Moshe, Idel - Raul primordial in Cabala

Moshe Idel

Rdul primordial

in CabaLa

T otalitate, perfecfiune, perfectibilitate

in noua sa carte, eminentul cercetitor al Cabalei Moshe ldel tfateazd 9
con[inuturile unof texte cabalistice, mai ales pe baza documentelor
j
manuscrise, ciutlnd rispunsurile pe care cabaliqtii le-au dat in problema
emergengei riului. EI avanseazd ipoteza diversitiqii radicale a teoriilor riului rT

din Cabala teosofici, pfacdcand feconstructia temelor cabalistice anterioare €
acesteia, Spfe a demonstra ce gnosticismul nu a fost unica ei sursd. Denun-
gXnd sdricirea Cabaler prin reduclionisme qi omogeniziri, caractefisticd lui !
Gershom Scholem qi discipolilor sii, autorul indeamnd la o noud examinare 'a
a numefoaselor surse cabalistice, prin eliberarea analizei critice de tirania
unor metode rigide qi prin acordarea unei atentii sporite fluiditiui concep- )c
tuale, incoerenlei qi chiar contradictriilor ce se pot gdsi, eventual, la aceiaqi Es

autori sau in aceleaqi cd4i. N

,,Sper cd aceastd cafie nu va fi cititd ca o criticd la adresa textelor analiz^te, U
niii ca o apologie sau teodicee, ci ca o incercare de a asculta qi de a discerne
c
intre diferite voci ale trecutului, in toati varietatea 1or. A iudeca punctele 1or !
de vedere idiosincrasice qi a da verdictul ln privin[a validit'igii 1or constituie
t
o altd. etapi, care, dupa pdrerea mea, nu poate fi atinsd recurgind la stan-
E
dardele moderne qi ignorind parametrii istorici specifici ai acelor puncte de
n)
vedere: iata de ce, in acest cadru, mi intereseazi mult mai putrin, sau chiar
C
deloc, iudecata anacronica qi mult mai multintelegerea." Moshe Idel
EF
GCadbnadlakedainluCi aDsutilmianleazsefuhrqgiinrolrsigeincoelaulurSi ualluXi I.I-lIetzaul. Ei gxndirea divini in
c
Hegel despre gfrndkeapuri qi neg ttyitaleaabsoluti Literatura zohaicd. o !

. Strucfurile decadice U
rqGciiaoratlubaubltlaanp.i:drDicm.uooamCrjadnateipeazr\lreea.cueslDduaedrsstopefrtruaeacnleanpfritCnlnia.ztnbdECatiolaleerbiiandglianeiutfsrodaenafeeiCsdzamiebauan.lldaaREtnei.toirMclsuoe.lfiircCpdbaribemgainoJsuaErdrpzsireaeolklveie.eanlPnsibaeterln---
freiucgluiuin.eaCaEbiarladuploipnulaCraSb,ahlaasluidiisLmuurliaEionnIunlteannltieocneadlietanttea divini qi crearea -

,i

c.

ISBN 978-973-46-4883 -2

EDITU ia! .3t i' ,ililx[ilL|flruruIL|Uil

WWV'1, hl ii cade publicata gi in edilie digitala

+4r

Moshe Idel, Primeual Euil in Kabbalah: Totality, Perfection, Perfectibility

Copyright @ 2015 Moshe Idel
@ 2015 by Editura POLIROM, pentru editia in limba romAnd

Aceastd carte este protejati prin copyright. Reproducerea integrali sau parfiald, multiplicarea

prin orice mijloace gi sub orice formd, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea in format

electronic sau audio, punerea la dispozifia publici, inclusiv prin internet sau prin retele de

calculatoare, stocarea permanentd sau temporari pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea

recuperdrii informafiilor, cu scop comercial sau gratuit, precum 9i alte fapte similare sivArgite
a detin[torului copyrightului reprezinti o incdlcare a legislatiei cu
6ri permisiunea scrisd
privire la protecfia proprietdfii intelectuale gi se pedepsesc penal gi/sau civil in conformitate

cu legile in vigoare.

Pe copertd: ilustrafie din Jehan Thenaud, Introduction d. la Cabale, manuscris dedicat
regelui Francisc I, 1536

www.polirom.ro

Editura POLIROM
Iagi, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266, 700506
Bucuregti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. BBA, sc. 1, et. 1,

sector 4, 040031, O.P. 53

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei:

IDEL, MOSHE
RduI primordial ln Cabala: totalitate, perfecriune, perfectibilitate / Moshe Idel;

trad. din lb. eng. de Maria-Magdalena Anghelescu. - Iagi: Polirom, 2015

Bibliogr.
Index

ISBN print: 97 8-97 3-46-4883-2
ISBN ePub : 97 8-97 3-46-5230-3
ISBN PDF: 978-973-46-5231-0

I. Anghelescu, Maria-Magdalena (trad,)

141.331.5
296.65

Piinted in ROMANIA

9IA6

y\touITod

ncselaqSuv suaIBpSBtr^[-BrrBtr/\I ap o1"1rr
Fzal8ua eqIuII urp aracnpB.\L
nc ra
epryIqprepad' auqlcagrad' atuillulo;, ell6n
P"lal
EVqe) uI
EP AI
Tvlp"rourlrd InEu
?EE.l
IepI aqsow BEJEJ

MOSHE IDEL (n. 1947, Tdrgu-Neamf), profesor de gdndire iudaici la
Universitatea Ebraici din lerusalim qi cercetitor la Institutul Shalom
INp{rauemrstmetirgoaiaonss,euelels"tlelusrcdaor[ecrltioPpr urinibzleicfr"alotpeseoinfnretcrluu.,d,etx"iptcleueclreii"nldifreiuirrneeafedroCinma!b[eanpliraue.lclugnmA:1n9Td9lirr9cii a primit

iudaice.
Mystical

Experience in Abraham. Abulafia (1987), Kabbalah: New Perspecliues (1988),
Hasidisnt.: Between Ecstasy and Magic (1995), Messianic Mystics (1998),
Absorbing Perfections: Kabbalah and. Interpretation (2002\, Kabbalah and.
Eros (2005). La Editura Polirom au ap6rut: Perfecliuni care absorb. cabola
gi interpretare (2004\, Ceea ce ne uneqte. Istorii, biografii, idei (Sorin Antohi
in dialog cu Moshe Idel, 2006), Ascensiuni Ia cer in mistica eureioscd. stdlpi,
Iinii, scdri (2008), Fiut tui Dumnezeu gi mistica eureiascd (2010), Evreii lui
Saturn. Despre sabatul urdjitoarelor gi gabatianism (2013) qi Mircea Eliade.

De la magie la m.it QOL4).

rIlgg8. ".'. "' ludoJd aunu ap xapul

allDraoqqg

rgg"' "''nPr ordsap
69g' ' '
Igg'' ' ABI|BJg ulp u"urqeN 'U rS uupeqe6oldr.rc 1ueur8e.g un '7 Exauv
Ltg'"
' ' '' ''FIn?r gafuapoce.rd ole oclu€Isoru grg1e.rd.ra1u1 'g Bxauv

' 'es uleocS u! 1nlngr ep acgo8ap e1pg1a.rd.re1ur rA

ng.r ppugE 18 p.4las umprd a.rdsap BUBInqV uBqBrqV 'Z Bxauv

' ' FrusFlsBo.roz $ ,DqqDA .DrpI. ulp gural O 'I Bxouv

TZg"' .'aleurJ rrfe,r.resqg

?09''''' " luapacolu.B' In?r $ lnursgpgseq 'glupdod BIBqBC 'g InIqIdBC
T?2"' pp.routpd lngr $ BIBqBC '9 p1o1tdu3
puEIpoJBs

"S6U ' rrfplunclun oIB olerpJoruud'ploe1ru1.ered1sn4e'1tuqIneI3olI1d*BC

''g0A' pgp.rourg.rd 1ng.r a.rdsap $z.rgl IBur oc.r?sllequc lrgroqulg 'B-II B Bolred

0gI"' " "'efuaXsgxa qpace.rd gcrlelsodt eeungfe,rp4 'g p1o1tdu3
6TI' ' ' lup.roruprd pgl rS aalpecop alFnpnrts '6 ploltdug
Lg' ' ' '
gg"'' ' ' 'mlngr eaug8go 16 nezaurunq rnl Borlpugp 'I 1nlollduC
' lurp;orugd n?r ap pndrl re41, 'I sog€d
II ....
6""' e"rocnporlul

""9fe3al4

surJdnc



'ucS'(ogrl'u'q)'qggagp'0'p69er'l7g'Sg-z'Igg'II'Idd'ta't1J1oz'o11otiJr '7961 '11se.rncng 'teruepecy Brnlrpg {<

o alrotrs? ap ua8aTat4 '1a8eg g'16'.9

^B'I 'n$ozo1tt o attolst ap ua&aTat4 '1eEe11
-(('olaqru€ n€ o oJBc ed rr{g1qee.r €ruJoJ eriecgruuras
ar€urqrul Fls€ace ug pug8n.rlsrp 'n.re.r1uoc alaqtue FuIquI 1a lurds
rnl Incruralnd u1 'gur.rog rS g.rn8g ec leredslp ep lg?B olse ec
€aor 9?IEIoEI run B ep rnlruolrolur u p.rdse tA pcrleqps 'g1eso1oc

orEprocul o olso ["'] 'ngs ln1n1urds pulqc olso Bo 'rn1 ,roll;ror.rcs
InrelcerBD 1o1 PurtuJalap Pldnl FlsEocB r$ 'nozautunc uJ Io^BIp
ed 'eurq uJ gpur.rdnc ps rcep lecracul B aurqgg '1n1o1 putg
nazauuno I'[n"p']r oluqgg rn1 re1dn1 In^Ilcolqo gler '1n1osqe
urroc

ed ec elsoce ed g8ualeiul 1-ps '1n,rr1e8ou rS nazeuurnq ap Boopl

ug ppur.rdnc FS t"'l 'nozeutunc u1 sul.rdnc pulrJ €c nozeuwno
uI plo^Blp '1np.r '1n,,lr1e8au p8eelafuS gs 1e1dn1 B oruqgg ["']
elngJ sele reur rS 'eo1ey1ea.r glpol Bo uJ oJs nu arBc Booce olso
plnlosqe Fiulg op IeJ or rBO 'Flnlosqe efulg alsa nazouutnq"

e6Z 'J cqqapry-Dq qalug,'q4ereq4eg IIBIJBN 'U
,,'oze[e1o.rd l-gs Bc 'gpoce.rd II InPr t6 eleurq opur.rdnc 1ngg"

lt"nqspppH utynbbt7'1e16 tupffeg
.'eruefugs gpoca.rd €IIIqcoc allrnrcnl olsol uI ?c TIEUV"

1 'dec '6gq BIJ€od 'tutuouttutg saprod'o.reaop"ro3 gqsohl

..'lnlcnrJ ppeca.rcl eleoc eunuep1o1ul"

TtI 'd 'gT '[o^ '.toboi7.16r, 'ore,roploC aqso]4tr

(.'oloulq €un€oploluJ gpecord pgg"

qgII J 'qapnqaa pEltlw'1e,(du11 €pnqo^

.('IwnI AlSetB utp urrro.rd
BarBlozop rS eurn.r FcpuTg '"ogn4slp o1 1* prnl e16epp1c IU" [1nlltu]
orznlB oc€J BolsocE elBol BI J€I '€iuelslxo ppaca;rd slsa./?ls"

e?gl 'J '11 '.tor1og
,,'puna.rdrug nFU 16 aurg lep gllnlllsuoc]

also ufg1rp1o1 uaunr{ca;;rod e.rec n.rluad In^rloru alse elsecy"

J,e mal se fait sans effort, naturallement, par fataliti; le bien est

toujours le produit cl'u.n art."
["Riul se face IHrd efort, ln mod firesc, printr-un concurs nefericit
de imprejuriri; binele este intotdeauna produsul unui megtegug."J

Ch. Baudelaire, Curiositds esthdtiques

"["FSaiu-mt-iil qu'il m'en souvienne / La joie venait toujours apris la peine."
amintesc ci tu plicere/Veneai mereu veneai dupi durere."*]

G. Apollinaire, Sur le Pont Mirqbeau

,Lumea - nu doar a noastri - e fragmentatd. $i totuqi nu se

desface-n bucifi."
Cornelius Castoriades

* G. Apollinaire, Scrderi olese, edifie ingrijitd de Virgil Teodorescu, trad. de

Mihai Beniuc, Editura Univers, Bucureqti, 19?1, p. 33 (n.tr.).

'(ag0f) seqelT Bpnqa1 op rDqoz ulp D?saN :nlzrgl IBur otucllqnd po; ne n

'plp.rorugd 1ng.r 'ycru .repcp.red potu ug gzueserelur eu eJBr In1aalqns n4uad [.
aluBAoloJ op llqosoap 'a1uu1rodurl oUBoJ llpnls 1a.11, 'sof rcur aluuorfueur g
roa Balsacu .ru1 'g.rolqqea.laa rflu ep alecgqnd $oJ nB BIBqBC u! ngJ e1 e.r;,rgrd 4'i
nc gpnp ep Eulznp oe.rl'9961 ulp nryqs naur ppur.rld ee.recJlqnd u1 e6
sa
'osuonlauJ oJlsuou eprfnasgp n4uad olorp ap ratu
.rog8eloa 16 rnplnlqsul pa.rrlodoep csarunflmu 16 u4psnral urp uurrr1.reH ruoIBqS u'
1nFlnl.rlsul [B elBsuB^V erlBpnl $pnfs ep In4rraC BI ap aleru apfplrnrlcu ug
?BrpBcug e-s rf.rgc lalsocu IIJpzrlBoJ BpeorJad 'polqns lsacu BI Eorrr BalocJuolu[ 1!

1a $ luuSu.ralap B 'Iqdlapv BJnlIpg BI ap ("c!Brqa Brnlerallal e orusp.rqg"

p$ce1oc BoruqlBuopJooa'vrey r?lteqvsllg lB llqBuru Insaralul 'nps lnsoralur
ap 16 plulnulls tsoJ B orBroqula elueze.rd lgau! laJlsB 'gaprqa Equrll uI 1nlnloa
-nru plnurluoc nquad 1nsoralq leuprdxe e-$ elsece 'ouu1g141 BI 866I mlnuu
plndaaug BI ep ossBIBC CIUaqog rp nc ayfus.re^uoa o-rlul 'alou ug aluuolfueru
1soJ nB alss ogcreurar rur 'seur4 ouolqs .rosego.rd p1u1a.rEe.r nc rrfes.raauoc
elosuorerunu ep lengeueq u gfeg ep Inrpqe r* 'e1aru ele llpqs elIB ollnur BC

'gpgp.rourl.rd rn1 erfuude :gaIlsIIBqBa Brnleraq qg lua5lxo mlnpr IB

laadse un ep alu8e1 ecr8oloq .rog$eur8uurl BslBtopBA I Fd B ap aJBcJocuI o

'sJBuLrn uprd 'a1se BlsBacV'pruo eurgrd ru1ued IaIB €lqu alulueza.rd ?uns nlzJgl

pw lpedocsap rue-al orut ad alelle allnur rur 'gcre.rqe Bqruq uI olotlge alocu
u[ glep urul.rd nrluad elezgeuu rA e1e1rc qsoJ nB olo aqulp aleun ia1e11p1c
-eds ap al$pnp uU lcunlB pugd alep.roqu grasosnJ p.nJas elgfuuuura gpece.rd

ac alulpJorugd eleseco.rd e.rdsap gzBolurl 16 aslrcsnuuru ug csasgE as oruc olos
-rns arlulp eAalVJ rBoO 'uB 18up1ecu 1e olunl 91 e1'zp.ry,-rrlf uI prlurqa Bqurl
ug plecqqnd lsoJ B alatu rFre8ele.rd u epud o .ru1 'ur11usruel BI op asool?ya.t
arua7 ad puaqqsly rolurulptul BIJos ulp eped lncq; B oJEc 'npt 76 aurq atdsap
ynUW ?lBln?rlur pleuo$uumlug gfuFe;uoa o luzruBEro urB 0002 rnlnuB BrBA

uI 'Flnluawop alE elBllroln€ op oulpnls ug e1efl1Eau JEop alollB .rer 'rcunle

pugd alncsounJeu ele e4u!p elaun '1euo$eueua-ard m1n-puntfl.t11 elB elureu
-qug elapedsB nc aaBJ B-ap nuoaB arut 'allpaur etllslluquc aleFsluur BAqga
luclqnd urs '(266I) (e$uuewa gpeca.rd aJEc lcu un uc ufpltuprp u$cu.r1uoa nBs

ea.reEe.r1a.r gc1pe1 unlurl ep pldacuor pzBel"4 orsc lac uI 16 (g96r) .plsBrl-aq

Bpnqe1 ueq pIABC rnpurqsg 1naroa ulp cllsllequc ppgra1u141" ap pdnco os orua
1nun u! plcads ug 'gcprqe ug nlzrgl IBur elucllqnd alaur eprpnls oJlulp alaun

uI 'arI1sIIEqBc alac u! 1* 1gc 'ecgslpqeca.rd aI.uqBJalI ug lglp 'lcarqns lsaae
ruilued 'eaw Brurdo ug 'a1uuaa1e.r e.ruluaurtldns asJns ep eunflnru o 1uedoc
-sap ruu dru.q el1u1 'zlqrv1 gUBIIaBJsI als! ar uI',I!iglr.u$Ig IB nEJ lnpugC"
Inllrl qns '086I ug 'gcp.rqa Bqrun ug lrclqnd FIEBd pnou op nlpnls Inun B

psupxa aunrsJaA o 'gfuesa ug 'a1sa pp"roru.nd pg"r a;rdsep FIBJ op ln1pnls

gfega.r4

10 PREFATA

Moshd Cordouero pi Ilhah Luri.a de Bracha Sack (1992) gi, desigur, nu in
ultimul rAnd, studiul lui Asi Farber-Ginat Coaja precedd, fructul (1996).

Mai mult decAt at6t, in ultimii treizeci de ani cercetarea in privinla rela-
fiilor dintre cultura evreiasci qi cea iraniani a fost accelerat[, in special ca
fundal al literaturii rabinice. Cu toate acestea, nu se poate discerne vreo dez-
voltare paralelS in studiul misticii evreiegti, dacd facem o comparalie intre
primele observalii existente in cartea publicati de Adolphe Franck in 1843
qi cele ulterioare. Multe dintre disculiile care vot urrna nu reprezintd decAt
o notd de subsol la capitolul irano-iuclaica aflat in expansiune.

-gruoJ '(rl'u) ,.llrucopu e,ta Inluprugd" urrd o(aecrrelqcrqadel'B26lrc6Iro,BuInuVBur?ocUsBuorpu

Baunrs.raa n.rlued oJenurluoc u! Ezrlrln IoA
pl€uorsaJrlocrolul ?crlqrg Bolelorcos ap glecqqnd ptngdt.tcg Dtugts nDs Dqqlg)
luoruBlsal InIqcaA uJ snpErl '(arznJuoc 'soeq =; nqoq-nUq puvluor Equrrl uI
*

lsoJ E eJape^ op lcund lsecv 'our^rp rIJnlBu BJ"JB ur lanlrs BJo Elsec€
E€caBlnpd'praBgIo'u(soJeurrferreJ.nrcueFpdllr'seeJclpo.r[dBllosa?areerur{Jc
'1np.r lulsrxo B nus llreJrp
JolcBJ crun
Bc +Bur8urrrr g

Bc lndoruoc olsa oJBc 'nazouwnq ml auJalxa rurpJo roun BluosJoura

ap gdnco es urfee.rc 'ecIIqIq lrrplplar ep l.re8alafuI pnop rolec lr^Ir+od
'orylttu ra rr{ee.rc loun oIB e"ruolgfrusuuJl Ba ecTIqIq alelesJal e+v"z
-e.rda.r 16-e"rua arirzodns o uaral ?Fru ruru +ol a8r?6gc ps lndecq B ,oJ+
-seou roro IB locos rnlnu.rd plndecug u1 pqeqo:d 'mz.rg1 reur 'r6n1o;
'rnlnruo B Arsnlcur '11ig1rpe.r eeunr{ceg.redun ap ppqesuodse.r

p?BJsprsuoc ure 'p1ue1srza"r 'p.rncsqo JoI BJnlBu ec sndnsa.rd uru 'rig1r1ue

Jo+saru u ua.r Eounrsueurp le.rgduau uarulqns ps pJF,iI 'nezouunq ep

IEIoJ?rroc BJo aJEa luelsrxaa.rd npr ep FurroJ glnunue o ap pdnao es 1o1
-rduc lsecu'aIIqIB ug'sofruur Elncslp ruol eI eJepal ep eqcund JoJ?r ele
Irolg+aJJat Joun +rlrJlod 'elurpJoruud r{g1r1ue elsaou alluJ nazauunq ap

ele.rado ap{cur1s1p ulp lm}Ilsuoc ag ps rer{ea.rc p seco.rd pEa.r1u1"rer

'erqruns rA ecllouq 'e1ua1srxea.ld e{urg a16ru na lepaco.rd B nozaurunq

oJBc uI BJorueru a.rdsap ozoletl ps alasJal eleurFd uc pqrznuld alsg

'liracnd p 1o11duc rnpurFrd e{uase e8elefug B op rrnpou rar? orluJ glurc

-cns ericurlsrp o nc decug gs rur-r{alrur.rad 'pplop.reces upoc6 a.rdsap

IaIIqIg .ro146rp1cads ur{decuoa lEnIoAa E eruc uJ InIeJ eurq ruur aEal
-aiu3 e ruluad 'rnlnpr eiueS.reura ep 1nsues aynpug8al re e.rlurp r{1mu
're.ue r*or8rlar rlrolrpugE ad lrqugq nB-I *nqoA-Dn ???oJ rnlnsolrolsru
r5 rnlncFaun?ul olotuel eJEc ug 'alesraa .roleurud prcads wy'ytacog
parynC urp lolrduc rnlmuFrd q6rpqec ep e+lroJo ag.rg1e.rd.ra1ur ep lrncol
alpur ug udnco ruol eu pzeeruJn ac alac uJ 'lgoluJoldxa pcu; p1dua16e

16; aiurcesuoc olus ale+sul "rep 'gE.ru1 p.reci ad luldacce 'unuroc col un
alse lacrla8axo luuuTruopeld luns oluuoTllperl 116ara.raa allrnlerelrT

9UJApOIII SAJA1OAIAC UI 3.lC€drUOC" usrBpnr ull

oJocnpoJ?uI 1

L
E

-
E
-

UI

L2 RAut pRttvtoRoIer, lN cABAI"a

de multe ori inleles ca principala viziune in iudaism de citre evreii
tra*ifionaligti gi de numerogi specialigti deopotrivi.

Insd odati cu aparilia principalelor qcoli ale Cabalei la sfArgitul
secolului al XII-lea gi la inceputul secolului al XIIIJea, relatarea
Facerii nu a mai fost in,teleasi ca tratdnd despre universul creat, ci
despre un proces intradivin, ceea ce inseamni cd intunericul qi Tohu
ua-Vohu se giseau iniuntrul domeniului divin gi erau inlelese uneori

ca frind in conexiune cu riul. O astfel de interpretare are la bazi

inlelegerea divinitnlii ca infinit, Cosmogonia a devenit teogonie, de
fapt o anumiti formi de autogenezi divin6, care a precedat sau a
fost paraleli cu procesele legate de crealia lumilor inferioarel. Procesul

emanaliei a fost conceput de numeroEi cabaligti nu doar ca o revdrsare

din exteriorul divin, ca in neoplatonism, ci ca un proces intradivin.
Acest proces de autogenezi a insemnat ci gi ceea ce cabaliqtii infele-
geau ca fiind riu a devenit parte dintr-un moment al vielii divine, des-
chizAnd astfel o poarti pentru o serie de speculatii care diferi radical
de considerafiile in vogi in cele trei religii monoteiste cu privire la
spiritualitatea absolutd, bunhtatea, omnipotenla lui Dumnezeu. Deqi
nu exista in toate cirlile gi gcolile cabalistice, acest punct de vedere
a devenit destul de rispAndit in sute de tratate cabalistice, cele mai

multe dintre ele privitoare la procesul creafiei ca fiind constituit intoc-
mai precum un proces de emanalie care presupune o formi de exis-

tenti a unui riu primordial la inceputul acestui proces. Aceste puncte

de vedere au avut un impaet asupra dezvoltirii Cabalei qi au devenit
mai dominante in secolul al XM-lea. Este plauzibil ca noua dinamicd
inaugurati de aceastd interpretare a Facerii si fi avut un impact asu-
pra speculafiilor similare ale lui Jakob Biihme, iar prin el, gi probabil

qi prin impactul Cabalei cregtine, asupra frlosofrei lui Hegel.

