Cernei, Elena - Et Fiat Lux

992

lua!1SuoJ FlurSalur

lD-sdnrllslaroc IjJj

+-^l- c rrdsurlsod essudS

'f : .r*':. "i'-fr-^
;----.-*.'---f--.i

\-r-h*frzVl *

ijl

'A[WT7OS \,glivga) vgvgal^t! flt{Is flo gTdwn IS nvNJII4Ttt7IITV!J'zyv\gtrfvoJ"
'SOINOWVV 'JINUgJnd nys
'InJgInA

o ad Dr lDnpa.r o-i arD) TgJ ap lgr ap plDpoDtlt stl.tJ;^tp tf'na1nc{ nlt nu lg
'aBalajtn ?lDod l-os D.tlsoou ojtra7t1ayur tn pfisn Tnztuo7to ti'lrptut?
nautq )tllrDrupot.tLral Malsts un 'DrtDJttods alnatc a a1sa nu lrtt^-raNufi 'aJtloqnlaLLt

Iroralie sonori Dcrccplibild cu conqtientizarea P.S.-Gt

p r o b e t e,t n n t,, r. o u!'"7,:i:r!,';, : ;!,,, c o r e s - a to b i e c t i v cr

Genez"a Sutt.c'tuhti pri.n F.C.F.L

7. Presiunea subgloticI in procesele biogravitationale

Date experimentale demonstrative pcntru Principiul Echivalentei

A. Presiunea subglotici

Presiunea subgloticii (PS-G|) reprezintd fenomenul contprimdrii aenrlui irt
caile respiratorii itira- .;'i extropulntottare. Rezultanta sa fcnotnenologicd cste dato-
ratd, pe de o parlc irtchiderii etarye a glotei cixtstihrite de celc cloud cotu'de vocale, Ei
pe de altd parle, corfiracliei nu;chilor, cat"e.fbrmeaz[t o adevdratii ltaza r.le sltrijin re-

prezentutd de diaJragntd, de mu;cltii abtlontinali, de glutei;i, tuteori, de nut;chii
c:onpselor ;i gontbelor, in diJerite grude de c'otttrac'lie, in funclie de trecesildyile Jizio-

logice c'entte cle sprijinul respecliv. Fcnomenul estc observat rnai ales in activitatea
haltcrofililor;i a arti;tilor lirici. Valorilc P.S-Gt variazd in functie dc cantitatea cle aer

inspirat ;i de gradul de participare contractili a respectivelor clctncntc tnuscularc.
in condilii de repaus, organisr.nul uman deslb;oari o frccvcn![ respiratoric de

l6-18 respirafii pc minut. in timpul diferitclor eforluri fizicc, de la vorbire Ei canto
pina ia actiuni deosebit de solicitante, prin intermediul desfdqurarii fcnorlenologice
a P.S-Gt, are loc o modulare a ritmului respirator in frecvenfd joasa, pdnd la 6-10

;i chiar l-2 respira{ii pe minut, in func{ic de gradul de apnee necesari, in tin-rp ce

in alte situalii de efofi fizic frecvenla respiratorie poatc fi ridicati pAnI la 40 de respi-
rafii pe minut. in cadrurl cercct[rilor noastre dc Bioritmologie Laringiani-respi-
ratorie, considerdm P.S-Gt drept un al doilea tip de respira{ie supus vointci noastrc,
spre deoscbire de primul tip care sc desliqoard autonom, chiar gi in condilii patologice

de cor.r.ri.

2s6

L9T,

ep esruo ':cselorq d4 ep pfuecsourunlotq ep eqelseJtln roprj.erper rrSolouaurouol

u1 elecrldrur g re rrialnursur-r1 olseoc po ecepl urj.sns 7,1'141 ru ep li ddo4 .yg ap

ol€ruco-]o ellJpJcnl 'IlA olaulslueSro ut ese ol orSreue EI eclruo]e roirrjrlnrusue:1 ejur.t

-yd uJ undtax 2 slno7 ep elcrucoJo lolFe1ccJer EeJEoAp,J ur ruol .re .reusnld e;dnse

eluezrlrqcts eunrioe o Eutrulcl;p '(vNg ls VNC ep sotelo;d elejuc.toes nc crjernfi
-quoc op urSoleue) eplds ur nldruexe ep 'eritrnfrluoo Elrr.ilnuE o nc ecrlcu8nuro;1

-ce1a r:nduec elcun gc 1n1du4 'eorleu8eu ;olundurec ej.uengur nc eltqrleduroc riplrleo
rS pleleJ rcp 'ze? ep ecrzg clcs epfplerrdord ur.rd eSu4srp os Eurseld .pcrurole oJels

uJ eltunoteu elezruor elncrged ep lereuolSuoo rnun e ncocE g ;e reursnld r r:ledrcut-rd
pcrlsr;olceJeJ 'm.3 ur cJr-rloole upcJqosep op czg uouroueJ un 1de_rp lru!]op .eurseld cp
lnldccuoc eecnpo4ur nnwiunT Suyt,rJ 'fZ6I u! 'rrl oJeursruesro cd solc reru Elsrpnls

1so1 e puseldorq tS g;rycru1sorq ep olcldecuoc e-4urp ejucpuedap;e1ur rS ll e1elun

'rfina"r3 113at7u3 D nlqLLtDSLt, ap fip|1urt ltluuras qns 't[g-rgs/lrr
1o 1nqo1E lntxaluo) t! uarun tnlnutstuoS.to o ng4ts/4 Danl1ua aqmp oaunlfcntalur

punz.totot 'tustuoE.to 1nBa.4u1 tr.r1uad nrusnldotq ap toluaza.t Lu7 auwap 1nunrun1d
to eunds telnd ure itcuseld EJEIIuTIS s-tc8e-r3e op cJcls o pSrlSgc sozeS lncolscrur lercl
-nceloul eluluoolo eclllsualul'eunlse:duroc !}|urnue o qns 'rolerrdse; sozsfi incclsoruB

po 1n1dr,3 ul plsuoo ]D-S'd r porSolouaurouc3 riurcesuo3 'ro1e.rc81n; rS rolelaunt lndurq
ur leroeds uI ol€.Lrosqo 'ecr.regsou4c 1$nruong op Flelrloe rS plualel eulroJ elturnup

o-4ug 13 lJeJsorule ur csespi es cseco-rd olsoov'(1NA-JCS,1) ecrleu,3eruo-qcclg-eleuo

-rielr,rerg-ocruosorqr1 BJnlBu cp rou e p oleJoprsrroo ecrlcSreue o:^cooJd -rolcoe 'e-4scou

rolezelodr uuo.]uoo 'e1ero1np rS p1e1ru3e;eu clso ocueJsou4e ezeS.rolsocr ee;cc$r141 'gil1

-euSrurortrcle €lnltcJecur rluegodrur o no olnorued porpe 'clglos Ilicrpr-r rcrqo r( -

(snu ZOqt) uoSorprq'(slu g9g) €oruoqreo lpFplque ,(s,,,ur tZt) ucSrxo .(s,tu ggy) lozr
-lnduerrqeSur1do'.ltdo1eapznc7zea1lr8l ae1srneclrapln1l1tmzctofl{u'uodcc
ep elnoelour cl€ipqur ltrns ;oplclscr rnlntoe
Lu )ol r1D a.nc atzr{otq as'acotd pl,todtuoc

r! rtlolottdsa.t n$ctur.{ n nlotcads anldnpn o-rlul Dlsuo) pcuofiqns Daunls'atd

'lnsou.Isoso.Iccu nc goder sun-Us ul sotusoco-Icrur ro Lruun tnlnursrur;8-ro

€ llElntcrulsorq elEnp^e ep r_rlcltlcrcd roLr cl snp e crrole.rrdsc: cr8olorzrl LrJ lC-S.d E
porSoloucuroue3 eere-r8e1ur 'dur1l rsnlerc uI 'Arlx.rnl rS .r,r1rre,rcrd lcodsu qns olrqe-ro1p,+

ecrSoloucurouef eiuroesuoc rro 'ururn rnlnursrueSro Ir ]E-rnlott-r]sorq Iruqrlnioe e1$e,rud
ec pecc uI qiueuoduu e-r?lu 3p elElueurf,pun] ur?lorJec lcun eJo^rloodsred srqcsep ne
lD-Sa ep rcrSolouoruouo.] eJEArloorqo ep ercurldrcsrprelut cxalduroo olclelrN

'l€l tlc sltlrl tnlnuelsrs E cJltuS-4uE lluuure sul

o no 'acr1o18qrts tt.r.o1o,ttds'a.t aID) ut rr.to1rt.udsat azn7 ap tt.rnun.tdruo, IE luellnzo-r
ctzt{otq rnlmdtttu.td n eredrcryrd e-rutu rrur o no Jr}p ')tLuq)otq rnpndrcrtt.td eznq ed

preoSe;sep os erir-udse-r ep dr1 ee[op Ie ]socv'yruorsc3o.rd lertee] In]n]ugo nrs e,,lrlrocls
er1rfp1r,,rr1ct nlduexe cp ro 'go.tre ap actztf'a1cr, _rololuoJtp pdurrl ut nlD.tqa.e) .oltnots

ep teptqS puvJ'a.4soou taiuto,t -cildnselse'lC-S-d,oliur1dsor ap dr1 ucJrop 1y
'crlBurolnt

';eqlnqloruoc qns'lnuturadnib.udsargt gl2p rlquunc1 'ezu8epJolrJnqurqcsIE

)rLmq)otq tnlntdttut.td nzpq ut ]Flur rnul l.rEosEsep es oliurldsa.r op dr1 1nurr.r4
'rl;lsou rnlnursrueS;o e1e o1eqo13 cpu

-orie1l.tr,rSorq elesecord e[ A,r]cE lurdrrrgecl orrrlcp elec 'leuourlndc-gr-rr let ep lnools

-cull? uI O,IPZILIoI ep Inlnluelogooc €oJeorpu nr.rd 'neurn lnusrurS-ro n4ue d piur:Lrodurr
eJeur ep elso torrelln rcrldxe p,\ os trmc pdnp .1ueq$uoc e1r:r8elur eeudr qlsreoy

Dproapc torrle cslillcle lii. Vl Iniushir cronstatli ci unclc i'ctrotnene flzicc aic otl4lului

srtlid. rc7uititte in scrnicondiictori, sc rcgirsesc chiar la nit'elu1 strttctnrilor biologicc in

rcla{ie f'cnoiri cno lci.rii ci c it cronccptr.tl dc p la srni.
Expcrimcntele noastrc t1c elcctro.foloEra.fie Kit'liun si clectloencctirlografie au

Iclovecl it obiectir.area t-enorneno Iogic'i P. S-Gt.

Din stirdiilc 5i cxpcrimcntclc ct'ectuatc cu P.S-Gt am fonnulat ipoteza rcf'critoare
la inicgrarea bio-urar,,italionalil a orgallisn-lului uuan. LIna dintre premisclc expcri-

rncntale porne$tc dc la constatarca faptului ca" g:afic P.S-GI. se incearoa o scnzafie de
clirninuale a greLrt[1ii la ridicarea obicct'rini in cauzit: senzatiit tlu apilrc atunci cind

ridicare a estc ef"ectnati tlr;i P.S-Gt. Am ernis ipoteza cli in accasti circi.unstanfii f'eno-
menologicS, biostr-uclura VSGr-EI\'I a organisrnului urnan sc incarci ctl o mai marc
cantitatc dc cnergie clcctrouragneticl" cletenlinltii fbnotncnoliigic dc clcsiii$urarea tcr-
rnociiparnici a P.S-Ct a gazclor inti-apulrnonare. .Aceasti oaniitatc bioencrgetici cste
ilpoi clisi;ribr-riti la tortc nivclcle organismuli,ti; organe, {csututi. cclule, in cat}:ul t;a-
lugritului Mctabolisrn Biilencrgctic. Astf-el s-ar explica taptul ci, prin simpla sirnu-
larc a ridic[rii unci greutd{r, gralie f-enornenologiei biotcmodinamice a gazclor rcspi-
ratorii prin intenlediul P.S-Gt, se schimba ocnsitlcrabil spectnd elech'tunlgnetic pc
plScilc clectro-tirtografice Kirlian rclo'ate in;urul extrcmjtiitilor degetclor. Concluzia

expcrimeltala atesta cir P.S-Gt intcgrati con$tient este in miisrtri si influenlcze

biocirnpgl la nivclul bicstruciurii VSGr-EN{ suprapLlsc biosttucturii profeicc.
Din pr-rr,ct de vedcrc f'cnorlenologic. P.S-Clt consti intr-o serie dc proccse tetmtl-

cli6arlicc; este vcrba cjc c,ompresiunea unui alrcstec rJe gaze rcspiratorii care ac{io-
6eazi in baza tlr"retuafiei pararnch'ilor dc t,olitnt. presiunc 5i tcn-rperatura. Plarninul
inchrcie in cl o ,,pafic" trornpleta dc atmosfcrii, oare este mcreu irnpr:ospltati prin intcr-

ilediul ulei coloane dc ar:r cc totalizcazd iipl'oapc 13 000 liti in 24 de orc de proccs

rcspirator. Prin intcnneciiul intcgrdrii active a P.S-Gt sg desfiiioariiproccse carc, in r-a-
porl cu organisrnul, sr"rnt analoagc atmosfcrei unci plancte; este vorba dc o analogic

lenorneriolggict"i dif'criti la scara de mtniibsture tnicro- 5i tnrcro-. Astt-el, micro-

univcrsul organismului sc ilttcgr cazl activ in lvtctabolismr"rl Univcrsal. Putcm efim.ia
cI plirninLrl cste sllstodcie unui adnrirat,,cchilibru uflnosf'eric'' al organisrnttlui, asa
gum attnr)sfbra planetari c:onsewl un ,,echilibru rcspirator" tretrlirrut 5i irnprospatat

prin iirtcnnecliul eclr.iiibrnlui ecologio, in care un rol fundamcntal il .joaca pidr,rrile

5i apelc.

in litcratura dc specialitate, .4. Vitltu a fbst primul alttor carc a afirmat a$a-nll-
rnita preexisten!5 tle sarcini clectrice in nrateric. El a dcscctpcrit cI sarcirrile electricc
se pot transmite spontan qi continuu, printr-un conduotor cxtenl fon'nat din doui tnc-
talc difcritr:, {ira clecil'izarga rczultati prin ficcarea lor. Volta a ar,'ut diversc polelnici
cu Beccuti$ cu reicrirc la in'ietprctiirea tcorelicd a fenotnenului clc influcn{i electro-
staticd, ceea ce colltrapunca o tcorie stmctttraii microscopicli priu care sc introducea
in mgd filarte vag oilllsepnll de ,,stare clcctricii a colpurilor" satl conccpnll dc poten-
gal. La vretnea respcc-tiv'i aceasti teoric a trccut neobscrvati, dar, ou toiltc acestea,
r-espectivcic ipotczc au scr-r,'it la realizarea clectrtlfonrltri. o invct-itie reveliitl drept un

precursor al r,,iitoarelor rna$irii dc irifluenti elechostiit.icL II. Cuvcndisfi a introdus

explicit conceptul de,,potenliai", asimi lat de Volta colrccptului cle,,tensiune"' Expu-

nind aceste r.loul descoperiri in fata celor rnai tnari oameni dc Stiin{I din Europa,

258

6SZ

'?lunlsuor JluJr-ulpr.lslnru t(nlol punu

-guIF,I (llnlltsuoo clso oJec urp qiur:1sqns op ectslrluco) esrr-u 'etelne;3 urp egcd o 1np

-rerd g -re-ts& [nlcolqo runo rS BJ 'eolpu I-Es ]enlo rS pfuunsn o-reru rr,tll no ln1csrqo e1$rur
ps alSe Snc: 'euole.ndsur-lsod ueeudu ur 'clalduroc rS opunlo-rd rgeldsur reun 1rurS_rg3s

e I 'lC-Sa orSolorzg tp-rnsclsep n ec ednp 'lnlccrqns 'rnlnlueuutedxe B g ?,zu.J sI
'ecrprr eleod l-ps llq; .rrp'clSrur 1-ps rSne.r eA rrqe zco lsace uI .lD-SA e eluaqSuoo ncr

-er1nuSeqq;ssoupoc!Jeqle] rISrueclouriq1oDc-Szcapleoeqr€ecgrlsdeqonltcocroudrBInISpe'FrqrEnslg'rlnulrlUeuoerpuuruIe-BdsxaecelcVoJ€uz€r.+isuT:Fl Ot
op lo1 lcclqo un Er oJeJ 3l 0l ep glerodroc eiulner8 o nc uuuos-rcd o uqJeprsuoc eS

arJlot8qns $unJserd u prJSololzg Eerurlldu F.grFJ J$ nr
giglna"r8 reun 1lrprJprr Jnluawrredxg

'ptralold tt1ca.f a W1n tS, (dwoc'nt3.taua) 4E
-rtsl Dutl :l.ury)n4sotq Dnop D a.taundntdns ap nc8olouawoltal pluoUnza.t o cd oc
u.nlatdtaltu a ns nalnd uy 'actalotd talD) rouailtt nsndptdns 'ctjauaE qnc{ipoc nctl

-ott8ntuo.4cala o)t.qau.roaE otu.to.{ o .toualur ur npasod tn wnc t! n) 'uDll..nx o1{n.t8ory{

-o.tQap n1 o'na.qut a.tndn a.tnc aioml tanut"r{ ltizDr amlisLro) lt lUualunTn.rttf nldutaxa

up pcrz{orq nns ottzt{ piuotsqns' atncat/'Lu LtDtLrrX n{n.8o7otb.q)ap lntpaLuralul

nt.td ltqtzm a1sa Tnuo$nytolSotq 1ndao3 'e;euourlnde.gur rolezeS eF eJtlnoelour

rJruooro uud ecrlouSeuroJloolo olcsero;d portrsLlclui cs 'crSoloucurolro,{ 'o-reoiplJ ep lnl
-roJe el 1C-S'd c ecr8olorzry rr-lgcrldu lndurrl ul lezrsos uourouoJ 'lcerqo rnun .,rr]g1nc.r8
rueprercl" E Elcluourr-redxe erienlls -ltrr.lo U JB ur:turl rnlnur:-ruc8lo 1e leuoriulr,te:8orq
rnlndruec cle izclop otuegodurr t€ur cleo o4urp Eun 'crrleurporluelorq wolsrs ec rnl

-nwstttr:3ro lliFlrlue e ctcrede IS n"Iqlllqoo ep e1ro3.rad ctucuurrlsur clSru ec ezreuotice
ollstrou elr,nriu[g '1rreured ep lolc]nuol]no crzcoo nc nldruexe ep cJ 'eicuorie:qr,r

eprirnlong e1 r$ lrqrsues g e olSopo.rr.op es 'lrnzr:.r olJun ur 'rS c.rrupledurci ep elupq
-tulrlss €l Ilqlsues IEIU llnu.l clso Il13E1 Iniuls 'lzEl llluillur: o ed'e:eolelnluoJur llJOJs
-otrqE rrp olqclL]A lolaluelsqns JIn nus aseoznS olrlEqurrrlJs szsczrses ,\rlc".]lo lnjurlg

'pollsnoE e r3olorzrl ut e1e;?e1ut roirriurqt,r. Inrpouuo].ur ur.rd oloor-re d rSEelece ezcozrsos
rnlnzne ini{rilS 'oluolnc !zponle,\o rS elefuelsrp ?z[elnol?c r$ edor_rod .,"e]nosqtr
oJourec" reun SoFuu 'rnlnrqro n p,trldccred er8olorzq rA ccruroleuu erjeuutguoc ,n1d

-uexe ec 'pleuorj.utr,,r.r-r3orq es ec1u1u3e1ur qiurucure o,ruo locucd lnl"n]uaAe Ezrscs 3
nqued eierceds eri.errut4troo o upcsod re iurs eJrrJu ulnr rs BJ JlsE 'a1euo{r1r,re:3orq
rriclufeiur rnlnrdrcuud ezeq ed qzeonlo,\o uuurn rnlnursrueS.ro eprniuts c1rotr

'n-qsou rr-11nursrncSro

e nlnuoriell,rurfl eornls nnurllroa puenin^o 'Ius,r3allrn r* n-4se;e1 lnuorielr.terS orleu
-8r:urorlcele indutti nr cunrfcuelur llueueuuod ur urcluns e;eo uud (leuoriulr,rerSorq

lniurrs ,.iurrs €elescs 1e" rnlrununu-e(ll lnrpcuuelur ur:d ,.yeuoritl1r,tnrf ctuec,, un no
pq4deolad lcp 'oqsnce 1er uud tS lenzrl lutsorr lniuus uud pqqdeclodurr '(rn1nsre,uu11
v g'zBq ep eorleuSeruol]o3le ilrqts Ip ure-rdns lnleriuelod) rulsou rnlns-re^ru{I E qleluour
-ppunC ej-ro4 elurzorde.r s4u;4 000 00t ep rzolr^ El IA1A-IDSA er8;cue reg ...erfeiper
-e ritunl" totfreuc eJr? ocllsttrE eponluns 'clJls iri ap urptder al erEo ed'orper crfJcua ep
cJepu{l 'lniuolsls lIrullstloJ Jlso e e ulp tia (RJtlrll?utpouuo] ecrurrqo erir-i1o'ra g]ucr-reuued
ui slr?Hu aiueisqns urp c-tolScu er '.,etietper-eururnl', eiso ele: ,.roJolols Buiunl.l

'elurrr{3 ur tS rolezuS rorzg rrJ oorl

-o8Jd eisrcoslro3 eluulucsur nc 'iu:epour rerfio1o.4re 1c e leluued crlcprd lrue,\op e ElloA

Daci obiecnrl, ca $i sut'icctul. au c:onservat aceea5i t-nasi, se tra5te o intrebarc
legitima asupra naturii ibrtelor crre dstcnnini accst et'ect dc percep{ie, ca Si ef-ectr.rl
rnetabolic gensrator al biocnergiei necesarc unui astf'cl de efbrt imposibrl de realizat

fiziologic flrl integarea constienti a P.S-Gt.

Ref'eritor la pr-csnpusa reducele dc greutate scsizat[ c]e catre subiec.t in experi-
rncntul preccclent, am crnis ipoteza existcnlei pe scoa{a cerebrali a Lulei zone biogra-
vitationale conectati cu proiecliile cor-ticale ale tutr:ror organclor din corp; prin

intenncclinl asestei zone, estc calculatd energia biogravitalionali a frcclnli organ ;i

estc controlat raportul gravitalional dintrc entitatca bio-psiho-sornatici a corpului 5i
contextul gravi.talional global univcrsal.

,rii1,rP ror{icalii

lLEa ?,\periDrentali fa;a e.xpethtentalo B

presiune subglotici
integr.li conllienl

Figut a Nr. 111

Penfleld, in rnodelui siu dc repartizare po scoa{a cercbrali a zonclor dc pro-
ieclie a clementclor anatomo-flziologice carc alcituicsc organistnul tlman, nu explici
principiul dc func{iouare 5i tipul dc energic in cadml conexiunilor ilintre zonele cle
proicclie ;i respectivele orgnne.

in prezent se $tie c[ crcieml nostru dczvolta r,rn cirnp elcctr-otnagnetic deosebit
de putemic. fiind in mlsuri si cmiti 5i sI reccplioneze unde elcctromagnetice: este
confinnat[ 5i natula electrornagnetici a impulsr"rrilor nc11,/oase clrc pomesc rlc la
creier la organc. si a stirnulilor infbnnativi lcgali dc rrrediul extcm $i intern care ajung

la creier.

