The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.

https://neculaifantanaru.com

Cernei, Elena - Et Fiat Lux

Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search
Published by Contepisto, 2021-04-02 02:58:55

Cernei, Elena - Et Fiat Lux

https://neculaifantanaru.com

Cernei, Elena - Et Fiat Lux

902

'elelrlerc

-e ds cp ernl€lclrl ur oslrcsep lsoJ nr] runc eSB 'pcrurqc erqqSel ep rnlnldeouoo Inuwes
qns eurlclsrJc JolrJnlc[qs clr] crrlouc8 elcseco-rd nc g.rn1p3e1 uI ocruosoJqrl ruoo]

rou elseo€ ed lelueurnpung 1t:urirro nupluouroJ un 'e.renurluoc ur 'cundold ruon
'alDSalutrya^lu alnq Dl 'srarvltf) rup a|.utd cn{ac rc1fio1lua

ro.nutlJ D D)IloqDpLuosJattluT ti o1n.ut1ul.tlsosnttltn a,ot.Salut ap D)tutDltllt ctSolotr
-awouaf ozoaiunpap a.n) lnlosqD cqauaSos'tatrun lnpol tf'n qsacy 'ajD,tnqLu luns

apltrt olo)D 'Dlnol piualnrctd nn actSolouatuotr2f alrt.toEayoc 'DaJSa)n apoi t1J 'ta

rnlntpDl:- D.tDolrd|l11 nDS D,tDoualtrn nctSolottaruoua{ attoSalD) DllD a)uo ul pluaza.td
aul^ap nap ri 'DlDSraNun n.rnl)nus LtJ lol alsad lotauaB ytlattu n1 n1ntBa1u1 alsa nc8o1
-ouautoua.fauo7alnc a.tD)a!j['?.tD.4niolsap ap t.mp^tu D.u aln uJ ?tD.ullzut llDpo

'Dtvs'a))ns lntnda)w n) uDutlwls plD,tEalm trnluolnry
tf nrt ntnorralLtD De) 'auSolotrauoLta/-lt,to7dtD) tautl oaJD.uunu oltutldun oTnpg

'alotEaltrt ttto8alnt DnoLt ap) a1no1 nlluad altodap totu oio ti '1n(tut lnlatnt'aooJnLu

-.ur otloBaln) Dl D^llDttlD) Da.ta)a4 DzDanloa.t as 'yttjtra1od lnla^tu sLtUD ptDpo
'l nrjtralod

ti pnlto '1o1i1tr1 :a)tLuDlup tJnlatrLt leJJ arD nttSolouau.totra/ arto8alo) afi)atl

'uro (oleurrlut 'c1e1c3o,r 'o1e1s 'orxt1cfi 'crierper 'piurlsqns

'cI-ICJeLu 'tututnl 'etSlcuc 'e rielr,telfl '1euns-arie,rqr,\ :oJrSololroruoues tuo8clec ,tolo,leol

-!uun Inlporlrelur ur.rd los.aalvLtn lnustloqDiary ]clueze;d uts tg .t1g o.utEtg u1

'eg .t^i D.u131l uI ESLrosep crSoloueuronoJ ur el?J8clln'eorSoioueuroucJ tuntsuolltrp

esJeAIp ap JDSA 1iplun ep ourpnlqlnur o-rtur cyj-rpdurl 'elcluaurcpunl eul;,rpec rur1r:d
roioo lnlclru cl r]lcsJolrurl plerproruud crnlott-rls eriuele ur conprc] e.mo '1g ".r1g n.m7tg
nr clcluezerd olsJnlcnr1s elrrnlolrrr oleo} e I atnc(lntep ap a.qle) lze oultru 'olrJolJelrrr
rS csndr-rdns 'eurpro ellJe.+ip op opun ep p,trlqede-r cr8oloueuronoJ Elsitccu !1?oJ

'e 8 4\;tn.mEtg
ur clnluczeJd eorloqelcur rerSoloueuouoJ l[rpec ur e,rcurr.rd eJpoqrsucp Jp e]l.uec

luo,\ep -ro,\ urlpou olsocv 'eurind reur elelirl urrd oo durl u1 '.epun e]lnu r[ut ooe-u

-u'r,t olcund elcun uud'gogel3odo1 Eeffzrlecol cp crfounl ul']FOJIp urplo cp eplln 15

lup 'Lnll,to ISEIOOE ep cpun rulglrrl lod es lcund Lrn-IuI 'rJrlrqco no clcier leun el[ tJupou
ale,r!,\epr cc 'eurpro os-rollp op epun e-qur erioesralur cp clound pllnzc1 'clplnsnlsep

cp SA corurolc ropiqgun c pcrSoloueruouc.J llJltrlrsuounp op oriollnl ul 'u '"' 't'Z'I

'aurpro alpcJlp op opull oSuqsrp eeind uc 'epnn ep nlqLUESue tnlsooc Inlpeo LrI

'luriuelod rS 1nruoe 'lcrirur :cst-rcsop e[ep eprpcls 'eruur
-ud repnn c a,tt1t1cde,r n-rpcStur Inrperu,rolut nud'eSrnc,red g11 ntruto1v natDulrn

'er+trlr,te-r3 or3o1 oueuroueJ 1 Ells q ns lderp e-rc elet I I I Qnts-

Ie.Iqo E lilrclslslloo lullrlue o lnllrrzo-r r?c o-m repun rnlnucwouc.] nelny,ulrlede1

'sJe,\rrr rS -rr8o,r.c1

Insuos cl -tr8o-rlxcp Jnsrros pl cp Bc-reccil rol elr epLlnalttlxal/ut ap lrtlttutdetse q

:pl3o.Le1 r)a AI
lq-rrfiorlxop III
iplSo.qxep EU II
UUA
lp-nBcllel AJI) I

Figura Nr. 80
Scltema celor patru cadrane ale strtLcturii universale de bazd

utilizdnd cuantificarea geonetricd a Atonmlui I|SGr-EM

F'igura Nr. 8l
Atontul VSGr-EM ca unitate de bazd universogeneticit ti
dilnntica corespunzdtoare undelor integrate la diferite nivehri

206

LOZ

eiuDlsqnr' ti aluaua/) 'alJaiDut ap atDoiD.tJuaS
atntlisuap ap tolas'atct.td nzoq n1 ottSolouatur.nraJ alxtunsuJ ap tnlnuetur,tuaf autntasuo:t
tr^lgltsl a)tluotD .tolinltut .totnltu Inp,vlt Dl .ropputl tI)IutDuIp 1o n4ot8atut lns.tn).nd

79'.rg on7tg

rTltlla) 'nldlrtts nttqn) Dlnln )!qw rrruatsls uI 'nldtrlexe eQ'alnp) ap ,tnd!t
cllntrr reur q lod urelsrs sreJor+"gulsIl'x)e\qnr|J
eLlnLual:'rs'o06 : eilt :l: :pJ n * O :q

-,, noEO n!l[b.r3opt!;!,r) awa$ts cldES o]ru$Jp luns 7 'd 'n ti')'q'o oJlrrrp ollrlnlJ-r
ep oricurq q (n 'tj 'r) ale aqrLrp alt.u1tr17urt cp rS naia,t ap (tiurlsltoc) u1aLun-rnd
3lrunlrep (t 'q 'o) .tol\.ilt|Dl D)tLtl8unlep plEZLrelr[.rEJ otso pfifiratuala wntat o

'nttts'ud t'tDS qn) ap a)rrlaLuoa8 t.utEt{ outt alt.utiloc try $osn1d

rutoln ap lnzn)s .t,tunu nllul lD 1nfiods tuaun[iut.ro ,r,1 olse t),ultraruala Dtnp)

'podrdrloJe,r?d ep dq lpr n€s grusud 'qnc ur osndsrp eurlr]s

-u) olcprlos grrrulrolep oc lor8olorrottroucJ pe,itrgltuerlc rlc rrioJeLIB llrurnuc o llul!]u!

urv'I{A-JCSA nllmuolv n elerieds lultlrJzo-rdcr qrelrurrs 'qno cp Eulro.t ul {jor-norlroerq

eor4nur o-lllrJp €unzcJ re '(psuep-ar3-reue) ol8-r3ue ep dq ee[op lB r]o '€Llelp{.u 'e1e sr€A

-run pleuoricy,reri eirol tde.ip (f xu1] dtue c-et8-reuo) tr^ig-,IDSA'C'J pll?repr.quilJ
'!-rpluerlrcla ![nlco ep lnldccuoo

eritloprsuoo ur €nl uto,,r Bro-rlc ill.rpeo uri) orrllclsr,Ir elJprlos 113 uredarrrr !S

cyb cu t,olLrm centrctt ;i celula utb cu lLtld centratd. in prima dintrc ele, particulclc

su6t repafiizalein colturile abului, in cca de a dotta in centt-u $i in cea de a n'eia In
colfiri .;i in centrul Jbyelor (.supralbtelor).

Este r-rtil pcntru conceptil lolstr-a si aprofundim unele notiuni ref'edtoare 1a
oonccptelc de tegriturd chinricit Si dc slrzclari cristcrlinfi, direct aplicabilc arglrmcn-

tului nostr-r-r.
Molcculo rcprezinti un sl.stefTr .;tabil de atonti rerultqt clintr-tn'r arumit tip tle

interuc-.tittne, tipurilc cele rnai tl-ccventc sunt date de legdtura ionica .5i cle cea covct-
lcnta.Lcgdtura ionic:i detcnnin[ fbnnarca rnolccnlelor pe baza atracliei electro.\ta-

LUMINA

LT]X

':@J;

ONIUL

EXISTENTA ABSOLUTA
DIVINUL CREATOR

ACTTUNE

ET FIAT LUX (Vibratie-Sunet, Gravitatie' Electromagnetism)

NIANIFESTARE I,UN'IINA

CREATIUNE (Calaxie' Stcle, Vegetale, Animalc, Otrf)

Figm'a Nr. 83
M ETAB O I,I SMU L UNI VERSAI,
sclrcma1bnomenologicd de desJ/qurare integrati'ir a celor zece categorii.fundamentale
Lrrtit' ers o gen etice, Lniverso s tntcturale I i unive rsonre taho I ice

(ELENA CERNEI)

208

602

)1a!11) ltlLLt)ls1)^ ut aljlla.) aP )l1.tndtJ tl
t! 'tr\t D n13llt

q

J J.))) lD s a I )1 U SI.t )1.)t).t D, t t^ D.1 DJ II.) t u J I D I 11 |

yg .r5'u.ntitI

elDLtoEDtp Dnol) )llnl)p) ap tiDS)/ ti rt.rnouaft.rt naltnr[

r.tt aialrttlit:t Dtlop D ln.tlud) Ltt JOt top tilDlr,l).tnr 'n.tnorterhts nalutd ut nlntro,tlntp ttt
,ts'ttrlo;ti;'tlttqn) Dnop "tol):) ltt.tlLa) ul nDls'/tuoiD 1oe .tolt.utln/ nalnlnuittI nlJsnpn ]up

'rttlttqn) )lai4 n) apln.tnd alt.uttrnld Llrp .lptlr-lzol ajartqu,t ltlo tn r11r:.zrt"ip r.:lltlJll ui!u

*rflurrrr 3Lr lls cillqejl'clnrind:^ lulltzr,\ rJJSJte 0 nunci rnur l-r-rcfrc1:riUr n.quc,1 t.utttlh'utt

ap njnf .tol nirrnTstl't utp lnf.s Lrn Dl uutlo.r ap alalnuolintp;.;rl tinsnltl .tot./)ltn ut nrroJr)
rt.rlnd ecur plrr,\r,inp 'eJnrtt.t)) aTtisf tt:t gii.r r-ilr tdril -.p Jts. JtrDutntf )p Dlttl))

'r-rn1pirl rp 1.1.]1sr
rcLln Jlrllirqri'oti r3p !s 1[.ur 1c.1 rsn ur !]il1,usrroi JrI cs cfirqi,it r,rnlu.lLuolJ nFllJJ

'ntttt.olttd tttut attnti.tn.talrtt o tut)).t t)) tt) i).tD n)Df Jnnl)'tj1n1tat tiot
tt.t 1D't|;;1 atf ns';ttttcl;t.tl t.tot 1.tn tplyos un-,riril at dttrri vr'ruot Jp JnzD)s'.rDruttLt JtrLtitL|)
t.rn ,)p nDs lnilD )p 1n?ia1 alsa uot Ltn'Irlqll ulnJJlour o-,qur'r-rclrrrJioLLl Jlr-rn3Ulponr
clSr.,r.r,rd cr roci uI'alualnto) ti a:ttuor :aptlos ap c{cluourcplrrg r-rndr1 qnop n r:iucl

-srx3 rrm.r.rprr-LrOr f,S ilqrsod cls.'cliolnrrp, ur-rd (;)1) D:D'r] LI ttltlttttxa) ruo.tt);")1d
)p pl,to ap nDS t)lqnp ap DltqDis r';rjn.rirEtfiro.t Dunur)l)p n rt.ttttad pir.r,t1n,t )p tLro,q))/?
ap JDLrnttt ltLLutLtD unut D Ltlnuo) ut na.r;tuttrl lirJlIos uJualu,\oJ e.rn1r:iir1 I )]).tg '/))
o,ttluf);stto.rltel) .to!)ltt)tu)lc .(oluuoJD ( )Jd X 'ny) a,r,tltzodo.ri:))la -tol)1uL)ulald ltrrroJt)
i).ttD) )p qittalr:t dl') "to/ruorp)l) Dilnpa) ntltTl titt.rudn sudo urt.t)s ep tLtot d.tlutp ))tl

Difracfia radialici X in cristal: a oonstituit do,-adq tlirectit a existenlei orclinii
cr.istaline. Pentm a in{elcge rnai bine, ue voln rcf'eri la clit'rctc\ia luntinii prin interme-
diul unei f'ante. Fenomenlll se verifici atunoi cAnd la|imeu.lantei are un ordin cJe mdri'
rne ruportabil la htngirnea de tmda a radiayiei inciclente . Daci ne t'orn itnuginu un
lanl r)e partic'ule dispusc in mod regulat, ele vor constitui 0 relea de clifraclie. Un
asti'el dc sistern nu ar putea fl obsenat niciodatl la un tnicroscop nonnal, dati fiind
tlistan{a fbafie mici dintre pafticulc. Totu;i, riistan{a rcspectivi ar putea fr cvaluatd
indirect, {inind cont dc t,olurnul ntau'osc:of.tic a.l cristalului Si de nuntirttl parliculelor
calculabile prin utilizarc a legii !ui .,h,ogaclrr.t. Distanla dintr c partict t Lc sc mdsoarS in ;f
(ringstrdm.) . Accst fhpt justtfici alegcrea radialiitor X pcntru analiza stntcturii crista-

line, ele avind o lungime de und[ cle acest ordin de mdrilne.
Sa c,ansiderdnt rlispozilia cclule!or cri,staline conJbnn retclei FFVSGT-EM ipa-

tet[c sth jr,trmu totei retele fbto-.sonice elec:tromognetice, prezenta ;i mruti/estii itt

oriceJbnnd str"trcturald, inar:ce,sibila sen.;ihilitalii noastre ;i uccesi.bilu nttntai cu aju.'
tortrl torcr instrumente tehnice acleu;ate. Ac'eustct ar fi explicalia lctptului cd ruzele X,

it buza fbnomerylLti atipic al difiaclit:i. lwuinii, sunt in ntdsurii sd relete Jbnome-

tutlogiu rezttItantci u'i,stalinc a sttbstctn eIor.
Daci rron.r considera o cateni de cttomi et:hidistantri sub inciden{aunui.fasc'icul

deractiali iX,pebazapt'inciphtluiluifluygens, fiecarc atontdevt'ttcttncentrucleosc'i-
lalii propctgatc in toate rlirectiile. Rudiayiile cmise in clireclii parulale vor interf"era in
nranieri constmctit'd sau clisttttctilri, in lunctie de valoarea di/'t:rentei de luza.

lcest r:xperiwcnt ur demon,sh'a incd o datit existenla structtn'ii fittosonice

electrontctgttctice mcrtiJb,state in toatesnbstartlele, dar in masutd sd compund;i sd

descornptrnd ntateria ;i stfustanlu. Este vorba de o analogie compoftantentald .feno-
ntenologica reprezentdnd tm ,gttb:;h'ut al cotnpatibilitdtrii explorcioarc ;i erpu'inrut-
tale dintre materie in general ;i radialiile X:

Msterie Q Rudin{ie

Difi'ac{ia /uminii demon.ytreuza cd ;i e!ectronngnetismul ,se prr-.'pagi pt'itt ittlct''

mediul unor procese pasibile tle a.nalogia ar JbnontenLtl de di/i'aclie.
Vgm prezcnta in continuare unele aspecte originale a.[e concepliei noastre ret-eri-

toare la accasti fenomenologie a Nzletabolisrnului Universal'

in liigura Nr. 86 am reprczentat Spaliul Universal ctrc ar h practic lipsit de
punctclc cardinale utilizate in geografia fizici chiar dac5, in nod oonvenfional, ar

putea fi integratc. Am utilizat totugi punctclc cardinale la nivelul Sisternului lJniversal
consiclerdnd 0a punct de referinli Soarele. Cercctarea fizico-chimicl a revelat tcnclinla
cristalelor de a se fbrma in rapofi cu pozilin Soarelr"ri, detcmrinind ccle doui variante
{e izotneric optici, lcvogird 5i dexhogirl, in funcfie de configura{ia electrornagneticd

rczultantir a trlersullli tb4elor.
in cadml reprezentarii gtafice din Figura Nr. 87. fonnarea cristalelor s-ar desfl-

sura la nivelul ipotenuzei triunghiului drephrnghic isoscel integrat in prezentarea

gr-afica a Atorlilh.ri Gravitaliei, raportat la ccle patrr puncte carclinale. in cazul in care
.flLtrLti VSG'-Elvt ar porni in sensul acel.or dc t:easornic', cristalele cribice situatc in par-
tea superioarta a zonei 1/-trl, prin tendir-r1a f-enomenologici, s-al fonna inilial in partea
infcrioard a zonei S,E. Daca in schirnb, /u.xul VSGr-EM ar porni in sensLrl trigononte-
/ric contrar celui orat cristalelc cubice situate in pafiea inferioard a zctnei,S- Z s-ar for-
ma in partca superioari a zonei A/-Z Cele doui direclii procesuale r:ezultate din cele

210

IIT

l /1 r' p d dlrt[ -r 9 S ltt I tt ut o t )1 I ] u t D u t I t1 i {1 1) u t. t a
ds IID uot su )tu tp Lr l I n iu
u t J o ia ! Dj sr.D D a.t L) ut.! o

7g .tii n.urEt 4

US

a) I

bt 2)'12
c)

l-l.qlrla,\1 . clE

Dinanticn ,ltonntlui ["5(]r'-EM itt nlotcrie

.s Lm t/a t'd p rop agdri i s un e u t I ui I r a t tn rt t tic cI r''r a le

"t

cr-

LIL

loul-i ]p lnllnzo-I 'cr-tttrsull Jp ;orlroJJrrr runrirc rann qundns e s ns celnd ip J,lllJ c-rcnorj.rls

opurr puuuriuol qna un--rlur lu-ullJrlqs'lct-tclnur InJerrlt cl Na-iDSA,iolopLrn rr-rc8nc1o,rd

rrrlnrdronr.rd crSoloucuouc3 poilc.ri n-rompur u1 tetuczo-rci urn 6g 'ty n.ur7tg u1

'1lc t?iyl7 'eiye 'T :lpurl op rrurrSunl c1lr

crtflolouautoLro.J elcltu JlJll.rc3rp prrnuorinaru 'rolpzundsc,ioo 3un-rcur ep lnurp,ro urlnp

mlllJot cJrJ:^r1Ju Jolopun rr,reSedo-rd flo1nun s.too.rd il'tlil] lllrpoulrclur ur,rd N1-,rDSn
tycolqnr "ro1rfp1t1Lre Jolrunrsuolrnp InutsrLnLrLrolJp lctLrczcld urr: gg
t'..utBtg u1

'x -lolczE.r

tt-tpficclord tnlnuoulouo.] 3olnuu pollr Ln E-rnStJscp in-s reirrEtsqns nzeucF 'crSoloueur

-otlcC 'czlluclodr pnopJolcJ l] ctircsreiut op Int3und rup pUru-rod ltrrrJill rl cuun ralncl

It lnscoord 'ccrqcut-qnr lnlrurtlLr-oSR ltilnzJ-r ElnpO 'clcr^rillrrur U -rc oznuclodr nnop

1,p '.tlt D.tn|t,1

5^

N

'/ta-----..

fr=_--..,

('O'CI 9IT.

('a),o [6'.tN D.ill8q
('g)'o
( "g),c_)

('g)'u

( t)'o

prcsiuni. S-ar puica oblinc un cArrp e1ecfi-ornagnctic,.'\cecasi substanlii srtprtsi untti
cainp clecfi'or-ntgnctic altemativ ar putca prr.lducc rincle osoilatii dc tip ultrasonic,
crrrrsirlcr:rtc tllcpl pltrucsc tttcclnicc.

in FigLrra itir. 9()arn clcscris o panorarni f'enourcnologicir clc rczrrltnntir cristalini
cubicir. de dit'critc ordine dc rririrnc, dcterminata cic dinamica F.F.VSCir-EN,{ intcgatc

in ansarnblul cclulclor cdstaline.
Rcprezentarea fcnotnenoktgici din Figuru,Vr: 91 pomcqte clc la premisa cii toate

substan.lele demor-rstreazl un anurnit grad tle elasticitatc. in cazul in clre tnltctil uu
Irr conlinc in intcriorul siu o retcil dc F.F.VSGT-EM cr.r ocliiur-i de vid. ca nu ar fl

clasticii $i nu ar putca cocxista in Univcrs ca sistcm clastic.

F. Biostructura

Biostructura a filst lormulata in pcrioacla 1963-1973 clc catre Euge rr

Xlucovsclricarc desoopcrise s1r'rrclrn'r r spt,ttqiousit pt'it1 internrccliul cercetdrilor indi.-

t'ccte, tiilizdttcl metoclctlctgicr .stoart:crii t.rplicctte trnor stt'trc'trrri t'egetttle. in 1981, K.R.

Porter St J.B. Tuckcr an confinnat cxistenta biostructrtrii prin ititorncdiltl r-inor crpc-
rinente cle microscopie electronicd. Ei au clescopcrit releuuu nricratrubeculsrd u

s u b stan 1 e i .fu ncl s m ent sl e ci t o p I usm al i ce,

Cercelirile nosslre conduc la ipotcza cta lcr bctzrt rclelei nticrotrubeculsre u bio-
struclurii ur stu procese VSGr-EM. Aceste procesc cortslituic releuu{t VSGr-EXI de
ls bsz,s rclelei nicrotrsbeculore cr biostructurii ltroleice.

in cadrul cxpcrienlelor clcctrofotografice prin intcrmedir,rl stirnuliirii bioelectro-
rtrttgnelice, cu a.jutorul Fuz,ci Cefulice a Fonoyiei Insonore corclati fLnc!ional cu
Prcsiutreu Subgloticii integ'atd constient, am obiectivat nrodiliciu'ile activiti{ii bio-
eleclronrugnelice, conltnnir-rd ideca ccr.rfiali a stucliirlrti nostlu asupra exisler\ci re{e-

lei rle canale VSGr-EM, prin care potctttislul biogruviluliotrsl sl orgatrisrnului

nostru ur t,cni irt corttscl cu grtssmblul de .for(e VSGr-EM Llniversule, protcifrnd
i n t egr it ut ea nr o r ftt -/i z,io lo g i c it u It i o str u ct u ri i p r ol ci c e.

in accst context. Fuzu Cefulici a Fonu{iei Insonore qi Presiunea Subgloticd ttr
lcprezenta cele msi dezvohsle ucte.func{iottulc ule biostruclurii.