Dar aceasti conceplie a Facerii ca autogenezd divinb ar trebui gi

ar fi mai bine si fie totugi infeleasd nu doar ca o apari{ie subiti, ci

pe fundalul unor dezvoltiri din iudaism gi din afara lui care avuseseri
loc cu secole inainte. Despre aceasti manieri mai diversificat[ de a

inlelege primul mileniu al erei cregtine vom discuta in cele ce urmeazi,

presupunind ci aceasta ajuti la inlelegerea atAt a iudaismului din

acea perioadi, cAt qi a emergenfei Cabalei. Pentru a inlelege mai bine

diversitatea punctelor de vedere existente in iudaism inaintea emergen-

tei Cabalei, este preferabil si renun!6m la acea inlelegere monolitici,
dominanti generatii de-a rAndul, referitoare la temele disponibile in
iudaismul precabalistic. Intr-adevdr, viziunile monolitice ale acestei

religii sunt destul de dominante in discursul intelectual despre aceasti

religie. Este gSeu de subestimat impactul ideilor conventionale asupra

percep{iilor generale ale unor fenomene religioase largi ca iudaismul,
nu numai in publicul de rAnd, ci qi in rdndurile specialiqtilor. Reduc-

fiile, simplificirile, uneori distorsiunile nu sunt doar accidente in
interpretarea acestor fenomene, limitiri legate de perspectiva unor

ap allraJo IIlrupsIP laun B orBrrrrn Bc 'lalBqBc I8 lurapour illsTlBlcads

BI ElIspE g aleod 'cp1qe.r 1ec 16 cllqlq Ioc 'r16ega.raa rFnlural{ a1e
lscal Turrr lrnlerls pnop oloc op ptBJ Egcaluruol8uuolzuau.rrdulgqa:olrpofa1upnru'pallrpaJ11p6

IBcTpBr uc e$rpu.q ep dlt rnlsocu

.rog3opulpa.rr Fpugr u3 g,rglodoap'ua1u11c1un ozanluaccu r-Fs InsoJalul
n€oAE ra g16lp1ceds $ polernupe tS tgc'repqu3 1r{uauodo tglu 'laJ

un-rlul .rolulour'1u1r,r'crlrur ra IruapEJBc nc 'g1uep1s!p BIBqBC ru1uad
e.rfe.rudwoc op IIqBFoJuoc uourJol 1da.rp pr,res u ep lndocs ug 'cpe 16
cgprllue Bc Basape salefug'urslalouour ep lsgdruls IaJ un luldope lsoy e
'rusppnl ul IaIBqBC Balellc1un e$uaprrre E ruluad 'aIBs rollrgllo^zap B

13 pptusppnl Brnleu u1 a.rp!.rd nc alndaauoce.rd 1ap1 ep elefuangiul
luns to1116rleq€c u ppads ug 'nprg1 .ruru op rar^a FolIpuVE roun
ea4e11pup1.ro BTuIIqns u nrluad ?lucolur znozaurunq rnl uaunlfueyad ad
Inluoccu a1!.rnd;qa und e.ruc 'aprrelpeu *gxopolro" loun B rS p,relpaur
ursqeuo$pperl lnpsurlard u'larfearc B aclulqsJ llroal Taun ufuals.rxe ec

'ac1111ouour acIEpnI TIrTpugE ufu1,r1.rd ug e1p11dun e1eza1od1 ac ap ?lBJ
'e$e.reue8 pc1un o-qulp roloc Inzuc ug $ .re1qc .rup 'a1pay1p nfu-rauaE
ug asgcs .rola.redo [nzec u! Jaop nu 'aunqseqc gllurnuu o e1 sundsp"r
.rnEuls un rugsg8 ps ne.rE alsa Ec guruBasug BlsE JEI 'cluoJcelp 15 tga
'cluo.rcugs 1g1u 'e,rllucglutuas ap Flsap Fpog1pour r$ a1u1plea1p ep
rrnzgr r.radoasap 1od es 'alooas rolvlg p8unl B-ap prTBJqa ug g{p11rr

-IlEaJt €oJBJluacuoc Eleol nc 1* npqs ap arecoJ Ec ocluouuc Jola$a?
ue.rulcedse.r Eleol nc 'crurq?.r Inursupnr ug olulnrrrJoJ alac tunca.rd
.rupc.rgred ug 'aseog8la.r ppcu.rd ap apoteru ug .rogfgllnurluoa upgod
uI 'TaIEoIodoJluB nBs JoIFnlBnlIJ 'gepoloursoc '1a1Eo1oa1 e.rdnsu nroal
aidsap Bqrol also pc eg 'aps .ropldrauFrd ufupFrd ug Frgzgu.reua8

elduns areJo os Es ITcgTp elsa'go1rpugE.ro1g1u IB lunpololur r$ so1E11a.r

pgua8 ap lulaue8 16 pnlpc alpur op lBlE nc putuoc ug 'atFaJTp ap
1g1e afuulsruncqa u5 'pua11ur larl B Blernp ad 1e11o,rzeq '1nruslupnl
uEfcuaralrou1ds1qpsEauIBnlIEorunc?l$uoxuel?ldrewdocepalprqlegslouaspooplls1aa.re{ueaar.uraosuqaoJoErlcseBraucrVnun

'alBllluap! ap lErnllnc nBs
puor.feu d11pun BarB?nEa u! aIBIJB 'gznec ug alouuosJad ru1uad sale{ug

ap lnlosqu 1$ aguepodrul 'lrpcgqdu4s a16ru ?gcop tpur TEru luns nu
Belsocu ?alrolsr aJBluoIJo ap cruopucu sJncsrp un nrluad 'g1ep o nu
alutupdxe rela 1soJ nu p6a1e.r,re ;fgq1uap1 alBIrBA rorga ale teulelg
eEroap nes seuof suu11 'uplsu1g uaqty ec '16u11s1p lro11pugE luns
.ro1 rFrole8udo.rd pugc 1* .rurqg '?clllrt reru oruproqe o gldopu as pugc

Icunlu 'aleuopueqe Jsn{c IJnzEa alTrrrnuu ug.re1 'alelnrrrJoJal 'glpqa.rlug
Inuuos qns asnd apqa.rl IaJ 1sacu ap oIIJ?zrIE.rauaE 'a.ruzpulndod ap
Iirga ug nus aful.raguoc ug.rudu pugc rcunlu esalafug g 1od g8e1u.4s ap
IaJlsB Jerqc r6eq 'gfuarpne Eauaruasu o o49c ap salefug ap.ro*n FourJal

ug 'Ere1 pur c11qnd un-rluU elrpugdsg.r nes racg{g,rug Joun Esilusuarl
16 gluptu.rog lo$n g gluod Fs arua gp8e.r o pp8 B ap Balu1lsacau urp
p1ue.r5a1u1 aped cuy IJo alpur ap 1a 'lpnplATpul r.ro+Elailaa r{rurnue

suscncouJNl'

74 RAUL PRIMORDIAL IN CABALA

cabalistul cre;tin Johannes Reuchlin, un fenomen pe care propun

sd.-l numim reuchlinizarea Cabalei.
Nu mai pulin pirtinitoare sunt aborddrile unor disculii mai spe-

cifice existente in literatura rabinici, de care ne vom ocupa mai jos
si care ignord aspectele sale mitice, transferAndu-le din nou aparilia
in perioade mult mai tArzii din Evul Mediu. O teologie uniformd a
rabinismului, formulati de cAliva teologi evrei din Evul Mediu gi

adoptat[ Ei de specialigtii moderni ai Cabalei, care considerau aceast5

tradilie ca rnitocentrici Ei deci intrinsec antirabinici3, a complicat
nu doar inlelegerea rabinismului, ci gi evolulia varietililor de gAndire

evreiascd din cadrul cercurilor rabinice. Chestiuni ca teurgia, adicd
impactul activitdlii umane asupra divinitifii, ;i apoteoza, adici trans-
formarea omului intr-o frin!5 superioard, care jucau un rol central
in economia literaturii cabalistice 9i imaginau forme de experienle
extraordinare, nu erau considerate de anumili specialigti ca fdcAnd
parte din ceea ce un cabalist ar fr putut invila sau deduce din sursele
evreieqti disponibile, in special din cele rabinicea. De pildd, transmi-

terea orald era considerati ca si cum ar fi fost vorba numai despre
corpusurile scrise, fdri a se acorda un posibil rol semnificativ trans-
miterii orale a materialului odati cu sfdrEitul Antichit[lii qi pdni in

Evul Medius.

Problematici este qi presupunerea impliciti a cercetdtorilor ci

evreii medievali erau familiariza\i cu ideile care se gdseau doar in
corpusurile clasice existente, Biblia ebraici, Talmudul gi literatura
ntidrag, heikltalot qi piutim, adich in vasta literaturi poeticd scrisd

in principal in lara lui Israel la inceputul Evului Mediu. De fapt,

teme, concepte gi chiar texte aparlinAnd literaturii pseudoepigrafice
sau legate de aceasta gi de ceea ce se numeEte literaturi apocalipticd,
scrise la sfArgitul Antichitdlii in cercurile evreiesti, dintre care unele

gi-au croit drum ulterior in midraEln, nu au fost considerate suficient
de pertinente pentru o istorie a iudaismului, nici n-au fost integrate
in studiul misticii evreieqti in Evul Mediu, ci numai foarte recent gi
sporadicG. Din punct de vedere deopotrivi istoric gi fenomenologic,
discontinuitatea,bazath pe o stratifrcare istoricl destul de neti, a fost
tonul dominant in cercetarea de specialitate, cu rezonanle inci destul

de manifeste in unele cercuri erudite chiar gi asthzil . Sentimentul

dominant este acela cd un zid acustic ii separd pe evreii medievali,

care erau gi figuri rabinice, gi cabaligti de temele qi ideile din Antichi-
tatea ldrzie, care erau cunoscute intr-o mullime de cercuri evreiegti.
in acest context a fost studiati Cabala pdnd de curAnd, intr-un divor!
absolut de unele dintre sursele ei de bazi, iar acesta este gi unul
dintre motivele pentru care un anumit tip de cercetare care imbracd.
forme diferite, in special aga cum apare in studiile lui Yehuda Liebes

Ei ale mele, a intdmpinat mult[ rezistenlA.

o+BrdoJdp IBru rapr nuoulier?uI ror^e lrun Ec l?4suoluop € lnuriuot
JorFJ IB tor.ralue alnasouncau alpru rBIu alac'acteute.tu ri ecre.rqa a1e1
-Brl op euripur o-Jlutp lmlrlsuoc u.ra uu.rurn$ EI op rrcalorlqrq plnuri
-uoc 'eped plIB ap od 'rrcTsult rnlmusrJlsuoJoz pcrpu 'uBruBJI tusrlenp

lurnu-u6u mloce rurunu p^rsrcap piuengur o Brnq-IJIE os I apun 'o.reortr
-a?ue ruplocJac B ?lueurtuop BroJs uI Ernupq as lgcop r16are.r,ra olaural
ep glurdo.rdu reru 11nur 16 gugd ruolplocraa ?JasaslJcsep o
lgcep plsrpnp urind ruur ?In'rrlucuBnJ?oEFcllsou8 ea.ruc6gur Fc luJlsuoruap B
toualue alncsounaau ala oJ?urp alpru 'p1doc BqIUTI ug acrlsou8 aluaru

-ncop esuoJerrrnu urp glrnlqsuoc 'rpuurureg 3u51 BI ep Bcelo1qlg 'oIBl

-uepnJo.ropr5rla.r ep eluupodlur alrunrlsaqc eJlurp B^olgt uI rrJglacJac

erica.rrp lBqunqcs ne'LV6l u1 '1ae.rs1 rn1 erui urp 'gguo141 EarEtr\I p8ugl

ep ue.nun$ BI ep ollrel6ad u3 plluluac '976I uI '(fd13g) rperuruuH

5eg e1 uun 'alncsounaau lce?orlqrq Joun eIB e.rofeur ulradocsap gnoq

a+€?rlBrcads ap Ba"IBlecJac ur

aluacor rrPquln{cs alaulf 'InulsrlBno

'so[ reur Elncsrp uro^ IJ a.ruc ad rnplcerqns u .rulncq.rud

pour uI rer 'lereue8 uI rnlnusrapnr B a?rJaJrp lra8elaiu! teun e.rdnse
16 piuangul o gqIB ps rnqaJl rB oJEc rS 'alulrprceds ep EarulacJac uI

l(eulllennursungzriueouglurral1qp6n;rsnloEpcesrpsrnuorl-psrieepyleu+pr.gdratrudcnuf'uleudruprprrollcpuauruqdIncspoglplclneAo1Braa.pnrrerBrrl.arud.rIunpccu1ag1l^rinrVJ1ooor'?e

'asuor8qe.r lrnlBralrl ap
eruJoJ Enop oloc ap elergrJolel 'aunuroJ aJBorJo?uB asJns eundnsa.rd
aruc ariecqdxe o 'ec11souF r* ocr+slleqec a1aura8o1o1nu aJlulp JolrJEu
-purase B qruolsr ariecrldxa FIIE o 16 uur8eur aluod es 'saaylcads"n4
maN:qppqqnyLrl 836I uJ lpru ps ?Bcretul rue runc e$y'usotrEIu ep
eprincsrp aJlurp aloun ug nr.rozurord JEop plepJoq€ g B^ ec eunqsaqc o

- f,qqs\L r{BrEsI rnl B reloc e.rdnsu rS 'giuvrr.rd ElsEacB uI l-npugurJn

.rur 'ureloqcs uroqsJaC rnl E BI€qBC e.rdsep rlunrzrA u.rdnsu 'gcsetalla
-r?uu aluaupriuasa 16 glsrpriue+srxa grrr.rlodoep ar8rla.r ep punoJ
uc 'lnlmusrcrlsou8 seuof suBH ep olup aualJo8Saptaq rFrplald.ralut 1u
cru.relnd lnlcudrur leuoliuaur mqa.r? lu '1xeluoc lsece uI 'ra Bale8urdse.r
u3 ag 'ecr8olodq niu.redruoc Ieun B nES aclrolsl II|BIIU iaun raiuaurlrad

ea.reldaccu uI ag 'usrlenp a.rdsep aapsrpqut royrincsrp rolFolglac

-roc Balelrroteru luiuangul B areo Bac alse - g{glrqcrluy p1r6.rggs u1
op +1ugap ap na.rF rB giulsad op Inlsep gseor8rle.r a.ruc6tu o - Iusrc

-qsou8 e.rdsep ounrzrl Blrrunue O 'recpolodll 1ulpnll1urrs ap r61nus
aorlsou.E aiuengur ep ruoruJal uJ lgcap alucrldxa lsoJ nB nu eJBc 'upqe3
uI alsrlunp eiurpuq €r lulcalap nB rJolglac.rec tirurnuu eJ Beac B
uiualsrxe op +uor puguli'e1ncu ap lrqosoop alse eunrlsaqc plsuacv

sugcnoou.rNr

16 RAUL PRIMORONT,IN CABALA

de dualism decAt se credea in cercetarea anterioari a iudaismului

din Antichitatea tflrzie. ln ambele cazuri, cursul ulterior al cercetdrii,
care a inclus gi contributii importante la studiul apocrifelor gi pseudo-
epigrafrei iudaice gi creqtine, a produs o lntreagi biblioteci de analize

gtiinfifice care au contribuit la o inlelegere mult mai complexi a

iudaismului, intr-o perioadd cruciali^pentru emergenla iudaismului
rabinie qi a creqtinismului incipient. In aceste doud forme principale
de religie, atdt de diferite structural gi conceptual, elementele dualiste

s-au atenuat considerabil,

Cu toate acestea, in secolele urmitoare, astfel de elemente dualiste
s-au intors sh joace un rol mult mai vital in unele forme de cregtinism

din Europa, in special odati cu aparilia miqcirilor lui Bogomil gi a
catarilor, iar pufin mai tdrziu in unele pirli ale literaturii cabalistice.
Aceasti revenire in paralel a dualismului reprimat este un fenomen
absolut fascinant. Documentele aparlindnd Cabalei au fost scrise
dupd formele creqtine eretice de dualism din Evul Mediu, in vecin6-

tatea lor geografrci, degi temporal ele coincid doar in parte, qi, firegte,
au fost considerate ca fiind inlluenfate de formele gnostice de dualism
din Antichitateatdrzie qi doar mult mai pufin de formele medievale de
dualisml2. Aceastd inlluenfi era considerati ca fiind legati de afinitnli
istorice, nu numai de aseminiri fenomenologicer3. Tipurile de dualism
implicate in aceste documente au fost considerate de savanti ca tra-

tind, atAt metafrzic, c6t gi etic, opoziliile puternice dintre bine qi
riu, iar chestiunile legate de sursa riului au jucat un rol important

in discufiile savante, in abordarea critic[ a Cabalei. Totuqi, cu exceplia
unei monografri scrise ca tezh de masterat la sfdrgitul anilor 1930

de Isaiah fishby qi care se ocupa de conceptul de riu in Cabala

lurianila de la sfArgitul secolului al XVIJea, nu s-a scris nicio analizi
extinsi a chestiunilor legate de dualism gi rdu, deqi de^-a lungul anilor
s-a publicat o lungi serie de articole pe aceasti temd. In aceste studii,
problema dualismului a fost menlionati intr-un fel sau altul, insi
doui evolulii importante care au avut loc recent nu au fost integrate:

una bazati pe supozilia cd dualismul radical a fost un fenomen religios

mult mai rar decdt se piesupusese anterior, iar cealalti legati de

originile gnosticismului.
Studiile penetrante dedicate de Ugo Bianchi qi de studentul siu

Ioan P. Culianu gnosticismuluil6, de Shaul Shaked dualismului zoro-

astrianld, de Gedaliahu G. Stroumsa sethianismului gi maniheismuluil?

gi studiul in mai multe volume asupra diverselor dualisme din diferite
culturi de Petrus Franciscus Maria Fontaine, The Light and the Dark:
A Cultural History of Dualism (J.C. Gieben, Amsterdam, 1986-2006),
precum gi spectrul mai larg de abordiri dualiste descris de unii sau
altii dintre cercetitorils nu sunt suficient reflectate in studiile de isto-
rie a Cabalei. O integrare intre exemplele qumranice a ceea ce spe-
cialigtii au numit dualism gi noile evaluiri ale dualismului in analiza

tusrerlsouE ur olualsrxa ogrinrse rS luluaunp nB aJEc ecrlue rl6ara.rrra E
e1eure8o1o1rur ulp lerrdsul B-s BIBqBC Brargc lrrr}"rlod ezalodl 'o-lnrpJ nB
.rurqc 'Baur uarargd pdnp 'rA E?1BIoBI euorfcung 1od azalodr pnop sIaC -i
-t
'talBqEC urdnsu nrzJgl reur r€ runcard'eur16arc-oapnr lalac e.rdnsu nus
ac4dqucode qrnlBJalrl u.rdnsu'rnlnuurun$ e.rdnsu auoruulJnz/ouar4su r

-oroz aiuanuur Iaun raiualsrxa Bolelrlrqrsod apnlcxa nu 'rpuurtuull '(
8ep u1 ap acrlsou8 rFnlere?rl ep ecgriuul6 alazrpuu gdnp e.ruoluoguI e

'aarlsou8 alolx4 u3 r1$ararrta orual Joun raiualsrxa erirzodns '.rn8rsaq !.
-t
's€uof suBH rnl rolrrpn?s ppudur qns '096I rolrue p1r6lggs nc gl€po
r
cr.;rcads nruaruop lsace uI aa.r€laJrec lBunuop p aJBc 'rapqu3 IE JorJa?uB
1nolqel lpcllrpour ea.rd ne-u ezlnurslrllsou8 le.ndsur nE er€r r16ara.r,ra a

acrldrpaode alotuq u1 a.urrud nc g3.re1 IBru lFur pJ"cs o ed glrpugdspr s
uzalodr rS 'u.acrepnr ag 'euaruuJr erJ raiuangur pprfualod e.rou8r u
grp; 'rnlnusrcqsou8 oIB ouarJruoleld-cr3-ro osrns alepqrsod ad Tqcu€Ig !
o8n ap snd pluaccu :crlsrleqeo (rnlnursrlenp" .ro1uo1p?ocJac reriualu
ledpcs nB luaaa.r ruru alerrrudxa arlsou8 rnFr,usrpnp alasJns u1 elaFd J
nJ aJopal ap alapund '€aueurosu aO 'saBIBq€C ulp rnInEJ JolrrJoel
ufunFd u3 u$nd 1ec 'luepodur leJaprzap un g e a.rud rtug 'crlsou8 1ac E
rBrunu nu 'ueruu.rr InIBTJalBur 16 e.ru.raprsuoJ uJ BnI B op Ba?€lrsecou E
'laJlsv 'uuus.rad er{ce.r1xa ap oleol luns 'po8.rDd nus zog 'sapto4
acrurqo ola?ullnc luns runt 'rusualosa lsaJe urp riuelrodurr ruaurJol c
rrun Fc plduy pulrJ lep sele reru '1u{uangur lsoJ g Bs JrurquJ Inrusual
t
-osa 16 Bc Ba?Elrlrqrsod ap guurquJ Dqqnpq urp aparqns Joun e,rdnsu
ouorJ?suoJoz Jolarual plcedrur ruarcosrp ps IIJgIp a?sa ga undnsa.r4 1

'77Puprnc op lurfuapr^a B-al EoJalacroc a.rea ad 'ueruopqug :

Inpnurlp& uc'nrpay4l rnF^g plndacug BI op ocrurq€r alunqsaqc a.rdsap t
I
.rulnarlred pour uJ 'elcarqns a1p e.rdsap BqJoA Bre pugc rcun?B o?Blncsrp
I
lsoJ nB rnlnrusrepnr e.rdnse ouolueJl elefuengur 'ariereue8 Brur?ln

uI'lgc nc uluude.g teru lglB nc elsa eracgl p?suacv '16pIB?o| adeordu
oJoag+ o-.r1uud plBzrJalJBJBc lsoJ e 'a1ztg1, €alulrqJrluv urp Intusrc

-r1sou8 op o+Erpatu lsoJ nE nu eJBc 'r13ere.rrra raFqEC nus rrcrlsrur urd
-nse rrsrlenp ap auarJlsBoJoz roITunIsJoA ale apaJrp aiuongnn alapqrsod
ap piBJ rrrJapour rJolploeJer rilnur reur rolal Eaurpnlle 'uelsace olBo?
ng 'orr16a1aJla alarual rS ursFlseoJoz oJ?urp JolalJuluoo ale aprlos rcru
rzalop alaun lu8ngpu nB ereorralln rrpnls 'tot1o2 ni.rgc ap r|-rpd roun

rrurrqJol B pllcglp ap Inlsap ezalodr adgzeazeq es oJBc 'asuouas ripl

-ruge aurind epuog JBop nelsrxe Bs Ba.roundo.rd u3 r6eq 'urra Barurqcel
a.rdsep 16 repqug ale auaruerr alasJns e.rdsep vle1r-rl eruc 'g7g1 ug
glep euud glecqqnd'r1aue.rg aqdlopy rnl e egre.rSouoru B?uengur ep elap
ele.ra8ns ruoal raun uieg ug ?rael asepac ralBqBC u FuJapou eaJarpnls

u! aqsrpq€J rnlnusrlenp "ropur8Fo Beunrlsaqc 'aped pllu op ad

'ra ayrsardxo allJaJrp luns

urnc e6u 'ucrEolouauroueJ us urinlqsuoc uI F?IJaJIp ap ?gcrJo rS durl
uJ Ba g ualnd rB orzJgl op lgorJo 'epqeg urnae.rd ylSela.rna auaruouaJ

Joun a1e alcadse Jolrrunuu oIazrIEuE lig8oqur; aleod rnlnursrcrlsou8

L7 EUSCnOOU.lNI

18 RAUL PRIMoRDIAL iN 0ABALA

gi ipoteza ci pot exista, de asemenea, influenle gnostice asupra Cabalei

nu exclud acceptarea unor teme zoroastriene, atunci cAnd ele pot fi

dovedite. O matrice evreiascS, timpurie a gnosticismului gi, mai tdrziu,

a unora dintre temele cabalistice, precum qi reverberalia unor viziuni

zoroastriene n-ar trebui inlelese intr-o manieri exclusiv5., iar eu ope-

rez cu ipoteza naturii inclusive a spectrului surselor care au inspirat

Cabala, ca rezultat al acumul5rii gi amalgamirii unor elemente variate,

care le-au parvenit diverqilor cabaliqti in proporlii diferite, in cadrul

,,fluxului de tradilii" care a ajuns in Europa din Orientul Mijlociu in
timpul Evului Mediu26. Punctele slabe din teza iraniani a gnosticismu-

lui gi dualismului suslinut5 dseub$clionaialand-earRterleigbiouni ssgienscehfiachctde,siprueictuimm
pe care le
gi din unele teme

unele dintre contribuliile sale care, dup5. p5.rerea mea, sunt absolut

evidente in cazul explicirii maniheismului. imi propun si revin asupra

acestei teze, deoarece nu vreau s[ sugerez ci ag imbrdliga-o pe cea
a lui Adolphe Franck. Cu toate acestea, se pare cI unele elemente -
nu multe - existente in aceste doud teze ar trebui examinate intr-un

spirit mult mai deschis decAt cel cu care s-a operat pAni acum.

