Moshe, Idel - Raul primordial in Cabala

lOO TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Pentru sursele rabinice, vezi qi infra, cap.4, n. 65. Tlebuie menfionat faptul
cd, deqi sursele rabinice pomenite aici sunt anterioare fragmentului despre
Agrimas discutat mai sus, probabilitatea ca acesta din urm6 sd poatd fi sursa

celor anterioare ar trebui, cel pulin ln principiu, si he gi ea avuti in vedere.

Fentru repercutarea acestei legende asupra teoriei Iui Luria despre aparifia
rdului, vezi infra in acest capitol qi in capitolul 5. Pentru o discu[ie a versiunii
rabinice a legendei, ca referitoare deopotriv[ la cuplul superior gi la cel inferior,
vezi in special textul lui R" Mosh6 din Burgos, publicat de Scholem, ,,R. Moshe
mi-Burgos", pp. 50-51. Textul cabalistic pune accentul pe tema semintei lui
Adam. Pentru incercarea de a postula o influenla a acestui mit asupra con-
gtiin$ei de sine qi a lucririlor pictorului suprarealist romdn de origine iudaici
victor Brauner, vezi Emil Nicolae,victor Brauner. La izuoarele operei (Editura

Hasefer, Bucureqti, 2004)' pp. 72-73.

38. Vezi A. Marmorsteim, Deuir, vol. I (1923), p. 138. Un text aproape identic
a fost publicat, dintr-o alti sursd manuscrisd, in acelaqi an qi republicat ln

Ginzburg, Hatnkh.ah 11s:!ggod'ah, p. 249; vezi 9i Scholem, Kabbal'ah, p. 35?'
vezi gi versiunea gasitd in tratatul aqkenazi de secol xIY cartea amintirii'

ad.icd cronica lui Jerahme'el, ed. Eli Yasif (Tel Aviv university, Tel Aviu
2001), p. 113 (ebraicd). Pentru Lilith qi Adam, vezi celelalte tradifii dintr-o

varietate de surse, adunate gi discutate intr-un jargon jungian in siegmund
Hurwitz, Lilith, th,e First Eve,trad' de G. Jacobson (Daimon Verlag, Einsifdeln,
1992)" Fragmentul nostru nu a fost discutat in antologia sa. vezi 9i paralela
semnalata de scholem, Jewish, Gnosticisnt, pp.73-74. Pentru un studiu recent
care ldmuregte afinitatea dintre o descriere iraniand a cuplului protoplast 9i

viziunea rabinicd despre androgin, vezi Shai Secunda, ,,The Construction,
composition and Idealization of the Female Body in Rabbinic Literature and
Parallel Iranian Texts: Three Excurses", Nashin: A Journal of Jewish women's
Studies and' Gender lssues, vol. 23 (2072), pp. 60-85. Pentru dimensiunea de
penitenli a mitului adamic in iudaism, vezi Riceur, The Syntbolisnt of Evil,
pp. 237-243. Cf, 9i Geo Widengren, ,Primordial Man and Prostitute: A'Zet'

vanite Motif in the Sassanid Avesta", in E.E. Urbach, R.J.Z. Werblowsky Ei

C. Wirszubski (eds.), Stadie s in Mysticism and Religion Presented to Gershom.

G. Scholem (Magnes, Ierusalim, 1967), pp. 227-234.
39. Vezi in special lalhut Shimebzi despre Facerea 5, paragraful 42.
40. Aici, ca qi in alte cazuri in textele magice, Lilith nu este un nume propriu,

ci o formX de categorie generici a puterilor demonice feminine'

41. Marmorstein, Deuir, p. 139.

42.Yezi Zaehner, Zuruan, P. 192.
43. Legend.s of the Jews, vol. V, pp. 165-166, n. 63. In discu{ia sa anterioard, in
Ginzberg, Halahhah ve''Aggadah', p. 245, el oferea o altd explicafie pentru
Amgerinmliaoinnaosp, rcoapruenienrseeaamanntie"risodalbrda.ticu"l.tiMmaai
Agrimus, o derivafie din grecescul

tarziu s-a rdzgandit, f6ri a mai
etimologie a lui Ginzberg a fost acceptata de scholem, origins of the Kabbalah,

p.296, n. 191; vezi Si i'dettt, Diauoli, demoni, p. 61. Vezi 9i J. Bidez, F. Cumont,
Les Mages Hell'ttisds, zoroastre, ostancs Hystaspe
et d'aprds la tradition

greque (Paris, 1938), vol. iI, p. 386. Intregul context al pasajului citat mai
sus, impreund cu o versiune manuscrisa, vor fi discutate in altd parte in
contextul transrniterii unor mituri in iudaism referitoare la ingerii c{zu$i,
care diferi de ceea ce se gase$te in apocrifele cunoscute. vezi, pentru n1oment,
Ide\, Ben, pp. 98-99, n. 1?6. Deci forma mitraicd/romand pentru numele lui

Ahriman, Arirnanius, nu constituie sursa formei ebraice. Pentru aceastd form6"
vezi Bianchi, Selectecl Essnys, pp' 208-216.

srnror lI€ un n.r+rrod 'cro3 lsaru ap lBluonuul tsoJ g Fs Bq€s Ec lrqrznBld
pl:anprllgtsrsSOao.rugr'lSngso'('mlEZo6Ilagsy'arI4z1'oBaDNrli'aaouuUNtopnAJn)ulaopropruull{rvo-fDre'ug8qy0anllt-otLqlarS0uztqoleu"qd,reoudqpce,pagenpourt1rrmusseoqln1lBo4cdr1rqga-nvccpr.uUaprtEDl.soBulaoe4luo-rAorcuyX.r.snoIespquururnrur(lpe8ngluoEerrragnus1!
gre'qnpas1e"nrc.uetapu.teor7dr.4r{1eucallaoSug.errd.srFJpcorrtuR*lrrCrIrrqunBdrlelnnrppplnvoyuluazr.€uradop.s.rradu4psee.rcpprrrns81lue9l1ec3qze1.g8n*Sre$leSx1o.zerporFer6r"our.i7rRaal.ledrIorenelcsrJra,nonrec.lteoc!urn.telru.ulzrclaeuyteo.l.undrrlupu.rrIsll{d,r€-uagrpug{uri.lgr.nd.rUld$
ueunl Inlrl I" .urqesnrol urp errde$
usqleN'U ap 'g'dec'o,tJut lu,att &apoy-ay pragqoqory uJ .dd.,ranbnsa4-ot1 .to,o!
pluaur8e.rg nus 617I ,Z0I-I0I
i€lEA urp ?Blrr
'p1 1 'nldurexo ap 'rza4 'rruoruap pzearaua8 ru€pv Erorec 1u1.qod rapua8al e
gcrpnurlel-cr$Brprru €aunrs.ra,r ep pluAela aU€oJ ero BrrnT rnl B EIEqBC gls€ace

Bc ruarurlqns ps ruolnc re-g '1o1rduc lsacu u! sof reur aapal ruol urnc gdnp
'''gseeur.lrr^un1u1pEregcaa.rrqnrpl'u1Ign68?Iiluu'u! nrnc'gln6lgUplre'delfuu'zqerzoraey.rorldrqruqapo;rJydsuaaqprol pt.eolerllesr1lungcnefpldltssgpr.leuouadrlroceqsr{rcdpsacuruzrofanc1dn.c1EarucAnn1aegrscl
nlnaAenr1U6Foslgacrnuqraprltupcpu'nsudunos1e1rdu'rep1arse.rznas o1leg uaugdpls rSg a.ruc u! Inpow a"rdsep
rolaprcas D aUDJ o-r\u!
.U 1nI s
rurucol easuS as nlp?op pauaurasu un ec ualoqcg rn1 rerfem.roJur BsJns alsa
e.rro nrl$ nN '€6I 'J 'IBILA tnl e qoroJ nXnbbr7 rzal 'rzeuerl$g ur.rn1 :1uqf1 .g
uerlruc({re33ga'rU€co'pzluprl€trl{rautlpso?gr{eso.rsye.uUrra8pygrsnrrlursnula€rrul npulueroalreuro{puer.ord1
ad '1n.rosago.rd
o qdnp 'p111

prpJ Fsul 'luaur8u.g rnlsaae a ?lrncs reru aunrsraa o pc leuor{uem aFqo.ql
'B0B 'J 'Bu^orqn'cu)rr1d1u$'duuce'qql€elNlur-.UBqapIe,g,lBerlrucaq.psureyrV.rangl .gg
-oJd '(g0gl "ur,e{,oB 4A, yad .?g
alrer o olso Fqsq
'crSeru lcaJa ar€ oc grrlsgu alfualur ap gr[roJ o puru€asu! atex,qDuDnaDX

'(Fcrcrqo)

0ll-60l 'dd '(096I 'rurlesn'0.rGal)'d'9q9'oI1''uoloq'^q9o'9(g9I--6a9q69I.IpD''udArdlpuahstntx'rl,aoul^r;e'sulmouqeacufgraauqintolJ;t4{osrlsaappoufaIz&.paaAfT, .gg
.Zg

'Ig

r!2lov,
'Ial'aproun'suurryorlz1u1euuorpr{uruouz:eeaslt9'6U1m.dl e1 .96 .dd ,tr .(9g6l .be.rag rauag) uuerrr
*o.tp1yt1 lmqule ,qcnatoryad aqt uo trDXuaLuutoJ .0g
-o5nD,I

'U 'u 'tEI 'd'.naag"6V
'ZZI-IZI'6II '69 'dd'uap1q1 'gtr
'I9g'6gI .dd'uontng .rcuqaez.
'allqlg ur olualsrxa zV, ?wrqa rnlnlu€Anr L,
teuorluaru a$a rlalnv. i:atp17,t7 apun ,e6g-qgg .rJo,lgalIugoIrnDcuoerraolprongln-plroFJlxxoolu.sotr^ctr
u! .Zgl .pg-Ig .dd ,r.us!c!t
,(606I) g .1otr,7oq6g,-ot1
u-s!oluuealqssrxrmo anfrz'{.rrugollorqScsrun$ropueenrz'(eFuralB:1r*qua)1nL10x?a, 1,gr$}i.\.zdod1
"uralsdg {uer.{€rqv rS rzaa'nfeuug€ ra+sace ale aluerre^ o}[E uluod .(gclerqo)
8gt 'd '(ggBI) II 'Io'^g'.lrlcq"dn!,-(o19g96u!,eralpqrnsrgno'g-Ie.pssluacrdqqxnodu1ysou;relolfuraaulsr8uuru{ lslsolaA)l .9?
auorytlo'uuto?sn.urat7prugoytlsr,;VleCpp1u3D1zlqo1lm'Ia9fI-u0!9aIa,.[ddpil,npougnrpavtilO:uoa4qLcLalhnoguuloz(os1rgsavuaa1g.gV

ary,tr 'i(paqe1g.6 .ra5ruoq rzo1 'aorselo auarpur rer' f6lZz-oLdZr'€drdlu' oilcog.gJloqrszuo18d1.er6c

glndacuoc elsa aurs ug urfue.rcord 'urunua; uoruap un nc erfearco.rd ep gur.ro; o
lsac€ r$ap ,gc urquorfuaru ?s .aruaru alIB raun
ap 1ngr g5eeg luaurEurJ orec 'rnlnSe.rprul eaunr{e.ruu arnqarJ
rS .ralg IE lncsgu l.nlauJr?usdv .?'
seurr.rEy ad arnqr"rle I-l Flsrxo nu
o?sa urBC opun 'Fcrlqrq eeunrfe,reu arlug arfrrpurluor orcru

r0r Iolnyu vsNrcruo rs n[zsNrrnc rnT vflurcNvc

IO2 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

cabalistic la versiunea rabinici despre generarea demonilor de citre Adam, in
Safed, inaintea lui Luria, vezi Cordovero, Pardes Rimnr.onim, )O(VI:8, II, f.

58c, gi contemporanul sdu mai vArstnic R. Yehuda lIalleva, lafttat Pa'aneall,
Ms. Dublin, Tlinity College, B. 5.27, f. 51b.
56. Shaked, Du.alisnt in Tfansforntation, p.24, n. 42.
57. Yezi E.E. Urbach (ed.) (Magrres Press, Ierusalim, 1978), p. 64. Yezi ibid,em.,
n. 34, qi in observalia sa din introducere, p. 29 (ebraic[). Despre punctul meu
de vedere cu privire la existenla tendinlelor spre binitarianism la inceputul
Cabalei, vezi, de exemplu, Ben, pp.50, 201, 653, 656-657, 604-605 9i notele
de subsol la aceste disculii.
58. Vezi introducerea lui Hugo Odeberg la 3 Enoclr, The Hebrew Boolt of Enoch

(New York, 1973), p. 28; qi Ch. Merchavia, Biserica versus literatura talmudicd
si ntiraqicd. 500-1248 (Mossad Bialik, Ierusalim, 1970), pp. 71-84 (ebraicd);
iar mai recent, Anna Beth Langenwalter, Agobard of Lyon: An Exploration

of Carolingian Jewish-Cltristian Relations (tez[ de doctorat, University of
Toronto, Toronto, 2009); Jeremy Cohen, Liuing Letters of tlte Law: Ideas of

the Jeut in Medieual Christianity (Los Angeles, 1999), pp. 123-146; qi Kanarfogel,

,teering througlr. tlre Lattices", pp. 27-28. Niciunul dintre aceqti cercetitori,
nici cei menlionali in urmdtoarele doud note, nu au pus la indoialh fiabilitatea
mdrturiei lui Agobard.

59. Este surprinzdtor faptul ci niqte cercetitori care se ocupi de istoria misticii
qi a esoterismului evreiesc, inclusiv de Sli'ur Qomah, au ignorat mirturia lui

Agobard, care este datatd cu siguranld din prima iumdtate a secolului al IX-lea,

in Europa Occidentali. Vezi, de exemplu, neglijarea acestui fragment discutat

in articolul meu despre ,,G6ndul rdu al Divinit5lii", publicat in ebraicd in

1980, in Peter Schiifer,The Origins of Jewish Mysticisnr (Princeton University
Press, Princeton, 2009), indeosebi pp. 306-315, care a ignorat total gi o lungi

serie de articole in ebraicd in mod direct relevante pentru subiectele discutate

de el, care ar fi pus desigur probleme propunerilor sale. Vezi, de exemplu,

A. Farber-Ginat, ,,Cercetdri referitoare la Slt{ur Qomah", in M. Oron qi A. Gold-

reich (eds.), Massu'ot. Studii de literaturd cabaListicd ;i filosofie eureiascd tn

mentoria prof. Epltraim Gottlieb (Mossad Bialik, Ierusalim, 1994), pp. 361-394
(ebraicd) qi bibliografia citatl de ea. Nici studiile franceze pe aceastl temd
nu se situeazd mai bine - vezi Charles Mopsik, Ch.emins de la Cabale (Lfclat,
Paris, 2004), pp. 309-324; sau cele englezegti, cf, Idel, Ben, pp.91-92, n. 134.

Despre aceasti mare problemd in cAteva dintre cercetirile moderne ale misticii

evreiegti, vezi deja [del, Ben, pp.7l, 107, n. 2t5,123, iar cartea lui Schdfer

este unul dintre exemplele ei cele mai ilustre. Neglijarea de chtre el a problemei

r[ului in general in studiul sdu pe tema inceputurilor misticii evreiegti este
numai una dintre numeroasele mari protrleme conceptuale care i-au bintuit
eforturile de a face fa!6 ,,originilor" misticii evreieqti timpurii, bazate foarte
mult pe importanla unei reaclii la creqtinism. Pentru o problemd similard,
vezi qi cap.2, n. 43.
60. Vezi Idel, ,,GAndul r[u al Divinit5lii", p. 357.
61. Vezi Reuven Bonfrl, ,,l}aditiile culturale qi religioase ale evreimii franceze in
secolul al IXlea, a5a cum le reflectd scrierile lui Agobard din Lyon", in J. Dan,

J. Hacker (eds.), St&dii de misticd, fiIosofie gi literaturd, eticd. eureiascd, dedicate

lui Isaiah Tisltby (The Magnes Press, Ierusalim, 1986), pp. 327-348 (ebraicd).
Bonfil a oferit cAteva refleclii interesante in privinfa posibilelor implicalii ale
discufiei lui Agobard asupra unei alte infelegeri a istoriei misticii evreieqti.
Despre dimensiunile halakhice ale altor pdr$i din epistola lui Agobard, vezi

acum Hayim Soloveitchik, ,,Agobard of Lyon, the Scroll Ahima'ats, and the
Palestinian Halacha in Early Medieval Ashkenaz", in J.R. Hacker, Y. Harel

'g8I 'd 'umog at11 Jo 77n3 aUJ tsaqarl-l'nou reur '14 lzan
"tusrczlsl'tu lf,at?ntu'al&lnal 'x11egr$:(pcrerqa)rg-VL'dd '(616I) g-g'1ot'ntag

7a7y, ',,a1es aluorJcs urp elueur8e 4 1* Totylas ocoz olac ardsep u€pulupH urp
'U ml InrreluowoC" 'IapI 'W :(866I 'esse:8e1 '.rarpra1) asQuaC pl rns
Jasol
arlolualullto) un,p nnzu8otg - u'DpDluDH ap qdasoT 'uapr ig64- 7gI 'dd '(166T)
lI'p^ 'qotoqq?ry ',.llpgul 1ueu5e.r3 un(p rlrns u€pBruBH ep qdasol 'E ap qDqsDJ
raJas np nuuocur llrrsnuetu uq" '4sdo141 salr€qC :g6l-ggt 'dd'rDlpz aqt u?

salpnts 'gsgeq-legrl'd:dgg'Z(L-gZVLZq''dedrp'putcotTls)tTuoqraolcsuprorndtD'rSaT' q ap IpnE 'qeIInoC :(pcr€rqa
eelredl 'zlnourqeg 1 'slaruurlz I'S

'pa 'a1po.tg Ia.DrslA poaaqtllT la(p.tsr1 UpraAL pnol-aH nJag w7',,<qeleqqey
uToXqs'1Borpttr'lnIJpacgr.prol8rtajlly rty" 'tuapt
rauuJ> oq? o1 Surprocce pZ srsaua0 ',,ttg.tel uql :(pcrcrqo)

ZI7-qOV '9LZ-992'dd '(gget-fg6l) r{pqil 'U

rnl ?lmqrrle pafuq-nr1 rcluD,DI ralas 'd[udir'p(Ire] 6rnIln{rrrorllens€r:e.ruael)lqxou.nrdasanlrSyauaauqdcseuc
uaec u1" 'uueur11y rapuexalv :19-61
-trg lut uagpnlcspuog aqcsllslpqqox a8rutg 'utalorlcs uoqsraC rzaa 'ur{nd
epeo; urrlS oJ€zrl€rol rA piur,r rnJpr € ardsep 'feuoslad lsoce BI a.rrrrr,rd nC 'gl
'B0Z-IlI 'dd '(IO0Z 'ur11esn.ra1 'ssa.r4 seu8e141
ts.tnoutunalydtragu?'galn'z1rT.rao,on.|ruo1t1dg'Cqs'ulmraalfsplprolgalp'pawtauqssraallgpn'igs
ol{l) tqsraqL atoposl Jo 'zl
:1u1rD,aUS qD,aW '(spa)
uI '.,06uI-oLul '"solllun?roddg ;o /rropurl\' s.t{BlBqq€x oqJ" 'lapl aqsontr
'VLV-Lrt 'dd '11 '1o,r 'tnqog atp Jo tuopsqy aql
f,qqsl,l tzen 'ucrrerqoz Ernlerolrl uJ ArsnlJur 'guerplsec BIBqBC uI Inpr ardsaq
'(pcrerqo) Z6g-g8g 'dd '(186I 'urrlusn.rol) odotng uX 4iataLna nc'tlsnu allrnl
-ndacul'('po) ueq qdasog u3 ',,gueqr1sec B1eqBD uI npr ap
nes oranurluoc o €rlrlsuC urp €lBqEC lmsolnJ ldVa"cu{uooc ro[B nrpnls 'L
un - ;arinlolar o
IBqorI I
'8gg 'd 'ala1druoc
atadg 'p1ong uaq niy
ug lecrlqnd 'tafinat3 na.nslrols? D'wI 'nguVpIlu'dalu',,o1CrosVuoa3L'OL

',

sll pue ueq1e1.re1" 'IepI uI lelrc ru€-al a.rec ad a1efur.ra;a.r rzair '.,ere1ndod"

luns pc as-npugzurlord acrlrur alaluaualo uzrpurS.reur e ep acgrfurrlA upcrecug
a1p e.rdsaq 'LZ 'u 13 ggg 'd ',,suo11rpe41 snot5rlag pu€ IBrnlInC or{J" '.ruuog '69

'(Fcr€rqa)

g6V-g6V 'dd 'uaptqt',,ie1equ3 Inrpnls u! nou 1$ qcan" 'naur lnsundsgr rf
:(garBrqo) ggt'd'(686I) tg 'lo^'uo'tg',1a1eqeC Inlpnls u1 greur8eurr eriu,r,ou1" 'gg

'..snurrpnB urnrosdr srJorra er.re1s.(ur ["'] oprloJ"'"

:6gI 'd 'laav rurlorDx ao1olstdg'III 'lorr 'oc7.tolstg ap?uouJaC olualunuory'Lg
'gt-I? 'dd '(gI0Z) egl 'to^ 'g@1 ',.se8y o1pptni ,{1.reg eq1

ur ursrcr1sd141 r{s1a{af ur r{Brrsa raJos Jo uorldeceg aq;," 'ssrar11 q€zJ rza1 'gg
'a1.red p11e ul uauoual Inlsoce erfecgruures ep dnco gur gs .radg 'gg

'tlotuo@ rn,lqs ap e1eFe1 rapr alurru uI ne uo,t1 urp rrarlo tp^ope-rlu!

:ptruopnlcuoc oJorcose o elsq ',,a1e8al luns ["'] rnl Jolrurgru a1e1a8ep"'" :(prrurqo)
IAI 'd '(pt6l lro uosspr^Eq '1 'pa 'uaqg-aq puDrlllry;arlag 'urqnraa
uy'qouto^S4.aNrn) lqs
uaq uoruIBS .ro$n '661 'd 'mo7 ulp pJolr€srtea{gaaTaraFrurcmsatp7'uueI qEolu3alrsnrxla€aBroaucnnrpz€rlrIlz'shL 'Vg
'plucgrporrr
ar17 'gg

'16 'd'uaolostog 'ue.roy r$ :99-96 'dd
'uoro-rruqsn),I 'pa 'utzog-nq rD,DltS €l uoro 'W rnl aarocnporlur :lgg 'd
'1op1 gzel '68I 'd '(Z68I) raav rulIorDX
''I.1.l1lip'lollu$'DIcq'uoIlBs'tngpr InpuVC" ',,sououro€p ur rnluB?ral aoyo4stdg
otualunuory yC 'lueanbau
orruol €lcunc unlc"DolJTJtoDupueaCernb 'aenb 'Bu€A 1a ungradns allntu tunllr ru€rla
a.re1rFo3" : alsa 'sof reur €lncslp rol o arec ad 'e1urur1qns @zeq Ie ur1e1 ppur8r tO 'Zg
LIZ-L1Z'dd '(ttqZ 'urlresnrel 'alnlrlsul {llurg) s?rrU
-zrpmqrs uout'ts .tossaJo,t4 ol paluasard salpnls : fto7stg Uslmaf u1 ,Qtuntuuog

pup atoulqqDg 'dtqstapnaT :TDpnf uott 1.ndaq pu IIDUS nldacg aTJ'(spo)

80r In"InYu vsNlcruo Is ntrzsNrrno In'I vsuloNvc

104 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

74. Publicat anonim, in Sefer ha-Malkhut, f. 85ab. Despre calitatea de autor al

acestui tratat a lui R. Yosef din Hamadan, vezi Gottlieb, Studii de literaturd

cabalisticd, pp. 251-253.

75. Despre acest termen gi posibilele lui surse, vezi Scholem, Origins of the

Kabbalah, pp. 726-127 qi notele de subsol insofitoare, qi Dauber, ,Pure Thought",
precum qi discu{ia noastrd din cap. 3 infra.

76. Sefer ha-Malkhut, f. 84d-85a. Vezi gi Felix, Teurgic, magie gi m,isticisnt, pp. 289-

290. Tlebuie subliniat faptul cd R. Yosef recurge la legenda ascetismului lui
Adam gi a nagterii demonilor din el, in Sefer ha-Malhhut, f. 85a, imediat

dupd discu$ia tradusd mai sus.

-77. lin sd subliniez c6 recurgerea aici la expresia ,gdnd pur" - m.ahagaua tehora

ca legat de Hesed diferd de modul in care este utilizati aceastd expresie ln

Cabala anterioard din Gerona, unde ea se referd la gd.ndirea celesti, in special

ca sefira Hohhmah, care este locus al celor zece sefi.rot. Vezi materialul - parte
din el publicat din cdteva manuscrise - despre cele zece sefirot sar hauaiot

existente in mahagava tehora, in studiul meu sSefirot mai presus de Sefirot",
pp. 243-245,266-268 qi nn. 132, 153, p. 277, n.206, unde am discutat qi

despre originea acestei viziuni in R. Abraham bar Hiyya, lucru subliniat deja
de Scholem, Origins of the Kabbalah, p. 270, n. 153, gi acum de Dauber,

o"Pure Thoughtu", iar intr-o manieri mult mai detaliati, infra, cap.3. Vezi I
gi mai jos discufia noastri despre gdndul pur Ia Hegel, la sfdrgitul acestui
9:
capitol.
s
78. Vezi Kanarfogel, ,,Peering through the Lattices", pp. 224-225.
9i
79. Sefer ha-Malhhut, f. 102d. Yezi qi ibidern, f. 98c, 102a, 103a. Despre Dumnezeu 9(

care creeazi lucrurile opuse, vezi concepliile lui R. Yosef discutate in Felix, 9?
9€
Teurgie, magie gi misticism, pp. 83-84, n. 145, p. 86.
9€
80. Sefer ha-Malkhut, f. 97c. Cf. qi ibidem, f. 97d-98a, 98c, 99a-d. Acegti regi

sunt descriqi ca derivafi din sefira Geuurah, dar precedAnd totugi regatul lui
Israel, legat de sefira Tiferet. Cf. Zohar, I, f. L77b, gi Liebes, Studies in the

Zohar, p. 128; iar despre cele doud decade de sefirot, vezi infra, cap.2.

87. Joseph de Ham.adan - Fragment d.'un contm.entaire sur la Gendse, p. 17 (partea

ebraici), qi pp. 82-83 (partea francezd), Sefer ha-Malkhut, f. 108c. Pentru

aparilia celor zece puteri impure din sefro Geuurah, vezi qi idem, Com.mentary

on Ten Sefirot, Ms. Paris BN 835, f. 90b-91a.

82. Pines, ,,TVo Iranian and Jewish Themes", pp. 49-51. Vezi gi Schremer, Bdrbatul
p. 175.
83. EIni feemberaiaicpi,e carc i-a creat, joc de cuvinte: 'OIah, carc insenmnd sacriliciul
aici avem un

holocaustului, dar qi un verb care se referd la ascensiune.

84. Despre acest clivaj al gAndirii la inceputul Cabalei, vezi ldel, Kabbalah: New

Perspectiues, pp. 46-49, Ei Alterman, Deuequt, passim.
85. Textul aramaic ttilizeazdMahaqava Setima'ah'Ila'ah. Aceastd sintagmi apare

qi in una dintre scrierile lui R. Mosh6 din Le6n, ca referitoare la prima gi la

a treia sefird. Yezi Sheqel ha-Qodesh, ed. Mopsik, p. 24; Ei The Booh of the

Pomegranate, ed. Wolfson, p. 264. Sensul hi satum in acest caz este existenta

tuturor lucrurilor in spaliul puterii divine, amintind oarecum de felul in care

se recurge la acest termen in Hegion ha-Nefeslt ltaJAtzuuah de bar Hyyia,

pp. 41, 43: ha-furah ha-setumah. Recursul la aceeagi sintagmi ln fragmentul

aramaic, in Zohar qi in cartea ebraici a lui Mosh6 din Le6n aratd ci cele
doui texte sunt legate unul de celdlalt in mod terminologic. lnsd, in alte

locuti, Zoharzl recurge la sintagma Hokhmah'Ila'ah Setima'ah.Yezi Gottlieb,
Studii de literaturd cabalisticd, p. 176.

