perls despre am §i despre terapie este influen\ata de trei contacte intelectuale
semnificative Tndezvoltarea sa (apud G. Yontef, J, Simkin, 1989, p. 329):

" S. Friedlander, din a carui filosofie a incorporat conceptele de IIgandire diferentiaia" $i
"indiferenla creativa" pe care la Tntrezarim In prima carte a lui Perls - "Eul, foamea $i
agresiunea", aparuta Tn1947 :

o Jan Smuts, autorul celei mai importante ca~i despre holism §i evolutie, scrisa dintr-o
perspectiva gesta!tista asupra ecosistemului, cel care a introdus de altIel termenul "holism". Cu
acesta, Perls intra in contact in Africa de Sud, unde se refugiaza de prigoana nazista;

•• A Korzbyski, autor Tn domeniul semanticii, care a avut 0 influenta importanta Tn
dezvoltarea intelectuala a lui Perls.

o contrlbujie semnificativa in activitatea lui Fritz 0 are §i Laura Perls, de formajie psiholog,

licentiata ia Universitatea din Frankfurt (1932). Ei i se datoreaza multe dintre influenlele
gestaltiste. existentialiste §i fenomenologice, ea fiind 0 admiratoare a lui Martin Bubber §i P.
Tillich.

2. Fundamentele teoretice ale scolii terapeutice gestaltiste -
1nceputuri si schimbari actuale

Fundamentele teoretiee ale gestalt-terapiei sunt identificate Tn eateva domeni! de interes:
psihologia gestaltista, abordarea fenomenologica $i teoria campului, perspectiva existen\ialista.

2.1. Psiho/ogia gestaftisUi

Psihologia gestaitista ii Tmbogate~te iui Peris perspectiva psihana!itica freudiana asupra
persoanei, prin doua concepte importante: gestalt (configura(ie) §i restructurare spontana a
acestuia prin experienja imediata, "aici §i acum".

i3estaitismul considera ca organismele percep instinctiv structurile in mod global, ~i nu doar
parti sau elemente ale acestora. Structura (configuralia sau gestaltul) are caracteristici noi ce flU
pot fi reduse la suma §i analiza pa~iior. Pe de alta parte, percep\la insa$i este un proces aetiv $i
structurant $i nu doar un rezultat al receptarii pasive a stimulilor de catre organsle sGnzoriale.
Situa1ii!epercepute, la randui lor, au un grad de organizare interna. Prin experienta direda, aiGi
$1 acum, organismele, util1zandu-$i capacitatea motrica, au capacitatea de a percepe corect,
structurand $i decodificand semnifica\ia structuriior percepute. In cercetarea fenomenologica,
dar §I in terapia care utiiizeaza explorarea fenomenologica, se poate dobandi capacitate a de a
cOfl$iientiza semnifica\ia ascunsa in cadrul unei structuri studiate. Aceasta se refma atat la

62 ORIENT AREA EXPERIENTIALA iN PSIHOTERAPIE

propria structura psihica, cat ~i la rela\iile dintre elementele unor structuri externe (Iumea,
evenimentele, al\ii) ~i persoana respectiva. Rela\iile cu sine ~i cu lumea pot fi astfel Tn\elese din
perspectiva experimentarii lor "aici ~i acum" prin focalizarea ~i descoperirea Tn\elesului lor
autentic. Aceste rela\ii pot fi ulterior restructurate Tnbaza descoperirii noilor Tn\elesuri ~i sensuri
(noul gestalt) ~i transform ate Tn noi moduri de comportament, noi atitudini, noi resurse de
adaptare creativa.

Se considera ca oamenii percep Tn mod natural, spontan, structurile realita\ii, ca ei Ie
reconfigureaza ~i Ie restructureaza firesc, atat Tnplanul cunoa~terii, cat ~i al comportamentului.
Astfel, ei au virtual asigurata calea spre adevar ~i evolu\ie. Aceasta pentru ca ei sunt sisteme
deschise, auto-organizatoare ~i exploratorii, active, deci transformative.

2.2. Perspectiv8 fenomenologica $i teoria campului.

Abordarea fenomenologica permite fiin\ei umane sa discrimineze Tntreceea ce percepe ~i simte
Tn prezent de ceea ce este rezultat pe baza experien\elor trecute. Wertheimer (1945, p.331)
preciza ca in explorarea gestaltista se utilizeaza nemijlocit percep\ia "naivE\", nealterata de
Tnva\are. Terapia gestaltista va transforma aceasta explorare fenomenologica Tntr-ometoda vie
centrata pe "subiectivitatea insului" a~a cum este ea experimentata de el Tn prezent, sim\ita ~i
traita Tn rela\ia sa cu realul. Persoana este conceputa Tnspa\iul sau de via\a ca un camp, iar
conform teoriei campului, orice eveniment care are loc intr-o parte a campului se resimte inir-un
fel sau altul Tntoate celelalte pa~i. Intr-un camp, pa~ile sunt in relalii directe ~i responsive unele
fa\a de altele, fiecare influen\and totul, a~a Tncat, orice ac\iune care are loc Tn terapie, nu se
adreseaza doar unui aspect al personalita\ii, ci tuturor, conform unui foarte vechi ~i Tn acela~i
timp recent redescoperit principiu care postuleaza ca ~i Tntregulse regase~te Tnparte, nu numai
partea Tn Tntreg. Principiul holonomic propriu func\ionalita\ii psihicului, ac\ioneaza ~I Tn plan
biologic ~i este argumentat de teoriile de camp din fizica moderna, depa~ind diviziunea
carteziana ~i mecanicismul newtonian. Este "fascinant cum ~tiin\a secolului al XX-lea, care T~i
are radacinile Tn separarea carteziana ~i Tn modelul mecanicist ~i a carei dezvoltare a fost
posibila tocmai datorita acestor concep\ii, depa~e~te acum aceasta fragmentare ~i se Tntoarcela
ideea de unitate, exprimata de mult Tnfilosofia greaca ~i Tnmistica orientala" comenteaza Fritjof
Capra in cartea sa "Taofizica" (1995, p. 21). Acela~i autor precizeaza, Tn continuare: "Prin
contrast cu viziunea occidentala mecanicista, concep\ia orientala este *organica*. Pentru misticii
orientului, toate lucrurile ~i toate evenimentele percepute de sim\uri sunt intercorelate ~i nu
exista de fapt, decat manifestari, aspecte diferite ale aceleia~i realita\i ultime. Tendin\a noastra
de a fragmenta lumea perceptibila ~i de a ne gandi pe noi Tn~ineca ego-uri izolate Tn aceasta
lume e considerata 0 iluzie nascuta de mentalul nostru mereu inclinat spre evaluare ~i
clasificare. Filosofia budista 0 nume~te avidya, ignoran\a, ~i considera ca ea este 0 stare de
perturbare a mentalului, stare ce trebuie depa~ita: perturbarea mentalului produce multiplicitate,
pacea sufletului readuce unitatea." (idem op. cit. p.21). La randul sau, Perls are $i el 0 concep\ie
*organismica* asupra omului ~i mediului, pe care Ie concepe ca fiin\and in consonanje dinamice,
Tninterac\iune evolutiva, bazata pe unificare prin integrarea polarita\ilor. De~i nu afirma nicaieri
explicit vreo preluare a concepjiei orientale, Perls - asemeni predecesorului $1maestrului S3U
Reich, precum ~i contemporanului lor, marele Jung - se regase~te prin fundamentele concep\iei
sale despre om ~i munca terapeutica asupra mentalului, in preceptele ~i teoriile orientale.

Terapeu\ii gestalti~ti lucreaza asupra campului fenomenologic ai persoanei sau al grupului,
"hie et nunc", aten\i la modul Tn care acesta include "reziduuri" ale trecutului trait, fixate sau
exprimate simbolic Tn pozijii ale corpului (atitudini posturale), in obiceiurl, in convingeri $1
comportamente. Ei cauta sa declan~eze Tnc1ienjicapacitatea de a deveni observatori con~tien\i
Tn prezent ai propriilor trairi ~i experiente trecute, readuse pe "scena prezentului" $i
reexperimentate pentru a deveni comprehensibile. Starea de observator con~tient sau de martor

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 63 t

al propriilor experien\e existen\iale, emo\ii §i sentimente este facilitata, provocata §i dezvoltata la Ii
clienti, In scopul dobandirii unei distante psihologice care sa permita reevaluarea §i integrarea
acelor pa~i ale eu-Iui respinse, negate sau ignorate §i rearmonizarea lor cu Tntregul.Acceptarea 1
de sine nu se poate produce decat Tn conditiile unei Tntelegeri lucide a sinelui, a motiva\iilor,
scopurilor §i resurselor sale potentiale, precum §i prin unificarea polaritatilor (Tnacceptiunea lui
Perls) sau contrariilor (Tnacceptiunea lui Jung).

Daca abordarile campului sunt mai degraba descriptive decat interpretative, speculative sau
ciasificatorii, accentuand pe observare, descriere §i expiicarea structurii exacte a obiectului
studiat, terapia gestaltista reu§e§te sa depa§easca aceste limite Tn explorarea datelor
nedisponibile prin observare directa cu ajutorul metodei focalizarii (concentrarii) de catre
subiectul Tnsu§i asupra universului sau interior, Tn care este dirijat, pas cu pas, ca de un
adevarat fir al Ariadnei derulat de terapeut. Clientul nu numai ea ajunge sa-§i dezvaluie $i sa
Tnteleaga pe cont propriu problemele, reac\iile, $i experientele traite, adica sa se
autocon§tienlizeze, ci este provocat §i sus\inut sa experimenteze noi moduri de a fi §i de a sim\i,
de a actiona §i de a Tntelege, prin intermediul unei palete tehnice remodelatorii diversificate,
inciuzand jocul de ro!, dialogul "pa~i1oreu-Iui", tehnica metapozitiilor, tehnica "Iocului fierbinte",
tehnica" scaunului gol", lucrul cu metafora corporala, fantezia ghidata etc.

2.3. Perspectiva existentialista in dialogul gestalt-terapeutic.

Punctul de vedere existentialist postuleaza ca oamenii sunt Tntr-un proces natural ~i continuu de
autodescoperire §i autorestructurare. Fiecare persoana se confrunta mereu cu noi probleme, noi
orizonturi §i noi posibilitati de devenire. In aceasta devenire, pentru fiecare conteaza ceea cs
experimenteaza el Tnsu~i, ceea ce traie~te el Tn mod unic - bucurii sau tristeti, realizari sau
frustratii, Tmpliniri sau e$ecuri, sanatate sau suferin\a. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor
aclioneaza §i traiesc Tntr-un context inautentic, al unei gandiri convenlionale, standardizate,
"Tnvatate" :;;i preiuate prin presiunea grupului de apartenenta, care pe langa voca(ia
socializatoare f$i exercita §i una alienanta, mistificatoare. Standarde ~i opreli~ti socio-culturale,
educalionale sau simple induct!i imitative contribuie Tmpreunala obscurizarea realitalii subjective
$i chiar obiective, a:;;acum este ea, ori la Tndepartarea flintei de ea Tnsa$i,de esen\a ei pozitiva
~i creatoare. Astfel, omul Tnvala $1se obi§nuie§te sa se minta pe sine Tn raport cu alegerile ~i
deciziile sale, uneori, chiar Tn raport cu nevoile sale cele mai legitime. EI T§icreeaza treptat 0
falsa imagine de sine, baza a unei conduite inautentice. EI ajunge sa traiasca, Intr-un tel, ca §i
cum ar fi altcineva sau Tn locul altcuiva (parinte, fiu, sol, barbat, femele, stapan, sclav, lider,
marginalizat, etc.) EI Tncepesa joace "roluri" care nu-I reprezinta, dar pe care Ie preia prin fo~a
Imprejurarilor, prin fo~a "modelelor". Adesea, uita cine este :;;i ce vrea de fapt, Tncotro S8-
ndreapta §i de ce ?! Se lasa purtat de val, $i cu cat se-ndepi3rteaza mai mult de sine, cu atat
este mai nefericit, cu atat mai mult sutera. Sutera Tnrelatiile cu allii, Tnrelatiile cu sine, In reiatiile
cu viata ... Sufera psihic $[ somatic.

AutoTn§elarea este baza inautenticitatii, iar viata care nu se sprijina pe adevarul propriei fiinle
Tnlume conduce la anxietate §i sentimente de vinova\ie. " Terapia gestaltista ofera un mod de a
fi autentic §i deplin responsabil pentru sine; devenind con$tient, cineva devine capabil sa aleaga
~i sa-§i organizeze propria existenta intr-o maniera plina de sens" (Iacobs, 1978, Yontef,
1982,1983). eei mai important aspect al terapiei este relalia dintre terapeut $1client, care Tn
gestalt-terapie capala forma dialogului existential bazat pe experienta contactului de granita.
r~otiunea de contact semnifica Tnterapia gestaltista posibilitatea indivizilor de a cre§te ~i de a-$i
forma identitali, prin experienta trasarii granilelor dintre eu §i non-eu, precum $i a interactiunii eu-
lui cu non-eul prin menlinerea identitatii pmprli. Prin dialogul terapeutic denumit §i experien\a
diaiogica, clientul este stimulat sa-~i dezvolte resursele pentru contactul dorit sau pentru
retragere, adica propriullui suport. Acest suport poate fi corporal (respirator, postural, energetic)

64 ORIENT AREA EXPERIENTIAL6. IN PSlHOTERAPIE

sau informa\ional (verbal). Cu alte cuvinte, suportul, atat cel nonverbal, cat ~i cel verbal.
mobilizeaza resursele persoanei pentru contact, prin experimentarea unui model
comportamental al sinelui, a~a cum este elin realitate ~i cum se dezvaluie in cadrui relaliei cu
terapeutul $i cu grupui. La randul sau, terapeutul se angajeaza in diaiog direct, autentic ~i
responsabil, cu acceptare, grija $i caldura, autodezvaluindu-se de pe aceste pozilii Tnexperienla
dialogica, dar evitand pe cat este posibii manipuiarea relatiei cii.entuiui cu el Tnsu~i~i cu aitii.
De$i terapeutul gesta!tist este de cele mai multe ori activ $i directiv Tn munca de expiorare ~i
con~tientizare, orientand-o pas cu pas, el nu va sugera ~i nu va direc\iona Tnnici un fei conlinutul
experienlei personale a clientului, evitand constant sa-i manipuleze alegerile ~i reac\iile sau
in\elegerile personale, dar creandu-i, din aproape Tn aproape, condilii psihologice peniru
producerea insigllt-urilor ciarificatoare. Din acest punct de vedere, conducerea dialoguiui
gestaltist esie un proces de descoperire de sine ~i de autoccn~tientizare ~i nu unui de
interpretare $i de modelare prescriptiva a subiectivitalii insuiui. Te,'apia gestaitista l$i propune
asHel sa sporeasca $ansele omului de a fi mai con~tient de sine $i de a iucra asupra lui lnsu§i
prin dezvoitarea propriilor resurse creative, transformative, Tn consens cu scopuri!e sale
asumate, pe deplin responsabil, implies!, Jrezit".

Terapeutul gestaltist ajuta clientul sa dobandeasca strategia autotransformard
comportamentului sau prin revelarea sensurilor interne ~i externe ale acestuia. Aceasta strategie
a capacitalii de a te autocontrola, autoregla ~i schimba Tnbine nu esle aitceva decat dobandlrea
con~tiintei procesuiui de con~tientizare - cheia accesului nelimitat ia propria-Ii autenticitate, la
sine. Terapia gestaltista nu Tiajuta pe ciient sa devina doar mai eon~tient de sine, ei mal aies
cum sa devina mai con~tient, mal responsabil 91 mai eficient eu sine ~i cum sa-~i utilizeze

capacitatea de con§tientizare fn scopul cre~terii ~iautosus\inerii personale.

Mal mult decat Tnalte forme de terapie, in gestalt-terapie, clientuil este vazu! mai curand ca
un colaborator care va Tnvata cum sa se vindece. Experienta imediata a ciientului este Tn mod
activ utiiizata, iar atitudinea lui de eautare, formulare de solulii proprii §i punere Tn ac\iune a
acestora "aiei §i acum" constituie chiar miezul metodei. De exemplu, unui cuplu cu dificulta\i
sexuaie psihogene i 58 poate cere sa practice t8hnici senzitive focalizate, expioratorii, tocrnai
pentru a stimula experienta de redescoperire $i reinvestire a trupuriior $i persoanelor cu no!
semnificatii §i Tn nici un caz nu i S6 vor prescrie modele comportamentale de cuplare mai
eficienta (ea Tn terapia behaviorista) §i nici nu i se vor "servi" interpretari, explica\ii §i
recomandari, ca in terapia cognitiva ~I cu atat mai putin nu va fi Incurajat ~i interpretat
transferui, atunci cand apare, ca Tn terapiile psihodinamice. Gestait-terapia aciioneaza prin
utilizarea prezenlei active ;,;1vindecatoare a terapeutului §i clientului, aflaji Tn contact autentic,
adevarat, conectali ca persoane iibere §i responsabile Tntr-unproces de "cre§tere fmpreuna'.

2.4. Caracteristicile terapeutice

Relajia terapeutica presupune in gestalt-tempie existenta a patru caracterlsticl ale dialogului
(dupa G. Yontef §i J. Simkin, 1989, p.325):

II fncfuderea. Aceasta Tnseamna a-I pune pe fiecare, Tncea mal mare masura posibiia, Tn
experien\a altuia, "in pielea altuia", fara a-Ijudeea, analiza sau interpreta, Tntimp ce-si pastreaza
sirnultan sensuI prezenjei sale separate, autonome, ea martor sau observator foealiza!. Se

practica, Tnalii termeni, un mod de a-I experimenta pe celalalt, de a-I simti ~itrai din interior (fie 0

persoana semnificativa din viata subiectului, fie pe altcineva din grupul terapeutic, fie chiar pe
sine fnsu~i Tntr-o alta ipostaza, din ait timp $i lac). Includerea eentreaza dialogul terapeutic pe
explorarea ~i con~tientizarea relaliei eu-tu sau eu-el, din perspectiva lui "tu" §i a lui "el".

•• Prezenfa. Terapeutul gestaltist se exprima pe sine clientului, se face simtit de catre
aeesta, i se dezvaluie. In mod regulat, judicios $i cu discriminare, prezenta terapeutului se
exprima prin observalii, preferin\e, sentimente, experiente personale traite aici §i acum, ganduri.

Capitolul II - GEST AL T -TERAPIA 65

lmparta~indu-~i propria experienta, ceea ce simte In dialog, terapeutulll ajuta pe client sa lnvele
sa aiba incredere ~i sa-~i utilizeze experienta imediata pentru a-~i cre~te gradul de
con~tientizare. In felul acesta, el modeleaza 'raportul fenomenologic, evitand sa-i ofere
interpretari sau solutii. Prin chiar prezenta lui, II determina pe client sa se deblocheze, sa se
bizuie pe experienta lui imediata ca instrument de cre~tere a autocon~tientizarii, sa se

autodescopere ~i autolnteleaga. Astfel, prezenta vie, autentica a terapeutului ~i ablinerea de la

propriile interpretari, faciliteaza dezvoltarea prezentei autonome, implicate ~i active a clientului,
evitand dependenta terapeutica, atat de frecventa In alte terapii, care practica un alt tip de
relatie terapeutica (ca de pilda, prezenta neutrala ~i frustranta In psihanaliza - ca modalitate de
declan~are a transferului ce structureaza ulterior relatia pe modelul "parinte - copil " sau "medic -

clien!", sau cea expert - atot~tiutoare ~i manipulativa In terapia cognitiva ~i In cele

comportamentale, pe modelul "profesor - elev'').
• Responsabilitatea in a dialoga. Contactul terapeutic este mai mult dectH a face ceva unul

pentru altul. EI este ceva ce se Intampla Intre doi oameni ~i care rezulta din interactiunea dintre
ei. De aceea, terapeutul gestaltist ace raspunderea modului In care se Intampla dialogul,
abandonandu-se pe sine ~i implicandu-se In interactiune, dar implicandu-Iln egala masura ~i pe
client sa devina responsabil de acest dialog. Aceasta permite contactului sa se realizeze mai
curand decat sa fie manipulat, "facut" In scopul urmaririi, (controlarii) unui rezultat. Se Inlelege
de aici sa raspunderea pentru dialog este de a-Ilasa sa se desfa~oare ca un fenomen natural,
sincer, autentic participativ ~i nu artificial, contrafacut intentional.

• Dialogul este trait, simtit, pe viu. In terapia gestaltista dialogul este mai mult decat "a
vorbi". EI este mai ales trait, simtit, experimentat pe viu, In minte ~i In trup deodata. De aceea
modalitalile de dialog sunt foarte diverse ~i dinamice, putand implica mijloace expresiv-artistice:
dansul, mi~carea simbolica expresiva, ritmurile ~i sunetele, muzica ~i cuvantul. Metafora, In
expresie verbala, ritmic-melodica sau corpora/a, devine unul din instrumentele-cheie Tndialogul
gestalt terapeutic, sporindu-i puterea vindecatoare ~i transformativa. Toate aceste modalitati de
comunicare declan~eaza ~i mobilizeaza energiile dintre participanti, punandu-ie In mi~care.
Explicarea experientei prin mijloace expresive nonverbale, constituie 0 importanta contribulie a
gestalt-terapiei In largirea posibilitatilor de experimentare fenomenologica. Trebuie precizat Insa
ca interactiunea terapeutica este Iimitata de principii etice, de adecvare ("ce se potrive~te"), de
sarcina terapeutica, etc.

Aceste caracteristici ale modului In care se desfa~oara dialogu/ terapeutic gestaltist permit
producerea unor modificari semnificative ~i destul de rapide In modu/ de a fi al clientului ~i de a

se raporta la problemele sau simptomele sale. Chiar ~i un psihanalist - SA Appelbaum,

referindu-se la gestalt-terapie (1976, In C.Hatcher ~i P. Himelstein. p. 757) remarca: "in gestalt-
terapie, clientul Invata repede sa faca distinctie Intre idei ~i ideatie, Intre vechile ganduri

obsesive, bine batatorite ~i noile ganduri, Intre starile traite ~i starile generate de starile traite

(adica dintre experienlele traite ~i gandurile ~i sentimentele aparute In urma acestor experiente
traite - n.n.). Scopul gestaltistului este sa urmareasca experienta ~i nu explicatiile, bazandu-se
pe credinta ca Insight-ul care emerge ca gestalt este mult mai potent decat Insight-ul dat de
terapeut. EI ajuta, atat clientul cat ~i terapeutul sa traseze ~i sa mentina aceste importante
distinclii".

