Moshe, Idel - Raul primordial in Cabala

RAUL PRIMORDIAL iN CABALA

57. Este interesant faptul cX pericolul ca aceastd lume sd poati fi distrusd prin
raportul sexual al monqtrilor gigantici primordiali existenti in mare este

exprimat utilizAnd acelaEi verb HRB. Vezi materialul midraqic care recurge
la acest verb, citat de Idel, ,,Leviathan and Its Consort", pp. 154, 158.
58. Genesis Rabba' 12:3. Yezi qi Goshen-Gottstein, ,,Mitul Ma'aseh Bereshit",

pp. 7l-72. A se remarca aliteralia du Abbahu Ei Bohu, in special in modul
in care cele doui cuvinte sunt scrise in ebraicd, fdr5. vocale.
59. Path.s of Faith and Heresy, p.25.

60. Aceastd strategie de a crea ceea ce putem numi un ,,iudaism rabinic compact"
nu este o excepfie. Vezi, de exemplu, cartea sa The Wisdom ofthe Zohar,vol.lI,

p. 684, unde descrie cAteva disculii talmudice ca fiind,,rare gi necaracteristice".

Vezi Ei Scholem, Origins of the Kabbalah, p. 80; qi Gottlieb, Studii de literaturd
cobcrListicd, p. 29. A se compara, totuqi, cu ldel, Kabbalalt: New Perspectiues,
pp. 161, 357. Yezi si su.pra, n. 2.
6I. Tlte Doctrine of EuiL, p. 13, de doud ori.
62. Major Tlends, p. 34.
63. The Doctrine of Euil, pp. 60-61.

64. Yezi recurgerea suslinuti la termenul ,,mit" in contextul literaturii midra-
qice in, de exemplu, Bae\ Studii, l, p. 77; ident, Israel printre neamuri (Bialik

Institute, Ierusalim, 1955), p. 82 (ebraicd); Irving Jacobs, ,,Elements of Near
Eastern Mythology in Rabbinic Aggadah", JJS, vol. 28 (1977), pp. 1-11; Stein,

Maxints, Magic, Myth; Goshen-Gottstein, ,,Mitul Ma'a,selt, Bereshit"; Idel, ,,Levia-
than and His Consort", pp. 148-152; Fishbane, Biblical Mytlt and Rabbinic
Mytltm.aking; sau mai recent in Maurizio Mottolese, Dio nel giudaismo rabbi-
nico. Intntagini e mito (Morcelliana, Brescia, 2010), posslnr.
65. Vezi Idel, ,,Rabbinism versus Kabbalism", pp. 281-296, precum gi atitudinea

mea generali din Kabbalah: New Perspectiues, in special pp. 156-157; gi in
mod particular Liebes, Studies in Jeuislr, Myth, precum gi studiile menlionate
in nota precedentS.. Pentru mai multe detalii despre rolul exegezei, vezi infra,

,,Observa!ii finale".
66. Vezi supro, n. 60.

67. Despre acest midrag, vezi Stein, Maxints, Magic, Mvth.
68. Capitolul 3. Vezi qi Baer, Studii, I, pp. 110-111 Comrnentary on the Talmudic

Legends, ed. Tishby, p. 99, Zolnr, I, f. 29a; 'Auodat ha-Qodesh IV:3, f. 116c;
gi, de asemenea, Har Shefr, Mallthin Qadmain, pp. 58-59, 64, rr. 236.

69. Vezi modul in care fragmentul a fost citat de Mosh6 din Le6n in S[eqeL ha-Qodeslr,

ed. Mopsik, p. II2, in varia, qi de R. $em Tov ben $em Tov, Commerttary on
Ten Sefirot, p. 66.

70. Genesis Rabba'1:8. Pentru o analizi a acestui mit, vezi Goshen-Gottstein, ,,Mitul
Ma'aselt Bereshit", pp. 58-59; Liebes, Ars Poetica in Sefer Yetzird, pp. 162-165,

168, 222; gi Baer, Studii, i, p. 132. Vezi Ei, de exemplu, Comntentary on the
Talntud.ic Legends, ed. Tishby, p. 104, pe care il vom discuta infra, in capito-
lul 3, Ei, urmAndu-l pe acesta, R. $em Tov ben $em Tov, publicat in Ariel,
Shem Tob ibn Sltem Tob, pp. 125, I27; Ei Cordovero, Shi'ur Qomah, f. 65b.

71. Tanltunn', pericopa va-IeEev 4, citatd inComntentary on Prayers and Blessings,

ed. Shmuel, I, p. I22; vezi .si ibidem, p. 123.
72. Genesis Rabba'28:4. Pentru a vedea, de exemplu, elaborarea relafiei dintre

aceste generalii qi rdu, vezi cartea lui Elior de Ia mijlocul secolului al XVI-lea
,,The Doctrine of Transmigration", pp.246-247,263, nn. 30, 31, qi'Emeh
Im-MeLelzh, f. 2lcd.

73. Schneider, ,,Mitul Satanei in cartea Bahir". Cf. totuqi viziunea lui Tishby,

DoctrirLa rdului, p. 1.6. Pentru literatura adilionali pe aceast6 temd, vezi gi
Liebes, Pouestea lui Dumnezeu, p. 130, n. 30.

uBurnH puB .{pog aur^ro aql uo :oJuauJoJrod o1 a.InlcnJls rJtou." 'tuaP'r rS rza.r
:ZtZ'gVZ'68I-1,8I 'VLI 'ZLl'89I '09I 'lg 'dd 'saarycadsta4 maN :qolDqqox
'rqqslr
'1ep1'nlduraxo op'rzal'earleuno;.rad €c olnzpl'aluelrodurr ro JolaruJoJ Bal€lrr
qa'Lug,
-oferu ug '.BIBq€C a.rdsap rqasoapul rS praue8 u3 leuotfrpu.rl Inursrupnr a.rdseq 'gg
'(PcrBrqa) (666I'urq€snJol €af ir\-
arlurp
'sse.r4 sau8eyll) 2pJuauoutad ug nos onpupc :toutg ad pqzno Daco; uBruFS
uuueqco rnl I€ nrpnls Inluusaralur rze,r 'eqqep11 gS ero;, ug .ro1 urfula,re.r 's8zrss
'oco
a1*e.rud ac ug '- (alelllrqrlcaJrad" lnueur.ral .ra;erd rcru op n.rlsou pdocs ug 'Ielrv'
-olrdec
- (aluBlsuoc ruguor{ceyrad'g"gel'drS'(.e,rrgun6rIfa'aar3o.raudr"rlleeege'scs'rauro68elfelcrsFrneolpruanlacsuur1ludoa11d '18
aql ua
suqof) ror{ateH oIIr^u€rC 'y 'pe ',pun1uu!ts" p.tolt1 aqt to uotplatdngl '99r-Z(

un o1 nuau.to8a1ot4 'fuoutnp p1.to1g lo soapl uolislrqC puD lDc?sso7p tezlrdg InIII'f
oo-I rnl aIB araoualue alrurdo e1 rS e.reo1r.re3a.r 'a.reolecgrpa eJJaurar IzaA '98
uo lt
'6ssau{rBo
'qsawi
q8norql 1qEr1" 'uosg1o16 1i :979-1,W 'dd 'II 'loa 'torlog aqt to tuopstT4 aqJ'gg
lcaIT
'18-99 'dd 'poatlpog at11 lo adotlg 1octlsty41 aW uO 'Vg c?pnu

'7 exarty 'o.tjuz 'o'!u1
alBuoI
rzer rS :tr6-gg 'dd '(6002 'orlruur) t.mal nlDlzlry p ctp.totldag to tpn$ aqt u1 rS:

.tol Toutnop arg '"qepqqex trl€lscg s.EU€InqV E€q€rqv ur e133n.r1g .rauu1 BauIPr
q8nolql ac€a4 .reuu1" 'IopI 'W isatlsaq rluoua1'rl7-uasog 'nlduraxa ep '1zan 'gg
'..aIBuU rrfea.rasqg" ug '1eqe1ap rew '13 g 'dec u1 '1 'dec plndecugel'o.!u1 a1'ZB -!qqD'
clu!q
'1nlssDd'smaf s,urnlDs 'lapl rS lipcrcrqe; tgl'ZZT'dd '(OgOf -uIAa-
'ur11esnre1 ')tIIBIg p€sso6) csa?arna xusluap ap llpnls 'I^oT 'H uBuEr{oA IzaA 'I8 'ulals
r€aN.
'Z Bxauv 'oltu1 ver'nq.r e1 oruollroJar orapo^ ep elcund elsece e.rdseq 'gg {II€18
'.,1q8noq; cqsrlBqqsy ur uorl€cgrl -€JpII

-cuES sll pu€ Ir,rg Jo uralqord eq;," 'uosqocuf u! m1npr B rrpproq€ rolsac€ € tsan?;
gzrl€ue ap rJnz€c eaalgc rDSpVqDaLC'Z'{rupolololrqdtescugu1le'ce1rl.qrenddutgle'erdlsnucocMruoosl oeu'UeJu€tl
prnlc
op 'gg-gg 'dd'oun7 mI
rS '1o1rdec lsacs uI nrzrgl reru 'e.rzg 'g a.rdsap prlsuou erfncsrp u! rrurpJozop '(aJr1i
€aunrlsoqc 15 lzen '996-997'dd',Cnrycuos puD aruo71'ef,epa4 i1g-6tr 'dd 'adoqg
t1oct1s,(yg 'II Io
aIfi uO'uraloqcg plncsrp 1g urnc eSe 'luadtag aqlJo tarcas'eilpallp 'JC 'e
'7'dec 'o.tlut vely'92 4?:Ed
'p 'dec u1 'o.t!ut alelncslp rS esnpe.rl U rol ar€c 'qLl 'eVl 3; 'nldurexe
op'698 Ng srred'sItr u1p aruruoue eleluauEe.rg:ggt'd'U'Ioa'toqog at11 Jo Inpor
luopsttb. aty"6 ',(qqsry :68I 'd 'adoqg Toctlstyttr aqt uO'ureloqcg 'nldruoxa ep'ye6'gg
'qW6'J'(91,6I'urrlBsnral) IILylo^ ,
'loboi7 .rg, 'oro^oproC ?qsontr 'U nss 'lgl-gel 'dd'uotlocglr.roTg 'paleqg ug
l€lncsrp soErng urp gr{sontr'g m1 pluau8e.r; rzon'eldruaxa al1e nrluad '69-Ig 'dd u1!4
'ssauq.rnq loulun7 '.uosJlo I IS :9lg-609 'dd ',,.nqag Balr€c u! DuotDS Inllntr"
teprauqcg i? 'u '6II 'd ',,1n1cn.rg ppece.rd e!eo3" '1eurp-.req.reg ver',t1t1og ea1 e3:n:
-rec a.rdsap lercads poru u! rBI 'gtg 'd'ptct7nyoqoc p.mlDrall'l ap ?tpn?S'qa11llog alsa
lSgV'OgV-AgV'dd '11 '1oa 'rDUoZ aq7 lo tuopstltr aq"; itqqsrg igg'7y-gy'dd ur.rd
'adotlg 7ocr1s,{741 aqt uO '.ualoqcs :L6V 'd's8uog lo EuoS aql uo flo1uauwo3
'nldruexa ep 'gzen 'gcrlsrl€qur €rnleralrl 'gl
uJ rrincslp ?auoruase aseororunu gfsr-xg
:*qea?tSt o'Jtu'1o'au1n&ugtn,-aogt1'4Inal.a{ g:gZ'*Uol''dZugr'Zao$,n'd.uroa'tgq3oi.r7rogot.raq'up1ras$u7o1c'1Et1-as:,q(1L4Br1lpa'nurlqg'a7'o8uu'ardoql'qtpugrs^u!Eca!qlgs!'UruS
:gg 'u 'dd
'?,LV '69? '.ror1og atll Jo utopstlg arlg ',(qqsr6 'nldurexa ep '12a1 '91

'9r 'u

IS IZI '0I 'u 'gUI 'dd '..1n1cn.ry gpece.rd e!eo3" '1eurp-.req.reg rS l,(qqsr; p1
B gI Blou IS 06 'd 'uaptqt rS unce.rd 'tr1 1n1as.re,r u1 dqqsq, rnl E losqns ap
elou rs 'I0I-00I 'dd ',{qqsr;, 'pa 'spua&aT )lpnrulDJ aql uo ttoluaxuuoC lza1'VL

I9 suscooouJNl

52 R,fi.IL PRIMORDIAL IN CABAIA

Action in the Kabbala]h", Misltqafayim,vol. S2 (1998), pp. 3-6 (ebraicd); idem'
Absorbing Perfections, pp. 3, 13, 31, 60, 67,73-74 etn': idem, Ascensions on

High, pp. ?, il, 16-18, 68, 114-115, 120'121 etc.; ident, Enclmnted Chains,
pp. ss-sa, 47i idern,,on the Performing Body" etc. Pentru anunoite aspecte
din cabala la care m6 refer ca oergetice", adici legate- de invdtarea prin
gaicfpiuenrfeor,mvaeztiiviisdm.e.m,DGouoL6eamb. olrr'edziiriEiinAibnrfaehleagmereEalksaimyabmol,u"lIunitrceabraelfieslriecn",tiDalais'amt,
iof. ZS (1gg0), pp. b-40 (ebraicd). Pentru o aplicare recentd a teoriei perfor-
manfei la iudaismul antic, vezi Angela Kim Harkins, Reading with an ,1" to
the ileauen: Inohing at the Qumran Hodayot through the Lens of Visionary
Tl'aditions (De Gruytet Berlin, Boston, 2012), pp' 46-68'
89. Scholem, Mad'd'a'ei-ln-Yahadut, p. 34; Tishby, Doctrina rdului, p' 16; qi ident,

The wisd.am of tlrc zohar, vol. II, p. 458, unde vorbegte despre ,emana$ia
secundard originata in sistemul emanatoriu divin". lnsi cele scrise imediat

dupd aceea, iiidem, pp. 4b8-459, invalideazi aceastd afirma{ie. Tlebuie spus
ci ieoria catharticd pL .r.r" a formulat-o Tishby a fost anticipati de David
Neumark, Tbted.ot ha-Fitosafiah be-Yisrael (Ierusalim, 1971), vol. I, pp. 179-180
(ebraic6), a cdrui analiz[ nu este menfionatd in scrierile lui Tishby. vezi insd

Idel, ,lim.lurn", P. 85, n. 147.
supra, n. 40.
90. Vezi viziunea stoicd din Cicero, De Natura Deorum II, 13, care pornegte de
91. Vezi
la ipoteza unui zeu perfect, deoarece cuprinde totul. vezi y infrq, cap. 3, n. 1.

Pa eAndireuvderxuplrueis,iaGi"ippeertfeocfli1uYneu/tihm,2p1li:n8i-r9e, a totalit6fii", vezi Evanghelia gnosticd
cfl, Bentley Layton, The Gnostic Scrip'

turcs (Doubled"y, N"* York, 198?), p,255, discutatd pe scurt in Liebes, ,sefer
Yetzird in R. $lomo ibn Gabirol", pp. 120-121, 9i in wolfson, ,,Inscribed in i.he
Book of the Living", PP.244,249.
92. Despre conceptul ae inlinit caUalistic ca perfecfiune, geleimut, vezi, de exemplu,

R. Azriel din Geron4 sha'ar ha-sho'el, ed. M. schatz (Ierusalim, 1997), pp. 30-32.
riddcina $LM, ca substantivele
R. Azriel tinea foarte mult la termenii legafi de ibident, pp' 30-31; Commentary
galem, haqlanta qi h'iqtalm.ut.Vezi, de exemplu,

on the Talrnudic Legends, ed. Tishby, pp. 47,49, 83. Totalitatea este de ase-
mexeinsetlanfiomaicrteineaxfaprlaiciLtiuil"n. tVr-eozi,fodremeuxledmuptliuli,zaSthaa'adrehRa'.SAhoz'reiel,l,ppa'ce3e5a-3c6d' C'nelue
mai multe dintre aceste expresii apar in comentariul lui Ibn Gabbai despre
cartea lui R. Azriel Derekh 'Emunah. Vezi 9i Tishby, Tlrc Wisdom of the Zohar,

vol. I, p. 235. Permitefi-mi s6 remarc inc6 de aici cd existi o corelafie lntre
accentul pus pe perfec[iunea divind, ca in gdndirea lui R. Azrigl, qi discufia
despre r,tr"" i6nl.ti, aqa cqm vom vedea ln analizele gdndirii sale din capito-

lul i 6e mai jos. Despre distinclia dintre Dumnezeul biblic, neinfeles ca perfect,

qi cel grec, filosofrc, vezi scurta, dar importanta remarcS a lui Howard wettstein
din Divine Evil? Tlrc Moral character of the God of Abraham, ed. M. Bergmann,
93. MVSeh.Jze.iq,Medleuhreraax-Qyemo9cpilelMus,h.C,C.eodRm.emMaeo(nOptaxsrfiyok,rdopnU. tn9h9iev;eTPrasailrtmdy'uePdsriceRsiLsm,emgOeoxnnfdoismr,d,'e?IdX0' 1:T3-1i,s)h'Ib,py'f''3p352'7'a5b7;;
discuta mai jos, in capitolul 6. Pen-
R. Aaron din staroselie, despre care vom 46b,
tru formulele aramaice, 34a,49b,87a, 94a,2t6b, II, f'
vezi Zohar,I, f'

55a gi in special importanta disculie din II, f. 184a, unde Pexepnrtersuiaqe"pleeimrfeuct flinu-nkeoal
bazeazd pe existenla binelui gi a rdului laolaltd.
a totl se
ca atribut al lui Adam, vezi Migdol Yeshu'ot, ed. Cohen, p. 86. Pentru mehei-
menuta'geleimata', vezi, de exemplu, Zohar, I, f. 84ab,85ab, 141a, 186a etc'
94. ln frlosofia evreiascl exist[ multe discufii despre perfectiunea umani, care
urmeaz{ formulirile existente in traditiile filosofice greceqti qi musulmane'

€ar€urnsB ulJd al€AlozoJ luns rS lldaJp nes rie^our^ou rzr^rpur roun BlrEos €l 'auBuITr
orr^rJd r.r lllaclldxa alsm BI alspBJ5orlor luns €IBqBc u! raocrpool aloualqord '80I
'eI-'I0g'dZd'd'qE'1lH'1outot'nsxu1ools7uaaUcsl yJoBaxuuroPasalyp\€caq"p1r,c'eddqsqqu;,I Vo 'Z0T aJBJ 'E

IzaA 'I0I '44 €9{

'aualutsArnz rB auerrlseo.roz alollloru -laqalu

op ?lup olse ufncsrp olrurnue pzueu8erdrul oc gcgrcads en'rlcadsrad '1cry '00I Io4't!
^srorrlq lnaN IzaA
'sp'lrolyl p?O !S 'SI-II 'dd 't18t11 uo suosunsv €otu uo1'rec eeunrt
'86 '06 'dd
'qgt J
'*slqclN snu 3un;do.q;g" es u rA urnca:d 'unnl lnrrcx ulp Truluou€ .ropl$tpqec
rollJolJrs lrrdnsu qraA lsoo€ BI IorlqEC uql 1nI rua8rncal lnlcudrur EAJasqo aJBc -uad'9
'Tg-0g 'dd 'qppqqDy u1 salpnts urp uraloqrs rnl IE nrpnls pluugodruy 13 lzan loel c

r'''",lzDr,atargrl,1pr-zq61'Jugra:urg,4uI'a'ndpcqodrr,(or'"rynp^1queqoI.drzulgodye6rsr€1qo,z€lplaCu11nI'u.pl'uqquul€geIlrnsusJlaa"B'uI8pP'uurDsrrqurqnleoosaSzsleurpol$qlarrlzstneaoo,tdr'lpainraigorIlIdu'BupaC',9dapW'ltlqZ'pldaIu'lly6rp"qI"dasn'so'pdaadpu,ru1ug'6pI :t9'd
'gW-??V'dd '"nog.rg rnl 1e trlsrleqec ltr1lnf' 'seqatl u! lelncsrp - €9I 'J '1'.trtt1og
'nlduroxa op 'lza1 'EI€q€C urp elsruorfeuBruo rauool erdnsu lcudtur un lnl€ € 'ze
aunlzrl ptsuocv 'bbs 69 'cld '.,1orrqe.p uqr ourol$ 'E rr! Qr14a .la'lag" 'soqa11
Flncsry o urna u$e 'erfeuuure gpeaa.rd arcc ',$g cl€rqa lnlnqraa eeruzrlqn ugd 'uueui
'g*arq o nes aunlzlcs o ec saleiu; g aleod at ?uoruruola un BI ap puru.rod ulalsll1
uc 1e$uueura plndecu; a.rdsep lorrqeC uql lnl €or€lelor urp erfncsrp 16 pen
'sruspolald pu€ 'qdsdrm'(aZgI"0$Z),,yZoO.qTla'gAoOqfl a^oqe u€W Jo a8uurl aq;," 'ltaga
'IopI IS urnaa.rd rIBIuqq€X ',,t1u1eqquy lecrqdosoaq;,
-olrder
'0et-907 erfncsr

Jo osrg aql pu€ (os-utg).{1pgu1 5o ldecuo3 aq7" 'uapy i1o1aoa.t 1* suncsy orlul
'5re6-en8a.rqel€A:8I-gI 'dd'grtbanaq puo tlyytgJo sToog'ra1qce4 rzaa'g1rpugd
-sg.r 3re1 op lgl€ od 'plsrldrurs ep 1gc ad'nicurlsrp rolsoce a ?crllrt c nJ?uad '66 ',tot1o2
'VgE- LVE'dd'tloyoqqoy aqt e.rdsap
lo sur"$tlg'ureioqcg rza1 'alelrlelcads ap €orelocroc u1 rS elecrlqnd a1e1xa1
u! lnrsounc aurq lsoJ e r3 acrlsrpqec rrncJal oll€ ulp eur,ro.rd 'no ludnco alaS'(
uru-ru or€c ep qporuodo.rluu reru Porpecap Brnlrnrls ap PraJIp or€c '1n1nlru nu" g
-lliul Inugs u! alsolac 1ulwnl rarl e uiualsrxa €I rolrroJar orapol ap InlJund '86
'gLn-L6g 'dd'pctSu1oqoc Ftrnptayl ap ?tpn$ 'qe1111o.9 rS -osB a
:(Pcrurqa) ggt-ow 'dd'(rgor) 9z'Io^ 'zlqroJ '((rlsarac rolrulurnrl' €uFltop BI
er'€r.oraeaIo-u1tnAl,iXlo.rsdIruruJrsIrnef,pp(elog11ctgo/.saresl1-nrilcn1dderaqqeiu1agla'UcuB1m''Srlnno1lsqnro1l8jrEquogsjcurautIanzprulaoallasucrodeperduOsre"pp^aErlrrpienBdcNsrppIuoVnBclRlurIzaaBd^t '16 ttoya
'gg 'u 'atdns IzaA '96
'gg 'w '2, 'dvc 'n4ut IzaA '96 olaArlr
' uttssod'(9002'rleuurcurg'ssa.rg e3e11o3 uotun
'28{8
ArorqoH) Eulag-77ar14puo 'a?pa\mouy 'anU1A:'tuslnpnf urapouard ur ssautddog 'nldur

t'tr6ogsl-eIngugre'dgd-q's(o9r6lJ6'IH'ulezapare'plts'lelrrrogr,)\a:{uE€:rordso'lqg 'uplarq'ausoo7osp1ulTa'a1actpa':lt7q7n1s7 lseee erdsoq aq". u!

lo snaf aqJ raJa{
uI '*gns qslx\af orll luo;r; r(caqdo.r4 pua ocuopraor6 'uorlca;.;o4 uo asrl€a-\L
y" pe4 ig1-1 'dd '(f OtsOaflp':n1l.sroa7or&rrea571p'susoeyr4nuuqed1o14s1o4y1ttu14l -d3.rag
pc11sf61 'uolueg \pU)
16 uepuy '1 'uosulqog 'I'pa :sap P'ICt'luso'
ron€g 'f
ep a1
-slauporuuotmlorqe14s1as" oiq{1e.tuoe1l!1?n'ZoqugararaqJ\:u1l9'.-,s2c,6t1r'1dod6'(p8u1u,6'Ia)rr1tyyy'uyo1r1'amaa3nraa6guf€yraulntoHn@uo
os1arSpunr?pS.roccrcuyop^{€BcTYa) qsl8JuoogesJoodSlnugogaq's;,a"p'uluoo1tsuplDe1qp ur€IrII l Psu!
Vslmaf '*sapruour1el41 08I-6
:(0102 'uolsog 'ssa.r6 'sapluos PI^EC
snds
-.tag 'itoXnatasq? a\l u! qproJ'xuary :(066I'EluullY 'ssard sraloqf,S) ltolpal
-.od umung uo sapl1tolulory'.reu11ay uaqceuotr\I :92,-99 'dd '11961 'u.riroue11 1€Ipa
'puu18ug .troN Jo ssa.r4 d11s.rallu1l) frois?F7 P?lpanaryI Uslmaf ut stossg
uI 1Uc11qnda.r '"nsuor1ca3.ra4 rnod> s.sapluourBtr\1" 'uueur11y ropuaxalv IzaA erfeu

'xuap!

t"tou

"o1

-JoJJ€

, to,o(
rrrsllE

ulrd

alca

'sltt
uo s
'tuap

suscnoouJNl

54 RAIJI, PRIMORDIAL iN CABALA

unei varieteti de solulii legate de metempsihozi. Despre teodicee in gAndirea
religioasS., vezi studiul lui Doniger O'Flaherty The Origins of Euil, pp. 1-6.
104. Vezi, de exemplu, D.Z. Phillips, Tlrc Problem of Euil & the Problem of God
(Fortress Press, Minneapolis, 2005); Di,uine EuiI? The Moral Character of
tlte God of Abraham, ed. M. Bergmann, M.J. Murray gi M.C. Rea (Oxford

University Press, Oxford , z}ll)i sau Encountering Euil, ed. S.D. Davis (John

Knox Press, Louisville, 2001).
105. Vezi qiinf'ra, in,,Observalii finale", despre a{-rrmafiile lui Scholem gi Tishby,

potrivit cirora experienla furnizati de vicisitudinile Holocaustului poate sd
ajute la infelegerea simbolismului cabaligtilor.

lerprouud ng"r ap pnd11 Io{[

__
I Bo+rBd

ps eleod

fqt{sg
t

ur{of) sL
proJxo)

to .ta7co-
poC
/.dod t
'9-I

Berrpug.l

Primele trei capitole vor fi dedicate celor trei tipuri de a inlelege
emergenla riului ca pe un proces primordial: primul este ascensiunea
riului ln gdndirea divini ca un eveniment orimordial in drama cos-

mogonici, aga curn o regisim in tipul zurvanian de zoroastrism, iar

ca urrnare vom analiza repercusiunile sale asupra unei multimi de

surse precabalistice gi cabalistice" Al doilea se refcri la existenla a

ddoinudAtniptiucrhi itdaetedaecatddrez, ieceapbinuinilagiucleealereas,ulr.srreincaanbaalrizisatirceea unor texte
medievale,

care trateazi despre cele zece sefirot ale rdului ca prirnele emergente

in cadrul procesului teosofic. Al treilea capitol trateazi, despre proee-

sele din sfera celesti a structurilor sefirotice, aga cum se referi acestea

la emergenia primelor fiin{e distincte, sub influenla categoriilor aris-

totelice de sferesis Ei existenfd. Esen$a capitolului o constituie articu-
laliile specifiee ale acestui subiect in primele etape literare ale Cabalei,

cunoscute noui din Provenfa qi Gerona gi din unele efecte ale lor de

mai tdrziu.
Scopul principal al acestei p[rti este si arate c6 o diversitate de

surse precabalistice, dintre care multe ,:l .r f,ost neglijate in cercetarea

de specialitate, poate fi responsabili ,r: ratdrile primilor cabaligti ryi

poate permite articularea unui alt tip de istorie a Cabalei, care este

dependentd nu atfrt de sursele gnostice, cAt de o multime de alte

surse variate, mult mai plauzibile. Abordarea este ternatici, in clireclia

celor rnai multe dintre contribuliile lui Gershl,,n $,holem la eonfe-

rinlele Eranos.

