Boucher, Jules - Simbolurile Masoneriei - scan

JULES BO UCHER

345 Cayenne pare a fi împrumutat din vocabularul marinăresc; astfel era
numit odinioară locul unde erau cazaţi şi hrăniţi mateloţii în aşteptarea încărcă­
rii vasului într-un port.

346 Le Livre du Compagnonnage, 1841, vol. I, p. 44.
347 Idem, p. 40.

348 lată această sentinţa:
,,Noi, subsemnaţii, Doctori ai sfintei facultăţi de Teologie din Paris, cre-
dem că membrii acestei frăţii de calfe juruite:
1. Au practici în care există păcatul de sacrilegiu, de necurăţie şi de blasfe-
mie împotriva tainelor sfintei noastre religii;
2. Jurământul lor de-a nu-şi dezvalui practicile nici măcar în cadrul spove-
daniei nu este nici drept şi nici legitim şi nu îi obligă în nici un fel; ba, dimpo-
trivă, dacă se spovedesc, ar trebui să se acuze ei înşişi de aceste păcate şi de un
astfel de jurământ;
3. În caz că răul merge mai departe şi că nu poate fi altfel îndreptat, aceşti
păcătoşi sunt obligaţi, dându-şi seama, să declare astfel de practici în faţa jude-
cătorilor bisericii şi , dacă va fi cazul, în fata judecătorilor mireni care i-ar pu-
tea izbăvi;
4. Calfele care se lasă primite în chipuri de felul celor evocate mai sus n-ar
putea, fără a păcătui de moarte, să se folosească de parole prin care să fie recu-
noscuţi drept calfe juruite şi să se angajeze în practicile unei astfel de organizaţii;
5. Aceia care s-au alăturat frăţiei nu vor fi împăcaţi cu sine câtă vreme vor
continua aceste dăunătoare practici la care ar trebui sa renunţe;
6. Tinerii care nu fac parte din aceste frăţii ar păcătui de moarte dacă s-ar
alatura acestora.

Paris, 14 martie 1655
Semnat: Charton, Morei, Comet, Chamillard, Peron etc.".
349 Probabil o aluzie la cele patru elemente.
350 Des Origines du Grade de Maître dans la Franc-Mar;onnerie, Bruxelles,
1928, pp. 22- 23.
35 ! Rituel du Grade de Compagnon , 1860, p. 17.
352 Causeries Initiatiques pour le Travail en Chambre de Compagnons,
1929, p. 71 şi urm.
353 Francmasoneria pe înţelesul adepţilor săi, p. 277 .
354 Causeries Initiatiques pour le Travail en Chambre de Compagnons.
1929, p. 79.
355 Cele şapte arte liberale erau împărţite în Trivium şi Quadrivium, cores-
punzând cu ceea ce azi numim arte şi, respectiv, ştiinţe.
356 Încă rămâne de dovedit că „ştiinţa" în accepţiunea laicizată, moderna a
fenomenului este cu adevărat un element de progres. Toate descoperirile unei

350

SI\IBO LL RILE FR...\~01.\S0\"ERIEI

astfel de „ştiinţe·' au fost utilizate de om în scopul distrugerii; nu exista nici

una care sa nu-i fi servit la uciderea semenilor.
357 Causeries lnitialiques pour le Travail en Chambre de Compagnons,

1929, pp. 81-82.

358 Rituel du Grade de Compagnon, 1860, p. 35.
3511 Se vede ce des îl citam pe Ragon cu toate ca înterpretarile sale se asea-

mana acelor vechi costume ~i decoruri de teatru demodate şi, câteodata,

dezamagitoare. Ragon ramâne un mare clasic al masoneriei mai ales în ceea ce

priveşte interpretarea simbolurilor. Daca mai facem totuşi referire la opera lui,

cu riscul de a devaloriza poate masoneria în ochii profanilor, este pentru ca,

dupa o perioada de mari frarnântari şi la începutul unei noi renaşteri, este nece-

sar sa faci curaţenie în casa sufocata de vechituri.

Perioada interbelica a facut progrese remarcabile în ceea ce priveşte întoar-

cerea la sursele autentice şi universale ale simbolurilor esenţiale; tradiţia tre-

buie sa fie curaţata de straluciri calpe. Marile principii esoterice au mereu

tendinţa de a fi înecate în vorbaria moralista şi lacrimogena de cei care nu le

înţeleg. Reaşezarea valorilor tradiţiei la locul lor ramâne o necesitate de neta-

gaduit in diversitatea formelor masonice acumulate pâna astazi.
360 Le Pencagramme phythagoricien, sa diffusion et son emploi dans le

syllabaire cuneiforme, 1934, p. 5.
361 Iamblichos scrie despre un pitagorician care a cazut bolnav într-un han.

Pe patul de moarte, el i-a aratat hangiului pentagrama şi l-a sfătuit sa o aşeze la

vedere la intrarea în han. În cele din urma, hangiul a fost despagubit de toate

cheltuielile facute de catre un alt pitagorician aflat în trecere pe acolo şi care a

recunoscut pe data semnul afişat
362 La Langue Sacree, 1934, pp. 186-187.

363 Le Livre des Symboles, 1933, p. 268.

364 În lumea profana, pentagrama pare sa fi inspirat

în epoca moderna semnul prin excelenta al acţiunii

(de a rupe cu trecutul). Steaua cu cinci colţuri a fost alesa

ca simbol atât de S.U.A., cât şi de fosta U.R.S.S. Sa mai

semnalam ca, înnodând o bucata. de hârtie, tot aşa cum

am face cu o sfoara, obţinem un pentagon; şi, îndoind Fig. 90. Nodul
una dintre extrernitaţile bucaţii de hârtie în spatele no- de hârtie
dului, putem vedea, privind în lumina, un pentagon

foarte exact (fig.). Acest procedeu aparţine lui Urbano d' Aviso (E. FOURREY,

Procedes originaux de constructions geometriques, 1923, p. 125 şi urm.).
365 Recueil Precieux de la Ma9onnerie Adonhiramice, Philadelphe, chez

Philalethe, rue de l'Equerre-â-1'Aplomb, 1787, p. 57.

366 Luciferdemasque, 1895, p. 218.

351

JU LES BOCCHER

367 La Franc-Ma9onnerie. synagogue de Satan, 1893, p. 138.
368 LECANU, ,,L'Etoile des Francs-Ma1ţons", Revue Catholique, voi. XI,

pp. 238-239.
369 Les Mysteres du Diable devoiles, 1880.
370 Recueil Precieux de la Ma9onnerie Adonhira.mite, Philadelphe, chez

Philalethe, rue de l'Equerre-â-l'Aplomb, 1787, p. 60.
371DictionnaireRhea. 1921 , art. ,,Etoile flamboyante".

3n Petit Memento Ma9onnique redige en fonne de dictionnaire aJ'usage

des Loges du Grand Orient, 1921, p. 48.
373 Les MysceresdeL'Art Roya/, 1932, p. 197.
374 Pentagrama este numita uneori pentalpha, adica este formata din cinci

alpha (prima litera a alfabetului grecesc identică cu cea a alfabetului latin, A).

375 în calendarul catolic, Ziua Morţilor este pe 2 noiembrie, iar pe 1 noiem-

brie, Sarbatoarea Ttuturor Sfintilor.
376LesMysceresdeL'ArtRoyal. 1932, p. 192.

r 7 Causeries Jnitiatiques pour le Travail en Chambre de Compagnons.

1929, p. 148.
378 Sicriul cu secţiune pentagonala nu este un simbol cu valoare universala,

ci unul apa.rut relativ recent, cu rezonante aproape exclusiv în civilizaţia Occi-

dentului european.
379 Etudes de Symbolisme dans le Culte de la Vierge, 1947, p. 23.
380Histoire et Theorie du Symbolisme religieux, 1884, voi. IV, pp. 132-133.

38 l în sistemul medieval de ma.suri şi greutati din Franţa, litera G era prescurta-
rea de la gros. subdiviziune a livrei egala cu circa 4 gr, g era prescurtarea pen-

tru grain {.,bob''), cea mai mica dintre masurile pentru greutate, a 24-a parte

dintr-un scrupul, adica 0,05 g.
În vechea notaţie muzicală, G indica nota Sol.

În Cabala, G avea valoarea numerica 400 şi , cu o bara deasupra literei, în-

semna 40.000.
între simbolurile Bisericii Catolice, G indica rangul al şaptelea sau ultima

dintre zilele saptamânii (a 7-a, duminica).
În fizica, nota\ia ,.g" se foloseşte pentru gravitaţie (lat. gravicas, greutate).

38:! Rituel du Grade de Compagnofl, 1860, p. 33 şi urm.
383 Francmasoneria pe înţelesul adepţilor sai, p.190.
3&4 Les M ysteres de L'Art Roya/, 1932, p. 198.
385 Divination de J'Alphabec latin, 1948, p. 25.

386 Cel puţin la acestea se limiteaza Bedarride studiind litera G într-un tra-
tat moralizator de 121 de pagini, altfel destul de inconsistent intitulat Les
Mysteres de J'Etoile flamboyante. La Lettre G, 1929.

387 E. DE. RlBAUCOURT,LaLettre G, 1907.

352

:31~\BOLURILE FR..\\"OlASO~ERI EI

388 La Grande Triade. 1946, p. 169.
389 Esorerisme de la Genese,vol. I, 1946, pp. 139-140.
390 Causeries Initiatiques pour le Travail en Chambre de Compagnons.
1929. p. 152.
39l v. Le Secret de la Lettre G. 1935.
392 A revela, înseamna. de fapt. a re-voala şi nu a devoaJa•..a ridica un val".
393 FULCANELI spune despre foc: ,.A pretinde ca focul are drept cauza

arderea, nu înseamna a-l explica, ci a face o observaţie. Lacunele ştiinţei mo-

deme se datoreaza. în parte, unei indiferenţe (voite sau nu) fata de cauza focu-

lui, agent atât de important şi de raspândit. Ce altceva se poate crede văzând
încăpăţânarea anumitor savanţi de-a nu lua în seama puntea, punctul de con-
tact pe care focul îl constituie, factorul de unitate pe care focul îl realizează. in-
tre datele ştiinţei şi cele ale religiei? Nu cumva din mişcare se naşte caldura ce
produce focul, daca nu chiar ea este focul? lata cercul vicios din care materia-
liştii şi scepticii nu vor putea ieşi vreodata. Pentru noi, iniţiaţii, focul nu va fi

niciodată rezultatul sau efectul arderii, ci adevarata sa cauz.1. Focul. e manifesta

atunci când se eliberează. din materia grea, grava. care-l tine prizonier; atunci

apare feomenul cunoscut sub numele de ardere" (Les Demeures Philosophales
et te Symbolisme Hennetique dans ses rappo11s avec l'Art Sacre el l'esocerisme
du Grand (Euvre, 1930, p. 287).

