Cernei, Elena - Et Fiat Lux

9SI

L\atuo.tod D.U rloz)D ap atbutu'til nzoafiloto arD) ti alDlu.to.f luns' a.tD) ulp api

-\tD$qns ap Dtoltoitpuor als'a pJr8opuawou?t.tol oJnuttm{ wg-tDSlI.l aP apiar
IOi:'o)D FtiDds ut Dsr)ard aLrDo{ alnBodol o nD 'a)tutso) alaualsts' 'lDraLoB Lil ri

'altrxDlt)B avoi'(d) Ddlilltsa"tdri (1) un|otadtuat'(l) ltlLutlloA.'a.rDts ap ilotualuqput{
LuaMDrDd tari D) ap aticunf'ut puDnlotro WE-,tgSA apiltaurppunl ?i,toI ap naia.t o
ap pJryiLtdza.tda.t 4 .o1 tnlnsnltun DtnDnils DtnrD) oznq ut tnlnrdt)Lnrd tu.to/ito)

'(,,rtporl onfi" n.utltpg 'Dutoy '/96 [ atLttlt t1) Iliilc r] pcrlcturs
erj.rpe eurud ur elucrlqnd e!ep 1S cgur8 elcluezardet ?)tuosotqt^ liytlruaqns * 1)pt1ua
luldope uty ttlolrrtrlnla.t Dntnqul nalau JLtDtuu rt.ttpuoE lu,yatLto) Lu asdlD ,tnJlrq-u)

liplnrn utut tlltlnsoap ap !i ltrtqn,tapap ap atttcoTnE a1t.to.tauro13o ureorldxe qs BJJecut
ruol 'porLr tsoce uJ alnttotf.todo.td rtjonlts elilo.]lp roun Inlelru v,Mi1lt!)1ttunrroJ
tnlnrdr,tr,u.td ezcq ed 1c-rnSe;sap xaldutot s;'sco..rd tnun IilptJ ul plullolzop oJnuolt)
naryilJnloso;qr,r lerfelur rur 'rou ep sndo;d WVlgSA lnstadrun pppotil uI

'lttlttgfuvltfi o ortriryds a1o1t1oqo13 bsuarut ap pio{ lltot!Lutl pltD.ttl) lDan

ar8o1oltolaut o-.qLup alDJittza"t tatjo:uasqo eunrsusdxe qsndnse;d o ec pzroSriului as

'ercnurtuoc Lrr cdnco rlrol eu e-rec op rrieslnd elr'oc\r'ptadtrjLrd) t! o8rt{rt|uac a1ai"to.[

lzceue4un tc ,toytslnd,,Jol\'luauDwtarl sn cp cq,ro\ JJs-J :JzJnr-nurrp ol !s JoLrc]ln
er nrlurrl runrsuedxe ayur-rcd eolnd;e nu :tioaaoo na.taLu else vlinlyrtd-o1ny

'1u11tr't,trldxa tastdnsatd oaopt laldLuo) npa"t tu.t lDuotiols l2iapts'uo)

n[)7t s'ta'uttn 1tlLtu Daltnt:-uDdxa t.tsatSo.rd punituul tatinTtutl7oTnt't lttTdacuo3

'ttit!rttry c8o louawou a.{

nlputLrad ncp 'r21un1srro) ntnqtil) op rr1[nsuos le lcilrzeJ 'Txtiods tutruttl rS ,srrl.)tl

t$a$6 E. snAnln un e4el pucltlc rpr.u Fullour Ee 'tnlninds D Drnq.tnr ap nzD.t u3 piuap

-ttodsatoc aiie soE ntqtzod oiuntnlo) ntnqnl) ap Dtuautoat ut atnt ti tnln*o,uup ayu

-tusLt)Lrup nznaniarct (t)tl Wnes ap rnlnlotnJ'n 1nfiu1l nt taritt,rort cjur,tud u1
'Nfl-"rgsl nrnl?u ep rou op ltercprsuox tillnst?^lun n apqo48 a1ouofin1nwi

11it21run Tn-uIJIss qns otulnsqlsep esaoo.rd ernlrtsuoJ 'clc rp llelsoJtrrelrl lJt.!wposD
niurytuay rS nxcln3 -rololr.roJrp ciuclsrxe Dzuauopro crla r!Mnloo ntnpSo-1

'!tlsJaftlun rnlnwatsts pt Ttttg/ 1nta1.)D.tD) p,l c.reolr-re.]oJ
a$sooLt pzat n atoutjsn:- ap ltust.uriEtrt r:n taznualodt ntnqtnJ url4suoruop qs eliocur

tLtoA'o,tt:nutluot ui elrlueze.rd Joleluerrrruorjrr c rS JolJlltJInJ uznq ed pirntatat ap

,{tals!s \nvo r?ltittop,ro tl lasnsqn aEoolnun luns apnryJ '-rclnorgud zuo tu1 cllnzordo:

IJDJ'!usosr crqSun1datp 1nryEun1tl r-rlle-rdlctur rolsecI c FZEq ec uie undord ro51

'4tttloqtathq-o.tt.ts.ls-o.ttprl.rila :Dt^1ilt U r[ '.11]sr:or.l .loluf lcJ-rc1 rrlr(Ut!oJ 'elnlrIncl

!tsccJV 'atr"rpruoaS triptlluat n l,\llrJrqo n:.re1e-td-iainr Lrrp rucl celncl .ir crjnlo5

'.-rlusJa,\run niplgua"l urdnsu InlnutO JoltJEqoltur *io1 sundsu"r un

s.rp l1r; X;nsf iu ur les"rJArrrn laporu rnun uJJuJGqulJ ul u;rlldel eiuorrg;p qiuapr,r.c
ni srid ri .10 E:rJr 'crsuodsns u! Inlol lcspl € njuup,roouoreN 'ulrlulnJilrls qrqcu
'erurlclin 'rllrrulinut rlo icun InrllouLrotur ur"rd lczrie o.r lso; r j?llu rp ed gur,lrprlcnc
rp

erlieuicaf rS 'clrad o ep rd porloq-radrq lS griJofs nrleuroafl c4urp lrurodeg Jlp

-rlsnil i;1,,\ir..r, El cJllxurclrtll erfnlos gire.;lad cp clr?Jrlllu€no o op FZErcuoLroq culowocf]
'prr1rq"l.ld1q ri prllqs egylaurocF ri gnu3pr;rn; urllawoeF oJlu.rp Inlsnlluot urp
Jls]lnzc"r nJllurualutu niuuproluorou Joun BznBJ urp p1u1o1 a;in1os o plqi spurqJ

u Taldwoa ppatu rrrun ltlrpsJ ur tnlns,railtrp n aufb.t8 1t..tt1fitazatda"r etrtolqo.rd
'qiur,tr-rd p1sEore uj o,rlr^norr oIulll

-cr.r:l urlci urp prgilsn{'rs ro1u,'l rrrp lS luaze-tcl urp:oluolgteJ;oo rslr{Jscp Euret Esel

finclantentaLi de sture, usigurdnd, la rdndrtl Lor', viteza consta.ntd de 3()0 000 kntis a

procesologiei sputio-tenrporule a energiei VSGr-EM. in cazul tn csre ur .fi posibild

unulureu uceslei dinumici vibrosorice consliluyionale, s-ur produce anulsrea exis-

ten{ialii u Llniversului insu;i,

" Concepfia universogenetici, universostructurali
qi universometabolici fondat[ pe Atomul VSGr-EM

in accasti noud conccplie lsupru genezei Universului, spaliul este indisolubil

legat cle timp: tproape s-ar putea afinna c:a timpul genereazd spcrliul ;i spaliul

gcnereazd tintpul; fbr{a gravitalionala a unil'ersului noshl este bazatd pe acest

principir.r (Elena Ccrnci).
Shrdiind propagarea si contextele tennodinamice spalio-tcmporalc alc fenomc-

noiogiei encrgetice electromagneticc, am ajuns la cronchrzia c[ for,ta gravitationali

univcrsali este constituiti din insdsi dinamica sa dc tip ,,und5 vibrosonica".
Llniversul estc collstifuil" dintr-ut singw' tip cle energie generatl de releaua Forfe-

lor Funclamerttale Vibrosonicct-Gravitalionctle-Elechomagnetice (FF.VSGT-EM),'

aceasti relea se rnanif'esti sub trei aspecte:

--- energ ie-cdntp (energie difuzii) ;
energie ntsteriali (energie densd);

-- Is 11 s vg i s- t" ad i u( i e (en er gie c iintp-rn ulerie )

f,inind cont dc clinemicq t,ibrosorzica (2,5) desfEqurati sub semnul unclei fimda-
nrentale cu qrmonicalc sale, Unit,ersul ar putea fl considerat tn sistem terntodinamic

finit izolat.
Propagarea undclor elasticc ttibro,sr.utico-grattitayionale-electrr,tmagnetice

(VSGr-EM) integrate intr-o re{ea u ochiLu'i con{inind t'ichrl primor, ar pennite

sistemului universal anumite contraclii ale unor relaxdri, strict intr-e limiteic impuse
de oaracteristicilc sale dc sistem tetmodinamic izolat si frnit.

Parametrii cle stare, presiunea, lemperatura ;i volumul, care caracterizeaz/a
Universul ca sistem fizic tennodinamic, vor fi meretL echilibrali. Potenlia.lul sdu

energetic ar fr cvaluabil prin intcrmediul integrdrii geometrice a cubu.lui in calitate
cle conlindtor al energiei VSGr-EM $i considerat drept unitate JLrndamentald uni-
versogenetici, universostruoturali qi universomctaboliol. La nivelul de baz5, res-

peotivul cub se snprapllne aceluia;i cttont VSGr-EM.

Echilibrul oclor trei paramctri tcnnodinamisi va fl menfinut rnercu prin intcr-

meditrl energiei cinetice cle nahLrd cltimicd desfiqurata de marile sisteme materiale

cosrnice cum sunt galaxiile qi sistenrele solctre, in strdnsd interdependenld cu

dinamica desfiquratl de S.fera Uniyersald ce se rote$tc in jurul propriului ax. Forla
Fundamentalii Vibroscttricd (FF.VS) reprezentdnd baza lbnomenologicd a. energiei
gravitalionct /e, dctcrminl proporlionctlitatea echilibrata a celor trei parametri termo-
dinamici _funcJqrnentali: p, 't4 T. La un anumit momont al desflquririi f'enomenologice,
aceea;i FF.VSGT-EM extrage substratut'i cle automenlinere a termodinatnicii celor

trei paratnetri in perJectd reci.procitate ;i total echilibru stubil .

in cadnrl noii conoepJii universologioe, se consideri c5, (Jnit,erstLl este constituit
dintr-rrir singur tip de energie denumit energie ,,qbsolutd", de naturl VSGr-EM,

156

L9I

'elclc;p e sES nes olcrrnd enou Arloo.+e el€uo-urre U loa 'droc lnun ee;eurul
--re1cp ru1trcd 'po lllnza"r 'elcund reJl op nns elderp lnop ep ]?uruuolcp olsc ynueld
pc '1dr4 lscrc erin.rcprsuoo ur enl urol ro€C 'rJnuBId re.q urind IOc ep lpuruuelop ctse
dloc u1 'eide-rp lnop cp ncs elcund re-rl urind IOO ep lf,urulrotap otso ueld un 'clc e-qurp
(guttutut) lllnos IETLI eso ciuelsrp tdr4 ep plurzerder iS elound gnop urind IOc ep pleurur

--relep elsa lldue-rp g 'fuoc un e-reue8 eA nES InpurJ nl eJeJsrur nl-rgr € 'ue1d un pzee.r

-euei 'o-rccSrm ur 'erEO qldncrp o lzeaJouof oJBoSlLLr uJ ltqound Fo EOOpr utenled
'DlD.tlu)tl.tlsotq

afin1o,ta ap rua.tdns ld,uu D) alzrqa-e) taitoocs Dpp) ol nund dtstu ap alajntnt?
n1 a1:s 'trnuaSostatrun poa 1n3a4u1 Joryua)uo) ]soJ q "rn o-rpc ur l[fl-,tgSl )truvlnp
teund ut'rttoln ItlLIrl llirpeut.relur sr.rd lnderur !] le rt-usou rnlnsfitnrn Dzauag

llrluBroru elrldlruud ad gryzeq
Es El8olouetuoueJ lS t{g-rCSAU.{ ap enEoiau

'Nl-tDSl e )uuoJD .tolt.u1ntl.t1s ap a1olods
altuntsuauttl) rp clucpr-red?F\ npl.tu ap rutr?)utt1 rS eiu:.rre-11 cp ln)llrlLrenJ '-tolDLrozdl

)nuoutp |r)lLto) nn lenrfr,ro orflolos-rc,rrun rnlnlJpoul cp EA SA -roJopuu ?c_rcutnsul
'e1uolroduroo oprrrl Jolo,\llledso-r c !zelr,\ rScrcoe v1 punbrct .,r.ntuat|" e1$ru qzcour

-Jof eJ lptpq Et ool punp'aytuns'tu cl )plut eo',rrsledsrpou ntpour uJ s4LrI 000 00t ep

EZctr,\ n, n8cdold os I lg-rCSA'CC ltrolcl 1n8unl r:-cp 'c;uo8 nfeds pugurfrro3 tJntqJo

lp ncic"r o fo €lso durco-er8lerr1 W7-ttslgg npiat lo )tluDlnpotuldl ln.tqtlnl).)

cp ericun; ui e rJalELLr cp rS erS,reue ep eprndrl c1eo1 atnf.raTt yS ozoaztuo7to uA

\p)srarrtrfi tr{fllgSl ,lg lllurza.rdatnutwn1-nrE,,aua nvs (r:zntiil rfiuut-ot8tauV

'urlnqno et-4euroci
el eleollr.TeJ o:lrleutcleur t1n8c,t -roun Inrpculrelur ur,rd lep '1o,rc.;5 [ll;pl]c Lrr trzr.:oltloAe
les-IcAlull Ittur.llstS 'rtSoloueuolrej 'qno ur esrJJSru rc-rc.+s Inrpoulrelur ur-rd outJpec
n-4cd rn tllJlUort-qs IEsJOArun Inurolsrs cr-rleuooi 1r,;1uoze-rdar :urc, e g '.tl{ o.urBtg tr1

'lotutlrJo-otllenrc atSlouc t'tes crieipe-r-erSreuc 'csuap er3;auo nes ctJolltur
-ct8;cue 'xn1-erf-reue ne s EZnJlp cr8rcuc nes durnc-erSrcue :oloedsr rc-q qus lclse.Jrucrlt

7g'.tg o.m8t,1

s

Prin ibnomr:nr:logia rczonanfei, un punct VS gcnereazi un altr"rl. La nivelul
distantei cirntrc clc se va interprlne cl undi. Tclcinai in aoel rnoment i5i va inccpe des-
fisur-arca tlinantica proStagd.rii rcctilittii eucliclice o undelor in spctliu, prin inter-

mediti tmr:i fbrlc r-:ore del;ine nti;c:are: tltt cotttructie -,ri relqxurc.
Si prcsnpunern cil un cArnp electrontsgnetic estc constitnit dintr-o rc[ea de ^forle

i/.!;are. prin intennediul dinamicii salc curuci*istice care deri;r1. clitt speciJicitatea

./,:nunte noIogicd cl+.: untla. genereazd cleclronrcgnetisntwl.
in sputiile acestei rolclo. org;rniziiti in ochjuri ;li noduri, exist[ vid. Aceste mici

zonc d,,' vid au un anumc rcl f-enourcnologic, menlin0nd constanti patamctrii cle vo-

lurn. prcsir-rnq $i tempera.frtri, intr-un ec1:ilibnr stabil.

llale.uun dr FEVSGT-EM manif'estl linii dc propugure euclidicri. E,a reprezintd
.,schelctul solirl" aI Llniver.stihri inci dc la inccpt"ttul genczci sale, ca sistcrn termo-
clirionir inchis, irrtiat ;i perlect lansat printr-o.fbnomenologie dinanicri. sub semnul

ttrusi p,erpatuum mobile .

]?.etasuct eslc elastica: respcc-tiveie spatri gortle ii conf-era caracfcristica urdelor

elustit'e cl jiecareo Jiminuutit ceea ce, imprcr-rnii cu t'aptul vitezei constorttc cle

propoE{lre (30() 0A0 kmi.,*) Ia nivelul triniilor sale de for{i, rnen{ine con,stanfi cei trei

paramctri tlc valrmt. presiuna ;i temperatut'd.

La baz;r tmiyersogenezei stau ni.llreroasc fbnornene principaie, intrc care cel mai

irnpr;;tant este miscurec. inc,5 de la prirneie motncntc alc gcnezei sa1e, pAni la nivclul

au:tiral ,s1rucflrral 5i inetabolic. Sistemul Llnivcrsal se caractetizeazi printr-o anumitii
nti.sr:rtre tlesfiigurata iir rnanielir unifbrmu qi cotr,stctntd, pe baza principiilor mecanice.

Frimu! principiu al rnecanicii, dcnumit Si prilrc:ipiul inerliei, af-rrml cd ,,orice
{.ot'p so1"t si.stt.;nt inuleri.r}l i,yi. consc:trci starccr cle repatt,s sctti cle m$care rectilinie qi
iini.frn'ma ytc irttreoga perioada de timp, c'dt asupra lui rut se t.'a cxercita uclitr.nea altor

cot'ptri. sau slsteme". {ionceptui r1e iner{ie dcfrne$te tenciinya ftrturcr corptn'ilor sau.
slslcntclor ria a-5i consettd ::tar<:s dc rep{rus,scu cle miqcare rectilinir:,5i uni/brnrd.

ln carlml Sistemulrri Univelsai, foarlc dificil de evalutit in rnod direct qi

cc'rnrplcct, s-ai putea ern:ite ipoteza existenlei unei retele euclidiene de FEVSGT-EM

aie ciirci tr:rie se propag[ cu','ilezii n]erell canstantir 6A0 000 lon/s) de-l- lungul tra-
sccior iiniiior salc de forfri.

,\ceasti lelca universaii ar putoir fi ctlnsiderirtd un sisten incrJial, deoarece nu
-sirt'erir nici o ac{iunc extrmi si deci. ror-lseste si-gi mcn{rni starea sa f-enomcnologicd.

.41 clailr:u principiu a! ntecunicii aflrmi ca.,ducd. se c:xercitd ct nclitmc asttpru
tuuri ctttr.utrit carp (sistem nnlerinl) clin partca altor cctrptu"i (sistente ma.teri.ale),
cc.trpt-1./ (si.,stemul ntaterial) c:onsiclerat i;i va schimbe stat'ect de repaus saLt de mi;care
t'c(:ti!inie si unifbrnta '. in tunp cc plimul pnncipiu sc aplicirrelelei VSGr-EM univer-
salc ca sistem tcnroclinarnjc inchis izolat si finit, al doilea principiu nu se aplicd la
nivel giolial, datir firnd iipsa de forle externe care si poatd acliona asupra sistemului:
el se aplicl in schimb la nivelul dif'eritelor subsisteme inte.grate in organizarea uni-

ivcrs o sh-u ctura I i 1,1 11i1u srsonetab o i i ci.

"s

in cadrul rnccanicii, fenomenologia se desti;oar[ gi in bazapri.ncipiului relativi-
talii rneca.nice (Golilei), carc afinrli ai orice sistem in mi;care rectilinie ;i. ttnifbrma
fAfi de wt antuuit sistem inerlial este la rcinciul sdu rm sistem inerlia.l. Pe baza acestui

priricipiu am ajuns la concluzia ci tirnpul se suft'ge ia fel in toate sistemele. Acest

t5B

69r

'zluallodLuo) a Fltnpnits-ostailtrn,!o!!h!tpua ap SA 4ri nslndrur dlzol

pLtnrultsLfi 'duu1 n3 luDjs'Lro) t1A-trslto) as' losnnrun tnln,ua$tS E Iffr-tggl r.)lolJl
lu, lotuawqpttnl'Sl Tns\ndutt rptg t'1d) ,,g7 s1ndrut,ap eounrfou rrie;cprsuc.r ur ui

c.reo r,ieurldrssrp.rotrir arSolouruucl o gieldopn clso Lilsuou reridernoo lruppo LrT
'q.,tic.-uo.

3S lles dUrrl uJ Jultlsuoo olse siqcul rrlrr3o[r r.ue]sls irlutl l3 letot 1ns1ndu1

: ( nd 1 ! rI: Ud+ pd
' 7Sd)t1ty7: 'A : ry/ Udp
{} :1p,t ndp :1p/ Udp : + ryi 7Sd1:
: n5g
(Jl)i

to'itd lt'd g -rol ircrlnor uuras ep "rcp clnic 'rurJ_rf,s Enop tolf3 e Je unslndu.ri
ole.r3plsuoJ olEr-rirsr$ aluolsrs cnop -roIe:] o1i-inslrrdun

;.lIjJ0.Ull op 01"IOl FlIt-I3Xo cS l,IEt e_qur 3lcr-lJlpul aurclsrb- nes

t-rttclrrtc cn(ip t1t olnIlunsp Li eefl-rd]c ruroJcs o1s.:re:r6ruriiur ie ni,ftour:c[ u.tlcrl IE-cp

il elrt-ielio cs a-rE:l r-riur sndo uLrr;s Jp iurJ-rss pnop plurze.idu.r t7S;.t;i;! (rLlttLi

.nC-.tgSAit9at',8trl,n,! uoa"utaHp:gaLflrtrl[urrurrtljl)f,xt:gtlt!iSlnun o
oslt1cttg nos wlozt gtaltarf ctrttuuroow,ta] w{rlsts Lili olso lus,tlltun lntilatsts
punutiuot
elroC es 'n"mlotaciuial A auntsalri 'tuttlotl, op -toILrloure,rccl n cliul,"rgui
et ttulr]r

eorurS.:ir-rr ep tltoo pupuri rt J.rEnurtuor ur niuazetd rLr()A oc ecso purcfucrlLty.strlJtrr

nns il)lo1t )tao;)aw ,nalsts un e]se l?S,raAtul, lnwdtsls 'es t.rdnse ezJu(rlj.lp rs clii.-)

3u-I3:i.xi -io1cj-ro3 niuasqu ep ]uoo puguri 15 rnlnslnciu[ rt-rlruosuoJ ilfi.:J nzrq 16

!tt'

I
D S.t a..ttu ut a] ;-t rn I

-atntu. n.inln LU s!t,l)llJ ltrlozt tualsts Ltn. rltLt nl)la.t ntt nttu/ noBoioirzurotrJf fi,1jl)ttlt,)V

IIV-tDSl alaiat tuntu a/D aua]stsqrrs niuasa Lu Jutls dlnlnpnrlsos.tatutt apjqtlua

zirLil't31s3rlE OIEO] nC ielcldopl .rolrrirr.rqep I[rpn.] u{'ruiJlsts Jln.roprsnoil resspe

r+ Jo,\ crrrolsrsqns -rlscJe 'r-rngodn-r lolsoce €zeq Jri ,tlltloqttdruos.t?nltnt ti q\atn1
-atp?ttsotta6lun ?,ril:tttu'9.ro 14t[tlnu-Dit:t ttt a]nt3a1ut altEoiolrawouaJ'aJnuopJoqns

dn r'!ns'niualno-td ap r.ut:.todn"r ap a)rfiufiLt lipltsuaun ieun pzeq \il ,att/r,tDlu ap awp.to

ciiilru culro-J ?D ailtzlstsqns ap anlts'uall/7 O-,!.urp tprllro.+ i1s) Ins,tailun !nrila$ts
'llllozt nDS slLput ajs,a )tLtD))Lt! jntitdJ:;1r-

'au..rel-Ya ;sitaJ nzn::ttoti:tn tu (alDttait)Lu auri)j,rtr^qn:i) turd.ut:t Dnop iiip l;)ru.tol l/.r/.\',r-r

tttutt ntrlu:'tt !rup '!J ELLIJIJE aJeS'ttt!t1s'ltidutt tt.mtt;ss't.trn tthlal ezrq ut [,uosuJSJp

3s i-lllJ LiiltLIotio.J ut-t tlltttzlrcle.r (olcr-lrlrtu ouI3]s^rs) r:ncltor e.iiurp ccunrjf,nl-1liri

'l!ts,ro,\tLIn urelsls rl1lojrul 3ip Jlueu

-Lidturtr lolrurelsisqns erildr cs nidrcuud lsesv'.tn..tlLt(n uLuas^ ap rDp xlnBa nj.to{o trc

il)l7op lD ap ltlla) o.rdtrstt tttrorjcnat ot (lnLDlDut ulajt-1.f ) r!.tct:t ltttut.td'oi.ra! o1.;uLgtn 6
n; {1uua1nw utalsrs') rl.rot 7io tut nucrtitts.tn (1nua1uul tua!:-ts) dlot nutr n.tdys'n }fij) uJ
Ittrr) {t't:r rttLrtilr t! '1.!lr)t.t,tlntu,)t//.)/r.rf/ t.itid.t,tt ,t. lJ!1,
ts'r!Luitj)tl,j.t ti tttuirj'to lntdr:1ur.ld rt ltrunuepr ,n)lLiDJdlu t^"o.tdi.ta.t naulttiln :rl c.r.l IJ.l
1o nttlttttt.tri Dail).u
lf/
'l1PS Fuoljrixa tltp lEs,Il,\]un rnlnurelsrs c [tLrJ]Lrr etfio1t';uoui
-olrg ln8tlslAur eF Irrgtp rsru iglE itr r$ ']ln1ur cp [qrsorluir c]sJ itJ luepr.{E .iorj_tour
rtillttt;dls"ts; ltt..tot./atLtl ttt t't84satr.n plDoi as ns aJD) t!) )n/D.)atu 1u;tuutad:ta at r[t1 tttt

r,71l.i DZ',!ln)..i:;7nod as ttu a)?,tDcar'lntinut trlr1,flJ' ltlLnt D t.ttr.t.tr.t.ftwt 2tLt.tl.t1..:;)-.!,:.tt:.t:!ttu

)fJ ttl):; tttt;t{at JP 11.tDls naJnmtrtJelalt oltqtsod alsa 1nl c! {tcuoLLrosf;.l[] trlr-rrJB nrdicur-rd

(m,)

(mr)

Fign'a Nr. 63

Reteaua de FF.VSGT-EM este elcctromagneticd si untpla intregul Spalitt

Universal.

