Mitrofan, Iolanda - Orientarea Experientiala In Psihoterapie

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LlNGVISTICA 249

exemple. Cuvintele de tranzilie (~i, ca ~i, cand, In limp ce), care leaga afirma!iile, constltuie
totodata forme u$oare (moi) de rationamente tip cauz3 - efect. 0 forma mal puternica a acestui
rationament se obtine prin folosirea cuvantului "face": "Acel tablou te va face sa intri In (ransE'l"
sau "Vocea mea te face sa te reiaxezi tot mai mult".

Patternul citirii ganduriior poate fi $i el folos!t, insa Intr-o maniera mal putin specifica,
existand riscul ca afirma!ia sa nu se potriveasca cu datul mental al clientuiui. Afirmatiile generale
despre ceea ce poate gEmdiau un rol relativ important In stabilirea reiatiei cu clientul (pacing) $1
apoi conduc u~or catre experimentarea lor (leading). De exemplu: "Probabil Ie Tntrebi cum e Tn

transa" sau "Incepi sa te 'Intrebi despre iucrurile pe care Ii Ie spun". Cuantificatorii universali sunt

de asemenea folosi!i, de exemplu: "Poti Invata din arlee situatie" sau "lti dai seam a ea
incon~tientul are mereu un scap".

Operatorii modali ai posibiJita(iisunt ;;1ei folositi: "Nu intelegi cum privind 12 lumina intri intr-o

transa ~imai adanca", ceea oe presupune ca, privind lumina, clientul S8 va adanai In transa. "Nu
poii deschide ochii" este 0 sugestie prea directa ~i II va determina pe client sa dezaprobe

afirmatia ~i sa Tilcerce sa-i reziste. "Te poti relaxa u:;;or in scaun" este un exemplu diferit. A

spune "poii" face ceva ofera 0 permisiune dar tara a fo~a actiunea. Oamenii raspund sugestii!or

comportandu-se a$a cum este permis iar daca nu 0 var face au cei pulin ocazia de a se gandi la

asta .

• Emisfera stanga $i emisfera dreapta

Cum proceseaza creierullimbajul ~i cum se descurca cu aceste forme vagi ale Iimbajului?
Experimente care au masurat activitatea nervoasa 'In ambele emisfere cerebra Ie pentru
sarcini diferite, au aratat ca ele Tndeplinesc functii complementare. Emisfera stanga este

cunoscuta ca fiind dominanta ~i este responsabila de gandire ~ilimbaj, procesand informatia 'In

mod rational ~i analltic. Emisfera dreapta proceseaza informatia Intr-o maniera holistica ~I
Intultiva. Este implicata In muzicalitate, vizualizari, demersuri creative ~i sarcini ce implica
schimbari §i camparatii gradate. Aceasta specializare a emisferelor este valablla pentru 90% din

populatie. Pentru 0 mica parte - stangacii de exemplu - functiile sunt inversate ~i de limbaj se
ocupa ernisfera dreapta iar la unIi oamenl ambele tlpuri de funclii sunt prezente In arnbele
emisfere. S-a dovedit eEl §i emisfera non-daminanta are abilitati de limbaj, mai ales Intelesuri
simple $i gramatica copilareasca. Emisfera dominanta a fast identificata cu mintea con~tienta iar
cea nan-domlnanta cu cea incon§tienta, insa aceasta este a distinct!e prea simpla. Este folositor
Insa sa gandim despre emisfera stanga ca avand de-a face cu intelegerea con~tienta a
limbajului iar despre cea dreapta ca ocupandu-se de Tntelesurisimple, sub nivelul con§tiintei.

Patternurile modeluiui Milton distrag mintea eon§tienta, tinand emisfera dorninanta
supraincarcata, astfelincat toate eele 7 plus-minus 2 parti ale atentisi eon§tiente sunt implicate
In cautarea unar posibile intelesuri ~i sandarea ambiguitatilor.

Exista numeroase moduri de a folosi limbajul astfelincat sa cream confuzie §lisa distragem

emisfera stanga. Ambiguitatea este a astfel de metoda. eel mai simplu exemplu sunt cuvintele
cu doua sensuri, amonimele 91paronimeie, caz In care ambiguitatea este de factura fonologica.

o alta forma de arnbiguitate este cea sintactiea. "A provoea oamenii este adesea dificil". Ce

Tnseamnaa provoca oamenii sau ca e difie!1sa 0 faci? Sau: "Este posibil sa Tnveti...". Ce poate fi

Tnvatat ~i cum poate fi realizat acest lucru? Cel de-a treilea tip de ambiguitate line de punctualie:
propozitii ce se deruleaza impreuna, Ineep §I se termina cu acela~i cuvant.

c. Accesarea incon§tientului $i a resurselor

Emisfera dreapta este sensibila la tonul vocii, volumul ~i dlrectia sunetului, la toate acele
aspecte care se schimba gradat ~i nu la cuvintele separate unele de altele. Este sensibila la

eontextul mesajului ~i nu la con\inutul acestuia. Emisfera dreapta fiind capabila sa Inteleaga
formele simple ale limbajulul, mesajele simple carora Ii se canfera un anumit accent merg la
emisfera dreapta. Aceste mesaje tree "pe langa" emisfera stanga ~i rareori var fi reeunaseute

250 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

eon~tient. Exista mai multe moduri de a eonferi acest tip de accent. Pot fi marcate fragmente ale
discursului prin tonur! ale voeii ]i gesturi diferite, prin care putem accentua instruetiuni ~i Tntrebaii
pentru atentia ineon~tienta. in seris acest !ucru se face prin foiosirea itaiiceior sau a sublinierilor,
Cand un autor d.ore$te sa Ie mu/tumeasca $i Viea sa cite~ti ceva pe acea pagina, 0 anumita
propoz/tie, eu atentie, va marca aceste Iucrui! cu italice sau caractere Tngro$ale,

Tn vorbire, Cllvintele pot fi marcate prin anumite tonur! ale voci! astfel incat sa capteze
atenlia. Erickson, care a trait 0 parte semnificativa a vietii sale intr-un scaun cu rotile,l$i mi~ca
capul astfel incat diferitele lucruri pe care Ie spunea S2 vina din directii diferite, ivlarcarea
pasajelor importante prin voce, accent, directie etc este un pattern pe care adesea 11fo!osim Tn
viala normala, Tnconversaliile pe care ie purtam, Pot fi accentuate $i fragmente mal lungi sau
propozitii: "Ma Tntreb daca :;;tii care din mEdnlle tafe este mal caJda decar ceafaita!",A.cest
exemplu contine §i 0 presupozi(ie, l\]u este 0 intrebare directa, dar sigur va avea ca efect
verificarea mainilor de catre client. [y'laintreb daca pute\i realiza ca mod elegant cie GUlc3Cere a
inforrna(iei este acest pattern?

Exista ~i un alt pattern interesant, care S8 refera ia "ciit~te" Putem spune crice, cu condijia
de a stabili intai conlextul Tncare nu no! suntem eei ce fac respectivsie afirma(ii. eel mal simplu
mod de a face acest lueru este 0 poveste Tncare cineva spune mesajut pe care-l dOiirntransm!s,
marcandu-I fntr-un fel diferit de restul povestirii.

Un alt pattern prive~te aparitia formelor negative. Negatiile apar doar Tn limba], nu ?i Tn
experienta. Comenzile negative func(ioneaza la fel ca cele pozitive, Incon§tientul nu opereaza
cu negaliile lingvistice, nu Ie cunoa~te, nu Ie proceseaza ~i pur ~i simplu nu Ie ia Tnseama, Un
parinte sau un profesor care spune unui copil sa nu raca un anumit iucru, Tnfapt se as!gura ca
acel copil va mai face respectivullucru. Cu alte cuvinte, este recomandabil ca unuia care merge
pe sarma sa-j spunem "Fii atent!" 9i nu "Sa nu cazif'.

Un ultim pattern se refera la postulatele conversaiionaie. A.cestea sunt intrebari care literar
solicita raspunsuri de tipu!: da sau nu ~i care in subsecvent solicita un alt tip de raspuns, de
exemplu comportamental. "Po\i sa duel gunoiul?" nu aste intrebare legata de capacitate a
efectiva, fizica de a face acest lucru, ci 0 cerinia de a 0 face. "Este masa pusa?" (pune rnasa),
"Ai f8cut pia\a?" (Fa piala) sunt alte exemple ale acestui pattern,

Toate aceste patternuri exista permanent In conversaliile pe care Ie purtam ~i raspundem la ele
permanent. Ele sunt foarte comune, general umane, fapt care poate explica, de exemplu, de ce

Grinder ~i Bandler se contraziceau unul pe celalalt la seminarii. Unu! spunea, de exemplu: "Nu

exista hipnoza" iar celalalt "Nu, totul este hipnoza". Dad! hipnoza este doar un alt termen pentru
comunicarea pe canale multiple, persuasiva, multirnodala, atunci putem trage destul de U$or
concluzia ca to\i suntem hipnotizatori ~i ca in mod natural, permanent intram ~i ie9im din transa,

4.2.9. Metafora in NLP

in NPL, termenul de metafora se refera la orice poveslire sau formula de limbaj care implica 0
comparalie, incluzand comparaliile simple, similitudinile, analogiile precum ~i povestirile mai
lungi, alegoriile ;;i parabolele. Metaforele comunica indirect; cele simple fac comparalii simple: ca
o coala alba, rotund ca 0 minge. Multe dintre ele devin cli~ee, de~i 0 melafora simpla bine
aleasa poate aduce lumina asupra necunoscutului prin asocierea ei cu ceea ce clientul ~tie deja.

Metaforele complexe sunt povestiri cu multiple nivele semantice. A spune 0 poveste este un
mod elegant de a distrage con~tientul ~i de a activa caularea incon~tienta de Tnlelesuri ~i
resurse. In transa, metafora este un mod excelent de comunicare intre terapeut';;i client.
Erickson folosea pe larg metafora cu clienlii saL

CapitoluI VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTrCA. 251

Incon~tientului ii plac "relat/He", legaturile; in vise apar imagini ~i metafare. Un lucru este
simbolizat prin altul deoarece ele au anumite trasaturi in comun. Pentru a crea 0 melafora buna,

una care sa poata ghida clientul catre rezolvarea problemei sale, relatiile dintre elementele
povestirii trebuie sa fie identice cu ielaliile dintre elementele problemei. Incon~tientui va rezona
cu metafora (sau invers, metafora va rezona in incon$tient) ~i va mobilila resuisele acestuia.
incon;;tientul prime;;te un mesaj care-I determina sa Tnceapasa faca schimbarile necesaie.

A crea 0 metafoia seamana cu a campune muzica, iar metaforele ne influenleaza in acela;;i
fel ca muzica. Un sunet armonios, 0 melodie consta din note aflate in relatie. Ea poate fi GEmtata
Intr-o gam3 mai joasa sau mai inalta dar ramane aceea~i melodie: acelea$i note cu acelea§Ji
relatii intra ele, aceiea~i distante, la fel cum exista ~i in melodia originala. La nivel mai profund,
notele se combina Tnacorduri iar Tntresecven\ele de acorduri exista de asemenea relalii. Ritmul
muz!cal, melodla exista atat timp cat diferitele note au legatura una cu alta. Muzica dispune de
sens Intr-un cu totul alt mod decat limbajul. Ea merge direct In incon~tient, iar emisfera stanga n-
are nimic de analizat.

La fel ca muzica buna, povestirile melaforice bune creeaza a~teptari $i apoi Ie satisfac, in

funcjie de modulin care sunt construite ~irelevanja lor pentru incon~t!entul clientului.

8asmele sunt metafore. "A fost odata ca niciodatiL." plaseaza povestirea $i clientul Tnlimpul

interior. informajia care urmeaza nu esteutlia ca informal!e reala despre iume insa incon~lientui

proceseaza informalia. Povestirea era a arta a timpurllor vechi. Povestirile destind, ofera

cuno$tinte, exprima adevaruri, deschid alternative ~i posibilitali dincola de modalitatile uzuale de

acliune.

Crearea de metafore necesila abiiitaliie din modelul Milton $i mal mull. Sunt necesare

abilitati de a intra in rezonanla cu ~i de a ghida clientul, de a lucra cu sinestezia, de ancorare, de

inductie ~i de tranzijie delicata de la 0 stare a clientului la alta. Punctul de plecare al povestirii

trebuie sa aiba substrat psihologic $i sa se potriveasca cu experienla clientului.

in primul rand, este nevaie sa examinam starea prezenta ;;i pe cea dorita a clientului. Melafora

va fi povestea calatoriei de la slarea prezenta la starea dorita.

Stare prezenta Stare dorita

"A fost odata ca niciodata..." "...$i au trait fericiti..."

Sunt evidentiate apoi elementele componente ale ambelor starl: personajele, locui, obiectele,

activitalile, momentul etc. fara a uita sistemele reprezentationale ~i submodalitajlle fiecarui
element.

Este ales un context potrivit ai povestirii, unul care-I va interesa pe client ~i sunt inlocuite
elementele problemei cu elementele povestirii, pastrand identice relatille dintre ele. Tnceputul
povestirii trebuie sa urmeze aceea~i forma cu starea prezenta, iar continuarea ei sa conduca
printr-o serie de pa~i ~i legaturi catre 0 strategie rezolutiva (starea dorita). Linia povestirii va
in§ela emisfera stanga iar mesajul merge in incon~tlent.

4.2.10. Redefinirea problemelor §i transformarea sensuriJor

Oamenii intotdeauna cauta sensuri. Evenlmentele se intamp!a dar n-au nici 0 importanja atat
timp cat nu Ie decodiflcam, nu Ie dam un Tnteles,nu Ie relalionam cu restul vie\ii noastre ~i nu Ie
evaluam consecin\ele posiblle, inva\am ce Tnseamnafiecare lucru din cultura in care traim, din
familie, din grup sau din experienta individuaia ~i educalia pe care a primim. Pentru antici,
astrele erau foarle imporlante, mi~carile lor avand semnificatii prognostice imporlante. Astazi
oamenii de ~tiinla nu se mai raporteaza personal la eclipse ~i comete decat ca la ni~te
fenomene studiate sau interesante de privi!. La fel stau lucrurile $i cu multe dintre simptome. in
situa\la in care c1ientuli$i va redefini simptomul, e! va gasi un nou sens al acestuia, probabil vo,

exista mai muite posibilitali de acceptare ~i rezolvare a lui. Este mai u~or de negociat cu 0

252 ORIENT AREA EXPERIENTIALL\ IN PSlHOTERAPIE

persoana pe care 0 cuno~ti, de la care ~tii la ce sa fe a~tepti. La fel, esie mai u$or sa accept!
sau sa schimbi 0 problema pe care pot! s-o Tnjelegi. Lucruriie dev!n $i mai clare atunci cand
clientul poate vedea intenjia incon$tienta pozit!va din spatele simptomelor sau star!ior sale
negative, cand va injelege ca probiemeie iui reprez!nta de fapt Tncercari de autoprotec\ie ale
euiui. In multe cazuri, redefinirea problemei cu care vine clientui ia terapie, a avea 0 buna
defini\ie a probleme!, este hotaratoare pentru evoiutia procesuluL

Ce Inseamna 0 ploale? Ve§ti reie daca te prinde dezbracat pe strada sau daca vrel sa
organizezi 0 petreeere In aer liber. Ve~ti bune daea e§t! agi"icuitor $i a fast seeeta, In\e!esul
fiecarui eveniment depinde de cadrui Tncare eSIs plasat. Dacs sch!mbam cadru! se va modifiea
:;;i sensuI sau, Atune! cand sensurile S8 sch!mba, se vor mod!fiea $i raspunsuri!e $i
comportamentele noastre, Abilitatea de a redefini evenimente!e $i modul de a reactiona
emotional la ele ofera 0 mare !ibertate de alegere, Orice evenimenl, ehlar negatlv !a prima
vedere, poate deven! un bun priiej de inva\are, Ghlnionui esle numai un punct de vedere. Daca
un client stabile~te de exemplu eElanxietatea sa reprezinta 0 strategie de raspuns emotionai de
tip infant!!, yom stabili ca obiectiv a! terapiei maturizarea sa emotionala, Mai mull decat alai,

clientui va incerca probabi! ca in continuare sa alba raspunsuri emotionaie de lip adult ~i va

deveni interesat de i8actiile celorial!i.
Metaforele sunt redefiniri, prin ele spunand de fapt "asta ar putea Tnsemna ca"," . 8asmeie

sunt de asemenea exemple minunate de redefinire. Ceea ce pare a fj neferici! devine utiI.
Ratu~ca urata e 0 lebada tanara; broasca poate fi un print, Inventatorii fac reaefinir!. Este
cunoscut exemplul omului care nu putea dormi din cauza unei dureri de spate provocate de un
arc ie~it din salteaua patului. EI s-a gandit ce ar putea face eu ace! arc ~i rezultatul a fost un nou
suport pentru ouale fierte, A dezvoltat apoi a afaeere buna cu aceasta idee, Glumele sunt
reformulari. Aproape toate lncep prin a defini evenimentele Intr-un cadru precis, apo! acesta este

schimbat brusc ~i radical. Ele implica punerea rapida a unul obiect intr-un context diferit sau a-i

acorda rapid un alt sens,
Redefin!rea nu esle un mod de a privi lumea prin ochelari cu !entile roz, a~a incat orice sa

devina "bun", Problemele nu vor disparea ca de !a sine, ele Inca trebuie "!ucrate" Insa cu cat Ie
putem vedea Tnmai multe feluri, ca atat vor fi mai u~or de rezolvat. Este necesar sa reformu!am
pentru a vedea posibilele avantaje ~i sa ne reprezentam experien\ele Tn moduri favorabile
rezuitatelor dorite de noi $1de ceilal\i. Nu putem fi liberi sa alegem atunci cand ne simtim Impin~i
de fo~e mai presus de proprlul control. Redefinirea ne poate oferi spatiu de manevra .

• Redefinirea contextului

Aproape toate comportamentele sunt utile undeva, Exista foarte putine care n-au valoare In
nici 0 situatie. A te dezbraca In centrul Bucure~tiului poate Tnsemna 0 amenda sau ceva mai
gray iar pe 0 plaja de nudi~ti un lucru absolut firesc, A fi plictisitor la un seminar nu este

recomandabil dar poate fi 0 buna abilitate daca vrel sa scapi de cineva nedorit. Anxietatea

clientului nu este un raspuns favorabil situatiilor sociale, ea a fost lnsa un raspuns absolut
normal in situatiile traumatice trecute In care se origineaza,

Redefinirea contextului functioneaza eel mai bine in cazul afirmatiiior de tip "Sunt prea..," sau
"A~ vrea sa ma pot opri sa".". Persoana respectiv3 se poate lnlreba (poate fi Tntrebata):

"Cand poate fi sau cand a fost folositor acest comportament?"
"In ce situatie acest comportament poate deveni 0 resursa?"
Cand gasim un context potrivit pentru respectivul comportament, putem cere clientuiui sa-!
repete chiar Tn respectivul context ~i sa gaseasca un comportament adecvat contextului initial.
Pentru aceasta, poate fi utila tehnica generatorului de noi comportamente,
Ideea de redefinire a contextului semnifica decl fie gasirea unui context in care
comportamentul, strategia sau reactiile emotionale ale clientului se pot dovedi utile, fie

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 253

con;;tientizarea de caire acesta ca acelea;;i strategi ;;i comportamente apartin unui alt context,
trecutulul 9i nu prezentului, copilului 9i nu adultului.

Daca un comportament arata nepotrivit privit din afara, asta se intampla de obiesi deoarece
persoana S8 afla in down time (adancit In ganduri) ~I ;;i-a definit un context intern care nu 58
potrive;;te cu eel extern (Iumea de afara). Transferulln teraple este un bun exemplu. Terapeutul
trebuie sa redefineasca atitudinea ~i comportamentul infant!! al clientului ;;i sa-I ajute sa dezvoite
no! modalltati de actiune.

III Redeflnirea r;ofljif1IUftllui
Con\inulu! unei experienle esie acellucru asupra caruia alegem sa n8 focalizam. De mulls
ori, clientii vad In experien\ele lor numai aceie parti pe care Ie pot interpreta in conformitale eu
mecanismul lor oatologic ca frustrante, depresive, anxioqene, anqoasante etc. Este un talent
teribi! al multora dintre noi de a vedea doar fala fntun8cal~ a Lunii, d8$i aceasla fata in mod real
nu este vizibila. Ceea ce vedem intr-o experien\i:\ tine de asemenea de alegeriie personaie,
C!ientul va avea ca sarcina sa con~tientizeze ce alte posibilita\i de alegere are la dispozi\ie.
Reformularea eon\inutuiui prive:;;tea§adar trei tipuri de demersuri:

e Con§tientizarea de catre client a intregului conlinut al experientei.
e Focalizarea acestuia asupra unor aile aspects ale conlinutu!ui.

•.•Modificarea sensului unora sau allora dintre pa~i1econ\inutului global al experientelor,
Pentru reaJizarea fiecaruia dintre cele trei, terapeutul poate utiliza in maniera specifica
probabil majoritatea tehnicilor terapeutice, fiind necesara, dupa cum afirmam la inceputul aeeslui
subcapitol, existenta unei mari flexibilitali §i creativilali legale de lehnici, de reiatia cu c!ientul, cu
problemele acesluia ;;i chiar cu lumea in general. Las cititorului placerea de a descoperi cum ;;i
care dintre tehnieile prezentate aiei pot fi utilizate Ynacest seop.
Rectefinirea conlinutului poate fi utila In cazul unor afirmalii ca: "Devin furlos cand oamenii
Ymi eer (diverse lueruri)" sau "lntru Yn paniea atunci eand ma apropii de dala Iimita penlru
(anumite activitati)". Acesle afirmatii sunt bazale pe paternul cauza - efect din modelul Mela §i
vor fi abordate prin intrebari ca :
"ee altceva poate insemna asta?"
"Care este valoarea paziliva (partea buna) a acestui comportament ?"
"Cum altfel ai putea descrie aeest camportament?"
Politica este prin excelenla arta redefinlrii continuturilor. Blocajele in traficul rutier sunl
groaznice daca e~ti prins in ele dar pot fi ;;i semne ale prosperitatii la 0 adica (multe ma~Ini, mulli
bani). Reclama §i vanzarile sunt domenii unde redetinirea (reformularea) este foarle irnportanta.

Produsele sunt puse In eea mai buna lumina. Reformularea este atat de convingatoare incat 0

vom Tntalni oriunde. Simpla reformulare este put!n probabil sa conduca la schlmbari majore, dar
daca este folosila inteligent, congruent eu alte mijloace, ea poate deveni foarle eficienta .

• Redefinirea in 6,oa§i
in NLP este folosit adesea acest procedeu mai formal de redetinire, vizand indepartarea
unor comportamente nedorite prin descoperirea unar alternative mal ulile de raspuns.
Redetinirea in 6 pa$i poate fi utilizata cu succes daca exista pa~i ale eului clientului care-I tac sa
se comporte Yntr-unfel pe care nu-I dore~te sau in eazul simptomelor psihosomatice.

1. identificarea eomportamentului care va fi schimbat. De multe ari, terapeutul nu are nevois

sa ;;tie care este acest comportament al clientului. De abicei sunt situatii de tipul: "Vreau sa ...
dar ceva ma opre§te" sau "Nu vreau sa ... dar se pare ca intoldeauna star$esc prin a face asta".
Sa numim acest campartament X.

Clientul va identifica de asemenea la ce Ii folose§te sau i-a folosit Yn treeut acest
comportament. Daca nu reu§e§te, poate idenlifica intentia comportamenlului.

254 ORlENTAREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE

2. Stabile~te 0 relatle de comunicare cu partea responsabila de aparl\ia comportamentului X,
De oblcei, aceasta parte va fi incon~tienta ~i poate fl mal dificil de ajuns la ea, Adesea apare sub
forma unor senza\il interne sau corporale, motiv pentru care clientul trebuie sa aiba slm\urile
bine deschise In interior. Daea partea ar fi sub control eon~tlent, nu ar mai fl necesara
redefinirea ei, ci doar oprlrea actiunii ei. Cand pa~i ale persoanei sunt In conflict, exista
fntotdeauna indicatori ai acestui conflict la nivelul con~tiin\ei, semnale involuntare care trebuie
depistate.

3, Descoperirea inten\iei pozitive a comportamentului X ~i a pa~il responsabiie de aparitia
lui. Clientul intra In dialog cu aceasta parte ~i Incearca sa-I afle inten(iile. Daca partea
incon~tlenta este de acord cu deconspirarea intentiilor el (raspuns Da), cllentulli va multumi ~i
se poate gandi pentru ce ar putea avea nevoie ca 0 parte a sa sa puna in mi~care
comportamentul X.

Daca partea nu e de acord sa-~i faca cunoscute intentiile (raspuns Nu), atunci clientul va
renunla la Incercarea de a Ie afla ~i va incepe sa exploreze care ar putea fi condltiile Tn care
partea ar fi de acord sa-~i faca cunoscute inten\iile. Oricum, e necesar sa-~I asume faptui ca
exista 0 intenti€ pozitiva a aeestei pa~i.

Partea este fntrebata: "Daca ti soar oferi libertatea de a pune in practica aceasta inten(ie eel
pulin la fel de bine cum 0 faci aeurn, ai fl de aeord ?". Nicl 0 parte a mlntii unul om "normal" nu
poate refuza oferta de a se manifesta in exterior.

4. Clientul cere pa~ii sa dezvolte noi modalltati de a-~i pune in practica scopurile. De
exemplu, Ii poate sugera sa luereze pentru aeeasta impreuna cu partea sa creativa, careia sa-i

comunice ra\iunile ~i seopurile sale. Astfei, creativitatea clientulul devine responsabila de

eonstruirea unor noi cai de realizare a ob/ectivelor pa~ii incon~tiente. Unele vor funet/ona, altele
nu, de unele dintre ele elientul va fi con~tlent, de altele nu. Oricum, nu acesta este aspectul
important. Ii cere pa~ii sa aleaga variantele care i se par potrivite sau eel putin mai bune decat
comportamentul initial. Ele trebuie sa fie disponibile imedia!. Clientul trebuie sa descopere astfel

eel pu(in 3 alternative la comportamentul negatlv initial.

5. Partea X este intrebata daca e de acord ea in urmatoarele saptamani sa foloseasca noile
variante de eomportament identificate ~i nu tot pe cea veche, dezadaptativa. Aceasta este a
forma de coneetare cu viitorul, repetilia mentala a unui nou comportament In situaliile viitoare.

Daca lucrurile funclioneaza, raspunsul va fi Da. Daca raspunsul e Nu, partea X trebuie
asigurata ea-~i poate pastra varianta ei de comportament. Clientulli va spune ca el dore~te sa
ineeree mai intai noile strategii descoperite. Daea raspunsul intern este in continuare negativ,
partea care obiecteaza poate fi redefinita trecand iar prin toate fazele redefinirii Tn6 pa~i.

6. Verificarea eeologica a noilor solulii sau comportamente. Ciientul trebuie sa se asigure
daca exista sau nu alte pa~i interioare care ar pUlea obiecta la noua sa alegere, deci care ar
putea constitui surse ale unor noi conflicte interne. EI va fi foarte atent la toate semnalele
interne. Daci3descopera ceva, va cere pa~ii respective sa intensifice semnalul daca acesta este
cu adevarat a obiectie. Ideea este ca noua alegere sa fie aprobata de toate pa~ile interne ale
persoanei care sunt interesate de ea, Altfel, aeestea vor incerca sa 0 saboteze.

Daca exista obiec(ii, aeestea pot fi abordate in doua moduri: fie vor fi redefinite reluand

procesul de la pasul 2, fie se va cere pa~ii care obieeteaza sa intre in contact cu creativitatea ~i

sa genereze noi alternative. Acestea vor trebui la randullor verificate.

Aeeasta tehnica este foarte utila in psihoterapie ~i in munca de optimizare personala, ea lucrand
direct cu trei elemente psihologice importante:

• Primul este cel de beneficiu secundar, ideea ca, oricat de bizar ~i distructiv poate parea a fi un
comportament, intotdeauna el are la un anumit nivel, de obicei incon~tient, 0 intentie pozitiva.
Nu are sens sa facem lucruri total contrarii intereselor noastre.

