Mitrofan, Iolanda - Orientarea Experientiala In Psihoterapie

CapitoIuI IV - ANALIZA EXISTENTIAL\. 149

iivorbeasca liber despre problemele lui. face placere sa experimenteze senti mente Ie de vina,

regret, suferinla ~i separare,
Procesul terapeutic SMa axat pe experimentarea modalitalii prin care ~coala a contribuit la

~iconstruirea sentimentelor sale fala de oameni. A fost un profesor de liceu foarte bun, agreat

simpatizat de elevii sai.
Terapeutul a abordat cazul pornind de la intrebarile:
• Ce §tiu despre client?

• Unde dore§te el sa ajunga?
• Ce dore§te el de la mine?
• Cum pot sa-i fiu de f%s?
EI a dezvoltat 0 atmosfera suportiva pentru a i se comunica ce inseamna pentru clientul sau
existenta in aceasta lume. Treptat, clientul a fost incurajat sa-~i schimbe optica fala de problemele
sale,

"Tu nu e~ti 0 victima nefericita, Vreau sa te gande~ti la 0 lista cu aspectele din viala ta pe care
dare~ti sa Ie schimbi."

Este preocupat Walt de un suicid adevarat sau doar de unul imaginativ? Are un plan stabillt in
detaliu sau asemenea ganduri sumbre izvorasc din anxietate? - iata cateva dintre interogaliile
terapeutice carcra Ii se cauta raspuns pe parcursul terapiei. Clientului i se ofera un suport
emotional §i social chiar daca nu se ~tie cand, cum ~i unde se vor sfar§i ~edintele de terapie.

ffinca sau "raiaclrl $1dileme existent/ale"

Cazui a fost indus Intr-un program terapeutic de ~ase luni, desfa~urat de Doru Buzducea
sub coordonarea Prof.Dr. I.Mitrofan, (Vezi "Valentele terapiei de natura umanist - existentialisla
in asistarea tinerilor aflali in impas existenlial"; lucrare de licenla, 1995, Universitatea din
Bucure~ti) .

•• Biografia clientei. Varsta 21 de ani, sex feminin, casatorita, status socio-economic foarle
ridicat.

•• Aparenta, Uneori 1mbracata provocator (sexi), alteon decent. Limbaj elevat, se exprima ciar
~icoerent, vorbe~te rapid 91folose~le cuvantul potrivit la siluatia potrivita. Alragatoare dar, mai mult
decal atat, seducatoare. Afi§eaza 0 autolncredere ca §i cum "ar avea toti barbatli ia degetul mic",
,/'Jirma ca poate oricand cuceri arice barbat 9i chiar po ate anihila pe oricine, deoarece loviturile ei
iscusite lovesc unde trebuie, iar plciorul ei linte§te direct In barbie", Vorbe~te impecabil, cu
exagerata grija pentru exprimare ~i oarecare ostentatie in Iimbaj (pretentioasa), Afi~eaza un apet!t
sexual inepuizabil. "Nu face gre§eli 9i nu se face de ras In public". Mandra, nu accepta
compromisuri, atotcunoscatoare 91omnipotenta. Aceasta esta primaimpresie pe care 0 poate face
cu mare u§urlnta oricui - "masea demonstrativa" .

•• Situatia de viata. Studenta la Iitere, locuie9te cu solul, este insareinata.
'" Problema prezentata. Crize de anxietate §i insatisfactie existentiala. Momente depreslve
pasagere,

•• Scenariul existential, Se crede un "medium" ~i chiar mariuris8§te anumite experienle
paranormale carara le-a fost martor sau protagonist. Preia anumite povestiri, evenimente,
experiente de la prieteni, Ie asimileaza 9i Ie poveste~te altora ca ~i cand ea ar fi fost protagonistul
acestor situa\ii, fapte, intamplari. De cele mai mulle ori se face placuta datorita talentului actoricesc
nativ care 0 ajuta sa mlnla frumos §i sa se faca placuta §i acceptata.

Totdeauna, Intr-un grup de indivizL are tendinla irezistibila de aMidomina §i impresiona. Oe§i
este con§tienta de faptul ca minte 9i ca 0 parte a grupului nu agreeaza stilul ei, persevereaza In a
mistifica realitatea (ea un exerciliu imaginativ - demonstrativ), Se considera lipul de "persoana care
vede ~i simte totul". Devine agresiva ~i violenta verbal atunci cand i se sugereaza sau i S8

150 ORlENT AREA EXPERlENTIALA. IN PSIHOTERAPIE

developeaza exagerarile ~i acest lucru se Intampla mai ales cand este deja Intr-o criza de
anxietate.

Rareori se poate comunica cu adevarat cu ea, de cele mai multe ori te simti (ca partener de
discutie) ca un "obiect temporar" manipulat ~i In~elat. Nu are .,frane emotionale" ~i nici verbale.

Vorbe$te placut, coerent, dar de cele mai multe ori distorsioneaza realitatea $i aceasta 0

transforma Intr-un actor pe scena vietii, teatralizand de fapt cotidianul.

A Inceput sa studieze actoria, pe care 0 abandoneaza In favoarea studiilor literare. Dore$te sa

se Intoarca la Academia de Teatru, dar Incearca .,furie $i groaza" cand vorbe~te despre timpul
petrecut acolo.

Afirma ca este In aten\ia multor personalita\i din lumea teatrulul $i "ca multe" persoane din
lumea artistica sunt interesate de ea. Relateaza ca "toti barbatii care 0 curteaza pe mama sa", 0
curteaza ~i pe ea sau au curtat-o mai Intai pe ea (complex de rivalitate). Bea $i fumeaza cand
vorbe$te despre asemenea situa\ii, reproducand probabil comportamentul propriei mame fa\a de
care este ambivalenta (mama este actri\a).

Uneori Ii place sa treaca drept un "copll simpatic", alteori drept unul noncomformist, turbulent,

neadaptat $i imposibil. Se teme de singuratate ca de moarte, 0 deprima $1 0 sperie gandul ca ar

ramane singura In cas a sau pe strada ~i de aceea, ar face arice compromis posibil ca sa fie Insotlta
$i "ocrotita". Nu suporta neputin\a din partea sexului opus.

Cu prietenii care 0 accepta $i a sprijina, care 0 In\eleg $i au afinita\i comune, oscileaza Intre
permisivitate ~i ra\ionalizare, pe de 0 parte $i agresivitate, pe de alta parte. Inconstanta sa

emo\ionala traduce dificulta\i de acceptare a Euiui.
"Agita\ia" manifestarilor este In sot ita de agresivitate ~i aroganta; se pare ca acestea sunt

Intretinute $i cultivate de mediul familial. Mereu "posed at a" de dorin\a $i necesitatea de a fi In
centrul atentiei, este 0 "sugativa afectiva", totdeauna manipuland pe ceilaiti pentru satisfacerea
propriilor interese. Pe de alta parte se plange de incapacitatea de a iubi cu adevarat oamenii. in
realitate structura histerolda (pitlatica) a clientei 0 Impiedica sa poata iubi, ea flind impresionabila
datorita sugestibillta\ii crescute, caut@mdmereu protectie $i sprijin. Devine dependenta de Indata ce

gase$te 0 persoana mai puternica decat ea langa care sa se "cuibareasca"; In prezen\a
persoanelor slabe S8 simte In nesiguran\a $i intra in anxietate existential a de circa treizeci de

minute sau a ora, temandu-se ingrozitor de moarte, unseri "pan a la lacrimi". Din cand In cand are
momente depresive de coloratura isterica.

A renun\at penlru moment la cariera teatrala pe motivul ca nu se poate anrma "daterita Invidiei

celorlal\i ~i mai ales a profesorilor". De notal este faptul ca mama sa este 0 actri;a renumita, ceea

ce explica mai curand e$ecul real In a-~i gasi propriul drum $i propria conflrmare. 0 alta observa\ie
demna de luat In seama este aceea ca umbla mereu cu poza tatalul el decedat Tn geanta dar nu-I
cunoa~te decat din spusele altora, saruta poza In situati/ posib/le ~i declara de nenumarate ori ca
este Indragostita de acesta, ba chiar afirma existen\a unei comunicari mag Ice cu tatal ei, vise In
care acesta apare Tn diferite ipostaze.

In viziune psihanalitica se contureaza un complex Electra nerezolvat, rabufnit In alegerea
maritala actuala (s-a recasatorit cu un individ cu mult mai in varsta decat ea $i care seamana ca
fizionomie ~i profesie cu latal ei).

Istoria ei esle destul de zbuciumata: un avort In adolescen\a Tn urma raporturllor sexuale cu
primul ei "iubit" ($i singurul declarat) de care se desparte mai apoi din cauza unu! debut psihotic al

acestuia (schizofrenie). Din acest moment, Intra Intr-un "complex mesianic" (ideea ca te po\i salva
schimband la nesfar$il barbat!i).

Erotizeaza relatiile sociale, este energica $i impulsiva. Are 0 singura prietena adevarata pe
care a "verificat-o In zeci de situa\ii". 0 caracterizeaza 0 emot!onalitate excesiva, drept pentru
care, cere mereu aprobare, lauda, sprijin $i acceptare. In copilarie a apelat la tentative de
pseudosuicid pentru a obtine satisfacerea propriilor interese, stapanila fiind de pulsiuni $i de

, --- ---------- -- --------

Capitolul IV - ANALIZA EXISTENTIALA 151
dorinta de a obtine satisfacerea imediata a acestora. Pare atragatoare ~i chiar seducatoare,
exagereaza relatiile interpersonale unde imaginatia bogata ~i creativitatea i~i cer cuvantul.

Capricioasa, egocentrica, impresionabila ~i u~or de influentat. Extrem de increzatoare in

anumite persoane. Accese de furie ~i violenta verbala, deranjata de situatiile in care nu este in
centrul atentiei. Relatiile pe care Ie stabile~te sunt egocentrice ~i lipsite de consideratie,
furtunoase ~i labile. Viata sa ar putea fi caracterizata prin doua cuvinte: vifor ~i disperare, iar
personalitatea ca fiind structurata pe model isteric.

• Strategia terapeutica. Am incercat 0 aplicare a principiilor existentialiste, 0 intarire a
patternurilor comportamentale civilizate, 0 dezvoltare a comunicarii constructive ~i a unei viziuni
pozitive a educatiei Tnscopul obtinerii, cat de cat, a controlului emotional ~i social. S-a accentuat pe
implementarea responsabilitatii ~i a corectitudinii in relatiile interpersonale. Am incercat ~i discutii
asupra unor atitudini ~i idei irationale ~i distructive, pentru 0 posibila faramitare a lor.

Ascultarea atenta a clientei, a sensului ~i a logisticii vietii acesteia a fost una dintre tehnicile
folosite, tinand cont de structura sa extrem de vulnerabila (imaturitate afectiva).

Relatia terapeutica a fost comprehensiva ~i calduroasa, suportiva in limita posibilului iar forma
de comunicare s-a axat pe dialogul deschis, clar ~i adecvat situatiei. Uneori am apelat la latura

umoristica, la capacitatea de a rade de propriile 9re~eli ~ierori. De asemenea, am folositjocul

de rol cu accent pe retrairea nevoii ei de a fi actrita, de a·~i resocializa egocentrismul.
Analiza existentiala a relevat ca solutie optima reintoarcerea la teatru pentru a se compensa

prin arta, pentru a-~i resocializa egoismul ~i nevoia de recunoa~tere, deoarece structura psihica ~i
talentul, inso\ite de efort, 0 pot ajuta sa devina 0 foarte buna actrita. Aceasta i-ar permite ~i
depa~irea complexului de rivalitate materna, conferindu-i 0 mai clara identitate. A fost incurajata sa
se puna in valoare pe linie afirmativa, "sa dea 0 replica mamei sale", intrucat problemele ei i$i au
geneza in rivalitatea cu instan\a materna. Casatoria sau schimbarea la nesfar~it a Mrbatilor nu-i
vor rezolva problemele. in rest, va ramane instabila toata viata, dar solutia, singura solutie
existentialista este reintoarcerea la teatru, la cariera artistica. in ceea ce prive$te via\a sexuala,
este de a~teptat, in conformitate cu structura sa, sa oscileze intre frigiditate ~i excese sexuale.

in eazul Tn care nu se va realiza in arta, este posibil sa alunece pe panta nevrozei, a

aleoolismului sau a suferin\ei existen\iale, iar viata sa i se deruleze "ea un lant ale earui verigi sunt

noi $i noi impasuri existen\iale".
Toate aceste alternative existen\iale au constituit miezul dialogului terapeutie, eeea ce a condus

treptat, la 0 mai buna clarificare de sine, la redimensionarea ~i reevaluarea propriilor resurse.
impasul emotional a fost depa?it, iar evenimentele ulterioare (maternitatea, finalizarea studiilor
universitare) au gasit-o mai pregatita sa Ie faea fa\a,

7. Sugestii pentru antrenamentul formativ 31 terapeutului
existenti.alist· autoanaliza si clarificarea valorilor

Terapeutul existen\ialist, prin seopurile ~i strategiile sale de analiza ~i suport psihoterapeutie,
este implieat Tntr-un proees de refleetie asupra vietii $i semnifiea\iilor aeesteia din perspectiva
suferin\ei fizice sau morale.

Cum poate depa$i clientui impasul existential, ee motiva\ii II anima sau Ii bloeheaza, ce
semnifica\ii au evenimentele pentru modul in care i~i concepe, in\elege $i accepta via\a, pentru
op\iunile ~i atitudinile sale?

Cum experimenteaza elin prezent alternative comportamentale care sa-i deschida 0 poarta
spre viitor? lata eateva dintre interoga\iile care ghideaza proeesul analitie existential. Oar, Tn
egala masura, aeeesul la ,filosofia de viata" a c1ientului ~i posibilele restructurari benefice,

152 ORIENT AREA EXPERIENTIAL2\. IN PSIHOTERAPIE
presupun 0 con~tientizare, confruntare ~i clarificare a propriei ,filosofii de viata" de catre
terapeut.

Tntalnirea Eu - Tu care se petrece in timpul analizei existentiale angreneaza un proces de
dubla reflectie ~i autorevelare. Terapeutul, pe de 0 parte, se confrunta cu Tntrebaride tipul:

• cum TIpercep ~i evaluez pe X in acest moment al vietii lui?
• unde dore~te X sa ajunga ~i Tncotrose indreapta, de fapt?
• ce dore~te X de la mine ~i cum a~ putea sa flu un supor! pentru el?
• Tnce mod Ii pot fi uti! $i de ce?

• cum a~ putea sa-I ajut sa-$i schimbe viziunea asupra situatiei lui de viata, acceptand
evenimentele cu care se confrunta?

• cum a$ putea sa-I devictimizez?
• cum traie$te $i ce semnificatie au pentru el problemele esentiale: moartea $i via\a, ura ~i
iubirea, mania ~i iertarea, afirmarea $i renuntarea, $ansa de a decide pentru sine sau de a
se lasa Tnvoia evenimentelor, a anxieta\ii eXisten\iale, autoabandonului?
• ce semnificatli au pentru mine acelea~i probleme, Tnsituatla Tncare m-a~ fi confruntat cu
ele sau daca m-am confruntat. la randu-ml cu ele? Dar Tnsituatii asemanatoare, eu cum a$ fi
slmti!, Tnteles,evaluat $i suportat evenlmentul sau situatlile respective?
Pe de alta parte, clientul, pe langa intrebarlle legate de propriile probleme, i~i poate formula
~i altele, rezultate din relatia sa cu terapeutul, de tipul:
• ce crede el despre mine ca persoana? Dar despre problemele mele?
• ma poate el Tntelege~i ajuta?
• gande~te el asemanator mie Tnaceasti3 problema?
• nu cumva, povestindu-i despre suferinta mea, Ii fac $i lul rau? Nu cumva ma expun
judecatli lui?
• nu cumva ma evalueaza gre$it $i T$iimagineaza despre mine cu totu! altceva decat sunt $i
simt eu fn realitate?

• nu cumva va renunta la mine, daca Ii vol marturisi tot adevarul sau cutare aspect?
• oare el In ce crede ~i de ce?
• pentru el ce semnificatie au aceste lucruri?
Marturislt sau nemarturisit, con$tient sau partial con$tient, clientul se confrunta Tn actul
terapeutic, nu doar cu propriile lui probleme existentiale, ci $i cu posibile!e efecte imaginate sau
a$teptate ale acestora Tncadrul relatlei terapeutice.
SITUATIA $1 RELATIA TERAPEUTICA TI angreneaza Tntr-un proces dinamic de auto-
confruntare prin dialogul existential. 5e deblocheaza astfel autointelegerea, 0 mai corecta
autoevaluare $i se activeaza preluarea raspunderii propriilor sale resurse, op\luni, interese
vitale, nevoi $i dorinte. C!ientul descopera treptat un mod natural de a se responsabiliza pentru
destinul sau, de a fi prezent $i con$tient de propria sa viata, de sensul $i resursele sale,
Din perspectlva analizei exlstentiale, clientul este "actlvat" sa devina dintr-o persoana paSiVEl,
ancorati3 in rolul de ,"victimi3", 0 persoana COn$tientade participarea ei in constructia acestui
"rol," ca $i de libertatea sa de a-I restructura, Intelegand $i operand schimbarea semnifica\iilor
evenimentelor $i reactiilor la acestea, precum $i propria imagine $i conceptie despre sine.
De$i analistul existential nu-~i propune explicit restructurarea personalitatii clientului, el Ii

poate oferi suportul de dialog necesar unei autoreflectii ~i reorientari interioare.

intalnirea terapeutica prilejuie$te Tmparta$ireaunor experiente, sentimente, amintiri ~i
asociatii semnificative, readuse Tn prezent $i reexperimeniate de client din perspectiva
sensurilor Tmboga\ite, a Intelegerii universului interior, dar $i a reactiilor unei aile persoane, care
uneori se dezvaluie In dialog ..

______ .~~~ ~ __ ._ ;ljiIH~

Capitolul IV -ANALIZA EXISTENTIAL.\. 153
Astfel, partenerH dialogului existential Imparta$esc $i Inteleg Impreuna 0 experienta de
relatie din perspectiva semnificatiilor ei, integrand-o cu realism $i responsabilitate in lumea
interioara a c1ientului,imbogatita $i extinsa In planul cunoa$terii.
Ei nu I$i propun sa "vindece" 0 anumita stare de suferinta, ci sa acceada Impreuna la
resorturile intime, ascunse, ale con$tiintei de sine, indepartand pas cu pas starea de victima,
demoland argumente subiective, reexperimentand alternative de viata.
Oar, a desfa$ura un astfel de dialog terapeutic, presupune din partea terapeutului un efort
continuu de autocon$tientizare a propriilor reactii, optiuni, conceptii, atltudlni. Acesta Ii creeaza 0
disponibilitate de autoevaluare corecta, dar totodata 0 conditie psihologica receptiva la practica
reflectiei existentiale terapeutice. Sugeram in contlnuare, sub forma unor interogatii, cateva
dintre punctele de reflectie (adaptate dupa G. Corey), asupra carora terapeutul existential e bine
sa-$i Indrepte atentia $1exercitlul personal, pentru a capata capacitatea de a sustine acest lip de
dialog.

Supon de antrenament formativ in analiza existentiala
Seminarul se centreaza pe doua nlvele:
A. lucrul cu formatorii - autoanaliza $i interanaliza pentru pregatirea disponibilitatilor
psihologice de a aborda un caz prin analiza existentiala.

B. Alte cazuri exemplificative - suport de ana!iza $i interpretare.

A. intrebari suport cu caracter problematizant pentru trainingul formativ al analistului
existential (cu centrare pe cazul R.)

Se lucreaza cu fiecare membru al grupei de studenti $i fiecare lucreaza cu sine Insu$i in
afara seminariilor.

1. Ce alegeri importante ai facut? Gande$te-te la un punct de rascruce din viata ta, Cum au
afectat unele dintre alegerile tale viata prezenta?

2. Ce Inseamna libertatea pentru tine? Crezi ca e$ti autorul vietii tale? Crezi ca e$li rezultatul
optiunilor $i alegerilor tale? Cum crezi ca viziunea ta asupra vietii va influenta modulin care
lucrezi cu cazul R?

3. Tn cazul R, terapeutul formator s-a orientat asupra anxietatii $i autenticitatii. Raporteaza
lucrul cu R la aceste elemente In contextul vietHtale. Poti sa-ti reaminte$ti
perioade din viata ta cand ai resimtit anxietate In fata necesitatii de a face alegeri?

4. Privind asupra vietHtale, in ce grad libertatea ta s-a exprimat in asumarea responsabilitatii
privind alegerile tale? In ce moduri ai experimentat anxietatea In fata necesitatii de a face
alegeri? Ce ai simtit atunci? Ce simti acum, cand readuci In prezent acele experiente?

5. In ce moduri ai resimtit anxietatea cand ti-a! manifestat Iibertatea $i responsabilitatea? In
ce masura raspunsurlle tale la aceste intrebari sunt relevante pentru modul in care ai abordat
cazul R?

6. Ce experiente din viata ta itl permit sa te identifici cu R? Ai incercat unele din framantarile
ei? Te-ai confruntat cu probleme s!milare? Cum te-ai descurcat cu aceste framantari $i
probleme similare? Cum se relationeaza aceste experiente ale tale cu modulln care dialoghezi
cu R? Ce experienta potentiala ca terapeut te a$tepti sa ai?

154 ORIENTAREA EXPERIENTIAL~ IN PSIHOTERAPIE
7. Raporteaza-te la modul Tncare a lucrat terapeutul formator cu R. Ce aspecte ale acestui

sti! te-ar face sa tratezi cazul cam in aceeas;i maniera? Pe ce alte elemente te-ai putea
concentra? Ce tehnici diferite ai putea folosi?

8. Compara aceasta maniera de abordare cu alte maniere terapeutice (nondirectiva,
gestaltterapeutica S;ipsihanalitica). Ce diferen\e sesizezi?

9. Ce sim!i tu ~i ce crezi in legatura cu moartea, referitor la tine ~i la cei pe care Ii iube~ti? in
ce masura crezi eEl ai explorat propria-Ii anxietate in legatura cu pierderea §i cu moartea? Cum
ai putea raspunde la aeeasta intrebare astfelincat eonsilierea lui R sa fie efieienta?

10. Care sunt problemele existenliale pe care se centreaza analiza existen\iala S;icare au
relevanta personala pentru viata ta? Cum ai raspunde la intrebarea: "Pot terapeutii sa-s;i
orienteze §i sa-s;i as/ste clientii in abordarea problemelor lor eXisten\iale daca nu au abordat
aceste probleme Tnpropria lor viata?"

-------- -, ---- J

CAPITOLUL V

ANALIZA BIOENERGETICA

Incursiune terapeutica in universul psiho - corporal

Ana - Maria Dini§oae

1. Ce este Analiza Bioenergetica ?

Analiza Bioenergetica, fondata de A/exander Lowen, este un studiu (teorje) al "personalitalii
umane in termenii proceselor energetice ale corpului" ~i a terapie orientata
corporal:"bioenergetica este 0 tehnica terapeutica care ajuta persoana sa fie din nou Tmpreuna
cu corpu/ sau ~i sa se bucure Tn eel mai Tnalt grad posibil de viala corpului sau" (Alexander
Lowen, "Bioenergetics", New York, 1975).