Biostructura cste integrati la nivclLll organismclor anirnalc 5i vcgetalc. Relcctuu
caneiliculuri de F.F.VSGT-EM ar constitui bszs slctbilititlii nrctubolicc gravitati.orrulc
u intregului Lt rtiv crs.

A. Frey-lYysslfug a onllntat umitourea tcoric: ,,in pt'oce,sul mrtrtii, structura

reticulcu'd se clcfbcteuzd, se tles.face". Pc baza unora clin ipotezele noustre confirntatc

tr/tcrior lu niy'cl expet'intentai, nu ar fi vorba cle o ,,dest'aoere" biostntctLtlall, oi dc o
pierdere hidricit;i guz.octsir,;i deci o scidere et trtroceselor l'S'Gr-EXl.

in anurnite conditii. Presiuneu Subgloticii dr putea men[inc ;i modificct poten-

tialelc VSGr-EM bir.t.gtrttcttrrole. in.fht,oarca ut:cstei teze ar ,sta ttn.fhpt expcritnental
crc'ccsibi/, atLtttci cirncl ,se relct'd co orgurtismale moQrte tlutt rt,\cttzulie cle gruiate
rttctritri lu rirlic'tu'e. Fenomenul s-or explic'a prin /optul c'a potcnlialcle birtstrtrctttrii
IISGr-EM strnt anulate prin ntoartea orguni,sntultti, r:aea ce ac(entLrectzci sertzatia cla
grctLtute. Estc natut'al ca dupa moartc.sa inceteze nretubolisttttrl rn'iccirtri L,r'grtttisrtr, si
dcci potenlialele VSGr-EM sd ntt mcti fic generltc.

Tez,ele noustre acordi o lnai 1riilrc importan{i biopotctrliolului l/SGr-EM de lu

bar.u biostruclurii.

216

LIZ

lli rsl d' J I n'^Llap uo) alrD o I E-.t
art el aj )tlt tl | )1 t t r t 1. t

3o1nun pcttu rlt dstlds-/p lutls rdlirla) /tlal)tlu tlrp NOy ap Sunl al tu.toua dlaln)dlol.,,i(
'ua3.)"tptLl ap !jLu1d ur.td t.n1ry3dl tD u1lt1-Neb' n DlDpto)tla Dln.nds u.tu)n,tts D/qttU

rnllFNQV D lllDpro)tld D.tlu)nrts DlqnQ
a6 .tN nrnSr!

-1r7-s'r,! 't-ttlJtTsoi trl aJtnqt,rlstp luns ala'ursnrDSro rtJ pluaptrll.lD.rol nju)zard putlf ?lD/)
:ua8o-rpttl ap .tolnuoln alttstua mp utAo.td ?)tpuEDu pjuDtrczal ap ?.)lalntuuas

'lttDurDJ ad ttiatt Dtjtllo(ta ri ntjttndo nrilDd at.tolDBrlqo otjtpttot

nlua:a.rdat .n ng-.rgs11 alt.rrtrltunc t)ap !a.nolDldruglul alsa nu ctlatrEnwoa1 tnlnc[urnc

alttinslnd ti .raratc ap at^ruro alaiua,oatf atrytp ncrSolouauroua.f'otBoTntn ttt1,i

'aurus'atd p|truuLr/)

o n1 tola:nS D tsA tadD D Jt)JSdlLtO)att ap oittnltor[utt oltrapr,o nsur alsa ."roptttnlt[ a1o

I{iI-JgSrlvg a atnfiarq,tn al Intuales ln)sout1) ap ltclrsctc[uu D)til auDutny

'oalnlttEaltrt aurjtrattt n,t ts't taztnt"rf o octalo.lr[ nJnl)j1.r]s'olq utp

alryotunI ap Jltitu lnLu Trtc durtl n:!ntn ])DJut aunLuD.t it.tpD) lsa)V'yBnatlLu os.nurn.r t[.ut

r:t:Lrt't.tf'rttttc ti'nt '7cn1ut auDLunr n\ntltt3o1o{o.tl))ld Dtl.tDtl acl 4g-.rgg1 talaja-r ltl"tpD)
'xctalo.rc[ D.r]tptl.rlsotq tttp altnc[ o s.tttls^ pfilo rtns,nztut.( o-"r7trrp aytotl o pLntJl ;luatut.t

-.tdra 11n un ap ?l!rQfb $'o./'D l,!g-.tgSl lt.ntlJtl-tt:^otc1 rajtralst..a n DpD,r()p ?rln O

'JolalDtutuD alD ti' tD)
-to/alDDSat\ alD lDtn WE4gS/1-o!t7 alasaoo.rd nlryad alDU^ ltttls' 'auntsa.rr[ pltLtr]ntD o
qnsalazn8t!nlnncDLtutDas'Ltl Disza)y tzatocat[tntu)nLttuupasalrlatr*nLuo-tt)alaotq

alasa)o.rd n) lD,ua:-clo n-s' ti ctultz ,4nr/bt3o1ofo.tl)ala lso/'nD alazun.r,l tNE-.rtSt

1t.rn.l3tl.t|r-otcl 1t't|tt.tLuo.tot[tt1ot€,\.tcsqo e ep lnclors ni't)ttDutn](ln.\'o )p c[tLt4 alnururnxa

ti apts"nlap ;:tztrtt.rf tl 'urrrun Intut'tun&Jo ts alunfl d,tlur alD)ntnwo) ap potu ui efEJ

-cptsuoJ 'd.rouos,IJ talnuog n anlnfa3 /a2rrjlr Inrpeuullur urrcl l].ro1l t,tttrt r.! (t.roc1-n)

ttntu atrtnlt[ p,I Nl-rDStl ttrtll)ltJls'otq cjucjsrxo ltlucuruoclxc ]eJ]sllourJp LLrv

Cutcrto de ADN
Cate rta VSGr a ,4tomului Grar,italiei .;e regdseste in lungti cotena de ADN

Figtrra Nr. 93
Lu cre;terea.fi'er:venlelor, cre;te energia de legitturd. Se observii polai'izarea nrrgneticii.foarte

puternicd plartvertic'al.
putea trage cotrcluzia cd la baze biostructurii pt"ote,ice ar exista o stnLctura l/SGr-EM

de stabilitate mo(b-Jiziologica corftrolatd chiar ;i din punct cle vedere genetic, (leci

clr o anLuititii speciJicitate petilruJiecare tip con.ttitttfiorrul. Ritmul F.F.I/SGr-EM ale

celulei este cleterminant pentrLt cottstanta dielectricd a upei ;i inver:;. Procesele

ionice t:are se desJd;oat'a in apd slutt vitale pentru metabolism. Ruptura punlilor de
hiclrogen, cr;u cLtnT se intdmpld irt celula canceroasd, arJi o alta dovada a exi,sten{ei

bios/ructurii I,'SGr-EM, al cdrei dezechilibru ur putea determina inceputtt/

oncogenezei.

I'le-om referit la aspectele biostructu"ale aproJLudate pe baza.fbttomerutlogiei

I/SGr-EM ;i vom contirtuct cu unele clate de nicroscopie electrotticd, relevdnd
analogia de conJbrnralie dintre mele entitdli biostrttcturale ;i cottJiguraTia

geometricit a Atomului VSGr-EM fn cadnil fittregii fettonrertologii netabolice.
Modului Atomului VSGr-EM se regcise;te de-a lungul scat'ii de coardd o

ADltl-ului int'd;uratd pe ea insa;i; dubla spirald ar Ji asentdttcitoare retelei de

17.F.VSGr-EM, aSa cuLn este reprezentatd in Figura l{r. 92. Cele doL:i Jilamente late-
rale ale sculei se separd in tinrpul retluplicitrii celulei ;i Jiecare Llitttre ele.fbrmeazd
liparul pentr"u o nottd pereche a scalei complete. in dthta stttctttri spira!.a elicoidald
a AD!{-tlui, Ttttn{ile de hidrogen se des.fac o dati cu ct'e:it't'€Lt tenrperaturii, Japt
veriJicat;i in celulele cancerizate. AtnintimJaptul cti itt t;ti,,r Ctit'bott-Azot, chiar o

218

6r7

aauDlnJ ala)ud
f 6 'rN DrtEt.4

,'.iliH

'gcrleu8eu c_rezrrrlod pcruolnd o garasqo es Ietrl-rel
pueld ed iejue,r.ra.r,; no leuorfuodord lccrrp alSerc prn1e3e1 .:p er8leug .L\J-IOSA rftlmlr

-olv errleruocS urr-seffor oreo ur NOy ap ntalD) o lr:lncze,rd Ltrp t6 tl1u. n.m7t,t u1
'elsrlucsuoJ cueoJ NE-ros^'j'c ap rclrior p301t]uu rrrletrroc8 'q1eco1 grgerS0dol

.:;ezrgedc: ep n-rdrcurrd rnun €zpq ocl csndsrp luns rainlcJ Inclcnu utp tnln-NCV
e1e r3un1 eueoJ elclnrelo;,11 'uoSolplq ep ,rolrfund Inrpouuelur uucl eles elrrnlescl
n) tnln-N1y D tllDptoztla nrsttds n"rlu)11.t1;' nlqnp le:r.Jezcrd tne z6 '"tl\i n.rn?t7 u1

'a1un1d a,r1r:tc ap yrutiuaur

alsa o)rtloq.tot DpLrplryuD t! ua8rco ap alttjtodo.td a4utp l\1r(llllq)a oc ri 7og7 plrilz

-atrfat lrtlozn a-tlsDott ntauold n,ta.f ,s'oLLtlD Lu oc 1n1do/ntualqo.tc[ olsnaoD til iuDAdla,t alsa
;pctpS.taua aJDtlurLutP pfmltodwt o ncoaotd aloot{ 'tttnTntac[ua1 o a.rcnunutp x..tooitt

I

/

b

(

(C

t

Y

Posibilitdlilc de rtrpturil a Atorttului I/SGr-EM ;i

reprczentare .1 u tloua cclttle in lungul unui v,as sattguitt

IZZ

:S nlnwtou naunti)as n) paltpttr ti auntjcn ap njtol'natur"rtru nJ Dfttr

-o1i"rodo"rd l:tartp a$a lV natt7unln Eo t€Arcsqo e-s 'lelueurr.radxE'octlsttp r^+ E^ Da.nut

--tofap 'lnttalntu ap cl4 atocal n-4uar[ nctlsrtalonrt)) a.no]Dl plttLutjtD o elSaSec{cp nu g
nixtf oautt-rn r/ pJecl 'g \\ v aleradar urrcl ele;n"-rur e1:-c /r7 narur]unl ines rnlnxe 1n8un1
e-ep ezucuorioe ateo 7 aixl/ reun Intpeuuotur urrd rJlSunlu reun !:-ndns^ 's DlDtu.rort
oautnjt;ts r! "1 narur1ttnl ep €,req o arfe.rcprsuoJ ur glenl clse 96 '-t1t o,rtt|tT tr1

96 ',rt11 ntn8t.4

'I ciroJ clrurnuc rctm ccunrjre

qns lJcrqo rnun rrrrSunle Ie ]o3.+e Inlnssouno c,\Jc:-Qo o:- ps ioJlse ]n3ei ne 3uno1 rn1 rn1
-nlnpo{il c1u rS c>ioog rnl .ro1r3ei e1e acrloe:cl clrrznlcuoJ rS ep:lucurr.rcclxc c1aleq
'Jrlsclo llllsrJJ .rp rrfioloucurouoJ luonruliocllrroJ un rs-npucurnse ''r1a ero3:- !lnqn3 u _r€
Ltlnc cJl.tlcruoef ctttro1 c]lJe.l]p cp c1eo3 cuoz nzeelSc]ur ec ecjcr o [TzBocJJ ole8ecio,rcl
:rlcs clunxnL+ l-rrr1:^e 1c:olciro; lrupeJ uJ psnlJur g cleod Ng-rDSA.C.g cp unctirX

orlooH rn1 e1ria1

'l^(g-rtsl tnlnwoly 1n lotjoc[s tt.r1auoaS ltrattnptrnf'n) tn]nqn)

alD a)trtavo;t8 tolttjrpuor cleJrld€ illoolI ml ap7al q uoJc.r Lrrol xu ,t1ig-.trs/l l:I ap

alDs'ra:rtufi talajay tnlntdtctu.rr{ r:szDq ut tatralDu natDut.rofeorldxe eclnd c nj]uarl

oJIZU JOICurslsrs cluJrldB JololurJalBtu
uiuclsgzor 13 o1u11r11sulr cp oluorualg .C

'rrrnfiues :^EA rnun 1nFun1 ur ctclJ ctcJ alnlcJ reun olE
rurieuil Enop nJur Is N1-JDSA nrlnurotv Inlo.\nr e1 u-rnlcln-r op .:lrfgtrlrqrsocl ureluezercl

'16 !i 96 'c6 ,tlun8tg ui '1,\E-ICSA rnlnrtolve qrulorirocf, uurroj olScscf;c-r cs .16 :r,1r

D.rtt?t-,1 ur clclrrczo-rclc,i 1un"- urnr eSu '(olrqrxeu rl orrlsele ,oolrelnr clerrlcl u1

16 .ry run8r,T

ltl -- l,'E Fl iS,

E: ntctclulul tlc elaslic:itcrtL: sutt lit( t()t trl lui Yottrtg;
.,\ocus'ril r-cillic portc 1i scrisir $i irrtr-c llti fori.rri. r'cLrunosouti drept legea iur

I loolrc:

alil,,: liE.Fis;

-Al,'l n cilttngirca rc/otit'i scttt sStecificd rslll'czcnt{nci

alungirea unitllii de iungirie a balei;

triS: c: efbt'tul unitut';

Dcci" /r'ge,:r lui Haoke ar pute a fl fbnnulatl 5i in rnodui '.tt'rnitor:

o,= E'Al//,:

Eil -: k (constctnla pcntt'u rrtt ntuterictl spec:ijit:):
F- - k.Al:

S-a crpcrirncntr',. cli fbrlele antlenate in ricfolrnarca cotpuriloi sunt dc nlirlri

r:Jas;icii. Dtca fbrtu cure ;rctioncazu asupra unui obicct iqi crc5te triritnea" dcfbtmalea
pt-ogrcscazl=i gi, in consecinlir, ln nn auuinii punct, ilu va rnat ii rlcnlinrttli prerpoifio-
nnlitater dirrtrc intcnsitltea tb4ei 5i air-urgirc.

Orici: s'.rbstanr5, ca sistcrn rnatcrial, urc un atrutrit cocflcient prtlpriu de eiasli-
citate $j r-r 1i al()ar"c rnaxirnl a cfortului rrnitar curcspunziltor unui punct" t]umit punct de
iupt-rr-a. erind rezistenla cr'clc.izi. in rrpropicrcli rcestui punct dc ruptttri, substan{a se

sr"rbliazil considcrabrl, colrportan(i o stranguiarc cireir ii urme;tzi ruptura.
i{cfciiua de fbile VSGr'-EM estc supusii nennan0nr rinci plcsiuni ereroitate de

;{f'era [-Jnir.clsaiil in missllcil sa in jurul propli'"rlui ,x. in z.rnc rlc o anttmitir tnirime,
rlcrivi fi-ucrricnul rrnor rupiun considcrabilc care ,ieier.rind imcnsc spllri goale"
innri;r.ti retccr.tir cste dc naturi cicctromagnetioS, rL;pturile vor apirea ca ni5tc gliuri
negic lclcr,abilc gralre f-orlclor elcch-<-rmugncticc iuconjuraiolrr-:. FL:ntttnenul ar pLttca

ti r:oinparlt uu iripturil unei rclele in c:are circul.:r r;tti'entttl elee:tr^ic intr-un mcdiu

int.ri.rcccs gi. lii i-upftrra sr, \,1 apirrel o !'altrir neagri inccnji:r'ati,-le lumina ernisi Cc
i:nrentui clccrtl'otnaglietic. Accsic irnelse nrptnri rsalnc ef-tctlri fr.r4clor cxtcrue rczLtl-
tantc ele dinar:ricii giobalc a rnir"r:Irii universului in jurului propriuiui ax: in accst caz,
sc va itatriji un cohiliblu irr1lc prc-riuneir exte:rra gi cea interna, uecesar cchilibrului
tcnnodir-rarnic ril sistcrnuhii universal. Odati incctatii a;{iunea for-felol extctnc, accstc
rlrptud au tcndin.ia sI rerrinii 1a ftil-rna 1or initiaili.

Retclun dc F.F.VSUr.ENf cste rectilinic. cr:clidici, iar for-fl sa cuergelicit <Je o
annnrfii sttbilitatc cslc datorati r.,itezci dc propagalc il uitdclor, viteza clc valou'ca dc:
30{} 000 Km/s. Canri axist, ru1 fcnorncn dc mpturi. are loo o dcfonnarc curbiiinie si

zcll estc parlial destabilizata. in tni,tr'tcnntl rLlptr;di sc prodllce gp 1:i]6sj c:lre

gcricreazii tbric eentrifugc ai cenuipete rriolentc" ce consti'ing galaxiile veci:'tc sii

creasca energia nccesarir peiltt.r'r colxpcnsarcli consumului energctic a1 gaurii negre gi

pentru rccronstrLlirca rstclei VSGr-EM. Aspiralia encrgici giuii negrc provoaci o

n-robrlizare a encrgici elin galaxiile vecinc^ oare sul-)t stimulate in apirrarca sistemului
lor glavitalional. crcsoind cantitativ energia lor chirnicli reptezcntata dc radia(ie ca

tirnni encrgctica confinuti in unitiitile materiale Lre sLini elerncntclc constitutjvs alc

sillaxiilo!'. O parte din accastir enclgie-radiatic ac:{ioneazi printi-o f'cnomcnologie care

222

c77

:crirn3a {}]rurnuer ulrd plEmud

-xa 'e tF-Icuo IS !s"ur e4urp eiucJplrqoa olse esu€r1ser Iliplr.tqsle-r c1e elueyrodun e lrrz
-nltLIoJ urp cun 'Jrurru urp lluaJo tJ le lerrlJ rS e,uesnoo es ns e:1nd -re nu cr8-rcua uno
rs Bc q re :crurolnqns Inlelru e1 erircue ep rriglrluer E areuruuelepur errrtr o plseJru
-BLu os o]-nlos e p luercrlns durrl ep eie,Lrelur u1 gc lnrde.y u1 qis eriecgtutues ',,m1ndut1
lD lualLtoLu d)tJo u! atzttatd pltuL/itt nc )lltD)aut-)rJLtDn) ruajsts ulut1 D ay)DXa tatBtaua
uJat,\'Doun) nap|tpqt,rodtut" ',StaquasraV rau,r?114 e4Eo op 9Z6I vl tnlnruoJ tt,rDutrtr
-,r?npttr lntdrttn.ul ed eleznq'qt11unnc D)tLnn?w '.s.xtzt-j F loltdec nou rnun reJrnlrls
-uoo leurulrotep n? oJeluerrlolo ololncrped rS acrdocs-o-nnu ole;nlcnqs epiglrlug

'alnrp,routr,rd at8au r.tnp7 op ol€lilurc e.reur o tnrcuc8 g tv tip71.npr,9a.ri ;oJe sndns
-e"rd 1n1c,tru elnpaut llipltsuap a1n rlon1utlf clscJn BJ rzelodr su.rro E-S 'a1o1tuatouto

olta.ftad o ap ttioro1t ti rinp.toptBa-n nc Tnrptorur"rd snlun rnun pcepr ezee:efns

.tolttxolnE eiuolsrxc '.dolyozr tg uaSotuo llurzo-rd xs lt1s.e/\lLtn 'eolseot aleol nJ
',ro1r -..-n:sen b"

ln-UucJ ur rspS JE-s FJ epelo os eJEc eojecu €:r 'nritlos escut uo :p oueotlnu ep elns

EAOlpo ep pusluezelde; csrur o nes'o,usrul tololols rrj-rour e g.iuroesuor o eJ 'rtn[()s
escul llo llAo1rro ep plleluezoJder cssur EoAe -re cur-rrg lod os elec cr8eu r;nefl sp l.rndri
oleorun ?o Eopo.rll os etur€uJ 'uolotd tnun altuntsuarutf rs )uot Jf p.ntlru.t rnun lnuipJo
op DSDLU nt ,,a,tEau unp8rnrrrt'a1(ru euuo3 tnlnd g ,re-s 'e1e.r.c1e eunrse.rd rS plryrr-ld
-ruc1 'elcysuep cp rrirpuclo elruJnut ur 'rn1ns-reArun nier,r lnlnderur e1 'gc ezelodr sr[rc E
'uerorzgo4se r( rrrrzr; Ic uErot1.1.rco1'furryllr1q uarydary 09. Jolruc 1n1ndecu1 e1

'nqs Ie nc suos
rsnlort ur liseolo.r os ns eo op ardorde os oJ caec 1o1 pSqqo 'uuuur Ieyg,r orrueSr8 rnun
Jelrrrns pour Lrr es-npuuiroduroc :]coJe l1c rrn rS ecnpold E,\r]"lor e;8ecu e_rne3

'e.r8eu rrrnpS rosuur

e t3-t-rttc ulp 'Yo6Z op r] "re erioe.t]xe ap plrqrsod crSleuE ',.e-rfleeu e-rne8" op Eo,irtunlrcp
[:r lElrluLroJ s o-rco JelacLI'11 rselrloop EznJlo]np os 'e-r8eu n"mgi erielo-t ur-ld elrn11et1c

rer8rone e orcSu-qxe 3p ?cleirlrqrsod elsrxa oplrn Jnlrrozlro ts g3tlrrls elttrtrl c4ulp Er.toz
uo rere3strS;e nil,nulrluoq 'D)rJDls DJnurl V1tvu1u eitjerdns o ep Eletturrpp 'o.ra.f.tofua

lilumr:r cunr?e,r o rnlnluozuo cJB-Iu rrl glurzcrd cnrleloJ elflcu e1une3'sn1d u1
'o1cuoticil.rer3 rodcertt cSe'I]sns 3s !s JISJSnJI rpur nu dlor un r)ru a-rsil

qns cp o-rcoJeolureu ep nlrutll glurzlrde-i eJEx :topryaLurlnla lnUonro Elrurnuap luoz
o op olern{uoorlr Jlrtls'c,tr1u1o-r rrou eloc rs lec a.rtilcloJ elcc lel?'e;8cu clr,rneg

'oseloJ cs nLr e-rut a-r8ou unefi alcun rS llsix3 '(arju1o.r ap nza!l nlnr7Eutt lt1uaLuotr.t
ti nsrtru :rlln-rurrr !l1op op JEop ElEZuolJs,rci else ptinau n,tutE'lleuuol rllpo

'umunl rS urroluru altls Dl

;t8ot1n ere c lrrrorfulr.r.e.r8 duruo :;tun1trd a1.too{un nc 1o1op 'ylusdulof, Rals o 1c-rouo8

r-rr 'JruronoJlsE lJc!qo un 1de.rp p.tEnau ntnut yuqep v taparylil plnqrryJ,ry ut!of

t\ig-r3sA EnBsia-{ ur alaunssr}ln uJrd alE}rAeJ ap [nuauroua.rl .]I

'nlpls.roArufl n olruoriclr,,rc-lfi rrjpplrqets 1r: 1eqo13 In1yJtuoJ ur ralo|:rr

lliftlllqrts e-lusJrclr gsucp er8reria op.roA-rczol un eurlcp erxrpB €noN .rixeJrS c11c e1

op alrurud totlr;tpt:: ec-lpsLIe puoo ulrd 'crxuieS ?nou o eulro-+ cA os Eut-rcJ Jrunf ur orrr..rc1

-nd xe inttit ccle:oue3 c1 eued 1n1o3 puesuapuoo 'urullrqlnJ Inlrrclsrs ur :fi-rsu.i r c-ncl g]

-1clllo:, :iunp3 1n-rnl ur rolaic-r eel[]rlrqu]s pugurj.usur 'crurlillc-r crfce.rrp ur ernosF+scp es

:E nt'c* .

