Cernei, Elena - Et Fiat Lux

ELENA CERNEI

ET FIAT LUX

. EDITURA ENCICLOPEDICA

ELENA CERNEI

regie d-e studii qi diploma in canto, muzicologie Ei

operd la Conservatorul de Muzicd ,,Ciprian

Porumbescu" din Bucuregti:

,,Geor-ge ampld activitate ca solistd a Filarmonicii
Enescu" Ei a Teatrului de Oper5 Ei Balet
din Bucuregti, activAnd simultan in cele doud insti-

tu{ii in primii ani de carierd;

in opt -limbcui,ntoreac$Atendpeinrfeticmt pcuinlcci alirmiebrei isptrriiinnetoagitea cAntat
;colile
gi toate stilurile de interpretare vocali, lirici qi simfo-

nici, demonstrAnd o disponibilitate vocali qi o bogifie

stilisticd absolut unice in categoria mezzosoprand qi

contraltol

tice al-e a colaborat cu cele mai mari personalitSli artis-
epocii sale: Jean-Louls Barrault, Herbert von

Karajan, Franco Zffirelli, Claudio Abbado, Ktrt Adler,

Fatsto Cleva, Gianandrea Gavazzeni, Zubin Mehta, Georges Pr\te, l\'lello Santi, Georg Solti,

Birgit Nilsson, Renata Tebaldi, Leontyne Price, Galina V$nevskaia, Virginia Zeani, Richard

Tttcker, Jon Vickers, Nicolai Geddn, Gitseppe di Stefano, Franco Corelli, Carlo Bergonzi,
Placido Domingo, Piero Cappuccilli, Roben Merrill, Sherrill Milnes, Comell MacNeil, llicolai

Ghiaurov, Nicola Rossi-Lemenr, qi incd mul1i al{ii:

mai ma-ri prima mezzosopranl de origine romAni in istoria universali a liricii din cadml celor
scene de operd din lume: TEATRO ALLA SCALA DIN MILANO, NEW YORK

METROPOLITAN OPERA HOUSE, GRAND OPERA DIN PARIS, WIENER STAAT-
SOPER, BERLINER DEUTSCHE STAATSOPER, ACCADEMIA DES BELLAS

ARTES DINMEXICO CITY;

titularl a- prima performan{5 la nivel internafional de a fi libretisti, regizoare gi interpreti
avut loc cu ocazia premierei operei
unei opere originale in premieri absoluti; a

,,DOAMNA CHIAJNA" de Nicolae Buicliu,la Opera Nalionald RomAn[ din Bucureqti,I9l3;
in premieri absoluti a FAZEI CEFALICE A FONATIEI
INSONO-REfocromreullaatriecau
pRiISIUXEA SUBGLOTICA dirijati conqtient ca AL DOILEA

TIP DE RESPIRATIE in cadrul PRIMEI METODE DE CANTO $TIINTIFIC PER-
SONALIZATA, 1980;

privind b-iogfroarvmitualfaiareqai Ei experimentarea in premieri absoluti a unor fenomenologii
qi experimente incepute in 1984
bioslructura in cadrul unor studii

qi continuate si in prezentq

deosebit-intepgarartriecaipel faicctieivnltai toate manif'estlrile qtiin{ifice si culturale, urmirind in mod
a RomAniei in contextul european si mondial.

DR. STEPHAN POEN

Membru Activ al Academiei de $tiinye din lt{ew

Yor k, me dic plurisp ecittli zat ( me dicind generali, p e diatrie,

foniatrie, rnedicind tradiyionald chinezd), cercetdtor cu sttLdii
interdisciplinare la nivel internalional, aJirmate in congrese,

udinsfceiprilninyaer,;ipipaenriisotd, iccdentddereslpbeaciraitloitant,ec; u- muzician inter-

o vastd activitate

repertoriald operkticd ;i simfonicd, desfii;ttratd intens tn
-Romdnia, Israel, Italia, SUA, Brazilia, China etc; mem-

bru in juriile unor prestigioase concLLrsuri internalionale de

canto ;i consultant al unor institttyii mtLzicale ;i artlsice.

driL-

[lEEt:u+l',, I

r !t21rr.il.

1 6661 'rlSorncng

Y3 rCEdO'r JrJNlg \.UnrIAg

\ ,i \ o

^tl \f- 'r \, 'li i
\-.i \'
)
t\ I. t:l'i

4,,I ,'i\ . , ',I ,!

/i .r.

I ,,a. ),t'"i .,.' .,:...

//; ./

',t\, /i
,.Y

i' !

f. 1
I
/
I
'.,7
i
,.1

' ,,i-^t\,1I ,
/.\
.,/" \ ,.;

I
I
(
If,ITYIIAYUO TNHIOIY

IS

TYSUSAINi|I TITHIS ITO gYI EHI

,,XI}AIYIf, I[..

saruans.{o t(ruapncy ,["toL il.ai\I aW.[o raqunw a^rPV

giamcng urp n)tnry ap liplts,ra^lan p nsnrrJ sltouog,Iono(I

IgNfTIgJ VNIgTf,

snuans.{o ftaapmy l,to A,el\tr aqtJo raqLuary a&PY
I{f,Od \IYHdSIS 'HS 'I(I

nJ au\tf,oilv'IoJ NI

"' la,rJal nafi)tD da n{ua d
'"Piuttts ur'td

rrmLunT Dafi)lnCI) uJ"'

Sunt profund convinsd de faptul cd
PdmAntul ;i (lniversul tnconjurdtor au fost

creute de o Inteligen(d Absolutd din care

provenim cu tolii.

A nu respecta Pintintul inseamnd u

nu-l onora pe Cel care l-a creat ca fruct al

Dragostei Sale pentru noi.

Am acordut o atenlie deosebitd atmo-
sferei pe care o respirdm: 13 000 de litri tn

24 de ore, fdrii de care nu an putea trdi

mai mult de cinci minute!

Atmosfera reprezintd un bun comun
fdrd frontiere iur reintprospdtarea echili-
brului siiu are nevoie de toute for{ele

noustre: nu este imposibil, date Jiind capa'

citatea ;i dorin{a noustrd de a trdi.
CUVA,I{TUL reprezintd o for(d mag-

ntJicit a gindului ;i acliunii: sd il utilizdm

cu pe un mijloc de solidaritute in apdrarea

Crea(iei Divine care este Pdmfrntul ;i care

ne poartd pe uripile sale tn spa(iile siderale

cu viteza de... I0B 000 Km/h.

Ronr.a, 13 mn 1997 .€z

SZro



tIMJSNIg JVISTV

','l!ul n-al n p)n
(rpyLrtoa.{ptnar(nn)as$oau)nnrapworp, ^'aaspnnourltcun{l pd
ap lipl
nu

-rynat n afidnta nfquwa.rdwt ur arapanu!

fi n1nasoqo ap piunutaqln nacn 'Tndocs

aEupn b ap a,molpztn piul,rop na)n 1un

!ilnu ap durl brqwn arp arunurtn aflIaut

-guasa"td ap augd l.tpla)"ral a$nn n(I

'rro.{a a,fi)tu na.td p,u2[ a&alaiu3

naAdnroctd7una&art7nad7nu1ssuournpngrsunaJf lt7on71aii Tuaprrta

'ap1nu
-n)n n{ap aiuqiotrttJ ap 1nununry"

€l

9VZ ."::*.rI rorisuoc"gsrleJeJpz"crs rnlntsuns ezouso'g
0vz ' ' JCSA rnlnulolv Brr1eruoe8 rS eor1d6 'g
vEz '. . ..
. . .. . .. . . . . . :.
LZZ' ' '
at:eleu;-et8:eue iS drugc-er8raue aJlr4

' pJ€rpauuclrfi er8reus ec erierpeg 1
rerrelsur 1a cqeueS mlnsecord
. Iup?c ur .,
.""q:r4sortcelo-olrtceleozer.d. Ftcagg
. . . . rrresen| .1
9ZZ
crusoc lruozueJ'I
szz htrA-rCSA ?n€oier u1 olorms?4ln wrd elelrlec ep TnuetuoueC 'H

tzz o3rzrJ Joleuelsrs sleoqde lolal?rJolput eiuelsrzor 16
tzz
'3i€]rsrlsEle ep elueruelg '5
9rz
' gmlcru]sorB'c
b\z' .....giue1sqn5.g

626017""' " "'drugc-er8:eua $llrlue Ie loeds" eollop Ie €c errotel4l Cl

961 "' erretel^tr J

,61 .....eleonporlu'"rI-8wolsorulooqruqoouhaJd.vFl

b61 '''''' ttusrloqEtsJ^I

t8l Ipsre.^,rujl mlntuctsrs elecrlde

eiru"urpouuel ep eremldrcsrplelrn oluourelg g
ep oluelllslg 'v
8Ll I "trA-JCSA'C'C "'n'?3]eer ruSIollsorsr.uroelurrrmp
uJ cruoso:qr,t r$
tLl '

L'I " 'crleu8euro.rlcale durgJ durgo-er8-rsug' 6
8tl
sla,4.rufl 'z
8€l
"' dolouorJ'drug'nriedg'1
921
9L ' IDSraNun Lus1oqnlary ti attatoTT .111
L9 .....retgr$purunl .71
z9
L9 1euorie1r,r,e;g-cruosorqrn Inuolv I I

9' pcruosorqr.r. zrSolouaruoueJ r$ puoso-rqrl g

vv "1

Zb er8.reug '6

vt IndurgJ'B

8Z erielr.re:g 1
9Z
0z elelner8 op 1nltucl '9
€pun's
6I
Flarm5 P 'il
EI erierqr^'€

' ' erirlrcs6'7
'' ee.rerSr4 I

' ' ' aJtuosotqlaa.td anw"t8alut rJntDilsqns

aJaJn pu.tutl I

UYHINS

Presiunea subglotici in procesele biogravitatronale , , . , 256
A. Presiunea subgloticir 156
B. ExperinrentLrl ridicarii unei greutiti
259
r:u ;i firi aplicarea fiziologici a Presir.ulr Subglotice 260
264
(-. Pr irrcipitrl Je [-ilrivr]errli 264
8. Sistemul Solar 282
294
A. Sistemni Solar 1{)9
B. Soalele 303
309
C, Luna .. .
D.Tett'a... 313
320
E. Atrnosfera
9. OrgiurrsmuJ Unran ca lvlicrounivers Biostrtictr-rral 32,1
125
i0. a,.tEunreorsglibaricVierredgei"on-alip.rocioencttindeetrrteaellcqhiilpiblraanreetarl

Pn.r tlata

B ibl io gra lie s e I ec t it'ii

eN o te b iogr af ir: a-ut pra. au to arei Elena CerneL

9I

BeJ€llolzep €zE elruurtrs D.tDun"td Dlot,rozuas oiuat.tadxa ep undrl rcuro Joloc Dan,rcwaLu

'liiuzues eloleue.t a4ur o(n1a,roJ 'elatqeJec r{q1r.tr1cr Inlelru e1 e1e:3e1ut 1ce;:ed
ninzuas ap unsfiArutl nun rcop rllolzep Joi, es atputttd nidacnd lrup"3 uI

'rlnuqs ep elrrndrl oltol ppnlour ps eJEc eritrurs o-Jlul IrqBI€A else €lsece lnlduexg

'lAI1c?,JIo Ioc rglul ttur ezeuo{ce ps 'rc4snct Joll1nIuqs t piuesqt El€nluoae ur'ec csotg

elsa irnlnlsn8 1e rS rnlrurpdrd lmpeurelur uud lnrparu pu-eroldxe 'e1$nu es ps edecul ea.
rode 1e1enzr.a. epriezues rcep 'rn1co oprqcsep EA. eJEo ednp 'elqcr,;lo oleo rodr 'elrltpnn
eleo g rol, etroxa eelnd JE-l eJr)o lliezues aleruud 'errurop eJ€o loorqns un eJ€Joprsuoc
uI rrlEnl €cec 'P^4nlo.,le erSolouoJs E]rrunuB o eferguun rc 'e.reo1p1durr]uJ o]so nu

*r.rrrurSu1 ralso3e €eurpJo '1nqsnE pymdtd 'lnzD^ 'ltlso.ulu 'U1zt1D :t,ntfutrs DUD JoIe)

Inlo.\rrr e1 lerirur Fltuorsuoturp elso oJllolpJnfuocu1 rriglqratB nlnwtrd n$dac"ta4

'Jclrun ]o1 un-Jtrui e3 B0

ur es-npug.6e1ur rS o-purqm 'o-pugpunlorde p;ncnq es rS 'e1e1s rS punl 'errog e1 gugd
rudrugc ollzrol rS niunur 11 ep 'euceco IS ppu e1 pugd purpqr8 urp sluqsed rS uruod e1
ep 'rrrnleu Inrpeuuelur uud olos.ta,trun oalollpar no loeluoo Er ouDtun niuryiuo3

'B-roun e Jeop else €ltuorseJord eeieluolne 'ro-rn1rg

IE elso Inseoce eorp'ro leJq.,rep€ ep lg]" lol elso 'eolseoe oltlol nJ 'orlolse fuseu rnun
eeJEolE . r-npuuoluoo'luerurlues un eurudxe !s csoJop eJso Jolec JoJnl.nl rc 'roplSrgr
rtrunu eurj-rcdn nu Bur urno efu '.,ride1ciur" ep eler8ep.rrrrd ruoSolec roun I? Jpop

nrpnts ep Inlcorqo eU ES ornqel nu elesJolrun niplrper ecnroldxe 1$ r:ere1fuoun3
''' rrlPluel. olesBoJolunu

cp alrl.rcJexo ,,urgn1od" rlulodrug o4seou reiurqSuoo 1e rS refurg IE l€sJe.lrunoJcnu
lruqrpqce uren;esuoc ps rS ruelSeounc ps -resocou elsa 'lBSJoArun rnlnuo]srsoJceru

Irup"o ur 'eleueid e4s?ou rol€urlurur 1e crSolooe Inute1srs n:1ued ,tolnco{aurq * yqo1s
nrq1u,pa un-r1uj LuDMasuo) o zs rS tun.tndn o ,s rlnc aBapi4 r n-4ued Dlosratrun
-o"Dtw ti -o"tcow DalDillDil utalioounc tr.e J?seceu else :srce;d reur JBp 'sug4set rnur

rup?c un el ezeolrurrl eu ?s ?owyxeldruoc 15 1rp ep ne;8 epeo; else lnsundsrU 6lll?lep
rcrru rr?ur olec €l eurd 1ns-re.tru11 ureiSuounx Es tnsa)aa 1rrJe,tcpe no olso J€CJ

'rnlnuro B ei.qcerqns rerirqul lluolep elellutil
ruel5aounc lnvatluno'ootu e1 rrnd albl?1i)t1"uso1q alqal reun i? s"tallut'tol)1tu pttul/u1
EI ep :r.tnsratrun ap autprtitiltlw o no eJclun-quoo ur und eu reiurrlS elugroldxg

'ol€n1calclur rerserdxc 1e rS rrunrcdeloiul 1nurrup ed srd no stld ppundsq-r
es EcJpecur ecsrououro uiueSrlelur orcc ej Irgqcr1ul luns 'e1es rrJEeJo alt"mp.qsqns lufts
e:ec rS atnct{tyunnc ES €l€.rplepe else e.ruo 'Jnstea.rn11 IDJDAa7D r?, else ec JBC

'elundtutl elf,o1 wp rnlnuo ee-releo.rec u1 plueze;d neJeur

pcr{1iu1gi aunzunfb.rd ep rS rrp ncgfoso1t{ alnlryaw ep pura} o Etr-I 'lnstailun

EUSJNOOUINI'I

capacifilii cle analizd ;i sfutezd corticala. Din aceasta <1er:r6 rcLlionutnentul Ttractic st

'gsaastleclleirue,ui^.p1siho.ocfseinctteivzdit,aajucnegloiirncdiun.csiespirinnfatni'ai dJeimzcvloalmtaerrettaapleracticiaasa-rrumituluia/
Simuita"no, la nrvelul capacitblilor de cunoa5tere, congtiinla umani s-a dep[r1at de

ttSsiarb;cuuinocp;bne*febrecjreoriAloeaintsrs,ptptiifigdmrreiiineenllpcrnasaujse-urbaleeruliinl,nnaio,zdlapasuin,tlceiaiifruls"lne.u*ttupeevatietiiniimlu,zcisleuaiib.anaaasl1ltjnec'saiu,ittel'nuttesntoitsgaysrptunriie.btemziitnsiiorclutsiraitlcziocialiJiccniii5bnasa,m5ltlddpiitatliedievde1eltii,ioarnrizssnreieustn(necnsdlzzentcaaizeueldniailax,poelcitmicpuilceuerlreelsaiennai)vliacaciidtuitaneuns'itcsrttaeiitcaschseset-ti,aircnbri.eretziinolasult-Eatelrpieiiiglstceariaicauchuatteloatsdu-1icttseartnfidovlueaeem'nn.gnioamininmtt'iiivbclecoelon'uri'
gciiuumdnnAonnetdaneliievnnsgsaepeatttUirni',s.amsifrtcnauraaloaeuatilitntlsd-eaoisdfoanuaiitarltcnlid'csanr"ceerpnlpvadt,eutoer-becti,onlrzii"tultneni"aaol.eciitraen-ealireiuiaiileaatittmiS!afueiibcitntaiieoer.dctmanSdcPep$etetvrnrtuciiearaiiatinuncnnurtcreQtairiirtrlconc,eitiauoraocmseaadcuaaxroqna1eiptneetntr'eele.tdarscdpAideceosercitn'orncieee{lgitleaeaarcor[tcseridaetctsi5isllsemniuiitcl,cecrlpaucaotciucicmpnooleeodmunassfiitlaiati,triueanleiearatruiimecplsoiid-nnrpusroedai.tprlscpvtrii,oteginusaccintramt[ueiieifamtalmpolielpurara'enpairncudrciiaienm[hnnloieiscamlsazticrreeeeuusbcnniqitetmltetdaaielnetlnaccnusatlpmiirnvtie[dp{eazraeae-ril

dntmul otnului in Univcrs' innlscutc, care au itnpus un prestigios profil
a primei edilii a
Datoritl aalit.itilor speciale
profcsional arlistic, Doamna profesor ELENA CERNEI, autoare

ovitcancniiveiauirtncedn4cpagruiieanitr,ne.sag,opiEiramvaeeujTeafrJtnrsFti.ansteoruInaiAanmntliielaTnt,elzltt,LcipismitletpUia[.tieLbrlpXiitl,ainn-rio."itn.sdlai,ocnoaRto[,tlarteeonuoat.rmiotimpuitAnrieruaregsdr,,lcsettgfolOcpeitiuran3llni,lrcsTa;ecuMiml,i[ntErrtiaiueurntdztmnieiainsicaaneodQrgrcaersCiazetaiarm-itn,taade,ctQn;elseidirtteeureeafsasootvsiiancneVpajdtcnoeba.cliacttsldeSittztodiress5eanui.aapc.sdnz'teairddebdaaot,ivgeliuideIontBaasoxstRpitppeenueAlataoartpTtfirttleqei'IioLnzEicnradeitdtndrtx,ucidiptracuarrMaeercybmnsIlaIoNisiBnvzoaLsidenItuTIaidp'eeptANeeotr'TAaeocli-meTIflsuoAlAaee--

CREATIE DIVINA .,. extaz contentplatit, a arnplificat Ei intrelinut rezonanla dra-
Acest scinteietor
gostei citre Crea|ia Divind, fic6nd s[ se nascl dorinla de muncd pentru cercetaraa
bxvansutul Ei aprofundarea enigmelor sale, cu scopul de a contribu\laminunuta
aiatnmrpcmrioovoJneLnljvrdomisaeeaaclerollecSeaalze,erecrd,ceecaet.pnnteltraterenreoatczntrlmelileinrleeratimilcems[uotaau5rnaciidlepadidiliplaoou;rrrriroaitpise;E"ipifxa'ceairtucisaittttpupmLtaidaurteaenltdsuliiatire'doisluaicrntle.lutrcraiFfeebgeileeonsscstudmeatfaelreiaatme[ti'epdpra' eeuerspespfdiaedrdpctraeettuutpeulltn;ucails[luapsrnepeicgdatreeldiatxraraupetlmeeraiamsrqeacetalaieilqrni'eti{dinyfsieidci

ieanlpatebroordfriunaistnccidneiiparpiliidrneeiunmatre,iedrruodriuris"aupcUieopsd*oliient{uiseaie,treeAddeTaeOEIacMLoVEnUIcNBLeAPRVJeACIlB-JEoRIrR-EONsdSEiedOI egiNnIraaICpvAritTiameJOsaiteeM'euU.dteii{lLliiezeVaraIgtBiapeRcr'eiOnlsutSiemniOtecinNrdmdrIl'Cei' ed'tieurl'

msgpoaasttfeeiuri,ilueai,,lrnr"eersotparerbocottuolistpumriiu,9riu,i'aUsl,iss'utreninm1te;u,ialudjuianstogorilinai rdfap;i{in[UidlaneicvaoepnrlsrcauerlpeuaJi,iirotoenaagtleiintiaaliolieeaasbtsesuaopliurnatetnimuumnpiuveelleursi'darlae-'

t6

.':-i.