394 Cf. FLACELLIERE, Robert, Sur J'E de Delphes de Plutarque, 1941.

395 Cel mai adesea sunt enumeraţi unnătorii: Tales din Milet, Pittacos,
Bias. Cleobul, M ysson, Chilon şi Solon.

396 Acest templu îi era dedicat lui Apollo; aşezat la poalele muntelui
Pamas, avea oracole celebre.

397 Sur J'E de Delphes de Plutarque, 1941, p. 3.
398 Causeries Initiatiques pour le Travail en Chambre de Compagnons,

1929, p. 127.
399 Dacă urmam litera textului biblic, nu era vorba despre porţi sau uşi, ci

despre ferestre.

400 Les Hannonies de l'Etre exprimees par Ies nombres. ou lois de
L 'Ontologie. de la Psychologie, de J'Ethique et de la Physique expliquees Ies

unes par ies autres et ramenees aun seul principe, 1847, vol. I, p. 36.

CAPITOLUL VII
401 Dictionnaire Rhea, 1921, art. ,,Art Roya!" .
402 A. Gedalge adauga: ,,În Bagbavad-Gita exista un «Yoga al Secretului
Regal», iar gradul 32 in ritul scop.an poarta denumirea de Print Sublim aJ

353

JULES BOUCHER

Secretului Regal; din această perspectiva, secretul nu poate fi decât cel al evo-
luţiei omului şi al desăvârşirii sale pe calea iniţierii".

403 v. ,,Les Origines Compagnonniques de la Franc-Ma~onnerie", în rev.

L'Acacia, 1924-1926.
404 Causeries Initiaciques pour le Travail en Chambre du Milieu, 1931,

pp. 71-72.
405 ,.Respect" provine din lat. respectus, ,,consideraţie", ,,luare în seama",

forma substantivala a participiului trecut al verbului respicere, ,,a privi înainte".
406 Les Mysteres de L 'Art Royal, 1932, p. 8.
40? Bulletin des Ateliers Superieurs, 1939, p. 96.
408 La fel şi în cazul astrologiei şi al astronomiei. Ultima nu este astăzi ni-

mic mai mult decât scheletul descărnat al cosmologiei.
409 Apa regala (amestec de acid azotic şi clorhidric) este numită astfel pen-

tru ca poate dizolva aurul, metalul rege (lat. regalis, ,,regesc", ,,regal").
410 L'Occultisme et la Franc-Ma9onnerie Ecossaise, 1928, pp. 154-155.
411 Le Rite Ecossais Ancien et Accepte, 1930, p. 59-60.
412 LANTOINE adaugă însa imediat o nuanţă ce nu poate scăpa:
,,Sa fiu bine înţeles. Nu pretind ca stuartiştii au fost primii care au împodo-

bit ritualul lojilor masonice din Scoţia - fieful lor - cu grăitorul motiv al Tem-
plului lui Solomon ridicat de arhitectul Hiram spre a da un reper ideal
meşteşugarilor viitorimii. Însa e cert ca zidarii liberi (masonii) din Scoţia, nos-
talgici după Stuarzi, au fost cei care au crezut în exemplul dat. Numai astfel
s-a ajuns ca, în veacul al XVll-lea, unii membri ai confreriilor tradiţionale de
calfe sa fie denunţaţi autorităţilor religioase şi sa intre în vizorul autorităţilor
anglofile de la Edinburgh" (Le Rite Ecossais Ancien et Accepte, 1930, p. 60).

413 Orthodoxie Ma9onnique, 1853, p. 30.
414 Des Origines du Grade de Maître dans la Franc-Ma9onnerie, Bruxelles,
1928, p. 43 şi urm.
41 5 D'ALVIELA îşi ilustrează teza cu exemple ca:
,,În Australia, în New South Wales, când tinerii ajunşi la pubertate sunt
admişi prin iniţiere în rândul bărbaţilor tribului, ei sunt înşfăcaţi de un război­
nic deghizat care îi ia prefăcându-se ca îi ucide, dar îi readuce apoi la viaţă
smulgându-le un dinte. Pe valea râului Darling, acest fel de iniţiere se face cu
următoarea ceremonie: un bătrân se întinde pe jos ţinând în mâna o ramura
inverzita (...). I se acoperă trupul cu puţin pământ astfel încât sa se vadă
numai ramura, alături de care sunt înfipte şi alte crenguţe. Candidaţii se aşaza
în cerc în jurul celui învelit cu pământ, care, pe ritmurile unei incantaţii ma-
gice, începe sa mişte ramura şi, în cele din urma, se ridica. De remarcat că
această ceremonie este anterioara prezenţei creştinismului şi francmasoneriei

pe continentul australian.

354

$(\!BO LU RILE FRA~OI \:::v,ERIEI

În Insulele Fiji, in ceremoniile de initiere, tinerii sunt aduşi în faţa unui şir
de barbari întinşi la parnânt ca morti, mânjiţi cu sânge şi maruntaie de porc. La
un strigat al preotului, aceşti actori se ridica, se scutura şi alearga sa se spele în
apele râulu i din vecinatate.

Şi în Africa. în unele regiuni din Congo, tinerii cad la pământ prefăcân­
du-se morţi şi sunt punati mtr-un sala.ş misterios in mijlocul pădurii tropicale.
Acolo au de trait luni, poate chiar ani înainte de-a reveni la casele lor. Ei tre-
buie sa mimeze ca au uitat cu desavârşire viaţa lor de dinainte, inclusiv limba
materna şi deprinderea de a ,e hrani singuri.

Aceleaşi comportamente pot fi întâlnite la pieile roşii din America sau la
baştinaşii din Noua Guinee. La aceştia, candidaţii sunt forţaţi sa stea între fal-
cile unui monstru construit asemenea unui cazuar sau ale unui crocodil. Se
spune atunci ca au fost înghiţiţi de duhuri şi, în bocetele mamelor, sunt legaţi
la ochi şi conduşi într-o coliba intunecoasa. Acolo. preoţii. facând un zgomot
infernal.. e prefac a le taia capul. Dupa opt sau noua zile, candidaţilor le sunt
dezvaluite tainele şi tradiţiile tribului; sunt puşi sa jure ca vor pă.'>tra tacere asu-
pra a ceea ce au vazut şi au auzit, dupa care sunt redaţi familiilor. Şi în acest
caz, ei trebuie sa pretinda ca şi-au uitat complet viaţa anterioara şi ca trebuie sa
înveţe totul de la început ca şi cum ar fi redevenit copii. Pe scurt, ei iau viaţa
de la capat".

416 Le Pontifical R omain, 1931, voi. II, p. 95.
417 Deschiderea gurii defunctului mumificat este de<;cri a şi in Cartea Mor-
ţilor din vechiul Egipt (n.tr.).
418 De pilda. Webster, Primitive . ecret societies sau A. Van Gennep, Les
Rites de Pa age.
419 În ediţia Crampon a Bibliei catolice (1939), gasim unnatoarea explica-
ţie: .Maestrul Hirom adica, literal, Hirom, tatai meu, asta daca nu ii putem citi
ca nume propriu: Hiram-A bi."
420 Annales Mafonniques Universe/Ies, mart.-apr. 1933.
42 1Manuel mafonnique ou Tuileur. 1820, p. 60.
42:! Jean Kotska, cel care nu se oboseşte cu etimologia, ,;crie ca: ..Hiram
este o pre curtare a lui Hic Jacet ReA Adventuros Mundi. adica «În ace t mor-
mânt zace regele care va domni peste lume, Antichristul»'·. Lucifer demasque.
1895. p. 234.
423 Rituel du Grade de Maître. 1860, p. 9 şi unn.
424 Orthodoxie Mafonnique. 1853, p. 108.
425 Rituel du Grade de Maître. 1860, p. 14.
426 Orthodoxie Mafonnique. 1853, p. 102 şi unn.
427 JBL este radicalul ebraic al verbului Hobel, ,,a aduce", ..a conduce"; din
acelaşi radical poate rezulta şi Yobel. .Jubilaţie", ..bucurie".

355

JULES BOU CHER

428 Din GBL poate rezulta Gebal (numele unui oraş) şi Gibelim (sau
Ghiblim), numele locuitorilor acelui oraş, tăietori în piatră.

429 „Sicriu" pare că derivă din lat. sarcophagus (preluat din gr. sarkophagos,
,,mâncătorul de came").

Gedalge spune că sicriul lui Hiram este analog cu Pastos egiptean, cu des-
făşurarea în cruce latină a cubului, cu mormântul lui Osiris ori al lui Hristos
(Dictionnaire Rhea, 1921, Art. ,,Cercueil").

430 Masoneria pe înţelesul adepţilor sai, p. 352.

431Bulletin des Ateliers Superieurs, 1938, pp. 55- 58.
432Rituel du Grade de Maître, 1860, p. 26
433 Creanga de Aur, Ed. Minerva, B.P.T. Buc., 1980, voi. 5, p.167.
434 Le Roman du Lys, 1911 , p. 161.
435 Rituel du Grade de Maître, 1860, p. 32.
436 Le Symbolisme, 1933, p. 44.
437 La Grande Triade, 1946, p. 107.
438 Le Roi du Monde, 1930, pp. 110-111.
439 Le Symbolisme, 1939, pp. 116 şi 118.
440 Rig-Veda, Adhyaya, II, Anuvaka, XX, Sukta, IV, V, II.
441 Rabelais descrie Abaţia Theleme, care este „Casa Înţelepţilor", ca
având formă hexagonala.
442 Ragon nu înţelege utilitatea împărţirii în doua a camerei de mijloc:
,,Ritualul oficial impune folosirea a două camere; de ce? E destul una sin-
gură. În emisfera noastră (nordică), acest grad reia marea comuniune a naturii
cu divinul care are loc la 25 decembrie; aşa cum nu pot fi doi Dumnezei, nici
natura, nici iniţiatul nu pot avea decât un singur templu" .
Ar fi simplu să-i obiectăm lui Ragon că ambele solstiţii semnifică eveni-
mente naturale capitale: naşterea soarelui (cel de iarnă) şi începutul declinului
acestuia (cel de vară).
443 Simplist şi ridicol, Ch. Nicoullaud scrie că „legenda lui Hiram ascunde
altceva. Ea maschează, de fapt, uciderea unui om cumsecade oarecare de
către francmasoni pentru a-i aduce sufletul ofrandă lui Satan" . (L 'lnitiation
M a9onnique, 1931, p. 223) O astfel de părere, într-o carte aprobată în prefaţă
de un preot, Jouin, ne scuteşte de orice comentarii.
444 În Lucifer demasque, 1895, Jean Kotska crede că Hikal este acronimul

lui Hic Imperat Kristos, Abominatio Luciferi, pe care-l traduce prin Aici a tri-

umfat Hristos spre oroarea fiilor lui Lucifer. La fel, Debhir ar însemna Diaboli
Ecclesia B eata Hiram Invocat Reverenter, adică, zice el, preafericita biserică a
lui Luciferîl cheamă cu veneraţie pe Hiram. Ca şi cum n-ar fi de-ajuns, autorul
pretinde că ar fi găSit aceste „decriptări" în anumite instrucţiuni masonice

356

:3 1\!BO LL RI LE FRA~OIA:30;\ERI EI

ultrasecrete şi manuscrise deşi este evident ca numai imaginaţia lui suferinda
este unica sursa a acestor chin uite şi ridicole interpretari.