1.1. Cine este Alexander Lowen?

Alexander Lowen a facut primii pa~i Tn psihoterapie sub Indrumarea lui Wilhelm Reich, atat ca
disci pol (1940 - 1952), cat ~i ca padent (1942 - 1945). Preocuparile /ui Reich despre
identitatea func(iona/a dintre caracterul unei persoane ~i atitudinea sa corporala (sau "armura
muscu/ara", cum a mai fost numita) au starnit un profund ecou In Lowen, ellnsu~i preocupat de
re/alia minte - corp. Lowen fusese director sportiv in cateva tabere de vara, Tn timpul anului
1930, ~i remarcase ca un program regulat de activitate fizica are un efect benefic nu numai
asupra starii fizice, ci ~i asupra celei psihice. Luase cuno~tinla de ideile lui Dalcrose despre
"euritmie", despre "relaxarea progresiva" a lui Jacobson 9i despre yoga dar niciuna nu I-a
satisfacut pe deplin. De aceea Intalnirea cu Reich a fost revelatoare ~i marcanta pentru Lowen.

1.2. Aparitia §i evofutia bioenergeticii

Dupa terminarea terapiei in 1945, Lowen a lucrat un timp ca terapeut reichian. Caliva ani mai
tarziu ~j-a dat seam a ca nu-~i rezolvase multe din problemele sale majore, motiv pentru care a
decis sa-9i continue terapia impreuna cu un alt terapeut reichian - John Pierrakos - , impreuna
cu care a pus bazele Institutului pentru Analiza Bioenergetica. In aceasta a doua etapa
terapeutica, accentul s-a deplasat catre lucrul cu corpul pentru eliberarea tensiunilor musculare,
spre deosebire de prima etapa; cu Reich, cand accentul a fost pus pe abandonarea In senzalille
sexuale.

Lucrand cu sine Insu9i, sub coordonarea lui Pierrakos, Lowen a inventat exercitiile $i pozitiile
de baza ale bioenergeticii. lncepand chiar cu primele exercilii, Lowen a experimental 91
aprofundat conceptul de "inradacinare" - un concept unic Tn bioenergetica.

Dupa 30 de ani de lucru cu e/lnsu~i ~i cu alte persoane, autorul a ajuns la concluzia ca
''viata individului este viata corpului sau". Din moment ce corpul viu include mintea, spiritul
~i sufletu/, atunci a trai complet via(a corpu/ui Tnseamna a avea mintea vie, a fi spiritual ~i

156 ORIENTAREA EXPERIENTIAL A. IN PSIHOTERAPIE
sufietist,' De aceea bioenergetica este 0 tehnica ce accentueaza asupra corpului, mai exact
asupra funcliilor sale primare: respiralia , mi$carea, senzalia , auto-exprimarea, sexualitalea.

Lowen considera ca fiinla umana are doua naturi: cea primara este deschiderea catre viata
$i dragoste, libertatea interioara $i fluxul de sentimente; a daua natura esle inchiderea,
neTncrederea,apararile, armurile - toate acestea apar ca un mijloc de supravieluire Tntr-ocultura
care neaga valorile corporale Tnfavoarea puterii, prestigiului ~i posesiunii. Scopul bioenergeticii
este sa ajute oamenii "sa-$i reca$tige natura primara, condi(ia de a fi liberi, starea de eleganla $i
calitatea de a fi frumo~i. Libertatea este absen(a restrangerii interioare ~i fluxul de sentimente,
elegan(a este expresia acestui flux Tn mi$care, iar frumuse(ea este a manifestare a armoniei
interioare , a fluxului care se na$te."

Punctul de plecare al autorului bioenergeticii este ca "procesele energetice ale corpului
determina ceea ce se Tntamplain minte tot a$a cum ele determina ceea ce se petrece Tncorp."

2. Principalele concepte ~i principii bioeneraetice

2.1. Energia - incarcare I descarcare I flux J mi§care

Orice lucru , viu sau neviu, pentru a se mi$ca are nevoie de energie. Energia este implicata Tn
toate procesele vietii: mi$care, sentiment, gandire etc., iar aceste procese pot ajunge la un
STOP daca aprovizionarea cu energie a fost Tntrerupta profund. in teoriile actuale ale
personalitalii se admite faptul ca indivizii difera din punctul de vedere al cantitalii de energie de
care dispun ~i al modului cum a folosesc, de exemplu atunci cand se discuta despre
temperament. Punctul de vedere bioenergetic al lui Lowen anticipa exact ceea ce se accepta
acum ca fiind de ia sine Tnleles, EI T$iexemplifica ideea amintind de indivizii impulsivi care nu
pot reline nici 0 cre$tere de energie (sau a nivelului de excitare, cu alte cuvinte), ei trebuie sa 0
descarce imedial; indivizii compulsivi, pe de alta parte, T~idescarca $i ei energia! excitarea dar
Tnpatternuri rigide de mi$care $i comportament. Relatia dintre energie $i personalitate reiese cel
mai clar la individul depresiv. Individul deprimat este deprimat ~i energetic; studiile cinematice
arata ca el realizeaza aproape jumatate dintre mi$carile spontane obi$nuite la individui
nedepresiv. EI resimte lipsa energiei necesare mi~carii: el nu are energie sa respire profund, sa
manance, sa raspunda Tndemnarilor interioare sau exterioare, nu are energie nici sa dezvolte un
inleres. De aceea, Tn demersurile lerapeutice de tip bioenergetic, primul obiectiv esle ridicarea
nivelului energetic ~i calea cea mai
la Tndemana de a face aceasta este cre§terea aportului de oxigen, ceea ce implica 0 respira(ie
profunda $i completa.

fncarcarea §i descarcarea energetica alcatuiesc un ciclu functional; daca el nu este

echilibrat, organismul nu poate func(iona. in general, cantitatea de ener:gieTncarcata este egala
cu cea descarcata; except!e fac perioadele de cre$tere, cand cantitatea de energie preluata este
mai mare decat cea descarcata, cantitatea suplimentara fiind folosita pentru ere$tere.

Canale de Tncarcare ! descarcare energetica sun!: respiralia, mi$carea (chiar $i cea mai
simpla mi$eare), actiuni $i activita(i, exprimarea de sine. Cand un aSlfel de canal esle blocat,
atunci persoana trebuie sa-$i reduca aportul de energie pentru a pastra echilibrul energetic al
corpului sau. De exemplu, cand exprimarea de sine este blocata de fo~e interne (inhibitii,
complexe, lensiuni museulare eronice etc.) , automat este redusa $i eapacitatea pentru placere,
dar $i aportul de energie. Bioenergetica lucreaza simultan cu cele doua parti el ecuatiei

1 Prezentul capitol despre Analiza Bioenergetica este conceput intr-o maniera complementara cu cea din prima edi(ie a
"Psihoterapiei Experien(iale" (coord. loianda Mitrotan, Editura Intomedica, 1997, edi(ia a II-a, 1999) cu inten(ia declarata de a
detalia concep(ia ~i sistemul terapeutic elaborat de AI. Lowen, excelent sintetizate in edi(iiieanterioare ale tratatului.

Capitolul V - ANALIZA BIOENERGETIC.\. 157
incarcare I descarcare pentru a ridica nivelul energiei persoanei, a deschide exprimarea

de sine a acesteia ~ide a restaura fluxul de sentimente ~i senzatii din corp. Tnlucrul propriu

-zis, acesta se Intampla coreland respiratia, senzalia 1?mi i1?carea(deci functionarea energetica
din prezent) cu Istoria vietii individului (prin lucrul analitic). Nivelul energetic al unei persoane va
cre1?tecu fiecare conflict incon1?tient(marii "hoti" de energie) care este rezolvat 1?iintegrat
con1?tientIn personalitate. Energia astfel eliberata va putea fi canalizata spre activitati creative,
placute §i satisfacatoare.

Fluxul energetic este 0 mi1?careIn organism; cel mai bun exemplu este "curgerea sangelui".
Motilitatea corpulul unei persoane depinde de fluxul de excitatie din corpul sau. Tulburarile
acestui flux apar sub forma de blocaje = zone ale corpului In care motilitatea este redusa, iar
musculatura este spastica.
Corpul este un slstem energetic §i este Tntr-o constanta interacliune energetica cu mediul
sau. Pe langa energia derivata din combustia hranei, un indivld se lncarca energetic prin
contactul cu forte pozltlve. 0 zl luminoasa, 0 scena placuta, 0 persoana bucuroasa au un efect
stlmulativ. 0 zi Tntunecata, mlzeria 1?ioamenii deprimati sau agresivi au un impact negativ
asupra energiilor noastre, exercitand 0 influenta depresiva. Noi toti suntem senzitivi la fortele
sau energiile care ne lnconjoara, dar Impactullor nu este acela§i pentru toti. 0 persoana mai
Incarcata energetic este mal rezistenta In fala influentelor negative §i, In acela~i timp, este 0
influenta pozitiva pentru ceilalti.

2.2. Tu e§ti corpul tau

Aceasta afirmatie caracteristica bioenergeticii desemneaza faptul ca nici 0 persoana nu exista
separat de corpul SEW, cu ajutoru/ caruia se exprima pe sine §i se re/ationeaze cu /umea. Cu alte
cuvinte, pe corp sunt Imprimate ~i pot fi citite atitudinile persoanei fata de lume ~i viata, fata de
persoana cu care sta fata Tnfata, fala de un eveniment etc. Cu cat corpul este mai viu = mai
Tncarcatenergetic, cu atat el va fi mai mult TnJume.Cu totii avem zile cand suntem radianti, plini
de energie ~i ni se pare ca lumea este a noastra, precum §i zile cand suntem Iipsili de vitalitate,
obosili sau bolnavi sau depresali §i lumea ni se pare departe, vedem lucrurile ca prin ceala.

Atitudinea persoanel In fala vlelil sau stilul sau personal este reflectat de postura 1?d1e modul
cum se mi~ca. Lowen exemplifica acest fapt amintind ca indivldul cu 0 tinuta nobila sau regala
se distlnge de individul caruia spatele lndolt, umerii lasall sau capul u1?orlnclinat Ii tradeaza
demisia sau resemnarea Tn fa\a poverilor vietii. Mai mult, Lowen clteaza cazul unu\ tanar pe
care-I tratase el §i care avea un corp mare, gras 1?ideformat. Se simtea ru~lnat de felul cum
arata $1 , de asemenea, se simlea inadecvat sexual. Tn timpul terapiei a con1?tientizat ca
aparenla sa corporala exprima un aspect al personalitalii sale pe care Tnalnteera incapabil sa-I
accepte: 0 parte a sa se Identifica cu un plangacios mare 1?g1ras, mai mult un bebelu1?decat un
barbat. A mai con~tientizat §i faptul ca a fi un bebelu$ mare, gras §i plangacios era 0 atitudine
incon~tienta pe care 0 adoptase pentru a rezista In fata solicitarii continue a parinlilor sai de a
cre~te, de a fl barbat ~i de a fi remarcabil. Conflictele sale actuale erau mai profunde dectH
indica afirmalia sa, Tnsa toate erau simbolizate Tn atitudinea sa corporala. Mulli oameni sunt
handicapati In mod similar de catre un conflict incon~tient lntre diferite aspecte ale personalitalli
lor, Cel mai comun este cel Tntrenevaile nelmplinite §i solicitarea satisfacerii lor de catre copllul
din noi, pe de 0 parte, 1?lindemnurile 1?ei forturile adultului din noi, pe de alta parte.

2.3. Inima vietii - inima materiei

Limbajul corpului sau limbajul corporal are doua parti: una se leaga de semnele 1?di e expresiile
corporaIe care transmit informalil despre 0 persoana; a doua parte se leaga de expresiile
verbale care se refera, In Inlelesullor, la funcliile corporale. Sandor Rado a sugerat ca Iimbajul

158 ORIENTAREA EXPERIENTIAL'&' IN PSIHOTEKA..PIE

l§i are radacinile in senza(iile proprioceptive - de aceea baza tuturor limbajelor este limb3jul
corporal. Lowen este de parere ca aceasta este 0 propozille valida din moment ce comunicarea
este in primul rand 0 imparta~ire a experien(ei, adlca un raspuns ai corpuiui 13 situalii $1
evenimente.

Semne §i expresii corporate

Limbajul corporal este numit §I comunicare nonverbaia. Exista astazi un in!eres deosebl! fata
de el deoarece s-a reallzat faptul ca 0 mare cantitate de informa(ie este transmisa sau poate fi
colectata din expresia corporala. Tonul vocli unei persoane sau privirea sa adesea are un impact
mai mare decat cuvintele pe care Ie rosts$te. Copiii sunt mult mai con~tien\i de IImbajul corporal
decat adultii, care au fost Tnvatatide-a iungul multor ani de §coala sa dea atentie cuvintelor §i sa
ignore expresiile corporale.

Corpl.ll nu minte. Chiar ~i cand 0 persoana Tncearcasa-~i ascunda adevaratele sentimente
printr-o postura artificiaia, corpul sau contrazice linuta prin starea de !ensiune care se creeaza.
Nimeni nu este pe deplln stapanul corpului sau, motiv pentru care detectorul de minciuni poate fi
folosit pentru a deosebi Tntreadevar $i falsitate. A spune 0 minciuna creeaza 0 stare de tensiune
corporal a care se reflecta Tnpresiunea sangelui , rata pulsului $i in eonductibilitatea eiectrica a
pielii. 0 tehnica mai noua este analiza vocii pentru a face distinctia respectiva. Tonul ~i
rezonanta sa refiecta orice sentiment pe care II Tncearcapersoana.

In conceptia autorului Anallzei Bioenergetice, omul comunica prin 3 canale de comunicare;
mai exact spus, inima , care este Tnchisa Tn eu~ca sa toraciea, este conectata cu lumea prin
aeeste 3 canale: gura, maini $i organe sexuale; la femei mai apare unul, Tnspecial Tnrelatia cu
copilul - sanii.

Primul canal de comunicare penlru inima/om este prin gat $i gura. Este primul canal al
nou-nascutului, prin care ajunge cu buzele ~i gura la sanul mamei. Oar un copil nu ajunge doar
cu buzele $i gura, ci ~i cu inima. In sarut no! am pastrat con$tiin(a acestei mi$cari ca pe 0
expresie a iubirii. Oar un sarut poate fi un gest de dragoste sau 0 expresie a dragostei; diferenla
consta Tnfaptul daca inima persoanei este sau nu Tnsarut $i depinde daca canalul comunicarii
dintre inima $i gura este deschis sau inchis, Un gat contractat sau unul Tneordat poate bloca
efectiv ariee sentiment de a trece prin el. In astfel de cazuri, inima este relativ izolata, Tnchisa.

AI doilea canal de comunicare este prin brale ~i palme; ele se Tntind Tn mediu pentru a
atinge. In acest caz imaginea iubirii este atingerea gentila, tandra $i mangaietoare a mainii
mamei. $i aici, daca acliunea este 0 expresie a iubirii, sentimentul trebuie sa vina din inima ~i sa
curga prin brale, Mainile cu adevarat iubitoare sunt puternic Tncarcate cu energie. Asemenea
maini au 0 alingere vindeeatoare. Curgerea energiei sau sentimentului prin maini poate fi
blocata de tensiunile din umeri sau de spasticitatea mU$chilor mainii. Tensiunile din umeri se
dezvolla atunci cand cuiva Ii este frica sa se Tntinda dupa... sau sa se lase sa iasa Tnexterior.
Tensiunile din mU$chii fini ai mainii sunt rezultatul reprimarii impulsurilor de a apuca sau de a
captura, de a zgaria sau de a strangula. 0 posibila imp1icalie a acestor tensiuni ar fi artrita
reumatoida a mainilor.

AI treilea canal de comunicare dinspre inima Tnsprelume coboan:3prin talie $i pelvis catre
organele genitale. Sexul este un act de iubire, dar daca este un simplu gest sau 0 expresie a
unui sentiment sincer este, de asemenea, 0 chestiune de prezenla a inimii Tn el. Cand
sentimentul de iubire fata de un partener este puternic, experienta sexuala are 0 intensitate ~i
atinge un nivel de excitare care face climaxul sau orgasmul sa fie un eveniment extalic. Oar ~i
acest canal poate fi Tnchis sau blocat, In grade diferite, de tensiuni Tn parlea inferioara a
corpului.

Sexul fara sentimente este ca 0 masa mancata fara patta. Oesigur, mulli aameni au anumite
sentimente; Tntrebarea este cal de mult esle deschis canalul comunicarii. Una din cele mai

Intalnite tulburari ale fiinlei umane este disocierea jumatalii superioare a corpului de cea
inferioara. Uneori cele doua jumatati arata de parca nu ar apa~ine aceleia$i persoane. La unii

Capitolul V -ANALIZA BIOENERGETICA 159

oameni jumatatea superioara este bine dezvoltata, in timp ce pelvisul ~i picioarele sunt mici $1

au un aspect imatur, ca $i cand ar apa~ine unui copii. La al\ii, pelvisul este rotund :;>iplin, iar

jumatatea superioara este mica, ingusta, infantila. Tn toate aceste cazuri, sentimentele unei
jumataii nu sunt integrate cu sentimentele celeilalte.

Tensiunile musculare cronice care blocheaza curgerea libera a exci!atiei §i senlimenlelor

sun! frecvenl gasile in diafragma, in mu§chii care inconjoara pelvisul $i Tncoapse. Relaxarea lor

prin folosirea unei abordari alat fizice, cat $i psihologice Ii face pe oameni ca se simta

"coneclati". Acesta este cuvanlul lor. Capul, inima $i organele genitaie sau gandirea ,
sentimentele $i sexul nu mai sunt pa~i separate sau funclii separate. Sexul devine din ce in ce
mai mult 0 expresie a iubirii, cu 0 corespondenta cre$tere a placerii. Invariabil, Tnceteaza arice

comportament promiseuu in care persoana era angajata.
Cum ne mi$cam dinspre inima spre periferia corpului, yom considera acele organe care

interactioneaza cu mediul. Limbajul nostru corporal este plin de expresii care deriva din

con$tientizarea proprioceptiva a functiilor lor. Aceste expresii sunt atat de bogate in imagini $i
intelesurl incat nicl un cercetator al personalitalii umane nU-$i poate permite sa Ie ignore.

I. Ar trebui sa Tncepemcu fat a din moment ce ea este partea corpului care este prezentata
in mod deschis lumii. Este, de asemenea, prima parte examinata cand cineva prive$te 0 alta
persoana. A$a cum euvantul "inima" a ajuns sa desemneze centrul sau miezul, tot a$a $i

cuvantul "faW a fost extins sa includa aparentele externe ale obieclelor sau situatiilor. in

remarea "Acestea sunt probleme vechi cu fete noi" ne referim la 0 sehimbare a aparentei

exlerioare a situatiilor fara 0 schimbare corespondenta a esentei lor.

Cuvantul "faW esle, de asemenea, folosit pentru a ne refer! la imaginea unei persoane,

imagine care are legatura cu conceptul de "fata a Eului" inlrucal Eul , in una din functiile sale,

esle preocupat de imaginea pe care persoana 0 proiecleaza. "A-ti pierde tata" (reputa\ia)

inseamna ca Eul sufera 0 lovitura ; eel mai multi oameni se straduiesc din greu "sa faca fata".

Daca cineva 'T~i ascunde adevarata faW aceasia indica un sentiment de ru~ine, cand Eul se

simte umilit. 0 persoana cu un Eu puternic "face faW situati!lor, Tn limp ce 0 persoana slaba

'lntoarce fala". _

Orice organ $i trasatura a fetei are propriullimbaj corporal. Sprancenele, ochii, obrajii, gura ~i

barbia sunl folosite pentru a denola diferile calitati $i trasaluri. Haideti sa ne uitam la cateva

expresii care implica aceste pa~i anatomice.

• 0 spranceana ridieata denota 0 persoana rafinata ~i intelectuala. Opusul, spranceana
joasa, Indica un tip necioplit. 0 persoana este inlimidala cand prive$te Tn jos, ca rezultat al

intlmidarii la care a fost supusa, prin cuvinle $i prlviri arogante. Sprancenele sale, de fapt, sunt
cazute. Cand un individ este lanar $i imprudent, se spune ca esle obraz-nic. Obrajii sai sunl

realmente ie$iti Tnafara pe masura ce sunt inunda\i cu sange ~i emotii.

• Functia vederii este atat de Importanta pentru con$tiinta incat echivalam verbul "a vedea"
cu "a intelege". Persoana clarvazatoare nu numai ca vede departe, dar $i gande$te inainle.

Ochii slralueilori sunt alat un semn cal $i un simbol al exuberantei. Ca organe expresive, ochii
- joaca un rol mare in limbajul corpului. Alai de multe intelesuri pot fi transmise printr-o privire,
incat adesea noi apreciem exact raspunsurile oamenilor dupa ochi.

• Referindu-ne la gura, noi folosim asemenea expresii ca "gura bogata", "gura dulce",

"Iegat la gura" etc. Functia dinlilor este bogata in metafore. A "mu~ca 0 bucata buna din
cineva" este 0 expresie mai puternica decal "a te lua la tranta cu cineva" . 0 persoana care

'line cu .dintii" de ceva este disperata. Numim "bucatica delicioasa" pe cineva care promite
placere. In final, a$ mentiona expresia englezeasca "barbia sus" care inseamna a mentine sus
spiritul cuiva in fata adversitatilor. Lasarea barbiei Tn jos este mi$carea initiala a eliberarii
suspinelor.

• Limbajul corporal recunoa$le semnificatia vocii. Daca a persoana "nu are voce" intr-o

siluatie, inseamna ea ea nu conleaza. Nu "are nimic de zis". A-ti pierde vocea poate

160 ORIENT AREA EXPERIENTIAL.\. IN PSIHOTERAPIE

Insemna, din aeest punet de vedere; 0 pierdere a statutului.

• Func\ia umerilor, bratelor ~i a mainilor contribula ~i ea la iimbajul corporal. 0 persoana

'1~ipoarta responsabilitatile pe umeri" daca 9i Ie asuma. Sau T91"croie~te drum cu coatele"

daca este agreslv 91 "sa inarmeaza" cand intra intr-o confruntare. Oaca sa "auto-conduce!

manevreaza" bine, suntem mandri de el. Partlciparea cuiva la 0 situa\Ie este descrisa ca "(I da 0

mana de ajutor".

II. Mana este instrumentul principal a! atlngerii. Ea contine mal multi corpusculi tactiii decat

arice alta parte a corpului. Atingerea este , prin urmare, Tn mare parte 0 functie a contactulul

manual, dar nu este 0 opera\ie mecanica. In termeni umani, atlngerea este un contact emotional

cu 0 alta persoana. Astfel, expresia " m-ai atins" este un alt mod de a spune " ai evocat un

raspuns emotional Tn mine" - $i esta 0 modalltate mal placuta de a spune acest iucru, Tntrucat
este implicata ideea de apropiere. "p, fi in contact" Inseamna 9i "a fi cO!1~tient de.,,". Aceasta

expresie indica 0 conexiune stransa Tntre atingere $1 cunoa9tere. Bebelu~ii Tnva\a calita\i!e

obiectelor luandu-ie Tn gura deoarece gustul este cea mai importanta modalitate senzoriaia.

Copiii, Tnsa, Invat8 atingand.

