Moshe, Idel - Raul primordial in Cabala

3OO ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL

scurte tratdri, se regdsegte relalia dintre masculin 9i feminin, acesta din
urrn6 fiind privit ca pastrdtor al seminlei celui dintdi. Existenla unei pola-
ritdli primordiale, presefirotice, poate h legati de conceptul qa'agu'a, ,am!o'
d"tare*liLeenmtsaoentxaudfaiiavldinl.:u"V,i Kecazeri,teedree,slateexcleeogmradptoldvuee, riBon,ceeEnpi Suptohualoltemacoatev, leoTareodoleoagenimauammniaitsi{iteifco,drc'm,h6ipaprd'ien6ac0oi-n6nto2e-'
Z21Z-228. Conceptul ga'agu'a revine qi in Cabala lurianX. Aceste evenimente
presefirotice constituie un alt tip de teosohe, in comparafie,cu stratul pre-
aAlcecsetreegvtiizloiur nsielfeiroet,raduisccmuntaotscinutelddeel,o"pTohtreivIamlaugiecoorfdMovaenroabqoivVeitthael'
sehrotic
sefirot".
creumferaitmoralradtalut minilaertpicroelsuel frirnoetuic. eD,evoesezbi iVt diteailm,'EpotzrtaHnat ypyeinmtr,uI:a4r,guf'm1e3nb-,
aqa

tul
unde el vorbeEte explicit despre existen{a multor lumi ceregti, superioare
celor zece sefirot ale emanafiei. l)espre existenfa sau absenfa femininului
in evenimentele presefrrotice la Luria, vezi Md.ntuirea in tnud$dtura luriand.,
pp; 230, 2a2,246; a se compara cu Jacobson,,,The Aspect of the nFeminineu",
masculin, nici feminin",
p-.242,unde el declarh c6 ,'Ein Sof insugi nu este nici
in timp ce la p" 240 vorbeqte despre ,,fuIalkhut al lui ?in Sof qi aspectul sdu

feminin ascuns".
16O. Plrysician of the Soul, pp. 9-15; vezi qi Tamari, Hurnan Sparks, pp' 91-94;
161. E;popi nW. 1teh8ie-n1sP9te,eiqrnlib,irnCmdaeinbogaselBaboigdoiypm".inovidaeezcrindqiitqasittfeuedmiuiilidenainmicuedll,ep,pospaf.tue3d1iae5vs-e4ai0n6oE. incsteta1tli1ceKianbtbimalpahu,l

copulafiei, astfel incat sdmdnfa lui s6 predomine. cf, R. Naftali Bakharakh,

'Emeq ha-Melekh, f.36a, 38a. of th'e Zohar, vol' III, pp' 1155-1325;

162. Vezi, de exemplu, Tishby, TheWisdont'
Ipdpe.l2, 5A1b-s2o7rl;bFleiglixP,Terefeucrtgioien,s,mpapg.ie2g89i 'm29is3t.ic' iisdme.mD, e"OspnreTahsepePcteerlfeorpmeirnfogrmBaotdivye",
aie mitului, vezi Riceur, The Symbolisrn of Evil, pp. 166-167, pe urmele lui
Mircea Eliade, Pattents in contparatiue Religion, trad. de R. Sheed (Meridian
Book, New York, 1963), p. 416 [trad. rom.: Tlatat d.e istorie a religiilor, fuad.
de Mariana Noica, Itrumanitas, Bucureqti, ed. a IV-a, 2008 - n'tr'l'
163, Kabbalah, p. 122. Mai multe despre aceast[ afirmalie, vezi in "observafii
finale".
L64.Yezi Scholem, On the Kabbalah and its Symbolism, pp. l'33-153'

1.65. Toledot ha:Ari, ed. Benayahu, p. 248.
L66. Cf. Tishby, Doctrina rdului, pp. 91-105; Meroz, Md.ntuirea tn tnudldtura

luriantl" pp. 93-9?, 2L8-279, 230, 242-243, 246; vezi 9i Wolfson, Venturing

Beyond, p. 87 gi bibliografra pe care o citeazd acolo.
16?. Despre slructura antropomorfd care l-a in{luenlat pe Luria, vezi Idel, ,The

Imale of Man above the Sefirot', pp. 199-205; iar pentru desemnarea Infi-
nituirri ca Anthropos Primordial, care a pdcituit, vezi Meroz, Mdntuirea i.n
inud,{d,tura lwriand', pp' 186, 219,252-253. Cf qi R. Naftali Bakharakh, ?rneq
ha-Melekh, f. L7e.
168. U; bine cunoscut qi apropiat discipol al lui Luria.
169. Vargovia, 1982, f. 20d. Despre acest cabalist qi cabala lurian6, vezi intro-
aluicii,Avveizvii,dQejiSaSludreSl,edK,aerbbhaal'qAhyil&ut.EDroess,prpep.id2e7e9a-2p8e0,canr'e1a3q1v' rVeeazis-qoi
ducerea
dezvolt
conceplia lui R. Abraham Azulai, care urrneazd in mare rnisura punctele
de vedere ale lui Mosh6 Cordovero, a.tunci cdntl scrie la inceputul secolului
care sunt picdturile
al xsvplel-rlmeai :di"nDcua$rme aanfiiosotmcrueluait sunt membrii casei sale, cdnd cineva ajunge
de corpul cochiliilor [...], iar

la poc6in{6, el porneqte la rdztroi lmpotriva dugmanilor s6i, care-i sunt dugmani

'EE?,'6eZ-g0Z'g0A'dd'punt.m1

eo..rndlspetp6a'u0glIu'!uo'1ar?'dnetcuprSryru'znocreartdr\l 'nldurexa ep 'rzaa 'guer.rn1 BIeq€C ul po
'V1 'u'ntdns
'dd 'gI 'lol ',roboa rS !ugp1 'J 'rlaysory-q qDntlal

'uapt i1g1 'ggl 'EZ,9T 'J'rlotuqqop tlgo,p'oarooNlo'eprrpouCug'nuldrpura.rex$ae1epIS'r,zpegaII,.raJra,.?rc:ArSI

pur.rads a.rdseq

'qsapoQ-ot1 lopong 'nldruaxe ap'lzo^'e.r1pug8 rS pund'guuadsTpfugtugs e.rdsa6 I
I'qgl 'I ',ror1og 16 urnco.rd 'c17'tr't1o.t1z1a7 nlag uo ttoluautuop .rzeua:1$y
urop$ ueq Jaso 'U lercads u! Iza^ '1cund gS poa'puatadslg{ugurgs e.rdsag .g21 1
'gL6-092'dd'71a9 to
tust1oqrutg arlJ tnoorg rzerr 'rafururas ee.rlso.rr ur.rd rclu oruaJal eceJ as arBc €l '
p
'clurepe mlnlnu 'd c'(r08o1l6olIeq'usrarlalnspna.rdosl)ugn'r1luoto, d'.to'gbgo-i1IgrO'd,dn'pusapp?qu!,rnpquer{{enucseygp I
'l
tS urnaa.rd 'Vg?,
'
uluusarolul IS 'rqlg J 'II 'Z:IAXX 'utyuorutulg saprod IzaA 'acruoruap ag.ralnd
'
oeurp?oAs-uoalpteprronnClldseef'cuepaalpgsctozig1olggrs7rol-qgrnrgs1efgu'sdgudurl'gjDs'p?€qelooxr7apwc7y6lr'nrlru.trJsluolutdoIStep:0eqoug{nI-lgzaIltlIdps'daadJ'qt€1S1,,s{yue4ql1aoqsrslBrsmrzuaeBpnI
.
'alunxos alelucgrl ep g1e3a1 alsa arec 'gp.raua8 Borepuaua 'lIDpE-oq unbb11 -l
oJdsa( 'pavqsory-n lopoutD,op nqe,(eueg rn1 e ege.rEouorrr Bluupodu4 rS .
a
'lgl-ggl 'dd'utslgoqufg s1r puo rlopqqox aqt uO ,rueloqcg !zo^ .rol Borarp
-
e'q.u:pd.eru$qu4uuqglelNIBl'gJ"N$ 'U lS :plgl 'J'qsapox-nT :araqqxqory'urlpsn.rel urp
.I
pe6 'alu1eul ruur op rol Inrol u! ollalugcs ezearnelsar -
ol6argcod as arer 1oc gc ezolodl ad luzeq 'unnano$ unbb1; gclpe 'rfnp.rard
rg rarB Brpaurer e n rluad €gnT
ap lilqsls larrqo 1nou ap 1u3a1 o?so Iouuods
rggpcufe Frrauoua.I apdrn 'prl
B :lgl-9gl '5'qsapo$-ot1 qpny ro,DUS nc e.reduroc es

'dd.'m1npt Dulqaoe'r(qqsg IS :9g6-?g6 'dd "tu,gb,nsa6-D7 ro,aqy"VLl
'plg "J cqs"pox"oq
praqqoqory ug 'rur1esn.rel urp e.r1de$ uBr{lBN 'U BI {ournl RlsBoaB ur Freoqoa
arpc xngur Bc salaiu! aXso luururas Inl€rral€w Bc rnorurlqns gs apqer; ;o$a4r
upano6e-ca7s-onlepi.uolCc.s:0aZra'6c9Innrro??lrso.I zlnolrasgrcalpleu-rptrdol,lo{/lugrlnarloIunuuorsruuoorCcu'?lulrnrasJl-p
d.roc
olso

saurpro rap 'r$€olace luns err€rqo alaueosuoC 'lulrc rnpluau'Ee.ry eelureug
e.rede e.rec '- *xngrn" - ,DJaS 1nluglnc €l ap puruJod eluranc ap cof :,n$a4r.gtr1
'EZg 'J'loruDnaa ieg '1 ,'pz1noD.tTosgoqryp-npoppnDvu'fofiotlC4[ 'ZLI

gg-lt .dd
'nqeI€ueg /3'go1ne $pur pu €I Epeorrod glseace u3 unsgS gru.rads ep e1e8a1
ol€nxas.rolelecpd runrfculsul'g6I-?6I .dd,t.ty-ot1
B or€r€dar ap Inpou a.rdsep 'cVI 'J 'qsapo|-Dq qDnA roDUS .ILl
pIoqqDX 't,tlry rzaa 'lsrpqec lsace a.rdsaq
'qIgI I 'LZ'q'9, 'a8el1op &IuIJ'['ullqno 'sW,rloouD,Dd
1ouloj'€Ao11€If Bpnr{a1 'U B[op rzo.l 'Frrl.reur acoz rolar er{e.r3rursue.r1 rS ,1ecpd

un Bc aleraprsuoc 'unlpcrd ecez e JIsoI a4pc ep ee.relncefe a.rlurp erfele.roc
a.rdseq 'Zg-gg 'dd 'Uso.tplIAI o7 ruo.r4' 'pr8elq ueuauresu ep rS
satstr1dola741