NEOd NVH.rsrs 'HS 'UC

'l!xaldtuo)

oi' DlSolouatuouat'u! rnlnpuns ?p nlpuitlutoilJal) allipnudo.td prtyraprsun ?f)s
al?),uotutn ri nlolrrawnpunt nt ,nlnpuns rup8ndo.rd aydl:tut,rd nrlnp llznan1oaa ri
pJtlrosotqrl ptnwu ?p a$a nusou mlnsnilun nilrunutO 'a:trntr7awo.tlta1E-a1nuofi

-rynutg-nluosatql4 nfuorJ naEaT .aEa1 rinaatn dp lDutarvlB alr'a IS' Dittptt.tts rinaatn

aJD srailun 1nZa.4ut'LtDLtut ltt.tdtd.rc n1 nttnd nqtlttn Dl ap'ttxn1nE alol.todaput totu

aln Dl ntrnd dtsttt ap apjtrno,B o1 ap 'pc luLIiJt ,,Xn'I JyIC Ja('{ 'sues lse JE uI

'auoMn llipttlbuosrad

ulltlr-tailLil1o.i)1tu D plD.qlta)Lto) oiuara ,\Ilo3.le euriuor e.teo tr1jy2gl^ od P:lrjz\q
ereurldrcsrp.relul t.rllecroo I:un oleltltllo] LII llrulp e-s uo.Icoule 'Atloru ]sooc uIfJ
'[ ti e n',, "' n A za u Lutl
plt t.unLt rf a1n ct d n n.ut1 nu n tdng p i.tctg ?t s I] y,
1

ll.touu1Lr /DJ)n:-UO) D a-0) nptlat nuttrd 1D2n n arry) DlD.ttl]Dr.rntdttS ni.tog
o-rJlil pa.o ns autqerl Daa)D ae 'olnla) nuu.ul lutodn D a.il)) ttt prp{ nctpxa lorI tur-nu

wnc nin'octldxa 1od ttu-uu Dl:'Da)V (,( [r lse)D JnJSnLt o-s uttl) JDe'(1, n1 a1t csau.tod
afi)) alrqls'od aTttiotuqtuo) dinoJ adnotdtt )solrn) LrDt)tlDualntu t.u't 1uns"""

:pueunds 'nezeuurng ur es niurpc:c tuelot-rd ep lrun1ue un-.ulrJ rsr'lnulru Ell?po

'sJJA!un rnlnSorlur ulfrunl u1. gluu8crdur;

JU ES OJuJ !lRSJeArun oflr1 O O1S1ra ps Jlnqcll uo qunds ts cnotj.uelttt :ce e1 sunle ep
nelS clrcol ]sol q lu EJrp rnltlc 'ldnlos tcun eilislstxc uI loilze-IcuJ Eto utolsulg

',,"'D:ro) );^aPDl) DS a.tD) ad ur[t.td:: ap Tcuntl un tctu lsoJ

tf'.tnnunauninf uttiatnotttdqns^aplt4unutotl 1tsrh1 tf to-tuturnctiD)D.tZ Taldtuoc
1n7uaut1o/'nn ttitzttitn tou JJS:r)n n! u)t:tf')ln a)ryaloaJ apznq n1dnpn o ap alaLu

apAuDtuel a|r1ol"'" :cLrcs urolsurA'olnostlls rstJo.le uI 'e.Iunultlrrl. tl ,,"'|!zl2.tpL/

D al tut nLt ndut ltrutls')p atnt ad altry8ltDl lDLrr aluaunptn{alnD nnpD nit atn} pLtD.ut)

nluttlDSJSIID?.I toLuuap;ttotdtLu" "eApuulucdocseppAos!ocuotiuelnlA'IIESJOATLuI

B:rcJOcJOc ur alDlrt)uulptlrf' t.tt.iadorsrp relin D4nJtsa))u pur,rr-rd clcuosrcd no.re8

I-{.lrAlroo J[lo c]rroJ nurrrdxl rSg urelsutE c,rul ur '.rqog r,r1qc LIISIsLIIE lnl c-IEC]s-r.Ics o

fio1o:d 1do-rp sclr r:-s rj-rqo rolsern c erjtpa cutud n-que4 'porlrrrd rs p?rlaloot c-IplecJoo

sp prr;riurrlS cs celelr,\r]or ur ;curldtcstp-tclut iutts lrincst olt{toJ un ep lpelop ltp c

esec'uralsurtl uaq1y' qdnoo it cgede oo1 un olllt ellut'tciuttlS cF-+lc^ cp ripltltuos:ed

ollntu crc;cprsuoJ ur olenl lsoJ nn osrnr,tnd tqn:flot1qtq tclsel In-IpEJ LII

's'JailLtnooDtu LS -o.tcttlt c-r1utp eotiol

-ouourouol ierirlcr eznq rd lnsJaloLtn ntlnLus'tloqnlaW * tazaltag 'tun1n11i uiut,ttrd

ur eleur8uo rridccuoo icun lp -reurldrsrp,rclur lnlurup ef;-rno-red,,Xn] JvlC JA"
's/uDl 000 00t dp plLrnlslto) Dzail;t o n7 ataclrut tlluauowad

ul (INg ttsrl) r;ttlart8nurc.t.rlcala olnucttinlt,'ut.L,\'-ocruoso.tqt,r nsDut o :n.tJSoLt u1ltl:^.td/r

-ntl) n nlDLtuljo\ltttt.LB rtj.ro! ylenptsuoJ 01se uttlr-rlttl nte-tn.1 nzlrq ltt 'p.tntttldtlsrpuiLil DIDLr

-rBuo arjd,>luo, (l lcpuoJ r:-s ;sur-rde,qul -rolllplol-roo IS iolllpnls InlpeuLlalur LIr-Id

oc (.tggfin,u n tt' a o t I a ua 3 o s
nrtu t,,t t 3 o, o tta t u o ua.f t 3' a i n s tt n
1
)pn.uU)ti-tls' D D)lloquatit Dztlt)Lu1
Dznq ptrotjt't1rt-r:t.rg-o)tLtosoJqry

)uuotv ltlppoTy pr-ruunduu 'c1r:urir.ro cor.r.iourocf rillllczoldoi oleun Is ueutldtcstp:r1ut
r-4eue;ed ilgc.lip puntdr.rpr: 'lDs-tdiLlun lnLLISt!oqD]]J1 rrr lruorielL,re-ri e.rape,r rp
lrund urp rcrfe;qr,,r ue-uuiclut pugpunlo;dc 1lurttf;r.ro eridaouoc o lzla:oqrJO cS

'at.utitn ti afidaxad )p luaLu

-tl"e:-Ltr vt atio.rqt.t cd iezcq luur8r-ro J[LrO]p lJpottt un errnclo.td ol-mJ E]sn.1fE'Jrrutoln
rrorzq r,rdnse llu,r8or1qrq lnr-rolilrr luei-rodutt tnun c !cuIIcuc eo.raundxa pdn6



6t

Iolrdfr ur1 alac lnJlpJp Lile-el l:}Jo-llo e]doouoJ clereo]qttlln lBtuool luns n2au7;losfiit

-!un ft ),ttoso,rqrta.Id tnftrpvts qtx d)tSolottaw{,tt{'a13dDP Lce(I I!,r!o c eged putt"td

elscoce ur nuun .Io,\ Ot eleldccuoc IS 'locp 'tS tl8oloueruouoJ allf,lolor clnol eultlllclcp

r:3 :elpsJelrun lllnlrtlqs tS tczeuo8 V, lzeq 3p llluo&Iouc.J ptutze-rdar eerclsiN !r pul!]

lrp 'H-rqoSr141 ieolpJp tlllnlolldBr cJlttluLIJ t3pl clsoou elPol LLlquIIJdxe !s ll-rop u]Y

'lDS.QtrlL!tl ttr1DJEA1LI laldutoc.llr.\- un .,Ie l-leluu-t" punp '..caluostllqt,teld" lIpels ut u-Ins

-E]-sop lod cs ct 'oJtSolonouloLr.l.+ Lnllt.qsqns ep iuul nn-r1nt-td elnJn+ oAIlIlllur clrrioel;o.r

prr3o1 ur,rd epunlo.rdn E tp Ero.\oll tulitllts 'lctralntt ieltl Inlnlsls Pc-IctJtlsuJ pdnp 'p1es
-le.\run errlSolut us.icollr . cI todc t$ tt-rl1nu i1fi0.4u1 tzcucfi I]1 ou-llplllputS teurnu leq

'trursor prfnds ulp e-IlrtJunld lolt,truJrl-qs lljdnsp cl8ololleulouc] ElJcgei E uJ tsA aJlScJal

liier,'^ z lJ€Lr;lurr rS pprour lrscou celtllrle]Lraur n1odr.t|.ta uc]nd to51 'e-4scou rrict.l
alc slelucrrrLrodxo clolcedsc oleol qni^ ull.insEls3p orr o-m3 uJ Ininlpclrl sJlElIlIrIJslBuI td

Arsnl3xe iE:l{.rsurepun+ cJSc eJtseou iclidoluoc 1e ;ttnldnsrpleiul imiIsIIen}Jc[31uI

'lDSnauun

Jrloqfipru y1n8atluE I? r"rcpeA ep trund tttp axcldr-uoc letlt rS elclduroc lctil !+

to| utsrylluaww * alqltlqt,tanru 'attaltut ep eleidoruoJ cJec LrluSd ,,a\nt'ralnrulsod"

i5 ,,ap)!ialtltt!'{ ',,ap}t"lalvruatd' olcs-lJllun ort8oloneruouc.l t-rq-rielur ed plezeq :1se

Iusra^ru6 !nlnutspoqulcl,g e iS tnlnsJonlull lozeuo8 c.tdttsc E.llsEou etldcruo3
'rru!urn'l e !z3Lre8 nlsunulul plurze.rdar

oturpul rl]tu 3t?.rerrnue l,trl0z1rurden81-oror0(.llnl.lu1to11soInrqlc6utqe,tllrsuqEnsllnEzosupu'e3A!ue0's1onJ.tqauIAa8lnlDlnstrratiovulYtt
frllcAru E{ Irlrrourcpurg

uatuoua_f' uo erE*aug clnlllsLIoc lolundLLtD) .to.tttltll n nlnLuttsLtl DalDltiti)'f/'1ndug3

ezeucuc8 'atrEt;louotuott;tf rtitltlnlf JoIr llt.lolEp 'o:cr IJBsJ;Alul'l J.IiB]!,wJg cttut

-nu-e*e ir.nlcp awn:itn.t;;1ru Jp Jol naLtnts'ttrl tS 1uluau!epunS lustJAJufl IIUIUJJIJRS

o-qpO cp q1er,ue.,rnF .Ise alDNrap rola4rta)trDq .to.illlll1 na.to.r8. 1tt1 ^|1Se,rr; llulp-to

ezeq ed ogr:dep rnur cSe 19.lorjn1 'lDllLtn)aslutut.td i.1 uolnd -lE .r-Iuc rS rtus 7ri.r7l.r;r.itg

pu?Ae errJct] n.,toltiltlpuo as'aco.td ap nxaltlua:s anititn.olut o EZEeLLLTn piuIoJSuoO
idolq 'nrlucllleg a,r1!c lp tr.qatuoa8 t;: )tiDutaiDul |n:trfiyttntt:t clsl )t1s'ttJD tEoloutttu

-noruina.lfr'otuscstt:tlripurtt..otlteuptlt.';r.JEctIru1elntLrprcu1li1urElZEeezJlequeuF1rittl;ciuu1n;grse6u; ll!oLptlLtL.tr-eIcile'rpriuucrtuqr5lA111!z1uoe-I3

'rc1g rS I{ntun"1 e1 eiiun[r.: c nr]ued aruri11,,11

pl cp etSrruod crec rtidecuoc '1o1.tc1u141 r ts lnlnsio^luil I;]z:]uJS e.rdnst etidccnor
enolr BI eSrmlu r n-q'.ted ale-rSclui eldecttoo op cllJs o epr:n3o-rde 1) ep lndors nr

,,a)ru$sotqliard atilIltn-auJ lrnpfisqtsr' Inlll] tic lrjrpo e elrcd euiud uiedooul

sf,rNosouflt^Eud
'$AI.LVT{S STT{I IUIIJVUJSfl N S'II

apartc: Miyare, Oscilutie, Wbra;ie, Sunet, LIntli, Baricentru, Gravilulie, CAmp,
Energie , l/ibrosorr, Alom Wbrosrtnic, Luninh ;i Eter.

Cuteg1riile .fenonenologice definite de toilte aceste ooncepte indeplinesc o
lti;c:crre integrntd intr,rut cut',s ciclic: practic, Atonrul Wbrosonic ca entitqte de bazd
a .stttrcttn.ii unit,ersale, se rcglse$te in conceptul de Nliqcare ca fbnomen dinamic

ftrnclttntental al Genezei ;i al Metabolisrnului Universal. Acest cic,lu a tbst dctinit
,,Ciclul Previbrosanic sl Lhiversogenezei ;i at Metabolismului Universeil".

1. Nli;carea

Mi;coreu reprezintl tbnomenul care indeplineite saltLtl cantitati,- ;i calitativ de
trecete cJe la o etetpd lu altu, intre tot stctcliu;i altul, in caclrul Metabolismului

(Jnit,ersal. De exemplu, ffeccrea de la Vibralie la Sunet se efcctueazd pe baza unor
aarmuldri ccrtttitative conduse tot de Migcare, sub sclnnul ritrtricitalii spulio-tempo-
rale sau ct.onot6picc. La rnornentul potrivit sc produce acclasi lucru atunci cind se
trece de \a ,prernater.ie" Ia,,nlaterie" $i ultcrior de la,,ntctterie" la,,poshnaterie".
Miqcarca este efectiv un f'actor de bazi datorit[ cdruia spectrul metabolic cantitativ

devine urn spectru metabolic culitatit'.

Migcarea ca temen provine de la verbul ,u (se) ttti;ccr" cu etimologie necu-

loscut[. in mod r]eosebit pentru pnnctele sau corpurile materiale, tetmenul constituie

in limbajll curent al fiziatt acliunea $ eJbcntl miscdni dcfinind deplasarea de la o

pozilie la alta. Concepml de Miscare este opus celui de Rcpaus.

ir filosofie, conceptul tle Mi$care cste utilizat in general pcntru indicarca oric[rui

tip de cxistenld .fenontenologicd Et a difsritelor tipuri cle mutalii '

Aristotel considera Miqcarea dincolo cle limitele spaliale pin[ intr-un cimp

abstr.act, unde conceprul lua semnificatia de uspect comlol al oricdtei treceri de la

potenld la act. EI considera ci, in cadrui ptocesului csen{ial, MiEcarea ar fi motorul

cure nti;cdprilt contact clirect. insugi conceptul de motor este un derivat semantic dc
la conceptul latin,,rnotus". Aristotel spunea ci: ,,..,to| ceea ce se nti;cd este ni;cal
rle cevs s1ume...". El considera lwnea (rmi.verxQ finita Ei deci adrnitca necesitatea
existen{ei unui,,prim motor imobil" cate simiSte .prima tfn d" ;t,,inh'eaga lume".
Viziunea sa unitarl asupra miscirii este foarle relevantd.

inJizica dernocrito-epicureicd qi apoi in aea gulileisnd st carleziand, migcarea
cste definiti ca o trecere cle la potenld la act. Astfel de concep{ii consideri miscarea
ca pe un rapot.t reciproc al partiutlelor primare cleterntinate cantitativ.

I{arrl considera miqcarea doar un concept prioritat' condilionat de simlttri'

in cadmi mecanicii, conceptul de miEcare presupune doul noliuni funda-

mentale: traiectoris descris[ de miEcare qi legeu c[reia i sg supune.
Conceptul de migcare este amplu dezvoltat cu trecerea timpului datoritl

pro gre sului tehnico -;tiin{ihc si a I oerc etlrii.
La ora actual[ se cunoaqte o minulioasX si vastl clasificare a conceptului de

rniqcare ale cirei noJiuni mai inrporlunle sunt unnitoarele:

20

IT

ol'. n1 tn1 str aLtD Lt.t D.t p nluats

1

-un1 nfiotap))D arD) ul alJoJ)atD.t1 2)1.tO ad a.ncittLt = pv!,rrltt tu,rottun,a.tncitru
'.a/t-e.DSap

,,^" nzalrA t)auu.tDut ',,7" utytdtutl na.o1!'atc lr1 plllo : r!t!u!n)u! ptvlrDt atnJitttt

.,AJ}AAJ) DA

,,1" lazaill D)tul.tDLu " lnpdtt.ttl o)relidl) ,/ ptltr3 : l!lD,IAl?))n ptrJlJun dlD)ittu --
'.n1nu uou DlmiuaE",i!lDt :ariD.taln)D ap DLu.to.ftLrtl uotr atntirut
t)ltllJot ail))itw

ixlf w.raptsuo) pjLnr4ar aP l)Ltnd llD utt 2p
oinJ'atncittu ut pI/b as nu a.tn) pit4taJ>.r a1t pttndutt n1 ptr:trtoder :ltlvpt ?.rD)itttt --
'.xtf'tntaptstro) lJiutDfa.t ap lcundttn lurccs uJ I]I olpo : ptnlosqD droJittu -
:cuolc.lIeJtr

e3u0 ed plunlsLto:) D.tDlD)S' DzAil;r El lzrazrlEO-I es 3,lll3 - r|tutrttlun a.tntitru

:gldoatp o elsc t11.tol)etD-u puax -: ?,tttlrpat atncirtrt

:ccrrl0soJql^ tclideolioo

luEJoq€le 3]uolOlu e,rrcsnu cp r.rndtl olosJOAIp ltlgep ruo,\ o-IEtlLIIluoo ul

Tdatp tqBun un

Dnop ail)) DzDaLu.to.f.dldd.tp D.li ala) pLLex tsunlu llslxo .tDInEunDat!.U lnPldLU
'ndeds ui nrreurooS uJ fiulJcJal Jp Joleruolsls inlporuralu! tllJd rollJpluczcrdcl

oloz€q eund 1o1dt-t1 op d4 lseoy 'ntieds urp clolound n-rtucd 3llelzel-Itl3 rolclruop;oo1l

ee-relnpLr-rlur e{ elSeSOIq cs 1A uold tinlatn Lt! )sasoE as nLt dlDr ti lcuttd tinpcn
Lrtp )r^?Lr.tod atnc a1da.r.p t21l ap nlqruDr^Ln un PltllzcldeJ ulltz?un) 1n1a7d1.r1

'lBuopJo uOil also JElluoo zel ttt .JJtt)IttJl,1

tetl .tol)) Dautplo ep ]uor curi es puec IsLttuE 1tuop.to elsouil.lu as 1n1a1du1

fi4n7unp?,ll.tl LS w)tzdl,rry) 'lDttop.lo g cleod A altrau.tala

1a.4 cp |lDS a.tllutlLt D4 ap nlqutDs'uD IIll ELIuItlcsuJ llJllculsilrlrl u! pta\Qtl

'(c,IEolnc ep

llnlllrsuoo e gn-rflor1qrq ul lrzrpln nural ultlvTt lrllnldoruoJ lc csellturoJ 1n1uo1u,rtl1oc)
7a1d1.t1 ep rnlnldecuoo riuc.tcjr luJtl.Ll.ll ep nqrol risg 'cJtlrslut ap r"rndrl -lol3s.r3Alp
e Ecrlf,ruolcru rS pctSoloueulouo.] Ealrugop ut tucur-lel iirurnuc BZcJZtlIln PoIZIC

'rtntadt ad ata :tirtLt - -d! n lt p ot. t a a.to,,-5r7711
-! nupl t u t ri s ).IL) ) tat ut ! otu1np ua d a.ta.;5!111 -
tD o -.' p I D Z I I.t o Lt
: 11.r I t t.,. )t.tl't I I) I n.\ I I D I J.t J.t DJJ t lt t - e I' r o ! D I I ) t^ 2.1 11 ;1 5\1 1u

: n t uauntut act,t.tn lit tu - -: a I.r oi D ltJ s o elo ;t i t ttt
-) ltu.' D.1Dl u!.1 ( a, t D ) iA so.' p :t u r.tl d utt t). tD.,) ;a I I t
-;P D.!!l aJD)rarut
.D,lDItllttt)l ilL))itttt - -*:
r tu
.' et.rolD t o.t a.ttl.t i t ttt - au n t,.i.t tlda 1 a tp..s i
.' Pl ueult't u t atoLittLt - 1
tx ut --d.' t s n L e.! D ) )A 1 LLt
-.' D s^ J A.u I 1 2.171.1 5:7 1 11
1 : o,tt s urtdxa a.ntI it tu
alnprl)rIaU a.n;irur -
-:utu,ro!utt
| ! t{DI uito.t Q c,t tt :t it ut - : nlDJl ua ) 3.111.1 vssa1
:tlJtue)l.tDq cp a.rotitttr -
I al a.n :; i t tu - : r-j t t t DI s t t, ). ) n t' ;.t ul. rJ.r,; :D)tuout.tD a.nlitut -
.' t.t:r o.t dt - pi i nt i 1.r. t. tn .t -
s.tu.r.i t tu
:ll)1..!a.ls pprliu a.tu;tittu -- l

:nun1d ypt\1.r ;uat!ttu -.' i2 t L) 1..rr.r L u.t t tJit ut a JD ) )i t tL!
.ri.t11t.1fl11y t.tttttf D.r.tD.,\'tttt - I ylt t ttl,t ttt t: I ttt-tx,,, a. to :l i't ut

't )DItr' ) ttt "t

LptSi.t D'D ) ) )D DttD tt eJD ) s\r ut
-.' tJl ! l
I
:atiu1sun.r1 t! stjnto.t ap a.rn;!ttu -
;;;tio1tt.r ap a,tu.tittLt - -! n Jut.to't 3-111 1 i'11s
J -.' D irl 1D I a 2 -1v1 2 5A 1 111
!,ttiu1suo..r1 ap a.tu;t!;ttu -
.' npt3 t.t ;.tn :rs'ttu - _;,:,:,:,:;,:1,i,",,i7,,,,,,,,i

.' o tttai tnll alx:ti ttLt - :a1ullunJ ato,:tlttu -

mi;care de uccelere(ie vectoriuld cttnstantrt : mi;care in care acceleralia se

rnerttinc constuntq moment cJe mont.ent,

-- nti;care arnronicir = considerind un punct rnaterial in mi$care circular[, mi;carea

pttnc'tLilui sdu de proieclie pe cliamef ul ciramfbrinlei va fr annonicl;

- mi;cure oscilstorie: nli$care alternativa, periodicd pe o h'aiectorie, rectilinie satt
nu;
rttigcure oscilctarie perntementfi : dacrt pctziliile extrerne intre cqre se clesfd;oard

sunt Jixe;
--- nti;care periodicd = aoeea attnui ptLnct in care , la interuale multiple infi'egi de un

anttntit inlet'\,(tl, num.it ;i perioadd cle mi;care, ptrncttLl reia aceea;i pozilie cu

aceleasi caracteristici cinentatice (viteza. acceleralie eta.).

Fizica studiaz[ concepflrl de migcare in cadrul unor capitole ale Mecanicii cum

sunt Cinematica, Dinamica Si Statica. Dupi cc vom lua in consideralie, pornind de la
conceptul de MiEcare, toate celelalte conoepte integrate in Stadiul Previbrosonic al

Metabolisrnului Universal, ns vom ocupa de aspectele integrative ale Atomului
Vibrosonic la nivelul Mecanicii qi in altc domenii ale cercetdrii ftzice, in cadrul
capitolului intitulat Fenomenologia, oare face parle din a doua sec{iune a aoestei clrfi.

Deocamdatd suntem interesali numai de integrarea conceptului de miqcare in
cadrul substraturilor integrative previbrosonice ale Metabo[smului Universal ca faz'a

metabolic[ iniliala a genezei Univcrsului.