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 255

• Cel de-al doilea este transa. OriGine trece prin acest proces de redefinire se va afla intr-o
transa u~oara, cu aten\ia focalizata Tninterior.
• Tnal treilea rand, ea lucreaza cu abilitatea de negociere Tntrepropriile pa~i ale persoaneL

4.2. 11.Conflictul intern

In situa\ia Tncare avem mal mulle idei In conflict, abilitalile de negociere pot fi utilizate Intre
diieritele pa~i ale personalitatli. Rezolvarea unei probleme presupune atingerea unui eehilibru
prezent (interior) eel putin la fel de stabil ca ~i eel vechi (dinaintea aparitiei conflictului).

Echiiibrui intern este 0 realitate dinamica ~i nu statica iar conflicteie au tendin\a de a S8
dezvolta intre diferite pa1i ale personalitatii, responsabile de valori, credinle ?i abiiitati diferite,
Este poslbi! sa ne dorim experien\e incompatibiie sau sa existe situatii familiare din care sa fim
Intrerupti de aite pa1i ale noastre prin cereri confiicluale, Daca raspundem aeeslor cerinte, prima

parte ne va face sa ne sim\im prost. Rezultatul e ca de regula flU ne putem bucura de nici una
dinlre aetivita\i. Cand ne relaxam, 0 parte din nol poate seaate la iveala, in imagini foarts vii,

toate lucrurile pe care Ie avem de facut. Daca muncim, tot ceea ce ne dorim este sa ne relaxam.

Rezolvarea eonllietelor interne· pa§i:
a. Identificarea clara §i separarea partilor

Acestea vor face cereri conflictuale, de exemplu una I~i poate dori libertate ~i distractie, iar

cealalta securitatea unui venit stabil. Fieeare parte face aprecieri negative asupra eeleilalte.

Unele pa~i sunt construite pornind de la valorile parentale ~i de multe ori e difieil sa

convietuiasea pa~nic alaturi de cele eonstruite de propria experienta de via\a. Orieum, fiecare
dintre eie are eeva valoros de oferit (fundamentat valorie).

b. Obtinerea unei reprezentari clare a fiecarei parti

Daca sunt doua, ele pot fi imaginate ca tinute in eele doua palme sau pot fi a$9zate pe doua
scaune in fata clientului. E important ca acesta sa obtina 0 reprezentare completa (vizuala,
auditiva ~i kinestezica) a flecarei pa1i. Cum arata ele? Cum se simt sau ce simt? Cum suna sau
ce spun? Ele sunt conduse, de-a lungulliniei vietii, prezent §i viilar, pentru a Ie defini, astfelincat
clientul sa Ie poata con~tientiza istoria ~i orientarea.

c. Descoperirea intentiilor, scopurilor fiecarei parti

Apreciati faptui ea ambele au intentii pozltive fata de persoana, Se poate merge pana la un
nivel alat de fnalt cat e nevoie pentru ca ele sa cada de acord asupra unui obiectiv comun
(gasirea unui objectiv comun). Probabil amandoua vor fi de acord ca doresc bunastarea (starea
de bine) a persoanei $1vor ajunge la In\elegere asupra acestui puncL Pa1ile sun! puse apei sa
negocleze ca §i cum ar fi persoane reale, Daca pa~i1esunt In conflict profund, probabil singurul
seop asupra caruia vor cadea de acord este supravietuirea persoanei.

d. Negocierea
De ce resurse dispune fieeare parte §i care ar putea-o ajuta pe cealalta sa-~i atinga
scopurile? La ce poate renunta fiecare? Ce Intelegeri pot fi facute? Cum ar putea ele coopers?

Ce vrea fiecare parte de la cea!alta astfel incat amandoua sa fie satisfacute ? Clientului ~i

fiecareia dintre pa~ile aflate In conflict trebuie sa Ie fie clar faptul ca, in realitate, conflictul
Tmpiedica realizarea intentiilor ambelor pa~i. Fiecare parte e antrenatalinvatata sa semnaleze
situa\iile in care are nevoie de ceva, cum ar fi timp, libertate, atentie sau apreciere.

e. integrarea partitor

Fiecare parte e intrebata (i se cere) daca dore~te sa rezolve Impreuna problemele comune,
Nu este intotdeauna foarte important ca ele sa fad'! acest lucru ImpreUna, uneori fiind preferabil
ca pa~ile sa ramana distincte (daca putem spune a$a), fiecare dispunand de resurse $i valori
diferite, Daca ele doresc sa fie integrate, se cere cllentului sa faca un gest prin care Ie aduce

256 ORIENTAREA EXPERIENTIAL.'\. IN PSIHOTERAPIE

fizic in corpul lui. E importani sa se simia confortabil cand face acesi lucru, Daca partile erau
plasate in cele doua palme, ele vor fi aduse impreuna vizual, prin unirea $i strangerea mainilor,

Clientul e ghidat apoi sa creeze 0 reprezentare integrala (vizuala, auditiva, kinestezica) a noii
sale conditii, a partilor integrate §i sa $i-o interiorizeze in ritm propriu (astfel incat sa se simta
confortabil), Pastram cateva momente tacerea pentru ca el sa poata con$tientiza schimbarile
care apar (au aparut), Poate fi necesar pentru client sa-§i reparcurga linia vietii §i sa-$i
redefineasca unele evenimente $i experiente trecute in lumina noilor cuno§tin(e $i a noii
capacita(i de in(elegere,

In timpul negocierii e posibil ca noi parti ale personalita(ii clientului sa iasa la suprafata (sa se
manifeste, implicarea lor in conflictul intern nefiind con$tientizata), Cu cat conflictul e mal
profund, cu atat aces! fapt e mai probabil. Virginia Satir utiliza a$a numitele "Parts Parties", in
care membrii grupului jucau rolul diferitelor parti ale clientului, care lua locul regizorului dramei.

Negocierea partilor e 0 tehnica eficienta de rezolvare a conflictelor profunde, acestea

neputand fj niciodat~ inabu$ite sau date la 0 parte, Intre anumite limite, aceasta negociere joaca

rolul unei condi(ii preliminare necesare pentru reechilibrare §i insanato§ire, Bogatia $i misterul
fiin(ei umane i$i au originea in diversitate iar maturitatea $i fericirea in echilibrul $i cooperarea
dintre diferitele aspecte ale sinelui.

4.2.12. Un model de terapie a fobiilor

Indiferent de tipul fobiei, de obiectul acesteia, raspunsul este 0 anxietate necontrolata,
cople$itoare. Utilizand metodele clasice ale psihoterapiei, cura unei fobii se poate Tntinde pe

perioade lungi. NLP ofera 0 tehnica numita Disocierea Vizual Kinestezica prin care fobiile pot fi

abordate printr-o singura $edin(a.
Tehnica porne§te de la considerentul ca putem sim(i numai in momentul prezent; arice stare

proasta data de 0 amintire neplacuta este determinata de fapt de modul in care ne reamintim

respectiva situalie.
Cel mai facil si uzual mod de a reexperimenta starile negative legate de evenimente trecute

este Tnforma unor imagini in / cu care suntem asocia(i. Pentru a sim(i din nou ceea ce am sim(it
atunci e necesar sa fim acolo, sa vedem $i sa auzim ceea ce am vazut $i am auzit atunci. Starea
legata de reexperimentarea unui eveniment trecut chiar traumatic, se modifica radical daca ne
disociem de situa(ie $i ne privim din afara in situa(ie. Aceasta este cheia care ne permite sa
scapam de sentimentele negative asociate cu evenimentele trecute.

Pa§i:

1. Avand in vedere faptul ca pacientul va lucra cu 0 experien(a trecuta dificila, vom construi 0
ancora puternica pentru starea de siguranta. Putem folosi 0 ancora aici $i acum sau putem

ancora 0 experien(a trecuta in care clientul ~-a sim(it in siguran(a, Ii cerem sa reexperimenteze

aceasta stare cat mai deplin, apoi 0 ancoram kinestezic prin atingere. Ne asiguram ca

respectiva atingere determina un sentiment de siguran(a . Prinderea mainilor clientului de abicei
merge foarte bine , ea permi(and concomitent contactul nemijlocit cu ceea ce simte in mod real.
Putem pastra aceasta ancora de-a lungul $edin(ei sau s-o folasim atunci cand este necesar.

2. Cerem clientului sa se imagineze pe sine la cinema sau privind la TV, avand pe ecran 0
imagine statica. Cand reu$e$te asta, Ii cerem sa se imagineze ca plute~te $i / sau se poate
vedea pe sine privind ecranul.

3. Clientul este ghidat Tnapoi de-a lungulliniei vietii sale, catre primul eveniment traumatic
sau catre primul incident care a dus la aparitia fobiei. Este posibil sa nu-I putem ob(ine pe primul,
oricum, e necesar sa lucram cu cel mai timpuriu posibil. Ii cere clientului sa-$i deruleze pe ecran
filmul evenimentului, incepand cu pu(in inainte de a deveni neplacut (cand se sim(ea in

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTlCA 257

siguranta) ~i pana cand s-a simtit din nou In siguranta (sf§r~itul). Astfel, clientul va vedea

aceasta stare Tntr-o stare dublu disociata: se prive~te pe sine privind un sine mai tEmar care
parcurge pe ecran aceasta experienta. Este mentinuta Tn acest mod 0 distanta emotional a
suficienta ~i necesara, Din aeeasta pozitie dublu disociata clientul se prive~te pe sine in pozitia
simplu disoeiata (cel care se uita [a eeran) ~i-~i uimare~te eu atentie manifestari[e fizio[ogice ~i
corporale. Daca acestea Tncep sa indice aparitia starii fobice, Ii cerem sa-~i imagineze ca
imaginile de pe ecran dispar ~j acesta devine alb. I se cere sa ruleze din nou filmul, modificand
submoda[ltati[e imaginii de pe ecran; s-o faca mai luminoasa sau mal Tntuneeata,mai mare sau
mai mica, s-o Tndeparteze, Tn a~a fel Tncat sa reduca intensitatea sentimentelor negative,
Aceasta etapa poate dura mai mu[t timp ~i necesita 0 serie de lucruri de la terapeut: creativitate
~i flexibilitate, un limbaj c[ar ~i precis. Daca reapare starea foblca, aducem clientul Tnapoi Tn
prezent, declan~am ancora pozitiva ~i reluam exercitiul (daca aceste mal dore§te, desigur).
Poate fi necesar sa-[ asiguram prin cuvinte de tipul: "e§ti aiGi,e§ti Tnsiguranta, imaginandu-ti ca
vezi un film". Procesul este complet cand ciientul a parcurs toata scena cu 0 stare de confort ~i
siguranta (nu au aparut manifestarile starii fobice).

4. Dupa ce filmul s-a terminat, felicitam clientul pentru ca a putut reexperimenta aces!
eveniment fara starile negative asociate §i-i cerem sa asoeieze cele doua ipostaze ale sale,
ceea ce va integra perspectiva vizuala cu postura corporala actuala.

5. Clientul l~i imagineaza ca pa~e~te Tn interiorul ecranului §i ofera sinelul mal tanar
Tncurajari§i supor!. EI poate reasigura acest sine mai tanar prin cuvinte ca: "eu sunt din viitor, ai
supravietuit, e OK, n-ai sa ai treci niciodata prin asta".

Daca incidentul initial presupune un pericol real, este firesc sa persiste 0 oarecare anxletate
(de exemplu, fobla de ~erpi, care pot fi venino~i),

6. Cand sinele mai tanar a Inteles cum stau luerurile, Ii eerem clientului sa-I puna pe acesta
fnapoi In propriul corp ~i sa-i acorde putin timp pentru a descoperi ~i a integra schimbarile
profunde care tocai s-au produs cu el.

7. Coneetarea eu viitorul. Cerem eiientului sa-~i imagineze (asociat) viitoarea oeazie cand se
a§teapta sa simta emotiile negative. Aceasta poate determina putina teama, dar nu aeeea~i
"cadere Tnfrica" de dinainte.

Dintr-o anumita perspeetiva, fobia reprezinta 0 achizitie, un puternie raspuns conditionat
bazat pe 0 singura experienta. Niciodata nu vom uita sa avem un raspuns fobic. De exemplu,
dragostea la prima vedere urmeaza acest model. Ideea, problema este de a ne folosi In sens
pozitiv de acest mecanism la fel de u~or cum a facem Tnsens negativ.

CAPITOLUL VIII

DEZVOLTAREA $/ TERAPIA TRANSPERSONALA.

Laurenti,u Mitrafan

1. Perspectiva umanista asupra dezvoltarii persoanei

Abordarea umanista in teoriBe personalitatii reprezinta "a treia fo~a", intrucat i~i propune sa
combata tendintele fragmentate ~i deterministe ale psihanaiizei ~i behaviorismului.

La inceput, a existat 0 re\ea informala de psihologi ce schimbau intre ei idei ce nu erau
binevenite in publicatiile de specialitate ale vremii. Prima intalnire a psihologilor care aveau sa
~ocheze 0 mare parte a lumii ~tiin\ifice a avut lac in 1957, insa organizarea formala a avut loc
abia in 1961. cand s-a infiin\at Asocia\ia Psihologiei Umaniste.

Printre primii membrii se numarau: Gordon Allport, Erich Fromm, George Kelly, Abraham
Maslow, Rollo May, Henry Hussay $i Carl Rogers. Tnainte ca organiza\ia sa se infiin\eze oficial,
psihologii umani~ti i$i exprimau ideile $i concep\iile in revista de orientare adleriana "American
Journal of Individual Psychology", pentru ca in 1961 sa-$i continue activitatea in "Journal of
Humanistic Psychology".

Caracteristicile distinctive ale abordarii umaniste pot fi sintetizate in:
1. focalizarea pe aspectele de vflrf ala experien\ei umane, printre acestea fiind creativitatea
~i toleran\a;
2. valorizarea experientei subiective a individului (abordarea fenomenologica);
3. accentuarea dimensiunii prezentului, cu minimalizarea celei trecute sau viitoare, Tn
abordarea terapeutica;
4. postularea responsabilitatii fiecarui individ pentru tot ceea ce se petrece in viata sa,
trecutul neinfluen\and prea mult prezentul $i in nici un caz predeterminandu-1. Asigurandu-i-se
conditii favorabile, individul se va dezvolta in conformitate cu directia dorita $i cu alegerile sale.
Sinele este conceput de psihologii $i terapeutii umani$ti ca fiind poten\ialul cre$terii $i
dezvoltarii optime. Ei i$i propun sa extinda con\inutul tematic al abordarilor clasice (psihanalitica
$1 comportamentala) cu studiul experien\elor umane unice - dragoste, ura, speranta, frica,
fericire, extaz mistic, umor, raspundere, sensul vie\ii.
Conceptele de baza cu care opereaza "a treia fo~a" in psihologia contemporana se gasesc
in mica masura in celelalte teorii ~i sisteme. Ele sunt, a$a cum rezulta din Crezul psihoterapiei
umaniste, formulat in "The Articles of Association of the American Association for Humanistic
Psychology "(apud M. Lee Hodnett,1973):
• iubire; • creativitate; • sine; • cre~tere; • organism; • gratificarea nevoilor bazale; III
actualizarea Sine-Iui (Self-actualisation); • valori superioare; • fiintare; • devenire; •
spontaneitate; • joc; • umor; • afec\iune; • naturale\e; • caldura; • transcenden\a ego-ului; •
obiectivitate; • autonomie; • responsabilitate;. sens;. fair-play; • experien\a transcendentala;
• experien\a de varf (peak experience); • concepte interrela\ionate.
Orientarea psihologiei umaniste se bazeaza pe:

Capitolu! VIII - DEZVOL TAREA ~I TERAPIA TRANSPERSONALA 259

CI respectul pentru valoarea persoanei;
" respectul pentru diferentele de abordare;

• extinderea con$tientizarii $i deschiderea (trezirea) con$tiintei sau a mentalului, cu acceptul
persoanei;

" interes pentru explorarea de noi aspecte ale comportamentului uman.
Umani$tii aduc In psihologie $i terapie un suflu nou, rezultat al unei concepti! profund

optimiste $i pozitive asupra naturii umane, structurata Tncea mai mare masura ca 0 replica la

Iimitele abordarilor psihanalitice $i comportamentaliste asupra dezvoltarii personalitatii, pe de 0
parte, precum $i ca un model alternativ terapeutic, ce depa$e$te clasicul model medical
occidental, pe de alta parte. Ei Inlocuiesc freudianul "Intelegere de sine" cu conceptul "implicare
a Sine-Iui". Pentru umani$ti, persoana dispune de resurse cvasi-nelimitate in a se realiza,
Implini, autodezvolta $i autoregla, de un potential de autodevenire care se poate autoactiva $i
directiona responsabil. De aceea ei neaga punctul de vedere al psihanali$tilor $i behaviori$tilor,
care sunt tentatisa trateze fiinta umana ca pe 0 structura pasiva, supusa actiunii fo~elor
exterioare, fie predeterminata de trecut, Tncazul primi!or, fie conditionata de stimulii externi din
prezent, Tncazul ultimilor, Cu toate ca acorda 0 importan\a la fel de mare incon$tientului, ca $i
psihanali$tii, de la care preiau lucrul cu teme psihodinamice caracteriale $1 apetenta pentru
lucrul cu simboluri, umani$tii prefera sa aduca trecutulln prezent. Pentru ei important este sa
ajute clientul sa con$tientizeze ceea ce este ascuns, reprimat, uitat, fara a se preocupa de
interpretari sofisticate $i abstracte, straine experien\ei traite. A face acceptat, Inte1es, asimilat $i
depa$it trecutul $i prezentul experimentat de sUbiect, prin integrarea polaritatilor, prin unificarea
cu Sine $i deblocarea spontana, naturala a resurselor creative, rezolutive, reglatorii, constituie
principalul obiectiv al terapiilor umaniste.

Ca $i behaviori$tii, multi umani$ti neaga necesitatea cautarii cauzelor actualelor suferin\e In
traume $i evenimente trecute, consider€md ca astfel, odata Intoarsa problema spre originile
sale, nu ar face decat sa se reitereze $1 sa se fixeze prin interpretari, trairile $i strategiile
comportamentale alienate sau infantile, In acest mod pacientul este ajutat, mai cur€md, sa-$i
retraiasca acelea$i confuzii $1 e$ecuri, de data aceasta, In cadrul relatiei terapeutice,
decriptandu-Ie semnificatiile simbolice, dar negarantandu-se prin aceasta modificarea
comportamentala In prezent, $i cu atat mai putin, dezvoltarea personala In viitor.

"Trecutul este amintire, scrie F.Perls, parintele gestalt-terapiei, $i amintirile mint..." EI il
citeaza pe Nietzsche care spunea: " Memoria §i mandria se lupta. Memoria spune : "A fost
a$a.,,", iar mandria spune: " Nu putea sa fie chiar a$a." Psihanali$tii fac 0 mare eroare cand I$i
asuma convingerea ca memoria este realitate $i continua astfel: " Toate a$a-numitele traume

care sunt presupuse a fi radacinile nevrozelor, sunt 0 inventie a pacientilor pentru a-$i salva

autostima. PSihanali$tii cred ca acest trecut, din stadiul infantil, este responsabil de boala.
Pacientul nu este responsabil, ci trauma e responsabila, complexul Oedip este responsabil,
p,m.d. Nu avem nici 0 idee despre importanta acestor amintiri inventate, cata vreme se
presupune ca boala, In totalitate, se bazeaza pe aceste amintiri."

Izvoarele filosofice ale psihologiei umaniste se identifica In trei surse: psihologia
fenomenologica a iui Edmund Husserl (1859-1938); existentialismul ateu allui Martin Heidegger
(1889 -1976) §i Jean-Paul Sartre (1905-1979) $i existentialismul cre$tin al iui Soren Kierkegaard
(1813-1855) §i Gabriel Marcel (1889-1973). Daca Husserl avanseaza teoria constituirii
transcendentale a obiectului, conform careia unica realitate a obiectului se afla In actui

"intentional al con$tiin\ei", existen\iali$tii cre$tini sustin ca "exista un transcendent absolut spre
care omul tinde permanent", iar confratii lor atei afirma, chiar mai mult - ca "omul este
transcendenta" (apud I. Manzat, Istoria universala a psihologiei, curs,1994,p.129).

260 ORIENTAREA EXPERIENTIALA. iN PSIHOTERAPIE

Psihologii ~i terapeu\ii umani~tl sunt mult mal interesati de schlmbare ~I de procesul ei, decat
de masurarea ~i diagnosticarea dlferen\elor individuale, evitand pe cat posibil sa formuleze
diagnostice, opunandu-se determinismului cauzal §i preferand abordarea holista.

Dlntre pSihoterapeutii umani§tl, Carl Ransom Rogers s-a impus prin elaborarea conceptelor
de "self actual" ~i "self ideal", care se pot afla in rela\ii de congruenta sau incongruenta, cu
impact asupra dezvoltarii personale, stabilind §i condi\iile favorabile acesteia (consideratia
neconditionat13 - singura modalitate de satisfacere a nevoii de respect, simpatie, aeceptare,

incredere ~i valorizare, empatia ~i congruen\a in rela\iile interpersonale). Oar Rogers este

totodat13 ~i cel care depa§e~te sfera psihologiei umaniste, anun\and zorii celei de-"a patra fo~e
in psihologie" - fo~a transpersonala.

In 1979, Rogers sugera ca dimensiunea mistiea, spirituala a experien\ei, fusese Tntrucatva
subestimata. Citandu-I Tn lucrarile sale pe Fritjof Capra - cel care a facut nenumarate comparatii

Intre fizica modern a ~i misticism - Rogers se deciara convins de compatibilitatea dintre

experienta subiectiva ~i §tiinta. De asemenea, el se preocupa ~i de fenomenele paranormale, in
raport cu care sugereaza c13ar trebui abordate §i explorate intr-o manier13 empirlc13.

Pornind de la teoria lui Rogers, a fast elaborata §i 0 scala de masurare a convlngeriior
referitoare la puterile mentale transcendente (Cartwright, 1989).

Valorile au 0 importan\a deosebita In teorla rogersiana. Argumentele care se refera la faptul

ca valorile se dezvolta pentru fiecare individ §i penlru Tntreaga omenire ca un tot ce emerge din
procesul experiential, sunt dificil de combatut. Acest aspect i-a of ens at intrueatva pe eei eare
considerau ~tiin\a ca pe ceva lipsit de valori, ca fiind ceva suprem, care nu tine cant de principii
morale precum binele $i raul.

Abraham Maslow (1908-1970) este considera! Tn istoria psihologiei ea fiind eel mai

important cercetator Tn problemele motivatiei umane. Una dintre teoriile originale introduse de el,
in eadrul psihologiei umaniste, este "piramlda trebuintelor umane" cu cele §apte niveluri ~i trei
paliere. Palierul de baza al trebuintelor fundamentale are doua niveluri: nevoi fiziologice (foame,
sete, sexuale) §i nevoi de securitate ca cele de adapost, siguran\a. Palierul superior de baza al
trebuintelor fundamentale are patru niveluri: nevoia de proprietate $i dragoste; nevoia de stima
$i apreciere; nevoi cognitive; nevol estetice, de frumusete, ordine $i simetrle. In van, se afla al
treilea palier, cu un singur nivel: actualizarea sinelui (self-actualization), adica Implinire la
maximum a propriului poten\ial. Maslow introduce pe ianga nevoile umane obl$nuite, fizlologice
$i psihologice $i conceptul de "metanevoi" de realizare a Sine-lui. Acestea II plaseaza pe individ
dincolo de cotidian, Imbogatlndu-i viata prin valori mult mai Tnalte: frumuse\e, unicitate, ordine,
perfec\iune, transcendenta $i dorin\a de a crea. Studiind dezvoltarea nevoilor de implinire ale
Sine-Iui, Tn special In cartea sa "Motivatie $1 personalitate" (1954), Maslow pune in rela\ie cu

acestea 0 serie de caracteristici §i manifestari personale cum ar ti; - 0 mult mai eficienta

perceptie a realilatii; -toleranta (de sine, de allii §I falade natura); - spontaneitate; - centrarea pe
probleme $i pe rezolvarea lor; - prospetime $i vitalitate continua; - experienta mistica; -
In\elegere manifestata fata de ceilalti; - rela\ii interpersonale profunde; - structura caracteriala
democratica; - discriminare intre sens $i scopuri, semniflcalii $1 finalizari; - simt al umorului
manifestat neostil; - creativitate; - rezistenta la encultura\ie (v. §i Robert May, 1993, p .242).

Maslow folose$te terminologia freudiana pentru a exprlma faptul ca in cazul persoanelor

realizate, autoimplinite, unificate cu Sine, exist a 0 rela\ie de colaborare intre Id, Ego $1

Superego, aceste instante armonizandu-se sinergic, neluptandu-se una cu cealalta, a$a cum se
intampla in cazul persoanelor nevrotice. Aceasta Ie creeaza un anume sentiment de pace
interioara, de serenitate ~i de autoincredere corelata cu deschidere necondilionata fala de
cellalti §i disponibilitate altruista.
Aceasta abordare a personalitalii in termenii psihanalizei pare deosebit de interesanta,

CapitoluI vm - DEZVOL T AREA $1 TERAP1A TRANSPERSONALA 261

putand induce ideea unor apropieri intre cele doua abordari teoretice, dar ea con(ine de fapt
chiar elementul diferen(iator dintre psihologia freudiana 9i cee umanista: viziunea despre am 9i
dezvoltarea sa ca fiin(a. Daca in viziunea lui Freud, omul apare schilodit emotional. nevrotic,
sfa9!at Intre conflicte de natura abisala 9i constrangeri exterioare,!a Maslow, nevoia de
Tmplinire a SINE-LUI unifica 9i salveaza, energizeaza 91restructureaza, este 0 continua sursa
autotransformativa, avand atributul adaptarii creative.

Intr-un anume fel, gandind Tnspiritui lui Maslow, am putea spune CEl nevoia de dezvollare §i
impiinire de sine este chiar nevoia de adaptare creativa perpetua, prin a carei satisfacere omul
devine consonant cu !umea, cu mediul 9i cu viata Tn sens larg. Viala Tnsa~i este devenire
creatoare §i omul nu poate fi aitfeI decat 0 parte a universului, construit ~i funclionand dupa
legile naturale ale acestuia. Tnviziunea noastra, bazata pe terenul fertil al conceptiei umaniste-

experientiale, integrarea in ecosistem este condijionata fundamental de autoreglare ~i

schlmbare, de evolujie con~tienta ~i responsabila, Tn care sensui sanatos nu poate fi decat
moral ~i cognitiv simultan, direC\ia de evolujie spirituala ~i transpersonala, iar acliunea eficienta
doar Tnmasura Tncare este creativa.

2, Dezvoltarea transpersonaia ~i psihoterapiile spirituale

Cea mai noua direcjie Tnpsihologie este abordarea transpersonala, uneori numita ~i "a patra
fo~a"

Unii psihologi, cum ar fi de pilda, Anthony Sutich, fondatorul Asociajiei Psihologiei
Transpersonale, au rezistat tentajiei de a defini §i delimita campul transpersonal. Sutich a
intentionat ca psihologia transpersonala sa fie un domeniu deschis tuturor posibiiitatilor ~i a
considerat ca a da 0 definijie transpersonalului nu ar face decat sa-i limiteze posibilitajile ~i sa-i

dea 0 nuanja de rigiditate.

Tentativa lui Hendrick din 1982 de a defini psihologia transpersonala, nu face decat sa-i
precizeze esen\a, fara sa-i delimiteze marginile. Astfel, dupa spusele lui Hendrick, depa~e~te cu
mult nucleul conceptual al psihoiogiei clasice, flind axata pe esen\a tuturor persoanelor, pe ceea
ce se situeaza dincolo de sfera personalului in sine.

Conceptia de baza a psihologiei transpersonale este ca dincolo de individ exista mai mult
decat personalitatea acestuia. Personalitatea nu este decat una din fajetele Tntregii identitati
individuale. De aceea, unul dintre scopurile terapeutice aie abordarii transpersonale este de a
pune Tn corespondenla personalitatea cu Self-ul total. Aceasta presupune mai mult decat
Tnjelegerea personalita\ii Tntermenii activitatii personale, de zi cu zi.