445Francmasoneria pe 1nfel esul adep{ilor slli, p. 443.
446 S-a spus ca tricom ul este o invenţie masonica; or, acest tip de palarie se
întâlneşte înca din veacul al XVII-iea. Forma ei se datoreaza faptului ca solda-
ţii erau nevoiţi, pentru a tinti, sa-şi ridice mai întâi panea dreapta a palariei cu
boruri rotunde; panea stânga a fost ridicatâ pentru simetrie şi, mai apoi, când
armele de foc au devenit mai u oare, partea din spate a palariei militarului a
fost ridicata pentru a uşura tragerea din poziţia culcat. Tricomul se purta cu
unul dintre colturi înainte. La sfârşitul secolului al XVIll-lea, deşi acest colţ a
fost inlaturat, numele de tricom s-a pastrat (deşi era un bicorn). Când era pur-
tat pe cap cu un vârf înainte şi celalalt înapoi, se spunea ca e purtat .,în co-
loana", iar când avea vârfurile la dreapta şi la stânga, se spunea ca e purtat ,Jn

ordine de bataie".
447 Pentru ca simbolurile legate de acoperirea creştetului . a-şi pastreze va-

loarea şi puterea de înrâurire ao;upra adunarii, ar trebui ca. m masonerie. sa fie

adoptate palarii speciale, altele decât cele purtate pe strada.
448 Mitra este un acoperamânt special al capului, confec1ionat din doua

pani în fonna de pentagon. în Biserica Catolica este specifica episcopului, ca-

ruia i se recomanda trei astfel de mitre: una cu fir de aur sau argint împodobita
cu nestemate şi broderii; a doua, de matase alba tivita cu fir de aur şi o a treia.
din pânza alba. Pentru catolici, mitra evoca tiara Marelui Preot Aaron şi cele
doua pani sunt Noul şi Vechiul Testament.

Tiara este un acoperamânt special al papei, alcătuit dintr-o mitra pe te care
s-au aşezat, in timp, trei coroane, una peste alta, simbol al celor trei puteri cu-
mulate: puterea parinteasca. aceea de mare preot (pontificala) şi cea regala. De

aceea. tiara papala mai este numita şi lriregnum.

Potcapul este un acoperământ înalt de forma patrata (sau rotunda cu trei
colţuri). În principiu, potcapul patrat era semnul distinctiv rezervat doctorilor
şi licentia\ilor în teologie şi drept canonic. fara a putea fi însa purtat în biserica.

449 v. Jntroduction aJ'etude de la Magie, 1936.

450 Papa avea odinioara creştetul capului în întregime ras; astăZ.i, el poarta
o tichie. Prin aceasta tonsura. oricine primea harul preoţesc renunţa la o parte
din posibilitaţile de a recepţiona influxurile şi emanaţiile psihice profane, pentru a
deveni mai puţin influenţabil. Calugarii misionari însa, purtau barba pentru
a-şi spori facultatile de emitere a undelor benefice şi pentru a fi mai convmga-
tori. Sa observam ca, aflat în exerciţiu, magistratul se acopera, ca semn ca nu
va accepta nici o influenta susceptibila sa-i abata dreapta judecata.

451 Annales Mafonniques Universelles. mart.-apr. 1933.
452 Dictionnaire Rhea, 1921. an. ..Veuve".

357

JULES BO UCHER

453 Rituel du Grade de Maître, 1860, pp. 20-21.
454 Francmasoneria pe înţelesul adepfi)or săi, p. 409.
455 Recueil Precieux de la Ma9onnerie Adonhiramite, Philadelphe, chez
Philalethe, rue de l 'Equerre-ă-l'Aplomb, 1787, p. 95.
456 Causeries Initiatiques pour le Travai/ en Chambre du Milieu , 1931,

pp. 89-90.
457 Mythologie de la Grece antique, p. 71.
458 Esoterisme de la Genese, voi. 1, 1946, p. 143.
459 Comparativ, covorul ucenicului şi cel al calfei sunt invers poziţionate

astfel încât sa poată fi citit dinspre occidentul lojii (partea opusa locului vene-

rabilului - n.tr.).
460 În Biserica Catolică., corpul defunctului se aşazâ cu picioarele către al-

tar, cu excepţia preoţilor care trebuie aşezaţi cu faţa la occident, semn câ ei îşi
mai privec astfel pentru o ultima oara lăcaşul sfânt şi credincioşii, aşa cum o
faceau pe când slujeau.

46 l Pentru a exprima viitorul, limba chineza utilizează o expresie cu sensul
de „ceea ce se gaseşte înapoi" sau prepoziţia „dupâ". Invers, pentru trecut, lo-
cuţiunea „ceea ce se gaseşte înainte" sau prepoziţia „înainte de". Pare ca, pen-
tru chinezi, lumea întreaga îşi unneaza calea în infinit întorcând spatele
viitorului, şi privirea trebuie fixată. necurmat asupra trecutului. Din aceasta ca-
uza, viitorul le rămâne necunoscut. (Louis CHOCHOD, Occultisme et Magie
en Extreme-Orient, 1945, p. 298)

-462 Le Symbolisme de la Croix, 1931, p. 31.
463 Aceasta cruce este socotită. ca un simbol al mântuirii şi al învierii. Cru-
cea latina întoarsa care reprezintă. omul având capul în jos, este un simbol in-
vers, de involuţie, un simbol satanic.
464 Sa facem diferenţa între orgoliu şi vanitate. Orgoliul trebuie sa fie ex-
presia unui sentiment de mândrie legitimă., cu totul intim şi lipsit de ostentaţie:
conştiinţa de sine. Vanitatea este însă. o atitudine exterioară. construită., o atitu-
dine ostentativă. lipsită de fundament real, o hipertrofiere a eului.
465 XII Meditations sur la voie esoterique de l'Absolu, 1907, pp. 43-45.

466 în sens hermetic, filosofia este altceva decât în accepţiunea ei curenta.

Un simplu argument istoric: în Evul Me,jiu, filosofi se numeau alchimiştii, de
unde expresii ca „mercurul filosofilor", ,,piatra filosofala", iar hermetiştii, cei
care descriau şi procesele alchimice proiectându-le asupra mişcărilor psihice
erau consideraţi „adevaraţi prieteni ai înţelepciunii" (ceea ce se regaseşte în
philos, ,,prieten" şi sophia, ,,înţelepciune·').

467 ,,Mercurul scorojit" este materia viitoare încâ impura, dar care conţine,
potenţial, aurul; această materie este deja o chintesenţa.

,,Marea de purpură." sau „magisteriul filosofilor" este piatra filosofa/a.

358

Sl.~IBOLL RILE FR.-\'.\01.\SO\ERIEI

Alchimia „spirituala" sau ,,mistica·' se suprapune artei transmutaţiilor, la
fel cum francmasoneria se suprapune artei de a construi.

Cum numai formele de iniţiere sunt multiple, fiecare sa-şi aleaga pe cea
care i se potriveşte.

CAPITOLUL VIII
468 Trebuie reprimata tendinţa de a confecţiona pentru ucenici şi calfe şor­
turi de dimensiuni mai mici decât pentru maeştri; logica spune ca un lucrator
mai puţin experimentat trebuie sa fie mai bine protejat decât meşterul.

°469 Riwel de J'Apprenti Mafon, 1860, pp. 56-57.

47 Causeries Initiatiques pour le Travail en Loge d'Apprentis, 1929,
pp. 92-93.

471 Francmasoneria pe înţelesul adepţilor sili, p. 102.
412 Le Symbolisme, 1938, pp. 162-163.
473 The Meaning ofMasonr}. citata de C.-W. LEADBEATER in Le Câte
Occulte de la Franc-Ma9onnerie. 1930. pp. 88-89.
474 Idem. p. 87. Reamintim ca Leadbeaer a obţinut aceste detalii atât de
exacte... prin darul clarviziunii!
475 Le Symbolisme, 1925, p. 227.
476 La Famille, le Vetemem dans l'Antiquite, 1912, pp. 246-247.
477 Essai sur la numismatique gauloise de nord-ouest la France. 1844.
pp. 76-77.
478 Peplum era, la romani. un veşmânt feminin lung şi larg împodobit cu
nestemate.
4~9 La Kabbale, ses origines. sa psychologie mystique et sa mecaphysique.
1947, p. llO.
480Idem, p. 87.
48 1HistoireetTheorieduSymbolismeReligieux, 1884, voi. II, pp.150-151.
482 Idem, voi. IV, p. 169.
483 Este deci o eroare ca masonii sa poarte şorţul ritual pe sub haina cre-
zând ca e mai estetic sa acopere cordonul.
484 Atanorul (de la a privativ şi gr. lhanatos, ,,moarte", .,fara moane'·) era
un cuptor in care se întreţinea de la sine o ardere lenta a carbunelui la foc mic.
485 Dictionnaire Rhea. 1921, art. ,,Tablier-·.
486 Preluam imaginea atanorului dintr-o ilustraţie a lui FULCANELLI (Le
Mystere des Cath6drales et J'interpretation esoterique des Symboles hennetiques
du Grand (Euvre, 1926).
487 Anumite loji din Ritul Scoţian Antic Acceptat au adoptat un ~orţ cu

margine albastra tivita cu roşu, asemanatoare cordonului maestrului. în aceasta

privinţa, A. Lantoine scrie in BuJJetin des Ateliers Superieurs, 1937, p. 133:

359

JULES BO UCHER

,,Şorţul n-ar trebui să aibă o margine asemănătoare cu aceea a cordonului.
Poate că nu este esenţial dar, daca vrem sa reînviem tradiţia, trebuie s-o facem
în cele mai mici detalii. Numai aşa putem da glas încrederii ca simbolurile au
avut şi mai au înca, ma.car în masonerie, raţiune de-a fi".

488 Adeseori, şorţul de ucenic are formă semicirculara, ca pentru a sublinia
ca noul iniţiat mai are înca legaturi cu emisfera inferioara, cu pântecul mumei
în care mai are de zăbovit în această prima etapa de perfecţionare iniţiatica.

