Cernei, Elena - Et Fiat Lux

9S

JDSA gJnleu op luns 'ortsnce t$ souturnl 'eueutouegi

oJequv 'Jeunl sourwnl rnlnueruouoJ €el€ogrsuelur edecred lnrqco rep lestoutunl
pqgcld ;erqc deored es Jolopun Els?olo od 'uooun itugurg4 rS punl erlurp glerfeds

epcfurue€lsoroxoeorooloeppunrn1lnegcorudreerlnederIenuleriuunesured"olc.arorndq€uAtupoe3qceo-Jrnecle149s5r1o1u $ro; cp elereua8
e.t1pc ep
epniurs

lpeJlp poru uJ clndeo;ed g.ro.,t 'pun1 ei ep qllrlecJ rs tueurpd el op eun'esrruc -tgg1

ei-rog gnop eleJ 'suelur oUeoJ alse Jeunl Inoi€q rS eleertur ool nE purc 'guqd punl

op lnlnueutouo; n.rp.rnSp;sep 1ndru4 uJ luoprlo rcru olso 'c,rrlrpne rS elenzr.L re{deo;ed
Irqrsocce ..re1eue1d n4sou rnlnurelsrs lrup€o ul ntrA-rgSA eirog ep Inqwrqcsreiul

'glarlzr^ Jol BeJodec;Od glrqrsod oop,J erl?o eiuare;rp 1dr4 cp olsc rlsuecv'e8u4srp

e elnd re-e1 nu cseueluo lnrllco oJeo ep 'eururnl r$su1 nc €punJuoc ;e-s 'rrururnl ezelr,r

EI IDSA erSleue rreuaf rr clolols EcEp rBO '^.ltooJe eldurgtuS elnod es nu Enrz ec eeeo

'eldeou uJ elelels l€rpculr edeored osaueuro Inlqoo ec ep ecrldxe celnd rr:-s 1e.;1sy
'qlndcc-rcd urind reur else

',,gznJlp pununl" rS rou ep nrutnuop 'q1esre.l.run SA Ej-ro-] ec dull ur ',.esuep purrunl"

rs lrrunu ls eJBIels ep,rr-rd-roc op lereueS gieuorielr,,lerf piroJ ep dq uepop I? op rnleo
euriredu eJEJ SA raj-ro.1 e pr-l?oururni prgp eulq rru cdocrod Innloo '3o1eue pout uI

'E.ilUEJOdruel eur,\-relur'lSn1ol

'zuo lsoce ul :ruo"qsJltlg ur1rg1ofi rnjruueJnc lnzro ur rS co1 c.rr: Lrououef r$e1ecy'gtp1

Ii:rSreecr etso !crungc lol plnuuoJ r$ ernlon4s alrol no '!dE ep r-rnd4 Fnop e IOO oJtur

gJerpotruolul pJgp Elrtunut o !,\-]esqo es ',,clEJES ede" ri cJrutttu 'eueoJo u] n€s ouutru

elede ur rsrEA es '.,lolnp ede" alclurnu-e$e loluner olcde epun oiunooi u1 'gppd eq
'nde ep r:nd4 e11nu Ln olr,Lresqo nSoloueurouc.I reun Irupeo ur ool er? erec ldcg rnun

Bzrlelru e1 ure8rncer '1qco ep lndacred sourutnl ,AIA--rDSA rninueuroue.I ee.re8e1eiu1
ruluod 'sourutnl CIp Iqsep olse lnrieds rsep 'cueuquJ lnJosqe q rE runc rS e3 'oruuu
e dec;cd nu oseuouro Inrqco 'o;e1e ueldrelur eJr[rsoc e prj.eds uJ E;o.]sou4e pursdrl

'Foruoq.ier pprJplqu" qururops.rd EJe.ISouqs toJpo E rrr

'snuen releurid ? €:-Eounutll rggrl er8reue elFoJIp rJolno ur edcored Jseueruo Inrqoo

eleo n{ued ?znco e}so Els?oov'etelrJap olcucuroue3 rS eleseoo-rd el€ol op pln}pqp'qs

Dsuawt ?lltuat o Br lrzilouorioe n.o/.rotu1o ex JvrLli ?.reprsuoc ure 'Unur relnl 'ocr-ra"]s
-ougr aprienlJnll op selc r?ur leuorfrpnoo elsc crSolorzq sero.rd lsocv 't\a-tCSA

erirouc ep dq ncpop ir Jeop rSnlol edsc;ed uuurn rnlnursruc8ro I€ ltllzr.t ln4ucJ

cp Ellq'ue^ r* atnusoa a,tndto,tep srr'nssso {(JJiir'ii^Wr;,Y,::;;;7:;':;;:

cp ]eluczerdct oalStaua ap d1t napop p-?p pJ tS 1gc'(dwgt-ar&taua) a18nua ap d4 1nm

1,rd ut lte.reprsrroc '(nVgril lnlnilailun n Qtnpsqv ry1auofinyo,tU nitog l7ly

irqoo cp tndeored soururnl lnlnueur
-oue1 eeurSuo rS e;nlnu rounltr r+ -rc eJcJ 'eJros trl op l,rile.Ie our.a.o.rd nu s/ru{ 000 00f
ep gzoir,t' o o3 EZCOr'n{dsp es o-rec Eurrlull ec cuelqo;d eund es 'dun1 r$e1ace u1

'cusllou rnlnuolrloueJ

Inlpeuucltil utrd nu t$ soururnl lnlnueuroue.] rucdccred InrpouuJlur nud uurun Inusru
-e8ro ep llndecrad oiso el€lrlue ltsEec1r 'ptlqasoap altrot puns-?liDq!ft atnlltu? o ap
EllruUsuoc else atio1r,r1/'/,3 ap ni.roJ''ege o elsrece op el"lrpeJcB rouoo] urJoJuoJ

.%66 ep 1ryser ru4uod ap autrrp lnrieds ep $ %I ep lueoord un-4ur
acrpnltE alaw?$ts cp ltl?llrozeJder es eolr.rlrsuomr ur tue op opJl?rltur ep e uriuaur es

lnsnuun erruEc EllJolBp fie4u3 ep rrfpltun lnleitsqns clSe,tud oJEqo-qur o ecul r$

Pirnintul reprezintd un puternic generator dc fbrfe VSGr-EM. O astf"el de putere
se datoreazd stmcturii sale chimice complcxe, ce antrenaazl elemente chirrice carc

intra in constitutia multor substan{c, organizate in subsisteme la toate nivelurile.
Reparlilia topografici a fiecimi subsistern, a fiecdrei substanlc, a flcclmi eletnent, a

tlscarei rnolecule, a fiec[nri atom, nu este deloc intirnplltoare. Dturpotrivl, fiecare
parametru topogralio al tuhrror entitililor parlicipantc trebuie integrat in rninunatul
coirilibm propo4ional al rnarelui ansamblu, ghidat de aceea$i lege VSGr-EM a
Metabolismului Universal. care are la baza sa Atomul Gravita{iei. Pentru accasta,
liecare schimbare care intervinc in dinamica rrporlurilor stabiiite intre constitucnfii

sau erititifile sistemului va putea avea ilnponante consecin!e. Tocmai aoeste

schimbdri bmtale reprezint5 cauza cutrcmurelor, dezechilibrelor clirnatice, etc. in
evolu.fia 1or nonnal'a, aceste fenonene dinamice nu produc nici un fel de pagube, ba

chiar reprezinti adev[rate surse de cncrgie VSGr-EM, atdt pentru Pamdnt cat $i pentru
relcaua F.F.VSGT-EM. Dar orice interr,,enlic agresivd ar putea periciita ircversibil

P[m6nlul, chrar p6ni la totala sa distrugere.
Un sistem vital pentm echilibrul tercshu il reprezinta atmosfera ea zond spaJiald

intennediari intre planeta noastri qi spaliul cosmic. La nivelul ahnosf-erei au 1oc

schimburile energetice dinh-c Cosmos 5i Pimdnt. Amestecul gazos atmosf'eric este de

o imporlan!5 fundamentala ;i pcnnu eohilibrul morfb-func{ional al organismultti

urnan. Nu intdmplltor omul respird in24h o cantitate de l3 000 litri de aer; gi acest
fapt este necesar tocmai pentru cchilibrul proceselor biogravitalionale ale orga-

nisrnului, dependente mai ales de amestecul gazos atmosferic.

Tcma va fi reluati intr-un contcxt dif-erit, intr-un alt capitol; aici ne vom referi
numai 1a fapml ci fiecare gaz ilre o anume vitezl molecuiari, corespunz[toare tipului
siu de fbrli VSGI. Yiteza molecular[ este diferitl pcntru diferitele gaze: rrzot, oxigcn,
anhidrid5 carbonici, hidrogen, etc. Accst amestec reprezinti o rczultant[ necesard
stabilitl1ii gravitationale a sistemului nostru atmosf'eric, in care oriuc inter.'renlie ar

putea provoca modifican de compozilie Ei propor,tic care sI duci la semnil-tcativc dcz-
echilibre cu conseoinle dezastruoase pentru sistem. De exempLu, ,,spifiurile atmo-
sf'erice" dc Ia Polul Nord Ei Sud sunt consecinla acestui tip de dezechilibru gravi-
tafional. Aceste dezechilibre biogravitalionale ar putea si interferezc la nivel genetio

cu organisurul urnan, mergind pin[ la cauzarea. canccrului oa o mutalie genetici

biogravitalionald deosebit de gravi.
Atmosf'era noastr5 este condi{ionati in mod dcosebit de pidun, carc reglcazi

raporturiie gi propo4iiie dc gaz intcgrate in stntctura sistemului atmosferic. Sistemui

atmosf-eric are o compozilie oorespunzitoare unei anumite cantitlli de gaz, deter-
minati de necesitilile gravitalionale ale sistemului. Dezecirilibml acestor raporturi qi

propor.tii precise poate fi mofial mai aies pcntru organismul ulnan ca cea mai evoluatl
entitate biostructural[, mai sensibili gi prin aceasta mai vulnerabil[ f-ala de conse-

cinlele unor astfel de schimbari ecologice si atnrosfcriee.

ZoneIe de$er1ice, in special Sahara, ar trcbui sa fie impidurite cdt mai rapid,

penhx a se putea compgnsa dezechilibrele atmosferice ale gazelor, care sc accen-

tueazl din ce in ce mai mult.

Tbate ti.purile de energie generate de sistemele cosmice sunt supusc unei singure

legi; legeu Gruvituliei Llniverssle de netturd VS, de care depinde integrilaleu uni-

versslfi.

L9

'$ '.t19 n.m8tg) ) nt cI ap t raiunlsrp

Utpawnrut uttd nldwaxa ap '4 nluod ttt n)Lunu oznauoricrtn{ uUn'toqa^ ppltotu 'dtur1
riolaco 4 :ni.tot 1n ruts ulptdtunc lD tlqua) D) '3 lzlou xg[ tctutd un tn d ll1 ttticun fuot

o1urzatdat 4 aurBr,to ap nDS ytluttd q 'dtuyc Inltt.topa^ o auntictt ap pldoa.tp mnc

n u1 pito! ap lndutec plurzerde.t ',,1nuo1cat lndtunc" lereueS vr'lntprat 1ndrug7

'lesJeArun lnurslloqelot { 1de:p ltugep rrIB eo €ecc E ItLIpEc u1 'eoturtutposJcllun
rS ecrleueSosJelrun nSolouaurouoJ rcllLunrr-Bse elecride 'e;lseou JolIrplec-IOO Inloolqo
cp.] ec 'durec ep undu ror] ep lrqcsoep poru uI ednco uto.L ou erenulluoc uI
'optrtsaco,td n.tncs nEna.t|t4 ad ,tr|r|ada.t Ppoa ec 'e1e s;J,ttun IunlcnJ]S clunlc^lu elEol

ul ]rqEIeA olse Inueruoucd')tuosotqr,l InduIEc llzeclcueS etvo [,,-"] ,,snutul" ti [,r+"1

,,snld" aryqsD4uo) tiptllua Fnop ep leutuuelep elso Is InlnsJJ^IulI E FluluotuupunJ

BJJlJlBru !]urze,IdeJ uosoJqlA Inllugul 'pcluosoJqIA tlrooJ op gtelucutepunJ
pzryoqbpruost?ltun l^i plDtry)n4sostan!un 'ptlTauaSos,ratrun p)tuosotqrt
pzvq ap narnillu? lrluezeld rut; (g '.r1r7 v"utBtg) gzeouun eJ?c €Jn8I+ uI

'ats'1ndat ap nDS aicn.tp ap dtunc

nap * 'arsptdat ?p tlos aicn.qo ap 'zD) odnp 'ai.,tol D)lpD 'a)uauBnut tto a)l.tDala
rLn).n)s a.uut nzs' 'aficruyo ap dtu12c pap 1i 'aricrt.qr:t ap ai.roJ ti aytunu 'aloualnu

asDut d.uut pi!)raxa as ac aircl ap 1nfiimc glurzerder a1inun ap 1ndw123
'atjrtcstp w tnlnwolD alv 'a)Lq)ala 'acqauBnw 'a1nuofin1t,rnt8 rurttictt allqrsuas luns

a.n)J Ltr'LuolD nlut1 1n tolotnfuocut tnp'ttiods oaum8a,t q]urzerder )truolu 1ndrug2
'eJtrs?ou JolrJqlecJoc cllreJo.Jr durec ep undrl elece EI I€ulnu lpeJeJ rut-eu IoNl 'elellt

e11nur rS 12i.toJ'ap durnc '1n.4uac dtunc 'a(cn"tqa ap durnc ')nuolD dtunc 'ltynaLasuoc
'nDS )tltoutJD dmnc 'lstuo7n1un dtuoc :duec ep lJndrl es-roarp nc pztoJedo [orzrC

d )' r u do.t t ) 1 J s' t r a J )D "tD
nc * lnapr ri Tatcuoc alDulLurapp ap|lru\l atlur lnutitro) ,aEl nfind"'€i eJEollreJor

ppluoumplrrg es eridecce ep re3e1 nelcru rsn1o1 pugugrugr 'efuezn rS rridecce ep
otelrs,reArp Eluolsrsuoc o leldope e (,,sndtuoc" Incsouqel up) dutgo ep inuouuoJ

IndurgJ'8

qtryosqo nlnuofitt1nntt

pi"rol'n apsn^run Wg-,tgslgg €crtueurp ur scle teut 'otSlouo nrlued tS tstiraut

rr3c1 ea1e1rpqu1e.r. piucprl,o uJ osol 'tetielt.Lerg Inlnruo1v totidecuor Inipto uI
'D)4srrapn,n) alsa al DtoJn) alDlais .toplud

-.to) DanlDunal Lu plvttasqo nurLunl n.mq.oD ap a.llqasoap atds '7yE-"tgSl'.4'.4 ap
nnnajat Lt! DtLtlsqo astrauoua.flsariz rBuIOoJ ',,atnctftltour o n1 nBtra,gsuoJ l-DS a.ft))
pitoJ o aLtrtualut atD) tu lnluawou tu nund nw..toJiun aturlucat a'rntitut ap nDS snoda,t

ap Darqs DiLDStlo) tit d.toc nrx" '.Eutfrju pHDg ep ElrJJdoJSap nfitam na3a7
'n4sou mlnsfi^ntn aln aJlutDulp awa$$ ?ilqryn anol ntilrad npsqn qiuuatat ap
anN|J ,nun nauaruasU l,{l-,tg91 unnaiat noptsuo) n?nd wD DlsDa)D ntilnd rurucol

lS 'WI-tgSA l'i nzailt pnoltalul a$a a)nuso) top,uals1.s a plnuo\iotlrat;' nzaLy

'gJJzUorq nBs sJrzrJ ue eg (Flusuepuor prllc8Jcuc Esutu ap dll clrro rS c:ulcuu1d
elcrrrols!s 'cr11ou1u8 elorualsls oluruurSord luns oJRJ ul 14lg-JDSA uaiar o BZvaeJt
rS luuolsueurlplrpu^r ynriuds uJ s/ur{ 000 00e ep szolla nc pzuasuldop cs piro.1
Elsucry 'nusou tnlnsralrun n nil)urltd nrS.taua Elurzerdor IAIS-ICSA'SU

Figura Nr. I

Rept ezentarea grc$cd a carnpului vibrosotrit

C

Figura Nr. 9
Dreapta de acliune a vectorului cdntpului cenlral

In acest caz, forla poate fi exprilrratl sub um5toarea fonnS;

F: J(r)u

unde prin U sc inlelege versorul PC, .f(r) va fi. pozitivd, sau negativrT in func{ie de
centnL care poate lt de atraclie sau de repulsie.

' Un cemp oentral de acest tip deriv[ din potenlialul U : -J(r)dr,;i U rezulti

Junclie uniformd ;i regulatd in tot spaliul cu exceplia punctului C; liniile de fbr![ sunt

drepte care trec prin C, supraf'etele echrpoten{iale sunt sf-ere cu centnrl in C.

Figttra Nr. l0

Reprezentat'ea graJicd a campttlui central

(lini iIe d e .for ! d ;i s up r afe el e s.feri ce e chipo te n i al e
1 1

De un astf'el dc tip este de exemplu cdmpul electrostatic gcneriit de o sarcinl

punctiform[.

Cdmpul central sau vectorial se mai nume$te qi c6mp gonstant.

Citrnpul de forlii reprezintl cirnpul vectorial in orice pLolct de it care este

definitit forfa de acfiunepe unitatea de masd (materialii, electrica. ntagrteticdl pusd

in acel punct ;i wntitd intensitatea cAmpului Jr?a vector de cantp -.:rir forta

58

6S

:p tn1 o o1n7o1 nlnfiua,ra.fip nt eprcuroo (1aircJ pc roluaLuap U.Dt1l 'glroJ o ep EqJoa

olse Ectp '!olpe) lt111.tollal t1 D.u2luaLuala Da.4nltn)rn ArleA-rJSLroJ duec un-4n1
A uq alatLtauodtuoc luns loqLulLps

uluas n) a1o(.tnd aloltrap rorDO a1o aricurtlec mptln(ua1od €orlul+ap nc opundseJoc oc

naec'ppn.t8- :l elnuuoJ e1Seso1o3 es 'rusrleu8rruor1oo]e ut leiceds uI 'eosopv

'ntlnlntiuaTod

ltqailu alsa mlndutt't) lnropa^ Fclpn n po8 : I :orJcs oleod es rucnl iscoy

7y '.r1tr ntn8ry

:zg/ng : zr1 !,{gypg = i11 lxgy1g : xr1

.Totjttalod rS plrunu 'rn1nrol E 'n 'aLuolpouotu tticurt{ tiorapcn a1n

a1nfi.tnd apJDlrop l1c prouroc rnlndur?c Iv I zlutltt.tol)a,r Jln ',r.1 'xt1 aleyttauodtuoc

eJ€o rir 'lot.tot)al lndurer ep lelueze.rder e$e llwMasrroJ ne s iluotutn Tndurgs

pi,p/ ap durnt rnun o p:tt/bt8 natoluazatt[ay
1 1 .r1,J ntnEtg

'a1intlmti ap lndtugo ep leluezerdel IOr olso lrqcsoop Eirol ep drugo ui1
'EiJoJ op undru€c luns {ai€rJotcur as?ur ep nes 4euSeur op 'eolrlrolo

rurcJes op oleOolo.rd oleo'elurgoduu ol-r?ol cleuo1rc,,r,:o1r;ndurnc elej-rog

'eJolsecc 1n lound eorJo ur aleuuou luns
c.reo pi.rog op Ilufl e1 rS eluliuatod-rqra oic;u.rdns c1 nldurrs rS lnd ua3erurol oLr rounls
'tr.to.tpottoLtr lntiua7od un-{utp pAgep eotsp eorpt',vlDuasuoc durco un nJ eoEJ e-ep

urole Fopp ipiro; op gull lS oserunu os pjrq ep dueo rnun elu xng ep cgul-I

'Iorlouileur nrs EJ r_4ca]e
'epueleur !sf,uJ o e4po cp eltzrArp e!o3 reun cle rclcce cd ro 'ei-rq reun epunlsueurp

oJr nu EiJo-] op durec rnun lruolccl '1de4 ep :dugr nldtuts' ri .md rlrs rnlndrugr

circuitarea extinsd la un arc s care face legatura intre doud puncte z1 ii B nu dcpinde

niciodatd de forrla arcului qi cste egald cu drferenla dintre valorile pe care U Ie ia in
punctul de sosire qi in punctul de pornire.

in nrod deosebit, circuiturea ,se anuleazd rJacd acestea coincid, adicd dacd ea
este extinsd la orice ultii linie fuchisa a cdmpuhi;aceasta inseatnnd ci, alunci cdnd
cdmpul este unul de Jbrla, lucrul mecaric al liniiLor de /br1a ale cdntpultri de-a lmgul
liniei inchi,se este ntrl sau, dacii vrem, se irftoarce la pmtctul cle pornire conservdnd
aceea;i energie cu cet'e ct pornit: de aceea se utilizeazd pentru un astfel de cAmp

denumirea de cdmp,,conservutir,".

Cfrntpul vihrosortic, asa cunt va rt fundarnentat in continuare, este un cilntlt
armonic sau conservativ care derivi dintr-urt potentiul monoclrom ;i posedd linii de
.fo rtd constan t inc I tis e.

A

B

Figura Nr. 13
Toate acestea sunt valabilc lbrd exceplie pentru un cdrnp simplu conex; intr-un

cAmp multiplu conex se poatc defini in mod analog un potenlial, dar acesta nu mai
este in general monodrom, qi polidrornia, in consecinfd, face ca circuitarea vectorului
sd depindd in general de drurnul urmat. in acest caz, cArnpul poate fi totugi considerat
ca derivat dintr-un potcnfial, dar nu rnai este necesar conservatir'. DimpotrivS, unii
autori il considerd lipsit de potenlial qi neconservativ.

Cu toate ca inilial cAmpul Ei materia sunt privite ca fiind independente una de
alta, ulterior, o datd cu progresul cercetdrii qtiinlifice, ftzica a identificat rnijloacele de
stabilire a raporturilor fenomenoiogice care sd adrnitd, in anurnite circumstan{e, cd

ceie doud concepte constituie un tot unitar"

Dezvoltarea fizicii in secolul al XIX-lea a licut ca in chimic, in caldurd qi chiar
pi in acusticd sa fie integrate in cadrui mecanicii aceie manifestdri deosebite ale

miqc[rii aqa-numitelor ,,pafiicule materiale"; ideea ar fi deci ca astfel de ,,particule

rnaterialc" sd cornpofte manifestdri chimicc, calorice qi chiar acustice, de mare impor-
tanld pcntru cercctdrile noastre, mai ales acestea din urmd.

in urma rezultatelor noastre oblinute printr-un lung program de cercetare

interdisciplinard, acestc ,,parlicule materiale" sunt consideratc entitd{i de bazd vibro-
sonice, participante la fundamenlul stmcturii universale. in capitolul ,,VIBROSOII'

vom relua in manierd ampl5 aceastd teml a conceptului vibrosonic qi a feno-
rnenologiei sale universogenetice, universostrsucturale ;i universornetabolice.

Vom prezenta in continuare nufilai unele aspecte vibrosonice aferente

conceptului de cAmp.