C. Principiul de Echivalenfi
(Albert Einstein)

insemnata proprietatc a fbrlelor gr-avitafionale este crplicati in cadntl tconei
newtonienc acreditind ideea ci ))lnasa gravitalionali" a unui colp ar fi egala cll ,,illasa

iner{iali'".
Masa inerliali a unui 0o1p nc da o indicafic asupra rezisten{ci pe care aoesta o

clpune schiublrilor stani salc Si este o caracteristicd a ficclrui corp'
Gravitalia acfioneaz[ asupra obiectelor prin ,,masa lor gravitalionall". De fapt,

doui corpuri se atrag printr-o fbr-fa dircct proporlionali cu .,uasa lor gravitalionall''
gi invers propor-fionald cu pitratul distanfei dintre ele, contbnn legir gravita{iei uni-

260

t9z

'arottos l?liquoj lttdLull Lll al\)ol rcpp.4Do) 0 a)lu.tar1d

1)tio.tqt^ ltupawrallu utrd rnLLfi'tu )tlsn)n altqudailad utlap a.tD) 'altqudnDdwr aJ

-USn)D t.tDtsaJiLtDut ap Sl DruaDutp o-riuud ntD)Aisualut 'n)ryau8nluo.tl)ala uryDu ap

g[ tn .topzo8 n nlnuofio1tlo.8 nircf pc ri acqauEotuo.u)ala topsaco.td n atoctfisualut

o )ol atn ttnutnld ui pc EJe prsuoc eelnd m-s'1ua4iuot r2tru}aru1 D-S'd nc ltelnoexc

o?plA ptD.tls!8atur aunr8tt1,ru| ndotsopua cp olBzruJru rolclPp lnrpcnuclur uud
'erslnder cp eleirt4 ur.rroJrrr co ru1r-rod 'ppqrsod olse rcur

nu lJ€lnoeloru eererdordu 'glecrpr-r eunrse-rd ep IeAru lrurnuc un 11 'ruerdordr nzuq nr
leJolooce qlse-]rueru es p;tlnoclouualur aricerle ep elei-ro4 '!-relncoloru e:erdo;de o pu

-rulrclcp cs 'uunrscld eeJolSoJc uud 'e1ee: eze8 no tnlnlucutr-IJdxc Irupuc u1 'c1c8c unt
-€redutel glurze;der €roJpoor+ olelcund qc n4ued 'ouuolozr csolunu es oleqJnJ 'plecrprJ

r€ur r+ ctgAo. en:nJlerrJcdtuJrcl'J1g1"BJ:npc:n'alexcleedputrenllncuprcIlJsorsl?e,\cnu-tqSeudoee1pe-crelroglpezduenpdsIsErIoUc luns e lcloq
-rcdrq o;el?llqco

eloqredrq ru1rd uriqo e s lue1d u1 lound ]rLLrnuE un opllndseJoc tt tnlnzefi o ults rerEcolJ

:psrcsqe ed 1nurn1o.,t rS plcuop-to ed eeunrse-rd ocnpc co ouelzclrco oxlr ep urclsts un elsc

emc 'uotf,adn13 nrtut,rSorp cd lrluezerder 11 elcod a11or.ur1,g-a1f,og 91 g8al lniunug

:luDjsuo) :",t"d "' :',r'd -t,rt d

:]uElSuOC OucruEr urnlo.{ rs eunrse.rd oJlrup insnpord 'elunlsnoo pltlln-Iedurel

e1 zeZ ep ESEIU lliutnuc o nqued :pfunuo Elrrelsuoc lrrue.redurel e1 zu? op oseur
reun lrrper uI runlo,\ rS eunrscrd c4urp eiuepuodop u1 eJcolllcJcr (OggD ?ttot,tnry
-a1[og rn1 na7a'J'ccr8olorzq {p]lsereu elo]ueJrp cp crfounl uJ luerlsuoo e]erielur
oo-1D-SA rcr8oloueuoueJ gluolrp 'ecrleuSeuor1oela ej-ro3 no ?cJEour urelnd o eJEc

ed eorlauSeruo4cele Elnlo[usorq o E]srxe eelnd ru 'ectelotd €Jnl.oru]solq cp oloJulp
'gc gpe,l.op o r:]uezerder ru ]del lsece r$ ']uorlsuoo elurSelur ID-SA !1go1np r€rucol

euriqo es rnlnpr,trpw r eleuorielr,tcrf rescur 1e crleuSruro4colo rnlnpriuelod €eJ€orprr

pc Erznlcuoo €l eonp eu {ulueuruedxe n-qsou InunlrreuroJ 'elenzr,\ oJtspolr 1{qglrqrsucs
Irqrsecceur ueruouoJ un elSc.tr,id pc nrluad 'le.ruesqo olse nu ueurou'e.] lscre 'gcrselo

e rdocsoSuuel ur,rd'req11 InILIOo nc lcrdocsopue rnlrurrede liigrrpqrsues Etr.ro]€p reulnlr

EcJeruo; cs rrJolnc 1e lerr,r lsocv'rloou-nolq or€olnc o Jolreqn Frydpo 't:olocut tt1ttl

ruru 'rcc cp Eueoloc ireuseldorq rulIuIIS oolscule un €zpcc,rJ os clno uud (c1e1rsuc1ut r:s

-e oI ep ecr4ccle uqcrycsep) p]rrezruor arSoloueurouoJ o ErrrruJo]op leuruduroc crruelnd

soza8 rnlncelsour[ € ,roc op Buso]oo 'E-rouos crieuol cp loo ur nus orpcrplJ cp lnuole ul
'1D-Sa rrrp:nSe;sop qndrurl u1 iproyoour purg -roe ep Eucolor 'euerSurrel rS euerSur-re,1

reseocnur e (zo,r) srqJSJp nsoJ ornolnJ o !,\olol nrdoosopue 'p.ronosur EZv,J uJ 'rrJolp,r
-rdser elrqc ui luunrduroc sozeS rnlnoelsoute u eoru-rapd eo-rczruor :rrorlrouo.I rSe1ere

lle lcr 'lD-S'd l-rr clenlooJo oeprl gle4siSerur cunrSuucl erdocsopue rS urrl-rry e1n;er3
-olo.]ortoelo 'DEE clooser1 'rnlnloorqo erdnse !}ntlllop,.} neunriou p}ruued qs }Eorri
IeJlstr lnosolc E rnlnllerqns eerelnd'lc-sa nr 1]elnsgSsep B IezP,J lndurq u1 ',,q1cuo1i
-e1r,r.er8 rspur" rspoe c€ rS ..pleriraur lseur" rSeeace neluezsld Iuccrqns rS lnlccrqo 'trg

-Sa lJqI olclnooxo y pzpl lndurrl ur tor-ro1ue srJcsap rnlruucutucdxe lrupeo ul

'rer.relrrr e plneuerlucd oicleudord o else ppri-reur rstrur ei

durq u1 'elcuoricy,te-r8 rolrrnduruo ej.ueze,rd uJ r€urnu llsoJructrr es eleuorielr,trrS eseur

:glrqtrJeprsuoo piuerelrp o r' Je ele e-qur !c r:c-rpd -re-s lS tgcllp poul ur olruqop ]uns --
p1euorfe1r,re.r8 'uol,trcN op llrlnuuo.+
rS plerj-reur Esrru cp undq gnop cloJ el€sJol

Rczultatclcr expcrimentale a1e clectroencefulogru/iei $ electroJotograJiei

t{irliun le_9ate dc obiec'tit,ut'ea Jettonettologic:a a P.S-Gt si u F.{'.F.1., prezentatc intr-o

altri secliune a accstr.ri capitol. f'avorizcazii ipotcza e'ristcrttei rtllci --,rrle biogt"ut'itttyio'
tutle pe.\coot'!(t cereltritld. E,stc po.sibil cu Lu ucest rtivel su se desJaqoare substraturile
ttcttto-ji:it.tlogice ule.settzuliei de recluc:ere u gretttalii lct ridic:ureu obiectulLri, itile-
grdntl /izic P5-Gi. Este posibii ttsttt.;;i cu respectit'(l r:atttilalc de biofot'ye VSGTEM
tteccsttrd pi.nti'u rtrgurtistrtrtl runutt sri lsouli Ji Jiu'nizutii pritr clesfd;ttrarea.t'brtometto-
logi, i tt P..\-( it irttr'1t'att' t tttt.\lit'ttl

Prernisa cxperintentall dc la carc pornesc ipotezele noastre constA in faptul c[,
gralie P.S-Gt. inccrcdrn .senzulia ditttinrrdrii g'eutu{ii uttui obiect itt titnpul ridicat"ii
iui, coptrar a ceea cc sirrriim atunci cAnd expcrimentdrl ridicarea fbrl sprijinul con-
;tient pc P.S-Gt; lrasa obiectului, respcctiv cantitatca cle substanfd, rimine coirstanti.
Or.gatti,stntrIsLabile5tc ct relulie perrnattetttd cu.f orlele relelei Si.stemttlui VSGr Utiver-
scl prin intenlcdiul f,cnomcnologici P.S-Ct carc gcncreazd gi men{ine bioJor{elc
VSGTEM necesarc desfit;;urarii lizrologicc a respcctivelor fctromcne. De exemplu,
inirna, cxccuti. intre i00 00(i 120 000 britai in 21 de Ltre. in sistctnul circuiator estc
irnpins un volurl de sAngc clc aprorimativ 3500 litr-i. Inir.nautilizeazii rrumai ]'!0 calo-
rlr pentru a inclcplini accastd lnuncf, imensd. Triatc funcliile organistnuir-ri ;i, in lnod
deoscbit i1uxul sar-rguin, sunt sullllse legilor grattitutiottule" Corr.sturtttl ccloric lintitut

gi cr.tt'tsuttttt! ritlicut tle ttet' i'cspit'al ar ptltea ii impuse sub semnui unci contpettstt{ii

energetice pt"oi,enitt: c/e, ltt ,sut'sale de ettergie I/SGr-Et\4 genartttd de instt;i orgrtnismul
n()stru pritt P.S-Gt.

in lavoarea ii-rotczelol noastre s-ar inscrie rczultatcle unei scrii de expcrirnentc
evaluate pe traseclc clectroenccfalografice qi pc electrofotograhilc Kirlian 1i ef-ectuate
cu P.S-Gt iutegrata conqtient sirnuldnd ridicarea unci greutdii 5i asigurdnd fizrologic
participarea sistcmului rnuscniar, dar flrd efectiva ridicarc a obiectului. Rezultatcle

expcrirrentale prczentatc in gmpul ilustrativ clin Irigtu'a Nr. Il2 au pus in el'rdcn{i ca
n-rccliul clecrric proxir.r-ral al orgarrismuiui utlatt suf'eri anumite rlodificlri. S-a conflr-

n'tat reulitateu Ji;iologica a controlttltti cot'tic:a/ itt ltrit'itt;a birtJttr'1elor VSGr-EM cu
sttbstrul .fertomettologi.c al setraliei dimitutdrii greutatii. Zona corticuld r'aspunzd-
toarc de autocontrol stabileqte conexiurti fiz.iologice cu actul respiratrtr voluntur,

.! i. .LtV q\r*

A\
+^

Repcttrs (rndna stingi )

262

t97.

duD tI r tX e lJlb.t8o1 o.fi.u1c a1 a ap aq o.t
71 1 '.t1,7 r.tn8rg

Qldnatp ouout) tjoryatB nrul lt"rD)tpt.r Da.rnlnut,t ut ntlol1cyg nauntsa.td

+{ctt ? -*

*+* {>I' .r-

(nBuols ouour) finlnatB taun tt.tD)tpr.t na.tDltlttns u11 octtol1qng DOutlrt^o-trl

I?-

u

(pdnatp ntnru) snnda2J

.$

J

:

4 e;'

t

I
tli

curn esta P.S-G\, intensiflcind bioforyele l/SGr-E'lI neccsare. Nu cxistl un sistem
flzic sau biofizic care s[ nu antranezc fbrla dc gllvitrrtie.

irt csncluzic, itttirim idceu cit recentcle experimenle de endoscopie luringianii
inregistrutit vitleo realizeie de noi prin iiltegrsres con;tiefirt a P'S-G|, cre;te
sirrryitor nivelul de ionizete u guzelor respirutr,trii tn pliinrdni. irt ucest ilrcd, colou,t$
enorntd rle ser rcspirat in.fiecure zi dcvine ne cessrti ;i eclrilibrului biogruvitutional
ul organisnrului unturr rflportot ls cotrtcxtul gravilulional global al sislenrului

plnnetar gi al ?ntregului L,rnivers, ?ntr'un lot utritsr.

8. Sistemul Solar

Porniricl dc la unele prernisc bibliograficc selective. ain fbnnulat conceptlil oli-
ginala bazattr pe Atonr,ul VSGr-EXI gi pc [Ie1euuu de FF.VSGT-EM, in unndtoare a

succesiunc de sccfirini:

A. SISTEMLTL SOLAR

B. SOARELE

C. LU|{A

D. TERRA

E. ATMOSFERA

A. SISTEMUL SOLAR

Sistemul ^Solnr estc constituit tlin Soare qi din toatc corpurile cere;ti care sc
rotesc pe ctite o orbitd in jLrrul lui, reptczentatc de planetele ou respectivii sQtelili si
plunete ntcri ntici, comete $i materia fu Tlbere 5i gazoasd, difuzata in spaliul inter-

plctnetur.

Dinrcnsiuuilc salc tJe circa 10 tuitati astronrnlice, evaluata de-a lungul intin-
derii tisiei zodiacalc pdnd la orbita lui P1uto, sunt considerabile fatl de dirnensiunilc
terestre, dlr co6plct nesernnificatil'c fala dc distanlcle intcrstelarc (doar aproxirnativ

1i 1000 clin distan{a cie la Sonrz la stcaua Prrtxima Centauri).

Vdrstu Sistemuluj Planetar ar trebui si corcspundi virstei Soarelui^ $i anumc de
ordinul a 5 niliurde de sni.

Referitor la situu{iu lopogruficii. sistemul planetar este situat in uptopiertu ccrt-
ntortrlui galactic, ia o distanli de 30 000 wi-lumind de centrul Galexici.

in antichitgte planetele erau considerate drept a$tri ir-r rni;carc fafi de ste1e, con-

sideratc flxe. Pe lingtr Soare ij Ltma, se cllno$teau inc,i cinci planctc rnai str[luci-

toare, gi cicci vizibile cu ochiul |ibcr: Mercur, Ventts, Merte, Jupiter $ Satunt.Inven-
tarca telescopului a pcnnis adiugarea la sistemul planctar a altor planetc: Llruntts
(clescoTterit in 187I),ltleptun (1846), Pluto (1930) $t a multituclinii cJe astet'ctizi (ast[zi
cunoscuti in numdr de zeoi de mii) care gravitcazi pc orbite intre lr4afie 5i Jupiter.

Examinrind dirrcnsiunca orbitelor dif'eritclor planete in juml Soareh"ri, s-ar ob-
scnra o irnornalie: inhe Mafie 5i Jupitcr se gisegtc o,,lacuni" it'i care nu existi o cfec-
tiv o planeti in sensul propriu, ci o rnultitudine de cotpt"tri mult mai mici, denumite
astcroizi. Astronomul gcnnan Heinrich lYilchelm Olbcrs a proplls o ipotczl referi-
toare la o plaletl cu rtrbita de rota{ie intre NIarte 5i Juptter. denumind-o Ceres, care at

L04

S9Z

'DS D ailDdo)saP D.tDutproD.\xa DJSDa)D nrluad 'lnpfi|oS Inm!'u! P"tvln)4) ailDitttl
m 'alailDld ?ilrIapl 1i nc'ntta1 ft atapugugpsrlzut! ap arnlats atats nun lnrrun u!
alarvos mdaJuor n anc tosolr/'lntn8urs tsol n (',rg'3 t17 lnlocas) qtu$lrY 'altricatrp
ait)ol ut atnclrru ut (rLuoTo) allEzttttPut apcund ap yu(irt tnwnu tnr ap lnptdod'11u{u1

Dl suttul ri' 1oB tttiods un od EO insJeltull sucsop p, ('.tH'! t1 ln1oaas) 4,tJowa1
'piueuoze.t ep cxeldutoc ouourcue.] loun tcJounderdns e d solE Itltu e s-nputz€q 'otnld

t* apratayl 'uo11.t1 rnl ole olpluoue Jolsllq-Io eelcctldxe n4ued gloucld eooez Il o 616I

ur sndold nv, uJ?pwqI ttDA 'J snrilotll rs uolStrrztnp 'S Uaqoy 'e1eue1d oUB IOun

eiuelsrxe sndo-td ne rilnru'1uuun nE ercc IIue uI'rsnlol:S'91 ecurpnlruSeru el 193ep (le

ep gteroldxe rnl[Iec eeued uI oseoululnl reur eleueld elsrxc nue]nd IErrI nu Pc elznlc

-uoc str4 E IA'oUId eleueld lredocsep e ry8naqruo1 '0t61 ?lnuqa1l 8l v1

'o.rnulq olols ep eIoruo]srs rrJ lueloo.r.J csesgFer JS urnJ rs er 'fxnlnrcd ug '1r11E-:9511
rnlnruolv E Ecc llc pet4eruoeS puuol t$neeoe ep olJolcelt4 o ed qSedo,rd cs rrIEUB

eu eJer q relos Inlnuetsls elt I E-IDSA'd'C !o rn1n1de,.; e pluegodutt Ep€^op o clsc

ueurq rollzro;e1se erinlo.,te !c uI?JOptsuo3 '(g'7 tolsuJ un ep pcrpe) eutpnltuSuur o ep

olocrrrp srpouod EZ?uLlA elellzoul[un] lnleo P ',,crlndoc13" tS '..tuaror1" rritunu-uSe e,r}

-urp oJrui rsur leo'-ro1ce11 olse dr1 lsocc ep ptolels€ ]lE ufl 'Lu) 0001 op eiuqstp e1 nps
lnrnlul lliqJo o ed gzrclt,re;3 oo'Lu) 0g ,\Ilptulxolde ep euueu cp nls [nplo]o]slr ru]

-ued rS r:lrrlnJJOH lnproJelsc rulued olqoolooloJ n4crtolo.] un ep le4srSeJuJ ]soJ E ]ueru

-ruo^O ep Ie.+]sE un 'stEurq Joleuslsrs IE leo elsc lollztololss ogrceds ueulouo.J ull
'e tzoldxe e1 gugd piueuozel ep InueuroucJ lll l€-tlul e '1nsre,ttu11

3e4u1 pzeeure,r.n8 erec IAtrA-rDSA'C'd IISol nieg ui ,.otoundnscu" ep e,ttloru utp 'erec
rcleueld reiuelsrxo € lpulop o enUrlsuoo esdrlc rSeeeor ed rzplsu Is csoloJ os c,tpJ IZtoJ
-olse op olcueorpl4l 'soroJ rolcuuld uelcuuo3 ecrperdrut ps eelnd nu relrdnl telcueid u

qleuoricl,terS tj-ro3 gc rn1n1de4 e.rdnse nlqnp un Ictu llstxe nu qo n-qucd €ls€oov'BroLJ
r( eune.3 lcqurqcs e-s 'c-rel3uuld eJo.t1s?lttJ Ieun pLLtJll ut 'puec Iue op oucolllur cp 009
€o-rro rrlnce lJ]seou nleueld cd c]nce.qed rcrSoloce eilrietnu cp p8sl else Inuouiollef
pour eo uJ rls EA os JolrrA ul r?urnN 'otzoldra 1e oo.,t o-td e -r o,IEc (erlsrou reridccttt'rc uze q

uJ 'Ng-rCSA'd'd crlsllolceJce uortouo-]) piurtnoza.r cp uculouef un ,\Iloe.Ie ool ln,\? ?
pc rS lelsrxe e scrcJ nleueld !c rrrutesLn lE EIsEOOV '.,loo-I LII p-totttozt-td" clulltlo Izplss

'gde ep liptnunc oluuulosLlr roLln Eo-Iogct1otl col lqlc !s cred u-tt'r:1c lndurq ut 'o-ttz
-lEOUr ep eprosrdc roun clcurucs ll?lsuoc cs 'uelseoc cteot [lJ 'ole]I]opxo no gladcr cs

oteos cp gie4 rrSc"rec rolrrndroc e eoordrccrcrie.rnSrluoc 1oldn1 tn1 e erinio.ter o-Ieoeg
e1 :culouroeS dq ep else oiueuoze.r Jolsece lnulstueoet\I 're1tdn1 nc JEItlc Ee,Iculselut
plrqrsod EoEJ !s lloul'lg]E elSc:o eelnd r[ !leltq-Io ES €e}r]Iruluecxe 'tue op uoIIIuI Inun
Jorrc1ur duul ep IBAJelur rnun Ins;noep ur '-rcltdt-t1 Itll E eoJ ulp cutlc-u o lcexa no eln8e

llqrqJo epeoued o lerirur EeAp lE proJolsc crloloclt un lccp'!o 08.lopuc lnlndocut
e1 luedoosep r-s 'nldutcxe aq'piunuoza.r ep ttiuie.r teun undns es e 1e1cuc1d e1trl

'urnce pund sudnsc-rd r+ rc-s lEOop nrz-rgl rrlul llnril oleplo-re1sn relcucld nc:t1

-nurnoc ipoolq !+ !s netnd-re -rctrdnp rn1 eluengur Eo tp^Jesqo p. ll,,taUpil4 aZtoag
're1rdn1 ptuefir8 eleuuld ep eslure cltuo{e1t,tt:rfi rolci

-ro3 eiuengur ep rieoolq ]Lrns cJEc r( 'c1euc1d crlullsuoc !s Ernqa4 erer 'sorJJ llultluop
e-lEur r€ur lec llc 'rzro-rclsp ep ljnlues o :".3w1-Io,\u" eleue 1d IOun olc tc 'csn-4stp eloueld
reun elt nu clLuuso-r U -rE Itzlo;Olst pc ezclodr l€lntruoJ e aounttbg'69, nuo u1

'cleuop-lozcp e1ueur.3e.r1 rsrul cp cLlIpnllunu o leop n!s Inrol ut pucsnl 'e1
-ncsounoou elrlout ulp lp,Jollscl€c lepoldxc u -rE J,nto rs elerp-rourud roode ul ll?lslxc u

ultarior u.fitst denunrit ,,Copcrnic: ai untic'hit i/ii ". Valabilitatca lr;cstui sistem hclio-

centrio fbnmriat in avangarda nu puter ti sLrslinuti in lipsa unor notiuni complcte

gtii4ifice 5i acccsibile observrlrii. Ptolentcu (100-1 78 d.ltr.) a claborat un sistem plir-
netiir bazat pe si.steuul epicicluriior;i al defet'ert{ilot'. prin care se reu$sa sii sc lina

cont de toate iispectele observate, insa fini cxaminarca cauzelclr.

Sislenrul lteliocentric introclus de Coperrtic (f 513) prin lucrarca ,,De revolutia-
nibtu orhiurtt coclcstiunt" sus!.inc cta Sourclcse afla in centrul sistemrrlui solar ca
Tl:rrq si planctele se rotesc itt.jttrul Soorelui rtt plcuwri uproepe coincidente , ,;i c:d
Lunq se rotelte in.f uml Terrei. Stc|elc se girsesc Ia rnare distanlir 5i Tcna se rote$te in
jr"rrul propriului ar, astfel incit in trce st urod sc cxpiici irigcarea cliurnii cc ripale din

sfcra cclcstri. Sistcrnul lreliocentric: al h-ri Copcrnic of-erea avantajui cscntial cle

sttbstitttlre a epiciclurilor tututrot'pianetelor cu o.sin{urd orbita, qceee. a Terrei,;i sd
putfi in aviclenld tlintt:nsiunile relativt:, ule orbitei. Sistemul oopernicen confinca totu5i

$i unclc inevitiibilc rnexactitaii, clln ar tl aceca ci orbitele planetelor incl rnai elau
crrtrsiticratc circuiare. in 1619, Johannes Kepler a dat o tru'intri c:onfirmare tcoriei ltti

Cctpernic prin.fornrulareu c'elc,r trei.fhimoose: legi alc sale cut'e regleazd mist:qrect

plctnetelr-t'. Opera lui Gulilco Gslilei 5i ricscopcrirct lcgii gravitutiei universa!e de
citrc Isuac htctr:tott. au deschis calca cxplicirii legilor lui Kepier si a de/initivei
confi rnt dri a s i s tt'tn u I u i ltel i o centric.

in sccolele ,Yl4l ;i XWII, prin metodclc unalizei infinitazinulc, rnecanica ce-
reascd a fost in tliisuri si calc.ulcze;i sii prczir:it in ntod corect, in mi;cctrea p/ar'e-
telot';i tt sateliyilr:tr. tacttc micile clcplasari ule legilor"lui Kepler, cleplasdri clatorate

reciprocelor utt'uclii sLrp!'LtptrsL. Lttt'oLtici pt'ittt-ipale e.tcrc'itute cle ,S'oqre ct.tttpt a plane-

tclor, sau de ccitrc o planetd asupra ,tutclililor sai.
Cu incepcrc tlin secolul sl XVIl-les, teoiliic cosmologice s-au inspirat din doul

direclii diversc: direclia dualisti, care atribuie na$terea planetclor intilnjrir SoarclLri

cu un alt obiect ccresc ;r directia care considerd infreg Sistcntul Solcu'drept rezultattil

trntti procas et,olt.tti ,- graclat.in 17'!5, G. Bu.ffitn l rcspins prirna drreclic pc baza prin-
cipiulur de c.or.tscn,are a rnaselor. considerAnd ci. din rnrsa rclativ moclcstl a unej
cornetc, nu s-ar fi putut nrsto corpuri cu rnasi slrpcrioarl: ipotcticul rl doriea corp clc

uitrcnir c u {'trsr srrbstituit utr o stcl.