Erista o singtrd fbrld care aclioneazci intr-un sens saLt intraltul, dt'eapta satr
.stdnga, cletermindncl ntasu ;i cdnpul, ,,plus" (,,+ ") sau ,,rttirtLrs" (,,-"1 Aceastd feno-

menologie se da,sfd;oct'd in cqclrul tmei clinamici spcrlio-tentporale continue ;i

irer,ersibile.
Encrgia continutd in relca ar manif'esta trci aspecte:

-- struclurul, rcznltat al umitoarclor caractcristici:

'- stcttionard,'

rcctilittit':

-' euclicliund tritlim ensional d;
- con,stituitd tlin encrgie cineticd:

.fu nclionul, rentltat al unnltoarelor caracteristici:

-- fbrle energetice acli.ondncl lav'itcza ltminii,'

stabilitate cortsiclerabila ca reteq gravitcrlionctlci unh,ersalii datd de

.fitrle energetice:

Releauu VSGr-Elt4 ce constituie strLrctut'ct unh'ersqld cle bazd se glseqte in
condilii cle temperctttrci 0o obsoltl/, ogea ce inseamni cd entropio S estc nuld si deci

s tu.b il ita tea t erm odinqntic:d, tota I d.

(Jniycrsrtl ar putea fl def,rnit oa un imcns cub de energie VSGr-Elvf . Rezulti c[
strucnua sa este constituitd dc o relea foarle putcmicl de encrgii cinetice care il
parculg ir.rff-un sens sau in altul, $i carc detennini mici cuburi clc enetgic VSGr-EM

in cadrul unei perfectc dialectioi f-enomcnologicc.
in spatiul de sferd, a$a clim ar fl Univcrsul ca sistem cu migcare de rotalic in jr"rr-ul

propriului ax, nu existi puncte cardinale. Analog orientani spa{io-temporale a s.iste-
mului nostru solar, vom adopta. pcntru a usura orientarea, astf'el de pungtc cardinale.

Pentru simplificarea calculului sarcinilor clcctrice ,,*" $i ,,-", cdrora hebuie sd lc
adiugam gi magnetismul ca fbrfi asociati elecficitatii, vom adopta integritatea geo-

rrretriol a cubului.

160

r9l

'otuoSuel r$ e1e3e LrnoJoo enop elploleo nJ nllrolur piue8ucl op l_rodrr

ull-IuJ cr-rlcuoe? nlqurEsue olnleSJag'pur 3I-IssuInJ-IIO ct?) aJDLu mf1)Ja) lngaLu\tp ruoc.rcl
plurze:dc-r eznnelodr lnop
lnlound ur tlrelxo c1ue3ue1 Lrns-rco Brrr,\cp lls lol

-Ilttoc plelol IIJ pull^] tg ).D) lnudo-rd uI SIJJSuI o-IccerJ 'alacsost a:tn1gtrn1da.qt r,uttt17
-uttt4 Enop gzee,rfelru crqx a?ujaaoat rictt.tlsuo,
.r,,o1u[ng-I"nrgrpscArlr1onluur nu1ltld, '1.,t6V-.tggr1
nzlq ap DJtuloln oalDltun crle_r8 teluezerde-r ury
rnlnloydec

e1e a.rcurldrcsipJelur elxoluoc cleun'1e,tru lls ttn e[ 'en1er uro.rr. t9 .,rN ern3r4 u;
'eJl?nuquoc ul €pJoq€ luo^ o eJuc ed'ouleutoeS aJope^ ep Fund urp clelduroo eelEIl.tuuo.]
cp gieuodrpuoo clsa uSoloueuouoJ ielsecu trup.rnSq;scp ptcldtuoc 1lerefieleiul

pqo13 lryxaluo) w n1n.Ba7u1 rollctln ,rirq np
w'!-lgSl a)luro|D !!ir)ltun Inle^tu €l llxllo^zep pcrlc8reuc erSoloucuroue3 ed uzneze q

cs l€sJelrun rnlnruelsrs n e1eqo13 ltg-rts,,l releic"r e yct1aB.oua otBolottaruouag

wg-r3sA arl8olouauoual llrlruBuJp B

sJRJurlusnJ 0p Elllotuoac

'nydoatp o1 nEurys o1 ap o.noinf.rap as najat LtJ Wg-.tgsl.ll lopput.t oa.mEodotrl
LLIE /79 .t11 ntn,3tg u1
'lNI-tDSl nunajat urp lueru8e-r.; un leluczetdo.r

'lEsle,|rull Inulslsts 1t?tsoureu lzeol

-rrourrlE ax wg-.tDSl orS,raua EZEOZtLLuu '() n,qnEau nos o.ntota7 A ( | nultzod tros'
n-u3o.4xap'dllrlue ep undrl pnop cioc errilp ltuclsr-lJuo. ncunrsucl 'q[]uoriuo^uo3
rs FrE4rqJE EJOluEur o-r1nr 'el8o,to1 roFjplpue q,trie8eu Blrrl lra e;rio.4xep roili

-plpuc p'rqrzod e riclou o lPpJoce ury'"ugota1 nns .tt8o.4xap sr/a.r Lrn-,qul c8;nccp eleod

pj;o.y plsnece po 1n1de,1 op otuurrruelop luns ctu€Jscrtuoc ol{!}pu3 .W.l-"tgsl.l ,:I

.ai.tof'atnEur.r laull eiuotslxc n-reprsrroc uro.t 'clcp tcuur]x ur? Luno 0sB 's.rcArun ul
'plLtDlsLto) nalaLLt auoutryr a|IDJSn.!Lto;'t .ro1tjn14ua n ntuqa8ln DLults, 'slLl)Lu 14{g-Jtsl
waisls' xo1-Aut :€J urnulrgr qs rieurlcul uroluns o4spou rorfde.tuoc Jlupno uI

'lllu0lsLto)

tlaDw auDLuDl a)1.43ep Jollltl).tDr' n ncttqaEln Dutls ',slll)Lrr u.tdl:^1s ut't-.\Ltl

ln F'igLtra lt!r. 61 t'or fi dccr intcgrate urmiitoatelc elemente:

- tr"ittnghiurile thepttrngltice i,sasc'ale A aCE =- A ERQ, uncle:

aC: CE : ER = R!2 cq rc-tpectit,c cetete;
uE : EQ c'a re.tpective ipatenuze:

yinand cort tle ittsct'ierea fiecdtlti trirmghi ;i de.fhptul ca cele rJouii cercari

cgale sunt tangente extenrc, ptctctic catetele devin coarrJe ccu'c,sultintind urcuri cJe
cerc {:u t'ctlouree n/4, icu' ipotenuzelc det,in coarcle carespLtnzdtctare arcurilor crr
vuloarea ri2:

..' in acest motl, re.leritar la at'ctu'ilL: tletet'minote de cutete;i cle lpotenuze in

culitatea lor cle c:ocn'dc, este ptilem ,scrie ttrntcitr.)area relatie, cale \)a. insutnu parcursu-

rile: urcurilor clc cerc:

uC r CE + ER + RQ - rxE + EQ; tlat /iind cct:
a.c - RO :
cL -: ER: n,/1; uE : EQ : ni2; tleci:

1lt - l;:1, Jcci; t=r;

- ,sit consiclerdm triunghiul A uCE c'ortfiritnd ,sctrcino VSGr-EM pozitivd ;i c'ercil
suu de inscriere cle sens dcxtrogir avdnd tloud arcuri dextrogit'e: aE: tlr: Eu: d,:

sn con.,riclerdm tritutghiul A ERA conlindncl sarcina t'SGr-Elvl negcrtivd. ;i

cerctrl scru cle inscri.g'c de scn,g let'ogir rn,iinrJ doud qrutri de cerc levugire:

Ee: l,: fiE: !::

Mecanica fenomenologiei VSGr-EN'I

Estc vorba cle doui entitirli VSGr-EM Lontrdstantc convenlional indicate cr-t
simbolurile: dettrogir'(pozitit,) Sr levogit'(negatittl . inte cele dotta entitali se ctes/d-
;r.ta.rd o /brla rte atrctclie r:u.re cleterminu senstrl de propagare a tmclei VSGr-EM. in
F'igtna l,{r. 65 punctul tt este asinti,lot ptutcfiilui M, ,ca punct c}e marim al entitalii
pozitive: cle o.semenea, puncttil Q este a,simi.lot ptutchtlui M,, cq put'tct de ntaxint al

entitulii negcttive. Accste doud puncte cle ntuxim pot./i consideraic;i ca dctud sarcini
cle sentn opus; q,, pozitivu, ;i. q., negatit,a. care se (ttt'ag ctt o.lorlci ce determind sensul
rec'iproc cJe miscure ul respecti.relar unde I/SGr-EivI, pctzitit,it;i negatit,ri. Punctale

rrt, ;i ni,,, reprezintci puncte cu potenlialul iniuntritiitit./alu cle ntaxinte, /iincl ;i

gectrnetric situcrtc la.;luntu.tatea clistanlei clinh'e pmctele cle mttxitrr ;i punctul ,,zet'r.t"
E[0] , unde y-a/oaree este nuld cJ[n cartza ailuldrii ilintre cele cloud r:ntitcitri ,,+ " ;i ,,-"

pe pararrsiLl lor.

ll{i;curea unr}e i pozitit)e ponle;te clitt purtctul de nt.sxirtt Mn, .li se indreaptd
c:dtt'e srcul dextrogir dr, pa.rcw'gdntJ nivelurile pozitive descrescdtttctre pdna la
punctwl tiet'a'( E[0], unde se e.fechteaza o inflexiune,;i.se indreaptd spre urcul
lcvogir 1,. parcurgdnd ni.veluri negulive crescirloeu'e pdnd la puttctwl nturim XIu, de

ttncle, sub influ.enla uceleia;i ulruclii, ,:^e intlreaptii cdtre urcul levogir l, de valori

rtcgcttive descrescilottre, intorcitnclu-se in acelct;i purtct ,,qero" E[0J pentnt u efbcttrct
aceea,yi inflexiune pi u se inclreptu catre urcul dextrogir d,devalori por,ilive e:rescii-
toure, ;i pentt'u a sa intocu'ce eJectiv la punclul de nrcxirtt M,*, de ttncle pornist: irti{irti.

Trebuie sa prccizirm cd, in timp ce unclct pozitit:it porne;te de la punctul cle

ntexinr pozititt, in acclaSi timp Ltnda negativit porne;te de la punchil de maxi.nt negati',t,
pe baza aoeleiaq;i alruclii exercitotr: de punctul de maxim pozitit;. Cele doua unde, in

162

t9r

a.uLrrod ap lDritut ntl)Lud n1 nuod ttrnrx;:i1{ut ts\nalacn punLurn lnesD,u 3a4w nco_{a"t ns
rodn nt ntltrad'aivlttulo8alt DtutxDLu ap yt1tund n1 pr.nBunfn 'tg lulcutrd ur awuxal/Lu
o D)lil puonlca.ta Dttu|lLttD DA DpLfll 'poLt.t lsaJD ul :n1lt1lsDllLto) DarD/nuD ;'stuprud nt

ouDaa pn1nod ntuttz:^ D) n.tl'tad '1nu pttjtrayod ap n"qnau lmnd un n 'a1n1ttt1oEau our
-txbLtt 2p lcuttd trn ('nt rtu c.rnt 'tg lru.turrd ur aEunfn tir6 ptlotntd ut Dlttur.tou Daunrx
-a(Lrr oznantt* lil 'utrxDlLt Dp tvltzod ltl1ctutd utn putulod'pttltzod rpu2 .leuorjcurg
olrunc-r IS -f9 :4\.r ufi)tg ur c1c;Ltozc'Idcl loloo cj{rlrurrs WI-rUSl artLuolD liqlrun pnop

E Wg-.rgSA tolapun D)utrvurp lelueze;de; ure opun 99 '.ry,t ntn7tg ulFZtlBuE !S
l0uetln eluoze-rd

nroA o c:r-a ed ryE-ttsl oloiol ILIEut € potrleuocfi ea-rellrezcrde.r ur e1er8elur llc-rciu li

.IoA €SE rt',,tt8orc1" t)ap',,ArtoEau" a|sa taztLtalodr o\doa.tp n1 lda.rp 7m43un puDttD
yr48trnr.4 tnr',,lrEo-qxap" pap',,itrJrzod" alsa Dznltalodt n7uyts ry fiatp lmq7un

puDttD 1nn13tutt.4 DlatD) nznq ad oalnltyttrotjuanto) Tlrquls rup, /9 t1q o.tttFltg u1

gg '.r7,7 a.n6rg

\N
'99 ,tN otn7rg uJ leJlsnlr
olse urno elp, 'laund un ,\rlcefe lzecrruo.+ eJeJ ala)sost aur17un1datlt ttntq7unt.t1

lnop ep cricerd llrrirlsuoo olso _c9 .r1,i n.utEtg u3 ]etueza-rdor WI-"tgSt lttLttoiv
'rrs rlptrn ap $ 67-,rgSAtItI

ap Dqro( a$q'altloqDnwosatLrun ti aTntnltn,rlsos,railrrn.attTauaSostaaturt

llJltJalflry DzDq ol ap:tlla8taua :,st)"tluo) lnsot.tzlstra ,dru1l ftn1a:tn ur.ri a1atnw qZua"t

*aua8 atne nnyni2l.sap p lJap gi '17"rpcinu lnsuas ur ntutnu ,lltaJip poru trg tppun

ap rht 8ntn1a)D Inrpatu,tatnr ut,rd p\sattu?iw as pi"tol'p;tym riuaacn.poru lsece u1

'1cund rnlsern DalDltlD-qitau c:.fllrzcJ !s eop,J 'n.rn1nuo lnrpJtllrclur rturJ'tj.,u1o-Zau t!

Drultzod .rc7 nataundn.tdtrs :gg '.rl,7 n,u8tg rn E mlluJund pilurrse [11J ,,o.taz,, plcurtd
ur ilrurool tssrcrurur .tQLcs'J-/Lb| 000 00t cp e1ef,e rrzsir^ eI rs euellnurrs.lol cerrc$rur

(-t{I) u -c9 '.ig o.tnSig

-</

I
i

ZI\,

r{+ltt)

(r\4DW-)l

Figura Nr. 67

Trasettl mdei in dnntul siiu la clucere, peraffge ultcrnatirt dotd arcuri cle cerc

clextt'ogi.re si cloua arutri de cerc levogire cle valoarea il2 Jiecare, ;i la Jbl la intoarcere.
Trebuic menJionat c[ practic este vorba de doui unc]e contrurii core mcrg

sirrutlten, intdlnindu-se in a;a-numitele puncte clc anulare, uncle se efbctueazd. respec-
tivele inflexitlti.

in Figura Nr. 68 este readusi in reprezcntare gcometricl spapall fenomenologia
descrisi in Figura l\ir. 67, a$a oum arc loc intr-adcvir la nit clul sistcmului tridimensional.

Toatc cele dcscrise in Figtn'a. I'lr. 68 se pot arnplifica in rnod analog in cadrul
re{elei globale. Vor cicrivn $i alte grupf i alc unitaYilot' cle bazit in unitali mai n'Lori, de

Figura Nr. 68
164

E9I

'w7-lrst:{t

onnaiar ep pleluozorde: q rr toprSoloueuouoJ Jo-rrUnl yrqesusdsrpur ..godns"

op Illlo_J poeol orec '<rnlnlpour e erepcrged..c.rpts" llseote EJ urelcplsuoc roN
nuydactad n.qslou DatDUltqtsuas ap olo)utp EJIoSEJSep

os rS ptsrxe e,rax 'a.nltDrJ.utd ,,t.rp1t' rcun lnlpouue]ul trud ac8olouawottaf njua
-ttfut o i.qooJo ,,!lro]oxc " toqn.tn[uocLtJ lntpery ',,n1ajtroqsqrts njtrazatd ap ]nittang[tu

alsa a.,n) nta)" ',,lotla1ou Tlodus'rnnn lnrpouuelur ur_rd c-tnosc+sop os lcrl€lso.eoolc
teunriocrelul Fc pAOIc"r Eiuelelrp llsEOcV plrr u! Da) lD)Dp D)tLu tDLu alr^a ntpaLu
a)tro Ln p2uotsoil)ala aunrjcn.oltu ap njtct{ !o }puLruuoJ c-s 'lp}uaLlruedxa

'p$ ul eluJnsclsop Joloueuroua-] olcloefe no eJ-npu?Jtdtuoc 'corlplso,qoclc

-rolruttticc-rctu1 e1:i-ro.; ptDosplsop JS rlr?.r t-tr Intp€ur erjclaprsuo.r ut ]nnl p nilz'I'(tt)t.tt
taprp
DiuDlsLto)) p^UDp.t n)Ltl)ala aJDJtttrslw"tad op Inuouroue-] puclnrrrroC
n plotjuolsqns planuo) atr-a.rdxa
'NIlgSl g'g annaja.t ut nEolotratuoua.f

ap au..tot oc tolatuawala toltLuolo o alD.uU)n.Us' taluDlltlzar t)znq Dl I4[I-IUS/ a]DillnLt
-otitodo.td ap lnlosqD tustuD)aru un IS ltslxJ pc urcroprsuoc '1cAru lsece uedrorluc
ps Fqrsod o olcc ur ?]nwru ul lolcuun lllloqE] uJ llllrrozeJd clso lunc e Se ',, tt.,Ee.rEolpA

e1 pued unurluoo nolnd J?-s poril ]sooc uJ ,,t-" lttjuoltq pLtnJlnzat ,,Gl + G-),, !/

D^ DtjDturs' Dap :aivitzod rinlrtut n.q ti aulo8au fi721tun asni tttp plotu.ro.f'a1sa (ntyoc

utp) ouln8au os nalryt1u.r .',,f t" yritutltq pLrulnzal ,,(f) + Gl" ttap :alvlDEdLt

lipllun ta,rl t! aultzod ti121rutr asr-f urp !l€Lluo.] g e,r r:,lryzod us eclelrlue lelucpcce-rd

tgcep pldue rru rS tJ EL tnp,to rl?ila| /z ep €oletrun ',,e-" ytjunlrq Dllnzar D,I
,, (t I t $) " rcunln !(ertn4uoc DrarunLu 4 pap) nt4tzod alnltLttr o ti auln&au ljQllun
la4 ulp ploutloJ'alsa Dtrrjo8au ns DalDltlu) :,,2+" lnjuoltq plLlllnza.t,,(t-) + G ),,

tcap :tx.rToEau outr ti a(vJlzod riDllLilt \a.q urp g}€[Lr(u eise g.^.r}lzod es Ee]€u]ue lqlduru

Istlr olso utpto uallop /r, op Eelcltufr'!ipl!un Dnop t)ap :,, I-" li ,,t+" pdp ;ouloEatt
nLtn ap ti n,vltzod alojlLtn ., cp pllryqsuoJ otse ulplo InrurJd ep ee1e1ru1
'o]yc.llp eor;e-r3 oJ3lcnico llc utplo nolra_e Ie cp relplrLtn rS urp-to

f,olrop Ie op Eolulruu 'urp-ro lnuud op lznq ep Rltclrun ltlcrpLu ue c:niry llseorc LrI
'DzDq ap l4ig-rr);r,l ,!op
nalolrLut r:;1 ap ptutltorl'a1.tndap rou.t nirs r"A'n4nd'larl lltlup"to

ap alDrtu)t1.t1s .to1(nltttn o DlunltlsuoJ ntt)dlDtp lpzllcuc vr?, 69 lp tl-tnirg u1

'lEs_rcr\run rnlntrl

-clsrs Ic tunlo,\-eunrseld plrsind lnuoruou€.] EZrlpun uro,r rrjlpr e eurriccs !]lc o-Jllrl

'ap)sosl acttlSunlda.tp ttrtttlSur'rt.t1 luns aia/ nln) alD arDlnlt1Eun1.r1 aust"td puoutjttoc

nnJ-r nc 'ptq{s ap s't.osunn.n) utltlqn) lnrpaLu.talLu uud apfinds tat.4atuoal il1.tpo)

trt nlocrfilunnt a{ DS atnqa4 'utprrinds a1n tfica.up la.u ala) Lrt ntnoinf.rap as arz)
'arSopuaruoual ptsnacn 'alnlllDar ut 'dlt.uDrar * alalD.ttDd 'alt.utrtlEunt.tl tlzDanfln

pir4ta{at ap a.us'noLt alalcutrd tiap 'nc tnlnldof t't.rdnsn otjtraln ua7o.t7n DS autqalJ

'Dlru11/ arDolD^ o plslxa piuntBts

tD lop 'nltqDltDltDut 'DsLtatut elsa 17urJ' walsrs E) lus"rattun rnlntu?lsts Inlelru

t?,1 ,.u" op FEnl EeJEolpA ',, rz" rnlnutp.ro EO_rEolEA ei pued Jolultotco JelrLuts ardt.Ds
-wt7)'tD ap Uodn't ur rsqi JoA JS olBJl0d e1e1r-rcarp lsns reur elep lezrleue Lup ulnJ nSn
'.to\tnttqBunt.4 Da.ilu\1dr trt.rd ailrutiqo ap|n4od nrluod rri pqclr.t elso ucuoueJ rsElcoe

;,,tt" lnutpro o1 nugd')Jr nutt lltutp.t() ap t.ttl)ia) lr9 ti lop ltlutp.ro ap t.ut).ra) gl

atJ)slut1).tr) Dt 'tlDS lttpLtD.i Dl 'a.uD u.r|nd lntup.to ep 'fulD Lfir ap aer)sutn)il)

( lot 'ta.4 ltlLtlp.to ap 'rilzta) n.,r1ocl a4n :rop lnLnp.to ap Daltail p Ltn ap asurstun).u)
g[rtt t.ttrctat n4nd.',,a" lnulpJo c1 pugd'cyedep r?ur ESB rS'tr.t1od ,!a.q ,!op lnury.to

'l'aht:lu.l de progrcsit,itate o sarc:inilot

N' conlig. contig, n" rLn.,'cnl l,rl.r1 ur it:ti ordin,.- {lL (llt
oRl)tN pozitiva nrgativi
I f1 1
) f1) r l) +2
48 t3 2
l 13 -l) .r I I) 14 3
6+-l) I 1r{ +5 -4
+ t6-.1.1 +6 lr
5 I()+h) l6 ln +-l
6 1 I 0-6) -t
1 -15r10) 25 50
+ t-i 10) 36 12
llil5) 1\) g8
+21 15)
28f21)
I 2ti- ll)

l1 r! n' 2n1 ln -11

undt: )l:n(n] l)(2nt l)i6

Fizica exphcd natura eier.tricitltii prin intermccliul conceptului interac{iunilor
rncoanice excrcitatc intre cotpuri, manif'cstate atet direot, prin ciocniri, cdt Si Ia

distanfa, prin atraclia universalii fbrmulati de Nervton. Dar in cadrui fenomeno-
logiilor univcrsalc nu existil nnmai fo(c de atraclie; de fapt, ccrcctarea tizicl a

oonfinrct o'i acele corpuri inc'ir-uate cu accla$i trp de electricitatc sc rcsping qi deci

aoliunile lnecaui0c manif'estats de corpurile eleotrizate pot fi dc atrao{ie sau de

repulsic in lunclic dc specificitatea sarcinii.
lloul nrctlel univet'sogcttctit', tmiverstt.\tructural qi uniter,santelabolig pv6prt ,1.

tl()i pe baza Atonului VSGr-Elul cste filtemeiat pa releuua VSGTEM, in al cdrei caclrtt

entitutile contrestente d(+ ) ;i /(-) sunt la paritote numericd, cantitutiv(i;i cal.itutivd.

Forlele de utra.clie stmt egale cu cele dc repul^';ie ,5i fuc cu echilibnil clc stubilitate

VSGr-E'M u rctelei sdJ'ie absolrtt.
lntcriic{iuniie dinfie sarcinile electrice se manif'estii prin intermediul ac{iunilor

tnecallice.

,Doud sarcini el.e ctrice q t ;i q, itxteraclioneazii reciproc (atraclie sau repulsie in

./imcyie cle specilicitatea sctrcinii) cu o lbryd a cdrcivqloore absolutd ,,F" este tlirect

pt'oporlionald aL prorlusttl lor ;i invers proporlionuli cu pdtratul distanlei clintre ele:

iar clirectria a.ciiunii c'oincide cu ch'eapto care le une;te" (legeu lui Coulomb):

P*4tq,h:12:4,q,/t'

Fonnula precedente adopta fbrla F, cele doul sarcilri Q, $i q, 5i distanla r dintrc

sarcini.

in caCrul fbnomenologiei VSGr-EM a relelei universale propuse de modclul

nostru universoiogic, punctele maxime ale celor doui entit[{i contrastante (a se vedea

Figtra n"r 65) pot fi analoage cclor-doui-sarcini notate cu q (1 qi 2). Acliunea

mecanici manifbstat[ de intcrao{iunca lor ar fi reprezcntata de migcarea undei VSGr-

EM care unneazi in dnrmul ci deja descris, arcurilc dcxn-o- gi levogire de dus gi intors
intrc cioui puncte de rnaxirn (Figura ltlr. 65), asitnilate celor doul sarcini de semn

opus q1 ;i .c1 scur (l(t ) ;i q(-). Sensul acestei aclitoti cctincieJe defapt cu dreopta care

le une;te, clreapta cot.tstituit(i pra.ctic cle ipotenuzele celot cloud triunghiuri ale sal.e

ctnalizate in Figura M: 65, ipotenuze care in qcelasi tirnp sunt ;i diametre ale

166

L9t

6g "tN Dtnq1.,l

+

+

\ +
+
\\
\" \+ '

\ +

f \.

\

\l \ \
\.+ \ \{ \ \.+

\ \

:p,/e'|w :JI/n :7q'JIU :Jry

')llDJALu tnlntlf n aLuus.rol ap DlLtusuo) :.)