Revenind la bibliografia dc specialitate utilizatd de noi, este important de
subiiniat cd Maxwell a 1?cut la vremea sa pa;i imporlan{i, reunind optica pi radialia

60

I9

' l ?uafi)uta.ld Indulgc 3113BJd

Floeuer er€3 dr.rr93 $ec?, laranalsod urtutfruec 'l€IJol8tulsod rcs }€lcel+eJ dulEc

un {rcep rS Elcuoletu tiueuedxa urrd lripSoqurl durpo un lecep E.lec}ie olsc nu 'tot.to1tlut

e erieucrue o ldarp lclzg ap leJeplsuoc lndurgc 'erseou elutlecrec pdnq
'rerJol?ru u ctieueute o tc lnduec rS eueleut :oleluotu

-epurg liprque cnop €l €Jrzg eletrIeer efec;1ur ocnpeJ e1e:euo8 eel€tllll€led

lolrune; 5r1 rnlndurgc E IS SA z,
I1iplllue 1e 1uqo13 ot8oloueutoue3 rS crqeuroeS eletnori cp Iruluoc
-o
i.r,qe8eu 5n inlndurgc 1e clqsruoeS e1r:1nc-r3 ap lrutuec
ro
i.,r.r1zod 5r1 rnlndrugo 1e culeruoeS elelnerS op lrulucc
ie,rrle8eu SA Iiiltpue 1e oulsruoe8 etetnarS ep In4uoc -X

ie,l.rlrzod SA lliflltue 1e cr4euoe8 eletno;8 op lru]uec rX
ip.l.r1ufieu (91) gctuosorql^, orrlrluc uuav

ig,trlrzod (g11) poruosorqrl cteylue EJNV

2 7 t1,g otnErrl

--'lttdumc ocrun elpsJel.run ocrzg riplrpeJ roun rrepr Ee-rEo .",J ui eurl oc

(e rSreue '1ndun1 '1nusr1eu.3rru'r:e1r1rou1cc1c) dutgc op tro eotleSreue 'stz eurq teut"'noeocs

nlnr.talbw uor.r rS (esr:ru 'nripds '!oruuo] erierper 'porido) nf)l.taiDLu ;ct8olouct-uoueJ ep

rrndrl gnop clcc truno-l r c.rpJ 'XX ls XIX Jololooos ecrzg ur p;eutldtcsrp;e1ut piurpuel

Elrwnuc o rucriuepr.te !s rc.l.t ure 'rorrelun elrluaze.rd elct o1eol op luoc puguij

'aryunat 91 1qndru12t n fi 971 lliqqnra
p pqolE ttSolouaruotraJ'ri tr4awoat anqa,8 ap Inuu?) glutze,rde-r g inlcund req

'gn r,rndurgo Erlop eleo nrtued lS lgo S,\ Iillpuo pnop olac rutued lgle orSoloueuloue-I
c1e1ner8 ep {Lrlueo 'drur1 rsrlsce uJ 'else otr1cutocS olqnelS op Inl}uo3

',,^lO SOUglrl" 1n1o1rdeo ur rtlo,\zep

ruol oo poco leruns pugdroqun 'oruosorqr.r pduruo lnlueze-rd otn f,l e-rn8r1 u1

,^tl€olpep ur" -e1 eldccuoo lorseo' r! 'ptdototto.rJ :orun rcleruoo rr::r:;:;rt:ltffi;;

puruncr 'at8taua A osnu s-rlu1 gleriunlsqns errpipyqllraolpurplclpDet,dteooa-lrd(eyyuoTdneloreausnup1utspS
'lueilodur sr:d 11e un lf,zrlee-r E untsulg :rn1n 'usrleuSeur r$

clr:lcLr]oole eo durgo ep rS pcr1e8-reue rrSolotreurouo.J rS 'roruuel rS ecttdo 'erierper ep

gleluezelder p{Er-rcle[l erSoloueuouoJ ?ouno] IIe,trxt6 'eles -roprinnce Irupso uI
'duao ep crnd eueur

-ouo.J r?c lnursrlcu8eur rS ee1u1rou1oe1e nc 'eleuelelll eueuroue; ep elrlrleo ur 'cctultel

Ciirupul prenmlerial al c,onstitr-ri sierea cfiergelica prentct'gitoure gerrct'drii
lrtt'i cltititi muteriale: iir cxista astfcl cirnpuri pretnateriile spccifir:e. perttnr .fiec:ure

entitute rnuteriula potenliul geno'obiLd.

CAnpul postmateriul ar rept'czenta pr aciic" cirnpul prctnateriai dupd

fbrrorncnol ogi a matcri al i zxpli (r'czi capitolttl,, Rad i ali a").

+CA MP UL P IT E ] IA T E R 1,1 L 1,IT A T E RIA CA.V P L-L P O S T,I[A T E R I A L

9. Energi*

Concel.rtul provinc din latini ,,energict" -- derivat dinh-rtn tel'tnelt {rccesc cll

sernttitlerrtir tlc .,cr'l/u".

$i encrgia intni in uategoriii lcelor conceptL: cttrnplcxe carc atl flcul oilicctril
ginclirii. sti.tcliulu.i si cercetirii incl clm t:elc nr.ai vcclii tinipuri"

Aristatel. in filosoila sa. cclntrapunsa tnatef iei ca principiu detennlnabil 9i
potcnfial. actLi, principittl cJetcrminunt si ctt:tivuloi'. principiu carc se asimila sub

rnr"rlte aspecte conccptului insusi dc cnergic.

Leibnil conside'ra ericrgia ca escnyd a ntonatlei, ccntrul chnarnic crt rol de cnilzri
ir!t't'iottrti il lntlllltIi')r :rucslcirt.

Fizica gi tehnica privcse cnergirr nnni sistem ca pe o atiiutli.ne a su it't mdsttrri sd

indeplincoscir rut rtttLrrttit luc'ru nt ecunic.
in lnrrclie dc tlif-errtclrr cal-lze care o gcncrcazJ, c.ncrgia posctlatit sau elibtrstiide

cirtre un sistcrn poatc fi de difi:dtc tipuri, rccunr)sclite si analizatc dc c:5lrc fizic'i sub

itspectul ior f'cnorncnoiogic prin intcnnecliul unor ciemonslratii rnatctnatice spccificc.

Principalelc tipr,ui dc encrgie stuciiate de flzica $i care iin de e,ercetiirile

intcrdiscipfinarc realizate de noi, sunt cncrgiile otanicit, r:trrinricit, cinelicit, cttsnirii,
eluslicir, eleclricit, clectromugnelici, irsdisnti, iltugr"elicd, nurlcurit, prttcnlinld, de
repeus, sanarit, lernicd; citarcn ior este ftcuta in rtrcline ail'Qhetica.

Fizica admite in cadrul conccptuiui de encrgic tlitncn..;iLutile .fizice ale rmui luc'r'rt

nrecanic. iar ttn.itcttcu cle rlisuli a accstuia estc stabiiiLtt in crg sau in jcirli; acestr')r
unititi sc aiJaugi, in funclie de necesiti{ilc practice. l^-ilogruritnretrtr, Jtilottatord.

elcc:tt'ont,olt, aasi csloriu Si dcrivahrl et, kiloculoria, pentnl cnet-gia tcffnici.
Encrgia sc poatctransfbnna intr-o fbrml san alta in fitrrctie dc cutttt:.rcLlfulprinci-

piu tti consen,irii li cle,qracldt'ii, f'enorncn desil$urat cu spontaneitatc variabila.

in prinrc.jurufinute $ secolulwi ul XVIl-!cu, Ketrt{er a inh-oclns pantnl prirnl datl
tcrrncntti dc ..t'n ergic".

Leibnitz, in sor:ierllc sale, dctlunte a ,,vis viva" energicr cineticit $i ,,vis tilors"
energia potenliald.

Abia i1 secolul XX Teoris Relntivitiryii a pns in o'identi legitura dinlre musir

;i energie, intcrpretate ca aspecte diferite ole uceleiagi reulitrili" Tettriu Relativitti\ii

elaborati de Einslein a i'onnulat un priric'iplu cJc ccltivalcnld intre rttasd si cnergie,
prin intcrweclitrl cortccptului vitezei iuntinii.

De uccustct nc vant octtpu intrtrn ctlt capitol. !rt c:ontintlure, votu abarcla tn nod
sintetic principalele tiptri. cle energie akrcnte cercetarilor nolstre, dupd care t'ant

cxptme ideile. originale pe baza rezultatelor e:xpet'imentole ttblinute.

Energia stgrnicrt rcprezintd energia unui atom corespunzitoare' .;tdrii t'im-

tlamentale sutr exc'itate.

(l -l

E9

:ArlBlrlue3 ?Uure sur eA esllouls IaIS.IAUC E-IllScUt IJUtllP :,,,1 "

Dzatrm ap A ,,ru" DSDLL ep lEuelptu laund rnun ttllullsP uIOlsIS op I3J1s€ un eld
'olBs llJEcsltu I8 lJc.Ia EJ Ir?lJalEIu lualsls un op rl€uoli

-!4rIJu B!;Jauo else pcrlourc ErSJcuA',,am Di.tof'lS lllttInucp elso sISJeue ElsessE

tnrdordtal poLu rJl'EJlrrurcru Er:tJJuc cp lleluezeJder clse !)!t?ttn n8nug

Erllaulr EI;rau['B

'n)tuoso.tqA ntBnua ti o1otinalotl nt8taua 'p)IllLn) ntBtaua :o-Ils?ou eJIIpnls uJ

uqosocp poru ui eler8elur ecrJe8Jeuc elauu(4 ep nldure teut cdttoo uro.\ ou UInJV

'BS-roAesrA rS erSreue ep eulroJ ollc rir rrlnplEJ Jle uluuoJsup,q

Joioleu€A lcorlde olsc lrluouueJ 'atS.tatra ap pi.ro/ o llsJeprsuo3 alsc prnpleC 'IIJIruEurp

-or.ruo1 1u nrdrcuud rnlnurud uuo.]uoc €-InplEo pltuze-tde-t pJltunl uStauiJ
i J' l'a n t p D.t' p I u t) t p D.t r n "tn p I D D LnLutl ap I o t it

-o.riltt azzl 'X azo..r 'ntunt antt €o Elsc1rnutu es ?lunipeJ erS.reue 'c3lloleue ArloeJo
purg nJotFc enop clsece 'opun op rnlnloArroc riue.tce4 ep eriounl uI nps ruoio.+ op

crleSreue lrqnuriuoo ep eriourg u1 'guoqot' ap yrcyp alQS,rarra rnlnlnuriLroc 'zvx relrop
1e ur :er8:eue g1rlcopoc clsc el pJo.nrl 'rr;o|utqlt.to1auawouaJ'taiue,r.cc-tg trfnlts-to,,ttp

elrnqlrtB ornqs& cluerprJ rerSrcuo ele 3i[eJ]p eFiplcr-rdo-rd '10edsu lnur-rd qn5
'(E3ruoloJ ecrldo rS ouotelrlpuo eo4do) pcrldo corzg ep

urnce gugd lleldoocc 'rrururnl e llslltnp ?Jnleu op e qJoA alsE'tu.ro1o.{ lnns utno a.rlJa8
4aua alt?Lt.tap cp nlqur€suB un !]eloprslroo q elrod gluErpr?rr er8-rene 'nrrolulnpno

lnlcedse ep ololurC 'acrlauSotuo,q)ap ropplnt lltpaLuralut tu.td'1oE utyrinds r) .tDtry)

'trqnfinds lrupaLuralln ttud ayrtustro"q as adrt8otcauuanp'lnsl^douneVxe'ls?eopu(rJrluiBnllIJ!]xrJrrrcppeJcrrneru8o;odnoe
pugirue qiuacsaptrncm ap a.rcts Lu :^npD

grirpuor ug undroc al!urnrru ap pslura ul8roua lllrlzcJdol pturilpr).il n$taug
'assoultllnl

ra$urper plulJosu pt.rlaufiBruoJlralc ul8rcue qlutzc:dcr ,lsnoutwnl nrS,rauE

'a)tulsol nfiotpnt otE.taua ap D,ttsDLu o)rLu tDtu ut ti 'acttoln) 'allqztt 'a1a1ot,to.,t11n tti

-ntpzr ap ntuto.f qns a.tuos D! op 121tuarctd otS.tatta ep !]rnlqslioo else rS upuncas e d rS

lurlpd nrlcru cd alnolo.rrrru un op eurplo Elnlrnue o-4ur Ez€ourrlse es er3-i.lue slscecv

'sorusoJ urp clScur1rd o Inlugruud aJuJ od ulEreua plurzerde-r 1pnuso) urEtaug
'llqsgu^ rrlou8uruorlrolc drugr Inun FlRJrosu ulSrcua '1ue.too4 reur'rS l9o 'JIlBls

duer rnun E EJOSUlrlu1 ulSrcue l3le plurzardet pcpauSnruo,rpala uTSnttE

'qe air2od ap Mtrliuapd rr8:eue 'yutsn1a

cr8;eue 'ptlqurt rr8reue :Eorusoetrr crfreue ep euuoJ eil"raJ]p glslxe 'JruBJcru

nlJnI un unlir.tc E cp rualsls rnun Rculpnlllu llulzoide.L ?)!uo)aur nlStaug

'dtunt urp.\'rr"1/,y, else piads ui ltlu.raistr" puel:
rounlprnlrldunoelej-ro3er1qseplenlccJc )tun)atu1li.r,ri11 nJros!urrs11 {&le}secrS,reue

rAriocdso,r 'trtytdtunc DalDJrs'Ltallu alsa F1 gtep !ttlau8nut duroc urt-.uln s.tatur',,1u"
ttt.tdo.td iualuolLt un nc lelop Lualsrs rt1ur1 B plLoiaduo) attdold o1n$ua1od ntS"otra

glurze-rdo.r erSlene pls€oov tittsut tnlndtunc trtaEn'tls'tp lnpn ur nittaptna ut .)sar ilot
ti' lrtdu.tno Dar) D n.4ttad ynn1cq{a amqau a) )tLtDcalu ftonl ap EIE-ursEur 'JllorrfiRru
drugr pun u EJOSurJlul qlurluolod ulircuc pturza-rde; ptlnuinw nr8taul

'alc orl.ur )rLurlp azauotjcnat ?s erns?ut ur olnJ

-Jloru erurp rS lruo1u eJlurp uJn1f8cl ap ul8reue pturzcrder D)IruItp wEtaug

T: nt'/2

Dc f'apt. in accst mod se rn[soari lucrul mecanic pe care trebuic sI-1 electuezs

.ibrfele cle fi'dnote penhu a-l opri.
in mod analog. psnhrl urr sistem de puncte materiale de mase n1 t , n1.2, ... , tvt, t

si vitcze vt, r),, ... , rn, se adopt[ fonnula;

T! DI,m,l v,t /2

i-

DaoI ns gindim I'a o mi;care de,scompttsd, mereu posibila, intr-o mi;care a

centrtrl.ui cle gretLtate Si inff-una relati.t,d la centrLtl de greutate, energia oinetici se

prezinti, confofin Teorernei lui Konig, ca suma oelor doi termeni:

T: 7,,;i r ntvr' (l)

T,,,,reptczinl7a energia cineticit a sistcmului in mi;care relativd /ala de centnrl.
cle greutate, n'r este ntctsa totald, Voreprezintiviteza centrttlui cle greutate G, mVo2
este energia cineticd de drept a sistemulLLi in condiliile in cere intreaga ,scr masd ar Ji
concentratd in G.

Daoi sistemul este rigid, ni;carea relativa Jald de centrul de greutate devine o

mi;care rigidii sJbricir'. c.ctul rni;cdrii esle rotatot; lot t. reduce \a In tr /2' I,

reprezinti ntomenttLl de inerlie variabil, in general, cu timpul, al sistemului fa![ de

axul rotaliei instantanee in ,junil lti G (adtci, la paralela axului mi;c[rii efective
condus[ prin G); a rcprezinti viteza unghiulard co'respunzdtoare (egalra cu viteza

unghiulard a mi;cdrii eJbctitte).
Daci miqcarea efcctiv'i se reduoe la o mi;care de translalie, miqcarea in jurul lui

G se reduce Ia repaus, Ei vom avea efectiv:

T = ntVu:

Dacd, iu schimb, centrul dc greutate este y'x, miScarea ef'ectivl se redtlce la
mi;carea in junil /r.ri, gi atunci vom avea:

T: Io af i2

Tot pcntru sisteme ic rigide, o descompunere diferiti a energiei cinctice pennite,
pc baza Teoremei lui Mozzi, in baza cireia:

T: nnl /2 + I af /2 (2)

ru tlind masu totald a sistemulu.i, v viteza sa cle translalie, I momentil lui de inerlie

fald de antl rni;cdrii, attiteza sa unghittlard. mf /2, analoagl ceiei pentru

Fonnula precedentS se reduce la T : energia

cineticl a unui punct, dac[ migcarea este translatorie; se reduce in schimb la
T : I co2 12 dacd actul mi;cdrii este de rotalie.

Oricare ar fi sistemul, subzist[ in miEcarea sa generali aqa-numita teorcrnl a

cnergiei sau a fo4elor vii, de importan{i fundamental'i in meeanic6'. lucrul tututor

fgrlelor (interne ;i externe) ucliondnd pe sistem, eguleazd in orice interval de tintp,

infinil sau.ftnit, varialia constsrttit de energie cineticit

Teorema energiei aratS ci o eventuali varialie (inJinitci satt Jinitu, pozitivd satr
negativd) a energiei cinetice trebuie sd he mereu cctmpensatd, de un lucnr cle /brle

aclioniincl pe sistem.

64

99

'erec elulllrodrur elelue,Le ornlrlsuoc'rzplse ep.ro{rJolllecreo e eJeoSnu ep rS eJecru

-iluoo ep ezcI.\'se1e rcur'rS Eolpueqrl 'ornle.rJeo ep eleceolhurBI Joqll InsecJE'ur-rod

-ueluoc cgriunlS-ocruqel lnse.rSord :ep inincsrp 11 e;e1$eu Bp eA pcruosorqrn er8;eue

ep ucurtol lrnu$rqoeu lseoe rS 'Irlzg p Flpruc€ ,.eiurnuSrqo" nc e]p1un4uoo uJ
']ruelnc U le-s rl ec rerelSnounccr ep ege d nrz.rgl ee;d uoeun 'firzry+ lnl€ np eJec

lroln€ op ullzec elle ellnru €lrc ?elrld r€ru;e-5 'pi-ro3 cp lnldecuoc uud erSleuc Eoseou

-Uep ES eocou EorueJ.t 11 rj.rnusrqo rruercrzg ep tntdopr: eg rs ldecuo3 ]sooe ec eued

elooos mErluloepd^qscnepJoe4ueiceer1.re,r1odAe;p1c€pedl-rIlcIAoXrcIEru lrnupq e nu '..er3leuc" ep lntdeouoc !l"p
eruud rnlnloces u3'pug3
e epleunleuud

FJluosorql^ E!8raufl 'J

'rou ep elnuriqo eirluerurredxe olclr:]lnzoJ op rS elcuurJuoc eJlseou clozol

-odr ep ]€lrporce 'ptltrosotqtt at8nua op lqdeJLloJ r-Lc eloiulrcdlescuolsoence-4uEeredqrcSur.rultro;o11ej;o;
'rerS.reuo

€ nes 'rorSJeue e glcrfelur tlrunu-eSe rorpc 'pcrleurc prSreue ep plcriuelod urSreus

p3ee1 e;ec erfrle.r uud 'e11e 11 crirzod o EI ep Eelocoll n1 erS,reua cp elt.reJns elnieue,r

lzeeseJolur oo Beoc 'rldurglul es 1e-tcue8 uI prreo 'ejuese u1 rSn1o1 elSe$ncr eJBc Ele4rqJe
glcuorirpr Elu€lsuoc o ep urind reru glruuep euEurEJ r,c 'Jnlnrualsts D nns mlndto:t

n afipod ?p nDS plnliuapd ar7taua e1$erunu es orSleue Elspece reurcol r$

'd.toc at1nc ap nlnuo(rzrq)D Lrl

-cedso-r pryptad ar?,teue o eo rlerfuolur apod es op - p ealelrluvo'rtrlrzod nos a4ozau
ie erl'rnlndugc ei-rog apon -n leruoeJe crueJcru Iruonl op cricuru ug'recrqo eq

'Dlu.Dtuasuo) o|sa oi.to{:srqcul l1lJr3 rnun Inz€c ur lerceds ur es-npuclnuc

pleriuelod Ee,reolel 'on - n eiueregrp ep leJnsput else'zec corJo ur'rS srncrtd Imuilp

cp epurdcp nu dur4 ep lrug Ie^-relur un-IuJ rnlndrueo cirog ep lrurldcpur ctueceru

Ultxnl'tnln)ol D o)o^tun atitut{ o e}sort gcep'11nur rELU:(z'['x) n uqnplua1od o

n7o7o1 nlnfina.taJrp nc pt{uuapr as ri '(z',( 'x altqnrto^ ta.u ap) 4) plcoxa nloguatafip
o nalaLil ajsa )DluaLlola )ruD)alu pucnl 'pttiualod Lut-.t1tup plotvnp njtol tt4uad ,ec
uIIJuluIeeJ eu pg ':sqauBntu du.Lnt uJ Uta.ltD ap s.tut.rDd lu2.tl) rnun p nus lnnlatrBDtu

d.toc \nunu,'tt7n1so.4ca1a drunc ut1-.rjltl )lJpala lodqt tnunE ft?s a)LU:)ap ruD.tDS reunE
'1nuo$n1rut-r,3 drunc utt-.t1ut lDttafiM dtoc tnun erS.reuo nldurexe ep :pnjttalod un-I.ulp
pue,\rrep NlDLestto) gi.tol ap druro un-4ur r:s erirzod cp ericury vr ,tualsrs nes d.tac

rnun € alilzod ap ur8nua else rriurl-rodrur ltrqesoep o ep glnriuelod er8;euc g
'epedsp tew nSe A '(p4sn1a a8lato) DlDuajlru os

nut.to.{ nta"t rS1 pdroc 'aquour.to/ap tu,tttrico Da.nla)m E1 'puto rounfe )ruD)aLLr t1,.onl ep

luuo.I qns lrulroJop orlsrlo dloc un ?zrle nlJE elcod eo '.(ncuuttlc atS.nua nldans ti .utd

nDS D)tLulq) plotitrayctd a8tatra) D)rrutq) alcnat o pzceJrclsur es pu?c //? ur conpe4
elr:od e s t{ tolttttoyn v A .tolalncalolLt E eec clse or3-reue cp lol}se g .aunl.todo t.nm.roJ'
-sLtD! ASJallp .torul lttlpaLuJalltl tu.td trcn ut a)ttpD.tl ds o ap nltq1dacstts ttp ',aunljcn
uI a$a nu ail)) nS,taua rcun lercucfi uJ plrnqrrte else qleriuelod ep ee1e1qe3

gluriuolod B!;tauf, 'q

'lESJO,tiun rnlntuolsrs erdnse punuorice roleiro;

IE cIuEsoIlI lru3ni ep qlesuedruoc noJcuJ t] €.\ Ee 's-tcAtun ur urlsuoc op eruloJ rolE3rJo
R ccrleuro rer8reue erirue,t else pseol ep tgc ed 'nc ELLroJocl Flscect Llrp Ellrlzc5

sperim gi ne doritn din plin" vor scrulri tirnpul ge sta{ici inteie ctuale a anumitor lucntri
de avangardi fafa dc tirnpunle lui Keplcr.