86. Cornmenta.ry on the Pentateuch, f. 58c, republicat in Zohar Hadash, f. 46c.
Cf. Idel, ,,Gdndul riu al Divinitd{ii", pp. 360-362; qi Liebes, Studics in tlw

'strtBrqv ap alaunzor solcrpnflsoJ le roqoz €I oraolrroJor oJopeA op oloIII olol aql
-B^-z'gcnolc?ulr,rveT'nlp€tdrl'duItoo'l'BJrU'tPc,1I)Bc8u€trq13plrBgx'uulucxr.utu-oo(aIartpXslr.otgu€ogXvoorr8lrap"Su'(l1nBpgauorrc?nluts€rse'rovulrq€'perxarrnuprr)cr,aaaeLlpau1Vu?^ror:-'(vBrufql'slrZcoarqupnuZturquIDolouI.r.ra){addoals0Bz,sa(guup1a!o0.rdr0roatlAup3clsa(n9€€iur0$aCrp0o2yucuse.!a€su1potarp;rr4;ppl,z1Eti,e.Bl.ssloaJsrnnuueepza.urrxaIu6n)apl1,ood(ntcluuro1slaouNo.cIrcna1a1l,qaI(orB.arepuuwal1rnps)6 'cgv
-ofro,og & .rct1og launbblL !ry
'qa1
€aru EoJocnpo.rlur 'Bauoruase alIE
!arypnirgo1f6iD-11a6lo.dadcr.cyrzqaat,alefr.rae?urec8s,quegg.mrSo,C[r1u.url€.r;pg4eBcI alac
-IJIpou rcre 'nulrumq raIpnBIC B gugruoJ Bqruq u! Baunlsroa uI ILV ,66?,-16Z Inlu€
'882-9g6 'ddl gg 'u '0gg 'd IS '9IZ 'glZ-TlZ'dd'saa1qcads,tad maN :qopqqDx.1ppl .66 'Br&
'kroqoz oql Jo uo4uazrul eq;,,, sruerqv mI
II q{1'.(r0on0plp.0rq2gsz) rgprzn'a1ldaoet'c'guuu4o.arce7p7roSnng1r aeore{c1cr.rceupdgenrfSeofourJru.lrron.drddusrlgurl3,B.rsorufrro€zrloa1dcur1oadolouulpryrIaarJrglop€qcal rpoduseaecqsmo.l6rlnlstr-.ogr.trlu.odNzd OJBC

cyteqog" 'utapl igg-91 'dd '(9002) ,'A.a ualpnts aqcslpnf Eun&rutatall edu
np gltttlcs7zaT - oSl aa(pIAsDuldlu'*a.rr.el3qo'4gsdos1a4qycni1g,-1so.dpdn'1€.q1Jont,y,.toret1qog" ,zo.re141 lluog :66I
aw
-ggl 'dd 'a1oqo1 ar1lto uops174 ar11
BI IS
'r(qqslJ'nldurexa ap 'rzal'cr.ruqoz mlnsndroc e1e e uauodtuoc alasJaArp o.rdsaq .96
'ggI-?8I 'dd'saa4cads a.red
-rad maN:qopqqox Bour Balruc rS rzarr:gII-g0I .dd,.rcqog arfi ut sa?pnts.L6
'0Zg 'd 'cupqoz mlnuoalxal alo maN
'dd aqtto tuopst1y1ar66 ,r(qqsw IzaA .96
ryryfcag'seqe11 IS :69?-ggt '11 '1ozr '.nqo7 'Vg 'd'ssau4.rD(I IDurutnT ,96 In!c
'ngr
ppug8 nu 'crlelsodr glndecuoc lnP(
aoc also ua.r ee.rru.rod gcly 'qfglrurarp u,u.r4odurg g1dn1 ac uerulnp Bc ,nazau
.'-prueerpJnBqtSo)l1rznuIIoapJuocrHuruo'lVuo'llgorn'dpqoerrJl'€tuptsl1urorncqsssoaparyI '-.*ooat1lloar;rar prauslurunurp$oudg€"8ilgntl8een:lpflqCunnsp,1ogsUegIIn{nr.uucso,r?peg1r6-n.nd1pou,1(p2urz6ge68nI .p6 tuor,
'96g-069 'ggg 'dd 'III 'Iuog^lu,.ctorlqqonzdoa.rql,"tsoseuul:o1p.rse!qil1qa8rngo.r,q,(tqqls{rEg,l,IrS"
va1'bbs 67 'dd 'ssau4loe nIlu
IDununT
'toqog ep pdnco os or€c uosJlo \ rnl mInIocrUB u pzel updycu!.rd alsa alsaacv .g6 ""
'eL?, 'J 'IlI'q6g6 'J '11 '.tor1og '76
u'e''qe7p!6g1$Bggnr-s1plZrou6'r1Jcg.r4ds'9un'da8cu.d8ruudIr'ysIuS'aIo'Irpg.Irtr'oft1suuonr'torrodrylJsslronSlJauar'cugp!sagnpanapuepllulupn'daetru'.lsur's11el4r1sdr1xeee'a1ucr'oguVeo'.ota'Eluulu'o.nr!ru'r{ouuuaoerr1olq'ru'8ouVuoaag6uootplusl9Aavl,rBpIrxe'ldgotupJrt.uoeuu'n3soune.tWut1gusoo,Z.q9to.p.ZEcto9rts7I66lltB4axl-ty16Jurnqle9Bt.lloa66trulooor9rpnr.lagqpoduoJd.,No(c,gatqp,q-rSo1pqa1leorsnsotcJor6olJq;rp.xCseg11orpd3l$Iuusppq.l'.IIsrsBaaoclt4rlcnCsnS\tir aql
.16
.96 r-nl

.69 Fer

uoa,ll!ospouopnt,&purauuooga4opr{lamru17lrotpougzrqlaousorgoEepalqugrJsguecl{puzleous.arqels8ernxgsaluornrzI€ecc.UrdInrerrB.lrusgaadrlrdfosnlecapsarrpelor{urnarclssaorrpcluuerspln.erpo8ulun1ne-lI .gg ')qla
a1so,,'o0|gttIg'uon'o7{o'dqeocy4'o1.r,tnue1t naz0
13 pen '7o,ot71ag uopy,'npt ruo un ec lndecuoc
ppug8 ec drurl ug',oaog uppv. pllevJe.re ug .unq ruo un Ba lndacuoc olsa unq mlsi
Ya
ppug8 apun 'egg '1 ',tor1og Taunbbs ug rS rzan 'e1g 'J 'fiqolfl.-Du! pq2laro,oy .lg teqr
;a/ag a.rdsap 'qDpnTaA pllu?W.lB,&(€If uI lecrlqnd ula
nrr€luatuoc ui epnqo .U
$l
uo'Zlo,sTpoZst'rdryrs'urauorpysnJr'l{oqel1qyspa.reprqu'aa!gr aogcurlorl€utdqaoo'tzsuBnoaIs41axrpaaBql3rBurJoaoolrlrpeEpoIaenorlfuglnBocasl1Iqg'p1.a6,1p6u399cpas.e1adnluu,1r.rg1up1grB1?.1q.aosuoaJnB.,gtnrrgqutlu!o.odggus,l,laIrtootc1ts7l1aotuopgg
'nlf
eor
?olDt
A1r

IBlci

u!0

_DJ

lBI

FI]

-68

'.1I
aqt

DJN

IB

rnrnyu vsNlcluo Is nf,zsNttoo rnT vsurcN.v.c

106 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

"TTehxetuIanlvTehnetioorny,opf pth.e29Z5o-h3a3r3"., pp.56-61; idem,Kabbalistic Manuscripts and
A se compara insd cu maniera distorsionath,

de fapt inversatd in care au fost prezentate, in acelaqi volum din Kabbalah,

punctele mele de vedere despre hermeneutica zoharici, ceea ce am numit

,,Cabala inovatoareo, de citre Elliot R. Wolfson, fo"Tr htheeAEnoanrlyymAocutsivCityhaopftethrse
of the Elderly Master of
Secrets: New Evidence

Zohanc Circle", Kabbalah, vol. 19 (2009), pp. 169-171. ,,Propria" sa viziune
despre subiectul hermeneuticii este totuqi mult mai asemdnitoare cu ceea

ce descriam eu in fragmentul citat mai sus. Inutil si spun ci qi in cazul lui

Abraham Abulafra, un alt reprezentant principal a aceea ce am numit,,Cabala

inovatoare", am subliniat importanta contribulie a unor elemente anterioare,

agkenazi, la hermeneutica sa. TotuEi nu impdrtdgesc punctul de vedere al

lui Wolfson, cd avem o dovadd a ceea ce el numeqte ,,activitatea timpurie a
cercului zoharic" in textul cabalistic publicat de el.

100. Vezi Idel, ,,Enoch is Metatron", republicat in ldel, Lumea ingerilor, pp. 98-100,

qi mai tArziu inBen,pp.4L0-417, qi fascinantul studiu al lui Liebes,,Mitul
cabalistic al lui Orfeu". Fapt interesant, discufia lui Liebes ca urmare a
unei observafii a lui Robert Eisler referitoare la posibilitatea ca vechiul

erikapaios orfic sd reflecte o versiune ipostaticd a mult mai tdrzi:a,fui'Arikh

'Anppin zoharic, cea mai inaltd configurafie divind in chip de cap, coroboreazd.

teza lui Adolphe Franck in privinla antichitdfii anumitor pdrli din Zohar,

unde intr-adevir acest concept joacd un rol central in teosofie. Yezi infra,

n. 111, qi Liebes, Studies in the Zohar, pp.21l-212, n. 178.

101. Vezi infra, urmdtorul citat despre ,,Capul Alb".

102. ,,Credinf6" inseamnd, in simbolismul zoharic, sistemul acelor sefirot, care

este considerat caracteristic credintei cabalistului. Vezi Yoni Garb, ,,Secretele

credinlei in cartea Zohar", in M. Halbertal, D. Kurzweil, A. Sagi (eds.),

Despre credinld.. Studii despre conceptul de credinld gi istoria lui Xn tradilia

eureiascd. (Keter, Ierusalim, 2005), pp. 294-gLl (ebraicd).

L03. Bulina de-Qardinuta'. Despre acest concept cardinal, vezi punctele de vedere

ale lui Liebes, Secliuni ale lexiconului zoharic, pp. 158-167; gi Har Shefi,

Malhltin Qadmain, pp. 77-93; iar mai mult despre aceasta vezi infra, in
discutarea fragmentului'Idra' Zutta'.
104. Cf. Zohar, I, f. 156a, unde este descrisd o situalie similard a numeroase

sc6ntei generate de un fulger luminos care loveqte un fier, ca parte a momen-

tului creafiei. in unele versiuni ale acestui fragment, Iumina este infeleasd

ca un punct. Vezi, de exemplu, Cordovero, Pardes Rimntonim,, V:3, I, f. 25a,

citdndu-l pe R. Yosef Caro, Maghid Meisharim, p. 201.

lO5. Cf. The Book of the Pomegranate, ed. Wolfson, p. 265l. pesolet ha-mahagava.

Nota lui Wolfson, ibident, la r. 4 indica paralelismul at Zohar, Il, f. 254b.

Pentru degeurile la nivelul superior al domeniului sefirotic, vezi textul lui

R. Azriel din Gerona din Comm.entary on the Talmudic Legends, ed. Tishby,

pp. 104-105, care va fi analizat in detaliu infra,in capitolul 3. Vezi qi R. Nathan

$apira din Ierusalim, Mahabberet ha-Kodesh, f. 33b.
706. Zohar,lI, f. 254b-255a, publicat intr-o compozilie numitd Heikhalot. Despre

acest text, vezi Meroz, ,,R. Yosef Angelet qi ale sale nScrieri zoharice,",
pp. 332-333. Nu cred cd acest fragment face intr-adevir parte din compozifia

heikhalot cabalistici, iar limbajul Ei conceptele lui sunt mai apropiate de
abordarea 'Idrot, aqa cum vom vedea mai jos. Acesta este unul dintre prin-

cipalele texte doveditoare utilizate de Luria, potrivit versiunilor conseryate

in'Etz Hayyim d3e33V.itSailn. tVagezmi,adaeraemxeamicpdlum, Si-gaockm, "aMhaoqsho6uoC, ocradroevseeroreqgidlstehgatek
Luria', pp. 314,

'gzp-LW 'dd.'uag 'lapl IA ig7 'd 't11tyy qslmaf u1 salpnts 'seqerl lggg a16a
.-t8g 'dd '1 '1ot' '.tot1og aIfl lo ruopsl4t aqg 'fqqsr; uJ Fsnp€rl '8062-q682 'J 'I11. :lBr{1
'.tot1og',ol1ng.orpl u! 'l,II alEn
epur.rdnc oc lsoloc dec ldecuoc mlsete e erfncsrp ?l1e o IS lzo 'rapx $ log u1g,
rnun p luul.rodrur ldecuoc un 'aIIZ ap ugrlgg Iar InlugJS -uF
'oJ€olJalln ecruoSoursoc eloseco.rd
oP.
u'ErpB1eZlr'eId3cluI'gronquo1z6 redsrp epalugcs Fc puru€osug 'rcrlsr8eurl Ialsacu rurolroC 'gII Elil

ulp rolra?ugrs Inlxoluoc ug e.rede gr€Irrurs gur8ulurs O ' ,rn
'q98I I '111"tot1o7 '911 e.rds
'unnlL 'rpr8f.r8gc'Iln'nc.qraqcIDuWlp-D(oqreroalJraasluWe alcerclsrrlqlenqduc'xru.roerp.rvcs, ppaPJ
?oso 'U 13 pen ug efap ua

g1s1xa g.rn8g Rls€ocv 'e1fu.r8 glnd ec elndacuoc luns o[ururnl 'zec lsece u1 'i(q
'7otu6og rn1 er.rlerueqE ed glezeq p.rn8g o 'gu1urn1 ap unlal ap 8le pueruo os
apun 'e6g 'J 'gg8 Ng slr€d 'str\I 'u€p€ur€H urp Joso1 'U mI tumqul€ I-I gs InI
undo.rd no arec ed 'p,tylas acaz alac atdsap nl.toluaaoC Inruruoue nc rrica.rrp ap 'q7!
'?II 'na
0rg uI puqp€.rr ec rerfea.rc 1u lc€ Inlnul.rd e e.rerrcsep ?ls€ace B.reduroc os V
',,roIIqlV pq1y" else.rdxe n.rluad ',Dllnz '€9
ulp ntglas '11qeqord 'pugzundsaroC 'gII 9sP
.orpl. lnlueur8e.r; 'oLJur y3 \zoL'rapx -uo
g71 'd'.tot1og a1fl u! salpnts '?,ll asg

'00I 'u 'otdns -rzal^'lg-gpgrp'dldp',n,roDp1.alolzacora{lpJ$o uorluorrul aq;," 'sure.rqy gS lzen u!
,o1nSuaj-?p ,e4?S ap gfuesa u1 'ga
glelueze.rde.r olso BIBqeC 'xnatqVg sap asnatEtTat arydoso1yld ol no apqqox oll
'>lcuerg e1 gc leuorfuour omqar; 'ppnldacuoc olelrprng op z€c un puglsolu oJa
Br aslrcsap g 1od a1x4 olsocu gr rulc lrua^ap € rpnls olsoce ut61'lnlnr
-DqoZ o torpl. r.airf.d'Ioqos :(pcr€rqo) LZZ-\OZ'dd '(ZIoe) 9a 'Io^ 'tlo\oqqoy otl
',.3uruea1,11 pue ornlcnJls i.ofinz .orpl. -atq.& BrpI oql urorJ ourrJ slq? sI
luora.Urq t*og" 'uap1 iutotupoS utltEpn'geqg "re11 :gOt-OO 'dd'otanoploS '('s
?qsow 'a'('pa) {cEs 'g uJ ',,omlarallT lorpl eq1 o1 uosueduoc EI pue rrobu,el ola
urg, ue{e,e141 ur rlBur{oqs eq1 ;o e8erul aql Jo l€nrlsuoC alqnoc arq7" 'uapt
:egt-ggt'dd',to1t.tplupSoarolupC01c'tlslluInuDxuauoC 'uqnsvrnl€alerl€lap AJ€
uplocroc roun Inloorqns lmlrlsuot B rJpunpv Fnop aloc erlurp efueregrp '.luocog 'III
(0
'g8I-ZgI 'dd'ulorapoS utqqlon 'geqg.re11 iggf -rut 'dd'c1.tot1oz'tnlnuocual af) ,JD
runtfcag'seqerl i06 'u 'IgI 'd'pct1sr1oqoc prntorayl ap !!pn$'qo11l?op IzoA '0II
'q/"gl I '1 '.tot1o7 '691 Pzl
' 6LT-?gl'dd'urotupoS ulqzllory'geqg re11 rzal
'olBlI^IlBarJ ap rc 'ngr ap aleEeleu €t rollalugrs e a,re1e,rd,ra1ul plp o nrluod '80I 14',t
'Zg 'u '98 'd '.ssou
-:1.req q8norql lq8IT" 'uosg1o16 iAgI 'u 'ggl 'd '.rot1og aqt u! salpnls 'soqorrl In
:68Z 'd '1 '1or'.rct1og atg lo tuopsty, aq; 'z(qqsr;, 1S lzen 'qggl 'J '11 '.tot1og'791 Bi
'(qcr€rqo) 79-97 'dd '(166I
TouJoj ;a/ag terlqselv grlsontr In1
u'rouqr1uJosnso.r1e1'U'uBruI pBqorsonc.nrpaol 4^u€r 8us!rtrInt)lcralDrqanuso,nDad zolarl orec u! plag 1* '18-t8 'dd 'o

',,ssouqluq qEnorql lqBIT" 'uosg1o6 luatuoru n.rlued lzan 'leredes nrpnls €
mun Inlcalqo olnlrlsuoc ps puglurn €ls€oc€ 'rn1n-er 1nruoruop ug ea.rerlur ur.rd
ou€run rrunrfceg.red ue.re8urle EI areolgoJar ugoT urp grlsontr 'U mI oluorras IB
ta
ug rS 1gc 'roqoz u! lple a.rede e.rec aounrlsaqc e1 sof reru lroJor rol Etu nu
zarurlqns Fs '6le-tlg 'dd ',,eun1 {BrIiI lS €I
pc uli oro^oproC 9qso141" '>1ceg In
€a
rS urnca.rd i..guerpe;es uIBq€C uJ pur^rp ee,rrpug8 uJ / aur^lp rr.rrpugE EarBcU o
-Irnd" u! 'D4u'lel op a?Bllc aropo^ ap elelcund $ gzen 'alzrgl Bolelrqcquv aq
urp larlo rfugs r{eq,rgq acoz rolac ea+r€oru ap '€69 '1 'qqaga7,1tr-or1 tlalilg, u\p sI
rpl€rBrfi€g IIBIJBN 'U InI € €aocu €c rrglardralur roun 1r,ur1od 'g1eEa1 alse 1
eeunrf cag.ra4'€8gI J' 11'.tot1og rzazr'unnprza.r ep eere{p.rnc ardseq'gluapecerd 't!
'9
eaunrfaes u! l€zrluuu cueqoz Flxol u! yS urncerd 'qZgZ ] 'II'e1t 'S '1 ',tot1og
p7
'nldrrroxo ep '1zen rmloz u! rrnzec allntu ug erude 'snpe.r1 Flxel u! rro rorl ap

r0r InlnYu vsNrcluo Is nsztrNl^Ino InT vsuloNYc

108 TREI TIPI.]RI DE NAU PRIMORDIAL

118. Aceasta arati cd inaintea autorului lrui 'Idra' Zutta' a existat o invdfituri
care a combinat deja mitul midraqic despre lumile care au fost distruse cu

o interpretare cabalisticd bazatd pe scdnteile ce se sting.
1L9. Zohar,III, f. 292b. Vezi Har Shefi, Malkhin Qadrnain, pp. 162-188.
L20. Zoltar,III, f. 253a. Istoria termenului eiqin in ebraica qi aramaica pre-zoharice

este un deziderat, care va ajuta la luarea unei decizii cu privire la valenfa rea

a acestui termen. Vezi pentru moment, de exemplu, TB, Berakhot, f. 58b,
Baba'Metzi'a, f. 107b. Din cAte gtiu, din lectura materialului magic de la
inceputul Evului Mediu, conexiunea drntte ziqin qi maziqin se gisea gi in
acest tip de literaturi.
l2!. Zohar, I, f. 100a, d,espre zohar, radiafie care Be rdspAndegte in toate direcfiile,

pe de o parte, gi ca generatoare de descenden{d, pe de altd parte. A se com-

para qi cu textele suplimentare la Zohar, I, f. 250a, gi II, f. 14ab.
122. Zohar, II, f. 176b; am utilizat interpretarea dati acestui fragment de Yehuda

Liebes in studiul siu ,,Zohar qi Eroso, 'Alpayyim, vol. 9 (1994), pp. 78-80
(ebraicd), combinati cu traducerea lui Daniel Matt, The Zohar, ed. Pritzker,

vol. V (Stanford U.P., 2009), pp. 545-546,572,n.65; vezi gi notele de subsol

ale lui Matt la acest fragment. Vezi gi Elliot R. Wolfson, ,Woman - The

Feminine as Other in Theosophic Kabbalah: Some Philosophical Observations

on the Divine Androgyne", in L.J. Silberstein, R.L. Cohn (ed,s.), The Other
in Jewish Thought and History (New York University Press, New York,
Londra, 1994), pp. 168-170. Vezi qi 'Idra' Rabba', Zohar, III, f. 142a, unde
structura masculin-feminin ca emergentd este explicitd. Vezi qi Har Shefi,

Malhhin Qadmain, pp. 114-115, 226-227.
123. Cf. Matt, The Zohar, ed. Pritzker, vol. V, p. 545, n. 3.

t24.Yezi gi ldel, Kabbalah & Eros, pp. 58-59. Despre aproprierea zoharici a
mitului lui Adam care creeazd demoni, care a fost discutat mai sus, vezi
Zohar, III, f.76b-77a, tradus in Tishby, Tlrc Wisdom of the Zohar, vol. II,

pp. 542-543.

125. Yezi Yehuda Liebes, ,Zohar gi Eros"; Wolfson, Circle in the Square, pp. 60-63;
Zohar, ed. Pritzker, vol. V, p. 561, n. 35.

L26. Pentru alte exemple cdnd sunt aruncate scintei ln toate direcfiile, vezi Zohar,

I, f. 156a, III, f. 30a. Cf,, totuqi, importanta tliscufie din Zohar, I, f. 16a,

tradusd in Zohar, ed. Pritzker, vol. I, pp. 109-110, unde punctul este lnfeles
in mod explicit ca sim0nt6, ceea ce inseamnd, in acel context, inseminarea

sefirei femirine Bind de cdtre Hokhmah; salu'Auod.at lta-Qodesh,IV:5, f. 116d.
Vezi qi Frank, La Kabbale ou ln philosophie religieuse des Hdbreux, pp. 213-

214. Acesta pare a fi un exemplu pozitiv care este un termen comparativ

pentru precedenta discutie ontologicd despre irosirea spennei. Nu pot aborda
aici rolul jucat de materialul seminal in general in cartea Bahir qiln Zohar,

unele aspecte ale acestui rol fiind deja men$ionate de Liebes, Secliuni ale leri-

conului zoharic, pp. 253-254, g 365; Abrams, Partea feminind a lui Duntnezeu,

pp. 53, 64,87,92, lO4, !2I, L29, L37, 148, 180; qi Wolfson, Aleph, Mem,

Tau, pp. 130, 149-152. Lectura atenti a ruror imense corpusuri de literaturi
cabalistici teurgico-teosoficd, de exemplu a cir{ii Baltir, a Zoharului, a Sefer
ha-Peliy'ah qi Qanah, precum qi a Cabalei cordoveriene qi safediene, arat{ ci
centralitatea temei seminfei transcende intr-un mod considerabil ceea ce se

poate ghici din lectura relatirilor savante asupra subiectului. Vezi Benayahu,
Ma'amad.ot u-Moslr.auot, pp. 69-73; gi Pachter, Shemirat ha-Berit.
127. Despre recursul la versiunea din ?8, 'Eruvin, f. L8b, in literatura zoharicd,
vezi, de exemplu, Zohar, I, f. 19b,54b-65a, aaruTtqqunei Zohar, f. 121c. Vezi

Liebes, Studics in the Zohar, pp. 61-65. Vezi gi ldel, Kobbalah & Eros, pp. 32-33,

'(y191 'euro6.re1) g:II 'rlountug, bllaaqs'lquplv rIaI{ .U ,nlduraxo ap .gzon '88-Z
'nlpantr 1n^g u! Elncsounc-aurq pclEoloyzg aunrzrl o olso auerun olalu1nppur IZOA
oluol urp puruaaold Bc l€urruas InIBrrolBI^tr 'rrfncsrp ap rnrr uJ F]srxo €IrnT rnl
p?'qIreutsqgoB8wC'c'aulg3'('rp'eq1oe)'IuZ{gcgB'J6S'r'lqaoBproggtIrlZeycg'qJnq'qtnaadqgsl{o'.urrpayc-pqrlolnUs€eDcsnu:{(aeBJa6pZnee.dgs,'1t1r31,,q6co-q9lag1q4tlg'd,-cdoq,gog6tuagn.coggp6lu.rr,dcao3t6c '?c
l''1(6e69u8''I*or6op^I.ree':r?34uIr)UJlso-csSgsnIg.oZro''AJ'lU)g'gIyII'Sd''I1d{:eoA'zgqr)uOl:g'11(go1,ylr'Li'rugg^1LoguT'lLo-'1€Adaq''du2g!,[q''11ss1ooaar1py'oruoauade:p1qltg6ioI06ug.lrI1oI,0Il.$-Ut0g..gIdI.uddd,,l.Zgg,g,OI.d.?.1e1,ooc,r,rLru.,T!gu2a,.sdp.o.dtdf
ittZ'Sgt'dd 'g '1ozr 'uap! i6g6'OOZ'6Ll'0ZI 'dd .16161 .ruqesn.rol) I .Io^ 'nt{
'tlsopog .totlog zaunbblL'.tobo17.rg. 'o.re,rop.roC :qfgl-qggl .1 ,11 ,.tot1og urp os o
erfncsrp eluelroduu'nldurexe ap'rzea'rolpzur"rdnc loqruls un ec uuuads n4uad .IgI €cB

'699'u ,nJa1
p,'"Tl8oculaogdsoesag-uonJrg1'6alaulllDu-9'r,?rDqrlogl"ui''tduBldaop't.rtu1etoo,!tl1gpu1grpu9lo.-rg"Qnd1,g7ruS1t'.drr'qtad?gg7-g'Enotur'1Sy1'pa'rqJgrsloxa,quspsaooqtyrge-sDH,aq,r8eleolalnq2r?c1aueqt.gqg?o,!tTl0o.ulpDloIplsyr.Ju.ualo0,el66\.r9dIJzsIoa..pAdI .0gI
'rnlnpr e$rugap rSpsug uc roqoz op gslrcsap olsa uBA urn
leuorfueur aFqa.\L 'g0I 'd 'Io^ ',tobo17 .tg,IS 'qgZZ 'ua)
'II',tot1og rza1 .uJg,TleDfauupDr,eosd 'na

EorpsrqA pc '!xa'
ITlronu?tBojr'a.rlerlb$IBe1royrrJoolslno1In'Uluvrl!s'euLIggA?u1a'l'?s11lx1'uo'.tB'ogor?1ugon7'rdz',ro'lu6ItSu'1a,oqu,arI7I'r4Ia14.2Jotr,t1Ia.Ir,I1o,1rgo,'eprolaor'.znruqqvooagzy..96661T
I'qggl 'qopnqaiT WEU\W'1ef,(e11 rzaA '.arleulurJoE uBE.lo,, sc 'Jo\
mlnsnlsJ €orauosop n4uad '0gI 'd 'gI "Io^ I3 'gg-?g 'dd ,g .1o,r ,ruaprqr nc
r* e.redtrroc os € :gg 'd '91 '1oa '.nbo11 ,rg, tzoA '.orofunuos BpJ
erdsoq "tr1 sa8nut1'ap€Hg rzoa 'orueyo.rorq 1u ueEro" €a snI€J
"d's1oqtu'Cg g Bc pl€nxas ecnsr8 ^-8Irl

-urur ruluod 'ar{euerue op 1* cgosoaq Inruaurop ug .rouadns la^1u un ap g1e8o1 'p9
also eurreds '96 r'do$ul'{rgqlnql cs'urgo,S'Z'p'I6et'slI'pdu'ua'"E1'aqgT8'ndcoelqpc;n,IuScrlg'D6s9gqe'auqqqX,€guXo.duteloIcluuuogallus€ourfgorqgecuurueeg1seul1as1lpcr €o
gr ruorurlqns gs oB1refnu1F.Jregne4.ruloSd'6.0a9pe.dd sol
elefuue;e.r rzaa '89
'J
puu I!^g Jo uralqord eq;," 'uosqoc€f ap esugrls .11 .1o,r
'.tor1og aqlto tuopstlyl aq; ':(qqsq, rzair'aunrcqo8 'II
p1p u1
laz l
€lgr€ roa pc .reds unc e6u 'erfcelp plts o-4u! ?zealrlgt rlSrpqec a.rlurp rfpur
'g€
IBIU roloc € glcoroc ue.reSelefug pJ alsa ne undnse.rd oc Booc tep ,qo,h7a6-ot1 op
ntag uy IJ rB runc 'BIBqBC u! usrlacse ap alduroxe
'882-g96 'dd €^olgc -u6rxo pc pldey '{
lulu{qns arnqo.\L ,c1z|onlt.udg 'I(l9sglm6la'fp'u('op.ors)sou.or3or'{cro.1v
an?g aw saEV alpp?W aqy o? JU
uorf, :l SU
^urIo,N.u) lsrcpnr luorcuvJo
sespdurl lecrlocsy" 'epee.rg uo^ols IS :gg-g? 'dd '(096I 'urrpsn.rel; aunloy o

uao'aal€ounAsrqurn'nqHsf e'ruf.arg1Dtoep5gu1fu)I8l.arrgeqdgoo'nqrVnsz'gWlLrSfu'u(q'nprIz'yo"ar)ac(suglayo-"lqrdB'|qtg\crazeow€qI€u.rSonu{uquIss'r(IuvpBrcr4rJ!(.€.glrsrnqlr$1qauC)a.pa3ap-cqunrgsD1e.aO.srAmpT\raL,uZ,pr-uItLrr.SsIw-pdaesdcr;rcp.,llrn(a1eua08r0sup2ygl Io
puu 'urslcqo.rg 'uop.u(yery" 'otup? iggt-tgt 'dd '(166t ,e.rpuo1 rS r1.ro; alo1q
's.roqs11qn4 puBIrBC) sa?y a7ppq47 aqt u! apw SuTtuocag,{'spo) rolaorld\ .f, t
aqqs1radlaalefy.rnolquo\Csqqclunouonglr"lrl'luoqsJIlBr)al6pI1roproygcslyggo-q1l1p.uded
'ueqo3 '1''1, ug '.ursrcr1sf1q 0
ap141 Sururocog :qlBqqBS €

'(Gl6I) IA 'Io^'gg"'upuno.r8{c€g cmr€lsJ puB crurqqeg s1r lsupEy ursrcrlacsv -
'a

u
€
,
e

a

s,udqegu 'gorcze1uu11y 1991-611 'dd'1nog aylto uo1cls,Ct14.eurg rzan .BIBqEC

urp .ozacse" rasndnsa.rd e.rdnsu gfugurgs erdsep oc5osoo? .ropunrzr,r e1lfuc
r$ €pqeC op aruroJ pnop orlul ls€rluoc
-11dun olac lsace op uirapunlp dnco
pur gs .redg '69I-IgI 'dd. 'ugl .mo trnluory'ssn11 rzon .Og?,,gZZ-92,6, Lg-gg
ulp

60r Iolnyu vsNrcruo Is nszsNwnc ml vuurcNvc

110 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

p. 46, iar viziunea sa a fost adoptath de mai mulli cabaliqti, cum ar fi, de

pildi, aqa-numita Scrisoare SfAnt6, de largd rdspdndire, atribuitd lui Nahma-

nide, care trateazd despre uniunea sexuald. Vezi Seymour J. Cohen (ed. 9i
bad.), The HoIy Letter (Aronson, New Jersey, Londra, 1993), pp. 99-101,

copiatd uerbatim. de discipolul lui Cordovero, R. Elia da Vidas, Reshdf

Hohhrnah,II, p. 474, qi de Cordovero insugi, 'Or Yaqar, vol. 4, p. 22. Deosebit

de importantd in contextul nostru este aproprierea acestei viziuni fiziologice

in'Idra' Zutta', Zohar, III, f. 296b, unde moartea protagonistului literaturii

zoharice, R. $imon bar lohai, este o formd de experienfi orgasmicd ce implicd

o formd de ejaculare. Cabaliqtii au adoptat aceasti viziune - vezi, de exemplu,
Recanati, Comentariu la Pentateuh, f. 62b, sau Cordovero, Pardes Rimmonim,

YIII:24, I, f. 54c, unde menlioneazi qi legentlele anatomiei -, iar unii chiar
iEi imagineazd simAnla celestd ca fiind constituitd de toate sefirot. Yezi

infra, n. 134.
l32.Yezi, de exemplu, Isaia 26.2,28.5,45.19,60.21, 61.9, 64.9, 65.9, Ei in alte

pdrli in Biblia ebraicb: 1 Cronici I6.L3, Neenrio 9.2, sau Psalmi 22.23. Yezi
Rabbinic Ide{, HUCA,
qi Michael L. Satlow, "1o3W7a-1s7te5d(i$nsdsedoos; eTbhi eppH.is1t6o1ry-1o6f2a,
vol. LXV (1994), pp. 168, unde el sugereazd

posibilitatea unui impact zoroastrian asupra inaltei evaludri a spermei de

cdtre rdbinul babilonian); Pachter, Shemirat ha-Berit; despre sintagma zoha-
ric6. zera' qadiga',,,sdmAnfa sfdnti", vezi Wolfson, Venturing Beyond, p.27;

pentru surse suplimentare din Cabala, vezi in special pp. 36-37, 49,54-55,

87-88, 158-159, Ei a se compara cu Roniani 4.16, 9.6-8 salo Galateni 3.27-29.

Expresia ,,seminlia lui Israel" apare in cea mai veche referire la Israel din

sursele extrabiblice. Vezi D. Winton Thomas, Documents frorn Old Testam.ent
Times (Hatper & Row Publishers, New York, 1958), pp. 137-141. Despre ames-

tecul seminleilseminfiei lui Israel ca picat, vezi Ezra 9.2, 10.19, qi discufia

lui Jacob Milgrom, Cult and Conscience, the Asham and the Priestly Doctrine
of Repentance (Brill, Leiden, 1976), pp. 7l-73.
133. Vezi mirturia lui R. $lomo ibn Adret: ,...intenfia lui Onan de a-gi distruge
simdnfa, [acestea] sunt lucruri care nu se spun decit cu gura lipiti de ureche

qi [aqa] cum le-am primit, in qoapti, nu trebuie sh le spunem decAt tot in goapti.

