Mitrofan, Iolanda - Orientarea Experientiala In Psihoterapie

Jlo

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 349
psiha/agic a/ SfNESTEZIE/.

Caiitalea aceslei informatii poate fi modelata terapeutic in cadrul exercitiilor experien\iale
simboiice de dezvoltare personala, iar munca de autoexpiorare ~i analiza poate fi facilitata ~i
stimuiata prin utilizarea mai alenla a sinesleziei.
Umbajefe universale de tip artistic nonverbal canst/tuie a MA TRICE DE COMUNICARE
SIMBOLICA bazata pe sinergii §i corespondente pe care fiinta umana 0 contine ca 0 resursa
{atenta de autodezvoltare §i autovindecare. Aceasla resursa este inca incomplet folosita,
activata §i orientala in psihoterapie, consiliere §i educatie. Psihodiagnoza ~i terapiile creative

experienliale pot deveni in viitor 0 cale eompleta ~i surprinzator de eficienta in cunoa~terea ~i

dezvoltarea personala §i soeiala.»

8. Exercitjii de meditat~ie creatoare, individuale $1 de gru.Q
(metafora transfiguratoare $i star! modificate ale con§tiinteil

Am grupat in eele ee urmeaza 0 suita de meditalii ereatoare bazate pe puterea transfiguratoare
a metaforei. sub forma unor posibile exerciiii in lucrul cu Sine-fnsu:;;i, create, elaborate ~i
practicate in cursu! experientel noastre de autoanaliza ~i dezvoltare personala, cea mai mare
parte dintre ele putand fi adaptate sub forma unor meditatii dinamice bazate pe dramatizare (de
ex. Jocul de :?ah)sau sub forma unor exercilii de grup centrate pe stari modificate de Gon:;;tiinla.

Ceea cs au in Gomun toate aceste exercitli este experimentarea schimbaril perspactivei

asupra propriei persoane, asupra altora §i a rela(iilor interumane, facilitBnG uniftcarea ~i

armonizarea creativ8.
Ele actioneaza ca modaiitati provocative insidioase de conectare a con~tientului,

Incon~tientu!ui ~i supracon$tientuiui, aVlnd ca erect 0 experlen\a de cunoa~tere extinsa ~i de
integrare personala superioara, chiar dadl aparent, unii le-ar pulea recepta doar ca simple
tehnici de faniazare ghidata sau de re!axare progresiv3. Aceasta modalitate de receptars sa

refera doar la sesizarea mijloacelor (instrumentelor de lucru) ~inu a procesului de reslructurare

psiho-mentala care constituie scopul §i efectul real al aciiunii lor.
Ordonarea exercitiilor meditative pe care Ii Ie propun in continuars, nu este inlamplatoare,

dar te invi!; pe tine cititorule, sa meditezi asupra ratiunilor care au stat la baza ai, dupa eEl Ie \lei
fi parcurs, experimentandu-Ie, pe masura ee inaintezi in lecturarea lor.

8.1. fnvitatie la 0 calatorie intr-o frunza -
Un exercitiu de extindere a capacita~i1or perceptive de tip sinestezic

Tli propun 0 experienla simpla, care Iii va folosi drept vehicul intr-o posibila calatorie in tine
fnsuti. Te invit sa exploram impreuna 0 lume care ne seapa, chiar daca suntem Tnsa ~i cu ea
continuu.

Alege un lac §i un moment iini§tit, a~eaza-te confortabil, iasa-li eorpul sa se dest/ndil in cea
mai convenabila pozitie a sa, prive~te-I, aSGulta-l,simle-I cum se destinde, a~a cum dore~te ?i
cum poate el aeum ~i aici... Lasa sa se intample u~oara apiecare a pleoapeior caire sine, lasa-ti
pleoapele in voia lor, da curs nevoii ochilor de a se inchide ...

Treptat, pe masura ce te destinzi ~i respiralia devine liila, egala ca de la sine, imagineaza-ti

ca pe ecranul tau interior, prinde incet, Incet contur 0 frunza. Ea r~icauta forma $1culoarea, a~a

cum 0 gande$ti tu aeurn, a$a cum vrei tu acum. Clarifica-ti acum, din ce in ce mai mult imaginea
ai, forma, mi:himea, culoarea, nuaniele, nervurile ~i apropie-le din ce in ce mal mult de frunza

aieasa.

350 ORlENTAREA EXPERIENTIAL:\. IN PSIHOTERA,PIE

Apropie-te de ea incet, foarte incet, atent con$tlent de flecare pas al tau catre frunza, pe
masura ce te deschizi $i te apropi! tot mai mult de 8a ...

Prive$te-i cu atenjie conturul ... PiimbiHe Iini$tit de-a lungul lul, Tnconjoara frunza de la
dreapta ia stanga, ient, foarte lent, Jrmare$te-i fiecare nervura, pe rand, incepand cu nervura
centrala. Con$tientlzeaza fiecare ramificatle a nervuril centrale, fiecare ramificajie deiicata a
fiecarei nervuri, din Oe Tnoe mal fina. Pe masura ce inaintezi, nervurile sunt din ce in ce mal

clare, mai largi, mal Tncapatoare, mal pulsatile, mal racoroase ...
Alege-ll 0 nervura Tn care vrei $1 poti explora, cufundiHe Tn ea u$or, treptat, patrunde Tn

luminozitatea ei verde, simte racoarea vibranta $i pura a sevelor, urea odata cu sevele, curgi
odata cu ele, cu gustul lor pe care doar tu TIpoti slmji acum; asculta sunetul viu $1puternic al
sevelor urcand $i bucurandu-se, fii una cu mi$carea lor catre cre$tere...
Acum aduna-te U$or, fara efort, din matca nerJurii prin care ai calatorit, revino la suprafaja
frunzei, coaguleaza-jl simjurile $1 atentla deodata, fll con$tient de intreaga frunza, respira
impreuna cu ea,..

Vizualizeaza-I culoarea de ia baza spre v§H.i.. Mal Tntaiverde Tnchis,verde greu, verde opac
apol verde catifelaL Pe rnasura ce urci cu privlrea, verdeie se deschide, devine din ce Tnce mai

lumlnos pana spre vart, unde devine u~or, verde u~or ~iscanteietor, limpede, iimpede.

Prlve~te prln vazul frunzei cs printr-un smarald ... Transparenta sa Tlipermite sa vezl clar, dlneolo
de frunza."

Acum, concentreaza-ji Intreaga fiin\a Tn varful luminos al frunzei ~I con9tientizeaza gustui
frunzel, gusta verdele ei luminos. p,cum simte mirosul verdelui luminos, u$or, transparent,
racoros. Simte mirasul praaspat, racoras, ai verdelui luminos, transparent ..,

Acum gu~tl ~I miro9i transparenla. Patrunde lini~tit, relaxat, prin porii iumino~i, ui?or calzi ai
frunzei, traverseazE!0 lurne de senzajii, de ia racoares blanda, la caldura moale ~i Tnvaluitoare,
de ia gusturi acrl~oare ~i reci, ia gusturl dulci i?1calduje ..,

Cufunda-te din nou in frunza, .. Experimenteaza gustul ferm ~i opae ai bazei frunzei, sim!i
siguranta $1clarltatea iul $1puterea... Aeum urea din nou de-a lungul nervurii centrale ~i simte
gustul u$or transparent al varfului frunzal ...

Calatore$ti Tntr-olume famillara $i totu$1noua a senzajiilor pure $i a nuanjelor desenzajii, a
impresiilor:;;i urmeior de senzalii, a conexiunilor dlntre senzatli, a senzajiilor ascunse ... Mentine-
te in ea $i ampliflca, atat eal iii provoaca placere, intensitatea acestor senzajii. Lasa sa \i se
intample acesie senzatii, cufunda-te ca intr-o bale reconfortanta, invioratoare de senzajii ... Te
scalzi In verde greu :;;i in verde u:;;or, ino\i Tn seve limpezi, energizante, inmiresmate, sim\i
pulsajia gusiului Tnnervuri, Tnceluleie frunzei ...

°Calatore~ti odata cu sevele dulci-amarui-acri~oare, te la:;;ipurtat de mireasma luminoasa,

de a racaare verde care te duce, te duce din ce Tnce mai departe, pe masura ce devii lot mai
sigur de naile tale senzatii, clare, perfecte, Iimpezi..,E$ti una cu mirasul, e$ti una cu gustul, e$ti
una cu culoarea, e~ti una eu lumina, e:;;tiuna eu sunetul, e:;;tiuna cu viul vibrant al frunzei, e:;;ii
doar resplrajia frunzel ...

Respira lin ~i egal. E$ti frunza. Asculta-ji sunetul interior, inconfundabil. Murmurat $i sinuos,

clar $i egal, armonlos ~i puternic. Ascuita-ji sunetul incanfundabil, armonlc al respiratiei, asculta

ritmul tau personal, de frunza integrata Tn concertul naturli. Recunaa$te-\I Tn aces! concert
sunetul propriu ~i savureaza-I ..

E$ti tu Tnsu\i$\ e$ti :;;1natura deadata, e$ti chlar vibrajia ei delicata $i vie, e$ti chiar lumina ei

°blanda ~iclara, e:;;tichiar sunetul care face completa $i 0 reTmprospateaza,e~ti chiar mi:;;carea

prin care ea se recreeaza continuu, e:;;tichiar transparenja ei, dinauntru $i dinafara deodata, fara
limite, fara cantur, fara forme ... Sim!1 cum te dilajl, cum te extinzl odata cu iumea in care ai

patruns, 0 lume de verde rnatasos, iuminos :;;ide bine, de siguranta ~i de Tnleiegere, de putere
regeneratoare $1de armonle; te dilail odata cu viul, e$ti pe deplin con§tlent de tine. E§ti una cu
viul, cu cre:;;terea,ell mi:;;carea,..

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 351

Te bucuri de aceasta Intalnire cu simturile; Ie ai dintotdeauna, dar acum, iata, e~ti con~tient
de ele, Ie traie~ti cu toata fiinta ta ~i te relncarci cu toata fo~a necesara refaceri! ~i pastrarii
resurseior tale, In continua devenire.

Ai experimentat intalnirea cu frunza, ai respirat odata cu ea, ai fast mirosul, gustul, culoarea,
sunetul, forma, racoarea, caldura ~i puterea ei de a cre~te. Or! de cate ori te simii departe de
tine, obosit ~i Insingurat, Impovarat, temator ~i trist, revino la lumea frunzei, la 5unetul viu al
respiraiiei sale ~i relntoarce-te In tine apoi, cu acceptare, cu Incredere, cu iubire, cu calm ~i
putere, redescopera-ii resursele firesc, treptat ~i sigur, ofera-Ie dreptul de a se lmplini.

Pastreaza deschise po~i1eauzului, vazului, mirosului, gustului, tactilului ~i simlului termic, fii
con~tient de toate aceste fantastice prelungiri ~i amplificari ale fiiniei tale In lume.
E~ti stapanul ~i slujitorul lor deopotriva, e~ii scenaristul, regizorul ~i actorul lor, lasa sa se
Intample In fiecare clipa a vieiii tale mirarea continua de a fi prezent.

, ,8.2. Umbra si lumina - doua scurte meditatii

pentru integrarea polaritatilor §i armonizarea eu-Iw

Iii propun 0 experienta care te poate ajuta sa intri In contact cu pa~i1etale respinse ~i cu eele
acceptate, deopotriva, spre a putea sa te unifici, Inielegandu-te, acceptandu-te ~i creandu-i!
"buna forma" interioara",

Ea se bazeaza pe doua exereitii de autoexplorare, autocontemplare ~i autocon~tientizare cu

suport simbolic pe care, parcurgandu-Ie, I\i poti crea tu Insuti proiectul ~istrategia mintala a unei

autorestructurari benefice, aceea pe care tu 0 dore~ti ~i 0 alegi In mod liber, deplin raspunzator
de tine Insuti. Eu I\i arat doar vehiculele pe care Ie poti folosi: senzatii, emotii, imagini, mi~cari,
adica toate acele transparente caramizi ~i trucuri pe care mintea noastra Ie folose~te continuu,
In starile de veghe ~i somn, ca ~i in cele de trecere de la una la cealalta.

Poti intra astfellntr-un contact real cu tine, In zona obscura In care Iti procesezi informatiile

~i Iti dirijezi sau blochezi energiile, la sursa poten\ialului tau de dezvoltare ~iautoactuaiizare. Poti

dobandi un mai bun control asupra posibilitatilor tale de devenire, poti In\elege cum, "Iucrand
asupra ta", Inveti sa colaborezi cu nevoile ~i disponibilitati1etale spontane, pozitive.

Pentru Inceput, experimenteaza pe rand, In mod natural, doua dintre fenomenele care te
exprima cel mai bine, cel mai complet, care fac parte din fiinta ta: Umbra, fidela oglinda
Intunecata ce te Insote~te pretutindeni. nelncetand sa-ii reaminteasca faptul simplu ea e~ti ~i
Lumina, cea pe care 0 contii in tot ceea ce faci atunci cand, gandind - clarifici, In\elegi, pastrezi
;;i elimini, transmiti ~i explici. Atunci cand, imaginand - restructurezi, proieetezi, creezi ~i
transformi, atunci cand iubind - Incalze~ti, dore~ti, speri, daruie~ti, sustii, energizezi, declan~ezi,

transfigurezi ~i te maturizezi spiritual; atunci cand, ac\ionand - te mi~ti, respiri. te hrane~ti ~ite

perpetuezi, facand din trupul tau creuzetul alchimic al vietii,
Unindu-te cu Umbra, unindu-te cu Lumina, Incearca sa devii mai con~tient de tine, de eeea

ce e~ti ~i poli deveni chiar acum.
inlalnire cu Umbra

A;;aza-te astfellncat sa te sim\i confortabil. Lasa-ti mu~chii sa se destinda treptat, odihnindu-
se, lasa-ti mintea sa se Iini~teasca, sa se clarifice treptat, ca suprafata unui lac limpede, Acum Iti
poti vizualiza Umbra.

Lasa imaginea familiara a Umbrei tale sa se proiecteze pe ecranul interior, la5-0 sa prinda
contur, sa se adune", Urmare~te-i conturul, forma, intensitatea, densitatea, vibratia, mi~carea,
respiratia, la cuno~tin\a de modul ei de a fi, de a se dezvalui, de a se desfa~ura... Focalizeaza
intreaga atentie asupra Umbrei tale, readuse In minte acum ;;i cauta sa-i Intelegi intentia ...
Incotro se Indreapta? '" Dincotro se aduna?,..In ce parte a ei $ovaie ?,,' In ee parte a ei 'este
gata sa se dislpeze?", In ee parte a ei este clara $1densa?" Ce forma ~i ce marime are?,,,

t ---,---~~-------- ~~~~~~~~~~-

352 ORlENT AREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE
Adreseaza-i un mesaj important ~iraspunde In locul el a~a cum presupui ca ea ar putea sa 0

faca. Dialogati atat cat slmtiti nevoia spre a va intelege mai bine."
/I..Iege,daea dore$ti, sa schimbl ceva Tneonturul ~I densitatea ei, ceea ee consideri ea ti-ar

olacea sau ai avea' nevaie. Pot! face asta chiar acurn". Fa-c, incearca sa experimentazi

~ehimbarea pe care tu ai ales sa '0 facio Cum este Ea Bcum? Ce simll fata de Ea? Raspunde-ti
cu onestitate §i continua sa explorezi." Con§tientizeaza oe sentimente, oe imagini, ce ganduri Iti

tree prin minte, lasa-Ie sa se Tntample". _

Acum alege sa fac! 0 mi~care" vezi, oe se Intampla cu Umbra? Ce simte Ea aoum? Incotro

se clarifica? Tncotrose densifica? Ce forma are Ea aoum? Urmare~te-i mi§carea libera, conturul

de acum ~I descrie-I". Con§tientizeaza-i intentia, dorinta §i starea. Ce poti spune despre starea
Ei de aeum?