,,\ccastaipotczlalLriFL Jffi"eys(1916) 5i apoi aiui J. Jcuns(1917) allcutsa,

se nascl teoria trcrccrii unei steic garc lr li provocat in Sclare o enonnl marce, astfcl

incit sa lirnnczc in direotia stclei un filament alLrngit, tot rnai lung si rnai subtirc pc
misura rcgresiei stclci, plini la sciziunca in foafic rnultc agrcgatc de materie din carc,
prin riicirc, ar 1l luat na$tcrc planetele. Atractia gravitalionali a stclei in alungire ar fi
irnprimat o mi5oare latcrali masci ridioatc 5i deci planetelor care, sllpuse alracfiei
Soarelui, ar fl fost obligate si se miste toate in acela5i sens dc rotatic 5i aproapc in
ace la$i plari, lrecind prin planul eouatorial al Soar-elui, pc orbitc {bar-tc mult alungite
ini1ial. in cadrul acestci teorii, fbrrnarea satelili)or este explicati prin procesc ana-
loagc. datorate rnareekrr provooate cle Soare asupra dif-eritelor planctc. Astfbl se

cxplici unifbnriitatea ;i cornplanaritatea de rota{ie a orbitclor, ca gi distnbulia rno-

rncntelor ungliiulare, dar nu se cxplica ordinca distanlclor" gi repartizarea rlaselor.
Dincolo de aoeste insufioienle, calcuiclc ultcrioare: au conf-rrinat ci presupusa trecere
a unei stele a mobilizat materia nu numai dc la supratata. ci si din intcriorul Soarelui:

266

L9Z

elurJodocsep urJd €leuuguoo lsoJ B ,,ntfioloJo(' un Eo ;1$e.lcr rrtunl erdnse nounIZIA
',rJofoJcJs sJrznur" op n€eqrol, rrcuo7nild ro1p1durg1u1 n51 ',rr1rladcr rS 11q12;,t
-ard (lu1nFcr (JIuoturu lucurulrodruor ep rrluru8lpu.lud nldurcxa '!lt]uleu BOlrnl uI

'll€Jeprsuoo cre llSerac rolgndror earulSru '"rop:tatE Jol!ryJat ccodc urp goul

'ere1eutr1d eurelsrs olJBIJoJoc

JoJnlnl ezoue8 ur !orluol os Inrusrucoour go eldeoce urelnd 'glqrqro piuruozcr ep .ropri
-c1c-r eundns cs .rEIoS rnlntuelsrs €eJEuuoJ tgoruiul 'roLIcltII u1 tsgS J€-s {n}rloler- pcep

or8-rcuc qurrqrs u; n8rlSgc re ipu.ralxe lllq"ro o ed e1$esq8 cs [n]IlelES poep pcrteS-retre
e.rep:erd o cl oonp 'rn1n1eur c olErUcrl-qs lipllun roun eerpr(rur pLrtuuelcp e-IEc lllollrs

un no llnur3olur Be.uulglrrJ uip EttUnzcr Ec-IcJnqlnl '11irpuoc alsoot uI :nl ut euriueut
e1 cc releueld r pleuorirlr,rerf, urioe.4r lJOJns ro 1uepuedeput e3sru cs nu mlnleul olc

olcJruoruls e1$ql1un rS rcnu elrurl'I uo ln1deg ulp lllnzoJ xope;ud lnluerudy':olpzund
-soJoc rnlnleur lruolrolxe ur 'e11e1re1oo lruol-rolLrr ur run puglJq;o 'mn1 lorur ep tqocred
Enop s ,trslnde; IqoeJc qns pzreseldop os o-rsc ruoleur clStu -ted snuelll Irll Ie 3 Inleul

rs uge5 lnt lE C lrllorrr Eo ]u,uesqo ne -re8c.,(or1 ilJpLloS '.rluolxJ roleleunld elelcul
EI ep ruoA Jn oseolllqeu reun EZeq ug lo1e1cuc1d rrJlrLr-rof r.rdnss lpelop llln O

'epFlcll olourolsrs ur ,ro1 re.rcSedo-rd nr rololeunscllln

IE lucllnzor InucurouoJ ep ple3c1 g eelnd ;e ;o1unleggA clJoel 'zeo lseru u1

'crruoseeo ep Jolccc Insuos rrr erielor o :oiunfegg,r Jrr 'ploe]rp

erjnlo-r o -rptrrfir.ro nlln.rsrp ernqr.qn as !.rIp rnurnu'Jplorlun Jol lnsuJS JnrtlJ IS lolJl

-rqJo eelelueuelduror rS re1e1ue1nfie-r 'e-nllnrrifiun rolelllou-rout ctinqursrp ';olafuelstp

n3c1 eo-recrldxe elruued Elsteov'ro1e1eurld EOJEuuoJ pl onp eJpo'oreoe4 ep ueu ej:o3

onpo"rd os oplul ciolr.rdns roun 1n3un1 E-op Jscul?]ru es ;op;nfeggl ololeul 'roue]xo

e-qeo putS.reur ueur reur lo1 rurllsuatulp nc 'unle1rt,l, Iculc ElsIXc -lt eoll1uccuoo

eleleur ur ec czclodr srure E-s leuuoue unfegg,t -roun ?ojEuilr1 eelruued ernc rS elnn

-orieg,rerS rrunrioc erdnse rsirlol lz€olea.c;d nu crec 'e{c1r3r pcnuelnd op erels o crcoS
-R+scp os clunloJ;o1ezu8 eorcasrur u1 qc 1nide3 !3rpur ololnole3 'oteuuld Jolclell]op e

rolec l;r?or-rodns uo cp 001 cp eseur nc 'leLrolenoc rnlnueld 1runl u1 rollJo-r zei ep 1e1d
osrp un ep plnrniuoour r$ '(e1enlce rolec o-ruolpzundseJoc [c]tlrzolrrurnl rS rzEJ (cseul

nc) e1c:uo5 'Ier1ucJ nelonu un-]tllJ !1esucpuoJ rfep 'zci op olrrpJoruud eseolnqeu

reun rnlnrpnls Inrpouuclur uud .ro1e1eur1d ruquur4 es-npu€crpcp utrup ocp,I r$1 euoel
plsreov 'le.rcuei ur rnlnsJe.\run € rS rcrxelri c.ltn8r-ro ci$c.lt,t-rd rccruquJ '1sr,t rnru lrode

un ore o;Eroqplo glseoov alryr,t,ntB ap olnutf 'tiol8o tttun rittdrts 'tiozoE tolttou yr|

-uautnltodtuoc ad yluzeq elroeJ o cric-rcprsr:oc ul tpnlo-r e ateo '(pp67) "tul)Dszla1 uo^

3 rni n €ocor atso tnqg-rDsn rnlnwolv epdrourrd ep plerdo"rdn rnur €eo euocJ

'durr1 uurnun

un pdnp llpuopuuqn tsoJ r? JrJo-l] !]scJJu rs .rnq 'lteutl1d pnou o ]rnlllsuoc E-s 'oJ[suep
-troo ur:d 'erno urp zv? ep Ieur ur1 lurJqllo e-s 'clcuorie1r,ter8 erioe-4e pcsceSpdep

qs sunfn r p8n1r4uec uj-ro; 'arioc-r1uoo ep EZu.l uI 'clec ur eprirpuoc uI 'etuenlrls

-uoll Jololl.lorgcd n aoo-rdrca-r eluuorialne.rfl rerire"t;p Intoo.]o uud erioll-uuoo o ap !lrq

-rsrl d r.r erinto-r prrleloct ul '!lurploutl-rd pscozcS Eseolnqou o--4u1 ueurSuo 1u.Lr g re-rS

JBIoS rnlnurolsrs ele oleueld ollploleo c1co1 rS clercos 'cr-ro31 EtseeJE Lil 'ecrleureteur

rJlcl+rpour c,\olco srlpp c o.rcc '(t6Z D acn1dn7 lcuun V ',rrrlr1[ol,c scoord iuol Inun ln]El

-lnzsr iderp J?ioS lllurolsrs n,roprsuoc e-rcc cuoel eurud lc,roqele E (SSII) tuny
'qLtryrcculxgoelor,lried dpslnullrl:o"zdnu-lrrepl
ur esuopuoo es e n-4ued es u ruque d glnzpos eerd rS 'oltlfic-r8e
ouelnur ep 'sn1d ur 'eq-rcl,r else
o si

Ili Kepler Si l{evttotr care au clus la o viziune a miqclrilor planctarc ca descrisc dc
sirnplc lcgi de tip gcortretric qi matematic.

Sistenrul ,So/ar este un sis/erz rot{utt. Clind vorbirn de un sistem rotant, nc

ginclirn conoeptual lt de/inilia rcttuliei. La aceastd problemd, rdspunsul ltti Newton a

fbst destul c1e pozitiv: intntcdt ni;citt'ile.stu'rt clcfinite /d\il cle ,,spa{iul sbsolut" vdzut
ca trn./i:l tle rantti in ctn'e au loc toate fbnomenele.fizice , ar evee ,\€ns ,sd t,rtrbint cle ro-
talie ,yi in Llniyct:s. Fizicianul Ernesl X[erch wea imprcsia cii accastir solufle estc invc-
cinati crr metafizica. Rotulict, sirs{inea el, poate t'i tle/initii nuntai fala cle materia
prezentu in (Jnit,er.s, lu miliocme de stele 4i galarii care populeazd cerll, ca sit ne expri-
rndm astf'el. Dcci, intr-urt Llnivers gol , /brfele incrliale nu cu'exi.sta.In principiul sIu,
M aclr stabile a ci <forlelc inerlialc apar' ,, naturul " intr-un sis tem ac:celerat./itya cJe nta'
teria clin (Jniyers: itttt'-un (Jniver,s gol, aceste fbrle nu ar exista;t. Estc pttsi in evicicnll
problema centrtrld a principiului ipotetic al lui Mach asllpra inerlici: cttrn pot corpurile

irrdepifiatc din Uriivcrs sI influcnleze miEcarea pe Tcna sau alte sisteme solarc ori
galacticc? Einstein a propus considcrarca gruvituyiei nu cct o /brla, ci ca o manil'e-
stare a propriet:ifilor gcomctricc ale unititii spafiu-timp aduse la nivclul etiildlii

cronotopulurl. Teoria sa incerca sa explicc ci miqcarca curbilinie qi accelcrati a

corpurilor sub ac{iunea gravita{ici clepincle runttai de lhphrl ci, in unitater sprliu-tirnp
atit dc clistorsionati. traiectoriilc,,naturalc" ale corpurilor nu mai sunt rectilinii

qi viteza nu mai estc constantii.

Ipoteza lui Einstein ar ti valabila nurnai dac[ unitatca spa{iu-timp ar f,t consi-

dcratd ca o relea dc F.F.VSGT-EM de dinarnici $i nalurl electromagnetica propagata
la viteza continui $i constanti cle 300 000 KnVs. in cadrul dinarnioii rolatorii in jurul
propriului ax, rcfcaua F.F.VSGT-EM suferi unele clistorsiuni ca rezultat al contrac-
liilor si rclaxirilor. Acest fenomeri de pulsa{ie schirnbi fonna geornetricii perimefrali
a Sislernului Univsr-sal, sub semnul unui ,,balans" continllll intre cub inscriptibil intr-o
sferl si paralelipipccl pitagoric inscriptibil intr-o elipsii. Considcrirr ci acest f'enomen
cstc cle naturi gravitalionali Si elechomagncticd gencrand fo(c dc sens opus. Dati
flind antrenarca teffnodinamici lezultatl din fluctualiile de prcsiune ale re1elei,

comportamentul sistemic ar fi sirnilar aceluia al unui sistetn constiluit din gaze

monoatomice supusc incontimtu varialiilor de prcsirlne'

in colccplia noash-d universogenetici, uni'n'ersostructurali $i univcrsotnetabo-

lic/a. ,,,spa\itLl absrtltrt" cor-isiclerat ds Nclvton Qtt o ,,t'antd " in oare sc miqci sistemele
materiale, estc ct relea de F.F.VSGT-EM. Relcutta sc prczirtta ca .yi amt spaliul ar./i

t,ctptit.' httro retea ctc /brye de naturd VSGr-EM dilitzata ;i inh'elinuta dinamic la

t;iteztt c.or.rstantd tJe 300 000 Knt/.t ,5i in ntorJ stabil ,5i contintu, det,enittcl un sistem
clinctntic de reJerin{a rec'tiliniu itt c;cu'e se nri;c'd toote sistemelc co;^ntir:r: lo o vi.tezii

rclatit,it.: este t'orba cle o tlinanticd rotatorie, rczultat al echilibrului clintre fbrlele cen-

h'ifuge ;i centripete caracteristice sistcntel ttt' cttsnticc

Pe baza principiului lui Huygens. apreciem ai releuuu VSGr-EilI se cotnporll
caun.frout de unde stulionure . Sisternele cu mi;carc rotatoric, respectiv galaxiile 5i
sistemcle solare, sunt generatc in nptw'i/e relelei VSGr-Etr4 indicate drepl ,giin'i
tlegre". in aseste spalii, care se pot compara crtniste imense tunele de vid, sena$te o
fbnernenologie a /brlelor centriJirge (sirnilarc virlejurilor dc api) carc detennini o
clinamica cle rotolie. Tocmai aceastl dinamicl ar permitc cnergiei VSGr-ENI a re-
fclci si formcze corpurile cosmice, viitoarele rczcn'oarc de energie-radiafic' prin

268

692

D.ta.!to) ar Daa) 'D.tniDtadLu7 ti awnsatd ap aluolDl ri 1nqo13 lnutnlot iur2lsuo)
lnutjuatu alsV '(,,rhug3-u8nu7" tzat) tnlnutalsls lD Wg-lgsl cryaSorta Urqtltq)a

nzoayun.nE atnc 'nTnfuapoc at.to1o.udsa,r aloslnd o nc nyundwoc tf'a1ood act4auroaE

ayts ntu.roJ o a-,mtu"toJsut:ttl pisDa)y'psd11a $ p.tals a.uut a)t4aLuoa8 aulto[ot ES'xB rnl

-nudo;d lrunI u1 erieior cp es e crcc(rur uud ',,cttoln1atu qn" $exe [c oseJU o]sg

' n punldp,tnytl trlauaS yod
-rr,r Llr-r-Iur 'a1auu1d alaza,tdsvnop Jolco rpruool atnolnzuudsaJo) IIES ela tlntnl a)ai
-atdsonop e Iec nc lnqnl nlaunld rnpturalsrs lnppotu rulucd ntt.4amoaB ou.tolnc sele
rtn.,'rqnc rrlaut ut alnnlca.fa acryaS.taua ac{inds app)lD) n4uad ri uDrzaUDJ [lLuajs:5
n) a.LDLu tDur alDltltqtpdtuot o n-rluod :e1de; ep elelnrrrroJ oorursoc r3e1 rerl -rolac op
-undseroc a-rec uIaJSrs un l€JoqEIo rrrywtllott t! o.tulondutal 'auntsatd'e-re1s ep r4cur
-tred rcr] rolcc Inlc.\ru EI a)tLuoLnpotu.tay ttjnytptdtcut'rd pzEq ur orSoloueuroua3 elern$
-gJsap Wfl-"tggr1 at8taua ap qn? un ed er ,/"/oS' nJtsou lnwalils urlloptsuoc !S

',,iltplDos 1ntg" gcrpe ,,Ltotls'tulqs" g re eur-rd leleueld ecezerdspnop
urp snduroo -rRIos urolsrs ur1 pllnze-r 'qnc ed clenlic.]c lolclnolpo lnrpouLrolul ur-rd

'eur$ ed ue{ rnlnl Beue[lcsr 'srcc:d eueo] pour ur esdrle Ezucuun r$3 pleunld
aJcoog po ulued rcruool'eloJ€os nJ nBS oleurld e.uur eJrucorc op otcllllqrsodglsrxe n51
'htrA-JDSA crfrcnc e p rexclrnd lnpou ur.td r?runu aoe-q clcueld tcltoeg csdrlE 'n(e:cr
r-rndroo pnop e4urp atEtaua ap tnlnqlutq)]' larSololrau.touq{ n acr4awoa7 unc{4unnc ac
-tu.ta1nd l:eur releo rzeq ed nxnptnd u1 elrzmeS-to lt{I-ttsl'.4'.4 ap nig{leun Inrpcuuol
-ur ur-rd 'e1creo5 no eleueld re-rlcor; plluattn8alor leluczcrd else ernSr; FlsEcJE uJ

'elrseoons releueld rcxelcrrd

[ynpou uud retunu ece-r1 rlsuuid e.rBOOr] 't [ '.tlr[ ntnBtg uJ e]ertsnlt Jolec uuo-JuoJ

Julauuld nJlsou rnlntualsls vzaua? u[ alauuld
-aJRoS aluulpuJr llJFSEdoJd Inlol l?l aJeoll"raJal aroundoJd e noN

';ulcadsa.r

7n1o1tdnc ut rnpdolouo.t) lnla^ru Dl lD.tpD)Lrt urD-l Lutl) os'o '1ns.ta,r.nti1 lntjnd5
oluaza.rrla,r.ro oaiat nsuaLur ptsoa)r, W't-rDS,4',4:l Dzaltit.tol D)tLuDLtlp m olDpot)tu

*ndap oaynd "tot nu a.n) 'a)tutso) au.rlsts ap arloJD.,tauaE qg-tgg1'.4 .4 ap nnnajay
ad ry.tqr1oc Tdacuoc ldatp lotintrl ltlllLualsts' n,rdnsn lDuDol lzlsrsLtl LuD 'LnalsurJ

ti tro1,ta11J'LpDtr/! u1l aluroat ap a.tlqasodp atds'tnq'NI-tDSl ,4'.4 Dp alajay ntut
tajualsrxa lnlpaurdlur utld 'lostattLol Lustpqolatu ti o.u4cn.r1s 'nzaua7 ap alaldacuoc
tnolntu.tolns'in)ld)ut tuD 'alJo) plsDa)D ap airytpanD taidactroc lntpn ttt 'totr t!

'actSolouatuoua.{ toltt8ctlnuo 1o ti topzalodt lttLtu.ras qns
apxauo) a.tnurldrtslplalLu eryeJuo) utp tuat oalnd tn ntjnlos n) pljsuoLuap n 'luas
ap alqnutnI nMl]!1 ItI salD mru 'oiuat.radxT 'a;tttLtso) elaualstr' a4ut alnuotjnJt:rD"tF]
.ropinf natnEodo.td ti at4cnlnB ayrinds n1 a-no1t.ra{al D)tiDLualqo.td n.raldLuoc ti nlsnt
Dztnde D ap .tol al),rtlDiLtal tsA D).tout ap $y4rpuos'tad atautt acupn ttcrztf nuojsl

'!,\rlf,loJ durl-nrie ds peJeyun ur ez:]rl pr-rdord eJEOeU nR c-ruo
'u-ro1c1o-r cJluhoc eleutolsrs cp cJrQcr^oop e;ds '1trfuaut urclsls un 1de,rp Eleleprsuoc
g eornd -rn NA-IDSA'd'd cp enBCicJ 'cuoruo1,{rou rrcruecoLu Ie clepel ap lnlound urp

ti"(f 's/utx A0g 00€ ep nzJtlA tl ncJJul n.rnosqsep os cc 'lrtte;leue Epun EJ'Dlnol

EJnqJnc o olsg 'rnlnrrelsrs 1runl u1 mrunu rcp 'ntnqtnt o E,rcJns rug-,tgSA ?ppun
'a!,tolDpr natn)itw ep rcutool pleinSrsu otse eorursoo Joloutctsrs u tlttuolhttlrtnt7 nat
-u!ilqDtS'Wg-rCS,\Ug ap unuafa.r ur rlur8alureJ alsc rnlntualsrs ujuulsqns erur

jf igura Nr. 1 1

Si.stanul Solar ut orltirele celnr douiisprc:e.'a l)lonet.

i(c o njbnn C oncep 1it' i A tortt ul u I:SG r-E M)

l) Shimshon.2) l\llelcur. 3) Verus.,1) Tern.5) Nlfarte, (r) Ceres (centut'a I de asteroizr). 7).luprter"
!i)Saturn^ 9J Uranus" i0) Nepnrn. li)Pluto. l2) lvlinen'a (centr-rra tri de asteroizi); fiecare orbitl

trecc prin nodul paralaxei planetei succesrv€

.etabilttatc grai'itolionulii si"'tt:uttrlui ;i zonei :;olc iilcotlf to'dtoure in cadrul galariei din
t;ure .fitcc purte. Constanta .fbnofltenolo,qicii e celot" trei purometri terntodi.namici ar

reprezcnta rt can.sccintit procesuald care pt'ive.tte Cronotopul .specific a/ Sourelui ;i al

c'clor clouu.sprezece planctc pc baza a clotit rslori de viteza (spalirtitinrp): v,iteza dt
rotulie in jwrul prctprirtltti ux ,si t'itczu cle rctulie pe propria orbitd. I)c cxerriplu, Terra
se mi$ca in jur-r,rl propriului ax su o vitczl aproxirnativi Je 1667 Kmih,in timp cre rnig-
carca de rotatie pe propria orbitd se desfisoari la viteza de 108 00A Kntih. Acestor
doui viteze lc'norn rnai adauga $i vitcza mi5cirii de translalic a introgultti Sisterri.
Solar, antrenind Tcra insasi, $i oare sc dcs{iiqoarl la vjteza clc 72 00a Knt/h

Daci voni insuma ccie h-ei r.alori alc vitezelor la carc cste slipusl Tetra, va rezul-

ta o valoirre cnormi: I8l 000 Km/h. Ficcar"e \1itez'; are tipui gi oantitatea sa de energie
VSGr-EM, 5i chiar o rczoilau.ti propric. Daci ne gAndirn ci si toate subsistcmelc

flzice si biofizice evolueazi pc acelea$i principii encrgctice VSGr-EM, ne dim seama
cdt de complexii esto Tena noasnl $i rnai alcs crit este de tiagila in ftta minirnei
intcrverrtii oare ar putca atinge echilibnrl siu terurodinatnic, atmosf-erio 5i ccologic.

Dirtcrrtriccr itrlerplunelarri errolueazd in str/tnsii interclr:pendcirlri cu procesul tcr-
mndinamic in care sllnt integrate substan{ele care c'ortstittric chimic Soerele gipla-

210

ILZ

nrind rcur nES llnru rEur elrq-to cd rnlo,\o le e1e1euc1d 'I Ia-;DSA clcirog cd nelrlneucp

-unJ uJ 'qrurrlcs ur :1u.::aocur eered"re ec noec 'po4dr1o ElrqJo ploprsuoc c8el Enop e rcp

'lrEInoJrc pycilo ed JOI are rcleueld BoJEJSTTLT't1 rl{ n.utEtq ur !,lresqo es runJ

Itg-rcsA rn Jn ruoly s e{E J od tllal-oliB ds rrrr ruBur p

EZEq rrr Jaldax rn1 u r;o[ lorrlJd EaJuloJdJalul

'S r9t cp l:^rt[lJl nze]t^ tS (l 09t l< V 0gt ap tuns Jl.rpnl tnl Jln lS rJ_ual irln e-rpl

--'enlpcruqrSluu!tSrnue'o(d.lo0JzE9cSItOrclrpceuopidutueuJ.[rp1erg,er\pEpe'{1/n.,r][Euu,rJ\pJlqcr}rnuSrluololclr!psnEEISo'ou"lc-rrIgcAIfAI J1p5SrenmllecE-rreecdolss-rls,Jnprldr1su:rrueoprxluedo,rctrrp4e{c'rrlreldprritpznouodruuoropIdeo
lrp tuetuotu un e1) r{n,uasqo Lrrp !llqr}cnpep;o(n ctse €otpours epeor_red llsteoV
'elcund iolsooe
Inrpouuelur uorp.rdclIeruullsurlirooolcepl .c'Jp.gFq,rso,dJSols,e?Srnl.ojjSEo's,J1Sn,-,rJnSlu,gcpleiliqu;eol
Elprelope nl;lJ p 7 rn1 eo;crfrur

-stp ro$n nuullluete p es J5 urirzod llrQcr'reA rS 7{5 rrjrzod !xq plrploprsuot ,(a1ns ntnc

-itutaln t'e 'I alaru]utoLu nl 'D.rldJ :J'djrDn :II'aloos :g ,lt .t1,y otnttgul

'euEJ,/{ rs1:ue1d nrirzod no gcclu,r ur ro.ueJ [r]iq_ro lcrpnls e :e1dey
'aucoJ a4utp flLot dl-npLtDduco aptnog ,at1il1a

altqro rnprDo,q 1nn[ w ntnsap a1a1auo1d po Rulrqp nlday my n aEaT ntw,td

n' s'!q) ul clso' ura.t du s utel sl s. u,x, ! n.t-La.v u rcurn Lr

co durrt ur 'csnl:slp luns elns-lolrun eleurelsrsqns rS elcutelsrs cle(rJ'.s'?rp"\rL) Malsr:^

rnun r a)?LuDLtlpout.tal rarSolottatLtotta/ r:zeq uL L.t{7-JDS11 ttStaua }lurc rs pzeouoridcc

-sr (rir1a1es 'e1eue1d 'elncls) unduroo II s.lco alatuals'rsqn:- elu(t;-.W.l-.tgg11 crlel..raua

cltD rfn or4rr-uoc8 pugldope 1o1 irjlleles nr pnnc,rdull rnl 1runl ur uzecsrldep os aJus
eleieunld r;" a-rEos urp ]rnirlstroc -releuEid lnr.Llel:-lg or4ctlioe3 luiuazc;cler urlr

'arDurq alats Dtlop atlutp tqaE.tlua tnlnqnlLl.TJ'tlr€luozeJdc_r 1n1c,tru E{ lAlesQn

os csrrLrlrurp ep dll lseru 'cr4cut)eD ')xDlD.rnd ut alnzttutEto apun 3p eull(4 qns

!ln3Jr3 nrEtatra 3-rEc ur cr.,ro8D1rd n1nry'3utu.4 Lualfis nlqnp tnun cz€q./, lo<, lnlualsts ul

INI-tDSl ltlltlLLtoty'Inlpo[u3lul urtd rtctlaEtarra rta..tn?ndo.rdccpr cr lr?Joqplo ruv

'o1rnd rucre,l e;eo urp -mlos Inuelsrs
,\isnlcul 'n|os,tattutt r1:ttEo1ouawouat qttruttrtp eScc;1ur EZereurclui cs c-rpo arJ nznq

ap Dlunpnusost?d.run uluuofinlranl8 nd1u1run gturza.rdcr WZ-rgSA parotv

I,{g-l3s^ rnlntuo}Y s Frlr}attloo8

uerurlJllusnJ ulrd rEIoS Inlnualsrs alsJrlrlu ralda1 rnl all;o.T

"'a.qs'Dou njua7tp1trt rat jdatritd l[urcoJ o]eolpep lioat3 rolsoo?