Clercctirilc clcsfl$ulatc la inccputul anilor'70 au f-avorizat ipotcza legarii f-eno-

mcnologicc a proceselor cuantic-rneclrnicc dc gaurile negre. S-a creat chiar LIn tnoclcl

f'enomcnologic blzat pc ipotczl ci liirglr rninigludlc ncgrc pdmordiale ar fi distntsc
si crcatc in rnod continuu pcrechi dc pafiiculc clcrnentarc in modul unnitor: o
pafiiollla clintr-o pcrcclic. atrasir de cimpul gravitational intens. cade in minigar:ra

rrcagri carc o \,a,,miirica" irncdiat. in timp cc pafiencrul vir-trrll al prrtic,ulci inghititc,

abanclonat. este constrAns sli clevini o parlicLtli ,,reali" in lurnca reali. libcrii sl sc

indcpirneze clc gaura nclgni clc a cfu ei cncrgie gravitalionali a fbst irnbogillit consi-
der-.rbil. Accasti er.rcr-gie care irnbogir{e5te plfticula pcrcchii prcivine de la energia
cirnpului gravitatioual al gaurii ncgrc. O ciatii cu rcpctarca proocsului, gaura neagri

sc cpuizeazi ca un proccs clc crtaporalc.
irr e ll.lrrrl u()nccl)lici n{)itslrc trrrir c|so!cricrie c. ttttir crs\)sffilcluIlrlc 5i ttttir crso-

rrictabolice, r,orn lua in considcraiic atit finorncnologia proccsuaia a glurii ncgrc cat

5i pc cori a mecanic,ii culir-rticc, clar in context VSCir.
Corrsiclerind releaua F.F.VSCT-EM ca pc Lur mcdiu clastio. energiu glrvitutio-

nali sc dcsfiisoari ca nn fbnornen piezoclcctric-elecffostricliune: in rcleaua dc fb4c

VSGr-El\{ ar putea apirca un f'enorr-ien clc car,'itale analog ocllli care arc loc ir.r propa-
garea ultrasunetelor in lichidc. Fenomenul constir in aparilia dc bule dc rcr in lichid,

bulc cc urci la suprafa{[, undo sc nrp. Canza t'cnotncnologiei priveqtc fapml ci dila-
turilc si comprirnirile cxtrcn.r de rapidc carc aLl loo in Lchrd creeazi fbnomcnc dc
tensiulrc. in oazul relelei VSGr-EM a sistemului urrivcrsal, ulffasunetelc provoirci
acclasi f'enorncr.r prirr intcnncdiul inicilor rupturi la trjvelul rc{clci. Nlioile bule fuzro-
ncazi ir.itrc elc fbnnind bulc mai rnari, carc incep si vibrczc putctnic la prcsiune
ridicati, plovocdncl rupnlra considerabill a rclclei 5i firrrnarea girurilor ncgrc. in mt,-

rnentul rupturii rctclci VSGr-EM, iau nasterc fbr-fa ccntr-ifirgi gi centripeti; prin intcr-
mcdiul acestor fbric, giurile negrc, aselnelre:r Llnor aclcvirate nlnele in retea. devit.t
niqte noi galaxii gn viittrare gigrrntc rezcrl'r)lrc dc cncrgie dcnsl. Fenomenui cJetnon-
streazi incri o dati caractcrul pcrf'ect temodinarnio al re{clei dc fbrlc VSGTEN{. Prin

intcrrr.rccl iul cuantitlcirii lor gcornctrice. rnereu supr-rse dclormarilor clastice,

respectivelc entititi gcornetricrc, comparabilc cu substanfele, ar putea fl considcrate
cristrlc VSGr clre gcncrcazii cfbctul piczoclcctric si f-cnclucnul invcrs de elccffo-

strictiune. Rcccnt. obsel-vatoarclc astrtinornice au rclnarctt o aoncentrare irrlpofiantl

de bulc cllonne in spaliiLe cosrnice centralc.

iri accst oaz, sunetul oosrnic de fbnd captat 5i interpretat ca o rcminisccnfi a

sunetului cxploziei prorrocatc de ,,big-bang"" nu este altocva dccit rczr"rltatul sonor al
ci'eotului piczoeleotric-electrostrictitrnc, rczLrltant al ir-rt'luxurilor dc r"rndi VSGr-EM in
strinsii;ii ilevcrsibili intcrdcpendcn{i dir-rarnioi su fluxul tundarnental VS emis de
Sf'era Universall in rliscarca sa iri jurul propriului ax.

Univcrsul nostll't a ibst creat gi funclioneazl pc baza cf'eotulut piezoelectric-
electrosrrictiune, detennininclu-$i tennodinarnica prin antrcnarc dirccti la nivel glo-
bal a cclor tr-ei pararnef i funciamentali dc stare; volunr. prcsiunc 5i tcrnperaturS. Aoc-
la5r principiu cstc valabil 5i pcnh-u genetica, stnlonlra 5i tnctabolis'mul integrativ al
tuturor subsistemelor universale la orice nivel: galaxie. sistctnc solarc. planete gi

satcliti nalurali.

1at

see

"eluroosuoo oJolrlocdsoJ no clrqrsod Jol reilralsrxo E qlu€ulrelc
ezelodr rELUnu euEurpr iepnu riplr-rnln8urs rolelrurnu-rsn eiuclsrxa eurpnilljoo

nc euul+c r:e1nd r nrrred erju'trssqo ep eJElucurlradxo atcp o1[rolJr]ns op cundsrp es

nu luezerd ur 'egud lllE e p cd '!pnu ele1r-rn1n8urs o nr:s e-rflecu qrnrS qnou o €tlllo.] EA
os EcEp erzroerd nc eunds eleod es nu'zso lso3n ur icseucorc cs e.r8cu ungS pnop poep

nldurexe ep'pcrurelnd ouco.+ U rc EeJsqJnuod eoep cldurelug eelnd re-s oo eooc ordsep
urind euS os JtrC'rrr:q"rq-red i.rur cle cocp e-rfecu p-rncfr o,.ldrur,.ep lrqrsod clse nu
€o r0urnu ezeJ]suouep ps lrsltJJ c EJ ellurpn nuelodurcluoc eju14$ '.,c1ezrln3pr" rrj.enlrs
uJ lgcop cl€s clrrlulep clt;o] ur ozerpnls o ns oJels uJ +soJ e nu ciunlS _rer excldruoc ep
urer1xe oueurpJ leuofelr,ter8 rnlnsdulor eurclqold 'rzelsu tued ,eelscce eleol nJ

'JOICIUeUT

-ru0^3 ill luoztjo un cp csunose neJeur Jr] cs czpeulrol es er e1rip1un1n,3urs no eoe.1
Je €Jr^?ooE in,uqo1,g ul ,,apnLt.toltiplt.utrt7uts" niualstra nutrdo as ns ).tD) p.tnlntt ctztf
t\tstLt')aul rnun e xorpB ')ttrtso2 ,to2ua) rnun ejuclsrxo srrdo:d n Jso,ruad taaoy ,xop

-ered tnlseoe €oJeAIozeJ n-uued 'eereo1c.,r ep.ierd rSr lorzr+ e8re-qur e-lec ur 'rnlnsrc.tru,1
c1r: rerie,uesqo eitqrsoooe runrSar.roun rrdnse liiqlr^rlcloU ecunrzr,le;d pulL] !1eC

'e rrSolouauoucJ .roJ ,.cc1n1rpnu" p1e o1
ur lrrrelxe Eeurnl ur eJrqrz]A 1ce-;rod rJop lS Jolo1uourruolc I€ tuozuo rnun elclcds ur
oslrnf,sR og nu !s ereo rjpluclnSurs ep eiuctsrxo rS epe,tcrd FIEloucD eolelllrlcloll

'jcoJO-tlzl1lil3 {nlrodc,r tS -rutqc czeJ(IIA ES R-lnsrIlr Lil o-raol?elp eiuerredxc oltqrzr^

-e;drur rS clrqe 1o-qocur re Lrn rlq u1 olrqurculrlA ur^cp rrcrzu a1r3o1 'riplrcln8urs rclsece

lnle,\ru y1 '.,.du.u1-ntjnds ttjnlrlua o a1n1t.ut1n7ul-f'o prrnllllzll ,e1rurlnr oll]tsrrop cp

clltlcund un e-uFO sdeIoo el suu.osrroc elsc Inlol eJrc qus ',,.rcp1uaurua^a ln 1uozr.to,,

-nucp eieSe.rdns etltunlrc relul elouu.rrl c-qul p,re oSgscp es etSoloueurollJ.] nlsnJrV
'tLrrrurll,\tslllsrrr

'ecrSolonouiouel cyiplrluo eltol undns es llglut suJllrr ap l!1tr autAop lcuoriu]r,t

-r;,r3 lndr-r-rec'rnlnsdeloo 1ndur4 u1 'p,rfuou q.rne8 o eurAop cc cned.lr.Jo.qsc]rr pucs
-de1oc crflreuc ep €lnclonu e s.Ins rzcczrrlde rSr eyrour ed rS c,rr1n1o-rclr e.\rsrur Eels o Ec

yn1de,; arj.e-rcprsuoc Lti I'lEr ucleoreo Ecuourosr nc pdnoo es c-mo pfurns ep uuoureo
'!lElllroc ee1e1uc1n8urs rS Ieuorjrlr,'rel8 lnsdc1oo :sreAtull ur

ecrSoloueuoueg ripIlanluolc cnop llalcl oJSou rolr-rnc8 c e1e nseco,rcl eoru.rcLrrc

'lnupdcp rnur tlrls lprdoldc rtut loJnl
llll-Jtrul llsJduIOO EolPOtluel pcul pldnolSe tSr nc,reu ludc e;cr ruoel cirou ielclduroor-rr
lolotEp !1f;o1np'rou ucle.rdrclur cp lilqtscd prnr elsc Elltsie^run llnlr(Lr]s ul !3rloEtlr
l;Orlmul ur ele-r8elur olcut-rrielr,ru.r3 rolr,rndurco e rri c_rfou ;o1r:ng8 cutclqotd
lsol nE 'duu1 n,r1gr pdnp 'c-rur rb^ IeqoN Inturo'-srdunAcrOSprllloolltrn.rclullerndloleuloueeulpruocldt1xJoeelclieAtsrie!-lruqouOtl
ls(U nE 'clelucutt-tcdxo IuIptUtl-IOr telclduror eclunlur -rcrtlo 'eleJ rlroc] op cldurexc
e1lnur rs luns rep:c-releclec cp orgrir-rrr1s-oJrLrLlct rr-lellolzep o1e eorlocrcl unielr-rd

elsuIroun Intpctrllolul ttt.td lclueutne dxc rerqc o]nulrguor rrlocl ep unz ec e][nlrr E]srxo

rrorzu euolsr uI 'alnrDffrpD D)soapalop ?s DS' a.tD) tuntz^.a.td ptn! ps D.ttlstltLt 4 a1/ ps

alnqa4 auoal Dunq o cc ltueauoo 0-s 'olelrlller rs crg{urr1s oFr"roei o4urp runle8c1 1e
'sot,tolstut -tntrlo elredsn oJIIUnuE qns rS '1nrurosc.l lrqocdse lpluouroJ r$ arie-rcprsgoo ur
lcnl s-s 'c-releo.roo rs c-rnllo.\ZJp Jp '!Ll-r.poul nrode ur selc r?ur -rcp 'r:oodo orlio Lrl

f rNSof, TnuozNgf 'l

J. QUASARU

Aga curn ain afilnat intr-o alii se:ctittne a aceste oiirli, in conccplia noasfid
originala univcrsogcneticta nruleriu ar leprcz0nta un al doilca aspcct al cnergici
\/SGr: irspccful energici dcnsc. Arn ;tras aten{ia tnai sus asuprl faptului cir tc{cauct
F.F.VSG1.-EM este rcctilinic e irtlklicri st cA puterca sct e nergelici dinamic stobild ar lr

datorata yitezei tle propttgtrre a anergici I,',SGr-EM (300 0A0 Kmis)in' intrcg Univcrsul'

C'ind arc loc o ttrpttrd ln reteatra F.F.VSGT-Elvl, se c,rce azii o cleJbnnare cLtrbili-

rrie.un cnot't7 itmel gol ('ir)) suh fbnna ttnui fbafie violent lirlcj de fb4c centlifugc
contpcnsdtii
si cer-rfiipetc c"nctw:regeotibcliaglaggtfuulruixi inileegtrteec(icnccslcat'i-n;.ier,iclalicredteicnluerlgsiodur,tertcettsoourdd galaxic inte-
r;6nstttnttlrti
grcttci itt pr.ttentarect relelci F.F.VSGT-EA,'t uvctriate, tlec'i cle importantd nece,situte cchi'

iI ibrtr I iLt ge ner a I al s tr tr c fi t r I un it'' et's s I e.
Co,rpurite galuctice cu al lor efi:cl ttrbind procurir energia neccsari stqbilitdlii

strtrc:tttrit I/SGr-EM. Cind arc loc o ruphlrd acccsibild fcnom.enclogic i:bser-valiei
rioirstLe ct tt ggurd neugri (hnetts spalitt gol in relea), tenornenui aspiroliei rdrteiului'

in relca p,-rrr,oeci c) ntobi!izate u energiei corptrrilttr veci.ne; agestea sunt stirnulatc $i,
pcntru ,.apir-rrca" lc,r gravita{ionall in r:c1ca. iEi tliresc encrgia, ridicind coeJic:ientul
erterget;c VSG:.-EM, din oare o parte sc cicsfigoartaits reteutLa. L'SGr-EIl avariatd iar

cealaltri continuii normal in rcstttl relelei bine consen'rtte'
Ciaura ticrgrir clin rclcaua F.F.VSGT-EVl, dincolo tle cncrgia-radialie cL galuxii-

1oi'" aspirii portictrlelc $i gtonii oricirei alte sLtbstanlc citrc sa gise;tc in vccinitatea
"si clin Ttricirtcr particulelor
rcleaue care, lct riirtclul ti, s-ur ingrertta cle
ci; elat:tit,cttrdtrii
prtr.i ittttt.stelar: pt.in intcrmediul accstot'pro(:ese )^-ctt'.lbttna utt putcrnic rutcleu care

,\e obi\^en)u ('4 rm ,,quTsgr" incortjm'ui tle r'' nebrtloasci'

in catlrul teoriei ntlashc, considcrlm cI a5a-nurnilri,,cluctsnri", de care nc-iilrl
ocllpat amplu in c,apitolill ,,Lktiversul", ar fi lcguli cle ceu ntttl ctpropiatd galaxie pt'ln
intenne<liul pun{ilor clc energie YSGr-ENI, enorme ,,pun{i matcriale" dc '.naturi
plasnratici,," Accste a5a-lrun-rite,,punti de plasntit'ar fr fbrmatc dintr-o tnultitutlirte
)lc.substrtnle u cdyor r:ufttcg'et'a.fi merctr expresi.ct energelic{i iraclianta o stt'trcttrrii lor

a.l entcnlcrc.

Atn alcs irnaliza ulei imagini carc clemonstreazi rnaimr.tlt sau niai pu{in na$tcrea
unui ciuasar in colcgamcnt cu o galaxic veoini con-
unei noi galaxii prin inlcrmcdiul
sidcrlncl-o ca p0 c! zoni avaritrtl a rclclei F.F.vsGr-EM . Qttusctt'ul Mw"kariun 2a5 y

grtlaxitt,NGC,/319'.,,rc{-sl-rift"-ttl quirsan;lni, cl',ipi cum sc obsen'I, este mai marc
decit cel al galarici, clrtpi cunr se prezinti in respcctiva figur[ ia capitolul

,,Universul".
Toatc gul*xiile erclive dcrnonstreazi q octit,itate violenti f'enomenoiogic carc sc
nranifcsti printr-o cnclrrrl luntinozitota cc rentiti in urtna proclucerii ile citre nuclcu
t jeturilrsr de matcrie pdna la nrilittcrne cle ani !urrii.nd.. Cu toate acestea' tcnncnul de
gtlattii ,,uctirte'. nll esta fbafic potrir,it: ar fi niri binc dac'i s-ar numi galn:tii ,,tinere'u,
o guluxie ,,clasicit"'
f entru cI sunt in plrna fbnlalic fala de ceca ce se consideri uspecten cntn ar li:
Tocmai tbnolicnul nagterii
a noi galaxri clanfici unele

a) cnergia gravita{ionali ca prirl evcnilncnt in Univets:

b) lbrmarca matcriei in Utliycrs'
o) rnatcria rirspandit.i in Univers ca al cloilea rnomcnt al crr:afitri;
d) faprul ci Universul a fost creat ca un sistcm termodinamic autostabilizant:

'll)

LZZ

undep es oJrJ rrr -rolE-rouef Inurl In ?leJe elso JliscJd Inlducxa'al3uns?,ulll ap lruol8J
-eue8 lnudqo c-s sunrisr-Ilso4sclo ep Inllluotuoual Inlnlpnls Inlp0uuelut LIIJd

'(p,rr1t'ls seleir,tr]JE ui euntj.crilsorcole-outool.lozerd

lulc.]e rzo,t) osuoununl cJopun nc p1drug1u1 cs rrtno e Sc 'o1uo3tp ]lpotrl qnoP r crciedes
ep eir4rrdns e1 crioe4cr Is oIXJIJO,I ep .lleucurotrcj uriqo 3s 3lo]ounsc{in n3 'cltticcrtp

eleot ur rsopurdsp-r es ereo ol€ttuou elelouus cp eitqasoop erds 'olnotcsP,J ep EutIoJ
qns 'pnrunl op lolezs-r fiolr:uc 'olcSedclrd rs csrlua ]ul1s JlotJunscJlln 'lznec Elsecte ulp

:pseot'gpun ep lo1 ecutSuul tqucd llqesoop selotut un 3soze4 (piuca'oc"g cp zH 000 0Z
.tt*t:^-:lt]i:l:11-
ep ttntu reur) clctcunserlln 'ucutn ^Illpno lmiccds cp otooulp
SunrloLris0J13^e^.[^0

o cd pcrpr 'ti.ro,tur ctrloaleozerd lte-+o un ed pleznq elb-o Jololounse-q1n lercleue8

Ec r.uerurlqns',\rleu-relle JIJtroolc durgo un-r1ui cAn'o33ttS ietsetduroo rs reLielel

-rp srrdns clso lnlnlsr-ro 'cuntict:1so-tlcl.'14 tS lrutnu 's:l,tut ll-t1te]oozold 1nrcc3.: e1

'sjo,\Lu r"a ceunrsc-tdutoc nc countfcRrl !11nll]sqns

U l)A ultli op erfcurg ur EqLLlrr[Js.rol os rLric-rrs rlseJp :-rc;]uoJ LIuI:s op t]* clpSo ecl$

-oole ruroJes ec;pde -lon ales roloie; IlllsAlu c1 'rrioorrp oJturnLIP cd ountsc;dtuot 3p llES

eunricu-rl op JolJ!nuo.+cp suiins lclsllc un ed elun]Jc-+o .tolelueutltecixo [l]-lpcc uJ

rr-rlooleozard l3J.+c r nlrllrultttt-eSe cznq sd'sues nlqnp \r p:znez

-Floolc os (crcte|p IS sunlse-tduloc) e rtl.-e ic -IolulluLI(Uep esndns ol€LI31EuI cleu{l
'qseoI giuo,rce"e n1

rnindureo eltriesprd puupuun 'plntltur nuuol cl ne.tolu puluclo,l 'ppuut4cp elss1lutru

PA lnlelJol?tll'gluelsuoc eiupnrolln ul ldrue4ui ts ln'ttl'rt elsr rulrJl'l dtuec ln'trloadser

1JECi 'oi.ltlele dure:l rnun einozerd ur ccruroetu r-IE[LIo.]ep teun erirredrl otsa.,ltrd ]e:'t
-nqut 'eunriotJ:lso.ucels ltuttlu 's-toAul IlotuoLIO.] ttll Is lEla,\J-I nE ilcn1.13-+e e]liptus

'ool4oJlc(l.to.+ uou t( eot.qoolco-Ief ciurlsqns cd elcnloele clelneuttlcdxc IIpqS ednp eri

-ncrldxe qur-rd o tep n oJEo 'rryqay p"to7 ep ]ue docsep lsoJ Il clJ+Jolsozctd 1ryee;1

lrrfioloucurotn; critb.rlad ep JlpuozuJs JJlsr)()u clrlluttl a.uu! sJlJitltJtttq'cttnti.rltls
-o'r1ccie-cu]3claozetd locJe un ec pleldc:l cg ps ]t7JUt pcrSoloueurouc-1 piuolsrsuoc

top lo.llsE o ptpdeo '(runloA 'prnlt)Jedutal 'eunrsc-td) eiels ep -ro1t-qeutc-ttd lslSoloueul

-oue.+ ccrurtrrrp uud 'ertlr nudo-rd oilcrtSuuttxlrcJc duter un c-re piuelsqns 3.I8cJI{

IfiIUATVN TY r)fI,rguN'I[g- Cf ruInJ.rJn'JsTggSOoZugdId]nrru'Ior vf SgdNfl I'x
0u
flNolif lurs

'at.telDJN dltttt?p DLttt!ttt'I aputl 'r[S-.t9Sl l'l talaie.t
clunldrt.t Lrtp tiollnzat rctpuaSot.olDLu lLro.t|ol)tJ trALtiutt a1i'ttr tf tn ala').11s'noLt,tolaz
-a1odt Lu.toluo)'.n1{J',,rllDD tttlcoTnE tdl)tllt" pltLultLtop ar1tu.n1f DaJotu rtrp altntl tttf
aD)lqo alsa)D aJnoJ 'u-,,.LDsortlt" nc liylagdclrci atprtu Ttndurt lillllua 4sllD :)nLIa)n7
7g dlt ap ,n)atqt) 'alnsvloBrt4tu 'lraJiaS' Ltrl altt:ro1n7 uutca'rd tf n atolsa.fiLrDut ap al
-aurtol':y,y,q-.t!)Sl D.nUoLt ap atgaE.taua alDoLDza.t nt ttxolnE a.tnoJn;r ap os.uls Dulr\op
?JD) uo.qol)tc ap 1a/ uu DJ .1J5,-, :).tDtt|lnt ni'ItdLltt o D)Doitc)Jd a.tD) W7-lDSl g'i nlaia.L
1o o.trt1drr.t ap lnLratuouai ativ.taptsr,rrtl l.u Dt d.to) ti pltt-i,.rlod tDru na) n) rou ap plttlt
-fat ozalodt ti un.rn1n1n al 'lnluawtradxa aloru.ufito)OLt D)Ltl aza|ctdr 'aJllau?Soualntu

a,oJqrytoqD! osuautl nt to1ttxt4n7 natnuuqf ttl a..tnctittafat aza1odr .ropsDo.otLLttl{

' (g.rulpour.ro1ur ar8rauo)

o1iu1pu.r rS (gsucp c;8rcua) clJclutu'(durgr-o1,3.loua) pulurnl :dfaittLt ta'4 o1 t:t1o1s,tf
-tunttr nlnufitt ar7nua'(c.n"ur - V) xnT dugr-JatErcua sndns l€s-Icltun lnurelsts (e

straturi rnetalice subtiri (argint, aur), asupra clrora se aplicir r'ln cltnp clechic alter-

nativ carc detcllini oscilalii rnccanicc cle acceirqi fiecven{a de paftca lamci cristaline .

in cadml accluiasi contcxt vom apcla la analizr uuor date erpcritnentale pdvind
o barti de fier sau gobalt intr-un cirnp rnaErctic variabil pcriodic pe o clireclic paraleli
cu lnngimea batci. Fenomenologic, se observl sctlfiarea barei" La h-ccven[c ridicate,
exnemita{iic barci gencreazi ultrasuncle. Dimen.sitnile barei cleterntinit e/bcttrl cle

razr.tlcrnld clintt'c t,ibrayi.ile elastic'e proptii. ;i curentul alternatitt extcrn. Prin interme-

tlitLl proclrrcarii trlh'asunctelor lcr fi'ecvenld.joctsit (20 60 Hz) ,;c obYin energii con'side-
rabile. Pdn ilterrncdigl nivelglui fr"ecvenlial Si alincirciturii cnergetice, ultrasltnctele
procluc o scrie tle ef'ectc fizico-chirnice prcL:um fbr-tnarea sau distrLtgcrel ltlutnitor
stiri rnatcriaie de agreglre. culn sunt sistemc dispersivc, coagulare, incdlzirea mccliu-
lui. Ultrasunctele provoaci incblzirea 5i redrstibuirea substanlei in cclule .