Lasa-ti mintea sa-§i deruleze imagini!e, gandurile, emotiile ee vin §i continua sa-ti focalizezi
Tntreagafiin\a pe Umbra, Ce sesizezi acum? Fii atent ia modui cum iti pande§ti propria Umbra, fii
observatorul tacut §i prezent, fii martoru! ce se deschide spre devenirea Formei Ei. Sesizeaza
noi ~i neobservate detali!..,

Ce observi acum? Cum este forma el, dar intensltatea, dar d!mensiunile ei actuele? Cum

este naua ei mi~care? incearca sa te apropii din ce Tnee mal mult, de Umbra ta." Ce face ea
aeum? Fuge? Se mie§oreaza? Se mare~te? Aluneea? Se intensifica, se opaoizeaza? Se
candenseaza, se clarifica, se disipeaza? Continua sa te apropii de Ea dellcat, lini~tit ~i sigur, atat
cat 5-0 po\1zarl, atat eil 5-0 poli recunoa§te".

Acum, prlve§te-o cu aten\ie §i grija, atinge-i u§or forma cu degetele. Mangaie-o, simte-!
vibra\ia, gust-o, miroase-o $i patrunde, atat cat pot! prin forma Ei, fuzioneaza cu Ea, prime$te-o
raspandindu-se in flinta ta, identlfica-te cu Ea...

Acum e§ti unit cu Umbra ta. Exploreaza-ti din nou starea. Ce slmli acum? Te strange? Ti-e
larga? 0 pierz! in tine? Te cople§e§te? Te apasa? Te sim!i liber? Te Tnchide? Te pierde? Ti-e
frig, itl e cald? Cum i\1 este? Ramal Tn contact viu cu ea, fiind totodata perfect con§tient de
prezenta ei ~i de a ta, de coparticiparea vaastra?

Acum, daca alegi sa calatore~ti mai departe, pati pa§i bruse, dineola de spatiul iocult de
Umbra ta, Tn spatele ei, undeva, Tn alt spatiu posibil. Descopera, observa ~i simte atent $i
deschis naua lume in care ai avut privilegiul de a fi patruns. Cine e~ti tu acum? Ce faci? Ce
simti? Ce vrei? Alege ... Acum ac(ioneaza conform alegerii tale. Fii ceea ce ai ales.

Copacul ~j Lumina

Potl sta a§ezat sau Tnpicioare, a~a dupa cum dore§ti Tnacest moment. Indreapta-ti caloana
fara efart, sus\ine-o ferm, dar elastic, in vreme ee mU9chii se lasa destin§!, relaxati, ea de la
sine ... Cauta sa deseaperi cum devil prezent in aceasta postura pe care tu ai ales-a, respira
egal, Iini§tit pe masura ce mintea ti se ca!meaza. Lasa primele imagini sa cur'ga Iiber, spontan,
ele vin ~i tree.. ,

$i daCE!pleoapele slmt nevaia sa se fnchida, lasa-Ie sa 0 faca... 0 strafulgerare de-o clipa,
imaginile curg clare, colorate, apo! din ce Tn ee mai estompate, mai sarace, mai ~terse, apo!
fragmentate, fragile, indepartate, stinse".Asista ia eurgerea lor din ce in ee mai disipata, ia
nuan\ele de stari $i de ganduri care Ie Tnsotesc.Asista cum vin §i cum tree Tnafara eeranului tau
interior. Pe masura ce ele se due, se elimina, mintea ta se ealmeaza ;;i se gole;;te, 0 stare de
bine te inunda".

Acum poti umple treptat loeul ramas liber cu imaginea pe care tu 0 alegi, a unui tanar capac,
eu erengile Tnmugurite de curand. Lasa-I sa rasara simplu, sa se adune Tn spatiul tau interior
dintre sprancene, vizualizeaza-i farma pertecta, vibratila, a$a cum ai ales tu s-o ereez!. Aseulta-i
respiratia u§oara, lina, egala, simte-i partumul proaspat ~i suav ai mugurilor gata sa se
deschida ... Apropie-te incet, incet, de copacul ales, fii eon§iient de forma, de marimea, de
consisten\a lui ~i a fieearei pa~i care Ii compune : radacina, tulpina, crengile, ramurile delicate,
mugurii.

Capitohd IX - TERAPIA UNIFIC/',RH 353
Patrunde ell fiinta ta, U$Gr ~i bland Tn radacina iui, insinueaz8-te de-a iungu! truncl-dului ~i

urea odata ell sevele. Patrunde ~i raspande~te-!e in interiorul flexibil ~i rikoros al crengilor, In
cupe!e u?oare, parfumate, ale mugurilor, Tn staminele a$teptand sa se trezeasca, grele de praful
aurit al poienului .. ,

Aeum e~ti una eu stare a tanaru!ui capac, aeum e~ti chiar a~teplarea iui, respiri odata ell el.
simti ~I Tnvet! bueuria lui de a se deschide, in Tntampinarea soarelui. Te Tndrepti inal! §i deschis
eu toti mugurii deodala spre inaitul cerulu!. Prive~le eu atentie alunecarea stralueitoare, dar
reinnoita §i bland a a soarelui de primavara. Prive~te amestecul razelar lui eu norii grei de
ploaie, pri\fe~te dansul lor perfect armonic, jocui eald-reee, u§or nehotarat 81 cerului, Tnlre a
ninge lumina ;;i a plange de ras,

Urmare$te perfect lini$tit ace asia allernanla a jocului, ace asia pace a treceril soareiui

amesteeat ell norl, urmare§le drumul soarelul care, puternie ~isigur, izbuene;;;te Tn mlezul ziiei.

Lasa-te cuprins de frenezia luminii sale, reTnnoite, Tnvaluiloare $1clare, acum.
FJi copaeul caulat, Tncalzit §i purlfieat de lumina. Lasa-ti chiar acum crengile subtiri sa S8

prelungeasca pana la eer, pana devil una eu razele, in!r-o superba Inlainire pl'in care ceru! S8
une$te ell pamantui prin tine. Fa-ti crengile $i mugurii raze $1 lasa lumina sa eurga prin toti pori!
tai deschi§i, prin sevele ~i iernnul tau verde.

Pe masura ee te inall\, soarele coboara Tn tine, voi Gr8§teti impreuna, unul din aitul. Li3S8\i
dansul vostru sa S8 intample, ca pe un joc dlvin, in infinita lu! gratie 91pulers ereatoare, Buc:ura-
te de a fi 0 parte vie a iurninii $i de a lumina la randu-li. Curgi odata cu soarele spre zenit,
urmeaza-(i drumui.

,A,i experimentat trecerea stadler dintr-una in eeaialta fluid, deplin con§tient de tine, deplin
eonectat cu cerul §i eu pamantui, ca parte armonioasa a lor simuitan, R,espira iinl§titln ritmui
vostru eamun, ramal coneelat. surazand.

8,3. Exercitiu de tacere

i\cum te inv!! sa eunoa§tem impreuna T aeerea.

Imagineaza-li-o ca flind spaliui dintre no!, .. Ce forma are? Ce adancime? Ce eonsistenla?

Pare 0 paela deasa §i apasatoare ori e 0 caa\a u$oara, irizand transparente pe-a!oeurl? E

Tnceput ori sfar§it de senzatii? E 0 promisillne mereu Tnnolta ori 0 Tmplinire tara 5far~it? E
geamana somnului tau sau starii de veghe? E-n tine ea ;;i In afara tar E numai Tn tine sau numai
Tn afara? 0 contil sau ea te contine pe tine? De unde vine ;;i-neotro S8 duee? Exploreaza-te :ii
la5-0 sa S8 intample."

Aiege scum Forma Tacerii tale $1vizualizeaz-o pe-acel Beran interior, aintre ganduri. 0 simti

mal Tntai discret, estompat $1 u~or, apai din ce in ce mai clar, mai sigur, mal adanc .. , Fii COflstien(

de ioculin care apare. E-n stanga? E-n dreapta? E jos? Este sus? Observa-\i totodata starea pe

care-o Tneere!. $i daca forma pe eare-al aies-o I\i este placuta vederi\, sa sigur se-ntampla Tn

partea de sus, chiar aeum, ~i e gata sa uree, lar daca forma Iti pare greoaie, neciara, confuz?i,

aa po ate veni dinspre stanga, de jos ~i 51a gata sa cada, migrand indaral, spre trecutul din cam

revine, Las-o sa curga, incet, Jini~tit ~i egal, de 18 stanga la dreepta, d(~jos Galre sus

imponderabila forma, pe masura ce corpu! tau destins, relaxat, devine U$or,

extinde ... ~I cand, plutind !ini~lit, Forma-laeere va fj depa;;it Hnia medians a

imagineaza-li eEl in urma ei se traseaza un fir auriu. IU 0 urmezi indeaproaps 2GUm

aproape, 0 patrunzi. e~ti una eu ea deodata ... Traie~te Tacere2. Urci s! eu Tacws2,

mpreuna .. , Ascuita atent cum Heerea I\i diiata incet, delica! ~i p!acut, fiecare ceiuliL Ascuiti:\

Taeerea cre;;terii tale, oriunde in trup ;;i in minta, in arice [ac8s ai in

Pe maSU;2 ce te extlnzL ce inunzi

~ifY.JC:'_!!!-3 Constanta 01V1(18 e\ bucurie, ;:\Ci_!r'l 1e

ei forTi~ 8.[ur:ec8·-n

Capitohd IX - TERAPIA UNIFICARII 353
Pi3trunde ell fiin(a ta, u~or ~i bland Tn radacina lu!, insinueaza-te de-a lungui trunchiului ~i
urea odata ell sevele. Patrunde ~i raspande~te-te in interiorui fiexibi! ~i racoras al crengilor, 'in
cupele 1190are, parfumate, ale mugurilor, Tn stamineJe a~teptand sa S8 trezeasca, greie de prafuJ

aur!t ai pOienului".
A.cum e~ti una eu starea tanarului capac, acum e~ti chiar a~teptarea lul, respir! odata cu eL

slm!i §i 1nvetl bucuria lui de a se deschide, Tn Tntampinarea soarelui. T8 Tndrepti Tnall ;;i deschis
cu toti mugurii deodata spre Tnaltul cerului. Prive§te cu atentie alunecarea stralucitoare, dar
rein no ita ~i blanda a soarelui de primavara. Prive$te amesteeui razelor lui eu norii grei de
ploaie, priv8§te dansul lor perfect armonic, jocui cald-rece, u§or nehotaral a! cerului, intre a
ninge lumina §i a plange de ras.

Urmare~te perfect lini§tit aceasta alternanla a jocuiui, aceasta pace a trecerii soareiui
amestecat eu nori, urmarmlte drurnul soarelui care, putemic $i sigur, izbucns§te Tn miezul zilal.

Lasa-te cuprins de frenezla luminii sale, reinnoite, invaluitoare ~iclare, aeum.

Fii copacu! cautat, Tncalzlt ~i purlficat de lumina. Lasa-ti chiar acurn crengUe sub!iri sa S6
prelungeasca pana la cer, pana devii una eu razele, intr-o superba Tntainire prin care eerui S8
un8§te eu pamantui prin tine. Fa-!i crengile §i mugurii raze §i lasB lumina sa curga prin to!i porlj
tal deschi§i, prin seveie 91!emnui tau verde.

Pe masura oe te Tn2lti, soare!e coboara Tn tine, voi cre§teti Tmpreuna, Llnul din aiM LaS8\i
dansul vostru sa S8 fntample, ca pe un joc divin, in infinita iui gratie §i putere creatoam. Bucura-
te de a fi 0 parte vie a lurninii §i de a lumina la randu-ti. Curgi odaia cu soare!e spes zeniL
urmeaza-ti drumul.

Ai experimentat trseerea starlior dintr-una Tn cea!aita fluid, deplin con§tient de tine, depiin
conecta! eu cerul §i ell pamantul, ca parte armonioasa a lor simultan, Respira ijni~tit Tn ritmui
vostru comun, ramai conectat surazand.

8.3. Exercitiu de iacere

p,cum te Invit sa cunoa$tem Tmpreuna Tacerea.

Imagineaza-ti-o CB fiind spatiul dintre nol ... Ce forma are? Ce adanclme? Ce consistenta?

Pare 0 pacla deasa 91 apasatoare ari e 0 ceata u$oara, irizand transparenle pe-a!ocuri? E

Tnceput or! sfar~jt de senzalii? E 0 promisiuns mereu innoita ori 0 Tmplinire tara sfar§it? E

~a~eama.n..a somnu!ui tau sau starii de veo~he? E-n tine ca 5i in afara tar E numai Tn tine sau nUmB!

in afara) 0 contii sau ea te conIine pe tine? De unde vine ;;i-ncotro S8 auee? ExploreaziHe ;;1

13S-0 sa se Tntampie ...

0Aiege acum Forma Taceri! tale $i vizualizeaz-Q pe-acel ecran interior, dintre garduri. simti

mai fntai diseret estompat §i u§or, apai din ce 1n ce mai clar, mal sigur, mal saane ... Fii cOf:§!ient

de iocul in care apare. E-n stanga? E-n dreapta? E jos? Este sus? Observa-\! tolauata starea pe

care-o incerci. $i daca forma pe care-a! 31e5-0 Tli este piacuta vederii, ea sigur se-ntampla Tn

partea de sus, chiar acum, 9i e gata sa uree. lar daci:\ forma iti pare greaaie, nee!ara, confuz3.
ea poate veni dinspre stanga, de jOs $i sta gata sa cada, migri'md Tndarat, spre trecutul din care

revine. Las-o sa curga, !neet, lirii§tit §i egaL de la stanga la dreapta de jos catre sus
imponderabila forma~ pe masura ce corpul tau destins; relaxat, devine u~or~ transparent se

extinde ... §i cand, Forma-Tacers va fi depe?it iinia rned!ana a

imagineaza-ti ca In urma e1se traseaza un fir auriu, Tu 0 urmezi lndeaproapG acun\ tot m21

aproape~ 0 patrunzl, 6$ti una CU82 deodata". Trale§te Tacer-ea. Urci $] cresli cu Tacen38-o

mpreuna ... A.scuJta atent cum T8cerea tt! dHata Tncet .. de!!cat i,l p!acut

T aceres cre~terH ariunde in tfUP $f Tn l11fnte: in ariee
Sl Pe rnasu:2 ce te extlnzi: CE; inLH1z]

2' fc;r·-('J a,!'J[':8C;::'-'"

354 ORIENT AREA EXPERIENTIAL2\. iN PSIHOTERAPIE

intreaga-li fiinta traie~te acolo, egala cu sine. Intreaga-li fiin\a se simte tacand peste tot. Respiri
~i auzi cum urci cu Tacerea deodata. $i iata, acum po\i evada IIn, foarte IIn, din ecran. Desprins
din ecranul mirat ca te pierde, calatore§ti din ce in ce mai departe ... La~i ganduri, imagini 91stari
tot In urma... Te sim\i doar Tacere, plutind beatific: e9ti gust luminos §i 0 calda mireasma, e§ti
simpla Tacere i1uminata.

Odata extins, fara margini ~i \el, pulsezi Iini~tit §I egat, bland in toate ... Apol redevii ghem
tacut, te aduni ~i-auzi cum Tacerea concerteaza divino Tu insuti, din firul tacut care e§ti, la~j
sunetul tau curat sa se i~te, sa-~j caute forma, puterea §i rostul.

Descopera miezul ascuns, dar sonor al Tacerli ~i lasa vibralia lui sa te bucure, sa ie
reintrupeze. Acum poti gasi in tine un Sunet la fel de puternic precum fo~a Tacerii. $i daca
alegi, po\i fi Insuli tu Sunetul care se treze~te la viala. Mai treaz, mal prezent, mai mirat, creativ
§i mai bun.

8.4. Explorarea chipului· 0 meditatie asupra fiintei iubite

A§aziHe a§a cum ili vine acum. Asculta impulsul trupului tau din clipa aceasta ~i-ngaduie-i
dreptul de-a se destinde treptat ... Asculta dorinla mU$chilor de-a se lasa in vole, aici in laca$ul
pe care tu I-ai ales pentru reTntalnireacu sine...