489 LeSymbolisme, 1939, p. 90.
490 Rituel de J'Apprenti Ma9on, pp. 24-25.
491 Bulletin des Ateliers Superieurs, 1934, p. 153.
492 DictionnaireRhea , 1921, art. ,,Cordon".
493 L 'Occultisme et la Franc-Ma9onnerie Ecossaise, 1928, p. 165.
494 Les Mysteres de L'Art Royal, 1932, p. 129.
495 Ordinul regal şi militar Saint-Louis, instituit de Ludovic al XIV-iea în
1693, avea panglica de culoare roşu-aprins moarat, şi nu albastră.
496 Sa adaugam ca, făra şorţul sau, un mason nu este „împodobit". Şi, dacă
este autentic iniţiat, nici un venerabil nu va pennite accesul în lojă nici unui
demnitar, oricât de mare ar fi gradul ori funcţia sa masonica, daca nu poarta
şorţul, podoaba şi însemnul definitoriu al masonului.
497 La Chaîned'Union, 1946-1947, p. 104.
498 Sa ne reamintim culorile atribuite elementelor cosmologice: negru, pă­
mânt; verde, apa; albastru. aer şi roşu, foc.
499 Des couleurs symboliques dans I'Antiquite, le Moyen Âge ec Ies temps
modemes, 1938, p. 90 şi urm.
500 De altfel, nu trebuie confundat nici roşul despre care este vorba aici cu
roşul atribuit coloanei Boaz. Acela era atribuit în opoziţie cu albul ce simbo-
liza coloana Jakin. Ca orice simbol, culoarea va ţine totdeauna seama de relati-
vitate, de raportul cu alt simbol. Prin urmare, în calitate de simbol, orice roşu

(orice culoare) este unic(a).
501 „Bijuterie" provine din fr. bijou, derivat din bretonul bizou, ,,inel", ,,ră­

dăcină" (din biz, ,,deget"). Numai prin extensie aceste obiecte au ajuns să de-
semneze orice podoabă de valoare.

502 Atributele acestor ofiţeri sunt foarte simple şi n-ar trebui sa se producă
nici ezitări, nici confuzii, nici suprapuneri în trasarea şi în îndeplinirea lor, care
sa aminteasca de birocraţia lumii profane...

503 În Ritul Scoţian Rectificat, colarele ofiţerilor lojii sunt de culoare albas-
tru-deschis, fără nici o broderie. Bijuteriile rituale prinse de aceste colare indică
doar funcţia, fiind argintate şi nu aurite; eşarfa de maestru nu exista în acest rit.

504 Corect este „pantaclu" (din gr. pan. ,,tot"), şi nu „pentaclu" (din gr. penta,
„cinci") cum. din pacate, s-a încetăţenit. Numai dacă anulează toate influenţele

360

Sl~IBOLL'RILE FRA~C\IA:30\ERIEI

negative, bijuteria masonica este eficienta. MARQUES-RlVIERE, în Amulenes,
Talismans et Pancacles dans Ies craditions orientales et occidenta/es, I 938,
p. 11, spune că: ,,Pantaclul devine un «emitator de fluide» şi nu înceteaza sa
protejeze ca amuletă. El iradiaza forţa magica, «lucrul cel sfânt». precum un
talisman. Numai ca. în timp ce acesta din urma actioneaza prin sine întrucât el
conţine o substanţa atinsa de sfintenie (moaşte, scrieri. obiecte) sau într-altfel
favorabila purta.torului, pantaclul actioneaza în acord cu puterile cosmice, fiind
esentialmente activ".

505 Francmasoneria pe inrelesul adepţilor sai, p. 103.

CAPITOLUL IX
506 Francmasoneria pe înţelesul adepţilor sai. p. 274.
507 Causeries Initiatiques pour le Travail en Loge d'Apprentis. 1929.

pp. 146-147.

508 lnterpretari fanteziste se tot dau simbolurilor masonice, dar unele sunt de
tot hazul, cum este aceea citata de A. Lantoine în Bulletin des Ateliers Superieurs,
1934, p. 154: ,,Dupa studiile pe teme militare pe care le-am facut, scrie R. Vonka

din Praga, sunt convins ca paşii riruali de la primul grad masonic sunt cei care se
fac în atacul la baioneta. Baioneta a fost perfecţionata începând din 1700, exact ca
şi francmasoneria speculativa. şi nu este o simpla coincidenta, ci o strânsa lega-

rura". Lantoine comenteaza: ,,Daca Vonka ar fi fost un oarecare, aş fi ezitat, poate,

sa-i public afirmatia Dar acolo, la Praga, el este unul dintre exegeţii cei mai repu-
tati ai masoneriei. Lucrarile lui despre Comenius sunt clasice. Atunci?"'

509 Causeries Initiatiques pour le Travail en Chambre du Milieu. 1931,
pp. 90-91.

510 Recueil Precieux de la Ma90nnerie Adonhiramice, Philadelphe, chez
Philalethe, rue de l'Equerre-ă-1 'Aplomb, 1787, p. 63.

511 Recherches sur Ies origines des marques anciennes qui se renconcrenc

dans rare et dans /'industrie du xve au XlXe siecle. par rapport au Chiffre

Quatre, 1926, p. 105.

512 Francmasoneria pe înţelesul adepţilor sai, p. 350.

513 Causeries Initiatiques pour le Travail en Chambre du Milieu. 1931,
pp. 90-91.

514 Esocerisme de la Genese, voi. l, 1946, p. 148.
5l5 Francmasoneria pe inţelesul adepţilor sai, p.122.
516 Causeries Initiatiques pour le Travail en Loge d'Apprentis. 1929, p. 66.
517 Bulletin des Ateliers Superieurs. 1934, pp. 154-155.
5 IS Johann-Georg Gichtel (1638-171 O), mistic german din pleiada „teoso-

filor'·, alaturi de Iacob Boehme, Robert Fludd, Louis-Claude de Saint-Martin. Ei

361

JULES BOUCHER

nu trebuie confundaţi cu teosofii moderni a căror teosofie este un amestec
eteroclit de noţiuni expuse într-o terminologie „indianizată" (,,hindusă").

519 Cf. MARQUES-RIVIERE. Le Yoga tantrique hindou et thibetain, 1938,

pp. 55-56.
520 v. Les Centres de force dans J'Homme (Les Chakras), 1927.
521 Idem, p. 52.
522 Şi Petrus TALEMARIANUS, în De 1'Architecture Naturelle, enwneră

chakrele alcătuind corespondenţa lor cu poliedrele regulate (corpurile platonice).
523Francmasoneria pe înfe/esul adepţilor săi, p. 232.
524 Causeries Initiatiques pour le Travail en Chambre de Compagnons,

1929, p. 117.
525 Ibidem.
526 Idem , p. 48.
527 Causeries Initiatiques pourle Travail en Chambre du Milieu, 1931, p. 99.
528 Idem, p. 89- 90.
529 Trebuie să dăm dreptate acelor loji care îi învaţă pe fraţii de toate gra-

dele semnul de pericol căci primejdia nu alege.
530 Iată corespondenţele degetelor mâinii şi falangelor lor:
DEGETUL MARE (sau DEGETUL LUI VENUS):
- baza degetului: instinctul vital
- prima falangă: logica
- falanga din vârf: voinţa
DEGETUL ARĂTĂTOR (INDEX sau DEGETUL LUI JUPITER):
- prima falangă: voluptatea
- a doua falangă: gloria
- falanga din vârf: credinţa
DEGETUL MIJLOCIU (MEDIUS sau DEGETUL LUI SATURN):
- prima falangă: spiritul de economie
- a doua falangă: aptitudinile pentru ştiinţă
- falanga din vârf: înţelepciunea
DEGETUL INELAR (sau DEGETUL LUI APOLLO):
- prima falangă: pasiunea pentru joc
- a doua falangă: talentul
- falanga din vârf: idealul estetic
DEGETUL MIC (sau DEGETUL LUI MERCUR):
- prima falangă: spiritul comercial
- a doua falangă: spiritul negustoresc
- falanga din vârf: elocvenţa
Lungimea relativă a falangelor, consistenţa şi culoarea lor sunt importante

pentru chiromanţie.

362

~l~IB0Ll RI LE FRA;\OIA~0\ERIEI

53 I Guillemain DE SAfNT-VICTOR. Recueil Precieux de la Ma9onnerie
Adonhiramite, Philadelphe, chez Philalethe, rue de l'Equerre-â-1'Aplomb,
1787, p. 92.

532 Petit Memento Mafonnique redige en forme de dictionnaire aI' usage

desLogesduGrandOrient, 1921, p. 15.
533 Traditia sarurului pacii, aşa cum e pastrata în Biserica Catolica, presu-

pune un ritual precis: .,Cu exceptia slujbelor de doliu şi m ultimele trei zile ale
Saptamânii Mari se da sarutul pacii la toate liturghiile cântate. Paracliserii îl
schimba intre ei imbraţişându- e (fr. accolade), dar nu-l pot da laicilor decât
prin intermediul unui obiect, şi niciodata prin mijlocirea vasului de împărtăşa­
nie, fie plin, fie gol. Pentru a schimba sarutul păcii prin îmbratişare, iată cum
se procedeaza: la sosirea celui care poarta pacea, cel care trebuie sa o pri-
measca se întoarce cu faţa la el şi îJ saluta. Purtătorul nu se va înclina, ci îşi va
pune de indata mâinile pe umerii primitorului, îşi va apropia genunghiu stâng
de al ace tuia, fara însa a-l atinge şi îi spune: Pax cecum (Pacea fie cu tine). Cel
care primeşte pacea îşi aşaza mâinile sub gulerul celuilalt şi îi raspunde: Et
cum spiriro wo (Şi cu duhuJ tau). La sfârşit, ambii se saluta. Prin exceptie, cel
care da pacea episcopului nu îşi pune mâinile pe umerii acestuia, ci tot sub gu-
ler. Daca pacea este data prin intermediul unui obiect, cel care a dat primul sa.-
rutul unei moaşte o întinde spre a fi imediat sarutata de cel care primeşte
pacea". (Monseniorul KIEFFER, Precis de Liturgie sacree, 1937, p. 28)

534 „Credincioşii dau sărutul păcii celor nou-botezaţi ca pe un semn de fra-
ţietate care vine sa pecetluiasca prin botez legarura între creştinii mai vechi şi
cei recent ere tinati, ca un semn de bucurie la primirea acestora din urm.i la sâ-
nul maicii Biserica. Se procedeaza la fel <;;i la botezul copiilor. Sf. Ciprian
(Epist. LXIV) a întâlnit un episcop pe nume Fidus care susţinea ca nu trebuie
botezaţi nou-nascutii înainte de-a fi împlinit opt zile pentru ca erau iritaţi şi
impuri şi nu li se putea da sărutul pacii rara scârba spunând: ,,Totul este pur
pentru cei puri" şi nimeni dintre noi nu arc dreptul sa aiba scârbă pentru ceea
ce Dumnezeu a gasit de cuviinţa sa faca." (MARTIGNY, Dictionnaire des
Antiquices Chretiennes, 1865, pp. 65-66).