Ur-r alt aspect experinental cic o anumita imporlanll privc5ie larr-ra vibrar.rti la o
fie6,er1{a egali celei aplicatc pc ea insi5i. Vibrafiilc larnei sunt transmise mcdiuh"ri
incoryuritor sub fbnnd dc ultrasunete. Folosind un gcnerator, s-ar plltca ajunge la
fi'c*,entc dc piria la I50 000 kHz ( I 50 000 000 Hz) si la intensit'i1i dc radialic sonorl

de zcci dc wali pe ccntimetru patrat.
Literatura iptemalional,i de specralitate a pubhcat clate erpcrirnentalc asupra

irnplicatiilor btologicc ale transfcrului de cnergie sonioi. De cxemplu, la anurnili
pcqti, infbrrna{iilc acusticc sllnt transrnise in intervalul 50 10 Hz. cot'espunzitolre
yibragiilor care sc produc pana la 330 m distanla de crniidtor; ccoul lor tr-rtttqi cste

reccp{ioirat clincolo de 5000 u atlincimc. I. Bento'tt (1976), prin cercet'irilc salc

experimentale, a clariticat unele aspccte ale et'cctelor sollore scsizatc fiziologic' dc
orgalisrnul uman. Cercetarile de balistocarcliogr-afie, irnpreunl cu investigaliile si
masuratonle capacitilii de mi5care ritrnici de joasa amploare 9i ficcven!'i in sistcmul
cardio-aortic, au dus la conch:zia fbrmirrji oscila{iilor sttilionare men{inutc. Sistcmul
oardio-aofiic aclioneazi ca un oscilattlr dc rezonanla $i induca in organisrn cinci grupe

de oscilatii tezonante:

oscilatij tle frecvcnll cle = 7 Hz in schelct, incLusiv cranittl: pafiea supcrioard a
corpulr;i aclioncazl in rezonanli la fiecvenfa de 7 Hz;

, ac.tionind ca un revcrberator acustic, cutia craniani producc ni$tc rnisciri ale

creicrului care corespund acustic unclelor reverbcrate cc ttaveLscazii creicr-ul la fiec-

venla de ordinul kilohcnzilor;
undc acusticc fbcalizate in cutia craniani la nivclul vcntriculilor cercbrali, activind

producerca nnor untJe sta{ionare in al trcilea venffioul Si in vcntrisltlii laterali;
,u11de stalionare ale vcnffjculilor cerebrali rezultantc in rczonanll in regim audio $i

supersonic, proclucind un ef'cct de stirnularc rnecanici in zona corlexului senzorial;
-- ef-cctu1 acestci stimuliri mecanice consti in producerea, prin ef'ect piczoelcchic, a
unor cimpuri clectrornagneticc pulsante, cate unul pcnlru ftecare en-iisfera cgrebral[,

clar dc polaritate opusi.
Aceste cAmpuri interao{ioncazi cu mediul extera prin intennediul rrnui ef'ect

antend, acorclind unelc dintre fi-covenlele rezonante ale crcientlui' intre cimpurilc

clecffomagnctice ale rnediuh.ri extern ;i ccl cranian se instaureazi o rcla{ic de tipul

,,feed-back", care rnodulc azra rczonanla fiecvenlclor cimpurilor magnetice cerebrale.
Substratul acestui mecanisill este replczentat dc undele acustioe unifonn mcn{inute la
toasI Si i6aitii frecvcn16, rezultate in sisternul cardio-circulator 5i transmisc cutiei cra-

228

6ZZ

"r"r^.";'jf.J;HilTt?#:rs 'Eru€lsuoc €un€eplolu, nu (rnrno,elsrs B oudord

. :acrSolorq tolasaco.td o liipplyyurclrerludletu1zlraeguuorrueee:leneuuunnduee-leurd$clnessroserleepdrncIltlldsi€tlrcleruclcusrdolJe--o

eleledrcurrd tuol+Felc e paqnfay 'g'g'ctupcrac tS ntpn]s ep muoruop tSeleot u1

',,a(on1cng[n"4uad urplo" Io Jp lrunuop rS eurSo8ud op sr]3sep a(nn1cng{ ap lnuawou

-a{ ep ep?q eunqseqc o o}se osocoJd rolsecu Inle.tru "l urpJo }lrunu" un rTrq?}s V ,i
' a1o
ircntcut a)ryrlnlD) a1a saco.td t! ]l

'to1 tttnarycn nes tafitEtlul lndurq u! 'a)utloyDrolnD alasa)otd lrqesoep poul u! p,zeeztJ ,l
,lt
e-erelcoeSJegcse"potropslueeJreuorllBezNu€'a1rnD8tueqr arLot 1fieae1uanpricaylou'etgaetnd7e asacotd ec a)Iunq)otq tlcoat urtd
euoSolec o plutze;dcr a)tloqDpul ti

asaco.td solelge.ilp ep a.noyo13a.t alawalsrs'ac4a8,taua ypdlslp relsace Jn-tp€c uI
']DSA Erl!.€u

ep rupJeprsuoo Il rou or€c od crlo8Jeue lueure8eloc crurolnd un-.quud 'nlqtuesu€ lnl

-aJeru I€ Jtlrun IrUol u1 e1r-6e1ur 'eprxr1e8 'erelos oloruolsrs 'e1e1eue1d Ec elEsJearun ec
-rzu eruolsrs ro11e r$ .r.rpdrsrp Jolc€Jec un rnqrre €olnd JE-s 'cr1e3.reue qruqos ep eaece

else pluorogns erirpuoc lgcn.tlul 'JolpJnluocul Inlpou no el€IJeleru tS ecqeSrcue unq
-urqos elupuoduu nc ,L4ed1sip uelsrs un olse u€tun InulsrueS.ro gc piuernSrs n3

'ypatdwnT 7 rn1 eurj-rcde eJelnuuo.+ tlseecr i,,.toqn,t

+tfuocut lt1ryaw n) 'aualolu ap ti 't.toaun 'ti cqaBtaua qunq)s tnun o oiltolsuo) DaJDI

-1sa)au" uJ plsuoc e,trpdrsrp JolrJnlcn-us e1: eledtcuud eyrcrlsrrelcefto e,qurp eun

'eorSolorq

Jolu1ncrl4s ep aqwd1slp n!p8.t?u? loptpts e a)lLulutpoLutal laalzuD ]Bsrpep
e-s 'gfur4S ep ruorrreo sp dnf un nc eune;dut'aur8o8r.td ,t[U'e1es ep.rpleorec u1

'el€lrlrq4onpuoorodns ep orl

-eu8r:ru ursrueceru un-4ur;d rSnpo;d luns ec JolruoloJ B ersrllro rS elelmunce ep erfoun3

cseuqdepul piueuoze; ep riqy,teo elseoe '1qqy ep olorrop3 u1 igiueuozer ep Ecrrpurlrc

ole1r,\eo o pzaeztlaer es irnln-51qv ele oleproclloq euolcc alolqnp urp ocrJpurpc

e1un1o3 urp ]EllnzeJ gitreuozu ep ueutouoJ un I?AeleJ nv 'uta7no1s.taslt1x ulp Dalzlls

-.torttul) e1 ep pu.11J 'r14 rS stu.to14 utp ocruototg ap ltttltltsul el ap ddo4 'p,dr '<oq€lscllln
re{erper Ezeq EI teselorq d4 'rersnue rnlnursrupcoru rnlnrpnls Inrpeuue}ur urJd

's/Ilclo L = cP ptue slnd
celeler-rdo-rd nc rS sndo urues op lezuelod crleu8euorlcele drugo un EtoJslr.uc eleoeg
u1 ecnpo;d liirrqpt op or-los gls"ece pltoJ 'zH)i 1y ep eiue.l,ce-g o '1ncu1uo,\ EolreJl.
1e n-4ued tzr.'2y1000t op pleluourcpunJ qiue.tce-r; o 1sp3 e .rroluog 'r1e;e1e1 nlnol4ue,t
ruluod 'Errnur ur zH 0007, EI zH gE 11 ep r$ rqrunil uI zH 0gL'rnlndroc 1n8uni e-ep
zH 9Lt'eueruelc rerlnc eiuuegruncJrc ad zp1 9977'zH 000V ep rriepcso :ede rererc
uI e3 ]cloaeJ ne 'rn1nfuoc 1e leurpnlr8uol rninxe 1n8un1 e-ep eiueuozel ep errcqrldure

ep Joieursrueceur e rS ccrlsnc€ Jolopun urpSedord EZeq ur Aolueg 'I op elentcele elel

-nclt3 'piueuoze; ep nll1c reun elripteprdord preguoc el eJec eoruroleu€ eles reriuuuc4

-uoc erier8 rleJqeJec nlr-lct.4rrel ul o]€zrtecoJ rS !uEruero crlno e-rlpc op elBlooUOJ lulls
crgo€-orpJec Inlelru ?[ op esrwsueJl ecr]snce olepurl ec ureurieg 'olc;qolcc Js?o.ueu

reiuelsqns ele ecr,qceleozerd ropjpleudord ederS eouloole epun ut etELrLr(USuEJl
luns rererc ul osnpur eurpnlrldua eseol ep elrrie.rqr.r Ec rr.leJeprsuoc toN 'olreru

oscila{it dc fiecvcn{i de douI sau dc trei ori mli joasi la ie$irea sistemului liniar

sub ao{iunea unrrr forlc periodic,c de fr-ccvenlii;

-- anh'enarca frccvsntci cir ultimi caracteristici la baza reguladzirii sincrone a

proceselor: aritoosciiantc nultiplc, situate in dit-erite zonc celulare; f'enomenul a fbst
derrronstrat expef imental (196'7) pe celulcle carcinornatoase cu modiflclri sincrone dc

\rohnn nLrclear.

Ac,eastd uitiini proprictate a artrcnlirii fiecvcnlei a fbst realizati expcrimcntal gi

de Georges Lakt.twsky in perioada 1930-1910, prin intcnnediul unui oscilutor celular

ntultiplu utilizat clc cl in terapic.
fl.eiei:itor la mccanisnrele asa-nurlitu]r,i ordirt pmtru.fiuctuu{ie, aaelagt I. Lunr-

precht (1976) relcr'[ posil-.jlitatea existcn{ci unor ,,...inslubilitdyi cure clistrttg sinte-
n'ia, tletermittantl o orgurtizttre s:pontani tle c:ttrtsit/erctbild intprtrtanld in biologie...".

A.I. Zotirt a aritat ci o car:acteristica rnajold a struclurilor cli.siputive consti in

taptul c:5. apar nutnai in sistcwele Jbarte inclepdrtute de starea cle echi.libru.
in tot acc:tt contcxt cxperimental asupra str-ucturilor disipative \;i a caractsristi-

silor lor u-laiore rnetabolicc si f,'ecvcntialc, ci5tigi un telicf-qtiinfific deosebit fapfLrl
interacliwrtil dintrc rodittliile elcctromognetice Si substsnto strueturutit biologic.

Ccrcetarilc publicate in lileratura clc speoialitate a a0csnri dorneniu au

dernonstrat cii raciialiilc eleotromagnetice prorrrraol in structurilc biologice o ciclizarc
a energici lor sub fbnni de encrgie de excitalie . LLrincl in consiclcralic o undi clectro-
magnetici de o anurritri fi-eovcnli de rczonanfl, tr:ecind prir-rtr-o stutcturii biotici, sc
obgine ciclizarea encrgiei libere, transibrminci-o in energic care excitl intrcgul an-
siimblu biologic shlcfur:al. Prin acest fclromen, mitocondriilc reu$eso sd legc cncrgia
electrouragnetic'i a racliafiilor: tcnnice, carc este unnatd de o gcncrare sau amplificarc

a cimpr:lui eiectric al mcmbranci mitocondriale. Consecinla rnetabolioi imediatd a
acc:;tui procss consti inu-o sintezi accclerati a ATP-ului gi a altor prooesc energetice

oelulare.

Noi relincm ca, lird o nuttrd conrutti intrc ccic eloura entitdli interactic reprc-

zentate dc rctdiuliilc elec'tromagnetice ii de si.stctncle bir.s.stnrctLn'ale, nu ar ti posibil

nici urr cf-cct dc irrtcracliuuc. h'ulurs conrurrit ar rczulta tlin releaua F.liVSGr-EM,

oare cxcrciti o ctcliuna utiver,sogenctica, ttt'tit,erso.stttrcturald ;i tmit;ersontetabolicd.

rnanit-estatir atit in raclia{iile elcotrornagnctice cAt 5i in sistemele frzice ;i biofrzice.

Prigoginc a rclcvat echiiibrul conflnnativ al srructurilor biologicc, realizat prin
intennediul unui proces complex de ,,,,.ttcordu.i de.frecvenld si fazd tn interiorul
cdificiului biostructural pe bazu unei srhilectouici de cavitsle de rezonunld svind

in udiscenta lor ciile un <ghid de undd>...". Se pare ci la accste nivele are loc un

proces similar yurioliei fi'ect'enlelor cle rezonanld prin intetmcdirtl clefbrrudrii elastice
a pcre{ilor:, impusii de necesitatea de u.tilizqre selcctiva aJdsiilor spectrule speci/ice.

Noi considerim c[ acest lenomcn de ucordel .frecven{ial si de.fazd este
desfi$urat frziologic la nivelul orgunisntului urnnrt prin intenaediul Presiutrii

Subglotice (P.S-Gr) la nivelelc de bazi si maxime (vezi Presiuneu Subgloficrt).
Niyclele de baza rezulta fenornenologic din frecare inspit'afie aunei.jtmdtdli de litrtt
cle o.er cornprimat in cdile respiratorii, totalizind infi-ct zi o coloanci cle I3 ()00 lin'i de

emestec gazos; r'tiyelurile muxirne sunt atinse in situalii Jiziologice exffeme, de efort
nte tabolic dcosebit, cind in ciile respiratorii subgiotice este comprimat un volum mai

nture cle ccr (volurnul respirator curent impreuni cu volurnul inspirator de rczer-v[).

230

ItT

'oleuoriuatu E[ep clcodsE Bnop

eloc qns FlseJruetll os Hrs-reArull FlEuoriell^8Jc €j-ro{ gc cza}odr gzsezuo+nE e3 Eccc

'lnusrleu8eruorloole rS 1go '1euns-erie.rqr,r ecrSoloucuroue3 ript4ua cnop eleo elurp

eiuepucdep.rolur lgle Erlsuourep rr eunricr4soJtrcole-orr1celaozcrd Inuewouod

'ne:ezue 1od rS aredsrp 'plueuuo3ap ectu?oout eeunrice gzceleoul pue3 'ezuelod e.l,
es riuelsqns '(eunrserdruoc) ccruuceru runrsuel reun sndns elso IBlsuJ un Ec zt?o uI 'ilq
-rsod g JE nu ruezluoele InueutoueJ 'IAIg--rDSA'J'J ep raleie-r € EOJ ec erieuuo3uoc rS

rrn.l.Eu rSeeea€ op €lernlcn4s Eruq o nps lllJouelur ur epesod.re nu eiuelsqns loc6
'crzrlolq nes crzu 'orloqrleur sacord e3lro op Flclscfrutltu pogrccds

gcr-rlcuoe8 uo-reSuergser curuuotop n lnlods tt4ato8 ltrpuc 'potltt lscot uI 'ecrzrlolq

rS eczrtr cloruclsls rulued glnuriqo 1oy11e1oc.r1 u rorrurulp rolrrunu-nSn IrLrpE:r ur
clupllnzer rolrfpirlue t goulcuroe8 eclElrsrrourr rS rue.t re 'e1erj?ds trorlrll?urp e ecgrccds

eotrleuoaS Iltquluuotcp E ezolodl lelseon lnurluds uI 'lcrJlouroe8 c-ruogrluenc ElrurnrrE

o e1 e{rzodsrpctd gzeezrteln8e; oJEc Lue}srs rrt.rpouo 1e c4attaB Fpn ep e}r?urur;olop
11 tt nc{rcads ntulauoa8 out.utg 'c1e pursr-rd 'psdrdr1e1e.rcd 'g:e1s 'qnc sp luuoJ uJ

ouleuroeS olrqecrJrluenr elensaoord rcturcutp roun lilpllo ur 'orzgorq nES orzg urclsrs

irlrpcuo corruolt n.rrutrl4s lr-llolirr u,1 du.rnc-a8.,tato Ex ltr?lsoJrucut 1,11E-,rgg1 ej-roj
ep relefe"r crfe;8 eltqrsod juns a{crqr,r rS pirrr:uoze-r op cueurorroJ olsccl? ojnoJ

'ElLrelsLroo piuepec

ep uorlrouc.1 rnun eltr rricslnd r' Js urnJ rS cr 'plerjrul €uilo.I e1 qcrpoued oJruolcr

nc 'eotloio ls !sluIlI-I gJltstle oleu.Lro.+op op irllrluoruouol olrcrlsllolccrts Errru].rolcp
Ir;pxelcr rS rcriou.guoc er?oyoucu.ronoC ",roiulxelcr rS ;olrice4uoJ lnrpoulrelur ur,rd
nrurploer sues ur epSrdo.rd .ro1r-rnslnduu Erltns eo !]EJeprsuoo q ruoellnldrl4JuErl"qpuurncscspf
cs oJro'e1eo3 unnlco nJ WA-JDSn'g'g eneaier nc dr] rselece cp pJnlcrt.rls o ltt+sqtls

Ec EeAe re 'cuntiot-rqso4ooIo-3t4ce1e ozotd rnin]ooJe eiurocsuoc no 'eunrsaldurolr

rS creplip op oueurouel ap epqrsed ciuelsqns oleun ep E]rlseJlut{l Ea}u1ror}s".lg

'(clor?oS

rze.a.) pfuruoze.r cp lilil.tnc :1(ru ur,r.op rifr:ds rerpc elr t\g-rcs^ Erruuu ep elcfor
reun nfuelsrxc ezclodr cl crlpuooe-r ou rcr,roJrlul el[ ooluieurpour_rc1 clclcedsy

'cJrzrlorq rS eorzq elorrtelsrs

ur lnnsetord pilspSer 1qg eleuoticlr,\cjc pi-io4 r:o euerdn5 reriu-rqt\ InlEllnzo-t

I] Ie ololour1's'r1'tl * ,:,:::::r:;,';t:':::;to:i7;";:';:::, ,::',0::::,il1",!,r,ro

tturlc alsa.finLttu act7o1o1odo1z( )rqrlry)dzap alyrtu tuluad at4nadntal aicafa aldwn

n) 'illlntustuDS.to a1n d"tool)as apslaNp a.tlmp a)Eolotztf'a1a1ucuut3a1oc a1Do1 ntluad
luDztuoartl 1ofiuana.t{ foplo)D Lui,.qut tnuJoi lDlsLtot o UlDUrEalJ .!ou ap alotaarq
liA aloapt aJDltttalls ap .to1acno1[iLu lrupaut.taiut ut.td tttttruaEtxo o atnnf t! a.tnldoc ap

a'rnuoa4rtd rtiplltgftoads D a)tloq,]aLu n.mztlD.ilU)n.t1sat lndocs rtc 1ua4lttoc alnJBalut

lt-S d DarDolni loAdp.t tLm 'alnluaLtrttadxa aJJSDoLt .tolnptlts ltl.tpn) ul joJ

'oap^ nlD.tJstEattu ountErunl atdotsopua ti (CEfl at/

ettEolt2facuao.q)ap tLr.td ti lnuautottal lotllela uf/ 'tia1o nicarqrts, n1 olonlca.fa uDlUlX
n(n.Bo1otol1)ala puDztlUn 'octEo1ouautouat aToltsudlln ap alaplru ajDol Dl oln.tninf

-sap lD-Sd !nlpawrajm uud r'r.usou tnlnwsnmEto 1n ctlauSotuolqalaorq utytlnlualod
D a,tnillDAa ap lDlLtalltt..radxa rnpnjs un lonlDa.t ury a.usoou.tolltnla).,ra) ptpD) LtJ

In rcteaua cic forle VSGr-EM spatiile pot h cubice, pnsrnatice, si'erice, ca spafii
gorLc gcncratc clc unda VSGr-EN{ dc naturi clastici. prin intenr.rediul contractiilor gi

r elaxirilor pc'riodice. in releaua de fo4e ce constituie Unrvcrsul, spaliile sunt

conclilionate cle rni$carca Stbrci Univcrsalc in juml proprir-rlui ax. Fenomenologia
rezultanti a acestei dinarnioi detennind o presupusi expansiune universald. Teoria

noastri universologicl ia in consideralie Universul ca sistcrn izolat, hnit din punct cle

vcdcrc tcnnociinamic. Dsci. in loct"tl unui f-cnolnen cie cxpansiunc, noi considerdm un
f-erromcn dc dcfirnnarc elastici ntmici si ciclici ce revine penodic la lorma ini1ia1d,
ca gi cum ar fi pulsatii f-enorncnologice alc unui rlers in caclen{I constanti.

Sistcmul Univcrsal. rotindu-se ir-r iuml propriului ax, induoe o rnodificare geo-
rletrici in spafiile rcfelei cie ibr:{e VSGr-ENI prin intcnnediul tendintelor altemative
clc cornprcsiune $i rclarare, in cldr-Lil nnui fcnornen similar cfccnrlui piezoelectric
rrtrnnul 5i irrlcrs. tlc clcctltrsn'iutiune. asr curn arn expus rnui stts.

Pentm ilustrarea $i fbnnularea dczvoltani dinarnicc a cf'cctului piezoclcctric 5i a
f'cnomcnulr"ri eiectr-ostricfiunii rnanifestate la nivelul relelei de fbr{e VSGr-EM, am

alcs oa rnodcl fbnna geomchrca spafiala a cubului inscris intr-o sf'eri. Dinamica t-cno-
rnenologici desfi$urati cle rnetabolisrlul univcrsal global comporli unclc dinamjci
intcgrincl fbr-le de dilatare prin carc, ir.r manierit ritlnlca cu anulmitd ficcvenld, sfbra
do,ir.rc un ciipsoicl gi oubul un paralclipipcd. Este vorba de o pulsa{ie periodioii, dar
dc pcrioclicitate fbarle arnpll, dcsti;urindu-se in arouri de tirnp fbarte lungi, oscildnd

intic cub 5i paralelipiped si intrc st'eri si clipsoid. Se pare cd starea unil'ersald actuali,
rclltir.:r ttomentului in care ue afllirn, in cadrul rcspectivei penodicitaii, ar fi aoea de
eHpsoid qi paralelipipcr,l. Dilatarea clastici 5i pcrioclicii cste considcrati de unii autori

ca fenornen cxpansiv univcrsal. Aceasta estc o tczi pc care nlr o imparlagim,

considerind Universul un sistcm finit izolat.
Wbrosonul Gravitctlional Eleclronrugnelic ar putea deveni 5i o prisnrd ca

iumritqte a tntti crilt, aga clun atrr reprezentat grafic in clifcritc figilri prcccdentc.
ifi cazul re{clei de.for(e VSGr-EM cc acopeld inense ,spalii, energia VSGr-Elv4

trebuie sd flc evaluatl in raporl cu cubul.