$i daca deja e§ti destins, Iini~tit, ascultand cum celulele trupului tau Ii se pun in acord,
pastreaza-li atenlia vie §i concentrata in punctul dintre sprancene ... inconjoara-llin ~i u$or cu
intreaga iubire $1lasa-I treptat sa devina un cerc transparent $i adanc, un ochi bland de apa ...

Acum te invit sa patrunzi in apa ce cald te prime§te §i lin te cufunda in ea pana la glezne,
Simte-i atingerea mangaietoare - matasea - in limp ce continui sa te afunzi pana la genunchi,
pana la brau, pana la piept. Lasa-li $i bralele, umerii, gatul sa se rasfele $i simte intreaga
caldura a trupului ... Observa cum aceasta caldura lent difuzeaza in beatifica unda, pe care 0 poli
colora dupa cum simli nevoia...

Acum fntaarce-li auzul spre fO$netul ce se intampla la granila trupului tau cu spaliul In care
te scalzi. Poli sa-Ii rasfiri dupa voie degetele lasand apa sa treaca, precum intr-o clepsidra
acvatica, masura~du-se timpul... $i timpul ce curge e una cu inima ta ce-§i canta egal $i sonor
bucuria de a-ti fi tie ritm. Asculta cum ritmul tau se armonizeaza cu-al apei, din care, incetul cu-
ncetul se isca un Chip ... imagine vie ce Ii se arata tot mai clar, tot mai sigur.

E chipul pe care, privindu-I, simli fo~a in oase, simli mU$chii flexibili - liane dorind sa
Tnconjoaretrupul pe care abia-I banuie§ti in luminile apei...

Treptat. chipul prinde cantur, volum, consistenta $i-ncet, faarte-ncet, incepi 513-1apropii de
inima ta ce a$teapta deschisa ca floarea de nufar...

Acum, fli propun 0 calatorie: urmeaza forma Chipului lent, fara graM $i lasa-li respiratia
calma sa devina treptat mangaiere. Presimte mireasma discreta a fiinlei de care te-apropii ...
Continua sa-i respiri forma obrajilor, parul, tampla, descopera fruntea in a$teptare $i daca 0 cuta
mirata se simte, intinde-o u§or."

Coboara spre pleoapa ochiului stang §! respir-o, apoi intra-neet, delleat, in !risul tandru §i
lasa-te imbaiat de lumini $i de umbre. Acum, coboara in collul miratului ochi ce te-accepta $i
gusta din roua sarata, apoi te prelinge pe-obrazul Sau stang. Imgineaza-li ca luneci extrem de
ince!, pe suprafala unui fruct pe care tu ii alegi, experimentand contactul cu coaja. Acum poli
patrunde spre miez, II miro$i $i II gu§ti delicat §i atent la nuan\e... Ramai concentrat...

$1 daca te simli lumlnos §i trezit dintr-o data, aluneca !in inspre zona barbiei §i simte-i,
prezent, consisten\a §i forma deodata. 0 poll mangaia circular, cat mai incet cu putinia ...

Zbori bland - fluture transparent catre gura ~i deseneaza-i cu aripa intregul contur §i

surasul ... sala§luie§te 0 clipa-n lac8§ul atat de suav §i - ia@ - deodata simli rasul cascada cum
vine... Lasa-te energizat de unda-racoare, de fo~a pe care-o degaja, fara efart §i opreii§ti. Curgi
repede, viu $i puternie... E§ti rasul cu toM

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARlI 355

Acum poti parcurge linia nasului, urcand §i coborand concentrat, urmeaza forma delicata a
narilor §i-ncearea sa fii chiar aerul pur ce-I respire, fii Tnse§i mireasma pe eare-ndelung §i-o
dorese. Aeum potl urea Tnvigoratpe obrazul Seu drept. Patrunde Tncutele lui, in porii pregatiti
sa-Ii primeasca placuta atingere §i sa-ti afle mesajul...

$i ca §! cum te-ai fi ureat pe-o colina, lasa-te acum pe pleoapa ochiului drept, ca pe tarmul
de mare. AiGi pregate§te-te sa simti mareea priviri! ee te iseode§te, iubindu-te mereu §i mereu
altfel. Fii con§tient de modul in care revine, aceea§i, dar totu§i mereu transform ata prin tine ... Fii
concentrat doar asupra privirii de-acum §i brusc vei vedea curcubeul ta§nind catre tine. Alege-ti
culoarea pe care-o preferi §i ascule-\i auzul...

Acum poti pricepe intentia Chipului drag §i mesajul. La randu-\i, raspunde-i a§a cum dore§ti,
prin culari saLi miresme, vibratii sonore, atingeri ori alte senzatii. .. Pule!! continua dialogul cat
esle nevoie §i daca sim\i!! cum din jocul vostru se face lumina §i-o bucurie imensa va inunda-
ntrLl-totul, atunci poti porni mai departe ...

U§or, Iini§tit §i-mplinit levitezi deasupra tamplelor, fruntii §i ea de la sine, te la~i sa plute9ti
rotitor, te;;i luminoase, largi cercuri, Tnjurul capulu! fiintei iubite... Imagineaza-ti cum modelezi cu
respiratia ta cercuri ample, din ce in ce mal ample, tot mai extinse, pe masura ce Chipui fericit
din interiorullor se mare§te, se dilata, se coloreaza la randu-i...

Acurn te apropii din ce Tnce mai mult de chipul iubit incel, foarte-ncet $i alent, II percepi sub
o magica lupa... 0 vreme dlstingi disparate nuante ~i forme, un joc de lumini ~i de umbre
amestecate pana cand bruse, iti apare 0 noua planeta. 0 potl explora dupa vole, de Ie
ademene§te cu laeuri adanei $i coline prelungi §i domoale, cu line campii ~i munti semeti\i catre
cer, cu pe$teri in care te poti culbari Iini$til... Paduri nesfar$ite, cascade cantand orl Iivezi
aburind de miresme Ie pot invita sa patrunzi, sa deseoperi, sa gU$ti...

~i daca ai explorai indeajuns noul Chip, aduna imaginea lui intr-un glob transparent §i U$or
chiar aeum... Apropie-ti palrnele lin §I prlme$te-I Tn culbui lor ea $i cum le-ai ruga. Alent,
rabdator, iubitor, protejandu-I, adu-ti-I incetul cu-neetul aproape de inima, simtindu-i caldura,
vibra\ia fina, iumina. Respira-i intreaga fiinta $i, brusc, fuzionatl ...

Acum te lntorci mai bogat, mai vital $1mal bun; separa-te lent, decanteaza-te din fiinta lubita
$i multume§te-I cu toate celulele tale deodata. Respira adanc §i !iber acum, salut-o eu devotiune,
prive§te-!'imaginea pana se face lumina, asculta-i prezen\a pana devine un sune!, gusta-I fiin\a
pana ajunge nectar, pastreaza-i mireasma pana ramane parere...

8.5.. Scurta meditatie cu obiect - un exercifiu de dezvoltare a empatiei

Indragoste$te-te de CEVA sau de CINEVA care ni.l-ti apartine - un fir de iarba, 0 samanla, 0
pianta, un copac, un nor, 0 piatra, 0 apa, un munte, 0 plaja, un sunet, 0 mireasma, 0 fiinta.

A~eaza-te lin ~I alege-ii "obiectul iubirii". 0 poti face fn orice clipa. Exploreaza-i §i descopera
tot ceea ce te atrage. Ca!atore~le Tninteriorullui, observa, identifica, separa §i unifica, rea§eaza
Iln, delicat, apoi restructureaza, transfigureaza.

Lasa-te absorbit de el acum, in clipa in care e~ti, patrunde ~i reserie in mintea 1a scenariul
existentei sale, orice ar insernna asta. Vizualizeaza: cum se na§te, cum respira, cum S8
hrane$te, cum face, cum S9 odlhne§te, cum se mi~ea $i cum sta, cum viseaza ~i cum S8
treze$te, cum traie~te, cum vine §i cum pleaca.

Apropie-te fncet, foarle Tncet§i cufunda-te in interioritatea sa unica. Fii con§tient, pas cu pas
de Fiinta din spateie FOI'mei,de vlul acela, oricat de subtii §i Imponderabil ar fi.

Intra Tndialog atent $i deschis, iubitor, cu structura sa, eu eelulele sale, ell viala lor secreta §!
simpla.

Fii firul de iarba, piatra, copacul, norul,apa, munteie orl fiinla iubita sau orice-ai ales. Fii
parte a lui sau a ei $1eelu!a. Vezl cu ochll sai, auzl cu auzul sau, palpita $i simte-mpreuna eu e!
sau cu ea Tnfiece cUpit

356 ORIENTAREA EXPERIENTIALJ.. IN PSIHOTERAPIE

Simte durerea $i bucuria firuiui de iarba cand este calcat sau danseaza liber sub adierea
vantului.

Simte durerea §i bucuria pietrei cand se sfarama §i cind rezista. A fiintei cand se plerde §i
cand se regase$te pe sine. Fii toate acestea acum, cand ele se-ntampla.

Observa cum toate cresc §i descresc, observa cum toate vln §i pleaca, Intr-un ritual
neintrerupt $i sacru al Existentei. Asculta, prive$te, atinge, gusta, miroase $i simte-i vlbratia,
ritmul armonlc, egaL $i slmte-te parte a Ei, fldela-ntru toate.

Admira ml$carea $i oprirea, inspirul §i expirul, sunetul $i tacerea, involburarea §i disiparea,
dorinta §i implinlrea.

Descopera Existenta a§a cum rabufne§te ea In ochil cuiva, a§a cum se exprima intr-o
ramura de clre$, intr-o aglomerare de nori sau intr-o curgere de apa. !ube$te-i fo~a de a
ramane, de-a fl egala cu sine, dar in aceea$i masura ;;1fo~a transfigurarii.

Admira puterea de-a fi, de-a rezista $1 de-a se opune a munteiul, dar $i ml;;carea continua,
surparea matasoasa a nislpulul, rava$irea ia infinit a forme!or sale. Obsenla destruct!a ce na9te
drum revenirii $i bucura-te ca astfel, ea particlpa ia creatie.

indragoste$te-te de zapada, de pioaie, de ceata, de abur, de Apa, sub toate formele et
necesare.

indragoste$te-te de Soare, de seminte $i fructe, de prlvirea copiuiulul, de caldura prezen\ei
cuiva sau de focul din vatra.

Fii una eu to ate starile celo!' din jur, extrage esen\a, eontempla-ti propria stare conectata la
lume, contempia-tllubirea.

Acum te poti slmli dintr-o data bogat $1divers, discret $1fluid, slgur $i ferm, subti! ~I frumos,
adanc $1 sonor, concentrat $i dilatat, plin $i vidat deodata. Te sim\i vilzator $i vazut, spectator $1
spectacol, creator :;;1filtru, cel ce da $i prlme:;;te. Trale:;;ti to ate Ipostazele de a fi, Ie curl0§ti :;;1ie
bucuri.

Constati ca aceea§i subtiia $1 energlzanta placere te-ncearca atucl cand observl mi:;;carea
flinte! iublte ori cea a lumlnii pe lucrurl. Aceea§i placere revigoranta atunci cand atingi trupul ei,
ori cand ploua pe lume. E9ti con$tient ca admiri deopotriva fermitatea $i stabilitatea stancil, ca §I
eele ale persoanei alese.

Traduei in celulele tale prln acela;;i limbaj prezenla fiintei, ca $i pe cea a soarelui in pi/nil
vara, sau a vantulul care te mEmgaie, orl rascolitoarea furtuna, orl misterul zapezii. $i toate-s
prezente deodata, iniauntrul tau ca 9i Tn afara.

Acum, a§ezat, alege sa fii con$tlent de 0 stare anume $i du-o pana la capat, traie§te-o,
eontempi-o :;;i las-o sa arda deplin $i domol pana se stinge.

Apoi vei fl Ilber sa zbmi mai departe, caci orice calatorie e doar 0 Tndragostire perpetua $i
orlce inaintare incepe prin ate a$eza iubitor.

Reaminte;;te-li! ... ca sa po\i Tnainta, mai intai, te retragi. $1 a patrunde in tine insuti sau in
interiorul euiva, se-ntampla la tel.

8.6.. Despre vulnerabilitatea puterii §i puterea vulnerabilitatii

AI privit vreodata un Mugure cand se deschide? Ai simtit nevazuta lui fo~a interioara ce pare sa
invinga petalele, sa Ie rasfranga? AI simtlt parfumul patrunzator pe care-I degaja atunci cand
Izbucne:;;te-n afara? EI exerseaza forta solara-n Iimbajul miresmei. EI se deschlde, se d/lata,
emite ... Prive$te-I cum T§i trale§te rasfrTngerea ca pe 0 victorie $i-ncearca sa s!mti asemenea lui
aceasta putere.

Deschide-te, cre§ti §I transmite ceva din caldura aceea discreta $i pura ce sala:;;luie§te Tn
chiar miezul tau. Ascult-o atent ... repereaza-i vibratla, simte-o ... $I-acum, observa atent cum
ghemul din mijloeul florii se-aduna incet, se-nfa§oara, devine puternic, opac, dulce-acru. Asista

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARlI 357

la na~terea fructului. Imagineaza-ti cum se-ntorc sevele-n miezul aeesta, se coneentfeaZel, se-
aduna, pana ee el devine tot mai greu, rotunjit...

$i simte eum foetusul-fruct, erud ~i ineert f~i cauta gustul ~i forma-culoare cu-ncetul. Fragii
se-nfa~oara Tnel pana da pe-afara ~i poate desprinde petalele florii, pe rand ... ~i Tntr-Qbuna-zi
exerseaza explozia - da-n parg. Ce nuan\e frenetice eurg dinauntru-n afara, ce gusturi straine

se decanteaza, adanei ~i suave deodata, dinspre aeel interior Tneare vegheaza un sambure,

poate mai multi ... Cum soarbe lumina pe care-o preface Tngust ~i-n miros cu cat te afunzi mai

spre miez ! ... Acolo el canta.

Ce fo~a au sunetele lui interioare, ce putere prin care istoria fructului devine memoria vie

a samburelui ... De-acum §i de-alci el a duce cu sine spre altundeva ~icandva, cand prinzand

. radaeini, va reitera arta ere§terii sale .
...Tu po\i sa fii Fructl.li acum? ineearea! Ce pierz!?!...

8.7. Aria mersului pe sarma - de la friea la euraj.
Un exerci1iu de autorestructurare

.A.ziti propun sa te familiarizezi cu arta mersuiui pe sarma.
Imaglneaza-te echllibrist 0 cllpa, alege-\i Inal\imea patrivita §i verifica inca 0 data pilonii pe

care e intinsa sarma ta : FR.lCA la un capal, CURAJUL la celalalt.
,A,cumyom Tnva\asa exploram Ingusta punte.
A§eaza-te la capatul pe care TI dore§ti. Daca-ti alegi sa urci pilonul Frieii, '10m merge

Tmpreuna spre Curaj. Daca alegi sa-neepi eu eelalai\, poll explora ee slmli cand mergi spre
Frlca.

$1intr-un caz ~i-n celalalt 8 bine...

o data IIi vei plerde veehea teama, lar alta data T\Ivei regasi pruden\a. 0 data poti sa-ti la~i

in urma Frica. iar alta data 5-0 cuno?!i mal bine, a$a incat sa ii potl face fala .
.. .Acum de-oriunde te-ai fi hotarat sa-neepi, te rag sa urei Imaglnara scara de sfari care te

leaga de pamant, pe care poll avea acces !a sarma. Respira adanc , egal §1Iini§til, in timp ce Iti
fixezi piciorui la capatui de jos al scarii $1,la drum!. ..