Energia Vibroscrnictj (F-.\'S) rcprezinti cnergia unui vibroson'
Una din iclcile findamentalc ale c-ontreptici noastlc cste reprczcntati dc faptul c'i
sisternul nnivcrsal este considcrat un capital encrgetic global care asiguri 5i rncnline
cxistenla sa sfn:ctr,rral5 si rnetabolioir. Aoest capital er"rergetio nu estc altceva decdt

energia grar:ita{ionaLi in care strnt integratc toate celclalte sistcme cncrgctice 5i
subsistcmele din carc acestea sc compun, pini la unitdlilc 1or de bazl oarc converg

intr-o Ltnitate fur-rdamentall absolutd corrun'i a tuturor lbrrnelor strucnlrale tlniversale

cr-rergerice qi rnateriale. An denumit aoeasti unitatc fundamcritalS l'lBftOSON qi arn
tlcscris-o aurplu in capitolul umitrlr, pe baza unor eletnentc ai nofium bibliografice,

dar 5i originale. deia introdnse in capitolelc prcccdente.
VItsROSONUL reptczinta unilatea.f undamentslrt absolutit u reafifi1ii univer-

sale ;i cuantifio[ energit gruviluliortttld lu tosle nivclurile wtiversogenetice, uni-
versostructurule ;i univcrsouetsbolice, Constitulia sa fenotncnologic organizatl a

deterrriinar na$tcrea a ceea 0e am nlmlt AT'OMUL VIBROSONIC (ZS), amplu
clescris in capitolul spccial declicat lui.

Unril ilin conceptele de baza pe oarc ne intemciem TEORIA VIBROSONIC{
(T.r/S) este VIBRATIA PRIMARI sau N/IBVATIA ABSOLUT{, baxu structurii
universeile primure. pomind dc la prirua miycure pe carg a efectuat-oprinrul puncl,
care a generat primul vibroson. Acesta ia vaioare de protoentitute vibrosonicd urti-
versogcneticri si determinI limita spaliala a sisletnului universal.

Daoi ar fi s[ reparcurgcm sumar drumul primelor opt capittlle, ar tcbui si afir-
rnim c[ prima mi5care , in baza lepetitivitilii tcnomenologice, a dcvcnit oscilalie care,
ptin deosebita consistenli procesualir, a flic,ttt ca vibralia sI tlevina sunet, dezvoltdnd
un context de uncle, guvcffrate dc un centru dc grcutaic caie a dczvoltat gravitaiia
global[, nanilbstati sub fbnnl de cArnp tocmai prirr rnutalii encrgctice VS. Toate
aceste niveluri fbnornenologice oprirnl in escn{i o mi5care, deci un lucru suslinut de

unurnilc lorlc 5i dee i. encrgiu.
Cantitatea dc cnergie dezvoltati de vibroson este denumiti de noi ENERGIA

vrBRosoNrci (E.vs).
Evoiufia finoncnologici a dus la dezvoltarea unci entit[fi rnai complexe. pro-

duse si dc ultcdoare iinbog[liri gravitationale 5i cnclgeticc:

ATOMUL

VI B R O S O l{ I C O G RAV I TA TI 0 l',1A L- E L E C T R O XIA G I't E TI C
(VSGr-EM)

Din accsta a derivat concepful de El\tERGIE VSGr-EXI care. in contextul gravi-
ta{ional global universal, men{ine o relea putenricd de fc4c, denumiti

RETEAUA FORTELOR

VIERO S ONI C O GRAVITAT{ONALE-EI-E CTROMAGNETICE

(RETEA FF.VSGT-EM)

FF.VSGT-EXI carc dezvolti E.VS sLrnt fbrJe mohice ale fieolrei substan]e.

Acestea cletenninI vaiorile parametrilor tennotiinamici de constittt{ie ale substanfclor

care, firi aceStia, nu ar plltea exista niciodath.

L9

ltiDzuas op puuo; qns tnlnrara.t Inlolru EI lucrlsuoo olndeorcd luns eftc 'acltrotu.tDau
ri atruout..tn 'lliz.tttil, ap atzlttuz) plrutnuo o ,rJruns" 1de.rp qzrrcetdv na11sn:tV

'eluapecerd alelolrdco u1 cfap olrpJoq€ lerired JoloueulouoJ
rS ;olaseco.id e]urrrud ur Inr-rerluoo urgJlsuoutep qs ccJecur nro,L 'a4seou oprJeluouroo

uud 1cq 'wsr.:uoo1d un teJeprsuoc g eelnd JE uosoJqr,\ ep lnldacuor 'loJtsv 'lntauns

* n$n.tqu, pur,r.ud rlrrzr+ ale eorsr?lo cloideouoo ni o;eluruJuoo uJ salu ruur 'nrue4s
urjnd ercpo.l. ruud e1 uergd eelnd rl rou ep trildope uosoJqr,\ ap lnrdccuo3

'lDsra^|un utlltua|sls
'n nyouoriolt,rn.t8 orZ.oua pc2/'tlttorrc 'afts,tatrun nipp1uat D qtryosqD pp|uaunpunt

awiltln rc 'lnrrosoJqrA'e1e1ne uruodxe e1e1e11nzc-r rp ellrEluJ 'o-rlseou JolrrJoel rruoJuoJ

' ,,NOSOAgIA" elseunu cr^ plnlosQB gJellleurppun] ?elclrun 'rou ep clBZr lpcl lolrrprus

ITLpEJ uI 'clerJolllu rS ecrloSreua elpsJe.rrrull ol€lnl3ru]s Jolouuo.] Jo.rrqn1 gunurol
'!filosqD p|vluaurtpunt aillrun o e-rlgi pue8:c,tuor etcot 'rznq ep .ro1 oFiplrun ey
que d ro1 aiawalstsqns A at4a8taua apMaJ;^tr^ e1rcl1 gzeelSellu ss aJeJ tt n1auofiu1yul8

nr8taua ep irlueze;dor clso crloSJoLro lntrdec lseov llp-rnicruls ejuelsrxe ouriuaur
rS 1.rn8rse 4 emc 1nqo73 t4a3.taua 1n1dnt un ed lnzeq elsa ps.r?ttntfl Inwatsts

FJluosorql^ E!;olououroual rS InuosorqlA '0I

'rric4suoursp r( ezrleun cll€ r1c ri rigSoqurr ulo^ IJ erco ad 'y)Il,losovgIA slg

-tlg1..g cir 1n]dcruo: pl ncrr Lrrp uo;ct ruoA cu 'cluclicul-rn .roleioyduc eclple4 uI

'e lolrclco c1y: ur e lcp llrluoze:d uru runr u|u'trgV-,rggrl'd:f VnVgiE)I ep qleuruuotcp
q -r€ pcrloqetorlros-iclrrrn rS p1ernprurlsos.rJ.\rult i.lrr1ai-teue plueueuucd elscecv '!or1

-euoSos-Icllun crno(rur op euu(U rcurlrd lrrlndoour nl Jp !.rut uzncsupiJep e s errc '1ucLr

'euucd uonroue3 ult rou op ll€"leprsuoc clse erfileug 'eJEl.soJtueru t( njue6rxe ec nricds
r$ durrl LtI lEtItLIli rS FJeuolerrr elclrlueo o e1 lel-rode: .rr.rodurel ocrurelsts rr-rgzrunSlo
lE uiruoucl rnur e Elalolroc urse;dxc elso esEW 'tr[fl-tgsA Elrueu ep olse ieJ]sqns

]socc pil tliolrtup€ 'lusqnqnlcurosJJ.\rLln rS c.lnllrulsosJc:\rltn 'nzcucSos-re,tlut1 op Jolcl

-doolroo c-rdnsr eoruosolqr4 rorJool lrup?J ul 'ltnlrlre el-] gs Elnsgur rrJ ltrrolel piuose

r.r 'lnuolnruerd 1e,rru e1 '10 ur epnlour c,ruc or1e3;eue rrSoloucruouo-' lnJlsqns rnun Eeepl

B] ecnp eu.,oliltiigeJ l6eeer€" t;JcR'eelsoctr elrr)l nJ 'orri-oloucuroueJ rLrrptllrle-torroJ

olrurnull reutl p liuncsuol 'qice-rlsqe euoficler o else er8raue ec dur4 uJ 'FleJouoo
FI€r-rolnu crro8sler o olse Er-Bfa{ 'Sl'g ep ltnlrriuetuotne rS glelueur\B Wil-.tgSACl

ynvfrigv ap yte1nrlzarder e1s;r 'plrnseoo.rd alelr,,uscrdxe qllra-]lp ep ruoSeleo enop

-Io]ei lnzcc ut crSoloueruouoJ l"4sqns tc ezceuorjrI J.rn.1 ,,J]Elrlec.r rseeeor" llsueoc po
lll!-Ieplsuoo lo{r e3ruosorqn BLrocJ uu.1 'rip1r1n:r tsUlrlorE JIe clucJrp elcadsr eo cr8

.:oue r$ Espur c4rrrp em1ef,e1 qiuepr,^,e ur sors e utelsrrra rni r r{g1r.tr1e106 EllooJ
'nif,'rgSArIC neie"i esueull uJ lle}lo^Zep

ctfl;euo lErep EAeollE clse nu 'rou pdnp 'ptrrusoc nritaua elSe,Lud eo BeeJ u]

' ecrruqo rrlsulqurco Jol0sUo,r

-eurnu Eexrzrleo.r Eulrlr-rJlJp eJEo ,iol Idqli{lqrtndu.roo tudnsr pugiuongur 'WI-r!)S:l
illou-lUrerdcilllilzeEru-lritn0g-illrleoJcp-IcErocleoru-r?uprp-ioqrrlrrJeedl ulrlsi0l iri$lltel ucnprsnol-qrud.u'rub-runc 1uon-,-tqlrai.rllesl:u- oe3p
aluinytut
t,rlauteled

crSoloueurone I lt[n-r]sQltr^ lt3 r.ueJoprsuoo 'e,tr1ccc-r e Inoolout rS rurolp o4ug grnlp3ol e p

erit:ue ec lolrdcl rnlseol lrundecur El ep aJruttqJ !ald',r?ua rorf rugep eiur,rud u1
'eJiicuro rer8-rcuc ulelrutrsp o qlcriuclod erfileuc rlrurnu-eSe 'roep

15 sneda.r qJRJ eJ€csrw elsa inlol sJc,\tu1-l r.rr ?3 rlrslrnrpe 'o4snou rcuoel Ilrrp{rr ul

acLgtice, in baza capacitalii fiziologice de captare, h'ans/brmare $i transrnisie a im-
pulstu'ilor acu,stice, prin intennediul aparatLrlui acu.stic cu oare este dotati natura

organisrnului nostnt.

Deci swtelul tr lt yibrali.a perccputri Sr. in acclasi timp, vibruliu ttt ft stmet

neperceput sa u inrpercepti bl l.
Pe baza analizelor experimentalc efectuate $i ir-i cadrul capacitalilor iiziologioe

ale organismului uman, perceplia acustici a detenlinat stabilirca unui anumit cimp

cle Ji-ecvenle perceptibilc: t6 )0 0()() 112. Sub lirrita inf-enoari se situcaz,\ infra'

sunetele iar deasupra limitei sttperioare se silueazd ultraswtetele'.

infi'asunele < l6 Hz < sunetc < 20 000 IIz < ullrenunete

Toate aceste consiclera{ii sunt admise dc fizica numai pebaza limitatei capacitdli
fiziologice a organisrnului uman cle a percepc impulsurile acustioe 5i pc baza analizei

senzafiilor acustice.
Unelc rezultate ale expcrimentclor atomice $i nuclearc au desciris noi perspeo-

tivc de smdiu ale t'enornenologiei energetice 5i materiale, intr-o anutniti concordanld
cu rezultatele cercetltii noastre experimentalc. Concluzia la care am ajuns puncteazi
pe faptul ca intreagalbnomenologie trniversald, energetici si materiali, se desfi$oar[
pe baza unti principilt unic care genereazTa un singur tip cle mi;carq a cirui unitate

de buzd esre vibrosonul.

Nu putem fl deci satisflcu{i sI remarcirn ci f'enomenologia universai5 pinl la

vibra{ie, ca fonni primari de rni5care, este rapor-tatl si considerata in cadrul strdnsslor
limite fiziologice de pcrceplic acusticir de care este capabil organismr"rl nostru. Nu
putem fi de acord cu rnodul atit de limitat 9i relativ cu care sunt accoptate definiflile

conoeptelor de infrasunete, sunete, ultrasunete.
Este ne'n'oie de o mai mare claritate semanticci penfiu a ealiflca mai bine la nivel

unittersal concepte cum ar fr', a percepe, a nu percepe, perceptibil., imperceptibil.
A pcrcepe inseamnl a integra cctn;tient un fenonten in logica noa,strd senzitivd.

A nu pcrcepe inseamnS in schimb a rur scsize ;i cleci a nu reacliona in.fa\a ttnui

il.fbn o me n in a.c c e s i b un ei c ap a cit ci ! i p e rc ep t it; e lim it a t e.

Ceea ce organismul Lllran nu poate capta, transfonna, ffansmitc ;i tnemora

oonStient in dorneniul acusticii qi al sensibilitilii acllstice, s-ar putca totuEi indeplini
pcrf'eot la alte nit,elttri biosb'ttctttrale de existenfa din Univers.

lmperceptibil inseamni ceva inoccesibil la un ni.vel biosh'trctura.l sensibil.
Acest calificativ ia in considcralie vibralii cure nu pot.fi ca.ptate ;i integrate cQ senzt-

lii c'on;tiente la nivelttl sistcntului nostru biostructural..
Faptul dc a nu putcr percepe con$tient anumite vibra{ii nu exclude posibilitatea

unui alumit impact (chiar neacustic) dintre cle gi organismul nostru. Dar mljloacele

tehnologice actuale nu consimt incl o evaluare a acgstui impact, cara Va avca cu

si guranld o anumitl consecin{[ f'enomeno I o gioI.
Dac[ am vrea sd ddm o anumiti formulare a accstui tip imperceptibil de vibralie,

am numi-o ,,VIBvATIE PRIMARI" sau ,,VIBRATIE ABSOLLTT-{" ca buzd s
structurii universsle primare. Confbrm ipotczelor noastre, vibra{iile primare sc
organizeaztr in.fluxuri tlense generale de tensiuneu gravitulionuld a liniilor metet-

bolice de vsriute .frecvenle, in cadrul genezei sislemelor energetice Sr a sistemelor
nmterisle ale Universului. Densificsres progresivri a fluxurilor dc vibratii primare

68

69

I'(,,pc r1o13qn g eounlsel4" 1n1o1rdtc va,t) a c o 1

-orz('ninnys alnatTun ur ustunZto ap lD^q)D uawouaf un plutzerder ]C-S'd e-s-npucz

:(tC-5fl atyolSqng llun*atd Ie uowoueJ pUlrunu-esE
-rleer 'leurudruoo olse ln.udsut InlnDD p zrtB ap lnlalsaLul'uiunlrs ellurnuc u'ta1o13
n oiun1a Da.optq)Lo qns ep .toln.trdsat lnrieds tt1 'p,udsur ln,ran ur csespS es eJBc

attatsoru1n apzni aruot urp )?$aruo trn lzecruoJ es lqnuywpld 1n1e.tru t1 -

lroleldse,r lnlerrde rS

sol-tou Inuolsrs e4urpr gcrSolorzg grryp3e1 glcejred o op Eq:o^ clsc loop '.a1.top,ndsa.t

-n8olorzgl'e4yo ep eged oJerx ur ]ern8rse else orle8reue ulnsuoc ep lo-]trse un

icrleSreue urnsuoo ]IEUI op paqau8awo.4cala

aplrilpv €lrqereprsuoc o qllolzop 'lipl.trlce ellel"Ioloo lo-InlrU t e;euoprooc rS

e-reJoluoru ep rericung Inrpeuuolur uttd'lntatatJ salc Ipru r.s soA,IdtI lnruagw --

:atvilo$ap ap puolitunt' pnr8

tlDtt! ltltu lal n) art nuaww plnrzs-rde.t 'a1t.tqa,ta:t nitnots lnrocds ur 'lnJcrorJ

ne ue'ele op le.Jls€ roun ero^.rlor^I tolotrrtsa.r plntndu r{'pragatc;TttJi:fT^:t"i

lnru?$ts oJelocJoc op ueJal Ec selc ruv 'srol.rurloJcrru ?c rreurn rnlnrusrueSro Iniearu
ElllJrttosotqL4 ntSolouawouag adRrnzeqolse eJppuruo-tde plseecy'IIES Iunpntlsolq

E Ezeq 'p)tttosotqtt eupe '11ttutr,td vs Dtnpnus uepunlo;de es 'crlseou Jolpgl
-eoJeo lnrpeuuelur urrd 'luop ute 'sre.Lrunolcrur un 1t-rursrue8lo lccp pueleplsuo3

'erc]oo.roc ep elelloazep eceol{rur

ep llrlzrurrg rlpluoprooo Eurorpeu elrurnu-eSr: ep olocurp 'q.r.r1r:rue11e rS plruorirpe4
€urorperrr ur rS lcldeoce 1de,7 'stauup aptDW nx lureduroc g eelnd J?, 'stailunot)tur p,o

'trvutn 1ntus1mt3.ro'e1r1rxe1duoo 1r][r?rrr op Etr[ut{J ctirzoduroc tS ernlcn-r1s ut-t4
'ou?. llsuace uJ lcuusrp 1oldec un-Jlul pleiuezald nlduru

olsc rrroSolec ro4 olsocu ulp oJrceu '.otta1nru ti ntBtatta'lndtunc plmlta.ultD'nznq dp

alos.ta^tun raEolauawoua! ln"tpoc ry nzna.t8alut as )ruosorqrl, lnldacuot 'lcJlsv
'erierqr,L ed wzeQ lpun op lnldeouoo ur rlsuoo 'ecr1

-cu8eru nps cculcelo 'oouoF,rc rue}rrusu€-q 1e orSoloucurouc.t orrueurp lrucr]SqnS
'ilo,r\x€'\ rnl eprirnce ep 'orlrlruelrru olcpoa ep tcund urp 'coe1

-r1rs clrune-r 'lnursr1eu,3rur rS eelr:lrotrlcele 'elruucl eprjurper 'eorldo elesecord rolriurrs
EZEOJOfJoJUT alloluJqrl erSoloueuroueg 'poru rSelece uI 'Fclzg uI lcr1suourep rl-s elap

runc 'e 3r!rlre1 'ecrueccur olcseoo-rd u1 'ecrurnlc ep{ceer ur csosgSer os o-rec 'exelduror

rrSoloueuroue.y rnfuplzep Je-s <c,\rlelrlec r$ c,uluyluec loplplnrunop €ulrn ur 'r! ntout

-t.td oa.ncitw Ioep U te'npun ap aruButtl * niua,tcatf ap Ejrzueloclec'nrhuqg4
'aJrloqDpwosJattun ti alutnltntlsostaAtun tarSolouawouag n ti Dz?uaSostad.

-!un o pzug ap qJnogvpru au)lrluq puifiplsun 'BJruosorqL4 Datnilun nlsnaJD nJ
punatdurr Dz0azryaat 'plnlasqV nfintqy urp.eyauaE Wilnp '|n\osqy lnpuns

a fll o s qD al d pltns a,tlmp a..rottn.td .to 1t"tn1
-,todr;t riznq ed a)tuoaun toltrlrpnryS B p)!palt1!p a,ttt7alur o eele ruol 'loJlsv

'ntnouadns olnttotiolttn.tB a.nctfiloc o r2zoan[)ar il 'Jalms ap

yqdacuoc nc nltqryndtuoc ti oc4srtat)n.tn) pptuolin4o.r8 a13o1ouaruouat'ep atnwud

pru.toJ' o ernlqsuoo Iesrolrurl )lp&nua lxaluol ep pJtttotufl atntEalut plseeov

'EOrlsnc€ aridecred

op euuo-I rcJpor-ro olrqrseoccur ep lgte 1o1, 'atnwt,td apuns elelrurnu-r:Se pzrereueS

Conceplul Vibrasonic reprczinti un rezultat al cercetliii interdisciplinare

oanalizatc pe complexitctcu .fiziologicit tr .funclionulitityii respiratorii ;i nervasse,

pornind de lc.faptul crt orgunisntul untun poute .fi considerut un nticrounivers.

a. Organismul uman ca microunivers

intreaga la,?o nenctlogie tmiverscrld sc rcglsegte la n.ivelul organismulLti untan ca
micrrtrmiver',r-" Faptul cste dcmonstrat rle compozllia st chimicd de elevatl complexi-

tatc lt al circi nivel se gdsesc, in cliferite praparlii, loate clementele chi.ntice utnos-

cute, ai'J clrln cstc prezentat par{ial in tabelul care utrneazd.

P RI !'I C IPAL E LE E LE JUIENT E C] I I T,II C E
care.fac pcu'te din .structttt'u organisnrului ttman

(raporlate in gicorp adult)

clenrcttte clrinric'c s/corp adult

OXIGEN 43 550
CARBON 12 590
HIDROGEN 6 580
AZOT
Calciu I 815
Fosfor I 700
Sulf
Clor 680

Sodru 100
Potasiu t15
l\4acneziu
Fier 70
70
42

7

Unncazd, cu pufine gralne, urmltoarele eicmente: n'LangQn, c'Ltprtt, zinc, cobalt,

m.olibclen, iod, nichel, qlt*ninhr, crutnt, titanitt, siliciu, rubiditr, litiu, arsenitt'.flor

bram, seleniu, bor strontiu etc.