Golul clin Cubul VSGTEM c'onfbra o cuturnitd elctsticitate .stntctLrrii cri,staline.
.4cetrstit claslicitute.face posibild dilntorea cct efect excrcitut de pre,siune usnpra sJbrei
in care este itrsct'is cuhtrl. PresiLuteo reztrlti clin fortele exet'citute cle Slera Universttld
in mi.rcureu sa it jurul propriului ox: relectuo cle forte VSGr-EM-c:e, fiind elastic'it, t:ct

opune o cctntraJorla ;i. deci o crlntraptcsitote, c'qre se matti.festd prin defbrmarea
spaliilor con.\^tituente. Celc clctud tipuri cle ./bryu,;i deci clepresiune,.se conclilioneaza

raciproc prcn'ocurtd in relea clottd.fenr.tntene: efectul piezoelectric si.fbnomarurl elec-

trostriclitrttii, ctmancloud bazate pe dinantica u.ltrqsrmetelor. Dinamica Sferei Llnit,er-

sule in jru'rl propriului ax clctermind Vibralia-Sunct, care inpreunci cu ultrasunetele
reniltante alc efbctului piezoalectric-eleclrostricliunc al retelei cle /brte ttSGr-EM,
cctnstituie un asa-numit ,,suncl cosntic de fond".

Cele douli presiuni, intcmri qi cxterni" rncr.r!in .sturao gra,itctlionalu electrr.t-
magneticd a ,;istentultri tcrntodinamic Univer.;al. Daca simlunle noasffe ar putea
perccpe manifb.;tdrile ocustice alc fbnontenulul piezoelec:tt'ic-electrostt'icliwte al
relelei cle F.F.VSGT-EM. ar percepc suprcntc, nrnronie uriverssli ce rezultd dintr-cr

inrensd sferd extrenr de luntinoasri. Cea mai micri pafic a energiei t/SGr-EM din fe-

norncnul piezoelectric-electrostricliunc ar tt a ntusri.fertontenologicd analoagi

232

cc7

66 'JN t)il131 I

h{E-rDs^'c'l Fp reiele"I IB elPosru ap lnsuas

hla-rDSA ql?tu3rul?pmu E)rm

:rll:s r.1\p lruttI lrl rJP\.r).\rut\ rrJ).ls rr{]iilil lllstr:s

'WIlgS,4 lnruotv else nlotuaLunpunf a|n1tur, ]luEJ D 'lls,,a6run

runslpqwahJ ur ctSolouatuoua.f a|n.rBalut Tcatod luas aydactro) nu arsex.y

!afinrpnt-a6,tau? -
!attawru-at8'raua -

!drugc-arEtaua

:oleluerrtepulg cldeouoo llrns ro4 c-r€c o-rlurp 'Wg-lOSl ntroal

a1u, alouttt.tct alaluauap elcol runoJ ruoA o.rcJ u 'arinrpny e"rdsep lotrdroqns un

rlx tr{SnOgyJiII4[ ep rnlnldeouoo gleorpep euntfccs eldue plseecp ereqour uroA
xn nrTnttdotd 1rt,nr[ur alostauup ta.ta.fg

natncittu Lttp l?lltlzar a) oLt.talxa Daultsu4 li Ng-lDSl nnnajat $psu3 u'1p pllnzar

a) Du.talut Dautusual :aumsuq ap alwtrotitpLto).Dylu t.u'rdt1 onop D lllpauraJLn tu.td

n(pryu{ap naytd '7o1ozt gutlJ'tualsls D) 'nlltls.D/vLrD n)lMnLupouuay ',eze1odr Fr}s€ou

EeJEo]luurl q^ucp 'elesre.trun lljrucnJls E Yzp,q ep .!]elrun Ec ,Na-JcsA rnlnulolv

1e rS 61E-"r95A ciroJ ep releie.r rnlnuetsrs lrluurcs qns ecrflolosrenrlrrl erjdecuoo enon

el oJcolrJefe; e1r,;ur8uo ee-re1e;fue1ur urp rS elelueuuedxe Jolelep tzrlpue LrrC

'(r,atouostrJ lalinuoI D pnttal DzttI ,i tnlnpuns

n2auag" va,t) q1n1fuds-otodunl pnpsqn t)?unlsuarury rtns ,,1n1un)" nc pugSuelocp
15 sltuy 000 g7F ep Ezolr,\ nc lrqrsJo,\eJr rS nnurluocur pue8reu 'ueurn rnlnpuuS

L. Radiatia ca energie irrtermediar[ intre energia-cffmp

qi energia-materie

Principiul eluborst tle noi cotrstit?n fuptul ci lotrte substcmlele se reintegresx,ii

tn lleleoutt F.F.VSGT-EM prin internrcrliul .fenonrarulogiei irudiarie (EIeno

Carne i).

Al treilca aspsct al energiei-cLntp (Lux) este reprczcntat dc conccprtl de ener-

gie-radia1ie (utergie irudiuntit).

Rutliulia este un .fenonten curacle ristic cu srsllayis .fixico-cltitrticti n suhstunlei
irtlegrule din nou irr rc{cuuu EF.VSGT-EM, encrgiu-ciinry (Lux), prin intermediul

rudiuliei inse;i cu.fenonren. Oclii''rl o perc(;pc ca un iralou rrai mult sau tnai pr.l.tin

dens. Clalaxiilc $i sistemcle stelare, dc excmplu, sunt vizibilc toctlai datoritd radi-
a{iilol lor. Chiar Si biostructuri}c ernit raciialii, r,izibilc cu ajtttorul rtntlr jnsttltncntc'

eiectronice.

Radiafia sstc pcrceputl de simturilc noastre ca un fcnomen lnminisc,cnt, dar

totu5i nu cste o cnergic propagati cu viteza de 300 000 Km in intr-eg spafiul universal.

Ea este un fenomen cnergetic looal, carc sc desftsoari la o vitezJ rclativi

Noua concep{ie universogcnetic:e se bazeazi pc clinanricct Unclelot' tr/ibrosonice

drcpt comtrtortctttc integt'atc in a.nergia elct:tromagnericr;. Consider6nd Universul un

sistem ternroclinamic inchis adiabatic, suma ulgebrica a sarc:ittilor clectt'ontug-
netlce ,-a.fi mereu constantd. Acest f-apt dcmrtnstrcazit ci ttn sislcnt inchis poalc fi

6ornparat alun tlinam cet'e se otttontcnlite ltt'in interntediul n'qns/bruri.lor etrergetice.
in cazul sisternului univcrsal sunt bine individualizatc douit tipuri de energie:

encrgia-substanla (encrgia densa) 9i encrgia-cArnp (Lux).

Energio-substsntii (energiu densfi) comporli o fbnomenologic pentru care este

adaptati fbrmula lui Einstein E - mC afirrrr6nd lpotetic ci ,,c2" reprczinti viteza

ref'critoarc 1a clinantica energeticd cr substctnlelor consiclerate cd un rezetlor rJe ener-

gi-racliulie,;i c[, numai in anurnite stciri grat'itcttionule a]c sisterruiui, cle exemplu in

cxplozii gi in unelc zone ale sistcmului univer"sal, dcpi;egte vitcza lurninii c, l$a curn

s-ar iltimpla in canl ,,giurilor negrc", unde accelerrrJia vitezei lurninii supusc for-

!elor ccr-rtrifugc 5i centripcte detcnrin[ gcneza matcnei. careia i se adapteuza.fbrntula
(Lux) cornportl o
Energiu-ciintp --- unde ln :1rasa f-enorncnologic lrecvenla gi c : r'iteza luminii

Ccrnei E -- rn.vc vibrosonioi, v :
: 300 000 Km/s: /a acea,stii t,itezii se prapaga toulu VSGr (Lux) in intreg Unit,ersul.

Aceasta.fenomenologie este percepu.td prin intermetliul ,;itt'r1Ltt'ilor noct,ttre ca energie

ele ct r on t ugrt eti cii (fo t os o ni c d).

Pe baza acestui conccpt intcrdisciplinar, entitatea fbnomenologicri dcnurnitd

energie-rudia(ie ar putea f,r oonsidcrati ca .fbnonten energetic intermediar al celor
(Lux) E:
doua tipr,rri de energic: energia flbsoluld [cnergia-ciinry nt'v'cJ 5t energtu
relstivd [energict-substun(d (E
: nt'CI.

in a doua itrmitate a sccolului al XIX-lea, s-a demonstrat ara undele luminoase

suytt unde electrontagnetice, Cu toatc aaestea, tcoria elcofi'omagneticl nu este in md-

suri si explice repartiliu energiilctr iraclictnte in uma incirlzit'ii corpLo'ilot; dupd lun-

girnea lor cle tncld. in 1900 Plunck, pe baza cercetirilor sale dcdicate cttet'qiei it'o-

cliunte, aprecizat cd, indiferent de ficoven{a sa, un flux de uncle luninoase a.cfioneazd

ca tm flux continutr constituit din particule derumite foloni, avdnd o encrgie contbrm

urmitoarei fonnule:

1)+

CCl

-aSouainut ltl lDuolizil^n.tB tnptsacold mlnpo) /o lLrDLtrLuralap )uaomp tont{Ex Eruel

-rodurr rBur llnur else eiue,tcs-g 'erierper ep ecqe8;eue rersoloueurouoJ Irup€c uI
'rnl nsrelrufl u ppuorielr,,rn.rg er B;eug pugtueietder

(xn1) dureo-erfreue ep pluenJ porur r?Lu ecc leJaprsuoo g uelnd -rB INA_JCSA Inruo1v
'eluerprrr erSreue ep cl?lrluro 33rur r€ul eec 1ds.rp jnuoloJ lruuop B {oueld €cEC

'elEs,re^iull htrE-rDS A.d.c ep
eneejer ur es-npuerSelurer 'rezelrA rloJeoAeJ uJ EsEur urp eprerd ee ,1ue1l[ue intuelsls ep
ezeegedcput es elnctged ec €Jnsutu e4 'ericrpe-r olrure oreo rnlnuelsrs eererfelurzep
J€ gz0lll' 0p lolru 0p loJlsr un EI F3
el ccnp ezelr,t 'crSolououtorroJ ip,tlleler else n-qued 'plspororu lifsgde p g nelnd e,,r nu
rrurtllnl cp
.rruiurnl ezslrl qns ne_rcur .creSrdord

ES €Z3lrA :1eco1 1e,uu el 'poruoloJ pJruEu ep lorlcurc cr3_r6uo o qtEJsprsuoo 11 eclnd te
erierpe;'xn1-er8:eue op errqosoep a;dg'rnlnsrc^run R p1uuolie11,reJ8 er8rcua rspsul
aa crnlrlsuoJ sruJ rs ullulncr; olscsdu r-urcrrrJ (s^rtx 000 00t ep lluplsuoc EZ3lrA

e1) dugr-ur8Jeuc op eJfqcsoop c.rds 'c1u1narE o rs usRru o ,arufiudord cp crrdorcl

uzaltA o aru urjurpBu 'clrlolsls olsoJc ep osr[r3 e-rorrcs lolopun lnrpeuuelur uud

'oqsncr rs 1ec 1enzr,r. lgr? ElseJrucur es o-rec uourouol ,reyeiar e giueuoze_r op rnlnuou{ou

-eJ eolElrsu3lur elsoJo sln3ruEd'e;e8cdo-rd e1.) piue.raSrp grur:godurr o llsrxe opun enop
cloc c-quJ 'durec-repun esnde;dns r' EA o-rec .Jol lupunJ c1
epun o tluro rS ,eluecsopueour

ulAop cle'e-reSedo.td op lczelll tznno ulp'rode i(xn1) ciurco-repun n ccrlenfieruolloele
pr3-roue no eo,rcllrr os 6-reo glnorgnd o e-qlo op esruro reptrn orier8 ruullu oruolol

I11Jl1l3o.]e eiueoseutu-tn1 odecred Inlrlco 'ecrfiolorzq-oLLrolue es erieuuo3uoc urld

'nsnu ti-nptrnztatd

'D|.il'LS ap nznal.tndapm as n1nc4.nd a) D.il1s7tu ed atia.tc Drrll.Dla,r Dzalt| niry)adsav
'lDlttutl ntiods un-.?ur ri nu\n1a.t Dzalt| o rl /{g-./gsl nnnaja.t ug pln4ndo.td ri Tua\nua
ltttualsls u!11 pttualord njuo|sqns ap nlttctl.tod o nlueze;der JrJ ttr osDLLr 'c1urrpcl rer3
-roue Inzco ur 'rounly .a1in1t,tot8 ri osnu at\utp ofinla.t le lgllnzoJ rrn otso ,n-qeue;ed
rccp !a.tDM aJIwnu\ taun o.tdnso lottcttlolttn.rE t.tJ1ua) tnttn na1.,rnd
ex 'naloit1a.t.3

Lttp plDltilaxa nircf a$aagap elulnlr8 op €cunlioll ec duul ur ,rualns wt-"uutp gjunls
-qns aP Dal9lltuo) etseur+op RsBru op eounrio5 'tJvltro) ap ajalntdns r?ruJr.to ntrlnso
aumsatd llftunue o !u.uaxJ r.rJp rs avrua.t8 rs Dstrru ep r4euicred op lczueloErBc
or] es elnqe,u lnuo1ot E:) peJpr pzrc.].lrlJr tdr,,3 tsooy .ciuqsqns ellpJ Jp uriqrosqu
n3s Brsl(uc op pFqrsud'ujuc^ra.g qlilunuE o op ljupur lcun B pJ!]c8JOuJ atBllrr8r

eurruttrr o cp e q]oi, clse :e lnorged cp riplcr"rdo,rd o_ru a.rul erierpe_r o e p qeposoc.l arfl:ouc

ep szEq ep p01E1r1uc3 pluzarder lnuo|ut'EJ Iuluotrlucdxe leriucpr,te e 4)uttld
.RJnpl?J op JlBluusJ
pllunuu o luzrlrln U B qJRJ ,oriurolor ap trndJl clJrcJlp lp
rrirpur lturc eJrzuo.lq
nus atrzu claiuulsqns aleol !J l€Aole-r rrr or;e;fio1o-lo.rlceia ep cluoceJ upnls
Jla nelq-qlu ,q;e ,uct11u8 ,nrlelolrod ,nSor :.lJin-roIoJ osJclrp
urrd lu1dor1 JJJ] arrzlBJuJ llqsJJprsuor clrrndror atuol p3 r$ guur;u es .elEzrleoJ
'rolelueuFcdxe EZuq 3d 'pluJlprr rBu alse rnJndror nrnlurcdruol lgJ nJ usu.lur
lBru lBlR nJ elsa erur'criurpuJ o c]Il[c llT.IrJuJ drol uurag !o lE]n]suoc u,-s,(nerru
-ta1 arjorpn,rl ajlzltpuJ aTr.utrltoc ap aflLua ntjotpol rnlnrpnts ll-rrpJui'rclut ur,ld
'llrqiosqe nns csrluo 11 uelnd
r8 OJEC ratjntpn.t n
cp eoJBo[eA oJr] ?L{tltlrlu DtS,ona 3 13 a"^ruta nrjotpD..r Djua,t.ta..r{,t,s.f rt{)/.fg,g = rl
r5a Jrutnue nrpoul il.lutl EorlsrJelxeJr.x )pLtnld ml t)\ut)lsuoJ olse ry Sprrn

Aq :3

ncze[ $i ct/ cortstittrliei .substctnleloi'. De fiipt, energiu unei anunite rudia\ii este direct
proporlionald cu frecvet(u si invers propnrtianulii cu lunginrea de undd. Deci cncr-
gia radiafer va fr cu atit rnai ridicatd ou cit va fi rnai scufii lungimea de undi. Dat

tlind ca este vorba dc o cxplesie prooesuali a substanle1or, cnti,sict racli.crtriilor or repre-

zentct un .fbnt)men cncrgetic local. in Univers radia{iile sc propagi numai in unele zo-
nc, creii'rd adcvirate cunale energetice de rutliuyii intrc dit'eriteie oorpud cosrnicr-- si

constituind o putemicI reyeu VSGr-EM redioctclivir, atlica re(euutt de F,F.VSGT-EM
?ncdrculit de purticulele de substantd csrscterislicc sistenrelor de provenienyd- Ele

se nronifcstit sirnlurilor noustre e:s si cum ar .fi ni;te.faarle puternice cutole audio.

Prinrcle substan{e se lbnleaza prin dinamica circulurd u.for{elor centripete ;i

cenfi ifugc carc irpar in rnomentul rupturii reyelei EF.VSGT-EM. Elc se rnanifesta din
punot c1e vedere optic ca r-riqte ,gdari negre". Culoarea ncagri ar reprczenta imcnsa
cantitate de vid clin rc{eaua F.F.VSGT'-EM la momcntul nrphrrii. Aoeste rupturi devin

in continuare viitoarelc sisteme galacticc., c,ornparabiie cu marile laboratoare de sub-
stanle care crnit ultcrior niai partictlle cla suhstonya energie-r'aclialie ae cilltoresc in
anunite zonc ale re{eler cle F.F.VSGT-EM. Fenotncnul arputca fi imaginat oa;i cum

ar fi vorba de mici sf'erc de o anurniti rnasi ce fac saltr-rri in lcleaua de F.F.VSGT-EM,

crcind acel f'enornen fbtonic al dlulit[lii undi-oorpuscul.
in acest tnod ar putea fi explicate si f'enornenelc de reflexie, difi-ac1ie, interfcren-

tir etc., carc se rnanit-csta atit ca undc lurninoase c6t $i caunde aoustice, amindoul re-

cep{ionatc de simlurile noastre ca unde de cnergie clcctrornagnetici.

Radialia are o llars iurporlan{a din punct de vcdere gravitalional at6t pcntru
reteaua <Jc F.F.VSGT-EM, cit 5i pentm sisternul gravitalional oare lc genercazd. Toatc

corpurile cosmice sunt pcreepute de sistemul noshl-t optic gralic raclialiilor pe care

acestca lc emit.

S-ar putea spune cit ochiul pcrcepe nu lum.ina propagati La viteza cle

300 000 Km,/s, ci radialia ca o consecinfii a fbnomenr,rlui clualist undf,-corpuscul; este
vorba de doud tiptui de h.rmincscen{i: unda VSGr-EM dc shucturi electromagnctici
a expresici fbtonicc Ai mici pafiicule dc substanla cmise clc sistetnclc rnatcriale care,
prin fiecarca cu unda VSGr-EM transporlatoare, cmit o lutninescen{I sau, rnai bine

splts, o incandescenid; accst fcnomen pennitc substantei intcgrarea in ansamblul de
unde al relelei F.F.VSGT-EN'I, ca 5i in encrgia gravitalionald a intregului Univers.

Spre tleosebire de lurnirtd, rudiu{ia genereaz,it un cirnp electromerynetic vuria-

bil tn tinrp ;i spuyiu. Prin internrediut rattiulici, toate substan{ele se inlegreuzii ditr

nou ?n releau( F.F.VSGT-EM (ELEI\rA CERI\EI).
Anumitc f'enomenc, oa de excmplu efcctul fbtoelectric sau cmisia radia{iei

temice (Planok), nu pot fl corect incadrate in teoria ondulatorie a lurninii. Newton a
obscrvat ci fenornenclc luminoasc pot fi clcscrise fbarle binc, dar numai pinl la un
anurr-rit punct. atAt pe baza teorici ontlulatorii, cit Ei pe baza celei corpuscularc. in
tabelul unnltor prezentiir-n sumar toatc principalele f-cnotnenc optice $i descrierea

adpisd f-enomenologic de clc. Nu se pot cxplica simultan, in tnanicri ondulatode $i
corpusculari, lc,ele f-enomene condilionate dc caracteristici care f'ac si rezulte dif'e-
rcn{a dintrc parlicule qi uride. Difbrenla este lcgatd in mod deosebit de lungimca spa-

liala ocupata de o parlicull sau de o undi. O parlicula va fi meren localizatl intr-o
regiunc binc definitl a spa{iului, in tirnp cc o undl se cxtinde indefrnit in spa{iu, in

rnanicrl sirr-rilari cAmpulni. Fenornenele dc ditiaclie 5i inteltbrcnli presupun aceastl

236

/ c7

LLL

2.4..Ul : V

:rolnuuo-J lnlpcJ ur Jo]rrjErpBJ rersiuro crlsrJolcelEc

piue.tce.rl cp 1t-rldccuoo pur-lr8elur 'plcurir-ro 'duu1 r(c1ccR ur 'rS urrurldrosrp

-Jo]ul ouluzrA o uJpsoccu etse Huccolpe; lnucruouoJ ourq reur e3e1eiu1 p tuluod
'plLrDtD ftp,s arBtaua ap uut|uortll Elrurnlrop

tsoJ 11 g cr3-rcue op Elelucurelo olclrluec Elsl?cov 'rnltt-rolriroso r arielqr,t ep eiue,t

-ce:1 n4ued 4 rctuelsuoc E qlu€llnzoJ'er8-rcuc op elrqrzrlrpur rS erelucurclc riclryunr
Icun i€ 8er1ur nldqlnru un l1o p1c3e nes ,\upltlrrco r(eeecc rI eelnd -re n8:eue rolscJu
ec-renle,\A 'nnunuocsrp poul ur e r8reua Eq;eosqn ps nrs ltrurc !s pJnslur ur ry ealnd le
1?uslEltl 'clutccsuoc u1 'riuuqr,l LIol?IOso rorur Jolscoc elriurrsuoc esruued clcjue.Loer-1

nc eluuorj-rodord 1oe-rrp g eclnd ru (rictuteutporuet Ic nrdrcurrd rnlnrur-rd uuo3uoo

r8nrlsrp os nu tJru ts EZpceJa es nu et8-rcuo) or-roleur op ElrqJosqr nBS lsruro rrSroue
pc pugitupe 'clolle nu r$ .:{e;qr,r ep ej.ue,toe,q cJtrfinue r?[n1u pu€rruruelop rjue:q

-rA uolr?poso rlrur e1$ru eo epoduroc r:c1nd re -s 1LrccsJpue3ur prlos tnun elelncrge d pc
nzclodt ilrlnuuol tl {cut?ld 'eoIuI op uleilxJ euttr8er o--rlLil rcpun Be.ruzrlcoo] rS nricr,rlser

rundnse-rd or;1ocloolo.] IUoe.+a rS eoruucl rcricrpcr Ersnuc or duul ug 'pFrjrds olcpurlxe

ielncrgcd cp ?slurc rri-rene 'oA "'E "A "a
l;olalnorgcd uscLu "tr11 "'14l "N ''N
:l,la-rDs,t cnreie:
cl

piu:,roa4 e1 :p puru-rod atf;,raua r$ gsr:rur ap tolel:,\rlr rTitlpe-rr)

gt1 7'..r1,tr tt.tttEt.4

rl^=8

optic:i geometrioi

I e1'ect fbtoelectric NIJ untica ondill.rtoile
optrca ondulatorie

"qp,'tt."i;.oi;tio;'"iriac,i

Vom propune in continnare o reprezentare geornetdca a relelei de F.F.VSGT-EM,
rclevind o silxultancitatc fenomenologicii din care derivd insumarea cnergetici a for-
muielor ce un]1eazd.