Iar acesta este un secret din secretele impregnirii". Vezi R. $lomo ben
Abraham ibn Adret, Responsa, I, ed. Ch.Z. Dimitrovsky (Mossad ha-Rav
Kook, Ierusalim, 1990), pp. 15-16 (ebraici); qi Idel,,,In a Whispef ,p.475.
Secretul impregndrii inseamnd aici asocierea unui suflet al unui mort cu o

persoanb vie. Vezi M. Idel, ,,Comentarii despre Secretul lui'Ibbur in Cabala
secolului al XIII-lea gi semnificalia lor pentru inlelegerea Cabalei, Ia inceputul
gi in ilezvoltarea ei", Da'at, vol. 72 (20L2), pp. 5-49, vol. 73 (201D, pp. 5-44
(ebraicd). Nu este aici cadrul in care si analizdm legdtura dintre impor-

tanla materialului seminal qi ideea conceputd de R. Yehuda ha-Levi, in
secolul al XII-lea, despre trisdtura speciald a poporului lui Israel transmisd

din generalie in generalie qi tradusd ca segullah in cartea sa Kuzari.
tS4.Yezildel,Kabbalah & Eros, p. 34. Vezi pasajul elucidant dinZohar, III, f.90a,
unde persoana care igi varsi simdnla in van este numitd in mod explicit

,,rea". Vezi qi ibident, II, f. 219b. S-ar putea foarte bine ca aici sd existe un
joc de cuvinte intre termenii ebraici Zera' qi Ra'. Yezi gi Pachter, Shemirat

ha-Berit, p. 155; Ei Mark, Revelalie gi rectificare, pp. 130-134. Deosebit de
important este accentul zoharic pe vagin ca ,,receptaculul potrivit", m.a'na'
heqera'.In comentariul lui Cordoveto ad locum,'Or Yaqar, vol. 13, p. 128, gi

in al siu Tefillah le-Mosheh, f. 4a, termenul ebraic pentru,,in van", Ie-uatalah,
este infeles ca opentru puterile externe", aclicd pentru puterile tlemonice. in
acest fragment important existd o indicatie ce poate fi consideratd mai mult

€rrcB^ar'c.lBIBdos#fi"Jfff :,il;il::?,T:+##:X"#'ST5";".: lInIu
'68 'u 'g 'dec'o.tJut r$ rze,t i16961 'erpuol 16 uceq11 'ssa.r4 ,{1rs.re.rrufl IIauroC)
ul 'a
WaJ pnlqlg o lo nato7 paalpary puD lualcuv aqJ :oll ra$DW puo qlrog
aUl 1?,t 'asDarcul puo alUral a9,," 'uoqoC i(ura.re1 rS :tul'tssod'19661 'fa1ar1.rag 'tlolp
'ssar4,(11s.re,rrun €ruroJrl8J) arnqnJ clpnulDL ur xag SutpoaA :?aprsl ?DurDC ts '8
.ou.
'ugui(og IarusO :gOg-pOg 'dd '1oatc D-l arDc ad otauat 6 Tnpqtpg'.reure.rqcg ap 1l
lzaa 'crurqe.r Inrusrcpnr u! aleapr rarfue.rcord rafueyodurr earelSa.rc a.rdsa6 lpJlu
'99 'd 'sururqy '61 'pa '(900U 'saIaFuV so1 'ssar4 queqC) pos aIfl lo xag
ar1,6 '1rsdo141 rS i17 'u 'VEZ 'd'.tor1o7 a1# ur salpnls'saqarT 'nldurexa ap '12e1 '2,91 unE

'(?rrerqo) Zyy-WI'dd IICTd
''1q(nzryeIn0Cuza'lf'ao1ultnyd'll,la,s.tpou?t1l1o:pIgralrpsSrugrl9pe'.r{1yilsSurlap'zDrgprqunsnqoan^tpr{aonrrqrlurayJHap)drosc'a(e'qszaporapl )ouJpnJnoqer{arodLrsNeTqn'Ut'on'tsur\afIuJr'zogoctdroo'dnIArgqIro'gUu; '€06
lteaclqgcduu4n:,L" gnIg-Vs'0gInlIZr'dpIndtr.so'tlur'lusu€oqcopoqlrnudrteseucrsu'rIlSupI1zuo'peArulp'e9pd9gql-q6uoggxlpq'daedqq'Vto,"urtdaOgI'B-uoreru1loIoqlDccrgoll-u1Irazsrpal8sA'9gI
PSIIu
E a'r€c od 'ocgosoal runrzrl raun eiualsrxa Flsale BUBInqV aJBc ur nldwaxe
IIB un mlued '6 exeug 'o,(ut 1! rzen 'praua8 uI €ru€dS u! n€s €rIrlsBC UI .I
uJ lsoJ B Bg€Inqv orar ug ua Inurlln 'gL?,I ap alureu! pqeqord Fl€lsal€ -rodt
IoJls€ alsa gur^rp EraJs plpul reur €oc uI olod€c lorl rolor rar.roal efuelsrxe
.rer 'pcrreql alnsurued urp piuasqe ap gpeorred gEunl o gdnp 'g8ZI tS ggZf vr-9
arlul €rlrcrs uI psrrts lsoJ B Bg€Inqy rnl Eo1r€C 'q882 I 'III 'rDltoz ',oJJnZ
.DrpI. ttlp aurarp aleduc rorl rolac rarrool pugzundsaroc 'Il 'd '(188I n€lsarg) InINC
4aDrC 'H Eols1tnqa1 '01 unz eIEqr
ureqerqy" lord sap nlag {ttt1cs7aqn7',JO-eq ralag s€U€FqV
'y 'pa 'lO,-Dq es e u1 'nyay otrJas urp puruelord onc
'r1eur11e1
'ggl '9LV
olsoloc aladec 'IloErIl Flsrxo Fc Eg€lnqy u€q€rqv m1 ezelodr nc e.ruduroc os v
rS lzoL'EgZ '8BI 'dd 'gI 'lo^ I3 'gll 'd 'tuaplqt ABU.
'u 'ptdns uoq
rS rzel 'crloJ5as mlnruaurop € oJorJcsop €c oIBs rrrpllo^zop e 13 reur.rads
'II 'd 'tr '1ot'';oboi7 rO, :za^'urzrrp rS u€run 'Pld
eeurSeurl ardsaq apruouop u!
aqca
'e.rndrur r.rolnd nes r{rqroc nc rarulads mlncolsarua plocued erdseq 'gge 'd a8n.
'(l,l,6l 'uolocur.r4 'serrag ua8urllog) ,(esdr1 'g'pa'usqoqutg puo lrv lpuolllp
'n4; ',(uremseJeruooC Epueuv rzel 'leururas mlnl€ualetu e1e elcedse pnop aulJi
aloc ruluad 'elg 'd 'II 'Io^ 'g 'd 'i '1o,r 16 '2,1 'd '1uap1qt 13 1zo6 'p1nce1deca.r erfnr
nes uralxa 1ec rS lerfuase nes uralur 1ec :elcedse €nop nB atec'lorljlas a.rdsap -saI
rrunrzrl FJBIrurs olsa 'IndJot ezeereua8 aJBc aaunlsu€dxa gzeazrtiec ec 'g1e1r.r
'gu.ra1ur e.ralnd o ere euuads pc uzelodl 'crlorgas Flnruolsrs rerfeueura e luau
uIp
a.rulcogar o Bc Jeln v! 'fl,roz-Dq tloddtl-ot1 'qurads ep rr.rnlgcrd rlrgrruoJsu€rl '62-t
€ gluBsaralul oralrcsop o glsrxa 'gI 'd '(fg6l 'rurl€snrol) p '1otr'toboa tg, uy
'gg-1
gc urpuor{uour ps omqa.\L 'gg 'd'Toaoqsory-n loppluo,ay1'r.qeAeweg u! lelrc :LZ
'e1uep.g u€qerqv 'U rzo^ 'o.rairop.ro3 rn1 epoc$ u! qolDpn-q rnlnuarural a -Bq
prelrtrns oraEalolul o erdsaq 'q76 '1'uupaquos 'gJ'gcrurqer erfrpe.rl urp FcuJ
lc€luoc un pugle 'erec €raurog opl
'rza,r 'lnceldacar un aurlap 'ra lnfos nc lenxas pasag 'IBInzV urerlurqv 'U BI
'g 'tuotlotay-al 9zB
erdseq '€6t 'B6g 'p'e06-p66
'vct
oroloproC rn1 rr.rrpugS ole ulpqraa odeorde apr{e.req.ra,ra.r gS gzon '.,rl$ararla
lza
rolrrnlenlu ee.rruqdepug rS uur.rnl 1nlll4tr" ',9 'dec 'o,tJut rB rza.r :auarpaJ€s
raI€qBC u rS 1gc '?nlnroUoz B lglu BoraSoloiul nrluad gluepodury ap ruorlxa alp
elso 'Ber €a1.r€d EI g8unfe Fs loJls€ o-pugcrpardurg '.ra1n u1 re rr.rg.rlspd u r$
elugs raiurures e.rdnss arerluacuoc glseacv 'rar{ea.rco.rd ln5e.rp ap reop nu IZAA
alenxas alceluoc aurferlug E ap lfp?I1qlsod lnraurel rS gprzar rcr€ rer'rnlnpr
agralnd BI p8unts Es IaJls€ 13 uea ug pl€srp^ og nu ps eo ec n.rluad 'efugurgs rBI
gzee.rlspd ueurn lnur8ul gc Insuas u3 'o.roaop.ro3 rnl E aunrzrl eudord lgcap
'la?t

'nl

9CII

II

acF
llq
llq

'ro
rS'

-BII
op

rrr nlnyu vsNrcruo Is nszsNrNnq rn'r vsuroNYc

tt2 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

138. Vezi M. Idel, ,,Androgyny and Equality in the Theosophico-Theurgical

Kabbalah", Diogenes, vol. 52, nr. 4 (2005), pp. 27-38. Vezi qi prezentarea

unor pozifii din g0ndirea rabinici de cdtre Schremer, Bdrbatul gi femeia pe
care i-a creat, pp.339-340.

139. Idel, ,,On the Performing Body", pp. 254-267.
140. Zaehner, The Dawn & Tttilight, p. 215; i.d.em, Zuruan, pp. 111, 128,266,267.

Cf, qi cu Lilian Silburn, Kundalini: Energy of the Deptlts, trad. de J. Gonthier

(SUNY Press, Albany, 1988), care se ocupi de rolul semintei in procesele cos-

mice; vezi gi Mircea Eliade, Yoga: Imrnortality and Freedonr. (Bollingen Series,

Princeton, 1971), sub semenltrad. rom.: Yogo. Nernurire gi libertate, trad. de

Walter Radu Fotescu, Editura Humanitas, Bucuregti, ed. a II-a, 2013 - n.tr.l. lt

Pentru viziunea despre sdmhnti mai degrabd ca proces decdt ca substanf{, l5

vezi Wendy Doniger O'Flaherty, Wornen, Androgynes, and Ather MS,thical 15r
15!
Beasts (University of Chicago Press, Chicago, Londra, 1980), p. 20. Pentru 16{

repercusiunile teurgice negative ale virsdrii seminfei ln van, vezi Gikatilla, l6l

in textul publicat de Abrams in Partea feminind o lui Dumnezeu, pp. 185-186. 162
14I. Contentariul nr.istic la Cdntarea Ci.ntdrilor, pp. 232-280.
163
L42.Yezi M. Idel,,Eros: Path of Unity and Polarity in Kabbalah", in L. Sullivan, 16.1
F. Merlini, L.E. Sullivan, R. Bernardini gi K Olson (eds.), Looe on a Fragile Ib.r

CTohnrefearednllc'ae,moofrethes2u0l 0f8il-o20d1.eIlla= fragilift. - Presentations of the 2011 Eranos
7 0, 2009-2010-2011
Eranos Yearbook I Annale
(Eranos Foundation / Daimon Verlag, Ascona / Einsiedeln Daimon Verlag,
2012), pp. 296-322. Vezi qi punctul de vedere al lui Gikatilla, in tratatul
existent, de exemplu, in Abrams, Parteo feminind, a lui Dumnezez, p. 183.
L43. Cf. Liebes, Studies in Jewish Myth, pp. 88-90; idenr., Studies in the Zohar,

pp. 134-135, 219; Har Shefr., Malkhin Qadm.ain, passim; Sobol, Partea 'Idrot
a Zoh.arului, pp. 126-198.

144.Yezi Liebes, Stud.ies in tlre Zahar, pp. 7l-74. Vezi qi su.pra, nn. 131, 134.

145. Asi Farber-Ginat, ,Cu privire la sursele sistemului cabalistic timpuriu al
R. Mosh6 din Le6n", in J. Dan, J. Hacker (eds.), St&dii d.e misticd, ftlosofie
qi literaturd eticd eureiascil dedicate lui Isaiah Ttshby (Ierusalim, 1986), p. 96,

vnino. lS6.e5IfIeI(reh(b1ar9a-R8ici?nd)r),m; poEpnl.l"io4, 0tin-W7D9o.,lBfqsliuoimnn,ter"onMdthyuascltei(creeadal.),TsAhapepularrgoeaiccdahilteisaDtilomuMei nedsdiinioenuTashl eoJfuBdPaarahisymeor,f

tChaebaPloem, .pepg.ra2n5a6t-e3;0i6d;eMrne,r"oLzi,gohCt atbharolau,gghtiiDntadrkqniepssse";udMoo-gptsiiinkf,6C",hpepm. i1n2s3d-1e4l1a;
Daniel Abrams, ,,oSecretul apelor de sus qi al celor de jos". O lucrare necu-
noscutd din Cabala castiliand timpurie", in J. Garb, R. Meroz, M.R. Niehoff

(eds.), Pentru Yehudah. Studii dedieate prietenului nostru, profesorul Yeh,uda

Liebes, Mppo.s3h161d-3in24L(ee6bnraiqcdi )p;oglei mAvicisahzaoi hbaarricAdshceur,m"oPooachiiinsfmdugl i post ln scrie-
contemporan
rile R.

creqtin", Kabbalah, vol. 25 (2011), pp. 293-319 (ebraicd). Pentru o noud

datare a activitdtii tdrzii a lui R. Mosh6 din Le6n, vezi Yehuda Liebes, -Anul
mortii lui R. Mosh6 din Le6n", curs de aparitie ln Meir Benayahu's Memo-
in

rial Volume, ed. M. Bar Asher, J. Kaplan, Y. Liebes (ebraicd).

146. Vezi indeosebi Liebes, Studies in the Zohar, pp. 85-138.

147 . Yezi Alexander Altmann (ed.), ,,Sefer 'Or Zaru'a by R. Moshe de Le6n", Qouetz

'Al Yad, vol. IX (XIX) (1980), p. 264.

148. A se compara cu ceea ce scria rabinul din Le6n intr-un alt tratat despre

cele doud extremitdli care cuprind cele zece sefirot, in al sdu Commentary

on Ten Sefirot, ed. Scholem, ,Ibo Treatises", p. 371. f.
TYeatises", ed. Scholem, p. 331. Cf. Zohar, I, gi Munk,
149. M"TCWlaonges, pp.287-299. 19b-20a;

'BI J 'IA 'loc 'qoxuDq2lDv-o1.1 'r$
qsaJaN-olt'u9e1 ulp gqsontr uI !S '6tr? 'd'"to1r.tp1uB7 DarolupC Dl nuoluauoJ
nps I€ €I BuoraC urp Brzg 'U rnl Eorocnporlur u! ufep glsrxa ounrzrl gls€acv'ggl tl
'(pcrurqo) gL-LL'dd
eJ(
'(466T) 1g 'lo^ 'sagpryg qslmaf '.,nr1uoc a.rds aur8.reur EI aq .rolalugs lalugs
yaBzqJrorrr€latr{" 'u.,(upa4 €arABH IS :qg 'J 'tloEt?op 'pnuloJ umutpa1o4 2V2.d, 4a
',,tn1satag qasp,Dq I\IIIN" 'ure1s11og-ueqsop rS 'V:91 ,oqgog snpoxg rt 'gi LT 'VgT
groJar eS -01
'6 'dec 'nzay1g nqDy-ap nbn4 e1 .ggl
ln,
'g 1n1o1rduc ug Pn
lurlulap €epal ruol umc uSe 'azouolaE raIuqEC Insuas u! 'pJ!/as BlsBacB urp
tolooDq urflredu gluuorfueru olso opun 'pI J 'III '1oc'tlouoqtlop-ot1 UE
qsataTl-ot1 -ol
ntag 'ugal up gqso4 u! plualslxa alfncsrp gluupodurr o rS rzea, tog.rn:cn1
rornlnl p aur8uo ap lcund uc aunrcdalefuS ardseq 'ZVSM'dd'tlo1oqqoy or
aqt lo sutSrro 'ualoqcs u! Flslncsrp alsa tunc e6e 'ee1-11ry I€ InInIoJas
E arurorl Bnop B u! psrJcs 'unnl errrlvtal11 u1p rolo-ra€ ardsep Baunrzrl II(
nc u.reduroc os V 'Ig 'te 'dd 'utozupo$ u?1t?7DW'geqg ru11 rS rzea :ggt .d
'lt'.1n1cn.r; ppace.rd €f€oC" 'lBurC-raqr€d u3 lecrlqnd 'eZLg 'J uaqcug6 'sW .ZgI -n

'gel-tgl 'LZ "u'gV 'dd'sutor17 paryDqtllg'1ap1 rza,r 'arfeuetua BI rolrraJar Bc :I
261$ pq.re,r BI ugaT urp gqsontr rn1 u e.raSrnce.r elrpupdsg.r ap Flsap erdseg .1g1
'(6991 'EPdrc1 Dl
'aqcszlr.rg '13) qsata111-oq nJag '('pa) {ouilaf 'V IzaA 'nlpantr In^g uI pluanu
to
-ur rS gcp.rqe ug psnperl '3ailns atdsap DauDC'snua1e.g-opnasd rnl a alreJ
'lL
o-.4u9'nldurexe ap 'a1Sasg5a.r es teu ep epuydep efura gc'aropol ep pund 1sow '0gI
'9 'd 'rysdoppe'qsapoQ-oq Tabaqg JE
rzaa 'selefug ep pqlsodurr BAar purg ec u3(y, m1 e a.relardralur o uluod .69I
'g
'III'lzgo-A99'6'Idd'd'o'r1p'gosq0doIo3l'qda'tpdosa3p'luo9rralp-In'.tSuogrbpo'iu1ran.lFtoguq,r'coqg.€rarulgopple.qrcosqgaqpnoed$1-coartr1?esdrTpuaqba€arrc1egcpup'.!run€elnclluaIourJar.€rc1.5I .ggT
eg.rnnprze.r" eruEelurs nc e.reduroc as V 'ZI 'd 'e-II € Balred '(Zl,gI 'SJaquo-I) t!
soqqd io.tp11ty'fa.roy urp u.rrde$ sugould 'U eoI-IIIAX IB Inlocas urp crprseq
In4souru €[ rcrunu glep.red o lgadocsap urv 'gr€r olreog eur8elurs o alsg IB
'gg'Ag'uu'28-18'dd',,ssou:1.ruq q8nolql 1q5r1"'uos;1o1y1 1* lzon 'gg7'd'Lgl
'Z,e 'rt'?,9'd '.ssau>peq q8norql 1q8r1" 'uosgloTyy to
nc ereduroc as 'Ji
'€
e rS 'lgcre.rqa) 6l-L 'dd '(Zg6I) 11 '1ot'ato1E1od lqlmaf ut salpnXs TualDsnraf ,I3n
'nurslepnr uI caJE Inlrru urp Arloru rnun ezoJroru€lotr^tr 'srpurud ug erro1g1g3"
'IopI 'W rza6 'rcrlue pa.rE lgosolg a.rdsep eq;ro,r olsa pugc '.tot1og ug rS u9e1 urp I
gqsont m1 ap gfncsp aqlrrrnu€ ug r$ glsxa agosolg e.rdsep aunrzrl €lsuoc€ '€our
Bararpd pdnq 'ggl 'u 'p 'dec 'o.tJuz rcqqep uql FI I€ orapa^ ap lnlcund rzal s
'ra.ro;, p.reogalue ec g6 orlrqcoc o ec ogoso11l ardsoq 'UDruq7oH 1de.rp pleuorf a1
t
-uoru lJoaun olsa arar 'fiqEIoW 'eur111n n 'qoluqtlo:El'gutJas enop € olso nu
plecggnd earelnd Brarpc lr^ulod earela.rd.rolur aundo.rd uosJlol6 '? 't'gg7, '
-VgZ'dd'alouot&atuo4 aql to 2loog aqJ ugorl ury gqsotr{ rn1 urfrpe €l ss Blou uI .ggl
t
'rnlnpr ufuaza.rd ap E?ElcaJB €ar alsa p.qlas q11euy rutu eai
ldey ep pc osarer 'sns r€w gIapc 'q?g7, 'J 'lI'mln,nqoz e lolDqylaH €op€d 1
ug plualsrxo Baunrzrl nc luaurSurg rnlsace ur{eleduroc u1q 'qggg I 'uapt% 'ggl
'qlsolac eeunrcdalafug a.rdsap EunrJ rnl pluour8e.r; o,tlut vat rS !11 .u '
'IgE 'd '"$|?lTuI^IC IB npr InpugC" 'lapl uI lecqqnd 'qtgg .tgl
I 'rp uaqcurjl1tr 'sW 't

o
.
-
.l

,

'3AI-60I 'dd '(lZOf ) IXX.I 'lo^ 'ftylCW'"uga-I
ap sosotr l sop UFTIoS aqcsrls{tu aluuerlaqun aurg" 'ureloqcs woqsrap IzaA 'ggl
'bbs 494 VaL'Zgl
'dd 'uosg1o11 q'po 'a?DuDr&auto4 at11 Jo 2loog aqJ us e prceds pan .191
rO,'Ogl
'ggl 'IgI 'dd ',,9iurr13-opnesd r$'VpgluZg'fdS'u'uepsqtuelplv"'p'zeo'roo,rnyn17S

8rr In"rnyu vsNlcruo Is oszsNr n( rnT vsulcNyc

114 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

166, Vezi supra, n. L02.

167, Shekel ha-Qodesh, ed. Mopsik, p. 13. Vezi qi ibidem., p. 78. Pentru o traducere

francezi a fragmentului, vezi Mopsik, Motse de Ledn, Le sicle du sanctuaire

(Cheqel ha-Qodesh) (Verdier, Lagrasse, 1996), pp. 101-102.

168. Vezi Guide of the Perplexed, II, cap. 26 qi 36. Oricdt de maimonideanl este

de fapt inlelegerea frlosoficd a secretelor Torei ca tratdnd nu atAt probleme

textuale, cdt mai degrabd despre realitatea naturali, ea se regiseqte totugi

in gdndirea cabalisticd a lui Abraham Abulafra. Vezi M. Idel, ,,Despre secre-
tele Torei la Abraham Abulafia", in B. Brown, M. Lorberbaum, A. Roznak,

Y.Z. Stern (eds.), Religie gi politicd tn gdndirea ebraicd,. Eseuri dedicate lui

Auiezer Rauitzhy (The Israel Democracy Institute, Merkaz Zalmat Shazar,

Ierusalim, 2012), pp. 415, n. 200, 438, 449 (ebraicd); Ei Idel, Seoets and

Pearls.

L69. Sh.ehel ha-Qodesh, p. 104.
vezi, de exemplu, l, f. 2a, II, f. 180a
170. Pentru Zohar, eetxce.,mqpi,luinppre. pqeta2t1e.
Mosh6 din Le6n, Shekel ha-Qodesh, de
rdnduri, ln R.

Vezi gi Munk, M4langes, p. 288; Scholem, Origins of the Kabbalah, p. 427,

n. 145; iar mai jos, cap. 3, n. 235, Ei-cap. 5, nn, 14, 175.
I7L. Studies in the Zohar, pp. 96, 98.

L72.Yezi ibidern, pp. 85-138. Vezi qi IdeI, Ascensions on High, pp. 125-126.

L73.Ypepz.i2S08e-f2e0r'9A,mEui dcohpaia-tSdmuaelribt,aptimubldiceatNdadhemSiacsh,oMlemig,do"Rl .YMesohsuh'oet,meic-Bl. uCroghoesn",,
pp. 59-60"; vezi indeosebi nota de subsol a lui Cohen la p. 59, r. 16. Vezi gi

Shaked, Clarification, pp. 134-150; qi infra, cap.2, ,Cdtnva decadologii caba-
listice ale rdului qi binelui". R. Mosh6 a fost studentul fralilor R. Iacov qi
I,thak ha-Kohen. Pentru o viziune despre riu existentd in scrierile lor, vezi

infta, cap.4, ,,R. Iacov ben Iacov ha-Kohen gi fratele sdu, R. Ifhak ha-Kohen".
Vezi Ei concepfia lui Ibn Lavi, in Huss, Monturi din aur fin, pp. 129-130.
O concep$ie intru cdtva similard se afld in R. Bahia ben A"ger, Commentary

on the Pentateuch, despre Facerea 2.4, discutat de Gottlieb, Studii de lite-

raturd cabalisticd,, pp. 14-15, deqi gdndirea nu este menfionati. Trebuie

subliniat cd R. Mosh6 din Burgos a frcut speculatii qi in privinla relaliilor

sexuale dintre Adam qi Lilith. Vezi Scholem, ,Moshe mi-Burgos", pp. 194-195.

174. Yezi Liebes, Studies in the Zohar, pp. 134, 224-225, n. 298; Iris Felix, Capitole
din gd.ndirea lui R. Yosef Angelet (tezd de masterat, Hebrew University,

Ierusalim, 1993) (ebraicd); Si Meroz, ,,R. Yosef Angelet gi ale sale oScrieri

zohariceo".

175. A se compara cu lista citatd din cabalistul anterior, R. Yosef din Hamadan,
n. 76 supra, care ar fr putut avea un impact asupra lui Angelet.

176. Ms. Londra, British Library 767 , f.230a. A se compara cu viziunea existenti
in Zohar, III, f. 80b, qi la Wolfson, Lurninal Darkness, pp. 88-89. Cf, gi Zaehner,
The Dawn & Tbiligh.t, p. 215. tin si subliniez, pe urmele lui E. Gottlieb,

c{ existenfa tuturor contrariilor, inclusiv a binelui qi rdului, care existi in

prima creaturd, ha-Niura' ha-rigon, se gdseEte intr-un tratat anonim ?gftol

ha-Kofer, care este fre opera lui Gikatilla, fre foarte apropiatd de el, existdnd

lntr-un unic manuscris, Ms. Vatican 2L9, f.7a-8a, unde se spune, inter alia,
gi ci ,,rdul qi tenebrele se afl6 primele din cauza existenfei"; a se compara
deja cu importanta remarcd a lui Gottlieb din ale sale Studii de literaturd

cabalisticd, pp. 115 qi n. 44. Vezi gi infra, cap. 4, n. 55.
ale secretului incestului in Cabala
l17.Ytiemzpi uMrie. "I,deKla, b"bInatlearhp,revotdl.ril1e2 cabalistice
(2004), pp. 89-199 (ebraici), pp. 149-154, unde

discutam despre posibilitatea influenlei maniheiste, in care existd, de ase-

menea, conceptul de amestec. Acum prefer alternativa zoroastriani, care a

JB aBJzEocloldurFoerudlsl oaqld'sIIaIp ocrreqoz alxal rolnunuB Brrnrl ap al€p alrrploJdJolur aa
pc ,ptuot.n1 otnqplptnug ug
'l0I 'tgl 'Z0I-I0I ,66-16 'dd -osE
-'oqeae1remuurrarufprtSryur'zarolfu.frugegcg4s1^ooluscar€pcIee'{Uau.rrr1leuS;repl.zreEonalau'sn6ergxooIJuo.orducn,u1eargdrzasayeaq'p,ue.crsg,1rg'runr€1,fgctlrsllrngy.rl,-n.ouJdtJ1u'JlrerDrauqr.prrsouao1asIl.sruer1n1tpnnspdlssvuel.x'g6I apur
up:IzusoaoJqAqnosA'sxor€-sc€craer{lr?l?'zp9?Bl"g^crE'peIOn.r'ldd'nUsele€c"plr'sSorS.et,tr,.uu.rrdtnas.qyrecAopnylla-Cealaqlsl'exS{caBtel1r{.aV,i,I.rrird.lfUgs1.adr,g.ndrne.r,ds.ftruouertrr11oeoap1gleee.arr;a5tlrelluS.ruau7paaal,dq(cpeoan$yl4d-rgea.aqcspapr,qracoelrcnrye1dV1 .Z6I
'V9-29 '99 'dd 'utorupoS utlttUory ,llaqs rBH 15 lzon €I€
'sns ruur pleaola ugoT urp rnlnurqeJ Eaunrzrl ap a16e1urue oJBc gJarueur
prn
o-rtul gur^rp e'Ieor^rp'u.togb8o1ugg.tcgs, elSsg'6!Cas'Lagr'€dc ,(atlgrr6nlnp.urzrrolBr sen.rrodJs)epg ,Z6U .d ,(Ig6T -16T
.1ott,,toboa rO, €.1€
'Erl€sruoJ) II 'qg8 'e0, 'J'qoluoj rn,lqs '06I
'o?l
purcsap olor alolarcap pr purrgu 1e rrfncsrp o IB uI '.p16unt1go;',pu.gql6asIIEIrar,tluBapurtpql.6gI
g-rqosCol?Iq"'st'{ogrrBIy-SE'AgaIprnl'€dl ldorcp',q,IuaoprCr1aelI€4otruBp'clangqpldugeeulrslrJuoogl'd.Itlru.ouUrlrarl0lq1n16ngp1d,za'aoatr.6nr'qaq,'q,0lr,o6ur9q9pgIl1rnyoI1.3Jo'{.sqqEuaraSoqqttdissiIs6ooaIrrSgy.yd-l-,oquq.cruaqqr,looDootlpnoanrUaq$oocaCapgJl'B..9Lggg1II pu91
'Iarlsucly gasotr r* ,ro;, ua$ uaq
arrlsaluBJ nEs oorlaqlgs ep.rnpugS ardsep plueurSe^.orgJ ura$ 'U ml ola$a uI uloE!!
,,,pul,rlp
Ba.to8Brlar rs 'qa
o,r?o;p, orulne$qr.rgll,y, ,7os.udoedcs,aog.lt,!u,ut r1a3loIqzacgA teu
1npr :(07pI B'c0c/I- '0dg'g,,Bl IEU1cer):U^CoJqudrees$ol.ue.Uq .ggT Plu
.pg1
'u€l
'aunrsJaa Enop B glrqrzneld e.red es rur orru tret,,,cog",Jp, .ggl
IJAI
IncrBruure ec r€.rep'.,pururn1" gcrpe't6,Increrqa ec plrlo ogsuaoledosdagU"?,tLur€aulorqJocgd .691 .fl11
alol
'0lI 'd '.,eilpB:UC qdasol 'U ol polnqrrlqy '96
'prs€Il-aq €pnqa uaq pr Bq 'U rnlnlsrleqea epocS u! oluolsrxo rolrrolnc JOII
aIn
p.rolnfe nc eunrce8nr op olrcruqo? nrcuu1na1pnuurn{uto(pcclreu.rruqdar)uotIc-Ture.d-rdrS.(tu6a6loIq.crusrluosp
lecqqndau tunsuodsat -41?
un lecrlqnd
-nral 'ssard sou8etr\l) tEsua1tly4 ranaH 'O ntog mTntosaJo.td apupap opqoC fu
16 pctotqa agloso1Tl ap ?!pn$ .DIDS 1nl n6oug ,(.spo) Fraquosog .g ,1ueur '08
-BIO 'O'1apl 'W ug'.1efr13eu crlsrleqec tunsuodsat un :oluopc 18 rlouonaolf
uu'r''7qlgIreroosoarappI$I$pn-lIoE8'u'@U'IUyeg,"I-""qoI'ir7r'z1S'ardqlo',dd?e.;geD',uquc'pu,zr,oareu'lgneer13vpO$gp,'oZ1E'uqUe$'odr€rpurdgpo1rplnSnn'eqI(elqu9qo€rdael91aazu6pr'rs.r:llc(Eeo)III3rguengeperIIlrJn-c'uUr0'FnS1argro{qreotaIisBg(ls'nOpy'lodrppaaonVdecospc.reat4usI,.ntolryEdgq.r,ItczSuoec,ea,ylf.,q-ealqpsqoyu,0Irdcp1/gagouesu:s.ge$roJureql7,1rop1,qn€fpdruqc1uosncesealrxa)age\aguoq^r,lgouro,rup,u1qJ-,q{ueDuru.ug:rtr.ll1rae8pafa1l0ro$yner{?1qtaujyucazoJ1eggr,Sgqf,z0uo1I,2uzaetz?:aao1uaogq1A1r,;l .IgI ',.u
e g.rgy 'rarfee.rc ueunrfceyred rS ng.r e.r1ug grn1g3a1 ap nlduraxa l1u un utuod '0gI
'a1red o lgcap plurzorder nu erfncsrp eluaze.rd va
ar€c urp IapI ap lnxalduroc erdsap allntu ruru rcre unds ps 1od nN'gZ"d'6LI
'..BLrnT rnl rS
-E
uB'rIr!BfgpqccBagCprunurfIrrIapnsp1ra6rr€Srreele'quurrnoIrlBfcles'ooglcrnaeqdBr"r'gIl€u'dageunJrof,poo.rtaeltlitartocrpSo.rrrozlJuear.p6,aLa2uz,nal.fdlcua.r;1sr1erdS.1oreS,rlen,.sgrcrabalor.rraadsr.rtergqs,'g71 rS
tu€
'Esnlcxa rnqall rE-u a+sraq
-Iu€ru osJns .roun rnlnlcedrur Bol€trlqrsod lcru r$ap .aalseme a.rdsep acrlsqeqec ts
.ropr$decuoc e eur8r.ro o uc 'elsraqru€ur Jolasrns e.rdnse lcudurr gqeqo.rd lnae
,L
.I?