Erel rutu lpur ru1ceds un-JluI alualsrxa 'sof reur ap elgfnasp aJlulp -aJuoJ

alaun nrluad eluaup"rad 'afesed EAo?VJ Bllc IoA 'Ilu^arparu rfuu,lus u$car
rBo.rerunu ap plncsounr olsa BIUEIJuA .rep 'plncsouncau alse 18.re1
1eru aplcos aIIJnlBJls ug asuorSrler oluELrBA ralsaae efuangul 'alaquu ollE
alse
ap lrfpggdurg 'luapacatd punt&tn un pcrldurr Blsuaae .ru1 '- rie.rg ta lrsl
ec a16a,rFd al nu orur - rusF?seoroz ap lrpugdspr reru pdll e1 ap
?aJe1(
arallap o glurza.rda.r ndrcuud gnop rolac eIIETIL{ 'alserpo pc alnzpA luns
a.rec 'rfq1ru$rp Fnop Jolac IB ple1 aluoaos 1-r* .ecrse1c" ndrcuucl pnop ap al
alac ap snsa.rd ruru alun nldpupd un lEAaIa B oJBr 'pxopo.ralaq uc
EuBrJlsEoJo? Brxopopo ap glndaauoc 'p1s1a1ouoru I€ru aunrsJal o Blsrxa ap ro
'lalsq
'crselc mlnurslapzuru Iu - lnlosqe cgce.rd - rnlnrusrlanp JEJluoc 'Ia$sV
-nclu
'esns Teru a*uuor{ueru rldrcuud pnop alaa luraua8 B aJEc '?Iugul pdurrl
-slJE
nes uBArnZ to!.radns ngdpuyd rnun eiualsrxa eaundnso"rd 'ursruea.rnz
BO?Sai
Ec ?lncsounc 'rnlnursulseoroz B gluanltu! u$nd ptu FuuoJ o gsul
-acoJ(
'r8 IntrolldeC u! lcorqns lsacB BI ruoAor tuo^ - uBFlssoJoz Inlnlu elua

-srlunp B puroJ o nc rfezlreg1uruJ nu.ra pa.rE gosolg gun 16 pc e.rud as 'a1e.u
'11nur rulq 'srusrlunp e.rdsep auaF?seoJoz loprincsrp 'p.rnsgur a.reca.ruo
alxal
o-J+uI 'a1e.ro1upur e1a 1* g 1od ursrcqsouE ap aru.ro; ollv 'gelec 16 rzua8 e ei

-Iq1e n1zJgl reru JBr '$rqrre nus [ua11r:saru 'gpro8oq'rueiqaqlud :BJ alnc ap$
-sounc 'ale.rarpeur a+u€uBl Joun e.rdnse gcprelnd glua.rdure o 1usg1 u r*
JBT ,
lpugdsp.r aFBoJ lsoJ B arec'arErlal ap u€aqruuru pdrl alsa pfu.req.rorra.r -soc
olsacu arlutp gquepodur rutu EeC 'IE{ar alle asuorerunu ep leldopu Baun
lsoJ ? rusTpnp ap dg lsaw'IFIIar lalsace olu FzBq ap eprdpuFrd am1 aEal

-l?suor 'ee11op [B-ap 1nlac u.rdnse rnlnurud B pluug gapololeqso Buo?crl
nBca'ale1lelleaa4uu!'nBgrglplpplqpq16d,gpneocp1J6o?laBcuuIBaslroltp?o'uzuauurnpgqlycanlussounl{i:uurec1p4l1u-eBzsau.rvd

'np.r plFrds 16 - 1ntuslapzeru'ursr.rlseoloz nrluad guaruJal urp 1nun

IoIB ap - pznuro nBs Epzul{ Brnqv rrgpod p1F1ds 'alerp.rounrd palnd

?nop B lefuelsr-xa uzalodr lulnuuoJ E-s olocy 'ruulJ?s€oroz rnlnusqunp
ale ocrselc JolaurroJ llntu pzearolup 'epluaprcco rer{eztprrrc BIJo?s! uJ

alncsouno luns runa uSe '1ep11e.r aIB alsllunp alaurJoJ aJlulp aur{nd ng

RlsUOpJOqns OrJ+Aursopnasd o :lnursruB^Jnz

rnInPJ eeur8r.ro 16

nozouruno FI Barrp{.rgc

1 p1o1rde3

TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

de fragmente ce descriu aceasti viziune heterodox[, descoperite numai
in textele medievale scrise de diferili autori greci, creqtini qi in special

arabi. Una dintre cele mai remarcabile mdrturii se afli in celebra
descriere a ereziilor a lui Shahrastani din secolul al XII-lea, intitulati

Kitdb al-Milal wa-al-Nihal, Booh of Religions and Sects fCartea reli-
giilor gi sectelor), in traducerea englezi a lui Shaul Shaked:

Zuruaniag. Lumina a ficut sd apard fiinfele luminii, toate spirituale,

luminoase qi divine. Dar cea mai inaltd fiinfd, al c5.rei nume era Zurvan,

a avut o indoiald, iar din aceastd indoiald s-a niscut Ahriman, Satana.

Dar unii dintre ei au spus: Nu, ci mai degrabd [a fost in felul urmitor]:

Marele Zuwan a stat gi s-a rugat 9.999 de ani si aibd un fiu, dar n-a

avut ensitceiuinnuult.il6A"stgfei ld, iin-aavceeansittdunungiAcdndregfileaclzieis:a"Paopadtreuct dAahcreimasatnd,ciuanroadgin-
tere

aceastd cunoaqtere a apirut Ormuzd, Ei ambii au fost in acelaqi pAntece.
Ormuzd era mai aproape de poarta de iegire, dar Ahriman a utilizat o

stratagemd qi, divizAnd pAntecele maicii sale, a ieqit afar[ inaintea lui

Ormuzd gi a luat lumea in posesia sa7. Se spune ci atunci cAnd el lscil.
Ahrimanl s-a prezentat in fata lui Zurvan Ei atunci cAnd, privindu-l,
acesta a vdzut josnicia, rdutatea gi corupfia care se gdseau in el, detes-

tAnduJ, l-a blestemat qi l-a alungat [...]. Unii dintre zurvanieni pretind

cd ar fi fost ceva r5u cu Dumnezeu din eternitate, fie un gAnd rdu8, fre
o corupfie josnicde, Ei ci aceasta este originea Sataneil0.

Pentru bunul mers al disculiilor ce vor urma, lin si reliefez temele
care ne vor preocupa: entitatea rea a aperut inaintea celei bune, iar

sursa acestei entitSli este indoiala divini, gdndul sau refleclia. Expre- t

sia ,,gAnd rdu" apare numai in relatirile arabe ale zurvanismului, -a
care sunt relativ tdrzii, in timp ce alte surse recurg Ia expresii de

genul: indoiald, putreziciune gi refleclie. Cu toate acestea, este evident

ci Shahrastani nu a inventat-o, de vreme ce expresia ,,gAnd rd.u" apare

gi in textele zoroastriene originale, cum ar fi in Yasna 30:3, 32:5,

sub termenul Aka nxa,inyu, qi intr-un text pe care-I vom cita mai jos,

precum qi intr-o descriere timpurie suplimentari a religiei zurvaniene

ca erezie. Mai mult decAt atAt, gi termenul opus acestuia, "Sgednpadruel
burl', uohu manah, se gesegte intr-un alt text zoroastrianll.

astfel cI nu existd. niciun motiv si ne indoim de autenticitatea relatirii

mai tArzii cu privire la existenla unei formuliri mult anterioare a

celor doui tipuri de gAndire divind.

Entitatea rea este evident un fru - spre deosebire de viziunea
zoroastriand. rnai ortodox5, unde ea este un spirit rdu - qi astfel este

intAiul niscut al lui Zurvan. Natura mamei este necunoscuti in aceste

surse, dar este evident c5. nagterea implici pintecele unei femei. in

orice caz, potrivit altor viziuni, Ormuzd comite un act incestuos cu
mama sa in cadrul actului creafieil2. Cu alte cuvinte, aparilia lui

Ahriman depinde de o gAndire greEiti sau de o indoiali care a generat

'rrurunl olrgc od cse6Pd Ig 'rrigldorp rollg rornlnl €rdns€ Brl€uturop FIIB os lBJ
rolrurunl rnlniuud sugtu uI r€I 'Iar.rolple*ug apfe.reuaS tole.rqeuel Bsrns INI

urp r€r 'rn1rug,repe elrriereua8 peclnd lr-u$rnl InJoAzr u1q 'rer.ro1g1eAug nc
1n1r.rrds rS pp.rplape p1l.rrds luns ola :elES IIrIuoA Inluaruoru ug qugd
o[ gs r?t u1 snd e 1A eatunl ezeu'rerrnE gs uI'
eurs nc apeod ''[a"l'p]rrFdlsBqFunroltplrserlge aleod nu erEc 'er{cunJ ruqdepug
Ec Inuro lEerc E Ig rBI ols€
.ro,r rSg rS 'eg e,re1s n.r1ug 1S nps plcalord ep erfcun; ug to1 all.rndocs nc
els.
alelrru.ro.luoc uI a?srxo gs sunlu n€ alo J€r :erfr.rede 111pEald E-eI orec lcaro.rd Ee
1n5e.r1ug rA 1so3 nu r* luns eJBa olec el€ol url ,,rr,ra1$eounc lnazeurunq" e1 aq
€e
:alaJeolpruJn rurlra'uolglacrec ap
TIJ?
a?Blrc sap reru 1ac eleluaur8ur; uTp Inun-Jlul 'nutTdtcstp 1D PIUDW AJE

pluunu-e3e uI 'erplJuotr\J BeJBtr\I BI op srJcsnuelu +sacu IS rusluuAJnz Inp

orlurp llu1pntl11urls BJdnsB g+rualnc uriuelu sBJIB nB rro?g]ecroc EArigc aue
JEr 'rnlncrJeunluJ IE llulplec rB uururnl IB Inun 'ecrlelsodr alr.rrds gnop 'so
'g'.
ep gdnao es eruc 'uerun$ BI ap allJel6ad u; p1lradocsap a?rec o-JluJ EJB
F?srxa 'ea1e1rura1ed ecrldrur B pJFJ'gregturs g.reprqFunlJl grnpnJls O
lua
r?saroJ^o osrns oloun urp sBrur"EV eI
uBturrr{v/n.(ure1tr-er3uy pueruB^trnz €I ao op

'?JEorJaJnI BJnlBu 'Inl

ap 'e.ruurln ec 'pu1g 'utnlsacu E calsaruu ep urirpuoa ezue.raua8 rc -eJr
'rarfea.rc 1nlcu pzBaJoIIeIrB nu Bs eliSredy 'gcrlulsodr Prnluu ep €Aac
puglpdgc '1up lueurour un €I P+BzrJorrolxe lsoJ B erec 'ngs lrrelceruc uI rEI
afuercgep raun BoJB?saJIuEru elsa rc 'uurrrn2 rnl BalecgrJnd puguorf ela

-ualur pcr?Jeqlec e.ruc6rur o-Jlurp apud acu; nu UBAJnZ rn1 p .t'rlru8oc ag
pu
Inlae urp uerurrqv rn1 eriFrede pc pldeg zarurlqns gs rur-1ia1rur.ra4 -sal

'?+Euoproqns eTJlerurs 'l-
'llr
-opnasd uonsn:spJr€elrnuTlqrFluunnuFrIlucBrlceec.rBdaaeclsrautuEsJon?lcgnc.rrplsuto'rp1sprerrgg rop rec 16
rop rec rS In1
aluupd
o1
Flncsouncau €s €ratual 'uetttty urp gsnduroc'aurlrp auuosted reun.rd e
glrlredupu^c pJnlcru?s o gclldun sns IBur ep erincsrp 16ag'euuurlnsnu 'aJ
rolasrns TIip?IIIqBg uiurnud uI elrlecl1urues rlqnp lrlua nu mlnruetuop urt
-Su
rrJolglorJac 'zec e)uo uI 'eurq uc glndecuoc 'ttunrtdolafug ualureul P.
.redu npr 1ac ppug5 nES Bluropug gc plde; Iugcrerlrar ps omqa.\L : [r
'4rrunnrzaJlnd" B rS ,,rr1aropug" Bountsterr rS lxaluoc lsace uI Pzeeu 'eL

-oriuaru aJBa oJerJcsap 'urlnlnursrJ+seoJoz ocBJ o JBqqBf-IB pqy, a.rec ad 'u
'el
EarorJcsap ug 'ea1-1y IE Inlocos urp orJnFpIIr o-J+uJ 16 eliasp8 as (n?J
pug8" ersa.rdxa '16n1o;, 'mlnusluu^Jnz a1u rrglular a?IB ep Puneaplolul -!t

oleJoqoroc ?uns nu JoI IrJF?BIer elrrlelap .rur 'nrzrgl ruru ap rS ua11ry p 91
€J
1nlocos urp 'nz.rg1 Ar?BIaJ luns aqBJB elesJns Pt zarurlqns ps urj,
'srequr€ asJns elle ug rS pleluauncop lsoJ B I€
I€
ue^rtz rnl IB ngr ppug8 a.rdsap Erelnurs aunrzrl O 'nPJ 1aa plFrds

6e rnlnYu VINIOIUO Is nSZtrNINnO In'I VSUICNVC

60 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

$i in mdna tngerului tenebrelor sti dominafia totali asupra fiilor inqe-

liciunii. Ei piqesc pe ciile intunericului. De la ingerul tenebrelor provine
coruptia tuturor frilor drept6{ii Ei toate pdcatele lor, nedreptitile lor, toate
vinov[fiile lor qi faptele lor ofensive sunt sub dominalia lui, respectAnd
misterele lui Dumnezeu, pAnd la venirea Sa. Iar toate necazurile lor gi
perioadele lor de durere sunt cauzate de dominalia duEmdniei sale, gi toate
spiritele de teapa sa fac ca fiii luminii sd cad6. Insd Dumnezeul lui Israel

gi ingerul adevirului seu17 ii ajutd pe toti fiii luminii. El a creat spiritul

luminii qi al tenebrelor qi pe ele a statornicit frecare faptil8.

Polaritatea aici este deopotrivi antropologici - existi doud spirite
in om gi existi doui tipuri de oameni - gi cosmologic5: izvorul gi sursa

menlionate in text sunt legate, de fapt, de doi conducitori cosmici,

desemnali ca inger qi ca prinlle. Aceste polaritdli sunt legate gi de

forme diferite de comportament etic. Totugi, oricAt de deterministi

este o astfel de lecturd a fragmentului, e clar ci fiii inseliciunii pot
intinde capcane frilor luminii gi ii pot face sd devieze. Astfel, aici nu

este implicati o predestinare totali. Degi imagistica este una a sime-
triei, creatorul divin este in mod evident de partea spiritului adevi-

rului, iar acesta este motivul pentru care conceptul de pseudosimetrie

subordonati este mai potrivit decAt dualismul. Cu toate acestea, epoca
actuali este considerati a fr sub egida Prinlului tenebrelor, iar asta

implicd gi cd rdul vine inaintea binelui frnal, intr-o manieri care

aminteqte de concepliile zurvaniene.

In fragmentul de mai sus nu se menlioneazi gAndirea lui Dum-
nezeu sau ,gdndul rdu". insi trebuie subliniat faptul cd, in acelagi

tratat qumranic, imediat dupi fragmentul tradus mai inainte, trei ter-

meni apar impreunh cu gdndirea: mahageuet ma'aseh,,,gdndul faptei",

qi mahageuet qod,eg,,,gdndul SfAntului" sau al ,,sfin!eniei"20, iar mai
tArziu ntahageuet qodegehhah, ,gdndul Sfdntului" sau al ,,sfrnfeniei
voastre"2l, qi mahagautoz2, ,,gdndul Siu", in legdturi cu Dumnezeu.
Aici crealia gi predestinarea sunt legate in mod explicit de gindirea

divind. Pe de altd parte, intr-un alt tratat qumranic existb o opozilie

intre mahageuet qodego, ,,gdndul SfAntului/sfinfeniei sale", gi mahageuet
lui Mastemah", ingerul numit peste puterile riu-
Mluia2s3t,egmi amha, h"aggAenudeutl
rige'am,,,gdndul riutilii lor"24. Aga cum a subli-

niat Menahem Kister, intr-un anumit caz din manuscrise, termenul

mahasaua semnificl o anumiti formi de arbitrarzs. De altfel, expre-

sia ,Dumnezeul cunoagterii" de la inceputul fragmentului citat din

Manualul disciplinei traduce expresia biblicd 'El lta-De'ot, care apare

in I Ssmuel 2.3, qi care ar trebui tradusi literal: ,,Dumnezeul tuturor
cunoagterilor", de vreme ce termenul cunoagtere este in ebraici la
plural. Ar putea acest plural si fre inleles aici ca referindu-se la

doud forme de gAndire qi Ia Dumnezeu care exista dinainte de ele,

in sensul triunghiului teologic zurvanian?

:qu6a uc r*ucsap nBJa EuEleS 16 'ola a
snsl 'eal-Al iB rnlnaBaA IE 0l, Iru? uI BrJas aJBc {EunuBIBS ulp a}uB.}Tdg BI AS-
pzealulal o runc u6u 'aur16a.rc-oepnr runlzrl raun ln.rJlod '1ay1p a6 eI Fai

'Buel"s nc cr?uopr JBrqc nEs nFJ pulg Bc lnasgu Inrcxu! qJeprsuoc JOJnJn
eruc 'gueluenrnz aunlzrl o lelnurnrduri g Fs ueruolrqug lnpntulu& Ec
Bale?rlrqlsod augurg.r au'layXsy'aerpug? lutu lac'sns1 16'lncspu Inlgug erude
'1aeuu1eg 'Tgs !u Ig lop 1ac 16 nazeuurn6l uI pug?suoc ecqluro8oq rnurerl
e$Frede nrluad loJ lsoce ep arfecrldxe o sndo.rd nu cqruro8oq rnFlnu ulp te
rlJolplaJraa tg,repe-e1ug l$ 'pueruulJnz psrns o 'acqrwo8oq ralec ri 1gc
-a.rdxa
'acrpnurlel ilunlz1rr lgle aunruoc asrns reun uzalodr ap EII^Jos ourq
leur g JB otual ?nop aloc aJ?ulp Bolullugu e1 a.n,rFrd nc EurqS-Bf Inl lnuar,u
u$urr.rasqo Ec qsu! a.red ag 'rado.lng p1sa-pns ug "ropguro5oq rer{lrede ua1
-uTBu! aloces Enop nc urfnd 1ac 1rugde B ueruolrqeg -iIqns
'pluappa guralqo.rd o Elsrxo 'c1Fo1ouo.lc orapal ap IpnpunnudrIBuJrp.lg,r$runl1uog; -ngJ a

'nozaurilng rnl IB ?ncspu purFrd Bc BrrElsS e.rdsep pcrlpuo8oq Eaunrzrl Xana6o
nc arfu.reduroa o-.r1ur.rd nezaurunq ml 1u ?ncspu erirzoc
purFrd Ec rou€?Es B BaJrpr
a.rela.rdralur E1seaa? sndo.rd B IU'rs(lncsgu-lnrg?ul uuelug" ec ,uurqg-u;, 'nozaL

lae.rsl luacal leur sndo.rd € runa u6B 'nes sIauE?uS 1e ?ncsgu lnlglul" raruai
Bc suasep g aluod oc Baao'MuDlnS Joqqag ua cnu reru nps elaqu"ry ed IBIU J
'.ta1dr
pzeeuorfuaur II crpnurleX nrlsauru un 'pcgrp ap 1nlsap fused un-.r1u1 -ral ra
'auaruulrnz IIJIpU9E u pfuengul ap gruroJ ElTtunuu o ulueze"rd eleod
eruc 'ldacuoc .rnEuls un zazraa.rd ?s uI{ rcry 'erocrurquJ ssJns op ol€l r6u1ac
-aIJaA a.reru o-rlurp purue,ro.rd IlIpBr? op ariepduoc plspl o 'ueruopqeg
-urno
1npnurleJ, ug csasg8 as euaulseoJoz rurpug5 u e.ralSeounc ap aruJl]
OJBC
'g plolrduo ay'o{.ut aJelrrms auralqo.rd B[ rrralal tuo,r 16
alsE .
gqslldurp gzalodg o alsa 'auaru€rLrnz allJncrac u1p Ia ap elrurr"rd agapr 16
ecoda
tuslupnl uI 1n?ol nc lugdslp g rB rarla ep druE rnloce urfuedsrp nc aIJla
-P^ap
glupo.rer'ue.nun$ BI op ro[.ue?Sad ru Lrolmcol uurfnd ap qgrep alncsouna -AUIIS
NU IJ
lsoJ U JB-u auaruE^.rnz apunlzrl BraJpa lrnFrlod ezelodr 'zBc acrJo uI
's!?$a1a.rna aplpaur ap nrya4 In^d ug.rupqo 16 '4lu!16arc-oapnr !.ro1ni tod I1

tlurlrd op ll{Ef}qclluy p116.rgys El aXncsounr U 1n1nd g ru ue.rrung ?lsrur
Bl ap alFal$ad urp alalxa? u! aluaprxa arepol ep alalcund ,o1uaca.r otrp;Iu1r6!

gpaEns alnunuu gdnq 'r.arzJg? Ealullqcpuy u1p mlnrusrepnr e.rdnse BSJNS

auomeJr asJns Joun p lcedurl ep g3.re1 relr llnru puuoJ o-.r1urp a3.rud AIFI
pugcRl ea tn8rsep 'le.roprsuoc mqarl .rB Fqrznuld lcedun ?sacy
Inllrl(
'aluaur8u.r; olsace ug aun{caJ.rad Io€rs

ap ldacuoc una.rA pl apnle acBJ os nu rcru 'nezeuurn6 rnl BJnlEu BI olEoi
rS .ro1
praJor as B+saJB aJEo ug Brnsgru ug 'nunpgla6ug rnplpuds ua.rea.rc ug pugl)
alsol
cpl1u.reeqllu€cuoc$puraluluEalsugaxraunuau"'rrnnzlnaulrgsirnuceslJpnzapInazlu$caluugg1r6eucar,pp1cuppooru?cuuriJ-.r.1sungs our o
-aSur
'e.npupE ap pnd-r1 gnop atrac ug rE gpagar as orec 'liuFd rop rolaa B
elelc g{g11.re1od raun e{uelsrxa rupJoprsuoc es undo.rd na ,gcrue.rurnb

EcolollqTq uI a?riadocsap alBlBrl alaun nc plnlgSel ug efap grosElEulrlas

al rFolg?aaraa arec ad .ursrlenp" op ap{g1e!"rua FEugI ed ,1e;1sy

19 in'Inyu vsNlcluo r$ nszsNr^rnc m'I vsurcrNyc

62 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Ei afrrmd cd. cele doui clase au fost create de Dumnezeu; dupd cum vid,
prima este Hristos, iar cealalti este diavolul. $i ei spun cd Hristos a

primit partea veacului ce va veni, dar cE diavolului i s-a incredintat vea-

cul acesta33.

Degi diavolul n-a fost descris aici ca primul niscut, aga cum este

cazul in unele tradilii, este totugi evident cb lui i-a fost dati dominalia
asupra primei epoci din cele doud menlionate in acest fragment, ceea

ce inseamnd ci domnia lui o precedS. pe cea a lui Isus. Aceasti ipotezd

amintegte indeaproape de diviziunea dintre Ahriman, care guverneazd.

primul, qi Ormuzd, care va domni in viitor. Astfel, putem inlelege
mai bine expresia talmudici recurgand mai degrabi la teme pretal-
mudice decdt la cele posttalmudice.

in tradilia rabinici existi afirmalii despre gAndirea divini ca

impenetrabill, inclusiv o disculie care incearci sd atribuie moartea

tragici a lui R. Akiva, unul dintre cei mai venerali maegtri din lumea

rabinicd, gdndirii divine3a. Conotafia posibili este aceea ci gAndirea
divini poate include o form[ diferiti de logic[ religioasd, care-l remite

pe cel drept unei morli nemeritate gi tragice.

in acest context, lin sd invoc o alti tradi{ie existent5. in cercurile

evreiesti, cu privire Ia afinitatea dintre primul niscut ;i puterea

supremi a rbului. Incd de la inceputul Evului Mediu, potrivit unui
mic numir de surse ebraice, numele primului niscut al lui Adam nu
este biblicul Cain, ci o frguri descrisd de consoanele ebraice 'GRYMS,

care pot fi vocalizate ca Agrimas. Este cazul unui midrag tdrziu,

intitulat probabil, conform unei surse Ldrzii, Midrag 'Aukir. Este un
midraq cunoscut numai din citeva fragmente care au ajuns pAni la
noi qi au fost reunite de mai mulli cercetitori din secolul )O( sub
acest titlu de Midrag 'Auhir3\. Potrivit unui studiu recent, afinitatea

urmltorului fragment cu Midrag 'Aukir n-a fost totuqi doveditds6. Cu
toate acestea, se pare c[ existd un consens Etiinlific asupra faptului
c5. fragmentul ce va fr tradus mai jos aparline unui midrag. Mitul
care ne intereseazd aici se desfdgoard dupl cum urmeazS:

Adam era o persoani absolut dreaptd gi, cum vizuse cd moartea fusese

decretatb din cauza lui, el practica asceza, finAnd post qi separAndu-se
dpeerfiseemeEiieiiEdi doroeramfinrudmsuinsgeu[er3a?.[.L..Jilitghi ,s-aal clrei nume este Pizna, il desco-

culcat lAngd el gi a dat nagtere

de la el unor demoni gi lilithi, iar numele primului niscut al lui Adam
a fost Agrimas. Agrimas s-a dus si Ei-o ia ca femeie pe 'Imrit Lilith, iar
ea i-a ndscut nouizeci Ei doud de zeci de mii de demoni qi lilithiss.

Paralelele la anumite concepfii exprimate in acest fragment, exis-
tente in alte midragim, vorbesc implicit despre siminla lui Adam, iar
o dati chiar explicit, spundnd cd aceasta s-a transformat in demonise.

De fapt, aici existd o ambivalenld: practica ascetismului se presupune

InrurJd er"c aJlurp 'Ips 1e IU lop rec ad rB urrtrp glul un aundnserd e.rec eundni
'guuruurr.rnz psJns o rc 'uerrlsuoJoz rnlnusrlenp s Bxopopo ounrsJal o '6sluou
lsoJ B nu nrzrg+ mpiurprur Bsrns pa eundnserd uolnd 'alurdordu ep J?I (iu
1nlsap luns rJn?rua8ord enop Joloc aleunu .rur tolepuoy fuuos.rad rnun -srxo'1
a16uu es r aJBc grnlrue8o.rd o Blsrxa rJnzBJ elaqru€ uI ''tu^g ad pcsuau
-Iglul o-s Ia ac elureug 'rode lrsgrgd e-1 ec arios ss uruud 'rrz.rg1 ecr3 ::
-EJpuu rolasJns 1ul.l1od '1sog u a.rec 'q1rp1 gllrunu pJruouap ererueg ,Bs .re1 'qtt
urios nc lndecuoc €-l arec ed 'ruepy rnl 1e lncspu-lnrglu3 alsa snuru8y
Tseruu8y sns reur eluuoriueur ocrurqa elesrns ur 'aueruu.rrJnz Jolel u€Pv
-xot ruroJuoc l1uilul rnpdurrl 1e 'uurrnT IIlpfFI^Ip IB lncsgu-lnTglul
o+sa ueurrJr{V runo rerucolul 'IaJlsV 'uururJqv rnlerunu B BJeor"relue e.ralSeu
purJoJ o olsa a.rec 'rundurutr41-u.r8uy rnlorunu B pluerJul o 'snuruEy -ocsap
e" gzeozrlaco^ 11 Ie aJBc ed 'ournu lsecu uJ ruapol gs efap esesndo.rd es-npu
'1rur rnlsace € aunrsrol o lucrlqnd nB oJBc lJolelacJac TTurIJd a.rlurp osesnJ
Inun ?soJ B erec 'Staqzurp srnorl '..seruFr8y ure lurepv] ruo mlnru
-Fd Ie ?ncsgu rnpruFrd alournN" :a1sa leluaur8e.g pSe.rprur le^Jasuoc InlI'\i
nB aJ€c esJns alseJe aJ+urp BAelgJ uJ luaJnceJ luaurpad pfunug
m1n1d
'r6psug eriua.rc u! pluol nC'sE

-srxa rnInEJ e giugurgs o eundnserd erec 'reriee.rc reruuJp ur.ro8alee 16 ,aalBlr
qns
'- a.reolpca.r? lnlosqu arienlrs o rcre alsa EoJapFr l6ap - rnlnruo Barappt BI PU
un el
nJ aJBJ B-ep aJB aJBc ',,1ueururop 1nlrru" :tn1npt D p,ct]sqoqlms es tntz:g
B uI a+rJaJrp BJ Flurza.rd e1 .rnocrg InBd arBc ad 'rn1ng.r mp?rru ele
ruo8alec gnop orlul erfuurquroc o rcru ruene rcunle 'qlIIIT a.rdsep rn1 'sw,u.
nu u
-nluaur8ur; € FupruelJnz EJnleu gluldecce alsa prBC 'uBA uJ raiurures rnun
BoJESJB nc aunrsJal ElsEacB azarcos€ gs ro6n lsoJ B-I rn1n+xal Ip neJla
?eJa1r
Jolrlrc rnun pr eundnserd urelnd '6e.rpnu rnlsaae aIB ocrselc ocrulqur alrJnJ
olrunrsJal ur Inzec elso wnc e6u '1rar1dxa luuoriuaru alse nu leurures
Inlurral€tu r6ap 'gc 1n1dey lerurlqns oFqa.\L ''Tpueplsuoroz Eer€proqu olrIua
BeJlp
ap pJaJIp eruc 'pueruelJtrz aJBpJoqB o ep a16e1unue Fururruag ea.relnd Ealun
ardsap Rcruouap eunrzrl FlsEacV 'ra uaur8uo e1 a.rrrrr.rd nc erfecrldxe
Be}JE
otxrrr EzeazruJnJ es nu 16 glelrla alsa arerueJ-uoruap rnlacu IIuIEIJo EC E

eaunrlsoqc 'ururureg uotuap un nc a.ruldncu o-.r1uFd luouap gzea.reua.E -IB?3
arec ruupv ardsap ocrselc ocrurquJ epinasrp ug 16 uc 'sns ruur ap aFala
Inlxol ug 'r6n1o;, 'qllITT 'urururo; rnlruo?cuJ ?tuues ad rcr€ psnd alsa PzEe
ropuoruap u.rg.raue8 BurcrBS 'r{Blasqotr tr rnl B eJuolg.Ercn erqus ap azoA uze1,o
-les r-Fs arnqa.r? oJec lac alsa Ia 1o1 rS toluourap IB 6orug.r1s nes oruel uee3
-edpc 1da.rp lndacuoa alsa seur.r8v Beece aO 'r?Jolruoruap BoJururcap
gcsua.rdo us a.roldun l-ps Ia EI aurl oJBc Iac elsa seunr5y 'rcunly erfeu
alse
'Jorqncns rnlnuauoual eIB
-BOA
aruJoJ elaurr.rd a.r?urp Bun also '1deg eg 'ruoruap r6oreurnu €prcn Fs
pqeduc alsa Ia ra 1n.ro1nfu nc rer 'ua ed lurre"r5 urlrp elarunu nc erqes o B SOl
lup B-s r r{ElasnlotrAtr Inl pa alSasuolsr as 'oo.ropqlrlll B Tg rolruouop B 'PP^
eruregrlo.rd Bruroue psrJcsop lsoJ B ac gdnp 'cr6erpgu lxal ?sec€ uI nrzJgl
rc141 'agedap ee.rd gsurdruS a pugc rcunlu gqeqo.rd 'g1ucr1r.rc 'dun1
r6elece ug 16 eged glIE ap ad 'e1sa .rup 'agrud o ap ad grrrlrzod g e

e9 In'Inyu vsNrcruo IS nszfiNlr{nc Inr vguloNyc

TREI TIPI]RI DE RAI' PRIMORDIAL

este eel rdu. Mai mult, atdt in zurvanism, cAt gi in midragul anonim,

Ahriman/Agrimas este sursa demonilor. Avdnd in vedere apari{ia

numelui Agrimas, putem exclude posibilul impact al maniheismului

gi al bogomilismului gi catarismului tdrziu, potrivit c[rora Dumnezeu

are doi fii, primul dintre ei frind cel rdu, sau al acelui bogomilism

potrivit cbruia primul nd.scut a fost Isus qi abia al doilea diavolula5.

In aceste cazuri ins[, numele Ahriman nu apare, gi tocmai de aceea
este imposibil sd presupunem ci mai degrab[ sursele gnostice decdt
.I
cele zurvaniene au influenlat acest fragment midragic.
.:l
Posibilul impact al zurvanismului asupra midraEului anonim, evi-
denliat mai sus in contextul numelui Agrimas, poate fr consolidat f.*

dacd ludm in considerare o altd similitudine. intr-un alt fragment al -:-
:\:
midragului cunoscut ca Midrag 'Aukir se spune ci ,,atunci cdnd Israel
a rostit cAntarea [Nunterii 21.L7), oAtunci I'Azl a cdntat Israel la ::3

fdntAn[ cAntarea aceasta", Cel SfAnt, binecuvintat fre El, a imbrdcat i- -

un vegmAnt al splendorii, pe care erau scrise toate [apariliile cuvAn- S3

tuluil 'Az in Tora"a6. ln zurvanism, termenul'Az reprezintl puterea

concupiscenfei, care este o paralelh negativd laZuwan, iar Zurvan este

descris gi el ca avdnd un veEmdntaT, aga cum este cazul lui Ahriman,

care este descris ca primind un veqm6.nt de la Zurvana8. Se cuvine

si menlionim cd A. Marmorstein a semnalat deja o altd afrnitate
posibili intre acest midrag gi Iranae.

Este evident cd un anumit material midragic menlionat mai sus

Ei-a croit drum spre Europa, cici numele Agrimas este cunoscut in
unele surse aEkenazi, indeosebi apropiate de hasidismul
in cele

agkenazi din secolul al XIIIleas0, iar o parte a acestor surse a fost

menlionati deja de L. Ginzburg Ei A. Marmorstein5l. Legenda este
citatd aproape in totalitatea ei in comentariul rdspAndit pe scard

Iargi al Pentateuhului ce apa$ine comentatorului aqkenazi din secolul
al XIIIlea R. Efraim ben $imgonsz. Se pare deci ci din aceste surse

agkenazi, sau din sursele sau paralele lor, unii cabaligti au adoptat

o parte a mitului, care qi-a gdsit calea pAni Ia unii cabaligti din seco-

lul al XVI-lea, in scrierile cabalistului agkenazi minor R. David ben

Ilhak Ginsburg din Fulda, intr-un voluminos tratat manuscris inti-
tulat Migdal Dauid, scris in 159553. Totugi, mai importantd pentru

istoria Cabalei este mdrturia lui R. Nathan Neta'$apira din lerusalim,

un cabalist de la mijlocul secolului al XVII-lea din scoala lui Luria,

care a inflorit in Europa, indeosebi in Italia. Acesta scria:

ln Cartea secretelor std scris, cu aceste cuvinte: ,,CAnd Adam s-a separat
de femeia lui timp de 130 de ani, el a clat naqtere spiritelor qi lilithilor,
iar ei sunt nocivi pentru oameni l'olamotl". Iar in midraq sunt enumerate
mai multe zeci de mii de spirite Ei lilithi, iar acestea ucideau oamenii
lberiiotl, gi Cel Sfint, binecuvAntat he El, i-a permis lui Metuselah cel
drept gi el a scris numele divin pe sabia sa gi a ucis douizeci de mii clintre

'rgrrrsruBrJBlrurq op nBs oJ?ulp iit

?palB.IucorppJuorqunBsosauul loacruBrsaaacp'uP€uurJrorJrqov PJosstdops aJuc reJ^o nElsrxa Fc 'na lac qBI;s
ocrlqrq
rS pznuJo Inl riucryap luns IIUAUI€CT

rFplulor ?r^rJ?od rur*pdsl er.r7ulriuagr.rces rdef rop rac'uur1 ug snduroc olBrauln:
1soJ B arec 'otol uar?r.d nJag qelnlqrn 'nrpalq F^g uI surs raJoJ 'rolIqtlij.
IB nrzJg? nl-re?uaruoc rnun ?rlrJlod 'pc pldu; lerurlqns mqall JV le"redas
'ruaJ?xa polu un-J?uI
'egn1 i
necgrldure o rrl*ququc rur 'gluupodun ap lglB BJa leurruas F1nIEIJ
-a?Bru aaunrlsaqo aprm prnllnr o-Jlul apua8el raXsaJE ppedurr leraEexa 'turlesn-:
n-r1uad
ep na.r8 g 'lr.ra16eounc pruod urp l€cugur g B ap .reur8r.ro plucgd uc
'r16quqec nun ru1uad 'luepodurr ap IaJ a1 aluod toluru lecpd un ?€r -i?ul s't'
uaq pl..'i
-aprsuoc alsa urepv m1 p lecpd lsace 'g plolrdea u! rqasoapur 'But.rn
-ocas u1
JoA oc alalolrdec uI ?1nur reru Jurqc papol ruol urna u6y 'rzuuarlBu
leldope
erioe.rlxa ap +ol a?1nur ruru alac 'ual-IIAX IE rnlnlocas BIEqBC urp rrzrgl asJns a

'-asJns aloun uI Jerr.{a 16 'rzuua>16e alunarporu asJns a}rrunu€ ug nu Inlocas
Prreas a
rres Jtqnv. Io oU - nrzrgl pie.rprur u! ueruulrnz lnu rnun alrJruelule
alse €pr
'.rolg8ur,ruor ap 1n?sap poru un-Jlur 'a1use"r1 g 1od 'e1xa? Jo?soce BzEq ?soJ E a
ad '1ag1sy '?Elrc ara nv Jtzdny. FIIIX pcep .rerqc 'nrdrcuFd u3 ur{nd InIusIpl
1ac 'pqruodsrp BJa seruu8y e.rdsap plused Ec F?Bra ac €oac 'alerdoc uI ?ncsi

nes aluuor{uaur luns "4qnv, {otpt747 urp aluaur5u.r; aJec u! alalxal SNS I€TL

ardsep nu rur 'lrcr1dxa pour uI luuor{ueru alse soruuSyTseuru8y olarunu o?B?ru'J,
AUIAIlJ
aJBJ uJ rJnz€J ardsap rBrunu IcrB lrqJo^ rue pc zauqqns gs uli
'uetuuL
'raiururas rFrsoJr In?xaluoc uJ olso uE.
zalarfualur a1 ps undo.rd rurg erec ed 'sof raw op ocrl.srl€qec nincsrp ue.ralnd
-u9AnJ
oloun uI Ar?Bcgruuras IoJ un ecnl ua leurruas rnlnlerJel€ru ufuupodurr
lBcPrqu
ler 'sns mru ap 1n?rur uI aluuoriuau rolruotuap rr"rgra;11ord elaluds u3
Bl laEr
rin3o1 pIIB as ua '1rur ?sao€ uI gleuorfuaru alsa nu ruB op 691 ap drurl
urepv ap UEA uJ alusJp^ laiururas erual r6ep 'pc zarurlqns gs rur-rfalrur IaBrsI i

-rad 'nazeuurng mI purolnfu nc ufgyuuurn FuoluAIBs alsa lderp 1ao IE luari
qulasnlatr tr J€r 'rneuarJ?suoJoz alosrns uI Fluelsrxa 'tuoruop rS ruauruo lBprlosl
a.r+rrrp ra1dn1 raural B pJEIc eriu.raqxerral rtrB rualu uc a.red aS '7 Inlol -IAa 'iul

-rduc ug ilrolo.r uroA aruc u1 'urcy u1p :{BqiI 'U 1nI I€ nllll ?rpJ rnln+xol lgrop

FJulrrurs uun aleod 'aX.luc FlsBacE lnzg^ e u"rrdeg u€qteN 'g rer '1u1rc BOOAp
1so3 u p*u.rpru aJBe ug'pcqsqeqec eun pquqo.rd rcru lac 'a1rec o lulsrxa
u Ra Rulrr€asug BlsV 'Ezea1;p l-aJpa ed'nqny, {atpry41 op F?rroJrp olso 'grlnlo'r
IUSIIiru
g{uu"rn8rs nc JBp'1u1rc ug gluuor{uau 'uyzog-or1 "rarlag tolala.rcas B opuc nazauu
rnlnus
1da.rp arrragal ar€J as aJBc EI IIirEe Bole+.quapr a?sa orEJ oapt urE-N erir.rec
'urtuou
"eelueqle]N 'U rnl mlntulra plr$"rggg 'leuolfuaur e-s tunc u*e 'lruorr g rB-u
solu;.r8y gaep '1fo1 ad gpgcn 1-gs gnlnd g .rB Io 'unl-rfualul ralsoce 1yr1.r1od

'IA ["'] '*"py rnl Ip lnrspu lnurr.rd 'sotnrr.r8y pugc gugd 'gdr1c o-.r1ug re

se m1flyu vsNrcruo rs nf,zoNr{nc m'r vsr{rqNYc

TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Mdrturia lui Agobard din Lyon

Tlatarea midragici reflectd o versiune mitici a ceea ce am propus

sd privim ca impact al unei teme zurvaniene asupra formelor precaba-
listice gi cabalistice de iudaism. Totuqi, dupi pirerea mea, qi un alt
aspect al disculiilor de mai sus care descriu o teorie zurvaniani a apa-
rifiei lui Ahriman gi-a lSsat amprenta asupra unor surse din iudaism.

Supozilia cd r[ul este generat de un gAnd divin a reverberat in multe

forme ale Cabalei, asa cum vom vedea imediat mai jos, precum gi in
capitolele urm5.toare, dar iqi are prima formulare in Europa, intr-un
text scris cu secole inainte de naEterea Cabalei. O epistoli scrisi de
Agobard, episcop de Lyon, in prima parte a secolului al IXJea, este
sursa uneia dintre cele mai importante qi relativ precoce mdrturii
despre existenla unui anumit tip de mitologeme printre evreii din
Europa. DeEi unii cercetltori care nu se ocupau de mistica evreiasci
au atras atenlia asupra scurtului fragment din epistola lui Agobards8,
contribulia sa la inlelegerea istoriei misticii evreiegti a fost mai de-
grab[ neglijatdse. Unele dintre aceste mitologeme au paralele in lite-

ratura evreiascS. anterioari, mai ales in literatura heikhalot60, iar
alte pdrti ale acestei mirturii provin din anumite forme de halakha

palestiniani, aqa cum a demonstrat, intr-un studiu incisiv, R. Bonfil6l.
PAnd in acest punct, nu s-ar pirea cd episcopul, care era mai degrabi

impotriva evreilor, ar fi inventat tradilii stranii ca si le atribuie

acestora. Totuqi, printre numeroasele mitologeme existente in epistola
sa figureazi Ei una care nu are nicio paraleli anterioard in forme pre-
cedente de iudaism, degi exist[ mai multe paralele mai tdrzii ale sale
in literatura cabalistici Ei in forme de gAndire neevreiegti anterioare.

Acesta sunl in felul urmitor:

Ei spun Ei cd divinitatea lor este corporal[ gi se distinge prin mddularele
Ei funcliile sale corporale qi c5, la fel ca noi, ea aude cu o parte a corpului,
vede cu o alta qi vorbeqte sau face tot ce face cu c6te o altd parte; qi

astfel, corpul omenesc a fost pldsmuit dupi chipul lui Dumnezeu, doar
cd el are degetele inflexibile gi rigide, intrucAt nu lucreazd cu mAinile
sale. El qade ca un rege terestru pe un tron purtat de patru fiare, iar
casa lui este un fel de palat mare. El gd.ndegte ch.iar qi o mulgirne de gdn'

duri inutile gi deqarte care, reduse toate Ia neant, se transformd t'n' dem'oni62.
Cum am spus, ei rclateazl nenumhrate lucruri abominabile despre zeul
lor, astfel incAt adord o imagine pe care au pldsmuit-o qi au inilfat-o

pentru ei ingiqi, in nebunia inimilor lor, nu pe adevdratul Dumnezeu,

complet nestrdmutat, despre care ei nu gtiu nimic63.

intregul fragment reflecti diferite concepte, dintre care pe unele
le regdsim in diferite surse scrise evreiegti anterioare. Degetele rigide
sunt menlionate intr-o versiune speciald a speculaliilor Shi'ur Qomah,

'ueI-XI IB rnlnlocos Incolftru BI ap poul 'p1u1uaprcc6 udorng urp rrarla 'qnuo$
a"r1ur.rd EUI^Ip earrpug8 urp rnlnpJ erir.rede a.rdsap rorJool raiualsxa apl5lr oI
eleun a
u pluepodun BpEAop o also preqo8y rnl ErJn?JBtu :arznlauoo uI
'naru Inlocrpe ad V+uzvq qzrluuE €lJncs o ri apnlaur e.re"c 16 'nezautu:
o-1ei1pur
sns r€ur ap pluau8u4 uI elue?.srxa lllulap Blalgc ad lurfr.rds 'lguog lnaz erCs
ualnag rnl Frpnls €I proJal as nu dqqsql 'lepnrc poru uI '6eInI plurlpap
' ,o!1lo1tt?
l{tttlcsysagl FI€rFBuro EararJcs ug lnrpde nrpnls un-r?uI elearlqnd eaece
EJ 'ra Jolrrplap B Fluesa"ra?ur gzrluuu o ucseasg8 Fs Jerqr eelnd .re -up? ap
'crur retu JBrqJ ?JoJa un nt JEr 'sns reru eleuoriuetu JoIraJAe ,,o1aJo1srur,, JBt 'o,tBt
oIruIplu
lgcap urind r€ru nu II B oleraprsuoc luns ea uI alualsxa alapr gc J€op 'na

ezelodr r.redocsap.re dqqsr;'a1Saropq es ele?rlrqurJ rarpc e ap ,pruqo8y rS ielrei

rn1 ulolsrde rlra ra ErEp psul 'BIBqBC uI mInEJ rarroe? rlJpllo^zop € 'rnlnd.rcr
ere8elaiul plIB o nrluad p"reqo8y rnl rarrnpgru eiue^,ra1al BzrlBrurunu alerBInpi

e ap BaJBcJarur BaJpJ as rJnzBc elaqup uI 'sqTaJAa ap Jprunu srur un 'arBoua
nc reop grnlp8al EqIe ps ag '- [i r?s] ,,saXoysodn" BI ep aurlo.rd gcpurg aIBs aie
aluod - gurldep elelrlrqEg o RqIB nu ps og Brrnppur ec ealelrlqrsod -aJd eu
lepaeds E eJBc 'dqqsg qBrBsI eapurlard runc e6e 'Eclrelosa arirperl elolsrda
ernqLrlE
BJ ralBqBC aIB nrzrgl reru ap olupllo^zap mluad a?uelalarr rcap rS gqe;8ap
'lelUuo
,,p.re1ndod" arirpe.r1 o JEop €Joprsuoc aI B ep pqrznuld Arloru un plsrxa nqIDlD..
JEr.'^^U-Yla'
nrJ'zeJ^ aJrJo uI 're.Jol Jolr.roJa alalalsrur" alsarunu Ie ar Baac lBIeAaJ -E}II UI
-ep rBru
ne-r ra rer 'rre.rria nc Eqrol ap rz ep rz Balpls Ie Fc lxa?uoc rSelecu ur
ezeauoriueru p;uqo8y 'pXIIo u1p ta.rlo roun olmqrJlu g 1od ac uidecuoe 'sgPJBQ
plurzardar ele 'earu eere.rpd gdnp 'rS acr8o1oa1 nirzod ap aurJoJ a?rrunue
FCSEIa.T-
Flcager sns rerrr ap plueru8er; ui aluuoriuaur rolaloorqns EJnIBN
urp rra
'alBrpJorrrud aprndunl uI reop lncarled ne-s aJBc eluarurualo ap rcap
rrJnlJE
EqJoA purgou 'nnurluoc secord un parldun ar Eeac '1n1uaza"rd a?so urlBl alsa 'E
ep ESu.
pluau3u.g uJ lezrlrln pdrug 'rrttze? eleun uJ urind 1ac 'uuourop csuu un-JJui
ug rS r-u
es aJEc urp alec ?uns aurlrp ap;npug8 nES InpugC 'ruouep nrlued allnur
pJuorJaJur trzgelaru FsJns oeJA raru 16 ruoJlxe usrlenp un aundnserd as 'rusIEp
-BdE €
nu 'zEc ocrJo uI 'a.ruolpruJn eaunrices uI s?rc tol aI elec ad ola+xal ?IB UN
-Eq€car
oJ?urp 1nun uJ Eapal urol urnc e6e 'rra8ug lnrgdu nB aurlrp l.rnpug8 sndord
ap Fndrl alIB urp praJFJ 1,ru1od pzelodr oarl ?Elsrxa B BcEp qaJ+uI

p6 'apu6ep Bc alBeUrIBc ?uns gc n.rluad '1uzr1ee.r nu-s nu aJBJ aurlrp

T"rnpug8 alac€ urp pug.rgde ec r6Frcsep luns 'ra erlurp rrun urind 1ac
nes 'nuouleg 'r16are.r.rre eleg4 uI aJuorJelue alap.rud eJB nu alrsJnc

aJalcaruc ul.rd leriueprzre In+uou8er; rerunlq 'qelcl€ adncoard eu ps
rnqall.ru-u 16 rJo+placJao a.r?pc ap luacoJ olelnrsrp lsoJ nB eJBa rJarJrs
B[ oJeo]rJaJar rlSarar,ra runrzrl Joun ale rJarJcsap a]1nru reru Flsrxa

luaur8er; lsace udnp l€rparur '191e lgcap lFur rEtr i 'IBI|IuI gsrms lsoJ

E apun 'nrco1fi141 Inluarro ap apedap aFBoJ ErnleJalrl ap dI? rn?sace
raiuelsrxa e aaoaard Ar?BIaJ ppe^op o IaJlsB rua,re rS 'urrrrp d.roa ap 1n1dae
-uoc op 'a1red u7'ris go1nq7nU ernlerolrl ap 1nlol m1u; alSalurure lepd
uoJl un lpelzuaro*eqon.reozceeuururniq,ernlTl B"raela{ rrJorslnaqe 'qea+uels:xa qauoQ
un-J+uJ ela?xel ad
un ep eluuoriuaur
rn,?qs ap

L9 rnlnyu vGNrcluo rs nszsNl loc InT vsuICNVc

TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL intr

Rdul Ei gAndirea divini in Cabala din Castilia l
la sfArgitul secolului al XIII-lea
j
Nu poate fr nicio indoiali: conlinutul epistolei lui Agobard le-a fost
(-
necunoscut evreilor medievali. Asta nu inseamni ci ideile pe care
I
episcopul le atribuia evreilor care trdiau in Lyon au incetat sd-i preo-
l
cupe pe acegtia sau pe evreii din alte pirli. Un anumit interes pentru
e st€
g6ndirea divinh, mai precis pentru ,abisul gdndirii" ca sdlag al acelui
Tohu ptimordial, se poate discerne inch din Cabala proverrsali, aqa put(
natl
cum vom vedea mult mai detaliat in capitolul 3, deEi chestiunea
riului nu este expliciti acolo?O. O preocupare aparte pentru problemele 9dn,
rlului, care dephgegte cu mult ceea ce existd in formele anterioare
ceg
de Cabala, se remarcd la cabaliqtii din Castilia incepdnd din a doua
jumdtate a secolului al XIII-lea, unii tratAnd in mod explicit conceptul der
de gdnd r5u pe care urmeazd sd-l discutdm imediat mai jos, in vreme frag
ce de ceilalti ne vom ocupa in capitolul 471. Cat despre subiectul care atnl
ne intereseazd. aici, existd paralele la conceplia privind originea demo- caa

nilor, aEa cum este formulatd in epistold. Unul dintre principalii Han
cons
cabaligti activi in Castilia, R. Mosh6 din Burgos, a dedicat conexiunii cos n
dintre gdndirea divini qi crearea riului un fragment interesant, care nilor
va fr citat Ei discutat mai tdrziu in acest capitol.
SUS t
Cea mai apropiat[ paraleld la pozilia exprimati in epistola lui
nati
Agobard citatd mai sus se gisegte la un cabalist din secolul al XIII-lea,
activ probabil in Castilia, al c6rui nume este R. Yosef ha-Ba'mi-$ugan pur:
ha-Birah, care se poate traduce ca R. Yosef core uine din Hamadan, pute
adic[ din Ecbatana, un oraq din Iran, dacl termenul Hamadan trebuie literi
traCi
infeles literal. El a activat cel mai probabil in perioada pe care eu
o numesc fereastra de oportunitate a Cabalei, adicd aproximativ intre dou 5
anii 1275 qi 129572. Gdndirea sa cabalisticl a fost investigatl mai
recent de mai multi cercetitori care au studiat scrierile sale neiden- ce pr
tificate pAnh acum, existente in manuscrise, dar nu prea existi detalii denr'
semnificative despre viala lui sau despre ceea ce ne poate interesa
aici chiar mai mult, originile sale, dat frind numele sdu73. Era un cau
cabalist teosofrco-teurgic, ceea ce inseamnd ci admitea statutul divin
al celor zece seft.rot gi presupunea c5. activitatea umand poate avea este
un impact asupra dinamicii structurii seflrrotice. itt una dintre scrierile
-1
sale, eitim:
grup
De unde au fost cr:ea{,i demnnii? V-am dat cle infeles deja ci acest lucru iEi sefir,
are originea in gAndul po care El l-a gAndit despre calamitatea Lpar'anutf
lui Israel, frindcd atAt ingerii, cAt gi demonii au fost creagi din gAndire, ;i lir
dar cei dintAi au fost. cre*$i din gAndul pur qi frurnos, iar acegtia din
urmi au fost creali din partea stAngd?{. pnor

este
precr

D
aces'

impr

purg purrn urp alar '1u1e.r1 ?saau uI B^apunqe eleuoriuaur 'g.rndun ur-p
r* p.rnd 'Totgfas op apucap Enop rolot erincsrp elsa lolrduc m?saca 'a,llp'

BaJunurluoc urp altarqns alaun ru1rrad pfuupodurr Elrqasoap o aO ljnut
'quuruenJnz urfrzod u1 16 urnca.rd
ISI r
'p.leqo8y mI erJnpg{rr e1 plep.red o olso acoJaoap 'pluulrodun a?sa
Eul^1p uarrpug8 urp Inpr BI Bs EarIJoJaJ rep 'a1ar rop.ralnd ealulFroud AIF
nES In+Burrd a"rdsap a16aq.ron nuJasojl'g'rucn1 ?sacB zarurlqns gs u1i rA Ealr
'4uaprrrg 'ora.rnd Jolae a1e Ilalosad) rJnnprzar Bc orJDsop e1 rS e.rnd p4/as
araz alar urp alaarJ +soJ nB oJtsc alellrndun ap r.rn8uer nes adruE ul,\
araz B eiualsixe eulEuulr i*;;ason 'g '1e1e.r1 r3elece uI B^apunllv
un
'gleiunuo"rd ruur rS alsa
BSAJ
InrusruulJnz nr Baurpn?rlfluts *uouep-qre un nes laq5uuqre un Bc
!lF1
BAaJ BI o?1urlJl a"ruc tulnBuTs op surroJ uJ 'Flrlecgruruas alsa 'ruoruap -ua
/uotuap BI BarrraJal uI rnlnlernld nus rnp.ri1n5u1s BoJBzIIIIn alSarrud ec
u1 Jasoa 'U 1nI IE urDpvc ppaloJ 1nlulurl urp olrualord 'a1e1rc pnop IBru
aJlL
alac arlulp uiuedarcsrp pc€p qorlul ghtr 'rrpuo{1per1 narla acrro €c
nai
'aarurqer aleldaca"rd urp a1.red oJ€ur reru eac pururldopul uc 'rieuorirpe.rl
oFBoJ ruoruJal ug 'r6ucsap nBJo rruourap apun 'BasutaJ,ra EJnleJalrl aIn
'uol
uI suosuor un zBc unrcru uI a?sa nu 'p1sa1ac pnqe8au puIAIp aralnd
o-Jlurp purua,ro.rd ea 'utpa6 'ruourep a.rdsep aunrzrA PlsBocv 'rr.rnd UDS
rnppug8 gsndo purrJ sc Esrrcsap alsa arur 'n{glprupa ppug8 ur Fluu
-urasap 'uo.r elalnd o ap rfe.raua8 1so; nu nuoruap pc luopua also sns 'eal
ruru ale?rc uepeurutr{ urp Jaso 'U 1nt alaluaru8e.g ug ur{nd IoC 'ropu INI

-oruap rariuarc uuralqord nc rerunu ocBJ B-ap pUVAB uc rc 'cruo8olusoc AJE]

nes cruo8oal lxa?uoc rnun B alred ea Jusocou pour u! pleJoprsuoc IIu
alsa nu Eul^Tp ea.upug8 gc pp1de; uiurnFrd uI gprocuoa uBpBluBH
urp Jaso 'U 1nI alalueurFerg I3 tgc 'p.reqo8y rnl Brrngpru lgl€ pc IITB
urguor{ueur Fs ourlnc aS 'BafXI [B Inlocos urp uofl ulp roparla +InqIrlB -ou
oJapal ap ppund 'g.rnsptu oJBcaJBo o-rluI '16 acrlsrleqec alueruFe.rg aJe
aur
Enop alaruqln o4uI Eleduelsqns pfuapuodsaroc o Flslxa 'Ia$sV 'npr op
a1uFe1 rlralnd gcrpe 'qotnnag rc.4fas apundsaloc rrfglruruiuc ppug5 ec lnl

durrq u1 'euurrp rarualsolfirr rres pasag ntglas apundsa.roc lnd ppug8 €n
pa opadunl asarar sns reru ap Jololuoru8u.g plxeluoc urq 'a1ernleu
AJE
-p.rdns a{urg ep auuoJ pnop alsJ acnpo.rd u ru1ued a.ruoluarc ea.ralnd
are aJBc Ear alsa EuI^p eorrpug8 Fc luoprr'a alsa 'r6n1otr, 'pJEIc alsa ala
nu ruoruop t6 Fre8ug gzuo.raua8 orec rnlnpug8 u gcgtcods e.rn1e11 EE
eSr
'grl8ugls llllrcd] InlnqulB BI aP
?'[r"u'a]AunoEtrroepteucn'ult€1atlrcr* Tutbtzoaul alo.r elgalnd rS elelr.rtds rS truourap IcrB oO F1
lsoJ B flnuo,rod-ot1 paa{ot1Dirl rrfglrruepc ppug8 um
.rer te8ug un l€orc lsog e '19 oll ?Elug^ncaulq 'lugJS mlag efey ug gfpug nl

-o
AJ
tc

?s or€c sLlDroqq onoioqou4lnd ppug8 urq ;1|ue.rc ep*ece lsoJ nB apun aO

:Jolruo{uap ri .ropraSug olasJns ?soJ nB oJeD EqarluJ

as lsrluquc r6ulace 'aluruug ruru rJnpugJ €Aa?BJ na terrapu-.r1u1

69 rrl'rnYt voNrcruo rs oszsNnlno m'I vsuloNYc

TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

legate de cei zece regi idumei, disculie existenti intr-un pasaj din
R. Yosefcare a fost din picate corupt8o. Aceste puncte de vedere diferi
de cele citate mai devrerne in carte, aga cum le-am discutat mai sus,
ca ;i de alte disculii ale acestui autor din Comentariul asupra Genezei,
care ne-a parvenit intr-o manieri trunchiatl. Acolo el descrie aparilia
a zece seftrot in ,flokhmah primordiali", imaginate ca m6.na dreapti,
pe cdnd cele zece ranguri de impuritate sunt descrise ca aplrAnd din
mAna stdng681. Pe scurt, avem o teorie a unei pseudosimetrii subor-

donate. De fapt, existi diferite explicalii referitoare la sursa riului
in scrierile aceluiaEi cabalist si orice incercare de a oferi un sistem
bazat pe teoriile sale este condamnatS, dupi pdrerea mea, la eEec.

Tlebuie subliniat faptul ci intr-un studiu care se ocupd de influenlele
iraniene asupra iudaismului, Shlomo Pines a atras atenlia asupra
posibilului impact al unor surse iraniene asupra acestui cabalist82.

O pozilie similari cu cea a lui R. Yosef din Hamadan g[sim gi
intr-un fragment scris in aramaic[, ce line probabil de literatura
zoharicd, degi pare si fr fost pistrat mai intAi de un cabalist italian

de la inceputul secolului al XIV-lea, R. Menahem ben Benjamin Reca-

nati. in Comentariul la Pentateuh al acestuia, care e plin de citate
autentice din Zohar ce pot fi identificate in tipdrituri qi manuscrise,
existd un fragment care ne intereseazb. cu deosebire in acest context.
El nu se giseqte in manuscrisele zoharice, dar a fost incorporat in

colectia t€rzie de material zoharic publicat intitulatd Zohar Hadash,
fiind preluat, cel mai probabil, din cartea lui Recanati. Si acesta este,
la rAndul lui, un fragment trunchiat, trat6.nd despre raliunea poruncii
sacrificiului, care are o paraleli destul de apropiati intr-un fragment
ebraic publicat anonim la sfArEitul Sefer ha-Nefesh ha-Haklrumah a
lui R. Mosh6 din Le6n. Voi examina mai intAi textul aramaic, ca si.
revin apoi la unele elemente din paralela sa ebraicS, pentru cAteva

precizdri:

Pe partea stAngd existd o altd parte, impur6, numitd qi gAndire qi numitd

gAnd rdu, deoarece rangul de mai sus se numegte rriu Ei acesta este
motivul pentru care se numegte gAndul cel riu. Acesta este compus din
toate vrerile rele gi din toate chibzuielile rele Ei din toatd reaua curvie
Ei din toate lucrurile rele din lume, gi acesta este motivul cd prin toate
aceste vreri oamenii se pAngdresc pe ei ingiEi. Pe acest gAnd rdu se ridici
diferite ranguri impure, Ei toate se ridic6 spre a-i spurca pe oameni,
folosindu-se de aceste vreri gi chibzuieli ale gAndului rdu, gi alunci per-
soana se prihlneEte din pricina lor qi aderl la acea parte. Iatd de ce
omul vrea sd sacriflrce un holocaust pentru a se purifica, fiindci, atunci
cAnd sacriflrcd, el vrea sd-gi abatd voinla inspre gAndul sfAnt. Iar norul
se inaili din aceste grdsimi gi din unele mddulare I'imnturintf interne in

acele locuri, iar gAndul rftu se inal!d83 primul gi toate iau din el ;i se

saturi cu el. Dupi aceea, un alt nor se ridic6, iar acesta este mai subtil
[...], iar cAnd persoana se separd de gAndul rdu gi trece de partea gAndului

JoJnlnl llnlndacui gtlpBl lndea alsa [PuBurn] ualpugF" gc ezaTodr rnlnpu
p?s1xg 'BslsIIBqBc r'nU?s1anoIee'EqaDtuLuEnaUtqaplB'FdI-ogqdnqpsa'JpasTulg-naqutriirtegdteeg-anuluga.drercl
IeIIqsNrSi'
'uga1 urp gqsontr
Ialilpa lnlr3rggs BI acrlsrpqeo alarros alasrolrp nc gunardurl 1ec11qnd uI aul
'ruruouB arlsrlequr lueur8e4 un rg?uI mru zapJoqe ps rur-rialrruJad
'1s*lnSJoAUr a.redu glduarp eelred urp J?r 'ne.r pugS m?nJDuoz InJo!;
rcunlr
EalJBc uJ Flrrunu a Ba JBr '1ecr1dxa rrre urnt e6e 'rruourap 16 apuolrfgu oc ap
16 apiglFrndun e1eo1 a?Buurua luns gFugls eelrud ulp"'" :nunrod p'l -;red :
lnInlJDluauoC BaJacnpoJlur uJ 'a.re.ra1r1 aps rriglrmlce lnlndacuJ el 'Iuettr
Jelrrurs a.rapol ap pund un 1e ri leruudxa E rleueceg uraquual4 'U 9clplr
alEol
'ue^tnz ap alnagJ ncrJrJcus ap ru€ ap onu o gdnp orAlr.

ecnpo.rd as 'ueurrrqy ad leraue8 B-I aJEc araundruocsop nes nrqnp 'ne.r uip s
rnppug8 eriuede gc urguoriueu ps aurlnc aS 'rnFlsn€coloq IB Jou
Belrop IE un op cyo8ep gleluazardar a.rua61ur o 'g1sa1ac ee.upug8 nc olsa
pleedun qns ap * I-Prd
lce+uoc un IeJlsB as-r-npugirur.rad 'soraruted ngs E1ittrl

-nsa Ern?secu eera8u.rlu rS npr e1 rurpug8 BaJeJapB op luzn€c mlngJ B.{AI
eiuazard ap aluruul pru lupasod - uuurn tnlnpug8 ea.raFe.rlsns gltqtsod
alsa 'ngr rnlnpug8 nes r5ugls rrJnlBI epud o puuaJo tepe6y '?carqns PSB
rnlsore ele acrsJqo elet uJ ri 1ga 'ecretue.re altrinaslp uI ?gtu a.rudu rA
vq
rrclJrJc€s BI ap JolaursaJlru Baleurnsuoa ur.rd eIaJ JolrJa+nd rriglaries
e e.reco,\ord op pE +sac€ qlcaual HfulA Inqro1 'rnplsnecoloq Br?snq lUa
-uor urp a8reure eJBe *Jou" purud ap pluJnlps puIU 16 nlcgrJces urp I(ld^Jl^:ur-l
alred o pururud ec glndecuoc alsa EoJ €Jn1€l'laJlsv 'cr?oJrJas nluoruop
'qst
rnpFa.rlu3 rrJFcgrun pdocs ug 'g1sa1ac ealpug8 u1 'graqrl utnte 'ouuurn
uil
u.rrpug8 Balurape pugirur.rad rB rl6arac a1e.r uirgd relsualxo eiuaza.rd ap
'lxa
u€urn ppug8 IeJls€ pugJaqrla'e1er aprn5uur Prnlus rS pipug as Jolrrnl
-sneooloq u gse.rF ealrud gc aundnse.rd cuuqoz plueur8erg'1de3 aq t^d^:,

'so[ ep Barunl urp oloJ alB:
-€Ji
.ro1a1deg €sJns 'uBulIJqV ad le.raue8 €-l aJBc ng"r ppug8 ap e16e1urue ac
poru un-JluI mInFJ e gsJns ee luur5urur a?sa ngr lnpug8 'arapa,r ap u€i
laund lsec€ urCI 'Jolruarueo "ropiglundrul BsJns g B Rleraprsuot a?.se
olulrluo pruJn urp FlsBacB rurutol 'zec acrto uI 'IaJ?sB salaiug arnqa.r? EJN
aJuc Iac o1so Up,pr InuauJal ga aluod 6'qntn'aap nt{as e+sa Eo FcEp
qarlul Rur rep 'Fug?s IIirFd pugurirude Bc slrcsap agsa pugF lsacv 'rnl 16
-npr IB 16 8u,r cr8o1o1uo 1n+n?Bls gqer8ap rBIr also Blsacv
rnlnpug5 p i:

'gcrlelsodr alelrlua ap purroJ o 'a1ur,rnc alIB nc '8ue.r un BJ Pleurrrasep EJ
'ear arelnd o Flsrxa ErnJpJ u.rdnse ppug8 pcrpe 'rnlnur ea.rlpug8
e?se pc gurueesu3 ec Baac 'glrmlsuoa FruJoJ o rJ JE runc rS ea 't1o,ng ala
nnn{oqoytr acrselo reur8ulurs € eJal gJnlcal o ap plutolord elsa a.ru1a.rd 'Je

-ra+ur p?seacy'p8ugls eelrud ed as-npuggu Ec srJcsap r3 lecgrer a?sa ngJ 1lI
InpugC 'rnlnruo aleiurrop ap e1u8a1 'e1at.ro1p Bsrns ernlr?suoJ oJEc nPJ
lnl
pug8 ap lnldacuoc elsa pugJ purud uJ rcre Pzeasara?ul Pur ac BaaC
-JC
'eslnun ourlap In?ol rcunle 'nrPslqcug
plsoloc ee.rrpug8 u1 'acr.ro lgcop l1nur IEIU 'grope Inlol lgcuJ 1e31se 'or.rnd u

tL n'rnYd vsNlcluo Is nsz[Nl Inc Inr vsuloNYc 'g
3!
'l

:t

E
U

72 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

acliunilor gi ci ea se apropie tot mai mult de gdndirea celesti pentru
a Iega totul laolalti, pAni la acel gdnd care se numegte ototul'"8e.
Sunt douh gdndiri celeste mentionate aici: cea superioari, numiti gi

,,gAndire inchisd.", ca in fragmentul zoharic, ceea ce corespunde primei
sefire, gi g6ndirea inferioard, legatd de sefira Yesod, simbolizati aici
de termenul hol, ,,totuVtoate". Prin inillarea gdndului uman purificat
la cer, domeniul sefirotic ce se intinde intre Keter;iYesod este unifieal..
Astfel, doud forme de cult sunt discutate deopotrivi in textul zoharic

qi in cel ebraic anonim, ambele scrise, dupi pdrerea mea, de acelaqi
autor: prima formd este legati de gAndul reu care a fost induplecat
prin corupere. sd elibereze gAndirea umani din strAnsoarea in care

o fineeO, cealalti frind intoarcerea gdndirii umane eliberate la gAndirea
pu15. celesti.

Insi sacrifrciul este inleles drept culminant intr-o a treia fazi:

rostul sdu este de a elibera gAndirea cuiva de sub dominafia gAndului

riu, pentru a facilita astfel aderarea la gAndul pur gi pentru a provoca
apoi unificarea domeniului sefrrotic. De fapt, supozilia ci sacrificiul are
de-a face cu partea stdngi sau impurd este formulati intr-un manu-
scris anonim ce reflecth tradilii cabalistice castiliene, intr-un mod
foarte interesant: ,,Toate sacrificiile posedd ceva din partea stAngd,

qi anume reziduurile pe care le-am menlionat mai inainte"el. Trebuie

si spunem c[, potrivit unei alte discutii zoharice, existi o conexiune

intre gdndul rdu gi sacrificiu: cabalistul anonim inlelege funcfia ritua-

lului ca pe o ardere a gdndului riu gi o extirpare a lui din sfrnfeniee2.
in ambele cazuri, este difrcil si discernem existenla unui efort de a
integra sau reintegra riul gi binele, aqa cum se intdmpli in una dintre

viziunile din Zohares.
Afinithlile conceptuale dintre textul zoharic in aramaici gi textul

ebraic anonim, pe de o parte, qi concepliile lui R. Yosef din Hamadan

despre gAndul cel riu ca o entitate ipostatici, pe de altd parte, sunt

absolut evidente gi sunt chiar mai convingdtoare daci le comparim cu
scrierile lui R. Moshd din Le6n, care nu recurge la o astfel de viziune

ipostatici despre ,,gdndul riu', aga cum nu o face nici R. Yosef Gikatilla
in scrierile sale ulterioare, teosofrceea. Aga cum a subliniat Elliot
Wolfson, existl in Zohar un anumit rol jucat de partea cea rea in

cult, pe cAnd in scrierile rabinului din Le6n nu se regdseqte o asemenea

concepliee5. TotuEi, expresia Mahagaua 8o'o indicd, in unele texte
zoharice, o entitate ipostatic6e6. Pe baza acestei distinctii, putem
admite posibilitatea unei influenle a concepliilor lui R. Yosef din

Hamadan asupra corpusului zoharic, un punct de vedere avansat de
Yehuda Liebes referitor la alte subiectee7. Pe de altd parte, este clar

'' ...whiclt receiued a bribe, spune M.I. in textul original, ,...care a primit un
qperf", referindu-se la partea grasd a holocausturilor, care saturi rangurile

rele (n.tr.).

'aclloqulF alunEc
ocr?srlBqac IItBorc raun Borulnr 16 lga ,ailuanqzr €rulrd 1g?B lmlllsuoc B arBc un lrul
'Tntaqog lsoy e p.redo gnou plsua?V 'Iou aloll€ pugam rS aarlour a[qra^
IBIC a
pugroqelo 'rou runliepel gunduroa gs Rrnspw ur nero r* gpoleru aseorrolsFu op IES
ralsace olarual u1$11uquc pugc Beruar^ esruea UIP J
p.rese{gnug tunu .[..'] glopeds rualnc
alxal
(ereol€Aour eleqeg" rununu ps undo.rd oc €ooc glurze.rda.r ,JDqoZ o4qc
BAUAU
ep 13 uc '- uupuurell ulp JosoA rS u9a1 urp lnurqer ,BIIIls{iC - rl$neqrec
uI Ea
Iarl ap pdpul.rd u3 1e1uaze.rde.r 'e.rep.roqu ap poru nou lsacv .aua8oJala
aluIBuJ reru e.rrpug8 ap rrgluauo uapur.rdnc ec gurtdlcsrp Br raleq€C e axald lOIII3
-ruor rerrr rrgproqu reun ee.re1*uu q 16 rqca^ ocrlsrleqea nfrpe.q allnw rcru
roloc olB ol€ug olozBJ €l lelsrsB n€ rruoaap gnop alsacv [...] .BiBqBc ulp BIII1E:
oluorna loleludrauFd rornlnl B orruIglul ap plcund 1de.rp 9661 16 0lZI aunrz
arlulp €rIrlsEC Ereprsuoc .rupe$e uolnd J.'.1 .rop161pq€c E orrulglul ap
nc Iu
n.rluac luelrodtur un osruoAap BrUlsBC elcuuro.rd ,92,61 pue ap alureug pcul luns
uBp€l
:rriuur.rgu oloreolprrrJn Eap Inlxa
-nlcur IBpunJ ep eu-Feun ElsBaaE rur {rl6orallaau 16 r16ara.r,ra ,e1u.rn11na
rIJE asJalrp urp olocu ntsa8unfa aJEa 'oclJolosa q6oraJAe rr{rpu.r1 ap arlull
riglaFurl roun IB aunrznJ op pund un lelsrxa u BrlrlsuC ur Bc eundnsa.rd Bap

or€c '- ,(qt{stl 16 uraloqag }nl IE - alelrproads op Beralarroc uJ ?ueu '-^olu

-Fuop lac ap lIJaJIp arapal ap ?cund un sndord rue .crJur[oz rnlnsnd.roc 6b.
raiua8rerua Inlxaluoc a.rdsep pug?ncsrp ,a1aur aprpnls ulp Fun-r?ul
-Bnll-
'PclrEqoz BrnlBJalrl aun
arnq€
ule8oq le.reue8 nE eruc aprinlorra na zaur8ulur rrul aJBc uI Inpou EI 'gFu
poru
praJa.r as aJEc ounr?saqc p?1e o 16 zep.roqu gs lu-r{alrur.rad ,gsug pqel -nu€
ar€
-ea.rd u1 'p?Eagrun BJEorJoluE psJns o-Jlurp guuro.rd Bs nu nes 1od a.ruc
'atIJoJIp Iu1pn?HB roun earulcogoJ ala W u.repo^ ps rc ,rupzruourJu oI nu BCOA
ps undord no aJBr ed 'acueqoz IJBproqB allJaJlp a.rdsap EqJo^ alsg
'IIiFlIul^1p IB urgrgl lleuJ rurrr 1ac ad Bcgrluapr aleod es arua rnlnpr FINI
Bsrns ap giu; uenuElpIn9lIlBleIIBgl'IeBe.rogrclprepazocpJro€qr u(BpJsndlrnoups 3y .eurnrp
rorJaJur lalru Runq uun ,$et.nupnulgI5E :gze:

ap azulsodr pnop B ?€cJnJrq dr1 rnun uzalodr rc tnd rnlac u"rdnse ngJ €aJI
rnppug8 raiuapeca.rd aounr+saqJ ulsrxa nu oloru ,16n1o; .preorraJur
AJ€J
ArlEIeJ gzulsodr o alsa orec 'alcrJls rr{pcepnf otglas ap 1e8a1 npr r,i}1np
cqelsodr mplnlu?s luJcusuoc Arlecgururas luaur8u"r; un B?slxa lpca
-u-u8 p
rSe1.
B'crrer{oz lnsndroa ug 'gluepaca.rd uaunricas uI lnzel rue urnc gdn6
f,FE'
PrrrBr{oz BrnlBJalrT 'l€J!

-'"(96zT eac grzl) uogT urp z'o;, ura$ ueq ?8c1

gqsontr 'U" uI 'o$ut aantqseqa p?s€ere BI ruala.r ruo1 .sns reru luuori ICTE
-ueru ure urna e6e teguns ?xa?uoc un-J?u,r munps oao|oqnTry JBJ ap
Intsop puoruJo+ u1 rrre8.rncar r-znec urp ,u9a1 u1p gr{soiltr 'g 13 sns Iaru
ruru snpeJ? rrrerloz 1nlxa? a.r1ug pa€oloulurJa? o+Blrugie o Blsrxa Fc
laP
eL m.tnyu vuNrcluo Is nszsNr{no InT \isuroNyc
68*

ru1r

74 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

in nota ataqati acestor consideralii, nota 66, se spune:

Aceastd conceptie despre Zoh.ar ca zenit al unui proces determinat care
s-ar fi petrecut in cursul a doud decenii, de la 1270 la 1290, nu este insd
identic[ teoriei suslinute de Scho]em sau de Tishby, potrivit cdreia opera
aceasta este compozilia exclusivd a lui R. Mosh6 din Le6n. Consider in

schimb c6, in interiorul acestei euure cabalistice, care a benefrciat de

avantaje importante provenind din aparilia simbolismului liber, au fost
contopite elemente mai vechi, printre care conceptii gi simboluri teosofice,
poate chiar qi scurte tratate...ee

Ceea ce inlelegeam acolo prin elemente mai vechi nu era doar o
anumiti teorie a riului, analizath cu caiiva ani mai inainte in articolul

meu despre ,,Gdndul rdu al Divinitdfii", ci ;i cAteva tratate de dimen-
siuni mai mici, cum ar fi unul referitor la Enoh, care mi-au atras

atenlia in mai multe rdnduri gi care ar putea exemplifica persistenla
unor texte mult mai vechi in interiorul Zoharuluiroo. Eu am propus
o lecturd a Zoharulul pornind de la mai mult decdt un singur fundal,
deci nu doar in cadruI dezvoltirii Cabalei in Spania, ci gi pe fondul
unor tradilii ipotetic mult mai vechi, nu numai al celor reprezentate
la inceput de aga-numi{ii cabaligti ,,gnostici" din Castilia, ci luAnd in
considerare chiar teme agkenazi si poate chiar unele hermetice, pre-

cum gi acele teorii ale rlului incorporate in Zohar care pot proveni

din zurvanism, prin intermediul tradiliilor evreieEti din Franla. Asta
nu inseamn6., insist, ci ag crede in vechimea literaturii cabalistice, aga
cum o pretind cabaliqtii inqiEi, sau a literaturii zoharice, ci rationa-
mentul meu se referi la posibilitatea ca unele teme gi poate chiar

documente mai timpurii si fi alimentat literatura medievali numiti

Cabala. Aceast[ propunere de inlelegere a Zoharului difer| de teoria

recentb despre un grup sau nigte grupuri de cabaliqti ce ar fi parti-
cipat, probabil, la compunerea literaturii zoharice - aga cum au propus
Yehuda Liebes Ei, intr-un mod diferit, Ronit Meroz -, degi s-ar putea

eventual combina cu aceasta.

Conceptul despre precedenla impurithlii asupra puritllii, existent

in sursele evreiegti qi neevreieqti menlionate mai sus, a fost proiectat,

in alte disculii existente in literatura zoharici, asupra proceselor

teosofice care au loc in cea mai inaltd sferi divin5.. Astfel, de exemplu,
afldm dintr-o disculie zoharici, a cdrei sintaxd gi al cdrei continut sunt

departe de a fi clare, pundnd, prin urmare, probleme de traducere:

Vino gi vezi: capul101 inceputului credinfei1o2, Candela tenebrelorlos a strd-

fulgerat in GAndire ;i s-a indllatlpetrecut in GAnd, qi a provocat aparilia

multor scAntei scdpdrS,toare [qi le-Ja aruncat in 320 de pir{iloa, qi a curdlat
reziduurile lpesoletJ lexistente] in gAndire105, iar ea a fost purifrcatS. Astfel
deci, intr-un mod similar cu acesta, s-a in6lfat in GAndire, dup[ ce fusese
purificatd de reziduurile ei, iar ea a fost purificatb. Cele care aveau nevoie

aloc uJ rsEF as e arBd sns rBru op alelEtrJ BI PIaIEJEd PlErdoJdB rEtu eIo.l
aeC ''rrocrJuqoz rrJnluJotll ale r{"rpd e11e ug rB epqe3 uI erueJlap rBIu ase
rA plsrxa prp.rorur"rd saco.rd mun IB nlcrpur ec Jolrelugts eaur8urul IAJ

'Golp8ugls eol.red op lBi
eli
IFI€UB] 'pcyueelnd B.ra or€c ololugcs o Icp l€lsFo V 'lFunl e1e rf.rgd n.r1ed -El
uI rolroluprs olrolugcs ug 'rolugcs olac€ urp 'r,ro1nc rerl eleJ urp pJeser
?u
-edas as raezaldu* oloc rBI 'e1.red e.recag ad neacnlp.rls rrolnc ep rcezeldu6
'n
alsaae [JEr] 'uo1nc ap rcezelde6 ug e.rpdgcs arec ["'] Es€oruruJ erfnlrlsuoc o
Jo
nc rA ug lcadse nc lu€ru€rp un EUB es osuotfa.rd a,rlerd alsacu erlug 'eug
olueurerp ep rd1g1s ed 1nuo.r1 l1p8a.rd e LormmzH ,o6rag1 q1y pde3 pug3 'lt

:pluaprrla ?nlosqe olsa ala eJlurp BJoun ealelurle8au zvc ?sace uI Jer 1u

'q1se1ac Borunl urp aricn;lsuoc o-r+urp epud pugcqg Bc nou urp osrJcsop e
(ra rnlnsJncsrp IE Jncsqo IBIU Inporu
luns elralugcs r* urualos puol S

.DJqI. etn?:EJolrl nJ oleasElJPdurg ec 'gcueqoz erirzoduroc FllB o-rlul -l
'aunrloas FlsBocB uJ JoIJa?ln snds ap a11nur ieur
BoAB ruol'ElseIoJ ea.npug8 uI elualsxa elrlu8eu .rolalaadse u eur8rro 8
F
elrqrsod ardsap 193 'ptg/as eurr"rd rcre plurzeJdar ealpug8 gc luapne J
alsa 'crlo.rgos rnlnruelsrs 1n1ndacu3 ap gdnco es a.r€c '1xa1uoc urg -
'aunricagred op nrpuls rnun B eJezrluor ap rnpsocord 1rupec uI rollrnnp
e
-rzet E aJeunurla e) Icr- lsacu EelaiuT'toqog uI 'sns reru leuorfuaur
ru€ runc pdnp 'auaru€AJnz alxol alaun uI UEAJnZ rnl BalrpugE ulp B

uur.urJr{V rn1 er{Frudu nc g"rn1p8e1 ug ruaunduroosep ErJoel ap al6elururu II

crJur{oz plueur8e4 urp Furlrp ee.npug8 uI rJnnprzeJ Joun uiuelsrxg -
'ptg/as Bnop B eluod nes
u
eur.rd 'p+1uul o+JBoJ alulr+ue o a+sa ezrrec ug ea.upug8 Bc lueprle also
',,raiurpa.rc lnlndacug" leuoliuaur elso pc pulg +BO 'roragrica.up a1uo1 e
uI Iolugcs Jolsoce BoJEcunrB uud aluuruIla ellJnnprza.r purg Ec rare
alndecuoc luns apalugas 'luepr,re ?nlosqB 'a.rBurrn urrd 'a1se crloJgas '
mFrua+sls rrJgueruo EoluruuJ ourlrp rr.rrpug8 le slsJDllloc ap pseco.rd
.ru1 '191u3 reur 1rupde nE oJBc alet luns InInBJ ap.ralnd 'rortotlog urp S
rrierelcap ollu raun rS urncard 'lueur8ur; rnlsacu rnlnlnqap 1ral"r1od
'16n1o; 'arrnrnq u1 e.repuoduJluot o ec plndacuoc elsa 'rria1sF1 e lapred s

uI €aJIAr nc 'ralugcs Joun BaJEJaueF ugd rJnnprzer ap ea.rerudeg t

'a.rrlrzod - ra alalBllnza.I JBr 'aJBSaJau g B e+EJeprsuoc rurpJo reun '

IB lec pqEJBap reur alsa 1nolqul 'IoIB p+Bzrlrln ecrlsr8eun alsa pcqrlu

ap lgcrJo 'oloce ap elencBla ?uns olrJnnprzeJ JBr 'ealpug8 Ezearl

-auad e.relnd ap gur.rog g 'utpug8 raIeJB earuagund nes JolrrnnprzeJ

eared"rrlxa rode .rur lseaord un pc€oloJd a.rea 'a.rrpug8 u1 tolarqauel

ulepuuc'e.reouedns rFralnd ee.rereSlrygJls :alrJaJrp aluoruruele pnop

B pua.re BJ purlrp eelpug8 plurzardor lcedruoc luaur8er; lsacv

'qoIelJ€d

o-rlurp efalsul rS elrud o-Jlulp orJnanq :resoceu e runc e€e else 1n1o1
.rer '1ei1pug €-s pugp ug '1ef1gug €-s puVC 'a1r6.rg,rgsep rp^ep€-rlul lsoJ nB

sL n'InYu vsNlcruo rs nszoNltnc n'I vsuloNYc

76 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

mai enigmatice qi influente tratate din teosofia zoharici, 'Idra'Rabba',

I\{area Adunare [SfAnt[], qi 'Idra' Zutta', Mica Adunare [Sfinti]lll.
Potrivit lui Yehuda Liebes, aceste pdrli ale Zoharului sunt mai t6rzii
gi au fost compuse, probabil, cdndva dupi 129L, cdnd regii cregtini
din lara lui Israel au fost inliturali de mamelucill2. in vechea com-
pozilie st[ scris:

Am fost inv6!a!i cd: atunci cAnd a stat in intenfia Capului Albrrs si aclio-
neze cu slavl intru propria-i onoare, el a pregitit, a pus la punct gi a pro-
dus din Candela tenebrelor o singuri razi, iar aceasta s-a rispAndit in
trei sute gaptezeci de direc$iirra. ScAnteia a rdmas, iar aerul pur in mig-
carea-i de rotalie a inceput si iasd gi sd sufle asupra ei1l5.

intr-o alti compozilie,'Idra' Zutta', cate vizeazi continuarea pre-

cedentei, citim:

PAni la facerea lumii, ele nu se priveau [unele pe altelel fa{d in faf6, iar
acesta e motivul pentru care lumile primordiale au fost distruse gi lumile
primordiale au fost frcute. Iar cele care n-au fost frcute intr-un mod

stabil - be-tiqquna' - s-au numit scdpdrdri gi scdntei [...]. Scdnteilelziqinl

se numesc scflpdrdri lni{ofin) [Ei] sunt ca fierarul, cAnd loveqte in frer el
provoaci scdpdrarea scAnteilor [ziqin] in toate directiile, iar ele sunt cele
care ies inll6cirate gi scdnteind qi se sting imediatrrc, qi sunt numite
lumi primordiale. Iat[ motivul pentru care ele sunt distruse qi n-au rezistat
pAnd in momentul in care s-a creat 'Atiqqa' Qadiga'rr1 qi artizanul s-a
apucat de treaba lui. Iar despre asta suntem invdlali in inv[!6tura lorll8:

ci scdpdrarea a generat scAntei in 320 de pdrfi, iar acele scAntei sunt

numite lumi primordiale qi au pierit imediat [...]. Din,Candela tenebrelor"
a iegit o schpirare, un ciocan puternic, care a lovit gi a generat scAntei,
Iumile primordiale, iar ele s-au amestecat cu aerul pur gi s-au indulcit
reciprocrle.

Este evident cd acest fragment constituie o interpretare a mitului
lurnilor primordiale din Genesis Rabba', care a fost combinat cu ima-

ginea scdnteilor ce se sting. Pe de alti parte, paralela la primul citat

de mai sus este Ei ea evidenti: cele 320 de scAntei. Totugi existi unele
diferenfe, care sunt importante tocmai din cauza organizirii celor
doud disculii in jurul uneia gi aceleiaqi imagini. Conceptul de ,Candeli
a tenebrelor" a fost inlocuit de termenul mai antropomorf 'Atiqqa'
Qadiga', capul celest, descris acum ca artizanul care produce Ei ris-
pdndeqte sc6ntei. Evident, acest termen reprezintd puterea creatoare

care este capabili s[ genereze o structurl stabild, dar numai dupi
o serie de incerciiri care au eguat. Se pare astfel ch existi aici o dua-

litate de factori primordiali activi: mai int6i fierarul, care este o para-
leli la actele Candelei tenebrelor, Bufirw'de-Qardinuta', iar apoi 'Atiqqa'

Qadiga'. Frimul este incapabil si plismuiasci o structuri stabild,

lsoJ nu-u pcpulg IruaB nc lucalsaruu nu-s aJBc 16 ,rrralyice.r:p a?Eol uI 'PII<
,ob
pquqord 'uEA ul olEsJpA 'a1yttn uautas gcrpu ,efurrues r5 ra ,rnlnre.rag
.BII
eloqu"red ur tsJ 'oseoururnl riplrlua reop nu ?uns e1ralugcs 16 alFrp.rpdpcs -€n

EroJgc 1rnr.r1od Baunrzr^ BI oanp JE ar €eoa 'nrrprlluJ alBlqua o BI arznlB EdI
EJE
prrgc9J Bc nruauop lsoaB urp rlJolglacJao op F+Bcgrluapl plsoJ € cJola"Iq -cp
'aIO
-aual Elapue3" 'sn1d uI oJluJ alulrlu8a gluunuu o rS ,e1pray1p oi

alenxas Tiplllue gnop r€op nu gcrpm ',n1nbyoru,1ruqqrqce gc u8nppe 6y ?IE
Jol
'y61FA|fBFau purg Eo ulndecuoc alsa aleds ug aluds Elsalac gurSo.rpue ala
181
Ernlrruls ecrlolodr gc puruuosul ElsV 'EleJ ul pie; ururureg-urlncseru -B
rariu.in8guoc esdrl BI EJaJaJ es pllnz .DJqI. Irr1uaur8e.r; rB ec uoecu
ep rnpap ng '*rrlndaruJ BI uasdrl eJBc urunuaJ-urlnJsurrr EJnlcnJls nJ IN

g;n1p8a1 o are luau8sr; lsaru '11ury larueq lelurlqns e una u$y lIJI
'la
'zzr IoABIs e1e1urur6a.r
.tr0
lrroJuoc u r* lmpug.r € ropqlg rornlnl Inpq1nduc pugc prrgd .llDllrrFr 1Ur
i 8t
1soJ B 1nlugrrgd rS 'ln.rgdslp nB rol olau€oror 13 lr.rord nB rl€rprourrJd ri8a.r
.ru1 'pfe; uI RIEJ lrar.rd ne-s nu ra 'nrq111q0a un ?Blslxa E pupc pugd ragp E-S
1B
-ruos ralsoae p lolrduc prruurd uI 'Bsrrr urqsa8ns :srros Els rrfrzod
Bprlosuoa alrod a"rur et
ol
gtrau8e"ry un eJl6',an7sng;3Qtaas&-a?ppu,nn4'ylisapp1oqunrpuru5lrluoasoo.gl ceupuqleolzdoBeJdneluJreaTtur! 1ec Ie
rrJ lu
1nt{rq alse al
p
ltrupodun lxas AurnlorEuls'alxliugam',rora.rpdrfcnau"srrpaloaalenpool .rudIo.ul {eupguErpgqsuldruucsurIa,gnue#s ol
la oJBJ ruXuad J

-oJpue Ea?Eltluo BI Earpu 'a1uds ug aluds Jolruaruuo rrrgoJc uaur8prur -
BI arznlB acBJ ruruouu Inlsrpqsc rcru Bc alsa ueu uzolodl .EIlqBXs
FJnpruls o a.rn8rsu gs pqudeaut '- ,ounbbf-aq .nI - luArapuur BAac -s
purg uc psrJcsop alse giuarcgap ptsuacv '*piuJ uJ p{ey,, 11,rpd nu-s nu
ale :lulsrsJad nu nu alurpJorur.rd apurnl a.rec n.rlued InAr?oru ul arznp u
ocEJ a.rar 'luaur8e.ry rn?saaB plndaaug rrrEcIlIJBIa Fs ur€JJocuJ FS
'Ozrluouap t6 Frnnprza.r ap e1e3a1 aldacuoc nc pune.rdur! rDUoZ v! -
-
e.rude atec 'utbtzpz{/ InuoruJa+ nc ocal a-ap EoAB aqeod,utbtz,,,ralugrcs"
-
mlnuarure? u g,rrluEau uiuap,r Bc urarurlqns ps aurlnc aS ,.(lura?saruu I

ne-s" BurueasuJ aJBJ 'Dnalo,l?tu rnlnqJa^ eriFudu elsa sof reru ap egrfnc
-sgp ru1uad 1uau8e.r; ?soce rrI luepodul ap ?rqesoaq .suas EaAB JB-u
gnop alaa ar?uI Fcalsauru IaJ+IB raga tnd Inree nr erirzodo uI puru Ec
psnpop g aluod 'a1red pl1e ap e4 'rig1r1ue alrurnuu raun alu aruo?Iqzr
alcadsu Joun EaJEnuelB ep 1u8e1 q.ra.rr un purg Elsocu ,alralnpug lsoJ ns
:a?FaJIp apund gnop BI ap puru.rod Bsnpap g aluod rol BrnlBN .(acrluu
alrurnf nc aerluopr 'pquqo.rd reru Iee '1uns apalugcs nus u?b?Z
'ocuuqoz rr{rzoduroc gnop alac Vzvan"ra}cvJur ac }agosool Erualqua a?sa
'Iplap uI pluopunqe 'yigguralp u Elroruodorluu Ernpruls o ,1dug eg
a'gacurglo1J6g5aBsaelrJonplaprul'esperi1cag.qnepqaolledo1t uuuIr as aJBr ,.rn1 equa.r1"
Ioc pJaJaJ rals"radsrp Eznuc urp
Jolrolugas

LL rnTnyu vuNrcruo Is nszsNnroo In.r vsurqNvc

?8 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

inseminate intr-un pAntec de femeie. Aga cum susline deja tradilia
rabinici, cel pulin implicit, din aceste seminle au fost creali demonii.

Pentru cabaiigti, chiar de la primele documente, cum ar fiSefer ha-Bahir,

circuitul materialului seminal este un aspect important al metabo-
lismului cosmic, iar importanla lui a crescut odatd cu evolulia de la
literatura zoharici Ia Cabala lui Luria. O disfunclie a masculinului,
care este imaginatd ca deversare a sperrnei intr-un loc impropriu,
este conceputi ca sursi a riului, iar viziunea mAntuirii, legatd de
tiqqun, este asociatl in Cabala zoharicd cu un act sexual perfect in

cer, in care organul ce reprezintd conductul spermei insemineazi

femela corespunzi toaterzT .

lin sd subliniez aici, pe scurt, doar ci simbolismul falic larg ris-
pdndit in Cabala, inleles de unii cercetltori esenlialmente intr-o

manieri anatomicd, ar trebui imaginat mai degrabi intr-un mod mai
fiziologic gi activ, si anume cu rolul de a ejacula sperma, o interpretare
care are a face qi cu rolul chintesenlial atribuit de principalele gcoli
de Cabala idealului procreafiei. Potrivit unei exprimiri explicite a
lui Cordovero, precum qi multor altor declaralii implicite, falusul este
descris ca ,,organul seminlei". Numeroase neinlelegeri savante ale

disculiilor cabalistice pot fi evitate uqor printr-o astfel de schimbare

in modul de a inlelege un ideal fundamental in formele tradilionale de
iudaism, procrealia, si in multe forme de Cabala care au urmat aceste

tradilii si care au creat suprastructuri pentru a explica semnificaliile
ei ascunse.

O asemenea lecturi. se potrivegte perfect, de exemplu, cu menfio-
narea regilor Edomului, care erau descrigi in Zohar ca murind fiindci

nu erau cis[tori!i128. Inseminarea seminlei sfrnte intr-un loc impro-
priu, cum s-a intdmplat in cazul lui Avraam, este descrisd in Zohar
prin termenul ta'arouet, ,,amestec", iar acest amestec trebuie curilat
de componentele sale negative, aqa cum s-a intdmplat cu naqterea
lui Igm'a'ellze. Mai mult, termenul nilol,,,scAnteie", poate si insemne
in Antichitateatdrzie gi in ebraica medievald gi o picituri de spermil30.
De fapt, lectura atentd a oriciror texte cabalistice, urmdnd ca unele

dintre ele si fie discutate sau cel pulin menlionate mai jos in note,

arat[ ch semen uirile poate fi descris ca unul dintre pulinele ,,simboluri
cuprinzitoare", adici termeni care se referS. la cea mai mare parte
sau la totalitatea domeniului sefirotic gi la influxul care trece prin el,

cum mai sunt, de exemplu, numele divin, anthropos celest sau arborele

celesti3l. ins[, mai mult decAt celelalte simboluri cuprinzS.toare,

sperma este una dintre cele mai dinamice Ei sensibile teme din istoria

Cabalei, dat frind ci ea face parte din viala mundand ;i nu doar din

imaginarul religios.

Permiteli-mi si insist asupra noliunii de simdnld/seminlie a lui

Israel, cardinal[ pentru numeroase disculii de mai jos. Versetul din
Isaia 45.25, care poate fr tradus ca ,,fntru Domnul se va indrepta

pzBa?olduroc as ?uauBuoduroJ ep rrnpou gnop elec 'zfrrlaliaarcoJd B FIB1 eldarp
-rdec eiuel.rodrur ad snd Inluacce nc pluldnc aridecuoc o 'o*rpruolugpo UIP IN
ap inursrBpnr uI pugcrJo lgtap ,rur.t reul 'apqrsod alecgd aIaJ rBru eleJ
ar'?urp Inun €J gleur8uun lsoJ B aluc 'tauuads e pur.ralnerlxa elsrlxa INIB

ap EieJ goueqoz Baurpnlrle nt 'Eaut eererpd gdnp 'gplocuoc 'sns tetu urp J

F+IJaJo'reiurruas B aJrsoJr Bc alurpJoluud aur,rrp radpc eare1arfua1u1 €IJOlS
'snIBJ Bt atttas enou e-ep ralaa u rA tatE o

'dec 16 alpug8 ea atttas Bnop e-ap relat B lJoaun nes reurud eounlzrA aIaJoc

ep p1u8a1 e$g'rlqDg Bo?JBc uy'aze1 oles alaurrrd utp gcul €IBqEC 'Ia ul-,
ug a.rede 16 uapp u1 ri al6asp8ar as Ba:aqJal olso gctSolorzg aunrzrl alred
glsBeJV 'apud pll€ op ad 'leurures InIBrJalBur 16 'epud o ap ad '- e.upug8
rJnlQc
rcap 16 - JaroJc 16 dec a.tluJ plrpugdsgr 3.re1 eeunrxauoe tselurluuaJ
'a1ou
FS uli '1xe1uoc lsetu uI 'esrBal-IIIX lB Iocas ap rnlnySrggs BrIr+sBC uI alau
,otp1-o1otd e,npug8 ap dll rnun teiuelslxo Bp€Aop eleod ruarru rcunla
',otp1 ep gleiuangur lsoJ B-u aJB+Br? p?suatu gc rnplde; eiurnud ug ottEri
eulua
a1u1da.rp rue pJ€C 'p lnlopdec u7'n$ut +r-ztleue 16 snperl rJ B gzealrrJn EAJA]
ac luaurFerg un-Jlul 'rnlngr raiuapece.rd 1n?xeluoc uI rJnlrur Pnop alac
}BiEJ
FzBalBr? {uqil 'U 'IoTB lsulluexe crr€qoz pluaur5erg ap Pluepuadapur
JD'.tlo',
araundelxnf o 'pqeqord reru lat 'a1sg 'pluaprle e?se 'urepv op PIBSJP^ -o.rdr-
eiugrups a.rdsap '1rur qppnlac e 16 asrulsrp alrunl a.rdsep e16aq.rol
Ecpu
areo .pqqpy slsaua7 urp m1n?rru earaundelxnf 'ercy u1p {€qil 'U
-oIiu
ap luorlqnd prSolur ?xal lu€lJodun un-.r1ug 'gc lururlqns arnqa"\L
'In1ng uiuupodrur 16 quuads ed snd Inluatce ar?ul eprit
alsa
eliela.roc o F?srxa rlirpqec rip lilnru e1 'ra e oJBurJn ec 'rA gcueqoz etr';lt op a
-Bralrl ug gc p1de3 ruorullqns ps apuc eS 'acrJeqoz rrrnlurelrl ap rirpd
olrrunue uJ ?aJcas un Bc alndacuoc 'aarlorgasatd aluaunua,ra ardsap aJ€
'pquqord '1q.ro,r rua?nd 'rurul^Ip lenxas Inluauupoduroc ug gdpc o u1
arr,urd nc oullrp arueJp raun rruaurral ug'1ee.rs1 rn1 rariunuas4aiururas OIE
uip11p"r1uac e a.ruzrSololru o ernlr?suoJ ro1 eiuengul qns - sofretu elnc al;qa

-srp ruol arec ardsap - alelp rS sns reru op aeqsrlpqec eprincsrg 'tcre Eel

udnco uralnd au nu oJEc ap .rep 'aurs uI pluusale?ur aunrlseqc o alse rloc
'g1'g nancng urp g,ule8eu pac 16 gn4rzod eac 'raiururas aIE rrfaarrp
Bnop aIaJ ap 1u8a1 a+so lBurruas InInIBLro?uru erdnse gcrlaua8 eunrzrl AJE
ep xaldruoa lsoDE pc€p luaraJrpul 'gpuorieu lgcop plunlFrds gqer8ap
reru el€lrlua o ec'1ants7 sn.ran e.rdsep eur16a.ra eprieur.rge nt eIIJFluruJ IELU
-uoc urp 16 urncerd 'r.rrapruuurquN Inl In?Jot uI P?ualsua 'BIEqBC urp
gJuorJalue pciJelosa aridacuoc o-rlurp pqeqo.rd ourrrord leultuos InIBTJ o-J l
-a?eru ad cr.reqoz In?ueeta 'Eaur eerargd gdnq 'zsreJaolrrl urgcgr.rolS
uiuaselurqa 'sns1 nc crlcerd 'nezeuurng nc apnlurds apiplugu ug -SE
lrsp8 ne 'aurlned aluaurpriuasa 'aul?6a.rc alrJnlaal ac drurl u5'gaqaua8
'ppuorieu Belulrnurluoc 'garerqa BIIqIg urp elapred Joun uJoJuoc '1eru 9uzIe
-Ilqns ne to1 e alred oJuru rEIu Bac uJ 'r16ara.r,re alIJn?JeT 'ursrurl6erc
ep
uI mlnlosJel aI€ alsrlusralrun priualod rS apnlrrrds reru alrJnlcal 'nF
16 ursrepnr urp glsrJelncrlrud 16 gcrue8ro raru ?Inru eounrzrl arlul
'ln
rcruralod raun IE a.4urod ep plaund lsoJ € ',,1aets1 rn1 erfurures PtBo? BIi

6L InTnYU YtrNrCIUO Is nSZSNWnO inT VSUIONVC -n-1o

'l!t

LL

€r1

80 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

unul pe celSlalt nu doar logic, ci qi in virtutea importanlei care li se
acordd in tradilia evreiascd, indeosebi in cea cabalistic5. Se poate

spune cd acest ideal de procrealie este legat de o atitudine mai general

pozitivd fald de realitate, o anumitd formh de amor ntundi, ca sd
recurg la expresia utilizati de Hannah Arendt. Pe scurt, aparilia

structurii celeste articulate, dupi o formd de androginie care implica

ernisia unor scdntei/seminle, semnifici faptul c[ structura apropriati

a masculinului gi rfeefmleincitni urnluain, ie"erachinilibcraarted"ca-bianldiqictidi ntedospoofarcteo-otefuorgrmicii
de egalitat€ttt
-,
iqi imaginau structura de bazi a domeniului lor divin: el conline
componente masculine qi feminine, cici este destinat sd. genereze

suflete prin acuplarea dintre componentele masculine qi femininelse.
Permiteli-mi si subliniez ed versiunea zurvaniand a zoroastrismului
implicd, pe de o parte, ci aceastd divinitate este bisexuald, iar pe de
altd parte, rolul jucat de s6mdnla cosmici in cosmogoniela0.

Nu in ultimul rAnd, interpretarea textului 'Id.ra'Zutta'ca vorbind

despre o structuri androgind celestd, preexistenti structurii sefirotice

gi irnaginatd ca negativi, concordi cu teosofia antropomorfi mai gene-
ral6 a cirlii Sifra' di-leni'uto' gi a literaturii
acele pirli din cornentariul zoharic al Cd.ntd,rii 'Idrot, precum Ei cu
Ci,ntdrilor care sunt

apropiate de literatura 'trdrot, sqa curn a subliniat Sh. Asulin, care

a pus in lumind qi irnpo*anla aspectelor androgine ale acesteial4l.

Dac& aeeasti ipotezS este acceptath, putem descrie dezvoltarea ima-

gisticii antropornorfe in aceste compozitii ca pe o rniqcare pornind de

la o structur& rnai unificatd spre una rnai dif,erenfiatfl, vizdnd crearea

unor lurni, adich a unor sutlete qi rnai variate, iar apoi, prin oameni,

crearea copiilor. Este de fapt tiparul general al primului capitol din

F crce re o.raz, unde androginul nediferenf iat este conceput ca nepro cre ator,

qi unde actele de diviziune, eare sunt fundamentale pentru intregul

capitol, culmineazd cu separarea bdrbatului gi femeii. Conceptul de

gAncl riu al lui Dumnezeu il ajuta pe cabalist si regAndeasca primul

capitol al Facerii intr-o nouh rnanierh, proiectAnd evenimentele extra-

divine in cea rnai inaltd sfer6 divin6.
0 altd imagistich esenfiald pentru teoriile despre rdul primordial
care au devenit influente in dezvoltbrile ulterioare ale Caba-lei este

interpretarea listei regilor edomili din Facerea 36.3L ca reprezentd.nd

lumile primordiale ccuarceulaouarefoastrodqisietr,uasesloac3i.aTtielarmreAnnudl u"leedoi mpeit"sceastrel
asociat
in ebraicd
largd in Oabala cu atributul riului. Faptul ci ei sunt mentionati ca

domnind inaintea domniei fiilor lui Israel, potrivit Facerii 36. a fost

interpretat ca o referire la preexistenla riului inainte de aparilia bine-

lui, iar exemple pentru acest tip de imagini vor apd.rea in numeroase

texte pe care le vom analiza mai jos, indeosebi in capitoleie 4 9i 5.

Voi incerca sd inleleg acurn care au fost temele ipotetice implicite

care au inspirat disculiile enigmatice de la inceputul cirlii Sifra'

'arielrasqo plseace pzuaroqoJoJ 'sns tetu lerurlqns rue rune e6e
'rolgzulrdnc loquns un Bc leurruas rnlnprJo?Eru ecrlsrSurut ap lecnf
1n1og :ofeur luapd un Be glndacuoa lsoJ B raiunuas € ual uI aaJesrpA
oJuturn Bc JBr 'suas lsace uJ l,tnzea asEoJatunu uI €apel tuol tunc
u6u 'gcpuqoz uarrpug8 ep eleiuengur IaIeqEC erica.rrp ug gluepodurr

serupJ E aruc arfdacuoa o '1uu1uras rnlnlurJalelu € aJalnusuuJl o-J?uJ

?lsuor ec 'ppapr Flanxas Bounrun lndacuoc B aJBc r€olorxe a?uunue
raun ea.rualpur Jerqc 'aura1 raun refuernca.r erdnse gcrlsl?Els gcJelrrar

o lgcop l1nur IBru rcru pFA ng'qnuqqop ntglas orlpc ap putg ntgfas
Ba.ruulruasur pleuoriuaur a?sa apun luaur8e.rg un apnlcul (EgI J 'l) mlnr

-oqoz p r6nsug Flnqep gc pldeg 16 creuar Fs uli '1xa1uoc lsace uI

'prrrBrloz prn?Bra1. op dll lsacu u! rnFlaarqns eiuugoilurr

aundnsa.rd'p1se1ac Elaural rS 1sa1ac In+Eqrgq or?ulp ealelrp8a lqrzneld
'1ruqr1rqca e.rdsap Ezaaler1- awc ',o71n7 (DrpI< tnlrrlxal plndacug r$
'oJ€urruasul ap lepdo.rde cft1 un U € €raprsuoJ os ac Eaac na plurJose
'11un1un u gzoalodu ep puroJ o-rlurp aped acu; BlsBaJB lcunlu 'g1ce.roc

elsa erilzodns paup .rer 'u{rzoduoc gnop alal aJluI glenldacuoc rS

pJBJalq eJuuopJooc ap purJoJ plrurnue o pundnserd gs mqerl re mlrzod

sundsp.r un asns ruru ap ezalodr u1 ua 'tatulads ruglncufa u 16 'q{ug
-ug-pfe;-uou ap erfengs o v)',Dyn,17taj-p ,o$19 urp rnFlxol plndeoug

u1 'sns ruru asucsap elurpJourlJd IIJgls E erucgrlJa.r o BJ psualaful es

Ba1rsoru a?sg 'IaurJods rn1n1o.r ue.re1arfua1ur nJ Elurtos€ g aleod aa

aunqsaqc o '*gfura" pcrpe'ut'C'Cng In?ug^nc pugruelJxa Bt olocu sucsap

alsa Ig 'urroutqa! nJ EIBnxes errun ap lce un-r?uI '1er{ol ruq uourl$

mlnurqeg u ecrlsur8ro rri"rour tugluazarda.r lrupuJ u3 'crlo.rgas lnru
-auop oluqpJts ururads a.ruc uJ Inpour orJcsap ,DnnZ ,otp1,'lueurulnc
re plcund rS gqeqord e?se ar€D 'ga p1r6.rggs BI rururol Fc zarurlqns

gs uli 'zeJ acrJo u1 'arielaaeJo?ne ap eprirut aaruoSoal alezu.r; EI ara?
-IurIJt o ea 'gur,upeJ1ur Barunl ug g1e.r8a1ul lsoJ € BurlrpeJlxa gclloetl

uolslrper 'eluvrnc olIB nO 'In1nsoeq alualnd eleuoriuaru luns epun
'gapoSoursor BeJeuJsep ro nJacDl 1u loltdea lnrur.rd u! g?ua?uuoauoc
apa pprfrur BzBd 'ruupv rnl IB Iunxes luepued ec 'erorua; pzea.raua8
'tnuaazcenugrupnglorlntdleIaB
a.rec e1{aaqp o ep ?€urJn alsa '26'1 'nJacpd 1r,ur1od

Iac nc relrurls 'urupv rn1 p urSo.rpue plcads€ pugc
purlrd ug plep.rud o rsg8 uralnd 'eleqdacce olso ozEJ reurr.rd u aur8

-oJpuu rFnleu uiur,rFrd uI Earu uzalodr gle61'pzr-J E?sBatB leznBc B IJB

reJgc IB olelrlua o lelsrxa e 'rariuarc e 'plrinarau 'eze1 eturrd lqeqord
arnlrlsuot e.rec 'glerodue? BJnltn.rls aa.rpde E ap alureu3'pc alsa uaur
uzelodl 'FieJ ul qiel a1rzebu uelnd roun BrI{rBJar lnrgde B pugo glul
-caloc ?soJ E plseJau arienlrs Fls€ocv'Ialugcs ri Fgrgdgcs BJ eslrJsap
'e.reura;a ligllluo nc olurcosu 'pieJ uJ giu; nualpls nu aJec 'aluncepeur
'alurqqrqceau rfglrlue Joun IB lueurou un 'undnsa.rd'1e1srxa u a;"rouod
-orlue .roprie.rn8guoc B nus ptglas ataz JoIaJ B a?ua?slsJad ri; a1e1nc

-11.rB rlrn?Jru1s ur{!.rude ap a?uruul '?oJpL €Jn?€Ja?rl u1p 16 ,ngn,tuaj-tp

r8 ImnYu VSNICIUO Is nSZSNWnC In'I VSUICNVC

TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Sau, cu alte cuvinte: relatarea biblici a creatiei incepe cu o anumiti
formd de confruntare intre Dumnezeu Ei puterile sumbre, precedente
probabil, dar se termind cu androginie, dihotomie Ei culmineazi cu
imperativul procrealiei, in timp ce pentru cabaligti, nu numai Zoharul,
dupd cum vom vedea mai detaliat in capitolul 5, ci chiar procesul crea-
liei incepe cu procrealia divini, legatd poate de androginie, care a
devenit tiparul proceselor emanalionale, gi culmineazl, cu crearea
lumii inferioare. Aceastd inversare radicalS juxtapune puterile sumbre
cu inceputul unei anumite forme de procrealie eguatd gi cdzuti. in
timp ce Biblia ebraici era interesatd, cel pulin in scoala sacerdotali,
si elimine natura lui Dumnezeu din cea a creatiei Sale, cei mai mulli

dintre cabaliEti erau interesali si creeze o continuitate ontologic[

intre cele doud., in contextul accentului pus pe totalitatea inclusiv[.
ln timp ce cabaligtii erau interesali de o interpretare a crealiei bazat6,
pe analogia gi imitalia reproducerii umane, gcolile sacerdotale erau
preocupate de disparitatea dintre cele doui.

R. Mosh6 ben $em Tov din Le6n

(L248 - cca 1295)

Un contemporan al lui R. Yosef din Hamadan, mult mai bine cunos-
cutul R. Mosh6 ben $em Tov din Le6n1a5, activ in cAteva orase din

Castilia, a fost Ei el interesat cu deosebire de procesele care au loc in
gdndirea divini, precum gi de chestiunile legate de Tohu si r5.u la cel

mai inalt nivel aI divinit[fii, El a fost considerat de numerogi cerce-

titori drept cabalistul care a scris cea mai mare parte a Zoharului,
deEi recent aceast5. declaralie fdri rezerve a fost pus[ la indoial5.1a6.

Indubitabil, acest cabalist afigeazl un interes aparte pentru pro-
blema semnificatieiltlj Tohu ua-Vohu gi este plauzibil sd-l fr interpretat
nu doar o datd, aEa cum menlioneazi in una dintre primele sale scrieri
existentera?. Altundeva, el menlioneazd Tohu, impreuni cu pustiul
sterp, intr-un context unde este pomenit si aerul primordial. In exor-
diul poetic al tratatului siu teosofic $ugan'Edut din 1287. el scria:

Cici inlelepciunea provine din'Ayin', de la o extremitate la altarji. astfel
incAt intreaga construclie Ei intregul palat stau in secretul lui .{r lr Qod-
mon'' qi lDeuteronomul 32.101 ,,Tohu urldnd a pustiu"'" 11s.

Cum aerul primordial sau'Ayin sunt identificate rabinul din Le6n

cu prima sefird, se pare c5, Tohu ar trebui si flie inteles qi el ca legat
de un nivel foarte inalt in lumea divini. intr-un c,az, el'il identifici

* Eterul primordial (n.tr.). pustiu, cu urlete sdlbatice" tn.tr.i.
** Biblia din care citez dd aici:,,pdmAnt

IcFC't"'l lrq€zrsesur rrrund B-ap olso pcpull''onro8aloiul gleod 1-ps e.rec

Blouro lsoJ e-u pugd gfualsrxo ?Blsrxa B-u Baoc€ ap rerucol IA 'rnrllqezlsosur

r.rn.rnd €-ep else rnd lurp.rourr.rd lmae 'p1so1e3 BuBoJoC rcp3 'eeunrcdel
-efu1 e acuo op elureul else gA 1nlo? ppocord ac eoec Fc IiIl6 Fs ernqe.\l

:BrJJs Io eJBc aldsap 'pnJas uruud uJ Jol nE ac ele?uaruruele
ardsep urpu€ ugerl urp gqsontr rnl IB nllr? ErgJ Inlplurl ug 'nrzrgl re141

'arela.rdralur eruud nrlued zaldo na rcp 'ptglas €rur?1n e1 'lrleuralp
'nus nno|oqDry e) atylas rcuqd aprnnprzal BI arrJeJal o ec usealaiu3 g

aleod ersa.rdxa plseeau 'FlBp o pcul xolgosolg BaJEoJa BI es-npurJeJal
'rqr"IFlpug8 alrJnnplzal" 'Dno6oqout'Dq plosad ersa:dxa e1 a8rncar
ugaT urp Inurqer 'l7a1pot naUDC) ayouot&atuo4 Jo qoog ES B uI 'IaJlIu
aq 'alurdo.rdu pnldeauoc r6n1o1 luns ala gc arud es rru erru 'unnprzar

1JBxe €uuruasuJ nu nqol li,ag'pug/as euud E) nqoJ ardsap ugaT urp
gqsontr rnl aIE ppos uo6n! 16 n,nto7./O. ulp .rolaluaur8er; ppuog ad

rJnnprzeJ a.rdsep a+xel pnop aloc rurlrc RcBp sap rBru 'rcre gluepr,ra 'uetu
eara.rpd gdnp 'a1sa raruoSoal IB la^ru IIBUI reru lac EI Flualsrxa a.rrpug8
ep gurJoJ plrrunuu o 16 unnprze,t ap Eaapr aJlurp po?Elrul;v 'Ba urp
eleunurla lsoJ nB elrJnnprzor ac gdnp y3 'ngay'gruor.radns otglas ap
plauetrra lsoJ E ec gdnp erqe arrpugp plrunu Bac elsa 'qoutlqo'f['ptlfas
Bnop B-ap Bac 'sns ruru elecola alxal gnop aloc uI pc alsa uaur ezalodl

'atglas raurFd IB lleul ppund u1 e8unfu 1od nu alrJnnprzal nes In€J

pc puueasuJ BlsV 'ssinqqlDry o.ryfas r.es qpuqqol? Brurlln 'a.ruouagur

eurlrp azelsodr reun In?xeluoc uJ 'nrz.rg1 rer[ BrqB uergdu rorr gc 16

gaug cnpord es nu olrJnnprzoJ gc aundnsa.rd as :poru rn8urs un ?gcep

?Inru reru ug aseleiug g 1od uie.relcap gnop alsacv csr*ele nc unruoc

uI crruru e.re-u rS rrnnprzeJ ap purJn orcru op psuilu a nu ["'] Flsaleo

eaunrcdalaiul" gc arJcs ugaT urp Inurqer '1e1e.r1 rAelaae uI €^apunllv

'r.qrlrnnplzal ecrro op glecgrrnd 'g.rnd ra FIIlqns eralseounc o
elso pugc rcunla lgrop glerF^ap€ ?lrwnu a nu Barrpug8 gc eapa,r riaa rcgc
'elr.rnnprzer oluol op plecggnd lsoJ B er gdnp lgcep qDuqtlog 1tutnu B-s nN

:rurlrc 'esru9a.I urp 9r.{sotrAl rnl r-npuguri.redu Br tueloqrs 'C'C ap
rglu! ruru lecgrluepl 'nI?Il FJ9J rr+srleqec luaurFer; un-rlul 'zerlJunle

gugd ap Joso4 lsrluq€r lI€ arpcrro ?gcop ?1nru lpur - FUT^Ip 16 guuurn

- IFIpugF Balelrlurluac ed lnluaece aund 1a 'aps aIE rJarJcs aleun uI

'rsrugaT urp gqsotrt Flsale o runc e6e 'rriglrur,rrp e aiags
elIBuI reru lelac ale rJplBJl olsatu ug csasdrl 'grBoualue eaunriaes
uJ lnzp^ B-s runc pdnp 'gauuqoz BJnl€JelrI uJ e?ualslxe aJJoruodorlue
apu€eurr 'Balsoau oluol nC 'Flenlnur g;n1g8a1 o pup^E aa asrJcsap
luns pttJas eurFrd 15 pg.r rceq 'npJ ap eaunriou ne Jarr{t 'rn1 e aunrzrrr

ptIB o nt laurquoc alse pugJ JBr 'enrle8au lnlosqe BJarueru o-rlul

srJcsep 'nqoJft pttJas uruud allurp erienea relc iunua un-JluJ aundord
ugaT urp Inurqer 'IaJ?sV 'oqrpllclldxa lnlosqs Braruuru o-J?uI InBr nc

88 nIrn'InYU VSNICIUO rs nSZtrNWnC VSUIONVC

84 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

atAt timp cAt [a existat] acest rang al aerului subtil primordial incom-
prehensibil, niciun lucru n-a putut persista gi subzista, gi tocmai de aceea
s-a spus: ,El construia lumi Ei Ie distrugea", cdci toate aveau nevoie de
aerl60, dar aerul nu era sesizat, iar ele nu erau capabile s6-l sesizeze, gi
acesta este motivul pentru care toate au fost distruse, de vreme ce nu
puteau subzista, pAnd cAnd Cel SfAnt, binecuvAntat fie El, a provocat apa-
rilia unui [alt] aer, care este sesizat, din aerul care nu lpoate fr] sesizat. Iar
din aerul care este sesizat au fost emanate toate lucrurile [ca un lanlllol

Ei ele au subzistat, pentru ci infelepciunea este sesizati de inlelegere

iBnal, cici toate cele qi existenfa nu subzisti decAt datorit6 lnfelepciunii.
[...] cdci Infelepciunea este inceputul tuturor lucrurilor, qi temelia tuturor,
gi edificiul tuturor, gi chintesenla tuturorl62.

Avem aici un recurs clar la mitul din Genesis Rabba', inleles ca
indicdnd domeniul cel mai inalt din sfera divinitlfii. Este o paralele
la citatul pe care l-am dat mai sus din Sugon 'Edut, ande Tohu era
menlionat impreund cu Aerul Primordial. Acolo distrugerea lumilor
era cea nemenlionath, in timp ce aici Tohu esle cel absent. In cartea
sa probabil mai tilrzie, $eqel ha-Qodeg, scrisi in L292, Mosh6 din

Le6n spunea:

Tbebuie sd qtiti ci El, trinecuvAntat fie El, qi-a reinnoit existenta lmeti'utai

gi a ereat lrrrnile in conformitate cu secretul existenfei [sod lm-me$i'utJ"
'ilebuie sd gti[i de aceea cd infelepfii din vechimel6s ne-au invdlat qi
ne-au spus c6 pdni c6nd Cel SfAnt, binecuvAntat fre El, a creat lumea
Sa, El qi Nuurele Lui erau una, qi s-a inlltat/intdmplat in gdndul lui sd
creeze lumea qi tEU o distrugea din fafa Lui [sau dinaintea Lui] gi ea
nu subzista, pAnd cAnd... etc. [...] Ce magnificb 9i sublimi este aceasti
chestiune! $i iatd, se cuvine s{ gtili cd, inainte de Cel SfiAnt, bineeuvAntat
fie El, lumea era gi apd in api, iat toate acestea ar trebui cunoscute, gi
ceea ce infelepfii, binecuvAntatd fie-le memoria, [au scris] in Levitieus
apele mlrii".
cRaaCbbeal 'StufA[n'Pt,sabtimnei c3u3v.7d]nt"aAtdufrneaEt-la, ca intr-un burduf Sa, era El qi lnainte
sd fi creat lumea Numele

Siu, singur, iar existenta Lui n-a fost generath mai inainte, pAnh nu s-a

indltat/intAmplat in gAndul [Lui]... etc., pAni cAnd toate lucrurile nu s-au

inillatAntAmplat in gAndul [Lui], de acolo au fost generate, iar diversitatea
emanafiilor s-a extins [de acolo]. In orice caz, chestiunile la care s-a frcut
aluzie sunt dispersate in cuvintele inleleptilor, binecuvAntati fiele memo-

rial65. 9i intr-adeu6r, e necesar si revii qi si citegti cu precizie toate aceste
probleme, cum am spus de la inceput, fiecare dintre ele conlinAnd adev6-

rata credinf6l66 16?.

Evenimentul creator, care este descris ca gener6nd ,existenta

Lui'r68 - adici, in acest fragment, sistemul sefirotic -, este legat de
gdndirea divini. in prealabil, a avut loc un eveniment descris ca
distrugere, dintr-un motiv care nu este mentionat in acest eontext,
dar care ar putea si aibi ceva de-a face cu primul respuns dat in

Pirqei de-Rabbi Eliezer, cap. 3. Disculia despre domeniul sefirotic ca

os ac Jolal JoJnlnl rriurur alrrlElnJads ap gurPrls o?sa aJBJ 'rnlnlorBruu E
U
s ?lnlosqB tsaulpro !6gsul ul €luolsrxe Fcssrouuler Ps 'Frnd 'gur,rrp es
aluro^ ug leldurglupellgul B-s '["'] glcay.rod Eroluuru o-rlul a?srzqns ?s t,.

Eqlraru oa alpglod rarfanrlsuoc e 16 llornpugJ raunq efualstxa ad eaunl E
a
Tntl1sut gs aulq e rrpc solus rr.ropualds Inxngur urp ouBua ps 'rrunrfca;red E
1nd1g1s rA mleurq InluoruppunJ 'e.rnd rS g?ugJs efuolsrxo pcserouulor Fs
rn1 e g.rnd eerrpug8 ug ;S ee.rolSuounc uI lelduglug4eilpul e-s pugc rer"'

:rrueprueruquu 16 zauo.ra8 luualuur nuapnlJur
arBc 'oJBoIJaluE alasJns lapg ap Inlsap erdoc r6-e ep eiurpual BaAe

InlsTIBqBc 19cru1u! '- ureloqcg rnl Blncsounr Bra r-nu or€c - seruqBN

rnl BalIEc uI alualsua eleluBrJBr' 16 a"re.reprsuoc uI pugnl ?uaur8ErJ

lsace zallC 'a1a.r alcadse ri apnpur arec 'plcegrad erunl o azaeJc gs

erfualur uane 'urnd Ec psrJcsap 'pulnlp ua.npug8 'luaru8u.r; lsace uI

'serurq€N lenur$ uaq u,n6oqal 'U InJrlealca '- sol reur lurpaur rqrol
ruol aJEc aldsop - lalo8uvJeso1'U nc pquqord uuroduraluor 'lsrluquc

un op IEJaI{ plurdoc lsoJ e eruo 'BrlrlseC u1p 016I JoIruE aIB aarlsrl
-eqBJ elFalros aJlurp €un 'so8rng urp gqsotr{ 'U u1p luulrodur lueur
-8u.ry un rglu3 reru Bproqu IoA 'npr ri gur,up ua.npug8 arlug prnlp8al ap
ppads dr1 un neacpJ a.rea q6rpquc rop runJe zeproqe gs rur-rfalrrurad

+aIaFuV Joso^ 'U I5 so8rng urp gr{sow 'U
:Ingr rS eatrnricoJrad 'Fulnlp BorrpuB0

'arrpcl?Burslqo.rd ap trnlsap else ugaT urp gqsontr rr.l rD'qoz ulp Iirgd
Jolsacu 1e rolne ap n{glrlec Barrnqlrl€ arec ruluad alalrloru arlurp
1nun o?sg 'ugarl urp InurqEJ BI pluesqe lrpp^ elso 'sur1s nu-s a.ruc
eltrunl BI alolnurJl ea topelugJs Brua? IS 'lrracpruqoz ragosoal 1u .radar
ep pund llu un 'rn1np.l .rop.lalnd re rfueluaza.rdar uc rfrruopa ropSo.r

rnln?rru eiuasqe 16 runcard 'acueqoz IIrIpugF a1e rfrgd elaun uJ Fluapr,re

ap ?gle rriglgpe.r eiuelsrzqns ru1uad alulrsacau o Be 'ururureJ-urlna
-s€ru Tolr?aunsopnasd raiuupodun eiuasqe :pluapecard eaunrices u3

lednco ruu-eu eJBr ep ele?El"r? nc erfu"rudruoc u3 giuasq€ plqnp o alsa

.ro1 eprfunprep a.rdsep 6 ptglas uurud uI col np or elaseco"rd ardsep
ugaT urp 9r{sory m1 aprincsrp uJ ?uusaralur ared .". l* ac €aaC

relqc e.rede ac ea.rrpus' ap asp1ug'1ae11a'plsraierdi s",l"rsra'3rS1o*.r"d"tF:zru:"a:arm,If1,6lflfciufinJdl
a+se mlnpund Baur8uurl ar

un nc adaeug aJBJ eJullolzep o ec ariea.rc ardsap pcgosolg ueur8erur

Blsrxo'.tot1og ug r* ec'u9a1 urp gqsory e1 pc zauorfrraru ps ernqot

'6e1.olBulz€Eeurul nun1"

es€oJerunu ardsap alSaqror' ugaT urp purqeJ 'rirgc ralsace u alred
pllu uI 'apullg BaJJTtrAI mI InuaruJal e1 S.rncar ps Bc 'erueyoluo o uc

16 psuisep aruoSoal ep luesalalur nlduraxe un alsa *[nT B piualsrxa"

98 ImOYU VSNICIUO rs nsZSNINnO rn'r VSUTCNYC

86 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

bazeazd pe examenul rational Ei pe speculafie, iar aceasta este o tradifie
fiabil[, transmisi ce]or ce posedi inlelepciunea fiabili qi ascunsi [...] care
este aceea ci existenla in general nu poate subzista, decAt dacd [exist6]
Ei existenla binevoitoare Ei existenta pernicioasi [,..], pentru a-i rdspldti
pe cei drep{i gi a-i pedepsi pe cei rni [...] lEcclesiastul 7.141 ,,Dumnezeu
a frcut gi pe una gi pe cealalti" [...] pentru a arbta ci EI a creat un lucru
gi opusul seu, aga cum a spus profetul llsaia 45.71:,,E1 intocmeqte lumina
Ei creeazd intunericul, EI produce pacea qi creeazd rdul, Eu, Domnul, fac
toate lucrurile".. $i iatd, din aceasti intenlie a fragmentului putem fr in
misurd si intelegem cd Dumnezeu, binecuvAntat fie El, a creat un lucru
qi opusul sdu qi a ftcut un act de pace perfectS, pentru a desdvArqi, prin
desdvArqirea sa, intru bine gi dreptate in inima lor. Iar El a creat rdul
ca pe o noud crealie in rAndul creaturilorlT3.

Aici conceptul de perfectiune gi viziunea despre includerea rdului
[in aceastd perfecliune1 se gesesc impreund. La un cabalist de la incepu-
tul secolului al XIVlea, R. Yosef Angelet, afrnitatea dintre gAndirea

divini gi emergenla rdului existi intr-o manieri foarte explicitdrTa.
In partea inci nepublicati a comentariului siu asupra Zoharului,
intitulat Liuenat ha-Sappir Ei scris cam prin 1325, glsim o viziune
care diferi de interpretarea efemerh a rhului primordial si care se
apropie de fragmentul lui R. Mosh6 tradus mai sus:

Sd qtiti cd atunci cAnd s-a indllatfintAmplat in gAndire sd creeze lumea,
s-a indllat in gAndirea Celui care are o cunoaqtere perfectd, sd o creeze gi
sd o desdvArqeascd lle-hallelol, cu [ajutorul] luminii qi intunericului, Ei al
fetei qi spatelui, qi al binelui qi rdului, dupd cum s-a spus l0cclesiastul 7.141
,,Dumnezeu a lhcut qi pe una gi pe cealalti", El a creat un lucru gi opusul
siu [...], ambele potrivit secretului amestecului fha-hamzagahl, iar asta este
ceea ce spuneau sfintii noqtri strdmoEi llsaia 45.71:,,E1 intocmeqte lumina

qi creeaz5 intunericul, EI produce pacea Ei qeeaz6. riul; Eu, Domnul, fac

toate aceste lucruri". $i, corespunzdtor acestor lucruri din lumea celest5,
existi ingeri buni, sfinfi qi puri, gi ingeri ai distrrrgerii, producdtori de
teamd, gi spirite [rele] gi demoni qi lilithilT5 i76.

Aici rdul este o parte primordiali a viziunii instrumentale, care

pornegte de la ipoteza ci, firi existenla acestuia, lumea nu ar fi per-

fect6. Cu alte cuvinte, cunoaqterea divind perfectl a introdus con-

trariile in alcituirea lumii. Eu am citit acest fragment ca si cum
contrariile ar fi apirut ln gdndirea divind inainte de a fr puse in
practici in lumea creat5.. Deci ipoteza aici nu este un accident, nici
vreun eveniment cathartic, ci o alegere premeditatd. Meriti prin
urmare si subliniem ci riul nu este integrat intr-o retea mai larg6,

* Biblia din care citez dd aici versiunea: ,,Eu intocmesc lumina qi dau chip
intunericului, Cel ce shldqluieqte pacea qi restriqtei ii lasi cale: Eu sunt

Domnul, Care fac toate acestea" (n.tr.).

ap purJoJ o rJ 'roru rfulrc rl6rpquc rop rac ep aleur8eur eloc luns nu lu
pcr1reqlec oJBpJoqB oaJA rcru 'eriee.rc uI leluaunJ?sur IoJ un puruqd
t--IepuqprBuJrauEIaclargipnopslnJoladn+eNcuu'JpollcrusenellrJco€udarunanrrl€uapaprodlqgIelnupn?IrosloBJauuJBnpuBlerI gcrnnpql lleJslauaco.ercec'1an,.ru1en{odglpluuzup,er.lcrprd1nsIrcB1 dtu
-lo?B also Be?Blrurlrp ec undnsa.rd arec runricagtad Joun eIB alrsnlcur
0
olaruJoJ 16 eseralur rol eu raru 'rrunriceglad re rlrsnlcxo rrueuJal uJ IF:

Balelrurlrp nrJrsap 'alred eJeru rurrr Bac uI 'ap3o1oa1 pugc od .alelol CE
E
rrunrznlcur Eoun4saqc gqur8ap ruru +gc 'aunrfcay.red ep InIEepr p.udsur
mlourq eiuepodrur +gle nu rS 'e1e1rp1o1 ep pldacuoc nc alurcose Bc al
gsualefug alse ueunricaped 'eunricas €lsBaJB u! aluzrluuu a+xal pnop In

.ro1ec .ropriuarldur erdnsu luoruoru un zo?cagar ps rur-rielltuJod Ir

p1rc11dxa IE
IS
aFBoJ a?se rrJBJ+uoJ JolsocE rariuarc Bo?ElrluJluoc r6ap topr.rerluoc :P

Bounrun BI n€s liqsJeul e1 a.nrrl.rd nD crruru aundnsard es nu tolgos a
-o1g o1e alac nc arie.redruoc uJ oIBs .ropridecuoc rtiglrcrun e r.ra16eou
dl
-nceJ ralsace upgod u3 'sorrng 'aunrfe"r .ro1 eudord ad rBurnu a1azroq
luns ufepcads .ro.rgc ap 'gosolg ap gsealafug g aluod nu ac efualsrxa ,!
ep FurJoJ o ec glndacuoc alsa ufualsrxaoc glsBace rer ,1ng.r 16 elaurq €
gzrr.rlodoap Bzualrpatuard gurnrp*BJnd earrpugS"'rtTv'osrpluapr^e I

lnlosqe alsa '1o1rder lsao€ uI pzeasoJo?ur eu aJ Inlrerqns rurucol raap l
'FuIrrIp ea"rrpug8 rS ng.r a.r?urp u"rn1g8a1'16n1o;,'Jac uJ pU€ os era8aleiu;
c
aiplsguracaulia"rsegr 8'elassrzpqunrsnr€p ep eJuorJoJur reriuarc Brolou uJ JBSaJau also Ie
a"r€?saJruaru eurud uI nN 'a1e1r.rorrd op purroJ T

oerl rlrqu?s E prgJ 'p1p1oe1 pp.r ri 1ec 'alaurq lglu plrsareu eiualsrxa t
gc aundnsard e.rec B aJBc ur
-eiu1 nc rerunu rc ('rFJunlluaalp.rcuaarlrlpuulag8lorleeraludoo+ m1nporu ea.ra8el
uI rnlngJ eiualsrxea.rd nc

ecBJ B-ap aJB nu ge.r8e.red lsoc€ uJ o+Elre alalxol +aE.rlllunrzper1uncun,n1nrNgr 16
'urreuorica;.rad o B ap uourolos rn1 rariualul IB

'aleurq rS grrl"rlodoep auriuoe ar€c sac purll Bc 'nqqlnry'pt4Jas Bturlp

ardsap a16aqro,r p {apoQ-nt1 Taba! ugal urp gqsory .U 1nI Ealr€c uI
gc tuguoriuau ps aurlnJ eS, 'sLrJp'qoz €I oJaAopJoC rnl InrJeluauoc
uy'7aaotD,ol ap pldacuoc nc euna.rdrug 'nrz.rg1 retu Ia 16 e.rudu rep
'sns r€ru lnzyl urB-I eJpc ad '7anatn,???{l FclJeqoz ep cr}u€rues pJoJrp
\c\e lezrlrln InuauJaJi 'Bar€Jqa uy qo?oztuorT ,gues.rad
- qn8nzzunq -
wy qt8azaunE :pluudeg also ruoruJal rop rac oJluI BJouos BalBJ.rulJV
'1o1dec rn+seo€ 1n1ndacul e1 'sns reru luuoriueru ure urne e6e ,euur.rlse
-oJoz reru gzelodr o 'alueruleuu -'16 ,rrulepunlla leztleue rua-al arec ad
- rqcel ruru eorlsrlequc nirpe.rl 'a1rud ug urind 1ac 'ulcegar aleod ea eeec
'aunrfcaJ;ed ec lndacuoc ca+saruu 'ner 16 aurq aJlurp ..rnlncalsarue I€
loJcas" rnun razalodr erfFedu also g plolrduc urp rrinasrp eJlseou aIaJ

-Bolpurn mluad piuepodurr aJBJaJEo o aO 'sns rcru ap acrJer{oz aprinc

-srp eJlurp olaun uI plsrxa unc u6e taura;a nFJ ap eaunriou rcru nre
ruale nN 'IIurnI eaiasnurn.r; oliaigSoqurJ gc FJoprsuor as aJBc ,ue1u1rc
-grcads r6-npugrlsgd uc lndecuoc alsa rc 'pcrlalurs alulrlua o pugreue8

L8 rn'Inyu vsNrcluo IS nszsNl^Inc n.I vsulcNyc

88 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAI,

simetrie care necesitd. r:oexistenta contrariilor chiar la inceputul pro-
cesului de creafie, in seopul de a genera perfectiunea.

Tlebuie si subliniez ci, deqi in aceste doui texte gdndirea, notiunea
'Ein Sof, nu este rnenlronatl, ci aceea de gdndire divinh, putem fr
siguri cE ea era bine cunoscutd unor cabaligti teosofici activi la sfArEi-

tul secolului al XIII-lea qi in secolul al XIV-iea, ceea ce inseamnd ci
infinitul ca formi de totalitate trebuie si includd qi elementul riului
pentm a fi intr-adevir per{ect. Cel putin potrivit anumitor cabaliqti,
totalitatea qi perfecliunea nu sunt in mod necesar in conflict, ci ele
pot sd gi concorde, contrar ipotezei lui C.G. Jung. in mod curios, in

anumite cazuri, gdndirea pur5. este irnaginatl ca adipostind contra-

riile, prin unnare qi riul, o problemi la care vom reveni la sffirqitul

acestui capitol.

Totuqi, pe lAngd perfec$iunea lui Dumnezeu ca totalitate, in unele

cazuri - dintre care unul se afli in ultimul fragment citat - perfec-

tibilitatea omului este cea facilitati de existenta riului, ca o provocare

de a-l dep6gi. fin sh subliniez cd o alt[ form6 de perfecliune a crea-

turilor premeditatd de gdndirea purd. glsim la importantul cabalist
spaniol R. Meir ibn Gabbai, iar punctul siu de vedere va fi citat in
capitolul 4, ,R. Meir ben Ezekiel ibn Gabbai: coaja precedh fructul".

Responsum la rhu al lui Pseudo-Gikatilla

gi gdndirea divind

Cam pe la sfdrgitul secolului al )ilVlea Ei inceputul secolului al XVlea
au fost scrise cdteva rdspunsuri cabalistice la nigte frctive intrebiri
anonime. Ele i-au fost atribuite lui R. Yosef Gikatilla, dar Gershom

Scholem, care a editat cea mai mare parte din ele181, a remarcat in

mod pertinent ci atribuirea e sigur eronatl. Ultimul dintre aceste

responsa. rispunde la urmhtoarea intrebare:

Maestrul nostru sd ne spun6 cum a apirut rdul din bine, conform secre-
tului acelor regi care au domnit in fara lui Edom, qi cum au stat lucrurile
cu aceastd chestiune: ,El construieqte lumi qi le distruge"?182

intrebarea sebazeazh pe inlelegerea zoharici a regilor edomi{i ca

avdnd legdtur{ cu riul qi cu procese teogonice primordiale. ins6

evider,i aici este inserlia termenului ,rdu" intr-o manieri absolut
explicitS, o vi.ziune pe care am vdzut-o mai sus gi in cazul unei discu{ii
a iui R. Ilhak din Acra. in rispuns, cabalistul anonim citeazd mai

rnulte discu{ii rabinice despre g6ndirea divin5, eurn ar fi ascensiunea

lui Israel in gAndirea divini sau afirmalia: ,Taasctfie! lAccei assotaiusli-aa indllaU
intAmplat in g&ndirea ldivindl", sugerdnd dilemei
se gisegte in legdtura dintre terna rnor,tii regilor edomili gi lumile

Fc 16 plsalac BoJrpugE q p?slxa alrrnnprzal BraJFc ?r^ulod uounrzlA

'mqntoqog B.rdnsu olrrJelueuor ap oloaurp .rurqc 'gsu1 'ocr reqoz alFplpJl
BI rlJ€luaruoc srJcs nu eJEc rea €l salu mur 'r13rpqei ap aFras o EI Brual
ElsBaJB u8udord e mluad Fluercgns alsa 'gcr.reqoz elaqe1 ug unspE o
urnc e*e 'r.rnnplzal ep rFrrpug8 ruglgFnd Bural 'uolsac8 olEol nC

'1dug ug !a BaJezrlunlcu rS nazaurun6

rn1 sa.rdxa pour uJ uunueplolul inqlJ?e I-B FJRI 'aurarp raiuro,r IB lel

-InzoJ Bc rnln?J ge{ue8.rarua EalrnqrJle rt.lued pqrzneld rutu s?rrol un
'ppropug grq;'1sog B BaJipugp 'uogund o p-ap rriglrseaau Flxaluoc uI
rJnzec asBoJerunu ug 'lapqep Buolsr u! ulua.rncal pura? o a.reur.rn urrd
alsa FlBrcrA pulltp BaripugC 'g 16 g alalolrduc uI prupos nc ruru 'alpo1
-purJn alalolrduc ug elduraxa alle ollnur BI rualal uro1 'BcgFnd o u-ap
Eroleu ardsap 16 purrrrp ee.rrpug8 uJ -rJnnprzal Joun u{uaza.rd ardsap
ralJoal ap elduraxa ap Jgrunu cFrr un ?Bcap sns retu ?purru€xa rue nN

RuerpaJBS BIBqBC uJ

PUI^Ip Borrpug8 uI / oul^Ip IIrTpugS earecglrnd

'gsralo u1 lrcrldxa poru ug lrJaJer nu-s orBC Jaso 'U
16 o.raaop.roC gqsory rcgc 'pageg uI a?nlsouna lsoJ nu 'osr.rcsnuuur

aulfnd uI rutunu csasg8 as oJBc 'aaqsrlequc r.rnsundsp.r alsacu gc pldeg

lerurlqns amqat 'aurlrp rurpug8 e ri rnlnp.r urualqo.rd ru1uad saralur
ep snld u3 nlduraxa un arnlrlsuoo luledas ele?a.rl lsoJ nB aruc arual
JolglB Ea.Iruna.I 'zec oatJ.o uI 'pJBzErl ap aunr?saqc o alsa eBlpuIAIp

ue.npug8 u3 p.rede gs Tnln?r rE co1 aceg oc uaac ga aza"re8ns Fs ?srl€quc

InruruorrB uc pqrsod atsg 'lsrluqur InrzJgl rurr llnru u1 pugd acrJurloz
alrrncJac e1 ap togruaeap p5un1 €-ap rnp?carqns B aloJras ua8al
-afug taun Boralnusue.rl uraundnsard gs JBsocou also pcep qar?u! pru
tog.rnsundspr u gagu.rSrdaopnasd Ern?Bu arapal uI pug^V 'p?carqns
p.radoce oc foJi'ris op tF^ un-JluJ runcB FsuI lugu 'guralp uo.rrpugS
nc p:rceds uy 18 'utncol pD ualoqas BcJBrrraJ wna e6u ',ogng ,otp1,

nc a?ElrrrrJoJuoJ uI '.ropelugcs E pcuuqoz Beunrzrl ne aJeqeJ?ur ut

eleuorfuaur ngr ap ale8el alorue+ runor e uJ rcap gpuoc psundsgg

'wrIFnE amulplsap os nu Brurur ragc 'arldxa o-^ gs lrnpgEug elsa
Iw-nu ollu rBI 's[awnuB] erfualur o FrpJ 'Bsul-.r1urp g"rgducs rolugcs ollnlu
nc pl€Aorru ad glecnq euenceear1"6:onaJoc1n1l 6ls.orrcceo3Fulsrupocraagc
16 'nps lnsoJeq arec JBJaIJ.ruEn3ol*eru op
o olpocs
g?Bonq u!

Ba urp ege rfaa 'unds o-A €s rue orec ed uloqe.red alSeouna lfarr gcep leq

:aFcs 1e rody

'rumlsaqc ap FtaJ lol ap pdnco as ea.rrpug8 rcgc 'gplueprcur Bc FsF sap
al$o purlrp earpug8 u,l FnpugE Joun Beunrsuarsv 'aped g1p ap ad
'puprlp ea.upugF 15 'aped o ap ad '1nu.r uc lrcrldxa asalafq 'asnrlsrp

68 In.Inyu vsNrcruo rs nuzsNr{nc In'r vtruroNYc

90 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

exist[ procese cathartice care separi hrana de reziduuri, disculii

bazale uneori pe un joc de cuvinte pornind de la ebraicele solet,,,fhini
pur[", si pesolet,,,reziduuri", toate acestea le putem g[si, ca reverbe-
rafii, qi in chrli care nu sunt comentarii. Astfel, de exemplu, cabalistul
safedian R. Mosh6 Cordovero scrie: ,De acolo, din gdndirea celest5.,

purcede catharsisul reziduurilor din fdini gi ape reziduale, El a curilat
hrana de reziduuri"l87. CabaliEtii menlioneazl acolo gi amestecul,
'irbbuuiah, deEi contextul este nu atdt ontologic, cdt mai degrabi
spiritual qi nalionalr88. Altundeva in cirlile sale, gdndirea divind este

consideratd a fi locul in care se decid decretele relel8e. Iar conform
unei - iardEi - alte discufii, in gdndirea celesti au fost create lumile
care au fost distruse Ei s-au regenerat apoi, in timp1e0. in alti parte,

Cordovero vorbe;te despre gdndirea lui Dumnezeu, in care toate lumile
existente au aplrut gi au fost distruselel. Desigur, acestea nu sunt decdt

cAteva dintre analizele lui Cordovero cu privire la sursa riului, iar

de celelalte abord[ri ale sale, care nu relateazi neapS.rat evenimente
din gdndirea divini, ne vom ocupa infra,in capitolul 5. Aceste trathri
reduc divergenla aga-zis puternici dintre gAndirea cabalistici a lui
Cordovero gi cea a lui Luria, asa cum a fost subliniati in studiile lui
Bracha Sack, cel pulin in privinla chestiunilor reliefate in acest capitol.

Jin si semnalez aici o anumiti versiune a Cabalei lui Luria care
oferi o sintezi a disculiilor zoharice analizate mai sus gi legate de

gdndirea divini, intr-un mod care di satisfaclie abordlrii zoharice,
fdrl a i.nsera terminologia tehnic[ a lui Luria, lntr-o manier6. care
il apropie mai mult de maestrul s[u, Cordovero:

Din secretul ,,Candelei tenebrelor" care este Hohhmah, au fost aruncate
320 de scAntei, ca un ciocan spdrgAnd roca dur6, scAnteile din aceasti
[parte] qi scAnteile din cealaltS. [parte], aqa a fost secretul acestorjudecSli
aruncat din secretul gAndirii [...], iar cele 320 de judec6li au fost epurate
din Hohh.mah in Bind [...], iar din Bind au ieqit cele Eapte vase [...J1e2 Ei,
cum ele [provin] din rddicina judecililor, n-au persistatle3.

Conceptul de ,,ridlcini ale judec5lii" are o lungi istorie qi indepli
neEte doui funclii diferite: in primul rdnd, face parte din imaginea
paradigmatich existenti in mod explicit la R. Mosh6 Cordovero, asa
cum vom vedea in capitolul 5, ce presupune ci tot ceea ce existd. are

o sursd celestd. Pe de alti parte, conceptul de rdddcind presupune o
formi de diminuare a domeniului celest ca sursd a riului, deoarece

ridbcina este privitd ca fiind mai pulin reain actu decdt manifestarea

inferioari. Presupun ci secretul gAndirii se referi la gdndirea divini,
conceputi ca surs[ a judec6{ii. Este vorba despre o relatare ce reu-

neEte, intr-o manier[ foarte plauzibili, elementele existente in textele
zoharice menlionate mai sus, f[r5. a introduce o terminologie non-

zoharicd.

Jolac pugzundsa.roc '.roc e1 lecJn nB Jol ele elegns ecez elec rer 'elreos -u
?Bnl ne-ol lolrrlrqcoc] alo rer tolrlqcoc eallud op luns ar€c acoz rolec el
al€p lsoJ ne r.rndml ocaz rorpc al€ 'rrrlr€ru eJaz rolec Inzec uI rcep IaJ €rI
'glucgr.rnd rS g1e{g.rnc lsog e elue{ugs .rer '.o,sof ep rol Inrol BI lgroqoc nB -r
alrrlrqroc r$ 'r.rnnprze.r ep plufg;rnc lsoJ € €orrpug8 eoece gdnp .rer 'p1sa1ac
ua.rrpug8 ug leldrugluyl€llgul n€-s elrelugcs pugc 'rer{eueura 1n1ndacul 'p
el lsoJ B wnc eAe 'guelq urp alunnprzar ecgr.rnd rS elcales e n.rluad r$ Ei
"rep Jrsol rnl rrrpzug^ Bznec ulp 'a1red o ap ed :n1qnp Inun alsa ridolaiug ai
ocaz rolec rr{roru Inlrloru ["'] enezeuunq pcseoJal to1 urdnse prs€auruop o

ES €rlrqcoc rA ;:1'u - rnlngr ua.ra1nd1 .DrDTlV. (nr1?S' rnl uerelnd uI I|€p 3,
e
oU gs ro Jrsol rn1 rrrpzugl rnlnlecgd Bznec urp 'ec gfurlnd nc olse runC E
-1
rircn ;Eur^rp enaBlpeuJBgc8(anrczJagul nBrxaal€ulorcqcurJluevaluserpceraeJlEleo?ul'6rueeertuuoercaepz
urlruur lsoJ 'l
rolac alundnrl uI rol rololegns urie.r8rursuerl BI rS grsol rn1 ropierg
BlJEos e1 16 glucrldB lsoJ u 'ruBpv rn1 raiunuas e uEA uI rrJPsrp^ a
Inz€c uI pseolaiul ?soJ B runa 86B 'prprounrd mlngr eur5rpe.re4
'aoraulQ ep IngJ pJedas aJBJ Bricalas Arsnlcur 'p1sa1ac Beunl I]
pzueJedo oJBc uI rnlnporu eara8alaiul rulued pu8rpured o Bc a?Bur8
E
-Brur luns rnlnlBnlrJ elelualllala 'zec acrto u1 'asurdsar 15 elucgund a

?uns alrJnnprzeJ arBe uJ Incol alse P?salac Ealrpug8 'lncelsauru ?rsos B a
arBc urp Brica.rrp g JE aJBarJO 'lnJolpurn ep 16 lunceJd '.roua1uu 1e1c
pluaur8erg ap ?leroqoroJ lJ B ar€d eJ pJnpal o 'unnprzer rS guerq ap L
celserue un p?sxa aJrpug8 ap snsa.rd r€ru gc aundnsard as pcup nes

'aleor.ragur olruauop urp puruel arrpug8 u1 sunfu ne r16a.rec alrJnJrnl
aJEc uI ppour uI Jelam u1 sunfe B F?Bca+sarua BUBJq pJBp 'e?urlnJ
allp nc 'ra eprplep aleo? uI aur{sns as Flsalao Ernlcnrls 16 a16e1sod

eJEc Buuos.rad erlug ariereduroc p?seace FcBp JBIo reruco? elsa nN
'a1llrt{coc nc elerudurot luns elrnnprzar JBI 'alrJnnprza.r eleagr.rnd

luns eruc uI Ineol elsa 'yV uaqcupry 'sW ulp ugaT urp ?qsontr 'U
rn1 pluaur8e.r; op ol*a?urure aJBJ prarueru o-Jlu! 'g1sa1ac BeJrpugC

' allrlrqcoJ e8utdser

1e 'eq6elsod oJ€c rou€os.rad rnlnpug8 Ealn1.rrl u'r,,rrgdJe'1Jseod op Bnrz ug 1S 1ag
ET 'elrrnnprzoJ FrBJ€ l€cunr€ e 16 eue.rq 11tur.rd e rS lecgrlnd €-s Els€or€
'e.rrpug8 al*aurnu as orrrc lD,DlL llplaqqoq) U1sopt eeunrcdelefug e1 sunle
ne r16e.rec elunJcnl pugc rcunle rcgc'ru"r.tot1oz uI srJcs Fls runc '1ecg e1
gurur EI ap rS purrur BI Jorerc BI op BaJgroqoc gceo.rord lgJnJlul 'e61p?sa[ec
1a lsod ap alalrz uI rep '["'] €eurBr
nc EugtuBesB as er€c r{.rgd olace o?Bol l€rugru B puvc
"rrcuurnolJe Ia B^ola B ep gcrpe 'lecugur
uI leJlur nB

€ oc Boac €cgrpow e ep lndocs uI ["'] ,6rozouorfuelur Fs rnqerl rE Ia arec
n.rlued lnArloru alsa €lsoce .rer '1e ug le.r8rrusue.rl g gs IoBrsJ 1rn1 er{unuesl
urp aueos.red reun Inlegns ec pqrsod o 'ourec Blourc pcugupur pugc '91e1

:lxol rnlsacB Inro?nB
elsa BrrnT nu pc a.rarpd op g B ared 1a r6ap 'p1rn ul.&{e11 'U op lelrc
1uau8u.r; un-Jlu; Fluepr^e elsa nipcapnf e gsrns Bc purlrp Barrpug9

16 In'InYU VSNICIUO rs nSZSNr rn0 rn'r VSUiCNVC

92 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

zece [de partea] sfin{eniei [...]. Cei zece martiri corespund celor zece lde
parteal sfinleniei [...]. Acele trupuri au rdmas pentru Sitra''Ahara', iat
sufletele lor s-au urcat la cer pentru a provoca perfecliunea2o0 unui anumit
loc sfAnt din cele zeee a\e sfrnleniei2ol.

Separarea dintre suflete qi trupuri in aceasti lume este consideratd
expresia unui proces care se deruleaz[ in prima etapi a emanafiei:
cele zece scantei se a{ld la un loc cu reziduurile gi trebuie separate.
Este absolut evident cd textul reflecti o abordare a ipotezei rabinice
potrivit cd.reia atunci cind Iosif a rezistat tentaliei soliei lui Putifar,

simdnla i s-a vdrsat printre cele zece degete. Avem un exemplu de
amestec, care in acest caz constituie o situalie primordiald, nu o

dezvoltare ulterioard, aga cum e cunoscutd in zoroastrism: cu Luria,
existenla, atdt la nivel inferior, cdt gi la nivel superior, este intr-o
stare de amestec, cu toate diferenlele dintre ele. Iati motivul pentru
care separarea binelui gi rdului este un model mult mai fundamental
pentru activitatea uman5, asa cum am v[zut Ei in primul citat din
aceasti sectiune, unde contextul este legat de o purifrcare in timpul
actului de a mAnca.

Dupd cum a subliniat Tishby, potrivit unor texte luriene, existi o
complexitate inerentd deja in primul stadiu al emanaliei, ce cuprinde

ridicinile binelui Ei riului deopotrivi, qi care r[mdne astfel pAnd la

cel mai de jos punct din aceastl lume, unde scdnteile sunt cufundate

in cochilii. Se cuvine si subliniem ci aceasth coborAre a corpurilor
fralilor lui Iosif la cochilii aminte;te de ipoteza lui Luria potrivit

cireia trupurile regilor edomili morli coboard gi constituie domeniul
cochiliilor, ipotezd contrard uneia dintre viziunile zoharice referitoare
la extinclia imediati a scAnteilorz02. Cu alte cuvinte, gdsim aici tra-
tarea evidentd a temei cathartice impreund cu conceptul perfecti-

bilitetii divine, o chestiune la care vom reveni pe baza unor texte
suplimentare, in disculia noastri despre Cabala lui Luria din capi-
tolul 5. Important in acest fragment este menlionarea dimensiunii

teurgice a morlii celor zece martiri, o chestiune care a fost analizatd

temeinic in studiile lui Sack qi Liebes intitulate ,,Moshti Cordovero
Ei llhak Luria".

Complexitatea prezenlei binelui gi a rdului in divinitate chiar din
prima etapd este legatd de necesitatea separ[rii prin spargerea cochi-
liilor, bine cunoscutul concept de geuirat ha-kelim, pe de o parte, gi

este in conexiune directd cu alte aspecte din historia sacro, dupi

cum vom vedea in capitolul 5, pe de altd parte.

Tlebuie si spunem cd cei doi cabaliEti impirtdgeau nu doar con-

ceptul de rdu existent in gAndirea divini, ci qi conceptul de catharsis
gi de amestec, reprezentate in multe cazuri in Cabala lui Luria, in
texte pe care le vom analiza in capitolul 5. Astfel, polaritatea creati

'sns rElu e?B?rc auaruB^Jnz olalolBJue{ ulp }* P?E19AuI g PI
alEod orical ap iaJ?sB O 'Fiualslxo ap aruroJ allElalac rS Bc glual3ga ep
leJ BI rlsrpquc op FlBroprsuoc a?se glBlueru Bat rBr '?3€ololuo Fiual ul

-slxa ap o?FaJIp auuoJ 9lslxs 802*!-gJdnsBap nBls oJuc sns ap aFurnl SI
-f,
luns aSB 'npqaoc ardsap ag 'aruafugs ardsap ag 'ulaurc al6apug8 runc
P(
e$e" pc pugulisns 'gur.rpop plseac€ uJ IpcrpBJ ruru Jurt{c alse ,ro;, ura$ rA
lB,Eg IauJsI 'U 'ual-IIIAX Ie 1nlocas ug tet 'ro.sns op xngur un r-grdnsu
aFurle 'a.npug8 r-ur.rdo.rd -t
nJ ale?IruroJlroc uI 'pueosrad o pc aurf u

-sns oralopro3 '1deg aO 'e.zuorural ?sacu e8alaiu3 dqqsg a.rec uI FIaJ o.
uI clllur also nu ga nrlued tulunu ',,1a.rauoc luaturuola" un alsa nu
e.npugE ury 1nluaurrualo pc aur{sns e tS *aluzuor.ralur' e1 rrfdacuoc 9
o?sacu eJnpal r-u ru1uad sorJos Alloru unlclu pFA nu na JBI 'nn.a1cu11 T

-s1p {plllua pnop luns nu rucnl lilunue Inun alFrgzrpnldacuoc rS .I

ee.npug8 lTlglluFlp Inugs uI'TVluIp mlac rrllco uI 'aruloarac uI pluluoz a'
-a.rd alsa oJec uI Inpou uI FITIn alsa au nu 'pcr'1rur rS .plarcuoc" Ieut
'BIJnT rn1 ea.ro8alefu; nc arfu.reduoc ug'rr"uglvzuoualur" nes pJgosolg -I
-l
reur 'gpluaru reru g E rcap g?€raprsuoo a:u1a.rd.ra1ul 'Pul^Ip ea.rpug8
a,
u! FzeolnJap os aa secord Inun u alrud ac 'rfruropa .rop8a.r JollJnllru
It
oJaAopJoC ep E?Ep uarele.rd.ralur er?ul glsilduns e{curlsrp arec ru1uad
Inlrloru alsa B?soJV 'alBlrurllp uJ Arsrcap luotuluala un rc 'u1e1uaur I
alicagar gldurrs o alrurrad nu EuIArp eartpug8 uJ sltep ?soJ E €^nlv 'U
J
rn1 p cr8e"rl 1n1r$.rg.ys uraJgc lrrrr.rlod FctulquJ erfeuugu 'uaueurasu eg a

'geslnlcg.uces upSupd e el psndsrpald 1de.rp gclurqBr BrnlBJelII ulp PcuJ E
a
pluJaprsuor asasnJ puerun ua.upug8 .rur 'a.ruoluero 'pcrla8re e.ralnd o

o ec ea.rude Ba aJBc uJ alet 'ursrupnr utp arrpug8 a.rdsap aJBoIJaluB T
a1p{dacuoc ap riufuangq ?soJ nra ul6rpquc tn8rsag 'in?ol Brlatual I

a.ru 163 16 glsrxa qc aundnsa"rd as apun 'F?leu! o1.reoJ FUI^Ip gzulsodr o I

E B pleJaprsuoa olsa 'ralBqBC a1e a.roferu alauJoJ ug 'eatrpu-u8 '1aru.rn

€r[Jn €T 'ul^1p InsrnJsrp nr nus FIBIJaIBTu uriea.ra na ariu.ruduroc

ug 'or8o1o1uo aJapol ap pund urp aq€ls lerrr alosoco.rd n.rlued snaol
un Bc reop nu r161pqec ep glndacuoc lsoJ B pul 1p BartpugC 'pcBJ

o Fs TrJoTp?aJJac r.roaun rieutlcug Suns uInJ 'pcrluo ounlsuorulp o prpJ
'cr8oloqrsd sacord rnd un Bo lglap IaJ?lB Fseolaiul arnqa.r? Eurlrp BaJtp
-ug8 ug col nu aJBc Jololuoruluala uiuulrodrur 'pugr lnurqln ug nN

'g 1n1o1rdec uX'o.rJut ?E?Io^zep
U EA nJcnl lsacu Jer 'rnlngr E guerJnl urSololrtu ug IEJluat [oJ un

uanl.rorr 'riruropa rr3a.r u1 ri gur.radsygiugurgs Bc la?ugJs BI areolnaJal

',n7n,7uaj-7p,D4!S 13,o77ng,o.tpl( nc EJn?EBa1 ug 'sns retu elelncsrp rur8
-urur pnop oloc ?J leuoriuaur amqa.ql 'np.r erdsap.rol altrfdacuoc uI Ars
-nlaq 'g u 1eu€errn B-s Tgaap gcuualnd urind ruur alsa'1ca.rrp peluoc uI
1du3 ep nBIJle as a.rec 'r16rpqut rop Jolac alrunlzrl ar?u! LrolPlacrac op

86 rn'rnYu vaNrcruo rs nszuNl{nc In'I vsuloNYc

94 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Hegel despre gAndirea puri

gi negativitatea absoluti

Permiteli-mi si abordez acum o expunere legatd de acceptarea unei

conceplii cabalistice similare cu ceea ce am vhzut mai sus gi care a
afectat, probabil, cursul filosofrei europene. Aqa cum am spus in,,Intro-

ducere", in filosofia evreiasci gi in Cabala pot fr vS.zute mai multe
tipuri de sinteze intre Dumnezeul biblic, mai dinamic gi imperfect,
gi viziunea greacd a divinitilii ca perfecliune, legati de actul cunoag-
terii. Diferili cabaligti au oferit diverse forme de sinteze, cu propensiu-
nea prevalentd inspre sublinierea aspectelor dinamice ale divinitifii,
Cabala extaticd a lui Abraham Abulafia frind o exceplie importantd.

Aceste sinteze n-au rdmas numai patrimoniul unor mici grupuri de
cabaliEti, ci qi-au croit drum spre cultura europeanl, prin intermediul

Cabalei crestine.

ln lucrarea sa La Kabbale ou la philosophie religieuse d.es H1breux,
Adolphe Franck susline ci aceleaqi idei care se gisesc in'Idra' Zutta'
cu privire la metafizicul'Ayin, acel Nihil din care a fost emanat totul,
gi la conceptul de limlum se gisesc gi intr-un remarcabil fragment
al lui Hegel20e. Este o remarci neglijati in cercetarea de specialitate,
atAt de studiile Cabalei, cAt Ei de cele hegeliene, dar care meritd o

examinare mai atent[. Mi se pare c5 observalia lui Franck, oricAt
ar fi de corectb dupd plrerea mea, uiti totuqi s5. recunoasci o afinitate
mult mai profundi decdt cea vizatb de el. In opinia mea, pe lAngi
statutul special al lui 'Ayin, Ei inlelegerea ,,gAndirii pure" ca loc al
negativitilii absolute este ceva ce intdregte considerabil legdtura

dintre Hegel qi Cabala, evidentd intr-o mullime de alte disculii din
scrierile filosofului idealist german21O. DeEi nu existi nicio indoial[

in privinla faptului cd sursa dialecticii hegeliene a binelui qi riului
in Dumnezeu a apdrut sub influenla scrierilor lui Jakob Bdhme - cum
a recunoscut-o el insuEi deschis in Prelegerile de istorie a filosofiei -,
propriile surse ale lui Bdhme sunt privite de cercetitori ca avdnd
legituri cu Cabala, cu toate c[, din cAte gtiu eu, cercetitorii n-au
legat inci de Cabala subiectul specific al prezenlei riului in Dumnezeu,
potrivit lui B6hme211. insd scrierile lui Biihme nu includ punctul de

vedere care uneqte negativitatea qi gAndirea purh.
Dar pentru scopul nostru, ceea ce conteazi este ipoteza plauzibil[

cd el cunoEtea, la fel ca Schelling, cdteva concepte importante din Cabala

lui Luria, pe care le menlioneazi explicit - ca pe 'Adam Qadnton -, iar

eu consider cd era familiarizat Ei cu teoria pe care am discutat-o mai
sus, despre legitura dintre gAndirea divini, descrisi. ca puri, gi locul
negativitilii:

'F+BuopJoqns arJ?orursopnesd Eprlos PqBrSap rBru nBldopB erBc 'r?6rl

-Bq€c nJlued 1uu,re1e.r urind reru a - puBIuJeE ugosolg uJ lncsounc eurq
uoruJol IIB un -..1€cTper 1ng.r" gc Eurueasul E?sV 'uIAIp nruauop lleuI
r€ru Iar uI ele ap lespdo.rd alsa InpJ gc rnplde; upgod u1 'rnlngr e1u
epcrp€J alauroJ ap alednaoard urind reru luns eruc 'ecrlsrluqec ropriel
-ncads e ppriuasa ericelp pzueruJn nu rS luusalalur alsa ,zz"p?nlosqu
Prqcazsoorauprluqlnstagzsrrlulyr-r{'.fe'f1lrusJeaudro'6qrJzrJrnPlI
a1eTrr,11u8au" BrsaJdxo BI Insrncer

-nruroJ re elarur?F erlurp Bun uI

B pIBcrpEJ er3o1oe1 '1uace.r ruur 'u11u ap ad rer 'rr.Sremzuasog zuuJd
rnl perrpup8 'e1red o ep ad 'luiuangur ne '8uq1eqcs nps rnlnuerod

-ualuoo ep aldecuoc oluunuu nc puna.rdurS '1e8e11 tn1 e€o1oa;,
'g plolrdec ug'otlut rualal ruol

ounqseqc FlsBecB BI JBr 'rgs .rop6euun Eerrpug8 lpru luiuangrrr u
p'rrszuJgoleruuarfr.urueodeIneruga.urpo;p'rnu!leru€ruqnpu erol uI pqurlld
oJepal ap lcund lseev
"re.r1uoc 1da.rp
os ololer gc ri to11ez

BunaoploluJ alsxo ES ernqaJ+ InpJ pc apurlard apun 'so7a7rcaqJ ngs
pEoprp urp uol€Id rnl IB oJopa^ op Inpund ecrzurquoc eJ eurpnlrlu
o glurzard EruJn JoA ec alalolrdec urp alred ereru r€ur eac 13 runca.rd

'sns ruru ap eprincsrp gc 1n1dug lerurlqns elnqoJ+ 'zec aauo u1
'pcrlsrleqec BoJBpJoqB ep ue 16

alielururu erullu1runl JorJolue rS rrdrcuud pnop alac aJlurp 1nun purg Ec
crreunlul a.rdsap ourr{gg rnl Beunrzrl 'lal eT 'gralliglluTnrp 1nruaruop
uI

alSasg8 as oruc rnFlo^Erp B.rdnse atuqgg rnl Bounrzrl nc gpqrleduroc

Bauls€e1'B4St1BnIgoJpBca1I,.rreuclou1d uefazpalopdluraE?csrzxearu'nrloqznos u9usrnuqlim'>I{cIBuulJndqlrJnllBBoulJnBaclsuaI
eriuele prcads s"JlB B aJ 1xel urr ',n11n7 .prpl< arJ ps pqeqo.rd urfnd
a+sa oJBc rep s1nordolnuu laJ1B6Dplasdala'pccqgszreplsqoedcr
psrns o Bcrpur 'aurpnlr+Jec nc cgrluapr o-s
a1p n"rluad
e a.red liglltua
o Ba ,,prnd e.upug8" ep rnpldacuoa uriuede 'aruqgg qo>Ief na rS pur
-spnq nc '1a8e11 rnl ale aze{ JolsoJB Inlxaluoo u1 'r.rnpugr a1u1ada.r ug
plercosu else BelelrllleFau Fc oleol nC 'pTz{cu€Jd ap a+Brurlqns olac ap

le.rgdeau nu rSap 'acrlsrpquc apridecuoc ap ?1nur rulrr llnu erdo.rde as
pluaur8urg ',,BJnd alpugF" ec o-pugcnperl FsuI '(*g1duns ;"'1 a.rtpug8")
,,aydtuts y"'1 aVsuad' e) ,,aquapag taulal'uueuraB ersa.rdxe Ia snperl
B oJBc uI ppour purg aiua8Jalrp e+ue+rodun reru oIeJ or+urp €un

'>1cue.rg ep p?IJaJo gz$uerJ eoc op FreJIp sns rutu ap €araonpe.\L

'ilzfslUc?N) \ncl'ul\u elsa '11co1f1ureu BeuerusB ep 91€nI 'atec 'famloaau

-npsqv) pa4o&au-ry1osgo efurg elseote uud 'p.rnd ulfcu.rlsqe psul olsa

g.rnd gfuug Elseocv '["'J '.rrleu5u.ralop lrqasoap pru rs lrcolfiur elec g eleod
nu psul urprd plndecug lnldrurs t* leuru.relapeu 1n1rco1[nueu rS 1gc tnd
pugE 1g1e 'gurr;rlodoep elso Ba ocareoop 'lnlndacug olnlllsuoc pnd elulng

96 In'InYU VSNICIUO Is OSZSNIInO In'I VUUIONVC

TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Note

1. Vezi Jonas, The Gnostic Religion; Stoyanov, Tlrc Other God; Shaked, Dualism.

in Tfansformation; qi Andrei Oigteanu, Religie, politici ;i ntit. Texte despre

Mircea Eliade 6i Ioan Petru Culianu (Editura Polirom, Iagi, 2007), pp. 153-164.
Aceastd tezd a fost dezbdtutd de cercetdtori in ultimele doud generalii, dupd

cum am menfionat in ,,Introducere".

2. Yezi, de exemplu, Le troisibme liure d,u Denkart, cap. 90, p. 97, cap. 106, p. 108,

cap.222, p.233, cap. 316, p. 301, cap. 404, p. 362.

3. Stoyanov, The Other God, pp.16l-174.

4. Yezi infra, capitolul 3.

5. Se cuvine sd-i mullumesc regretatului prof. Shlomo Pines, care mi-a atras

atenfia asupra materialului zurvanian. Intrebarea dacd zurvanismul este o

erezie,ln comparatie cu zoroastrismul mai strict dualist, sau numai o variantd

de zoroastrism, este foarte importanth din punctul de vedere al istoriei zoro-

astrismului, dar irelevantd pentru majoritatea discufiilor noastre de mai jos.
Pentru a doua pozilie, vezi studiile importante ale lui Shaked, Dualism in

Tbansfornation, qi Stoyanov, The Otlter God, pp. 322-323, n. L27.

6. Adicd secta zurvaniani.
?. Acest episod aminteqte de naqterea lui Isav Ei Iacov din Facerea 25.22-26,
care va deveni un topos in multe dintre disculiile cabalistice de mai jos"

8. Pentru referinte suplimentare la gdndul cel rdu - pensde mauuaise - in sursele
arabe, vezi nota de subsol care insoleqte traducerea in limba francezi a

acestui fragment, in Shahrastani. Liure des religions et des sectes, I, trad. de

Daniel Gimaret gi Guy Monnot (Peeters, Louvain, 1986), p. 639, n. 25.

9. Sau putreziciune, vezi imediat mai jos.

10. Shaked, ,Some Islamic Reports", pp. 56-57. Vezi Ei o altd traducere, in Zaehner,
Zuruan, p. 433: ,,Fiinfele luminii emanau frinfe ale luminii, qi toate erau

lnzestrate cu spirit, lumini gi autoritate: dar fiinla supremd al cirei nume

era Zurvan s-a indoit in privinla unui lucru, iar Ahriman [care esteJ Satana

a apdrut din aceastd indoiald. Unii spun cd n-a fost aEa, ci cd Marele Zurvan

a stat gi-a murmurat [rugiciuni] timp de [noud mii] noui. sute noudzeci qi
noui de ani ca sd poati avea un fiu; dar n-a avut niciunul. Atunci, a cugetat

qi gi-a spus in sine: "uPnoiactierecdfle0culime;eiaalr asta nu-i decAt un nimic": iar Ahriman
a apdrut din aceastd Ormuzd a apdrut din acea infelepciune.

$i amdndoi stdteau in acelagi pAntece, iar Ormuzd era mai aproape de poarta
de iegire: dar Ahriman a pldnuit in aga fel incAt a sfAEiat pdntecele maicii

sale qi a iegit afari inaintea lui qi a inqf[cat lumea [pdmdntul]. Se spune cd.
atunci cAnd a stat inaintea lui Zurvan Ei [Zurvan] l-a privit qi a vdzut tot
rdul, toatd ticdloqia gi coruplia din el, l-a detestat qi l-a blestemat gi l-a

alungat t...1. Unii dintre zurvanieni cred cd dintotdeauna a fost ceva rdu cu

Dumnezeu, fre un gAnd rdu, fie o coruptie rea, gi cd aceasta este originea

Satanei". Pentru analiz{, vezi ibidem, pp. 60-61, 270-27L,9i Shaked, Dualism

in Tfansformation, pp. 17-18. Pentru o traducere in limba francezd cu impor-
tante note de subsol, vezi traducerea lui Gimaret gi Monot mentionatd mai

sus. Vezi qi discu{iile lui Zaehner, The Dawn & Tbiliglfi, pp.272-214,217,

qi Bianchi, Selected Essoys, pp. 368-370, 382-389. Tlebuie menlionat faptul

cd o micd parte, chiar de la sfArqitul acestui fragment, i-a fost cunoscuti
intr-o traducere latind lui Franck gi a fost citati de el in Zo Kabbale ou Ia

philosophie religieuse des Hdbreux. p. 370, n. 3, dar n-a discutat problema indo-

ielii lui Zurvan sau a gAndului riu.

tra,o11ualag "C'H uI '*sIIorcS uururn$ oql ul sloquri(g s1r pue 1rrg,. ,uezlrp -
uI olSasFE os
r{Br{llfl '1uecol reur 'rS IzoA 'gzg-01,9 'dd ,sfossg papaps,rqcuegg !

'rrfdacuoc Fnop alaa urp .ro1a{ue8ro^rp alu oluole a?JBoJ rrfereduroc uzralgc ad 11
plezuq 'u€ru€AJnz rnplcudurr I€ oJapal ap plcund urp crue.rurnb mlnrusrlunp
1
e gluopnrd reru llnw aruproqe g 'r1*erer.re rrrnlrrrolrl aIB auoz e1p ug 16
I
sunrlgd n€ auorr?seoroz eloldacuoc tunc plBru lcedurr lsacv .gg-IA .dd .n1 .1ol
qap'ssuut1reJ.^tori=ar(y8foap'r1gaao-1u1gc1eLaqq1e'cpd4s7dgu"ar'(VnzqpJglBs6urIlIr)An'lJ.oIqoac.tlsoloJouB^rgn,Dl1€J$ocaprr{cCaopnonpg{u',9-€co6raqIu-olo€04^r6y€,I\.I.ss,.odnacd?q.r?snhoIuInsrr.plo1unouotlrtslru,Jsrt€z;1o.alros11altd1'l1lau^cpatuaaruopNea3lnspaoauqCJ€1 T
rnlnoN e.rdnse rA ecrue.rtunb rrJnl€.ralll erdnse ra lnlcedurr
ouolqs Bleurnfuoepprrace,e€us€aruueldl t
'nel B1 aJeolrraJor prual o ep pe8al pu€rJlsuoJoz I
-rnz ptrtat o ap pdnco as nu rSeq .(Ecr€rqa) ,g?,-gVZ.dd .(0102) XI-IIIA .Io^
BqIt'17ansJ3o1nl1'msL?7'lpZanoa41"9f^l8a-'arlL''ru(17lp6ooryuaVyq'g,y)r,"?atdqaavu8dlutdaVaoarIyy'lc.sgpuF'i,go.tr,rcrrpcgurgugr'1.uq,6pa.€'rgruaurngure1gnEneb-rp.rVcrnaoggl<1SeogrlTnnrpa.r.rudluursadlpOrpnlre,rcy'Bant,olrplnloc1a>r1atuaaseurf4orrIurfre:aJFe(l1prua.udncrrrrBtrnuureAJSanrnaqll,,lppoad,u)upueoreaalecn.r;ra1y,leds:clBge-ggaacL.rIqu1-rr1ognolOdgcJ..odIrdIBSSdd-s1aZ?,pn(u,69(dtrgg10rnt6bo0.lto63f27,cI"4.)
to sanDJ ,(.pa) rluo^\
'sBxoJ 'sllrH puBtr{c.ru quoN '.ssard Ieqll) swaluuay1?l\ug
-soIJBr{D 'H'f u! '*se,rrlcadsre4 nelq ,1ueru1q qBJoAaO rza^
:uururn$ lB urs{€nq..
'guuruu,r-rnz erfecqdxe pugldope rA praua8 ug gcrue.nunb pJnleJalrl ur usrlBnp
e.rdsaq '86-16 'dd '(0102 3uapra.I 'l11rg) zuunlv puo tqnca4 ,C1tstantun ytoa

mrAau71etuorgsruqocqgnq'HlrtuaoJuCa.Lil4na|BorIt1ucgg:,*0u9u;lrDursnl$loprcus€ DaS ppae arlJ,(.spa)JarozJ ruEqs
ursru€rrlseotog,,.uuurlfl
luarar rer :2, "u '69Z'd '(Zg6t 'e.rpuo1 .o8ecrq3 .ssar6 ,{lrsraarun o8^uoc{BrqEg)
'U'Ayperl 'II 'soap1 sna817ag lo ,Ctogstg y ,apBIIU .dd ,pop
{s€rJ Bocrrtr{i :69-19 ,V6 ,Z .u
aqJ ir,ouei(o1g 119-69 'dd '7t13121m1 q' umDe aqJ ,rauqaaz ig6
raU?O

'96 'dd '(696I 'srr€d) alrory ratrN Dl a7t sqtd s?rannor?p suanta?ssa sryrcg sa7
J'''''us"".oruuoaa1ae^pusr.lorr3arru1t-rtrrrn.1{orpagqgrugao-ptlesruypAuoJuued'Bqeulnu.Ieqrr:au2nrr,prSr1un7-nsg$u:lg$r"ga1rIc'ppZp'sdu-naugdeu{gr'(€ue?Isrqq9un'dsd6risd(uI:.a)6rs'cl(r6go9ll'ap-d199nov66atq'lt,.)us'adrsaglarqnduqb,lasgq.,u.(alo1.arrtrc;qe?9eD1tFz61arula)agsr1qa1"llrupoa.an,upyuttrg.oltouloluyd/alts\ulnurgo;o.a1nCgpr.gp,,-n,u:uaaglosucupulsrupauealD-pl€qgcrrrscgalll-ngptooagzqp.adsqJu.d71"fl
IS igpl-gfl 'dd rqasoapul'LVT-LEl'dd ,(ggOf ) 6"1otr,,utnyuauD$a& snpy

'"ue"rurn$ op s1rJcsnueur sap un su€p olrualraz oqli(tu u11,, ,pneqcr141 IJuaH .gI
'97-97"dd l.zet'
'-'IsrnrueruJewo€lsstduur).aruqpsrledaoqnxrgtsBuecDnmuallaIl1npFnuIlssxaaauJgl?aas3arrumdorsDsraoapqzpq.rDIlean[rl.co-'tpeuptduspusnoqrrd,vg,aa, nre"dbsgrsayoecuug,uCIaSc.nluIesdtrUdJlulaas.cdul.pou{ptl(Squt.qlgr6ao8lt3pusrrlznpse'rualrnaD.cgrusntpl.lnonuursrrnBesuC-rsl
srnasuad'1ouuotr11 ,{ng r* 172,-94 'Ig-09 .dd ."q"rodag crruelsl auros., ,po{€qs IzaA 'tI

'€lou ga.ruol€urln rA
runcard 'gVZ-gVZ'ggA 'dd '(096I) I1IAXTCC ,anb7otsv lournof .oua1uu,r-rnz
ausropzuru nraplsooqcueruuor.arerscsrolqpndo1F.rdnnopg"ru'1ro'ulugo71,4g1 Z.?(np,EZeVp -1Te?3,?o1'od1du,euoIontln€Vua.rlauurquarezTal
'rgel8ouour .g1

'19-6? 'dd ',,sauraq;, qsr/rraf pue u€ru€Jl orq1" .saur6 r$ .g61-961 .dd
{p'uurouarypon!Jqu1uoor€zlscaulao'4suleB^uurrlnszurutstnnr1lco.nupgr'zlfC,no'prsIuo"J'{daB6.rq'rdzsnstoolrqqzInno.l,wsgrang,ucJIrus-srIrug.rnalIs4rBd'ldosudJe.roq,zuus.ougraIZlnt1?nneg,1EntlZla,rpVuaaq.{p?eagrpe{-ASgzrglcI\zze.aJadaydA.?.,I1I

16 rn'rnyu vuNlcluo rs nuzsNr{n0 m.I vsuroNvc

98 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Y. Hoffman (etls.), ?ft.e Probletn of Euil and its Symbols in Jewislt an'd Ch'ristian

Ttadition (T. & T. Clark, Londra, New York, 2004), pp' 84-87'
16. Existi aici o oarecare ambiguitate: nu este intru totul clar dacd fiecdrei

persoane i-au fost date doui spirite, precum cele dou[ porniri din literatura
rabinicfl, sau dacd fiecare spirit este dat doar unei singure persoane' creAnd
dihotomia dintre frii luminii qi cei ai tenebrelor. Se pare cd ultima varianti

l7. este mai plauzibild. aceasti expresie, vezi Idel, Golem, p' 3ll; idem'

Mayah1. inrmito' Despre

1g. Lumea ingerilor, P. 158, n. 6. Study Edition, F. Garcia Martinez qi

III, tb-2i, The Dead. Sea ScroIIs.
e.j.C. tigcUelaar (ed. vEoilt.raI,dp.)p(.B7r4il-l7, 7E.Yeredzmi aqni sib, iCdaemmb,IrVid,ge1,6G-1r9a,npdpR' 7a8p-id79s,,
Michigan, UK 1997),
The Rute Scroll, pp. 91-92. Despre acest fragment, vezi Dimant, ,,Qumran
Sectarian Literature", in Stone (ed,'), Jewish Writings of the Second Temple
Period., p. 533; Shaked, ,,Qumran and lran", indeosebi pp' 434-435; Erder,
The Kaiaite Mourners, p. t47 ; Kister, ,,On Good and Evil", pp' 511-513; Eliade,
A Separate God, pp' 177-179; Levenson, Creation
Zalm.oris, p. 108; P6trement,
pp. 4l-42; sau Orlov, Darh Mirrors' p' 13'
and the Persistence of Euil,
Pentru conceptul de izvor asociat cu conceptul de generatie, ca surs6 a riului,
19.
vezi fragmentul cabalistic mult mai tdrziu al lui R. Yosef Alcastiel, pe care
il vom discuta inft'a, in capitolul 2.

20. 4, 4-5, The Rule Scroll, PP. 95-96.
2L Il, 19, ibident, p. 236.
22. 11, tl, ibidem, p. 231.

23. Despre acest nume pentru conducdtorul entitdlilor rele, vezi Ei Jubilee 18.9;
shlomo Pines, ,,The oath of the Physician", republicat in The collected works,
vol. IV, pp. 1?0-171; Philip Alexander,,,Demonology of the Deacl sea scrolls",

in P.W nittt, .1.C. Vanderkam (eds.), ?fre Dead Sea Scrolls Fifty Years After
(Brill, Leiclen, 1999), vol. II, pp. 341-344; Segal, The Booh of Jubilees, pp' 202-
210; qi Yoram Erder, ,,Prinlul nMastema' intr-o lucrare karaitd", Meggilot'

vol. I (2002), pp. 243-246 (ebraicd), precum Ei ident, Tlte Karaite Mourners,
pp. 145-148. Vezi qi Rosen-Zvi, Demonic Desires, pp' 55-56'
bergamentul rdzboiului Fiilor Luminiiimpotriua Fiilor Intunericului, ed.Yigael
24. Yadin (Bialik Institute, Ierusalim, 195?), p. 334 9i paralelele citate la p' 335

(ebraici).
25.Yezi studiul sdu,,Cfiteva caracteristici lexicale ale scrierilor de la Qumran",
io Pergamentele qumranice gi lumea lor, ed. M. Kister (Ierusalim, 2009), vol. II,

p. 568 (ebraici).
26. YeziKoirr:tlt, Angelologie und Daemonologie, qi in special shaul shaked, ,,Iranian

Influence on Judaism. First Century B.C.E. to Second Century C'E'"' in
WD. Davis qi L. Finkelstein (eds.), The Cambridge History of Judaism,

(Cambridge, 1984), vol. I, pp. 308-325; qi Richard N. Frye, ,,Qumran and Iran:
Neusner (ed.), christianity, Judaism and other
the state of studies", in J. for Morton Smith. at Sixty (Brill, Leiden,
Cults: Studies 1975)'
Greco-Rom.an
partea a III-a, pp. 167-173. Pentru un studiu al cercetdrii influentei iraniene
u.opru frgurii satanei, vezi Rivkah schaerf Kluger, Satan in the old Tbstarnent,
trad. de H. Nagel (Northwestern University Press, Evanston, 1967), pp' 151-
!62, care acceptd impactul iranian asupra catorva aspecte ale Satanei, dar
nu se ocup6 de versiunea zurvaniana a zoroastrismului. vezi 9i Kohut, Ange-
tologie uid Daemonologie, pp. 62-72, care afrrmi ci unele aspecte ale figurii
din conceptele lui Agromainus. Acest punct de vedere
satanei sunt derivate Theodor Gaster, ,,Satan", in G.A. Buttrick
a fost acceptat Ei de (ed')' The

Interpreteri Dictionary of tlrc Bible (Abingdon Press, New York, Nashville,

'uBA U! rAlUrIuaS BaTBSTFA €CsOAOrd arEC (rnlnrusrloCsp E FrBIC BCrlrJC O alsa
elseacv 'puesrod psrns o nc pcrruolod o €l gJaJar as SJoqzurC 'errg a.r1pc ap

rolruorrrap B purlrp ea.re1*eu o.rdsep gzealerlt orec 'Iosqns ap plou Eurrlln uI 'lt
'gp 'uu '8tI 'd 'n '1on 'sma1" aUi /o spua?a.l 'Ercqzurp JzoA 'qlas rn1 earal$eu

IS IaqV rnl Ea1.r€oru orlurp Epeorred ec gsualeful 'g'g nracDl e e.relard.lalur
o-rlurp auraold '1.It1Z ,DqqDA slsauaC IS 'qBI J1z'ue11a'nIarLagp,'goJlruInzaaLr
'0098I'ulru'7pgurIn'Nd 'tuotuap 'qonnle '{rualoqcs 13 ' Lg

nt1ny, 6o.tpr741 urp elaluaur8er; erlur.rd acrlqnd II nu Fs srcap e eree nrluad
ldeg 'pqecgrluaprau 'ruruoue Se.rpru un op rc 'Eol-IAX IB rnlnlocos erieuen urp
rr{rpe elaumd arlurp aun ug eesg8 os runc e|e nEny,|ntpt7,,g ap g1e8e1 o?sa nu
arfncsrp glseac€ qc pzeelueurn8re Ia 'ggg 'u '/6 'd '0I 'u uI rS 6 'd e1 'Surprru
?soc€ €l aruolrraJar aslJcsnuetu rS r;rnry.rpdr1 urp alncsounc olat€p aleol lerpnls
B orer '(pcrerqa) 19996 'urepsnrof Jo .{1rsrarrru11 1(orqaH 'etle1rcsrpy oyng
lalrDnae 76 ntsg 6otpry41 '.nqqy 6o;pt7l1 :nouaq|o ap lpunu alncsounc alnptatd
aatpnS?o lrFnn7 'e1nap sourv rnl e laJolcop ap gzq eluel.rodurr runc€ rza1'gg
'(PrrBrqa) 80I 'u 'Ig 'II '(196l '1u.ro1cop ap Rzal) uDrlits bata4'grty 7rc9
tur :a(gqrru€prqqap) rZqZv,''uU'V 'r1{c'1Boql r'n(69'g6Iru'ulrBq{eUsn:lZeIg) tu'ads'o1glt-so|cqltTsoo?unCtyr,q.lnmtaagf
Ir{cBIsI LI'd
'IaTrzV '('po)

''u0rtel'odqc'(g0rgzga,ll, '1opq:1eH Ernlerolrl 16 6e.rprru lsace orlurp alllplr-uge erdsaq
'snrulr^) raqng ouolqg 'pe 'noJ qobaT qsotplr,t/ 'razorlg uoq
q€F\L 'U BI Borocnpo.rlur toqng ourolqs rS ure1s.rouue141 'y 'urelsdg ureqerqv .gg
'lerudas gle8rlsa,rur arnqa.rl arec

a'6u9n6rl'sdar's{cuoorlocuagttrau4erEu€lrsqBtoasJqBy'e'pueprlrl$se\ozJao1z'qp6iZu'eJn(lpprrlpoupapryurr'9o,J6 o Icr€ glsrxo pceq 'tg
'nldruaxe ap {lzo1

',(oJeorrolu€ alasrns r$ gcgoso4 BI€qBC arlurp

apfglruge erdsaq" '6 1n1o1rdec u!'D,4u1rS rzerl 'eluruug reur leuor{uoru rue runc
e$e 'nazaurun( 1nI Ie $ 1Iao'pggnu'dlsrex1a arzrg? Eolelrqcpuv ulp eurlSarc-oepnr
'eauauras€ oO 'l,g 'd '(61,6I 'uolocuud
olasrns u3 ec eundnse.rd

'sorras ue8urllog) uolv tzay'nozautunq rnl I€ a'reru reru InU EJa BuBIBS
npa'nccNoullaug'p8arzup0aBrgI^qac'dlJ1gs3'rslrSpt€xoaod'trn8uu5un1I'nucgo1g78ruSII''apae'UdpcIe'rlfBu''l(ClegCgul,'rISu6SnfelllD:r'BI;uglopl'Zsfpco.rr{'ocdl'qVsT.€'aeuu'11luelpoFnq.rBurdgson.dr)ratog1Bscus:nurctproa3l€lasuCrllnu-u1olDcI?,'tZ'.JpB9'sgnl1uTIfrIorE:1Onr3Cnp-gtr1ooamurrtfomiEeolar1prp1ouunVarrDrl1clt$doJr 'gt
olso '€u€l€S rS snsl gcgruosred o urnc eSu 'rusgu11Serc ug np.r 16 ourq orlurp
Eaunrzrrs '0ZI-9B 'dd 'stottt7ttr tltoq 'to1tg runc€ rzo1 'gg 'd 'aug aqj puD oW
a'?qI l''uuaISppt6ISI ''d80'IIII'd'1'sotrx'po1tuo1aaotgp'aalpuBFIItgltD:rgqaglp'rdnt'Dpora7ylraaqpto?!parn1$1 IzaA 'At
't'ouef,oX,S IzoA'Ig

'uruqg-e;,
'eg1 '1 'Totaaqa1'gJ 'Ot
'76I '99I 'dd '1 1o.t 'saEog atlg 'qc€qrg 13 pan 'q6I 'g9I 'dd
'16961 'ouelrl4l 'Qqcrv e1 lecrlqndall a8o1o1g?uo1 ap arloryqDaorl 'qe,ra,qcg
osrotr\l 'W r* iatSo1ouotuaDe pun a6o1oTa?tty'?nqox :€III J 'tun1osa4 'gJ TzaL'62
'Z6I-16I 'dd 'tIt '1ot,'p|onarpatu X,rlorqa prn?Drairl ap !pn$'BurqS-€J :(gcrBrqo)
ZrI-gZI 'dd '(9002) UI 'Io^ '1o11tq8aptr ',,t1seuey41 lBrsotr ap uaunrfou :efuezror4
e1 uerun$ BI oO" '4cu141 laueuep i9LI-LLI 'Lgl-TVT 'dd '(ggOt 'rleuurcurg
'ssord aCqnJH')!rasspalouqscneo6alqu8orgrztouangtlclso;aaul.maoqpi tpr uapfDqrpDroXJauqD1lrntr?ocparsgalU(6J9:6u1ot'eurnp$uolol
umne

',(rerqrl lsolA pue Iseg.) rus'tolDN pup sllolcs uDap?tf aqJ \apot6 IIBIJBN \zoy 'gZ

'?6-86 'dd

'arusttntt7stttlg-ogpnpnpat8olo?Il;'n.ol?rluugrn1erurdo'nldruexeep'agsa€lseocv'l,Z
'gL-qL'dd'U1IW lF1maf u1 salpnis 'seqarl 13 lzen 'gII 'd
'satrsaq cluoluae 'r^Z-uosog igV- 29 'dd'(ZL6T) ZZT 'lo^'glorlcs11asap ualps'tpuol
ualpslnae np 1Jt.tr1csya7 ',,ueturn$ t'uCo4suquoofgJorSruVna3Lre'g; ZaZql
-ua&ny41 eerq;," 'pa{€qs InBTIS 'pla$uoar9 ur spro A
'(Z96I
uBruBrI 'd

66 rn'InYUVSNICIUO Is nSZSNTInO In'MUIONVC