535 Petit Manuel de la Franc-Mafonnerie. Base!, 1933. pp. 268- 269.
536 Manuel mafonnique ou Tuileur, 1820, p. 44.

5r Francmasoneria pe înţelesul adepţilor sai, p. 409.

538 Causeries Jnirialiques pour le Travai/ en Loge d"Apprentis, 1929,
pp. 85-86.

539 Le Symbolisme, 1935, p. 41 şi urm.
540 La Clefde la Magie Noire, 1897, p. 390.
541 Poate ca este atât de puternica. însa, mental. este inferioara, dupa cum
spunea Gustave Le Bon.

363

JULES BOUCHER
542 Grupul unanim.
543 La Clefde la Magie Noire, 1897, pp. 285-286.
544 Esquisse d' une doctrine positive de la Franc-Mai;onnerie, 1927, p. 231.

CAPITOLUL X
545 Aperi;us sur J'Initiation, 1946, pp. 298-299.
546 ,,Reflexions d'un vieux Philosophe sur une devise celebre" în rev. La
Chaîne d 'Union , 1946-1947, pp. 377- 378, articol semnat P.P.
547 La Nouvelle Monadologie, 1899, p. 193.

548 Petit Memento Mai;onnique redige en forme de dictionnaire aJ'usage

des Loges du Grand Orient, 1921 , p. 43.
549 Histoire de la Revolution Frani;aise, 1847, voi. II, p. 101.
550 Des erreurs et de la Verite, 1782, vol. I, p. 125.
551 La Chaîne d' Union, 1874, p. 85.
552 Bulletin des Ateliers Superieurs, 1936, p. 176.

364

INDICE DE AUTORI CITAŢI ŞI OPERE

A. LUCRĂRI DESPRE FRANCMASONERIE

ANDERSON, James -Les Constitutions des Franc-Ma fons, 1723.
BEDARRIDE, Armand -Les Mysteres de l'Etoile flamboyante. La Lettre G,

1929.
CHAPUIS, F. - ,.Abreviations Ma9onniques", Bulletin des Ateliers Superieurs,

1937.
- ,,L'Acacia", Bulletin des Ateliers Superieurs, 1938.
- ,,Le Tablier", Bulletin des Ateliers Superieurs, 1934.
CORNELOUP, J. - ,,Plaidoyer pour le Grand Architecte de !'Univers", Le

Symbolisme, 1945.

FISCH, J.-C.-A. - lnitiation ala Philosophie de la Franc-Mafonnerie basee

sur Ies Mysteres, Ies Culces et Ies Mytho/ogies de l'Antiquite, 1863.
GEDALGE, Amelie-Andre - Manuel interpretatif du Symbolisme Mafon-

nique. Premierdegre, Grade d'Apprenti.
- Articles divers dans Dictionnaire Rhea, 1921.
GLOTON, Ed. - lnstructions Mafonniques aux Apprentis, 5934.
- ,,Mayonnerie Anglo-Saxonne et Ma9onnerie Latine", La Chaîne d'Union,

1936-1937.
- ,,La Decoration du Temple", La Chaîne d"Union. 1937-1938.
GOBLET O' ALVIELLA - Des Origines du Grade de Maître dans la

Franc-Mafonnerie, Bruxelles, 1928.
GRAY, Henri - ,,Les Origines Compagnonniques de la Franc-Ma9onnerie",

L 'Acacia, 1924-1926.
GUENON, Rene -Aper9us sur l'lnitiation , 1946.
- La Grande Triade, 1946.

365

JULES BOUCHER

GUILLEMAIN DE SAINT-VICTOR - Recueil Precieux de la Ma9onnerie
Adonhiramite, Philadelphe, chez Philalethe, rue de l'Equerre-â-1'Aplomb,
1787.

JULLIEN, Henri - ,,Le Symbolisme Ecossais",La chaîne d"Union , 1946-1947.
LANTOINE, Albert - La Franc-Ma9onnerie chez eJle. 1925.
- Le Rite Ecossais Ancien et Accepte, 1930.
-La Franc-Ma90nnerie dans J'Etat, 1935.
- ,,Sur le mot «Houzza»" , Bulletin des Ateliers Superieurs, 1936.
- ,,Apropos du Tablier", BuJletin des Ateliers Superieurs, 1934.
LEADBEATER, C.-W. -Le Câte Occulte de la Franc-Ma9onnerie, 1930.
LECOMTE-Histoire de la Loge ,La Clemente Amitie", 1905.
LE FORESTIER, R. -L'Occultisme et la Franc-Ma9onnerie Ecossaise, 1928.
LEPAGE, Marius- ,,Le Livre sur l'Autel", Le Symbolisme. 1931.
- ,,Le Creur et I' Esprit", Le Symbolisme, 1933.
- ,.La Chaîne d'Union·' , Le Symbolisme, 1935.
- ,,L' Epee Flamboyante", Le Symbolisme, 1939.
LETI, Joseph - Charbonnerie et Ma9onnerie dans le reveil national italien.

Essai de critique historique, 1928.
MARTIN SAINT-LEON -Le Compagnonnage. 1901.
MENARD, Fran9ois - ,,Symbolisme du Tablier", Le Symbolisme, 1938, et

L a Chaîne d'Union. 1945-1946.
MOYSE, Gaston - ,,Plaidoyer en fa veur du Tablier", Le Symbolisme, 1939.
NAGRODSKY, W. - ,,Du carre long â l'Etoile Flamboyante", Le Sym-

bolisme, 1937.
- ,,L'Outil meconnu", Le Symbolisme, 1933.
-Le Secret de la Lettre G, 1935.
PALINGENIUS (Rene Guenon) - ,,Du Grand Architecte de !'Univers" , La

Gnose. 1911.
PAPUS - Ce que doit savoir un Maître M a9on, 1910.
PARVUS - ,,Du Symbolisme de l'Equerre en Franc-Ma9onnerie." L 'Initiation,

1894.
PAVILLY, Jean de - ,,Abreviations Ma9onniques." Bulletin des Ateliers

Superieurs, 1938.
PERDIGUIER, Agricol -Le Livre du Compagnonnage. 2 voi., 1841.
- Memoires d' un Compagnon, 1943.
PERSIGOUT, G. - Les Enfants de la Yeuve. Annales Ma9onniques Uni-

verseJJes. 1933.
- L"Hexagramme Pentalphique. Le Symbolisme, 1939.

366

Sl;\IBOLURILE FRA:"\CMASO~ERIEI

- Le Cabinet de Reflexion, 1946.
PLANTAGENET, Edouard E. - Causeries Initiatiques pour le Travail en

Loge d'Apprentis. 1929.
- Causeries Initiatiques pour le Travail en Chambre de Compagnons, 1929.
- Causeries Initiatiques pour le Travail en Chambre du Milieu. 1931.
P. P. - ,,Reflexions d'un vieux Philosophe sur une devise celebre·', La Chaîne

d'Union, 1946-1947.
QUARTIER LA TENTE - Les Grades et ies Rites Ma9onniques, Berna,

1915.
RAGON, J.-M. -Rituel de J'Apprenti Ma9on. 1860.
-Rituel du Grade de Compagnon, 1860.
- Rituel du Grade de Maître, 1860.
- Cours Philosophique et interpretatif des Initiations anciennes et modemes,

1841.
-Idem, Edition sacree, Nancy, 5842.
- OI1.hodoxie Ma9onnique, 1853.
-Rituel d'adoption desjeunes Louvetons, 1860.
RIBAUCOURT, E. DE. - La Lettre G, 1907.
THIRIET, Henry - Esquisse d' une Doctrine positivede la Franc-Ma9onnerie,

1927.
UHLMANN, Fritz -Petit Manuel de la Franc-Ma9onnerie, trad. Henri-Jean

Bolle, Base!, 1933.
VONKA, R. - ,,Le pas d"Apprenti", Bulletin des Ateliers Superieurs, I934.
- ,,Le signe d 'Apprenti", Bulletin des Aceliers Superieurs. 1934.
WINTER - ,,L 'Ere Ma9onnique", Bulletin des Ateliers Superieurs, 1937.
WIRTH, Oswald - Le Livre de J'Apprenci, 1931.
- Le Livre du Compagnon, 1931.
- LeLivreduMaître, 1931.
(Pentru citarea din cele trei lucrări s-a folosit ediţia Oswald Wirth, Francma-
soneria pe înţelesul adepţilor ei, trad. Cristina Savoiu, Buc.. RAO, 2005).
- Le Symbolisme Hennecique dans ses rapports avec l'Alchimie et la

Franc-Ma9onnerie, a II-a ed. 1931.
- Qui est regulier? Le pur Ma9onnisme sous le Regime des Grandes Loges

inaugure en 1717, 1938.
- ,,Le Septenaire de la Loge Juste et Parfaite", La Lumiere Ma9onnique, 19 1O.
- ,,L'Art Royal", Bullelin des Ateliers Superieurs. 1939.
- ,,La Bordure dentelee", Le Symbolisme, I913.

367

JULES BOUCHER

R·. L ·. Les Apprentis -Des possibilites et des moyens de rapprochement des
diverses Puissances Mafonniques du monde, 1938.

GRAND ORIENT - Petit Memento Mafonm·que redige en forme de diction-

naire aI' usage des Loges du Grand Orient, 1921.

CODE MA<;ONNIQUE des Loges Reunies et Rectifiees de France. Convent
National de Lyon, 5778.

B. SCRIERI ANTIMASONICE

BATAILLE, Docteur (pseudonim al doctorului Hacks) - Le diable au XIXe
siecle ou Ies Mysteres du Spiritisme. La Franc-Mafonnerie luciferienne,
etc. 1892-1895, 2 voi.

GAUME, Monsenior-Les Mysteres du Diable devoiles, 1880.
KOTSKA, Jean -Luciferdemasque, 1895.
LECANU, Abate - ,,L' Etoile des Francs-Ma~ons", Revue Catholique, voi. XI.
MEURIN, Monsenior Leon - La Franc-MafOnnerie, synagogue de Satan, 1893.
NICOLLAUD, Ch. -L'Initiation Mafonnique, 1931, ed. a IV-a.
RIBET, Abate - La Mystique Divine distinguee des contrefafons diaboliques

et des analogies humaines. 4 voi., 1902.
ROSEN. Paul - Mafonnerie Pratique. Cours d'enseignement superieur de la

Franc-MafOnnerie. Rite Ecossais Ancien et Accepte parle Tres Puissant
Souverain Grand Commandeur d' un des Supremes Conseils, confederes

a L ausanne en 1875, Edition sacree s'adressant exclusivement aux

Francs-Mafons reguliers. Publiee par un Profane, 1885, 2 voi.
- Satan et Compagnie. Association Universelle pour la destruction de I'ordre

social. Revelations completes de tous Ies Secrets de la Franc-Ma-
fOnnerie par Ie Tres Illustre Souverain Grand Inspecteur General du
339 et demier degre de la Franc-Mafonnerie, Paul Rosen, 1888.

