Mitrofan, Iolanda - Orientarea Experientiala In Psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 299

T: Trece prin tine, adica un fel de indiferenta ...
C: Oarecum, ma ignora ...

T: Tti propun sa Tncerci sa Tntorci scaunul, cu urs cu tot, cu spatele la tine.
Privel?te capul ursului din spate. Ursul e bine leg at Tnscaun, rotel?te-I pana nu-i
mai zare~ti fata. Ce vezi?
C: Ii vad urechile ciulite ~i ma-nfioara ...
T: Sa Tnteleg ca te temi sa nu te auda sau ca trage cu urechea la tine?
C: Da!

T: Atunci spune-i ce ai de spus ...
C: Pleaca, du-te de aici!

T: Nu poate face asta decat daca TI ajuti; aminte§te-ti ca tu controlezi acum
situatia, tu I-ai legat de scaun. Ce poti face?
C: Pot sa-I Tmping, cu scaun cu tot, pana TIscot din camera (executa spontan

pantomima, initiativa rezolutiva cre§te I prive§te TntreMtor spre terapeut;

focalizarea privirii care solicita interactiune este un prim ca§tig terapeutic Tn
decristalizarea conduitei evitante, proprii subiectului.)

T: E-n regula! Ai reu§it s8-1 scoti Tnafara camerei?
C: (raspunde nonverbal, aprobativ)
T: Inchide u§a acum. Ce simti?
C: Mult mai bine, da ... (respira adanc)
T: hi propun sa-ti imaginezi acum ca te afli dincolo de U§8, Tnspatele scaunului

cu ~rsul "exilat".'Tmpinge scaunul mai mult, 5,10,20 de metri, din ce Tnce mai
departe ... din ce Tnce mai departe ... 100 de metri. Acum ramai pe loc §i Tntinde

ambele maini (preia pantomimic sugestia). Vizualizeaza cum forta mainilor tale

Tntinse Tn fata, teleghideaza scaunul din ce Tn ce mai departe, din ce Tn ce mai
departe, experimenteaza aceasta ...
C: II veld din ce Tn ce mai putin. Veld doar un punct.
T: Ce simti acum?

C: (zambet amuzat, ironic, apoi nota de gravitate). Mi-e teama ca I-a§ putea
aduce Tnapoi...
T: Ai putea aduce imaginea Tnapoi?! Foarte bine. Este imaginea ta, de care
dispui cum vrei, adu-o Tndarat! Fa-a!
C: (surade, apoi ca un copil prins cu minciuna, partial amuzat, partial vinovat,
se joaca tragandu-§i degetele ...)
T: Aha! Tnteleg ca te joci cu fantasmele ...(razand) Vara-ti degetul Tntr-o
fantasma §i vezi ce simti. ..
C: E goala!
T: A§a, rote§te-o! Ce simti?
C: CElsunt puternic. Pot sa rotesc fantasmele (destins, satisfacut) Puternic, Tmi
place puterea.
T: Iti place puterea, e§ti puternic. Ei, ce mai face ursul? Ce mai ~tii despre el?
C: $tiu ca e la distanta mare §i ca nu mai vine Tnapoi. Imaginea lui mi-e putin
neclara, chiar neclara, s-a risipit...
T: Ce-ti trece prin minte acum?
C: Chipul tatalui meu ... lmi amintesc, acum, ca, pana pe la 7-8 ani §i chiar mai
tarziu, mereu Tmi spunea: "tu e§ti Miat, nu-i frumos sa te Iipe~ti a§a de mama,
nu trebuie sa stai a~a de aproape de ea, nu e bine". Mereu ma gandeam la
tata, nu Tntelegeam de ce nu e bine, din moment ce eu simteam ca e bine ...
Acum ma gandesc ca, probabil, el dorea sa fiu mai independent, mai curajos,
mai afirmativ ...

r~ 300 ORTENTAREA EXPERTENTIALA iN PSIHOTERAPIE

. T: Cum te simteai atunci?
C: Respins, nu prea iubit... neacceptat.
T: $i ce faceai, Tn acest caz?
C: Ma temeam de el sa nu ma surprinda atingand-o pe mama, ma simleam
vinovat i?i oarecum intr-un pericol iminent. De altfel, mai tarziu nu prea am fost
ata!?at de mama, ci am preferat-o mai mult pe bunica mea, cu care m-am
Inteles bine. Cu ea puteam fi liber. ..
T: Ce crezi acum despre asta?
C: Cred ca, de fapt, am iubit-o pe ea mai mult, Tn loeul mamei. Pe ea aveam

voie s-o ating, 5-0 Tmbn31i§8z, nu-mi interzicea nimeni, nu observa nimeni, nu
mi se putea Tntampla nimic rau ... Aaa! (Insight! Fata j se lumineaza Tntr-un
zambet larg, neretinut, de surpriza) Deei ursul din vis ... eo legatura intre el §li

tata, eel care m-ar fj putut pedepsi pentru 0 vina pe care nu 0 inieiegeam. Tata,

eel cu urechile ciulite care, chiar daca nu m-ar fi V8zUt, ar fi auzit oricand

mii?carea mea de a ma lipi de mama ... (zambei?te). Ce curioasa e mintea

omului! Dar mie imi era frica, asta e1 $i orice capB cand S8 teme se lipei?te de

mama. iar, ca baiat, tata ma dorea neaparat curajo5. Da, ce voia el ~i ce am

inteles §i simlit eu atunei ... (i1?i schimba pozitia, i1?i lntinde picioarele §i T§i

sprijina spate Ie comod in fotoliu; vizibil relaxat, apoi u§or amuzat) $i atunci
bunica a devenit foarte importanta pentru mine ... Da, da, 'In clasa I-a am vazut
o poza de-a mea - cand eram bebe!u§ - Tmpreuna cu ceilalti din familia mea iar
fotografia fiind prost facuta, bunicii mele Ii lipsea capul din cadru ... Am suferit
ingrozitor, credeam ca bunica este moarta; (brusc, catre terapeut): cum eredeti ea
se poate rezolva aceasta fantasma sexuala din copilarie? Pentru ca §i acum
visez repetat acest vis?
T: Prive§te ursul §i spune-mi ce simti acum.
C: (amuzat) Ursul e doar un punct...
T: Adu-l mai aproape, mare§te-I atat cat iti convine.
C: Ha, ha! E un urs cumsecade, e doar un urs cumsecade, puternic, greoi §i

serios, putin stangaci, doar atat.
T: Ce simti fata de el?

C: Apropiere. (inmuiat, confesiv), imi seamana. Mi-e aproape, e ca mine. Ma

intelege. Sta cu mine, aiei, lini1?tit. $i eu sunt un urs.
T: Ce-ti place la el acum?
C: Puterea §i lini§tea. E bun.

in exemplul anterior, am folosit "Iuerul eu visul' pornind de la maniera elasiea a lui F. Perls.
Astfel, am ineereat sa provoeam elientullntr-un praces de re-asimilare $i re-personalizare a unar
parii alienate ale sinelui, centrate pe friea de autoritatea pedepsitoare, raportata la fantasma
atraetiei sexuare primare. EI a experimentat 0 decompresie emotionala, 0 clarificare $i 0
eon$tientizare a modului In care se raporta la obieetele primare ale iubirii §i a putut opera 0

muta\ie atitudinala pozltiva fa\a de obieetul eu care stabiiise 0 rela\ie inautentiea, bazata pe

sentimentul respingerii $i pe eulpabilitate. In consecin\a, nivelul tensiunii afective negative
incon$tiente s-a redus, imaginea de sine s-a echilibrat in baza unei mal bune autoTn\elegeri $1a
autoaeeeptarii. Aduci'md treeutul visat In prezentul experimentat, c1ientul :;;i-a putut reevalua ~i
integra conflictele nerezolvate, reproiectandu-~i pas cu pas, "scenariul" experien\ial, simultan Tn
plan pereeptiv, ae\ional ~i afeetiv. Maniera unifieatoare de a luera a folosit insa ea parghie de
reconstrue\ie terapeutiea imaginarul, core/at cu mi$carea pantomimica, dramatizarea ca supor!
pentru autoanaliza, de natura sa creeze noi structuri In planul cunoa~terii ~I comportamentului.

Tehnica aplieata a operat astfel 0 transformare terapeutiea a personalita\ii, prin debioearea
capacita\ii clientului de a evo/ua pe cont propriu.

Capitolui IX - TERAPIA UNIFICARlI 301

"Eu ered ea in vis - comenta F. Perls In "Gestalt Therapy Verbatim" - noi primim mesaje

existentiale clare despre (elui pe care II avem In viala, despre ce trebuie sa facern ~i sa

experimentarn. In vis exista un prinos de material de re-asimilat $i re-cunoscut, re-stapanit §i re-
personalizat, proveni! din pa~i!e alienate, respinse, negate ale fiin(ei, ale sinelui. Folosim
termenul sine fara majuseula, pentru ea el desemneaza doar - tu Insu(i, la bine 9i ia rau, In boala
9i In sanatate 9i nimic alteeva".

5.2. lidul- metafora obstacolului interiol

Metafora situationala constituie 0 modalitate de autoexplorare provocatoare de insight, pe care

am conceput-o ca tehnica terapeutica §i am experimentat-o cu rewltate semnificative, atal cu
pacien(i psihici $i psihosomatici, cat $i cu grupuri de optimizare. Tehnica este relevanta pentru
con$tientizarea de catre client a strategiilor pe care elle utilizeaza In anumite situa!ii de via(a
iimitative, frustrante sau ineerte. Pentru evaluarea $i restructurarea terapeutica a modului in care
c!ientul face fala situaliilor problematice, obstacolelor de tot felul am structurat exerci(iul "Zidul". (
I.Mitrofan, Psihoterapie experientiala, Editura Infomedica,1997, p. 233)

Tehnica se bazeaza pe vizualizare In imagina, §i ac\iune corporala mimico-pantomimica. In
urma acestui exerci(iu, clientul con~tientizeaza propria strategie rezolutiva, asociind spontan
explica(ii, idei, convingeri, traind emotii, toate acestea fiind semnificative pentru ceea ce este el
In realitate, pentru imaginea de sine $i, mai ales, pentru ceea ce nu ~tia pana acum despre sine
In situa(ii problematice sau care pot fi percepute ca un obstacol. Evident, unii pot fi incita!i sa
experimenteze diferite tipuri de solu(ii, al(ii sunt blocali ~i ajuta(i sa con~tientizeze cauzele
blocajului sau sa-~i activeze resursele de a face fa(a, descoperind ei Tn~i~ipropriile solu(ii sau
primind sprUinefectiv de ia grup atunci cand sunt din nou Tnimpas.

Se urmare$te strategia rezoiutiva personaia: activa I pasiva (iniliativa persona/a versus
absenta ini(iativei, inhibilie, blocaj); directa i indirecta (agresiva, primara i ocoiita, subtila,
rafinata, diplomatica, evitanta); independenta I dependenta (autonomia, maturitatea afect/va

versus dependenta erno(ionala, imaturitatea); stilul de rezolvare (ca\arare pe zid, Incrfmcenare,
ocollre, topire, transform are, cadere, abandon, retragere, solielta ajutor, plange, str/ga, imp!ora
sau, dimpotriva, respinge ajutorul, se ambi(ioneaza, iritare, enervare, criza etc.). Toate aceste
"moda!itati metaforice de a se confrunta cu obstacolul" sunl tal atatea cal psihoiogice, cu

cor~spondent Tnreaiitate, modalitati de comportament proprii clientuiui.
In contlnuare este prezentata 0 secven(a dintr-un seminar formatlv experimental cu studenti

In asistenla sociala (martie 1995, grup de 14 persoane).
Terapeut: Acum, daca ne-am a~ezat cu toii! confortabil, sa ne continuam
munca de explorare Tn no! Tn§ine ... Observaii-v8 fiecare pazitia §i starea
interioara ... relaxati-va §i continuaii sa fiti foarte atenii ia ceea ce 5e Tntampla Tn
interiorul vostru chiar acum, aici. .. Despre ce anume din ceea ce at! observat
doriti sa varbim?
E: (5e foje~te pe scaun, T§i verifica poziiia umerilor, Tncearca sa-§i Tntinda

picioarele :;;i suspina u§or) Da ... simt 0 tensiune interioara, inca de ieri :?i nici

acum nu pot scapa de ea ...

C: A§3 ca un fel de nelini§te, de apasare, mi S6 Intampla §i mie, foarte

frecvent.
T: Mai simte cineva la fel?

Grupul: murmure de Incuviiniare, mi§cari ale capului aprobatoare, mimica ~
interesata.
1I
T: E., Incearca, te rog, sa vizualizezi ceea ce simti acum. Imagineaza-ti un
ecran mental pe care ia§i sa se deruleze ceea ce simti. Prive§te ecranul 1

- I

I

302 ORIENTA REA EXPERIENTIAL~ IN PSIHOTERAPIE

interior §i spune-ne ce vezi. .. lasa sa se intample ceea ce se intampla §i

observa-ti propriile imagini. ..

E: Da, Tmi tree prin fata ochilor globuri luminoase ...
D: Ce culoare au?

E: Nu §tiu, sunt mai mult reci §i luminoase, brrr ...

T: Cum se deplaseaza ele pe ecranul menta!?
E: Trec din toate partile, haotic ...

T: Incerca sa Ie grupezi Tnpartea dreapta de sus a ecranului tau ... Ai reu:?it?
E: Da.

T: Ce simti acum?
E: 8imt ca Ie pot controla ... (zambet de satisfaciie).
T: Aeum ineearea sa Ie Tmpingi catre partea stanga de jos a ecranulul, ineet,
Tneet, cat mai jos :?icat mal spre stanga, a§a ... ~i dincolo de ecran ...
(Tn acest moment se angajeaza Yntregul grup Tn experiment, ca modalitate de
activare a resurselor empatice l?i suportive, dar §i de con§tientizare §i de
transformare a propriilor stari. In cazul de fa~a, "gioburile reci §i luminoase",
"haotice", ce indue senzatia de disconfort ("brrr ..."), exprima simboHc Tn limbaj
senzitiv-imagistic starea de anxietate, tensiunea interioara de care E. nu poate
sa seape.)

T: lncercali cu tOlii sa vizua!iza~i ceea ce simte E. acum. InCerC8\i sa simliii ce

simte ea, cum vede ea ~i ce face ea acum ... Faceti un efort imaginativ. Inieleg
ea nu tOli puteti sa faceli acest efort imaginativ. Cei care nu puteti face

aeeasta, yeti fi observatori ai propriilor voastre stari. Acum incereaii sa

vizualizati aeeste globuri §i sa Ie Tmpingeti de pe eeran; ineereati mai intai sa Ie

adunati de la stanga la dreapta sus ~i apoi de la dreapta la stanga jos.

Indepartati-Ie ineet, Ineet, catre stanga, jos, §i dineolo de ecran ... A reu§it
eineva?

E: Da, am reu~it (alte voci din grup se asociaza).

T: $i ee a ramas?

E: Un ecran alb, ca 0 coala de hartie alba, opaca ...

T: Ce simti aeum In fata lui?
E: Ma simt linil?tita, relaxata, calma ...

D (intervine spontan): $i ecranul meu e gal, alb, dar ma neiini§te§te pentru ca

nu §tiu ee e In spate!e lui. ..

T: Ai vrea sa vezi ce e dineoio de ecran?! Imagineaza-ii ea devine transparent
ca a eoala de eelofan, ca un perete de sticla ... Ce este dincolo de el?

D: Un hau gri.

T: Ce simti In fata lui?
D: Ma atrage §i In aeela§i timp e respingator ...
T: Vezi, afla ce te atrage §i ce te respinge, c1arifica-te ...
D: Imi inelta euriozitatea, e misterios, e interesant, dar poate fi ~i periculos, Imi
poate face rau, mi-a~ putea pierde controlul...
T: Alege ce vrei sa facio

D: Am sa zbor pUiin Tn haul aeesta, sa vad cum e ...
T: Cum este?

D: E eam pustiu, nu sunt prea multe lueruri pe aiei, nu e niei un perieol, totul
pare eunoseut, pare ca se repeta, de~i nimie nu e prea c1ar, ar trebui sa fie mai
multa lumina ... Ma simt ca atunci cand sunt singura. Imi place sa fiu singura,
de obieei, dar ered ea ma piietisese §i ma simt neimportanta, neiubita,
cenu§ie ... Aha! ...(surade, insight) haul asta seamana cu starea mea. De§i am

Capitolul IX - TERAPIA U1\TIFICARII 303

tendinta sa stau mai mult singura, sa-j evit pe ceHali!, de fapt nu-mi place deloc

asta, chiar daca pretind ca nu-mi prea piace contactul social. Oar ceilalti sunt
ca un zid greu accesibil pentru mine $i atunci, prefer haul cenu!?iu al

singuratatii mele uzuale ...
T: Ce simti nevoia sa faci acum?

0: Sa luminez puiin haul, sa revin dincoace de ecranul transparent ~i sa

escaladez zidul.

T: Faarte bine, incearca sa faci asta acum.

0: Cu haul am rezolvat, dar cu zidullmi e mal greu. Pur ~i slmplu sunt biocata
in fata lui.
T: Sa vedem ce fac ceilalti cu zidurile lor. .. Ana, imagineaza-ti un zid, zidul in
fata caruia te afli tu, vorbe~te-ne despre el ~i despre tine ...
/\:' E un zid care se duce ~i se Intaarce. Imi creeaza incertitudine ... A! e nevoia
mea de a ma autocontrola. Ori de cale ori ma confrunt cu 0 problema, nu ma
pot decide u$or, pentru ca nevoia mea de a ma controla este foarte mare. De
aceea ma slmt nesigura §i incompetenta.
T: De ce simtim nevoia de a exagera autocontrolul?
Voei din grup: Pentru eEl ne temem de e~ec ... Ca sa ne aparam de ceva
neprevazut... Pentru ea nu avem ineredere In noi in§ine ... Pentru ca ne
subapreciem ... Pentru ea nu ne cunoa$tem suficient pe noi In$ine ...

T: Va propun sa experimentam fiecare ce slmtim §i ce putem face In fata unui
zid.

R: Ma slmt Incorsetat, Impiedieat §i mi-e frica, zidul meu ma Inconjoara din

toate pariile. La fel ma simt ~i In lift sau Intr-un spatiu inchis sau cand mi se

impune sa fac sau sa aeiionez altfel decat simt nevoia, atunci eand nu sunt
liber. (Subiectul developeaza 0 simptomatologie particulara, marginal nevrotica
de tip claustrofobic, ca raspuns de aparare la un conflict nerezolvat cu
autoritatea, cu constrangerea.)

T: Ce simii acum, fata In faia cu zidul?
R: Ma apasa ... A$ vrea sa scap de aiei.

T: 9i cum poii scapa de acest zid, ce crezi?
R: Incerc sa trec prin e!, fara sa ma simta, difuzez ...(subiectul opereaza in plan

psihologic 0 prima autotransformare adaptativa, experimenteaza In imaginar 0
solutie de a carei semnificatie Inca nu este eon§tient).

T: Ihm, inieleg, asta spune ceva despre felul in care te gande~ti sa rezolvi

problema ta. Treci prin el fara sa-~i dea seama, bland, te scurgi prin el,
difuzezi ...

R (ezita): Da, trec prin el, 1'1paealesc, dar uneori fac a§a §i cand cineva mi S8
opune, dar efortul acesta "ma costa".

I: Este ~i modul meu de a aborda"zidul".
T: Asta ce inseamna?

I: Diplomatie. $i pot spune ca sunt recunoscuta ca 0 persoana diplomata Tn

relatiile cu cellalti. •

T: (c~itre un alt membru al grupului care asista rezervat la discutie): M., cum te

simii in fata "zidului" tau?

M: Eu nu actio nez, eu stau in a§teptare.

T: Ce simti de fapt?

M: Ma sperie zidul.

T: Ce anume te sperle?

M: Faptul ca nu-I voi putea depa§i.

304 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

T: Ce erezi des pre tine?
M: Ca nu sunt In stare ... N-am Incredere In mine.

T: $i atunci ee faci?
M: Stau, ma blochez ...

T: Inteleg ca te blochezi pentru ca te gande$ti ca nu e~ti capabila ...
M: Da. Eu gandese a~a, dar s-ar putea sa gandesc gre~it.
Voci din grup: E defensiva, e pasiva ...
T: M, hai sa vorbim despre zidul tau. Cum este el? Spune-ne trei defeete ale
lui.

M: (ezita mult, rezistenta este evidenta) Pai, euloarea ...
T: A§a, deei ee culoare are zidul tau?
M: E gri ... E inutil!
T: Alt defect?

M: E prost eonstruit.
T: Foarte bine! $1 daca e prost construit Inseamna ca ...
M: inseamna ea pot sa-I daram ...
T: Desigur, e-n regula! Fa-o chiar acum! Darama-l...
(Se ridicE! la sugestia terapeutului ~i actioneaza ca ~i cum ar impinge zidui -
exercitiul include componenta kinestezica, pantomimica, ca suport ai
restructurarii in plan mental. Terapeutul sustine ~i incurajeaza, impreuna cu
grupul, care i se alatura spontan. M. aciioneaza vadit incurajata, Il?l intensifica

mi~carile, respiratia devine ampla, rade, 5e dezinhiba. Grupul 0 stimuleaza, iar
sigurania ei cre§te simtitor. imbujorata ~i zambitoare, cauta privirile colegilor

saL).
T: Bravo! L-ai demolat. Ce faci cu caramizile, cu gunoiul?
M: Le transport.
T: la roaba $i transporta-Ie! Intai pe cele din dreapta ... Acum §i pe cele din
stanga, vezi ca mai sunt cateva In spatele tau, In faia, al?a... la prive§te In jur.
Cum ester

M: E curat, e bine.

T: Cum te simti, ce-ii trece prin minter
M: Sunt surprinsa ca am putut sa fac toate astea, fara sa ma simt ridicola.

Teama de ridieol m-a facut de multe ori sa renuni §i cand n-ar trebuL De fapt,
acum inteleg ca este mult mai simplu sa faci ceva, decat sa nu faci nimic, ~i ca

e mult mai bine sa scapi de 0 tensiune pe care 0 ai decat sa ti-o reprimi

nerecunoscand-o ...(Vorbel?te pentru prima oara In grup despre ea, depa§ind
caracterullaconic §i impersonal pe care Ie au interveniiile ei de obicei).
C: Eu ma catar pe el!
T: Cum te caieri?
C: Cu mainile ~i cu picioarele.
T: Ce simti in contact cu zidul?
C: Simt ca mi-e greu, mai ~i alunec, dar nu mi-e teama.

T: Ce simii cand aluneci?
C: Nevoia de a ma ridica din nou. Nu ma simt prost, pentru ca ~tiu ca voi
ajunge sus.

Voci din grup: 0 inver§uneaza alunecatul, se ambitioneaza dupa aceea ...
C: Nu neaparat, dar vreau sa ajung sus.

T: Sine, vrei sa ajungi sus, chiar ai ajuns sus, pe zid. Ce simti acum?
C: Ma simt bine. Respir aer curat, pot vedea un camp larg, pot explora mai
mult.

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 305

T: Ce fad Tncontinuare?

C: Cred ca 0 sa stau aici un timp, apoi 0 sa cobor, ca sa pot merge mai

departe.
T: Sine, mergi mai departe. S, tu ce faci cu zidul tau?
S: II sap pe dedesubt!

T. Ce te face sa fac! asta ?

S: Ca sa vad ce e dineola, nu-mi place sa stau singur, izolat.
T: Deci fad asta pentru a scapa de izolare ...
S: Oa, fac orice pentru a ajunge dincolo, chiar ~i caile oeolite sau cele mai
grele. Cred ca sunt foarte perseverent cand e vorba sa nu fiu singur.
R: Sa inteleg ca depinzi de aliii Tntr-atat 1ncat nu suporti absenta lor?
S: (surprins §i u§or Tncurcat) Nu ~tiu, nu m-am gandit la asta, dar se prea poate
sa ai dreptate ...
T: De ce crezi ea R. ar avea dreptate?

S: Pentru ca pentru mine Tntr-adevar ceilalti conteaza mai mult decat mine.
Adica vreau sa spun ca ei sunt mai importanii iar eu nu sunt la fel de important.
T: Ce simii cand e~ti singur?
S: Ma simt mic $i incapabil sa fac faia, nesigur ...
T: Oar cand e$ti cu ceilalii?
S: Ei! Atunci cred ca vor prelua ei din greul unor situatii, ca vor face mai bine
decat mine, ma simt protejat, dar ... de fapt, tot eu imi rezolv problemele. Oar

acum inteleg ca am mai mult nevoie de aprobarea lor. $i in copilarie a~teptam
aprobarea parintilor mei ca sa fiu sigur ca procedez bine. De altfel, mama
adesea actiona Tn locul meu pentru ca ea "facea mai bine" decat mine. Ha, ha,

am inteles! Acesta este de fapt obstacolul meu interior, frica de mine Tnsumi,
de neputinta mea presupusa. Ar trebui mai curand sa ma sprijin de zidul acesta
$i sa Tnvat ceva de la el: sa ma bizui mai mult pe mine, sa fiu eu zidul.
T: Acum e~ti zidul. Cum te simii?
S: Solid, rezistent, semet, stabil, puternic, nu ma daram cu una cu doua ...
B: (provocativ): $i daca in spatele zidului apare alt zid?

S: Foarte bine, am alcatui Tmpreuna 0 casa ...

N: Ba eu a~ darama toate zidurile eare imi stau Tn cale.
T: Oar poate ca zidul aeela are nevaie de tine, de protectia §i de iubirea ta ...
N: Atunci m-a~ Iipi de el.
T: Upe~te-te de ell Cum este la atingere?
N: Cald.
T: Cald ... Ce simti aeum fata de zid?

N: Atractie. Ma pot sprijini' cu spatele de el, e Tncins la soare, e chiar bine §i

plikut

B: Eu totu~i a~ eauta 0 fisura eat de mica in zid - punctui vulnerabil, a§ ineerca
s-o largesc cu 0 piatra, Ineet, incet, chiar daca m-a~ enerva ~i a~ surpa pana la

urma zidul.

0: Eu Imi Tnfrumusetez zidul. II pictez cu flori gal bene.

T: ~i ai ramane ai?a Tnfata zidului tau pictat? N-ai ineerea sa treei dincolo?

0: Oepinde.
Vaci din grup: Nu e~ti curioasa sa vezi dineolo?
0: Sa da, dar depinde de ce se aM pe partea cealalta ...

T (razEmd): lar eu iti spun ca dincalo de el se afla Tnca 99 de mii de ziduri, a
infinitate de ziduri ... (mimica surprinsa)
Vaci din grup: Eu a!?trece cu orice pret dineola ...