Observa-te cum urci §i in ce rltm, ce pa~i din corp participa mai mult ~i ce simt ele cand
ascensionezi. Fii con§tlent daca pr!ve~ti ia scara sau cauti cu privirea-n exterior ceva anume sau
pe clneva. Fii con§tient daea is 8imt! privlt §I cine te asista la urcu~ sau daca nlmeni nu 0 face,
vezi ce slml!. Observa ee senza\ii §I trair! ili traverseaza sufletul acum, ee imagini, intampJarl ~I
fapte relntra pe ecranui tau menial Tnvreme ce tu urcl pe-aeeasta scara ... Oar la5a-ls sa 'curga
pe eeran $i lini§tit, tu urca mai departe ...

.. .Odata ajuns sus, ramai atent. Fii con§tient de corpul tau aici, de starea-n care intri chiar

acum. Ce slm!i? Ce-li treee bruse prin minte? Ceo\! vine ehiar acum sa faci, deodata ? Sa te

opre~ti, sa-ncrernene~ti privind la (inta sau sa te-avEmti Tn graba, ori cu groaza ?! Sau sa te
asiguri ca mai jos e 0 piasa, In care cineva te poate prinde $i daca vei cadea, nici un pericol nu
te va pa§te in mod real?! IIi vine sa faci cale-ntoarsa oare, sau sa renun\i chiar de ia Tnceput?

Ori poate ca te ui(i Tnsus, ia stanga ~i la dreapta §I-apoi lin §i sigur porns§t! la drum, privind
tot fnainte, . ~! cum te sprijin! pe sublirea punte, ce experimenteaza talpa ta atunci cand mai
parcurge cate-un pas?

it! iei cu tine un obiect eu care sa te ajuli sa DU-!!pierz! eehiiibrul?... Cum arata? .. E poate 0
prajina lunga $1 u$oara sau 0 umbreia, pe care eventual 0 poti deschide $i transforma Tn
para$uta?! ... Ori pur?I simplu, cu bra\ele pe lateral- devii 0 cruce, ealatorind pe firul ee une$te,
ca-ntr-o oglinda - FRiCA ~i CURAJUL ...

Te uili in jos? Ai spectator! sau nu? $i ce sim\i §i-ntr-un caz $!-n celalalt?
Observa-\i primele Impulsuri ?i reactii §i daca toate-acestea le-ai afla\, fii eon~tient de ceea ce Iti
vine spontan sa faci $1ee alegl. $1 orice ai ales, imaglneaza-(i acele fapte eEl se $i Tntampia.

358 ORIENT AREA EXPERIENTIAL2\. IN PSIHOTERAPIE

Prive$te-te, consuma-Ie $i lasa sa se Indeparteze din ecranul tau mental, prive$te-Ie cum lent se
deruleaza, precum un film cu Incetinitorul.

...Acum Incearca sa revii la drumul tau $i exploreaza-li mersul In detaliu. Propune-ti sa te
vezi mergand, sa te auzi $i sa te simli deodata In trup $i-n minte, sa-Ii fii chiar propriul martor
tacut $i deta$at, extrem de lini$tit, dar disponibil.

Tu poli interveni oricand, te poIi susline $1 ajuta, desigur, la nevole. Te poli opri sau potl sa-ti
sugerezi chiar lie Insuti cum $i ce poti face. Sau daca vrei sa schimbi ceva la tine In timp ce
mergi, fire$te, a poll face.

Continua sa aclionezi, fiind atent ia Insa$i ac\iunea ce-o decizi, la tot ce sim!1 cu cat
inaintezi. Descopera $i gusta bucuria de a te vedea mergand la Ina/lime.

Fii eon$tient de modul In care senza\iile $i gandurile Iii domolese sau Iti amplifica emoliile $1
eauta sa Ie elarifici, sa Ie eunO$ti pe cat mai mult posibil. Vei observa treptat ca toate-s
Impreuna, doar sub controlul tau, ca te asculta.

Observa apoi cum mintea, precum un slujitor umil - compara, cumpane$te, abstrage, separa
$i une$te, ghidata de voinla ta de-a merge. Cunoa$te-ti astfei drumui, p!ikeriie $i dificultati1e !ui,
cunoa$te-li deci, fiinla In actiune.

Observa cum fiecare emolie, fie ea negativa ori pozitiva, atrage dupa sine 0 solulie, observa
cum dispui de inepulzabile resurse In a gasi mereu altceva. Ele Iii suslin Inaintarea $i, pe
masura ce 0 fac!, constati ca e$ti din ce In ce mai sigur $i mai IitJer.

Alege ce $i cum sa experimentezi a$a Incat, cu fiecare pas, vel ca$tiga a noua perspectiva
asupra propriilor aC\iuni $i- asupra sie$i.

lata, afli deja ceea ce n-ai fi putut banui Inainte de te fi angajat In aceasta frumoasa
experienla a Tntalniriicu tine Insuti.

Descoperi ca poli ~i ca vrei, ca te miri, ca te joci, ca te amuzl, ca e~ti viu, Implinit ~i puternic.
Descoperl ca orice Imprejurare e doar un prilej de a Inainta $1de a te cunoa$te. Descoperi ca
FRICA $i CURAJUL sunt egale in importanta $i ca Iinia subtire, flexibila ce Ie une~te e chiar
echilibrul tau. Rostul ei este sa-ti sustina inaintarea.
Astfel, poli trece prin FRICA perfect con$tient ca este doar acea provocare ce te Invata sa fii
rezistent, luptator, pentru ca apoi, cu bucuria de a a fi parcurs, sa a pierzi.
Dupa cum, po]i consuma experienta CURAJULUi, poti fi una cu el, II poli depa$i spre a-I
pierde, ori de cate ori relncepi mersul pe sarma. Oar !a capatul ei, nu uita, este FRICA, cea care
te provoaca sa-ti reactivezl CURAJUL, cea care-]i da $ansa.

A$a Incat, continua drumul atent, prezent, perfect con$tient ca lucrui eel mai frumos ~i

adevarat ce Ii se poate intampla este contactul dintre talpa piciorului tau ~i puntea sublire pe
care tu ai ales sa 0 Incerci, s-o strabati, s-o cuno~ti, Intre cer $i pamant - suspendata.

Continua sa exersezi. Acesta este doar Inceputul".
$i daca Intr-un tarziu vei fi deprins arta de-a merge la Inallime, pe sarma orizontala, este
posibi! sa-Ii schimbi stilul - sa preferi verticaia, sa Inve\i sa te caleri la infinit

8.8. lntampJari marunte sau despre dependenta §i abandon

De la 0 vreme, a~tepli sa se-ntample ceva ... Ceva care sa te trezeasca din ritmul monocord in
care traie$ti. Ceva care sa te bulverseze, sa te uluiasca sau sa te umple, ceva care sa-Ii arate ~i
cealalta fata a lumii pe care 0 banuie$ti, dar pentru care nu bagi mana Tnfoc ca exista.

De la 0 vreme, cite;;ti mai atent, dar constali ca prive;;ti mai curand printre randuri, ascul!i
Ynfrigurat,dar auzi doar fO$netuldintre sunete $i iata, parca tacerea Iti e mai familiara intrucatva,
mai aproape.

fti percepi bali3ile inimii egale, constante $i mi;;carea Iinc\ egala a aerulul prin plamani ;;1slm]i
cum fieeare clipa e egala, In sfar;;it, cu cea care urmeaza;;i cu cea care-a fost. Te vezi $i te auzi

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 359

mergand, stand, respirand, fnghi\ind, evacuand, dormind, visand ~ite fntrebi pentru a mia oara

- "Asta e tot, doar atat?"

Constati ca te la$i mers, a~ezat, respirat, fnghi\it, evacuat, adormit ~ivisat $i fn timp ee-(i

prive~ti gesturile, senza\iile $i trairile, devil dependent de spectacolul propriei flinte ca $1cum ai fl
descoperit telefilia ca sa nu spun telemania interioara. Te la$1 sedus de gustul nou al
Tntamplarllor tale marunte, de vlbra\iile eoneetate ale mlntii $i corpului tau, de minunea de-a fi. ..

$i-n timp ce te bueuri cum nici n-ai facut-o vreadata, observi cum 0 plapanda furnica Iti urea
pe brat. Grabita $i supla urmeaza 0 linta preeisa- firul de par pe care nici nu-I $tiai pana acum ~i
te-ntrebi "Ce cauta oare ?"

Prive$te-o atent, coneentrat, dar fara efart, plute§te-n conturul minusculei sale structuri, fii
forma atM de precis desenata, volumul ce pare acum curgator $i poti sa distingi nuan\ele
negrului ei Tn mi$care - negru abanos, negru catifelat, negru matase, negru sidet. .. I\i vine
deodata In minte sa fii chiar furnica $i sim\i cum te scurgi, cum inunzi interiorul firavului trup.
Observa-te cum Incerci sa vezi lumea prin ochii ei - presupus rnozaie, sa-i sirnji ehiar vibratia In
timpul urcu§ului, a~adar, s-o euno~li...

Acum ai decis sa experimentezi starea ei $i-ncepi sa patrunzi ehiar aealo unde banuie~ti sau

[i-ar plaeea sa cl"ezi c-ar fl oehiuL Oar brusc, realizezi ca privit prin sl, firul de par devine copac ~i

pielea ta, pe care \i-o vedeai aitadata neteda ~i curata, devine pamantul crapat sau mustind de
prea multa roua, eu vai :;;iurcu$uri abrupte, cu mun\i, eu mla§tini, cu ape ... Acum poli sim\i eat
de greu sau cat de U$orte streeori printre ele, iar \inta pe eare-o vedeai atat de clar adineauri,
(convins ca furnica se-ndreapta precis intr-acolo), aeum e pierduta privirilor tale marunte, de
blata fiin(a, ascunsa de dambul pe care Tneereisa te urei.

Experimentezi perspectiva furnicii ~I consta(i ca habar nu ai de (inta, dar eontinui sa te mi:;;ti
intr-acolo, probabll automat, ca un somnambul, treeand prin toate prapastiile :;;imun\ii din eale.
Tu mergi. Pur §i simplu tu mergi, n-ai timp nicl macar sa visezi.

Te-ntorci iar la tine (eel ce prive:;;te):;;i-oclipa e:;;titentat sa produci un eutremur, mi$candu-\i
!in brajul, dar vezi cum furnica abila se strecoara in cau$ul palmei ~i se tine de el. "E mult prea
departe de (inta acum!". Jubilezi, ei bine, ili vine s-o strangi, $-0 love:;;ti,5-0 arunci, $-0 strive:;;ti,
dar ea scapa ... :;;iiat-o din nou cum urea pe falangele tale sub(irl, alergand catre firul de par, de
departe ... Din curiozitate, 0 la§i sa alunece $i a aju\i pu(intel. Ajunsa aeolo, se-ntoaree nauca $1
cade .

...Te simji responsabil de trauma ei :;;1te-ntrebi ce rol ai jucat in scenariul aeesta de fapt ce
sens a avut ~i daca ai fi putut proceda In alt mod ?! Te-ntrebi daca ea a decis sa se arunce Tn
hau :;;ide ce? Sau pur §i simplu, i-a fast greu sa se tina de brat? Sau ceea ce tu nume~ti (inta
pentru ea era drum $1a ales sa continue inlocuind urcu$ul cu zborul-cadere Iibera. Un all fel de
zbor pentru cel care nu au aripi... Cine $tie ? ..

Te-ncearea 0 parere de rau, te slmji oareeum vinovat sau confuz, ba ehiar Ii resim\i
abandonul ea pe gustul cire§ei amare. Prive~ti spre covor, atent, foarte atent, doar, doar 0
zare~ti, pentru a c!ipa. Oar nici 0 mi:;;carenu pare acum s-o tradeze, nici 0 fo~nire dlsereta nu
pare-a razbate. Asculli :;;iprive:;;ti.Te simji singur. InlelegJ ca ceva minunat se-ntamplase ~i ca ai
Tntrerupt cursul spontan al acelui ceva. Ti-aminte$ti? Tu doar a$teptal, la-nceput, sa se-ntample
ceva"".

Te a~ezi Tnfotoliu, i(1 cau\i caietul §i desenezi cuinfrigurare doua pete negre, alaturate $i
serii in dreptullor - FURNICA, apoi adaugi - FURN!CA MEA MERGAND CATRE TINTA. apei
~tergi ~i desenezl 0 ~erpuire lina sub care serii - DRUM $i un capac pe care scrijelezi - TINTA.
Apo! Tntorei pagina, al"unci eaietul. Resplri adanc $i brusc se aprinde lumina. 0 fi intrerupatorui
defect? Sau altcineva I-a atins, Oil din intampiare ?!...

----------------------------------------=,,~,=,=,,-~=====---~""

360 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

B,B, Aria rabdarii

Simt zapu§eala de azl ca pe 0 capcana §i ma gandesc la momentul cand aceste pagini vor
ajunge In mana ta §i cand toamna tarzie ti se va scurge In palme ca 0 ploaie subtire, anuntand
frigurl mari §i nelini$ti.

Pentru tine atunci poate ca este miezul de iama din pragul altui mileniu, dar eu simt acum
Soarele In trup invaziv, raspandindu-ma lent In fiecare ungher, ca 0 ceara topita ce na~te faguri
mol In fiinla mea §i brusc, ma preiing precum mierea. Ma a$ez greu $i atent, ca ~i cum m-a~ fi
pus la pastrare In hexagonale laca$uri de taina. Pentru ce, pentru cine, pentru cand? Consimt !a
aceasta transfigurare cu totul §i 0 las sa se-ntample, a~a cum lemnul consimte sa devina floare
$i frunza, floarea fruct, fructul saman\a $i saman\a radacina, Observ cum fagurele In care
patrund devine una cu mierea, asist la fuziunea noastra transparent-aurie ~i-n\eleg ca Soarele ~i
_ Pamantull§i Imparta$esc impresiile 9i emotii1e,experimentand Inca 0 data Intalnirea, ca $i cum
ar fi prima, ca ~i cum ar fi ultima.

A§tept. A~tept ca dialogullor sa se scurga ~i contopirea lor sa devina deplina, a~tept ca ~i
cum a$ fi a$teptarea Insa$i. Sunt starea de a$teptare, fara dorin\e, fara scop, fara vise. Veghez
§i tr<3iescIntalnirea lor, mi$carea lor, lenta, foarte lent<3,pana la nemi$care, Sun! starea de
tranzilie dintre ele. Presimt Indulcirea luminii $i Ingreunarea ei, consistenta pe care i-o da
fuziunea, In timp ce fagurele opalin se cristalizeaza, devine apa-nghe\a!a.

Acum poli zari fata cealal!a a lumii prin noua fiinta ce-ncet S8 treze~te, complet inocenta,
mirata spre Sine, Sunt Poarta Oeschisa.

lar tu, eel sau cea ce ma fnsole$ti In aceasta experienta, constali cum la randu-li, incet,
foarte-ncet, la$i sa curga imagini mai clare, mai vii, colorate, u$or vibratile, iar lumea In care noi
doi am patruns pare noua...

Consimli ca e~ti gata s-o explorezi, cu grija, migala ~i-uimire $i singur gase~ti momentul eel
mai potrivit $i intrarea. Aluneci lin, foarte lin ~i atent, cu simlurile toate deschise spre interior,.,
Auzi, vezi, miro~i, gu~ti §i simli, descoperi spaliul mirific Tn care-al patruns ~i e~ti con~tient de
modul in care aluneci, de starea pe care-o traie$ti In timp ce explorezi, In tlmp ce cuno$ti $i iata,
ca-n timp ce Inaintezi in propriul spa\iu, poli vizualiza vechi Tntamplari, ca-ntr-un film cu erai
cunosculi sau, ca ;;1cum ai cill un roman, devii chiar ramanul cu ai carui erai te identifici sau de
care te separi. $i tot ce se-ntampla acolo pare sa aiba 0 noima pe care tu 0 gase$ti.