Lt baza oriclrui sistem matcrial stl rur arrsarnblu de prctpctrlii guvernate de

raportttri procentuale precise. intre elententele chimice constituente. Coeficien\ii
gravitayiortuli specifici iri tuturor consdnrenfilor dcterminl o rezultsntd gruvitu|io-

natd giobtrlii ca un coeficient gruvitutioutrl ul sistenrului. tn baza acestui coeficient

global, un sistcm matcrial i;i rnenline stsbilitutes gruvite4ionald in cadml raporht-
rilor sale cu alte sistetne.ln cadrul unui sistem matcrial, este de ajuns o modificarc a
propor{iei juste a unuia sau a mai multor constituen{i cil sI se producl modificlri
importante in conligurayiu gravitalionald qi in coeficientul global gravitalional,

punind in pericol intcgrituteu melubolicd a sisternului.
La nivelul organismului urnan, oomponentul chimic dominant cste reprezentat

de oxigen, care manifestl o deosebit[ reactivitate faJd de celelalte eietnente. O simli-
toare lipsI a oxigenului duce, in uonsecinld. Ia grave dezechilibre in dinamica energe-
ticS gravitalionali de naturi vibrosonic[ din orice biosistem, tocmai pe baza fenome-

nologiiior detenninate de rapodurile stabilits intre corntittten{ii chimici.

ln caclrul microuniversalit5lii organismului uman, respiratia, care oste cea mai
activi dintre functiile sale, reprezint[ actul fiziologic ou cel mai pronunlat caraoter

7A

LL

E gzEg 'qotuosotqt.t tsc 'grewrrd Bs BJnlort-rls urppuryorde rs 'or1seou Joluplec

-Jec Inrperruelur ut.rd '1n-rA Lue 'sre,trunolcrur un Ec ulsou lnrusrueS-ro purroerdy

'alnsta^run wII-r9sA tL{
7n ptauaE lndurgc ri rtrstrloS,ro ?,tlulp aryruorioqmt7 aelnu&nwo,rtoqaorq apunficn

4atu! gzae+rlrer;-I eJec 'garsn1dorq ap totraza,t Lrn curlep lnugurpld 'le-]lsv

nutso1d onputrs

ocrSolouauouat atoys o e8urlr JE ']C-S d Eluilnue o e1 ugurpld ur eletloazep psrozrS

eiuulsqns urnc rS uo e;ede InueuouoJ gc urpzroerd !s JEop ?lrrurl uol eu 'rcry

'oJlseou eluElesJs3 e1 oJrlolrr3JeJ

alelneuruedxe Jolercp loJnlnl A at1rc|8qng nunlsatd lolrdcc 3e4ur trn ]Bcrpep tue

',;nstauu7 Inwsnoqupry ti nua1n14" E]eln1rlur '1il-rpc e cged urerl e-ep rec uI

'(cossn'1-[ng ri a77ot.ut1,,9-a1[og ut1 naZa1) rcpzoZ

np8al u.,to/Ltoc ntnoip/s'ap as dlv) actzr{otq asatotd a1uunun nl.rodtnoc ti utoyt.trdsa.t

rarictrn{r't nytnad"' a..rtlldnpn o-Iur llsuo3 eE'acqopn.tlttt tuo1n.udsa.t dllD) ul To.udsut
ullnrao tuntutrdtuoc lnuawrotta.f elurzc-rde.r (4C-SD pe1rc17qng D?Lrnrsatd

s^rr 269'l %00'r ozerl 01ln nc EuneJorur NtsDoucllH
%t0'0 VJINOBI{VJ VCruCIHNV
S/III T9T %b6'02 NACIXO
%00'81 LOZV
sp tzv altitodo.td
acuajsott7r't alaznB
s[Lr lgv

afiln)alaw a!azzltt

'IYrrynJg1)w TzflJll IS iliYOdOUct XTgtIJJTdSgv n)

g ) N E ns' o wJY gzv'9 g7 77 vdD NI)d d

'electldur eleiurlsqns e4urp roprj;odo-rd rriFrr:grceds pluotrep r€woo] poul

Ournur u1-,4u1 EjpolaElsop es sJco eleuorielr,r.e;3 roleiro-1 Injqr{rqoezep ul lll.suoo }ooJ3

ep IeJlsE Inun rznrJ 'lEurru€ 1eo ru4ued rS 1ec 1e1cf;c,t lrlurolsrs n4uad ryIv asnolnttrad
ap utauxa a)tloqDpllt lliolnut e1 'giurcesuoo uJ 'cJnp lolc.]souq? r rsuozef erjrodo:d ut
plncql eriue,tJ.!1ul ooLIo rc leuoriusur ornqe-rJ n.qs-a.t4 ttlltltudl.srs a1o (1,yg,lggr1'g'4)
ac4ou7nuro-rpal4 af)Ltolit4rrctg a)tLtosolqrl nlajtog n alnuofitpuo)-olul t.utyoEa1

reun I qxeldruoo srse-rdxa elso erSolouetuorroJ !]steop 'e4spou ;olezolodr uuo3

-uo3 'trficads ttlnfot r{ o.tn1n.odura1 'aumsatd ep rrleurrrrd iirunun qns crnoSgscp
os ec Insucs w 'nt{icads D)tluDLnpoLu.tal a8olouatuoua.f o nr eznS olserr elcoJ

'ioleulrn lnleq?l ur clelucze;d
luns rlulo e$e 'c-relnoeloLr-r JZclrA nJ l\* Jlrr-rnl uj-rodo-rd ur ozuS osJe,\rp pueurjuoc
e-qseou reJo-+souqu 1e sozeS oolseure un plurzc-rdc,r ureldsar 1-e.rco ed 1n-rey

'a.4o dp te ut.tdD ap Lull 00A €t -005 Itslcurrxordu prrdse: ueurn inursrucilcl
gc rcep gll{uxi|nuttu ad;s|a1dwoc +io.ndsa.t gl-91 cp Lntu rut-JlrrJ'crjn.ndsut p:n8urs

o-tlul .oD ap I t''0 ,trlEuuxordc rup.rrdsur 'alnur.totr 11i0"t1dsa.t reun lnduq u1

'ospot-tdu t:u8o1orz( ttc atrDuttllut aJlsDou rr.tpj?)Je.) lD lD,ryE) lnru
-autop awglqsut'ro urir.trdsc,r 'nrFolorzg uleue;ed JolsJJp eiueilodurr plrru qlEO

'ueunl rnlnutsrueSlo u

anSolorzrf'rrit2tlpqop e ozzq ap erinlo.te rcap ernSrsc srie;rdsa; '..to1o.urfuocut Urpelu

* tnum lnunuoS.ro a'tlnt ocqaS,raua ri DlouaioLlt onloBal gltreuuuued o curiueur

rS e15e1rqe1s e tlertdso-t 1cn1o glnu wut'.cr.ra.{sotqn sozoE )alsaLuD ep a-reurnd e Inucleur
eurro.+ reun udnse ezecuorice erie.rrdse-r p:r rnlqdeS lzee.rolep es ElsEecR icrursoo

biostructurii sale. in acest scop, am ales sistemul nervos ca teren de cercetare, in

special creierul, impreunl cu aparatul respirator.
Am decis imbinarea funcliei respiratorii cu cea nen oasi datoritl puternicei

leglturi metabolice existente intre eie, intrucAt oxigenul determinl aprovizionarea
energeticl necesard activit5lilor nervoasc de naturi electromagneticd, prin interme-
diul unor fenomenologii ce pot fi captate, cuantificate Ei analizate.

Omul percepe mediul inconjurdtor prin intetmediul vibra{iilor primite din exte-

rior;i captate cle cele cinci simluri, carc acJioneazTa ca organe diverse din punct dc

vedere anatomo,fiziologic, dar cu aceeagi bazi ftrnc{ional[ de codificare cerebrald,
alcltuit[ din impulsud de nafuri VSGr-EM.

Memoria cuvintului este legat[ de memoria corespunzltoare fieclruia dintre
cele cinci simfuri, in b aza unicitdlii fenomeno lo gi ei VSGr-EM.

Geneza sunetului, act hziologic mai complex indeplinit de cihe scoar{a cere-
brali, are o fiziologic analoagb altor procese de percep{ie senzitivd, prin care cunoa$-

terr realitatea mediului inconjurdtor.
Fszu Cefsticd a Fottuliei Insonore (FCFD reprezintS complexul de procese

.fiziologice de unslizd gi sintezd corliceild csre antreneuzii tn nrcd cotrsidersbil loute
proiecliile corticule sle elenrcntelor unstorno-funclionule ale uparatuluifonator, in

speciul pe cele sle courdelor vocule.

in parlea a treia, intitulatl ,$ileria si Metcrbolisnrul Universal", 'm dedicat un

capitol Genezei Sunetului Ei Fazei Ce.fulice u Fona(i.ei Insonore. Pe baza interpre-
tdrii rczultatelor oblinute, am formulat o analizl teoretic[ gi experimentalil afenome-

nului vibrosonic.
Dupi premisele teoretice gi experimentale destiqurate mai sus gi, ulterior, in cea

de u treia parte a c[r!ii, in capitolele 6 ;i 7, putem da vibrosonului urmitoarea

dehnilie:

Wbrosotrul este uni.tuteu fundunrentald s i.ntensului snsamblu electro-

nrugnetic-gruvituyional. El reprezintd cuuntu energeticd fundantentald reulizcrtd

prin interntediul celei ntcti tnici csntitfr{i energetice cure poute fi concentrutit intr-o
unilefie dislecticd de ucliune ;i integrare gravitulionald melsbolicfr universalit.

Wbrosonul este considerat de noi .fornru primard u nri;cdrii tn Univers, urt

,,perpetuurrt mobile" cure.face sii se nescd o perfectir intercondilionore intre vibrs-

lie ;i sunel, cutr se prezintia in sohema utm[toare:

unitate vibrosonicd cle bazd
J

mi;care primaru --+ VIBRATIE <+ SUNET -+ manifestare primard

l

intercondi{ionare p erfecti

Fenontenul vibrosotric in condiliile sale de unitste energetica de b&zit univer-
sald creeaziaun spaliu pe care l-am denumit ATOM DE GRAVITAIIE, Ei cdruia i-am
dedioat urmitorul capitol al cdr-!ii.

Atomul cJe Grattitalie, ac{ionind fenomenologic in spaliul sdu, prin intermediul

miqcdni sale, genereaz[ ansamblul de t nde electrcmagnetice constituite din ventre ;i

nocfuryi; fenornenul se intilne;te at6t la nivelul undelor luminoase, perceptibile de

cdtre ochiul omenesc, cit;i al undelor sonore perceptibile cle c[tre ureche. in aceasti

72

ct

g[ 'tN D.tn8u

:clEolprrun EJnSu ui !,uosqo os wnc €S3
'pue1d else gorleuSruo4colo ppun'zec lseor uI 'Ecllulow ppurlSo o op ol"loege; rS ro1
'Elr3so un nc eleJeuoS 'erruoriels eiepun u1 crleu8tru 1ec u1 rS cl4cole lndrugc uI oJlue,,r
rS unpou op peJeuuol eiuerru.e ur eund es zuolJ rnl lrl.ros €-r rolc]eAeJ lsocv

gy '.t1,7 otn8tg

'eJ€ru op luororlns ereoldrue o ep luclrcso

irriuelod ep qiuere3rp o ezooJo ES lecul cru.relnd ep 1gl" olse snpur InlueJnJ puec rcuntc

erelugcs o ecnpo-rd es niJorrtolurds u1 j-rg,L uJ ]eurruJo] cr-qeuroJorru qunS un no ]lclploo

el JBr gcrrrJ lreJs o nc lrg1de-rrordsunpl"dl ulllnszog-l,e4rrrdlp clse rs EJruue4 qcrur o grurzatd erec rudnc
op Jr] un-Jtulp glncR1 llntltsuoc olse zuoH rnl IruoIEIoAeU

'oJeolptu-rn ern8rl ur glurzotd es runo pSp 'zuoH

op trrrulsuoc JolBIeAOJ un rcsecou clse roleuoze-r ur JOIepun Ec.rEleAeJ nJ1ued

'ElPZtUIp nes gsndor

y$rggs ur elso lls e elred ptle o rS eJ€lol.eJ n-4ued !]€zr1rln else lurf-red 'elnof FlJeJe

uud prnplqr ur Elnuuo-+suer1 lerj-rcd alse er8leue llseecc -rep 'olucprcur repun er8reue
gzneldvc ltuoleuoze1 'lruolelolo-r e$esg3 es crec ur 'srqcur Inll€ IS eJrsos ep Bpun

lcelp pzealdeo eJec'ueuce ncs srqcsop lnun :slrg4s ee.rd roru'3ru1 re;d rcru alo o-qlrr
clrldnc oluelrcso elrncrrc Enop llsrxc 'ersrure op EeJ ur rS eo 'eridecer ep eriels ug '1rr

-euc3 u1 'e-reolecgrldruc eor4ooleorruo1 oln.\lEl, Joun Inrpeulre]ur uud erecgrldue ep
llculuB olrurnue ltdope es 'pluercqns elso nu pelElrsuelur Ece cJ 'ollllrsualur llsuurosuJ
ep elrj-ro; oor.r1oole piepcso roun Inrpcs pulueAep clsece '.roleuozoJ lrrunuop g eelnd

-re llncJrc eeuourosr un 'eJrsos ep €pun no 'riueuozeJ ur Eorpc 'pp.roce nes otuoluts

uJ 'luelrcso lrno-Ilc un-4ur,rd col eJ€ e:eolpirursuer1 ldcls reun osrLLlLrJ ccrletrSruro4cele

Jolepun e erideoer op Inueuroue; pc 1n1drg lorzrl oJtlc ep lpuurluoc tsoJ V

'ocrzgorq rS eorzg elourelsts p3ru1s1p r?s nES ozoaJc

Es EJnsEuI ut plcuo{e1t,teri rS pcrre8reue alelrcedec Eecr elSesgfier es eiSoloueurouo.;

Unda electricl E este diri jati dupd axa x iar unda rnagneticd 11 dupa axa.1,; sx6lo
clcctrornagnetiod se propaga dupi axa z. Dacd revclatontl lui Herlz estc orientat in
pozi;iu 1. cu el nLr se va inlanpi nici un flux de induc{ie; pe de alti pade, cdmpul
elcctric Z in ramurile b si c estc nul pcnh-Lr c[ va fl notmal pe astfel de ramuri, iar in
rarrurile d $i ,/ are acliuni simetrice. in ircest caz, uncla clcctromagnctici nu poate deci
genera difbrcnja de potenlial in spintornetru. Daci revelator-Lll este orientat inpoziliu
11. fluxul de inductie inllntuit cu cl cstc tot nul 5i actiunca undci magnctjce este nuli.
Campul elcctdc E are acliune nul[ in a si d iar actiunile in b si cr nu sunt sirnetrice
data flind prezenta iritrerupcrii. Vom avca deoi ourent altematirr gencrat de unda elcc-
tria'a E iar revelatoml cste sensibil la unda clectr-ic5. Daei reveiator-ul este orientat in

poziliu 1{ fluxul dc induc{ic inlantuit cu el nu este nll!. Ac{iunea eleotriod este

sirnehioir in a qi in d Ei este nuii in b $i c'. Revelatorul este insensibil Ia unda electrici

dar sensibil la cea rnagnetici. Dac[ revelatoml este odentat in pozilia IIl, este

insensibil la unda elecric[ $i la cca magnetioi.

Dispunind revclatorul in onentlrile lI { ill, Hertz a pulut si observe noduri $i

ventre ale undei electrice gi ale undei rnagnetice; determinAnd distanfa dintre doui
noduri sau doui ventre consecutive, a putut cleduce valoarea vitczei de propagarc a
undelor elccffornagneticc care, in vid, este egald cu rapofiul dintre unitatea clectro-

magneticd $i cca clectlostaticd de sarcinri electnci qi ou viteza dc propagare a lurninii.
Cimpul electromagnetic se rnanif'esti in acela5i mod sub aspectul undelor lumi-

noasc in atAt materia flzicd cit qi in cea brofrzici. in experimentele legate de geneza

sr"rr.retului (FCFI) s-a relevat ur.r ciirnp elecffomagnetio ernis de alte sisteme biostmc-
turlie animale sau vegetalc, dar ou o lnare dif'eren{i de interpretare. De data aoeasta
experimenftrl sc realiza cu energie de naturd vibrosonic[.

Sunetul produs cle scoar{a ccrebralS. reprczcntend sistenul biostntctural ccl mai
evoluat din cate pot cxista in Univers, genera ct'rn5ticnt r: succesiune de fiecvenle

cuantiflcabile in Hz, ca unde impcrccptibile, oaptate gi inr-egistrate pe traseele de
electroencefalograhe 5i pe plicile de elechonografie, sub fbnna de impulsun clectro*

rnagnetice.

Pornind de la premisa c5, in Univers, materiu 5r energia sunt absolut c'ondilionate

cle mi;c:are, tocmai miscarea va h fortra gravitayionald prima.rii carc genercazra alit

energia in sine, cdt qi materia ca encrgic densi. a cdrei unitate de bazia este Atomul VSGr.

in cadml cxpcrimentelor noastre, miqcarca bioimpulsurilor eleckomagnetice
analizate a tbst consideratl ca o expresie a entitefi vibrafie-sunet oa fom[ fundamen-

tala de migcare in Universul nostru.
A$a cum am afirmat dcia, nu existi nici o diferenli intre cdmpurile elecko-

magnetice fizice qi biofrzice. Energia elecffomagnetici dituzl (cdmp) este un efect al
entitltii encrgctice vibra]ie-sunet, generati gi de sooa4a cerebralS. Datele noash'c
cxperirnentale relevi ca forla gravitalionald este constituitl de unde vibrosonice
frccvenfiale existente in toate formele de expresie energetic[ sttucturalS, inclusiv
biostructura. Fiecare sistem strucnrrai, la orice nivel energetic, ss manifestl printr-o
fiecvenll vibrosonic,d proprie, ca rezultat global al propnei activitdli VSGI-EM.

Wbrosonul analizal" de noi rcprezinld acea energie primari care indepline;te
rolul de subslrut.fiziologic ul cavdnlului vorbit sttu cdntst co expresie personald s

74

9L

'JtxtosorqL4 utotv A tuolv 'wilMo|Y
alelnlpul 'epdrcurrd runrioes rerl u1 1o1rdr:o lsece ilirpdutl rutr '.l.t1otu lsecc ulq

'p-ruurldrosrprelul el€lu?lc Ellqosoop o tS ec 'ererppoul gunq Ieut o cluosoJql1 InJnIuolV E
eleurSuo rcridecuoc poul lsece ur puuoJuoc 'e1c1tctuto1u tS rustutole cp e1n3e1 olep rolalcd

-rcuud e Fl€zqeluls rS porSolouoJc BeJElueze"Id eunuodo lB-Ioplsuoc vtp, '?cruosotqll
atvilJnuolv r! ctuosotqg4 utoty ep leurSuo rnlrudecuoc tuptuezerd eoluleul rECI

'elEOUuEIc laldurocur €f,ur epluour
-uedxc rS ect?oloueruouel 'ocr1J-roc1 r-lnsurrdspr rS r-rpqe4u1 eol?18 nc er€lutuJuoc

ul elelrorrrrole ul reurcol pzeerSolur er' 'gleurfuo eiideouoo ':tnroso,tq74 lnruoty

'lelueruued

-xe rS crSoloueruoueJ 'cr1e;oo1 eJOpoA cp lrund urp plclJozeleu lerf-red Ecur rep
'rzplsc p1rulrquoc n?wqcnuotD c1 pSuutb us ex Msnuop vl cp luod e erec ecgtfuttlS
rS ocgosolg lrpleoJec ele8unlepul ioun € ll€rrr] erscrdxc o$o )lruon lntdatuo2

lndacug n7 ap

pilU Ulqwsatd lnstauun por lnun nznq ad actgl['orq # alDgl'alawatsrs p$n"anp ps ri
?tntl$lro) ps lunsaw ug'11tr1wn7 Dzail^ n3 lnsnqun n1 ug ploSndo.td'n4sou tn|np
-ug7 yn11ru1s a1&nua o ap DQ,toi alsg 'aunit,ltsorDala-rlroalaozald patb un nc

atap)ta) ap al4uaunradxa a.4snou gipl1llqlstras pnlsatlunru 1in1o1 tnp ptn)soun)?u
atEtaua tulsllauStruornala nznanuaE aroJ l?uns-alintqn-psnu D!ryrzrAlpur

qznq ap nar)Inra pulzatdat ("tgSil luttolint1m.rg )luosoqrl lnruotv

Iuuoliullasr9-of, JuosorqlA InLuolv' tI

'lal,t?^!tt[) ruvunS.rg alatnh! n-r]ued ruonl rsriocu 8o1eue pow ul

cor;ruec eslnd -re oc eeoc 'HafiunotJn, p3 rulsou 1n1nrus1ut&.tr inlelru El Jruosotqlfr
Tnuawouat'vtplrloerqo FS ]l;op ure olelueurrrsdxe eicp .rolsoct Inrpouuelur urJd

' cpsJoi.run qcrSoloueurouag qcnunup 13

-ee4ui u; rS orleucSosJelrun lnseco-rd ui crloq€]aur 1trr1sQnr' ep Inlor ecnlre e-rEO r]rerrr
-ud ct8reuo re JE rluozo;dar re lnuosorqr,t 'elelueruuadxe c4seou Jolc1ep EZ€q ed

')sauauto rnptpunE p Tuatu8n.(
un nc Totodtuot g[ nalnd n lnltoso.tqtl.'sre,uu11 urp plenloAe reul Bco eiuelsqns eo

eleJqcrec reirRoos Inlctru el olezrlEeJ lsoJ ne o4suou elelueur,iedxe Eo purrJ l€C
'ere8ru1srp op Inun rS 1co erj.eero ep seco-rd

un lglc curruJelep solr-rd ;e uiue uoze.r 'rceq piueuozoJ op ]ooJO nrun cuull ur rrurool
VnS uJ rue rjlnur rrur nc puun uJ lrSnqprd e.reur pod rnr,rn lnldurexc el tur-ro-]ct cu
ts lnzEJ iI ln :srlpur piunuoze-r Jp lnl:\J-l-1 i\p rrirunl ureln.rru.rn-usolq tS JlplnlJrlrls cul

-olsls olcllreJrp E-Iqtucruzep .mrqc nus ezrueS;o Eelnd .rE ecrlrosorqr,\ eprjr:n1on1g
'llipllsuelur r( relernp e1n rrienlcng alrrunue Joun r[ro-]ur)o 'rspsur plnlJnrs

n-rtrued ejurcesuoo elrurnur nx royDLrozd.t lnfa vn ure oSu;sep eueruoueJ elseoe eleoJ

'r1o 'eiuc:cg.to1ut 'nrionr.;rp 'urfce-qe; 'Erxog6-r epnlour elr-t ar8olouatuoual rs?oeoe

ep eleu-re,,ln3 'd)Usn)n t! aerydo alnrtsaco.rd ainalnttqu.ut reun pir,; uJ urFLIc eN
'lu.rnpnils pilu a)rJo u7 c17a8.taua

uauouaJ' rntpcag/ ln f)yatrun nlosqv lnryilsqns plurze-rde-r lnuosorqrl

'un$!s aJt.to

a3n,4s1p nDS flatJ anod dwrl fin1a:tn u! a,rriz ar8taua o nt ti lup 'aiuroa nr,rdo"rd

a. Atomism

Alonrisruul esle o conce.plie metct/izicd dupi care itttrcaga realitcrte este Jonnutd
din ,,uktnti" inlelesi c'ct pcu'ticulc inclivizibile.

lstoria atomismului incepe in cmticlitste, oind s-a recLlrs la conceplict corpu,tcu-
lard a materiel. Aseastd concepfie a incercat sI aprofundeze nne]e fenomcne cum ar fl

conclensqrea, rarefierea, conrbittureo, tnireu in solulii mixte a cJiv,er,;elor clemente.
Conceplia atomistl a derivat dintr-o doctrind generctld intemeiati pc conceptul

asa-numitultti ,,rninint nqtural'', dcfinit ca putiaLlct ntinimd, dincolo de care un ele-
ment sau un compus atinge o schimbare a propriei natLu'i. Pe baza acestei doctrine,

Aristotel. in lucrarea sa intitulat[ ,,Fizica ", polernizeazi impotriva atomismului \ti

Denncrit.