306 ORIENT AREA EXPERIENTIAL6.. IN PSIHOTERAPIE
T: G, tu ce fad?

G: Eu m-am lovit de atatea ziduri, Inca! pentru mine arice zid e 0 bucurie.

T: Sa Inteleg ca Iti place competitia?!
G: Da!

T: Ce simti cand te afli In competiiie?
G: Ma simt mai puternica, mai sigura ...
T: Altfel? ..
G: Altfel ma Indoiesc de mine, de parca n-a§ avea valoare. Asta ce inseamna?
Ah, da ... Inseamna ca am nevoie de ceila1ii pentru a ma confirma?!
T: Tu ce crezi?

G: Cred ea da. Asta ma face sa depind de aliii ~i nu ered ea e bine, nu-i a~a?

Prin aceasta metoda experimentala bazata pe 0 situa\ie provocativE!,subtlla $1neagresiva,
pe jumatate joe, pe jumatate realitate, clientul ia cuno~tin\a de ceea ce este el de fapt, de
ceea ce simte, crede, se teme, ignora sau neaga. Pe masura ce se deruleaza exerciliul, el
descopera spontan ~i alte moduri de a fi, de a incerca, de a se experimenta pe sine Insu~i intr-o
maniera mai constructiva, mal avantajoasa, mai pozitiva. EI se redescopera treptat mult mai
bogat in resurse decal se credea, devine mai flexlbil ~i mai increzator In sine, se deschlde unel
noi optici fata de viala.

Exercitiul este nu doar 0 cale de autoexplorare ~i autocon~tientizare, ci ~i 0 cale de

autoreprogramare , de restructurare personaia. Clientul Intelege spontan ca poate decide el
insu$i cum sa fie, cum sa actioneze pozitiv $i eficienl, atat fata de sine, cat $1fata de altii. EI

fntelege ca schimbarea tine de el, ca este capabi! sa 0 provoace, ca are toate resurseie

necesare pentru a face fata $1ca a experimenta e~ecul nu este un fenomen anormal $1definitiv,
cl, dimpotriva, poate deveni 0 resursa de imbogatire interioara, de cre~tere. ,A, te reprograma "pe

i?ansa"sau "pe e$ec" este, in ultima instanta, 0 chestiune de opiiune personaia, de libertate de

manilestare autoasumata.

5.3.. Lueful cu "teama de autofitate" in T.V.

in cadrul unui experiment de grup bazat pe tehnica "sculplurii corporale", participantii au avut ca
tema de lucru metafora posturala "chipul uman" (v. L ,Mitrolan, revista de Psihoterapie
Experientiala, nr 9, 1999). Ei trebuiau sa realizeze Tmpreuna, din propriiie corpuri un "chip
uman", devenind astfa! pa~i ale acestuia $i Tnsufie\lndu-1 ulterior prin trairea unor stari
emotlonale $i situatii imaginare cu care urmau sa se confrunte ..

Exercitiul a antrenat dialoguri de con$tientizare a relatiilor ~i pozitiilor pe care fiecare $i Ie
asuma In structura de grup, a Imaginilor de sine $i a implicatiilor acestora in perceperea $1
functionarea relatiiior interpersonale In general. Pentru multi participant!' exercitiul a prilejuit, prin
lucrul asupra proieciiilor $i transferurilor realizate In grup, posibilitatea de a con$tientiza $i
rezolva unele probleme personale de natura familiala cum ar fi teama de autoritate, dependenta
emotionala ~i teama de a fi respins, biamat ori abandonat. Redam Tncontinuare secvente de

dialog relevante pentru focalizarea pe acest tip de probleme. in momentul Tncare 0 persoana

care detinea 0 pozitie de autoritate In cadrul "sculpturii de grup" prefera sa se deplaseze in alta
parte pentru a Tndeplini0 anumita funciie Tnstructura, Elena care se afla initiallanga aceasta, se
simle brusc bulversata, frustrata ~I blocata, exprim2mdu-~i dezamagirea. Ea ar fi dorit ca acea
persoana (R) sa ramana Tn preajma ei, "sa fie 0 familie unita, sa faca fata Tmpreuna situa\iilor
dificile".

R: De ce nu ai spus nimic atunci cand am plecat ?
E: Pentru ea am fost bulversata.

T: Deci, atunei cand pleaca a parte din "familia ta" tu te simti bulversata ...

Capitolui IX - TERAPIA UNIFICARlI 307

E: La Tnceput am fast dezorientata ~i apoi mi-am dat seama de ceea ce s-a
intamplat. .. (mimica u:?orjenata, u:?ortrista)

T: Ce po'i face cand Iti dai seama de ceea ce s-a Intamplat?
E: De abies! aetionez sau cred ca actionez ... dar acum m-am blocaL

T: Ti s-a mai Tntamplat cumva Tnviata ta obl~nuita sa simtl ~i sa faci la fel ?

E: Mle mi se cam lntampla ... (ton cobarat, autorefleciie).

T: Ce anume ti se Tntampla ?
E: De regula, cand ma confrunt cu 0 situatie de genul asta, Ie lnceput ma

blochez ~i dupa aceea Tneep sa-mi dau seama ce se Tntampla §i sa actionez.
(ton neconvingatar, formal)

T: $i ce slmti atunci cand te blochezi? .
E: ... (surprinsa, evita raspunsul direct) Eu §tiu de ce, dar nu §tiu ce sa fac
a~a incat sa nu ma mai blochez.

T: Ca sa afli ce sa faci trebule mal Tniai sa §tii ce simti cand traie§ti aceasta
stare. Cum te simti atunci cand te blochezi? Vrei sa te-aliiezi din nau ca atunci
cand te blachezl ? ... (postura de fncremenire, mimica Tnghetata, priv!re fixa) ."

Ce simti in corp acum ? Ce-ti trece prin minte, ce imagini ai?
E: Mi se taie respiratia, nu pot respira. Ma 8imt descurajata i'i ma

plerd ..... pentru ca ... (emotie puternica, face 8fortul sa vorbeasca)
T: Pentru ceL ..

E: Atunci cand am fost mica .... §>TI ngeneral, atunci cand f,'keam 0 prostie S8
'tipa ia mine. (ofteaza cu naduf).
T: Atunci cEmd eral mica §i faeeai 0 prastioara clneva tipa la tine ... Cine 1ipa la
tine?
E: ... Tata! meu.

T: Tatal tau tipa la tine. Ihm. Vrei sa ne aratl cum tipa tatal tau la tine? Arata-ne
postura In care statea el de obicei.
E: (gesticuland): Se rastea a:?a... (se Tncrunta :?i se apleaca oarecum
amenintator)
T: 5e r~stea al?a... Vrei sa amplifici aceasta mil?care?

E: (Ezita. Retraie§>te scena vadit emotionata)
T: Elena, vrei sa ne aratl cum facea tata! tau cand tipa !a tine? Acum e§ti tata!
tau. (provoc jocul de rol)
E: (cu ton rastit, manios) "Nu trebuia sa faei astfel! ..... "
T: Elena, prela, te rag, postura tatalui tau!
E: (dramatizeaza pantomimic §i ridica tonui) "Ti-am zis sa fii mai atenta!"
T: Inca 0 data!

E: "Ti-am zis sa fii mai atenta!"

T: l~ca 0 data! Mal tare! (Tehnica ampiificarii)

E: "Ti-am zis sa fil mai atenta, n-auzi?!"
T: Vezi daca fael exact ca el!
E: Nu fac exact ca ell

T: Incearca sa faci ca el. Hai sa incercam! Ajuta-ma sa fac §i eu ca ei.
T: intra Tn rolui tatalui (dramatizare suplimentara, pentru facilitarea
con~tientizarii raportului cu autoritatea).

T: Vrei acum sa fii tu tatal tau iar eu sa fiu Elena? Cum sa ma a~ez ea E ?
Este bine a§a ?

E: Da. Al?a....

T: Al?eaza-ma acum al?a cum te aliiezai tu de abieei in fata lul, atunci !
E: Cam a§a ma a§ezam ... ( se ghemuie§te, fara sa-I priveasca; teama)

308 ORIENTAREA EXPERIENTIALJ,. IN PSIHOTERAPIE

T: Aeum, te rag, sa fii tatal tau!

E (cu lacrlmi In oehi): Nu pot sa fac- ca el !
T: Incearea !

E: Ah .... trebuie sa va mi§catil ... .Dar eu nu pot sa ma port ca ell!

T: Incearea! (intr€md In rolul tatalui) ... "ii-am zis sa fil atenta!"(ton ameniniator)
E (ea tatal): "ti-am zis sa fii atenta!"(expresiv, violent, dur)

T: A:?a!... Ce simti acum?
E: ... (ofteaza prelung) ... 0 deseareare.
T: Bine. Inca 0 data!

E: "Ti-am zis sa fii ate nta!" (cu mai multa fermitate)

T: Ce simti cand Ii spui asta Elenei ?

E: Ma simt mal puternic ... mai ... autoritar.

T: Te simti mai autoritar. Adica acum ai nevoie sa te simti mai puternic decat
de obieei. ..

E: Nu §tiu daea e nevoie sau ... da, e nevoie.
T: Deci eu sunt E :?itocmai am faeut eeva care II pune la Tneereare, iar e! ?! Fii

el ! Ineearea sa fii el, din nou !... Traie:?te-i starea ... Ce simte el acum ?

E: EI s-a relaxat dupa aceea.(ton dispreiuitor, dezamagit, refuza partial sa se
identifiee cu trairea tatalui)

T: Nu, acum te rag sa fii chiar ellnsu§i ... Ce simti tu eand Ii spui Eienei ehestia
asta? Mai spune-i-o 0 data I
E: "Ti-am zis sa fii mai atenta !" ( mimica preoeupata, nelini§tita ... )
T: Pentru ea ... Ia vezi, ee anume nu-ti spunea, dar simiea :?igandea!
E: (elarificare, Inceput de insight) Tu trebuie sa ma ascu1ti, ca eu sunt tatal tau!
T: Pentru ca daca nu ma asculti ... ce ti se Tntampla?
E: "Poate sa ti se Intample ceva rau ... "(bruse, mimica grava). Chiar mi s-a
Intamplat.
T: Ce ti s-a Intamplat?
E: Nu §tiu ...(ezita sa dea amanunte) am faeut 0 prostie.(retraie§te episodul;
con§tientizeaza, mimica expresiva, de adult care evalueaza retroactiv) ...

T: Aeum e:?ti tatal. Ce simti cand E nu te-a aseultat :?ia facut acea prostie?
E: E pusa in pericol.

T: Asta gande:?ti. Dar ee simti fata de ear
E: Ca trebuie sa 0 pratejez, sa 0 Invat sa fie ... nu §tiu ... (emotie puternica)
T (oferindu-i 0 perna ea suport pentru exprimarea sentimentelor greu
exprimabile In euvinte): Fa-a! Protejeaz-o!

E: 0 iau In brate!
T: Ce simti acum?
E: Eu simt ca am fost prea autoritar eu ea.
T: $i In mintea ta .... pentru ea ai fost autoritar eu E... ee se Intampla aeum?
E: Nu-i fac pe plac. Dar eu 0 iubesc.
T: "Eu a iubesc" ... Spune-i-o, spune-i Elenei ee simti!

E: "Te iubesc :?itin la tine :?ieu Iti vreau binele. $i daea nu ma aseulti ti se pot
Intampla lucruri rele §i ma tem pentru tine ... "
T: Bine.

E: $i ma slmt neputincios. Eu sunt tatal tau :?i nu am avut
T: $i eu ma simt neputincios pentru ea ...
E: Pentru ea nu am fost un parinte adevarat.
timp §i de tine.(lacrima in eoltul oehiului)
T: $ asta Inseamna pentru tine eeL ..

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARI1 309
E: Iseamna ca nu sunt un tata adevarat.

T: $i atunci cred despre mine ca ....
E: Nu §tiu ...
T: Afla! ...

E: Ma simt ... ca ~i cum ... S!mt ca cava nu e In regula cu mine In situa~je."
T: Ca :;;i cum te-ai simti inadecvat? (mimica aprobativ8 a Elene!) ... !?i asta te
face sa simti ca tu, care e~ti "inadecvat" ;;i "ceva nu e In regula" ... cum ai putea
fi privit de altii?
E: Rau. Ca sunt incapabil, neputincios ....
T: Adica ma simt neputincios, din cauza ta ma simt din ce In ce mai
neputincios. $1 daca ma simt neputincios ....
E: Nu te mal pot apara ... nu mai pot sa fiu un tata a§a cum Imi doresc sa fiu, un
adevarat tata (mimica luminoasa, destinsa, In contextul clarificarii;
surade .. .Inclina capul, "aha!").
T: Ei, ce-ai aflat despre tatal tau?
E: (sun3de bravand) $tiam deja.
T: :?tiai. Thm.
E: Oar asta-i problema tatalui meu, problema mea e eum sa fae sa nu ma mai
bioehez daea tipa cineva la mine.
T: Sigur, e-acela§i lucru, pentru ca tatal tau "e peste tot acum" (surad compliee,
ton de giuma, provocativ. Extind jocul de rolla nivelul grupului, cu scop de
amplificare-diminuare ~i restructurare a strategiei de a face fata, de deblocare,
prin exersarea comportamentului de confruntare-acceptare) ... Acum am sa va
rag sa tipam cu totli, pe rand, ~i-apoi deodata, la Elena: "ee-ai facut?", cat mai
amenintator, pentru a Intelege mai bine cum poate raspunde Tn aceasta
situatie.
Se lucreaza prin tehnica dramatizarii cu membrii grupului care se rastesc pe
rand la Elena, modificand tonul ~i volumui vocii iar ea reactioneaza diferit: de la
a lovi cu perna, exprimandu-~i agresivitatea reprimata, apoi a da repliei ~i a
riposta, pan a la indiferenta, la nepasare.
T: Spune-Ie ce simti acum!
E: Poti sa tipi catvrei ca eu tot ca mine 0 sa fae! Nu mi-e frica de tine! Nu mi-e
frica de vol! Uncepe sa se amuze, se lasa incitata ~i poate glumi, batjocori,
ironiza, surade cu superioritate, cu deta!?are ... )
Membrii grupului 0 agreseaza verbal In continuare, imaginand !?i alte SitU8tii
frustrante. Efectul: rade Tn hohote.

E: Nu ma mai pot transpune In situatie pentru ca ma simt u§urata. Deja nu mai
pot! Sunt atat de deta~ata .... (zambe!iite satlsfacuta ~i calma; ~i-a integrat
teama de autoritate, a depa~it dependenta hranita de culpabilitatea de-a fi
Incalcat regula, §i-a dizolvat teama de respingere).
T: Ce-i raspunzi "tatalui" tau (care acum este A - 0 alta membra a grupuiui).
E (catre A, preluand jocul de rol): "Nu-ti mai face atatea griji! Trebuie sa la~i
odata omul sa piece din cuibul asta pe care I-ai facut tu ...

5.4 . Metafora in terapia durerjj

Exemplificarea urmatoare Ii apa~ine Ancai Nicolae ~i este reievanta pentru maniera de a lucra
cu copiii Tnsituatii de impas existential, prin metafora unificatoare (v.: Revista de Psihoterapie
experientiala, m.6, p.21, 1998).

310 ORIENT AREA EXPERlENTIALA. IN PSIHOTERAPIE
SA are 13 ani, este un baiat cu aptitudini literare deosebite ~i cu un plus de maturitate

pentru varsta lui. De caliva ani traie$te cu un verdict dureros: surioara lui are 0 boala incurabi!a
$i grea, a carei evolu\ie poate dura ani de zile. Acest lucru II marcheaza $i-I face sa se simta
diferit de copiii de varsta lui. Atmosfera din familie $i mai ales atitudinea mamei 1!predispun sa
se gandeasca des la lucruri ca boala, moartea, sensuI vietH.In privirea iui exista multa tristete,
descurajare, neputinta ~i mila. Oar, mai ales mult curaj - de a lupta, de a face fata situatiei.

La Inceperea terapiei prezenta simptome somatice ca senzatia de Inee In timpui mesei,
senzalie asociata cu teama de a mud, precum ~i stari anxioase legate de propria sanatate, ca $i
de cea a parinlilor lui.

Oescriu mal jos una dintre $edintele In care am lucrat prin metafora asupra sentimentului sau

domjnant: tristete $i lipsa unui sens al vietH.

T: In momentul acesta e?ti la 0 rascruce de drumuri, poti merge Tn arice
directie. Tu e~ti cel care decide Tn ce directie 0 vei lua. Imagineaza-ti ca te afli
Tntr-un spatiu cu multe, multe u~i. Fiecare u~a Tnseamna 0 direciie Tn viata ta.
Poate fi 0 u~a spre viitor sau una spre trecut. Ai vrea sa deschidem vreuna din

u~i?
A: Oa, deschid prima u~a.
T: Ce vezi dincolo de ea?

A: Vad multi nori alba~tri, sunt Tnconjurat de ei ~i a~tept ceva.
T: Ce a~tepti?
A: Un ajutor.
T: Este ceva In jurul tau care sa te ajute?
A: in fata mea este un fascicul de lumina.

T: Cum iI simti? Te atinge acest fascicul?

A: Nu, nu Tnca. E nevoie sa merg spre el. Gata. Acum II simt. E cald, ma
protejeaza.
T: Ce se Tntampla Tn continuare?
A: Nu-I mai vad. Parca s-a topit Tn mine ~i ma lumineaza pe dinauntru. Vrea sa
ma ajute.
T: Cum te poate ajuta e!?

A: imi da curaj ~i Tncredere Tn mine. imi mai da inspiratie pentru poeziile mele.

T: Ce faci cu fasciculul? Cum II folose~ti mai departe?
A: Am sa-I iau cu mine cand ies din Tncaperea asta.
T: E§ti gata sa ie§i?
A: Oa. Am Tnchis u~a Tn spatele meu ~i fasciculul a ramas cu mine.

T: Mai deschidem 0 u~a? Ce zici?
A: Oa ... (ezitant) E 0 u~a pe care scrie Melancolie.

T: Haide, apasa pe clanta $1 intra! Ce e Tn spatele u$ii acesteia?
A: Nu vEld prea bine. E Tntuneric, un lac, pam ant ars. Sunt ~i eu ~i Tn fata mea
un tunel.
T: Fasciculul unde este? II mai vezi undeva?

A: E tocmai la capatul tunelului. E departe. II vad. Simt nevoia sa Tnchid u~a
asta acum. 0 s-o deschid cand VOl fi pregatit.
T: Sine, Tnchide-o atunci.

A: Acum, cand am ie~it, cele doua u~i s-au unit Tntr-una singura. U~a cea noua
se nume~te Poarta Sperantei. Am Tncuiat-o ~i am cheia de la ea.
T: Aha, ~i ce ai sa faci cu cheia asta importanta?

A: Am sa 0 aduc cu mine data viitoare sa 0 deschidem Impreuna ...

Metafora releva In prima etapa nevoia de ajutor, de suport, pe care A 0 resimte In fala
realitatilor pe care Ie are de fnfruntat. Daca initial acest ajutor vine din afara, din exterior, are lac

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICA.RlI 3] I

apol 0 interiorizare, e! S8 transforma in resursa interloara, in puters care activeaza, devine fO~2
matriee ?i atitudine construetiva in fala vielii. Este eentrul de greutate al imaginii de sine ~i
imbold psntru fo~eie cmaloars. Odala dobandita, aceasla resursa poate fi utiiizaia in situatiiie
dureroase din trecut. Are insa nevoie de timp pentru a acjiona 9i 0 confruntare directa cu eea
mal traumatica situa\ie poate fi exeesiv de anxlogena in acest stadiu. Tentativa reconstructiva
inmugure§te insa pe taram incon§tient: ee!e doua u~i gliseaza intr-una singura. Acjiunea
transformatoare poarta germenels regenerator. Poarta Speranjei !asa loe incercarilor viitaare de
a stabiiiza §i dezvolta 0 noua atitudine, un nou sentiment in fala vietii: acela de ineredere §i
speranta.

5.5. Metafora sertarului memoriei sau "Iucru! cu anxietateaU

Preoeupata de asistarea terapeutiea a copiilor $i adoiescenjilor, Elena Vladislav abordeaza
problema anxletalii in condiliile stressului de suprasolicitare printr-un exercitiu metaforic inspirat
§i semnificativ pentru maniera de a lucra in spirilul terapiei unificarii (v. Revista de psihoterapie
Experienjiala nr.9. p. 19, 1999), din care reproducem pasaje!e urmatoare:

«Mamentullicentei esle acea stramtoare prin care arice student trece §i care mareheaza un
prim moment a! Ineeputului de maturizare profesionala. Pentru eel obi$nuit sa fo!oseasca
obstaeolul exterior ca prilej de cautare ~i transformare interioara, confruntarea cu examenul este
pretextu! con§tientizarii propriei persoane.....

Irina este studenta in ultimul an al facultalii de Pslhologie. 0 privesc cum sta In fata mea pe
scaun §i imi amintesc de propriile meIe intrebari §i nelini§ti din preajma trecutelor examene. Este
o fala cu un perfectionism foarte dezvoltat, vrea~a Inveje toata materia perfect, se critica pentru
momentele de pauza, neputandu-se relaxa. Acum pare agitata, dupa 0 noapte de insomnie in
care s-a culpabilizat ca nu se odihne?te pentru a Inva(a tot ceea ee $I-a propus pentru a doua zi.
Pe masura ee vorbe§te, anxietatea ei ere§te. Se teme ca nu va putea parcurge perfect toata
materia. Pe de alta parte, starea asta de nelini§te nu-i permite sa inve\e, facand-o sa S8 simta 9i
mai rau, pana la dureri de cap §i ameleala.

Anxietatea ei imi pare acum ca un vartej ce 0 trage in jos, daca nu reu§e~te sa-~i puna in
funcliune mi§carile naturale de eliberare. Ma uit !a ea §i realizez cum reactiile ei generate de
leama 0 fae sa S8 Indeparteze de sine, proiectand-se negativ intr-un viitar intunecat.

Are nevoie in primul rand sa §i-I regaseasca pe "aiei $i acum" ca un colae de care sa S8
sprijine pentru a-§i regasi respirajia. De aceea, pentru inceput Ii propun sa-mi raspunda timp de
cinei minute !a intrebarile mele repetitive: "Ce vezi acum? Ce auzi acum? Ce slmti acum in
corp?"

Astfel, Irina reuge~te sa iasa din valiejul propriilor ganduri 9i raspunde:
"VaG biuza la. Aud un latrat. 8imt mainile mele transplrate ... Vad masa. Aud
un sunet ascutit. 8imt respirajia agitata ... ". Se concentreza pe senzatii1e
prezente §i-§i depa§e§te astrel starea de nelini§te.

T: Cum ti se pare acum problema ta?

I: 8unt acum mai lini§tita, mai deta§ata. E ca §i cum a~ fi ie§it dintr-un sertar al
nelini§tii §! sunt in alt serlar acum.
T: Ce fel de sertar?

i. AI jocului, a! une! mai mar! sigurante.

Observ ca Irina este pregatita sa-:?i abordeze problema lntr-un mod mal
deta§at :?i sa gaseasca solutii de a 0 rezolva. Ii propun sa lucram lntr-o
maniera gestaltista §i metaforlca cu anxletatea,prin obiectivare 91 exteriorizare.
T: Te rag sa-ti imaginezi ca pe acest scaun gal este sertarul nelini§tii. Cum II
vezi?

312 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSlHOTERAPIE

I: E un sertar eu dosare aranjate in fata, dar in spate ia Tntuneric sunt hartE in
dezordine, unele mototolite. Ni§te amuleti Tneearea sa faca ordine Tnsertar, dar
nu reu§esc. Locui lor nu este acolo, mal mult fac dezordlne.

Din cauza aceasta sertarul este deformat, fara maner, eam handicapst.
(surMe amuzata, semn bun, deel poate sa mearga mal departe, nu se teme.)
T: Ce ai vrea sa faci cu acest sertar?

I: Sa aranjez dosarele, dar nu pot din eauza amuletilor care vor ei sa faca
treaba asta, dar nu
reusese. E prea dlfieil peniru ei.

T: Poti sa negoeiezi eu omuletE 0 manlerade aranjare a sertarului?
I Ei ar trebui sa iasa afara, dar nu vor pentru ea-§i pierd rostullor. Ar trebui sa-
I mut in alta parte unde sa munceasefl.
T: Negociaza un astfel de lac eu ei.
I: Ii mut intr-o gradina mare unde sa-§i faea de lucru. A§a ... Acum aranjez
sertarul.

T: Cum 71 aranjezi?
I: Aranjez dosare!e in ordine, In func\ie de examene. Pe randui din fa~a Ie pun
pe eele pentru primul examen, este un rand mai lung. Pe randul al doilea, pe
cele pentru al doilea examen. Sertarul este drept aeum.

a incurajez astfe I sa-§i faca 0 anumita ordine in priorib3ti, in ceea ce are de

invatat.
T: Te rog acum sa te apropij de sertar §i sa rasfoie~ti dosarul, fii curioasa ce
materiale contino
I: (rezistenta) Oar nu pot sa ma aprapii de el. Pot avea acces la sei1ar doar
dintr-o camera de comanda §i drumul de la sertar la aceasta este blocat de
<omulet! - functionar!> care triaza dosare!e 9i nu pot ajunge taate ia mine.
Sertarul e la nive! subcon§tient 9i camera la nivel con§tient.

T: Ce poti face eu aeeste blocaje?
I: Sunt ca punctele dureroase de pe gamba, care au aparut pentru a-mi bloca
aecesulla lucruri dureroase din trecut.

$tiind ca Irina este familiarizata cu tehnicile psihosomatice §! masajul

functional, I-am propus sa-?i maseze aeeste puncte dureroase de pe gamba 9i
in acest timp, sa negocieze imagina, ell <omuletii> vazand ce se intampla.
I: Pe masura ce gamba S8 relaxeaza, functionarii dispar, dar mai ramana unul
rau care nu vrea sa piece. (zambe§te) $i ar fi §i utopic sa piece toli.
T: Maseaza-ti bine gambele pana cand sunt relaxate §i nu mai simti puncte
dureroase. (ii las timp sa lucreze)
I: (casca) Ma simt relaxata acum. Pot ajunge u§or in camera de comanda.
T: Ajungi u§or :;;ice fad?
I: Mi se trimit dosarele din sertar. Une!e sunt mai grease. Altele mai subtiri.
T: Iti propun sa Ie deschizi rand pe rand §i sa vezi cum Ie poti foiosi' pentru
examen. Ce prioritati iti stabile§ti?
I: Pe eele mai groase Ie recitesc, pe cele mai subiiri Ie completez cu noi pagini
pe masura ce invat materia ... Gata. Acum vreau sa plec de aici.
T: In regula. Poti s~o facio
I: Ma duc langa sertar. Acum camera de comanda e chiar langa sertar.
(Observ cum rezistentele §i blocajele au disparut).
T: Ce faei acum langa sertar?
I: Mi-e somn, vreau sa dorm.