Priv8§te-ti spectacolul, cite~te-li romanul ~i fli eel mal bun spectator sau cititor aJcreatiei tale,
eel mai atent. Te prive$ti cum te joci, cum te mi~ti, cum vorbe$ti, cum actionezi ~i toate IIi spun
cine e~ti §i nu e§tl, ce-nlelegi §i ce nu Tnlelegi, ce rost au toate astea, ce sens. Re\ine-Ie, fii
con;;tient de ele, dar du-te mai departe, tara sa cauti explicatii $i interpretari, oricat de tentante ar
fi. Continua doar sa exi$ti $i sa vezi cum exi$ti.

$i daca 0 minuscula gaza traverseaza ecranul sau spaliul Tn care-ai patruns, urmare~te-o
atent, foarte atent. Ii potl zarl linia fina a corpului ce pare-o naluca, aripile-abia conturate - mai
mult intuie§ti. Presimli ~i auzi vibratia discreta pe care-o produce cand exerseaza zborul. Ea
poate fi 0 libelula, sau 0 albina, ori un fluture, dar orice ar fi, incearca sa distingi cat mal multe
detalii. Ince!. Foarte-ncet, cauta sa difuzezi In micula fiinla, fii una cu ea. Incotro zboara ? Ce
slmte ? Ce vrea ? ~i ce face? Raspunde-li la toate aceste-ntrebari ~i revino...

Oar cum ar fi daca deodata te-ai face padure, adanca ~i vie $1absorbanta, prin care resplra
miliarde de fiinle deodata ?!.. ,Te-ai gandit sa renun\i ? Ei bine, fii doar con~tient de tentalia ta ~i
lasa-te In aceasta cautare atent, urmeaza-tl rabdarea ...

Acum te intorci Intr-o lume ceva mai familiara, in care aproape-ai uitat sa exi~ti (con~tient),
dar ai Invatat sa traie~ti can~tiincios, printre case, ma$lni, strazi, oameni, gunoaie Alege sa fii
semaforul din intersec\ia ta preferata. Trale$te experien\a de a fi Semafor, mai intai Ce vezi?

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 361

Ce auzi? Ce sim(i fata de cei pe care-i ghidezi, cum se comporta fata de tine? Ce crez!? Ce
gande~ti? Ce a~tepti? $i ce vrei? Te temi de ceva?

Acum e~ti bruse, deconectat. E~ti defect. Ce se-ntampla? De cine depinzi? $i ce se alege de
eei pe care-i ghidezi? Cine te-asculta, cine Ie inlreaba, cine te ignora, cine te-njura? Cui Ii
lipse~ti ~i cui nu? Cine se plange ~i cine se bucura de noua ta stare? ... $i cati dintre ei s-au
accidentat. ori poate-au murit de cand tu e~ti deconectat de la sursa de care depinzi?

Sau poate ca doar becurile tale s-au ars. Le inlocuie~te cineva? Cum procedezi? E~ti doar
un biet Semafor inradacinat, imobi!. maneat de rugina, la intersectia dintre eele mai circulate
artere? Sau poate vei fi-nlocuit cu un altul mai bun, dupa ce mai intai vei fi smuls ~i dus la
groapa comuna sau retopit pentru alte scopuri mai noi?! $i-n tot acest timp Iii con~tient de starile

tale, de iimitele in ate reconditiona ~ia trai, de dependentele tale.

Intoarce-te acum la gaza pe care nu demult ai experimentat-o. Compara-ti starea actuala cu
cea de atunci ..: Ce preferi - sa fii gaza sau semafor ? Ai sa-mi spui ca ea depinde mai curand
de ea insa~i, de vointa ei de-a zbura, in vreme ce el depinde de sursa de energie ~i de scopul
sau. Ea este libera ~i el depinde de altcineva sau ceva. Perfect adevaraL Dar tot tu revii $i-mi
spui amuzat ca-i placut sa ghidezi, sa fii important ~i sa fii reparat. E comod ... in vreme ce gaza
nauca e complet ignoranta ~i zboara bezmetic oriunde Ii vine, cand vrea, fara rost.

Imagineaza-te pe rand, gaza ~i semafor, inca 0 data, repeta, observa-te cu rabdare, iar :;;i
iar.intr-un tarziu, te aduni ~i retraie~ti nostalgia de-a fi gaza ~i apasarea de a fi semafor. iar
compari ... Cand e~ti mai aproape de tine? Cine e§ti sau ce e§ti?

8.10, Marea §i tarmul sau despre Arta convietuirii creatoare

Dupa ce Dumnezeu a holarat sa separe pamantul de ape, s-a instituit 0 regula simpla de
convieluire intre Mare 9i Tarm - Flux / Reflux, Cre~tere / Descre§tere, Construclie / Distructie.

Marea §i Tarmul func\ioneaza perfect de milioane §i milioane de ani, respectand acest
principiu divin, unul prin intermediul celuilalt, unulimpreuna cu celalalt.

Cand Marea este Tnflux, ea aduce cu sine Tarmuiui, drept ofranda, 0 parte din vietali1e ei,
dar ~i 0 parte din reziduurile transformate ale Tarmului, pe care tot ea le-a preluat cu refluxul
anterior. Apoi se retrage ~i-i deschide Tarmului spatiul necesar sa se dezvolte, sa se
construiasca, sa se transforme pe seama asimilarii creatoare a "darurilor primite", sa se extinda,
pierzand totodata cate ceva din forma sa veche, sa creasca. Marea II imbogate§te ~i-I spala in
aceia~i timp, II umple §i-! erodeaza, II otrave§te prin depunerile el, dar II §i purifica totodata,

EI cre§te intr-un fel pe seama Ei, asimiland aluviunile ~i Tntr-un alt fel pe seama Lui,
Ingloband ~i transformand perpetuu propriile-i de~euri, pe care tot Marea, pastratoare dar §i

transfiguratoare i Ie readuce. De fapt amandoi participa la un proces de reconstruire mutuala, de
convieluire creatoare, dar in egala masura se Iimpezesc ~i se innamoiesc unul prin intermediul
celuilalt la granita lor, mai curand virtuala decal reala.

EI se lasa construit §i distrus partial de Ea.
Ea Ii faciliteaza dezvoltarea, modelandu-lincetul cu Tncetul,dar redaruindu-i tot ce i-a luat cu

delicate(e sau cu impetuozitate, Tn culmea furie!, atunci cand infometata, II inunda spre a-9i
hrani millardele de fiinte ce 0 alcatuiesc. Apoi cand apele se Iilli~tesc, Ea Ii readuce daruri, oferta
sa de viala ce a decis s-o lase sa se scurga in materie pe care am putea-o numi "moarta", daca

nu am gre~i profund. Scoicile, crabii, pe§tii ce nu mai pot respira, meduzeie, steiele de mare ~i

feiurite alge 9i tot ceo! prisose§te, Marea strangatoare, oar 9i generoasa Ie depune la picioarele
Tarmului. lar EI cre§te, se dilata, transforma de§eurile-daruri in nisip In care-?i cre§te ciudalenii
de arbu§ti uscali ~i rezistenti, cu delicate flori, apoi cu vremea, Ie alchimizeaza-n humus din care
cresc gradini, livezi §i vii...

lar cand demult se va fi-ndepartat de Mare, bogatu! Tarm devine chiar Campie din care S8
hranesc imense holde, In fiecare bob de grElUdesigur, daca prive§ti cu !uare-aminte, poli intui

362 ORIENTAREA EXPERIENTIAL6.. IN PSIHOTERAPIE

eeva din forma unei seoiei ori a vreunui pe§te ~i daea ai s-ascu1li atent, vei prinde respiralia
egala cu-a Marii de demult $i de departe,

$i cata vreme regula simpla a convieluirii dintre Tarm $1Mare se pastreaza, relalia lor
ramane creatoare $i paradoxal stabila, Fiecare cre$te $i descre$te pe se3ma celuilalt $i astfel
raman mereu in echilibru. Fiecare iI na$te, iI ajuta $i-I asista intr-un anume fe! pe celalalt dar
fiecare se bucura, rode$te $i se transforma pe cont propriu, fiecare e fericit prin el insu$i dar $i
prin intermediul celuilalt.

Tn felul acesta, ei ne ofera modelul desavar$it al interdependenlei creatoare, bazata pe
cooperare prin complementaritate $i al respectarii mutuale a evoluliei autonome, Astfe!, ei
ridiculizeaza competilia $i agresivitatea in natura, dovedind inutilitatea $i absurdul acestora in
relaliile armonioase $i evolutive dintre pa1ile lumii. Se poate clar citi ca regula simpla dupa care
funclioneaza e acceptarea $i iubirea unificatoare, creatoare ~;ieliberatoare, iar iubirea dintre parti
e echilibru ..

Tot astfel, relaliile dintre oameni au $ansa de a evolua dupa acest principiu pe care Apa $i
Pamantul, in relalia lor spontana, I-au validat Tnmilioane de ani. Atunci ci:'mdaeeasta regula de
aur funclioneaza in cuplu, in familie, In prietenie, in relalii!e comunitare. in societate - echilibru!,
pacea, eficienla $i satisfactia se menlin, iar dezvoltarea personala este in egala masura $i
dezvoltare interpersonala. Oar, ori de cale ori regula convieluirii creatoare este incaleata, costul
$i impactul transformarilor mutuale sunt periculoase.

Cand unul se manifesta, se exprima $i aclioneaza excesiv, efectullui nu mal este facilitator,
catalizator $i stimulativ, ci dimpotriva, daunator celuilalt $i lui insu$i. Astfel, 0 persoana care nU-$i
exercita voca\ia naturala a generozitalii, limpezirii ~i construiril con~tiente de sine $i de aiM iI
poate Iimita sau desfiinia pas cu pas pe acesta, autolimitandu-se sau degradandu-se Tnacela§i
timp pe sine. Oupa cum excesul de generozitate poate fi la fel de pagubitor, pervertindu-se Tn
intruzivitate ~i control subti!.

Interconexiunea, ca principiu de organizare $1 functionare a lumii, ne determina sa
respectam regulile divine ale Jocului, iar a fi un Jucator de elita inseamna in primul rand a fi unul
modest, natural $1spontan, dar perfect responsabil sau con$tient de Sine $i de impactul sau
asupra partenerilor de Joc. Uitarea de Sine, fie doar ~i pentru cateva clipe poate avea
consecinie imediate, dar mai ales la distanla. Pentru ca ceea ce intr-un moment $i intr-un
context anume poate fi "un fir de praf", nimerit din intamplare, Tntr-unalt context (cum ar fi eel al
relaiiilor umane), pe termen lung poate declan$a un dezechilibru de proporlii la scara intregii
naturi sau a intregului sislem. $i astfel nesemnificativul fir de praf coniine exesul de colb ce
poale acoperi 0 oglinda care la randu-I limiteaza sau distorsioneaza imaginea realitalii.
inslrainindu-i pe oameni unii de allii ~i de ei in$i$i, introducand reguli $chioape $i jumatali de
masura in lranzactii!e lor colidiene, ca $i in cele viitoare.

In astfel de condilli apare exerciliul competitiei exagerate sau cu orice prei, nulrit de 0 slaba
sau neclara imagine de sine $i de cecitatea funclionala a orgoliosului care in locul unei banale
perechi de ochelari ( fie ~i de soare atunci cand lumina devine mult prea puternica), prefera sa-$i
imagineze conturul lucrurilor, decat sa Ie vada. lar jocul de-a competiiia exagerata ca falsa
dispula a unei faise puter! duce inevitabil la conflict sau razboi, cu pierderile inerente, atat de
partea invinsului, cat $i de partea invingatorului. $i daca istoria sociala nu ne-a convins inca, din
pacale, ca nu exista cu adevarat invingatori $i lnvin$i, calai $i victime, ci doar coparticipare la
distructie ~i pervertire colectiva, Natura ne reaminte~te perpetuu de codul regal al convieluirii
perfecte, singura sursa de sanatate, armonie $i putere. $i tot Natura, in infinita §i spontana ei
inlelepciune, ne alrage alenlia ca arice exces in funclionarea regulii Jocului dintre Mare §i Tarm,
transforma inevitabil habitatul planetar, cadrul de viala.

Imaginaii-va pentru 0 clipa cum ar fi 0 planeta fara pic de apa, dar bine consolidala, ferma §i
dura, probabil un bolovan neinsuflelit, calatorind prin univers (ori poate doar un banal ~i mort
meteorit) sau chiar 0 sfera acoperita cu nisipuri ve$nice, un de$ert nesfar$it ".

Capitoiul IX - TERAPIA UNIFICARH 363

Imagina(i-va de asemenea, cum ar fi 0 planeta acoperita In intregime de ocean, ca dupa un
potop apoealiptic. Pretutindeni, doar nesfar?ite intinderi de ape ...

Atunci cand competilia devine oarba $i furia, frustratia, orgoliul, egocentrismul, inf!exibilitatea
§i intoleranta, importanta de sine §i ostilitatea exacerbeaza intreaga energie a agresivitatii ?i
devenim doar "Mare furioasa" sau "Pamant ce erupe", atunci cand inundam, rava§im, smulgem
§i inghitim sau zdruncinam, ardem, acoperim, evaporam ori topim cu lava noastra fierbinte
pentru a Tngheta§i mortifica apoi "teritoriile" celuiialt, demonstram Incalcarea flagranta a regulii
naturale de convietuire, iar interiorul nostru nu face altceva decat sa oglindeasca efectele.
Devenim singuri Intemnitati in capcana victoriei, aparent puternici §i unici, vuinerabili ca:?tigatori
ai Jocului Puterii, experimentam gustul amar al unei puteri fara martori sau al unui mesaj fara
destinatar. Am ales astlel sa tralm fie experienla de-a fi absurdul Ocean care nu mai locuie:?te
intre bralele primitoare ale unui Tarm, ci doar pe spinarea lui nisipoasa :?iamo~ita, fie pe eea a
unui bulgare pietrificat sau a unui de§ert atotcuprinzator pentru care bueuria radirii este interzisa,
In absenta oricarei picaturi de apa.

Se-ntampla sa fii chiar acum Ocean unic sau De?ert planetar §i ce simli? Afla atunci prin ce,
cum §i cand ai Incalcat regula simpla prin care li-ai transformat habitatul atat de armonios
coneeput intr-un banal:?i stupid ring de lupta...

$1 daca nu simti cu adevarat vreun ca§tig, ci doar 0 pierdere §I un dor imens de eel pe care
iata, ai reu§it sa-I elimini, devorandu-I, consumandu-I, asimilandu-I, ei bine, aceasta te-ar putea
propulsa In eautarea unui alt adversar-partener §i experlen\a soar putea repeta. Abia cand
sesizezl ca orice ca§tig e egal cu 0 pierdere §I ca iluzla luptei e un film ce poate rula la infinit intr-
o sala de cinematograf cu un singur spectator - tu Insu(i, te poti sim(i saturat pana la plictis,
pana ia greata .. ,$1 brusc ~i flrese redescoperi acum regula simpla a Jocului dintre Mare ~I Tarm.
De la 0 vreme, poti relnvata bucuria echilibrului, poti deprlnde arta dansului In doi ~i chiar In mal
mulli, Inlelegand totodata ce II diferenliaza pe desavar§itul Razboinic de desavar§itul Artist.

Oar nu uita, fiecare dintre ei II contine pe ceialalt, dar alege sa respecte sau nu, acum ~i aici,
regula slmpla a coevoluliei creatoare.

Tu ce experimentezi deocamdata §i la ce te a§tepti ?

8.11. Jocul de §ah - 0 meditatie asupra schimMrii perspective!

Imagineaza-\I 0 clipa ca e~ti unul dintre pianii de pe tabla de §ah care tocmai a fost eliminat,
sacrificat sau ca?tigat §i prin nu se §tie ce mlrabila Intamplare - cre:?tibruse §i devil Jueatoru! de
:?ah.