:n'J = ttr1t

:roop'u lmq7ltnn)lr)Ltoti.todo.dalsd(t7y)aunts..to1 apluLtaLuotr4l.(e/p.r,OaJl.tpdla

nint ptluatuow nntaptEa ')qDlam ytu{ ad yttndo 'aLtmsrol dp JuautoLt.t ti trwntr
gv n.toq ,", ,{ arjculo
anprypsio.rlao{enzi"ntou{olttulttrapt'ulco.tqltupcllnl nuruoousnadp'n'D1nrrsy7tDun'olqnnoss' oosnonlcdacprlno^ioadsr
tLn)rDs' cp o}EluourilB
luns J rS t/ qlunlos ut EJeCJ 'tuqtlt1)a ap afivod ur rsp8 tr.\ cs €rf Drnq ,a.ttnalt
ueLtilr J rS f/ IOeC '@ ti V D.ttutp p niunlsrp nasolnurn/) f ? nznr ap ojuuaf unttt; 0
)nt arool)tlpuot n.o{s plle o e1sespS os .tr}Izodsrp irusoce e !"rltolto.}ur r:.l;recl ui .uolnq

un ep lcpuodsns else r( nlrus.llnqlJls c-tr,,:\ rtlDlaut.li/ ul.l op nlepuedsns 'afi)ol)t1pltoz

gQttlDjaru Dlnq a o-,r1trr:r.l o]o a.r1lil e1e8e1 luns JfJ -.a.u)olt)lozr -1lso ntaJr ,a.too1

-)npuo) olsc Ir r.la/,! loi{o1o ep lLttJoJ ut leuorjoeluoo nl'Jrls cp nrpcur rrn--rlLrl rse srf
os oJ€c g !! y nloEa nsntu ap a..ta{s rlnu rnop eluluoz:-rdl.r lwts 0L .t1,7 o.utEtg u1

'qurolnoJ r$nsu1 ep ]E.roqelc arolrr^.roj ap njunlnq rnlnluoulecixe

Inrpouuelur ur.rd p1en1oe.;o ]sol c qwol|t'^'t rn1 uBal? El?luomHccixo ecreogrren

'aluDlSD.ULtO)

undtunc aulcadsa.,r Drlop alal t11..os'tutD.u) a.n) aJaL!)sw ap l.ttz.D) .tolaittl:)adseJ

i#t'l

\-F\-fI-*'-'-I

ilN\\i''

1i,,11,,,,' lltttllllli,'i

Figura Nr. 70

Constanta C se obline prin intennediul unei evaludri a balanlei supLrs'e acliuttii

wtei .fbrye extet'ne cunoscute, tangentu cercului cle raza d/2. in

in cazul nostru rcprezentat in Figtu'a Nr. 65 ;i inIi1i;at trcptat figurilc

unnitoare, cele doud sJbre A,si C sunt respcctiv M,,, f i M, ,; s/bra.B ar fi amplasatd in
ptutctul ,,zero" 0. in locul unei presupuse m\cdri a lui A asimilat lui fu[,,catre C

a.sintilat lui M, ,, vom lua in consideraf 'tc ni;carea unrJei VSGr-EM pomitd. pc arcurile
dextrogirc qi levogirc succesiv, dupd curn arn dcscris.

Pat'antetrii adoptali vor fi:

insum---a,t,edFM, "rc,ra,:rr-ecJabnstrLodtoamilstteV;airSnthc1atei'lisleVitn,Satdilaoat'sutididpmtcc'ialelaicaltetniilctueF"itcrr,eMo,' n,a:sletituceitdlorddcocuedlececlrocuudri ipotenuze egale;i
egale de
irtscriere

ale respectivelor tritutghiuri; ,,d" vaJi de Qsemenea diatnetrul cercului global care

circuntscrie ans amblul intreg,
in prutctul ,,zero" 0 de torsitute VSGr-EM, torsiwtet se produce tocmai din

cauzaJbrlei de atroclie. EsIe ptutctul de itterseclie dintre unda VSGTEM pozitiva

atrasd de polul tregativ ;i ttncla L'SGr-EM negdtfud atrasd de polul pozitiv"

MVS: FVS.cU2; MltS: C.a;
FVS: C.u2/d;

FVS: I/4neVS .qlq2h2;

Constanta l4brosorticii (C,.) s-ar obline prin interntediul evaludrii ac{iurtii

externe tangente cercului global.
Una din dovezile de existen{d a rclclei F.F.VSGT-EM ar consta qi in faptul ca

spajiul cosmic are aparenla unvi ,,tntuneric", Fard ca in realitate si fie aqa. Cauza
fcnomenului ar consta in aqa-numitul ,![are tr{r/" conlinut in ocltiurile relelei
F.F.VSGT-EM, al c[rei perinrctru este linitat. Aceastd ipotezi ar fi sprijiniti de
unclc repere bibliografice deja afinnate qi recunoscute, referitoare la stiri qi
fenomene, carc la vretlea respectivd nu puteau fi complet cxplicate, data fiind lipsa

unor ciemente fumizatc ulterior de ccrcetare.

Prirnul cercetdtor care s-a intrcbat de ce noulttes este intunecoasil a fost
Johunnes Kepler. El considera (Jniversul finit ;i limitat de cdtre sJbra stelelor.fixe pe

168

69r

aUD) .tolriwts atDsDldap aluml apq n) 'a.mpis )ldry ap) ap ?ll.ta{tp nUStrajcD.tD)

r$n1o1 pznerlsuouop to1 Tnueadg 'apls ap aBu17s1p Jod as ttu 'crlcetd 'etex nutrun1

ap a1cund elSiu ec docseiel u1 rude eJE. lliatal apatqo ::rns JAySVnl rlSecy

'urnoe pugd olEZrlEuE epriecrldxe rS elezelodr

€lseluoJ JB ,,rJBsEnb" roJrirurnu-eSe e-rdnse tznlivoc ololrlcodsoJ ec ered eg
'uttll)ou ltlln.ta) )t|S|.Id|)D"40) ltlltDLtatnlUt DztTtt) aJSa tnlnsJattlun D D.tDu|l DlSJDtt 0)

rnTnldnJ ntdrtsn nznauofiuatD .tnoal DtmtzttsTul)uoodJxa'1uao1ti.2ro.tdatuprtsmuLouraLjsilaannatlllrcaprylnnl-t.otod1uttxnal1cna.Bfa

o plttt{ rys.nt ti utpts.tattup

nnop ap) a.uutp 'uossall '4 nt1 npfin.ttsuowap DzDq ad so)aunlrn aisa ult1j)ou lnn)
a.nc nt1uad trJoM 'nun Dlu tLtlDjLrJ nl nu auntn/r ap nLul alalrqtsod a.rlutp nalny.tofnu.r

l!2)u! 'n.to.t ap iryn alsa .tolrlxvlnE otinqulstp 'n.tD^-tasqo nllqr)^acro ntltlsrafiun

n a1tnd oa)o LrI 'osJns ep l€orprJ retu lol Jlrrrnu un ?.^,JOSqo -rc-s nu 'egedap reur

r.r.rrd rr-s pcrp 'rS trxoloE ap tru( rgtunu un eurjuoo tuourBr:'ttut ota.{s e.Tsveoe !c Inldp,}

lucgodtut elsa :clncsgu Ecul lulls nu e1trxe1efl Eo op oloculp :DutLutTl luo ap ap.rDlltLu

g I ap DzDr ap a.taJ-r rcI]n lnasz.u m]sou luri ug tururScutr ou ES clrtrued eu 1de; lsecy

'eleuuo.+ ErqE nere puec ruopel e1 es relnd ue 'elngpdepul reru ec ur eo urp nxelr8

pu€,\Jesqo i1n|ncat1 E.uosqo os 'oleltlBoJ u1 'a7o,.todapur nxnln8 taLilt Da.mfttasqo

nl ap lruru.tod 's.taq16 ml rnln,yopntnd atjnlos o rlp E ep lol Ee]to-recrrr uJ ,roltrntln7

o a|rugl'p1s.tn,r eiuegodrul lerlsuoruep fte tross)A'd rS ,rosu,rDH'E'lrrcoe.r reN
'ltlltlJa) D DU..il7pOU

DalDlrrn)sqo Dl utqt.Uun D ap nap * aloq.todap toptmytE nuuunl lljpllsualur n.tDnLt

-tLLtlp lo bla)D alsl 1n1cq{E 'aJDnwutp o n)olold .tD n)tluso) nauntsupdxa 'DpLm ap DS
Daw8uq nc oTouoti.todo.td statttt alsa ttolofutwt ntBtaua Iy)tlrtLq .talddoq my1caJa

Dwrn ut nio,t a4D) plnsoldap { .n aunln8 o ap DSlLua n$orpnl 'ueluouel Inlsece

EZnEo urq 'ullnstaMun nuntsundxa nzalodt lclnulioJ E dtqqng urttpg ,62.6t u!

'ayuaza,rd luns alta.fa apqLuD

't tlos :.tqugl Dard ;'tdtaltn 'e nDS :aLtnlsundxa ut srailu[) ' y ;ac4a|odr avlnu.DUn ta.q

t1r lDrall)ut D-s snqlo tnl ln xopwDd ltr1rttutu'niz t)Ltntv'o.tDlos njnfo.tdrts nc 1af o1
D)sDa)nlo4s os atnqa4 tD D)sDa.D) Aloq 'p|!u{Ltt pls.tprt ap ri' n1ury:-uo) ajDltzoLtltutry

ap apls ap u11d rf tn nwtofrlnl D.GtuoLLr o-.uur D)ttp ti pt1tt1/ul arapuljul o DaAD

rD lnsra{un pcep :pze10dr €3JBoryuun gzgl ul rln[LroJ E snqo ynturap rt

tidotr rcunerols€u pugp 'n's Inpugr p,InrpD.,Jp rcep r.! alals rrrr^r.,,r';::';::r'::t::#;
tVxu! llzlpu! op tlle rI Jp, tDldls:tayn ptznB pc leorldxc E l?q)staH ,gpg1 uy teg

a1ol.tndaput rolapls ntjotpnt jlqrosqD tf .to a.,mp1statut

azoE a1a7nn1uale tx ptde4 lereSns v'xnuasaq3 ap stoT addr1n11-uoaq ,rf /I u!

'ptouo.D r+ € JoLto1lll llpo^op e-s erirzodns llsreo€ iptnzp,t g e ruluad
oqnls' na.td t{ ,rn ap1lndap .rclapls Dutlunl qo sndnse;d e lA 'o'tDluaLutlnf ottlnlttal

o ftx ltLtt{Ltt ulltlsra^n.rn rnlrUucutnfltc n-rdnsu }rueAo-r u [apu11 puotupE '0ZlI LrI

-ruinds 4t1try/'eg ps lnqe"q lns..Druu[) EO nrznlcuoo p3e4 gs
relde; ed leurui-re1ep E-l erec rS puuguoo cs nu o.rBO 1du4'nutunl ap pl!u!/u! alDlrlLtD)

o urrrur-rd ES rnqo4;e 'crznlcuoc ul ecls o Eepe^ urr us-rr.tud etdc-rpur ur€-cu oputlrJo

'c1e1s ep plJugur e rinqr4srp o ep rjcrnluoouJ eu-npuur.rr8tutl ,,aptoog tt oc DSDourunU

a{ os tnqa.4 .rD D)soata) o11oq" 'e(v r+ le EcnC 'lrur}ur s_relrul^I rnun lnldecuoc

inurisns ep llcg1p olso eo purrl+r 1e',,oataprg ot)unl{ utn) olubr?ss16r.,us c_redcl
ul 'tl.tlsaol nreLuDtp ap ftplputnl'ap auDotlttu )p 0g )p yirtntsrp o El Ele plsuoo ol oJeo

rolu.ln prezent. aoest fbnomen estc interpretat prin f'aptul ca acegti quasari nu apurlin

galnxiei rioastre, ci sunt obiecte exlra.galactice aflate Iu distunye cle nr.iliarrJe cle ani-
lLntinu. Pa4ial irrdividuati pe baza emisiei lor raclio, ttu f'ost denumili ,,,sttrse rarlio
uproape stelure ", prin traducerca libcri rornLlneascll a ltnei denumiri corrplcxc dc la

carc s-a elaborut termcnul rle ,,qLtcrsur'", pe prinoipiLrl apocrifio. Odat[ acccptat faptul

ci a$a-nrrnritul ,,recl shiJi" (olunt:carea cittre rc.t;'u) a,,c1uasar"-tlar este un intlicator
al rli^stunfei lor', ne cl[m scarna ci accstca sunl obiecte fitcu'te ltnninoase pentru a fi

vizibilelo.tlistunlca.tritdenrctri.Deexerrrplu,dacacf'cctul ,,red.shiJi" al ,,quasar"'ultti
3C273 sc slrpune legii lui Hubble, distanla sa este de circu 2,6 rniliardc de ani lurnind
qi din magnitudinoa sa aparentl se deduce cI lurninozitirtea so absoluti cstc de mii de

ori supcrioari celci unei galaxii fbur-te lurninorse. in acest caz, apare lcgitim'i

intrebarea rcieritoarc la originca aoestei encrgii. Luminozilalcc ,,c1uasar"-tlor vuriezd
in titnp clriar 5i in rastimpul unei siptltn.lni; prin intemlediui obseryaliilor in banda X
s-au inregistrat cl.riar varialii dc ordinul mintftelor squ secmtdelor. Din rttpiclitatea de
tarictlie ct ,strdluc:iri.i se poate estirnu clinrensiunea urui ,,quasar", chiar dacd sunt
adoptate doar ni$tc ipoteze asupra faptului ca fcnomenul ,,led shift" nu ar uvea nici tr
legatur[ cu distanla lor. Fenorncnul ,,red shitl" al ,,quasar"-ilor valoriirca ipoteza

cxpansiLrriii Univcrsultri.

,,Quasar"-ii fac parle din categoria celor :r-.rti intense surse cle radiatii X ale
(Jniversttlui; asiazi, sunt considcratc nigte galaxii cu nucleul activ vlzut la clistanle

cosrnice extrem cle mari. Se blnuiegte c[nucleul lor ar ascundc o enonni gauri neagri

carc sa alimcnteazii at gaz qi stele, elirninind in spaliu imcnse oantita{i de energie.
Activitati inmdite cu ,,quasar"-ii ar des{isura gi a5a-numrtele GAL"LYII ALE

LLII SEflFERT. lYucleul lor estc ,serliul unei fbt'ntidcrbile actir:itdfi; acestea sunt
ooirsiclerate o categorie intemrediurd intre ratlicrgalaxie;i ,,quasar". Sc crcdc cI
gazele lor au o dinamicd lat,itezq cle catet,a nii cle km/s, ceea ce inseamnl de zeci de
ori mai mult fa1[ dc gazele galaxiilor nonnalc. O alti caracteristici a galaxiilor lui
Seyf'ert consti in faptul ci sunt surse de radiuyii X ;i rudio oe provin din nucleul lor,

cu o intensitate de activitate cle l0 pdnd la 100 cle ctri mai mult rlccdt o galaxie.

in prezent, pe baza investigaliilor efectuate, se consideri cd materia cate

compune cnrpurile noastre cere$ti, stelele, galaxiile, ar reprezenta doar 1 %" din totalul
rnaterial universal; restul dc 99'% ar fl asa-numita gnaterie invizibilir" de naturd rttcd

ncc:tmoscutd clar perceputci prin intennecliul ef-ectelor sale grctt,italionale. Obser-

vatiile pi tcoriile concordi asllpra faptului 05 masa acestui procent dc 99u/o de matedc
cosmicir nu emite luminl $i este invizibilS, dar cd ea existi cr,r siguran![.

Noi emitem ipotcza ci aceastl ,,rnusd invizibild* ar fi constituiti din imensa
re{ea de F,F.VSGT-EM, imperceptibrl[ vizual gi aoustic, qi care intri in constitu{ia
Structurii IJniversale; eJbctele salc gravitalirtnale, de care se vorbeqte, ar ti per-

ccpute, dincolo de aparatele spaliale, qi dc un evenflial ,,ul;uselett sim! gravitalional"
al cntit[lii noastre bio-psiho-somatice, mai rnult sau mai putin ascutit, in funclie de

tipul constitulional, in cadrul unei sensibilitdli biogravitalionale care interf-ereazl

mcrsul fiziologic al organisrnului nostm in odrnp bioenergetic. Prin intermediul cxpe-
ricnlelor cf'ectuate ar-n ajuns la oonciuzia c[ fenomcnologia bioencrgetiod manifestatd
de organismul nosfii este corelati cu procesele tcrmodinamice gazoase care att loo in

170

tLt

lzlls€ cp rerirJeusS e rlEjntlno ejurpueJ'oqdurns polu Lrr nu nos elrpc,\op 'glssJo^Iun

eltlrpqctuolrul e p euuo3 ellt ur roru rS n.lzouurng rn rcru pcro nu eJEc Brece EI poru un

rcru ul uoJeJ reru eu nu p n-4ued ielrnlcege loprpnls euun uJ elcuorirztqcr: .to1eiut1$ounc

Inrpeulrolur uud nezeuurnq ur eiurper cseigSoqurl rS1 rrile eo duul u1 '11nur l€tu clruru

ezepunlorde !s EJq] 'nozeurln6 lee;c e-l unc eSe Insra,\run Etdooo€ rrun 'llepunJ

-o.rdp ereteoJec ep nBS FJntlnc pldurs op oleuJeletur JoleiuerJadxe rzeq od olEZIu
-e8.ro rezelurs E l'lES rcrie.rrdsur e 'eutlueurour lliplieueluods elnerdue pue od ep telnd
J€-l oJeceg ereo ed lnsundse5 'plurrfaiur eped rueor,; oJco urp Eleslolrun Eolelrlpel
c1 ecscepuc.S es ps lnlderp oJr rorr e4urp o-reoerC 'liurrt( ep ruourno rS 1eo 'gosolg lgle

'rro1e1ec-rec ep ruoSeleo olle op rS pinp.roqc else fwelqoJd glseeoe JECf iurapat l! run)

nio atsa lnsrafiufi n ap 1lqequJ nc-s Jrruouo-qsc Inrueurop urp rrJolpioo.raJ

'xe rnlnudord 1runl u! afis

-,t?trun p.talg e ainio.r ap natotitut urp ,lvqnzil p1ngawnpunt npun nx pnseoord

EUuneJ D)tuos'o.rqt^ DrnIDu ap apuolin4antg rafuog tDuuDLttp aJolpp JE-s lloco lseoe
'elelueuuedxe eJtseou elelellnzo] cd epurft.rds clls?ou rolczclodr uuoJuoo 'eclsece

elpol nc lqps alr.tnulto ur 1eqo13ut,,p14 ryd.trlW" pugtrrjuoc WA4gSAg'g ap vaict
esueurr r] .rE nrs Inir4sqns rS qlsrxe lnooo 'cr8o1t)uorroueC '(flueq-8rq) rnlnslo^run
eeur8rro ey tepoldxc E qc lJoprsuoo es oJec orietodr rnin.rou E prro-I op llenprzol
Ecrrusoo erferpel o lere pisrroo ',,railnat3 7b notE" rnlnlrulnu-es€ lludacsoo ep lrzru,rnJ
elso rnlnsJel\ru11 erdnsr.] cl]stroli reridccuoc Insucs ur crryrfiorlqrq urft.rds llc u1

'(,,nlu1poy" nepa,t

es r) elnlrsnolur llrurl1lr€ o ep alprlotpnt nrSo1ouawouat'Elr,rolep reurnu crlsnou

rs lrnzrA plrqudecred elsc ccio-r nsuorilJ 'cr1ou1r:firolur rnlnrfeds r$ -roprxr.l1uF Inlelru €l

'p1nto1 r( 1uc plotaua8 trlr 'tlnuofinyut,tE p;tnunurp na1nlptuoli"todo"td pzeeuousoS
es erfioloueurorro.] lcr 'afis,r?Arun ,ltnpnrts n yptqo1S oa1nyufia1u1 prnSrsr: eoicr
gsucu-n ltsecov 'NI-rgSA I g ap nnnaiat oJtqc ap upuorinilut,r8 a1n1r.t3oyut plcca-red

n-'r1ur ginutfuetu etsc pulrouo t1tptnpti oantawo1Eo'cIspoLr rcridccuoo ezeqed
'pl€uruulo lso.I u ntue lqo-rd 'rerurouo-qsc 1e cqriur4s-ocruqal lnserSord no llep o'.Darnp
-otd as nLt a.n) outLunloa)D r.re uesdrl co naao'.,,'osdt1 Lil tasnLu nuta1qo'rd" lrurnuap
]soJ e [lsoJt lnloedsy '1nuofirs1u,o.rB lxatuo) tu ouuatdtut aurj o o tl4uad pluatclfit"'u1

nsnru ti alDs'.topJLtaLtodtuoc D DJD)lpll nza1tt- ltuuf lllDp'soLusot t,r3 us.tadstp Dutl

nuttdtis as DS ttnqall tf .to t! tiia.la) lr)tlm)au.r lo18a1 Dznq Lu qstxa 7n1nd tf .ut nu na"t
-olauolBn Lunc rS Eo rlo Inl[]lnzir.r'apol,lur nnop E-op raloc rrlro1lro:. :DLntrnq ap ars'
-ru.ta n"tnf np alouotioltrto.tB alcafa ap olDLtlluJai?p 'nltqtzrlut t/ tn tt.tn.reutolSr2 D['DLr.t

n alnlt.toli'tttt ndJDLtr urno rS BJ e-lc llUr?l]nzel'opo;cur r;rur.rd ut.ioluoo :p]rrelip erieo
-rlrurrrrs o col€ lctlnzeJ o-rcoJrl 'eseul nr qleuorj-rodord !1c-roprr-uoo 'e-rc1n8urs ;r1lrr
-t't1nB rrjnltzourLutll Ealrj,Jnslur ul ltsuoc plulauro;o/'Dpol;)tu cc drurl ur 'EliE ep pic.+
eun'tolrtxo1nE n auTopl tazaltt ec-in-rnscur ui plsuoJ Ellrrrurrlp upotJJ,.{ 'DpLm)ei^ ad
!.to op 00f ep €ro lnli'lzor lnurrrd :e1c orlur ;olrjurrs ncc-rc..;rp 'act.4auo1o/ rS a)tuloLup
apoialu riird esnpep ay)tol tttslLu oit-lolel pr luodoosep v'ta)tuz>.rag n njtso3 olltLutLt

-oin tup acr1cnlnfi a1t.r.o.tauo13o putrpnls 'ftlctttrg 2/1,ry' Inwouor1se '0t. ]lup ul
't.t.ulpolt lnJa) u ,,lt1lt!)tJaltttlla" n pcr?Lrlououroui.l ce-repnnlt]rdn u1 rs 1cr3e1ur elcp

tdeouor'.,p4 ap.tn1,y" isg8.rc-s eJeo rrr 't-utnpo u1 qtrzrueSro WIlgSl.4'.4 ap valc.r

cp rn1n1dcc.,ror eznq cd JIer;OlcLu csuur eulrouc lclsooc DalelltQrztr\ur eorldxe urorl

'(,,arouosuJ 1a1)nuog n ptpla3 DzD:J ti lnlnpunc Dz?uag" EopJ^
*es e) ,rers-rr u1 l,p:trlo1Eqng naunrsa,rd" ecpe^ es e) rerie.rrdser lndurrl u1 rugurglcl

dcmonsheaz'i ci ornul, in ajunul oelui de-al treilea rnileniu, nu mai accepti pasiv

simplul act al crcdintei; dore$te tnult mai mult, pentru a-si intln credin{a prin inter-
mediul ;tiintrei interclisciplitture, rezultantta a ersenalului de noliuni la care avem

acces liber. Ceroctarea specializatl a slaborat, cu privire la aceastd problemi, ,,Prirt-

cipiulAntropic'1 a cirui ,ltersitote,slaba" afinni, in sintezi, ci aoele condi\iinece-

sare dazvoltarii vietii inteligente ,se realizeazii ttumai in ununtite regiuni ole spaliului

;i timpului. Cu alte cuyinte, untanitatea nu trebuie sd .;e uimeascd afirnci cd.ncJ de,s-

coperd cd n'die;te tntr-o antnitd zond ,;i intr-un aruntit ntoment al ,-ielii Universului
in core se t'cri/ica a.cele condiyii necesare existcnlei ,sule, pentru cd altfel ntL ar.fi eJbc-

tiy u.mclni.tatea cJ[n care .fhcem parte. Pa're o tautologie. desi in realitate nu este. La

acest punct trebuic rncrcu si luim in consideraJic faptul cI noi explorlm Universul

prin intcrmediul mijloacclor disponibile entitatii lroastre bio-psiho-somaticc ua rnicro-

lutivcrs, in condiliile de materializarc ofbrite de coordonatc,le gravitationale ale Tenei.

O alta temi invecinati cu accst argument estc vfrrsta Llniversului. Ea ar trebui
sd fie dc aica 10-15 ruilisrde de cmi. Acesta ar fi intcr-v'alul de trrnp necesar fbnnarii
galaxiilor, a primeior generafii de stele, pina la producerea, in irnensele lor cuptoare,

a ciementelor de bazir cum sunt carbonul, hidrogenul, oxigenul si multe altele,
integratc in exploziile supernovelor, uncle se produc altc elemente cum sunt ficnrl,
ulterior integrate in hemoglobina din s6nge, ciind vra{a ia fonnc concrcts. Acesta ar fl
rntcrvalul de tirrp necesar clevenirii materiale concrcte a planetelor, a Soarelui. Tot
acest procedcu este guvemat de o irnplacabila cadenli ritmicl propor-fional[, care
asignrd asa-numitul eohilibm dinamic. Dacii Soarele ar fi mai mare, metabolic, viala

sa ar fi mai scur15 eu Qdteva rnilioane dc ani, $i nu ar fi timp suficient pentnt

maturizarea vie{ii pe Pimdnt, care cuhnincazi cu evenitncntul metabolic al rczultantei
crcative a Ornului. Sau PImAnflrl ar fi putut gravita pe o orbiti in jurul unei alte stcle
variabile si cu consecin{e catastrof'ale pentru clirna terestr5. Dar cind se fac aprecieri
ternporale cle ordinul a milioane sau miliarde dc ani, sunt utilizatc mlsuri terestre ale

timpului, etbctiv ceea ce adopta civilizalia umani pebaza unitiililor noastrc calcnda-

ristice; care sI fic adevlrata cuantiflcare spafio-temporali univcrsaLd, reprezintd o
cl-restiune pc care nlt o vorr putea rgzolva niciodati in cadrul limitelor dimensiunii

noastre terestre.

Un alt parametm fundarncntal eslc strstul de ozort al atmosferei, firl de care
racliatia ttltrat,ioleta t Socrrelui ne-ar fi distrus deja. in acela5i mod, fird cdmpul

ntugnetic, a$a-numita ntugnetosferd, Terra ar fr incontinuu bombardati de diverse

parlicule 5i raze cosmice, toatc fiind radialii incompatibile cu viata. $i faptul de a fl

arnplasali la penf-eria galaxici, ne puno la bun adlpost de evenimcntcle energetice
violente care. ipotetic, aI avea loc in nuclcrtl galactic, penn-tt a nu lua in seaml qi

eventlrala posibilitate a ciocnirii stelelor intre ele.