T: Iti sugerez sa-ti gase§ti un loe comod langa sertar, sa adormi §i sa ai un vis.

Capitolu! IX - TERAPIA UNIFICARII 313

(Folosesc 0 tehnica NLP de programare pozitiva pentru viltor)

T: Te visezi pe tine 18 primul examen de liceni8, stand In banca. E:;;ti iini:;;tita, ai

Incredere Tn tine, e~ti sigura pe ceea ce al Tnvatat. Ti se aduc sUbiecteie, Ie

cite!'}t! calma, destinsa ... Ai aeces cu Ufiiurinta ia sertarui GU informaiii

memorate. Te vezi serlind la toate subiectele ... le~i din sala ... A§ltepti rezultatul

care aste eel pe care ii-I dore~ti tu Traie§iti satisfactia succesului, simti
bucuria Tn tot corpul §! sufletul tau Te vezi sarbatorind evenimantul cu

prietenii ... Apoi la fel, ia al doilea examen.

(Irina zambe§te, corpul este relaxat, destins.)

T: Te treze9ti aeurn din vis 91Ii muliume9ti sertarului ca te-8 ajutat sa ai succes

ia examene ... Revino treptat Tn prezent, aiei Tn camera. Ei, cum te simti acurn?

i: Ma simt roarte bine, iini~tita §i nu ma mai doare capul. .

La sf3r~lul aceslui demers terapeutic de 90 de minute, Irina a reu§it sa-§i depa§easca criza

de anxietaie CLi care venise la cabinet, sa se deta~eze de ea ~i sa lucreze eu blocajele pe care

Ie intampina In inva\at. $i-a ordonat §I programat maniera de a invata, §i-a realizat 0 proiectare

pazitiv3 in viilar. eu alte cuvinte, a reu§il sa se accepte §I sa-§i schimbe geslaltul initiaL

Peste 0 saptamana, Irina imi comunica cum a ajutat-o "exerci!iul metaforic 81 sertaruiui."
i: 81m! acum ca am 0 mal mare ordine Tn cap, nu ma mai simt confuz8. Sun!

mal organlzata cand Tnvai, am aeees mal u§or la ceea ee vreau sa-mi amintesc
§i randamentul este mai bun. Nu ma mai 81mt blocata §i a disparut frlea de

examen. Mi se pare extraordinar ca Tn vizualizarea din §edin~a trecuta sertaru!

9i-a sehimbat forma singur, s-a indreptat 91 S-8 ordonat. 81mt asta ea 0
transformare interioara, nu ca 0 proiectare a unei imagini dorite. Fara lndoiala

eEl a ajutat-o aceasti3 experienta eu metafora. Am certitudinea ea a contal

enorm faptul ea ea a fast cea care a propus-o $i atunei tot demersul terapeutlc

a venit In Intampinarea nevoilor ei. A fast pregatita sa accepte aceasti3 maniera

de lueru, a profitat de ea 91 9i-a integrat-a.

Ma gandesc la Irina §i ma gandesc la mine. Am sentimentul ca In aceasta cautare interioara

»am fost doar 0 calauza. Pentru ca drumul Imi este cunoscut. $i eu am trecut prin experienta

examenelor de licenta ...

5.6.0 fetita care cauta lumina - studiu de caz

Un scenariu metaforic complex, bazat pe tehnici de dramatizare, modelaj §i tehnici
provocative cu suport obiectual este creat §i utilizat de Marina Badea In psihoterapia centrata
pe unificare, a unei fetile eu traume familiale semnificative. lata acest interesant studiu de caz,
a~a cum este el prezentat In Revista de Psihoterapie Experientiala, m.7., 1999, p.24-27 :

«Prezentarea cazului. Alina are 12 ani §i este eleva In clasa a V-a, iar motivul pentru care a
fast adusa ia psihoterapie aste e~ecui §colar.

In urma discutiei cu mama am aflat ca in clasele I §i a II-a Alina a fast premianta, declinui
~colar debutand in clasa a ill-a §i accentuandu-se cu trecerea timpului. Mama este
nemultumita de rezultatele scolare ale fetitei, mai ales de notele de la matematica, ia limba
romana ~! la Iimba franceza, care sunt la Iimita (5-6).

Nivelul inteiectual al fetitei este normal, dar am observat ca are dificultati In concentrarea
atentiei.

Alina provine dintr-o familie monoparentaia (fara tata) deoarece ia varsta de 7 ani parintii
au divortat. tatal ei fiind alcoolic. Are un frate mai mare cu doi ani, care iocuie§te In alt ora~, la
bunica ~a. In piezent Alina locuie§te Tmpreuna cu mama sa, care este hipoacuzica, felila
slmlindu-se "stigmatizata" din acest motlv.

314 ORIENT AREA EXPERIENTIAL./\ iN PSIHOTERAPIE

De la 5 luni Alina a creseut in coleetivitate: ia ere§a §i apoi la gradini\a (program

saptamanal); de la varsta de 4 ani pana ia 5 ani a sufer!t de enurezis nacturn timp de un an §i

jumatate, ca urmare a unei friei Intense tl<31tela gradinita, cand 0 educatoare S-8 rastit puternic 12
ea. Enurezisul s-a rezolvat rara intervenlii exterioare specifice, chiar daca dupa muit timp.

Fetila cansidera ca "ia §eaaia este prea greu", eeea ee I se cere a depa§e§te, deei nu are
niei un rast sa se mai straduiasea. In pius la §eoaia nu are prieteni, deaareee eopiii a

eonsidera "proasta" §i "pitiea", adjective pe care ea insa§i $i ie atribuie cand varbe$te despre
si:le.

La inceputui Intalnirilar naastre Alina avea 0 pozitie adunata pe scaun, privea in jos,

varbea destul de pu\in, neintelegand care este de fapt scopul acestora. Ulterior s-a dovedlt a
fi comunicativa §i expreslva, uneori oarecum iabiia emotional.

In prezent este ajutata ia :ectii de veri§oara ei, absolventa a ASE, cu care are 0 relalie
ealda ~i pozitiva.

Scopurile primelor §edinte au fast stabilirea psihodiagnosticului, intervievarea mamei, dar

mai ales eonstruirea unei reialii calde, de incredere §i securitate emojionaia cu fetija.
Pasul urmator a constat in crearea unor situ8lii terapeutice oarecum frustrante, prin care mi-

am propus sa a stimulez pe Alina in a-~i debloca resursele personale ~i a intelege ea poate race
apella ele ori de eate orl este necesar, dincolo de cadrul terapeutic . Din ~edinta a 6-a incep sa

se contureze strategii de cautare a solu\iiior penlru diferile situatii. Sub "umbreia" scenariiior
metaforice ~i in mediul terapeulic securizant, Alina se autoexporeaza, se experimenteaza,

Incereand pe rand noi §i noi modalitati de solu\ionare. Acest demers de caulare adanca In

"hati~ul" flintei sale se finalizeaza constant cu soiutii ce presupun prezenta elementului "FOe", In

chip de ,,soare", "neon, bee", Julger", "lumina"; acesta reprezinta pentru Alina elementul
esential al transformarilor, cu rol potentator al cre~terii.

Vol prezenta In continuare ~edinta a 6-a, din care se poate decela clar strategia de
cautare a solu\iilor, ca ~i modalitatea finala de rezoiutie.

In aeeasta §edinta am continuat discujia despre ~coala ~I, la un moment dat, dupa ce
pana acum a incereat sa prezinte 0 imagine mal curand de eieva "buna", Alina a recunoscul
ca la scoala ii este foarte greu §i ca are rezultate care 0 nemultumesc; dar eel mai mult 0
doare faptul ca mama sa sufera din acest motlv.

I-am sugerat sa aleaga un tub de plastilina a carui culoare "seamana" cu ,greul" ei, a§a

cum iI simte ea. A ales tubul marc, din care a modelat ,,0 canapea", pe care a descris-o ca
fiind mare ~i urala, acelea$i alribute pe care Ie are ~i greul ei.
A: E mare :}i urat :}i parca ... e a:}a ... ma pune la pamant (in timp ce descrie

aceasta stare A se intristeaza §i lasa capulin jos)

T: Te pune la pamanLCumte pune !a pamant?

A (inghitind in see, cu voce scazuta): Ma apasa.
T: A, te rog sa te ridici ~i sa-mi arati cum te apasa greull
A: In picioare fiind, S6 lasa lent in genunehi, ca :}i cand "ceva" ar apasa-o pe
cap §i pe umeri. Fata ii exprima suferinta §i resemnare. A§ezata In genunchi,
ramane cu capulin pamant ~i tace.

T: (suportiv): Bine. Unde este acum greul tau?

A: (aratand cu degetulln fata): AiGi, in fala mea.

Vazand "greul" In faia ei, Alina demonstreaza ca percepiia asupra acelui
conflict are ca obiect ceva extern, ceea ce inseamna ca nu somatizeaza.

Obiectul era vazut din faia, dar nu avea forma, de aceea am utilizat tehnica

metaforica "Zidul", pentru valeniele ei psihodiagnostice §i transformative In

situatia confruntarii cu un obstacol exterior, adica am Inlocuit 0 senzatie cu 0

imagine metaforica. '

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 315

T: A, imagineaza-ti ea greul tau ar fi un zid ... (A aproba nonverbal) Cum ar fi
el? Deserie-li

A: .... Mare, ...Tnalt, trece prin tavan.
T: Mare ~i Tnalt. Thm. Cum mai este el?
A: Din beton ...gros.
T: Tn fata ta este un zid mare, Tnait, gros, din beton. (Tn aeest punct am
sehimbat timpul verbului, adud!md metafora Tn prezent 1(>pi unand-o pe A Tn
situatia de a 0 experimenta !ji de a-I cre!jte impliearea in rol) Bine. Ce simti
Tn fata lui?

A: (Iasa umerii Tnjos, incordandu-*?i eorpul ~i apoi, eu voce seazuta ~i

tremuranda): ...Ca ... ma chinuie.

T: Thm.. (cu voce scazuU~) "fe chinuie. (Dupa cateva secunde am continual pe
un ton cald !ji sigur.) Acum esta in fata ta; te rag 5a-1 prive~ti ..... EI te chinule.
Spune-mi ce-ti vine sa faci?
A: (Tncrezatoare): Sa me lupt cu el.
T: (Tneurajand-o): Foarte bine! Lupta-te eu ell
A: (ell fndoial<3, nesigura): Cum sa ma lupt, ca nu :'?tiu?!
T: Deei §tii ca vrei sa te lupti, dar nu §tii cum. Chiar 8§a! Cum sa te lupti?
Cauta §i afla cum ai putea sa te lupti!
A: (dand Tnapoi, neTncrezatoare): Nu pot.
T: (pentru a 0 mentine Tn situaiie §i pentru a 0 debloca): Nu potL Acum zidul
este Tn fata ta, mare, Tnalt, prive§te-I cat este de Tnalt §i de gros! Ei t8
chinuie! ...Ce faci?

A: Ma rag la Dumnezeu.
T: Roaga-te la Dumnezeu.
Tn acest moment am introdus un suport obiectual - 0 portoeala - pentru a 0
ajuta pe A sa stabileasca contactul eu acea parte din sine care reprezenta
instanta superioara ce a controla :?iera cauza succeselor ~i e§ecurilor ei.
A: Cum sa ma rag? Sa pun §i mainiie sub barbie?
T: Cum vrei!

A: (cu mainile la spate): Doamne, Doamne! Te rog sa prabu§e§ti zidul asta
pentru mine! Te rag, Doamne!
T: Bine. Acum muta-te aici (in locul portoca!ei, care reprezenta ideea de
Dumnezeu) Ce-i spune Dumnezeu lui A?
A: (se muta :?ispune eu ton dojenitor): A, A, am sa te ajut, am sa-I prabu:,?esc,
dar, uite ea tu nu e§ti ascultatoare, nu 0 iube§ti pe mama, nu Tnveti bine; eu
te ajut, dar cu 0 conditie: sa fil buna, ascultatoare, sa inveti la §coala.
T: Bine. Acum vino aiei §i fii A. Ai auzit ce ti-a spus Dumnezeu. Ce faci?
A: Am sa lncerc sa respect canditia luL
T: Ai sa Tncerci ....

A: (cu indoiala §i teama): Da, ..... dar nu cred ea pot.
T :A ... Nu erezi ca paiL Nu erezi.Thm. Probabil ca poii (iau 0 sticla de plastic
§i a a§ez Tn dreapta ei, pe covor) sau probabil ca nu poti (jau 0 gheata §j 0
a§ez in stanga ei, pe covor).

Am descompus Tndoiala ei Tn eele doua variante posibile, incereand ea,

prin depa:?irea rezistentei, sa 0 determin sa-§i schimbe perspectiva §i sa
sparga blocajul interior. Pentru fiecare varianta am ales eate un suport
obiectual, pentru a Ie experimenta §i eonstientiza pe rand.

T: Daca ar fi sa poti .... muta-te langa stiela! (i-am sugerat nonverbal ea
urmeaza sa traiasea :?isa joaee aeeasta situatie)

316 ORIENT AREA EXPERIENTIAL~ iN PSIHOTERAFIE

A: Daca ar fi sa pot 89 respecta conditiile ,?i apoi 1-89 ruga iar pe Dumnezeu:
"Doamne, Doamne, mi-ai promis ca prabu~e~ti zidu! pentru mine. Uite, am

respectat ce mi-ai cerut!" ~i Dumnezeu prabui?e'?te zidul.
T: lar tu ce fac!?

A: Stau aiei ~i-i mu1tumesc.

T: Bine. (urmeaza a daua varianta) lar daea nu poti. ... muta-te dincolo, ianga
gheata! ...
A: (me privei?te incurcata, oarecum speriata): Daca nu pot...
T: Sa zicem ca nu poti sa respecli. ... Ce faci?

A: (entuziasta): II mai rag odata!

T: Mai roaga-I odata!
A: (catre "Durnnezeu", implicata, eu mainiie sub barbie, de aceasta data):
Doamne, Ooamne, t8 mal rG:], nu ma iasai Maj cla-mi 0 §ansa! Maj a~te8pta-
ma patru zile §i 8i sa \fezi ea am sa respect conditia.
A: (ca "Dumnezeu"): p." am sa fa las, 1't1dau inca patru zile, 8§3 cum vlei tu!
T: Bins.

A: (se muta ia iocul ei): Au trecut patru ziie.

Tn acest moment am Tncercat sa 0 readuc Tn sltuatiel pt;n uUlizarea
propriei rezisteni8.
T: Nu, a trecut doar 0 zi. Mal sunt trei. E~tj i'r1 continuare Tn fat8 zldului.
Spuneai mal dsvrerne ca te lup\i eu el.
A: (adresandu-se zidului, pe un ton amenintator): Am sa me lupt eu tine,
raule! Oar n-ar fi mal bine pantru tine sa pleci din fata mea, pentru ca vine
Dumnezeu la tine ;;i Dumnezeu, cu puterea lul, 0 sa t8 zdrobeasca!
Spontan se muta in locul zidului.
A: (ca zid, pe un ton ironic ~i depreciativ): Ma fac: sa rad! Uite cat de mare ~i

de puternic sunt eu! $i nu-mi spune tu mie sa plec, siabuto!
A: (in continuare amenint~lndu-I): Ai sa vezi, nu ai tu viat8 lunga, 0 sa te
zdrobeasca Oumnezeu! $i sa nu ma faci slabuta, ca nu suntl
A: (ca zid, pe ton arogant): Vai de tine! Vezi cum vorbe9ti CLi mine, eEl acum
ma prabu~ese peste tine §i te omori
A: Speriata, Tnghite in see §i tace. Oupa ce se muta ia loeui sau, ramane ca
paralizata, fara a mal fi eapabila sa reactioneze.
T: Se prabu§e!?te peste tine.

A: (dUre zid): !\Ju poti, pentru ea eu sunt aparata de sufletui meu bun ~i de

ingerul meu. Ai sa Tntepene§ti, daca te apropii.
A: (ca zid, pe acela§i ton arogant): Eu??! Sa-ntepenesc!? Nu te uiti eat sunt
de mare??! Ar fi mai bine sa taci!
A: Taee.

T: inteleg ca faci ceea ce-t! comanda zidu!. (A ma prive~te debusolata, ca §i
eand nu ar inte!ege) Taci a§a cum vrea zidul? Pana acum tu te-a! luptat ell
el?

A: Nu eu. Cuvintele ...cuvintele bune s-au luptat ell cuvintele rele.

A: (se a§eaza pe scaun, iar pe fata Ti apare 0 grimasa ce exprima refuzul) Ma
doare burta, nu mai pot sa stau in picioare.

in aeest moment, avand in vedere eElAlina exprima 0 suferinta fizica, am
tinut cont de cerinta ei (care po ate fi expresia unei rezistente), continuand
"confruntarea" prin introducerea unui alt mijloc expresiv-creativ, modeiajul.
T: Bine, stal pe seaun. Spune-mi care tub de plastilina este euvantul bun!
A: (II alege pe cel alb): Asta.

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 317

T: $i care este cuvantul rau?
A: TIalege pe ee! ro~u.
T: Modeleaza-Ie! Fa-Ie sa fie euvinte §i arata-mi cum 5e lupta!

Alina a modelat din plastilina aieasa doua obiecte cu forma cilindrica, pe
care le-a a§ezat la 0 oareeare distanta §i In jurul fieearuia a pus bucati mici
de plastilina, eu rol de soldatei. La solieitarea mea a deseris pe rand eele
doua tipuri de soldati; soldatii cuvintelor bune erau drepti, frumo§i, pieptanati

§i slabuti, in timp ee soldatii cuvintelor rele erau gra~i, urati, bosumflati ~i
strambi. Am initiat "Iupta" !uand 0 bucata de plastilina care reprezenta un

soldat al cuvintelor rele §i Indreptand-o spre so!datii cuvintelor bune. A ia , la
randul sau, "un soldat bun" ~i II atinge usor, cu nesiguranta, pe "soldatul rau".
T: Ce i-a facut?

A: L-a Intepat.

T: A, I-a tntepat! TIdoare, dar mai po ate lupta. Uite-I cum se apropie!
A: L-a lovit puternic §i I-a indepartat. Am continua! aeeasta "Iupta" cu Inca

trei-patru soldati rai, carora soldatii buni Ie fac fata. La un moment dat am unit
mai multi soldati ri3i.Prin aceasta am incercat sa evaluez disponibilitatile sale
de a face fata atunci cand dificultatea obstacolului ere§te.
A: Se unese ~i eei buni (ii aduna pe toti soldatii buni, ii rasuce~te, dandu-le
forma unei spirale) Venim toti la lupta!
"Spirala" formata din soldatii buni, impreuna eu "euvantul bun" lovesc
"cuvantul rau", care cade, apoi II imping §i-I Indeparteaza.
A: (incantata): Gata! Am reu~it!
T: Bine, A! Bravo! Ai reu§it! ....Te rog ca acum sa-mi arati cum te lupti tu cu
zidu/. A~a cum s-au luptat cuvintele, tot a§a poti i?itu! Hai sa vedem cum faci!
(A se ridica increzatoare) Ai zidul in fatal Ce-i fad?
A: lau un ac ~i iI Intep.

Se repeta aceea§i strategie de mai devreme, cand a Intepat soldatu/.
T: la, te rog, acul asta (Ii dau un cui) §i Inteapa cu adevarat peretele. Tnteapa-
I! (A iI inteapa) Se prabu~e§te?
A: (razand): Nuu! .. Atunci iau un aparat de facut gauri (0 sticla) §i il gauresc.
T: Sine, gaure§te-/. Cum este zidul acum?
A: Nu e bine. (accentuand cuvintele, expresiv) lau soarele de pe eer <ia 0
bueata de plastilina galbena) §i-I topesc cu e/.

A inconjoara de mai multe ori zidul imaginar cu "soarele", se opre§te
pentru un timp, iar apoi continua sa faca cercuri in aer, cu "soarele" in mana.
A: Gata! S-a prabu§it!
T: Priveste aici ~i asigura-te daca zidul s-a prabu~it. (A prive~te §i face semn
ca "da") Vezi ce a mai ramas din el...
A: Caramizi sparte, resturi ... Le topesc i?i pe ele cu soarele! ..... Gata!
T: Prive§te acum loculin care a fost zidul. Pa§e§te pe unde a fost e/. ....Cum
este acum?

G: (se plimba cu atentie, ealea cu grija): E mult 10c.... E Iiber.
T: Ce-ti vine sa faci acum,vazand cat de Iiber este locul asta?
A: (dornica): Sa sar in sus de bucurie.
T: (Tncurajator ~i apreciativ): Sari in sus de bucurie!
A sare de cateva ori, razand i?i scotand strigate scurte.

In aceasta sedin\a, Alina a demonstr~t faptul ca posed a resurse de lupta extraordinare,

ceea ce paate Ynsemna ca e$ecul $colar reprezinta expresia unui blocaj interior. Din modulin

care a depa~it obstacalul, utilizand ca element paten\atar soarele, simbal masculin, a prima

318 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

ipoteza ar sustine ca sursa blocajului interior este 0 deficienta pe linie mascuiina, deci
paterna. Faptul ca a utilizat acest element este dovada unui prim contact benefic cu implicatii
pozitive.»

5.].,,5ala oglinzilor""exercitiu metaforic de con~tientizare
§i restructurare a Eu-Iuj

«Acest exerci(iu - creat de Daniela Constantinescu -, se fnscrie In sfera lucrului cu metafora ~i
a fost dezvoltat $i experimental In cadrul unui grup de optimizare de catre Diana Vasile $1

Catalin Nedelcea (v. Revista de Psihoteraple Experien(iala, nr.S, 1999, p.35-37).
lata comentariile autorilor $i dialogu! terapeutic revelator:
oPrin empatie $i piOleC\le, clientul are posibiiitatea de a-9i explora propriul eu, cu ajutorul

celorial(i membrii ai grupului. Explorarea ajuta la producerea insighturilor, !a con~tientizarea
propriei interiorita(i. a relatiilor care exista Intre diferitele sale componente $i a modului In care
acestea Ii influen(eaza comportamentulln diferite situa(ii de viata. Totodata, ciientul am~cum
este perceput de catre ceilal(i, fapt care poate determina apari(ia unor no! con$tientizari sau
verificarea imaginii de sine atribuita celorial(i. Mai mult decat atat, prin modificarile operate de
client In plan metaforic, acesta I$i restructureaza practic propria lume interioara.

Mecanismul dupa care aceasta tehnica opereaza este specific gestaltterapiei: clientul II
percepe pe celalalt; denume$te partea din el - adica interpreteaza (moment In care intentin
experienlele anterioare introiectate $i mecanismul proiec(iei); simte ceva fala de propria
interioritate; iar apoi aclioneaza putand-o modifica In sensul dorit sau conform realitatii.» Din
perspectiva T.U. se intervine Insa prin centrarea demersului pe restructurari interioare pe care
metafora $i jocui simbolic Ie intermediaza.

Instructaj terapeutic: Imaginati-va ca va aflati intr-o sala a oglinzilor, eEl fiecare dintre
eeila!ti este a oglinda magiea in care puteti vedea 0 parte din voi. Poate fi 0 parte pe care 0 aveti
sau care va Iipse§te, 0 parte care va place sau care nu va place. Veti intra pe rand Tnsala
oglinzilor §i veti denumi ceea ce vedeti. Daca veti simti nevoia, puteti modifica pozitia oglinzilor,
astfel Tncatsa va defineasea cat mai bine.

M - (Abia a~tepta sa intre In exercitiu, tremura ~i era foarte emotionata) Aveam

nevoie! (Merge ~i 0 Imbrati§eaza pe L) OgHnda mea cea mai oglindaJ

T - Sa Inte1eg ea In ea te vezi eel mai bine?

M - Nu, vad foarte multe, e 0 ogiinda mare (Gesticuleaza).

T - $i de-a dreptul magica. !a spune-ne ee vezi. ~i spiritul

M - Vad partea mea care Imi lipsea, feminitatea mea, exuberanta

asta mai nebunesc, a~a .... (Gesticuleaza amplu ~i este emotionata).
T - Mhm.

M - Capacitate a de a-mi con~tientiza anumite probleme pe care Ie am,

capacitatea de a lucra cu mine, eapacitatea de a-mi pune ordine In viata.
T - Mhm.

M - Ce mai VEld eu, ... bucurie, '" ma vad pe mine atunci cand ma simt foarte

bine! E bine a~a.
T - Te rog, intra In starea aceasta.

M - (preia pozi(ia oglinzii ~i dupa 0 elipa, dupa ee i-a preluat ~i starea, se duee
la 0 alta oglinda, R) Ma vad pe mine atunci cand nu ma simt bine.

T - A§a, ce anume vezi din tine atunci cand nu te simti bine?

M - Agitatia, nehotararea, eonfuzia, ... trecutul care ma apasa ~i nu-mi dadea
pace. aaa ... ~i timiditatea. Cum sa stea? ... Vi no mai In fata, In fata tuturor

(Toata lumea rade. Aeum se deplaseaza In fata lui R, 0 alta oglinda) ,

T - Spune, ce vezi?

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARH 319

M - Ma vad pe mine atunci cand imi era tare, tare frica §i cand nu puteam face
foarte multe lucruri pe care a§ fi putut sa Ie fac.
T - A§8, ... deci Tnteleg ca e 0 oglinda care Iti reflecta tie 0 parte din trecut.
(lntre timp R se 3§aza pe scaun)
M - Da, da, stai jos, stal foarte bine, ... §i ma vad pe mine atunci cand

ascundeam tot felul de lucruri, cand nu voiam sa recunosc anumite parti din
mine. $i e neplacut!
T - E neplikut! Pentru ca ...
M - Pentru ca sunt prea aproape, sunt prea proaspete §i simt nevoia sa Ie las
mai deoparte.
T- OK.

M - Da,.e bine ca sunt acolo.

T - E bine ca sunt acolo pentru ca ...
M - Pentru CEl simt ca am mai mare control atunci cand §tiu mal multe lucruri
despre mine.
T - A§a.

M - (In gala oglinzii G) Ma vad pe mine in anul I de facultate (rade :?i e roarte
emotionatl3)
T - Deei In anull de faeultate te vezi tu aeolo?

M - Da, a§a, ... un copil din ala, mai ... vai de capulluit Care nu prea §tie pe ce
pamant traie§te §i ... e a§a ... batut de vant. Daca s-ar putea legana (oglinda),
ar fi in regula (oglinda se ieagana §i toata lumea in cepe sa rada 9i aproba

gesturile) §i ma vad pe mine atunci cand renun\ la mine ca sa ajut pe cineva.

T - Mhm.