Daca acest lucru este Tnteles,"Sinele total" va ie~i la iveala 9i f~iva asuma 0 pozitie mult mai

dominanta. Astfel, va exista 0 mai mare unitate Intre minte 9i corp, Intrucat sinele este eliberat
de restrictiile personalitajii. Ca rezultat, individualitatea va fi capabila sa se bucure de ceea ce
ofera lumea, fara sa fie ata~ata acesteia (conform principiului non-ata§amentului din filosofia ~i
practica spirituala yoga. V. Patanjali, Yoga Sutra, edit.Soc. Informatia, 1993),

Psihologia transpersonala i~i asuma 0 perspectiva extensiva in abordarea persoanei ca
fiinta Tndezvoltare ~i integrare perpetua. Ea Tncorporeazacontribuliile esen\iale ale primelor trei
fo~e In psihologie (psihanaliza, abordarea cogniiiv-behaviorista ~i fo~a umanista) 9i asimileaza
constructiv, discriminativ, reargurnentand dintr-o perspectiva modema, $tiintifica, bazata pe
cercetari de vM Tndomeniul fizicii, biofizicii $i neuropsihologiei - 0 serie de fenomene ~i metode
aboidate Tn disciplineie sapien\ia!e orientale ~i occidentale, cum ar fi: dezvoltare spirituala ~i
experien\a mistica, cunoa~tere, comunicare ~i acjiune paranormala (fenomene PSI), intuijie ~i
stari modificate ale con~tiin\ei, tehnici de meditajie ~i extinderea resurse!or cognitive $i creative,

262 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE
autocontrol ~i autotransformare psihosomatica, trezire spirituala.

Psihologia ~i psihoterapia transpersonala sunt influentate de concepte provenite pe de 0

parte, din Yoga, Zen Buddhism. Taoism, Sufism, iar pe de alta parte, se structureaza pe
teoretizari ~i argumentatii iansate in iucrarile mai multor autori remarcabiii: Cari Gustav Jung
(eel care a folosit pentru prima data termenul de 'transpersonal" In 1916), Allan Watts,
Abraham Maslow, William James, Frances Vaughan ~i Roberto Assagioli - autoru! psihosintezei.
Fara a ne propune aici de a intra mai adanc in universul conceptual fascinant, dar dificil de
asimilat (fara riscul unor confuzii regretabile) de catre mintea Inlantuita Tnpragmatism ~i gandire
carteziana a occidentalului, punctam in continuare ideile definitorii ale surselor orientale, care
au coagulat interesul §tiintific al transpersonali~tilor.

Sistemul disciplinelor Yoga are ca obiectiv autorealizarea personali3 prin unificarea cu
con~tiinta universalit experimentand pas cu pas, posturi specifice (asanas), controlul respiratiei
(pranayama) §i tehnici variate de meditatie.

Zen Buddhismul descopera iluminarea prin meditatie §i intuitie. Taoismul gase~te
desavar§irea prin depa§irea contrariilor sau integrarea polaritatilor in unitate (Tao -refacerea
intregului primordial §i perpetuu autoregenerator).

Sufismul cauta sa ajunga la cunoa~terea de sine prin explorarea modului in care pot fi
depa§ite limitele rationalului.

Multe dintre metodele modeme ale psihoterapiei transpersonale au preluat ~i adaptat la
spiritul omului contemporan cele mai valoroase ~i evident accesibile concepte, metode ~i
tehnici orientale, gasindu-le uneori chiar ~i suport sau instrumentatie tehnica adecvata. A$3 de
pilda, descoperirea biofeedback-ului, ca tehnica de Tnva\are a autocontrolulu! psihosomatic, cu
ajutorul unor dispozitive electronice este 0 varianta moderna dar simplificata §i simplista a
tehnicilor orientale de concentrare pe propria corporalitate cu suport extern. In tehnica
biofeedback-ului subiectul experimenteaza posibilitatile sale de autoregiare pe cale mentala, a
unor funCiii fiziologice perturbate sau de control ~i reducere a anxietatii sau a altor star!
emotionale perturbate, prin asocierea lor cu anumiF stimuli sonori sau vizuali, emi~i de catre
dispozitivul-suport la care este conectat subiectul. Dispozitivul electronic, care suscita
concentrarea asupra propriei functionalita\i psihosomatice, folose~te de fapt acela~i principiu al
integrar!i functionale a eorpului cu mintea, prin concentrarea perceptiei fenomenologic. Pacientul
con~tientizeaza prin foca!izarea aten\iei asupra relatiilor dintre psihie 9i fiziologic §i Ie
armonizeaza, prin cre§terea controluiui voluntar. Paeientul poate sa descopere astlel cum
poate lucra cu sine asupra propriului corp ~i asupra propr!ilor stari emotiona1e, inva\and sa
participe ~i sa decida con§tient in procesul de autoreglare, Nimic nou sub soare .., Tehnicile
yoghine de concentrare a mentalului asupra func\ionalitatii psihofiziologice (respimtie, relaxare,
tensiune musculara, reglaj cardiovascular, etc), de control con~tient ~i reglare subtila,
informational-energetica - realizeaza acela~i lucru, de mii de ani, cu deosebirea ca angajeaza
persoana Tntr-un proces de autodezvoitare con~tienta mult mai activ ~I autonom, comparativ cu
facilitatile de Tnva\are cu suport extern care pot crea dependenta. Desigur, spiritui pragmatic
modern este centrat pe u~urarea pana la substituire a efortului con~tieni uman de catre nolle
tehnologii, dar aceasta cre§te riscul alienarii de sine ~i al blocarii resurselor de autodezvoltare
prin experienta fenomenologica, chiar daca aparent Inva\area fara participare (ca de pilda cea
sub hipnoza sau chiar autoconditionarea cu ajutorul tehniciibiofeedback-ului) pare a fi mult mai
economicoasa.

o alta importanta contribu\ie moderna, care a asimilat izvoarele gandirii orientale este

psihosinteza terapeutica, elaborata de R. Assagioli, conceputa de autor ca un proces de
combinare armonioasa a elementelor componente ale min\ii umane pentru a forma 0
personalitate totala, angajata pe calea dezvoltarii spirituale.

Capitolul vm ~ DEZVOLTAREA $1 TERAP1A TRANSPERSONALA 263

Psihoiogia transpersonala implica invatarea acceptarii $i iubirii tuturor "parlilor" sinelui, 3:?8
cum sunt acestea, precLim ~i crearea posibilitatilor persoanei de a sim!i ~i accepta ceea ce CLi
adevarat simle, adica de a deveni congruenta, autentica, nemislificata, pura, Recunoa~tefT1in
acest obiectiv al transpersonaii~tilor Influen\a profunda ~i prea putin subiiniata, din pacate, a
parintelui gestalt-terapiei - F, Peris ~i a confratelui sau umanist, fondatorul terap/ei centrale pe
client - C.R. Rogers.

Psihologia ~i terapiile transpersonale i~i propun sa exploreze noi teritorii ce transcend ego-
ul. Adep!ii acestei abordari men!ioneaz8 faptul ca studiile ~tiinlifice asupra ultimei dimensiuni a
experientei personale ofera in!elegerea cea mai profunda a naturii umane ~i traseaza caile prin
care oamenii i~i pot dezvolta intregullor potential. Acest domeniu este inca Intr-un proces de
coneeptualizare. F. Capra (1983) este de parere ea deoeamdata, acest domeniu include mai
multe modele conectate, idei ~i tehnici terapeutice. Progrese in domeniu s-aL! Tnregistrat atat
inauntrul, cat ~i In afara instituliilor academice, De exemplu, Institute of Noetic Sciences, fondat
de astronautul Edgar Mitchell sustine importante cercetari privind telepatia, extinderea

capacitalilor umane, precum ~i caracteristicile emotionale ale persoanelor cu 0 sanatate

perfecta, Unele dintre aceste cercetari de varf au fost realizate sub egida unor universiU3li
prestigioase cum ar fi Stanford ~i Harvard,

3. Principale contributii teoretice si aplicative In domeniul
dezvoltarii transpersonale.

Vom grupa principalele contributii In sfera transpersonalului In trei directii de analiza, urmarind
activitatea celor mai importanti teoretieleni ai domeniului:

• R.Assagioli ~i psihosinteza;
• S,Grof ~i experimentele sale sub L.S.D., precum ~i tehnica respiratiei holotropice;
e Ch.Tart, K. Wilber ~i alti cercetatori importanti, grupati in cadrullnstitutului de Dezvoltare
Transpersonala de la Palo Alto, California,

3.1. Psihosinteza §i dezvoltarea transpersonaJa

Roberto Assagioli (nascut la Venetia in 1888, decedat la Capolna In 1974) este autorul a trei
importante lucrari: "Psihosinteza: pentru armonia vielii" (Mediteranee, Roma, 1965; "Principii ~i
metode ale psihosintezei terapeutiee" (Astrolabio, Roma, 1973); "Actul voin\ei" (.A.slrolabio,
Roma, 1977), In plus, el a lasat In urma un numar imens de scrieri produse de-a lungul anilor.
cea mal mare parte nedatate. in cadrul acestora, slstemul psihologic care a fost formulat ~i
dezvoltat de el sub numele de psihosinteza este expus sub toata boga(ia sa. In volumul publicat
sub numele "Transpersonal Development, The Dimension Beyond Psychosynthesis"
(Aquarian/Thorsons, An Imprint of Harper Collins Publishers, 1991), la un centenar de la
na$terea fondatorului, Institutul de Psihosinteza, valoriflca toata aceasta bogalie de idei.

De timpuriu, din 1909, cand a publicat articolul "Psihologia ideilor-fo~a ~i psihagogia", in

Revista de Psihologie aplicata, Assagioli aducea In prim plan 0 viziune asupra omului ~i a
disciplinei psihologice, pe care el Insu~i 0 renumea in 1971 ca deja continand punctele-cheie ale
Psihosintezei in forma sa embrionara, In cadrui voiumului mentionat,' autoru! valorifica Intr-un
mod mult mai coordonat ~i sistematic studiul ~i investigatiile sale asupra experientelor
supracon~tientului, care I-au preocupat de-a lungul anilor ~i asupra carora este focalizata
Intreaga psihologie ~i terapie transpersonala.

264 ORIENT AREA EXPERlENTIALt\ IN PSIHOTERAPIE

Tntr-un anume sens, toate scrierile lui Assagioli sunt spiritualiste, dar atributu! acesta al
spiritualita\ii apare Tn special Tn acea parte a operei sale care trateaza, Tn exprimarea sa
metaforica - "aventuri lungi ~i Tnflacarate, ca §i calatorii prin spajiile extraterestre" - ce descriu
dezvoltarea spirituala a omului. Acest psihiatru §i psihoterapeut observa CEi termenul
"transpersonal" a fost folosit aproape de to\i umani§tii, dar In special de Maslow ~i de cel a carar
~coala se po ate numi "spiritual a", $tiin\ific vorbind, este un cuvant mai bun, mult mai precis $i
Tntr-un sens neutru, exprimand clar ceea ce se situeaza dincolo de abordarea obi~nuita a
personalita\ii. De asemenea, termenul evita confuzia cu multe fenomene care acum sunt
denumite spirituale, dar care de fapt sunt pseudospirituale sau parapsihologice, In concep\ia
autorului, folosirea predilecta a termenului "spiritual" nu se reduce doar la experienje religioase
specifice, ci include toate etapele con§tiin\ei ~i include toate ace Ie funcliuni $i activitaji care
capata valoare normativa: valori etice, estetice, eroice, umaniste $i altruiste, Cum insu$i
Assagioli a spus, "dezvoltarea spirituala include toate experien\eie conectate cu trezirea
conjinuturilor supracon$tientului. care poate cuprinde sau nu experienta Self-ului".

In lucrarea sa "Dezvoltarea transpersonala", (1993) structurata pe trel pa1i. el prezinta In
prima parte, dintr-o perspectiva cognitlva, tema lumii realitajilor supracon~tientului, pentru ca Tn
partea a doua, sa desfa$oare etapele $i problemele Tnglobate in procesul dezvoltarii spirituale, A
treia parte se refera la aplicarea efectelor acesteia in viala de zi cu zi. Pentru fiecare proces
psihic exista doua momente inseparabile $i distincte: primul - con$tientizare $i Tnjelegere $i al
doilea - aplicarea lor $i aprecierea spirituala a vielii ;;i a diferitelor saie manifestari. Departe de a
fi teoretice $i nepracticabile, ele sunt eminamente revolujionare, dinamice $i creative,

3.2. Stanislav Grof· de la perspectiva psfhanalitica la cea transpersonaJa.

S,Grof a debutat ca cercetator al starilor alterate ale con$tiinjei In 1956, in cadrul serviciului de
psihiatrie al $colii de Medicina a Universitatii Charles din Praga, sub indrumarea dr,Roubicek,
care experimenta efectele LSD-ului In tratamentul tulburarilor psihice, EI a fost fascinat de
studierea modificarilor psihice sub administrarea drogurilor psihedelice, pana la a decide sa-;;i
consacre intreaga viaja acestor studii. f$i va continua activitatea pe teritoriulAmericii, ca
psihanalist $i va evolua treptai caire ierapiile transpersonale, in urma experimentelor ;;tiin\ifice
laborioase ;;i extensive pe care Ie intreprinde cu ajutorul Fundaliei pentru cercetari psihiatrice
din New Haven, Connecticut ;;i a Centrului de cercetari psihiatrice din Maryland, unde intra in
contact cu personalitati ale orientarii umaniste, ca AMaslow, AWatts, ,A"Sutich etc, Este un
psihiatru cu aproape 40 de ani de experienta in cercetare $i psihoterapie, Tn evolutia sa
profesionala sunt de relinut perioadele Tn care este profesor la Universitatea John Hopkins,
$eful cercetarii psihiatrice de la Centrul de cercetari din Baltimore $i rezident la celebrul lnstitut
Esalen, Big Sur, California,

Grof este unul dintre principalii teoreticieni ai psihologiei transpersonale $i fondatorul
Asociajiei Internajionale T ranspersonale (ITA), In prezent locuie$te in Mill Valey, California,
Printre publica\iile sale cele mai cunoscute se numara peste 100 de articole 9i 0 serie de ca~i
cum ar fi: "Taramurile (regatele) incon$tientului uman" (Realms of the Human Uncounscious,
1976), "Psihoterapia LSD" (1980) ,"Dincolo de moarte: por\ile con;;tiintei" (cu Christina Grof,
1980), "Dincolo de creier: na$tere, moarte $i transcenden\a in psihoterapie" (1985), "Aventura
autodescoperirii" (1987), "Emergenja spiritual§,: cand transformarea personal§, devine criza"
(1989, cu Christina GroD, "Mintea holotropica: trei niveluri ale con$tiintei" (1992), "Ca1l1e
mo~ilor: manuale pentru a trai §i a muri " (1994),

Grof a dezvoltat un Tntreg sistem de idei pe baza extensive lor sale cercetari asupra
psihoterapiei sub LSD sau sub alte droguri psihoactive, EI a travers at de la perspectiva

vm -Capitolul DEZVOL T AREA $1 TERAP1A TRANSPERSONALA 265

psihanalitica Initiaia, ia cea transpersonaia. Ca rezultat al ceior 3000 de §edinte eu supor!

psihedeiic ~i in urma celor 200 de §edlnte slmllare efectuate de colegii sal, Grot a construit ceea

ce soarputea numi "cartografia ineon~tientului" .

Inca de la descoperirea sa de catre Alber! Hofman, LSD-ul a constituit obiectul unor

1naelungi controverse, Posibilitatea simularii simptomelor schizofreniei pe subiecti normali din

punet de vedere psihic ~i somatic, posibilitatea inducerii unei psihaze experimentale temporare,

deschldea noi po~i catre Intelegerea maladiiior mentale, Pe de alta parte, un numar semnificativ

de subiecti carora Ii s-a administrat LSD au raportat trairea unor experiente estetice,

asemanatoare celor ce stau ia baza proceseior creative de varf, Pictori, sculptori ~i muzicieni,

sub infiuenta LSD-ului au creat opere deosebit de interesante, complet neconventionale, foarte

lndepartate de modul lor de expresie obl~nuit. Experimentele au avut 0 puternica implicatie Tn

psihologia §i psihopatologia artei.

Utilizarea LSD-ului a demonstrat ca subiectii pot avea trairi religioase profunde, experiente

rnistice, ajungandu-se sa se vorbeasca despre un "misticism instantaneu", Acesta a declan§at 0
disputa apriga Intre cercetatori, pe de 0 parte, ~i filosofi ~i teologi, pe de alta parte, la baza

acestei dispute stand afirmajia conform careia, daca mistere!e religioase §i·ar gasi explicajia Tn

termeni fiz!ologici §i biologici, sacrul $i-ar fi pierdut raliunea de a fi.

Anumij! consumatori de LSD au semnalat modificari spectaculoase In structura personalitajii

lor, sub aspectul credinteior religioase, valorilor, conceptiilor filosofice $i a moduiui de viala, in

<:jeneraL

Consecintele negative ale consumului de LSD sunt cunoscute (depresie, tentative de suicid)

$1 d& aceea, dinarnica acestor fenomene trebuie supusa unei abordari riguroase, Analiza

minutioasa facuta de Grof asupra experimentelor cu LSD a eviden\iat faptul ca aceasta

substanta este un amplificator non-specific de procese mentale, "favorizand emergenla

diverselor elemente din profunzimi!e incon§tientului" (S.Grof, 1976).

Efectele LSD-ului asupra fiintei umane,

LSD-ul a fost sintetizat In iaborator pentru prima data de catre Stall $i Hofmann in 1938,

Ace§tia au incercat sa gaseasca un medicament pe care sa-I poata folosi in obstetrica-

ginecologie, dar observand ca la testele de laborator s-a dovedit ineficient, au abandonat

cercetarile. Hofmann constata Tn 1943 proprietatile sale halucinogene, Hazardul a facut ca
acesta sa se intoxice cu 0 cantitate mica de LSD, Tn urma caruia a constatat modificariie

profunde ale functionarii normale a mentalului sau: "calatoria" pe parcursul mai multor ore intr-

un univers fantastic, calatorie presarata cu 0 gama larga de emotii, trairi deosebit de intense, Tn

tot acest timp fiind lnconjurat de forme mi§catoare, toate pe fundalul unor culori stralucitoare,

Irnpresionat de cele experimentate, Ii relateaza lui Stall (psihiatru la clinica din Zurich), Acesta

manifesta un vadit interes §i decide sa conduca 0 serie de studii §tiintifice pe subiecti normali ~i

pe pacienli cu tulburari psihice,

Fenomenele legate de LSD sunt extrem de diverse §i vizeaza deopotriva atat fizicul cat §i

psihicul:

1. Simptomele somatice, Se exprima in manifestari neurovegetative datorita stimularii

sistemului nervos simpatic, cat §i parasimpatic. Calea simpatica include: acceleratia puisului,

dilatatia pupilelor, instabilitatea concentrarii, transpiratii puternice, vasoconstrictie periferica,

piloerectie, Efectele parasimpatice: saliva\ie excesiva, secretie lacrimala, amelell, vorna. Aile

simptome: dureri, senzatii de raceala, oboseala, alternanta frisoanelor cu bufee de caldura,

Etecte motorii: tensiune musculara, contractii, crisparl. Exista unii subiecti care resimt 0 senzatie
de relaxare musculara totala.

2. Transformarile din sfera perceptiva. Sunt cele mai frecvente, Subiectul descrie apari\ia
unor viziuni fabuloase, figuri geometrice mi~catoare, variatii iluzorii ale rnediului inconjurator,
viziuni complexe antropomorfe §i zoopsice, Se inregistreaza, de asemenea, dificultati in

266 ORIENT AREA EXPERIENTIALA.. IN PSIHOTERAPIE

diferentierea stimulilor auditivi, iiuzii ~i halucina\ii acuslice. Gustul 91 mlrosui sun! Tn principal

inhibate. Sensibilitatea tactita prezinta uneJedistorsiuni.

3. Modificarea perceptiei spaiiu!ui ~itimpului. Subiectii percep cateva minute echivaiand

cu trecerea unor secoie, milenii, iar perioade lung! de timp sunt percepute ca trecand in cateva
clipe. Oistorsiunile perceptive eonstau, deei, in dilatarea sau condensarea timpului scurs
obiectiv. Modificarea temporala nu este atat caniitativa, cat dimensionala - "timpul i$i opre$te
zborul, iar natura secventiala a evenimentelor dispare; trecutul, prezentul $i vlitcrul se

intrepatrund, pierzandu-$i granitele", comenteaza Grof. Regresia temporala constituie 0

categorie particulara a modificarilor de natura temporala.
Notiunea de spatiu, ca $i cea de timp, cunoa$te 0 serie de deformari: distanteie sunt supra

sau subestimate, volumul obiectelor nu mai este in corespondenta eu masa reala a acestora,
intreg spatiul se poate condensa pe verticala sau pe orizontala. Unii subiecti reiateaza pierderea
sensului perspectivei, altii relateaza fluctuajii aie structurii spatiului (rarefieri sau condensari ale
aerului). Tn raport cu existenta continuumului spatiu-timp, perceputa in mod obi$nuit de oamenii
normali, eei supu$i tehnicii de provocare experimentala cu LSD i~i creeaza propriul spa\iu,
microcosmosuri individuale, paralele ~i independente, $i experimenteaza con$tiinta eternitatii $i
a infinitului (v. in acela$i context $i experimenteie naturale relatate de Carlos Castaneda eu
privire ia efectele camplexe ale peiatei, utilizata de catre indienii Yaqui pe calea cunoa$terii
initiatice a "celei/ate realitati". Tntregul periplu experiential initiatic al cunoscutului antropolog,
aceeptat ca ucenic de Juan Matus - un "brujo" (vrajitor sau $aman din Mexie) care Ii devine
maestru - este prezentat in celebrele sale ca~i, dintre care unele traduse $i In Iimba romana:
"Invataturile luiDon Juan. 0 cale Yaqui de cunoa~tere" (Edit. Iri,1995), "Cealalta realitate",
"Povestiri despre putere", "Calatorie la Ixtlan", "Darul vulturului" $i "Focul launtric" (publicate in
edit. Rao).

4. Modificarile comportamentului afectiv. Apar la absolut toli subiectii ce au urmat
$edinte cu LSD. Euforia capata diferite aspecte: exaltare insolita de rasete intempestive, 0
bucurie exuberanta, sentimente de pace interioara, un extaz orgiastic, stari hedonice, 0
multitudine de senzatii voluptoase. Dupa un anumit timp, subiectii Incearca stari de panica,

angoasa, totul transformandu-se intr-o frica profunda de moarte. Subiectii depresivi resimt 0

imensa tristete, urmata de agitatie $i Insotita de manifestari cum ar fi tendintele suicidare. De
asemenea, subiectii incearca sentimente puternice de inferioritate $i culpabilitate.

5. Modificarile din sfera gandirii ~i memoriei. Acestea sunt greu de evidentiat cu ajutorul
testelor psihologice clasice. Asociatiile de idei de natura onirica sunt caracteristice celor care au
urmat $edinte cu LSD. Subiectii au trairi intense de tip artistic sau Incearca trairi asemanatoare
iluminarii de geniu a savantului sau inventatorului.

6) Modificarile psihomotrice. Comportamentul subiectilor capata aspecte curioase: rad
fara motiv, tendinte manifeste de agresivitate, teatralism, nonexistenta cenzurii in satisfacerea
oricaror impulsuri.

7) Modificarile de con~tiinta. Con$tiinta subiectului sufera 0 modificare calitativa de natura
onirica. Aceasta poate transcende Iimitele obi~nuite ale ego-ului, reu$ind sa lngiobeze
fenomene ce tin de incon$tientul profund, nonaccesibil in mod natural. "Putem vorbi de
expansiunea con$tiintei" dupa Grof.

8) Sexualitatea este influentata In maniere diferite, uneori este complet inhibata, astfel incat
subiectului i se pare ca nimic nu-i este mai strain ca propriul sex; alteori, sexualitatea individului
este atat de exacerbata incat acesta pare a fi devorat de fantasme erotice (sunt implicate
elemente de tip sadie sau pervers). De cele mai multe ori, aceste fantasme, iau aspeetul unor
veritabile orgii.

9) Trairile artistice. Experienta artei reprezinta un aspect important al unei §edinte
experimentale LSD. Perceptia unica a culorilor $i formelor, uneori sub impactul muzicii,

Capitolul VIII - DEZVOL T AREA :;;1TERAP1A TRANSPERSONALA 267
favorizeaza experien\e artistice deosebit de originaie, sentimente $i trairi unice. Potentialui
creativ ai naturii umane este stimuiat, dinamizat, dupa doar 0 singura $edin\a experimental a cu
LSD. Aceasta constatare nu esle Tnsa0 regula absoluta.

10) Exper!entele religioase ~i trairile mistice reprezinta categoria cea mai interesanta $i
cea mai stupefianta din seria manlfestarilor LSD, Incldenta lor este direct propo~ionala cu
numarul ~edintelor la care a particlpat subiectul $i cu doza administrata. De asemenea, este
direct propo~ionala cu circumstanteie, cadrul ~i tehnicile tratamentului psihedeiic,

in timpul $edinlelor experimentale, subjectil traiesc experienla mo~ii, a rena$terii $i a uniunii
cosmice; el reiateaza traires Tncarnariloranterioare.

Cercetarile iniliale S-8U focalizat Tn jurul a:;;a zisei "psihoze experimentale". Descoperirea
accidentala a acestei substan(e (LSD), precum $1 primele studii au demonstrat faptul ca 0
cantitate infima din ea poate produce modificari profunde, spectaculoase ale funclionarii
individului. S·au Tncercat 0 serie de compara\ii Tntre simptomele schizofreniei §i manifestarile
subiec\i1or ce au urmat §edin\e cu LSD, similitudiniie constatate fiind semnificativ mull mai
numeroase decat diferentele. Literatura consacrata cercetarilor despre LSD sugereaza existenia
unui model de reaclie standard. Oescrierea clasica a acestui model se axeaza pe trei faze:

a. 0 faza de latenta ce dureaza Tntre30 $i 50 de minute;
b, 0 faza numita autonoma sau vegetativii, acompaniata de diferite man/festari fiziologiee;

c. ,.faza psihotici:\".

Modificarile ce afecteaza regiunea optica . intensificarea perceptilior culorilor, imaginilor
abstracte, iluziile ~i pseudohalucinatii1e sunt considerate a fl caracteristicile de baza ale
§edinteior LSD.

Cercetarile iul S.Grof au arata! ca exista indivizi ce nu cunosc modificari optice in timpul

§edinjeior. Pentru aiti!, §edinta LSD nu este decat 0 succesiune de stari de rau extrem de
puternice, iar pentru unH, nu este decat un episod veritabil de excitatie erotica deosebi! de
intensa. (Persoanele interogate afirma ca aceasta substanta este mal puternica decal toate
afrodisiacele), Unii indivizi au Tnsa reactii ce par a justlfica ipoteza "psihozel experimentale",
traversand perioade de angoasa terifianta, panica ~i au 0 puternica tendinla de a interpreta
experien\a Tntermeni ce amintesc de ideatia deiiranta a unui paranoid.

Un fapt constatat este acela ca, Tn unele cazuri, $edinla ia forma une! autoexplorari
psihologice profunde, Subiec\ii regreseaza la diferite stadH ale existentei lor, retraind
evenimentele traumatizante din copilarie. In fine, Tn acelea~i circumstante, unii subiecti traiese
experiente mistice profunde, au sentimentul mo~ii $i al rena~terii, au senzalia de uniune
cosmica sau cea de comunicare cu divinitatea,

Experientefe abstracts §i experienfefe astatica.
Aceste fenomene se manifesta in special, In faza initiala a ~edintei LSD, intensitatea lor
scazand Tn finalul acesteia. In comparatie cu perceptille obi~nuite, sunt foaris bogata in
contraste $i nuan\e intense. In anumlte cazuri, ll10zaicul deosebit de dinarnic, viu colorat este
asimilat unoi imaglni cuprinzand scene fantastice $i exotice: jungle mistei'ioase, insule tropicale,
paduri submarine §i impresionante recifurl de corali. Secventele evocate se petree in temple, Tn
catedrale gotice sau in cupolele moscheelor; subiectil descriu spectacole caleidoscopice

extraordinare, fantani magice, jocuri de apa $1focuri de artificHfeerice. 0 zona fixata in campul

vizual i$1 plerde relatiile spaliale logice cu mediui, devenlnd un microcosmos autonom.
Modificariie perceptive cele mal interesante sun!, fara indoiala, iluziile optice. Astfel, obiecte!e
eeie mai diferite T~ipierd forma obi~nuita, afiandu-se Tntr-ostare de instabiiitate ~i f!uiditate. In
cursui acestui proces, ele par a se transforma, a capata nuante de dispropo1ionalitate" Corpui
subiectului, precum ~I trupurile altor persoane, capata forme grote$t!: unele detali! anatomlce
sunt miniaturizate ~i altele marite sau alungite. Mediul Tnconjurator sufera mutatH capatand
aspectul unei picturi cubiste. Elementul optic al experientelor estetice este deosebit de

268 ORIENT AREA EXPERIENTIALA h>! PSIHOTERAPIE
impresionant, intensitatea trairiior fiind maxima. De aceea, unii subiecti asimiieaza experien\a
unei orgii vizuale, In care apar adesea suprafe\e inconsistente. Textura obiectelor sau a zidurilor
formeaza imaginea unor animale fantastice, a unor fete grote~ti Sou diferite scene exotice.