Te am In fata tablei pe care n-ai vazut-o niciodata de sus sau dinafara §i care pentru tine,
pana acum, fusese un spatiu familiar definitiv Ineheiat, chiar daea nu i-ai cunoscut pe de-a-
ntregullimitele §i posibilitatile. Probabil ca uneori tl-a trecut prin minte ea ar mai exista ~i alteeva
In afara acestui spaliu ale carui reguli §i tranzaetii Tnmi§care le-ai cunoscut (oare?!) 9i practicat
(cert!). Ei, doamne! Ce neant atragator prln necunoseut, dar care totodata Iii taie respiralia
("daca am sa cad dincola?!') '"

Ai experimentat din interior regulile Joeulul ~i arta de a Ie recunoa~te, de a te supune, de a-Ii
inlelege (oare?!) roiu! 9i sensul, relatii1ecu vecinii - regi, cai, nebuni sau pioni '" Te-ai obi~nuit
cu mediul mereu compartimentat In patrate egale, albe §i negre, perfecte, u~or lucitoare, u§or
alunecoase la suprafata, dar oricum, frumos de previzibi!e, sigure, stabile.

Ai simtit mereu ca te poli Invarti pe acolo, de-o parte §i de alta a table! de ~ah, eEl poli fi
insemnat pentru uni!, un perieol pentru altii, folasit, supus, negociat, daruit oferit drept trofeu,
sacrificat, respins, consemnat, aruncat, pedepsit, recunoscut sau pur $i simplu, Innobilat, ridicat
la rangul de potenlial rege sau regina.

Ai dedus ca transformarea ta ar fi teoretie posibila daca accepli Intotdeauna ceea ce e$ti

exercitandu-\i atl"ibutiile pana la suprema perfecliune - adica un pion cu sarcini ~i i-eguli precise

364 ORlENT AREA EXPERlENTIAL.'\. IN PSIHOTERil.PIE

de funciionare. Un pion onest, lini~tit ~i pur, repetand la infinit numarul lui !imitat de "mutari",
pentru ca, nu-I a~a, regulile de mi~care sunt fixe.

Probabil ca, In taina sau In puiineie clipe de ragaz, ai visat sa fii altcineva, un pion mai
dlsponlbil, mal liber ~i mai bogat, mai divers In mi~cari ~i mai cunoscator, dar, vail cum s-o poli
face, pentru ca asta ar Tnsemnaun alt joe, Tnnici un caz Jocul de ~ah?! ...

... $i apoi, pe tabla de ~ah totul e ordonat ~i frumos, iar respectarea reguiilor asigura un
numar nelimitat de ~anse ~i strategii de a lovi adversarul, de a deveni coparticipant la victorie, ori
la Infrangere.

Ai Incercat pe rand sentimentul ameiitor al ca~tigului, ca ~j pe cei umilitor al pierderii, ai
experimentat gustul dulce al puterii ~i amaraciunea neputin!ei. $i ce mai conteaza daca nu ai
~tiut niciodata cui Ii apa~ine cu adevarat puterea sau neputin!a, pe cine anume exprima $1cui
serve~te?! Important pentru tine e ca ii-ai facut datoria, ai participat ia triumf ~i la pierdere. $i
probabil ca In c1ipeletale (?!) de succes te-ai simiit cu doi centimetri mai Inalt decat e~ti pentru
ca, a apa~ine unei echipe victorioase, Iii da brusc impresia ca e~ti vazut mai puternic ~i chiar
ajungi sa-Ii ui!i dimensiunea fixa a formei bine cizelate, de $ase sau zece centimetri, atat cat !i-a
fast proiectata atunci cand cineva sau ceva te-a modelat In lemn, In filde~, In os ori Tn banalul
"material plastic".

$i evident, atunci cand adversarul a fost mai puternic, ai resimilt ca e$ti 0 rotita la fei de
stricata, de inutila, de mizerabila, de slaba, ca ~i tot grupul caruia Tiapa~i1,pentru care-ai iuptat.

Aeum, iata, printr-un capriciu al soartei, ai Tntamplarii, te treze$ti brusc In pielea Jucatorului,
de care habar nu aveai ea exista; nici nu banuiai ca cineva 1\igande~te, programeaza, anlicipa
~i evalueaza fiecare mi~care a ta pe tabla de $ah.

$i iata, acum poti vedea cat de mica e tabla de ~ah pe care tu 0 credeai pana deunazi atat
de mare, aproape nelimitata, definitiva, perpetua;' cat de monotona ~i simpla prin regulile ei fixe,
cat de "patrata"...

o poii privi cu ochi de jucator, In toate amanuntele, Ii po!1zari pana 91firele de praf 9i slabele

sclipiri pe care unele "piese" Ie reflecta dupa ce se Tncalzesc sub razeIe nu toemai generoase
ale unui bee banal de 40 W.

Prive9ti jocul 9i e$ti con$tient ca-n arice clipa, printr-o mi§care gre$ita, neatenta sau obosita,
poti sa darami nu numai piesele, dar §i tabla de ~ah.

Contempli tot acest mic univers previzibil 9i repetitiv $i-ncerei sa imaginezl a mutare care s3-1
scoata din monotonia sa, care sa-i creasca elegan!a sau adaneimea, care sa-i imbogateasca
sensu!.

Oar ce regula ai mai putea introduce cand orieat de multe "variante" de mutare ar fl, miza
Jocului ramane aceea~i: cine Invlnge pe cine? Adica ce Inseamna asta - Ga cineva !twinge pe
altcineva?! Ca cineva e mai tare §i cineva e mai slab?! Ca cineva ramane, este pastrat 9i cineva
pleaca, este expulzat?! La urma urmelor, cand e~ti In afara tablei de ~ah po!i, In sfar~it, sa
experimentezl mirosul particular al mesei pe care era sprijinita tabla de ~ah (~i doamne, nici nu
banuiai ca exista, pentru ca ori de cate orl aterizai pe ea, tu erai "mort"). Acum, aiei, poti slm!i
temperatura lemnulul nelustruit sau sa te minunezi de transparenta sticiei, ori sa vezl a infinitate
de forme ~i Gulari pe care nici macar nu Ie poii denumi, defini 9i recunoa~te. In schlmb, Ie poti
cunoa$te ...

Acum e~ti martorul simultan al tablei de $ah ~i al exteriorului ei, al spaiiului Tn care ea
traie$te, resp/ra, plute~te (de§i altadata credeai ca e bine fixata, a§ezata) - punet umil,
eoneentrat In care se-ntampla mereu acela~i lucru: cineva se lupta cu altcineva, pe viata ~i pe
moarte. Cineva Incearca sa ocupe spa!iul altcuiva, sa-I cucereasca, sa se extlnda pe arizontala
prin eliminarea celuilalt. $i asta ce mai e ~i pentru ce ~i de ce $i incotro $i Gum~i de unde $i prin
ce? ...

E suficient sa experimentezi 0 singura data postura Jucatorului pentru a te inunda brusc a
infintate de Intrebari. $i fiecare Tntrebare na~te a alta. Cu cat explorezi mai adanc ~i mal larg, cu

CapitoluI IX - TERAPIA UNIF!CARlI 365

cat e~ti mai atent, eonstati ca viteza de aparitie a fntrebarilor este atat de mare, inca!

raspunsurile nu mai,au loc de circulatie, se suprima, ele pur ~isimplu, nu mai vin, nu mai pleaca,

nu mal sunt. E~ti intr-un ocean de intrebari in care plute~te adormit un graunte nisipos de
raspunsuri.

Te simti brusc eliberat de tabla de ~ah, de masa la care stai, de scaunelul familiar ~i observi
ea toate tablele de ~ah din spatiul de AICI, I'n care joe!, sunt identice ~i ea locuriie eel mai pulin
explorate sunt atat de diverse, atat de imprevizibile, aiai de promitatoare, atat de naucitoare,
fncat incepi sa te fntrebi ee jocuri se praetiea ACOLO ~i daea nu cumva, miza ~1sensul aeelor
jocuri nu sun\, in sfar~it, altele ...

Incept sa te bucuri fara sa ~tii de ce, chiar a§a, te bucuri ca in sfar~it nimic nu se mai repeta
$i fiecare clipa pe care 0 traie~ti aeopera 0 alta realitate - faseinant de bogata, de nou8, de
diversi3, miraculos de frumoasa.

Revii la veehea ta tabla de $ah $i inlelegi eElsingura §ansa e sa negoeiezi cu "piesele" tale
un program de mutatie interioara, de cre~tere, de auiotransmodelare pe lunga durata, mal bine
zis la infinit, pentru ea, nu-i a§a, singura solulie este accesulla verticala, pentru ea nimeni sa nu
mai I'nvinga pe nimeni $i fiecare sa se-nvinga pe sine pentru a putea explora nelimitatele spatii
de mai sus, de mai jos, de oriunde P'

$i-ncerci sa afli cum ar putea izbucni, cum s-ar putea provoca (activa?) in minunatele piese

de ~ah - din filde~, din os, din lemn sau chiar in cele din plastic, ceva viu ~iadevarat care sa Ie

schimbe consistenla, opacitatea, care sa Ie faca mai dinamice, mai u~oare, mai deschise, mai
limpezi, mai transparente, mai curajoase, mai puternlce, mai solare. Cum ar putea deven! mal
libere? Cum de ~i-ar putea reaminti starea lor de cand erau paduri, elefanti, or! cine ~tie ce alt
animal, ori petrol, ori Dumnezeu ~tie ce ... Cum ar putea intra Tn contact viu, adevarat, cu
sufletul lor din alt timp pentru a-~i cre~te (cuitiva?!) sufletullor peste timp, macar pentru a-~i
reaminti ca exista?!

$1ca orice Jucator cinstit, care Tnfiecare clipa rlsca sa piarda sau sa ca~tige totul, itl propun
sa experimentezi din nou spatiul Tablei de ~ah, sa redevii "piesa" (n-ai decat sa alegi acum ehiar
~i ro!ul numit "rege/regina") $i reintrand in corpul acesta de imprumut, afla cine mai e~ti acum ~I
ce poti face cu tine. Ce scop ai, ce dore§ti $i-ncotro?

S-ar putea sa te str2mgaforma in care al re-intra\, or! sa te simt1 ca ~i cum I'ncet, ince\, ceva
pleaca din tine, poate in sus, poate in jos, poate spre stanga, ori dreapta, ce mai conteaza?! S-
ar putea sa-ntelegi ca tu cre$ti ~i deodata cu tine. §i cellal\i.

Acum e~ti perfect con~tient ca aveli ceva de facut impreuna, altceva decat atl facut pana aiGi
$i ca jocul se cheama de aici inainte, Transformare de sine, Explorare, Mirare, Calatorie,
Cunoa§tere, Arta ~i cEl-ntimp ce faceti toate acestea va iubiti intre voi, deopotriva, piese a!be §i
negre din care \a$neSC0 infinitate de culori §i lumini curgatoare.

$1 daca te straduie§ti pu\in, poli sa te uiti de jur-imprejur cu atentie ~i-ai sa constati ca Tnsu~j
patratulin care erai a~ezat la-nceputul experientei, devine cerc, un cerc alaturi de altele, multe,
ce impreuna aleatuiesc un cere $i mal mare, 0 infinitate de cercuri, 0 sfera ce se rostogole$te
mereu catre sus, in spirala. E~ti liber sa-ti nume$ti Jocul oricum dore~ti ~i soar putea sa devii
joeulinsu~i de la 0 vreme ...

8.12. Tanarul Maestru $1Batranul Discipo/.
Jocurile de invatare. Transfigurari mutuale §i tranzactii cosmice

Ai simtit vreodata ca treei printr-un spa(iu care bruse, devine transparent, curgator $i luminos ?
Ai traversat vreodata 0 stare in care brusc se-ntampla sa experimentezi imponderabilul - ca

pe un porivilegiu $i linl~tea - ca pe 0 regasire de Sine?

366 ORIENTAREA EXPERlENTIALl.. IN PSIHOTERAPIE

Ai Ineereat vreodata sentimentui ca te intorci acasa dupa 0 caiatorie nesperat de iunga, dar
care pare sa continue la infinit? ACASa ... Ce loc de a~ezare ce mireasma familiara Tn care
clarul ~i obscurul tree unul prin ~i in ceialalt, ca doua ogfinzi ce se repeta perpetuu ...

$i daca ai trecut deja prin !least spatiu care poate parea straniu pentru unii, atragalOr pentru
altii, uneori magic, alteori amenintator, buiversant, ispititor orl naucitor, binecuvantat, vibratii-
muzical, sau pur ~i simplu incitant, atunci sigur ea te-ai aflat in ehiar miezul unei relalii in care
CINEVA ESTE TiwATAT ~i CINEVA lNVATA. Adica C1NEVAii reaminte~te CUIVA CEi Tnva\a,iar
ALTCiNEVA I~i imagineaza ea CINEVA II Inva\a, Ii ghideaza, il reveleaza pas eu pas.

In spatiul "educatiei cosmice" e lac suficient pentru 0 infinitate de Jocuri de invatare:

• pamantul invata de la soare cum sa reflecte ce a primi!, imaginandu-se stea. \!iseaza ca se
dilata;

• soarele invata de la pamant cum sa se adune Tnsine Tnsu~i,imaginandu-se matrice. Viseaza
ca se eontraeta;

•• apa invata de la aer migearea Tntoate sensurile. Viseaza eurgerea Tnsus ~i Indarat;
•• aerul Tnvata de la apa ca poll legana ~i purta 0 vreme 0 samanla faeand-o sa germineze.
Viseaza ea partieipa la creatie;

•• furnica Tnva\a de la elefant puterea, exersand rostul poverilor ee-i depa~esc eu mult trupu!
flrav. Exerseaza Fo1a magica, Tntr-unperfect ritual al rabdarii ~i modestiei;

• elefantul Tnvala de la furniea sa-~i ignore puterea, s-o transforme in blanda ~i rabdatoar8

rezisten(a .
... Fieeare T$iare oglinda sa. Cel Mare Tn Cel Mlc §I Cel !vIie In Cel Mare. A~a incat, ajungi sa

te-ntrebi, intr-un Univers atat de multiplieat 9i remultip!icat, cine mal e Mare ~i cine mai e Mie §i
daea nu cumva totu! e doar 0 minunata iluzle, un Joe ai Oglinzilor care rad Tn hohote sau pe
Tnfundate, ori de cate ori ne pot schimba perspectiva.

$i Tncondi(iile date, cat de Iipsite de sens ne apar atribute ca "mare" orl "mic", "slab" ori
"puternie", "sanatos" ori "bolnav", "eficient" ori "ratat", sarac" ori "bogat", "maestru" ori
"discipol'7! ..

Ce mai pot fI toate acestea, cine se mai poate bizui pe adevarullor, ee mal inseamna ele,
cata vreme fieeare are un rest, un model §i "ceva de facut" Tn§I pentru opusul sau?

A§ Tndraznisa ered ca toate aceste complementaritati sau polarltati nase sinergii, rezonan\e;
ele creaza muziea universului, marele spectacol existential, opara divina,

.4$ Tndrazni sa ered ca fiecare S8 descopera pe sine descoperindu-I pe celalal!, pe care-l
pereepe chiar diferit de e! $i prin aeeasta, eu atat mai complementar.

Femeia se reveleaza In barbat ~ibarbatul Tnfemele, a~a cum umbra ~i lumina S8 creaza una pe

cealalta. Nimie nou sub soare ...

Copilul pastreaza In adult puritatea, reeeptivitatea inoeenta, nealterata, spontana, iar adultul
re-Inva(a de la copi! Tnte!epciunea. Copilui Ii da sens evolutiv adultu!ui, metamorfozindu-se in
"eop!1interior" ~i resursa a creativitatii, a joeului, a bueuriei.

Adultui Ii eonfera cadru evolutiv copilulu!, stabilltate ~i siguranla, hrana, protectie ~i iubire,

ordine ~i cultura, devenind reper ~i istoris a copilului.

Schimburi. Transfigurari mutua/e. iranzactii cosmice.
"Eu te crese pe tine ca sa pot TntelegeCINE sunt sau CE sunt".
"Tu ma cuno~ti pe mine ea sa po\i ere~te".