Am insistat asupra conceptului de mi;care permancnti, neintrentpti, care

caraclerizsazd fenomcnologia universali, ref'erindu-ne la consideraliile filosohce ale

lui Aristotel ;i ale qcolii democrito-epicureice. Daci Aristotel considera miqcarea

dincolo de limitele spaliale ca motor care pune in mi$care prin contact direct,
conceplia noasfi"i vibrosonici ia in consideralie .forlele grewitctlionale generate de

cTdtre tensiuneu de integrure dintte vibra{iile primare ce parlicip[ la primele staclii
rudversogenetice, anurne cele care determind nagterea printilor cltomi vibrosonico-

gravitalionali (VSGr). DacS Aristotel se rcferea ia aEa-numitul pasaj sau trecere de Ia
poten![ la. act ca efect direct al miqcdrii, noi fbrmufim in aceast[ situafie ideea unei

funcfii metabolice precise; de exemplu: daci migcarea devine oscilalie, se datoreazi

potcnfei miqcirii care devine act de oscilafie; deci potenla unui fenomen de

acumulare devine v77 act de esenla superioara in cadrul unei evolulii in spiralS. S-ar
putea pune problena unei miqc[ri care cuantiftcI maturizarea fenomenologicl dintre
nivelunle consecutivs de evolulie. Un alt exemplu ar putea f,r cel al vibraliei care
devine sunet dat.; fiind migcarca de maturizare fenomenologici prin care potenta

de vibrafie devine un act de sunct.
Fiecare fenomen metabolic pomc5te de la un nivcl initial, palculge un nivcl

actual Ei maturizeazi un nivel potenfial capabil s[ indeplineasc[ trecerea la un nou

nivel. Scl-rema fenomenologiilor premateriale se va prezenta in modul urmitor,

oonforrn respectivelor etape :

ml$care inilialS
actuali
potenlialI

- oscila{ie ini{iala

actualS

potenliali

22

CCL7

Iolrdeo un leorpop ure-r Joue{n EcRp renlo '(n4ucolrnq) elelnerS ep rLqueo ep uunriou

eiunsd ur cloedsc roun €oJp,+er1er yoydro lsecu ur rerqo pffsereu ueJeprsuoJ

'EJnsqlsep urol el ereo od;oprie4suoupp lrlrpcc ur cJeoleurrn clslotrdeo ur luoAar rrol

'Iugep rS lezrcerd ure-el cJEc ed r;oun e rS crpcSru ep undrl rolote LrE,t erdnsy
'-pso1( alanut nanfb.t as'arb) o1 ,,pta./.r nut.rd"

Da)n totu)ol natpn 'Totirur nuosolq!^ utolo amA)p 'alo.min{sap ap ?futapna.td oua4cs

nc aynlrw.toJuoc ut Tniualod ri nuico 'Dw.u.t urp USa)D :7t1j1u1 lnuosotqt( Dl 2(nrajun
runcr{rcads wrtt oin 'ttsa.Eotd aEtutfo ti pprliyrl atntinu o Dl ap agiautod nctloqDput

arpilotzap ri nzauaE ap nc8olouautoLra.{ ncrutoutp tn"m) n 'yrur{ rua1srs un wuaplsuo)

lt aro) ad's.tattu2 au?) ap nlolnaza.tdat alsa ,,nltut[atunl" njlLunu-niu :nc utnutfb
tou',,p.ta.[s ntuttd" ntltut a.tpt ,,lrqoLur "to]out lnfttu!,td" ',,Dtru1)" Dzvalolnp as ,,pltu{
nalunf'ur poSnu es ec Eceo lol RtcleJ ut-ro.Iuoc lololsuv rn1 rlrocl c1 e,rr,tud n3

pleriuorod

PIPrui)f, 0Lrrlrrnl

p1e{rut

lnriualod slLr0soJqr^ urol.8
Ienloe
I€ritur

ir-lriuelod uos0rql^ -
lRry3E
1e{tur er3-reu:

gleriueiod duec --
![?n]0e
llerfrug arinir.te.rS

leriuelod
IEnlce
prfrur

gleriue 1od
EI€ntc€
glcrfrur

luriuolod (ruluoJLreq) elelnerf ep rLrlLrJJ -
Eplul -
JEruCIT
lJtlns-
lerirur
e{e;qlr
ple rj.r-re1od

!lEnlsP
glurlrur

1e riuelod

Jenl3E
IT}iIUI

qleriuelod

IIr?lu3E
plerirur

apartc. Acest concept rcprczinti o calificare speciaia a conccptului de miscarc atr,tnci
cand centrul de greutate al oricdrui sistern rrratcrial sc rlisca a$a crttll s-lr rniscl un

punct material a canli rnasi totald ar ii egala cu a sisternului luat in considerafic:

respectivul pnnct ar fi sr.rpr.rs unei fb4e egalc cu rczultanta fb4elor externc carc lcfio-
r.ieazi asupra sisternulr.ri in sinc. Nici un f-enomcn irrtu-rn nu iirpiltcr modiflca migcarea
centmiui dc grcutatc si deci, drcii sistcrnul este izoiat, alunci cenhul lui clc gtcutate
trcbuie sa lle in repaus sau in miscalc rectilinie (conser\'rrea rniscarii centrului dc
greutate). Acest tapt este veriiicat la niveLrl sistcrnulLri solrr-. in cadrul concep{iei
originalc cireia i se dedica aceasti cafic, consiclerincl Universul ca pe un sistcm izo-

lat, deci ncsupus ac{iunilor exteme, este valabilii afinr-rafia refbritoarc la conserlarea

stirrii centrului dc greutate carc. in acest caz, s-ar afla probabil in rcpaus. Ar fi vorba
dcci de ace I punct dc pomire in proccsul universogcnelic'. nriscu'es initiald, oscilalia
irtitriuli, vibruliu irtitiuld, swrctul initiul, utdu ittiyiald, cionrul VSGr iniliul; acasta
ar fi ac,el ,,plim rnotor" care miSci asa-numita.,sf-eri ini{ialS" clcspre care vorbe5te

Aristotel. Dcocamdati ne lirnit'irn doar la aceste lef'eriri asupra unor ele mcnte dc Me-

tabolism Umversal pe carc le vom prezenta mult rnai amplu in capitolele unndtoare.

in acest c,apitol este impoftant penhr nor sii stabilim faptul cd accasti conccpfie

originali asupra Univcrsogenezei si N4ctabolismului Universal ia in consideraJie
rrriscsres ca.fenonren de buzii u tntregii dincurtici getrctice , structurulc ;i ntetsbolice

universile; cste rrorbn dc acea rni$carc care f'ace posibil orice a1t fenomen cvolutiv.
.4ristotel ;^e gdndeu la un ,,motot'imahil" pc care noi l-an fonnulat ca Centru dc
Grcutatc (Bariccntru) Univcrsal fn stare de repau.t. La acel nivel gdsim punctul de
ponrire al niiqcirii univcrsogcnetice caro, ultcrior, \'u guret'tlct in manierd ab.solut

urntonicq viitarul rnetaboli,snt Lmit,ersal in intreuga sa conplexitate.fenont.enoLogica

;i clittumica.

Miscurett iniliuld, errentual ,4tratonipccu'eu", marchcazi inccputt"rl f'enornenului

carc genereazra prinrul vibrutson ;i care sc organizeazd in manierd fbafte simpla la

nivehl prinrului ulom vibrosortic, proloutonrul VS.

in acest capitol ne lirnitlm doar la aceste consideratii, deoarece in urmitoarele

doua capitole voln trata in manieri fbarlc arripll atAt \ibrosonul cit sr Atomul

Vibrosonic-Gravita{ional (VSGtl.

Migcarca ca fbnomcn univcrsal concluce clinanic:ct cle bqzci. cea tnai simpld ,si mai

rlcterntirtatci, a fbnorne nolctgiei univet'sole, lq toote nivclurile.
Ntiscarca intcgrcazl toatc f-cnomenologiile tlzice, chimioc gi biologice la nivel

universal, cleteminiind o imerlsitatc de f'enornene gi dc procese derivate din cei trci
parametri fundarnentali'. fizic, chirnic 5i biologic, par-arnctri dominan{i in domeniul
abstract al matematicii carc moduleazd lcgi, teoreme, modalitlli dc desligurare, pe
baza c[rora se stabilepte iraplacabil Rigoarea Absolutei Ordini Llniversale. Iar dctcd

intenlionam sd extinrJem ralionumentul, atunci ne este Jburte clar cd le baza Crea\iei

Llniverssle rut sc c(/d tm Dunmezeu c(u'e se joacd at zanrrile, a;a. cum spunea

Einstein in scrisoctrect sa catrc Bo/u', ci Atolputernicul Iniliator, Autor, Creutor ;i

Guvernutor sl unei Cudenle Globsle de Ordine pe bazu Dezvoltiirii unui Deter-
rrrirtisnr Precis, pe csre nuJ poute depd;i nici chiar El insu;i. I-ar .fi mai u;or sii
re.faci totul de Iu cctpitt deciit sii rnodifice ceeu ce El hru;i o stcthilit odulii ;i penlru

totdeaunu, cel pulitt pentru uctaulul Univers.

t4

9Z

.tao a4D) ap fida)unau ap li rqlsn)Dul p^ru un ol loura^n8 psraltutl LuslulwDlap
mun nzDq ad ,011D u't nu ri p)yols! Dpooltad aLunut) o-.?u! arDoiPl[sap as DS atnqa.4
aJuararuala apun t)Dtn) oanLilL ur auntiz.t pllLuttuD o ptslxa * 'to|o1dutg|u3 a nu )twtLt

'ecgriulpS nlpleoJoc Euolsl u1 rS .rerqc 'euolst ut '90 proct ep jceJJed txeluns

'e-recnpo4ul ui luelel rue-ou oJBc 8l 'rqog c-t1tc €s Eeleosucs

ug r5nsur utolsutg erllo op llpp.Ioqp lso-l E ltuclqord plseeou lcgriurqS luolugput11
soJnr3u un ppesod nu €1SecE pu€o Icunle 'ctlottd in1sllnzal rc ',ttlccdse; piurltS ep

rn]nuro e glurpe-ro punq nBS €oJeolEA elseluoc as nu '1noe.q utp ILIoel loun eeJ?lscluot

e1 e8unle cs pu€o tounle '1e-teue8 u1 'e1e1rqcl]uc ulp FcuJ IeIlo]sI 1n8un1 e-op ]ElecJec

ep tgle 'l€sJel.tun Jpaope lselnlece lipllleer ele ellnl€^zopou POUJ eleieg elnunue e1

pugfiunle 'p1eur8r.ro Eleru€ut o-4uJ l€loqelo E-s et eeec ed tS ele,roesuoc eltrSolourtruel

ed gurlr.rds os E4s?ou rridecuo3 'ecgriur4S ]pp1o3-lo3 el€ Iluoluop sloslo1lp ul runc?
gugd lezrleer ?-s eo Eoe o ocgrleosep ES urind ep rsqgo gzeeuo{ue1ul nu eUEo ElS?ecB ul

Eleluezord pleurfuo erideouoc ElsEocE !o IqdBJ ure{uept,te ES else n4sou 1ndoc5
.plzsravun D)tloqzlaut t! ntuauaB D)lwDuIp an4ad'rad o ap Dq.tott alsg '?lt1uquo) Dttt

-1o-[sunu as 'sap mut 'ti ncfuw as Lnloi !ltqosqo prc] sn.ndat ut aliasp8 as nlt snvun

uJ Jttatu Eo InldeJ gcrzrJ p,etarecJoo e49o op oulpnlluos l1c lcllsuotuep olsg 'lpnoq

4pttt li ptlaua7 pps"t?tlun alSolouawou2l' ?8EoJltfi lzEeuo4llE Dat\Ji!tr[

.nlquresue ep erielor cp erecsnu o-,quud llsoJluurl es (oc1ce1 tl e1e3) extpS EJlsBog

u3ee4u1 'U/wry 000 g0I oc puelp^Iqoo s/uty 0€ ep Fzell,\ o oc saln)raH DliPpJSuo)
erds pcsnu os urspS eu oJBc u! ,tDIoS pttt?tsls cJE.lSItu uI clso llllo+ 'eles tuqztueSro

el€ eul.rol el€..rele Ieru elec e1 pugd el€sJe,\Iun Iprucn4s E p,zeq ep Ee]e1lun EI e(l

'r$psu1 rupcsrlu B e,\BeleJ ulltl€Ao leun Eiulcesuoc otrso lnsnr:dc-t

ec rS elecsrw else Inlol llos;c1tun etsoloueuoueJ uI Pc InldP,J ulgzlse;d tls uteuri
'€clueooul ?lnlcu ep euntice o op eqJoA purg tolprnluoour nES llllpeul ul ?uoliJE E ep

rnlnruo eolelrc€dcc piueplre ul eser 'ee1e1r1qou p,\LIOp oleltllqlsues utp utnJ 'Is :cueuln

ldplllrqtsuas lE IESJoAIuII oIZI+ nILIoIIIOp loce else Ecluecetrlq ec o;ed oS 'Elndoo.Iod
else goruecoru eereoSrui 'ppqrideoredllll etsc -rg5r1 eo-recsrll1 eo durrl uJ (10o6

' Inlns.IoAlun IE Ailnlllsuoc lruuelrlole JEltlc

purg guun urp Elsl?ocll 'lllqzl,\ul sullllnl Is EIIqIZIA eululnl nEs 'EIieJqlA. rs 1ryeuns

!Urz JS elp.r ut yode.r rselrte ut .lsJSp; oS Irlunreul celeJSitu lS IDSA EJlnJSlt\

(.t 0 Srt a nt hru) plnu oliwnn tE

-oJlttosotqln anttiyu ?c ]Iugop else ueruoueJ ep IcJISE un 'ooluosoJqt,t reridecuoc

In;p"c ul 'a.o7)aloLu-oluolD .tol "to1.tt1q114s ap nzDq ap allrnp^lu n1 nltraurttutad

aunitw EulI ourloJ o pgodruoc eltlleput -Iolewelsls ole eAllnltlsuoc elelueutelA

'uErrn lnlnulstuefiro e eltnu$rqo rriglrlqrsues 1n-r

-oln[-e no plndecrcd U el"od nu ItrIJe1I}UJ IIo]SIS itu!3lJo ele e^Ilrul]Suoo -Iololuoulele E
pug erecsrur Ecop Jf,C 'nLt nnS prSIrU eS PISnJJ€ tO e$ (OpnE nPS epo,\ Oc Eeeo tdeccled

ps pJnspur uJ elso u€urn InrusruEAJO 'Art€lor sn€deJ ep c-Inls peoe uI tS lelqc toleruelsts

g oluclreuued urpoSrur rridoc.red Elrqrsodur olse €Jolpc pluoltp tS elts Jollllliulls

Inipeulrelut uud -rory]nluocul ngs lnrpour LrI uro ep ]ndeored uououef LIn Eo cc{ueceru

rulosrul Irup€o IIJ FlElue1u?punJ else sneder tS e:eoStut oJlulp ?elElIAIleleU

'oJEcSlut ep undrl Jolclpr-ml. rlrfourseIJ e eplqrqrsod eJBoIJOlln pue-lcplstroc

rS giuueler ep tuelsls ep Inldeouoc pulonpo.t1ut sncdol tS erecStur er1ul ele}llqnlel

ep uode-I ur1 sIuIpB lt EsIztC 'snndat !'tzt'afi)i,ttt atsa lnQl s.taitun ur 'roeq

ir-' c"ea cc privcgte conceptul de rnisc,arc, in caclrul acestci conccpfii origiuale"

considcrirn ci nti;ccu'eu vibrosonicrt-gravilctyiotrulit-electrontugnelica (l'SGr-EI'I),
la finele Ltnui rnurne parcut's dc inrho,qcilire lr-:nontenologic'a u nri.yctirii in.se;i,

porncstc din Pwrctul Frinrcrdiul Universogettetic Centrsl (PPUGC). Acest punc't
primorclirtl int'cpt: rrri.scarea,ra in conciiyii.fbnotnenologice cle neutit'ts cla c:dtre inlelep-

cirine'o (-/muna ui toctte miilocit'ele;tiinlitice tlc cercatcu'c in continutt progres. inte-
lapciwtau Utttanri t:u. putea. t'el mult sa-;i intboguleasc:ii prolilnzinrca spirituali in

c:oilteut.fila,cofic si rcli.gios, cdtre care o clenonstrat inclinulii deoschitc intd clin r:ele
wai t,echi thnTturi. Eset$a Absolutci Originuld Llniversalrt va rdrnine pcnhl toldeau-
naw i\lister Suprem de ueulins, clihc carc prrtcm doar sa ne orientim, in evenfuali-
tatca cI vorn gdsi acea nxd carc sI nc poafic in respectiva directie. in gencrai, intrc

dorli punr:te cxisti mereu o drcaptd care. daci va fi lctivrti, va dcvcni a &xi de
ruport; ucest lucrtt e,rte psibil intre oricqre punct al Univcrsului ;i acel PPUGC.
DreuTttct es'i.stri ;i, pentrtt ca aa sd clevind ;i o axa, nu ne rdm(iue dec'dt sd o activdnt
c'ottstient si in deplin r€.\pect _/it1d cle intregul unit,ersul. clin c:ure .fltcent parle

ittegrantd...

2. Oscilafia

Pe baza considcriiliilor flcute in capitolnl despre Migcarc referitoare lir ffecerea
de la act la potcnti, vom adrnite ci Mi5carcalnitiall, actuaiizindu-se, i$i va rnaturiza

proccsul intr-o ariumiti orcline qi riuoarc, tlevenind o puterc in mitsura si
indcplineasci trccerea la Oscilalia Inifiali car-e, actualizdndu-se la rindul s5u, vrl

dobAndi putgrca dc a incicplini tteccrca succ,csivi in Vibrafia InifialI.
Daca Migcarea reprezinli fenomenul inilial gi fundarncntal al Ccnezci sr al

It{etabolisrnului Univcrsal, Oscilatia rcprczinti nivclul irncdiat superior sub aspect
cvolutir'.

Cionceptul de osciluyie provine din latinul o^scillatio-r.t.scillaliotris Ei inseamrri acl
clc oscilare, atlica mi;careu perir.tclic'ti ct utttti cr-trp intre cloua pozilii extt"eme.

Se poate considcra oscilaiia unui corp fala de un punct ccnlral al respeotivei

oscilalii. in aoeasti sihra{ic, oscilalia poate fi deflnita drept o nriscare ultenrutit;d tu

carac'ter periodic ct u.nu.i punr:t nraterittl in.jurul poziliei sale de echilibru. Claracterul
pericrdic rcprezinti prt'curgerea uruti ctnumit spaliu, nterett acelqsi, in tnocl constctnt,
intt'-un urtttrnit itftervol cle tintp denunrit perioudi.

Daci spairui pa.rcurs in accst intcrval dc timp cstc dc o sentiperioarlri, oscilalia
va {i siutpla'- daca, in sr:himb, spaliul parcurs corespuncle rnten,alului dc tirrp complet
a\ perioaclei, oscilalia va fr complera. in esenla, oscila{ia sirnpli cstc rezultatul unei
scmipcriaadc, in tirnp ce oscilafia completi va parcurge integral o pcrioadi.

Daci vom lua in considerctic juntatcttea unei osc:ilalii sintple, vorn defini am-
ploarea oscila{iei ca rnisuri a maxinrci elongatii a punctului material in poziyia sa rla

echilibnt.

Dupi cum traiectoria punctului ntaterictl poate fi un segmenf de dreaptl sau ul-l
arc, tot aga osoilalia poate fi rcctilinic sau curbilinic.

in oazul in care un corp nu poate fi asirnilat unui punct rnaterial, cl poate efectua
osci latii b anslationale. rotative sau roto-fanslationale.

1A

LZ

'eJBnurluoc ul eundxe ruo^ ol e-r€c ed ecqceltlp eJsulidlsslpJelui uEpunJoJdB ts
rrioegor Joun enrlcedsJod asEoultuJ elSlu eplqcsop txcluoc In+se3€ €elellxeldtuo3

'a!nwq!^ atng o efrutJe'atnw piua,oa'('A pelw atnoldurn n1'ex durq u1 (a1rolu1pso
aluls o e8uqe leuelelu Inuralsls 'psuof piua,Lrc.r; t$ a:stu eruoldutu e1 'tceq

'erie.rq1,t o ni eo?,I e-op ute,tt; ereru piua.tce.r1 tS pctut
ereoidwe ep nirpuoc ut :runriou Enop eieo e4ulp !1eu eiue-re3rp Eoqu€1o 'leiue^tce41
re rec rS repeoued luleruered e4ulp elttlltluori-rodord €srelul 1de; ep lsritrqr,r.
r$ crirpcso op rrueuuel IuIIuouIS g,Ioplsuoc lenzn cgriuurS lnlequrq 'tloeu11

'Esrzil 3p eJBl€

rc pluldecce 'qiunuoza.t ap n/r4rcso,pltttze-tde-r II !l?iro"+ erieltoso ep nldruexe un
'puiroy rtr r,;.r, etieltcso 'nlsza)D m plop o oznalacut ri

'Du.Dtxa ouportad a.trzlt)rlos o a4n) ap olnu$uaut alsa ntinircxa qulqcs ut EcsC
'oruxulal ap uriu;trso gluizordar 1i Gle.rnleu) e;oqq eriuposo ep dq u11
'uIBJnlRU n?s pJOqI g t.,t ttielcso 'mlnualsts o alnwto.{ttoc

nttdo.td ap iltttliuatlt utalxa ltts'lrtdutt al:^a otiDit),Ya trcEp'c;cuutl ull4
'ra$nyrcxa nrnJou ornlrlsuoc 11 roprieprso e oltolllselc op nueluc lnleJglepe

'3r1oel4 'lliulrcxe clruuluu rcun ELurn uJ lolelrcso un8er ltunuu un nurnsp rSl pugc
rcunle 'cluelroso IpeLop 1od es eleuelctrl c{oute}sts 'etnJsece nruq ed 'ro1 n.tccnpord
lE J!z!ll' Inursnn)aut ernlrlsuoc 11 ,rolrrieFcso E eJEclllselc cp nuellJo llt? uil

'pttlnluazatda.r rc1 own"t7nlp n! o atnc ad ncrqatuoal out"tctlgdnp ''o1e o,l;s1ndut1

'a1uiu1p (arulngqEuntrdarp ralerlpd tt pugmd EuLIn utp €elscce '(axelduor)

clBplosnu.rscu IS (ilJfu0ruru) eluplosnuls :ul utrofielec surlxe ne -r( c-tr:r c,rrltluezard
-ar rglrun; op elezuolor?Jeo luns eptieltoso 'ctleurcluut c-Iepe,\ ap lcund ulp ]oJ

'D|D)lp1r

o.tDolDtt ap pluaoa{ o aptntdsato) Dtt tt tDtw atryolat ap zpryolJad nwt 's.tortLtt li
'D21Lu atDOlo,,, ap nittaoa.(-o apundsa..toJ DA 11 lltnlplt D.tDolDl ap apoortad ratt7

:J/I :t :a,71 = 1

a1e1t1e uorj:odord

psJeAur ep uodt,t un elSepqels es 'eiue,l.cer3 r$ epeotled 'r4eutt-ttd Iop lts;o€ erul
'dtutt ap uDilun o-rJu.t )tDztlttst ataldtuo.'t tt)n1t,t.r'r.t,1p ln.tDuutu clsJuU,lp uiutrrtt.tg

'olaldutoc

afiolttso o Dlznlna.t alsa arz) ut dtut1 ap fln,Ltatrur pltttze;der ttpnottad
r.rlou^re.IrrrldlolqotuplsepnoEprr]z€uloeulce'nJipuoaoea"lsrJe'tSeriJepIonslooq'ucttllseunteoleqtlueloeuJe'nppenl oeupadlcu:lnl€dltleutluqepunJ

'crulngq8un rS erururl u1 alrrj.tpcso

eor+rsetc ruelnd 1u1nrqfiun nBS r€rrri n-4eure;ed tnun etietre,r T:j:lil::-?.""-"^

ap t.rtdt. Dnop roraur.rcl ntiourcltuo.r urp EAIrop gluuo;izlsuu ,r-oro'rttilrY(":!:l!'O(o

'trt1nd.lot tt.tocittu alD .tola) alo8a a'rooldtun ti niuatca.tl ap
'pitn.ta/unctr) ap .tolt.ooln p8unl n-ap uLulryttc rriolrcsct cseurldopur alnctged rn-rpo
e1r clror rnun I oAuErLrellv. u.to)Dlo.t tncirut teun epundso-Ioc q/\llr]or n1inl1rsO

'Pitranatf

ti atooldtun tlnaaon ep Drotuq lliopcso cseurldepul elnctyed lrulc ele fuoc tnttn

E ailpurdllD apnofin1stm.t1 uncirtu reun epundsoroc uluuotiulsuurl u;ie1ps6

Dar, inainte de a aborcla aceste problcrne, vorrr lua in considerllie neccsitltca
expunerii 5i a ctxroeptnlr-ri dc Vibra{ie, dupi care voln aborda ltczonanla $i dorneniul
colnlln interdisciplinar al accstor tenneni (Oscilalie, Vibra{ic, Rczonan{[), in cadml

Teoriei Vibrosonice.

3. Vibra{ia

ln Universul nostru nu existl repaus absolut; tr.ttil este mi;carc. Se poate vorbi
de miscare rclativi confiunt0nd inlrc clc sistemele de retbrinta gi linind scami dc trn
sistern dc referinla faia de carc toate celelaltc sisteme se pot corisidcra in miscare sau
in repaus. Dat repausti absoLut nti, existd; totul este o perpetul mi$carc.

Daci vom lua in considclalie un obicct punctilbrm, cea mai sintpla./brnfi cle
miscare ar h vibrct{iu. in mecanicl este utilizat conoeptul de punct matcrial ca punct

geomctri.c conlini)ncl intreaga substanld u u;ct-ntunitului obicct pLutctifbrnr. Dc
exemplu, legile care guverncazS miqcarca planetelor in.juml SoareLui, au fost

descoperite socotind planetele drept ni;te plrnctc materialc.

frIecunic{t reprezint'i acea parte a fizicii care studiazi, prinhc altele, 5i toatc
tipunle de migc,arc. Rigoarea drdactici impune diviziunea ei in cele trei scoliuni

principalc; cinematica, dinamica qii statica.