,,Versiunea forte" a Principiului Antropic merge mai deparle, acceptind ci rrt
existd un singLtr Llnivers, ucesta al. nostt'u, ci wt numdr infinit de wtiversuri diferite
intre ele prin conligtralie iniliald .yi. constantd gravitalionald. De exeniplu, un uni-
vers in care interactiunea forle care uneqte protonul de neutron pentru fbrmarea
deuteriului ar fi rnai putcrnic[, tot hidrogennl s-ar transforma in heliu si nu s-ar mai
fonna apa si celelalte elemcnte indispensabilc vielii omcnegti. Daci fo(a de gravitalie
ar fi mai slabi, toate stelelc ar fi rnai mari; dacl in schimb fbrJa de gravitalie ar 1l mai

putemic[, stelele ar fi. mai mici, ar trli considerabil mai pu]in, flra si acorde timp

t72

ELI

Jolavi)adsal o D)tutDulp Dalaundudns n) alDuotjtodo.td tunrsuaLwp ti alDtlsualln

(a'up'V'yJ"rat'rloa'€slot'eutqn' rItdaduautprtg.atzoptarptnlln1auoltettary1uan^fit.lulnlo7p.,\oIzW.o4p.xl-aerplg3usnaldilElDocilouc-r^raq?iolete)]edousltle.uuulrsuJ'loEorrI-JrueeulSlJnronJac1;ueerc:3plaoe1.rulEorJp'",Et7rpytnulsni
ep esulle tatxDut ap apeutld '99 I5 l9'99 '59 a1r.ut8tg u1 gcrleucSos.rolrun p;eruud

e tSoloueuictue3 lepuryordu rS lczrleue uru 'crcpo,t ep lound lscln ulg 'l2luDlsuo) naraLLt

DZ?|lrt tD as.tttctnd'attlDLt.tallD ll.to.tlLto) 1.o1r^Ltas tn ttn|acltad aToE\do.td npltn D DlLtoJS

-D,tlsuo) Dalmts'ua| li'4sa3 eric;aptsuoJ ut €r os altuoso,rqll laltoal lrupcc uI
'(,,-" lS .,+")'puoriueluoc ruuos nJ rS leo ermrice op
sues nJ lelp'esnd'o roep

'1sn4uoc ap allua) ruolop JoA e_rec erlueo 'cluegrp elound uJ plLrelser1uoc e-re;n$gsep

o puoduroc eJex 'o.totul-td ottuncatu atSolouawoua/o uuneeplolut cul?ure-r porleuSnur

-oJlcola r:crSoloueruouc3 re;i.reue8 n-rluecl c-rm,rod op EZq €J rluu!,u rurlnd

'coluaoeul JolIutlJcur lrupouuellll urrd ecrqcela rlurJ-rBS rrlurJtLLr eeJecnpo4ur

]ruruuelep E ccrlelso-qJe1c rolrunriccielur t lorletrcleur Eo-ror-rJsop 'ltrzrl uT
's/u0l 000 00t
op czalrl no glufrdord D)tuosorqr^ nsnllt o gxtpe (..tts/l .iI
ap EOioJ EO ecr-rloalo olru

-l3,Itls r]zBeuoticerelul eJEx uI DLeloLu n nlolualnxa nu.tofanenplsuo.r 'IlllnsJJA[ln e
arideouoc llseeop ul 'rolrcllnEuuofsut?I os oJcc'glnosounc elcp ,,nittalsxa ap nru.tof'
o eurrreosur ,,piuals'ua ap na.rn1g" 'p1tqo13 eleslelrull EJnlort.qs ur IeJnlEu 1erfle1ur

nrpeur ]rurrluc rnun lrupeJ rrr lcuorin1i1suo.1 pnoo ruulne sur ,,piualswa ap oulct11"
'rinoq; ureluns erpo ulp teiuelsqns rnlnrusrlou8cur runlplr B,rdnsr srco-rd orunu 1e crlqnd
e s nu elEltlBroeds cp BJn]lrclil uI'tllrlor,l lugd 'lc orlur nzoaLtotjcntalttt ujatrBnLu u,otut

Inlpeuuolul uud rorreleru n piueisrxe ep na.mls elurzerde; )lJgiUgyry TnJWv)

'rurc-res e-qurp eunrice-rolur ep lnpe-6 nc pleuorirodo,rci clse ls culcolc mpdtugc rtjpl
-IlD) verezrJolceJec n:lued psnpo-tlur Dauiltnllt elurzc,rdo-r o)t.u)ap nalnilsLtalul

'.tollm).ms reiuelsrxe atun)asuo) epunrioerelur ep

luapuadapm plslxe lo :e1e e4ur nzoauo$cD.,relu arl.tlr)p alnu)rtls ereJpc Inrpct-rlrolur

uud tattalqar e qiuelslxo ep pu.toJ'o plurze-rdar )lal)zTr TndNyJ

a!Solosro^lun u[ JluosoJqr^ 13 rrlau8eruorlJale d-VJ

'dugr - o!8raug't

'tlnpzpE a$a atv) u! lntparu ug r11ua31p1trr
11irr11litroc ap ns n?Wrcurlnt ut.rd )!7olou?tuotta!' rutxaw lnlailu atsa Inwo atn)
u! ntprn un-,rtur 'ptlzrJblq nwtot' 1i nlnuolintltstro) tnrzl{ nwtot'atlurp Daun,suat

u! tusrloqvtaut un piloizap a.tnt .ptqr1rqea ri yrrgf' trunurpoatral ,uqsrs rnun
tnlinds u1 piula ap pur.tot r1lsnatn timln as ps ,tun ap ?ptD1tru q nnf)^a 'drup ap
n :un8s g/'rua1nd n"r)nl un ap ,(uapan ys fiuuycrry
lvutalut tltunuv ult ,tDt'?)?tt lsot
raaluns nu a"rrn pzay) auts ttl ap totpldurgttrg luru,rot'g[',rl-s pJ agf',ununwas a.tnc
q

n) tnlosqv-ntua9-n?2?trrunI un ap pan ra/'{'n ntlsott lns,ta^tun 7!J all
'a1tnd wacnt'arn) utp pinlrt ap 1n1ndp ?tnsa)au ap!lptrot aln,tnfirsn yrns

atrluop,rooJ tu!) alo u1 11aypd 1n)ol ttl 'lllDsnldrua alsa Drral ,wt ,piart tuT1qooap

aldn na1acu luns nrlsou tnlnslailLrn af)!$!npo,tD) aluol D) aprqlrro) ilralnd

'un un llnur lJr r[J] lp tS n.lnlos nspur
urp eurruorltru o lctililr op lsntrt o n.'l 'rrrur Jlrco.+ r^J te ololels inqsou 1n 1eo ep gie4

orur reur r] rB s-relrurl ep loJlsn un :6.0i cp no,reoluA e-te goder lsooe njlsou ]rls-rcltun
uJ:por"uoolo ej-rq leccp lqrls reul n,,01 ep pleuoriey,rc-r8 uf-ro3 no slellull rnun [e

EIec€ rI -rp Eluslcltrn llu?upA ep nldurexe lle un 'rrier,t r corloq€lour re {nyo.te JEScccu

ortliile progrcsi)te pdna la niv::lul srrprent universct/. Daci analizirn sub accst aspect
Figura Arr 69. ns prLltcrn cla scarna cta un unrtmit ptu'tct VS poate.face parte clintr-una

,squ ntcii nrulte cntitili l/S tle di/b'ite mdrinri .si dec'i, tmcle tle dil'erite amplituclini,

resper:tdnci orclincle cleju ntentir.utqte I . 2, J, ... , n. In cazul unei astf'el de sr.rprapuneli

e xistd o insunrcu'c tle undc. cum sc poatc obscra in Figtra Nr. 64, nnde am repre-
zcntat uncie parutrsttri cle uncle VS.

Daci fizicr ia in oonsidenl'Le cdmpul electric ca fbrmd cle existen{d a rncttcriei,
prin intermetliul carciu .carcintlc electrice interctclionecrzci ittfi'e e/c, ir.r cadrrl tcoriei
noastre vorrr iua in considera{ic faptul cir acca starc particularl a materici care
lavorizcazi asl.fbl dc interlcriuni cstc rcprczcntatir dc cimpul vibroscnic funda-
merrtxl \trh uspee tul rurivcrsogcnetic 5i Lrnir crst-rsffuctrrrll: s-rlr sLrprupunc accstui
cirnp lirndamental intrcaga f'cnomenologie universornetaboiiod derivatii gi privind

electroma-rrnctismul, cilla sc dcsfisorri Llltcrior. intre uibrosotticilate ;i eleclro-

ntugnetism ar fl o anumild analogie./enomenologicri, desi ele se dest[$oarl la niveluri

uu i i'clsrlsffucn rralc d i l-cri tc.

Entiledeu utanticd \'SGr-EXI rczultantl a celor douTa pwtcte cle maxim ale celor

dr.nit. ttit:eluri parcurst: c/e cd.tre tntla VS tmicd" ar pute a fi cotnparatl cu un clipol. De

t-apt" cele douii puncte citate repetat, M(+1 ;i ilI(l (Figurc l{r 65) sunt asimilabile
cclor doi poli ai nnei hu'e magnetice: polul nord ;i polul :;ucl. Cei doi poii intet-

actioncazl la distanla, crcincl un cdmp ntagnetic.

CamTxrl elcctric Ai cdntpul nragnetic se calacterizeazd printr-o anumitl analogie

icomptrrta mcnta I ce r:cru ltil d in urmiito ar- elc a sp c c t c'.

-- srndndouii cdittpurilc clescind din ruytortul dintre doud entitiili cot'ttrastante:
sarcinile electrice integrate in clipr,tlul electric ;i polii magne.tici inlegrali in dipolul

ruagne.tic',"

-- clinanticu c:aruptiui clectric se de,cf dlourd. pe antLmite truiectctrii cat'e c'uttsti-
tuie liniile cdntpului electric de sens cont:enlional stabilit;i de /brnta radia.la (tor li

rlezbatttte in sr:cliunea ,, Raclia|ia");

-- pentnr untcinrlouit tipurile de c6mp (electric si nrognetic) dispoziliu liniilor de

t:tintTt se dezt,oltd pe tungentele unor lin[i curbe sinilare,'

- liniile cle cump elcctric sntt rleschise, clut /i.ittcl lhptul cd stutt ct"eate cle sarcini

c' tt re po t .fi :; cp{r rtt te :

- - llniile cantpulu[ ntugnetic, conceptttal con,siclerate in directia cle Ia. Polul
l',lctrJ la Polul Sud, surtt inc'J'ti,se. cleoat'er,'e polii triagnetici nu pot 7i de fapt separafi,
iar dacd un m6gnet ur Ji sec:tionctf in cloud se gntente, .fiecarc clinh'e clc ar r/evcni nn
il?agtlat utrti wic ;i mui pulin putet'nic, dar nrere.tL pret,dzut at doi poli opu;i.; polii u.rui

mdgnef sutfi deci indivizi.bili.

Dac[ se ia in considera]ie ci ,Jbnna" prcccde .,ttqree ", aoeasta inscamn[ ci, in
sccvcnla c:ronoiogici f'enomenologici, ntai intai ar Ji generat ntagnetismul ;i ulterinr
electric:itatea, ca efec:t tie rezonanld al r:eltri dintdi; s-ar dcsfi$ura o instrmare clina-
nticd .fenr.tmenologicir din care rezulti cntitatca electrontagnetica pt'rn cimpuri qi

Irrrfc, sub sernnul un"icitdlii de integ|ure .f'cnr,tmenologicd rrni,-ersogenetic'a, ttnit'ersu-

strtrcttrtald ;i uttit;ersornetabolica, dctennjnate dc aspcctelc lor in cadrul analogiei

clesorise anterior. Dc f-apt. intre cutnpul clcctric:5t cantptLl rna,gnetic se stabilcstc o

lcgiituru importctntd nunai Ia scarii mctcroscopicd. Fizica experilnentald a relcvat qi

conoeptul dc r:nergic de intercrcliLtne magnr:tostat[cd - electrostcrlicr], stnbilirrd tot-

174

9LT

'pou u,p asil afi)2 Dat\uLtD) n QpSa a!/'r1s ?tnqail pou un4lut !.ttu! afi) ?lolnt&Jala

?p nail4uua) eleo uud ',ro1tatt.ws uil)(uasuoJ rr,!ta1 eiurcesuoJ else e3e1 e6eeoy

[: Tl+II3,u=:I[: I:I
lI ,ll
[3

:sat atD) .to11iua.tnt Druns n) plufia alsa utlur a,ml tolliua,tn;t

trnn.r.+IorFIsJI) lnt e rSay reurud uzpq ur 'lpou urp ser (,u - u) ep IlUsoJ Jer (b pou

Lrn--rJur Erlur iu 'riuorno L ep Inlpio1 urp go ltudr,J erie,reprsuoc uJ enl uro,\ EcnC

o:nl I:{

3
u

:ry1nu f na pou iaJn u3,to1fiuatn:t n q;tuqafiu Dtfins "sa, atn:t ttitratnt ,,-'t nrtu,ultol

ililras nJ $ pou un-rlut l4tu! arv) rriuatnt ,,+" lnumas n) ailntput luns Tuuoriuatuoc
porut tt! prrp 'go grrrr^ilr 'releier aktnpou nr plnlg8el q t[ot1tt:t.tlx 1n1 n a8al oul.td
'ecliloo
Jc -ro1e1eie-r rS -ro alrnc-ric oltlo q dr orlqolr) rni ropf c
1 t(SrlJ)1
-y3

rurolrroc 'e1r,r8e1ur aculoclc rolclrlclrc efnolRtre elso erSoloueuoue.+ rrLryJ E

)ruosatqtA l!n),n) cp lnldeouoo rri 1Rr3o1ur urv 'D)ntosorql4 nuoal cp clelrpeJcs

Nfl*gSA I rI ap rcleler 1rupeo q'("il epau7truo"ttnla dunp ?p aptstt?ttq fg @)

lpleuflnu :runlg{u lnop ap rS 1ezuoloe-rpo r} EA orleu8uuro-r1cc1c lnduro :alDlD.DXa

nitt{ n nLutxDLu a.tbolo^ o ap nitptro) ut l)ap 'Giy : &6 -- n) ldatp tn1ntt1tur.L

l,tlrLuas' qns ntnoipi{sall as aluat1llsuo) .Nopputt n otrSolouaurouef nctutnutp oEna4uT
'la)rosl cn18un1da.tp tq7unt.q ut alrutuicas nc awsr.rd tu nTnuo8ntp dLutlzr^tp o .tlulp

dlvlltEal 'plvtpno ns r;atutri:tas ti pqnc oldoltn DA nlnJuaza.rcla.t otBolonautoua{

'N't-tgSA t,slaja.t ltl.rpl) ut :;,/y : :o06 /r no,ruoleA ceAc EA rqSunlsece puuo rorrrUc
pJIOJer{e Js Fturxptll eirt4 ir lnrq8un !L+{? os rrlen8rru rnlndurco clrrurl rS elpiroLI}JCle

ep lruolcr1puo3 orlLrr '.('"g) pnlaun-iltuo"tpap pi,rt{'o rJ EA p}Ello,\zcp nj-rog wl')4au

-8nwot1ca1a duec cur,rop ^.punuroo ?orzl+ Ba.rcls" 'runrjJc-rJ1ur cp le1ls€ reun IruprO
ul 'rnlnlue;no ?lull rd rS drugo ep elrrull od p:rlncrpucdlcd crice-rrp o--rlul crleu8nur

dr:te c un-rlur tenlts ':u1le1o lu.l"rno !ltl)Jl3 e.nc uud.rolcr-lpuoJ rnun eelre d urp pirqrsod

clsc uounticeJxlvl utst1euBnuo4cala aza.ottaB ns D./nsnur ut alooE t.utirpo rtt alaja.t

tautt otuta/ qn:' .tgsl osDu.t o toLt ap Uo..taptsLto) dlsa ,,oLutLLto) D,)tzt{ nJrrJs*' :prA
lnlrulnn-uSc r$ rcep uzrlcztral?Elp,o,.runuroJ clzq JJnls" nlsnJJ\/'erirpuoc a!r;o ur

lnucutouoi cltuued el€o ',.ounLlrr-lc cillzrJ Lrpls" roun inrpcr,Lt'relul urrd r.rnoSgsap JS n:l

'oilcuFeru 1eo r( crqrele lndurcc o4urp eeuntiJE-rolur e1(e,tr:d eo oceo ur 'rcur-riy
'lclol prA lnyurnu-eSe
lnlosqB crcrnSq;sap o BoAE .ru erSoloueuroueJ FlseeaE rcoC u1 r$ letqo 'ruepurinletd

'pll lnpnlueAa Arsnlrur

'snd:o1ut rtllrlrpcr-rr eJn]cu e p lricpuadapur rs cle cilur lJrllroo gqy piuclsrp El ElsJ]rus[r

as esndo 4!y1ue orturp olrunriru-relur 'ursrlau8eur u1 r$ 1gc lcrlclsolloole uJ 1!tV
'lueunuued len8rur un

ep elerauaS ccrutlllotlr .rololctJo JJEllu-ns^ 'rrleuScur rnlniodrp e-rdnsu oorueoelu e]ccJo
nc ortcu8uur duicc un erede cr.4re1e rnllUrioinJ 1n-rni u1 'rileufru lodrp un prrloe,rd

u3 'rilcu8cur ou lnrm p"rdnse oltlroJoxe nunrice InrpeuLlclur rn.rd leriuepr.,re r1 clcod

ctut stlauSour dutel rnun rirrelsrxe lJt$)ala..tolrjuatnt 1u"utl'ur suusrp E p?lsJaO
at4n1.\'t).tl)rlJ
'(X.u, :*r1p anlauEotu rarS.taua c1e rrr (E.d :"',11)

tatS.pua o[€ lcr]Euroiuur c{ruricp cp clclllLrrroJ e.qur erSoleuu op gode"r ur"r rS glepo

Figura Nr.7l
Detaliu din l-igttra N" 64

Si examinim Figura l{r. 7l care reprezinti practic un dctaliu al Figtn'ii lrlr. 64,

Llndc am reprczentat global reteaua, pc baza Llnci cuantificdri dctcrminate de triun-
giriuri dreptunghice isoscelc ce cronstituie pitrate inscrise in cercuri proporlionate de
ordinc de mirirne cu respectivele raporturi.

in accasta tiguri sunt dou[ entit[li VS; cea rnici dc ordinul prim (n : 1) 9i cea
mare de ordinul al doilea (n:2) rapoftat Ia Tabelul prczcntat in capitolul Universul.

Prin nodul sentral corespunzitor punctului C trec practic paffu unde ourente ZS: doui
carc intri gr se desflgoard in sensul dextrogir gonvenlionalizat de noi cu semnul ,,+"
si doul care ies gi se desfEqoari in sens levogir convenlionalizat cu semnul ,,-"; suma
lor algebrica este null qi, in mod fircso, numfuul undelor curente care intri este egal
cu num5rul undelor curente care ics. in acest mod este satisfEcutd prima lege a lui
Kirchhoff in ceea ce priveEte, $i chiar 5i lcgca conservirii sarcinilor vibrosonice.
Aoeastd constatare estc valabili pentru orice nod al retelei VSGr-EM globale repre-
zentatein Figura lVr. 64.

A douo lege a lui Kirchho.ff, in leg[tur[ cu ochiurilc relelei cir:cuitului, afirmd
ci surrru ulgebricir s lensiunilor tnlr-un ocli ul relelei esle egald cu sunt& algebricir
u tensianilor eleclrontotri.ce sle surselor uplicate pe eu:

>T .mRn.-Xt.
.t j:1 tl i:l

DacI vom lua in consideralic cntititile VS din Figura I'lr. 7 I, unde am evidenliat
segmentele componente (R/ ... R/r) ale circuitului VS analizat, rclatia noastrd pe baza
celei dc-a doua legi a lui Kirchhoff va fi:

t76

LLI

i-YTYA[orivJ L,7va,-o) INoSoa gIA YTvJ^JgwyaAIn yiyoc plltunuep orso

qurrxcur orpoi€A op pitoJ plseec€ 'rn1nsre,uu61 ntdnse o-qspou rerideouoc EZeq ed
'prurxeru oleolc.\ nc ereoSgsep es

ei-ro3 'uirpuoc ep IOJtsB u1i71u:0 .06 = r-r roop '1da;p rnlnrqSun lnuures qns E]posr]sop
es SA Jolopun e pctSolouotuouoJ pcrrueurp e3ee4u1 'leososr crq8utgde;p rq8ur-ru1 un
eeumices nc eusud ur gleuoSerp ed eunrzr.trp o-Iulp eltllnzoJ c1u4rd eles nunriccs

r rS rnlnqnc e ecr4eruoeS rup;8e1ur Jrlrpouuolur urrd rou ep elelueze-rd IAIA-JDSA'd'd
releier lrup?c uJ '€Jolsoce alnurl elurp erirzod op InUod€J en:,ezue1nflal ecnu
-Eurp rrupc e n rqSun un Elslxo 'undrugc lnop o-rlurp nunrjcerelur Iupeo ur ,eJ .orlorr
-8eru lndruec rS culcele lnduec lepJoqs ut€ putc nunle 'sns reu lezrce_rd tuy

!7gE-.rggr1 yjtot
!qElggr1mia,t

!1qE-"rgg71 ruo1n

:ecrToqelcurosJe,\run rS elelnlcnrlsosJcArun'ecrleueSosrc,r.iun

e1eqo13 IiEtllue JoloJltolcttlltl ee-iluucp ellursuoc 'porSolououroue] ?crrrEurp ec-rxur

-nsul lellnzoJ ec Euruuelep 1eqo13 IO,\ru 1ll ple.rn$gLsop plruo$e1.n.nr8 cc-rerfie1ul

'e sndo unduec pue-rcuc3 lpun ep dr1 r(ernlece e e_recSrru op mlusues Inl
-cedse qns 'elu€1s?4uoc rigylua er1u1 arioc4e elduus cd irpuo3r a.t1e.r8e1ur 1euoricl.l,ur8
InuoutouoJ e1e1r.r.rser3ord pluelsuoo rrl llso.Irul?u os unle,\ru elscop elcol R-l

'cqeuSeuro:1ce1e durec

'rrrleu8eru rlod 'oorleufeur r:ndrugc 'eouloe.Io undwec 'ocr4oe1e rurrJes ,cruosolqrA

drurc 'eluelserluoo ocruosoJqrA ruroJrls 'uosorqrA '1euns 'epun 'erierqr,t :liglrlue olcr

-EolErrJJll crclSeu ncl eJec ulp Inlqtrl8sue ut e1er8e1ur rolrelln rS ele.renc8 luns e-tno ur-rcl

E^rlElrluec rS p,trlrllleo gcrSoloueuroue; e,reundu-rdns o eyodruo3 B,\ ?orrlr?urp ?cl?u^rl
-pedeA 'enlefued trrpcSrut 1e reutStro lound tnun Inlolru Dl reulcol edecur Eorrreutl')
roJpo E erSoloueuroueJ o ep uqJol else 'crlcuoflos-re,riun elepoA ep lcur-rcl urq

'ua ed alurqdu ro;csrns R SA Jolrunrs
-uol Eruns nr pp8c olsa 14lg-JCgr1 rcloier IB lqJo un-Jlul rolrunlsual u uruqa8lu

uwns :Wfl-lggr1 plaiat aftnry)o nc eln1r8el ur tlot1t1t,t1y m1 n aEaT nnop y

'asc! JJRJ EelultluuJ nr gp8a crJ ps alnq
-aJl pou un-Jlul BJlur aJBJ alBlrJtuosoJqlA cp uclulrlurJ eJeJuocp ,gr1 rolun.rus

llJFArosuoo r13a1 e piurcasuoo o else e3e1 EtsEooV.ulnu U BA pou un-Jlur oluoJnJ SA
J0lepun u urrrqa8le uruns (sar oJuJ ,r-(( sndo Inuue s nr 13 pou
oluaJnJ sA 0lepun

un-JluJ BJlur aJEJ cluoJnJ SA olcpun ,,+.. lnuuros nJ Rzuolou cs luuoriuc,r.uoJ poru
uJ uJEp :WE-tgSl n1aiat altrnpou nr ern1e8el u'flbryqtny p1 o a7al Dr,rud
'WI-tgS,4 ororlJ ur r3e1 pnop ele c orunurluoJ ul elnulroJ ulol

'aorrlcele olcltnollc rulued Ittueruuodxc oulrq?ls.iloqqon) lnl _ro1r8e1 czeq ed
^rtoe.+e
qreoSg;scp es l/[g-ltsljrgr nnnrfc-r ul eJtsolouotuoucJ eclurpurp Ec purg
]eC
'WA-iDSA ropiplrlue IIigy,trs
-er8o-rd e !or]oelcrp EeJclnuuol n-uued u '" ' 'f 'Z 'I : >{ tleJeuoplo le lueze;d rue epun

'1eqt1 tt-t1t-t.l,rtcedsoJ eeJe.Ioqele sl snp €-cu oJ€c lnluourtuorier 1e11o,,rzap uln 'ouJS ur
ruol8Jerrnu ie nes [rrdru8 rnlmdrcuud ezrq ed 1511 elliP]t]u3 ,\r13c.]e u ro^ uolsrzoJ

tr,tllcodscr 'll4sou Inzcc ut lroluolstzer e 1e1ercd ur n€s eucs ur aredru8 ep roprdrcur.rd

ee]€lrlrq€p,\ llE.AJOSuoo olse tuno epedurrl epe,^. 3s 'tg r,^{ otnStg pueurrltxa

0 = (ttu + otu +'u *'d + tu +'u)I : (ttu + oy + tu + -'u +'u +'H)t

E LE CTROMAG N E TICA (F F.VSGT-E M) rezultantd a dinsmi cii .fenom enologi ce
repeti.tive cle suprtpunere csre inlegreuzii un trtsre anscunblu, de lu unitute& su de

buzd. pdnii lu deplinu tolalitute, entitdlile de vibru\ie, undd, sunet, vibroson, sercini
contrastunte vibrosonice, ciirtrp vibrosonic, surcini electrice, cimp electric, poli
ntugnetici, crtntp ntagnetic, cfrntp eleclronmgnltic, deci 'intreuga .fenornenologie
care se rlesfd;ourd tn contextul globul gruvita{ional.

Definilia noastrl matematicl a F.F.VSGI'E1.1 se desfEsoard prin urmltoarea

fbrmuld:

FF.VSGT-EM: m.v'c SALI Lux: m'v'300 000 km/s

Sirnbolunle acestei formule sunt: rr : massa:'v'= Jrec,-enfa: c: yitezq luminii,'

prin intenrrediul tcnnenului Lux subliniem conceptul de lumind constitulionald

universogeneticd, structttrald ;i ntetabolicir, ca ./irnclanrent al nivclurilor primare.
Atomul VSGr-EM ^si toote celelalte entitdli sttttcturale ;i metabolice ale Universttlui
sunt esentictl lumind, acea Lunini Suprentri al cdrei inceput s-a manifestat atunci

cand Dunmezeu c, spus ,,.

,,... Et Fiat Lux ..."

A. Elemente de dinamic[ in refeaua F.F.VSGT-EM

Principiul iner{iei, primul principiu al mecanicii

Conceptul de inerlie ca:aatcrrzeazi tendinya corpurilor cJe con,gervare a stdrii cle

repaus scttt cJe nti;ccrre rectilinie ;i uniformd. Este o proprietatc comund tuturor
corpurilor din Univcrs. in cazul re{eler F.FVSGT-EM in caclrul cireia dinamica

propagdrri se desfiqoard la viteza constirntl de 3a0 000 lon/.s, principrul iner,tiei ar fi

pe deplin satisticut. Sistcmul 1g:1elei de .fbrle V,|Gr-EM ar putea fi considerat un
sistem ineryial in stare cle repaus, raportat le dinamica cirutlard ;i la acceleralia

relativd regionalci speciJicu Jiecdrui sistem galuctic: .;ail solet'.