De la dualism la pseudosimetria subordonatd

Vom examina o serie de texte iudaice, scrise pe parcursul a doui

milenii, care reflectd ceea ce eu numesc o pseudosimetrie subordonatd
a puterilor divine. Aceasta implici un mod de a vedea ce se bazeazi

pe o polaritate intre nigte entiti,ti pozitive qi negative, polaritili

prezentate prin utilizarea unor paralele intre ele si care au fost create

qi deci subordonate unei frinle superioare, de obicei lui Dumnezeu.
Ipoteza existenlei unei cauze generatoare, cdreia ii sunt subordonate
toate celelalte cauze, este evidenti in toate textele evreiegti ce vor
fr discutate mai jos, constituind ceea ce este descris de obicei ca

monoteism. Insd, degi polaritatea este esenliald pentru disculiile de
mai jos, ceea ce md va interesa mai mult sunt descrierile polului ei
negativ, care, in multe cazari, este desemnat ca fiind rdul. In pofrda

recurgerii la termenul de simetrde, este evident ci autorii pe care ii

voi aborda mai jos au conceput polul bun ca superior celui rdu, iar
fiinla superioari ca partizanl a celui dintAi in lupta cruciali dintre
cei doi poli. Tocmai acesta este motivul pentru care propun utilizarea

termenului de pseudosimetrie, dAnd curs avertismentului lui Shaul
Shaked de a nu subscrie la prea simpla ipotezi a existenlei unei
simetrii in cazul dualismului, nici mAcar in cazul zoroastrismului2?.

Prin recursul la termenul pseudosimetrie incerc de asemenea sd evit
utilizarea unor termeni ca dualism extrem sau radical, fa!5 de un
dualism. moderat sa:u relatiu intr-un alt caz28, sau angajarea intr-o

lungd serie de tipuri de dualism, aQa cum ne invatl studiile docte

BriBaJc lepacoJd nB ac rip+r?ua ?E?srxa nB EraJpo ?rlrJlod Z'l DaJnD[ vrp

uriururgu e1 sundspr un uc glndaJuoJ alsa rnlnpJ BeJ€eJc pc puureasuJ

e?suatv'yg1'Mtacnf, IB lu?oprates Inluauncop nJ Bcrualod o graprsuoc
rIJaurJnolgln?lacceJdauc nrigpzeaac6dgreurpl ruc3sl'rururprsIrnle?napsraap^
apraads auarJlsuoJoz eruJoJ
'p1agu1e16 aqsotr{ p1u1a.r8e.r

pulg Ia allurp luaurua reru Iac 'uolplacraa Joun lrlrrlo4 nrlzod reur
llnur lrqeqord alse alaurq erEJ uI ar3olorxe ap RruJoJ o Frunsu 169 plag
-o.rd ac aruarl ap 'ecFro8alea urind reur llnru alse ErJlalurs r6ap 'cFoB
-aluc poru un-r?ul pluurudxa 16 gluaprrre ?nlosqe elsa nazaurunq Inl
rlod rop Jolec BaJeuopJoqns ',,1n9.r rS elaurq 'ealreoru 16 eieur a?ureul

snd ure-ri rzelsu na p1e1":gl'ge luouoralnacl ug rA pzec alsa r6elecy

'..ealaurq rS pgr sacrnd B nu lFuI eard rn1a3 urn8 urq" :gt'g DlTuaJaI
m7 a1ua?ugl4, ug aliasg8 as g.reirrurs orelnruroJ O 'es,,Belsoce o+Bo?
cBJ oruc 'lnuruoq luns ng iapc psel \LDr,aroql re16F1sar 6 lutoyotlsl
eeced neg1"6e:lr'ng1f3gDpTsDaScI-oIJoaClna'Orn'alnlscel.raaluanslJuegl drqc nep 16 Burrunl Jsaur
-aoluJ lncsounJ ruru
alsace eJlurp

1a3 'niupcads re eprdord nrlued aJBsuBI ap gduru.r o ad ec ale?as
-rel r-npugluaruoc 'aIIqIg EI Lro ollntu op graJoJ as EIBqBC 'parla8exe
pJnluJolrl o puII.{ 'acrlalrlue aldaauoc uriuoc ac a?asJel Flsrxa epun
'ocrurqa IaIIqlg op ri.rpd allraJlp uI arrlarursopnasd 16 a.reuop"roqns op
pzEq ap a.r?soru Elrolgr BorarJcsap ur.rd cgrldruaxe gs rru-rialrurra4
'plcelur seruqr e elezuelod IIrIpugF eiuepodun tolalocas p8unl
B-ep raJAa rFolpug8 Elun{:rroc as aJEc nc alenlcalalur rS eleJnllnt

afuelsurncrlc alrou ury p?1nzal ec rou priuelsqns oruJoJ uj rJnpugr

e1u1eda.r ug alala.rd.ralur luns uiplr.relod alaluauodruoc pcgrlec eruc
aleldacuoc r6aq 'rrepquC uI rnlnusrepnr €oJucgrlsou8 nc ednco es

aJBc Ba.rBletrac nc arie.reduroc u3 'r.rn1dnr nES aunrlaqal 'ursuuourlue

ap gledncoe"rd urfnd reru 'pleuorsual urind reu gpnldoJuoc arJolsr
o pluu€uun g aleod Inpusrepnr urinlo^r.a u1 'u.ro8alec relsere eiuurr

-aloJ pugundo.r4 'rusrepnr a.rdsap olrrpnls ug rede LEJap anur?uoc rBru
purg Bt rogriurauaE pEunl e-ap rl6ararla rrrnllnJ a1u alcadse roun

e a"raFelaiur Blrrunue o alruuad aleuopJoqns rorJ?arursopnasd urro8

-alEC 'pcgosoal BIBqBC uI Inzec elsa runc e6e 'ereouadns aiurg raun
lupoueoJpBJJoJqEnosprJeolseaJeJoteBcau(eurtsu'arlsD€npapepalsInauarSuJgala?lduu1io.rco6anrJe?aa.rrudrss.ornecderlernzuvnq

B oJupnla o ri gcreecul es a'rJlauls ap ersardxa u1 eara8Jnral urJd

'"rouadns nrdrcuud rnun eleuopJoqns puru aleque 'raruo8oal nES raru

-o8oursoc IE lerpJorulrd pluaurour uJ alaurq gpeca;d orBc rnlngJ uuelqord

:solreur alepJoqe g e ards asale 16 Ecrlsrluqec aJnleJelrl ur elua?srxa

rr{ncsrp JolaseoJaurnu E pluesaJalur FcrlsrJolcBJBc o JBop rc 'areolgurrn
alur8ed uI Fzeasaralul pur nu aJa?B Bc ErJlarurs rcru'lnursrlenp nu psul
'.seeece gdnp lurpaurr uo4aq4lda ?sacu BJUrlee B ap Erolau lliurls ne .ref

'alsrpnp purg Bc leJaprsuoc nB-aI lJolglac.rac rip a:ec ad agrinesrp
Bcgr1ec B ep Balelrsecau B?rAe rol 'r16orar,ra alelxal u! usllDnp
InuarrrJal a"lpe
u1 eareS.rncoJ pugzrleurrurtr\I'cztruerrunb rnlnlarJaluru

6I EUSCnOOUJNT

20 RAUL PRIMORDIAL IN CABAI"A

qi care au fost socotite rele. Ceea ce pare a fi important in versetele

biblice de mai sus este ceea ce eu propun si numim o totalitate

externS, atribuitd creativit[lii divinitilii. Polii opuqi nu sunt inielegi
in Biblie ca parte a structurii divine interne, aSa cum vom vedea in
Cabala, ci a structurii creafiei, inleleasi ca frind fapta lui Dumnezeu,
in intreaga sa complexitate.

Simetria contrariilor care pot fi inlelese ca bine gi rdu este insd

evidenti inEcclesiaslul 3, intr-un capitol bine cunoseut, unde subordo-
narea fald de un agent superior este absentd:

1. Pentru orice lucru este o clipi prielnicd gi weme pentru orice lnde-

letnicire de sub cer.

2. Vreme este si te nagti gi vreme si mori; vreme este si sddegti qi
vreme si smulgi ceea ce ai sidit.

3. Vreme este si rineEti qi vreme si timiduieqti; vreme este si d[rAmi

qi vreme sd zidegti.

4. Vreme este si plAngi gi weme sd rAzi; vreme este sd jeleqti qi vreme

sd ddntuieqti.

5. Vreme este sd arunci pietre qi vreme sd le strAngi; vreme este si

imbriligezi qi vreme sd fugi de imbriligare.

6. Vreme este sh agonisegti qi vreme si pr6pideqti; vreme este sE plstrezi

gi weme sd arunci.

7. Vreme este si rupi gi vreme si coqi; weme este si taci gi weme sd

grliegti.

8. Vreme este si iubeqti gi vreme si urigti. Este vreme de rtrzboi gi

vreme de pace36.

Aici contrariile nu au nimic de-a face cu natura divinitifii, ci cu
o situatie de viati mult mai complexe, exprimata in limbaj antitetic.
Insi in alti parte, in aceeagi carte [7.13-14], citim de asemenea:

Socoteqte cu mintea faptele lui Dumnezeu: cine poate sd lndrepte ceea
ce El a strAmbat? ln zi de fericire lbe-yom touahJ fii bucuros, iar ln zi de
nenorocire lbe-yom ra'ahl gdndegte-te cd Dumnezeu a ftcut qi pe una gi

pe cealaltd fzeh le'umat zehjsc.

Poate ci ar fi mai bine si traducem expresia ebraici zeh le'umat

zeh lntr-o manieri mai opozifionali, ca ,una opusi celeilalte", adicd

touah lbucuriol opusi ra'ah lnenorocireaf. Aici avem de-a face, fhri

indoiali, cu subordonarea polilor opuqi, care sunt descriqi simetric gi

antagonist. Mi se pare plauzibil si citim versetele din capitolul7 ca

determinare a enumeririi contrariilor din capitolul 3. Aceasti abor-
dare biblici, impreuni cu alte influenfe, stoici qi pitagoreici, a fost

elaborati in Ecclesiasticul, adicl in Cartea ?,nlelepciunii lui Isus, fiul
lui Sirah37.

Nu in ultimul rAnd, ritualul de Yom Kippur al celor doi lapi ispi-
qitori, unul dedicat lui Dumnezeu qi celilalt lui'Aza'zel, include unele

oJrBJqa IaIIqIg IE crldrla trnlqs 'zEc ocrJo uI 'crun sundspJ un pl€porcp
'gxalduroc rapr roun
glsrxo nu arec ru'?uad aunrlsiqc o plBI - elou

BoJBJasur ru1uad aluluoldxa nldrurs 16 .rnd lsoJ nB n€s 'nBJ u1 a.n,rFrd
nc eruel Joun e1e IJEzrlBuEc elosJal alsoce aJEo n€luaza.rdeg 'r16ar
-al^o aplparu ug 'unluozrJo asJoAIp u1p 'suru1gd nu oJBa rou olapr ap
ele6ueloap ag$upcads 1elernaug p alasral op IaJlsB .rcun uiualslxa JEr

'leuuou poru u! ureundnsa.rd lgcap aluru rurrr l1ntu arrpug8 ap elugeqrl
o srur.rad B aleJgrun aaIIqIq rr3o1oa1 raun eiuasqe 'zec acrro uI 'aJBI

-runs FaEalaiu3 luepuodapur lureue8 nB a?asJal r6ealocu utt a rua[err ps

pqrsod aq,sa 'arlsrlequJ rnlnlslJeluru BzBq ad a.rapea ap alelcund tulnru
-rog nu-rsq nu rfuu,res rop r16ace ea orua.rl ap 'gsu1 'acllqlq JolalasJal

B gJrlIrJ a.ra8ala{ug o nc urind eard pundseloc are-c 'elrpugqop luaca.r
epnldecuoa rJepel eseoreurnu ap as-npursolo; 'nfcerrp ol1nut reru ug

lasJaA r6ulecu BI ep IJps nealnd a.ruc 'aleroqula uppJoqe a?IB 16 nuzrlqn

r3ap 'lapr ro1 epFrdo.rd ruluad eJEsu€I ap adure.r a16ru ad EJ llnru reru
llnru rc 'a.ruolrpaaop JBJITqJB e1xa1 aldrurs Bc lg?B nu acrlqrq olasJal
alaun salaful n€ ulSrpquc runc Bopal rualnd rcunle 'lqorry laursl
16 uosua,ral uof rnl alu sns reru olruaruod .roprpnls Inzuc uJ urnce.rd

'lurp.rorur.rd nFJ rnun raiualsrxe E arolrurpe EO aJrlqrq u{ncsrp JolasJalrp

u a.reEala{ug o g'1u1ze.rda.r 'sns ruur leuoriuaru rue urnc u6u 'ale.redsrp
aluatuele roun 1nolqel Fcep '16n1o;, 'eiF:sad grnlurelrl BlsBarB uI
pcruoueSaq aJBpJoqB o ag4uopr Fs rcru '8o.r1ug un Bc gy.urd gcIIqIq

BJnlBJalrI uI npr ap lucnt Inlor rcre zanIBAa gs zauoriualul nN

'7 plolrduc uI uepa^ urol runc u6e 'uo1e14 rS elcopedurg
'u.ro8up4 rnl apgosolrJ u! Br 'aluzuelod lrgpJoqe eluaprle nuauriuoc

alaun ar€c or?ulp 'a1ce.r1squ alarualsrs ap tpur ruur gludncoa.rd 1so3

u pcear8 ee.upug8 'aurarp rolcuruod ualurldapu! ap nes aunricu ap

ollJnpou op lpru IEru lusa.relur Bra cllqrq InsJncsrp aa drurl ug'r6p.rur r$

'Flproqpla 16 gcrluurelsrs Bra gcuel8 BgosolrJ 1ay u1 'e1e8oq rIIB?ep uI
Epunqu o{.raruoq Inlqs runc rcruJo}ul 'es uiuro.rt urp E.rncap erec ro1a1de3
relunu tc'as tad nazauunq rnl B rJarJcsap raun alurrpep lsoJ nE nu
pu6ed g.rnSurs o recpru rcru 'lunprnlpul rIIqIq loydec unrcrN 'Io oIIg
-ualur 16 alelrurarp e.rdsep e?Erlelap uiupcads nuzrurnJ as nu :acrlqrq
acrEoloal alrrplurl rS nura IeJ BI '- qceqronv qclrg InI e aricurlsrp
EsuorureJ ap lBrullqns rucnl - PcrBJqa BIIqIg urp e?uourua^a Joun
JoIuaIJJsap uiugrr.rd ug crldrla Bro Jrlqrq Inpls runJ retuJoluJ 'gc 1n1duy

luirlllqns ernqa,trL .rol ropopr E aJBsuBI ep pdurer o lpur r?ru nuJa
orrrqrq alalasJol re ru1uad r6ap 'rFoa1 .ro1 apFdord nrluad eJeollpa^op

a1xo? uJ lurrrJoJsuurl nB-eI rl6rpquc ap olrroJo apuorirperl eluuzruoruJe

eg:plerdralur rS .ro1 uiualsga 'ealsaae oluot nC 'a1ua8.renp Fpproqu
guudxa oruc e1rncs acIIqIq aze.r; ap IncrBzour uJ rnlngJ € aleJgrun
gEoloal laun efualsrxa undnsard nu '.rn8rseq 'oell6lpqua ap allroJo

e1Fg1a.rd.ra1ur uI Bauoruase ep Eapal ruol rrrnc e3u 16 'Houy IeBrsI g rB
runa 'r.ro1u1acJar rrun eeBfap lerurlqns nE runc eSu 'alsrpnp nielouoa

TZ f,uscncou,tNl

22 nAul pnlltonow lu cABALA

a lisat mult loc speculaliilor care merg in mai multe direclii, fapt

exploatat de g6nditorii evrei de convingeri diferite.
ln literatura rabinici vom gisi un alt cuplu ce reflecti o polaritate

antiteticd, gi anume cele dou[ atribute divine desemnate ca middot:

unul al jude ciltji, din, sau, potrivit altor texte, al dezastrului - por'anut -,
iar celilalt al milei, rahamimao. Ceea ce se ia in considerare aici este

nu atAt opozilia dintre riu gi bine, cAt doud moduri de guvernare a

lumii, in care judecata este necesari pentru o situalie echilibratd in
lume. Altundeva, rabinii vorbesc despre incercdrile divine de a crea
lumea mai intdi cu ajutorul atributului judecdlii, iar apoi cu ajutorul
celui aI mileiar. in plus, in domeniul antropologiei, rabinii postuleazi
existenla a doui porniri sau instincte: Ieler fou, pornirea cea bunh,
qi leler ro', pornire a cea rea42. Potrivit unei formullri rabinice care
interpreteazi un verset biblic, in evolulia personalitilii unui individ
aceasta din urmd este cea care apare primaa3. Se pare cd existi un
paralelism intre antropologie gi teologie: in ambele cazuri existi o

anumitd formd de pseudosimetrie,legatd de moduri de comportament.

lnsd pentru expunerea unor disculii medievale de care ne vom

ocupa mai jos, o alti sursd cardinald este determinanti. Ea este Sefer

Yetzird,, tratatul enigmatic Ai compact care nu se gtie cAnd gi unde a
fost compusaa gi care a formulat cel mai interesant exemplu de pseudo-
simetrie subordonati, atunci cAnd autorul lui anonim a scris:

Deci toati chestiunea aceasta, un lucru opus celuilalt, a fdcut-o Dumnezeu:
binele opus rdului, binele pornind de la bine, rdul pornind de la rdu.
Binele distinge rdul, rdul distinge binele. Binele se aduni pentru omul

bun, rlul se adund pentru omul rdua6.

Se pare ci prin,,binele pornind de la bine, rhul pornind de la riu"
se sugereazi o formi de statut ontologic al binelui qi riului. Altundeva,
in capitolul 5, autorul recurge la versetul din Ecclesiastul 7.L3:
,,Dumnezeu a ficut una opush celeilalte"*. ln capitolul 4 existi o listi

de gapte contrarii, dar de aceasti datd termenul ebraic utilizat pentru
a reflecta relalia este temura, care poate fr tradus ca ,,inversul". Astfel
citim, de exemplu: ,,Inversul vielii este moartea, inversul pdcii este
riul"a6. Aceasti carte confine, prin urrnare, o formi de sintezd intre
materialul din .Isoio qi cel din Ecclesiastul, exprimatd intr-un mod

mult mai articulat. Degi problema aici nu este doar a perechilor
antagonice, este greu sd vedem in aceastS. carte de mici dimensiuni
o atribuire a r[ului lui Dumnezeu insuqi. Mai mult decAt atAt, intr-o
enumerare a celor zece aqa-numite abisuri ale realit5fii, descrise in

* Tladucerea Bibliei dd aici (7.14): ,,Dumnezeu a ficut gi pe una Ei pe cealaltd",

dar Moshe Idel introduce direct versiunea propusd de el mai sus qi consideratd
mai corecti (n.tr.).

urFlBrl l-erEc ad aularursopnesd ap tuEFodurr drl mlIE InlxeluoJ uJ rs E1I
FlnzP^ rnqall r€ rnlnPr rs rnlaurq elaldeJuoc arlurp eulautsopnasd
'"u
'rlsaraJ^e ocruou€c
Jolelxal IB crure? Insuas Ecrldxa B ruluad a?Bur8erur 'ecgosolg rA gcrlrur uI
arrpug8 ap euuoJ al1e a"r?pc ep ateluaru8er; JorJaluu aura8ololrur Joun B
o-.
arrigSoqurS ap Fnpour rc 'urglaaral ale azEJ aleumd ug sndnsard u-s IU
runc e6e 'ecrurqur rriglFolne EJluoJ lrleJlzar g JB-s ac Fcr?rru BIBqBC
o rS cryu-uou srz-eSu Inrusrurqer aJluJ pluluaruupunJ aricrperluoc o JO
pzua6rip.yuS nu sol reur eriuale a8erle E au a'r€c Inuauoual '1a31sy 'sns
ruru al€Jarunue alac runJald 'eruluaur8e4 aaruouer olrJpleJl n.rluad pc
€re1 ruru elenldacuoa alxaluoJ eJeJo ps arec 'arapa,r ap alcund rou Joun AJ
ugar8 alruuad u nrluad aleudorde rrpaur Ec elEJaprsuoJ ornqaJl sns e1
reru ap apuorirpe.rl apinesrp 'auralxa asJns urp puruazlord ng.r ardsap Ie.
runrzrl Jolrou BaJBldaJJu mluad erualqo.rd o rnlrlsuoc u ap epedap ru
'pncs a4 'sol reru Bzrlaue ruol aI aJBc ad aJl1osoal JolrJnlcnJls olrJpllo^ p1
-zap n.rlued ppunJ Be rlJas JoA aJBJ 'areoualue acrurqeJ alpug8 ap :€
JolaruJoJ e alenurluoJ o JBop rc 'rcr€ Jrlsrleqec agrceds cnuru alsa nN ,E

'6rpBI uI a1e1Furnl ed rS re"I ug eleluunl ad 'lu.loutzr "r
alelgurnled rS luecour alelqurnled a'e1$eu as pugc'Inruo rBI 'lnpur leoJr B
i'rr
I[rB lnru;r :leerc e 'nFJ 1ac od 1ee.rc e-1 rS 1de.rp 1ac ad 1ee.rc e-1 'elecepnl
:r
leorc € ri epur l€a-rc E Ig 'i.oli€Irelac gsndo eun 16 lnceg e nezeuurnq rcap"
'ngs ilns.rarrur nESl lnsndo r* rucn1 unl-rluJ Elsuoc] BS € atunl plseoce -(
uI 'lg eU l€lup^ncaurq 'luVJS iaC luerc € ar €aac 1o1 pc rirl$ gs rnqo.rl rV €
J,
:plorueds arirurl u
-xa ap lsrlsqur un te>1qse1y gqsontr uaq Jeso 'U ap 'IoI.t3:V Inprou uI ,
o
'eaI-IAX Iu m1nloJos E rrurar? rarur.rd plr6rggs BI srrcs lul€rl un-r?urp
'
'nlduraxa "rn8urs un JBop nep ps ru-riayrurad rA rlSrpqec ap ElEnurluoc
lsoJ B arieur8eurr ep aJrJlorurs auJoJ e.rdsu; ecru.ralnd eaunrsuador4
'€aI-IIIX [E rnlnlocas pl5.rggs BI ap rerla rJosolg 16 rl6rpqec 'uolrpug8 rrun

ad luiuangur €-r Be $ ptlzparala,S ulp nierurge nc alrlelnoeds reur Fpp
-roqe purquroc aLzrgl gcr6urprur arirzodtuoc plsearv 'erEol-IIIX IB rnlnl
-ocas Inlndacq ul nus BaI-IIX IB rnlnlocas plrSrggs aJds sucs 'otntual
6ntpt711 lelnlrlur lBlarpau 6e.rprur un-rluI l€rlu?ep r€ru poru un-rlu3
e?Bllo^zep lsoJ nB prlzp nJag u7 alualsrxo uJsr?uor op egrnldn3

'llullul ep PurroJ o pug^B 83 alrat

plsuaJs u! asrJosap luns olrJnsrqe gc 1n1de3 l€rurlqns ernqa.\L 'alaldruoc
rJappJap raun e alred ec 16 niprylear a1u alurnlBu rJnlBsBJ? allB nt
gunardurg 'panusoc aralnd o BI pJaJaJ as gqe;8ap raru ra 'ulrrTp lnqlJle

un nes puuun piuFegns ap eunrlsoqs o JEop alse nu 1ne.r '1xa1uoc
lsace uI 'prprorulrd lner ardsap.€uneaplolu3 nu r6ap 'ner ardsap "ro1
.rogrinasrp Inlxaluol u3 rlSrpquc rilnru ap glere;a;d g BA ..rnlngJ lnsrqe"
ersardxa 'loleur;n ploldec uI €apa^ urol urnJ gdng 'rupgr rS alaurq
arnlrlsuot al srq€ eaprled p rS eaparl 1e 'urerluoa ap rqcaJad raurt

truscnoouJNr

24 RAul pRuraononr,lu cABALA

aici, cel dintre masculin qi feminin. Polaritatea masculin-ferninin a

fost considerath in sursele rabinice ca transcendenti fali de oameni
gi ea constituie inc[ o dovadd a importantei simetriilor polare in gAn-
direa rabinice5o. Existenla acestor doi poli, distincli prin sexualitate,

a fost conceputd de cabaliqtii importanli ce ftceau parte din curentul

principal al Cabalei, cel teosofrco-teurgic, ca esenliali pentru structura

qi funcfionarea oportuni a realit6lii, cel pulin in anumite cazuri. Cele

doui pseudosimetrii se suprapun, din moment ce principiul feminin era
Erixui,staegnalacupmolvaormitilviiedmeaasicnuflrian-,feinm'iDneinspqriest"rluocctuurriliele"
considerat a fr cel

riului in Cabala".
simetrice care o reprezintd arati cd un anumit mod abstract de gdn-

dire, care nu este doar o problemi de dualism religios al binelui 9i
care dd formi multora dintre disculiile pe care le
rhului - dualism
jos gi care este, firi indoiald, adevirat -, gi-a pus
vom analiza mai

amprenta asupra principalelor segmente din literatura cabalistici.
Totugi, ceea ce transpare implicit sau explicit in multe dintre aceste
disculii este o pseudosimetrie, de vreme ce o anumiti axiologie preferi
binele qi masculinul riului gi femininului.

in principiu, polaritilile pseudosimetrice subordonate se pot dovedi

uneori dualiste, c6nd nu sunt doar diferite una de alta, deqi sunt
simetrice, ci devin chiar ostile, in special cAnd o stare de tensiune
sau lupth intre ele este inieleasi ca fiind cruciali pentru inlelegerea
funcliilor lor, precum in cazul zoroastrismului sau maniheismului.