$i-n tot acest ragaz al prefacerii, noi exersam iubirea neconditionata, iubirea ca

privilegiu, ea hrana, ca SUrSa, ca stare de grath;;, eel forma de energie, Ea sustine,

impulsioneaza, rediree\ioneaza, eizeleaza 9i imboga\e~te cre~terea ~icunca~terea impreuna.

Adica ea Tntretine relatla sau conexiunea armonica Tntre"eel ce TnvataTmpreuna, Tnvatandu-se
unul pe altul",

" Tu ma Inveli curn,sa te Tnvi'll".

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 367

$i daca te a~tep\i sa se producE!un mlracolin momentele tale de impas, In care luerurile par

sa se amesteee §i sensurile sa se piarda ~i e$ti pe punctul sa ratace$ti drumul, ai bine, nimic mai

simplu." inseamna ca e§ti pregatil sa devil batranul discipol al unui tanar maestru care sa-Ii

reordoneze existen\a. EI te va fnvata pas cu pas frumusetea lucrurilor simple, 3$ezate, clare,

tranSpai"ente, pure, gratuitatea $i eompletitudinea gesturilor marunte, i\1 va deconspira

semnifica\ia adevarata a amanunlelor §i a familiarului pe care nici macar nu il mai sesizezi.

Eli\i va dezvalui Fatacurata a lumii. EI te va reconditiona §i i\i va reaminti arta respiratiei §i a

privirii atenle a ceea ce e91i~i cum e§ti ~i unde e~ti in fiecare clipa a vietii tale,
Arta tanarului Maestru este 0 ana a necuvintelor, pe care batranul Discipol e necesar s-o

deprinda, pentru ca, nu-i a§a ?! - Tacerea il. poate ajuta sa-~i ofere ragazul de a se-ntoarce la

sine, de a re-intra In contact eu e! Insu§i. Doar astfe! mai poate drena, curata, elimina balaslu! de

cuvinte :;;i obiceiuri, de ma~li reziduale, de tensiunl ~i acumulari inutile pe care timpul §i uitarea

de sine Ie-au interpus intre el :;;i ei-Tnsu§i,a:;;aincat a ajuns mai curand un depozit de vechituri
ce ar merita, daca nu aruncate, macar recielate,

$1 cand batranul disclpol va fi Inva(at fntraga arta a isnun(arii 113 balas! ~i a recuperarii de

sine, rnutatia e pe aproape. EITnsu§i ar putea deveni un tanar Maestru, pentru

batl"anidiscipoli, care Intotdeauna au fost :;;i'lor fi mai multi decat primii, din pacate,

Exista 0 butada care spune ca "daca nu ai un balran, sa\i-l cumperi" §i care sugereaza ca

fntelepciunea ar fi iminent corelata cu varsta, eu "experienja" (aepinde de cs fel de experien(a),

Inclin sa cred ca e un paradox social menit sa acapere inca 0 data realitatea §i sa alimenleze

iluzla Jocu!ui Social, in care sensuI e univac §! nu mai putin fals, de la stanga 12 dreapta, de ia

tanar ia batran, de ia ignoranta ia cunoa~tere, Oar cine poate spune cu adevarat cs e ignoranja

:;;!ce e in\elepciunea, ce e prastia 9! ce e ~tiin1a,ce inseamna a nu ?ti ~i a :;;ti?!
Adica ce sa :;;tiu:;;ice sa nu ~tiu ?

V-ali imaginat vreodata cum ar fi 0 lume condusa de TINERI sau 0 lume creata de COPII ?

r,!ucred, Aji experimental ~i cunoscut cu totii, dintotdeauna, doar alternativa unei lumi

conduse de ceie mai mulls ari de batrani (ah! batranii Tnjelepti de altadata §i gerontoera\ii

regres2\i de azi!",); §i la urma urmelor, din suprema lor Tntelepeiune e sa ne gandim doal"

la ultima suta de ani) au emanat doar cateva razboaie (mondiale sau cateva crlze:

energeiice, economjce, politice, morale, socials, religioase, 8cologlc8, biologice, psihologice .. "

ma rog, earn tot tacalTlui iritr-o iume a$ezati3Tnjurul unei "mese comune" 12 care se fac Jocurile

$1pe care S6 consuma daar hrana devenita tradijionaia (aare!?) a batranilor 'in\e!epti situa\i in

capu! mesei ( de parca masa ar avea cap!,,), adies cio:anu! puter!L

E j)ine sa ne reamintlm ca 18aceasta masa funqioneaza reguii devenite c!asice, cum ar fi :

ingerarea alirnenteior dear Int1'-o singura ardine, prestabilita - cea a imporiantei costului $i

apetitului financiar.
Cat despre i,experllTlenle cufinare'l curn ar fi sa gu§ti! pur ~isirnplu nlere; cultivate pe paffiant

nepoiuat ~isa bel iapt€ §! spa de lzvor (cala 0 mai fi ramas), nici pomeneaI2.,ia sfatul "batranilor

Mae~tri".. «Astea sun! bune pentru !iranit prLmcii $i chiar 91atunc! e preferabil sa nu-i la~i sa

rrlu§te din MAR ilU I'amana eu el In gat); mai bins sa ie dal lapte Di'af (cie preferinta din

import) §i apa claar de 1a roblnet eEl a fast tratatEt clorurataJ dezlnfectBta etc.~etc'letc,»

Transferand In alt ca de pi!da eel aj inva\arnantului, educatie! "au at formarii

5peciaif~tHor Tn pslhotog[e_~ psihoteraple. aslstenta sociafal pedagog1e sau alte disclpline

~tHntiflcefara de care vista n-ar 2V8a nicf un gust ~ialei, batranii mae§trii au un punct de \/edere

foarte clar : «Mal TntaiTiinformam, 11obiigam sa Tnghita(chiar $1pe nemestacale)bunele leorU

care s-auTIovedit atata smar de ani ( chia. amar!) comestibile, nutritive, apal Ii abligam sa nu Ie

uite, sa Ie memoreze fidel ( pentru ca noi Ie-am descoperit, nu-i a:;;8,cand e! nlc! nu erau inca

$i-apoi. penlru asta sunt facute evaJuarile~i exarneneI8),., ,6,~aincat cam asta este tot ce trebuie

sa Invele: cum sa se hraneasca :n spiritul ( care spirit??!!) nostru tradit!onaL Cat despre ce vor

368 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

face In viata cu eie, adlca (sic!) cu teorlile, asta este treaba lor, ca de-aia i-am crescut ~i ne-am
pierdut timpul cu el».

$i cand te gande~ti ce simplu I-ar fl putut ca~tiga, InvatElnd ~i ei deodata cu pruneil sa
redescopere hrana naturala, regulile alimentarii corecle, sa reexerseze arta privlrii atente a
lucrurilor, atat Tnexterior, cat mai ales In Interior, sa se reantreneze in mi~carea creativa pentru
a trai cunoscand ~i a cunoa~te tralnd.

Oar asta ar lnsemna sa accepte $1batrani! mae$tri ca s-au cam demonetlzat $1ca slngura lor
salvare ar fl sa redevlna dlscipoll.

Cat despre mae$tri tineri, ei pot fi lesne descoperiti, doar daca-li rote$ti cu 1800 privirea,
pu\ln deasupra farfuriel din care e$tl obl$nult sa mananci sau daca renunti pentru cateva elipe !a
megafonu! $1tribuna In spatele carara te-ai Inva\at sa. vorbe$ti, ajungand sa fii eonvins ca ceea
ce auzi este chiar vocea ta. (A nu se uita: orice lnvat Ineepe eu dezva\ul!)

$i daea ai devenit eon~tient ea voeea ta naturaia a slab!t putin In intensitate, iar ca.eeea ee
mananei nu mal esle asimilabil, hranitor (de unde tl se trag rldurile §I abdomenul flasc), ei bine,
e§ti pe calea eea buna, Maestrul va sosl. Adica I-ai gasl!, este chiar In fata ta, la dol pa~1.

Prive~te-I cu receptivltate, cu eurlozitate $1cu rabdatoare a$teptare, ab(ine-te sa faci orice
evaluare (cel pu(ln cateva secunde), abtine-te de la orice prognostic, lasa sa se Intample
PREZENTA SA,In viata ta $i CONTACTUL se va produce,

Vei afla surprins $i emo\ionat ca e$ti In slguran\a, ea nu mai e$tl slngur In spatele pere(ilor
gro~i ai propriei Capcane de Putere ~i Importanta ~i ea te simti dintr-o data mai u~urat, mai
simplu, mai natural, mal odihnit, mai vital. Adica slm!i cum brusc te transformi din mai CINEVA In
mai NIMENi. ..

Oaca Incepl chiar sa vezi lucrurile cu alti ochi - mai lumlnoase, mai fluide, mal schlmbatoare,
mal frumoase $i daca Iti vine Ideea ea multe dintre cele pe care !e credeal grave, serloase ~I
batute-n cuie sunt de fapt nostlme, amuzante ~I surprinzatoare, lnseamna ea tanarul Maestru te-
a acceptat ca Discipol.

Ai pulea sa te sim\i atat de onora!, Incat sa \1se taie resplralla, dar tot el te va reanlma
Invatandu-te simplu, sa respiri con~tient, egal $1profund, fara graba, arice soarIntampla sa fii tu,

Tntr-o buna dlmlnea\a (vorba vine!) ai putea sa te treze~ti ea tanarul Maestru (i-a aplicat 0
drastica ~i usturatoare lec(ie de "Iepadare de eeea ce credeai CEl e Sine", dar care s-a dovedit a
fi doar ceva praf, 0 schela fragila, demontabila ce sustinea cateva ganduri fixe de mucava,

cateva ata~amente $i obl~nuln(e, vreo doua, trel s!ablciuni cum ar fl frica ~i mania, orgoliul ~i

ostililatea fata de tine ~i fata de alIi!, fatarnicia $i iresponsabililatea. $1 la sfar$ltul aeestei lectil
soar putee sa Ineerel pentru prima data sentimentu! binefacator ea al scapat de TINE, cel MARE

~iGREU ~i ca te-ai regasit pe TINE eel MIC ~i U$OR.

Atunci vei fi pregatit sa pJecl iara$i la drum, chiar sa zbori, In urma tanarului Maestru care

Intre limp va mal Inainta putin, argintandu-$i tamplele, In limp ce tu vei mai urea putln uimit ca ti
S8 Tnnegre~te parul.

Soar putea ca lntr-un moment de ragaz al calatoriei voaslre comune sa va IntQarce(i brusc
unul cu fata spre calalalt ~i sa fltl convin~i ca sunleti aceea:?ipersoana.

o sa va surMeti unul aituJaca ?i cum v-all surMe voua In~iva ?i veti experimenta Implinirea

unui cicluevolutiv in dol. Poate V8¥ face $i un mic schimb ritualic de cunoa$tere, de experien\a,
a~a, ca Intre Mae$tri...la rflscruee de drum, cand va pute\! schlrnba fntre vol ianterna cu busoJa.

$i-n limp ce Nou! Batran Disclpo! S8 va refamiliariza eu busola, Noul T§nar Maestru va

reaprinde lantema cul'roprla suflme.
$i experien\a ar putea continua ta~flfinit...

BIBLIOGRAFIE

APELLBAUM, SA, A psychoanalist looks at Gestalt therapy, Tn C.Hatcher 9i P. Himelstein (Ed.),
The Handbook of Gestalt Therapy, lason Aronson, New York, 1976 Psyhosynthesis, The

ASSAGIOLl, R. Transpersonal Development. The Dimension beyond
Aquarian Press, 1991

BERNE, E., Analyse transactionelle et psychotherapie, Payot, Paris,1971/1977
BERNE, E., Games people play, Penguin Books, 1964
BERNE, E., Intuition and ego states, San Francisco, T A Press, 1977

BLATNER, A., Acting In - Practical applications of Psychodramatic Methods, New York, Springer
Company, 1996

BORIA, G., Spontaneitate §i Tntalnire, Traducere de Fermeta Jude, Timi90ara, Universitatea de
Vest, 1997

BORIA, G., Psihodramma clasica, Milano, Editura Franco Angeli, 1996
BRENDY, M., A role model of dramatherapy and its aplication with individuals and groups, in The
handbook of drama therapy, Routledge, London and New York, 1994
BUBER, M., Eu §i Tu, Humanitas, Bucure$ti, 1992
CAIN},., Psihodrama Balint. Metoda, teorie, aplicatii, Editura Trei, Bucure9ti, 1996
CAIN, J.D., A person centered therapist's perspective on Ruth, in Case approach to counseling
and psychotherapy, G. Carsey, 1991
CAPRA, F., Taofizica, Editura Tehnica, Bucure$ti, 1995
CARDINE, M., MEYER,R., CHAMBON,O., Psychotherapies. L 'approche integrative et eclectique,
Editura Le Coudrier, 1994

CASSIRER, J.L., The function of humor in the counseling process, Rehabilitation Counseling
Bulletin, No. 17, 1994

CAST.4NEDA, C., Cealalta realitate, Editura RAO, Bucure$ti, 1995
CASTANEDA, C., Povestiri despre putere, Editura RAO, Bucure$ti, 1995
C.AST ANEDA, C., Calatorie la Ixtlan, Editura RAO, Bucure$ti, 1996
CASTANEDA, C., Darul Vulturului, Editura RAO, Bucure$ti, 1998
CASTANEDA, C., Focullauntric, Editura RAO, Bucure9ti, 1999
CHESTNER, A., Dramatherapy and psychodrama: similarities and differences, Tn The handbook
of dramatherapy, Routledge, London and New York, 1994
CLONINGER, SUSAN, Theories of Personality, Prentice hal!, Upper Saddle River, New
Jersey,1996
COREY,G., Case approach in gestalt therapy, in Case approach to counseling and psychotheray,
Wadsworth Inc., Be!mont, California, 1991
COREY, G., Theories and Practice in Counseling and Psyhoarttherapy. Ed. Brooks, Cole,
California,1990

COREY, G, Groups Process and Practice, Brooks & Cole Publishing, Corey Company, Montery,
Peacock
Calofornia, 1988

RJ,CORSINI Current Psychotherapies, F.E. Peacock Publishers, Illinois, 1978

RJ,CORSiNi, WEDDlr,JG, D., Current Psychotherapies Fourth Edition, FE

Publishers, Inc, illinois 1989

COUSHELD. V., Practica asistentei socia/e, Edit. .A.lternative, Bucure~ti, 1993

!,DAFINOIl!, Sugestie §i nipnoza, Edit. $tiinta $1Tehnica, 1996

DANIKEN, E., V., Amintiri despre viitor, Edit. Politica, Bucure'.lti, 1970

OiL TS, R., GRINDER,J., B.t\NDLER, J., DE LOZIER. .JUDITH, The study of the Structure of The

Subjective Experience, Meta Publications, Cupertino, California, 1980

DUHL, B. S., From the inside out and other metaphors New York, Brunner and Mazel, 1974

370

DUSAY,Y. ; Egograms, New York, Harper and Row, 1977,1980
DYMOND, Psychotherapy and Personality Change, University of Chicago Press, 1954
ELiADE, M. ; 'Technigues du yoga ", Gallimard, Paris, 1948
ENLlSH, FANITA, Episcript and hot potato, Bruner and Mazel Publishers, 1969
FAGAN, J.; SHPHERD, I.L., Gestalt Therapy Now, Palo Alto, CA: Science and Behavior Book,
1970 $i Penguin Books, 1972
FEDER E. & B.; 'The Expresive Arts Therapies", Pretince Hall, New York, 1986
FEDER, E., RONALD, R; Beyond the hot seat, New York, Brunner & Mazel, 1980
FRANKL, V.E., Man*s Search for Meaning, Publ. by Pocket Books New York, 1963
FRY, WF., AND SALAMEH, WA., Handbook of Humor and Psychoterapy Sarasota, Profesional
Resource Press, 1987