:gIZ 'd '.qeluqqey Druerrnrl ur slures eql Jo llnC eq;" 'q.reg :gVZ ,yVZ-ZVZ,
'OeZ '612,-gl?,'00U '16-96 'dd'ptuoun1 o.m1pipnuS u! Darln?upn,zorol\l mI a1e

Irrfncsrp 'guer.rn1 pIBqBC ug a.relncefe 16 gur.reds BI rolrJoJor

lxal lle '11 'qo1aqg-og'zlra\oroH q€resJ .U u! slorcos
a1e1uu1rodur1 lzaa

un e.rdseq 'q66I

luoure8rad4 rnun u e1.red uc lulrc lsog e plueur8Brd'IlI 'd.'tutbnsa4-olt rD,oltg "1LI
'6V2,-gnZ'dd '(116I 'uo1ecur.r4 'sar.reg ue8uqog; 'tuopaaq pun
tltyoyotutul:o8oa'apeqgeocrl6 rS rzel 'asndo 1du3 ap luns upproq? Enop aloc
.rer 'yrglncufa IB cr4upl plorluoc nc glercg.redns a1.reoJ aluupruase o fsurnu
or€ psrns u1 refunues € aracrBolu! !4seace pc zaurlqns Fs uIJ 'qlg .J 1Ag6I
'urr1esn.ra1 'uropqg IEABI{V) luoJav, flJag DlDpg rza6 ',so[€s olo.rqureu r$

r08 Tvrouowrud Tnvu ts vtwros,{vs vTvgvc

302 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

176. R. Nathan $apira din lerusalim, Mah.abberet ha-Kodesh, f. 73ab; vezi qi
ibidenr, f. LL7a, 145c, 148c. Vezi qi supra., cap. 1, n. 201. Vezi gi ibidem,

f. 74c, unde aceeaqi structurd de gAndire este transplantatb, de exemplu, la
Avraam, ca transmigrafie a lui Adam. A se compara cu ideile similare exis-

tente intr-adevdr la Vital, 'Etz ln-Hayyinr,I, f.57b; idem, Sln'ar ha-Kauuanot,

'Inian Pesah, derush L, f . 79a; gi la R. Abraham Azulai, in Hesed le-Aurah,am,
f. 29d-30a, ambele legAnd cei 130 de ani de penitenfd ai lui Adam de incer-
carea prin care trece Iosif. Despre alte viziuni ale rdului in cartea lui $apira,
vezi Scholem, Sabbatai Seui, pp. 301-306. Pentru legenda lui Adam in Cabala

luriand, vezi gi R. Naftali Bakharakh, 'Erneq lra-Melehh, f, 3a. Pentru un
impact al viziunii luriene despre aceastd legendd asupra lui R. Nahman din
Braflav, vezi cartea lui Liqqutei Moharan, II, $ 5. Pentru viziuni similare,
vezi Vital, Sha'ar ha-Pesuqim, p. 101. Despre rolul materialului seminal
in Cabala luriand in termeni mai generali, vezi Pachter, Shentirat ha-Berit,
pp. 154-156, 187-188, urmAnd analiza acestui subiect in Meroz, Mdntuirea
ininudld,tura luriand, pp. 93-9?, 278-279,230,242-243,246.\in si subliniez

cd, potrivit unei discufii a lui R. Naftali Bakharakh, salvarea scAnteilor pure
din cochilii qi sd.mAnfa vdrsatd in van sunt mentionate impreund, iar asta
din aceeaqi intenlie cabalisticd. Yezi ident,'Erneq ha-Melehlt., f. 22d gi 82d.
777. Myth, Cosrnos and Society (Harvard University Press, Cambridge, Mass.,

1986),passim;Mircea Eliade, Patterns in Comparatiue Religion, p. 346;Martin
Buber, The Origin and Meaning of Hasidism, ed. gi trad. de M. Friedman

(Horizon Press, New York, 1966), p. I2l Peter Kingsley, Ancient Philosoplty,

Mystery, and Magic: Empedocles and Pythagorean Tladition (Claredon Press,
Oxford, 1995), p. 291 gi n. 6; qi ldel, Absorbing Perfections, p. 99; idem,
Hasidism, p.297.

178. Vezi M. Idel, ,,Multiple Forms of Redemption in Kabbalah and Hasidism",
JQR, vol. 101 (2011), pp. 45-54; iden, Absorbing Perfectiorts, p. 99; idem,
,,Paradigme de activitate mAntuitoare in Evul Mediu", in Z. Baras (ed.),

Mesianisnt gi eshatologie. Eseuri (Zalman Shazar Centre, Ierusalim, 1983),
pp. 264-265 Ei n. 46 (ebraicd); idem, Absorbing Perfections, p. 196; 9i Koch,
Hurnan Self-Perception, pp. 165-166.Yezi dublul inleles al termenului metha-
noia in iudaism qi in Antichitatea tArzie, in Liebes, ,,Sefer Yetzird in R. $lomo
ibn Gabirol", p. 121; qi Wolfson, ,,Inscribed in the Book of the Living", p. 249.
Presupun cd acegti cabaligti se referd la ceva mai concret decAt ispdgirea
unui pdcat prin confesiune, chiar la o formi care produce intoarcerea mate-

rialului seminal irosit la sursa lui celestd, infeleas5. ca un ,,corp".
\79.Yezi Pardes Rimntonint., XXV:I, II, f. 53c, copiat in R. Isaiah Horowitz,.

Ha-Shelah, I, f. 29a; qi indeosebi 'Or Yaqar, vol. 6, pp. 54-55, 74-75, vol. 13,
pp. 7, 86, 128, vol. 16, p. 55; sau'Aderet 'Eliyahu, I, p. 77, despre care vom

discuta detaliat in alti parte. Vezi supra, cap. 1, n. 127.

180. Vezi Idel, Kabbalalt. & Eros, p. 230; gi in special Zohar,III, f. 90a; qi Cordovero,
'Or Yaqar, vol. 13, p. 128, citatul din Cordovero la R. Elia da Vidas, Reshil
Hokhmah, Sha'ar ha-Qedushah, cap. 17, vol. II, pp. 499-569; Abraham Azulai,
Hesed le-Auraltam, f. 18ab; gi Benayahu, Ma'amadot u-Mosltauot, pp. 72-73;
Pachter, Shemirat ha-Berit, pp. 188, n. 74, 196-199; qi szpro, cap. 1, n. 134.
Sper sd revin la acest subiect in alt6 parte.

181. Vezi supra, n.70.
182.'Etz Halyim, Sha'ar ha-Kelalim, f. 5c.
183. Vezi M. Idel, ,,Performance, Intensification and Experience in Jewish Mys-

ticism", Archa.eus, vol. XIII (2009), pp. 93-134.
184. Vezi idem, ,Differing Conceptions of Kabbalah", p. 138.

'(rusrplsEH 01 qsl€qqsx luord :s{rBds slnos s.{rppBs,L aqJ" 'lopl IzoA'902
'g0I 'u 'Z 'dac 'otdns tr-a6'gg7
p'"uor1e.r5yrusu€.\L Jo aulrlcoq aqJ" '.ro11g rS :691-961 'dd

'sct7s,{747 cluolssary'uaptr uy'un1t1sa141-og nJag oulrlcoql oq} ur saurnbul"

'1ap1 lzen 'a6a741-ot1 nJag ap g1u8e1 gcrlstleqec prnleralrl Elsp^ u3 ursg8
Iuau€o rS rnpgr a1e aluere8rleq 1eu g.ralnd arlul ar^ rerrr EAac orelunrlroc O 'VOZ
'.(IrAg JO aurJl
-roq qoro^oproC sasotr I 'U ur sauaqJ cllsou9 pue cruo1e1doa1q" 'pue1g VaL'EOZ
(pcrBrqa) L\Z,-LLT'dd'(SOOZ
'BuEuB€U 'z(1rs.raarun uadg) q,CntalylDzolg ml alDclpap agloso1gl $ atto1st ap
npnts :p ap opculp ',6,"c7l4tonlcsal 4I1nln'(a'srp^aa)>^€In^uolTlc-ar€pg13'Vea'[uuonrpsqusa-cusovg" 'g torurl
'IapI va\'zoz -
'g 'z1rmo.ro11 'Y u! 'qsorptw o7 scts,Ctld
'6
-DtaW xuo1g'p1SBIAI lzaa 'puepnl BI€qBC ug llcrlnauauraq u{uepodurr nr?uad 'I0Z o
dd'suo4caJta4 pSautlqto'rs-Zq9yI ''IJo'puIapIztaqAl'6'06012
' 6gZ- LgZ' .D
'qggl 'J 13
'qe6? 'J 'qoxuu?tow ,olanoN'86I '
'(
'.,1n1ugurpd rS 1nrac" '(

'zlarn,-om ulttotaoqg €l ap uruoJce un Fcrp€ 'ryt1g vt urlrc fgs undord nq '16I ,?
'q98I 'J 'uaptql'961
'Er8I 'J 'uaptql'961 '1