Cu fbnnula Luminii IA (Lur)J, A: m'vc, unde rlv'reprczintd o ntosd vibroso-

nicd,li c v-iteza luntinii, a1n confl-r'lntat fbnnula definitiei unci anumite unde asociatc

energiei e: h'v; aceasti undi energcticl cste considerati cle citre Planck drept cuanta
cnergetici minirna a racliatiei. in 1905, Einstein o considera nu numai ca o ouantl

energctici dar 5i ca o par-ticuli individualizata, adic[ avdnd o anurnitir masi 5i o

anurnitl grcLltate .
.,\sooiind cele doul f-enomenc $i cclc douh fonnuic, obtinem o fbrmul5 globali,

prin unnitorul mod original de calcul. lnind in consiclcralic fbnnula onginali a

luminii:

Ec : m'v'o : m'cl)" (e ncrgia-c0rnp);
Ep : h'r' : h,17' (encrgia particulci):

r,= 1l)v:7,: 1/v;

E,r: Ec + Epi

(cnergia radianti de insutnare fenonienologica)

Er = nt'\"O r [v : mcl)" + hl),:
Er: r,.(rn.c + h) : (mc r li)/),:

Ll) -rl," \.-- 2n )":

t : ,.t/Ztt. ). --.ft ( t:

in cadrul conoepfi.ei noasfi-e tirigintrle, ridoptind formulcle frecl'en1r,i v si aie
lungirnii cle undS A pe baza vitczei unghiulare r;r, in lonnula noastri originala de

dcfinific a energiei r:adiante de insnmare {'enornenologicii se obiine o unici fonnuii:

Er: otl2x(mc + h):
Er : (mc i'h')l(2nfut): ol2n(rnc + h):

Oblinem o unicd fbnriula carc dc.flncsto energia radianta in tirnc{ic de viteza

unghiulard:

Er: a/2x(rtrc * h)

238

6t7

-nlei rdrpuoc uJ Iliet . Iezeuofl I? Iclplo11rud Inuculoue; 'utrysmuJ ep elesuEA.E rczelodt
uljo.Jr.roJ 'Eel-reorrr llutuEosLtJ -roleurolsrsorq lnztrJ ul ec €ooc 'tnlnutelsrs eo-I€J8clulzep

€l eonp na-.rcs^ IEuori€lr^e_fi Inpos ur cJcqulrqcs oor,ro 3JBO rl-4uod'plcuoric}l,,lu-t9

ej-ro4 urp EluIrJSoluI cUEd 03",J pollouSculo,qcelc ?ISJOue 'e4seou elezelodt n3 olcllul

-JoJuoo ul '!o nlued t{A lclStotto E (El"ruuecold) ere}:roJo o !}SIxe puPc rctlrun tS e1r

-o4ed es ueulouoJ IS€1O3E tBC 'JoLu Iltqoo '!lR]01 olullle-qneuo,rlcele n3 lnp Ellntlslqo !S

elcJnsqlsop oluplocJa3 '.,toltliDlpD.t ratsoloLraLuoaa/'lnIpeuLIOluI ulld lz€enlole IS olnu

-liue ur ]uns rclos n-qsou Inlmuclsls c$ ntzqbtq elcc lS +?x n14{ alaLuals'ls W7Y

'uru3{Ll}Solq Is Llruoru}s loop (e.rIzgolq Is ellzi^J

euelsrsqns ts outclsls rrl l1llli:rlrls olse Jrlos llllllutotsrs p ln[riuoc InScIuI
'!-qscou c-IirJSourlE ulp tlozo ep olll

-nEA e I rS ptr$pdep piurrr-rozo-r cp tnlnueutoucl !]lnquls 'sc-re3 talaucld t ezoldxe nsnd

-nsa.rd n] cJ€olr;ofol eln-reluouioc ul rt ludo urp-eu uetuouo-t IrusoJLt ll"Idnsv 'a)tlLts'o)

ufidro) alatl.D.{lp a.qLtlp lDuolizil^ni? utluqlFtl.')? lttla^tu D! 1i tDr (lpun ap aurButtl
n)Do.|o"td ')ILuso)
t! niuanat/) DtiDtpD.t lD lDfi)ad:^ lrya,ult t l 42JD eli,lttLu o aiLtaAJalLII a)l'to LualsIS uu
lulitlsuo) aJSa a,tD) utp .4opiuDlSEIS ln.qtf7le ul D/rtztlqD
'rca(f 'ftid

-icur1d IScInlooe EZEq ul E.tnSqlsJp.lll-s es €lSolorioulouaJ<)truSoJ d.rot rnun ln JUd;l
-tau? flIln\?,/ un FlcJoprsuoc U J€ ,)linryu gcE(f 'ap a..qLu? Diuotstp uqnJ\.ttqd Dltluoli

-rodo.tcl s.totrLu t! asnut Dtlop rop) nltnsnpold Dlouoti.todotd 4ca.up pi'roJ tt t13 t8tJls
OS !S lod OrIuISoo llndloc gnop cuotttt?N ldnq 'urolsls ln-t!331J t? cltuolicll1clS €iIoJ
ep rs a.tcolpzunclseloc Ieuoz E NA-IDS,\'C'l ep loleicJ ltl oluteulpoullel Inlruqllltloc

eolpltsooou ep plpuorirpltoc else o.rcSedo.rd ep rzcll '"ipun cp oLttt{3tlt1i IS !itto.\oe{ cp

irirpuoc etrurnuc uI oiuclsqns Ieryoeq EOUIoeds olse IS llllellule eiuulsqns op eputdcp

'alrlnc-r8 o e-rp IeIi€IpE-t SSEIrt 'JOIncSnd]OJ ol8o]ouoltloue.t lnlnlo]ce.Igl szeq u[

(t't^tas) vNsTs)
t t tIN X -t g S',1 nt u a1 tu.t o.[u o Ir a n t p n n za u a a,

It)! .tN n.tIIitl

dtup;.-at8.taua ',).,\.LLt - xn7

il -ltg-.t g t,1' !',4 ap o noa gi a

rolalncrued epulr -----

lollilruc nUnurelsls a1e alurti;ed

arlerper ap .tolpituta Jltusot ltlalsls

(:l)uDIc{) t'11 -3 ntEtaue 11uolo,t

rice s-a desfh$urlt prin intennedinl desccirciu'ilor electrice in guz, dcscorcarr cet'e ar

li generat plusillu.fizic(i ctnceslrulii ce int'elcct Terrq'. o proba edificatoare o rcprczintl

.tinteza antinoucizilor cleri'atd clin contpu;i ctrganici rczultqnli cri de.sciircarilor elec-

tt icc itt gaz ;i plu.;nrd.
Organisnelc vii cvolueazl inr-un ocesrt de radiulii, intcgrdndu-s e, atit c'a enri-

ldlori ciigicarcceptorr, intr-o yasti arie de frccven{i. La nivel celular, ciirnpurile
bioclectromagncticc colistiuric interlctioneazd cu componcntele bioplasmatice,

provocinclu-|c o nrututie a rni$cirii $i o reorienlure sputiuW.
Orgar.risrnele biologice dispun dc un sistern dc cmisic in care radialiile eleotr-o-

rnagncticc clcsft"r;oari rolul dc pufidtori de int-orrnafii biologice, cum este cazul

radialiei UV lurnincscentc sau al radialiei in regiur de radio-fi-ecvcnti. ltenitatclc

cxperimentale clcrnonslreazi ci clectrornagnetismu] s-ar manif-esta f'enornenologic ca

o for-1a gravitalionalii a biosistemului chiar gi in sistemcle biologice.

Cca nrsi studiutir rrtdiutic din tizici cste cca solerd. E,stc bine cunoscut f-apful
ci proccsclc aotivititii solare detcrmini o radialie electromagnetici si coipusculari.
in cadrul acestci conccplii universogcneticc considerira cI radiatia solarS rcprczinti

o energie elcctromagnctici fotonicd dc masi corplrsoularai. Radialia corpusculari sc

propagd in spaliu aproilpc ca w .,viinl solur", la viteze variabile .

Eristri o strinsi interdcpendcnti cvolutivi intle cele doui tipun dc radistii -ar
lizicir qi biotizicl. in cadrul Sistantului Solar, procesrtalti a radialiei
dinent[r:o

putea fl considcrati unntodcl lct scard rcclusci u Marelui iuletaboli.vnt Llniversal.

in ooncluzie, am putea alinna ci:

-- Energiu Prinrcrdiufi Llniversslii este dc nsturi VSGr-EM [energie-ciintp (Lux)
A: m.vcl'.
- ea crecaza cnergiu densi [energie-substcut{ir (E : nt'C);

aceasti energie densd (cnergic-substanli) reprezinti baza geneticii, structuralit

;i metubalici a eturtteurrgoier -sr'iusdteiunltieeloEr rgi:sucbils2inste(nnrrcelo+r.h/iz),icienl$eigbriion.dfizuic-seecoinrer,elaleariunududel

lor, gencreuid
F.FVSGT-EM-Ce cure ntcn{ine tn ecltilibru teunodinsnric rnsrele snsemtblu

wtivcrssl.

Gru(ie truns.forntiirilor uceslor trci tipuri .furtdunteriule de energie ctre .fac
purte din consliluliu so, Universul ur putcct.fi considcrer! urt sistem teututdinunric,

un ,,perpetuunr nrobile" inepuizubil ;i indistructibil.

5. Optica qi geometria
Atomului VSGr

Considcrir-rd lunrino IA: nt'vc ] drept o reyeu de EEVSGT-EM Llniversale pc

care este organizat confinutul intregii Creafii, atn claborat forma geontctrici a Ato-
mului VSGr-ENI ca cea mai mici entitate de bazii a acestei rcfcle prin intennediul
cclor doui triunghiuri isoscele, prin care respectivclc forle se propagl in paralaxa.
Este vorba de ac,eea$i lbrla de natLtri elec'tromagneticci prin care f'enornenul de torsiu-
ne crccazi o encrgie EM dc semn contrar', propagindu-se in paralaxi din punct dc vc-
dere al perceplici opticc. Fenomenul cstc observat expcritnental la ditiactia luminii 5i
la propagarca undelor sonorc de naturi electron.ragneticd dcrnonstratd de Hcrtz.

Din str-rdiul strucfurii anatomo-Jiziologice a ochitLlui a pornit ideea funclionarii
sale pe principiul percepliei ltminii prin intermecliul unei cuantiJicdri geornetrice. in

240

tbz

rS l2@Darp alull uJ nSodold as DLtllutll EO teiunue E-s (s?Ua)sa1) l€gl 'tl (snr1aug)

gzgI IIrE er1u1 'srsdg pirunlu eleroeds eiurrlS reun I? nrpnts ep Inloerqo tlnlrlsuoc n?
glrqeqo.rd €s EJrUorul.s rs uururnl E-rnlefi 'arnole-rn{uocur uiglleer niun1np ri nrutol n

oct.qatuoa7 Da.tDtlluta * olonna nldactad gpqrsod eoe,; 'reurle; Intpcuuetur urrd 'o:e c

ctzg[ 1tt7ua8o ernlrlsuoc unfuor oleluo.]rp €l ep !]ruoaotd outLun'1 'asoomwnl rolauaru

-oua.f o ri trutuml lruprys nc pdnco os e-rtc rrcrzrJ E oued cccc plurze-rder nclig

'1nzq.,l rS lnzne
:plcurlsrp not8olorzg-ouroleue e;ezrueS;o o 11c olIroJIp Fniutls pnop roloo Inrperruelur

urrd plndco:rd orfreuc lJrun o U JV 'clpuollcl,terS-ooruoso-rqrl epun urp !]ln1rlsuoo
ccrleuSerucr-r1oe1e rerS;aue rrcru€urp EZEq ul oJeolucJo.r o-rlsr,lou rezclodr e nsrue-td
o ed ec lde4 lseoe eldope uro1 'llenzr.L eridecred op cuuo.+ nr e1r-rSciur 'crnolg;nl
-uocul llintlear €le ooruotoJ elelcedsu e[ oleolucJor 'e.trlizuos alezrue8ro op E]ls
-dr1 p,trldeored quuo.; o op €qlo,\ U rV'Joqz ep cs rrJoloererl uI ololooclsqo nc elrucorc

Elenlue,rre IeJlsB puglr,to 'nES InrpJur ui eJelsoJrueru cp eorle8Jauo crrrroJ elsectr

l,rtelrtur?c rS .tr1e1rlec p.Suqsrp Es e;ets ul pulr-tr 'eorzqorq rS ecrzg rolundloc r) plur?rp
-err rrSreue prdur czenle.te !s pJrlsltu ur crroz o plsrxe Je rnpcerlrl IUereJc Lrr ?o urou
-ndnse:d rs ezeczrrolne ou lcedsr lseJ11'teuns-erierqr,t ccrlcu8rurorloelc .ropiptque

e ,uloedser 'hlA-rCSA rolei;og €ouu?urp gdrecred ps pqedec Jrlsnc? irurs lrqesoep

un nc lcr1sozur Jcp lervr,\ ue8lo ep lrsclrl '1ncrrp1 nldruexc ep co 'epurrue cp alrrdac

-nd * alDl.DjoLu alalualsts ap asnua rolalaLtnsD.qln oaynltct{tcads ed plqrlec erideo;ed

ep tuelsrs un op PqJoA olsE 'Jr?p€J urelsrs rnLrn Eolrerrrcsu FJruosoJqr,r urnluu puerS
-elur '{pJllsnru 1ue1na.e.rd alidarrod o Etse.]rucur eleJntcn4sorQ Iiqtrtuo c11e iclunn,r

rrfplrpqrsuas ltlrpto ur EJIuoloJ uJnluu pue;8c1ur '1unn,r rnlnjrurs Inrpouuelut

urrd luele,terd pour ur eleuorielr,r.r-r8 p:n1cu op rou op elpJeprsuox alosra^rLtn aj.to.{

aJSa)D dac.tarl 'eleurrue Joloy.loJtp 1u 1co rS uculn InursrueS-ro otse urnc'alntnpn4sorq

awatsts opsn 'piouoldacat * osttua otruo1o.f ri D)ruos octSolouau.touaf'.to1 niuaacat/'
ti n,uqcn.t1s uud e1e o4ur Suqsrp es $ NA-,rgg71 aitoJ'ap nntaia,t ur aTn.rBayut luns

?Jr2g/dq ri atDtJ'alnstatrun alarua$rs epol 'crSolouoruouel lredsr lle Lrn qns
'(slury 000 00t) tturLunl Dzalt^ tn alo8odotd acrlatt

-Enurotlta1a appLrn azauoridacatos ti o1rtua qs lJllspul ur elso uoLtot ln.tata.lrEo Elep o

EcuJ lzeor1suourep eo eeeo 'uururnl pzelrl nc p1c3o elelprdr,r o nc IBt-rzrA lccruoo Irul
-uoc op lEnle^e rS lndeoled else prroluocul 0u oo €ocJ ]ol ulp %gL,trluurrxordy

'lulnruo e eitnzlr reridec-rad Elrqrsococ etse '?urud cp o-nqcsoep elds
'clcc nrepunocs eorelo-rd pJnlcftosorq cr]cuci purir-rds es eJ?J ed p:euud EJtUcl-lltrsorq

ep dr1 un 'I H-ICSA lJrUEu op urrreprsuoo o rou e.tec od eurSerur o rouellit
LIr BoA.E.re elundroc rtlnr tS rr olsE'lnlnulJlsrs Inlqupsue ur clsrs-red pctlouSrurorlcele
!-rnlon,rls rorqo c 'glelpi eepud Arsnlcur 'rezunq r p3ee4u1 eeurScrur E^clel
eqer3olo;-o4ce1e lgleonq o IEIpI e-s eJr,ro urp ezutt-q reun !]€ruco.ie urrllr) egerfiolo;

-o-ucelo ulp l"ilnzcJ ',.gruo1ur.3 ezunfl" rclrunu-pSn InueurouoJ Jlnlrlsuoc 11 oqcurd
nlduroxe uII'JIZIloIq nes oIZU fuoc ecr-ro op lsrure aluerp?Jr rorS-reue E-rnleu rerrr]ol
odecred lcnzr.r rnlniurrs e cricero.rd op clccrl-ror uuoz 'rnlnrqoo Inrpoulrelur ur-rd 'po
ounds re-g 'rSnsur rnlnfuoc eeurSpurr psnlollr c]sc o-nto rrJ Inloorqo e p lcucuro xnu un ?o
rqoo e-occ ep rinder,red ]uns NE-JCSA Ej-lo-] op trurote eo arrd oS 'tas-rol.ur rnlrucerqo
rE rJpeJ rcge;fiodo1 n.qeurr;cd EInolEc l? op Bolelrlrqrsod are lnrrloo '.oorlerr8euo-qoe1e
rerS,reue ruqScdord e aunrs;o] ep sleroeds lfqgcrdcc lllpct&relur uud rS ls.rolrll
crirzod ur lrloo ep elndcrred ]uns elelcerqo ec 1n1de,; rS aur,r ropr relsocc lnurlr.rds

s-a tbriirirlat legca rcf|ac{ici; lcgile rct'laxici art lost fomulate in tirnpr:ri indepar-tate:
Euclitt 9i Aristotel ltiiiizau dcia aceste legi flra sI $tie cine le fbmlulascrd.

Astdzi sc 5tie c[ f-eriomcnelc lurninoasc ca acliunc fotochimicS. lurninescenti.

et-ccnii firtrrr:lcciric. cfcctelc fiziologice aic vcclcrii etc.. r'czulti din cdmpul electric
alrcmltiv al undei eiecfir:,rnagireticc. Ar ti parliculele enelgctioe ale radiaiiilor emise
dc riifbnt,;ic sisterne cclc oaro creeazri ciimpLtl alternativ ai rnrdei elcctromagneticc
(vezi subcapitolul ,.Rcrlialle"). Cimpul vizual este cuplins intre lungimile de unda
dc l,:4000,7600 A. Tcoria elecfiomagnetici a luminri a contribuit sirnlitor la perfec-
lionarea aparrtufii optice si. in acelasi timp, ltr ccrcctarea titndamcntall ref-eritoarc la
cr pl i ulrt'cl lcgi lt'r' rptic ii ::ettrnc ttiec.

Studiiie f-cnon.rcnelor optice se gnrpcazl de obicci in tr-ei scc{iuni: opticl qcolnc-
tricii, opticr ondulatrlric gi optioa {otol"ticJ.

Optica geometricii se ocupl cu str"rdiu! legilor propugtirii luntinii. ;i a /brmarii

inaginilctt'oJ;tice.
Opticu ondulatorie se ocupii cu snrdiulpnomcnelrtr <:a tlifi'uclia, intct'farenla

qi polari.zctrcu ltrniinii, fenolncne cilrc s-ar putea explica luind in considerafic lumina

caJbnonren onrlulutoriu, cie lapt o trncla e lectrrtrtagncticd.
Opticn fotonicii se ocupa cu studiul efectului Jbtoelactric;i a altor procese,

te ict,ancJ ,yI crs|tcr:tul c:orpLtscttlar Qi tmtlelar elecirontagnetice.

L,egile opticii geornetrice constitlric baza tellnicl dc consh-uclie a fbar-tc multc

apalate optioc prccur:r lnncta, telcscopul. ap.arafu1 cle fotografiat, aparafitl de proiec{ie
etc. Aceste aparate fcrnneazii in-ragini alc clif'eritelor obiecte lutninoasc sau iluminate.
prin ir-rtenncdiul razelor dc luminti pro'u'enite de lir obiect qi propagate in hnie dreapti.

Fcnorncnul de refracfic a luminii \a limita de .sepurore dintre cktttd medii trans-
parante sl dilbrite este de interes tjeosebit, dat tiind ci stt-uctura anatonica a ochiului
facc ca celc cloLri rnedii sa apari dif'eritc in baza a occa ce se dcscric in continuare. Fe-
nomcnul <Jc refi-aciie in medii dif'erite sc regisc5tc $i in fenorr-icnologil propagarii
ultrasunetclor, seea cc sprijiuir ieleea unci duuurici eilergeticc constituind cntitatea
vibra.tie-srrnct {vezi subcapitolul ,,EJectu/ piczoe!ectric-electrostriclirtne").

Legile refrrc{iei luminii sunt urmitoareic;
l. .Raza ittcirlentit, normald. si razu reilexd se girsesc in acelcLli plan:

IL Raporhrl dintra sinLrsttl tmg,hiulut cle incidenfd ;i sinusu! unghiului cle refi'crcfie

pantnr celc tlrntu medii tlttte corLsert'd o volootc t:ott.sturrttl rttrtttiti inclic'e de refrur:fie

al cclui cle ul cloileu meclitr Jhlit de prinnil. .sit't i isin r: r. Indicelc dc rcfi'ac1re al unei

subslantE transparente fata de vid se numc$te indicc de retr-acgic absolLtti al acelei
suhslante. El reprezinti raportul dintre sinusul r"rnghiului de incidcnla in vicl Ei sinusttl
unghiului de r-cfirctic iri respcotiva sribstanfa.