Legatura dintre atingere ~I cunoa;;tere pune 0 lntrebare importanta pentru terapie. Poate

cineva ca cunoasca eu adevarat pe cineva fara a-I atinge? Seu cum poli sa ajungi sa simti 0

persoana daca nu-l Btingi? Psihanaliza traditional a, cu evitarea sa caracteristica a oricarui

contact fizic intre pacient $i analist, datorata frleii ca un asemenea contact ar putea starni

senzatli sexuale, a plasat 0 bariera intre 2 oameni care au nevoie sa fie Tn contact unul cu a!tu!

mult mal direct decat prin cuvinte. Oar atingand corpul pacientulul, terapeutui poate simli multe

iucruri la el: relaxarea sau Tncordarea musculaturii; uscaciunea pie!il , senzitivltatea tesuturilor.

Prin atingere; terapeutul poate transmite pacientului ideea ca el simte $i accepta pacientul ca pe

o fiints corporal a , precum ~i ideea ca atingerea este 0 modalitate normala de contact.

IIi. A treia mare zona de interactiune este Tn relaiia persoanei cu pamantuL Oriee pozilie

luam, arice pas facem implica aceasta relalia. Spre deosebire de pasari sau pe~ti, noi suntem

acasa pe teren solid, $i spr'e deasebire de alte mamifere, noi stam $i ne mi§cam p8 doua

picioare. Aceasta postura ne elibereaza bratele prin mutarea funcliei de suport a greutatii pe

coloana vertebrala §i pe picioare. Trecerea 18 0 pozitie erecta pune mare presiune pe mu§chii

spatelui, In special pe regiunea lombo-sacrala.

Putem, de exemplu, deserie un individ ea avand "pozitle" sau "nlei 0 pozitie" intr-un grup. Tn
ultimul caz, el nu conteaza ca persoana. Putem, de asemenea, intreba "Cum stal?" Intr-o

situalie. Postura ta va denota pozilia ta. Cineva poate "sta pe pozitii pro sau contra" fata de 0

idee. Oaca cineva nu "ia pozitie", atunci "sta pe-afadi". Oar daca ia pozilie, atunci "sta ferm pe

pozitii'", eaz In care "e lnfipt pe pamant ! e bine infipt". Aici apare conceptul de fermitate In

postura. Aceasta este evidenta In afirmatii precum "a face fata cu bine" unui atae, destruct!i sau

decaderi sau "(I face fata criticii".

Opusul verbului "a sta in picioare" nu este "(I sta jos", care este un alt tip de actiune, ci "a

ase garbovi", "a se prabu§i", sau "a se schimba". persoana "schimbatoare" nu ia 0 pozilie, 0

persoana care se prabu~e:;te nu poate men tine 0 pastura, iar a persoana care se garbave~te

renunta la postura. Ace~ti termeni sunt metafore cand Ti folosim pentru a descrie

comportamentul; totu$i, cand sunt aplicati personalitatii, ei au 0 semnifica\ie literala. Sunt

oameni ale caror corpuri arata a garbovire habituala, altii ale caror corpuri se prabugesc sau

manifesta un anumi! grad de colaps. Unii oameni sunt incapabili sa stea In picioar'e fara a-9i

muta greutatea de pe un picior pe altul, sau fara a-~i Incruci~a genunchil, ca pentru a-9i sprijini

un genunchi Tn altul , sau fara a se sprijini de ceva, orice. Cand asemenea termeni descriu 0

atitudine tipica a corpului, ei descriu persoana.

Cum sta 0 persoana Tn viata - adicEi postura sa de baza ca fiinla IJmana - este relevata

dramatic de catre corp. Haideti sa luam ca exemplu comun tendinta multor oamenl de a sta cu

genunchii blocali, foarte Tntin9i ~i Tncordati; la unele persoane genunchii arata de parca ar fi

Capitolul V -ANALIZA BIOENERGETICA.. 161

curba\i spre spate. Efectul acestei posturi este transformarea picioarelor intr-un suport rigid, cu
pretul flexibilita\ii lor (ac\iunii genunchilor). Nu este 0 postura naturala ~i folosirea ei indica faptul
ca individul simte nevoia unui suport suplimentar. Aceasta postura ne informeaza, deci, ca
exista un anumit sentiment de insecuritate in personalitate (altminteri de unde nevoia de extra-
suport?), indiferent daca este con~tient sau nu. Daca cerem acestei persoane sa stea cu
genunchii u~or flecta\i va induce adesea 0 vibratie in picioare care poate evoca sentimentul
"Picioarele meIe n-or sa ma \ina".

2.4. PJacerea - 0 orientare primara. Principiul placerii

Orientarea primara a vietii este spre placere ~i departe de durere. Aceasta este 0 orientare
biologica pentru ca la nivelul corpului placerea asigura viata ~i starea de bine a organismului.
Durerea este traita ca amenin\are a integritatii organismului. Ne deschidem ~i ne indreptam in
mod spantan catre placere ~i ne contractam ~i ne retragem , la fel de spontan, din fata durerii.
Atunci, insa, cand 0 situatie contine posibilitatea unei placeri ~i amenintarea unei dureri, traim
anxietatea.

Aproape toti indivizii societa\ii noastre dezvolta d.efense impotriva acestei lupte pentru
placere, pentru ca a fost acuza unei anxieta\i in trecut. Insa apararile nu blocheaza in totalitate
impulsurile catre ob\inerea placerii. Daca s-ar intampla astfel, s-ar ajunge in eels din urma la
moartea persoanei. Intrucat fjecare aparare constituie 0 Iimitare a vietii, 0 putem considera ca pe
o moarte pa~iala. Defensele permit anumitor impulsuri sa treaca, in anumite conditii limitate 91in
anumite grade. Dar, a~a cum am men\ionat, defensele variaza intre indivizi , de~i ele pot fj
grupate in tipuri variate.

In bioenergetica, diferitele tipuri de aparari sunt subsumate sub numele de "structuri de
caracter''2.Caracterul este definit ca un patern fixat de comportament sau strategia tipica pe
care 0 dezvolta un individ in situa~ii care implies obtinerea plscerii. La nivel somatic,
caracterul este structurat sub forma unor tensiuni musculare cronice, incon;;tiente in general,
care blocheaza sau limiteaza poslbilltatea impulsurilor de a se exprima. La nivel psihic,
caracterul apare sub forma mecanismelor de aparare ale Eului.

Lowen ne aduce la cuno~tlnta 0 scurta teorle despre placere, care spore:}te intelegerea
conceptelor de "prima natura" $i "a doua natura" a omului . Placerea poate fi descrisa in multe
moduri. Functionarea normala a organismului da na~tere unei star! de placere, la fel cum
anxietatea sau suferinta sunt traite atunci cand este perturbata sau amenintata functionarea

organismului. Putem vorbi despre 0 alta situatie care ne creeaza placere, ~i anume despre

starea de deschidere. In mod natural noi ne ind~eptam spre ceea ce credem ca va fi plikut, dar
Lowen erede ca actul de a ne indrepta cstre este, in sine, baza pentru experienta placuta. Ea
reprezinla 0 expansiune a intregului organism, un flux de sentimente ~i energie ce curge catre
periferia organismu!ui $i catre lume. Intr-o ultima analiza, sentimentele sunt perceptii ale
mi~carilor din organism. Astfel, atunci cand spunem ca 0 persoana este intr-o stare de placere
aceasta inseamna ea mi~carile din corpul sau , cele involuntare in special, sunt ritmice,
necontractate ~i se exprima in afara.

Prin urmare, am pulea defini sentimenlul de placere ca pe 0 perceptie in corp a unei mi:}cari
expansive: deschidere, indreptare caire, intrare in contact, exprimare = prima natura a omului.
Inchiderea, retragerea, retinerea in interior, inhibitia nu sunt traite ca placere 9i pot fi
experlmentate ca durere sau anxietate = a doua natura a omului. Durerea poate rezulla din
presiunea creata de energia unui impuls care a intalnit un blocaj. Singurul mod de a evita
durerea sau anxietatea este de a ridica 0 apikare impotriva impulsului.

Daca impulsul este suprimat, persoana va putea sa nu simta anxietatea sau durerea, dar

1 Vezl detalierea slructurilor de caraeter din prima editie a op. eil. Cap 2

162 ORIENT AREA EXPERIENTIALi'\. IN PSIHOTERAPIE

atunci nu va simti nici placerea. Expresivitatea corporala poate sa denote ceea ce se Intampla.
Din cele scrise mai sus putem deduce cateva elemente de diagnostic bioenergetic: 0

persoana adulta functioneaza la doua nivele diferite, simultan. Unul este nivelul mental, iar
celalalt este nivelul somatic. A afirma acest lucru nu Inseamna a nega unitatea organismului,

integritatea sa. Este yorba despre teza de baza a bioenergeticii, preluata de la Reich, In care se

afirma ca toate produsele biologice sunt caracterizate ~i de antiteza ~i de unitate. '

Se poate vorbi despre 0 personalitate sanatoasa atunci cand cele 2 nivele - mental §i

fizic - ale functionarii coopereaza pentru a crea starea de bine. Putem vorbi despre 0
personalitate tulburata, perturbata atunci cand exista arii ale simtirii ~i comportamentului unde

aceste aspecte ale personalitatii sau niveluri ale functionarii sunt In conflict. 0 arie conflictuala

creeaza un blocaj al exprimarii Iibere a impulsului ~i sentimentului. Nu vorbesc despre 0 inhibitie

con~tienta a exprimarii, care este subiectul controlului con~tient. Blocajele la care ma refer sunt

restrictii incon~tiente ale mi~carii ~i exprimarii.
Punerea In antiteza a termenilor de "eu" ~i "corp" , mai degraba decat mental ;;i fizic, ne

permite sa introducem conceptele de eu ideal ;;i imaginea de sine ca fo~e care se pot opune

Incercarii corpului de a sim\i placerea.

Aceste concepte pleaca de la rolul Eului ca agent / factor sintetizator. Eul este considerat

mediatorullntre lumea interna ;;i cea externa, Intre sine ;;i celalalt. Aceasta funciie rezulta din

situarea la suprafa\a corpului ;;i la suprafa\a mintii. EI formeaza 0 imagine a lumii exterioare la

care trebuie sa se conformeze fiecare organism ;;i, facand asta, el modeleaza imaginea de sine

a individului. in schimb, aceasta imagine de sine dicteaza caror sentimente ;;i impulsuri Ii se va

permite exprimarea. In interiorul personalita\ii, eul reprezinta realitatea.

Imaginea de sine formeaza, modeleaza corpul prin controlul pe care eulli exercita asupra

musculaturii voluntare. Cineva care-;;i inhiba impulsul de a pli'mge, 0 face prin Incle;;tarea falcilor

;;i a gatului, I;;i tine respira\ia ;;i Incordeaza stomacul. Furia, exprimata prin lovire, poate fi
inhibata prin contractarea mu~chilor umerilor, astfel lragand umerii Inapoi (Tnspre spate). La
Inceput, inhibitia este con;;tienta ;;i scopul este sa fereasca persoana de mai multa durere ;;i
conflict. Totu~i, contractia con~tienta $i voluntara a mu~chilor necesita 0 investitie energetica ~i
nu poate fi mentinuta pe timp neiimitat. Atunci cand 0 inhibitie a sentimentelor trebuie men\inula
un timp nedeterminat, deoarece exprimarea sa nu este acceptata In lumea copilului, eul
cedeaza controlul S8U asupra ac\iunii interzise ;;i I;;i relrage energia de la impuis.

Retinerea impulsului devine atunci incon~tienta ;;i mu~chii raman contracta\i pentru ca Ie
Iipse~te energia pentru extensie ~i relaxare. Aceasla energie poale alunci sa fie inveslita In alte
actiuni, care sunt acceptabile; un proces care ridica imaginea de sine (5tima de sine).

Fieeare tensiune museulara bloeheaza demersul direct al individului spre lume. Fiind supus

unor astfel de restrictii, eul va manipula mediul pentru a sat/sface nevoia corpu!ui pentrv contact
~ip!aeere. Atunci el va justifica aceasta manipulare ca fiind necesara ;;i normala pentru Cft a
pierdut contactul cu conflictul emotional care I-a fo~at Tnaceasta pozitie..Aces! conflict a devenit

structural In organism ~ieste dincolo de puterea eului.

Intretinand tensiunea musculara cronica, care blocheaza curgerea impulsurilor ~i

sentimentelor, nu numai ca se limiteaza eficacitatea personala, dar 9i contactele, inlerac\iunea
cu lumea. Ele reduc sensul apartenentei la lume ~i Iimiteaza gradul de expresivitate.

2.5. Realitatea - 0 orientare secundara. Realitate $i iluzie

Primul aspect care trebuie sa ne retina atentia, ca terapeuti , este orientarea persoanei In
realitate. Acest obiectiv nu este niciodata abandonat de-a lungul terapiei, dar este in mod
constant largit pe masura ce tot mai mulle aspecle ale vietii ;;i istoriei pacientului sunt supuse
atentiei.

Oe$i obiectivul initial este REALITATEA, Lowen 0 considera 0 orientare secundara. Oar este

~~"":;'''',-'''.'''.;~,~'~~-----'------------_ .... ----------,

Capitolul V - ANALIZA BIOENERGETICA 163

secundara numai din perspectiva temporala: adica orientarea persoanei Tnrealitate se dezvolta
gradual, pe masura ce se Tnainteazacatre varsta adulta, In timp ce orientarea spre placere este
prezenta Inca de la Inceputurile vietii. Cat de bine este 0 persoana orientata In realitate va
determina eficienta actiunilor sale de a satlsface nevoia de placere. Este de neconceput ca 0
persoana care este nerealista Tn ceea ce prive$te viata sa sa fie eapabila sa obtina placere,
satisfactie $i Implinire - lucruri pe care $1Ie dore$te In mod foarte serios.

Dar cum putem spune daea 0 persoana este / nu realista In ceea ce prive$te viata sa ? Din
fericire, persoana care vine la terapie admite ca are 0 problema, ca - Tntr-un fel oarecare- viata
sa nu a mers a$a cum spera $i ca este neslgur de realitatea acestor expecta\li. Avand In vedere
cuno$tintele sale, precum $i faptul ca e mult mai u$or sa fii oblectiv eand vine yorba de 0 alta
persoana, un terapeut de obieei poate discerne acele aspecte ale gandlrii §i comportamentului
persoanei eare par nerealiste. EI poate spune ea 0 asemenea gandire sau un asemenea
comportament este bazatla mai mult pe Huziedectit pe realitate.

De exemplu, Lowen a fost consultat de 0 tanara femeie care era deprimata din priclna
divo~ului ei. Ea descoperiseca so\ul ei era Incurcat cu 0 alta femele §i aceasta descoperire Ii
zdruncinase imaginea pe care §i-o formase despre sine ca "mica sotie perfecta". Cele doua
adjective pe care le-a folosit erau potrivlte, nimerite. Era 0 femele inteligenta, mignona, care
credea ca este devotata so\ului ei $1indlspensabila pentru succesul lui. Este u$or de imaginat
$ocul ei cand a aflat ca el este interesat de 0 alta femeie, Cum ar fl putut cineva sa-; ofere mal
mult?

Este destul de clar din aceasta poveste ca pacienta era nerealista fata de viata ei. Ideea ca
cineva ar putea fi 0 "so\ie perfecta" este In mod cert 0 iluzie, natura umana fiind cum este:
departe de a fi perfecta. Credin\a ca un barbat i-ar putea fi recunoscator sotiei pentru ca I-a
incununat cu succes nu se bazeaza pe realitate, avand in vedere efectul unei asemenea
atitudini: negarea §i castrarea barbatului. Colapsul iluziilor genereaza Intotdeauna depresie (vezi
Lowen:" Depression and the body"), iar aceasta ofera persoanei posibilitatea de a-§i descoperi
iluziile $i de a restabili gandirea $i comportamentu! pe un teren mu!t mai solid.

Oricum, pericolul unei Huzli este acela ca perpetueaza disperarea. Acest citat din
"Tradarea eorpului" (de AI. Lowen) expliea:" Pe masura ee 0 iluzie ca~tjga putere, ea cere
satisfacere; din acest motiv, a fo~a individul sa intl-e Tn confiiet cu realitatea duce la 0
manifeslare disperata. A. urmari Tmplinirea unei iiuzii cere sacrificarea sentimente!or pozilive din
prezent, iar persoana care traie§te Tniluzie este, prin defini\ie, incapabila sa solicite plaeerea. in
disperarea iui, individul este dispus sa se lipseasca de placere §i sa-~i tlna via\a Tna~teptare, cu
speran(a ca iluzia- lui-care- S8- va- rea!iza Ii va alunga disperarea."

Subiectul scopurilor nerealiste e revenil Tn studlul pe care autorul I-a efectuat despre
depresie, 0 descoperire esenliaia a fost aeeea ea fiecare persoana depresata are iluzii care
interca!eaza 0 nota de nerealism in actiunile §i comportamentul ei. De aiGi a devenit ciar ca !J
reac\ie depresiva urmeazil invariabil coiapsului unei iluzii. In cartea sa, "Depresia ~i corpul"
exista un paragraf semnificativ:" Cand 0 persoana a experimentat 0 pierdere sau 0 trauma in
copilarie, care 1i submineaza sentimentele de siguran\a ~i autoacceptare, persoana va proiecta
in imaginea sa despre viitor revendiearea ca aeesta sa inverseze sau sa compenseze
experien\ele trecutu!ui. A.stfel, 0 persoana care experimenteaza un tip de rejectie in timpul
copilariei ar putea imagina viitoru! ca 0 acceptare §i aprobare prornisa, Daca se zbats 7mpotriva
unui sentiment de neputin13 $i neajutorare ca ~i copil, rnintea sa va compensa in mod natural
aceasta insulta !a adresa Eulul salJ cu 0 imagine a viitoruiui Tncare el va Ii puternic §i TncontroL

Semnificalia acestui paragraf este aceea ca extinde rolu! iluzlei ia toats tipuriie caracteriale.
Fiecare structura caracterlaia rezulta dintr-o experienla infantila care a subminat - 7ntr-o anumita

masura - sentimentele persoanei de securitate ~iauloacceptare,ln fiecare structura caracierlala

, din acest motlv, yom gasi imagini, iluzii sau idealuri ale euiui care sa compenseze aceasta rana
a sineiul. eu cat mai severa a fost trauma, cu atat mai mare este investi\ia energetic8 in imagine

164 ORIENT AREA EXPERIENTIAL.\ IN PSIHOTERAPIE

sau iluzie, dar In toate cazurile investitia este considerabila. Oricare ar fi energia deviata In iluzie
sau In scopul nerealist, ea nu este disponibila pentru viata cotidiana din prezent. Individul este
deci handicapat In abilitatea sa de a da piept cu realitatea situatiei sale.

Fiecare iluzie sau Eul ideal este la fel de unic precum personalitatea sa. Pentru a spori
Intelegerea noastra putem deserie, totu§i, pe larg, tipul de iluzii sau Eurile ideale tipice pentru
fiecare structura caracteriala.

'Caracterul schizoid

Individul schizoid s-a simtit rejectat ca fiinta umana. Raspunsullui la aceasta respingere a
fost sa se vada pe sine ca fiind superior. EI este un print deghizat ~i nu se simte ca apartinand
parintilor. Unii indivizi chiar I§i imagineaza ea au fost adoptati.

'Caracterul oral

Trauma aeestei personalitati a fost 0 pierdere a dreptului de a avea nevoi eeea ce are drept

consecinta 0 stare permanenta de nelmplinire a corpului. Consecutiv, iluzia care se dezvolta In

compensare este 0 imagine de alimentare deplina ~i plinatate energetica. Cand dispozitia
caracterului oral se sehimba In exaltare, eeea ce este tipic pentru aceasta struetura, iluzia
incepe sa actioneze. Persoana devine excitabila ~i volubila, debordand de ganduri ~i idei

concomitent cu un flux de emotii. Acesta este Eul lui ideal: sa fie In centrul atentiei ca 0

persoana care da toM Oar exaltarea nu este mai stabila decat imaginea, care nu poate fi
sustinuta deoarece caracterul oral nu are energia necesara. Amandoua - exaltarea §i imaginea
- se prabu§esc $i caracterul oral sfar§e§te in starea sa depresiva tipica.

'Caracterul psihopat

o asemenea persoana are iluzli legate de PUTERE - 0 putere pe care 0 poseda in mod

secret ~i care este de maxima importanta. Aceasta iluzie este compensarea !ui fala de
experienta de a fi neajutorat §i neputincios In mainile unui parinte seducator §i manipulator. Oar
pentru a indeplini iJuzia din mintea 58, el trebuie sa ajunga 0 persoana bogata sau cu putere.
Cand caracterul psihopat dobande~te putere, ceea ce se intampla adesea, situatia devine
periculoasa deoarece el nu poate separa puterea sa reala de imaginea Eului sau de persoana
cu putere. AsHel, puterea nu va fi folosita constructiv, cl in scopul de a promova aceasta imagine
a Eului.

'Caracterul masochist

Orice caracter masochist se simte inferior. Ell ea a fost umilit, acoperit de ru§ine in copilarie
dar in sinea lui se crede superior celorlalti. Ceea ce sprijina aceasta imagine sunt sentimentele
reprimate de dispre( fata de terapeut, gef sau oricine se afla Intr-o pozitie superioara.

'Caracterul rigid
Aceasta structura apare din rejeclia iubirii copilului de catre un parinte. Copilul a
experimentat sentimentui de tradare 9i deceptie. In auto-aparare el s-a fortificat , adica f§i ridica
garda automat cand vine yorba de exprimarea deschisa a lubirii, datorita fricli de a fi tradat.
lublrea lui este pazlta. Oar, de~i aceasta este realitatea iui, felul iui de a fi in lume, el nu se vede
pe sine in aceasta lumina.
IJuzia nu este complet falsa; exista un element de realitate in ea, ceea ce ne face sa ne

fntrebam "A~a se intampla cu toate iluziiie ?". Fara a fi facut 0 analiza amanuntita, raspunsul
imediat este DA. Trebuie sa existe un crampei de adevar I realitate in orice iluzie, ceea ce ne
poate ajuta sa Inlelegem de ce 0 persoana adera atat de tenace la ele. Pentru a fntelege mai
bine aceasta idee, Lowen da cateva exemple.

Exista un graunte de adevar in iluzia schizoidului ca ar fi speciaJ. Unii dintre ei devin intr-
adevar speciali ~i straluciii pe parcursul vietii. Geniul nu este chiar a§a departe de nebunie, dupa
cum 9tim cu totli. Putem spune ca rejectarea lor de catre mama are legatura cu faptul ca erau
speciali in ochii lor?

Caracterul oral este generos. Din pacate, el are putin de dat. De aceea, cineva Ii poate
vedea i1uziaca bazandu-se pe emotii, nu pe comportame~t.ln lumea adulla numai

Capitolul V - ANALIZA BIOENERGETICA. 165

eomportamentul treee drept masura a afirmatiilor.
Caracterul psi hop at a avut ceva ce era dorit de parinte, altfel nu ar fi fast obiect al seductiei

sau manipularii. Ca ;;i copil, el trebuie sa fi fast con;;tient de asta ;;1 a;;a a gustat prima data

senzatia de putere. E adevarat, a fast neajutorat $i, tot a$a, puterea sa exista doar in mintea sa,

dar el a Tnvatat a lectie de viata pe care a va folosi mai tarziu: de cate ori cineva are nevoie de
ceva de la tine, tu ai putere asupra ace lei persoane,

Este greu sa gase$ti a baza pentru iluzia de superioritate a caracterului masochist, doar ca
trebuie sa existe una. Singura idee care pare plauzibila este referitoare la abilitatea lui de nivel

superior de a face tata unei situatii dureroase. "Nimeni altcineva deetH un masochist ar putea
suporta asta " este 0 fraza obi$nuita. EI suporta $i mentine 0 relatie pe care altii de mult ar fi

abandonat-o.