Un alt impofiant promotor al atomismului a fbst Epicur, care a affibuil cttomulu.i
un a$a numiI. irnpul.; intrinsec: confbrm teoriilor lui Epicuq atomii sc grupcazi in
vrma ,deviafiei" intdmpldtctat'e cle la nti;cureu de cddere verticald; Lucrelius a ficut

ca aceL concept atorric al lui Epicul si f.ic cunoscut in mediile rorlane.
Denrocrit, rcprczentant impofiant al filosofiei antice, discipol aI |vi Leucip" a

dezr,'oltat conceplii atomiste la un nivcl r.ret superior falii dc cele ale maestrului sdu.

Explicaliilc sale au lrntit un rutictnantent metafizic: dsupra realitatii.
Gnoseologia dcrnocritici a avut mcritul de a f-ace o rignloasi distinc{re intrc

intui{ia cunoasterii sensibile $i caracter-ul de cerlitudinc al cLtnoa5tcrii intelectrrale. in
acest mod, conccplia atomisti dernocritici dcvinc o noud metafizic'ci,./dcdnd din ,,a

nu .fi" trn substrat al lui ,,a.fi".

Denrccrit a dezvoltat un atomism alcator sub aspect filosofic, lnAnd seama dc

documentele slrace carc au putut fi luate in considera{ie. Sub aspeot fizic, conccpfia

sa atomisti ia in consideralie tliscontintLitotea materiei. Democrit definea a.tomul ca

Unitatea Fmtdanrcntald a Existenlei, indivizibilti, intdubild ;i eternd. A den'oltat o

concep{ie asupra genezei corput'ilor porrrincl de Lt cele patnr elemente funclamentale:

fbcul, aerul, apa, ptimdntul. EI a ittat in considera{ie mi;carea. de t'drtej cternii ;i

neincetata a utomilor, care dcterminl niste grupdri pe baza unor calitdYi geomctrice

fbnnind elenente similare. Ulterior, aceasta tcodc a fost consideratn rigidi ;i mcca-

nicistd. Dar, analizind obiectiv la nivcl istoric, este greu de contrazis in mod absolut
concep{iilc dernocritice; pe dc o pafie, ar fi injust, de wetre ce o parte din opcrclc sale

s-au pierdr"rt; au rdmas doar titluri cum ar ft'. .lsupra liniilor ;i soliclelor inc'omen-
slu'qbile", ,,Asupra ntnterelor", ,,Asupra contuctultd cercului ;i a sferei";pe de alt[

par1e, ffebuie linut seamf, de fapml oI analizclc sale asupra inhnitului qi continuitafii,
abandonatc din pricina criticilor lui Aristotel si Pluton, vor sen'i mai tirziu la clabo-
rarea clc cltre ,\'hirnede a unor metoclc infinitezimale fbartc validc. Trebuie totugi
obscn,at qi recunoscut faptul ci Dentocrit a fbst o rnare personalitatc interdisciplinara
in calitate dc ntstenmticiun, .ftloso.f, literat, .fiziciutt si chiar nruiician, intr-o vrala
bogata de inlelepciune h-iitd tirnp de 109 ani.

Evul Mediu a plstrat fbarle pulin de la Atornismul Antic. Fizica ntediettslh a
ficut sa domine o conceplie esenlial calitativa. Rcprczentantul cel mai semnificativ
al Atorttismului Medievgl a fbst lYilhelnr de Conches, care a desfl$urat tot cr
conceplie calitativd asupra pritnilor corpusculi inclivizibili ai celor putru elemente. Cu
toatc acestea, din pricina anurnitor polcmici dintre flz.ica aristotelioi gi conccpliile

epicurcice, in Evul Mediu a dispiini de/initiv atontismul, penhu a fi readuse in

76

LL

'ulroue r+ Jr Jolruor1cole lillurnu'to.t8 t?ut guto1e ru1ued

iruo4cele gt8I €U€ re-s p,ttltzod o1€llcl4oelo ep eJOJs lelsec€ In4unpuJ'uosruoql

qdnq ':ouelxe ?l rnlnruol€ EOlelIIE4nou Euluuelcp e-IEc 'e,\4lzod tutotes re.trlcedse-t
rugzrl€lnou $uerogns Tuo.r1OOIO ep ryulnu un pcStu es EIeJpc IrulunluJ 'gnqrzod

etetrculoclo ep puaSoruo pJoJs o ?c Inurole ltlurSeut e uoswo1J'2061 ul
'I6gl ul ,{euo15 orws ep uorlcelo Plrurnuep

lsoJ € rozrloJtrcole Inuc[loueJ ui oull,lc]ul stec q,Lt1e3eu BJtluetuelo EUIoJES 'll1u

-eo1r:1ccleuleeuIoEdJrEuoorJool]enleErJu€qlulner'ueouleeSeoluntcotgeelndcotpleudedeooos'1cupns"-nsupIuItgucolIBcuEnlce€lcnJl.e€ueu-lslu'oroJltoleut
'ecrurrgo elelueruole e1ro1 edeo;de nc Eulqruoc

es s ep piuunSn rnl eoJcru reu n-qued '1nue8rxo lnre;erd r;-s '-rotre11n ip;e1un e1e1

-nar8 nc prueSorprq rede; ep lound ec esenl es 'ye111u1 '91 ecrcole,\ lInqIIE E-I eltugc
ue8rxo ep Imuole reder B.r pugnl rS pclruol€ elelner8 ep lnldccuoc ed es-npuezeq
reuolelu E ccrruo]e urucnils reun e sridecuoc turud }r;lnullol e uoilne'8081 uJ

'rroqt roqnur A troLlnq tat$otn7

rn1 orierS 'nruutlc tncsgu e-s rcunlv 'Dal-XIX lD lnlnlooas lnyndacur * nay1JJ11y

lD ltxlnlnas 1n71i.tg{s e:ds reurnu F,relrJolm elulueuruedxo-ocgtfuttlS JJEInuuoJ o
lncsouno e eridecuoc Fls€ocv 'reucleru pjglrnurluocsrp erdnse rounl€ ep qosolg uerlr
reur reo ellpo ep ele1lolzo,p nldure ezelodi elrrunu? lncg ne-s alellqcque ulp EcuJ

'aqDpp) a1no1 ad apaca"td a1 a.roc lrynruawala
n$dacxa n) 'auts uJ tnlnwalsts lo luautap UD un DtLr ap npacatd alsa nLt arn) 'lDuop.to
loftnd utagsts u7ut1 lD ruawala 1de.rp preprsuoc Ir rnlnurolaE D)Iinw,alDru ofirtn/ag

'two1o l1n ttr oa.totu.toJiuo.q

nos oa.tolBalurzap 'orioltcxa { rn LalD acrzg[ rnuuo{sLtou ap ltqtwd a1,tnot tirt1ol

.tDp 'Dlrqtpn4sapLu ri npqrztttTtut 'DltqDoLltlut D)tLLnq) apJ4ua o elso Inruole 'tooq
'n)ttutqc aricoa,r rns atout"toJ.ruo,q a)llo uJ qlz"taUnau auDutD.t aJD) 'luaLuala tnun D

optc4.tnd octLu rout Da) €o lruqop olse Inurole 'ucroduoluoo cgrjurrlS lniequrtl u1
'lueJno 1nlequrq u1 rzplse rS

!]nzrlrln else etidecuoc qlseecv 'ainutwrapp alDluLtD) ri a1nyt7oc tD '.toLtayltt pilqlzltt
-tptrt 'oldutrs inpsqD arralDru ap nlnc4nd o r:c sclcfur 1so.] € Inulote 'lndccut e1

',,1!q!2!ttlpu!"

luucesuJ eJEx ,,soruolz" lncsece;3 urp ll,rJop ,uotD xp lnldecuoc 'ctSolorupg

tllolY'q

' Jnuole r n1n1de cuoc .,lrser8o.rd .+erle,r pugp' lelueutuc dxe- oo g tf
-ur4S lmueruop u1 nrieds llntu lEuI uSriSgc BA Inluslulotc 'ne.re1Seue11 nc pul; deoul

'elEJnlBu orrorrroueJ

Jolrrunul: ec.tecqdxe n-qued EITqEITA tutu pzelodt o ccternctdo-ocllllcoutep rotide ouoo

eeppp rS 'ecrlo1o1sue eddecuoc ep luepuedapur 'nurn1 rrdnsr ple.reue8 eridecuoo

rfo eoreJo ruelSeucr Inutsrurol€ go 1n1deg atfelaptsuoc ul 1€nl elnqor'r$n1o1 ',,o,ttyty

-tluz)" so.ut7r.t atnlntutof'o ap a1tndap Eoul eupuIEJ n.ta4louat ltltustLuolo'rpuassog
r! saltntsag 'laryn7 rnl cle olsrurole -roprideouoc eprtrod ur 'eelsece el.eol nJ

]Lrooure cl rnl cle EJnsIur cJEce-r€o o-rlur
rS rnordg 'snrlce;cn1 rnl eluprcnl elrredoosepel orJ Es lnor4 E erp,o 'snuraDT atta8cttg

ep nrper{ JnnE ur pteligl lsoJ p utlnutsuuolD Da.tDSuDlaV'ptlfrg * uocng Inl el?

ecgriurrlS eleo uJ nES ountg ottrlp.torg rnl ole acr+osolg nidecuoo eirou uI eieuleructr

Clonfonn teorici cineticc a gazelor, raza medie a atomliui este de 10" om.
ft'ebuie sI prcsupunen cI st-era electdortatii pozitive imaginafe de Thomson are
o razi de acest ordin de mirirne.
Ipotcza lui Thomson a fbst abandonatl din pricina incompatibilitilii cu astfbl

de datc.

ipotcza releritoare la l'aptul ca sarcina elecfiicil pozitivd, in 1oo si tre distribuiti
intr-un spatiu mare, este congenh^atir in centrul atomuLui insugr, a fbst avansati in

1904 de fizicianul -japonez Naguoka.

Confonn datelor mecanic,ii clasice, nn ptttea exista in rnod stabil un sistern
concoput astf-el. LIn irtorn cu sarcini unjci sii rnasi nulI nu poate justiiica grc:utatea

elcmentu lui respeotiv.
Nlorlclul Thonrsort a fbst inlocuil de nrcdelul planetar al lur Rullrcrford, in care

sarcina pozitivi cstc concenhatii inil-nn nuolcn cenffal. N{oclelul atotnie al lui

Rutherford era alciruit dintr-un nuolcu central, in care se concentra inlreaga masl cu
sarcini pozitir.ir inconjuratl dc elcctronii ncgativi, care sc roteau in jur. Acest model
atomic a fbst studiat indclung Si urodificat in ultimii ani: totusi, argurnentelc sale suut
firarle dificil de analizat.

Studiile de oinetica gazelor stabile au tlmizat o evaluarc a diarnetrului atomic
de I 0 s cm, in timp cc experimontele de bornbardament cu parlic';lc au cismonstrat o
fbrla de repr'tlsie elcch-ostatici provocata de sarcina nucleului Ei manif'estatl

aproxirnativ la 1013 crn cle centrul sisternului, aceasta inseamni ci raportul dintre

diametrul atornulni si cel al nucleului corcspunde celui cxistent intre un obiect lung
de 100 rn gi garnilia unui bi{ dc chibrit.

Llonfilntalea dirrtrc clectron gi proton cvidcnliazi ca 99,95%' din masa unui

atotn este concontratat in nncleu, ceea cc inseamni c[ in interior densitatea atinge

valod inscrnnate.

Totu5i, ipotctic, daca nucicele ar putea vcni in contact iure ele, dirncnsiunile
lineare s-ar reduce de o suti de rnri dc ori.

Densitatea interioari a nucleului conflnrld supozilia existenlei rinor ib4c de trp
fbarle diferit de cele cunoscule pin5 acum. Nutnlml de masd A reprezintl suma
protonilor gi a neutronilor conlinuli in el: tofuqi, masa efectivl a nucleului nu ooinside

cll suma maselor cornponcntelor singulare luatc in considerafic in mod distinct;

Einstcin a inocrcat sii fbnnuleze legatura car"e line rinite cornpclnentelc nucleului in
baza energiei fuilizate de delectul cic masi:

E: An'LC

Remlta pcntm nncleu o rnstabilitate c:aro ar Ii trebuit s[ cluci ia dezintegrare.
Penhu cxplicarea stabilit[tii, trebuia introdusi ipoteza cxistenlei unor for,te care
constituie un fbl dc ,,lipici" inffe nucleoni (mctafbra este Iuati ca atare din litr:ratura
specializati, uncori plina de astlel dc repere simpliste). Era vorba de forfc dit'erite de
crclc cunoscute pini la ora rcspectiva qi calificate drept fo(e gravitafionale nervtonic-

ne, el ectrostatice coulombienc sau ma gnetice.
Sunt de cxclus mai ales tbrtele coulombicne, infirtcdt intre protoni exist'i fo4e

dc repulsic care deveneau enolme la distanfele considerate.
For-lele nuoicare care pllteau constitui accst tip de ,,lipici" intre nucleoni erau de

naturl necunoscllti, mai ales cind se refleoti asupra fapmlui cd inff-un nucleu de

78

6L

'crFJeuo ozerpeJl

Es PJq+ EllqJo qlrlunue o od olsoloj es cJEc !,\rle83r.r euroJes e p uo"!.oele un rs p^rlizod

€uroJ€s ep [E4ueo nelcnu un nc 1o1 lopow un prrgluezoJd 'prolreq]ng ep letoqrle ue8
-oJpirl op rnlrlruole lnJe pour n-4ue d raurleg rnl Blnuuo.] ezezrlrlft ns ?oJeeour lqog

'rurcJ€s JOl0sr?0Jorunu

a1e eco.rdrce.r eleiuengur e1lnlele ernqeJtr '1e.rrlozeJau op rS pcrueceur euelqo;d o rlur

pc n-r1ued 'ruorlcele rilnur egeo3 n€ eJE3 rruole Jolp llrruoftgs Inrprus u1 elerSeiur
U ]od nu (ccqdrle elelrqro) ueSorprq tuluod ploJ.roururos ep elnuriqo ololellnzc6

'PIozoJ €p EuuoJ

uJ $rqlo o ernlqsuoc rc 'esrqcur psdrle o else r€tu nu -rolruorlocle olrqJo 'eleoleuun

'noionu cd lrqrlrteur sepeo rs

[Inuorlce le 'zec lsecr ur ipldrerp o-.qur e zceJoue8ep p ?Lrolocte4 'l '.tN o-ut7tg u1

'crfirctre Eq,rsosqu

fs rJru rS ezerprl cs ornqe4 nu 'rqog rSnsul cp ollllq€ts roloo uuo.]uoc IOJt{e ep €c

'e rSreue pSrlsgc nu rS cpre rd nu 'e1us le uoJoet?rl 1u lcund oJuo ul 'Fuo4JaJe cc eJSaecE
ur-rd puerrpur 'rsr8reue ruElicsuoc e[re-roeJ ernlr]suoo o piuege,rpnur Ellp O

'1nl1e ei lound

un e[ ep gzvrtp,L (.u,) nlnrpn.r Dzayl,r eJ durrl u1 'n1un1s'uoc eu€rulJ (tut) nloguaB

-LtDl DzaJrA reuillu epun \tr1og rnl Inz€o ur epundse:oc nu ?lseeov 'rnlnq8un erfr:ue.t
nc 'irqerre,tur eugurtJ oJ{?cSrtu ep rripl4ueo Intuoutour rcep 'gluulsuoo neJeut ou€tu
-!J lJ?loere EZoIIA F, Jplo Brrurle :olcleueid rrJpoSrur etdnsu,taldday rn1 re3c1

'rrlt-IjoA3I ep Jeurnu lrlunue
un pdnp 'nalcnu ed erapec o pl InuoJtcele olnp re o;cprerd glsEOoB les ee;ecSru ur

'uo-rlccle oJlqc cp erS.reue ep gnullrroc Ersr[re olso Icpout ln]seon r qiurccsuoc g

'lullnzeJ un rJru el ecnp nuelnd rlu unuole elsece 'ecrSol pzEq o

F-IqI 'Jep acrdooso-rotur eprndroo n-rlued rcunle gued clezrlun rrorurrurp().qJo]o rS rrcrLr

-Eceur -rop8e1 uldepe o e ru1ued pJoJloqtn11 rnl rorrleqos uercorlrporu 1eoJeour B-S

'esrsEIo lrJltlrPuipoJ]cel o

rs lrorLrpcow e1r8c1 no'pi,np1qoq.teed: uerpoocuprlrlrnlrltous9q'e9 olse p.rolraqillg lnl Inlopol1l
op gzolta.
puezrleer'sAl{ 002 Z o no

gcSru es rS nclonu ep tuc 6 0I.t'E ep giuelsrp o rl uUE es rnlnueSorpnl InuoJlco{E
'nelonu ep {crdo;de rcur

lgc nc rzrdr-r reur lg1{r no Toleleueld 1e 1ec uuolloolc rS rnle-reo5 Inlor BoAE J€ Inolollrr
o-Icc uJ ;e1eue1d [lo]sls un ed eo Inurolr tllueze.rder p,rqlerpng 'piuetsqns u1

'luoulcle rfulece crrlllrls llllrzordo-r erec rdolozr rs;c,trp urp snduroo elsc elsecE

!oEp -rErtlo '1ueure1e rSnleca n-quod JErqc eznl-lel llnur-ro.I u1 a;edu xrl) Z oa..tDolL)/l
'ro1 e e.rerSnu ur Inolollu pJtrofuoour e,reo ruorlJele ep ltu?tunu

rlueze-tder eJ ')tutoJD -lptunu yurnv '^aappltary lttl UlaqDJ uq) aury)ro ap lnrnluil.Lt

7 fiary e n1 'alnurfqo eplueruiledxo olole1lltzoJ nc '4aotg tap uD 'Fcrruole celclne;3

urp elelpnrnl rnlnelcnu E Z u,rJtxJES pugJeplsuoc olpnlooJe lsoJ nE elnJl€c oloutr.rd

'euoiquro [1oo nES euerlrol,$elr

eirq ep lnrceds uI'lncsoullo rlcp d11 cp ej-ro-1 op EqroA lSnlol t+ r:e1nd nu irol rei

-ualsrxc eiurtr-rd uJ .rcrqo mqnp un eonpr relnd -re 'elncsourlc urind luns ej-rog op loJlsr
qo 1n1de4 'psuourr lurrqurolnoJ erslndel rS oulurru l-leeuelap ecordrcer elejuqsrp

orcr uud'snpc; egeo; mieds un-4ur rucllo-rd ep 76 guneldun uri creelcnu c1eiro.1 nrlmlll

Flgura Nr. l7
Diversele orltttc eLiptic'e in.lintclie de condilia de c:tttntificare petrtrLr cele patnt rtrbite

Electronul se poate roti nurnai pc orbite discrete; el poate ,,siri" numai intre
doui orbite cuantice $i in accl caz cmitc un fbton (/zv), daci,,slritura" indepirteazi
elcctronul de nucleu. Energia rcspcctivului foton oorespunde dif'eren{ei de energie

cxistente inhe cele doud orbite (condilie a.f|ecvenfei lui Bohr: E, E,-- hv).

Figttra Nr. l8

Mi.scarea electronului cu orbita in.frtrmd de rozetd

Nivelul in care se gSscgte un electron cAnd atomul estc ,,in repaus" sc numcste
nivel funclarnental, in timp ce niveiul la care este adus cAnd are un apofi de energie
din extcrior (de exernplu sosirea unui fbtor-i), sc nLlme$tc nivel cxcitat; adus la nivelul
fiurdamental, elccfronul va emite la rindul s[u un foton, pentru a se elibera de encrgia

dobdnditd.
Teoda cinetic[ a gazelor a stabilit penhu lungimea razei electronului valoarea dc

l0I cm.

La temperaturi nu prca ridicate, cu fbnomenele mccanicc prcvlzute de incdr-
citura cineticl a gazelor, nu se reu$e$te ac!iunea directi asupra nucleului ;i nici smul-
gerea elcctronilor peril'edci care fbrmeazd un fel de suprafali cxterni a atornului.

Principiul corespondenlci lui Bolu in constmclia atomului Bohr-Sornmerf'e1d,
care se bazeazd pe posfulatele de cuantiflcare introduse inilial de Bo1.rr, nu sunt

compatibile cu legile electromagnetismului clasic.