Cinematica studiazl tipurile de m$care, /iirii sa ia fu discttlie c'atrzele cc. le

prctcluc sau le ntr-tdificd.
Dinamica studiazi /brlele de menlinere selt cle schimbare ale v,ariatelor tipuri

cle nti.5care.

Statica studiazi echilibrul obiectelor si al sistentelor de obiecte sub actiunea

diverselor Jbrte care contpenseazii efectele rccipruc't'.
Desc,ricrca exacta a rniqcirii unui punct matcrial necesitS specificarea precis'i a

pozifici obiectului mobit pnn intenncdiul desemnlrii unui sistem dc rcfcrinfi
atribuit respcctivului obiect qi reprezentat dc un sistem de tt'ei axe rectcngul.are.
Traiectoria rniSoini este reprezentatl dc locul geometric al poziliil.or sttccesiv-e
ocupate de obiect irt timpul ni;cdrii sale, cu alte cuvinte, drutnul parcurs prin
respcctiva migcare. intrucit obiecnrl cste considerat un punct geomctric, traiectoria

sa va fi o linie geomctricl dreaptit. sau atrbd, in func{ie de caracterul insusi

aI mi;carii.

O rni$care cste unilbrrnl daod rlirimel vitczei pLrnctult-ti in tni$carc rirnAne

constantd, deci vectarul vitezd rlmir.rc constant.
in schirnb, migcarea va fi variabilii, atunci cAnd miirime a vitezei variazd in tintp.

Dac/a ttiteza cre;te, miqcarea estc accelerati, iar dacd scrade, va fl diminuatl.
Un tip aparlc de migcare este reprezentat de migcarca pcriodici, adici accl tip

cle m$ccu'e repetatd dupa tur unumit interyal de tintp rutmit ,,perioadta'(.
Toate accstc noltuni afercnte rnai ales capitoluiui prccedent, dedicat concepfltlui

de rni5care, au fbst amplasate la inceputul acestui oapitol tocmai pentru a facilita
legltura cu conceptul dc vibralic care, in esenfii, este o miScare.

Mi;cureu vibratorie discutatd de noi estc o migcare periodici de amplitudine
relativ ioasI qi de frccvenfi mcreu ridicati. Termenul este adoptat in cazul siste-
melor clastice si deci in special in cel mai sinrplu caz, cel al unui obicct punctifonn
sr.rpus fo4elor clastice.

in cadrul teoriei noastrs, Wbralia rcprezintd entitatea.fizica de bazd a mi;cdrii.

28

6Z
'lo1rd33 qE

un--rtuJ €1Br urol eJ€c eJdsop 'DJz4uaruo) Dr?nua r{ nzn{tp ot7taua :ellulgluJ ar8"tatra
ap yrnd11 Dtlop .top) lD lztuauDpunf lnln.qsqns pltuza.rda.r o{ntqq1 'alns.tauurt a'nlnJ

-ua,t'n.4t'tptl.tis inlenru EI olueuerruod apuofin1lnnt8 ntn.r8ayul Irupeuuelul utJd

'(a1n.rrt1cn.t1sotq) aun{orq ti (a1o,trycn.t1s) acrzgf alautal$s aiDo] u3 a7iasnBa'r as Dg 'alD]-

-ta^uil7 tlJtTDrt.t1s ninutn.tB n a-rl:t7sa{runtu ap o.tnwr.td ptu.toJ o ec erierqrn eJopISuoJ

uelnd 'durq rSulece uI 'lDsra^lun ruxpqopry rnptlrwnu-niv lwpD) u1 @zauaB)
ap uLp Jotoiln ay)Auap nptutof .to.tnlnl n * 'ail)utalDn) 'atttti.tal 'alDpun)as 'a,toutt.td

apilu)tlqs .rolatu.rof o D)uanwp naur8t,ro plulzerdor ec 2nznq ap ncrSolotrawoua.{

na.tn1safiuotu llurzoJdeJ crierqrn 'alDs)a^Mtt alD.ttlptx.tls tlJruuouIp In{oAIu e'J
g 't1ttr wn8tg

7 't1,J otnSr 4

7 '.t111 ntn'tg

Sub aspect rnctabolic, putcni considera o \ribratic Pritnari drcl)t un .substrqt
strLrcttit'tl ub':ttlttt,;i pet'|;tttttt ai ent:r',.sici tutircrsrilt': irr unna vibraliiic secunr!are,

tct'f itrra, 5i a5a rr''li dcprir.tr. mctaboiir: intcgr-ate in r-citaLlr ului'crsuli.
O tbnorrenoio!.ie ilctr,scbiti. dincoit, dc curirctc:risticilc ciinarr-ricc arnbivrilcr.rtc.

r.iiirnriizar ustf'cl incit \/ibraiia sli clcvina Sunct si Si-rnctr-rl sa dcvini Vibraiic. iritr-ur.r

ilc!1i'r;inr)nt cchrlrbnr" asiqLrrii;'rd ilcrllclirlr fiinctr,rrr;rrc l sLirscr cnu-gclicc atlsoiutc

propligut:-i sub forlri dc un,ii.
fior-rccptiii de LTbrcyic, utilizilt clc ilzicir ir.r crir.lnrl sistcn.ir:1or ciasticc, dcrivi din

latinul r'ihrslio-ribt'aliarii.s. sj clcflncstc. in gcncill. o oscila{ic dc rnicit arnplitudine

djar cic lrccl'cnt* ridicati, refcrinr.lu-se la un corp puuctiform supus fiirfclor

r:las f ice"

Rcsfrsg1i1.11i corp punctiiorrn. notal in iitcnriura dc,spccialitats cu sirnboir-ri P liri
icgattirii cu rxrtiuncr dc pozilic), se rra gl-isi rniIial intr.o po:,:iiic i),,. Daui r,a fl anfr-cnat
clc ciilc c firrta clastjcli clc rcnfnl f), corpul punctifirmr ., a dezr,oltl ribratii pc rircapta

OI', . ilescriind nilrtc clscilr!ii annonicc i:r jrrrul poi:itiei salc dc cchilibrr, si va

cornpi)fia urr l'brrornen guverntrt cle urrn;.itoarcr c':uirti!-

rt X'.0

irirdc "rif i,'t t1 ',,arfultiii 1tc ubsr;isd tlt: P [i X{t) t,a ti lerit'ttltt u tiottct a sa fata r/e

tirtry,ttt! t, o trsnstunti.

l''luurcror:sclc srtLralii pructicc ali Lirut ptisibili o r:lusifir:tu"e a i:ibrt;!irlor it;:

1t t t' r n a tt cu I e, ti i tn i rt t t r: f e. t in t r,; i ti cl ct I c, f it t' t a t t'.

\''ibnaqlitc pe!'urancnte surlt arielca rcpcfafc la infinit nierer! cu acalca;i
caracteristici. Prdttit r.:le nu t:yi.tla, din r;oirzu pi'cz<'tttei in..,itubilc Lt itnor rcz!.\tenlL'

ytr,rsit,c ce pt'ot,out'ti rlilitirututcct 1or': dcvin '"lr:oi vihratii dirttinuatc llr{igrcsiv.
Vibi'atiile sinusoidale sau sirnplt sc ob!in prirr intci-rncdiul unci solicit:iri

extrrnr :\plittte unui sisttm t\"rstic (t\iupaztin srrlx orictJ atrt:a structurir).
lilrraqiile lor{atr suni ccic obtiniitc prin rrr.',rtr7rrtnL't'(o tntot' aclittni tle tip

c!cr.ttit intr-tlt 7.-Llict .sttti itt piiticlclc t:ntri coi'p t'u u/;a.foi'le; cariri rtceste .lbrle .sunt

pr:t'iotiit' t'aricti:iia, se t tt'ifit:ci itL tinrlt .f'enotttettitl ilc re-:ottctt'tti.
Drci vrrn consi{iera un sistsm olonorrr dq clc'tnentc inliniLritc, lipsitc c1c fiecare

gi ip,iependcrtte de tirrip. pasibil dq rr soiiciriil'c gcnfrali conscir.'ativi 5i susccptibil
illlri EL)ilfiqrilatil ds ec,hilibnr stal--ril, sc atrngc irri f'eirtttrlcn de rezonanla cu ptisibilitirfi
,-li: scliclratizarc in triod anlloq nivelL;lr-ri ttitLli c()rp pr-ulctiibrln.

f ind sistctnul sc aflli in starc rle rcpaus inlr-"; lrnutaitii cotrtigura{ic f.,,, rilcri i sc

ria pcfiurhl citrisi de pr.rlin cr;1iili{:nrl. el va inccpe si sc rni$te; rlirninincl irr

prosnpusul cclrilihrii stabil in C,, in inaniu:a ncdcflnita apropiati dc lccastit pozitic,

r.ni5carea sr va fi gtlvernatii dc ecualii rle tipul: .x I -'tr: i/.
IJac[ :;isti:urul arc ",,ru liberfliii (x,, x, . ... ir, ./ $i clite Llll sisletrt de coordonale

lorprtic, arjica cli: parametri 6t.,ng:{ic cie tit'ttp inclependen.ti intre ei. in in5suri sil
reprezill.e gradclc rcspectivclor.,ri '' iibcrtlti iniurrti lui C,. firrla vie 5i potenliala, se
pt-r;rtc exprir-rra in urrnitilaica ibrrna in rrui ptltil-)i tenrlilni de ordin supctittr lui 2':

T' I -' t-..,: . i - r'- J r',j.t-,

ilind: crt. constllitta oporlrrrii iarr cierir''ltcle tetrporair- dc.r; se recltlloa$te c'i qcncrica
-Y :rrhri,' si s'rtisl:rci cLurtii.l:

30

It

erpo lound rnun n eeece eise nurroJrun scJuJSrru icpqurru,r ruls eurJoJlun rJlO

-Srtu rlsrxe 1od relq 'gqJno o alse El.rolcen]4 lotp orutlrqJnt 'eldrerp o else puoloore-B
poe p cru[r]Jor :g 10d erecSrur ep elundrl 'erienlrs glsEeo? u1 'dur1 e1 lmieds pugpoder
'Dzalt^ rS ntto1taml/ ;luoluo qnop pdup rcurstlc 1od es antcittu ap aptndg

'durr1 u1 e1u-urSg.lsep ir-rpcStur eoreogiJrrnrlo BI rnqlJl.uoo eelnd ru nrircls ep
Inldecuoo Ioofi 'lEr-rolctrr IUound cp s;no-rnd lnrieds nlurzerdo.r ErJoloorer1 (ctlc€rd

'SlPnlroJo I u[.1SIul IluJl.lPlnf
ep a{oun3 ur 'pq-rnc nes gldee.rp 'pouleuoaS crutl o U l?1, es lluolcerer1 rS 'cr-qeruoe8
lcund un EI uruoJoJ eu 1EOru1uJ 'e.rucSrur uJ lelJclr?ur lnlcund ep alednco olrseocns
roprfrzod elnolpzuudse.roc Jolelcund 1n culcuroefl lnco1 op Flclrrlzalda.r errolcern-4
o cSrnoled ler-roltrlr lourrd un 'rs se.recsrur ur 'sns reur 1r:zrce-rd utn urnJ eSV

'1 "r7t7 o.ut8tg

u3 leluczs.rd clso ull13 gdnp 'an1n31.tDl)ar evD ap rualsts un ep lEluezatdet oiur.ta-{a.t

ap uDlsts un--qLrr gleJpecur cU trs onlqo4 IprJolcul lcund rnun lr-rpJsrur E ptJnxe
?o,lourso6 'ericrqr,r ep rnler e rS .l.rpr$mr Jp rulnucuroue; e r:reurldtcsrpJelut qfurpuel

o lurtli-lelep loedse lscoe rBI'ole 'Eoruolo.] ecrldo'euolelnpuo errldo'uoiuleurpourrel

!plld cp cn 'ttSoloueutoucJ olplloleo clno] ur prrlgtur rrourorro1 un elsc Bcreosrur'lSnloJ

'eoi:lpls tS u':uur;r-rrq'nrrlcurur,l :olruu.srp eloirdec rcJl c ]ll-rppc ur elprpnls luns

Jo[ elrorisuolcr:.tec r* r-rposrur cl-^ilJeJip 'Eczg ul 'pc 1n1de.y stls rcur lergrceds ury

'cleLreJerrt olcund e1$ru elereprsuoo

lsoJ n? eloteueld eJo-rcc Irlrp?o ut olntlec loun rrzcq ed oleroqeie lsoJ ne rnlolr?os
irunf u1 loleloueld te-rtcSttu EZIeLIeAoF ercc e1r3a1 'or"Je rlo cr-4euoei eleluezetde,r

olelrclutu elruncl rde-rp e1r,;reprb-uoo q eelnd ;e rtrtuour eirutnue ep elecJ o]cloorqo

rS renp 'gorzry rrrp eogriurrl:,i nlulco-rco €orlce-rcl nr 'lnroeds ui 'r$ erilcu-rd u1

'aolurnLnp alunpAtu alnol nl ttxaldt,uot os otSolouatuouaI

ti olntoltnn D.ulpn.tls ttct{tyttonc a;l-c (ggp) ozvg ap ptlnEnuE nap4u1 ldetp

vintqyl iugep eaind wly 'alDsratrrLtn urnJ)n.4s D DllJLtaunptnr{ ,,pcryaBtaua oumnf'

nluozorder Jp, Dznq ap ar7tatta ep elelrlLutc n,rrlrodse; '.arEtaua ap ljQUlun dilLunln)
elul lD .to1n1.utd ct.ttauoaE puttd un plurzcrdo.r IEuoletu Inlound 'Errrlaruoofi crjrullap
cp nrieds rnun [it-rpnr ur luuc]sru lcund un iderp urjerqrrl f,leprsuoo eelnd ury

' A / D St a A! Lot 1 1 JllJ ) tl..Q t'

a[) n)truDLup ti ntiniqsuoc ats'a"rdxa ap nlaut.to/ .to.inJnl ozvq Dl pis eriu.rqrrl

'efintqt,t n.n[alnciuu rctu ti atntilw

ntnf atiatqtt pis'rxa nu eJ rrruge eelnd urr 'rceq 'a1uzruu8.ro ;.trpoSrtu Inucurouo.i
Ei+u os'alnsta,vurt a.uiltntlar r1.t]1pt1.tls lo JtloqDpLLt lnlattLt Dl alDs'tt.n,rEa1ur e r{

(uzouefio-rqr,t) rariu.rqr,r rczcuo.l €z?q el EO esorol rctu puad eleluazcrd eloo urq

'oJf,prrlos ep rnlnicriuelod e nes rninuolsrs.rolosr:ut e nes eltnjuulLrr oluoruelc ep rnln_r

-"l'ru'nDuL.teortir0uu'D.ajt.an1 i'ollpnupn:to7:p' ?z.rruDeo/lDc)l5u.c..lnrc7uLurd|l.)etofuue,ltcaci-lLqulctulsacptpyu'ut(tlnaL1u1an1lfalsp)n D)t!,tolu.tt)
'D)tLtoLu.tD

nut.td ttzS DlDJuaLunpuu[14ou ttns niua,tca.{ purt/'ntttu roLu De)'aludrruud eiue'rccrg

ep f,olrurnuop "roJ lnpurlJ c1 pguod (uflla erecllpzundsoroc e1"ljuc.a.oc-q :aludtrurrd

piu,lqr,r csowttu es 'tnlnutolsrs EOffJSrtu Eunruolop olrod ereundruoo nes greunderdns

.IoJEo e 'aJtuLtou Jo[e]ElropJooi Ir IOc rc yn8a iDunLt ap a)rrrcLurv untlrtu clsoov
'€ctuoulrc e:8e1 ednp !zeuc,\

epuuotr ololruop"rooo o.4urp eJEOeU 'ldlpuoc ll1c,,r.r1oeds:l-r ur 'eo uuru?esul oi BOOO

'( tr ' "' 'e 't : ! ) :0 :'x.'5,) +'x

porcxu'gc spolii egole itt itte.ntale de tintp nteretr egule, o catcgoric opusd ar fi accca
a nri;cirii variabile atit ac'c'elet'ure cdt;r ittcetittitc. Cei doi parauctli, traieetoria qi
viteza, se pot imbina qi in acest caz clasificarea devine tnai ampld: miqcare uniformi
rectilinie sau curbilinie qi miqcare variabili rectilinie sau curbilinie.

Miqcarea cstc cuantificatd dc trci paramctri: sltuliul, tirnpul si vitez,a; practic,

viteza rezult'a din rctpot'tti clittre spalitt ;i tirnp.

Miqcarea este rectilinic atuuci cand punctul se n-ri;ci pe o traicctorie rectilinie qi
parcurge unifonn spalii egalc in intcrvalc de tirnp egalc:

s: v,, I
S - .spaliul; t: titupul: v,,: viteza.
CAnd punctul in miqcare la tnotnentul / - /, se afla la distanta 5,, de punctul

desemnat ca originc, rcialia matematic[ devine:

S: S, + v,, (t - t,).
Dacd sc verificd /, : 0 5i S, : 0, se regdseqte prima rclalie: S - vf.

Aceste rcla{ii rnatematice luatc in disculic constituie doua din cele trei ecuatii
fundamentalc referitoare la tniEcarca rectilinie.

Figura Nr. I

Dacd vom considera n.riqcarca circulard drept o miqcarc cfectuatd de un punct in
rniEcare pe o traiectorie circulari confbnn reprezentdrii din Frgura Nr. ,5, intervine
conceptul dc vitezd unghiulard rcferitoare la parcurs pe circumferin{a (arc) corespun-
zitor unei anutnite valori unghiulare aie vitezei respcctivc.

Rzo(l)

Figura Nr. 5

intrucdt tniEcarea se desldqoard pe o circutnferin![ cu originc& ,,O" in centrul

traiectoriei, mdrimea razei vectoare este constantd pe intreaga duratd a migcarii:

r(t) : Rr,(t): ru(t): r(t)/R;
r,,(t) : vectonil versor al clirecliei r(t),'

R : raza circumJbrit(ei.

JZ

cc

'^/t :J :^ :J/l :[ :^J ;^ ;J

:(t ) niuana,(
A (1) npnottad'luntu;ur Enop eleo cp lecgitu€nc else e;ecSrru ep dr1 lsece r$

9 't1tJ n.miit4

ow {/ "f

€ I

\d fl

4\_

'aurpnl4dtun rtDS DunxDLu oitutlsrp : y :aloBuola -"i'.arinpcsct ap n4Le) rS elSeurnu
as n{ TnlturLJ 'D)luouttn atrouzltlso alsa natotirut'(6 1 p)urs y : i u8sl rllroJuoo

'durr1 u1 gzarra^ (6) xt/ lttlctutd e1 Q) a.rncirtu ut ptycund u1 ep (t) nitrystp EJeC
'nrqulqJa ap a1ilzod ltturtu

*xgf tcurtd rrtun D DilD ap a4.tnd o ap a.tocitr.u ug ]cund un ap 4on|caJa na.rncittu gtrptt

'nJtuotu"nt atnftil)so na,tncilur elso or1sr?ou lolllpnls 1t1n elucSrut ep d4 11e un

'i\Ya : I/vZ = al i1 : 'r; :llco = xr 117rc- ol 11 1

: s.lalul

ti 'ptottpr.t rca g[ nt ,t njuanalt tyJD tD 'pltizo)s tnw { nt 1 opnotrad lg) t1)

t-^J.:J, l:^:^,J:J

:alnuogindotd staun lLtns 'A ti 1 'rtur.tt'ttu Dtlop ap)

'erccSrur u1 lnlcund

o-qgo ep dw11 u3 alDln)axa $a.4u1 tlqo.r ap lruprurru plurzo.tdc: niuatta.tg

'Le : n r43un un n.tadocn atDoj)al DzDr arq) trl piul.taJluncttc nSoatgr aS,urtmd
a.roclttu 4 lnycund arDJ ur dug ap lllD^-taJln llurzeJdeJ e{clor ep npno!fid

'(t) a1in1o,r ap niuaoa,('A A) afuuo,r ap upvot"t?d :rurugur

pnop Joq€ e cerecnpo-urrr €rllsocou olso eJBssru ep dq rqsecr Inrpqs nrlued

'1A :n ;JuDlSuo) :l/n :c0

:s/pr1r grnsp,vr cp ol€trur1 s: :rn rS o Inloquns nr llelolr e$e ".dLutj
u a.tnopa^ Dzo,t ap st.Dsdp ptrtlSun cp lleluozJJder else prulnlq8un EZrl.rA

r.rl).tn autncntcl DttarD)itLu ut ltrlcunrl 'otu.roJitut ,rr:';7:,,1:'::':r:::;r':":." ""'
'tuDtpot u! iv.ntsvLu : n :lntinds : g
lny :oqVy ),tD - S

:olse tulllcc e1 lnrq8un ISoWW Incre e.qur

erielcr rcep $'0)n else ,,/" du4 ep Inl€.uclrrr rrr e-ruolool ezp,t ap sucscp lnrq8un

Frecvcnta rni:carii oscilatorii amronice este mitsttratlr in het'tz (i7z). I Hr,
reprezinti frecven(u wrci oscilalii a cire i perioudd este de I s ;i u cdrei .fi'ecvet\d
cslc tol de I s.

Cclelalte unitalr adolltrte sunr:

' Kilohet'tz; l KIIz: l1J tf. .

Megohertz; lh{hz: l()'; r/-.
- Gigahertz; lGLtz- l0' flz.
- Teraltertz;
l 7-llz: l()''

4. Sunetul

Tenncnul de sunct derivi din latinescnl .*\otltts ". Sunctul ar putea h dcfinit
dreltl cattzu .fimclumentala u senzaliilt)r ecu.\ticc. Definilia se rcfcrl ia vibraflilc

ucrttltti, gcltcratc dc I'iblaliile trnui rttrp in calitltc dc srrl'.yri sonorii. Vibratiile sursei
sonorc sunt transrnise prin aer prin intcrrnedinl ntecliilor elctslit'e si aiung ia urcche,

unde excrcitii o cxcita{ie dircct asupra tirr.ipuliului. Vibratiile crnisc clc energiilc clen:;c

si dilLtze (concepte 0e vor fi definitc intr-nn alt oapitol) sunt pcrcepute de ciue

sirngur:ilc iloastre, Pr-actic, stmehrl lcprczintir vibrcrlicr parceputci de simlul auclitit,.

Clasif'icarea srmctclor evidcntiazn o multituclinc de entitati sonorc, cum ar Ii:

strncttrl uatt (inultl, g'at (jos), slab, pulertic'. aspt'u, tlulce, argintiu, crista.lin, clar

incdrcet, u'escttt, inturit, rlintirurct, clescresui gi multe altele. Accste califlcative
provin din parlicularitalle fiziologicc alc sensibilitSlii ficcirnri tip constihrlional, in

coriditii optime de pcrceptie acustici. Vibraliilc-sirnet provin de 1a o mare vctrielute dc

surse sonare.fizit a ;i bit$izi ce.

Acusticu csie capilolrl Fizicii care studiazi stutctLi si fbnomenologiilc in c:ure

ac es tct e s tc a ntren ct.t.

Din punct dc veclere isbric" primelc cercetdr:i de acusticd provin de \a Pilugoru

qi 5coala sa. irnprcurrii ou discipolii srii, Fitagora a de siisurat unclc studii itsllpra sti ne-

tclar emi,se de fubw'i soilore ;i coarde v-ibrunte.

$i Aristotel a ticut uncic obsrn,ajii validc refentoare la mec'ani,wul de pro-
tlucere ;i propagure a .su.rLetttlui.