Pericolul unei iluzii este ca orbe$te persoana In fata realitatii. Un masochist nu poate spune
cand este nobi! sa te supul unei situatii dureroase $i cand este defensiv $1 masochist. Similar,
rigidui nu poate spune cand se comporta iubitor $i cfmd nu. Nu numai ca suntem orbiti de iluzii,
dar mal $1 ramanem aga\ati de imaginlie eului pe care Ie contln. Fiind agatati, nu sunlem cu
plciaarele pe pamant ~I nu ne pulem descoperi cu adevarat.

2.6. Suspendarile

Se spune ca cineva a ramas suspendat I agatat cand este prins intr-un conflict e:notionai care

II Imobllizeaza sau lmpiedica orice ac\lune eflcienta de schimbare a sltua(iei. In asemenea

conflicte exista doua senti mente opuse , fiecare blocand exprlmarea ceiuiialt. 0 fata aga(ata de

un baiat este 0 buna ilustrare. Pe de 0 parte ea se slmte atrasa de baial $i simte ca are nevale

de ei, iar pe de alia parte TI este teama de respingerea lui $1 simte ca va fi ran ita daca se mi~ca

inspre el. Incapabila sa mearga mai departe - din cauza frieii - sau sa se retraga - din cauza

dorin\ei -, ea ramane complet suspendata. 0 alta persoana poate ramane agatata de a slujba

fata de care nu este devotata, dar se teme s-o paraseasca datorlta securitatii pe care 0 confera.

Cineva este agatat In arlee situatie In care senti mente Ie contradictori! lmpledica desfa$urarea

unel mi$cari eficiente.

Agatarlle pot fi con$tlente sau incon;;tiente. Daca e persoana este con;;tienta de conflict dar

flu-i poate rezolva se va sim\1 suspendat in confiict. Oar 0 persoana poate ramane suspendata

Tntr-un cenfilc! care a aparut In copilarie $i a carui amlntire a fast de mult suprlmata. In acest

caz, persoana nu este con$tienta de suspend area sa.

Orice suspendare, con$tienta sau incon$tienta, IimiteazaJibertatea unui indivld de a S8 mi$ca

in to ate sferele vie\il , nu numai Tn cea a confilctuiui. 0 fata aga\ata de un balat va realiza ca ;;i

studiile sau munca ei sufera, rela\iile ell familia $1 prietenii de asemenea. Acela~i iucru este

adevarat , Intr-o masura mal mica, $i In cazul suspendarilor incon~tlente care, ca loate

conflictels emotion ale nerezolvate, se structureaza Tn corp sub forma unor tensluni musculare

cronice. f\ceste tensiuni musculare suspend a real mente corpul Tn moduri pe care ie vol deserie

pe scurL

Daca nu putem dezva!ui CLi u9ur1n\a Huzlile unui pacient, de$i unele sunl u~or de dezvEiluit,

putem presupune C2 perseana ests suspendala ~i~i putem vedea mecanismele. Putern face asia
deoarece suspend area esia relevata Tn expresla fizica a corpului. Vazand suspendarea,

infera jJUZi2; chia! daca Ti ~tlm GU exactitate natura sau nu.

Sunt doua de a deterrnina din expresla corpora!a daca 0 este

sJspendata sau nu, P:'frna este s~ vedern cat de bun e~t~ contG1c;tu~ cu Ht~ f~

Tnradaeinar este opusu! luj I'a fi suspendar.

1\ doua modaiitate prin care c:n3va poate vedea obiectlv (fizic) suspendarea eSie Tn tinuta j

postura jumatatii superioare a corpului. Sunt cateva suspendari obi~nuite; cea mai frecvent

vazuta este cea pe care Lowen a numit·o "umera~ul". Este aproape exclusiv masculina. Umerii

166 ORIENT AREA EXPERIENTIAL&'.IN PSIHOTERAPIE

sunt ridicati ~i cumva Tn pozitie de atac, capul ~i gatul Tnclinate Tnainte. Bratele atarna neglijent
din Tncheieturi, iar pieptul este ~i el ridicat.

o suspendare frecventa la femei este reprezentata de "cocoa~a vaduvei", adica a masa de

tesut adipos care S8 acumuleaza chiar sub a 7a vertebra cervicala, la jonctiunea dintre gat,

umeri ~i trunchi. Aceasta protuberanta T~i trage numele de la faptul ca este foarte rar vazuta la

femeile tinere, dar nu este ceva rar la cele varstnice. Dupa Tnfati~area pe care 0 are, Lowen a

mai nume;;te suspendarea de tip "carlig de carne" deoarece impresia sa este ca un asemenea

carlig ar produce 0 asemenea configuratie.

Ar trebui sa precizez ca ceea ce este blocata Tn aceasta suspend are este exprimarea fizica a

furiei = lovirea, nu exprimarea ei verbala. Unele vaduve sau doamne Tn varsta sunt cunoscute

penlru limbile lor ascutite.

Mal exista 0 maniera In care 0 femeie ram€me suspendata de moralitatea sexuala §i aceasta

este "a fi plasata pe un piedestal". Urcarea pe un piedestal Tndeparteaza pe cineva de pe sol
la fel ca ;;i orice alta forma de suspend are. Corpul femeii arata de la pelvis Tn jos ca un piedestai.
Este rigid ~i imobi! ~i pare sa serveasca doar ca baza pentru partea superioara a corpului.

Alte doua forme de suspend are merita mentionate, Una este asociata cu structura de
caracter schizoida $i se nume~te "~treangul" deoarece postura corpului seamana cu figura unui

om care Aafost spanzurat. Capul alarna u$or intr-o parte ca $i cum legaturile cu restul corpuiui ar
fi rupte. In structura schizoida exista 0 ruptura inlegalura cu functii!e capului sau intre functiiie
Eulu! $1ale corpuiui.

In final, exista 0 suspendara vazula ocaziona! la schizofrenii borderline, nurnita "Cmce~",

Daca cineva ii cere une! asemenea peisoane sa-§>i tina bra\ele inUrse i'n lateral, el poate fi
surpr'ins uneori de impresia foarte puternica a unel posturi ce seamana cu imaginile care !I arata
pe Christos crucificat S8U dupa ce a fast dat jos dupa cruce. ~11u!1s[ chizofrerd se identific8.
putern!c cu Christos §! unii chiar deHreaza ca ar fj !sus. Sa vezl aceasta ldentiflcare impregnata
pe corp esta surprinzator.

2.7. Anixetatea de ciidere

Acest tip de anxietate este deosebit de intens la fiinta umana pentru ca este strans legata de
suspendarile Tn Huzie. Fiinta umana este singura care experimenteaza aceasta tearna Tn fata
unei prapastii; celeialte animale nu resimt aeeasta frica deoarece Ie este suficient ca stau pe
teren solid; pentru oameni nu conteaza ca picioarele lor sunt pe pamant solid ~i ca nu este niei
un perieol de cadere; ei ametesc ~i-~i pierd echilibrul.

Din punct de vedere bioenergetic, friea de cadere este un stadiu de tranzitie Tntre
suspend are ~i a avea picioarele adanc infipte Tn pamant. In acest din urma eaz, nu exista friea
de cadere; in primul, friea de eadere poate fi negata printr-o iluzie, Daea aeeeptam aceasta
analiza, atunci fiecare pacient care In cepe sa dea drumul iluziilor $i Tneearca sa coboare pe
pamant va trai ni~te frici de cadere,

Indiferent de structura de caracter a unui padent, caderea reprezinta 0 predare sau

abandonare a paternului sau pozitiei sale de aparare. Intiucat aceasta pozitie a fost dezvoltata
pentru a asigura supravietuirea, ni$te masuri de contact, un anumit grad de independenta ~i
libertate, predarea va evoca toata anxietatea pe care a necesitat-o la Inceput dezvoltarea iui.
Daca noi, ca terapeuti, II yom ajuta sa treaca de teama stadiului de tranzitie, va descoperi ca
pamantul de sub picioarele lui este solid ~i are abilitatea de a sta pe el. Lowen a dezvoltat un
exercitiu special pentru rezolvarea acestei probleme, ~i anume "Caderea"(exercitiul este redat
pe larg In prima editie a tratatului).

Cauze!e anxietatii de cadere: toate animalele resimt anxietate Tn mornentui caderii, dar

flintele umane sunt singurele care resimt aceasta anxietate stand pe leren solid. 0 posibila
explicatie ar fi plasata Tn capiiaria mica, cand capilul este tinut Tn brate; daca acest supan este

Capitolul V -ANALIZA BIOENERGETICA 167

redus bruse, el devine anxios ~I speriat. Cauza efeetiva a anxleta\ii este lipsa unei sus\inerl
sufieiente ~i a eontactului fizie eu mama. Lowen relateaza un eaz observat ~i descris de Reich In
legatura cu anxietatea de cadere la un copil de 3 saptamani: "La sfar~ltul celei de-a treia
saptamani a aparut brusc 0 anxietate acuta a cilderli. A aparut cand a fost scos din baie §i pus
pe spate, pe masa. Nu era clar daca mi~carea de a-I a§eza pe masa a fost prea rapida sau daea
raeirea pielli a precipltat anxletatea. In orlce caz, eopilul a Tneeput sa planga violent, ~i-a tras
bratele Inapoi ea §i eum ar fi cautat suport, a Tncereat sa-~i Tmpinga capul Tnainte, a aratat a
anxietate Intensa Tn prlvire §i nu a putut fl calmat." A fost neeesar sa fie luat In bra\e - era
singura pozi\ie Tncare era calm.

Cautand expiicatia reactiei, Reich a observat ca era 0 lipsa de contact Intre mama §i copil.
Cand baby - sitter lipsea, copilul era tinut In patut, langa mama care seria la ma§ina.

Pentru a fmpiedica fixarea anxietatii, Reich a statuit mama sa ia eopilulln bra\e orl de cate
ori pli'mgea ~i, pentru a dizolva reac\ia deja instalata, a Inva\at copilul sa "se joace de-a caderea"
pentru a se obi~nui cu senza\ia de eadere. Manevra a fast facuta u§or, tip joc, iar copilul a
fnvatat sa a aprecieze ca pe un joc.

I~ experienta umana exista doua situa\ii care se aseamana foarte tare cu senza\ia de
cadere: a alunecal (te) cufunda Tnsomn (eng!. "falling asleep") ~i ate Tndragosti (eng!. "falling in
love"). Cineva ar putea obiecta ca acestea sunt doar expreslHiterare. Oar, Tnacest caz, cum ar
putea explica dificulta\iie de adormire §i cantitatea de sedative care sunt luate pentru reducerea
anxieta\ii astfellncat somnui sa devina posibil ?

Aceasta tranzi\ie de la veghe la somn este sim\ita ca 0 mi§care descendenta nu atat a
corpului, cat a senzaliilor din corp. Cand somnul se instaleaza gradat are lac 0 pierdere gradata

a senzatlilor din corp. Are loc 0 retragere a excitarii ~ienergiilor de la suprafata corpului ~i din

minte.

Caderea ~I caderea In somn sunt identiee din punct de vedere energetic. Desigur, eele doua
situa\ii difera din punctul de vedere al consecinlelor, dar mecanismul este comun ceea ce
exp!ica asocierea anxietatii de cadere cu procesul de adormire. Este yorba de abilitatea
individului de a renun\a la controlul egoului. Acei oameni care au identificat controlul egoului cu
supravie\uirea resping incon~tient renun\area la control, iar situa\iiie care cer acest lucru ie
produc 0 anxietate severa.

Din perspectiva bioenergetica, anxietatea nevrotica se datoreaza unui conflict intern Tntre0
ml~care energetica In corp §i un control incon~tient sau blocaj, care limiteaza sau opre§te
aceasta mi§care. Secretul caderii este acela de "a merge cu caderea", de a permite curen\ilor de
energie sa curga liber in corp ~i de a nu slmli teama fata de senza\iile reslm\ite.

Oar nu totl nevroticii sufera de anxietate de cadere - nu to\i nevroticii au dificulta!i de a
adormi. Cum se Intampia aceasta? In conceplia lul Lowen, senzaliile sunt blocate §i astfel
anxietatea nu mal ests resim\ita; cu alte cuvinte, nu exista nici 0 senza\ie legata de tranzilia de
13 vegl1e la somn, deci anxietatea nu apare,

Investim ata! de multa energie In efortul de a urea, de a ne ridica, de a realiza cat mai mult,
incat deseori ne este greu S8. revenim Tnapoi.Devenim astfel bloca\i ~i ne este teama de cadere,

Daca ne este teama de cadere, yom cauta mereu sa ne ridicam tot mai sus, ca ~i cum In
aeest fel am putea ca;;tga mai multa seeurltate. Copiii care dobandesc Tn eopiiarie aceasta
anxietate a eader!! vor deveni adult! ai caror seop Tnviata este de a S8 ridiea din ce In ce mai
sus,

Daca imaginatia S8 dezvolta alat de mult incat persoana ajunge ;'Ie luna", apare periGoiu!de
a deven; "lunatic" adlea perieoiul unei forme de nebunie sau izoiare ~i senza\ia psihica de gol.
Efectul salutar a! gravita\iei - de a impinge spre pamant corpurile noastre - 8ste pierdut iar
individul devine u§or dezorientat. Reiese clar din acest fragment necesitatea Tnradacinarii Tn
lucrul cu orlce pacient nevrotic, §i nu numai.

168 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

2.8. Stres §i Sex - StresuJ

Legatura stres - sex se justifiea prin faptul ea desearearea sexuala este una din modalitati1e
naturale eele mai performante de descareare a tensiunii.

Mai Intai, sa vedem cum stau lucrurile cu stresul. Stresui rezulta din impunerea unei forte
sau presiuni asupra unui organism, care raspunde prin mobilizarea energiei._Exista doua
mari categorii de stresuri: 'cele naturale, pentru care organismul este eehipat sa !e faea fata, §i
'cele socio-culturale (includem aici ~i eele emotionale rezultate din relatiile interpersonale, dar
~i eele rezultate din autoeonstrangeri).

Dintre forte1enaturale care ereeaza stres, cea mal imporlanta este gravita1ia. Gravitatia este
o forta care ne trage In jos. Putem scapa de ea daca ne intindem la orizontala, dar de indata ee
ne mi~eam sau ne ridicam, devenim subiectii ei. Ciiderea sau colapsul (vezi sectiunea
anterioara) este modalitatea naturala de eontraearare a perieolului stresului permanent. Pozitia
orlostatica ~i mi~carea cer mobilizarea energiei pentru a contracara forta gravitatiei: de§>i
sistemul osos ne ajuta foarle mull, "musculatura trebule sa depuna un efort eonsiderabil pentru a
mentine postura. Din acest motiv, atunei cand suntem foarle obositi sau devitalizati ne este
foarle greu sau aproape imposibil sa stam in pieioare.

Stresurile de natura soeio-eulturala aetioneaza §>iele la nivelul posturii; cand oamenii sunt
ineapabili sa adopte una din eele 2 solutii naturale de a face fata stresului, respectiv sa iasa din
situalie sau sa faca fala situatiei, atunci se dezvolta un patern disfunctional (care se imprima In

postura corporala sub forma unei armuri masochiste): de exemplu, persoana S8 supune

stresului ~i, pentru a suporta stresul continuu, musculatura se dezvolta foarle mulL Supunerea in
fata stresului se imprima astfel: fesele sunt foarle contractate, pelvisui este impins inainte, iar
trunchiul se afla lntr-o stare de colaps partial. Corpui arata ca 0 maimula. Aceasta postura este
specifica structurii de caracter masochists. A§a se Intamp!a daca stresurile aclioneaza asupra
copilului de varsta mai mare; daca ele actioneaza asupra unui copi! foarle mic, reaclia de
Infruntare a stresului nu se poate dezvolta (nu exista structurile psihologice necesare),
retragerea fizica din situalie iara~i nu este posibiia a~a ineat retragerea psiho!ogica devine un
modus vivendi. Copilul se disociaza de situatie §i realitate, i~i construie~te 0 lume a fanleziei,
viseaza ea zboara - 0 negare a stresului gravitatiei - sau e~ueaza in autism.

Tensiunile musculare cronice reprezinta stresuri corporale care iirniteaza energia destinata,
Tn mod normal, stresurilor cotidiene. Atunci cand tensiunile museulare sunt reduse Tn urma
exercitiiior de terapie bioenergetica, persoana descopera ca poate face fala mai bine stresuiui.
Secretul este acela de a avea suficienla energie - lucru ce devine posibil odala cu lichidarea
tensiunilor musculare croniee (alti "hoti" energetici).

o anumita simptomatologie are legatura stransa eu aspectele detal/ate mai sus: dureri/e

lombo-sacra/e. De ce este partea infer/oara a spatelui foarte sensibiia ~i vulnerabila la stres?
Pentru ca in aceasta arie se "Intalnesc" doua fo~e opuse ca directie de actiune: fo~a
descendenta - gravitalia - $i fo~a ascendenta, care ac\ioneaza pentru a sustine corpulln pozitie
bipeda. Probabil acesta este ~i motivul pentru care giandele suprarenale - care produc
hormonul responsabil de mobilizarea energiei destinate situatiilor stresante - sunt loealizate Tn
regiunea iombara, In fata peretelui pelvian posterior. Este greu de crezut C2 localizarea lor este
pur intampliHoare.

Fig. A,B,C Capitolul V - ANALIZA BIOENERGETICA 169

°1?
~"'f..'es

8c

Analizand figurile ilustrate mai sus putem Intelege mai bine despre ce asta vorba. In figura A
este ilustrata 0 postura normala - stresul este descarcat gratie flexibiiitatii genunchilor.
Genunchii sunt Indoiti. iar pelvisul nu este blocat Intr-o pozitie fixa, deci este liber. Postura
corpului permite tens/unii sa se transmita genunchilor. Genunchii sunt foarte importanti In
gestiunea stresului: el reprezinta locul din corp unde este absorbit ~ocul: daca presiunea de
deasupra este prea mare, genunchiul se va Indoi sau se va prabu~i. Cand genunchii sunt blocati
(vezi figura B) - atunci cand este prezenta anxietatea de cadere - mu~chii picloarelor se
Intaresc pentru a funetiona ca ni§te suporturi rigide, iar rigiditatea de extinde In sus catre sacrum

~i pelvis, In acest caz,' partea inferioara a corpului , inclusiv pelvisul, functioneaza ca a baza de

suport, dar §i ca depozitar al stresului. Efectul aceste! pozitii este concentrarea Tntreguluistres Tn
regiunea lombo-sacrala, fo~and mu§chii de alci sa devina foarte Tneordati.

Figura C prezinta 0 alta pozitie. Partea de sus este Inciinata, ca sub 0 povara permanenta -
aiei este depozitat stresul. Genunchii sunt Indoitl, dar aceasta pozitie 8ste determinata de
scoaterea pelvisuiui Tnainte , nu de 0 fiexibll/tate deosebita a genunchilor. 8a dimpotriv8,
genunchii sunt rigizi §i In aceasta pozitie. In aceasta postura , Intregul spate s-a prabu§it sub
stres, eeea ce scute§te regiunea lombo-sacralii Paslura esie specifica peniru struclura
masoehista, care se supune In loc sa Tnfruntestresul.

Metode de gestiune a stresulul sunt multe, dar aid Ie vom prezenta pe cele specifice analizei
bioenergetice, In esenta, este yorba de a Invata sa ne relaxam, dar eu ajutorul altor metode.
Seopu! demersului bioenergetic este rezolvarea alementelor structurale din corp care blocheaza
caderea. Tehnicile folosite sunt exercitii!e bioenergetice destinate sa puna persoana in contact

cu tensiunile sale museulare, pe de 0 parte, ~i descarcarea aeestor tensiuni palla la dispari\ia

lor, pe de alia parle.
1.Primul set de exercltii este aieatuit din eele menile sa Tnradacineze persoana, sa-i

Tmbunatateasca eontaetul eu solu! §i sa depa§easca anxietatea de cadere. Aiei, un rol esen(ial II
are flexibilizarea genunchiior. Una din primele porunei ale terapiei bioenergetice este "Tine lot
timpul genunchil Tndoit( Acest lueru poate fi exersal lejer In timpul activ/tatilor cotidiene: spalat,
barbierit, a9teptand la semafor etc.

170 ORIENT AREA EXPERIENTIALA iN PSIHOTERAPIE
2.AI doilea set de exerci\ii vizeaza eliberarea pelvisului ~i deschiderea sim\urilor sexuale.
3.Urmatorul pas este acela de a ob\ine vibra\ii Tn picioare, pentru a Ie reduce rigidilalea.

Vibratia esle modalitatea prin care natura relaxeaza tensiunea musculara. Exerci\iul cel mai
folosit Tn bioenergetica este aplecarea Tnainte ~i Tnapoi, alternativ; persoana sfa cu genunchii
Indoi\i ~i cu mainile pe sol. 0 alta modalitate de a ob\ine vibra\ii In picioare este pozitia Tntinspe
pat, cu picioarele ridicate, cu calcaiele sprijinite de perete, orientate In sus; Tntinderea mu~chilor
de pe partea posterioara a picioarelor va produce vibra\ii.

Vibratia mai are 0 functie importanta , pe langa cea de eliberare a tensiunii musculare. Ea
permite persoanei sa experimenteze Tn mod con~tient ~i controlat , sa savureze mi~carile
involuntare ale corpului. Ele sunt expresia fo~ei vibrante, a vietii corpului. Un corp viu vibreaza.
Bataia inimii, ciclul respirator, mi~carile peristaltice ale intestinelor, tresarirea de bucurie,
tremuratul furiei, plansul, rasul, zambetul- toate sunt actiuni care ne mi~ca profund. Oar cel mai
aducator de satisfac\ie, Tmplinire ~i sens dintre toate raspunsurile involuntare ale corpului este
orgasmul.

2.9. Eliberarea sexuaJa

o descarcare sexuala satisfacatoare va elibera excitatia Tn exces din corp ~i va reduce mult

tensiunea. In sex, excita\ia Tnexces se concentreaza Tnaparatul genital ~i se va descarca prin
orgasm. Lowen alege sa foloseasca termenul "orgasm" pentru a descrie 0 descarcare sexuala Tn
care exista mi~cari involuntare, convulsive, spontane ale corpului ~i pelvisului, ~i care este
resim\ita ca satisfacatoare. Cand este implicat doar aparatul genital Tnsenza\ia de descarcare ,
acest raspuns este prea Iimitat pentru a fi numit orgasm. Pentru a fi calificata drept orgasm,
descarcarea trebuie sa se extinda ~i la alte pa~i aie corpului - cel pulin la pelvis ~i la picioare -
~i sa apara mi~cari involuntare ale corpului, Tnso\ite de placere. Orgasmul ar trebui sa fie 0
experien\a care ne mi§ca.

Problema multor oameni este ca tensiunile din corp sunt atat de profund structurate Tncat
reiaxarea orgasmica apare rareor!. Mi~carile convulsive provocate de placere sunt prea
Inspaimantatoare, abandonarea in ele prea amenin\atoare. Indiferent de ceea ce spun, multi
oameni se tem sa cedeze sentimentelor ~i trairilor sexuale puternice.