011

p1

'l

1n

'r

-4
r$

o

a

A

a

srr rnlnyu vsNrcruo rs nf,zsNr{nc rnT vtrulcNyc

116 TREI TIPI'RI DE RAU PRIMORDIAL

fi legate de rdu sunt de fapt anacronice, vezi Har Shefr, Malkhin Qadmain,
pp. 100, 167. Conceptul de riddcini ale judecIlii are o lungi istorie, qi a

fost dezvoltat in special in Cabala secolului al XVI-lea.

194. Adic6 si utilizeze abordarea cabalistici a rugeciunii, aga cum este formulatd

ln textele lui Luria.

195. Termen larg rispAndit ln teosofra lui R. Yosef din Hamadan, ce se refere la

lntreaga structuri sefiroticd.

196. Zohar, II, f. 153a.
197. $a'ar Rtnhha-Qodef, p. 25. Despre a mAnca in Cabala luriand, vezi Ronit
ZMg"Kiaearrriiwouozal,"(nI."eaSrheunlseacinlfiimuan,ci1tud9l9in2d)eR, .paEpm.f2rdallni-mc2a6"P7,einn(ecbiRer.rai:EicPlii)or;erq,diiYciaa.rLdluigeiibLlenusrc(iaaepd.lsa5.),I,e-CAruamsbeaasllitamecluuqlii

198. Pentru mai multe detalii despre ritual gi rdu, vezi infra, cap.5, ,Mitul lurian
qi indeplinirea ritualurilor evreieqti".

199. Desigur, cobordrea este cltre lumea cochiliilor, ultimul stadiu din cele patru

lumi cosmice.

200. Dupi cum afl6m din continuarea discutiei, perfecliunea este legati de repa-

raJie, tiqqun, adici de un caz de perfectibilitate.
201. Sha'ar Ma'antorei Rashb!, publicat in Cornmentary on Zohar on tlte Song
of Songs (Ierusalim, 1898), f. 61b. Despre acest text, vezi qi Bracha Sack,

,Mosh6 Cordovero gi l{hak Luria", p. 333; idem, Cabalo lui R. Moshi Cordo-
t)ero, p.246. Despre chestiuni inrudite, vezi Freedman, Man and the Theogony

in Lurianic Kabbalah, p. 119; qi, de asemenea, supre, textul lui R. Mosh6

Cordovero. Vezi gi infra, cap.5, n. 176. Este posibil si avem aici o formi

de paralelism lntre doul decade, intr-un mod care amintegte de conceptiile

cabalistice pe care le vom analiza ln capitolul urmdtor. Pentru discufii ante-
mariloeoaasrreatele,dev"sSepzcrireidecereijaizozCehocarerdieomevoea"rr,ot,pirpi'O.inr32YC9a-aq3ba3ar3,l.av,Fovele.nz1tri5uM, rpee.rco1tzi4f,i0c".aRPr,eeYnsotarsuueflrdeAqcnqtguifeinclaeprterigani
semintei virsate in van a lui Iosif, vezi Tiqqunei Zohar, nr. 69, f. 110a;

Wolfson, Language, Eros, Being, pp. 310-311; qi Mark, Reuelalie gi rectiftcare,

pp.237-239.

202. Yezi supra,,Literatura zoharic6".

203. Yezi diversele puncte de vedere din Migna care afirmd cd uneori gdndul este

capabil si descalifrce sacrifrciul.

204. Yezi Tishby, Cdile credinlei gi ale ereziei, p. 26.

205. Vezi Ben Shlomo, Teologia misticd, pp. 64-65.
206. Tishby, Cdile cred.inpei gi ale ereziei, pp.26-27. Afrrmatia sa de acolo, cI nu
existd riu in gAndirea divini in scrierile lui Cordovero, ar trebui, desigur,
corectati corespunzitor concepfiei citate mai sus in acest capitol qi cu atdt

mai mult ln cap. 5. Yezi qi Huss, Monturi din aur fin, p. ll3.

207 . Cf. 'Or Yaqar (Ierusalim, 1986), vol. L4, pp. 44,49, 9i vol. 7 , p. t79; Ei Liebes,
,Cordovero gi Luria", p. 39. Vezi qi afrrmafia absolut explicit{ a lui R. Shabbatai

Sheftel Horowitz, un urrna$ al lui Cordovero, ln Shefa'Tal, f. 18ab, 52a, in

privinga efectului imediat al intenfiei care survine in g6ndirea divind purd.

208. Ben Porat Yosef, citAndu-qi maestrul, f. 44b.

209. Pp. 186-187; vezi qi p. 162. Trebuie subliniat faptul c6, in propria-i snalizi

a Zolnrului qi a iabalei in general, Franck ia mult din'Idra' Zuffo'. lnclin

si vdd in posibila sursd a lui Hegel un text care seamdni cu fragmentul din
Derehh'Emunah de Ibn Gabbai, ed. Shatz, pp. 54-55, pe care il voi traduce

qi analiza infra,in capitolul 4, Meir ben Ezekiel ibn Gabbai: coaja precedi
"R.
fructul".

IIPT.IA 'scSou 'O'CI ap pc.r+ 'nc13o7 :1p\u! oauDd 'acL/osorul roplull?i olpadop E
o
-nug :uJ;or.'pB4l tal 'd '(c/,or 'proJxo .ssa.r4 uoparelc) arsll€la l\ op .puJl U
u
'ctEo7 s1aEag uI 'gg $ ' 7:1'cg8o7 aqJ : sacualrs Tocttldoso1ty4 lo otpaodo1ctcug .?,TZ
e
tueqly 'ssa.rg 1q619) Lusnlralos7 LrraJsa41 oj ssacrv ,uapt ltutssnd (766r .
'ssard trlgns) ,(000A u
,(ueqry I
auoqg 'qO ap .pe4, ,tustcr.tapsg ura?sagl u salpn?S t6
:1tollrpp.ll 'uo1lout8otutr 'ttldosoaql : nlduexa op .or^red ouro?uv mI a1u rrpnls
carlredusrraaq11-gagq7l -pLuguZ.,d8udr1,1(ga0qc0gA),1Za8e,g11I rt
alaluelrodur rzal'nes Inlxoluoc rS ourqg,g
't8o1oatlg puo ,(Soioaq;, n
,tt1dosotrtq1'.Urg Jo
'1''g rS rze,r'aruqgg rnl rolasrns e ar{ecrldxe gll€ 1
'eruqaog"'q1e.r.gc141 sne 8'.rngdoqcg" ,uraloqcg .nldurexe ep ,lzen .Bs o uluad
r
'III-00I 'dd'"s1qcl.1q iralruc uI
a
urlqcnaU op olunior ?soJ nB nu lsrluqsc lsace €l alua?s*a ng.r erdsap elyrfncsrp ?
a'ElrutoursaupeurlrplnrIanrCrzgv 'g e1 nuesg8 as runc eiu -
r€ urlqcnog l,tqt71 a,rdsep rrincsrp alrrunue
FD FIBropu! !
orcru plsrxa nu rSaq "aurqgg

rn1 ee.rrpug8 'e1eod lcarrpur 'leiuengul U Fs €leqeC ardsap urplcnoU ml
elrrprcnl Bc €al€lrlrqrsod nnce-.sluIealprzgarSrp1rguc E,gA,or,c(oayls1eg1.gy .gfuengnrr
EruroJ €lseoJe p8eau nu e1 lrre;a;r ep
pc a?,€ol .u .gg6 ,g .u

'LLZ 'dd'auqeg qocof ap ayt1doso1tt1d o? Es Borercnl uJ lu€soralur I€rralpru
un ezuolrc r6ep '9.ri(oy r3nlo; 'o1oce gleuoriuaur egu.r8orlqrq r* 961-961 .dd
'apqp} o7 ap suo4dar?U.'('spa) Iarruop,Xlasro ug ,...rnoures9ru un,p anbruo.rqc
lo orusrluulsalo.r4" 'leuuaey arcnl r$ 1I .u .Z6g .d e1
:opq€C ,luap! ,.gZZ .gu1.e?1r6c Iu-gg6e.Ir8,ogqgq-lr,gq
ul 'ggl-tgT 'dd. '?utag 'sotg 'a?on?up7
lurceds
p' 9pgq-pqgD"ydda'qncqlry;'stu?rraty71'17'p'qed1a2uy'uuoesugr1eoS186lg: t-glptg-lrqgcfs.d.d6,(9u100.,2,u.puqnqeuqxzroagrp4,peu4nceaqu.rroqqg;g)
qo{Bf" 'uuuura88rg-1prurqrs urloqlllA :6I .u .g0g .d ,(g002 ,ue8urqg;, ,.re{eur
-olN xpl tr) 119,16-.ranuqa8naN €{Iuontr .pa 'uo11o7uolluoy-tto4nt&a7u7-uo4dazag
-:-Eoudguoaa.prqqsllgupypuouuqnl'eEucruunesrtrpcog1lc4e'lqnduyspeuqguqn'e,z,y.l(q.lra,nLqlu;p,eu"ge'pq7elnup3an1atogl3q58oargsououoqrsrlrlrJllooveu:(eo9qr6l1n6:l1oI u^.euau€gr3ullau11cnqr18!rso1)l
Spupnqqqaonxstaat7eu1'z?auqqc1qal7qcpnulcnsaa8lasquQotgg.dlaaqzaztuDa$uqtans47aJn?sntupolnt1lpou.tol datruqoc,uuanplyq:gagt fs.lda
IsBaIpcaednsburls!'dgugr Vla-gs?atg'dprds'e(9p6e6nIb)rsgz1(7qd'seul?oNt7.,q,alot psgapoauruteoslsnlqsJi9a1p
annay..so.r11a1
.d ,.,s1qcr51 sne
'lgg 'dd 'qo1oqqoy aql Jo sul?rr7 ,uapr iggg ,ggz- LtZ
8un;doqog" 'uapt '.ggV ,tofo741 'welaqcs rnl a1e rrfe,r.resqo aloluelrodwr rzen

'g0Z '06I 'dd 'spua.g,

'E1eq€C nc 1nllu nes IaJ un-r?u! lBzIrBrItuEJ Bro aruqog ec undnserd rrrol€locrac

'p.reue8 u1 '96g-?6g 'dd'auqzg qocDf ap atqdoso1ttld o.1 'gtf,oyrzo1 'olrrucnl
a'0le0o2l'gn0€Il'sgta'0regr'1u,J'd'a.cdr'luelaspodtqr 3lipyll6lupae6a'p90a12e1.rd.re.1(o1d6o6Il,ufun€sq?lvrt,asNsarSr4optrr1l3qencgy;
:-cau4lsautn1g4lal1iougrp'slusro1oeJnaBr11ypd1coesrpolo7ayrl1ps4auvtE.anprg€zaqea7ar.-?rqauf8gtnasraeturur.anna1cqausrSSeearq1.7ElIeoB.rqdfBst1eCdpoaa.tplfSloelc1qgu.ronlzodr nelspreaacclpu.aryuugIq1guugVf
e1 efap plsrxe rrfplrur^rp Inrorralur urp al€llpnp pl1e o rS pc snds arnqa.\L .IIZ

'1VZ-ggT'dd'(1002'uosuory

uosef) {18noqa urapory puD luanuv u1 sa.LuaqJ 7,oBcut1tsatg74,1sloFrlgm,aaEfD:nsE.toutD1Td
-DpW cl?sllpqgoy 'qo.rq 'T proJuBS 16 :?0I-00I .dd

'uosJlol\ :OgZ-gZZ'gZZ'dd'(966I t€urrolA,1.re311n1g.y nu?tpo.ro4 saqcsll
-a$av sID olDgqDX rap a1toarlylco.tdg arq taqclry suorpuv igm-AgZ.dd ,(0I0U
'urpag talfn.rg ap rollul\) s{u€rg 1ne6
rS Frequazlolg uasrnf.rlsng pard 'pa
'uosnag puo zllto,t 'IIA 'Io^ 'tust1napl uouraC Jo t1ooq.rcai1 u1 ,"ursrupnp
o1 drqsuorlelog s.rusr1eapl ueruroC lfce8al cqsrleqqsx ro rusrlnuas-rluv
.reuu1" ':1uerg InBd rzol 'epqeg rS le8eg nc prnlp8el u1 elcadse e1p a.rdsag .g1g

Lfi InTnyu vsNlcluo Is nozsNr,[no In.I yflulcwc

1T8 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Bogdan, Constantin Floru qi Radu Stoichif[, cu contribulia lui Pavel Apostol I

gi a lui Gustav Offenberger, Editura Academiei, Bucuregti, 1962, p. 171 - n.tr.l c

273. Ibidem, $ 87, p. 127 lftad. rom.: ibidem, p. L74 - n.tr.l. Aceasta face parte i
din controversa dintre Hegel gi ceilalfi gdnditori idealiEti. tin sd subliniez
I
cd, aici, gdndirea purd nu are nimic a face cu conceptul kantian referitor la
^
gAndirea care gdndeEte in afara unui obiect. Despre necesitatea edstenlei d
rlului induntrul divinitdfii, vezi mottoul pe care l-am citat din Prelegerile
de istorie a filosofiei ale Iui Hegel. Despre conceplia lui Hegel in privinfa rdu- i.r
lui, vezi Peter Dews, The ldea of Euil (Blackwell, Malden, 2008), pp. 81-117.
Vezi gi textul zurvanian tradus supra, pe ldngd n. 10. ir
2I4.Yezi qi ideea lui Hegel potrivit cdreia rdul este legat de un act de cognilie.
Cf. Lectures on th.e Philosophy of World History: An Introductioz, trad. de :
H.B. Nisbet (Cambridge University Press, Cambridge, 1980), vol. III, p. 206.
215. Ed. Abrams, g 109, pp. 193-195; Schneider,,,Mitul Satanei in cartea Bahir"; 1i

qi Scholem, Origins of the Kabbalah, pp. 66, 148-149. d
o
2L6.Yezi Pierre Deghaye, ,,La Sagesse dans I'ceuvre de Jacob B0hme", in Sophia ir
et I'd.m.e du monde (Albin Michel, Paris, 1983), p. 174. d

2L7. Theaitetos 176a. f(

2l8.YeziId,el, Old Worlds, New Mirrors, pp. 162-164; vezi qi pp. 111, 169. O alu- d

zie la termenul lui Schelling dunkler Grund (,fondul intunecat" sau ,,baza e'
sumbrd") apare in aqa-numita ,,celuld germinali" a Stelei izbduirii. Vezi
Franz Rosenzweig, ,,Urzelle des Stern der Erldsung", in Kleinere Schriften S(
(Schocken, Berlin, 1937), pp. 357-372. Vezi Koyr6, La philosopltie de Jacob

Bdhme, pp. 280-281, iar in Cabala,vezi infra, cap. 4, n. 110. Vezi 9i Christoph

Schulte, ,,Zimzlm in the Works of Schelling", Iyyun,41 (1992), pp. 21-40;
idem., ,,Zimzum in der Kabbala Denudata", Morgen-Glantz,7 (1997), pp. 127-
1401, idem, ,Zimzum in European Philosophy: A Paradoxical Career", in
U. Haxen, H. Tlautner-Kromann, H.K.L.G. Salamon (eds.), Jewish Studies
in a New Europe (Copenhaga, 1998), pp. 745-756.
Zl9.Yezi lucrarea sa Godhead and the Noth.ing (SUNY Press, Albany, 2003),
lndeosebi pp. 31-32. Pentru o formulare anterioard acestei aborddri a lui,

vezi studiul s6u ,,Hegel and the Christian God", Journal of the American
Acaderny of Religion, vol. LIX (1991), pp. 71-91.

220. Existd intr-adevbr in mai multe texte cabalistice expresia 'Ayin Gamur, care
hpyopaeteresfisetr.aVdeuzsi,{decaex"neemgpaluti,viNtaathemaabnsidoel,utCd"o,mdeanrtaeraiuinlsaeSaemfenrdYeintziradc,e, spteubsluicrsaet
in Scholem, Studii despre Cabala, pp. 94-95, n. 37.

a?rEd cBJ oc eriBruJoln op aruroJ o?Inul $uritunorcyteolep.cEaeI?-nAcIsIo3unInclo.c[nesu

uI IrqBqoJd a+JEoJ esrJcs 'ual{Douncag

-Bruou luoulalc inl a?TnqIJlE elrJalJas +uns nIJoA ellJndlurl uI rlsarer^a
arua8ololrru Joun BiuazoJd nJluad eldruoxa alaludbulJd aJlurp 1nun
'aluapuedapur rA alFre;rp

pincsrp e?lntu ruru oreraprsuor uI urgnl FaBp alrsp8 g 1od rzaaop rorpc

ep 'a1e.l rog"relnd B epecap Eeuaruase raun uiualsrxa BI areolrJaJar
avrgl Be?Elrqcrluv urp arJoa? o Elsrxo qBarer,re rJncJeJ alrrunue uI pc
elsa Barr ezalodl 'punq Bac ad o-pugpacerd Bc psrJcsap alsa BoJ Bpecap

'rrnzuJ aloun uI 'acr?srl€quc olac uJ rqasoapu3 ,ele,rerparu olasJns uI

opecep elqnp rolsece elalap.rud rodu ep.roqe rorr rS 'e1er Felnd oraz Jolec
u 'e1ppa1ec esndo 'aunq r.ralnd ecaz urp glrnlrlsuoc Boc ,arSolopeaap

rereopJl learrceellvpncp'mrelrlJunrrdpuaaprgouurouop;uglerrJeuo1Jelog5Jlear1acuuroinnrceasiuprpeIpaJJooldsuBnunIonlau?.Jxrdeospluaropscu?ounccI su,rrrpqinrEudsrl 1BoaclcJIBonJuuusJI 18:
lurlsgd nu-s eJBc.rep 'pcrurqo equ{ ug rlSarar.rre olasJns uI olualsxaur es
'rqca.r pur rr8olopucep pie;e.rdns u1 a+Eocs a ap erzeco o r5 arnlrlsuoc eJ
ra 'rqco,r reru atual Joun alu pp1e.rd.ra1ur rou pugluazrur ,epecap ep
u
eruorJolue r.rndrl Jolsece E eJuurqruoc ap rou rJnpou reop nu tIJaJo E
'F
pcrlsrleq€a BJnlEJolrI ec undnsa.rd na 'rin1o;, 'eruo.Eorusoc ri egosoel '(

ug lucnf nE-I orec ad rnplo.r ap rS Jol rIJnlBu ole rou Frgle.rd.ragur sa

allnru 16 rc 'apecap ap Frndrl elsaru aJ+uJ ol€crlsgos reru uieurquroa u

JBop nu rueAe acr?srlequc oIIJnlBralrI uI 'snrpotr{ rnlnlg lnlndacur .L
:6
EI ep purueao.rd alac erunuu 16 'rrz.rg1 ni1e1e.r luns rq.SereJla elo?xaq. q
uI aJsc 'exeldruoc reur rrincsrp roun rr.rarirur 16 a1e eJ?urp eroun rug8
q
-nfuoc Bolelrlrqrsod 1up u ocruouer olo1xa? uJ apucap ap a?uepuadapur u
Iarcnedzll16roplgt?las seiouceelsz rJxoglo'ceao+InBcnsouusncrc-aruurrqqu+JunInsupsrr?cp4nar
rala,S uTp lrnsrqe tz

uI FlBaJr lsoJ u e
EoIunI EJoJpc p"ro1n[e nc rJrurnl oaoz Jolac B nus oJeo?ea.rc r.rniunue
-
ecaz rolac ue.re8nepu 'cIIqIq Inursrepnr ug raun.rod acez olaa t6 Fptd
acaz oloc :FluaprAo alsa gcsBIaJAa BeJrpug8 u3 rolepecep eiuepodrul

rusrcpnr uJ 16 osrns olarurrd uJ oln8olopecoo

IBrprorur.rd pg"r r3

acrpBcap olrJn?cnr?s

u plo+rdBc

I2O TREI TIPUru DE RAU PRIMORDIAL

din concepliile categoriei socio-religioase mai degpabi vagi a iudeo-
cregtinilora. Mai mulli cercetdtori au atras deja atenfia asupra acestui

fenomen, incepflnd de la mijlocul secolului al XIX-leao. In anumite
cazui, afrnitifile intre aceste scrieri 9i textele legate de mistica

evreiasci sunt cele care au fost semnalateG, cele mai importante frind

similitudinile dintre anumite disculii din tratatele pseudoclementine
qi Sefer Yetzird.T. Dupi cum a subliniat Jean Danidlou, unele teme
din aceste scrieri amintesc de viziuni existente in tratatele gisite in
gtotele de la Qumrans. intr-un mod mai particular trebuie subliniat
faptul cd Shlomo Pines n-a afirmat cd textele pseudoclementine ar
fi influenlat direct Sefer Yetzird sau viceversa, ci numai ci unele teme

din aceste tratate, care circulau in anumite cercuri evreiegti neidenti-

ficate, au fost impirtigite Ei de anonimul care a publicat Sefer Yetzird.s.
De altfel, aceasta va fi gi ipoteza mea de lucru in disculiile din acest
capitol, si anume cd materialul incredinlat scrierii in cercurile ebio-
nite gi iudeo-cregtine reflecti, in unele cazuri, idei gi teme de origine
evreiasci ce au reverberat qi mai tdrziu, nu neapirat intr-o formd
scrisdlo. Se pare ci subiectele potenfial pertinente conservate in aceste
scrieri, importante pentru inlelegerea istoriei literaturii esoterice
evreieqti, nu au fost epuizate incd in cercetarea de specialitate. Doui

teme care vor reveni in disculiile medievale evreieqti qi care se gdsesc

in aceast{ literaturi meritd o investigalie detaliati: pe de o parte,
faptul ci riul precedi binele, iar pe de alth parte, ci o decadd negativi

constituie paralela uneia pozitive gi, probabil, o qi precedirl.
lntr-un discurs atribuit lui Petru, in cadrul unei lungi confruntiri

intelectuale qi exegetice cu Simon Magul, arhiereticul care a venit

,primul", adici inainte de Petru, citim:

Cnci [...] Dumnezeu a statornicit pentru lumea aceasta anumite perechi,

iar cel care vine primul din pereche este de riu, iar cel care vine al doilea
este de bine. $i astfel, fiechrui om i se di ocazia judecitii corecte, fie el
nitdng'ori infelept. Cdci dac6-i ndtAng qi-l crede pe primul venit, lAsin-
du-se migcat prin urrnare de semne gi minuni, el trebuie, din acelagi
motiv, s6-l creadi qi pe cel care vine al doilea; cici va fi din nou convins
de semne gi minuni, cum a fost qi mai inainte. Iar de-l crede pe-acesta din
urm6, va invila de la el ci nu se cuvine s6-i creadd celui dintdi, care vine
de riu; gi astfel, gregeala primului e corectati de indreptarea celui de-al
doilea. Dar dacd nu-l va primi pe acesta de-al doilea, frindci l-a crezut
pe cel dintAil2, pe bunl dreptate va fi condamnat ca nedrept; cdci nedrept

este ca, atunci cdnd l-a crezut pe cel dintAi pentru semnele sale, sd nu-l

creadi pe al doilea, degi aduce gi el aceleaqi se':nne sau chiar unele mai
mari. Dar daci nu l-a crezut pe cel dintdi, rezulth cd poatc fr convins
s6-l creadi pe cel de-ai doilea. CAci mintea lui n-a devenit atAt de complet
inactivi, ci poate fi treziti printr-o dublare a minunilor. lnsi daci-i ln{elept,

t ln text apare shnple (,incult"), iar M.L noteazd in subsol simple-mindcd (n.tr.).

EA aruc te.ralq snd.roc 16urn1ace e elred plIB uI plualsrxa 'pluegrodurl '('4
erfncslp o elsa ouerun apqca.rad ap pl€sala?ur u$nd leru 'nou urq
'E?BuopJoqns al,rleursopnasd o lTurnu '?de
ruu or eaaa nrlued nlduraxa sounrJ un E?eI ''z.Bapeoru 16 efupr 'uun1 10[(
16 ale.ruos 'pcog 16 Eununl 'ueldeou rB emz 'plugurgd 1$ prec lncgy
B aruc 'lndeaug BI op crun 1nazaurunq rAnsug Ia puIL{ 'g.re.r1uoc rS sul
lqca.rad ug .roprdrcupd .rorn1n1 erfcurlslp 1ncp3 e" nozauurnq'Frglnuuog
tBu
Iaun ll^r4od '1a31p oO ''rnozauun6l ruluad 16 nu 'rueuruo n.rlued [-nr
lgcap Inzec a?sa nu Blsece prep Jerqt 'rrrela oFEoJ poru un-Jlug'r3p.rer lde
lelnruJoJ alsa lnurFd auIA aJBc InlnFJ pldrcul.rd epun 'r,eurluorualt ln2
-opnesd al?n?uto ug rS acnpo.rdar es aqaaled ep pldacuoc 'zvc aarlo [B-i
aur
u1 'aped ?l1e ap ed'- plaurq eapud ap alse aa Beac plulzarda.r erua
- n:?ad rnl BaluIEu! lTua^ e rS rnlngr uapud op alsa ac Eaac plurzerda.r u$

a.rec '1n8etrq uotuls r* 'a1rud o ap ed 'urlueurelcopnasd In+BlErl uTp sul
luglnc ap 1nro?p1.rnd'n.r1e4 ar?urp gorpe 'rqca.rad uldo B-ap lalac Barul
-uruJuoc olsa aurluauelaopnasd olrJal.rts ru1uad glueuq.rad .rup irollpr ISE

ulp TS lncarl urp r.rn8g purrdnc auerun epqcarad 'er,Ea.recopuyr rode -u!
16 upoq olsa Ig?uJ 'ue.ralieounc alsa rglug 'n,rz aceg Ia
rode ri u{ue.rou5l
Bal
es rode .rer 'aqdBou olsa ryluJ runc IaJ EI JBr 'ruelluoc g6 lqaarad ug
allrnmnl a?Bol urapaA rou" '1xa1uoc rtelace ug eped EIIB u! pzelullqns 'Iq
os runc e6e '1duy eq ',,.ro1undur1 plndacug" BI ap rulqc alBlrunrp ap
rr.r
olelpauroJd eureqcs raun rruaruJal uU glndacuoc alsa 'rnlaurq u.rdnsu
FI
FIn?r e ep.rodurel Balull;ogd a.ruenpdun$suerldunas"renc u"orIgcBaJrnapdruelcsazrca'clauColsr
ap eungsaqc o ruop Pn
luaprcce '9.
cs
'rr9?BPPllB a11nur retu aunds
EI
ruo^ F^ lqca.red elsecB e.rdsep JpI 'so?sFH rS ppr.rqquy 'Ba?oz B !l.rnureau
a.rlupd Inluganc ououres ps sFuIJl lI €A ac 1ea 16 elunruuau aleol 'Bnou B aa
inqe4 'aurur nc $ uoung 'e1do e :Flnruo lnl.{ l* p.ro1-qrds1 'eelde$ u i6a1 a

ap lnJo???pp asrory $ quelcgEuru 'sase8 e laocul r* ,rus1 'eecutc B :c€BsI 9
lA $u.rls1g 'ur1ud e lueulay 16 uoe.reg 'e1e.r1 e iaop 13 rrfuuSp lsoJ nB a
Bnop V 'eqca.rad urry;d poy np laqv 13 up3 '.rolprndwg plndecug u1 ep -

r{unl lalsacB rcop alrugru ?soJ nE lIqJoA rue a.rec e:rdsap rqae.red acaz aIaC 1

:?rnleralrl y6eaacu ug 6
luaprxa'luau8ulg lle rnun 1nlxaluor uI ?TlIc omqar? luau8e.g lsacv
-

a

"I

1

'0rrolruourBo rornlnl FsoloJ
ug luns unq lntuo ep e1ga16eur olac rep lpugrup aulq cEJ nu ac ouuros
e16e.ra16etu rnlnpr eaped ep also orac Iac ycgc ipour lsacu gdnp pnupr $
au(uas a.r1ug aEurlsrp err rA n.rcnl Inlsace Barunurluoc l$psug ugd Ballop 1e
op serlB g B^ Ia'Iglulp 1ac o.rds sBrle a nu 'ro1;nppruql op op^au pug^Bau
16 du1 e1 Ee4ug pulg 'e.rec Elaurc gtep rBO '?rlsuou u$nasp ug lraplod
1ndru11 Bl lexgre rue rrrnr e6e 'r{efg,ru! rluorrrBo Iiol ap alncsouncer luns
roplocorrnt alD alclc olllral-rrc 1*ep 'aunq reru luns alo arlulp a.ruc e8alefug

ea e$u.reduroc ur.rd rBI iroleloternu e e.ruods o-.r1ur.rd Ballop lB BI acorl BA

lglulp 1ec ed.rqrrape-rluJ lnzam B-l ?aup r$ 'alauures o8upslp.rr4qc e4eod 1e

rzr rvrcuowlud'InYu Is acl(wcso slrunJcnuJs

r22 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

constitui centrul analizelor noastre din acest capitol: existenla a doud

decade diferite in Biblia ebraic5:

Jindnd seama ci existi cei care, neglijandu-qi propria mantuire, li fac
pe plac riului, dar Ei cei care, stdruind spre propriul lor folos, lncearci
pe placul Celui bun, zece lucruri au fost prescrise spre a pune
ia faca
veacul nostru la incercare, dup5 numarul celor zece pligi ab[tute asupra
Egiptului. c6ci atunci cand Moise, urmand porunca lui Dumnezeu, i-a
."iot tni Faraon si lase poporul siu si plece, ardtAndu-i semne ca mdrturie
a misiunii sale cereqti, aruncandu-qi boiagul pe pamant el s-a preschimbat
in garpe. Iar cAnd Faraon n-a putut fi determinat, cu aceste mijloace, s6-9i
dea consimlamdntul, cdci avea libertatea voinlei, din nou magicienii au
p6rut a face semne similare, cu ingiduinfa lui Dumnezeu, pentru ca decizia
regelui s6 poat6 fr doveditl prin libertatea voinlei sale: fie de a crede
mai degrabS semnele aduse de Moise, care era trimisul lui Dumnezeu,
fie pe acelea ce pareau mai degrabl ticluite de magicieni decat aduse de
fapi. Caci cu siguranli el ar fi trebuit si inteleagd chiar din numele aces-
tora2L cE ei nu erau iucritori intru adevir, fiindci nu se numeau trimigi
ai lui Dumnezeu, ci magicieni, aqa cum d[ de inleles qi tradilia. De altfel,
ei au pirut a susline lupta numai pAni la un anumit punct, iar dupi
marturisit ei inqiqi, ceddnd in fafa superiorului lor. Iatd de ce
"a"ufo"s"t "pr,ricinuitd gi ultima urgie, uciderea primului n6scut, iar apoi lui
Moise is-a poruncit s[-qi consacre poporul prin stropirea cu sAnge; gi astfel,
dAndu-i-se daruri, cu mari rugaminli i se cere sd plece cu poporul siu22.

Doui decade au fost menlionate aici, una buni 9i una rea' 9i este
evident ci cea rea, constituiti din cele zece pligi/urgii, nu doar c6 o
precede pe cea buni, Decalogul, ci ele sunt Ei legate una de alta in
uirtotea numirului comun, constituind astfel o formi de simetrie,
degi corespondenlele detaliate intre elementele celor dou6 decade nu

sunt men,tionate.