2.5. Terapia gestaftista versus afte forme de terapie

Cateva precizari privind specificul terapiei gestaltiste comparativ cu alte forme de terapie ni se
par necesare:

• Este 0 psihoterapie care utilizeaza atat mecanismele incon~tiente cat ~i pe cele con~tiente,
centrata pe experimentarea aici ~i acum ~i pe con~tientizarea focalizata atat a experientelor

interne (afective ~i cognitive) cat ~i a celor externe (de relatie ~icomunicare). Se deosebe~te de

66 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSlHOTERAPIE

metodele comportamentale (centrate exclusiv pe condilionarea controlului asupra stimulilor
asociali simptomelor), dar ~i de metodele psihanalitice preocupate dominant de cauza bolii,
coincidenla cu motivalia incon~tienta ce poate fi con~tientizata prin analiza transferului :,:;i
interpretare, de~i cu aceasta din urma are unele puncte comune, Tnspecial Tnabordarea temelor
caracterologice. Terapia gestalt opereaza Tn ambele planuri ale existentei, intern-incon~tient ~i
extern-con~tient, pe care Tncearca sa Ie armonizeze ~i unifice prin con~tientizare ~i Tnvaiare a
modului Tncare con~tientizezi experimentand, ceea ce deschide 0 cale cu totul noua Tnterapie -
calea dezvoltarii personale, a restructurarH responsabile ~i creative, a autorealizarii prin
experien\a directa, a transformaril de sine,

• Se deosebe~te de terapiile de modificare cognitiv-comportamentala, rational-emotiva ~i de
alte terapii care Tncearca sa asigure un control direct asupra simptomelor (hipnoza,
chimioterapie, electro~ocuri, biofeed-back), care nu sunt preocupate de experienta clientului, $i
nici de autoresponsabilitate ~i autosuport. Spre deosebire de aceste terapii care opereaza Tn
registrul prescriptiilor $i allui "trebuie" ("ceea ce trebuie facut"), terapia gestaltista accentueaza
con~tiinta "a ceea ce este" a clarificarii ~i acceptarii a ceea ce este persoana, creand astfel 0
baza reala pentru ca aceasta sa se poata reevalua, unifica Tn interior prin armonizarea

polaritatilor aflate in conflict ~ievident abia in aceste condi\ii, sa se poata automodifica.

• Terapia gestaltista descurajeaza intelectualizarile ~i explicaliile, atat de utilizate de
majoritatea terapiilor, atat psihodinamice, cat ~i cognitiv-comportamentale, incurajand procesul
de descoperire prin experimentare. Astfel, de~i opereaza ca ~i psihanaliza cu conceptul de
"insight", acesta are 0 valenta reconstructiva mult mai realist3, fiind rezultatul experimentarii cu

sine ~i cu altii ~i nu doar 0 conexiune clarificatoare Tn planul Tntelegerii. Actiunile mentale ~i

eomportamentale (suscitate prin tot arsenalul tehnie al terapiei gestaltiste) ee condue la insight
sunt de natura sa produca Tnmai mare masura, mai sigur ~i pe mai lunga durata, fara a crea
dependenta terapeutica, schimbari benefice, spre deosebire de insight-ul psihanalitic care are 0
arie mai restransa de actiune - exclusiv Tn plan afectiv ~i cognitiv. E de presupus, in ordinea
demersului psihanalitic, ca ~i schimbarile comportamentaie vor surveni Tn consecinta, Oar
aceasta ramane adesea doar 0 simpla presupunere, confirmata ~i de durata uneori excesiv de
lunga a tratamentului psihanalitic., justificata prin cre~teri nesemnificative Tnoptimizarea rela\illor
clientului cu sine, cu al\ii ~i cu lumea 9i chiar daca simptomele unei afectiuni psihogene se pot
ameliora sub cura psihanalitica, adesea ele pot fi Tnlocuite cu alte probleme de adaptare ~i
integrare sociala. Aceasta observajie ne atrage atentia asupra incompletitudinii ariei de abordare
psihologica Tn psihanaliza, centrata dominant intelectualist ~i partial afectiv, In replica, terapia
gestaltista, prin multidimensionalitate ~i abordare holista, completeaza aria de lucru psihanalitic
prin cuprinderea mecanismelor perceptuale, imaginative, creative (puternic dinamogene ~i
transformative), alaturi de cele emojionale ~i simbolic-intelective, iar componenta acjionala,
externa nu este nici ea neglijata. Dimpotriva, lucrul cu corpul ~i suportul energetic, acjiunea prin
joc de rol §i tehnici expresiv-corporale sunt extrem de importante Tn practica experientiala de
factura gestaltista, asigurand trecerea din planul Tnjelegerii ~i proiectului mental Tncel al realitajii
comportamentale, al op\iunii responsabile ~i deciziei autoasumate. Terapeutul gestaltist concepe
terenul sau de actiune ca pe 0 structura biopsihosociala, incluzand organismul ~i mediul,
considerate la fel de importante. De aceea, el nu exclude nici 0 dimensiune relevanta a vietH,de
la variabilele fiziologice, la cele motivationale, cognitive ~i sociale.

• Arsenalul tehnico-metodologic 'in terapia gestaltista este flexibil, complex ~i eclectic,
adaptabil de la eaz la caz, in vreme ce alte sisteme terapeutice prefera 0 modalitate tehnica de

baza, de obicei intelectualizarea (fie bazata pe asociere libera ~i interpretare Tn terapiile
psihodinamice, fie pe evaluari experte ~i prescrip\ii Tn terapia rajional-emotiva, Tn modificarea
comportamental-cognitiv8 ~i Tn terapia realitate). In extrema cealalta se situeaza terapia
rogersiana nondirectiva sau centrata pe client, Tn care pasivitatea comprehensiva Tn care se
situeaza terapeutul utilizeaza exclusiv tehnica raspunsului-reflectare, ineurajand doar clarificarea

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 67

$i maturizarea emotionala. Astfel, in terapia gestaltista orice tehnica poate fi buna, cu conditia ca
ea sa fie focalizata spre cre$terea con$tientizarii, sa decurga din dialog, sa stimuleze creativ
activitatea de explorare fenomenologica $i de preluare a autocontolului in procesul de
transformare $i sa se Incadreze In rigorile etice $i deontologice. Pana la urma, nu tehnicile sunt
cele mai importante in terapia gestaltista, cat maniera in care ele sunt imbinate, modificate Iiber
de la situatie la situatie, astfel incat sa provoace $i sa ofere un suport In munca de
autodescoperire a clientului, dinamizand procesul terapeutic. Se considera ca atunci cand
tehnicile sunt utilizate Intr-o maniera analitic-cognitivista, ele Indeparteaza clientul de munca de
con$tientizare $i experimentare, blocand, prevenind sau neutralizand procesul dezvoltarii

0organismice, integrative. (G. Yontef $i J. Simkin, 1989, p. 328). mai fericita combinatie

metodologica consta In integrarea conceptelor analizei tranzactionale pe terenul gestaltist, sunt
de parere aceia$i autori. Astfel, starile ego-ului (parinte, adult, copil), ca $i scenariile de viata
detaliate in analiza tranzactionala pot fi transpuse intr-un limbaj gestaltist $i facute sa prinda
viata prin experimentare $i dialog existential,

2.6. Gestalt-terapia in actualitate

De$i opera scrisa a lui F.Perls este destul de redu5a, ea este suficient de concentrata pentru a
semna actul de na$tere al unei $coli.

Dupa prima sa lucrare publicata In 1946, "Eul, foamea $i agresiunea" - "Ego,Hunger and
Aggression" - cu subtitlul "Revizuirea teoriei $i metodei freudiene", transformat la reeditarea din
1966 In "Inceputul Terapiei Gestalt", urmeaza cartea" "Gestalt-terapia"(1951), scrisa In
colaborare cu Ralph Hefferline $i Paul Goodman. La scurt timp dupa aceea, Fritz $i Laura Perls
Infiinteaza la propriul domiciliu din New York, Institutul de Gestalt - terapie, care devine sediul
numeroaselor seminarii, workshop-uri $i grupuri terapeutice. Tot aici se formeaza primii terapeuti
gestalti$ti: P. Weisz, Lotte Weidenfeld, B. Eastman, P. Goodman, Isadore From, E. Shapiro, L.
Calfen, Iris Sanguilano, J. Simkin $i KA Fisher.

Ulterior, workshop-uri similare se organizeaza In Cleveland, Miami $i Los Angeles. In 1955,
grupul de formatori din Cleveland formeaza "Gestalt Institute of Cleveland. (apud R. Corsini, D.
Wedding, 1989, p. 330).

Pana In 1970 (anul mo~ii lui Perls) s-au organizat de catre el $i emulii sai, dintre care J.
Simkin, in special, 0 serie de seminarii $i ateliere formative, In cadrul unor prestigioase institute
de gestalt-terapie, dintre care eel mai important este "Esalen Institute "din Big Sur, California.
Aici, Tntre1964-1968, Perls, impreuna cu Simkin $i WKempler, organizeaza ateliere formative, a
caror traditie 5e pastreaza $i dupa 1970, fiind sustinute de acela$i Simkin, Irma Shepherd,
R.W.Resnick, R.L. Martin, J. Downing $i J. Enright.. Tot la Esalen se formeaza $i alIi importanti
terapeu'(i de familie, eu orientare experientiala, ca Virginia Satir (care Tn 1966 devine chiar
director al acestui institut) $i WKempler.

Dintre principiile 9i ideile care s-au vehiculat in aceasta perioada, care s-au impus selectiv in
practica terapeutica $i care au $ocat spiritul conservator, dominant psihanalitic al vremii,
amintim:

•• Utilizarea prezen\ei active a terapeutului in relatia eu clientul, eu suseitarea sa,
supralicitarea contactului direct;

•• Accentuarea experientei traite, direct, "acum $i aici";
• Responsabilitatea autoasumata a clientului in raport cu sine;
III Principiul asimilarii $i interdependentei ecologiee organism-mediu;
•• Principiul con$tientizarii $i al autoreglarii naturale a organismului.
In 1989 existau in lume 62 de institute de terapie gestaltista $i numarul adeptilor acestei
terapii este in cre$tere. Diversificarea importanta a orientarii gestalt terapeutice nu a permis

68 ORIENTAREA EXPERIENTIALx.. iN PSIHOTE~<\PIE

Infiin\area unei organizatii profesionale unice $i nici fixarea unor standarde tip pentru formarea $i

sel~ctia formatorllor, fiecare institut sau centru avand mai degraba propriile criterii.
Imbogatirea numarului $i stilului practicilor gestalt-terapeutice a condus la modificari

importante fata de primele modele. Astfel, de la formula clasica de desfa$urare a acestei terapii,
axata pe focalizarea pe un membru al unui grup, a$ezat In centrul acestuia (tehnica "locului
fierbinte" - "hot seat"), grupul ramanand mai mult In postura de observator tacut, pasiv, fara a se
exclude unele interventii ale altar membrii, s-a ajuns treptat la acordarea unei importallte mult
mai mari procesului de grup $i implicarii grupului In dinamica restructurarii personale a fiedlrui
participant. Gestalt-grupul a devenit scena unui proces dinamic de cre$tere Impreuna.

Pe de alta parte, daca la Inceputurile gestalt terapiei se utiliza mai curand frustratia, confuzia
autosuficientei cu autosprijinul $i atitudinea abraziva a terapeutului fata de clienti, In scop de
provocare, (sa nu uitam totu$i ca Perls fusese initial psihanalist), astazi se prefera 0 conduita
terapeutica mult mai blanda, cu accent pe autoexprimare $i pe dialog, pe autoacceptare $i pe
lucrul cu teme psihodinamice. A crescut semnificativ Increderea In fenomenologia clientului $i
cunoa$terea interactiunii dintre membrii grupului terapeutic, pe masura ce a fost descurajata
munca formala In grup, de tipul relatiei 1 la 1. Autoexplorarea $i interexplorarea In scop de
producere a insight-urilor restructurante $i actionarea resurselor creative sunt astazi dimensiuni
importante in gestalt-terapie.

Audien(a atelierelor de gestalt-terapie intrece cu mult in anii 60-70 pe cea a unor $coli cu
publicatii mult mai numeroase - ca cea jungiana $i cea ra(ional-emotiva (R. Resnick, apud op.
cit. 1989). Gestalt-terapia avea la acea vreme mai mult de 60 de societati $i grupari, mii de
participant' $i peste 200 de terapeu(i autoidentifica(i numai In S.U.A. Dupa anii 70 ea patrunde
tot mai mult In Europa, In special In Franta, dar $i In Marea Britanie $i Tarile de Jos.

Experienta mea clinica ca psihoterapeut de orientare gestaltist-experientiala s-a acumulat pe
parcursul a 20 de ani, in cadrul Laboratorului de cercetari In domeniul neuro-psiho-senzorial din
Institutul National de Expertiza Medicala $i Recuperare a Capacita(ii de Munca din Bucure$ti -
laborator pe care I-am condus intre anii 1990-1997. Aceasta practica individuala $i de grup a fost
aplicata pe pacienti cu afec(iuni psihice (In special, psihogene). In asocia(ie cu alte tehnici
expresive $i psihodramatice, pe fondul chimioterapiei de Intretinere, am utilizat gestalt-terapia $i
cu grupuri de schizofreni, in stadii remisional-reziduale, in scop de resocializare-recuperare (v.
Studiu longitudinal in recuperarea schizofrenilor cu invaliditate, coord. I. Mitrofan, 1985-1990).
Lucrulln echipa terapeutica, alaturi de psihiatri, medici expe~i $i sociologi, a permis un cadru
optim desfa$urarii $i validarii acestor programe psihoterapeutice, integrate unui complex de
modalitali recuperatorii.

Formatia mea de psihoterapeut a beneficiat de doua stagii de perfectionare In Olanda, la
Hogeschool Sittard, In terapii creative, dramaterapie, metoda Goldstein cu suport audio-vizual $i
programare neuro-lingvistica, cu profesori de psihoterapie carora Ie sunt extrem de
recunoscatoare: Joey Arends, John Ramakaers, Margariet van Rooij. Completarea studiului
documentar $i practic In domeniul psihoterapiilor umaniste mi-a fost facilitata cu amabilitate $i
sprijin efectiv de cativa speciali$ti cu care am avut un pretios contact $tiinjific, In cadrul aceluia$i
Program Tempus (1993-1996), organizat in cadrul schimburilor de formare $i perfec(ionare
dintre Catedra de Asisten(a Sociala a Facultatii de Sociologie, Psihologie $i Pedagogie,
Universitatea Bucure$ti $i Hogeschool Sittard. Exprim multumiri speciale pentru aceasta,
profesorllor dr. Elena Zamfir $i Corry Ehlen, coordonatoarele acestui program in parteneriat,
precum $i profesorilor $i speciali$tllor in asistenta sociala Josefien $i Laurence van Stralen,
France Alders, Lou Wanten $i In speciallui John Ramaekers.

Din 1995 am introdus seminarille formative de orientare gestalt-creativa sau experienliale In
pregatirea psihologilor aflati In curs de studii aprofundate (master in psihoterapie) $i a studen(ilor
In asistenla sociala, In cadrul Catedrei de Psihologie, Universitatea din Bucure$ti.

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 69

In 1997, Tmpreuna cu primii 25 de psihoterapeuji formaji Tn consiliere §i psihoterapie
experientiala de grup, am constituit Societatea de Psihoterapie Experienjiala Romana (SPER),
de orientare dominant gestalt-terapeutica §i creativa. Treptat, abordarea SPER s-a dezvoltat
catre una de tip eclectic; Tn prezent ea Tmbina Tn mod creativ numeroase abordari apa~inand
curentului psihoterapeutic experienjial: analiza bioenergetica, analiza tranzacjionala, NLP, art-
terapie, terapie prin dans §i mi§care, psihodrama §i dramaterapie. Mai mult, prin unele dintre
publicajiile editate, Tncadrul SPER s-au pus, Tn1999, bazele unei noi psihoterapii experientiale-
terapia unificariil.

3. Abordarea personalitatii 1nterapia gestaltista

Terapia gestaltista se bazeaza pe 0 teorie asupra personalitajii de factura holista, relajia
organism-mediu fiind conceputa ca 0 rela\ie de interdependenji'! ecologica, care sta la baza
sanatajii persoanei. 0 persoana sanatoasa se define§te printr-o autoreglare organica
("organismica" Tnexpresia lui Perls), ce permite adaptarea creativ8 Tndinamica raportului nevoi-
posibilita\i de satisfacere. Dezvoltarea persoanei garanteaza chiar sanatatea §i eficienja ei in
lume, autorealizarea care nu poate fi independenta de modul Tncare fiin\a umana se integreaza
Tnecosistem. Aceasta integrare cu sine §i cu lumea, raporturile de echilibru §i armonie interne §i
externe permit 0 continuitate Tntreom §i mediul sau Tntermeni de evolujie sincronica, naturala.
Pentru ca aceasta integrare sa se produca este necesar ca, pe de 0 parte omu! sa-~i
construiasca §i sa-§i cunoasca propria identitate, adica sa se delimiteze §i diferenjieze de aljii §i
de mediu, pe de alta parte, este vilal ca el sa intre in contact cu acesta, sa fie conectat optim,
adica sa intre in reiajii de coevolujie cu mediul sau social ~i natural. 0 persoana sanatoasa este
§i 0 persoana poten\ial fericita, pentru ea este simultan autonoma (deci, responsabila de
alegerile sale) $i optim contaclata la mediu (deci, Tnraporturi de adaptare creativa la schimbarile
fire§ti, pozitive sau negative ale acestuia),

Reglarea "grani\elor" dintre sine ~i mediu pare sa fie unul dintre fenomenele cheie in
dinamica integrarii ecologice a omului. In viziune gestalt-terapeutica, cateva conceple de baza
ciarifica dinamica integrarii ~i dezvollarii personalitajii, ca ~i e~ecurile acesteia, traduse prin stari
patologice:

@ Autoreglarea naturala ("oganismica", spontana) versus autoreglare impusa, de
necesitate;

e Contactul de diferentiere ("metabolismul mental)

• Contactul de gran ita (Tntreeu ~inon-eu sau intre sine ~i mediu).

Pentru a putea cre~te, alai biologic, cal ~i psihologic ~i social, persoana Tnva\a sa-~i regleze
granijele cu mediul, pe de 0 parte - diferenjiindu-se, pe de alta parte inlrand in contact cu
acesla. Atunci cand se delimiteaza de mediu (injelegand prin "mediu ,,~ipe" al\ii"), 0 persoana i~i
poate descoperi, insa, ~i limitele sale in a fi autonoma sau ea inS3$i. Oar ea mai descopera
lotodata ~i altceva foarte important: noutatea mediului ~i calitatea lui de a-I satisface sau nu
nevoile. Intrand Tncontact, omul Tnvajasa diferen\ieze ceea ce este necesar, "hranitor" pentru el
de ceea ce Ii esle nenecesar, "toxic", Omul preia din mediul sau, in sens larg, nu numai aer, apa
~i hrana, ci ~i informalii (sub forma de emolii, sentimente, atitudini, idei, scheme de actiune ~i
inlelegere, relajii ~i chiar moduri de comportament. Toate acestea din urma sunt procesate ~i

"metabolizate" psihologic, a~a dupa cum omul i~i metabolizeaza ~ielementele energetice fizice

de baz3. EI asimileaza informajiile, transformandu-Ie in pa~i ale Eu-Iui sau acceptat sau Ie
respinge, discriminandu-Ie ca pa~i "toxice", alienate, indezirabile ale Eu-Iui ne-acceptat. eel mai
frecvent, aceste pa~i respinse sunl greu de eliminat spontan de catre menial, care Ie

1 Vezi eapitolullX - "Terapia unifiearii. 0 noua psihoterapie experientialii", preeum ~i sursele bibliografiee eitate.

.~

70 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTE~<\PIE

proceseaza, sedimenteaza la nivelul subcon~tient ~i incon~tient, ~i uneori chiar capata 0

adevarata "voluptate" Tn a-~i selecta ~i depozita Tn adancuri informatiile negative, "indigeste",

blocante sau destructive pentru func1ionalitatea psihica, exprimata metaforic de gestalti~ti drept
"metabolism mental". $i, daca reglarea metabolica normala se bazeaza pe un raport echilibrat

intre asimilatie ~i dezasimilatie, care permite dezvoltarea biologica normala, extrapolarea

conceptului Tn plan psihologic demonstreaza ca exista 0 unitate ~i 0 consonanta biopsihica Tn
dezvoltarea organismica (In sensul de Tntregviu). "Dismetaboliile mentale" nu sunt altceva decat

disfunctii ale autoreglajului Tn discriminarea, procesarea ~i actualizarea informationala, Tn
preluarea, pastrarea selectiva ~i eliminarea informaliei perverse. Atunci cand mecanismele
autoreglarii informalionale sunt disturbate, persoana ne apare Tnipostaza de suferind psihic sau
psihosomatic, de inadaptat social sau pur ~i simpiu, de persoana aflata Tnimpas existential ori

neferieita. Astfel stand lucrurile, calitatea "hranei informationale" - ganduri, eonvingeri,
sentimente, toate TncifrateTnmesaje verbale ~i nonverbale, Tnatitudini ~i comportamente eu care

fiecare persoana vine Tncontact Tnmediul ei de vial~i, determina Tnfoarte mare masura ceea ce
se construie~te ca identitate, acceptata sau respinsa, sigura sau nesigura de sine, afirmativa sau
evitanta, creativa sau blocata, generoasa sau egocentrica, matura sau imatura, efieienta sau

ineficienta, adaptata sau neadaptata, responsabila sau iresponsabila.

Contactuf de diferentiere. Reprezinta acea posibilitate a omului de a asimila eeea ee este
pozitiv, "hranitor" din punct de vedere informational ~i de a respinge sau a se proteja de ceea ce
este negativ, "toxic" din aeela~i punet de vedere ~i eonstituie sursa primara a dezvoltarii normale,

sanatoase ~i complete a personalitatii. EI "conduce inevitabilla cre~tere", afirma E., Polster ~i M.