C. LUCRĂRI PRIVIND SIMBOLURILE, CABALA,
HERMETISMUL ETC.

ALLENDY, Docteur R. - Le Symbolisme des Nombres. Essai d'Arithmo-

sophie. 1921.

368

SIMBOLURILE FRA;-.;r01AS0;\' ERI EI

ALLOTE DE LA FUYE -Le Pentagramme Pythagoricien, sa diffusion, son
emploi dans le syllabaire cuneifonne, 1934.

BENOIST, Luc -Art du Monde, 1941.
BURNOUF, Emile -Le Vase Sacre et ce qu'il contient dans l'Inde. la Perse.

la Grece et dans l'Eglise Chretienne, 1896.
CAZALAS, General E. - Carres Magiques au degre n. Series numerales de

G. Tarry. Avec un aperţu historique et une bibliographie des figures
magiques, 1934.
- ,,Les Sceaux planetaires de C. Agrippa", Revue de l'Histoire des Religions.
voi. CX, nr. I, iulie-august 1934.
CHAUVET, Doctor A.-E. -Esoterisme de la Genese. voi. 1, 1946.
CUMONT, Franz - Recherches sur le symbolisme funeraire des Romains,
1942.
ENEL - La Langue Sacree, 1934.
EVOLA, Jules- ,,La Legende du Graal et le «Mystere» de l'Empire",Etudes
Traditionnelles, 1939.
FULCANELLI - Le Mystere des Cathedrales et J'interpretation esoterique
des Symboles hennetiques du Grand CEuvre, 1926.
FULCANELLI - Les Demeures Philosophales et le Symbolisme Hennetique
dans ses rapports avec l'AI1 Sacre et I'esoterisme du Grand CEuvre. 1930.
GHIKA, Matilda C. - Le Nombre d'Or. Rites et rythmes pythagoriciens dans
le developpement de la civilisation occidentale, 2 vol., 1931.
- Essai sur le Rythme, 1938.
GICHTEL - Theosophia Practica. Courte ouverture et instruction sur Ies trois
principes et Ies trois mondes dans l'homme, 1897.
GOBLET D'ALVIELLA- Croyances,Rites,Jnstitutions, 1911, 3 voi.
GRilLIOT DE GIVRY -XII Meditations surla voie esocerique de l'Absolu,
1907.
GRUEL, Leon - Recherches sur Ies origines des marques anciennes qui se

rencontrent dans I'art et dans I'industrie du xve au XIXe siecle par

rapport au Chiffre Quatre, 1926.
GUAITA, Stanislas DE -La Clef dela Magie Noire, 1897.
GUBERNATIS, Angelo DE - Mythologie des Plantes, 1882, 2 voi.
GUENON, Rene -Le Roi du Monde. 1930.
-Le Symbolisme de la Croix, 1931.
J. B. -Manuel deMagiePratique, 1953.

369

JULES BOUCHER

KHUNRATH, Henri -Amphitheâtre de J'Etemelle Sapience, traduit pour la
premiere fois en fran9ais sur 1 edition de 1609, 2 voi. 1898.

LACURIA, Abate - Les Harmonies de J'Etre exprimees par Ies nombres, ou
lois de L ·oncologie, de la Psychologie, de J'Ethique et de la Physique

expfiquees Ies unes par Ies autres et ramenees a un seul principe.

1847, 2 voi.
LAJARD, Felix -Recherches sur le culte de Mithra en Orient et en Occident,

1867.
LANOE-VILLENE-Le Roman du Lys, 1911.
- LeLivredesSymboles, T.V. 1933.
LEVI, Eliphas -Les Mysceres de la Kabbale, 1920.
MARQUES-RIYIERE-Amulettes, Talismans et Panzacles, 1938.
- Le Yoga Tantrique hindou et thibecain, 1938.
MARTIN, Dom Jacques - Explication de divers Monuments singuliers qui

ont rapport ala Religion des plus anciens peuples. 1739.

OTTO, R. - Le Sacre. L 'element non-rationnel dans J'idee du Divin et sa
relation avec le rationnel, 1929.

PETRUS Talemarianus - De l'Architecture Naturelle ou Rapport de Petrus
Talemarianus sur J'etablissement d'apres Ies principes du Tantrisme,
du TaoYsme, du Pythagorisme et de la Cabale. d'une ,,Regie d'Ot· ser-

vant ala realisation des Lois de J'Harmonie universelle et contribuant
aI'accomplissement du Grand-<Euvre, 1948.

PORTAL- Des couleurs symboliques dans J'anciquite, le Moyen Âge et Ies
temps modemes, 1938.

ROUHIER, Doctor Alexandre - Les parfums d·Asie (Inde, Thibet, Chine,
Japon). Leur provenance, leur composition, leurs effets; leur utili-
sation ricuelle. myscique, erotique, therapeutique et divinatoire,
Allahabad, 1940.

SAINT-MARTIN, Louis-Claude DE - Tableau Naturel des Rapports qui
existent entre Dieu, l'Homme et l'Univers, 1782.

- Des Erreurs et de la Verite, 1782, 2 voi.
- Des Nombres. <Euvre posthume, 1913.
SEROUYA, Henri -La Kabbale. Ses origines, sa psychologie mystique et sa

metaphysique, 1947.
WARRAIN, Francis -Les Sephiroth et la Kabbale, 1948.
WIRTH, Oswald -Le Taroc des Imagiers du Moyen Âge, 1927.

370

SIMBOLUR ILE FRANCMASQ;:-.:ERIEI

D. LUCRĂRI DESPRE SIMBOLURILE RELIGIOASE

AUBER, Abate-Histoire et Theorie du Symbolisme Religieux., 1884, 4 voi.
BARBIER DE MONTAULT, Monsenior-Traite d 'Iconographie Chretienne.

1890, 2 voi.
BAREILLE, G. - Dictionnaire de Theologie Catholique. voi. II. 1905, art.

,,Cabale".
BERTAUD, Abate E. -EtudesdeSymbolismedans le Culte dela Vierge, 1947.
CORBLET, Abate - Vocabulaire des Symboles et des Attributs, 1877.
HUYSMANS, J.-K. -La Cathedrale, 1908.

IRENEE, Sfânt - Traite contre ies Heresies.

KlEFFER, Monsenior-Precis deLiturgie sacree, 1937.
KREUZER - Le Saint Sacrifice de la Messe expose historiquement.
LECLERCQ, H. - ,,Ascia et Labyrinthe", Dictionnaire d 'Archeologie

Chretienne, 1924-1928.
MARTIGNY, Abate - ,,Baiser de Paix", Dictionnaire des Antiquites Chre-

tiennes, 1865.
PUNIET, Dom Pierre de - Le Pontifical Romain, 1931.
TRAVERS, Jean C. M. - Valeur Sociale de la Liturgie d"apres saint Thomas

d"Aquin, 1946.

E. LUCRĂRI DIVERSE

ALLAIX, Doctor Henri - Introduction a l'etude de la Magie. I936.
APULEIUS - La Metamorphose.
BERGMANN, F.-G. -La Fascination de Gulii, 1871.
BERNARDIN DE SAINT-PIERRE-Etudes de la Nature.
BLANC, Louis -Histoire de la Revolution Fran9aise, 1847.
BOLL, Marcel -LeMystere des Nombres et des Fonnes, 1941.
BRIEM, 0.-E. -Les Societes Secretes de Mysteres, 1941.
CAILLET - Manuel bibliographique des Sciences Psychiques ou Occultes,

1912, 3 voi.
CARTON, Doctor Paul-La Science Occulte et ies Sciences Occultes. 1935.
CHAMBERTRAND, Gilbert DE -Pour comprendre et pratiquer ]'Astrologie

Modeme , 1947. CHARDIN - Journal du chevalier Chardin en Perse,
1711.

371

JULES BOUCHER

CHOCHOD, Louis -Hue, la Mysterieuse, 1943.
- Occultisme et Magie en Extreme-Orient, 1945.
CHOISY, Maryse-La Chirologie, 1927.
CHRISTIAN, P. - Histoire de la Magie, du Monde sumaturel et de la fatalite

atravers ies temps et Ies peuples, 1870.

CONTENAU - Manuel d'Archeologie Orientale, 1927, 3 vol.
CRAMPON, Canonic -La SainteBible, 1939.
CREPIN, Henri -La Liberte de travail dans J'ancienneFrance, 1937.
DECHARME, P. - Mythologie de la Grece antique.
DECHELETTE-Manuel d'Archeologie prehistorique, celtique et gallo-ro-

maine, 1924, voi. II.
DOTTIN, G. -La Religion des Celtes, 1904.
DUPINEY DE VOREPIERRE-Encyclopedie Universelle, 1867, art. ,,Echecs".
DUPUIS - Origine de tous Ies cultes ou Religion Universelle, 1835, 10 vol.
ERMONI-La Bible et l'Assyriologie, 1903.
FABRICIUS, Jean-Albert - Theologie de J'Eau ou Essai sur la bonte, la sagesse

et la puissance de Dieu manifestees dans la creation de J'Eau, 1743.
FAYE, Eugene DE - Gnostiques et Gnosticisme. Etude critique des docu-

ments du gnosticisme chretien aux Ile et Ilie siecles, 1925.
FLACELLIERE, Robert - Sur l'E de Delphes de Plutarque. Texte et tra-

duction avec introduction et notes, 1941.
FLAVIUS, Josephe -Antiquites Judaiques. Cartea VIII, 1926.
FOURREY, E. -Procedes originaux de constructions geometriques. 1923.
FRAZER, Sir James George- Creanga de aur, ed. Minerva, B.P.T., 1980.
GATTEFOSSE, R.-M. -Aromatherapie, 1937.
GUENIN - ,,Enquete sur Ies haches et Ies cailloux dans les pratiques bretonnes",

Corpus du Folklore prehistorique. vol. II. 1934.
HAAB, Fran~ois-Divination de l'Alphabet latin, 1948.
HENRY, Victor-La Magie dans J'Inde antique, 1909.
HOGBEN, Lancelot - Les Mathematiques pour tous, 1939.
KRAPPE, Alexandre Haggerty - La Genese des Mythes, 1938.
LAMBERT, Ed. - Essai sur la numismatique gauloise de nord-ouest la France,

1844.
LEADBEATER-Les Centres de force dans l'Homme, (Les Chakras), 1927.
LEXA, Fran~ois - L a Magie dans J'Egypte antique de J'ancien Empire

jusqu'ăl'epoque Copte, 1925, 3 voi.
MANDELSLO - Voyage de Perse aux Indes Orientales, Amsterdam, 1727.