]nlu}|nzeJ czcglosop qs lolnoout InLrro JEr icrurcurpou,r-ro1 urolsrs leullurlu :ISOtp crrrs
ur rrull op.l orEo 'c-rclorrrld lolslrq-ro lllie^lu e1 ericlo,r ep qsrosrd €oruruurp r( durri u3

!]E,LIoSuoi:' IJPIoS EJILUaLIIpoUUcI 831€lIAUcE g -rP czo] IOlSetu iuurh.rcls ui luOrurtS;e u11

'ns'tcatd ai,tno{y,tr|n1tr,tnc t!' n,u1o41nc D.ramD[u ut 'a1aun1d ta.uta{'o niluri)ls'lr- n[).utJ
-ttt4s ntj\,tndat rrt a|rsoSat alajnttlsqn:^ dlDtD.qLtD lLus ).rD) Ltl a)uuDLlpow.o1 tajuesa
a1n alnuotitt|tta,tH asaJo.td ztp tun )p ?p.o)tltul Ltj lnllt1sLto,) t1z-s ).mos ti alaunld a4urys

ti clatrnld a.tlLuys alajuqsrp et s_reprsuoo eelnd re-5 .r:ndr1 esJOAtp cp llurlpnrr arflleuc
ep ltLLro.J qns cs.lseSc,i cs ri c.tr:o5 ep osrule runru rS 'rr.:iq. tlrns^ cleiaueld ernlrlb^uot cr

pinelsqn"- :rp r8e4ur rutolu nps clrrrol€ olntrucd 'ttlla.mos ,, !t1.tolD.toqDl..uJ cluzrlalnrs

lrrfrur ej"uelsqns urp lnrsru e-s rulcueld ucJsrs lscon E. Eulrup eelnd rr-g .alapu

Figura Nr. I 14

o

Figura Nr. I l5

eliptice, dar cu o tcndinld spre fonna circulari, consideratA forma ideal5 de cltre

rnecanica clasi0a.

in Figura l{r. 115 cste reprezentatd o entitate VSGr-EM minimi pc care sc pro-
paga fbr{ele VSGr-EM in rnlsurI si legc la nive lul unor paralaxe putemice planetcle
clin iurul Soarelui. Cu toate acestea, Soarelc emite o cantitate precisd dc energie

VSGr-EM, ca de altfel 5i plar-retele Ei once alt subsistern fizic sau biofizic integrat in
ansamblul Sistemului Solar. Aceasti cantitatc de encrgie ar avea un ro1 fundamental

in dinamioa spa{io-ternporal5 in ceea ce priveste distar-rla dintrc planete ;i cea dintre

212

ILZ
g[ [ "rN D.t113U
ivrraurl4-r11- iolnl,f-d lunldrg-og:snu?rll-il :urntES-E\- ilcl1dn1-1 :l4o.IalsV
!Jnlu?J-vJ:alrEl{-uI{ lErr?.1.-.L:snua,\--.\:rnrJaI{-.rlt:u0rlsulrrls-rls

olsc cjros !5 Jt?ueld orlurp lnlrodYr -

rg5-1 ol8raua ap qnr

pJoN

IndrirJ E3 esnds r?eind urv 'crun luollnlto^e un p,. dl,1ilJ <) nilIldS ol-qcutocS l-todEl
1[lr1u1? url--r]Lrr nsrerr pScdo.rd os ]\a-"IDSA ttSlJtlo !o InldP,+ LII eJsuoo ,Ic nlie3lldxs

.:o <) n :l\a-,rcs^ ecrurole l-rpur rrillriue s oinlnrrlfiunul Lt-Illuozc-Ido-t eznuotodt

od Jol r) c-rorlrrle llcoJJod op eiieln8guoc o-JtuJ -rcItlo totu 'cJluoctlc o col Ec,\E ce]nd
uA nu 'elolourld olro1 sjlrrr IOJIIE op ?3 (o-Icos rS aleueld eILtI 'elrtodtuel-olludr^ IJOJLI3
csrcoJd Jouu LLIJoJ.uoc clslrqlo pupuruuclop tS pug8el 'lxe1e,red uI toIurELIIp op NA

-rDSA !j-ro.I lclLl'lalnd o--euud otE8cl tutls slolEos lS elelsuEld 'g I t .tN n,u8tg u1

'alDti,ds a)rtlauoaE tDtLuuutp Dzr)q ut 'talaf:r slr?xa .filtD.tD lttlda)Lro)

od lltzcq cr-rleulooi o-JluI-Id ol.tDW-DLD-L-aroot DliDlar lcluczeJdet rlv

'loruilrl3 rs psrzg !lr11Bu 3p Joillpqulqcs EiB.t uJ Iiq€Joultu\ clse el-IEd uIOcr,J 3.IEc
Lnp -rEIos Inl.rlelsrs 'crfloloucuroua.] Flsr?O3il ulrd rrrucoJ !]tr\r,rep For]rcods ciuEuozc-I
rS !crlJLrSeulo-rtoele roruosolqrA c-Inleu €Iisloplr^ut)J Ltl gtnnl Inqc-q -tlr Eleuotit]lll
-Eifi tcllueurp llsre3p !lco1 rulued rS'c-rrrJsrur ep ezolrl ol.lArloodsor rS'e-rrog rS o1e

Figura Nr. M

L,: P^SP' tfil.{,hiti! pc c6Le reze t'ectoere il fbnnca:i (u (lireclie pcriltcliult.ri SP, socittit
in sens dtlti{)t'{tt' (atr.tnali o t,tt'a ).

creeazal SpagiLrl qr ci SpaliuL crecazi TrmpLrl, exprimind ciinamica t-enornenologici

prccisi a Sistetnului nosml Solar:

[uCEli!]J <r Iuo]
.\P tTr('
<l T]T,{P

A rltius Legc tlui Kepler afilinri castprrtfbtrelt: tle.scrise cle ruzcr vectodre a /ieca-

rei planete stitlf prap()t'tionu!e ctt inlen,ale/e tle tintp t1i:t':eiidtre parcutgcrii lor, sclicd:
t.ezele t'ectonre ctle planetelr.tr cJescriu.tuprafb;e egale ini.nten'a/e clc iimp egale (legea

suprc(blelctr). irr tbnnuli \'onl aveit;

f dv'idt : coristant:

lnterpretarea celei de-a doua legi a lui Kepler pe baza dinarnicii
spatio-telnporale a Atomului VSGr-EM

in coritinuarc arn aprlioat legca tt dcttra a ltti Keplcr SistentuhLi Planctctt'din cnre

fhcent prrtc in c:orttcxtttl strLtcttl'ctl Lutiversul rr:.ztilcrt tlin clinunicn.fbnornenalttgica a
Atorrttrlti I,'SG:-811. Ansrrnbl'.rl de d. ir
fieuri 118 a, b, c, Il9. 12(), l2l, cvidenfiaz'i

t.eprezetltarc 1;t'a-fic'a u Si.,ttenttlui Plt;netar in ntanlerci ctnttloaga reprazcntdrii. Si"ite-

multti Llnit,ersal. Aceasti reprezentare geotnctrici estc bazata pe tt'iunAliul clt'ep-

trmghic iso,ycel din care rezultil pah'otul $i ultcrior cubttl inscri,s intr-o sr&r'ri, 5r pe

tr-itr.r.tglt;,tt/ rlrcptun.qltic' 1:titctgoric din c,are renltd dreptttnghiul pitugorit: 5i ultenerr

p ur a I e ! ip iyt erlrri ins cri s intt -un e I ip s o i tl.

Am luat in c,onsidr:raiie f'enornenul cle pul,salie sistenica in cadrul elcrncntelor

intcrdiseiplinarc cle tern-aotlinarnici. in Fignra i,rr. LI 8 aln reprczentalin secliunc lrttt-

gitrttlinala c'ele trei 4it,e/c pu/scrii/e^'u. nir.'clttl slbric (S), b. nivclul longitudinal (L) ;i
c. rtitr:lttl truil.st,el'sol (j. Relalia dcsfisr.rririi balansului pulsatil cste Llnnitoarca:

Nivcleic I si I sunt ruii,c/c exiremc nlc bulailsului ltttlsatil, in tirnp cc nivelul S
reprezinti toti.r:ul motn(.nt dc perlec:td simett'ie ;i ecliilibnr. lu jumcitatea distctnlei cli.n-
tr.e sitttatiile extt'cme, elc rezulti din triungitiLi ytitagoric ale cdrtti catete ;i ipotenttzd

xtnt ntyllipli ui celar trei ct;a-mrnt.ite nuwera pitctgrn"ict:; 3, 4, 5: nivelul S rezultd din

214

9LT

P ') '.1 'D gI i '.rN D.1t1E1!

lirotEslnd ilc.\lu !rl'l.roliJ z ?lEqolil i.{xlurzf,f,diJ

Irs.rJlsrrP.rl niJolPsln(l Jnla.\ru \

JI-li.t:^ n!l,lvsln{[ F I

Ir'(rnnlriruoI nrrillPslnd lnle.\ru - lHilrJ)n'|rHlrol ilu{) lPsln(l lnJa.rlu
ItssIJA)^{rsJl ntJolBsllr(t lnli}.\IrI

,rr:J.ts nui,lsspr(l 1n1a,r1rr

-Lrl irz[ruJlodr !irlrzo-rdri !r/J rlcs 'iTJ DZD.|']uorrr0ur ]sJJc ur ::lrflo1{.lrreul(Ir.3.] ]r-t3prslloJ
rt]rrfi lilzrlJ 3p 3li-,lul! ul 'lJ,lcJS lll tltlS lesdlls lllIlLIOs tl! lntl]ls;r ln].Ltrd Ltt Dlr.ttlos

rt 11 1rgu.:rr,ioril cl icplosdile urln:::n.r1 lr n lrucuud w 1 tlaun;rl eslldrnc uo,1

'a)t.roEnlrd t..tittt.13uttt.r1 alat\tlt,)dr'?.t Ltlp luJlnzal tt.t1a;ttoaE s,y.7
-.t\s,1 iltltlutojLl r) alteolctDu.toua.f ilttLilDLtlp Dznq ad'a1D]a duttl ap ein,.uallu ut s108.-

rid.fo..tdtls putr,tos-ip 1t;t1;rn1d n (r) a,tr:)ot),)tt,zD.t ur!tLtczc.ld't'([ '0(t '671 alt.urf]
-tlLti !71 n.t;ti:.tii.J t!)) g1Drni,ll'g7J u.titiirg m u g1 Drn8t!'6JJ wn)lrr1 tt)Dg!i
ntnEtg;"Iolnulii.t lille.+ ul or\lst3JlrS Joli-In8ry pllndsor(lo piuurpnlrFuul JuntiJJS Lrr JJ

-ulOuro3:l I-rcJuJZe.iih-I olsirV'lUDSltld rtints'LrnlDq s1D 1r!; ,^ '7 Jl)Alu tc.tl ro/a) D !2tDq

-r.t1E ntr.tX,tttto);i ).tnJuaza.rda.t c llso 12 g1 :tN D.lt?;t,I'llJSos't tttyiiunldatp 1nu,1Elurt.t1

unghiulLri cfreptungliic uCE (i,sosce Lsau pitctgoric, f n ./Lutclic tJe nit.'eltrl L, S satr T1:
lceasli rlzir tacc partc 5i ilin ipotenuza cornunir afJ a dubhtlui sistcm triunshiular al
Atornuiui VSL-ir-EN4. ln baza Teorentei iui Pitagorc, va rczttlta:

('u.r:1: + CL.): t (ERl: + (llOl:: (aE): ) G{2):
Ralionarncntul riirnine vaiabil 5i pcntru ceie laltc pozilii alcse f., tr,. I' $i in ori-

care dintrc celc trei riivcle Z, S,1i X integrincl tliunglrniri pitagoricc.
Nivclclc l. si Tcuantiflcate clc tr-iur-ighiuri pitagoricc din cale deriva prralelipipc-

de inscrisc ir-i clrpsa sunt detcminate dc nurnerologia pitagoricii bazati pc nutncrclc J,
;t, J, si deci rclatiile pitlgorioc globalc vor fl urm|ltoarele, luinci in consideralic calcu-

lLr1 dr: la nivelui T'clin Figut'tt i',rr. IJl.

S

Figura Nr. 119

: tt)

LLZ

0eI "tN DrnSu

ap arlqasoap a.tds 'Dillq,ill) D,tDoil1 o alD.qlta) laznualodl nnpo,td Dsdrla w su1sul ltlp

-adtdt1a1n.nd 'l e I li 0e I tN alun?tg ur alnyuazatd JJ7 !i 7d7 .rcpp^tLt ltlzDr uJ

'nuoynslnd tnlnlca{a

DzDq Ln utncalt tttnnunatp lLlltdutoua/- ri Dauautas'D ap pc1dxa as Lyailto) tsa)D uI
'a"tnca{ ap tnptttawoua{ D rmnLuutry) tayuo1,todtut yttlatun.rod t/ 'm DJSa)D

D) uto.Dltrsuo) 'Dlnpn.nc TcaJ.tad Dutl ap )ol m 'tryatDog p.tttf t4 p1op1osd11a arroj

aaLzll o DLu.ul D ap toplauDld alaiurpual upcqdxc !s ]llJJecur urc poru lsoce uI

'GO" : Ot)" + G)" : ,(fltt :,(flu 1 ,g)tt
: .nZ) r ,(gn1 :,Q)a) ' ,tAT.) -_ ,G)) t -()n)

:(s)u:ur:rn
:0)u:Ys:rJ
:G)u :ua - Jn

nit.,ttltrl S prczctilLtl iti Figtrrn i*' li9, sttlcttrt'qlizctt geornetrit pc cubttl insct'is intr-r.t
5ferci. lt:cst itit't:! s;feric rci,tt'ciirttu o crnrlilie ideald, olitt.si numQi itt ntonterftu!

,,bolr.tnsultri", drrytu t-:(ttL sunt lLtt'( ut',\'(' tltifitei ttit't!e ittlerntccliare Stdni lu extrctttelc
pitagtl'it,t: LPL .li L['7. ]lit,elttl .sf'eric .;c cctt'ctctt:t'izectzit printr-utt minim cla.fi'et'cu'e,
spre dr:o,scbirc de nir.'cielc cxtt'etttc.

Cunfonn oe lor rezultatc din interprct'.irilc noastrc gcomet'jcc asllpra sistctnttlrti,

accst ..frrrl(rrr s" clc pulsa{if cste posrbrl grltic t,idului colllintlt in oclriuri!e re|clei de
F.F.VSGT'-Et\I " f:etrourtnrul pt.tlso.laria pcr-rnite sisternului o ilnpofiantd productie
cner,qaticd, a:rigr.tiirii prrn rittrtit'ilulcu canlrsc{iilor 5t a reltrxirilor'. Allrusuttelele

prutluc eleclromagiletisnr' si, viceversu, elec:lronrergrrelisnrul produce ultflsuttcte'
:\ccasti fcnotnenologte este bazati pe efbclul pieioelectric-electroslric{iurte

rrrrnifi:strt iri intrclga relea dc F.F.VSGT-E&I utriversale, si dccr ia nivclul sistemeior
galactice si al ^S-isletlalwi Salur in carc ne aflitn.

Cu ioate cir truicctoria planctelor se dcsfiisoara pc o oi-bita eliptica geornetric
asirnillbilii ur-lci fbnne paraleliprpcdioc de cr,tantiflcarr: dintrnioii, Kcplcr r:courge h
patrats si la cLrburi in cadrul c,elei de-a trcia dintlc lcgilc sale. Tinnrrd cttnt dc pafiicu-
lantitilc dc dcstii$urare lcnomcnokrgici la nivelul sistemului pianetar. elipsoidul ar

constitui catcgoria geou.retricii cea nai adecvatit. Considcrir-rd Atornul VSGr-EM

ir-cpt r:ntilatca grtvitationala cle bazrl cle stntcftrralizare gcneticii $i t'enorncnologici a

[-jr-rivcrsului" icllrczcntarea sa gcornehic:i ar fi aplicuti si Sistcniuh"ri Sollr: Fo4a

Figura Nr. 121

278

6LZ

a,I )N D.rn8t!

D.ill8tl uJ llLrtzold os er Ecco op oJrqosoop erds '!-rnqJnt lluu]-lodurr o !ilodutoc t\g
-.rDSA rnlnurotv 6gn) rznuolodr ['e e :tN n.utBtg uJ elEAJe sqo Joloo ulroJuoJ

'pleprosdrle euoloor?rl o ed rnle;eog 1n-rnlu1 eleurld reJlooq Elroloctr,rl rll ro]
-Fe.+eJ inosouno ep lrusop lnrdr,; cp luoo euri uro,\ 'lllcumLlotie; rnlscrc InJpEo uI 'pros
-dr1e un-;1ui o-rer,roslrr o op pqrsud else inpedrdrleln"rcd 'f oiruu pour ur 'uurc uSc psdqe
o-Irrr c-icuJslrl o cp gpqrse d clso pclnn18un1de;p por4curoe8 Errr]oC 'rr-rn3g e por-ro3

-eyd rclelucurepunJ purl' llrp '-ro1e1nuo3nrp "rololerrpd Er-Lrns no cpic :op;n1cI lolelpr1

-pd eurns {log1l3^, os or]uurelEr\l 'c1e uoSurp ?,\rl3cdr'cl il?ur3o] olso olco 'ro1 eznuclodr

uud elrun couo8elrd r.rnrqSunrrl lnop urp lpllrlzcJ c-reccU 'unrqf;unldc-rp ro1c,r.r1ccd
-sor rololeuoflcrp rS rolr,uUrll olrnqule eor:o8e1id ciounlu clcscotLue.] ltzrltln urv

'l lE-rcs1 rnlnurolv e couleruoeS illlzrlnlnl.lt-lls rznq €l nltls elec unlr13
-unrr lnop € lnrpeuuslur uud.nlog Inurolsrs tptuczerder vrc e e I t1g n.u8t.4 u1

'rrSoloneruone3 rl,trloedser
olr eirrupurp cprirnlong ep aricunl ur'p-re.1s-1e4pd nes prosdrlo-pedrdrlelrrnd g.re urnr
'oouloruoef surro-+ ctl-rc-]rp el !s eetnd -re Ng--rCSA Inurolv ad 1r:lueurnpunJ Inutelsts
'plereprsuoc selrtlorlsrle pulU !1eC 'o1coi rrieds ole.r.rlcedser no rilleior ellrnnlco
ed lczcq NA-rDSA rnlntuolv Inlxollroo ur ou-nprrrrrriuotu 'podrdrlelered clr E]cznq

eunog rrrrd ecrlofiuyd clc-rcunu llrzrlllrl vv..,'raI ti tat 'tZt 'tN ap.rnErg u1
t{g-r3sA Inlntuolv 8 alErodu'rl-oliBds

IlJluruulp ezBq uI Jaldax rnJ u rFel Blarl u-ap lalal EarEleJdrolul
'rnic.rnos lnrniul qleunlcl ep s-ruucd lnrfnds

rurluad -roloxclurJs Jnqno JEr '.rollduu1 EOJf,clJl]LlErro rurluctl elezlllln t^] Jc el3]f,-uld

:'c}i:. d

:nuurisru ln'p1nuuo1 tr ;
altqro toTa,uTcatlsa.r a1o a.rofntu .lopxntaas lnqn) n) aloucttilodo.td lurts'tula.tnog pt.ut/'

r.rt rclajaupld n arjnlotat ap nltduul a7a1n,4nd et qut,rue n\day n1 u aEal Dtart y

!t 3Llrlsrp ctcluuc

ec 'q1e-rodurel-orir:ds porrueurp o-Iul Eunecl)]o]Ln oxr?lcrcd ur eSedo-rd lc-s t\E-rDSA

l/r. I23, undc ipotenuza este o dreapta. Faptul ar fi impus dc necesitilrle dinamice ale
propagirii undelor VSGTEM caractcristioe struoturii universals in cadrul conccptiei
noastre asupra universului. Dar si in accst caz, cntitatea spa{io-temporali a propaglrii
cnergiei VSGr-EM c,are face si renlte lcgltura fcnomenologtci Soa.re <-)Terra, estc
fbarlc precizati printr-un detenninism clc rigoar c al proporliilor sub semnul numerelor

pitagorice utilizate:

(aC)')+ (CEl t (ER)'} + (RA)': (aQ)';

(aQ)': (aE):+ (EQ)':

3:+12+-j:+1::f l5::

9+16+9t16:25t 25:50;

Trebuie si rnentionim cd valoarea la pltlat a intrcgri diagonale corespunde ipo-

tenuzelor insumate a1c celor doui tr-iunghiuri, respcctiv 50, carc va fl in mod egal

regisitl in sihrafia geomctrici unnitoare:
in Figura l,{r. 123 am utilizat accleaqi numere pitagorice, dar intr-o reparli{ie

geornetrici dif-erit[, care line cont dc faptul ci in cea dc-a fi'eia lcgc a lui Kcpler sunt
urilizctc entitili georneflice alc pitratuluiinscriptibilin cero si ale cr"rbului inscriptibil
intr-o sferl: pcntru aceasta, sinralia ne predispultc la ideea unei presupuse fbnne cir-

culare a orbitei ce {inc cont de cerc 5i sf-eri" a5a curr deja am mcnlionat. Chiar qi in
cadrui acestei reprczentlri, plancta Terra evolueazi in jurul Soarelui in baza unei

dinamici spalio-temporale detcminatc de encrgia VSGr-EM. Chiar Si accste perechi

de triunghiun drcptunghice se vor sllpune Teorernei lui Pitagora, dar desemnarea nu-

merologicd va fi dif-eritd:

(uc)'+ (CE)' + (ER)'+ (RQ)': (aQ)':

(aQ)': (aE)'}+ (EQ)2;

42 't 4 | 32 + 3): 16't 16 + 9 19: 50:

,/ /a-
/
I t-- Tr t Tr

l _t

/ I + I A\
rt{ L (i

r--

t 50 3

r-'4 tE ./ R l

{3

{+ ItlT \
I / ar

I

Figttra Nr. 123

I8Z

:alz ap 098 ap dtuq ap lD^iaJltr utl-.Uut rnp.toos 1n.tn[u3 otald
-ruoc a(ryot o r:nlcafa rn Da 'D.tDlw.ttc TcaJtad nlrqto o ad oslndold .ut-s nnJs pDp 'q

;atwlu)ar alsa atD) '(n.ra.{s) qnc

urnlnuo8orp ap ailqasoap a.tds 'nqtnc a1sa (ptosdtla) padtdtlaln.tod ur nlnuoBntp 'o

:u!}clsrroo oleftolquun ece.; lod es'w7

4tsl f 'I Dclurlutp ut.rd nlog lnutalsls Lu DLtaJ n a'ns1ndo.rd ap ntSolouawoua{gup
I-nc u7 acttoSoTtd .r.olatawnu na.rola.td.talut lafuczetd ure epun 're rN o.tn7rg u1

'rnlei€os

IrLmiuJ e1e1eue1d pznonlolo o.reJ ur.trleuilxorde rnlnpou e errluazcrdel op oorr1eruoe8

ezp,qEx Inqnc no Inl?J]!d rS lnpedrdrlelered nc lmqSunlderp :eculeuroeS euuoJ ?r1op
elec snde;dns rue 'rnleleos lrunl ur roleleueld e ple.rodurel-orjeds eorururp pueurur

-relop NA-"rDgn rolei;o; lrrg8edord lnrdrcurrd ed 1o1 glezeq 'te t tl\t n.u,tBrg u1

'eel rNn..tnErg

Irlrp€c ur Enurfqo pctJcr.unu o-rcole,\ r$eeeoe e1 eSunle es'riplrun ep 00I '1er1gd EI opo
-rpu'75u€olerlltenle,tlrrilc(et d<stcrJ?u,r-r:edt'peucnrpcu,rrduercJr,qcapu,JroecJ8€ca'elozlnruuoplondorp
Enop eleo pueurnsul q
Joloc rzrluelodr rerucol

J€ exerruos 'erejs-qnc nrieds un-r1u1 'n.ua1 €> aroos rnynpoder Inz?o uI 'altQ.ro .aop[
-4cadsat a1n a.tofnw ropxotwas lnqn) n) alnuofi.todo.td luns ulla.tDos 1tt.ut[ ut .to1a7
-aun1d n agnp,tat ap rc1dwq aplo.tlpdgc ezeeuo{ueur nlday lrlr1e a7al nra,ttV

',,09" lol else oJec 'E1pug oreolrn rSpeoJe ecnpe pr1ed el tolrJ+eruel"d rl crrurnsul

'plge;gp else reJeuurosop EOEp rerqc 'eorro8clrd rolc-rournu olrJole,\ purg o]cg

y77 't17 ntnStg

sl?slolrrnt gprieds eqeinrn = 656

c, luptLtl cu aceo.gta rotutie conrpleta are lctc'intr-un intcr,,'ctl cle tintp de 365 cle zile,
tlertronsh'euzit cd tlittamic.:a Sisteiltului Sctlur cn'e ia. bazci fbnomenologii rotutorii cles-

ld;urute pe truicr:tot'ii .supuse bcrlutt-''ultri pulsutctriu clittre cirr:untlbrinld ;i elipsrtid;
tl. asentenea /totnului I.'SGr-EM clin cctre estc cons{itttitd, releaua de F.F.I/SGTEM
prezinta o autmitti proporlie cle vitl care perntite Sistemulti Solar; ca de ult/bl
i n l, tii rt t r c g Lr I Lr Sis te U rt i.t, e r s q iI (; c e.\ tlin uw i c ci p u I s cr t ori e,'

e. tlcrtoritd tettsiunii ttc:c.stei mi;cari pulsatot'ii, SistcwuL Solar is:i proclttca cutitutett
tIc t'ttt t'!i<' cI|( lt'o-JttdFttt- l i t ti ttt'tt'sut i.