Wlrwyia a descoperit analogia clintre mecani-tnrul dc vib ulie sonoti qi trt$cat'eo.

rrrttlt'lor p, t),qlintltt rutr'i ttpt'.
Pliniu cel Bilrdn e pus in eviclenll faJrtul ci ,srr.nett.tl se propagd cu ot,itt'.zd nrull

ittlct iotru ;itczt i ltuttirtii.
Ptolcmeu ir lansat idcca cd inulyintea ututi stmet clepinde cle aturtttitc ptoprit'ttili

met'onice alc ,sttr,sei .\onare .
in ciuda rnijloacelor ic,dnse de ccrcetare. fbndate tnai ales pc ilitttitia filosofici,

stirdiile anticc a-supra Acusticii au clarifloat cotl('cpie si.fbnr,tntene dc baza reJbritr.tare

la meccutisntrrl cle prochrccrc ;i propugare a ,sunctLtlui, la raportul clintrc ,-itezs

stmetultri qi cea a luntin[i, la partitularitnlile sursclo]'.\otlote;i Ia influenlq !or ttsu'

pra calitalilor specifice ale riivet'selor ,tunetc.

in Er.'ul Mccliu, Acustica nll a proglesat deloc, riniAnincl doar in dorneniul

rnuzicii.

Galilci s-a dedicat i'n nocl cleoseb.it studiului asupra natut'ii sunetului, asupra
ploprictalilor coorclelor vibrante 5i asupla rnetode!or petltru detcrnrinarert t'itezei

34

9E

'rrcrzr+ e{€

rrueurop Jolle e rS uJrlsnc? e oftllo.rrzep Eoreolrr,\ r.Lqrcd lelrrorutpunl ]ueruoru un ]lnr

-llsuoo e e-rrredocsep FtsEacV 'actlar8nuo.e)ala rcppurr lruolusdocsep 069I lggl)
zu?H 'V'H uat)rzrl rnloJrru snpe nrSuuto un ec lntdope olse Jnloqwrg's:arinlnso y :
zH I '(29 rzUeq ur fles sll)to ul EJeosgrrr es eiua,rce.rg 'npuncas o-.ttLu luorqtt d.toc

un ap alDqJafa a1aldwoc (nin.rqte) t(oycso ,1, Irulurnu clsJurlap niuattatg
'a11nut atnotaiua,tca.ttol t'DLLotu atioltcso ap trya)

loltLusry a|sa afintqtt ap y\dacuot 'pcrlsncu uI'n"tqrlrlpa ap tfirzorl taun D DllD ap l:a
a1.md o ap )usnla ntpalu utun rc1e1ntt1.tttd nrro3ir* elurzerder DJusn)n ninqL4

',,tztlD D" euurpesur erp,3 uatlup urp'ngs Inpugl e1 'euu.ilrd
efvx ',,zne e1 'tolr-re3ie-r" soyusnoyD lnosecorS urp EAUop ,,g)!$nil)" ep InueuueJ

'x:-e :tol n.tDztlt!1 'tt.rnSodotd itolttryslJalJD.tDJ 'nJa)npo.td D,|tloodstad ut aulsnla

toltlpaw nltfin"tqrt Inrprus nc pdnco es eJec IIOizjC 1e lolrdec loo€ e]so nJrlsnov
'ecr3o1ouqs1 refnlo,te

Rrun uJ pllqeroplSuo3 o-ruiiol,zop o lntsounc e eorlsnov llqsou Inlooes uJ 'lSlUoJ
'lo,\rLr ]leur ep;eurSur un lsoJ e e:r-o'(y961-e ggl) zilollutpH ttott

p,tDqllll nps rnFg r$;olglecrec 1€ug€r op €s pelelr3r:deo snusue"rtre e;ec'elrlrxelduroc
eJeJ o ep p"ruuqdrrsrp-lelur olelrl€uosred o tsr5 t: z]loqruleH 'eruoy urp DJtnT ep DlLu
-dpn)f" EI ur?Jls ruqweul rS nrSrlserd op oJpel€c ur JBlrsla^run rosc3o.rd lsoJ v'eJls€orr
elelrz ui urld urp ellQeleA 'rnlnznn n8olotzt/'ntdns'n aytur?r.to n.toatr aIa(lft lelnuuo.+
E Ie loJ 'pttlsn:)n nrnlou ap actzt{ rrSolottauouqf .toun lnlpo) ut tlsna.td a"LDluutsrl o

llnqt.qD n-al oloJD) 'lt1lnzt1D apJvor)so ti octtrnduul nuDtquou'ttto1[ttu nlpa.ut D,u1]

y-rr?.1J.c puluo-rd 1erprus atrpor.tad tuolDJqtt .tolt.tocirtu JopasDJl t:) D)luoLutD "DzrlnuD
'ol taunoi try ln )uDLuatDLu lnapa)o.rd pcrlde y '"toppLuls DztlDuo n-r1ued alntndn

lrrlrsrroo E r(nsur IA 'elozsq ArloeJo snd e-r eratgt 'atSololzt4 lt)risnrll clrsroep
olelioAzop o sndrut r(n 'oJclocJoo op ttueurop osJOArp ur sueuri "rptullu ul opurJge
'alrs olrpnls 'lutnraulnlu r! Tnatn.o1rtttld 'rmntzntu rS umcrzl{'LtDl)tjoulallur ')lpaw

lso1e (utpag p6gJ uopstod yggJ) zqotlarlaH uot putitrrpra1 Frypn7 uunrutaH
'pcrlsncc €oJslecJoo ui qlueuoduu eplrpuos-red o olso zqoqwpH uotL 'H

'zlloqruleH uol 'H ep sel? rcan A qinlt(nll p,to7 ep elnurjqo 'au1at.raua

tola1cadsn p ti rt..totrnptpuo rr"ta8ndotd rnp4tnys elel€llruoJ etncsouno lncq; np-s
ppeoued gls?ecs ul 'lnlnlauns' rtto.4sr8a.nu eruelqo.rd plep rulrd il1ued es-nptreund
'Unf ) mptuo{o.tcrut e A tn1nto.8ouq/vercluelur el snp np }gJul gcrlcu.rd rS ulelueur

-uedxe ElrqeJeplsuoo sJoSrteJIslJ o 1n,\B ne sol-XIX I€ rnlllloces elrJglocle3

'Uequrolv(p telng to1,tu; 'fl lso.1 np rroiptecrot riyy'(iytcctv 'g) .rolt8tat ti

rolauuqludut alttjntqrit )tlpuo) att:tt a16a1 'Q77nou.tag 'O nc uetJntu:n aEw.tEoT '7'g)

aronos lolt.mqnl Duoal '(rtrr1.tu1 '6) alottrqwo) ap rolalaltns Tnuautoua.{'(,rnaanag 'y)
.tallpryq ltruaurouaJ''(ar[J!.rang uort 'g) apllp!l ti aptlos alupau ut ri .tnp :tdD Ltr tDLtulLt

t1u 'u1nlauns naturilouS ti ozaytt atgrp njuapuadapur eoJpl;asqo '(auuasn7,g .y4J)
rnlnlauns DzeitA D a.4oLntutalap nut,td '(opa,tEng 'g'g) rnlnlaLrns D ats'tLusLtD,tJ

ap rupaLu D) rttln.DD na.mtun{uoc :g -le utnc aluegodurr sueruoueJ rS c1de.j eleun

-rerqc lJo-rrpul linipnzep e EleAerperu Borlsnov'qorznru ep Arsnloxe pr3e1 rSe6
rolap.lDo)

tnlnlaluls n asndutot tunjDLt eldnse ctrueuodrur liillqui lru\E € Ioill"D toj- 'arouos
lastls D afin.tqu, ap oiuatca{ap lnBal iuaLudla Ltn lDud.tJuD ajsa'lallns urun nufi1or.u

frpn rrr 'ec lnldeg plep nurud rulued Jrlcsounocl r: olec leo lso.+ ? IA '.taD m tnlnlaLols

in baza unei dublc acoeplii semanticc, conccptul cle stnet arc semnifrca{ia de

cauzd qi e/'ect in acelagi tirnp, desfipurind o clubld fbnomenologie , obiectivd $i subiec-
/lyd" Fenomcnul obiectiv pomegte de la vibralict crc:trsticci in mdsw'ii ,sd der:lan,yeze

senzctlii aLLcliti,-c prin intet'ntediui tLntlei sonot'e propa4;o.te. in schimb, 1'enomenul

subicctiv este cicsfisurat cle citre wtda sonord propagcttd cu agent fiziologic ucyio-
ndttd ar'tryra aparatului acu.stic. Datodti acesfui bisemantism al conceptului de sunet

si dublci sale f'enorr.renologii, sunetele.se pot impurtr| clinpunct cle^,,<:.clere subiectit, in

sunete pcrceptibile ;i sunete intpcrceptibile, itt limcyie de capucitcttect fiziolr.tgicd per-

c eptit; ii o orgcr nisntu I u i. u nt an.

Frec'n,enta de vibralic impune urmitoarca clasificarc a sttnctelot'.

infrasuncte, cu fi-ecvenla sub 16 flz, ca cic cxcmplu rrnclele seisnice, batdile

inintii, oscilaliile tmui pcndu.l, ctc.;

suncte, cu frecventa intre 16-20 si 16.000-20.000 Hz, accst intcrual dc

fl-ecventi reprezentdnd clttar capacitutea fiziologicii de perceplie acLLsticd a otganis-

ntului tr.man:

produ-se ultrasunete, cu ficovenJa dincolo de 20.000 Hz. E,ste vorba de sLlnete
gi utilizatc in dorneniul tehnic:ii inclustriule;

hipcrsunctc, cu fiecvcnti cxtrcrn de ridicatir, comparabili olr cea a luminii

si, desi, ou liecvenfa oscilafilor electromagncticc.
Daci nu ar avea proprietifi geneticc si intcgrativc dc naturl gravitationali,

sunetul nu ar putca fi nici inregistrat qi nici transmis la distanfi extratercstril

substratul fenomenologic constl in depigirea forfelor gravitafionalc alc marilor

sisteme cosmice.

Insistlm incl o dati asupra caraoteruiui relativ al acestci clasificiri, dat tiind ci

se referi cxclusiv la capacitatca fiziologicii de percep{ie acusticl a organisrnului

urnau. in baza acestei capacit[1i, dintre acestc catcgorii souore, mrmai a5a-numitcie

.,sunete" cle frect'enla de I6-20 - 16.()00 20.()00 fIz pot -{enera sen:dlii actrsticc.

Sunetul este deci un ef-cct al vibra{iei. Toate si.stcntele materiale (ere tlezttoltct

cliver.se cnergii, genereazd vibralii cle la cu.re prot,in clit,ersele sonori.tdti. Putcm spune

ci" indcpendent cle capacitatea aoustic[ lirnitati $i relativd a organismului uman,

;ifiecare sit^tem rnqterial energetic este cat'actet'iza.t rJe o anumitii icJentitate .sonord

( ot'L'.\: p r t tEd t u tt t't' r' i h ru ! i t' i g( n ( r d I o d t'c.
Organismul uman poatc perccpe vibralia prin intenncdiul a trei clin ccle cinci

sirnqLrri: piplitul (tactil), vizul, auzul. Mbra{ia pirndnflilui este perceputd in rnod
deosebit prin simpl tactil si numai in anumite circurnstan{e, ca de pildi in timpul

cutremurelor, cAnd este perceput[ qi de sinr{ul aumlui. Vibra{ia lurninii este perceput[

prin sim{ul vlzului flri nici o implicalie funclionali din parlca sirnprh"ri acustic.

Toate procesele funclionale ale organismului uman colnpofi[ manifestiri meca-

nice, termicc 5i chimice; accste procese implicl si manifeEtdri acustice, sub fonnd dc

vibralii pe oare aparatul acustic al organismului nu le poate percepe. in anumitc
situalii, deterninate de stiri frziologice pafiicularc, pot fi percepute acumullri

vibratorii intense, ca de pilda bdtiile inirnir, fbsfcneie ga enomre senzalii vizuale de

puncte strilucitoare $i acufcnele ca senza{ii ac'.rstioe in urechi, a$a cum se intdmpl[ in

hiperlensiunea arlerialS.

insusi sunetul laringian propagat in mediul inconjurltor cu viteza de 1.200 len/h,
igi are originca intr-o fenorrenologie ce antteneaz/a o inrugine corticalci gcncratl in

t6

LE

UiuO.tJ04 ep pCIpe ',,a1Dtn) Alauns" eleltunu-eSy 'a.toouadns azluota)D altLunuap lut'ts

alo1uatunpunl oiuatca.rJ'm fia.4ug 11d171nw ap nlaiuatca.{ a"too1nzuttdsatoc aPpuns

ac dtatl ul 'DlDluaruDpun! a1iautntt as osno[ tDLu oa) oiuaa'catt n2 lryauns lloualoul

dtoc atnca(' n.t1uad oytttttuapp nn{rcads niuat ca"tJ'rtc 'tutlitpuJ all'ral1p ap aquns puor

-auaE 'uios1nd "to1 ..to1tr.tdo.td prpawtalut urtd nqu DzDa'rql^ alaralDru ap'ntd"to3
'puotit1t,r.t.t8 ele.rBelur eluttql^

olerJeleru elelcund EzBeuo4IrE oJBc eolleueSosJollun tetSoloueutoucJ Inlpec ul eulel

BnloJ ruol ',.1nsreAtu11" 1n1o1rde3 uI 'a)IlsDla rai.tol oyuqsuor ap ri rnlnycund nsnru

ap plDulwralap afiotqtt ap oiuatca{ n'mEurs o ad ozna1rcso louar)ut lry)und
'cleualeru roprndroc € nes Jol

-olcund e{erqrt op e}ruruuelep'esre,trp ecllsnce l}ienrrs erie;eprsuoo uI BI Eorzld

'aJouos

rolrriugrso eiua,uar; ep epurdep Inlntouns eerurilpug EJ lelueuuJodxe 1ectluea.

e S'(trcD) tlDut tDut nes (mB) puntotd mw og ES Ie ?3 oc?,I Inirueuns nawilrlrr7
'pznlap n1 niua.tallp ap ti ttu -rep 'ltlueutepunJ Inln"louns asndn.tdns iopputls

naloilsueryr cp * lnBaluwefiuytuupt uenpJ'prtntnlnwlenuanespaespnudtnd.etdprtJso(uaorsuolruuaq;uutlJrf'g€lletsuuooleluulr prouos
ep Jep
ps:ns o op sruo

'eruolrcdns eiue,l.ce-tg ep IIJes Ieun EZEeJolEp es Inlnleuns e aleltpc Elseecv'^llolIlD)

.ro1 plcadsn qns Tuatrp poru uJ aqndac.tad Tuns (autfi1pu! pitraa.ca.{ r! aloJtsualur

rioaacn ap aputls erno urrd €ousuolc€Jec elutze-rder llrros lnrqut! nES n?n oln)
'pout rinlacn ut usa"tEo"td

DzDan.munp as D,touos Danltsualul nap ti D.toLtos DS.u1s Dl ap piun|slp p4n4od nt

lnuoti,todo.td slalm poLu ul on)anututrp as natnoldtun 'act"ots .toppun Inzec uI
'n,tlntpaw 1n lcurrd act"to u! ptuqsuo) auvLuol DA Dlouos Daiollsualm 'piwcasuoc ut

'* n.touos Dsrns ap pinJ niuo1s11t ap apuldap nu oa,moldtuo'auold tolapun InzEs uI

'(1n1e uns g8edo;d es or€c w Uryaw y-zEenl

-olcr?J€o erec rruupur) lunloA rS o1ul1suep 1A wp (ntottos otivpcso EZEezua+xErEx erax

prggu) piua,roarl tS eruoldruu :ttlawn.md IIJolEuun ep epurdep qJouos EelPlISuelut

gc l?l?lsuoc c-s 'ooqsnce JoluElseJluttu E Y'rztJ ts Ecrleureleu.r €JJEnlB.lle ulld
'gJouos eruEudo.rd

cp urirorrp cd .rulnllpuedrcd lnlound ug 'gfule:dns ap uclullun ed 'dru11 uJ Elouos

Epun ep plBlJodsuurl e.r8rcuc ap uJlEllluBJ ep PlELIIuualep u eleod Inlnleuns E3]
-ensuelur 'crepe,t ep lcund erunue un-4uICI 'cttt.tayttd tow tms qDls tDttt agl'os p nc atnt

alD) mlnputls n D)ustJaj)o",too EoxE plurzerder Dtouos niuapd nes DawilsuaflIl

'n jua natf no s n a utt ilout

rs puqtuq nns DarDoln) 'nalDitsuaiul :pzoq ap ntlslral)D.tDc n.t1 gpesod Irqeuns

zH 000'02 1i 91 a.4u3 sut.rdnc pitta,tca.rl

ap lndutoc ttl n^ilusnnql)ixtraoc1lplollolut.ttlolzDua)tslslnL)tDDwaDiudJaac)stlapd1naLpul nctEolorz{ atnltcndoc o ad

pnzoq'aloltLnt D ttxaldwot nc8olotn{na1n1

-tytur{ulwzarder 'e1es epcr}slJelc€Juo e}Eo} nc 'launs lderp ruru4ep oo eeec IcoC

'Qnstarvu2 Inwsryoqvpry ur a1ru7a|u1 atouosttl nriouog n gnptaS nzng

fi plnlaung Dzauag rzoA) rrurutnl rur:Sedord eSeolntre eleuorielt,r.elfiorq lcnuculp Ioun

ezeq ed ereo$Esep es ecrSolorzg esecord eisocv's/Lult 000 00t ap nutLutq rzaTrl tSnsut
e1 ele.rnSp;sep gcusnce e-r€lso.Iruuur ep unslndur uud qtrzquar else rnleSuurl rurSeurr

re1saoe oa.eltLusuD"tJ 'apqudac.tadar apLtn ap lotrolnlrmtSolq rualsls Inun Iruptc

bine determinat[ se intAlncsc fbarte rar in natura mediului teresfiu; ,,sunetele nutu-

rsle" svnl de fapt sunete oomplexe constituito din sunete cu frecvenle diferite.
Propagarea sonord comport[ o dinamicd vibralionala in care sunt integrate

f'enomenele de reflexie g de interJbrenlii sonord. Aceste doud fenomene fizice intdl-

nite qi in oadrul opticii ondulatorii gi opticii fbtonice sutnl. comune sunetului ;i luminii.

Capacitatea fiziologico-rnecanic[ a perccplici senzoriale a organistnului uman

comporti o specifrcitate prin care ochiul nu poate perccpe ,,sunetlll" iurninii iar

urechea nu poate percepe ,,llrmina" sunetuiui.
Chiar referitor la conceptul de sunete curate $i nahlralc rnen{iontte anterior. pc

baza ipotezelornoastre interdiscrplinare, accentulm asupra faplului c5 sunetele curate

nu fac parte din realitatea terestr[, unde intilnim sunetele naturaie. Acest f'apt se

datoreazi particularitiliior fenornenologioe qi procesuale ale rnediului atmosferic,

unde arnestecul variatelor gaze comportd numeroase nuta{ii, oe influenleaz/a aaracte-

risticile rrediului tle propagarc sonor5. in realitatea universal[, extraplanetari sau

extragalactic5, ar putea exista aEa-numitele sunete curate, datorate stabilit[lii fenome-

nologice a mediului respectiv. Aceast[ stabilitatc este favorabilI desfbguririi feno-

menologice absolute, pebaza cS.reia lumina ar avea sunetul ei gi sunetul lumina lui,

f'apt care ar fi pcfturbat in condilirle mediului terestru.

Reflexis sunetelor. Similar onc[rei alte unde clastice, la impactul cu o suprafa!5
care separ[ dou[ medii dif'erite, unda sonori se dividc astf"el incit o pafie se lransmite

celui de-al doilea mediu iar restul se reflecti in mediul de pro'renienl[. Din aceasti

cauzd, sunetele reflectate cru, o intensitate inferioard falci cle cele incidente. Reflexia

sonori cste deci un fenornen care se desflgoar[ pe baza legilor reflexiei ;i a refracliei

undelor ela.stice.

Reflexiei sonore ii urrneazi tbnomenul natural al ecoului, care constd in produ-

cerea unui sunet de scurll duratd in momentul impactului cu un obstacol. Senzalia

generatl de sunetul inilial persist[ cel pulin I / l0 s; sunetul reflex perceput ca fenomen
de ecou trebuie sd ajungd la ureche dupl un interval de timp de cel pulin 10 s fali de

prirnul sunet dac[ {inem seama de viteza de propagarc a sunetului care este de 340 m/s,
pentru producerea fenomenului de ccou, distan{a minimd dintrc sursa sonori 5i obstacol

trcbuie sd fie de I 7 m; distanla de I7 m reprezintd jumdtate clin a zecea parte a valorii

vitezei sunettiui de 340 m/s, lindnd cont de drumul dus-intors al undei sonorc.

Pentru sunetele articulate ale vociiyorbite;i cdntate, distanlatrebuie si fie cel
pu{in dubl[, adicl de 34 m. Luind in consideralie aceastl unitate de mlsurl gi multipli

unnitori, se ajunge ia clasificarea urmltoare a fenomenelor dc ecou:

depar-le monosilabic (34 nt.); - cubmisialarbfiicin(6c8azmul);ce-lortrdisoiilapbeirce](ilAsi2tuam{i),ugniual qina mai
fa{a
pdnl la ecouri multiple,

celuilalt.

Citnd clistanla pdnd la peretele de reJlexie este infbrioard distanlei mininte nece-
sare prorlucerii ecoului, sunetul reJlectat este percepttt inaintea intoarcerii senzaliei

acustice a sunetu.lui direct; acest fenomen cste numit reverbera{ie gi de el se line cont
in construclia sdlilor care au nevoie de condilii acustice deosebite.