Din rnodelele examinate rezult[ o realitate extreln de complexd, formatl din
aga-numi{ii ,,atomi" oare, din pricina supunerii la legile mecanicii clasice, sunt
definili ca lipsili de,,masl"; astfel dc cotpusculi, in cantitl]i fbafie ridicate (circa 1022
,,atomi" pe crn3 de corp solid sau pe litru de aer), intcrac{ioneazi intre ei dc un numdr

80

I8

'(..trldtt" ap r:ricoU

-ruures no ,,0n13" Inuouuel 11 ep) ,,tuon13" eltutnu elenilr,\ eluenc rS-npueqrurqcs e1e
e4u1 q8llel os o;ec elengl,\ elncq-red cleJoplsuoo 'rm-..>1;enb" elelunu-e$e esnpo4ul

eg ES lrnqe4 E 'cuuouc crspder ep ejro; ;oun riueze;d ur ruo.4neu r( ruolord euno;durr
euri e n-qued nclcnu ur ull..lolur eJ?c peleot ec 'gfuelsrp EUncs egeoJ e1 rop{eur

-JoJur Inle^ru e1 l(lueuruedxe ep d4 un rcru ur e1e^-IOSqo pttpororu liqylue) ll€nul^
JolruoloJ e rS e1engr.t epcrged roun eluelstxe rundnserd qs irnqo4 e pcrlueno ecru

-€cour'egog ropunticerelur 1nlol.ru €[ olopoul ep eiue"reoo reun eercuriueru ru]ued
'JOIrUrsJ€S rejc.lroSuo3't

l(eiuuega; EI rnlruuelsrs erjelor

ep pir4 elrqcuc,\ul eU BS crnqorl e1t3e1) relnrqSun rnlnlueruotu Ecreliesuoo't

i(cprfrds rriel

-suu-rl ep gie4 epqeue.tur eg !s ornqer ep3e1) JrourT rnlnluorlrollt EeJe.\Jesuoo 'Z

l(ererod

-ruel riielsuea ep qirg elrqerJeLur eU ES ornqal ep3e1) rerS.ieua ce.le,tresuoc'I
:1uns aig 'ectzg riplqeer erjnlrlsuoc rSpsul ep n1e8cl else qiuelsrxc lo-r€o € ole1uorutp

-unJ rr4erurs eleun elcedseJ !s ernqor1 runricr-ro1ur olseo€ purlrld c1r3e1 eleo;
'eqr1s eunrio€Jolur 't
lepoS eun{oero}ui 't

lqcqauSeurorpc1e eunrice Jllut 'Z

hleuorjelnerfi eunrice;e1ur' 1
:gcrlce;d rS prfoloueruouoJ r;elelrl€eJ uJ ote.lrosqo eunrfce

ep undq nqed elec lueJeoc ecrldxe gs elec loporu Lm ezeJoqelc ES oJ]seou clelrz ur
rS rerqc FJJEOcUJ Ecrzg (rorlsuelceJuo lolsece Jo;nlnl e eleldruoc Eo,rrugop ruluod

'lezr1eu8eru g eleod

nes ocr4celo rurcJps ee,Le eleod 'ecrleuieurorlcolo ruol?lroso rryls cleun epcsod '(e1eu

-orie1r,ter8 nr:s elerj-rour ,,BSBru" 'snede-r ep ,.eseur" sprunu) ?s €eJecsrlu n.r elcle.roJ

Iipreudord Ezcer1suourop 'utnlo.,r lrrunutr un rdnco 'nrieds ur col lrunlu? un-Iul ]Bnlrs

else :eltJeuoS rcrlstreloe,rec elSru ppesod ..rrro1uru" rolsoce Ie luourelo eJccetd
'ocrlurno ncruecotu e1e r3e1 op nlqu?sue loc€ IeJlsE iJrulsuoo €-S

'elelosrp liPlquuo uud rc 'nnurluoo pour uJ nu 'erSrcue ep JollJnqulrqos Eel?trlBpotu

r$ uellnurrs eorldxe JE eJec 'ecrurole runrsuorurp op upzrueSro ur ,,reuc1eur" e ednqulsrp

ep cllsrpqeqo:d lapour un EI sJnoo.r e reSurpeorqcs 'olJrull Jolsccc uel$dep n4ued
',,nzajtl tiutLu,Dlap a1ood as a.tot

nc ntztca.td a o)rtu roLu JDID nc 'nfitzod nutwnJap as- aJD) ttc ntztca.td alDut rDLu alsa
lgr nr llop luaLuolu utl Dl talntLutd n (ocqatut ntEtaua nns a.ocfuru ap na1n14unt nos)
lazaltA ti nrjnod n auDqnMIS apDra lIrDLtluttapp na1nl4tqtsodrai" rulur:osut 'elncrged

ernSurs reun lectidt !,, altqDMasqo lipqllLtn "toilD oarlolo^ DinutLu.tapput Dr urydaccn

ps ?Jp./ DfqnAJasqo alDtrrlltD) o ainltj)Dxa n) nwLulatap alnod as ltu" Ex puuge

(776y 'Snquas!?H) atnwwtappal ap 7n1d1cu1,rd'sre^.ur rS gpur;epeu leldruoc aueurcr
co op gleposod tt3;eue'.,rolnorgrd" etirzod erzrcerd nc p-reospru as pcrp :rrigylee,r

eoJeAJe sqo uud euriqo J?-s eJ€r eleldtuoc elup ,roun oururl clcun snd e 8;cquestoH rnl

lr.l ttJf uluuo]eput lntdrcuud ielqrsecceur 1ue-redu elrturl oleun e1 e8unlc es 'rlncsndroc

rolr,l,rlcedser dEeJrl,\Jesqo ru1ue e]ecrlsr]os ltur ocrzr+ eceollrur pugzllpn

'(r,rolgrniuocul nlnosndroc no pptrncos

ed runricerelul Irt11 porc're o4urp eJecog n-Uucd'epqrsod g.re) uo ep crurouollse

La rindul slu, interactiunea s1abi, inhldus[ pentru explicarea compofiamen-
tului de decidcre radioactivi a anumitor pafiicule, caracterizati de spectrele dcxtro-
gire gi lcvogire ale spinului magnetio a1 partioulelor, pare sd nu se supuni sjmetuiei

amintite rnai sus.
lne4ia se cxplici prin interac!.rurile electromagnclicc numai in foartc rnic[ pafie;

penfr-u explicaleii parlii rimase ar trebr:i si se utilizeze gravitalia; este greu de conceput
aceasta penhu cI. la randul slu, gravitalia ar trebui sa-gi aibi originea in ,,mas[".

Concepfr"il de,,rnas[" iner]ialir este introdus dc fizicd pcnfi'u fonnularea atracfiei
gravita{ionale a corpurilor, a$a oum s-a introdus conceptul de ,,sarcin5" pentru a
cxplica affactia electrostatici.

Cercetarca conterlporani in fizici se prcocupl dc dcscoperirea ,,fragmentclor de
materie" din cc in ce rnai mici, inceroind sa sprijinc modelul atornic material postulat
incl de la primcle stadii alc cercetarii interpretative ale spectrclor de Hidrogcn.

Toate teoriile prezentatc pina aici in rezumat nu au prileiuit totu;i progrese

importante in domcniul cercetirii dedicate structurii ntotnice.
S-au inregistrat unele progrese in frzica nucleului atornic, carc inaugureazl un

nou dorneniu denumit/izica particulelor elementare, care nu sunt altceva decit atomi
de hidrogen, oxigcn, Ei aga mai depafic.

Dar marilc dificultili rnaternatice gi fizice, ca qi experirnentale, pe caro a$a-nu-
mita frzici modemi le-a intirrpinat incd de la inoeput, au rlmas chiar gi astlzi fbrl o
solulie precisi, ceea ce lasa spa{iu libcr unor noi idei" ipoteze, teorii, sisteme gi
modele din pafiea cercetirilor de astizi gi, natural, a celor din vritor.

c. Atom Vibrosonic

Modelul Atomic Vibrosonico-Grat,italiotral (M A ZSGi) propus de noi pome$te
cle la o bazd ntatemcttica si ,qeontetricci de pe care abordeazi realitatea fcnomcno-
logici a lizicii, pennildnd ca aoeasti realitate s7a fle constiluifi de un spaliu qi un

conlinut reprezentat de energie. Cu alte ouvinte, am putea spune c[ energiu este
conlirurtd in spctliul conyiniitor. Deci. inheaga rcalitatc universali ar fi o energie

generatd, dezvoltatd qi clesflSuratl irr spa{iu.
in caclrul concepliei noastre atomice, energia. trebuie cercetat[ Ia originile sale.

unde are loc genezo sa, adiol la nivelul de bazd spalial ca unitete .fimdamentald a
.s tr u c t uri i un it; er s al e.

$i, fiindca cstc vorba dennproces care se dezvoltl pornind de la o genezd cratrc

o integrare metabolicd intr-un ansamblu. stnrctw'al, trebuie si irrtervini un alt para-

metru fund am ental t i nrp u l.
Dacd ar trebui sI adoptlrn o manier5 mult mai simpli pentru analiza profundl a

str-ucturii universale si a dinamicii sale f'enomenologice, am putea lua in considerafie
numai trci parametri ftlndamentali'. energia, spaliul, lintpul.

Din puncful de vedere al unit;ersogenezei, conceptia noastrl pornegte de la ener-

gia.fundantentala ;i absolutit la nivelul unei cuante de baza; a.cest conlintrt energetic
ocupd un spaliu conlindtor uncle se clesJd;oarii utt anumit circuit, in timpul untri

arutntit inten,al de timp.
La nivelul atomic vor fi Spaliul Atonic, Energicr Alonicd, Tintpul Alonic.

82

[8
6[ '"tN DtnSr,I

'reris}IAluD

IE lxolv [tlltutlo-esrlr 'cl4euro38 tceds8 qns '1e1u::zerder rnB '0e '.t19 otnBtg u1

']uoJnce-r rnlnl-reu rrcrurpurpouual c rS .e.rolrosul rerirrrcg e ecrl

-?,JcJ lezpC n 'ooqo13qn5 rrurlrsa-rd Inrpeuuelur uud elenloo.ye rolo]uetur-rcdxa rS rolu

-gtJcloo 'rolczolodt ezrq ed rou op lelnulrol otso clcluoruupunC relrog 1n1npo14

ft g'g)g SA
n,j ftlilu' n q s o r ry n s "t a u
g n L4n 1 n u o 1 it1! ! AD,r q
-o Lt o s o q

-uailrppunl uing plenptslroJ else pi-rca qtseeoe 'n:1sou rnlnlltpour "r

Elulllsuoc EZOIrA El ,nlnsn"zfieuqn cd 'trururnl

+nzpalur^n^lr!f:iJ.xto:logealsZs.n3trte3tU'rvoul qlS0[0U0U0g0ftne]p o1uliua.r;;crd rolJ;ioer;p 1n8un1 n DlDluaur
e-aq

'alozllqn ap aL!oz ur arjcupo.td )p auoz

ut1t onoajat nztyqus n ap aatttlrsa)au ap lnLtttufildp alsa ctSolotrautouqf lnsuag

' tn lntustpu8rlLu rS )LtDa la tnlnluarn)
eretseu gp Qgsl'tJ'g) npuoritlrtx.tg-otntosotql4 eltxtuanrttpung nfuog
-'drugo rs psnur pu€uruuelop '(.r13o,ra1 S nrs
r$o"rlxap -- 6) 1ni1e-;lrr!
t1r?s suas Lrn-JtrrJ e8rno;ed elec uiro; srniurs o plslxg

'a,tau4snsolnt)

w aJfltotp ri alncrlap npia.t DlalDuD) prrruuolcp ctec .ayruglu1 galEtaua p n1qu1i

-uot (1trlEl'pqnt) a1noE lig4mJ rcTJn crei$cu pp n 'qugfiu uosotqn et naunfity
'61 n.u8rg u1 luluaze;d

IaJruoit-qs inlnpout rtl4tadat lnpout llo pBgAtr 'asttap utitrd tDta nos llrltu toLu rttltLlro

nx nl$uorsttaauprrpofi reiar o-.r1u1 'p1uadrua7-o$orls ptlrunrrp o-4urrd nrinds
nr pzeoztueffro es etF:eug '!&u!iuoJ a!8,t?ua rS nlpuliuot nrjecls urp plrrurlsuoc '?/lrJr

-fis'qo DalDltlDat nc ciue puodseJoc ur st€nurltroJ ur sndo-rd e$c rgSA lnruoly
g' (r g SZ'y' trq1 7t uo 1 ir1 il ttrlr ) ru o s

-odqlA )rruoty lq?potr[ Il]oqvp ur€ €reJpc rzcq ad qlcur8r:o prls€ou uiidecuoo '7utto1i
-tt1u,nt8 ]ruosotq,r tnlvrrilsrtfiotu l1e :;.nutldrcstpJalul alastwa.tc[ ]uns eo]se JV

'?llqLu0su0 ala.LDul Dl ua10

Dl ap 'all.ulpttu alDol ol rnlns,raAttrn n r:znq ap p)ruosotqrt D?tvtrun ll,rJep atnuofirp

-Lta)filr.rl to1 o1ca/ted Grp 'J.tulse;luetu ap g.ruuyd furJoJ t3 Inpuns nc lcclp
Lrode.r ur arurSllu rp ,uuoresou.u.tcqltftf'aurr8JotaJuva,c'dnw1nhtr'laq(1nt1et'{ve.tr7e'pnr.s4uuoacctutor qu'are.nncI iEruo€'nCpl un

'qauns 'afintqrt :LJ .L?, urno aldeouoo ep pp3o1 ereurldtcsqr,ietur oJuluorueprng o eluep

-eoe.rd -ro1e1o1rdeo 1ep ure '1olrdec tnlse3c EoJelJepa.r cp olurcrn 'royn1duc1n1 r-r5i

-tut1 '.tggr1 plrruoyVutS,taug'lgg71 :ttruoly 1nfind5 :r1 ro,,r '.rggr1 rcclcar,o(tlygsltrrld)
lqeure;e d te.rl

Tnuoriny:ttt,rg JrrrosotqtA !rynwotv e oleur8r-ro e-qseou tuptaoJec Iruppc uJ

A--/-'1,,t+)c.////-=\ ./ cQ = rspect nragnetir:

cirnp electrcrnagnctic (+)

cirnp clectrontagnetic (-)

Figura Nr. 20

Forlu Vibrosortico-Gravilayiottulr7 da naqtere curentLLlui Si ntagnetismtr.lui,

curgAndinrefea. Sensulestedctennjnaldcnecesitateuclestabilizareareleleidinzone

cle proclttctrie in zone tJe tLtilizare. Rcpcrcle notate dcfrneso unnitorii paratnctri:

( |) - aspect magnetic:
(2) lsp€ct electric;
(3) stang;

((45))- clrept; .slabii pentrtt aspecttrl electric cle .separcu'e de ,,plus" (,'+ ") ;i

- zond

,,ntinu.s " (,, -")

Wdul in retea Jer.ye,J/e la stabilizurea celor dotrci aspecte ale energiei rotatorii

c'tt rol izolator si /drti slt perntitd colapsul pe ea. insd;i. In intregul ciclu, viteza de

propagare a energici in releaua VSGr-EM conclilioneazd frecvenlct de vibralie, ca de

altJbl ;i intensitatect cdntpLrlui electro-magnetic.;i a fbrlei grat'itationule.

For(u Fundumenlald et (Jniversulul, pe care de aoum inainte o vom denumi

Fnryu Fundctmentuld tr4brosonico-Gruvitalionulii Electromtgnelici (EEVSGT-EM)'

circull dc-a lungul laturilor triunghiunlor clrcptunghice conffapuse in rnodelul

geometric prezentat in respectivele hguri, clind nastcre aspectclor dinamice ce sc pot

evidentia la nivelul tuturor structurilor spaliLrlui universal care constituie realitatca

frzici. Aceastl f'enomenologie s-a dovedit posibill clatontl caracteristicii de bazd a

F.F.VSGr-EM ; fundamenta|a ;i armonicele saI e.

Ansamblul Atomului VSGr-EM este stabilizat foartc putemic de vidul existent

intre pirJilc sale'. uceste pdr{i sunt menlinute intto qnumitii stare elasticd de vidul

care il susline qi il izoleazd.

intre punctele spa{iului a ;i fJ existl for{e de atrac:1ie sau dc repulsie care

respecti legile Grat,italiei Llniversale ale lui lVewton, legile atracliei electrostct.tice

ale lui Coulomb ;i legile atracliei clintre polii ntagnetici.

Atdt fo4ele antlsnate cit qi legile dup[ care cle ac{ioneazi inff-un mocl analog,

sunt integrate matematic gi geometric infr-o manicr[ pe carc o vom prezenta 5i de-

monsffa in continuare.
Rcspectiva egalitate, ca de altfel 5i analogie, permite existenJa posibilitl{ii unei

perfccte dinamici rezonatorii a accstui modcl in timp ;i spaliu. Freatenla fenomenttlui

84

98

'liplrsttap ti azalrt'tr8..taua asra^tp ptrttrw azn8 ap rolun)aisawn n{rzodtuoc

ep elpuruuolep clso oprJ€,,r 1ulryur ep unn{oo ep eunricc-relut ec talaia.t Dturof
'olo e,4ul lurquoc es elueruele o]osJelrp erec urrd InueuoueJ

Arsnlcur 'e1euotie1t,trr8 eorurole roleleie-r e3rrueurp ep pteiuengur else erSolouorxoue]

gls?oce ypo1- ,tDlnrapw pitu bl D)rwolD a,ntBalut ep cgrceds nES rnlnporu e erserdxe

o ec 'eunrzn3rp ep eudo.rd o,mp)alow DzaltA Elr:atnue o g]soJruavt zoE orr,:cord

-IeoAloIcuJ€"lo 'lesJelrun lelru "olpoolrtqnrossoodunocoruer1oulendc4lonlucl?rue€ru.\neulcnoul ]uo]€l cqsqrqrqord
puguriuoo J€p 'rruole pqrledruoc 'ecrlsrr

runrsueurp ap rolDzrlrqDlsolnv rualsrs'rnun erelSeu pp ecrleSreue
Jol rrcnrrernp e rS ecruro^letsrraodpsiqtplrluc e ereluezerder ep orJleruoe8 ulelsrs lsecy

'ailsa))ns .to1a1n4nd

rtolnzundsa.to) ntaolt) ti 1n1uatuoyttCIU'Wg4tsl ULuolhl a4utp roppun taiua.taJ.,taynt

oluJolep luns ac4a8'taua alnusriapo.tD) leorruole elerlceds ep ericury u1 'er8;eue

cp atstwa ep nes afiqtosqD ep olrsoccns alognd w olouofinyrt'o.tB ncryaS.taua afin1nc.uc

o elSelrquls es D)llaun atS.taua ap alun)tLotLuo) rolaltn)Jl, Inrpeuuelur urJd

')rLuoiD dt1 m.rncatf'o pTouorj

-olmntB nalnltcg{icads pdnp 'ueru r€ut e,\rseccns tunrsueulrp e1 rfggpqrsod rouelln

p:lsrxc'arlu.tod ap pzoq plseece pulg p1eC 'atnulLutapp ep nls rnlnlo.4ndeaunrsueurp

e1 cqe;3odo1 ulegodrr Bunteplol r! cttuotupouua! lnlxatuo) uJ ntDlnwrol lsu.talg m1

rEaT esndns acrSolouatuouaJ'lipllloldlctu.tdreulnezeqed elczrlrqou r)tuoLu,to tS alnl

-uawnpunl'eiue.,t,oe4 o1(ru euoduroc c4a8.oua lnuriuoc nc lottotiolttvrg lnurcjy

')tLuDulp lnlcedse

* lntn1cntls lrUccdse :lES.re,\run rnlnurolsrs lnlruqrlrrloo ee1elrlrqtls ed clezeq eleuorl

-cun; elcodse rnop EtsoJrueru eeie-t ur Etrnq$slp r;r8,reuE 'WnagSlg'g n oru.ro{run
arinqr.tlstp o pu€zuoa€J 'rn1nste,tru11 p nrfeds p.3e4ur crloe-rd eldurn encciey 'dsuaLul

elej.er reun eruoJ qns pstatrul:l lnladg luluozerd ur€ Eluepecerd ern8g u1

'elEllretuepunJ repun eur8r-ro l?p Inursrleu
-?etrrq '11mu ruru rS e3cel 11 16 e3u4r 11 erSreue ep eJefJnc Etstroce lrnymusrleuSeru e rS
niplroulcele e ere8rno o puruuelep eS 'pou un rS olucur.3es pnop 'es ep:lueurepunJ nJ

NA-JCSA rnlnuoly erSoloucruoue.I culcuroe8 leluezerd ue oJBolguun ern8r1 u1

ers.ue no siuelod op ee'Els €r eur^ar riluorsrs 'r,"Tff:?:.+.':,j';:ffilii:'Jiltfn''u'

'alrsa))ns ala)moLulD nc ti ln1natunpunJ ytjods rD 'DjuaDoJ
aroolDl o t:s1 nund 'nzorJt:)A a,nc ur.td ocqatut otZ.taua 'puo.{ ap Jolt.nltLpo ]nrpeuuolur

ur:d 'elSeruud pcrnotu.tn $ plnryauropunt'niuarnatt e1 puofinllwtg puroly
'eJeoJetuJn €J

-n8g u1 1e{rcd Esr;csop olso u€Izo1t?c eiuuelel ep urelsrs un op gie.1 eleie-r relsece ej-rog
'ocrureurp ol€uorsuounpupe .r.o eleie-r reun e eurSuo EZEoz:uoltEI I$dEd 'Eleuorsucutrpr.u
e-rorucul Lrr lruole rile nc elSerniuplul es WA-IDSA rnlntuolv IE ,t.4r1eder Inlnpol4

'(,,do1ouo-r3" 1n1olrdeo rze,t) dolouo;c cp

Inlrudccuoo Ilupuo ur nrieds rS druq e.qurp erSoleun eundord o.r€c Eeltlrltleler 11 eued
'rrcrldo lrupto ur irurunl eie e.teposndroc r$ rr,rolelnpuo elrorlsrJo]ouJto EI ep purulod
'ecrzr; rerSoloueuroue.+ IE nruoruop nldrue un pl€loi rS prelduoc elerueur o--qur ecrldxe

relnd.n: IAIE--rDSA Inu(rlv'lurrult.rls r$ lrtucze.rde-r elso el?o rrJ Inpoul purr-] tEC

-ofi/ dlt) apuiods alrumsuaLurp ap pu,Iap lnl ojot)os. Dplm ap "rrrrrrfr*;::l:J::,

-:

€e

NN

A
CI

US

s

S

F:igutt Nr. 2l
Fundatnenlal.a c:u arnrniic'elc -sttle h propagateu sonori

N

S

Figura Nr. 22
86

L8

'otp,ztll-[p, Joleluoulole e ntrg-lcs^ erieulroJrros el eJ€olue-IeJ eluBuodtrlr

gieuuo;u1 gzaazru-rry rrur1 elsecv 'ere4srSerur ep urolsrs un no €leloleJ ecrlsrJelceJec

gice4er reun uuoJuoc (urugs elle nus e1cr1s 'lrenc ep prusrrd) lezrlrltl rnlnprJeletu €

I trA-rCSA enuefe5 nc rzeeuoricrrolur oiuo^.ce4 op IoJlsV 'lnzrlaua rnlqueurele pund

-so.roo oJBc releier ele rJrqc[qs Jolece eoqsuo].c?rec 'ocruosolqrA riplrleporu ulJd E]lq
-rosqe erSreue pugilure 6Eieluetu"pury €oJels sl ttroAOJ ]oA eloluetuele Borrueurp eJs]s

plffieorl urp lgcnueurp eJtls ul rruol€ ep leutuesul Jprunu rnun eiuezerd ppuued ps 1€cut

g;n1e;edursl ep loJls? o €l rnlnluetuelo iE uorl.u€Sc un puggnd euriqo es roleluetuolo
IB ersruo ep ln4oedg 'e1e4ceds Jolnut1 lnldoouoc pldope rnlnuououeJ BzrIEuy

E7 't1tr o.ut8tg

eJB oJEo 7r[g-tgsll I g lalaiat Bemz\r7ft nx xgSA lnruoth, l?zDq ap alnltun ldatp
rDaml tnlndunc nrnq)n) puniuepr,l,e

'rnlnueurouej lnsroru eorldxe Es poJee3ul grnSg u1 epJoqplo euesep pnop eleJ .pr8eeu

BeJ€olnc u1 lndecrcd r] Je loJlp e;eo 'rnlnrec rnlruls€qlt erideored elruued Inueuouef
ire;egsou4r e.rdnss oJEIos rlutunl 1n-,.3uue11ucs" leluezerd :urr tC '.t17 o.n8tg u1
'glezrlcue g eelnd

eA epun ere-nsr8erur ep tuolsrs un ed qlrqeldec erice-qe.t o oJeJns Es '!trEzil€ue epun op

eerurSunl ep oricurg u1 'ufurus e]l€ nes e1cr1s 'jrenr ep erusrrd ec lrqrsod e lezrleue ep
rnlnuelsrs r:ricn4suoc uluad IEZrIrlo unJllnoleruuroqlpcurrn"lnl,u\Ae-r.uroCleSAerrenorlueziounr dnsterpozccorueoleriicecr
-re1ur eiuc.l.ce-g ep 1e31sy 'erjncsrp
eip]lttqurouscqreulesr3J;oou]oeccpuogoiIrlusrIJeO'lgcleeJlueeJ uoreopluuons-;oeJoqJrlrlles s€elcrourcd,\o$-rudJoe,\uor,l\cotrJudeworeslroru.olonllsure?oucrep

peJels EI eCI 'ruro]B ep Jeurnu luruodrur rnun E Ecrrueurp Eolels clrqrsecc€ eg FS lecur
grnlereduel ep IeJlsE o no rnlqucuele p uo4ur$e un putr.rSelur euriqo os ecrrunic lolel

-ueruoie lr orsrue ep 1n4ced5 'poru rseleoe ui eiucpr,,re Lq scr rau1og ml afnry7

'^azlapuaI4

lry lnlnpqvJ rruoJuoo 'epedep rvur rSp rS nrlcq rode 'ueSorpiq el op pururod

Fcnuolt eunlsooons olnJsoullo eurq edacm pzrq op iqSA Inuiolv pl op .ie.llsv
'gz?q ep JDSA rnlnulolv r.,\rseccns JolturolB llll
-o^ru EI eliulgtruJ actnf alouotsuautlp ar.tD).r EJEIo rEul putull]] O--qur eund -re 1dc.; lsacy
'el"s eluplocloc v1 aurSoir.t4 n[y lednco E-s ois3 ep 'e,trsredsrp ealcon n:r ](rlout.l]srs

in,rpeo uI ?lDlrlrqoq lllurnut o pur_reJuoo 'acltsltatrcnnt unuodn.t e1lts ozntotuts
15 nrulr"t rr op 'duu1 rSelere vt '$ nznmS,to D cp eelelioedec aR rgSA flruotv
'runJE uuud aluzrlue.r roiuegradxc Inlporulclul uFd BlrAJasqo fJlruolg
Eclul0pu.L
ep lrllsuowap 1dr,3 (pgquradar rS glqr;rnpordar u;urnlruls EJOru

-uur o-JluJ lvztuvfrto sJaltun un ruo n;1uad ]BeJr lso.I R RJ BJaprsuoJ ruolnJ

'pour lrulnuP un-J}ur
rtuillu cseJplur 3s c^rsoJslls olcpurl urnc cse cgerSodoi uodEJ un-Jlur osespS es rc

'alrugur luns nu luuo{e1,te;8 rnlnurolc eie epqrsod loluqls c-rdnse epiplpqeqo;4

Deci, organizarea structuraii VSGr-EM ar fr cauza perceptici cromatige a

cerului pe b'aza. unei fenomenologii in strAnsl interdependen![ cu substanta specificI

slnrcturali l sistcrnclor cosrnicc.