',.PuerpBJos 'l

€1eq€C u! purzrrp eerrpup8 uI / ourirrp llrlpug8 earecgr.rn6" '1 'dec 'otdns 13 lz'a6 U
'orerullqns op EurroJ pllurnue o llraJns € npr op pldacuoc gut,up ue.upug8 ug UI
pc F1€JE rruml urJal€ru gzeereuaE ra Bar€Jluocuoc Era.rpc 1r.,r.r,r1od ezalodr r*
p Ft,IDoqUqo'qyg.Dglrp'EI.IguIo-qt.OtoggIu'ga'ttu1ouuoqgq'nol7d7urpapxnaoaNp 'V6I ;
urrpug8
'lglauhrp 'd crleEra '.rr1ea.rc €l
'r1co1sure16 'pa
D
'rzen 'euer.rn1 olelxq u! Elsrxa Bsrns '06l-991 'dd ',.qepqq€y Jo suorldaauo3
Eugragyq" '1ep1 lzen 'plsrurole proruuru o-rlul gzaolo.rd.relur IJ Ia rur '.BrgI 'l!
'qIgI 'J 'uap!q? rzon 'o8rpa141 1eq u1 plade.r as nutnl ID 7DlrlD ap pldacuo3 '661
IB'
'BSZI 'J 'xuaruqt 13 lzan '961
UI
'qezzl ]'uaplql'16I
u
'eg'1 'uaptq7'661
'uolEld rnl B rolrapl Buoal aI lrc EI
'e
-r1dxa aE.rncer Ia apun 'Bggl-qggl ; nc eredtuoc as e iug 'J 'lpTuqrlog plaooN '6gl -Ji
' t/
'VgT-nLl 'dd ',,qe1eqqey 3o suolldecuo3 Surra;;rq" 'IopI IzaA '88I
'.,fp11 ur paJps '.paJBS ur .(p11" 'IopI IzoA'l8I ']
-s
'11196 'uolsog 'u1pag tafmp ae) Dra.uag ap uaUoC xupqprqv sap yra6 Pl
pun uaqaT 'qcotog 1tt? DIoqqDX aqc*tlsruDlanH to{caN ploro9 rS :lpcrerqe;
'7
1p661 'ur1psn.ra1 'sse.r4 seu8e141 'a1ny1su1 r,rz-uag) DrarraH uDqDrqV a.t?pc
ri
ap aualrnl nlDqDC o pcglosoTyl oatnlatdnlul 'ploJolaut tS 3ryry 'eqsoa urssrN 'ggl

'(1002 '.lrorla0 'ssard .{lrs.raarun au,(e16; ado.ng utapoytr ,C\.tog
ut ,Ctanocs\q cgfiTuang puo lt1?noqg rlslmaf 'ueturepng 'g pI^B(I IS :06I-98I

'0gI-69I 'dd '"qeleqqey yo suotldacuo3 Eut.re;grq" 'IapI i(t/6I 'uoproT 'lltrg)
salutL puo st1.to1y 'at17 sIH 'Dlpuox lo .tor1so17 'o?tpautTaq ouolqs qdasoiT
i{e1z;rug r€EsI rzol'rapqu3 B or€proq€ Fls€oc€ r$ arrpug8 €ls€oc€ erdsaq'gg1

e08 Tvlouowlud lnvu Is vNvlog,{vs vlvavc

;6s&.. *.,t$*itr r****r

Capitolul 6

Cabala popular5, hasidismul
si r5.ul antecedent

CeIe doud, Table ale Legd,md,ntului (ha-$elah)
de R. Isaiah Horowitz

Scrierile cabalistice analizate mai sus sunt, in cea mai mare parte,
tratate elitiste, scrise intr-un stil foarte tehnic gi destinate de Ia bun
inceput unui public restrdns. Acesta este gi motivul pentru care,
oricAt de numeroase sunt cirlile despre care am discutat mai sus,
ele nu au ajuns, chiar duph tipirirea lor, decdt la foarte pulinele
persoane interesate de studiul Cabalei. Totugi, ineepdnd din a doua
parte a secolului al X\{I-lea, cAteva cilrli rnai populare au fost scrise
de unii cabaliqti, in special de C,rrdovero qi de discipolii sii, dar aici
ei au ahordat doar rareori chestiunea preceden{ei riului, recurgAnd
uneori la imagini utilizate de predecesorii lor, indeosebi la cea a cojii
eare preced* fructul. Numai in cartea r[spdnditd pe scari largi in

secolul al )ilfiIlea qi destul de voluminoash, Cele doud Table ale
Legd.m0.ntului, care il are ca autor pe R. Isaiah Horowitz, putem
discerne cdteva disculii mai explicite despre riu, ca o continuare a
tratirilor cabalistice anterioare gi o diseminare a abordflrii cabalistice

care ne intereseazi aici intr-un public rnult mai largl. Nu voi cita
aici dec6.t puline dintre aceste ocurenle. Astfel citim, de exemplu:

Chestiunea pornirii bune qi a celei rele este ca Iacov gi Isav qi, potrivit
in{elesului simplu, Isav este primul nhscut, cici el a iegit primul, dar in
realitate primul ndscut este Iacov, care a fost prima picituri [de sdmAnti],
aqa cum a cornentat Ragi pericopa Toledotz, iar Isav care a ieqit primul
este coaja care precedl fructul, care este lacov. Astfel, adevirul este cd
sufletul precedd eorpul, cdci sufletele au fost create attlnci cAnd a fost
creatd lumea. [...] pornirea rea precedi pclrnirea bun6, intocmai dupd cum
coaja precedi fructuls.

Ipoteza debazd. este cd, intr-adevir, binele precedi riul, dar riul

este cel care apare primul, aga cum este in cazul lui Isav sau al lumi-
lor, pe cdnd Iaeov gi sufletele apar mai tdrziu. Omilistul inverseazi

'(xt'u)
Fugruor Pqturl u! Bounlsra^ u! 'cllBlPloc ad r$ Inun ad 16 lncE} €-I nazauluncl( *

reur ldeJ ap nep as r pruJn urp Brnlsace 'nEJ g6 eurq aJlul - .prlpardquurrnl
-
- -uaurEeurl raurJoJ IE 16 rrfu.raua8 ap oflu o Jolac Bluruop
IB aJopal ap plcund urp rrJlarurs alnunue raun ezelodr Flsrxe IBIiluT
r6eq nocel snsraa AESI Bc IaJ BI '1u1rc luaur8ury pruFrd ug rfnzg,r
luns urnc u6u '1aqy snsJaa urBC ap t6 '1ot1ag uDpV, ap Ti '- .crJo1sr"
urepv un - rrrepv Inuro op luzlloqurs 'urepv Incsoroc nus;o$o7 luopv,
ap rrrlcedser aleluaze.rda.r 'cuo1s1 lec uI 16 tgc 'crzgelaur Fla^ru EI
?gle pluapraa alse efuapaca.rg'rzuua16e alueurpr{uase cqqnd un ar?pc

glorueds BIEqBC urp mlnpr raiuapacerd u 161gc're€olopucep Belelrlerl

-uec paulodoap sTrusu€rl B zlT^{oJoH 'laJtsv '6nEJ Bc lncseu urud ng
ap pldacuoc 18 ,rus1 erlurp glrcqdxe ernlpEal 16 rsp8 urelnd arur uI

'sns ruur ap a1a1o11duc ulp Inun-J1u; ludnco rue-eu aJBc ap '1a4sea1g
Joso1 'U tn1 agridacuoc op luiuengur lsoJ u zlrr\oJoH pc e.red ag

'8ln?cnrJ

ppoceld efiroc urnc lleurcolul] 'eeurnl lepaca"rd nB aJBc rrfe.reue8 ap nrled 16
pazelde6 e?ns qnou elec 1A'grfu.rauaS ep ese* rS rcazpnop lgrap llntu ruur
ru1uad sun?sB lsoJ IBur e-u g{era purod .re1 'lepaerd B mrl Brualsolrru
'rlSorug.rls upd ruupy, rnptuprd ua;ecgund 16 arfe"r8rursue4 gdnp.ruq 'drur1

lsaae lol uI psuncse g e,r n{ar,r rnlnurod eaunrsusdxe .rer '11fe.reueE ap arru
o nlluad otunl plseoc€ u[ gpurlxa os ?s ?Bllraru E 'elllpl-undrur lB UJBC
'uru3 1n1 rafuelsrxa Eznec urp 'lr.rg8ugd roAzr IecB srqcsep e-s ac plepug ,gc
plBI IS '1so; e use [gpuorfeueruo] EaunlsuBdxa rBr '*.llBllnlac rBr?uor Inun
ed ncg; B-l nazauurn1" 1VI'L plsDeapcgf ppc'ruepy. na arferedwoc ug
gfnurreur o Ec olso erec '7D17ag uDpV.'lal o EI es-npugcrplJ
e.I '["'] oFu

'1n1o1 apuudnc alo erlulp arucag lode .rur 'g1ns o luns elo orlulp aJeceg
lgJul leJlse 'ocaz aleol ed apur.rdnc al JDutD.Dta aJecalt r* 'Tototao,otu
ataz Joloc lnla.rcas olsa €lsaae .re1 '11fe.raua8 ep enu o ru1uad g B^ ur€pv
rnlnJsoJac eaunrsuedxa '.Lrnrueeu ep erru o-J?uJ lrcunrod e-1 19 e.rBc ad
Inlug^nC":[8:f0I tutlDsd] srrcs pls gc lrsgE ruB eelBqBC ap olJBr sac€ ul

:eJSOrJeluE

alalolrduJ uI lnzp^ rue-al a.rac ad acrzgplaru ep{upcads BI acnpueJ
eu 'zlIA\oJoH I{BresI 'U ep plulla gruruouu FrrlsrluqBc a1.ruc o-Jlu!
plualsrxa '1uaur8e.r; rnlsace B €lueseJa?ur aunrsraa o '11nur ru141

'?laursl rn1 e.ruf 16 uueue3 aJlurp

eriula.r arJcsap e n.rluad uoprp r6elacu gzeazrlr1n zlr^\oroH 'agred p1p

u1 'so[ ruur lurpaurT Bulruexe rrrol o aJBJ ad nog ure$ IE,Bg IeEJsI 'U
rnl B eunrzrl o BI lrnqlJluoc g ps oJEd Bo rcpc 'pluelrodurr elsa Ear