Einstein prcconiza ndtln'e electrottragncticii a .frn'!ei grovitalionalc. Intclprg-
turca ,SH/crlrtlui Solur pe baza princ:ipiului F.F.VSGT-EtrI r.'ine s'i intircascd atit ipo-
teza crnisi de Einstcin. car 5i irrr.'gtuL'd gL'ontett'ic'd u Atrntului VS'Gr-EM prin c:ele
clottti tt'itrrtghiuri pitog,,tricc, usa cttnt.\-tt rcalizot in re,spcctirelc demon:;tralii c:tt
.ligut'ile lor reJbritoare la legile lui Kepler.

in concluzie, s-a,r ptrtea ufirnru cd clinamictt, itth-rnr sislem spulio-temporul ciun
este sisternul plutetct.r, s-ar tlesfdl'ura ca o tnicd Jbrma dinanticci fenomenologicii de-
tcrmittatii tle principinl .firndanental al propagat'ii /orlelor VSGr-ElvI entisc cle Soarc
5i cle planete, in beza utlei capecitdyi de ernisie carnc'teristicd, lq nivele infbrioare si
la tctate celelalte subsistente coLnpottente anot'gutticc .5i ,tt'gtttritc.

in ciuda flLrctualrei geolnchioe a proccsclol in nranieri pitagolicI intre cub-sfcrd
5i p.rralclipiped-elipsoid. in bazct Atomnltti VSGr-EM, cnntitutea cle energi.e rdnrdne
tnetctt constatttd, chiur dacd la nit'ehtl ansurnbltrlui at'ptttca;flur:ttta inlirnc:lie de di/b-
ritele motlulu{ii.fenomenologice. Din ac'e.tt noti.t', putant ocioptu c:onventiorial, in dc-

ntcnt,rtrufii, nivelul S cub-sferd pcntnt toate .;isteme!e ;i subsistemcle integrate in

ntare I e Sistem Unit'ersul.

Sthinfiul energetic clintre Soare ;i Tet'ru consentri un ecllilil)ru grsvilfilionul

pufbc't in catlntl SistentulLLi Plcmetar. O et;entuqld schimb(tre ar .fi datorcrtd wtmai

ttnei intert,ettlii necontrolute ;i t'iolente care ar pulea ogt'cs0 Qceu propot"tiorrulitsle

pitagoricit a ecltilibrului VSGr-EM, cere ere ca sub.strctt o enlitate distruclivti vibrer-

(ie-swrct.

B. SOARELE

Sosrelc este steou{t cee ntai apropicttir cle Tcrru, penfi-Lt care, direct sau indircct,

constiorie sursa Ltnicd ;i esenyiolci de energie ;i deci de ,-ia1a.

Din punct clc vedere al cfirecteristicilor sslrononice generole. Soarclc cste o
.tteq de clctsd spectrala G, aparlenenti sea;enlei principale . Este situatI pc plantLl
ecttatctria! al Galaxiei, la 32 600 ani-lurnind de nuclcul slu central.Are accca$i oom-
pozi{ie chirnicd $i acelea$i propnetlli cinematice alc stelelor care populcaza disoul

Galaxiei. Actualclc tcorii asupra evolulici stelare fac ca vdrsta sa si fie evaluatd la

5.1()e ani. Diametrul siu este cvaluatin jur-ul a I 394 00() Km, decrraza sa ar fi de

697 000 Krir. Diamehul Soarclur estc de 109 oti mai mare decAt cel tcrestru, iar
volun.rul,rnainrare de I000000deon. ll,lasa estcdc 1,99'1030 Kg,deJ,J'10jdeori
rnai mare decdt Terra. Den.sitatea medie esle dc 1,4 gicm3. Acceleralia gravitalionala
la suprafald e ste de 27 4 vlsec (dc oirca 2.9 dc ori rnai mare decit cea terestrl). Cdmpul
magnetic general estc slab, cu o slrucfuri carc aminte$te dcstul de bine pe aceca a
cdrnpului magnetic tsrsstru. Di.stanla meclie de la P;tmiint este de 119 000 00() Km,
iar lirmina arc nevoie de un intcrval de timp de 8 minute (48() secuncle) ca sil ajunga

282

t8z

ur Jslos rnlnsslp ele IuIS€ul elnudqo lsoJ nB ei?IiBds lolslnolrls^ lnpJoq el ep JoJ

-clrreurrulsul lruolnftr nJ 'olcollJnlE]ls cllunlsJl llnl.rl Ir:tu EllnzJl (Y Ft6t =Y) tnztuot
rnfn)p) D X larutl ?iuepuodsoJoo ul ec durl u1 'aluautttlt{zeo lsoce ut ellulnu'osrp,ed

eteloerord elefuereqqord eurq E^rcsqo as rs puuo3uql] otse Erruorul's (y ;OSO :0"H

raturl uluepuodse.roo uI 'EAIesqo os eicc ui Y ppun ep eeur8unl ep erj'cun1 ui EllloJlp

ere de.np 1e1os mpcstp ericaro:d ui rS plrqrzr.l, olse PloJsouto;c '1e31sy'.tc1os tnln-4oeds

op oorleurolcououl rolrtictper EOJEIoZI ppqrsod else c-Iec no ellqesoep oluoullulsul

Jorrn Inrpoulrelur uud 'lcsdrloe EJp,Jr? uJ rS Jeltlo lzeentoeJo es IeJe-ISouIoJc €er€A]Os
-qO'LuX 000 001, ep uepuuul o8utle oleodrol PZeq lruy 1;1619 gg7 alsedelpugd gutor
-or ul es-tlpupzttqxo 'e1eso1oc lunlsuoullp lJocun 3ut1n eueutoue.I elSeOV 'elsiuereq

-rUo-rd rS elrJrcnl!-Ils U Je tunc el.tloe eueurouo.+ loun Inlpos l+ epod e;a3sotuo.r3
'rrio.t ug 'mlnuaE

-(--Xosora.l0pltIOloLO)Cl npSxttnD=nuM)r1LnupnAtgt.uJultppr1aJcntn.rnoactdslqotnuD'aoJ''71q[))71agnnruernut;sLsroyotl1l.utotof!-i1llIoqteta34asuppo1l'aunpcata.ttiplnz.osduLoseuuu4rtL.llt./clt'Jpac'1nlpsouce.nl4wBotaefJdlous'llfpfu"nus1ut,rln0paI1Sutet=SiJnnDdotao€flsllousonietttuoa(Jolpor.lutre:ounIds1l

Op lorJelut ulp cllueloJd tetferpel u criqrosqa ep ',tot-re1ue lelucze'rd 'tnlnueuroue.; te't

-ecnpord ep elrqnsuoilsc-r lutls rceJ tErt r$ eruetxc e1ezc8 apun'ntaf.roiole e;red p11eut
rBLLI EO3 ulp lsnduloc elso F-IE{oS E-Ie-}so!LI1P !o EAJasqo eS 'JoueJxe e.Upc gir4erdns

e1 ep pugSle yn'tutE.utu.t l4n uaqlnB a'rds ltuttzurl a'&oltl) ap ri "toycnp.4s utind mw

ti n4ttat q qy) mu I! .tolDnlnqs tnru endv .tllos ltlcslp'u3tuouel ISoOE ul-ld 'ItcJ lEuI

cure;lxo :o1rmSt1e,tu1 lo1ezc3 tel-rcd utp rriqlosqt loun cleJolep elns llulLut1l l[ulocds uI

a.unsqo toyt:utl eiueze;d ep ip.\olcl tdt4 'rynqtosqo d11 ep e$e p.mps nta.fisotuly
'D.t.oJ ap (Dtnumfrun ap EE nc.uc) cas.md 61 ep eluelstp c1

leruts r+ re !c"p JOqrl lilqto n3 llrqt2r1 ?rqc 331s o ec rerpde J€ IJ E3 Euursesul oc €3eo

'6[' nIqE ep a]se pilqosqn EeJ,Fl'ge- ep elsa n|ttatndn DlDnzllt es DaultrDta ec dul]

uI 'ErreJ nc o.\IleloJ eles rrjplgulcel. IBuInu l2neJolllp es r11SEOo€ JPp 'soultrlnl ollno-I
nilsu un eo e.rede cloJ€os .,LlX tr7t.t ?o-rro op lt{nzcr cleo (!.lclos gir',3r-rdns e8ue-qu3

op cslur.t exeldruoc ruclnd ]nlnop3 elr[ued 'ntnps ptttnJsu().) ts lllulnu (urttt ,tttt)
tn f6't op clse erEs 'elelllue3 Elstrcsv 'D.\sara| n'ta[sotuln ap plnzL]Da't ntiqtosqn
2p luot pLtguli 1i a,tDlot^ .olazn.t llur.to11 nsndxa pin-{b.tdns o ap n|uut.td nil1plD) ap
nalDltJuD) puvuttu.talap nzDanpalb as a.mlos tatintpol !!ipilsud|u! eoJPJnsU,{ '!4seJel

rJaJsorutp eln1tlsuoc eo ,rolr-lodu,\ t$ ,rolsztfi r$ -ru1os rnlnqo18 IE tllclxo InlEIls clnl

-rlsuoc oo Jolczl?8 llprolEp eriqrosqe op luoJ suri es apun'tor'ra1ttn ?lDLtoiuaLu Drn|n.l

-atlwal o1 ru\atr d.tcn un Eo'clieullxo-tdr punq o llc'Fl-Iodutoo es'(3,E9"il X"0lg ep

qsa nptcr/tadns n.mtntadtttal In-Iqx E 'OIc-rEoS 'cctlauSctuo-r1ce1o trittpel ep lsJns PJ

'alstfiU)lar rolttS.taua rolpzttndse;oc Ie3 €l gugd gseolarEtaua ap rolaLusDld [e ]eo tl 3p
aS,reur aru) 'nrpads' rtldwn n) 'Ltolt)ttlc.l7s'op llqesocp tl innlotol !.qun en1x xp atDl
-titlDri ep eltcodo ul !sluie'n1atcs11t 'eqe rS'(,,.ttt1os 7arrt" ltututltu-alr,) taspy 911617

ti 00[ er1u1 psur-rdno ezclli. t1x 'laul)oro) tolaznB tlul1lsundxa 81tJo13p 'onul|uo)
*' Etqn1"^ ArlB]oJ [un :o]uclroduroc lnop urp Elrn]rlsuo) elre nil)ln)sndJo] oautnsrLuT

.arDl.n)sndro) ti D)UauEDLuo.q)ap llinrpm ep I[LIo.] gns zlBrau] lZllIpB,II e [oJBoS

'oier1uoo lrpsuopuoo eoltuotnd relln Eote}lleluuole u1 tS rerqo 000 6t/l atSeSgdep nu
otEJ unlos toylod D ,,a.tt,it.tJS"( o EZ€eJotlel es 'ctitlller8 ep rS e3n1r,que. IOtitlelosoP
.nlrJoleA szeq uI .pryrhpa ul lotill)1rl ri-l rnun IrunI ul
!c ecnpep otEod e s 't-t€los ad D).tD rpde e-rBc lolelcd ?e'l€oslrr c]sa]or cs elcreos

"tB pull} FiEC 'Iou ?1

eie,tru-rdns od

partea ultravioLcta Si X a spectr-uLui. inobservabiln de la supraf'a1a tcrestrd. Coroana.
este invcli$ul dc gaze extlcm de rarefrate care se intinde pe milioane dc krn in atara

blocului solar. in pafica sa intcmd, temperanlra atingc valori foarle ridicate, de ordinul
a l06oK. Luminacoroaneiscdatoreazlcelortreicomponente: coroanqKcareeste
lumina continui 5i polarizatd, coroane.F care este lumina solari diluzati de pulberea
intcrplanetari (care nu este conectatl hzic 1a coroana propde si adeviratl) Si coroana
E carc cste lumina datorati liniilor de emisie din parlea elernentelor rnetalice (Fe, Ca
etc.) care, prin ternpcrafura foafie ridicata, au picrdut aproape toli electronii extcnli.

Activitatea solari

in cadrul acestei not conceplii usupru genezei universuluibazatdpe pritrcipiul
energiei VSGr-EM cu bctzir gravitalionald, Sosrele nostnt este considcratun nrcdel

tipic de sistent local de emisie ternrceleclronicir, ln generutor de unde radio ;i ultra-

sanele. Entitent ipoteza cd act[vitatea se.\e desfi,youra it baza principiului efectului

piezoelectri.c-electrostricliune. (Jn sistem cle .substclnle gozoase, sttpus cleforntiitilor
elastice pri.n interntccliul comprirnarii;i. alungirii, se electrizeazd intr-tm.sens sau ln

aIttrL gcttr'r'inrl ttIIrustutcfc. st trit cl:s.
Refbritor la structura sa substanfial[, Soarcle nostru cste consideratun sistem de

guze ionixttte. Este cunoscut faptul cI, it't condilii. normale cle presitme ;i tentperaturd,
ttl gaz,sc c.ontportit ca ttn clielectt'ic per'/bct. in cazul introducerii pllftstorilor cls sar-

cini intr-un gaz, doi electrozi legali la o teusiune constanti ar stabili un curcnt electric.
Intaxtsitatea ctx'entului clepinde de rli/brili partrrnetri ; presirnrcu gazulai, tensiunea

electrozilor, distanla clintre ei etc.

A;a-numilii generatori cle ptn'tdtori intr'-un gaz se ob{in in diversc moduri:

a) ir,tnizare xb aclittnea urui agent extern; b) ionizare prin intermecliul ciocnirii

particttlelor electrice clcja existente intr-tm gaz; c) emisia electronicci din partea

t'l tt'trozi I or.
Ionizarca sub aofiunea unui agent cxtem, in funcJie de natura acestuia, are loc in

diversc moduri: particula elententqrci cu masa cle repaus diJbritii cle zero: radi-

cttii electrontagnetic'e (luntinoase, X, guma). Toate accste date cxperimentale sunt irn-
porlante pcnhr-r a inlelege activitatca sisternului gazos care estc Soalele nostru.

Pentrn ca un elecb'oru si poatl ioniza, prin ciocnirea cu alli atomi sau molecule,
trcbuie s'tr achi.ziliotteze energict necesari, denumiti energic de ionizare prin a.ccele'

rqre in cdmp clectric E.
Generarca curcnfului electric in gaz se numeste clescdrcare electricd. La anumi-

te valori ale presiunii ca devine luntine.sc'entd, pcntru cI ciocnirile electronilor cu par-

ticulelc neuh'c sau incircate irnplici Si excitarea atomilor care, in continuarea

pierclerii cle excitaYie, emit ltmind. Daca presiunea gazului scade din ce in ce mai
mult, dir-icolo de o anumitl lirniti, cind in spaliu nu mai au loc ciocniri, desc[rcarea
lurninoasi dispare. Acelaqi fenomen a fost obscrvat in timpul experimentelor cu
Presiunca Subgtotici (P.S-G0, evidcnfiat prin cndoscopia laringiani inregistratl

video, acloptind gazele acrului inspirat sub o anumiti presiune in clile respi-
ratorii subglotice. Nlcdiul gazos rczultat din amestecul de gaze respiratorii,

trecind printre coardelc vocalc, diidca imaginii monitorizate o luminescenti de

intensitate importantii, variabili in funcfic de intcnsitatea fcnomenologici de

dcsflqurare a P.S-Gt intcgrate conqticnt (tezi ,,Presiunea Subglotica")'

284

982

'elezruor suolur clez08 oJl8c op ssrure luns orpsJ elepun
'alni)ailp aiool LtJ rsapuDdsq.t as a.m) 'alDwrou ala|auns ap a.ilqasoap a.tds 'aln)

-psDt u! 'Dmary ap nlazn.,t .4DltLuts 'p8ndold as t! asttua gf lod oa1sacn atoc ur.td osooI
?pun ap oauttEurl1 ap nytEal alsa "tolaputlsu.4ln o octSolouauouaf niun1todtuJ

zH 000 117 ap oiuatca.( csaiodap aro) alautxs D)tpD roplau
-tlso.tlltl n ti orpo.t rolapun nrstruD uJ plsuoo e-re1os rriq1r,,u1cr: 1e lcedsr selrop IV

'clrtoale luolnc un op Esmcred rudno ep Jg utp eurqoq
reun Inz€o ut e1dure1u1 es runc eSe 'c4eu8eur durrc rnun erelSru nrp (Jo] Inpugr e1 'erec
rclrlcole riucrnc ezecreueS erecSru uJ rrro4cele op alunxnl; 'elurAno ell€ nJ 'rnlnrucu

-rp 1ndr1 op lnusru?ceru uud crleuSeur dtugc un pzee:ouc8 to1 lnpuer ei 'olec rculcelo
rjue;nc op ruelsrs xelduoc rnun erelSru nep Elleur rlrnlercdruel el o1€zruor elezeD

'cr\auSotu dtuoc crll-relnd un-.quud lr.zue+caraj else eleJEoS
'apntB ap auDotllw SI ap

a{ os atnqall 'plDqun otn1ondutaq ac dwtl tt1 '1ado o Da) lz)ap a.mut ft)Lu yo ap 00..

ap naloits'uap nr'ata-{soalv ap prolllut ap aynynwnIo n) Dlualolnpa ('to oaumsa.td

'n,qsoLt tnpJDoS ltJJuaJ ur 'ec rturlso elrod es 'ecrzg rrirpuoo rolsooe ezeq cd

')UDls n"tqllnlca ry pg[n as D) oraprsuoc as' ti nlrqnls
a$o.tn8{uoc o ?lDdo) Dnoals 'nrqllnpa Lt! luns aitof'nnop aln punJ'nLu.toLta DSnut o
nzoautto{ a.tnc zo8 ap rolrrnin.tls lli1rynatB ylca-f a uud n1culuo) as' onnaqs tcunln 'ariny

-rut.tB ap oi.toJ ozoalotatd 'qwrq)s Ltl 'D)Dp lJua)sapltD)ut tnlnznB nauntsatd Dzzaln^

-atd Ttuoc nunlo auntstrodxa aun) aputl alals'taun Dlinlusuo) ul p.tl,u! ail)) bsDtrN
'nrinds u3 pznas"radsrp

as nu alaznB rSn1o1 i-i 'Dpm$a rs rs oputl InzED 'pyD znB ap p.tq/.r o else eloJ€os
luN ap ap,mlll'u ap aptDqlw eBt nJ gluelE^.rq3o eISe 'pl|qln^

DutLutll cp EuLroJ qns cged eJeur reur peo 'nricds ul ar?os ep nsrtue eeJelnd

'e3ru0.qc0leourlol ersrure ep ulelsrs

un no preduoc 11 eleod eJEc rt-rlsou eloleos e1 clScsnSe"r os orluopr Lrouroue.J un
'tt.myn.odw4 na.oliatc nc lntjuauodxa polu Ltl

adoo..tdn aliatc rnlnltralnD Daloltsuaiu! px ql;osqo aS'uulLuztlog uU DluDlslr.r, olse {

'(cr.4ce 1eo1o1 ln]caf e rzat) afico.4xa ap ntEnua clsc 74 'pluotsuo) o plurzo-rder tr epun

Jq/",41 aln : I

:uutu qsno-uospJuqclu

u1iu1c.r op Flpurulrolop otse JluoJlJolootural FInluaJnJ Eclullsuelur ec leluoruusdxe
leleleJ e-5 'plqeredruol ep epurdap Jolruo4coloorruol lrugrunN 'lurzlgcul Inrpaur
-re1ur ur-rd lelcru urp rSei 1od eJeur ftrrrt pclleun er8reue nc ilcqll rruo-r1colE 'lelour
lnun Po-rtzl€ruJ ur.rd linuriqo soruo4ccleorruel rrsrura plurzcrdoJ o eJeqrl lurcJes ep
plungodur psJrls O 'ze8 rnun el€ lueJno-eunrsuol opcltsr-roJccrec erpnls tod es cJl?o
no e,,lryzodsrp oloun ltsrxg 'Jolrzor1cele qlecqdr lcriuelod ep r:]uere3rp ep epurde p rl,t
eJeo olrloelo ]ruucrnc gzec-reue8 es rccp ri tt.4ca1a mlulnJn) D),taplq)ut e;n8rse ;o,t
rzorloolo rop roo e:1po p1e1n?c: rerccSru ep nrj.cds ur elrleuc8 cltutoles'or,ucolo rnlnd

-rmo rolrrurl 1n3un1 e-ep ps,rnorcd ciurlsrp ep erfounl ur ruou)ela ap nlca.tad ap ln.mLu

-nu elnxlla eleod es 'fintaptcn ruoreap tD .toltltu)ot) D a.tDLu.ot DO n.a.mz!uo! rrl

pio./b.rdrts'ap Dat

-oytutt ad fiuapt)Lu 'tolluo1o.f ln.nutnu nc louor|todo.td ('nt dtu11 ap oalrytun uJ af)rau

-aE toltutctns ln.tnwnlt 'ct.4ca1aoyof tnlnycala lnlpau.ua|Ln ut.rd n.mztuor lnzo) LtJ

in 1g33, Csrl Jailsclri a iniliat printa observure a wtdelor raditt de provenientd

exlrsterestrii Si nu a reu5it sir rsleve semnaicle radio provenite dc |a Soare, pcntru c'i
lncra la o tt-covcn{ide 20,5 Mhz. la carc etnisia radio solarl este apreciabilitiumai la

rnl>rirnul activitali i sal c.
Sayar-rtr.rl S. Hc1, a obscrr,at coiucidenla fcnomenultti ctt o irttportanta strdlucire

rt Sotrreltti t,ct.ific:cttd tn ziua. cte 28 lbbruarie 1912. fn 1946 aparilict tutci pete nrrtri
,solare ct par.nri.t lnor sa1,4t1li ca Hey, Peurson, Philips, Stewurl;i Appclttttt sa stabi-
lea,ocir. principctle!c proprietali rtulio ale petelor ;i sn'alucirilor solare.

Fetele solare gi imPortanfa lor
ca generato.ride energie
p^entVruSaGcrt-iEviMtatenaecseoslaarrii refelei F FVSGT-EN{

in 1826, un.f'arntacisl pe nume Heinrich Sclnuabe" astlortont Qmatot: desco-

pcret ciclu! solctr de unspreiece ani tepreT,ertlLnd evolu{iu tn timp u nurndrului de

petc solare.