Ceea ce ar trebui considerat eserr{ial pentru emergenta unei situatii

dualiste este nu atAt simpla lor existen!{ sau existen{a structurilor

lor polarizate, cdt procesele dinamiee implicate in relafiile dintre

polaritifile antagonice. Ziua gi noaptea, mAna dreapti gi mdna st6ngi,

masculinul gi femininul sunt polare, dar nu in mod necesar dualiste,

iar daci cineva insisti si recurgd la acest termen il putem califrca
descriind aceste viziuni ca dualism armonic. Dupd p[rerea mea, fac-

torul antagonisrnului este cel care poate transforrna o pseudosimetrie

intr-un sistem pe deplin dualist, afa cum putern vedea in ceea ce
sunt considerate a fr zoroastrismul gi maniheismul ortodoxe qi in
avatarurile medievale ale acestuia din urmi. Daci o infelegere pasivi
a unuia dintre cele doui principii care constituie polaritatea este

evidenth, elernentul dualist este atenuat. In schimb, lupta accentueazi

polaritdfile structurale, creAnd astfel forme mai puternice de dualism.

Putem vorbi deci despre o gamd de sisteme pseudosimetrice, care

conline la o extremitate a spectrului concepte simetrice non-dualiste,

iar la cealalti extremitate pe cele net dualiste, indiferent de conceptul
de subordonare. ln oriee caz, cu cdt subordonarea este mai puternici,

dualismul devine rnai slab.

Ilatarea de fa{fl nu se concentreazi decAt asupra unui anumit

subiect din vastul mozaic al teoriilor cabalistice gi nu are ambilia de
a indeplini dezideratul de a cataloga intregul spectru al discufiilor

'(xl'u) Es BrSolool u!
FlsqolEul (nazauurno rnl trhorus B FuBoqcszXoru €Irool gcrpe .(pr8oloalo.r'oNs :i

plduarp EuuosJad pl arr^Fd nc aorurquJ o,ulnluullrdroatuoardusaepiunr.er?onJncssrpappueg1ceflireo1
'qn7sntsa1ccg ug 16 no; rnl ea?rec ug ec

olcarqns nes nazourun(I aJ?Fc ap mppr BaJBaJc e.rdsap Dn)sl-oJalma(I
urp sns reur luuoriuaru InlasJal .TeqlulopJaJes upoc6 urp e1red acBJ oc
ueec '1 oalacnd urp alosJaA pnop aleruFd nulncsrp
op luaplla elsa rr16rrcqec Fo atgc
crla8axa sJaruap ?sal .r16qequa op
asrJcs rrJeluoruo?

alasuoJarunu u; ale1a.rd.rolu lsoJ nE aJEc acruouec ala$al uI alua?srxa
np.r e.rdsep ap{nasrp elerd.ralur B op Erolau op plu^rloru olsa BurIJd
,gapqug
'a?IJaJIp osrns rar+ urp g.rede ps 1od ne.r e.rdsap a1$ncs;p o-Jlul
alu als^arparu alaruroJ naro runc e$e ,gpuorilperl pJnllnc

'*Jazqlv suuroq[ rnl E rlJool rourpp Insuas ug ,gu.rapourlsod
elEoloq o u.re8ns E op arucracul o nus aaJrpool o ur{nd pru 1g1u nc rS
pcllFa op EluJoJ orcru Elurzo.rdar nu lcarqns rn?saJe B Bzrlaue nrluad
ualaEep.rur teu€eur1 ap aseor5qa.r aurJoJ ep eur$pur o eundnse.rd eeur
BeJBpJoqE gc unds Es aroAau alsa ruru nN .Ia ap 1u8a1 elsa oJEJ nes
nazaurunq apa lrqesuodsa.r .rolceg crun rnrpc 1u ldug un ec n
'1ng,r leraua8 B a.ruc lecgd mun IB lellnza.r BJ nes .ruurr.rd
,aJBoJa o ,eunrs.rolsrp

o 'rarfua.rc lnsaco.rd uJ orzrg? T€ru oJe?Io^zap o Bc nu mlnpr alrlJoal luns
ulseocv .e$Frede ap ruatu
rcre ?zuasoJalur ou oc Booc Fc purueasul

-Ja? uI eleurq gpace.rd InEr oruc u,r Bun :BleuopJoqns aulaursopnesd
ap ecgrceds aurJoJ reun u.rdnse BJluocuoc JoA as n{ncsrp alareolpurJ11

nFJ BI AJrArJd nt
ilincsrp ap oledrauud asrns Io.lL

'runqsoqc e?sacE ltslErl nu oJBr rapqpc rrJolplocJoc aJlulp
giptu ad lufuengur E-r es e$dacuoa ,urr1usn.ra1 urp mlnusqunp 16
rnlnursrcrlsouE p.ra8el;l{ug u.rdnsu ln^B E-l suuof arec ad pudurl pur
-rouo ap
p116lg3s Xeulopcgpqurguuord$s'TlprrpBaratrtorIunc^fBf ruaIrlluulnoc.,rgalduae.rlroEd-surarreacu1n6r{gdlopfolqacpl.fruaVld

spuof 1n1 u$curlsrp'lnlnursulsuoJoz e guuruulJnz B?upuBA ap plBsaJa?

u-'nlusu!IreoapeNlnuldpa'rr8lcspaurl-lxrululeuslerrrncpsBrlaSsladuuc'arBrl1cIf6ugeB'larruru1IcrrelaadJrcpoo:usIenreupupuoaBfdecsr,fuulen3EuuHgrrqs.rruanepr1qodercrusuneodrouoaa.lrmsddaIBacEelelIpsenBoJBtBa.urcuBoErJpnna,oeA.BpracaapJrlaBaerccrr

ap lcund ?sacu uI(I 'auT^Ip rrJnlcru?s IrupBc uI pugr purr.rd ug,rnlaurq
Ealureul lupde B lngr pc elfizodns :Fcr?srluqec oruproqe plrpugdsg.r
ruru Bac le.rgdeau alsa nu o.rec r$ InBr nc ooBJ B-ap aru oc 3.re1 pur

11nur durgc mun pugulfuede Bc FsrJJsap g aleod a.ruc ,eagrcads r$ncsrp
op ar.ros p.rn8ugs o leurnu EzuasaJalur Rur IoTV .EIBquC uI npr a.rdsap

guffcn(IouJNr

26 R;,UL PRIMORDIAL iN CABALA

a cerei soarte este rea53. Extrem de important pentru inlelegerea de

citre noi a acceptdrii unor puncte de vedere cu privire la prioritatea
riului este faptul ci in unele cazlon, in Biblia ebraic5, primul nhscut
este fiul cel riu, ca in cazul lui Cain, Ismael qi Isav. Tocmai in acest
context, tradiliile privind demonologia, legate de figuri ca Asmodeu,
Satana, Ismael, Lilit etc. au fost adoptate de numeroqi cabaliqti. Cu
alte cuvinte, relatirile prestigioase antice din cdrlile canonice au impus
problema r[ului independent de circumstanlele istorice ale scrierilor

cabalistice sau de interesele idiosincrasice ale unor cabaligti individuali.

O a doua sursi de refleclii asupra riului, secundar[ in comparalie
cu prima, sunt evenimentele istorice. Cel mai important dintre ele

este distrugerea templului gi situalia exilului sau diaspora, care nu

se referd doar la o catastrofd anticb, ci a fost conceputd ca avdnd

repercusiuni directe asupra cabaliqtilor ingigi. Mult mai pulin evidente
sunt posibilele repercusiuni ale unor evenimente contemporane, ca
expulzirile gi pogromurile sau pur gi simplu catastrofele naturale,
asupra reflecliilor cabaliqtilor pe tema riuluisa.

O a treia sursd este constituiti din refleclii ontologice cu privire
la sursa si natura rdului, unele dintre ele influenlate de izvoare reli-
gioase gi frlosofice. Astfel, de exemplu, impactul unor izvoare zoto-
astriene este propus in cAteva cazuri importante care vor fi discutate
mai jos, Ia fel precum gi al unor izvoare frlosofice, degi interpretate
in moduri noi in comparalie cu sursele lor originale. Cabaliqtii utilizau
aceste tipuri de refleclii mai degrabdL pentru a interpreta izvoarele
evreiegti clasice, iar nu atAt pentru a emite niqte teorii sistematice

despre rd.u.

Cdteva surse midraqice

Cel mai important fragment midragic care a servit ca un text doveditor
major pentru multe dintre disculiile cabalistice referitoare la statutul

primordial al rdului se afli intr-un midraq clasic, Genesis Rabba'.

Degi acesta este un fapt recunoscut de orice specialist care trateazi

despre viziunile cabalistice asupra riului, confinutul acestui midrag
abia dacd a suscitat vreo analizi qtiinlific[ detaliatd in contextul

impactului asupra Cabalei. Sursa mitului este R. Abbahu, un personaj
amoraitic de la inceputul veacului al lV-lea, bine cunoscut ca activ

in Cezareea gi legat de tradiliile mitice55. Permiteli-mi si incerc si

reflectez asupra semnificaliei potenliale a acestui midraE:

R. Tanhuma'incepu astfel: ,,El a flcut totul in mod potrivit la timpul lui"
lEcclesiastul 3.111. R. Tanhuma'zise: ,Lumea a fost creati la timpul ei,
cdci nu ar fi fost oportund crearea ei mai inainte". R. Abbahu zise: ,De
vreme ce Preasfdntul, binecuvAntat fie El, creeazi lumi qi le distruge

uI 'gcr6eJprur BJnlpJalrl uI FIBuTBJBTu ounrzr^ o puglcagar Bc aselaiur
?uns pnurle[ urp nfncsrp aleun rS rnpSelprur u pcr?rru BJnluu ,aJEurJn
urJd '0eluE^ps rnlsac€ B FJEIrrurs aurpnlrlu F1IB o-Jlurp rrrcue lunc
gdnp 'rqirpquc Jolg+e eprfncsrp le.rrdsur nB arec ecrurqeJ asrns alace
gzuaztleur8J€ru
"rezrq ldaauor ac re6laplsduuleBxea'BeoJulurrpea1rneu.rnedJEeodpnapl,seagBg?ssoc(*estlonq8nrusJeagl

un

TopnEEy, ',,1ope33y, o1a:Bzrq" a.r?urp Inun Bc sns r€tu ap p6urprur
€rJcsap a.rec 'nlduraxo op 'dqqsil qBrEsI rnl B Baocu ua arie.relcep o

eruc ru1uad Inlrloru rS alse €+saav 'alBrJBA rcol ep arurilnu o aluez
-e.rd gugurp.r gs 15 eza.rlsud es gs 'acru.rqa rolrJerrJs p eleie; eldrlpur
nc Inrruzotu ur 'ec e'gc'grucrruq.urqraBEaJIIrqpluggl5gc.aa?pn-cepJul rrrquJnoll
sruuad c€o1oe1
- gcrleurolsrs reru pulrJau JoIecE B

esrce.rd urn+cnrls u.rdnsB BAac azeJoqela Fs apurlald oJBc FIrqBg erznlc
-uoc oclJo 'Eeur BoJaJBd pdnp urfnd 1ec 'pcrperdur;
B pcrzgelatueu rA gcrleruolsrseu 'gluraans BJnlsu ecr6u"rprtu rer{ncs1p

,alur.nc otp nC
'aJeolprrrJn e1a1oldue uI Bapal ruol runc e6u ,qcrlsrpqec

BJnlBJalrI urp alerpJourFd elaldey ep e1e8al alasacord ur ga1osad lnlrrq
-ue+sqns e1 ea.re3.rnca.r ug aleod lelncreder e-s 6e-rprur uJ qJaA rnlsac€

efpedy 'ss1asod olsa rcre ?Bzrlrln rrerqe InqJaA - asurdsa.r nus alecrJ

-rlecsop +soJ nB a"rec rfglrlua eleJ€ vlec nqoA-pa nqoJ BI os-npurJoJer

',nqqay ssauaC uJ +Blre o?sa oJEc 'nqeqqv 'U rnl eleunu ug pryuaruod
'aritpu.rl plle o olsa lxo?uor lsacu uJ F?uBSaJeluI 'a+ncerl Jolrrunl Brn+Bu
op alrqasoap erds 'unttuotl'g1ncp1d JBAopE-r?uJ alsa arunl BlsBacE gc

FUI^p uzrrdrns pugcrpur ec criu.rprur lruolne ap selaiug g eleod e.ruc
'ug\v\"'qauutq crlqrq Fuau.ral ad ?uaccu un alsrxe es T DaJacD[utvt
pqrznuld alsa 'qe,e1q ourol{S 3o.rd a.r1ga ap EIBro arinasrp o-r?ul lu.ra8ns
u-s runc u6e '1de3 aC 'reole EI purzrry ericea.r nc gqe.r8ep reur rc ,rrun1

JolsacB € PIIJo?uI Frnlcruls BlIIunuB o nc acBJ B-ep crluru pugrrueu eri
-ecrldxa 'nezauurnq op osnJ?srp ?soJ nB eJuorJalue elrrunl ,pcFol op d$

rnlseJe urroJuoC '6e.rprru ep gle"re8ns lgrap elso nu pzalodr plseoce JBp
'eluercgap urind 1ac nes eleJ g 1n1nd g ru 'nazourung rnl 1ncp1d nu-r nu
erer 'oJeoualue eprunl pc puureasul €?sV 'aped EIIB ep ed ,plsrs.rad
aJBc plenpe Berunl 16 'e1red o ep ad 'asn.rlsrp BJasasnJ ac ,e.reura;e
'a1ncer1 apurnl e.r1u3 a8urlsTp arur 'nquqqv .g rnl plusud ug rS el6esp8
os aapr p?suacu 'q.rcr1dur1 'unpodo Inluaruoru BI pleoJc lsoJ B 16 gunq
alse pluoze"rd eeurnl Fc Beapr Jerler uI locs tfeur.rge
pugzrlrln rieq pnop alec pc
luaprla aqsa'qnuo,16 74 '1i1.rag;p ruerurol .,uurnqu"J .U

rnl B plualcesqns elfuur.rge u7 rb TnTsntsapcg vrp elalasJel uI luaprle

olsa Ig 'p.rodural lnlcadsu :ru?sou 1nlxoluoe ug 6e"rprur rnlsacu earaE
-alafug n.rluad IBrcnJc g e a.red ac Baac zerurlqns ps rru-rialur.ra6

lol pc nozeuluno lnzp^ e r'"$r"n'gltqnn"lqe[I8sBr'Teru^DnoarlusaocBDnadlq)a€c"quaqnevqp.[leuplrumEpolcJl]meedlnr]elutnoaclsunnnrqBSJJg€ua]cr
llontr" :oslz sequld 'U
1n

Blseoce lBournl] oqo :snds e 1g 'ulseece od o-1ea.rc B pugc qugd,luom.tqotul

17, suucncouJNr

28 RAr-t pnlltoRonr, iN cABALA

pofida faptului ci ea se gisegte in una dintre sursele cele mai rds-

pdndite ale literaturii rabinice.

Presupundnd existenfa unei ,,doctrine a crealiei iudaismului" unifi-
cat6, aEa cum credea Tishby61, este dificil sd includem acest mit intr-o

asemenea ,doctrini" presupusi. De fapt, ceea ce avem aici este o
ipotezd gtiinlifrcd ce susline ci iudaismul rabinic a depigit qi a distrus

gdndirea mitic6, qi cd abia mai tdrziu cabaliqtii au provocat intoarcerea

acestei gAndiri refulate gi victoria ei asupra rabinismului triumfal

de mai inainte. Aceastd schemd, propusd mai intAi de G.G. Scholem62,

a fost mai degrabi reiterati frdel de I. Tishby63. in sine, ea este rever-

beralia unei imagini a principalelor curente din iudaism ca eticd rnono-

teisti, o viziune formulati de modurile iluministe de gdndire, care

includ mai tdrziu ginditori ca Hermann Cohen gi Yehezkel Kaufmann,

al ciror impact asupra unor aspecte ale modului in care Scholem

inlelege Biblia Ei rabinismul iudaic a fost destul de spectaculose.
Insh, permildnd un loc mai important miturilor gi mitologemelor in

aceste doud straturi de iudaism, care includ disculiile fragmentare

cu privire la unele forme ale rdului primordial, emergenla unor disculii

cabalistice va apdrea nu atAt ca o revoltd contra unui rabinism non-

mitic, ci mai degrabd ca un anumit tip de exegezh a unor texte gi

probleme discutate deja mai inainte ln textele tradifionaleo5.
Totuqi, mitul cosmogonic al lui R. Abbahu nu este atAt de unic
sau bizar, ata cum putem vedea din maniera in care a fost tratatd
o alti sursi midraqici66. De fapt, potrivit unui alt midrag larg rds-

pdndit, Dumnezeu nu a creat lumea intr-un mod simplu, ci a trebuit
si-i asigure o persisten,ti stabili, cum aflim dintr-un fragment al

cirui impact asupra Cabalei a fost Ei eI foarte important, dat fiind

cd este vorba despre Pirqei de-Rabbi Eliezergl , din secolul al Vl-lea:

...9i s-a iniltat/intAmplat in gAndul Siu si creeze lumea, gi El grava
lumea, dar aceasta nu persista, ca in parabola regelui care voia s[-gi

construiasci palatul. Dacd nu graveazd fundaliile qi intrdrile pe teren,
el nu poate demara construclia. Aqa gi Cel Sfdnt, binecuvAntat fie El,

grava dinaintea Lui, dar ce grava nu subzista, pAnd nu a creat Pociin!a68.

$i potrivit acestui mit deci, prima incercare de a crea lumea era
descrisi ca nereugitd, iar Dumnezeu
a trebuit si creeze Pociinfa,
una dintre cele ryapte entit[li descrise acolo ca preexistente crealiei
lumii, in scopul de-a o susline. Putem speerrla de aici ci persistenla

lumii este legatd de anumite forme de performanli rituali, descrise

ca pocdin!6, aceasta fiind imaginati ca stabilizatoare a acestei lumi.

Verbul tradus prin ,a grava" este mahanf, un verb mai degrabd
rar in primele doui straturi ale ebraicii, cel biblic gi cel rabinic. insi

intr-un manuscris versiunea este mahariu, adici ,,El a distrus", acelaEi
verb ca in fragmentul din Genesis Rabba', dar aceasta este, cel mai

allnrll '1sr1uqec unaJ^ nBS crlsrpquc lxal un lrulglug g ps EAeurc Bo
llnru nc alrnuul 'pl'r6g.re1 'puureesu; ac BaoC 'Inl $lap B alzJgl 1aru
lFur ?puoFad o-.r1ug Basepe 'lsguqec '1un1uoaa 'eaueaap eaacu pdnp

egqe 13 'acrurqu.r relfrpu.rl e p.rupua8etr eapud nc Jarqo l.roaun 'crpnurlul

lnsn&roc nc Bnurluoc a1 'gare.rqa €IIqIA nt alqpnls uadacug r*g e.a,aurc
'aleuorfrpu.rl rfglrunuroc raun IB IBtuJou ?unlncTJJnc un pugur.rn 'gc

Eurrruasul als€ rBI 'ptlla u1p IrnErJ alaun ap rerqc 'gurpnls Brnqarl gcep
'n1z.rg1 ?Erpnls Ernqa.r? a.ruc ?corqns un Era BIBqBC 'gpuor{rpe.rl pcsu!
-er^a EalPlarcos uI 'lsrlBq.Bc BlBpoaJA lncsFu E-s nu rueluru Ec luepl^g

BIBqBC uI rnlnpr (.olrrnrol4 ardsa0

'rrJaporu luBABs un eunds JB runJ e$e 'aluuorzero areolrpaAop alxol Bc !
't
ruop nu'o.resue1 ap rfund uc ra ru1uad Ealsaau lsoJ n€ a^peogluruas ap {l

lgc p?BJE pry.rourFrd InEJ nc aJEJ B-ap nB pc aJaprsuoc as a.ruc e.rdsap I1
nes acBJ B-op nBaAB orar ralag uTp eprfeur.rg;e e1 13 1gc 'ac16 E
pn4a
I
-BJpru 16 ecllqrq a1xa1r6ue1eru EI sJncar ne rl$rpquc 1€o.ratunu ap lple
gc pldeg 'raIBqEC log.rnlndacuJ BaJ€lacJac uI lueragns luoJ lnurf u-s 1
nu aJBc ap lcadsu 'eclpnupq lS tgc 'ear$erpru 1g1u 'ecrurqu.r apuaEal
roun aIB rrrelualuoc ap rura?rl uaE un u1 pug8.rnaar r6r6ug 1e leurFdxa
ne-s r1*rpquc nurFrd 'g plolrdua ug sale ruur 'so[ reru eapaA ruol runc

gdng 'ecllsrlequc esJns ug pneds ug 'a.runurluoc rrJ 1rugde nB arua+
rolsaru ep niuulquroc aluaJlp 1a.pse rB 'lilraJlp ruarrrral uI rep 'e1sa,rod
r6uaece unds a1a qc ezalodr'ppuorirpu.rl a?Elarcos o-Jlug'1u.reua8 e rar{

-€a.ra ol€ eprfrur alesacold erdsap rrfnasrp ap IaJlsE.roun e{uelsrxg
'zrolaurq gpaca.rd

IngJ pc ezalodr tolp3lpquc graulod 'u.roqo.roc aret aunrzr,r o 'rurn1 ra1
-sore EoJBarc ap alurerrl aluorc FJasasnJ rpJ rrrowuo ap ufu.reuaF ap ?26
'c16urpgr oJapoA ap pund rnun rrJoJuoc 'so[ leur ep oJlseou .ropr{nas1p
In.rpur ug pugr Inruil1n uI nN 'rnlnpr IIUIFITo B pcrlsrleqec uara8ala{ug
r* ue,r ug ufugugs psJEA 16g e.rec urepv ap rferaua8 rruoruap orlurp

gc$u.rppu er{u1a.r alse sof IBru ep a.rlseou aprfncsrp u! ruaAal BA oJBc
aunqsaqa O'vZ'T DaJaJD[ ug pleuor{uaru Ealeluncsqo BI nueluoruoc
un Br 'rariua.rc u rz uurrd uX lea.rc 1so.; e rrf.rour p.raEug Bc a?sa ezalodr

',otunquog Ec lncsounc 'nlpel I !nF^S plndacug u1 ap 'nrz.rgl ruru BAoc
Se.rprru un-rlul '',puplp
ep.ru8nps e n.rluad 'plulTurll amqorl
a.r1u.rod ap purir rnlnpund"aBr?aoJuuloncsrp r6ap 'p1e1sa?uoc
amqoJl nu Flnl
-ulpzar eafasnurnrg'reriupung u ap8e.g rlrpls Bpgod. uy'Uoddttsrr.'a!l

-snd ug nes 1oun3 ed lrnrlsuoc aEa.r mun InlBIBd nc 'nqo1y-oa nqo6 ed
plFulsuoc 'arun1 qlsuece pruduroc ruluouu lruolucrpord ',Dqqpy szsauag

u! nou urp el*asp8 as cruo8oursoc rnlnsaco.rd plndacul EI ap rnppr

alauralqo.rd ru1uad soJalur un plragar aluod ac aJalBqzap Erarl u O
'csaarlsrlBqBc olxal u!

a?uelsrxo olelrc pnop urfnd Iac u! el$esp8 as r6ap 'eruora o 'gquqo.rd

[uIcncouJ,Nl

Bo RAut PRttr,tonnw iN cABALA

dintre textele menlionate mai sus ii erau bine cunoscute 9i considerate

canonice. Degi acesta este un Ioc comun, el merit5. si fre subliniat,
deoarece explici natura puternic exegetici a creativitllii evreieqti,

inclusiv a Cabalei. Diferitele sisteme cabalistice, mai slabe gi mai flexi-

bile decAt cele filosofrce, au furnizat, ca qi acestea din urmi, strategii
in scopul de a da sens unor anumite Iiteraturi canonice anterioare,

aI ciror mod de expresie fragmentar ;i asociativ este bine cunoscut.