Eerrurod rS lncsgu urlJd ap pldacuoc arlurp pluaprna e.rn1g8a1 'psraAur

elsa urienlrs cqsrleqeJ Insuas nr alulrrrrJoJuoc uI .rep '.rglapu-.r1u3

gp?psarcxae.redreecfe'oncld" u-ncsrsseulaasdurunr?l gaJ.ra1pugr-lnruueElalspaa*e gc pugundnsa.rd '*1n1cn:g
rnlnuo?crp Insuas lduy ep

908 JNSCSCSJNV'INVU IS INWSICISYH .VUY'INdOd r/TVAVC

306 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL (

putine generatii, din cauza intervenliei milosteniei divine. in alti i

parte, autorul presupune o anumit[ formd de negativitate, de priva- (

liune gi hyle, care apar mai intAi in gAndirea lui Dumnezeu, cdnd t
El are in vedere se creeze lumeall.
q
Altundeva in aceeagi carte, Horowitz citeazd un fragment de la
II
sfdrgitul cdr{ii lui R. Meir ibn Gabbai Tola'at Ya'aqou, unde precedenla
I
riului este inleleasi ca o chestiune care va fi schimbat5 de Dumnezeu
in viitor. Prezint aici acest fragment, pentru a sublinia din nou rolul c

pe care cartea lui Horowitz l-a jucat in medierea transmiterii unor tipuri r
non-safediene de Cabala c[tre anumili autori din secolul al XVIII-lea,
care au citit cu aviditate aceastd carte clasic6.: Jq

Totul este fdcut cu intenlie qi totul existl in paradigma cereasci, deoarece f

creierul este in partea interioar5, iar cochilia il inconjoard din afari gi t

nitAngii o urmeazd pe aceasta [cochilial qi-;i irosesc zilele in van, gi nu l,

meritd sI qadd cu regele in lucrarea sa, iar asta este ca in parabola n
nuciil2 [...i gi iatd regele in frumuselea luil3, calea ]or este si priveascd ir
ir
la creier, cdci acesta le este partea, iar cochilia este in jur, partea fiilor
Edomului, locuitori in Se'ir, qi acesta este motivul pentru care std scris fi
lFacerea 36.311 ,,Iatd regii, care au domnit in fara Edomului, inainte de
a domni vreun rege peste hii lui Israel", cdci coaja precedd fructul. Dar c
Cel SfAnt, binecuvAntat fre El, are menirea de a face ca lin viitor] creierul
lr
sd preceadd cochiliala.
e
Avem aici o altl inversare: in timp ce, in primul fragment, ipoteza
era cE binele precedi riul - oarecum in trecut -, dar in realitate situa- ir
lia este inversd, acum inversarea se referi la ceea ce se va intdmpla p
in viitor, cum afld.m gi dintr-o alti disculie din aceastd carte: n

Cochilia lui lgma'el a ieqit din Avraam [...], iar din Ifhak a ieqit cochilia 1
lui Isavls. Iar problema ieqirii cochiliilor din strdmoEii cei shnli este la
fel ca precedenla cojii fafd de fruct, cici este imposibil ca fructul [sd iasd]
ftrd precedenla cojiir6 [...], iar Iacov este fructul, dar e un secret in aceasti
chestiune: cici coaja are o prizd la sfinlenie in ridicina ei, iar in rid6cina
ei din cer aderd la sfinfenie, qi impuritatea constd in expansiunea ei [a
cochilieil. Dar in viitor ea se va intoarce aici qi va fi purifrcatd de sfAntul
cel drept care indurd [...], Ifhak, [...] ca Isal care a ieqit din el, sd cuprindd

toate cojile17.

Presupunerea ce, in viitorul mesianic, cochiliile vor fi eliminate,

existentd in multe tratate luriene, este abordatl gi de Horowitz, care
susfine ci, in prezent, dupi diminuarea lumindtorilor in cadrul pro-
cesului cosmogonic, domnesc cochiliile, cici coaja precedi fructul, iar
acesta a fost motivul picatului lui Adam gi al Evei, gi motivul pica-
tului lui Cain, ,,asa cum l-am gisit intr-un tratat aI lui Luria, cu o
addugire in acceplia mea"18. Vom reveni la un alt fragment din cartea
lui Horowitz in Anexa 3, unde coexistenfa, poate chiar cooperarea dintre

olrrurr? or€c Io) u ro^ nl lgcuI BaB '['.'] FcsBalgqrBq BolrBd olsa arec a
€
'rrFlnpug8 Blrzrl Fcrpe ',,o1e1 a1e1r,r urp elSeu as ec pcseoleq.rpq eped op
lncseu Inlglul" el*erunu os Beecu op retucol rA ,1n1cn4 upaca.rd uleoc ac o
IanrlugolurlJelpoJ'n/€" .r[Inppl uIngs8uaprsl]puols-,o,aB1*lseauc€BAIcoFsco,rIgpcosEgollepqlurpgq^nacpaeudrqaptol1necos.qr3u -
lp1a'sen.pore1pJdre;geB8'3dleauaIlluap[Bal1r-ApS]9Erccn1asca€peErueslrzpppouBurgo1gofrr8rr6p.erad8ulrau€neSl]opoeIunus-lrpgn.Frcrzsdgrrrc^enBpcq€Ccgerrp,?l.[cng."€rdl.uep]c-Iou.g-gErr€l.IsnerlnudoIdgrsruuonlrrpqseoee.,rrJl[ys.?.o.Er]1S-aaau.+'rr,€ruerecn1rog$1,rag.ur.ei1rdeaesoypluppotuluu^lgnlgtou8d8serqu1op1Erqucl
urp pleurruas orsrrua o e1 arrzrr,rd na rfi.r8 gcey r6-gs ornqa.rl nu ruoru11q,, J
:snds e 'er.rotuaru og l-ps plB?ug^ncaulQ ,?Seg 't6I.gI xuor.rcralna7) ,,.ne1
rnlnozeuwnq mlnuruoq r.ulqcug 1-gs 'e1e1 ol€ olunJ€ru ela?r,t urp rS r.reur elec -o
ale1 olol1a urp a16eu €A as oc 'gaseelpq.rpq alred ap lnrsgu 1np1ug 1o;,,,
E
B-:F8cz6Bl9nacIrsuBorcnucn)uc,rrnotca; euudrgan$prrIo'B1gr,eu'1ggsIao'qeEouJdrsrEIaz'sgerpe'lrrrncglns16urgrrs,prradpurrasczuuequ1d4muelnr.rprlouplrerpqp81ueno14Ju1nael.Ioa(rJ0u€gntrlulI
uI plulrc erirperl o-JluI auracsrp lod as sns ruru 1r.Lze^ rue-el aJ€r ad ta

aluepodun acrlsrleqBc nincsrp B^Jolgr alaruJn Bc aJEd as ,r6n1o;, .uJalur EI
In
Inpr ap a1e8a1 aler ?grap alurpeur o"rpo1arloBpFrgedI naclaouar.arldqoln.r.drpe,pc.rueruea8+uua1prla
urind ruur llnru nEJa uJe+xe Ingr €l
'Eunuoplolug nu r*ap 'ezozruolrr.re al ps ro 16 lea.racur nu"to1 €
€alur€urp rlsrpquc rip rS up 'csaJoc rnlnpJ eiuapace"rd ardsap EaqJoA ac
91
FDrlrru-orzgalaru Eac e1 rA giualsxa rA s?saraTs ardsap EIBJ+ ar pcgosolg
-crzllularu eor EI '1n1anrg gpacard a.rec rrloa € pIEJnlBu ea.re8alaiug TE
EI socru lnAB nB ul6auur r16acu 'IeJtsV .'aala aJlurp Bun lrqelrqnpur E1
ET
+soJ B z?raroroH rnl Be?rec rBI '- zJe>lerd Iapuetr I ml Inrpnls uJ leru
-rlqns B-s runc e6e - pc4srT€q€e BJn?BJalrl ep arupdod elaruJoJ urp Jol B
rpralSeounc e apud o saJlxa ne-r6 -E
-6eeru 'euerpagus €ac nJ ri gcrreqoz eEee1c-1n1cIApXrcIaudFs IuogJa,espuqrep3rzorpsBarrlurJuo?J v

alasuoJe{unu nc rfezrrel11ureJ r6aq 'ruaFrnl rac ed rqasoapu! ,ruarpegus I

rrlBrpqec ed ezeezrtelcBrec r-eJec,ac gosoal rriepaads uFrd elelsagrueur J
elelrxalduroa ap 1ndr1 ap gluppdepul ap In?sap alse,atca! prattd,atec e
S
ppnlr.rrds are1da16apa.r ap a.rec6ru o else '?sg ap udo.rng JO
Pc
u'rP3JlBnIlnpddoed B erec 'uaI-IIIAX IB rnlnloros pcolfiur BI ap FrusIpTsBH
€l
rps rrlodrcsrp rS ?Sag n

nB aJ€r Ba1IIIAX Iu 1nloros urp ro'zJlllrehorrJJooHlnuInel 1BarA+J,BaJ.rEeuI usenrJu€r"rld'n^,r€S IS
Ba1-IIAX IB rnlnlooes B pcrsulc predo glsuocu uJ FuerpaJes AJ
-srxa alrJaundxa 1epn1a nB oJeorJalue alrunrzrl pc 9?BJE BIEqBC uI aluol
Ba rrec ,epqe3 ,e

uI npr e.rdsep JolrlJoal B pJBrurpun orJo?sr o Rzeaprle^ur Es Balr€c uJ LT]
alorueds raIBqeC eiuezerd'ze) eluo uI Jallar uJ Fs€oJs g uA Bnop alac
I

n€
B1
EI

p

P

208 JNUOSCfiJNV.InyU is .InWSICISVH 'VUV.IndOd VTVSVC

308 ELABORARI CABALISTICD MAI TARZII DESPRE RAI'L PRIMORDIAL

influxui bun in lume prin legdtura cu Creatoml, binecuvAntat fie 8123,

ca sd curele binele de riuza.