Apuri1iu sistcmsticit t Petelor a fbst tlescoperita in 1861 tot de oitre un astro-

nom amator, F-.G,W. SPoerer^ care a fbnnLrlat oliiar o lcge irnpusd r:lterii-'r sub numelc

lut, ,,legeu lui Spoerer
G.E. tlsle a cvide|r1iat cl douii pete ffi corrtiguit&te, disprtsc in directis est-vest
usefttenes polilor unwi
'ngri.afogrnnerld;nddtrcoiippeurerctehte,sipluret4tlii.tfltntirupi olslaerislut ulerenptuaglnuerilliucdteol pnwosrtdi,, cen siluald ntui ls vest

,o1rrn* tn nr\d sigur polaritutea sud. El a obscrvat ci aceastl situalie se repetd
itwerss pentrw enis.fera opusd;
"ppeinlatrH toate perecltileinei cntis.fere, ?n linrp ce se ceu situutit ruai lu vest prezenl{t
situald nrui ltt est preients poluritaleu sud iur

paluritaleu nord'

Form, geometticir u Atomrrltti VSGr^EAI se regdse;te in rcprezetttttt'eu geo-
rnetricri a fbnetnenologiei. legctte cle,schimbdrilr: de poluritate tle entisJbrelrtr solare'

Daci vgrn considcr.a yizir-rncu geoinetiicl asupra Soarelui nostlu itnagina:t ca un
cub de cnergie vScr-EM. rcpafiitia topografic[ a petelor s-ar ptezenta mai tnult sau

mai pu{in ca in {i-eurile ce vor unna'

L,a I0 Scptcnfirie 1859, astronomul englez Richsrd Curingtotr^ obscn'ind

petcle scrlare in lumina ulbir, a collstctat apirri{ia :;tnui pu,tcl inlens lutttirttts csre dis'
pitrca duprt cinci ninute. Nici lnlcar astazi nu cxistd o teorie satisflcitoare pcntnt
cxpli.r.ea accstui fenotncn, ccl inai energetic al activitatii solarc' Ccrt este ci strilu-
cinle sc pr-ocluc in principal in struclurilc magnctice complcxe, in aplgpiereu gftlpu-

rilor dc petc.
Analiza specffoscclpicd a radiafiei solare. adi05 descotnpunelea in compor-rentele

sale pe divcrse h,rngimi tlc undd, prin intennediul unei prismc sau a unei relcle de
difiac{ie. confinni o'i ea cste constiruiti din gaz ionizat la tempcruturu de circs

6000 grade, contpus din hidrogen 75%,, heliu 23%, ;i elemente grele 2%; ustfel s-a

rlescoperil cit lu suprtfatd ntsterin este pusibild de oscila(ii cu o perioudii de cittci
n,i,rule, dtrr s-au irtentificcrt;i altele cu perittudu nmi lungit' Acesteir sunt dc fapt

putsayii rcrdiule in .urs,il circlra Soarele i;i cre;te ;i clescre;te pet'iodic propria razd

rle circa 70 Km.

in Figura llr. 125 iun reprezentat geometric fenomenttl de dispozilie topoEafici

a petelor solare pe baza AtomulLri vSGr-EM. Noi considcrSrn pctele solare de nafltrii

286

L8Z

o-.UuJ dlluna.4aLt D)ut li al9ztuot alnzlLtDd ap ailpoutD.t8ut 0-4uJ plsuoc eledrJulrd BJrls

-LrClJt?JPr epun'zn3 u! ,1J!.tt,,Jla .toltJn).tD)sJp tt)tzt[ )]uJ.t{n auJtuottdl 3p OuaS o llu
-gep E Jrruufu?-I 'cr8olorq ur ls trzrlrln tr)llcllrl 'uJuLrel lseo€ urJd 'trnwEw-J 3u1ot.t1

c4!c op fZ6I uI Ecrzg uj plep urur,rd n-rlued snpollLrr i1ojE nusrqdcp ln1decuo3
'ejuclsqns sp lolcloq€l cqur8rS rS 1e.tp,repe rnun !.r€lrutrs purseld op IO.I un NJ

-oprsuol pull+'p1qoll cp lcedse un rS elurzold elorco5'epe;8 ep orrorTnlr ep e-rnlered
-ue1 ur.rd rS rseozrS €Jnlctrtls uu4 'nl8cu nliuds un uJ Jlutzc.rd as ps nriuds lse Js uJ
ru; er uaicr u! plA ap alaunl asucru! tgcop B^eolle luns nu olec (,,aJEeu Jrng8" c1e1

-rrunu-eSe .tede puec 'I,{A-rCSnUg op unuajor ug iS FAJOSqo o:^ lrruorlroLre d 'roptaLt
'nsD.t7ltl lntparurallrr uud aprqcrl tu ti ln.ntini.rap ,,afiuyiutc" op lltuourouo3 ep eleznec

',tn1os soznE lnru?$ts rtr unldnt asuawt ElurzeJdeJ afilos a1apd 'NI-rDS1Il

ap npia.t lnLuaJ:^ts od plepuo-i clusJo,lrull rezeueS e rrjdecuoo rou rclseoe BZEq ad

'ltrst?lrun tustl

-oqwdry apnW ur e1el8c1ur atglitads a)nutqo lljlqall:tna,t IlLrpBO u1 'rjr.ie;tp rurolc

urp olelilr(U axa1duroc aiunlsqns gllnze-r 'lr3o1olrcurouJ.] rsctolcrc ezeq uJ 1or-re11n

launrse-rd rS plnle.redurol 'urnlol cp uirpuoo oltrullut ui IA{A-ICSA lxetuoJ rrr lrrzrlpJrl}

-oru]s olsc 'e1eur8uo nidcouoo relsooe Irup0c ur 'erco a1u;llgJreds ep lrslaltun pol

Inun EZeq vI rLuotl ap undry elrurnue Ltrp Ellnzo.r ec nlajur4sqns 1e n1atraB lnsacottl

uorldxe ealnd re-s e-re1os niplr,trloc I[ lepun3oldn nrpqs rnun Inrpcuuo]ur uud
's/tuy 000 00t ap Dzatt^ nl

Inst,rfiun Saqm ut atvl?Jut p"rg/'8tnc n Wg-.tgs.l i I ap nlajat n otrla7nua na1
-nilsa??u n,tyrad salt ,flru fi)p'"tnqaun1d tualsrs nps mlnxaldtuoc rajualsxa arDsaJau

Wfl-.tgS^ nr8taua natt,taua8 u! lnpnos Q)ltslnpnnc n ptrSolouawouat ap1

11[

-lltlpotu ptsrle:v'erjnlos u3 piuelsqns Elturlluc o oqloq clco ur luardrccr un-J+ur ]r1lol

-zep -rolnroqel ap tnlnseso.rd 8o1tue ctSoloueruouof ojsc rt a\itamroo elSerunu cs rerfi

-Jous [? irodsuc-r1 op pour 6acy 'asnofalauoz aqDJ a.rDnt o eonpo:d os le,\m lscc€ e.I
'W!q!z!tt pultilnl ap prutoJ' qns rol ntS,taua Dzuapa) $g ualsacn apun ntatsolot'a4gt
ansoin mtu a1aznF cnpe eJr?r ol€ueurouo.I luns oolsoure ts afin4Zn ap aptp:titqg .ntqt1

-lqJa uJ nou urp Ernpuar l-rs apull crrr elirurlu rp pi.ro.; o flslxJ 15 nrqrpqra cp
us nclels Eluqrnlrad also pugJ IJunlE uolsls un-Jlul fJgllo^ as eJisllJso O

'Jslos utimuolsrs inlruqrlrrlce lftrpec rrJ lnlnueruouo3 e1e otccdse
rou EIOA.oJ eelnd re lruolrr.,\ 'sn1d r-ry 'rueureo e p rr,roSalec _roun E ccrfiololedorzg €3lc]rl

-rq€-[oulrl,\ rS crelos ,t01o1ed Inuourouo.] crlurp urnle8oI cu]pnlruec no ]s,\elcJ E rletrpeur
€eJElecJJJ '1{drue olEnluo,\e pugdrc4ue ',\r}nloAe nES rnlnlorc erdns? ezou8ci,rd reun

lndoos ut 'elnlos rolelcd tetSoloueutoueg e plelduroc lculoruoe8 eleluezerde-r o n-4ued
3lBA33pe eF{rpuoc eerc eelnd rc '-re1o5 Illlrlure}srs rrcrurllurp lnxelduroc ui qtc-rflo1ur
'WE-;CSA Inutolv cd elezpq tritlsodurl 'eleltFroeds op rlrElecJeo rerrcctr urp ulpunJ

-o-rde orcouclln Joun ele,trlceds-rod oprqrsep eluod 'c-nios rolelod e acrSoloueurouoj

rufJnsqlsep e porumrup eriern8rluoo el c-reoll-loler 'gzelodr llsceoe ro ureurjall

'WE-JDSA Intuolv ntleiop ut euudoldal t oatntitttg 'xn rnlnr.rdord ynml ur rnlerpos e

erirlo: e p ne-rcoSrur utp !i[r1zo] a.rernSe;sep ep r.rndrl Enop Joloc € !]lreJlp rriernSrluo3
'p:not.tctsod lrtftolottcutoucj ne.rn.rnSq;sJp ntpiuJZe.rd ctse opun 'g natilttir)r'ut lllra.Jlp

sIiEJnFl+uoc nt e,tede c.reo 'E-iq BI A-S rl cp aJeollzundsa;oc e cge-6odo1 er]nqulsrp nc

eJrorJolue cor8olouauictua.I ruplftSqJSOp n eJn]uozerder o else n naun$cas ur.grn8r; p1s
-eooe uI 'eculeuoef rueluezerde; 1e relnrrlfunr.rl urclsts rnlnlqnp Inienru Bl !crteuieu
eleuo8urp ed undsrp es WA-JDSA rnlnurolv eie esndo olrurc;es ierrleu8utuo4celc

sto'e atoillicu stabila. Plusnru se distinge dc gaze ptin proprietcili!e sale calitativ diJb-

rita de ele ;i ettidenliate in mocl deosebit sub influenla cdmpurilr.tr electrontagnetice.

Una din caracteristicile ultrqswtelelor consti in comporlamentul lor fenomcno-
logic dc rellerie 5i refi'aclie la suprafala de separarc dintre doui medri dif'ente, aSa

lionold ar pdtratul .fi'eatenlei. Energia. ultrasunetelor este mtilt mai mere clecdt ener-
gia st.tnetelor de aceea;i amploare.

Pe de altd parte, in caznl ultrasunetelor, are o importantl deosebitd fenomenul
de absorbyie care apare in timpul propagdrii tuturnr oscilaliilor elastice. UnJbnomen

similar de absorblie ii de rentisie se observl in cacJrul materiei ,solare.

Am atins mai inainte problema f'enomenului de cavitalie care se rcglsegte in di-
namica de propagarc a ulh-asunetclor. Cuvitu\ia consti in oparilia unor bule care urcci

a. desfigu rare fcnorrrenolo gici
posterioari
dcs[iqurare fenomcnolo gici
a nterio arI

cl

(

CR

o

c.

ilustrarea fenottrcnologici

la nivelul unei unitifi atomice VSGr-ENI

l-igtra Nr. 125

Distt'ibulia petelor sr.tlare confonn Atomtrlui VSGr-EM

288

.-'-

682

rtrp Diuo$qnr e.4ur DlDlpaLuniltl at8raua o l+ JE oJeJ 'afiurpnt-ar3,rarla plturnrrJp eged

o Jeop ln's/Lux 000 00t ep pzolr, . €l srei.run ur gleSndoJd erSrauc eSEe;1ur eonpo-rd
nu rutrsou clole os pc €rzni3uoc e8I]]] relnd JE-s 'p3rlswcl€ur oJeolEA rseeocc edeorde
cs/Lux 00te ep ArlcrurxoJdu clse e-rec'rnlnuo4ccye e cre8edo.rd ap EZOTTA ]€lnrlno e-s
Joleroqel uI 's/ruX t t'€ t t e ap alsa ato) 'arDlos tagntpn.t n a.nBodotd ap !azal!^ oalDol
-r,r euiiqo cs 'elelos eiejerdns e] c8unle e n-qued plnq o op (elnurur E) lrzrlrln lndufl1 r$

InJertos pzcr puplnclEJ'alnLnLu t ecJro ep dr EpporJed 1l .e;e1os cje4e;dns 11 epuofi

-ouo eorpoucd uqoSrru ex f S6I ut ElEp eruud n_4ued ole^Jesqo tsoJ r1B epriepcsg

' crlcnSeurorlcolo ]ce.J o a p pleuo rf el,teri gc r1sr1 e gpun

eurud pur:-raue8 pcnueurp puuo3 puud e c rrjerqr.L reun Inlrllnzel lol ornlrlsuoo .eilqr1
-decrcd oleleuns rs r,;c 'rcp erse ou clrrniuus ep elndecracl i+ lod nu oleleunsc-qln

€aurujct4so,t1ta1a 1ca/a )Lq)alaozald pqfa

. rc1ajuo1sqrts t'tcryauaZ ap a1ouotjo1tt ntB asacotd Euttuolop
ec elrlrcordrcct'aunfict.t1sogzala ep 1ec rs cr\calaozatd p\ca{a aqwp alDll)o.tdrca.t ap

ntSolouautoua{wezuat?elut es aplaLuts'Driln co EZtoJlsuoutr,p nrDlos Dawtt^tt)v

'ltlccLteJ rnloc Ec-rc-qsrflcrur cg looJrp tnlnle uures nerecnpo_rd e1
ep sJtlos E-s er)o durrl ep tnlnlE,\-relur uoJB,rnsclu ur erzroSld !}?polol pue-rnSrse ,cgnos

et-rEoJ elEuures eonpord 1od rs loerrp lnlnlncrcsp.J lnlelur:.r.e piurzerd clelounse.oln

'u,\ clolnlco ur ;o1ej.uc1s
-qns Ecrrnqr4stper rS Eo-rrzllcur cnpord elclcunseJlln .cle lozp ep pmpor nldurcxe ep ec

'roleiunlsqns nzoldxe 'cotrurqc rticeer.roun EOJclnulls 'reuoleur lliptl,rrscd etclnse rri oc
-rurrqco-ucele ro1e1e riuclod e;dnse eiuengur 'e1rs-rcdsrp loloutclsrs eereSulsrp rs ce;eu

-ro3 'rnlnrpeur €o-uzlEcur 'ruqr1rqce op cllqel Jolrryis ec.reSnrtsrp :oJturrqc-o3rzu 3loe.Ie

ep euos o cnpord elelcunseJtln 'elepodsue4 olEcrpl.r rerSrcue e r$ e11egr ;o1 reiuc.tcer-1

€2n33 urc'ollqBJeprsuoc ufireua Is'zH) 0s EI 0z 11 ep'psroipiuea.oe.rJ cp oleunsE-qln
ecnpo.rd eleod .rlrlculsoleu8eur ltuole-IeucD 'ctporre d ezcel-rnos es .,trlcedse-r 1ldroc -re r
^"cllroleuun8llcDurodlsrour€ourrqnouqn
eSrno-red ctET ltlllzrn)'crpoucd gzvlJq/' crleuSeur lndrugo pug3
qns eorlcu8eurorc.J -rolrrncLoo ce;euuoJcp ul plsuoJ
eouniioe

amc 't't1cr.qso1auBntu ut1n1n{a Inrpculrolul uud r$ elcreneS }uns elelcunsBJlln
'.urc ed {c,tr op elns El,elrlc rS roez e,,rc1eo crlur esuudnc eJBoltrA o eurulrc}ep €A ,eJouos

-e41n re{erpeJ co}Etrsuetur else,tud co €ocr uy'1( ry;,1 000 0s I op rrolc^ e1 ened ,c11enr

egeo; piue,tco-U ep alo^ru e8ur1e eclnd re-s .dr1 lseoD ep rolcJauc8 un purldopy .e1cu

-ns€Jllr.r ep lulroJ qns Jorlolxe EI esrursue-u nare rourgl c[rie_rqrr1 .a1ocr1dn nLrnlsual D

Da) n) nloBa niuana.( ap afintqt,t o pgoduros Eurel 8c tBoJsureJ e -s pout ]scJ€ rrl Jo]
-p,rnfuocur Inrpou ur Jolcleunserlln ruelnd Ee,reJlsuoucp n_4ued Arl?ureue duec inun

eeunrice qns Eurnl o nc wnloeJc inlneuruedxe [ruurru? 'olounse]llt1 e[ purue^eu

'FJuIos ufu;u.rdns ad asrqlrrr clcd elSru ul Jude Arloru lsalE nrluod ri urulos usuru

u1 clu8udord olcunsEJlln op elureuo8 rs a1ryofi aruJouc clnq clsru luns aJBlos alc1ad

FJurpJcpJsuo)'D)llnoJPrtl ttncrti eluJc.\OpEclslun.r!lsJ.lnrnurJr-JJl1c'dln)lpt'ta1.nof

tuntsa"rd Eurulrolop 'r-rn]dn-r Jo[ re.rEor]cUn EZnEc ulp .lS aza.tqtt ps de rur cJE) t.l\Lu

rrEur 013]lE prrcrulol csoun es /r7ra olelng 'prrlcrl rrJ a1tdo1 aznE ri uodot, utfuoc atoc a1a1
-/?q oseu 0s Io.JlsV 'p$3ll 0p aplDaloLu dtu A cuoz eleun Ltr Fleorpt.r otltltt-y?J o Eurulrel
-3p 'Inlnprrloil useul ui rol nE elnJ IS Jol neuntsoccns w aprdn.t ep rueJlxe ap.u1tuudu.toc

A a1rn1n1tp eo lnrdr,g uI !]suoo rnlnueurouoJ erjr:crldxE 'dnt as apurt ,njpfbtrltrs a.tds

carc el este constituit 5i energic LtA .- itt'vFt a'& energie u relelei ItEltSGr-EM.

Lnivetsul uu sr existu dacd nu ar'f; uccastir energie de bsr,it c{tre.ioscii rolul de
suparl radialiei Stuttru ulleriosril sG !)rgpftgr'.re. in stluctura fiec6rui sistem univcrsal
sc grisesc srt"bstcut{t specffice c;:rr; etnit r${iiutii spetifice, ficcare Ia viteU de propu-

gure specifich
Considerirnei io4a grlvrtalronaii :i Ljniversuiui ile nuturi VSGr-Elvl, Soareie

nosrftl ar rebui si-si desflgoarc nctivitate,a !n baza principiului ctticnfului stalionar in
rleCiu gazr,.s.

Propagarcn curenluhii clectric arputea fi cxplicati antlog scttrgerii unui fiuiC ca
ibnomcn clefinit prin intennediul tlcbiiului crlnstant, aciic'i:

pA5i, : cl)ttstaut;

p: rkn,;itute: ,S == ;ccfittne trQn't1'':r.\ald: L': t'itezii;

{.lurcntul statiirntl. adicit continuu, esir-: i:rit-acterizat dc iuptul ci den-sitrle a rltnd-
rrc meieu cr-.risi.rntil. orioarc ar fl rrivelul siu.

Sr S:

F'lgrra l'it'. ! 26

prui in baza legir coi.rscn,irrii slircinilor eieo0-icc, i:antjtatea de erlectricitatu care intli
S, in unitatct ilc titnp, iese prin S. :ntr-Lin intcnrti dc limp
egal. Rezulti ci I, : I"

pi cii, deci.:intcr.rsitarea cri;cntuiui staiiorlar cste accca5i in r.lricc sccliune. Oblineiea

curcntuh.ri sta{ionar est; condi!ionatl de liniile inr:lrise iJg cureilt. Accasta inscanrnl

ci" atunci cind curerr.tul se lnentinc, de cxcinpiu tlc 1a r-' siir-si chiuricli. iiniilc de curent

se inchid prin intemediul sursei. Ar fi la tsl $i cu Scarele, daci s-ar lua in considera{ie

o sursl cirirnici in cale substar-r1elc elolueilzri pe ba;:a prtnclpiriortenrroilinarnice oon-

{itionirtc de efcctul piezoclcchic-elcctrostricliurie al rclcici F.F.VSCT:-Elt4 i..lniversale

din sare f'ace pafic -sursa de cncrgie ciensi rezrrltati 5i rncnlinutd ile acecuSi rr'1eu.

Unii auton ari cor.nparat Sttarelc cu un gigantie gcng c:.citat, oscilAnd 1a f}ccvcn-

ic ploprii dependente de sh-r"rctura sa intcml; deci specificitatea de organizare atirtno-

rnoleculani a clcrtreitteior tfundarlentliie ir.r respcctir".'le substan!e ar pcnrrite un

spcLrtt-u dc osciJalri. in caclrui ipotczelor [oastrc. oonsideram ca toatti accasti f'eno-

rlerrolpgic sc dc:;ilsoari in bazl unor iinii direc{tonale de tipul Cettturilor Van Allen,

caracteiisttice Soarelui $i tuluror pllnctclor din Sisternui Solar din care facem pafic.

De fapt, oscila{iile soiare poartl inibmolii pr-i-,'ind zonele profbnde din care pro-

r,in. Cu toate ci amploarea gi .",iteza sr.rnt foarte rnici pcntrt ttn rnumit rnod dc vibralie,
clc ciliva centimctr-i pe secrrndi, nrnlte dintre ele pot, la ani"uritc interr,tale, si interfe-

rcze pozitir', insrinrindr,r-;i vitezclc pina la rralori ce pot aiungc la i I{rrr/s. in hgura

carc uln::azd se ycilc uL1 punci dcosebit de exoitat cliti cauza acestui fcnomen. Obser-

r,6ncl sccrtenta ter.npriraiit in ac,e1 punct. se obser-vi oscilalia sa cu amploarc crescltoare

290

167
'crleJoel

olllzp^erd ela,: rS et€^JOSqo ?pun ep olliui8unl rS a1eiue,toe.r3 eJlulp Plolso;fi are1uru;
-uor o-rluud reurnu cserl U Jll sllIZnJ3IJoo 'Ioep rS eutq eseiaiugeu pcul arusluecolLl 3p
ol€lrcxo eJrisnoe opun ep BqJoA elso qe qzcerlsuouop tutlcll qued ele,uasqo loprjeltc"-o
ezrlerJy'oricaa,uor ap r-rprStru 'a-lr!u.te1 1jiq1lllqutsur Inz€J uJ 'nes (ttrpur uie4e.rdns e1
op claprrn ec) eu:a1ut ctieli.te;8 op opun gzaezuo^eJ erec (apaurq;Y In[ soJaslndolrl)
elslrsuep uI eletuozlJo IigluaSoruoell urp lis.{Irep eec tS '(sreog ul eseol ageo3 siuen
-carj nr) Jrlsnce dn ep "rolepun eralSeu sp ol€3 'euntse;d ap aloluolp€J8 urp g1e,r.uep
eeace :eirog ap undg gnop € Inlpauuelul utrd ereqrnlred pliutnue o ei epundsgg 'rcriel
-rne.r8 lnougo ui leogueJ1s tS ltqerutrduoc ze8 op pleJs o 31se eleJeos e3 eo]s O

'rrznJSuoJ

olereolguun ?JaJo eieqnsuoo ecga;Sollqlq eielug 'spun Jolsece stnl€u goseeugep
ps ledncoe;d nz-s I.IplooJoJ lels-o3€ ll?Jlpcp ne-s eJEc piuttlt cp luerrleo lilrejlq

'lruuap oulci uislsisqns ep
ei€lrluc u1 eped oe€.+ aloJ€os o,ieJ ulp InlnsJs,\Iull E alcrru3ruls re;sia6 c I,\ifl-;CSA
rrJlu€u e piurcesuclc o else er8cllorieulousJ glseoJ€ pJ tup.rapl:-rroo 'nps Inll"iulsrioqstolu
rS rr:n1rn-i1s 'rninsJe,,r.run rezeua8 erdnse ttideruor iou Iolseoe IrtIpJ'JI.IaluI uI.Id

1;1 .':p n.tn1t,4

' (E,rtlrn:lstP !iri-l-t
-e;;eiur) gzp4 ui arirzodo op apeor,rod nt y'zp,J ur e;eundc-rdns ep ep?ouod ur r'lzeeir-ra11r:
;ep 'duiri ep r8unl alrnrJtlrr ug (p.trlzoci qlue;o3ra1ui1 qz?,J rii elrtso 1od nu currSunl rl
piue.tcer; €c alrryrp epun oJeJ uucl eluigq ap rntuue[roue1 epundsaroo €]s€aoy'ourJal

"iolelcund B erpou ec.leoldue nou urp Elsea,rosap es rodc er ulucd 'uuxerlr ur, e1 eued

Figura Nr. 126

Pata solurd
sinilard gdurii. negre in releaua F.F.VSGT-EM datoratd efectului piezoelectric-electrostriciiune;

in baza acelui.a;i principiu se des/dEoard intreaga activitate terntodinamicd a Soarelui
cd generatzr de energie radiartd.

Aceste ,,mecanislnc nein(elcse incd bine" lc considerdln ca ni$te rdsfrdngeri

procesuale ale fenomenologiei VSGr-EM pe carc se bazeaza dinarnica ,ctructr.lrali a
refelei de F.F.VSGT-EM.

in ceea ce priveqte compofiamentul acestor oscilatii. spcciali\itii au aprolundat
un alt gen de mccanism (o adevdratd qi propric reflexie datoratd prdbuEirii rapide a
densitdiii in suprafald) pc baza cdreia undele propagate din interior cdtrc suprafa{d
sunt respinse, r6mdnAnd incastrate intr-o cavitate, a;a cum am prczcntat in f-tgura rcs-
pectiv5. intr-o cavitate rezonatoare supravictuie$te numai nota fundamcntali cu armo-
niccle salc. in plus, intervalul de lrecvenlc obsen'atc apare limitat: pcrioadele ^F dc

oscila{ie mergeau de la 2la 8 minute qi la elc ne referim atunci cdnd este vorba de

,,oscila{ii solare de cinci minutc". Explica{ia ar consta in faptui cd noi putem vcdea
numai acele unde incastrate al cdror strat rcflectat supcrior este vizibil.

in cadrul concepfiei noastre VSGr-EM univcrsogeneticd, universostructuralS qi
universomctabolicd, totul cste fundarnentat pc principiul fundatnentalci Ei al atmoni-

celor sale, atdt la nivelul giobal cAt qi la nivelul local, cum ar fi cazul Soarelui in

galaxia noastrd. Aceastd unitatc VSGr-EM a fundamentalci sau a annonicelor saie se
regdsegte la toate nivelelc fenomcnologicc universalc.