M - Sunt foarte rare momentele. (se duce in fata oglinzii M): Ma vad pe mine
atunci cand sunt sigura pe mine, poate nu chiar siguran\a, ... mai bine zis,
atunci cand sunt Tn forma, cand am multa energie, cand sunt foarte
concentrata, cand pot sa dau ce am mai bun.
T-OK.

tv! - (0 a~eaza pe M cu pumnii ~i bratele incordate, gata de treaba)
T - OK, poii trece mai departe.
M - (in fata oglinzii I): Mi-e greu sa ma oglindesc. Vad 0 parte din mine pe care
nu 0 prea folosesc ..
T - $terge bine oglinda ca sa vezi cat mai bine, cat mai clar. (Gestui aeesta
metaforic are menirea de a indeparta dificultatea clientei de a S8 explora In
continuare)
M - (Face gestul de a ~terge) Da, e 0 parte pe care nu 0 prea folosesc §i pe
care nu am folosit-o foarte mult timp. Am folosit-o doar atunci cand nu mal
puteam, cand clacasem.
T - Care parte?
M -Placerea de a te juca, de a te relaxa, de a te simti bine, de a zice "LasE!
dom'le, am §i au dreptul sa ma simt bine a ora, doua, ca pe urma ... " .. Da, e 0
chestie pe care mi-o refuz deseori.
T - Pai atunci §terge bine og!inda ca sa se vada cat mai clar aceasta parte a ta
... ~i identifica-te cu ea.

M - (~terge frenetic :;;i preia pozilia oglinzii, dupa care merge Tn fate oglinzii S)
Pe tine te-a§ Tmpu§ca! (Starne§te din nou hilaritatea co!egilor)
T - Pe tine te-a§ impu9ca pentru ca arati ...

M - Intra ghilimele te-a!? impu§ca! E partea din mine cea mai traznita cu putinta
... atunci cand fac prostii ... cand zic cellal\i "Ia uite ~i nebuna asta, nu mai

320 ORIENT AREA EXPERIENTIAL2\. IN PSIHOTERAPIE

scapam de ea". Creativitate ai zis? (0 Intreaba pe fata care I-a desemnat pe S

mai devreme drept "ereativitate") Da!, e bine! Oar mai mult deeat ...

creativitatea aeeea debordanta ... l?i nu neaparat produetiva.
T -OK.

M - Parea-i vad pe eellalii ,,0, ne-am saturat de tine, nu te mai suportam". E

bine cum stai, Ii spune oglinzii. Se duce apoi In fata oglinzii B l?i se gande§te.
T - Ce vezi In ea?
M - Partea din mine serioasa.

T - Partea din tine serioasa.

M - 9i care nu glumel?te, dom'le (Colegii se amuza iar, inclusiv oglinda), dar
care bufne§te In ras

pentru ca nu e foarte serioasa, adica e a~a ... par foarte serioasa ~i foarte tare,
dar de fapt nu e chiar a~a ...

T - Deci e numai 0 seriozitate aparenta, de fatada?
M - Nu e seriozitatea aia rece, dura, e 0 seriozitate In adevaratul sens al
cuvantului.

T - Deci nu e duritate, e seriozitate.
M - Da, adica atunci cand vreau sa fac 0 chestie, gata, las glumele la a parte.
T- Cand folose~ti aceasta parte?
M - E partea pe care mi-o folosesc eu cel mal mult, caci am mare nevale de
seriozitate ca sa pot sa fac lucrurile pe care vreau sa Ie fac. 9i pe ea a simt cea
mai familiara. Defilez tot timpul cu ea.

T - Uite, prive~te-o bine ~i fa ce Iti vine cu ea.

°M - (0 a~eaza langa Creativitate)

T - a~ezi langa Creativitate.
M - Fara nu S8 poate.

T - Ce se Intampla? Prive~te acolo, ai a~ezat doua oglinzi una langa alta!
M - Ma simt In siguranta cand Ie vad a§a, una langa alta, de fapt a§a §i trebuie
sa fie!

T - Acum exista vreo legatura intre ele?

Interventia are ca scop con§tientizarea de c~ltre c1ienta a necesitatii de a
actiona In plan practic pentru a "Iega" cele doua Insu§iri, ea Insa§i afirmand
aceasta legatura.

M - Da, e c1ar ca sunt legate (Del?i cei dol stateau pur :?isimplu unullanga altul,
fara a avea vreun contact).
T - 9i ce Inseamna una pentru cealalta?

M - Pai nu poti fi serios fara sa fii creativ l?i invers. Nu l?tiu, eu a§a Ie vad. §i

T - Pai, era creativitatea ta debordanta §i nu neaparat productiva
seriozitatea ta nu neaparat rigida.
M-Da.

T - Ai putea sa spui ce Inseamna aceste doua lucruri pentru tine puse
Impreuna?
M - Capacitatea mea de a munci, de a lucra, de a crea.

T - Fa ceva ca sa se vada acest !ucru, sa produca ceva.

Abia acum M actioneaza cu adevarat.
M - (Pune Seriozitatea sa ia de brat Creativitatea l?i Ie Impreuneaza §i celelalte
doua maini)

T - Acum uita-te §i la celelalte oglinzi §i vezi daca simti nevoia sa faci ceva cu
ele: '

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 321

M - (Se gande~te 0 c1ipa) Nu prea imi place sa Ie vad a§ia separate !?iimi dau
seama ca eu Ie-am fragmentat a~a, cacl de fapt ele sunt stranse!

T - Pai daea tu le-ai fragmentat, se presupune ca tot tu ai putea sa Ie aduni la
ioe!

M luereaza postural ell "partile" Eului, asambiandu-Ie: a!?aZa Treeutui - cele
trei persoane - Intr-o parte, in mijloc a~aza Capacitatea ei de Munca care

"sustine tot ansamblul legat", in fata Feminitatea, Exuberanta, alaturi de ea
Seriozitatea, iar In fata tuturor Plikerea de ate slmti bine.

T - la vezi daca te reprezinta. '

Acesta este momentulln care se provoaca con~tientizarea imaginii pe care

ceilalti 0 au despre ea. M aduce ceie trei persoane care reprezinta trecutul §ii Ie

a~eaza din nou in faict acoperind restul constructiei.

T - Care este faia ansamblului? De unde te vede lumea? imagineaza-ti ca tu

e~ti lumea ~i ca te uiii la tine. Ce vezi?

M - E foarte greu sa ma vada! Adica prima data II vede pe R!

T - A§ia, deci prima data iumea Iti vede "trecutul, frica ta" (adica elementele

atribuite lui R), a§ia cum erai tu odinioara.

M - Caci partile celelalte sunt foarte recente !?i inca persista trecutul. De fapt
sunt foarte vechi dar Ie-am descoperit foarte tarziu §ii nu Ie-am valorificat pe

deplin.
T - Ai ocazia acum sa te restructurezi, ca lumea sa vada exact ceea ce vrei tu
sa vada.

M - (Da la oparte "trecutul" din ansamblu) Pe ei i-am bagat Intr-o cutie.
T - I-ai bagat Intr-o culie!

M - $i stau bine acolo, Ii scot doar cand am nevoie. N-am nevoie sa defiiez
toata ziua cu trecutul in spate! Sa ma mai lase in pace! §ii ma simt bine cand

sunt despartita de ei! (Se uita la ee a mai ramas ~i Ii mai strange unii Tn ailii)

Uau, Imi place sa defilez cu asta! (Descarcare).

T - Uita-te bine! Tu e~ti lumea. Ce vezi la M?

M - Mama, ce grozava e!
T - Mama, ce grozava e Ml Te rog M sa te duci acolo §ii sa iei contact cu toate

partile tale cu care ai sa defilezi de acum incolo.
Contactul faciliteaza asumarea noii structuri.

M - (Se duee ~i se a§eaza cu fata la lume ~i eu spatele lipit de propria struetura

interna, pe care 0 cuprinde eu mainile larg deschise)
T - R, te rag, tu el?ti lumea, vino ~i repeta ce a spus M.
R - Mama, ce grozava e M!
G - Mama, ce grozava e M!

T - Haide sa spunem toil odata.
Rolul repetiiiei este acela de a Intari noile achizitii facute de ciienta, de a

ere§ite lncrederea in propria Imagine de sine.

Toti - Mama, ee grozava e M!
(M estefoarteemo\ionata,fericita~i-iTmbra\i~eazpae colegi,multumindu-Ie).

Afirmatiiiefacute de M 91cella!\imembrial grupuluiIn flnalul ~edintej:"ma bucuram!?i ma
simteambine cand cellaltii~i gaseaustructura,cand pa~ileS8 integrau";"am avut posibiiitatea
sa vizualizezceea ce am facut din mine";"ne-aapropiatfoarte mull, m-afacut sa 'lad cum sunt
vazuta de ceilalti";"de data aceastaglumelenu au dezintegratlucrul, grupul s-a sim\it foarte
bine"; )maginea pe care mi-am fauril-o la sfar$it 0 aveam mai demult, dar mi se parea
intangibila,acummi s-a parutfoarte u$orsa 0 realizez",ilustreaza,credem,foarte limpedecele
afirmatela incepulul acestel prezentari,cu atat mai mull cu cat participantiila grup nu sun!

322 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSlHOTERAPIE

familiarizati cu teoria gestaitterapiei ~i cu atat mai putin cu persepectiva ei derivata In terapia
unificarii,»

5.8. "OceanuJ" - scenariu metaforic cu supan muzical

Scenariul metaforic, ca tehniea terapeutica, ofera un cadru de referinta, puncte de reper pe baza
carora subiectii i~i pot dafin! proprii!e modalita\i de ac(iune ~i de raportare la realitate. Aceste
ancore creioneaza situa\li provocative cu un grad mal mare sau mal mic de ambiguitate in care
cei implicati proiecteaza elemente caracteristice modului lor de functionare interioara. Tocmai
pentru ca fundamentul este oferit de calita\lIe pe care Ie are metafora ~i anume de a fi mal putin
precizata §i de a permite asocia\ii cu diverse situatii de viata, utilizarea unui astfel de scenariu va
deschide mai mulle directii de actiune cu efecte terapeutice.

Conexiuniie se pot face cu'momente trecute, prezente ~i posibiie, In functie de stimuiii
evocatori din cadrul de referinta exista diverse posibilita\i. In unele cazuri se poate declan~a
redeveloparea unor experien\e anterioare. Se pot retrai momente de viata, sta,l afectiv-
emotionaie, se pot relua trasee cognitive §i, in acela~i timp, exista posibilitatea ca participanli! sa
priveasca evenimente!e petrecute §i din alte perspective.

intrucat scenariul metaforic ofera situali! inedlte, el este prilej de imbogatire personala, de
largire a repertoriului de posibiie strategii de ac!iune §i de stimulare a creativita\ii. Totodata, se
poate constitui intr-un mijioc de perfec\ionare a capacltatii de adaptare la nou, Siiuatiile
provocative, prin analogia cu situati! reale, pot fi privite ea modalitali de antrenament Tnvederea
"confruntarii cu ofertele viitorului",

Parafrazandu-I pe Moreno, putem spune ca jucarea cat mal multor roluri, lmplicarea in
contexte variate, utilizarea fanteziei ca mijloc de cre§tere personala se constituie intr-o
experienta sanogena,

"Oceanul" (tehnica Introdusa de !olanda Mitrofan) este aplicata §i Tmboga!ita de Angela
lonescu §i Simona Tuduciuc fn cadrul grupurilor de dezvoltare personala ( v, Revista de
Psihoteraple experientiala, nr, 6, 1998, p. 12-16) structurandu-se ca 0 Oliginala combinatie intre
lucrul cu metafora, scenariul psihodramatic ~i elemente de terapie prin dans §i mi§care (10M).

«Instructaj terapeutic:
(pe fond muzical: zgomot de valuri §i sunete de pescaru§i): Va rugam sa va imaginati ca voi toti,
laolalta, alcatuiti un ocean. Fiecare dintre voi esta 0 parte componenta a acestui ocean. PuteHfl
orice element dori!i: 0 picatura de apa, un val, 0 alga, un pe~te etc. incerca\i sa deveni!i partea
din ocean pe care v-ati ales-o, sa va identifica\i cu ea.

Sunteti un ocean care S8 !reze~te la viala. Este dimineata, soare!e rasare ... va trezit! la
viata... Fiti atenti ia tot ceea ce simti!i, la tot ce se fntampla Tn jur. (Tncepe muzica rimata,
antrenanta,) Soare!s fncepe sa uree, Tncalze~te tot mai tare ... Razele lui patrund prin apa
oceanului, se fac lot mai mult simtiie, iar voi sunteli tot mai pHn!de viata .... Acum, daca privi!! cu
alentie fn jur, de$i totul pare la fel ca Tnainte,pe suprafata oceanului au Tnceputsa apara oameni
- pescari cu barelle lor.

Apar acum nave cu combuslibili care fncep sa polueze oceanul vostru, Este soare, aer, dar
poluarea incepe sa se intinda, Apa s-a umpiut de petrol. Au navalit oamenii cu vasele lor, In
acest moment, 0 pata mare de petrol incepe sa S8 verse dintr-un vas care a naufragiat... Pata
se fntinde .., Este acela§i ocean, dar putin altfel.., tot mal plin de petrol. La suprafata pare la fel:
soare, cald, Sunteti Tn continuare atenti la ce se intampla cu voi, Tnjurul vostru, cu oceanul
vostru. Sunteti atenti la ceea ce auziti, simli!i, mirositi Tnacest ocean tot mai plin de petrol ...
(Muzica Tnceteaza,Zgomot de valuri §i de pescaru~i care se stinge treptat.) Este oceanul vostru,
Sunte\i parte a acestui ocean pe care I-a ajuns poluarea. Valurile se sting, Este tot mai Tntuneric.
Nu prea mai este aer. Poate nu va dati seama, dar situatia devine tot mai grava Nu mai este

Capitolul IX - TERAPIA UNIFTCARII 323

aer, nu mal este lumina, Ultimeis zvaenete de valuri .., Oeeanul se apropie incet, dar sigur de
nemi~care.

Nu este noapte, esie mal mult decal noapte intuneric complet... Nu mal esle pic de asr. In

curand valurile vor inceta ~i nu va mal fi nimic (Linl~te; cateva minute fara fond muzicaL) Este

un ocean in care nu S6 mai fntampla nimic Nimic nu S8 aude, nu mai esta nid 0 unda de
lumina... Traili aceasta stare in care a ajuns oceanul vostru 9i voi, ca pa~i ale lui.

lata ea se porne~te un curent puternic, nu se ~tie de unde ~icare, pulin cate pulin, incepe sa
duca petrolu! departe. (Reincepe zgomotul de valuri ~ipescaru§i care S8 ampiifica treptat.) Pata

de petrol se retrage, parca patrunde pulin soare, pulin aer. Sunteli pa~i ale acestui ocean care,
pUlin cate pu\in, incepe sa respire, sa se bucure de lumina pierduta pentru un timp ... Sunteti
parte a aceluia;;i ocean care, iata, se treze;;te ia viata inca 0 data, se umple din nou de lumina,
de aer. Va uitaii in jur. .. Tninteriorul vostru.

Sunteti un ocean care se treze§te la viaia. Ce s-a schimbat oare? Valurile freamatit vol
sunte!i parte din acest ocean, va uitali in jur, va reamintiti unii de aitii, ati revenit la viata. (Mai
departe, desfa~urarea fondului muzical are loc fara instructaj specific.)
(Pe sunetul valurilor care se sting.) Oceanul se pregate~te acum de culcare ... Noaptea se

apropie, iar oceanul va adormi pastrand cu sine aceasta zi plina de experiente ... A doua zi se va
trezi pregatindu-se de noi experiente.

Plecand de aiel, Ii se ofera subieclilor posibiiitatea sa se transpuna In roluri inedite, sa
traverseze Tmpreuna 0 succesiune de evenimente metaforice. Suportul melodic ofera multiple
avantaje: faciliteaza intrarea In atmosfera ~i experimentarea unor Irairi afective mai intense;
stimuleaza motricitatea §i modalitalile de exprimare kinestezic-posturala; deblocheaza
expresivitatea corporala; permite accesulla zone neexplorate inca ale personalitatii.

Lucrand cu suport muzical in mai multe variante, am putut constata ca, spre deosebire de

terapia prin dans ~imi§care clasica, combinaiia metafora-muziea-mi§care u~ureaza developarea

analizei uiterioare, Experienia ne-a aratat Tncateva randuri ea Tn~edinlele de TDM ies la lumina
o serie de simboluri personale exprimate prin mi~cari pe baza de ritm, dar analiza lor este destul
de dificila: adesea, participantii nu simt nevoia sa vorbeasca despre experientele traite.

In opinia noastra, un punet Tnplus al scenariului metaforic eu suport muzieal ar fi ca pune la

dispozilia membrilor grupului ni~te jaloane simbolice (vezi instructajul terapeutic) la care aee~tia
se pot raporta pe parcursui experieniei. Din acest punet de vedere, scenariul elaborat de noi cu
cele trei momenta principale: trezirea la viata, poluarea ~i renaiiterea, face trimiteri la
evenimente de viala §i la modalitaii de a Ie rezolva.

in desfa~urarea lor, aceste episoade starnese trairi ~i reactii specifiee fiecarui participant in
parte, caci il provoaca sa faca fala pe rand: (i) unui moment de inceput, de initiere, acomodare,
cunoa§tere $i intercunoa~tere (trezirea la viata); (§) une! situalii de criza, unei amenintar!
inevitabile (poluarea) §i (!) une! rezolvari nea§teptate a probleme! cu ~ansa revenirii la condiiiile
initiale (renaiiterea).

Grupul cu care am lucrat aceasta tehnica a fost format din 6 persoane care, in Dce3nul
nostru imaginar, au fast: un Pe§ti~or, 0 Steluia de Mare, un COial, 0 Stanca devenita ulterior
Balena, inlma Oceanului !?i 0 Parte a Oceanului care trece prin transformari succesive
(pesdiru!?, coral, alga etc.).

Initial, fiecare participant §i-a precizat identitatea, ~j-a delimitat spatiul personal, iar apo!,
in/rand In atmosfera, a Tnceputsa exploreze mediul inconjurator ~I sa Tncerce primele contacta
timide cu alte elemente ale oceanului. Au existat ala! componente statice (coral, stfmca),

precum §i altele care au preferat mi§carea §i interacliunea (stelula de mare, pe~ti~or).
Amenintarea a fast tratata la Tnceput cu un amestec de uimire §i indiferenta. De~i reactiiie

ulterio'are au fast diferite, situa\ia critica i-a condus catre cre~terea solidarit~lii 8§8 cum' se

Tntampla~iTnrealitate, cand momentele tragice Ii apropie pe oameni. Oepa$irea crizei $i efectui

ei coeziv au fast vizibile Tn cr8§lerea evidenta a numaruiui de interaciiuni $1 Tn debiocarea

324 ORIENT AREA EXPERlENTIALA iN PSIHOTERAPIE

expresivitatii corporale ~i a creativitatii de grup. "La Tnceput,fiecare ne mi~cam In coitullui, ne
mai Tnlalneam, mai dadeam unu! peste altul, dar era oarecum haotlc. Pe cand, a doua oara, ne-

am mal armonizat, ne-am 13satpurtati de acela~i va!" - spunea 0 Parte a Oceanului.

De la interac1iuni Tndiade, trecand prin triade §i alcaluirea unui §ir, s-a ajuns la construirea

spontana a unei mandale (cere) ca slmbel a! sineiui celectiv. Acest dans magic cu caracter de

ritual a aparut ca un priiej de Tncarcare energetica 9i de acces la resurse profunde, arhetlpale.

lata 0 parte din discu\ia u!terioara aeestel experien\e provocative:
T: Cum a fast la Tnceput?

o Parte a Oceanului: La fnceput, nu §tiam ce sa fiu. Mi-a plckut sa ma slmt 0

parte din ocean purtata de vaiuri, scaldata de lumina soareiui.

Stelu\a de mare: Initial Imi era frig. Era prea de dimineala.
Mi-era greu sa ma trezesc. Dupa aceea mi-am revenit. Soarele a Tnceput sa ne
Tncalzeasca pe toii.
T: Te-a Tncalzit cat \I-a trebuit?
Stelu\a de mare: M-am Tncalzit mai mult decal ar fi trebuit. Celelalte
componente au fost foarte jucau~e. M-am antrenat Tnjocullor.
T: Cum a fost cand a aparut pata de petrol?

Steluia de mare: La Tnceput nu a fost chiar a~a de ... simtita.
T: Dupa aceea cum ai fnceput sa a simti?
Steluta de mare: Neagra ca petrolui, grea.
T: Cum era cand te apasa ceva greu?
Steluta de mare: (rade): Distractiv,"" (reaclie de defensa)
T: Dar altfel cum a fost?

Steluta de mare: (nelini~tita, preocupata): Nu ~tiu, ar trebui sa simti Tntr-adevar
ca sa poil spune exact. Sa simulezi este earn greu.
Pe;,;ti!?orul: Prima data, cand s-a trezit oceanul la viata, nu §tiam exact ce sa

fiu. Am vrut sa fiu ceva care sa se plimbe, sa se mi~te. Apo! am ales un
pe~ti~or mic, sclipitor care simtea soarele acolo sus ~i veseiie ... Apo!, cand a

venit pata de petroi doar pe 0 poriiune, am fugit de acolo, iar cand a cuprins
toata suprafa\a m-am dus acola jos unde ~tiam cEleste cineva sa ma apere.
T: Ce ai gas!t acola?
Pe~ti~orul: M-am ascuns In nisip,
T: $i cum ai respirat acola?

Pe~ti§orul: Sine. $tiam ca pot sa supravietuiesc ~i ca nu voi muri ~i ca vol

ajunge din nou sus. Pe urma am ajuns sus, dar nu mal era ca prima data cana

s-a trezit oceanui la viata.
T: Nu mai era ca prima data?
Pe§ti!?orul: Nu §tiu, ma gandeam ca poate mai vine alta pata de petro! §i ma
gandeam ce a sa ma fac atunci, unde 0 sa ma mai duc §i trebuia sa gasesc
ceva nou.

T: Oeci te gandeai ce 0 sa mai faci in caz c8 ...
Pe§ti::?orul: Nu puteam sa mai fiu ca prima data, sa fiu vesela, sa nu am nici 0
grija. (strategia defensiv-adaptativa na§te la distanta efect de anxietate,
nelini§te anticipatorie).
T: $i cum a fast cand ai vazut ca n-8 mal venit Inca 0 pata de petrol?
Pe§ti§orul: A fast bine. Am adormit lini§tit cand a venit noaptea, dar ma
gandeam totu§i la a daua zi, ca poate iara§i. ..
T: Te gandeai ca a daua zi. ..
Pe~ti§arul: Da. Cine §tie ce 0 sa se Intample §i atunci. Daca nu era pata de
petrol, putea sa fie altceva.

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 325

T: Tu, Stanca, unde erai: pe fundul marii, sus?
Stanca-balena: Jas.
T: Erai inalta?

Stanca-balena: Eram mare.

T: $i ce vedeai acolo?

Stanca-balena: Zbaniuiala.
T: Cum il se parea zbtlniuiala din jurui tau?
Stanca-balena: Nu $tlu, mi S8 parea ameiitor.
T: Ce gandeai despre eei care se zbaniuiau in jurul tau?
Stanca-baiena: Ie uita-te $1la pe§tii 8§tia! N-au ee sa faca. Se folesc pe aiei.
T: Te-au deranjat?

Stanca-balena: Nu, nu m-8U deranjat... (rezistenia)
T: Oar ce simteai fata de ei?
Stanca-balena: Ma simieam ... deranjat (grimasa). Era spatiul meu :?i S6 tot
foiau pe acoiofara sens. Oar nu m-au deranjat ca prezenta. Dupa aceea, am
zis ca sunt balena. (strategle adaptativ-transformativ8 de tip autocentric;

nevaie de dominare; jocul "de-a §eful".)
T: Cum ie-ai hotarat?

Stanca-balena: Ca sa-i impra§tii.

T: Ca sa nu mal stea in spatiu! tau ... I-ai lmpra!?tiat?
Stanca-balena: Nu.
T: Oar ce ai facut?

Stelui8 de mare: S-a zbantuit §i el cu noi.
T: $1 ce ti s-a mai intamplat ca balena?
Stanca-balena: Cand am inceput eu sa vad cum sta treaba, a aparut petrolul.
T: Cum a fast cand a aparut petrolul?
Coralul: A fest primul afectat.
T: A§a este?
Stanca-balena: Oa, pentru ca fiind balena, aveam nevoie sa ies la suprafai3 ca
sa respir.

T: Tu erai puiin deasebita de ceila1ti care traiau in mediul acesta. Mal aveai
nevaie §I de altceva In plus fata de ei ... $1 ce ai facut cand ti-ai dat seama ca

nu mal poii sa ie§i sa respiri?
Stanca-balena: Am coborat la fund §i am stat lini§tit acolo.
T: Erai tot baiena ...

Stelnca-balena: Nu.

T: Oar In ce te-a! transformat ca sa poti trai in mediul ace!a? prin retragere;

Stanca-balena: in stanca. (Revine la starea initiala; defensa

autoprotectie; intarirea Eului; egocentrism.)
T: Ti-ai pastrat pasibilitatea aceasta ....
Stanca-balena: Oa.

T: Cum ai Vc3ZUct a stanca ceea ce se intampla?
Stanca-balena: Nu rn-a deranjat.
T: Oar pe ceilalti i-a! VElzut? Ti-ai dat seama ca se lntampla ceva cu ei?
Stanca-balena: Oa. Nu prea I§i dadeau ei seama ce se intampla de fapt. Pana
la un moment dat, cand S-8 insistat. "Domnule, e petml, calmatl-va!" Nu prea
lntelegeau ce inseamna treaba asta.
Steluta de mare: Poate se luptau din rasputeri sa supravleiuiasca.
T: Pentru tine cum a fast, Parte a Oceanului?

326 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSlHOTERAPIE

o Parte a Oceanului: Eu am resimtit-o ca pe un pericol ~i apoi m-am Tntristat,

~tiam ca pata de petroi se va intinde §i eEl sfar~itul era inevitabil. Chiar a fast
ceva dureros pentru eEl §tiam eEl 0 sa piara toata viata din ocean. $i am fast
dezamagita pentru ca a tinut prea pUiin partea frumoasa. (Ata§ament hedonic;
resemnare; depresie §i dependenta emoiionala.) Mie nu mi-a pasat ce parte a
oceanului sunt. M-am concentrat pe a ma simti parte a unui intreg plin de viaia,
frematator §i §tiam ea toate acestea se vor termina. Am fost trista §i §tiam ca
eu, ca parte a oceanului, nu am ce face impotriva petroiului.
T: Te simieai neputineioasa?

o Parte a Oceanului: Oa.

T: Cum este cand e~ti neputincioasa?

o Parte a Oceanului: $tiam ea nu pot sa fae nimic, ca a sa mor §i eu odata eu

restul. (Strategia emotionaia: demisia.)
Pe§ti§arul: Cred ca nu este bine. Nu poate sa fie bine sa fii neputincios.