Capacitatea de a diferentia sunetele esia de asemenea afectata, aparand iluzii acustice.
Astfel, stimuli monoton!, precum un robinet care curge, un aparat electric care bazaie Tnfundat,
devin pe nea~teptate melodii deoseb!! de suave,

Experientefe psihodinamice. I~i au originea In zoneie profunde aie incon~tientului uman.
Fenomenologia experientelor psihodinamice fntalnite In cursu! ~edinteior LSD esle In mare
masura coneclata cu cor-ceptele de baza ale psihanalizei c1asice. Grof introduce un concept

operational nou In intelegerea functionarii ~idevenirii persbnalitatii - sistemul Coex.

Sistemul Coex este 0 constelatie specifica de amintiri formate din experienta condensata
din diferitele perioade ale vietii individului. Cele mai importante sisteme Coex sunt acelea care
rezuma ~i condenseaza conflictele, confruntarile cu situaliile ce au periclitat viata, sanatatea sau
integritatea psihica a subiectului. Putem diferentia sisteme Coex negative (sisteme ce
condenseaza experien\e neplacute, dezagreabile) de sistemele Coex pozitive (sisteme ce
condenseaza experiente placute din viata individului).

In timpui $edin(ei terapeutice, regresia psihica sub doze infime de LSD, controlata de
terapeut, poate activa informa\ii provenite din etapele anterioare ale vietii :?i chiar din stadiul
intrauterin, incluse Tn sistemul Coex care constituie un Tel de "banca informationala a

incon~tientului" organizata in scheme-depozit polarizate de acelea$i tipuri de trair: $1experien(e
emotionale. Reactivarea $i patrunderea in profunzimile sistemului Coex Ii ofera subiectului
experienla con~tientizarii $i reintegrarii unor trairi $i evenimente traumatizante sau beatifice
legate de Tntreaga perioada a concep\iei, a dezvoltarii intrauterine $i travaliului din timpul
na~terii.

Cu unii sUbiecti, Grof a obtinut §i rezultate mult mai greu de explicat deocamdata, ca de
pilda retrairea unor vieti anterioare, ceea ce vine sa confirme pe baze experimentale teoria
reincarnarilor succesive pe care 0 cunoa~tem din fiiosofia $i mlstica oriental a, dar in favoarea
careia argumenteaza $i alte experimente de regresie tempora/a etectuate sub hipnoza (B.Weiss
$.a.). Experien(ele transpersonale pe care subiectii lui Grot te relateaza au dat na$tere multor
dispute, fara a Iipsi detractori! $i contestatarii atat a manierei experimentale, cat 9i asupra
implica\iilor etice, religioase ~i filosofice ale acestora. Dincolo de prejudecatiie unora, ori de
entuziasmul suspect de nediscriminativ al altora, contribu(iile $tiintifice ale lui Grof 91ale $colii
transpersonale pe care a creat-o produc ~i in prezent uimire ~i anxietate de cunoa~tere multor
minti din lumea 9tiintifica actuala, ale caror scheme rationalist-rigide, pozitiviste, se cantoneaza
in teorii neTncapatoare pentru adevar, In special eel care se refera la psihicul uman atat de pUlin
cunoseut inca in devenirea, resursele ~i transformarile sale evolutive.

Practica respiratiei holotropice $i explorarea Sine·fui
Fascinat de universul atat de bogat $i imprevizibil al ineon~tientului $i supracon9tientului,
adica de toate fenomenele de cunoa9tere care se situeaza dincolo de limiteie con$tientului
obi~nuit, Grof a incercat inca din 1976 sa puna la punct 0 metoda de explorare a Sine-Iui, adica
a tot ceea ce se extinde dincolo de Ego, fiind fie ignorat, fie latent, fie scapand controlului
acestuia. Astfel, impreuna eu Christina Grof, a creat practica respira\iei holotropice, ca 0 metoda
de explorare a sine-Iui, ce integreaza elemente din cereetarile moderne ale con~tiintei,
antropologiei, psihologiei abisale, psihologiei transpersonale, practicilor spirituale orientale $i
misticismului. Termenul holotropic vine din limba greaca ("holos = intreg, tot ~i "trepein" = a
inainta, a merge catre) insemnand respiratie totala, intreaga, completa.
Metoda se bazeaza pe potentialul spontan de vindecare al psihicului care devine disponibii
in starile neobi$nuite (non-ordinare) ale con9tiintei, induse de respiratia accelerata, pe fond de

Capitolul VIII - DEZVOL TAREA $1 TERAPIA TRANSPERSONALA 269

muzlca provocativa (inductiva), Intr-un ambient special amenajat. Focalizarea energiei $i
desenul mandalei sunt de asemenea elemente importante Tnprocesul holotropic.

Tehnica respiratiei holotropice mediaza accesul caIre diferite niveluri ale experien\ei umane,

incluzand amintirile relevante din copilarie, secven\e ale mo1ii $i rena$terii psihospirituale, 0

gama larga de experien\e transpersonale. Teoria $i practica acestei tehnici sunt prezentate In
lucrarea "Beyond the Brain" a lui S.Grof.

Autorii practicii respiratiei holotropice, au folosit-o In sute de ateliere formative, In nordul $i

sudul S,UA, dar $i In Europa, Australia $i ;\sia. Ca raspuns la cererea foarte mare de pregatire

in acest domeniu, fondatorii au creat GPT (Grof Transpersona! Training) - 0 organiza\ie cu
scopuri formative, cu sediul la Mill Valey, California. Acest program faclliteaza mal curEmd
dobandirea unor deprinderi de practica personala, dar nu ofera participanlilor 0 diploma care sa
Ie garanteze ulterior conducerea terapiei de acest tip. Programul teoretic $i experiential In
"Holotropic Breathwork" este fundamentat pe cuno$tin\ele de psihologie transpersona!a, ea
discip!ina ce integreaza $tiinja moderna eu marile tradijii spirituale ale lumii. Cursurile sunt axate
pe explorarea filosofiilor spirituale orientale, noua paradigma In $tiinja, psihologie arhetipala,
astralogie $.a. Un program comple! include 5 stadii iar un training are doua niveluri: un stagiu
educational, adresat unui numar !arg de persoane interesate (antropologi, arti$ti, oameni de
~tiint2, studenti, tuturor ceior interesati de introspectie, experiente cu respiralia hoiotropica ~i
psihologie transpersonala, stari alterate ale eon~tiin\ei); un stagiu formativ numai pentru
practicieni, destinat celor care vor !ucra In domeniu: transpersonaL Ace~tia din urma au nevaie
pentru a obtine un certificat de atestare In domeniu, de a fi lucrat sub Tndrumarea unui practician

acreditat in domeniu, care sa asigure supervizarea ~ifeed-back-ul practic. Training-ul de baz2

consUl Tn 150 de ore de experienta generaia In practica respiraliei holotropiee sub lndrumarea
lui Grof, sau a formatorilor sai $i include 7 module ?i un seminar de doua saptamEmi,eu atestat
Durata total a a programului este de minimum 2 ani de la momentui implicarii profunde In
praeUeaprogramuiui.

Am prezentat toate aceste detalJi privind praelica formativa In domeniul psihoterapiei
transpersonale, pentru a atrage aten\ia cititorulul, avizat $1mal ales neavizat. asupra specificului
$i seriozitatii pe care 0 implica formarea unui psihoterapeut in general $i a unuia ell orienta,e
transpersonala, In special. Aceasta, In speranta ca yom reLl§i sa ternperam cat de cat
nerabdarea, entuziasmul $1 atrac(ia bazate pe motivatii facile, puerile sau strains etieii
psihoterapeutiee ale multor veieitari sau aspiranti ai acestui domeniu, de diverse specialilati,
care, din pacate, sunt lipsit! de pregatirea de baza - psihologica, psillopatologica $i
psihoterapeutica, efectuata In cadiu academic (universitar $i postuniversitar),

3.3. lnstitutu/ de Psih%gie TlanspersonaJa de fa Palo Alto - preocupari ~i

principali reprezentanti

lnstitutul de Psihologie Transpersonala de la Paio Ailo, California este, fara Indolala, eel mai
prestigios laca~ al teoriei $1 practicii transpersonaie la ora actuala, Ei constituie "inima"
cercetarilor ~i formarii profesionale in acest domeniu, sustinand programe de doctorat ~i
masterat In domeniui psihologiei ~i consilieri! transpersonale.

Este fondat in 1975 de catre prof.dr. Robert Frager, alaturi de care l~i desfa~oara activitatea
formativa, de cercetare ~i teoretica nume devenite deja foarte importante In lumea ~tiinjifica:
Charles Tart, Arthur Hastings, William Braud, Rosemarie Anderson, Kathleen Wall, Jill Mellick,
Paul Roy, Robert Schmitt, Irene Lazarus, Michel Hutton, Arlene Mazak, Hillevi Ruumet.

Din perspeetiva grupului de la Palo Alto - ITP, psihologia transpersonala creeaza 0

conexiune lntre domeniul $tiintific al psihoiogiei $i spiritualitate, privind dincolo de individ $i

270 ORIENT AREA EXPERIENTIALA iN PSIHOTERf\.PIE

avand un punet de vedere mult mai lar9 asupra lui, 0 viziune holista. Bazandu-se initial pe
eontribu\iile cele mal valoroase din psihanaiiza, behaviorism ~i psihologia umanista, domeniul

transpersonal a incercat sa Ie extinda ~i sa Ie depa~easca.

Experien\ele transpersonale au avut un erect prorund transrormativ in viejile ceior care Ie-au
trait, aducand 0 noua inlelegere a iUblrii, compasiunii, precum ~i 0 cunoa§tere de dincolo de

obi~nuit - supracunoa~terea. Ei au devenit mai deplin con§tien\i de limite!e §i distorsiunile lor Tn
cunoa§tere §i comportament, putand sa lucreze asupra acestora pentru 0 mai depiina

dezvoltare psihologica ~i spirituala.
Obiectivele declarate ale transpersonali~tilor de la ITP sunt dialogul deschis ~i explorarea

cu mintea treaza, in scopul extinderii posibilita\ilor de cunoa~tere ~i autotransrormare.

Psihologla transpersonala devine astfe! 0 cale de explorare §i stimulare a poten\ialului pentru

transformarea sine-Iui $1a lumii, a noilor idei §i a creativitajii umane, Tn slujba bineiui individual $1
colectiv, a respectarii echilibrului ecologic §i a dezvoltarii spirituale.

"ea unul dintre pionierii educa\iei transpersonale, ITP §i-a ca§tigat un respect profund pentru
calitatea sa academica. EI aduce 0 contribu\ie majora la schimbarile din con;;tiinta noastra care

ne vor ghida in viitor", este de parere W.Hartman, (pre~edintele Institutului de $tiin\e Noetice).

Alte scopuri sunt:

• sa inve\e cursan\ii sa incorporeze valoriie transpersonaie in riecare aspect al vie\ii lor;

•• sa contribuie prin cursuri, stagii de master ~i doctorat ia formarea formatorilor Tn domeniul

psihologiei §i dezvoltarii transpersonale;

•• sa contribuie la imbogatirea experientei cognitive ~i sa Tntampine nevoiie lumii cu

compasiune ~i ericienja;

•• sa Tncurajeze dezvoltarea personala prin Tnva\are experientiala, autoobser/atie ?i

introspectie creativa;

•• sa orere aten\ie ~i sprijin individuaiiza!, precum ;ii un mediu In care sensu! comunitar sa fie

in egala masura dezvoitat ~i cultivat .
intreaga activitate ;;tiintifica a iTP 5e intemeiaza pe convingerea ca cercetarea riguroasa,

academica, trebuie Tnso\ita de 0 impiicare personaia profunda. Principaieie domenii pe care S6
axeaza programul educational ?i form8tiv sunt: 1 domeniul intelectual (teoretie §i cereetare), 2.
domeniul expresiv-creativ; 3. domeniul emotional-clinic, 4. domeniul spiritual, S. dorneniul fizic-

corporal, 6. domeniui cornunitar ~i organizational. teoretic al institutuiui, a carui iematica
Exercitii1e experien\iale completeaza programui

modulara include printre altele:

•• Abordari transpersonale ale expresiel creative (axal pe contribujia expresiei creative In

procesele de vindecare $i in dezvoitarea psihospirituala, inciusiv practicare de diverse modaliiaji
expresive cum ar fi mi~care, arte vizuale, poezie, proza ~i colaj);

•• Abordarea in grup a cre§terii personale $i profesionaie, fnvatarea utiJizarii principii lor
transpersonale Tn cre;;terea personal a ~i schimbarea atitudiniior (inciuzand aici lucrul cu visui,

dezvoltarea intuitiei $i a percep\iei extrasenzoriaie - ESP);

" Dezvoitare psiho-spiritua!a §i consiliere transpersonala (Training experiential intensiv in
tehnicile de consiliere transpersonala):

•• Terapii psiho-corporale, axate pe explorarea unei varietati de abordari alternative,

neconvenjiona!e in vindecare $1studii psihoneuroimunologiee;

" Perspective spirituale (examinarea abordarilor psihologice, mitice §i spirituale ale

dezvoltarii §i cre$terii personale, inclusiv exercitii aplicative ale principiilor inva\ate);

• Arhetipuri, mituri §i simboluri (explorarea temelor §i ideilor jungiene Tn mituri $i simboluri
universale: dezvoltarea abilita\i1or de recunoa§tere 2 arhetipurilor care sunt operante Tn viejile
proprii);

Capitolul VIII - DEZVOL TAREA $1 TERAPIA TRANSPERSONALA 271

• Disciplina ~i practica transpersonala (folosirea practicilor de autoobservatie ~i raportare In
scop de disciplina spirituala, pe parcursul dobandirii bazelor teoretice §i psihologice ale
practicii);

• Familia ca vehicul spiritual (explorarea aspectelor transpersonale ale vietii de familie,
incluzand tehnicile hipnotice in lucrul cu familia, puterea viselor familiei, starile alterate in care
intram cu familiile noastre ~i puterea pe care acestea 0 exercita In viata personala a fiecarui
individ, caile de dezvoltare sau de mentinere a sensului identitatii de sine in cadrul familiei).

• Relatiile cu lumea (explorarea ~i extinderea rela(iilor cu mediul.ln(elegerea interrelaliilor cu
tradi(iile indigene §i explorarea cailor de extindere a identificarii cu alti oameni, animale, plante,
arbori, natura ~i planeta);

• Psihologia medita(iei (metodele de meditalie, focalizate pe aplicatiile fiziologice §i
psihoterapeutice ale meditatiei);

• Teorii occidentale §i orientale ale personalitalii;
• Psihologia starilor de con~tiinla;
• Psihologia sufismului, misticismului cre§tin, a ~amanismului §i dimensiunile spirituale ale
comportamentului uman;
• Psihologia corpului, vindecarea prin arta §i corpu/;
• Comunicare transpersonala §i aplica(ii sociale ale psihologiei transpersonale, etc.
Am trecut In revista preocuparile teoretico-metodologice §i formative ale ITP, pentru a oferi

cititorului 0 imagine cat mai cuprinzatoare asupra acestora, spaliul prezentei lucrari

nepermilandu-ne sa detaliem, pe cat soarfi cuvenit, aspectele legate de tehnicile §i metodele de
dezvoltare $i terapie transpersona/a, de tehnicile de meditatie $i transformare, in special.

Un alt grup de cercetatori, derivat din ITP, este constituit sub numele de "Centrul de
cercetare William James", infiin(at in 1994. Proiectele acestui centru se refera la:

• experien(ele umane exceptionale, atat psihice, cat §i mistice;
• transformarea psiho-spirituala;
• cre$tere $i bunastare fizica $i psihica.
Centrul are in vedere cercetari aplicative ale psihologiei transpersonale in consiliere,
terapie, ghidare spirituala, relatii umane §i afaceri.

3. 4. Ken Wilber - 0 altfel de paradigma a dezvoltarii con§tientei

Ken Wilber este fara indoiala, daca nu cel mai cunoscut, cel mai prolific teoretician al psihologiei
transpersonale. Dintre lucrarile sale, din pacate nici una tradusa inca In limba ramana, amintim
- "Up from Eden" ("Ridicarea din Eden'), "The Atman Project" ("Proiectul Atman'), "No
Boundary" ("Fara limita"), "Spectrum of Consciousness" ("Spectrul con§tientei"), ,A Sociable
God" ("Un Dumnezeu sociabil"), etc.

Ken Wilber se inscrie in randul eruditilor transcendentului, alaturi de altii cum ar fi John Lilly,
Charles Tart, Robert Walsh, Nona Coxhead, Allan Watts, Mircea Eliade, Stanislav Grof $1 Rene
Guenon.

Tn lucrarea "Ridicarea din Eden" (Anchor Books, 1983, p. 250 - 251), Wilber propune un
model explicativ bazat pe dellmitarea a 9 mari stadii de structurare ale con§tienfei, in acord
cu dezvoltarea filogenetica, dar $i cu cea ontogenetica. Le yom prezenta in continuare.

1. MATERIE sau fuziune materiala - prima etapa a organizarii structurale, concretizata in
matricea primordiala sau pleroma.

2. CORP sau nivelul ARHAIC, care se refera la dezvoltarea inteligentei senzorio-motorii §i a
impulsurilor sexual-emotion ale. Acest stadiu include con§tiinta corporala, senzaliile, perceptiile

272 ORlENTAREA EXPERIENTIALA. IN PSIHOTERAPIE

$1 emotii1e primare. Este 0 etapa a dezvoltaril con$tienlei echivalenta eu stadiul inteligentei
senzorio-motorii deserls de Jean Piaget, preeum ~i eu nivelul trebuintelor bazale, fiziologice din
piramida lui Maslow, or eu siadiul simbiotic sau autistic teoretizat de Loevinger. E! corespunde
functional primei $i eelel de a doua ehakre (muiadhara ~I swadhistana), preeum $i conceptelor
de anamayakosa (hranirea eorpului fizic) ~i pranamayakosa (elan vitai) .

3. MAGIC - prima modalitate cognitiv-simboiica, proces primar prin care se eonfunda partea
eu Intregul, Interiorul eu exteriorul, aparenta cu esenja, subieetul cu obiectul, imaginarul cu
realul. Acest stadiu include simple imagini, simboluri $i primele concepte rudimentare sau
primele produclii mentale "magice" bazate pe condensare, deplasare $i "omnipoten\a gi'mdirii".
Aeestea corespund proceselor primare la Freud, stadiului paleologic descris de Arieti ~i gandirii
preoperatorii ilustrate de Piaget. Magicul este asociat celei de-a treia chakre (Manipura) $1
consoneaza eu dezvoltarea "moralitajii preconventionaie" Tn acceptia iui Kohiberg, cu stadiul
impulsiv $i autoprotectiv deserls de Loevinger, precum $i cu nivelui trebuintelor de siguran\a din
piramida lui Maslow.

4. MITIC - stadiuinca antropomorfic, 0 mixtura Tntre logic ~i magic, ,Acest nivel poate fi
comparat cu stadiul inteiigentei operational - concrete reliefat de Jean Piaget, cu stadiul
con$tiin\ei conformists a !ui Loevinger ~i eu stadiui moraiita\ii conven\ionale a lui Koh!berg.
Aceasta etapa a dezvoltari! con~tientei, dupa K.Wilber corespunde eelei de-a IV-a chakre
(anahata), precum §llnceputului manomayakosha-ei (Vedanta) $i manovijnana-ei (Mahayana).
Este corelat cu stagiiie conformismuiui $i ccn?tiin\ei conformiste dupa Loevinger $i eu
trebuintele de apartenenta din piramida iui Maslow.

5. RATIONAL - stadiul ra\ionalita\ii egotice, corespunzator operativita\ii formai-Iogics, a!
judecatilor §i rationamentelor ipotetico-deductive, Tn relalle cu a V-a chakra (vishuda), pune!
culminant Tn constituirea manamayakosa-ei §i manovi.!nana-ei. sau corpului mentaL Stadiu!
cOI1$tientindividualist dupa Loavinger, ai mamlita\ii postconven(ionale dupa Kohlberg sau al
trebuin\elor de autostima dupa Maslow.

6. CORP - MINTE - integrarea mentalului verbal $1formal cu corpul emotional ("centaurui").
7. PSIHIC - capacitatile psihice actualizate sau Tnceputurile transpersonalizarii, Stadlul
"psihic" nu se refera neaparat la capacitati paranormale, de$i unele nu sunt excluse. Se exprima
printr-un Inalt nivel de dezvoltare a mentalului rational, dincolo de inteligen\a fmmala, 0
structura cognitiva ce poate fi numita "viziune logica" sau integrare logica (de ex. Aurobindo,
Free John). Corespunde celei de-a VI-a chakre (Ajna), Tnceputului manas-ului (Mahayana) $i
vijnamakosa-ei (Vedanta). Corespunde stadiului Integrarii §i autonomiei dupa Loevinger, ca ~i
nevoilor de autoactualizare - autorealizaie dupa Maslow,
8. SUBTIL sau ARHETIPAL - sala$u! arhetlpurilor sau patternurlior transindividuale ale
manifestarii sinelui, niveiul "iluminarii mintii" dupa Aurobindo. Este punctu! culminant al manas-
ului 9i vijnamayakosa-ei, 0 adevarata structura transra\ionala (nu prerationa!a $1 nicl
antirationala), pura intuitie in sensul ei ee! mal Inail, neconfundandu-se cu emotionalul sau cu
trairea corporal a, Concepts corespondents sunt "formele" iui Platon, "bijamantra," "vasanas",
inceputul eelei de-a VII-a chakre (Sahasrara). Este inceputul nevoilar de transcendere a eu-Iui
(sine-Iui) la Maslow.

9. CAUZAL sau SPIRITUAL - nivelul final al dezvoltarii con$tien(ei, spirit In sensuI eel mai
Inall, corelat al concepteior de "fundament al fiintei" (Tillich), "Substan(a Eterna" (Spinoza),
"Geist" (Hegel), dincolo de a VII-a chakra. anandamayakosa (corp sau stare beatific(a) Tn
Vedanta), alayavijnana (Mahayana), kether (Kabbalah).

Stadiile dezvoltarii con§tientei In viziunea integrativa a lui Wilber ar putea fi reduse la trei
mari slructuri: prerationalul (corespunzator subcon$tientului), rationalul (con$tiinta de sine
sau con~tientul) ~i transrationalul (supracon§tientul).

Capitolul VIII - DEZVOL T AREA $1 TERAPIA TRANSPERSONALA. 273
Tn baza schemei sale de analiza, Wilber constata ca unele structuri bazale ale modelului
explicativ al dezvoltarii con$tien\ei sunt confundate In cadrul altar paradigme explicative cu
anumite apari\ii similare la niveluri Tnalte,In viziunea autorului, Magicul, relevat ca a credinta
fara nici un fel de constrangere, 0 "credinta oarba" Tnefectul actiunii la distanta, caracterizeaza
gandirea copilului intre 2-4 ani $i este cauzata in principal de faptul ca el nu poate face distinc\ia
clara Intre realitate $i imagina, sau simbol. Acest stadiu pare unul holistic la prima vedere.
Facand Insa 0 analiza deta$ata, observam ca Magicul nu une$te obiectivul cu subiectivul,
dimpotriva, Ie amesteca $i In nici un caz nu integreaza holistic partea cu fntregul. Acest fapt este
demonstrat de sludiile celor ce s-au ocupat de psihologia dezvoltarii cum ar fi Werner, Arieti sau
Piaget.
De asemenea, Wilber constata ca Magicul aste ades confundat cu Psihicul sau mai exact,

fuziunea dintre subiect ~i obiect este asemanata Tnceputului transcendenteL FI'eudienii sustin

ca psihicul este magic (referindu-se la teoria incon$tientului ca rezervor de forle obscure,
destructurante pentiU viata individului); lar adeptii parapsihologiei de faarte multe ari realizeaza
experimente de laborator plecand de la premisa ~i In acela$i timp dorind sa demonstreze ca
aspectele paranormale ale Psihiculul vizeaza Magicul.

o canfuzie similara pare a fi amplasata intre stadiul Mitie §i stadiul Arhetipal iar primul caruia

Ii poate fi atribuita 0 astfel de confuzie esie Carl Gustav Jung, Defini\ia clasica a arhetipului
jungian este ,,0 imagine mitic-arhaica mO$tenita colectilj", Wilber sus\ine oa niveiul arhaic-mitic
se afla undeva In suburbiile prepersonalului sau ale pa~ii preralionale a Intregii dezvoltari
individuale sau a sineizarii (gasirea drumului caIre centru - v. Mircea Eiiade). De fapt anumite
irnagini arhaice reprezinta 0 rno:;;tenirecolectiva, Tnsa eroarea iui Jung consta in faptul ca 81 ie
amplaseaza la nivelul transpersonalului, in transcendent. in fapt ele apar\inand incon~tientului
calecUv, unui nivel prepersona!.

In opinia lui Ken Wilber, Jung a avut dreptate Tncercandsa demollstreze ca inainte de ego-ul
ralional S8 afla anurnite "tararnuri" ale con~tien\ei. Din pacate, el nu a facut distinc\ia dintre
nivelul pre-ega-u!ui (ce conIine magicui infanti!) ~i nivelu! trans-ego-ului oe contine capacilatile
psihice ~i arhetipurile adevarate - patternurile transcendentuiui.

3.4.1. Un exercitiu de reve/are a sfnefuitranscendent

In cartea "Fara iirnita" ("No Boundary", 1979, Center Publications Los Angeles, California), Ken

Wilber abordeaza printre aitele $1 probiematica Sineiui Transcendent, In viziunea autoruluL
Sinele (self-ul) este asemanat une! surse neobi~nuite de putere, de forla inlerioara, ce ramane
tacuta, imperturbabiia precuill adancimile unui ocean, chiar daca supmfata eon~tientei se
canfrunta unearl cu valuri ~i tarente de durere, anxietate ~i disperare (op, cil pag, '127-128),

Un ait autar, adept a! psihologiei transpersonale, John Lilly, campara Sinele cu zona
centrala a unui eiclon, 0 zona de relativ calm in mijlocui unei furtuni (v, "The Center of the
Cyclone", New York, Benton Books, 1972).

Revelarea Self-ului transcendent reprezinta, de fapt, chintesen\a tuturor terapiiior ~i

disciplinelor transpersonale, Contactul cu Self-ui transpersonal nu Inseamna Insa pierderea
accesului la aite niveiuri ale dezvoltarii con~tientei (cum ar fi nivelul Ego-uiui, niveiul
"centaurului" - v, Ken Wilber, 1979, pag,105-120), ci pierderea Tnlan\uirii de ;;i limitarii la
acestea.

Aceste aite niveluri calitative ale con$tien\ei devin ni~te instrumente de aeces la Self-ui
transpersonal. lata Tn continuare un exerciiiu prln care se poate accede la starea de Self
transcendent, propus de Ken Wilber,

«Relrage-te intr-un loc lini$tit $i Tnsinguratate, roste$te pentru tine Tnsuti,u$or $i ciar-

274 ORIENT AREA EXPERIENTIAL&' IN PSIHOTERAPIE
Am un trup, dar eu nu sunt trupul meu. Corpul poate fi obosit sau odihnit, bolnav sau

sanatos, greu sau u~or, dar asta nu are nimic de-a face cu interiorul meu.
Am un trup, dar nu sunt trupul meu.
Am dorinte, dar eu nu sunt dorin\ele mele. 1m!~tiu dorin\ele, acestea vin ~i pleaca ~i nu lmi

afecteaza interiorul.

Am dorin\e, dar nu ma identifie eu dorintele mele,
Am emo~ii, dar eu nu sunt emotiile mele. Pot sa Imi simt emotiile. Ele nu Imi afeeteaza
interiom!.