Polster, 1973, p. 101). Atunci cand contactul de diferenliere este perturbat, persoana este putin
con~tienta de sine, adesea se pereepe distorsionat. Aceasta ignoranla Tnraport eu sine 0 face
nu numai sa sufere, dar ~i sa persiste Tn a se "hrani " iralional, nediscriminativ, cu informajie

perversa, pe care nu 0 preia doar din mediu, ci pe care Invala sa ~i-o autoproduca pe baza celei
negative deja existente. Am putea crede ca omul descopera dureros de repede cum sa produca

la randu-i informatie de autointoxicare, fiind cel mai important ~i puternic furnizor de
autoTmbolnavire, dar accede mult mai greu la arta §i ~tiinla descoperirii §i producerii informa\iei
naturale pozitive, spontane, nepervertite, de autosuport §i de autodezvoltare. EI pare ca ~i-a

blocat sau a uitat calea de a - §i deturna §i canaliza energiile Tnacord cu sine Insu§i, deei ~i eu
natura. Tntr-olume atat de cople~ita de artificialitate ~i daminata de false valori, Tncare omul uita

prea frecvent ea nu este doar trup §i minte, ci §i spirit, nici nu este de mirare", Un prost contact

de diferentiere II men\ine pe om In confuzie, atat Tnceea ce it prive~te, cat ~i In raport cu ceilalli,

cu valorile, cu lumea, EI se Tndeparleaza pas cu pas, pe calea ignoranlei cu privire la sine, prin
necon~tientizare de sine. Nefiind alent la natura sa reala, la nevoile ~i resursele sale autentice,

necon~tientizandu-Ie, neexperimentandu-Ie pentru a se putea regia organismic ~i evolua, omul

I§i zadarnice~te sie~i calea autolmplinirii §i eforturile in acest sens, se autoanuleaza ea fiinla

libera ~i responsabila. De aceea terapeutii gestalti~ti considera, ca primordiale Tn vindecare,

con~tientizarea de sine §i autoexperimentarea. '

Contactuf de gran ita. Constituie al doilea important mecanism al autoreglarii organismice,
strans coreiat eu eel anterior analiza!.

Granita dintre sine §i mediu, pentru a asigura 0 buna autoreglare, trebuie sa aiba doua
caracteristici:

• permeabilitate, pentru a permite schimburile dintre persoana ~i ceila!!i;
• fermitate, pentru a men\ine autonomia.

Autoreglarea, atat Tn plan biologic cat ~i psihalogic, este guvernata de principiul
homeostaziei, iar viala ne apare ca a succesiune de incercari de satisfacere a nevoilor

arganismului, de la cele mai presante, mai vitale, la cele mai putin presante. Atunci cand 0
nevaie este satisfacuta, ea este Tnlocuitacu 0 alta, energizand ~i impulsionand mereu fiinta spre
a-§i ca~tiga un "mereu vanat, cautat" echilibru homeostatic. Autoreglarea umana se produce prin

Capitolul II - GESTALT -TERAPIA 71 I

doua modalitati: pe baza a ceea ce organismul simte ca este la momentul respectiv, pe ceea ce ;
el traie§te §i con§tientizeaza §I pe baza a ceea ce "ai trebui sau ar putea sa fie, sa simta ori ar fi
de dorit sa faca" la momentul respectiv. Exista a§adar 0 modalitate directa, numita autoreglare ~'I
organismica, bazata pe simtire, intelegere intuitiva, integrare naturala a mintii $i corpului,
gandului §i sentimentului, spontaneitatii §i deliberarii, prin care alegerile §i invatarea se intampla
holistic, dar exista §i 0 reglare de necesitate, bazata pe rationalizare. Multe dintre actiunile sau
tranzac\iile de necesitate ale omului se realizeaza automat, cu 0 minima con§tientizare, ca
modalitati habituale de a se raporta la sine $i la lume, ca obi§nuinte sau uzan\e atitudinale $i
comportamentale. Uneori, "tirania" obi§nuin\elor este atat de mare incat omul ajunge sa
ac\ioneze neconcordant cu necesita\ile sale reale §i chiar impotriva acestora, ca $i impotriva
integrarii sale optime in sistemul de relatii. Con$tientizarea deplina a ceea ce este $i a ceea ce Ii
este necesar la un moment dat, a ceea ce poate §i dore§te sau alege sa faca, inseamna 0 buna
cale de a reconverti sau depa§i habitualul care devine perturbator, retinand doar habitualul
necesar, util persoanei. Aceasta presupune 0 autoreglare con§tienta pe deplin, holista, ceea ce
Gre§te puterea discriminatorie a persoanei, atat in raport cusine, cat §i cu al\ii. Prin cre§terea
con§tientizarii de sine pe baza metodei dialogice §i fenomenologice, terapia gestaltista Ii
redescopera persaanei aflate in dificultate §ansele ei naturale de a se autoregla organismic, de
a-$i ca§tiga libertatea alegerilor §i responsabilitatea.

Dificulta\ile autoreglarii §i integrarii armonioase in lume sunt in direcla legatura cu tulburarile
contactului "de grani\a", al persoanei. Reglarea grani\ei intre sine $i al\ii, intre Eu $i non-Eu,
poate sa prezinte diverse tipuri de perturbare, osciland in extremis intre pierderea grani\ei
(fuziune, indistinc\ie, intre sine $i altul) $i izalare completa (decontactare, ruptura, separare).
Ambele perturbari Ie intalnim in cadrul proceselor psihatice, Cand granita dintre sine §i al\ii
devine canfuza, impermeabila sau se pierde, se produce a distarsiune a diferen\ierii intre sine $i
allii, 0 perturbare atat a contactului, cat §i a con§tientizarii acestuia (Perls, 1973). 0 buna
funetionare a granitei lnseamna 0 aiternanta optima lntre separare §i eoneetare ia mediu, lntre
foeaiizarea atentiei asupra aeestuia §i retragerea atentiei de ia mediu. Detaliem In continuare
tipurile de perturbare ale contactului de grani\a, pe care Ie vom comenta dintr-o perspectiva
proprie, bazata pe de 0 parte pe experien\a noastra clinica, iar pe de alta parte pe cercetarile de

van cu privire ia dezvoltarea transpersonala, situate la confluenja gandirii orientale ~i

occidentale:

o Pierderea granite/or eu·fui cu non·eul sau permeabifitatea totala a granitei sine/ui cu
mediul. Este 0 modlficare calitativa a contactului fiin\ei umane cu lumea, constand intr-un
fenomen de fuziune, confluen\a, unificare a interiorului cu exteriorul, pe care 0 putem intalni in
doua variante experienjiale diferite, situate la antipozii existenjei umane: experienja psihotica -
definind cel mai grav nivel al destructurarii persoanei, al pierderii de sine", al alienaril $i
experienja transpersonala, mistica, artistica sau meditativa, de nivel transcon$tient sau
rnetacon§tient - definind un nivel superior al dezvoltarii personale, numit dezvoltare
transpersonala, Daca In primul caz, in experien\a bolii psihotice, asistam la un fenomen de

ruptura de Sine, de indepartare de sine, de depersonalizare, de pierdere ~i uitare de sine prin

mecanism regresiv afectiv, motiva\ional, cognitiv 9i spiritual, in experien\a transcedentala este
vorba de 0 re-gasire de sine, de 0 unificare supracon~tienta cu realitatea totala, numlta de unii
divinitate, de allii con~tiinla universala, Diferenja esen\iala, calitativa, intre cele doua tipurl de
experien\e se refera la mecanismul con§tientizarii de sine, care este utilizat, activat ?i
redirec\ionat terapeutic, reconstructiv in gestalt-terapie, Astfel, daca in cazul psihoticului putem
vorbi de 0 pierdere a con?tientizarii sinelui, care il conduce la pierdere a grani\elor §i fuziunea
patologica cu mediul, in experien\a transpersonala asistam la un fenomen de transcendere a
niveiului con§tient normal, obi§nuit, prin dilatarea campului con§tiin\ei §i accesul direct,
instantaneu, spontan $i complet la cunoa§terea realita\ii. Aceasta confera experien(ei
transpersonale caracterul inedit ?i greu inteligibil pentru eel care nu au experimentat un astfel de

_____

72 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSlHOTERAPIE

nivel al simtirii ~i cunoa~terii. Soar putea considera ca experienta patologica psihotica ~i cea
transpersonala sunt fenomene situate "Tnoglinda", dar pe nivele de cunoa~tere complet opuse,

cu calitati complet diferite In planul evolutiei. De aici apare ~i riscul confuziilor extrem de grave

Intre starile patologice ~i experientele de a~a-zisa iluminare, pseudotranspersonale, pe care
diletanti sau veleitar! In domeniul practici!or spirituale, fara pregatire academica In domeniul
medical ~i psihologic, Ie pot induce ~i Intretine clientilor lor, in afara unei etici ~i deontologii
diagnostice ~i terapeutice. Nu mai putin grava este Insa diagnosticarea de catre neavizati, a
starilor transpersonale drept stari patologice, fie ele ~i tranzitorii. Experienia transcon~tienta
asigura un continuum al cunoa~terii, prin desfiintarea intentionala, con~tienta, autocontrolata,
(experimentata) a granitelor dintre "Tnauntru"~i "in afara". Astfe!, pentru misticul autentic 9i nu
pentru credinciosul bigot, robit ritualisticii oricarei biserici ar fi aceasta, comuniunea cu divinitatea
este 0 experienta cautata, descoperita, traita, simtita, revelatorie, dec! tine de domeniul
transcunoa9terii, al practicii spirituale ~i indiferent cum soar exprima adeptii diferitelor 9coli 9i
religii, Tntr-un fel sau altul, Dumnezeu se descopera prin autoexperimentare, simultan
transafectiva ~i transcognitiva. Misticii cre9tini, ca 9i cei orientali (budhi~ti, taoisti, sufisti),
precum ~i practicantii de Yoga, Zen, arte ma~iale, ~amanii amerindieni (v. In acest sens,
lucrarile antropologului initiat C. Castaneda) sau cei din Taigaua rusa 9i nu mai putin, psihologii
~i terapeutii transpersonali~ti contemporani occidentali, experimenteaza prin indelungi ~i
riguroase practici spirituale $i psihomentale, (tehnici de meditatie 9i autocontrol psihofiziologie
subtil 91 metode exploratorii speclfice, cu ~i fara suport psihedelic), asemenea modificari
calitative ale nivelului de con9tiinta, care pot conduce la mutatii In chiar dezvoltarea personalitatii
$i a capacitatilor ei de cunoa$tere 9i de actiune. Trebuie facuta precizarea ca, daca In situatia
patologiei psihotice pierderea granitei dintre eu ~i non-eu este un fenomen ce emerge din
necon9tientizarea de sine, suprimarea sau distorsionarea con9tiintei de sine, (ceea ce se poate
exprima metaforic prin "ignoranta de sine"), In cazul experientelor transpersonale sau starilor "de
varf" persoana T$idezvolta calitatea con$tientizarii, transcende nivelul con$tient (salt sau "ruptura
de nivel") 91 experimenteaza, Tn consecinta, 0 stare de supratrezire, de supraluciditate, de
transcunoa~tere, transiubire ~i transactiune. Unele fenomene 9i capacita(i paranormale pot fi
puse in legatura cu transco$tientizarea 9i cu atat mai mult experientele de varf - extatiee, orieum
soar numi ele - samadhi, satod, uniune mistica, beatitudine sau i1uminare. Astfel, de la insight-
urile binecunoscute persoanei in dezvoltarea sa spontana sau In cadrul unui proces terapeutic
(cum ar fi cel de tip gestaltist), pana la insight-ul transcon9tient, omul trebuie sa parcurga un
drum autoterapeutic, adesea lung $i anevoios, prin care sa-$i dobandeasca un autoreglaj
creativ, holist, din ce Tn ce mai complex ~i mai subtil, energo-informational, care sa-I propulseze
pe calea unei dezvoltari integrative, armonioase, biopsihospirituale. Integrarea sa social a 9i In
mediul natural poate fi ecologica numai in masura In care el se "vindeca" prin con$tientizare $i
dezvoltare de sine, prin adaptare creativa 9i autotransformare, in acord cu habitatul sau natural
nepervertit.

• Proiectia este un alt tip de perturbare a contactului de granita, ce rezulta din atribuirea, In
afara eu-Iui - altcuiva, unui obiect sau unei situatii - a unor caracteristjci sau a "ceva" ce apartine
eu-Iui. Rezulta din proiectie 0 confuzie a sinelui cu altul, ea fiind un fenomen necon~tientizat.
Exista proiectii cu efect pozitiv, sanogen, ca cele care participa in procesele creatoare, artistice,
dar exista $i projectii patologice, ce provin din faptul ca persoana nu este con9tienta de sine,
neaeeeptand responsabilitatea eelor proieetate in altcineva sau altceva. Proiectia na$te eroare In
evaluarea non-eului (persoane, relatii, situatii, evenimente, exterioritate) 9i blocheaza adaptarea.
Granita intre sine $i al\ii este univoc permeabila, permitand doar atribuirile eu-Iui catre non-eu,
dar fiind Tnchisa,rigida la actiunea exteriorului asupra sinelui.

Pentru a avea 0 imagine mai completa asupra fenomenului de proiectie, atat de larg utilizat
in psihologie, in special in psihanaliza, dar $i In psihologia formei 9i in gestalt-terapie, vom
prelua din "Vocabularul Psihanalizei" (J. Laplanche 9i J.B. Pontalis, trad. In Edit.

'··11,"'··

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 73

Humanitas,1994, p.308) precizarile definitorii: a. Termen utilizat intr-un sens foarte general in
neurofiziologie ~i psihologie pentru a desemna operatia prin care un fapt neurologic sau
psihologic este deplasat ~i localizat in exterior, fie trecand de la centru la periferie, fie de la
subiect la obiect. Acest sens comporta acceptii destul de diferite, b, In sens psihanalitic propriu-
zis, este operatia prin care subiectul expulzeaza din sine ~i localizeaza In altul, persoana sau
lucru, calitati, sentimente, dorinte, chiar "obiecte" pe care nu Ie cunoa~te sau Ie refuza In sine
Insu§i, Este yorba aici de 0 aparare de origine foarte arhaica, ce actioneaza mai ales In
paranoia, dar $i in moduri de gandire "normale", cum ar fi superstitia.

Mecanismul proiectiei este frecvent Insa ~i In nevroze ~i In cazul structurilor dizarmonice de
personalitate, Egocentricii, imaturii, senzitivii, evitan\ii, persoanele cu eu hipertrofiat $i tendin\e
interpretative, rigizii utilizeaza frecvent proiec\ia, Din punctul nostru de vedere, proiectia este
"simptomatica" pentru 0 slaba con~tientizare de sine mascata ~i deplasata Intr-o aparenta
cunoa~tere de altul. "Subiectul atribuie altuia tendin\e, dorin\e, etc, pe care elle ignora In sine
Insu~i: rasistul, de exemplu, I§i proiecteaza asupra grupului dispre\uit propriile gre~eli sau
tendin\e nemarturisite" (idem, op, cit, p. 309). Mecanismul proiectiv fiind 0 tulburare a contactului

de granita, ce desemneaza ignorare ~ifuga de sine, cu "adapostire" In aiM (In altceva), poate

deveni 0 frana in calea maturizarii ~i dezvoltarii persoanei, un mecanism ego-alienant, patogen.
Proiectia este intalnita In combinatie cu fuziunea (pierderea granitelor), sau cu tulburarea de
contact definita prin separare rigida, impenetrabilitate, izolare, care apare In special in forma
paranoida a schizofreniei (v, ideatia deliranta de atribuire a unor intentii sau actiuni agresive,
persecutorii, de influenta etc), Psihoticul se percepe In mod nerealist ca fiind tinta unor ostilitati §i
agresiuni ~i este impenetrabilla arice argumentatie logica saLi afectiva, fara a avea con~tiinta
tulburarilor sale perceptuale ~i ideative, ca nucleu al bolii. Con~tiinta sinelul este gray afectata iar
scindarea eului In pa~i aflate In opozitie, In discordanta, Intr-o globala lipsa de consonanta $i
acceptare mutuala, exprima dramatic aspectul de "structura sparta", de "mozaic dezasamblat" al
personalitatii psihotice, Termenul de depersonalizare reflecta sugestiv acest proces de tulburare
de contact, atat la nivel intrapsihic (contactul cu sine Insu~i este compromis prin intermediul
pa~ilor alienate ale eu-Iui aflate in raporturi de opozitie, ambivalenta sau discordanta
funclionala), cat §i la nivel interpersonal(v. deficitele de contact social, ambivalenta afectiva,
imprevizibilitatea reactiilor ~i atitudinilor, etc,). Anallzand mecanismul proiectlv psihotic, putem
observa cum teama de sine insu~i transgreseaza patologic In teama de ceilalti, de lume, de
viata iar impuls!unile auto §i heterodestructive se deplaseaza in a~azisele intentii ostile,
destructive ale altora la adresa sa, Tot )nfernul" din incon§tientul bolnavului este atribuit sau se
confunda cu exteriorul, care e perceput ~i trait teriFianeanxiogen, Din experimentul natural care
este psihoza, intelegem de ce sunt atat de importante In psihoterapie unificarea pa~i1or eu-Iui
aflate in conflict, raporturiie de acceptare mutuala dintre acestea $i consonanta intrapsihica,
(intre ceea ce tine de incon~tient ~i ceea ce tine de con~tient), Intelegem, mai ales, cat de
importanta este con§tientizarea de sine, ca principal mecanism autoreglator, prin care

experien\a autocunoa~terii $1 autoacceptarii reface ~i deblocheaza strategiile dezvoltarii,

Intelegeri! ~i integrarii experientei suferintei pe 0 alta treapta, ca experienta largita de
cunoa~tere, deci ~i ca ~ansa de evolutie, Din nefericire, ~ansele psihoterapiei gestaltiste de a
lucra asupra psihoticului remis sunt destul de limitate Tnprivinta "refacerii intregului", care, odata
destructurat, se reasambleaza cu defect, dizarmonic §i rigid, ca un gestalt condamnat la
stagnare, Granitele de contact raman fie excesiv de impermeabile, fie friabile, oscilante,
imprevizibile ~i aceasta, evident, in conditiile in care tratamentul chimioterapeutic de Intretinere
(standard $i depot) este aplicat corect, constant, atent supravegheat in evolutia bolnavului.
Asocierea farmacoterapiei cu psihoterapia in stadiile postacute, remisional ~i rezidual, ramane
obligatorie in tratamentul schizofrenului, iar utilizarea terapiei gestalt, ca ~i a altor metode
psihoterapeutice, in cazul altor maladii psihotice endogene este contraindicata sau pur §i simplu
fara efect, chimioterapia, electroterapia (electro§ocul) ramanand terapiile de electie, Tulburarile

74 ORlENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

nevrotice (cu 0 larga paleta diagnostica), crizele de identitate ale adolescentului, tulburarile de
adaptare sociala, tulburarile emotionale pot beneficia de tehnicile gestaltiste de con~tientizare a
polaritatilor dintre con~tient ~i incon~tient sau a celor de factura moral-valorica. Aceste persoane
pot lua cuno~tinta de "raul" ~i "binele" din ei In~i~i. Unificarea ~i depa~irea polaritatilor prin actul
terapeutic sunt de natura sa deschida sistemul functional blocat In ignoranta de sine ~i teama ~i
sa-I propulseze in activarea resurselor de autotransformare sau de reconfigurare a unui nou
gestalt existential.

Pentru specialistulln psihoiogie, proiectia poate deveni 0 cale de cunoa~tere a universului
interior al celui care proiecteaza, atat In diagnoza, cat ~i Tnterapie. Testele proiective ~i analiza
produselor activitatii creatoare se bazeaza pe evaluarea prin intermediul proiectiei iar tehnicile
terapeutice experientiaie care utilizeaza analogia ~i metafora exploateaza acela~i mecanism
proiectiv .

• Introiectia. Este 0 tulburare a granitei de contact ce consta In absorbirea, captarea,
preluarea ~j asimilarea fara discriminare a ceea ce apartine non-eului; inforrnatii, valori,
comportamente cu care persoana intra In contact In mediul sau de viata. Valorile introiectate
sunt impuse sinelui ~i conduc la structurarea unui caracter rigid, avand la baza preluarea unor
roluri ~i comportamente din exterior care devin "osatura nevazuta" a personalitatii cuiva. Astfel,
modele parentale, stereotipii sociale, nepersonalizate, integrate nediscriminativ eu-Iui, se
constituie ca un "schele!" rigid ce explica un grad crescut de inautenticitate In modul de a fi ~i a
actiona al unei persoane. Aceasta nu numai ca nu e con~tienta de ea Insa~i, de nevoile, de
tendintele, de scopurile ~i resursele proprii, dar opereaza pentru sine In baza regulilor, valorilor
~i elementelor comportamentale introiectate, adesea complet straine, nepotrivite sau orientate
impotriva naturii sale reale, Similar altor tulburari de granita, acest mecanism de "Inghitire a
Intregului", poate fi sanatos sau patologic, depinzand de gradul de con~tientizare, In cazul
deficientelor de structurare a personalitatii, precum ~i In unele cazuri de patologie psihica,
introiectia poate explica rigiditatea caracteriala extrema, suspiciunea ~i dubita(ia obsesiva,
antrenand conduite inadecvate, fie de supraresponsabilizare, fie de deresponsabilizare, datorate
unei imagini de sine automistificate, Persoana se Indeparteaza de sine, Instrainandu-se,
autofalsificandu-se. In termenii psihologiei orientale, am putea spune ca omul traie~te mai
curand la periferia sinelui decat In centrul sinelui, nefiind con~tient de sinele pe care nu ~i-I
cunoa~te, de~i traie~te iluzia ca ~tie cine este, ce vrea ~i Incotro tinde sa se manifeste, In
realitate, prin introiectie, el se confunda cu mediul pe care I-a introiectat, ca ~i cum "Iumea
exterioara ar fi invadat, fara ca el sa ~tie, lumea sa interioara, substituindu-i-se acesteia",
Neavand acces la esenta sa, la ceea ce este el de fapt, omul I$i confunda $i substituie eul cu
non-eul, uitand de a mai fi ellnsu~i, alienandu-se, EI e bantuit de fantasme pe care Ie identifica
In mod eronat cu pa~i ale sinelui sau, ca ~i cum i-ar apa~ine. Opereaza cu "trebuie" ca ~i cum ar
fi rezultatul propriilor nevol, In raport cu care este ecranat, de altfel, EI evalueaza, impune,
retrage, sanctioneaza, neaga, In virtutea unor exigente ~i convingeri "de Imprumut" ca ~i cum ar
fi emanate de propriile lui alegeri, convingeri, optiuni. Materialul informational nedisciminat nu
este, evident, metabolizat ~i nici nu devine principiu hranitor In devenirea sa, dar el II
depoziteaza, capatand sentimentui ca Ii apa~ine, de$i nu II reprezinta. Din acest motiv acel
"ceva" nu actioneaza decat ca balast sau principiu toxic, Impiedicandu-I sa functioneze optim,
pentru ca nimic din ceea ce nu este "metabolizat", asimilat, nu ne apartine cu adevarat, deci nu
ne ajuta "sa cre$tem", $i totu$i, foarte multe persoane, care nu au patruns Inca pe terenul
patologiei, dar pot aluneca extrem de u$or Intr-acolo, traiesc Intr-un mod limitat, imitativ, rigid ~i
stereotip, lipsit de savoarea descoperirii de sine $i de directia naturala a autoactualizarii, cu
sentimentul ~i cu confuzia ca "fac ce trebuie, care ar fi totuna cu ce e bine", sau $i mai gray, "ca

daca x,y,z, fac a$a, Inseamna ca a$a trebuie, a$a se face"," Ei nu sunt deloc preocupati nici de
"de ce fac a$a", nici de "cum fac" $i nici daca ceea ce au preluat Ii "se potrlve$te", daca "pot sa
faca a~a" sau "daca au nevoie cu adevarat de acellucru pentru binele lor ~i al celor din jur",

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 75

Ace~ti oameni sunt bloca\i in dezvoltare, prin introiec\ie. Este putin probabil ca binele altora sa
excluda realmente binele fiecaruia, pentru ca cele doua forme de "bine" sunt interdependente ~i
ceea ce se intampla intr-o parte a intregului, se reflecta ~i in toate celelalte, holist, prin
intermediul interconexiunilor multiple, dupa cum tot ceea ce se intampla in intreg se reflecta ~i in
fiecare parte.