372

SIMBOLURILE FRANCMASON ERIEI

MENARD, Rene et SAUVAGEOT -La Familie, le Vetement dans J'Antiquite,
1912.

-L'Egypte et l'Asie, 1912.
PAPUS-Le TarotdesBohemiens, 1889.
PICARO, Eudes -Manuel synthetique et pratique du Tarot, 1909.
PIERRET, Abate Th. -Manuel d'Archeologie pratique, 1864.
PLANCK, Max-Initiations alaPhysique, 1941.
PLINIUS -Istoria naturală, 1782, 12 vol.

Sur l'emeraude
Sur ies des des anciens
POE, Edgar - Crimele din Rue Morgue.
RABELAIS - Gargantua et Pantagruel.
REGNAULT, Doctor Jules -Les Calculateurs prodiges, 1943.
RENOUVIER et PRAT - La Nouvelle Monadologie, 1899.
RICCIOTl, G. -Histoired'Israel, 1947.
ROUSE-BALL-Histoire des Mathematiques, 1927, vol. 1.
SAINTYVES -L'Astrologie populaire et J'Influence de la Lune, 1937.
SCALIGER, Joseph-Juste - Calendrier.
THASSILO DE SCHEFFER -Mysteres et Oracles Helleniques, 1943.
VAN GENNEP-LesRitesdePassage, 1909.
VOLNEY - LesRuines, 1791.
WESTPHAL - Jehovah, ies Etapes de la Revelation dans J'Histoire du Peuple
d'Israel, 1924.

373

LISTA FIGURILOR

CAPlTOLUL I

Fig. 1. Echerul. ........... .... , ...... ............... ...... .... .17
Fig. 2. Litera greceasca tau .......... ... ......... ............ .. 17
Fig. 3. Crucea formata din două echere ...•. .... . . . . .......... ... 18
Fig. 3 bis. Pătratul format din patru echere................... . .... 18
Fig_ 4. Gammadia, crucea formatâ din patru ~here ...__. . ....... . ... .-18
Fig. 5. Echerul venerabilului .. . .............. .... . . ....... . ... . 19
Fig. 6. Echerul venerabilului de onoare . ................ ·•..· ....... 19
Fig. 7. Litera grecească gama .......... . ...... . .......... , .. , .. 20
Fig. 8. Gnomonul pătrat ......... ......... ....... . , ........... 20
Fig. 9. Pentagrama...................................... .· .... 20
Fig. 10. Literele ebraice vau şi resch..... .. ......... , .... , ........ 20
Fig. 11. Compasul ...... ... .................. ..... . ..... ...... 21
Fig. 12. ,,Rebis" în cartea lui Basile Valentin .............. .. ....... 22
Fig. 13, 14, 15. Sectoarele cunoaşterii ..... . . ..................... 22
Fig. 16. Echerul pe compas ................... .... . .......... .. . 23
Fig. 17. Compasul şi echerul încrucişate ....... .......... ......... 23
Fig. 18. Compasul pe echer. ......... .... ....................... 23
Fig. 19. Echerul şi compasul ca Sigiliul lui Solomon................. 24
Fig. 20. Alăturarea a doi X . ........ ·.·,.· . .. ....... .. . . ........... 24
Fig. 21. Monograma Fecioarei şi a Sf. Familii ...................... 24
Fig. 22. Pentagrama obţinută prin alăturarea compasului şi echerului .. .. 25
Fig. 23. Ciocanul şi dalta.......... ........ ..................... 25
Fig. 24. Sucellos, zeul cu ciocan ....... ............. ............. 26
Fig. 25. Semnul lui Jupiter şi fulgerul. .... .... ................. ... 28
Fig. 26. Perpendiculara ............. ... .................. . ..... 30
Fig. 27. Nivela . ............. ...... ......... ......... ... ...... 30

374

Fig. 28. Sulful .................. .. .. .. . : ...................... 31
Fig. 29. Mistria ................. .... : ........ .. .... . .......... : 35

CAPITOLUL U ·.

Fig. 30. Sfinxul Tetramorf (profil) .. .. . ............ : .. ·: .......... 55
Fig. 30 bis. Sfinxul Tetrarnorf (faţa) .. .......... .' . . . . ... . ......... 58
Fig. 3 1. Sabia de foc ................... . ...................... 68
Fig. 32. Cele trei puncte ................................ . ...... 72
Fig. 33. Cheia alfabetului masonic ... ...... ...................... 75
Fig. 34. Alfabetul masonic ......... ...,.. ....................... 75
Fig. 35. Hieroglife pentru cuvântul.,,lojă" ..... . .................. , . 76

CAPITOLUL III

Fig. 36. Triunghiul echilateral. ............ ..... .': . .............. 87
Fig. 37. Triunghiul isoscel. ... . ........ ...... .............. : . ... 87
Fig. 38. Triunghiul oarecare (scalen) ....... . ................. . ... 87
Fig. 39. Triunghiul dreptunghic . ......... : ......... . .......... .. 87
Fig. 40. Triunghiul lui Pitagora. : ......... : .. . . . .... ·...... ·....... 87
Fig. 41. Triunghiul „sublim" .......... . : ...... ..... .. . : . : : ...... 88
Fig. 42. Tetragrama în Triunghi .............. ; .......·...... ·..... 90
Fig. 43. Ochiul divin în Triunghi ....... ........ . ·................ 90
Fig. 44. Triada cosmică ............. : ..... . ... . ... . ........ . ... 92
Fig. 45. Diferite forme de triunghiuri ....... . ..... ... .. . .... . ..... 92
Fig. 46. Pentagrama ca triplul triunghi suprapus .................... 92
Fig. 47 . Delta, pentagonul şi pentagrama ......... ... .. . ........... 92
Fig. 48. Dreptunghiul lui Pitagora ........... .. ... , .............. 94
Fig. 49. Dreptunghiul de aur ................... ... .. . .. . ..... , .. 94
Fig. 50. Pătratul şi secţiunea de aur. ......... ........... .. . . . ... .. 94
Fig. 51. Pătratul dublu şi secţiunea de aur .................... . ... . 95
Fig. 52. Cele trei coloane ....... . . ........ ...... ........... . ... 96
Fig. 53. Cele trei coloane şi ofiţerii lojii ......... ...... .... .' . . . ... . 97
Fig. 54. Ofiţerii lojii şi Sigiliul lui Solomon ..... . : . . .. ...... ... . .. l 06
Fig. 55. Ofiţerii lojii şi Pentagrama.................. ·............ 106
Fig. 56. Omul şi Templul (ritul scoţian) ......................... . 107
Fig. 57. Locul celui de-al doilea şupraveghetor în masoneria

anglo-saxonă .......·..........·......... ... ............ 107
Fig. 58. Omul şi Templul (masoneria anglo-saxona) ............ .... 107
Fig. 59. Mişcare de la stânga la dreapta ......... ....... ... . ...... 108
Fig. 60. Mişcare de la vest la est ........................ .- .... . .. 108

375

Fig. 61. Sens dextrocentric; sens sinistrocentric.............. ... ... 109
Fig. 62. Sens „stelar" sau sinistrocentric................ . ......... 110
Fig. 63. Sens „solar" sau dextrocentric ........ . .................. llO
Fig. 64. Deplasarea sinistrocentrică în templu ..................... 111
Fig. 65. Torţa sau „stea" ........... ..... .................. .. . . 113
Fig. 66. Vas pentru fumigaţii ................................... 116

CAPITOLUL IV

Fig. 67. Coloana Templului.................................... 127
Fig. 68. Amplasarea coloanelor în ritul scoţian ...... . ............. 129
Fig. 69. Amplasarea coloanelor în ritul francez .................... 129
Fig. 70. Corespondenţa pe diagonala a coloanelor ...... ... . . ....... 131
Fig. 71. Mozaicul pavajului ................................... 139
Fig. 72. Cele trei ferestre ..................................... . 144
Fig. 73. Secţiune hexagonala în cub ........ . .. .. . ............. .. 147
Fig. 74. Dublarea cubului .......... .. ......................... 148
Fig. 75. Cubul de zar desfăşurat ........... .. . ... ............... 149
Fig. 76. Cubul desfăşurat şi cele şase regnuri ale lumii create ......... 150
Fig. 77. Piatra cubica ascuţita şi securea .... . .............. . .. .... 151
Fig. 78. Piatra cubica ascuţita şi cele patru elemente ...... . ......... 152
Fig. 79. Obţinerea „nodului de dragoste" .......... . . . ............ 157
Fig. 80. Hristos şi cei doi Luminători ..... . ...................... 164

CAPITOLUL V

Fig. 81. Pentagrama şi culorile ................. . .. . ............ 177
Fig. 82. Crucea şi culorile ..................................... 177
Fig. 83. Delta Luminoasa şi culorile ............................. 178

CAPITOLUL VI

Fig. 84. Pentagrama şi Hexagrama .............................. 201
Fig. 85. Desene de Paul Rosen ....................... .......... 202
Fig. 86. Crucea Ankh înscrisa în pentagramă ................... . .. 203
Fig. 87. Zeiţa Hathor arătând „semnul vieţii" ...................... 203
Fig. 88. Nodul lui Isis .. ................ .. ............... . ... . 203
Fig. 89. Pentagrama în sens „benefic" şi „malefic" ................. 204
Fig. 90. Nodul de hârtie....................................... 351
Fig. 91. Proporţia de aur .......... .. ..................... . .... 205
Fig. 92. Împărţi.rea „întregului" .. . .............................. 206

376

Fig. 93. Aflarea ,,minorei"..................................... 206
Fig. 94. Aflarea ,,majorei" ......... . ........................... 206
Fig. 95. Pentagrama şi patratul cel lung .......................... 207
Fig. 96. Trasarea pentagramei prin „relaţia de trei cincimi"........... 207
Fig. 97. ,,Incendierea" Stelei de Foc ............................. 209
Fig. 98. Trasarea „iniţiatica" a pentagramei ....................... 211
Fig. 99. Înscrierea succesiva a pentagramelor . . .............. . .... 213
Fig. 100. Sicriul „pentagonal".................................. 213
Fig. 101. Steaua de Foc şi litera G .............................. 214
Fig. 102................................................... 215
Fig. 103. Steaua de Foc şi litera grecească gama ................... 216
Fig. 104. Litera G sub formă de nod ................... . ......... 217