Ca multe alte exegeze omiletice ale unor scurte declaralii evreie;ti

clasice, interpretarea lui Beqt aici se ridir:6 la o alegorizare totali,

turndnd materialul interpretat in termeni care nu au nimic de-a face

cu sensul aparent al textului triblic. Potrivit acestei ,interpretiri",

important nu este pdcatul virsirii seminlei in van, considerat in
principalele forme de Cabala un pdcat foarte grav, ci gAndul riu,

care contamineazd organul cognitiv ce-l leagi pe om de Dumnezeu,

qi anume gAndirea umani. in consecin![, acesta este phcatul major

care trebuie sd fie amendat. Astfel, intAiul niscut este identificat in

mod explicit cu ,gdndul riu", dar aici el nu este efectul acestui gdnd,
ca in cazul textelor zurvaniene - iar aceasti legdturi expliciti cu
prioritatea rlului este exprimati prin idnicctoanpuitol l"ecleoaajantperreiocaerdei. fruc-
tul"25, o formuli care a fost analizati Aso-

cierea dintre ,gAndul rdu" gi primul niscut - care in ebraiel este
exprimat prin termenal bekhor, a cdrui semnifrcalie este gi de prim

ndscut uman - gi recurgerea la expresia tocmai menlionatd ,qelippa

precedi fructul" arati cd Begt reinterpreta in termeni mai degrabl
psihologici o constelalie anterioarh de termeni referitori la riul care
preeedd." ln oriee caz, interpretarea hasidici scoate discufiile caba'

listice din contextul lor teosofic originar, transferdndu-le intr-o disculie

despre procesul cognitiv uman, intr-o rnanieri care aminteqte de

interpretarea dati de Abraham Abulafia teosofiei, aqa cum vom vedea

detaliat in Anexa 2.

O viziune similari este exprimati altundeva, intr-o disculie atri-

buitd unuia dintre discipolii lui Beqt, mai sus menfionatul Mare

Maghid, de cdtre un discipol al s[u, R" Menahem Nahum din Cernobil,

care studiase mai inainte gi cu Begt. Rabinul din Cernobil ii atribuie

Marelui Maghid recurgerea la dictonul ,,coaja precedi fructul" pentru

a intiri viziunea negativi despre Isav, descris in mod explicit ca sitra'

'afu,ara', ,Jatura rea", gi a cdrui nagtere a precedat-o pe cea a lui
Iacov26. De fapt, potrivit unei alte afirmalii a lui R. Menahem Nahum,

aflim, intr-un bun exerciliu de exegezi hasidici, faptul cd

Iacov gi Isav [...] existi in fiecare persoani, cici hecare contine un amestec

de bine qi r6u??. Binele se numeqte Iacov, iar riul Isav. [...] binele trebuie

sd fie separat de rdu, pentru a fr inllfatllnnobilat28.

Acesta este un punct de vedere care amintegte destul de mult de

fragmentul lui Beqt citat mai sus, din cartea Marelui Maghid. $i celd-
lalt discipol important care ne-a transmis multe dintre inv[fiturile
lui Beqt, R. Iacov Yosef din Polonne, a recurs in repetate rAnduri la

sTsaJ,als" BriBuIJurB plnasounJ BJe r-Fc luopr^e lnlosqE elsg '%.DJoTlD.

.Drfs ec FldeJp B-ap srJcsep purg FurlJd ',rocu1 ap eluIBuI ABsI mI sa.r

-e1$uu lucrldxa ep oJB pugJ lcunle 'rnlnursFro;:e aIE acrselc reru rJpzr11ln
e1 16 a8rnca.r 1e tnElseg 'relnlngr e{uapaae.rd uFrd lecrldxe alsa piepr
ap poru un lgcu! 1ay u6e uJ Buneaplolug 'lgqou.reC uTp rnlnurqur ale
n{nesrp olIB ap arJas o-J?uJ gzealnc.rader es erpproqu FlsBaaV 'aa,rlrzod
IJgllolzop raun lnsoJatul uJ'g1urn1uu 16 g.resecau gleraplsuoc olsa BeJ
-appc rcru 'a.repec o lunluala opnlcur aleod a.rec'rnlnlapns flunrsuetsB B
eJBrurlrun razalodl JBJluoC 'guouadns gpeace.rd gs alnqeJ? IruolJeJur Ea
aundnsa.rd etec'btpoj '1de.rp rnlac B ppnlFrds alullolzap ep Fpour EI
crzlJulour rnprdrcuFrd e Fluusalalur aliearlde o also rcre ruapal ea BaaC
's'JorJalue rnlac .ror.radns leAru un u1 'eaacu gdnp 'eipul as e nrluad
rg?ul reru ugIpeuecJFapspecrnaqruanquuBArei u'prc1p1uc gurrreasul ar Baac 'uunrsuacse
InseJolur e1 pe.r8 un BI ep esuBAB E ap I

crprseq prdlcuFd earldxe e ru1uad lez1lrln lsoJ B nrdrcuFrd lsacv t

'z'roptunl e{ua1s1xa col ln^E e Baaru pdnp erqe Jer '.aEn.r1srp ol IS I
rtrrnl gz€earc IUq urnc uAe 1A '1nurr.rd ag gs ,tUoA-Da nUoJ ec rBsecau lsoJ B
ruunl rarfee.rc InzBc uI runc 'ufuelsrxa ppuaaa.rd gs srsarars Bc r€serou olsa !
t
Brnrgr tT Irlod prdrcuFrd u1 a8rnaa.r
Ig 'e+ureuJ reur ulap luuoriuaur ruu-l eJEc ad 'lgqou.raC u1p runr{BN f,
3
uraqeuatr I 'g 'rnlnursrprsuq plndotul BI ap Frl6aeur IrJErrr arlurp pmun
e.rdnse pedun ?nAB nB eluapeca.rd apunrfcas uJ e?EluezeJd agrfncsrq

'r8P?uappo lnlosqB alse B^rna ea.Ilpug8 uI col aJB aJBc seco.rd un ep
p1u8a1 rnlngJ ualuluolrd BI p^rl"loJ Beunrlsaqc 'er8r1a.r ap ouaruulJnz

eloc ep 16 1gc 'auar.rlseoroz alaurJoJ ap lVlB pllJaJlp alulrzor8rla.r ep dr1

un-Jlu! 'rapqe3 eriFede gdnp lptu 'zEr ecr.ro uI 'sns reru eluzrleuu

'z1ralo.ro11 r{BrBsI 'g rn1 .rogridacuoc 1u lcudun un niluad rcre eldo 6u na
er ap plBI 'ac4srluquJ alasrns uI puntuor ap +gtu alsa nu ng.r pug8
BO lncspu urFd ap rauo8alec ufua.rnco gc p1du3 ap luor puguli '.ru1c
o?sa nu 16ag rn1 pluaur8u.rg uI (g Inlolrdec uI lnzp^ tuu runc u6e 'ng.r

mluad plrdec crlsrlBqec Ioqurrs un) rg?ul rBru lruel B eJEr eleoc rS

lnospu InIgluJ'ner lnpug8 eJlurp pelelrug€ lnrpdu E errnue runC
'alourq ppaceld 1npr Brar?c 1pr;.r1od ralroel
e{rog e1se1u ps lgcap ec€J nu cuqrq m1n?esral E Fgla.rd:e1ur ralsece Iu
luaprAa InJBrlrqJV :eu€r.ro lnsuas ep rroeun FraJIp alFaJo alpplald

-ralu EcEp relqr 'rnlntusrprseq plndecuJ BI npr ppugE a.rdsap acgos
-oal aanslluquc rFrpug8 plcedurt luzrlerurunu ap ner8 else '1a31sg
'ora6ero uJ BerBJluI e1 alenlrs 'rSrc

-runcJrcau rrueruuo DsarFJ? apun alus roun eiualsrxa e8eleiug u n.rlued

(pI1nppruJlodprpcasrcpalBdaEuafuruoacs" uFuaoplc'prryqEBuztrr\Ilgmn Ia'iJaBroWy urp ser{ourd 'U '16a9

p ue.rodure?uoc rpugl

IBru uO 'ozllnur aFBoJ eaSg.rpug l-eruc ad lcarqns un 'rg.r rac 16 rida.rp
rec eJ?urp eriela.r arJrsap u nrlued '.1n1cnry ppeca.rd Bfuoc' 1nruslJoJp

608 JNgOsCgJNV lnYU rs Tnr^ISIOTSVH 'YUY-rOdOd YTVSVC

s10 ELABoRARI cABALISTIcE MAI TARzII DESPRE RAul pRttrtonow

precedd existenfa" nu numai din gura maestrului sdu, Marele Maghid,
cum am vdz:ut mai sus, ci gi din ,,scrieri" anonime36.

Aici, la fel ca in cazul lui Begt gi al Marelui Maghid, se discerne
ugor un proces ce poate fr descris ca un mit care a devenit un ethoss1 ,
intr-un mod ce amintegte de felul in care Martin Buber descria hasi-
dismul ca mistici devenitd ethosgg. Totugi, istoria acestui aforism este
chiar mai complexd, chci mitul a ap5rut din /ogos, unul aristotelic,
tratAnd despre steresis gi existenfi, gi abia dupi aceea a fost pus in
practici, ca o formi de ethos.