Introiectia este intalnita $i pe terenul normalului, dar cu consecin\e negative in eficienta
personala. A$a, de pilda, multi studenti pot parcurge studiile universitare, manati de presiunea
de a "ingurgita" cat mai fidel ~i cat mai multa informa\ie, in special cea din curs, fara a avea
acces cu adevarat la func\ionalitatea no\iunilor, dupa absolvire fiind in situa\ia de a nu putea sa
profeseze, sa aplice ~i sa adapteze contextual cuno~tin\ele memorate ~i de altfel, apreciate prin
sistemul de notare care, in cazul unor profesori pune accent mai ales pe volumul reprodus fidel
~i nu pe f1exibilitatea aplicarii no\iunilor, pe independenta rezolutiva ~i creativitatea fiecarui
student. Chiar $i la nivel educa\ional ~i instructiv, societatea incurajeaza in exces respectarea ~i
preluarea de informa\ii, scheme de gandire $i comportament conformiste, rutiniere, care sa nu
iasa din "norma" $i descurajeaza individualizarea invatamantului in func\ie de poten\ialitatile
fiecaruia. Desigur ca pare mai comod a$a, dar uniformizarea se realizeaza adesea in dauna
individului, prin introiec\ie, prin amputarea personalita\ii, ca ~i a resurselor ei de a se adapta la
schimbare, de a evolua. Am incercat sa subliniem care este diferen\a intre a introiecta
cuno$tinte ~i moduri de a fi ~i a Ie asimila. Daca asimilarea discriminativa te elibereaza $i te
inal\a in dezvoltarea personala, transformandu-te pas cu pas, apropiindu-te de scopuri, (care
odata implinite iti deschid calea formularii de noi scopuri), introiectia te fixeaza pe experiente ce
nu-ti apa~in, dar pe care Ie preiei cu fidelitate, neevaluandu-Ie, neajustandu-Ie, ci doar
acumulandu-Ie fara discernamant.. .. Ciudata "Iacomie" care pan a la urma te impiedica sa exi~ti!

Exista, fara indoiala, nu doar 0 lacomie alimentara, ci ~i una informa\ionala, la fel de periculoasa

prin efectele disfunction ale pentru intregul organism. Evident, lacomia informationala distruge
tendinta armonica a structurii, supraliciteaza efortul de configurare a personalitatii integrate
ecologic care, pana la urma, sfar~e~te prin a 0 goli de sens ~i de resurse. Instalarea starii de
boala, in aceste conditii, este iminenta.

Omul ineficient ~i nefericit este adesea a~a pentru ca a "in vat at lectia" ineficientei $i nefericirii
de la altii ~i el continua s-o intretina ~i s-o impuna sie~i ~i altora, cu febrilitate. EI ~i-a construit
granite false ~i rig ide intre sine ~i ceea ce el percepe falsificat drept "eul" sau, renuntand la sine
pentru a fi mereu altcineva $i altceva, agonisind mereu "bunuri" straine pe care Ie tezaurizeaza
din principiu. A uitat el oare de sine insu~i sau nu s-a simtit niciodata, cu adevarat elinsu~i?!
Introiectia devine 0 cale psihologica de a achizitiona cat mai multe "decoruri de mucava" in
interiorul propriei fiinte pe care, in consecinta, nu 0 mai poti con~tientiza, cat a vreme ea este
doar un depozit de recuzita.

Modalitati comportamentale sau existentiale complexe, neintegrate eu-Iui sunt preluate astfel
de la alti!. Ele corespund foarte bine starii de "parinte" a ego-ului sau "extero-psihicului" din
analiza tranzactionala a lui E.Berne. Ele pot fi detectate in repetarea unei anumite calitati vocale,
a unui tip de continut verbal sau postural ori prin similaritatea cu care ceilalti raspund acestui

complex comportamental uniform (J. Fagan ~iJ. Shephard, Gestalt therapy now, 1970, p.123).

in viaia curenta, introiectiile sunt "actorii" principali in autocicalirea fara sfar~it ~i creeaza ruptura
launtrica intre sinele ideal ~i eul real. Tot ele conduc la dezordini In relatiile interpersonale, cand
eul joaca unul dintre aceste roluri in relatie cu persoane importante sau cand Ie proiecteaza intr-
o alta persoana.

Introiectiile sunt principalli "transmi\atori" ~i "facilitatori" de comportamente dezadaptative ~i

nevrotice, de la 0 generatie la alta .
• Retroffectia. Este 0 tulburare a granitei de contact care conduce la izolare in sine. Ea

presupune un proces de re-oglindire, de revenire asupra sinelui prin sine, bazata pe 0 divizare in

cadrul sinelui, un mod de "a te hrani" cu tine insuti, "nedigerandu-te" ~i ramanand, evident,

76 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

blocat ori regresand. Acest mecanism psihologic orienteaza asupra sie~i, mereu acela~i tip de
informa1ie ~i de resurse, substituind sinele mediului. Persoana se comporta ca :?icum ar face
(sim1i) pentru sine, a:?acum ar face (slm1i)altcineva pentru altul sau ca ~i cum ar face (ar sim1i)
pentru sine, ceea ce 0 alta persoana ar dori ca altul sa faca pentru ea. Mediul este astfel inlocuit
cu iluzia autosuficien\ei. "Trebuie insa avut in vedere, ca de~i cineva te poate ajuta sa mananci
?i chiar sa respiri, hrana ~i aerul vin totu?i din mediu", comenteaza G. Yontef ~i J. Simkin (1989,

p.332).

Retroflec\ia poate fi motorie, senzoriala sau verbala. 0 forma de retroflec1ieeste introspec\ia,

care poate fi patologica sau normala. Uneori, ea poate servi intereselor de adaptare ale
organismului, de exemplu, reprimarea impulsului de a-ti exprima supararea poate fi utila in a
face fa\a unui mediu periculos. in asemenea momente, a-1i "mu~ca buza" (retroflec\ie motorie)
poate fi mai uti! decat sa vorbe~ti "mu9cator", agresand, ofensand.

J. B. Enright (1970, p. 128-129) atrage aten1ia asupra faptului ca "un impuls sau 0 idee i?i
are radacinile in tensiunea senzorio-motorie a organismului, declan?ata, in parte, de energiile
launtrice 9i orientata spre obiectele ?i evenimentele din mediu. Retroflec1ia descrie procesul
general de negare, infranare, re1inere sau echilibrare a tensiunii impulsive cu tensiunea
senzorio-motorie opusa, adi\ional. Acest concept include destul de mult din ceea ce reprezinta
reprimarea (refularea) ?i inhibi\ia ~i clarifica modul in care func\ioneaza psihicul divizat,
antagonic. De vreme ce rezultatul tuturor acestor tensiuni anulate este zero (nici 0 mi:?care -
blocaj motric), nu exista nici 0 cre9tere particulara a activita1ii la grani1a de contact iar
con~tientizarea nu se poate dezvolta. Mai tarziu, poate, daca exista 0 activitate crescanda in
punctele de opozi\ie musculara, con9tientizarea se poate semnala sub forma de durere sau de
disconfort".

Procesul retroflec1iei poate fi tranzitor sau cronic. Strigatul de suferin\a incepe cu umezirea
ochilor 9i cu 0 mimica faciala caracteristica: "buza rigida de cadavru" ~i re1inerea lacrimilor.
Toate exprima retroflec\ia. Este important de amintit ca, celebrul concept al lui W. Reich de
"armura caracteriala" nu este altceva decat retroflec\ia cronica. Experien1anoastra terapeutica in
cazul bolnavilor cu "torticolis psihogen" sau cu eei eu "erampa scriitorului" (I. Mitrofan, 1995,
p.137) eviden1iaza acela9i mecanism in structurarea personalita\ii acestor pacien1i, avut in
vedere ca un obiectiv de schimbare terapeutica. Organismul cheltuie?te multa energie pentru
men1inerea unui echilibru intre cele doua tensiuni - cea a impulsului ?i cea a rezisten\ei 9i
ambele sunt in mod tipic alienante pentru sine ?i pentru procesul de con?tientizare ?i autoreglaj.
in terapie trebuie sa se \ina cont de ambele tendin\e :?ide posibilita1ilede satisfacere a lor, astfel
incat intre ele sa nu se creeze blocaje mutuale, dar nici ca una dintre ele sa se satisfaca in
dauna celeilalte.

o alta forma de retroflec1ie este desensibilizarea sau desenzitivarea care exprima in plan

senzorial un comportament analog retroflec1iei motorii. Cele mai cunoscute forme de blocare a
con?tiin1ei prin desenzitivare sunt cecitatea psihica (orbire fara substrat organic), ,,1nce\o~area
vederii", surditatea psihica, tocirea senzoriala la nivelul diferi\i!or analizatori (de exemplu, in
isterie, pacien\ii pot avea un prag senzorial tactil :?ialgic fie foarte ridicat, fie foarte coborat, de la
hiperestezie la stimuli anodini, pana la anestezie la stimulari algice dureroase; de asemenea, in
unele forme de psihoze schizofrenice se pot produce modificari senzitive patologice, care permit
conduite automutilatorii, etc), Frigiditatea include 9i ea retroflec\ia prin desenzitivare, un blocaj la
nivelul con~tiin1ei senzitive sexuale a trupului. Totu§i, fenomenele de desenzitivare sunt mai
pu1in accesibile observarii directe ~i studiului, comparativ cu cele motrice, ele fiind mult mai
dependente de verbalizare .

• Deflectia. Consta in evitarea contactului, atat prin deturnare con?tienta, inten1ionala (de
exemplu, cand cineva este politicos in loc de a fi direct, de a comunica sincer), cat 9i prin refuz
indirect. Persoana se simte astfel "neatinsa", ori de cate ori respinge ceea ce i se ofera sau se
percepe ca ineficienta cand ceea ce prime9te nu corespunde dorin1elorsau a?teptarilor sale ~i in

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 77

acest caz, fie ca evita, fie ca deturneaza contactul. Atilnci cand este con;;tientizata, deflectia
poate fi ;;i utila, ca de pilda, cand satisface nevoile situatiei ("racorire", "pedepsire sau razbunare
pe interlocutor"). Ointre formele de deflectie uzuale amintim: "a nu privi pe cineva in ochi"; a
vorbi ;;i a intelege foarte multe lucruri,dar toate in afara subiectului; a vorb! vag ;;i a vorbi mult.

in deflectie, contactul este rigid, fiind similar cu dezangajarea (R. Levant, 1984, p. 166).

4. Ciclul experiente, i Qestalt Si teoria schimbarii personale in
terapia qestaltista

Abordarea gestaltista a personalitatii s-a constituit pe baza experien\ei clinice ;;i spnjJn<3
demersul terapeutic in mod cu totul special, prin conceptele sale fenomenologice ;;i prin
modalitatea dinamica prin care explica func\ionalitatea ;;i disfunc\ionalitatea indivizilor,
condensata Tntr-un model teoretic numit "ciclul experientei gestalt". Acest model desfa;;oara
elementele experientei ca un proces continuu, prin care nevoile organismului impun grade ;;i
forme diferite de contact cu mediul, prin intermediul caruia ele pot fi satisfacute. Realizarea
contactelor §>si atisfacerea nevoilor completeaza un gestalt care permite persoanei sa aiba noi
experien\e. Libertatea de a experimenta Tnseamna parcurgerea completa a unui nou ciclu, adica
o restructurare a vechiului gestalt §>i0 reconfigurare evolutiva a persoanei. Oaca persoana se
fixeaza pe unul din elementele ciclului, acesta nu se poate completa, 0 parte a energiei de care
dispune individul ramanand neconsumata, la limita experientei. Cum experimenteaza omul
contactul cu mediul pentru a se autoregla sanatos, pentru a-;;i crea continuu un bun gestalt?
Ciclul experientei gestaltiste include parcurgerea a 5 stadii care se genereaza continuu, unul pe
celalalt, in cadrul unui model circular func\ional (Mel Rabin, apud R. Levant, 1984, p. 165):

1. Senzatie. Ciclul integrarii persoanei Tn mediu sau contactarii la mediu incepe cu
senza\iile, prin care se experimenteaza trairea 9i semnifica\ia stimulilor care ac\ioneaza asupra
organismului, atat Tn plan intern, cat ;;i extern. Prin senzatii ;;i prin percep\ii, omul
experimenteaza ;;i discrimineaza direct "ce este" ;;i "ce nu este". Oar, dincolo de expel'ien\a
personala, spontana, autonoma a percep\iei de sine §>ai mediului, copiii Tnva\adin familiile lor §>i
"ce pot" ;;i "ce trebuie" sa vada, sa auda, sa simla, ;;i "ce nu pot", "ce nu trebuie" sa perceapa.
Aceasta ar fi un fel de inva\are a unui contact perceptual mediat, ceea ce creeaza 0 prima
confuzie ;;1 anxietate Tnmodul de contact, prefigurand granite impuse. De exemplu, copiii Tnvata
de la parin\i ;;i de la alte persoane, ce pot atinge ;;i ce nu, ce au voie sa vada ;;i sa auda §>ci e nu,
invata de asemenea sa spuna sau sa se ab\ina da a comunica daca ceva are gust sau miros
rau. 0 prima divizare la nivelul experien\ei perceptuale se na;;te din aceasta situa\ie, copilul
neavand con$tiin\a nici unei justificari de alt ordin decat a ceea ce el simte $i traie$te concret,
direct. Uneori presiunea educa\ionala, cerin\ele de reglaj perceptual-comunica\ional sunt atat de
absurde ;;i de dihotomizante pentru experien\a de cunoa§>terea eopilului, ineat ele indue 0
incongruen\a profunda Tntrece simte copilul $i ce spune (sau nu spune), pe de 0 parte ;;i Tntrece
simte ;;i ce face, pe de alta parte. EI se men\ine Tnincongruen\a pentru a se putea sim\i acceptat
§>Ti nsiguranta. Tn situa\ii extreme, copilul poate avea manifestari psihotice. EI poate ajunge sa
"nu simla nimic" ca expresie a unor impuneri absurde, sau sa confunde ceea ce simte cu ceea
ce nu este voie sa sim\i, ori cu ceea ce este permis sau ar trebui sa simta. $i Tncazuri mai putin
grave, un copi! nevrotic, labil emotional sau cu tuiburari de comportament, ca de pilda in cazul
minciunii patologice (mitomanie) se pot Tnregistra asemenea disfunc(ii la nivel perceptual,
produse de habitusuri patologice de adaptare la social. Adultul pastreaza din copilarie intacte,
uneori, toate falsele strategii de a sim\i, atat Tn ceea ce II prive;;te, cat ;;i in raporturile lui de
comunicare pervertita cu al\ii. Copiii introiecteaza toate impunerile comportamentale $i ulterior
idealurile sau convingerile altora, necritic, ca 0 plastilina modelabila la "caldura §>ai menintarea

78 ORIENT AREA EXPERIENTIAL.\. IN PSIHOTERAPIE

pierderii acestora din cuibul parental", pentru ca mai tarziu sa devina adul\i cu 0 moralitate
supraTntarita, mai curand decat cu 0 moralitate compatibila organismic (G. Yontef, J. Simkin,
1989). in consecin\a, anumi\i adulti investesc 0 cantitate enorma de energie Tn mentinerea
granitei Tntreobligalii ~i dorin\e ~i multe dintre impunerile introiectate Ii determina sa fie ceea ce
ei nu sunt, crescandu-Ie rezisten\a la schimbare ~i Impiedicandu-i sa se schimbe. Este unanim
cunoscut faptul ca orice Tncercare a cuiva de a schimba modul de a fi al altcuiva este sortita
e~ecului, este iluzorie. Nimeni nu poate schimba pe nimeni, dar fiecare se poate schimba pe
sine. Acesta este un principiu In terapia gestaltista pe care II regasim ~i Tn psihoterapiile
orientale. Beisser (1970) sublinia la randul sau ca schimbarea In cineva nu trebuie sa se
realizeze prin "Incercarea corectiva a individului sau a altei persoane de a-I modifica", ci prin
efortul personal de "a fi ceea ce e~ti, de a te piasa Tnmod curent Tnpropria pozi\ie", adica de a fi
tu Tnsu\i.Acest efort personal este Incurajat, stimulat ~i activat prin terapia gestaltista, conform
principiului ca ori de cate ori terapeutul va rejecta rolul de agent al schimbarii, schimbarea
spontana Tnpersoana va fi posibila.

2. Con§tientizare. Este 0 importanta forma de experienta In parcurgerea ciclului gestaltist.
Impreuna cu dialogul, con~tientizarea este totodata ~i un principal instrument terapeutic. Ea
poate fi definita. ca punere In contact a unei persoane cu sine sau cu altcineva, ori altceva,
rezultand dintr-o focalizare a atentiei asupra a ceea ce este. Dupa Laura Perls, scopul terapiei
gestaltiste este crearea unui continuum al con~tientizarii, 0 formare perpetua, libera a gestaltului.
Conform legii dezvoltarii organismului prin autoreglare dinamica, ceea ce este de cel mai mare
interes ~i preocupare se impune ~i reconfigureaza structura respectiva, fie ea persoana, grup
sau societate. Noul gestalt este experimentat mai intai in exterior (unde este confirmat, selectat,
ajustat, schimbat prin perceptie ~i actiune), pentru ca apoi sa poata fi interiorizat, asimilat,
integrat ori uitat, adica sa devina operalional ~i la nivel subcon~tient ~i incon;;tient. in felul
acesta, se lasa liber planul con~tientizarii, pentru focalizare, reexperimentare ~i reconfigurarea
unui nou gestalt. Gestaltul include simultan 0 experien\a de aCliune, cunoa;;tere ~i traire - 0
achizitie reconstructiva a personalitatii iar con;;tientizarea este mecanismul prin care gestalturile
se formeaza, elibereaza ~i inlocuiesc unele cu altele intr-o devenire continua. Teoretic, poten\ial,
capacitatea de experimentare, cunoa~tere ~i restructurare de sine a persoanei este nelimitata,
dar practic, Tnefortul sau de a contacta ~i a se integra In lume, ea poate sa manifeste dificultati,
blocaje, erori de funclionare. Acestea constituie chiar obiectul de actiune al terapiei centrate pe
con~tientizare, ca instrument de deblocare ~i de fluidizare a succesiunii gestalturilor, In scop de
Insanato~ire ~i de evolutie personala.

Con;;tientizarea deplina este procesul prin care se intra In contact cu cele mai importante
evenimente din campul individual (intrapsihic) sau din mediu (exteropsihic), cu ajutorul suportului
total senzorio-motor, emotional, cognitiv ~i energetic. Experimentand In cadrul terapiei prin
focalizarea atentiei asupra sie;;i sau exteriorului (In acest sens terapia gestaltista dispune de 0
varietate imensa de exerci\ii ~i tehnici de provoeare), elientul accede la insight, ca punc!
culminant al con~tientizarii depline. Insight-ul este realizarea imediata, spontana, a unei unitati
evidente Intre elementele disparate din campul fenomenologic experimental, care reveleaza un
sens nou, ceea ce creeaza conditii pentru restructurarea gestaltului, pentru cre~tere.
Con~tientizarea deplina este energizata de nevoia dominanta a organismului ~i ea implica nu

numai autocunoa~tere, ci ~i cunoa~tere directa a situatiei curente ~i a modului In care se

situeaza sinele In situa(ie, a;;a Incat orice negare a situatiei ;;i a cerintelor acesteia, ca ;;i a
propriilor dorin\e ~i raspunsuri alese de persoana, este 0 perturbare a con~tientizarii. Multe dintre
aceste perturbari tin de experientele familiale timpurii care indue automistificarea (Laing, 1965).

Daca 0 con§tientizare deplina poate sa clarifice ~i sa confere siguranta de sine, 0 perturbare
a acestui proces Tntre(ine confuzie ~i anxietale in contactul cu sine ~i cu altii. Ea nu trebuie
confundata cu 0 simpla introspectie focalizata launtric, Prin con~tientizare deplina, gestalti~tii
Inleleg procesul prin care cineva cunoa~te modulln care el se autocontroleaza, In care alege ~i

J.illlJllIllill

Capitolul II - GEST AL T -TERAPIA 79

decide modalitatile de actiune sau comportament in situatii1e lui de viata, precum ~i cum sau cat
i~i asuma raspunderea pentru propriile sentimente ~i comportamente. Cu alte cuvinte, persoana
invata In terapie sa cunoasca (sa con§tientizeze) chiar modul in care ea con~tientizeaza: cheia
autoreglarii 9i schimbarii strategiilor de rezolvare a propriilor probleme, interioare sau externe.
Con~tientizarea deplina ca instrument de lucru terapeutic deschide persoanei accesul la ea
insa~i fntr-un mod responsabil, autoasumat. Deciziile, sentimentele, actiunile sunt liber
cunoscute 9i experimentate, ceea ce echivaleaza cu posibilitatea individului de a-~i debloca
propriile resurse rezolutive ~i de a se automodifica. in cadrul terapiei, clientul invata sa lucreze
cu el insu~i ~i asupra lui insu~i, sa con~tientizeze cum se poate con~tientiza pentru ca apoi sa
actioneze responsabil in propria devenire. EI descopera astfel cum se poate trai sanatos,
eficient, in armonie cu sine 9i cu lumea, adaptandu-se creativ la situa\iile de via\a, integrandu-Ie
holistic. intr-un anume fel, terapia gestaltista iI inva\a 9i il provoaca pe om sa se autoelibereze
de "balastul psihologic" pe care iI transporta de-a lungul vie\ii sale, dezvaluindu-i 9i instrumentele
psihologice prin care se poate reconstrui din propriile lui resurse (disponibilitati §i material
informational).

Desigur ca 0 persoana, fie ea sanatoasa, fie bolnava poate fi con~tienta sau vigila in spa\iul
ei de via\a; aceasta nu inseamna insa ca ea este con§tienta §i de puterea ei de a se transforma
9i de a coevolua cu acest spa\iu (mediu). Pentru aceasta este necesar ca persoana sa se auto-
con9tientizeze total: senzorial-cognitiv, afectiv 9i motiva\ional.

o persoana care afirma ceva in legatura cu ea fara a simti in mod real acellucru, nu se afla

in contact deplin nici cu ea, nici cu situa\ia. Cel care este con§tient deplin §tie ce face, cum face,
ca are alternative 9i ca a ales sa fie sau sa faca ceea ce este(G. Yontef, J. Simkin, 1989).