Acestea fiind spuse deci, admirabilul Petru incepu si vorbeasca la randu-i
sd percepefi, frafilor, adevirul despre regula legiturii, de
astfel: ,,TYebuie nu se indeplrteaz| nu poate fi indus in eroare. c6ci de

la care cel care
vreme ce, aga cum am spus, noi vedem toate lucrurile in perechi qi contrarii
qi cum noaptea e prima, iar apoi este zi; qi mai intAi este ignoranla, apoi
cunoaqterea; intai boala, apoi vindecarea, la fel lucrurile greqite vin primele
in viala noastr6, apoi survine adevdrul, ca tSm5duitorul asupra bolii. De
aceea, de indata ce poporul nostru iubit de Dumnezeu a fost gata a fi
riscumpirat de sub oprimarea egiptenilor, mai intai s-au produs bolile,
cu ajutorul toiagului transformat in garpe, care i-a fost dat lui Aaron,
iar apoi s-au suprapus leacurile, prin rugaciunile lui Moise. Iar acum
deci, cand pdganii sunt gata de a fr izbivifi de superstilia cu privire la
idoli, r[utatea ce domnegte asupra lor gi-a trimis anticipat aliatul ca un
qarpe, chiar pe acest simon pe care il care ticluieqte minuni
alt si vd uluiasci Ei si vi ingele, iar nu vedefi,
semne de mantuire, ca si vi
ca
converteascS gi izbdveasca. Tocmai de aceea depinde de voi ca, pornind
astfel de la minunile ftcute, si-i judecali pe fhptaqii lor, care e natura

'ezoar?srluq€c olac BI Arsnlcur 'r16ara.r,re alaural e1 alap.rud eaalgc efep
esBsBJl a.rea 'saudeg 'V'qC op snpeJl rS lecrlqnd 'an7oa47 clJsouC

pctldporgcaydslnu1nnulnl1Bnl+s€?e€.rrldsBeI prorJreinr cpsprprnplnlsFroxalec'uorqsrcIrEls1o6u"8rope8pg1edlerradpoe.crdeep
nes acrlsou8 'atztp1, Belu?rqor?uv urp alxo? ellnur IBur uJ '1de3 aq
'olelorpau olxol elerurJd ug reurnu 'urq6 elgc

urp 'csasg8 es olaluauncop 'al€lo?rl raruJoJluld p e.repa,r ap plcund
BI op puru.rod tep 'ntztgq reru +gcep piege.rdns e1 lr6ar ne-u r6ap

'r1$ara.rzra olrJncJac uI oruaJ^ap rBru sunJlEd ne eurel elsacE 16 ga rcep

aundnsa.rd tuolnd 'enpugE urp rede rruoruap BreJBc lraulod urfdacuoc rS
serurr8y elerunu ec 'aruoualue eladela ur aluaza.rd nEJe nu aJBc erua?
16 tursp5 lgcrulu! 'eluapaae.rd edela ra.r1 eloc uI aluolsrxo Jolaruel B

plr6e.r8 e.re1e.rd.re1ur nes eJula.rd.relurer 'erfeurquroc glduns o BI pcnpoJ
es gs Elsace Ba llqpnuld ur{nd r6n1o1 alsa 'ade1a e.r1ud B-ep roloc
plnuriuoc e"rdsep +gC 'ouT^Ip aprplounld elalce uI rnlngr ueursFro
e1 e.rrrrr.rd nc ocr+sqeqec apriepcads ug lBurrulnc ne rri.dacuoc JoJpa
a1e 'qe,rarperu reJle Jolrunue e.rdnse :1 plolrdec ug o-luuorfuoru rue

runc e6u 'p.ruqo817 rn1 elolsrde ep €?Blueuncop topa.r,ra s"rdnsu Euuru l'

-e^Jrrz piuengrur ap EZBJ e.r1ud e o 16 pquqo"rd au.racsrp urelnd 'IeJlsV L
'(eJacnporlul" u! aleuorfuaur lsoJ nB erec errBrqo IaTIqIg ole e?esra^
gsgS roun ele 'l
alocu uJ oJeo?rpa^op a1xe1 raun npe-ar6leallroelcze'ep.repolunaulunuuellio1pE€crl aurq ruru
B
niuurquroc ep riglrs.re,rlp '1
r
esalaiug g ?od rusrepnr urp rrzJg? reu rrfdacuoc 'eiuangur ep undrl
-
o?sace pugiTrupy 'eur16e.rc-oepnr eg.rndn.r8 ep elulueze"rder Ererl B a
tr
'uerurn$ BI op e11rel6ed u; elrsg8 olotxol ap a1u5e1 eprndn.r8 uI Enop e
E
E 'FDrErqe BTIqIg u3 uurud :r16era.rrre elec ri eueruulrnz apridecuoc
n
a.rlul p"luoc ep pzEJ ptn8urs o lpcep llnru rerrr o?rupu ualnd urorr
rA
'- IaJlIe ap 'unzue aqe a+Inur ug rS uc - IprpJorurJd rnlnp.r eurel ed 1
erfrpe.rl g.rnSurs o nc e.rado u ep alrudap e gzelodr rur-ur.rdord oc arueJA
a
oC 'Ea g ualnd Jp plcaJrpur op ?gcTJo 'aurlueurelaopnesd alalxe? uI B.

ouoruelJnz Jolropr e p{uengur o r6n1o1 FlsTxa 'erinlos €nop € pldope es €J
EcEp Jerqc 'eca.ruoep 'exeldtuoc ap lg?B aunqsoqc o-J+u! prcop nu FS at
JaJaJd 'easns retu +nzpl B-s tunr e6u 'aurluaurelaopnasd Jolac p au€Fro Pc
o Ec elxel olsoce e.re;e.rd gs ?soJ B JollJolg?ec.rac eiurpuel 'p1reo141
CE
EaJBtr I BI ap rolasrJcsnuur.u ue.rr.redocsep nc gtupo 'rzlnursluelrnz
Ere euTluerualaopnesd alueur8e.r; alsacu u! oluelsrxa ufplr.relod rasJns B

ea.ra8alaiug n-r1uad FlIJaJo erinlos 'eal-XIX IB Inlocas urp Barulocroc uI
'oloc€ a+E+ncsrp 'aueruulrnz oU '1 1n1o1rdea ug aleuoriueur 'acruerurnS
ag 'e1e1xa1 16 au4ueurelaopnesd alaluaru8e.g uI e+ualsxo eluuopJoqns

aprJ+orursopnasd a.r1u; o?B+ruge o Flsrxe paup o?sa 'allseou rorual IB
a.ropel ap ppund urp 'ureund o-au ps mqa4 JE eJBc ad ea.ruqe.4u1

'sz*Inlaulq P 6e1unr3 un e

Itunle 'so1og nc lrrucnl ocBJ Ec€p rep :rnlnpr eel.red op e prolmldpg rcunle
'so1o; unrcru prgJ lunumr acBJ FoBO ';a1deg Brn?€u e e.rec 16 rnp.rolrnldg;

8ZT TVICUOWIUd'rnyu rs UCTCVCSC UITUnJCnUJS

I24 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Gershom Scholem nota deja similitudinea acestui text gnostic cu
elemente existente in cartea Shi'ur Qomah, care aparline corpusului
literaturii Heikhalot2?. De altfel, alte afinitili notabile au fost semna-
late mai tArziu, ln privinla unor teme apropiate de cele care apar in
acest tratat gnostic, dar diferite de cele din literatura Heikhalot, gi

care par si fr ieqit iar la suprafali in Evul Mediu28. in edilia lui

Baynes citim urmdtoarea versiune englezl a unui fragment coptic:

D"Eecl aadefd-cuDteccealdeadcoaureizeesctiedaescduengsedteqdi uDpedcaadsaemmSan.nifaersetai"2cee.loUr ndoaudlt

exemplu de caz vechi al unei duble serii antropomorfe de decadl se
gisegte la Monoimos Arabul, citat de Hipolit Romanul. Discufia lui
Monoimos include qi o viziune a Tetradei, adici a sacrei tetraktys

pitagoreice, a c5.rei insumare se ridici la zeceso.
Aceasti doctrind a celor doui decade, existenti in c5rli care n-au

fost scrise in ebraici gi care nu este probabil si fi fost cunoscute de
autorii evrei din Evul Mediu, amintegte de o viziune impliciti in
Sefer Yetzird, unde existi doui decade, una a celor zece sefirot qi o
alta a abisurilor -'omaqim -, fiecare av6nd o serie diferiti de numesr.
Fiindcd unul dintre aceste abisuri este abisul riului, el a atras discutii

asupra acestui subiect in numeroasele comentarii cabalistice ale cdrlii.

Pe de alti parte, este posibil ca decada celor zece degete de la mdini
sd aibi o paraleld in cele zece degete de la picioare, deqi in cartea
insiEi, aqa cum a ajuns pAni la noi, un atare punct de vedere nu

este menfionat3z.

Sd abordim acum un alt tip de surs5, bine cunoscvta Didascalia

apostolorum, unde Isus este descris dupd cum urmeazi:

...inceputul al cdr"ui nurne este Decada. Ia aminte, tu, Bisericb Catolici
a lui Duurnezeu, care ai fost izbiviti de cele zece pligi, qi ai primit cele

Zece Cuvinte, qi ai invdlat Legea, gi fii credinla [gi cunogti Decada], qi
crezi in Yodla inceputul Numeluiss.

Fragmentul acesta, ca gi cel care urneazti,trafeaz1, despre legltura
dintre inceputul numelui lui Isus qi decadi. insd o asemenea viziune
este probabil completatd de o viziune mai generald despre Isus ca
atare, poate despre trupul sdu, nu doar despre nume, ca legat de
zeee: ,,Cdci atunci cAnd El a rostit celeZece Cuvinte, El l-a semnificat
pe Isus: c5.ci zece reprezinti Yod, dar Yod este inceputul numelui lui
fsus"34. intr-o manierd mai expliciti, conexiunea dintre ioto qi Isus
ca om se ghseqte in textul gnostic coptic menlionat mai sus:

...acea unicd trdsituri indivizibil5 este [...] o trdsituri a [itereif iota'',

cu multe fele qi nenumlrafi ochi36 qi nume nenumbrate, iar aceastb [tr5-
sdturil este o imagine a acelui om invizibil perfect [...], constituie un fiu
perfect al unui om perfectsT.

BIlqTg u1p .rcuuod aaaz Jolor rapecep B aJBsJeAur o lualedB 'gunq uun
snsraa €ar Bun Bc aslrcsop g ?od ec aldug ep Epucap o gpasod Io arfulp
eJBrag !ru,r1?pod rolspuoJ InoJa a?sa ounl rBr togarne e NI
'gS .ropuourep erueladpc erye Eoqnq"er*ounq rolaurrnl 'aprletut!r.rrnnlura.rlud -P
p
9e
iropnldgy InsoIoJ uJ rrnlpJs acez alec na erirzodo uy'rSoqoq rer.fua.rc
Fuolunulrup irolpouep rarualadgc ap afuFop acez" alec e.rdsep lIqJoA sr
g rB eJBc rolrerAa elerunu ay'1.nquaq lelnlgul 'eeI-XI IB Inloces ulp
clpadolclcuo u€rrlsuoroz lxel un-JluJ csasg8 os opecop pnop'r6n1o1 IN
'BaJ ?pBcap +e
aF
Elslxa nu llua^Jed e-eu arua n{ulnaads ep crurqeJ pd11 ug 'o1ur,rnc
BC
alp nc 'nBS 'BllB ap Bun Euqsrp es €er eaa 16 Eunq apucep orBJ
eu
ug nincsrp raun lrupec uJ alu?uaza.rd luns nu opecop Enop alaa Ecru EJ
-TqBr Ernleralq uJ'euquauralcopnasd aletulurl ap allqasoap ards'nr16
r6
olgc ur([ 'sof pur €zrluuu ruol ol a.rec ed BIBqeC ep acr8.rna1-ocgosool AI€
BCI
aleruJoJ ur 'gcrEtaua reru llnru FJarueru o-Jlu! 'nrz.rp1 ruru Jurgc aurler
16 'gcr6e.rpnu rS gcrurqer Brnlurolrl u! alualsxe pincsrp aloun ug ufop D!i
?luaplAa alsa ppecap o ap a?rn?rlsuoJ JolrJnlcn:1s eiuegodun'zea octJo
uI 's?saqarrl Epnqa mI IB nlpnts un op 16 ple.roqo.rot ounrzrl'epqeg nu
u! nrz.rgl ruur g.rede ps auqAerc-oapnr orue? Bc nigllpqrsod ue.recqdxe
Bel
mluad 16 tugldopu o-s sndo.ld rue FruJn uI IuE u,uigc nc JEr 'zracqsll r-ul

-BqBc olac 13 ecqsotrE elarue? oJ?ulp JolrurpnlrFrurs no o-?rJaJo ure e.rea ad '$

e$ec11dxe nc pugruuase as alularpaur egrfncsrp 16 ecque alaure8ololgr ltit

arlu1p "roLrfplpgu razeuaF e ariuarldxa Blarl V 'apud plIB ap ed 'csera.rla 're

Ielalpaur IBIra?Etu un-rluI aluldopu g 1n1nd nu 16 'gsr.rcs nes plero OI
u!
'gcpralosa Bun Bc gquqo.rd'arirpu.rl o ec 'luepuedapur 16lup 'a1red o ap
ap
ad 'sns IBw alullc ologal uI Blncrp qnlnd n" aJEc 'a"ruoualue r1$ar nB.

-e.r.l,e eureEololnu o?nunrru ppagal sns rurrr aleuoriueur aur16e.rc-oapn1 st
FI
ag{pul1Bc Boace g.re gzalodr ETarl u o'pug.r 1nurqF ug nu '1$ 'alxal
a.rlul acFolsr elceluoc ap IaJ unrcru grgg 'pcrlsqup p{uaprculoc ap os
aunnsaqc o orurrrJn uud luns a1$p11ugu.re1 'e.reprurs lrznpuoc u1 sunfu
nB a?xol r6uelacu 1u1a"rfue1ur nB aJBc rJol?+acJac 'luapuadepul pour lIE

uI 'Fc g rE ale?llrqrsod snop E O 'ruou116e.rt-oopnr 16 aarlsouE as.rns En(
ep plefuangq 1soJ B plelorperu EIBqBC Brorgt 1r,rFr1od rrolplecraa :cl',

roun rozalodr p.rpec ug 'a.ruopralsod llSara.rrra JolasJns urdnse ug$a.rc InI
-oapnr rnF+uawncop plcudurl II rB nfuclldxe arlulp Bun 'BllB ep ed
'p1ng.r B ap€cap leun gfplllBrluaa ezelodr rS 'e1.red o ap ad 'epqug r€

uI Flnpr e ap.rodural $iqlFolJd ralJoal ale erelc nso.rdxa o?Inru ruru uI
?lsrxo 'a.ruolpuun apug8ud uI €apal ruol runc e$y lq6alarlo rrcrlsrru B
?JBoIJalF BoJB?IoAzap nrlued lrndnl8 raJl roprurrd url.redu oc alxal -B
JolsaJE ra{ualsrxe e gllqtsod e$ecgluuras a orec :alsa Bor€qarlul
In
'6jP.t!21?f, raJas W ec 'ro[ 16
nc
rcazrarl lnJ?runu agqllsuoc aralq op pnop rA rcazgnop alar nc gunardur3

aJBc '6e,.TopBcap lrualsrru" e.ldsep alseq.rorr ruruouB lruolnB 'roll$el
-e.r,ra ll{1pe.r1 16 aur{uoc ac 'pcee.r8 ug 1* gldoc Bqu4I uJ luolslxo a\zrgl
Balullqcquv u1p ur13a.rc ?Blerl un 'q{aaat? ropralq alararytry ul

sz,t TvrquoilIud'InYu rs gcrcvcsc s'rrunJcou'I,s

T26 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

ebraic5. Aga cum a subliniat Shaul Shaked, aceasta face parte dintr-o

polemici cu evreii, cirora li se atribuia discursul referitor la credinla

intr-o decadi reaa?. Indiferent daci textul de mai sus reflecti intr-ade-
v5r o doctrini istorici a celor doud decade sau numai o confruntare
prin inversarea unei ipotetice pretenlii evreiegti, aici avem o mirturie
a existenlei temei celor doui decade printre evreii din Est, o decadi
buni qi una rea, inainte de secolul al IX-lea, ceea ce intiregte ipoteza
cd in cercurile evreieqti dinaintea Cabalei exista o astfel de viziune,

ce putea deci sb aibd un impact asupra Cabalei medievale.

CAteva decadologii cabalistice ale riului

gi binelui

ln cele mai populare disculii despre Cabala qi in unele tratiri qtiin-

,tifrce ale subiectului celor zece sefirot, ipoteza impliciti este ch acest
num[r epuizeazf numirul puterilor divine, iar sistemul decadic poate
fi inleles ca atare. Centralitatea unui sistem decadic unic ar trebui
totuqi nuanlatd considerabil printr-o varietate de factori, in special
prin afrnitilile intre puteri qi indeplinirea poruncilor, ceea ce este
cunoscut in gtiinla domeniului ca teurgie. De altfel, semnifrcalia diver-

selor tipuri de simboluri importante, cum ar fi cele antropomorfe,

arhitectonice sau vegetale, care tind si explice intregul sistem decadic
ca pe o singuri unitate, abia dacd a fost abordati. Ipotezele simpliste
cu privire Ia importanla exclusivd a unei decade sau a unui singur
tip de simbol cuprinzitor devin problematice prin existenla a mii de
disculii alternative, care cer justificiri solide unor astfel de ipoteze.

De fapt, conceplii care presupun c[ existl nu doar un singur set
de decade ale puterilor divine si cosmice g[sim in multe surse ale
literaturii cabalisticeas. Astfel, de exemplu, multe texte vorbesc despre
o decadi existentd in infrnit, opusd decadei revelate a celor zece
sefirot. Logica acestor texte presupune o formi de gAndire platoni-
cian6, constAnd in zece sefirot ceregti gi statice care alcituiesc para-

digma celor inferioare gi mai dinamiceae. Aceasti viziune se incadreazi
intr-un tip mai larg gi mai variat de speculalii pe care eu le numesc

presefirotice, adici straturi ale speculaliilor teosofice, imaginate ca
preceddnd emergenla celor zece sefirot, care sunt descrise in'cadrul

lumii emanaliei. In multe dintre aceste texte, ipoteza ci gi puterile

suprasefirotice prezinti o formi de antropomorfrsm este absolut evi-
dentd, o chestiune care califici substanlial natura neoplatoniciand a

acestor puteri. in plus, existenla celor zece sefirot cereqti poate fi

infeleasi ca permilAnd aparilia celor doud serii de decade, dintre
care una este descrisd ca impuritate.

Alli cabaliEti vorbesc despre decadele existente in diferite lumi

cosmice, presupun6.nd existenla a patruzeci de sefirot, corespunzitoare

?uns ec4srlequc eiurpuol erBleIccuo'+es.reepIeozr+eVpcrlucluugnd,1lespeqcuu3urECIa.reesprr?oeqpug 3Jt
IUI
Ea1.r€c ury pcul lB?caUeJ
aJl
plseece u1 nr.rndrur+ a1.ruoJ alsa a.rele.rdralur ep poru lsacv .BscrlorlJes IJ
mlnwa+srs 1nu9s uI 'au1alp eg"relnd oJ+urp Bun uJ p?€nlrs alsa mlnpJ
Bs;ns '€c€.rnel-ocgosoe+ BI€qBC uJ ala elequeza.rder luns urna e6e B]
'acrlsrleqec loprincsrp e aped oJeur reru Bac uI .prepuncas alsa TotEfas
-Il\
aaaz Jolac Bounr?saqr 'sns reur eleuoriuaur rr{ncsrp ap ap:ndr1 u1 e
Ir
'ur5.rna'1 rS E}

Fursrloqurs uc 'ecrlsrluquc oleruelsrs a.rlurp eJEceU r-zeszr.e1leJuc ac cs€
elasacord ap e1e8a1 ?uns aJBc elcorqns ep aun{1nu o n.rlued ocrloJges v2
-B
Jolrruauop e exelduroc rrJnlcruls ep niecrldurr .rolepqrsod uiur,rl"rd u1
-t
mlnruaruop rE lJoruas roun B aruzquerlSuoc ep esdq Ecsuorurn ou ps
lgcap eleod nu 'gcrlsrleqeo Egosoal ap pdnco as ec gcgriurrl* e.rn1e.r oc
-olII ptrHIC 'aIBs ollrnlndaau; BI ?gcap a nu rol alrrplerl ug qSrpqec aJ
ap eluurlrdxe Fpdncoerd rolapdrcur.rd € B?€cgrsJerrrp rS R+Brlelep o[
a.rer.;u3o1rec ?e
ap dr1 lsecu 'r6n1o;, ' ,n?o.qfas eraz rolac Jolaualsrs e aJeopz
-urrdnc reur alFolouauouoJ o BImuJoJ eelnd os E-ep elureuJ 'ez
,elasug e1a ep
.rn
u; esalaiug mqerl .re uedncoard ap 1a31se .roun epieurqruoc nes 11611 al
-uqec r16ece oJlurp Brrupcag ep ecgrcads epnldacuoc ap.rgdncoa.r4 cI
'eJ
xolqrurn plolrdec -Ja
el
u11ueir!pp{ut+lratsuzJnuaoguqueoEr4cIen6auezg-rBInEcorrrupBFsecrzput'Trraslo6urutlroplrnnquoeIeqcro.arl?ouccloutauzorrqr'ritnu;d:senzuauerlnlcr1oso,rolrlI3oczsutnVnBuIgu,ror1uAurru.uzoar"rr1tpqa1t61elorriupyTeqdIzBuuetca.Irnldueloodnccoe1sso6 IE

alrpC rzlturnu-eie ep 1e8e1 .roglBqeqec I€ crar plrlunir-u6u ug aluuorf In
-ueru +uns rurrunl acaT 'nnr16r1eqer ap alncsounc lsoJ g ps ealnd .ru-s al
'aluoualue rlSera.rle osJns ap aluiuengur aleun ,e1rp€ursr alB+BJl uI lse
-u
olualsrxo r€olopucap 'sn1d u1 'ysnTpaIAI 1n^g uI Blncsounc lsoJ g Es
-'1a1o1sr.ry tn1 octzgloqa741 uJ FlelJosuoc '- rr.ru.rluoJ ocoz Jolac E e.roF te
-BtTd InI ploqe? ec yoqpr€sJoled+a+Iaru+ouJrJaslspgld'asscruusorcro186ulr,dapuruI olutuorlusrryxern,g1peurcEaopl ezi
Pp
o em+r+suoc eJBc EIJ
EJ
-oluo urp 16 uuuacury '1qe.reg-1y e1 ap o-1u1dope n€ a.rec ad ,elu.redas -e
acnusoc efue8rlelur eaaz Jolac er.res :q6r1equJ aJlec ap ,Foare.r r6ep
'e1ezrp1n rA alncsouna a1e 16 ?soJ nE oppcap gnop al1e ,11nur rey41 el

'1o1rduc o-J

lsace uI sol ruur l€zrluue 16 snpe.rl prse;l-aq Epnqa uoq p1,t€O .U 1nI
upoc6 urp 1nluoru8e4 ug €apaa ruol runc u6e ,q.u1e.r1 r6elace ug aleuru8
-[BurB ?soJ nB opmap op arua?srs olasJolrp 't"rrtzec a?rrunue uI .zeacqsq
-EqEc alulurt allreJlp uI alup luns p.nJas rolsocu .rola.rerunti n-i ryrpd
uJ runrzll epluaEFlcasluecreJ€crag,rr,{ap1cxaap1nfroplln1euc
ed 16 1gc rolsoce eznec urp FllnzoJ eJEc

'Ielur 1n+nqTrle 1g1u apuFdnc
reru lrlrrlod 'rna1a oJ?urp orucag ug elnurfuoc TonJas rolace elfplrpc
uytd'1o.qlas o+Iuleler ar+urp ar€ceg uI Elelreuoc ag Fs a4jas rctecarl
pugfnu.red 'rpn4ln/arusealsrrusca4grpucggr'eu1nxeB1aalulllrelrqar?solndrueupIe.'eaplurpndloncrsleudg ,aaez
el1e plstxe .ro1ea

L?t IWCUOWIUd.InyU Is SCICVCUC S.UUnJCnUJS

128 TREI TIPURI DE BAU PRIMORDIAL

polare, dar asimetrice, ceea ce-i permite riului doar una sau doud

surse intr-o structurd ierarhicS. mult mai larg5. Totugi, exist[ cAteva
discu,tii cu formuliri explicite privind existenla unor decade pozitive,
bune, pure sau sfinte, opuse altora impure, negative sau rele. Aceasti

abordare simetrici - asimetrici, de fapt - n-a fost discutati decAt

tangenlial in cercetarea de specialitate, dar ea meriti o descriere 9i
o analizi mult mai detaliate, deqi in cadrul de fald este greu de oferit
un inventar exhaustiv al surselor pertinente60. O astfel de simetrie
decadic[ este evidenti lntr-un scurt fragment, a cdrui paternitate nu

este clar6:

Am aflat ci intocmai cum s-a inilfatAntAmplat in gAndirea Lui si produci
drept inovalie cele zece sefirot sfrnte qi pure, ce sunt [destinate] s6-i
rispliteasci pe cei care indeplinesc voinla Sa, la fel s-a indltat/intAmplat

in gAndirea Sa si provoace emanalia a zece sefirot de lpartea] stAng6,

care sunt o emanalie separati din Causa Causaruntgr.

Codexul Parma, care pare a fi unicul manuscris in care existi

acest fragment, conline tradilii cabalistice din Ecoala lui Nahmanide62,
dar gi de la cabaliglii geronezi aflali in leglturi cu. R. Ifhak Orbulos
gi cu unii cabaliqti aparlindnd Cabalei castilieneGa. Nu prea existi
[aici] material cabalistic scris dupi inceputul secolului al XIV-lea.
Dupi pdrerea mea, ultima alternativi, aceea ci autorul este R. Mosh6
din Burgos, este mult mai plauzibili decdt prima65.

Putem presupune deci ci, la un moment dat, pe la inceputul celei
de-a doua jumitdli a secolului al XIII-lea, a existat o teorie ce descria

un tip bifurcat de emanalie provenind din aceeagi sursi celesti, Cauza

tuturor cauzelor, emanalie ce consth din doui decade, una buni gi
una rea. Deqi gdndirea este menlionati aici de doud ori, presupun

cd nu trebuie sd decodim acest termen intr-o manierd teosofici, adici

drept referire la o sefird, oricdt de inaltd ar fi ea, ci numai ca rever-

beralie a expresiei talmudice confruntate cu emergenla intenliei divine.

Logica acestui fragment referitor la cele zece sefirot pozitive sau
sfrnte este explicati de referirea la indeplinirea umand a voinlei
divine, cu alte cuvinte este un tip teurgic de logicd, qi implicit putem
presupune ci cele zece seft.rot negative erau menite sd-i pedepseasci
pe cei care plcdtuiau. Ceea ce cabalistului anonim i se pare irelevant
este succesiunea acestor doui tipuri de emanafii, plauzibil simetrice,

deoarece nu este clar care dintre ele o precedh pe cealalti. $n si

insist asupra acestei prime conexiuni istoricegte cunoscute dintre
emanalia bifurcati gi indeplinirea voinlei lui Dumnezeu. Ea repre-
zintd o explicalie teleologicl a riului, pe care o gdsim ;i in alte cazuri

in iudaism: riul este necesar pentru a-i rdspliti pe cei neascultdtori,

intocmai cum binele este o risplatd pentru indeplinirea voinlei divine.
Cu alte cuvinte, o anumitd formi de pseudosimetrie cosmici subor-

donati este clar legatd de o polaritate a comportamentului etic.

+uns lornua, alsacv 'olFraJlp acrlorllas unlcru?s ep alBlTxalduloc

glsBocE aJEraprsuoc uI pugnl lBrunu psBalalu! lcaroc [t B^ rol Bgosoal
'eaur ea.re.rpd gdnq 'opucop ap Frndp alptu luur urlsg8 gs gqlsod alsa
p$lpqec rop Jo[rurlp alForrcs u3 'snds rBru lue tunc gdnp .1dey aq

'€a1-IIIAX IE Inloras urp ueedo.rne- sa Frusrprseq EI gugd zn u! selu?.r B
orec uerural un 'rrplseTl-eq Bpnqa1 uaq pr^BC 'g e1 'esndo l;re1nd acaz

aloc EI arIJeJaJ eJ '- To.tnutal-Dq luolo, - sJoJnTual ocaz Jolac eaurnl"
laur8ulurs reriFredu e.rdnse ur{ue1u 3e.r1e gs ur{ '1xa1uoc lsoJu uI

'0rnrzrg? reru ap D.nad-Dq ntag u3 16 uaynpl p
rnlnlocas pcolfrur El ap punuagoq nJag u3 prcads ug 'acgosoal .ro1

Tlrtpug8 aI€ iulzp.rng?qareruualqlnprur^BegCrfe.U.reTqS.ra6,eraT.zreuuga41$6yurunraoap.r$d 'ro1 lJlloadsorc1sr.pU
uaq
rS p1su11-aq

ap F+rnlqsuoc 'ue1-nry IB rnlnlocas plndaaug 16 eay11ry [B rnlnlocas
pry6lg3s u1 ap rl6gequc roun B pcr?srpquc pluoc6 o-rlug 'cqe;ura reur
ufuengul qns 'ri ,rso8.rng urp gr1sotr{ 'U aJlpa op rolJalln
.rep '.ro1 a11raFas arlulp ulalgc uJ lqosoapu! cruqal
'euo.rap utp lalrzv 'U InI

uatuJal uc ?Bzrlqn ?soJ B uoural lsacv 'o^llrzod auurlp .rogrelnd ap I
olar a?uepuud ec sale{ul lsoJ E 1a ppoc6 g1seace uJ Jar ,V .dec,pt74a11
u1p nincslp 'p{uase ur 'alu.raprsuoc uJ urgnl Ec€p '.luap I
.raglag else uarural BAalgJ e pluepodrur reru Boc ur{ecgruuras .rcgosoel
mlsocu a
-ued" .

rrl6rpqec ru1uad gsul '"a1fn1g1sqns" nus (oJelnru.red" '.qunqcs" ,e1a11u e
a.r1u!rd :FcrEJqa BqurTI uJ rJrucnl alpru ruru purueesu! nrnu4lnuauua?
tep8uls v1 'lornuaS :a,rr1e8ou lotglas acaz alac BI rlr[raJa.r Indoos ft

ug 'pcruqal ap 1nqsap .ro1 ul8oloururJol uJ ?ErpBcuJ E-s aJEc uorrrJa? a
un-.r1uud pleurr.rdxa olso Erllarurs 'aluelrodrur lJnzar alrrunuu uI
'glBllBlop rBru EzrIBuB o ??uoru B

1* gluapua lnlosqe also BIEqBC gzuoluatuqa aruc acruIqBJ elas.rns 13 t-

lueur8erg lsacu ar?urp €aurpnlqruTs r€p tol.ropepl BrJolsr lese.rle.r ap r* 1
UauToCTI r'l$seipolJpopz rrlpologl.xrogfluualogsdrcue".rrddnBsleBporlueuIr!rulcrae?alspocoup
na.rE alse 'alucgd I'
e.rea ed ppudurg
P
16 nazaurunq rn1 raiurorr uarrurldepu3 :rarE.rnal ale scl?srpquc rS aclu
n
-rqu.r e1p{ncsrp ap csalunu€ luau8e.rg Fncs lsace uTp a^qoru pno(I a

'rerollrluauFd BalqJJ^ ugrd ea.ra1,ru1 eaoao.rd BA arBc 1e3 ed qurulco.rd g r

rS e16e.rgwea.rd tl t" 'lnlruolpalC efirroa pururldapul 'rnlnrqluorC ufuro,i IS

el$eounc 1a 'gldeelp Balec r,rlrd 'pldealp Balec g?BrB rg ldalefug lr.rrds i
laau 'ueurqelyl 1n1 uaunradelefug e$em16gps e.rrpugE 5n.rpa B u! ruo rnull
F1
:rlrsrJlsaoJoz ug 16 acnpo.rd as pJelrrurs ounrzrl to

o gc p1du3 elsa 'nrpnls rnlsocp [B arapal ep plcund urp luupodun e
'r$n1o1 'eeocqsrluquc ll.rrpug8 e gluelrodun E
.rep 'lncsounc urind pu

glueuoduroa o 'eleropul prFJ 'a1se 1a.rur 'erfe.rauaF uu41p ulp .Feo€llgnlao1c
-rec rflnur ruru ap lul1utap alezrlBuu lsoJ
nB alus alTrglsaJluey\l

sns rBru lrrunu ruu na oc eaac urp aped acuy g* pc;ulqer BrnluJalrl
ug el6asg8 as .nozouulnq FI rafulorr u e.rpqdapu!" ap pldacuo3

6Zr TyICUOWTUd TnvU rs SCIOVCSC U.IruOrCnUff

130 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

inlelese de cabaliEti ca fiind emanate concomitent cu sau chiar inainte
de sefirot cele sfinte, sau ca un fel de invelig al acestora din urm5.,

sau, dupi mulli alli cabaligti, constituind un domeniu dedesubtul

domeniului divin. Nu md intereseazl aici o descriere detaliatd a

sistemului puterilor demonice in aceastd qcoal1 de Cabala sau in

oricare alta, ci numai chestiunea emergenlei primordiale a sistemului

decadic al rhului, aqa cum a fost inleleasi aceasta de cabaligti. Astfel,

de exemplu, intr-o declaralie a lui R. David ben Yehuda sunt men-
lionate ,,cereqtile temurot, care sunt temurot ale lui Keter"7z. Dupi
cum am vlzut mai sus in capitolul 1, anumite exemple de paralelism
intre decadele pure qi cele impure exist6, in repetate rdnduri, in
scrierile lui R. Yosef din Hamadan, degi el descrie cele zece sefirot

impure, calificate drept reziduuri - pesolet -, ca pe o emanalie a celor
zece pure73. Deosebit de important pentru dezvoltarea ulterioari a
Cabalei este modul sistematic in care trateazi, R. Mosh6 Cordovero

Pparta spre temurof, in in{luentul sdu compendiu Pardes Rimmonimla.