R. Nahman din Brallav (1772-L8I0)

Strinepotul lui Begt, R. Nahman din Bra,tlav, este indubitabil unul
dintre cei mai originali gdnditori din tabdra hasidicise. $i el a recurs

la imaginea cojii care precedd fructul, in repetate rAnduri, in celebrele

sale invdfituri, qi Ia fel stau lucrurile ;i in scrierile discipolilor sii,

unde aceastd imagine revine frecvent. In numeroase cazuri, ea este
legatd de spargerea cochiliilor, o combinafie lntre abordarea luriani
gi dictona0. Voi prezenta aici numai una dintre invildturile lui, care
trideazi abordarea sa speciald, dialecticl, interpretarea acestui dicton
intr-o manieri originalh:

Fiecare ar trebui sd se smulgi din imaginalie gi sd se inalfe la intelect,
iar cAnd lqi urmeazd imaginafia, aceasta este arbitrarul inimii, cici el
urmeazd imaginafia care [se afli] in inima [sa]. Dar dacl pdrdsegte arbi-
trarul inimii gi lqi frAnge inimaal, care este [cal o piatrd [...J gi nu igi

urmeazd, pasiunile imaginare, ci lqi urmeazi intelectul [...]. Aflafi ci in

fiecare lume gi ln fiecare grad existi acele gdnduri imaginare [dimiyonot),

iar ele sunt cojile care preced[ fructul qi inconjoari sfinlenia [,..], iar
cdnd o persoanh este strimutati dintr-un grad in altul, este necesar si

treacd prin acele gAnduri imaginare ca sd ajungd la sfintenie, iar imediat
dupi ce se inalfd la un grad, cochiliile de la acel grad se trezesc gi o

inconjoar6, iar ea trebuie si le subjuge gi sE le spargd gi si purifice acel

loc de cochiliia2.

R. Nahman combini polaritatea filosofici a imaginafiei qi intelec-
tului cu polaritatea cochiliilor qi sfinleniei, gi presupune posibilitatea
de a avansa de la un pas la altul prin distrugerea, de fiecare datd,
a cochiliei anterioareas. Acest proces a primit forma unei rugeciuni

in cercul seu, o ruglciune in care lui Dumnezeu i se cere si-l ajute

pe cel aflat in ascensiune s6-gi invingi cochiliile pe care le intAlnegte
de fiecare dati cAnd se inal!6 la un nou grad44. Este plauzibil, prin
urrnare, ca sfrnlenia unui anumit grad si devini o cochilie a gradului
superior, urcAnd astfel pAni la infinit, o migcare dialectici cunoscuti
gi din alte exemple in gdndirea lui R. Nahman4b. In consecinfi, cochilia

nrluad ',res1 op [161 oloaeu EJo IoJ e1 'rtrunl efueso plslxe BraJpJ eleurq e.rds BII
'eurn1 n.rluad Jesacau also Aocel tunc e3e tpzrape-,r1ug rcpC Arlour lsoce
urp lrurucol] ',,ur1d alecelugd" ug ruerue8 1so; ne rresl rS AocBI arBc nrlued FT
InArloru purg BlsecB '[e11e ep uunl p8ullsrp es gs IaBrsI rnl BalBlFunq
rS eeunl{ceyrad lgcug 1a;1se '1epa{ulIs Blrrurl op s?n-?-s?n t{g1ng.r elrurq IN
UL
'arun1 ug rnlngr lnlcedse alsrxa Fs J€sotou else zBt oclro uJ r$ 'eleurq al:
Eele 1S 1ng.r Eurdse.r Ie pugc ',,1e1dorde ngs 1n.rodod" '1aers1 rn1 eelred olr
urp pJuluorurldns a;racgld rS o.relugcug rurr,rd gleod gs Ig €c n.rluod '1au.rs1
ml alaulq e.rds reurnu alse ralfearc lndocs gc 1n1dey elep lncsounc alsg nr

'rcuaza141 urp :orlruo eerBolPlurn urrsgS atnlrueoc Tol''nu,alyp41J-loot/1yl,JO^a,UazI 'u 'F!
'aJrprsBr{ JeBg 'U rnl mplodrcsrp B
.rJPlBrl ep^oaO.Ilsolu e^elgc rBr[nu BluazeJd ro^ alBnurluoJ u! EE
-c€
.rur 'ea1-11179q Ip rnplooes pp6"rg3s BI ep edecul e, pcrprseq Brnlpralrl
ucgrlo,rd uJ elecrJrrluepr g lod rJrB rupdnco eu erBO ep rnlnrdrcugd ep Ioacl
eruolelour ua8elaiug plalgc J€oO 'nrzJgl IBtu op ocrprset{ rJarJcs ep
erJas o-JluI rursg8 aI oJBc ad 'rriLncsrp os€oJotunu lu.raua8 € rcrprseq 1€!
?s
Frl6aeur .rolumd aIIrerJJs uI mlnpJ raiuapeca.rd rnlnrdrcur.rd eiue.rncag rE'!
,U(
rtrzrg+ rBru ap rcrPrs€q rrlsoBru B^Iigc
uI
'Blcerrp elsa t*r
arudar o ps l€urlsep uerun F?uaurepoduroc 16 rnlnpJ Bcrzgelaru oJlurp
-rq
u"rn1g8a1 'eFrnT rnl eIBqBC uI lgrap llnu rutu 'laJlsv 'prulc eFBoJ Ie

FJeruuru o-r+uI al3esp8ar as BrJnT rnl B ropr ap urielelsuoc rary '1c,

'rllnlcn.rg gpeca.rd ufuoc runc eAe 'eupunl uo
ppeca.rd Inrr.rounluJ gc F?lnza.r rcre ep reJ 'otunl e8ee.rlug lepaco"rd e ',ntieds eJl
rnln8e.rlug efuesaqurqc elso oJBJ 'ee.re8e.r1e.r gc :lcedse lsoce uI EpIzeJ llrunl 9u
erfee.rc rcgc 'gururnl ug lrode] gtuJoJsuerl os oJBc InclJaunluI else lndacul e1 el!
'rrrunl ee.rece3: ug 'urnc u6u J"'1 FJlsBou Bruruop ppocerd FJlEIopr Bruruoo 'IP

:ocrluopr AI€
sJr
eduo.rde rJ JB Fnop eler puud op 'araSur?er ap pldacuoc ap p1u8a1 alsa
rerln{coc eiuepacard'nrdrcuud uI 'e?EJUIJnd a1 u ap rriplrsacau Inlr}oru [n
puIU BlsacB 'uFqcoc 16 unnprzar uI a?BlugurSarru; redu alrJnJcnl o1€ol
uI
EunBaplo?uJ pc pruJgu ri 'rqrqcoc rS (*p1ecapnl') u?p 'tut8ts '(,,lJnnp 'cI

-\zoJ") ga1osad rluaurJ4 EI pug8rnte.r rrigcapnt alrurcgpgJ rS ara8u.rlar e?
-I
ardsep utt,CnB lg, u\p BFnT rnl Baunrzrl prunzeJ Ig 'pcrzguleru rEIu
llmu eJEproqB o u[sg8 eJBc uI 'e1un1r.r alaiuuurroJrad ap gdnco as e
aJBc lxa? un 'yoq4npg nynbbtT AoJIIrraN urp zger{uJals uur{l"N 'U
rnl Ea1.rer ulp 16 uFUB unc e€e 'u!,rlp prieds ug rA pqeqord reur 1ac 'p

plsrxe Brlrqcoc crprsBq Jolne lsace n.rluad 'zeJ eJuo u1 'eledurolsa

alsa aruafugs 16 arpqcoc eJlurp gcr5ololuo ericurlsrp rei 'preouadns
palelr?ue pzuaqol8ug aJBc TnlnJorraJul B pAr?EIaJ aJorJasap o auhap

rr8 JN0oscsrNv 'Invu Is TnI IsIcIs\rH 'vuv'Indod v'Ivsvc

312 ELABoRARI cABALiSTIcE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMoRDIAL

ca el [Iacov] si se poatd confrunta cu el [Isav]. tnsd esenfa vointei qi

dorinla a fost Iacov, care s-a i46lfat in gAndirea primordiali fntaltagaua
qedumaT, iar fratele sdu Isav aldturi de ela8, adici alEtuli de Iacov; este
necesar a crea qi coaja fructului, care este Isav, astfel incAt, prin inter-
mediul lui Isav, El va primi pldcere de la Iacov [...], cdci esenfa cultului
omului in aceastd lume terestrd este distingerea binelui din rdu, adici
aspectul binelui existent in Isav, iar acesta provoaci iubirea Celui Sfdnt,
binecuvdntat fie El, pentru Iacovae.

Ceea ce mi se pare remarcabil in acest fragment este ipoteza ch

atdt Iacoq cAt gi Isav au iegit din g0ndirea primordiali a lui Dumnezeu

qi cd rdul este necesar pentru provocarea unei alegeri, care va fr pld-

cuti. lui Dumnezeu. Afinitatea dintre gAndirea primordialh qi riu -
unul foarte atenuat - amintegte, prin unnare, de textele cabalistice

pe care le-am analizat in capitolul L de mai sus, in timp ce conceptul

de riu necesar pentru perfecfiune se gesegte intr-o serie de texte
cabalistice, aqa cum am v6.zut in capitolul anterior.
In sinteza - destul de negiijatl - de hasidism qi Cabala a lui

R. Ilhak Aizik ha-Kohen din Kore!, un alt discipol al Marelui Maghid

care se cufundase in literatura cabalistic5, citim despre Cain cd a

fost ca o coaji care proteja sau pizea fructul care era Abel, o viziune

existentd deja in ha-$elah'o. Altundeva, acelagi autor vorbegte despre
steresis gi inovalie, ca necesare qi bune amAndouisl" in nurnele cele-

brului - degi nenurnitului - inlelept al generaliei sale, el estimeazi
ci sferesrs sti intre doud
momente de generaresz.

O altd reverberafie a dictonului o gisim la rabinul Haim Tirer

din Cerniuli, un maestru hasidic de la inceputul secolului al XIXlea

gi un personaj foarte erudit ,gi prolific53. ln influenta sa carte Be'er

Mayyim Hayyim, el reeurge la dictonul despre coajd qi fruct pentru

a inlelege relalia dintre Isav gi Iacovsa sau semnificalia statutului

de prim nhscuts5.
In cuprinzdtoarea enciclopedie a subiectelor eabalistice compilati

de autorul hasidic R. Iacov levi Ialig (L778-1825) g[sim o fascinanti
disculie care ne permite s[ inlelegem mai mult decAt o singuri inter-

pretare a aforismului:

Secretul biii lrituale] este acela de a ajunge la neant, cici lnainte de
crealie nu era decAt ap6, iar cAnd cineva dispare in api el ajunge la
neant [..,j. Tcrb ceea ce trebuie si ajungd la o noud dimensiune trebuie
si ajungi la neant, qi aga stau lucrurile [in privintal oricirui lucru din
lume, ci steresis precedd existenfa ;i orice simdnfi ce este sern6nat6,

inainte de a creqte, este necesar sh piard qi ea se va risipi in totalitate
qi va ajunge neant, iar apoi va prirni existen!6 din neant, iar acesta este
secretul [imersiunii intr-lo baie56.