Cum se provoaca ~i exploreaza procesul con~tientizarii depline de sine In terapia gestaltista

? Focalizarea con§tientizarii se poate face in doua maniere:

• fie prin contactul cu sine ~i cu propria experien\a traita In prezent, "aici 9i acum" (inclusiv prin
aducerea In prezent a experientelor trecute sau a celor viitoare, prin intermediul jocului de rol);
• fie prin contactul cu mediullnconjurator (persoane, relalii, situatii).

Trebuie precizat ca actul con~tientizarii este intotdeauna "aici ~i acum" chiar daca ceea ce se
con§tientizeaza (con\inutul) poate privi trecutul sau anticiparea viitorului. lata doua exemple Tn
acest sens:

a.« C (I§i framanta mainile, pozilie Incordata, privire nelini§tita): Imhh, nu
§tiu ce sa-Ii spun ...

T: Ce-ti trece prin minte acum ?

C: Ma gandesc ca va trebui sa-i spun sOlulLli meu, diseara, despre toata
tara§enia asta, totu~;i". Mereu mi-am imaginat cum 0 s-o fac, dar .. (vadit
tensionata)

T: Ce simli tu chiar acum ?

C: Ca mi se taie respiratia ... Imi vine sa ma ridic §i sa ma mi§c, sa respir mai
in voie ...

T: (aprobator, privind semnificativ, Iini§tit) .... !
C: Nu sunt ridicola, nu ? ... depinde de mine (se ridica, muta scaunul, se

invarte de cateva ori prin camera, respira adanc, trage de scaun).
T: Fa tot ce simti nevoia, a~a, mi§ca-te, respira §i mai adanc, trage mai tare de
scaun ...

(Din ce In ce mai Iibera In mi§cari §i In respiralie, dupa 0 eliberare motorie a
tensiunii, u§or amuzata, zambind doar intr-un call al gurii, se rea§eaza picior
peste picior, mai lini§tita §i pregatita sa continue dialogul)
C: Gata, mi-e mai bine a§a ! (privire implicativa)
T: Arali mult mai bine acum ! Oeci ...
C: ... (oftat eliberator) Sunt foarte curioasa sa inteleg de ce Tmi este a§a de

80 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERA.PIE

greu sa-i comunic decizia mea.

T: Ce simti cand e9ti fata-n fata cu el ?

C: Ma simt mica 9i neascultata, neputincioasa, de parca nu ar avea nici 0

».importanta decizia mea, de parca n-a9 fi capabila sa iau 0 decizie ...

Con$tientizarea deplina $i autorespingerea se exclud reciproc. Autorespingerea este 0

negare a ceea ce cineva este, prin urmare, creeaza 0 distorsiune in con$tientizare, in modulin

care persoana se percepe. Vorbind despre sine Tntermenii care i-ar apa~ine altei persoane, ca

$i cum I-ar substitui pe "eu sun!" cu "ce spune celalalt ca sun!", persoana intra in confuzie,

Tntrerupandu-§iciclul con§tientizarii de sine depline, deci autorespingandu-se. Necon§tientizarea

de sine muta conflictul real sau imaginat doar, din plan extern in plan intern $i perpetueaza un

model de autofalsificare soldat cu blocaj $i suferin\a. Individul ajunge sa creada ca este ceea ce

nu este de fapt $i sa ac\ioneze in consecinja. Terapia gestaltista considera ca oamenii sunt

primii agen\i in determinarea propriului comportament, ca ei sunt direct raspunzatori de ceea ce

fac din via\a lor, Cand uita de responsabilitatea vie\ii lor, confundand-o cu "blamul social" sau cu

"trebuie", atunci ei se automanipuleaza, se autoconstrang. Cu cat sunt mai ignoranji in privin\a a

ceea ce sunt, cu atat sunt mai dependenli de aljii, mai deresponsabilizaji. Autocunoa§terea

Inseamna $i un grad mai mare de autoresponsabilitate, deci $i de libertate. Cu cat sunt mai

spontani, cu atat oamenii sunt mai integrali. Ei sunt responsabili pentru ceea ce ei aleg sa faca

$i nu pentru ceea ce Ii se impune. Ori de cate ori cineva preia responsabilitatatea pentru ceea ce

el nu a ales sau nu a depins de el, se autodeceplioneaza, traie$te sentimente penibile de jena $i

insuficienla. Responsabilitatea se refera §i la opjiunile morale §i valorice, iar alegerile care

aC\ioneaza Impotriva sinelui sunt la fel de imorale ca $i cele care produc rau altora.

b. Secvenla de dialog,dupa Hatcher (apud R. Levant, 1984): explorarea con§tientizarii

contactului cu mediul: foarte repede, mult prea

« C: Am visat ca eram In ma9ina :;;i conduceam

repede, pe 0 90sea gerpuitoare ...

T: Fi strada! Vorbe!jlte-ti lie acum, ca!jli cum ai fii strada ... vezi ce simti daca
ai fii strada ...

C: ... "Sunt strada. Daca e!jlti prevazator!jli e!jlti atent la mine, te voi susjine in
siguranja. Daca mergi prea repede, 0 sa ma pierzi !jli 0 sa te rane!jlti." Goc de
rol)

T: Acum fii ma!jlina !
C: ... "Sunt ma!jlina. Sunt incantat de viteza, ma mi!jlc foarte repede, dar imi
este frica. Nu sunt sub control :;;i Jack (!jloferul) ma duce tot mai departe ... "
T: Acum fii !jloferul !
C: Jncerc sa ajung undeva 9i strada devine din ce in ce mai dificila pentru

"».mine. Nu-mi place deloc asta !jli trebuie sa merg mai departe ...

3. Acfiune. A treia secvenla importanta in experienja ciclului gestaltului este acliunea.
Ac\ionand, persoana i$i mobilizeaza sistemul osteo-muscular sau I§i blocheaza impulsul de a

acliona resimlind tensiune musculara §i durere. Ea poate experimenta atat puterea de a acliona
eficient, cat §i ac\iunea ineficienta, aceasta din urma favorizand inhibi\ia, "paralizia voin\ei".
Disfunc\iile la acest nivel pot greva semnificativ dezvoltarea personala. Unele persoane cu
deficite de actionare (absenta initiativei, sustinerea actiunii, finaiizarea actiunii, adecvarea
actiunii) i§i dezvolta compensator alte abilitaji, ca de pilda fantazarea, teoretizarea, capacitatile
observation ale, dar sufera de 0 incapacitate de a pune in acliune sau de a-§i finaliza ideile,
proiectele etc.

Terapia gestaltista are In vedere in mod special stimularea $i amplificarea actiunii, utilizand
In acest sens multiple tehnici corporale (respiratorii, posturale, metafora corporala, dans §i
mi$care terapeutica, joc de rol, etc).

in ciclul experientei intregirii gestaltului, actiunea exprima modulin care individuli$i exercita

~--

:TIml!!'l!!llil

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 81

voin\a de "a face" sau de "a nu face", de a decide Iiber direc\ia sa de manifestare, pe baza
discriminarii, clarificarii intre "ceea ce vrea" ~i "ceea ce nu vrea" in fiecare moment al existentei
sale.

4. Contact. Un stadiu crucial al ciclului este experienta contactului cu exteriorul (persoane,
obiecte, situatii, mediu). 0 granita de contact optima, care sa men\ina un raport de echilibru
dinamic Intre sine ~i mediu, necesita 0 anumita flexibilitate adaptativa, bazata pe armonizarea
Intre "deschidere" ~i 'rezisten\a", Intre permeabilitate ~i evitare, avand In vedere ca individul ~i
mediul constituie Impreuna ,,0 polaritate". Rezistenta, ca mod de manifestare a fermitatii,
stabilitat!i ~i consistentei eu-Iui, este 0 parte a acestei polaritati. Privita ca polaritate, rezisten\a
nu este neaparat "rea", a~a cum tind sa 0 considere mul\i terapeu\i, In sensul ca clientul nu este
dispus sa urmeze directivele sau sugestiile terapeutului. Ei Injeleg rezistenta, prin aceasta
viziune dihotomica, ca pe un impuls de a rezista impulsului restructurant venit din afara, de a i se
opune lui. Tn gestalt-terapie, rezisten\a este privita mai curand ca 0 manifestare sanatoasa
exprimand acele fo~e vitale sau trasaturi care se impun, care se dovedesc solide, "scheletul de
rezisten\a al personalita\ii". Din acest motiv, gestalti~tii lucreaza In terapie atat cu procesul de
con~tientizare, cat ~i cu rezisten\a fata de acest proces, ambele fiind reconstructive ~i stimulative
pentru cre$terea personala. Ei nu Imparla$esc punctul de vedere peiorativ asupra rezisten\ei In
contactul terapeutic, ci dimpotriva, considera rezistenja benefica pentru resuscitarea resurselor
naturale, dinamice ale organismului Tn a se regia. De aceea, cele 5 tipuri de rezistenja la
contact: confluen\a, proiec\ia, introiec\ia, retroflectia, deflec\ia ~i negarea (izolarea) sun!
developate ~i abordate terapeutic printr-o diversitate de tehnici de con$tientizare, bazate In
special pe jocul de rol, centrat pe integrarea polaritati1or eu-Iui. Efectul terapeutic consta In
Inva\area de catre client a modului In care rezisten\ele perturbatoare pot fi diluate, integrate In
dinamica procesului de autoschimbare iar rezisten\ele sanatoase pot fi con$tientizate $i
autolntarite, "Mul\i terapeu\i gestalti~ti evita chiar termenul rezisten\a, datorita conota\iei
peiorative dihotomizante, care confera procesului terapeutic mai curand caracterul de "Iupta",
decat cel de autoconflict" (G. Yontef, J. Simkin, 1989, p. 337).

5. Retragere. Stadiul final al ciclului experien\ial de completare a gestaltului este revenirea,
retragerea sau replierea, 0 data Incheiat un ciclu, persoana patrunde In structura de fond a
fiin\ei sale, Imbogatindu-~i via\a ~i extinzandu-~i experien\a prin noul ciclu parcurs. Ea opereaza
astfel 0 noua restructurare Tnsine, In modul ei de a fi, f!ind pregatita pentru parcurgerea unui nou
ciclu care s-o completeze. Retragerea finalizeaza ~i pregate~te un nou salt In dezvoltare, In
cre~terea de sine, Aceasta presupune 0 suspendare, 0 Incheiere acceptata a vechilor probleme
de rela\ie, cu sine $1cu al\ii, 0 "lini$tire a apelor parcurse" sau - parafrazandu-I pe Perls - "a nu
lasa afaceri nelncheiate". Persoanele care nu reu~esc sa se deta~eze de vechile probleme ale
unui ciclu experien\ial, rezolvandu-Ie prin acceptare, in\elegere superioara a sensului,
reconvertire a lor In experien\e de cunoa~tere ~i ac\iune Tmboga\itoare, adica printr-o noua
reconfigurare a raportului "figura-fond", raman ele Insele in "suspensie". Aceste persoane se
aga\a cu inver$unare de rela\iile "neterminate", se inver$uneaza In a-$i pastra vechile tranzac\ii,
semnifica\ii $i resentimente, raman fixate sau ata~ate de un vechi pattern experien\ial. In acest
fel, ele se autosaboteaza In procesul de cre$tere, care se declan$eaza doar In conditiile
finalizarii gestaltului, asimilarii lui organismice, ceea ce permite deta~area, restucturarea ~i
Tnceperea unui nou ciclu evolutiv,

Schimbarea gestaltului trebuie pusa In legatura cu conceptul de "polaritate", concept central
in teoria gestaltista a personalita\ii. Personalitatea este conceputa ca un camp diferen\iat Tn
polarita\i, adica In "pa~i" care pot fi opuse, complementare sau care se explica mutual. Prototipul
acestei diferentieri sunt cel doi poli ai unui camp electric: polul pozitiv (+) $i polul negativ (-).
Polarizarea postuleaza ca pa~ile opuse apa~in ~i constituie Impreuna Intregul, asemenea
principiilor Yin ~i Yang din filosofia taoista,

82 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE
Reproducem in figura de mai jos schema ciclului experienlei gestaltului, adaptata de M.

Rabin, 1980 (apud R. Levant, 1984, p.165).

(a ramane ata~at) SENZATIE
RETRAGERE (a nu simti, insensibilitate)

CON$TI ENTIZARE

(rezistenie) (confuzie, anxietate)
CONTACT ACTIUNE

(tensiune musculara, durere)

Figura 1. Ciclul Experientei Gestalt (dupa Rabin,1980)

Pentru ca persoana sa se poata dezvolta, este necesar ca pa1ile polarizate sa se poata

integra intr-un intreg armonios prin autoreglare organismica. Altfel, se creeaza dihotomii ~i
antagonisme, care deregleaza funclionarea ~i evolulia persoanei, cum ar fi dihotomiile intre:
minte ~i corp, intern ~i extern, infantil ~i matur, biologic ~i cultural, con~tient ~i incon~tient,
acceptat ~i respins.

Omul sanatos este integrat Intr-o unitate diferenliata polar in mod natural, In care dihotomiile
dintre eul ideal ~i eul real, cerinlele sociale ~i nevoile personale, raiionalitate ~i afectivitate sunt
rezolvate prin acceptare ~i restructurare dinamica, prin configurarea unui bun gestalt.

in modul in care se constituie un gestalt intervine "raportul figura - fond", adica modul in care

se impune ceea ce este dominant pentru persoana, In contextul ei mai larg (intern $i extern). 0

buna forma, adica ceea ce este formulat cu claritate ~i inteles se va impune In campul existential
de baza, ca fundalul sau temelia din care se c1ade~te personalitatea. in starea de sanatate,
figura se schimba pe un alt inteles ori de cate ori este nevoie, adlca atunci cand 0 nevoie este

satisfacuta sau este suprapresata de 0 alta mai urgenta. Astfel, se intrelin raporturi armoni~e
Intre figura $i fond,ele raman unificate iar structura personalitatii este coeziva, echilibrata. In
starea de boala psihica ~i somatica, figura ~i fondul sunt dihotomizate, In sensul ca figura
ramane fara context (de exemplu, nevoile rupte de realitatea posibilitalilor) sau contextul apare
fara figura (posibilitatile exista dar nu sunt orientate catre un scop sau un interes dominant care
sa satisfaca nevoile de cre~tere), astfel incat relaliile dintre figura ~i fond sunt compromise, sunt
Intrerupte (Perls $i colab., 1951). In terapia gestaltista, dialogul $i con~tientizarea reu~esc sa
actualizeze nevoia dominanta a campului ca intreg, conectata eficient la acesta (adica la fundal,
cu toate caracteristicile sale definitorii, atat interne: foame, oboseala, interes, experiente trecute,
etc.; cat ~i externe: structura fizica a campului, context socio-cultural ~i politic etc).

o buna sanatate exprima 0 interacliune creativa, atat cu sine, cat $i cu lumea, bazata pe

integrarea polaritalilor. ,,0 persoana care v8de~te interacliune creativa i~i asuma
responsabilitatea pentru balanta ecologica dintre sine ~i mediu", precizeaza gestaltterapeutii iar
,,0 psihoterapie care ajuta doar la ajustarea sau adaptarea pacienlilor, creeaza conformitate,
uniformitate ~i stereotipie sociala. Tot a~a, 0 psihoteraple care Ii stimuleaza pe oameni doar sa

se impuna pe ei in~i~i in lume, fara a lua In considerare pe altii, angajeaza narcisismul patologic
~i realizarea unui sine izolat de lume, prin negarea lumii" (G. Yontef, J. Simkin, op. clL, p. 337).

Adaptarea nu poate fi decat creativa pentru a fi ~i evolutiva, altfel este blocanta ~i patogena.
Aceasta presupune ca persoana sa nu fie divizata, ci unificata prin actul terapeutic, sa nu ii

manipuleze pe allii, dar nici sa nu fie manipulata. Clientul se autoregleaza organismic, spontan,
descoperind in terapie ca este capabil sa-~i asume responsabilitatea pentru ceea ce allii au
facut sau fac pentru el, ca ~i pentru ceea ce el face sau a facut pentru altii ~i pentru sine. EI

-

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 83
invata sa con;;tientizeze ca suportul de baza in reglarea sa este chiar elinsu;;i, invatEmd sa-;;i
ofere autosuport. Astfel, el nu va mai a9tepta suport extern, cum se intampla in alte terapii care
Ii inlocuiesc propriul suport, facandu-I dependent 9i hranindu-i sinele cu iluzii 9i sperante
nerealiste. Terapeutul gestaltist II ghideaza in traversarea impasului, fara sa-i faca munca, II
initiaza cum sa-9i ofere autosprijin, fara a-I induce solulii sau sfaturi, directive sau interdiclii, fara
sa-l ,,saiveze", manipuleze sau infantilizeze, ci doar eliberandu-i resursele ;;i orientEmdu-i
energiile prin care adultul se autotransforma liber.

5. Procesul psihoterapeutic gestaltist (obiective, principii de
desfasurare, modalitati metodoloQice)

5.1. Obiectivul gestalt-terapiei.

Scopul declarat al gestaltterapeutilor este provocarea 9i extinderea con9tientizarii, ca modalitate
de cre9tere 9i autonomie personala.

Con9tientizarea prive9te atat 0 arie particulara a experienlei pe care persoana 0 traie;;te, a
trait-o sau ar putea 5-0 traiasca intr-o anumita imprejurare, cat 9i habitusurile automatizate. Cu
alte cuvinte, con;;tientizarea se refera atat la conlinuturi (sentimente, reprezentari, convingeri,
evaluari $i informalii), cat 9i la procese psihice (mecanisme prin care persoana ajunge sa simta,
sa gandeasca 9i sa aC\ioneze intr-un anumit mod). Scopul este urmatorui: clientul sa
con$tientizeze CEEA CE ESTE EL, pe den parte 9i CUM FACE ca sa se intample ceea ce
este, pe de alta parte,

Terapia este simultan un proces de autoexplorare, autoinlelegere ;;i autoschimbare, prin
intermediul con$tientizarii atat a continuturilor intrapsihice, cat $i a modalitalilor psihologice prin
care aceste "continuturi" pot fi rea;;ezate, resemnificate, schimbate cu deplina responsabilitate.

Pe ce se concentreaza munca de con$tientizare cu clientul ? Principalele directii sun!:

• cunoa9terea mediului;
• raspunderea alegerilor;
• autocunoa$terea 9i autoacceptarea;
• abilitatea pentru contact.

5.2. Indicatii terapeutice

Terapia gestaltista este indicata in special persoanelor cu tulburari anxioase, depresive, fobice,
somatoforme, in general celor din sfera psihogeniilor, precum 9i adolescentiior cu tulburari de
adaptare, emolionale 9i de identitate, Beneficiaza, de asemenea, persoanele interesate de
optimizarea comportamentului, deschise in a lucra asupra autocon9tientizarii ;;i dornice sa invele
in mod natural cum sa produca schimbari in viata lor. Sunt foarte importante motivatia 9i tipul de
a;;teptari cu privire la terapie. Multi clienti, de;;i se cons/dera sincer interesali in schimbarea
comportamentului lor, sunt mai curand dornici sa scape de un anumit disconfort, acuzand stare
de rau generalizat, indispozilie, insatisfaclie in relalii ;;i in viala, Ei a;;teapta mai mult ca
ameliorarea sa vina din efortul terapeutului $i nu din eforturile lor personale. Cei care sunt
interesati sa scape doar de simptome, fara a se folosi de munca de autocon9tientizare, nu vor
participa autentic In terapia gestaltista, ei fiind mai indica!i pentru terapiile comportamentale,
biofeedback 9i chimioterapie.

Persoanele care sufera de sentimente de autorespingere sau care se tern sa nu fie respin9i,
cu complexe de inferioritate, cei care se autoingeala, cu acute sentimente de frustratie, cu
dificulta!i de exprimare a sentimentelor ;;i opiniilor, cu conduite evitante, ezitante, dubitative,

84 ORIENT AREA EXPERlENTIAL'\ IN PSIHOTERAPIE

inhibati, blocati, anxio~i, Intr-un cuvant - toti cei care traiesc nefericirea ~i nu ~tiu cum sa
depa~easca aceasta stare - sunt cei mai indicati pentru aceasta forma de terapie. Ei sunt direct
interesali de modulln care pot autocon~tientiza cum sa se autoregleze. De asemenea, cei care
au Inclinatie $i preocupare In a se cunoa$te pe sine Intr-o maniera intelectuala, dar care nu s-au
maturizat emotional, care nu au crescut spiritual, pot fi beneficiari ai terapiei gestaltiste. Aceasta
se justifica prin faptul ca terapeutii gestalti~ti sunt direct interesati de modul In care se pot
autosprUini clienlii In rezolvarea problemelor lor, facilitandu-Ie cre~terea autoreglarii ~i
autosuportului. Pe ei nu Ii preocupa atat solutiile cat gasirea acestora de catre clientii In~i~i ~i
deblocarea mecanismelor prin care ace$tia sa-$i poata descoperi solutii proprii In general. deci
~i In aile contexte. Pe masura ce Inainteaza In terapie, interesul pentru restructurarea
personalitatii clientului cre~te, atat la terapeut, cat $i la client. 0 terapie finalizata cu succes
asigura independenla clientului in a lucra el insu~i cu temele sale caracteriale ~i de relalie, cu
problemele propriei reglari ~i dezvoltari, utilizandu-~i optim semnificatiile propriilor con~tientizari.