Vreau sd subliniez ci relalia dintre cele doui decade n-are nimic a
face cu o sizigie, ci este mai degrabi o chestiune de oglindire in

decada rea a structurii celei bune.

Permiteli-mi s5" prezint doui citate gdsite lntr-un manuscris ano-

nim de dati tArzie, din secolul aI XVII-lea, provenit probabil din

Africa de Nord, care conserv[ totuqi conceplii teosofice ce decurg,

dupi pirerea mea, dintr-o lucrare cabalistici scrisi mult mai devreme,
probabil in Spania inainte de expulzare:

Secretul acelor ,,regi care au domnit" letc.l [Facereo 36.31]75 este secretul
aeelor temurot qi qelippot lcochilii] care au fost create primele, inaintea
domniei unui rege asupra frilor lui Israel, ladici] inainte de emanalia

sfrntelor sefirot, dar existenla lor in potentia a precedat-o pe cea a celor

zece sefirot ale temurot. Iar infelepfii, binecuvAntatl le fie memoria, au

gspAunsdciriiiceelsetezescfeAsrqefitiruoltfaaputefoi"s?t6p[r.im..]e,leiairntegrAnnudrioret aau[difvoisntdp],riimare"lien,cpeepnuttruul
ftric5 ele sunt judecat5. $i influxul a coborAt asupra lor de la Causa omniarn
caus&rurl niciun intermediarT?.

Cabalistul anonim, a cirui identitate voi incerca s-o sugerez mai
jos, presupune ci decada negativi a fost creati inaintea celei bune,
dar cd in gdndirea divini cele zece puteri pozitive au existat primele,
insi doar in potentia. Altundeva, in acelaqi text, se spune:

Vd voi incredinla incd un secret referitor la intrebarea de ce cochiliile au

apirut in gdndire mai intAi, dar sunt sfArgitul faptei78. Aceasta este ca in

parabola regelui care voia si construiasci o cetate t...1 Si a dat de gtire

la toate cetele sale sd construiascS. Iar fiecare ceatd a construit un loc
care este un loc pentru ea, dar regele nu qi-a construit incl locul pentru
sine pAnI cAnd toate cetele lui nu qi le-au construit pe-ale lor, pentru ele

:qBdfBi uqr Joso 'U 'urll?snJol EI Etueas nD rBru
'eeI-IAX IB rnlnceeA B eruraJ? Enop B uI JolrJoUuJ lsrluqec un u1 1€

al6esg8a.r es JBIrrrTs lxeluoc un-Jlug loJnluq lnuerural e1 ue.re8.rncag

'ggleliuetod poru uI urind 1ac 'pdun1 lo+ Flsrxa rolrrrucnl rornlnl
alaiuasa BreJpc +IAIJlod Bounrzr arunuu 16 'pueruuearrru arirzod o Brrpur

aqeod 7onlas rolsace p priualod 1nlnl€?s erdsap erfdacuoc 'sn1d u1 'eg
uiualsrxa ap Ftuapuodap 'plue8ur?uoc a?se gotg/as ro?secu efua{srxa
ac dunl u1 'grusaceu a+se eg efuelsrxo rcpc 'lotgfas ap erolau aJE-u

nazaurunq ''8?BUIC-JaqJE1I ap .rolg8ur,ruoc pour uI leJlsuotuep +soJ €
EaI-II1X 1e rnlnlocas pl6.rgys e1 ap r161pqec ro?rurnuu u.rdnsu lcudurr

TaJFJ [B 'euuecrrry rn1 eerrpug8 uI a+ualsrxa apridaauoc ep al6alurure luetu

-Eery punlln uI BsrJcsep Egosoel 'lenldacuoc oJepel ap pund urq

'aIBS aIrJarJCS uI

rrnpugr a1e1ada.r uI lerprouFd mpgl F?cerqns +Bproqe E lsrpqec lsece
'p plolrduc uer uopa^ ruol runc gdng 'ure1.red g1p ep ed 'ra E e.rezrl
-Bnlca ep ri e1e11prfua1od ep eaunr{ou nc 'a1rud o ep ed 'puglas eurFrd

ap pcrpe 'a.npug8 ap p1e8a1 srsJer{lue ap rrunriou u erieurqruoc o rJrB
plsrxo Ec uarurlqns gs lue?rodutT g 'ErcV urp {BqiI 'U rn1 rurpug8 e
piuengur o urind lac B?cegar 1e1p purFrd 16 gc undnsetd 'sns terr a+E?rc
lasleucaeurp5eld.or;pEunoopr€aclopc-ran.8r1uugrse'pai1p6leru.rg$u'o1aspalunoucIopu,sg8u{rBf q'ailr.aUpo1lnIeBpglocsuonad?
ru1uad Ecr?srJalcuruc ea r$ alse eurlrp epunricu mluad a?ueruru?sur

luns xotglas Ec urroe? r6eq 'rretcy u1p {BrIiI 'U op FrBJe u! ruruorce I

lsecu BI srncoJ g ps aJBc ?srluqec llu una.rA a.rdsep gfurl6ounc ure t

n51 ',u,1or6ro.r9q;vs,e'4p6garapJqIanqruuo$6ntg'-1onqdeecculueep pgrlERpIoIcneuplr'doq"qgvc, lp'ae'ayotao-qDyq, J
qaq 1

EcrBJqe ersa.rdxa uI lua?srxo ruruoJce un EI ?Ieru.ro; ea.raS.rncer 'pug.r P
u1p {BrIiI 'U Inl ua.npugE nc epnldecuoc 16 ecrSolou
puFd ul 'BrcV -

-nuJe? I|FIIUUB azapeJ+ ps a.rud lep 'turuoue olsa luaurEu.rg InurI+IO 'l

'r8elBIe^OJ I

lsoJ ne o?Bugur 16 a.rnd 'a1ugs eloc TotTtas pugc gugd 'otluagod a? lsoJ u
B n.rcnl lsoc€ Jg^ope-rlul '08elo op orolau aru-u Ig rep 'Ig ep eroleu n€ e
otg xol IIrrIoqE Boln1"rrl u! lqoq€ also nu Ig rep 'e11oqe g rB ole 'lfloqu ,
g rB Ig pcep 'urnc r* ec elsg 'eurfuaru eI oruc 1n1r.rrds alsa Ig ler 'tn1
alaluoruulsur luns go.nlas acez oloc '1r3rgys ap prpJ Inurgln rS lndeaug a
ep FJFJ InurrJd rode 'atunu nps lnludrcur.rd else aruc'tloiom?rl?r olorunu
else erec 'neg elaurnu olsa ar€c '19 ag luluganceurq 'Ig op plula^ar lsoJ B
np.urlguded'o'7p1tu1ata1osdaucraz^eeJleoe
efurorr pugc rS 'a.r1pug8 ug elaur.rd lsoJ nE p.njas
acaz alac pc 16 '1r6.rgys 16 lndacug
ap ?rEJ Intr4lln
op prEI Inrurrd a.r1ug gfua.ra;rp orcru Flsrxo nu pc punds €s BorA €lse
rBI '6t..€un nera rnT oIawnII rS 1g 'eeurnl leorc g ps 'lg eU lelup^ncourq
'lugJs IeC ec elureu;" Inlortas olsa €lsoca .rer 'esuncsB 1t*1 'a4ua7od ut
nerc gotgfas eiaz oloc;er '1g1ug IEur lsoJ nB eJBc '.'c1a r8o.r recy" :sr"rcs g1s
ot Boac alse €lse .rel 'FsuI-JluI lpcol e 16 r$nsug eurs n.rlued lepd un
?rulsuoc u eleEe.r rcunle €rqv 'ale uI EurIIpo e1 leze3e ne-s nu ri 'elesur

r8r Tvlcuowlud'Ioyu rs sclcvcsc fiTlun,lcnu.ls

132 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

CAnd a iegit secretul lumii celor zece temurot, atunci sfrntele sefirot au
iegit dupi asem[narea sa, potrivit secretului inversirii cercului inainte
qi inapoi, la dreapta gi la stdngas?. inaintea iegirii sale88, au ieqit gi alte
puteri de sefirot8s.

Fdr[ indoiali ch referirea la lumea celor zece temurot qi sefi,rot
implici ipoteza unui proces paralel: cele doui lumi emerg din cel
mai inalt domeniu divin in acelaqi timp, ca doud ramuri care ies din
aceeaqi ridicinl, iar acesta este motivul pentru care apar termenii
la dreapta qi la std.nga. Cabalistul mizeaz6, pe tehnica permutbrilor
de litere cu ajutorul unor cercuri concentrice pe care sunt scrise
literele alfabetului, astfel incdt miqcdnd unul dintre cercuri sunt
generate combinalii noi. Insi remarcabil este faptul ci, potrivit lui

Ibn layyah, cele zece sefirot sunt descrise ca frind dupd asemdnarea
celor zece temurot, ceea ce indici precedenla apariliei acestora din
urmh. Intr-o astfel de viziune, inlelegerea efemerh a riului primordial
este neplauzibilS. Putem vorbi aici despre o simetrie inversi, inspirati

probabil de o bine cunoscuth imagine a pecelii care Iasd o amprenti

ce este inversul ei, imagine recurentd gi ea in unele discuiii caba-

listicem. Aici, emergenla structurilor metafizice opuse este descrisi

recurgandu-se la viziunea din Sefer Yetzird, care vorbegte despre per-
mutarea literelor ce poate produce, prin utilizarea aceluiaqi set de
trei consoane, semnificalii opuse. Aceasti legituri dintre teosofre Ei
combinalie nu este noui; ea se inspiri, in veacul al XIIIlea, din ten-

dinle esoterice mai vechi gi a avut impact asupra unei anumite ver-

siuni a Cabalei lui Luria, cea a lui R. Israel Sarugel.

Cu toate cd extinderea puterii rdului la o structurd ce cuprinde o
decadi completi ereeazi. o puternici simetrie intre puterile pozitive

gi cele negative, aceastd evolulie nu a fost inso,titi totugi de o creqtere

Ei o intensificare a activit5lilor puterilor rele sau a discufiilor caba-

ligtilor pe aceasth tem6. Dispunerea puterilor riului in schema siste-

mului sefirotic mai degrabh restriclioneazi decdt sporegte potenlialul

mitic al multiplicdrii acestor puteri, intocmai cum este cazul cu cele

zece sefirot divineez. Destul de ciudat, in disculiile cabalistice de mai

sus putem discerne o arcanizare a subiectului celor zece sefirot nega-

tive, In textul manuscrisului Parma, subiectul este descris in cadrul
unei tradilii, pe c6nd in celelalte cazuri textele sunt prezentate in

mod explicit ca un secret. Ocupdndu-se de primele procese din dome-
niul divin, deci gi de un subiect potenlial sensibil, sursa primordiali

a riului, e uqor de inleles de ce secretul este important.
Permitelimi, totuqi, s[ precizez semnificalia secretului in acest

context, ca qi in rnulte alte disculii din Cabala: nu este vorba despre

un mister, o chestiune ce nu poate f,i infeleas[ decflt cu ajutorul unor

simboluri vagi. 0 descriere de orientare ,rnisterioasi" a simbolismului
cabalistic, amintind de viziunea creEtini a centralitilii misterului qi

lauJaBpcue'odleoprqu'rrpura1nrsurluuppRdrudloBnsBuaoraclEardBqnrpuunr?srtpE3avdpsrl,npzlupc1snoatrsllrlcougadutul,a.leur'eBralruluqlnnrurelnlBgpupnper$socosedasnnaupJ rA
oJBa ?perap o 'e1e1enet p.nJas ocoz rolac ereoFadns ,gpucap plIB o
Elslxa pc ezalodr a.rudu apun ,1e1e.r1 r6ulecu ug sof IBur lelpaurl FU€ as I
eunrsuo? Bls€ace BAIozer E ap orecJaau! O xol BalB?IJoFolue aundnsa.rd
a.ruc BrJoal 1* 1o4las aJaz Jolec aIB a.rqtun EJ alar lo1ue1nd ucqsr8uurr J
a.rlu! ?crguoc un plsrxo pc F+BIB rnlnluaur8e{ B Flu1cgredns g.rnpal A
o $ .rerq3 'r'rpc1lsTluqec €rnluJalrl uJ lJnpug.r a1e1ede.r ug e.rede
13 1s
BIIIIu:{IC Joso1 'U 1nI aIE rlzrgl reru arpslluqec allrarrrs urp g.rrdsul
es P
-ar
aunrzrl plseacv 'nEJ aurAop eu€Fro op nps 1ncol also nu oJ col un-JluJ
gupr.red ps el6appprls os ar€r lBl^AIra?co:adre.0c0orl?sBrpuIaCp-rezqaJcBdunapecle?ln$cgso1pp uI
slsa InFJ 'lunrzrl af.raq lalsaae I
lsoJ B raIBq€C mp+nqop e.rdnse pedu4 !nr?c IB ,so.rotl ep pldacuoc
nc ecBJ B ore plTurII Bc FInEr Baunrzt,r gc undnsa.rd 'EeJ Eoc Epucap -u
ap lednco rnlncol B parpe 'rn1np.r e ppuor{un?rs BorarJcsep ,ere.r1 u
!8
o .rur 'elulrurrl Bc nEJ ap pdnco es ar Bnop e o lsns reru lalncslp urB
e.rec a.rdsap 'e1e1r.rnd ep FieJ rnlnpJ uiuepeaa.rd aundnse.rd ac ,ecrluo al
sounrzr^ :rnln?J aIB aluoJrp rFoo? reJl aJluJ Fzalurs o rcrB rua^v In

'uu.rolgzundsa.roc lupd un or€ pt"qlas etvceg wgc ,yo"4las oaoz rolec -4
e a.rrpugSo o-r* g.rqun o lrms etec ,grlqgopy ep sof rBrrr luns ac ,ftorglasl -E
poa'gclguo$qzIcIrIloaqocelcauoaarccea,gg?zolFso1rleIox1ocoel'ra\puord"notgcqplrauBlsenrduoasccseaoo.zlrruuorJncoulraococrgsecaca,lolrraurrlqrtgq{rctucIInon.Icrrlauq$le$deg.[u1.,.sre.n5]1uxeao.rlor,gqslSorzroakrJallnBaucscrg,ollrIdncue1oouzArrarolouuplrnoagscg
.soreep-a1or6B.radIllqu'p.nr.or]qsuuqBrundlosoooJlerUuueJrwsucaonlollsoo'leJczunnoBecgrScBp-eauplrgnarl,epucl.drqrsuuer?npuvBnasInIalelpBJ lIBeea^Iag,Jedrpflus.unoeJlaugsrereB[ca-epuz oJ
rolaa uo1lrprl1rqr6raorcnreEpI u'[g"c'llr"nrnlqdsuaoo1cunnB-J-sluoggoq4gpuo! cgsrA1,rnanr{enuuu-1u6rell[rmuap^snacco] rJdo]I aAl
1ncol
psnd lsog B-area e'lalluql ualred op o
Bar Bar ae"rlu.rod tunc IoJ e1 'p1o1 o BIIIqroc rBJ 'punq ee.rru.rod gpaca.rd
ppaca.rd Brpqcoc acareoep ,ro BIMaoa -J
-u
1A plee.rc lsoJ B rapN tDr{asl nc lualuroauoc rcgc ,1111qcoc to1 eeped
ep 'ne al"laaar p.4jas aaoz alac rBO 'arlrqcoa oorl raru ,nucalsaure unpp 16,
aur{uoc nu elecepnf olocs 1c?c ,eguelsopu Boraru else Jbg ulgr. BurnN op

:prseg-aq Bpnqa uaq pr^BO .U InI rpoc6 p.rpuc urp .ruruoue -JO
lxal un-4u1p lruerro.rd 'priuelsqns lueurEe.g un runcE EpJoqE ro^
'r6o?rprua aueos.rad ra.rpcFo g1ec11dxe g eleod .nldpur.rd ug ,e.rec PSI
prual o ad eele.roqela q ap aurfqu ss B op lsoJ nB .ro11$qeqec ua.re8ap -E
16 pcFalosa erirpe.rl .rup 'lecqdxe $ salaiug g
pqe$ap reru olsa InlaJcos 'ytnzec alpru mu aallaecoduIar.eec'ulraaolorqqncss un Plu
lnl FlE
eg.rg1e"rd"re1ur gprN.rour 'BqaJuarruuuer.urao.r-pJdlup! dlunrpuJ,nalnnlBrlsau.roecc
FolplacJac Jolace TBI
u glrie.r8 a.ra8ale{ug o Ba .rep .q6ere.r,ra
$cl+spr B FIUBAES Barunl uJ Jplapu-rlug ?lsFa .euq6a.rc BIBqBC op ulp

DAJ

InI
lu

osF
JOI
llu

ulp

Ioc

lor!

ellE
e?uI

NB

88r TVICUOWIUd'InyU rs SCrgvoso u.rrunJcnuJs

134 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Nu in ultimul rAnd, potrivit fragmentului citat, rdul reprezinti

umbra celor zece sefirot. Aceasti legituri poate fi detectati deja,

degi doar parfial, intr-un tratat anonim ce apare in mai multe manu-
scrise gi intitulat Comentariul la Sefer ha''Iuun, care se apropie de

R. Yosef ben $alom A";kenazi sau poate este chiar compus de acesta.
A fost scris cel mai probabil spre sfArgitul secolului al XIII-lea. Aici

se spune ci emanalia primei sefire este in afara timpului qi se produce

ca umbra corpului sau a mAinii, deqi ideea de riu nu apare in acest

contextl03. Potrivit unei afirmalii existente intr-un text autentic al

lui R. Yosef A,gkenazi, existenla cochiliilor este considerati necesari
pentru subzistenla inslgi a arborelui, ia1.eu presupun ci arborele la
care se referi este al celor zece sefirotr$a, Acest punct de vedere a

fost adoptat in numeroase disculii de Mosh6 Cordovero. Se pare,
intr-adevir, ci a patra pozilie are surse mai vechi105.

Permite,ti-mi sd abordez un ultim fragment, ce apare intr-un r[spuns

cabalistic de la sfdrqitul secolului al XV-lea dat de R. Yosef Alcastiel -
un cabalist activ in Valencia, in Spania - unui alt cabalist, mai cele-

brul R. Yehuda Hayyat. intr-una din cele mai fascinante disculii ale
sale, care a fost descoperiti qi publicati de G. Scholem, cabalistul com-

bini conceptut de decade cu formula precedenlei rdului ca o cochilie;
astfel, citim ci

expansiunealoo formelorl'l din'Adam Yogor108 este o primb expansiune

de o mie de generafiiloe, cdci este sfArgitul celor zece rna'a'marof 9i fiecare
nla'arnar le cuprinde pe toate zece, astfel incAt fiecare cuprinde o suti,

iar fiecare le cuprinde pe toate celelalte, astfel incdt insumeazi o miello'
$i iati, expansiunea sa [dureazS] o mie de generafii' lar 'Adam Beli'al
existd qi el in acelaqi mod, [constituit de] formele a o mie de generafii,
cici lspune Ecclesiastul 7.14] ,,Domnul a ficut una contra celeilalte"*, iar
El a precedat aceste lumi pAnd la revelalia sfintei emanatii, iar acesta este

motivul pentru care Isav a fost intdiul niscut, inainte de lacov, iar fiii

sili[Facerea 36.31] ,,au domnit in lara Edomului inainte de a domni vreun
rege peste frii lui Israel", cdci coaja precedi fructul pentru aJ proteja ['..J'
$i iatd ci intAiul ndscut [Cain] a inceput sd se inspire din acele forme
actzatoare qi destructive care inseamnd Cain, Qina' di-mes'auuta'rrt,
iat6, imediat ce s-a deschis izvorul pAngbritll2
puterea qarpelui I...1. $i Cain,
din cauza existenfei lui a meritat si se extindd in lumea aceasta
pentru o mie de generafii, iar expansiunea pomului vielii si fie ascunsd
in tot acest timp. Dar milostenia Lui a prevalat dupi transmigrafia qi
purificarea primului'Adam in [sufletele] strdmoqilorlls, iar pomul vieliirla

n-a fost ascuns mai mult de doudzeci gi qase de generaliills.

Acest fragment nu urmeazi neapirat concepliile exprimate in
qcoala cabalistici a lui R. Yosef Aqkenazi qi R. David ben Yehuda

* Versiunea romdneascd a Bibliei din care citez traduce aici: ,,...Dumnezeu

fdcut qi pe una, qi pe cealaltd..." (respectiv, fericirea qi nenorocirea) (n.tr.).

ngr ardsop Sunp 'p IJBC InI raridacuoc e.rdnse pudun uneJA ?nAE nB B

runrzrl alsoce paup BeJBqoJ+u! Eslrlcsap ougrupg '611lgs rrlodrcsrp 16 E
rpJBA\BJr{oS ar?Er op aleldope rS aluldepe 'alncsounc nEJe euaruulJnz UI
orual Fc lueprla alsa 'zec ecrJo uI 'euaruulJnz 13 eueulsuoJoz auel Jol
uerrpug8 ug u.r5alur B op ruesreAiigns roun alrrnFoJe pl€ropug ul asnd ?II
g 1od nu 'epqulncsrp uoaun luns a.rrpug8 ep etuelsrs olalrJoJrp aJ?ug
rS
elurpn+qnurs u1 allpd nc urqJoC ap o+BInurJoJ eprieurrge eJlurp eleun PS
B1
r6eq 'rrrueurTJqv ep u€ruplrnz pldeauoc ep a16e1urur€ ac prqun o
II
elsa rerieueure p1r6.rg;s gc plduy BI ro+rreJer - I1'\B1V p€urqv pdr(ug e

Ba1IIAX I€ IncEaA urp mlrulsautu selu reur rB '16IT uJ dely u1 lFnur 't"
u eJEr 'rp.rurrle.rqog BefIIX IB Inrue^ urp lrJns rniruolrpugE arnqFrle
u
II ulqJoC f.rue11 o.rec ad - oJepol ap lcund un Brola eu e.rec 'np.r
I
16 g.rqurn oJlurp e.rn1gFa1 rupuor{ueur Fs arnqar+ '1xa1uoc lsacu uI
'e?Bcgrselc .ro$n psul es nri ea al

\\zw+ EIBqBC ap alaurJoJ orlurp BJollnru E ocr+celce rlrnleu Irup€c uI r€

'yo.tntuay acoz JoleJ E Eeecu ed rS 1gc 'alerp.rourud rogrnnprzeJ BrJoal 'r
1g1e urrsg8 ps gqrsod also 'BrJnT rnl BIBqBC ur rqosoopuS 'nz.rg1 reur
BIBqBC ap eg.rndrl ug 'ealsace oleol nC 'crpurap rua?srs rnlsoce EaJerJc 10,1
-sap rulued lBAaepB urind rcur alsa 'gluapuedepul ale+rlue o Br ala.r
.roprelnd E EoasuTJlur BJnlcnJ?s FzuonuruTp orec 'nnprzeJ Bc ngr ep 0It
pldacuoc ac ep EIBI 'rurn1 mlud nc 'ecrlsquqec erue?srs 16 e1xe1 asuo.r
-eurnu ug 'acu; B-op nE ac eldrlpur acnusoc rJnlcruls Joun aaJBIncrFB 'gl
ap g1u8e1 olso acrpucap JolunpnJls E aJ€JeJrlo.rd glseecV 'rrra.relueur
OJI
-r1dns alep.red eJE eJEa 'exaldruoc ruru lpru rrnlcnr?s roun IrupBc urp ou
Bun ruop pulrJ BaJ uec 'epecap e1p 16 rsp8 uralnd epscop ap undrl
!a
gnop olac oJlurp InusrlaIEJBd csarnpzgF aJEc ecrlsquqec aleue?srs uI -ur
'elarrrJoJ pece.rd olarqrun 'sns reur ap plueur8erJ ug psul 'rainurreui
olE
16 re.rqurn ela.roJ€laru EIBJB o urna gdnp 'gur:og rBeaece rE ra 'epecap -eIi
'gcuaurnu pJn+cmls r6eeaae JBop nu asaSgppdurg'ap.r elac 16 uc 'aunq
To.qlas acaz eIoC 'a.ruolpruJn epur8ed uJ Blncslp tuol aJBc a"rdsap e1xa1 -li

a+IB uI ri '1 plolrder uI lnzpl B-s runc pdnp 'acrlsrleqec Farrcs ellu uI sul

plua?srxa ounrzrl o 'nnnprzal BO eIeJ gotglas acez Joloc Baunrzrl epnlcxe teJ'
'urnJe gugd elucolur ocqsrlequc .rolgincsrp u alred eJ€ru rutu €ec uI
B
FlsgJruuru os arec 'gleuoproqns alJlorursopnesd sns rurrr lnunu ruu oc EI
eaec rrq.ued uricelpe.rd gc rnpldeg Brdnsu erfuele Ee.r1e gs Irop Sr FJ

'ocr+olrlue aldacuoc pnlJur oc alosJol ad rqasoapuJ'cIIqIq IB

InIEIJolEur ed plezeq e.ruolpzuprdnc orJosorJolsr o EJaJo snp€r+ Inluau lse
-8e.rg '9 plolrduc uI ruoloJ ruol orec u1 ldeg un '3.ru1 rpru llnur crlqnd
un-r+ur'pllrpdll FurroJ u3'eiuraasuoc uI olaznJTp puTg'upqe3 op lirgc acn
elrpugdspr ruru alec urp Bun-Jlug alerod.rocuJ lsoJ nE rnlner eural ad
Iorlsucly mI apunrzrl'IaJlsV 'errlnlnuliuoc +EzB{iBJEd e-r a.rBc 'leqqup P
uqr rratr\I 'U Tnl e '6apo$-ot1 ?pponv,'eaI-IAX IB Inlocos urp ropqpC B
FrrsEIJ ererrcs o leiuengur u pluaurSer;'uraloqas ruoqsrap luleuruas B 'E?!
urnc e6y 'Be+soce nc ounruor aural Blalgc pqTB gs a.red 16ep 'prse11-aq
op
-n
'efe
Fl

e8r wlquowrud'rnyu rs ucrovcso u.rrunJcnuJs

136 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

ca umbre, dar este bine qtiut ci el gi Corbin au fost ani la rdnd in

contact unul cu celilalt.

Termenul temura presupune o anumitd formi de simetrie, iar o
astfel de simetrie este evidenti fie prin cifra celor zece sefirot, fre,
uneori, datoritd structurii antropomorfe a frecdreia dintre cele doui
decade. Degi astfel de simetrii nu se produc in modul cathartic sau
in cel perfecfionist, ele se produc in lurianism, unde existi ipoteza

recurenti ci prima scdnteie, care este ;i prima emanalie, conline

atdt binele, cAt qi riul, ca in cazul structurii literei Yod\zo. La fel ca
in cazul scdnteii, care confine practic doui decade12l, Fi acest Yod
este conceput in aceeaqi manierdlz2.

Simetria dintre cele doui decade este evidenti intr-o carte scrisd

in 1553 in lara lui Israel, probabil la lerusalim, de faimosul R. David
ibn Avi Zimra:

Tlebuie si qtifi cd, aga cum Binecuvdntat fie El a emanat zece coroane

sfinte, la fel El a creat, uis-ri-uis de acestea, zece coroane care nu sunt
sfinte, ci sunt de partea stAngd, cici ,,Dumnezeu le-a creat pe una contra

celeilalte", pentru ca ei s[ se teami de Dumnezeu, iar El s6-i pedep-

seascdl2s.

Din context nu este clar dacd ,coroanele sfinte", un termen de
largi rispAndire cu referire la sefirot in Cabala teosofici, au fost
create inaintea celor care nu sunt sfrnte sau dupl ele. insi dintr-un
alt fragment aflat in comentariul lui Ibn Avi Zimrala Ci.ntarea Ad'n-

td.rilor reiese clar viziunea precedenlei pirlii rele, degi de aceastd

dat[ autorul nu se referd neapirat la structuri decadice:

$tifi deja c[ privaliunea precedi hauaiotlza qi acesta este motivul pentru
care s-a spus despre cochilii ci au precedat hauaiot gi aqa sti scris lFoce'

rea \.2-Bl: ,...qi intuneric pe fafa hi Tehom, iar Domnul a zis: oSi fie

lumini!"l25 etc.". $i la fel este deci qi in cazul fructelor din pomi, cdci

cojile prececl fructele pentru a proteja fructelel26, iarjudecata qi obscurita-
tea apar de partea privafiunii, precum lumina qi milostenia de partea
existenlei, iar ceea ce trebuie si inlelegefi de aici este prioritatea emanato-
rului asupra emanatului, cici emanatul era potenfial gi a fost realizatr2T.

Primordialitatea procesului este reflectatd aici prin recurgerea la
versetele biblice qi la conceptul de privaliune celestS, care a jucat
un rol important in Cabala inci de la primii sdi pagi, aga cum vom
vedea detaliat in capitolul urmitor. Acest lucru trebuie subliniat, in

pofrda afrrmaliei explicite a cabalistului din continuarea fragmentului

tradus ci de cdte ori menlioneazi cochiliile se referi la puteri nese-

firotice, aflate dedesubtul lumii divine a emanafieir28. Nu pot explica

semnificalia acestei contradicfii, insi, aqa cum am vdzut in fragmentul
tradus, emanatorul qi emanatul sunt menlionali explicit in contextul

'aaFusoa oiul$ op alalBrBd
Irniuel Bnop pzeareua8 ola J?I 'purJads op ExnlgJrd o d elsa ElsEacE
pc plduy gcqdun errperap rrnlaruls Fnop Fzuoreua8 po1 Bral;1 pc In1
uzalodl'zec ecl.ro uI 'ocrpucap Fnp11;?s 16 gunl ru1ud
olet orlurp erucal; gc eundnserd ura1n4 epnlaur ocrursoa Bepal ruol [n:

'g p1o11dec uI Ba
-as
urna pdnp 'prnzec osuoJorunu ug p1euo1{uou alsa mlnpJ ufuepaaa.rd
In
opun ptpslleqer pIEocS o-.r1ug prcads ug 'plueppcu g eluod nu oc u!
ldeg un 'raruaiugs EaluIEuI EIIIqcoc Fo pnop ap pzuauorfueur p1xa1
'glucgpeds alsa nu FInEr eiuepaae.rd r$ep :auaq proN 'FIBlTuaEuoc IUC
e$uedu ap nus elulrulrr8uesuoc ep aunl?sar{J o 16 elsa ErnlcnJls F+suacu
lB
?cup lxa+uoc urp JaIt BunBaploluI asaral nN 'InFsrsJBr{lBc Errool nc
EpJoruoc nu'- rcprlarurs lueuraE ap purJoJ o aluod - aJ:rouozr Bc aslJcsap EI
acldo.rluulceru T.rn8g pnop olaa 'pFrls lernlam+s ursllap.rud lsacv
LAt
'orrleluaiugs VAqV, apugdnc orBc 'lugJs rnlnuo -o?r
1ntgrppul rS uayed op ?ls orsa'galgqcoc VAW, apupdnc 'Ip,nag uopv.olso
e.rec 'u111qcoc .reg ia.raceg uI BorerrrJoJ .rer 'e.reurro; ug ur{ee.rc 16 arfuo.ra ug Pa
-"1!
u1{euuura opF{cug $ - ppluggs eun'rnlnuro Etuople lwrrs'rlorCrsy, tpt lgurnil Ic9.
1n1$.rggs e1 gugd lalfeueurg l5unl] lnlndacug u1 ap 'epefugs rA eqgqco3 og
-act
:e1ap.rud nJl

un+cruls pnop arlu! gfuappaoc rS ar.rleurrs op FunoJ Ellurnuu o pl€1nc Plsl
-rFE alsa 'eal-IIAX IB rnlnlocas plndecug el qeruaj, u4rffug 'U -u9
o-?BlnrrrroJ B runc u6e 'eun1 ml raIBquC E runrsral ,""" tif^foilc$BrI"" un-
lso
Borunl rS gcrzg u1 gupd 'elieuurue # p4las uurFrd EI ap pulrrrod :c11 ep

-Bluolsrsou a1pagl1gselupcpllodrruuruans-JolcugBogalCuu'Irr.prdarxaocDpgceuplpJcBIIIqqIcq 'exelduroc -dap
apoal o alsa mln?asJal Brlu
?uns
eldnsu eleloero.rd luns Eo?soce oleoJ, 'e1a.r r* eunq r16e.rac Fralnd au€
.roun u$Frudu cserrl.rd aJBc aclzrJularu olaluaurluo^a Ic 'gcyztl BI eJeol
-lJaJar aallelo+slJu alaldacuoc nu purrJrsop'pcgosoal BJnlcnJls EI IcrB PI^
alucqde alaqure 'e1e1cng paca.rd a.ruc apfoc EI a.r€olrJoJa.r 'gpleEazr PSIJ

uac 16 'ra{uelsrxe FJBorJoluE uc aunliurtr.rd u1 a.ruolr.rage.r 'pcr8o1o1uo poI

eec :piuepacerd rSeaacu e.rdsap csoqJol aJBc arusrJoJ€ Enop B EJEIo Ec I
eurfr
uaraundulxnf alse 1ueur8u.ry lsocu uI a?Blnou o U B e.red ec eea3
eza
'alJlarurs ap FruJoJ o Bcrpur
aluod elsuace 'gpnlnur gfuepuodsaroc o-J?u! g u aleu'Furur luns aJEc NES
'rnlnpnrg u rS uloa BaJEzrIqn nc punardurg lsof pur eopal uroA aI e.rea ad
tPanogtr'
rnlnusrJoJu oIB IunIsJoA alosuoJalunu uI pJBJ ap Flsop r6p.rer else 16
F1uap1zre tnlosqu alse'7o7oanr1 ad a1-npugpacard €c oluluazo.rde.r toprl OJB
'ppqlsod po?psalnplrdnppacleBpo.urnor5urassae+soa$naNp
--rqcoc ee1e11e.rn1d ul ue.reS.rncag lomanq ug p
'ecez ap 1e3e1 uc sela{ug omqer?