Lowen a lucrat asupra sexualita\ii pacien\ilor sai fara intenlia de a crea 0 mistica a
orgasmului. Oar sexualitatea este 0 func\ie foarte importanta a personalita\ii umane. Eliberarea
sexuala nu este singura modalitate de descarcare a tensiunii ~i nici nu este utilizata Tn mod
con~tient In aces! sens. Plansul, ~i el, duce la descarcarea !ensiunii. Doar ca orgasmul este
modalitatea cea mai eficienta de descarcare ~i, in acela~i timp, una din experien\ele umane cele
mai unificatoare. Aceasta nu Inseamna ca unuinea sexuala lipsita de punct culminant este fara
sens §i fara placere. Actul sexual Tn sine produce atat de multa placere Tncat poate atinge
Tnal\imea extazului.

De aceea, terapia bioenergetica nu pune atata accent pe reflexul orgasmic, cum a facut
Reich. Lowen considera ca un accent egal trebuie pus pe abilitatea pacientului de a face fa\a
stresului, astfel Tncat aces! reflex sa func\ioneze ~i Tncazul unei Intalniri sexuale (care are loc

fntr-o atmosfera mai fncarcata decat sitL/alia terapeutica, partenerul avand propriile nevoi ~i

cerinle),

2.10. Exprimarea de sine $1spontaneitatea

Orice activilate a corpuiui contribuie la exprimarea de sine, de la cea mal nesemnificativa - cum
ar fi mersu! sau mancatul - la cea mai complexa sau sofisticata- cum ar fi dansul sau cantatul.
Modul in care 0 persoana merge, de exemplu, nu 0 define~te doar ca specie umana, dar de
asemenea Ii define§te sexualitatea, varsta aproximativa, nivelul energetic, slruclura

Capitolul V - ANALIZA BIOENERGETICA 171

caracteriala, starea Tn care se afla §i individualitatea sa. 0 persoana se exprima pe sine Tn

fiecare actiune pe care 0 face sau prin fiecare mi§care a corpului sau.

Reiese de aici ca exprimarea de sine nu este Tnmod obi~nuit 0 activitate eon§tienta. Putem fi
con§tienti de propria exprimare, dar indiferent daea suntem sau nu eon§tienti de asta, noi ne
exprimam pe noi Tn§ineIn fieeare moment. De aiei deeurg doua elemente foarte importante: 1.
ea sinele nu este limitat la sinele eon§tient §i nu este identic eu ego-ul; 2. nu trebuie sa facem
nimie pentru a ne exprima pe noi Tn~ine. Impresionam oamenii doar fiind prezenti §i, uneori,
impresionam mai mult nefaeand nimie.

In opinia lui Lowen, calitatea principala a exprimarii de sine este spontaneitatea. Din
perspectiva lui, spontaneitatea se define§te Tn termeni negativi: prin absenta stradaniei, lipsa
• interferentei, inoeenta. Spontaneitatea nu poate fi Tnva\ata. Cineva nu poate Tnvata sa fie
spontan §i terapia, ea urmare, nu-I poate Tnvata. Oevreme ce seopul terapiei este sa Tnvete
persoana sa devina spontana §i autoexpresiva, aceasta duee la cre$terea sentimentului de sine.
Oemersul terapeutic ar trebui sa fie conceput astfel Incat sa Tnlature barierele sau bloeajele
exprimarii sinelui. Deei, In mod necesar, trebuie Tn~eleseaceste blocaje. Astfel concepe Lowen
abordarea bioenergetica a exprimarii de sine.

Din acest punet de vedere trebuie analizata relatia comportament spontan - comportament

Tnvatat- exprimare de sine. Comportamentul Tnvatatar trebui privit ca 0 expresie a ego-ului sau

a supraego-ului, dar nu a sinelui (deei exprimarea de sine este limitata). Oar un comportament
nu contine doar elemente invatate sau doar elemente spontane. Un exemplu la Tndemana este
vorbirea: cuvinle!e $i modul de alcatuire a frazelor sunl invatate, dar vorbirea euprinde mull mai
mult de atat: inflexiuni, ton, ritm, gesturi care sunt spontane $1unice pentru fiecare vorbitor, Oar
nimeni nu poate pleda pentru vorbirea care distorsioneaza sensuI comun al Guvintelor 9i ignora
reguille gramaticii de dragul spontaneitatii. Deci spontaneltatea despa~ita de controlul ego-ului
este haos ~i dezordine. Echilibrul bun Tntre controlul ego-ului §i spontaneitate va permite unui
impuls sa fie bine exprimat In cea mai eficienta forma $i totu~i sa fie puternic impregnai de viala
persoanei.

Decurge in mod logic faptul ea aetiunile impulsive nu sunt 0 expresie a sinelui. In aparenla,
comportamentul reactlv esle sponian dar nu este a§a deoarece este conditionat 91predetermlnal
de experienta anterioara. Explozia vine din blocarea impulsurllor §i aeumularea de energie Tn
spatele blocajulul de unde esie eliberata de 0 inciiatie minora. Comportamentul reactiv este 0
expresie a starii b!ocate din organism.

Insa asemenea explozii trebuie Incurajaie Tn cadrui terapeuiic pentru a putea fi inlaturate
biocajele structurale profunde sau luate sub control con§tlent.

Indicatorui principal ai exprimarii de sine este PLACEREA. Ori de cate ori ne exprimam cu
adevarat pe noi in$ine, simtim placere care poale fi de la cea mai mica pana 13 cea extatlca, ca
in sex, Placerea de a fi tu Insu\i nu depinde de raspunsul mediului: autoexprlmarea In sine asie
piacuia,

Jocul capHlor este eel mal bun exemplu de exprimare de sine spontana. in eea mal mare
parte a ac\iunilor noastre exista 0 Imbinare de spontaneitate §i control, conirolu! servind la 0
focalizare mal buna ~i un efeet mai mare al acliunilor. Cand controlul ~i spontaneltaiea sun!
armonlzate astfellneai fiecare mai mult 0 completeaza pe cealalta decat s-o lmpiedice, placerea
este mal mare, In astfe! de actiuni ego-ul ~I corpul iucreaza lmpreuna peniru a produce grade
ale eoordonarii mi~carii, care poate fi astfel caracterizata ca filnd gratioasa.

Spontaneitatea este 0 funct!e a motiliUi1ii corpului. Un eorp viu nu este niciodala complet

pasiv. Motilitatea corpulul este dil'eet corelata cu nivelul ei energetic. Pentru mi$C3re trebuie
energie. Acolo unde nivelul energetic este scazut sau deprimat, motilitatea Tn mod necesar
descre$te, 0 linie directa coneeteaza energia cu exprimarea de sine. Energie - Motilitate -
Simtire - Spontaneitate - Exprimare de sine. Aceasta secventa opereaz3 $i Tnsens invers.
Daca exprirnarea de sine a unui individ esle blocata, sponlaneitatea sa este redusa, Aceasta

172 ORIENT AREA EXPERIENTIAL&'. IN PSIHOTERAPIE

diminuare a spontaneitatii duce la scaderea tonusului afectiv, care la randul ei face sa scada
motilitatea corpului §i, implicit, nivelul energetic.

3. Declaratia drepturilor omului din perspectiva bioenerQetica

Maturizarea ~i dezvoltarea personalit,Wi este un proces in care copilul, respectiv clientul care
vine la terapie devine progresiv con~tient de drepturile omului. Acestea sunt:
• am dreptul sa exist: adica a fi in lume ca un organism individual, Acest drept este, in general,
stabilit de-a lungul primelor luni de viata. Daca nu este bine stabilit, e~ecul creeaza 0
predispozilie catre structura schizoida. Totu§i, oricand acest drept esie serios amenin\at, pana la
punctul in care persoana se simte nesigura de dreptul sau de a exista, va rezulta 0 tendinta
schizoida.

I) dreptul de a fi sigur de propria nevoie: deriva din functia de sustinere ~i hranire a mame! pe
parcursul primelor !uni. 0 insecuritate de baza, la acest nivel, conduce la 0 structura orala.

I!I dreptul de a fi autonom ~iindependent: adica de a nu fi supus nevoilor altora. Acest drept

este pierdut sau e~ueaza in a fi stabilit daca un parinte de sex opus este seductiv. Supunerea la
seductie ar putea piasa copilul sub puterea parintelui. Copilul contrabalanseaza aceasta
amenin\are fiind seductiv, pentru a ca~tiga puterea asupra parintelui. Aceasta situa\ie duce, in

general, la 0 structura psihopata.

41 dreptul de a fi independent pe care copilul il stabile~te prin autoafirmare §i in opozilie cu
parintele. Daca autoafirmarea ~i opozi\ia sunt zdrobite, individul dezvolta 0 personalitate
masochista. Autoafirmarea incepe, in general, de la 18 luni, cand copilul invata sa spuna NU $1
continua sa se dezvolte pe parcursul anului urmaior. Aceasta perioada coincide cu Tnsu§irea
deprinderilor de igiena ~i problemele create prin Tnvatareaacesteia in mod fo~at devine ascciata
cu problema autoafirmarii §i a opoziliei.

I) dreptul de a dori ~ide a se indrepta spre satisfacerea dorintelor direct §i deschis: Acest

drept se refera in special ia Eu, $i este ultimul drept natural care se stabile$te. A§ vrea sa leg
apari\ia §i dezvoltarea sa aproximativ de perloada intre 3 - 6 ani. Este puternic legata de
sentimentele sexuale timpurii ale copiiior. E$ecu! Tna fi stabilite aceste drepturi esentiale provine
dintr-o fixatie la varsta ~i situatia care cauzeaza oprirea dezvoltarii depline.

4. Mini· Qhid de expresii si semnificalii bioenen:;Jetice

• a "atinge" pe cineva = a provoca un raspuns emotional in acea persoana;
• a ,,atinge"inima cuiva = a-I atinge emotional, a avea un impact emotional asupra persoanei;
•• a avea un gat rigid = a fi incapatanat;

I) a avea 0 mana stransa = a fi zgarcit sau egoist;

• a da din coate = a fi agresiv;
• a fi in contact = a fi con~tient de....;
• a merge in inima lucrurilor = a tinde catre esenta lucrurilor;
• armura = tensiuni musculare cronice, incon$tiente in general, care blocheaza sau limiteaza
posibilitatea impulsurilor de a se exprima
• a sta pe propriile picioare = a fi independent;
• a S8 strange inima in tine = extrema dezamagire;
• a ti se face inima cat un purice = anxietate puternica, frica;
• a tine cu dintii de ceval cineva = disperare;

Capitolul V - ANALIZA BIOENERGETICA 173

•• a tine barbia sus = a -ti mentine curajul in fata adversitati1or;
• a - \i pierde vocea = a-Ii pierde pozi\ia / statutul intr-o situa\ie / grup;
•• a-ti purta responsabilitatile pe umeri = asumarea lor;
•• blocaj = patern structurat de comportament care reprezinta 0 rezolvare nesatisfacatoare a
conflictelor din copilarie;
•• caracter schizoid = individ in a carui personalitate exista tendin\e ale starii schizofrenice:
dezintegrarea unitatii functionale a personalita\ii (de exemplu: gfmdirea tinde sa fie disociata de
sentiment, ceea ce gande~te persoana pare sa aiba 0 aparenta conexiune cu modul in care S8
simte sau se comporta); retragerea In propria interioritate, ruperea sau pierderea contactului cu
lumea sau realitatea exterioara;

•• caracter oral = individ care prezinta mai multe trasaturi tipice stadiului oral de dezvoltare al
copilariei: dependenta, tendinta de a se agata de ceilalti, agresivitate scazuta, nevoia ca ceila1ti
sa-I sprijine ~i sa-I poarte de grija;

'" caracterul psihopat = specifica Ii este negarea sentimenteJor; la personalitatea psihopata,
mintea se apieaca asupra corpului ~i sentimentelor, in special a celor sexuale, dar nu pentru a
ob\ine placerea, ci pentru a Ie manipula ~i a Ie subordona in favoarea unei imagini a Eu!ui;
" caracterul masochist = descrie 0 persoana care sufera ~i se pl€mge, dar ramane supusa;
tendinta esentiala a structurii masochiste este submisivitatea;
'" caracterul rigid = reprezinta 0 aparare impotriva unei tendinte masochiste de fond; rigidului ii
este teama sa cedeze, ceea ce este echivalent cu submisia ~i cu colapsul;
• durere = tensiune, contrac\ia mu~chilor voluntari sau netezi, poate rezulta din presiunea creata
de energia unui impuls care a TntEdniut n blocaj;
• Eu! = mediatorul intre lumea interna ~i cea externa, intre sine §i celalalt; in interiorul
personalita\ii, eul reprezinta realitatea;
• iluzie = imagine proiectata in viitor prin care mintea Tncearca sa compenseze in mod natural
principala insulta pe care Eul a suferit-o in copilarie; mintea, cu fanteziile diurne §i reveriiie sale,
incearca sa inverseze 0 reaiitate nefavorabila ~i inacceptabila prin crearea unor imagini ~i vise;
" inradacinare = "A fi inrlldacinat" este opusul lui "a fi suspend at". A avea picioarele pe
pamant este mesajul corporal care semnifica un bun contact cu realitatea; inseamna ca
persoana nu opereaza cu nici 0 iluzie con§tienta sau incon~tienta. Daca energia persoanei nu
curge puternic in picioare, contactul sau energetic cu pamantul este Iimitat;

• limbaj corporal = sistem de semne ~i expresii corporale ~i verbale care transmit informatii

despre 0 persoana sau despre functiile sale corporale;
• mi-ai rupt inima = trauma emotional a care intrerupe conexiunea inimii cu periferia corpului;
• mintea = instanta psihica perceptiva ~i reflexiva, care simte ~i define~te starea, sentimentele ~i
dorintele cuiva;

• piept rigid, umflat, stern protuberant = "nu te las sa-mi atingi inima";
• placere = perceptie in corp a unei mi~cari expansive: deschidere, indreptare catre, intrare in
contact, exprimare;
• principiu = din punct de vedere bioenergetic, este un flux de energie care une~te inima,
mintea, organele genitale ~i picioarele printr-o mi~care neintrerupta; sentimentul care rezulta
este unul pozitiv, persoana simtindu-se conectata, unificata;
• realitatea = imaginea ei, pe care noi 0 purtam Tnminte;

• spirit = fo~a vitala din interiorul organismului care se releva in exprimarea de sine a individului;
• structura de caracter = patern fixat de comportament sau strategia tipica pe care 0 dezvolta
un individ in situatii care implica obtinerea placerii;
• suflet = sentimentul sau senzatia unei persoane de a fi 0 parte a unei ordini mai mari sau
universale;

174 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE
• suspendare = cineva este suspendat I agatat cand este prins intr-un conflict emotional care II

imobilizeaza sau impiedica orice actiune eficienta de schimbare a situa\iei;

"Principiul subjacent al bioenergeticii este dualitatea ~i unitatea simultana a

personalitatii umane. Omul este 0 minte ra\ionala ~i un corp non-rational. Trebuie sa

traiasca simultan la toate nivelele, iar aceasta nu este 0 sarcina u~oara. Pentru a fi
un individ integral, el trebuie sa se identifice cu corpul sau ~i cu cuvantul sau. Pentru
a ajunge la aceasta integrare, omul trebuie sa inceapa prin a fi corpul sau, Tu e~ti
corpul tau. Oar lucrurile nu se opresc aiei. Omul trebuie sa sfar~easca prin a fi
cuvantul sau. Tu e~ti cuvantul tau. Dar cuvantul trebuie sa vina din inima."

AI. Lowen, 1975

CAPITOLUL VI

,ANALIZA TRANZACTIONALA

Joe ~i dezvoltare interpersonala

Adrian Nut•a

1. Introducere

1.1. Ce este A T?

Conform definitiei ITAA (International Transactional Analysis Association), analiza tranzactionala
(AT) este 0 "leorie a personalitatii ~i 0 psihoterapie sistematica centrata pe schimbarea ~i
dezvoltarea personala",

De fapt, AT este mult mai mult decat ata!. Nascuta pentru a "umaniza" caracterul uneori
ermetic al studiilor psihologice (~i mai ales, psihanalitice), AT a cunoscut a asemenea dezvoltare
in cat a atins, fara voia ei, dubiosul statut de "psihologie populara", Aparenta simplitate a permis
multor autori sa se aventureze Tntr-unteritoriu pe care, neTntelegandu-1complet, I-au prezentat
Tn maniere nocive sau reductioniste, Cu toate acestea, de~i cuvintele pe care AT Ie folose~te
sunt simple, ideile ~i sensurile pe care Ie vehiculeaza sunt complexe ~i, uneori, foarte subtile.

Ca teorie a personalitatii, AT ofera un tablou al felului cum natura umana este structurata

psihologic. Aceste tabIou este bineTnteles, modelul starilor Eului. 0 ,stare a Eului este 0

constelare specifica de comportamente, ganduri ~i trairi emotionale, In fiecare moment al
existentei noastre, noi suntem Tntr-ostare a Eului, manifestand 0 parte a personalitatii noastre.
Tiparele generale carora aceste star! se circumscriu sunt limitate la trei: Starea Eului Parinte,
Starea Eului Adult ~i Starea Eului Copi!. Cand operam cu modelul starilor Eului pentru a Tntelege
aspecte ale personalitatii, AT devine "analiza structurala",

Ca teorie a comunicarii, AT descrie ce se Tntamplacand a persoana se Tntalne~tecu 0 alta.

Schimburile verbale ~i nonverbale intre starile Eului sunt numite TRANZAql1. Cand
examineaza tipurile ~i secventele de tranzac\ii, AT devine .analiza tranzac\ionala propriu-zisa".

Ca teorie a dezvoltarii copilului, AT dezvaluie cum patternurile comportamentale prezente i~i
au radacinile Tncopilarie. Introducand conceptul de SCENARIU DE VIATA. AT devine "analiza
scenariilor".

Ca teorie asupra psihopatologiei, AT identifica strategiile infantile care sunt reproduse in
via\a adulta, chiar daca ele genereaza efecte dureroase sau dezadaptative, Cand se focalizeaza
asupra ~irurilor de tranzac\ii ce sprijina 0 decizie luata Tncopilarie (~i ajunsa, Tntretimp, In stratul
incon~tient al psihicului), AT devine "analiza jocurilor psiholog!ce",

Ca psihoterapie, AT este folosita pentru tratamentul celor mai variate tulburari ~i probleme
psihologice, de la framantarile cotidiene pana la psihoze severe, Ea ofera metode de interven\ie
pentru ind!vizi, grupuri, cuplur! ~i familii,

Tn sfar~it, AT este folosita ~i in spat!i extra-terapeutice, ca instrument de dezvoltare a
grupurilor umane (educa\ie, management, analiza organiza\ionala, asistenta sociala), Ca regula

176 ORIENT AREA EXPERIENTIALL\ iN PSIHOTERAPIE

generala, AT poate fi utilizata oriunde exista 0 nevoie de a Intelege oamenii ~i solutii!e de
comunicare dintre ei.

1.2. Filosofia AT

Asumptiile filosofice pe care AT se sprijina sunt urmatoarele:
• Oamenii sunt O.K.

• Oricine are capacitatea de a gandi
" Oamenii I~i pot decide destinul iar aceste decizii pot fi schimbate
Spre deosebire de psihanaliza, filosofia AT este antideterminista. Ea are Incredere In
capacitatea fiintei umane de a se angaja In comportamente de a-§i fixa obiective, Tnurma unor
selectii Iibere. Aceasta nu elimina influenta fo1elor sociale ~i nici nu consacra individul ca
decident In totalitate liber, A~t8ptarile, cererile sau presiunile figurilor semnlficative sunt
recunoscute, cata vreme primele declzii sunt luate in copilsJie, perioads caracterizata de 0 Tnalta
dependenta de ceilal\i. Mai tarziu, fnsa, deciziile pot fl revlzuite §i modlficate, iar daes deeiziile
timpurii nu mai sunt adecvate, ele pot fi inloeuite cu altele noi.
Aceasta filozofle implica doua principii fundamentale in practiea AT:
Pi, Terapeutul ~i clientui lucreaza In baza unui contract
Aceasta Inseamna ea ei intra In rela\is de pe poziti! ega!e ~i j~i definesc limpede
responsabilitatile, in baza unui contract. Clientul formuleaza ceea cs vrea sa schimbe ;;i ceea ce
este dispus sa faca pentru a aduce aceasta schlmbare. Terapeutull~i conflrma disponibilitatea
de a lucra, se angajeaz3 safaca uz de abi!ita\lIe sale profesionale 9i nume~te reeompensa pe
care 0 solleita in schimbul muncHsale.
Accentul pe care AT TIpune pe relatia contractuaia este una din contributiile majore aduse In
consiliere ~I terapie, Fara un contract este relativ u~oara "rloinareaia", adica :;;edintele lipsite de
scopuri terapeutice sau de asumarea unei responsabilitatil personale pentru schimbare,
Contractul seamana cu un "gentleman's agreement", Tncare terapeutul nu adopta un rol de
spectator, neutru-binevoitor, dupa clJm nici ciientul nu se incredinjeaza pasiv terapeutului, a~a
Incat acesta sa realizeze ritua!ul magic de vindecare, Mal degraba, ei sun! allaji §llucreaza in
vederea atingerii unor obiective comune, specificate inca de la inceput.
Contractu I reflecta calitatea de agenti activi ai clienjllor In procesul terapeutlc. Pentru
$edintele terapeutice §i viata cotidiana sunt nominalizate sarclni specifice. Clientii
experimenteaza noile moduri de a se comporta ~i astfel afla daca Ie prefera In loeul celor vechi.
In acest fel procesul terapeutic nu risca sa devina unul intermlnabil, Tn care clientii sunt
dependenti de 1ntelepciunea terapeutului, Clientil I~i demonstreaza dorinta de schimbare
actionand efectiv, nu doar "incercand" sau explorandu-$i la nesfar$it trecutul. Terapia are sueces
atunci cand clientii ac\ioneaza pentru a produce schlmbarile dorite.
P2. Intre terapeut ~I client comunicarea este deschisa $i directa.
Impa~ind responsabilltatea cu terapeutul, clientul ii devine coleg in proeesul vindecarii sale.
EI folosesc acela~i vocabular, aplica acelea~i concepte ~i au 0 Intelegere similara a situatiei.
Clientul are acces la notele terapeutului ~i este Incurajat sa se familiarizeze eu idelle AT.
Limbajul folosit este simplu, flind curatat de cuvintele derivate din limba greaca sau latina,
obstacole mai degraba decat facilitatori ai eomunicarii, iar terapeutul abandoneaza complet rolul
de expert deta~at, prezent In relatie pentru a-I vindeca pe "pacient".

1.3. Cine a fost Eric Berne?

Eric Berne, pe numele sau initial, Eric Leonard Bernstein, s-a nascut la Montreal, pe 10 mai
1910. intr-o familie In care tata! practica medicina generala, iar mama era un scriitor profesionist.
Pe cand avea noua ani, tatal sau a murit iar evenimentull-a afeetat profund.

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA. 177

Oevenind medic la 21 de ani, obtine diploma de Master patru ani mai tarziu, dupa care i~i
completeaza studiile la Universitatea Yale, unde va fi rezident Tnpsihiatrie.

Lupt€mdin timpul razboiului pentru armata americana (1943-1946), incepe sa experimenteze
terapia de grup ~i este atat de entuziasmat Incat interesul pentru terapia individuala scade In
mod corespunzator. Cu toate acestea, dupa incheierea razboiului i~i reia formarea in
psihanaliza, cu faimosul Erik Erikson.