Prin intennediul divcrselor metode de mdsurarc, unii ccrcetdtori astronclmi au

tras concluzia cd interiorul Soareiui este intr-o stare pennancnt instabil5 ;i cd acest

252

f.6z

l€]suoc e Inl€llnzor r$ pirr,tr.rd plsecJe ur IJple3JOc olle etlnur esuudallur lsoJ nV'cletl€
elsed elaun uncleJdns cs 'ueeoo un-JluJ €3 'cr€c clrunrsueurp eleol ep epun lS tep
'nr1eu;a11e Etc€Jluo3 es rS ple1rp es er€J €reJr- Bo n€s Inlqureb^ue ug ourr8e;1ur ur rnlol€os
ele r€urnu nu 'dr1 ecrJo cp .rolrrjepcso u piege.rdns e1 efuczerd urrd ecnpe;1 es ruonl

0t[ .tN D.|113t1

I\,i'l-rrs.i t,)t.t()/ t).{ntu)) 'rl)llf' ut1 | D-{tluta) - ')
:trI7-r95'W1 gltq-rtatstltsnrlirtuilluuoaldri tr.rtt|.rnds ralqtltqlsod
nqnls Duoz = a :ta.rral n NE-.tgs,4 D.ueJ lnual''rS
lD lnuotiturtl tnytrrtnur.rd tutafint

611 '.ry n.iriSrg

I

intr-o scctiune vcrticrial l diagrarnci clirignlstice, ldicri fl'ccvcnla fbndamentali si

annonicele salc reiirti-r,c r,inei r''alori dc i-, o. Scliirrrb,ind rnodul ric vibraiie, se va obtine

o alti sectittng veniciiii, $i a$a rnaj clepa$e, pinii ia cr.rmplctarea graticului. t,l a tbst

ticli inteiprclat ltniriliitcJ sirr,ilini,i,rrc,r -tt un;i-,ttt n;rirll sJlr cu uri inst,urncrrl
lxl.lzical in generai: diverscic linii prczente ltesti varia{ia notei ftlndarneuialc Ei

Llifbritele annoni0e la r,riiatia clc ?,,,,,,. I-'tizilia cxactl 5i fonna acclor linii (linii n*claie)

a tirst recunosoutil oa rcvclatoare n sll-lctrrrii internc 5i dinamicc a Soa;:elui. O *itir stclr
ar evea o alta simiiard, dar totu5i disdnctii. Este ca 5i vouctr, pe cat:c o putem recu-
noa$tc qi cu care ar vorbj despre secretele sale intimc'.

Concluzia flnalir este ci, in primul stuciiu uttivetsog<:ftetic, eristit tutwai acea

enet'gi.e printordial[: Lux: nt'vc avdntl prop'riclutea tle a canrytune si descampune,
pinii la totulu tlizolvrrre, arice subsluulii Ei sistem. inrr-ttti sroJrt: metabolic succe.yit.,,

au rezultut substun{ele qi sistente{e universsle ca niste tanset:inte .fcnomenologice
ale energiei prinnrdiule dia |Jnivers.

C. LUNA

Luna (<1e la latinescul luna, tennen irutciit aLt lLt:t ,,lttntinq ") este unic'ul sateiit
nqtun'el el Teil'ei, fitnd si cctrpul ceresc cel rna! a;tropiot cle cq. Distctrqa de la Lund la

Terra estettariabild. dc la 356 lI0lim la 106 670 fun. ln medie 384 100 Krn. Este

c'onsicleratd trn corp opec core ,sn"iLkrceqte prin lumina rt:/lcctato a SoarelLti. Emis.feru
clinspre Terru esle detwntitit in ntocl olti;nuit disc lunur sau fota Lunii.

Confbrrn ssnel:p.fier norlsffe ilsllpru gcnetisii LJnivusului fiindata pc Atomui
VSGr-Elvl gi pe rcfeaua tlc F.F.VSGT-EM cxistcnti in tot l-lniversul. Luna rcprezinti
ac,ea enlilute strueturalrt VSGr-EM enritdtocu'e clc ltLmind-rarliotrie aa toatc celcialte
sistcme fizice sau biofrzice. Faphrl asigurl perfccJiuriea inteE'irii intr--un contcxt de
interrlepenclenta gravitalionald Soare-Ibrrs-Lurit o dcmonstl'eazi f'cliorncnclc ma-
rcclorin legiitur[ cu ciclul lunar, considerate clc noi cl consccinti a schiurbului clc fbrle
VSGr-EM infre LunI $i Tcra. Dinarnica accstor imense cantititi de apa estc sllpusl
fb4elor gravitationale dcsfl;urate inirs Teffa qi t,unl. Ar trebr:i subliniat c5. pe planc-
ta nclastr[, cca irai mare cantitate de hrdrogen se regisc$tc in molecLrla dc apil corn-
binatrl cu oxigenul produs de vegetalie, mai ales la nive lul padunlcr.

Forlele VSGr-EM se propagd in pcvulaxa. Estr: yorba cle aceea;i Jbrntci geo-

mett"icd integrdnd doud rmitdyi in formd dc tt'iunghi clreptunghic i,sosccl h trivelul

AtomultLi Gravitaliei, pe cure s-ar baza intreaga retea universalii. Dtfe'itclc faze ale
ciclnlui lttnar s-ar datora faptului ci Luna rcprezinti o mici planetit constitttitd cle o
tlensitate cle substanld analoagd Terrei, tradiutd incontiruLu de cdtre Soare. Aceastl
iradiere fbnneazl un spctliu de untbrd Et urutl de luminii. Considerim cI acest f'eno-
mcn s-ar datora cliJbrenlei de densitate sub,stan[iald a sistemelor in relalie 4i rupor-
tului lor clinamic in cadrul entitdlii planeture spaliu-timp.

Difbdtele .fuze rezultatc din aspectele in care l-una aparc ir.r perioada fiecirui
ciclu luncr slut denumite astf'el: lwtd nouit, cdnd astnil se gitse;te in conitnclie

(intre Soa.re;i krra) ;i deci discul. lunar apare abscut" sau nu se v-edle de loc; prinrul

pdtrar, cind este iluminatd numai jumdtatea occidentald a di,rculrli; Iunii plinii, cind,
gisindu-sc \n apozilie (de partea opusii Soarelui.fa1d cle Tbn'a), Luna prezintd Terrei
inh'egul sdrL disc iuminat: ultinrul pdtrar, c')nd esre ilu.ryiratii numoi pc juntittatea ori-

294

962

Taldtuoc eU ?s rnqel JE lJ€unl EJaJSouoE 'gluezcrd U lE poBC 'pJeJSouqB o EeAe .rB
Eun'T pcep eldugrul es !s rnqa-r] lE utnJ ESp lnunl iruntuoc nc -rolalculuoo eieluetuour

ut roi Igtcnl!-4s t pletde.u Ecrenulurrp tcru to1r4$u .rolrurSeur ele runrsJolsrp €A.tesqo

os nu olols op rJplJnoo rS esdrlce ui :lnrsndelc cp JeJ un rcru elstxo nu 'snld ul 'ollu
-gcp 1ce.1.rod elolqurn nc rS 'oriqrosqe ep giutpuel errrurru prg '1eu epeA es 'p;e3sou4u

u1 puryord sJoutr oU ps rnqel JE ereo 'rnluoc re lrutrlcedser pc 1r1de3 prrr-rguoc tunc

e{e 'actdotsalat roppoptu lntpaLu.tajLu uud n1ntrasqo { nalnd tD t1u tlun J o.talsoruln
'rlsrxo Je Ecpp rerqc'rceq '371 ruru 6II D lnlup.to ap a{os mqzu.tD D,tzttnl ?io.{n.td

-ns ad a.tats'oruJv alDnluata raun D auntsatd ap nnouadns oilLuU eJ Irud€J prrpur e or4

-eur.relod rS ecrdocso,qceds elnir.tresgo 'prDury ntatsowp elSe.tud oc roec uI

'pull-I EI eJeollrcJoJ elep eluegodurr rS rou

-toun r:e-ieuriqo lezuolpJ t1c ruu op rcezrer1 rrurrlln ui olpzrlpeJ clerjeds elrunrsrt\

'erie1 rS oteos ep pie,3 uunl e eoo.rdrcel erirzod gzErJp.L oorpours nunl InsJnc ul
'(aunrfuun1 nns D)tpotrts t:ury nns p)rpottrs alinlotatl apun)as g.7 a1nurur 7rp ,ro 7i
a(z 6Z op olso'stccrd poLu ut'etunue t('p1n-raprs Elrnl leoop e,reru reur clsa clroq ls nl-t
-o; ep pfr,; erfzod rSeeere ur ruelo-r e ru1ued lun.1 cp lpzrpln lnclurrl errr n-que d .ta;17
-dr1ca 1n8un1 n-ap eeirut os ele-rroS 'nun1 rorinlo,ter lndrurl ul'la.ual 1n.mIut ar!n7ota.r

ap on ad oznaln8a o xn utlnttdo.td 1rt.utI uJ trun7 n arinlo.t ap DpDotDd .qlv,tapts
Dunl ftEs plD.t?pts aliqo^at otseurnu cs rllJro 6acn iapuncas g alnutLlt th aro I atlz lZ

ur 'oxg esrz-eSt ololets qfuue;er ep lrund rc pLrrat 'r1$eloc yjloq ye ptrduto:t loJo utr
gzEozr9at cun-J 'r? ?d ,,1[otI poJr3 ep Dza]n o no '/sE Dl tsal nl ap gclpp, ,jzafip suas ur
also iiun'I p arrdo.rd ucrsllrur 'soseoroc ?lloq od 'ra.t.tal o atiolo.t ap n.tzJsAua olollut

-|s'xD lnltll.tdotd pt.nrIw cJiulor ep cJessrur o plurze-rd runl 'sn1d ur :urlatnog 1rt.utI
u1 arin;o,rar ep 'o.,ua,I nt nwta.tdtut'e11e rs rattal 1n.m{ ur clinlo,lcr ep cun ..ay.nfip t!

alndnur'td r.tntitut onop n na.tatotdtuo, uip lllnzoJ o.rf,os op pie,g rrunl natutirTJ
'liSereo rrcrueceru e.1u r3e1 olrJeJrp lulnuuoJ nE ,utxo,tg ,[ouunlag .uasuo11

'1nntro13 la1nE 'uo1ua1tr'nclucoour Ie Iec ur is 11.10 rrtrrcnr-zIg,otrrosclit?InNru6e]u]croopoup i rlcgrtiueiroao.rgr8rf
-uruS rrie8rlse,\ur slrqcsoep roull Inlcerqo lruc^ep E

u8el rr,rpiunua u A n1t1ng op o1€iucele sotditrsclot rrfn,l;csqo -rolauucl €uun ul

'pelcoJoc rS nrpqs ep

l3elqo is(4 E Bull-I olBllrlolluE urp ?cq 'rotlst-repuelcc ololcedsu op e1e8e1 etuettlela e][E

tS pF'nepe rsru os erEJ el ilrloru lseoc utp !.tolda.:Dw rttytutEat otdnso qiqD.optsuo)

n1auoln1u,o'rE nluanl/ur o olrolexo !s ec?,] eroJ ep elniunuo_rd egeo; re;erdo;dy

alsa plouoljnlrinrE nlualatty (e S'0 p.ur^ar)t atpaLu 'l!ilsar?t n?2 urp 9/I v,Jrc ep
natnlrs.uap r))ap Dap D)tut mLu

'o.tls'anl fi,roo:t:' atnJrysuo) a) Joltlol D na) n) nlnzla adnotdo.tt.t ep arpaur ?ruilsuap

o eJy 'tatnl n lv)ap q)tru trut lto t,[g op olsc nsr.rtr[ .n,!$d.ral la) dp SjDt 6il[
eoric ep etsc nls lwunloA '(nrparu nr$atat pr ulp A0 l/lf *) uX glt,t ap n,rtatuD,p ut1

ety ntrtaf.r adoct.tdD clse us Dtu.tol '3JEru {lp lrusep p]Bloplslrot u eieod eunl'c1eue1cl

:o11e nirlelns nc scl? ruur -rep '1ereuefi u1 rlSe"rec und-toJ ellc{olcr nr ,,rr1ereduro3

'nriloJ rnl rel

-elds u rS rerict;4rp rrJOlrJS€p iupe rlielui ur-rd rrSoioueuroue.] Bzrleur urol cpun ',.7r.s
4afiun lna$noqnQW ri wn\tntLg u3tut&aru1 Wg-tgSA lnvrct/' eeunriros or r.ra.+t.r
uro,\ au utnr p$n Ng-lgSA lroru.raurp [izBq ul col uolu ,rn _rolesdrlro JnueutoueJ

'?np1ps ur otsc gnou rriltl ei purld lunl tsl op er du.r11
ur'atagiat:'t ul elsc uunl 'uur1d Funl €l prlorr Eunl e I op Eotooo.rt LLI .ulilDslp D nLt4ua

ictnizatd prin eJbctul radicrliilor solare, deci sensibild le reiet,qnla untlelor raclio. De

fapt. misuritorile intensititii radtounclelor din ncbuloasa Granchio, et'ectuate cu o0a-

zia ocultirilol acestei pi4i a Li-rnii. au rclevat o densilste ooresput-tziitoare unet presi-

ttni de 1,5.10't2 nmt Hg la swprufh(ti, corespunzdtclarc unei ionos.fere cu o densilsle

de l0t electroni/ctrt3 .
Obser.ualrile arat'i c[ apa;i t,crpot'ii upoyi surtt absenli tie pe.suprafafu lttnarii,

fopt demonsttat cle absenla rninerqlelor cu upit tle hitlratore pt'intre eqantioanele de
/ /rci pl'clc\ rtu dc rstrollilUli.

Lunrinu Lunii nu este rutrnai luntirtit .tolurct diliea ;i reflectatti cle xrpraJhla

It.tnnrd, c:i;i racliayia,sa i.ntrinseco. Specn'ul satr este iclentic c'tt cel ctl luminii solare
rlirecte; chiat' claca in clomeniul lungimilrtr de untld ntui .;cLLrte, lumina lunard este
mai ptLlitt intensti, ceea ce Jace sd apuru mui to;ie clecat Soarele. Luna ;i Tcra sunt
doui corpuri cere$ti in pcrfbcti interdependcnti energetici 5i esenli VSGr-EM. In
tirnpul marcclor sunt intcnsiflcate dinarnicilc VS de consistenla perceptibiid acustic,
dar $i ciinamicile EN{ ating o anurniti consistenll f'enoucnologicd, mai ales pe
crestcle de undii, r;i ficdndu-sc perccptibile vizual intr-o anumiti misuri. Acesl inter-

schimb cnergetic arc loc prin intcnnediul unci procesolog[i core se clesfd;oard geo-

ntatric la nit,elu! purulcxei, re{inuti de noi rlrcpt legdturd de maxitnd forlii c'are

antreneazd toate sistentele cosrnic'e in bazcr principiilor .fenonrcnologice ale Ato-
mului VSGr-EM, a5a cllm se prezintl in FigLtru I'h:. ] 3 I . Este rrorba dc o rcprezentare
geornctricl a interdependenlci f'enornenologicc VSGr-EM intre entiii{ile cosmice:

;;;;;;-'-i;
'irlolii)]i, specificite'irc ruttiarieproprie ca cxpresie a chintesenlei

sale energetice deterrnindnd si nivelul de potenli. Uranus si Pluto sunt entitSli

substan{iale de o potenli extrern de ndicat[, fapt confinnat dc experienlele r-ruoleare.
Mai sunt incd multe alte substante cu o energic iradiantd foatle putemicS, mai ales
cind sunt puse in amesteo in anumite propo4il' in aceste circutnstanfe reactivc, tipul

lor de encrgic radianti cste mult diversificat qi amplificat. Gindind sub aspect

rnetabolic 1a globalitatea structuralS a Universului, considerim cii acest imens capital
energetic a contribujt la cvolu{ia shuctural'i si metabolici a sistemclor irniversale in
rliliarcle de ani de er,olutie. S-a atins un anumit echilibm care, cll toato acastea, este

riereu oxpus Llnor tulburln dcrivatc din inter-vcnfii depi5ind raiionala previziune
fbnorncr-rologici a gravelor consecirrta asllpra ochilibmlui local dar si al Shlcturii

Unir,ersale Gencrale. Aspectcle ecologioe ale sistemului planetar leprezinta doar o

pafie a ansarnbh.rlui armonic rczultat din refeaua de F.F.VSGT-EM.

Prin lipscr atntosJbrei, tentperuluru solului lunar comporld mari t'arialii; catrza
c.onsta. in./bptul ca.fiecore ptutct cle pe supraJala Lunii este insorit pe o dtrrati de

ci.c(t 350 ore echi;crlente at oproxintativ l1 zilc terestre;i ulterior se gcise;te in

untbrii pe o duratd egald cle timp. Prin intcnnediul tnisurdtorilor tcnr-ioelectricc qi

raclioelcctrice s-a verif-rcat ci terrpcralrra punctelor lunure direct expuse ls Soere
estc cle circd 120"C, in tirnp ce teiltpcrflturu punclelor tlin pertea neilunrinsti este
tle -l 5|oC. in tirnpul eclipsclor lunar-e se vcriflcl giputet'nice coborari cle temperatu-

i.r; dc ordinul a 15?oC. O astf'el de rloire estc consiclcratii drept consecinla lipsei unei
atmo.sJbre lttnare pr.oprii qi chiar a joasei conductibilitali termice a so/ului.

Datele acl-iizilionate in timpr"rl diversclor rnisiuni spa{ialc pe Luni orienteazd
ciffs ideea lip.sei ciinrpului nrugnetic lunurl in cazul in care ar exista, acest calnp ar

296

L6Z
I L-l .rN L).t11311

'D)13o1o1q nrtlpn.qs o 1)tLt

DI/b..tD-s nLt nltnj ad!3 nrcplsLroc os (c.rnle-radLUct op l-n-lllcs clculroua ls rcdc niLtcsqt
'a1rc1qd.rr,red c-rc.]sourtn reun ciuesqe pLtII+ llep 'f qtn)ol Tnltadsn c1Sc,r.ud cr u1

'DrJaJ idJaLLo1d natnLu.tof tt.t1trad aIoIdnt Is'c,!f

rf .ro tttu.r uu.t lotLp ti ttunT DdLultsuaLap ap aQatqo atlnLt.t Dla..to) ur.tctftrot '.o1atm1d

ntlnutaJsts t'tat.rtEt.to pLutrl.td alDprcJatsD u.rcai lalttutttt-nin ln.q)D) Ltl rLtD DtviD)

tt) DLLt-u1 1tt DJDs'LrDlar 1s'of'n nzalodt Dunl/D 'oa ap n1n1do) tr'of (.tD .t()t.Dtln * n.r.t,'t1
ep yln-rndas atu7tta inlr q -rn ELm-l EJ '.D.tDuu.td DsDolnqeLt o--r1ttt natn8t.to DnopLtDLt.u:)
Itlttn tf .m-ti n.ual ti atutT en'toleatntu ylta.fc uud na ap lry.tndaptrr t/ tn-:- .tot.tailn
ti' ntn1 ,1r1, lrur-ro.+ r+ -rc-s pLrn-tr Fc :oiurlrodurl ipur luns pt!'.azalodt a1ln/1p oIESUEAB
lso-; nc rrun'l nuiSr-ro njurrr.r-rd u1 ptat,;otL7n o nltrazatd alsa alo) o1 tjtlaln:^ ti alauold
alln tlDS rutal lttaJ)rs D JD)ep eLultzo.td dp asa)o.td autjrtd rnu ri unt{ipou.t autirtd totu
lr:e-+ns c ES Eic.jerdns'trtl ?p ?p,rDtlnu g nxls f ul clpturlsc 'e1es rrfar,r lns.rno Lil po rur1r-rcd

'lrqosoop seJolur rr-mn Inl.lsrqrr JlsJ nLlnl 'lnlos Inlnulolsrs lnJnrpnls Il]-tpeo Ltl
'lo1eze3 e cnnrsald ep Lrotrlc]rre.] un-rur-rd

curiqo es porleuficur-o,r1oe 1c or8-rcuo cp LLrcror]coo lnrrlrcdso.r lr3 coep] c1$e:qtu1 lrudc4
'a.rnotntoldxa )pLrcs e/atuJ)adsat ad elDlDis'Lrl roluLtdlttt.tJs'trt uipltltqrs'Ltas totta.fLrt t-1

I}. TERRA

Tcrvs eslc t:cl tnoi bogat;i nrur tantple,t.ristcm co:;ntic ctu'utscut cle om.l,a nive-
lui N,ietaholisrnului Univcrsal, tr4acrocosmostil sc rcgasc$te in N'licrocosnlos sub scm-
riul ittl.i 1,tr ['clc ,rtln,:nii.

Tcn'a ca yt!trnetu de apci (estc clc llpt unica planctii a Sistemului Soirr a ciirei srr-
pt'alatu cstc ac(ipcnti iig: api ir"r propo4ic .lc 709'u) estr: ur1 sistem tcnnotjinamic unic
rl Sislcmr.ilr,ij Solar. E,lr dosfl5oalti o ampla oc:ti.l'itate iet"ntrtdinqmirrri prLn c\coption3-

lele srlL' caracfcrt..;tici strrrcttr.rale 5i filnc'Tionalr care asigurir ptu"ctrnetriL.filn,;luntentali
dc vt;lutn, T,trcsi.utte 5i terttpercturd. Evoltr{ia sa prrlccsologicl nu estc intimplitoare,
ci rczulta dinlr-un cletet'ntinrsm.fbnomenoloylc impus de insagi globalitatca Si.ttenttrlui

l-i nit,ersd i .

Abundenta prezenli de apa anffeneazi hidrogenul ca c:lenrcntul cel tnai dilitz itr
stl"ltclrtra Univet'suhri 5i oxigewl ca elcment ctl celai mai riclir:atc reactiyitdlii intre
toatc cr:lclalrc: cstc de fapt elemetrlul oare Je contbind cel mai rtl'ar cLt toate r:eleialte

;i e ste suh.stnnla gazoa.;ii indispct'tsubila t,icti.i t'to{tD^tre, clar:ii yinem cont de importanla

su in rcspira.lic.
Trrt in cadrr:l procesologiei mctabolicc a apei, si.ttemul ler-modinumic atmo,sJeric

al Terrci asiguri condilii termodincurtice (valum. pre.siune qi temperatttra) vccine
aSa-numituh-ri putict tt'i7sltt. a.l apei ce pcnnitc organizat'cct structurolri simultanl
irrtcgr:rtii in trei sturi de ugragare: solida (.ghctarl), lichicla (occane, nan si niuri la
toate nivelurilc dc rnirirne);i gazctusi (atmosfcri): ccle rei niveluri de agregare sunt

reunite prin intermediul unei procesologii metaboiice ibarle echilibratc cle topire, eva-

porare, c:csnclcnsore. solidificut'e intr-un echilibru pe{bct ;i .:;tabil, tot de naturd ter-

uoclinanti.cd.

Universul insugi poate fi considerat un sis/enr ternrodinumic, fiind dcteminat

efbctiv dc un ani;mit volunr caractcrizat de pre.siune si tetnperattrrT. Confonn concep-
tiei noashe. evaluli.afenonrcnologicir universsld geneticit, slructurulit si nrctqbolicit

cste bazata pe produclia vner energi.i. VSGr-EM: este ca si cum Uriivcrsul ar fi
constituit dinfi.un nundr intens de oscilulori eleclrici irudiind enet'?ie c:anfitrnt iegii
electromugnetismLtl.ui. iir aceste oondilii, Tcn'n 'tr ti un sisten .structrrral al Univer-

sttlui, enti1citrl'$i in iicela;i t:nnp ab.sorbant al energiei in condi1ii cle pefiect echilibnt

termoclinantic'. LeSgdttn'ile cu aitc sistsmc, cr dc pilda planetele. sistemele solare gi
galrixiile rezultatc dtn refea.ua de F.F.VSGT-EM, s-ar desfEgura pe baza unicului prin-

cipiu intemciat pe gt:ttaralarul de energie VSGrEll{ neocsar[ stabiliralii globule ;i

lr.tcule a. Structurii Unirtersale. carc antrcneazi toate subsistemele sale sub semnul
lipcrf'ectei s t ab i I i td t e rnto d in amic e $ i gr evitct li o n u I e.

Terra cste a treia planetii rt Sislemului Solar prtn distanla fala de Soare, in jurul
r:Iruia se rotc$te pe o traieotorie medie de circa I50 milioane de Km. Orbita sa se dcz-

volti intre cea a lu.i Venus la interior ;i cea a lui Marte la exterior. Are un satelit unic,

Luns. Tewa este ntai mare tiecdt Merctu', Marte, Veruts ;i Pluto ;i es'te depd;itd in
ntdrinc de Jupiter, Sailrn. (Jranu.s ;i l{eptun. Are carctcteristici ,sim.ilare celor lui

fulercttr; Ventts ;i Marte, lnrpt'etrttd (u Lure constituie grupul de planete a.;a.-rumile te-
rcstre. Prin intcrrnediul misuratorilor cf'ectuate cu diversi satelili gi {inind cont de

r,iteza de rora{ie teresftd, au fbst dctenninate drfcritc mdsurdtod prezentate in tabelul

care urmeaz[.

298

667

I3Iu tS ellSolouolllouoJ ezelll iclser! prsrros ArldJc-rod Injalru el Ezlaztscs nu e4sltou

colEirlrqrsuos 'q,,ury 00zl Ecrls ep rl-rlsclji Inle^lu ltl rnlllleLrns trZ3]r^ El _r0lr.rc]cj
'1r'llcuures ricp ucnl un uroturlqns 'orinlcl,rc-r erlrlt'l-r cp rozotrl eiurocsuor ]d:l,rp ra,ue1

ole cleAr-rop lor.rns-arjerqn .o[]qr-rel clrSoioucuroue-,tr eldptr]ua odco-iod nu. ortsrlJu rulsou
lnurfiro rcp'p:ruos-rodns gzelr,r o pl EuLueosur nlsl]otn :(nlo.tapts 12.) nlpau tqos'dtut1

ep,,l60'f ,t9 Llte lp duulcp lerrolltr un-r1rrr'(cr.qatuouaEt.rl).tntotlun slai'ur,.to1od
iD nns'nrlsilat -ri, t!ilrnu xn tn|rt.tdo.td \n.ut{ttr n"rpotl}scp es alipgo.t ap natnitgg

il- o-99rytPtr-

_ lqqrlr 0L)0 ti€ Jrlnlo,\e u
r]-__-T'Ul_r}i''r-Jl'Si-l-IgI-,\-I--1
L99I si"tu

s/,ut){

Ia,IJaf alt-tt!Jst11[

'lJqrl Inlolltu_il1 ur srllirlrelsrs
ur1:]u.:za:rJ ci 't-rn.sru,i ap r-rndri r3-r] 31se3r Lrrp c-rc3.tl+ cpun;o.idc p ep JlLrinLl{ rel,^{

'reloq {rrclsrs rn1nfie.4ur !.itst-rJl

-oe.ter arfr;.cutq,tt ?p ne.ru.rstru rS tnlJ.rroq 1rr_rnl-ui a$qont.:p co-reoSrur ,xe rnlnr,rd
-o.rd lLr.rnl u1 ariulo,t op cclntilur '.trn)ruu ap t.t;tdt1 !aJl u nlD!la./irlr, tise r-rrrJ

800 fii' rux fiurpr-rau rnun elrurFun,l
l! r {
lrl)l ---n.r nlurl nz*a

i lliql r g.
,:fi1.1{6'i fir1 ssnl\l

i qFl!- I 'jqry E-'11*Ii'11q l
i a,*;iltfl{,{} {iU t flli} T
,tuy l- lnffinlo,\

{}|if0 09{}_19!- l ,Iir]l rarrlju]311ry$lq
_l
(%,2"67)

0i|0 ()i0 6f I __4,Y__ l_ ___Fln'lnis11,l1!-
r-:1r. lrrl eir.;c.rtl nq
0!! rul {iu zruX L__- _:-_ . _::_
IXO"IYA
I.]-V.I,INN llltt-itdvu\.t

U qttrlr,t a1 r ;! t :t u t.r d i] j t tr fi t s^il, ru r G

't.tnui na.rcl ?t/ tiL! tls' utltmn ins.u1)
't.!1 -.)Uot!nl.) ) j;tjn!.iiti\ l-rpl llr-td clivloj iEl lnlnxfi B ulgJJllour oJlturlrur o tq r"rltq.!o E

i'llEllS!.rltr.]rIi] 4Jt{-ru | :r.!ttt.tr r;a.trl ttf-ttt.t ns';,rid:toit t.t'iz a.t:,ttiit o.lt;tt.t;trJLull Jli.toi.:1j

-Lt;.ilf:i!; )l;.rit:it1r cr iJlJ 3.,,?,? ,J.!n.)s .11.J Jt!)t)i.!:,r','!tlg!{}J ,'}o !?Lrpot!Jtl il . :lnnzii}s.
t::.tti t:;ti.t ti tr,s'u,slt;t
-i-qo.i []LIs?$!p o natd i:ttt Jlsa nu fi.roli')\' Da.ntiln.ir niJ,rn:] !:lt-i{t1tr ,JJE0s "lN} lll.,\
, u;l7tto ap !D)tl]t.t
:i?1,f lteoo.trl r.in lutzr,rd :.jtsc a jrr vr es'nozt;E

t.;.tf-soul1o !)ii)t r)t)lt!j.r.#rir Jiilri'reci;:-rnr {zs'i} orrr..,rr EJ}HlrsftJp ;tl/? lts;lrI
r.li'Co'.'rf lr i;-;l-t *dit J$! I-;trt.il tJJpulluJ -roui-l q i;i;,;1n.rcins;rcl c.iuozi-rd ;luils ,.,atlsua/

')11,!tt:j;lii3.1';./ !"Li!)it!lt ti' alotitrt.tn 'ri:.t1;th's.^. t:tttuitE.to t;jnt,t n1 pJDldDlw t! .tttlriq 7111t7111
-:;litg aii.;tid-ro:,1 .-.:]atJ r,:ttui .'tnf o,).tn1 '.)l!qdso)p i.,a!:la!,t?tl.)il.tD;r oIJrlt-t 3-Ir niJiJ



r0€

r€tu durrl eeprlIu€r,p^ieptu3rrrurnro-JliueJor^€r]lJoendluseepJ'riugeouerpoelsuoeroprulruep0llg€lelqerJ€oli€€,J\qErlrurrlonaseJero-srJpoiri€€rouJs€
rS rulueo

rrrttutal oarynlqlpnprroe 'ors3:sourle ep eu€orlrur eAJolEO InurpJo ap 'raua1 IruorJJlur

urp eleJrprJ elrrnle;eduret e1 'M gg1 a"roca{ n4rad Jof op erpeu uI e$e )lurat
-oa7 a1anput alorctf.radns alt"tnr)4s ur'otn4ntadural alSe,trrd eJ €eeo u1 'p"r6an7 a1l

-Drcr ap lnxD n) apDulor ^p'JnlsualJ.etzl )eline3'eprldsnaspoeldtr '^nteiolpln"ut atDltsualut ap prruDLt JlrauSoru
durnc un ?Jnsput eleod es rS elueur ur eluelsrxe
ecrzg elri

-rpuoJ nc cunrxcuoc €suerls q g e red reileJ ele aclqau8nw aili?n!ilo,rd 'lliptlsuap

o alDit?ltntuoJstp ap aia{o.rdns rS luns rJn}€J}s raJl eieo a4urp a.m.mdas ap alaialo.rdng

'lutalxa pi.roots o-rlurp rS ,rrlewrxorde aurtcuopo ap utx 006( li 001 arruJ 'nyuota

o-rlurp 'nX 0ASt €Jrrc ap n2w nx lttquac napnu un-llurp plJnlllsuoJ else €JJoJ

(rurqcca3 D ep,lolerJ 11") ariraro:d ap rnlnueld a1e (er8eu) u.rdnseep rS (eq1e) tqnsopep
'alrz op gt op als^rotur €l roual ole e^lsoJJns aprjrzod gturze;de: elajaynrsrq S rnlelcos rr.rptSrtu

u u erfro:rp puuuriuor ueld un-.4u1 tetcero:d'oxg olJlats ep giel ra::a1 ru€rsrul lnsrelN 11U-SEJ

../ ..1.\' rr.1/1,:'/lr

'JSeraJ lotenoa 'e lgrrldrlo 'p :raxeJ €irqlo'3 lartse:al rerjelo; lnxe 'q :€csEaJaJ e'ta;s 'u ie::a1
'g lgrseo;ar e.ra3ls od rnlarpos e ptua:edu aritzod',9 le.rruog '5 irse;ac p:ou 1nlod'51 l(g) g:see.rar
-e:e-;s ed rnlor€os u ?iunue qlue;edu a:elSrur rS (y) inla:eo5 1n.inl ur arlnlo,ter ap e:ecSr11
11lfggJ
75y 't1; otn8tg

'atSolorus'tas

ti attJautttn.r8 ttttr[ alnulqo ('r!n1c7 7od'ttutttrnpo altra.fip o1 nauntsa.tr[ ri oa]ol

-tsuap D) 'acrzrItutr.utu.t roun ntdnto aiJanput njnurto./ir1 aAt])DJJXa ataf t1o4ad a1tnl

-o1dxa a[) DSUIID 't.lpu ap ttlu nAaloJ ap awtJuvpD o o1 nund tlrunu a])arlp tfinwtofirr

urelu 'r:rxal a1v a:ttt{ ail}ryalldold rl nutalut DtiillustroJ e}Se,rud JJ eccJ ul

'olnsrcH

rn1 rerielelsuo3 erica'trp ur s/ruX 0C e:.ili cp llzcy^ EI Ueosplsip JS oJeJsrru qlsecce
les aeleltxeldrrloc uI .tD]oS ltlurais'lg 8c,r1ur Jeurrur? eJse oJ€J ep ariolstrt4 ap barD)
-srra ep gleluozoJdeJ clse rS ereor^rul cp drl €elr3ri le els3 aliDlsttDrt ap oatncitry

'Jrls€ou relcueld e eorSoloe8 prJolsr ur runupllr

ru:lle o-r€J erc{:-ep 'o:urce13:c1ur iS crerrulS epeor-rcd op Eaunrsoocns 'rolrrualrru 1ns

scufl decat varsta prcbabii[ a'ferer. erraiitata la citn,a miliards de ani in baza sali-

niti{ii mcdii a marilor"$i in blza ob:ier,,a1iile'or geologice ef'cctuate asupra sedimentelor
si stra.tifrc[rilor scoarlci. conduse in baze diversclor cr itcrii.

:\ceste z()/tc s\jnI in escn{ir subsi-steme integrote termoclinqmic itt sislenml te-

t€slt'u pe baze ;srincipiului e:rwgiei VSGr'EM.
Sc consirJer:ir t.d at'iginea c'dlclurii oer. se munitbsti in straturile sltperficrale ar

sta i't clezintegt'qreu ryinerulelor ;'atJioctt'tit'c coniinutc in rocile ,sc'ourlei.
Toate sassls n!ele svnt penna$ent supusc dezinlegriritl datorate radiouctivitQii,

cJe lct nirelele.joa.'r: de buza ;i nerutcit,r: p€ntt'ti rtrgattisnittl urnan pand lo niveie ritli'
tate si pttlct'ttic. cldtmatcarr:. Noi triirn practir: intr-un oceun roeliasctiv ren;1lal din

r$.dia$tlivittlfe# tlliuroi swbstanlelor integrate in sislenrul plunetur, itrclusiY cea a
Sasrelui 4i a Teryei. Ewergiile rudiouctive devin ciirunltoiirc oind rougcsc sd mtefie-
reze {:tt echilibrul prapor{ionnl al sul,rslun{elor constitttente ale urui ontuttit sistenr

.li;ic sau biaJTzic, inciucdncl nutalii in puruntelrii de conrpazi{ie, structurh ;i topo-

grqfi c ai ., tt bs i.t I e t tt t' I o r.
SI aprof}ndlm de exei-npir; aspectul petrolrilui, zriodrnint foarle impoilant pen-

h-u tlezvoitarea tehnico,industriaiS a sooretitir. Fetroiul ca substunlci c'himica se gdseS-
tc in scasrtct terestra. unde evolucaz.iin intercJepenrlenld otl diverse alte substanle

chini.ce, tirl a avcl nici ur, cf'est diunltor, ciar dacl accir]ental ar ie$i la supraf-afi, ar

reprczoilta a cutastrc$h ecttlogicir, a$e cum deiir s-a iniinplat cu diverse ocazii. Cl'riar

5i exh.ctget.ea sa bine organizari tehnic dar excesivd ar putea avea consecinle insem-
lrate, detenninate rlc absen{a sa sil-i,rcturald qi cirimicit ac;olo undc a fbst integrat inter-
dcpendcnt ou alte substanfc..{ccst fapt este valabil 5i pentm toate celelalte substunle

in!ytarule extrasc pentru valoctrea lor prelioosi;i pentnl tttilitatea. lor tehnologicd.
Oriee cxtracfic destirratX necesitilfilor dezvoltirii tchnico-industriale trebuie si
tin:i cont dc ec[ilibruitocalin legiturl cu echilibrul general, care s-ar resim{iin

urma schimbirriior putemicc a strueturii pi conrpoziliei.
ir-r cadrgi cchilibruiui planetar al 'lerrei ca subsisteln tenrrodinamic integrat in

sistemul tenrodinar.)iic al Sistcrnului Solar, FAsiile sau Ccnturile VanAllen desflsoarii

urr r1i toutc import."rnt cir rcgiuni in care c'impul rnagnetic incastreazir particulcie

energetioo.

ir., 160{}, uieilicul Rcginei Elisabeta I a Angiici. ll'illiaru Gilbcvt, a publicat un

iric rratat intitular ,.fre NIugnete"'in cal-0, pe baza obsett,r.tliilor electunte c:u ct busctld,
sttgcr{.r t:d Terra it';srt;i s-ut' contpartr.t i'a Ltt"t ruagnet gigantic:.

ln 1759, fizioianul englez "lahn Ccutlon a obscnrat cd lirtuniie geomagnetice

erau apr-oape nclipsrt inso.fite tie aw'orc bareale care reprezinldo interacliune. a plas'
nrci nta5lnetosTtrice cu ailnos.fet'a inaltd. Stim ci, de f'tpt, aceste fbriomene sunt cauza-
tedcoploaiedcpafiiculcele radra{ici solare(r'ezi,,Rudia{ie') caremergde-aiungul
liniilor cimpuh-ri magne tic $i sfir$esc prin a se ciocni cu atomii $i cu ratlleculcle afino-

sfbr:ei inalte. Aton-rrior clc oxigen ercitali ii sc dator-eazi coloraiiile verzi si ro5ii, in

tirnp ce atotniior c'le Azrit li se clatorcazi ilr-roresccn{a blcu; de fapt cultlarea blelt a ce-
rnlui nostru este datorati 5i prooentuiui ridicat de azot in atmosf'era (apr:oape 79olu).
Astuzi este confinnat cd Soareie nostru sc pr:ezinti ca un la.borator cinetico-chirnic in
care au loc procesele substanlelol care, sub fonni de panicule sau atomi putemic
tonizafi. se propagl in intrcg Sistcrnul Solar, menlinAnd echilibrul termc'dinamic local

ri retelei de F.F.VSGT-EM.

302

cnc

dsLtap Lujtld toLu ti alua$a alt.uln.Us

Jiiclsiul os !"Ie.]sotltle ttl-Id 'olieturs ep IO.]1sE o--qrrr :e s?oze8 lelduror rrnd-ior luns e-ru3

'-rolJlJls E Ernr. op rs'rnloret-rg B p,rJ.]souuc o eP rs cq.lo.\ r] orpotl:1n.1 lsoou ui .(atryau
^oyJ ata/sotu1n.) ataunltl a1ln ti (o.4sa.uti nte.f.rotuln) nttal o.mo[uc)1il afiD 1,i!r1rrnr,, 11

;tilds'o)p P{.)Lt't 111 as-npr.u.o.{at 'ptLl}tl 1.ro ptlos d"to) ftttut aundn.rdrts ;t"- ruts o.uto[uotru

atnc sozr:E i'tlaurt un ep nq,loA ols-1 nec .,,pr4ff, InLrJnr,rJ; tlp 1S (.it1qn) nrlnt uLr

-ruccsur amt {Sot/:.n) ),s{rt,tltt" rscro:8 ll.luoulrol urp e,\r-rop unlsorulu InuouLroJ

VHTIgSOI{IV',?

'!u:i"t?Atu.1"] t?tlfttusrloqilptr{ 171 lxdlu0.} ln'^uaritt u1 rafioltautg lnruotv, tiltrl upt
-$'ltunnt 'w'i-rgsA lortsqns ap uttso|ouaruotroJ'a1niltrn o ?p tlQtoi fisfl .ns Da,roop
-:.rv.tE t1trvol ut tff!fts.tat"tun n ti r't)!es tn!fiwass7s rs {n1aun1d tn\nwalsts n Jilunutpour

-.r?l ?t!qturrstrlt ap :!1a|L)lrun piuztptrc u! t{,;:}s 'aurs ut qltclaun1d u.talsow7n ap lnltlauto;t
'\u.r;tuai ut 'ti n,r1sa,ta1 atatsoutln pttt,utd atSolorldurotta!'aleadsx atsaJfi dnol

t :ie/ i})a/,cotallFlt:;tulrin{srltt4n lDLtotst.rau.up ptltodoy e-in1r-recftua1 l}. u.tn{o1 ,3unrs

-.:.rd :crr:11 .1p.r()it-uiure-rcd eele-tfielnr uud eorurerupouuol rJnle.usqns -rLlun pzeq ut acil

-siiicut.;ilfiotol.rolttori.tl ung-todc-rElsIXc cJJ-IsoiauSeul l5a !-ra.]sourlt c.rlltJ 't:Jlsolorrielir
ul us-reu|i rii:tl-ld olss rJ-r-lJJ 1e -Iotoolr-r.rd silJAUr ieur^r ulr {?3 'u-rc.;sorulu ,1drii oo .un]

-u.t:dur;1 ii urnlo,i ';lurs:ld :e;cls rr[) Lrlourir-ircl rc-e 16r e-qurp e-re.rfelui ap eiijqlutrln:r

-;l-tnd uip tllulInzo.t pot].'luSuut-'-ri.roli J]1rtr,\rllr exolduror o-Iui tufioq tr-roJsour]u nus

lnStlrrrut lp cieiricza;do"i olso lus"iilrun otleufrur Iryxatuoo t$ porleu.Snur rs pclelurrc o.q

-r-rrp rrrSolorioLlroliq c8trs,t:e1uu,r-ntruor efep eelellrclod nc laufieur trn clso r].Lro-J,
'plts llt pro51 rllcufinru rrlocl e d ;1e-qnor ,t q?tuolll

ap 111.{t DlalD} 3P ltlr}ou.tcIp nc tS t.r,t;trii.rl Dl ap alns t).tclD; ap csnorfi cin,ro rricds !p{Jp p

infurri E-ep ucllttulls oiuJ-Ilcsap lults Jtcc,rtrur elnrr;rnd ap creo,rn$ "lr durrl ut'prrleu
-8pr::oci qunl-uu o pl.s(urucul JS trucrrour lcoe ttrtl .tolttnlua) olJiplrwo-rlxc
ril 'ually

e1 llouflrur rnincki-rer -ro]rrrrrl ;c sdcloc un qiurt:srro.r ur punrnpo.rd,ra-r-ru1 n f3tiou
-frirr-u n;,'nor cpuirui rl rcnse; locl teieueldrolur lnriecis ur er?Jalal3e elnor;nd ap rni

-nxrr[J olr rccp rt'e;elos IlipllNtcc elrrfr:r.le,r1 ,,]Lrot\(lns,,dusaia an)iap 61g7 als.adn;

ilitrdinto'i!),) tlittt"islit rt ad osut1tr3 o:t:utulJntti npoo.t nEutrl altnof o ozoa.taua1 nta{:^otaLt

-xrta itt.rtrt ut D.toios amEtto ap anlawEnut'to|i.utdunc n t! nlalnaltod na.ol.ut.tg .yi

*LtDlstlj ails'a.rrJ dzr.! {)l ttlt'tturxtlldn al iDlos !tllLrot ez}Lpolq DS o) su,}trur ap Tuat:tr/ns

atrs'o lttdutn: ';rlDut-iolt nfrpuoc l{'rr1io-ruos esndo erirc;ip ur elriunp vurrjoel cp rulro_I

rlr (erotsolrtif;euil rolrctold trle,tin crluuflrF un l.:1aun1d lrun{-ur qzf;oru-ro} rlitsotol rrl
-e u;lsui irtduitr: tlrn. telll-Ie ne rirleles rolrSore urnu clrrfr:,uesq6; 'atlo! Dl ap ;tur,totd ac
ajt?lorui a|nrln;ri ap lnmt/ tit punur.ttjtnnlw ,nlivrls u3 yjual;-gp a.!!yur ill njuan$fur
JpLirlr.r! ti't tnp 'tttdoc t't:;tto[ as atD) n) nl)o)Jad an tw.to.f Ltl leLtEntu utu{r !} Da) 1n}

*,.\i:: tlqfils tnbi 1.to ep )lns'3l/11tu dp als'a n.us2.4aj otlattEnut ntlttclutnt DalDtls.ualLrJ

'^r I tt)tutltt

Dl jnr'o!(lrp',ti7au.\'sut trt\trdunt t) at.tjdLuls ap ln.yD t:* a.tlsa.tel ntjnlo.t rnyo ?.tiutp
fi?).tdilttjt1 1nw?|0utr )/' DSnl rn Lrln)'l)q)1tr ti,.tati a1.; ptl.l)1llLu23 lnlnal)rm ntjr;xo.t tp1u1

-LIJ{.Lili3 rJ Jlr illsoso"Td tiut'tlttc.ttc ntJpafJ tjua'ut,t ol:3ru tl]s n tnlnr[tunt tt1ctauaE nznq

r1 r:r el-r:fiiu,.trloJ Lrl snp nn e.rlsuoLl .1trlt.rnt1rrr3 c[r] olrlrioutr-radxe eil:rulrrit_roJ
'taJaltDlJ lit.t()t.talut ilt ntttriuo nqtn ;i-ns ntnqd.q lnrEnut 4t ialitD

z/il n: lp-qsuolucp | s'^t/rry ttz,ipau:I 1,rry ueuria8 u3t3rl8LLI3]pUr Cie_rELu'stg/ Lrl

Alnrcs.feru tereslrd estc ult otrtcslec de vupari intrclirtul ittjurul Tcrrei de cdnt-
pul gravitational tcrestt'a. Linrita supcrioarl a atrnost-crci. adioa maxima cotd la

carc -se rnai l.loatc vorbi de atrrrosf'era terc-sh'.i, era fhata in trccut la circa 1000 Km".
cgtir la carc nu se mai vcriticau caractcristicile atrrosf'erei, in spccial meteorele eleo-
trice $i lruninoasc. in prczcnt s-Lt cotn'ettit cu atmos.f'et'ct terestrd ,se int[ntle pdnci lct o
c:otu rlincolo tie corc tnolectrlele gctzelor atmosJbrice .\e pot sttstt'age tutw'or acli.rrnilr.tr
tttrctc:tiye tcre.\fi'e. Printrc respcctirrelc sctiutri, pe linga cele dc tip gravitulionsl, ffe'
br-ric considerate Si ncliurile eleclronrugnelice'. acelea prccise care ,te exercitii, in vir-

tLttcct ctinrpLr/ui ntugttt:tic tet'c.\trtt, intre purtictrlelc fucdr"cctie electric ;i Terra. Tinind

cont cle faptul ca nolec;rtlela guzoose alc attnosfbrei inultc stmt ntolecula ionizate itt
rni,1r:ut'c. deci susccpttbile dc interactiunea cu cirnpr-rl rnagnctic terestrll, existi tcndin-

ta de a {rxa liniltt superiouri u utntos.fcrei tcrcslre la cota Ia carc respe ctit:ele interac-

tituti inceteazd sci mai fie sen.;ibile'. concret, lo cotct limitri superioat'd u as'o-nturtilci

maKltetos.fbre (de circa 56 000 Knt itt planul eurcttorial, ;i cle circo 3A 000 Km de-a

/ttttgttl axei pr,tlcn'e), ccttd ntttlt superiocn'ii celei fintre 1000;i 2500 Km) ale c'atei limi-
te ctr trebLti fixate;i ele, clacd s-ar lit'te cont nuntui de oclittnile gravitctlionale terestre.
Accstea tiind, mai rnult sau mai pu{in, dirnensiunilc ahibuite ahnos{brei terestre,

cl trebuic priviti ca un f'el dc elipsord puternic strir.'it in corespondcn.fa axei de

rotatie terestrd.

in baza cr[tct'htlui tempo'utttrii adoptat in 195]clc citre Uniunect Internalionald
cle Gcctclezie ;i Geolizicd (UlGq, atnutsferu lerestrd este imparltti in ttnndtolrelc zone:

u) Troltos.fet'n, la oota mcdie de 6,SoClKnr. sc intinde de la sol pina Ia o anumiti
c otii nurnir.i troposl'erici, vanab ila de la circa 1 0 Krn la poli Ia circa I 7 Krn la ecuator;

b) Strutos.fern, in care tcrnpelatur-a cre$te o dati ctt oota, trccind de la circa
-55oCa1e tr-oposf'erei la circa A"Ch o coti de circa 50/(rr numiti stratopauzi;

c) tr[czos.fera. in clre tenrpt'r'utrnu tct'ine in scdclere ctt cota;ttaloctrea rninimd,

cora estc ntinirnul ctbsolut al tenrperuturilor utmos.fbrice. este de circa -83oC $i este
atinsii la o ctttii de circa 85 Krl, nurnit.i mezopausi, care constiture limito sttperiourd

tt zonei:

d) Tcrmosfct'c, in care temperatura crc5te cu cota, pini atingc tl valoare naximd

clc circa 1500'C kyitlcnt, inlelea.sa co o te nlparaturci cirtcticdJ 1a cota 100-500 Km,

c:arc constituic limita superioari a zonci ;i se nutnc5tc tcrmopauzii;
e) Exosferu, in oarc temperatura rirrinc fixi in jurul a 1500'C: sc intinde r/e /a

ternopctuzd lq lirnitcr externti a atmctsJbrei.

in ce priveSle conditiile ./izice, gazelc ahnosfbrioc se supun dcstul de bine
ecrraliei ds stare p: (RpT)iM, unclep estc presiunec, R este c'onstctnto gttzelor per-
.lbt'te, p tlens[tateo, T tauperatura absoltttd, M greutatea molaculard meclie; p lr p
sr"rnt ultcrior lcgatc la ectrulia klp/dh): -gp, eLt h cota;i g acceleralia gravitalionala.

Ac,este douii ecualii pot ti r-rtilizate in spccial 1a dctcnninarea tcmpcraturii Z
Cornpozilia aemlui stratosferic si mczosferic nu cste deci foarlc diferitl dc cea a

aemlui usoat qi curat de la sol, gi cste prezentatir in respectivul tabel.

Atmosf'era clescraste la cota 2500 Km echivalenti cu distanla a I0 raze terestre:
ra.zct tere.sh'd in rncdic ar fi de 6357,5 Km, tlal fiincl ca roza pctlurd este cle 6378 Kn

5i cea ecucttctriala de 6357 Knt.
Dczvoltaren rachetclor gi a satelililor arlificiali a pemis misurarea directl a pro-

prieti{rlor atmosfbrci la coti inalti si elaborarea unui saclru global al meteorologiei

304