Ceea ce noi, in chip de cercetltori critici, am putea socoti doar texte

doveditoare, era cunoscut de cabaligti cu mult inaintea teoriei cabaliste
mai largi, pe care o utilizau tocmai in sprijinul acestora. Acesta este

gi cazul disculiilor referitoare Ia riu menfionate mai sus.
intrebdri legate de natura riului gi de modul apariliei sale au

impregnat in mare parte literaturile cabalistice. Dar r[spunsurile pe
care diverqi cabaligti le-au dat acestor intrebiri vaiazil considerabil,
iar disculiile lor in jurul acestor subiecte joacd roluri diferite in eco-
nomia diverselor sisteme cabalistice, in special a celor teosofice, iar
in unele cazuri, chiar in disculii aparlinAnd aceluiagi sistem, existi
mai mult decAt un singur punct de vedere despre riu. De fapt, lindnd
cont de diversitatea conceptuald a acestor sisteme, de natura lor
eclecticb. gi de tipul lor de discurs, in mare mdsurS. asociativ, ipoteza

existenlei unei teorii unice, care si unifrce disculiile cu privire la

natura riului in Cabala in ansamblul ei, sau chiar numai in scrierile

unui anumit cabalist, se poate dovedi a nu fi mai mult decdt exerciliul

futil de a propulsa o cdutare modernd a coerenlei in haosul pe care
il prezinti materialul disparat din trecut. Totugi este posibil si discer-
nem o tendinld existenti in cea mai mare parte din direcliile princi-

pale ale Cabalei teosofico-teurgice: numeroase proieclii ale multora
dintre disculiile anterioare cate traLeazi evenimente din afara divini-
td,tii ca gi cAnd s-ar referi, in mod esoteric, la nigte procese intradivine.

in astfel de proieclii, diverqi cabaligti qi-au imaginat ci descoperi in
cadrul planului celest complex aI divinitdtii sursa ultiml a riului'
Aceasta implici o trecere de la ipoteza ci riul poate fr un efect al
unor fapte divine la ipoteza ci riul face parte din natura divin6, iar

mie mi se pare a fr cea mai importanti schimbare ce catacteizeazd
principalele qcoli cabalistice, in comparalie cu celelalte surse evreieqti

ale lor.

Dati fiind complexitatea hirlii teosofice, identificarea unuia sau
mai multor atribute divine ca surse ale rlului sau ca rdul insugi nu
este echivalenti cu a vedea intreaga structuri divini ca riu. Mai

mult, logica structurii dinamice a celor zece sefirot, care organizeazl'

calitilile atributelor divine distincte qi procesele care au Ioc acolo,
inl[nfuia fiecare dintre aceste atribute intr-o relea, minimalizAndu-le
independenfa, care era imaginatl ca inglobdndu-se in aceasti dina-
mici mai largd. Aceasta inseamni cd depersonalizarea conceptelor

Beleluelod 'arrleurrsopnesd ep oruJoJ pnop B areunde.rdns p1'seecv J
'"ppuglq
'rpJlnuzcuacpensf'unoeresru.(nrruunurcIrq.,pplJsBBoIJae.rJa:1unrd,E, aBrcrrnFlsruJgJsga.rpuols3ogJssEape.araslnadc -€
E?sBacB al
to
oluBulluop asaco.rd uc glndecuoc 'gururural aralnd o Br LrnzBc esBoJelunu
9
u'aIcF4lsercpgqr+uuceaplur l'€err+ig.erppdar1uel "1naeuseaXIoU-Ir1lIuDlWa,?puueglfsarsxeB,uVtnrlzlnecep1111u"8ee1finol*s,ar1InEr
I
'rolafurg p 3.re1 mur rnlrulceds ea.rulseunq aluJeprsuoc uI nur eruc n

'alesug ale u,r aloJ Bc Jesaceu pour uI nu JBp ,rlrlu8au ruarrrJa+ uI aleJep n
-rsuor g 1od ryr .ro1ac e1e1dsg.r 16 1ge ,xaldruoc sorusoc rnun q;gu.relrn5
arB',r,Jaeue?1poBurl1lBrrserraarIerrBraensuI"ne?upngunelrsv8re.c',rdeu'arluuiur5alrsBruniorfur'aealprrceorrdreBrucqluneopSpruearaul?pgrpuneapplrucfJioaJdpaploanru.tru1elncauul,nnuadtulgaurc.acrrag;tedd.tpuqgleaeu1uInoondupuareorlucqnoJneJaspel I

alr?aursopnesd ap nlduaxe ?lB un BzruJnJ s BI arnqrJluoc ,rrn11nc P
aseorarunu ep lglu u3 lrpugdsgr E.ru1 ,eruelsopru ep p1e8e1 eldue.rp nc
narcien.reesduar8orceuruga'nIngEr JecaJFBucgulsrp$,unlagzueruIunrunsqqFoqIuurSp8.eulgplcsl]lBfuuagprru J
as eJBc
Bc nus I
n'qeosqspniu4r-nlnq4u€?cp-pgqsn?peupJpl ?gWa,alu.roddsyerteriJgc,aqpnntngaFa+gn,qBIorlcBurcEcenounsJa,Fsi.ruor.${ 'I
u

'

-

B
-

'eluoue;ur guT^Ip erB?seJruuru o-J?urp Jerqc eurlold pg.r gc eundns

-e.rd as 'aluelsrxe JolrlJosool ealel}roteru ug alrpugdspJ ep Inlsap luns
aJBc 'unz€c olle uJ JEJ 'era.ruorJo.;rrl tot{as e1de6 .ro1ac B areolea.re

nus a.ra8alaiul uc 'g1se1ac FunI tr uc ri gseelaiul,eu?g,era.r1 B o.qlas
urp pur6ar ua'luur8eurl alse 1np.r,r.rnzec e?IE uI .a"r1pugS ec gleuori
-uaru olsa puT Ip eJulsaJrueru elseace ,rcap unzec aleun uI .lrple$ua.r

-aJIp Es eiuelsrxe adecug 16g pg"r apun ap 1ncol alsa ,a.rlprig8-ec ee 16
rroaun J'ppol1ue.JIyBatlpuprrsreuoJoJecu+o'suXeeJ'unrnuar€oau6doeeqluaoiFpu[ldn,aeexsppqu1Deg8upal1tqBeoclHsBa,epsuIanlp^€eIprB,as-r.Jra1olsnapdploE,lnnrodxpuacEy

'a1xa1

ntglas

ug 'so[ reru ]BrIBlap Blnasrp ruol al olFru ad - a1xa1 alaun uJ ,4o4las
a+nunu 'auurrp Frelnd acez Jolac EJn?cnJls uJ alua?sxo ,elIJoJIp IJncol op
eruripur o-Jlurp pugrgde Bc esTJcsep ?uns alar allrelnd,psug acrlsrpqua
rgosoo? ep ole^orparu oruJoJ alIB uI .srnazauurnq InI e g8ugls augtu
Ba?cBa11u1rlurerporrurnc?cpnrrilrsurIrulnpdBaccuuo; croldsuoJg1ae;u3Be1?uBrSls,ot?JqBpgarEecep,eplecrpu.rropurnl.erdr
e.rdsep rolrrJoal B Japrouqcs IoBr{arW rnl B aluaaal razrluue +I^Irtod
'prprourFrd InFr BI ,e1e e.rlurp g.rn8urs Eun BI eprincsrp

BrrAclaIrrpnulrnIIupra"-ruri€aalaruJalrpnaqdaI?Jul'aBrerueuppJ de'aorrcdrrJloorJ.urgraualus,uargJiulouodnuulerrIlurureeprBrulFcaolualoJclyaFrlr+usosl^p"ereor rpuurJrIAocJnasrJu+ogupnus

pugruJn 'ner ap a1e8e1 luns olezrlBuos.rad reur rrn5g roun elu aruroJ
Elalgc opun 6ecruourep rA ecrla8ue apunl ec ,ouurpu.r;ur oJEoIJaJur

olrJnlcruls ur psul luoprle urind reur alsa eJBc rucn1 ,g1sa1ac a.rnlcruls
o ap ale8al luns oprpluJl aJuJ uI BJnsBtu uI Fluaptrra olse rnlnpr

I8 sutrSnoourNI

82 RAul pRtn'IoRolal, i\r cABAt A

bine-riu, pe de o parte, si cea masculin-feminin, pe de altd parte,

este de mare importan!5 pentru inlelegerea logicii formelor teosofrce
de Cabala, intrucAt ambele sunt privite ca necesare pentru menlinerea
ordinii celeste care modeleaz[ realitatea, cel pulin in epoca pre-esha-

tologicS. Dup[ cum vom vedea, existi cazuri in care prioritatea riului
implici gi prioritatea femininului in cel mai inalt domeniu divin.

Inlelegerile specifice ale rdului sunt determinate de calitdlile spe-
cifrce legate de ,,locurile" divine, care joaci roluri diferite in sistemele
teosofice. Asta inseamnd cd exist[ o interacliune intre unele tradilii

mai vechi gi succinte despre rdu, de gisit in surse necabalistice, pe
de o parte, gi logica internd a sistemelor sefirotice, pe de alti parte,

iar rezultatele acestor interacliuni determini teoriile corespunzitoare
ale riului.

in general, cele trei sefirot Bind., Geuurah qi Malhhut sunt legate
de calitili feminine, vhzute de multe ori intr-un mod negativ gi av6nd
propensiunea de a fi puse in relalie cu gi considerate ca linAnd de
partea stAngfl a schemei ierarhice cabalistice a domeniului divin. in

general, numeroasele reprezentiri ale arborelui celor zece sefrot sunt
aranjate ca o structuri tripartitd de linii sau stdlpi, cu partea stAngi
ca negativi, constituiti de trei sefirot, iar dreapta ca pozitivd, consti-

tuiti de alte trei sefirot, iar linia mediani constituitd din patru sefi.rot,

un alt exemplu important de simetrie care, in acest caz, este mediati
de o serie de alte puteri. Degi nu mediazd intre alte sefirot superioare
ei insegi, prima sefird., Keter, este descrisd de obicei ca punct de por-

nire al acestei linii mediane alcituite din trei sefirot: Tiferet, Yesod
qi Malkh.ut, in timp ce, in unele cazuri, le-a fost adiugatl, qi sefira

Dq,'at.

lin sd subliniez cd aceste ,Iocuri" diferite ale riului, existente

uneori separat, fac numai foarte rar parte dintr-o naraliune unifica-
toare, imaginati pentru a descrie un proces continuu de cobordre de
la un nivel divin la altul. in majoritatea cazurilor, ele constituie con-

cepte foarte disparate adoptate de divergi cabaliEti, degi se pot discerne

anumite incercdri de a crea o harti mai integrat5, in special in secolul

aI XVI-lea. Chiar daci unele dintre diferitele teme cu privire la sursele

riului sunt articulate in aceleagi scrieri, nu prea existi o tratare
sistematicd referitoare la aceste disculii despre riu. in multe alte

cazuri ins5, existd disculii despre toate structurile narative constituite
din cele zece puteri, ale cdror ordini interioare reflecti intreaga struc-

turi a lumii divine a celor zece sefirot18. Aici, disculia sistematicd a
structurii riului este interpretati ca respectAnd logica ierarhici a

structurii divine pozitive. Uneori, aceste puteri sunt descrise in mod
foarte explicit ca frind demonice. intr-un caz important, un cabalist
influent la sfdrqitul secolului al XIII-lea, R. Yosef Gikatilla, a descris

riul ca prezenli a unei anumite entitdti care nu se a{ld la locul ei

ruarlxa 'prrgc uI pugr urp 'sof reur o?Blnrsrp II JoA aluusoJalur ap TAT
azrIBuB rrznlcuoo raruc ole 16 palqns lsecu EI arinqFluoc oJuru o slJJ
reJpc ale ',,1n1cruy ppace.rd afuog,, lBurC-JeqJBd .V ap ?nAE nE
?Butuas lsl
I'aoJrrq1srrpleIqnelucarlaocfxuaoraolrppalmelapra?daslaplc8aarrqlunsg
ep ardo.rdu as llqosoop pour uI po
p?srla.r uJ Bruar? ps gundo.rd
BP
r6-gs a.ruc glelduroc agerSouotu orcru urnr€ gugd.rup ,>1aeg eqaerg ap
oJaAopJoC rn1 .ropridacuoc EzrlBuB ec ,a.ru1ncr1red alcerqns BI aJuoXuaJar BE;
gincsp aseoJarunu rB uneard 'gn1npu ,eFrnT -Jn
dqqshl rnl B agerSouour Bluanllur r* nuupo1l ardsep u{EosrJ{lIIoeI\rd.Usa.gp OlII
rS .(qqsg qercsl mI aprpnls 'unsouu.rg ngotlog alF
u1 prfrur glnu$ piulra3nroc o
'uraloqcg ml [B [eJaua8 ruur prpnls ec ,aluuqrodun eperqns roun alucrpap OJE

ala a"r?urp alaun 'e1eq€C uJ mlnpJ rrunrlsaqc oIB azrleue aurfnd lgcap ala
p?sffia nu runcu gugd 'r6n1o;, 'a)qsrluq€r apc4ae.rd rS apriupceds u3
Inl(
luegrodurr IoJ un lecnf u nFJ €I arrnr.rd nc rrJoal ep durpa lsBA ?sacv
'esnlpal4l EIIJ
rt8oloqrsd ap rl*acar8 1pnlc^egdurJurrl6qanras.r,rurenzoelaolorl?aI€eupI eluldope -uo
aruJoJ roun ,nBs ,a1a ap
-8C
a.r?urp re1dn1 u 16 uru.rod nus alcuqsur Fnop E acrurqur rar{cu11srp u
aped ec rrooun topuauruo e gclRoloqlsd elinlrlsuoc ug pugJ purFrd u; e1
purg Bc In€J +BlEJl nu rlirpqua uun ,pug.r
1€nlrs 1nurr?ln uI nN .zsolla nr
-1npu1 g rol nus a3.ra16 rol os raiualsrxa aIB aIoJ ,iuoe1
alalueuodruoc po

JoIIB lr^IJ?od 'pugc ad 'ng.r ap Flaurq ue"re.redas uI plsuoc BA Inuoluqsa -JO
'aluurrn ec 'rS 'rnlnea?satuu aIB ouaaqueu rS ouorJlseoJoz alrlJoal op
a16a1uruu arua lurluae uarrrra? un ,celsaure ap eriunlrs urp eped pugcgJ aJ
Ec 'aJeouoJur afrunl pugu8a.rdurr Ea srJcsap lsoJ u ,a1se1ec oIBs olrun
-ppqr U J€ arecrro '1nel 'acrlsrlBquc asrns Jollnur lrlFrlod ,1pur ru141 Fl

'olerprorurrd alasaco.rd nc e.rnlg8el olalu 'lo
-ll
p.rg; rSg"rui .rep 'rrrr.ra8nr?srp rB rnpg.r B Bsrns gpqrsod Bc u?€raprsuoc
e^8,
ure 'pcgapru glaueld o 'urnleg mI u psuoralu.rad uiuangur ,rtrnzec
alaun uI 'aur^rp munl EJnlBu BIBJ1 E ap rol alrrnpou uJ n8r u[ aJaol Jul

uI

op
p
alr

-IraJar Jolrrrnqsaqc Brual ad ne.roqela nu rS rusruoleldoau aJlpr lpur
ruru n€urlcul 'Ba1-IIIX IB rnlnloaas pcolfrur e1 ap Jr1e1 uqr ureqerqv
uaq r1uqi1 'g uc'qSrpqua IiW'ores u1uoc6 urp q$rpquc.rolrurnuu o1u 16

BIIBInqV I'u€r{Erqv rnl rollraurs lnz€r rqasoopu] also Elsaav {opr-uounBlN)
uoruretr\I uaq gr{sotr{'U rnl rrrrpug5 plcedun qns prceds ug,"rnd gcolalur

uc lndacuoc EJa nazourrrng oJBc u1'garialolsrJe ap Inlsap eJepJoqp o
nuldopu ra rcFJ 'Iligllul^1p € puJa?ur BJn?cruls nJ aaEJ B-ap cruru BoAa

l+nBguuc'ragIunpo1F+s6ruuIeJapreaeo1lcedruulroourlrJr1druIuenauczdruuclrplySut'ulInp"{qrIuuoeJltcnuapnrnaeppelusadcrlxnpafruouFuolcrl ruzFrJuegnr,suacurrlleuqdl6naoecsp.l,apBrcasruururqu"!rra,l-dumrsaiaqurllrJlrJu?erBrsaaored"J.-rrspIBdr
pdng 'ur1a ep zrBurcrxuangts'cury.tlo]paumninsarulaaiurugoap?slrauIlnuFnJg,u1dl ea3ge,qau.rlplu.raozlnepc
sof
nes arusuldap ap

suscncouJNl

RAul pnruononr, lN cABATA

Tbei moduri de riu primordial in Cabala

Capitolele urmitoare vor trata despre posibilele surse ale concepliilor
cabalistice despre riul primordial gi despre recurenla a trei moduri
principale care explicd existenla primordiali a riului, esenlialmente
in sAnul divinithiii. Cel mai rispAndit dintre aceste moduri este
modul naturalist, adici presupunerea ci atAt in istorie - in istoria
biblic6, firegte -, cdt qi in naturd riul precedi
binele, ata cum se
poate vedea din faptul cd in Biblie primii nisculi
sunt mai rii decdt

frii ndsculi dupi ei, ca in cazul lui Cain, Ismael gi Isav, sau in faptul

ci fructul este precedat - iar in unele disculii chiar protejat - de
coaji, sau in faptul c6. steresis - inexistenfa, aga cum o inlelege
tradilia aristotelici - precedd existenfa, inleleasi gi ea tot in termeni

aristotelici. Aceasti abordare este reprezentati in numeroase cazuri
prin aforismul ,,coaja precedd fructul", care a fost inleles ca operativ

nu doar la un singur nivel al realitilii86. Acele conceplii sunt proiectate

in sfera divini, considerati ca habitat al proceselor descrise de Biblie,

atunci cdnd este inleleasi simbolic ca referindu-se la evenimente

teosofice.

Al doilea mod este perfecfionist, adich prezenta riului cu rid[cinile
lui in domeniul divin nu este un fapt considerat ca defrcienfi, ci

dimpotrivi, ca perfecliune, de vreme ce crealia ca totalitate este
priviti ca atribut al lui Dumnezeu. Totalitatea, afrrmi reprezentanlii

acestui punct de vedere, are nevoie ca totul si fie prezent, ca o

condilie necesari a perfecliunii in lumea celesti, conceputi ca para-
digmn ideal[ sau ca arhetip a tot ceea ce se gisegte aici jos, sub ea,

inclusiv riul. Este o abordare mai platoniciani, in pofrda viziunii ei
antiplatoniciene care plaseazi riul in cer, pe care o putem discerne

incepdnd din Cabala secolului al XIV-lea gi care este bine reprezentati

chiar mai tdrziu, in formele safediene ale Cabalei. In acest mod de
a gAndi, conceptul de prioritate a riului nu are nicio importanfi, dar
face parte din ipoteza c[ o divinitate infrniti trebuie sd cuprindi totul.