La nivelul Atomului VSGr. F.F.VSGT se propaga cu viteza constant5 de

300 000 km/s si constituie o rc{ea VSGr-EM foarte putemicd. Rezultanta globala a
F.F.VSGT Llniversale ar asigura, in aoela;i timp, stabilitatea uniyersald a retelcj, cars
are urmitoar ele cara c t et' i tic i.

"-

este stalionard de.si alciituitd din linii de.forti cJetemtinate cle energia cineticd;
es te re ctilinie (euc Litlica) :

- comportd o.fbnomenologie clinami<:ii des.fii;u.ratd ctr t,iteza de 30() 000 km/s
;i asigurd o anumitd stabilitate globald.

Elemente de determinism matematic qi reprezentiri geometrice

Metubolisntul Universal, a$a cum va fi aprofundat in capitolul respectiv, consti-
tuie un anslmblLL de .funcyii dezvohute de o foarle vasti retea fomata din ceutcrle
alcdtuite drn ,,lumins absolutir", in unitate dialecticd. au ,,sunetul absolul,,, gi care
desfdSoarl tt dinamicci fenomenologicd Ia viteza de 300 000 knls: se tuateazi o cir-

urlalie de enet"gie ,,./bto-sonicd" e,senliald;i globald care se des/dsoarii la toate niye-
lurile;intrc aceste niveluri exista o diferenld deJbzd carc creeazi o tensiLtne cJe contrast.
cc reprczinti s ub s tr a t u I ftLnrJ am e n t al g e n e ti c al /bno n rcno I o g i e i gr. av it a t io na I e.

Aceasti ,,releufolo-sonicd"determinb spafiul universul gi are ca unitate de buzd
Atomul VSGr.

Cttctntificarea spaliului universal este una din temele fundamentale ale studiului
nostrt interdisciplinar realizat asupra genezei, shrrcturir gi metabolismulutuniversultti.

Ne-am gdndit la o dtrbli stntcturalizarc, matematici Ei geometrici, penhu cuan-
tificarea spa{iului ttniversal, bazdndu-ne tocnlai pe un cleterminism matematic perfect
c al ib rat tnei reprez en t iiri ge om etrice.

in carlml str-ucturalizirii matematioe. pomim de la o buzd nunterologicir ce

adopta sinrltolurile numerologice.fundanrentule, carevor dczvolta nunrerologia uni-
versuld. in mod analog, vorn adopta ;i simbolurii e entititlilor.frecven{iule adoptate in
tnuzici, adicta notele muxicule, evidentiate prrn calculul hertzian al interyalelor lor.

Universul poate fi considerat un sistem de referinyd triuxial, alcbtuit dintr-o
imensitate cle sisteme ;i snbsisteme reJerenliale reunite dialectic printr-o clinamicd

fbnontenologicci au,tomenlirurtd perntanent. Punctele cle re/brinld ale sistentelor cle
referinld cleriva din raporturile stubilite intre ele; dar, in acela;i tintp, fiecctre r)intre
ele qre un raport bine cleterntinat ut sistenutl de refbrinla Ji.mdantental sau trniversal,
prin intermecliul unui ,sistem de referinla speci/ic.

Un sislem de re.ferinlii este reprezentar de trei uxe pet'pendicul.are intre ele care
pomeso dintr-trn punct contan denumit ,,origine,,.

in clinarnica ptrnctul genereazi un segntent, care poate fi tlrept sau curbat, in

funclie de caracterul misolni realizate. Considerdnd o mi;care rectilinie, puyctul in
mi;ca,re genereazd o dreaptd. Prin acelagi tip de migcare, o dreaptd generectzii o
suprafalii sau un plun: planul genereazd Lm corp satt ttn poliedru. in acest context se

poate spune ca o clreaptd este deterntinatd de cel pulin douii puncte, ;i un plan c\e cel

pulitr trei pu.ncte sau de cel pulin doud drepte.

88

68

lt1,tptutxa1V urp ilmJotq luns 11rnc {ggleuosred Joun elp uptrecJeo rS ttpnls uud 1ep
-JoqE llntu IeIu eJ uJ Oc utp ]So-] e nluoluop 1SOOE 'tn1ndut1 EeJeoer1 n3 'eleulStro erinq

-u+uo3 o l€p E-J ererlc ,ola"tarun1[ nIrcaJ n4ued pflqasoap afinu1pu3 o lsJlsuoruop

p, pn)ng !ry uqawoag 'awryqJltut ulp elnulpp atawnN rulued InseJolul

'Insnqun rylmiuds il.tpcglltunnt luaundord lrup€c ur
rolanwnN tattoal {r El€luoruEpunl tiuepodurl oliEJeplsuoo ul }snl we rou 'tceq

'!p!Pu.4!fi ap afnuawnpunt',ro1$a1 ce.refunue sluued E '2,111

42 o d 6 ?,tlu! ? D w n u' 13e4u1 oi€Jnltru oJoulnu no InlnrlsS' a rn n ln fta ap a c1 3 o7 o't a ar n u
lJlwvarp raun ele e+E+Itvar nele aldeouoc elsece rSgsui qc nilued I€ur3o1 tep'!!duarp
gi 1:tund ap ?Jluaruoat ala1datuoc ad gpzeq vra rn!ruY lpsvn?'tg tnlnruawry
?3 lEJpAOps ]TSA 'Jrtawnu ln|dacuoc ul llsuoo slrlopolll llcllcluel€Ill ezEg

',,!nlnwo ntado a$a rnw,tn o a) naal pt :aln,Infttt ?pnrunu lvan n nazauarnq"
:D)llDlualDta arlUo^zap ap pzlq o lectpul e oJEc uud 'p;qe1ec lseruqJ erierurge
o lnog E'I69I-t7gI IIue erlul lJEr] ? oreo uelcllswel€tu 'ta4tauo'ty p1odoaT

"' 't 'Z 'I ap,rnqllt alararunu ad plcund e ee;e8e1y

'axn n.ncal'ppttu Dl nuawnu .to1t"4atun'tod oaunlsa))t'ts Qtdopo lorxDlrJ

piut"tafa.t ap tnflutalsls Up^tu Dl losavun mlruiods D D.qsvou oatttcgft1uon3

'alojo oJ 7o7uaza,tda.t losoAlutt
mlnwalys tnrruzurp D D)unwalout prsatdxa plurzerde; elound ep tr:o8e1ec Ie4 Jolseoe

eIE tllqDL4o^ y.tlawn.nd :,2 ',,tr ',X 'Z ,{, 'X .'a-rn o4ulp €IeJpoeg IE loEuls p1cund
lS ,,O" naur7t,ro le-roprsuoc r;,ry 'a1cund ra.4 urind pc ap y)wwnlap aqsa uold up

,2,'{,O ,Z,XO ,zo

,Z',trO ,,tr,XO ,;{.O

zro'ZZ,XTOO ,LXO ,XO
ZXO ZO
XO
,{,xo
o1doa'tp --
ZXO AXO elunucld pzeereueS XO

:?zBeIUJll runc pdnp 'ue1d un o]83 'Iudo;d ugcSnu

reun E eJerrlrn €c 'eJcuoS eA IJndtuB pnop Jolec pugurjndt eielderp e4ulp eJEcoId

piultalat ap waNIS
P7 "t1tJ n.m8tg

--- >,^

x

',ZO $ ,.1O ',XO elerderP ereue8 e,t

'sndo sues ur upcStru Ieun cuun ut'duri1 rSelect u!lS'ZO 15 IO 'XO elelderp e;euefi

e^ a"ft)fotpuad.od nlca.np D-u ap) ed e;ec$tw vL,O" lntcund 'tZ :tN nn8tg u1

Ferntal, Euler, Legantlre, Dirichlet, Rientann $.i tntrlti al1ii. Dar o personalitatc de

varf a fost aceea a lui 6slrss, considerat cei mai tnaLc matcrnatician al timpurilor
modemc. care atiitiutre irnii 1777-1855. Guuss gi-a exprimatpirereaprintr-o lrazi
rimasi ceiebra: ,,Mstenuilicu eslc Reginu $tiinyelor iar Teoris ltrurnerelor este Re-

gittu Mulenraticii".
t.ln secol dupa Gauss, Albert Eitrslein, geniu de nccontcstat al fizicii si matc-

rnaticii" a riimas fascinat de Te oria Nnmerelor 9i a fEcut afima{ii inclroate de refleclii

protundc qi exprirnate in public. El creclea mult in Dumnezett ;i eru fr.tarte religios.

Cci cc l-au cunoscut personal, ins'; in viata, isi auintesc cuvintcle sale: ,,Nu gtiu sI

explic nasterea primei celulc. Sunt un matematician, cunosc toate combinafiile
posibile care pornesg d0 la nulnirul <1>>. Dar cum s-a niscut nulnirul <l>?

Accasta nu o pot cxplica gi de accca am nevoie sI crcd intr-o putere supra-

naturali carc a creat prima celrrll qi a consacrat tlum)irul <1 >>. Daci vrefi, putc{i

nunri aceasti puterc: Dumnczeutt.
Penh-u aoeasta am ancorat originalitatea noastr[ asupra cuuntificirii spu\iului

universul in Teoris IYumerclon
Practic, simbolLrnle lundamentale sunt: 0, 7, 2, 3, 1, 5, 6' 7, 8,9r' de la aceasti

baza de potnire sc poate fbrma o in/initate de nunrere. Nutncrologia prezinth o
clasjfrcare foarte arnpll a numerelor, asupra clreia nu este cazul sI insistdrn aici. Am

luat insI in oonsideralie mecanismul prin care sucoesiunilc nurncricc se desfdq;oari in

manierl regulat simetricd:

t2 3+ 5 6 7 8 9 l0
11 12 15 t6 1',7 18 19 20
21 22 13 14 2s 26 2'/ 28 29 30
31 32 23 24 3s 36 3',7 38 39 40
4t 42 45 46 4't 48 19 50
51 52 -J-' a^ s5 s6 5',l 58 59 60
61 62 65 66 6',l 68 69 70
71 12 -1+ 75 ',76 77 78 79 80
81 82 85 86 87 88 89 90
91 92 43 14 9s 96 91 98 e9 100
53 54
63 64

/J A/+A

83 84
93 94

r01

Succesiuttea nunrerologicit universuld ar fi cuantificatd de secvente ciclice de

cdte zece nuntere ntorhlate progresiv: in esenld, ar consta intr-o rcpcti{ie a secvenlei:
1, 2, 3, 1, 5, 6, 7, 8, 9, acliizi{iondnd coeficier\i progresivi care fbmcazd numere
cotnpuse de doui, trei, patru, cinci, gase cifre , pi aga rnai deparle.

l,{ota{ia pozitivir ;i negutivir u trumerelor implici cJublqrca simbolurilor'.

... -tt;\.,. ; '3; -2; -1; 0; +1; +2; +3; ... ; +n; ...

DacI, in schimb, ne vom gindi la nunterele zecimale, care pot avea un uumir

/init satt infinit de zecim.ale, va fi cvident ci nttrn'intl ,,1" nu-l va ajunge pe numlrul

,,2" Si a$a mai deparle" intr-o succesiune de tipul:

90

t6

-oJeunu ?oJszrlEJnlcruls 'ntra-lcs^ Inlntllolv B Esl4oluoeS €eJeluezerdej ul eln3EJ
rrJesel€ €olelrpq€le.t pullud 11ie+suourcp eleun eJenulluot ut eJnsRltscp uro1

'o4s€ou relJoel cle olelueruepurg cleluetuelo oulq reur triuepp.e e nqued 'pleldutoc reur

rS pldure reut pcge;8 a-rulueze;der o ?Jeseceu elso ?punloJd teur pzqtue o n.r1uod
'JouoUn rou ep elezlleue alcedse oloun Ecllerrreleur r( pcul

-ouroeS eiuepr,te ftc gzEazrleer rSerlui JoleJeulltu e potSololeunu ?eJeurrresoql

'ge iN nnEtg ui rc ?]uozeJd .tt-s ielduoc itllpe3 'ect8olorerunu leiuo.tsos
ele runrseocns rolelsni re.reloedsc-t uud porSolo-Ielunu ROJRurrosep pu?nulluoJ

'Se 4,t n.tnBrg ul €r llLIIZcid es giur.rele-I op ulalsts lnuIIJd
'elelduioo ecrSoloreunu IuquuIOSep Ie lIuI^Iep lelduoc Irup?o teeot pdnp
rS eiulueurepulg Jolexe e pcrSolo;eurnu EeJuulrlosop IgluJ ttlru rlluezo-td uro,r 'ecqe;8

rupluezerder € elellr€lc eJsur ilrur o rurued r$ 'e xt IotEcaI] Inlalru e1 'e1ureu1 teu udnd
plelueze;d EZuq ep pctSoloreutnu eiue,tces puglader 'enutluoc tuoA '..9" eeJEolB,\ I€l

-nluu Euure sop uro,,r r-Errugo piui,re;cr ep Inlnulolsls eoutStto e1 ep punuod 'rceq

'n:zJVt reru olrcrldxo g Joi. ec tuntic-t el$tu eSuqe uto,n 'dutt1 t(e1ece u1 'tS pluuuresep

€oJ€olpJptunu p-re oSgse p e s eo !;nsEul ed riplun ep efuepunqn EIIAo IrIoA 'cIlcBJd

"""o6II9sftzI0""'

:porSolo"rcutnu

giue.r.ces rseeece ugledsr ps srcep ue 'tipltun ollnul tBuI nc JoleJcumu Eelell,.rls

-er8o,rd urp et€Auep tdeorldruoo JoleJ€olJelln Eolel]Ae ruqued tep 'e,r4t8ou tS o.,ttltzod

r8e4u1 oJeuulu ep ouoz pugJoprsuoc pxu eJEceU n4ued tcqde epod os etirreurnu

rSeeecy'egedep reur e$e \t' "' 'ft'lf '01,' "' t'e 'l€ '0€ ' "' 'ee 'te '0e '61 'gl
'lt 'gt '9t'rt'g 'e t '1 '0t '6'8'l'g'9'r't'e 't'6:lndqepounlsoocns o lqlerieds

EJns?ru ep elelrun er€oerI n-qued rSerrul eJeurnu pu€uuroscp pclJerunu eJecr+Iluenc

o ecrlde uelnd re-s 'e{ereprsuoc uI olrni elex€ erlutp EIOJpooII Il-lloAlu e1 'gfug
-oJoJ op Inruolsrs orBeuroeS irullop UIE epun 'gluepeoerd erniti n1 ulue^eJ pS

'DlDSJatrlun

o1n..toduta7-oriods natnttllltnrt:; ?[ J]co]tJo-J.t pttSoltuau.ttlu DaJnuIL,tt.ralitp ep ay,3e1

etucl etrlulnrre tuqllolzep ps ornqor'olueutele olso3e ep cdnoo eu e op olureut JcCI
dt' 7 n 7 n r nutt n a 1n 1n w n I plurze-rder' t r t p ru o a 3

'etvx latsosr trqEunldatp prt18uryt1od yqe socp pout ul elcund uo,t tg511 tnlnutolv
ep eoge.6 rolupluoza.rdeJ lrup€o u1 tS ctrleuroeS lntucutop ut 'eeueruest e6

'ullnEl) D arcunlqns o r{naytd tn nta.f.r
umc nln 1a.,rq[s n a"rDzrltnraJDlu o t{ tn D) qn) atdsap otu.rtfb naTnd un :Tnftad cl.tot
rrn aJsa n) qtn n1 'ro1tnJat orutgfn utalnd'.1nqnt lcaf,rad d.roc 1de-rp e.re prsuoo cctnd uuu
8o1rue potrt ul :ppa.f"tad nct.t1autoa8 n'rnEg[ rlutzafie t 1n1n4pd'us eertltldutts u1

'ecrrleurocfi e{ruol ep ourpnlqlnur o czeorettef 'nls Inpuel
EI 'eJsc rS urld un pzee.reue8 o.reo telderp rloltueuip erdnsu suolut l?lsrsui ulv

'ttaufiuawoltt" 0lrs
raunp IE fiouvw,lad pt1ntlsqns erllrts^Lroc ntSolouawouaJ'ap1ruglil Eeov 'ptnuli
-uauolw) nereur puJarya A putalut vs E m!$lral)Dlrn o elsa nalulrttgful '.c1un A ltugl'

snpord un elso lns.ratrun'e.reurldiosrp-rolur e-rlsllou rerideor-roo Irupcll ur '1$n1o1 y$
'a)LtaLunu a1finqtun erurp ero.re Jor] lr1[c,\ru e1 clSesgSe.r es pr1turfur'.,;ry1ur

-llul op clelruqur" o Arloo-+o eriueprsuoo rrJ urlrnl ps oSunle utol poul tsoo€ ul

0 9 8 7 6 513 0 t234567E9
0

8
7
6
5
4
3
2

1

210

1

2
3
4
5
6
7
8
9

Fign'a N" 25

logica a figurilor urmltoare porne;te de ia pnncipiul desemnirii numerologice apli-

catc in Figtn'a Nr. 25.

S[ considerim un sistem de referinlI fbnnat din doui coordonate ox Ei o.u, res-
pectiv abscisa si ordonata; am adoptat numai doua din cele trei coordonate spaliale,
pentru simplificarea geometricd gi pcntru a real.iza ideea intr-o mai mare claritate,

facilitdnd cititonlor posibilitatea de a inlclege mccanismul.

Punctul de intersectie intre oele dou[ c0ouo,r,dzocnroataab-soluabt"s,cdiseaci$inoortdaot ncautasi-rn-beoslutel
denumit origine qi este asimilabil numcric

,,0 ". Este punctul de unde pornesc valonle pozitive qi negative dc o parle si de alta a

Iui. in abscisa gi in ordonata cltre ,,+u" (plus infinit) $i,, cr" (minus infinit) dupi cum
se aplicd in mod convenlional ?n matematice. Utilizand notalia punctelor cardinale N,

S, E, V, am evidcntiat efectiv cadranele clasice pe carc lc vom utiliza de multe ori in

reprezentdrile noastre privind sistemtLl unit,ersul: cadrarul I (SE), caclranul II (SV),
caclranul III (NV), cudrarutl IV NE).

Pe baza ralionamentului deja formulat, am adoptat urmitoarea secven{5 nume-

rologic[:

,,.,,0, 1,2,3, 11 5r 61 7,8,9, .., r,

Pentu evitarea numerelor progresive cu multe cifie care ocupi mult loc pe
figuri in cadrul reprezcntlrii geornetrice claboratc, am specificat deja faptul ca, la

baza progresiei numerologice universale, st[ aceast[ secven!5. Deci sisternul

respectiv se reprezintl ca in Figura Nr. 26; la nivelul fiecarei coordonate am realizat

progresia numerologicl pomind de la punctul de origine care este ,,zero absolut".
Dacd vom considera intr-o anumit5 pozilie un punct P, el va avea drept coor-

donate topograf-rce o valoarc pe abscisi gi una pe ordonatd: aceste valori vor rezulta
tocrnai din cuantificarea numerologicl a unitdlilor spafiale la nivelul celor doud
coordonate: P(x,:1,). Se poate realiza cuantificarea progresiv[ numerologic[ a celor

doui coordonate p6n[ la punctul poziliei P; aceasta se poate face de la orice nivel al

92

t6

'l€sr3,\run rnJ

-nurolsrs s rs rnlnurolv e ecrloruooS rupluezeJdor IIupBs ur oJlseou

Jolrunrido EEZe'qNeqp-JEDOOSpAr osoJplul eJ€o IriEJnALJuoc IS eese4 pugllnzeJ'estcold eluetu

-euodrr Joun €nq ed rricelp oloun pugJoprsuoc '1ns;e.r.run tnlnrrolsts e pctSoloreunu

erelueze:der ep lereueS 1rupeo eloedse o1rurnue qns Eurruexe ruon'erenurluoc u1
'ecuewnu Itgil pnop elec ed orSoloreunu IcAm ln^rlJodser nc oprcuroo

ecgerSodol reloc € Flnlosqt noJEoiEA !c Eltlsuoo uroa, 'uirzod e1e.r.r1cedse.r EI oleuop
-rooo pnop olcc ed pundse-roo olBO rolrrurl E FcrJeurnu erse,rSo,rd EloJtrroo urol Eopp

'1dt4 ap igleuop-ro rS psrcsqe op oteuopJooc ele,trlcedseJ EI ap puuuod ecrSolo;erunu

e,Lrse;8o-rd elefue,toes ep pi€J oprcuroo (,,-" nrs,,.i," lnuues ep oloourp) plnlosqr]

eJ?olBA ur pcr;er8odolrloo 'od "d''d ''d uienlts ru1ed elec o4urp cJBJoU r?'I

kI oc{nttodo1 n1oc (t+:S|'a
&) ou{ntEodoJ otoc (6 +:6-) 'a
(D oog[ot1odor nloc (t-'t-)'d
G) rn{n.tEodot otoc (9-:€ r)'l

:g ro.,r elcund n-4ed ;o1cc olrJEuruuolop l3ec

(I:x)4 g]l?uoplo rS psrcsqe ep eleteuoprooc
ed e.reuruuelep eulnue o BeA? r.,t r{rzod n-qed ;ole.r.qcedser 1e lcund eJucerd

'clncsouno elcp eurrpec n4ed eloc u1 elezrpeder

"d"rI''d''d:ouprpeon-qndeleouidepeledncollilzodn-nedeEi"uopJorsgsrcsqe
ep Jolelcuoplooc e por;a.r3odo1 EeJeuruuelep 9Z :qtt n.ur7rg ur ru€urruexe uS

'e,Lrloedser e1un3g

uJ rrJpluezeJder uuoluoc alecrl-rel rS eleluozuo a,trserSord ecrSoloreurnu rrurl op

Ernton.r1s Els€,\ o E+I(varE^ 2I 'm 'll 'J :auztpzr elo,trlcedsc.r u1 rjri-rgdrul JorJelln else

oJBO .rl?luezerde: lereueS rup"c IecE crtcurd puinlrlsuoc giur-re;er ep rnlnurolsrs Jolcxt

auD,tpDJ n4nd apc ut ttitzod a1ua.ftp ut ac{ntSodol toptDuop,rooJ DalDurrulala1

97 "p o"ur8tg

.t

6

8

'a@z t L
9

8I

L n sa'a
c
9
z9
I
II
v
0 rTtb E9 L8 60 A
a ;f.iL99ntzt

8 I0
6
0 T, I

'dlllT € z

, t

o 6 8 / L) I t-

9s

L9

8 o l i r v I9 rl--8L.-ll',
6

0

Pe baza acestui caclru gcneral dc stmcturalizare numerologioii iu reirrezentarc.a
sisterlului univcrsal, vom ffxsa unele sonsuri dc progr-esic nurncrologicl, dc la care
vom re leva unele figuli geometdoe in legitLrri cu reprezentarca Atotnuh-ri VSGr-EM,
indrvidualizatc grafic in tnod distinct in tigufilc ce vor unna'

Si exan-riniur Figrn'a i'lr. 27 pornind din ccnhul sIu reprezentat de ,aero abso-
/rrl"; de-a lungul progr-esiei numerologice in abscisit $i ordonatl de o pane si dc alta.
rcspectiy in domeniils pozitivc gi negatirre, r,crn obline o inontciSare globalti de drepte
perpericliculare orizontale gi verticale, dupl cuin se ve clc in Figura Nr. 28 Si in Figura

Nr. 29, adiiugind gi punctelc cardinalc.
Acest cadrl sti la baza unei ultcrioare r-cprezentitri a sistentului univcrsal, funda-

mentati la nivclul rclclei de piltratc unitare. Acreste rcprczentitri vor fi r'rlterior deta-

liate in capitolul Univc.rsul.
Dacl i1 schimb, poniind tot de la ,4ero uitsolrrl" c:entral, vom trasa diagonalele

corespunzltoale progrssiei nurnerologice biunitare cle numere pare (0, 2,4" 6.8, 0 . . .)
$i vom unna su un alt trascu plogrcsirr nurnerici monounitari treapti de treaptl, vom
reglsi grafrc ftrrrla geornctrici a Atomului VSGI-EN1 a$a olun a fcrst desetnnat[ incb
de la inc,eputui cercetdrilor noasfie: acest dctaliu csta prezentatin Figtrt'ct.Nr J0 si in

FigLn"a l{r. 3I , adiugdnd qi punctele cardinale de oricntare '
Pornind tot de la ,,zero absolut", daoii vom trasa perimetrai pe direclii perpen-

dicularc de la abscisl si de la ordonat[ in progresic rrumerologici pAnd la inchiderca
numedci local[, vom obline un ansarnblui dc plhate concentljce toate av.lnd c:entrttl
de grerrtate in ,pero ab,tolut", a$a cllm este prezentatin FigLn'o M: J2 Si in Figttru Ah'.
33 raportati la acelea\;i patru puncte cardinale.