5.3. Principiile practicarii terapiei gestaltiste

a. Psihoterapia gestaltista se desfa$oara ca un proces de explorare "impreuna", in contextul
Intalnirii sau contactului autentic intre persoane reale. Tn cadrul acestei "Jntalniri", terapeutul
ghideaza activ munca de con~tientizare a clientului, evitand sa mentina distanta, sa interpreteze
sau sa modifice direct conduita. Cre~terea apare ca rezultat al contactului real ~i al experienlei
directe a celor doi participanli imp1icati.Prezenta terapeutului este vie, participativa, rezonanta,
sensibila, onesta ~i directa. Din modulln care pacientii sunt angajali in relalie cu terapeutul, ei
pot Invata cum procesullor de con~tientizare este limitat nu atat de problemele lor, cat de acest
mod de a se relaliona in general. Ei con$tientizeaza cum sunt percepuli de allii, ce simte
terapeutul in raport cu ei in anumite situalii, cum Ii percepe la randul sau ca persoana. Ei pot
vedea, auzi ~i spune ce experimenteaza, focalizarea realizandu-se printr-o larga paleta de
modalitali de contact, de la empatie la exercitiile structurate pe fenomenologia relaliei dintre
terapeut ~i client.

b. In terapia gestaltista nu se utilizeaza formula <ar trebui sau trebuie>,ci formula <ce preferi
sau ce dore~ti>. Accentul in munca de con~tientizare se pune pe autonomia ~i autodeterminarea
clientului, lasandu-i in propria grija atat responsabilitatea, cat $i sanctionarea comportamentului
sau. Etica lui "nu trebuie" tine de respectarea preferintelor ~i solutiilor clientului, fara a insemna
In nici un fel Incurajarea tendintelor anarhice, antisociale sau asociale. Respectul pentru
persoana totala da posibilitatea terapeutului de a-I ajuta pe client sa se clarifice In privinla
diferentelor Intre "nu pot" ~i "nu vreau", ca $i asupra barierelor interne care II Impiedica sa
con$tientizeze, cum ar fi Invalarea anterioara, rU$inea, anxietatea $i teama sau sensibilitatea la
ranire narcisica.

c. Facilitarea explorarii cailor care cresc posibilitatea clientului de a-~i continua dezvoltarea
pe cont propriu, ~i In afara ~edintei terapeutice. Terapeutii gestaltisti folosesc in acest sens 0
comparatie sugestiva: "sa la;;i clientul neterminat asemenea unei fripturi pe care 0 la$i sa se
coaca in cuptorul cald $i dupa ce ai slins focul".

Clientul ramane astfel deschis, cu 0 sarcina care urmeaza sa se continue ~i In afara
cabinetului terapeutic ;;i acest stil de a lucra explica de ce terapia gestaltista poate fi atat de
frecvent $i intensiv practicata (de mai multe ori pe saptamana), Cu privire la acest principiu al
facilitarii $i stimularii cre$terii continue, Yontef $i Simkin precizeaza: "noi cooperam cu cre$terea
care se produce fara noi; noi initiem atunci cand este nevoie; oferim facilitatile necesare
clientului in a-$i Intari autoperfectionarea. Noi mai mult facilitam cre$terea, decat completam un
proces de cura" (1989, p. 330), Dupa Perls, facilitarea cre$terii sau a propriei dezvoltari este
principalul $i ultimul scop al acestei terapii iar calea este "achizitionarea acelui nivel de integrare"
a persoanei care sa permita cre$terea.

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 85

d Principiul integrarii personale sau repersonalizarea. Reu~ita unei terapii gestaltiste este
indicata de cat de mult a reu~it clientul sa achizitioneze integrare, adica sa devina un Tntreg, sa
se unifice Tn interior. Integrarea necesita identificare cu toate functiile vitale, ~i nu doar cu
anumite idei, emotii sau actiuni. Respingerea anumitor idei, sentimente ~i actiuni proprii conduce
la Tnstrainare de sine, la alienare. De aceea, sarcina terapiei este de a determina persoana sa
devina con~tienta de pa~i1ealienate anterior, de ceea ce ignora, respinge, se teme sau neaga
din sine Tnsu~i.

Pentru a putea deveni discriminativa ~i responsabila, persoana trebuie mai Tntai sa-~i
con~tientizeze acele pa~i autorespinse, sa Ie guste, sa Ie reconsidere, sa Ie asimileze daca sunt
ego-sinton ice sau sa Ie autoelimine daca sunt ego-alienante. Numai acceptand ceea ce este
poate sa restructureze, sa resemnifice, sa Tnvete sa discrimineze ~i sa se autosume, ceea ce
permite reunificarea interiorului, repersonalizarea. In reconsiderarea ~i integrarea acelor pa~i pe

°care clientii ~i Ie resping, Simkin utilizeaza alta analogie sugestiva: "modelul prajiturii" ("de~i

uleiul, faina, praful de copt sunt rele la gust daca Ie-am consuma separat, luate Tmpreuna ele
sunt indispensabile pentru coacerea prajiturii ~i succesul ei").

e. Principul autodezvaluirii ~i autoresponsabilitatii participantilor Tnrelatia terapeutica. Ca ~i
in alte terapii umanist-experientiale ~i Tnterapia gestaltista relatia terapeutica este de la adult la
adult, se desfa~oara pe orizontala, fiind centrata pe prezentul situatiei ~i accentuand asupra
experientei directe a celor doi participanti. Spre deosebire de alte terapii Tnsa, Tn acest caz
terapeutii, ca ~i clientii, T~idezvaluie prezenta lor TnTntregime, prin comunicarea perceptiilor lor
asupra pacienti10r~i experientelor care se consuma, precum ~i a observatiilor asupra a ceea ce
clientul nu con~tientizeaza. Terapeutul este nu numai conectat empatic la client, dar T~i
dezvaluie participarea ca persoana con~tienta Tn experienta comuna. Acest stil de a lucra
permite clientului sa actioneze ca un egal, care are acces deplin la datele propriei experiente,
a~a cum traie~te el dinlauntrul fiintei sale ceea ce terapeutui observa ~i ii comunica din afara. In
felul acesta, ambii sunt implicati in munca de con~tientizare in mod activ, participand direct, dar
fiecare este responsabil doar pentru sine. Spre deosebire de alti terapeuti, care se considera
responsabili pentru clienti. minimalizandu-Ie sentimentele, optiunile sau resursele ~i intarindu-Ie
astfel nevoia manipularii, terapeutii gestalti~ti implica prin chiar stilul de relalionare
responsabilitatea clientului in a se autosprijini ~i autoregia. Sarcina lor este aceea de a-I Tnvata
pe clienti cum sa se autosprijine, de a-i incuraja ~i intari responsabilitatea pentru proprille alegeri
~i solutii, de a ~i Ie asuma ~i valida. Un alt aspect important al relatiei terapeutice este ca ambii
sunt responsabili de modul in care l~i mentin cu grija, onest ~i eficient alianta pentru facilitarea
cre~terii.

Responsabilitatiie stricte ale terapeutului in procesul terapeutic se refera la:

• cantitatea ~i calitatea "prezentei" lui in relalie;
• cunoa~terea de sine ~i a clientului;

• menlinerea unei pozitii nedefensive:
• mentinerea proceselor de contact ~i con~tientizare intr-o maniera adaptata clientului;

• consecintele propriului comportament Tnstabilirea ~i mentinerea climatului terapeutic.
f Principiul experientei directe sau con~tientizarea lui <ce ~i cum> ~i allui <aici ~i acum>. In

gestalt-terapie, experienta directa este un instrument metodologic. Ea este extinsa ~i
aprofundata, avand ca pretext sau ca tehnici provocative 0 serie de sarcini experimentale sau
exercitii. Prin efectuarea acestora, clientul devine con~tient de CE ~i CUM face, adica de cum
face fata, cum face alegerile, cum se autosprijina sau cum rezista, se opune, etc. Prin stimularea
interogativa a terapeutului "Ce simti 7 Ce faci acum / Cum simti sau cum faci asta 7", clientulT§i
large~te treptat experienta, fara ca terapeutul sa-~i propuna sa-I conduca neaparat undeva
anume, sa-i schimbe sentimentele sau sa-I reconditioneze, ori macar sa-i provoace un catharsis
mai intens.

Focalizarea acestui proces de autodescoperire se face AICI ~i ACUM, intrucat procesul

86 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

con~tientizarii se Intampla In prezent, In "acum", chiar daca obiectul con~tientizarii pot fi ~i

evenimente anterioare (reamintirea, retrairea lor se intampla tot acum). Contactul persoanei cu

lumea, ca ~i cu amintirile sau anticiparile ~i expecta\iile, se Intampla acum iar necunoa~terea a

ceea ce simt ~i sunt In prezent Ii Impiedica pe oameni sa-~i integreze eficient dimensiunea

trecutului, ca $i pe cea a viitorului, In personalitatea lor. Necon~tientizandu-~i prezentul, unele

persoane ajung sa-I experimenteze ca ~i cum soar afla In trecut sau In viltor. $i Intr-un caz ~i In
altul, ei sufera de distorsiuni ale contactului cu lumea, fie traind mai mult In trecut decat In

prezent, fie traind In prezent ca ~i cum n-ar fi avut trecut, fie traind In viitor ca ~i cum ar fi In

prezent. Acestea sunt perturbari ale con~tientizarii sinelui ~i contactului cu ceilalti din perspectiva

timpului ~i pot fi reglate In terapie doar prin centrarea Intregii experiente In prezent, ca tranzitie

perpetua Intre trecut ~i viitor. $i chiar daca experientele trecute sau posibile sunt readuse sau

imaginate, dupa caz, pe scena prezentului, pentru a putea fi clarificate ~i integrate, terapeutii

gestalti~ti prefera sa orienteze con$tientizarea asupra experientei prezente, aici $i acum, In
contactul terapeutic ~i In contextul orei de terapie, pentru a spori concretetea ~i actualitatea

trairii, ini\iind astfel clientulln a se alimenta chiar de la sursa Intelegerii sale perpetue $i totodata,
a schimbarii sale perpetue. Se considera ca a vorbi despre 0 persoana, de pilda care nu este

prezenta, este mai pujin restructurant $i terapeutic pentru client decat a-I vorbi direct acelei
persoane, ca ~i cum soar afla In fata lui. Aceasta maniera directa de dialog cu persoane care

de~i nu sunt prezente fizic, sunt prezente "psihologic" In experienta clientului, implica tehnici

derivate din jocul de rol. Ea este In masura sa mobilizeze mai mult experien(a directa,
observarea ~i autocon~tientizarea. In acela~i timp, clientul este protejat emotional de impactul

prezentei fizice a persoanei cu care are 0 relatie dificila sau patogena ~i c§~tiga distanta

psihologica necesara pentru a reexperimenta relatia respectiva, a 0 reevalua ~i integra pe un alt
nivel de semnificatie, care sa-i permita sa evolueze, sa creasca.

In terapia gestaltista, modalita\ile metodologice <ce $i cum>, <aici $i acum>, <eu $i celalalt>

$i <ca ~i cum> sunt facilitatoare In special cand demersul terapeutic este tintit pe psihodinamica

caracterologica ~i a dezvoltarii.

Prezentam mai jos 0 secven\a semnificativa de dialog terapeutic de con~tientizare, spre

«exemplificare, adaptata dupa Yontef ~iSimkin (1989, p. 340):
0 femeie de 30 de ani, aflata in faza de mijloc a unei terapii de grup gestaltist este

indispusa ~i spune ca e suparata pe cineva din grup, fara a preciza persoana. De~i de obicei,

intr-o astfel de Imprejurare, terapeutul utilizeaza tehnica "spune-i-o I!", el ghideaza dialogul catre
o alta posibilitate decon~tientizare:

T. Se pare ca tu nu e§ti doar suparata, ci chiar mai mult decat atat...
P: ..(prive!;>te cu interes spre terapeut) ...

T: Arc~ti ca ~i cum ai fi foarte manioasa, foarte iritata".
P: Da,'a!;>a !;>isun!... Imi vine sa-I omor!

T: Tu pari ca te simti incapabila s-o faci. .. , pari ca te simti neputincioasa ....

P: Eu a~a sunt.

T: De obicei neputinta Tnsote~te furia, Tn legatura cu ce te simti tu

neputincioasa ?

P: Nu-I pot face sa fie de acord cu mine!

(Observatiile terapeutului asupra intalnirilor clientei cu persoana respectiva §i

in alte !;>edinte de grup, confirma aceasta).

T: $i tu nu accepti asta.

P: Nu!

T: $i atunci Iti traie!;>ti neputinta cu 0 intensitate mai mare decat ar merita-o

situatia ...

P: (semne aprobative din cap, apoi pauza)

T: Ce traie~ti acum ? Ce experimentezi ? Ce-ti vine Tn minte ?

-

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 87

P: 0 multime de oameni din viata mea au fost ca el. ..

T: Asemenea tatalui tau, cum spuneai data trecuta ... (aceasta afirmatie se

bazeaza pe munca anterioara cu clienta, Tn cadrul altei ~edinte terapeutice,

facalizate pe retrairea Tn prezent a experientei ranirii narcisice, determinata de
contactul cu tatal sau, care nu a fast niciodata de acord, responsiv, Tn raport cu
ea).

5.4. Stiluri, modalitali $i tehnici de lucru in terapia gestaltista

In terapia gestaltista se practica 0 diversitate de stiluri ~i modalitali de lucru, care toate au In
comun principiile terapeutice prezentate anterior. Acest sistem terapeutic dispune de cea mai
bogata gama de stiluri ~i modalitilti de lucru, el Tnsu~idefinindu-se prin creativitate metodologica.

Principalele modalitati de Iucru sun!:
• terapia individuala a adultului;

• terapia Tngrup;

• terapia cuplului ~ia familiei;

• terapia copilului.

• w~rkshop-ul, cu scop de formare a psihoterapeu\ilor ~i de optimizare comportamentala.
In cadrul fiecarei modalita\i de lucru se diversifica stilurile terapeutice, Tnfunc\ie de:

• calitatea ~i cantitatea tehnicilor utilizate;
• frecven\a ~edin\elor terapeutice;
• caracterul mai dur sau mai bland al relaliei terapeutice;
• focalizarea dominanta pe con~tientizarea corporala, emo\ionala, cognitiva sau pe contactul
interpersonal;
• cuno~tin!e Tnlucrul cu teme psihodinamice;
• gradul contactului (Tntalnirii)dintre persoanele tratate ~i terapeut.

Este de precizat faptul ca flexibilitatea stilurilor este In acord cu principiul adaptarii terapiei la
persoana tratata ~i [a persoana terapeutului, ca ~i la contextul terapeutic. Personalitatea
terapeutului, prin particularita\i1esale ~i disponibilita\ile empatice, senzitiv-intuitive, imaginative ~i
creative, ca ~i prin nivelul dezvoltarii sale spiritua[e, este extrem de importanta Tn terapia
gestaltista.

Rezonan\a dintre atitudinile ~i implicarile terapeutu[ui, pe de 0 parte, ~i nevoile clientului, pe
de alta parte, este, de asemenea, importanta. "A veni In Tntampinare" ~i "a intra Tn rezonan\a"
sunt doua atribute esen\iale In munca terapeutului gestaltisl. Aspectele vitale ale terapiei sunt
contactul, atitudinea ~i completitudinea metodei experienliaie.

Foealizarea fenomenologica a eon~tientizarii, pentru a elarifica ~i extinde experien\a, se
exprima Tn terapia gestaltista prin expresia "a lucra cu...". Astfel, se poate luera cu corpul, cu
emo!iile, cu comportamentele proprii clientului sau pe care elle experimenteaza din perspectiva
altora (Tn!elegandu-i pe allii), deei eu foealizare pe individ, ori se poate luera cu foealizare pe
grup sau pe terapeut ~i pe ceea ce simte, gande~te ~i experimenteaza grupul ca Tntreg.

Tehnicile de foealizare se bazeaza pe interoga!ii-ghid ~i pe exerci!ii (situa\ii propuse clientului

spre experimentare, eel mai freevent bazate pe analogie ~i metafora, dar ~i pe focalizare

perceptuala, aici ~i acum).

• Interogatiile-ghid sunt simple, dar revelatorii pentru lucrul clientului cu sine, cele mai
frecvent folosite fiind: "Ce sim!i sau la ce te gande~ti tu acum?", "De ce anume Ttidai tu seama
acum?", "De ce e~ti tu acum con~tient?", "Ce crezi acum despre asta?". Atentie! Nu se pun
intrebari care sa provoace interpretarea, de genul: "De ce crezi asta?", "De ce faei astfel?", care

sa induca explica\ii ~iautojustificari. Acestea vor altera con~tientizarea ~i explorarea sinelui.

• Exercitiile sunt introduse prin formule de genul: Jncearea sa faei asta ~i vezi ce Tn\elegi

88 ORlENTAREA EXPERIENTIAL<\ IN PSIHOTERAPIE

sau ce Inve(i din acest experiment", Jncearca acest experiment ~i afla ce po(I con~tientiza", sau
"Experimenteaza acest lucru ~i vezi ce-(i trece prin minte sau ce sim(i acum, In limp ce
experimentezi".

Dintre tehnicile experimentale cele mai cunoscute sunt:
a. Exercitiile de con§tientizare corpora/a. Con$tientizarea tensiunii musculare $i a relaxarii
psihomusculare, con~tientizarea ritmului respirator ~i a modificarii lui In conexiune cu emo(iile
sau cu retrairea anumitor situa(ii ori cu imaginarea altora, con$tientizarea senza(iilor
proprioceptive care comunica stari de disconfort, con~tientizarea ritmului cardiac In conexiune cu
starile $i gandurile asociate, con$tientizarea posturii, mimicii $i pantomimicii In conexiune cu
starile emo(ionale sau cu gandurile clientului, con$tientizarea rezisten(elor sau dependen(elor in
contactul corporal In directa conexiune cu problemele spa(iului personal $i cu rela(ia de intlmitate
etc. Toate aceste exerci(ii sunt utilizate ca tehnici care orienteaza con$tientizarea insului asupra
modului In care func(ioneaza corpul sau asupra moduiui cum se poate folosi de corp pentru a
deveni mai con$tient de sine §ide contactele sale cu lumea.
lata un exemplu preluat din experien(a iui F.Perls cu cazul Sam, redat in "Gestalt Therapy
Verbatim", 1974, p. 81:
«Sam: (vorbe~te repede) Ma numesc Sam ...
Fritz: Ne-am mai cunoscut, Sam. Ne-am Tntalnit §i mai Tnainte..
S: A, la masa, In timp ce mancam.
F: Da, dar n-ai lucrat niciodata cu mine.
S: Nu ...

F: Acum, te rag, nu-ti schimba pozitia (postura). Ce poti spune despre pozitia

ta 7

S: Ca este Tncordata, adunata.

F: Este ca un sistem Inchis §i nu numai ca e un sistem Tnchis, dar partea ta
stanga trage spre dreapta, partea dreapta se duce spre stanga; oare cum Ie
poti amesteca astfel 7 Corpul tau nu ti-a spus nimic Tnca, dar poti vedea cat de
mult se exprima prin postura ta ...
S: Ei, ma simt foarte sigur a§a (razand).
F: Vrei sa-mi faci 0 favoare 7 Vezi ce simti cand te deschizi, cand Tti dai
drumul ... ei 7 ...
S: Imi simt inima batand.

F: Aeum se pare ca avem trae. Nu parem sa fim prea Iini§titi, prea siguri. $i,
vezi tu, 0 sa-ti spun cate ceva despre anxietate, cum se nume§te ea Tn
psihiatrie, care 0 considera 0 problema foarte dificila. De fapt ea nu este nimic
altceva decat a stare de trac. Ea nu e prezenta acum dar 0 putem )nscena".
Daca te situezi In prezent, daca te simti Tn "acum", tu e§ti Tn siguranta. Daea
parase§ti prezentul §i te situezi Tn afara lui "acum", daar pentru a clipa, Tnviitar,
gi:mdindu-te la "atunci", galul dintre "acum "si "atunci" se umple de mai multa
tulburare, nelini§te, §i experimentezi anxietatea.
S: Deja simt cum Tmi bate inima.

F: Imhh, Tnchide ochii §i observa-ti acum "experienta bataii inimii", intra §i
cansuma aceasta experienta ...§i Tnca a data. Mentine-te atent Tn corpul tau. Ce
simti acum, ce experimentezi 7
S: lntr-adevar ... Tntregul meu corp, pe deplin. Simt bataile inimii, Tmi simt
respiratia.
F: Ahaa ... Ce experimentezi chiar acum 7
S: Hai sa mergem mai departe, sa continuam ...
F: Ce te nemultume§te cand te simti Tn prezent, Tn "acum" 7 "Hai sa mergem
mai departe" Tnseamna, din nou, catre viitor. Care e obiectia ta fata de acum,

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 89

fata de prezent, de a sta aici? Te simti ca ~i cum te-ai fi blocat sau nerabdator

sau plictisit ori altcumva?

S: Simt ca ~i cum toata ~ansa mea ar fi cu tine ~i mai cun3nd a~ face cat mai

bine acest lucru, decat sa-mi risipesc timpul cu anxietatea.

F: Ahaa ... deci a~ putea sa-I a~ez pe Sam pe scaunul gol ~i sa-i spun: "Sam,

aceasta este singura ta ~ansa. Fa tot ce poti mai bine". (razand) despre toate

S: Ei, tu stai acolo ~i ma prive~ti de sus ... Oare ce gande~ti

astea? ...

F: Sa schimbam locurile. Acum, in functie de asta, sa "scriem scenariul". Tu vei
inventa dialogul intre doi oponenti. Acesta participa la integrarea fragmente!or
care compun personalitatea ta ~i care de obicei, sunt In opozitie, de exemplu
"cainele de rasa" ~i "cainele maidanez" (Perls introduce aici, in terapie, 0 aHa

tehnica, asupra careia vom reveni in cele ce urmeaza) .... »

b. Exercitiile de con~tientizare afectiva ~i relationala prin tehnici specifice cum ar fi:

• tehnica scaunului gol - ca suport de dialog (prin joc de rol cu persoane semnificative din
viqla clientului) sau ca suport pentru provocarea dialogului dintre "pa~ile eu-Iui aflate Tnconflict"
"I'" ~rul cu polaritalile). Tehnica a fost creata de F. Perls iar 0 varianta a ei este cunoscuta sub

rnele "top dog - under dog"(lb.engl), Tn traducere "cainele de rasa ~i cainele obi~nuit (de
lTlidan)". Aceasta varianta angajeaza un joc de rol prin care clientul comunica cu sine pe
c!iverse teme generatoare de conflict intre imaginea de sine ideala 9i imaginea de sine reala. EI
poate sa-~i dezvolte Tntimpul acestei comunicari 0 strategie de rezolvare a acestui conflict, de
unificare a polaritalilor. Tehnica este totodata ~i un bun instrument diagnostic al perturbarilor ~i
blocajelor comunicarii implicate Tndisfunclionalitali ale personalita\ii.

• tehnica reprezentarii spatiului personal - prin intermediul vizualizarii ~i descrierii
"spaliului personal", a~a cum este experimentat acum ~i aici, aceasta tehnica ajuta subiectul sa-
~i con~tientizeze imaginea de sine Tn relaliile cu mediul, probleme legate de contact ~i de
grani\ele personale, dinamica interna ~i orientarea spontana a persoanei catre trecut sau viitor,
catre interior sau exterior, sentimentul de confort sau de disconfort pe care II traie~te in legatura
cu propria persoana. Tehnica poate fi folosita ~i ca 0 tehnica de restructurare personala, fiind un
bun suport pentru rezolvarea unor conflicte existente Tn trecutul subiectului, prin depa~irea
polarita\ilor ~i reproiectarea la nivel mental a unei noi imagini de sine. Ea poate Tntrerupe cercul
vicios al translaliei anumitor reziduuri rela\ionale conflictogene, care II Tmpiedica pe subiect sa
rezolve Tn prezent probleme asemanatoare celor cu care s-a confruntat Tn trecut. Poate fi
relevanta ~i pentru observarea ~i con§tientizarea relaliei subiectului cu masculinitatea ~i cu
feminitatea.