Energia Poten{iali VSGr-EM

in naturd existl o multitudine de forfe cu proprieti{i conservative in cadrul

cdrora lucrul mscanic depinde numai de puncftl inilial 5i de cel final al rnigclrii, qi nu
de fbrma traiectoriei. Aceste fo\e elastice caracterizeazd releauu VSGr-EM si se
propagl sub fbnna dc wtcle.Pebazaprincipiului lui I{ur-gens, otice ptmct el mediului
integrut intr-un fi'ont de undd devine sursd secundqrci cle etscilafii, astfel incdt
propagarea unneazl in mod continuu.

Din punot de r,edere al lucrului mecanic, sistentLrl relelei de frtrle VSGr-EM ar
ptrtca lr considcrat un sistent ./i.nit, in accst caz, cluar sub acliunea simultanii a mai
multor forle rcgionale emise de sistemele cosmice rnateriale, starea cle mi;care nu va
t\ nicioduti ntodiJit atii.

Gra{ie acestor caracteristici, aoeast[ retea euclidiund poate fi consideratd ca

sistem de re/brinld absolut al Universuhri, deoarcce este satislicuta condilia impusl
de principiul inerliei formulat de l{ev,ton: un corp i;i conservd starea de repaus sctu.
de mi;care rectilinie uniJbrmd clacd astrpra. sa nu, se exercitd o a,cliu.ne din partea
altor corpu.ri.

r78

6LI

'reurlrd Jp,olroc i-ues ur ':'1'g laiqf pEzolottD aurusa.td ap pi.to/ o pycJexc 'xrt rnlnttdo.rtl
1n.tnItn tinsttt rata{s D DtuDlo't oa..rocltut ec durrl vr'a1n:^tattup n:;;f! ltt.rot,ralxa d.un)
atntts'a.td o !1ro-roxc ex"''rI ni.to.f 1dc-tp !]eJeprsuoc g eeindlc'ecruoso-rqr^es eorurEurp
'N',i-tDSl al.to./ ap nrtnaiat'at4auaSos'nlrln1
purlt plep tljdl)Lto, rrou Irlrppc uI ele c
Jluetscr1rrot elriplque no lucpeocld lnyclurexc
,'Ct IS 3u1p gS ;, r-rn<J-roo gnop

puelruusp lggr1 otEolottau.totra.f aluo-iel? loyrie ler Ee_rBInuLroI n-r1ued M-IDS,4 lI
Ellttuourcpunl corJlOr.Lroofl ejtre,roes eluezc-rd uorl
teleicr p clf;tlrrrluoo ur

C:r;.A

tr:-r I
:rr.rue ccrr 1e nrdrrurrd colroJl JE-cp rnleJ EZIq ed
'1e1ozt 'strlcul JIuuca[I [IO]srs Lln ouUrlsuoo utldror Enop c[oJ 'crjunlrs

op IOJlss o--r1r-rr :unfuoc lnop ,ro1ec e;dnse cze uorjoe Es o,rpr ej-rt4 e1p plsrxe llu gJBp

"'og Riro,; ur-rd 3 rnlndlcrc t.rcluse ezecuorior E lndror :? ls J 'r-rnfuoc nnop LlruJoprsrroJ

pS 'eluctrllrodxe elucjrp uud plccqr_re,r r; eleod nrdtour_rd lnlsaJ[ f,olrlrlrqElp^

'.tD.tJLto) su)s ap tnp alnEa nj.,to]
o tt) lnlnntld |t.tdrtsn ttDS lnPLtD.t tt1 oznauotico DLu.u1 urp riJSd)n'd.toc 11n urrm ntdnsp
pi.ro.f l|ltutrtnD o tl) nzoattc.trjto tl.roc ttn ecup'el Eu-Lr!1n trJtLtn)dtLt 7o ttttlt.tttt.rd t)altd.q
77'tninslndurl lLluAlesllor) ri3o1 lntpeurrclur ur,rd rS oleorldxe g tod nrdrour-rd ecporl

]E-op InIJO Intpcuuolul uud crrldxo 3od cs eluc ooluccoLLr alcuourorre-l tleo7'rttuljtoa-t

ti ttunficn urTttrdrttrt.rd E ElccJIp giuroosnoo o elsc 1//1rls1/tdtut ntnLtasuoc naEa.I

!' s llpLt )l LtD) a LLt LUA J S t :^
Lrn Ecrpr? 1or,rc1xc ep lDlon )11.1D)aur 'LuaJSls un lu-rcplsLroo q eelnd tE ltlS.lAMun

tt[-t3s^._fu Jp EnEai;J u! rnlnslndutr nJr?AJasuoJ sa8aT

;1"r1,i n.n8r.1

1,a19-:951 9 1 rei:jag

rr.IpJSrtrl lllsucr-

elPslar\iLIn 13.13

intrucdt derivata celor doudforle roportatd la tintp este ntilci;i impul,sul total al unui
sistem ntecanic inchis este constant in timp, se poatc adluga conserveree timpului.

Elemente de statici; compunerea qi momentul forfelor
in refeaua F.F.VSGT-EM

Pe baza confinnirilor teoretice Si experirnentale alc Dinarnicii, dacd se exercitl
o fo(5 intr-u-r punct material, ca va detennina o acceleralie propor,tionald cu valoarea

insa$r a forlci. in aaz ci vor fi ac{ionate in acelasi punct material rnai multe fo4e,

acceleralia determinati va fi propo4ionald cu rezultanta tuturor fbr-lelor. Daci rcspec-
tiva rezultanta ar fl nu1[, si accelera{ia ar fi nu1[, si deci punctul material 5i-ar con-
scrrya starea de repaus sau de miqcare rectilinie unilormd.

in cazul rclelci cte Jbrle VSGr-EM ca sistem acoperind spalii imense, am putea

sI ne gindim ci fbrlele VSGr-EM sunt pasibile clc o ctcceleralie variabild sub

in/luenla energiilor cinetice emise de .sistenrcle gct.lactice.
RelecrLtct euclidiund a ./orlelor VSGr-EM reprezinti Sistentul Gravitalionel

(Jni.yersal, considerat de noi :^istem de refbrinla lnerlial in confnlntare cu toatc
celelalte sisteme incluse in Spaliul Llniversal; liniile sale de Jbr\u sunt clrepte, iar

propagarea .ftirtelor pc acestc linii este desigur rectilinie u.nifbrmd.
in schimb corptrile cosmice, ca,sisteme rezultate din relaJia dintrc.t'brla centri-

.fuga ;i ceo centripetd crre conclilionea.zd sisternul lor gravitalional, emtt unde de

propagcffe ctLrbilinie, detcrminatc tle raze de variate lwrgini. Pe o soari de dirnen-
siuni extcm dc urari, lungirnea razelor undelor curbilinii emise de diferitele sisteme
va fi tot atAt de mare, iar suprafafa frontului clc undi, desi sfbricl, ar putea fl asimilatl

unei supraf-ele plane; acfiunea va avcr nn caractcr limitat regional. Energiile emise de
corpurilc cosmice sr,rnt limitatc gi mereu condilionate de necesitatca de echilibru a

re{elei de Jbrle VSGr-EM.
Dacd vom lua in consideralte Figura Nr. 61, in care am prezentat relectua de

forye VSGr-Elt[, dinamica fenomenologici compofi o integrare inxtntand fofie

antrenate la nivelul tuturor punctelor rclelei. Estc vorba de fb4e de ordin progresiv de

ta ,, l " la ,,n", a$a cum am prczentat in tabclul din Figura Nr. 69. in practici, ttndele
de forld cere eu aceea;i naturd. dar sertsuri di/brite, dexn'ogir ;i levogir, se insumeazd
pdnd la doud cornponente cle undd.fitndamentala. unrJa sumd dextrogirit;i levogird:
caracteml antagonist face ca cele doui si se anuleze qi deci sd ne reglsim in situalia
unei rezultante de fb(i nule gi deci cu acceleralie nul5. MiEcarea undelor desflgurate

in liniile dc forJi VSGr-EM este constanti $i are valoarea de 300 000 km/s.

MiEcarea ondulatorie qi propagarea undelor

in medii elastice

Unda reprezintia o strLtcture elasticd 5i, datd fiind fenomenologia sa deter-
minant6, aplicd o.fbrld t,ibratorie ;i sonord. Sarcinile sau, mai bine spus, impulsurile
VSGr-EM iau naqtere la nivelul punctelor energetice constituite in a$a-numitele

fr.ontutri cJe tmdii. S-ar putea adopta 5i conceptul de suprafayd de uncld ca loc geome-

tric al punctelor oscilante ctt aceea;i Jazd. Frontul cle undd ar putea fi echivalent cu
supraJaya de undd in meclitl izotrop unde considerlm amplasatra releaua de Jbtle

180

I8t

lnoo7 'Iuelu;.our rSsloc€ uJ elound o1lrunu? osurl€ luns durl ep eplrun ecrJo uI 'egedap
reru eSr rS e1et1e rode 'elcund olrrunut u€llnutrs e3ur1e qs;ns e1 ep plru:od rriepcsg
'pz€q cp lleJnlcruls ectnuun rs Esrns c4urp eiuelsrp nc Elpuorj-rodord lceJrp or]

€s €oJerzrglur Bc ocp.J ?llug pzolr.l. rerec e 'erefr:dord cp rBseoou lndur4 op gleuruuolop
clse eoJerzfglul'eo ep !i?,J e,rerzJgluJ ll[unuE o nJ lsn]o]JEp'lr.r.tii.f otjDrcso nc o1n3a
oiuaoa-{ o nc t$nlttso roun €oJellolzep decur e1e;n1crufs }jplJun elsecv 'ruqrlrqce
op Jol roprj.rzod 1runl u1 lz€clroso rc 'eln8ndord ep elelound e4ug czeeseldcp es
nu pzvq op eleJnlcruls epj.pyun nES elelnorped'ruo1tr1rcso rr-rpcSnu rup8edold lndrup

uI'nusola aplrn csaatnu es eorlsele olrrpetu u1 eleSedo,rd elopun 'npr.ol elSeunu es

ere8edord ep scco.rd lscce rS eles elelcund el€ol ur 1e1de4 gSedo-rd es lnlnrperu olE elnc

-lp€d elurnut ep psndurr cuolelrJSo earerSrl4l 'EZcq ep !lcJrUcruus "cteJrun ep EqJo,\
else 'e1Se,Lud ou oJ EOOo ur 'qc orlS es es curq else 'glnorped ep lnrdeouoc
ulrsoloJ

pugc ui pugc ulp 'e;elnuuoj gprdn: r$ gldurrs r€tu o tl4uod 'uocun loep JBrqJ 'p2nq ap

pptnpn4s aryIrun ep rnlnldacuoc eeunriou lelrrursE uln l.rop rS eleuosred eoqrfur4S

rumit: urp elncqrud ep rnlnldocuoc Eo-r?zrlun e1 ep rueuriqe eu es luop ruu 'ecrleuc8
-osJo.\run eleurSr-ro o-useolr reridecuoo ltr-rp€o uI ')usDp ltLunuap alsa lmpaw ri tcto4n

't:)tlsDla DrnlDLt dp luns nalsa)D D)Dp 'D) ti 'ntn1o8a1 ap ajnt pllc.Dra ar- aJDJ d.tlul

alntqtnd ulp lurltlsuo) tf'.tn ntpatu llLunuD ,1,? tJ olrurpe e cUS?[e iolepun ecrzrd

E1 .t1,7 oln8rI

lnstattLt[) yrlodg aJSa ain) tnlmpaLu D aJDJDUSDq ap Dflnjsltor cp lS Etnr.rrruJc]Jp
pzelrl's/uDl 000 00t ap pfltotsun Dzal^ nJ',trse-r3o.rd col olc na.mSodot4 tlnlnp
-uad a1a1uq{rp pLtDua.1uv nrolDlr)so tttncittu JElrutrs potu ur pSedo-rd es ,o)lloqD]alu

-osJaltlutt ttDS Dlq.tl1.Dtl.4sostaltut1 'p|t'qosqD ocryatraSos,talrlm aJDolnA ap oruatd
-tts Wg-"tgSA npun 'Lilllnpuad a4tnp o.utyoEa1 ap a)rlsola aluutrtodns nc nyqo.,rcdutoc
aisa Wg-"tDSl airc{ ap nnnajay 'luopecc-rd lnldurexe urp elunJnpued nc elrqe.reduroc

luns elueuoduroo elseoe elvol'rumsuauup ti t.,tnlattlt ap arnLu D,tD)s o o1 olnztuoS.to

awolstt'Q|7s ap alDllsuawl o-4ulp lr?uuoJ MaJSls EJ lns.ta^tun alse.rrud cc reoc ul lrrE^
-eier e1:trof olse ocrlsele :olungodns Inrpeuuolut uud elu8eloc rolunlnpued lnlduoxe
rep lnrpeur ]lutnu? un-rluJ p1e3e do-rd orJolelrcso oJttc$iur ep cydurexe ellnru luns

'grn1p3e1 ep .rolungodns

E elelrorlsple op Elu€lsrro3 ep rS .rop;nlnpuod ESetu cp epurdep czolrl rolsooe eclr:olp4

'lllug lzeilt o c1 letde.rl Esrursue.q eU !s cuolnJr.lso Ee.rrJsrul Er prrtoq] 'ererz-re1u1
plrurnu? o nc ro 'rnlnrolqulrn lerpeuu olrrlslrnl es nLl lnpued rnnn c erroltlrcso
ee-rec$t1,11 'egedep teut eSe rS lnpusd eclro-U lll purtue;]Lrc eriepcso o cdecur EA e-rer

'lnpued Eclop Ie ezpolre-qlrc 1c 'xe cd -rclncrpuedred uuld un ed elroso e e"rds lnpued
rnlnurud slndrur un puf,C 'ocrlsele prngodns uud eie e.r1u1 e1e3e1 r$ unuroc Fluozuo xp
rnun pugurj-rede eprfu eJEq Joun Inipeuuelw uud elnpuedsns 'e1e1ne-r3 ptrurnu€ o ep
unlnpued op tuelsrs rnun lnldruexo neJoru Ez€rpn1s os ocrlselo Jolepun ecrzrl rrl

'pitoJ ap trltrl epul)adsat ap alDulru.nnp

a1rfica"up ainot ad ozaJt^ tizaa)o nc nSodo.td as alaptut rlrpcc rel€o IE uI 'trNI-.tDSl

geometric al punctelor medfulti atinse in aceLu;i moment de oscilalie se numeste
.front de undti. Esle adoptatd qi notiunea de suprefuld de.fazd eguld sau suprafuyd de
undd a',r loc geomett'ic al ptorctelor o,scilante in.fazd. in mediile izotrope migcarea
oscilatoric se propag[ cu aceea$i vitezi pcstc tot, gi deci fronrul de undd coincide cu
suprafa{a de undi.

Universul ca sistem /init ;i inchis este considerat de noi Ei un mecliu elastic
omo!:en ;i izotrop. Oscilaliile stmt generate tntr-un punct ruunit punct universogene-
tic ;i se propaga unifornt in toate direcli.ile: .fionturile cle undd clevin deci supra.fele

sferice concentrice, cLeci unde s/erice. Elusticitatea fenomenologicd este clatii de
reteaLta cle F.F.VSGT-EM ce contine in ochhrile sale Marele Vicl

Unde stationare

Interfbrenla a doui tmde rJe amplitucline egala dar de sensuri contr(t.re de propa-
gare genereazi aparilia unclelor stalionare gi accasta reprezinti un c'az particLtlar de
compunere a tr.ndelor. Undele sta{ionare sturt generate de interJbrenla dintre o unda

incidentii ;i o alta rellectatii. PL.Lnctele cle rnaximci amplitudine sunt integrate Ia nivelul
venh'elor iar punctele cle minimd antplitudine la nivelul nodurilor. F-enomenul
ttncJelor stctlionare se legise;te perfcct si in clinamica de propagare a tLnclelor
uct.tstice (thpt confinnat expcrimental de citre Hefiz), a undelor opti.ce in cadrul

fenomenelor de reflexie, reft'aclie qi dilracyie.
Si luirn exemplul unci coarcle fixate la extremitdli: o ipoteticd peffurbare indusi

intr-un anumit punct se va propaga de-a lungul coardei; ajunsd la o extremitate,

respcctiva perturbare sc reflcct[, propagdndu-se in scns contrar pAni la cealalti extre-
mitate, unde reflexia se repetl continuind propagarea: vom avca intr-o manierl alter-
nativ[ reflexii gi schimbdri de sens de propagare. Fenomcnul interfbren{ei genereazi
o undi stationarii de noduri gi puncte extreme ale coardei frxate. Formarea unei undc
stalionare este conditionatl de existenta a dou[ unde carc sI aibl aceeaqi fazI, ceea ce
insearnni ca in lungimea / a ooardei estc inclus un numir inlreg de jumitd{i de und[:

I = n'A/2

n: 1,2,3, ...

in noua conccplie univcrsogenel:rcd, Llniversul reprezintd global o stnrchr.d

rezultatd d'Ln unde stalioncn'e cle naturd VSGr-EM sub sernnul interfbrenlei undelor de

amplitndine egala ;i propagate in sensuri contrare.

Interferenfa undelor sonore in refeaua de F.F.VSGT-EM

Llncla sonot'd este un rezultat aI vibraliei. in Universul nostru nu exist[t sunet

lara vibrulie ;i int:et's:
VIBRATIE e SUNET

Este vorba de dou[ fenomene aparfinind aceluiaqi lbnomen mecanic care genc-

reazd energia electromagneticd. Undele sonore nu pot fr decit de naturi electro-
magnetic[, in orice mod s-ar manif'esta ele perceptibil sau imperceptibil, inhucit

rcprezintd aceea$i parle dinarnic[ a fenomcnuh"ri de undii. Ele se propagl in releaua

t82

t8l

,l '/N D.tn8r!

\

\

\

\

\

'tr4{g-rDSl llLItoJl/

pSedord es cJec uJ Inlnpou eeltlnuroJ I] le tlseoct giuese u1 'nEugls o1 n1dna.tp
n1 ap u?udotd es pxng puEO lcutqt? Is .Inlqc es-nputlcder 'nldoatp n1 nBunts n1 ap

e?tno 4ig-.rggr1'g g lnxnfepun e1t49d pnop roloc IE unuloo ]Lloruelo nep'7Sn a1nqop
nznna|odr ie ouleruoeS Inle^u ?l re{uns r?lc EAJosqo es 'opctge,l, tS cleluozt-ro epun
ep p1t:oue? 'errdulr rS e:Bd eclroulnu lfctoupn nc 'e-quea. ut ereSedord qlsrecv

'ro1 rrrefie dold re1e1ue1

-ncrpuefued ep ]uoc pugud 'rgs1l ,4oplt rt? Inrpeuuolut ur-rd III-tgS,4g'g nlaia.t
apqua^ ri ap.utpotr piuepr.te u1 cge"r8 eund e op pceJc olso qrseou eriuelul 'ereur

leru iJo pnop op eunrsueurrp o n.r rs oluJulclo rule d no rtop qzeelodo !]]cl€oo 'c1ueue1o

1do r.rc pzeeredo run ec durrl u1 '1de4 cp lelelputnl no oJtolazllndseroc IuIuEuI

op EJEos o ed 91 'r1i ernSrg urp eutfnrut r5uccoe otlotrd plurzerder gl 'rN n"ut8tg
t'S'g'p') atnd { ro/t roprluat ?lD a)traLunu dplo) olD)lltaa edeo dut4 ug ("'

'l 'S 'F '1) a.mdwr a)LtaLunu alo) Jourr epundseroc Jol' ala.tlLtat 'e1eie-r1gd Enopuerut

tJr 'Dloluozl,to ed '.a4uen ap tLtDlsuo) -rgrutlu ut1 Lr,4Jcsuoo es eo 1n1de,y ltoJeruor eC[
'(rnlnursrleuSeruo.qcele eereSBdo-td rzct) 1yg npun n aunls.tol !letruou o eo lelerdtelut

U rB InuououeJ'WI-rDSj atE.raua ap apun ap Bq-ro,\ pqlt G) io.qnd oalrcp lz-ap

tnla) n o.toortadns naumicos ur e1$csr:8e-r es (n) w.upd rt4nruud o otnot"tatut naunri

ias ur lcluezeld InuouroucC 'Arsecons 1np-4pd u1 r( p,uasqo cs piutpucl tseearV

Ol rN o.urBrg) nlDiuoztro ntin.np atl a4ua,r

ri t.ttrpou ezeuuoJ es purl (o) urltqn.4Dd n atoottadns ttur'tficas DlD)Ii.tdlr ed giedo.rd es
eJEJ elopun cc durl tu'nloctltat nfica.trp ad a4ua,r. ri t.ut1lou ErruoJ e ep uiurpuer ne 1r/

tn.tlod mpuut.td o ntooro.fut naunfitas try nldnalp o1 n7un1s n1 ap g?udotd es asuc alnt

-ttozr.to alapun Eo E,\iosqo cs e :a.rnorta.fut t"uttl17unt.u nuop ti a.nottadns t.nttt18urtt.4

?nop pu?uuoJ Q) ti (n) ato.4od lnop elec pzeeuorices 7Sn pptqop nznua1odJ

'ereolluun cprn8rl u1 lrlueze;d else urnc pdnp 'ro1
-epun eiuere3relur ulrd p;nuoriuls Epun ep lnuJurouc; xur.uro]op \E Wg-rDS1 aircJ ap

Figura Nr. 75

Figura Nr. 76

B. Elemente interdisciplinare de termodinamici
aplicate Sistemului Universal

inaintea fonnul Srii e lementelor interdis cip linare de Termo dinarnicd apl i cate Si s -

temului Universal in cadrul acestei concep{ii originale a genezei universului, a

structurii sale gi a rnetabolismului siu, considerlm necesare unele premise intemeiate
pe noliuni fundamentale de Termodinamic5.

Termodin&ntico esle acaa parte a Fizicri care studiaz[ legile genera.le ale feno-

nenelor terntice firi nici o referinti la descrierea fenomenului termic la scarS

rricroscopicd.

184

98t

rS (p,rrsuelur) lnlndrugr uolullsualq 'crqauSotu qLutq)s ug '(o,l.rsue1xa) rogldo.rluc
rS (e,r1sua1u1) rolrnluredrual ro1uo1e,t e eriereprsuoc uJ ee;pnl EI axnp D.rnp]n ap

atoltlun pul1trldutt qLury)s un '(p,r,.rsuclxo aurrrpu) tunlo^ ep rS (g,rrsuolu1 e url.rgru)

aunlsard ep rrieur:.r ppoduroo 'eunrsuBdxe ep nldurexe ep 'a;enurluox ur auntsatd

ap ainJ ap loryca[a )rltD)aw nnnl utl r2c11dtu1 arD) qLurq)s un '1e31sy 'pnrsuolxo

llleleec r1r !,\rsuelur puru plrqerJe,t o 'eun{oerelur ep dr1 ereceg rulued eJe1s ep oltq
;elr€A pnop e erieuc,r. op alezuelcrll?c eg !s unqurrqos olsoc€ E.t p1durg1u1 cs iror,relxe
rs eurersrs e4ur arSreue op unqurqos llsrxo puEJ rcun]e col ne oseoo.rd op IO.Ilsv

'RJpuqurpE

ererruoJSueJl elSeurnu es otn1o.odwal ap 11jnr,mt !]E col oJB oJec otEuLro.JSueI O

! o"toc ozr atnultots'un4 ! 1uq suoc : 1yd 'tuDlsLro) : I
;DtDqozr atouuo{sutuq :juDtsun : J//l :tunts'uot : d
:owrajozr a'mtLtotsun.tl :yrystroc : r1d ;luDlsuo) :1

iJUDJSLTO)

oueuleJ lnwnloA puec pJoJoz-r rg pluvisuo) ouEurEJ namttsatd pueo RJBqozr 'plunlsuoc
cusruEJ D"tn7n..radwa1 pu€c FruJoloZI :urllrnuep oleleolEuun BO,\E JoA U€uLrOJSrr€tl

ele,trlcedser 'rrtna.tof-tuo4 lnduu1 ul DJuDjsLto) auDtuzt ap a"qulp DLul Exep J ptnlr,t
-adutay $ t wnlot 'd aunrsatd ,an4s ap allqn!,tott rcll olec etie:eprsuoc uJ pugn l

'aluaPa)xa

atotpaw,tatut dltrpts puo3,mc"nda.r plDlilu! na.tDls nl rua^il o ap nnEolosaco.td

oap|rltqrsod e}srxe J3 puec l3un13 9IIqISJJAOJ pltlunuop qu[qcs ur e]sa 'RIrqrsJa^cJI
plrtrtnuop e6e olour[ arDjs o a8rn1n ?lDlilul a.nls o Dl ap eJp,o aJ?uLroJsuBJ] O

'FJJIJTJ eJErruo.]sur4 lillunuep alse'n1ofirut Dal2ls Dl lol llirgls nl aumar * a.tnrytatu

-raiut trnis alatrn a8tnc.tnd 'n1n{ru arDls o n1 ap ellcutod erec o;cuuoJsun4 O
'plsrxe Jn J[c nr nJln]tlprurrJAJ ul '.Enop

cleo e4urp arolpauualul /ll,/s olEn-luata B nlnu{ oa-m1s ',D1t:ttitur Da.tDls erfereprsuoc ur

nEr eJsc trrait.n ellJeJlp ep eriounl uJ;oluEuuoJSrrEJt n eJBIUTsEIJ pldure o llsrxE
'DllD bl tuqlllq)a ap arDJS o ol ap lnltrtd alsa utalsts Lu7 Du1rr1) Dajnllt^

ut sacold arn)a.il)o un elSeur;ep n)nunurporutal atnwtot'sunq ep ln1deouo3
'actdocso.tcntu ttocirtu plsua nu '1cap 1i ala a.qm ruqry

-!q)a u! luns apirct a1oo7 'tinaato 7o7 aTsad alsa runln.tadutal cJEx ui JtruBulporuJOl
nJqlrqJo op aJuls o e3ur1r: €s 'durrl op lel;olur ilrunu{? un pdnp 'eSunfe nt ,pttorta1xa
nc nzoauoficDplul l1u EJ zer ur 'crrupurpourJol utolsls un 'EJnplgc ap JolunqurIqJS
raiuulsrunrrn cpundscroJ (alu1s cp oIaIqRrJB,r o-t]ur ,olec rrlnluledurol raw

-Fpur op crSolottawoua{ plouotitpuo, o}so cJtruuurporrrJo} Jolcruolsrs urjrugeq
'crdocso.onut ltu::lsrs n1 pqo13 pout ut n.n{a.t as ,atn1s ap ?fqDuDl,lS crlurnurp ,Dtnil)t

-adurat 'naunrsa.td'1nwn1ort 'lptot nsDru rJ Je rilnc pqo13 nqufi) n) ?fru,"rary

'a.n1n8uts .topyuattoduto) D aau.DjLtnjsm Dafi)ts Ei ol?o1

-rJo.]or 'asvur 'azaltt'oleuopJooo olcluef,rp luns ln1n8us tapntu) n) ?furlJntr[
'ynqop rt nlnEurs ral)D.tD) n3 nutr

-pttt tout]. lnrpouue]ur uud ece; es €]seo€ lndq ep leuolelrl ureJsrs rnun €e,rsrJcsoc
'altDalout ep aulptuult'tLu o-rlltrp ||1ollnzil znZ ap Dsout o nldruexe ep eo 'a|uauodtuoc
alltlLu ulp lltLltlsuoc lDualow watsry un e3 lErpnls clse crurcurpouuol Inlllolsrs

' ecrrueurpoulrol lol ouelsr s a 1 trp ru.t ol s un ry urp elE,tuep

euououo.J rt crrunutporunl wagts ep eleldoouoc nels rrotlu€urpotruoJ EZEq ea

intensitatea cle nragnetizare (extensit,d): eLa. Variabilelc cle stare interesate in aceste

schirnbun sunt legate intrc ele prin relalii cLlltrlscute sub numele de ccuafii de stare.
Astfcl, in cqnil unui sistem care intercrcli.oneazd ar mecliul extern pt.in intermeclitil

unor .fbrte cle pre.siune ;i cantitate de citldtrrd, t'ariabilele cle stare interesate vor .fi
T, volumul r, cnh'opiu s. Eoua{ia de stare va fi:
Ttresittnea p. tempej'q,tura

:.f(P, v, T, S) o;

Ecuatia dc stare este susceptibil5 dc a 1ua unele/b rme particulare: rle exernplu,

in cazul gszelor perfecte, printu ;i a douu lege a lui Goy-Lussuc sau legea lui Biyle-

Muriotte.