T: Tu te-ai simiit a9a, Pe~ti§orule?
Pe~ti§orul: Eucand am auzit de pata de petrol am crezut ca este vorba de
ceva mic §i ca trebuie sa vina cineva sa raca ceva sa nu se intinda. Oar pe
urma, cand am VElzutca se intinde §i se
intinde, §i se intinde, §i chiar nu mai aveai unde sa te duci. .. trebuia sa faei

ceva, trebuia sa gase§ti un loc sa supravieiuie§ti. (Strategie activa: luptatorul.)
T: Ce s-a Tntamplat cand aii vazut ca este din ce in ce mai rau?
Pe~ti~orul: Pai am gasit locul acela de adapost. Stateam acolo, dar ~tjam ca a
sa treaca ... N-o sa famana la nesf~m;jt pata de petrol. .. $i eu 0 sa stau cu capul

Tn nisip ... (rezistenta optimistului; foria Eului)
T: Tu, Parte a oceanului, !?tiai ca a sa treaca?

o Parte a Oceanului: Aveam senzatia ca 0 sa ma cufund intr-un somn. Chiar

daca petrolul ramanea la suprafata §i nu-i simteam apasarea, lmi lua lumina,
aerul, imi lua cbntactul cu restu!.

Pe§ti§orul: Ar fi fost foarte frustrant daca nu ne mai trezeam ~i ramaneam
acola.

o Parte a Oceanului: Era ceva ca un marmant, dar ca un mormant In care

dormi, nu simteam ca dispar cu tatul.
T: Pe tine ce te-a facut, Pe§ti~orule, sa alegi locul tau de adapast langa
stanca?

Pe§ti§orul: Era mare §i §tiam ca trebuie sa gasesc adapost.
T: Cand te-ai adapastit langa el, !?tiai ce este?
Pe~ti~orul: Banuiam ca este ceva ca 0 stanca, ceva imens, solid !?i bine Tnfipt.
(Strategie adaptativa de securizare.)

T: Oaca era a caracatiia, ce te faceai?
Pe~ti§orul: Ei, ~i eu eram din ocean ... §i ea era din ocean ... (Strategie
adaptativa de negociere.)

T: Oar daca era un monstru care mananca pe§ti§ori?

Steluia de mare: (razand): Oamenii ia greu uita de rivalitati. (Sprijin pe foria
sociala.)
Pe§ti!?orul: Nu m-am gandit ca 0 sa ma manance cineva. Nu avea cum sa ma
manance. (autoTncredere)
T: Nu erai de m€mcat...

Pe§ti§orul: Nu ...~i cand vezi ceva sclipitar, nu mai §tii ce este dedesubt.
(strategie de disimulare; flexibilitate)
T: Coralule, pentru tine cum a fost?

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 327

Coralul: Nu ma deranja faptul ca lipseau lumina, aerul, ci ca nu era rni~care.
PlietisealiL. Mai bine dormi!

T: La Tnceput, cEmd era soare ~i lumina, tot a~a stateai. Nu te plictiseai?
Coralul: Ma uitam la eei din jur.

T: Erai ea un spectator la ceea ce se Tntampla Tnjur?
Coralul: Da ... (introversie receptiva; deta§are)

T: $i pe urma ce ai simiit Tnafara de plictiseala?
Coralu!: Ca nu sunt §i ei coraH sa nu fie deranjati de ceea ce esta acola sus?
(autoincredere; deschidere spre soHdaritate, dar cu meniinerea pasivitailii
autocentrice)
T: Era mai bine pentru ei sa fi fost eoraH?
Coralul: Poate.

T: Tu, Inima Oceanului? Cum a fost cand te-ai trezit la viata?

Inima Oceanului: A fost faarte bine. Ma simieam faarte bine. La un moment det

am Tncercat sa Ii strang pe toii Tn jurul meu, sa fie acola sub supravegherea
mea.

T: Simieai nevola, ca inima a oceanului, sa Ii ai sub supraveghere.

Inima Oceanului: Sa II am acolo ~i sa ~tiu ca sunt bine; (materna, protectoare,

edueativa): Pe Coral am ineereat sa II corup de eateva ori. M-am gandit sa II

trezese puiin la viata. Sa TI scot din apatie, dar n-am reu§it. A dat puiin din

picioare, s-a faiait a~a, mal mult pe lac ...

T: Cum te-ai slmtlt cand aj vazut reaetia lor? Cand ai vazut ca nu ai reu~it?

Inima Oeeanului:' Ei, eopii neaseultato'ri. .

T: Erai ca 0 mama cu copii neaseultatori .

Inima Oceanului: Fiecare TaCea ee voia Daea eu voiam sa Ie impun sa se

stranga intr-un eolti~or 9i sa stea aeole, evident ea nu se putea. Apei, eand a
venit pata de petrol, Ie-am dat cate 0 pernuia sa se apere (S8 refera la
utilizarea materialului auxiliar din mimodrama din eadrul seenariului).

T: $i ee-au faeut cand Ie-a! dat pernutele?

Inima Oceanului: La Tneeput cred ca nu au Tnieles de ce Ie dadeam pernutele.

o Parte a Oeeanuiui: Eu Ie-am resimiit ca pe un eolae de salvare, eeva eu care

Tneerea sa ne scoata la suprafai8.
Pe9tj~.;orul: Eu am refuzat la Tneeput.
T: Decl tu ai fost foarte responsabila ea Inima a Oceanului pentru tot ce S8

Tntampla aeolo, pentru toii eeilalii. Ai incereat sa iei masuri. Oar ... cand ai V8ZUt
eElnu toii te Tnieleg?

Pe§ti§iorul: Eu simieam ca ea ~tie exact ea pata de petrol 0 sa se Tntinda ~i ca
va trebui sa te duei 18 fund sa te salvezi, iar eu refuzam sa cred ea pala sa va

Tntinde (raporturiie cu autoritatea materna).

o Parte a Oeeanului: Eu am intuit inteniia ei, dar mi s-a parut inutila. Mi se

parea ca nu are ce sa faca, nu are cum sa ma ajute ~i totu§i am aceeptat oferta

(raportui cu mama).
Inima Oeeanului: La Yneeput, eand au venit oamenii ~i ne deranjau, am vrut sa

fac valuri ~i sa-l trim it Ynapai (apararea familiei; instinctul de proteclie materna).
T: Am vazut ca erai singura care te agitai.
inima Oeeanului: Oa, inainte de pata de petrol. $1 Tneeream sa am 0 legatura
speciala cu vremea l?i sa dea 0 furtuna pe ocean, sa-i indeparteze. Sa S9
distreze, dar Tn limitele rezervarii mediului. Oaea am vazut ea nu 56 poate l?i ca

o nava a naufragiat, am vrut sa salvez naufragiai1i. .. (1nterveniie majora

materna; relaiia eu natura creativa ?i protectiva.)

328 ORIENTAREA EXPERIENTIALA.. IN PSIHOTERA •P. IE

T: $i cum a fost cand ai vf'lzut ca ai Tncercat sa-i ocrote~ti pe ceHalti, dar pata s-
a Tntins?

Inima Oceanului: Incercam sa a dau la a parte. Tncercam sa Ie dau aer. La

inceput am stat ~i eu pe loc §i m-am gandit putin, pe urma am luat pernu\e, le-
am distribuit fiecaruia. Eu mi-am luat doua pernuie §i am Tnceput sa fac aer
(strategia luptatorului creativ, de tip matern; reanimare).

T: $i cand ai vazut ca pe ei Ii cuprinde somnul?

Inima Oceanului: M-a cuprins oarecum disperarea cand am V3zut ca nimeni nu
voia sa se salveze, toata lumea pica acolo ...

T: Oar voi ce aii facut cand ea se straduia langa voi?
Pe§ti§orul: Pai ce sa salvam ... EI era stanca, eu eram pe§ti§or, el era coral, ce
puteam noi sa facem cu pata de petrol?

T: Pentru tine, Stea de mare, cum era cand ai vazut ca toii erau cazuii §i numai
Inima Oceanului S8 agita sa faca ceva?
Steluia de mare: Ma cam distra ca saraca se zbuciuma atata §i nu r8u§ea
nimic. (relaiia negativa eu mama - agresivitate, einism).
T: Cum a fast, Coralule, sa paie§ti a§a ceva din partea Inimii Oceanului care
voia sa faca ceva bine? (La un moment dat, Inima Oceanului I! lovise, din
gre§eala, u~;or, cu 0 pernuia, pe CoraL)
Coralul: Surprins.
T: $i cum ai interpretat?
Caralul: A fast accidental.

Inima Oceanului: Am fost la el 9i am Tncercat sa-I Tmpac, dar s-a uitat urat la
mine.

Coralul: Eram uimit ea n-ai Tnieles ca m-ai lavit. (Deficitul de comunicare cu
mama; tipul pasiv, introvertit.)

Steluta de mare (amuzata): Pai era prea ocupata cu petrolul. Era prea ocupata
sa-~i faea bine (gelozia fraterna).
Inima Oceanului: Voiam sa salvez pe toata lumea. Ce mai conta ca sacrificam

a viaia, un ochi ... (Sacrificiu asumat.)
T: Tu, Stanca, ce ai gandit cand ai vazut ca Inima Oceanului 58 agita s8-i

salveze pe ceilalii?
Stanca-balena: Ma gandeam ca se agita de pomana. (Rapoturiie cu mama ale

egocentricului - neTncredere, manipulare, suspiciune.)

Pe§ti§orul: Nu Tntelegeam de ce se agita. Eu §tiam ca nu are ce sa faca. Nici
nu prea a percepeam ca 0 salvare; eu eram acalo, cu capul Tn nisip (adu!tul,
separarea de mama).
Coralu!: Eu i-am §optit ce sa faea.
T: Ce trebuia sa faca?

Coralul: Sa se apuce de afaceri eu petrol. (Rasete. Umorul paradoxal ai
cantemplativului, observatarului)

o Parte a Oceanului: ~i pe mine m-a deranjat puiin atunci cand am V8zut ca

insista. Am fost eu oarecum receptiva dar pe urma mi-am zis ca nu are rest.

Chiar a§a, nu vezi ca ne-a umplut pe toii, ne-8 acoperit... (atitudinea de
frustrare, Tn raport eu hiperproteciia materna)
Ste!uia de mare (razand): Pai, voiai sa fie frustrata dupa ce ca n-8 facut tot ce-i

state a Tn putinia? Ea ~i-a dat asteneala. /1, meritat, n-8 meritaL (ironie,
agresivitate fata de mama)
T: Cum a fost pentru voi cand petrolul nu lasa lumina sa patrunda, era
Tntuneric, nu era aer?

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 329

Steluta de mare: Monotonie.
Pe~ti~orul: Simteam energia In mine. A§teptam sa se termine, sa nu mai stau
acolo, pentru ca nu mai puteam.
T: Oar, del?i aveai energie in tine ...
Pe§ti~orul: Da, era frustrant sa stai §i sa nu poti face nimic. Pe urma, cand a
trecut pata de petrol §i simteam soarele, m-am intins, am respirat, Intai, ca sa
recuperez tot aerui. .. Pe urma m-am simtit bine dar, v-am zis, nu mai era la fel.
Steluia de mare: Nu mai era la fel pentru tine. Ea a fost cea mai atinsa de
petrol. Pe urma a fost cea mai retinuta.
Pe~ti~orul: DacE! nu era petrol, era altceva. Eu a:;;a ma a:;;teptam. Trebuia sa fie
ceva. Nu putea sa fie bine !?iveselie. $1 chiar nu Intelegeam de ce sunt atat de
veseli §i de zglobii.
Steluta de mare: Ce rost au atatea griji! Savureaza clipa!
T: Tu, Parte a Oceanului, te-ai gandit ca ar putea sa se mal Intample?

o Parte a Oceanului: Eu am simtit ca efectele perico!ului S-8U concretizat

tocmai in faptul CEl am fost mai unitL ('ectia de viata experientiala). Cred ca In

fiecare a ramas amintirea a ceea ce a fast. $i eram veseli tocmai pentru a ne

bucura de momentele acelea, de soare, de lumina.
Inima Oceanului: Nici eu nu am fast la fel de bucuroasa a doua oara, la fel de
entuziasmata. Am fast ~j suparata pentru ca, in primul rand, nimeni nu m-a

ajutat eu absolut nimic, eu am faeut totul. $i dupa aeeea, nimeni nu mi-a zis
nimic. Adica eu am salvat pe toata lumea ~i...

Pe~ti90rul: DacE! erai Inima Oceanului, era datoria tal
inima Oceanului: Da, dar puteam sa ma resemnez.
Pe~ti~orul: De ce nu te-ai resemnat?
!nima Oceanului: Daca m-a~ fi resemnat, a~ fi murit ~i eu, §i voL Oar nimeni nu
mi-a muitumit. (Mama negratificata.)
Coralul: Nu aveam voie sa vorbim.

Inima Oceanului: Puteati sa va manifestati (rade), sa cadeti In genunchi. ..
Steluta de mare: Oar te-am luat Tn cereul nostru.

T: Ce'-ar fi trebuit sa faea ei pentru ca tu sa te simti bine?
Inima Oceanului: Nu ~tiu, Am exagerat putin. Oar fiecare cand S-8 ridicat s-a
uitat in stanga §i In dreapta ~i §i-a vazut de treaba lui. Bine, asia 8.,.
(acceptarea, integrarea separarii de copii). Am avut un sentiment pe care I-am
incercat de foarte mults ori, ca ma lovesc de un perete. incerc sa fac ceva
pentru ceilalti, poate nu neaparat pentru ceilalt!, ci chiar pentru mine !]i ma
lovesc de un perate. Indiferent ce Incercam eu sa comunic, nu ajungea la
receptor. $1 asta a fost un sentiment de inutilitate 9i neputinta - ca nu puteam
sa daram zidul respectiv.

De9i au fast pa~i ale aceluia~i ocean, elementele sale s-au dovedit a fi foarte diferile. Partea
neDrecizata a aceanului ne-3 oferit imaginea unei persoane aflata In plina c8utare ~i lncercare

de conturare a propriei identitali. Pesimismul §i a~teptarile catastrofice au obosit-o, goiind-o de
resurse, astfel ca, dupa traversarea situatiei, a avut nevo!e de ajutoru! grupuiui pentru a ie~i din
starea de ama~eala.

Pe~ti~orul mic ~i sclipitor s-a bucurat din ,olinde na~tere, de lumina, de ca!dura, de viata, lai

apoi a parcurs 0 adevarata experien(a ini\iatica (Intalnirea cu un abstaco! major, Tntoarcerea la

resurse!e primare). De$i a apels! la comportamentui obi§nuit de dependen(a de un aJutor

exterior, a con~tientizat in final !neren\a apari\ie! unor no! dificulta(i (pericole) $i necesitatea

gas!rii unor soiu(ii mai bune. EI a parcurs drumul adultului, iar strategiile lui de a face fata au fast

de tip actl\!, adaptati\!, fiexibil; optimism puternic.

330 ORIENT AREA EXPERIENTIALA.. IN PSIHOTERAPIE

Stanca-Balena ofera irnaginea [ipsel de unitate a celui care se afla prins Tntredoua polarita\1
~i nu se poate rni~ca intrs ele pe un continuum Pc avut prilejul sa-§I descopere unele
vulnerablllta\1 pe care Ie converte§te Tnsaintr-un plus de sensibilitate mascat apoi sub Tnveli$ul
inexpugnabil 31 stEmei.i.

Coralul §i-a trait din plin nerni§carea. A fost elernent static, conternplativ, nonirnpilcat. E! $I-a
considerat aceasta pozi\ie privi!egiata $1,subin\eles, superior situata, Tncontradtotie cu Irnpresia
creata celorlal\! care au slrntit nevoia sa-l ajute, sa-I aetlveze,

Inima Oceanului a fest eea care s-a suoraresponsabilizaC autosituandu-se intr-un plan

superior §I luand asupra sa grija salvarii celo~la!tl (a'rhetlp matern) ~j datoria rezo!varii orlcarei
probleme aparute. Modul ei oarticular de a face fata situatiei n8-3 suaeret a tearna de a Ira!
experlenta unei silua\ii iirnll§. TOlodata, comentarille ei ulterioare parv sa Indice 0 nevoie de
control §I tendin\a catre dornlnan\a, dlficultati de comunieare, precurn 9i 0 serie de conflicte
interloare care sunt mascats prin proiec\ia asupra altora atat a problemsi, cat ~i a nevol! de
ajutor.

Steluta de rnare a fast cea care s-a deta~at de situa(ie 9i a putut astlel sa-! vada pa~ile
amuzante. Tnace!a~i timp, nu §i-a permis sa traiasca Tnprofunzimile sale aceasta expeT,ienta5i a
evitat discu\ia centrala pe propriile trair!. Tnschimb, s-a covedlt a f! un fin observator ~i a fast eea
care a formulat conciuzla finaia: ,.Cred ea a fast 0 experienta. S-a mal adaugat ceva !a
experienta noastra §I fiecare a rarnas cu ceva. Arn dat 0 sernnifica\ie mal mare vietii. AlIa pata
de petrol, alt sens, Percepern aitfel viata."»

5.9. Imaginarul stimulat· " cale spre transcunoa§tere: colajuf din frunze

Doi dintra terapeutii SPERo Victor ~i Marina Badea, au avut ideea originala de a-I provoca pe
membrii unul grup de dezvoltare sa lucreze Trnpreuna 0 tehnica noua: cofaju! din frul7ze de
toamna. Fieeare a asarnb!at dupa preferin\a, conforrn priincipliior subtile ale proiectie!, cate un
minunat colaj din frunze uscale ~I ramureie, Tnlr-o adrnirabila crornatlcs pe care numai toamna
tarzie ne-o poate darui. "Foile cu frunze" au ramas Tnsala de psihoteraple, ca 0 prornisiune de
explorare §i autoanaliza §i iata, am decis spontan sa Ie ofer aitui grup ca "mUloesupart ereativ"
de provocare a unui alt §ir de expiorari.

De data aeeasta, membrii grupului meu erau receptorii creatiilor primului grup, iar "cilire,," lor
a prilejuit un nesperat fenomen de transcognitie §I autoanaliza pe care i-am adancit, ghidat §i

asistat terapeutic pe parcursul unal §edinle de profunda eornunicare, Tntelegere ~i bucurie
mutuala. Experimentul a permis 0 multitudine de insight-uri individuale §! de grup §i a sporlt mult

coeziunea, clarificarea §i con§tientizarea problemelor personale, dar ~i a resurselor. lmaginarui
~i afectivul au lucret Tmpreuna intr-un proces de extindere a capaclta\ii de autoexpiorare ~i
autointelegere, lar rodul a fast un "sait personal" obiectiv Tndeblocarea creativita\ii, empatlei ~i
initiativei terapeutice. Extinderea con$tiintei de sine a perrnis 0 Tntoarcere Trnboga\ita la
"prezen\a personaia" §i 0 dabiocare sernniflcativa a mecanismelor evolutive. Decriptarea
slmbollca a constituit 0 maniera de lucru Tn grup extrem de profitabila (v. lolanda Mitrofan,
Revista de Psihoterapie experlentia1a,nr. 9, 1999, p.15-17).

lata cateva consemnari eu privire la experien\a traita de D. B., in cadru! experimentului
provocativ amintit (efectuat in noiembrie 1998 Tncadrul moduluiui postuniversitar de specializare
In psihoteraple experlentiali'l).

"La Tnceput, am privlt la frunzele de pe plan~a ea la simple obiecte, exterioare mie $1
interesante doar prin culoare, forma, aranjament. Oar atunci cand m! s-a sugerat ca ele ai putea
reprezenta poarta catre 0 alta lume, a mea, catre un spatiu personal Interior, dintr-o data,
frunzele ~i-au pierdut Identitatea, culoarea, forrna ~I s-au transformat Tn"parti" ale flinte! mele, pe
care eram tentat sa Ie investighez cat mai profund.

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 331

Inilial m-am regasil pe frunza galbena din collul din stanga-sus. Pluteam pe ea, Tntr-un fel de
haos de intuneric §l lumina, Tn care ici §i cola luceau luminile aurii. Eram dezorientat, nu §tiam
unde sunt §i, mai ales cine (sau ce) sunt. eu loate acestea, nu aveam nici un fel de teama, ci
doar dorinta de a ajunge undeva, Tntr-un loc solid, pe care sa-I pot pipai ~i invesliga .

... In fala mi s-a ivil 0 mla$lina (reprezenlala de ramura de ledera, ale carei frunze aveau

urme de pamanl pe ele). Penlru mine, mla$lina nu esle ceva ural, respingator, ci dimpolriva,
loeul unde mizeriile sunl metabolizate, transformale fie Tn turba (ce poate fi arsa mai tarziu), fie
Tn humus, care susline dezvoltarea unei vegetalii luxuriante. De fapt, ceea ce numesc eu
mla$tina seamana mai mult cu 0 padure ecuatoriala, Tn care viala, sub toate formele sale,
colcaie $i se dezvolta neTncetat, cu 0 imensa capacitate de regenerare $i purificare.

Tn clipa aceea, ma simjeam obosit, Tneareat de 0 mu1lime de mizerii, a~a ea am decis sa ma
las Tnghilil de mla§tina §i transformat de ea ... §i a§3 m-am trezit in interiorul frunzei din collui
stanga jos, 0 frunza uscata, avand 0 jumatate Tndoita peste eealalta. Aiei, am suportat 0
perioada aeliunea eoroziva a mla§tinii care imedial §i-a Irimis "sucurile" spre mine $i m-a
"dizolvat" atat de mull, Tneat aproape ca m-a redus la starea de schelet. Oar eu percepeam
acliunea aceasta nu ca pe 0 pierdere sau un chin, ci ca pe 0 elapa necesara pentru a reu$i sa
ma eliberez de mizeriile acumulate pe mine §i Tn mine §i a face astfel loc humusului pe care

mla$tina mi-I poate furniza Tn cantitate oricat de mare, cu condilia sa am lac unde sa-I pun.
Aproape ca-mi facusem plinul de humus alunci cand a venit sugestia terapeulului <Acum fiji

foarte atenli $i observali daca se contureaza imaginea cuiva sau a ceva anume, daca apare

eineva Tn lumea aceasla. Asculiji-va toale simjurile, lasaji-Ie deschise ~ifili con~lien(i de tot ceea

ce se Tnlampla ... > .... Atunci mi s-a parut ca deslu§esc glasuri despre care $tiam c13 sunt ale

unor pelerini ce Irec prin mla$tina aceea, Tn drum spre 0 mare ceremonie religioasa, la care

voiam sa asist §i eu. Numai ca, pana sa ies din frunza-grota Tn care ma ~flam, ei deja Irecusera

de mine. Oe-abia Ii mai zaream $i-mi era clar ca nu-i mai pot ajunge. Am Tncercat sa 0 iau pe

urmele lor, dar mla~tina Ie ~tergea imedial, aslfel Tncat mi-a fost imposibil sa-i urmez ....
Gchii mi s-au opril din nou pe iedera ~i mi-a venit in minte numele francez al acesteia-

"lierre"- $i, pentru prima oara, am realizat ca deriva din verbul lier-a lega. Oed ea, iedera-
mla§tina era Jegatura mea cu altceva, ceva spre care tanjeam. $i dintr-o data, tulpina iederei s-a
arcuil, formand un fel de punte vegetal a care m-a purtat spre cea de-a doua funza, cea galbena.
Treceam pe acea punte, admirand imensitalea mla$tinii - jungla, plina de viala, de culori, de
lumini $i sunele, dar fiind irezislibii atras de lucirea aurle care venea dinspre insula reprezentata
de cea de-a doua frunza. Ajuns pe aceasta, am Tnceput sa privesc In jur. De undeva, din centrul
insulei, venea catre mine un fel de chemare nerostita, dar cu atat mai imperioasa. M-am

indreptat intr-acolo, Tnsolil de stoluri de papagali multicolori.
Am ajuns intr-o zona care, paradoxal, era arida. Era ciudal sa vad cum, in mijlocui unei

mla$tini, po ale exista 0 po~iune uscala, crapala, care Tm! zgaria tal pile obi~nuite cu mangaierea
ierbi! prin care umblasem pan a alunci. Oar §i mai ciudat era sa vad cum, Tn mijlocul acelui cere
de pamant uscal, se ridica spre cer un fel de mugure imens, cam de doua or! mai Tnalt decat
mine, de culoare albaslrie ...

... In acest moment, vocea terapeuluiui ne incila sa intram In contacl sau sa oferim ceva
fiin(elOi pe care Ie vizualizam Tn universul nostru interior .. Neavand alia fiinja la Indemana, m-am
apropiat de mugure, I-am cuprins in bra\e §i i-am cedat humusul pe care II acumulasem in
frunza-grota. Spre uimirea mea, de cum I-am alins, mugurele' a Tnceput sa se desfaca. Nu-mi
puteam desprinde mainile de pe el, a§a ca am fosl purtat §i eu de rolirea petalelm care S8
desch!deau, rotire ce se producea Tn sens invers acelor de ceasornic.

Pe masura ce mugurele se desfacea, un miros ame(ilor se raspandea din el, al carui efect
accentua u;;oara ameleala pe care mi-o produsese Tnvartirea in jurul mugurelui. Oar desfacerea
mugurelui mal era Tnsojita ~i de 0 emisie de mici globule luminoase, aurii, care se roleau ;;i ele
Tnjurul meu.

332 aRrENT AREA EXPERIENTIAL.\ IN PSIHOTERAPIE

La un moment dat. mugurele s-a desfacut in '1M §i din el S-8U ivit ni§te filamente auri!, pe
care eu Ie-am interpretat la inceput drept staminele floril. Dar, dupa cateva c1lpe,am observat ca
de fapt erau parul unei fiinte care, pe masura ce floarea se deschidea mai mull. aparea tot mai
clar. Era 0 femeie de 0 frumusete cu totul ie§ita din comun, care se trezea la viaja pe masura ce
petalele flarii f§i scadeau stransoarea. Nu purta decat un vaal sub(ire, care ii acoperea §oldurile,
iar pe ombilic il lucea 0 nestemata in ro§u-rublniu extrem de intens.(Prolectia eului meu
feminin?! Intru in contact cu partea feminina a eulul meu...).

Cand fioarea s-a deschis complet, femela a facut un salt gratios §i a aterizat langa mine. Eu
Ii cedasem tot humusul, a§a Cel din nou eram redus !a un trup scheletic §i usca!. Exact in
aceasta c!Ipa terapeutul ne sugereaza ca acum persoana prezenta in lumea noastra ne
daruie§te ceva ....