Am emotii, dar eu nu ma confund eu ele.
Am ganduri, dar eu nu ma identific cu gandurile mele. Gandurile mele nu lmi afecteaza
interiorul.

Am, ganduri, dar eu nu sum gandurile male.»
Dupa ce repeti de mal mulle ori soar putea sa ajungi la urmatoarea concluzie - "Eu sunt
ceea ce am ramas - un centru pur §i absofut af Con§tientei, un martor nemi§cat af tuturor
acestor ganduri, emotii, trairi §i dorinte ". Daca persl~ti sa practici acest exercitiu, vel incepe sa
intuie$ti sensul adanc alliberta\ii, luminii, echilibruiui, stabi:itatii.
Pornind de la acest exercitiu relativ simplu, consider potrivit momentu! de a avansa cateva

precizari teoretice ce traduc propriile mele op(iuni in in(elegerea ~i abordarea dezvoltarli

personale ~i transpersonale.
Cu alte cuvinte, extensla con~iienlei prin accesu! la starea Sinelul transcendent se poate

facilita prin construirea pas cu pas, a unui mecanism psihologlc de disociere (controlata ~i

progresiva) a procesului de con~tientizare a dimensiunilor somatopsihice ale persoanei, de
con~inutul propriu-zis al experien~elor triHte corporal. afectiv ~i cognitiv.

Persoana experimenteaza astfel simultan stares de spectator $i acior, devenind din ce In ce
mai mult spectator ~i ulterior scenarist virtual ~i regizor al proprlului spectacoi existential. Ea
devine din ce in ce mal con!?tientade trairile ~i manifestarile sale, de rnodui Tncare dOb{mde$te
con$tiinta acestora, ceea ce creeaza premisele saltuiui calitativ Tndezvoltarea con$tientei.

Cresc, astfel, subtilitalea $i rafinamentui experientelor de cunoa~tere, mal intai prin extensia
$i modificarea capacita\ilor perceptive, uiterior prin asocierea unor muta\!i corespondente la
nivelul proceselor afective, motivalionale, volitive - adica in dinamica energo-reglatorie .

Aceste transformari in sfera reglarii :,;i recanalizarii energiilor vor antrena noi disponibiliU!i\ide
cunoa~tere superioara (transcon~tiente), de comunicare, de actiune creatoare $1 de
comportament. $i primul pas in aceasta evoiutie n constituie, desigur, posibilitatea omului de a
deven! martorul con§tient, avizat ~i non-ata$at al propriilor sale experiente de fiintare ~i
dezvoltare. EI poate deveni astfei capabii sa se in\eleaga, accepte :,;i autotransforme
responsabil, dintr-o perspectiva inedita. El poate dobandi 0 capacitate sporita de autocontrol ~i
sa exper/menteze 0 modalltate mult mai autentica a Iibertatii interioare ;;1 Implicit, exterioare.

Exercitiul propus se Tnscrie In sfera unui larg diapazon de tehnici de extensie a
disponibilitalilor umane, create In spaliul atat de fertH al interferenjelor oriental-occidentale Tn
psihologia $i psihoterapia contemporana.

Din aceasta prezentare nu poste lipsl mentionarea contributiilor aduse in domeniul
transpersonalului de remarcabila lucrare romaneasca "Psihologia simbolului arhetipal" (edit.
I.N.I. Bucure~ti 1996), apa~inand lul I. Manzat ~i M.P, Craiovan, care aduce in atentie
conceptul de transcon$tiinta (a patra stare de con$tiinta), prin care autorii exprima «depa§irea
functillor cunoscute ale con$tiintei (stabilite de Henry Ey In 1963), cre§terea tara limite a
potentialului psihic uman, "con~tiin\a de varf". Transcon$tiinta (con§tiin\a transcender!!) este, mai
Tntai,trans-descendenta, intrucat foreaza in subcon§tient de unde I§I trage seva $1apoi, trans-

Capitolul VIII - DEZVOL T AREA $1 TERAPIA TRANSPERSONALA 275
aseendenta, pentru ea urea deasupra nivelului eon~tiintei de unde "erupe ea 0 lava vuleaniea"....

Simbolul arhetipal este una din modalitalile de favorizare a integrarii psihismului in Totul
universal. Simbolul. ca arice alt act creator uman este transcendent in raport cu lumea, intrucat
el coniine "ie~irea din lume" ~i decl, ie~lrea din cunoa~terea comuna ~i din con~tiinia ordinara
Datorita sinergiei cosmice, exista in om 0 rudenie cu intregul cosmos. Simbolui arhetipal este un
argument In favoarea sustinerii transcenderii ~i cosmizarii, ca performanie posibile ale spiritului
omenesc. Transcon~tiinla umana ascunde in sine secretul lumii ~i dfmdu-i omului acces la
aeesta, Ii inalla deasupra tuturor lucrurilor lumii »(op,cit.p.352). Transcon~tiinla nu este cu tolul
altceva decat con~tiinla, nu este 0 negare sau 0 sfidare a con~tiinlei, precizeaza aceia~i autori,
ci doar 0 amplificare maxima a acesteia. Con~tiinla umana este unitara iar incon~tientul,
subcon~tientu/, con~tiin\a ~i transcon~tiin\a sunt doar diverse niveluri ale potentialitali!
psihice."(idem, p. 353). Func(ionand ca 0 cooperare ~i coevolulie a tuturor func\iilor, de la toate
nivelurile psihismului uman ~i apa~inand omului ridicat la cele mai inalte nivele de spiritualitate,
lranscon~tiinta este sursa intregului potenlial creator al omului, cea care "II inalla la 0 noua
con~tiinla de sine, la dobandirea capacitalii de autototalizare ~i autodepa~ire a sistemului OM in
core/alie cu Intreaga existenla, esle cutezanla suprema a omului de a bate la porlile absolutului.
Prin transcon~tiinla, psihismul devine spirit." (ibidem, p. 353).

CAPITOLUL IX

TERAPIA UNIFICARIJ

o nOUE!psihoterapie experientiala

lelanda Mitrofan

"De aeeea voi urma propriul drum - nu 7n e8utarea unei alte sau

mai bune doctrine, caci §tiu ca ea nu exista, ci pentru a abandona

toate doctrinele §i pe tofi mae§trii, ca sa-mi ating singur tinta"

Hermann Hesse - "Siddartha'

1. Premise si clarificari conceptuale

In mod natural arice cunoa~tere, inclusiv cea a propriei persoane, Incepe cu experienta.
,A fi prezent" sau "a fi In situalie" este atitudinea prin care percepem ~i descoperim lumea,

dar totodata exerciliul! comportamental prin care ne dezvoltam ca persoane, modul prin care
intram In contact ~i stabilim relajia personala eu ceilalji, eu mediul ~i eu Dumnezeu, oricare ar fi
reprezentarea noastra eu privire la aeesta. ,4ceasta atitudine spontana de a experimenta rea!ul,
eomparabila In gratuitatea ~i puterea sa transfiguratoare doar cu Joeul este "poluata" ~i
inlantuita de 0 multitudine de prejudeeali, mituri, stereotipuri ~i obi~nuinle soeio-culturale,
supozitii ~i dorinle, proiectii ~i transferuri.

Am putea sa spunem, fara riseul de a gre~j prea mull, ca omul contemporan este din ee Tn
ce mai putin con$tient de innascuta, mirabila $i inegalabila sa arta de a se juca, pe care pare ca
ar fi uitat-o sau pierdut-o Tngraba $i tumultul cotidianului, avid de a se familiariza cu ~i a preiua
Jocurile altora, atent mai ales la regulile $i convenliile stabilite social. Treptat, el ajunge sa
prefere jocului creativ - jocul cu reguli prestabilite, iar spontaneitatea ~i starea sa de gratie ce i-
au fost daruite chiar de la Tnceputuri sunt Inlocuite de forme ~i "tipare" comportamentale
previzibile, ma~tl $i 0 intreaga recuzita de decoruri. Prin intermediul acestora el T~i exercita
rolurile ~j status-urlle, cu inver~unarea unui executant con~tiineios, adesea supraadaptat, dar
anost, blocat in contactul cu sine, cu nevoile $i posibilitalile sale reale.

Eroul zllelor noastre este din ce in ce mal mult un actor de mana a doua, sau care face

figuralie, ori instrumentistul fara har, atent doar la partitura $i dirijor (ce mai conteaza cine 0 mai

fi ~i asta?!), membru de baza al unel filarmonici amenintata cu ~omajul, intr-o lume invariabil
falimentara. $i nu e de mirare ea adesea el se simte 0 victima, bantuit de sentimentul neputintei,
neimplinirii ~i autodevalorizarii, sfa$iat de frustralii ~i nelini~ti existenliale. EI este preocupat pana
la obsesie $i saturajie de raspunsulla intrebarea "Cine sunt ceilalji, ce au $1ce faG?"decat de
prospectarea propriei identitati, a propriilor valori, sensuri ~i acliuni. Omul contemporan devine
din ce in ce mai strain de sine, erijandu-se frecvent in propriul du~man, agresor, sabotor sau
parinte critic ~i intolerant.

Tensiunea generata de starea de fragmentare intern a, de "pa~i1e"aflate in conflict ale

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 277

unui Eu fmpovarat de nesiguranta ~i confuzii, de ignoranta ~i aspiratii dispropo~ionate, de teama
de respingere §i de e§ec, duce inevitabil la suferinta, 1a ineficienta ~i la 0 anumita forma de
inadaptare mal curand in rapor! cu sine decat cu ceila1ti, de~i, mai devreme sau mai tarziu
prima 0 genereaza pe a doua.

Autoexplorarea asistata, autoacceptarea ~i optimizarea personala prin dobandirea
in!elegerii de sine, a extinderii campuiui con§tien!ei prin multiplicarea experien!eior traite §i a
deblocarii resurselor creatoare, pot constltui 0 cale sigura de armonizare cu sine ~i cu lumea, 0
cale unificatoare.

Reflexia, evaluarea §i autoevaluarea, pastrarea cuno§tintelor §i a atitudinilor ce ne definesc,
ca ~I posibilitatea de a'ie transforma fn procesul evolutiv - toate acestea se fundamenteaza pe
sistemul nostru direct de a experimenta lumea, atat cea externa, cat §i cea interna. $i,
indubitabil, actiunea ramane princlpiul de baza al dezvoltarii, atat la nivel mental, cat §i
comportamental

Experimentam (actionam in plan intern) ori de cate ori proiectam - gandim §i concepem
strategii, elaboram solutii $i rezolvam, ne reprezentam, ne imaginam, visam $1 cream" Apoi
transpunem "proiectul nostru mental" in realitate, adica experimentam (ac!ionam Tnpian extern).
Astfel, verificam, modiflcam, restructuram ceea ce am proiectat, in contact direct cu obiectul,
persoanele, strategiiie, relaliile $i tranzactiile rezultate sau puse in aplicare.

Proiectul nostru mental se refera $i ia propria imagine, ia Eul sau Sinels autoperceput, real
sau ideal. la ceea ce $tim sau nu §tim ca suntem, ia ceea ce acceptam sau respingem Tn noi
Tn§ine.

Devenim persoane ~i ne actuaiizam Sinele (dupa expresia lui A.Maslow), restructurand
continuu realitatea externa §i simultan pe noi Tn§ine, precum $i raporturile dintl"e fiinla noastra
launtrica §i lumea fnconjuratoare. $i aceste raporturi nu pot fi allfel decal creative, fluide,
permeabile, mutual transformative, coevolutive. Altminteri ne autocondamnam ia stagnare, 18
izolare, la ignoranla, la abdicare, la suferinta. Adica alegem sa fim boinavi, alegem sa
experimentam reversul medaliei.

$ansa noastra este astfel, sa Tnvatam fntreaga viata sa participam con$tien!i ia marea
existenta, ca parte a acesteia, bucurandu-ne totodata de privilegiul creativita(ii $i al transforma!'ii.

Puterea transformativa se exprima in5a, in egala ma5ura, in creatie, ca $1Tn destruqie.

Creativitatea ca 9i distructivitatea noastra S8 rasfrang nu doar asupra exteriorului (mediului), ci ~i

asupra interiorului.
Astfel, noi avem puterea de a ne auto-crea, de a ne optimiza, pastr"andu-ne §i sporindu-ne

sanatatea, intrand Tntr-unacord firesc, de congruen(a cu noi ill§ine §i cu ecosisiemul. Oar tot noi
o putem submina $i distruge, fie din ignoran\a, fie din iresponsabilitate, fie din uitare de sine, din
ine~ie sau lene, fie prin pierderea, ratacirea sau pervertirea va!orilor moral-spirituale,

Cu cat suntem mai pu\in con~tientj de noi in9ine, eu atat ne indepartam mal mult de 12natura
noastra sanatoasa, pozitiva, deschisa, potential creatoare, cu resurse aproape nelimitate in a se
adapta, evo/ua, restructura.

Ca terapeu!i, nol, autori! acesiei ca~i, am ales, am optat pentru $1 ne-am format Tn
psihoteraplile de orlentare experienliala, care ne exprima Tn cea mai mare masura, alat ca
persoane, cat ~i ca speciali~ti practicieni. Fundamentele teoretice umaniste 9i spirltuale,
transpersona!e, viziunea ho!istica a acestei orientari, precum $i diversitatea $i creativitatea
metodologica fara precedent, deschiderea practic nelimitata a procesuiui terapeutic catre
dezvoltarea personala §i interpersonala, catre actualizarea ?i extensia potentia!uiui uman, ne
determina sa 0 oonsideram adevarata terapie a fiinte! aflate la po~iie miieniului trei, intr-un
moment in care ea se confrunta nu doar cu nevoia de a se intelege ~i reconcilia, dar mal ales cu
cea de a se restructura, reconstela, transforma,

Noua Terapie a Unificarii pe care 0 propunem (v. "Jocurile con~tientei sau Terapia Unificarii,
iolanda Mitrofan ?i Adrian Nuta, Editura SPER, 1999) fncearca sa raspunda nevoilor persoanei

278 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

din aceasta perspectiva, situandu-se Tn campul generos al acestei orientarl, la confluen\a
abordarilor experientiale occidental-orientale. Ea este 0 psihoterapie HOLISTICA procesual-
dinamica, interesata de conexiuniie con~tient-incon~tient-transcon~tient, corporal-psihologic-
social-spiritual ~i foiose~te ca instrument metodologic STAREA DE MARTOR revelala prin
EXPERIENTA CREATOARE sub toate formele, iar ca vehicul (suport) central de actiune
terapeutica - puterea transfiguratoare a METAFORE!.

2, E.U. ~i I,U. sau de la Experienla Unificarii
la Terapia Unificarii

E.U. Experienta Unificarii. T.U. Terapia Unificarii. Ce Tnseamna una? Ce Tnseamna ceala!ta ?

$i ce legatura exista Intra ele ?

Raspunsul ia aceste Tntrebari este dezvoltat de Adrian Nuta Tntr-o maniera originaia,

inspirata, pertinenta §i clarificatoare in cartea sa "Ascuitand cu a treia ureche. Reflec\iiie unui

terapeut experientialist", Editura SPER, 1999, ceea ce ne determina sa citarn Tn Tntregime

capitolul 2 (pag.9-2o) a! acestei admirabile carli, Gonsiderandu-I pe autor drept cofondator 81

acestei noi terapii ,

"A unifica" este un dar !ingvistic facut de stramo~ii nO$tri romani. In limba latina, UNUS

Tnseamna UNUL, iar FACERE insemna A FACE. Prin urmare, a unifica Tnseamna A FACE

UNUL. Oar cum potl sa faci unul? Evident, "unus de multis", adica unui din mai multi sau mai
multe. Mai multe ce, ne putem intreba? Desigur, mai mulle pa~i (Tnlatina, Pi\RS/P.A.RTIS).Cum
ar veni, a unifica inseamna a face toate parjlle sa fie unul/una.

Unul este un Tntreg, un tot (Tnlimba latina, TOTUS). Unul nu poate fi dol intregi, iar cine a

Tnvatatsa opereze cu fraetli T~iaminte§te, sper, ca 0 parte (0 treime) Tmpreunacu cealalta parte
(doua treimi) fac un Tntreg(trei treimi) §i nu doiTntregi ($ase treimi),

Oar cum apar pa~ile? in buna logica, dintr-un Tntregcare se separa sau se divids (Tnlatina
DIVIDO). Cum spuneau Tnainta~iino§tri, "Galia est divisa in partes tres" (Galia este Tmpa~ita Tn
trei pa~i). Tot Tn trei pa~i Ii va aparea §i psihieul uman lui Sigmund Freud. Oar, sa nu ma
grabese, pentru a mai ramane oleaca (cuvant fara corespondent in latina c!asica) in perimetrul
semantic.

Experienta vine de la EXPERIENTIA ("Tncercare") §i EXPERIENS ("aetiv, intreprlnzator").
Care va sa zlea, experienta Tnseamna sa fli aetiv, sa Tncercisa Tntreprinzi ceva, iar experienta
unificarii este Tneereareasau actul (Tnlatina ACTUS) prin care faci din toate pa~ile un Tnlreg.

Pentru TERAPIE, trebuie sa ne mutam la veeinli greci. THERAPEUEIN inseamna a avsa
grija de cineva, a veghea asupra cuiva, a Ie ocupa de cineva. THERAPEIA. inseamna, literal,
grija. Decl, terapia unificarli, daca e sa utilizam cuvintele TnsensuI lor origlnar, Tnseamna grija
sau veghea unificarii sau, fntr-un limbaj mai modern, atenjia focalizata asupra procesului sau
proeeseior prin care pa~i1esunt integrate, adlca facute un Tntreg,

Din aeeasta perspectiva, experienla uniflcarii este nucleul !erapiei unificarii. Pentru a aduce
imprecizia conceptuala ia limila, putem defini terapia unificarli drept focalizarea atenta (veghea)
asupra unui set de experienle ale unificarii. Apiicata Tnpsihologie, TERAPIA UNIFIC,~RII devine
o psihoterapie Tnsensul obi~nuit al cuvantului, adica 0 viziune asupra vindeearii sau optimizarii

umane, caracterizata de un sislem conceptual ~i0 metodologie de actiune specifica,

Aplicata Tn fizica, sintagma concentreaza eforturile de unificare a fo~elor fundamentale §i
aventura inteleetuala a ontologiei non-separabilitatii, punctata de demonstratia lui John von
Neuman (1932), paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen (1935), teoria parametrilor ascun§i a !ui
David Bohm (1952) sau teorema lui Bell (1964). in esenta, este vorba de 0 impliealie cadificata
fn structura matematica a teariei cuantice ee trimite la ideea realitajii ea 0 totalitate comuna 9i

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 279

indivizibila, care se manifesta ca 0 p!enitudine TnneTncetatatransformare,

Din punctul meu de vedere, unificarea este axui oricarei psihoterapii endente, Sistemele
terapeutice din ale caror Intemeier! teoretice §i metode de interventie lipse§te acest vector

integrator sunt la fel de utile ca un calorifer performanl intr-o zi caniculara, Cine sustine insa
aceasta cople§itoare importanta a unificarii?

Raspunsul este foarte nepiacut pentru urechile noastre sensibile: realitatea divizarii fiintei
umane. Daca judecam din perspectiva scopului, terapia seamana cu religia. $i una §i cealaita

T§ipropun sa re-Iege, sa uneasca, sa Intregeasca, sa unifice. Jucandu-ne cu cuvintele, am putea
spune ca religia are 0 dimensiune terapeutica, iar terapia, 0 dimensiune religioasa. Nu este 0

Intamplare, de fapt, ca acolo unde fo~a religiei a scazut, fo~a terapiei a crescut, Tntr-un fel de
regiare naturala a distributiei raspunsuriior la nevoile §i problemele umane. Mai mult, unele
confesiuni (Tnspecial protestante 9i catolice) au introdus in pregatirea "personalului" elements
de terapie, pe cand uneie orientari terapeutice folosesc notiuni eehivalente celor' din traditiile

spirituale. "

Exista persoane nedivizate? Oe9i nu s-a facut nie! 0 cercetare psihologica, Tnclinsa raspund

negativ. ,A,staTnseamna ea noi doi, cititorule, prietenii no§tri, parin\ii no~tri, oamenii pe care Ii
admiram, oamenii pe care Ii detestam, Impreuna cu oamenii pe care nu Ii CUn08$tem,toti, sau,

hai, cu cateva exceptii, suntem divizati. (Frumoasa proiect!e personala, ai pulea spune! ... )
Situatia, Insa, nu-i alat de albastra (folosesc aceasta expresie In sensui ei curent, pentru

altfel, a situa\ie albastl'a rni se pare a rnetafora minunata, indiferent de nuan\e: albastru cascada,
albastru de Prusia, albaslru mandarin, albastru vis, albastru de munte, albastru de Sevres etc.).

Suntem divizati, adica suntem neintegrati, deoarece integrarea esta intotdeauna un proces TN
CURS DE. Cat timp nu traim la maximui potentialului nostru, integrarea nu s-a Tncheiat, iar dad\

potentialul este infinit, situatia este, cu adevarat, nelini~titoare...

Cu toate acestea, uni! sunt mal "dlvizatl" decat altil, pentru ei flind concepute demersurile

terapeutice, Sunt oamenii cu tulburari nevrotiee ~ituiburari psihotice. Oar eel au tuiburari, ca sa

zie a~a, normale? Cine Ii sprljlna In procesul de integrare? Dupa §tiinta mea, 0 singura ~coala

terapeutica II se adreseaza, TERAPIA UNIFICARII care este ~i 0 TER/\PIE PENTRU

NORMl\LI! Cu toata aroganta de care sunt capabi!, afirm CEl Terapia Unif!earli (T.U.) este terapla
vi!torului mileniu (crBd ca exagel'ez, totu~I!), viitoruiui secol (sau poate deceniu, cine ;;tie?), ma

rog, este terapia viitorului (nu §tiu de ce era sa spun "Varsatorului").
Lasand glurna de 0 parte (adica neintegrata!), 1m!este deasebit de olar ca nol, oamenii, nu

numai ca nu suntem conectati In totalitate la propria experienta intema, dar, frecvent, ne lipsesc

vointa, mijloaceie sau asisten\a necesare unei Intreprinderi atat de fine.
lnainte de a percepe §i a ne integra zonele noastre supracon~tiente, depozitarele iubirli

altruiste $i ale intelepciunii deta$ate, ne confruntam cu sarcina mult mal urgenta 01 deseoperirli ~i
acceptarii experien\elor emo\ionale negate sau reprirnate. Aceasta "descindere Tn adancuri",
pentru a ne recupera pa~ile sineiui, esle nu doar la fel de elevata ca ascensiunea spre varfurile

spirituaie ale fiintei noastre, ci ~i conditia ei sine qua non,
Fara stab!litate, flexibilitate ~i unitate interna, actualizarea polenjialului spidtual este 0

acjiune anevoioasa ~i plina de primejdii. Lips!t de fo~a $i coeren\a interioara, datorita pa~iloi
"Iipsa", Eul poate oricand sa cedeze, asemenea structurii de rezistenta a unei cladiri careia Ii

iipse~te cale 0 grinda, iei $1 colo. Inainte de a 1 sa adauga Inca un elaL cladirea trabuis
redimensionata ~i consoiidata de 0 echipa de ingineri priceputl, iar daca Tn regiune sunt
eutremure, i se va face ~i un calcu! seismic de maxima siguran\a.

Oe§i cladirea neterminata este 0 metafora buna pentru Eul divizat, cred ca imaginea

urrnatoare este ~i mai sugestiva, 0 persoana putemic fragmentata este asemenea uns! firms

Intre ale carei departamente nu exlsta nici 0 coardonare. Anallzele de pia\a ale departamentulul
de Marketing zac pe biroul Consiliului de Administratie, departamentul de Productis rnunce~te In

280 ORIENTA REA EXPERIENTIALJ..iN PSIHOTER-i\PIE

virtutea ine1iei, muncitorii I§i iau liber tara a consulta serviciul Personal, iar directorul executiv
sta lungit pe un birou, mort de beat.

Instrumentul fundamental in Terapia Unificarii este STAREA DE MARTOR, capacitatea de a
ne observa obiectiv, Tara a evalua sau condamna experienta Tn desfa§urare. Terapeutulli ajuta
pe client sa devina un martor impa~ial ai propriilor procese interne, intervenind de fiecare data
cand acesta se blocheaza Tntr-un punct. evita sau fuge de experienta interna.

Starea de martor, larg foloslta :;;1In terapia Gestalt, este, de fapt, cea mai puternica tehnica
din practica budista a meditatiei. A medita, Tn sensul budist al termenulu!, Tnseamna "a calari
mintea", adica a permlte tuturor g2mdurilor §i tralrilor sa existe, observandu-ie fara a ne identifica
cu ele. Atentla nu mal este focalizata pe examlnarea problemelor personale, actiune subminata
mai mereu de posibile interpretari eronate sau cauze imprecis identificate, cl pe procesul mint!i
ca Tntreg.

Cand ne observam impa11al propriile trairi, Intre con§tienta noastra §I starea psihologica
imediata nu mal exista nici un zid 9i nici 0 umbra. Con\inuturile psihice sunt contactate $i
integrate Tn con9tienta, care continua sa curga spontan spre cele mai importante puncte ale
relatiei organism-mediu, dar care se biocheaza atunci cand atentia detecteaza ?i se identifica
rapid cu aspecte respinse ale experientei personaie.

Cand ne daruim fluxului de ganduri, perceptii sau sentimente, fara a Tncerca sa-I control am
sau sa-I schimbam, traim reaiitatea completa a fiintei noastre. Adesea, confiicteie spar din acte
evaluative ale Eulul, pe baza camra rea!itatea esle divizata Tn buna sau rea, piacuta sau
nepiacuta, inofensiva sau amenin\atoare. Fac, desigur, diferenta neta intre evaluarile spontane,
bazate pe accesul ia informa(ia talala a organlsmului 9i evaluariie ce corespund unui set de
norme internalizate (care, In conditi! patoiogice, davin compulsive). Lasala sa se desfai/oare,
explorarea atlnge, ia un moment dat, §i aeeste perimetre guvernate de TREBUIE (Horney),
TOPDOG (Perls) sau SUPRAEU (Freud).

Inva\and sa ne obser/am experienta interna fara sa 0 manipulam, devenim mai permisivi cu
no! In~ine ~i Tncepem sa acceptam pa~iie pana atunci reprimate, negate sau respinse. Auto-
acceptarea, starea Tn care ne experimentam global, in fluxul constant schimbator a! vietii,
instaleaza premisele cre~terii sau devenirii spirituale. Cu fieeare aspect al fiintei, candva respins,
dar acum acceptat, unificarea avanseaza, iar posibiiitatile de transformare se multipiica, tot a~a
cum posibilita\iie de ac\iune a doua persoane, grupuri, comunita\i sau \ari cresc spectaculos
cand ele se unesc Tn vederea unui scop comun.

Integrarea aspectelor reprimate elibereaza energiile pana atunci captive aie acestora 91 !e
orienteaza Tn sensuri noi, !e investe~te Tn experiente de eunoa~tere, traire sau actiune care ne
Tmbogatesc personalitatea. Noua energie disponibila asigura suportul ferm in rslalia eu mediui
extern, anuland fundamentul Tn§eiator al a§teptarilor, rolurilor sau fantasmeior personale.

Termenul de "acceptare" ridica, adesea, probleme de Tntelegere ceior care se pregatesc
pentru a oferi asistenta psihoiogica (dar nu numai lor!) ~i care ajung la "Iec\ia" Tn care at at lor. cat
~i propriilor clienti, Ii se recomanda sa-~i accepte trairila. Sa urmarim opinia DEX-ului (1998)
despre verbul A ACCEPT A:

1. a fi de acord cu". ; a primi; a consim\i sa...; a admite; a aproba; a Tneuviin\a,
2. a suporta, a tolera.