Esenta Tennodinamicii se glseqte in ccle trei legi descoperite experimental gi

denumite pr inc ip iil e ternt o clincmr ic ii.

Primele doui principii se referi la rela{ia dinhe clldLrri qi lucrul meoanic Ai au

fbst descoperite ;i fbrmulate in pdrna jumiltate a secolului trecut. Al treilea principiu

a lbst descoperit gi fonnulat la inceputul acestui secol.

Sfudiile experimentale au flcut astfbl ca didaotica si fbrmuleze chiar patnr

principii tcrmodinarnice: 0, I, il, III.

Principiul Zero aI Tetmodinamicii afirma cd douS sisteme, amdncloud in echiti-
bru termic cu un ql treilea sistem, vor Ji in echilibrtt intre ele.

Prinrul Principiu al Termodinamicii, denumit qi principiul cle reciproci trans-
f'ornrarc a crldurii in lucru mecanic, fomrulat de Robert Juli.us Muyer in 1g42,

porne$te de la premisa cd orice sistern in echilibru posedd o energie bine cleterminata,

numitd energie internd U, renrltatd din insumarea energiilctr totale, cineticit ;i poten-
tialii, a tuturor constituenlilor mctcroscopici. Energiu intentit este o.funclie rJe stcrre a
sistentttlui, adicd o /unclie a parantetrilor cle stare determinata intpreunii ur ace;tia.

Referitor la variabilele de stare ce caracterizeazi un sistern termodinamic, presiune p,

volum v qi temperaturi T, energia interil U poate fi exprimata in functie de doui

dintrc variabilele dc studiu:

: : :Lr U(v,T) ; U Lr(p,v); U Lr@,T);

Relalia care cvidentiazi depcndenla energiei inteme de variabilele de stare este

dcnurniti ecualie culoricd de stsre. La baza fonnuldrii Primului principin al

Tennodinamicii stau notiunile de cchivalenJa dintre lucru mecanic si cdldurb.
Acest principiu, numit 5i principiu de echivalen{[ dintre lucru mecanic si cdl-

durd, afirmi cd raportul dintre lucrul mecanic ;i cdl.dtu'a schimbate cle cdtre tm sistem
cu meclittl extenl irttr-o tratts.fbrmare ci.clicit menline mereLt aceea.,yi valoate con-

,stantd: L + JQ - 0, unde sunt adoptate unndtoarele unitifi de mlsur5: erg pentm
lucrul mecanic qi caloria pentru cilduri. Sunta algebricd a lucrului mecanic ;i a

cdldurii schirnbctte de cdtre un sistem cu meclittl extern ln tintpul unei transJbrmiiri

ciclice va fi intotdeauna ruild.

Primul Principiu exprimi bilanlul energetic pentnt orice transformare a gnui
Q, adiad varialia energiei interne a unui sistent in urma, unei
sistem: u, - u, : L +

transformdri dintr-r.t stare ini\ialii I intr-o stare Jinala 2 este egald cu suma clintre
cantitatea cle cdldura (Q) ;i lucrul mecanic (L) schimbctte cu mecJiul extern tn timpul

trans.f'ormdrii. vom emite ipoteza ci, in timpul unei transformdri de acest tip, vor fi

indeplinite utrndtoarele transformiri encrgetice deiinite cle respectivele rela{ii:

186

L8t

-dacuoc lrupDr u! WZ41S/1 losrailun tnlnuolsts a1nuldo bJtwnlnpouttal ap a.tourld
-Dstp,talw apluaLuap eJenuuuoo uJ ?lnuuo.] urol esnue.rd lolseo€ Jololtrp p,z?,q uI

vl3r'slv

:sns retu eleinuuoJ rrirle.r rcreolpuun Inrpeuuelur uud eleluezerder rJ Je EIBns
-eco-rd rS gcrSoloucurouoJ Eelelr]rqrsJole6 'trrolut rucnl ep elrqrsJeleJ unlcrJ nc J?p

IrqlsJo,\eJl clse sJorrt raJpc Ie lcruuel qurSrlru o lcJoprsuoo g ealnd ]e InsJelrun
'tnlosqv on2 rq n a.ta7u4nau ap TnlQctu.td

ep rS clSeqrol es er€c no grqg8el ui'(J,gl'el7-) tnlosqe oJez rnl ?rnterodruol
surlu ep pqrsoduu elso BIoJEO ulroJuoo e{euuge nc ezeeJelrqoe ElsBeoy

'o :'{irrt,

:r; -re erdo-4ue

'puuelozr e;?uuoJsu€Jl. ocr-ro n4ued 'e.re3 cp eriourg u1 'u:rrueurpo[LroJ IB EOIrc{
1e lnrdrouu4 ep p]Eunutle 'rcrdo.rlue E Eoesuulut oJeuruuclopul o ep rqJol elsg 'utls
Icun € porruturpouuol rel€lrlrquqoJd 'rce p rS rerdo-rtue E EATFOJe Eo.reuruuelep qlrqrsod
eU ES !JR] ntdo.4ua alufnt.tnt nln)luJ tod as nlilwaplot Eo ?oopr lt-rodruoc 1de.3 isace
iq,rrtltpe lluelsuoo o leoep u{nd reur o-purugcp 'arus ap awtrnu.t eo ntdo,qua ccnpo4ur

'9061 uI tsutaN 'Hru op telnrruo1 'l1tlruutrrporu,ral lo nrdrtutt4 DallaU lV

'pluDlslto) auDLu0t

o1o7o1 o8laua'N'l-.ttsl ,4I ap nlaia.t ltlzD) Lq tntu.tolsutu1 ap nl)1) lnLLn lntrr|'.tD{:- Dl

npasod o uloisls utl arD) at[ n1n1o1 orS.raua ap !J!.q{]p ;uJDJtluD) l'a1nod nu u,)jsts un
ap olnpasod o1n7o1 ntBtaua eo pndcg ed lelound E eJEc ,zryotlwlryI enpx ep ele_roue8

eupoJ llorueru o-quJ qlcp eunrd n-qued t€lnuuo.] 1so.1 c nrdrcuud lsocy'e;euorfcurg ep

eoruqel elrcrlsuelcereo ep cricunl ur 'pqrs-rc,le:r nps lrqtsJo,\or tlloro ep D)tLLt.tq nurinw

o atnJrlsLto) 'ltlsJatrun wat.ns'ap tou Lutl) oin 'ctlnqotpD sllpuJ ruajfls n1ut7 lnzn)
ul 't1ps ln.torJalur ur nDS 'uo#a lntpaLu n) )luo)aLu ntcnl ts. DJnplDc nqutq)s as a.tD)

ut D)tpI) a.mut.to-fsun,4 o ozoan|ca/a aiD) LLtdlsts oclro 'lectprl rcrll lltc luoruEprnlj no
Jcruue] er[o]our Joun eri;rlrlsuoc cp n1nf;o1 prrloeld qiucpodun e_reru ep cwelqo;d o nc

p.ln1p8c1 ur'r.trqay * tou,tfl) lpns cqyx ?p fzgl LtJ telnrulol rS luedoosep 1so3 e .lair.?
-taua ntotJasuot Tnrclnuud rS lrurnu 'rroruicnrpouLtoJ In ntdtcut,t4 DaIoO ly

'tt.LnLu,rof .rtnt1 n nlnutf'nac ap ti n1nfipt1 oa.tn1s' aL)

|DLu|lu punztrtdap 'a.mw.toJ.|unJ1 ap ptdtl ap nlttapuat[aput auLmut o alsa i.tntutof"s'ut:s.r1

to.tv)I.lo lndLutl Lu ltl.tortaJ:ya tt) ail)qunll)s n.otplD) n fi truncau tnln.nnl Duuls

v/ ?/glv

!r'rr. ut : y :xn1-ur8raua

:(q+Jtu)lrzl(D:3d :slurrpuJ or;rr,r, \

!,rur:g :rlerral*ur *r3rr", \
!r'n'ul : y \

:xn1-urfirerre

liei originale universogeneti.ce, tLniversa,stnrcturale si universometa.bolice acreditate

dc aceastl car1c.

Sistenrul lerntodinsnric a fbst de finit ca un .srs/ein material constituit din multe

con'tponente, cle,scris cle nldrirni cu caracter sirtgtrlot' (vitezd, masii) ;i global (masd
globald, yolunt, presiune, temperatutrd), numite ;i variabile de stare, reJbri.toare la

s i.s tent u I rn a cro s copic.

Aceste elcrlente pot fr integrate perfect in cle/inilia Universului nostru ca sistem
terntodinctntic constitttit din /barte multe contponente reprezentate de o ampld serie

de ,strbsi,sterne. Cersclerizureu .fernntenologicit ;i procesuali a (Jniversului ca
sislenr rezulta dtn variubilele de slsre ca volum v, presiune p ;i tcmperaturl 7 la
nivel macroscopic. De$i ar fi intangibila evaluarea concret[ a acestor parametri, ei

existl gi caracterizcazd fcnomenologic Sistcmul Universal Ei noi putern sb-i consi-
der5m la nivel macroscopic 1.Eri utrlizarea in manierd cantitativ'i concret5 a diferitclor
r"rnitlti cle misuri.

Cci rrci parametri tennodinamici dc starc sunt in pcrfcct e chilibru daci h,rim in
considelalie Universul nostu ca un sistem tenlodinamic de natur[ electromagnetici

ce nu interaclioneazi cu mediul extenl, deci izolat si inchis. Referitor ia conceptul de

transfonnare ten.nodinamici, cmitem ipoteza ci Sisternul Uniyersal I/SGr-EM

rnanifosti unele trunsfbt'mdri.fdrri ma.ri varialii alc cclor trci parametri fundamentali
dc starc. Releaua FEVSGT-EM, conlindnd spalii goale in cctdnrl organizdrii sale

structtn'ale ;i ntetubolice, nrcnline un perfect echilibru fald de o ettentualii pre.shme

extetnd care er putca.fi exercitatii din af ara limitelor sistemului. Echilibrul rle stare
este asigLrrat toc:mai rJe elesticitated sa: deci se des/d;oard o .fbnomenoktgie la

;ipresiune si yoltLm constattt. Rcleaua F.F.VSGT-EM este de naturd elet'trr-.,trtugnetic'u

sc gdse;te intrun sistem terntodinantic inchis adiabatic. Sunta algebricd a sarcinilor
electrice t,a ./i mereu constantci; al treilea. pat'ametru Jimtla.mental de stare al siste-

multti, tem1tct'ott.n'ct. t,u rdmdne si el constant, ca o consecin\d Jbnontenr.tlogicd ;i
procesualci a nltor doi purutrtr'tri, presiturc.si t,olLnt. Energia internd (./ o untti sistent

reprezi.tfid o Jilnclic de stcrre core antt'eneozd ntereu. tJoi dintre cei trci parunren'i:

U = j(pr), U: f(vr), U: f(pr)

Lucrul mecanic I este dcsfiqurat dc releaua F.F.VSGT-EM iar cSldura p este

produsi dc sistemele galactice. Ar fr la mrjloc acela;i prinoipiu de flnc{ionare a

ma$inilor frigorifice.
Ct sislem ternutdinantic, (Jniversul, nefiind in interacfiune cu mediul extern,

atinge o stare de echilibru termodinamic toate forlele stutt in echilibru intre ele.
in ceea cc prive5te conoeptul dc lransforrnure termodinumicd, Sistemul Uni-

versal manif'esti o transfbnnare firi varialii de tentperaturd ;i vctlunt, ;i deci nici de

presiune; este vorba de un echilibru sistemic absolut. Universul este un sistenr lernto-
dinanic perfect izolat; componentele sale, ierarhia ampla structurala gi metabolic[,

pot fi considerate sisteme in contact cu respectivele interschimbun in cadrrl unei

f'enomenologii care compod[ fluctualie de volum, presiune gi temperaturd, guvematc

de rigoarea maternatici a legilor fizice gi tennodinarnicc.

Vom analiza in continLtffe caracleristicile ternrcdinsnrice ule Sislentului

Universsl.

r88

68r

InlnurolP c JUIS ur PJnl.1tl-us eriPJePISuor ur Pr JS nN rJInJJlout P. ,)tjn.tqt] op lun.)stur

pl€lrrrrrse 'cr8oloueuoue.I elsoun;J r-or€.r rnlnxc ln8un1 E-op tLLlolE rop v otjolt.tso'aw1

-ruoc rS gxeldruoc Ieul clso 'quurlcs ut a)tlLtotntq tlln))low EOJEJSTIgatiolsutul ap

atpcirtu o reurnu gzvezrlEct a)laoloouout aln)aloat ug rirrSelur rS riuouoduroc trtuolt
'cttuolooutttu pqftad zn8 tnttn Inzec uJ 'eorruoleorrorn azr8 urp lellnzo-r lcs-rclrun

Inlnuelsls p colurculpoullel €eJEZUeloErpo €l ernquluoc e-reurldrosrprelur errrSelur
rtupc E ldecuoc un plurzerdet )rwopouow Ttattad zni rnun D ou,t?lLtr n8lauE

')usola nlparu uJ a)rtsnp .toppun scrrueurp ed pzuq leluoruepunJ

crSoloueurt.rueJ Inlxeluoc e p !laur[rJe]op ,,Dlns,t?4tun attoTnndsa.t piuapnc"
pleJplopr] o Eo r] w, '.p7n4ruy anoldruu li ,llttvtsuo) apyerpor"rad ap a)ttunlol

-osa.td $ns1nd esndnserd reun ezelodi elruucd lc ec €eec 'tutllot rs) aurnsatd a4rup
alolrlouori.todold os.ratut lzuo4suotuep as ailot.tntrq-a1tog ry1 43a1 ezvq ed

:lqun1su oc :"17 ",t' d "' :' il' rt' d :' 17',t' d : yrulsuoc : 17ld
!lttolstrot :1 !7un6uoc : rt !yun1suoa : d

:tJ JE Wg-r9SA losrattun lnlnrualsrs

n ?.tvls ap nlhtnca rJoC 'luelsuoJ rlruolnp utnlol un rS 'gluelsuoc eeunrse.rd

rS ernleredwel. ep olocutp 'Ecrldutt Jr ruelxe Inrpau nc pJnpleo ep Jolunqurqcs

eiuesqy'1oej,red sozc8 mpeur un ep leJrrczerder lnud.uoc un ec urjnd r€ru nes llntu r€ur
g re ctSolouetuouoJ Inlueruepoduroc 'e1eo3 triads nc eej.ar o Ex lDSrailLtl) ntltLu?tsts
1n .to|nurluoe lnrlteds pugflurpy 'llmisuo) Mtlloir El lrcqdurr rtep'n|tutlsuoc auntsa.td

ri n.tnw.tadtuu el laleprsuoo oU ES rnqo4 .re 'srqlug tuols.ts no '1nstauu1

'eeunrso-rd etse;o e c rrnscut ad o-rez eJ lpuq ES rnqe.q ;c zcfi cp leJlsp nlun InunloA
'eelscce el€ol nJ 'r8c1 relsece EzEquI ggoduor os eJro 'atnlncaloa.talut t.tttrcorc o.tgf

'1oapt zn8 trn 'orSoloueurouol eJOpeA ep ]cund utp 'lnsnttup mlnlualsls nfirzodtuoc

ry tuaptrc..rd lnze8 glurzerdel 'durq rSeloct: ur 'r! allot.rnyi-e1iog uq tEal autq
p)tDru atmdns as o-reo 1nze3 alse 1ntra3ot1tr11 'oleJiplt ecrd luns nu eliunrsc-rd pcrp

r$ elegeqcrl ep rrnle;edrual ep epedcp elso oltnseco-rd .ro1up-rnSgscp ernleredrual

gcep Iclru egno.+ luns ellJerleq 'alazoE a7no7 n.4uad DltqDlDl else ee3e1 'nsno['

aunts'atd el '!pQel?A olse nu eeScl 'ctru-lll elsJrc Jp oloJLrrp '.'rutD I : dV :3.6gJ
J,0 : JV :alnlLtauuladxa altuul aleLr:n g1-roduroc r8el rolsece relrypqecqdy

:1un1suoe :"r"d - "' :',t'd:'Id :IUDISLIqJ : J

:agounlg-afog 1n1 naEaT gorlde cs
pluDlsuo) ntnTntadua| p,a'an$ ap afionca etSeurnu cs [rqrltqoe ur oseozrS ospru reun
tc t4eutered ro4 roc e4urp e ric1o11 Dalta.q f)-ap utpr narlolot. )oAtutl puDutLuratap

'{uapuadapur rf' .to,r t.tlawolod D4 rac a.uutp top reunN nlqrltqce op eJ€ls ur

Jzr:3 ep Eseru elrurnue o pcrdocso-roEur llreOS EI \zlazrtepcJe c ercc prnlu-radrucl rS

d uInloA td ounrserd 'r4euru;ed ro4 reo EzrerSelur nlaznE a1n atr,ttdrua ap&aT

a)rruolDolro ut alazn8 runta.td ct unLtrpo tilJal

arapa^ ap Tctutd trrp nytodtuo) ,tD-s 'rnlnsJolrun Inlo,\ru ry crlelodr rou ep

El"lnullo-+ 'D)IloqDlatu ri (ntt1n1r1utt) piltDirodtut gllwnun o ap alooB ttjnds puyturiuoc)

tllDrnpnlls 'pctpua8 Dzoq D) WIlgS1'g'g nnoaja'r'1xe1uoo lseo€ uI .rleluoruepunJ

rrleurered ror1 ro[cc IllrpcrfiJelut uud e1un1c,te p]a oleJs,ro-reo e 'efuelsqns Jole]rJo_]tp
lcorlde lelueutrJedxc rnlnrpnls ezeq ed etelnulro.I tuns ecrutnurporu-rol e1r3c1

5i encrgia cc rezulti din mi$oarca sa. Energia ntoleculei biatomice rezultl din sunts

energiilor de h'crnslnfie, rctalie ;i vibralie. Aceastd lenomenologie ar trebtri sI fie
oonsidcratl in cadrul struclurilor riniversale rnateriale ca subsisteme ale Marelui

Ansamblu. Encrgia intcr-ni a gazului pcrf'ect lnonoctouric este suilra energiilor

cinetice alc atotnilor care sa presupun libcri:

uu:iE.** n E
pl{
k:1 k= 1

Pcntru Dn gaz izolat, energia interna este o constanti:

:U -- 3/21,{kT 3/2nRT

k : couslunts lui Boltznrsnn: R: constsnts gaZelor;
lt{ : punclc ?n spuliul universal;

Energia internd s utrui gsz perfect monostomic este clirect proporlionald cu

tentpersturs sa absolutd ;i cu cantittrte& sa; dar ruL depinde nici de volumttl ocupat
cle gaz ;i rtici de presilLne.

Aceste ciroumstantc, rerultantc ale parametrilor dc stare aplica{i gazului perfect
rnonoatornio, sunt intcgrate in caracterizarea tcnnodinamicd a Sistemului Universal in
cadml acestei noi conceplii universogcnetice, universostructurale gi universometabo-
lice. Sistemul Universal este considerat de noi un ansarnblu N de atomi VSGr-EM

oa puncte N alc spafiului universal clesflsurincl o anumiti dinamicd. insurnarea
energiilor lor cinetice reprezintd encrgia inteml a sisten-iului carc, in cazul nostnl. va
t1 Energict Internii VSGr-EM. Faptul ci cnergia inteml este direct proporlionalI ctt

tempcrattrra absolut[ $i cu cantitatea de gaz, va avea ca rezultat stabilitutes ubsolutit

u Sistenrului Llniversul, de;i acesta desfb$oari o cedenld ritnicii a acelei pulsalii
preso-volunicc amintite mai sus. Infr-un gaz, accst tip de contrac{ii $i reiaxiri

genereazi energii electromagnetice contrarii; in consecinlI, cele doui fcnomene ar fi

interdependente.

Transfornfirile cvssi.slctlice ale guz.elor ;i lucrwl mecsnic efectuet intr-o trans-
fontrare cvssisluticir a gazelor sc vor integra qr elc in contexttil intcrdisciplinar de
caructerizare temoclinarnici a Sisternului Unirtersal. in orice transfonnarc a unlti
sistern dinh-o stare de ecliilibru in alta" accsta nece printr-o.sttccesiune dr: stdri
intermediure care nu reprezintl stln de echilibm, prin oare parametrii dc stare nu pot

fi defini1i. Daci o transfbmarc are loc desrul de lent, ptoprietd{ile sisternului in stdrile
intennediare nu sunt foal1e dif-erite de cele ale stdrilor de echihbru. S-ar putea iinagina

cventual un proccs de fiansfbrmare atdt de lent, incdt sistemul si evolucze trecdnd

numai prin stdri de echilibru. Un astfel de proces este denumit proces cvasistutic.
Procesul cvasistatio este un proces ideal care caracterizeazd global Sislemu.l

IJniversal in oadml concepligi universogenetice, structurale gi rnetabolioe fotmulate
aicr. Pulso(iu preso-volumicit u Sistenrului Universcl reprezinti de lapt un proces
cvusislntic car€ parcurge, cu o anumiti incetinire, numai stiu'i de echilibru integrate
in ccuafia de starc prezentatl mai inainte, sub semnul absoltrtei. stabilitali.

'pulsa(ie € conlrac{ie) i} EM 7"1"r"-u,

stmt interdependente lindncl cont cle nahLra EM-c:d a retrelei

190

I6I

ll 'rN D"tnStl

-331o Jolrursres rcJeSJnos pur^ud rnlnllqep PSEolt?uE elrllJ!Lu o oli€Joplsuos ul Lull1l ?s
t?sooou r] -lE '!l[]seur8pun] I]nEeiel ul rii!]r3rlroS0-rQrr\ PeJeSJncs rs plnu Inun ueloSJncs

nes (orJlcoJo Inluo]tli) e.qur eorSoloueuloLle] olSoleue o ulcop,I !s Inqe-Q .II] E0BC

'rou 0p lelnuuol
orlelodr lnutsturlJ?ut ui e13J3e1ur a)1.4Jautoa7 alatLtaLuap ol€01 nl r)sr?llun Inlnvl?lsrs

u, p)rrunloA-osatd nilnslnd 3]Eolprlun Jolun8u lqq{.r"slt? ui €luazeJd rIoA

7a)sos, )tuEuntdary prry8

-unut li J!rcgnild prqiunut aturp ptuullJso Drionpnill euulesuJ Je 'pirese rrl'n!toE
-nild unnfunrtt 1!/top ulp wilnzanqiuwdup un Dun,i)as ad puq^tt )tUtundalp
padrdl1alond I qnt auu! nrls prosdqa $ pnls a4ur a1ninp;rsn srie.reprsuor ur

utqnl ps rnqer ln 'ecrurlu eiuepeo ur Elrrtlsnoc r:n1e.redurel Bi eorunllo.t-oserd eirleslnd
nSoloueurouol relscce e gcrqctuoeS erse-rdxe o rullnuuo.J ps rnqer JB Erllq

'Jlun)aru

nt)nl qrunun trn pug2,tnin{sap pyrrysuoc ptnTntadruat Dl Jrurnlo,r-osa.td ,,lastailLrn
ntqrptlaa" ap pt2L/ nrSolouawotrat'cqaua|nul JSougop aluepeceld elolnuuod

AVd 5 ; -1

'a.[Dnutlu|P Lu Lun.lol <- 0 > llv
lata7iat,s uI tutllol <* 0 < llv

:orSoiotrcuroua.] tcodse qns alcrdordu upls
e4ul rJluilolsue"g ep eunrseoons o-Jlul rrJpurJoJsrre-rl s3rnlrzrnrp urp EilnzeJ 'plrutlstrot

p.tnlntadwal ol llJrrunp^-osatd ?ilNslttd DS Diuaptn cp olep al!fttslsni.) u,rpru.tot'
-suDu vLrpBc ui lr?sls^run Inlrlelsls ep lPnloeJe )Iuo)atu tnlrtt)nl ,tarunlD(a

'!}U?lsuoc rrnleJedurel BI ecruulloA-ose:d rcrieslnd 1rupuc ur Iss.reAlull rnlnurotsrs
Inz€3 elsA 'lnutnJoA Is e euntserd'e-tnlereduel ctsclud ueec u1 gp:3e eJeolt,\ op t-tpls uud
pugce4 'elocozr rS e.reqozr 'orluolozr eJec luns ecllulslse.\o peuuo.+slreJl eldurrs reru o]oJ

'ytzt,? ezecstclert eI eruc ed trrqrlqce cp clulls o1Senner ?qJnJ 'oJels op -tolulerue"rcd
e puie-r8erp o-Jtrul pqrno o-,4ur.rd lelueze.tder g celnd Je olpllsrseAo seoord eoug

trice ;i relevind viteza scurgerii. Ace ea$i analogie ir-rtre curcntul {rlectric 5i scurgerea

unui fluid va scryi la definirea fenomenologiei debitului VS constant in re{ea, analog

curenftrh"ri sta{ionar. Debitul stalionar al flurdelor este definit prin intermediul urm[-

toarci rclatii:

p S V: conslufirtl p : densituteu curentuluiq

Intensitatea vibrosonici (lu. ) rcprezir-rtl cantitatea de vibrosonicitate care
trece printr-o anumiti suprafafi in unitatea de timp.