Atunci, ea a deschis gura, numai ca in loc sa spuna ceva, a fnceput sa cante, fara cuvinte. In
acela$1limp, a inceput sa danseze $i fiecare atingere a picioarelor el de solul acela uscat, sec,
neroditor, II transforma ca prin farmec in acela§ tip de humus roditor ca §i restu! mia§tinii In
cateva clipe nu mai era nlci 0 diferenta intre locul acela, care fusese uscat, §i restul mla§tinil.

S-a oprit din dans, mi-a zambit §! a venit sa ma la de mana. Atlngerea ei era atat de u~oara,
incat nu §tlam daca este reala sau doar inchlpulre (caei pentru mine, tot ceea ce am

experimentat, am trait §i sim(it ca ~icum ar fi fast real 0 ..
M-am lasat purtat de ea ~i am constatat ca pluteam pe 0 frunza de iedera, asemeni unui

covor fermecat, peste mla~tina forfotind de viata de sub nol. In urma noastra ramanea 0 dara de
stelu(e aurii care coborau incet.

Faarte rapid, am ajuns pe frunza verde, mare, din col\ul din dreapta sus al colajulul. Am
aterizat in centrul frunzei, exact sub locul unde cele doua fire de iarba se incruei~au. Undev3,
departe, mi-am imaginat ca se auzeau din nou pelerinii pe care nu reu§isem sa-i prind din urma,
numai ca de aceasta data ei erau mull in spatele meu. $i atunc!, am inteles ea cele doua fire de
iarba incruei§ate reprezentau centrul spatiului pe care 11 exploram, spre care converg drumurile
tuturor, indiferent care ar fi acestea sau cat de intartocheate ar fi ele. Datorita femeii pe care 0

eliberasem din mugure, reu§isem sa gasesc calea §i chiar mai mult, sa ajung la tlnta inaintea
celorlal(1.

Ne-am a~ezat in genunchi, unul langa celalalt, \inElndu-ne de mana (mana mea stanga ii
tinea mana dreapta). Coapsele noastre se atingeau, la fel §i §oldurile ~i umeril. Ea §i-a iasat
deliberat capul pe umarul meu, astfel ca parul ei m-a invaluit cu totul. $i atunci am avut senzatia
ca percep 0 muzica asemanatoare eu cea pe care 0 cantase ea, numal ea de aceasta data
venea de sus. Ne-am ridicat privirile §i am vazut ca pe cer aparuse 0 multime de miei sfere
luminoase care se roteau Tn variejuri ametitoare §I care, atuncl cand se mi§cau, produceau
acele sunete diafane.

Mi-am rldlcat incet bratul, pe sub parul femeii, ca sa 0 cuprind pe dupa umeri. $i am
constatat cu stupoare ca de fapt ma eontopisem cu ea, nu sexual, ci efectlv concrescusem,
devenisem unul.

Tn acest timp, pe balta figurata de cele doua fire de iarba incruci§ate din centrul coiajului
multimea de puncte luminoase eonfluase, la randul sau, formand un lotus extrem de luminos, 0
lumina calda, invaluitoare, puriflcatoare, ce nu avea nimic orbitor Tn ea, in eiude intenslta\ii
luminoase extrem de rldicate. Me simteam unificat, lmpacat, lini§tit. Am continuat sa pendulez
Tntrerealitatea mea interloara §l cea exterioara. Pentru prima oara, nu am fost capabil decat sa
ascult ceea ce povesteau colegii de grup, fara sa-mi pot reprezenta efectlv trairile lor. $i asta,
pentru ea propria traire era de 0 intensitate atat de acuta, incat nu dildea nici 0 ~ansa unel trairi
"de import" sa-i ia locul.

A~a ca, in cele din urma, am renun(at sa mai flu atent la exterior ~i m-am lasat din nou
absorbit de plan§a. AiGi, contoplrea ajunsese aproape de final : doar capetele ne mai
ramasesera separate. Mi-am desprins 0 clipa privirlle de la faseinantul vartej de lumini de pe cer

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 333

pentru a trage cu ochiulla femeia din mine. Am fost surprins sa constat ca ~i ea facea acela~i
lucru. 0 clipa, ne-am privit drept in ochi - era pentru prima oara cand 0 faceam ~i am avut
senzatia clara ca, in cursul acelei clipe, con~tiinta mi-a pendulat Intre cele doua capete - eram
cand barbatul, cand femeia, privindu-se ochi in ochi. in cele din urma,m-am fixat la lac in capul
meu "obi$nuit". Nu ~tiu daca am facut bine sau rau. Cert este ca, in acea clipa, am simtit pe

frunte atingerea suava a buzelor femeii ~i,instantaneu, ea a disparut.

M-a trecut un fior, ca $i cum a bucata de gheata mi-ar fi atins fruntea. Mi-am pus mana pe
frunte ~i am descoperit ceva intre sprancene. Am luat acel ceva de acolo. A fost destul de greu
sa-I dezlipesc.cand mi-am coborat mana, am observat ca era vorba despre nestemata pe care
o observasem stralucind in ombilicul ei. Numai ca, in loc sa fie ro~u-rubinie, era acum de un
albastru intens, fluorescent.

M-am ridicat in picioare $i am ridicat piatra spre cer. in prima clipa, am avut senzatia ca
atrage vartejurile de lumina spre ea, fiindca brusc multimea de globulete aur!i s-a oprit din
mi~carea de rotatie $i s-au a~ezat de-a lungul unor linii ce convergeau spre piatra din mainile
mele. Dar In clipa in care au atins-o, dintr-odata globuletele s-au pus din nou in mi$care, au
creat un vartej imens care se rotea spre dreapta $i care a inceput sa ma traga in sus, spre el.

Am inteles brusc, ascultand $i relatarile celorlalti, ce posibilitate de autoexplorare inedita mi
s-a oferit prin intermediul colajului cu frunze, cate insight-uri s-au produs prin intrarea in contact
cu sinele nostru, cu noi in$ine! $i fiecare a trait 0 experlenta unica, profunda, de intrare in
contact cu "partea nev8zuta, ne~tiuta a fiintei sale".

Apoi, ascultand spusele celorlalti colegi, am realizat ca foarte multe dintre elementele trairilor
noastre erau comune - atal de multe, incat am preferal sa tac $i sa nu~mi imparta~esc
experienta decal ecranului calculatorului - care a va lrada foii de hartie, care 0 va spune mai
departe ... "

5.10. Scenarii metaforice centrate pe dezvoltarea
personala §i transpersonala

Atent la valente Ie provocative ale scenariilor metaforice ~i evoluand treptal spre integrarea
tehnicilor de medita\ie creatoare, Catalln Nedelcea este creatorul catorva modalitati tehnice
deosebit de fertile in deschiderea experientei individuale $i colectlve sp're slarile transpersonale
care pot fi urmate de un proces analitic revelaloriu. Citam in continuare cateva dintre acestea,
publicate in Revista de Psihoterapie Experientiala, nr. 4, 1998.

Exercitiul1 - Peisajul interior
(Subiectii se plimba prin camera) Sunteti alenti la ceea ce simt corpurile voaslre, con$tientizati
toate senzatiile pe care Ie aveii, care parte a corpului se simte bine ~i care nu, faceti acele
mi$cari care va pot ajuta sa va relaxati $i sa va simtiti mai bine. Afla ce dore~te acum corpul tau,
comunica cu el $i vezi de ce anume are nevoie pentru a se relaxa. Comunica cu corpul tau ...
(Subiectii se a~aza intr-o pozitie comoda ~i raman a$ezati) Acum ai aflal lucrurile de care are
nevole corpul tau pentru a se relaxa ~i te poti a~eza Tn cea mai comoda pozitie pe care 0
gase$ti, pentru a lasa relaxarea sa te cuprinda tot mai mull.

Inspiri adanc ~i dai aerul afara din piept brusc, de cateva ori, iar asta 0 sa te ajute sa simti ~i
mai bine ce poli face astfelincat corpul tau sa se relaxeze ~i mai mult. Procedand astfel, vei
putea ob\ine controlul asupra respiratiei tale, care devine calma, regulata $i lini$tita.

Respiri calm, regulat ~iIini~tit, fiecare respira\ie te destinde tot mai mult, iti face corpul sa S6
simta tot mai bine ~i relaxat, repiri adanc $i lini~tit, foarte adanc §i lini§tit, urmare$ti traseul

aerului prin caile respiratorii §i te lini$te$ti lot mai mult; elimini tensiunile care au mal ramas in
corpul tau, te destinzi, te simti foarte bine, e~ti calm.

Starea corpului tau se extinde u§or $i asupra mintii $1gandurilor; daca te concentrezi, observi
cum prin minte iti trec 0 multime de ganduri; Ie la$i sa treaca, Ie urmare§ti u§or; vel observa ca

334 ORIENTAREA EXPERIENTIALA. IN PSIHOTERAPIE

poti Incetini sau cre§te viteza cu care gandurile circula §i Ie vei putea observa mal bine, poti
vedea imagini, culori, sunete, atingeri, idei.

Una dintre imagini iti atrage atentla §i te opre§!i pentru 0 vreme asupra ei, 0 expiorezi §i
descoperi senzatii, imagini, idel, solutii, culori, atingeri. .. Este 0 imagine frumoasa, care te face
sa te simtl In siguranta, este un peisaj care Iti place foarte mull; poate I-al gasl! deja sau poate
trebuie sa mal cauti putin...

Gase§ti acel pelsaj care I\i place foarte mult §i il explorezl; Incepl sa tl-I apropii tot mai mult,
pana cand, aproape pe neslm\ite, intrl In el, e§ti In cadrullui, e§ti In pelsajul pe care \i-I dore§ti §i
unde te sim\i foarte bine; explorezi spa\iul din jurul tau §i descoperi lucruri noi ?i frumoase,
imagini, idei, sunete, culori, mirosuri, atingeri.

Explorezi peisajul In care te am, In toate detaliile lui. La fiecare pas descoperi lucruri §i
experien\e noi care-ti sunt de folos, te pot ajuta §i iti piac, te slmli bine.

Iti gase§ti acum locul tau In acest peisaj, un loc unic, numai al tau, unde te simli cel mai bine
§i unde sim\i ca faci parte integranta din peisaj; poate ai gasit deja acel ioc sau poate mai trebuie
sa cauti putin.

Ramai pentru 0 vreme in acel loc §i te bucurl de starea de pace 91Iini?te in care traie?ti; e?ti
lntr-o armonie perfecta cu peisajul, parte din el, taata fiinta ta vibreaza In atmosfera pelsajuiui,
se scalda in culorile lui, se incarca de toate energiile lui. 8imti cum fiinta ta se umple de 0
bagatie de senzatii, culori, ca§tiga resurse, resurse energetice care-ti vor fi de falos; tr<'3.ie$0ti
experienta extraardinara, practic vibrezi ca parte integranta a peisajului In care te afl!, e~tl a
bucatica de natura.

Cand ai aflat tat ce era de aflal, ti-ai dus la eapat experienla de parte a peisajului, Incepi sa
te mi§ti u?or In cadrul peisajului, faci cativa pa~i ?i te uiti Inapoi catre acelloc, II memorezi cu
aten\ie, pentru ea tu ?tii, ?tii eel mai bine ca acesta este laeul tau, locul unde te sim!i cel mai bine
§i unde poli merge sa-Ii refaci fo~ele orl de cate ari ai nevaie, este lacul de unde poll afia foarte
multe lucruri importante; memorezi imaginea acestui loc. Te deplasezl in cadrul pelsajului §i mal
treci Inca 0 data pe la fiecare element al sau, Iti lei ramas bun de la el §i revezi acele culari,
imagini, sunete, mirosuri, senzatii ...

Pe nesimtite, peisajul a ajuns iara$i In fala ta, ca un tablau pe care poti sa-I prive$ti §i de
care te IndepMezi u~or; acum este iara~i una dintre acele imagini care 5e mi?ca pe ecranul
mintii tale; se mi?ca ?i In locul ei apar alte imagini, care se mi?ca tot mal repede, astfel incat e§tl
iara§i prezenl, pe scaun, lini~tit, iar prin minte iti trec 0 mullime de ganduri.

E~ti con~tient de corpul tau care sta pe scaun relaxat, Iini§tit 91plin de energie; e§ti iara§i
atent !a respiralia ta care se accelereaza u?ar pe masura ce devii tat mai activ §i iti revil din
starea In care te afli. Cand consideri necesar, deschizi oChii,te mi?ti.

Exercitiul 2 - Globulluminos

(8ubiectii sunt a§ezati Intr-o pazitie comoda) Acum va rog sa va acorda\i putina atentie voua

In9iva, s~ va cautati un lac ?i un spatiu bun 9i sa aflati ce se Intampla cu fiecare in acest
mament. Incepi sa-ti explarezi senzatiile pe care Ie ai In carp §i intri In cantact cu acesta, afli de
ce are nevoie pentru a 5e relaxa; ili la9i corpul moale, foarte moale, IIla§i sa se destinda, sa se
destinda tat mai mult.

Te relaxezi tat mai mull, te simti bine... Ai sa observl ca, daca Iti Indrep\i atentia asupra
respiratiei, te poli relaxa §i mal bine. Respiri u§ar 9i regula!, te relaxezi tat mai mult; respiri
regulat §i calm §i te relaxezi tot mai profund, te slmti bine §i calm, Iini§tit; calm §i Iini~tit... 8im\i 0
mare libertate de gandire, astfellncat mintea ta incepe sa se jaace, sa fuga...

ili la§i imaglnatia sa umbie, sa explareze 9i abservi ca un lac faarte Important pentru tine, un
teren foarte bogat este chiar prapria ta interioritate, Iti la§i imaginalia sa faca 0 cztlatorie in
propria interioritate §i descoperi 0 bagalie de ganduri, sentimente ?i idei, salulli pentru
problemele tale.

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 335

Expiorezi mai departe ~i observi, undeva Inaintea ta, !a capatul unui ~ir de 10 trepte, un
punct !uminos, un punct luminos despre care nu poli spune ce culoare are ~i care te atrage,
despre care ~tii ca are sa-Ii spuna un lucru important, Iii treze~te curiozitatea; incepi sa te
indrepli u~or catre acel punct de lumina.

Cobori prima treapta ~i observi ca punctul s-a mari!, iar aceasta face curiozitatea ta sa fie ~i
mai mare; cobori ~i cea de-a doua treapta ~i pe cea de-a treia ~i prive~ti din nou la punctul

luminos; acum este mal mare, dar tot nu ~tii ce culoare are, a~a ca pa~e~ti ~ipe treapta a palra

~i pe cea de a cincea ~i prive~ti din nou punctul; acesta a mal crescut 9i poli observa cum I~i
schlmba, pe nesimlite, culoarea ...

Este un bulgare de lumina care-~i schimba culoarea; cobori ~i treapta a ~asea ~i pe cea de-a
~aptea, iar punctulluminos este acum ca 0 luna plina ce are, pe rand, mai multe culori; cobori ~i
cea de-a opta treapta ~i pe cea de-a noua ~i observi ca punctul este de fapt un glob de lumina

care vibreaza 91te atrage tot mai mult; cobor! ~i ultima treapta ~i e~ti in apropierea globului

luminos.

11 prive~ti, II explorezi ~i Intri In contact cu el. Globul radiaza acum lumina ro~ie, un ro~u
intens, viu, care iti transmite 0 energie ~i 0 putere deosebita, te simti piin de fo~e noi, puternic;
vibrezi in culoarea ro~ie ptma cand globul, pardj pe nesimlite, I~i schimba culoarea ~i este acum
violet, 0 culoare fantezista, provocatoare, care te face sa te simti creativ ~i plin de imaginalie ...

Globul este acum portocaliu, un portocaliu intens care-ti aminte~te de perioada copilariei ~i
care-ti ofera libertatea;;i energia jocului; vibrezi portocaliu ...

Globul I~i schimba acum culoarea In galben, un galben solar, intens, care Iii transmite 0
mare cantitate de energie ~i fo~a de patrundere a mintii; globul este acum verde, verde viu,
vegetal §i-ti aduce incredere, increderea lucrurilor construite In timp, 0 Incredere profunda §i un
sentiment de Iinl~te...

U~or, globul I§i schimba iar euloarea §i devine albastru, albastru azuriu ca eerul sau albastru
marin, care aduce lini§te ~i pace interioara, armonie, e§ti armonios §i lini§tit, Impacat eu tine
Insuti; vibrezi In lumina albastra §i...

...U§or, globull~i schimba fnca 0 data culoarea ~i Incepe sa radieze toate culorile deodata,
este un glob curcubeu care Iti ofera impreuna tot ce ti-a oferit fieeare euloare in parte, vibrezi in
lumina giobului curcubeu §i cre§ti, te imbogate§ti, descoperi noi solutii §i resurse.

Ai aflat aeum suficient ~i mai ales ca te poti intoarce oricand la globul curcubeu, a~a eEl
Incep! sa te IndepMezi u§or de el; faci Intai eativa pa§i mici §i II prive;;ti Inca 0 data, Iti
reaminte~ti tot ce ai primit de la el.

Te Indrepti catre ~irul de trepte, urci treapta eea de-a zecea §i mai prive§ti 0 data globul; Iti
iei la revedere de la el ~i urci treapta a noua §i pe cea de-a opta: globul este mai mic acum, cat
un soare, dar acum ~tii ce anume se afla acolo; urci treapta a ~aptea ~i pe cea de-a ~asea §i de-
abia a~tepti sa-ti revii pentru a pune in aplicare tot ce ai Invatat de la globulluminos.

Urei treapta a eincea ~i pe cea de-a patra, te simti tot mai stapan pe tine ~i plin de energie;

urei treapta a treia ~i pe cea de-a doua ~i prive~ti iara§i globul care aeum este mie, ea un punet

»de lumina: Iii iei la revedere de la el, pa~e§ti pe prima treapta ~i e§ti din nou tu, numai ca putin

mai bogat., ... Iti revii u~or...

<eele doua modele de exereitii de tip meditativ (scenarii) eentrate pe dezvoltarea personala

~i transpersonala au fost utilizate de noi In cadrul grupurilor de optimizare umana sau

individual>, precizeaza autorul fn numarul 6, 1998, al aceleia~i reviste: <Acestea sunt tehnici
compozite, reunind elemente specifice mai multor directii din psihoterapie 9i anume: luerul eu
metafora din gestalt terapie, NLP (tehnica ecranului mental), tehnicile de relaxare $i meditalie,
hipnoza ericksoniana (principiul indlrecliei, scenariile metaforice de inductie).

Ele se inscriu ca abordare in sfera ecleetismului tehnie in psihoterapie §i, mai mult, in ceea
ce s-ar putea numi mixtura terapeutica, care nu numai ca utilizeaza tehnici apa~inand unor

336 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

orientari diferite, dar Ie §i integreaza Tntr-unansamblu unitar §i de sine statator, uneori §i Tnceea
ee prive§te aspecte tehnice punctuale - cum este cazul de fala.

Aceste orientari din psihoterapie - incluzand aiei §i noua Terapie a Unificarii - au un element
comun §i anume, un nucleu teoretic de factura umanista, 0 concepile asupra umanului bazata
pe credinta ca omul este 0 fiinta destinata evoiutiei, care poseda Tninteriorul sau toate fo~ele §i
resursele necesare acesteia, scopul psihoterapiei fiind resuscitarea acestor resurse $i
dobandirea de catre persoana de noi strategii evolutlve ~i adaptative. Diferentele rezida tocmai
Tnmodul Tncare fiecare censidera ca peate fi atins acest scop, de§i nici chiar sub acest aspect
opozitiile nu sunt insurmontabile, existand elemente comune Tntehnicile ~i strategiile utilizate de
fiecare Tnparte. Ele se pot regasi Tnmodul de structurare §i constructie a scenariilor, dupa cum
se poate observa cu u§urinia (op.cit.p.17).

Analiza rezultatelor obtinute prin utilizarea acestui tip de tehnici ne permite sa desprindem
cateva direclii Tncare ele se pot dovedi utile, cateva scopuri ce pot fi atinse prin intermediullor §i
anume:

a. obtinerea unei stari de relaxare aprofundata caracterizata prin armonie interioara, senzatia de
plutire §i caldura In corp §i fiuidlzarea starii de con§tiinta;
b. largirea ariel senzorialltatii (perceptii de tip sinestezic);
c. extinderea sferei con§tiinlei prin facilitarea aparitiei, pe fondul con§tilntei clare, a unor
experiente semnificative personale §i transpersonale;
d. stimularea §i facilitarea procesului de evolulie personala prin ocazionarea a a serle de
experiente semnificative §i activarea resurselor latente;
e. utilizarea lor ca mijloace de diagnostic, prin proiectille pe care Ie determina la subiecti §i prin
urmarlrea modului Tncare ace§tia se comporta fata de experienta propusa,

Ce categorii de informalii despre subiectl am putea obline prin intermediul lor? Informalii
prlvind: eventuale probleme sau tulburari. experiente semnificative trecute, tip ~i structura de
personalitate, resurse latente §i strategii de a apela la acestea, posibile cai de urmat in procesul
terapeutic.

o alta destinatie posibila a acestor scenarii poate fi aceea provocativa sau de punct de

pornire pentru lucrul cu subiectul Tn psihoterapie. Pornind de la experienta subiectului $1datele
furnizate de acesta (Tnsens de cunoa~tere a lui), se poate construi un scenariu (plan) terapeutic
sau a tehnica de lucru adecvata.> lata Tncontinuare, Tnca un exercitiu exemplificator conceput
de Catalin Nedelcea :

Exerciliul 3 - "Intraml printr-un detaliu"
(Subiectii se mi$ca liber prin camera,) Acum puteti fi atenti la ceea ce se Tntampla cu
corpurile voastre, la senzaliile pe care Ie avetL Continuati sa va mi§cati liber §i sa va faceti
corpul sa se simta cat mai bine, atat de bine cat poate. Intri Tnrezonanta cu corpul tau §i te mi~tl
in ritmullui. Afli de ce ai nevoie pentru a Ie simtl confortabil. E§ti Tnrezonanla cu corpul tau ...
In momentul In care simli ca este necesar, te opre§ti §i cauli cea mai comoda pozilie pentru
tine In acest moment; te poli a§eza acum sau pulln mai tarziu. Acum e§ti a§ezat Tntr-o pozitie
comoda §i te destinzi §I mai mull... Tti la$i corpul sa se relaxeze §i e§ti alent explorezi toate
senzatiile pe care Ie simti In corp ... Intri Tnlegatura cu corpul tau ~i II slmti, TIcon§tientizezi, din
varful capului §i pana Tndegetele de la picioare, e§tl perfect con§tient de Geeace se Tntamplacu
corpul tau, e§tl prezent:;;i armonizat cu corpul tau.
Respiri U$or§i regulat iar asta te ajuta sa te relaxezi $i mal mull, respiri lini~tit §i regulat §I te
relaxezi tot mai mull, respiri adanc ~i lini§tit, iar fiecare respiratie alunga din corpul tau ultimele
tensiuni §i ultimele ganduri, cu fiecare respiratie te relaxezi tot mai bine §i mal profund...
Te relaxezi §I mai mult, astfel Tncat poli sa-ti la§i mintea sa umbie nestingherita, sa exploreze
libera, sa descopere lucruri noi §i placute; te odlhne~ti, e§ti relaxat §i lini§tit, astfel Tncat pe
ecranul mintii tale apar imagini, imagini tot mai clare §i bogate; 0 mu1limede imagini Ttltrec prin

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARlI 337
fala ochilor mintii, Ie prive~ti cum circula, esle 0 avalan~a de culori; sunete, senza\ii , imagini
colorate. frumoase.

U~or, una dintre imagini, cea mai atractiva, tinde sa devina stabila ~j te poli concentra asupra
ei; alegi 0 imagine din multitudinea imaginilor din mintea ta, 0 prive~ti, este a imagine pl~kuta
care te relaxeaza lot mai mull, iar relaxarea Ie face sa fii ~i mai alent la acea imagine ~i la loale
delaliile ei de culoare, sunel, senzalii tactile ...

Te simti bine ~i relaxat; apropii imaginea de line tot mai mult, 0 vezl tot mai aproape, perce pi
bine fiecare detaliu; apropii ~i mai mult imaginea ~i explorezi toate detaliile ei...
Acum sau putin mai tarziu observi ca unul dintre detalil li se pare mai alragator, mai interesanl ~i
placut, explorezi imaginea ~i cauli acel delaliu care Ie face sa Ie simt! cel mai bine, cel mai
piacui ~i mai atragalor, gase~ti acel detaliu ~i ili indrepti atentia asupra lui, iI explorezi ~i-I apropii
de tine tot mai mull, ~i mai mull...

Acum vezi detafiul de foane aproape. il explorezi din aceasta noua perspectiva, este foarte
aproape de line ~i viziunea ta asupra iui se modifica, acum poli sa-i simti substanla §i natura, sa
ai 0 imagine a lui aproape din interior. Sunt imagini noi, placute, care te fac sa te simli foarte
bine; explorezi in continuare detaliul §i afli totul despre el, te impregnezi de senzatiile pe care ti
Ie transmite, senzatii placute care Ie relaxeaza ~i Ie fac sa Ie simti foarte bins.

in momentul in care ai ajuns sa cuno~ti in totaHtale delaliul, u~or, patrunzi in inter/orul JUl.
gase~ti 0 cale de intrare §i palrunzi u~or in interiarul acelui detaliu; explorezi foarte atent
interiorul sau, explorezi senzatiile pe care Ie ai ~i lumea noua care Ii se deschide ...

Prive~ti In afara din interiorul detaliului ~i con§tientizezi ceea ce vezi; explorezi viziunea ce ti·
o desehide privirea din inleriorul detaliuiui, intri in contact cu ea, 0 explorezi eu toate simturile ~i
gase~ti acellucru pe care-I eautai acolo, iI prive~ti cu atenlie.

incepi sa revii u~or la imaginile din interiorul delaliului, percepi iara~i substanta din interior,
afli ultimele lucruri despre el ~i, u~or, ie~i din detaliu prin aeela~i punct prin care ai intrat; acum 11
prive§ti din afara, Ii simli din nou caldura, euloarea ~i substanla ...

U§or, incepi sa indepartezi de tine imaginea, tot mai mult, pana cand ajunge iar la marimea
initiala; pe eeranul mintii tale incep sa apara iara~i imaginile obi~nuite, care se mi~ca u~or, Ie
prive~ti cum se mi~ca, Ie poti vedea culorile, poti auzi suneteie, Ie poti simti, iar tu revii u~or la
starea fireasca, te simti bine ~i imbogatit, revii tot mai repede, te simti piin de resurse ~i energie,
poti sa te mi§ti, sa deschizi ochii, e~ti bine ~i Iini~tit.