• tehnica "zidul" este 0 tehnica metaforica provocativa, elaborata §i practicata de noi, atat I
Tn lucrul individual cu clienli, cat ~i cu grupuri de optimizare, prin care se pot con~tientiza
strategiile prin care subiectul se confrunta cu obstacole existenliale. Ea permite autoexplorarea I
§i gasireade solu\ii in depa~irea limitelor proprii, fiind totodata restructuranta la nivel mental §i I
aclional. Este relevanta ?i pentru modul In care subiectul poate solicita, a9tepta, primi sau
respinge ajutorul, In directa corelalie cu dependenla emolionala versus maturitatea emo\ionala. I

• tehnica "cubul" este de asemenea, 0 tehnica exploratorie pe care noi am introdus-o ~i 0 ~
utilizam cu rezuitate interesante, relevanta pentru modul Tncare persoana face fa\a la izolare,
raportul dependenla afectiva - autonomie, nevoia de comunicare cu ceilal\i, rezisten\a Tn
situaliile limita. Poate fi un bun suport de restructurare mentala Tndepa;;irea propriilor blocaje,
precum ;;i a unor tendin\e nevrotice de tip anxios, claustrofobic sau sociofob.

• tehnica "meniine-te!" sau "ramai in starea respectiva !" (TnIb.engl. "stay with it") este 0
tehnica de dialog care incurajeaza c1ientulsa se pastreze Tntrairea pe care 0 experimenteaza,
sa se pastreze in ceea ce simte ~i re!ateaza ca simte. Aceasta Tncurajare II determina pe client
sa-?i adanceasca trairea unui anumit sentiment pentru a ?i-I clarifica ~i completa, pentru a putea

90 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTEP~f\PIE

ulterior sa-I depa?easca prin propria op(iune, dec! pentru a putea prelua controiul asupra starii
respective. In exemplul de mai jos este prezentata 0 secvenla de dialog care falose~te

«aceasta tehnica(dupa Yontef?i Simkin, 1989, p. 342):
P (mimica trista, pare preocupata) .....

T: De ce anume e§ti tu con§tienta in clipa asta ? Ce iti vine in minte ?

P: Nu ma slmt bine.

T: Meniine-te in aceasta stare, simte-te a§a cum spui. ..
P: (Ii curg lacrlmi, apoi se incordeaza ~i prive§te in gol, dusa pe ganduri ...)

T: Te vad incordata ... La ce te gande§ti ?

P: Nu vreau sa stau cu "raul" asta in mine.
T: Stai cu ceea ce nu vrei Tntine! Pune-ii cuvintele in acord cu ceea ce nu vrei,
spune ce anume nu vrei. Spune ...

Aceasta interven(ie II va determ!na pe subiect sa-?i con?tientizeze natura rezisten(ei. EI ar
putea spune "Nu vreau sa pi~lngaici; nu am TncredereTntine", ori " Mi-e ru~ine" ori "Nu vreau sa

"»admit ca mi-e dor de el...

• tehnica "scenarizarii sau punerea in scena" este 0 tehnica bazata pe actiune ?i
verbalizare ~i se refera la punerea in ac\iune chiar a sentimentelor ?i ideilor incomode,
nemMurisibile, re(inute sau refuzate con?tient Tn a fi comunicate. Clientul este Tncurajat prin
formula "spune-i-o!" sa verbalizeze toate acele sentimente §i idei la adresa unei persoane sau a
unui grup, pe care de obicei nu indrazne~te sau se ab\ine sa Ie camunice. Se utilizeaza jocul de
rol prin tehnica scaunului gol (ex:. "Imagineaza-ti ca X este chiar acum, aici, Tnfala ta, pe acest
scaun. Spune-i tot ceea ce nu reu~e?ti sa-i spui de obicei, sau ceea ce ai fi vrut sa-i spui atunci
?i nu ai putut. Fa-o acum, spune-i tot., spune-i ce simli, ce gande?ti..."), 0 alta modalitate consta
Tna-I cere clientului sa exprime in cuvinte ceea ce simte, ceea ce traie~te. De pilda, cuiva care

plange pe Tnfundate i se poate cere sa-?i "puna plansul Tn cuvinte", sa II exprime prin vorbe,
adica sa verbalizeze 0 stare emo\ionala greu traductibila sau 0 manifestare nonverbala, Se
creeaza astfel 0 unificare Tntre0 maniera verbala §i nonverbala, 0 continuitate §i 0 consonan\a,

care pot servi Tnmunca de con?tientizare §i de autocontrol Tnmod iminent. Terapeutul gestaitist
"repara circuitele scurtcircuitate" Tncomunicarea cu sine a persoanei, oferindu-i $ansa de a se
descoperi pe ea Tnsa§i §i cu manifestarile considerate de "fa\ada" §i cu cele de "cuiise".
Scenarizarea sau punerea Tnactiune este folosita ca un mod de a cre~te con§tientizarea ~i nu
ca un mijloc de catharsis, De$i exprimarea sentimentelor a fost asimilata mai curand unei
detensionari benefice, eliberatoare, cathartice (In abordarea psihanalitica), terapeutii gestalti?ti
prefera sa a foloseasca Tn scop de clarificare ~i de autointelegere, autoacceptare, dandu-i un
sens transformativ la nivelul mentalului, Ei activeaza ?i reconstruiesc mecanisme psihologice de
suport care sa conduca la 0 restructurare atat Tnplan afectiv, cat §i cognitiv §i comportamental.
Pentru aceasta este nevoie de integrarea tuturor acestor procese prin modalita\i adecvate, care
sa con§tientizeze $i sa conecteze toate aceste procese simultan. Numai astfe! se pot produce
schimbari Tnpersoana, numai aslfel ciclul gestaltului se poate relua Tnsens evolutiv.

o alta forma de punere Tn"scena" a trairilor $i gandurilor persoanei este tehnica exagerarii

sau amplificarii. I se cere subiectului sa exagereze anumite sentimente, idei sau mi§cari pentru
a spori efectul de dramatizare, de exprimare subliniata intentional, tocmai pentru a putea deveni
mai con$tient de con\inutul acestora, pentru a sim\i mai intens scene fantazate sau retraite,
reactivate, In cadrul experientei noastre cu grupuri terapeutice, no! utilizam 0 tehnica indirecta,
metaforica, pe care am denumit-Q "amplificatorul de sentimente" sau "microscopu! interior".
Aceste elemente-suport sunt oferits sLib forma unui "dar" clientului care lucreaza cu sine, fie de
catre terapeut, fie de catre grup, ori de cate ori clientui are nevoie sa fie sprijinil Tna-$I cre§te

capacitatea de con§tientizare $i de exprimare prin ac\ionare directa. Primind daru! simbalic
respectiv, elli va folosi sau II va darui altcuiva care are nevaie de el. ori 'iI va arunca, distruae
etc, Tn acest ultim caz, cO•$tientizand natura rezistentlei D• e care 0 manifesta Tn ml;nca de

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 91

con~tientizare. Ujjlizarea darului simbolic devine declan~atoare pentru punerea in actiune a unor
atitudini, reactii, sentimente, prin intermediul amplificarii vocii, tonului, mimicii $i posturii, mi$carii
corporale proprii sau a personajului jucat, cu care dialogheaza imaginar (fie prin tehnica
scaunului gol, fie prin tehnica metapozitiilor). Unui client care avea dificultati in a-§i verbaliza
emotiile, pastrand un ton plat, neconvingator $i inexpresiv in relatiile cu altii tehnica "daruirii unui
amplificator de sunet" i-a con~tientizat efectul pe care 11 inducea altora de a nu fi remarcat ~i
chiar ignorat. ceeace-i crea 0 frustratie permanenta clientului, blocandu-I retroactiv in ini(iativa
de a se exprima, impune $i de "a se face auzit" intr-un grup. In terapia formativa a viitorilor
terapeuti gestaltisti, tehnica exagerarii este de asemenea utila pentru sporirea expresivitatii
verbal-kinestezice, a spontaneita(ii ~i creativitatii, a sigurantei de sine necesare in practicarea
acestui sistem terapeutic. Mi~carea, sunetul, poetizarea sau expresia grafica pot fi utilizate cu
succes ca suport de con~tientizare pe de 0 parte, $i ca mijloc restructurant, creativ pe de alta
parte.

In cadrul unei alte ~edin(e individuale, 0 clienta ne relata Tncuvinte putine §i neutrale despre
rela(ia cu tatal sau. Am rugat-o atunei sa-i deserie firea ~i sa-mi arate cum se mi§ca el, cum sta
de obicei, cum 0 prive§te". Pe masura ce clienta a adoptat postura §i manifestarile tatalui sau
prin simulare, ineurajata fiind sa exagereze modullui de a se raporta la ea, bruse; Tncampul ei
de con§tientizare au revenit sentimente intense de ostilitate §i neincredere la adresa lui, amintiri
legate de modul in care acesta obi~nuia sa 0 minimalizeze $i s-o descurajeze Tn tot ceea ce
facea, negratificand-o emotional pe masura a$teptarilor. Frustratia §i imaginea de sine negativa
au putut fi developate prin aceasta tehnica simpla, iar munca de con§tientizare a putut fi ghidata
eorespunzator, rezistenta diluandu-se de la sine.

c. exercilii de con$tientizare cu suport imaginativ $i de restructurare cognitiva. 0 mare
diversitate de tehnici $i jocuri experientiale au fost create pentru a produce restructurari benefice

in planulintelegerii §i evaluarii de sine, a modificarii imaginii proprii ~i a modului de evaluare a

raporturilor cu altii, in scopul integrarii cu sine §i cu mediul. Multe dintre tehnicile utilizate $i Tn
alte metodologii psihoterapeutice moderne, cum ar fi program area neuro-lingvistica ~i
somatoanaliza, au imprumutat sau au imboga(it arsenalul tehnic al gestalt-terapiei,
diversificandu-I, dar preluand esentialul - spiritul de lucru fenomenologic ~i ideea de
restructurare. Prezentam in continuare cateva dintre posibilita(ile tehnice de integrare $i
restructurare, unele bazate pe supor! imaginativ $i reprezentare vizuala (vizualizare) altele

folosind suport kinestezic-postural ori schimbarea raportului figura-fond, prin con~tientizarea
unor noi semnificatii.

• tehnica fanteziei ghidate (sau a ghidarii imaginatiei). Poate fi utilizata in situa\iile in care
unii clienti T§i creeaza ~i intretin anxieta\i, neputin\e sau evaluari eronate, ca urmare a unei
procesari secventiale, scotomizate a unor evenimente cu mare Tncarcatura emotionala. Ei nu
sunt con§tienti de modulin care i;;1autoinduc unele comportamente ineficiente sau gre~ite, fiind
de fapt autorii sau programatoril incon§tienti ai acestora, pe baza unor judeca(i $i evaluari pripite
sau care Ie scapa de sub controlul con$tlent, ori pur 9i simplu pe care Ie emit din inertie sau
stereotipie cultural-educa(ionala. Tehnica fanteziei ghidate poate reconstitui, focalizand pe detalii
semnificative, cursul evenimentelor experimentate de subiect, reintegrandu-Ie prin descoperirea
Tntelesului adevarat care Ie explica sau poate crea 0 imagine acceptata a sinelui sau a cuiva, ca
suport pentru integrarea unei pa~i respinse a eu-Iui. De exemplu, un client care sufera de
sentimente de jena senzitiva 9i autorespingere, poate vizuallza imaginea mamei care 11 accepta
necondi(ionat, §i sa parcurga un dialog imaginar cu aceasta imagine vizualizata (ca substitut de
suport afectiv pozitiv) pentru a exersa Tnimaginar un alt tip de comportament. Restructurarea se
produce aici mai Tntai la nivel mental, asemanator modului Tn care un arhltect mai intai
proiecteaza 0 casa, pe plan$eta, inainte ca ea sa fie construita, adica sa devina reala. Lucrulla
nivel mental, imaginativ este insa simultan 9i 0 experienta afectiva, care inso(e$te noul "proiect"
mental, antrenand 0 restructurare emotionala pozitiva constand Tntr-o mai buna autoacceptare.

92 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

Aceasta Ii va permite subiectului sa completeze un gestalt experien\ial ulterior, parcurgand un alt
tip de contact rela\ional, transferabil, de data aceasta In experien\ele actuale de relatie.
Subiectul poate asimila ~i 0 experien\a mentala daca are 0 valoare pozitiva, chiar daca la origine
ea nu are corespondent In realitatea fenomenologica a existen\ei sale. De acea, experien\ele
bazate pe gandire pozitiva Inso\ite de vizualizari imaginative sugestive, "hranitoare din punct de
vedere emo\ional", pot conduce la restructurari terapeutice ~i la dezvoltare personala.

Prezentam In continuare 0 secven\a de dialog bazat pe tehnica reconstituirii imaginative
ghidate,(dupa Simkin) utilizata In cazul unui client care reu~e~te sa con~tientizeze propria
contribu\ie lntr-un e~ec sexual anodin,pe care Insa II problematizeaza anxiogen:

« P: Noaptea trecuta eram cu prietena mea. Nu ~tiu cum s-a Intamplat ~i

de ce, dar n-am putut intra in erectie (§i continua sa detalieze sentimentele de
Ingrijorare, lamentatiile etc).
T: Inchide ochii. Imagineaza-ti ca acum este noaptea aceea §i ca te afli cu
prietena ta. Spune cu voce tare tot ce simti in fiecare moment.
P: Sunt a~ezat pe canapea, iubita mea sta langa mine ~i devin excitat. Cu
toate astea sunt moale (nu intru In erectie).

T: Hai sa reluam "filmul" cu 0 mi~care lenta, cu mult mai multe detalii ... Fii atent

la fiecare impresie, senzatie sau gand pe care II incerci.
P: Oeci, stau lungit pe canapea. Ea vine ~i se a§eaza langa mine, Imi mangaie
ceafa. Este a§a de cald §i de placut. Sunt pe cale sa ma trezesc - ;;tii tu,

puternic. Ea ma strange de brat ~i imi place. (pauza, privire speriata, tresarind).
Atunci m-am gandit ca am avut 0 zi atat de tensionata incat a;; putea sa nu flu
capabil s-o fac ... >.>

•• tehnici de diminuare §li integrare. Foarte frecvent persoanele sunt constranse de
granitele modurilor obi~nuite de a gandi, a~a Inca!, In campul con~tiintei lor nu Tncape nici 0
alternativa posiblla, Sunt implicate aiGimecanisme de reprimare ~i negare, ca Inva\area, imitatia,
modelele culturale. Pentru a diminua sau neutraliza acest efect de ancorare Tnpatternuri rigide,
clientul este pus sa-~i imagineze opusul a ceea ce afirma sau considera a fi adevarat ~i sa
con~tientizeze un anumit eveniment sau rela\ie din aceasta noua perspectiva. Efortul imaginativ
11 poate revela ~i aspeete ~i semnificatii noi, In raport cu care el S8 deschide ~i reexperimenteaza
situa\ia, Un exerci\iu de reconversie gestaltista, conceput de noi, consta In a propune c1ientuiui
sa reconsidere un obiect, 0 sltua\ie, 0 reia\ie sau propria imagine negativa, autorespinsa, din
perspectiva a cel pu\in trei calita\i, avantaje sau beneficli, dupa ce a precizat toate elementele
reprobabile, respinse sau negative ale respectivuiui obiect, sltuatie, rela\ie, etc. Tehnici!e de
integrare aduc Impreuna aceie procese pe care ciientulle line activ separate, fa\a de 0 aceea~i
persoana. 0 astfel de tehnica solicita clientului sa exprime sentimente pozitive ?i negative In
legatura cu 0 aceea~i persoana sau sa exprime verbal stari negative inexprimabile, cum ar fi
tensiunea interna, frica, plansul. 0 alta tehnica interesanta, (utilizata ?i In analiza bioenergetica a
lui A. Lowen, consta In a-I ruga pe client ca atunci cand relateaza despre 0 anumita emotie,

negativa sau pozitiva, s-o localizeze In corp ~isa lucreze asupra ei. In experien\a noastra clinica,

am folosit aceasta tehnica frecvent cu pacien\i nevrotici care aveau dificulta\i de exprimare a
sentimenteior ~i care utilizau Iimbajul corpora! simbollc, exprimand la nive! somatic conflicte
nemarturisite, negate, reprimate sau pur ~i simplu blocate, Unui client depresiv care "acuza" 0
apasare, ca 0 greutate, ca 0 "piatra de moara" localizata In zona stomacului, ori de cate ori
relata e~ecurile sale profesionale puse In legatura cu prezenta unui ~ef tiran ~i nerecunoscator,
("de cate ori lmi aduc aminte de el slm! 0 piatra de moara In stomac") i-am ghidat munca de
con~tlentizare printr-un exerciliu de focalizare transformativa. L-am rugat sa-~i concentreze
lntreaga aten\ie ~i simlire asupra "pietrei de moara din stomac", s-o descrie ~i sa relateze tot
ceea ce simte In legatura cu prezenta ei In interiorul sau. EI a con§tientizat ca 11 apasa

sentimentul supraresponsabilitatii (redat simbolic prin greutatea mare a pietrei, prin apasare) ~i

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 93

teama ca se a$teapta de la el mai mult decat poate face. Aceasta teama era pusa in legatura cu
o scazuta imagine de sine $i cu un acut sentiment de autorespingere. Din acest motiv, avea

convingeri secrete $i jenante de autoinsuficienta $i de incapacitate. Pe de alta parte, teama de a
nU-$i pierde prestigiul In fata familiei (era casatorit $i avea doi copii) II determina sa supraliciteze
In sarcinile pe care Ie prelua asupra sa la serviciu, atat ca sa-$i Intareasca imaginea de sine

deficitara, cat $i sa-$i reduca nesiguranta cronica In care se zbatea. Aceasta il predispunea la
suprasolicitare $i eror!, ceea ce atragea repro$uri din partea $efilor sai. De$i "el muncea eel mai

mult, era eel mai putin recompensat". In cadrul exercitiului transformativ la nivel imagistic,
menta!, am folosit, In maniera de mai jos, vizualizarea unui proces treptat de reducere a
dimensiunilor pietrei simbolice, pana la disparitia $i eliminarea ei din spatiul interior al
subiectului, operatiune pe care el Insu$i a conceput-o, scenarizat-o $i experimentat-o in
imaginar:
(secventa din $edinta psihoterapeutica cu A.D., 42 ani, inginer, iunie, 1992, I. Mitrofan)

«T: Ce simti in legatura cu "piatra asta de moara" ?

P: 8imt ca e impovaratoare ~i ca ma macina In stomac!

T: Ce simii nevoia sa faci cu ea ? Ce-ti vine in minte ?
P: Daca ar fi mai mica ~i mai putin dura mi-ar fi mai bine ...
T : Fa-o mai mica ~i mai putin dura ... Vezi, ce simti acum ?

P: 8imt ca e mai rotunjita, mai suportabila, dar tot Ii simt greutatea ...

T: Urmare~te-i conturul ~i vezi ce simti ...
P: E destul de alunecoasa acum, destul de lucioasa, dar e rece ~i dura ...

T: Ce-ti vine sa faci ?

P: 8im! nevoia sa 0 Incalzesc, poate ca a~a devine mai u~or de suportat....
T: (privire semnificative §i Incurajare nonverbala)
P: Acum am Incalzit-o §i daca voi continua va deveni sfan3micioasa, se
sparge ....
T : Fa-a! Ce simii acum?

P: E mult mai bine, am scapat de greutate, dar Inca ma stanjenesc bucatile
ramase ...

T: Ce poti face, ce simi' nevoia ?
P: 0 sa Ie fac din ce In ce mai mici .... 0 sa Ie topesc, da ... e mult mai bine §i mi
s-a incalzit toata zona.

T: Fixeaza-ii atentia asupra acestei calduri. Ce simti ? Ce-ti trece prin minte ?

P: E foarte placuta, domoaia, dar constanta(i§i apasa mana dreapta pe zona
incalzita) Uite, chiar aici, simt cald §i ceva u§or, ca 0 adiere intr-o zona libera.
T: Fii con§tient de aceasta stare §i mentine-te in ea, ramai In ea ...
P: Mi s-a destins toata zona. Ma simt tot caid, respir mai u§or. Ce s-a Intampiat
oare?

T: Tu ce crezi ca s-a intamplat ?

P: Cred ca am scapa! de 0 povara ...

T: $i cum ai scapat de povara ?

P: Pai, am eliminat-o chiar eu insumi. N-am §tiut pana acum ca pot face asta §i
ca ma pot simti a§a. Deci, eu insumi pot face asta (zambe§te surprins).
T: Fara indoiaJa, oricand!. .. (zambesc lini§tit §i suportiv, fara exagerare sau
surpriza)

Clientul a devenit con$tient In urma practicarii acestei tehnici ca este capabil sa opteze
pentru 0 solutie proprie in ceea ce II prive$te, s-o aplice ~i sa se autoregleze, In acest fel,
regasindu-$i un mal bun control pe sentimenteie $i op(iunile sale $i Invatand sa discrimineze $i
evalueze In deplina cuno$tinta de cauza autoimplicarea sa ca manifestare responsabila In ceea
ce Ii prive$te. Suportul metaforic a permis lucruJsimultan corporal $i emotional, dar a condus $i

94 ORIENTAREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE

la con$tientizarea resurselor proprii Tna face fa(a problemei, Tngasirea unor strategii rezolutive
personale, experimentate la nivel imagistic $i psihofiziologic, pe fondul extinderii con$tientizarii $i
autoimplicarii libere, spontane Tnprocesul autotransformativ. Construita la nivel mental ca proiect
$i experimentata Tn realitatea corporala perceputa (punere Tn actiune), strategia creativa de
autoreglare a devenit 0 achizitie experientiala, Tnbaza careia subiectul $i-a deblocat $i reorientat
ulterior posibilita(i1e, optiunile $i comportamentul. Treptat, imaginea de sine s-a Tmbunatatit $i
clientul a Tnvatatsa-$i dozeze eforturile, astfel Tncatsa nu mai intre In conflict nici cu sine $i cu
atat mai pu(in cu ceilal(i. Timia depresiva a fost reechilibrata, iar spiritul de ini(iativa destructiv
tempera!. Consecutiv, pe fondul unei autoacceptari $i Increderi sporite Tn sine, clientul $i-a
integrat polaritatile $i $i-a men(inut 0 stare de eficienta In limitele normalului .