Tn sens terapeutic, a-Ii accepta emotiile sau trairile nu inseamna a fi de aGora cu ele, a Ie
Tncuviinta sau a Ie aproba. fl.cceptarea nu contine nici 0 componenta evaluativa 9i tocmai de
aceea este sanatoasa. Emotiila nu sunt bune sau rele, pozitive sau negative, astfal incat noi S2
Ie aprobam sau sa Ie dezaprobam, sa fim sau sa nu fim de acord cu ele, sa Ie Tncuviintam sau
sa Ie respingem. Emotiile sunt, pur ~i simplu, emotii, expresii naturale ale fiintei noastre.
Recurgand la un exemplu care va parea scabros sufletelor mal sensibile, a~ spune ca ele sunt la
fel de naturale ea urina §I excrementele. Oamenli normali nu reprima aeeste procese §i, in

Capitolul IX - TERAPIA U1\!IFICARIJ 281

masura In care sunt civiliza(i cat de cat, Ie dau curs in unele locur! special amenajate, aparate
de privirile iscoditoare ale semenilor. Respectivele elemente lichide sau solide sunt produse
spontan de flin\a umana, ca §i emo(iile. Men(inand aceasta analogie indecenta, a§ adauga CEl
nol, oamenli, consideram unele emolii atat de "urat mirositoare" sau ru~inoase, incat nu doar ca
nu ie "dam drumul", ci dorim a Ie paslra ca pe ceva extrem de pre(los.

Cum ar fi inSE!daca ne-am propune sa nu mai urinam niciodata? Imposibil, vel spune, §i sunt
de acord cu tine. La acest capitol, din fericire, corpul este mai puternic decat mintea. Oar cum ar

It sa ne propunem sa nu mai plangem niciodala? Cu aceasIa Tntrebare am ajuns pe pamantul

prlmitor al reaiita(ii umane distorsionate. Cand mintea e disociata de corp §i este puternica,
p!ansul poate fi inhibat pentru mult limp. Pentru exemple concrete, prive§te putin la barbat!i
"adevarafi" din jurul tau! ... Zambe:;;ticumva?

Acesta aste modeiul de fragmentare la care noi aderam cu voio§ie, in clipa in care judecam
§i impa~im trairile in bune §i rele, dezirabile §i indezirabi!e, asigurand premisele incantatoare ale
propriilor suferinte proste~ti, dar :;;i ale supravie\uirii modeste a sarmaniior terapeuti. (Unii sunt
suficient de ghinioni$ti pentru a se na§te in familii sau in medii Tncare anumite emo(ii nu sun!
permise sau acceptate ...)

Sunt diverse modalita\i prin care, in rela(ia familie - copil, unele trairi sunt scurlcircuitate din
con~tiin(a. Aslfel, parin\ii Ii inva(a pe copii sa-§i reprime trairile emo(ionale. A~ spune chiar, CEl
parintii predau reprimarea, unii mal bine, altii mai rau, eei mal desavar$iti, desigur, producand $i
cele mai marl dezastre. Exemple clasice ale aeestui sui-generis proces didactic sunt falmoasele
propozi(ii: "Baieti! nu plang" $i ,,Fetelesunt cuminti" Suna cunoscut?

Tntr-o alta varianta, parin(ii emo(ional inhlba(i asigura modele de comportament pentru copiil
lor care devin, fire:;;te, emotional inhibati. Copiii absorb, Tnmod nediscriminativ, eeea ce pentru
parin(ii lor este "normal" sau "corect". De asemenea, din sanc(iunile pe care Ie primesc, copiii
ajung la concluzia ca uneie trairi sunt periculoase $i decid sa Ie alunge din con:;;tiln(a, prin
cenzura sau control.

in consecin\a, fiin(a se scindeaza pe axa tolerabiifinto!erabil, iar emotiile ~i gandurile lor,
izgonite din con:;;tiinta, incep sa duca 0 viata secreta. Asemenea rezistenlei ilegale din timpul
ocupa(iei straine, aceste consteiari psihoemo(ionale saboteaza actiunile persoanei, Tntr-o
maniera ce poate deveni, in func(ie de fo~a lor, tot mai vioienta. Oricat af parea de ciudat,
acesta este un raspuns adaptativ al organismului, care incearca disperai sa satisfaca nevoia
legitima a trairilor reprimate de a fi admise in con§tiin(a.

in diferite grade, noi t01isuntem emotional diviza(!, datorila unor eva!uari timpurii, din trecutul
apropiat sau din prezent, pe criteriile admisibil/inadmisibil, suportabil/insuportabil sau
permis/nepermis. De aceea, a accepta trairile nu inseamna a ne lasa devorati de ele, ci a ne
orienta con~tien(a catre ele §i a Ie primi Tncampui con§tiin(ei, tot a~a cum, atunci cand cineva ne
bate la u§a, 0 deschidem ~i purtam un dialog, eventual II invitam inauntru, dar ill nici un caz I1U
ne ascundem sub pat fara a deschide u:;;asau, tara nic! un cuvant, asmutim asupra lui un fcarte
nervos §i dragala§ dog german.

Contactul plenar cu trairile emo(ionale este, prin urmare, UNIFIC,l\,TOR$i, in masura Tncare
nimeni nu se na§te hiper-competent Tnidentificarea ~i asumarea propriilor process mentale, noi
t01i avern nevoie de terapie. Aceasta nu e echivalent eu faptul ca to\i suntem candidati ideali
pentru baiamuc, ci cu cel ca, pentru a evolua, pentru a ne mi§ca in directia potentialului nostru
creator, de care dispunem Tn virtutea faptuiui simplu de a fi fiin(e umane, este nevaie sa ne
experimentam Tntotaiitate, recunoscand, acceptand $1 integrand trairile emo(iona!e.

Pentru a raspunde acestor nevoi profund umane, a aparut aceasta mi§care terapeutica, pe

care am convenit sa 0 numim TERAPIA UNiFICARI! (T.U.), dedicata celor care, fara a se inscrie

in vreun tabIou psihopatologic, resimt 0 insatisfac(ie !auntrica Tn legatura cu viata pe care 0
traiesc §i care este, dupa toate standardele, normala."

282 ORIENT AREA EXPERIENTIALt\ IN PSIHOTERAPIE

3. Aspectui holistic ~idiferentia! al psihoterapiei

experien~iale a unificarii

Am eonsiderat necesar ca, dincolo de argumentele noastre teoretleo-metodologiee privind

dezvoltarea personala ~i interpersonalal, sa inseram aiei eateva din considerajii!e asupra

specificului holistic in abordarea teoretica ~i practica a noii terapii pe care am introdus-o Tnultimii
ani, a~a cum apar ele formulate TnRevista de Psihoterapie experienjia[a, nr.10, [999, pag.14 de
catre Alexandru Raducanu, care recepteaza ~i "traduce" cu finele analitica noua viziune a T.U.

"Se pare ca, pe masura ce trece timpul, totul se specializeaza iar acest lucru este vizibii, de
asemenea, ~i in terapie. Cantit8tea de informalli care se acumuleaza este uria~a, incat pare
ra\ional ~i uti! ca profesioni§tii sa se specializeze pe domenii din ce in ce mai mici. Doar eEl

experien\a pare sa eontrazica loglca, eel pulin in domeniul terapie!, ~i sa dovedeasca

necesitatea abordarii holistiee a unei probleme. 0 abordare holistica a une! probleme

psiholog!ce, nu numai ca nu este 0 irosire de limp ~i resurse, ba chiar se dovede~te a fi cea mai
eficienta ~i pragmatica, pretandu-se la ritmul 9i necesitalile vielii moderne.

Simptomul care necesila 0 abordare psihoterapeut!ca nu este doar un efeel, e! poate fi
descris in termenii unui proces. Din acest pune! de vedere, psihoterapia experienliala, a~a cum
este ea practicata in cadrul SPER, pare sa fi depa~it in termeni definitlvi relalia c8uza-efect, in
jurul careia se Invarte terapia ultimei jumataji de veac. Voi argumenta In eele ee urmeaza, Tnce
consta abordarea unei probleme ea proces, de ce acest aspect Ii imprima psihoterapiei

experienliale un caracter holistic (pus in evidenla ~i dezvoltat de 0 maniera origina!a de caIre

terapeujii SPERl, ~i care sunt diferenjeie dintre aceasta abordare ~i alte tipuri de terapii.
Sunt 9coli terapeutice care, sub sigla modemitajii 9i justificarea lipsei de timp, niei macar nu

se mal preocupa de cauza, ci doar de efeet, pe care TI combat intr-o maniera mai confortabila
sau mai agresiva, directiv sau non-directiv. Abordarea efectului este Tndeplin acord cu maniera
pragmatica de rezolvare pe care 0 cer zilele noastre, dar ignorarea cauzei va duce in final la
limitarea efectului terapeutic. Psihoterapia experienjiala considera abordarea cauzei ca fiind
secundara in cadrul terapiei, dar acest lucru trebuie Tnjeles intr-un context. Cauza nu este
ignorata in cadrul psihoterapiei experienjiale, ea este considerata ca fiind 0 componenta a unui
proces.

Aceasta terapie nu se cenlreaza pe cauza ~i nu considera ca acest iucru va rezo[va
problema (a~a cum fac terapiile clasice). Credinja ca 0 abordare eficienta a cauzei va face sa
dispara ca prin minune efectul este pretabila unei gandiri reductioniste. Acea cauza s-a nascut 9i
s-a derulat in timp, determinand diferite transformari Tnsistem. Unele efecte au devenit cauza
altor efecle 9i relalia acestora din urma cu cauza ini\iala, de~i existenta, este fragila. Toate
acestea se deruleaza simultan ~i nu pot fi abordate static; metaforic vorbind, nu sunt ni~te
stanci, ci ni~te valuri.

Voi da un exemplu simplu, pentru a ilustra aceasta situajie. Sa presupunem ca mi se
dezleaga ~ireturile de la inca1taminte (cauza).Continuand sa merg, cad ~i ma lovesc, ramanand
intins pe jos (efectul). Norocul meu este ca, pe drum, se intampla sa treaca vecinu! meu,
psihanalis!, care, cu un aer profund, ma sfatuie~te sa ma Tnchei la ~ireturi!(abordarea cauzei).

Ba chiar, binevoitor, ma ~i ajuta sa ma inchei. PIin de praf, ran!!, cu 0 puternica stare de

1 A se vedea programele terapeutice §i formative derulate cu un numar semnificativ de persoane, precum §i rezultatele
experimentelor §i analizelor experientiale publicate in numerele 1-11 ale Revistei de Psihoterapie experienliala, 1997 - 2000,
ca §i in primele cinci carti ale colectiei .Calete experientiale", editura SPER, 1999 - 2000)

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 283
ameteala, necajit §i iritat, trebuie sa-i mal achit §i un onorariu substantial. De atunei, sa
presupunem eEla trecut ceva timp §i, pe aceea§i strada, ma Impiedic de acelea§i §ireturi §i cad.
Doar ca, printr-o conspira\ie a so~ii, In apropiere nu se mal afla vecinu! meu psihanalist, ci
somato-terapeutul. Aeesta, zambilor §i plin de compasiune, Imi Intinde mana, ma ajuti3 sa ma
ridie, ma ajuta sa ma §terg de praf §i Imi face un mic masaj In iocul ranit (abordarea efectului).
Dupa aceea Imi ignora starea de ame\eala §i fruslrare §i I§i ia la revedere, multumit In sinea lui.
Dau sa plec §i eu, dar, cum §ireturile sunt tot descheiate §i sunt deja amelit, cad din nou!
(ignorarea cauzei $i a efeclelor procesului). fv1arog la toti sfin\ii sa nu mai apara niei psihanalistul
§i nici somato-terapeutul, §i printr-o noua conspiralie a so~ii, I€mgamine apare eel de-al treilea
vecin al meu, psihoterapeut experiential is!. (Am uitat sa va spun ea locuiesc pe 0 strada pe care
sunt multe cabinete de psihoterapie). Acesta lmi Intinde mana, ma ajuta sa ma ridie §i sa ma
scutur (abordarea efectului). Ma prive§te cu Inlelegere (rezonan\a cu problema clientului) §i ma
ajula s2-mi con§tientizez starea de ame\eala §i de fruslrare (abordarea efectelor procesului). Ma
simt ceva mai bine §i Ii povestesc ce s-a Intamplat (descarcare emotionala $i con$tientizare),
limp in care, realizez In prezen\a lui ca sunl descheiat la $ireturi §i ma lnchei (abordarea cauzei).
Plecam fiecare la ale noastre, eu sim\indu-ma bine dispus §i promi\andu-mi sa stau de vorba cu
ceilall! vecini ai mei, psihoterapeuli, despre ee mi s-a lntamplat.

Din aceasla parabola a$ vrea sa desprind cateva detalii. Anume, ceea ce au ignorat $i
terapeutul centrat pe cauza, §i cel centrat pe efect a fost procesul (acel ansamblu dinamic de
transformari), precum ~i succesiunea optima a unor etape terapeutice. ered ca devine mai clar
In ce sens abordarea cauzei este secundara In psihoterapia experien\iala. Ea vine doar ca 0
etapa care Incheie un ciclu. De fapt, am putea spune ca psihoterapia experientiala reface In
sens invers procesualitatea cauza-efect. De aceea, aceasta abordare finalizeaza un ciclu $i
poale fi considerata 0 rezolvare aulentica a problemei.

Este drept ca problema psihica se fixeaza §i In fizic ~i abordarea ei prin somato-terapie este
necesara. Oar eliminarea tensiunilor organice nu este echivalenta cu dispari\ia celorlalte efecte
din sistem, de§i are un impact benefic asupra acestora. La fel de adevarat este Insa ~i faptul ca
a sta pe un scaun ~i a discuta despre problema, de$i poate duce la 0 buna rezolvare a ei la nivel
ra\ional ~i emotional, nu dizolva stazele energetice ~i organice, ~i nu face sa dispara, ca prin
minune, efectul.

Considerarea fiintei umane ca un Intreg, mobilizarea resurselor fizice, emotionale, rationale
~i spirituale ale omului reprezinta, in viziunea mea, singura modalitate autentica de abordare a
une! probleme. Aceasta, intrucat 0 problema implica un proces In care sunt angrenate toate
laturile fiinlei. Blocarea sau diminuarea energiilor ~i potentelor spiritual-creative, datorate unor
probleme nerezolvate, duce la scaderea capacita\ii persoanei de a gasi solu\ii viabile ~i la
agravarea stazei originare. Numai lucrand cu fiin\a ca Intreg, se poate spera la un rezultat optim.
lar acest lucru este aplicat cu profesionalism in psihoterapia experien\iala care, pe buna
dreptate, se cheama a unificarii.

Metodele prin care psihoterapiaBXperien\iala reu§e§te sa deblocheze energiile stagnante, sa
redinamizeze personalitatea §i sa stimuleze potentialul creator ~i de autovindecare, facand ca
pacientul sa-§i poata con~tientiza $i integra problemele, sunt bine prezentate In alta parte §i nu
voi mai face referiri la acestea (Vezi "Psihoterapia Experientiala", I. Mitrofan, 1997, 1999; "Jocuriie
con~tiin\ei sau terapia unificarii", I. Mitrofan, A. Nula; 1999, "Optimizarea comportamentului
profesional" C. Nedelcea, P. Dumitru, 1999.).

Dincolo de metode, rezida modelul holistic In care este abordata terapia, §i integrarea
procesualitatii viului intr-o noua viziune asupra psihoterapiei."

284 ORIENT AREA EXPERIENTIALA.. IN PSIHOTERAPIE

4. Specificul metodoloQic In Terapia Unificarii. Metode ~itehnici

de explorare (analiza experienti,ala) 5i restructurare (personala,

interpersonala sl transpersonaliH

4.1. lndicatiile §i posibilitatife da intervenfle ale Terapiei Unif/carli

«Experimenteaza, aici §i acum, exploreaza-te, autocunoa§te-te, optimizeaza-ti propriul
comportament ~i activeaza-ti propriile resurse, fii con$tient de tine pentru a-i putea asista pe
altii» - constituie crezul nostru In formarea psihoterapeutilor, Acesta postuleaza ca, Tnaintede a
te implica in profesia de terapeut e absolut necesar sa fi fost beneficiarul unuia sau mai multor
stagii de igiena psihica, analiza ~i dezvoltare personala,

Terapia Unificarii este in egala masura 0 terapie didactica (pentru pregatirea §i dezvoltarea
resurselor speciali$tilor in domeniu - clinicien!, consilieri, psihologi, asistenti sociaii, medici,
psihopedagogi), dar §i 0 terapie centrata pe oplimizarea persoanelor normale, a celor cu
tulburari emotionaie §i de comunicare sau integrare sociala, a persoane!or af!ate in impas
existential prelungit, cu reactii $i tulburari nevrotice $i psihosomatice,

Conceptia $i unele modalitati de lucru, prin adaptari specifice, in special centrate pe
comunicare $i resocia!izare prin intermediullimbajelor universale (artistice, corporal-posturale),
prin improvizatie dramaterapeutica $i alte tehnici creative cu suport metaforic, pot fi extinse $i Tn
asistarea recuperatorie, Tn special resocializatoare a unoI' categorii de bolnavi psiholici bine

selectati (Tnspecial tineri schizofreni aflati Tnstadii remisionale sau reziduale ale bo!!i), precum ~i

in tratamentul complex, In echipa, al bolnavilor toxicodependenti sau al celor cu anumite tipuri
de tulburari afective,

Este 0 terapie alat pentru adulti, cat $i pentru adolescenti 9i copii cu diverse dificultati
existentiale ~i de adaptare, pentru cupluri $i familii Tn dificultate, ca $i pentru grupuri $i
colectivitati de munca cu grad semnificativ de suprasoiicitare sau cu blocaje de comunicare $/
interactiune, T,U, este implicata prioritar In prevenirea tulburarilor psihosociale, psihice §i
psihosomatice, Tnoptimizarea capacitatilor de a face fata la stress, Tndezvoitarea creativitatii
adaptative, Tncre§terea eficientei §i bunastarii somato-psihiee §i sociale,

De aceea, terapeutii experientiali§ti acorda sprijin mai curand in interiorul comunitatii, Tncadrul
Centrelor (ex Centrul de dezvoltare personala, cons/liere §i psihoterap/e experientiala din cadrul
Universitatii Bucure$ti - cu baza formaUva de master's $i doctorat) $i al organizatiilor
nonguvernamentale (ex, 8PER, Empatia, etc), precum §i In sistemul consultantei private,

Orientarea experientialista centrata pe unificare a patruns in ultimii doi ani (1998-1999) tot
mai mult $i Tn cadrul unoI' laboratoare psihologice $i de consiliere din sistemul de stat -
cabinetele de consiliere din sistemul educational, Policlinici C,FR, laboratoare psihologice din
transporturi, asistarea unoI' categorii profesionale speciale - personalul medico-sanitar care
lucreaza cu pacien!i afectati de 810,4, (v, Doru Buzducea, Daniela Constantinescu, Anca
Nicolae,1999)., in asistarea scafandrilor, Tnformarea psihologilor din reteaua Connel - Electrica,
in asistenta sociala $i formarea asistentilor sociaii stradali (v, Adrian Nuta $i Adrian Luca, 1999),
Tn ocratirea minorilor, In oplimizarea comportamentului profesional al personalului din
penitenciare ( v, Catalin Nedelcea $i Paula Dumitru, 1999 ), precum §i in practica psihomedicala
a unoI' psihologi c1inicieni(atat In domeniul asistarii copiilor (v, Elena Vladislav), cat ~i adultilor cu
tulburari psihice, neuro-motorii $i psihosomatice), Sunt Tncurs experimentari in domeniul asistari!
psihologice cu suport experiential a varstnicilor (Clinica de Geriatrie), iar rezultate semnificative
s-au obtinut deja cu grupurile de copii prin dramaterapie §i stimularea creativitati/ (v, Marina
Badea, Teatrullon Creanga), cu grupurile de parinti $i copii cu dificultati de integrare ~colara (v,
Elena Anghel §i Codruta Launeanu), cu grupurile de adolescenti (v, programele desfa§urate in

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 285

liceele Gh. Lazar, lulia Ha~deu, Gh. Tonitza din Bucure~ti, de echipe de terapeu\i formate din
Andreea lon, Elena Vladislav, Denisa Stoica, Elena Salomia, Adriana Badoiu, Oana Lefter
etc.1997-1999)1.

Ca practicieni ~i formatori experienliall~ti, noi acordam grupului rolul prioritar, considerand ca
el raspunde in cea mai mare masura nevoilor de autoeunoa~tere, con~tientizare ~i autoafirmare
ale participan\ilor.

4.2. Concept/a, cadru! metoda/ogle $/ procesul terapeutic In T.U.

Psihoterapia experienliala, prin accesul la natura transformari!or de sine §i a rela\iilor
interumane, se constituie in conceptia §i maniera noastra de a lucra intr-o paradigma a
restructurarii, autoprogramarii ~i dezvoltarii persoanei, fiind 0 cale de redob2mdire, pastrare ~i
optimizare a sanata\ii somato-psiho-sociale, de prevenire a alienari!.

In masura in care persoana descopera experimentand in cadrul procesului terapeutic
posibllitatea de a se autoaeeepta, ea inva\a cum sa-~i unifiee polarita\ile, sa-~i resemnifiee §i
integreze aeeie "pa~i" negate, respinse sau devalorizate, printr-o extinsa autoeon§tientizare §i
o mal matura inlelegere de sine ~i de alti!.

Experien\a noastra terapeutiea este semnifieativ fertilizata de teoria ~i praetica teraplilor
gestalt-creative $i somato-analitiee, integrand insa, intr-o maniera proprie, 0 serie de tehnici de
restrueturare §i unifieare intrapsihica, somato-psihiea §i interpersonala, intr-o viziune holistiea.
De aeeea, preferam sa ne denumim propria modalitate de a lucra drept 0 noua TERAPIE A
UNIFICARII, avand in vedere crearea unor modalita\i inedite de interven\ie terapeutica bazale
pe puterea transfigurativa a metafarei, a meditatiei creative utilizate Tn grup ~i individual, a
con$tlentizarii prin autoexplorare focalizata corporal, afeetiv, cogniliv ~i comportamental.

Terapia Unifiearii folose§te ea suport simbolie provoeativ pentru analiza ~i insight limbajele
universale de tip artistic - ritmul, muziea, dansul §i mi~carea, modelajul, colajul, artele vizuale,
imageria narativa autoexploratorie, situatia 9i scenariul metaforie, improviza\ia ereatoare
dramalerapeutiea. Astfe!, imersia in ineon§tientul individual ~i coleetiv este adanca ~i
revelatorie, iar eonexiunea ~i rearmonizarea aeestuia eu nivelul eon~tient se realizeaza
sDantan.

, Scopul utilizarii unei palete de expresie creatoare, atat de bogata ~i diversa este ,.re-
naturalizarea" condi\lei umane, atat de mull artifieializate, instrainate de sine ~i de rosturiie
sale evolutive, debloearea §i redobandjrea autentieitalii, a libertalii de exprimare $i a
responsabilita\i!. Putem erea astfel premiseie transgresarii limiteior 9i bloeajelor personale
eonstruite prin exereitiul eotidian al automistificarii, disimularii, degradarii ~i uitarii de sine.

Metodele ~i tehnicile noastre de lueru nu i~i propun sa ofere §i sa. impuna eoreelii,

"modele" ~i "hrana" emotionala, ei ereeaza mecanismele psihologice prin care persoana poate
obline pe eont propriu aceste aehizitii, satisfaeandu-§I nevoile de cre~tere prin unifieareain
interior §i, slmultan, eu exteriorul, eu mediul sau natural ~i social. Ele func\ioneaza ca metode
autotransformative.

Parafrazand un veehi proverb ehinez, noi nu oferim solu\ii, ci initiem persoana in
madalitatea de a-§i descoperi, erea §i evalua propriile solutii, "nu-i oferim pe~tii, ei 0 ajutam sa
devina pesear". Oar ea orlee pescar, ea poate peseui mai mull sau mai putin, in func\ie de
timp, de loe, de prieepere ?i de rabdare...

In Terapla Unifiearii, experimentand "aiei §i aeum" ~i beneficilnd de inslght-urile
autoexplorarii asistate, pas eu pas, de catre terapeut, omuli$i deblocheaza spontan propriile
resurse ~i tot ei este aeela care Ie folose~te, Ie testeaza §i Ie dezvolta creativ.

Clientul accede prin propria experien\a, In eadrul spatiului terapeutic facilitator al grupului,

1 Aceste programe sunt prezentale In Revista de Psiholerapie Experien\iala.

286 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERA.PIE

la modul In care poate face faja cat mal eficient stresuriior ~i provocariior existenjei. EI
descopera §ansa de a negocia cu sine Insu§i, de a S8 accepta, ierta §i lua Tnpropria-i grija §i
responsabilitate, de a se impulsiona, aprecia, respecta gratifica §i, mai presus de toate, el
Invaja sa se Injeleaga pe sine, sa-§i schimbe perspectlva asupra lucrurilor §i asupra lui Tnsu§i,
§i In consecinja, experimenteaza bueuria de a eoopera eu propria-i transformare, printr-un
proees de evolujie con§tient, bazat pe libertatea alegerilor §i pe asumarea responsabilitajiL

Din aceste motive, TnTerapia Unificarii, ca §i In alte psihoterapii experienjiale, Tnspecial, In
terapia gestalt, Tn terapiile prin creajie, In terapia rogersiana "centrata pe persoana" §i In
analiza existenjiala, riscul dependenjei terapeutice este minim, iar rezistenja terapeutica - un
foarte bun vehieul pentru provocarea insight-urilor clarificatoare §i pentru restructurarea
spontana.

Numai In aceste condiji!, persoana I$i poate dezvolta potenjiaiul sau de adaptare creativa,
adica de sanatate In sens larg - somatopsihic, sociomoral, interpersonal §i spiritual.

Terapia Unificarii creeaza condijiile $i terenul psihologic pentru experimentarea con§tiinjei
extinse, pentru dezvoltarea resurselor §i capacitajilor excepjionale, pentru transpersonalizare.

Ca orice psihoterapie experienjlala, ea are radacini In filosofia existenjiala $1Tngandirea

fenomenologica, preia $1nuanjeaza conceptele psihodinamice §i analitice, dar realizeaza 0

osmoza semnificativa cu practicile spirituale stravechi, orientale §i occidentale, mereu
redescoperite, re-Tnjelese,re-asimilate.

• Re/atia terapeutica.

Terapia Unificarii echivaleaza cu Invajarea strategiei de "a iucra asupra sie§i" §i de a te
autoschimba. Aces! proces este indestructibillegat de coevolujia spirituala a terapeutului §i a
persoanei asistate, de dubla responsabilitate a pastrarii igienei psihologice, morale §i
rela(ionale de catre ambii.

Noi concepem relajia terapeutica, din acest punct de vedere ca pe un proces de devenire,
"cre$tere Impreuna" §i actualizare mutuala, bazat pe respectul libertatii valorilor §i opjiunilor.
Es!e 0 relajie de tip creativ-empatic, flind In egala masura nutritiva §i deblocanla emojional,
dar $i transformativa Tn plan cognitiv §i comportamental. Ea se dezvolta prin co-prezen(a §i
disponibilitate, prin rezonanja §i contagiu intragrupal, prin "Insojirea" (acompanierea) activ-
receptiva atenta, fluida, flexibila de catre terapeut, atat a clientului-protagonist, cat $1a grupului
simultan.

Grupul de dezvoltare personala, fie ca are un scop didactic, fie unul de optimizare
comportamentala, fie unul terapeutic, este preferabil sa fie condus de 0 echipa terapeutica
formata din terapeut, coterapeut, un observator avizat (In curs de formare, funcjionand §i ca
agent provocator §i facilitator In procesul terapeutic, In anumite secvenje), precum §i un
videocameraman, specializat in lucrul eu grupurile.

Terapeutu! ~i coterapeutul sunt prezenle autentice §i unificatoare pe parcursul tuturor

seevenjelor procesului terapeutic, atat in luerul focalizat pe 0 persoana, cat §i in cel centrat pe
procesul $i dinamica de grup, ei facilitand conexiunile intrapsihice $i interpersonale eu valoare
terapeutic-transfigurativa, ab(inandu-se de la tentajia interpretarilor, a evaluarii clienjilor prin
scheme explicative teoretiee sau cu caracter personal, ca §i de la direcjionarea fo~ata prin
opinii, sfaturi $i sugestii.

Luerul eel mai important In efortul de focalizare a ambilor terapeuji este plierl3a pe
simbolurile $i semnificajlile personale ale clienjilor, pe trairile §i atitudinile lor fala de strategiile,
solujiile sau insight-urile pe care Ie developeaza $i experimenteaza "aiei §i aeum", prin
readucerea §i dramatizarea "trecutului" sau a "viitorului" In PREZENT - singurul reper care Ie
confera cadrul $i masura reala a ceea ce sunt (ee simt, ce nevoi au, ee gandese, ee doresc)
§i a eeea ce pot fi §i faee( aetivarea resurselor, experimentarea in imaginar §i In real-acjional a
comportamentelor alternative spontane, creative, inedite).