S[ examinim sub acest aspect Figura I'lr. 79.

,,SupraJa.ya cleterntinatd " ar fl plctnul apP,Q, detenninat de continuitatc.
Fluxul vibrosonic ar fi reprezentat de segmentele de cilindru u,aF,E r: E ,E rQ,{),in
antd.ndou.d. direcliile clus ;i intors. Ar fi vorba de fapt de patru segmente de cilindnt

cu diuntetrul egal cu diagonala piitratultLi, reprezentind latura ctrbulti inscris in

.;/bra. Celc patru sogmente de cilindru vor fi grupate doul cate doui reprezentind

tcnsiuni de semn contrar care se anttleazl prin intersec{ia lor la nivelul segmentului

E I E2 ct laturd comund e celor doud prisme: a,aE ,E, ;i E ,E 9,A. . Fiecare dintre

cele doud prisme are doud /ble triunghiulare (triunghiul isoscel dreptunghic ca
jttntdtate a pdtratului ce reprezintii Jala cubului inilial), doua.fefe pdtrate (acela;i

pdn'at care reprezintu t'|fi atbului itlilial) ;i o bazd dreptunghicd, reprezentdnd toc-

ntai plarurl de secliune diagonala a cububti inilial.

Figura Nr. 78
192

t6t

at! a ur sr.td t o p rru ) a dr- ar a p i et

'.4:t.l:'.1 :'c

t( - l:L/l l:r;.t(:
: ( l:P:,1(::P:.t(:r

t-{ = ed ,J

TJ

: t-r.ttt I ttttlErttrtJt n.tttlnl -

Z.{ = l.{

T)

:glqrtDd 0.1t11D1

'o'{I : 'E'Ato: 'E'n'n: :'o''og''gn

:7:IELN
!'t7 : tEtg = 'n'n
; nznq

:1tms nrusttd alaiar1

7a I

a

67 't111 ntn8tg

tu'L) ta tq:'g, 'a tr',
ta: tE
tc) t'.,

'a:tL) 'a ''..,

4. N{etabolisrn

A. Metaboiism - infroducere

Tcnncnril de urc,lsltolisri proiinc din limba greac'it gi are semniflcatia ele

.,ntttlttlic".

irr trrod obi5r-iuit, gtiinta califici mctabolismulin trei rnorluri ; uetabolism mctte-

i'ial, metaholi.sm t.nct'getic si metat;ctlism orgutti.c.

tr{clshofisnutl nrcterinl reptezinll contplexul transfbrmin'ilor chinricc privind

substantela nulritit:e .si constituentii mutr:riei ;ii .

Melahttlisnul ettergetic reprerzinti ctnsanthlul efectclor si trtnsfbrmdrilor ena'ge-

tice cat'c irtso csc procesele chitnica ale metuboli.swtrlti motsial.

Metubolisnutl orgwtic reprcziiiti r.:omplexul lrattst'bnndrilor c'himice, ole e/bc:-

teiot'enereetit:e r:oncomitente ;i ale./bnontt'ttclor fizice care .\e cle,sid;oard irt celule,

in libre .\ctu in uniorilr: orga;tismclor vii,.fie u:e.stcu animale scur t,egetule.

Procesele rxelnbolice constinrie substrutul esenyiul al vielii. De,sfi-rsurarea lor

cornponi tt'n ritnt t,ari.uhil LJar cctntirttrtt, care asiguril cr.tntpctzitia r:onstctntd u umorilor

si reutunicrau r:ontinuci a ptotoplasnigi r:ii. Proccsclc rnetabolicc asigru"ii de ascrnenea

ntGtuteraa si reprorlucerca rt'clttlclot', rletr:rminatul .finclionalitateu optima cleslinatd

c oriI rcf'a c erc ct,y ct u ra c o ns t ifu irc a c e ! u I e t'I r.t a teI t e t' ct rli s tnt :s c.

Conc:eptttl de mctaboli-crr a fbst adoptat pinl acurn ia nivel organic animal sau

vegetal in cadr-ul condi.tiiior rncdiului inooniur:itot' al atrnosf-erei tercste.

ln aoelasi tirrip, 5fiinfa l rcalizat unele confiuntari de rapofi universal pc baza

cirora organisntuI crnintel ,si.r,cgetaI,saucelttlct insaSi, sunIcaliflcatc printennenul de

,,tticrocasutos" oonsidcr.lnd drcpt ,,ntscrocostltos" insusi Unit,ersul. Confluntarea
este intirriti in dif-er:ite contexte explorativc alc fizrcii, ale chiririci, ale 5tiinlclol bio-

logicc, intilninC eleinente carc revelLraz:a o insentilutd anu!ogie hrtre ce:ie douit entitayi

,strur:hu'qle: micro- ;i macro-.
;\ccst f'apt ne di ocazia sI l{liini in ,":cnsideratrc cirial gi ttn Metubolisnr

Universal, ccca ce am gi {icut in caclrul ccrcctarilor intreprinse.

Analogi.a sirtrctut'uli, furcmenologicti ;i l,tsncesuuld dintre cele 'loua entitili

r:onsidcratc. mi.uo- :ri rnacto-, ne di drcptul si ne gindirn cd procescle cle reinnoir"e"
cJe rentanicte si cle reparurt: stutt cles/ii;urata cl'ticit' ;i in cadrul ,;tructurii wtit,ersale

atdt de c'ornplc.ra.

in capitolele preccdenlc arn ti:atat in man:er5 amplil conceptia noastri privincl

uuiversogerteia 5t melubolisnrul utriverssl. luind in considerafie {totrtul gruvila{iei

ca uilitule de lsor.d si indivi-:.ihild s structurii universsle.

Am putca dettni Metubolisnwl Llrtiverssl drepl conrylexul transforntfuilor vi-

brosorice, ril efeclelor gruvilulianule concomitente ;i ul .fenontenelor energeli.ce

desfrtsurste Ia loate nivelurile struclurii universule. Accstc procese reprezintl sx6-

strslwl eseiltia! ul vieyiiin tlnivers. Aceastii fbnnularc nll cstc o sirnpll speculatie din

pafiea noastrS, ci lemltatul interdisciplinar al unui iung str"rdiu de cercetare bazat pe

faptul ca im Univers lohtl. esta ni,scare.fdriirepLtu.t uhsolttt, tViscot't'oet'pclrrri inseatn-

ni rapot'ttu'i erh'inseci,5i deci o incvitabila uzut'ci, ca $ vn consum ertergetic ce he-

buic reconstilnit splc asigut'areo continud a intregului mers.fbnantenologic totit:ersal.

Aceastl ipoteza ar lob,.ri sI frc validi penlru toate nivelurile stnrctnrale ale univcr-

194

961

efiurlr eelnd e,t nu ntsoloasotr7 'apluaruoptutf'ttrtituts t)Ltt) Jolet ]nIpoLLLIelur ur-td |,trj
-dactad lr1seou DalDlrllqtsua,c ap plttruezo-rde.r olse a'rtu.tod ap nlorlUttu oz\q WJ|LII'uI

rt 'n.talinount e1e auatdrlr' alaiLtaLradxa e1 piutlioutD ap aLu.tol eJuluontlle IErrI clco
€1 cp gcrplJ es tnlnuo p arilt.tls'uoc ap ti alortryDan ap 'arina-tat'qo ap 1nyr-ndg

'ayp4 .ropjuat.tadxa o D)uaroa ti ncuco.td Dr,toLuaut nc 1t8n[uoc 'arlsnou .tolt"tttituts

flutqoEilaul le:6elut else eJEc ut'olnirtuu olz.tqarn atSolouawoual Urturtun o ep El
-uepuede p 'nps lnpug.l rl 'olse eJ€sle.\tun rtipltlte-r e porSoloueuoue3 ecrepuryo.rdy

rlp' a zm da p I op o t r Iu ! ipl! | ! q s o d t a un u i p 1 r y q o qo.t d tr,1nqrst l1q"lu.e
eur,\op 'uI2tpuo) .ro1rt.utfuocu1 1't.4sou ulll1q)au n olacrft'tat fi Erqoc{tta^ oaloj

-nipn"rd cp oiooulp rupurtrdxe ps r$ tup-toldxe ts ulllorooui Iou ec eeeo 1o1 'treq

' a.q sD oLt .to lt..tnitut s

aptlutrl unt[wt o a.tnc ad 'anZo1otz1f'a"1soou 'ro1r$dacnd na]nluttlDlzr ap alnuorirpltoc
aqsnolr rfiau, a1o ac4ontd alajuattadxa ad alnraruagtrt
alo)IUoJ dzaluts ti azt1nun

leun Inl8llnzer else o4oB.Id'euoticu ueind ttupc crdnst tS epun3o-tdt 'elSeounc uolnd
Ec rugJoprsuoJ Iou ec eeec :1ur:podun cpcog ide,g un ep EIuEos urculf gs olnqo{

'drs'tu ap alaiunotE n1 ougd armln8 Dl ap nDS

's-ta\rlttloJ)Iru tnlm a.uojDuDutasD 'tM alnla) DLr\l. Dlnl)l1qso.t7\Lu n1 nund sotuso)o'QDLU

Dl ap 'aln.mpn4s trl1lat1u uJ llsuoo eJ?o ?c3 clsc al8tllllcJ 91s"ac? 'njlsou inzes uJ
'awJtlDat o plsa{tuDLu as ri' n|urza.td as arry) ut

ftpoat c1Seugep ie !o ELLLIqt ulolnd ',,atSolouaurouat' ep lnucuuel BI pUIUOAoU
'nu aotzgf alauauoua.f ac dtrrtl ut 'alosa.t

-arul afunpnrls toputdlsls Drnllu ttg 4inlntu gltodtuoc a)tlmqr alattatuoua.f pr 1nrde,1

*ul plsuoc tuoSelno Enop cloo e4urp efue-te3r1 '?ztutIqJ acr27f vt e1.rcdutt el tol?u?ur

-ouat'e ai)ulislp qutud o 'ro1p;n[uocu1 Inlntpetu E cxrzu rriplrltcr eiut,l'ud u]

'tuo ap nu nos aynxtrctd 'ppartput nDS ppa4p afin'uasqo ap apqrsad

aluautua^a nns a1dn{ elSeur;ep uawouat' ep lnueuue} 'cliiuttJi yr[nqm1 u1
',,oa.tndo n" ',,niuaptta tu atmd as

r" cp erfuoqruures nc csaca.t8 uatuJ?l un--qtltp gAIJOp ,,uautouaf' ep lnldecuo3
'9lSeJIu€IrI 0S eelsoc?

eJec Lu rnlnpou ezeq e d JoieuoruoueJ BoJeiJcsop EI F-I3.]3.r es :,,s'o.:-ol" tt ,,souautouat"

urp snduioc olso oJco ur ncnatE tqull ulp pl,IJOp ,,ar3o1ouaruouaJ" ep InueruJcJ

s!;olouatuouad'g

a!)r4nwg DulturaQp a.LDJ 'nulrtt
-n7 ltt lnpuns :o)U)alDtp aticurrftrctc ut a)\oqoplu tlull Dnop plsrya srd^Iut't ul

'r.ury)oLu aqnw tDLu ut acot alnod as atncg[utrnnt

n1.t\r D lrls"rafiun \ryinds nuuu.talap ,,ptyros-o1ot oaiat" nlluttlLt'DiD p$DnV

'7nuofint1an.tE

rn\nuawoaaJ'tazauai Dnq q lls n $nilrto) ap aumsury o ozqaar) atoc atnzoJap

nilLunun o ryslxa nqaS.otta r4autntnd n.n) lD a-urtt zlDrnJ)tllis Ltnlauu att'raftp n1
luarnwtad ynuluawotnn 'y1nqo73 gi ppttiuasa ,,pctttos-oloJ\' Dtnlnu ap tntanulp o

a\sa ;(s7uty 600 00t) a.m8ndo..rd a1) nzaltlr rinaacn puDrrD ',,|t\osqD tnlnpuns" ,-ttilolotr

-awoual DzDaLuJtl eil)) ',rDlnlosqD yu,unl" nqttturtt'oin Dln)il) apltn altDtloLtD) ap

alaiat asuaurr rdun DalDitlnttoticurr.{cp }cluezerde-t o$a lvsnilun InrusIloqnpW
'Dlnouailn nlntroticunf narDtlolzap ti nzaua7 aliat

-r.td ac naa) uJ Lustutuuapp un nt.todu.rclt slatlltl) ut aznatroricut('ac oaat loJ 'In]ns

niciodata absolutul ttniyersal in esenta sa, pentnr cli personalitatea uurani va trebui sii

lupte meren cu insutlcicnl,ele psihisntulrri siiu normal .senzoriol si crsocialiomsfic; din
acest motiv, cxistd rjscul in{elegcrii cronatc a semnilicaliilor si a1 defonnarii caracte-

risticilor a ceea ce ar trebui cxplicat.
Mai alcs atunci cind este vorba de elemente inaccesibile exploririi directe, fbr-

rnulir-ile devin ideale ca sintez[ si conditic a fluxului con5tiinlei dedicate gno-

seologiei.

Ccrcetarea gnoseologici Lniyersctle trebuic sa tinda citre interdisciplinorisntLLl

unei ;tiinle integrate a esenlelctr. Este ceea cc noi am inleles sa realizim prin

cercctirile noastre: am reunit esenlele realitatii oum ar fr oscilalia, ,-ibt'ulia, sunetul Ei

undu, au.fenanenologiile considerate de noi supreme la nivcl ttniversal, cum ar fi
rttisc:aree, centrul de grcutute, g'at'itulitt, c'ampul 5i encrgiu. Prin aceasti reunire

dialcctica am ajuns la concepte le de ltmtinci si clcr:
DeSi capacitatca noastrd dc inlclcgere $i formularc cste subiectivi, accste esente

fundamcntale ale realit'i{ii universale sunt exprcsia vntri triptic ;tiinlilic: matematicct,
fizica g'L chintia.

Descoperirea celor trci parametri fundarnentali este un proccs intelectr,ral pc
baze absolut qtiinlifice. Numai irnbinalea ultcrioari, reunirea acostor parametd in
scopul sintezei, rccrclrii, riscl subiec,tivitatea intcnfionald. Din acest motiv, incl din

cele nai vechi tirnpuri, istoria gtiinfei qi a congtiinfei a dovedit unele limite qi

incoerenle. insu5i .Einslein, dupi ce lucrase la cclc mai cotnplexe qi sofisticate njvelo

interdisciplinare dc rnaternatici, fizica Si chiar dc fllosofle, a inccrcat o reintoarcere

la sirnplitatea esen{ial[, flr[ si reu;easc[, asa cum chiar e1 a mfulr"rrisit in celebra sa

scrisoare adrcsat[ ltrt Bohr gi prezentatl par,tial de noi in introducerea acestei c54i.

Am incercat sa utilizlm logica elententard in integrarea e:^enlelor,filnclqntentale
crle realititlii ctt scopul .final cle a elctbora yibrosonul ca.fbnomen strttcfiu'al universql

;i cLtorntrl vibrosonic-gravitalional ce ttnitctte de baza a structurii unit,ersale.

Am sonsideral vn raport de simetrie Jbnomenologic'ct intre esenlele fimdemen-
tale ale realitayii uni.t,ersale . Fiecarc dintrc aceste esenlc poate fr priviti static in sine,
acordindu-Ie deci o t'aloare intt'in,secd" dar $i clincunic, in rela{ie cu celelalte, cu o

val o an'e extrin.s e cit.

Sub aspect dinontic^ esenya..filnclamentald in ni;care realtzetz'a o transfonnarc

de centitate ;i de calitate, cure este sub.stratul fenontenologic al evoltrliei.
in capitolul ,,Mi.;care" al prirnei pl4i, intituiatc ,*Substraturi integrutive

previbrosortice", no-am referit Ia dinamisnttl t'bnomenologic cantitativ ;i ca.l.itativ ;i

am prczcntat o schem5 a aqa-numitelor Jbnomenologii premateriale.

Mai inainte de a o aprofunda, am dori s[ precizim cI noi consider[m./eno-
menologiu universalft geneticd ;i evolutivit in cadrul uno n'iple conceplii metabolice:

premateriale, ntateriale ;i postntateriale. Pe baza accsttti oriteriu am luat in

considcralie in tratarea ci4ii cele trei f-enomenologii.
Fenontenologiu premuterieild ia in considera!ie substrsturile prenuteriole care

oonstituie parantetrii funclamentali ai strLtcturii univer.sale de bazd, ineccesibild

practicititlii noestre ;i accesibil.d. nuntai ntentalititlii eletate prin intermediul. uruLi
spirit analitic sintplu ;i logic.

196

L6l

,,xnI ]erc ]8.,

:IIj-IEc ltillll uJ ]€zlllln luE-l IS Eulrunl cp
rnlnldocuoo gllqcso3p elepuod o WploJe utt Olil?Alloul ElSPoot uI-Id JEIrlc IS aloualoLu

a)tloqt)\aL a)UaS.taLta l.o1l\.\sEts apLut.td qllo^zJp eS tS JS€u 1S ltLtlLuttl Inle.\lu €'I
.Duuary tg a8.taua 'dutnc 'ainJt,tir-t8 :cle1ueurepury rt8oloueuouef clcJeolEIrLIn lznoz

-rur3ro aJp,x 'aizlna.t8 ap n4trat lltuttlucp D)lSoloLtaluoual * nlotiuasa ?$!Lu alDl\ua
o Ellrlzcr ,.pptrn A putls ,yliD.tq6 'ai2lr)so op olgluezoldu alnluarunprurf rclaiuasa

eJdns? EZ€euoricp lt.tD)itut lnue{uoueJ 'f)tJalnLuard lnlatlu EI (EO lelSplsuoc luY

(eluluourupunJ I;olo trotuo uaJ)
YNrr{n'I

f,IC'USNS
dI^IY:)

gTIYIIAYU

(prl8oloucutouc.y

15 pluliucsa slxrur clulllur)

sJVrn[uJ s( nurNs:)

(orrrugd cluluoruEpunJ ciurse)

YoNn
.LgNns
SIiYUSIA
:TTiYTI]SO

(luauururc d 1u.riuc sa ucuoua;)
SUYSSTI,{

'7nuofin4aa,rg-JtuosotqLl lnuotv ap B uosotqy
ep riecgrlueno ]uns tiernlon-rls ]tllosq€ LnortEJe d IlScce Ec 111lJepISuoo '04stou
loluploo-lcc ole clpluotulJodxe -Iololpqnzol c IS o-qspou IOIidooLIo3 ll1-lpeo ul
p i tttut' a 1 n q o
t a o t'.o a)u a8.t? Lt a
1

aorloqzpLt.t ntnwto.f.rtrp.U aundtts at^ DlDLtaloLu1sod ti olDt.nlDtu DID.1nPnqsDtdnS rc1

nalntsa[lurittt rDultrN 'LtqDnLut ti u]ap pls!sJad dlDs.e/rtlttt tt.ttq)tl.lsotq .ti tt.tttltrr.tls

ap a1nfiua1s1xa ?piltarunpunt'apmnusqns !c lllllzcj 'clclttazerd slJc e]€o] UICI
'plotiuasa DJl1pt1.4S pLtl.tDlltl' lDt'Ja,llLtn lnd

-oloLroJ) LtI tldJaul ',,QIDItalvrulsod t7dup" ttitttrtttr-ttin ut tlt)lLtltttnlllttl/ dlDS a11 t111D'1ls

-qns ut.td t1Ltutlr nznatBa1rua.r as't! oaloltlt:tuotj,tun./ nznaJd)Iil trAt'Ds'..ttts'DzDaztnda at

-DJtlDt.Dlotu Lt! lD.8AlUI )lplraua ltlutslloqzlatu pLn) tJa)?il" altu.rttu'nin

oalttuldaptn odnp pldtutt1Lu as a) iol EI g:ele.r .s ,!lt1!'"ta,auru)utlsaondltanrSolouatuottal

'D.ttll)t't-t\so1q 1i .u1los Lualsts 'arxnloE ap lallLt nl aln'olt)t1.11s
af)uanLu.tolaLualt'ts natoztttnBtO Ap a..mJD D) DlDutttt.t)J;,P'r^.tJAttttt uJ n.lSoou niott

m aplqDt.DlnLu ti ustlol.DjDLu alsa n loi El c,lcle,I eS DIDLt?lrttu Dtn'olouduouaI

Sd reluim disgursul irrceput in pnmul capitol, MiEcurea, 5i sd prezentlm

dinamica f'enomenologi cI prematerialS comp letl :

--nriscure iniliald
actuald
potcnliald

-- oscila{ie ini.liald
actuq.ld
potenliald

- vibrstie iniliald

a.ctua.llt

potenliala

surTel inilial

acttLal
potenliaL

- undit inilial.d
actuald.
potenliald

- centru de greutute (baricentru) inilial

actual
potenyial

gravitalie iniliald

actuald.

potenliald

cdnrp inilial

a.ctual

potenlial

- energie iniliald
actuald
potenliald

-- vibroson inilial

actu.al

potenlial

- stont vibrosortic inilial

acttrul
potenlial

- Iumind iniliald
actuald
potenlialit

in primul oapitol am comentat aceste etape sub semnui mi;ciirii, olreia i se dato-

reazdtrecerea de laun nivel la altul Ei de la o calegorie la alta. Ea desfdgoara de fapt
a dinamicii fenomenologicd de cantitale, care ulterior indeplinegte trecerea la o nou[
calitate.

198

66r

'nLtalDru lD paradrut ti pldtuocut uUnnt)tltD) e-tdnstl puglound 'D)tpiolsto)
ntidacuot ]Enlol E ournby,p DuntroJ ' ,,au1rzod tipyytrinolsqns" eltutnue Ieun €pnlc uJ
' ,, atDttlD> ,tp pl1sd11 r! nruto-f' o rctu otof ' lde;p er.rele u ]eioplsuoc e upsnEnV 'ptrltia.rc

natryu127 u1 '3un1 trrrup un poul pSrnc"rud 6s Es ]Inqe4 u 'eiuttlS lou lolse.lr eets]scu Bl

eurd ;eq 'DaHIlX tD ltqo)as uJ 'nnou piutlti E+rLUou-esE lnosgu e-s puec nunlu nc6al
-opoput a.tn|uatuopunJ ap l:zDq ec pteldope lsoJ e ?s tridecuo3 'arapu!1uJ r! nutttoto
ttaloitltn enul giuaprc?;/o, Elrtrrnuc o lelcuuros E tS ILuolD ap nlqtuosuv un AItcaJe olsa
euolerlr EO suiees 1ep e-rs tntdE '-u'tJ DY rnlnlnunu-ese o-pugunde4uoc '7a1o61,tv
rS rrrqc lep B-l rerloJerrr e.rdnsr: 'nynBau lor 'lJlp.D^ uSy'a1ca.{.tad apapt apppoLu

Drotlalap rS Bz.rlnJqu etax aNJnBeu apt.taiDLu ayuauodtuoc reun r-rdnse pugJno retn
1r?tsrsur f, uolcld 'lliglllecr elotoerqo rntrlsuoc JE Elroluru pc 1nrde,; op olooulq 'Dtld|Dut

n nLuuLtl D.ulpt1.qs azan).e) DS )ol LtJ 'raiualstxa DatvttlDloi ut DS oatDsDldun ezepunl
-o-rde ps lroroouJ e rs pcr4lo1aLu ainlllDa.t o 1da-rp DuatDLu llugep E uotrrld ',,n.mBtf' r!
,,autrJvLu" Bx Dualout leJeprsuoc np olco iltna7 A tg,teoruag rrlosollt lso.] nE lJS-turoiD
uLlud DualDtLt D DllqztArpLu ozoq ap alDlllnl op Insue s ftx ',,tuoln" ep ]nueulrol snpor

-ur lsoJ e rS ilpug8 op lEp r rarJotEul v. Dutuut D.mJ)n4s'tcunl-e cp louJ 'plqlurnlcu uri

-deruor rS pr.rzgulntu r:.ridcruor :clcdrcur-rd eJUosolr] uideouoo Enop tr?roq?le p o,InJ

1$acafi ng[oso1tt1u n]pqs ep Intoelqo lsol E attawtu ap TntdacuoJ ']ndoour E'I
'ortscoLr clilp

-rus ulp sued o ]Ecrpep urc-r 'rso-n1 porrt rrJ 'ere:p3 f,rJeluur no loedurr punlord Lrn o-rrl

la!fuIffilg 1nwo1y ri lnsrailun lnwsryoqvpI4J ?l e,rrolrre.Ier !4spou r:ridcouo3

'ellul!]uJ 30l1
-cr.rd epri.r:n1rs eleol Eoc.+sr1rls gs c-r?c e uoel o lnlnullof IJ JS ns !.IU "Ilrool tott ttt tin-t8
-eiur L4our€Jed rou e1 snp n ndute cJcocg 'rtpjnnlS-ocrut1e1 rnlnserflord nnolst tt1

'nlJelstrl pdrlrpud cJBJ ul prl8olouoruoueJ Bolullxolduror

czczJndc ss a.rut 'p,r.y11ugcp alideruor o FlRInruJoJ tsoJ R nu ElupolJIN

'!i12l1.LnLu1dtcslp.taiut asuolls roun 1tr1xeluoo ul r-rooun 'c4nwclntu tS ctSolorq

')tuuq) 'trzt{ trnld cd ronelpr * t{oso19{ unP ad lndecul e1 'a1n1n1c4uD Ltr.p D)Lt! t.tll

-ec.rac A llinEusaaut clrlrrAop? $un pi)arqo,lnJq; n rouJlELLr y, Du.tljul Dtnpnrxs
'eJ]SeoLr cluniurrs urrd ctndccred lfplrleer f,eJrnlrlsuol)

n-rluad olcrJp,\ eut'ro.J ei qs g-rnsqur ur 'olrurlsrpur r! apttplotuttd taiunlsqtls [oJrugop

rulucd ncnal8 n/bso1( engo ep ]e1dop? lso.+ € Inueuuel 'crincryruures plsr?cot Ln-rd 'c,\rl
-ruud epfpt4rnuro.] rrl erirn-tsuoo op InlnrJolllrx Eluczo-tdor lnuuleJ won4ur ,,a.mpod
ap Ltu.taf' !{rur[osrrJ ety,a tsatalB uauu7 un-Iuip llrrop ,, aualDLu" cp lnueuLlcJ

'o]-tpc lrsceot ut elelueze'td oJlslrou rerldeouoo te Lnerutr-ted

roun rzvq ed:oue11n rLreAO,r reur ruo,\ cio-rlro e-rdnse crlrur-1ep o elsa'lctrorictnclur
orpedolcrcue Iel.ru EI llcldecoe 'rnlrrdeouoc c poueueS erirugep olso rlscorv

'nut.tof gttwnuc o nr ps plrclrclno r.t rrliotls ur qsurlxo 'afi.raut A aintna.E nc plnzp.Lo-rd 'au

-is ur giuelsrxa rJ !+ndeorrat'aitqtsuas alae)lqo elno!.I tuns cr€o urp tlitrqsqrr.s unuroc
pom ul c1:lclrrtrop'tt .,nua1nu.r" ln)sauryDl u1 ep erir,tord ,rartalDut" op ]nuouucJ

elralBl^i'J

'1afin1ona o at.toEayoc DeJoolnut.ut ap ptnluazatda.t

'ayt1rynt pnou a Dl Dera)arl nlryrsod atn{ atalialc DID) o '11iuatod o ?utrr?p DLur'n t,ul')
qs'DaJD :ncrBalou;truoua.f atnnltn pltLutlLtb o pLuJLntil.DJap 'nznasa,tEotd atoo lndacut
utt-.t1ttt.td DzDezttdlol.tD) as' 'Dutuntl n1 nttad atocitlu n1 ap 'atrc8alw alo)atl

In secolele ol XV-lea ;i al XVI-lea conc'eplitt materialistd a flcut unele progrese

in cadnrl une'L.lilosoJii a naturii considcratd nu cq ttn rezicliL.t pasitt, ci ca un principiu
acliv csre untple cu sine irtsa;i toate .fttrnrcle Universului. Cura.jul Lut Giordsno
Brwro a fiicut ca, intr-o perioadl fbarle difrcili pcnhu progresul filosofic 5i Stiinlific,
nratcria sa frc intcrpretata drept ,,subiet'tul" a tot ceee c'e exi.std, inclusit, spiritele,
cldndtt-lc deci u.n sens cle principiu ctctit;.