6. Experimentul non-verbal de arup. Improvizatia creatoare.
Constructia simbolica a "Locului sacru"

"Ma hranesc cu muzica mai mult decat cu alimente. Adica beau

muzica (e ceva caapa sonora). Cred ce a~ putea asculta la infinit
Carmina Burana. De ce? E ca a poarla care me deschide spre interior §i
spre exterior. Sunt vibratii vitale pentru mine. Am senzatia ce dansez

interior, continuu. De multe ori se vede ~ipe dinafara, sau chiar 0 fac; n-al

avea nici un sens sa me opun".
(Iolanda Mitrofan - "Autoterapie")

"Din acest moment va rog sa comunicati ~i sa interactionali pe ariee cale simtit! nevoia sau puteti
s-o faceti. exeeptand cuvintele" .

... lata cum incepem noi un experiment nonverbal de grup. Participantii se percep, intra in
contact vizual. corporal, gesti-culeaza, se deplaseaza, tatoneaza, actioneaza individual sau
Impreuna, "construiesc" §i "darama" sau "rea§eaza" in cadrul unui exerci\iu de improviza\ie

338 ORIENTAREA EXPERlENTIAL'\ iN PSIHOTERAPIE

creatoare, centrat pe comunicare ~I expresie strict nonverbala (v, lolanda Mitrofan, Florin Velea,
Revista de Psihoterapie Experientiala, nr,?, 1999, p, 30),

Delimitarea unui moment important In dinamica grupului experiential centrat pe acest tip de
exercitiu a fost posibila datorita frecventei crescute pe care 0 are "constructia simbolica a
locului sacru" (a ..templului" sau "obiectuiui totemic") pe parcursul unei astfel de $edin(e, In cazul
oricarui grup de dezvoltare personala ~! interpersonaia,

Experimentul nonverbal conduce la 0 deblocare semnificativa a celor mai profunde
modalital! de interactiune umana, In special afective $1 constructive, anuland intelectualizarea
trairilor ~I evitand func\ia defensiva a Ilmbajului.

Ca$tigul terapautic principal este spontaneizarea emotiilor, reactivarea contactelor Intrerupte,
blocate ~i declan~area energiilor creatoare.

AliHuri de modalitati1e propriu-zise de interactiune nonverbala (vizuale, gestual-pantomimice,
posturale) se deblocheaza spontan ~i modalitali preverbale sonore (sunete, silabe, intonatii,
fredon are) asociate cu modalitali ritmice (prin bataia palmelor, lovirea unor obiecte, utilizarea
picioarelor), folosirea unor obiecte care instrumenteaza sau simbolizeaza acliunile (bete, sticle
de plastic, perne, tabiouri, chei ~i In general to ate obiectele aflate In spatiul de desfa~urare a
experimentului, la libera alegere),

Se constata ca ia scurt timp dupa instructaj (cca, 10-15 minute) se reinstaleaza un iimbaj

nonverbal personal ~i de grup, expresiv, din ce In ce mai nuar,tat ~i mai complicat in semnificatii
$i mesaje, ce faciliteaza simultan ~i un catharsis emolional puternic al participantiior.

Se parcurge experienta unor trairi profunde In grup ~i implicit se elimina tendintele de
autocenzurare, chiar ~i In cazul celor mai inhibate, blocate, izolate sau deprimate persoane,

Sentimentui ridicolului ~i jena senzitiva de relatie se suspend a; activarea emotiilor cre§te, nevoia
de exprimare, de a intra In contact cre~te.

In acest context, la majoritatea grupurilor cu care am lucrat apare 0 secventa specifica In

dinamica grupului - momentui alegerii ~i delimitarii locului sacru §i al construirii templului sau

stalpului totemic ~i evident, acesta este totdeauna situat In centrul spatiului de lucru,

improvizatia experientiala a "constructiei centrale" reflecta Insa diferit, de la un grup la altul,

~igradul de coeziune, securitatea emotionala integrarea in microstructura sociala, Tn cazul

grupurilor Tn care nu se produce spontan acest "moment simbolic constructiv" este posibil sa nu

se fi produs Inca un nivel de integrare minimal sau dinamica de grup sa fie blocata de factori ce

tin fie de prezenta neadecvata a terapeu\ilor, fie de experinta redusa de participare Impreuna a

membrilor grupului. Din acest punct de vedere, experimentul po ate funcliona ~i ca a buna

situatie de "testare" a nivelului de integrare sociala $i coerenta Intr-un grup a calitatii relatiilor

interpersonale.

De abicei, "constructia sacra centrala" este constituita prin participarea tuturor sau mai ales

a celor mai afirmativi membrii ai grupuiui, care utilizeaza In acest scop obiectele aflate In sala, la

alegere: bele, plastilina, perne, scaune, tablouri, flori, haine etc. Se remarca de la un grup la

altul un specific, un stil al constructiei sacre,

De cele mai multe ori sunt doua forme de constructie:

• templul (sau biserica) apare la grupulla care se pastreaza mal curand elementeie schemelor
~i modelelor culturale (ancorarea In civilizatie), In acest caz regresia camunicarii afective fiind
mai superficiala;

• stalpul totemic improvizat, In jurul caruia participanti! ritualizeaza printr-un dans sacru,
expresiv, de obicei ritmic, amplu, utilizand sonorizari $i mi~cari armonice, interconectate,

sinergice, In acest caz, "regresia" afectiva la nivelul camportamentului tribal esta profund

restructuranta In manifestarile expresiv-simbolice, Incarcata de sensuri universale (viala $i
moartea, cre~terea §i destructia, iubirea ~i ura, solidaritatea etc.), Deci modelul social cultural "al
civilizatiei" prin tot ce pastreaza elartificial $i previzibil este practic Inlocuit cu un model de

contact profund simbolic, esential ~i evolutiv, Incarcat de mesaje general-umane, Am spune ca

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARlI 339

maniera de interconectare a participantilor se universa!izeaza, se naturalizeaza §i S8 amplifica In
profunzime $i autenticitate, Tnarmonie $i intelegere, Tncomuniune ~i solidaritate.

Cu cat ne fntoarcem mai mull la izvoare, la surse, cu alat capacitatile noastre de comunicare
par sa fie mal pure, mai generoase, mal limpezi, mai directe, mai transparent8, mai
Imbogatitoare, ca experiment de particlpare afectiva $i cognitiva.

Sa ne fl pervertit oare Intr-atat clvllizatia, Incat ne·am tehnicizat $i comunicarea verbaia, ne-
am artificiaHzat cuvintele pana la a se rupe de trairi $i de sensuri?!

$i oare nu cuvintele, cele care ne-au apropiat infinit mai mult unii de a!tii, in ace!a$1limp ne-
au deprins $1cu arta minciunii, a ma$tii, a simularii $i disimularii, a acoperirii $i mistificarii?!

Interdictia exprimarii verbale In acest tip de experiment pare sa ne atraga atentia asupra
reconsiderarii $1recultivarii limbajului corporal, nonverbal, ca parte integranta a devenirii noaslre
sanatoase $i performante, creatoare, umane.

Din perspectiva experientiala a Terapiei Unificarii, construirea slmbolica a templului, bisericii

sau totemului tribal corespunde unei necesitati fundamentale In dezvoltarea psihoindividuala ~i

de grup - nevoia de sacru. de unificare $i de transcendenta. Acest experiment obiectiveaza
semnificatia centrala a dimensiunii spirituale In evolulia umana naturalit Prin tehnica
experientiala folosita de noi se provoaca, se reactualizeaza $i se con$tientizeaza sensul
reconstructiv, transfigurator al acestei dimensiuni.

Pentru individ, "Iocul sacru", biserica, templul, este locui sperantelor $i al adapostului sfant,
al protectiei $i iublrii divine sau cosmice, dar $i $ansa pelerinajului $i a transformarii de sine. Este
locul Tntalniriicu sine $i ai purificarii, al acceptarii neconditionate, al auteniicitatii depHne.

Pentru grup. spatiul $i constructia sacra constituie iocul Tntalnirii, Tmparta$irii experientelor
de viata, comuniunii $i sOlidarita\ii, ai contactului pur ~i al bucuriei de a fl, de a cre§te $i de a crea
Tmpreuna. EI face ca grupul sa traiasca experienta iubirii neconditionate, a conlactului
transparent $i a transcendentei.

Gel care patrund in acest spatiu sacralizat sau care participa !a sacralizarea lui, sunt inunda\i
de a stare speciala de acceptare, sustinere, deschidere $i fuziune, de fOl\8 pozitiva. Toate
aceste sentimente sunt retraite de participant" la experimentul nonverbal de grup Tn mod
spontan, pe tot parcursul construirii "templului" sau "stalpului totemic". Ace$tia, fie se manifesta
printr-un dans spontan ritualic, interconectandu-se (ca $i cum au $i traiesc ceva allor, comun $1
specific - ceea ce simbolic reveleaza 0 experien\a fuzionala), fie impart aceI "ceva" comun,
delimiteaza $i fragmenteaza spatiul sacru (suport fuzional) - exprimand astrel relatia de

separare - individualie, dintre eu $i non-eu, Ulterior, participanlii reintra in relatie,
tranzactioneaza natura contactelor, se redescopera sau creeaza "reguli" de functionare. In mod

particular, In· acest moment al exercitiului de improvizatie, S8 declangeaza nevoia ~i

comportamentele de control, de afirmare, de putere.
Cei cu nevoie crescuta de statut vor aparea in prim-plan $i vor cauta sa S8 impuna in "noua

comunitate" prin initiativa Tnrestructurarea sau impa~irea "Iocului sacru". in paralel, se remarca
retragerea membrilor Insuficient integrati in grup, submisivi, nesiguri, pasivi - situatie
provocatoare de insight-uri, In analiza ulterioara cu grupul, centrata pe autocon~tienlizare.

Experimentul are $10 valoare diagnostica importanta pentru structura $i dinamlca functiona!a
a grupului. Forma, organizarea $1dimensiunile "construcl!ei" sacre, soliditatea sau fragiiitatea ei,
originalitatea sau banalitatea (schema culturala), complexilatea sau simplitatea "arhitectonicii"
simbolice constituie indicatori de analiza cu mari posibi!itati de provocare a expiorarilor ;;1
con$tientizarilor ulterioare, a inlelegerli comportamentelor individuale $i de grup ~i mal ales
devin premise active ale restructurarilor ce se produc ~nprocesul de dezvoitare personala.

Din relatarile multora dintre participanti, dupa experimentul nonverbal de grup, ei devin mai
con~tienti de posibilitalile lor de redimensionare a relatiilor de grup, cre$te acceptarea reciproca
§i se deschide 0 noua perspectiv8 asupra existentei Tncomun, asupra apartenenlei $i conlucrarii
evolutive, asupra intercunoa~terii.

340 ORIENT AREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE
Analiza pe care 0 efectuam avand ca supert experienla nonverbala de grup, prin insight-

urile revelatorii, faciliteaza procesul "cre~terii personale". Noile achizitii cognitive sunt transferate
apoi, pe plan persona!, ca strategii de a lua parte la viata sociala In mod adecvat. Ele devin
obiectivabile in comportamentul cotidian.

Avantajul de a lucra nonverbal consti3 in a pune persoana in concretul situatiei de
interacliune, selicitand depa$irea ei prin activarea resurselor proprii $i nu prin modalitati invatate,
preluate verbal, "roluri" care adesea nu valorifica potentialul personal. In plus, descoperirea pe
cont propriu a unor strategii corespunzatoare de interacliune sociala, stimuleaza latura creativa
$i emolionala a persoanelor participante.

Exista $1persoane care "nu descopera" noi strategii de intrare In contact social, dar faptul ca
ele observa $i con$tientizeaza propriul blocaj, prilejuie$te intrarea in autoanaliza benefica,
restructuranta In timp.

Adesea, luarea unei atitudini schimbate fata de sine $i a deciziei de rezolvare a unor
probleme constituie inceputul $i totodata, un semn de reu$ita terapeutica a experimentului
nonverbal.

In finalul $edinlei, un indicator de pozitivare a comportamentului social, il constituie initiativa
spontana a grupului de imparta$ire $i Tmpa~ire simbolica a "Iocului sacru". In mod concret,
grupul desface "construclia sacra" $i 0 "consuma" prin pastrarea sau oferirea unor pa~i din ea,
semnificative, fiecarui participant, de catre alt membru al grupuiui. Este un mod spontan $i
autentic de a participa, de a se implica afectiv $i de a comunica profund, care creeaza 0 baza
pentru Inlelegerea ~i practicarea unei experiente de comunicare, de sprijin mutual $i de
solidaritate inlerumana.

Este un experiment natural de redescoperire a bucuriei ~i a ~ansei de a fi impreuna cu alIi!"
de a ie$i din izolare $i inaulenticitate, de revalorizare a contactelor interumane. Intoarcerea la
resursele pozitive ale contactului interuman trece prin experienla comportamentului de
sacralizare colectiva ~i de re-sacralizare personala prin participare la "impa1irea" sacrului.

Aceasta ne alrage atenlia indirect asupra nucleului destructiv, disocial al comportamentelor
de desacralizare, ata! de frecvente In modul de viala actual. Terapia de grup prin mijloace
nonverbale $i improviza\ie crsataare poate deveni 0 terapie sociala de armonizare $i optimizare
a relaliilor interumae, facand parte integranta din Terapia Unificarii.

7. Terapia prin limbaje universale - experienta. de a fi sunet
ritm~care

"Am avut printre pacienti femei care nu desenau
mandale, ci Ie dansau. Tn India se numesc mandale "nrithya" sau dansul

mandala. Aceste mandale dans ate au acelea§i sensuri ca §i cele pictate.

Pacientii mei pot spune numai foarte putin despre intelesuri/e simbolurilor,
sunt 1nsa fascinati de ele §i Ie considera 1ntr-un fel sau altul expresive §i

eficace in ce prive§te starea lor psihica"

(Carl Gustav Jung - Comentariu la
"Secretul florH de aUf '?

Terapia prin dans ~i mi~care, comunicarea prin ritmuri ~i sonorizari, cu ~i fara fundal

muzical, este 0 disponibilitate tehnica psihoterapeutica nu chiar atat de inedita pe cat ni s-ar
putea parea, ale carel valente reconstructive In terapia de grup, de cuplu $i de familie pot fi
impresionante.

Capitolul IX - TERAPIA UNIFIC.ARII 341
"Unirea contrariilor la un nivel mai inalt de con§tiinta nu este ceva rational §i niei 0 problema

ce ar putea fi rezolvata prin voinia: este un proces psihic de dezvoltare care se autoexprima prin
simboluri," ne atragea aten\ia C.G. jung.

"Istoric, acest proces a fost intotdeauna exprimat prin simboluri. $i astazi, dezvoltarea
personalita\ii individului se mai reprezinta inca prin figuri simbolice. Acest lucru mi s-a revel at
prin observalia urmatoare: produsele imaginatiei spontane devin tot mai profunde ~i S6
concentreaza treptat in jurul unor structuri abstracte care par sa reprezinte "principii" (gnoslicul
archai). Cand fanteziile sunt exprimate cu precadere in g~mduri, rezultatele sunt formuli3ri
intuitive ale legilor §i principiilor vag percepute care, la inceput tind sa fie dramatizate sau
personifieate. Cand imaginile sunt exprimate in desene, eel mai adesea apar simboluri de tip
mandala", comenta acela§i autor.

Improvizalia sonora (vocala sau instrumentala) individuala, dar mai ales in grup, ca §i
improviza\ia kineto-ritmica asociata fie muzicii evocatoare, fie propriei expresii sonore, utilizand
uneori ehiar §i obiecte anodine al caror rost este departe de a fi eel artistic, dar care dispun de

valente artterapeutice simbolice, constituie 0 arhaica, dar redescoperita, deci terapie moderna
bazata pe limbajele universale. Mi§earea §i dansul terapeutic pot utiliza insa §I 0 larga palata din

sfera melosului consacrat, de la muzica preclasica §i clasica la cea modema, de la muzica
evocatoare de ritmuri primare (tobe africane sau alte instrumente de percutie) la muzica astrali'!,
de meditatie §i relaxare, subtil deeantata spiritual.

T erapia prin dans §i mi§care, prescurtat TOM, este 0 terapie creativa bazata pe deblocarea

eomuniearii expresive §i impresive corporale, care se practica in grupuri terapeutiee, de
optimizare sau de formare Tn practica psihoterapiei §i consilieril, cu cup!uri sau eu familii. TOM
este practicata pe scara larga de §coala amerieana de orientare umanist-ereativa (P.Papp,
C.Stanton-jones $.a.), de §coala britanica (Chodoroff) §i olandeza, precum §i de terapeutii de
orientare analitica.

Experienta no astra cu grupurile de optimlzare centrate pe terapia unificarii, a relevat
valentele deosebite ale acestor tehnici de comunicare expresiva §i autocon§tientizare. Scopul a
fost d'e a debloca resursele de expresie §i de a restabili congruenta psihocorporala, afectiva,
eognitiv3 $i spirituala, atat de neeesara in praeticarea profesiilor cu impact in ajutorarea umana
(v. lolanda Mitrofan, Revlsta de Psihoterapie Experientiah3, nr 4, p.1-4,1998).

Prezentam suceint paradigma aplicarii acestei terapii, cu precizarea ca 0 §edinta TOM

dureaza de la 2 la 3 ore, Tn general cu suport muzlcal, dar Tn anumite secvente se poate §i fara.
Ea se bazeaza pe improvizatia creativa spontana, individuala §i de grup, a unor mi§cari cu
valoare de eomunieare, simboliee, mai mult sau mai putin structurate, mai intal la solicitarea
terapeutului, apoi, treptat, din proprie initiativa. Exista 0 tendin\a progresiva a membrilor grupului
de a se conecta spontan, pornind de la mi§cari §i ritmuri personale, Tn structuri kineto-ritmiee
armoniee de tip simbolic esential, relevante pentru dinamica interpersonala. Participan\ii sunt
invita\i sa se concentreze din ce in ce mai profund asupra sunetelor pe care Ie pereep, asupra
muzicii, pana devin muziea insa§i, pan a cand corpurile lor devin asemenea unor instrumente
muzicale care concerteaza, p~lf1a cand mi§carile lor consoneaz3 spontan cu suneteie pe care Ie
aud ..

Sensuri arhetipale colective sunt developate in dansul comun, care capata in anumite
secvente nuan\e ritualice, pe fundalul unei stari emo\ionale pozitive, uneori euforice, vibrante,
alteori entuziast-dezlantuite, chiar §i in cazul persoanelor extrem de inhibate, bloeate verbal §i
corporal, in special a celor cu tendinte depresive §i eu imagine de sine sc8zuta. Pe parcursul
terapiei, eomunicarile corporale prin dans, mesajele §I negocieriie, competi(iile §i colaborarile,
exprimarea emo\iilor §i trairilor devin din ce in ce mai complexe, mai expresive, mai bog ate in
semnifica\ii.

Experimentul TOM parcurge trei faze, in cadrul unei ~edinte terapeutice, iar !a seara
procesului terapeutic, mal multe etape de "cre§tere".

342 ORIENTAREA EXPERIENTIALx.. IN PSIHOTERAPIE

Faza initiala . dezmortire, dezghetare
In aceasta etapa se procedeaza la trezirea exprimarii corporale, focalizandu-se demersul pe
diferite parti ale corpului (extremitali, membre, trunchi, gat, cap), apoi se solicita mi~carj
integrate, la care participa cat mai multe parti. Se poate lucra pe zone de interes, pentru ca
debloearea mi~earilor (ea supor! al activarii ~i intensifiearii emo\iilor) sa se produca In stransa
legatura cu blocajele emo\ionale. De exemplu, zona scapulo-humerala ~i cervicaia, implicata In
blocajele datorate anxietatii, reprimarii fricii, maniei ~i agresivitatii; zona dorso-Iombara; corelata
cu rigiditatea versus flexibilitatea postural-atitudinal-comportamentala ~i mentala §.a.m.d.
Pozitia de la care Incepe experimentul este cercul grupului; fiecare persoana este rugata sa
propuna 0 mi~care, pe care fiecare, pe rand, 0 preia, 0 transmite vecinului, eventuallmbogatind-
o ca mesaj (prilej de identificare sau empatie cu emi\atorul, dar §i de delimitare §i expresie
personala). Apoi, ia sugestia terapeutului, toti deodata executa mi~carea personala a celui care
a propus-o initial, amplificand ca Intr-un minunat joc de oglinzi simuitane, imaginea expresiei
corporale a aceluia, integrand prezenta sa ca model de identificare.
Emotiile pozitive de afiliere, suport ~i acceptare sporesc de la un exerci\iu la altul, pe masura
ce fiecare persoana intra In centrul atentiei colective - bun prilej de depa§ire a jenei senzitive,
anxietatii, inhibitiilor, neTncrederii In ceilal\i. Uneori terapeutul propune direct: "transmiteti un
mesaj personal grupului"- mod de afirmare personala ~i de intrare Tndialog expresiv cu ceilalti,
dintre care unul este ales apoi spre a continua dialogul corporal din postura de persoana
centrala. $tafeta continua ...
in aceasta prima etapa, dupa reactia de surpriza ~i u§oara stanjeneala a unora dintre

participanti. dezinvoltura terapeutului ~i muzica deblocheaza spontan nevoia tuturor de

exprimare prin mi§care. Ea ere~te prin contagiu emotional, pentru ca apoi grupul sa functioneze
pe cont propriu, In virtutea unei tendinte spontane de cautare, exprimare, armonizare,
inventarea propriului scenariu dansterapeutic. Grupul descopera pe cont propriu cele mai
inedite modalilati de integrare ~i intereonectare, de Imparta§ire emotionala ~i comunicationala.
Spontaneizarea mi~carilor este primul ca~tig terapeutic, urmat de destindere ~i pozitivare
emotionala, care pot fi clar observate In fizionomia participantilor - priviri ce cauta contact,
initiativa de conectare, asamblare Tn configuratiii mi~catoare incluzand cat mai multi membri,
suras, hohote de ras, cautari, tatonari, amuzamenl, surprize, poze, joe, incitare,· dispoz/tie
vesela, eooperare.

Faza de mij/oc· catharsis, restructurare
Experienta noastra cu grupurile TOM s-a centrat pe mal multe modalitali terapeutice In
aceasta faza: a. lucrul tematic pe diade (ex. agresivitatea, a te sprljini unul pe altul, relatia
dominare - supunere, a-I avea pe altul in grUa, mesajul pozitiv etc.); b. dans spontan cu suport
obiectual: bete de bambus, trestie, obiecte diverse ce pot produce sunete ~i ritmuri, afiate la
dispozitia grupului - un cerc, chei, stlcle, cutli etc. Participan\ii sunt stimulati sa utilizeze, pentru a
se exprima sonor ~i ritmic, oriee obiect ia Indemana, Inelusiv propriile palme ~j picioare
Caracterul de improvizalie ritmica cu suport In mi~care, dans personal §i grupal este unul din
prineipiile de lucru Tn aeeasta terapie, dar ideea suportului obieetual ca instrument de aetiune
(creator, agresiv ori de eomunicare mediata, simbolica), asociat ritmului personal evocator de
sens, este 0 inovatie tehnica a grupului SPER.'
Aceste tehnici au facilitat decompresia emotional a In Inalt grad, con~tientizarea emotiilor
reprimate, exprimarea simbolica a nevoilor, conflictelor, dificulta\ilor 9i solicitarilor de contact, a
modului de a veni Tn Tntampinarea celuilall, de a oferi ~i primi sau respinge gralificatia
interactiunilor.
De asemenea, au beneficiat semnificativ imaginatia kinestezic-posturala, expresivitatea
nonverbala, empalia, centrarea pe sensuri 9i mesaje fundamentale, de interes grupal,

1 SPER - Societatea de Psihoterapie Experien\iaia Romana

Capitoiul IX - TERAPIA UNIFICARIl 343
comunitar, universal.

Un all ca~tlg important este redescoperirea comuniearii prin mi§care $1 gestualitate
simboliea, unificarea emotionai-acponaiii in construirea spontana, creativa a unor structuri
grupale comunicante, purtatoare de sens, construirea unor adevarate mandala corporale ca
simboluri func\ionale ale grupului integral, sinergic eu sine §i eu lumea: eereul, spirala infa§urata
§i desfa§urata, grupul ea floare, ca inima, sau ereier in aetivitate - unitatea functionala. Aite teme
simboiiee developate au fost: ciclul ere§terii §i involu\iei, inlan\uire $i eliberare - lema
prizonierului etc.

Am observat ca oamenii gasesc mult mai repede §i firese punti de in\elegere $i unificare
comunicand non-verbal, mai ales eei care au difieultati, frustra\ii $i deceptii rezullate din
comunicarea verbala. Alingerea, ritmul, muzica, armonizarea postural a $i kinestezica constituie
mijloace lerapeulice spontan restructurante, naturale, mull mai puternice decat arice comunicare
verbala, orieal de bine eondusa ra\fonal sau sugesliv ar fi ea. lnteractiunile corporale sunt mal
autentice, mai pu\fn agresive ~i mai nepervertite prin stereotip cultural, comparativ cu eele
verbale. Ele sunt mai pu\in anxiogene atunei eand sunl ritmate pe fondul muzleii, Tngrup sauin
diada, spre deosebire de interacliunile verbaie, care in loc sa descurce §i sa orere, mai eurand
complica, aseund, ranese, bloeheaza, sanetioneaza ele. Este cunoscut faptul ca mesajele
negative sunt mai u§or de comunicat verbal, in forme direcle, sau indirecte, nevrotice, decal
mesajele pozitive, pe care mul\i oameni Ie subinieleg, dar nu Ie exprima

Mi§carea, gestiea, privirea, ritmul, muzica sunt limbaje universals, mal aproape de
modalita\iie naturale, cu mult mai transparente $i unificatoare. Ele sunt moduri ecosistemice de
eomunicare. Esle suficient sa observam modul in care ,se eomuniea" natura, sa vizualizam

ere$terea plantelor sau inradacinarea copaeilor, eleganta armonioasa sau impetuoasa a
leganarii erengilor In bataia vantului, exprimarea lor prin parfumuri, forme $i dimensiuni, pentru a
Ie in\elege mesajul. Aeeasta nu esle poezle, ci aeees la modul poetic in care viul ni se dezvaluie.

Este suficient sa ne coneetam la ritmul natural al cre§terii §i descre§terii a tot ce e viu, 18
mi~carea etern creatoare. Vom fn\elege in simplilatea lor aparenta mesaje mult mal ad§mci
deeat eele pe care cuvintele noastre au inva\al sa Ie vehiculeze. Adesea cuvintele construiesc
doar artificiale carease ~i indue pervertiri ale modului de a ne inlegra in lume §i cu lumea, in
sine $i eu sine.

TOM ne reconeeteaza la modalita!ile primare §i esentiale ale eomuniearii §i funetionarii
noastre. Ne ajuta sa ne reexperimentam $i sa ne aetualizam, sa devenim fiecare mal eon~tienti
de noi in~ine, ca unitali indivizibile somato-psiho-soeiale. Oar, totodata, lerapia prin limbajele
universale faciliteaza, eatalizeaza eoneetarea armonioasa a fieearuia cu toti cellall!, cu grupul, cu
familia, ca pa~i ale intreguiui social, in\eles holistic.