Ipoteza mea este ci, in aceasti abordare, binele gi riul in cel mai

inalt domeniu divin sunt inlelese ca fiind distincte, iar nu coexistente

intr-o manieri indistincti sau intr-un amestec. In anumite cazuri,
pe care le vom discuta in capitolele 4, 5,6, existd o leglturi intre

aceste puncte de vedere qi intenfionalitatea divind, ceea ce inseamni

ci viziunea premeditati a lui Dumnezeu este cea care a permis exis-
tenla rdului, in esen!6 ca o entitate instrumentali. Degi reflecti

anumili termeni qi chiar anumite forme ale gAndirii filosofice, precum

cea paradigmatic5, lin sd subliniez ci aceasta nu reflectl cdtuqi de

pufin esenla vreuneia dintre filosofrile pe care le cunosc. Acest mod
este strAns legat de o infelegere armonizatoare a realitifii, ca o reflec-

tare a lumii celeste.

alu?rlrqrlca#ed ep pldecuoC 'rsplunseeo.rd ar3o1oa1 ap ros un 'a.rucgund -c

uud ereuorfcag.red ap secotd un pcrldrur crpuqlec Inporu ac dunl ug p
'lceyrad nazeurunq un eundnsa.rd a.ruc 'plsruorice;rad Eec :nezourunq a
ur
a.rdsap ollraJlp runrzrl Rnop ap e1e8a1?uns rrnpou Enop alorurlp '1deg p1
oO 'Ienpelelur arapal ap pund urp elueurcseJ luns eruc rfglxelduroc -s
P
pugaJc 'calsouru rA aricurlsrpur '1rugu1 ed elezuq rgosool nc '1n1p nus
OJ
IaJ un-JluJ 'olurcosu lsoJ nB aluo? rc 'ayourodo.rluu ourlrp rrn+cruls 'F
ap 1u8e1 alsa nu rJnpou roJl olac a.r?urp Inunrcru 'nrdrcur.rd u1 a1

'uluqpC ep rloc6 r6uelacu uJ nes rl6rpquc r6e.roiece I€

elrJarrcs ug alr.redocsap g 1od ala or?urp pnop oJluJ n€s roJl oloc aJluI 'l

ezelurs olrrunue Ir 'IiIJeJIp rl6rpqec ap p+Bluezerde"r purg ec eseala{ug J
omqarl nu pcqsrrne ericurlsrp glseace ec p1de3 lururlqns amqat
'lsrlurnleu Inpour uI lgcep pluiunuo.rd ruru llnru erienlrs o 'e.r1se.re1 a
Jolala.r € BsJns ec lndacuoc alsa lseleJ 1ne.r 'r.rnpotu Fnop alaurrlp ul
'ruraque{oed llrug rS qpua.ry qBuuBH 'suurrr91 lenueurug Joun aIB P
acrJosogl allJaucs plcaual o runr eie 'puraporu gcsuroJla ua.npug8 ug e
t
altrsa.rdxe al6asgF rig a.ruc aurpnlrl€ o tor.ralue Intusrupnr u,r lgcap +1nru t
ruru plunluacce alse Fuutun Bolulrlrqusuodsag 'erinlo,re g?suocu €l
puurun ue.ru.redooc 16.roluzt uJ punq rBru arunl o elruuad eceJeoep 'ElsTur -
-qdo gunn urp alac uI pluraprsuoc g aleod oruproq€ FlsBocV'Elecolsrp o

orsnuo o g B luJaprsuoc a?so oc Baac nes dq ruqp lsoce u.ruda.r e ap I]
BroAeu ap 1eFa1 a?sa urlrp In-szsJDqlnC'ocruourep uelnd 'Buun urp aloc
ug 'pnluarra e.reua8 e n.rluad 'a,rr le8eu llptltua nr ra rlJpralseuru IB a
16 uer\ ug refurures rrJpsJgl pseco.rd ap nes 'erlrlrzod aiurg ee.rco"rd u I
a
16 gurururag Ersrrue nc olocu Bca?sorue as e nrluad 'posa nus Enou B
e
onJas'1cund sot ep ruru Iac e.r1gc 'lnraroJo nes ppug8 'uplp rnln-sod
-oJ'tlluD In.rlunpury lcund lI"uI ruur lec urp re{utuas rlrgroqoc lnseao.rd (
ap g1u8e1 rJoaun alse ?salao sodottl7uo ec urlrp rnlnruoruop e aur5eun
a
BJqaIac '1deg aq 'luupodun lor un pcuoIurpcsuru leurruos rnlnlerJo?Bru
eaur8Burr 'pour lsace u1 'g1dn1 ap gurJoJ plrrunue o ecrldur aleod I
ourq ap rn1 uare.redes uifnd lac nes rnlnpr ua.rud.nlxa rcgc 'plrc11durr
gcruo8u erfelouoc o aJB poru lsece tn8rsaq 'urlrp Inruauop urp eua5 a

-olne ala+uoruoru ep e1u8e1 e1uo1 'alelqrqqcag.rad 16 arucglrnd 'celsaure 1

ep alaldecuoc ad snd Inluecou ap l€zTJapEJBc e+so poru lsacy 'g ri
7 alelolrdea uJ Fruues no rpru 'nrz.rg1 reru ruelal ruol BreJpc u.rdnse
arieunge 'eeI-IAX IE rnlnlocos u alelgunf Bnop B uI olu?uoruepunJ
nieaour snpe E-r E?socu Ea €ulueosug or aaoc 'eFrnT {ErIiI mlnurqeJ
reIBqBc JBop crlsrJalc€JBc polu lsace BJaprsuoc lg'mup,J Dulr?cocl

:age.rSouour g8earlug o lecrpep p-I eJpc f,qqs$, q€rusl rn1 aleurrn ad
'crlreqluc l-npurunu potu +sace BI IJaJar ruol oN 'auerun uiglurrpe u
rode .rur 'epuorieuerua Jolasaco.rd u rglug reur glue.r8alur alrud Br BlBJap

-rsuoJ alsa a,rr1u8au a?uauala elacB ep lliglpyrrp BaJBcgund 'pzelodr
plsaace u3 inrz;g1 reru BrqB col lnAB u alo aJ?.uJ aricurlsrp ep saco.rd
un J?r 'aurrrrp TaJoJs IB la^ru IIEUJ rEru loc uI ap pcuJ elourq nc 13ce1
-saruB alsa InFr BTaJPJ lrrrrrlod ezelodr F+srxa 'pue.r lnurrlln uJ nN

SUSCnqOUJNI

s6 RAul pntuononr, iN cABALA

a lui Dumnezeu este cel care a fost adesea legat de modul cathartic,
iar el cere ca omul sd-l cunoascd pe Dumnezeu nu atAt prin revelarea
sa perfecti sau ca pe o fiinld perfecti, ci mai degrabi participAnd,
prin faptele sale, la actul siu de purificare a domeniului divin, gi
anume prin indeplinirea poruncilor88.

Aici ne va interesa in special o viziune cabalistici a cdrei existenli
in primele faze ale Cabalei a fost negati de cei doi cercetitori care au
contribuit mai mult decAt oricine altcineva la analiza teoriilor cabalis-
tice despre rdu, Gershom Scholem gi Isaiah Tishby. Potrivit afirmaliei
lor, la lnceputurile Cabalei, adici in diversele forme ale gAndirii caba-
listice de pdni la mijlocul secolului al XVI-lea, nu existi teoria unei
emanalii a rdului care sh nu fie mediat qi si provind deci direct de la

Dumnezeu, fapt pentru care ei ii atribuie lui R. Ilhak Luria originali-
tatea instauririi ei8e.

Marea cantitate de material cabalistic care a fost adunat qi analizat

in primele patrr. capitole gi in primele pn{i ale capitolului 5 arati

cE aceasti evaluare este foarte problematici gi provine dintr-o viziune
savanti romantici despre R. Ilhak Luria ca un geniu religios, care
a ajuns de unul singur la o inlelegere cu totul noud gi inovatoare a

Cabalei in ansamblul ei. Acest gen de istorie a Cabalei, bazat pe

centralitatea unor idei inovatoare qi a unor salturi de la o formi la
alta, a creat o discontinuitate puternici in locul unei serii sau unor
schimbiri mai graduale, ce caracteizeazd. de fapt dezvoltarea acestei
gtiinle tradifionale. Iatd motivul pentru care am prezentat mai sus
materialul evreiesc precabalistic discutat in aceastd,Introducere" Ei
de asemenea in unele dintre capitolele de mai jos, deoarece el a atras
prea pulin aten{ia cercetirii gtiin,tifrce, care a considerat rolul sdu

doar ca o chestiune de texte formal doveditoare, niciodatd ca punte
de lansare.

CAteva observalii semantice cu privire la titlu

Capitolele urmitoare ttateazd despre ceea ce eu am tradus in limba
englezi ca euil [rdu]. Totuqi, termenul ebraic ro' a fost doar rareori
prezent in mod explicit in textele pe care le-am analizat. Noliunea

de ro'a, adic[ riul ca termen generic, se pare ci nu a fost utilizati

de cabaligti. Au fost alegi alli termeni pentru a transmite entitifile
sau faptele negative. Cel mai rdspAndit in literatura cabalistici este

qgei leipsptea,otirmadaugsindeeporboivceeinpitirindin,colucmhieliea",vedgaertacaldr,epinesnetraumanriegpire"czoeanjtia"

partea grosolani sau exterioari a unei entitifi a cdrei parte interni
este considerati pozitivi qi ca scop ultim al creirii fructului. Din cdnd
in cdnd, coaja este conceputd ehiar tntr-o manieri pozitivi, naturali,
sau chiar protectoare a fructului. in numeroase cazuri ale folosirii

arEc €ac a+sa npryaurq 8xu prBp Irn8rs urll gs ellcpg1lup.rueuoaa8un,ltuoglsagpe.IuEIiprBnd1 IFIS
oJec 'a1pa;ip rur8urur 'F[€i
?gcap undeJdns as nu pug:
-decuoc durgc rnun BaJ€aJc e1 pqu"r8ap rcru amqrJ?uoc alg .earlurua?srs 9uJ€
Blu€
alFgl€.l? gzeefu.rnaug nu 'rrnlenlrJ Joun ue.ntnldapur nr nes rrlcal rur.u uqle
alsa
alxol Joun earule.rd"ralur nc pdnco as a1"red oJ€tu re{u uao oJ€a aJ?urp
alli
oa.reurq rrirzodo a+saJe .rude e.rec uI rolalul€Jl BJn?Bu ,IaJlIu aC
qlB
'g.ro8alec r8u,r 16 alduu
ralsoou E acrlsrleq€c rua8aleiuJ € pJe?rzurud uaped ?lcager rurEeun BAUI
alaau 'areparr ap lcund lsace ur(I 'rnlnrualsrs I€ Julncr1rud lcedse crun
?sooe op cgrcads pour uI p?usaralur o+sa nrr aJBJ JBp 'arrrle8au alcadse Foa
1S pur"rdnc e.ruc exaldruoc reru rJn?cruls Joun B alred ea rc ,crluuralsrs Eq

poru un-J?ul aws uI gseala{ug arnqeJ? a.rec'gluapuadepur lou-lJo?luoI l.ealrtelutaF olu

o ut nu aliaFd luns arrrluFeu alalaedsu 'urnsgru alBru NPS
-u1od o-.r1urp apud o Ic 'ours ug auo8alec o JBop nu p,ule8ari eaped
sEr!
EJaprsuor areo 'gleurq aJBpJoqB o plurze.rd ppeul alsore aluo;
Issns"
'ar6o.r eaJuolnc nus e8uggs Bupru irusl ,lncuaunlu! Iols

:Foruqa? pJaruuru o-rlul nu JBp'crloquns ruru poru un-rlu! nEJ EI FraJaJ JOU
as eJBa ruoruro? rilu rflnur g?srxa'uq6aae p8ugl od 'nps psndo r3nsug
alorunu ug gzue.r8a?m ua rcgc '.a1red plppac" ap Fsuas nc Bcruru BIT
-uru arsa.rdxa o 'uclruqaz .DJDTID..oJ1?s Blrpupdsgr Erel alse aJapel ap ad
pund ?saa€ urp Flu?pnlruoc reur r* JBITIC 'aun$urrT.rdpfualsrxa ,stsata1s BA
ore
/guiJoJ op acgosopl elaldacuoc nes 'n€J 1ec4de.rp 1ea ,urururegTurlncsuru au
'pru.rod Fnop alaD'aleErulsrpTariea;c'auaunluygununl,nlduraxe ap
E?B
'Ec ',,aJocnpo;r1u1" F+suere uI a?Bzrluue epqruodsrp rlSararlra alasrns
uI 'sns IBtu lnzpl rrre-al arec ad apr{rzodo luns pfuupodun a.ruur aq Iez

'ufnasrp asuororunu ug.rede psnurod lsrlunqF suas uJ alsa aJBc Euarq -IT
ap puelosor8 uapud urudas B ap nes tsuEJq ap auuoJ olrurnue Blrla B
BI€
op Brolau e1 16 rauu.lq ualelund e1 anmrd nc rliararrra epunr{cnrlsur Ieu
-Bq
.rur'*rnlngrF B Funq eaped" '7a7os snsnn'uezr:.SoJ e"'7a1osad:a1at. Iat
-stl
aXaloadse axCsap rqJol e n.rluad JnqurBIEr un pzeozrp1n os unzea alaun
uJ '*Iligllrnc[ apralnd" 'qntoqaT-nt1 pqoq nes'*ea1e1und" 't1oloqo7 nc NP
aripodo r{r luns a"ruc ',,niplrrndurr ep.ra1nd" nes sa?B?rJndutt" ,t1o,tuny. 91
mtrnuaru.r:: ,l €oJrsoloJ elsa piuel.rodurr a.reur oo '0orrunrseduroc nBs raFru
r6
mtn?nqlrlB sndo ea saleftrg 'rligcepnt 1e urlrp InlnqF?u nc lurcose
a?sa oJBJ 'u?u!p pp.rnld \J urp ilruaulJo? rA elsa lrpugdsp.r a1"ruod 'pu

'(InlcruJ PA

ppaca.rd B[Boc" :alaurq nc lroder u! mInEJ uiuapaaa.rd :so[ pru op arl 'cI

-seou Jolazl1eue IB priuasa lcadsu un aFurge aJuJ rusrroJu un E?uoruoJ
Jorr Gof ruru ap aprincsrp allurp al1nu! '1deg eq 'Bs ap olocurp ap ncs
acr'{1}rgas nurnl lnrnf urp auJalxa elalcedsu BI F.raJoJ as oJBc ,za1yuofgt1
:p.rn1d BI T.rnzec a?lntrr uy'tuofnl p?rerqa ur ',,ura1xa' 1nuarurq BI IJoJar
urolnd au parlsr8uurl ap dr1 lsece u-1 nrlrzod 1ac ad ppaca.rd l-arBc
arleEau Ar+Blor padse un aI piupegai Bc 'Bruouolur uelred ap EiuJ
auulosor8 llirgd eiuapace.rd u1 a8.rncor os pc Bapal ruorr'uauuol rnlsaJB

gilscnoouJNr

s8 RAut pRttvtonour, iN oABALA E

determin[ tratarea, ori axele ritualiste porunc5"/picat sau pur/impur.

Astfel, incoerenla este un rezultat absolut natural, iar mai multe
interpretiri ale aceluiagi subiect in maniere absolut divergente repre-
zinti o situalie normalh in nigte texte poligenetice. De foarte multe
ori, incercirile'gtiinfifrce de a introduce o inlelegere sistematici a

autorilor, qcolilor sau subiectelor cabalistice sunt mai degrabi o iluzie,

importati din analiza altor forme de literaturi teologice, filosofice
sau psihologice in analiza unor genuri mult mai asociative de litera-
turi exegetici gi performativd, care constituie domeniul vast gi variat
numit Cabala.

Iati motivul pentru care o incercare de a descoperi o anumiti
formi de ordine in diversele tratiri ale gAndirii cabalistice ar trebui

si procedeze intr-o manieri mult mai modesti, discerndnd, de exem-
plu, recurenla unor abordiri similare, care pot fi descrise ca moduri
sau modele, ori analizAnd semnifrcalia unei anumite terminologii gi
urmlrindu-i frlialia, toate acestea adiugdndu-se altor abordiri, isto-

rice gi bibliografice. Aqa cum vom vedea infra, mai ales in capitolul 5,

acelagi subiect care a fost lnleles in cercetarea de specialitate ca parte

a unui sistem cuprinzitor qi relativ transparent, adici natura gi rolul

rlului, poate fr inleles in numeroase alte forme, existente in aceleagi

scrieri care au fost analizate anterior de cercetitori.

Astfel, deqi principalul obiectiv al disculiilor de mai jos va fi rdul -

gi intr-adev5.r termenul ebraic Ra' apare din cAnd in cdnd in contexte

semnifrcative -, inlelegerea cdmpului conceptual mai larg este o parte
substanlialh a acestui obiectiv, iar aceasta implici a avea in vedere
varietatea opoziliilor care afiqeaz[ un aspect negativ. Inutil s6 spun
cd voi traduce frecare termen de mai sus nu prin ,,riu", ci in funclie

de semnificalia lui particulard, gi numai dupi aceea voi comenta
nuanlele de negativitate, in misura in care este posibil si o fac.

Dupi cum am menlionat mai sus, studiul de fafi se concentreazd
asupra ipotezei ci anumili cabaligti gi-au imaginat riul ca parte inte-
granti a proceselor primordiale. Uneori aceste procese preced emer-
genla domeniului divin al celor zece sefirot, referindu-se la cele mai

obscure momente din pro.cesul teogoniei. Totugi, cabaligtii nu afigeazi

sentimentul ci subiectul ar fi atdt de misterios, sau sublim, sau peri-
culos, sau cd este dificil de exprimat in cuvinte, c5. este ceva inefabil,
limbajul lor frind mult mai catafatic decAt ne-am putea aqtepta gi

neposedAnd decdt rareori o oarecare formd. de esoterism.

O alti observafie importanti cu privire la disculiile urmitoare

incepdnd din EvuI Mediu este legati de conceptele din subtitlul acestui
studiu: totalitate, perfecliune qi perfectibilitate. in multe dintre ele vom
intdlni disculii despre perfecfiuni: despre perfecfiunea divind, a lumii
sau a omului. Majoritatea sunt exprimate utilizdnd cuvintele legate
de rddicina $LM, care se referl la completitudine, rareori utilizati

'nezouuno rnl PTEZ

Flxoluoc uI (ro Inugs uI mlnpr eiualsrxe ri plrseceu F?nIosqB Fiulg o aleEi

pc le8eg rn1 erieur.rge ap a16a1utru€ Ba 16 'g 16 1 elelolrduc uJ Bope^ ITrun
ruol runr s6u 'unzec alpru ruru uJ BIBqBC u! E?srxa ariuluaurn5.re IUOA
ap pruJoJ alsBacv 'sapnp?. rn1 apiecgruruas erlurp Bun elsa oJBc rnls€
AIBO]
'rurpn1r1a1druoc ra?sace e aged Er rnlnpl EaJapnlcur rS 'Fnzec alaun uI
16 e
'rcap 16 - aurpnlr?elduroc rurunu nu - alulrlulol Eurrr€osu1 uaunrfceg.red 'Ilqe.
-Irad
unav 'ng.r 16 aunrica;"rad 'nazauurnq eJ?ur pJnlg8el o 'nrpary 1n^g qzea
u3 'rlSararlo uncJac e1rtunuu ur sndrur B a?€lrle?ol ri ng.r 'nazaurunq
IBru
artuJ pcrlqrq u"tn1p8a1 'elurlnc atIB nC 'pcrlsrleqec EJnlpralrl u1 prcads -reu.)
-alul
u1 'npr 16 lcag.rad nezaurunq un aJlurp ernlpFal rcunl€ FqJBosqE ps qzee
?rnqerl nE alo gc 16 a1e1rp1o1 e.rdsep acIIqIq elelosral e1 elucrlde lsog
ne uueunricegred e.rdsep rlSece.r8 acpup olrunrzrl Fc FurueesuJ BlsBocV Elu
'e6ales elualnd eJ?ulp Bleun nes nozourunq Inl olmqlJle purg rrse.rdxe aric
und
alseJe e1eo1 'crlo.rgos mlnruaruop eaunrica.;^rad gcrpu ',,p1caglrad uiurpe.rcu era

FurueasuJ etEJ ',o7otuta7a6 ,oynuauaoqa1a plrnu6rqo reur nes 'uIoI E E?J€
eaunrica;rad" uc ecnpetl aleod as oJec ',o77n4-ap ,a7nutta7a6 ',o77n4-ap e?xa
ntuta1ai FcrJeqoz urSolouuural, u7' yoq-nq gnutaga| Bc alularperu eetBJqa
-In
rrserdxe ug al6esp8 os aunxouoc p?sBecu 'purq.ron cr?uuuas 'ruca.r5
rAea
Insuas ug 'eurq ap rurunu 1e8a1 urrac purg Bc FUI^p eaunriaagrad ardsep
InIO
alrunrzrl rB gcrurqa BIIqIg uI aurlrp"Jlxe nfplrlelol e alrud Bc rnlnpJ OlJE

BaJepnlcur a.rlul aunrsual luerc e aunricag.rad ap lsreloueq InIBapr nc 'g [

- pdrcuFrd lue8e Incrun uc lndaeuoc tsoJ B IU oJBc uI rJnzec eIesEoJ -o?s
-arunu uI sns ruru lnzpl ruu urnc u6e - nazeurung rnl luoJc B-s eJ lol
16 l
ernqrJlB r-aJBc a+srolouoru rrunrzr^ Baleurquoc'alBoJc JolauououoJ
IJNI
Ifp?I1e?o? Esrns e+se 19 gc ezelodl EI ap puru.rod lndacuoc osasnJ rusrol -uIe
-ouoru ap ldacuoc rrupc IB 'cllqlq rnlnazaurunq lucrlde Bre InueurJe?
pugc rcunlu 'rurusralouaq ap FruroJ o-Jlurp alred uc [aunrice;.red ap Inqi
Plr-t
Inrpe?sl saplapl erdsap r16ece.r8 rarfdacuoc plcedur elcagal es a.red
lBIJ
',,aunricayad" ap lnsuas nc prruJqo purJoJ F+uaJnc ruru Boc 'Tntuta1aS -BJi
aa
'aurlrp .ropiualur IB sercns ap 1nun alsa ua.rd nu EcrTqrq Blro?sr 'er
urp plFzer oJEc Inolqul 'ruaur€o ep 'epg alrJnleaJc ep 1uFa1 lsoJ B rt
''rnuaszrueruaJunrnequnmuI +pcza{.rqrpnleFlns dBucr(relJsuooJ?Bu-fIenrnucue;urmericual3s:orJadBu-nu E
ap dq lsacu rSaq ElI
pcqqrqlsod upeo
-aJ(
-Ired up Jolrarle B1.reos prp 'lualodruuro Buneap+oluJ nu urind lee nus
'1ae3-radurr nazeurunq un gqu.r8ap ruru gzualole.r rnpldure;, ea.ra8ru1srp el

'pdolod 'ruouluo .ropuFd plucgd :aluaruruele ep er.ras o ec aruoJl ep 'Jn

'gluapr,re g e ered aJBc Boc alsa purlrp eaunriceg.red nu 'acre.rqo IoIIqTB

ap ri-rgd eseoJarunu uI 'rustelouoru al6aurnu es or BaoJ ep nes crun

€J nazeurunq ml luproee prcads 1nln?Bls ap lpru ruru llnru p1uEe1 alse

Balulrlelo+ 'alurrrnc alle nC 'crun nazaurunq Bc lndacuoc ?soJ B Ie JEop
gc ruluad 'p1o1 ernqFlu r-aJec rnlrueur8erur InJpaJ ug'a1ue.ra Jolauotu

-oue; 11ip111e1o1 u.rdnsu pugu.ra,rn8 ec leurSurur Bro Ig 'nlpantr mp^g

Baluruurp epuorirpu.rl q6ararrra eIIJqEJa?rI uJ nazourung mI 1ngaluor uJ

sHgcnqourNl

40 nAul pnnrtoRotc, iN oABALA !
(
insi o complexitate suplimentari a apirut odati cu viziunea
I
despre domeniul divin ca fiind influen{at de acliunile umane, ceea
i
ce poate fi numit teurgiees, reprezentdnd acum un Dumnezeu care I
I
se schimbi qi deci o divinitate care poate fr perfecfionath de acfiunile I
umane. Astfel, uniunea statici a fost grefatd in numeroase cazuri asu-
pra unei viziuni despre divinitate care era asociatd cu perfectibilitatea. (
Aceastd complexitate, generati de acumularea a trei concepte: con- (
ceptul biblic despre divinitate ca totalitate, conceptul grec despre
divinitate ca perfecfiune/bine qi conceptul cabalistic despre o divinitate (

perfectibilb, se baza in unele cazuri pe un concept legat de riu, aga i

.orn u- menlionat mai sus. ln aceasti relea de relalii complexe a (

fost grefati qi pseudosimetria subordonat[ de extractie zurvaniani, 1
Ia care ne vom referi in special in capitoiul 1.

Dati fiind reticenla marii majoritili a autorilor evrei ai Bibliei

ebraice gi ai literaturii rabinice din primul rnileniu al erei noastre de

a construi tratiri teologice sistematice, este difrcil si evaluim natura
precisi a multora dintre aceste legituri complexe. incepind din Evul
Mediu, literatura cabalistici este cea in care aceste complexitifi au

fost combinate cu sisteme ontologice dinamice, considerate a descrie

structura interni a divinithfii, fiecare cu accentul siu specific pe ceea
ce am numit mai sus locuri ale riului; afirmarea totalititii crea$iei,

legatd in Biblie de univers, a fost inleleasi acum ca parte a domeniului
divin, inserdnd anumite aspecte ale rdului in acea structuri celesti.