Teoria aristotelici despre steresis, adic[ despre privaliunea de o
antrmitl formi de materie ca necesari pentru primirea unei noi forne,

'PluBIIt{rrrB ap lg}B eJrulg}uJ o-J+urp Borrua^al rs a?B?rur^rp uI te
IIJ?rluI lnlBapr nt druq rSaIacB uI Blnlua arBc 'ecrprsBq rrcllsrur IB TS Tt o
'rrcrzgulotu I€ JBop nu InrJr^res ug asnd efap ne.re eerlelo?slJe aleldec
-uoc apun 'areor.relue osJns urp sns rBrrr ap pluaur8e{ rrrp rarincsrp a]
Irupec 1rua16ou g gs Ia uc n- arica.rrp p?sueoe uI alrrulrl 'aureuap reur el
'9
?Inur Ba1-rec sl.rcs u-r6 a.ruc 'ioroy urp uaqoy-Brl {IzlV {uqil 'U lnl IE ul
alepo^ ep plcund rur - ueru ea.ra.rgd pdnp 'pqrzneld alsg :rolelour ot
El
.ro11pugE un U E ap apudap u.ra 'r6n1o;, 'rr"ro8alec Fnop aloD a,rlul el
u.rn1pEa1 aurs BI ep EoEJ gs ealnd 16 gcrprsuq E.ruqal ury €lBqBC ap
orJo?Bru uJ rJolnu rirpn.ro mru loc allurp lnun 'gpropuJ ?JEJ '1sog e 19 .J

'aclprserl rrcrlsrru rarir.rude ua.ra8elaitrl n.rluad p?rruseJolur aunr?saqc 9',

o elsa ocllsnu lFpppdal erJoa? op orrlelsodr acrlalolsl;re alaldacuoc 9
1uEa1 e a.rua purrrd nu nes lsoJ E 6rp1 gcug 'sns leru snpe.rl 6rp1 II
rn1 erpadolclcua ulp 1n1uaur5u.r3 uI ?nzp^ rua urna uie '1pug rcru lat
lselec Frueruop urp uiuelsrxe a8u.rle e ru1ued gJuseceu alsa pprfrur n
orBIIqruB o ge ezalodr €?srxo ac arueJA ap 'gluapua pcuJ alsa efurg
J;
ppaae.rd arec rnln-ssara?s B Fcgosolg uriulouoc rS ga undnso.rd ne €
'rcrprseq .rogrlSaeur e.rdnse giuangur lnAB B uyty, yA da7 p1 ls cqsrl Ji
-uqur Inusrloqurrs pc luaprrro tnlosqu elsa r$aq 'rrSa1 'p1s1xe a.rec lnun
Bc 'Bs uarunl EI aurla.r InJrlsnu uaacr gdnp lurrrnu $ 'u!8, €c rJnz€a 9
olpru rBru elal uJ leuruasap 'lllt?N BI BaJBrapB nes BeraBurle uFrd
'dayotl 1rr.ryq'gfuelsrxa u1 ea.reiunual pugznlaur pc ocrprseq alosJns -€
uI gsucsep Easope o?sa EZBJ rnl €rurrd ''egJlura?nd reur rA qllfg5oqurg e,
gurJoJ o qns luBau urp BaJacJBolu! olso e
un {cr8€ur-ocrlsrur lurrunu 1-us sndord r,ue pzBJ EurrlF rnrgc B lapotu
na erec ad 'Fru1 luur Iepour e
mun IrupEc uI Inlueou a8urle e mluad eiuelsxa Blrqrue e ap eeunri p
-culsur :usrprser{ ug eldacuoc alrnfard reru alec eJlulp Brnun e pzaue8
I
epqrsod rS ecrldxe eluod ee'.srcatags ucrlulsodr u116 ptglas F?lEuI ruui
-
Bec BI Bounrsuacsi, rurunu nu €Jrpur aleod 'rnlnlueeu u uiuepaca.rd
.
ep pldaauoc ap g1e8e1 pulrJ 'lu€au urp efuelsrxa raun IIJIurIrd uiuau
-edxa rcru 16n1o1 'e.raX$eu Bnop B o Ec FsrJcsap else EeJrouureJ apun I
'gcrlsrur BJnlEJalrI uI g?ncsounc aurq alsa rJrouuJar laun e ayud Er eurs
I
ap ua.ruppdo-I'6sJalay'pttJas eruud nc ?Bcgr?uepr elsa erec '1uuau e1

aJoFun[B ep coltrur un ed ua ude e^apun]Iu arrcsap Srpl tgnape-rlul

'g{ualsrxe op pui.ro;
pnou o rode gcsuarur.rd ps ggqedec g e n.rluad 'pIBIlTuI FarroIe?aw

epeorrr ep pIuJoJ p?rurnue o Frunsu 163 al6aurldapul ru aJBJ EueosJed

.rer 'g1enllds alouuga.r ap fap.rd Bc rcru saleiug alsa 'rnl$afl rnl rqco

ug luugodrul aF€oJ BJe oJBc 'ppnpg 'alu?ol runrsJorur reun Belulrs

-orau aundnsard a.ruc 'a1en1lJ tIFq sues nou un Bp e ru1uad 'rnaleu
-Furas rafurruas ea.uerd ardsap ploqe"red Brqelac nc lrle pluurqruoc alsa

8r8,LNSCSCtr.INV'rnYUrs'rnWgrCrSVH'YUV:rOdOdvTVsvC

314 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

R. Aaron Horowitz ha-Levi din Staroselie

Una dintre cele mai interesante recurgeri la conceptul de riu care

preced[, de totalitate gi perfectibilitate, existd la un maestru hasidic
activ in prima treime a secolului al XIX-lea, in cadrul Ecolii hasidice
cunoscute ca Habad62. Un discipol apropiat al fondatorului acestei

fhoar-mLeevdiedhinasSidtaisrmos,eRlie. ,$aneduerzZvaollmtaat ncodnicneLpiliaadic, iRr.iuAal reosnteHnoerocwesitazr

pentru implinirea revelirii perfecliunii divine. Aceastd viziune, aga
cum este prezentatb. in tratatele sale'Auodat ha-Leui gi $abr ha-Yihud
ue-ha-'Emunah, a fost analizatd in detaliu de Rachel Elior63, iar aici
voi incerca s[ expun succint punctele sale de vedere si s5. urmdresc
sursa sa cabalistic[. Autoarea a rezumat modul sdu de abordare a
riului in trei puncte, pe care le voi prezenta aici, degi intr-o ordine
ugor diferiti:

a) Puterea riului este cuprinsi in esenla divind, iar natura ei specifrci
este inleleasd numai de destinatarii ei, dupi dezviluirea lor.

b) Spargerea vaselor este evenimentul care constituie momentul de

cotituri, cAnd puterea divin[ ia o formd oarecum materiali gi
devine binele transformat in riu.
c) R[ul este crealia lui Dumnezeu, care $i-a inventat contrariul ca
lume materiali, pentru a revela esenla Sa, cici orice revelafie

vine din opusul ei6a.

Crealia este deci necesarl pentru a genera contrariul spiritualului,
un eveniment care va permite recunoagterea deplin[ a perfecliunii
divine intr-un domeniu care este limitat, material, si care conline

r5.ul. Aceasta inseamnd c[ inaintea crealiei divine perfecliunea nu
este perceptibili ca atare gi c[ numai prin procesul de crealie, care

produce opusul ei, perfecliunea este recognoscibili, iar eu ag adiuga

gi: desivdrgiti. Putem s[-l descriem astfel pe R. Aaron ca fiind
preocupat de un proces de perfectibilitate a divinitilii, care implicd
aparilia unor situalii noi in lumea extradivinS. ,,Din deficienli - spune
el - se reveleazd perfecliunea,"65 Acesta este contextul in care R. Aaron

recurge la imaginea cojii care precedd fructul66.
lnsi, dincolo de aspectul cognitiv al scoaterii in reliefa perfecliunii

divine prin preexistenla rdului, o problemi centrald in viziunea lui
R. Aaron, ca gi in numeroase scrieri hasidice in general, este transfor-
marea riului in bine prin cultul indeplinit de om si provocarea, in
acest fel, a revenirii sale la sursi, precum qi uniunea tuturor lumilor
cu divinitatea6?. Aici participarea umani in chip de agent activ in
provocarea intoarcerii este esenliali pentru desivArgirea perfecliunii
divine supreme, si nu vine numai din dorinla de a face o lume mai
bund68. intoarcerea la sursa divini constituie momentul uniunii

'IaIIqTg € paqsru rS gcl8oloursoc ere8aleiu3 o
n.rlued q,rFlodoap 'rnlaurq Ea?urBuJ InEJ Bnlrs aJBc rorJoel ?ala?rlBlr^
aliaperrop plueurEu.g 'eal-XIX IB rnlnloces p1r6.rggs EI rurrlr sucs

'p;lnlcru; ppace.rd efeoc rcgc
,aldeou ,gururnl
'ppece.rd IncrJeunlul .rep 'crlcrc eurlar €a IeJlsB rS r* 16
1z
alJaunluJ 'drrr1 urp gsnduroc olso oueosJed reun e{evr p1uo1 gcpurg ,,,eour
pru ,pBc
Bururnl alse Inuluo(l 'clJounluJ uI nEls puvc J€r l,locs rc?c ,[...] no gcEp],,
lg'L Dpq?Wl efuappe gpece.rd eeunrferFd rucnl oclro uI €nrz Epec