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 287

Astfel, terapeutui deschide ~i orienteaza flexibil calea descoperirii de sine clientului,
implicand ac1iv grupul in facilitarea ~i confirmarea acestui praces de autorevelare pe care
fiecare participant la randul sau 11parcurge. EI practica de cele mal multe ori 0 adevarata
maieutica de externalizare §i con~tientizare a experienlelor interioare profunde ale clientilor, de
clarificare ~i re-semnificare a acestora de catre ei Tn~i~i.de reconectare a fiecarula cu
Sinele ~i cu resursele sale.

TerapeutuJ este totodata 0 co-prezenta vie, disponibila, empatica ~i energizanta in cursul
procesului de explorare, exprlmare autentica ~i integrare a "zonelor " de umbra, pe care tot el il
declan~eaza In client, ca ~i Tngrup, acampaniindu-I, refiectandu-I ~i facilitandu-1.

CoterapeutuJ sustine discret $i complementar demersul terapeutului, creeaza deschidere
pentru interventiile alternative, particlpa prin dramatizare provocativa alaturi de terapeut Tn
secventele-cheie ~i ofera feed-back permanent terapeutului, integreaza persoanele mai pu\in

participative sau marglnale in procesul de explorare ~ianaliza, ofera suport afectiv.

Ambii membri ai echipei terapeutiee constituie totodata suport de transfer pentru imago-

urile parentale, de aceea eehipele formate dintr-un barbat §i 0 femele sunt Tn general mai

stimulative :;;i mai debloeante, de:;;i S8 poale luera, In funetie de calitatea ~i maturitatea
psihologica 9i profesionala $i cu un singur terapeut ( pe cat posibil cu un grad crescut de
unificare internal, sau cu 0 eehipa monosex, dar cu 0 buna structurare a rolurilor
complementare. Factorii de personalitate sunt importan\i. lucru evidentiat :;;i validat intr-o
cercetare a Codru\ei Launeanu, pa~ial comunicata In Revisla de Psiholerapie Experientiala
nr.6, 1998 p.22-23 ~i nr,9, 1999 p.31* ("Terapeutu! experien\ialist" :;;i respectiv, "Cine sunt
psihoterapeu\ii experientiali~ti?"),

Observatoruf avizal este un membru fiotant al echipei, in sensul CEl prezenta lui nu este
obligatorie, dar atunci cand exista, poate fi 0 prezenta stimulativa pentru participantii la grup, $i
un "suport" tehnic va!oros, el ca§tigand, pe de alta parte un exerci\iu pregatitor, formativ,
indispensabil in dobandirea deprinderilor de contact :;;ide lucru terapeutic ulterior.

VideocameramanuJ aduee 0 contribu\ie extrem de utila procesuiui terapeutic, lucrul Cll
camera focaiizata pe persoana simultan cu vizionarea propriului comportament (eontactul eu
propriu! chip, eu propria postura, etc),. ori vizionarea ulterioara a Inregistrarii :;;edintelor de
grup, facilitand insight-uri ~i restructurari semnificative, deeentrari ~i deblocari ale
spontaneita\ii, prin con~tientizarea "ma~tilor", comportamentului "de falada", a rigiditatilor §i
deprinderilor stereotipe, inautentice. Lucrul cu videocamera contribuie in mod specific la
descoperirea ~i exersarea STARII de MARTOR care devine instrument intern de
autotransformare.

4.3. Structura §i dlnamica procesului terapeutic sau "Iaboratoru!
experiential" - mica "alchimie" cu scop de unjficare personaM §i
interpersonaJa.

Pentru noi, sanatatea individuala nu poate fi rupta de cea sociala ~i de cea a mediului naturai,

adica presupune respectarea ritmurilor ~i iegilor fire~ti ale ecosistemului, ale universu!ui.

Conceptia ~i modalitatea noastra de abordare sunt hoiistice. De aeeeE!,
instrumentele ~itehnicile psihoterapeutice sunt mal curand "vehicule", exercitii, sitUClfli
~i scenarii simbolice provocative, de 0 mare diversitate ~i creativitate, in intampinarea

nevoilar camplexe ~i unicitatii fiecarei persoane, de la cele centrate pe comunicare
simbolica de tip corporal, la eele axate pe comunicare verbal a (prin joc de roll, de la
improvizatie melo-ritmica ~i sonora in grup ( vQcala sau instrumentala), la improviza\ie prin

dans ~i mi~eare simboliea, de la modelaj ~i expresie plastica - la dramaterapie ~i metafora

288 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

transformativa, de la experimentarea contactului empatic revelatoriu - [a medita;ia creativa
individua[a ~I Tngrup.

In eadrul fieeareia dintre aeeste modalitati de lueru se respeeta prineipiul desfa~urarii
progresive a pa~ilor terapeutici specifici fiecarei Tnta[niriterapeutiee. Ace~ti "pa$i" Ii regasim
la scara Tntreguiui proces terapeutic, redimensiona\i TnsaTnfune\ie de etapa, durata $i forma
practicarii teraplei unificarii (individual sau Tngrupu[ de dezvoltare personala.).

o adaptare specifica a aeestei modaiita!i terapeutice este necesara Tn cazu[ terapiei de

eup[u $1de familie, scopurile $i tehnieile de interven!ie filnd TnsaTncea mai mare parte comune
cu cele practicate in grupul de dezvoltare personaia.

Ace$ti pa~i sau secvente terapeutice urmeaza, Tn mod natural ealea armonizarii $i
unlficarli interne ~i externe, pi'in deblocarea spontana, Tn ritm personal, a procesului de
autorestrueturare, optimizare; dezvoltare $i extindere a eon$tien!ei. [ata formu[area ior
succinta:

• Provocarea $i experimentarea. Aeeasta secventa initiala consta Tnlansarea exercitiului
sau pretextului situational provocativ, metaforie I simboiie, corporal sau verbal, cu sau fara

suport creativ-artistic, de tip improvizatie sau re[atlv structurat, angajand participan\ii intr-o
experienta "aiei $i acum" de focalizare, autoobservare, traire $i autorevelarel autodescoperire.

Erect : con~tientizare de sine likgitii Se concretizeaza in insight-uri revelatorii prin intrarea

Tn contact cu slnele profund, cu pa~ile de umbra ale Eu-llJi ( reprimate, negate, depiasate,
prolectate, distorsionate, respinse, neacceptate). Se con$tientizeaza starea de incongruenta
interna, de divizare (fragmentare) la nlvel intrapslhic, Tntra exprimarea verbala $i cea
corporala, Tntre masca socio-comportamentala $i reaiitatea nevoi[or, trairilor, percep\iiior $1
gandurilor. Prin exersarea autoobservarii Tnprezentul situatiei sau scenariului provocativ se
dobande$te experimental starea de MARTOR simultana cu experienta traita, ceea ce permite
spontan accesarea incon~tientului $1actualizarea celor mai semnificative informatii conectate
cu emotii $i sentimente blocate - tot atatea resurse energetice $i creative potentiale .

• Autoanaliza clarificatoare reprezinta secven\a asistata f[exibil de catre terapeut $i
facilitata, provocata, valldata $i extinsa calitativ prin feed-back-ul grupului. Analiza In prezenta
grupului $i inter-analiza constitule un proces fertil pentru fnteiegerea, reevaluarea, acceptarea
$1reintegrarea pa~ilor respinse sau blocante ale eu-Iui, dintr-o perspectiva schimbata, bazata
pe experien\a traita $1pe procesul de identificarildiferentieri, analogii $i rezonanta mutuala, pe
care terapeutul ~i coterapeutul II catalizeaza $i TI ghideaza discret, mai curand Tn sensul
stimularii dinamicii comunicarii cu sine $1 cu grupul, decat al interpretarii $i decriptarii
continuturilor con$tientizate. Procesul analitic experiential urmeaza calea pe care fiecare
client 0 aduce la lumina ca fiind necesara Tndetensionarea $i Tn\elegerea de pe a[te pozitii a
zonelor sale de conflict ~i vulnerabilitate, a blocaje!or $i obstacoielor interioare care genereaza
anxietate, culpabilitate, sentimente ~i idei de neputinta, incapacitate, inadecvare, ineficienta,
atitudini de autorespingere, blam ~i demobilizare, frustrare $i e$ec. Temele cele mai frecvente
care focalizeaza $i reperizeaza procesul analitic sun!: dependenta emotionala, imaturitatea,
teama de abandon, respingere $i e$ec, autorespingerea ~i imaginea de sine negativa,
agresivltatea $i teama de autoritate, ostilitatea reprimata fa\a de figurile parentale $i cere de
transfer, intoleranta $i posesivitatea, anxietatea $i neincrederea Tnsine $i Tnaltii, fabia sociala,
sentimentul de izolare §i singuratatea, frustratiile emotiona[e $1sexuale.

Mijloacele de provocare ~i suport pentru procesul analitic Tnabordarea experien(iala a

unificarii se apropie mai curand de tehnlcile gestaltiste, dramaterapeutice, reichlene,
bioenergetice $i somato-socioana[itice, decat de abordarea psihanalitica. Focalizarea analizei

la nivel corporal prin intermediul metaforei revelatorii asociaza spontan actualizarea celor mai
profunde experiente anteriaare conflictagene sau divizante (neintegrate), care par "arhivate"

sau "Tnfa$urate"Tnmemoria noastra corporala $i psihica simultan, ca Tntr-unprogram energo-

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 289

informa\ional definitoriu fiecarui individ uman pe care I-am pulea fn\elege ca pe un
biopsihocomputer de mare complexitate ~i performanja.

Utilizarea metaforei acceseaza "fi~ierele informajionale" de care dispune persoana $i Ie
poate nu numai lectura, ci ~i restructura, rescrie, completa, optimiza. in plus, folosind
explorarea cu suport metaforic, subiectul f~i poate activa programe de rezerva de care
dispune, dar pe eare nu le-a folosit niciodata sau fn suficienta masura $i care par"uitate" sau
necunoscute, dar de asemenea el f~i poate crea noi programe functionale (strategii noi de
utilizare a informa\iilor ~i comportamentelor).

Creandu-~i programe noi, fluide, persoana ajunge sa-~i re-semnifice $i sa-§i Tmbogateasca
codurile $i mesajele personale, ceea ce echivaleaza cu un proees de autorefnnoire, de
autorestr'ucturare $i extindere a capacita\ilor sale energo-informa\ionale. Cu alte cuvinte,
creativitatea sa virtuala $1actualizata 0 determina sa capete un grad crescut de autonomie
func\ionala care se exprima in autoreevaluare $i autoregenerare. in limbaj psitlOlogie,
aetivarea resurseior $i strategiilor creatoare conduce la 0 extensie a con~tientei, la 0
multipr1Care$i rafinare a cunoa§terii trMa ca experienta cognitiva §i afectiva simultan, pe care
am putea-o numi printr-un termen mai adecvat - spirituala ~i autotransformativa.

Oar orieum am numi-o, experienta preluarii controlului asupra propriilor mecanisme
func\ionale psihocorporale ~i puterea de a ne crea noi programe constituie cheia terapiei
unificarii - T.U., ea eonferind astfel fiinlei umane un grad foarte mare de Iibertate, autonomie,
responsabilitate $i aceesulla eontrolul propriei evolulii.

A~a se explica de ce jocul simbolic ca forma de actiune a metaforei revelatorii, fie el
experimentat ca dramaterapie (arta experimentarii rolurilor multipie, alternative, inedite) sau ca
joc creativ Tn scenariiie metaforice cu suport grafic, plastic, muzleal, sau centrate pe dans ~i
mi$care, constituie eea mai puternica modaiitate de optimizare $i restructurare spontana a
vechilor ,,soft-uri"sau a celor deja "virusate" (v. starile psihice $i psihosomatice maladive).

Jocul simbolic antreneaza atentia focalizata spontan dar perfect con~tient ($i uneari chiar
supraeon$tient), declan$and 0 stare de meditalie continua $i dinamica. Ea produce
instantaneu rasui ~i bueuria (deblocheaza spontan energia §i 0 orienteaza pozitiv), iar aceasta
modalitate-resursa de a trai $i experimenta via\a ~i propria persoana, devine principalul
instrument de care dispunem pe caie naturala de a ne reconecta la Sinele nostru, de a ne
"vindeca" de starea de fragmentare, de a ne unifica $i evolua.

in analiza experien\iala sunt fnglobate fnsa, variabil, $i unele elemente ce tin de analiza
jungiana atunci cand procesu! de dezvoltare interper50nala cu scop de unificare 5e centreaza
pe medita\ia creativ8 in grup, cu suport meloterapeutic, dansterapeulic, dramaterapeutic sau
artterapeutic (desen corectiv, modelaj sau colaj colectiv, ete) iar relevarea comportamentelor
arhetipale $i simbolice universale (de ex. crearea spontana de mandale ca simboluri
unificatoare, atat postural, prin dans $i "sculptarea" - modelarea- relatiilor interpersonale, cat ~i
prin alte forme de comunicare artistica) apare frecvent Tnprocesul terapeutic .

• Exercitiul resursefor creative §i al afegerilor proprii constituie 0 etapa importanta a

procesuiui terapeutic, care 5e centreaza pe consolidarea atitudini!or ;;1 actiuni!or creative,
deschise, fluide, pe fundalu! autoacceptarii ~i autoTncrederii dobandite pas cu pas fn cadrul
analizei experien\lale, Daca prin analiza, clienli!or Ii de deschide "poarla" catre sine ;;i intra
spontan In contact cu resursele, activarea $i validarea acestora prin aC\iune este sarcina
loglca a etapei sau "pasului" urmator ai terapiei unlficarii. Aceasta necesita un exerciiiu tenace
$i bine structurat, central pe cautarea ;;1 descoperirea atitudinilor, solu\iilor sau

comportarnentelor alternative ~i impiementarea strategiei creative de a lucra cu sine Tn

experien\a vie1ii de zi cu zi, Tncontextul social. $i acest exerci\iu Tncepe prin vaiidarea noilor
strategii in cadrul grupului de dezvoltare, ca proiectie Tn micro a colectivita\ii, a socialului. In
acest scop ne bizuim pe dramatizare simboliea (posturala, verbala $i actionala, conform
tehnieii "ca ~i cum" - joc de rol $1apoi exersarea comportamentului real), precum gi pe unele

290 ORIENTAREA EXPERIENTIAL!\. IN PSIHOTERAPIE

tehniei inspirate de programarea neuro-lingvistica (NLP). Scopul nostru este sa implicam
clientii in practlca alegerilor praprli ~i a asumarii responsabile a consecinte!or acestora.
Accentul se deplaseaza de la inertia §i persisten\a "obligatorie" In a!egeri (decizii §i
comportamente rigide, univoce, previzibile) la exerci(iul schimbarii alegerilor posibiie, ceea ce
iarge§te mult diapazonul comportamentelor creative, adaptative in conditii de eustress. Clienlii
f§i recupereaza semnificativ fncrederea in f0rtele §i resursele proprii, bucuria de a-§i exersa
libertatea, fiind deplin eon§tienji ea intotdeauna exista 0 posibilitate mai buna sau pur §i simplu
o alta posibilitate. Aceasta dizolva ata§amentul §i aderenta la veehile idei §i patiernuri
compartamentale, fie ele chiar comade §i aparent satisfacatoare, in favoarea prospectarii altor
"cai" mai reformatoare, dar In arice caz, mai pu\in nevrotice §i blocante energetic $i cognitiv.
Atitudinea deschisa, transpar'enta, simultan orientata catre interior §i catre exterior, fluidizeaza
relatiile cu ceilalti, cre§te eficien\a $i competenja interpersonala economisind in acela$i timp 0
prelioasa cantitate de energie care se reconverte§te In buna-dispozi\le, optimism, senlnatate,
toleranta §i disponibilitate de suport $i ajutor. creativitate, respect fata de sine $i fa\a de via\a
Tngeneral- fiin\e, lume, natura, univers.

e Transformarea persona/a creativa unificatoare. Restructurarea spontana a imaginii

de sine §i de altii, a perspectivei asupra realitatii, a nevoilor, scopurilor §i strategiilor
comportamentale prin activarea resurselor creative §i posibilitatea trairii primelor experien\e
transcognitive sau transpersonale semnaieaza in procesul tcrapeutic §i de dezvoitare intrarea
Tntr-un nou stagiu evolutiv - stagiul transformarii personale creative §i al asumaril
responsabilitafii alegerilor. Este 0 etapa de sporire In fluidizarea raporturiior persoanei cu
sine §i cu lumea, de largire considerabila a campului $i posibilita\iior de experimentare, de
cre~tere remarcabila a atitudinilor §i comportamentelor creative, de optimizare a expresivita\ii
$i afirmativita\ii mature, a toleraniei, Increderii 9i capacitatii de a sprijini §i oferi supor!
emo\ional neconditionat, a comprehensiunii empatice, a impliearii §i prezen\ei autentice prin
depa§irea semnificativa a deprinderilor inlantuitoare de ata§ament. Non-ata§area In sensul
acceptarii autonomiei proprli §i a eeluilalt, al depa§irii dependen\elor emo\ionale §i actlonale,
dar nu In sensuI unei deta§ari iresponsabile sau aresponsabiie ori al unei mortifieari
emotion ale, constituie 0 condi\ie sine qua non a evolu\iei personale §i a prezervarii starii de
sanatate. Ata§amentul excesiv este echivalent cu deta§area morbida creand acelea§i tipuri de
blocaje energo-informalionale, conducand inevitabii persoana catre impas existential (uneori
e~uand Tnboala), sau eliminand-o pas cu pas din cursa evolutiei.

Adesea aceasta etapa terapeutica este corelata cu progrese spirituale §i cognitive
semnificative - extensia eapacitatilor de percep\ie $i intelegere, promptitudinea §i finetea
reactiilor cognitive de decriptare simboiica, a capacita\ii de re-semnificare §i iargire a
perspectivei de evaluare a evenimentelor $i relajiiior interumane. Se remarca de asemenea
stimularea capacita\ilor de reprezentare §i a celor imaginative, a flexibilita\ii $i fluiditatii fluxului
mental, a intui\iei ~i a experien\elor transpersonale sau transcognitive. Cre~te calitatea

exprimarii nonverbale ~i verbale (expresivitate, persuasiune, plasticitate sugestiva, putere de

convingere ;;i inductie, rezonanta, boga\ia mesajelor §i esentializarea sau universalizarea lor).
Efectele acestor automodificari se reflecta In auto ~i interacceptare, conectare cu sine $i eu

altii, optimism, caldura emotionala, entuziasm reciproc §i capacitate de impMa$ire, 0 nota de
euforie, variabila de la persoana la persoana $i de la grup !a grup, 0 disponibiiitate sporita
pentru explorare $i transformare, un sentiment benefic de unitate ~i coeziune interna §i
externa, de lini§te ~i armonie, de siguranta. §i solidaritate. Un efect remarcabil este
descoperirea, asumarea $i exercitiul unei libertaji interioare §i exterioare autentice,
responsabilizarea matura in oPliunile, deciziile §i actiunile personale. Dupa opinia noastra
aceste efecte semnaleaza integrarea functionala a celor doua emisrere cerebraie, extensia
eon~tienjei intr-o maniera naturala, spontana, dar ca urmare a unui proces de dezvoltare ~i
mutatie psihologica progresiva, logic structurat §i stimulat( activat), valida! pas eu pas prin

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARH 291
experimentare individuala 91de grup. Acesta este procesui terapeutic al unifidlrii ~iel sta la

baza unei integrari creative extinse, bio-psiho-spirituale a fiintei umane In habitatui ei social,
natural 9i cosmic.

Grupul experiential centrat pe terapia unificarii s-a dovedit din practica noastra cu peste 1200

de persoane (speciali~ti, absolvenll, studenti) 0 modaiitate optima de dezvoliare a capacitati10r

de comunicare expresiva verbala 9i nonverbala, a empatiei, de autoexplorare ~i creatlvitate
interactionala. Efectul s-a concretizat In cre§teri obiectivabilel, ale maturitatii emotionale, ale
capacitatilor de autoacceptare 9i unificare a polaritatiior, de toleranta §i sprijin social, de
deblocare a resurseior de a face fala la stress ill de rezolutivitate creatlva, de extindere a
nivelului de Tntelegere $i con9tienta, de scMere semnifieativa a anxietatii $i a altor tendin\e
nevrotice. Obtinerea unor efecte de profunzime necesita a durata reiatlv extinsa a procesului
terapeutic §i de dezvoitare, dar primele rezuitate certe se instaleaza dupa eca. 80-120 de ore de
lucru. Exista Insa persoane care evolueaza mull mai rapid ~i altele care stagneaza, se fixeaza
pe un nivel de achizi\ie, oricat de mult ar continua sa partlclpe la un grup de dezvoltare. Oar
aceste aspecte constituie deja subiectui unei alte cercetari.

4.4. Strategia de IUCfU in r.u. (metode $i tehnici)

Strategla de provocare, explorare (analiza) ~i restructurare personala ~i interpersonala a
respectat principii Ie exprimarii Iibere ~i autentiee, experimentarii "aeum ~i aiei", cu sine $i cu

grupul, integrand 0 multitudine de exerci\ii provocative-suport, In special. ceie bazate pe
metafora corporala: "sculptura" $1 "fotografia de grup", situatii 9i scenarii metaforice
autoexploratorii ~i transformative, comunicare nonverbal a prin diverse modalitati senzoriale, cu
accent pe stimularea sinestezlei, tehnici de restructurare de tip gestaltist - tehnica scaunului gal,
lucru\ cu polarita\ile, metapozi\iile, tehnici preluate, adaptate sau personalizate din program area
neuro-iingvistica (de ex, "iinia timpului"), tehnici de meditatle In grup cu suport metaforic $i
muzical, meditatie dinamica, improvizatie muzicala $i comunicare prin ritmuri, dans ~i mi$care,
eonstruc\ia creativa a grupului (din obiecte aflate la indemana) etc, toate acestea fiind suportul
provocatlv al analizei personale §i de grup, ai insight-urilor clarificatoare §I restructurante .

• Lucrul cu metafora in T.U.
Terapia Unificarii utilizeaza matafora, atat verbal cal $1 corporal, simultan sau succesiv,
actlvand procese de prolectie, developare ~I restructurare, alai la nivel simbolic ideo-afectiv, cat
$i ac\ional. Metafora este 0 cale excelenta de dinamizare $1dezvoltare a resurselor Indlviduale $i
de grup, ea ac\lonand ca 0 modailtate de conectare raplda $1 surprlnzatoare Intre incon§tient $1
eon$iient.
Lucrui cu metafora in T.U. permite 0 imersie adanca Tn profunzimile incon$tientului individual
$1 colecliv, pe fondul $i cu pastrarea con§tiin\ei clare, (lreaza, suprafocalizata). Prin maniera de
lucru pe care am adoptat-o, ne dlferentlem lnsa at at de maniera Ericksoniana de a utiliza
metafora terapeutica sau de cea a lui D.Gordon (1978), cat §i de irnageria foiosita in N.L.P.
(pentru informatii comparative v. Diana Vasile, "Metafora In psihoterapie", Revista de
Psihoterapie Experientlala, nr. 6, 1998 §i artlcolele incluse la rubrica "Atelier formallv" din
aceeaili revista).
Noi ulilizam metafora ea pe un instrument de explorare indirecta a experientelor traite de
subiect, atat a celor prezente, cat §i a celor trecute sau proiectate Tn villor. Ea ne permite "0
calatorie" flexibila ~i pU\in previzibila de-a lungul liniei limpului subieetlv $i in universui interior
codificat al clientului, procesat $i arhivat Intr-o maniera personaia, tot a~a cum, de~1 Tn toate

1 Vezl studiui de valid are al Programului SPER, flnan\at de Fundatia Soros, 1997-1998. efectuat de Ovidiu Pop, Daniela
Constantinescu, Angela ionescu §i Andreea Petrescu.

292 ORIENT AREA EXPERIENTIAL!\. IN PSIHOTERAPIE

bibliotecile sunt ca1i, ele sunt totu§i a§8zate, aranjate, imprumutate, folosite ~i rea98zate intr-Q

maniera diferita.

"Calatoria metaforica in spajiul §i timpui interior al persoanei devine cadrul §I canavaua pe
care se deruleaza rnaieutica analitica experiential a centrata strict pe trairiie, semnificajiiie §i
simbolurile personaie ale celui asistat, acesta fiind ancorat de terapeut §i de grup pe parcursul
fntregului proces explorator §i de con9tientizare, ca de un adevarat fir al Ariadnei. Astfel,
terapeutul asista §i insoje$te clientul in procesul "re-na!?terii saie" metaforice Tntrucatva
asemanator unei moa$e, asigurandu-i tot sprijinul necesar §i prezenja sa securizanta §i
comprehensiv-Tncurajatoare, dar neputand "na§te" Tnlocul lui.

Metafora personala, structuranta §i revelatorie, acceseaza lumea Interioara a persoanei

progresiv, angajand spatii experientiale din ce in ce mal adanci, mai decontactate de eul
con~tient, focalizandu-i atenjia, percep\ille ~i trairile pe informalii procesate simbollc $i
"Infa§urate" Tncadrul programelor sate mnezice, uneori prelungindu-se Tnincon§tientul colectiv

sau in experienj8 posibile din stadiu! intrauterin $i chiar preintrauterin (daca acceptam doctrina
existentelor anterioare $i a transmutarll nucleului energo-informalional definltoriu al fiin\ei, pe
care unii prefera sa-I numeasca spirit, aitii con$tienta universala).

Uneori procesul de autoexplorare asistata prin metafora revelatorie conduce ciienlul catre
mesaje ~i clarificari ale unor amintiri, conflicte, tensiuni, traume, extrem de vechi, situate, in
cadrul unor regresii majore, la niveiul unor experiente traite Tnstadiul intrauterin, in momentul
na$terii dar §i pe parcursul Tntregii existente a persoanei. Astfel, metoda noastra deveiopeaza

Intr-o alta maniera, compiet inofensiva, dar cu valente terapeutice spontane, intrinsecL

fenomene psihice semnalate $i de S,Grof prin celebrele sale experimente sub L.SD" din pacate

mult prea brutale §i riscante pentru ca§tigul cognitiv uria? pe care I-au adus ia vremea

respectiva, .

Tncazul nostru, informa\ii1erevelate prin incursiunea metaforica sunt asociate Intr-o manlera,

am putea spune impecabila, (care soar puteo figura sub forma unei spirale de procesare), cu
tipuri de evenimente, strategii actionale, trairi emotionale, perceptii $i senzatii interconectate,
constelate pe niveluri de varsta sau pe etape existentiale, reproducandu-se ca pattern-uri cu
exactitatea unor "ceasornice interioare" care masoara sau pastreaza mereu acelea~i

semnificatii sau mesaje, esentiale pentru modul Tn care se desfa§oara viata persoanei. Ele
definesc un fel de pattern-uri fundamentale sau matriceale ale devenirii psiho-corporale, care 5e
perpetueaza de la un nivella altul al dezvoltarii persoanei §i explica blocaje §i conflicte specifice

aflate (procesate) in oglinda cu resurse reparatorii (energii §i informatii virtual creative sau
transformative).

Adesea, poarta de Intrare Tn "realitatea interioara" 0 constituie senzatii1e §i perceptiile

asociate cu trairi emotionale foarle intense, prilejuite de 0 experienta de mi§care sau de
derularea unei "imageri!" personale, focalizata pe alegerea libera de catre client, a unui detaliu -
ce devine cheia po~ii de acces, In contextul exercitiului propu5.