'ppnldacuoa alellprng ap zec un tuaAu IoIB pc undnse.r6 'u".,lotglas rct1
eleu4rd ppaca.rd uaumiurrl.rd gc ecqdun gs a.red BlsBaaB oJuc uJ lxoluoc
un-r?uI 'JoS u?9, ppacard nu eunriurrr.rd olaru urargc lprplod er{dacuoc
u1 e8.rnca.r Fuolnu 'e1ruc $eeece urp col IIE uJ 'laflle oO rolullr{coc

rer rvlcuotlllud rnyu IS scrovcso fl'rrunlcnu.t,s

138 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

in acest cadru general este posibil5 includerea ,,alterit5fii" brutale
a descrierii pigdnilor, gentiles, imaginali ca fiind rdul, iar procesul
emanaliei reprezinti de multe ori o bifurcare intre doud sisteme
opuse, provenite din aceeagi rddicini. Tlebuie subliniat c5, pe baza

mor{ismului fundamental care inspird teosofiile pe care le investigdm,

atAt domeniul binelui, cdt gi cel al riului posedi structuri izomorfe.

ins5, in sensul disculiilor noastre din capitolul 1, cele doul structuri
antropice trebuie privite intr-o interacliune dinamicd, aga cum pre-
cizeazi accentul pus de Cabala lui Luria pe amestec qi cregtere inte-
rioarh, nu doar in dimensiunea lor anatomicd.

Despre afinitifile dintre Cabala teosofici

qi sursele anterioare

Dupi pirerea mea, aparilia disculiilor cabalistice care tlateazi despre

precedenla emanatiei celor zece sefirot negative fali de emanalia

celor zece sefirot pozitive necesitd o explicalie istorici. Din cAte qtiu,

principiul rdului care precedd binele nu apare in mod explicit in

sursele evreieqti scrise in ebraicd inainte de emergenla Cabalei, iar
aceastd schimbare poate avea o legituri cu p[trunderea in Europa
a unor tradilii mai vechi, oricare ar fr fost sursa lor iniliali, care au
produs acest rezultat. AvAnd in vedere ci cele doui componente ale
disculiilor cabalistice: tema preceden{ei rdului qi ipoteza referitoare
la existenla a zece entitili, exist[ deja intr-un anumit material din
Antichitatea tdrzie, in privinla c5ruia cercet[torii sunt de acord ci
are afinitili cu concepliile evreiegti, se pare cI putem vedea in tra-
tirile cabalistice iegirea la suprafali a unei idei mai vechi, existente
in cercurile evreieqti din Antichitatea tdrzie.

lin si subliniez ci viziunile existente in Cabala gi explicate mai

sus printr-o posibili afinitate cu unele idei exprimate deja in tratatele
pseudoclementine difer[ intr-un mod destul de substanlial de viziunea
gnosticd a rdului, care retrograda aparilia puterilor rdului pe o treapti
mult inferioari in autogeneza pleromei divine. in plus, ocuren,ta moti-
vului apariliei prioritare a decadei rele in gdndirea divind aminteste,

pe de o parte, de teoria zurvaniani a gAndului riu al lui Zurvan, de

care ne-am ocupat in capitolul anterior, iar pe de altd parte de frag-
mentul polemic zoroastrian existent in Denleart, tradus Ei analizat
de Shaul Shaked, pe care l-am menlionat mai sus ln acest capitol.

O chestiune care meritd subliniatd cAnd compardm materialul analizat
in acest capitol cu o parte din materialul cabalistic din capitolul ante-

rior este ipoteza cd puterile riului care au apirut chiar la inceputul

proceselor intradivine au rimas ontologic existente dupd aceea, deve-

nind parte integrantd a structurii realitilii in prezent, nu numai un

eveniment efemer.

BpBcap ap (FoirBiuJJuocdrourJeo?pndInoldAorclcuEocrrlnlzcodoJoBJroEunepelaErue1rruroIoldJulsrEs eurecsrp
pug^€au
?od os nu

'ppqrlra,ruocur rA luulurqaau ep g u a.rud sns rsru ep elalueur5u.r; ulp -
g,rqu8au BpEcap 16eq 'ulsuerB nr Enurluoc p1dn1 o-J?uI alsa a.ruc 16
punq Bo1.rud nc unuroc uJ arruru aJB nu e.rec giualsFa op dr1 rnun u -
1
gcrpu 'olecrput ;n1np.r" B luoel reunoJl efuelsrxa uraundnse.rd gs urzuao 'l
1
IITaAB nu 16 sns reru op alelueur8erg u! ppagoJ es nu '- ulsruelJnz -,e
ug 16 lsrpnp FruslrlsEoroz uI urlsg8 urnc e6u - ecruo8elue arlce 16
e
1c 'e1pe31p JEop g JE nu urnc 16 uc 'epucep €nop aloc a.r1ug pcru.relnd to
-
ea.rd a.rer{ua.reJlp o 'pqrgrezruocur npJ rnun pldruoxe rcre ureae r6ap 'uc
a.rud es 'eelsecu oleol nC 'g1r6pdap gquqo.rd g eluod nu ec arucrnJrq P
B
'n{e1rpe.r EJnlcruls luluaurlle n€ aJEc elosrns rSasug ug gcr8ololuo olr
erucJnJrq o glsrxo gc puruuosur Elsp .ru1 'prp.rourl.rd pcalseuru urp JoI T8

BaJBnaBAo nes €orucgl.rnd rcru'eunq r.relnd ug a1ar.ro1ua1nd B aJBuJoJ al
-sueJl o Elslxo nu pc aundnsa.rd urelnd '16n1o;, 'pluoprrre lnlosqe ,eeur -8
Fc
ua.ra.rpd gdnp 'e1se EeJuuopJoqns JEr 'aluepuedapul luns nu rnlnEJ ur

ep r16e.raa agrelnd 'pp ep Boocu Bc aluproqe o-rluJ .rerqc 'gsu1 eJ
'crlorgas
eF
Inrueuop qns ep eg.relnd sl FreJer as 'q+IU.I r€ laeurug rieuoriueur N
luns apun 'qsauaqg-on ro.DW erfceloc urp pluau8e4 uI ?ualsrxa ed
JE
'rJuur ruur priuelod runrsuel reun IB zuc p.rnFurs 'sns reru olulrc alel
uI
-ueur8e.rg ug r6n1o1 +Bnlueace olso nu ele eJ+urp lnursruo8elue 'epucep
'nI,
gnop olaa luns o+Jurls1p ep lgclJo 'olaurq 16 apnleur aruc colsoru€
un-Jlurp elrud ecuy InEJ ?a ueepr 'eug ug 'ri eunlicaJrad n-4ued.rBseceu EIi

olse InFJ BIoJFc 1ur!.r1od uaapr rode '- unq g E luJeprsuor else .aurs ar
ug 'a.ruc - Ieulruas mlnleTJoluru B aruaolsrp o-rlurp elred ecug pg.r
-el
pc ezelodr luunuuxo rue olocy '1 plolrduc ur lBzrIBuB uru-ol e.ruc ed
'cr8ololuo mInFJ ep u{ucqdxe e+lelaloc ul lgcep tusrlenp ep glurdo"rdu -3J(
reru ounrzrl o ruel€ rcru 'Baur ea.rerpd gdnq 'Fnlcmls oloque ep IJN

alrSppgdurl luns gcrdo.rluu eln5g rS 1gc 'ecaz Irupurnu 1g1u :rn1np.r 16 'e#
mloulq .roprelnd E Ecrrlerurs er{nqr.rlsrp o +nzFA ruu lolrdea +secu ul
'tu
aArlBJBdruoc rriB^Josqo B^a+gc eze
aIu(
'lsoJ ne-u 'r6n1o1 'ruatuap 'ssrnrzJg? reru ep Ins(
EIE
'ng 1p1g1ac olsa snsl ea du41 ug 'lode Inzec e o"ruc 'nezauurnq ml IB
?nasgu punrd lsoJ E raJIcnT gc aundnse.rd '1e8e11ep gleldopu 'aurr{g,g
qo{Bf rnl Baunrzrl IS 'rrrcluucleq
ep eur$1nur o-J+uJ a.rudu Euecs IruoIcIoJ urp qenriseaJ.rBcre,prrreg1ue8roe18oIIgJol1snT1

ra plcedtur

er8ololru urp snsl 16 leeueleg rn1 eiuertaas rS apur.rdsep os aunrzrl
E?sEecB urq 'lnpJ 16 aleurq ulurze"rda.r e.rec 'arfue.rc u3 riecqdrur rueure8

.ropfu"r; aIE runrsJol oseoJorunu uI aurler rnln?J rS rnlaurq ollJn?cruls

a.r+urp InrusqoIEJEd ep a16a1ururu aJBJ Frual o 'pug.r lnurrlF uI nN

68r TVTCUOWTUd TnyU rs SCICVCSO S.rrUnrCnUrS

140 TREI TIPTJRI DE RAU PRIMORDIAL

pure. Avem aici o structura care ar putea si se transforme intr-un
iel de dualism mai antagonist, deqi subordonat, sau sd devini un
mit al bdtdliei perpetue dintre bine qi rdu, dar, din cdte gtiu eu, aqa

ceva nu s-a produs.
Un alt mod de a inlelege doui dintre fragmentele de mai sus, cel
qi cel al lui lHanay! yaiml fifinefmeai,hc,eel sbtuendeqiacevel dreiua,ino
al lui A]castiel unui dublu Iacov 5.
mare
ele reflectarea D
teorie necunoscuti in cultura europeand occidentali' care a privilegiat
o viziune platoniciani a realitdlii. Teoria a dou6 serii de patru lumi I
cosmice constituie o adaptare originali a inlelegerii mai cosmice a
cabalei, pe care o preocupd nu doar domeniul teosofic, ci iqi extinde lrl
reflecfiile qi asupra lumilor infradivine. De altfel, cele doui lan{uri diferd
1.
de cel al lui Platon numai prin dinamismul lor qi prin posibilitatea
frinfelor umane de a interveni in acest dinamism prin activitatea lor 1
religioasi, ceea ce am numit mai sus teurgie, deqi aceasti-temi nu
se reflecti in cea mai mare parte a textelor evocate acolol3a. Avem L
aici inci un exemplu de apropriere a unui concept frlosofic de largi I
rispflndire de cfitre cabaligtii din cultura europeani, dar inversandu-i
sen-sul, o propensiune care ne va interesa imediat, in capitolul 2L35. l
Nu in ultimul rf,nd, acele imagini ale dublei decade, ca lumini
opus[ umbrei sau ca mAna dreapt{ opusi mdinii stf,ngi, diferfl de o 1
altd imagine care apare in alte cazuri, puline la numir, unde sefrof
ale impuritifii sunt concepute ca inconjurAndu-le, uneori pentry^3

le proteja, pe sefirot cele puie, aqa cum coaja imprejmuiegte fructulr36.
Aceastd viziune este importanti qi pentru dezvoltarea Cabalei din
secolul al XVI-lea, in care cochiliile sunt descrise captind scAnteile
divine in cea mai de jos dintre lumile cosmice.

Note

1. Vezi analiza diverselor decade la sfdrqitul materialului midragic din studiul
lui Hananel Mack,Iutidrash. Numbers Rabba'qiinceputul Cabalei din Provenfa",
in H. Pedayah (ed.), Mitul tn iudaism (Beer Sheva, 1996), pp. 84-88 (ebraici)'
2. Idel, Kabbalah.: New Perspectiues, pp.7L4-L17, L20'122, 136-153, l7L; idem,
Absorbing Perfections, pp. 239'246; idem, Kabbalah in ltaly, pp. 122-123'
Pentru multe alte exemple, vezi mai jos in acest capitol.
3. Vezi, de exemplu, Mueller, A History of Jewislt Mysticism, p. 65; Stroumsa,
-A, Zoroastrian Origin of the Sefirot?", pp. 19-20, despre care vom cliscuta in
,,Observa{ii finale".

4. Yezi Hans Joachim Schoeps, Theologie und Geschichte des Judenchristentum.s
(Mohr Siebeck, Tiibingen, 1949), pp' 3?-61; Dani6loq ThCologie d'u Juddo'

Christianisne; inAnBneectkteerY-Roesehdiko(eRdse.e),d,T"'h"JeeWwaisyhs Christianity' after the "Parting
of the Ways'", that Neuer Pofted, pp. 189-231;

F. Stanley Joneso ,The Pseudo-Clementines: AHistory of Researcho, The Second
Century, vol.2 (1982), pp. 1-33,63-96; Rosen'Zvi,Demonic Desires, pp.36-3?'

53, 154, n. 5, qi urmitoarele doul note.

Fuqncsuru r€r 'n?tr relrlc llcfldur! IS rorraJxrr €c rcop 'eetunl pugu.re,rn8 ec
lndecuoc also InuruIruay :eqca.rad g1p o pleuorfuou olsa epun'gV4-4V4 'dd

'IIIA)O( hnX-nXX 'dec 'III 'utap?q! $ tO 'GE6-TqZ 'dd 'IIAX 'duo 'uaptq7'91
'IeZ 'd 'IAX 'AX 'dec'tuaptq7'21
'9g6 'd 'II111S 'dec '11 'satyttuop auUuaual1'gl 1
'enlz lcap 'efeeuSurp gpace.rd 'eelduou lcep 'e.rees e.rec
ugd '1 oatacog urp IrrglEIoJ urJoJruoC 'gI -
ug re$ea.rc B IJarJJsap ralac€ a.r€rurn '0gI 'd 'ry1 'dec 'uap?ql'?T g

'6Zl'd'IIIA 'Io.r '(186T 'spldug pu€rC '{uudruo3 Eu1qq1qn6 srreurprog) u
sraqp{ auaclN-afltv u! asnp€rl 'y11 'dec '111 '?uaua13 Jo suot7tu8ocay'El
'8 'u'88r'In'dF'r(190c0r2p)v 'zI t

g'lo^'qqDqqoy '.ueu:Cg eq1 ura.rqdg '19 o1 Eulp.roccv r{coug puu urepf 'ruapr '
,l
:OZt-Ott 'dd '(966I) I11 'Io^ 'tt1doso71t14 puo Tq?noql qslmaf '"qEIBqqsX osau
-oroC u! ursrcr1sf141 pue 1en1lg uo srlreruag ewog" 'uap1:(PrIBrqo) 0IZ-602 'dd '(
tl
'(266I 'url1esr.ral) pqnqa rltuv lq olrotualu ut npnry 'nuqrout r* nlan 7o
eTlufeB8ts11Tsneta,rgucroO,tD'CIla'1('aspeou)ruflrznllpue;"g'xu'Vap'Itq:TI€?IC-O'VWI 'I'luII'.'guc'1L1Ls'rg1Ie'dqdec'uuapgo'1loelupq1slazou1g 'II I

'tgV-gLV 'dd 'p '1o.r '$Erolyl patcanoC aqg 'seur6 uI luc1q a

-ndar '.BzruaC-orlsC aql uro.r; uorllsodruo3 uurtsFqC-qsl1r\of B Jo lueru8e.rg" U
rol Inpnls rza6 'nrpoy\tr 1n^g ul nelstxa eu11$e.rc-oepn1 undnr8 gc plere or€c
'pe{eqs peqg $ sourd op luzl€ue r$ lucqqnd csolarlo Inluouncop olso nrl$ou 9
1nlxoluoa ug luulrodurr op urorlxg 'ZlC-Igg 'dd'pa1rc6 raaaN lDqt stn74 aq1
'('spo) poau-ro{cog u! '.eur8lsl Jo osru oql oos uBllslrqc-qslarrel, pr6" "re8ep u
'C urlof rnl Inrpnls lzea 'qu.re lu^orpou rnpl€rroleru e.rdnse aurl$ela-oapn1
.ro11$decuoo ulfe.raq.rarre.r e1 el.rayd nr saurd ourolqs 1nI tr€ oropoA ep lnlcund ap 1o
p1e3a1 usrelo.rluoc ardsaq 'gft-6gg 'dd 'y '1oa 'sryto117^ pa?tanaC aqJ 'sauld IzoA 'gtr
oi
'lfpegutS go s1u1o6" 'sauld '6
'?6-96 'dd 'atusluotgst.u1g-o?pnf np a8o7ay11 'no19rueg 'g Pu
'06-gg 'dd 'sc17nauatutag s.ottlloEtC qdasop 3ggog, ':1o1.ro6 rS
Iza^ :g8I-8gI 'dd '(?86I) A)O(X 'Io^ 'g1o1o '*e.rnldpcs Jo asn s11 :t1onza17 ntag 9
uo ssorl€Arosq6 eurogu ra1e4 larSssod '*f11.re1y4g;o
''uIutuIri{'ug1I1 s1u1o4" 'saug,{ '2, I-n
loununT'uap! igl'u 'dd 'uag 'IopI IS itg 'u '69-Ig E
'dd'ssauqtog rII
n
'Z6I-16I 'dd lqosoapug 'qryd aql 3uo7y'uapt iVg 'u
'98-ZB 'dd 'ossau:1.req q8nolql 1q3r1" 'uos31o1y1 pgcods ug r* l1-g 'dd '(966I) ro
B
I'IIIA Io^ 'oruoutoy ',1i(1ue11suqC qslmaf - {11uepsgq3 euruueqof' 'q1e.rgc141 FI

saurel igg 'd'paag nqSouy'eswno.4g lggg-9g7'dd'(LL6T'uep1e1 'IlVg1. lasrclt op
-soug puo f,ltuot1st.rt17 goqo syodag qslmaf t1log :uaaoag u! sramod o(ql
B(
'p8eg g uely 12,11 '0I 'dd '(996I 'ua8ulq11;, 'r1ceqe1g tqolN) pro7 aql to Ta?uy
aq? puo poe lo auoN aqJ 'uap? 2OLZ-69Z 'dd '(986I) lg 'Io^ 'aouvltslrqC IuI
aol1t?tn'"urs1c11s{141 qsuaof pue f8ololsr.rqC uellsurlC-qst,u,aj" 'urnssog 1.ru1' 1B!
:6 'd '(096I) Zg 'Io^ 'aouotlst.tt17 aoqplrl 'oursrcr1sf141 qs$of uI gU'I 1ep1ezg" otl
uJ
'ladsFb se111p i6yp-977'dd'"nagl6 lsnal lpIBnttrsts'rsleeqqsecrlFi1gItI ti-"Z'uttatp'yd2d12'tu's6q9oeq1uer1togu Ioa

'VLT 'gg'pe 'dd 't1trCy47 qqmap u! B6
sU puo qopqqDx aqt uO 'uapt i'bbs 0g 'dd 'urs1czlsoug lqz.maf 'ruoloqcs 'g
'09-69 'dd '(266I .:1ro1 ,ra1q 'ucr.raury;o {.reurureg pcrSoloeq;, qsrraaf) un
tlmb4uy ap7 u aaflDe artJ'(pa) ou!^orl 'I aarl ul'.aaIrlEC eq1 ur flpeqs!.rq3 un

r{slmaf roJ oruoprlg flu.re1r1" 'uolreErunng UoqIV 'luaca.r reru 'rS '.ggZ-EZZ'dd
'(996I) 0I 'Io^ 'VC1H'.f.rn1ua3 prlr{J or{lJo olpplntr eq1 u1 i(1rue11sFqC pue
wsrepnlr q'ur1ne1! ssr1ouuauuer1941Jg1s; o:8T6"-6'u8u'ududrE'(9re0g6I')fg:VS'pII^-'f0lgII'"s'dedu1'(1gu?e8uI9'1u3rq-cospon1oos.rdyl
sal suup

unqryapnf pun sn'us1a?laoug'zleetp qcgulaH rnl oIE leraruogd ap eplpnls IzaA 'g

I'r rvrquowlud'rnYu rs gcrcvcsc srrunJcnuJs

T42 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

guverneaze lumea ce va sd vie. Vezi qi P6trement, A Separate God, pp. 469-470;

gi Wolfson, ,,Light through Darkness", pp. 82-83, n. 34.
19, Clementine Homilies,II, cap. XVI, p. 231.

2Q. Ibidem. cap. XV, p. 231.

21. Probabil notoriile figuri ale lui Iane qi Iambre/1\damvri.

22. Clementine Hontilies,III, cap. LY pp. 128'L29.

23. Ibidem, II, cap. D(XIII, p. 235.
24. Yezi indeosebi W. Bousset, Hauptprobleme der Gnosis (Gdttingen, 1907),

pp. 136-159. Vezi menlionarea lui Zoroastru in Recognitions' cap. XXVII,
)O(VII, pp. 140, l4l; Hom.ilies, IX, 4, 5, pp. 275'276. Vezi qi Geo Widengren,

,,Der iranische Hintergrund der Gnosis", Zeitschrift fiir Religions' und Geistes-
gesclrichte, vol. 4 (1952), pp. 97-114.

25. Yezi supra, notele 4-6. Yezi totuqi P6trement, A Separate God, p. 470, care

neagd posibila influenld zurvaniand asupra iudeo-cregtinilor.

26. Baynes (ed.), A Coptic Gnostic Tfeatise, p. 18, n. 4.
2?. Scholem, Major Tfends, p. 365, n. 89. Meritd sd notdm, de asemenea, ci

Baynes insdqi (A Coptic Gnostic Tfeatise, p. 10) face aluzie la legdtura dintre

acest text qi Cabala lui R. Ifhak Luria. Pentru alte afrnitdli intre textul
gnostic qi teme evreiegti, vezi gi Idel, ,,Despre doctrina divinitdfii in Cabala

timpurie", qi urmitoarea not6.

28.Yezi Arthur I. Green, Keter: The Crown of God in Early Jewish Mysticisnt'

(Princeton University Press, Princeton, 1997), pp. 30-32.

29. Baynes (ed.), A Coptic Gnostic Treatise, p. 17.

30. Refutation of AII Heresies, VIII, cap. 5, trad. de J.H. Macmalon, inAnte'Nicene

Christian Library (Edinburgh, 1968), vol. 6, p. 320; pentru o analizi a acestor

decade qi a panclantelor lor evreieqti, vezi [del,,Sefirot mai presus de Sefirot",

pp.274-275; idern, Kabbalah: New Perspectiues, pp. 114-120; idem, Absorbing

Perfections, pp. 239-241; iar recent, studiul meu ,,Despre doctrina divinitIlii

in Cabala timpurie".

31. Sefer Yetzird. I:4.

32. Aceastd idee existi la cel pulin trei cabaliqti diferifi: Nahmanide, in Comen-

tariul ln Sefer Yetzird,, publicat in Scholem, Studii despre Cabala, p. 92, R. Yosef

ben $alom Aqkenazi, Cornmentary on Genesis Rabba', ed. Hallamish, p. 239;
qi la R. $em Tov ben $em Tov, Sefer ha:Em.unot, f.30a.
33. Did.ascalia apostolorum, ed. R. Hugh Connolly (Claredon Press, Oxford, 1969),

p. 86. Vezi qi Wolfson, Along the Path, pp.193, n. L7,217, n. 138.

34. Didascalia apostolorunt., p. 216.

35. Expresia,,trbsdturd de iota", cdnd este vorba despre atAtea chestiuni pe care
de yod";vezi
le include in ea, pare sd reflecte expresia evreiascd "trdsituri
TB, Menalrct, f.34a.

36. Descrierea unor fiinle cereqti, precum ingerii, care posedd. nenumdrali ochi,
este cunoscutd in sursele evreiegti; vezi TB,'Auodah Zarah, f.2b.

37. Irenaeus, Refutation of All Heresies, VIII:7, in Anti'Nicene Christian Library

(Edinburgh, 1968), vol. 6, p. 320. Despre acest fragment, vezi Ginzberg, I*gends

of the Jews, vol. V, p. 63, n. 1; Frederik H. Borsch, Ch'ristian and Gnostic

Son of God (Wipf & Stock Pub, 2007), pp.67-75; id'em, The Son of Man in

Myth and History (SCM Press, Londra, 1967), p. 202; Idel, Absorbing Per-
fections, pp.239-243; Wolfson, Along the Path, p. 193. A se compara aceastd
viziune cu recursul lui Origen la epinoiai pentru Isus. Vezi Agoston Schme-

lowszky, ,,A la recherche d'un dialogue perdu: Ies ant6c6dents du d6bat sur
Origbne", Kabbalah., vol. 6 (2001), pp. 38-39. Despre materialul care aparfine

acestui personaj gi pentru cdteva observalii sumare asupra lui, vezi Werner

m'saI uagpc'l7pa'pssnp1c1rcr'gqauprr'n.eillnrncd6urarlnp€ul€pq?BCapull!pIrIyigslI:upFJIp,DetauqFslc.(o.sppoo.)rdIsaesql,o, rx,Ia.pHI .g, JAUJi
v6e'e.grqed'Ir1Soan^psue'mg1aqqt4ua)dapugoe,D,CeDpgao'llttgorpngoQo.gdqlo,snlmlsDqarSoflyalLa'eqpe,;u;8rovu,,nr,da,a(sJpset7n.,,1rrecg1s1u1re3er,nryrp1oleutrr.lfrrg.sreurdt.e6ru1lsr1:oelOgoi7rg6o--zr6u:1Dng, rD..d<lIudTIdaV..,(Sr(gnf-tcZT6OVal)Ii
l'Ilmms./o$amJpq?HlaoH"ag'eqptqnqp;ml,au"qecttseolwolqngacQpeqdqqecspqs?nomlulpalo1fou9oar-os1l"l6ol,1su',Vo,r?s,z^,p'aOar^r?fr,e.euq'dodfBIqaC,B(9,ress1ia(I6pr:Iletlnz,,:e1cg.grgo-1gJr1Sltqga.auoa.edllqqldsl,grS,u(J1eJOo086;uy!I&o)urloglIcgoIB-lrl.DoEloCrT?^ au1|l
.tns
a.ruc 'rq:1ug-18 I1t{IH 'lnursr.rlseoroz nas Inrusroqgu€ru nc rrnlp8el pug^B Bc .1, -aI[
lndecuoc 'Bal-XI 1e Inlocos urp feuosled un arlu! psrJcs €srolorluoc o nrluad FlsB(
'rvz-\vz'dd 'Jad
'utoys7 ol uorl uD'trlsDoJoz zuo.tg ,pe:1eqs rzol ,Drutp tnl e.rn8g erdseq .gy u1 U1
'Z0I 'd '"snof torqalElusuareeEnepscarruno?Iload\au?eBu.'1tIos0re}Ioar'6oZ78.-,.(g.,8ppBe'd{redl)q'as(OcsOISBO:uf9a)gt6rItl-ga.glpo6^u.d€.Ddon.f(DgIzp1an6Afl aqso'l
.g, spua
'{cars:lrurD,J) [,totg

-ouo.t1 '"poued crurelsl fpee puu u€ruBs€S eq1 ur ,sru,a1 aq1 lsuru8u scrwolod 'Iqco
u€Lr1s€o.ro7" 'po{Bqs InBqS rzal 'lnursrepnr lerrdsur nE aJBc ,asrotr41 rS ruBBJAy
urnca.rd 'afeuos.red ap rrJos raun e 13 Jolruouap e .p7 tza|
arueladgc ldel;p Eotloq ardseq
'Flouy 1ee.rs1 r* raprouqcs laeqcry\l rnl ale e.nlp8e.rd u! olrrpnls IS (7002 AJ€'
Tout7t.tg aqt prDmoJ :ot1do.t8
'uepral 'lpr.g) luollDrqy to asdt1ocody ar6 lo '(6961
-tdapnas1 cluanols Eutltano4ag Bs €a1.ruc rzel .r16are.r.,r.a aleur8r.ro ec11e1odr e1
ruoAe aI a.rec ed olmnrsJol urelrode.r ps Fqrsod alse ,r1*ara.rae e;Fcode olrurnua :6Ez'
ae1rneq.orr.r\rLr.r'dVgnc'd{I'nuXag'rlooppul eISxa:lAyAmVIVonIB'dadlu,oecrao.rr1nepneleslrreodun,(9lr1ir6Fllo,udap,grocT16,IsIInrgds)
'Itl1xtgugot17sot.qtt?1?7xu's('puao?) rroaryus.tnooJNsa.tpfnuqgl :slpC uDutog-ocar7 raqlo puD utslDpnl' JasoA
-ua7uO
.,,f1ruur1sr.rq3 d1.reg go e8e1r.ra11 qsrr!\af
-urIpau1IrrooyoJ4sl.1ueq"lalrnc'lsnsterorxqcaoaBqraoJl lo"orSrz'lnoJrclzeeanrlyrelus'Vre'p-e1p€.grrougqrnSo.uegna'ca$Lcgl€uV;zolca,rT€nnLxc.aF'ueIe€1Jr,u0olur9l€eq?o.nrr.esduddaBe.,cr,egJ.nc€ar€.u;s.eraggrqrFumarJrpIl,IIraBLnlZulc-rIrV€nlsu1IroJ?l€c,rrqUe.edu€cdr II{F1Iu
'.FuI,rlT aql Jo {oog orJl ur paqrrcsul., ngs prpnls ug ,erelec.rac ep erfce.rrp Eutq.r
u-EigaqlJsLrou'uooE'cuMu€roo-uOsl$gJVlo''ErZiuA'rug1'gl*!ue1ep.r.ccr-l-gazogl?ar1paanrr'nudldalaIlng*'.etW"out1r,sn.o9aug6qaI.a1au#rla.:ul?c,!lg,BIsaa..odulp,cr,n7LEt7s6t1ptot,tzIrgBrZqpssuo?.€ImuE oaI,Sf9,ul6,uItIZeps.Idau.dtedp.dqn,a.?l,g1pooud.,rtrruqaa,e1Up.rg.tlr ',rlo't4z
o €c l€lrc .oropo^ rolsaJ
Euoly 'uosg1o16 uJ 'el€ro erpcrunruoc 'saatpadsta4 maN a:qponloaqruqtlrnxp,uInadpIVoaL1..gZVt auaaN
'?g-09 'dd g .1ott,,Ct1dosottltd
puD Xl?nor11 rqlmaf ulsT?111
'9r-Ig 'dd ,(966I)
BlBqec
u?'KBerrrlqn4Dsa€goo-.o\r[oqazaVql;"a,"'ge'usouusmy;1oloo.r1qlg1ur'riUS(gl?gcgorlis'ldqrlu'tu$qsqtct€tt1Xls'og,CpgB7q4-1JgEotztlsy'sdlmlod'a6aoI'f(pIlg2Jt'0doou6et'".sIrtLlous.t4oslr&rsraqLtllgrllCaoasy-xq.nuest"oqarr1tlgllroa,a;uqonfrcyeu:{sIar18InvyzuoaagslA)r1..0Itl
Flxal
agoty-a7do7 llrcsnuory un sq.rdo,p sanbca,tg sa4p7 sap satq7st747 sa7 ,(pa)
lcuz(laqqag 'v '(ISII0:6ZI)'dG'*Zito'Iotg^'l(ap,ngc1ree?rqnq1oet3)1og0uIqr8s'uulm6'laeufle€mru?lssslsoaarlpcoeznlesy.r,du, sa,ea1psousernng.outa..rrpltgo,u1Iqz:praqaAj .6g erlurp
,tE '9L-LL'dd pc 'Bo
ur'soorrpulgatrp€'UlC'uu)eJuu',.,ofp,s..g4lr4]''eaZ61q,7'1lT?;acr,3u-IlfeIatrZ"g'rUqp'ddadgupe'y.(up*6ras9lzr6laInI,nslXx{r.oxOoalugg^oZn-c^6grVoao.NZurdg).sdaftdapo^r,urc1foul.q,1Irco.ar.,agr1sa,.q(Xg6g1,Vo,6p.:s1ss?'rp,esp1oo.yurr1olCuIgqrxtEaorzl*s,Jsr.sparzaeo.errdd11 .gg
e.rec '

-sa$1a
'ua.r8ue
,IIA)O(

'(zo6I

:ow-ag

Irr TvrcuoruIud'rnyu rs ficrovcso s.rruoJ,cnum

144 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Bracha Soc& (Ben Gurion University, Beer Sheva,2004), pp. 131-f48 (ebraicd);

Liebes, Studies in Jewish Myth, pp.4, 153-154, n. 6.