GILLILAND, B., JAMES, E., RICHARD, K., BOWMAN, J.T. ;Theories and Strategies in
Counseling and Psychotherapy, Pretince Hall, New Jersey, 1987

GOLDSTEIN, J.M., McGEE, P.E., Handbook of Humor Research, New York, Springer-Verlag,
1983

GOLDSTEIN, J.M., BAKER RRUCE, L., JAMISON KAY, R, Abnormal psychology Experiences.

origines and interventios, Little, Brown and Company, Boston, 1986
GOLU, M., Dinamica persona/itatii, Bucure$ti, Editura Geneze, 1993
GORDON, D., Therapeutic Metaphors, Cupertino, California, Meta Publications, 1978
GRINDER, J., DE LOZIER, JUDITH, Turtles all the way down, Grinder, De Lozier and Asociates

Press, 1987

GROF, S., Royaumes de J*lnconscient humain, Edition du Rocher, Monaco, 1983
HAIGH, G. V., Defensive behavior in client-centered therapy, J. Consult.Psychol., 1949
HARRIS, T.,; /' m OK, you OK, Harper Row Publ., 1969
HEIDEGEER, M., Fiinta §i timp, Edit. Jurnalulliterar, Bucure$ti, 1994
HOBBS, N, Group Centered Psychotherapy, Tn Client Centered Therapy: its Current Practice,
Implications and Theory, London, Constable and Company Limited, 1992
HOLDEVICI, IRINA, Autosugestie §i relaxare, Ceres, Bucure$ti, 1995
HOLDEVICI, IRINA, Elemente de psihoterapie, ALL, Bucure$ti, 1996

HOLDEVICI, I., VASILESCU, P., Psihoterapia, tratament rara medicamente, Editura Ceres,
Bucure$ti, 1993

HOLDEVICI, IRiNA; iOr~, ANDREEA; 10r'J, B.C., Noua hipnoza ericksoniana, Editura INI, 1987
IAMANDESCU, B.I., Manual de psihologie medicala, Editura Infomedica, 1995

10NESCU, G., Tratat de psihologie Medicala §i Psihoterapie, Editura Asklepios, 1995
JUNG, C.G, Psihologie §i alchimie, Teora, 1996
JUNG, C.G., Amint/ri, vise, reflectii, Humanitas, 1996
JUNG, C.G., Personalitate §itransfer, Teora, 1996
JUNG, C.G., Tipuri psihologice, Humanitas, 1997
KALFF, D., Le jeu du sable. Methode de psychotherapie, Epi SA Editeurs, Paris, 1973

KEMPLER, W, Experiential family therapy, The International Journal of Group Psychotherapy,
1965

KEMPLER, W., Principles of Gestalt family therapy, Olso, Norway, Nordahls, 1973
KESSLER, C., Semantics and non-directive counseling, University (jf Chicago, 1947

KEPNER, J., Body process: A gestalt approach to working with the body in psychotherapy New

York, Gardner Press, 1987 Press, 1980

KOGAN, J, Gestalt therapy resources, Berkeley, C.A.:Transformation

LABAN, R, The Language of Movement, Editura Piays Inc. Boston, 1974

LANKTON, S., The practical Magic, Meta Publications, Cupertino, California, 1980

LAzARESCU, M., Introducere Tnpsihopatologia antropologica, Facia, Bucure9ti, 1989

LEVENTON, E., A Clinician's Guide of Psychodrama, New York, Springer Publishing

Company, 1992

LEWIS, H.R.; STREITFELD, H.S., Growth, Games, New York, Bantam Book, 1972

LlICEANU, G., Despre Jimita, Humanitas, Bucure~ti, 1994

371

LILLY, J., The center of the cyclone, Bantam Books, New York, 1972

LIPKIN, Client's feelings and attitudes in relation to the outcome of client-centered therapy,
Psychological Monography, 1954

LOWEN, A., Bioenergetics, Coward MC,Cann & Georghegan Inc, New York, 1975

LOWEN, A., Depression and the body, Coward MC,Cann & Georghegan Inc, New York, 1972
LOWEN, A., Love and Orgasm, Macmillian, New York, 1965

LOWEN, A., Pleasure, Coward MC,Cann & Georghegan lnc, New York, 1970

LOWEN, A., The Betrayal of the Body, Maemillian, New York, 1967
LOWEN, A., The Language of the Body, Maemillian, New York, 1971

MCKAY, M.; DAVIS, M.; FANNING,P., Messages The Comunication Skills, Book Pub!. Inc., 1990

MALAREWICZ, J.A., Quatorze lecons de therapiestrategique, ESF Editeur, Paris, 1992

MANZAT,I., Psihologia transe ~amanice, Editura Aldomar, Bucure~ti, 1999 1997

M~NZAT,l., Psihofogia eredintei religioase (Transcon§tiinta umana), $tiin\a ~iTehniea,

MANZAT,I.; CRAIOVAN, M.P., Psihofogia simbofului arhetipaf, Edit.lNI, 1996

MARCUS, S., Empatia §i Personalitatea, Edit. Athos, Bueure~ti, 1997

MARMAN,R.,Gestalt Therapy with groups, couples, sexualy disfunctional men and dreams, C.C.
Thomas, New York, 1989

MASLOW, A., Toward of Psychology of Being, B. Van Nostrand Company, 1962
MAY, R., Cosmic Consciousness Reviside, USA, Great Britain, Australia, 1993
MAY, R., Psychalogy and Human Difema, Canada, 1968.
MEYER, R., "Etudes Cliniques psychotherapigues et somatotherapigues", SIMEP, Paris, 1993
MENDELSON, R..M., 'The Manifest Dream and its use in Therapy", Jason Aronson Publisher,
London, 1990

MICLEA, M., Psihalagia cognitiva, Editura Sincren, Cluj, 1994
MILLS, C.J.andCROWLEY,J.R., Therapeutic Metaphors far children and the child Within, Bruner
& Mazel Publishers, N.Y., 1986

MITROFAN, IOLANDA; NUTA. A., Jacurile con§tientei sau terapia unificarii, Editura SPER,
Bucure~ti, 1999

MITROFAN, IOLANDA; BUZDUCEA, D., Psihologia pierderii ~1 terapia dureri, Editura Astrobios,
Bucure~ti, 1999

M!TROFAN, IOLANDA (Coord), Psihoterapia experientiala, Infomedica, 1997, 1999
MITROFAN, IOLANDA, Personalitatea §i psihoterapia bofnavului invalid ,orin torticolis (de
etiologie §i expresie psihogena) - Un model recuperator orientat gestaltist, in Revista de Expertiz8
Medicala §i Recuperare a Capacitatii de Munca, nr.2, 1995
MITROFAN, lOLANOA, De la dezvoltarea transpersonala la parapsihofogie, in Revista
Psihologia, 1995
MITROFAN, IOLANDA, Dimensiuni compensatorii ale potentialului psihic restant §i prognoza
oscilatii/or eapacitatii de munca In afectiuni/e psihice, in Rev.Neurologie,Psihiatrie,Neurochirurgie,
nr.3, 1981

MiTROFAN, IOLANDA, Criterii de utilizare a tratamentului psihoterapeutic Tnscopul pravenirii §i
ameliorarii star!i de invaliditate psihlca. Proiect de ghid metodologic, In vol. Sinteze de cereetare,
iNEMRCfv1. 1984

MITROFAN, IOLANOA, Studiu/ tehnici/or de psihaterapie familiala In afectiunile psihogene
invaiidante §i cu potential invalidant (coord.), in vol. Sinteze de cerce/are, INEMRCM,1984

MITROFAN, IOL4NDA, Oesenul social- ca abordare diagnostica §i terapeutica in vol. Capi/aria,
fundament ai persona/ita,!il (coord. S.Oima), Edit. lnv. Pre§c., Bucure§ti, 1997

MITROFAN, IOLANDA, Psihoterapia gestaitista Tnafectiunile psihogene cu potentia/ inva/idant",
in Rev. Exp. Med., Ree. Cap. De Munca nr.2, 1996

MITROFAN, IOLANDA, Stabilire8 unor crfterii de uti/izare a diverse/or tehnici de psihoterapie
individuala §i de grup Tnscopu! reintegrari! sociaie a deficien,ti!orpsihici, in vol. Sinteze de cereetare,
INEMRCM, 1982-1983

MITROFAN, IOLANDA, Asistenta §i terapia familiei, In lucrarea Dragostea §i easatoria (coord. N.
Mitrofan), Editura $tiintifica:Ji Enciciopedica, Bucure~ti, 1984

----"

372

MITROFAN, IOLANDA, Comunicarea senzitiva §i analiza bioenergetica In terapia cuplurilor cu
disfunc,tii sexuale psihogene, Tn Calitatea vietii familiale. Estimari, predictii §i solufii, Rev. Calitatea
vie\ii nr. 1-2, 1995

MITROFAN, IOLANDA, MITROFAN, N., Elemente de psihologia cuplului, Editura $ansa, 1994 ~i

Elemente de psihologia cuplului, revizuita ~i adaugita, 1996
MITROFAN, L., Dezvo/tare transpersonala, Rev. Psihologia, nr. 5/1995
MITROFAN, L., Supracon§tientul §i creatia artistica, Rev. Psihologia, nr. 6/1995
MORENO, J.L., The Essential Moreno - Writings on Psychodrama, Group Method and Spontaneity

Springer Publishing Company, 1987

MORENO, ZERKA TOEMAN, Psychodrama, Role Theory and Concept of the Social Atom, The

Evolution of Psychoterapy, New York: Brunner & /Mazel, 1985 Casebook, Holt Rinehart and
MORSE, S.J.; WATSON, R.l.Jr., Psychotherapies. A Comparative

Winston, New York, 1977

NECULAU. A., (coord.) Psihologie sociala, Editura Polirom, la~i, 1996
NEDELCEA,C.; DUMITRU, PAULA, Optimizarea comportamentului profesional. Intre educatie §i

psihoterapie, Editura SPER, Bucure~ti, 1999

NUT A A, Analize experientiale. Cum I-am lichidat pe Buddha, Editura SPER, Bucure~ti, 1999

NUT-A., A, Ascultand cu a treia ureche. Reflectiiie unui terapeut experientialist, Editura SPER,
8ucure~ti, 1999

NUT A A, Interrealitatea, Editura SPER, Bucure~ti, 2000

OAKLANDER, V., Windows to our children :Gestalt therapy to child and teenager. The Gestalt

Journal Press, Highland, New York, 1988

O'CONNOR, J.; SEYMOUR,J., Introducing Neurolinguistic Programming, Aquarian Press,
London, San Francisco, California, 1990

OSHO, Vijmana Bhairava Tantra, Cartea secreta esen\iala a caii tantrice, Editura Rom, 1997

OSHO, Meditatia- calea perfecta, Editura Herald, Bucure~ti, 1996
PAMFIL, E.; OGODESCU, D., Psihologie §i informatie, Editura $tiin\ifica, 8ucure~ti, 1973

PAMFIL, E.; OGODESCU, D., Persoana §i devenire, Editura $tiin\ifica, Bucure~ti, 1976
PAT ANJALI, Yoga Sutra, Documente spirituale, Editura Societatea Informa\ia, Bucure~ti, 1993

PAT ANJALI, Yoga Sutra. 9tiinta sufletului., Editura Rom., comentata de Osha, 1997
PERLS, F.S., The Rules and Games of Gestalt Therapy, Penguin Books Ltd., Harmonsworth,

Middlesex, England, 1970

PERLS, F.S. Ego, Hunger and Agression, Random House (Paper Back Edition) New York:

Vintage, (1947, 1969)

PERLS, F.S, Gestalt Therapy Verbatim, Moab U.T. Real People Press, 1969

POLSTER, EL.; POLSTER M., Gestalt Therapy integrated, New York,Brunner & Mazel, 1973

RAND, A YN, Foundations of ethics, [email protected], 1999

REICH,W., La function de I'orgasme, L'Arche Editeur, Paris, 1972
Revista de Psihoterapie Experientiala, Nr. 1 - 11, EdHura SPER, Bucure~ti, 1998 - 2000

ROGERS, C.R., A Way of Being, Houghton Mifflin Company Boston, 1980 and tbeory, Costable
ROGERS, CR, Client-centered therapy. Its current practice, implications
London, Reprinted 1965, 1973, 1979, 1981, 191'6, 1987

ROGERS, C.R.; KINGET, G.M., Psychotherapie et relations humaines. TheorJe et practique de

la therapie non-directive, Publications Universitaires de Louvain, Paris,1965

ROGERS, C.R., On becoming a Person, Constable and Company Ltd., London, 1993 y
SATIR, V.M., Peopleniaking, A Condor Book, Palo Alto, 1972

SATIR, V.M. The new people m8king, Palo Alto, CA:Science and Behavior Books, j988

SCHATTHER; COURTNEY,R., Drama in therapy, Drama Book Specialists, New York, 1981

SCHIFF,J. ~i c{)lab., The Cathexis reader: transactional analysis treatment of psychosis, New

York, Harper and Row, 1975

SCHUTZ,W., Joy Expanding Human Awarness, New York, Ever Green Black Hat, 1969
SISMAN,J., A study of the process of non-directive therapy, S. Consult Psycho!., 1949

373

SHAUGHNESSY, Iii.:',\';'JS/iCRTH L Humor in Counseling and Psychotherapy: A 20 year

Retrospective, PsychoioGcs. Req:y:s '~~2
SIMKIN,J.S" Gestalr Therapy. ,~ R.JCorsini (Editura Current Psychotherapy, Itasca, i.R., F,E.

Peacock),1979
SNYDER, vv. U" Casebook of Non-directive Counseling, Boston, Houghtn Mifflin" 1947
STEERE, D" Bodily expression in psychotherapy, New York, Brunner, Mazel, 1982
STEVEN, J.; MORSE,R.; WATSON JR, Psychotherapies, a Comparative Case Book, Holt,

Rinehart, Winston, 1977

STEVENS, J.D" (Ed,) Gestalt is, Moab U,T, Real People Press, 1975

STEVENS, 0, J. Awareness, exploring, experimenting, experiencing, Eden Grove Ed, Great

".j'

Brittain, 1989

STEWART, I.; VANN, J.S" TA. Today - A New Introduction to Transactional Analysis, Lifespace

Publ., Nottingham, England, 1987
THORNE, B., Person - Centered Therapy, in Individual Therapy in Brittain, Ed, By vv. Dryden,

Harper and Row ltd" london, 1984
TIAN, DAYTON PH, D, The Drama Within- Psychodrama and Experiential Therapy, Deerfield

Beach, Health Communications, Inc., 1994

VIANU, I., Introducere in psihoterapie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975
VLADISLAV, ELENA OTILlA, "Demers expresiv in psihoterapia copiiului §i adolescentului",

Dizerta\ie Master (coord, lolanda Mitrofan), 1997

WARNER, D" Psychodrama Training Tips, Maryland Psychodrama Institute, 1975

WEISS, BL" Many lives, many masters, SUA, 1987, Lotus, Bucure~ti, 1992

WA TTS,A., Calea Zen, Humanitas, 1997

°WATTS,A., 9ao, Calea ca curgere de apa, Humanitas, 1996

WEINER,H,B" Drama in Therapy, New York, Drama Book Speciality Publisher, 1981

WilBER, K., Up from Eden, Anchor Books, 1983

WilBER, K" No boundary, Center Publications, Los Angeles, California, 1983

YONTEF,G" Gestalt Therapy: Clinical phenomenology, in V.BINDER ,A. BINDER ~i R. RIMlAND

(Eds.), Modern therapies, New York, Prentice Hall, 1976

YONTEF, G" Gestalt therapie als dialogische Methode, Integrative therapie, 1983

JS,YONTEF,G.M,; SIMKIN, Gestalt therapy, in R.J. Corsini, D. Wedding "Current

psychotherapies" (4rd. Ed,), Peacock Publ. Inc., 1989
ZINKER, J., Creative Process in Gestalt Therapy, Brunner & Mazel Publishers, New York, 1976