In 1947 publica prima sa carte, "Mind in action", pe care 0 va revizui ~i completa zece ani
mai tarziu, republincand-o sub titlul ,A Layman's Guide to Psychiatry and Psychoanalysis". Ea
va contine un capitol consacrat analizei tranzactionale. Impreuna cu 0 serle de alte articole
publicate in revistele de specialitate ale timpului, ea completeaza cadrul de referinta al AT.

Berne pare a fi fost mobilizat Tneforturile sale creatoare de respingerea, Tn 1956, a cererii
sale de a deveni membru allnstitutului Psihanalitic. La mijlocul anilor '50, ideile sale erau deja
diametral opuse de cele ale colegilor sai. Singur ~i rebel, el a abandonat formarea traditionala ~i
a inceput sa practice propriul sau sistem, AT.

Tn 1964 a publicat "Games People Play", carte ce a inregistrat un extraordinar succes
comercial. In 1966 apare "Principles of Group Treatement", In timp ce ultimele doua ca~i "Sex in
Human Loving" ~i "What 00 1 Say After You Say Hello?" vor vedea lumina tiparului dupa
moartea sa din iunie 1970, Tnurma unui atac de cord.

Oescris fie ca genial ~i suportiv, fie ca distant ~i competitiv, Berne ~i-a sacrificat viata
personala pentru realizarea profesionala, dedicandu-se practicii terapeutice ~i scrierii ca~iior.

De~i a iubit copiii ~ia admirat abilitatea adultilor de a se juca asemenea unor copii, nu ~i-a Tnvins

niciodata timiditatea, astfel incat sa se incredinteze naturii spontane pe care el insu~i a descris-
o. Paradoxal, Berne pare sa fi fost sub influenla unui "scenariu de viala", acceptand mesaje
opuse exprimarii iubirii pentru ceilalti ~i opuse acceptarii iubirii venite de la ceilalti. Deloc
Intamplator, Eric Berne a murit de inima, la 60 de ani, exact ca §i mama sa.

2. Viziunea asupra personalitati.i

2.1. Modelul starilor Eului

o stare a Eului este "un pattern consistent de ganduri ~i trairi emotionale, legat direct de un

pattern comportamental corespunzator" (Berne, 1966). Definitia indica, fara echivoc, ca
experien\a subiectiva 9i comportamentul se produc in mod CONSISTENT impreuna. Punctul ei
tare sta in faptul ca ne permitem sa facem conexiuni sigure intre comportament, experienla ~i
trairi emolionale.

Pentru cele trei stari ale Eului pe care Ie-am identificat, ~i care epuizeaza registrul de

manifeslarea uneiQersoane, Berne a renuntat la cuvinte savante in favoarea celor simple,
accesibile oricui. Astfel,aiel !ansat modelul Parinte-Adult-Copil, care constituie ~i acum, dupa
aproape jumatate de secol, inima analizei tranzaclionale.

Oe~i aceasta impa~ire a personalitaFiami!1te~te de un alt model tripartit (sinele, eul ~i
supraeullui Sigmund Freud), cele doua abordari sun! ae-partede a fi identice. La prima vedere,
Parintele (sau starea Eului Parinte) seamana cu supraeul care observa,ameninla ~i condamna.
Adultul (sau starea Eului Adult) este similar Eului ce testeaza realitatea, iarCopliul(sau starea

Eului Copil) aduce cu sinele, spatiul de generare a impulsurilor ~iinstinctelor necenzurate: -

Comentatorii care considera starile Eului versiuni trivializate ale instantelor psihice freudiene
au de infruntat doua argumente solide:

i) Starile Eului sunt diferite In termeni comportamental-observabili. Prin contrast, instantele
psihice sunt concepte pur teoretice. Nu putem privi pe cineva pentru "a vedea supraeul" dar
putem judeca, gratle observa\iei, daca S8 afla in starea Eului Parinte.

178 ORIENT AREA EXPERIENTIAL-\. iN PSIHOTERAPIE
Ii) Starile Eului se refera la persoane cu identlta\i particulare, pe cand Instan\ele psihice

postulate de Freud sunt generalizate. Cand un individ se afla In starea Eului Parinte, el nu
actioneaza ca parln\ii "in general". Specific, el pune In act comportamente, ganduri 9i trairi ale
unor figuri parentale individualizate, In speta, parin\il proprii.

Mai mult decat atat. fiecare stare a Eului, daca este sa acceptam clasificarea freudiana,
contine influen\e ale sinelui, Eului 9i Supraeului. Astfel, Eul Parinte reproduce comportamentele
totale ale parintilor, inclusiv rationamentele 9i impulsurile acestora.

in modul cel mai simplu, starile Eului pot fi definite asUel:
~ Sunt In starea Eului Copil de fiecare data cand ma comport, gandesc 9i slmt In acela9i fel
ca atunci cand eram copi!.
~ Sunt In starea Eului Parinte de fiecare data cand ma comport, gandesc 91simt In acela9i
fel ca parin\ii mei (sau figurile parentale).
~ Sunt in starea Eului Adult de fiecare data cand ma comport, gandesc 91simt In modalitali
care sunt raspunsurl directe la ceea ce se Intampla aici 9i acum.
Aceste trei stari puse Impreuna construiesc modelul starilor Eului ~i sunt conven\ional
figurate intr-o diagrama ce reprezlnta structura de ordinull al starilor Eului.

Prin urmare, starea Eului Parinte a unei persoane reproduce comportamente, ganduri §i trairi
pe care acesta le-a perceput la proprii parln\i sau la alte persoane semnificative din spa\iul ei
relalional, mai Indepartate (In timp) sau mai aproplate: un profesor, un coleg dominator, un
patron, etc.

Eul Parinte contine norme, interdic\i1,reglementarl, jUdeca\1despre oameni 91lucruri, modele
de comportament autoritar, adica un Intreg inventar de dispozl\ii, atitudini §i reac\ii neanalizate §i
conservate in timp.

Starea Eului Copil, §i prima care se dezvolta, de altfel, conIine zestrea instinctuala a unei
persoane: trebuln\ele §i dorin\ele sale, ceea ce-i place sau nu-i place, fara sa ~tie exact de ce,
intui\i1le,spontaneitatea ~I creativitatea sa...

Eul Adult, pe de alta parte, analizeaza datele §i faptele, lestocheaza ~i Ie interpreteaza,
compara, evalueaza, asculta, Inregistreaza 9i comunicainforma\ii. Din aceste motive, Eul Adult
este numlt uneori "Calculatorul". Cu toate agestea, Eului Adult Ii sunt asociate trairi emo\ionale.
Ele sunt trairile adecvate unei sltuatHimediate, astfellncat persoana care se confrunta cu ea sa-i
faca fala./

o precizare importanta referitoare la starile Eului este ca ele sunt NUME §i nu lucruri. Altfel

spus,-ele nu pot fi atinse sau masurate ~i nu pot fi locallzate Intr-o anumita parte a corpului sau
creierului. 0 stare a Eului descrie un set de fenomene interconectate, adica un set de trairi,
ganduri §i comportamente. Ele nu au nici un fel de existen\a separata de persoana care Ie
experimenteaza iar expresiile de genul "Copilul din mine vrea sa se distreze" sunt teoretic
invallde, enuntul corect fiind "Cand vreau sa ma distrez sunt In starea Eului Copil".

lntrebarea'iegitima care a fost pusa a vizat realltatea acestor stari. Cu alte cuvinte:

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA 179

(1) Pot fi observate la oameni trei seturi comportamentale consistente §i u§or de distins care
sa corespunda celor trei stari ale Eului?

(2) Experienjele subiective relatate de oameni coreleaza cu indicii comportamentali in
conformitale cu modelul slarilor Eului?

Numeroasele sludii ~i observajii care au fost facute tind sa sprijine raspunsuri afirmative
pentru ambele intrebari. Aceasta inseamna ca distincjiile psihologice pe care Berne le-a realizat
sunt reale, iar intuijiile sale geniale sunt sustinute acum de un corp substanjial de studii.

2.2. Analiza functionaia a stariJor Eului

lV10deiulfuncjional, spre deosebire de eel structural, divide starile Eului, pentru a arata cum Ie
folosim. Tntr-un limbaj formalizat, modelul structural este preocupat de conjinutul starilor Eului,
pe cand modelul funcjional este focalizat pe procesualitatea acestora.

Reprezentat grafic, modelul functional arata astfel (vezi figural:
Parintele Normativ dicteaza, conduce, eenzureaza, emite principii ~i norme, impune, ordona,
controleaza, critiea, devalorizeaza. EI dejine prejudecajile §i judeeajile noastre de valoare.
Afirmajiile sale au valoare de sentinja, par a fi universal valabile ~i nu pot fi puse la indoiala (de
aiel $i intoleranja specifiea). EI este pujin sau deloe dispus sa verifiee analitic 0 situatie, intrueat
parerea sa deja exista. Poate fi identificat pe baza unor indici comportamentali verbali ~i
nonverbali de tipul:
Nu ai voie sa faci asta.
Poji sa faci asta. Trebuie sa te compo~i a~a.
Ce vor spune ceilalji?
A~a ceva este nepermis.
Nu e§ti eapabil sa ... Uudecata depreciativa).
Niciodata nu faci ceva ca lumea.
Fa asta! (oriee indieajie imperativa sau afirmatie autoritara).
In aeeste cazuri trebuie procedat a§a.
A~a sunt toji ...
Niciodata nu face eeva ea lumea.

Adultul

Capilul
Liber

Modelul functional al starilor eului

180 ORIENT AREA EXPERIENTIAL\ IN PSIHOTERAPIE

Ameninta cu degetul aratator, realizeaza mi~cari de avertizare, love~te cu pumnu! Tnmasa,
insulta, calomniaza, vorbe~te de rau, ridica sprancenele (In cazul unei critici), masoara pe
cineva din cap pana In picioare, (ine mainile In ~olduri,. Folose~te 0 voce autoritara, emite opinii
pe un ton ce nu admite replica.

Tn aspectul sau pozitiv (sau OK, cum II mai numesc unii anali~ti) directive!e sale sunt
orientate in scopul protejarii reale a celorlalti sau pentru a Ie promova 0 stare de bine. Doctorul
care Ii spune pacientului sau: "Iti interzic sa mai bei" se afla In stare de Parinte Normativ pozitiv.

1n aspectul sau negativ (sau non-OK) critica ~i devalorizeaza. Profesorul care (ipa la elevul
sau: "Ai facut aceasta gre~eala din nou" se afla in aceasta situa\ie. La limita agresiunile sale in
transform a in "Persecutor".

pARINTELE HRANITOR ajuta, incurajeaza, recompenseaza, sare in ajutorul cuiva,
sfatuie§te, felieita, apreciaza, mangaie, are grija. Indic!i sai comportamentali sunt de genu!:

Te doare ceva?

Te pot ajuta cu ceva? (i~i ofera serviciile)
Bravo!

Nu te nelini§ti!
fmbra\i§eaza, consoleaza, este binevoitor, sus\ine, sprijina, transmite in jur un sentiment de
protec\ie §i siguran\a, vine in intampinare.
1n aspectu! sau pozitiv concentreaza modele comportamentale aprobatoare in privin\a altora
sau a lui Insu§i, generatoare de incredere, incurajatoare sau protectoare, furnizate de pe 0

poz~tiede considera\ie autentica pentru eel ajutat.
In aspectui negativ, ajutorul este acordat de pe 0 pozi\ie care II devalorizeaza pe ceialalt.

Parintele care face temele copilului sau este un astfel de exemplu. La limita, aC\iunile prin care
IIlmpiedica pe eelalaIt sa se dezvolte, sa se formeze prin propriile experien\e, II transforma In
"Supraprotector" sau "Salvator".

ADULTUL nu poate subdivizat dar poate fi polarizat.
Adultul pozitiv este atent ~i culege informa\ii din realitatea mai larga a vie\ii, lndepline~te
sarcinile, colaboreaza ~i negociaza, rezolva problemele, ia decizii in urma unor procese
reflexive. De asemenea integreaza armonios dorin\ele (Eul Copil) cu normele §i valorile (Eul
Pikinte)

Adultul negativ este excesiv de analitic in relatiile interumane, fiind mai degraba un robot

decat 0 persoana.

Adultul este orientat cand spre exterior pentru a observa ~i analiza mediulinconjurator, cand
spre interior, pentru a asculta mesajele Eului Parinte sau Eului Copil.

Manifestarile sale comportamentale contin elemente ca:
Cum te simti?
Ce este asta?

Care este parerea ta?
La ce folose~te asta?

Ce crezi despre ideea asta?
Cum functioneaza asta? .
Ce spun speciali~tii?

T~i sprijina barbia ~i reflecteaza, cere 0 informa\ie, apeleaza la cei "care ~tiu", folose~te
gestica ~i mimica meditative, consulta instructiunile de utilizare, intreaba.

COPILUL USER i~i exprima emotiile ~i sentimentele in mod spontan, se manifesta prin
bucurie ~i durere, creativitate, curiozitate ~i joaca. Nu asculta de reguli ~i limite.

Tn aspectul sau pozitiv este chiar centrul f1intei umane. Exprimarea emotional a onesta,
perceperea nevoilor §i satisfacerea lor sunt ac(iuni productive, care Ii permit unei persoane sa
evolueze.

Tnaspectul negativ Copilul Liber genereaza, prin actiunile sale spontane, consecinte

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA 181

personale ~i sociale neplacute, la limita punand In pericol propria sa viata sau a altora.
Indicii comportamentala pentru Copilul Uber sun!:
Imi place asta I Nu imi place asta
Da-mi asta!
Asta este a mea!

Vrei sa ne jucam?
Vreau asta.

Vreau sa Incerc ~i eu. (curiozitatea)

Mi-e bine I Nu mi-e bine.

AI meu e mai frumos.
Ma doare!

Lasa-ma In pace!
Nu mai vorbesc cu tine!

Se exprima prin gesturi, semne de bucurie (sau invers) rade zgomotos, plange, I~i comunica
temerile, nelini~tile, este furios, danseaza, sare intr-un picior, face mutre, cauta ceva cu interes.

COPULUL ADAPTATeste supus, se conformeaza, tine cont de cereri, accepta regulile, I~i
modifica sau I~i reprima propriile trebuinte. Tn varia~ta Copil Adaptat Victima indicii sai
comportamentali sunt:

Am Incercat...dar nu reu~esc. (devalorizare)
Nu pot sa... (depreciere)
Ceila/ti sunt mai buni ca mine. (inferioritate)
Am facut tot ce am putut, dar ... (Iipsa de Incredere In sine)
Se plange, se vaita, se apara se supune fara craenire, se opre~te la euloarea ro~ie a

sen:.aforului, cedeaza loculln metrou, respecta regulile de polltete.
In aspeetul pozitiv, Copilul Adaptat faee posibila aceeptarea social a ~i elimina sau

prelntampina numeroase Intamplari dezagreabile. Economise~te 0 mare cantitate de energie

mentala ~i genereaza un anumit confort in relatiile cu ceilalti.
in aspectul negativ este greu de suportat in varianta Rebel sau este blocant pentru

dezvoltarea In varianta Victima. Copilul Adaptat Rebel, in mod paradoxal, este la fel de atent ca
vietima la mesajele parentale, eu diferenta ea II se opune. EI spune In mod sistematie "Nu",
Intrerupe discutia, nu-~i tine promisiunile, Incalca normele, se revolta, contesta, sfideaza
autoritatea, ridiea tonul, riposteaza, se Impotrive~te.

2.2.1. Egogramele

Jack Dusay a avut ideea de a reprezenta grafic cantitatile de energie continute de fiecare stare a
Eului, determinand astfel importanta relativa a acestora. Respectivele histograme au fast numite
egograme ~i sunt diferite de la 0 persoana la a/ta, In functie de potentialul energetic ~i de
distributia acestuia Intre cele cinci stari ale Eului.

Egogramele nu sunt bune sau rele. Ele sunt expresii ale loealizarii energiei psihice In
diferitele stari ale Eului 9i indica zona In care energia trebuie sa scada In intensitate pentru a
putea deplasa surplusul intr-o zona deficitara ~i a obtine astfel schimbarile dorite.

Ipoteza constante! emisa de Dusay (1980) suna astfel: "Cand 0 stare a Eului cre~te in

intensitate, 0 alta sau altele trebuie sa coboare pentru a realiza compensarea. Distributia
energiei psihice se produce astfellncat cantitatea totala de energie ramane constanta".

Daca clientul nu ia decizia schimbarii balan!ei energetice, 0 egograma ramane a~a cum "s-a

fixat". intr-o persoana sanatoasa ~i autonoma energia nu este fixata In nici 0 stare a Eului, ea
puUind circula Iiber de la 0 stare la alta, dinamizandu-Ie adecvat in func!ie de necesita!ile
momentului.

Egograma se construie~te ridicand Iinii verticale de la starea pe care 0 folosim cel mai mult,

r

I 182 ORIENT AREA EXPERIENTIAL~ IN PSIHOTERAPIE

I respectiv cel mai pulin. Inallimea relativa a barelor depinde de perioadele relative de limp pe

I care Ie petrecem In cele doua stari, Mai departe, egograma este completata cu restul starilor;
I raportate la primele doua,

!
Egagrama unei persaane hipercritice, incapabila de activitati spantane ~i egocentrica:

n

I

Egagrama unei persaane depresive:

Egograma unei persoane retrase, melancalice, cu nivel ridicat de anxietate sociala:

CA

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA. 183

2.3. Structura de ordinul doi a starilor Eului

Este asemanatoare cu un sistem computerizat de Tnregistrare $1 clasificare a dateior, cu singura
diferen\a ca "datele" sunt, Tn cazul AT, urmele mnezice ale tuturor experien\elor cognitive,
emotion ale ~i comportamentale pe care un individ le-a trait.

pARINTELE contine amintiri ale gandurilor, trairilor $i comportamentelor parentale. in limbaj
analitic, acestea sunt introiectii parentale. Numarul ~i identitatea figurilor parentale este unic
pentru fiecare persoana (In desen au fost reprezentate trei figuri semnificative, de exemplu
mama, tata §i un profesor). Din acest motiv, a§a cum nu exista amprente identice, nu exista nici
Euri Parinte identice.

Fiecare figura parentala este interiorizata cu propriile ei stari (Parlnte Pi, Adultul Ai, Copilul
Ci, unde i = 1,2,3). Astfel, Eul Parinte al unei persoane poate contine mesajele furnizate de Eul
Parinte ai figurilor parentale (Pi), temeiurile oferite pentru a Ie sprijini (Ai) $i trairile ce au Tnsotit
transmiterea acestor mesaje (Ci).

ADUL TUL contine gandurile, trairile $i comportamentele Tn care 0 persoana se angajeaza

pentru a raspunde situa\iei de aici §i de acum. Aici sunt depozitate to ate strategiile de testare a
realita\ii ~i rezolvare a problemelor care Ii sunt disponibile acum, ca persoana adulta, inclusiv
con\inuturi ale propriilor stari de Parinte ~i Copil evaluate ca pozitive sau rezonabile.

o Tntrebare ridicata adesea este cum se pot constitui trairile emo\ionale Tn modalita\i de

rezolvare a problemelor. Raspunsul e simplu: fiind adecvate situaliei. Daca un leu fioras, scapat
de la circ, patrunde chiar acum Tn apartamentul tau, emolia naturala §i adecvata este frica. Ea
va contribui esen\ialla viteza cu care fugi, salvandu-\i via\a.

Fiecare copil, la randul lui, are nevoi $i dorin\e fundamentale (Eul Copil), fantezii Tn ce
prive§te Tndeplinirea lor (Eul Parinte) $i abilita\i intuitive de rezolvare a problemelor (Eul Adult).
Pentru a Ie indica, in interiorul Eului Copil au fost conturate trei alte cercuri, corespunzand
starilor Eului persoanei, atunci cand aceasta era copi!.

Fanita Enlish (1977) a analizat cele trei subdiviziuni ale Eului Copil grupandu-Ie dupa varsta
de formare. Parintele din Copil (P) a fost numit "Parintele Magic", Adultul din Copil (A) a fost
botezat "Micul Profesor" iar Copilul din Copil (C) a primit numele de "Copilul Somatic".

Parintele din Copil stocheaza Tntr-o forma magica mesajele parentale. EI po ate spune:
Daca ma comport frumos, toata lumea ma va iubi.

Daca nu sunt cuminte, 0 sa vina BAU BAU sa ma manance.
Daca nu mananc tot, Mama 0 sa ma paraseasca.

Imaginatia copilului se activeaza, Tnsa, In sens pozitiv. Parintele din Copil poate fi asociat cu
zana cea buna sau cu Mo§ Craciun. Din aceste ra\iuni anali§tii moderni I-au numit "Parintele
Magic", de§i Berne i-a spus "Electrodul", pentru a revela modul cvasi-compulsiv Tn care copilul
raspunde la imaginile mag ice ale recompensei $i pedepsei.

Adultul din Copil sau "Micul Profesor" hrane§te formidabila capacitate umana numita intuijie.
La acest nivel individul capteaza, asemenea unui radar, semnalele emise de oameni $i lucruri, Ie
prelucreaza $i Ie interpreteaza rapid.

Lipsit de faculta\i1e log ice, copilul se orienteaza In lume gra\ie acestei func\ii. EI ~tie cand
poate cere sa fie rasfa\at de parin\i, fara a prelucra ra\ional fenomene observabile (de exemplu,
gestul parinlilor de a-i zambi ~i a Tntinde mainile spre el). Mai tarziu, el va §ti cand se afla In fala
unui poten\ial partener sexual. intrebat cum face, el va raspunde ca ,,$tie pur $i simplu".

Adultului din Copilli este asociata §i func\ia creatlv8. Ea consta In manipularea semnalelor
captate, "Tn to ate sensurile", pan a cand este descoperita semnifica\ia comportamentului celuilalt

(ca Tn cazurile precedente sau 0 noua solu\ie.

Copilul din Copil stocheaza senza\iile corporale In care lumea a fost experimentata la
Tnceput. Procesul de Tnregistrare seamana cu seturile de papu$i ruse§ti. in structura unui Copil

184 ORIENT AREA EXPERIENTIAL6.. IN PSIHOTERAPIE

de 6 ani, de exemplu, se afla un Copil de 4 ani, Tnstructura acestuia un Copil de 3 ani p.m.d.
De~i aceste amanunte nu sunt figurate Tndiagnostic, ele sunt importante Tnterapie, deoarece
reprezinta stadii ce se pot activa succesiv TncHent.

Modelul structural de ordinul doi, reprezentat grafic, arata astfel:

pARINTELE P21P3

Al A2 IA3 \

}

"

ADULTUL

COPILUL

3. Viziunea asupra patologiei

3.1. Patologia structuraJa

Cand 0 stare a Eului integreaza prin conjinuturile sale cu 0 alta stare a Eului, ceea ce rezulta se

nume~te CONTAMINARE. Procesul este reprezentat grafic prin suprapunerea cercurilor.

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA 185

Contaminarea Adultului de catre Parinte genereaza prejudecatile (fig.1). Credin\ele sunt
considerate fapte, ca Tn exemplele urmatoare:

Scotienii sunt zgarciti.
Negrii sunt lene~i.
Tiganii sunt hoti.
Nu poti avea TncredereTnoameni.
Cand gandirea este patrunsa de credinte din copilarie, fantezii mobilizate de diverse trairi
afective, Adultul este contaminat de Copil (fig.2). Berne nume~te aceste produse iluzii (perceptii
distorsionate ale realului) ~i, Tn timp ce unele sunt relativ inofensive, altele sunt periculoase

(comportamente halucinator delirante):

Nu ma pricep la literatura I matematica.