49. Idel, a"bMoavetetrhiael cabalistic", *Seftrot mai presus de Sefirot" qpip".T1h0e4,Im10a8g-1e14o.f
Man Sefirot", precum gi Huss, Monturi din aur fin,

50. Vezi ldel, lSefirot mai presus de Sefirot", pp. 249-254; Gershom Scholem,
,Hitpatehut Torat ha:Olamot be-Qabbalat ha-Rishonim", Tarbiz, vol. 2 (1931),
pp. 415-442 (ebraici).

51. Vezi ln special R. Yosefben $alom Aqkenazi, Commnntary on Genesis Rabba',
pp. 175, 176, 215 etc.

52. Yezi, de exemplu, Commentary on tlrc Talmudic Legends, ed. fishby, p. 34;

sau ldel, ,Material cabalistic", p. 182 gi n. 65.
53. Vezi Idel, ,,Sefirot mai presus de Sefirot", p. 261, n. 110.
54. Mai multe pe aceasti temd vezi ln capitolul urmitor.

55. Vezi Idel, ,Sefirot mai presus de Sefirot", pp. 270-271, nn. 168-169.
56. Vezi Scholem, Origins of the Kabbalah, pp.335-336. Timpul gi spatiul cdrfilor

legate de acest cerc sunt dezbdtute in lumea savanti lncepdnd de la mijlocul

secolului al XII-lea, pdni la mijlocul secolului al XIIIlea.

57. Yezi gi Tishby, Doctrina rdului, p. 29.

58. Vezi supra, in,Introducere'.

59. A,ga cum au subliniat Wolfson, Lurninal Dorhness, pp.31-32, n.54, gi Farber-

pGointraivt,it"cCioruaijaa precedd fructulo, p. 1L9, n. 4, referitor la punctul de vedere
riul provine din mdna stdngi, acesta existd in Pseudo-Clemen-

tine Hom.ilies, XX, cap. 3, p. 340. Vezi indeosebi analiza detaliati a acestui
in
fragment pseudoclementin tn Schneider, "Mitul Sotoned cartea Bahir",
pp. 309-315.

60. Cdteva dintre decadologiile care includ gi o decadi rea vor fr discutate gi in

capitolele urmdtoare, in special in cap. 4. Yezi, de exemplu, R. Yosef Alcastiel,
in Scholem, Cabala lui Luria, p. 35.

61. Ms. Parma, de Rossi 68, f. 75b. Acest fragment important pare a Ii primul

caz explicit de emanafie directi a unei structuri sefirotice rele de la Dumnezeu.

Yezi supra,,Introducereo, n. 89.

62. Scholem, Studii d,espre Cabala, p. 83, n. 7; idem, Diauoli, demoni, pp. 191,

196, 208-209.

63. Vezi Scholem, Studii dcspre Cabala, pp. 8, 32-34, 4l; ident, Diauoli, d.emoni,
p. 187, n. 7; gi Idel, oComentarii despre secretul impregntrrii in Cabala din
Catalonia", Da'at, vol. 72 (20L2), p. 26, n. 8? (ebraic{).

64. Vezi Scholem, Origins of the Kabbalah, p.276, n. 167.

65. Despre aceste scrieri, vezi Scholem, ,R. Moshe mi-Burgos". Despre teoriile
sale cu privire la rdu, vezi supra, cap. 1, ,G6ndirea divini, perfecfiunea gi

riul: R. Mosh6 din Burgos gi R. Yosef Angelet"; de asemenea, Shaked, C/o-

rification, pp. 128-182.

66. Vezi ldel, Kabbalah: New Perspectives, pp. 1?3-199; ident, ,De la structuri
la performan!6. Despre corpul divin qi acfiunea umand ln Cabala", Mishqa-

fayint,32 (1998), pp. 3-6 (ebraicd); idem, Absorbing Perfections, pp. 3, 13, 31,
60,67,73-74 etc-; idem, Ascensions on High., pp.7, 11, 16-18, 68, 114-115,
120-l2l
eotnc.R; iidtueaml ,an"Od nMyTshtiecisPmerfionrmGienrgoneBsoedKy"a,bpbpa.la2h5"L, -ln27J1e;wdidsehnTr,hooSuogmhet
Remarks

and Philosoplry, vol. IU (1993), pp. 111-130; idern, ,Despre identitate"; sau

idem, Enchanted Chaines, pp. 33-34, 47; precum gi Mopsik, Les grands turtes

de la Cabale; Yair Lorberbaam, Imaginea lui Dumnczeu, Halakha gi Aggada

(Schocken, Tel Aviv, 2004) (ebraicd); Garb, Manifestdri ale puterii tn mistica

ebraicd; Elliot Wolfson, "Mystical-Theurgical Dimensions of Prayer in Sefer

'JII 'dec 'nzag1g 'g-ap ob.tt4'69 JAJ
'LL BIou 'otdns 7za1y 'g2
o7
'losqns op
t
Btou ulp uraloqcs EI BorrraJar 16 'gI 'd 'm1npt Dutr'lco1l rza1 'Flcarocur alsa
sa
'urrn1 rn1 urfdacxa nc 'e1uqe3 ug uidacuoc ap IaJlsB raun rafualsrxe e fqqsr;, rS N
uroloqcs arlpc ap ea.re8au pc snld ug nldruexa un alsa 'e1xa1 gnop alsocts urp
?It
epedtuq asoror runc eSe 'rrfglrrnd u4 e1e TotTlas acoz rolac B pl€rpotuou erfeueurg OI

'!zo^Bzle>{ {uqil'U e1 op o-1grud B or€r',€qolI uaq u€q€rqv'U 1nI BIpqeC 'g
'I
gluuorfuaru alse gurSud rSeeece ET '4"'a.rolpaur FJRI'.rolaznec rornlnl azneC -o
Bl op JoI e.rdnse €aual Inxngur .rur 'plecepnf luns ola lgcnrlu! '191u5 leur
lsoJ nu lornluq ocoz olac pc rnlnldug epgod ug rS 'ra1de; plrSrggs alse rlrrpug8 FJI
plndecu3 .re1 'e.r1pugF ug aleurr.rd ?soJ nB lotglas ecoz alec :snds ne r.r1*ou -D|
r6
rrfdalefu3 re1 'lotnural ed a1-npugpacatd Totllas ocaz aloc 'qpriualod €ra rol aF

€luolsrxo rel'1or{as Jololugs rerfeuuure Balur€uJ '1eers1 rn1 .rolg e.rdnse e8a.r urI

rnun erurrrop ap alureu!'rrnlndacug BI olearc lsoJ n€ a.r€c olnl$poc'1otntua1e1 '?u,
.royagd Inlorcos alsa <lruruop nu-or€r 13e.r .rolece" 1n1eraas"'" :qgl J '1 lred
'IZI uI( yag 'strt nc €ruduroc es e iqTg J '0ggl SJf '{ro1 i$aN 'sI I 'I
'e.rpuo1 'g plolrdec u! elncsrp BA os '1,1,
'lg 'u aJ€c 'na
[nr
erdsop 'puelpoyus eIBq€C ug rS ro ea.racnpo.rda.r '(rUzag,r6lI1)u1yrc'1luoatu''srEaetp.rng1Isnroc?l?Uruuarns
'Ia
u! rS oreduor pluoluas lSueacy 'ZgZ-VgZ'dd u!

to Tou,mop'.,e11o1spry ol polnqrrllv Surz(eg ego {.ro1sr11 oqJ :<uorlcv ul lsurl 'uJ
eq1 s1 lq8noq; ul lsrld o{,L"" 'u.rals 'W'S rzo^ 'afualuas lalsoca es.rns e.rdseq '92, InI
'1 plolrdec 'otdns lzott'r8a.r r16acu e.rdsaq '91 -u
'Z0I-e8 'dd'otaaoptog ?qsory 'A lnl DpqoC'{cl3s rzo^ '6g1 egeo4 '74 oJa
.rolprurn 1n1o1rduc -Ja
uJ lze^ 'repqe3 eg.rnlndacug €I alar e1r.ra1nd mlued uorural Inlsoce llrpz{pn
erfnlora e.rdsep allnru wtrAl 'LVT'u'Vg'd'tus1c1lsn;r 6 ay?otu'a1&tnatr 'xllad IzoA 'gl, Incr
pTulry'1e,Q(u11 rzol 'glarnlcnrls urarp Borunl uJ lo^F JOI!
'qIgI J 'qopnqal
reur Iac prrp€'p61ppo$,obbt7y, rn1 pluapuodsoroc olso arac oqrqcoc o 'rD9
tl€ul .rep '.ro1
p Sqeaug €c (oreolraJur lo.qfas vl oreolrraJor ec pddl1ab a.rdsep '(r
ec rS
'uI
olsoqro^ e.ruc elelrnSrqure r$eaace ardseq 'Ig-62 'dd '11€t\l InI Borocnporlul .PII
1S urnca.rd 'gg 'd'uapgql $ pon '6VZ'd'g€ntr 'po 'srorrtry aql lo qoog aq,L'7,L
'(pclBrqo) p8d9np'da'({Zo1ta6uIa'z?rpoyo1lea;,!.tr1Drqs.orzarrlxrua1}1rn^ul^nVoIaaJr'D1ero.rqeo1lsaeuarp ap pzol) rnlnrpqoz Jo
olluodD rrnpol1l 'plsog-aq
:(Ec
ap ..rcaa1-Dr1 ntag"
efuaraocur nrluad
't6opnqal uaq plaD1 'A 'qcra.rp'd1'o(.6g2s6o1uqy't'ulzrpas^r'.lroe,tIn)turanlsneIryd-sDeqp

pI^B(I 'U mI Iarroal
ntag'4e1ag1spnqa1 'U IEolIonulolcfa'sgtuzrp'VgZ.r?e,l-n6d0o?d,'6uSaIp'e8r8uIJ'gru0luIo'udad
elerdoc lsoJ nB rrfncslp Inl B BaI-IAX
alsac€ arlurp
s'lLza6^'dles"Du,anlrrupcz.urgI ,Ir'opraselp11ru-eqapBpprnnqlau1alulDoqrnplu$a€lOlrr'ugawIzraolA'Il
'uapt%'nldruaxa ap
u1 a8.rnce.r pI^€O
'U

'(Ecl€rqo) LZ-II 'dd'(066I 'uug l€rrrug
'ssa.rd i(11s.ra,rrun u€ll-r€g) uo4os rapuDxalv 4I nqoa ml a$)rlpap a?lDrqa
11,t1pup? ornlDraiq ap ?tpn?S :nlaqg laIV, '(pa) qsrurBIIBH '141 ug '"prsu11-eg
€pruIoA uaq pl^BO 'U Int [B 1u!,aual-pv ?oJO,-DIt nutD,DJ rnl lnsuos" 'IopI 'ni '01
'996'?,gz

'gg7-Lg6 '16-?6 '16-68 'dd',oqqog slsaua7 uo tlo1uautaop 'nldurexe ap '12e1 '69

'IIZ, '60Z'dd '*so8.rng-rur oqsol I 'go 'uraloqcg ,tS :L1Z-VEZ 'dd 'gpoqoa-oq

la,Dpory '('po) waloqrs ug gluclqnd 'so&tng atlpc p7ogsldg es e 'nldurexe op'yzen 'gg
'"p€I uJ p8unte Fs eloce Br

ollrurod €A os nu 'Iigllu1,rlp laun rolnfe ap alsa BAau]c pugc rcunle pr l€l€lsuoa

€-s IS" :Vg'd'uaptql $ pan 'gg'd.'uollD7utoJsuo47 u7 us1'lDne'po:ler{S tC'tg
'1us'tt7ls7'tu 6 at8ptu 'atE.mal'xr1ag rS :69-1p 'dd

'(896I) III 'Io^ 'saut\L IDaa?paW u! lusrcpnf o1 saqcootddy'uuo1.u1urY-Dq

sil lvrcuorurud Tnvu rs scr(rvctrc ollunJcnu.ts

146 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

80, Vezi gi sentenfa existentd la R. $em Tov ben $em Tov, citatd in Idel, ,!im.lum",
p. 69.

81. Ms. New York, JTS 1650, f. 35a.

82. Yezi Gottlieb, Studii de literaturd cabalisticd, pp. 23L-232; 'Otzar Hayyim,
Ms. Moscova-Ginzburg 775, t. 226a; gi idel, R. Menahem Recanati, p. 193. Jin
sd subliniez cb prezenla unui material anonim al lui R. Ilhak nu are nimic
excepfional, deoarece existd multe texte manuscrise gi chiar tipdrite ale lui

R. Ifhak din Acra, iar eu sper sd demonstrez paternitatea sa in studii separate.

Vezi, pentru moment, cdteva exemple de acest fel in studiile mele mai recente:

Idel,.R. Menahem Recanati,pp. 191-206, satidem,,,On Jerusalem as a Feminine

and Sexual Hypostasis: From Late Antiquity Sources ofMedieval Kabbalah",
in M. Neamfu, B. Tdtaru-Cazaban (eds.), Memory, Humanity, and Meaning:

Essays in Honor of Andrei Plequ (Zeta Books, Bucuregti, 2009), pp. 93-94;
precum qi infra, in capitolul 4.
83. Vezi Idel, R. Menahem Recanati, p. 193.
84. Pentru alte discufii pertinente despre R. Ilhak clin Acra, vezi infra, cap. 4.
85. ,,Coaja precedd fructul", pp. 123-126.
86. Vezi Gardet, La Pensde religieuse d'Auicenne, pp. 56-61.

87. Cf. Sefer Yetzird. II:4.

88. Nu este clar Ia care termen se refer6.

89. R. Yosef ibn Tzayyah, Sefer Tzeror lta-Hayyim, Ms. Londra, Montefrore 318,

f. 200b; Jonathan Garb, ,,Cabala lui R. Yosef ibn Tayyah ca o sursi pentru

inlelegerea Cabalei luriene", Kabbalah, vol. 4 (1999), p. 287 (ebraicd). Despre

acestcabalist,veziidem.,Manifestdrialeputeriitnmisticaebraicd,pp. 187-194.

Acest cabalist a fost inlluenfat de R. David ben Yehuda he-Ilasid. Vezi M. Idel,
,,lntre Cabala din Ierusalim qi Cabala lui R. Israel Saruk. Sursele doctrinei lui
R. Israel Saruk referitoare la rnalbug", in J. Hacker (ed.), Shalem (Ierusalim,
1995), vol. 6, pp. 165-1?3 (ebraici).
90. Vezi Idel, ADsorbdng Perfections, pp. 370-371. Vezi qi Commentary on the
Talmudic Legends, ed. Tishby, p. 92.

91. Vezi Idel, Golem, pp. 149-154.

92. Yezi Liebes, ,,Myth vs. Symbol", pp. 212-242.
93. Vezi, de exemplu, M. Idel, ,,Johannes Reuchlin: Kabbalah, Pythagorean Philo-

sophy and Modern Scholarship", Studia Judaica, vol. 16 (2008), pp. 30-55;

idem,,Jewish Thinkers versus Christian Kabbalah', pp. 63-65; vezi gi recurge-

rea destul de sistematicd la termenul ,mister" pentru a traduce ebraicul sod,

in special in studiile lui Elliot R. Wolfson sau Peter Schiifer, in cadrul unor

in$elegeri mult mai largi, de orientare creqtini, ale Cabalei, ceea ce eu propun
si descriem ca o intelegere reuchliniand a Cabalei. Pentru impactul lui Reuchlin

asupra lui Scholem, vezi Idel, ibidem; vezi qi impactul asupra lui Adolphe
Franck qi indeosebi in Ginsburg, The Kabbalalr, pp.206-214.
94. Yezi Idel, Absorbing Perfections, pp. 167-169. Pentru propunerea lui Liebes

de a nega pertinenfa termenului simbol in anumite cazuri din Cabala, indeo-
sebi din cea a lui Luria, vezi studiul sdu ,,Myth vs. Symbol".
95. Acesta este unul dintre numeroasele exemple a ceea ce eu numesc perfectiunea
exclusivd a celui mai inalt nivel al divinitdlii. Totuqi, aceasta inseamnd cd
in prima sefrd existd un astfel de amestec. Despre amestec gi rdu, vezi sapro,
capitolul 1, precum qi infra, in capitolul 5.
96. Aceeagi afirmalie apare fi imediat mai jos, ln continuarea acestui text. Pentru

importanfa limitei in contextul rdului, vezi chiar inceputurile Cabalei, aqa
cum le vom discuta in capitolul urmitor.

97. Pentru acest cuplu de puteri rele la inceputurile Cabalei, vezi Dan, ,,Samael,
Lilith".

'e6Z 'J'I (yDqUS-DH ,z1rmoro11 qerusl .g rS
,rrocul ep alureu! ?ncsgu
avat yA'BgsI13a.7rdesleeqlol'rgdgecg-utgrgel.udadur,SpeuroJuonlllnuortnIyBprtuptrazuagl '
u! Dar?nrupry .zo.ro141 rf
rzo1 'orscolsrp €a npr erdsep BIIII€{IC rnl Erroal ap e1u8e1 aunrzra o plurza.rd ,
rarfncsrp p Erel reur InlxaluoC .7p.d,1nag rcpqqps,ualoqcs ri rze,r,1uaur6u.r;
rnlsocp Inlxoluoc a.rdseq 'gg-gg 'dd ,o7tn.7 m7 DpqDC,ureloqag uI l€crlqnd .gII P

'ur€py gdnp rrfe.raue8 e
op 9Z €l p?Ep tsoJ u pc eunds pcrurq€r urirperl arec aldsep ,e.ro; e1 arznle -
ac€J larlsacly ec a.red eg 'urod rS ,urupy rS plrurnu .gzrrlrzod erfeueura pc1pv .rII s
a
-olcerec uolplarJoc ap pl€Joprsuoc p'ruueaeldoornpau-g1szerl€Iun€us,urprsrsrperqsenq.rrl$ueudrrgnclrlsrng1 u
ounsrSJlrreoop€q.ronruegrlgosC.:rsll€ss:'1Bceu.nIrc€ul€udquguuorCelspo.'al0vlnsptoarzsnr-qBlgsclm6rseHer^po'lpradoeuadguunrr'(ebsagrplarpe0rpr,uufe4er)so4,;rJgg,8y0raau,rrqrlesJu'lul,ors.ep^o,rlloB'Bupeoao.llerudrf?nzsreran',srq,ururro,r.luuspl alopga1clusv-1EBl,eg,HFfc4ungI0lIl€l1dr€yuIqIn,rBBeloIqnxEc€.eqarClqsuBuauurXdeII.gII u
'1 plolrdec u!
'otdns Te1ncslp 'gZ-gI ,111 u,anu-1rldutJcsrtqo'plzJgor 'ouTpo'nglnugoldy'edgcc,uorou7ect.nrnn7rrlnrubnald1nnp.lgxqZoD.lgCuZ,ruparpa1qlnolduqoclrCgu IC
-3et1 rzar tepturs lxoluoc .Zf ,
.III -
J'gzge?n-6'"rgyfg'dlgdn'sduuortrXc1ealuar4€CE..ulqdtoorspqpys,lnappel r,lnglduarleexoad or gcreruere pruroJ o alsg .0II
ep ,rzen .BrcV urp {BrIlI .U :
1nI alForJcs u3 nldnraxe ap ,rqcerr r€ru ocrlsrleqec osrns oJu ounrzra plseocy -

tD,tuD.oat aI JoluoJa.I uc a
'tonop',1n1uganc" pugle.rd.rolur ,u...unrueau ap arru o-Jlu! lrcuuod u-1 a.ruc ed '
1n1uErnc"''I"gtg'uivo'grgpx'du'loosudn7urpmmIlnolIaDsqraD^J.pu.arnlotuqlcspzruzeolr1ire..erSrrneTrfnrcnsltp€Ie€8qeBaC4uuIl .60I
rualap rsp .g0I IN
?luoJnc BA €o 'urg prur.r4 u1 ppuorfdacxa orrraJar o rcru ,rpuatn^Vj .791 'l
'ocrlorgas elualnd gcrpe '?
'erfeueura n.rlued uarrral un ,7nga66od1?H .g1l OJ
'cqgg J '11 ,1 'dec I1
'ny; eyeo4 'I.atuo1aruty saprod urp oralopro3 rn1 urinasrp rqosoapu! rza6 '8
'gZI-gZl 'dd',,1n1cnr3 gpece.rd efeo3,, ,1eurg-roqred r$ l7g7 .d tII.lo^,rDqoz aql
'pfqueqsard;y:.g, Zt:g1-sgatog1q'drad/y,\(Z.ZL.6f'lU,urazaprrra.ler,i1d1atctgu)ocunpulsoeto&c1€aeg.rdasqe.tgq '
lo uops1114 arlg .gg1
rg ug ',,ocuassg 'uL

'o.ttur r{'1 plolrdec 'otdns '9 plolgdec
e.rdseq '69 'd 'qsrurel1eH
rzet,rrurnl ueunrfcag.rad nrlued .n1.,p.r ealelrsaceu .?0I
'pa ,pQQo[ slsaua7 uo t.toyuauutoC nps 1e IzaA

'santg.cadsta4 maN :qopqqox,1ep1 rzea ,pcrE.rnel-ocgosool 'r8r-8t ildd

BIBqEC ug olxoluoc
oll€ u! Iorqrun eeul8eurr e.rdseq .Vg .u,gZI-92,1 .dd .,,p1cnq
'1eurp-.reqreg :gp-97 'dd ,*lotElag aql o^oqe u€W Jo o8eurl gpace.rd B[BoO..

oqJ., .IopI IzaA.g0I
'dudrp'a'?dogtll-gg7goclt7'ds,Cdy4,1.,carq1lsru1Ouqe,uca1petrrai61eg174'1Z.,d,g's,,sInlops.udpral€,4"ur11ulnpFnlun[src.rnryqg4pq1€gnJp,dulau1c;1seeon.lro3dlqxecoeslfeeIrlozrzea3adA,1,
o arer .Z0I

'18-81 .I0I

.961

'96I-0ZI'dd',,cr1srpqec
nE prselT-aq €pnqo1 uaq pr,raq .U
Ielrol€trt" 'lapl uI olBlncsrp lsoJ m+sace al$pl1ullv .eZ.J,rgaxuaqs-Dn pI 1e .66
.relncrlrud pdrl nc
BIBqBC ep lxol ro.oq

ulopstful aqg 'r(qqsrg, ug snperl ,egl 'ZgV 'd'n a.lpo^(I,z.atoAtp'a7crarr€1q7 otoz

.J ,UI ,rDqoz,nldurexe

rlunrzrl pruJoJuoc e1,sa Totglas rolsacu a1u e1e1ed .roun refualsrxa ezalodl .96

Lrr Tvlquowlud'Inyu Is [clovcsc f,TlunJcouJs

148 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

116. Scholem, Cabala lui Luria, p. 36, n. 65, referindu-se probabil la'Auod.at

ha-Qodesh.,Il:37, f. 53b. Mai multe despre vederile lui Ibn Gabbai referitoare

la precedenfa rfdruulcutiu, l"v,eziiairnfrreav, eirnbecaraptiitiolelulac4e, s"tRo.raMienir Ezekiel ibn Gabbai;
coaja precedi R. Isaiah Horowitz,

ha-Slwlah, despre care vom discuta infra, in capitolul 6.

lL7 . Cf. Idel, g,,iSidefeirmot,,mMaaiteprrieaslucsadbealSisetifcir"o.tP";eindtermu .i,s"tTorhiae Image of Man above the
Sefirot"; celor patru lumi cosmice

Ia inceputul Cabalei, vezi importantul studiu al lui Gershom Scholem .l/it-
pathut Torat ha:Qlamot be-Qabbalat ha-Rishonim", Tarbiz, vol. 2 (1931),

pp. 4L5-442; ibidem, vol. 3 (1932), pp. 33-66 (ebraici).

118. Cf, Farber-Ginat, ,Coaja precedd fructul", pp. 125-126, n. 54, care se referd

la Henry Corbin, Auicenne et le ricit visionnaire (Berg International, 1979),

pp. 34-35. In acest context, care este legat de Avicenna, Sohrawardi vorbegte
despre umbrd care se mateializeazd intr-un al zecelea arhanghel. Cf, qi

I!Corbin, ibidcrn, pp. 68-69, qi lucrarea sa En Islam iranien, vol. p. 49.
tl9. Ibidcm, vol. II, pp. 54-55.

720. Cf. Likkutim Hadashint, pp. 18-19. Despre existenla dualitdlii ln Yod, vezi

gi textele discutate ln Wolfson, Language, Eros, Being, pp. 282-283.

I2L.Yezi comentariul la Vital, Sefer ha-Lihkutim., pp.99-100, care va fi tradus

in capitolul 5, .funestecul Ei rdul".
122. Ibid.ern, p. 18. Vezi qi supro, n. 35.
123. Metzudat Dauid, p. 44. In altd parte, p. 411, el citeazd dintr-un cabalist
necunoscut o viziune care trateazi despre temurot. Pentru ipoteza ci riul

a fost creat drept risplatd, vezi qi cealaltd carte a lui, Migdal Dauid, f.65b.

Pentru un alt exemplu de precedenfi a structurii celor zece puteri impure,

vezi textul lui R. Yehuda llalleva tradus la inceputul capitolului 5 gi frag-
ment!.rl lui R. Mosh6 H.ayyim Luzzaito care va fi tradus infra,in Anexa 3.

Yezi infra, ln capitolul 5, fragmenteie despre creafia cu inten{ia de rdsplatb

din scrierile asociate cu Cabala lurian6.

124. Despre acest termen, vezi discufia noastri din urmdtorul capitol. ln cea mai

marte parte din cazurile in care apare precedenta ontologici a privafiunii,

forma utilizatd este la singular, hauaia, insemndnd cd existenla este precedatd

de privatiune. ln numeroase cazuri din aceastd carte, hauaiof se referi la

puterile sefirotice. Cf., de exemplu, f. 33cd, 43a, 44c,60b, unde el citeazi
fragmente din R. Ezra din Gerona in acest sens, precum gi in f. 34d, unde ii

citeaz6. pe R. Ezra qi pe R. Azriel, unde se discutd despre hauaiot. La f.7Qc,

el se referi la un fragment, care se gdseqte de fapt in R. Yehuda Hayyat,

Minhat Yehudah, runde havaiot trebuie inlelese din nou ca puteri sefirotice.

Vezi qi f. 78a.

125. Forma ebraici ya-Yehy conline consoane similare celor din hauaia.

126. Cf. qi Migdal Dauid, f. 16a. Aceastd precedenfi implicd imprejmuirea acelor

sefirot ale purite$i, dar acest lucru nu este explicit. Yezi infra, n. 136.

127. Ibidem., f. 64d.

128. Ibidem, f. 65b. Vezi qi declarafiile similare existente in ibidem, f. 67a,74a.

l29.Ibidem, f.35a.

130.'Adam Yashar, f. 83cd. A se connpara gi cu un enunf similar existent ln

Commentary on 'Idra' Rabba', ed. Weinstock, p. 137: ,A fost emanat un vas
care cuprinde toate cele zece puncte din'Azilut, Beri'ah, qi toate cele zece

puncte din'Azilut, Beri'ah qiYelirah qi'Assiyah, ryi toati rddicina cochiliilor".
O astfel de viziune a reverberat in qabatianism, unde Nathan din Gaza com-

pard cele zece sefirot cu zece rduri, care simbolizeazd puteri negative. Vezi

Scholem, be:Iquot Mashiah, p. 26, li fragmentul tradus infra,Tn capitolul 6,

,Cele doud Table ale Legdmd.ntului (ha-$elah) de R. Isaiah Horowitz", din

'sns r'ur op ezr ." ru *tli";'u':;i'":ry".J:',T# tX".?"T1.J",t;i',,'"i ,r, ulp '
l,,r'ospruusagp€,Isrunol rusguolecsrpy"ro,ulenprdl rnlng.r 'g ln
B Fcgosolg ar€rolllqo g" 'g 'dec 'olur rS 16 IzaA 'ggl
.?gI IZAA
' LZZ-SZ6'dd'surot17 parynqcug,IapI r'qroLsLo'adp'(uVl I9z6oAr -uroc
oIIIBg 'g'f ap 'pet1 ,puq41 lo t&o7ouau
'e.rpuo1 'l!,rull T ual1v aSroepl .ggl 'lol-
'ssa.r6 uru.rogrle3 go i(1rs.raarun) uosqoH a
-ouaqd IS 'gg7 'd '(9g6l '{e1a:1.reg lo tr1doso\tt14 aqt uo sarnpaT,leaell IzoA acaz
'pa 'lGgI to satnpa.l at11 'uo1?!\av SBA
o.'preqe8l4ruao'uqqoJ1I'St&u1a:a6pgIt?araz'L4aolW^.t'eo'uddredulpo'(uSgr9ue6lldlsuu'6r'r{a9arx-ioel8D9ndx'rdl\'uudoeNa'dIpa'!{rgoe'.oVlJ6go,g,u6s0€u9Irt-p8g.udtg.atgt,.rsdAlaxdlr)o7t,,putar1au'foagpgqeasq.qou.lpU1BpguIo.I6opg .6gI
'gg 'u 'I 'dec 'otdns r$ rzoa :ggl .d 'poC raqlo azg ,aoue{o1g .1g1 u! l
'qIgI 'qUvI J
'qopnqaa pqutru 'voal1tledecn,&se(derzgao1gtS-n'1uporun,,ra{nyeuarfdge.'ru1daour1prgsyec,E1ery taudlrsaparqsan.gps g.rrcTerluntdS?€nglr.cfr1p'uuluaua4u,V.rqEo.edl.aerg$c 'evL

!S '/8 'u '1 'dec '

'o.ttut lzet'e.rnd JOIaCT

'ecq

'1ud.{r

'coL',
I! OPE
vze"
BI Pr

PlBPA

'IIun

I€UI

p1eldr

'8 Bx
-Eeq
'olndr
'q99

INPJ
lsITBq

snpBr

tzoA '

'

rs Yt

a1$eq.r

'(6r6

PJoJor

''(ur8t6f

ocrIua
or.ll a

'z1ta,ro

lpqq

aIBOlr
lDpoal

6?r TVIOUOWIUd TnyU Is gCI(rvCfiO STIUn.ICOUJS