Se inlelege de la sine ci diferili cabaliqti au tratat in mod diferit

ambiguitatea termenilor-cheie, natura complexi a acestor legdturi qi
fluiditatea conexiunilor dintre aceqti termeni, iar orice incercare de

a descoperi o viziune generali despre riu, perfecliune sau perfecti-
bilitate tinde, dupi pirerea mea, si reduci o refea complexi de relalii
la o sirnpl[ afirmafie. Iati de ce modurile, modelei.e, diferite forme
de ordine sau orice fel de clasifrcare mai detaliati pot fi mult mai

potrivite cu materialul existent decAt orice teorie generali, bazatd

pe convingerea ci nigte termeni generali aplicati la Cabala ar fi

capabili si sesizeze aceste fenomene majore. Acele categorii ar trebui

inlelese in cadrul unor discursuri mai complexe, legate, cum am mai
spus, de performanla rituali, o conexiune suplimentar[ qi vitali care

nu trebuie niciodati uitati cdnd vorbim despre Cabalaec.
Nu in ultimul rdnd, in legituri cu clarificarea conceptelor din

titlu: termenul ,primordial" semnifici, in cea mai mare parte din

disculiile care vor urma, procese care sunt esentialmente presefirotice,

adici dinaintea procesului de emanaiie a puterilor divine care au
participat la crearea ulterioari a lumii. Asta inseamni ci, daci rdul

existi in numeroase locuri qi ln sdnul sistemului sefirotic - ceea ce
numeam mai sus olocuri ale riului" -, ceea ce ne intereseazi mai

mult aici sunt acele procese care preced emergen{a ierarhiei complete

ac nuo8aloiug rrlBgequc ac Eaoo BI oJEollraJa.r alcadsu Eurle uru.rn a1e1dr

JoA aa apr{nasrp allurp aloun 'aslJcsnueru Jolaluaruncop BzEq ad sep I?ru
pur 'grplac"rao BoJunurluoc p?rseceu re elaiurcosuoc JBr 'nlduraxe ap
aa E
'gcr.reqoz BJnlpJalrl nc Inzec also urnJ uSu 'e1erp1ep reru lol azrleuu
op Fluluatuncop rzglsu alsa roIBqeO B rrrnrp gugd ep Eore1aoroc ul ln9r
pur8.reu rurrrnu p?nasounrar ?soJ E aJBc alulrxalduroc A 'p.reua8 u3 nE a
'p1ea.ra rS gurnrp 'alse;ruuur pfp11pe"r ufuaS.raure ap ele8al luns tunc laJ 'orllo
e1 'rn1np.r lair,ra8.reure Bounqsaqc ap 16 glu8el olsa a,rrlrur.ud esaco.rd
rolsacu u alrud o 'ea1-11ry IE rnlnlocos olu acqsrpqBc ola?ueruncop ul ulp
'BIrnrI InI ulp

EI€qEC uJ rnlngJ Brnl€u u1 a.u,rFrd nc runrzrl op IaJlsB raun ap niec AIBJ
-IIdurI E?srxo 'so[ ruru Bapal ruoA run; pdnq 'crlo"rgesa.rd mlnruoruop E
g?cuxo wur a.ra8alafug o n1 lmqlrluof e 16 'uFn1 {Br{iI 'U 1nI u.rdnsu IEIU
rnqsr
rqasoopul'ruerpa;us.ro1l1*rpqec e.rdnse pudtur ?nAB u oJpc eum?saqc o
npg;rourodo.rlue BJaruaur o-JluJ gotglas ololsalac nuur8erur 16r a.reor-relue gJE

arrlsrleqec atxat BAolgS'Totglas rolalelola.r E arqr€rol Elncsounc lgoop glBz

alIEuI ruru asacoJd rS unpruls Joun efuelsge nuur8uurr 16g q6rpqec IEur
atruc
r{nunue pc pldug luaprAa relu oc uI ac ulp lpa^ep u-uu rS ,668A!fBEeu
ar8olo4 Er lrugur ap d grrrlrzod arEoloal ec qot{as ola1uuarua ap rerunu IIiBI
1e8a1 nruaurop un Bc acrlsrpqec lorJosoal e araEeleful ap Fpour leq
-urqrs ne-rru'cssra.rAa Imusgxouodo.rluu a.rdsap' 9961 .ropuu plndecug -TlcaJ
e1 e1uc11qnd olatu ale olocl1.ru allulalao 16 tunca.rd'a1uft18eu olurro?Bru
o+sacu na In?c€1uoC 'EotIAX IB Inloces urp'arz.rg1 reru BIEqBC a.rdsep ap a
16 tgc 'lapqup agrnlndacug a.rdsep lgle nelpJt olocr1.re opace o?Bo? 16 F
urp uincsrp alallraJlq '.na3rO InI IB crlsrlequc 1n1r14" gg6l urp saqal.I lIIAJ
Bpnqo1 mI Frpnls ug al6asp8 as rr?orrJoseld rnpnuauop E areproqu 'Pls
g?suaru ul gsuolie"rd er{nquluoc O 'acl?orgase.rdns Jolrruouop B pcr}srl
-BqBa uaJa8alaiug nJluarl "reluaunldns lur.rale{u un a.rdsap pupler? INInI

aruaarJ '"ra1uqug plndacug 13 egosoal a.ldseg" 'aug ug 'r* ;unlutfi" 'lali
'.cr1sr1eqec 1ur-ra1e141" :JorJalln elucqqnd 'a1ocr1.re olIB ug lBJp?cuI B-s
80ac
aruc 'sr*csnuuru Turxalerrr ?Inut ruur ln.rgdu u durl Fnas uI psul
AIJC
'86.rorJa1ln re
NE 1
plcudur ap 16 urnra.rd '1apqe3 B auolsr ap alulgtunl 16 locas pruFrd
uI aluaXsxa alalalerud ap tS r16e.rec ptglas aaaz rolac €urrlcop ap IN^G

'e1red oJeru rurrr Boc uI 'nednco os *pnls aloqurv ',,lotglag eq? aloqu EInl
opa
uetrt Jo aFBurI aqg," uzal8uo Bqurl uJ rnlnrynls e 'glrncs reur ,pcm.rqe
aI:Buuennrpsr6rrauAllnapcueuugruF8Irdae'.l1redpcsplal1qpanncdetnwvp\ mn',,l?lsnoJrFLplnanoslspapaelsalunlslparS8.rda1el1d.'rl.cunn,t1c7roluu"ruaylla.ugnu"ooezc.arudusouarrpn,q0ln1uT6nnIl IAIIq
roIIuB p1r3rg3s BT 'r'olulllerceds ap Baralorrac ug plBrur?soqns ?so;
B errlsrluqec ragosoal ea.re8alaiug n.rluad crlo.rgasu.rdns rnlnruaruop 'Pu

rrrn?Bu rS rr.rn1an"r1s eiuupodurr 'runc pugd 'prFaloso guu?cop o ad uc BA
p1u1ze.rd II nruaruop lsoorn ap e1e3a1 aluaruncop a1rurnuv ,JapN,Eula1p
oru?saJrueru eruud EI ?IurJuI BI op Baracorl ap a1uEa1 alea ag /og eAB
uqg, 'qlutsm urp ea.u6er ep a1eEa1 elaseco.rd ar; :1ot{as acez Joloa a
a+81
e.rd

-uoc

'841'
.NSE

ouu
AIE;

Baa
€au

t, sugcn{-tou,LNI

42 RAUL PRIMORDIAL IN CABALA

domeniu presefirotic, indeosebi in ce priveqte emanalia unor seflrot

rele inaintea celor pozitive. Fir[ indoiali, disculiile despre riu sunt
chiar mai complexe, tinAnd cont in special de teoriile despre perfec-

cliuabnailleiEdtii,vicnaer,eeanrufoigpueutinutdiinshciubliailenifgrltoesodfiicsecucloiintinemlepleosraenperocbuapbriilmciai
implicAnd imperfecliunea atunci cdnd se refereau la Dumnezeu.
Tlebuie si insist ins[ asupra faptului c[ eu nu presupun ci toli
cabaligtii care au scris despre acest subiect isi imaginau domeniul

presefirotic in acelagi fel, ci dimpotrivi, existi o diversitate de abor-
diri, dintre care unele nu ne intereseazi aici. Nu presupun nici ci ar

fi existat o tradilie oralh care a fost transmisi pentru o lungd perioadd

de timp gi care se ocupa de acest nivel al divinitifii, cu toate cd in

unele cazuri - puline - din anumite gcoli speciale se poate discerne

o astfel de tradilie, de-a lungul cAtorva generalii. Totugi, trebuie sd
subliniem cd se poate intreziri o anumitd corelalie intre disculiile

despre stadiul presefirotic qi chestiunea surselor anterioare ale Caba-

lei, o problemd care mi-a devenit tot mai vizibili odati cu progtesul
cercetd.rii, mai ales prin studiul lui Liebes ,,Mitul cabalistic al lui
Orfeu" Ei prin numeroasele disculii pe care le-am avut cu el de-a

lungul deceniilor.

in acest context, permiteli-mi si atrag atenlia asupra propunerii

mele din cAteva studii anterioare cu privire la problemele legate de

adoptarea unui tip simplu de metodologie pentru a inlelege religia gi

la necesitatea de a adopta o abordare perspectivistdl00, care recunoagte

validitatea mai multor tipuri de analiz6, desi, fireste, nu a tuturor

rezultatelor posibile existente in cercetare, ci doar a celor ce pot fi

verificate filologic Ei istoric, care sunt la fel de valabile qi, in opinia
mea, pot invalida altele. Astfel, accentul pus pe complexitate nu ar

trebui considerat ca o forml de recunoagtere a tot ce s-a spus in cer-

cetare pe o anumitd temi religioasi, ci ca o recomandare de a privi

semnifrcaliile atribuite subiectelor religioase in sAnul structurilor lor

mai largi, care invit5. la descoperirea unor relele mai complexe ce

modeleazd sensul unui anumit concept intr-un anumit context. Dupi

cum vom vedea mai jos, eu presupun c5. o anumiti formd de fluiditate

conceptuali impregneazd gAndirea unor cabaliqti importanti, ceea ce

inseamni c[ nu vom gisi decAt rareori un rS.spuns simplu la o anumitd

chestiune, chiar in scrierile unuia Ei aceluiagi cabalist. sens, ci afi-
Despre literatura cabalisticd putem spune, intr-un

qeazd mai degrabh o structuri caleidoscopicS., dinamici prin natura

ei gi schimbitoare sub impactul unor variabile personale, istorice,
sub impactul unui material nou etc., iar nu niste sisteme stabile,

care si poarte amprenta unei semnifrcalii centrale sau a unei structuri

profunde, in felul in care o intelegeau gdnditori idealigti ca Schelling.

Recurg la caleidoscop ca si evit inlelegerile qi mai radicale ale naturii

gdndirii gi literaturii cabalistice, precum: accidental[, contingenti,

nus arrJapou roloporu rA .roprgp.roqu lmpuc uI aJappcaJd nc ,a1e1xe1 'ulueEr
rrJnlB
snds ap n€ or Eoac sUBAB uI rJoaun FzBolrrp 16 a.re1a unsundser ucsuasg8
'3ut11et
ps JsarnppJls os orBJ 'ep!8F opolaru Joun eruBJIl ep gcI?F EzrlBuE
pugJaqllg 'rfugc 1$ea1ec€ uJ nes IJolnB r6erece u1 'pn1ue,ra ,lsp8 urelnd rJnlcru
'apquli
el eruc ed.rolp{crpuJluoJ JBrrIc rS .ropumsual 'raiua.raocur ,elunldacuoc tecr.rol:

II{PIpFU erfuelu eJutu o tuppJoce gs plrur.rad eu €s aJBc poru un 'ulnce EJn?€
pugd ep lac ap lIroJIp poru un-r?u; u8o.re1ur el B-ap 16 ,esr.rcsnuBru
urp EJolaaE B rqesoepur 'acqsrpqec asJns JolosuoJerunu B oJuurruuxe -rJE 9r
Pnou o EI ocrEoluI ou B-op ero^au o EuruBosul E+sv .o?sepour rEru
F+Iurnr
nznlcuoc u1 ua8unfu gs ec 'lcerqns ?rrunue un Fzeelerl a.r"c elxa? alptu ac Bea
reru +gc ruezrluuB gs rS 'au.repourlsod rS eutaporu alepua8e ap riur AlBlIP]

-eqr1a 'e.ruolgzuFrdnc rol Jolunlcnrls uiurlFrd ug nus eleluaruupunJ Jol gdno
rlrnluu e{ulrrFrd ug epleuaE e1{pcapnta.rd ap 'pqrsod 1gc ed ,rfu.reqqa ac axe
acqsrluquc Joleluuoluru Eerezrluuu EI ruarreolul ou ps undo.rd ,luepac rol Jo

-erd p;ul8u.red u;1euor{uaur ruu-el a.rea ed elr?otu urp 'lns.rncslp lelol rrrTrd
-JAC u
zazrulole Fs BcJorug E pJp,{ 'Fn?BJa+rl ralsacu aIB aJuo?ces alapdrauFrd JB NU
erurdo
ru1ued Jecpru n€s ro FIqurEsuB uI BIEqBC nllued eIrqBIB^ ea€oloqrsd
IJBzrJelcEJBc nus ecrlerualsrs ezrluuu',,opungo.rd" r.rnlculs,alu.rauaF u 10d
Trnlpsprl e.redocsap ps rol aa eruzrlelol ap ale^rluluat ep proJlp ,urf-rude
IOJnJT
rrul a.r€c ralEqBC oIIJptEJl a.rlulp alpru ?c 'Burrn JoA eJEc eprinesrq a16uo
'olurcul reur er{e.reprsuoc uI E}Enl
t6 eFt
luangns o?sa nu nes ple.rou8r o+sa pcgrcads arincsrp o el3arnpzp8 arec ep al
EzBq ap g.rupclgud B.rnlcnrls Elrrunue o pcep eselafug g 1od nu erec Iuau
ocrlsrlequc olxol alare JEop EzuasoJelur Fru rcru e.ruc nrluad Arloru
'areolurr ep a11sdr1 eluaurprfuaso 'uoru ue.re.rgd gdnp '1uns rn1 u.rdnse B.EP
ec$osoru e1p{cege"r nus'epqeg uJ rnlngr e gpqol8 e.rezrpnldecuoc plIE
InI IE
orrJo nus 'ursrepnr uI mlngJ u.rdnsu nes '*a1e1r1ear', ur rr"rrazauurnq 16 psar

rnlnpr u.rdnse ep.raua8 all$cage"r Ec putueasul BtsV 'lsrlpquc lnunuu -Bq€3
aprinr
un ar?Fc ep Jolruorurol B pcrsuJcursorpr eeJezrlrln uFrd 16 tunca.ld PS el

'- ulsaau g aluod ITqIxaU ep lgclro - ure?srs ?rrunuu rnun E ele.raua8 auJe)1

BJnlcruls uFrd 'ptuFrdxo al aJBc ru€uun Jolosrolrp arfualu pugpJocu UI PJ

to1 rnpl.ruJluoc u pcgrceds BJnlEu ep alecgrlec rurunu rc ,aurs ug Ep€ol
JB Pt
asaleiu3 g 1od nu Frnlure?rl Blspeae uI npr a.rdsap aleldeauoc ec ep plBI -Joq€
'axalduroc rutu +Inru aarlaua8olnu rur8eurr Joun IrupBc ug rnpp.r er{F
-ude a.rdsep uElEIaJ Eouoruasu ap gcrldun'aleuorieuuuo rIJF+Eler e1u Inrue

uezgBeJ1oul8earu1r'JrcdreapgznueasscogJoa.lrugteseeu.rdaJcEgconsEoJaleIrndlsaelrpuaalapldaepauudoo3Ju.IrJunrlBrurrr Bac lior
nEs
IJnloquns Bc racrqo ep esalaiug rcr+srJelceJec pugluaze.rd ,rurp.ro nus '
orualsrs Joun B alred uc arJcsap uralnd ol eJEr ad 'ppquls ep plsap
Bc Ir
gJoruuru o-JluJ uzuelnc.radal os oJuc erincsrp ap aurJoJ F?srxa ,r.rgqurrqcs IIuIF(
JolesuoJarunu epgod ur'olBJ ru1ued Inlrloru a+sg 'Fnpour a?IreJTp ug,rou
eJapal ep epund nc elu8nluoc ?uns oJBc 'acruouua LrnIEnlrJ rB a1xa1 ep -caJr

e1e8e1 'a.ruor.ra1uu eldecuoc azoJolroJ ps opurl 'gfualacxe uFrd ,rqeprunc ?uns

else aJBc 'elulrzor8rler ap puorirpu.rl dr1 un 'FcrlurJrqel nus parlour{ 7ot!

8V qugcnoou.[Nl

44 RATJL PRIMORDIAL iN CABALA l'l

postmoderne, vor aperea inlelegeri mult mai interesante si neaqteptate 1

ale Cabalei, tematica r[ului primordial fiind un astfel de exemplu. 3
Asta nu inseamnd irn apel la ablinerea de la orice metodd speci-
l
ficdl0l - dimpotrivS., el'e o recomandare de a recurge la trusa cu unelte, 5
dar cle preferinli dupa ce savantul este in stare si critice metodologia

pe care o alege gi s-o aplice cu pruden!5, dupd o analiz[ a conlinutului
textului, IErh sd impingi premisele acestuia prea departe prin adop-
tarea ipotezei c5. savantul ar poseda o cheie pentru inlelegerea unei

vaste literaturi in ansamblul ei. Un tip qtiinliiic de discurs, spre
deosebire de cel al cabaligtilor inqiqi, nu trebuie si totalizeze qi sd

generalizeze, pornind de la unul sau doar cdteva exemple, in privinla

rraturii Cabalei in ansamblul ei. UrmAnd direcliile de cercetare pe

care le-am propus, va rezulta un discurs mai fragrnentar cu privire

la gAndirea cabaliqtilor, dar unul care combinl mitul cu ritualul,
viala individului cu interesele grupului sau ale naliunii gi o fiziologie

cu o anatomie. DupS cum vom vedea rnai jos, eu atribui o impiortanfi

mai mare unor forme de sinteze modeste decdt revendicirii trnor ino-

valii conceptuale, unor interseclii eclectice mai degrabd decAt insisten-
lei asupra gdndirii sisternatice, mai degrabi schimbirilor qi reacliilor
decAt unor structuri de gdndire stabile sau ,profunde", tnai degrabi
rolului creativ al interpret[rii decAt reacliilor la evenimentele istorice,

qi, in plus de toate acestea, eu vid rolul principal al unui savant in

stdpAnirea materialului care aparline cdmpului gi subiectului pe care
le investigheazd, frind capai,,L s[ aduci in disculia critici material nou,

din manuscrise qi tipdrituri care n-au atras suficient atenlia cercet6.rii,
daci au atras-o micar, sall care au fost interpretate diferit. Totugi,
sper sd fiu in md.suri sd ofer, in unele dintre capitolele de mai jos,
gi interpretiri diferite ale unora dintre principalele faze ale Cabalei

din punct de vedere metodologic, indeosebi in ce privegte analiza
unor aspecte ale gdndirii zoharice qi aparilia Cabalei lui Luria.

Nu in ultimul rdnd, disculiile ce vor urma trateazi continuturile
unor texte cabalistice, iar principalul meu efort va fi acela de a le inte-
roga qi de a obline rispunsurile pe crli'e cabaligtii le-au dat la ches-
tiunea rdului primordial. Aceasta nu aie nimic de-a face cu teologia,
adicd cu descoperirea unei viziuni sistematice despre Dumnezeulo2,
nici cu teontologia, adicd cu existenla gi natura lui Dumnezeu, nici
cu teodicee.tut qi cu atAt mai pulin cu concepliile personale ale auto-
rului de fa!i, ci are scopul de a arita existenla unui spectru larg de

opinii cabalistice asupra unui anurnit subiect, acesta frind gi motivul
pentru rare am evitat si m5 refer la numeroase cnrfi gtiinfifrce, unele
dintre ele fbarte recente, care incearci si reconcilieze viziunile despre

Dumnezeu cu viziunile despre rdu gi care igi exprimd uimirea gi
'.:onfuzia in privinla eticii gi moralitifii lui Dumnezeur0a. Impresionat

frind de acutele sensibilitEli etice, de profundele sentimente religioase

roJp-qcs ralad rnl ale rs uBo qdasor rnl alrrouts uI luaPr^a nrcnrl 'l aseoI.!

'tulssDd'san1gcadsta4 maN :UopqqpN 'lopl Fan 'g IBUOIl
'62-02'dd'santlcadsta4 maN :qr4DqqDX'uapt iTgg-g2p 'dd '".radsry11 e u1' '1ap1 'g 16 ea.
'(uarocnporlul" lurceds ug'uag eaw sg€rSouou rA i66-p1 'tld prceds u!',tolrr ardsa
-a7ul oaunT'1ap1 1ze,r 'gzoalodu e.rdsep .ru1 1g 'dec 'o,!ut lzea 'ar3.rnq ardseq '7
alottn
#'ff :i,qopo 4' s a m 1ca ds
m aN : qqox'u ap1 Ai"ursrpqquy snsra^ rusrurqqGg(' InAUc

'.aurn1 a.rdsep €xopolJo ap 3r
-olne
uBAl ulznraz^liru'Bursra"gl xgolspeool.crou erfdecuoc" :97 'd 1s rza^ '4aroonpo.r1ul" ug orBnurluoc ItCzoFlIlo'
'Bauaurase ap l"lnlnursyepnr u ratfua.rc
ad 1o;, 'tI 'd 'el3ol
-saI{J
uur.rlcop":91 'd r5 1206'nru na rurgs oc Boac n.rluad pluulala.r ap lrqasoap olsa -olul
rulnSurs e1 e.ra8rnca.r glseacv '(pJrlus urfrpurl" rS allrn:
mlnrusrepnr euulcop"
alrrsa.rdxa rede epun'lI-gI 'dd 1S pen'?I 'gI 'dd'1"ncr11nuput DutrlcocI 'r(qqsg goy'Z ezr.Ie
',,slqrlN sne Sunydg,qcs" 'ualoqcs 13 pan '(0IA-92,I 'dd
rnp-e.r e arfecrldxe ep lndq nrluad Jnoclg InBd IAI€q
rza,r;.rarfua.r3 etue.rp" ur.rd lnul.roduy +uatuala un llnlrlsuoc u lolrdua lsacy 'I 'so! I

,!rq e lnppr Dcrlsrpqlurs ug '16n1t

a+o.l,,l '*.tPr
tnou
'Bara8alalu!
OJEC
llnru pruz{auos1a1Jnau?rur16FgucrrurrouJpaBucuelsaBJluEcaupJn'af a'aoa1papalJaBrIq:aJJanpeasA 'urfnd reu
lInIII op apund UJ lU
tacut
Joloce rc l3grcads rcFolsr rlrlaluurEd pugJo{rEr 16 au-rapou olaprBpu€ls
pqBr
BI pug8Jnaal gsurla U alBod nu 'Bour EaJaJFd qdnp 'oJEc'pdu1e E1p .ropi
o orn?rlsuoc rol llipllplle^ Elur^Ird uI FlcrpraA ep B r* aarsurcursorpr -ua1:
-oul
voJapa^ ap Jol alalcund ucopnl .rr]I BalB?arJBA FlEol uI 'rn1n1nca.r1 giue
al8 I'oA olIJaJIp oJlul ouJarsrp 3 ep r$ elpcse E aP aJBcJaauI o E rc aFo
'lnle
'aacrpoal nus arSolodB o Br rcru 'alBzlluuu EJcol(aallxB4uuEnseuJplJBdB'lJapdcsrlua
ro^ nu aJBolPrrrJn oIIur8Ed AJIA]
o Br alrlrc u
'EcrlsIIPqBc ad
eiul
BrnlBJolrl uI alualslxa ngr e.rdsap Jola?decuoc 1e lu.rudstp Is .lBlualu FSi
-8e.ry ln.rapaleJ ap pulg luar?6uot {Eatroundrur lgcep Ealaundxa ?Inru
e.rds
rBru nrE EsoJalur B^ FIAtr 'rfuerl*uoc lsoJ nB nu r6r6u1 [16r1eqec arec
ap rep 'upqe3 ?€?ueruq€ nB aJDc aorJo?sr rS apnldacuoc alrrgllo^zap Iau
arBJaprsuor u! PsuI pugnl 'ac11a1uduns FPproqB raun 1n.ro1nfu nc
'eorrol puu:odtualuoJ rulnsul na ruolap B op eJecJacu! o glu;za.rdar -do

orFlSrrgurcprsqldJeuacuuIrrarJprodlnnBa'rJreu?p6Ion(nurJrlrd6rouaJuldgJto'adu?rusparul'euJaloupcporraoutqBIuJJp?Ips-oBJJocqnJBBancJuuo-ugBnsalastao1culeaualeIctoc'rJg6erro3lJaupeg Inl
€F
'.nazouurnq InI BaFBour" nus 'gurArp Biuarcsruruo nus u{ualodruruo 16
prproulrd 1npJ allurp aprfela.r BI alrlud nc acrsulc alauralp rsg8 rfa,r ,e1li
nu aJeolgurrn elalogdea uJ ao ap FluI 'csa6plr9dtuJ ol nu (zazrluue al
-IJa
rolaualqo.rd Brdnse nurdo roJ?a alu JolFolne ap asuorSrla.r ala,ulceds
'n
-Jod lsoJ nE oJur nUB Fs :EtpoJlp Inlol nc alsa rJrB earu earaundo.rd
'ri-rgc .rolsace rB rJolnu rlJolplacJaa e1 rsp8 uolnd al aJBc ad rnlng.r e1s
B 16 nazaurunq 1nI rIJnlBu olu olucrlsgos ap ruallxo alazrluue ep 16

9n suscooouJNr

46 RAUL PRIMORDIAL iN CABALA

8. Pe urmele lui Scholem, vezi Tishby, Doctrina rdului, pp. 15-16, care vorbeqte

despre,,caracterul gnostic proeminent al Cabalei"; Ei, de exemplu, Dan, Despre
sfinlenie, pp.2O2-233. Mai multe pe aceastd tem6. inft'a, in ,,Observafii finale".