Dacd pomim tot dc la ,gero absolut" ccntral. vom trasa in mod perimefial
unnirin{ in iurul c,enhllui, prin respectivele drcpte perpendictllarc, poziliilc ouanti-

ficate inainte cu 1, apoi cu 2, ou 3, qi a;a mai doparle, vom ob{ine tot o retea de patrate
concenfiice cu centru1 de greutate oomun in ,,zero absolut" dar cu o devialie de 90'
fala de prccedentul ansamblu de pltrate concenf icc, a$a culn este prezentalin Figurct

Nr. 31 giin Figw'cr M: -l-r.
Reprezentarc a drn Figura Nr 36 este clatl de cuclrarutl I (SE) Ia nivelul cadmlui

gcneral. Pc baza limite lor pcrirnetr-ale ale cadrului general, accst cadran, ca 5i altelc

car e vor tu:ma, 11 (SI,'), il I (l{l'), IV (l{E), vor avcit un ,,zcrtt central'', care cvident ci

nu va fr ccl absoiut ca in cadranul global.
Vom utiiiza o olasificare distinctir progrcsivl sub semnul conceptului de centni

care detennini {ialectica stuctural[ a cadmLui general qi a respectivelar cuclrane ],

il, ilL IV, care vor der:iva in continuare.

La nivelul cadranului global se gisegte cenhul fnndamental absolut la nivelul

acelui ,,zero absolut" deja rnen{ionat.

La nivclul tjeclnria din cele putru. cacltctne (1, il, ilL IV) se va afla Ltn centl'tt

primar local qi, in coutinuare,un centrLt. local secLtnclar, terliar',5i aqa mai deparle,

pAnI la epuizarea spalialI a relelei. Acestc considcralir vor fi reluate in capitoiul

dedicat Universniui, intr-un context mult mai amplu qi axat pe fbnomenologia

metabolicl globala universald.

94

96

ll,lg-t9s/1 tnluruotD DzDq ad l2s'ra^ruu TnlniDds 12 211)q0/ii D)l8oloraumu a.rDzltD.nDn.4s

li N DrnSr,I

06 I L9 \ I, tZ I 06u L 9 9 9 L860 I Zt' I 9tI 60
68 L9-\'? tal068L9 EtS9t860tZtF i9lu6
' 8 L99teZI 068r99?rt!9L860 r at r99 L8
' L9 Ef t Z I 0 68 L9gt)t t t7.t tt 9 l-8 6 0 I Z tb t 9 L
" 99 n tz1068I9 a Iatt 9 9 LI 60 I Zt' I9
" 9t tz I 0 68 L9 I n tZ I 0 I Ztt 99t860 I Zt'S
' bt7. Ia6 8t99VLal0(r0lZtle 91860lZtf
" t (, I 06 8 L9 S t t Z I 06 lJ(r 0 I Z l, E 9l- 8 6 0 I Z t
Z | 0 6I t 9I t t Z i 0 6 8I8 (r 0I Z t I -.9 L I6 0I a
I 0 68 Le -. F t-c I 068 L9 1860 I Z t t I 9 t I 6 0 I
06 8r_9 9tt z I 0 6 Ir 9 -q 9 L8 6 0 r z{.F s 9 L8 6n
" 68 L9 \'ta r 0 6g L9 I ns 9r8 60 I ZttS9r 86
' 8 L9 r t tz r 068 t9 s t tf I 9l tt 60 I a t t g 9 1.8
" L9 ) n ta I 068 L9 9, tT.t bS9 L I 6 0 I Z t n S 9 L
" 9 t v tz I 06 8 t9 9 t t a I z t n -. 9 L8 60 I Z t'
' 9 rq,tZtz 0 68 L9 ), tZI 0 I ZttS9L860 60 I | 7,tt -c 9
''' 9 T 1068t9 9' tZtZtn Ztf
\ 9 L8 9

S9
19 SttZ I r_t68 L9 9t tZEtE9 1860 I U tF s 9 L
8L99ttZ I 068t99ttt99 1860 I Zt v99 L8
68 t,9,c V t Z i 06 8 t9 I t9 9t8 60 I at, E 9 t 8 6
06 8 r9 9' {.7, I 0 68t 9 \ 9 L8 60 I Z tf I 9 L8 60
' I 0{r8L 9 -cl tZI 068 L9 1860 I ZttEqt860
' z I 068 r9 SlEz r 068t8 60 I z€ t -.9 1860 I
' LZ I 068 L9 -c rtz I 06860 I Zt' I 9 1860 I
rZ
Zf
r r z t 0 68r. 9 s, tL | 060 I ztt I 9 L8 60 I a tf
' 9ttz I 06819 9tEar 0 I U tr!9r860 I ZttE
' 9 9 ntz I 06 8 t9 Ett a | 7,t, -. 9 L8 60 I Z t t S9
' L9 9V tZt 068 L9 _\ b tat, 99 LB60 I Z tt 9 9 L
' 8199ttZI 06Ul99ttrS9 1860 1 ZEf 99a8

68 L9,c I tZ I 0 68 L9 I t S 9 L8 60 1 Ztrg 9 186
0 6 8 t9 !- t t 7 I 0 68 L9 9 9 L8 6 0 I Z tt S 9 L 3 {r 0

.. o c ,J i o s i 3 2 l o e 8 7 6 5 6789012 3 456 1 890
9t{7651321098765 4 5678901 2 315 6 789
8165.1 3210981654 3 4567890 I 234 5 618
165432109876543 ) 34567tt9 0 t23 4 561
.6543210 '76-5412 1 2345618
3

s13210981651321 r2 3 4 5 6 7 8 9 ll I 23 4 5 ... ...
132t09876543210 9 0 1 2 3 4 s 6 1 8 9 0 I 2 3 4 ... ..
321098165432109 8 9 0 r 2 3 4 5 6 7 I 9 0 1 2 3 ... ...
'l f{ 9 0 I 2 3 4 5 6 7 8 9 0 I 2 ... ...
21098765.+321098 6 7 8 9 0 | 2 3 4 s 6 7 8 9 0 I ... .
109816543210987
098765432109876 5 6 7 8 9 0 l 2 3 4 s 6 1 I 9 0 ... ...
4 5 6 7 8 9 0 I 2 3 4 5 6 7 li 9 .,. ...
9E7654321098765 3 4 5 6 1 8 9 0 I 2 3 4 5 6 1 8 ... ...
876543210987654
165432109876543 ) 3 1 5 6 7 8 9 0 I 2 3 4 5 6 1 ..
654321098165432 I 2 3 4 5 6 1 8 9 0 | 2 3 4 5 6 .. ...
54 sn76s432l
6s4321098165432 234561890123456
165432r09876543 34567890)234561
8765432t0987654 156189012345618
987654321098765 s67890 t23456789
6?8901234s67890
09E76s432109876 7f(90t2345678901
109816543210987
2t09 87654321098 890123456789012
32r09876s432109 901234567890123
412t09876543210 01231567890r234
s4321098'76s4321 t 2 3 1 5 6 7 8 9 0 1, 2 3 4 5 ...
8165432 1 2345 I 1 4)
6_54 ) 3456 /6 9 01 2 34 56 1 --.
165432109876543
..8 7 6 5 4 3 2 I 0 9 8 7 6 5 4 3 4567 eo 0 T2 3 4.5 61 8 ...
.9 8 7 6 5,l 3 2 | 0 9 8 7 6 5 4 5678 90 I 4 56 78 9 ...
09816s432109816 5 6189 0l 2 l4 5 61 89 0 ...

Figura M 28
StrLlctut'dlizare numerologtcd globald a spctlittLui uniyer.tal pe baza atonului VSGt-EM

96

L6
a)tSopJaluntr .tolusa.EoJd Datq)asDlur tilp alDJlnzat
(a1nn1tat rl alnluozt.to) atnpupuadnd alda,tp ap lllqurDsuv

67 't1,7 otnSg

s

gA

N

oio:+;z ioexTb 5 67n901234561890
6s4321091t765 4 s67890123456789
432r0987654 3 45 618 9 012 3 4.5 6 7 8
12109876s43 ) 34567fi90t23456'1
654 098765132 1 234s61890123456
51 0 t234567890r234s
+32r0 9 6s4321 9 012345618901234
32109 ti 5432109 8 90r234567890123
21098 1 6 2109 8 ,| 890123456189012
10987 6 5 4 6 7890t2345678901
09li76 5 4 3 2 5 67890 r23 4s6'7890
98765 4 3 2 1 0 4 567890123456789
87654 3 2 I 0 9 8 3 45678901234s6'/8
16543 2 I 0 9 8 7 6 ) 345678901?31s61
65432 I n 9 8 1 6 5 4 234561890123456
... 5 4 3 2 I 0 I I '7 6 S 4 3 2
654 2I 8 5432 4 5 6 1 8 9 0 I :-)+
165 4 32 l0 9 87 6543 t I\ 6 1 9 0 I 2 i4l 61
8 9 0 I 2 3 456 78
876 5 43 2T 0 98 7654 3 4 9 0 I 2 3 4 561 u9
981 6 54 32 i 09 8765 4 5 6
098 1 65 4-) 2 l0 9816 5 6 1 8 6182 3 4 _5 90
109 8 15 54 3 ,l 0987 6 1 8 9 3 4 5 6 789 0l
210 9 87 65 4 32 1098 ,| 8 9 0 5 6 1 890 12
32r 0 98 16 5 43 2109 8 9 0 I -1 8 901 t-)
432 1 09 87 6 54 3210 9 0 I 2 012 14
s43 2 l0 98 1 65 4321 0 12345678
654 3 2I 09 8 16 5432 1 7890 456
165 4 )L 10 9 81 6543 ) 34561 890 i 2 6 1 ...
876 43 2l 0 98 7654 3 4s678 9012 3 4 7 8 ...
981 -5 54 -): 09 8765 4 56189 0 t23
1 4 _5
6 r234 5
098 1 65 43 2 l0 9816 5 67890 6

f-igura M j0

Strttcturalizare nurnerologicd globald a spaliului wtiversal pe ltaza alontului VSGr-EM

98

66
nT-.tgsrl tnlnwc)1y D ?)utaLuoa8 Dwrql pur;-n7a.r
aDuuslp utuDl ad ri DlDuo81ry a|sa.t8o.td tn aasD.tt ap lryqw2suh,

It-tN DtnStl

oqsie 5I l zI i o n ^7 - ols rrsqoiz:+se789o 9
I e x
98765 4.1 o h rl4 s678901234567f1
x I 4561lJ90123456i8
aI 2 I o,r 7 o 5 4l.r
t87654i r 0 x 6 rr 5 4 345678901234561
n , 's) 7 I I 312 234561890123456
16543 : o12r3:1-sl 6+7-8s9; 0zTs 1) 14 5
tl I
ht+J-09876s4321 t) 0r 234
elTT-6--4-l:lo ..,
.5 4 3 21 I 0 I 2 3 ...
lrlr n s J -Ir 2 I o 9 IJ s {) I I 3 4: 5 6 718 8 9 0 I 2 ..
41110 4 r 9 8 ,7 x e o z + s
716,\ -1 I o x 7 r olr
.3 2I0 9 e 6 7 e () I I 4 7I9 0 ]...
.. 2 I 0 9 8rls + 2 o 6 l{ 9 r _.} 516 6 7 8 9 0..
I I 0 9 1( 7 6 s 7 I ri o 0 I 5 6 7 8 9 ..
109 875,r1l4t-zr t 5 6 9 : +rllS{
...0 9 li 7 6 u9x765 7 I 2
I 4 s 6 18 e 0 I 213 4 5 6 1 I ...
I1765rl: t o 9 x 7 b s + 3
.. I 7 6 5 4zlr o c x 7 h 5 4 -l 1 I.4I 5 6 7 3 e o rl2 3 4 5 6 7 ...
r lo q s 7 h 5 ,t I l 1 23456 .
./tl-r4-1 4 5 6 7 I9 0ll
ttls s u 6 5,{.1 2 1 {) 1 2 3 4 s 6 7 8 slO 12345......
..6 5 4 3 2l l0 9 8 7 6 5 4 3 2 I 2 4 5 h 7 I I0ll 23456
zlr r, q I7 h 5 4 3 ", l -l 5 6 7 I 9 o l12 34561
s4321 4
rlz t o 9 r{ 7 6 s 4 3 1 s 6 7 S I 0 I 2l-1 4567t{
65432llr r t o e r{ 7 6 5 I 5 6 7 9 0 :I rI ll4 567tt9
.1 6 5 4 3sl+: : I o e x 7 6 7 x E o 67890
.87654e ls +: 2 (l q qE rl 5 r +ls
..9 8 7 6 5rlo s + I t o 7 6 e
09876 I I 7 li 9 0 I 2 I4 516 78901
.10 9 8 7 I '7 R I 0 I : : + s olz 89012
.2 I 0 9 8
.3 2 l 0 9qsllzxu s 4 3 2 I o 9 8 9 (r I 2 : ,1 S n llt 90123
z e 5 4 3 2 t) 9 0 I 2 .l + : r, Z xlO 01234
13210 t il 12345
.513 2 |
0
A\4ll I

16543 )
..8 7 6 5 4
.9 81 6 5 3
4
0981( 5
0 2345 678901 2 3 4 ) tr ..
3456789012 34561.,
109816513 4 5 6 1 8 ..
210981654 4561890123 5 6 1 I 9 ..
32109816s 5678901234
432109876 6789012345 61890::
s43210987

Figura N' 32
StrtrcttLralizare nutnerologicd gtc$atd a spaliului tniversal pe baza atontului VSGr-EM

100

I0t

ptDuop,to nt ap li DSr)sqD q ap )sattlod a) alDln)lptrad.tad actSolo.tatuntt alttsatSold DzDaru.tn. aJD)
,tolaar-D.tl a1o alo.tlatuttad alunsua;- ap alD\alil a)IJlua)uo) JoplD.tlDd lnlqunsuv
tt'rN DrnSu
S

fl II A
II

N

09E76543211)98'/6 5 6 7 8 9 0 I 2 3 4 5 6 1 8 9 0 .,
4 5 6 7 8 9 0 I 2 3 4 5 6 7 8 9 ..
.987654321098765 4 5 6 '7 8 9 0 I 2 3 4 5 6 1 I ..
.. ti 7 6 5 4 3 2 I 0 9 8 1 6 5 4 3 4 5 6 1 8 9 0 | 2 3 4 s 6 7 ...
765132109876543 3
t

..6 5 4 3 2 I 0 9 81 6 s 4 3 2 1 23456789 0 I 2 3 4 s 6 ...
51I2I0q87b5 432' o'\\223I4546.1i 86i)7t)X l) 1 2 4 i
6 'J 1 ..

..343r2l100qextx65746325/)4 I I 1231...
.2l0ex76s43IYyrs ,\\ : 3 4 s 6 7 8 9 r) l 2 r ..
2 Yye 1 8e\\r.'l 4567x9oI2

.

.. r 0 q 8 7 6 5 4 1 2 8, l 6 7 x 9\\ : 3 4 5 6 7 I e tt I ...
I 1 5 n r x r\\ I.1 + 5 h 7l{ 9 o..
....0sb7e8bh754613652t45ll/e438237h2V5YV4'9'',//t(/l)qi 7 6 6 4 5r,78s\\zI4i67x'r
5 3 .

456i I9\\234567x. 1561...
7 6,i -r 3 z 1,4,/q x 7 6 _( 4 3 ) r4567b9\\2.1
6s43:t,4y't 8765432 1 234:nzxq\\2i4s6..
54321 <q87654:l 21 0 t23456',l 89 0>1 2345.....
. 6 5 4 3 I l\)\9 R 7 6 : 4 J I 1 L-) 4 5 6 9./fi

7654l2NNh76s4l , 34 5 6 1 "t/1 234561
r(7r,51r2N\qb7654 453 6 1 {t 345618
osz6543rl\N8765 4 56 7 8 1-) 456189
..0 q 8 7 6 5 4 j I r\Q\g 8 7 6 5 61 8
2 34 567890
6 2 3 45 678901
.I0qx765r32r\\87 2 3 4 56 789012
I....21IoI qlI07r)q54x-r72N6N5s4 3 2 l\\ 8 2 3 4 5 61 890123
78 9{t1234
432t0r)x1654321\ 't2 2 3 1 5 6 89 012345
..5 4 3 2 I 0 9 8 7 6 5 4 3 2 | 3 4 5 6
'7

.. 6 5 4 3 2 1 0 9 8 7 6 5 4 3 2 1 23 4 5 6 1 9 90 r2l4s6
..1 6 5 4 3 2 r 0 9 8 7 6 5 4 3 5 6 1 8 0t 234561
2 -t+
..81 6 5 4 3 2 I 0 9 8 1 6 5 4 3 4,s 6 1 8 9 0 t2 34567IJ
..9 81 6 5 4 3 2 | 0 9 8 7 6 5 4 56 ,7 8 9 0 I l-t 456789
09876s432109816 5 6-l 8 9 0 I 2 34 567890

Figura N" 34
Sttucturalizare nunterologicd globald a spaliului universal pe baza atomului VSGr-EM

102

t0r

lD.rlautrJad pout tI )l8olonlur1u nqaluD.tDd liqu\p)n

aln atDotpzuldsalu alaldatp zsaun atD) apasDJl ulp atDtlnza.t au.uuacuo) .tolaln.\pd lnlqluDsur-

s t '.tN 0)nE1,l
S

890I
0 I 2345678901
1 4)6 4)6 890 I

) 6 1 8 9 (l I 2 31s6789012 l.) 4 -i 6 It {) 0 I 2
3 4 I 9 0 I 2 3 4561890r21
4561890 1 23

I56 0 1 2 -) 4 5678901234 561 8s0 I 234

)I5 6 1 0 2 3 4 5 6189012345 61890 12 45

6 1 fi 9 4 5 6 7890123456 1 890 I 23456

,7 8 9 0 2 ,5 6 7 8901234561 tt 9 0 I 2 3 4 5 6

I90 I 3 8 90]12345678 90 I 234561 8

90 I2 1 0123456189 0 i23456 89
s6?890 II 2 3 4 5 6 1 8
0 12315 0

1 iJ+ 56789t) I 9 {) 1 2 3 4 ,5 6 1 8 9 0 I
) 345 67890i I2
90 I )34 5 61 () 0 I 2

3 456 789012 3 4 0 I 234561890 123

4 561 890123 4 J5 6 I2 156 890 I 234

5 618 901234 I5 6 7 23 4 ,1 t{ () 0 I 2 34 5

56

6 789 012345 61890 1561890 I 2345 6
"l 890 123456 I.5 6 '7
1 890 I 2 9 0 I 2 -) 1 5 6 1

8 901 234561 8 9 0 1 2 3 lL 8 9 0 I 2- -) 4 5 6 1 8

9 012 345618 9 0 I 2 3 4 5 6 0 I 2 3 4 _5 6 1 8 9

0 123 456789 0 I 2 3 1 5 6 1 E 2 4 -l 6 1 8 9 0
1 i-)+ 567890
) 315 678901 I 2 3 4 -5 6 1 8 9 0 1 5 6 1 8 () 0 1
2 3 4 _i 6 7 8 9 0 I t .5 6 1 8 9 0 I 2

3 456 789012 3 4 5 6 1 8 9 0 I 2 3 R90 1 23

I 5 67 890i23 I4 5 6 1 8 9 0 I 2 -) 0 I 234

5 618 90123,+ 5 6 1 8 9 0 1 ). 3 4 5 234 5

6 7rJ9 012345 l6 8 9 0 1 2 3 4 5 6 456

7 89{) 123456 89012:1 8 9 0 1 2 3 4 5 6 ,7 .i 6 1
I 901 234561
9 012 34,5678 9012348 9 0 I 2 3 4 5 6 1 IJ I
0r234569 0 I 2 3 1 5 6 1 8 9
() | 23 456189 I0 I 2 -) 4 5 6 1
90

Figtu'a N" 36

Stt'rrcturalizat e ntunerolo.gicd in cadranul in/brior drept, r:atlranul I (SE)

104