Interferen(a sunelelor. Este vorba de un fenomen studiat experimental penflu

prima oari cu ajutorul unui aparat imaginat de cStre Quincke. Primelc concluzii
par de
seexmpeiurnimdeen(tualnetdatudlifodset:lu-ngidmaicddeduifnedredn),laldd, e--Jadz,dl:es2tkerJe2g,aalini tcpuloaurneanuurnndderi
sonore

38

6E

eurpnlrldrrrr ftx a.ttld alauns gxrpv 'a)ruoutD alauns ap aralutdnldns o eo tlpug8 g

eleod lnleuns ec e1Selurure eu ArlEcrlrlec urrlln lsece irrlnd 1n1cuns" nc ecp.J B-ep ruele
rcuny,',,1" durrl ep DlDprosrturs aficunJ'o elsc ,,.(' eJe(f 'gzeq ep EuerJoE Eopllun op
nes Joe ep plerfrur ulncq:ed op trJeJns 'areseldep ep .,s" n4euerrd un le.tedopu g eleod
lueurotrt op lueruoru rS lcund nc lound e.teq;nged pts"oce ezrroltaJp,x e rutrlred

'Ee ep eslure Joleleuns B gorlsnoe ereSrdo.rd ep rrice.rrp ecrpu 'es-rns nc erfzod

qls?ec€ u1 e8uniu arcc reieier 1ru3un1 e-ep 'ruqqrqco ep elerruou eirs rerjrzod e e11e ep rS
eged o op os-npueseldep 'esrns nc rusruoJcurs I€lol ur ozorqrl. qs edeour rS ereqrnped

e,r.rlcedscr op p$13oJp alse (rou o-gunuep url? runo eSe 'y911 (uzvq ap pusucu
alulrun) JcB ap plnrrlrud olpoorC 'luepecerd 1oc ur rS lolrdec lsoc" ur cpzt1au.p,
rlep'epurpnlrSuol elcpun luns Eolseov'rn[ u1 purlxc os oJr]o oltgeJe-r rS epurud
-Eroc unlerls ep eunrsoJcns o ieu ur ecnpo;d cs 'srqosep luerdtce-r rnun lluolrelur
u1 srielroso ul Jcll ep BSEur lsesur cp n[s 'lrqsele EtreJqureur o op n€s EpJEoo o op
leluezerder suap otlcSraue ruelsrs €o lesJns e ruoleJqr^ ruqr$rur n oJr2uun eJ 'ecr1s"le
Jolepun ee.reSpdo.rd rS eere;eueS gztorilelnS ec a1r8el nc eletrrru-rofuoc ui r?cguel
os oJ"c uetuoue-I un co] o-rr 'erouos Jolopun eeruSrdold etSo,tud oc eooo LrI

'r1rzu Ecrlsncr? e4!c cp oj€1"4 iuns
rS pcrSolorzg Ecrlsnop clnunu-eSe ul p4ul nu elelerrnst4ln rS eJalounse.qq 'alclauns
-vrllnzH 000 0e ap op?utp rer (alaunsu4rrr cnpord cs zH gt qns"zH 00002 Lf 97 o,4ug
suudnc else eiue,roe4 op lstuJou lndurgr lrrig11sue1u1 erirrre.,l ep erfcurg ui lzeuul
olrtull rtuqo el€ leA-lolur lrurrlrrc rrn-Iur gsuudnc Eu€Li.tr?J ps ernqo4 eiue.Lce-rg

'FsroreJnp eurlop qJqsnoe eriezuos erto ep olocurp

'rurxeru 1n3eld pcseeSedep !s arnqel nu rotu rS 'porlsnoe eriezuos op IaJ ecrJo elSosdrl
epun 'e1e1r1rqr1dec"red ep urutut lnfe-rd qns eusrueJ es ernqe-U nu eelplrsueluJ

'eJouos Jolepun lruxeluoc ut r-r-rpuezr-reloerro 'en1er uto,\ r-e-reo ed .rrp 'gie,; sp 1n1o1
-rdec u1 riupurgo"rde rlep r4euru-red luns llr1$eou lpiue,tcs-g r$ clepsuelur uud 1e{uese
pour uJ rnlruoe ole ol€urpn+r8uo1 eleleuef elepun ap Surlsrp os eJouos olepun

',\rllpne [oaru ei gpqr;Selur lru-roJ o qns eqce]n ep oleldeo
';oueiln 'r* prouos EsJns ?o suop cllc8raua ualsrs un op Bsruro arJoluJqrl ulBrcue ep
elrlucutrle ]uns BolsecV'eluurrd alruosoJqt,t cpun urp plilr1psuoc else eeie,r plseooe

pc 1n1dr4 ;eop edrcrlue ruelnd lolrdec ]sooe uI '1o1rdro lle un-"qur nldrur agcr4 uluezerd
rrrol o erec od 'nttuosotqrir. nnnaiat g.re Elstooe ilenzlt, rS crlsnoe pFqqdec;edurr
'plueueuued ceio-r o elop plsrxe po 1n1de3 ezeclefns erieuuge HSBcrv'(eseoso crsrur
-sue;1) rnlnrur,ro € eseoso ?Jrucrlqs uud 'leuorfdeoxe poru ur 'nus (puruer ersrwsuurl)

tSusut tnln-retl Inlpourtolur nr.rd uqoell ele olrqrsLles -roleue8-ro 1nusrr€L es 'erje;qr.,l
uJ ecnselc unfuoo o-rlpc ep -ree ur eleucxo'oieo ele'tcopc rotisuolJclcc no ocllsele
epun uJ llsuoc r$ ecrlsncn ,ropriezues e pcrzg pznrc roep plurzarde: Inlouns

'lEuorlnlr,\€rc

-Jruosolqi1 Inutolv op pleluezarder rlelueurepurg €elegun e1 pugd '1es-re,trn6 rnlnur
-srloqclol{ u rS rezeueSosJollull lnlnursrutcetrr erdnse o,rlsuou epuoe] no erieler ur

eJouos Jolepun eie ele1tleutepury ollorlsualcl?Jr?o ep olenuquoc ur ednco urol eN
'lu?nrgd cd :oleletrns e cre8e do:d op rezolr^ e rs 1go Rpun ep rruu8unl u

lgle luplnsprrt eelegpqrsod 1ep e lelede lntsecr e qcqceld relegpqecrldv 'DLutLuLu alsa

plLtztlnza.t na.noldwn'2,Ift +f) :l'p - '1tl (npun ap tru8un1 ap lnlotun[) apunuuas
ap .tndutr.tolt.tnu tm alsa pzo./ a1t oiua,ta.{tp qwtq)s uJ lpDp -- ;oLutxota ajsa alunlfzal

adecvat[ Si faz[ initrali, $i de fi'ecven{l multipla fa{i de cea a sunetului annonic cn
frecvenla cea ntai joasrT, nun.rit gi ,,prima arntonic/t" sa]|- ,.fundantentald" '

considerdnd un sunet pur, deplasarea ,,s" a particulelor de aer (unit[!i de baz6
aeriene) la distan{a ,,c1" dc sursa sonorl, poate fi dcscrisi prin urmitoarea rela{ie:

s: a cos I a(t d/u)] (1)

unde: c : arnplitudinea de oscilolie: at: pulsalict egald u de clorLd. ori.f|ea,enla
,,f'sau ctt 2/T, crLT: 1//'perioadd altLi,,s"; s: viteza clepropagare aperturbaliei

sonore: aceasta din urmi estc egalS cu:

v = t/ tl|rc (2)

unde p : c:n,La.sQ specificd; coeficientul de compresibilitate a aerul.ui.
Dupi cum se gtie, in cazul un:ui fltLicl este ncvoie sI fbcem distinclia intre

contpresibilitate acliabatica Si cctmpre,sibilitate izotermicd. Frecventa undelor sonore

(16 20 000 Hz) este de altf'el suficient dc inalti pentru ca rapidele comprimdri Si rare-
fieri provocate de unde in fluid si poata fi considerate a(Jiabatice, astfcl inc6t lui ,,c "
(coe/icient de compresibilitctte al aerului) sd i sc poatl atribui, in mod just, o valoare

adiabaticd.

in srtualia aeruIui u,scat la presiLme ;i temperatttrd nomtald, este justd chiar 9i
aproximarea gazelor perfecls, penffu carc c: (YPo), cu ,J" reprezentdncl raporhtl dintre

cdldurQ specificd ;i presiune ,,p" constantd ;i cel la voltLm constant; astf'el vom avea:

, = y'--vp/tt (3)

Pe baza acestor afrnnalii din literafura de specialitate qi in cadrul paragraf'elor

precedente, putcm proccda ia o extrapolaro termodinamio[ a unitdlilor fundamcntale

de propagare a sunetului 5i vibraliei; practic, Atomul Vibrosonic, de care ne vom

ocupa intr-un alt capitol, se afl[ Ia nivelul unitn{ii de baza a propag[rii sonore qi

vibratorii. Sub aspect temodinamic, la nivelul Atonrului Wbrosonic se desfbEoari o

transformare adiabatici la presiunc gi volum constant. Accste condilii sunt

valabile chiar qi la nivelul global aI (Jniversulzi ca sistem termodinamic inchis, in

care se produce transformarea adiabatici la prcsiune qi volum constant.

Ceea ce fenomenologi.c se desJd;oarit la a;a-numitul nivel macroscopic al unei

unitdli atomice yibrosonice a sunetuhti ;i vibraliei, se desfi;oard in mod analog la

a;a-nuntitul nivel universal macroscopic; la ucest nit,el se ia in considerare o vibra-

lie primard fltnclantentald care std, la baza rmivcrsogenezei lvezi Metabolisntal

Universal).

in cadml formulei (3) din aoest capitol, substituind valorile numerice atribuite
simbolurilor diferitelor mirimi, se va obline v valoarea
: 3 3 1 m/s, in perf-ect acord cu

pe care experienla o d[ aerului uscat la I atnt qi 0'C; deci se confirml viteza sunetului

de 3-11 nt/s sau I 191,6 Knr/h.

intr-un mediu omogen, ca de piidl aelul uscat, viteza de propagare a sunetului

nu tlepinde dc propna sa {lecvenld, intr-o astfel de propagare nu existd dispersie.

Totugi, in anumite medii, sunetele de frecvenld diferitd se pot propaga cu vitez[
diferiti. Fenomenul este important atdt pentru sunetele pure, cdt qi pentu cele

oompuse, dat fiind c[ diferitele annonice componente sfdr$esc prin a se separa intr-o

40

w

',,D.touos aiDtpDr ap aul11sard' ep Irunliou Inlolnfe nc allullep aJUauBDLu
-o.u2ap roppurL o aiDlpol ap ltumsa..td 8o1rue e,l.eo op EqJoA else :Iapun a1o a.tnBnd

-otd ap ala) n) Dp.to)Lto) ri a(cattp tioaaco uI Inlnp)Dlsqo o.tdnso nzoauofico ac

aj.tol puyntwtalap 'dtu17 Ltr tlnutluo) .tapD.tor aro Dg 'a1iarto1 as arDi ap lo)rysqo Inun
ntdnsn Droltos Dpun ap olz7z.taxa oaumsatd flurzeJdeJ rnlnlauns uaunlsoJd

'tnluauns naumsatd rS dy nc lielou
auttrsatd ap nlua.ta.{rp e purguo3 os ps ornqorl nu ec tn1nlde,l erdnst ruguoriuely

'r-re-rn$e;sep rerrn Re1€lrl rqrsod p,ttr

nr eJec ecrSoloucruouel rfqlrlcc.r Jolem IE nlqIrESue ln8c-qur puluneJ '1tqo13 clrueulp

-orruel urelsrs Ec ItllrlSroz\run ]Bclpep plolrdnr ul OJP.J Llto^ ol Paac 'alouos Dpun
* rnlnlauns alD ailwDulpoutlDl r.oliDrisgri.s cp cle.6e1ur o e;nSq;sep eleod es 'eJouos

repun rs rnlqeuns elecrlde ocrureurpouuel niereptsuoc Jolsaoe EZeq ed 'rr.rpstldep

?pun no gzeJ ep ueJS ep cledtctlue u1 rS rezel,,l llpun no gzp.J u! otso ee lft.c)7con oaulpnl

-rldtuo putte 'n!$n)D !!un!s?,td opun crlerualtur etSeugep (g) erinler 'rceq

'nutrunl nzalm Tdnl ap aisa a.nJ 's/utx 000'00t ap Dzalr^ n) as+lpuDrniplfsap saco.td

Tsaco (n|cad:-a.r yloltdnc 4 otlpxa D^ as Lun) nin) qg-.tg|r1 nlaia.t pt.rync Lu ,,Dnu||uo)

oan7tnc" ctlcn"rd nzoa.taEns 'ruryaw ryu!/ap alsa a.n) ur.rd ',,putg[" ap naumiolg

@ [(ntp - la]uts.t,c1coD- = ie/sg.^)/l -- dV

:rolapun oftrasqo ug lnprnlf ozoau.tatnE
a,tD) DautTtsatd olutzailal"d apun'utptputl{ o ,,ud" Daums'a,td t:a aauolLrolsut ,,d" natt
-tlrt'?Jd a.4tup Diuata.{tp uluzatdat e;el taunrseld cp aruoldurE n€s EJouos eunrscrd

ep eeunrj,ou puecnpo4ur euriqo os oJolros rupq.mped e ereluezerdor glle O
'arouos ropputl o atn8ndo-td ap nfica.up ur 1nuo8oq.,Lo psndslp 'Droltltn

auD ap pinJntdns o-.t1ur.td'lnllD-4u! ttDS suas utl-.tlut a8tnt 'luautow ap luaLuow 'arD)

(nryatu ilD nuo ap nos) lao ap DalzlrlLtn pugSeleiul (prpsnru BJnlf JJpJUr rS BJouos

RJnlfJrRJuJ :ereluezerde.l p11e o gldope es 'ocrlsnoco4oele tetSoleue Irup"c uI
'erouos rrrpqlryred ole eluele,rrrqce rJqluezeJdoJ

ll;ns (fl rS (1) rrieler lnop eleJ 'ft) otlopt ap pptuaza.tdat a.m"^n1dap ap nplul

ap piotafindt)tluD'ur atsa pu.t e/a ap plnzoJap Dpun.tDt pitraoat{ap p1uapuadap alsa
con autpnlrldra, rorpc c 'rezelrA ropun E loueureleur erirugep eurudxe (2) r{e1e1

(tl [(ntp - t)ot]utsan- : Jg/sg

:elrolclqrl;o1 ee:rcSiur nrJosop 'prouos Epun ep elr1rcrlos'nrpeur urp

elelncrged elec nc EZOII^ cp olFOJlp luns 'dru8 ep rS qze,l ep 'eze1r,r. enop olsoov

'.tnd lnlnlauns flzn) Lu lD:utlu pt)Ltlo) azallt Dnop aTar ',rrstcdsrp nrpau un-rlul
'peLtro)
dn.tB ap 1i pznf ap apzallA',r.1srcdqpou nrperu un-4uJ

'wg-t9sl

plaiat Inlolru e1 efep plsolrrrcur ss 'rnlnleuns cr?oloueuroneJ glercose $ € ep elur€uJ

'er8:eue llseec€;ep ipiedord os elec uI lnrpcut ur es uerelnSq]sop ur rnlnleuns pcr8o1

-oucluouo; clelrxelduroc lreJuoc e-rec ldecuoc ur1 plurzeJdoJ llercose er3-reug
'aunusary) ur'ntlnpuns pwloosv ntEnua oEodod as arn)

nr DzalLr ti o7utza..tda.t dnl8 ap DzailA Disoa)y 'dnti ?p pz?iln aliarunu as sndwot rn1

-nlauns nzayrl 'pznt'ap lzaill allaunu as alDtlpl^tltLn a)tuoLltrD ropputls nzal1

'cl enprAlpur 0cruoulrs,rol0leuns

rezeltl ecreSurlstp elnured Inueuoucl lgluro;nuer urind ieu nES qnru rerrr Ereru€{il

Deoi presiunca dc radiafie sonori. in cadrul analogiei cu presiunea de raclialie
a undclor electromagnetice, deline$te un Jbnonren mai contplex decdt fenomenul
eler:trornagnetic. Faptul cir intelac{iunile dinte parliculelc mediului gi particulele ob-
stacolului sunt complicate $i incd ncourloscute bine, lipsind astS"zi o teode completS in
rnaterie, ne of'era prilcjul de a fonnuia o tcorie bazat6. pe cercetdrile noastle interdis-

ciplinare pe aceastl temS: in cadrul teoriei noashe, conceptul de particild se

as'intileazd celui de ,,Unilute VSGr-EM": aceste unitali sunt integrate la. cliJbrite nive-
ltu'i in cqrlnrl celor cktud cotegorii cle sistenrc, care sunt: sistenrc de energie difuzd

(medii de propugure) ;i sisteme de energie concetfirilrt (corpuri msteri.sle de diferite
dinrensiurti cu cupctcitatevibratorie) ;i deci obstucr,tlul la c'ure ne refbrearn inainte.

in mod mai general, presiunea de radialic sonori este propo(ionald cu valoarea
medie a cnergiei totale asociate undei sonore.

Pomind cle la energiir sonor[, so misoarl intensitatea energctiod I, definiti ca
acea energie care curge in unitatea de timp printr-o suprafaJii de arie unitarS,

onogonal5 direc{iei cle propagare a undci:

t : (Ap),r(6st'5t)n: (Ap)'"/ttv: (6)

Simbolui ,,eJ" indici faptul cI ssts vorba de o valoore eJicace.

Am prezentat Sunetul, caracteristieile sale mai importante in legiturl cu

conoepfia noastrl, undele sonore, pl-opagarea Ei reprezent[r'ile lor studiate dc flzica

acusti c5.

De asemcnea, alrr prezentat unele aspecte origir-iale ale Sunetului qi ale

f'enornenologiei sale ouantificate din punct de vedere fizrc si matematic. O parre din
ascstc date vor fi dezbdtutc arnplu in capitolele care vor urma.

5. Unda

Termenul de undi provine din latinescul ,,undu" gi este utilizat in limbajul

5tiinlific cu referire la un anumjt rnediu fizic, pcntru a indica o desfrqurare periodicd,
mai mult sau mai pulin regulu.td, prin care o antrntitd perturbare dinttun punct al
mecliultLi se propagd in spuliul sdu inconiurltor.

Acest concept posedd fbarte multe calificiri, determinate de diversele situalii
iizice; se cunosc de altfel multe tipuri de unde: elastice, electromagnetice, lumi-

noase, sonorc, etc.

Unda in sine este un fenomen dinamic de propagare, aplicat in fizici inff-un

domeniu foarte vast.
in cadrul acestui capitol no voln rei'eri numai la situalii 5i parametri care sunt in

leglturi cu esenla teoriilor gi concep{iilor noastre.
Oricare ar fi natura sa, a;a-numitul fenomen de undi constS intr-o propagere cxt

caracter oscilatoriu u unei perfurbdri, clin punctul in care este generatd in zr.,nele
inconjLtrdtoa.re sursei sale. Asupra caracterului oscilatoriu gi asupra oscilalrei in sine
ne-am referit fbarle amplu in capitolul precedent.

O astfel de fenomenologie antreneaz[ deci unniitorii patametri: sursa, medittl
Jizic si u.ndele cle propagare.

Sursa poate fi punctiJbrnii sau corpuscttlard, asinilabila tnrtti punct material;
cdnd sursa este reprezentati de o xtprafuTd. ea este denumiti suprafa1d extinsd.

Propagarea undelor are loc in jurul sursei in toate direcliile accesibile.

A"l

CLY+,

rI eleod e-mfedord op ecplrlrqrsod rrq 'pJerieds e:e8edo:d o op BqJoA else 'a,r1ce;e co1

eJE Elseac€ pugc Jpr 'eseoJelunu cln?oJ luns res;ns 1runl u1 cre8edo-rd ep eluj.ce-rrq
'elESJeAsu€4

epun uud p.reoSq;sep os lurrurlI earef;cdord 'aleurpnlr8uol epun uud.ree u1 preo$gse p

es rnln1ouns eere8edo,rd ec duul ur 'pc lqrqels E €l?luoutlrcdxe ecrzg EeJ€lecJoO

'0lBsJeasuRJl rl

Jo,\ eiopun 'Bzet ed eleuuou else o{cerp FtsBOcp qulqos ur gc€p ialuurpnlr8uol apun
nc oc€J E-op ruol.E 'vzEJ nx oprcrrroJ e{cerp e,trloedsc-r EoEC 'E}ueJeJrpur o}so EZeJ
ep pirg arDiltal.to r[Ipc E 'roJra^ rnun Inrpour]elur urrd Dltlt'tpt^tpLn auolnlt)so plttauod
-Luo) o Ellolzep Bpun pc olltupr aleod cs 'rnlnueuoual efuese e1 cu-npuegodell

'rolepun E0JEor+rlBc

tll ep purwod 'eor8oloueruoue] eloedsr eleun oJtnurluoc ur ruepunlorde e5

'rorredns 1e.tru un e1 'lce
nou rnun lryndocul ezeo.reue8 erur 'giuolod o €zBozunJEur rS lndecur un puodruoo o-rEc

lc€ un ornlrlsuoc 'eler,rcleuard Lrn{oaru e1e,,rr1cedse; urp clEOOrC 'sns retu lrorldxe ue
unc eSr 'eleriuelod r$ e lrqru 'oyerirur irpqs elSru ggoduor s-rnc;ed op lo.]1ss un

'^rloedse-r 1n1o1rdec uJ EtclloAZOp nldwe g e,r cqauoSosrollun
Io^ru lluscoc E porur€urp nolntseJruuN 'llprru Llurlllnl u1 e8unle e nrlued g-ruruud
€eJEcSlw e1 ep elSeu:od eJuc 'p1eur8uo gcrleuc8oslei.run E,rlseou cuool op csrwpe
eleuelrue:d unlelru elclrunu-r:(e ur rzee.delur os ?pun 'e1Sea.ud eu oo Beoi uI

'ayts tttnuo(daca.t natapat w 'oa.tnEodotd opEsod
a( ns acnf 'ainilun. ap ajnlrun 'a.tailLusuDll lolD) D ')usn)D louwa! rinmlacn af) a.tDot

-o1"tnd alncol ?liDlDSo ap suaul .ulLunLt un4UJ WSun ctSolouautoual pn,r1sqng

'atnEndo.td op ullntpaw n DUn Dl Dlz.nll)n.4s alDlrun o Dl ap alrutsuDtl n-s (:,ntsncn pu
-utas) o:ttlstttn afiorutolur o turrc ti D) flt-o !nrqlllqza ap .to1 talrcod 1n.u,t[ 4 DzDalnso
a.rnEodo,rd ap tnlntpaw a1a1ncq.tod lecuegs lolopun ce,reldec nqued pleJqllt3 q

Je lollsrlJrl p:1stou Eelclrlrqrsues r:c c:e d os 'elelrlnioecls ap ernle-iolrl uI Eltrn]ct eJo el
pugd lrcrlqnd r( lnlueuruedxe €-s eo ep gitlJ laq)arn atds nupo \oidacat atds' 'srtd.tayur

fnpaw puDsnlDtl'nznasnldap as ti nsttts n1 ap aTiau"tod otouo"'npun'ntlnlawrs

oan7ndotd ur :e-rrogrlduroxc EeJco]urlun EJ?sooeu uc urcroerde icund lsecr u1
'lttzol ..eento, un or? u;irlpso 'a.m8ndo.rd ap ryin.r1p .to1a11"rq{1p p8unl n-ap nznau:1dep
es Epun ec duul uI :ollroJrp lou cueutoueJ cserrgcp aldeouoo lnop elec \tn1o7'o1on1

-dactroc p!D"opt:^uo) a1sa 'ttn{ 1n{oqutll uJ 'atnc anundo.tdns nytuuuo o ap nyqtsod al

-Doosn plsDa)D ncnf'ns lnctu 1a./iso 'ainlnr-o o ttlDt)oso DutlDaploluJ alsa n DpL{)
'?)r,tlu?)uo)

atual's Upun ?p r,rnluo.tt' ur cprrn ep rFeSedord 1e rrlncrged lnzec crjereprsuoc
ut trtlt1i ,rggr1 lltpEndotrI vew,zurolonre3 lutuod '1usre,trn11 nllnutsrloqplery erdnse

r$ rnins-ra,uuj rszauof B.rdnsu tou ep olcllolzep oorrroso;qr.,l rarj.dcouo3 Iuppc uI
'Epun ep lruuo{

rur-Jep lod 3,183 oclJlouroe8 euuo3 ol{ruu elsrxo gorlou.rd Lrtr'a.tDlt1)ttr.t0d rmznt nlurz
-etdat atralntnd aunp apun op nes acttafs' apurL ap na.nSotlotd eo o]rurpe Eorztd

'ppun op Inluorl rS 1e.1t1e
ap Ei'a)t.rlautoaB autloJ i,s1t.tatip ep'llsoJrue{.u os o.rec ul Inle"} op erjcung u1 'r; eleod

rS pzu: cl6curnu as a.tn7ndo.td ap nfitatq ppun ap lnuo,rt'ntts npun ap ni{otdns

atnlrysuo) Dpun ep na.rn8ndrxd aBtutfo cpun ouod tas..uts yt.ut.[ utp ala1cund a7oo1

lirnitata $i intr-o singurd direclie, oum este cazul undelor clastice produse de coar-

dele vibrante.

DacI o uncll se propaga in direclia considerati fat[ de sursi, va fr o undi pro-

gresivi; in schimb, va fi retrogradl daca se propagi in sens contlar.

Unda cste pernrancnti afunoi oAnd caracteristiclle sale rimdn nealterate
indeJinit dc-a lungul oricirei raze, gi este amortizati dacd o parle din energia sa va fl

rlisipati in unna unei propaglri pe fronturi de und[ din ce in cc mai ample. inpractica

/izicit, unda perntanentd cste considet'utd o abstra.clie. j direclie de vin unde

Mar rnulte unde oare se propagl in acceas

sta{ionare.