Oamenii nu ma plac.
Pot renun\a la fumat.
Oamenii Tncearcasa ma omoare cu raze cosmice.

Cand 0 persoana reia un slogan parental, II sustine cu 0 credin\a din starea Eului Copil ~i Ie

confunda pe ambeIe cu realitatea se produce dubla contaminare (fig.3). De exemplu:
Nu poti avea Tncredere Tnoameni (P) + Nu am TncredereTn nimeni (C) In ultimele studii de

AT orice contaminare este considerata dubla, deoarece consta Tn credinte Tnvechite ~i

Fig.l Fig.2 Fig.3

distorsionate pe care 0 persoana pe care 0 persoana Ie are fata de ea Tnsa~i,de al\i oameni ~i
de lume. Ele formeaza "credin\ele scenariului".

Cand 0 stare a Eului are frontiere rigide ~i nu permite circulatia libera a energiilor se produce
fenomenul de EXCLUDERE.

Persoanele cu Eul Parinte Exclus nu asculta decat de propriile lor reguli (fig4). Ei folosesc
intui\ia Micului Profesor pentru a surprinde esenta unei situatii. Pot fi politicieni de van, mari
oameni de afaceri sau ~efi ai crimei organizate.

Persoanele cu Eul Adult Exclus (fig.5) sunt private de capacitatea de a testa realitatea ~i
Tntretinun dialog bizar TntreParinte ~i Copil, putand ajunge pEmala psihoze.

Persoanele cu Eul Copil Excius (fig.6) au complet blocate amintirile din copilarie. Ele sunt
percepute ca reci ~i neprietenoase.

Cand sunt deconectate stari ale Eului, starea operationala este numita CONSTANTA.
Parintele Constant (fig.?) este Tntalnitla oameni atat de preocupati de datorie ~i de munca astfel

186 ORIENTAREA EXPERIENTIALA iN PSIHOTERAPIE

Tncatnu se mai pot juca. Ei condamna, moralizeaza ~i au numeroase pretentii de ceila1ti.Adultul

Constant (fig.B) func\ioneaza atat de calculat ~I planificat Tncat pare a nu pare a nu avea nici un
fel de trairi interioare sau spontaneitate. Este enervant de plictisitor prin modul sau de a fl, arid ~i

rigid, ca un computer.

Copilul Constant (fig.9) este un sociopat Iipsit de con~tiln\a, gande~te ~i simte la fel ca Tn

copilarie. Adesea e considerat de ceilalti ca imatur sau isteric. Refuza cu Tncapa\anare se

,. ,I \I " //,..-,----'\AP / I\C1•••• / _~ \....••..
ramana dependent pentru a scapa de responsabilita\i.

•••• ..•. I\ ••••

Fig.7 Fig.8 Fig.9

Excluderea nu este niciodata totala ci se refera la situa\ii particulare. Oamenii nu pot exista

fara cele trei stari ale Eului dar in anumite situatii acestea pot fi temporar excluse. Numai Tn

cazul persoanelor cu tulburari psihice severe excluderea este de durata.

- ,,./ \...•

,.I\ P /I
....

,c/ ,. \

I ,. / I

.\

-.... ...•

FigA Fig.5 Fig.6

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA 187

3.2. Patologia funcfionaJa

Se refera la oscilatiile comportamentale asociate schimbarilor rapide de la 0 stare la alta. Este

caracteristica persoanelor cu instabilitate afectiva.
Din alta perspectiva, este posibil ca cineva sa de comporte intr-un fel caracteristic unei stari

in timp ce se experimenteaza pe sine intr-o alta stare. Pentru a descrie aceasta situatie, berne a
sugerat distinctia dintre Sinele executiv ~i Sinele real.

De exemplu, un student incepe sa citeasca 0 carte de AT, pregatindu-se pentru examen. EI
are puterea executiva in Adult (se comporta ca un Adult) ~i simultan i~i experimenteaza Adultul
ca Sinele real (se simte efectiv in starea de Eu Adult). Dupa un timp, se plictise~te. Cu toate
acestea, continua sa citeasca propozitiile insipide despre patologia functionala. De~i se
comporta intr-un mod consistent cu Adultul (puterea executiva in Adult), experienta subiectiva
apa~ine altei stari (Sinele real in Copil).

Aceasta disociere dintre Sinele executiv ~i Sinele real se nume~te INCONGRUENT A ~i
ridica probleme suplimentare in diagnoza starilor Eului. Credinta mea este ca AT nu a exploatat
suficient aceasta fragmentare a Eului, in sensul de a 0 urmari pana la ultimele consecinte. Berne
s-a multumit, intr-o rafinata explicatie teoretica, sa descrie modalitatile prin care au loc trecerile

de la 0 stare a Eului la alta, gra\ie celor 3 forme de energie: legata, nelegata ~i libera.

Urmandu-I pe Freud, a numit CATHEXIS energia psihica iar pentru a i1ustradiferentele dintre
cele 3 forme de cathexis, a folosit metafora maimutei intr-un copac.

Cand maimuta sta undeva sus, pe 0 ramura, ea are energie potentiala, energie ca ar putea fj
eliberata daca maimuta ar cactea la sol. Aceasta energie potentiala este analoga cu cathexis
legata.

Cand maimuta cade de pe ramura, energia este eliberata sub forma energiei cinetice.
Aceasta este cathexis nelegata. Oar maimu\a, fiind un organism viu, poate sari pe sol in loc sa
cada. Energia care poate fi folosita voluntar este cathexis Iibera.

Pe de alta parte, fiecare stare a Eului contine intre marginile sale 0 anumita cantitate de

energie, cathexis legata. Cand ea este activata ~i folosita, devine cathexis nelegata.

o stare a Eului detine puterea executiva atunci cand ea contine cea mai mare cantitate de

cathexis activa (suma energiilor libera ~i nelegata). Starea Eului experimentata de Sinele real, la
randul ei, este aceea care contine, la un moment dat, cea mai mare cantitate de cathexis Iibera.

Este posibil, astfel, ca 0 persoana sa aiba cathexis activa in cele trei stari ale Eului, simultan.

De exemplu, in timp ce este examinat oral, un student are puterea executiva in Adult (cathexis
activa este maxima in Adult). in acela~i timp, el poate dezlega cathexis din Parinte, incepand sa
se critice (in plan mintal) pentru felul cum raspunde la intrebarile profesorului, dupa cum poate
dezlega cathexis din Copil, simtindu-se ru~inat pentru prestatia sa intelectuala. Daca ultimul
proces continua, in Copil poate fi dezlegata atat de multa cathexis incat Copilul preia puterea
executiva iar studentul se inhiba complet, fiind incapabil sa mai raspunda la vreo intrebare.

4. Tranzactiile

Tranzactia este unitate~ de baza a discursului social. Ea este compusa dintr-o pereche stimul-
raspuns tranzactional. Intr-o relalie interpersonala, raspunsul unui interlocutor devine stimul
pentru celalalt iar dezvoltarea comunicarii apare sub forma unui lanl de tranzaclii.

Tntr-o TRANZAqE COMPLEMENTARA (sau simpla) vectorii tranzactionali sunt paraleli iar
starea Eului careia ii este adresat stimulul este ~i cea care ofera raspunsul.

Exemplu:
(P) Politicienii sunt incompetenti. (S)

II'

188 ORIENTAREA EXPERIENTIAL.\. iN PSIHOTERAPIE

(P) Evident, nu sunt buni de nimic. (R)

s

R

Atat timp cat tranzac\iile raman compiementare, comunicarea poate continua nedefinit
(Prima Regula a Comunicarii).

Tntr-oTRANZAqlE iNCRUCI$ATA vectorii tranzac\ionali 5e intersecteaza sau starea Eului

careia Ii este trimis mesajul difera de cea care ofera raspunsul.

Exemplu:
(P) E~ti un incapabil! (8)
(P) Incapabil e~ti tu! (R)

Unele tranzac\ii pot parea complementare dar sun!, de fapt, incruci~ate. Pentru identificarea
lor e nevoie de modelul functional.

(CL) Ma masezi pu\in pe spate?
(PN) Crezl ca altceya mai bun n-am de facut?
8timulul a fost lansat de la Copilul Liber catre Parintele Hranitor iar raspunsul este trim is de
Parintele Normatiy Copilului Adaptat.
Cand 0 tranzac\ie este incruci~ata se produce 0 ruptura in comunicare ~i cel pu\in unul din
cei doi parteneri trebuie sa-~i schimbe starea Eului pentru a restabili comunicarea (A Doua
Regula a Comunicarii).
Tntr-o TRANZAqiE COMPLICATA (ulterioara sau duba) sunt transmise doua mesaje

simultan, unul direct ~i deschis, altul indirect ~iascuns. AI doilea este "Impachetat" in primul,

care are 0 forma mai sociala. A~a-numita "yorbire cu subin\elesuri" exemplifica tranzac\ia
complicata, prin decalajulintre ceea ce ar putea auzi un observator neutru ~i ceea ce in\eleg

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA 189

cei doi (sau mai multi) parteneri de comunicare. Cel mai adesea, continutul social este
transmis pe axa Adult-Adult iar con\inutul psihologic pe axe ce exclud Adultul.

(A) Vrei sa-ti arat colec\ia mea de casete? (81)
(C) Ce-ai spune de pu\in sex? (82)
(A) Da, e 0 propunere interesanta, (Rl)
(C) Abia a~teptam sa ma intrebi. (R2)

Tranzac\iile complicate sunl indicate de semnalele incongruente cu mesajele verbale
transmise. Ele stau la baza jocurilor psihologice (vezi Cap. )

Efeclul unei tranzac\ii complicate este determinat la nivel psihologic $i la nu nivel social (A
Treia Regula a Comunicarii). Aceasla regula sugereaza ca, daca doi oameni comunica simultan
pe doua niveluri, ceea ce ei urmaresc INTOTDEAUNA este impactul mesajelor secrete,

Cercetarile in AT au relevat ca 90% din rela\lile de comunlcare se inscriu in 7 tipuri de
tranzac\ii. Patru din aceslea sunt pozilive (eficiente, O.K.), pe c€md celelaite trei Introduc
dificulta\i in comunicare, filnd negalive (ineficienle, non-O.K.)

Rela\ii pozitive:
1. Parinle Normaliv - Adult
2. Adult - Adult

3. Copil Liber - Copil Liber
4. Parinte Hranllor - Copil Liber

__ 1

190 ORIENTAREA EXPERIENTIALA.lN PSIHOTERAPIE

Relatii negative:
1. Parinte Normativ - Copil Adaptat (Persecutorul)
2. Parinte Normativ - Copil Adaptat (Salvatorul)
3. Copil Adaptat - Copil Adaptat (Victima)
4. Copil Adaptat - Par/nte Hranitor (Victima)

5. Stroke

in limba engleza, "stroke" are noua -sensuri. Doua dintre acestea, "mangaiere" ~i "Iov/tura", i-au
placut suficient de mult lui Berne pentru a-I alege sa desemneze "arice aet care impliea
rec~noa~terea prezentei celuilalt" (1964).

In limba romana, mangaierile ~i loviturile sunt departe de a se substitu/ cu succes unele pe
celelalte. Deoarece, a~a cum yom vedea, oamenii cauta permanent semne de recunoa~tere
(STROKES), ar suna ciudat sa vorbim despre "mangaieri negative" (Ioviturile) sau despre .
"Iovituri pozitive" (mangaieriie).

De aceea, pentru a evita toate aceste complicatii lingvistice, am preferat sa nu mai traduc in
nici un fel termenul STROKE ~i, pentru a duce simplitatea la maxim, sa nu mai folosese n/ci 0
forma de plural (strokes sau stroke-uri).

Prin urmare, sensul in care STROKE este folosit in continuare este de ,,mangaiere,
mfmgaieri, lovitura, lovituri" jar cititorul pedant este /nvitat sa opereze inlocuirile adecvate acolo
unde urechea lui este, eventual, zgariata, de necunoscutul / necunoscuta STROKE aterizaUa
intr-un context romanesc.

Pentru a fi coerent cu mine insumi, propun pronuntia fonetica a iui STROKE, etapa ultima
pentru acordarea cetateniei romane acestui cuvant pribeag, atat de important in AT.

5.1. Tipuri de stroke

Pornind de la nevoia copiilor de a fi atin~i, Berne a observat cum, crescand, oamenii i~i
pastreaza nevoia de contact fizic. intre timp, insa, ei invata sa substituie contactul fizic cu alte

forme de recunoa~tere. Un cuvant rostit cu amabilitate, un suras, un compliment sau chiar 0

insulta - toate arata ca existenta noastra este recunoscuta. Pentru a descrie aceasta nevoie de

a fi recunosculi de ceilalti ~i d'e a trai senzatia de contact Berne a folosit expresia "forme de

recunoa~tere".
A~a cum alimentele ne permit sa supravietuim ~i sa ne dezvoltam, pentru ca sunt bogate in

calorii (unitali de masura pentru energie), in acela~i fel diferitele tipuri de STROKE ne permit sa
evoluam psihologic, fiind mai mult sau mai pulin bogate in "calorii psihologice".

Prin natura noastra, preferam sa primim stimuli pozitivi de la cei din jurul nostru, intimitatea
fizica fiind cea mai satisfacatoare. Daca nu suntem atat de noroco~i, cautam stimuli negativi
(agresiuni Fizicesau psihologice), pentru ca nu putem supravietui fara stimuli.

Studiullui R, Spitz (1975) a devenit celebru la vremea lui, toemai pentru ca a explieat de ce
copiii abandonati crescuti in conditii fizice impecabile (hrana, adapost, confort) se confruntau cu
dificultati fizice in rapor! cu capiii crescuti de mamele lor. Ei aveau un contact fizic extrem de
redus cu cel care Ii ingrijeau. Cu alte cuvinte, aveau carenta de stroke.

De~i cantrastante la prima vedere, a sarutare sau a palma, 0 declaraiie de dragoste sau 0
critica severa, sunt taate, semne de recunoa~tere, fiind mult superioare indifereniei sau ignorarii
celuilalt.

Daca la copii nevoia de recunoa~tere este Iimitata la domeniul strict senzorial, crescand no!
transformam foamea primara de contact fizic In foamea de recunoa~teri mai articulate ~i mai

CapitoluI VI ANALIZA TRANZACTIONALA 191

fine. Cunoa~terea Tnsa~i este un stimui, un stroke adus inteiigentei noastre. jar jocu! ast8 un

stroke ce mantine viu $i activ copilul din nol in~ine. a raportului dintre eu $i
Stroke esta un semn de r-SCUn02$tere observabil, 0 materializare

non-8U. Oferind $1primind diferite tipurl de stroke, obtinem 0 identitate.

Orice tranzactie este un schimb de stiCke. Ei pot fi VERB.AU sau NONVERBALi iar

majoritatea tranzaqiilor Ii implica pe ambii, doar convorbirile teiefonice fiind lipsite de ultimii (eei

care nu Ie agreeaza putand intelege, acum, $1de ce).

Din alt punct de vedere, un stroke poate fi POZITIV (eel care ne produce senzatii ]1

senti mente pozitive, motiv pentru care 11reeeptam ca un stimul placut) sau NEGATIV, daca Ii

ceceptam ca nepiacut.

De$i oamen!! pac a cauta contactele pozitive ~i a Ie evita pe eele negative, in realltate

principul esie aiM ORICE TIP DE STROKE ESTE MAl BUN DECAT N!CI UN STROKE. Esie 0

lege simpia, ce ne pecmite sa Tnlelegem numeroase comportamente :;;i pe care Tntelepciunea

populara a sintetizat-o in fraze de genu! "Iube$te-ma sau ura~te-ma, dar nu ma ignora!"

Un copil care se simte neglijat face tot felul de boacane pana ajunge sa fie certat sau

pedepsit. E! reuge~te in felul acesta sa devina vizibil, sa fie recunoscut, chiar daca suporta

consecinteie dureroase ale actiunilor sale.

In sf~r~it, un stroke CONDITIONA T se refera 18 ceea ce faci, pe cand un stroke
NECONDITIONAT se refera la ceea ce e9ti.

Exemple:
Stroke conditionat pozitiv: Te-ai descurcai foarle bine.
Stroke neconditionat pozitiv: Ma bucur cand ma gandesc la tine.
Stroke conditionat negativ: Mil enervezi cand po~i geaca asta.
Stroke neconditlonat negativ: Te detest.

o manifestare ce contine un mesaj de tipul "Te iubesc §i te accept a$a cum 8§ti" este

purtatoarea celui mai Tnalt coeficient de recunoa§tere pozitivE! necondi\ionata. Ea apare Tn unele
relatli parinli - copii, Tn iubirile autentice ~i Tn prieteniile de durata.

5.2. Economia stroke

Claude Steiner (1971) a enuntat cele 5 reguli prin care, invillandu-i pe copli sa Ie aseulte, parintli ••

se asigura ca ,,0 situalie Tn care semnele de recunoa§tere ar fi fost disponiblle Tn cantitate
nelimitata este transformata Tntr-o situa\ie in care oferta e scazutil iar pretul pe care par/nlii il pot
objine este in alt".

Aceste legi sunt:

1.Nu oferi stroke daca ai oeazia sa 0 facio

2. Nu aeeepta stroke daca ai nevole de ei.
3. Nu aceepta stroke daca il dore$ti.
4. Nu respinge stroke daca nu-i dore~ti.

5. Nu-ti oferi slngur stroke.
Instruindu-i pe copii asupra ofertei de stroke, parinlii ca§tiga 0 pozitie de monopol, de pe
care i~i pol controla mull mai bine copiii. Deveniti adulti, copiii asculta in continuare, Incon~tient,

de aeeste legi. Ca alare, T$i petrec viala intr-o stare de deprivare partial a de stroke, despre care

cred CB sun! in canutali reduse.
In economia stroke, noi putem fi cu u~urinta manipulati de agentii care au c8§tigat 0 pozitie

~ide monopo!, a$a cum sunt guvernantii §i functionarii pubiiei superior!, eorpora(iiie, media

publicitatea. Terapeutii, consilierii ~i consultanlii, de asemenea, sunt furnizori puternici de stroke.
Pentru a ne redobandi spontaneitatea $i intimitatea, propune Steiner, este important sa

respingem !egile pe care parinlii ie-au formulat asupra schimbului de stroke. Tn plus, puiem
deveni con§tienli eEl disponibiiui de stroke nu are limite.

192 ORIENTAREA EXPERIENTIALJ.. IN PSIHOTERAPIE
Putem oferi stroke de cate ori dorim sa avem ocazia, fara teama ca yom epulza stocul. Cand

avem nevoie de un stroke iI putem cere sau II putem accepta daca ne este oferit pur ~i simpiu.
Daca nu ne place un stroke prim!t f! putem respinge, dupa cum ne putem bucura oferindu-ne
singuri stroke.

Un ait mit economic pus in funcliune este ca "stroke pe care I-ai cerut nu au nici 0 valoare".
Tn realitate, stroke pe care Ii prime~ti pentru ca i-ai cerut au propria lor valoare, 0~a cum au
stroke primi(i fara a fi ceru\i.

BANCA DE STROKE

Institu(ie indispensabila Intr-o economie, banca de stroke are 0 proprietate paradoxala. De
eate ori primim un stroke de la cineva, II stocam automat in memorie, ca intr-o banca. Mai tarziu
putem reveni la banca pentru a-I retrage ~i ani-I oferi singuri. Daca este yorba de un stroke In
mod special apreciat, II putem folosi de cate ori dori, asemenea unui cont inepuizabil. Cand eL Tn
eele din urma I~i pierde eficienla, putem depune noi stroke; primili de la ceiial\i.

POLARiTATEA UNUI STROKE

Tn literatura de specialitatea s-a eonsiderat adesea ca stroke pozitivi sunt "buni", iar cei
negativi sunt "rai". Oamenii au fost sfatui\i sa ofere cat mai mult stroke pozitivi, daca se poate
necondilional. Oar lucrurile nu sunt atat de simple.

Stroke este un semn de recunoa~tere. Cand ne cenzuram comportamentul ~i atitudinile
pentru a nu oferi stroke negativi, recunoa~tem doar partial pe cel din fala noastra. Oferta noastra
nu S8 suprapune peste experienla sa interna ~i, In chip straniu, ajunge sa simta ca ceva nu este
in regula daca e bombardat cu stroke pozitivi.

Stroke ne ajuta sa ne adaptam la lumea In care traim. Cei negativi, ca ~i eei pozitivi, au
funclie de semnalizare. Un stroke negativ ne arata ca cineva nu apreciaza felul in care ne
comportam Primindu-I, putem decide daca sa ne schimbam sau nu comportamentul. Oar daca
el e absent, nu avem nici un reper pentru a-I schimba chiar daca e contraproductiv pentru noi
In~ine. Acest fenomen se produce cand oamenii sunt "prea politico~i" sau "draguli".

o economie stroke sanatoasa, prin urmare, include semne de recunoa~tere condilionate ~i

necondilionate, atat pozitive, cat ~i negative.

6. Structurarea timpului

Gele mai multe fiinle umane pornesc pe drumul vielii cu amintirea unei relalii mai mult decat
satisfacatoare, 0 relalie emo\ional pozitiva, Incarcata de tandre\e - intimitatea cu mama. Destul
de curand Insa, eei din jur (din care face parte insa~i mama) II vor provoca ~i pentru alte tipuri
de relalii. Copilu! Inlelege, astfel, ca nu poate solicita permanent aten\ia ~i afec\iunea mameL
orientandu-se spre alte tipuri de satisfae\iL oblinute, Intr-o prima etapa, de la al\i apropia\i (tala,
fraIL surori, familia largi(3). Mai tarziu, e! fnva(a sa aprecieze satisfac\iile oferite de persoane
extra-familiale: educatori, prieteni de joaca, inva\atori, eolegi de ~coala.

"Dupa ce a trecut de faza de stransa intimitate cu mama sa, individul va trebui, pe parcursul
vielii, sa faca fala unei dileme, Intre eei doi termeni de care depinde destinul ~i supravie\uirea
sa: pe de 0 parte, fo~eie psihosociale ~i biologice care se opun continuarii unei intimita\i de tipul
mama - bebelu~, pe de alta parte ve~nicul efort de a retiai aceasta situalie de intimitate" (Rene
de Lassus apud C. Berne, 1991).

Individul are de Impacat dorinla puternica de a trai macar un substitut al relaliei de intimitate,
dorin\a suslinuta, din adolescenla, de impulsurile sexuale, incompatibile cu normele sociale care
se opun cautarii acestei situa\ii de intimitate. Impins de aeeste nevoi contradictorii, el cauta sa Ie
rezolve organizandu-~i schimburile ~i interactiunile. Aceasta incercare a fost numita de Berne
NEVOIA DE STRUCTURA, iar struetura se 'aplica celui mai de pre\ bun pe care oamenii II

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA 193

poseda - timpullar. Studiul madalHatilor de implinire a acestei nevoi in AT se nume~te ANALlZJ.i,
STRUCTURARII TIMPULUI.

Au fast identificate 6 madalitati de petrecere a limpului, de la izalare la intimitate iar
probabilitatea de a primi stroke ~i inlensilatea aceslora cresc pe masura ce avansam de la prima
spre ultima. In acela~i timp insa, cresc ~i gradels de RISC PSIHOLOGIC asociale. Acceptarea
sau respingerea de caIre cealaita persaana dsvin lot mai putin vizibile iar aceasta nesiguranta
este perceputa de Eul Copil drep! "rise".