Etapa finaUi - de cre~tere, extindere a con~tientizarii ~icomunicarii

Creativitatea grupului Inregistreaza maximul manlfestarii expresive corporal-kinestezice. Se
nasc sponlan, una din alta, teme $i scenarii coleetive. Experimentu! TOM devine seena une!
dramaterapii corporal-muzicale. Temele simboliee eel mal freevent iscate in cursu! §edintelor
cu grupurile de optimizare au fost:
• aprinderea focului (simbol solar al genezei), in jurul earuia s-a structural dansul ritual al tribuiui
primordia! fericit; a urmat lema eivilizatoare ~i socializatoare a prepararii hranei !a foe, urmata de
Impartirea ei tuturor membrilor - ges! al afec(iunii §i solidarita\ii primordiale naturale, bucuria
eomuna, apoi stingerea foeului, experimenlarea starll de a fi cenu§a, depunerea ;;1 sedimentarea
el In pamanl - mesaj a! aeceptarii trecerli, mortii ~i reintegrarii Tnelrcuitu! naturli;

• re-na~lerea, revenirea la via!a, dezvoltarea: lematiea slmboiica a dansului a exprimat crearea
semin\eior din eenU$3, cre~terea §i transformarea in plante. Fieeare membru al grupului a
redevenit spontan allcineva, conform princlpiului unicitatii, continuEmd sa S8 exprime prin
mi$care In modui sau personal. Aceasta parte a experimentului S-3 desfa§urat in talala lini§te,
fiecare evoluand in rilmul propriu, simulacru de re-individualis (in sensul lui Jung) $i re-

344 ORIENT AREA EXPERIENTIALA. IN PSIHOTERAPIE

comunizare ce au putut fi observate simbolic, Tnexpresia spontana a dansului transfigurator Tn
grup;
• relatiile interumane; competi\ia ~i socializarea agresiunii, cooperarea ~i negocierea, umorul,
iubirea, daruirea (v. foarte frecvent, la numero~i participan\i, motivul "fructelor, florilor sau
darurilor care se Impart celorlalti, uneori adecvate nevoilor acestora"), participarea, sprijinul ~i
voca\ia civilizatoare (v. motivul "construc\ii sau ac\iuni comune", negocierile Tntre grupuri mal
mici concurente etc.);

• cre~terea, ca fenomen de grup ~i tema armoniei de grup au fost relevate de mandale postural-

ritmice (cercul, spirala, floarea care se deschide ~i se Inchide rilmic, inima care pulseaza la

unison, grupul ca inima) §i mesajul comun transmis prin mi~care §i sonorizare sinergica a
Tntregului grup: "suntem, existam, ne bucuram, cre$tem..." A$a dupa cum observase Jung ca
una dintre pacientele sale "dansa mandala", experienla noastra vine sa reconfirme acest adevar,
de data aceasta la nivelul structurilor grupale.

Etapa de analiza
Dupa ~edin\a TOM, discu\ii1e de analiza ce au lac sun! provocatoare de insight-uri,
clarificatoare pentru procesul de optimizare afectiv-spirituala a participan\ilor. Datorita plinatatii
emo\ionale experimentate, imediat dupa $edinla participanlii se simt relaxe\i, Implini\! $i fara 0
nevoie expresa de a-$I verbaliza trairile. Sentimentul comun de plinatate, oarecare euforie,
Incredere mutuala $i absen\a barierelor, defenselor, creeaza 0 senzalie de mullumire generala,
ce face discu\iile aproape inutile sau incapabile sa exprime pe depiin senza\iile, trairile ~i
in\elesurile relevate prin Intermedlul experienlei Tmparta$ite. Se produce un fel de Tntelegere
instantanee, intultiva, inalt gratificanta, 0 solidaritate calma care conduce. ia atitudini autentic
pozitive, deschise, receptive empatic. Un c1imatconstant de acceptare, intimitate $i co-prezenla
de disponibilitate relationa!a necondilionat pozitiva, se instaleaza.
Oamenii Tnvala sa experimenteze astfel bucuria de a fi Tmpreuna, de a se conecta $1
comunica printr-un altfel de mod, mult mai natural, direct, autentic, pe care potential II detin, oar
care eel mai adesea este inhibat, blocat, reprimat Ei se simt Tntregi. Ei se descopera sponlani,
Iiberi $i responsabili fara efort, fiecare pentru sine $i fiecare ca parte a unui grup cu care
redescopera armonia, beneficiile apartenenlei, afilierii $i participarii prin propria alegere $1
manifestare. Ulterior, analiza cu supor! video a ceea ce a realizat grupul $i fiecare cu elinsu$i se
insera Intr-un adevarat program de autoformare, de Tn\elegere mult mal nuan\ata, de
con$tientizare $1de Tntarirea procesului de autorestructurare.
In opinia noastra, grupul, cupiul, familiile $i grupurile maritale sau familiale pot beneficia de
aceasta metoda care declan$eaza resurse fundamentale Tn retrezirea senzitiv-emo\ionala, ll'i
extinderea cognitiva $i Tnoptimlzarea comunicarii. Aceasta metoda activeaza $i reconverte$te
benefic resurse autotransrormatlve naturale, pe care civilizatia, regulile excesive, convenien\ele
$1pretenliile au Tncercatsa Ie ignore sau sa Ie mutileze.
Conceplia noastra asupra utilizarii Ilmbajelor universale ca nucleu al terapiei unificarii se
fundamenteaza $i pe unele experimente $1cercetari care atrag aten\ia asupra posibilita\ilor de

exprimare simbolica interconexa. Dezvaluind mecanisme psihologice extrem de subtile, cum ar Ii
sinestezia, care pot fi bine exploatate in procesul dezvoltarii personale $i transpersonale.

Inseram aiGi, rezultatele $i observa\iile unui studiu asupra "Consonantelor sinestezice

cromatic-figurativ-muzicale", efectuat de Laurentiu Mitrofan (v. Revista de PsihoteraDie

Experien\iala, nr 8, 1999,p.17 -20), care aduce a(gumente Interesante Tn favoarea utiliz~rii

limbajelor universale de tip artistic nonverbal $1a mecanismului sinesteziei ca 0 cale fertile'!!de

autoexplorare $i dezvoltare personala $1sociala .

«• Consonante sinestezice cromatic-figurativ-muzicale
Sinestezia este un fenomen de sensibilitate asociata sau de transpunere a unei
modalila\i senzoriale fntr-o alta modalitate. Dei'! stimulul se adreseaza unui anume analizator, el
produce $i efecle senzoriale caracteristice altui analizator, ce nu a rost solicitat.

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 345

Astfei, stimulatia sonora produce ~i efecte de vedere cromatica (sinopsie), iar stlmuiatia
optica produce ~i efecte auditive. Tot a~a se pot atribui suneteior sau culorilor calitiW tactile,
gustative, olfactlve sau termice. Este un efect de "consonanta" sau de modulare a limbajului unui
analizator dupa cel al altuia. Expresii ca sunet luminos, vibratie dulce, albastru matasos - ne due
cu gandulla fenomene de auditie colarata, gustativa, culori sonore orl tactile, etc.

Limbajul muzicii, al culorilor, al formelor ~i mi~carii sunt limbaje universale. Ele pot fi
considerate limbaje fundamentale care pastreaza In maniere specifice aeeiea~i semnificatii

general-valabile ce exprima raporturile omului cu lumea: cunoa~tere, creatie, dezvo/tare ~i

distruc\ie .

• Un altfel de experiment
Pornind de la Ideea ca exista 0 corelatie Intre informatia de tip auditiv ~i cea de tip culoare-
forma, explicabila prin mecanisme sinestezice, am emis ipoteza ea Iimbajele senzoriale sunt
capabile sa traduca In modalitati mutual convertibile acela~i tip de informatie, ca de pilda - cea
de tip psihodiagnostic, ca ~i cea de tip terapeutic.
Cunoa~terea ~i stimularea iimbajului sinestezic specific unei persoane poate oferi astrel 0
cale inedita ~i extrem de profitabila In orice experienta de autocunoa:?tere, autoexplorare ~i
dezvoltare personala.

In baza aeestei ipoteze am realizat un prim experiment menit sa surprinda consonantels
cromatic-figurativ-muzicale relevante pentru 0 anumita simboiistica personala ~i de grup, CU
valoare autoexploratorie $i cu poslbile Implicatii terapeutice.

Participant" la experiment sunt studentl cu varste intre 19 ~i 26 de ani, de ambele sexe. Li se
pun la dispozltie 24 de figuri colorate, egal repartizate din punctul de vedere al formei (eereuri,
patrate $i triunghluri) ~i al culor!! (albastru deschis, albastru Inchis, verde, ro§u, galben, violet,
marc ~i negru). Figurlle colorate sunt amestecate la Intamplare, iar subiectii sunt rugali sa Ie
aleaga pe acelea pe care Ie considera cele mai potrlvite, a§a cum simt ei, In timp ce audiaza,

succesiv, doua fragmente muzicale. Nu Ii s-au comunicat initial nlei titlurile pieselor muzicale ~i

nicl un alt amanunt despre ce urma sa audleze.
Am ales un prim fragment muzical din piesa "Misterious Encounter" (trad. ,Jntalnire

misterioasa") - Kitaro $i un al doilea din ,Sear me" (trad. "Ofile$te-ma") - My Dying Bride. Cele
doua piese nu au fost alese fntamplator, prima Inducand 0 stare pozitiv8 de relaxare,
contempla\le $i extlndere a eon§tiintel, cealalta creand mai curand 0 traire de abandon, tristete $i
deprimare.

Am solicitat 0 prima seleclie de culori-forme Tn timpul audieri!, spontan, apai 0 a doua
selectie restrictiva (doar doua forme colorate) care sa exprime 1n cea mai mare masura
cansonanta cu fiecare dintre cele doua fragmente muzicale (timpul de audiere- 30 minute).

Analiza alegerllor la Intregul grup a fast reievanta pentru deconspirarea unei maniere
comune de decodificare slnestezica, iar analiza din perspecliva simbalica a eulariloi §i formelor
asociate diferentiat celor doua fragmente muzicale, ne-3 confirmat Tn cea mai mare parte
supozltiile.

Redam In continuare cateva dintrecele mai Interesante rezultate, care pot fundamenta 0
serie de exercitii provocative de tip creativ In analiza, eon~tientizarea, terapia 9i dezvoltarea
personala.

Prima structura muzicalll audiata (relaxant-expansiv-spirituala) a asoeiat semnifieativ
aiegerea formel CERC §i a pattern-ului cromatic ALBASTRU-GALBEN.

A doua structura muzicala (eu un feeling trist, deprimant) a asocial dominant forma
DREPTUNGHI ~i pattern-ul cromatic NEGRU - VIOLET.

lnteresant este faptul ca forma "triunghi" a fost ignorata In ambele selectii, eeea ce ne face
sa interpretam ea exista 0 corelatie subtila Intre trairile emojlonale de un anumit tip ~I asoc/erea
lor ell anumite forme geometric!'!, dincola de limbajul cromatie, mult mal bine cunoscut ~i
exploatat in eromoterapie sau In optimizarea ambientaia ;;i comportamenta!a. Probabii c~;

346 ORlENTAREA EXPERlENTIAL&' IN PSIHOTERAPIE

aceasta forma ar putea indica informalii ce traduc stari mar curand legate de mania, iritare,
agresivitate, defulare ~i n-ar fi exclus s-o gasim Tn consonanta cu muziea heavy meta! - dar
aceasta supozitie poate fi verificata cu ocazia unui alt experiment.

Sa proeedam acum la 0 decriptare a simbolurilor consonante sinestezic ...
• Prima structurii muzicalii are doua dimensiuni specifice :
· AlBASTRU - semnifica profunzimea trairilor, nevoie de lini$te, de relaxare $i largire a
con$tiintei, deschidere spre mister, interior $i meditatie, acces la autoeunoa$tere; dupa Jean
Chevalier $i Alain Gheerbrant (Dictionar de simboluri, Ed.Artemis,voI.1,1994, p.79) "albastrul
este culoarea eerului, a spiritului ; pe plan psihie este euloarea ideii ... Dintre eulori, albastrul este
eea mai adanca, privirea patrunde Tntr-Tnsafara sa Tntaineasca nici un obstacol $i se ratace$te
In nemarginire ... Este cea mai imateriala dintre culori: natura nu 0 Tnfati$aza Tn general decat
aleatuita din transparenta, adica un vid acumulat, vid al aerului, al apei, vid al eristalului sau al
diamantului ... Mi$carile $i sunetele, formele dispar Tnalbastru, se cufunda Tnel, se evapora ca 0
pasare Tnvazduh. Lipsit de materialitate Tnsine, albastrul dematerializeaza tot ce patrunde Tnel.
Este un drum al infinitului Tncare realul se transforma Tnimaginar ... A intra Tnaibastru searnana
Intrucatva cu trecerea lui Alice din Tara Minunilor de cealalta parte a oglinziL Albastru! deschis
este calea reveriei; cand se Tntuneca, ceea ce corespunde tendintei sale naturale. EI devine 0
cale a visului ... Domeniu sau mai degraba climat al irealitatii sau al suprarealitalii-nemi$care,
albastrul rezolva Tnsine Tnsu$icontradictiile $i alternantele ca~e ritmeaza viata umana. Neclinti!,
indiferent, nicicand altunde decat in sine Insu$i, albastrul nu apa~ine acestei lumi; ei sugereaza
ideea unei ve$nicii lini$tite ~i semete, care este supraumana sau inumana. Mi$carea sa, pentru
un pictor precum Kandinsky este deopotriva 0 mi~care de Tndepartare a omului $i 0 mi~care
dirijata doar spre propriul centru, care atrage totu$i omul spre Infinit ~i treze~te in el dorln\a de
purltate $i setea de supranatural. Astfe!, Tn\elegem importanta lui semnificatie metafizica $i
totodata Iimitele Tntrebuintarii sale clinice. Un mediu albastru calmeaza, lini~te§te, dar spre
deoseblre de cel verde, nu tanifica, pentru ca el nu prilejuie$te decat 0 evadare fara priza asupra
realului, 0 eliberare care cu timpui poate deveni deprimanta".
· GAlBEN - semnifica expansiunea campului con$tiintei, extroversie, bucurie, entuziasm,
difuzare, deschidere spre exterior, acces la cunaa$terea de dincolo de mine Insurni, la
transcunoa$tere.
Aeeste eulori traduc armonia strueturii muzieale audiate intr-o armonie cromatica perfecta
(contrast pictural absolut dupa legile estetice); In simbolistica universala cuplul "albastru-galben"
semnifica raportul autocunoa~tere (medita\ie, introspec\ie) - cunoa~tere (expansiune a
campului con~tiiniei). De asemenea, cornbinatia respectiva este recunoscuta ca un simbol ai
spiritualitatii, al elevatiei spiritului uman, al transcendenteL Citandu-i pe aceia~1autori (p.83),
"galbenul este cea mai calda, cea mal expansiva, cea mai Tnsufletitaculoare; cea care este greu
de stins $i care se revarsa mereu din cadrele In care am vrea s-o inehidem .... Culoare
masculina, a luminii $i a vietii, vehicul al tineretii, al fo~el, al nemuririi divine ... Galbenul este
culoarea ve§niciei, tot a~a cum aurul este metalul nemuririi, iar pe pamant, galbenul-auriu a
ajuns un atribut al puterii principilor, regilor $i Tmparatilor, un atribut care proclama originea
divina a puterii lor,"
In consecinia, structura muzicala selectata din piesa lui Kitaro se traduce sinestezic prin
simboluri coloristice ce indica semnifica\il fundamentale privlnd deschiderea fiintei umane catre
autodescoperire $i regasire de sine, catre putere $1dezvoltare spirituala.
In aceasta ordine de idei nu ni se pare deloc intamplatoare ~i nejustificata alegerea titlului
piesei muzicale din care am extras fragmentul - "Misterious Encounter". E de presupus astlel ca,
intr-o maniera indirecta, printr-o consonan\a sinestezica sunet-culoare - se valideaza
semnificatia corespunzatoare Intentiei initiale a compozitorului, exprimata prin titlul plesei
(modalitate verbala de transmitere a mesajului).

Capitolul IX - TERAPIA Ul'\fIFICARH 347

Recaptorul devine astfel participant direcl §i sinergic la trairile §i ideiis

interrnediul comunicarii senzoriaie de tip sinestezic ee asoclaza ~I exprima simboiic semnificatii

profunde 9i evident, potential mode/atorii pentru receptor. Mecanismui slnestezic faciiiteaza ~i

catalizeaza astfel posiblle efecte lerapeutice, el oferind una din expiicatiiie erecte/Dr pe care Ie

produc a serie de terapli creative experientlale, ca eele de tip melo-rilmo 9i dansterapeutiee,

melo-plastice (graflea, modelaj, colaj) etc. Ca un argument supiimentar, Tn favoarea acestei

afirmatii, ment!onez ca nici unu! d!ntre subiect!, Tn timpui experimentuiui, nu a eunoscut tltiu!

piesei, ceea ce ar fi putut Influen\a eventual selectii1e coloristice, prin mesajul verbal sugestiv.

A~a Tnca!, variabiia "euvan!" nu a putut niei allera, niei masea ~i nlei estompa fUrictionarea

spontana a acestul mecanism de traducere perceptual-sinestezica, cu eonseeintele respective Tn

pianul irairiior, irnaginilor $i sernnificatiilor personals atribuite ~i experimentate. 'in plus, ne-am fi

putut a~tepta ca variabiia verbala sa fi avut, fara indoiala, eonola(ii sugestive de ordin cultural,

care ar fi manipulat selectiile coloristice ale subiectilor.

Pe seurt, sensul informaliei s-a pastrat eorect de la 0 modalltats senzorlala la alia,

concordant inelus!v cu semnifieatia mesajului avansat verbal de aulor,

•• in cazlIl celei de-a dOl.l3 piese audiate, alegerea spontana a grupuiui, ca ~i cea

restrictiva, a selectat cuplul cromatic "negm -violet". Decodificand semnificalia simbolica a

acestui pattern coloristic ni S8 dezvaluie 0 coresponden(a frapanta cu inlenliiie mesajului muzicai

anuntat in chlar titlui piesei - "Ofile$te-ma", (Tn trad):

- NEGRU - semnificatia simbolica, a~a cum reiese din testul cu!oriior, exprima "granita

absoluta dineolo de care viata Inceteaza, un NU spus DA-ului vietii, ideea de nimic. Fiind negatia

vietH, negrul reprezinta renuntarea sau abandonarea. De asemenea, este asocial cu atitudlnea

de protest furtunos, de revolta fata de stadiul de autoreaiizare atins, in care persoana simla eEl

nimic nu esle satisfacator. Persoana poate fi revoltata Tmpotriva vietii In general sau doar a

proprlei vieti 9i este 'in stare sa actioneze preclpital :?i neintelept Tn revoita sa, fiind capablla sa

renunte la tot". Dupa Jean Chevalier ~i Alain Gheerbrant (Dietlonar de slmboluri,vol 2,

Ed.Artemis, Bucure~ti 1995, p.335-338). "... Simbolic, negrul este Tnteles cel mal adesea sub

aspeclul sau rece, negativ ;;i esle asociat Tntunecimilor primordiale, nediferenpate, originare. In

acest sens, el aminte~te de semnifiea\ia a!bului neutru, a albului vid ~iserve?te drept suport un or
reprezentari simbolice analoage - de pilda, caii mo~i sunt c§md albi, cand negri. Aibul neutru ~i

htonian este lnsa asocial. Tn reprezentarile lumii, axei est-vest, a pleearilor ~i prefacerilor, Tn

vreme ce negrul este la randu-i piasa! pe Axa nord-sud, a transeendentel absolute 91 a ploilor.

Dupa cum 19i inchipuie infernul §i lumea subpamanteana - la nord sau la sud, popoarele

considera una din aeesle direc\ii ca fiind neagra. Piasat astfel dedesub!ui iumi!, negrul exprima

pasivilalea absoluta, slarea de moarte deplina ~i Invarianta dintre eele doua nopti aiDe in care,

pe margini, S8 face trecerea de la noaple la zi ~i de ia zi la noapte. Negrul esle a~adar 0 euloara

de doliu- ~i nu ea aibul, ci intr-un mod mult mal cople~itor. Doliui alb are in el ceva mesianic. EI

indica 0 absen\a temporari'!, 0 !ipsa provizorie. Despre doliu! negru, Tn schimb, se poate spune

ea este dollul fara speran\a ... culoare a osandei, negrui devine ~i culoarea re:1Un(arii 18

de§ertaciunea lumii ... Negrul reaminte~te ~i adancimile 3bisale, genunile oceanice; de aceea
anticii Ii jertfeau iui Neptun taurl negri. Ca evocare a neantului ~i a haosului, adica a eonfuzlei ~i

dezordinii, negrui Tnseamna intunericul originilor; el precede creatia in toate religille. Daca negru!

se ieaga de Ideea de Rau, aalea de tot ceea ce Tmpiedica sau fntarzie planui de evoiutie voit de

Dumnezeu, e penlru ca negrui evoca ceea ce hindu~ii numesc ignoranta. In cailtate d'e eliioare

ce marcheaza melancolia, pesimismul, jalea sau nenorocirea, apare ia tot in vorbirea

curenla: nl S6 fntampla sa vedem lucrurlle Tn negru, ne vin idei negre, vorbim de un urnOf

negru ... Ca imagine a morlii, a pamfmtului, a mormantului, a mersului prin noapte ai misticilor,

negrul se leaga ;;i de fagaduinta une! vieti innoile, dupa cum moartea poarla Intr-!nsa fagaduin\a

zariior, iar lama pe eea a prirm3verii",

348 ORIENTAREA EXPERIENTIALA..IN PSIHOTERAPlE

- VIOLET - semnifica dupa testul culorilor - imaturitate, hipersensibilitate ~i idealism,
identificare $i nevoie de intimitate, pendulare Intre realism $1Iluzonu. Testul Luscher precizeaza
preferinta imaturilor emolional, dar $i a imaginativilor pentru violet. Aceasta culoare este
asociata cu relatii de tip magic, fuziune compieta Intre subiect $1 obiect, Intre caea ce S8
gande$te $i ceea ce se dore$te, stadiu magic de Tndeplinire a dorinlelor, ceea ce sugereaza un
oarecare irealism. Dupa autorii Dictionarului de s!mboluri, "violetul este nu numa! a culoare rece,
dar creaza $i 0 stare psihica descurajatoare". I se asoc!aza un anumit simbolism mortuar, "ceea
ce a facut din violet, in societatile noastre occidentale, culoarea doliului sau a semi-doliului; ceea
ce evoca $1mai precis ideea nu a mo~ii ca stare, ci a mo~ii ca trecere", "Culoare a masurii,
comenteaza Chevalier $i Gheerbrant, facuta din ro$U $i albastru In propor(ii identice, din
luciditate $i acliune cugetata, echilibru intre pamant $i cer, simfuri $i spirit, patima $i inteiigenla,
iubire $i intelepciune, violetul este rezultatul acestui schimb nelncetat intre ro~ul htonian $i
albastrul ceresc, EI este de obicie socotit simbolul Aichimiei (v. Van Rijnberk) $i in general al
doctrinei ermetice care S8 Intemeiaza pe schema schimbului ve$nic dintre eer $1pamant prin
mecanismul evolutiei sau ascenslunii- urmat de invoiutie- sau coborare. Este, in alII termeni,
ciclul reinnoirii periodIce, moarte $i sublimare, fiind urmate de rena$tere sau de reincarnare ...
Mergand mai departe pe linia acestei inlerpretari, violetul, pe orizontul cercului vilal, se situeaza
la opusul verde!ui: ar semnifica nu treeerea de la moarte la viata, adica evolulia, ci trecerea
autumnala, de la viata la moarte, involulia".

Constatam ca ~i Tncazul primei selectii eromatice faptul ea nu s-a alterat deloc semnificatia
bazala simbolica a piesei muzicale, lraducerea sinestezica sonor-eromatica fiind tolodata
concordanla cu titlul cele! de-a doua piese. Informalia exprima atat verbal, cat $i senzorial, trairi
legate de tristele, deprimare, abandon, imaturitate $i transformare sau regresie Tn directa
corelatie cu speclrul mo~ii.

• Sa urmarim in continuare cateva aspecte ale sinesteziei auditiv-figurative :
Comparand consonantele sinestezice figurative ale celor doua plese muzicaie, constatam ca
daca alegerea spontana a flgurilor are un grad mal mare de dispersie, la alegerea restrictiva, S8
contureaza un specific de asoeiere - cercul cu prima piesa muzicala, dreptunghiul cu a
doua. lata decriptarea simbolica :
- CERCUl 8sle semnul armoniei, semnificand mi$carea eirculara (simbol al inteligenlel, ai
lumii spirituale, invizibile $i transcendente). EI simbolizeaza cerul $i relatiile sale cu pamantul,
precum $i inse~ia dinamica in cosmos a acestuia. EI se alatura simbolurilor Divinitatii,
perfectiunii. Asocierea sa de catre subiecti cu structura muzicala a primului fragment concorda
cu intenliile spirituale ale acesteia.
- DREPTUNGHIUL, numit $i patrat-soare, simbolizeaza perfectiunea relatiilor pamant-cer,
precum $i posibilitalea oamenilor de a participa la aceasta perfectiune. Acest simbol este asociat
la unii subiecli cu cel al cercuiui, ca un cuplu figurativ consonant cu audieres celui de-al doilea
fragment muzical. Asocierea acestor doua figuri sugereaza a ruptura de ritm, ce Indeamna la
cautarea schimbarii, mi$carii, gasirii unui nou echilibru, lransformarii dramatice, Cercul alaturat
spontan dreptunghiului (simbol al terestritalii) exprima In receptivitatea sinestezica a piesei
muzicale "Ofile$te-ma", dialectica Tntre transcendenta - la care omul aspira prin natura sa $i
teluricul in care el se situeaza in momentul actual. Daca aceasta interpretare 0 punem In
corelatie cu cuplul cromatic negru-violet, corespondent respectivei piese muzicale, deducem ca
mesajul negativ, dramatic legat de conditia umana, se refera la trairea unui sentiment dureros de
imperfecliune experimentat de fiinla ancorata Tnterestritatea sa, supusa eroziunii timpului. Toate
acestea contrasteaza cu aspiratia eatre perfectiune $1transcendenta din primul fragment muzical
(v. triada sinestezica galben-albastru- cerc ).

...~iun alt fel de concluzii

Intre informa,tia auditiva de tip muzica/ §i informa,tia vizua/a de tip cromatic, pe de 0 parte §i
cea de tip figurativ, pe de a/ta parte, exista a trip/a coresponden,ta, bazata pe mecanismw