Recapituldnd, calificarca undclor oomporli unnitoarea clasificare: longitu-

dinale gi transvcrsalc, progresive 5i retrogradc, permancnte $i amortizate, unde

stafionare.

Sub aspect fenomenologic, putcm admitc o ultcrioarl califioare a undelor care

sa linb strict de structura aoestei oarli: unde sonore, gravita{ionalc, lulninoase,

vibrosonicc. Fiecare din aceste tipuri de unde va h ampiu descris in capitolelc

respectivc.

in capitolul dcdicat Atomului Vibrosonico-Gravita{ional CVSGd t'om descrie

intreaga manif'estars a Undei l4brosonice, fie ea longitudineild, fi.e permanenld sau

stu{ionurd; aceastl calihcare rezulti din confiuntarea clintre olasifioarea undelor qi

manifestarea lor dinamicl integratl in contexful VSGr univcrsogcnctic, univcrso-

str-r-rctural qi universometaboli c.

6. Centrul de greutate

Penfirr un anumit ansamblu de,,n" mase (m,, n1 2, ... m, ... n1,,) concentrate in
tot atatea ,,n" puncte ntatericLle (p, , pr, ...pi, ...p,), CENTRLTL DE GREUTATE
este reprezentat de centrul unui sistem de ,,n" tectori paraleli ;i cot'espunzdtori unor

lungimi clirect proporlionale cu masele, aydnd orientare arbitt'at'ti qi f;.ind aplicali in

resp e ctit' el e p u.nc te m ateri al e.

Centr.ul de greutate coinoidc cu centrul sistemtrlui cle vectori-greutete ale di/bri-
I clor ptrnt'tc' ma I (riu I (.

Din perspectiva reprezentlrii geornetrice, oentrul de greutate al unei sfere, al
ur-rui cerc sau al unui pltrat omogen, cad in respectivclc centre geometrice, in timp ce
oentrul de grcutate al unui triunghi omogen csto in punctul de intilnire al medianelor

gi irnparlc fiecare median[ in doui seEnente, dinffe care unul (cel care are ca
extremit[ti un virf al triunghiului gi ccntrul de greutate) este dublul celuilait.

Procedeul grafic penffu puneroa in eviden!5 a centrului de greutate al difcritclor

patruiatere consti in irnpdr{irea patrulaterului in doud friunghiuri. Tocrnai tri-

dimensionalitatea estc cea gare conferd h-iunghiului un caracter universal, intdlnit la

nivelul numeroaselor figuri geometrice, plane sau spaliale. $i aoesta va fi un argument
in favoarea reprezentdrii geometrice a Atomului VSGr.

SI studiem procede ele grafice pentru stabilirea centrului de greutate in anumite
situalii geometrice, adoptdnd interseclia medianelor ca in f,rgurile urmdtoare:

44

9V

J)UpLuOaS Ltl18rJ alaun ar alDlnalS ap lnln.tluil Dri)tlJtsuo)
I JN Drtril{

X

IHSNNJdTUC

Se ohscn,d <:i punt:ttri cenil'ului de greutate al Atontultti. VSGr-8,\4 este nTereti
inc'uclrat intr-un ptitrut, in,d|fbrent clacd ipotenLtza so va .fi rept'ezentutd de o truiec-
torie rec'tilinie sau curha.

(,,1 "'e vcdect Figurile l,,lr. l)2, 123, 124 clin capitolul ,,Sistenrul Solar").

CENTRIJL DE GREUTATE, AL ATOMUI.UI VSGI-EM-
intetpretat prin cele doud u'iung.hiuri pitagorice din care este coil('.put

7. Gravitafia

in cadml concep{iei vibrosonice (VS) asupra genezei, stn-rcturii qi nrcta-

tloiisrnului univer-sai. grar.'itaiia oeupi o pozitie cenffalI. prin participarea sa feno-
mcnologicd fundarnentalS.

Vom dedioa aoest capitol conceptului de gravitalic in spiritul unei sernnificalii
inter:djsci p iinare extinse.

In iitcratura de spcoialitate d jn toate timpurile estc recunoscut faptul cta natLn'a
;i. originea gra';itufiei au ronas neutiloscutL cu toate metodele teorctjce;i prlctice
utilizate iu atitca explica{ii qi teorii, mai ales in domeniui rnecanicii si al astronomiei.

Gravitayia trebuic definita ca f-rind protrtrietatea.fhttclamentalii 4i caracleristicd

a materiei care consti ?n faptul c[ intrs cloua corpuri sc cxcrcitl intotdeauna o
atrac{ic direct proporfionall cu masele lor qi int'ers propor{ionall cu pitratul

distantei dintre ele.
in aocepiia ra{ir.urri misclrii planetelor in jurul Soarelui gi a sateli{ilor in tur-ul

planetelor, gravitalia constituie btLza dinamicii cc;sruica. in plus, e a cxplici fenomenul
ciclerii lihere a ooqturilor pc suprafala PimAntului. Studiul gravitaliei in mccanisl s-r
lirnitat la aoest f'enomen ai ciderii libere.

Este adcvdrat ca fizicienii au adoptat o temrinologie prin care fenontenologict
tmi.versal.d. este denurniti,,gravitafiune" in timp ce aea terestrd,,gravitafie": in unele
lirnbi, spre deoscbjre de limba rornini, se face o distinc{ie netl intre acegti doi tenncni.

Fenorncnele gravitalionale au constiiuit obiect dc srudiu incl din antichitate.
Filosofii greci au fost in rnod deosebit atraqi de Jbnontenul c:dclerii libere a cot'prt-
rilor pe xryr,tJaya ParndntLlui gi gi-au claborat teonile pe baza ideii unet atraclii tlintre
ma.terii. esemiinataatz. Prinfe ace;tia sc numdr'5 Empcdoclc, Democrit, Platon etc.
Aristol<:l explic.a grarritalia prin intermediul tenclinyei corpurilor cdtre ttn enun're
l0c: natLral cat'ctcteristic lor.
Deosebrt de intcresanti este teoria lui Flulou, care consitlera gravitalia un cez
partiatlar al gratitayi.ei cosmice. G0r-idindu-nc la aoea epoci atdt de indepdrlatl,
trebuie sd apreciem ideea inleleaptl a lui Platon refbritoare la o gravitalic sosmici.

117

"plqilaultn aiDlt,ruS ap nDS ai)D.t|D ap 0luDlsuo)

nDS qsrpua^o) lnl nruolsuo) ' ,1\sDtu-EX)/ iLu.ttN ,, 0t.(50'0 T 7lg'il :/ epun

( ttw.to).t: t

'r11r ap enn .l r:iuelsp W?,1 A tu atttto.{t|cund as'otu:r+ln"o^pE€lerelnpollse$ooecrirnutro.l,,\u:q333eCp e!o.;

'cqauEnu

-o.tpdp p) tla louoriq\M.ntE ptdtuDt a.tlutp nlofitrrySqi\ alotll.ttl o putlnlsod 'arollLtll

aln-iod! lelnuuo-J e '1oocs ep riqtpunl roun [noJE u1 rriplr.tqtgel E el]oel es errdord
ur,rd pltsre.ulrn €ale]ileor]uleoJeo rS lerpqs e oc pdnp'utelsurE l.a[looe '0961 u!

'uola\cN rnl E oorseJo reuool e1r elelueuuedxe

alol€p no p-roce unuloc ep A 'ttinltulvp.! alD alDiuaumpur{'a1aln1n1sod n) atuoLurD ut
tnln$ods alD a)L4aruoa? inlattdotd .toyrtunun ratinunt o pintcasuoc o ed ec oioltut-t8

pugleldretur 'eleuosrcd npmo(nyu,nlE atloal o lclnuu(T ?, untsutl 'SI6l uI

'a1nttotio1tto-r.8 ratBo1ouautotta.f n arsa.tdxa o uc rn1nd

-l,rrrl t)oJcoei] no slEIO,\cr lso.] ne ci-ro.; ap IOJIsV'ar;.i7r?da.r ti an1co.4o alainf o1 saln
tntt.r etnolr"tatal altqDlDl nir,,uesqo clrurnue 1dr.3 ep lncq] € ro 'tn1nlo1nr €.]osolg ep

Ee]"llTeuoslcd pulg Elcp ',,Forluuruo-i" 1de-tp Ie e ouloln 11 plutcerde 1so3 e erideruoc g]
-seeoe rieq 'utstLmq) r! e7o7tcu1ca1a 'tusqauEaut :attawotra.f ap undy ta-i7 'fiur11eqcg rnl

urldecnoc u1 'pundseroo e1 gj-ro.1 ep undrl re.q Jolse3v D)qatLns rS nu1cn"tyo 'n,usuodxa

:aj.toJ ap r.tndrl ra.4 urp lilnlqsuoo r+ Je le gdnp 'era) nua7otu o"tdrrso aldactroc o
I'elurrlqnd rolLrgte oroo In;puo ur lnurisns u, (f Sg g 771) Ettn1aqrS 141T inlosold

'ecr1ce1e3e{xe rolos"olnqeu eo;citr1el r$ .ro1e1eue1d inlmletp-red ee-restldep gplld op

uc 'rrleuroue oleun oriccrldxe pruy gruJ ncougure; 'epluorjeli.te.rS ,roleueuroue.+ [nrprus
ur csulle elese;3ord aleol n3 'svp 'ttotpr..taLu ap ).tD tnLtn nJo.ltlsoilr 1nlpeuualut utrd

'ptntr4 'f e.qpl ep eleuuguoc lceJrpul tsol n{r uo}A\eN Inl clllJooi 't981-298 t ul

'LtolDld rnl II Jolenur]uo3 uurop un q E trp.lAr)p n-s l1ol,1r,),\/ 'nlsueor uu.1

'lDs'.ta^tun J.y?luo) ut'r^rlln ptiolr'tntE oaBal ptLnlntu..to/-ti a7n14tnxa a.rnlrl
nlLu o l-u)luntnd .tolsaco pLtDp 'DLffi:[-trunutzd oiLtqstp ria D.usa.el nzDl al]Lup .to!1.1
-n1todo..r apln)lD) lncq; e ercr JoJpleJ-rer pruud lsq € IA 'uol,&\eN rnl E eJr.radocsop o

greprsuoJ es Elrs-rolrun er|ey.l,el8 e;lseou elolrz ui pugd'1dr3 ln1sooc ltuoleq (l8gl)

,,o)tioLualou! utdtcurtd stp.rttlDlt aou1dosop44" es cerr:,ron1 ur elcorlqnd * uoneN

JvDSI erry*x cp elezrlpcJ ]s(U ne prinltto.tE nldnsn upp)ra) aln.tDtapn apLut.td
'n1a uud tatstLusuDll ezslodr lesrrel E ,lptog 'y'g

alnuouDl

-trtor8 alauauotrat nl atnolttaJa.t ,ro1un[a1tn^ D aLtoai o ]plntru(U E saUDOSz(I
utplnos Ds'DLtr tlc opttori.rodo.td o1otrofiny,tn.8 pi.tolo lrllrusod E lotu.t?d

',,12crn1o1n7rl ntruouo.tsf' Ilelnlrlur es BeJEJcnl uI g19 t
Lfi nvlilnog j' o4!c ep FlBInuuoJ "rouelln 1so; e rcydcy ;n1 u oEcl plsB€cV 'raitrntstp

1n1ut1nd tD nDS ajuolslp n? 'zn? Dl zD) Dl ap 'olnuoti.r.odo"td s'ratur aricn4n ap pjtq/

nco.,tdrca.t o nc r.mdlot a.tilup uitzodsqtatd :ovn ecept eeurisns talday '609 t u1

'rnlos ltt/nualsls D D)t4ua)otlaLl t1.t|lpt1.t|s pLtl:tl.td r$atutllb nacnf

'$hS D ,,L,1 !.tq!l un1sapor Luntqto snquoqtllo^at aCJ" DS narD.totll Lo 'a"to) tlutado3
lDIoJllU er1gc op rualinuay ecodo ur Bl?nlo: tso.I p eorursoc rripp,trr8 eeapl

H. Cuvendisi a calculat constenta f cle gravitatrie universald prin intermedrul

experimentului siu e feetuat cu balanya cle torsilurc, a cirei precizie a perfecfionat-o

ultcrior.

in cadrul tratlrii fenomcnelor gravitaliei in tenneni de unde gravitafionale prin

analogie cu undcle electromagnetice, fizica a utilizat conceptul de gravilott pentru
clefinirea unei cucmte de energie gravitationald. in ntod a.nalog cuantei de energie

e I ec tronrctgtt etic d reprez e nt at d de .fot on.

in frzici, conceptul de gravitalie a fost dezvoltat doar in contextul atrac{iei

exercitate asupra obiecteior in cldcre liberl pe suprafa{l Pamintului. Acest t'enomen

este perceput de cltre organismul uman prin intermediul unei sensibilitl1i foate

corrplexe, considerati de noi ,,sensibilitate gt'avitctlionala". Aceasta sensibilitate

antreneuzd simyu.rile yazului, crtlzului, tactil ;i chiar ;i Jimc{ia echilibrului. Totugi,

organismul uman posedl o capacitate limitata de perceplie a gavitafiei, prin care s-ar

putea lua in consideraJie chiar un anumit specfu gravitalional caractcristic, analog

spectrelor vinale si auditive. Dar nu este posibili evaluarea fenomenologiilor univer-
salc cxclnsiv prin capacitatea perceptivl a omului. Acest aspect a fost abordat gi atunci

cAnd ne-am referit la luminl gi sunet.

Pe baza cercetdrilor ef-ectuate de noi, suntem perf'ect dc acord cu ideea unei

gravitalii cosrrrice care include ;i grattitalia terestrd ca pe una din fbnnele sale de

expresie (Platun) $i care admite caracterrrl universal al gravitaliei Q'Jewton).

Integritatea a tot cees ce existir, de ls nivelul nricroscopic pdnd la inrcnsitstea

ntscroscopicir universslit, se bsx,esrit pe forla grovilulionuld cs substrut fundu-
ntenlsl ul Llniversului. flniversul nostru este constituit de o re|ea giganticd de Forle

Fundsmentule Wbrosorticogruvitaliansle-Electromugnetice (F.EVSGT-EM) ale

ciu"ei ochiuri con1itr vidul priman

De lu grdun(ele de nisip pdnit la gulcrxiile giganlice, .ftirlele care menlirt

urtitutea stortricit;i moleculurd a tuturor structurilor sunt de nslurd gruvituYionald.

Fenomenul atracliei, prin care obiectele cad pe suprafata Pdrndnrulur, reprezinti

numai una din ncnumlratela I'orme de expresie ale gruvitdlii trnh,ersu.le.
Ca urmare a studiilor noastrg, am analizat qi integrat la nivel universal feno-

menul de gravitalie, pdni 1a claborarea unei clasificlri a fbrmelor in care se expriml

gravitalia.

Am considerat gravitafia absolutl universali ca pe o refea de F.F.VSGT-EM

care unesc ;i menlin intrea.ga stntcturd universalii. Ea este prezentd in toate
stru.cturile universtilrri ;i asigurii unitatea stittcturald a (Jniversului. insu;i.

Universul este constituit din nenumirate structuri care, la r6ndul 1or, sunt

alcdtuite din alte substructuri 5i a;a mai deparle, pAna la nivelul mioroscopic. Fiecare

struoturi se integreazi in marcle Metabolism Universal cu propriul siu metabolism.

Chiar gi entitililc ;i subentit5lile posedi o gruvituyie loculii ploplie, caro se

integreazS metabo lic in G r av i tu1 i u Univ er s sld.

Atunci, din acest punct de vcdere, gravitalia poate fi considerati: u) ubsolutd -
universald, sau b) localit, caracteristicd Jiecdrei struchri materiale.

EntitSlile qi subentit5lrle sfiucturale ale Universului sunt colegate dupi anumite

raporfuri in subsisteme, care compun marele sistem universal global. in cadrul subsis-

temelor, se stabilesc relalii ;i raporturi grattitafionala astf-ei incdt structura principali

48

6' !l

ep elos nr puneJdut arslndd.t ap api.lo/' 1i DS DaSal uJ tDrEalut r, qluolnoJ 'r12rlau3o1u -s
-o.u)ala pcrzrl ur llxorldu rS rzElsc Is glnosouncol o8el 'att.tL:ta1a toltln),rns ntdnsn 3r

a8al o rysoqelo r 'uol,ttoN op olelnuu(U tcticlt,re-ti rrfic1 nfuengur qns'quro1no7 rl

'nttDyLtatuo) ap 1a.f un ntu I

Tttcof n nu LtolordN'atjco.tln ap ap) ti nc a1oa.t ap tptv lol'ttlDs.ta^rurt otSolouautoua{ !

utp atslndat ap .ro1aito-f aiurrtr.rd u! rDe 'alDS-D^lutl alD.utpn.us liplrlua alaluafip a4ur I
ploltr.D,ya erionrle e1 gteorlde ernqer uotltal{ op !}Elnullol !?liwlnnfi mZa'1

'nptrofinTttntB

tms oct1att7outo.u)ap atunicn o aluusal ds epun f)sDNLtn myniods n a1,tnd Da)D pLtfiI

€c Indure, c1(cugep Ie 'Eiurccsuot u1 '1a1in1pn.t n nzalh ap p) tn dtuoc ap lnldacuoc

pulqruJ a-m) 'tnlnusr1auBntuo.tlca1a ntdnsn olnuos.tad afidaouot o l.tr ila*txvlg
'aIlBlllBJ nu rS ,il1e1r1uur

FlJurlsrp c18.rcuo lgJap BAeJllu clsr nu ?)DU[ Dafiypar EO rJop lllrlzo1

"c_r0Jnpu?ul? rl

ptgatrlnwolpap D.uttlu purL] llep 'nos ptdtuo:t ti attaTnru al1ut ast.tatd airuntE lilqrys'

D ap Dalnttlqtsodtut nzrorlsLroruep'Dtut.ms'o cp 1c-rcuc8 'ctlau7nuto.tlcala nus'nsnut

o cp lr.reueS'1oLtorin1t,ro.t8;urqo 1e cr;'rnlndurVJ p qclrrtol? !]€JS ri c-rrnp],l,e O

'prlleEroua aJBJUrsuap arurouc o rErrlJ 'at8rJuo op RluJ!pfJ oriur3uaruoc

o culiuor cJuJ lESraAIun rnlnliuds u cunt'lcr utlu atse,tt-td rcr.IOlRtu erirugaq

p',,,t t 3.t.t t t,'t J In I t I z n ).\' .l t i t t.t t t t.t t t r t.,

o attriuot olv) lDS.tdil.tun m1nfinds D auntEal' eoce elsa,rtrd rnlndugr crjiugeq
'lus,t?firrn lnrusrloqnpW 1n1o1rdrc ur elelueze-rd

crcuqdi:srp.rolur oJlscoLr clrric,ucsqo ed ezueznq os orieuurle !lsr?oce iuzn.yp ur8
-Jcuc clse lndurro lpr fsuep nlSrauc alse urJo]uul !lndwnc ri nrta1otu :alnlttatunpu{

tilJlqua Dnop nl tl.t!solt utltls.tatftrfi prlttutiuot oJr.lpcl t'tlntatta8 DalDlt.vtDlaV

aintrtn.u3 ap ni.ut/ ap 11sd'11

arf ns atnc urdls'ts nns ninrysqns 'atEtaua ap ou.t.rct[ o t)lu Qisxa uLt sJailLtn uI
'lcliullArrJ; Intuolu p1rtrzerdc.t o nzoq ap DdiDllLtn 'los.to,ttun. tttltlLt.tstloqDlaul

r! rttnlcntls 'razattaE r;dnsu pleurSr-ro crlscou nridcouclc ur 'eArloru elsecl urq
'nutwnT 1n1oldro u1 eluezo"rd trtol cl crco ed 'rlnlurni rrdnsu elrrpnls uJ ]Errr,rr]l1

urc urnl e$e'estonrLlrnl er8oloneurouc3 nSee4ul'n:rLr-lurilsp;p'rS lnuorir:ir.rcri 1c-r1s

-qns un pdnp gzcauorlre pururnl cp Inlnorcscl rrl -rolezcJ r p.urrpfiel cp coletrull

'afilnltlslto) alayLtaLuap D.ULU o.utqt1.tls D.tD) n tu ntSolottawottaf-ncru.tntup n7natlut

p.{ttD ap oc'pttrorjnlttnt8 yt1n't1sqns ad ryotatualLu alsd 'piott ap l?ttsdl! nDS at^
'nlDrnpnJls' el\trilDqns tr: alDluLte D) s.DAlLrn uJ plr'lxc a) oaa) lol D DdtDtlltq\ts

'!lt1losqP putrl p1eqo1fl

!lllslclrun ?oc 'lJrool eritlr.tn;8 cse,lrid erintr,r.c-r8 ep rlrrdrl !nop elsace co tucprAA
'n)dstrruxa [vs r!)asur,rlrrr 11 eleod r{.c1r.te;8 'arapo,L ep .}cund ]lE un--uurp 'lJcO

'O
IESJOT\ILlt1

olcuelsrsqns eJlLrrp lDuotinlrtn.E tnptl'rodrt.r piueuruued prc.+uoc D)asLu.uxa ucx
:rcfuclsrxc Eeilrtilrqels pugtur-rn3 'ntlntualsts'n plnuo(ryttot8 ni.to.[auriueut rS Ezecc-ro

D)ar^u1.tllt1 otiDlttnt\ lipllluaqns ti tipltiua )tlt) n) )JtltqDl.f tltinpt ul nil)LtarJlu)
'n)as'Ltl.qxa nun ti attdold 'D)asutJJut ran ;erie1r,ter3 ep undrl Enop El]oAZOp -rol

-rolourolsrsqns elLnU.m1s 'elo erlur olrlrqrls e1r-rngocln-r rS oprir.ller ep Jrirunl ul

' FS,reAl Lrn lcuoricg,tr-rfi

rnlnlquresrw gsndns rS p1n:fc1ur 'pluuquop c;ie11,ru.rF o otlo^zep ES tnFruJtslsqns E

at1aclie, ceea ce a deschis posibilitatea de a aborda studiile asupra gravitaliei prin

intcr11edigl Teoliei Relativitalii fbnnulate de Einstein pc baza naturii elsctro-

rnagnetice a tbr-ici gravitalionalc.

in lizica se uchnite cd ac1iutile grut,ita\ionale con.siclerate de nqturd elcctra-
mugneti.cit, t'ILt vn'tt instuntartcc c'i .te pt'opttgit cu t'itezo lunirtii.

in schrrnb, Cloulotnb, in legca sa, ia in considerare ccn'acterul irtstantuneu al.

atruc'liei electrice dintre doua corpuri..

Acliunrle de atractie 5i repulsic dintrc doud sarcini electrice punctifbnne vtrr lt
deci rcgiate clc legea fundamentali, care afinn[ ci: ,for(u dintre douir ssrciili

purrctifornte este direct proporliuruld cu produsul surcinilor ;i este invers pro-

porlionuld cu pitrilwl distunlei csre le se separi". Cele dou[ sarcini elechioe au fost

considerate tie mirrirni egale, la aceea$i distanla cle ti a ireia saroini qi aclionind prin

fbr{e egale 5i dc aceLa;i sens. intr-un astfbl <Je caz, doui mase sunt oonsidcrate
punctifonne in iirnolie dc distan{a sarc le scparl. tltontul l/ibrosottic estefttndamentat
irtr-o mqnierit r:are sd-t.facd.fbnomenologic compatibil cu legeu lui Coulontb in ceea

ce prive;te atfu an'aclia cdt ;i repul'sia.
Faprul ci legea lui Cotrlomb explicl clectrotnagnctismul pritr intennediul legii

gravitaliei a lui Newton, impune o intrcbare icgitirn[ asupra naho'ii t'brtelor {rav-i-

talktnale clesfd;ttrate cle sarcinile pozitit'e ;i negati,'c. Chiar pcntru aceste sarcini

clectromagneticc. fbrlcle gravitalionalc gencrcazl f'enomenul luminos denumit pur 9i

simplu Lumina.

fnftttcdt conceplia VSGr concotcla cu ipotezq lui Einstein asupt'a .faptu.lui ca
(Jnit,erstrl este continuattnul a tlouri tiput'i. de energie, legea sarcinilot' electrice
Jbrntulatd cle Coulomb stu lo bctza noii teorii ftSGr clat./iind ca ia in consideralie
nettrra electrcsnta,qrtetica o Jbnonreno/ogiei gravituliottule universale.