Daca, alunci cand eram copii, confortul nastru interior depindea de can!i!atea ~i calitatea

tipurilor de stroke primite ~i percepeam respingerea ca amenintatoare penlru supravieluirea

noastra, in structurarea aduila a timpului nu mai exisla un asemenea risc. Daca celalal! ne
respinge iI putem intreba de ce ~i ii putem cere sa se schimbe. Daca nu dore§te, putem renunla

la respectiva relatie ~i cauta 0 alta.

6.1. Izolarea

Numita uneori ~i retragere, se refera la absenla oricarei tranzactii cu ceilalli. Mijloacele de
retragere din sfera relaliilor socio-umane sunt diferite: fantasme, reverii, meditalii, reflexii
intelectuale prelungite, etc.

Este posibil ca, biologic, sa facem parte dintr-un grup social, dar. din punct de vedere
subiectiv, sa fim cufundali intr-o experienla anterioara de viala sau sa ne imaginam 0 experienta
viitoare.

Cand durata retragerii este considerabila, individu! devine singuratic, depresiv ~i, la limita,
aut/st. Singurii stroke la care are acces sunt cei pe care §/-i afera singur. Unii oameni, pentru a
evita riscul de a fi respin§i, perceput din starea Eului Copil, se obi~nuiesc sa se retraga din
grupuri. Cand erau copii, ei au decis ca este riscant sa schimbe stroke cu allii. Ca atare,
dezvolta 0 importanta banca stroke, la care se )mprumuta" frecvent. Asemenea unei camile in
de~ert, ei sunt fericili daca nu primese stroke externi lungi perioade de timp.

6.2. Ritualurile

Sunt forme de comunicare cultural programate, diferite de la 0 familie la alta sau de la un
continent la altul. Inval ate in familia de origine ~i folasite pe tot parcursul vie\ii, imboga\ite sau
diminuate in func\ie de contextul social, ele reprezinta "manevre de apropiere".

"Buna-dimineala!", "Ce mai faci?", sunt printre eels mai simple ritualuri, pe cand ritualurile
religioase sunt printre cele mai complexe. Ele reflecta dorinla de comunicare ~i contact pe care
aamenii a au, dar a carei exprimare spontana, de genu! "Buna. Mi-ar face placere sa varbim."
este acceptata de puline societali.

Realizate din starea de Eu Copil Adaptat, ritualurile. aduc recompense confortabile in
termenii adaptarii la normele saciale in vigoare. Din acest punct de vedere, nu au nimic negativ.
Cand ajung, insa, sa domine comportamentul relalional al unei persoane, ritualurile devin
dezadaptative ~i impiedica evolulia psihalagica.

6.3. Discutiile tematice

,,-Cefrumoasa e vremea!
-Oa, intr-adevar."

Conversaliile de acest tip ~i toate modalita\ile de petrecere a timpului in care nu revelam
nimic despre noi in~ine, schimband insa opinii despre po!itica, sport, inflalie ~i preluri, colegi sau
persoane publice, se numesc discu\ii tematice. Adesea se discuta despre ceea ce s-a intamplat

194 ORIENT AREA EXPERIENTIAL~ IN PSIHOTERAPIE

In trecut, ceea ce ~iexplica termenul original din AT: "pastime", ce poate fi Tnteies mai u~or daca

este despa~it: "past time" (timpu! trecut),
Asemenea ritualurilor, discutiile tematice se desra$oara conform unor tipare famiiiare, fara a

fi Tnsa, la fi de bine programate, Ele permit conversatii mai lungi ($i schimburi corespunzatoare
de stroke), de naturi variate, In pius, schimburiie sunt lipsite de riscuri, datorita absentei unei
implieari reale a inter!ocutorilor ~i faciiiteaza selectarea persoanei pentru tranzaetii mai
importante,

6.4. Activitalife

Se referi'! la toate formele de activitati orientate spre un seop $i la care oamenii participa
Impreuna, investind timpullor. Ele sunt coordonate de la nivelul Eului Adult $i circumscriu orice
proces la al carui capat sunt consecinte materiale (pregatirea mesei, gradinarituL sporturile de
echipa, munca saiariata, etc,).

o activitate ofera stroke, de obicei, cu Tntarziere, Tnclipa cand treaba e terminata, Tn bine

sau Tnrau. Stimulii sunt conditionati, pozitiv sau negaliv,

6.5. JocuriJe

Numite uneori ,,stratageme", pentru a Ie deosebi de inocentele activitati Iudice, jocurile
psihologice sunt succesiuni de tranzactii In care partenerii adopta incon$tient unul din
urmatoarele trei rolur!: Persecutor, Victima, Salvator,

Niciodata jocurile nu sunt Tntretinute de la nivelul Eului Adult. Ele sunt tranzaC\1i"duble", pe
nivelurile social (tranzactii vizibile), respectiv psihologic (tranzactia subTnteleasa).

AT ne arata, fara menajamente, cum noi toti jucam astfel de jocuri din cand Tn cand. Ele
reprezinta reactivari ale unor strategii infantile, dezadaptative acum., la varsta aduita $i sunt
generate de Copilul Adoptat negativ, Parintele Normativ negativ sau Parintele Hranitor negatlv.

Singurullor avantaj este ca persoanele implicate traiesc Tmpreuna unele momente Intense
(prin schimbul puternic de stroke), dar nu rezolva nici 0 problema, ba uneori creeaza $i altele
noi. Din acest motiv, jocurile sunt reluate.

In timp ce unele sunt scurte, de ordinul minutelor, altele pot dura 0 viata Intreaga. Tn
identlficarea celor din urma, geniullui Berne S-8 manifestat cu claritate. EI a descoperit Tnjur de
50, dandu-Ie drept nume unele fraze folosite Tnvlata curenta:

• AI meu este mai bun decat al tau!
• Galceava

• Este Tngrozitor!
• Te-am prins, ticalosule!
'" Oar Tncercamdoar sa te ajut!

6.6. Intimitatea

Considerata cea mai dificil de atins, este 0 modalitate de structurare a timpului ce presupune un
contact sincer, autentic $i spontan. Gandurile, trairile emotionaie, experienlele interioare sunt
exprimate cu onestitate, Tntr-unclimat de Tncrederereciproca.

Este 0 tranzactie Copil Liber - Copil Liber, din care Iipsesc jocurile $1exploatarea mutuala
(Berne, 1964). Anali$tii de mal tarziu au evidentiat $1 rolul generat de Eul Adult In reglarea
acestei relatii: noi ne putem Imparta$i sau satisface nevoile neTmplinite numai Tntr-un cadru de
referinta protector, oferit de Adult.

Stimulii fiind atat negativi cat $i pozitlvi, intimitatea nu este Tntotdeauna0 traire agreabila $i

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA 195

gratificatoare. De asemenea, fiind neprogramata, este ~i cea mai lncarcata de riscuri. Cu toate
acestea, ea este constructiva, intrucat este 0 comunicare lipsita de mesaje ascunse.

7. Scenariul de viata.

7.1. Natura §i definitia scenariufui

Impreuna cu ideea de stare a Eului, "scenariul de viata" a deveni! a componenta centrala a AT.
Definit ini(ial ca "un plan de viata incon~tient" ("Principles of Group Treatment", 1966), mal tarziu
a fast prezentat ca "un plan de viata facut in copilarie, Tntaritde parinti, justificat de evenimente
ulterioare §i culminand Tntr-oalternativa aleasa" (What Do You Say After You Say Hello", 1972),

inainte de a intra in detalille Bcestei definitii, voi deserie scenariul de viata ;;i Tntr-o alta

maniera:

Imagineaza-(i ca, inca de la na~tere, e$ti un scriitor talentat. Ineepi sa iti scrii povestea vietii
odata cu prima respira(ie, iar la varsta de 4 ani ai stabllit deja repersle fundamentale ale

exlstentei tale narative. La 7 ani povestea este definitiv completata cu principalels detalii ~i pana

la inceputul adolescentel nu mai ai de facut decat mici corecturi §i adaugiri, ici $i acolo. in

adolescenta ajuns, publici 0 edi(ie revizuita ~i adaptata la noile personaje aparute In viata ta.

Asemenea tuturor pove~tilor, capodopera ta are un lnceput, 0 parte de mijloc $i un final. Ea
ruleaza eroi, eroine, inamici, protectori §i figuran(!. Este construita in jurul unei teme principale §i

ramificata Tncateva sub-teme. Poate fi 0 comedie sau un "thriller", 0 drama memarabila sau 0

productie de mana a doua, poate fi p/ina de via/enla, umor sau sex.
Oricum ar fi, in pragul varstei adulte Inceputurile pove~tii nu se mai afla In spatiul psihologic

al memoriei con§tiente. Fara a fi con§tient, tu traie§ti aeum povestea pe care ai scris-Q singur, cu
mult timp in urma. Aceasta poveste este ehiar SCENARIUL TAu DE VIATA. lata in cs consta:

1. Scenariul este un plan de viata
Ideea unor patternuri comportamentale adulte derivate din copilarie nu este deloe noua, ea
fiind impa~ita de AT cu alte abordari psihologice sau terapeutiee. Originalitatea AT provine din

ideea unui plan SPECIFIC de viata pe care eopilul II pune la punet, mai degraba decat 0

perspectiva generala asupra lumii. Aeest plan de viata are structura exacta a unei drame, cu
debut, mijloe §i deznodamant.

2. Scenariul este orientat catre 0 plata finala
Teoria sugereaza ca, pe masura ce adultii I§i joaca scenariul, ei aleg ineon§tient aeele
comportamente care sa-i apropie de scena pe care ei In§i§i au proiectat-o, In eopilarie, §i care
reprezinta recompensa sau pedeapsa finala pentru intreaga lor viata.
3. Scenariul este expresia unei decizii
Aceasta inseamna ca oriee scenariu de viata este scris In urmaununrctdecizional, realizat
de copil. Decizia este influentata de parinti §i mediul Ineonjurator, dar apa~ine copiluiui. Un
exemplu devenit faimos in AT este al celor dol frati carora mama lor obi§nuia sa Ie spuna: ,,0 sa
ajungetl la spitalul de nebuni". Predict/a s-a confirmat, numai ca unul a ajuns acolo ea pacient,
iar celalalt ca pslhiatru,
Spre deosebire de sensullui obi~nuit, termenul "deelzie" este folosit In AT intr-o maniera mai
tehnica. Declzia copilului nu este rezultatul unui proces rational, specific modal/tatilor adulte de
adoptare a unei decizii (Iucru de In(eles, de altfel, din moment ce mintea copilului se afla In
stadiul gandirii simbolice), ci al unor procese de natura emotionala, fiind luate Ina/nte de
asimilarea limbajulu!. Prin urmare, decizia depinde de un tip de testare a realita(ii foarte diferit de
cel folosit de adult!.
4. Scenariul este intarit de parinti
De§i parintii nu participa la luarea deciziei, ei pot exereita 0 influenta majora. inca de la
lnceput, parintii ofera mesaje, verbale §i nonverbale, de care copilul va (ine cont In construirea

196 ORlENT AREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE

unei imagini despre sine $i ceilal\i. Mesajele formeaza un cadru de referinta caruia copilulli
raspunde prin deciziile pe care Ie ia.

5. Scenariul este stocat sub pragui con$tientei
In viata adulta, contactul cu anii copilariei nu mal este mijlocit decat de vise, reveril sau
fantasme. Daca nu ne dedicam 0 parte din timp pentru a descoperi $i a Tntelegescenariul, exista
toate $ansele sa fim incon$tienti de primele decizii luate, de$i ascultam cu fidelitate de ele fn

viata pe care 0 ducem. Cu alte cuvinte, $i Tn chip cu totul paradoxal, nefmplinirile sau

insatisfactiile majore cu care ne confruntam, departe de a fi Tntamplatoare, sunt cautate cu
asiduitate chiar de noi.

6. Realitatea este astfel interpretata incat sa justifice scenariul
Evenimentele care urmeaza decizillor timpuril sunt astfe! definite Tncatsa justifice luarea lor.
Aceste "definitii" sunt realizate din starea Eului Copll, care percepe orice amenintare la adresa
scenariului sau ca un pericol pentru satisfacerea nevoilor personale sau chiar pentru
supravie\uirea sa.

7.2. Radacinile scenariului

A. Deciziile incorporate Tn scenariu reprezinta cea mai buna strategie la care copilul poate
recurge pentru a supravie\ui Tntr-olume perceputa ca ostila.

Vulnerabil Tntr-o lume populata de giganti, lipsit de cuvinte $i 0 gandlre coerenta, copilul
cred~ ca daca Mama $1Tata pleaca el va muri. Fara 0 Tn\elegere a timpulu!, crede ea daca

Mama nu vine atunci cand e solicitata, ea nu va mai veni niciodata. Temandu-se de moarte sau
de abandon, copilul Tncepe sa scrie scenariul dintr-o pozi\ie neprivilegiata. EI decide, Tn baza
une! cunoa$teri minime, asupra strategiilor de a ramane viu $1a-$i Tmplin!nevoile.

B. Decizille sunt Tntemeiatepe trairi emo\ionale
Experien\a emo\ionala a copilului este compusa din furie, disconfort, extaz $i frica intensa.
Deciziile sale deriva din aceste trairi extreme $i nu este de mirare ca ele sunt, de asemenea,
extreme.

In logica infantila, particularul devine imediat general. Daca mama ofera raspunsuri
ineonslstente la ehemarile copilului, aeesta nu se mul\ume$te eu concluzia "Nu pot avea
fncredere Tn Mama", ci avanseaza pseudo-ra\ionamentul pana la "Nu pot avea Tncredere fn
oamen!".

Daca i se na$te un frate, care deturneaza astfel 0 parte din atentia ce-i era initial alocata,

propozi\ia "Vreau sa-I ucld pentru ca 0 Tndeparteaza pe mama de mine" este echivalenta cu "L-

am ucis". Concluzia pe care 0 trage, "Prin urmare sunt rau" Ii poate urmari mai tarziu, Tnvia\a

adulta, sub forma unui vag sentiment de vinova\ie pentru 0 "crima" pe care nu a comis-o
niclodata.

7.3. invingatori sau invin$i

In AT, scenariul Tnvingator presupune atingerea scopului declarat. Daca, fiind copil, am decis sa
devin un mare conducator $i, adult fiind, am devenlt, sunt un Tnvingator. Daea am hotarat sa
devin un exclus social (de exemplu, un vagabond sau cer$etor) $i am ajuns 0 astfel de persoana
sunt, de asemenea, un Tnvingator. Cum se poate observa, succesul scenariului este raportat la
obiectivele individuale, fixate fn eopilarie, $i nu la \elurile social-dezirabile.

Invers, scenariul perdant se refera la e$ecul atingerii obiectivelor propuse. In plus, conteaza
$i gradul de confort ce caracterizeaza Tntregulproces.

Astfel, daca am hotarat sa devin un mare am de afaceri $i sfar$esc prin a da fallment sunt,
evident, un fatal. Dar sunt un ratat, de asemenea, daca am devenit un mare am de afaceri $i nu

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA. 197

ma pot bucura de aceasta realizare din cauza presiunii permanente pe care a reciama statusul
meu,

Prudentii, pe de aita parte, sunt cei care nu-~i asuma riscuri prea marl. preferand sa duea 0
viata banaiELCa~tiguriie lor nu sunt mari, dar nie! pierderiie nu sunt marl. Nu vor fi nieiodata 98fi,
dupa cum nu vor fi nici ~omerL

Diferenta esentiala dintre Tnvingatori ~iTnvin~i este faptul ea primii opereaza eu mai mults
alternative, pe cand uitimii mizeaza pe una singura, Cand una din optiuni da gre~ sau se
bloeheaza, Tnvingatoruiface apei la altele, pana cand reu~e~te, Invinsul, Tnsa,mizeaza totul pe 0
singura carte, Daca aceasta ests neca~tigatoare, 81abandoneaza,

De rapt, scenariile nu sun! atat de clare. Setul individual de decizii infantile poate contine
componente ea~tigatoare (de exemplu, Tnrelatiiie personale), dar ~i non-ca~tiguri (forma fizica)
sau ratari (activitatea prafesionala). Combinajiile de decizii sunt personalizate ~i fae scenariiie de
viaja sa difere intra ele.

7.4. Scenariuf de Illat,a adufta

Asemenea altor terapii, AT afirma ea adullii recurg la stralegB infantile pentru a rezolva principala
problema a copllariei: cum sa oblii atenjie ~I lubire neeondillonata. Cand raspundem realltalii de

aici·~i-aeum ca ~icum ar fi lumea primelor noastre decizil SUNTEM TNSCENARIU, ceea ce este

tot una cu a spune ea suntem angajali Tntrairi ~i comportamente preserise.
De~i nu pot fi prezise exact momentele cand seenariul ne aeapareaza ~i ne subjuga, exista

doi factori care Ie fac mai u~or de reeunoseut:
• Situajia de aici-~i-aeum este pereeputa ea stresanta.
Stan Woolams ("Cure?", 1980) a propus a scala a stresului de la 11a 10. Cu cat stresul este

mai mare, eu aWt probabilltatea de a intra in scenariu esle mai mare.
Daea am 0 neinjelegere cu ~eful meu, nivelul acceptabil al stresului (4, de exemplu) Imi

permite sa stau Tnafara scenariului ~i sa incerc sa rezolv problema din starea de Eu Aduit. Daca
neinlelegerea degenereaza Tnconflict (stres de nivel 8), alunec Tnscenariu ~I aetionez cu Eul
Copil, activand acelea~i ganduri ~i tralri pe care Ie aveam Tn copilarie, Tn fala unei figuri
autoritare.

De aici rezulta Ilmpede cum analiza ~i Tnjelegerea scenariilor ne poate permlte sa ne
cre~tem substantial toleranja la frustrare, facand faja stresului prezent, fara a mai recurge la
gesturi, reaclli sau strategii infantile .

• Situatia de aici-~i-acum seamana, Tntr-o anumita masura, cu a situalie stresanta din
copilarie.

Situalia prezenta este asemenea unui resort, care ne catapulteaza Tnapoi,Tncopilarie. Fara
a fi eon~tienji, Ii Identificam pe cei din jurul nostru, uneori, eu figuri semnifieatlve din trecut:
parinti, frali, bunici. Numit Tnpsihanaliza "transfer", fenomenul este desemnat TnAT. colocvial, ca
"a pune 0 faja euiva", Cand sunt in conflict cu ~eful meu ~i sunt Tnlanluit de scenariu, Ii pun
~efului fala unei figuri autoritare din copilarie.

Seenariul de viala este un concept atat de important Tn AT deoarece explica elegant
comportamentul oarnenilor. Aceasta Tnlelegere este Tn mod special necesara in cazui
eomportamentelor nevrotice sau autodistruetive,

Cand suntem Tnscenarlu, ne agalam de deeiziile timpurii. La timpullor, ele aufost cele rnai
bune modalitali de a supravietui. Ca adulli in starea Eului Copll, Tnca mai credem in asta. In
eonseeinja, aplieam acelea~i strategii inadecvate ~i ne eonsolidam ~i mai puternic scenariul,
objinand rezultate nesatisfacatoare ~i spunandu-ne: "BineTnleles, lumea este a~a cum am deeis
eu ca este".

Flecare element care ne "eonfirma" scenariul ne apropie de plata finala. De exemplu, daca
am decis Tn copilarie ca oamenii ma resping ~i ca vol muri singur ~I nefericlt, ca adult ma

198 ORlENTAREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE

comport astfel incat sa flu resplns din nou ~i din nou. Cu fiecare resplngere convingerea mea se
Tntare~te ~i ma aprople de un final cu adevarat trls!. Contrapartea incon~tienta a acestel
convlngerl poate fi ideea fantezlsta ca finaiul Ii va schlmba pe "Mama ~I Tata", care ma vor
accepta ~i iubi, Tnsfar~it.

Credintele magice de acest tip sunt adesea inspirate de pove~tile din copllarie, care ne
Tnvala ca ceva minunat ni se Tntamplanumai daca suferim suficient de mult pentru a merita. De
exemplu, pentru a fi apreciat ~i faimos trebuie mal Tntaisa fii urat sau caraghios. Pentru a-Ii gasl
aleasa inimii trebuie sa cercetezi cu atenlie turnurile castelelor, dupa cum pentru a-I Intalni pe
eel predestinat trebuie mai inlai sa fii Tnchisain turn ~I sa a~tepti Tnsinguratate.

Mai tarziu, in viala adulta, Eui Copii continua a se sprljini pe astfel de credinle maglce. Daca
rezultatul scontat nu apare, concluzia loglca este ca nu a suferit suficient pentru a merita
salvarea. ie~irea din scenariu e posibila prin renuntarea la credlnte Tnlumea perfecta ~I dreapta
a pove$tilor. De la nlvelul Euiul Adult, ne putem orienta Tntr-o!ume Imperfecta in care satisfaclille
sunt totu§i posibile.

8. Pozitiile de viat.a

8.1. Originile pozitiilor

Pozitia de viata este suma credintelor fundamentale despre sine §i ceilal\i, foiosite pentru a
justifica declziile ~i comportamentele, Aceste convingeri timpuril sunt urmatoarele:

a. Eu sunt OK, tu e~ti OK.
b. Eu nu sunt OK, tu e~ti OK.
c. Eu sunt OK, tu nu e~ti OK.
d. Eu nu sunt OK, tu nu e~ti OK.
Numite ~i "pozitil de baza", "pozitii esentiale" sau, pur ~i simple, "pozitii", ele reprezinta
descrieri ultime ale valorii esentiale percepute Tnsine ~i Tnceilalti.
Pentru Eric Berne, pozitiiie sunt adoptate intre 3 - 7 ani, pentru a justifica 0 deeizie deja
luata. Cu alte cuvinte, declziile sunt primele, iar pozitiile sunt adoptate pentru a descrie astfel
lumea Incat deciziile sa para Tntemeiate. De exemplu, un copii care decide "Nu voi mai iubi pe
nimeni, deoarece Mama mi-a demonstrat ca nu merit sa fiu lubit" se alin/aza mal tarziu la
urmatoarea pozltie justificatoare: "Nu voi fi iubit niciodata", adica "Eu nu sunt OK".
Pentru Claude Steiner ("Scripts People Live", 1974), succesiunea este inversa. Pozitia de
viala este adoptata prima, in chlar prlmele luni de viata. "Eu sunt OK, tu e~ti OK" reflecta .
interdependenla mutuala dintre copil ~i mama ~i confortui asociat acesteia. Oriee Tntrerupere a
interdependentei genereaza a schimbare a pozitiei de viata.

8.2. Coralul

CORALUL (,.The OK Corral", in versiunea originala) este 0 dlagrama pusa la punct de Franklin

Ernst (1971) pentru a analiza diferitele tranzi\ii de la 0 pozi\ie la alta. Fiecare pozitie se reflecta
Tn viata adulta printr-un tip special de interactiune sociala, numita de Ernst OPERATIE. Cand
operam fara a fi con~tienti, din starea Eului Copil, este foarte probabll sa ne angajam intr-un
scenariu corespondent unei poziti! de viata. In schimb, cand operam con§tient, de la nivelul Eului
Adult, suntem Tnsltuatia de a ob\ine exact rezultatele sociale pe care Ie dorim.

1. Eu sunt O.K., tu e§ti O.K.: A·Merge-Mai·Departe
Este 0 pozitie sanatoasa, care sta la baza unui scenariu ca~tigator. Copilul decide ca el ~i
parinlli lui merita sa fie iubi\i ~i sunt demnl de Tncredere,iar perspectiva este extinsa apoi la