CAPITOLUL VII

Fig. 105. Robinia pseudo-acacia ....................... . . . . . .... 239
Fig. 106. ,,Mimoza", adevărata acacia ....................... .. .. 241
Fig. 107. Echerul, Compasul şi Steaua de Foc .... . ................ 244
Fig. 108. Sigiliul lui Solomon cu centrul marcat ................... 245
Fig. 109. Hexagrama pentalphică ........................... . ... 246
Fig. 110. Crucea ........ . ..... . ............................. 246
Fig. 111. Litera greceasca tau .... .. .. . ......................... 255
Fig. 112. Monograma eristică (crisma) ........................... 256
Fig. 113. Crisma şi Luna ........... . .. .. ...................... 256

CAPITOLUL VIlI

Fig. 114. Şorţul ucenicului .................................... 260
Fig. 115. Semnul şorţului în numismatica ........................ 262
Fig. 116. Atanorul ........................................... 264
Fig. 117. Eşarfa şi colarul .................... . .............. . . 268
Fig. 118. Colarul de venerabil . ............................... . . 272
Fig. 119. Bijuteria de maestru mason .......................... . . 276
Fig. 120. Bijuteria de Consilier Federal al Marii Loji a Franţei ...... . . 276

CAPITOLUL IX

Fig. 121. Mersul calfei în timpul iniţierii sale.................... . . 283
Fig. 122. ,,Semnul crucii" (la catolici) ......................... . . 283
Fig. 123. Mersul maestrului în descrierea lui O. Wirth ............ . . 283

377

LISTA PLANŞELOR

Planşa I. Simbolurile camerei de chibzuinţă ... . .................... 39
Planşa Il. Sephirot-urile........ . ............................... 97
Planşa III. Cele trei stiluri ale arhitecturii greceşti . ............. . . .. . 98
Planşa IV. Tabloul lojii ucenicului ...................... ..... . . . 122
Planşa V. Tabloul calfei ............... ... . ....... . . . ....... . . . 222
Planşa VI. Tabloul maeştrilor ....... . .. ... . . . . . . .. ..... .. .. .... 254
Planşa VII. Personaje din Egiptul antic. ............ .. .. . ... .. .... 263
Planşa VIII. Şorţ masonic (propunere) ........................... 267
Planşa IX. Eşarfa maestrului (modele) ........................... 270
Planşa X. Eşarfa, colarul şi Arborele Sephirot ..................... 273
Planşa XI. Mersul maestrului în ritul scoţian ...................... 281

378

Cuprins

Nota traducdtorului .................. .. . ...... ...... . . . . ...... 5
Cuvânt-înainte ...... ..... . .......... . .......... . ...... .. ..... 7
Introducere .............. .... . . . ........ . ..... ...... . .. .. .... 9

I. Simbolurile şi semnificaţia lor .... ...... .... . ................ 9
II. Specificul iniţierii masonice ............................... 12
III. Valoarea tradiţională şi mistică a iniţierii masonice ......... . .... 13

C APITO LUL I

UNELTELE
l. Echerul şi compasul ..... . ............................... .. . 17
2. Ciocanul şi dalta. ..... ...... ..... . ......... ............ .... 25
3. Perpendiculara şi nivela ..... . ......... . .... . .............. .. 29
4. Ri~la _şi pârghia............. ... ... . ......... ........... .... 32
5. M1stna . .................... . ........ . ...... . .... . ....... 35
6. Semnificaţia uneltelor - o recapitulare ..................... . .. . 36

CAPITOLUL II
UCENICUL
1. Camera de chibzuinţă . .... . .... . ...... .. ...... . .......... .. 38
Bucata de pâine şi cana cu apă ................................ 38
Sulful, Sarea şi Mercurul ........... . . . ........ ............. . 40
Deviza: "Veghe şi Perseverenţă" ........... . .................. 41
Oasele, craniul, coasa şi clepsidra ... . ....... .... ........ . ...... 42
Cele trei întrebări. ....... . . .. . ....... . . . ... . .............. 43
Testamentul. ....... .. ........ . .... . ..... .. .............. 44
2. Metalele ................................. . ............... 45
3. Pregătirea fizică a candidatului ..... . . . ....... . .............. . 47
4. Legarea ochilor ...... . .. .. ........... . .. . ............. . ... 50
5. Cele trei călătorii şi cele patru elemente . . ... ...... ......... . ... 51
Notă asupra Sfinxului Tetramorf.............. . . .. ......... . .. 56
6. Potirul şi licoarea amărăciunii ........... .. ........ ...... . . ... 60
Notă referitoare la Tabla de Smarald . . ......... . . . ......... . ... 62
Notă referitoare la culoarea verde .. . . . ..... ........ ....... . ... 63

379

7. Jurământul ........................................ . .. . ... 64
8. Sabia de Foc .............................................. 67

Bolta de oţel ............................................ 70
9. Cele trei puncte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

Prescurtuile ................................. . .......... 73
Alfabetul masonic ........................................ 75
Anagr.unele . ............... .... ......................... 76
10. Era masonică ....................... . ....... . ............ 76

CAPITOLUL lli
ATELIERUL
1. Templul şi loja ................ . ........................ . . . 79
Templele Antichităţii ................. . ... . . . .............. 81
Loja Sf. Ioan ..... . .. . ................. ............. . . ... 82
2. Bolta Înstelată...... . .. . .. . ................................ 85
3. Delta Luminoasă şi triunghiurile ......................... . .. . . 86
4. Pătratul cel lung. ;, .. .. .. . .. . ................. ............ . 93
5. Cele trei coloane: Inţelepciunea, Forţa şi Frumuseţea ............. 96
Noră referitoare la sephirot-uri . ............................... 99
6. Ofiţerii şi aşezarea lor ...... .... .. . ........................ 100

7. Deplasarea în templu ................... . . . .... . ........... 108
8. Iluminatul în lojă ............................. . .. ... ...... 112
9. Fumigaţiile ..................................... .... .. .. . 114
10. Cartea de pe altar ............. . ................. . .... . . . . 116

CAPITOLUL IV
TABLOUL LOJII UCENICULUI
1. Templul lui Solomon şi cele două coloane ............... . .... . 121
Templul ........................................ . .. . . . 121
Cele două coloane .......... . . . ... . . . ................. ... 125
Jakin şi Boaz, numele celor două coloane .................. .. . . . 128
Locul coloanelor ................ . . . ..................... 129
Culorile coloanelor ................ . ... . . . .... . ......... . 131
2. Capitelurile: rodii, crini şi lanţuri ............... . . . .. . . . ..... 132
Rodiile ............................................. . . 133
Crinii .... . ................. ~ ........... . ............. 134
Lanţurile . . ............................................ 135
3. Cele trei trepte .... . .................................. . ... 136
4. Mozaicul pavajului .............. ... ... . .................. . 137
Notă despre jocul de şah ........ . . . ... . .................... 140
5. Cele trei ferestre .......................................... 143
6. Piatra brută, piatra cubică şi piatra cubică ascuţită ............... 145
Piatra brută ........................... ... .............. 145

380

Piatra cubică ......................... . ........ .. ... .. .. 146
Piatra cubid ascuţită . . .......... . ........................ 150
Notă despre jocul de zaruri în Antichitate . .. ................... 153
Notă despre secure ...... ... ... ....... . ... .... . . .. ........ 154
7. Ciucurele dantelat şi lanţcl de unire .......................... 155
8. Planşa de trasat ..... . .... .. .... . .. . . . . . ....... . . .......... 160
Notă despre careurile magice.... ...... . .... . . . ... . ....... ... 161
9. Cei doi luminători: Soarele şi Luna ..... . ... .. .... .. .... . ..... 163
10. Porţile templului ......... . ....... .... . .. . . .. .. ... .. .... . 166

CAPITOLUL V

RITURILE MASONICE
1. Riturile şi Obedienţele franceze... . ....... .. . . .. . .... . .. . .. . . 169

Marele Orient al Franţei . .. .... . .. .... .. ... . ..... . .... . .. . . 169
Marea Lojă a Franţei... . .......... ... .. . . . .. . ...... . . . . . . . 169
Ordinul Masonic Mixt "Dreptul U man" ....... . ............... 170
Marea Lojă Naţională Franceză .... .. . .... . .... .. .... . .... . .. 171
2. Ierarhia . . ................. .. .... ..... .. . ........... ..... 171
Gradele scoţianismului şi culorile atribuite lor ..... . ............. 176
3. Regularitatea în masonerie.. .. .. ... . .... . ... .. . ... .. . . ...... 178
4. Dumnezeu, Marele Arhitect al Universului .. ... . .. . ........... 181

CAPITOLUL VI
CALFA

1. Tovărăşiile de breaslă ale calfelor şi diferitele lor rituri .. . .. .. .... 185
Culorile calfelor . ...... .. . . . ... .. .............. .. ........ 188
Toiagul calfei . . .......... .. . .. . . .. . . .... ... ... . . .. ... . .. 188
Cerceii . .... . .... . ...... .. .... .. . . ... . . . ... . .. ... . .. . . 189
Turul Franţei . . .. .... .... . . . . . ............ .. .... ... . .... 189
Tovărăşiile de constructori astăzi ...... . .... . ..... . ....... ... 189

2. Gradul masonic de calfă ... .. . . . .. .... .. .... .. . .. . ... . . . . .. . 196
3. Steaua de Foc ........ . . .. . ... . . ............ . . ......... .. . 200

Crucea egipteană (Ankh) . .... . .... . .. . . . .. .. . ... . . . .. . .. .. . 202
Numărul de aur ....... . .... .. . .... . .... . .. . .. ....... . .. . 204
4. Litera G .. . .. . ......... ........... . .... .. . ........... .. . 214
Litera E în sanctuarul de la Delphi. . . ................ . ....... . 219
5. Tabloul lojii calfei .. .. . .... .. . . . . ... . . . .. .. ... . ... . ....... 220

CAPITOLUL VII
MAESTRUL
1. Arta Regală... . .. .. .. .... ............ .. ...... .. ... .. .... . 224

2. Legenda lui Hiram . . .... . .. ... .. ....... . ............... . .. 226
3. Salcâmul ....... .... . .. ........... .. ... ... ... . .... .... . .. 237

381

382

383

W. Kirk MacNulty
FRANCMASONERIA

Simboluri, secrete, semnificaţie

O carte fundamentală, cu o bogată
colecţie de simboluri şi Însemne masonice,

prezentate În 386 de ilustraţii,
dintre care 327 color.

Inspirându-se din cele mai importante coleqii de obiecte
masonice ale lumii şi incluzând multe materiale publicate În
premieră, această carte oferă o imagine accesibilă şi captivantă
a organizaţiei. Ea prezintă originile şi istoria Ordin~lui, teoria
din spatele ritualurilor diferitelor grade, evoluţia relaţiei din-
tre francmasonerie şi societate (inclusiv rolul femeilor În gru-
pare şi reacţiile Împotriva masoneriei), şi, în final, realizează o
trecere în revistă a celor mai influenţi membri.

384