Din pturcnl cle veclcre ol Relatit'itdlii Genera.le q lui Einsteirt, clup[t ccn'e intreagu
/izicct se rczrsnd la doua tipuri de energie, proce.sul grat;italional lrebuie ci.arificat prirt

interntedittl concephrlui Atomtiui V,lGr ca u.nitate cle bazai a energiei t,ibrosonice

perpetuu qi recreutd de cdtre ea insd;i.
Atomui Gratitaliei genereazd e!cctromagnetisnt in timpul propctgdrii sale vibrct'

.sorice ;i, in astlbl cle c,onclilii,.forya gravitalionald poate -fi consideratd instantanee.

Datd.fiind 4atro'a Atomului VSGr. propagurea .t'brlei gt'ut'italianale are loc in

.spaliu ntlt lbrntd de unde elastice.
Prspa.garea grat:itctlioricrlii layitt:za de 3a0 000 km/s.face cu undele gravitatrio-

nale sii se ht.sunteze, conferind fbrlei de gravitalie unit'ersald un ccu'acter relcrtit' sta'
tic. Deoarece umple intreg spctliuL universal, aa se colnportd co o ttncld stctlionard'

Tbtuqi, untla L'SG: ;i procesul electromagnetic elezvoltat de eu reprezintd ttn

ptfierrtic ansumhlrL. cle,5i stntt percepttte in mod cli.fbrenYiat in caclrul experienlei psiho-

somatice u organisnttt/tti ttman.
Experimentele fiziologice efectuate prin intennediul Fazci Cef-alice a Fona{iei

lnsonore si a Irresiunii Subglotice intcgratd con5tient, au demonstrat ca la baza

activitelii fiziologice a organrsmului utnan existd o fenorncnologie bioelectro-

magnctici de natuti gravitalionald.
Putem afirma c,auncJq ItSGr;i eIectromagnetisntul consiituie un ansambIu.feno-

rn.enologic inseparabil, chiar dacd sunt perceputc in mod distinct. O astfel de unitate

50

]E

JCSA ecr]o8Jeuo rrJusuepuoo mtlltol gzeeJolep cs inldp.J iarcolgunep ep lrqesosp
ruoA€p 1od 'leritut cln;8olur luns apun Inlquresue utp etu,telc-td giepo '-]EC 'tnlnsJo^tull

I WE-rCSAg4 releia-r r$ ler n-Ese.rol rnlnlrrolsrs tr clernlon-rls rronutrurp igls lJuseceu

'arictpe,r-sr8.reue op elelrl.Lrcc Ellrunu? o lrure e1e 'sn1d ttt lc,tiooLt luns nu 'Inlnlugulqd

e portrurSoe8 ruoz aurnuc o-rrrlp ollro-r lrr eir:;8c1r-rr cfuepqns ellc nc p]srxoot e;pll
nrulrn ep tnuriuoc !1r olroo.I 'nldurexc cG 'tgStj t2iuaaa.,{ Llt.,rdatd gdnp eutiueur es

Flpsuepuo; erSreue ep urolsrs o-receg pc 1n1dr4 op luoc rucirrj p5 'glrqrpc.roul gzatrn o {rl

efedo:d os gs plrqeder orFrcua o 'uirpuot alrunlue ur 'Ellolzep relnd -re ec llecgrsuep

goqofiraua lscur o ed rc ur pileJoplsuoi 'pliqelderre eU ES -r.lrl : !r .lna]slrrA
rr€nle"slrnlaufllJrsoulc€uJlJour?r.sJilooJp
ec3r 'clruelnC curo,I oleuogieir,te.rS eiro-; e1ler,vep eelnd
ap leJlsv'rnlns,rc^rrrl) cln clP.rn.Irr,l.us lolliplrlue lnlo^ru ?l

esuop el€Lroleru tct8-reue eurj-rsde 1cuorie1r.tz.rfr drl eeliop 1n qo elcp leruriqns wV

'oonrsoc .rolsu,retsrs oollsl-{o}o€.reo 'p1edr:1ucr rS q8n;rouer ,ro1ej-ro; erie.rS
'3:^uep eFuoriclr,ru.r? :urelsrs u1 piurisrp u{ !}€J8rl}ur orurlrqJnJ aru;sdoJd o eJu

i1eco1 ueurouol un l{?Jeprslroc olso :f^llEIJJ qzJl!^ no pSedo;d es

:alEIos

13 cr1;re1ufi otraluals!s ug e1ur8a1u1 elurrlilnrls ;ogiplrluo Inle,\rr e1 p.reoSgsep es

ialucgrsuop clrrrJlsru rli8rruc eurj;ede --

:puo1iu11rto,r8 du napop F)-ap rnlal ailJlislt?pti.ruJ

lpuprlrno glduorp

clurJ uJ gteSedold (e1ruoyir1ila,t1uur181pcralf"irroauraule$prunundlrod:drrudrr1urlnnlnnBZeirotl:Aei(neouglFueruduoerdioaps--

ilnsralgu6l 3e;1ur pdnro
:glnzgrs ali8o.I ur11a3.reua oriu.rlutrluoJ o no Jl.lzEAOrd else -

idrugr-rarF"rcuJ 11?s oznJlp Ja18.rouo orrrj-rr:dc -

:puothtttrtntE Qt |n1ruuud all;tltsuaQnn3

'eleuc4uc turls orec u1 err10fl,reua rerio10noruoua.; Intp[3
ur 'orslnde; ep r$ 1gc orire:tn cp oj;o3 op 1llil eiuzr-ietocJec luns erfcy,terS ep undrl

oie glrlv 'illltls"tdi..rLrn alD apl.GlnLu tjr:illtta e11u, tf a1a1auo1d 'atD1a7s a1t"tud"rot !J Jc rnno
';,lot"oltlut .tollrnl)ntls € elssuJprrol 1e13"raul quirqos ur eurj-redc lnuotjolt,tntB dt1

nay)p lV Dt.ilLunfDrSnua 'dutnt-ot3.t;>t1a crfiLlilsrroJ rS oznJrp raJfir;ua awyede lnuol

'tunn-tE C1l 1niut.t4'aliDlt,rn.t8 ap ttnth1 enop E pjuclr^rxc tuelrurpc !s rnqe;] vh.'zlt8taua
ap t.tnc[t1 Dnop tn "tolnurittol url JJ:'D rlrlsou InsJc,\fun !o E.roprsuoa ruol lc€C

'eJetl]lrJ

liun lnrjeds eldurn cJEo rrututnl io]cutulcse tJOJc (ooI cd n1s -rr co arecl cc .,ueoco"

rnlrn Bcucuiosi: '1nrir:ds 3e4ur pclnoo eteulnsui l lA--rDSA olepun '|Eleolprl op tgle lzoir^

nr puefiro61 'lnuts-rtou8euro.t1oe [r czrs;oue8 EZe q ep e]E]rlue ep IOJIsB O 'sAu>I 000 008
op czcliA nr riedLr.rd os o-lp:l IDSA !z?q op alpltluo r'l plurzerde-r rrut[rnl rsEtrAI

'cs e;rie1r,te;8 o spesod ns rnqJ,u -rn nulutn[ 'e.rnuun e3'e1e1nclfi

p1tilnuc o tf qseur f]rturrrie o lrururtll einqrnn urolsurA rn1 e uiplr,trleiol euoe.L

'duU ap npoouad DJltunuD ct tt.4uatl 'Lual:-1s

'ttLtn L) nttuo8to oalottltqnjs'olspu 0s IsrroJuoruJu ro1 riuapuadoprclul urp !tj721tc
-o.ttltcat a1:taftat[ tauii. lnulr!a,f qns'Lt!,rtLtlw.epp DJ ap aJilu ayt8al Tunn'ltltusrloqnjz)

r,\' ltru.tstloqnury aputl 'lnuls\oqqaut nc nSolnun l)rQa!7|p o t2l.totlutoc nlouotfDlrtatS

Nici o .fornti energcticit stru tlt$terioli universslft nu este lipsitii de .fortd de
gruviturie ; .fitrd uteesl&" intregul Lrnivers s-ar prdbu;i trt gol.

incepwtuI geilcd,ei uttivet'sole se bar,eszfi pc .forlu de gravituyie, igr uttilaleo ss
tle bar,i este c:onsiderulii de noi cu.fiind repreietrlulri de Atonml VSGr.

Tborict .4tomului l'SGr"sr-rs{inc cit lor'{e!e lcs/i[ut'atc dc ttndele y'SGl ieprezinta
printul tip cle /itt'te gravitutionale ctlc Ltniv'crstrlui.

Forya llSGr sc proprgu cu t'itt'za lttmrnii gi pentr.r accilsta trebuie integt'ati
intr- o airumitii tcnsiunc. produoincl Icnontt:rtttl elec!rctna;ytellc', curc este percepllt
intre anurnitc lirnitc fiziologice alc scnsibilitalri vinrale alc orgrnisrnului utnirn.

irr suhimb, Lhukt VSGr, clc5i irrnr:ccsihila ,sctt''ibilittilii ac:u.tticc a organisrnului

Lnnan" este uccesibilri caS;tin'ii. cerabrule ^ fenotncn fiziologic deosebit dc con.iplcx" in
carc sunt anh'enatc ariile i:oilicalc tlc proiectie alc ibnaiiei si auzului. prue L'sc cxpcri-

rncnratc rle noi (vezi Geneza Sunetulwi Ei I;cza Cefulicit u Fonutriei Insonare itfte-
grute in fuI etabolisrtutl A niverssh.

Existenfa undelcir VSGr propaglte la vitcza h,mrinii al cxplica confi-astele dirtrc
cclc rllrui teorii cunoscute, rct-eritoare la natura lurninii: teoiia ondulatorie gi teoria
corpusc,ulrrh (vezi Rudiu{iu cu energie inlermediari ittlre Esrcrgic-Cdntp gi Ertcr-

gie-IIalerie).
Teoris ortdulstarie a fbsl lirmuiati pe baza principiilor elaborate de Fiy11gs115

5i. dupa nei sccoLc, a lirst strilucitor dcrnonstrati de catt'c l'Iuxwcll pnn cele douii
i itcori as upra I wn i n i co u t; t i t u i tt: cli n wtd e t: I e c i ro rtt u grit: ti c e.

in continuarc, I!crtz a scris ci untltle rociio (untlt: octr.ttice) ,sunt tle neltrrti

elr:ctt'ontagnetic'u ;i dec:i propctgnbile la uceea,5i t'itczd u itninii. Practic, undele ladio
reprezinta sub,slratul a L'eea cc,:'infu/ crcLrsIic: nl cr,qcuti,;rnrtlui tmton poule sd

parccaltri.

Tcoris A{amului [''SGr s'idenliazi o .tinttitctru'e diibrenya intt'c ttndelc actLstice

pt,t'ceyttibile. si trnclclc cure aclictnaq:i ca stt,!l,strcit ul !or;i (:dre sunt trnr/e L'SGr im-

Tterccptibile , piopLt:luie ur viteza ltnninii.

Pril intennediul narurii VSGr a Atornuiui VSGr-EL,l sc portc cxpiica ii leorin

propugiu'ii corpusculure {vezi capitoiLrl ,,flurlictiu"i a iurninii. lbnnulati dc Nettlan,
daci conside::irn doui saroini punctiiirrrnc eieotrotnagneticc ca do'rtii rlinusculc rnase

colpusculalc in permaner;ta t'ibrulte (,,r'ihrttlie-:;ttnet"), ,,+ " 1i ,,-". Acestc doui

masc sunt generate de.farlu cle Uncla tr/SGr- qi in,,,'crs. Fenomct-iul cste analog meta-

bohstnului. iar cele douii proccse sunt concxc, a$a incit pdr"nul este conclilionat de al

doilea sr viseversa.

Organisrnul uman vit-tc in contact cll o plfie din rcalitatca p0 cara o poate

percepc intre lirnrtele scnsibilitalii proprici sale capacititi auditive. Totusi, existri
anurnitc t-enomene dif-critc 5i complexe. cilra se desfisoari dincolo dc limitele dc

pcrccplic. Tot cees ce sund este baiat pe vibralie ;i tol ceea ce vibreazi provine din

surrct,.fie cd este s{ut tlu uccesibil sensibilitilii outstice a orgarisnrului nostru.
Cele doui procese sunt captate dc simlurilc noastre ca un fcnomen unic. pcr-

ceptrbil sau nu; ntrmai enrmtite yibrctlii pot.fi perccstute cle trrccltect omenea.scd. De
pildii, vibralia-sunet din timpul cutremurclol de pftnAnt este pcrceputd dc anirnale

rnult inaintc ca ca si fie pcrcepr"rti de om; chiar si pldcile terestre sunt in continui

migcare, dar simfurile noastle nu le perccpe fenomenologia nici din punct de vederc

dinamic, nici clin punct dc vcderc vibt'osonic.

57

ts

'zec ap leJlw un-lluI 'iratqns a.uz) ap yra1lnot a1otEayur lt-S'd lD )tpqvptlt pt1-to/a
qns 'fp1natE Dutl o a.n)lpl"t pslnJ ap ctzt{ yrawuadxa tntrn 1ndw1t u1 epuriqo 9gg
IS DNa ep eltutSeuu op lt?,usuoruep otsa SA rolopun n nlcuorfelt,lc:3 e;qe51

'ac4auBntuo.4cap

applul ri oc 'syttol 000 00€ ap D.tDouaJln atn?ndo.td ap ozaitt o n1 w.tnip{sap cqaB-taua
-orq sato.td ntun lntparu.oryr ur.td L4J.{ a.rypc ap nyn.raua8 alsa zH ut alocgf4uone
alD)tztlLu .toplDLtayul o gr1 nau8oair ec rnlnldeg ruplerfuslur elIqEJo,\BJ llpeAop

rur-s 'lrqrldec;edurr pour uI lecrl-roc la,\ru EI eleclznur ttut8eurt e qcge.rS ertluezerder
o euriqo e ep lndocs no 'Cgg tS Crua op eceolftut no o]{'rzrlcol elelusutusdxg

']uerlSuoo

g1nr8e1ur (tC-S & nctlolSqng naluusa.td nc euncldtur '(t-+CD dlouosLrl nfinttog o acrl
-nla3 ozog 1n-rolnle nx rnlnpuns tazauag eleueurouoJ uEtLIn lnulslueS;o ut ctSolotzg

lenl€Ae n€ oreo '(CE| alb8olnlatuao.u)ala $ (CXil a{n.8otro-r7cap ep ellseou
eloj.ueuedxa ugd piuapr,re ug gsnd ;so1 e a(qtlntB ap nito[ atrolD.tql^ nilUDN
'elEi.lnue^oc4 Ilpilluc clOlrroJrp

-eu4ouarpoe"{olec1lr?l}llqlrr}lce€deuJoocou}rson€Escrerrorrlq"lorlrEqorileedlru,\rro]ccrcEr t'ulpne1^eo;1psqonlsseeptrlppituoesIeeJuE1o'tInElrrus1eopole.rtdi
e1e ecrSolouououeJ eprirpuoc ep ericun3 ul '^tlJrLllslp Is .rnp
Ipo.\op
eelnd re-s rucnl lsocE irnlnruelsrs rj.ue.,loe-g rS pqurrqcs es 'efuelsqn^srllconJs-rolscu€oecli-rodo-rd

?JrJrpor.u JS JJnJ ur Inznr u1 '1eqo1f; lcuorjnlr.rn-ri lruxeluoJ ut lutjuou rs eiue.rrc4 cp
erereurolSn !]scecy 'nl)Lt!1slp a1.too-f ploriuana.t{ a1n1t1ud o aInJrysuo) LuaJSts a.mcal

pc €ru-rg€ eelnd ure '.aflraniltstroc atglicads a1aiunlsqns ap ti tnlnwaisls DSDv ap

aprudap ri Taualnw ulalsrs a)t.to Dzttazt.tapz.tz) at nt1auotnd un else niuateatg

'(xni nmurn7 lelorr ur€ o.reo no osecor8 Inloqutls else

y llerpnrs rnlnueuroueJ € euole-rqrl. EJru{rLr ep !srutpt niua,tca.('plurze,rda-r ,t '.rtuttwnl
Dzaltl gturzesdes c '.nuru.u1l D n)tuosolqtl DSDLU plurzerder lr leututnl op ElernSqlsep

olnuotioltln.tg-o)tuosorqry DlnluaruDpLutg oi.tog plurzc-rdc-r -rDSA'{'C epun

r^.ut :v -- t}sAill

:,toryrrutn lnpow trg ryN.t8atut

g/'nt a"wt rlitot o nnoA2ap ni ryunuq nrEnua 'atruoso,tqy D,toal DzDq ad

njtog 'lazaua.ostaarull pipn) ry ',,"'i*r;::ier':;'::!:::::rtlr:irw'l;n""
',,a)tlLoq) uicoat larD)t.to 1n lntjuasa
wsluo)aru p)D .toltutoln ntdnsn nur'Lut1l n aunticn o-,tyLtl LLtDltlt)J ns Dap rnqa.q .tI/
"'apltoalolu Dznt)oslp a.m) Da) aJSa DLtrLunl D) alDod" :trruue Ta,tanbcag ttuag

'pt1o1 a7n.tlsrp ti ozoaa.tc an) 'tn.lns.tdtvLtn n nlnttorinltitn.tE o1nyt.rarunpun/

ni.,to.f'ot pinJaptstln L{ nalnd Dl DulLunl r)Lntlo 'solutunl uauoual un ad nc adac.tad o

lntq)o a.nc ad optuotinlutnlE pi.to[o D) s,rut4 00A 00t ap Dzait^ ttc nSodold as')lisn)n
alapat ap ntLnd ury npqt1dac.radtut 'nctuosorqtt Dputl o) olaptsuo) utol o)ne

'Dpun. ap rc1 nauuEuul r{.n atnct.ro 'a.nBndo.td ap DzailA

tinaaco nD a.tD) acqau7ntuotl)ala aprm Tuns 'a1.mday; rnut nin t! y apzo.r 'atio.to.t{ut

otintpot'orpDt appnn 'Dutuotl 'sn1d ur :a)tlsil)n appun ro atEolnun pinutluo o tnqr.tln

aytod a"- 1 'apun ap om.rc/ qns oBndo.td as prwnlauEoLuorpap oc ltutg[ nq

'rolprnluocnr In]pcut Lrr ocrlselo

epun Ez?o-rerreS e;ec prorros ps.rns o molop cleod pzr:c-rqr,\ oc 1o1 po e4( c5

qmestecLtl tle guze sub presiturc ditt pldrndni cste considerat cu un fbl de bioplasmii
rcee, in sturc sri inlensiJice procesele grut:i.talionctle ale orgunismului tnnan. Tcale
acsste date expcrjlnentale, cu respectivelc comentarii, vor fr prezentate in capitolul
,.Fresiuneu Subglalicd" (vezi Melabolisnul Universal).

Reludrid terna ceior douI tipuri de tbr.tri gravitalionalS pritnul, carc se propagi
rectiliniu la vitcza lurninii. cnergia diftrza ce ocupS infeg Universul, $i al doilea, carc
sc propagl la vitcz-l relativS, claracteristic sisicrnclor galactice gi phrtctitre, energiu

ricnsir Cin constitLl{ia corpuril,rr rnaterialc cosmice " chiar ;i clinunticct lor ene rgetic:d

gravitalionald ar Ji tliferita. Spre deosebire de energia-cdmp, care rd propagd in

clirectie rec:tilinie euciidiand, energia-maleric dezvoltii o tlinuntic'd a corpto'ilor cas-

ntir:eprin eJechrl ntlcttit; atit in jtn'ul propt'iilor axe ciit;i pe elipsa sistemu!ui in care
sunt anffenatc. Cum aur atlmat mai sus, acest efcct-turbini genereazii doui tipuri de

forla: fbrJa centripetd, c,are contribuie la stabilitatea sistemului si tb4a centrifugd,
irngrcnati mai ales in stabrlitatea re{elei sttui:htralc a F.F.VSGT-EM Univcrsale .

Forfa cr:ntripeti rcprczintd lbrya gt'avitcrliortcrla prin care obiectele sunt att'ase
cie cd.tre o planetd;i. se diminueuzii pe ndsurd ce crelte tlistanlu clintre obiect;i

res p e ct it' nsupru/al d p I anet a r d.

Spre dcoscbirc cle F.F.\/SGr-Ell Universall carc se propaga la vitczi constant5

in Unit ers. dinamica tuturor oorpr:rilor cosmice este rclativd si se deslEsoari in raporl

cu tbrlele VSGr-EM (lurnina).
Nici cr planetd, sistem solar sau galactic, nu va putea niotodati depl5i viteza

F.F.VSGT-EM, qi nici o altd encrgie ernisI dc respectivele corpuri cosmice nu va putea

depagi viteza acestei F.F.VSGT-EM, ciire rlmdne constanti in orioe punct al spa{iului
tuniversu I, asigurincl integdtatea gioball.

Vcm inccrca si explicfun al doilea tip de fbr15, prin intennediui aqa-nurnitei

,,viteze de fugd ". Dacd lansim un colp in sus, el isi va inversa direclia de rnigcare 5i
va cidea. dupi cc va atinge o anurnitd inllfime. inallitnea atinsd cle corp vu Ji direct
itroprtrlionald cu t.i.teza sa tle deplasare. Daei lansfin corpul ia o vitezl st(iciuttci, el
va putea aiungc la o inillirne atAt de riare inclt forla de atraclie sd Jie practic
neglijabild. I'n acest oaz, colpui se va depirla tot mai rnult de suprafala terestrl,
aselnenea unor mioi nave lansate in unnl ou cilliva ani, care se mai miEci r;i astlzi in

spalitrl cosrnic, indeparlArrdu-se, pini cdnd se vor pierde in Univers. l/iteza mitrimd.

necescu'd ac'estu.i.fenonren se nume$te tilezd de fugd qi estc nceea;i, oricarc ar.t'i masa
corpului lansat. Cu toate acestea, viteza cle jtrgit nu este aceea;i peste tot in spaliu,
pentru cd .fiecare planetd ere o y-aloat'e tlit'britd a ei. Penlru ParnAnl viteze de Jhgd

este ds I I kn/s. Pentm Soare, t'iteza de /iryii a fost caic,nlatd Ia aproximativ 500 kmis'.
aceasta inseamni c5, pentru a atinge o vitezl dc luga egal5 cu viteza lttminii,

diametrul Soarelui, oare esta de circa 1 400 000 km, ar trebui sI se reducl la o rtzra
de circa un kilometru. Masa sa ar dcveni atdt ds dcnsi, incdt un centimetru cub ur
cdntdri aproxinrutiv o tonit. Prin urmare , nu lumina Soarelui estc cea care se propagd
su viteza de 300 000 kur/s. DacI fo4a de gravitalie a Soarelui ar ajunge la viteza de
300 000 km,/s, s-ar epuiza in citeva minute. Faptul c[ valoarea vitezei de fugd calcu-
latd pentr-r.r Soare nu depiqegte 500 km/s, d[ naqtere unei alte inlrebari asllpra nafurii

luminii care str[bate spafiul.

54