Ochiul 0menesc ca aparat optic

Ochtul olrencsc este un olgan fbafie corrplex sub aspcct anatotno-flziologic
prin concctarca -sa la centnrl vizual cle pe scoarla cercbr:al5 prin intcrrnediul nen'ului
6ptic. Rolul siu estc acela clc gvaluarc geonrch-icii a imaginilor carc ng inconjoari;i
care ulteiior, clupS transmiterca prin intcnnccliul neryului optic, sunt supttse untti
proces tlc clcooriifloare dc irnagini cle nirtr-rrii elcctrcrmagnetici rezultate prin imensul
arscnal dc stirr,.rli. Aceastii cornplexitate f'cnomenologici gi proccsLrala implic[ ipo-
teza principirlor de propagarc encrgetica VSGr-EM. Atenlionirn asupra faptului ci de

.-+-

caEvL7

nlrDo /nqolE ut-rd )Lttrti)as

;0 I .rN DrnStrl

oau]lo o^laN

olrosuadsos ele)jas eJO
otua,,ueOtl
a rs llif,
a torralsod odro3

arollalUe elaugS

erlit '(nanl olti)tlut) t)teqp7 t:lDd p;:.wnu sunlfrel o qlstxc 'ct1do tnlnxe e-tdn:-eep
lo5ll 'rellrlar € qlerlucc uJuecl uJ 'olrrolnc pffurlstp qs pJllsgui uJ lulls nu IS uidou € pqals
gseoururnl eticicrrcd u1 elezrleirods luns 'rJurlct p EJIJe-+itcd uoued u1 ]ueuiutope:d
clgnlrs 'alelpuolseg'oJllolnc elrteg nJlucd os.lJ.\tp ttinznos lrutsuc.ll IS'Ie liz I] gsuclul
Espoururnl eridcllecl uj elczilproeds luns 'rcuIle.I e plelluc3 eaged scltl tertt gcinco crec
.(a1e1o1 rctxel+c-i lnrcftrur.rcl cd pueuoricun; outstrd tctut elStu nJ oleJ€dLlloc g eaintl rr:
qrrrlouror,S erfroleuc uild) e plnuot prtiio-irutlcu arfnqutstp ftx'nsDrtittrunl ntit[actadut
3]ezlll?rteds '(atrorttltttt (Jl l) ):'nrtc.tlsDq S (altDotlttLt 7) ttntroc ellulnu dlntrozrqS altllaJ
cp lerrpu Jeurnu un ouriuoc arec rr^ rrlclo rnln,ueu o1trr8un1c.td rrrp pllnzer cc 'arrfqns
!U€-lql{r3ut 0 J}SO llrillJH 'u!0"rd lt\tllzAtqo t) DJDS.to:lttt ts nloat atttSotttt O EZ€CUIJOJ
os cpun 'qurl3J ocl pzeelrcro-icl es rS elrie:edsuerl llflottl IcJ] alac e3rncled 'ciuerudsuell
rOOrr-rO) [nIpctuJJiul rtuci tqro ut epun.rlqd €ultun-] "11luatndsua"tl Daatt.toJ g]]utnu
.qluoreclsue.rl rS q-ri.ie3s 'preor"ralue eued o pugoq{ etidccxe 'r€do }Jacls€ nJ 'P2lloralrs
?lrurnu Elrrclsrzol Euuiqlueut o Jp lE.IniuoJuJ lelnf,o rn1ncio18 InJoiJelul u1 rsespfi
es rrpolu rJJi ol:-oo€ :s'o"rJr^ ln{[ro) ri 1tttu1n1sr.rc 'nsrtodo DaJDOtrtti :a|u.t-tldsttD.ll ltpaut
D.u trlp TnLu"rof' il/a,rris'un orn]l]slroc InIqJo ;ooi-rloulooS tlcildo elllcecls-Iod uIC

'sJeAILIn

Lrr glsr.{o ?J eaox iot E gJlloqeieul lS EIBIn}3nl1S'gcrlerioi lzvq lo(l ap le"lcpisuoo
(OSf) lenorjelrne.Lg-octuos0Jql^ InlnLuolv 1l !JIrleltlocS euuoj elsasqSer es 'cctlcio
oAtlcloJ-ro{ rarf,olououiorro.+ il qf,r.rlcuroeS ea;eluozc-iclJl ttl 'pr ln1n1de1 eiclnsu eriuoitl
rr33ctl3 glep o E3uJ Is .r\E-.rDSA.jl g cp rtlefc.r e p1eqo1fi uiuclstxa ep ctfloloucru
-orro.+ JlllurrlrJelJp loio]torqo n ecrldo tetidec"reci erdnse eitttdo lEuIIJdxJ tLIu Ilo sols]e

c.orleccio. crrebrelg

ner\rul optlc 4t iC/

ocrh i o

Figura Nr. 103

Reprezentarea grulica a.fbnontentLltti VSGr-ElvI oplicot lizioktgiei vizuale

calrera obscurd

irracine rdsturnatd ol, A
obiect iuminos

Figtu'a Nr. 101

prezirtA in partea ccntralA o micd gropild (fitvea cetlralis), populatd exclusiv de

conuri intr-un numir cuprins intre 13 000 qi 15 000. Cri,stalittLtl arc fortna utiei lcntile

asimetricc 5i biconvexc; el are o strucldrA stratificatd, cu o valoarc a irtclicelui cle. re-
c1c aproximativ 1,38 la periJbrie Si 1,4 la cetirLt. Un alt argument in lavoarca
Ji'aclie
fomtei geolnetrice a Atomului VSGr prin intcnnediul c[ruia ar fi cuantif icate ima-

ginrle iqconjurdtoare a1e aparatului optic, ar fi lcgca indcpendenlci mutuale qi a inver-

siulii cdii optice, care sc poate studia prin intennediul aqa-numitei camerc obscurc;

estc vorba de un gen de cutie mici cu perefii interni de cuioarc ncagrd, dotatl cu un

orificiu prin carc poatc trecc lumina provenind dc la un obiect; pc perctele opus re-

zultd irnaginea rdsturnatai a obicctului. Uneori, la nivelui orificiului, estc montatd o

lentild convergentd.

Analiz6nd Figura l/r 101 rcf-eritoarc la propagarea lurninii in catlera obscurd,

vom observa unriiitoarele efecte : daci, din intdtnplare, s-ar obtura fasciculul lurninos
oare provinc de la extretnitateaA, sc constatd cd traseul B-B'nu se rnodifici; cu alte
cuvinte. fiecare fascicul dc lurnind se incruci$cazi in punctul O conscrvdnd propria

individualitatc Ei lira s[ pcfiurbe prczen{a altora.

Aceea;i ir-r<lependen!f, mufuald se constatd in numeroase alte fenomenc de opticd
geonetric5, ca de exemplu: fonnarca irnaginiior prin obiectivui aparafului de fotogra-

fiat, al rnicroscopului qi, mai aies, al pupilei oculare. Deci, daci votn considera cd scle-
rotica ochiului joac[ rolul dc pcrete al unei catnere obscure, fenon-renul propagarii lu-

minii ar fi iclentic atdt in calnera obscurd cdt q;i in ochiul urnan. Eristd o diferenli ce

L1+Aa l

>/c

'gldEOJp cIuII uJ p8edord es eulrllnl ue8outo lueredsuerl nlpeut un-JluJ

€rcJpJ uuoJuoc tt8al ezeqad co1 ne'ereltutls suauloueJ ell€ ellntrt tS roi eareztlenzt.r.

urrd rolelCetqo eO.IOIuI]e 'ectldo alelueutrulsut u1 ttut8eutl €eJelruoJ 'terqutnuad e

rS reJqurn €eJeLLuoC 'el€os BI ap ellue,\old asuoululnl Jolez€J I€ nIuIIIiJoJ InlnsJnsJl?d

pleJol€p else JJootigEzuuunodCse'rporcquonluuoeJdp,rtiredIIugnI'SGeJtlfJolNlpzou'nrndBscrglo)cgrIeelJosJ€pIs'dprrlqceutno olselunu
cs yrrunrSc; coi PeAe

e^ euoz eoca ur 'ereunl IaJqIun Inuoc uI lrlul oJlseJe] refa3.erdns e pvoz o pugJ 'pJqutn
ep uoc un rnleJ€os psndo eeged uJ elruoJ ro'r. 'creog eJlgo ep eieulutnl putg 'eun1

rS eual 'Dr.ral-DLntj-a./ros rrulLuni e ere8edord ep 1ru-rodeJ pugJeplsuoc 1e1eue1d

rnlnruolsrs llupeo uJ IIuIwnl ee;eiedord op terSolououlousJ ezrleuu euIA IcpI Iclscc€

lnurlrrds q'Wg-.tgS,,l g g ntpSodotd rtcnunuryt fl frs"ra^lun ntdtcur.ttlrlelnloce ezeq

ed ccrldo rur8eut p:zeewJoJ gctrleuroeS errldo pc €uIJU€ uralnd 'elznlJuoc uJ

'rriet,t e1e cl€nzln roleiueuadxe Jornlnl € qlcJouleul ezeqex e1enzr.,r-oqtsd reri

-Jury InlpsJ u3 luerlSuoc eler8elur rS elndecred luns olenzl^ eiurre;e,r ep IIILI iuot,ne un
ep ]ueruour Jrrrnup un e1 plndacrcd eure;oued e1 nes olols op urld ;ec Inun e purn]ootl

eueroued e1 uupug8 ou qs luelogns else igpunces ep eunifce+ o-rlul tut8eutt ep IIut €

eererlsrSeru3 elurrsuoo roleseuolseq rS roirrnuol Ie relnloo InJeuosJu ialunzt,r. rerfdcr-rcd

lnlerede ug es eererSelur uud rnlnrqco e pcrSoiorzg-ouroleLre eolelrxelduroc utp eut,rord

961 '"rit1 ntnStg

6. Geneza sunetului qi
Faza Cefalicfi a Fonatiei Insonore

Dc rnulti vrcure erperimenicle au demonstrat ci crcierul nostru poscda ull anu-
mit camp cicctrc,r.r'ragnetic qi ci trascclc cle electroencelalograt'ic (EEG) se rnodiflcir

in tunctrei de starea dc sdnitatc $i dc cca crnotirrd a subiectului.
I;'ata CeJulit:d a Fonaliei Insonore (F.C.F.L) rcprezintd complcxul de procese

dt. onulizti .yi ,iittle:ti cot tic:ald in care sunt antrcnatc loate prctiecyiile corticale ale ele-

ttl{?i:Ieioi' utratonto-.fi:iolrtgic-e ole uparulttlui Jbttcttor, itt pt ittcipal u/t' coarde/ot'
t')t tr!(. ClitliC ltet::ltrt'1tt't,it't lii tt'r'litult. sunt rcllelJtc t0iltL'ttri itt urtnu cttrorir sC pro-

duc ricsciircirr cle: itrtpLtlsLtri t't't:ut'cttliule Ia nivclul counlalctt't,'ocale" a cdror dinamicd
ottit'circttzir ittlrcaga ntttsculcLlLirii larittgiuttii, .ftirii itrr.tducerea utttLi strttet lterceptibil.
[cnor.ncnul a fbst observai cle noi mar intai sub laringoscopia efectuata in tirnpui de s-
fElurarii t'cnomcnuiui $i uiterior prin interrnediul endoscopiei laringiene inregistratc
vidco. Aceastir tchnici dc invcstiga[ie a pcnnis observarca migcdrii coardelor vocale

in tirtrpul fona{iei insonrirc yi in timpul fbnatici sonore in r.nocl alternativ. in plus,

expcrirle ntclc de eiectrocnccf'aiografie gi clcctrofotografic Kiriian au condus Ia vahdc

illrti.lrii f'cnomcnologice de obiectivare a tbnalici cclalice. Experimcntele noastre au
conflnnlt cd crcier-ul nostru cstc in n-riisuri si gcnereze ur.rc1c vibrosonice la frecvcnla

rloriti. ilar lnereu la vitcza unclclor elcctromagnctice (300 000 Kur/s), datoriti cdrora
sunt itnpcrccptibiic auditir.'. Proba cxperincntali a iost executati dc citre subiect la

un ambitus h'ecvcntial cle la 250 Hz pdnii la 1250 Hz. Aceea;i undii, continind

aci:ica5i fiecven(c, cra reprodusd in laringe ca un sunct perceptibil auditir', la viteza de
1250 Krnih. in acest trod am inccrcat sd punem in evrdcntd faptul ca gAnclul nostm
cstc gcncral intr-o tnanieri lcnotncnologicd analoaga clectuiui piczoelectric-electro-
stricliunc; ciccttotrragnetisrlul genereazii uitrasunctc qi invers, ultrasunetele generca-
zd eleclromagnetisrr.r. I;cnorncnul sc prczintd ascnenea unei for(c care contine doui
tipuri clc energie: vibros<.rnisd qi electromagncticd; totu;i, acestea fiind interdepen-
dente, se manifestd ca o unicd fortd;

fl"S <> EXq - F.f.l/SG-Eivt.

in cxperitnctrtul cu I'-.C.F.1. subiectul cxccuti cu gura inchisi, in mod inaudibil,
sunctc de o anumiti tonalitatc. corespunzitoare unor anumite nivele frecventialc md-
surate in Hz 5i pcrmanent autocontrolate prin intenlediul mecanismelor mernorici,
calibratc pc plopria expericn{i muzicald. Sunetul nu sc auzea, dar traseele EEG se
modificau in raport cu nir.'clelc frecven{ialc solicitate; regiur.rea corlicali a fonatiei

genera unde hertziene in func(ie de propria vointd a subiectului. Fenomenul era
observat ca qi curn in cArnpul EM corlical existcnt s-ar fi integrat o energie EM de

tipul undei VS gcncrate de subiectul insu;i, conform voinlei sale. Subiectul, cAntdnd
nurnai rnental, nu ernitea un sunet perceptlbil auditiv, ci doar unde VS generate prin
intennediul F.C.F.l., care crau inregistrate pe traseclc EEG prin elcctrozii aplica[ii pe
capul sdu.

in timpr"rl accstui experiment cu F"C.F.l., entitdtile VSGr dovedeau cd substratul

lor constd in energic clcctrornagneticd, encrgic prcexistentd in care s-au integrat

vibrosonii generali dc subicct la frecvcnfa solicitatd. inainte cu doud secole, Volta a
forrnulat o ipotezd rclcritoare la potcnfialul elcctromagnetic preexistent al materiei.
Faraday a descoperit interdcpcndenta dintre fcnonencle electrice q;i cele magnetice;

246

LtLV7L

oqJeJn ep qlndaJJod olse (gorzu op luldeJc€ Jrl3u8€luo]lccle uouloueJ) rrutuml ezelta

el epun ep secord un-r1uud pluJgerar ei-reocs u1 le;aua8 Inlnlu€AnJ ecut8eutl

'Jrouos rcprrn u prrleuSeutortcole ernleu €ellutpe zgo11 tSnsul ipuutzgeq

qluriue,rce.rg oJeogrluenc gsrce.rd o ap ',,launs-erierqr,l" ccr8oloueutouag riptrlue nr el€o

-o^ rolopJ€oc ecunrSor ur pcrecuJ os arec 'cuntserd lurunue o e1 teuourlnd rae ep xng
un €c eJls€ou elunfurrs cp lndecred else inuououag '(crrayr.red secord) ,,lueAno" euIA
-cp (le.rqerer sccord),,ecpr-eiue3r1e1ur" erec utrd aleutstuecerrl e]pllJelc no pzeezrnde
nLr ptezrl€rJeds egerSorlqrq cp eiEZiuJnJ eleleq 'oJeolunuloJ rulucd leuns-etierqt,t

pcrpe 'lue,rnJ ]rLrolcp reurld Inleuns ci$eu cs opun 'oleco^ oJopJ€oc BI ('l'd'J'C)

Jerero el cp elSeu;od eJsJ oleJ o pugIUJn 'NE-JDSA trnslndurr ep guLIoJ qns eJts€ou

,,ecpr-eiue3r1e1ur" ,,ece.r1" lus:nca; Inlnlreu InIpouIJeluI uI.Id 'soAJOu Inlnutclsls

u gluerSelur eiled ec ]ucrncoJ rnlru\rcu erSolorzg cr[Ieurpo[rJo]-olq lxcluoc uJ lepun-i

-o;de ue 'aunricr.rlsortJclo-orllcoleozerd rnlnlrc;c g.IppulIS SA poltrleurp o g .te (s;el
-runoJcrur rS -orceu) rnlnsJo^rull e eleuorielr,ter8 ei;o; go IIapl Inuules qns ]oJ

'i\E-rDSA.ro1rip1r1ua lB lustlnzor yeuoriel,terff 1n1
-xoluoJ uJ Blsuol re lezrleue rnlnseco.td 1e ctSoloueuroueJ In]€tlsqns 'IIZU rllolsts JIun

un-JluJ earaqlnd rS lnprqll eztueSoruo t,r 'arulos JoIezEr ueunrioe qns 'cteJ oIuILlJ

sccold un aderur u,t arsqlnd ur 'prqrrl un pugSnppy es u ele]rlorros ptlurnrtn o rS uenr

€A eJ€J lrund lrurnue un-Jlur rgerSodol czcrlucJuo3 as ES cpull qceld ad ep ea.reqind
'euolerqr.t arclnd ptr[rnLre o el gc el]csqo e,t cg 'rrcgld 1e icund un-JtuJ ctie-iqrn o :or.t
-olln pueoo^o-rd 'crelcreo qiuelsqns o-rturp c"rcqlnd purind eund es 'e;eca:po IetJalBuI
url-rlurp gcelcl o ed :nlduns etleoJ luellllJedxe i1e rnun lnlduraxc LuELIIuI€xc ES

'![ree s

uJ plenl ]soj c nu es czelocit '(,.oritrpn:-er'3rcu3" lza,t) atietpu.t-tet8raua e tS eutunl

-- tNg-rDSA durgc-rorfrreua e plsnl eeleinuilo3 epcsod nu 1e p,trlcedsal ef,odo EI pJ

n;luacl rep igiuatsqns eJrJo fJp.JSOp ps EJnsEru u1 at8.raue o errriuor Je aultunl g3 rlzel
-odr plep eurucl n;lucd siulc € 'a,trlceorpu.r Jolcucruouej lruol€icJrco 'lercnbrcg

'cJefiaJ8e op elrJoJrp rrpts fnop elureur r€rrr esncsouno

c.rllo glerrclsut eiuesc ee ur pug.rlspd ereqlnd eeJ€ l€cep suurer e nu c-tec ednp
'ealerode,ro elrqrsod lncq;i n? '.ro1 olrrie;qr,r. nr 'eJeJ e,r€{o:^ l,\lg elopun ep leiuezerdel

'eapop 1e rS '1aucleur urclsrs eJ rnlnrprrr rr]e]s p plplol o-r€ulroJsul?r] o :-npur € cr€o
rnluolpcJo]:- e crJolEJclr^ eeunrice ep leluazerder 'lmurrc{ :clccdse lnop lrllllcs Lrr wPnl
gs- rnqe.rl eA ze-3 isos€ ul 'ee,rerodu,te n3 pl€p o pJcJsotule u1 p[qesrcdsrp Eur] eusoJ
c,reqlnd o ruelep e.r rS sp,r. un-rlur cJpos el sndxa alse 'nES InpuEJ el 'eJ€c prqoli un-Jlul
]EurJoJsusrl clsc 'rolncrols rnun eountfcr uud 'e-rel Jptu lnrin ynldurcxa rrtlnl ES

'lluclelri riolsrs rruqcuo InlJ^ru e1 plezruefi:o piuetsqns
ep ct1 ecrro 'dtril rSulace ur 'pceJsap ps iS qunduroc E)- E;nslu.r uJ ]urls 'ale,tlepr: ecrla8
-reua rS aleuoriey,te;fi alxeluoo ut tie;fic1ur luns q3 etienlts uJ 'SA tiuo8e tlSaJe !o LuEr
-eprsuoJ 'lusrelrull lnrfedg auriuoc co l?cJJ lol rrJ Eluoueur,red prnlcruls o er luolsrxo
tr419 rnlndurgc u eiauorielr,re;8 rei-ro3 rririeSe ptutzerdcr IiuosoJqll qo ezclodt oltcJptu1
nJlsou InJorsJJ e p o:-r[re Jolopun I€ l^,j3 Inucttloua,l 'pleuorielt,telS lJn]erl ep EZcq cp c]
-€lrluo lereprsrroo 'Arlrpna pqrldec.radur lnuoso.rqrl pls 'Ng oorlc8.reue rrcrureurp tzeq
e{ pJ uccpr,Jorlel ul necund n.r1sorr rnlnlueurrredxe el€ e}uellnzoJ olrJrlsrJelceJuJ

'(grrlerr8eruo.u3olc ericnpur ep ueuroueJ)

orJlJOIe ]ueJno ereuafl e ep Eel€lerJdold eru Joi ]r?r.losc crleufieur rnynduiec erierJe,{

urnc ebe 'cr1eu,3eur durgr un tlreuc8 e ep eelelor.rdo.td nerlsuout3p e-r€csrur uI cllulcrps

l'nurai dllpir ce dcvine cntitatc sonori generati in laringc printr-un proces acustic de
undc la vitcza l2()0 Kur/h. Fcnorncnul comportl un ansarnblu procesual de o lorla
loarle marc: s-iru inrcgistrat clcja in istoric asi)cctc vcrificate la unii artigti lirici cum
ar f-i Caruso sau $aliapin, ale ciror voci irrovocau o densitatc sonord atat dc incisivir
incit erau in stare si sparga gcar.ur-rrile. Pentm a intclegc nai binc i'cnornerrul, arx str.l-
diat biotermodinarnica ncrvului rccurcnt gi arn obscrvat cd el iEi desfi5r:ari activitatca
ca un sistcr.l.l biotcmodinanlic cu scopul cle a procura o anlllrre cantitatc cncrgeticd
considcratd dc noi clc naturiVSGr-EM. Nenul recurent. prin datelc sale structurale,
cstc pasibil dc o caracterizare bioterr.nodinamici fundamentata pe cci trei parametri de
starc: r,olurn (cantitate dc lcsut biologic), temperatr-rrd (ca oricc scctor anatomo-fizio-
logic al organisrnului), pre-sinne (rezultatii din fenorncnologia r.netabolic[, esential
biochirnicd, clcsfiqurati la un vast nivel molecular). Fenorncnologia ncrvului recurent
con.rportd procese tcrmodinamicc dcoscbit dc cornplexc care produc unnStoarele
aspccte morfo-funclionale: recurentul stAng este cu 10 crn rnai lung de cit cel clrept,
ccca cc ar implica o intdrzicrc dc propagarc dc doui miirni dc secundd a bioinfluxu-
rilor VSGr-E,M 1a stanga fa{i de drcapta, ceea ce nu se intAn-rpli gratic unor carac-
tcristici morfo-funclionale precisc; rccurcntul stdng are f.rbrele rnai groasc in medic cu
1,9 uriimi dc milimctru, qi tcurpcratura rnai ridicatir, 38o7'C, gisindu-se in vecinltatca
aortei, recurerrtul drcpt estc rnai sr.rbtirc, arc rcgimul terrnic de 3,5'2'C, dcoarcce
traverseazS zona mai recc rcprezcntatd dc trahcc qi de pldmani (H. Krimpotic). Con-

lonl datclor cxpcrimentaie ale cercetdrilor noastre, un rol lundamcntal, in sosirea si-

lnultani a bioinfluxurilor recurenliale la cele doui coardc vocale, au trei pararnctri
fr:mrodinamici (presiunc, r.olum qi tempcraturd) carc se deslEqoari in acccaqi rranicrl
atAt in sistcmele fizice cat Ei in cclc biofizicc. in procesul cle fbna{ic sc obscrvd ciis-
tir.rct unnirtoareie etapc: priura sc desfii5oara la nir.'clul cortical (F.C.F.l.) 5i se mani-
fcstd fcnourcnologic prin intennedir"rl proceselor electromagnetice rcicvatc pc traseele
EEG la frecvenlc variabile confbrm vointei spontane, f?ira sa fie obserr.ate schimb[ri
tennodinamice deosebite. A doua etapii este caracteriz.at/a dc o propagare de impulsuri
elcctrornagnetice prin intcnncdiul ceior doi ncrl,i rccurciili cu rnodificdri biotennodi-

natnice de volutn, ternperaturi ;i in-rplicit de prcsiunc. A trcia ctapii priveqite faptul cd

aceeaSi imagine derivati din lcnomcnui ,,intcligcn{a-idee" cste propagati ca un flux

clcctromagr.rctic dc aer puhnonar bogat in entitati ,,r'ibralic-sunet" la fi'ecvcn{e

corespunzitoare exigenlclor fonatorii irnpusc.
Analiza aocstor stuclii ale fenorncnologici fiziologice a nervului rccurcnt olerd

ocazra fonnulirii unui principiu al nostru: .,ntodific:uttd tenry)eratut'.t, ltt csiruteu ;i

t,olumttl tuttLi sistetn, se poate oblitte o vuria{ie cutttitativit u ertergiei VSGr-EM"
(ELE|{/l CERNET).

Arn observat exister.rta a doui tipuri VS:

-- prirnul, propagat la viteza de 300 000 kl/s generAnd fenomcnul Elvl accesibil

pcrccplici vizuale. dar nu qi celei acusticc, dcsfd;urAndu-sc conl'onn unei procesologii
tennodinamicc spccifice, manif-estdndu-sc ca o undd constant[ perpetud integrati in

dinamica structurald universald;
-_- al doilea. propagat la viteza de 1200 Krn4r, accesibil perceptiei acusticc clar nu qi
celci vizualc, f'luctudnd in lunc{ie dc r.'arialia tcrmodinamici clc prcsiune, teurperaturd

$r volurn rezultate din n-rcdiui extern.