Nu este exclusa posibilitatea ca experientele trime sa corespunda In unele cazuri unor

evenimente cu mult mai vech!, conectate cu incon$tientul colectiv sau cu informatli stocate la
nivelul con$tientei universale ori Tnlegatura cu unele posibile existente anterioare, dupa cum 9i
rezervele stocate (disponibilitati §i solutii, alternative comporlamentale creatoare, posibilitati de
adaptare practic infinite) sa se origineze In aceea$i SURsA universala, Inca insuficient de clara
din perspectiva explicatiilor §tiintifice, ca §i a celor de natura spirituala. Experimenteie noastre
par sa reconfirme ideea de loc noua ca aproape tot ceea ce ni se pare ca ne apa1ine §i ne
reprezinta, de fapt nu ne apa1ine $i ca suntem la scara cosmica doar "canale" energo-

informationale care ruleaza, filtreaza, pastreaza §i recreeaza din ~ipe seama uria§ului rezervor

al cunoa§terii universale, al vietii.
Toate acestea se reveleaza cu 0 nebanuita forla de expresie ~i ofera semnificatii

ordonatoare pentru via\a de "acum ~i de aici", permitand parlicipantilor la grupul experiential ~

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 293 I

reintegrare a petelor de umbra ale personalitatii, respinse, reprimate, neTntelese, uitate, I
Aducerea acestora la lumina lui "aeum ~i aiei" schimba bruse perspectiva asupra imaginii de
sine, asupra sensurilor ~i posibilitati1or personale, deblocand resursele rezolutive creatoare ~i I
unlficatoare de care clientul devine con§tient ~i disponibii sa Ie valideze Tnplanul realului.

Am putea spune ca terapia prin metafora unifica personalitatea, trecutul cu prezentul $i cu
viitorul, resemnificand traiectoria de viala §i investind-o cu sens, cu fo~a de finalizare, cu putere
de cunoa§tere §i de autoconducere, redandu-i spontaneitatea creatoare, fluiditatea, vitalitatea,
Tncrederea$i pozitivitatea. Ea rea§eaza fiin\a umana Tnverticalitatea condiliei sale, re-!rezind-Q
Tndimensiunea sa spirituala ,

Pe parcursui scenariilor metaforice de autoexpiorare 9i interexplorare, membrii unui grup de
dezvoltare pot experimenta uneori minunate experien\e de comunicare §i de traire
transpersonala, care se dovedesc sursa inefabila a unor cre$teri ~i modifieari subtile aie
personaiita(ii lor.

Adesea, 0 largire a campuiui con§tienlei $10 mai mare iibertate de expresie §li acliune sunt

primele cansecln\e ale experimentarii In grup a unar astfel de experiente de supracon§ilentlzare.
Un alt efeet II consliluie cre§terea solldarltalii $i eomuniunii de grup, a armoniei §i eooperarii, a
tri3ire euforica eolectiva, mal multa empatie ~i transparen(a Tnrelaliile interumane,

Avantaju! utilizaril tehnieii noastre bazata pe comunicarea metaforlca, este In primul rand,
caracterul ei indirect, subtil-provoeativ, spontan §i nemanipulativ, pe fond de veghe (de c1ari/ate

3 con§ltiin\ei) $i respectand libertatea c1ientului de a explora $i a se exprima prin propriile-i

simboluri $i trairi autentice, ceea ce ne diferen\iaza de alte maniere de iueru, ca de pilda,
hipnoza ericksoniana sau programarea neuro-lingvistica, dupa cum am mai precizat $i anterior.

Un all avantaj substantial al tehnicilor metaforice concepule $i practicale de no! consta In
dellcate\ea cu care opereaza asupra unor probleme reale, de care subiectul esie perfect
con$tient, dar pe care Ie prezinta §! Ie con§tientizeaza sub forma mascata a jocu!ui experien\ial
simbolic. Astfel este menajata §i protejala sensibiiitatea persoanelor de pericolul unei dezvaluiri
brutale in grup (ceea ce ar pulea avea drept consecin\a eventuale ranir! narcis!ce sau cre§terea
iminenta §i dispropo~ionata a rezisten(elor),

Terapia prin metalora are puterea miraculoasa de a dizolva $i de a preveni instalarea
rezisten\elor In terapie, angajand totodata curiozitatea, spantaneitatea, disponibiiitatea
exploratarie, intuitiva §i partieiparea autentica a c1ien\ilor. Participan(ii nu numai ca se simt
confortabilin grup, dar S8 $i stimuleaza mutuai Tna se autodezvaiui, Tna S8 sprijinl ,

Experimentul metaforic de grup se bazeaza pe meeanismul analogiei $i proiectiei, avand 0
dubla voca\ie: cea diagnostica, evaluativa $1cea terapeutica, restructuranta $i transformativa
spontan. Se poate afirma ca el este simultan 0 situajie (auto)evaluativa §i terapeutiea, EI
conduce la developarea §i con$tientizarea unor probleme , atat individual, cat $i de grup. Pe de
alia parte, el poaie fi utilizat $1ca a modalitate de psihodiagnostic experiential, care constituie
insa subiectul unei alte ca~i.

Insight-urile produse pe aceasta cale stimuieaza procesele de autodezvaluire $i analiza
transformativa (mal bine-zis transfigurativa), structurand $i optimizand scenarlul existential prin
joc de roi, prin transpunerea sa intr-o zona a imaginarului complet lipsita de rise, dar in acela$i
limp, predispusa ia 0 reproiectare de sine construetiva, evolutlva, lata spre exempiificare, cateva
opinii formuiate de unii participant! la grupurile de dezvoitare experientiala:

"To\i cel din grup au dobandit ineredere in urma cunoa$lerii directe, au vazul ca
experimentarea Tnseamnavla\a, ca nu fug dupa ceva, ci de cineva $1ca acel cineva sunt chiar ei
In§i§i. S-au oprit din fuga, s-au privit, au sim\it frumuse\ea inauntrul lar $i In ceilai(i $i s-au
acceptat a§a cum $i ceilalliau lacut-a pentru ei : neconditionat (",) Mi-am intar!! convingerea ca
oameni! suni foarte diferi\i $i ca e minunat sa-i accepti a$a cum sunt. E bine eEl 0 astfel de
experienja mi-a crescut gradul de toleran(a" (C,S,)

--~~

294 ORlENT AREA EXPERIENTIAL.\. IN PSlHOTERAPIE

"Am ajuns sa ma percep mal bine, sa fiu mai in(etegatoare cu mine. Unele probleme ie-am
rezolvat. Am ajuns sa zic: imi place cum sunt!" (D.V.)

"Am lasat aiGi 0 parte din pietrels lacuiui meu Am devenit mal luminoasa. S-au domolit Tn
mine multe lucruri negative. Am pierdut ni~te complexe $i am aflat mulle lucruri despre mine, pe
care nca~fi putut sa Ie descopar singura." (M.M.)

"La fiecare ~edinta aveam din oe in ce mai mult aoces la mine, ma descopeream'·.(A.S.)
"Am devenit mai toleranti fala de firescut altora, fala de aile sisteme de valori $i strategii de
viala $i poate ea suntem mai dispw~isa ne oferim sprijinul altora."(rv1.E,)
"Am ca~iigat dorinta de a fi naturala, de a ma dezvalui a~a cum sunt in reaiitate, alungand
astfel ariee masca". (SA)
Lucrul eu metafora este nu numai deblocant ~i aclivator in sens analitic ~i autotransfiguraliv,
ci ~i un excelent diluant al rezistentelor 9i un catalizator al aulonomiei experimentale a c!ientului,

o eale de a-I face sa se simla nu doar in siguranla, ci ~iresponsabi! de deciziile sale ~i autor al

propriilor strategii rezolutive de viata .. Astfe!, se produce treptat, efectul de cre§tere sau
maturizare psiho!ogica, evitandu-se ariee dependenta terapeutica, intrucat, pe parcursui
proeesului lerapeulie oamenii inva\a sa devina ei in~i~i, sa creada in resursele lor personale ~i
sa Ie experimenteze in realitatea lor existeniiala, sa Ie modifice in functie de propriiie op\iuni. In
consecin\a, ei inva\a sa se aulovalorizeze $i sa aclioneze liber, matur, adaptativ, creativ,

Metafora este doar creuzelu! terapeutic in care se aichimizeaza treplat $i in deplina
con~lientizare de sine, lrairile, starile, atitudinile, cognitii!e $i eomportamentele personale,
concepandu-se proiectul devenirii de sine. Ea permite persoanei sa se experimenleze pe sine,
In calitate de autor $i personaj al propriilor seenarii de viala, de regizor $i de actor, de martor $i
de evaluator $1.evident, de sfatuitorul eel mai avizal a! propriei flin\e, in spatiu! atat de bine
definit $i eoneeplualizat de Adrian Nula drepi INTER-REALITATE (v. "De ce iubesc
dramaterapia?", Revista de Psihoterapie Experienjiala,nr, 11, 2000, p.1)

II Jocuri simbofice interactive

o parte dintre scenariile metaforice pe care Ie practicam cu grupurile experienliale, au fost

structurate sub numele "Sa experimentam lumea", un set de exercilii care cuprinde jocuri
simbolice interactive, utilizand cele patru elemente fundamentale: aer, foe, apa, pamant.

La baza conceperii acestor exerci\ii se afla convingerea noastra ca echilibrul fiin\ei umane se
intemeiaza pe acordul cu $f unificarea la nivelul personalilalii a celor patru dimensiuni esentiale
- structurate pe doua axe evolutive bipo!are: masculinitate/feminitate consonand simbolic cu axa
aer/apa $i paternitate-maternitate redata simbolic prin axa foc/pamant.

Conform acestei ase~iuni, integrarea in deplina armonie a eelor patru principii cosmiee de
structurare a fiintei umane ~i reflectarea lor in comportament, ca expresie a personalitatii,
asigura evolu\ia ei, interioara ~i exterioara, ca parte integranta a Universului.

Pentru noi, sanatatea §i implinirea persoanei, actualizarea de sine, nu poate urma decal
principiiIe, legile $i modeiele naturale, energetice ~i informa\ionale, universale ale existenlei.

Gandind holistic, sincronicitatea, conexiuni!e ~i multipleIe consonanle care dau sens $i
semnificatie vietii noastre ca individualitali, creeaza continuitatea deplina intre interior ~i
exterior, ceea ce explica iluzia noastra socia!a de a fi diferili, altcumva sau aitceva decal iumea
pe care 0 percepem. Pe de aaa parte, aceasta iluzie S8 reperculeaza in interioritatea noastra
psihica, ereand aparente bariere sau rupturi intre con~tient, incon$tient ~i transcon~tient sau

provoeand iluzorii fragmentari intre multiplele aspecte sau "falete ale personalitalii" - ma~ti ~i
roluri cunoscute sau ignorate, acceptate sau respinse, asumate sau neasumate.

A lucra experiential pe simboluri universale, reordonatoare pentru lumea subjectiVE!a
persoanei (incluzand autoperceplii, reprezentari, idei, strategii, intelegeri $i autoevaluari)
conslituie in Terapia Unificarii ~ansa unor succesive integrari a aspectelor consonante ale
personalitalii, (corespondente principiitor naturale de baza exprimate simbolic), a unor

Capitolul IX - TERApIA UNIFICARIf 295

transformari reparatorii operante asupra aspectelor disonante sau incomplete, precum ~i a unei
fe-unificari interioare de nivel superior.

Restructurarea personalita\ii prin depa~irea starii de fragmentare a Eu-Iui se produce prin

con§tientizarea, aeceptarea, armonizarea "pa~ilor" ~i reeonectarea lor prin procesul de re-

semnificare.

Adesea re-semnificarea inseamna 0 experien\a de transgresare, de ciarificare
superioara, de salt in autocunoa§tere §i in cunoa§terea realitalii in general, prin schimbarea
perspectivei, de extindere a campului con~tienlei. Acest fenomen se produce spontan, prin
deblocarea canalelor de corespondenla intre nivelul con§tient §i incon§tient de stocare $i
operare a informaliHor $i energiilor, prin intermediul joeului metaforic ce utilizeaza eele patru

simboluri fundamentale, ca 0 "interfa\a" de regasire $i reconstruire a lumii interne prin intermediul

eelei externe.

Prezentam in eontinuare structura simbolica a scenariilor metaforice folosite ca supor! de
baza in terapia unificarii, reunite sub numele "Sa experimentam lumea" (precizam ca ele S8
desfa$oara sub forma unor exercilii posturale de grup, dramaterapie, meditalie creativa $i
autoexpiorare/autocon~tientizare in $i prin grup):

AERUL - concentrare pe vibralie, ritm, mi~care, sune!. Exercilii de grup cu supor! respirator,
kinestezic-postural $1 sonor. Ele produc deblocarea comunicarii expresive nonverbale,
con§tientizarea tensiunilor corporale ~i developarea semnificaliilor simbolice prin analiza, in

contextul experienlei personale, readuse "aici ~iacum".

Se focalizeaza pe reunificarea pa~ilor neintegrate sau aflate in conflict, in legatura cu
iniliativa, afirmativitatea, forta ~i orientarea voin\ei, responsabilitatea, comunicarea ~i
creativitatea, masculinitatea. Experimentul ritmo-c/netic de grup se centreaza pe asistarea,
provocarea ~i sustinerea transformarilor spontane, autorestructurante ale c1ientilor, simultan in
plan imaginativ $1aclional prin derulare metaforica ~i scenarlzare, (punere in aCliune,joe.de rol).

FOCUL - pretextul provocativ pentru integrarea semnificaliilor acestui element il constituie

construelia simboliea de grup a unui sistem solar. Participan\ii i~i aleg ~iexperimenteaza roluri

ale elementelor constitutive: saare sau sari, raze de lumina, planete, satelili, comete, pulbere
stelara, gaura neagra, spaliu intergalactic etc.; exerciliu tip "seulptura corporala cinetica de
grup", cu developarea ~i con$tientizarea poziliilor $i sensurilor personale in sistem -

centraIitatel marginaIitate, autoritate/s ubmisie, expansiune/retragere, vitaj itate/vuInerabiIitate,
fo~a/slabiciune, etc. Este un bun prilej de a lucra asupra problemelor consonante ~i disonante
din punct de vedere psihologic, in legatura cu relalia cu autoritatea de tip patern, prin acelea§i
modalitali tehnice descrise anterior.

APA - exerci\ii ~i scenarii metaforice cu suport kinestezic-respirator-auditiv in grup, cu
variante provocative simbolice centrate pe relaliHe afective ~i energia de tip emotional feminin.
Dintre acestea. cele mal interesante pentru inregistrarea de efecte restructurante §i integrative,
atat individuale, cat §i de grup sunt scenariile metaforice pe care Ie-am creat sub numele de
"Oceanul", "Fluviui" $i "Lacul", ca alternative de lucru ce permit activarea dimensiunii feminine,
atat dintr-o perspectiva generala, integratoare, primordiaia, cat $i specifica, particularizatoare,
precum ~i intr-o viziune polara dinamicl static.

"Oceanul" - exerci\iu de tip sculptura cinetica de grup, cu exprimare sonora (respiratie,
sonorizars, murmur, melodie personala). Scenariul antreneaza experimentarea starilar polare -
furtuna $i acalmia, trezirea (rasaritul) $i adormirea (asfin\itul), fluxul $1 refluxui (cre$terea $i
descre$terea), viu! (na$terea, forfata $i relajiile vieluitoarelor) §i neviul (distrugerea vietalilor prin
poluare). Situatiile provocative cu care se confrunta grupu!-ocean pot fi multiplicate $1adaptate
In funclie de problemele specifice membrilor grupuiui, de proiecliile lor $i necesitajile liber
exprimate, in cadrul improvizaliei dramatice pe care 0 desfa$oara,

"Fluviu!" - exerci\iu de tip metafora posturaia de grup, angajand componentele kinestezica,
vizuala $i auditiv-sonora, ell variante provocative pentru experimentare starilor afective

296 ORIENTAREA EXPERIENTIALJ.. IN PSIHOTERAPIE

individuale ~i colective de tip limita: seceta, inunda\ia, barajul (schimbarea cursului sau blocajul
Tn dezvoltare), poluarea f1uviului.

Experimentul de grup centrat pe astfel de metafore afectiv-c:orporale conduce la insight-uri
relevante pentru: reactia de constrangere, manie 9i frustratie; sensullibertatii individuale ~i al
unitatii colective, reactia la manipulare, maltratare, artficializare, aparare ~i agresiune (ex.
inundalie versus retragere, evaporare in situa\ie de seceta); rezistenta la agresiune prin
subminare (apa care erodeaza barajul, se infiltreaza etc,), sensul regenerator ~i puterea de a
persevera; problema libertalii de mi~care, increderea ~i neincrederea in sine; resursele de
autovindecare versus resursele de autoimbolnavire, cum facem fata Tn starea de imbolnavire,
starea de insecuritate, neputinta, depresia ~i autodistrugerea, poluarea ~i pierderea
sentimentului viului versus autoregenerarea, vindecarea, curatirea, purificarea etc,

"lacul" - exercitiu de reprezentare postural-statica In grup, cu suport respirator ~i asonor,

constituie un scenariu metaforic pentru lucrul cu elementul apa, in varianta stagnare, siguranta,
calm, lini~te, protectie, identificare. Starile evocate prin experiment sunt in corelatie cu na~terea,
relalia cu mama, identitatea feminina ~i proieclia eu-Iui feminin, imaginea de sine,
autoacceptarea, autoconfirmarea, dedublarea ~i transfrgurarea, at at in forma pozitiva, cat ~i
negativa - distorsionarea , schimonosirea, mistificarea.

pAMANTUL sau relieful constituie urmatorul element cu valoare simbolica In jocul

experiential de grup, In legatura cu acest element noi am concaput 0 serie de exercilii corporal-

postural-afective de con~tientizare a Sine-Iui ~i a relaliilor sale cu lumea, cu identitatea
masculina ~i feminina, cu obiecteie parentale 9i cu strategiile de integrare In mediu 9i in relatiile
interumane. Acestea se succed fntr-o ordine naturala ~i totodata logica, Tn directa

corespondenta ell devenirea fiintei Tn ecosistem.

Experimentarea spaliului intr-o maniera ordonatoare, constructiva §ii diferentiatoare se
sprijina pe reprezentarea postural-senzoriala, afeetiva ~i relationala in grup a cel pulin cinei
elemente-simbo! :

"Muntele" - "construiti impreuna din trupurile voastre un munte" - experienla ce prilejuie~te

ulterior insight-uri relevante pentru reiatia cu masculinul, autoritatea, principiul ordonator,
protectia, dar f?i criticismul, dominarea, intoleranta, rigiditatea etc.

"Pe~tera" - suport simbolic pentru principiul matriceal nefertilizat ~i raportul cu femininul,

atraclie / respingere, cunoscut / necunoscut, protectie, adapost / insecuritate, abandon; izolare /
sociabilitate; retragere / impiicare. Exerciliul este relevant pentru reaclia la ambivalenla, pentru
dificultalile de adoptare a identitalii feminine, dar este interesant f?i pentru con~tientizarea
limitelor in a oferi ~i primi protectie, de a atrage ~i a respinge, se'duclie versus blocaj (raceala,
inspira teama).

"0ealul" - suport simbolic pentru principiul fertilizant masculin, paternitate; relevant pentru

insight-uri privind relalia cu tatal adecvat, securizant, bland, protectiv, accesibi!, suportiv, cald,
primitor, constructiv, armonios, vitalizant versus tatai inadecvat, aspru, rece, arid, neprimitor,
alunecos sau uscat, steri!, imprevizibil, greu de abordat, abrupt, dizarmonic, devitalizanl, parjolit,
mortifieat.

"Campia" - principiu feminin fertilizant, matern, malrice germinativa: simbolic corespunde

uterului ~i activeaza trairi 9i experienle in legatura cu raporturlle cu maternitatea, acceptate,
respinse sau ambivalente, Exerciliul permite conf?tientizari privind: caidura emolionala, suport,
empatie, generozitate, altruism, maleabilitale, cooperare, blandete, receptivitate, creat/vitate,
tenacitate, perseverenla, toleranta, rabdare, stabilitale, siguranla, atractie versus sterilitate,
raceala, lipsa de suport, lipsa de rezonanta afectiva, egoism, egocentrism, rigiditate, uscaciune,
instabilitate, incapalanare, neperseverenta, impulsivitate, intoleranja, respingere,

Seria acestor exercilii se continua cu mulle alte scenarii metaforice, cum ar fi construclia

unui "peisaj" de catre grup, extrem de relevant, atat pentru relatille dintre diversele roluri

asumate in peisaj, cat 9i pentru jocurile de rol pe care Ie antreneaza terapeutul intre membrii

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 297

grupului. Experimentarea unor roluri alese liber de catre participanji. apa~inand unor elemente

din regnui mineral, vegetal (samanja, planta sau copacul preferat), animal sau chiar din mediul

construit, social (strada, casa, interiorul casei, or3$ul sau comunitatea), apoi experimentarea

unor persoane alese 9i stari psihologlce - teama, supararea, mania, agresivitatea, autorejecjia,

sentimentul vinovajiei, jena, ru§inea, teama de obstacol, blocajul, nelncrederea In sine §i chiar a

unor simptome nevrotice - robii. anxietate, dubltatia excesiva, tendinja la izoiare, senzitivismu! ~i

suspiciunea, imaglnea de sine negativa, fobia sociala etc, - constituie tot at ate a posibilitali de

focaiizare a demersului terapeutic. cum ar fi perceperea spaliului interior ~i

a serie de alte situatii metaforice provocative,

derularea unei calatorii imaginare "aici $i acum", experimentarea modului In care te confrunji cu

obstacoleie sau cu blocajele interioare - prin exerciliul "zidul" sau cum faci fala dificultatilor de a

intra In contact cu allii, problemei autoizolarii sau excluderii sociale - prin exerciliul "cubul", sau

cum Iti poli activa resursele ~i reevalua constructiv - prin exereitiul "darurile", constituie

modalitali terapeutice experientiale utilizate freevent In terapia unificarii. Ele au avantajul de a

suscita spontan optimizari "tehnice" profitabile terapeutic ~i creative din partea participanliior

Tn?i~i. Desigur, "tehnicile" adesea se isca, se nasc din ~iTn Tntampinarea nevoilor acestora $1 ale

grupului ca Intreg. Fiecare experimenteaza cu sine ~i Tmpreuna, fieeare devine important pentru

toli ~i prin aceasta, I?i reconstruie$te, extinde ~i reintegreaza 0 noua imagine de sine !?i un

comportament mai adaptat ~i mai ereativ Tn relaliile cu mediul.

Reevaluandu-se mai realist $i mai responsabil, membrii unui grup de dezvoltare personala

participa la 0 experienla comuna de unificare ?I transfigurare, de maturizare afectiva, cognitivE! ,

comportamentala ~i spirituala simultan, ceea ce Ie confera ?ansa unei traiectorii de viata In

acord cu potenlialitatiie autoactualizate.

5. Exercitii si scenarii metaforice individuale si de arup - .

exemplificari I

5.1. LucruJ cu visul (de la terapia Gestalt fa T.U.) .1

Cu toate ea terapia experientiaia a integrat multe tehnici din terapia dinamica, abordarea visului I
ca instrument terapeutic este diferita de cea proprie terapiei dinamice. Terapia existential a, de
pilda, vede visul ca manifestare a modului de a fi In lume ai individului. 80ss accentueaza ideea
ea In analiza existenliala trebuie restransa utilizarea oricarei interpretari simbolice sau teoretice.
Este foarte important ca vise Ie sa nu fie interpretate simbolie. Visul trebuie abordat ca un aspect
al existentei individului. Ei trebuie lasat sa vorbeasca pentru el Insu?i. Nici gestalt terapia nu
interpreteaza visele. "In loc de a Ie analiza ~i de a Ie fragmenta, noi ie readucem la viala. ( ...) lar
modul Tn care la readucem la viala este retrairea visului ca ~i cand s-ar Tntampla acum" (Perls).

Pentru Perls, visul este 0 excelenta oeazie de a identifica "goiurile" personalila\ii. Aceste "goluri"

sunt evitate de oameni pentru ca ele Inseamna ceva necunoscut, Tnseamna confuzie. ,,A
Tnlelege visul Inseamna a reaiiza cand evili ceea ce este evident (...) a retral visulln situatia
terapeutica Inseamna a revela acele dimensiuni ce lin de "pata neagra" a persona/italii" (Perls).
Important esie ca individul sa descopere singur ceea ce el evita.

Prezentam In continuare 0 seevenla de dialog terapeutic exemplificativ pentru h.lCrui cu
visui in terapia unificarii prin asimi!area $i personalizarea manierei gestaltiste. Esie vorba de

un program de optimizare comportamentala aplicat unei persoane tinere, de sex masculin,

1997,p.239) ..

introverta, cu conduita evitanta (v. I.Mitrofan, Psihoterapia experieniiala, Editura infomedica,

• Fan/asma cu "'sui - (I.Mttrofan, septembrie, 1995)

298 ORIENTAREA EXPERIENTIAL"\. IN PSIHOTERAPIE

C: Aveam 3 - 4 ani, po ate 5, cand a Tnceput sa ma bantuie urrnatoarea
fantasma, care imi revine periodic; In ultimul timp, in special, visez eEl ma

trezesc noaptea ~i ca la picioarele meie :?i ale mamei sta un urs pe scaun ~i

gafaie din greu. Curios, ursul are un cap ce aduce mal mult a lup, cu :liechile

ciulite. Atunci simt nevoia sa ma lipesc mai mult de mama ca sa 0 trezesc.

Sunt fearte speriat; stau nemi§cat pana spre diminea~a §i plin de groaza.
T: Tncearca sa retraie§ti scena, acum, ca ~i cum s-ar petreee aici. Vizuaiizeaza

Intregul tablou §i opre~te-te cu atentie asupra ursului. Prive~te-I alent ~i deserie
In amanunt ee face.

C: Respira fearte greu, preeipitat §i se uita foarte atent la mine, eu ureehile
ciulite ... (nelini§te motorie, I§i cauta poziiia in scaun)
T: Spune-mi ee sim\i acum, ee observi ia tine?
C: Sunt nelini§tit, palmele lmi transpira, respir greu. Vreau sa-mi ating mama,
s-o trezese ca sa dispara ursu!.

T: Fa asta acum. Atinge-\i mama, iipe:?te-ti mana de ea ... Acum lipe§te-te de
ea. Ce simti?

C: Plaeere, ma simt bine, 0 mare placere ...(destinde obrajii §i schiteaza un

suras nesigur).
T: Incearca acum, te rag, sa te abandonezi aeestei senza\ii placute, intensifiea
starea de placere, tn'flie§te-o cat mal adane, cat mai intens, amplifica din ce in
ce mai mult, experimenteaza plaeerea, simte-o in tot corpul tau, In sufletul tau,
a§a ... Tntimpul asta observa ursul. Spune-mi ce face el?
C: Se uita la mine §i sunt speriat, parca putin vinovat, nu §tiu ...
T: Cum te simti fata de el?
C: Mic, neajutorat, ma tem ca ma ataea ...
T: Ce ar putea sa te lini§teasca pu\in ?
C: Daca nu s-ar putea ridica de pe scaun, daca I-a§ imobiiiza ..
T: Fa-o! E§ti In deplina sigurant8, e§ti langa mama §i ai a funie groasa la
dispezitie. Folose§te-ti imaginatia §i vezi ce poii face ...
C: A§ vrea sa-I leg de scaun, dar ..

T: Inainteaza un pas ;;i vezi ee S8 intampla.

C: Nu se Intampla nimic, sta §i ma prive§te.
T: Foarte bine, lasa-I sa te priveasca §i fa doi pa§i catre e!. ,A.eum 8§ti foarte

aproape de el, Ii simti rasuflarea §i el continua sa stsa nemi§cat. Cum te simti
acum?

C: Ceva mai lini§tit §i foarte curios. L-a§ leg a acum, dar tot Tmi mai e fric8 ...
T: Ridica-te, te rag, de pe scaunul tau §i procedeaza ca §i cum ai lega strans

ursul de scaunul aeesta gol din fata ta. Tnconjoara-I eu 0 funie groasa, de mai

multe eri, mi§e~'mdu-te Tn jurui lui, a:?a, foarte bine, din ce In ce mai strans,
verlfica legatura, Innoada bine funia. Ce simti acum?
C: Mai bine, dar nu foarte bine, ma incomodeaza ceva ... Da, §tiu aeum, mi-e
friea sa-I privesc.

T: Verifiea Inca 0 data legatura. E bine leg at ? E imobilizat?

C: (S8 reasigura pantomimic §i respira u§urat; se rea~eaza pe scaun; privire
fntrebatoare §i u§or surprinsa.)

T: Acum prive~te-l, prive§te-I in oehi, direct §i atent, calm ... Ai reu~it?
C: Da, II pot privi. ..

T: Ce sim\i In privlrea lui? Ce descifrezi?

C: Un fel de euriozitate, de nelamurit, 0 luminiia care se stinge, acum parca niei

nu ma vede, trece prin mine ...