• tehnica metapozitiilor este 0 tehnica derivata din tehnica scaunului gol $i este utilizata Tn
scopul restructurarii setului cognitiv In lucrul cu polaritatile. Clientul este antrenat Intr-un proces
de autocon$tientizare a naturii conflictului dintre polaritatile sale (fie cu sine, fie cu alta persoana)
$i de autodescoperire a strategiei de integrare a polaritatilor, adica de rezolvare a conflictului. EI
ca$tiga treptat distanta $i obiectivitate In Tntelegerea$i rezolvarea problemei prin experimentarea
succesiva a rolurilor altor persoane, mai Intai al celei cu care se afla Tnconflict direct, apoi al
celui care asista la conflictul $i rezolvarea primilor doi intervenind sau doar evaluand $i dialogand
dupa caz cu primii doi, apoi experimenteaza pozitia celui de-al patrulea personaj, care
evalueaza modul Tn care al treilea a intervenit $i i-a evaluat pe primii doi $i a$a mai departe,
daca este cazul. In general, experimentarea empatica $i evaluarea din perspectiva fiecarei
metapozi(ii permite grade progresive de obiectivitate In con$tientizare, prin ca$tigarea starii de
"martor" al propriilor manifestari, ganduri $i emotii, ceea ce permite descoperirea unor noi puncte
de vedere, a unei succesiuni de gestalturi integratoare $i unificatoare pentru multiplele fatete ale
eu-Iui. Persoana devine con$tienta ca ea contine realmente toate explicatiile $i posibilitatile de
actiune $i evaluare cu privire la sine, ca este suficient de bogata In a-$i gasi resurse rezolutive $i
de clarificare la diverse niveluri ale autocunoa$terii. Tehnica metapozitiilor este 0 cheie
psihologica minunata oferita clientului de a lucra eficient asupra sie$i cu mijloace proprii,
autentice, ceea ce Ii confera un plus de participare spontana, de autonomie $i produce efectiv
efectul de "cre$tere" psihologica. Persoana ajunge astfel nu numai sa se apropie mai mult de
sine, ci $i sa se descopere Tntr-o lumina pe care nu $i-o Intrezarea, procesul fiind perceput ca 0
cale de a deveni mal Intelept, mai echillbrat $i mai Tmpacat cu sine, mai lini$tit Tn fata
provocarilor vietii $i mai deschis la autotransformare creativa.

Pentru orientarea celor interesa(i Tna lucra cu tehnica metapozitiilor, redam un ghid succint
de desfa$urare a tehnicii:

• pozitia 1. Clientul este a$ezat pe un scaun, avand In fata lui un scaun gal. EI va fi denumit
A. iar scaunul gol TIva intruchipa pe B.
T: Gande9te-te la a persoana (sau la a parte din tine) care te necaje9te, pe
care e9ti suparat. Vom denumi aceasta persoana sau parte a eu-Iui tau B, iar
tu, eel de pe acest scaun pe care e9ti agezat, vei fi A. Spune-i te rag, lui B tot
ceea ce simti, gande9ti in legatura cu el sau simti nevoia sa-i spui sau sa-i facio

A lucreaza verbal (I se adreseaza lui B) ...

• pozitia 2.
T:Acum schimba locul cu B 9i fii B!! Spune-i lui A ceea ce simti, gande9ti sau
simti nevoia sa-i comunici lui, din punctul tau de vedere (nu uita, acum e9ti B)
B: (alias A) lucreaza verbal, adresandu-i-se lui A.

Dialogul Intre A $i B continua pana cand cele doua pa~i ajung sa negocieze sau se
blocheaza mutual. $i Intr-un caz, $i In celalalt, se introduce pozitia 3. (C)

• pozitia 3.
T: Acum e~ti altcineva, a a treia persoana C, care va asculta ~i va prive~te Tn
timp ce voi doi - A 9i B, dialogati. Spune ce simti, ce gande9ti in legatura cu

Capitolul II - GESTALT -TERAPIA 95

fiecare dintre ei §i cu relatia lor §i de ceo Daca simti nevoia, comunica-Ie ceea
ce consideri sau vrei sa Ie comunici, ori ceea ce simti In legatura cu ei.

Dialogullntre C $i cuplul A-B continua, pana cand pi3rtile ajung la 0 clarificare $i armonizare
mutuala. In cazulTn care disensiunile se accentueaza, s~ revine Tn pozijiile anterioare pentru
renegociere, reluandu-se ulterior postura C.

• pozijia 4.

T: Acum e§ti 0 a patra persoana, care II asculta f?i II prive§te pe C In timp ce
Ii analizeaza §i evalueaza pe A ~i B, intrand Tn dialog cu ei. Acum e~ti D.
Spune ce gEmde~ti tu despre C, despre cum a procedat el cu A §i cu B. Daca

simti nevoia, poti intra Tn dialog cu C.
Persoana luereaza Tn noua pozijie, de evaluator al evaluatorului $i este de remareat nivelul

superior de integrare a experienjei In planul cunoa$terii de sine $1al emlterii de solujii. Cu cat
Inainteaza Tn piramida metapozijiiior, cu atat subiectul ea$tiga Tnexlinderea eon$tientizarii, In
compietitudinea Tnjelegerii, In echilibrul $i crealivitatea solujiilor .

• tehnica autodezvaiuirii terapeutului. In terapia gestaltista, spre deosebire de alte terapli,
terapeutul este Ineurajat sa emita unele afirmajii despre sine, dar care trebuie faeute eu
discriminare 9i judicios. Aceste afirmajii pot favoriza focalizarea con$tientizarii, precum 9i
contaetul terapeutie. Nu trebuie sa se confunde autodezvaluirea terapeutului cu exprimarea
confesiva sau eu presiunea pe care propriile valorl, credinje ~i convingeri ar putea s-o exercite
asupra c1ientu!ui..Asemenea dezvaluiri sunt antiterapeutice. Terapeutul nu se transform a nici Tn
prieten, nici Tnmentor, nici In parinte $i nici Tn dadaca a clientului; el poate sa-$i dezvaluie din eul
sau de adult doar acele experienje facilitatoare §i catalizatoare pentru munca de con$tientizare a
clientuiui, ceea ce reciama 0 considerabila responsabilitate, deprindere tehnica, Intelepciune
personala ~i autocon$tientizare. Terapeutul poate Imparta9i ceea ce vesJe,aude, miroase, Tntr-
un cuvant, ceea ce simte, dezvaluind cat de mult este afectat, mai ales in situajiile Tn care
pacienjii nu descopera un anume tip de informajie semnificativa Tn mod spontan.

6. Rezultatele unui model recuperator neconventi.onal, bazat pe
analiza bioenerQetica 51 Q8stalt-terapie, in c3zurile ell torticolis
de etioloqie $1expresie psihogena.

Osci!and Tntretulburare neurologica 9i pseudoneurologica, asimilabil adesea nevrozelor motorii
sau tulburarilor conversive cu simptom motor sau deficit (D.S.M. IV, cod 300.11, American
Psychiatric Association, 1994, p. 221) - atat prin complexul etiologic psihogen, cat $i prin
absenta substratului organic deceiabii - torticolisul spasmodic ridica semnlficative ~i dificile
probleme de evaluare ~i recuperare, avand In vedere slaba responslvitate in tratamentui
farmacologic, fizio 9i kinetoterapeutic, in sensuI recidivelor sau slabelor ameliorari.

Pomind de la aceasta realitate, abordarea noastra este neconvenjlonala ~i reflecta principiile
psihoterapiei holiste $i reconstructive, de orientare gestaltista. Ea T$i propune sa dinamizeze
creativ 9i sa restructureze resursele psihofiziologice $i postural-kinestezice ale personalitatii
ciientului, Intr-o tentativa de restructurare a gestaltului funcjional. Tulburarea psihogena care se
reveleaza sub forma dramatieului $1 spectaculosulul torticolis (fie In varianta spasmului de
torsiune, fie In cea hipotona - rigidizarea gatului orientat antero-lateral) canstituie un eveniment
clinic rar, dar cu marcat potenjial invalidant.

Penduland Intre cabinetul de neurologie - cu sau, de cele mal multe ori, fara indicajie
operatorie, $i cabinetul de psihiatrie, dupa ce a parcurs inevitabil tratamente farmacologice
paleative $i fizioterapie, fara ameliorari semnificative sau stabile, dupa ce ~i-a investit speranjele
In acupunctura sau in masajul bioenergetic miraculos al vreunuia dintre vindecatorii la moda,

96 ORIENTAREA EXPERIENTIALA. IN PSIHOTERAPIE
bolnavul cu torticolis ajunge Intamplator ~i la u~a cabinetului de psihoterapie. La capatul unui
drum sinuos de eea. 1-2 ani de la debut $i chiar 4-5 ani de evolutie, acest bolnav aflat In
cautarea vindecarii, Iipsit de speranta, demisiv, cu atitudini sociofobe ~i depresat, se confrunta
cu alternativa pensionarii de invaliditate.

Ceea ce la Inceput parea doar 0 incomoda contractura a gatului, devine treptat 0 adevarata
,,teroare psiho-corporala"- un simptom rezistent ~i invalidant, pentru ca el se complica ~i se
structureaza postural ~i mental. Torticolisul conduce la un veritabil deficit de deplasare,
coordonare ~i integrare sociala. Bolnavul se deplaseaza cu mare dificultate, coloana vertebral a
("axul vietii") comporta prefaceri de mecanica ~i implicit, functionale: el nu mai are siguranta
deplasarii pe directia autopropusa, apar tulburari de echilibru $i senzatia de "mers deviat".
Obosit, bolnavul I~i simte umerii ~i ceafa crispati ca Intr-o "carcasa", mU$chii
sternocleidomastoidieni prezinta contracturi penibile, dureroase $i sunt perceputi ca pe "ni$te
coarde prea scurte sau rigide", capul aluneca involuntar, se torsioneaza spastic In pozitii dintre
eele mai speetaeuloase...

Situatia este traita dramatic $i jenant de catre bolnav. Ritmul respirator este perturbat,
dispneea Inso(e$te orice efort minimal $i uneori, chiar simpla conversa(ie.

Bolnavul de torticolis, a carui organicitate este infirmata total sau pa~ial de neurolog $i al
carui caracter nevrotic este confirmat de psihiatru, devine repede un invalid pentru ca tendin(a la
cronicizare $i fixare este importanta In aceasta afec\iune. Anxietatea $i depresia uneori preced,
dar aproape Intotdeauna Inso(esc simptomul de baza, dezvoltandu-se insidios, cu tendin(a la
integrari antropofobe $i claustrare la domiciliu, consecutiva.

6.1. Cine §i cum este bofnavuf de torticofis psihogen?
Profifuf personafitaW

Personalitatea premorbida a clientului de torticolis, a$a cum se developeaza ea prin analiza
efectuata de-a lungul a 15 ani pe 0 cazuistica incluzand 25 de cazuri selectate $i tratate In
psihoterapie(v.1. Mitrofan, 1995, p.137-143) circumscrie urmatoarele aspecte:

• fondul structural: introversie, anxietate bazala, scrupulozitate ~i pedanterie, senti mente de
autoinsuficien(a, spirit critic excesiv, cu efort de autoreprimare, super-ego de tip ,,sadie".

• Tn planul manifestarilor con~tiente: crispare $i rigiditate ideativa, afectiva ~i postural a,
condi(ionate educa(ional, hiperexactitate, senzitivism rela(ional reprimat, senti mente de jena ~i
inadecvare,disco.nfort psihic, autopuni\iune, tendin(a la ruminatii obsesive pe nucleu eomplexual
de inferioritate. In copilarie - tata hiperautoritar, rigid, mama rejectiva, rece; conjunctura
generatoare de complexe de autoritate ~i castratie, dificultati de decizie, insecuritate dupa luarea
oricarei decizii cu grad crescut de resposabilitate. Trairi de panica In situa(ii de pericol iminent, In
speeialla feme!.

• In planul mecanismelor profunde, incon$tiente: dificulta\i de integrare a schemei corporale,
avand drept consecin(a slaba con$tientizare a acesteia prin mecanism de autonegare, tendinta
la rejec(ia propriului corp cu proiectie senzitiva In anturaj $i eventual In partenerul sexual,
conjugal, dificulta(i In acceptarea identita(ii psihosexuale, cu reflexe negative In asumarea ~i
exereitarea rolului sexual Tn general, eomplexe de masculinitate/ feminitate, anxietate, tulburari
de dinamica sexual a la barba(i ~i frigiditate la femei, decep(ii erolice la ambele sexe, corelate
subiectiv eu perioade de surmenaj sau suprasolicitare.

Toate acestea sus(in ideea ca instalarea bolii angajeaza, pe fondul unei personalita\i fragile,
cu 0 istorie de via(a similara in anumite secven(e importante - mecanisme conversive dintre eele
mai sofisticate, cu proiec(ie In sfera func(ionalita(ii $i a expresivitatii corporale, cu tendin(a la
fixare. "Metafora corporala" simptomatologica traduce fidel $i rezonant interiorul ideo-afectiv $i
atitudinile fundamentale fata de sine $i fata de ceilal(!. Caci ce altceva poate exprima simbolic
spasmul de torsiune decat evitarea de sine sau a altora, fuga de sine $i de al(ii, Intr-un efort

_._.~ .._... .. _--_._.-

::"'T!!fl!~

CapitoluI II - GESTALT-TERAPIA 97
incon~tient de autoaparare patologica, dintr-un impuls primm de evadare din "capcana
inconfortabila a propriei flinte" corodate cronic de un profund sentiment de inadecvare?!

Asistand la "spectacolul" propriei corporalitati scapate de sub control voluntar, pacientii
dezvolta consecutiv tendin\e antropofobe, de~i, compensator, ego-ul se exacerbeaza, orgoliul
excesiv !?i jena de a se expune se combina, toleranta la frustratie scade, de$i nevoia de

recunoa~tere ~i sus\inere cre$te, cel putin in familie. Totul conduce inevitabil, spre 0

supratensiune psihica tradusa morfo-functional.

6.2. Simptomul-tinta din perspectiva obiective/or
§i mode/u/ui terapeutic apJicat

Simptomul-tinta: Torticolisul este abordat ca modalitate deturnata de "rezolvare patoiogiccY a
conflictelor intrapsihice multiple $i de blocare a fluxuiui energetic la nivelul zonei cervico-
humerale.

Obiectivele psihoterapiei decurg din necesitati1e de reechilibrare a raporturilor cogniliv-
emo\ionale ale insului cu sine ~i apoi, cu ceila!ti $i in primul rand, din cele de acceptare $i
evaluare corecta a identitalii sale psihocorporale, precum ~i de cre$tere a autoreg!ajului voluntar.
Aceasta presupune 0 con$tientizare $i 0 intelegere a semnificatiilor analitice ale manifestarilor
corporale simptomato!ogice, precum $i a mobilizare a resurseior energetice de autoreglare in
sensul depa$irii impasului $i crearii unui nou gestalt functional optim.

Lucrul cu corpul este 0 madalitate terapeutica integrata unui proces analitic $i este extrem de
apreciata actualmente de numero~i speciali$ti din domeniu. Este cunoscuta sub numele de
"analiza bioenergetica", fiind dezvo!tata conceptual in 1953 de catre Wilhelm Reich (cel care i-a
fast analist lui Perls) ~i structurata terapeutic de elevul acestuia - Alexander Lowen
(1958,1972,1975,1984). Tehnica terapiei bioenergetice se bazeaza pe ideea corespondente!or
dintre idee, emolie §i mi~care, a§a incat resursele energetice de care dispune omul sa poata fi
reactivate $i redirectionate terapeutic. Calea sau vehicolul prin intermediul caruia pot fi
modificate procesele energetice 0 constituie respiralia §i mi§carea, asociate con$tient, intr-un
pattern armonios, sinergic, adaptativ. Din acest punct de vedere, gestalt-terapia se inta!ne$te §i
se completeaza benefic cu analiza bioenergelica, ele putand fi asociate in cadrul unei abordari
terapeutice hollste.

Tehnicile active, sub forma exercitiilor corporale §i respiratorii sunt de natura sa activeze
sentimentele blacate $i sa Ie repolarizeze pozitiv. Legatura existenta intre emotiile reprimate,

respiratie ~i mi§carea spantana - este cheia intelegerii simptomelor corporale ca "traductori" ai

starilor mental-emotion ale experimentate de subiect. Oamen!i invata de timpuriu, ca
sentimentele dureroase sau amenin\atoare pot fi suportate mai bine pr!n re\inerea respiratiei
(reflex de autoaparare care Ie reduce intensitatea §i uneori, Ie suprima), ca $i prin biacarea
mi§carii spontane - manifestata prin tensiuni sau rigiditali musculare. Lowen considera ca fiecare
mu§chi tensionat cronic reflecta un conflict interior intre impuis sau sentiment §i exprimarea
acestora. De exemplu, 0 mandibula incle§tata poate semnifica stradania subiectului de a-$i
ascunde, masca sau reline impulsul de a "mu$ca"(concordant cu orientarea agresiva a acestuia
fata de cineva sau ceva), dar persoana nu va con$t!entiza semnificatia acestui impuls, deaarece
inhlbilia mi§cari! spontane, blocheaza percep\ia sentimentului. In acela§i mod, un gat rigid,
in\epenit, poate ascunde impulsurile de a plange sau de a tipa (supararea $i mania sunt astfel
reprimate), iar un gat spastic, fara etiologie organica poate 'traduce' teama sau nevoia de
evitare, negare a ceva sau a cuiva. In aceea~i ordine de idei, umerii tensionati exprima
impulsurile retinute de a levi sau de a lua ceva, etc. Toate aceste tensiuni musculare cu
mecanism incon$tient aclioneaza, de asemenea $i pentru a reduce respiratia - corelata direct cu
nivelul negativ al emotionalitatii. Un gat "rigid" contribuie la reducerea cantitatii de aer care intra
§i iese din plamani, dupa cum un abdomen "rigid" limiteaza profunzimea respiratiei, de$i. in

98 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

acela~i timp, reduce emojiile negative. Astfei, expresii ca "a rade din rarunchi" acopera 0
realitate psihofiziologica, aceste manifestari fiind imposibiie Tn starile de crispare menta!-
muscu!ara specifice boinavului de torticoiis.

Tensiunea musculara cronica imobilizeaza corpul care "se mortifica" treptat, traducand
contractura ideo-afectiva dureroasa, iar aceasta produce, Tn continuare, recurent, tensiune

musculara (ca fenomen de "autoprotectie patologica"). 0 persoana rigida mental este ~i rigida

corporal, iar rigiditatea corporala mortifica emojionalitatea. Tn terapia bioenergetica, clientul
experimenteaza ~i con~tientizeaza, aici ~i acum, rigiditatea ca "mortificare" personaia ~i

relaxarea, mi~carea §i respirajia,ca posibilitaji autocreative, de reconfigurare a complexului
mental-corporal. Aceasta necesita pe langa exerciliile propriu-zise ~i analiza sentimentelor ~i
integrarea polaritatii lor printr-un dialog gestaltist, bazat pe Tntrebarile de baza: "ce simli ?"; "ce
traie~ti?", "ce experimentezi acum ~I aici ?". Scopul declarat al acestui dialog este de a-I ajuta pe
client sa con§tientizeze chiar modul Tn care poate con~tientiza, pentru ca apoi sa se poata

autodepa§i, dezvolta, operand cu resursele energetice ~icreative ale Tntreguluiorganism.

Din motivele conceptuale dezvoltate mal sus ~i raportat la obiectivele recuperatorii pe care ni
Ie-am propus, am optat pentru un model psihoterapeutic neconvenjional, bazat pe tehnicile
asociate ale gestalt-terapiei ~i ale analizei bioenergetice, cu integrarea unor procedee de
inspiralie orientala (preluate din Yoga ~i Qi Gong). Premisele de la care am pornit, postuleaza

ideea ca simptomul-linta cu tot cortegiul sau de dificultati diskinetice ~iafective devine "un Iimbaj

corporal" cu dramatica expresivitate, traducand "mesajul" personalitatii Tndificultate. Acest mesaj
se refera la negarea surselor de conflict intra §i interpsihic, prin reprimarea maniei cu expresie
corporala Tnspasmul de torsiune sau Tn rigidizarea gatului cu orientarea capului antero-Iateral.
Cu alte cuvinte, ciientul se opune, T§iexprima dezacordul printr-un NU corporal, refuza sau evita
ceva cu valoare psihotraumatizanta;

e frica de propria identitate psihosomatica ~i de modul Tncare este perceput ~i evaluat de
catre altii. Acesta este nucleui complexului senzitiv de inferioritate, frica de rejectie, tradusa
simbolic prin postura Tncordata, involuntar rigida, supracontrolata gestual, Tn atitudine de
aparare. Clientul se comporta de parca soar a§tepta sa fie agresai. EI are 0 atitudine corporala
de fuga din faja unui pericol imaginar (cand gatul este antrenat Tnspasmul de torsiune) - sau 0
atitudine de Tmpietrire, de imobilitate, de rezistenja pasiva Tnfala aceluia~i pericol irninent - In
forma hipotona, cu rigidizarea gatului §i Tnclinareasa spre partea stanga sau dreapta. Aceasta
lateralitate nu este nici ea Tntamplatoare. De cele mai multe ori, am observat ca ea este

declan§ata §i fixata ca deprindere posturala de caire un stimul sau 0 situatie psihotraumatizanta
de care bolnavul "s-a ferit" prin Tnclinarea capului, spontan, Tn partea opusa actiunii stimulului
imp!icat. Modelul mi~carii iniliale asociate puternicei tensiuni emotion ale negative, din istoria de
viaja particulara a clientului are tendinja de a 5e relua circular ~i de a se fixa ca deprindere
posturala patologica. De exemplu, Tncazul unui client, am reconstituit prin tehnica focalizarii prin
imaginare ghidata scenariul unei situajii de pericol iminent, la care asistase Tn momentul
producerii pentru prima data a spasmului de torsiune (subiectul asistase la iminenta accidentarii
unui copil, lntr-o intersectie, de catre un vehicol care se apropia Tnviteza, dinspre partea stanga
a subiectului ~i pe care nu putuse sa-I Tmpiedice,fiind " jintuit locului" din cauza fricii). Gestullui
spontan care a Tnsotit tensiunea negativa deosebita a fost de a-~i orienta capui spre dreapta,
gest involuntar pe care I-a repetat ulterior, din ce In ce mai frecvent, in special in situaliile de

stress, griji, luarea unor decizii cu risc ~i responsabilitate. Clientul traia intr-o situatie de conflict

intern, pe fondul careia se declan~ase 0 crescuta susceptibilitate Tn a se simli agresat ~i
punitionat moral.

o clienta care prezenta din mica ei copilarie 0 zona cu alopecie (chelie), situata in dreptul

lobului temporal drept, se obi~nuise, pentru a -§i masca defectul sa-~i Tnclineu~or capul antero-
lateral, spre dreapta, a$a Tncat sa-i ofere interlocutorului doar imaginea sa acceptabila.
Torticolisul s-a declan§at insa prin Tntarireasentimentului de autorespingere pe care I-a retrait ~i