248

6VZ

'allsrFJr pnop etleleloJ u! tS Jol ne ouetuoueJ ISEaIOJV
'plel3€{ol gpsouod ep o.tels o-rluJ EUe os eleulld oJer€oep 'eseurp; oloiqg gzBe^rlce ar?lnturls Bnop

e Jpl o:qg ep dnr8 un uzeelrlJu arelnturls eur:d 'r-r.risr8ar ealrop Iu uI lezeJouotu por-u u1 p8edo;d es

aquriue'rnca: elunxnLlur 'n:lsrBer lnun:d u1 ,,?rlcoJJ" un-:lut:d pleluozo;de: alsa euntioe ap leriualod

eJecerl pz€euun eruc eiSsau €rul'l 'arqg ZI urp le[lroJ e]sa ttteJnJal ln.uau e:n8t1 gtsuole uI

(trossn71 lnoDy ndnp) alncot a1a.?sr8a.t ur ato3ndo.rd
ap undtl n4od rc1ac n arinuo.f ur p)ItDruaq)s natnluaza.tday

J9g t1t1 ntn8tg

lnlnlueJnceJ eleJqu n:1sr8e; eeln4ed 1e
(slc OOqt) rrplnrurts

rnlnluoJnsor elcrqu v---af nrlsr8cr ealroJ] Ie
(sZc OOZt) rr€lnturts nJlsr8cl €elrop [€
rnlnlueJnceJ e[3Jqg v.r_----..

(s/c OOg) rr€lnurrls

rnlnlueJnJaJ eloJqu I' nrlsrfar lnun-rcl

1

t

(slc OOZ) rrplnurrts

-rldrcsrp;alur cgriurrlS Inlxeluoc Jolrelln ezaaJJ es ES Bc n4uad 'sre,r.tunolctru €t ueuln
rnlnusru€8ro 1e crSolorzg Inlqluesu? ui rrJgJ8elur erdnse rS erouos rS erouosur r:riurqr,t
rczoue8 e oJ€Jeorec ep durgo lse,\ Inun ele.ltlceds;ed slqcsep ne-s 'eJouosur terieuog

e gcrSoloueuroueJ €or€,\rlccrqo uJ eleldope aceolftur rololrraJrp Inrpeuuetur urrd 'puec
rrunle cgriurllS lrSgdep lsoJ B 'p3rlo18qng ecunrser.l ru1ued tS ec 'tyeco,r. ttlStuotsel

-ord n;luacl eJrnrlsur ep rrorurle] rrrriplgunqurl eltseJp€ 'rrrplelrec 1e lurirur lndocg
' (ratt.raj nrr)13 ) utltt r

-auns DzaLtag u1 rfeuerlue rrlsurerud rrJolEuun leluczcrd LLre g0[ .r1g otn8tg u1

'JuJJnJoJ rnlnlJeu EJrurnurpotlrrcl rS ccrutsoc cltrnd;oc ap csrue

orierpe;-rer8raue ee;e8edord e4utp potSoloueurouej erSoleue uJ 'NE-JDSA'C'j ep el€s

-lelrun ecrurelnd relejar reiualsrxo ezclodr plelnurJoJ ]soJ € rrplus elsece pdn6

eunrroo ror runleu vzeqec)'oseourrunl elec rs ecrrsnou erepun.rrr,o":lr"r:1ff,,1,r11;:;

rar8oluue Inuuros qns es er8rauc rS 4g-rggA rnlnurolv InrpaurJelur uud (nrieds-durq)

lndolouo,rc pugluezcrdcr 'p1eur8uo pcrrlauroeS oJBZrleJnlcluls o ed plcpuoJ acrlcuoSos

-Jenrun rriclccuoc rou relrn eor€lnuuol el snp nc euaurouo-tr Jolscc€ o{llpruS

nal' cu extrapolarea la univcrsogcncz[. univcrsostntcturd gi universotnetabolisrn in

contcxt VSGr-EM.
Gelcza sunctr.rlui este actul neuroilziologic cel tnai cot.nplcx al scoar{ei ccre-

bralc, similar altor procese ale simturilor prin curc pcrcepcltt 5t cunoa;tcrn realitatca

rnediului carc ne inconjoari. Pe scoar{a ccrebrald sunt proicctate toate organelc cor-

pului, qi deci qi laringele, irnpreunf, cu toatc clementcle auatotnice integrate func{ional
in aparatul fonator. Merroria con;tienti activatS dup[ necesitalile practice alc viefii,
clctcnnini o arnpli qi profund[ dinarnicl antrenAnd tnetloria sim{urilor integratd in
contr:xtelc inteligcniei abstracte caracteristice omului. Este vorba cle o luine virtuald

sub sernnul giindului, ai ciinti substrat fenomenologic sallqluieqtc in conceptul dc
vibra{te, ciruia i-ant deciical un capitoi spccial. Toate rnijioacele prin carc s-a incercat
invcstigalia universului undclor ccrebrale aii der.nonstrat o anuuritd limita gi deci,

rezultalele au tbst mereu pasibilc de intcqrretdri rclativc ;i par{ialc. Mecanisrnul

inler!ale inrperc.Dtibilc F.(,'.F.I. gcncza bioinfl uxurilor VSCr
(Do. I\4i, Sol, Do) in Hz EIVI propagali cu Viteza cle

300 000 Km,rs (ulltasunete)

inten rle perceptibilc
iDo, Nli, Sol. Do) in Flz

intcNale irrperceplibile \ll -_---_-e_- *€__
(Do. l\li. Sol. Do) iu Hz
)J / ur. :r,r ']rr. i;1, i-r
-9_
---aceca5i imaginc muzicali propagatl
:4
pe rce ptibil cu vit.'za de 1200 Krn,/h irr
J<J
Hz r(,t :l:6 .r9.) 5}i rrediul tcrestru

propagarea aceleia5i inragirti ccle douii coarde vocalc printre care
rnuzicale pritt nenul recLrrent in frecc coloana de P.S.-Gt incirrcati de
biorrlluxuri gencrate in zona ccrticali a
nrod irrperceptibil F.C.F.i. 5i transrni5i priu interme tliul

nenului recLrrenl: g;indul ra lr trans-

lormat in cur'.lnt rorbit sau cdntat;

ncnul recurent ca unic nery prin care
rrec bicir'flururr VSCTLM alc lriiaSirrii
Intcligenli-ldee:

Figu'a Nr. 107

Genezn Sunetultri (Elena Cernei)

Propagarea bioinfluxurilor VSCr-EM imperceptibile auditiv, gerlerate prin F.C.F.I. integrati in

ptecantsntul genezei sunctului perceptibil (Elena Cernei). Se emite ipoteza ci aria corticald a

F.C.F.I. iqi desliEoard activitatea in strdnsi ir.rterdependenlS flziologici cu zottele corticale de

proieclie a lirnbajului Ei a celor cinci simluri, sub controlul Cerrtrr-rlui Supreu lnteligenld-Idee.

250

I9Z

.12)tlstoD uJ Uitl7Dads ap apnltlll a.noJDz1ndsaloJ a/aladal ail)loLt lut1s azalu21qd a.tltrl

' (uossn11 InoDll DdtlP)
aurunuaf ti autln)sDtu rolDo^ zl\auns rlilu?d ruanlmLu ap alDzllun allliDtoN

801 '-tN D.n13tl

nJtStSel eelnrlud IV'91 :nrlsISerEellsrl IV'91 :nrlsr8ar eelloP IV'tl
in:tsr8e'r lnulrd [I i;oue1 i1 :uo]ueg II :s"g 0l
vuoz'6 idec ep plrq.ro.r oro1 '8 lldetd ep oro1 L :ulqo; op€tr4tr'9
l.roloiesed Ellqro^ op eelequlqcs I
ieuu;dog E :pueldosozzet\ 't :ellBJluoJ t :rolelesed ELtoZ Z in.tlst8a;

--.Lrl. , I

rr!)',' -'9,.Jt._ __-,.-t. _
II
' -r.,:) I ' jt'ootl'

t,l.i)..

I,t rl: aoir r(
t.
,l t 'ZI
ill
I

.t

'InlnleJecuelluoc Inle^Iu €l eec nu 'plectuoc eerez
-rl€col pisoJoJ rlrEJoprs^uo3 Jep (rnlruoroJc € elesluoc IJpluezoJds,I Ieun e eJISoloIZg
Iligllsecou €eopl ?uIirJds eJtseou elllpnls IS 'pl€cllJorqns auoz uJ lezllecol Inlnle;oo

-ueJluoo Elrnqule else InlruclaJc ec-IuluezstdeJ lpunrquailnry)S nI elidacuoo tll LLIpBJ6
ec ueurn lruorero l€luczoJder U Eolnd i€ opun trt1ef;ore1ut ol8ol llleut€uoli€r Inun
ezeq uI 'plesrlroc €s €3r€]ucze,Idol eJ? Inlndjos 1l 3iled oclro Is u€8Jo eJ€celd

-BoBr., puern'rse 'Ecr'oroue."ouer crq-rerar r,,,;;#i: ;i#$'ili:'TfiT';"t'1111;"i

Euocluroo 'errouretu op rolosecord szeq cd trreurrlropcJc{ poul u{ lteJn:all+sep 'elerqalcr
reji€ocs eolelr,\rlrV 'eltlueo n€s elrqJo,\ lolJlLIIAnt Intpclu,Ielul uud eleruudxc Jollalln

'uniurrs rctrlc rolcJ InIpcuuelLII uud loteJnluocuJ inlpeut ulp esclnJ JllticuuoJut
ol€o1 'rcrJouieur olaursiuetout urJd 'c1u.r8e1ur luni- 'al€"IqoJa3 Ieleocs Inlellu ei Ielisu

-oJ euoz uJ ]ot rS 'oienseJo-rd eursru€ceur rolsoo€ InIpculJelul uud 'ol€.Iqoroo IaiJuocs
Inlc,\ru €l rglul reru qldu-rglu1 es 'qtcerlsqe nes ptclouoc elseldxe op elslce ul tueilS
-uo3 ?leuerlue Inlnrrlstue8ro erSoiotzg uJ I€er poIU uJ ool cJe eJ €eeo loJ ',Io1€rldsc.I
rnlnteJ?de elelueulolo ep tetIIuIJOlop 'terieuo,l prusoccu el-Io]sJldser erEInSqJSep op
rninursnlssoul ee;eldepa '(eunrfce uI tsnd lricsnul Ilpc3lp 'e;eltxuut 'gqrlll 'oznq) pdlc
-r].red e,rEJ ecltrlo1eua toleiueulele Inlpeur]clul uI-Id Joloiullno ezeq BI ell]cuoJ Jolligl
-rlrro BZeuaS 'rnloffur-tel al€ olecrl.roJ clrriooro.rd :olueuodtuoo oloruotprtun 11] xclcluto3
clJ€oJ secoJd un 3ol 3-Il? roriBuoJ J€ l€3ruoo lnla^ru u[ 'lcac 'Inlnpugr3 s pluelcos E,Iouos
erscldxo €o elcjrrrlno osr?u os 'uer8urJel JcrurJd Inlnlollns tlJglapotll Intpouuelul ulld
'epun toleuo.; Inlnlpledp lnla^Iu €[ qJEoSEJ:scp as rnppugS e oJezi]olJo]xc 3p clfiololzg

Dacii existd zonc corticale specializatc in codificarca inlormaliilor prirnite de
citrc organisrn gi clin rnediul inconjuritor, atunci Jr putca eristu pc scoarla cerebrald
un Centru Suprem ,,INTELIGE\'T,4-IDEE", carc ir.rtegreazd intr-o activitatea sclec-
tiva toate acestc proicc:{ii codificate Ia nivclul zonelor cofiicale de ploiccgic a tuturor
organclor. intre Ccntml Sr4rrem qi aceste proicc{ii ar trcbui si existe qi subcentri, carc
sd joacc rolul dc interprct, licdnd posibild convergenta tuturor vibraliilor (care intc-
greazd difcritii stirnuli) intr-un cod vibralional unic integrat in Marele Ansamblu

t-ln iversal.

Experirlcnteie efcctuate cu electrocnccfalografia qi electrofotografia Kirlian au
clcmonstrat cd substratul liziologic al tuturor acestor lcnomene qi proccse corticale au
labaza entitdti VSGr-EM des{isurate analog fenorncnului piezoelectric-electrostric-
tiune. adicir clectror.nagnetisr-nul carc produce ultrasunete qi viccvcrsa. Pebaz,a acestui
proccs de electrostricliune-electromagnetism ca f-enon.rcn col11un desli;urat in acelagi

rnod in sistcrnelc fizice gi bioflzice. an emis ipoteza ;i am lonnulat conccptul Ato-

rnului VSGr-EM pc carc s-ar baza conceptele de universogenezd, universostructurd qi
univcrsometabolism.

Este unitatea general5 care face sd fie posibile fenotnene precurn telepatia. Feno-
menologic, considerdrn cd astfel de procese au loc prin intern'iediul bio-undelor vibro-

sonico-glavita{ionale-clcctrontagnetice insonore emisc de cilre o fiint[ cu ajutorul

subcentriior sunctului qi limbajului Ei rcoeptiona{i de o altA fiinta prin itttcnnediul
subcentrilor auzului. Comunicarea telepaticd nu utilizeazi organclc specializate in

,t a g-r2-

L-t6-:2rue n bh- z6ec<ss4+r: )
.,\\\\.\Y (( -u.

Figura Nr. 109

CENTRL/L SUPREL.I CU SLIBCEATR]I S i1 SI
CALEA DE CO.\IU'IICARE TELEPATICi
(ELENA CERNE])

ssbCttSrt-bbzc-co'eernncttctenrttnttllltirntudablacasntitsjlr;upurll7uettim-i;qcsiucnab-slzcuenboncit;telnconrdltarriviitidr;szrdu1uliu;-liul; i8;sit-fstinucsbetuecnbertncrnueotnn!rttilgreutlirlinsudtbuuualLlujiurtili:ltture5ii;;s-i2da--ls;notttshruuctzrbeitccnveitid;rntttazrltut-nl ltueirzloioo;sctliuoe.nl-tgltezri;iao;/6iljc1d--o,
Irtu-'ii
nternoriei vizuale; f - zona nentoriei vizual.e ;i. a cLrvarttului scr-ls, laringe; CB -- cavilale
bttcald; Orersp-ectttirte,eclheea;pOacro-te telepatia efecttnld prirt subce I $i 8, elintindnd zonele
ochi; A -
b ;i c ;i anatono-fiziologice:

t9z

'erlssou rciuro^ sndns
rcep (plrrop €iua^oc{ €l p3r}eu8€ttlorlcelo gtnleu op opun azeteueA ps Irqedeo lrpe^op
e-s ru]sou InJereJc p3 IqdsJ ep luluszaJdsJ elss rnlnluarrrrsdxe I3 lcedse ll€ un

'uBrlJr) eupr8oloJoJlocle rS ouelSolejaJueoJlcole op rer8

-olopolclu lnlpeulJclul uud pl€zlleu€ IS ql€Jlsr8eJur 'pleld€J U oleod eur8ewr elseecB

Irerieuog e gleoruoc euoz ur elereue8 pleorznur eurf,eur op lnldecuoc lelrlcarqo ure 'yec
-rznu rninlucur8e,g e crincexe ep lrqrldec;adurr urelsrs Inlseo€ Inrpauuelur urJd
'rcrincexe lnuqrr rS lgc erieuolur

191€ lsnl purq8e,te;dns 'ezeelcctoJ 1t rS lectznur InsJncsrp pz€eurJn Inlcerqns 'es ee]€]rl

-euos-rcd ur e1e.I8e1ur ecrlclse eiuerredxo elrudord ed gryzeq Elecrznru elroureur urrd
'JorJolur
Je urnc r$^relrcpnersieIzourelusooooelncreBorncuuln'cIr8uuprree31 ur 'lererJ lnudord Arsnl3xe pugldope 'eluec
ur lrqrpnB lcuns un pllurc ES uJpJ 'lruJerqns

pc pldeg uJ plsuoJ plrnuSrqo pJouos ereoleuoJ ursnuo ep qieJ pfue.relrp ecrul

'iuerlSuoc gle;8c1ur

lC-S'd rS roleuo; lerecle 1n3c,r1ur pusueJlul? erJoleuoJ ql€Jruoo €rJ€ cp ale;eua8 aluc
-rznur rolrutSeltlr Inrpcuuelur ur-rd Elezrlval eJe elBf,rznur Jo]ole^Jelur erjnoexg

'eleooA Jolcpreos

1e "reyncrged ur 'erieuog ur aleuoJlup ecrSolorzg-ouroleur? eluoruelo ellulroloc rornlru Ie

IecruoJ Inis^ru €l IcJd InrpeurJelur urrd elu.,\ccpe dur4 is urlrr ep olesrzn[r.rolciueSrxa
tllro3uoc elercua8 nere zH ur elrqenl?Ac el€crznul elolen-lctul EIIepertS o-rpuessalv

rnlruoln€ pllnqrJle ,,e;ou8rg plard" erJe urp eze4 e^ele3 letnooxe e (prepuels rnlnleuns

€rsrlrre urrd uao.1-reuJe3 rrJol€rrdsor-euerSurrel rersolorLrlrJor[1 rerSolopoleur

ezvq ur ]ll!8e,rd aueoj rs lelueurrredxe egeo3i iargtugc un) Flcarqns 'le]ug3 Inlug^nJ

nJ e.rlseou elelueurrradxe lBnlcaJa rue 'tzge11 uI elrq€Jgrluenc piuc,toe4 ecrJo

ul llqro^ inluelnc gzeerqn es opun 'rrlede1ol InueurouoJ ap e;rqssoep c.rd5

'nrlsou rnlnursrueSto ru crSolorzg Inlo,\ru e1 alerSolur oJruosoJqrl clcedse clruinue cp
ednco uro,r cu 'rou ep alnuriqo elelueurrredxo Jolo]llilnze; ecreluezerd ap elureul

'rr3o1opo1aur

rserelece ltup€J ur 'eleluaurrredxe ooeolhur rsuelece nc rrJgnlele elrqrleduroc cp
lglB lol 'orladaial Inucrroual rS le"rqerec le^ru El rnlnleuns €zeueD crlur erSoyeue

plrrrnue o ll?^eleJ e 'e1uu1d is eueos.red ed'uetFr;1 egerSolo;oJ1cc1c rs euerSoie3ecuc

-oJlcele urrd e1en1e,te JdJC Irupeutrolur uud tnlnleuns rezoueD ecreluauuredrg
'lo1 rczeueS lnlcedse qns creolpirEurese el.teoJ iuns oi€3ruoc euoz oleun ep eleuopJoos
es€olrcu Iiptr.trlre roun ele cjuullnzeJ esero;d €o Inluluec rS lelncrpe lnfequryl

JluosoJqlA rnlnuaruouoJ u ulBluorulJOdxo 1s urrleroal uzllBuv

'eulroJ JSrJ^rp ap plenlrrrds erzelucJ urp etellnzer lscrdxe ellJcJlp

op rua:dng nrluoJ t€lseluoour nps Ie nJ rnlnsronnrn e €Jrloqelcry IS €lernlcnJls
'prrleue8 eeriuinalosg,reurppdenupr,tros-rdeleuJreeuJJNjge-gJDrSnnlr-rrcnLinooleJJlsnqlJn^srueieulauEcteuzurelld?lgrolslcrxue
rnlnd:oc crzgoiq
urralo-rd

pJnleu 3p eJnlcrutsolq Is t\lg-r{)g[ eJn]crlrls-orq er]urp uereundetdn:^ ?l ]eJlsQns el

cp 'gleriucsc piur,t op plrqezrndeur esJns o alse erfpSoq rs elelrxcyduroc rrupJ e l.roclur

rnun Irup€J ur 1el8elul rS lee;c lsoJ e eJeJ uJ '!lEs.rJ^rull ulJ]srs rnlJlet\ {e uro}r-rSQns
ec edrrtped gs ueurn rnlnursrueSro InsrelrunoJJrul eJ oJeJ t\E-ICSA lruxaluoJ

'ecp1-pfua8r1e1u1 ure;dn5 rnlnJlueJ eoJoJnpuoJ qns riol

'tttluccqns tS elertuoc alcuoz teLLrlrLr vzeczJllln rc 'rcrjdecrcd nes rrrpurr-rdxe eirricunl

intcrprctarea rczr-rltatcior acesfor crpcrinrentc nc-a dat acaz.ia sd conciridert.r cd
cr-ititiililc vtbrosonice ale acelciaSi imagini nruzicalc sunt gcncrate de cdtrc zi:na corti-
cal[ a lbna{ici in mod imperccptibil, prin intcnnr:diul prc.ccselor de undi, ]a viteza
luminii dc 300 000 Krnis, sprc difercnld dc cnlitatea vibratoric a sunetului audibil, pro-
pagat in ilccliul inconjuritor la viteza aproximativd de 1200 Km'h, emis de laringc.

'loatc pt'ocesele ntetabolicc t,itale sunt insofite de etnisia radiatiiior de naturti
electrorrragneticd dcvenitc ulterior./ac'tori conclilionali ai uceloru;i pt't)cese tnetabo-
lice (A. Smilov, E. Minett, rt{. Malikcn). Fizica a acceptat rela{ia fenomcnotrogicd reci-
proci dinh'e radia{ia electrou-ragnetica si cca fbtonic5, in cadml unor spectre in carc
anindoud sc integreazi la vitcza luminii:

1.'- .fitc't'enia, c - 300 000 Kttrt's; )"- ltutgitttca rle uttclci,

E,' lr'v; E lt t,. r' I ).; t' I r

h - (6,63 + 0,ll)'10 " J's (cott:;[tttta lui Plartck):
l: ctrt't'qi,t;

in baza rclalici precedente, cncrgia i-rnei racliatii este iuvcrs proporiionald cu

ltrngir.r.rea sa de uncld.

i-a nivelul ccrcbral estc gcnerat un sistcm complex dc irnagini-tnatrice

t.ibrosr.uricc alc unor cntititi sonol'e ultcrioarc, prin intermcclrLrl proiec{iiior corticaic
aie tuturor clementelor anatomo-fiziologice partic-ipantc ia fbnalie; este vorba dc
rnanilcstarca uuui insernnar biopotcnfial clcctromagnctic ncuron;rl, captat qi evaiuat
cu metcldolog iile electroeucefal ografi c:e"

Experirlcntui nostt-u tt fav oriz.at urtlaitoarel c i n te r1t re tti r i :

-- entitalile.fbnomettologice vibra!ie-st.rntt ex.:cLttale cle zottct t'orticalti se propagit ctt
t,iteza lumirtii ;i suut !rnpercelttibile uuclitiv,'
- aceleaqi erilitali vibralie--swrct executate de coatriele v'ocale percetttibile auclitit, qi

percepute de tu'eclte sc gtt'opogd la viteza.turtetului;
itr ttc'elu;i titrt1t, s-ar t:otifirrtu ipoleza ttoa.stri rqfbritoarc lu.falttul cd lu bazu irtr-

pulsurilor elec'tronugrtelice .tlau ettitalile v,ibt'rt1it:-sunt'l itnltcrceptibile attditit, cttre,
la t'utttltrl lor, gettet'eu:i itttpulsuri electr.tmagrtetice, propagate itt irfiregttl (Jttiv'ers la
y'iteza ltrntinii, .5i c'dre clet,itz urt ortsttmb/u cle energie vibt'o,sottici electromugrteticd
gravituyiottu lii.

Ettititila vibrutic-suttet inpcrceptibiie atditiv au caracteristici carc dcriv[ din

r,itcza lor eievati de propagarc. Noi lc corisidcrdln cabaz.'a fcnotnenoiogicf, a cncrgiei
electrolragneticc, clar Si ca lbrta gravitaqionald ce gencrcazd clcctron-ragnetismul qi

toatc lormele cle expresic lcnomenoiogic[ cnergeticir ;i tnateriald.

Putatn cottcltitle ci lTbrnlia-gLnd perc'eputa tle rtoi co Sunet vorhit stttt cintut

t'r:ltrezittil o .fourte puternici energie de ttuluril grovitatiottufui-electromugnetici,
fettotttetttilogic .supusd Iegilor terntoiitrtrtrrice ,yi trtattifesliirilttt' artalooge efectului

piez"oclectric-electroslric(iurte. Este vorbu de cloui etttittili .Jettomertrtlogic:e -

MAC RO- qi MI CRO{|NIVE RS

254


Click to View FlipBook Version