9. Aceastd problemd meriti o discu[ie separati. Dupd cum mi-a spus Hans
Jonas intr-o convorbire pe care am avut-o la Ierusalim, la sfdrgitul lui 1988,
el ii trimisese proiectele referitoare la cartea sa in germand despre gnosticism
lui Scholem inaintea publicdrii ei qi primise reactiile acestuia, chestiune care

ar putea fi confirmatS, probabil, printr-o examinare a arhivelor acestor savanti;
tot el mi-a spus cd linea cursuri la Universitatea Ebraicd, la sfArqitul anilor
1930, citind traducerile ebraice fdcute de Isaiah Tishby din german6. Vezi Ei
infra,,,Obsewalii frnale".

10. Aceasta a fost teza lui Wilhelm Bousset qi a lui Richard Reitzenstein, iar
mai recent a lui Geo Widengren. Aceastd tezd nu a fost respinsd de Hans
Jonas qi nici de Ugo Bianchi, qi mai este incd acceptatd de unii cercetdtori
moderni ca Stoyanov, Tlte Other God. Altii, precum Culianu, in Tlrc Tlee of

Gnosis, au criticat-o aspru.
11. Pentru punctul de vedere potrivit cdruia grrosticismul este mult mai aproape

de iudaism, vezi, de exemplu, Culianu, Tlrc Tlee of Gnosis, sau Gedaliahu G.
Stroumsa, Another Seed. Yezi gi Idel, Kabbalalt.: New Perspectlues, pp. 30-32.
12. Despre posibilitatea unor influenle catare asupra cfulii Bahir Ei asupra lui
Abraham Abulafia, vezi cele dou[ studii ale lui Shulamith Shahar,,Catarismul
gi inceputul Cabalei in Languedoc",Tarbitz,vol. 40 (1971), pp. 483-508 (ebraicd),

gi ,,6crits Cathares et Cornmentaire d'Abraham Abulafra sur "Le Livre de la
Cr6ation". Images et Id6es Communes", Cah.iers de Fanjeaux, vol. 12 (1977),
pp. 345-361. Cercetarea de mai tdrziu din acest domeniu nu a adoptat aceste
sugestii. Vezi Scholem, Origins of Kabbalah, p. 234, n. 72; Schneider, ,,Mitul

Satanei in cartea Bahir"; Ei ldel, Studies in Ecstatic Kabbalah, pp. 33-44.

13. Scholem, Madda'ei ha-Yalndut, pp. 30-34; ident, Origins of the Kabbalah,
pp. 316-320, 363-364, 389-390.

14. Tlte Doctrine of Euil, passim.

15. Ugo Bianchi, Zaman i Ahrmazd. Lo zoroastrismo neLle sue origini e nella sua

essenza (Societd Editrice Internazionale, Torino, 1958); ident,,,Alcuni aspetti
abnormi del dualism persiano", in Atti del conuegrto internaziortale sul tenta:
La Persio, nel Medioeuo (Roma, 1971), pp. 149-164; idem, ,,La doctrine zara-

thoustrienne des deux esprits", in Selected .Essays, pp. 361-389; idem, ,,Le

dualisme en histoire des religions", Reuue de I'histoire des religiorts, vol. 159
(1961), pp. 1-46, gi coleclia de studii pe care a editat-o in Le origini dcllo gnos-
ticismo (Brill, Leiden, 1967); precum Ei Culianu, The Tlee of Gnosis.

16. Shaked, Dualism in Tbansfornwtion.

17. Yezr Another Seed qi Sauoir et Salut, pp. 243-258.

18. Vezi, de exemplu, Mircea Eliade, ,,Prolegomenon to Religious Dualism: Dyads

and Polarities", in Tlte Quest: History and Meanirtg in Religion (University
of Chicago Press, Chicago, 1969), pp. 727-I75, precum gi in The Tbo and the

One Ei Zalntoxis; sau Frey, ,,Different Patterns of Dualistic Thought".
19. Vezi Franck, La Kabbale ou la philosophie religieuse des Hdbreux. Vezi gi Ernst

Mueller, ,,Despre Sefer Yetzird", Metzudah., II (1943), pp. 108-109 (ebraicd);

ident, A History of Jeutish Mtsticisnt, p. 65; qi, mai recent, Stroumsa, ,,AZoro-
astrian Origin to the Sefrof?". Pentru mai multe detalii pe aceastd temd,
vezi infra, ,,Observalii finale".
20. Yezi, de exemplu, Kohut, Angelologie und Daentonologie.

21. Yezi, de exemplu, Schefer, The Origins, sau diversele studii ale lui Joseph Dan.

lerprorurrd 'salpuu rriBArasqo" 'o4u1 tS IzaA 'sllfPllul^Ip Inugs u! lrcrldur 'Ie 'uEo'
ap 'lza1
rusrpnp op IaJ un'( iII'd'mlnpr ourrlco1l ,(q,IslJ'nldurexa 'Furat
'02-6I '9I 'dd'm1np.t -oroz
Dltrrtco(I'fqtlsg :yg-19 'dd 'fipDqoA-DU la,DppDI4I 'uoIorIOS 'nlduraxa ap 'lza1 '09 : (pcrE

'arunloA gnop u! '(1,86I-986I 'llAe.rncng lsurg

'ncsaururg €rntrpg) 'n1unl D prnpnrls Dc Daioynrcacag purnlsod Bs Ea.rurtnl aql P
flrsre
ug 'uegolg €acrrtr{ ugruor InJosolg arlpc op ouropou ragosolrJ e qluegodrut speiq

ErnlJnrls o ec elndecuoc lsoJ u '.roSradns nrdrcuud Inun Esur pleuoproqns -souE

olso nu or€c 'er.rlaturs op puroJ o-rlul rolrrr€r1uoc ufualstxaoc Fc zaruqqns ps 69I
'*1q8noq; '62 arl.. '
rru-rfe1ru.ra4 rrlsrlenqJo suralle'6dtIlua'draJ'pJIoOg6' ',(arg 'nldurexa ap 'rza1 '97
alotodag y'1uaura.r194 -ETEZ
'08I 'd 'pog ayn.rcdag y'1uaurer194 16 lzan 'VEn-tgV'dd 'uue.r1 pue ue.rurn$" :o1ua,
$ :qZ-ZZ 'dd lurcads u! 'gZ-I 'dd. 'uoqotatotsuo4l ul utslryne 'pa{eqs 1zo 'LZ r11ad:
'..apu$ roprfe,l.rasq6" 1n1r$.rg;s rS DNS L
'00I 'u '1 'dyc 'o{ut 1S 1ze6 '9rI 'u '66-86 'Lg-Vg 'dd 'uag 'IapI I3 '(188I 'erpuoT
't1o1c
'IIrlT ol€8po.I) arnlDrall7 cluoools-oqaarC uo sa.mpaj ra$aqql telsep sosotr^l '92
'paas raqlouy'usrunorlg 'vv't

l',lg,aVrn-lg€WJalr'Tddcr'plsoouupa4uar 1sdauoarngospuqosrralrsela"U'tuJoosJ€s8oudlt1'y.r4.^roI8.l.srtlgm'anfld'(r'upaax)aaoupo'lIszauA! 'gZ INlTI.
'sfossg papaps'rqcuerg'p6 olsaJ
'(LL6
',,lurdo;rdy mlnluauo €aJezruala-ouet1" erdsap al$aqro,r arec
€I AP
'EZI-gZl'dd '(9002 'puellrod 'proJxo 'uorlezqv'r3 rlsu^af 3o .{ru.rqr1 u€urllrT)
usrcpnf l1!a1cuv uI ssaco.td puD au1,L'ura1g eqseg IA :89-8 'dd '(t002) Z-I'll '(Er jE
't1ta1.ton@ salpnls qslmaf ',.4^llcodsrad uersrad V tuo{ BurF1ug crpnurluJ Y
:(sapr€d'> or{l poralu[ oqal saSug rnod aqlJo aIuJ aq;,",(u1a1qns e^g rarr€tr\l InIIls
Inrynls elsa luelrodurr ap lrqasooq 'gZI-VZl 'dd't13tg uo suotsuacsy'tuapr INI E
i6gl 'u 'ggg 'd 'suotlcaJn4 'uapt i,,I-rlptr-uplq'1IB1nn1gor1rIdnupcuugr9p" 'gZ '28-
8utq.rcsqv 'lapl IzaA
apfncsrp 'c nr

u! aqnu reur rS '79-99 'd.d.'pop raT?O aq;'rouudolg 13 pa1 '19167 'eqdlep adeo,
-u1q6 'ssar4 eruuali(suua4 3o ,{1rs.ro.rrun) waruoc uDluDsDS sq uI llnog aql
Sutpoag :pn'talD1 uolunrl ar1,1, 'upuncag r€qs urnte rEI '16-Ig 'dd 'uaqoslog Jo aa

'uaroy iglf -ggt 'gI 'dd 'uaql paloaLJ aH ap1uaf, puo aIDW:ourarqcs :(866I IJOl9
'BluBIlV 'ssar6 epr.rolg qlnosJo ,(1rsra.rrun; ,(,ynbtgy a7o7 Jo 1snq aql lD 7us!u
-D',rlsporoz puD 1us?Dpnf 'uapr i(gg6I 'uruquel 'ecgeury yo sser4 dlrs.rarrru11; suB

otuo1tqog clpnTup1 u1 utsluDlrlsDoroz puD ',Cyruot7sttr17 '7uslopnf tausnalq JBJ

qocpf :98-09'dd'(ZI0Z 1eg-Eu1.rdg; gZ'lo^'11tlysDN ',,sosnsrncxg oarl{tr,:slxal Is tz
clulqqug ur ,{pog a1eural oql
uEruBrI IaIIBTBd puB arnl€rallT eq;," 'uapt i6g-gV'dd '(6002) Jo uorlezq€apl JOIF
pue uolllsodruog 88 'lo^ 'mapag
'uor1cn.r1suo3 itfut

g1"y '.,serr1erruN crpnurleJ o/d; ;o luaurdolairaq oql uO :lxaluoC uBru€rI oruc
puB lxa;, crpnurp;," 'upunceg IBqS :Zl-6gI 'dd '(996l) Z 'souaual 'uqcoufl IUSI:
Jo {oog crdorqlg aql ol ocuala;ag lercadg qlta\ salurJ u€rqged ur IeBrsI
pue u€rl" 'ua.r8uapr1y1 oa9 1691-991 'dd '(9002) malaaA mo7 ozoptog UUb

-u€xg uerrlseorozruBluusus v :spooN fre.roduraluoC snsral ernldr.rcg" 'a"r,aa1pdr' su€
'*ol
:gg-1g 'dd '(7993 'urrpsnral 'loqro) lunllDH ploD1-a7 PnoA-D1.! nlag :ptanq-a7 atd
p,ltaN '('spo) plaJurals 'Z IS ru^rlBH 'g 'ueurlg a ug ',,,{lrntrrluv al€rl Jo flrunru
-uroC qsr^\af ueruo1.{qeg aq1 ut lq8noqJ Jo sapory pue sruroN u€rsrad altlg a15a

puu uorterntlttrry" 'ruapl igp-94 'dd'(0102) 0Z 'lo^ 'M :94-91 'dd '(6OOZ)
6apnqI u;'"llop'uJ^e'at1ngyglggu^u',o,8.r{aeB,(qeB1gou!u(y9rl1qa9eu7g6'u'y^etrr8aru$rt1qs1os.tq^;,r\loe'{gfcapIoquraeBlsCuBraqrpuopE6ler)Ill$:praoarrurorotlroJ\cI luyoDeq'ttuaDpu.rraIrrfsocalqlloluoc1

Bluacar '11u.raua8 IEru luarural u! rur 'p6I 'ggl 'dd '1 'saFog aq1 'qreqtn VaL 'ZZ

LV ouscncouJNl

48 RAUL PRIMORDIAL iN EABALA

32. Vezi,deexemplu,Levenson, Creatiort.and.tlrcPersistenc,eof Euil,p. [24;Morton

Smith, JAOS (1963), pp.415 sgq.; tsianchi, Sellected Essays, pp.378-381. ln
manuscrisul qumranic al lui /saia versiunea este mai aproape de simetrie:

,,Eu produc binele Ei creez rdul". Vezi Kister, ,,On Good and Evil", p. 512, n. 49.
Pentru o abordare mai scepticd a supoziliei cd tr'acerea 1 are de-a face cu
rdul, vezi Smith, The Priestly Vision of Genesis 1, pp. 62-64. Pentru juxta-

punerea Ecclesiastu.lu.i Ei a versetelor din Isaio, vezi, de exemplu, Comm,entary
on the Tolmudic Legends, ed. Tishbg p. 92, de care ne vom ocupa infra, in
cap. 3, sau fragmentul lui Angelet pe care il vom discuta infra, in cap. 1,
divind, perfecliunea Ei r[uI". Vezi
S"GhAapned,irepa. 57. Ar trebui sd suhliniem faptul gi Scholem, On the MysticaL
acest verset a pdtruns in
ci

liturghia evreiasci, degi termenul ,,rdul" a fost inlocuit aici cu ,El creeazd

totul". Aceastd totalitate diferd de totalitatea miticd ce glverneazd discursul

omului arhaic, aga cum este inleles de Claude L6vi-Strauss qi Paul Riceur.
Yezi Symbolisnt. of Euil al acestuia din urmd, pp. 168-169.
33. Vezi Moshe Weinfeld, oDumnezeul creator din Facerea I gi profefia din Deutero-
Isaia", Tarbiz, vol. 37 (1968), pp. 105-132 (ebraicd); Levenson, Creation and

tlw Persistence of Euil, pp. l2I-I27 ; Sommer', The Bodies of God, p. 177 , n. 17;
gi Smith, Tlte Pri.estly Vision of Genesis 1, pp.72-73, cu notele de subsol afe-

rente.

34. Yezi Israel Knohl, Codul genetic al Bibliei (Kineret-Zemora Beitan, 'Or Yehudah,

2008), pp. 167-168 (ebraic[).

il5. Acest tip de opozilie a servit drept rarnpd de lansare in.*rulte scrieri cabalistice,
incepdnd cu cartea Bahir, ed' Abrarns, p. 121, $9.

36. Fentrrr recurgerea la aceste versete, vezi, de exemplu, TB, Hagigah, f. 15a,
la R. N'losh6 din Burgos, discutat ia Shaked, Clarification, pp. 135-136, qi
1l'ishby, iloftrinu rdului, pp. 62-63.

3?. ^Wlsiussd,,afrm,uilnf.utki eSirH"oe/lrl.e1n1is"ttirc".4A,3g3e.7(-1't5,&42T.1.5C-4l3a.r3k3,. Vezi John J. Collins, Jewish
Edinburgh,
tr997), pp.80-89.

38. Vezi Knohl, The Divine S5,mphony, pp. 16-19, qi cartea sa Credinle biblice

(Magrres Fress, Ierusalim, 2007), pp. 9-23 (etrraicd). Vezi gi infra, cap. 4.

39. Vezi ibident.

40. Shlomo Naeh, ,,Poterion en cheiri hyriou: Philo and the Rabbis on the Powers
of God and the Mixture in the Cup", Scripta Classica Israelica XVI [= Studies

in Memory of Abraharn Wasserstein,II, H.M. Cotton, J.J, Price, D.J. Wasser-
stein (eds.)l (Ierusalim, 1997), pp. 91-101.

41. Yezi Urbach, The Sages, pp. 448-461.

42. Rosen-Zvi, Demonic Desires.

43. Vezi Ecclesiastul 4.13 Ei diversele lui interpretdri midraEice. Ibidem,pp.7l-72.
44. Yezi diferitele puncte de vedere formulate mai recent de Liebes, Ars Poetica

i.n Sef'er Yetzird, passim; Meir Bar-Ilan, AstroLogia gi alte qtiinle la eureii din

Isratl, in perioadele romano-elenisticd, ;i bizantind (Mossad Bialik, Ierusalim,

2001) (ebraic[); Tzahi Weiss, ,,Soft and Hard: More Comments on the Syrian
Ccrntext of Sefer Yetzira", Kabbalalt, vol. 26 (.2012), pp. 229-241 (ebraici).

45. Sefer Yetzira 6:7" Pentru surse despre rdul necesar pentru a distinge binele,

vezi Shlomo Pine,s, ,,Truth and Falsehood versus Good and Evil: A Study of
Jewish and General Philosophy in Connection with the Guid,e of th.e Perplexed
1,2', in L TWersky (ed.), Studies in Maimoniaes (Harvard University Press,

Cambridge, Mass., 1990), pp. f24-L25, n. 88.

46. Sefer Yetzird 6:7"

47. Sefer Yetzird, 1:4. Despre profunzimea rdului, vezi Scholem, Origins of the

Kabbalah, p. 28 si n. 42.

'ru€pv rnl €orBorc ap runJB PlB8oI also nozouumo rnl Bolunu uI aLfi J
ullaruqrrrrqcs Fll€ o opun 'e1g 'g' 7oq4o.tag 'gJ u1 el$esgS os nrIBqqV 'U rnl lmqrrls
lgu IIE 'BgZ '1 'q4a7a741-or1 tlazug, 'rplul:er{rleg {eU€N 'U InI B ar{ncsrp 'ssara
lzen 'Z0g-I0g "dd 'Iuo'(1t.r9o6glu'aruu1r1aeospn.rtee1q'{soyouxaq^seU,-tBqqegp€'sUsontr€\i)s Paxa
uluelrodurr 16 'pa '6t:g€ slsauap go f,p
Ia^€qC 'O'qC 'e1aut
'(.qfl7 .DrpI) qZ6Z 'I 'III 'rmpz 13 lzen 'g 'dec u7'r..ttttt Plncsrp tuo^ arBc e:rdsap
'Z0T 'd 'spua&a.1 ctpnluloJt atp uo ,(toluaturuoS'vuotey ulp lalrzy'g 16 ulzg'g '(
lsoJ g ps .rud re a.rlurp rrurrr6 'so! raru ap rJnz€r allnru ug Bapal urorr urnc s*e uur::(
'gnpg.r rrJnl€u e.rdnsu .ro1 .ropfcage.r 1e e.ruaold op lcund un €l Bc lrru lsacB 'urlIe
u1 nua8rncar r16r1eqec r$o.raurnlq '00I-96 'dd '(266I 'uer1oqo11 '^el1) troluanl
$tH ot papclpae puD topltutg qplrQlg s'tH uo apnorg 'C tuDlIIr \ ?qqDA ox ulP !
upaurryuarsaalrldnp'Dacl'D1p'npfupe1u.ornrp1n'pSo'3f 3'{yuueowslr,t{oasrsyg'H-'g,,"''aspanfgeragul'rgy'fnuoaqqJtuuna1dgo"'f'('HspauJ) oc!t7
'lqdosopq4 pr€rlroJ sapqqly c'sprlrqeq4egJr"e3',{7oe.r9.r1ec1s1aAgo)aaZnfuu1asrtattVA11#aq7a:grn,onqnqcnpg
'd '11961 ,ZL.T
srsauae $ pan '8gt
anbz178uoaV a?ossa141 'uapt ig1 'd '(Bt6I) Z 'lo^'aouDllst.tqp aor1t8tiy',.1111urpd -JOSS
aErsIuBIlsIrqO ol suep aur€ruas BI op alsrruug1lrur a-r8o1od{L eT" 'no19rueq
satp
ueaf lza^ '11$a1e.rrra awol roun Inlxoluoc u3 'erzrgl ualulrqcrluv ulp oclrusoc sJa,r
olunlcrc Bl or€olrroJar egrfepcods o.rdsoq 'Z6I-16I 'dd. 'npryg ':1co1sura1y
IS :3II-6II 'dd 'ztgl iglp 'd, 'saptuotutloll '
297 'd.'ntza.ra a1o $ rnD ulp tunluo7g'ssn11 i1g 'd 'adotlg Tocl1stytg 'udupe4
nfurpa,tc aJrpg i{qqsr; ac!19
aql uO '68'

'ualoqcs :41,-1L 'dd 'ulTtlsatag qasp,Dq 1n1r141" 'uralslloC-uaqsog rzea 'turprur !$1tn
'd
lsece e.rdsoq '0, 'I 'lanurqg 'pa's8tnssa1g puo statot4 uo t.toytaunao7 uy Is '
?lelrc olso lrru mlsacu e gprcads gurroJ O 'ept, .oqqoy sa$Drcapfl I$ 'gZ 'd 'ugI
'Lit.oqqDy smaua7'glaprud arelnruroJ o ri; rzen'89'd'Z:6 ,Dqqoy slsaua2'gg
'VgV-IgV'rld'(1002'3.rnqs.ro1e4 '"tI
'v 'guno.I 'g"pe
-?:tu€s) 'urstct3st141 umpurlS uta|sog la spoa qslaQl. 'qe
^ootalruooqdoaql aqJ 'III uI '.,gI:eB? lolerplroH raJas pue
:poqcs Tunrul.tcs -AJP
qz:98 r{coug u srroH aq;," 'rro1.rg 'y
'd"qd}I'(€gdeOJof uatr\l> :arorl crqcoug aql Jo :Lt
la.rpuv :06I-Il,I 'uolacupr4 'ssa.r4 flrs.rorrrull uolacurrd) rustctgs,(7ttr
PUD
qslmaf tTtog u1 uoltopaay puo lDnfy :n?a741 c?tsDloqcs'uapr i614-961 'dd -oJa
'(t66I) tr1dosoytt14 puo 7q8not1tr tls.tmap Jo lnurnof ',,sornl€rollT 1ec€e141 pue
loleq{raH ur uorllpu.\L pue qoog" 'zlr€,rs 'O la€qcrtr\l :'bbs 697'dd '(ggOf 'Jna
'ue3u1q1;, 'lcoqerg rlgtolN) totroqc aql Jo saaog aqJ 'uuadp11 pr^Bo :(prrBrqo)
lg-g 'dd '(900U ) gg 'lo^ '1n,oq ';o1er1{laH Brnluralrl u3 rar{rpurq 1nlue1" 'uapt Ins
:(FcrBrqa) gg-lg 'dd '(9g6l) 96'touts ',.eeresa€3 ur nq8qqv 'U l€uB{€J." 'uaII
r€q rratr\i :gg-91 'dd '(L}OZ) V1 ',C\ta|tnn9 s?lpry] qslmaf '*e;rodrog n1eor3u141" 9zE
rlsrr\af aql uro4 acuoprlg luar.rrdurg :a.rnla.ralrrl loleqrpaH ur uor?nqrJllv
snourz(uopnas4 3o ecueS.rerug arlJ" 'uBlsnog 'S u€UEBU :(pcr€rqo) lerir,rude ap u!
cilolBrplraH €rnl€rolq uI nqeqqv 'u rnl '99
srnr u!) 'g 'dec 'o,tJuq vat'gura1 glseoce Burrlaoq" '.rapreuqcg Iauqrrw TD}
ed rrlelop o?lntu r€w nrluod 'tg
'I
'eL 'J 'py2lDrag 'gJ'nldtuexe ap '1zan 'gg uI'
Jo uotstly trysalrd aqJ
'I ssauaC ,lt

'qlltrts :tOt-gO 'dd 'saapqnT Jo qoag aqJ'p8eg :61-91 '7I-II 'dd 'tuotldtutg nc
:tgl 'd
au?a1e aqg '1qorq1 'Uag Jo acuarylsrad a1p pun uol?Dar7'uosua,ral \VzaaL'Z'I,g9 '6r
'ZIZ-AIZ,'VLl 'dd 'uot?ryag c?xsou7 aEJ
:AF
'g0I-?0I 'dd '.,,ropuop 'suorsuoJsy" 'uapt'nlduaxa ap 'rzal 'EIuqeC u!
Jollrrlorurs ufuelrodurr ruluod 'gg1 'd ',,1,rosuo3 sll pue u€rllur^aT" '1ap1 pon '69 uI
uo
'€gZ J '(166I 'urqesmel 'uru(du1er1smo;1 au8srytr) IopI 'ntr 'pa'rloauD,Dd louJoj'69
'SV-LV 'dd 'pr!4a ntag ug Dapod s.tv
'saqa11 :(986I '€uSolog 'gqu) qprnual qso.tptw tI '('pa) Iusrad orn€w IzaA '8?

"duscnoouJNl