Gulilei gr Descarles au ficut cott.;ideratii rigulos nqtLrruli.stc asllpra rnlteriei,

favorizAnd dezvoltarea noilor conceptti in secolele sl XVII-leu ;i al XVIIl-les, au o

contributie considerabil[ la dczvoltarea ;tiinlelot'nattrrole, ce au pelmis fbnnularea a
noi definilii, antrenind conceptelc de energie 5iJbrta. Leibnitz de excmplu, a dcfinit
materia ca rezultcrtul unei fbrle pasive de rezistenld rumita ,,antitvpicr". l\,rcvton s-a
referit la o /brya dr.tninatd cle legi speciale gi, tot in tcrmeni cle fbrta,5i-au fonnulat

teonile \or Wolf, Diderot, Le Mettrie, d'Holbsclt. Ksnl t aflrmat c5, mataria ,,tmple

un.spaliu rtu prin pura sa existenld, ci prin intermediul ttnei anumite.forle molrice".
in cct(Jrul concepliei ttoustre ace astit, .fortd molrice ar .fi

Forla Fundsmerrtslii

l/i bros o ni co-G ruv i t ut i ort aId E Iectr o nr ugneI ic it
(F.F.VSGr-EM)

O dati crt rontsnlisnrul conceptia rnatcrialistd a devenit mai cor-nplexd.

Scheilirtg, in noua sa tcoric rcfbritoarc la acest argument, considera cta materia ar ft
constitlriti din trei tiptu'i de lLtrte; expunsittit, atractit.'ct;i,sintetica. Acestor lrci tipuri
dc fo(e le corespund trei fbnomcne ncrturale loarle impoftantc, rcveiate qi dcsligurate
ulterior: ntagnetismttl, electricitatea si chimismul.

in secolul ul XVlil-leu, Osltuultl a fonnulat t't teorie in tenneni de energie,

inaugurincl a5a-nurnilul cLtrent al ettergetismtLlti. in schimb XIuclt, exponcr.rt al entpi-
rir.tcriticisntului, a considerat materia ca o ,,unumitd conexiune a elententelor sensibile
itt cttnfbrnitcttc cu o aruntitd lege".

in cqdrul concepliei noastre, uceastd unicd lege ar .li:

Legea Contextului
W b ro s ott ic G r uv it eft io ngl G lo b ul
sub senmul senuificcttului ltertziun de
.futtdantenluld cu srmorticele ssle.

in secolul ul XIX-leu, reprezontantii impor-tanti ai ccrcetddlor gi rcflcxiilor af'e-
rcntc tnatcriei au fost Berys 5i Sclnpenltoucr. Bergs, ca cxponent aI intuilictni,smului,
a proplrs o conceplie care se intorcca Ia ntetafizica. Sclrcpenlrctuer u identiJicat in
mod general materia;i activitatect in aceasti epoc[ inoep si prcvaleze concepliile
;tiinlfice asupra materici in bazt progresului rczultat din dezvoltarea teoriilor Jizice .

Natura si structura intiml a matcrici riimf,ne chiar gi astizi invlluitl

intr-un mistcr pe care gtiinfa nu l-a putut pitrunde niciodati.
Din acest notiv, Jizica adopta o cttitudine ralionctl agnosticit ;i fLrnclantental uti-

litaristd, in boza cdreict interesttl este Jindamentat pret;alent pe ntodul in care materia
se integreazd in.fbnontenoktgi.a trni.t,ersa.l.d, abanclontind voltntar cercetarea asupra
c ctns t itu lie i moterie i.

200

rcz

-prrun no nloqupru npl) un l;€oSt+sop Ie <lDS.taAIun lqnfiulittn eiut,ntrd q'1n1iods

nc Uoder ur ptduu1 lutuuolcp a.tDllo^zaP Itu€o e 'lttutittoc elllnue un ep IS nlnds ap
leluezerder .tolntnitrot un--qulp EleuLIoJ ex plDs'rattun ntnqn4s r[EJoplsuoc ES

'Joloulelsrsorq Ie JEInlcJ ue LLlouo1 ecuo LrJ elSespfler os Inlnsrcllun ezeue,S 'e1ut.tnc e11e
n3 'e.re:cueSoJ ep oclloq€1eru elipyscceu nc qrnlqSol uJ el€3ol LIrloAIu e1 gseoIp.rucs

EI ElElodci 'e1e1rct1ctc lllrunue o ep ilqrscd seco-td un olse InJnsJO,\Iu1l ezouoD
'rouolcu erirugep ru1ued tS lec lesre.trun lnlnuisIloqclary lnldocuoc uI 1918 '1,;urftro
Jrrrole rnlnlcpou BeJEJoqBIO uJ lezrlqn IUE-31 eJPo cd eleuoriellABlS-ooluosoJqla

F.rnlEu cp eueurouej elece lEAaloJ nB'JEJqoJOs lo^lu EI elcrnsq;sep EJouosul erituo,l ep
JolosoooJd ctueleJt 'rctyerSolrgecuaorocle olE elEluoutltrdxe -ro1e1ep elllznlouoJ

'LulxDLu DlDlDUolzap apD.4sqD njua8rlalul n arsa.tdxa ap oruto{

nc tbqwl n1 nuod a)uDLuos ap) Dl ap 'tustun7tc,t aiw) ap at1u71dapu3 aTtlcuttt a1no1

n.4uad w-usqns ap 1o.,r ncooI a.tn) 'sLtaLu ttlau7ntuo.4cala-otq pttittalod ap a]Dll^4)n

o ap Dq,tol aJS! s.taNun utlalDut n atsatdxa 'dutt1 riopco ttt 'ti' slattutto,ntw ut1

oc sap jtrt LtDLut't lnlnllts'tunBto a lnjcut( a1no7 nznatuat nB antc actBctlotzgf asaco.td a1o.t

-oqDp lLols lD.rqe.D) plrlt D7 'tnln.6tan o nLLta'rdrts autDLtalDtu ap lDLu)ot To|uazatda.t
nlqLuDSLID urlnxaldutot ti utlatnw o olnttoticun{ oalolrxaldwo) Ltl ELtIq tow Tnptrttto-rdtt

alsa 'oatod .to loxopo.utd ap 1nc ad 'a1os tlipllldtuts' lil.talslLu -tDt 'ozDq ap DaiDltLnt DlLuz

-attla"r lotrotiD1llD.tt r'tLtoso.tqu flutoi7 .toqtrt lnsatSo.td rt.rprad o1ouruasut piunl.todLut

tiap totr aJnlfza,t Dl pJDpoDlu a)np tDut Dlt tru n.tolnJaloLu-oLuoiD DLUULI D.u1J)n.t1s

4 o1inR4sa,vtl D) Dluoar- lop uto-aN 'uDLun lrualal) ap DlDluazaldat oaacn 'nuta.tdns
at^ Dttalzru \da"tp totr ap locgft1oc 'Q]Dlala tnu atnuoicaJtad o ap at.DloLu ap d4 mun

rrdnse eriuele lp-urrocuoc lrryrraTp-couu'rnt 1elpeootploopJulnIlCoyd'eelcleule1uterlucepzet:dnlnvlledpepculloocrirouJnlswllogu

),uosotql4 Inlnruoty

cluplorloo urp egnd o lEJlpop ute 'psiqcsep neJeul sEtLtB-l c euelqo.rd lgctullll

sns rcur lerrtllqns uIE ulno nSe 'gctlsottS€ Is EIsLIEIIII]n eulpn]qc o EI ozollutll

cs ps p;e1a,rd lpnlct elzg 'ezntJ plsccc€ urq 'euntioc cp oJlseou lliplocdeo olruuscp

clESrc,\rrrn eielrurrl ep oloourp 3leur errc loloueulouel rS -roprntonl eiur.l.ud u1 'cr1e1odr

solc mul rS 'cr1e;oe1 rnlnueld lrqosoop JerlJr ur1 ne p ecrlcerd ertrSuou lliqtlJlqtuodstp
olc oleu clclrutl.1 'olclol ulputgo-rde IOun EIIqISOcoEul nc-Icul augtupJ e,I€c 'olnd

lliplrlecr elclcopB cull?cpJolur nu'elrd idllllecr cp r-rlzrln,relre8 JoLIn ee-Ieonpul ulllop
nu rS e.ulrzuos c-rlsuou roprideoled llipti.tpnle-r 1n1uautn8,te EI TLIIUaAO.I Es ulet.l. nN
ac4cnlnE auoz aitLutlLtD taun lnlalvlt Dl :^alD tnLu'DLtaJDLLt n olnctfista,up tra DlDtuutl

alnd o tDrLulLt qlurzc-tdc-r niun6qns tu 'qlnstaurtn DanillnqolE v1 qttlolouauouaJ'
alvtttrt? o plurzo,rdo-r 'crnurldlcstpJeJul cJlseou ttlpugS uu(4uoo 'nLtapW

'oiur4sqrrs n) Dlltaln,uLl)e aJSa tlLt DtJalnut 'attalDut plD!oPuJ n.t21[a1sa oitrnlsqns ncng

njunlsqn:^ ri DLtaiDu ;aldatuo.t ?nop ap) a.4tu 1snI l.todnr sn uttltqe]s !s olnqer1
'a.4;^Dou !lipt!Iqtsuas allqls'a))D aTundtoc aln)D/ lmts ?.tD.)

tttlt piuolsqns ap utlttldacLto) ltnpaLu.elut ut.td ttttalntu Luttufap ns ltqrsod alsa n7g
'rqEun atunuD Lul qns y.o.fip wntaptsLto) lt rolt a.n) ad 'oiunysqrs ap tttytydactrot

a1ua.ta.f'n alzoJ 'aryqtlnads ap Drnlo.talll ut alopltu'rol a14i1u(ap tnfstyts au nu lexttrlrtr

'airuglap rclncrgrd potlr ur ezncputgoldc lor-Icleru e;dnse E4stou crideouo3

'1o1rdr:c lsooLr ur 1e roods pow ur ludo rue-eu oclulolc

-ro{e{epour rrdnsc r{ 'nualuur ,1 llrnln)apru-otuolti D.rnDnqs pslurpr? otse tzllsv

'EAlrluUOp JJRolB,\ nr loldruor Icpotu un u1 c8un[u

as B llJp.l JEp'appoul,loLIn Iu![t-lrruo.] EIZEco puep'p,te1er oi ele ereJ odacrdotso.r.tt'tt.Lt

ti -o.tcttu .roltiolaudold ezr,q ed porzg op alEZIIEuI? luns elDtralDu a1t.tnd.ut3

toarcle elapa: prenruleriu, nroteria, pastntuteriu. Lln astfel de ciclLr metabolic ar fi
cleteminat dc substrutele VSGr, care actioneazl practic la nivclul fiecdreia dintre
ctape. Aceste substraturi genersle activeazii la nivelul /iecurei etape substruturile lor
sltecifice.

PREMATERIA. P'eprcz-ir$i ansontblul substruturilor speciJice. Din ctctivarecr
lor prin itilermerJiul subslrutut'ilor generale l'SGr deriva unitayile nateriale de bazu
qle stntcturii unt\,'ersale. Subslrnturile speciJ'ice premateriule sunt: protoentileteu

urtiversogertelicei, vibrulitt, gruvitalio, energiu 5i luminu. Asupra intcgrdrii

rnctabolice a acestor substramri la nivel uni',crsogenetic, nc vorn ref'eri in capitolul
ll[ etabo lis nrul Lhiversul.

MATERIA. Reprezinti o expresie lipet'concentratd clc.fluxuri fotonice integ'ate
in contexhrl grat'italional unh,ersai. in acest caz, prin lurrinl se inleiege aga-nurnita
,,lurrtirtri cottstilulionalti", participantd lq .ttt'ttcttu'a.fintrJctruentald uniyersald.

SUBSTAI,ITELE reprezinti Jbrmele cotlcrete de munifbstare Jbnomenologicd a
materiei satt, ntai general, forntele concrete ule materiei. Concretetca lor se adrcscazi

1-enornenologic sensibilitdlii ca rezultat al aotivitl1ii perceptive a simlunlor qi a
rntegrdni in activitatea liziologicri a sistemului ncrvos central, care elaboreazd acele

senzalii concrete cc imbogdlesc atit orientarca c6t qi experienfa practicd a viefii.
Nu este posibil si analizltn substantele oa pe fbnne concrete alc mirteriei, ignr,.-

rind ELEMEI\TELE cltirnice carc constituie substarlele in cadrul unei aruntite
strrrcttu'i alorno-nroleculqrc. in acest context, elcmentele ar putea fi definite tlrcpl.for-
nrc de argcurizure molerislit prinrurd intr-un sltuliu presubststttitrl. in nc,ua noastrd
conceptie acordlm o inscmnatl in"rportanJl faptului ci procesul de organizare e lcmen-
tar[ a matcrici in a;a-numitul stadir.r prcsubstantial este asigurat de aceie substrate

VSGr pe car c lc-am aproflndat de mai rnulte ori mai sus. Estc vorba de o trecere me-
tabolica de la nmlerio esenlieild intpe rceptibild la nrsteris concreld perceplibild. mai

intii la nivelul elementelor, apoi la nivelul substantclor perceptibile, prin intermedir"rl

sin-rlurilor noastre.

Noi considerdm ci nruteriu" 5i in continuarc .substantele care .formeazd struc-

turile universale lu di/britele nive luri galactice, oonstifuie neccsitatca rnetabolicl dc
a rnenfine unilulcct struclursld universuld lu nivel procesufll termodirtturtic; estc vor-

ba de un echilibru viltrosortico-tennodinunric globul ;i canrplex.

POSTMATERI,.i. Reprczintit expresict sinteticii ct substraturilor muterisle

furtdunrcntule care urmeszfr experientei nrctsbolice existen(iale integral

consuntqte.

Prentq.teria. esle o dimenshtne univet'sald permanentd, in timp ce muleria gr
subslar\a sunt linitste qi mercu pasibile de perioude de reinnoire metubolicd sub-

stanliuld.

Ne vom ref'eri in continuare la anumite aspecte ce grn dc conceptul de materie v[-
zut ca un al doilea aspect el entitilii energic-cAmp, concept introdus de noi in oadrul

unor aprofunddn originale asupra genezei rnater-iei.

D. Materia ca al doilea aspect
al entit[fii energie-cAmp

in cadml concepliei noastre originale universogenetice, universostructurale gi
universometabolice, considerim materia oa pe un al doilca aspect al entitlfii energie-
cArnp, ceea ce este energia-lux in re{eaua de F.F.VSGT-EM Universale (a se vedea

202

t0z

-ndrugr ounch:.rdns e,t es 1euotj.e1r,ner8 1ndue3 'p,rr1c:3e1ut potSoloueruoueJ el€llsuelul

rs crzg }€Jlsqns E3 oluapooard elec ed euduoc eL ol e3 lnxelduoc I] €A [Bug Inlp{?ls
ec duit ur .nldrurs re1,' Ier g cA nrpgls Inurrd 'lruolqrurn ad ripSoqurl 1-t ru1ued euri

-ueru es eJ€c (Jouolu€ 1ec ed pz,Belnu€ l-nu lrl-lolpuun el nlp"ls un 3l op €eJece{
'oArloEoIpBJ rS (golruole ezu4 u1) e;eelonu 'eotleuSeuro4cele 'eleuorielr,Ler8 :luns reuel
-Eru el€ aAUnloAO eolloqelsru elllpels IseC 'oJeolcllu rS ecqeustuloJlcelo 'e1euorit1t,t'

-rr3 :eogrceds undurgc pz?eJoue8 EUOlpur'e;uzrur8lo cp cvg nlpels OJE3ou E'I

'el€sJo,\iun IJnlctuls n3e,qu1 e epuorielr,l,e-f nelelrun euriueru erec 'y1g-r3SA'd'd
op eeiar EoJcru ol1ec op lcicuo8 U rE unruoc durBc sueutt lsec€ pc ulgJeplsuoC
'ol€Jlznru eiue.,rce4 Joun ssndns elurrld n:r elel1oeJc eiueuedxe Joun [tup?3 u1 ruo8

-elRO lnop e{oo erlut elrlrqe}s rrf ele: e1 glelueuruedxo o-rrJefe1 o ep Eq.IoA clso :errzg r(
olErurue eleJnlcruls dltrlue e4uJ e-reJlunruoo plcruuele tctldxe eelnd:e-s unrrroo dtrt?o
rn-lscce [nrpeguo]ut utJd 'eoIZUoIq n€S o3lzu euO]SIS u1 eltzluc8-to eleiuelsqns e1eo1
rrJ lBlSeJtuEtU unutoJ drugo tnun Eiuelslxo pl-t1suotrtop nE up]ecJeo elseoe 01EoJ

'rrsoJ ncouaASp

r$ crleuto.tc lltJl.l. touelln 'prlSr:qp oJEolnc op Oluleul ntJe SIPo ',,stauil)atls" roltitur

-.raruls-u€SugguIroWs soe3dlSlnc'dogcJllonleodle?uJre>}1 IlnpecoJd cleun ldnp IS €eluIEuI ciue.IeJtp eleutllesul

r1$nsuJ 1lc crpeu.l 'rynrlsDpn1 nruaqStv oulnu od

eJeolplocJec loun lll1olel e 'eleotctd t$ tutgru 8l cp lololeSep Jollilllrlle4xe InlcAIu el
lElSe.Jluggl uerun lndurgJolq ?[ 3]Eo]r,re1c.t 'urrlJr) pcrle;3o1o1o4ce1a neru;o1dxg

'lzolrooJnel qlueuodtlll o {t[ ocnp leqoo Joun 1r:cqdt aO 001 005

fep crlau8€uI dutuc un Je '%o0t op aluedocneI o PAcloJ cr3o1o1eurar1 Inolq€]'aO 00e

ep oqorrrSetu Inlndulec c OJsolEA o EI 'nldtrtexc eq 'ere1$eJc 0p IazelIA 3 elenululp

o-{uJ Elsuoo erusrupfro Joun eldnsr c4euSeru rnlndrrnc elc elceJc eleledtouud e4utp
In$n Ec pug-osuoulep
,gl.Elueruuedxe ol€lccJec 0 lenlce-te ne fq\ou"ntg rriog

'orleuoso3uo inscco,td e1 tued .tr.]Ir1c

uErlln rnlnusrucSro iruqlilqce nc czoJef-retur 3s lod drl lseou op euoluoueJ alsui-I
'Elutllslp Ei 0,\IIlslu

-nuloo eorSolorq rrllorlrpocop olououroue-] n-qucd piungodurt pltuulesul o no 'EuEuIn

?el€1IAIl3E utp oltllnzoJ clEIsIlll-Ie l-lEs slelnlEu ;oltrierpu.t 3 IS cIlOuStulo-qcele rulceds
rrl eiuslru3 no II,1 lolotllstueSio IlOutllicEJOluI ]EAOIOJ B pltlueutlledxe ns-re1crre3

'al eluerueptln-J eolulsoo totierper

1e 1nqo13 lruxolrroo r( uBuln Inulstucfilo e"Ilu1 ccrSoloucuroue-J rrinlcl roun l]llllqEls
EelelrlEnluc^e EI rsr crle]odr es-npurJe.]er LII rolclnlcc P q^Ilel
'picrieds roi r{nqulstp

-uerJo elrlrcpdec pliunur o ltrsuoulcp nn ory8,rag Sp 0p otrenlceJc elu!103l0J

'X elozs,I IS olp0l clopull erlur lequJA

-oer.1 3re1 n4cods ep IIsIuc Joun loiuezo.td P tt,r. eleusrueS:o ui coJe,uosq(] In[s1ud ne

.Jolp_loqel ur ll3]uourrJedxo el?Lrlccrqo rnlndurEcorq ol? esqeSlouo eluplss.+Iu1?l^I
'pr.rleuFuru

€--oouJ4rlu.)llacr3t!ratJopF'JJ't,Ez,llJSts{nnq^.J1r)Ran,0ps1Doldulm8iP0ruoc)LIuuacopulurlclo!a:]r7uacnsre.ltsoooc1aod1p'utdaepae,uir1lp)l-mnrJn)aLliuZ.tttnalsaltapTopupnD(g'd'tttnriWdt 'a)DtoYtSlsolDld0LDEupr.tJeo')lp-uUfl'ospAu)suootSicJnqoEwIcAoorSlJnfoldl)llatoruluausavuw').1ol1puDa1of5'

Eofinds nu.t.tof o-tllu .u213 Dls,uo) ltldutz)otq" :ec Errug€ utqsnlul7 'elerodurel-oritds

uqseldrut Ieun lnlpcuuolul uIJd clurgcorq op lnldeouoo ]Iuuep nc uoine rf1n14
'corzqorq sleo ul IS lgc oolzu olol.rlelsls

Lrr ryl€ llrrpl1ts llnrtl el-Ito] lsoJ E dtrlEo-etSreue 'lrqsou Inloces u1 '(..dwyc-n13taug"

lui electromagnetic 5i ulterior, arndndouri campului nuclcar in faza atomici a ciclr,rlui
metabolic. Acest ciclu este detaminat tocmai de suprapuncrea dintre natura gravita-
lonala qi cea electromagncticd: prin tennenul dc VSGr--EM dcflnim chintescn{a feno-
menologicl a celor hei niveluli tlzice cle evolufic universotnetabolicd, vibrosonic,
gravitalional gi elecffomagnetiL.. Toate aceste nivcluri corespund unor cimpuri deter-
tninate reunite la nivelul de baz[ ur.rivcrsogenetic, universostructural gi universo-
rnetabolic, in cadml unei f-enomenologii a olrei unitali fundamentale de dezvoltare

este cntitatea VSGr-EM, oare st5 la baza structurall a fllnlror sistemelor fizrce ;i

biofizice dctemrinate de MctaboLismul Universal.

E. Substanla

Conccptul de substutryii denvi dc la lqtinescul ,,subt-tcuttict ", temen cu setnni-
ficatia de ,,esentd". realitate, mijloc tle existenla. Este un clerivat lexical al termeruilui
,,strbstare", care, lu rdncJul sdtt, este un calc cle strtrcturci cltrpd un model grecesc ctt
sentnificatia ,,a sta sLrb".

Tenrrenul a fost utilizat mai intdi in mecliLr.filoso.fic, cu scopul de a califica ceea
ce se consideri pennanent in reali,tate, dincolo cJe orice tip de rnutalie. Filoso.fia,mai

alcs cca anticd, 1ua in considcra{ie aga-nutnita ,prinrd substcur{ci", ,,substttnta ne'
creulii", ,,Divittu Subsluulir a lui Duntnsigt4".

Folosirea comun fllosofioi gi, intr-o oarecare mesuri, gtiinlific[, sc adreseazd

acclui concept de esenld care indicl oeea ce or pcrsistct iclentic dacd rut ar fi supu.s

m utaliil or int it nt p I d to ctre.
Cu toate cd a fost riereu utilizat, tennenul de ,,substan![" 5i-a asumat penhu pri-

ma dati o valoare deosebrta in concep{iile hti Platon gi Aristotel.

Plstotr considera substanla cu idee, unica realitctte aclet,dratd ;i eternd contra-

pusd lumii apcn'enlei sensibile.
Arislotel a atribuit substan{ci scrnnificatii divcrse, desemnind-o ca reqlitate sin-

gulard concretd ,si ca esenld a unui .fhnclantent ntetat'izic al realititlii. El a definit
strbstanla Si materia drcpl principii cle contprel'tensiune a realitdyii universale. Tcmi-
nologia lui Aristotel comporlS o anumit5 ambigtritate care antreneazTa conceptele ele
esenld, obiect ;i. cuno;tinld absh'actd in raport ar indittidul conct'et.

Ultcrior. gindirca fllosoficl a cunoscut o anurniti et,olulie conceptuald;i psiho'
clinamicd /uld tle materie prin scrierile Iui Descefies, Spinosa, Willrelm de Occum,
Locke, Hunte, Kunt $l multi a1tii, pan'i in zilcle noastre. Cu toate acestea, in general,
toate conccpliile se orienteazd. in junLl u doi poli constituiyi cle personalitalile ltLi Plu-

tgn ;i Arislotel, cornportdnd, in ntod natLo'al, ;i o anttmitd in/luenld (t.sLtpra progre-

s u I ui t e hn ico - ; tii.nli /ic.
Spre deosebire cle materie, constituitd din portiarle ionizate, substanla este.for-

matd din atomi (Elena. Cernei).

in Figura. Nr. 80 se reia schema celor patru caclrane I, ll, lll, IV a srructuni de

baza a Universuliri oa spalir,r con{inltor al conlinutului tbnornenologic universogene-

tic. universosblcluraI 5i univcrsometabolic.

in Figuru lft B,/ se reia Atornul VSGr-EM ca unitate de bazl univcrsogeneticl

qi se desfigoari o dinamici de unde, deja descrisa in capitolul ,ftontul Wbrosonic".

Fenomenologia undelor este inilial dcsfbsurati in patru faze , denumite in funclie

de sensul miscirii: