Moshe, Idel - Raul primordial in Cabala

Capitolul 3

Privaliunea ipostaticd precede

existen!a

Dumnezeul atotcuprinzitor in iudaismul antic
gi in mdrturia lui R. Iacov ben Reuven

lntr-o serie de texte care au fost discutate in studii disparate, tema
Dumnezeului atotcuprinzdtor apare ca un teologem evreiesc din Anti-
chitate pAni in Evul Mediul. Este o chestiune foarte complexi gi
vasti, care nu constituie totuEi decdt o mici parte din diversele viziuni
teologice existente in iudaism in acea lungi perioadi, qi ne vom ocupa
de ea intr-un studiu separat, ce se va extinde gi asupra cAtorva dintre
discutiile de mai jos. Totugi, disculiile antice gi cele de la sfdrqitul
Antichitdfii despre Dumnezeul atotcuprinzitor nu abordeazi in mod
specific chestiunea riului gi de aceea nu le vom studia in acest context.
Conceptual vorbind, natura atotcuprinzitoare a lui Dumnezeu, care
presupune includerea totalitdtii, este o temi ce implicd prezenla riului

in sAnul divinitilii ca totalitate, motiv pentru care aceasti temi
cuprinzdtoare va fi abordatd in repetate rdnduri mai jos, numai in
misura in care este vorba despre unele texte medievale gi de la

inceputul epocii moderne. Aceasti viziune atotcuprinzitoare implici
o depersonalizare a conceptului de divinitate, degi ea apare in unele
cazuri impreund cu abord[ri mult mai personale gi antropomorfe.

findnd cont de prezenla simultan[ gi, dupi plrerea mea, indepen-
denti a anumitor motive (ce vor fi discutate mai jos) atdt in Cabala
timpurie, cAt gi in primele faze ale gdnditorilor evrei din secolele
al XIIJea gi al XIII-lea cunosculi in sudul Germaniei sub numele de
hasizi agkenazi, presupunerea mea este ci primii cabaliqti au moqtenit
o traditie evreiascd. mult mai veche, impirtiqitd gi de autorii aqkenazi.
Aceasta este o chestiune interesanti in sine, ce meriti a fi discutatd

mai detaliat in altd parte, in contextul surselor Cabalei, dar pAnd

atunci ne vom referi pe scurt la aceasth tradilie comund, in paginile
ce vor urma,

O anumiti viziune teologici ce poate fr relevanti pentru discufiile

subsecvente provine din nou dintr-o sursd creEtin5, dar de data aceasta

es runc BSE 'snlnud rnl Brirzod E+uazard B ruluad JDSJa,-oq $ {a,C-oq E

rcrurqa rruerrrJol BI nou u1p a8.rnca.r 'uruedg uI Eal-AIX IB Inlnloces e
plndecul u1 ar{ue.rc ap a.ralnd purld ug B.re 15 pTIopBII€A ep osuoJ[S
e
ap alerunu lpnl E a.rec 'so8.rng uTp JoUAV 'uqelec lrgeluoc un 'sns P
ruur luuoriuau snlnud rn1 rnp{unue B pcrerqa eunrsJal F1IE o-J?uI
'IelEq€C Elrolsr urp alaadsu rolrunu€ u ari8al P.I

-efug pnou o n.rluad plueqrodun alse ElBp reJgc B eunrzrl o ppaga.r Be 1!
ri plrcqdxe e+ruoJ g e a.red FrI TliplluT^rp Inugs uI mlnpr ufueze.rd o
16 erapur.rdnc?olu 'lIurJuI arlul Frn?pEa1 glsueay 'plFlodoap rnlng.r ri e
Bc plepolol srJcsop 'nezeuurnq rn1
mleurq p .rolpuliuoc 16 lrugur u e
-t
ereolpzuudnclolu IIJqBU ezalodr alse sof rutu lurpaur elelncsrp II JoA ec
epunrzll mluad gluugodurl '€xopopo Fueruueerle arfrzod o ?lroga.r nu el
eunrzrA Bouaruose o.rer 'u{ue8uguoc 16 gcrSololuo €alulrsacau prrulodoep
P:
Flslxaoc urlrp rnlnruauop Inugs uI'laJlsv'alua8urluoc 1de.rp'raiuelsrxe Bl

el" nueruop elIBIaIec a1eo1 16 tesecau 1da.rp 'ur.up 1nrueruop eJlul ul

ulicuqsrp €ecpJ IU 'resecau purg Ec lndacuoa BJe nezeuurn6l ruunu rcpc Pr
'?uprlp BJaJs nc ariule.r uI Frlur nu aldeauoa olsoce uurulnsnu rnlnJos
-o11I Fure?srs ug 'sns IBur op rnpluaur8erJ JBJ1'uoa 'gsu1 'relua8urluoc rrl
16 arusacau $plgua ap aguo8elec BI eJrArJd nc ueruuocrlu eJepal ap
lcund Inlncsounc aulq opouo.r gs ered rlJurluoc ap eqce.red Enop V EJ
'elulrpqrsod ri g{uelsrxa ed plppac 'ng.r 16 aurq ap elaldacuoa ed gluzuq '1:

eun :g{plruhrp Inugs uI gzeelrrep es arec EIBnp eiualsrxe o nrJcsep p(
ec aldacuoa ep rJn?os gnop JopeJAa arnqrJlu e1 ur16e.ra Flsruolod In
'nti"E" relsecu plndecuS e1 'aluruug ruur luuoriueru e?se snlnBd lsocv
'rEIE.ro gcpralod o-rlurp eped aaeJ nu r€ 'snlned alunu ad 'urnce pugd AJ
BC
lecgr?uepreu Jo+n€ un-J+urp aJoJnpEJl o alsa pluaur8ur; gc e.red ag
IU
'rle uI elgelnlsgps lnpg '1ng.r eceg 'le U rB oulcrro
rA
'Brrourc gc€p rBI 'In?U $ alourg 'rrdlcu1.rd ?nop plsrxo nozoutun6l uI pc -I?
BU
perc ra '..ro1 .roleluvrnc 1yrr.r1od .rerqc rS ["'] alourq 16 ec 1a; B[ Inqr plsrxo
Ig ug IS '19 ug luns 116.r91s 16 lndecug nB ar€c eprnrrnl a1eo1 '1r6.rgys rcru

'lndecug erB nu Ig aa aruar^ ep 'gc eunds as '11nru IBur IS 'e1e.r ep"rn.rcnl [r*]
gzaeato 19 'aunq alrrnrcnl qzeaalc runt rerucolul 'lnlol BzBeaJc 1* glsue 1g
ec oruorA ep 'ec eunds es snld uJ '€lsrxo B ep BelBlrlrqrso4 16 In?uolsrxg

luns erer 'lnpg IS olaulg 'gdlcur.rd gnop lg uI laJls€ Elslxg 'B?srxa B op
IIiglIIIqIsod e $ pplualsrxg el.ro8alsc u[ pUB os Ig Ec rA 'e1e11.ror.re1ue
pJqI rolro?uu '1n1o1 Vzeoalc rS glsrxa oJEc Inozaurunq a?se Ig Fc paJc
16 'nazeutunq uJ lBrE^apB na parc IIor a qc 11116 Cs alnqarl hgrepe-.r1u1

:p6e1e.rr'e rrcT?sltu llrol?larrer arlpc ap FlBlrasqoou lnrorl
E erer tola.r,re rar8olo4 B oJolJcsap BaraolgrrrJn snlned arrrnuu rnun
arnqlrlu II '0ZIT rnlnu€ prnf ug pqeqord IBur lac 'eruocseg nes46
eruudg uI Jo+rJoUuI BoI-IfX IB IncBaA urp ?srualod un 'ua,rnag uoq
'U'gcrerqa uI esrJrs eluenuur ri
^'golcru€aI lnc erfuele elrpugdsp.r rcrurelod raun lruolnv
psul sEJlB II ?s pJFJ 'rn1np.r u p6a1e.r,re rrunlzra uiuel

-srxa plsele arec 16 EcsBraJAe e+JBc o-Jlu! pl€Aresuor erJnppru o-rlurp

rer viNsJsrxs Yoscsud YcrrvJsodr vsNnriv^rud

I52 TREI TIPI,JRI DE RAU PRIMORDTAL

gisegte ea in cartea lui R. Iacov ben ReuvenT. Vedem de aici ci aceasti
carte a lui R. Iacov era cunoscuti in anumite cercuri din Castilia la

inceputul secolului al XtrVlea. Aqa cum a demonstrat A. Farber-Ginat,

categoriile avicenniene inspiraseri unele idei cabaliste despre riu ca

parte integranti a existenlei, inci de la apari,tia primei creaturi care

include tot ceea ce a fost creats. Pe de altd parte, categoriile binelui gi

riului ca douh principii - autorul lutilizeazi termenul ebraic 'iqqarim -

existente induntrul domeniului divin par sI reflecte un tip de argu-
mentalie care este totugi total diferiti de gAndirea avicenniani, la
fel cum este striind gi de viziunile neoplatoniciene, lisdnd deoparte
neopitagorismul. Fie ca sursd a binelui qi riului, fie ca entitate neli-
mitati care cuprinde totul, inclusiv binele gi riul, o viziune despre
Dumnezeu atribuiti evreilor este inleleasi ca inglobdnd cele doud
principii opuse, ceea ce implicd o existenli primordiali a riului.

Fragmentul de mai sus fusese citat de R. Iacov ben Reuven in
numele unui cregtin care il atribuie evreilor numai pentru a-i respinge
continutul. RecurgAnd la un mod filosofic de argumentafie, autorul

combate soliditatea teologici a acestor teoriie. Se poate pune intreba-

rea, ca gi in cazul fragmentului lui Agobard citat mai sus, daci aceste
mirturii reflecti intr-adevdr niqte conceplii adoptate de anumiti autori

evrei. Este difrcil sd validim acuratelea acestor atribuiri, dar, in spi-
ritul anumitor studii moderne, indeosebi al scrierilor lui Saul Lieber-
mannro, pare ci ar fi mai plauzibil s[ presupunem existenla in rdndul

evreilor a unor idei care nu ficeau parte dintr-un consens, qi cu atAt

mai mult in cazul de fa!i, dupi cum vom vedea imediat mai jos, c6,

incep6nd din secolul al XIII-lea, idei similare erau intr-adevir expri-

mate intr-o mu$ime de scrieri evreieqti. Faptul ci R. Iacov, frind
probabil din Gasconia, ar fi putut cunoaqte un creqtin din aceasti

zoni care ar fr reflectat anumite viziuni ale unor evrei mai vechi,
continuatori ai tradifiilor a eiror existenli e atestatd de Agobard ln
Lyon, este o ipotezi pe care nu o pot demonstra concludent prin
informaliile pe care le am. Totuqi, pentru ci R. Iacov Ben Reuven a
scris inainte de ernergenla literaturii cabalistice, intr-o zon[ destul
de apropiati de centrele in care aceasti literaturi a frcut primii ei

pagi, aceasta nu este, desigur, o intAmplare. Ea poate atesta faptul

ch teoriile despre riu ca existent iniuntrul sferei divine nu au fost

de origine gnosticd, nici vreo invenlie a primilor cabaligti.

Se cuvine si subliniem ci cele trei texte principale invocate mai

sus, care trateazh despre conceplii evreiegti: Agobard, tratatele pseudo-

clementine gi mirturia ltri ben Reuven referitoare la o afirmalie creg-

tini despre viziunile evreilor, au fost conservate in scrieri neevreiegti.
tinAnd cont de faptul ci cele trei texte sunt total independente, nu
avem niciun motiv sd presupunem ci a fost vorba despre o tradifie
unicd ce ar fi reverberat de-a lungul secolelor, ci mai degrabi ci cele

trei fragnente reflecti variante ale unei credinle adoptate de anumi$i

un op slftrlrd g ?od oc aiB}1uo?od arrrroJ ap nruouop FSartuI BI IBIo trp

-ads ug os-npuFaJal '*auntieAr.rd" ',,piurgau" guureesug srsaJaSs' .as nd alac
agIp
eazluelldsuorderlueo11adengesugF'ellelclueralsarpopIiFe+uI+nuoc€uo11o,g1cuqoeeloluls.rlrepdeBsegrrpluogd8 ea ,aurarp
,g.ra;e.r nu t
ug
nopzusrslne'uueeaou?lngurn{'uq'r,prIFBrudururnoSlEqEInruosJsoeEJlJa'aErusunralo.rlueucIur,Ee,zcaBgcooqIsnaoJlolaglpsrrua:ensrfIacpcuI.zarl$csrqzltugrJ?o.ruJonulesosC,asat.osa.acrdtqaalesl 'T164

-o?srJuoou Frpla.rd.ralur op au.roJ alosJalrp opuacsueJl e.ruc na.reldupu -6er
ep e1-rudu dq un a+sa Blsacv 'lIrFB?s rnlnrollpug8 eliualur ap llroJlp -opn
1nlol nc elsa purudxa eI oJBc Jol{uarrrJal ro emqIJ}B Ir aJBc ed lnsuas
r6ap 'acrlalolsrJB cglceds luns aJBc aldecuoa re.r1 luldopu nu rcr8.lnal lEur
-ocrJosool rllSqeqec'FIBJ op Inparqns elAarrr.rd oc Eooc ug ,r6n1o;, .srarunl
ardsap EcIIalolsIJB BauRrzrA lgcap lpru reru llnru ,rcr3.rna1-ocgoscr5l r$11 ?soJ
-BqEc lrurlrd ap ale.roqula aruq alrtunue n.rluad erfe"rldsur ap ppllduc
EsJns o ornlllsuoc aualcluoleldoeu rA euaTrruol?Id ele.ruoazr ,p.reua8 ug Inld

RuBlB+ec-I€suaaord upqe3 TA I

p'11ip11pa"r Inlsi
EU
Ia^Tu lluul rurrr lao urp pugzurcsap Br rnlngJ u elrcrldxe aFBoJ rlJoal ulrd
gala1cu6ena1eeu1niu6uaup8+arBaraurBcrappolaurg.uroqusdnou-laJgluua3g$cr'gzrpcoadgrudFuu?rrIulBanosuu,lpucBaE?asonVseog.legruiegol8Bga?umuanluurBsouanuu1lnp"rlnfpe?unqrF€ardpo
ap pur.roJ o nu JEr '.rnazauurn6 olsa arac Fuoleurerrn8 BI ap pupa^ uIp

-o.rd '1n1npola+ul sns ap osFusuurl uc aseleiug +uns InBr 16 aleurg 'Ftc

lflr'ur pu' os PlSB

l-arec Inun PUIE
ronc1reo.rrdlcnsseca'p1eB"lnsrx"o:t3p1a1p'ilXdu""g"1lu$eTpJrAXo: ;J?t:."Pd:ff$
-ud
Jesorou pour uI rcop 'Fc
eu!^aq 'e.r$ nu Ia epun op 'er€olpcarl ollapl r* cnpo.rd as ec apunrfou ,1npl
eleurq ['Bm.rlnns?ecuerlaslwndBe.r-drnas.ere?ccnrprnBl ]ur;nrdlnes.erdonpse.rol1rezuo.qroorlrsn8Buonreraodlpe.roF1t1sulox.gg 1918
1*
16 gflu4l INP

:agcs rode ler 'ulsaau ad ezueula,l"n6 aI-;laolqJ1rB1uapoud,rgsn8r1pnlrpu.raeq1poe1l,auurrrs,.reluoapr.lrm-eXdna1spe 'roq
EAac orrcsap E"r.rusetrt uql uurrruoleldoeu
Inlnlocas Blzn1upuy uJ .rolror^a pqeqo"rd -Ids
eluepuedepug arrrlepcbds asrns uJ nulsrxa ,aunr{u,rFrd uc es urfucglu
-uras El oJBolI,raJaJ ouarcruo?eldoeu epridacuoc ep alIJaJIp ,nu.r aldsap Fol
alrlroq pc zoruqqns ps uri'acrlsquqea ala1xq EpJoqB E ap eluwuJ
'rpnls alacB a+sa
ug gluzrnda ?soJ E nu rnlnpJ Burol pcup .rerqc ,r.rnpug.r a1e1ada.r u3 -€q
ri elucqqnd lsoJ nB sof reur lerpour
alBzIIBuB rrcqsFu rrJolp+ocJac ep eletr15au l"sltoaJ rol al arec ad e1a1xa1 IruO
'r16ara.rae nB rcre aleuo$uaur eEtn

grnppur ap Fndrl ra4 alac FoEO 'nur 16 nazauurn6l ar?urp erfula.r e1 "!:
eraollraJeJ giurpa.rc 'elocas Jollnur p8unl E-ap lrpi allraJlp u! rarAa
uno

a.rd

-IIOT

olJE

BI .
-n5r

-uI

$

AJE

BCr

t?eu

3I

ElS

89r ViNU,ISrXS yCqsOUd YCIJVJSOdT VSNnrivAIUd

154 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

anumit substrat. in unele dintre fragmentele care au adoptat aceste

concepte aristotelice este evidentd gi tema trecerii de la poten,ti la act.

in tradiliile aristotelice gi neoaristotelice, cei trei termeni menlio-
nali mai sus ca un intreg nu au primit un statut ipostatic, aqa cum
se int6mpl6 in teosofra cabalistici, unde ei trec printr-o puternici

schimbare conceptualdls. lnsd., cel pulin in ce priveqte hyle, interpre-

tarea maniheisti ii oferea un rol mitic, foarte ipostatic, o paraleli la
rolul jucat de Ahriman in formele zoroastriene de dualisml6. Mani-

heiqtii persani recurgeau in mod explicit, in acest context, la numele

de AhrimanlT. De altfel, o identificare a materiei cu rdul este evidenti

gi la Plotinrs qi in unele surse medievalere, degi e departe de a fi un

principiu sau o putere primordiali, ca in maniheism. Acest punct de

vedere, maniheist sau plotinian, presupune un tip concomitent de pola-

ritate durabili, contrar celei efemere, caracteristici anumitor discutii
citate mai sus din midragul Genesis Rabba', precum si anumitor
disculii din Zohar. Situalia este diferiti in neoplatonismul evreiesc,

mai cu seami in cel al lui R. Ilhak Israeli gi cel al lui R. $lomo ibn
Gabirol (Avicebrol). Acesta din urmi presupunea existenla unei forme

universale cereEti qi a unei hyle universale, care ar fi existat la inceput

separat, iar apoi ar fi fost unite prin voinla divini20.

Conceptul d,e hyle a fost puternic asociat in fizica lui Aristotel cu

steresis sau privaliunea. in ebraica medievali, conceptul de priva,tiune

a fost tradus prin divergi termeni, precum he'eder, care este mai

comun, 'efesz| san'afisahz2 gi, mai rar, prin 'Ayir'" - care ar trebui

tradus literal ca ,nimic". Termenul 'efes a fost utilizat intr-o intere-
santi disculie a Iui Bar Hiyya, care descria facerea lumii printr-o

reunire a formei qi materiei, dupd ce sferesis a fost eliminatd, toate

acestea in contextul gdndirii divine pureza. Totuqi, spre deosebire de
interpretarea teosofici dati de primii cabaligti acestor termeni, ca

rmeafei rjiorisIainpraocceesstecianptriatodliv*i,nBea-r interpretare despre care vom discuta
crealia
lltyya insugi discuti despre

lumii extradivine, o diferenfi care schimbi radical conlinutul acestor

concepte, aga cum au subliniat pertinent G. Scholem, Isaiah Tishby,

Georges Vajda, Efrayim Gottlieb, Gabrielle Sed-Rajna qi Jonathan

V. Dauber, o chestiune asupra cireia vom reveni, cu unele detalii,

mai jos.

Diferitele curente ale Cabalei care au inflorit in a doua treime a

veacului aI XIIIlea in oraqul Gerona din Catalonia s-au bucurat de

o atenlie speciali in cercetarea modernizs. Ipoteza de bazi a majori-

tilii cercetdtorilor din acest domeniu a fost aceea cd toli cabaliqtii

activi in acest oraq aparlineau aceleiaqi qcoli de Cabala26. Prin urmare,

scrierile lor au fost analizate compardndu-le unele cu altele, cercetitorii

Iisdndu-se ghidali de ipoteza cd acelagi sistem teosofrc a stat labaza

diverselor scrieri cabalistice. Insi, dupl pdrerea mea, este foarte plau-

zibil faptul ci ar trebui si distingem aici intre doui mari gcoli: una

r.roeun 'a1ezqr1n lsoJ nB elxe? e?secv 'elrec ErurJd ug a1ue1sffie e?ueru EUn
-alo BI nee8.rnca.r gulrn urp Bo?sacu oJlurp aloun '*g?a?|oa.tg Dartst;.olsl -nEI
Eze
DI aflroluauoS # pr!4a nJag el alrrru+uauoa :Inqro >1uqi1 'g ed
Ilrol
luaprlo pour uJ pzearuJn IJ olo IJnzBc olsocu uJ rur 'uuorap uI alu?
toJB
-uaza.rde.r aulq Eauaruose ap luns oJeralrl r.rnuaE Enop alIB 'sn1d u1
m-sn1sulIsneuuurruodpulrdauluroacxalsoJpJApopaBru-Jclue(JsueonJAeQrnrrnarbJgsnou6'eozquaruApoo."creaB8lI-I'aUIXlruma1le?nulIunecutuBooerciArieuuurrppr IlT6II
-Iro!t
'so[ reur ?Brpeurl BIEJI ruol eI eJEa ad elalcarqns oJBo :elso EaJBqoJluI
'stetzg 'U InI Ie anpnlalvl n1apua?al InlrvryalaoC uJ lualsua funuJ aP l
un ap luJoqoJoc e+so eJBc 'ngs rnln.rlsouru alaurnu ug luaur8u{ 1.rncs Eau
IIB un Ezea+rc'u.rcy urp ryqil 'U 'ngs lnue.rodualuo3 'qF ua+oso suas
un urfuoc oJBc alolurlnc BI pnurl€;, e.rdsap nps InlJBluoruoa uJ arznle 'IIIe1
BacpJ prAEO uag'gZgT uI Errcs arec 'uoeg uql rua$ 'U ml lr^rrlod uEql
'unuglnfuod ??p crurqEJ rnlnldacuoc u a.rule.rdralur^ooJeesp8 osrrsnu?ru
es 'r(qq

a?nunue uI JEr 'rrecrurqe.r elepue8el urp alcorqns qzea1;er+ ac oluaw JO1S

-Eu.r; ngs mlncrunq olatunu uJ Blrr 'plrre6 ueq ruuqurqv InI plodeu er{ue
'pTneq uaq .ra6y 'U 'osncpJ o '>Ier{|I uoq urerlerqv 'U 'nes lmcos .rurqc 3ln3
pquqold 16 'apua8el olsace ufep asuluauoc prAEO uaq rueqerqv 'U EC .

'g.rnppru olrunu€ gdnq 'pcr1s{€qeJ gpoa6 plseacu uI aslJcs alatuud op a.
luns nu lr.rBluouroc alsacB PsuI 'nEJ e1 16 p.raJa.r as aJBc 'eluuop.roqns
rrJlarurse llrunu rrru oc eeac a.rdsep puglurl acrurqeJ .rolepue8el ap alE0
ap up1eldle1ur rsp8 uI
rA ecllqrq JolalasJeA e.rr,rgd nc rrJB+ualuoc r1u6eulnrdnclerr.rud+u'1aaur.orzcyo'?useTcnuI o-rlq
'|jl?!JacD[ In?xo+ u1 I; -eJe

'19+u1p 1ec ad ?1nur ?BzEq 'lIBIpIoc 'Buoreg urp Brzg 'U TnI IE Inun :ocrp rnqaJ
-nrulul alepua8el a.rdsap alrrJuluouoc :BIIB op Eun a1u8a1 sugrls +uns
e.rec u{rzoduoc pnop urp uuro.rd eunrfces p?seoce urp ale?Blrc oJ+ulp I€UI
eunri
al1ntu :ar€ra?q ag"rnuaE ap puguri aunrlsoqc o nc decug ps lrop sV
nc I
nu-r r4frpquc 'epuorirperr ermuroJ *, t"""nJtil"J ffirut:-Till;
ezeua8olnu uTp pzBJ o nr ecBJ E-op pug^B uc 'niglrurrrrp rnlnruouop lnda
psur.rdnc urp Insocord q
1e1ue1dsuer1 ne-l oruc 'r16rpquc ep salaiug AIIIJ
.rup 's?sa"{a?s Bcrlalo+slJe BI Jo+IJeJoJ uc seleiug
BJo '- utto,-ata 6at uql
rersa.rdxa e e1.red - u1tn, Fcr€rqa v!'fq?u 1nueurre? tet'o1tt1tu )ca vleelc
lsoJ B Berunl pc ezelodl ep 'r16are.r,re rJncJec esuoJerunu ug 'g1e1rpce; 'csor€
?soJ E ocrlo+o?srJe .roleldacuoc ea.reldopu pc zarurlqns gs rur-rfalrur JOIrU
-Jad 'PIBIIB+ap IBru ezrlBve o uJuJ ?lrsaceu EruoIBlBc uI +rerqns ml
-soce olp eqcedsu elrlunue pc a.rud es 'r6n1o;, 'rspuulelec 16 o.gpsuarro.rd nincr
BIBqBC uy 13 u4tqog r.a1u;r.;c uI gcrpe 'er.rndurrl EI€qBC uI rnln?r ueu€
-Fo T6 Ernlau ap a1e8e1 eleurelqo"rd ep ufep lednco nu-s rTro?p?ocroC -u1od
'szrolpruJn 1n1o1rdec urol
uJ Blncsrp aJBt e.rdsap 'eur.rp rpre8u.rle.r aP l
Iouool 1nlxeluor uI lurproruFd pgr ezea+er1 Balrop IE Tcpc 'Igtulp
un$
rnlac upoc6 op reurnu udnco ruol eu IoIV 'laTnl .roplodrasrp u rS lapru
-BurqBN) uBrurIBN uaq grlso6 'U Tnl B EIIBI€oo 'res rrlodrcsrp na InqJO Flue
)teqil 'U nps mlnrJ E 16 se"rgpbsod urp pr^BO uoq ruur{Brqy 'U InI E alour

.TUB}

€I FI

-e.rfu

Fclur
urnc
-orfui
'lcB

alsea

99r V.f,NgrSrXq YCSCSUd YCIMSOdI vSNnriVArUd

156 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

gregit utilizate sau utilizate chiar abuziv, pentru a descrie un scenariu

de descendenli din puterile divine, al ciror tip inilial de existenti

rezida intr-un intuneric gi un haos care inglobau totul qi care, treptat,
au devenit distincte, s-au separat qi au creat o structuri speciali,

cea sefrroticd, imaginati a avea o intruchipare antropomorfi qi totuqi

spiritual5, o formi de anatomie divin6, care funcfiona, frziologic, ca

un cuplu de puteri masculin-feminin, pentru a produce un rod: lumea,

dar mai ales sufletele umane38. Din acest punct de vedere, teosofia

cabalistici reflecti axiologia biblici gi rabinici, ce concepea procrealia

ca pe un ideal foarte important:re gi care privea tranzilia de la stadiul

primitiv, haotic, la unul diferenfiat, adicl la structurile acestei lumi,

culminAnd cu imperativul de a procrea la sfdrqitul cosmogoniei, ca
pe o dezvoltare pozitivelO. O posibil[ lecturi a relatirii crealiei din

Facerea 1 este o serie de evenimente care incepe cu instaurarea ordinii
drept creafie, lavansAnd] pAnI la procreafie. intr-un fel, inveliqul,
coaja existenti in lumea superioari, precedi fructul in expansiunea

inferioari a domeniului sefirotic. Degi R. I,thak Sagi-Nahor, R. Ezra
qi R. Azriel nu au utilizat niciodatl aforismul potrivit ciruia coaja

precedi fructul, se pare ci l-au considerat totugi ca pe un principiu,

indeosebi ultimul dintre ei, astfel incdt acesta ar trebui luat in serios

in orice incercare de a schila o imagine a gdndirii lor. Procesele de

diferenliere includ o anumiti form[ de respingere sau de refuz, in

virtutea elementelor sumbre existente la nivelurile superioare ale

procesului crealiei, care corespund menlionirii lui Tohu, Bohu, tene-

brelor gi a lui tehom. in primele versete ale Facerii. Aici, riul este

identificat uneori cu acele elernente. Logica sistemelor ce urmeazi a

fr descrise mai jos este aceea ci cel mai inalt nu este in mod necesar

cEdi ccielema aaicbtuuanli,zieaarzddifpeoretennlieliraeluarei satsecuunnsem, oidn superior de existenfi,
compara,tie cu forma

indistincti de existen,t6. Aceasti abordare se conformeazl deopotrivd

accentului biblic pe actele divine de separare, care sunt formative gi

decisive in primul capitol al Facerii. Un atare tip de explicalie a

forlei de intelegere a sistemului emanalional in Cabala timpurie con-

trazice deopotrivi abordarea gnostici qi pe cea neoplatoniciani, doui

tendinle considerate de cercetitori ca fiind bazele conceptuale ale

primei Cabaleal. Voi incepe analiza cu cei doi discipoli ai lui R. Ilhak

Orbul, R. Ezra gi R. Azriel, chci scrierile lor sunt mai voluminoase

qi mai pulin compacte qi enigmatice, ca si revin apoi la sursa gdndirii

lor in cAteva discufii ale maestrului lor.
Conform lui R. Ezra din Gerona42, o frguri principali in faza mai

tdrzie a Cabalei geroneze, ha.uaiot, un termen ciruia este difrcil sd-i
dim o traducere precisi si care se referi, dupd pdrerea mea, la o

formi de entiti{i sau existenle43 ce se afli deja in cele mai inalte

sefirot,

llrodocB Bra ac sooc gulrunl BI acnpa"'s 'Io{qlg € '(rl"u) (grqurn op ,r al[Brrl

pcs€orrgruo.t BoumsroA ul OBI

'co1 a.ru 'Totoaoq lJoaun olilunrr'aulalur aurlrp Folnd "roun Baunrsuud }PS
-xg'oslo?Dnor1 ru1ued crlsrle+cuJuc a?sa FruJn uip ulsace ruurnu 16ep IBIU
'1n1a66od7tt1- 1n^Iluelsqns rer 'g$6, aXsa Furcpppr plIBIEac lcrlo.rges
IIJIP
Inrueprs 'saco.rd rn?saJe Inlullnza.r I$ +gc 'rrumsuudxa pseco.rd 1g1u asEo
puglcoga.r 'oorfuuuruo" 'lnlllv, lnArlu€lsqns lu"reueE € aJBc '72g, epse
alpusuuJl o e nrluad F+EzrlHn Funluoc €urcppgr te1 'Totglas acaz Joloc )tsqiI
erfuuurua elsa purFd :aurlrp runrfce ap allraJlp lJnpo{u gnop p1uoc6 alE o

FlsBocB u! atrJocsrp urelnd gc e.red as '1de; o(I 'erllurJ sEA un-rlul ?nop
apunrlgd JB llugq €Aoc JBr 'apeunlug uI suncs€ BAac rnlelzap JB-s -uoe
urnc rS Ec olso 'e1p e1 pttJas o BI ap rol Beunrsuudxe gcrpe '1nllu uI
pcqorgas Efuelsrxe ap pour un-J+urp prcaoq Jolsare BaJoca.\L 'srazau e arfr
-o.re8 a1a1xa1 ug ufap Flslxa 1nxnl]ur l1rusuer+ # p"nJas olalFoJrp arluJ
16 ear
- -e.rn1gEe1 cBJ orec go"tou$ olrnpuoc .roun ur{r.rede po ri 'e.raureluoc
ug lnurfuoc olsa aJBc xngur ap purroJ plnunue o 1de.rp gcrpe 'Frng.r 16 F^Irlo

gdu uc asrJcsop 1rrns latDapq pc sot TEru JF^apB-JluI sapo^ rrro1 'asBA BIIIJOJ

o?sace aldtun a.lec lnurfuoc ap EruroJ alrrunuu o ornlr?suoc prcnnq 'Eiua?
pa aundnsard uralnd 'auprlp apun$cu n.rluad oluarunJ?sur nus os€A rBsoce
upqeg ug alndecuoc luns TotElas ac oruoJl ag 'sol E VzE
"aap gzauoJoE aloun uI Bapoa ruol runc e*e 'Totglas Bra.rl E reur
efuuayeJ 16 unop e ug also
-aual
os-npuggu Bc asrrcsap +urts prcnnq \cgc'LrlolpnDq rB ptgfas a.r1u3 piua.r alE aJ
-oJTp o plsFa ec a.rud es 'rn1n1ueur8s4 BaJacnper+ op luluazo.rdar alsa
e.ruc 'e.n1ra ap pour ruq1n rn?sace ?rlrJlod 'arzrgl reru purlJ ec r{plrXua uI '2

ro+IE u 16 rc to1 B JBop nu erieuuura JEp 'alerp.rourud ec 7orcnnt1 op al

ula.rdralur JB '*JBp' ec gpdoc plseacu e8aleiug a.rua 'g.rn1cal plt"1eat SOIJAS

pugc ad '.rS" rcunle Furuuasul -an ulndoo ,rur 'nrp.ru1 reru rAn1o1 alsa 'ntdrct
.ro1 rar{euuura lnsaco.rd 'elualsrxee.rd ripgqua a16ru luns Xorcnotl riep efeoc
'gc elueum8Je €A purFd :ariuru.rgu Fls€ace rllc E ap l.rnpour Enop
erzg
FlsIxU 'erpagslleqec gpoc6 plseoau ug prcads u3 e.redu ea rS 'eriuuuura
ap rnpsocoJd plndecug ardsop azauo.ra8 acpsrlequc agr{nasrp ru1ued eaunrt

ple4uac also ',,nou BAoc alsa upuuuure.rup46 nalsrxo lotnno{' €c psnpu4 'p6r1a
'|oppnqau yn1{o,-aq-an niCotl prcnDq-DU oraprqcsap ap upruJod IIurpr(

'e?crJaunlul urp Burrunl uBclptIlaa

gse! Es lncgl B llt - *lg nc e16arn1*p1ps EuIunI 16" - cr.reunlu! uI nsro orec 'rurn1
fprynmil alefualsua ?uFrrnl BI sors B IU - eclraunlug ug oca.rlod os ec ep6 1g"
'.lalieerc BoJBIBIoJ parpu '*asuncs€ o1ac" r$ 'DnDqJaW gcrpe '.rcugpe InIpBll
ruru e1{ear
alIoso
ruru a1oc" :alraunluJ ulp Bulrunl gser Rs lncg; s tA '"lU nc al6arnl$pps tEauln
BuTrunI 1s ageunluS u3 eca.rlad es ac e116"'" 'tzziz ptuDTl ("'rrrucnl osunasB Ec tc'
IBlu alat 16 rcugpe lBru oloc g.redocsap IU" pr snds e rS '..(iEuuunl olJ
9ySt"D'l:unaepzalEuw) nuorfrysr,zoqBsaIsa"l[cg:'tI1opsagrfayc, Dlglfc*lp.Ielf]uo..tausuBnrcqssunollprunrJurrnnll BI ocnpE 16n1o1
cuaun?ul
'pleTaa
urp alBocs lg" Izz:zT nol] sucs alsa lunr u6e .roF.rn.rcn1 er{e1ezro.r lgcap
qslxa nu 16 nou eaac alsa er.{eueuro [op lnsarord] rBp 'lalus]srxa efepl ne.re '1u1dar

pfuels
nIiEUe

Lgr V.i,NSJSTXS YASCqUd yCrJV,r,SOdMNnIiVArUd

TREI TIPT]RI DE RAU PRIMORDIAL

conform distincliei noastre, in sAnul acelor sefirot concepute ca fiind
vase limitate, create anterior prin procesul de emana[ie. Detaliile
acestui dublu proces, adici al emanaliei sefirot, pe de o parte, gi aI
expansiunii hauaiot, pe de altd parte, necesitd cercetiri suplimentare,
ce nu pot fi efectuate in acest cadru. Tlebuie menlionat totuEi cd, in
gcoala cabalistici geronezd, existd o distinclie explicitd intre expan-

siunea existenleilexistenlelor * in ebraicd hitpaggetut ha-hauaia sau
Inuqiot - qi expansiunea formei: hitpaggetut ha-lura\r. Cele doui

moduri de expansiune au o legiturd mutual6, de vreme ce R. Ezra
vorbeEte despre expansiunea sufletului in form5., pe care eu o inter-
pretez ca expansiune a hauuiot in sefirol, concepute ca formis2. $i

aceasti preocupare pentru o dubli emanalie ii distinge pe cabaligtii

geronezi de Ecoala cabalistich a lui Nahmanide.
Este de un interes special si subliniem faptul ch primul act legat

de crealia multiplelor hauaiot, pe care le putem considera cu destuli
certitudine ca anterioare momentelor existenlei lor distincte, putem
presupune, pe baza unor paralele la viziunea lui R. Iacov ben $eqet,
c6.trateazh despre crealia unei prime emanalii ce includea totul, intr-o

manieri care amintegte de ,,prima creatur6." existenti la R. Ilhak
ibn Latifs3. insi aceastd primordialitate nu este un caz de existen![
independenti a lor in raport cu Dumnezeu, cum pare a se intdmpla
in primul capitol al Facerii, ci de existenld a lor in Dumnezeul infinit.
Ipoteza mea este cd modul de existen![ al acestor hauaiot implici qi

o formd de rdddcini a riului, aqa cum voi incerca si demonstrez

mai jos.

Dupi cum subliniam gi altundeva, intr-o analiz[ detaliati a con-
ceptelor existente in acest fragment, existi aici o interpretare teosofici
a unor conceplii neoplatoniciene din gdndirea lui R. Abraham bar
Iliyya5a. Dimensiunea teosoficd este reprezentatd in acest fragment
de termenul 7o:Ayin, Neantul lNihill, care se referi indubitabil la
prima seft.rd.'s. Pe baza acestei identificbri vom inlelege qi celelalte
doud faze, ce vin mai apoi: lucrurile profunde, care se afli in obscuri-
tate, reprezint[ carul, Merkaua, ce corespunde celei de-a doua sefire,

Holehmah, o putere descrisi explicit cu cAteva rAnduri mai inainte
de acest fragment ca,,existent6.in'Ayin"56, in timp ce lucrurile ascunse

reprezint5. istorisirea Crealiei, care corespunde celei de-a treia sefire,

Bind. Asta inseamni c5. in intunericul primordial se aflau existenle

sau entitdli - care coexistau intr-o manierS. compacti, constituiau un

compus, ceea ce poate indica sensul cabalistic al importanlei lui
Merkaua, ca referire la complexitate -, iar ele au fost scoase la lumind
la un moment dat.

Valenfa teosoficl a acestui proces nu este evidentb din formularea

existenti in pasajul de mai sus, dar ea poate fi extrapolat[ dintr-o
paralel[ la acest fragment existenti in Comentariul la Cd.ntarea

Cd,ntd,rilor al lui R. Ezra, unde cabalistul vorbeEte in termeni destul

rclu op Jolesocord In?xaluot uI Eur^rp €arrpug8 PzBauoriueu EJzg 'U Inlse
ed nou ulp '9c uauatuese ap snds arnqe-\L
'ed{111 .rug l-npugurJn '1 plolrduc u7'ntdns naJDl
o-Jlu
lnzp^ E-s tunt e6e 'u9a1 urp gqsontr 'U Inl aIrJoIJcs uI noca lnAB nE EAJP
16 gzauora8 €I€qEC uI Ppunqu lor lsac€ ardsap eprinasrp rur 'leriuasa
FuTru
I-oaJluur nuJg'gcceoulrg't1unouritu14aoru71Ps'paur{naqsa{BLno'6peouloc'BazerrpleFu+eruuroe^orordlasgolecouJgderpsreau.rr
ouoluru o-Jlurp l€a.rc lsoJ € Inuo ac durl ug 'p.ruoua;ur arJaleru ap INI I
purroJ o-rlurp gcrpe 'nqol rnl eIB ri-rgd aryurnuu urp rrunl E 16 rn1n1 un n
-ugurgd B 'rnlruoc BoJBarc pulrJcsop Ec '*unnprzot" '1a1osad rnlnuaruJel eiuel
B lxo+uot ?soc€ uI urir.redu alse €lEqBC uI npr ardsap rogrincsrp ep
areorJalln.roprinlorra I€ aJapel ep plcund ulp ?uuseJolq ap llqasooq 'attJa
'Incuoun+ul JBrqc g ealnd JE lgcep ngJ ep adeo.rde reur else e.rec 16 esun
cuounluJ uI lua?srxa BAec BI PJaJaJ as crlqlq Inlasral uI oJPc '*Ililour alure
Brqrun* 'qaanu1nf InuoruJal ap ?eluozeJde.r ',r11e8au relu llnru uzlac 16 rc 'a;1;a
,praluuerprun5lrulc.egdrguzoecau'aoleliupa.runrcsaqcoEaaapcepucnrt6lsno1qo1t o reop olso
'rneulp.rozep 16 erud ag -IJNC
a+lBI
nu sns reru ap
BI II
'ggJO.-Oq +ueu
rEq
ttbbotu r1qa$oq-oq :Butrunl g.ruofuocu1 aruc tolgzuudnclolu arreunlul
g+Iurnu olulrlua o efap orrcsop Brzg 'U gc pldeg leuoriuatu aurlnc aS Bcuos

'coclloJges tualsrs rnp-Be.r1ug e alaldruoc rrJorJcsep IrupBJ ug 'a.reoua;ur -uoc

7d4as olplelar 16 eleuor{uelu luns le?rt 1nluoru8u4 gdnp lerperur zerls
1de3 ap \3 'pu?g nnJas el gugd. tlntuqqoTT oty/as u1 roiriglrlua erieu T6 pcl

-erua pcrpu 'rarfue.rc Inluoruoru lepaca.rd nE BourpJozap 16 lncr.raunluJ .?TUIJ
rcaq 'reaurpro glrlunue o-Jlul rol B eJound ap 1ce un IeJ+sB ern?rlsuoc
Furrunl EI rol aaraleocs JBr 'gleuop.rozap FJaIuBur o-Jlul oloce nBUB os uldurr
Piuel
a1a 'u.rzg 'U Tnl ll^Irlod :qsuncse 16 ppun;o.rd lgaap llnur IEur alse olul
-uncsqo uI lorcaDq JoIotB eiueze.rd '16n1o;, 'sqPuI^Ip ueltpug8 uI a+ual {EqiI
o-rluj
-srxo 'auIAIpEJlur Jolrapr E alJoal ap EurroJ Plrrunuu o ap erdo.rda oI oc
'1e6a5
Eaac 'acaz ap lFur reru luns 6 \ot{as nc oal+uepr le.rgduau luns nu IUAIn

plaapU'e.rzg 'g rn1 e eparldxa ap plsap rife.rulcap roun uJoJuoC PIn?S(
1eEa1
'?ePuBTcIuolBId
ITT6}T
urirpe.rl uI erJalelu 16 ng.r ep a1e8a1 nurprozop Bounrzrl ep e16a1uruu
r16e.rec.ropfglrlue B oltuq FIPJ 16 PFoIrrB 'g1aur1srpur EalarJcso(I 'atunl Is'r"
p?suacu urp ropipplua u.rdnsu gzeap1zetd ac alcur?srp riglrlue .roun
e{uaS.reure lru.red aJBc ortrJoJ roun B e.nruud ep 16 a;ulru{ ap JorJslln -JOlUr
lnseco.rd mluad a.ruceld ea a16a,r.ras 'a1ue1spe rolac B nus
'ropfglrlua B FruroJ prFJ ap lcund PrPJ ernleN 'wulo?DnDq rolace ale eng

16 ol$rll Pnop
NBS D
rrsaldurr" BJ esrJcsop prJrrs nqog $ nqol 'err.apun11y 'rn,,ftualo?) aVaI -uedx
-Btu 16 FurroJ prpJ IS 'plgrll FrFJ ?uns arec ?olDaD'q rolace JoJn?n? 1nlq UJ .PC
*sqmaqqoq uI nBJa eJr.;c Xolpapq elace aleo;," :€zeauun
lil-ur€sue EcIpE '["'] eriucgruures arJcsap sJzg 'U 'anpntuyoT 'o.tB1u
a1apua&ay
urnc pdnp ntlog I816.
nl InlrDlualuoC u!'plep o FtuI 'seueeau gdnp +Brperur srJcsop alse
pcrlorgos Brnpruls pzuoruJn e.rec ragieuerua lnsaco.rd tar' Ls,,qoulqqq$ AIITIEl
u! asuncse 16 apungo.rd ?uns erBc 'lotoant1" a.rdsap uolgupruese ep
PUIU

6er v,iNorsx[ Yoasffud YcIJVJSOdMNniivI'IUa

160 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

sus70. Conform modului in care R. Ezra igi imagina procesul emanafiei,

totul a fost creat dintru inceput laolalti, iar apoi procesul de emanalie
este legat de separare qi distinclie. Dupd pdrerea mea, separarea
este un proces care are loc intre intuneric gi lumin6, pe de o parte,

gi intre hauaiot ele insele, pe de alti parte. Prima distinclie este

descris[ in Comentariul Io Cdntarea C&.ntd.rilor:

,,El a pus capdt intunericului" llou 25.31. Se qtie ci intunericul este'Afisa,
qi este imposibil sd-l desemnezi ca Yetzird., ci [ca] Beriy'a1l, iar Beriy'o

insdqi inseamni cd El a curdlat de intuneric, care este ffiri de sfArgit gi
de limit572, un alt principiu lhelal) gi o altd emanafie?s [...], adici El a
pus in intuneric o limitd [...], iar freclrei m.idda Si h.avaia ce sti in puterea
acelei 'afisa El i-a dat [posibilitatea de] a cerceta, Ei anume dupd ce El
a scos-o din potenlialitate in actualitate, El a operat prin acest act qi a
filcut middol qi vase care pot fi cercetate qi au o limitd. [...] lumina se
afl5 in puterea intunericului, utilizAnd termenul
a intocmit lumina gi a dat chip intunericului", Yetzird [Isaia 45.7] "El
iar asta inseamnd
[.Iou

L2.221 ,,El scoate din intuneric lucrurile ascunse gi aduce la lumini umbra

mor{ii"7a.

Expresia ,,cel5.lalt principiu Ei cealalti emanalie", daci aceasti
versiune este intr-adevdr corectS, poate ardta cd, potrivit lui R. Ezra,
in sdnul primei manifestdri, intunericul ca indiciu al primei sefireI',

a existat un fel de bifurcalie; sau, dimpotrivi, daci se accepti ver-
siunea unui singur principiu gi a unei singure emanalii, [a existat]

o limiti pusi intunericului de citre o entitate luminoasd. Conform

acestui cabalist, termenul leelal reprezint[ o emanalie a unei idei

desemnate ca liyyur, existenti in gdndirea divind76. Lumina este
descrisd ca o dezvoltare ulterioard, formatd dupd ce fusese creat
intunericul, printr-un act de limitareTT. Din formularea utilizati de
R. Ezra, ,,o altd emanatie", referitoare la formarea luminii, putem

afla despre existenla unei alte emanalii anterioare, a intunericului,
la care se referi probabil afirmalia ch actul descris ca Beriy'a esle
superior gdndirii pure, deci superior sefirei HokhntaltTs. Creafia este

inleleas[ 9i ca o chestiune de purificare. Abia apoi este menlionatl
actualizarea existenlelor divine distincte?e. Tlebuie subliniath aparifia

descrierii unor hauaiof ca rAuri mici, care sunt numite gi ape80. TYece-

rea de la ape la rduri semnifici limitarea ce are loc dupi existenfa
compactd a acelor hauaiot, gi ea poate avea legituri cu referirea ante-
rioard la crearea unor vase. Dinamica fluidului care este prezent in
vase, ceea ce eu iau drept hauaiot, esle descrisd o datS de R. Ezra

ca dependenti de faptele umane:

Din influxul luminii lui Hokhmah decurge emana[ia, iar Tora qi poruncile

[au menirea] si binecuvdnteze. sd shnfeascd, s[ uneascd qi s6 deschidl
pentru ele izvorul Ei sd pogoare pentru ele8l sursa vielii [...J, cdci acolo

este sursa pentru tot qi de acolo se trage via!a82.

1E6ocpBdder6'1lglnlsoPglPlsBlBugIg^n.ar€aru'lcqoJ'lu'agpJgs rr8ugS p.ra8ug IeIrqBc .re1 'gulpuF8 olocE
lnloC B elde.rp gulgur 1n.ra8ug olsa 9pIq
aucu
IIBqlAtr pc g{e,ru3 au BlsBacV '.6solleuIeald oluncol ug eaced e16arn16gps 19"
eJzG
:[Z'gZ aoil slrcs Els runc eced u! nqog'6BnFJ uI 1rn1€gps u-1* nqol leorc B
1g 'aced ug 1rn13gps e-11t nqog 1€arc E IU '"ollBlrolac psndo eun ed lnc9J E UI ?
a'gnozouruno 9c" ieeaffcvsalp['eLl euIinle>$[DoBscu1rgcaBsal^IpIapcJnlgscL]utnuggqndsoceugeucc6osuellsgaa'lPelsarsocOuaoo'mnccqqBnoaarqerclcneerluBctu^Ieolf[ppqL]rr'nAEpqqrIarEug'ueo"uorfrna$etagorI -olur
eiua
adecug unc 1*
-oca
r!ogrl Blsace EIIe
BIiI
ec 'nr1o1 Jug
pzEolnrop arBa nJcnl un LnqoJ also oC" :[sucs ?1s] BBrlqDg Balr€c uJ rBI [E] PlBU
olsa
:pluepodur a1.rec glsuace ulp alueurpad efusud alse

BAa?9c IaIJzV 'U FzEaJoqPIo arao uJ Inpou arBnur?uoc uI BpJoq€ uro^ 'InIn
'rsaur^rp .ropumfae aIB osaA nes aluolurulsur Bc Totglas ap pldacuoc rual

lerceds u3 'eluulrodun acrlnu atual Blalgc 'ual-IIX IB Inlocas urp rIBs ap

-uelo.rd rolec ri nu gqeqord JBp 'rzauoJa8 .rogl6rpqec lEzIuJnJ E a1.rea IBOJl

p?sBarv 'r?qDg BolrBc - auoraC ug rincgs lsoJ nB ralEquC €uolsr ug rAed alsa
lurFrd ra.rpc IB I1lFo raun oIB apriuase apincstp pugluouroc o-tncgJ B
zEt un-JluI tur PJotueru o-JluJ Prua? Pls€ace IOPI'
'luelrodrur erec 'n.uuo;ap 'gul1ep.roIqaeFlozVIE'rgu ruJoJ
'erzg 'U nc lrqeqo.rd e1u.r;
luproq€ u [?ut
'1sr1eqea In"rpugt ruru BI rS urlsp8e.r O 'lnqro {Bttil 'U InI E rcru aleod rA -IAA
B.rzg 'U rnl B Euralqord o .ruop else nu luapacard mInEJ rauoa? Inlpuc
uI nqog $ nt1otr rn1 e.rdnse acqsrleqec loprincsrp BareJluacuoc PsuI ' gLoJ

€uorac urp Iorrzv 'u 'elz,

'gluaJc Berunl 15 tunce"rd EISE
'a"reopragur aurlrp alalnqrJlu aliarnurla.rdug nes eu$uoc ri rc 'ariea.rc
mlued luarurulsur un Jpop alsa nu aunrcdalaiul plseecu runte rup Brqtr
'n lu1n{nny Bc plncsoune 'ntacog B EJrutuBJ€ EaJatnpeJl uI Plualsrxo aoll
ounlzrA o'rn1 numcdalaiul 1ruoqnlu nc sawnl ?Barc P nozouung erarge
1r,r].r1od rrunrzrl e erunurliroc o !I B e.red e1seec1tr 'v{ptuqqog ap a1eEa1 Ig" I
alesacord nc ?tsrcose a+so alurpJourud .ropurnl uere8nrlsrp a.rdsap.oggrg
os E
swauag u1p Ftlur 'nfina.tg oa;l.sluols! DI In'IJD?uawoC u1p ezouoJo8 Iunrs BIS
r-JiuaaAlsar?xraurn'aulBununJpErazalurrurirlqnni*souarmsqJaq.\rLun'lo'r1cnaonrU.reurSn1euag lxaluoa r6elace ug
urnca.rd 'rrrrle8au Ig o

ldeg ap luns aruc ruouua+ u1 ruaErncat eridecxa nc 'p1pug rulrr Boc BOJE
BJaJs uJ luolsrxo Ec nFJ a.rdsap ltaqdxa poru uJ Pcs€aqJo^ gs Ia aJBc uI
a{ncsry o Erzg 'U €I zolca?ap gs 1r6na.r rue-tr ?uozo.rd ug gugd'16n1o;, Elg
'raiuelsrxa u eunrsuedxa
uluuoliuau sns retu ulelduroc aluod .rolade ealglo8od 'rrapud F1p $ls
ap ed 'a1a ug gzeaspd ac mpxngiul u Eoc 16 'a1rud o ap ed 'osBA Bc
o,t ,t
ocrloJgas .rog.ralnd € Bac :ollosoal ap dr1 nlqnp un ad rc\e gzeazeq as oc 'osll

'pcrlslpquc ar8.rna1 E urgulrrasap ps undo.rd ec eaac u pzauo.ra8 BIBqBC also
uI rJglnurroJ alelduroc IEru olac 16 aleurud aJlulp Bun o+so Blsuacv 'alre

UAJB

erfur
'Ie$r

r9r v.l,Ns,Lsxs Ycscoud YcIJVJSodI vsNnliv^Iua

162 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

intre ei, El ii domind, IbcAnd pace intre ei. De unde afld.m cd este Bolru?

Dupi cum std scris: "dEinl face pacea qi creeazd rdul". Cum? Rdul [provine]
din Tohu, pacea
iar Boh.u. El creeazd Tohu qi il sildqluiegte in r6u.

lcl lar Tolru este chintesen$i pentru hauaiot gi este Air W2, iar aspectul
sdu este verde, ficut ca o linie, care este un semn de limitare, un loc in

care nu exist6. Hauaio perceptibild, qi este subtil [doq] gi lacunar gi confuz,

ca un lucru eliminat, cdruia i s-a Eters orice urm5, a cirui pecete nu este
vizibilI gi a chrui concretele nu este realizatd, care nu are miros gi nu

miroase Ei leste] elementar, rece gi cald sunt amestecate. [d] Iar prin
expansiuneae3 simplit6liiea spiritului
in ap6, ea il atrage gi il capteazi

prin reprezent6rile ce pot fr proiectate in ea, in conformitate cu esenla

voinfei din care derivi existenla ei. $i tot ce este cufundates gi ascuns in
adAncul voinlei gAndirii devine vidit, dezvdluit qi vizibil in fapt6e6.

DeEi R. Azriel admite in mod deschis cd citeaz6. din cartea Bahir, i:r

el nu indicd exact unde se termine citatul. De fapt, acesta nu este un ::-:

simplu citat. Afirmaliile din fragmentul [a] provin din doui paragrafe -i

ale cirlii Bahir, paragraful 2 Ei inceputul paragrafului 3e7. Fragmen- c3

tul [b] este constituit de paragraful 9 ;i parte din paragraful 10e8. :t:

tcl gi tdJ sunt interpretirile conlinutului fragmentelor anterioare date )s
de R. Azriel. Nu este scopul meu se tratez aici problema versiunilor ii

acestor paragrafe dir' Sefer ha-Bahir, asa cum sunt citate de cabalistul a
.J
geronezee. TotuEi, trebuie subliniat faptul ce s-ar putea pune intre- tt

barea daci R. Azriel a omis paragrafele 4-8 deoarece, asa cum mi se i(
pare mie, paragtaful 9 se potriveqte cu disculia din paragraful 2, sau
t,
daci - aqa cum este plauzibil - inaintea cabalistului geronez a existat

o versiune din Bahir diferiti de ceea ce avem noi in ediliile tipirite

si in manuscrise, probabil o redactare foarte timpurie. Ca sd analizim

versiunea cdrlii citate ala cum apare in fragmentul lui R. Azriel,

avem aici un exemplu evident de asimetrie subordonati: existi mai

intAi dou[ locuri, unul al binelui gi altul aI riului. ln primul,

Dumnezeu I-a pus pe Bohu, in al doilea pe Tohu. Deci cei doi termeni
biblici sunt imaginali ca fiind ulteriori, cronologic vorbind, celor doui
locuri. Este dificil de inleles ce anume sunt aceste doud locuri, gi
putem presupune cI ele reflecti adoptarea noliunii de abis al binelui
gi abis al rdului din Sefer Yetzird.. Acestor doui cupluri, cabalistul
anonim le adaugi cele doud mdini divine qi cei doi ingeri. Deqi este

mai uqor de inleles relalia dintre mAini gi ingeri, este difrcil de evaluat

cu exactitate modul in care aceEtia sunt legali de locuri. Este imagi-
nat5. mAna care l-a pus pe Tohu in locul rSului? A ficut-o oare m6.na

stAng5?10o intr-un alt paragraf al aceleiagi cirli citim:

Ce este aceastd ntidda? Este forma unei mAini, care are numerogi emisari,

iar numele tuturor acestora este riu, rdul cel mic qi cel mare, iar ei fac
ca lumea si fre pdc5.toas6, de cdnd Tohu existd in partea de nord, iar

'asacord olacE rBI .

uI'a1np!x?eiRIl1nuuulrooJnJcocJ?€rosBJereclrdccex'u'eagIilreau'csr1aasIipurnp€atlsJFeroJxpPlerpJwlrd?naBaliucu1eunol?sroiIruutzreqrlJnnurcsveJpl's€EaolpsprdaznrrqicBunuusrlE.€r1tdIucnoo1mnsodelopu1usIenoE3?acdu'orIrac'unuJroopn;cr,l c€J I
'I.rBs!
nlr""n; e1 epeo.rnd as e ords alrunal elnqrrl€ Pnop Jolac epunrice e1
eara8rncet uud rurunl\l 'Blsrzqns 1n1nd e-u lJol] €alunl a.rec n.rluad lnrr Bu9u
-r?oru puru Blsoce 'orrnezautunq rn1 eiuro,r rurldepuS 1n1nd ne-u 16 uro;, -Feu
rtpnla 1n1nd te-u ajec'rg.r rolaa ru rcap 'un4oJ rnl rB ru€'( rrfrurnu-uie
IPnIE
l?1Been?lusc'a1aecJpzelaun'rrudEieIgE.catrraJIEnp'JnBr'fre?6mr0elulrlnsIIorlunsrreqnelrIadJralre.nruaerpcpen.rJou-1Brneor[ou?ernuIlnllieBceurlarrapguclae-u8leIJraoe€pJlcuo7rI€u1oB6lurouaaJnEldalIeoIaAnz9alorcJeloJaeJrpu1uFprspluaulgerrddgc alse
-JaauI B nazauurn(I BrarPe lrrr'u1od garse-rprur ezalodr nc el-npugurquoc
as€oJaurnu pupneJ 'gxelduroa eFEoJ In+SI
rS ,oraar6u.rprur rrierurge a?le a.rdsep p6erprur 3{ PJaJaJ as IarJzV 'U
gJaru€ru o-JluI asrulsrp a1rrunl rnlau
'actpntuyay a1apua?al DI InlrpluauoJ tJI'soruI^IP Inlueuop uI IIBuI
aaFlr€ruonJuleelorpunulcnurB'uI .rrnzIgnP'gJ rafuelsrxa uzalodr EZEaJoqoJoa ac alueruala 16 '!
op luiuangur pun;o.rd Jolnu un 'euolap urp
Pnop
IolJzV'g u1 urrsgF o urnc u6e 'puolieuelua mlnsoao.rd u.rn1ca1 '1de3 eq ruat
'U 1nI
'FzuaruJn ac alac uI Bepal urol Iunc gdnp '1ar.rzy 'lnur

p olpug8 op Fporu nc gluan.r5uoc rin1o1 alud ee 'plcallpur urncaJuo IEIU
also npr 1* 4orcnnq arlulp e.rnqp8al r3aq 'nq.r ep g1e8a1 a?sa 'IeFr
IaJlsB ruPzl
atec'ptgfas eecu nc ?Bcgrluapl ag Fs arnqa14 nUoJ 'Inqro {€qil AlIJP
'U InI
g,rulodoap ri e"rzg 'U Tnl 1ur.r1od 'r1otut14o71 nuJas uI lolono'q JolsacB 1B?sr
refuaza.rd BzBq ad 'a?cuqsrpur 3c asrJcsap 'Totoaaq n.rluad PsJns Bc
1e1a.rdra1ur a+sa nqoJ Inuaural r€runu '[a] ul 'tpl 16 lcl a1a;er8e.red u;1e n?s'
o-lrJaJo B eJBc ad ea.rela.rdJo?ur alsa rcrB 9z€asala:lur ou eo aaal JBO es r
'p'rIeIJzV'U ap eluIBuI luo?slxa'1xa1 lsace u1 ggcqdxe alsa ngr $ ntlog -orlu
Jiiirfp ua1u1.ugt '- IcIe zozruourr€ e1 9s undord rurl nu e.rec ad rS
alJac glsBacB urp tJnzec alle uJ 16 uolglecrac ap alBl"uluas lsoJ nB InlSI
oJEc - ngr ri nqoJ ar?,urp erieler u1 e.n,u-rd nc elua8le,up rolrunrzr^ Jolru'
epgod uJ '5,e1*Inpr [aur,ro.rd1 aruc urp 1ac" ldarp ']IreJIp lelo? pour el€p
un-J?ul slrcsap o\sa nUoJ 'nt1ng-nq "ralag urp Ser8e;Bd llu rnun 1r,ur1od 'so0I
r'Beu1rarule€dlruupurootpJrsiuueaeptJua?dao'l-rsnrallunnlglBrtolusJuigoalo.llrqoa!:ulgeeouldugegpiuc;eaz18an1r1ooddreur31a'ezP1el1sreBa1a6rel.aVtorn'IuqelIrulu'rnpoqcogl1ruga?n^urlI -ualu
e1 pSar e pc eundnsard as arec 16 rat5olounla lzrFlod Ia uI luelsrxa a;e:3
B^ac pulg Bc 'nBJ urp aurnold olaurq Pc auurosul ps pqrzneld a1reoJ e un e
ac Baae 'zatn7oJ urp purualord Bc salaiug a1sa nqog gc ezalodr alsa
sns raru ap urincsrp u1 aridacxa o rnlrlsuoc u a.red ac Boec gsul 'J?qD

roraP8ugls eaFud eP ug su
olsa ec op r$ 'eur,r oloc€ op luo uI gluolsrxo EeJ eo.rru.rod 'rer 'elecgd 1[uoc e{uas
qzeall
rruour€o lpcug eie 'eorunl Ez€olnJop oJ€c In€r lgcop €^acllv t'n'u nqoJ
ulrd
nu rS

olsa
'zn;uc

uI col
plcai

'nPJ

IeuI^c
LNTOI

89T viNsJSiXS YOSCSUd YCIJVJSOdMNnIiVAIUd

164 TREI TIPI'RI DE RAU PRIMORDIAL

Presupun cd procesul de emanalie care conduce la aparilia 'neexcisu-- rar
pe b7z-9 unei surse
tenfelor" din intuneric, descris odinioari, tn

noscute, ca ,intunericul care inconjoari lumina"lu qi ca dezordine, 9i SO

care permite receptarea unor forme distincte ale unor - probabil - oF
ac
corpuri, aga cum s-a vizut mai sus, constituie o actualizare a unui
potenfial. in acest context, R. Azriel interpreteazi verbul ,cteeaz1" 5U

ca referitor Ia actele distingerii sau determiniriilr2. Aceasti axiologie, fo
pr
care vede in entitilile distincte o formd superioari de existenfi, este
gti
bazat6. pe vectorul descendent, care consideri structura celor zece IT
sefirot Ei, de asemenea, a universurilor hiposefirotice in termeni pozi-
tivi, in comparalie cu intunericul indistinct aI domeniilor superioare, J

esenlialmente hipersefrrotice. cl

Chiar mai importanti este afirmalia existenti in Comentariul la r:

rugd.ciunea zilnicd. al lui R. Azriel, in care acesta comenteazh expresia nr

biblici ,El creeazi intunericul" ca desemndnd ha:or ho'mit'allem, o ir
sintagmi pe care propun s-o traducem ca ,lumina care oculteazi", n
ce este [preal intunecat ca si u
enuxmpleicgtaetiindtruenpetri"cc"eueta. lumineze [qi] se
A"!. cum vom vedea in capitolul urmdtor, aceastd II

sintagmd a fost atribuitd, in legdturh cu rdul, de citre R. $em Tov o
Tov, un gAnditor de la inceputul secolului al XVJea, unor
ben $em sfin!i", unul dintre ei pirdnd a fi R. Abraham ben David. el
R. I,thak, qi dupi el qi discipolul siu, R. Azriel, se referi
"Fciaubl asliigut,i n
de mai multe ori la cel mai inalt domeniu al lumii sefirotice ca frind li
cel ascuns, ha-ne'elam, o dati in legituri cu versetul din Ecclesiastul a

L2.14:,Cici Dumnezeu va judeca toate faptele ascunse, fie bune, fie s
p
rele"114. Dupi pirerea mea, R. Azriel a citit biblicul ne'elant ca pe
I
un termen tehnic referitor Ia Keter saa 'Ein So/ qi a inleles binele
fi
gi riul ca existente in cuprinsul siu.
a
Mai incolo in acest comentariu, R. Azriel descrie entititile men- e
e
lionate in Facerea L.2, Tohu, Bohu qi intunericul, ca existente intr-un
loc numit Tehom, care nu are sfdrqit, ajungAnd pAnh intr-un loc numit

'Efesrr'. Prin urmare, lumea a fost construitd pe ape, iar eu presupun

ch aceastd viziune corespunde expresiei ebraice Mei'Afsayyirnrrg. Tohu

ua-Bohu sunt descrise ca api care acoperd cerul gi pimdntul care
exist6, gi care-gi fac aparilia de indati ce apa a fost eliminat6lr?. ln
acest context, cabalistul menlioneazd qi crealia pe deqeuri, 'a1ppo,

existenti intr-un alt fragment din Genesis Rabba', 9i introduce un
calambur legat de tema curilirii de reziduurile [pesolet] frinii [solef]118.

ln principiu, aceste disculii pot fr inlelese ca avAnd de-a face cu crea-

lia lumii vizibile sau inferioare, nu cu procesele sefirotice. Totuqi, ima-
ginea este inleleasi ca reflectflnd preexisten-la acelor hauaiat, pe care
le numegte qi 1urot, fonne", sau d"imyonofll$, ,aseminiri", ce nu pot
fr contemplate decAt dup{ eliminarea reziduurilor, referindu-se astfel

la metamorfozele lor urai tArzii sau inferioarelzo.

'r.irlipcapnf 16 ra"rualsoiilu alolnqple lepaae.rd nB alo loJls
tet'qnuq7oV7 ot{as ap alupaceJd 1so; nB alar alac rS aunq a1a1de3 pc 1od
BTuJgB InlsrlBq€c tupuns potu un-rlu-I 'oer"ola.r qununl ualalnd Enop B
'aunq ilu5unl ua.ralnd o+sa alo aJlulp eun't1nuq1og u\p aleuerua lsoJ OJBC

nB Iulurnl pnop" 'epee t6ueece urp luepodurt iunua lle rnun 1I^IJlod -Brul
'qlurroproqns aF+aurrse ep nlduraxa llu un alnlllsuoc ac Booc 'e1ue1rod .BAJ!
-un reur pulg Ea asucsap luns olarurrd r6ap 'p1p1ou1 gUB os rnppr 16
mlaurq apurcpppJ'a.t1las laurud psuFdnc uI olecolsarue lo'IDaDq rolotu uentrUa'
IB ?aunuJalapau Frpels ug 'uaacu eC ''zrJolrJnnptzal E nss mInEJ
u aruig.rnc ep psacord Jol +nAB e ac pdnp 'nrzrgl r€tu ErqE lsaJruelrr 'oddt
aur^ap alaulq iauaq npN 'nqoL u! lcurlsrpul potu un-rlu! o?ua+sFa
'rn1ng.r 16 rnlaurq salouJacsTp e1 16 plnte arerlrrurle PlsEacV 'rariea.rc ol ',
BaJEzlI€ar srur.rad e 'rrralgraglp IJrt)oI ug elueuodtuoc Fnop alat alluI
ueru.redes upd 'ea.ruururqa r5 ea.reip.rna .re1 'epqels lJnlcruls laun AIBC
ufue5laura luclpardur; € rzrca?saruu lsocv 'gzrTip?I.rndun r* r.rnnprzor
ap ee.ufg.rnc gleuoriueu alsa nrzJgl reru BrqB .rer 'gtotuu rS purlsrpur nqoJ
porrr un-J?u3'Totoaoq lgtuJ ruur asasg8 os aJEc uI lac alsa rnlnclJau undr
-nlul [E $ nt1otr mI Inruouroq 'e.,a1eurq nc lecolsatu€ also orec InPr
ap lrcrldxe pour ug 1eFa1 alsa nqoJ 'vzrg+ucapnl ap gcrpe 'uqp ap JBrtIc lFun
- alreo rieaace urp oJBoIJa?ue .roprfnasrp unoJirroc - $ nt1ol',,unnprzoJ* un-J
'1a1osad vuaurJa? ap aleluaza.rda.r 'rnlncuaunlul ollJalnd rS 1o"ry'as e.r1ug -uau

calsorrru un Elslxa Ec pIBJB ede a.r1pc op rlruadocu B BaJ 16 1gc 'mrig.rnc olaul
eroJu?aru 1g1y '1o1rdec lsaJu uI nlzrgl rBIu tuolar IIroA eJBt u1 guralqo.rd
o '16nsu3 Ia lgcap solia.rd teru EAac euriuoc aa luerdrceJ ap PtuJoJ ad
o alsa a.ruc '16gsul UprttltqoH ?gcop aunq IBur g B aluJoptsuoc luns
'qnuqEop u3 asur.rdnc pulg uc osrJcsap 'Totonoq pc '1xa1uoc t*elacu og'a
uI slros ap auelapoleldoeu glpp.roqu sndo
-aalslsaaaJaBccB*eencrdBraIuFdtzlrsgozoaeq rugcltrde pcep 'puuruasug oc BoaC Uls
?nlosqe pulg

II'sTloluopu$n1e.rd qunSrtu nfrnr8elalq" t[g' rrulosd] PraJ
'pT^
srJcs Els urnc e*e 'eununl p;reofuocul IncIJounlul JBI 'ErBJBuIp ed tloc ne
ala?cn4; aSeo'1 rA 'sole also rolrolu! ac oIBwIut? ug e1*asgE as oc 1ol r€ 'g.reof .roun
-uorug o unl€arc laJgtrro p611e,ru1 'nr1og ptvosa.rdrul rS p;reofuocug nr7o,; Ao&
BlSa
?c arJcs as 1r
1a 'gur8ud liuaoce u.I "loTJzV 'U 1nI InrJuluatuoa ug '1xa1uoc 16u1ece u3 'uYZv
.ro1g.rn[uocu! mlncrJounlug eriuagruuas BI ap csau.rod gs r.rop 6y
o'7u
'larlllrlrgPP.r BruEas u3 asnd luns o13o1 rs '1n1np.r Bultgpgr ulp asar Ingr rBI
BISEJ
'rn1eu1q €urtEpEr ulp or€sgr Bulrunl [.''] Ilulurnl BruPos ug snd olso unq
rucnl un 16 luuluruxe $ lefg.rna g6 .rnd olsa oc 1o1 rsr '.ro11nrufo.rdug FInc oI In

-FaunluI Btueos ug snd alsa ngr rucnl r$ elelgndnrr t3 nnptza.r olsa ac loJ toJE0

:,DJ tInlnEJ -tzod
acaz
Inlxoluoc ug rycrldxe oslJcsep luns aprnnprzar 'gsu1 zec un-J?ul
alsa'

'alEo

sezea

Inun

- Eqr

rS 'a
-ncau
-srxo

seT viNsJsrxa voscsud YclJv,tsodl vsNnl,i,vAlud

166 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAI

Se cuvine si subliniem ci aceste disculii relativ lungi confin pulini
termeni filosofici, iar ei nu reprezintS., dupi plrerea mea, mai mult
decdt viziunile colegului siu mai vdrstnic R. Ezra din Gerona, ale
c5.rui puncte de vedere au fost preluate masiv de R. Azriel in acest
tratat anume. Astfel, de exemplu, R. Azriel se referi la versetul din
Iou L2.22, care fusese utilizat deja de R. Ezra, cum s-a vizut mai
sus132. Conceptualizatea celor trei noliuni aristotelice in termeni teo-
sofici, atdt de evidenti intr-un tratat al lui R. Azriel pe care-l vom
aborda imediat mai jos, lipseqte totuqi in discufiile de mai sus, degi

ea apare in alte contexte in acest comentariu, unde influenla filosofic[,

in esen![ neoplatonicianS., este absolut evident6133. Acest context mai

filosofrc este cel in care este menlionat termenal Mahagauo ca legat
de un act divin13a. De altfel, dupi cum a subliniat pertinent Alexander

Altmann, scrierile lui R. Azriel sunt cele in care apare, dupi p[rerea

sa, pentru prima dati o acceplie oarecum demonici a termenului
qelippa,,,cochilie", in textele ebraice, iar el se referi la unul dintre
textele citate mai sus135. in acelaEi context, R. Azriel vorbe;te despre
riddcina binelui, in care se a{li sursa luminii, Ei despre rddicina riului,
iar ele sunt descrise dupi cum unneaz6: ,,e imposibil si se schimbe

ceva din riddcin6"l36. impreuni cu o posibili versiune a enunlului

lui R. Ezra cu privire Ia existenla a doui tipuri de emanalii sau

principii, dac[ aceasta este versiunea corecti, putem vorbi despre o
anumitd formi de predeterminism, care indici un dualism destul de

moderat, pentru cd este lipsit de orice formi de antagonism, iar

asupra acestei chestiuni vom reveni imediat mai jos137.
intr-un scurt tratat despre principiile rugiciunii avdndu-I ca autor

pe R. Azriel din Gerona, cele trei concepte aristotelice reprezentau

cele trei sefirot supreme, ,,privaliunea" - 'efes - simbolizdnd sefira
Ketert3\. in consecinlE, spune R. Azriel, urmdnd cel mai probabil

direclia lui R. Ezral'le, orice schimbare poate avea loc numai prin

intoarcerea lucrului la surs5, elimindnd mai intAi forma, iar abia dupd

distrugerea ei o noud formi va fi dati de aceast5 sefird, ca forma care
se gdsegte in ,,domeniul" privaliunii din sistemul aristotelic. ins5, in
pofrda similitudinii proceselor, existS. discrepanle evidente in modul

in care filosoful gi cabalistul inleleg utilizarea acestor termeni. Pentru
cabalist, 'efes este probabil identificat cu 'Ayin, ,,Neantul", care in
sursele filosofice originale se presupune cd are a face cu meontologia

gi care semnificd aici plenitudinea frinlei ce transcende Fiinla ins5gi,

reprezentAnd astfel conceptul de superesselao. Conceptual vorbind,

privaliunea este priviti aici drept contrariul sdu precis din fizica aris-

totelici: ea semnifici plenitudinea formelor, deci a Fiinfei. Altundeva
la R. Azriel, domeniul lui'Ayin este descris ca locul coincidenlei con-

trariilor (coincidentia oppositorunl) - o conceplie care demoleazi com-

plet inlelegerea filosoficb a priva{iunii ca absenli sau potenlialitatelar.

o Bc nu JBr (aJBzLIoFep o ec pqur5ap reru p,rr.rd g aluod uauoueJ 'ttte

lsace '1deg oO 'Irqels AIIEIaJ ouPurFJ JE eJae '1a.rauoc €Aac BI PJeJeJ -tuoa
-uoc
es ec pJBruud r-eriecgruuras u1 a.n8ngpu o Ea lgcap lup luglnc mun EAeI
-sIJT
Insuas uI aleqrrnqas o ac gqe"r8ap ruur rcun?B PIIAIJd arnqaJ? 'uor1uu6a
'pul,
rn8urs un-Jlu1 rcp urgdnco eu aJBc ap 'rcgosolg JolruauJe1 ealez
'16Ps
-IIoquIS 'pJrleuralqo.rd opuo; e?so - cgosoal-u€rcluo1e1doeu ngs Frpels
-u7 assandns 16 ar1e1o1sr"re ppur8uo uI €aunrie,rud esndo a+ceJlsqe EISo
rriecgru'nu/rlaTspEflnoBpalreBcuiuulaplsnrx9eJoac.rd'csralupeeulrlrainscasrJpopuo1l ep lcund urq
u!
16 r-rlraJar nBlsrxa
nJlu
'1e1er1 rnlsace apunrsraA arlurp Braun lrllrlod 'acrls{€qea r1oc6 Fnop olat
arlurp orecrro uI alua?sxa apridaeuoc lepg IaJlsE pugttoga.r 'uraloqcg Inp
luaurlrad 1€Ieuruas € urnc e6e 'aprueruquN InI Ie qnalpluad el InlJel
-uauuoC uI aluelsga aluaruolo aloun nc rarfuar3 EaJrsrJolsr BI JoluaJoJ uI '

zeuora8 InI€rJalBu ?eurquoc g gs eled ruruoue F+srIEqBc '1431q7'eptu EJBC
-€ruqeN rn1 rr1oc6 raiurcole gcrlsrJalteJ€a ruru PJaIUBIU o-JluJ '.ror.re;u1
Ioc uI 'sns reur \nzel ur€ IunJ eSu 'Jouadns crloJges Inruaruop urp Pdn
ng.r ardsap erincsrp rcre praJsuuJl Inrolnv 'oploreAos nigaapnf rn1n1
-nqrJ+B €ureas u3 snd alsa rS prcaoq BI aJeollraJal BaJe11lurl ap 1e8e1 ulrd

alsa preo Bnop B tet 'nt1og ap 1e8a1 5 u a.red t3 nrcs1-onrua7 vrp IIqB(
lasJal un-r?ul a.redu ,?rJ InuaurJe+ 'glep 6 'eriuueura ap rolasaeo.rd otgf
Inrpec uI rro Fnop ap luuoiiuoru elsa Inpr epruBluqeN TnI ueloqts 'C nB?[
ap lrnqrJ?€ ntinatS DarlslJo?sr pI nuDlualaoC un-Jlul '?ElBJl 1.rnJs
ro?l
l1e un 16 urpuoriuau ps eullnc es'4orcaoq urieueure ardsep ezauola8
.roprincsrp InrpBJ uI rnlngJ llunllsaqc. rrrecnpoJ?ur Inlxe?uoc uI JBI
ap I
ap ri urncard 'sns reur aluuorf.r"- ,.rrruf;fi:ffi;5t"$":i-:il'L:ti:
oeJ
''unarszraleunuprngaprnFlIIrBrroInJuFnlror?usneuF€lnoqrgJa?r."ldarut rau'ar1orJel dapq'l.lren5raspapa'dleu'uoipgrcoaqpnnsl
mplnqrJle e 16 'aped o ap ad 'nazauurng rnl 3 oJaundulxnt PlsBocV nEs

grr"llipcapnt plnqrrlu ru1uod olunu ap rcazalde6 luns 'pundsaloJ al ala TNIN'
'rfeununl Jolec alrnlpnzap 16 olntsounJ ?uns ala JBI 'Ig erJ ?€luglncourq
rcazaldeS 1ung" :rrigcapnf Inlnqrrle ep aqur
'lugJs 1ag mluad aurnu ap ?IE un Plsrxe 'ourtu ap Plncsounc PSJns
1eFa1 '1auzy 'U InI 'InF
p iunua
plp uI glap.rud orcru aru nu PcBp rBIqC 'rcIB Inz€c rg^ape-rlui aU 9s erds
arnqarl €+sete gc csaropul qvt'qntnaag # pasall ptglas Pnop ola? purg eJl

Bc e?nqrJle pnop a{aa BJaprsuoc JB Punruoc ri pcrloqurts arela.rd.relur InIN
o rsaq 'rrrlaTua+solru In?nqrJ?e ap epurdep .ro1 eiualsrzqns ec drurl u3
ap alrJqqunlcs 1B?EJ1 +Jncs lsacu uJ arnqrJlu EEJA
I'+enrqrzTrv?e'fr,nl'sspalcp€cllogsuouao+J EIBq€C ug ggnui;rqoeu ep 1nlsap
olelrugu o Jep

purlrqe?s' ulp -pU lopplla'tigaapnf FlnqrJ+B nc' sa]a,'rnlnlueeu € P]lc lu8a
-r1dxa ap 1nlsap BaJucgrluapr olsa rcgosolg rrualuJal 16 lsrpquc rnlsoce
TEur
alrridacuoc aJlul aJeru rutu 15 giueuosrp o Pzeootc ac saoc FsuI
'6y1"FlnlosQe alulrp8a o-rlu!'nldurrs 'Pcu
I6ap
poru un-rlul 'Bun alse 1n1o1" '1sr1eqec Inlsac? ruJoJuoc 'zec acuo u1
IUOA
-oo?

IBru

uIp

lSaJr
OIE

lInu

TUIiI

Lil YJNSJSIXS YflACtrUd YCIJvJSOdMNnIivAIUd

168 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

utilizare simbolicS. a unor termeni filosofici, un proces care contrazice,

probabil, afirmalia lui Scholem cd ,,Iucrul care devine simbol lEi con'
servd forma originali gi conlinutul original"la8. ,Polul senzorial" al
acestui termen, ca sl utilizim terminologia lui Turnerl4e, n-a existat
niciodath in acest caz;in consecin!5, transformarea sensului filosofic
in sens cabalistic apare numai la nivelul ,,polului ideologic", care este

,aruncat in aer" de confruntarea a dou[ ideologii divergente: cea
frlosoficd qi cea teosoficd. Fe misuri ce conceptul frlosofrc primeqte

un sens teosofic particular, vechea sa sernnificalie conceptuali se
qterge. Natura acestor concepte este evident diferitd in versiunile lor

filosofice, in comparalie cu utilizarea lor la inceputul Cabalei. Pentru
unii dintre primii cabaliEti existi trei ipostaze divine: primele trei
sefirot, care sunt interconectate, dar menlinAndu-qi caracteristicile
proprii gi existenla ca entitili separate; ele sunt emanate intr-o anu'

miti ordine, se influenleazh una pe alta, forrneazfl o anumitd relaiie
de proximitate Ei separare etc. Inlimic similar nu poate fr atribuit

concepteior aristotelice menlionate mai sus.
Caracterul ipostatic al gAndirii cabalistice este un obstacol major

in aplicarea acestor termeni aristotelici la un sistem teosofic, incercAn-

du-se in acelaqi timp conservarea sensului lor propriu. Termenul

pentru privaliune se referi acum la o putere divind, prirna sefird,

care precedfl materia qi forma, identificate ca a doua qi, respectiq a

fteia sefird,lsO. Astfel, conceptele lui Aristotel, care constituiau centrul
frzicii sale, au devenit la R. Azriel o anumiti formi de metafizicd,
conform conceptelor de materie gi formi inteligibile existente in ver-

siunile arabe ;i evreie;ti de neoplatonism. Degi ontologic coerentd,

schema primelor trei sefirot legate de gdndire, inlelepciune gi infele'

gere este reprezentati de concepte filosofrce ale c5.ror sensuri au fost

transformate radical.
Tbansformarea unor termeni filosofici in alegorii, iar a unor terrneni

non-frlosofrci in simboluri constituie dovada naturii postreflexive a
limbajului cabalistic in general qi a naturii specifrce a limbajului

sirnbolic al Cabalei in particular. In orice caz, semnificafia esenliali
a conceptului aristotelic este qtears6, iar vechiului termen i se atribuie
un concept nou. Este destul de fascinant faptul ci triada aristotelici

a fost adoptat5, ca referire la cele ftei sefirot supreme, de doi cabaliqti

a ciror atitudine fafd de filosofie a fost mai degrabd pozitiv5, ca
R. Azriel qi contemporanul siu, cabalistul geronez Iacov ben $eget,
dar gi de unii cabaligti care au fost gdnditori antifrlosofrci, precum
R. Yosef Aqkenazi gi Yehuda llayyat, aga cum vorn vedea in acest
capitol, insi qi de R. $em Tov ben $em Tov, dupi cum vom vedea in

capitolul urmitor.

rualnd 'IaJ?sV 'Inqro tteqlt 'U BI acruolu[ar es au1,rlp rrumcdalefug
lnsupdnc u; .rolaiuelslxa Eeunrlsaqc 'g.rn1.rgtu lalsacB lIAIJlod

'relaolelllBsJ [ecnpo.rd a.rsc] BIlBuBure olocu ep ?uerua Ig Ec TS glenpalalur
eaurnl gldrueluoc 'lg eg lulug^ncaulq 'nezeutunq ga 'uolBtd Inl Fuolclp
olocu Blrc 1e .rur 'rn1 lDrpuodl elps plduratuoc 161 nu pugd altu1u eaBJ u!
nu nezourunq gc u$ou .ro1$de1efu1 esnds ep lnuln Bra Fulqer '?aznplpC ls
tB ogrg 'dec 'e-11 u eal.red ug '16n1o;, '.eralualsga elec lalFqBerc] atBs]
elsl<iunc '16nsu1 atec'tuaq$ooung um
aulg ad os-npugcsouna '1g gc eeunds
llirp}) p.rolnd BerInInuIqBr ea.re.rgd B BlsBocB rBl'Elroruau !-ag 'le
16 1so.I 'U InI BIrBes ug gsnd o-llzne
E?BlugAncouIQ 'lrrureqe.rqv'U FI Ing BC
'rIBqiI
ruB ounls.Io,l\ EqEBgcV 'esrazaleAalqlnB as Ps elBul[cuI nBJa ela Pc lB^Iosqo B ns
llg rBll ]qr,laqqdrl eirnrcdelaful [DruasT u! n"ra elafuelqxa ppc !6nsu1
euls u! ltoqamil a1e{uelsga lnipa u 1g 1* nnre.ro;, elduraluoc nazoulnn0 ECI

gc Brrts Blsocy '1e$e$ uaq AoaBI 'U 'IaIrzV 'g $ u.rzg 'g ep aI
lerdo.rdu lsrleqec un BI - g.rnd ec Fooun Psucsap - auplp rFnpug8 nes
PTB
nunpdelaiug psuudnc ug afualsrxo Joun e{uaza.rd u1 a.tpFtd nc sns TN

ruru ap eg$ncsp ul glep.rud o-rlurp urPUB runa e6e 'qouqqoB o"qlas E€
u! plDnvq .roun eiuaza.rd e.rdsep ufap uaq.rorr psue.ro.rd 1nISTIBqBC
IUar
'"o,"ElIuTI pugrrueu" ec j(]/laaoq op dp +$unuB un olJtssp e.rec lnfunue
lso
elte plrqasoap gfuupodurl o ag 'PlusuaAo.rd epqu3 uI EoAE o efap 'ol
uoruJal lsacu orua ed efuegodrul pleru ac 1de3 'ntfnatg Dal:stJolsl DI
n?rolualaoC nps [E uU IJo alFur TEur ap 13 runca.rd 'p.t7z7a11nJag o7 nlto1 .P1
-ualaoC ngs Ingncs ArlBIsJ uI IJo op lcozpnop elsad ep PmaDq Inuaural
leuo$uaur B Ig 'seraunqrpc BI alrJgcpg tunce.rd 'FrPrPc cnpuoc oJBc -JA
BI rosou un ac lSiboFredns .rogip1.r1ue u plcuduroc eiuelspa ru1uad
EzBazIFln'IeInoqprolB{lTBpqalIla'UFz'pvu'gur ptuud u3 'Pa
gluupodrul proJe+our o Inl le anPnla
uIniJt
-7o7 a1apua&al ol F?roluauoC v\p elap.rud alnunu€ sns IBru alulncslp
'pJ
elalueru8u.rg arluTp alaun Bl losqns ap alus alalou uI lucrpuT e fqqs11.ru1
Inu
'e1ucg11uepl g +od IaFzV'g 16 u.rzg 'U EI aluolstxa olorual ulp apud o
rerrrnu 'pt1zqa1lnJag o7 InlJolualuoC'11uaa.rud B-au aruc nEs I€ lalduroc -u
lelerl p.rn8uls u-1 '.nru{ua,rord u! srolul B-s eruc pdnp '1e3a$ uaq
'U 13 euo.re$ ..ip t"l"w 'U 1nI 16 pqeqo.rd a1.reoJ $ e.rzg 'U 1nI .ro[
u^o$cnBdI
1aa'ngs 1g1q BI ep otFrel*our e1e o4ulp elaun'acpslpqec a111llp lInq
aIle
-pJl oloce lupe.rd e-4116 Buorap e1 durq €^1gc ruluad lpan u lesuarro.rd -ntn
FIIBqBT lseae 'eeru ua.re.rgd ednq 'rnrlnqro {EtIiI garpu toqeN-IEBS olpl
{BqlI 'U BIBqEC ap alrelaru uU rol lrulseeru €I ar€olrraJa.r ag$rpe.q ug !oq
'e1red ug u$nd 1ec 'eluelsrxa gfdacuoc luldacce nE ro 'elurAnc a1[B nc
algunue'uaur Balelgd pdnq ILr?r
llnzec also Blsecu Ea pzEa.rlsuourap 1ltryur
'areolJoluu acllsrlequc asrns urp 1rue1Sour nB-I nes '1n1ng.r p pry.rouud JoI

Iqnluls BI rollreJal arepaA ep rol ppund nc nou EAoc snpu ne 961eqec os
1op r16ecu pcep elsa uraund o-au Es Inqerl rE orec ad ee.ruqarlul
e16e
azouoro8 ToIBq€c aI€ osJns B^a19c EAC

alsa
cgo
lBlsl

-lEuo"c
'ocr

6er viNo.tsrxs YcucsudYclrvJsodl vsNol,i,vAlud

I7O TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

considera cert6 ipoteza prezenlei existenlelor in inlelepciunea divini,
o teorie legatd de crealie comune scrierilor a trei dintre primii caba-
ligti, inspirali in aceast5" privinli din sursa lor anterioari, R. Ilhak

orbul. se cuvine si subliniem ch aceasta viziune difera de viziunea
Iui Maimonide, esenlialmente neoaristotelici, aga cum a indicat-o

ultimul citat, gi, de asemenea, diferi de cele neoplatoniciene, cunoscute

intr-o manierd foarte expliciti de R. Azriel, care se referi in mod
expres la punctele lor de vedere in al siu Comentariu la legendele

talmudicerGz.

De altfel, R. Ilhak se referl gi la alte componente ale teoriei enti-
tililor/existenlelor, aga cum am vizut mai sus in fragmentele celor

doi cabaligti catalani. El se referi la una dintre semnificaliile lui

Tohu, ca amprenti a acelor hauaiot care nu au formi163, atribuie un
rol important lui Mahagaua, uneori chiar ca Mahagaua tehora,, ,,gdn'
direa pur6", ca existettla tu inceputul proceselor de crea!ie164, sau,

potrivit unei alte formulari - care ii a-parline probabil -, cele zece

ieft.rot se afld in inlelepciunea divin6165, iar el descrie acele hauaiot
care sunt legate de intuneric ca provenind dintr-o cauzd. celesta 9i
ca materie166. Cabalistul provensal iqi insugeqte gi imaginea rabinici
a }ui Tohu ln chip de linie verde care inconjoard lumea167.

ln fine, ceea ce este gi mai important din punctul nostru de vedere,
R. Ilhak vorbegte despre sursa binelui qi rdului ca existent5 in sanul
entitililor primordiale situate in Hohhmah gi despre emergenla lor
printr-un proces de emanalie:

dupd cauza168 vielii este emanatd canza morlii. Iar binele este emanat

din adancul binelui qi rdul este emanat din adancul r6ului. Asta inseamn[
,,binele din bine gi rbul din riu"16e. Dar poate veli intreba cum iese focul
din ap6? Tlebuie spus ch din cele zece sefirot, care sunt havaiot inte-

rioareuo; qi ele sunt astfel fiindcl interioritatea lor este in Hohhmah,
ciei sunt rddicini, incAt binele qi riul sunt unite cu ele, iar ele incep s[

creascd aidoma unui copac ale cdrui inceputuri nu se pot discerne, pAn[
cAnd devin o plantd [intreagill7l.

Binele qi rdul sunt deci unite cu hauaiot, concepute ca existente
deja in sefira a doua, fiecare provenind din ridicina lui specifrc['
Totugi, este difrcil s[ se discearni intre ele, 9i abia mai tArziu va fi

posibili o distincfie. Acesta este rdspunsul la intrebarea de ce, potrivit
at sefer Yetzird., focul a fost emanat din api, adici o calitate dintr-o
i$dniuicpnoi naatlcetedxetapualeriltnespcRuan.reIel,h'i,antokacovteonrthbeaexqututaelioFdtae"cseeprrraieiu1T.io3nh, uucnucdpaeri,n,eassbutiels
alt6 calitate.
al gAndirii",

ei172. Imediat

menlionati crealia luminii:

,le,Ecltualuziiss, 6sdsefiedelusfmdginoda!r"e:,,,Ed1upaizcies"f,uvseosinelaintfrdogir?u3ra"tifodset ca lumina inte-
splendoarea lui

'cIIqTq 1ec :e.rlsr8er nus a.npugE op alTroJlp lrndll n.r1ed arlul F?uBs Inl B

-aJolur e.re.r8e1u1 o pls1xo sns TBru op olalueur8e.g u1 'zec ecr.ro u1 -elul
'serBaI-AfX I€ 1nloaes ug pugd lrniaperdns
ap a1e8e1 o?ercas also
nE aruc 16 al+rgl{ ed e1nu.ra16e 'arulqel lnlelraleur uoq rueqerqy 'U Insul
alpunuu eleun efep nurnqrrle as r 'ppruq SIqB
BI $znp IUEI{EIqV 'U Inl o-JlU
m[ 1rucos '{BqiI uoq FucerquoAroucrElqIn'sUP'nsgoslnrnqlenruler.erotr^dl +I^IJ:
psnpu.rl 'ueanag
'sns rerrr p+B?ncsrp 13 !I E^
-uoluoc €IJnFEur op EllroJlp lulol nu eunTzrA o '?uplp er€lseJTuuur
EIIEuI IBru Eoc u1p eupro.rd InPr BInrFc lprFrlod eropoA ep lcund un 'Fcgl
rJ Es pI^B(I ueq uruqurqv 'U Ec Eel€llgqtsod Flslxe to1gru.rn elusl
leurudxe lunc u6u
plolrdec uI Bopa^ IuoA '1pur pW 'glTqlznuld apuog elsa pugd
ps d
aJrnqu+B aJB?B o 'urrvtzg'U TnI FcrlsrJapuJuc ereol€AJesuoc pqur8ep 'tlpto
reru pluluaur u.rnlcnrls op +uoc pugul{ '.req 'a.rapa^ ap JoI alalcund -oluI
o+Bol resecou poru ug uir{p.rqur! nu Ie 'a16a.rg '16ep 'p1pr1dxe pur IncoJ
Ecglluepr urelnd a1 e.ruc ed Puru
Eraruuru o-J+ug rgs "ro111odrcsry olpoTrcs uJ 'nps rn191e1 rS .rerqc eluod ?BuB!

oluoruolo a1p 16 'pT ECI uoq tuuqurqv 'U JoI
lnug
'{BqiI 'U 1nI Inqrrlu I-Es pull a.rec ru1ued ola^Foru ?uns Bolsecv
'e.ra
"t*:iil#-e1qo.rd crEoloq uc 'pquqo.rd 'glu.reprsuoa ?soJ e
PCTUI
eluauoduroc roun u{ueze.rd 'ITlFlTuI^rp e giuesa ec 16 Pt,
T'oot-gqlalassa".r,dsap runrzll
lolon
raun ee.reldopu urrd 'oluo+ B Incol ec eumcdele{u1 ep gtu; g.ruyurts
aurpnlrlu o csa6pppdurl ala 9c o?Bol nc 'rrrapruuurqeN rn1 upoc€ urp ocez
e8rncap aruc 'pzeuolecruq nIzJEl IBtu JEI'Bzeuolo8 EIEq€C ap dP ?IBIPIoo tnus
-ugE"
urp e16esdr1 'ezeuo.ra8-psuarrord Ecrls{€qec Egosool u1 luelrodurt ep
uJolIe'rteErgBlTEnclTqlsouruoecosur .Erlucul Iealslao8JeBleiungu un a
1g1e 1o" un gluscunfllB'qaxreuluco'pc1+nsaaoctul 'sur.ro6 urp JEZBaIU 'U
pc areruar e 'ea ep eluapuedapul InIe

IIiIpBJf relsocB €IJolsr 'lueurotu rulued '16ep JoIOc
u1 16 1ga 'lusuerro.rd 1nlsllequc BI 1918
sunle -Ilua

IElo? luns atuc'p.t7zga17 Jalag u1p aurel ad eJEJoqBIe g?rrrnue o Ec olsa app
ezalodl ac ap E1BI ''srrolpzuFrdnclol€ nozourung ep pldecuoc pour
eau alnas
13 4orcnot1 Jolourlrp eruel- grtr.rlodoap .rude 'rzeueqBu erq8rn+Il uTp
ayed paug ps sunfe B erac BaI-IIIX I8 Inlnloaes plndecug BI ep nes o-18C]
Bal-ilX IB rnlnlocos p1r6.rgys e1 ep erfrzoduroc o 'pnEll-eq;r$ unuoue EAUn'
u1--suJnoa1s€lxuuuqrro^cluIrp,;rrnru'1aqlefoaugJda1l up'rBu€orrrugolrll'no6os1I.TEr,uqorru7J'einal1acpae$ozoueJeel1ulouurcnprrrsaaI.nlprodu8nsnr)euapJnBPqpolrrpc"!J4opeJauz;IeUanslaJppcaIung'BrEzJuuJlurpcep.ur:1on16paluurcinr'eenc1uspurrn1pr1dl
{Eqil
B oJerurn ec 'luepure 'sur.ro1y1 urp JEzBolg 'U ngs rnlnue.rodrualuoc B
ua$-otl nJaSqourlrp lorcavq ecez alec a4ulp Brurlln Ec InPr unsg8 aa -EqB
oruaJl ap 'pql6 {BI{{I rnl -a$ 9s r6n1o1 e.red
?reolroluu EIBqBC ap 'Eur^
pzeuora8-psuaaold upoc6 ep '.rn81sap 'PJaJIp oJEc suos wn
- ploaoq
acoz rolac e1sr1 ad FInEJ efuezeld Ec zaru{qns ps rur-rfa+Ilured

BuTrunl Bo ulp gA 'p etul.rd ug ta',11PlBu1u-re8 lsoJ € errJolTrrucnl Jornlnl

nrrlsoS plaaml e1eo1 13 'vLrqPlulEdEI

rLt viNsrsxs Youcsud YcllvJsodl vsNnIivAIUd

172 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

reprezentat de numeroase versete qi concepte; cel rabinic, reprezentat

de mituri crealioniste deopotrivi talmudice qi midrasice; cel teosofic,
reprezentat de cele trei sefirot supreme; gi, in fine, cel filosofic, repre-
zentat in esen!6 de teme neoplatoniciene gi de teme explicit aristotelice
provenind din surse arabe ori poate gi din surse creqtine, iar la acest
subiect vom reveni in cele ce urmeaz6.

Pe ldngi cele douh qcoli filosofice menlionate mai sus, la care

cabaligtii se referi in mod explicit gi care sunt acceptate ca atare in

cercetarea de specialitate, trebuie menlionate gi componentele neopita-

goreice. Nu este atdt de simplu si reducem semnificalia acestor dis-

culii la un singur registru hegemonic, Ei putem discerne, dimpotrivh,
un interesant dialog intre cele patru, fiecare dintre ele aducAnd ele-
mente ce nu figureazd in celelalte. Din punctul nostru de vedere de

aici, natura precisl a percepliei riului la acegti cabaligti nu poate fi
extras5. numai pornind de la registrele filosofic Ai teosofic asa cum

le cunosc eu, ea putAnd reflecta impactul registrului biblie, consolidat

probabil de o tradi,tie orald similari cu ceea ce am vizut in sectiunea
precedenti in disculia lui Ben Reuven sau in mdrturia lui Agobard
din Lyon, citati in capitolul 1.

Permitefi-mi si propun impactul posibil al unui tip suplimentar

de sursi speculativi, care ar putea contribui la o mai buni inlelegere
a emergenfei unora dintre conceptiile menfionate mai sus. Contrar
surselor neoplatoniciene pe care R. Azriel le-a citat verbatirn, potrivit
cirora in gAndirea divini existau principiile materiei gi formei care
au constituit paradigmele creaturilor inferioare, viziunea pe care a
adoptat-o din sursele sale cabalistice se referi la prezenta tuturor
existenlelor in acea gAndire. Or, tocmai aceastd. teorie este esentiali
pentru infelegerea anumitor aspecte ale Cabalei provensal-geroneze.
Pentru o mai bund inlelegere a importanlei acestei diferenle, voi

ineerca si rezum disculiile de mai sus in aceasti secfiune.

Propun sd distingem patru mari etape ale expansiunii pornite din
'Ein Sof qi primele sefirot, potrivit acestui curent aI Cabalei provensal-
catalane: in primul caz,in sdnul lui 'Ein Sof totul existi nediferentiat,
cuprins in infinit. Apoi survine prima etapi a emanatiei, care const5.

in ipostazierea sefirei Keter, unde diversele lucruri se afli intr-o situa-
tie de existenfi compactd sau de egalitate in cadrul unei uniuni a
contrariilor, o etapi desemnatd in terminologia lui R. Azriel prin

termenul 'Ahdut $avua, care poate fr tradus ca ,uniune armonioasi"
ce implic6, la rAndul ei, cuprinderea unor conlinuturi diferite intr-o

sferi mai largir86. Aceastd etapd este desemnati ca 'Efes qi Afisa
sau sferesls, reprezentdnd conceptul de plenitudine a potenfialitifilor.
in urmdtoarea etaptr, aflati in sefira Hokhmah, sau in inlelepciunea
sau gdndirea divin6, existenlele se gisesc intr-o manieri dezordonati,
poate qi indistinctd, intr-o anumiti formi de intuneric, inleleasd ca o
anurniti formi de nihil, care indici imposibilitatea de a face distinclie

*, "l#

:',i1r 'lt
,iiili,

luaurFod poru uJ lBuoliuaul B lBurc-roqJB.il Isv 9c uraFllqns ?s aul^nc ell
oP
os 'Euorac qp lalrzv 'u InI IB s(iqclunz oaun?cp?nr DI InuDluauoc g! 'El
'gpecep o EI FcTpIr os pruns largc B ElugJs Bperl4 'sfiTqotgag op Ioc
'cre.ro8e11d ldecuoc luulrodun pun lefuelsrxa Flxaluoc u! gluluulros BOU
.IOT
lsoJ B Bo :pnou rulqo alse nu larrzv'g ed eEelaiul fe uluad pcla.ro8
I-e1yd erfce.rTp o-rluJ lrd B ep ea.reundo.r4 'so[ IEIu l"rparul leuo$ueur as

rJ E pzuarrrJn aJEc togFu.4uoc 1u c1a.ro5u11d 1eq4 Inlncsounc aulq o-r

ap e16a1upre rrJuJluoa ad snd lnluocce 'zBc octlo uI 'sns [BIu lnzg^ U"8IJf

rrru runc e6e 'pc11s11uqBc arepJoqu uur.r.rd nc piuuuosirot uU Eo 13 alsa €$
'nurnazauumq ap pluopuedapul Bc ro1rapr lnlnruaruop lafuelsga E gctselc
Euercruoluld ue.rep.roqu ap FJaJIp e.rec 'tcre.ro8elrdoeu lolFrolpu-uE 1pr -En
-Fr1od 'puprlp ee.rlpug8 uI IapI .roun ufuepgxa '1e31p aq'r*rlttruottsoddo
Dquapnurcc ap ptuJoJ Blrrunue o aundnse.rd o.ruc 'e1p o 16 urnce.rd PISI
'epuelluoa apuocsuurl ac aunIzIA o opnlcul erec 'e,rpuEeu yepoloal e '?uI
pcla.roFelldoou Baruproqu slrcsap nB lJolglacJac $ltunue aruc uJ Inpour -[Bs
ap a16e1upue sns rurrr aleuolfuaur edele pnop .tolaruFd Ea.ralJasaq
uIp
'Earunl '11c11dur1 '1* 1o.4las aloreorJaJul pnof
Io^
-uocug erec'lo.tglas 1a.q elauFd ug aol nE aruc lrpqlrrqcs rolsoca 1nJpec 'oz

u; e.rudu 1n1nEI B Elsolac EsJns JBI 'ezauo.ra8 ag$ncs1p ug guna.rdurg ETEI
aluuolfuaur luns 'e11ra;rp o^qulncods 1$;pe.r1u.tp upo.rd erec 'sseoord .IOJI
Iaq alseov 's6rosuncse Jolac E pqeldall EaJInIEAzap nc acBJ B aJE oc
'g3.re1 leru alellolzap o BI EzBa.rcnluoc osaco.rd IaJl aloc 'suas trn-.r1u1 Eel

'EIJoruE JoFoluB a?B+I+uo o aJlpc ap auJoJ roun €oJrtut.rd guuruasu! ec AJ€!
1I^F
eeec '1n1n1edue1od Bor?zrlenlce ap 'dur11 16u1acu ug'98 e1e11p.rn1d e1
JEr
alullun el ap elipuu4 ap ielcurlslp 13 elpg 1iptpue.roun u{uaF.reura op
e.ra
$ 'rur11oc6 lalsacu Bgosool nrluad IBJluac oP ?glu alsa aJBa 'tos u!9, IB?U
'1n1n1rugur E oJBlIrurI op alasaJord ap gzuasa.ralul as - alesuaao.rd
rol olesrns gqeqo.rd 16 - ezeuo"re8 acllsguquc ala?xol'p{upesuoc u; pJB(
uau
'161*BAgd B" nus .BlrAe u" pugcgru 13pI
-rues Ec psuelafug 'qXSH €urcppgr u1p pa,rord rE lunc y8 ec t1ya{oB IUn
e16a1rc arec lrunqtuupc ed pquqo.rd Ulvzeq'pcFoEep e.ru1e.rd.re1u1 o
Eappp II pcTpu 'rr.re16uounc e giuasqe ua 16 au1,rp 1a u1o,r s aruzllear $a
ep eunrferrgd o ad uc 'lpraggp IB?ol pour un-Jlu! 16n1o1 e1a.rd.re1u1 19 ape
1ur*en6'peEp$crouIppeBuqg'l^epol.ccrBuggIo''cpUaep',rrran'lcanpFaTzdzvoBr'cg;6I1n3aoulFe.orlFzugrnnl'duggegpncus'nenpdd.arsc1ua6olnacquatlo.q\L1o'ppou6ao1sooa?lsyoaoa"uorduq
ap glr6.rgrrgs u$dFcsur gcrpe 'goToaDq-ml putdat Bc srrcsap gfualsr-xe -ale
op Fpour also Elsac€ gc undnsa.rd 'aLrJngr nes 'e1aut1sp .rolafualspa
B nes JoIeurJoJ BaJE?s puglcalloJ 'plcurlslp pJaruultr o-Jlug csesg8 'Eal.r
es elefualslxe 'pulg 'puglas Brarl B ug 'g{ncsp lalueza.rd [B alapaA op
-sIp
ppund u1p 'eug uI 'IS '*Bflpuqqog ug esupdnc Fnrcnl aaez e.rdsap .BlI
al6eq.rorr 'elureug ruru EJzg 'U pc IaJ EI 'IaIJzV 'g 'zec un-Jlug recgru
rup 'aseorarunu 'eundnsard uralnd '1uns e1a .rer '1euo$uaur alsa nu uI a
afualsrxa roloca lruFrunu 'unzuc allnru uI 'ssrollqrsod ag.rn:an1 a1uo1 13
urnce.rd 'ude nus Eolu?rrncsqo 'a1tq q1u1za,,rda.r 1e,r1u 1gocv 'rsralo alluI AIBC

8lr v.lNs,tsxs ycacf, ud yclJvlsodl vsNnl,l,vAlud ?sec
acrl
-e"rdi
'cgo

fBlur

174 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

neopitagorismul in importantele ei disculii despre teoria rlului, vor-

bind despre recursul cabalistic la unitate qi diad6, degi nu in contextul

gdndirii lui R. AzrielleT.
Tlebuie din nou si subliniem cd, in general, anumite aspecte legate

de pitagorism au fost cunoscute in Evul Mediu, in numeroase cazuri
in cadrul tradiliei neoplatoniciene, at6t de arabi, in special de aga-
numita enciclopedie a Fralilor Sinceritiliile8, cdt gi de ewei, care au

cunoscut gi ei enciclopedia men,tionati mai suslee. De fapt, la fel cum

inceputul platonismului se bazase pe anumite teme pitagoreice, pla-

tonismul mediu qi neoplatonismul s-au inspirat qi ele din tradilii de
provenienli pitagoreici sau atribuite lui Pitagora. Unii gdnditori
evrei din Evul Mediu, incepdnd cu Abraham ibn Ezra qi anumili
cabaligti, datorau de fapt mult anumitor forme de neopitagorism2oo.

Conceptul pe care sursele pitagoreice sau neopitagoreice il pot

furniza ca instrument pentru o mai bund inlelegere a lui R. Azriel

gi, probabil, chiar qi a surselor sale cabalistice este viziunea despre

un principiu de aceeagi vArsti ca riul, legat de intuneric, miqcare qi
dezordine, a;a cum il prezintd tabelul pitagoreic al celor zece principii
sau contrarii, in maniera in care acesta a fost formulat in special in
Metafizica lui Aristotel, o carte bine cunoscuti in Evul Mediu201.
Conceptul de'Ayin pare a avea gi el legituri cu categoria nelimitatului
sau nedefinitului, existenti in tabel in aceeaqi coloani cu r[ul. Afr-
nitatea dintre aceste calitili in aspectele pitagoreice negative ale tabe-
lului contrariilor poate explica de ce conceptul de rhu apare in Cabala

provensal-catalani, care era atAt de puternic interesati de neoplato-

nism, la un nivel atAt de inalt al realitilii, o pozilie ce diferi deopo-

trivi de aristotelism qi neoplatonism, ca o parhypostasis, o simpld

negare sau o absenli a binelui. Degi, istoric vorbind, tabelul celor
doui decade de principii opuse nu are nimic a face cu zoroastrismul,
a existat un gAnditor din Antichitatea t?,rlzie care a remarcat o ase-
menea afinitate2oz. A,q dori sd menlionez c6, potrivit unei versiuni ulte-
rioare, lista contrariilor includea ;i opozilia dintre formi si materiezo3.
Totugi, cea mai faimoasi dintre aceste opozilii in neopitagorism, cea
dintre unu Ei diad5, ca sursi a binelui si, respectiv, a r5.ului, nu
este in mod clar detectabil[ in primele scrieri cabalistice, decdt daci
admitem cd a doua sefird este consideratd, in mod implicit, o diadi,
iar prima este considerati a fi unu2Oa. in orice caz, putem caracteiza

primele disculii cabalistice despre asimetria subordonati ca descriind
un proces la cel mai inalt nivel aI sistemului teosofic qi ca mult mai
pulin preocupate de o dualitate cosmic5", afa cum exista in neoplatonism
qi neopitagorism, qi cu atdt mai pulin de cea existenti in gnosticism.

Tlebuie si spunem c5. nici R. Ezra, nici R. Azriel nu au adoptat

o abordare esotericl atunci cdnd au tratat subiectele de mai sus, deqi

ambii admit ci un asemenea subiect esoteric existd la un nivel de

rol mFporu eiurrrr.rd uJ lplu1p Jolac e1e aJepel ap alelcund t€lca.Ie B nu ep
pruJn urp €Jolsoce Inursllunp pc ared
na riuzuuq$upJ nuro nu 'nlduraxe ep as JBp 'or..ro1ue1ec epr{dacuoc T6a
'1euzy
'g uc 'q6r1uquc rlSece 181,
gc Euru€asul nu €?sV 'cuusot mlnusrlunp p gpdrcur.rd eunrsral o
crpe.rd +uns aJBc 'alsreqrueur alularparu ruoel allulaloc nJ nes aJslec 'ur
elrrJoa+ nc plureduoc g aleod nu letpJoruud pgr a.rdsep sns turu op
€rroel pc zaru{qns ps urj 'rps .roplodrcsrp B 16 pq.rg {€ttil rn1 rFrrpugE uIsl
InIBpunJ lrnlr+suot u nu '1 ploltdec uy'otdns EslJtsap lsog u eruc topu
-ourap B psJns EJ ngJ rnppug8 uiualsrxe e.rdsep €eunrzrl ga ared ag IB

'acgosolg niepcads ep a?Blrsrellp o pu
ez
nc aleurquoo ?soJ nB oJBJ 'eleor.ralue 11ilp€rl elrlunue ulp 16 le.ndsur
nB-s eJr?srlequc alrJplardrelur 'a1e1p u1 16 ec 'zec Tsece ug 'ga else 'Pp
uaur ezelodg '16n1o;, '60uo-luzry+n B JBII{o Brzg 'U rer 'r16quqec rru}rd
PC
aJlurp €roun plncsounc BJo oI 'leradnear g re-al 1e .rer'rnlnpxa 1ndun1
nu
ug lnprard rJ JB-s acrurquJ a?artas JolseJE rl.re8aleiug olraqc €ra.rpa
1r,rlr1od 'es urfeur.rrgy 'eoaJBC a.rdsep rrJrsrJolsl u 16 reriue.rC rrJrsFo+sr BO
u e.rula.rdrelur o elsa rcltJtcplpt DznprcC op€c Bs Bcrs€Ic tunce ap Fc 'g0z
epruoruretr I rnl rarfuala.rd pppun; ad 16 qlu.raprsuoc rnqorl .re puorirp
-BJl [nIBIJalBru Eluoruoc B ap r161pqec .ropurud uiuelsrsur gc giuvrud -al
FlsEacB uJ zarurlqns Es uli'16n1o;, 'crurquJ Inluueleru e1 ee.ra3.rnce.r nc
-osl
AgurnleaJ"rgdruurugaaslalseJf.aulaan?gsrorra€p1ue1terl.qrdl.qre1Juo1lanlBoserJaBl ce"reolpelr$erupaq8eaueiuoJrpBuIneulJoncJ
'In
rl6riuqea Joloce Bal€lruge 'Batu Eo;el€d pdnq 'cruoFoursoc rnlnsaco.rd Joli
plndecug BI lua?srxa uc saleiul else InpJ 'tJnzec aloquru u-I 'Fleuopro
FId
grt lr*1r o 'r.rariua.ragrp rA up.rudos ep erJas o-.r1upd 'lnipdu e '1Bc -od

-aunlul 'crlouq 'unlpJorulJdun-r1urp :untuoJ ug luelrodurl BAoc nB ala -o?
BI€
'ErIIqIq uec rS pueplec-IesualoJd gcruoSoursoc Boreproqa allurp apnldac -oq,

-uoa efua.re;rp JoIrJBru ppnrt uI '.s7ue\i\zodo p.rp; rrfearc" reun B BeeJE -$

otse 6-I'I palacp[ urp eriua.rc e.rdsep FcIIqIq Bounrzrl'uosuarrel 'O uof INI

o-+BlnruroJ € runc e617 'lerprouFd psoeq uI mlnpr reiualsrxa upgod ug 'toz

'plsrpnp Ezelodr o nc rcru 'o;?u tca ollDalc raun uzalodr nc pzee.redo u!j
nu aunrices Fls€eru uI sns ruru o-?Bluaze.rd ure arec ad BIroeJ
TdI
'e'aelus roI€qBC elu asJns aluelrodun rBIu alac ug ri pzec eg rs€

Fs Blsac€ Bc Balulrlrqrsod puginu.red 'glecglporu ro6n rnqa.r? .re '11eug a.r

ap lgle crlorgas Eue.r un BI rnlngr esrns gipul orec lsrlequc pruFrd IAIJ
lereprsuoc arnqoJ+ IaFZV 'g ga '1eurp-roqred 'V TnI e aqse.tns €luel
tod
-.rodrur a1r€oJ 'sns reru ap mlnluTJaleru EzBq ed 'Ips rrlodrcsrp 16 1nq.rg
>IBrliI 'g nupa.rd o urnc uiu 'p1usua,to.rd epqe3 uI a?ua?srxe arual Joun 002

B eJBnur+uoc o og ps prrrpadsa.I Beunlzr^ ea pqrzneld oFBoJ rcep e?sg lil

'gul^1p ea.npugE ep 1u8a1 a?se €lsec€ 'I.rniunua rollrunuu lurFlod rer IJO
ap
'arlorgas mlnura+srs fB IeAIu ?l€uI rerrr lec Ei rnlngJ Biuolsrxa aundns -BI(

-ard a.rec glrcrldxe op 1nlsop aunrzrl o gleuoriueu elsa 'qirpqec rop run
Jolsoce alrJaucs ppagor o lrnc e6e pzauora8 upqe3 ug urfnd 1ec '1ag1sy
'soapclldxa aI ro oJBc ed acrurqer .rolapua8al IB suntsE ariucgruuras NB

-eir

IJN'
alB

In?)

-JO

slr viNsJsrxs Yoocf,ud YcIrvJSodI vsNnl,iv^Iud

176 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

de a concepe riul. R. Azriel, ca gi majoritatea celorlalli cabaligti, nu
a adoptat ipoteza cd un Dumnezeu inferior gi riu a creat lumea, ci
concepea riul ca fhcdnd parte din cel mai inalt nivel al divinitifii.

R. Yosef ben $alom Aqkenazi
qi R. Yehuda Hayyat

Unul dintre cei mai influenli cabaliqti activi la sfdrgitul secolului

al XIIIJea a fost R. Yosef ben $alom A,gkenazi, cunoscut caha:Arokh,
cel inalt2n. Nu qtim prea multe despre viala sa gi despre localitilile

in care a activat - IHri indoiali, a vizitat numeroase locuri -, dar

este evident ci gtia mai multe limbi, ceea ce indici o migralie dintr-un

loc in altul. Se pare ci a fost prezent gi la Barcelona, cel pulin pentru

o anumiti perioadd de timp, qi a fost influenfat de Cabala timpurie,

in special de cea a lui R. Azriel din Geronazr2, deqi a integrat qi

elemente din hasidismul agkenazi. Degi era un cabalist antifrlosofic,

era familiarizat totugi cu versiunile medievale ale aristotelismului, iar

in contextul specific al disculiei noastre el trateazi despre triada com-

pusi din steresis, hyle qi form6213. El consideri in mod deschis Keter

nu doar ea'Ayin, 'Srin Gamur, adici Neantul lNihill absolut, sau

'Ayin Qadmon, adici Neantul lMihill primordial, ci qi ca privafiune,

he'ed.erzr4, qi identifici de asemenea he'eder ca din - judecata" -,
apropiind-o de conceptul de r5u2rb. El afrrmi ci steresds este cauza
lui hyle, iar fHri aceasta ar fi imposibil ca o formi si existe in hyle:

dac5 forma care a precedat-o nu va fr absenti gi daci steresis a primei

forme n-ar exista, nicio forml n-ar putea proveni dintr-o alti formi216.

Potrivit unei alte forrnuliri, ocupdndu-se de Tohu ua-Bohu, el scrie:

"dceosrcurpiqliiareicnusriggdinedsute-secaulazacugveinneterilreii"2im17p.uDritind{ni oqui termenii biblici sunt
reziduuri, exact cum
o ficuse R. Azriel2rs. in plus, R. Yosef Aqkenazi interpreteaz[ dis-

trugerea lumilor primordiale in termeni care amintesc intru totul de

cabalistul geronez:

CAnd havaiazre a contemplat Keter, care este ascuns de orice altceva in
afara lui, qi a privit ln profunzimea gAndului22o cerescului Keter2zr qi a

vizut dificultatea lnfclegerii sale, iar havaiazzz construiegte, insl ?yin,
care este he'ed.er, distruge, potrivit secretului ce spune ,El construiegte

lumi qi le distruge"2a.

Acest fragment are o importanli deosebiti, deoarece presupune

ci procesul de distrugere a lumilor in mitul midragic este legat de

prima sefird, intr-un mod care amintegte de unele dintre textele ana-
lizate in capitolul 1, provenite din ultima parte a seeolului al Xl[-lea.

'BIIEII uJ nldurexe ep Bc 'alnasoum eurq nura rzeue>16u .ropl3rpqec .EAI.
-BU
alrrar.rcs arEJ uJ'rou r.rncol ug sunfe nu uruudg urp rrfezpdxa pupc '6671
aPl
ug uruudg urp rolreJAe ue.rezlndxa pdnp lequrrqcs E-s er{en1s ?lsBaJE
oun
'16n1og 'pclraql Blnsuruad uI asucs BIEqBC ap ali.rpc uI olurrs os nu
o16e
'reruudg ErBJB urp (EeI-Arx IB rnlnloras p1r6.rg3s nc PlBpo) BIBqBc ap
ri:pc asuorerunu uJ Ilq1z1rr'rzeua46ygesol'U rnl "rolpidacuoc plcudurl 'u!t

'JorJa?uE plopduc ug lnzgl rue Irrnc uSu 'a.reorledns Totgfas BIS
rorl elar nrluad 16 7o,nuta7. roun uiuelsrxe uaundnserd a.rec 'prsulf-aq
Epnqa uaq pr^BO 'U ap aJrqosoap ards 'aruouesut Totglas alde6 alea ug UT €,.

rerunu loJnlaal Bzuolne 1a pc erud as 'r6n1o;, ozznpr u1 pspa.rd oJrJaJaJ ap I

nr rJnzEJ asuoJerunu uI 'Fo ap alns ap elus elrJarJcs ug a.rudu ac -sTp
IUNJ
erSoloururral o 'e,uyzod rolac asndo egralnd gctpe 'loJn7ua, InuolrrJal BI
g8rnca.r gs eecpld rg rzuua:13ygaso1'U rnl ge pldug leuoriuaru emqal,L lun

Eapal ruol runJ '1o1rdec lruolpurJn uJ lurlulop reru : OIJC
rnlnlocas plndecug BI ep ura$
ao;, ue$ 'U Inl u6e 'ua1-2gg IrBi 'luepuadepur llqeqord 'ac^qnlprorder uaq 'srzE
aluarrcs u1
.ro,r IaulI

as niuurquroo alsaou Fc e+sa BalB?tIBar rur 'r..uncJac elsecu ar+urp :a7,C
ec16o1ougrle1 alfglruge pulg alup 'pluuurcsuJ lnlosqe alsa ntln1d EZNI

-Iua?uoc nalJnC ap rie8el Ec alulllurceds ap BeJulecJec ug tincsounc 't-auu
nus
.roplAqequc Increc ulp puruelold a.repurls elaun nc azauore8 .roprirperl
urfuurqruo3 'nzu!@, Ea FsrJcsep 'n7ay reurlrp u.ralnd lnugs uI nulsrxa Jala)
plnaDq na gunerdur; a.redu *e1iu,rou1 o lsoJ € e{euurua .rep -luo:
'nelsrxa po uzalodr JBI .
1otnnat1" Ec EInruJoJ '1u1u.r1 Fnts lseJe uI 3oso1 "U mXsoce 'cgor
pquqo.rd aurlrudu .rup 'asgcsnueu ellnru reru uI 'urruouu 'a16asg8 as
16 t
atl;J 'unnl nfupc 7o nlJDJualuoC un '1xa1 BelreJl IE un-J+uJ rS luepr.ra
alsa rzeua{6y mplsrpqec urdnsu ezauo.reE re€olouruual plcedul 'oFrr

'rapx g.reor.radns otglas u1 ufap e?uelstxa nipluelod B oJulsaJTuuur rul

gpqeqo"rd o'"""eu?B ap elu8al luns rB EIuroJ o gpasod atec'nqog rnl elu un-J
JBP
pnnnq a.rdsap $ 'tlnuqqoTy ulp erJaluru gctpe 'ua1o? elSeurnu 1e ac olli
'tlq
Boac uJ asrJrsul ?uns orec 16 gu.ro; o nE nu atec'nqol ml a1e prcaoq INIn

olasuncse e.rdsap 1a ri alSaqroa rzuua46y 'zEc acr.to u1 'grrqeEau Bun 'tli
r3 g,rrlrzod aunrice o 'BeJe8rulsrp rS ea.rtrulsuoa :esnd6 '1dug ur - elrJ
-egrp runricu pnop olac ElJoUaJ aJBc 'cr5o1o1uo urpJo ap eun 'e1e1r1enp .
TC
plrtrrnu€ o ptglas uund uI g?srxo '- uqtry, rn1 psuudna uI alualsrxa
prcnoq nes - Dfi)aDq alse IeJ e1 t8'n4ay nc +Bcgrluapr e+sa u1try, ac nu'
oruorA eq .rolaiualsrxe ue.ruqduraluoc ury plellnzoJ Bac ad - uulpruts
- 16 tgc 'ga.ro;, uareldualuoc ur.rd ariee.rc e.rdsap pcr6e.rpnu Baunrzrl

lgls p+cagar ereor.redns n"nJas rnlnlnuriuoc eeruldrueluoc rcre tS '- sns
ruru lelrc ?soJ B lueurpad pluaur8u.g - r16e.rac roJol €aJeldrualuoc e1
e.urrr.rd nc FqrO {ErIiI rnl Elroal 1e6a$ ueq AocBI 'U plurza.rd runc IaJ

e.I'szzIaqzy 'U 1nI eiuangur rB nou urp upagar aleod arec iunue un
'u..ara3ru1srp ap 1u8a1 ec utt(ry, ad .rer 'arfarulsuoa BI JolIJaJaJ ec plDnml
pp.rnld gzBozrlqn Ia rJnzut eluunue u3 r6ap '1e1rc lsace uI plualsrxa

orulnruroJ ep pdrl ap 1e6u1u eFEoJ u.re rzuuel6v Jaso1 'p.reuaE u1

LLr viNS,rsxs Yoscsud YcrJvrsodr vsNnriv^rud

1?8 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Permitefi-mi si prezint un astfel de exemplu, referitor la originile n€

rdului: R. Yehuda ben Iacov Hayyat, un cabalist de prim rang care m
fusese expulzat din Spania, a chlitorit gi a indurat multe in Africa
ce
de Nord, apoi a scris unicul siu tratat cabalistic existent, Minhat on
Yehudah, in jurul lui 1495, la Mantua. Acesta este un comentariu
di
al operei clasice anonime a Cabalei nahmanideene, Sefer Ma'arekhet
ca
ha:Elohut, care a fost scrisi in Catalonia in primele decenii ale vea- dc

cului al XIVJea qi publicati de doui ori in J.558, avdnd un impact at
nt
semnificativ asupra anumitor cabaliqti. TlatAnd despre semnificalia di

diferitelor tipuri de tehnici lingvistice, eI scrie despre conceptul de a
m
Temura - care a fost discutat mai sus gi in capitolul anterior - ci te'
el
reprezinti
al
atAt puterea lui sferesis, cdt gi existenta, pentru ci in toate lucrurile ta
existente2so steresis precedi existenfa, iar din puterea Iui Temura ,IJn
vi
neam trece qi altul vine" lEcclesiastul t.41, cici altminteri lucrurile gene-
rate vor dura pentru totdeauna, iar in acest mod, de la ternura, pomul pr
are puterea sd lnnoiasci fructul in acelaqi loc pe ramul din care fructul
o
copt a cizut23r.
di
Avem aici o viziune aristotelicl despre natura substanlei gi despre di

mecanismul schimbdrilor. Conceptul de steresis - ,,privaliune' - nu F

indici o absenld total6, ci una relativi, ceea ce inseamni ch aceste gt
t6
forme, care se pot produce intr-un anumit tip de material la un anu-
mit moment, pot sd apari mai tdrziu, cAnd forma existenti in actu c€
la un moment dat este eliminatd, permilAnd emergenla unei forme c0
care se gisea pAni atunci in materie numai in potentia. Din acest
C
punct de vedere, steresis, ca o multiplicitate de forme posibile aflate
Pr
in potentia in materie, precedi orice formi specificd de existen!6, care
inseamni o substanll ce constl din uniunea materiei cu o form6. fr

specifrcS. Acest punct de vedere existd la R. Azriel din Gerona, precum S1

gi in inlluenta scriere a lui R. Yosef ben $alom A,qkenazi232, iar ei ar P,
putea constitui, la rAndul lor, sursa lui R. Yehuda Hayyat. Acest ultim
cabalist copiazi un fragment din Comentariul Ia Sefer Yetzird al lui

Aqkenazi fdri a-gi cita sursa, la aceeagi pagini de la care am citat

mai sus233. in mod curios, in acest fragment steresis este identificati
intr-o manieri foarte expliciti cutemura, deci cu o entitate malefici.

Aceasti pozilie poate fi important[ qi pentru inlelegerea unei disculii a

lui R. Mosh6 Cordovero pe care o vom analiza detaliat in capitolul 5.
Teoria potrivit cireia steresis precedi existenla reapare intr-un

alt context important din cartea lui llayyat:

Acei regi care au domnit peste Edom inainte de domnia unui rege asupra

fiilor lui Israel, pentru ci in orice lucru s/eresis precedi existenla [...],
,iar asta e calea cochiliilor, ca ele si preceadd creierul"234 [...]. Iatn ci
prin aparifia punctului emanaliei lnequddat ha:alilut)235, El a emanat

Buoroc urp rol rrlodnsrp ap alrig8oqu4 16 eluroqBla lsoJ nE 'sarQrnbsod x
urp pr^BO uoq ruer{Brqv 'U 'ngs rn1g1e1 eerrpug8 u1 'pqeqo.rd 'BsJns ?
r6-npug.rre 'lnqro )t€qil 'U 1nI IB cr?srlequc Inlurraluru ug .re1uaru8e.r;
r.ro ellnur ep rB cquru5ruo rJooun 'cr1dr1e eluurr.rdxa alrunrzrl'1.rncs e4 8

alBug uiB^rosqo B^olgc I

'oroloproC gr{sory 'U TnI er{dacuoa '9
Blncsrp ruol pugc lcun?E IuoAoJ ruol BrruEe erdnse ?carqns un'g61pqec
ap €re1 reru llnru IJncJac uI rrJoel Jo?sacu BeJ€ururesrp IaJlsB pugl B
.P
-IIIcBJ 'erroal Fls€oce ep 1e8e1 pgl ardsap rE yorcnot1 ardsep uzeuoraE
E
Brroal luldope ne {uengul 13 r{uugodrur 1161pquc rop 'e.ruurrn uu4
'ssaBIEqEC op a1.ruc €s Bcrun urp n?r e.rdsep 1u{,{u11 mI ole rrfncsrp T
epudo.rd ug pqrldec.rad elsa nu ra Inlcedun .rep ',nqqoy srsauaC urp
esrulsrp rolnunl 1n1nu a.rdsep p8unl ap Flsap pcllsrlequc arincsrp o I
glsrxo '7,6?I uI eruedg urp rupzpdxo EaluIBuI ruu rurfnd nc gqeqo.rd IU
'1efde11Epnr{e 'U mI rolrr?qarlul tep €-oI 'lerlseclyyeso 'U 'erauelun J
ury 1nlsrleq€c orer ed ep.rnsundsg.r ug 'gc plduy leuorfueru omqo.\L I
'*lol uJ" '1ufde11 eunds runc 'nus 'prcus Buolsr ug 16 er8oloursoc u3 'e1e1 9
-FI^Ip uI PzEalrrJop os or Jolo?ualurue,ra eiuertces gzeelduc InusrJoJB A
pc uzelodr also oluapaca"rd ecrlsqeqee el4inasrp uI lpcap ElEJoqBIo a1
lS
Ierrr Freruuru o-Jlu3 rcre eEullsrp eleod as ec BaaC 'odd4ab rA ntnua7 e
:BIBqBC urp ecgeluru agiglgue ru1ued raruqol ruaruJol rfuelrodun reur n1

rac or+urp Iop nc 16 rc 'eelelrrrrleEeu nc JBop nu pl€cgquepr tsoJ B -

e€ololuoaur nus rrunl{u,r}rd e gcrlulsodr Baunrzrl '1effu11 rn1 aprincsrp o?

ug 'e1u1,rnc allu nC 'r6r6u3 .rogl6rpquc n.redec"redolne Inzec ug auri nu n
'ecuo1s1 asrns rolalpagp ;gedac.red uelnpr,r ug '1a.rcuoc 16 lcurlsqe
orlul pcrrrJelnd elruoy e1u1ue1od o Eerc e ep pcgriur46 uiurpue;, E

'?rncs ep Inlsap In
lueur8e.r; un-r+ug InrDqoZ 16 ugosolg 'lnSerprur 'eTIqIg Furqruoc orec In
-oI
'arlupurnc eFBoJ e"npug8 ep dI? un rcru ruelv '6urpuu urp asnr?srp
u
rolrunl p 16 riruropo pgqlq "rop8e.r IB suas ua r6aleiug rB riuzrua8ouo a

a.reruJn uprd 'rEopue ec r$aleiuI lsoJ nu rfuepeca.rd uopu; rop rec F

: erelrzo orcru EJEJ 'srnasrp r6elacu ug 'upqaoc a.rdsap al6aq.rorr ec 'pcrlrur o
BI
leur pcpsr8urur o nc 'ecueqoz rlJnlero+rl IB nlzJgl ruru InIEJ?s nc pleu
-rqruoc also s?sala?s e.rdsap pugluJl pcgosolg ruru oJepJoqu o 'rary lc

'realrunl a?soce ulp u1lr BorBlozop rA eurru -Bi
gc n.rlued 'esr,,e16ec1rx1u e1 16 yunl elSern,qsuoc 19" :1p1rru1 arznle ecBJ
BelsecB ol€ol BI .re1 'e{uelsrxe ppece.rd smaraq ter's1sata1s a.rdsulp ura ale 1a

Eapulg'pece.rd o olo oJBc nrlued ln rlotu else BlsoJE JBI 'te €znec glrsotau N
ea pc rurlued 'g1e1eae.r pJolueru o-rluI nus n?cp u't gluelsrxeur lsoJ € ac ?a
ec'
gdnp 'p11ouug a16o pugc p?Iouul olelrlua eDrro BI Brepe erur InlceJap utp aJ
aurrro"rd "ro1 eiuelsrxe .re1 'lepece.rd n€ erEJ rrlnlcor eloce lcund lsece urp EI

6Lt ViNfiJSTXE YOSCSUd yCrJ\i,rsodr vSNnLiVAIUd

180 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

celei de-a doua treimi a secolului al XIII-lea. Ce anume au mo;tenit
cabaliqtii geronezi de la cele doui figuri provensale este dificil de
estimat lntr-o manieri precisi, linAnd cont de natura fragmentari
a tradiliilor acestora din urmd. CAndva, pe la inceputul celei de-a
doua pdrti a secolului aI XIII-lea, concepliile lui R. Ezra despre hauaiot

au fost adoptate in scurtul tratat de largh rdspAndire, existent in

multe versiuni in manuscrise, intitulat Keter $em Tou qi avdndu-l ca
autor pe R. Abraham Axelrod din Kiiln sau pe un anume R. Menahem,

studentul lui R. Eleazar din Worms, iar peste inci doui generalii
ele l-au influenfat, impreuni cu formul[rile lui R. Azriel, pe R. Yosef

A,gkenazi qi pe contemporanul sdu, R. Menahem ben Benjamin Reca-

nati, expulzatul din Spania care scria in Italia, in influentul siu
Comentariu la Pentateulr23e. Dupd cum s-a vizut mai sus, cu doui

secole mai tArziu, el a combinat acele tradifii cu concepliile zoharice

despre regii edomili, discutate de noi in capitolele anterioare. Disculii
importante despre hauaiot se repeti qi in scrierile celor doi cabaliqti

majori care erau in plini activitate la mijlocul secolului al XVI-lea,
R. Mosh6 Cordovero gi R. $im'on ibn Lavi, precum si in numeroase

fragmente ale contemporanului lor, R. David ibn Avi Zimra, indeosebi

intr-un fragment al acestuia din urmi care a fost discutat mai sus,
in capitolul 2, gi in numeroase alte disculii ale sale men{ionate in
notele respective. Mai cu seami in cartea Migdal Dauid a acestuia

din urm6, destul de masiv au fost insugite fragmentele ce se ocupi

de hauaiot ale cabaliqtilor geronezi.

Mai mult decAt atAt, dupi cum vom vedea in capitolul urmdtor,
importante repercusiuni ale Com.entariilor geroneze la legendele tal-
mudice pot fr identifrcate in unele dintre scrierile cabalistice de la
inceputul secolului al XV-lea ale lui R. $em Tov ben $em Tov. Putem
aprecia deci ci teoria cabalistici provensal-catalani pe care am ana-

lizat-o mai sus, care adopta qi adapta puternic componentele filosofice

ale teoriei riului primordial ca steresis, a impregnat Cabala din Spania
in importante aspecte ale sale, de Ia inceputurile qi pind la disparifia

ei din Peninsula Iberici in 1492, precum qi pe unii dintre avatarii

ei din secolul al XVI-lea, din afara peninsulei. O investigare a acestor

discufii arati ci, avdnd in vedere caracteristica abordirii sintetice a

ultimelor stadii de Cabala, care au incorporat si concepliile cabalistice

analizate in cele doui capitole anterioare, tema riului primordial a
devenit mai pronunlatd decAt era in modestele tratlri existente in
stadiul provensal-catalan, in special in cadrul inlloririi interesului

pentru procesele presefirotice.

Am vdzut mai sus interacfiunea dintre sursele evreiegti mai tradi-
tionale, qi poate chiar unele tradilii orale despre Dumnezeul atotcu-
prinzitor, gi o diversitate de frlosofri grecegti gi elenistice. Impactul
unor terneni gi concepte grecegti ln textele de mai sus este decisiv,

degi ele au pulin - sau chiar deloc - a face cu sistemele gnostice,

'erieeJcoJd ezafuJncu] ps 16 BIlBeJs errldxe ps elso 'Lrnzuc esuo.r '"tn

-ournu ug 'arfeurlcrn roJpc e 'ecqsrpqea elrgosoal uI csounr o nu oruc irls1

.aradlEao.rluo1lu1ooa,ruzrepuoe.raelszar8Eo?loslouloac'IB1lnnl1onsloq+eIdau1ce1Jrqnr161.reg8gesu o eml4suoc Es eruc lnlcl
el ludnco lu€-ou arec
-nc1
ep uurp8aq pluaru8u.g uI UTAIp Tn1n?r B ecqslleqec rIJEpJoqB BerBzrI
.TPBJ
-EDrpBJ op rurlurruu au Fs luaurped elsg '1u,pru.rn u1p Bac BI rglulp Talat
e erinqJ.rluoc ep rB eunrice.ralur ep pe.rE un rualrrrrJed gs 'sns ruru op InIN

.roprfncsrp Inuaral ad 'ec ?srlueJ IBru g .re 'nq.r a.rdsep pcqsrlequr Bst uIa
rS pcgosolg ue.rlpug8 e"r1ug pppp ue.rd aruroloqp o ureundnsald us
B IB
col uI 'aurouoca PlsBacE uI lsopoul Ior un recEtu Inln?.r amqrJlB r-ps oJrl
1n1nd nu 'gcra.ro8elldoeu a.upug8 ap purroJ Ellurnue o 13.rep 'acgosolg B AJ
asrns urp urrro.rd oJBc 'sns rEru elBlrc IIJnFpur Fnop alec 16 urncard
JOIS
'apuorirpe.rl r16are.r,ra olac urp osJns elflunue pugrrf,rn'sns reur lelncsTp
ruu orec e.rdsep g161pquc 'apap1 nunl lolsoce Erruouoca ug Arl€cgru IIJE
-rues lor un ucnl ealnd nu InFJ "rur 'eiuelecxa urrd alaulq Ec Elsalac EI{I
Berunl pcsuaugop Es lecrerul B uoluld ac du41 u1 'a.ruoFredns IunI uI BItrB
gurcgppr o PqIB Es alnqa4 atunl glsuore uI Flsrxe oc ?ol Bra.rpc 1p1.r1od acg€
runrzrl raun lnJpec ug r6n1o1 e.redu 1e 'e1xe1 alsacu uI lurluoc IoJ un .BUE
gceof nu mIn?J Inperqns r6eq 'ournu nes rlSare.rae 'csounc a1 e.rec ad
uIafl
FIB^aIpaur rS pcl1ue ogosolg ep eleturoJ uI +uapacard E.rpJ 'n46 alpc u1p BI E

'urrec alsg 'eruudg ulp roilar^o ee.rezlndxe u1 pugd 'nrz.rg1 IEur lpur -lol.
tolE
.regqc r$ nrndunl IelEqEC ETrolsr ug equulrodur adule ln1?qgrls B eJEc
Edni
ar{rpe.r1 pnou o lua"ta €-s 'alua8re,up ep 1nlsep 'pu1q.ro,r cl8oloueuroueg Elnll
'1uns orec 'asJns osuoJarunu pu€zIIT?n 'exeldruoc epnldeauoc runrf
u3a
-curalu! Joun InlellnzeJ alse 'cse.rec Inruauop u! n?r ap lecnf lsaporu
IoJ lrrrnue un nc plt€loul 'a.ruolgzul.rdncloqu TlplTul^1p reun BrJool nt tsns

FuI 1p arieuutua nus ounrsuudxe ep d11 nlqnp tnun BrJoa? ?urquoa eJBa Iqasr
'1epqe3 alunlndacug ul unsp8 Ig umr uiu 'cgosoel a.rrpug8 op 1npol I osB
cseral^o rnlnusrJalosa IB ?carqns rnlsecB ap.ruou
-IBI I ap o+Ep ruqlard.relul u,rFlodur3 urfcuer ppoger p1{ea.rc IIrIsIrolsT 'ee[
oIB azauoro8 ag.rg1e.rd.relur'ueur ea.ra.rgd gdn6' gqullqnpq nuap6ounc
TlSIT
o JoI rrJoln€ eJEr ed epuc o 'epruouna6 1nI e n1$tcptlplt o2np1pg
e1 lragdxe poru ug sJncal nB nu 'gcqelolsue u.rEolourur.ral leldopu ne Idn

aJBc alac Arsnlcur 'sns r€ru ep elelueur8erJ pc a?sa +Ea.reruer ep ?uel OCIJ
-.rodur1 'eluepace.rd alolrduc Fnop alac uJ olBurruuxe elesJns ug unspE e1
ENO
a.rBc ad 'rn1ng.r qurc?ppr oIB rrpproqe pnop alIBIeIac op lcr.u rse+uluru
nu sns IBru ap eprincsrq 'ariu8au ep aunrlsaqc glduns o JEop purgau n9s
'aurnue mI FcoI e.re 169 InEJ apun 'puulpaur Eagosoo? gJn?cru?s o l1nl -Bcq

-rlsuoc nB aJBt acrrrreurp au1,rlp ezelsodr ap olJas o-r?uJ 1u1de.r1 lerrf,roJ Jasoj

-susr? Bc oloce ?ulncsrp ?soJ B-u prp"rourFd Insouq gc ?urrruasug BlsB Ituiurarl
JEr'ezeuoJe8 apl.ruluauoc ug urrsgE o oJ€c ad gxelduror Fcgosoa? BJnl
EuCJIl
-cnJls euraasrp eluod es nu all?Blncads as.rns e?saae uI lJal?cru'$n1o;,
'aala.ro8elrdoau r* ocrlelolslJeoou 'auenruoleldoau aldecuoc nc ela luns lon)t
€-a
aleldnc ap l€tlJo 'r16are.rne eJuolzr urp eseJ+xa +uns mlngJ elesJns JBr
?JE1

ap

l}u

r8r viNsJ,srxs youcgud ycrlvJsodr vsNoliv^Iud

182 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL ter
po
Nu in ultimul rAnd, interpretarea biblici a elementelor arhaice an
existente in miturile antice din Orientul Apropiat, tratAnd despre au
lupta cu tenebrele qi apele primordiale, pe care o gisim in gcoala 9i
sacerdotali in Facerea 12a2, intr-o manieri mai degrabi teist6, a col
ce
transformat vechile mitologeme intr-un eveniment istoric specific, gi de
anume in actul crealiei prin acte de limbaj, modificAnd astfel statutul ca'
acestor simboluri naturale intr-un proces istoric2a3. Totuqi, cabaligtii sP'
cel
geronezi au aplicat terminologia frlosoficl intr-o manieri care inviti Ei
pu
la o lecturi mult mai pulin istoricd a evenimentelor primordiale, invo- rol
cdnd ln acelagi tirnp o depersonalizare a atitudinii fal6 de divinitate, m€
cel pulin in fragmentele cabalistice cu care am avut de-a face mai
sus. Este mai degrabi un tip substanlial de depersonalizare decdt int
unul conceptual, ca si recurg la o distinclie propusd de John Passmore,
ceea ce inseamnd ci Dumnezeu nu este un concept abstract, ci o sub- f"!

stanli lipsiti de trisituri personale, articulati de fapt sub impactul mi
filosofiilor grecegti2aa. lnsi nu este doar o viziune plotiniand a lui la
dir
llnu, sau substanla simpli absolutd, una esenlialmente intelectuali,
ca in filosofia evreiasci. Trebuie sd spun insi ci aproape toli cabaligtii pe
menlionali mai sus nu au adoptat un tip omogen de teosofie, qi este bor
poi
posibil si discernem gi tendinle antropomorfe chiar la unii cabaliqti
ne1
inclinali inspre neoplatonism, ca R. Azriel din Gerona, o problemi
ItIr
ce nu poate fi abordatd in acest context.
1.
De aceea, interpretdrile cvasifilosofice ale evenimentelor primor-

diale, adoptdnd gi adaptAnd aparatul conceptual aristotelic ce trateazi
despre frzici, au ficut parte dintr-o anumiti mitologizare naturalisti
a componentelor versetelor biblice. Cu alte cuvinte, propensiunile
filosofice gi mitice coopereazd pentru a genera o dezistoricizare a

relatirii biblice a Facerii 1, precum gi a altor cdteva episoade biblice,

ca acela al regilor edomi!i2a5. Relatarea Crealiei, precum qi alte seg-
mente de historia socro din alte pdrfi ale Bibliei ebraice au fost

absorbite in procesele intradivine, teosofice, gi au fost concepute ca
referitoare la evenimente supraistorice care, in anumite cazuri, sunt
concepute ca recurente. O anumiti omogenizate a conlinuturilor exis-
tente ln varietatea de evenimente biblice2a6 a fost realizati prin sub-
ordonarea lor celei mai inalte manifestdri din sAnul divinitifii, ca qi
cum toate puteau s[ se refere la acelagi proces celest. ln acest context,
permiteli-mi si subliniez c6, degi trateazi despre intuneric qi priva-

fiune, ar fi simplist sd atribuim un rol prea important gAndirii apofatice

in Cabala, cdci elementele legate de limbajul apofatic, precum intu-
nericul celest, au fost interpretate intr-o manieri mai catafatici de
cabaliqtii analizali mai sus. Este in special cazul lui R. Yehuda Hayyat,

care a adoptat masiv moduri de gAndire zoharice, pe care le-a combinat

cu punctele de vedere ale lui R. Azriel.
Iudaismul de orientare istoricd, aga cum i9i ghsegte articulatia in

Biblia ebraic6, a fost transformat de cabaliqti intr-o anumiti mitologie

puDlustcl$tn,oce$;l^l-1f 5^1ili3ifJ.'1'J"iffJ";'#,:'#tlW:XFl"fi EFOI
rrfela.r ralrqrsod erdnse rrfelnoeds nrluod '6-I 'dd '(TI0Z) g '1oa, 'suotlo1ag UT BI
;qosmenabfr-1ur.Dr3llsqtsrrq^Crafue?qs;a,"lp.rnerl1sse'.1aAlaI?rEuJuJ(€Nrn^l rIaBNnerpJnolsqIcnrl8uooasaur1u:!i(1rorulenr€1slrs.roqr3€
?Eurc
ardsap a lnrrr rcru Va '6ZI'd'nazautung mI Da6anod 'soqol-J rS urncerd '6696 '+eA
alunl gI el z?arv.-Dl! ug lecrlqnd '"peg oS 1op" naur 1n1pnls rza,r 'lueur8u.rg lsace
e.rdsaq 'ltreur8e.r; rnlsace e.rdnse er{ue1e g8erlu rnr-ps €olelrlrq€ru€ lnAB € oJ€c oP F
'saur4 ourolqg 'go.rd mp1e1er8e.r csaurnfpur r-ps aurlnr aS '(pcrerqo) III 'd
'(896I 'qooy 'I\'pa 'uraus-Dq loluorlllw '8 -nlul
'urrlBsn.rel ^Bu-€q p€ssotrAl) IBqluosou 'rolror^o alv ,z
acllB
'86I-g6I 'dd'p.ttz1ai7 ntag uX Dilpod s./y 'soqorl rnl E €cr€ruor -€^lJ
Blue?rodrul rS '(grrerqo) gVI-Wl 'dd '(7OOZ re^or{S ,reag 'sse.r4 .{1rs.re,rru11
'lxal
uoung '(u'sopga) )?sr?stns,HD'qgcp'1rges?1nelrayp'qu3pa'spepr.crlpDr'qZaupl r'n,,qranIEcq*B;3anpplnudp?ecaupl ?lpnqs :lDJ
,D/a{S rS egosoal 16 uc
-qns
erdsaq" 'tuapt ig7 'u '86I 'd 'gg-?g 'dd ',.uo11e.r8a1u1 puu uorlezrl€stel.run"'utapt
:ltt-gtt 'dd'san1Xcadsrad maN :qDloqqoy'pp1:eOt-gOf 'dd '1 '1o,r '??pn?S teeg '1 -sFe

o10N lUnS
EC a
'8?6PcIIalo?sIJBoeu
lsoJ
BoJrpug8 op lBJrdsur 'crurqB.r rnlnusrJolosa IE suncsB InsoloiuJ Epesod -Eas

rB Ie pc epruolul€tr I rnl Eriualord ap 16 e1€6uBlrap lsoJ nE rol ollrEJoq 'oor1<

-BIa rBO'pclrelosa Jol 3Jn1€u ap riuerlsuoc nBJa r6ap'erua1 elsacB ad BAI

llnlu l6n+ol leroqBla nE rr?srl€qBc 'rnlnrusrurqBJ al€ alocas oIauTJd urp ouq
rrurqur oJlurJd aprproruFrd roleluauruola B F?nurisns a"ra8elaiul o EI
giuelsrzu F?s€ace F+sale .(aJornpoJlul" u; o-1nzg,r rue aJ€c ed acr6u.rprur 9lSII
vzea
.roprfncsrp E prpluaru8e4 ErrrroJ rer 'lndacug ardsap apriupceds ap piEJ
pluecrleJ lsoJ € pcrurqer €Jn+BJa+rI ac durr? ug 'pug.r 1nurrl1n uJ nN -JOu

'TJnIBnIIJ 16 agosoal aJ+urp u,rn1e8a1 ap e+BseJe?ur Eure

-rutu FsuJ purg n.r1ed o?Bo? elogdec Enop ala.reolgrurn u! lprrr reru p6
.rerqc 16 eJeorJalue aloldea Enop alac uJ aluolsrxa aprincsrp ug ri 1o"r
olse
lrrunua un +€tnf nE e1e r6ap 'gpdrcur-rd elulrJBlod Bc alrJnnprzer 16 urnd
I.IPlSIBI
EeJrpug8 rJ JE runa '1uo8a1ec alIB BI InsJnJeJ pugreJa.rd 'ue1u1T:ndrur r€
8a?'plrJnd runcoJd 'a1sqen1u rrJoFalBJ roun rrfgl.uBlod EJdnsu azorluoc InI

-uoc as ps lutr a nB sns ruru ep aprfncsrp '191e lgcap +Intu retr^tr '^rlelncads Inlcr
-qns
slndurr rnlsac€ InrcrlJos uI osnd lsoJ nB a1eJn?Eu lJnloqurrs a1p loqrdea
lsace uJ 'reriea.rco.rd lnrrrlu"redurl op 16 uBtun leunuos FIeIJalEur ep taJor

alEBaI luns runnurluoJ lsecu ptcager aJBc alrJnloquls I plolrdec u3 ac lgce'
durrl ug 'gsu1 'niuurJg€ relsace purfr.rds uI Epe^op o pcuJ etn?rlsuoc
sns rBru ep ioprfncsrp Ba+B?rJoferu JEr 'a.reouagur JoIIurnI eriee.rc rS IBTII

elelrurlrp eJ?uI cr5ololuo unnurluoc un azaaJc qs riuseralur ?soJ nB 'elu
gc Baace alsa 1o5dec
rlBrpqec ripu puud urp grul o-lususlu ruu -oAu

oJBJ ad eepl O 'rruacrJolsr epumie.ruu na lrodur uI gluJluoc erirzod plI^
1un1e.rd nu 'uriea.rco.rd .trrsnlcur',,a1u.rn1uu ellJnloqurs" eJec u3 'ecgosoal $6
Inln

1e6' '3

BI€o
ards

ECIB

viNuJSrxs ycacuud ycrJv,rsodr vsNnriv^rud

TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

4. Yezi Milhamot ha-Shem, ed. Rosenthal, p. 116, n. 1.

5. Vezi ibidem, p. 5, unde Paulus este menfionat impreund cu Ieronim gi Augustin

oa una dintre cele trei figuri fondatoare ale teologiei cregtine. Rosenthal,

ibidem, p. 6, este inclinat si-l identifrce in acest Paulus pe Pavel din Tars. I4

6. Vezi Lenn E. Goodman, Auicenno (Routledge, Iondra, New York, 1992), pp. 61-83; 15
16
Gardet, La Pensde religieuse d'Auicenne, pp. 45-68; qi in special Pines, ,nAnd
He Called out to Nothingtress and It was Split,', pp. 346-347, unde el propune ri.
si vedem un impact al metaflrzicii lui Avicenna chiar asupra lui Ibn Gabirol.
18.
Pentru diferitele concep{ii despre riu la acest gdnditor, vezi Shams C. Inati,
19
The Problenr of EuiI: Ihn Sina's Theodicy (Global Publications, Binghamton, 20

N.Y., 2000). 27.

7. Cf. Milharnot ha-Shem, p. Il7, nota 1. 22
23.
8. ,,Coaja precedi fructul", p. 123. 21.
9. Milhamat ha-Shem,, ed. Rosenthal, pp. 117 sqq.

10. Saul Liebermann, Shkiin (Wahrmann Books, Ierusalim, 1970), ecl. a II-a

(ebraicd).

11. Vezi Sarah Stroumsa qi Sara Sviri, "ETphiestlBeeogninnCionngtsemofpMlatyiosnti"c,aJl SFAhiIlovsool.ph36y
in Al-Andalus: Ibn Masara and His

(2009), p.222. Aceastd viziune poate constitui un impact al lui Avicenna, care

descrie rdul ca parte a celui mai inalt eveniment emanativ, in care nimicuU

neantul, Nihil initial, era descris ca tenebre care s-au divizat, iar apoi a avut

loc emanafia lucrurilor rele. Cf, Pines, ,,"dnd He Called out to Nothingness

and It was Split"", pp.34l-342.

L2. Yezi ibidem, p. 206.

13. in termeni generali, vezi Scholem, Origins of the Kabbalah, pp.316-320,

327-330, 363-364; idem, Studii despre Cabala, pp. 39-66; idem, ,Schdpfung
aus Nichts", pp. 87-119; Altmann-Stern, Isaac Israeli, passim; Boaz Huss,

versus Philosophy in Kabbalistic Literature", Micrologus,9 (2001),
p"dlp\u4.yju1s2dti5ca-isiLsm3m5;eCahvaerclelsaMpohpilsoisko, p"Mhiaei"m, oinnidCeheemt liansCdabeallea.
Deux types de rencontre
Cabale, pp. 48-54; Idel,

,;Iewish Kabbalah and Platonisrn"; idem,,,Maimonides and Kabbalah", pp. 3l-81;

idem., ,The Magical and Neoplatonic Interpretations of Kabbalah in the
Renaissance", in B.D. Cooperman (ed.), Jewish Thougltt in the Si*teenth

Century (Cam.bridge, 1983), pp" 186-242; Elliot R. Wolfson, ,,Negative Theology
and Positive Assertion in the Early Kabalah", Da'at, vol. 32 (1994), pp. 6-22;

idem, ,Beneath the Wings of the Great Eagle: Maimonides and Thirteenth
Century Kabbalah", in G0rge K. Hasselhoff qi Otfried !-raisse (eds.), Moses

Maimanidcs (1138-1204): CHiusltRuerlaiglioCuosn, tSexctisen(tEifircg,oanndVPerhlailogs,oWphiiicrzabl u"rWgi,rk2u0n0g4s)-,
geschichte"
in Different

pp. 209-237; Afterman, Deuequt, passint; Dauber, o.Pure Thought,"; gi Vala-
bregue-Peri, Ascuns gi reuelat, passirn. Pentru sursele frlosofice particulare

ale lui R. Azriel, vezi Scholem, Origins of the Kabbalah, pp. 222-224, care

vorbegte despre impactul lui R. Yehuda ha-Levi, Kuzari; R. Mosh6 ibn Ezra,

ibidem., pp" 221-222; Ibn Gabirol, ihide.m, pp. 445-446; Liebes, ,Sefer Yetzird'
in R. $lorno ibn Gabirol", pp. 80-88; Scotus Eriugena, in Scholem, Origins of
the Kabbalah, pp. 314, 422,428,440; Porphyrius, ibidem, p. 447; douh texte

neoplatoniciene prezentate in Cotnmentary on the Thlmudic I'egends, ed. Tishby,

pp. 82-83, analizate in Alexander A7l(t1m9a56n)n, ,p"pI.sa3a1-c57Is. rIameplia'sct"uCl huanpoter rveornsiuthnei
Elementso
[MS Mantua]", JJS, vol.
ale textului Liber de Cousis asupra inceputurilor Cabalei necesiti incd o
atenfie special[. Vezi, de exemplu, Scholem, ,Schtipfung aus Nichts", p. 109,

n. 33; gi Idel, "Jewish Kabbalah and Platonisno", p. 331; ca qi Ginsburg, ?he

.li
t iii,

,:,rltl,.

r rl ll:

Igp''ugaqrreggl.€r'pcdeu!g'eqaogr!luron'*as.daraBrqIq.orBgee1rdlTgnlsurprucl'B1qerp1qeuuelosrceuou{rcanoneacl$suoornp.plEsrzaguel{llleuqpagerrro!ll4sruAonardplyrdun;BarlursI3ogol1laBr6'€gprpB{see,du,nlsfulaF1'.qpegga.dr7rat1e.gzu1et.,earofppotudns."nnlIeaaso,go1g1r6e6urcryp.nduedeg6lpr,teurr.cgId"Ie-r,gIrdpegaus.rqeg.duuEtdrl; aq
.e?ce
IBut eoc ug eleuorfuaur ololce waod, alrumuu 1u-1spe nB gurArp ee.rrpug8 ug pc o'60!
aunds as eput 'yr17o74y nqs Inrqalac urp IorrqBC uqr ourol$
npy .g rn1 Iun
e allsetns o-.r1ug oq
e.rlpugE' rerse.rdxe eIB oluapocalue elrurnue ursg8 ps 'f,q
lq1sod olsa Fc za"rpu.qrnqdns gs urf lxeluoc lsacu
ul 'g 'd 'qa77o3a741-ot1 lo\\gayg .V7 AlX

'IlIa.rec e.rdsep 'd 'qslurelleg ,pe,,pqqo'1yo1srldseacaa?Csocueo ug sof reur €lncsrp ruol .96 to
f.nluautuop ,rzuual$y
'r0I'TL u.dnd-r,llou1!a,auaut o!.6respunuclpsvB,grz.rge4-.aEnEe.IrLq .ZZ prli
-qen 1$ rzen 'sof rBru l€lrc lI €A oc lxol
tEJ
-rad maN :qopqqDx'IapI 16 rzaA €.loarrarcznyp.ugrlau.r1d,s1ezpr.reep11fn-'TpcZs€Zrp-pn0qZ,1aZo11'dr.ddgece's1lasa1a6qcc,ugadu.ds!
'o,ttur rb yzaly'.to71lgcpXp,r laznplpJ ar
'qa17o&alg-m1 rcfil&aygul 'e&(1F.reg e1elap,g49-16V.dd,t1o1oqqoy aq jlo sulEuo
'uraloqcg l€Arosqo B runc pdnp 'a.redu slsaJa$ n:1ued crerqa uarurol lsacv .IZ AJB
'7 p.Ilo,rpyudnelcuful,I-oleqrleraleppsr,carou;aulerepqrogqueaUq -BF
.roa 1$decuoc nrrpc a[" lsrluqBc un ,egg
'(v(
ao;, ura$ 'U rzal 'IorrqBC uql gnl plcedrur qns lquqo.rd .ocrlorgos fiurnl aIB -s
;1,ffTlf:#bceurl,ouqg?qeosI1BusgoUra8,aIu.urpIde.usrspJ;uapurq'9n1e9')l6re-u68cIlo9u'erdo?l'oddq'ldqocD'eap'doa7us1n'qeuzo!t'qyouuo,.-ro7totlartuat1lotstdtaq1Dsl6sasaa:cZptaagep6g-rglu-pago.nrnro11.lgddgoudrsoS,,oTutl&7arnra7a1b,ldg(oat1qa1cea3guqyn.rzudzeesanuulu.u1,eeJ1gIlB1yoq-r9Belg1Ccg6lr.u,Sdgsdg1s-o1o,g(.rgrg1so9q,'ladu6utdgIty . s7
opscu3roon4oruqssle?auquollqDsllEd'uorraseNsneE4'I(A'pi[go.pt)ZuuE-tBtraZrrrpn'doldeopo'(rg.C96.6s.IIeu,.{rIueu1.o1qus11ug4u'1.sr"ns,bau.yrrag1psuAuerNa61s1yo1Sp-)rsuqrotqfuourqrioutrqrlqJl1,:pIqrls^lIgmzoJaAof .6I sas
'V LT'd'(1961,.sse141
Bs'acJ8ulpur.otrrJ.ruTqt€uqCegayqo'slsf1:ef1.urs4olEe{ialrr2rsuy.nyre1,uiremuwsn11lur1porloB{7Aduro€oaHf6)r1Sap,nsebe,trruu1tal1cg6a-tB9r 6upra'dllandlpe,(adgr0yig02pput,{o-ag1ltueta1..prdeudgy,,s(usIo1e.6lro6I ql
.B'ssenr.ruruur'8nl4o0old'r6glsug'd1Ig6'lsngllsognscsIrBueap.oq'rIuqq1lVepGp-;uIq-V?e1)6IrZuaa'0lrulB.6sdftqtrud'ld6\ot,rgou7uson'lod18ildd(qrpou'a(nq49gT19plga6acy!ZlE$:o,lsuruu^fr!rCpuye,";usa1oor1tulgassgn,18suuue.rr1reu1uoroou1uog6€ny"eH.a,nguel;deogauF-qregeuJqx.o.,garp.ldFB.aoesIpcsISuoz.toawCI3AS)
.gI taz'
. LI fE

pBpIfl 'I ap 'pB4 'pyoaalpatu FtclDrqa prnpratll ap qpnls,uueur;ney p;aeq ;/c qf
'elcopedurg-opnosd InI alaluau€u.g u! plsolar pzelsodr o nc ruol€ru reurud ee.rec
f-g$uap! pen 'plou €oreolprurn urp seuof BI Earalrrurrl r$ umce.rd ,ggZ-LgZ, oq
'00U-66I 'dd '(OOO1 'sue4 'sauuor-ugsnSny sapn+g) aulolaoy anb7{y,1
aus!?r.lcluory np spadsy'1e.rceq srofue.rg .dd ,(9g6l .sue4 suop it
:ggI-gAI
,y.re3y 'lap

luory ap aulrtcop ol arryoC .st1odoc,C1 ap arpuotcalv ,{e1p1 g.rpuy :2g-gg .dd eq
'(616I 'slrBd 'uor.r'egu?ruI r.edlg,)auauuastp!?4qoncQluoaw18,aml71r7nsoI.qrcnesnadrlsoalulJa€uquCo-rCrua,aHuoI.zrgopA .gI '(r
.gI
ItoJeenpAqIonInlaptoeFaIrqz^pV[ '1u'upe!e.uIrc^feaugu.grJe-goEpe'eg'ugsng9regrrp'I1.$-r'nzdo6ales:t,'gqIr(ggutu'g,dfn{"-,'6dEgftug.lzr'(1e?l'Zu:qI.1uo'rrdru6odndgIl,)gtA1.rIn0roIfo1.I?r1TN.rIlounXq1,.peu1q.e.toIrp,dozoyura^.ourtart1,rtuVqy,praCrJa1.sro13€qdrHsos/oep$uJ,qla?rq?er..d.vll"Brog,1osrsqJl.soo8uos.npaodgoIqlUoq,dprJqluDr,cg,qrpsee1srqnqnlIg,ldznroloaapC.xA,rf .Vt 'sgf
Eu
'oz,l

SSar

1n^

/[n
orE
98
,(qd

B-I

'uo

'n

.IO

ou

pu

lgg
'sJ
'IB
ull

98r V,I,NS'LSTXS yOfiCSUd yCr.wJ,SOdr vuNnlivAlud

TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

din nimic, infeleasd ca un concept pozitiv, sar:. hyperesse, gi viziunea lui Ibn

Gabirol.

25. Yezi, de exemplu, Tishby, Studii dzspre Cabala gi ramurile sale, vol. I, pp. 3-35;

Scholem, Origins of the Kabbalalt., passint; Gottlieb, Studii d.e literaturd caba-

Iisticd, pp. 59-87; Yajda, Le commentaire d'Ezra de Girone; Pachter, Roots of

Faith and Devequt, pp. 13-51; Valabregue-Peri, Ascuns gi reuelat, pp. 66-83,

precum qi introducerea lui Abrams la textele pe care le-a editat ln Ager ben

Dauid: Opere complete.

26. Yezi, de exemplu, introducerea lui Tishby la editria sa Comn'tentary on the TaI-

mudic Legends, p. 37, gi ceea ce noteazd el la p. 89, n. 7. Mulfi alli cercetitori

au adoptat viziunea lui Tishby.

27. Despre necesitatea de a distinge intre aceste Ecoli cabalistice, vezi Bezalel Safran,
,,R. Azriel and Nahmanides: TWo Views of the Fall of Man", in L TWersky (ed.),

R. Moses b. Nahman (Ram.ban): Erplorations in His Religious and Literary
Virtuosity (Cambridge, Mass., 1983), pp. 75-106; M. Idel,,,We Have No
Kabbalistic Tladition on This", in ibid.ern, pp. 56-73; ddem, ,,Nahmanides:
Kabbalah, Halakhah and Spiritual Leadership", in M. Idel, M. Ostow (eds.),

Jewish Mystical Leaders and Leadership (Jason Aronson, Northvale, 1998),

pp. 15-96; idem, Kabbalah: New Perspectiues, p. 365, t. 54; idem, J{iqmat

'Eloha. Despre divinitatea sulletului la Nahmanide qi in gcoala sa", in S. Arzy,

M. Fachler, B. Kahana (eds.), Life as a Midrash: Perspectives in Jewish Psychology

(Yediy'ot Aharonot, Tel Aviv, 2004), pp. 338-380 (ebraicd); idem, ,,The Land
of Israel in Medieval Kabbalah", in L.H. Hoffman (ed.), The Land of Israel:

Jewish Perspectiues (University of Notre Dame Press, Notre Dame, 1986),

pp. 170-187; i.dem, ,Ihe Secret of Impregnation as Metempsychosis in Kabbalah",
in A. gi J. Assmann (eds.), Verwandlungen, Archriologie der literarischen Kom-

munikation IX (Miinchen, 2006), pp. 349-368; ident, ,On Jerusalem as a

Feminine and Sexual Hypostasis: From Late Antiquity Sources to Medieval

Kabbalah", in M. Neamfu, B. Titaru-Cazaban (eds.), Memory, Hurnanity and

Meaning: Selected Essoys in Honor of Andrei Plegu's Sirtieth Anniversary

(Zeta, Cluj, 2009), pp. 75-85; idem,,,La historia de Ia Cabala a Barcelona",

iar recent, intr-o manierd mai detaliat{, in idem,,,Comentarii despre secretul

din'Ibbur in Cabala secolului al XIII-lea gi semnihcalia lor pentru infelegerea

Cabalei la inceputul Ei in dezvoltarea ei", Da'at,vol.72 (20L2), pp. 5-50, vol. 73
(2012), pp. 5-44 (ebraicd); idem, Curs la Cabala (Barcelona, 1985), pp. 59-74;

Valabregue-Pei, Ascuns gi reuelat, pp. 148-161; qi Afterman, Devequt, p. 286.

28. Unicul caz in care am detectat o asemenea disculie se gdsegte lntr-un Comen-

tariu la istorisirea Crealiei atribuit in unele manuscrise lui Nahmanide gi

publicat de Scholem ca atare. Vezi Scholem, Studii despre Cabalo, pp. 100-102,

109-110. Pentru anumite motive pe care le am sd nu accept corectitudinea

acestei atribuiri, vezi Idel, ,,We Have No Kabbalistic Tradition on This",
pp. 51-52, n. 3; vezi qi punctul de vedere similar al lui Abrams in Ager ben

David: Opere conplete, p. 301, n. 5. Vezi mai jos qi disculiile noastre referitoare

la acest scurt tratat.

29. Schneider, ,,Mitul Satanei in cartea Bahir".
30. Gavarin, oProblema riului"; qi Pedaya, ,nDefectu gi ncorectaren".
31. Scholem, On the Mystical Shape, pp. 64-71; Altmann, ,,The Motif of the
,,Coaja precedd fructul".
32. "Shells""; Gavarin, ,Problema rdului"; qi Farber-Ginat,
Despre aceste doud comentarii, vezi ,,Introducerea" lui Tishby Ia editia sa

Commentary on th.e Talmudic Legends, pp. I-)OX. Despre comentariile textului

Facerii la inceputurile Cabalei, vezi Gottlieb, Studii de literaturd cabalisticd.,

pp. 59-87, iar pentru literatura zoharicd, vezi Michal Oron, ,,Comentariile
textului Facerii gi semnifrcalia lor in studiul Zoharului", Da'at, vol. 50-52

uO :DuoraC tosarorprz]ugautqt'.quooyC'scral?es4llDtrqq^oox:tr€aq:(l6o6p6uIo',ts18su.oragatrou1Suuoeg8rag1cfirlu4ol uralsa \ 29
'ooz€urelql) oF
Atoluaut 'pa

-luoC :D'InueordaC'ytory uotuo1og uaq Drzg ryqoy'(pe-t1) {porg qlag 1691-961 'dd FI
'(696I sno8qag u7
e8pellnoU 'Brpuo.I) tustcrlst141 puo tr1doso\tt1{ ES

salpnls 'utapt uy'*uor1uo.r3 eql Jo ourrlcoq cTuIqq€U aql uo aloN V" 'uu€ur11y '"In
rapuexalv ituolgg ap orzg.p ar?olualaurc) a7'epte6:gg-g 'dd '1 '1ol.'a1os a7'1,t oql

-ntuo,t 76 opqoC atdsap rrpnlg 'fqqsq, 'nldurexe ep '1za,r '1s11eqec lsece a.rdseq '67 O.Ier

'VgZ, 'd 'tlo1oqqoy aIfi Jo sut8rro 'uraloqcs va '11 uaq

'1 plolrdec uy'otdns '.sI
rzol prual €lseace ed elpur 1'eIN'ILZ,-1LZ 'dd '"fpog 6uru.rogre4 oql uO"
'1ep1 lzen 'a1fea.rco.rd ur.rd puprp eeur5eurr pugprlosuoc'gl€apl FroIuBm o-rluI BO
pzeauolfcun; rods .rer'plucgund also oJ€c 'gunrsuedxa e errrlrzod rrrnleu e e.re8
'z0
-elefug o-.r1ug pzuorpBcul as elseacy 'r3.re1 reur 'ar€ouolu€ .ro1ec eldnse 'rrz.rg1
$
reru roloc B gcrpe 'e.ruoy.ra1u1 lllplgua eelelrror.redns BI oruolrJaJor Blrc ruol
'lelel orBc ed .roplfncsrp 1n1epury ed selefq U B oulAnc es 'p1 plndatul BI nu -ua
uaunrfce;.rad pc pldeg 'gp '98i
.rur '1uuor{uuBruo mlnseco.rd p1rS.rg;s BI psrJcsap alse :vL
'u rqasoapul 'sns r€ur ep 1 p1o11dec 8L'
u1p alfearcord r3 puluras lnl€rra]€ru ardsap elpfncsrp 13 lzen '69Z-89Z 'dd BAI
',,fpog Surur.roJrod oql ug" 'uapg itgZ-OgZ'89-lg 'Ig-09 'dd 'so.rg' 6, Itopqqox
'IopI :(pcr€rqa) 6gl-8gl'dd'(1002) V7'maloag mo7',,epmoutlultr IS acrurqur In1
rrrnl€Jolrl plndecul 'rfpuruy as € ep 16 p.reg $ B ap Bcuruod nezeuurnq Tnl tuB
eaur8erul" 'runeq.re{.ro1 .rptr:69-19 'dd rS 'ouoz) pr€lA
'tII 'lo^'(686I '{ro1 fua
ri\aqfl€I4tr op 'p€r+ 'tpog uotunp aqy to ,C.to7srg o .toJ sryau^8{ooNlg '('spa) rzEJ
erpep 16gupp€N BuoruBU taqeg 1aqar11 ug '"qepqquy puu uorlrpe.\L crurqqeg pu7
oql 'alqlg /$orqag oql ur luorurepue8ug go z(pog eq;," '11sdo141 solr€qC IzaA '69
' Lrt-ZVe'dd'ap7dutoa atadg IBA
:p1noe uaq n6y ug alucqqnd oIBs aloleler€d eprludropcsol€ocunJoulaI lrcSn{96n1r-epc6n1po'dldd
plceds u! Iza^ '1xe1 rnlsace lraulod 'roIBqBC ag
1n1eopl e.rdsaq '96I-g6I 'dd 'epfen 'pa 'utt1oqqa1tr
'TagJoatg Darlslro?s? DI Inlroluaxuop '1enur$ uaq unroaa1 alqsary uJ lecrlqnd 'gg -7U
'nldruexe ap 'pen
Josol 'g '.f,Ir
'Z?-gg 'dd'"r{€pqqsy pue sapruoun€ntr" 'lopl rza,r'1np.rard Io Insuas epasod,re 1e '(9€
pc opruourrelAtr rn1 urluele.rd e1 arfcea.r o ec 'gura1 Blsuoc€ ad acrlsqeqec rr{ncsrp
elaurr.rd e.rdseq 'Ilreluaruoc olsac€ ap a1e8e1 alcund Blolgc lrncs ed su11e ne :TA
'lqqsl.l rS ureloqcg rqosoapu! 'r.ro1g1ec.rac rfpur rey41 '96-26 'dd 'Kroaqtr lDn$al
pun sgducsnuDry cltslloqqDx €s Borercnl rS ec 'luaurlred rnlnleueleur e rf.rgd pu
oJlpc op €oJ€crlqnd r$ urnce.rd'ggg-Ige 'dd
rreru I€ru ara.nlodcgB:psmurnerqqvuaIoqIU.nEiOy t8o,
'ap1duoc rS :(pcrerqo) 6tI-gII 'dd '(086I 'u41esn.ra1 'f,z
prorafl o(tzodtuoc t6
utirppF1octrc€orsqgocBlta'tlreclr'sarcaqlsr'utpllqo'1ce.r.oto1cl oap1anpdpozuatll)4 psoot?qa,t lou
'qpunx-pH ntag $ qoJpd-DH
'(96
raylag 'uo.rg-.rruqsnx 1eqalntr :OZy-AAZ'dd'saqctaqca& '€p[e1 :19-69 'dd 'pc?lsll
-oqoc prn?oraql ap ??pn$ 'qo\+log prceds u! rzaa te.re1r1 ue8 lsece e.rdseq '19 '('
'6IA 'd 'tlo1oqqoy a1# to su1?uo 'ura'lzozq'cdg '99
:sal
'o1oqo3 atdsap npnlg 'uapt |SOZ-ZOZ 'dd 'tlo1oqqoy aql lo su1?1lg 'uraloqcg 'gg oN
'8r-69 'dd
t,
'sorg 2t' Ltopqqox'IepI I* igtZ-ttZ 'dd 'tlo1oqqoy aql to sut8t.tg 'ureloqcg '79
'('p,
'I?I'd'alaTdruoc atadg 'uB;

:ptaDe uaq.o6y IS:16-06'dd'(IIgU'sale8uy so1 'urqesnrel 'qnroqC'seu8e141; IJOl
-10
,Qoaqg pn$al puo sldltcsnuDry cltslpqqoN'uapt i29-99'dd '(966t) gZ 'lo^
uaq
'uor?qag lo IDurnoI' aqg'uernqerallT rlsy'aaf ur IarrlB{V Jo raarpC aq6 :8ureg '88
clleEuy o1 edeqg oU1aIO tuo.rg" 'surerqv IaIUBC rzerr 'e.releldralur plseece
e.rdsep ollnru reru nrlued re!'VIZ-ZIZ'dd'tloyoqqoy aI#lo sul8rro'uraloqcg 'gg lo

'rrJBluatuoc ror? alac arlurp oJBcag uI -D
rnlnFr oIB runlzr^ alFaJIp ap rS pdnco os orBc '(?crBrqa) 66I-88I 'dd '(9002) :99'

uqI

,8r viNuJsrxs ycscgud YcrJvJsodl vsNnriv^lud

188 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

the Kabbalistic Meaning of the Mizvot (tezi de doctorat, Brandeis, 2002X qi

Afterman, Devequt, pp. 227 -265.

43. Scholem, Cabala in Prouenla, p. 198, Origins of the Kabbalah, pp. 264, 268,

279-282,427, Ei Studii despre Cabala, p. 29, n. 90, vede acest terrnen ca o
traducere a termenului latinesc essentia. Vezi gi traducerea acestui termen

in Cotnmentary on the Account of Creation al lui R. Ilhak Orbul, in Joseph
Dan, Ronald Kiener, The Early Kabbalah (Paulist Press, New York, 1986),

p. 81, precum qi ca traducere a lui Sed-Rajna a recursului lui R. Azriel la acest

termen in Comrnentaire sur Ia Liturgie Quotidienne, pp.27, n. 9, 30, L27-L22;
Sefirot", p. 277. Totugi, forrna ebraici a
ryi ludetill,iz"aSreefairoltumi lani presus de cazuri abia daci reflecti o astfel de cuv&ntului
propunere.
gi anumite

De asemenea, ipoteza ci existi havaiot fdri formd pare a fr o problemi din

punct de vedere conceptual. Tbtugi, se pare c6, eristentia este un termen ce

apare la Ioan Scotus Eriugena, iar traducerea pe care o ofer eu aici, unndn-

du-l pe Yajda, Le contmentaire d'Ezra de Gdrone, pp. 26, 52, 295, entitis, at

putea servi mai bine la infelegerea unora dintre fragmentele cabalistice. Vezi

Kristell Tbego, ,,La subsistance des existants. La contribution de Jean Scot
6rig0ne ir la constitution d'un vocabulaire latin de l'6tre", Choro, vol. 6 (2008),

pp. 143-180, in special p. 159. Trebuie si remarcim ci numai forma de

singular este utilizati in Megillat ha-Megalleh de Bar Hiyya, in unele cazuri,

pp. 17, 18, 23, 52, deqi intr-un sens diferit, ca rellectdnd procesul aristotelic
de generare. Vezi totugi infra, n.59, pentru posibilitatea ca qi eseniele sA

reflecte trdsituri ale unor hauaiot.

44. Cf. Tanna de-Bei 'Eliahu Rabbah, ed. M. Friedmann, cap. 17 (Viena, 1904),

p. 85.

45. Acesta este un responsum al lui R. Ezra, care a fost publicat de Scholem, Sfuddi

despre Cabala, pp. 29-30, corectat in conformitate cu Ms. Paris BN 859, f. 25a.

Termenul hauaiot revine in anumite versiuni ale Comentariilor la istorisirea

Crealiei scrise de cabaligti provensali gi geronezi. Vezi, de exemplu, textele

publicate ln Ager ben Dauid: Opere com.plete, pp. 310, 311, 314, 325, 326,

338-339, 340-341.

46. Yezi R. Ezra, Cornmentary on the Song of Songs, p. 494: Scholem, Origins of

the Kabbalah, p. 279; Gottlieb, Studii de literaturd cabalisticd, p. 531. Vezi

qi ldel, Kabbalah: New Perspeetiues, pp. 181-182, gi Huss, Monturi din aur

fin, pp. 109-110. Vezi qi infra, n 173.

47. Yezi qi diferenfa dtntue middot qi hauaiot lntr-un alt fragment de R. Ezra
care va fi citat mai jos.

48. Vezi Cornrnentary on the Account of Creation al lui R. Ezra, care face parte
din al siu Contmentary on the Song of Songs, publicat in A.ger ben Douid,:

Opere complete, pp. 320-321.

49. Vezi qi Commentary on the Aecount of Creatian al unuia dintre primii cabaligti,

putin cunoscutul R. Yosef ben $muel, citat in Meshiu Deuarim. Nekhohim, ed,.
Vajda, p. 193. Distincfia conceptuali drrrtre havaiot qi sefirot in interiorul cirora

se gesesc cele dintAi este detectabild pdnd la mijlocul secolului al XVI-lea.

Vezi, de exemplu, comentariul lui R. Mosh6 Cordovero la cartea Zohar,'Or
Yogar (Ierusalim, 1986), vol. 14, p. 177 qi indeosebi p. 190, unde termenii

'efes, tohu - descrigi ca prima qelippa - qi havoiot apar impreuni cu conceptul

de limitare; vezi qi simbolismul punctului, liniei, planului gi corpului, existent

la R. Azriel din Gerona. Vezi gi Cordovero, 'Or Yaqar (Ierusalim, 1966), vol. 1,
p. 13, unde este descrisi afrnitatea dintte havaiaf gi gindirea divind, gi vezi

de asemenea ibidern, in comentariul siu la Tlqqunei Zohar (lerl'rsalim, 1988),

vol. 3, pp. 224,249-244,270. Citeva discufii despre houaint in sensul Cabalei

'L6V 'd 'tlo1oqqoy aql lo snlEr;g 'uraloqag rzoa 'gzauo.rat B1eqsC ug a$q ec Io[B
ttouqqdg o;gfas a.rdsaq '?orcaoq Bc osrrcsap luns a?sncpl op olaureoc apun '(88
'B8g J '?62 uBcIlBA 'sI I /r :ggt-agt 'dd isan4cads.tad maN :qDIDqqDN'IapI Jc
legfeueure ap lnsaco.rd n.4ued proJularu o ec tor.ragul cr+orgas Inruawop u! lzo
eluluuldsue.rl luns oJBc 'qmuqEo77 u! olsncptr ap our€oa olnasnurur.roun rafual
-sfia € Brzg 'U orlgc ap aararrcsop na e.reduroc os V '€Ig J 't6Z u€crle1 'sI,1I '09 'r'l(
'68 'd '? 'lo^ '(Z96I
lual
'rrlpasrrrol) ,taboi7.tg,'o.ra,rop.ro3 rzoa 'e.reolgupruase a1'r€oJ egsa.rdxa o ru1uad Inld
.rq 1691 'tZI'?IT'dd 'upfun 'pa 'un1oqt1a71 ulrona7 nnlsary:gOt 'd Kqqs[
'pa 'spuaEaT crpnupJ aql uo tloluauuoS u! arelruirs aprplnruJoJ $ perl '69 lluo
'0Ig 'd 'ala7duoc atadg
:ptaDe uag n6y q rS lggg '96? 'dd 'II 'lo^ 'Ia^eqC 'pe 'uoquog-Dq .gg ro.
pnIX
'Ba
'tlloruas BIO
'pa
pa'muporq,lcnnlatrq.uutosoaoqallusp'rIaCnsItulouoBoptluuuE?oarJ?rCBtaWuolurn'JsogpoegzJsleuurpaurqzgBelr1a1Sllql3rneruludluaqnge1c'g1leg1.a3r''rddIrrrz''aV8eeJ661IagZr'r'g$u'un00c€1IIc'gogr;'ul,dp'ud',goA'drp(g'qal'u-stla{teysg1u7l'Jdr'gsqup'geptuou'ogac'FZrsBaap'rItu7ula'addE&rgdrtaop7:rpu'nuc€tau?auqpporongJoCu-JI'uDap?auqaJqIl
raSy = lggg 'd e1 eeuaurase ap 16; g6t 'd 'II 'Io^ 'lo^pqC 'pa 'uoqtuog-oq nntrx 'Lg 'gsl
eItF'lnq0Ialdgouqoc-1ogos,rg0sqlpglquulng4';dlugdnp€q.'uaoueouruqstqoulecsel.rtdrcgldst4s'fsnqrafryiop1zc4.rao1qgplsi1l:usyas'n*ppga\ruoguazs-fryr?nqluo1dg13lroScs'srdspouzs1doeaalzC6u'1ludS''a66auoq9.grm,oq'7dIXl1-'o.gIt'looetq'fp1,Iuae3o'ayodq''l1Jqdoolcdo',7(ner0qd'cea6s1uata6edoi1qsIsCJaa'Tppl'aoa(r'opsp4qr?Jopn[t)xnysotut1luueg''g€{rlurat1/urSiolof-raAdau',lIIo$Xr1.qCoqlgeNc)IgElJsl)\ 'gg
u1elFno'g?lOnp6r1-u36giI9B77u''drudlz''6*ogI^Io'tp'{dcasrguqroeas.prorrosapnsu€eJc.'rr6ldsIIlrr-eu1u8ru'd7!dou'.*rrsgi1rfarqpgc" rm'5Io1lnplsIunBISeeEiuluen'ugrrdz'6ogq9eclg'od"u'u'rsrpeeul.oradq&csaga7q'gg :?10
clpnuPJ aq? uo ,t.n|uarutuo3 es e1f1pa u3 ,(qqsr;, rnl e losqns op Blou va 'vg o?rE
'gBJCY urp IOnruBS
uaq {BrIiI "U rnl oFr.rn1"rFIAI" '? 'dec 'o.ttut 1* pe4 'ggI-ITI Brz
'sse.r6 tr1qng) ruEnoq,1 qslmaf pup lasruotDldoa1; '('pa) u'adtdup'(otro6C6t'g'.(uuuuqo1Ty
JND
u!'oofl ol aruoC uu3 eldwrg pue orro sl l€rl&\ dpo elduug pu€ aug sI lerll\
:rrpucutoarroge1"re'uudaruuquoronfg*aysrnyuqyp'Z'uvZoyT'.-XrIoZo1a1gtop'sdotdo1g'g*BpnelocucnncrrgzyrlgapnqaclcuerA.o'r'd'01tte9npfl'uluIo'o06algrIIued"ue''g'locdugSup'ra'1dCp1'de1-$Jd..'rras'gtzuaqggoqrsacc'edgtaa1qtIla'czzsdaanoggAsL.'Zggg lzay'
'€p[BA 16 iIgI 'u 'lg7 'd 'qopqqoy erlt lo su1flt.t6 'uroloqcs vet '7a6Jod1tg Jo s
erdseg 'Itg-8gg 'dd 'ap1dutoc atadg :pno6 uaq .nfy ug elucrlqnd 'uoqoarC
to Tunoccy aqt to salro?uaruluoJ ug '1anur$ uaq Joso1 'U InI 1e 1ec rS '169 'd 'gag
'uaptq?'py*eq uaq .re$y 'U rnl lmqrrt€ I€J '6Ig 'd'ap1dtuoc atadg :ptoag uaq aIel
lo Tunoccy aql uo sauDluauuoC IzaA 'Ig oaJu
,rady ug aluclqnd 'e.rzg 'g ap uo?lDDrC
'6gl-lgl'dd'saaqcadsrad maN 'e97,

:qopqqnx '1ep1 pan 'asBA nus oXuaunrlsur nu 'auurrp rrJnleu efuase luns !!pn
To.nJas gc ezelodr nc gzee.rado aruc 'apru€urqeN Inl epoc$ u3 plsrxo nu runrs
-uedxe rolqnp B Bs nuooJ '1o.tglas nc p.rn1g3e1 u1 a.rede Ta\$odgu Inqro^ 'ggz 'd '(t0
'ruap?q! EsuS 'yaluad rlont 1b tturuad't7oo4 'yqa6atu uc aunrsuudxe ap eeralnd
alrcsap awc'Vg7-697'dd'ela1duoc atadg :plnoq uaq n&y ug pr BO uaq .re6y 'g Psa
cIal'
rn1 urfncslp rzal"'1o.tglas ug ueunrsuedxo pugclpur Bc purcpppr Blseacp a.rdseq 'gg 'gn
op
'fII-gII '0II-60I 'g0I-I0I 'dd'ugl rnp ulp unluory,ssnH rzaA '(80(
'zod ualay 'JDqoZ €l !^BrI uaq uorur$ 'U rnl 1nrreluoruor u! unsg8e.r ezeuo.raE locs

!zaA
JB '
-u9u

et U
ulp

'oJat

FTN

izzt

lssJr
'(986
qdas
uau
oBc
'ggz

F:(

68r V,iN[rSrXS YCUCSUd YCITVJSOdI vtrNnr.iVAIUd

190 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAI,

61. Ms. Vatican 294,f.31.a. Formularea nu este clard:. regumot ha-havaiot. Aceastd

sintagmi apare de mai multe ori, deci nu este o gregeali. Eu presupun cd
expresia hauaiot regumot ge referd la stadiul de hauaiot distincte, foarte

probabil atunci cdnd ele posedi o form6, gi poate sd reflecte un concept mai

apropiat de esenfd. Despre hauaiot regumot, vezi R. Ilhak Orbul, Comm.entary

on Sefer Yetzirah, p. 3; ryi Afberman, Deuequt, pp. 203-204.
62- Yezi J.C.M. Van Widen, Cahidius on Matten His Doctrine in the History of Pla-

tonisrn. A Chapter in the History of Platohisnt (Brill, Leiden, 1959), pp.724-128.

63. Vezi R. Ezra, Commentary onthe Song ofSongs, p.483. Vezi gi ibidern, p. 505,
unde R. Ezra recurge la expresia beli perud, adic4,,flri separafie". in qcoala

lui Nahmanide insd se spune ci frecare Ma'amor din cele zece cuvinte creatoare

a creat o hauaia,, iar havaiot sunt descrise ca sefirot, Astfel, havaiot sunt ln
mod necesar zece, sau mai pu{ine, qi nu se gdsesc ln seftra Hohhrnah, ca in

gcoala lui Ilhak Orbul. Vezi totugi Nahmanide, Commentary on the Pentateuch,

ed. Chavel, vol. I, pp. 15-16; Idel, ,,,Sefirot mai presus de Sefirot", pp. 244-249;
qi Elliot R. Wolfson, ,,By Way of Truth; Aspects of Nahmanides' Kabbalistic
Hermeneutic",AJS Reuiew, vol. 14, nr. 2 (1989), pp. 158-159. La Nahmanide

qi comentatorii sdi, havaiot sunt legate de cele qapte zile ale crealiei, refe-
rindu-se astfel la un nivel inferior din domeniul sefirotic, in comparalie cu
concepliile existente in qcoala lui R. Ifhak Orbul. A se compara totugi cu

pseudo-Nahmanide, Comntentaly on the Account of Creqtion, care utmeaz6

in privinfa acestui subiect gcoala lui Ifhak Orbul; cf, fragmentul ln Scholem,

Studii despre Cabala, pp. 100-101.

64. Cf. Comrnentary on the Song of Songs, pp. 483-484; Farber-Ginat, ,Coaja
precedi fructul", p. 127, n. 60.

65. Scholem, Studii despre Cabala, pp. 29-30.

66. Vezi citatul din R. Ezra existent in Meshiu Deuarim Nehhohim, ed. Vajda,

p. 124. Vezi gi ibidem, p. 725, unde intunericul lnconjoari focul. Sursa pare

a fr comentariul lui Ragi la TB, Hagigah, f. l2a. Pentru simbolismul lntune-

ricului ln culturile arhaice, vezi Mircea Eliade, ,,Le Symbolisme des T6nbbres
dans les religions archaiques", inPolaritd du symbole (Brouwer, 1960), pp. 15-27.

67.Yezi gi Commentary on the Talrnudic Legends, ed. Tishby, p. 93, unde totul

este descris ca existent in gf,ndirea divind, care este echivalenti cu Hohhmah,

lntr-un mod despre care se spune ci este beli hefseq, adici IHrd lntrerupere.

Vezi qi ibidem, pp. 82, 104-105.

68. Commentary on the Song of Songs, p. 483.

69. Scholem, Studii despre Cabala, pp. 29-30. Trebuie menlionat faptul cd acest

calambur solet lpesolet se afld intr-o scrisoare scrisi la Barcelona in prima
parte a secolului al XIII-lea, ln contextul unei controverse referitoare la o

afacere obscurd din fpaumbilliicadluini Npaehrmioaandiadec.onVterzoivBeresreniaardsuSperpaticmiurlsi,lo"rClounillMictaui-l
autoritatea
privind

monide", Tarbiz, vol. 42 (1973), p. 400 (ebraicd).

70. Commentary on the Song of Songs, p. 483. in al s6u Commentary on the

Talmudic Legends, Ms. Parma de Rossi 1390, f. 115a, care este primul manu-

scris datat al acestui comentariu, R. Ezra pare a face distincfia lntre a doua

sefird qi un nivel superior, pe care il numegte Mahagaua tehora.

71. Pentru viziunea dRe.spErzeraBedriiny'aGecraonreaf,eCriroemlmaecnetvaarychoinarthme aTiallnmaultdidceLceitge"gnAdns-,
direa puri", vezi

Ms. Vatican 294, f. 37b. tn cdteva alte cazuri din qcoala timpurie de Cabala

a lui R. Ilhak Orbul, Beriy'a este un act de separare qi purifrcare, bazat pe

o falsi etimologie care leagd rddi.cina BF' de rdddcina BRR. Yezi gi inter-

pretarea acestui verb de cdtre R. Azriel, menlionati infra, la n. L26.

'D,lrqqpw :Fululop .
o
r-ar€c Ioc elso BaIIorl [B rBr 'alurEu! rBur 4Buolfuaru IrsSuI roP rhBltoc uncard 8
'..rbEugu gclpu '.ros olse o.gc eluod tep 'tttos uI '16 t
Punq 1eur eunlsraA Pcr€rqo
u! B
'lxol
-
?l€llc olsa oJBc Boc 16 e1.rud eurud e.r1ug erfrzodo o IoJlsB pugorc '"le.reo1p$oc
ue.ralnd also 1nrl e 'ee.rupdpls olso mrl f,' else IFnIsro^ e alred Burlrd '06 ?
-ggiug e$e 'prou aP eelred uI gclpl/ '68
'sof rew -
lelpolrq €opol urol urnc 'E-Z $$ '6II 'd'suterqY'PS'88
o
'Z?T-M'dd,'san4cads.rad maN :qpqqqox'1op1 pen'19 8
1
'98U-992'dd
,
' lnba aaq'ueur.rolry tS :lgf -glt' dd' 1o1aaat 76 suncsy':.l:e4-en8erqepn : 96-1'dd
'auualppon@ ati.mxt7 o'l Jns arloluatuutoS 'eut31g-pos luaca.r Isru J€r 'so[ ruur '
ap dqqs11, r3 ureloqcg €I €ora?fiurJl 'nldurexe op 'rzal 'lslleqec lsece e.rdseq'99
'gLZ'd'qo1oqqoy atp Jo sut?tlg 'uraloqcg FeA '98 s
'6gg 'd 'aya1dtuoc atad6 :pyoog uaq a6y'pg
'Ztl-l?I 'dd'saaTpads.tad maN :qDPqqoX'uapt ig11-11l 'dd '(866I) -
g '1ott'trldosollqd puo |t!Enot11 qstmaf nJ Toutnol '.ouo.rop ut q€pqqex
puu 'ursrcrlsi(Ii[ 'Ien1IU uo s{JBruoU aurog" '1ep1 rrzet'qzauote8 epqu3 Nluad '88 '
'gg-Zg 'dd atdsap npnlg 'uoloqcs ep glucqqnd elolsrde \zo1'68
'lxaluoc lsace u! 'o1oqog rcur eleuorfuou lsoJ nB arec 'qo'nJas nrlued gclPY 'I8 t

alupu! a
'69 'd 'I '1oir, '1eleq3 'pe 'uuqlaoy-ml PalIX u1 'qol lo Eoog a'.!1 uo ftoluaru c
:
-uoC nqs IB uI apTuerrrqeN op l€zerJrred 1so3 e lxol lsacv 'q7V-ZSV'dd'utaptql 'gg ,t

'II 'Ior,, '1e,reqg 'pa'uoqlu,a-oq ?aailxug 'sF,o5.;/o EuoS aqt uo ,"oruufjlu"| 'u, ,
',pul^Tp ea.rrpug8 ri '

B:cprIIlnsTqIoBe(:q[IIeCuc-aoqppnsnou6sndydsurgng.lrleI€nccnqgq1SrnBde.Ir'eTudanutsfrouoacotdgossaDVgal'r''l1IsIlr8'odles'd'c, 'oD'stIdunnrelsrroqsluynap'lpa€eorl'Cacpg'9n1e6pd.rsr8tard'podeco'rIpSaIntIaez'lsdoadgaA'81 t
'Ia^€qC 'pa 'uoquog-pq paflX u7'sfluog Jo SuoS aql uo fitoluatuutog 13 pe6'4
'g8p 'd 'II 'Io^ '1erreq3 'pe'uoqtuog'Dq 'Iltagnq'dx'9L
'ggZ-LgZ 'dd rS lza,r 'loroaoq e.rdsag
'uaptqt

uI'.In! ulIlmeIdlcSlces'6uBeAure'e18uInupgeugcerassynsloIe$cusF'luIurqBl'oouIN'rZn0Vl16pln'lduo'euuplora8tIyeIEl.arC;guoeHIprpzsuansvlao'.,r",od'fsupeowuser6"TrpoSzttecJeualuegeu"u'nprlopuc1l
n4ued 'Brg 'J '606 uoqcu$I4 'sI I u! luols5o '862I uI ulap lerdoc 'nr.rnd
-rrr$ op plsap'1o.rglas acaz apc atdsap nz.nlualloJ Inurpoue ug'rB IzoA'I 'u
troiuauluo} u!,(qqqJ InI '9L
'gg-gg 'dd 'spua&aT npnlapJ aUi uo acrBuror \zo/\
'70r 'd

'r(qqs.r; 'pe'spuaFra.1 4pnuloJ atp uo ,C'toyuaruuoC lzoy 'qra,r 13e1ece q lalrzv 'g

-gn1 ea.ra8.rnca.r lefuengul e r$ lrcrldxe pour uI rcIB Elsrxo AAg alsa luzllrln
- 'IIFqra^ e.recgpnd 16 np.r a.rlurp e.rn1p8a1 Fc ruoturlqns Fs aulAnt oS 'd
uB;aqgunoon17peoplqdBqo'ao-ace6rl€qp-1oolsutrlo1pea;rslare?urcJaalnuplne?neul/unzrlvodEB,ueecurcJ11ua6g!lcsllnzeo€peccI€nryJlsq1l''nr4c,ad,81s.r?1€ee'oac"'duoo'ngJp'rIgsIucroo''aIdoalq^u'sIaJz'ue1.roA,eau.ltPn'eVB"Xqpal3Ic-a'IouI'p1pplQ;e1op>'uJuIIzEogugqr8r.nuppelonpaIgrclr?-'€uBDDoatqt?IluBlaDerr?qualafoV'uloupo$t'Ud?cX 'tL

a7 'epfen IzoA 'Pzacu€.r; €qurq uI eracnp€rl o uluod 'aoJ uaqs nlay'u19y
urp porloxv uruqerqv 'U uI aluolsrxa Iolu€IrBA 1rlr.r1od ',e$eueure g.rn8urs
o rA nrdlcur.rd .rn8uls un'?ugaVU'dPs'nmq'Ioo^4 il.ore^€1q3Cple'puao.r'uaooqlsueog€a-ournllslaronA?lxlrq7e3q7ozJed6''8417,

16r viNu.tsrxs Yoscdud Yclrr/Jsodl vsNnliv^Iud

192 TREI TIPTJITI DE RAU PRIMORDIAL

92. Versiunea nu este clar[. Vezi corectura lui Tishby, Comnrcntory on the Talntudic

Legend.s, p. 92, n" 10, care propune o plauzibild versiune KH 'Auir, adicFt

potenlialul aerului. Fragmentul urmi.tor vorbeEte despre potenlialitate Ei
actualizale, ca gAndire Ei, respectiv, ca faptd.
93. Vezi expresia hitpaqgetut lm-ruab., care apare in repetate rdnduri in Cabala

geronezd. Vezi, de exemplu, R. Ezra, citat in Tishby, ibi.dem, p. 88, n. 2. Ea

reprezinti expansiunea primei sefre in cea de a doua Ei rolul formativ pe
care ii .y'oacd aceaste expansiune.

94. Pegitut.

95. $aqu'a. Yezi ContnterLtdry on the Talntudic Legends, ed. Tishby, p. 92, n. 15,
care propnne o corecturi indicatd de Scholem, care sugereazh sd cit,im aici
,.inmagazinat", ganuz, comparAnd cu ibident, p. 9.1, n. 2. Totuqi, aceaste
corecturd nu este necesard, cdci imediat dupd aceea cabalistul se referi la
Bolet, care in-qeamnd ,,ieqit in evidenfd", creAnd astfel opozilia intre con-

cavitate gi protuberanli.

96. Cantmentdr)/ otl tlte TuLntu<Jic Legends, ed. Tishby, p. 92.

97.Vezi ed. Abrams, p. 121. Despre aceste afirmalii, vezi Weinstock, Studii,

pp.'12-76.

98. Ed. Abrams, p. 123. Despre aceste paragrafe gi sursele lor in gAndirea lui

Bar lIiyya, vezi Scholem, Origilts of the Kabbal.alt, p1t.62-63,74, 135, 149-151,

99. 235; Wgi,edinestaoscekm, eSnteuad,iiD, apupb. e7r2,-"7.6P,ucraereThso-augohctu""p.at de $ 2 din BaDjr qi i l-a
Vezi

atribuit lui R. Azriel din Gerona.

100. Schneider, ,,Nlitul Satanei in cartea Beltir".
101. Cartea Baltir, ed. Abrams, pp. 193-195, $ 109. Acest fragment a fost abor-

dat de Schoiem in repetate rAnduri in cartea sa Origins of tlte Kabbalah,

pp. 63-64, 148-149.

102. Urmdnd probabil Sefer Yetzird 2:6, unde se spune cd Dumnezeu a creat din

To lttt, eoncretul, mantos.

103. $ 93, p. 179.
10.1. Au existat cercetdtori care au sugerat atribuirea scrierii cdrlii Balrlr lui

R, Azriel din Gerona. Vezi Mark Verman, ,,Reincarnation and Theodicy:
Traversing Philosophy, Psychology, and M.ysticism", in .Iay M. Flarris (ed.),
Be'erat Yitzhala. Stud.ies in Menwy of Isadore Tfuersky (Ilarvard l.lniversity

Prerss, Cambridge, MA, 2005), pp. 399-426.

105. Kitr:er lru-Rantbort, ed. Chavel, vol. II, pp. 505-507.

106. Vezi al siu Cornnlentary on tlte Talnurdic Legends, ed. Tishby, p. 102.

107. Este plauzibil ca legdtura dintre cele doud declara{ii midraqice sd se bazeze

pe apari{ia formei ebraice rlin in mitul creatiei mai intAi prin atributul
judecd[ii, ntiddat lta-din, 9i a formei aramaice </ein, pronuntatd in ebraich
exact ca din, in mitul lumilor distruse.

108. Cf, gi Ibn Nahmias, MigdoL Yequ'ot, p.25.

109. Genesis Rabba' 28:4. Yezi qt supra, cap. 2, ,,CAteva decadologii cabalistice
ale rS.ului gi binelui", fragmentul in extenso al cabalistului de la sfArgitul

secolului al XV-lea R. YoseI' Alcastiel, unde legitura dintre acest midrag qi

precedenta rdului este mult mai expliciti.

110. Pe aceastd temi, vezi supra, clp. 2, n. 67.

111. Contmentary on the Talmudic Legends, ed. Tishby, pp. 78, I05: hu-lutqelth, .
ha-nwqqif', gi vezi Altmann, ,,The Motif of .Shells"", p. 79.

Itz. Ms. Ferrara, Talnr.ud Torah 1. f. 37b; Sed-Rajna, Azriel de Girane, Com-

ntentaire su.r le. Litut'ttie Quotidiettne, p. 77.
113. Ms. Ferrara, Talnrud Torah 7, f. 37b" Vezi Sed-Rajna, Azriel de Gdrane, Cont-

mentaire sur la Liturgie Quotidienrrc, p. 70, n. 1, unde au fost citate diferite

-..E

e arec (BIg J '?6A uscrlu4 'strt seuoro5 urp Erzg 'U rS 'sns ruru l€lrc lsoJ a1!r
rza^ :g0I 'd 'uap?W'g7l
'g0I 'Z6t 'dd '.(qqsrg, 'pa'spua&a7 upnulDl at11 uo tlo7uauuoC'VZT -1UO
'.guercmoleldoeu p8ar1u-e-ep ed" ec erfeuuuro ap
?roAou ardsep lorrzv rnl uaunrzll olrcsap arec 'Z6E 'd'rlo1ogqoy'uraloqag tC 'tZt -uto

'98-ZB'dd 'uaprqy 142! a
e'''upl.forgie1Iedet1rarU4osDcur.rrt.oEpnsn?luVaorrfnro'zg.lrva0dugI'Url'ldFca1p'flceqla€eqrptqsunrnIsn;l l'e'sperlaregcol'sfu'upUIou6arceu8'6ralq8Tnc'yZc'opteJ'pu.rneE'u8loll9rDtup'Jr8nl u,alrurI'rfdrlu.druln'oou-dratl.upBtD!taqtuuutrna{yrnwSzdrl1ulz1onae1cCc 'ZZI
pqrg r1eqf1 ti 6
'U rnl 1e qprl4a1 ,tajag uo ,Ctoluatuuto7 ulp ?€ltc U EA arac pluaurSerg sof
rzan '0ZI "d '.1n1cn.r3 ppacerd e[eo3" '1eurp-.raqreg !S :g0I 'd'uapry1 '141 ntli
ruur rS 'spuaEa.1 alpnup& atp uo [.to3ua1uuoC'AZl
'69 'd fqqsr; 'pa ac !l
'Ip-gp "dd ',.rn1ngr
P)I€
1e'*3urnrlazlnleqp"on6rr64u'?g"u-08'rua6It-l?rq?BoA'0d"BrIdgS"'d's'.ufdt,*rtr.:o'rgduggnq'EJqdo5s'rrS(rlq3u'qpo:spga2g,a''s'pqdpatu'rusa(po&(sualfal.ia1t8nra{t)su7lDpanrtualuptrtuln'lloDuJgoJpJJ'arr-lrraofziqwgluu'oeUoqtt.!;rtS"Dotg'/uuCauaueru'utIul?ru1oo1g'Cdy'9'161II
7g 'd,'spua8aT clpnulpl aql Inln

uo rtlntruatutuoC ngs IE l$ '6gt 'd "*rpnt 13 pen 'LgV 'd 'II 'loe '1e,ruqg 'pa azaz
'unqtung-aq Gnllx v,a6 'aralrl ap g1u5a1 ec gseale{ug 'ptglas erc4 B uJ aluals1xa
alaqrrru 'alcurlsrp luns a.r€c lo1'Dnoq aioce nc nqog tvt 'elcurlsrp luns nu "{1rs
atec larvoDq alarp nr l€cgrluapur alsa nUoJ 'p4z1a1 ntag o7 lnlroluatuo7 u1 'LII
'E L? plVcazal tC.Stt '( p
'6?I 'u 'gZ,V 'd :drrl
'yole(lqDx aqt Ja suSttg
:tgl-Cql "dd 'pa's7rua&a7 ctpmqDJ at17 uo t.toluauuoC'gTl lni
'ua1ot1cg l3 ',tqqsr;
'BI 'u '9II '08 'dd ulp
Xqqs[ 'pa's1tua8a"1 ilpnulDJ at1] ua itoyrautuog'rt'ldr:rexa op 'rzaa 'lalrzv 'U (qDi
eluvla,au erdseq 'gt-gl 'dd 'ybanag puD Ul?odJo sToog talqce6 rza,r.'1r.ragrp -rori
pour uI ale1a"rd,ra1ur nieuuge rarurlln eriecgruuras 15 usrns e.rdseq 'rnlngr 16
€.I I
Inlaurq e1e efuepuodsa.roa 1da.rp urzare r$ e{urpe.rc ruqro Es undo.rd nA 'srarzaJa 'Itrl
Ini
aeurn$drsaieusrpoop.rucnErugrecp'pd?.'ruaalpsraq'ttu1oS1alz,aauna'6ls6o oc arua.rl ap IS" JoS urg, oldsep
'd'z1uqg 'pa'1a,o!-ot1 .to,o! valy'p11 'ltP7

no;, wa$ r{oq AoJ ura$ 'U rnl alalxal ardsep eaur erfnasrp -uoi

ug 'p lnlolrclec u1 'olttn rzoa 'pzeuo.ra8-psua,ro.rd €lEqBC uI Ezeollnco a"r€c ?l !'
'561
urrrtrrnl o.rdsap allnur rcW 'd 'sue.rqy 'pa'alaTdtuot aradg :ptaag uaq a*y 9ts E
ug g:lecrrqnd 'pnEla-ay ntag u1 'pr^80 uaq raSV 'U 'pBq€U rn1 lnlodau rzaa I)I€
'ua'ilD;ytu J€r InqJaA sl InsJnca.! nJluod 'uatuo, eo asalafug a.rSlas a11eur reul
ralat Inlxo?uoa wy'uadotn o ec plu1e:dralur also uanD,f?u BaunlsJal 'oIoJ€ ap ed .r
geg 'd R.I 'rrurruni Inlxaluor ug erede (apunos€ ar€c alaurq" ulsa.rrlxa nou urp su
'tg6 'd u.l'?82,,-EtZ,'dd'Tnpoqna-Dy &,nppDnl 'woloqrs ug gluorlqnd 'soFlng sluq
rnl lar.rzv 'U ap Bsr.rcs elolsrda 1i gzo6 '69 'd 'z1eqg 'pa 'Vmn'ug, ytlara1 r$ a
'1eqqup uqr natr{ 'U ug Xeerlqnd '1a,o$'oE rqag u3 IC '/,02 'd '.alueur8erg
rotr1" 'rualoqcg ug lucrlqnd 'lalrzv 'U ap lxa? llu un-rlu! 13 ua77o;1tu UrITil
Inuarrrra,l JXP7l
a1 ua.ra8.rnca.r nc Bredtrroo as V "..lnlol Bzuaa.lo'o srJos qls apun 'r16a1a.rrra

runlcgEnJ op ayfrpc urp runrsraA allnru rBru Jolac JBJluor 'rnlngr I€ JolEarc
1da.rp nazourung a,rdsap 'sof reru lurpaurr Elelro alsa L'gV DtDsI ln,lasra^
urp Baunrsra,r gc 1n1<Ie3 lBrurlqns arnqa.\['(9crB.lqa) ue'd'(tr86tr'rulpsnrel
'C,tnlr"sra.r4ar'urruuenrr^e\agrqaaUHa1r'lBeIAral lrsipr1u2,9a'pd gzal) Duorag-1'tu plrzv 'A pS pklal-DLt
'nlDqDC atdsap
upntrg 'tualor{cs g$ 1za6

'uufug-pag ap gl€zrlrln lsoJ E nu arec rS lucgrluapr ru€-l aJ€r ad srrosnueru
rqraA rBru laa urp BounrsJaA zozllrln ng 'asucsnuEtu uI olualsrxa aluBrJaA

86r ViNUJ,STXU YCtrCSUd V3TJVJSOdT VSNOr,lvArUd

194 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

L26. Ibidem, p.89. Despre expresiapesolet ha-Tohu,,,reziduurile haosului", inexis-

tentd in versiunea tipdritd a comentariului lui R. Azriel, ca aparfinAndu-i, pro-

babil, lui R. Azriel, vezi discu{ia noastrd de mai jos, din capitolul 4. A se
compara insi cu ibidem, pp. 118-119, unde R. Azriel subliniazi. a$ft creafia,

cAt qi providenta ca fiind legate de atributele credintei, bundtilii gi milosteniei.

127. Deqi in disculiile de mai sus nu existi un termen tehnic pentru amestec,

apare o dat6, ibident, p. 90, termenul ta'arouet. Vezi gi ibident, p. 104, unde

apar verbe legate de acest substantiv.

128. Ibidem, pp. 89, 105.

129. Ibident, pp. 104-105. Vezi gi supra, n. 69.

130. Ibidem, p. 100. Vezi Ei expresia ,,addncul cdinlei" ca Tohu gi a treia sefrd

in R. Ithak Orbul, Conrentariu la istorisirea crealiei, publicat in Aqer ben
Dauid: Opere contplefe, ed. Abrams, p. 313, qi in R. Ezra, Comentariu Ia

istorisirea Crea{iei, publicat ibident., p. 310.

LlI. Commentary an the Talmudic Legends, ed. Tishby, p. 85.

132. Ibidenr, p. 105.

t33.Ibidem, p. 82.

134. Ibident, pp. 42,82. Pentru importanla gdndirii umane in ascensiunea la cer

gi operafia teurgicd de acolo, vezi ibidem, pp. 20, 39-40. Se pare ci expresia

A"gzArinedl irdeepGudrero"nree,pCreozminrtndenlataiRre. Ezra qi Azriel a dota sefird.. Yezi Sed-Rajna,
sur la Liturgie Quotidienne, p. 74; Dauber,

135. V""ePzui rCeoTmhmouengthatr"y"; Ei Sed-Rajna, ibident, nn. 4, 8, p. 103, n. 1, p. 30, n. 4.
on the Talmudic Legends, p. 105; qi Altmann, ,,The Motif

of the .Shells,", pp. 73-74,78. lin sd subliniez cd termenul qelippa, intr-un
fel mult mai apropiat de modul in care recurge R, Yehuda ha-Levi la acest

cuvant, apare deja la R. Ezra, in Comentariul la Cd.ntarea Cdntd.rilor, p. 481,

Ei in Comentariul la legendele talmudice, Ms. Vatican 294, f. 37a, deEi sensul
sdu puternic negativ nu existd aici. Vezi qi Pessin, Ibn Gabirol's Theology

of Desire, pp. 185-186.

L36. Comm.entary on the Talntudic Legends, ed. Tishby, p. 105. Mai explicit nega-

tivd este utilizarea termenului qelippot aga cum o g6sim Ia contemporanul

lui R. Azriel, R. Iacov ben $eget, in lucrarea sa mult mai rdspAnditd Sefer
ha-'Emunah ue-ha-Bitahon, publicatd sub numele lui Nahmanid,e in Kituei

Ita-Ramban, ed. Chavel, vol. II, p. 378.
137. A se compara cu o viziune existent[ in colLectanea din Cabala geronezd,

citati de Tishby in introducerea sa la Comntentary on the Talntudic Legends,

p. XIX, unde atributul bun guverneazd lumea timp de un mileniu, iar cel

riu timp de un alt mileniu, inainte ca aceastd lume sd fr fost creatd. Iati
un alt exemplu de riu care precedd binele.

138. Vezi textul publicat de Scholem, ,,Noi fragmente", p. 215, qi disculia lui din

Origins of the Kabbalah., pp. 420-42I gi n. 133; Ei traducerea in limba francezi
a lui Sed-Rajna, ca o anexd la Azriel de GCrone, Contmentaire sur la Liturgie

Quotidienne, pp. 142, 144. 'Efes ca symbol pentru Keter apare Ei Ia R. David

ben Yehuda he-IIasid, vezi Tlte Booh of tlte Mitors, ed. Matt, p. 21.

139. Vezi Contmentary on tlte Song of Songs, pp. 510-511; Yajda, Le comntentaire

d'Ezra de Gdrone, p. 119; qi Scholem, Origins of the Kabbalah., p. 421, n. 134.

Despre procesul de deuequt care duce la 'Ayin, ca parte a transformdrii sufle-

tului, in Cabala timpurie, vezi Afterman, Deuequt, p. 239 gi n. 53.

140. Scholem, Origins of the Kabbalalr, pp. 421-425; vezi Ei Donald F. Duclow,
,,Divine Nothingness and Self-Creation in John Scotus'Erigena", Journal of
Reli.gion, vol. 57 1977), pp. 109-123. Vezi Gabrielle Sed-Rajna, ,,Llinfluence
de Jean Scot sur Ia doctrine du Kabbaliste Azriel de G6rone', in Jean Scot

"GE

apun'ntioatS Darlsl.tols! nI nlrnlualuop'uuorap urp Brzg'U lC 'I8I 'u 1o
'gg1'd'*totElag ep rcw p.+fas" 'lopl \za'1Z'I6't'Tr'M,D'qdq',D,Ugost'Etsafauag9 'JC'SSt a
snsa.rd 15
ap Jo

snserd ter;r p.4fag" ''IgapI I'IIg'dlgd 'd 'waptqt nc e.reduroe os e r$ '.1 'd 'uaptq7'Vg1 -a
'uraloqcg 'Pa'!Dr14aA nJag
uo {tn7uautuoS'gg1 'l

'gC-82 'dd '(866I '{ur{ssme1 'elu,rqpo51 'uosuory; ftnluaS ,,,9y AJ
'(:'ssappar)u^a{tou}qsoeN'r"u'lo'l3pPl 'In'ttrrfVi auJ
aql u! dlqsrapoaT plrp psuraepp'!ralTeq1{-encptpH,c7,{1q1 €vleslqmqauxf 'ZgI PI
'.,drqsrapea1 lenlr.rrdg 't0t-208 'dd
a1'
'ap1dutoc atad6 :ptaog uaq nty uy'nrioatS Darrs'uolst Dl ll'toluauoC ap
alrunrsral €l su€rqv rnl Earatnporlur irf.rgd Pnop '(t66I ''sse141 'a8puqure3 9z
'dlrsra,rrun pr€^r€H '1e.ro1cop ap Fzal) lorlza ntag uo t.n|uatuutop s.puqg aql UI

tlDDsI 'A :LlDlDqqpx Tncuanot4 to acuaS.ntug aVJ topuas 4retrlittnn1cuD1 puD P1

atuo111 'etepad :?gg-IZe 'SII-II 'dd'saqclaytag'€PIEA :Se Z-862 'dd tqasoepug Ia
'UDpgqoX a10 to su131ro '.ruolot{rs lenads uI rzal 'lsrleqBc lsa'7ce'ua'?rd8se'qd '191 's

tqqslJ 'pe'spua&a7 clpn'taloJ atp uo f,toyuauuoC rr! {qqsg rnl € Iosqns ap 'c
glou eluepodu4 IS '?B 'u'62,-8?,'dd'oyoqn3 atdsap npn4g 'uapt i649-g4tr 'dd
'1auzy 'ge1ptlas €noP € Be a7,'(t7 e;dseq '691 14.
'TDIDqqDX artl Jo sur?ttg 'ualoqrs tza,r 'LVZ'd'(81,6I '{ro1 /^aN) arnqnC JA

uatls1.rqC ut a3ount37t4 puo aSotul taurry qlrpg traurr\l rolcr1 uJ 'rnlnloqurrs in

1e .,cr8o1oepr Inlod" rS (.1€Irozuas 1n1od" a,r1ug rour\Il rolcr1 rnl erfcurlsrp IzoA '6PI .
' 27'd'''s0pIuI a'd4;'7.utaop[o11q147'u'waallooqrqrcss''gl,?pIl
i
'(Barocnporlul" 'otdns rze6 'ecruo8elue rEIqJ aleod 1so; nu eut8r.ro u1 In
t
anrrBacrD'a[lrJeoeJrrpauancdrleqlrxqnr!rppplsroeqaecyPn'Io0pI-€00arIez'dTduo'rou1r€aqoo7Plactadusaarp L'9V DIDSI rrr Z'I '9?I
ttpryg 'rualoqcs 1s

'1eledes nrpnls un gllroru ?calqns u
1n8a,r1ug rel '88? 't8t 'dd 's8uog Jo Suog aUt uo
ttnluawtuoS tza.t 'outnu J'I
ap rcozoldB$ e.rdsep e1saq.ro.l, arzg 'U nu€lualuoc lsocB u! 'rJnzec alaun uI
'
'oreolroJur aledu ap g1u8a1 eac a.rdsap rS rlSerac .roladu lnsuudnc ug alenlce;e
tJ
rrgredes nes r.rar{uara;lp ap Il roloc lnrerunu a.rdsap alSaqrol la apun '618 'd '7)
'stuerqy 'pa'ala1duroc atadg:ptanq uaq Laiyuy lectlqnd 'rcztoat3 Da.nslroisl Dl
€I
nr.rolualuo7 ul IS 'I87 'd 's8zog' Jo Suog ayl uo tlotuautuo2 'etzg 'U rzol IA

'UDlaUqoH otylas ep aleupruo XsoJ n€ aJaJ otunu ep 62, aldsaq 'ua1nd ep 11 Di
.ro1ec .ropadns else rrfgcepnf 1n1nqr.t1e BlaJFo ?r^rJlod eeuntzrl 'eaecu pdnp u
p12la..t,z1 v'62''eI,u'd'tueg'I,S-tpq'aqegstlru; J''dpsa'an'upspueuaraltp8'grapITZn$rl'dpan6',l,tuanl1DyuTJeuaDr8IIUer.nru;soroa,Nfnuo"oyr'y.tuaaotuullouuqrooc73s'9't?r1tI
l€rparrrr '16 FIJ
'auoLVg ap
a
'982 "d
'Ia
'surerqv 'pa 'ayaydtuoc a,tadg :pmnq uaq .niy uJ 'Pr^ECI uaq ra$y 'g va'r 'tttp
rnln''gIZln8ZqI,-ut'dl8eI'yla'md1dao.nl'nsatatemtinpscaudlngscl.unsd!y'rrmB.rraauN4B-e:oqnrDu5pnalqrqqBuDalreXc6€rl6oappitlueIazrTiounAaq?l'uairluuracag:ldodsqaacpgs AS
'rrfpcepnt 'gp1
"Z7I -s

qrcrpe 'auerun e1e{urg op lncpJ InFr nc gdnco as arac alac u1 rc '1erp;orurrd
lngr ardsap pzaalarlt ar€c alalxoluoc uI nu rcp',,ut,Ly, rn1 aprnsrqe" el a'rrnrrd
nc runrzrl csasg8 as FcrlslleqeJ €Jnl€ralrl uI 'nrzrgl l€tu op roprinlo,ra es'rns
alsa ar€c 'crlorgesard nrfuds ep PruJoJ o undnsald na ',,utii. rn1
F'll0rrZunu'de 'ItT
lnruoruop" Inuaural e1 eeraS,rncar ulrd ',,a1uaut8erJ IoN" 'ualoqcs

ot8oToag t'odudo'l(qgslOuat g'uorzEa-Il')ulenur^uceollolcsfooa€tqdBoI soor\att^lodproo7Caprn' O1aIreZrca-q$raO18'qZr,'nIdcpcalr' pctlstut
'ggP-ggq a:dseq
au4?t.tg

s6r viNu,rsxs vcscgud vSIJVJsodI vsNol.iv^iud

TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

contemplarea Torei este asociati cu mitul lumilor distruse, in textul publicat

in Ager ben Dauid: Opere cornplefe, ed. Abrams, p. 325. Motivul oferit acolo

pentru distrugere este cd otoate lucrurile erau ascunseo.
156. Aceasti viziune, ca frind a lui R. Ithak, este coroborati de al sdu Comentariu

la istorisirea Crealiei, publicat inAger ben Dauid: Opere complefe, ed. Abrams,
p. 314, gi de al sd:u Cornmentary on Sefer Yetzirah, ed. Scholem, p. 3, discutat

qi in Afterman, Devequt, p.204. I
I
157. Adici R. Abraham ben David din Posquidres, tatil lui R. Ilhak Orbul. Vezi
Conrnentary on Sefer Yetzirah al lui Ilhak Orbul, ed' Scholem, p' 11. 1
158. Adici Maimonide, a c{rui carte este citati imediat dupd aceea.

159. Hilkhot Yesodei Tora IIttO.

160. Vezi traducerea lui shlomo Pines, Moses Mainnni.dcs: The Guid.e of the Pexpl.exed

(Chicago University Press, Chicago, Londra, 1963), vol. II, pp.262-263.
76t. Sefer ha:Emunah ue-ha-Bitahan, cap. 18, publicati in Kituei ha'Ramban,
ed. Chavel, vol. II, p. 409; nota de subsol a lui fishby 7n Commentary on the

Tahnudic Legends,p.82, n. 3; ldel,,Sefirot mai presus de Sefirot",pp'265-267,

qi Kabbalah and Platonism", p. 320, precum gi pp. 326-327; qi id'em,
"Jewish Guide
"aMceasimt coanbidaeliss't, vezi, of the Perplexed and the Kabbalah", pp. 199-201. Despre
mai recent, Gad Freudenthal, ,The Kabbalist R. Jacob

ben Sheshet of Girona: The Ambivalences of a Moderate Critique of Science

(cca 1240)", in Temps I Espais d'e la Girona iueva. Actes del Sirnposi Inter'

nacional eelebrat a Girona, marc de 2009 (= Girona Judaica, vol. 5) (Girona:

Patronat Call de Girona, 2011), pp. 287-301. A se compara cu interpretarea
lui R. Ilhak ibn Latif a acestei viziuni platoniciene, aqa cum a formulat-o

Maimonide, cf. Heller Wilensky, ,,Isaac ibn Latif - Philosopher or Kabbalist?",
pp. 188-189, in special n. 26.

L62. Commentary on the Talmudic Legends, ed' fishby, pp. 82-83'
163. Comm.entary on Sefer Yetzirah, ed. Scholem, p. 10'

164.Yezi R. Ifhak, Comentariu la istorisirea Creafiei, publicat inAsher ben Dauid:

Opere complefe, ed. Abrams, p. 316, precum qi ibidem, p. 314. Vezi Scholem,

Origins of the Kabbalah, pp. 269-275. Pentru recurgerea la termenul Maba'

gaua Tbhora ln fragmentul legat de R. Abraham ben David, tatil sdu, in
$em Tov, vezi textul publicat in
tratatul lui R. $em Tov ibn R. discu{ia noastrd mai detaliatd Ariel, Shern
Tob ibn Shem. Tob, p. 10?, qi despre el ln

capitolul urmitor.
165. Vezi textul imediat urmitor importantei epistole a lui R. Ithak citre Nah-

manide qi Iona Gerondi, publicat in Scholem, Studii despre Cabala, pp. 9-11,

existent in Ms. Vaticat 2O2, f.60b, qi a se compara cu Ms. Parma, de Rossi,

f1221, 110b.
166. Commentdry on Sefer Yetziralr., ed. Scholem, pp. 10, 11.

L67.Yezi Cornentariu la istorisirea Creafiei, publicat in Ager ben Dauid: Opere
annplete, ed. Abrams, pp. 310, 313; Ei Scholem, Origir* of the Kabbalah, p.279,

n. 169.
168. Acest recurs la termenul ,,cauzd(, sibbah, se regisegte gi tn epistola lui R. Ithak
menfionati mai sus, in Scholem, Stud'ii despre Cabala, p. 10, qi in al sdu

Comentariu la istorisirea Crealiei, publicat inAger ben David: Opere complete,

ed. Abrams, p. 315. Aici termenul frlosofrc sibbah este conceput ca sinonim
cu addncuVprofunzimea, 'onlek, ur termen existent in Sefer Yetzird"

169. Potrivit cu Sefer Yetzird..

170. Aceasta pare a implica faptul ci existi gi entitdfi externe, desemnate ca
havaiot. Aici ele sunt zece, ln timp ce in scrierile discipolilor lui R. Ifhak

parafimainumeroase.

opun 'Z8V 'd'uaplql $ pe6 'osglo, uyo oleuerue B't.crzagsF'cgsopprcluerdrss p?oaoq {eq{
'987 'd 'sFzog to Euog aq? ao rC.toluauuto7 ug 1zoA'2SI BJ.'
'(?clBrqo) S9I-I?I 'dd '(186I) g '1ott'lq'noq' qs?maf u! ga?Pnrs ualosnraf
'."Brres lnpqv" mlnuauuol e Psrns pgqlsod o rA unMl Infncroc epo1oaJ," u4uc
'qclarploC sotuv !zo^'ldacuoa lsecu a.rdseg 'g 'u 'gUI '8 'u '98 '11 'u '97 'dd
'auuatplpnQ at&.nyt7 ol rns artDluauTuoo'auor?e ap PyzV'eufug-pag 1zo1 '98I , a3a7t
'77'd'oyoqog atdsap npnlg'uraloqcg 1za1'g8I
'0I-6 'dd '1 '1or'a1os al?rnuor tr* o1oqo3 atdsap 13pa3g 'fqqs1; '791 nPs
'6gI-/,gI 'dd'saa4cadslad maN :qopqqox 'IopI IzoA'g8I )tBqi
'LZ'u'ordns e1e{uetra^rP nrluad 'Z8I
1za.t '11oc6 Bnop alac ar1u1p '892 'd 'olo.ttJag '6Lz

ep snse.rd pw Totglag" 'IapI IS iOOt-gOt 'dd 'spua4; .tolo747 'ul;eloqcs !zoA'I8I atdl
'LZ 'gZ 'qooy aeg-eq
p€ssolt) poaox-otfaa 'p97r,lq'1s'Z''(dpde)'(8u?B6ruI r'auqr1€eHsru'Ne1 urBq€rq\y' IzeA'08I 'Iss
pnrfl -o.l
'Ir-6
'gVl-WT'dd'saa4cads.tad ma'N0I:Iqo'ulo'qIgqZDl'ld'Ia'"ploI.nIzJaagA'61,I
ep snso.rd yew 1o.qlag" 'IepI F itgZ 'd 'ltoPqqDx aql to tulflt.tg'ureloqcg 16 .I{BN
IzaA 'g 'd u1 nou ugp nldurexa ap 'aUBc glsaoca u! unpugr eluleder ug e.rude
uouual lsacy'lorcooq ocoz tolor lnlxoluoc ug leuolfuam olsa (lnlnpr lncugpe" UI I
epun 'pp1 'g'dd'uaprql $ tC'g 'd '(t002 'tullesmal) qcequesrg 'V 'po IzoA '81,I
'eV7'1 ',tor1og ounbbXl'm1n.rcqo2 [B lerls 1$e1ece ug .ru15u1s funua utaqf,
p{ iaun
$plpBe1gc'.arBurnqatxoBuuonocJplasrulueclpB lu6uulcep olaaoq 7* 'tqaa-oa'alacol ulP u! '
e$u.ra11p 1S gc glulopug PrFd '<(PuIurnI lsoJ B
IS iFuIumI oU ?S" :glrcs Pls e5u lcgc 'lolonoE ln.rpde nE rucnl oclro glsTxo 'Dqo)
a ap alurcu! pc eunds as raroJ elela.rcos" u! ?c slrcs elso opun 'qgt6 J 'III 'tua1c
'rDqoz',mttutaqalry,otCo,oguJ lualsFo c-rrBqoz funua pur11p ep elSelupre 1xe1 :plaa

lsocy '827 'd'tlo1oqqoy aqt to sur8g.tg 'ualoqcs $ pe6 '?I8 'd 'sure.rqy 'pe '"els-
'agaydutoc e.odg :pyaog uaq ,n$y ul1ec11qnd 'plloatg oanslro1l? oI nlroruataoC 'LLT o-lBIt
'OgG-ggZ'dd'Tnbaaag'uetulagiy ap alBzIIBuB ezeuo.raE alolxel plceds BOJB
u! IzaA 'ggq 'd'II 'lo^ '1arreq3 'pe 'uoguog-oq poIX u1 'p.r7z7a1 otag o7 :€uo
n?roluauo7'nldurexe ap 'Buorog u1p loFzy 'U BI I$ 'Itg-gfg 'dd 'sure.rqy 'pa -ralu
uaq o*yug a1ec11qnd nfioat7 Dar!81ro18! 01??rDruauoJ ocuaE
'aSa1dtuoc atadg :p1aog qoaef
elazauoraE ug 16 e.rzg 'U sI $ runce.rd '9 'd {ureloqcg 'pe 'p.t74a11 ntag o7 e.rds
nuvluauoC ngs lB u! nlduraxe ep '{€qll 'U BI lrnzec al1e uI rS e.reds 'elutanc 'utap!
elnu "pr1jlas nes to?oopq BI rollroJar ec lauoaap FuaurJql 'EruorrarJu! alsa 'Lgz-l
sursnuEur IIB un-rtulp o'{lo€cqBllP'lgBllpc1P1^1!?1Bodurcros!lpIEearleuulpnls$rrorn^ 'ulroaap-ott lox'glI aql u
'gV 'u'otdns IzoA BI eluelsrxa
'sns 'uoqt
lalrr o-lslncsrp ruu orsc ad alnuuo; ep al$elururu ntorl lotoaorl-rrtl BInIuroJ'gll '
'pu1alp a.relnd o nc
patq
paguopl olsa ar€c '1e.ro;, p.rlunpu! alrrolslxo .rop{g1que u areldureluoc 1de.rp
gc ezalodl glsrxo opun'8gg 'd'srue.rqy 'pa lza^'
1e1erd.ra1ur else rug.rnSgq 1nlce oanslrots! q
'aga1dutoc a.od6 :paoq uaq.n$uy 1uc11qnd 'n$oat7 pan 'rurt7 nuDtuauoC '?LI l€1nf
'd'urunJufi."'1ep1 1nI IB qBrB
'8I 'u 'g0I 'surB.r
Ba'uz.on'do€6{cu:u1pr1p1o3olqg1zeuaqa,roq'.1rn1d.tr1y'FpuuqglEalleepcequpqrfrunzrudon,'yrpoef.lrocdaseteg.rledofsuaaggrlss'l?lrsoIo8lsr!'odttltt'sDnuu.roIentruaqarvBluJ'poqaJU''ZgLlIl nlJD11
mlnsuos 'U8I-I8I'dd'santpadsta7
'g16 oloce
lBcrlqr
'ap1druoc

mag :qppqqoy '1a7p! 1$ pen '00I 'u '199 lS '999-999 'dd'uag'1ep1 ug p1uz11
-euu '1de.rp 1nlac E g.rnluure.rd Baunrsuocse qzaernec a.r€t rollra pg.r e.rdsep
'g 'd'uap?ql {BqlI 'U p1 e{ncsrp 13 pen 'OGl 'd'olnlcn.rJ gpace.rd u[eo3"
'leu.rp-roqrsd $lgLG-LLZ'dd'tlo1oqqoy aqtto sulFt.t6 'uraloqcg 1$ lzan'8I8'd
'sure.rqy 'pa'ap1duoa alad6 :plaog uaq o6yu31ec11qnd'1azloat3 oarz.strotsl ol

nuvluataoJ nps p 16 lza1 'gI 'd 'uraloqcg 'pe 'qo.r7z7a17 atag uo ,C.togauruoS '121

L6r viNgrsDru Yqsc[ud YclrvJsodl vuNnliv^Iud

198 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

188. Commentd.ry on the Talmudic Legends, ed. Tishby, p. 84.

189. Sed-Rajna, Azriel de G6rone, comntentaire sur la Liturgie Quotidienne,

pp. 73-74.
190. vezi materialul citat de Tishby in edi{ia sa commentary on the Talmudic
Legends, p. 88, n. 2, Ei indeosebi R. Ezra, Cont'm.entary on the Song of Songs,
pp. 482-483. Jin sd subliniez c5, in discufiile de mai sus' ca qi in cea care
va urma, nu am epuizat tratbrile acestor ltauaiot, multe dintre ele sub
impactul lui R. Azriel. o tratare at6t de elaboratl ne-ar conduce mult dincolo

de scopul prezentului studiu, care se ocupi de rlul primordial. Vezi, de
exemplu, anonimul Commentary on tlt'e Ten Sefirot, existent in Ms. Parma,
Perreau II, 88, f. 152b, qi un alt comentariu, aparfinAnd aceluiagi gen literar,
existent in Ms. Vatican 44t, f. 112a, sau Ms' Londra, British Library, 1074,
f. 238a, sau Commentary on Ma'arehhet ha''Elohut al lui R. Reuven Tzatfati,

f. 183a.
19t. Meshiu Deuarinr Nekhohim, p. 119.

I92.Yezi Valabregue-Peri, Ascuns gi reuelat.
193. Vezi in special Contmentary on tlrc Talntudic Legends, ed. Tishby, p. 108.

1g4. Vezi John whittaker, ,,Neopythagoreanisrn ancl the Transcendent Absolute",
republicat in Studies in Platonism and Patristic Literature (Variorum Reprint,

Londra, 1984), XI, pp.77-78,82.

195. Vezi H.A. Wolfson, ,,Extradeical and Intradeical Interpretations of Platonic
Ideas', in lucrarea sa Religious Ph.ilosophy (Cambridge, Mass., 1965), pp. 27'68'

care ii atribuie lui Filon din Alexandria ipoteza c6 ideile existl in Logos.
Vezi qi W. Norris Clarke, ,,The Problem of Reality and Multiplicity of Divine

Ideas in Christian Neoplatonism", in Dominic J. O'Meara (ed,.), Neoplatortism
and Christian Tltought (Norkfold, Virginia, 1982), pp. 109-727; Ei Audrev
N.M. Rish, ,,The Platonic Ideas as the Thoughts of God", in Mnemosyne,

seria a IV-a, vol. VII (1954), pp. 123-133, unde este menlionati, printre
altele, o sursd neopitagoreici pentru ideile din gandirea lui Dumnezeu. Pentru
o viziune aristotelici a existenlei tuturor lucrurilor in Dumnezeu, vezi Solo'
mon Pines, ,,Some Distinctive Metaphysical Conceptions in Themistius'Com'
mentary on tlte Booh Lambda and Their Place in the History of Philosophy",

in J. Wiesner (ed.), Aristoteles Werlt and Wirkung, Paul Moraux Gewidmet
(Berlin, New York, 1987), pp. 177-204, indeosebi pp. 196-200.

196. Vezi Sed-Rajna, Azriel de Gdrone, Comnrcntaire sur la Liturgie Quotidienne,

p. 40 qi n. 2, precum qi cele scrise in ,,Introducere", pp. 19,22' ca qi recenzia
mea la aceasti carte, in Qiryat Sefer, vol. 50 (1975), pp.284-287 (ebraici),
dar 9i studiul meu ,,Sefrof mai presus de Sefirot", p.261, n. 110.
197.,,Coaja precedd fructul", pp. 121, n. 14, 130-131, n' 69.

198. Vezi Franz Rosenthal, ,,some Pythagorean Documents Tiansmitted in Arabic",
Orientalia (NS), vol. 10 (1941), pp. 104-115, 383-95; ident, The Classical

Heritage in Islam (Routledge, Londra, 1975), p. 40; 9i D.J. O'Meara, Pytha-
goras Reuiued (Oxford University Press, Oxford, 1989), pp. 230-232. Despre

Nemesius din Emessa, Ioan Damaschinul qi Shahrastani, care il menlionau
cu to{ii pe Pitagora, vezi Harry A. Wolfson, Studies in the History af Phi'
losophy and Religion, ed. I. TWersky qi G.H. Williams (Harvard University
Press, Cambridge, 19?3), vol. I, p. 357; vezi gi Sa'id al-Andalusi, Tabaqat

al-umant., trad. de G. Blachbre (Paris, 1935), pp. 57-62; Bernard R. Goldstein,

,,A Tleatise on Number Theory from a Tenth Century Arabic Source", Cen-
thaurus, vol. 10 (1964), pp. 129-160.

199. Y.T. L9an(2g0e0rm1)a, npnp,.2"s1t9u-d2i3e6s. in Medieval Hebrew Pythagoreanism", Micrologus,
Despre Versetele de aur pitagoreice traduse din
vol.

ff:

'gTZ 'd',,a1uauFer; rotri" 'ualoqcg ap
lecrlqnd lolrzv 'U ml Inlxal u; gleuoriuaru Baunrzll lir 't 'u 'Vg'd'auuatpr4onS

atfl,myr7 DI rns a.tTDJualu'tuoC 'auor?C ap r,auzy'ewlug-pos :ZI '6 'uu 'gg '02 'dd

'nIDqoJ atdsap npnlg'tuapr iggT-pg7'dd'r1o1nqqoy ar17Jo stn?ttg 'uraloqcs ve1 'Ol?,
' gZT' d' luopslftt uapplg'esrunorls
16 gzel '6LI-BLI'dd'.,pro16 ualodg eq1 puodeg" 'uosJIo.AA ri ig'u'ZBI 'd
'uo1io1anay puo SualulDac?oC 'Ialraqlug :gZI-gZI '696
'dd'saptuotaqoLr 'udepa4
'LE 'tt 'Drdns IBJrJ naru Inrpnls IzoA '806

'ZZI 'd 'lfg Jo acua$rcrad ayt pua uolparC 'LOZ
'nrzrgl rBru

arfereua8 o nc lr9rl 'Fetguar.'rrrugtcp'6'uaZarIuq'cdoy'9-',€,61rn1{1^c'doncr3B'1Ignpupaaocqta1:rn1deaqe-n{f1e! o'pU3,D"?ps'1poJeDuBWrgo--'tlrnuacaqglroJeqgBcgaIzra€nccL'gOZ
lsrleqec lnur.rd Fc
gsul Ereduoc as V '61 'd 'dqqsr; 'pa'spua?a7 rlpnutlDJ a'lfi

uo ,C.toytatutuoC :IgV 'd 's,Ezog to Suog aU] uo trDluatutuoS 'etzg'U IzaA'g0Z
'Zp-6C 'gg-gg 'dd '.,uergsr.rq3 puu 'ctlsouC '.cruoluld :rusrlenq" '8uo:1sury VoL'r1z
'19 'd'utaPtq7'gg7

'TZl 'u'79 'd'uaptq? 'Fa{rng 'Z0Z
't8r-t8r 'dd '(noz
'urrlesnral'a1n1r1su1 {llulg) TtJuog yaqogJo tottog ut s,Cnssg:saualcos qflnaf
u'('Jsappao)INura,flsituDlag/y6ytUlo'unra:1lpza1wo1eu.rIyr-azupgua'yc'u2al,rleltu8nuunt€tugo'S[ 'f,.routaptr 'rua\g ao1
uI ',,eq€W1e1eH rlly"r

oq o1 ,{1mbr1{rv IEIssEIC s€H l€rllA ro 'sero8uqldd pus Issog ap qur.rezy"
'3;requre16 Buueof rzo1 'rssog op aIrBzV, EafIAX IB rnlnlocos 1n1r6.rg3s e1 ep
uullBlr Inurq€J ul PUB os PcIPrqa PsJns o-rlul laq8l lsoc€ BI orlll qlncsouno

oJrJoJaJ e,rn'urg 'Pr€orrolu€ Elou ul o?uuoliuolu allrpnls uI ?nz€^ E-s runc
'olxoluoc alIE uI rl3qeqec ap unpugr aluladar u1 leuoriueur lsog u e;o8u1r6
gc aluol nc 'Ecsurolla €cllsrru uI BI aJuolrraJal
grBlr gpP^op o runo€ gugd 1rsp3 tlauqP€nt Nrnl's9a9ou'deeralSeounc puE 'cllsouc

'cruo1e14 :rusr1un6" 'Euorlsury nus 169 'r1 '16Z-V6Z'e"B,uZe-ZrlgsZrr'1r{9c-09 'dd '6II 'u
rqosoapu! 'Zg-Ig 'dd
'(Ul6I ''ssulN 'e8puqrue3 'ssar4 ,(ltsrar'rufl prB^rBH) 'rf

tuurtr41 ul,lrpg ap 'ptsJ? 'tustunato8ntl$d lua?ruv u'r acualcs puo arorl'1raryng
rallel6 op l€lrc Inl€rrolsru rzaa '1aqe1 lsece ardseq 'gq 960I 'pctqautoctlll

orllg u! nou urp arlroJor t$uaacu IS'Z,Ze 986 'g'V 'nnnln1a1y 'lalolsrry \zoy'IOZ
'911'V 'rutsauaC ut sauo'qnlos ?a sauoltsanj 'lC

'.,1nlol also epeJap uro ug 16 eurnl ug" aIarPJ lr^plod eupuexery urp uolld rnl

er{dacuoc lerceds uJ IzoA '(uusrurlrrold 'H ap 'tI6I 'nelsarg ldeg ap '7161

'erqd1ape1rq4) Uo.tlztaA nJag oq Sutptoccy 'ln.IaTunN pun sta77a7 Jo ut8ug aya
'11ap,rory suaurqd rzarr'rirgc ralsoc€ B Furapou BaJelacJac ug lezrpur8"retu lsoJ B
oJEc arapal ep lcund un 'rnlnrusr.ro8elrd arulurrs repr purrrdxa r$psul pr!4ap
nJag erergc 1r,rrr1od arieurge o nrluad '609-80g 'tg-LL'dd lqosoopul 'tutssnd
'scTtnauauuag s,D1lltDtt?C tldasop ?qgDU' '{{olrory rS tuncard :99-69 'dd '(8002)
IAX 'Io^ 'ocropn2 ptpn?S',,drqs.ru1oqcg urapol4l pue .{qdosoltq4 uuaro8uq$4
'qepqqey :urlqcnag seuuuqog" noru Inlocrlre I* '(gOOf 'erpuol rS
ulorur-J 'sser4 (11srerrrufl E{ssrqaN aqJ) uuurpoo5^'XS -116 a'W'dadp 'per? 'nu1stloqog
a:(pyrvrBarCqIa'r)pItgp-q0q9p'xddaL'U(zJoo \tdrv8a6q'llou^O"t'uulr7lqucDn,aadu uuBrlof EI Eaur ,,uaracnpor1u1"
',,EarIIlx IE In)€a^ wtp lotglag
eldsep €leq€C rS gcrla;o.rd EI€qBC orlul :<BIEqtsCn rnlnuauual aprfucguuas
a.rdsad" 'uap '.Btg-glg 'dd 'uag'1ap1 li-bcrerqe) gl7 ' L6V 'u '802 ' LVI-gVt 'ctd
'(II 0Z'rurlesnrel'e1n111sul r{Wlg) pulJunzlq 6 pct7stua1a- o1tD1"uor a1apnot.t ad
u! pD.tsl ulp naraa a,4ut.td aiurtg| a77a & o6o7o.t7sy 'u€ll ruq rral{ rza6 '002

'(pcrerqo) 8S'd'(296I) ,'1rc.^(qpptlqsg',,erc8eyd rnl ol€ rn'D ap rolapsral\
€ pcrBrqa rS pqe.re ul Boracnp€r;," taussel4 urlrstr\l rzerr 'gcre.rqa uI Eqsre

66r ViNSJSTX$ YOSCUUd VCIJYJSOdI VUNflIiVAIUd