-e.rd ealdeou atunl urp n"rcnl orEceIJ uJ Ec rrunl erfee.rc e.rdsep rupfgrru5 1o1q

:urlqnrrl ury
uoqoy-€q {ope,i 'g'ecrprseq lJrr5g aluaulueoJd reru aloc aJ+urp Braun
B a1.rec o-r+uJ 'eal-XIX IE Inlnlocas p1r6.rg3s EI relqc ,a13aseE as mlner
16 pleurq ruerrrJal u; cgosolg rnlnldrcuFrd B E?uEurcsEJ arelnurroJ O

nrzJg} rBru ap crprsBrl nr+saBru ull

'gl.olBo| e e.rr6rg.rpsep"
uc nazaurunq 1nI Baunrzrl 16 runcard ,1er8a1ur ec 1e 16 luuorfuaur
olsa InpJ ?xaluoc ?soau u! .rer topFe"rluoc B a.re.r5alur uc uaunricaJrad

orJcsap uorev 'U 'alus oIIJplnurJoJ eJlulp Eun uI ,zeJ ecro:o uI .zr+lnc
ap 16 raro;, InloJ ap g1e5e1 else erfee.rc uud urieleaa.r ,reqqup uq1

ml mlnluetu8u.g ppaluoc ug rS 'uo.ruy'U BI 16 ,uc olsa luupodurl

*aro..,nu Is Ig pc 'g1n1osqu rs gseoruour.r€ ar'lrun o-"r.r, J"Brr.,teJgl[e"euleJlr#ur-.rtrrq:

n.rluad rc lounbbrt] €oJepuouro n.rlued Burueasur Els€
13 eg u,re1g BIeAer e ru1ued pr€sacou elso so :orloliBuauro BalBlrsacou

relJcs IBqqBC uql apun 'rae1-Bq UoJEV .g nc erfe.ruduroc o mluad

lueurlred ep lrqasoop alud as rru eJBc luaur8e"ry un lurzard gs rur-r{e1
-rrrrJed 'r^a-I-Bq UoJBV'U ap 1nlo+ ru1u; e16e1unup oJBc pJoruuru o-r+uJ
'euprrp roABIs €oJBIaAaJ ru1uad FJesoaou pulg Er r6n1o1 FJaprsuoc o Io
'rerfua.rc ueumfce.;-red r.rnpug"r a+B?odar uI pzururlqns reqq€C uq1 r6aq
'eluelrodurl U B aluJeplsuoc luns rolrJnlueJc olrrlB+op ,tJnzuc oloqrue

uI 'Fc IqdEJ lpruTlqns ornqa.\L ,eu1rr1p rrunrfca;ted eerulolor rulul
oJ€socau Br asaleiul luns rr{glrlurJoluru u rA rnlng.r eiuelsrxa ,o1oce
Eapol os ',,lnlcrug gpece"rd efuoc :ruqqeg
rIaIN 'U" runc FdnC uJ rsns reru ?EzrIBuE lsoJ B aJBc uql IoDIazg ueq
'7 p1o11duc qpunlug, qqala7
IsqqBC uqr rratr{ 'U 1nI Balruc urp pluaur8urJ uJ efap plsrxa rFroal
oluEurcseJ lalsace ap eluupodurr elcadse eleun ,uaru ee.re.rpd pdnq

'6ePclun ale+r+ua o-J?u3 JoITTJBJ+uoc rrJpurquoc

erse.rdxa e1 lrcqdxa pour uI a8.rnce.l clprsur{ InJlsaBru "rer toprle.rluoa

9r8 rNtrcscgJNv .rnyu rs TnrrsrcrsvH 'yw.rndod vwsvc

316 ELABoRART cABALISTICE MAI TARZII DESPRE nAul pntuononr,

Observalii finale

Literatura hasidici, ce se compune din citeva mii de tratate, era mai
pulin interesati de problemele riului, in pofida recurenfei aforismului
cunoscut de multe zeci de ori. Pe baza unui mod de a gdndi al lui
R. Israel Ba'al $em Tov in care se promova o gdndire imanentisti,
numerogi maegtri hasidici gi-au imaginat realitatea ca fundamental

bun6., iar riul ca nimic mai mult decdt o iluzie. Mai pulin preocupali
de procesele teosofice decdt erau cabaliqtii, chestiunile riului primor-
dial au fost mai pufin evidente in scrierile lor, iar prezenla unor

motive care tratau aceasti chestiune existi mai cu seamd Ia acei
maeqtri hasidici al ciror interes pentru teosofie era mai mare. Nici
abordarea foarte optimisti a hasidismului, care pune accentul pe o
viziune luminoasi despre lume ce include posibilitatea transformirii

riului in bine mult mai mult decdt a separdrii lui de scAntei, nu

prea permite un rol semnifrcativ al riului per se, cici hasidismul era
preocupat de o viziune a riului convertibil.

Note

1. Despre sursele luriene ale acestei cir$i, v(eezdis.E),llCioatbRal.aWluoilfLsounri,a,"pInpl.lu4e2n3{-a44l7u;i
Luria asupra cilrlii$elah", ln Elior-Liebes

qi Avivi, Kabbalat ha:Ari, pp.468-487.
2. Yezi Ragi despre Facerea 25.26.
3. Ha-Shelah,II, f . 109a. O discufie paraleld gdsim in ibidem, II, f. 40ab. Pentru

mai multe informafii despre acest text, vezi infra, Anexa 3.

4. Ibidem, II, f. 40b-41a.
5. Acest tip de referinfi nu se preteazi ugor la rispunsurile relative scurte ale
lui Alcastiel qi, date fiind diferenfele dintre acestea qi versiunea fragmentului

citat, presupun ci Horowitz a avut la dispozitie o alti carte cabalistic{, pe
care n-o pot identifrca momentan, dar care reflectd concepfiile lui Alcastiel.

6. Qina'di-mes'abuta'. Aceastd expresie aramaici apare intr-un context similar
la Alcastiel -vezi supra, cap. 2, n. 112; gi in'Avodat ha'Qodesh, fV:14, f. 123c.
Vezi qi Cordovero, 'Or Yaqar, vol. 7, p. 54; qi Vital, Sefer ha'Liqqutim, p.283.

7. Yezi R. David ibn Avi Zimta, Migdal David, f. 82c-82d. Aceasta pare sE implice
legituri cu piciturile materialului
Ei o altd discufie existentd ibidcm, f. 52b, ln scAntei qi ca transmigrAnd in cei
sunt descrise ca
seminal al lui Iosif, care
zece martiri, adici ln cele zece figuri rabinice care au triit ln acelagi timp.
Despre punctele de vedere ale acestui cabalist cu privire la transmigrafie,
vezi Melilah Hellner-Eshed, ,Doctrina metempsihozei ln scrierile lui R' David
ibn Avi Zimra", Pe'amim,43 (1990), pp. 15-63 (ebraici). Vezi 9i R. $lomo
ha-Levi Alkabeg, Berit ha-I*ui, f. 42b.

8. Ha-Shelah, I, f. 33b-34a. Pentru conexiunea dintre viziunea midraqic6 despre
cele o mie de genera{ii care vor trece pind la revelatia Tbrei, constituite din

cele974 dinaintea facerii lumii gi cele 24 de dup6, pe de o parte, gi precedenfa
rlului, pe de alta, vezi deja viziunea lui R. Azriel din Gerona, analizati

'Bs-nIpoJ)InppaurlgaH?o'rtirBlpssa"Jrdnxsaea"acBlrnFlccu'ruo;ruurnerzarr^ergglsdEgadrsnptur'guJieorJeBr-or?rEi u?l-r&nagXaedrploBurrlrdnspuJr EqE
1npug8 €l ltti? ap urprls lnpug8 BI ap Baraca.\l ',,ngr ppup8"
aIEs alas.rns 'lSnlo; "(Fcrurqa) 1ZI-t"g 'dd '(6004 'uirpsnral ap aluafrp luns €1r

talua3 razsqs uI
uEtrrlaz al{l'i .rosnw[ 'natntittu t6 l1nurstptrs?,I/:I llllunloA "satpg Tanuatutul
1n? Daloauo ut 'auadotna-lsa rnulaJait D f,lDJnllnc & p7m:tos aua$? ap rlpnls aJc
'lnfou co1 pcnJ ps Inrqcay '('spa) Uaqtv-t.rododeg ug
rn1 1e sor8rlar InsJalrun u! g rS yussg 'q '"1$ag our
aurprls r,rnpug8 r$ zelxa 'aunrop8ng" 'lapl 'N
rza1 "rninusrpiseq lnlnclacu! r,l unuror alrsoJ uarural un 'DrDz ano4ot7n741 '14 PF
'8e I-8ALdd 'all
'(1,66I 'uoPpqsatlq '8e1.lan zlh\ossgrrel{) t.nmuafla1 .mz s1q ua8uoJuy uap uon 'du
ulDW 1ilrJ StnJltto.tg ur rnn'nx aqcsrpnf '('po; ra8urzor0 'g Ir€y w1 '.tnqsna-ot1 !ac
ao$ ntag s.raloupprox qrsrrH I^Z IqqEU uO" 'lapl '14J ri 'lpcrurqa) 69 'u
'd '(t66I (rurl€snra1 lnl
'8tI 'ssa.r4 sau8utrt) Ltlsua1rry ro?pg 'O o.tog myntosato,td
leaurpBrnoIupeEa;"rpO{{Dc'OI€DS7'DlaeCqp$cl e'tarr1Tg1lou:s(1o6g'8y,,lr6raIiup'nru!:raryasntq€?osSnE.r'pa^1rarlsg'1Jrm1'e?orrgna8^paouups1rso7oCl 'l1)g'srTlpseoo;8fitoSrt.lr'uagoqturynansltloEg1Fn'gc.!rtrlgaS AJI
o'sranrrpCra^ayal zug1$a1azSa6ol'o(pacprturaqJau)tp(8u1a6trI 'urltsnral '>lrterg ppsol{) .tosnry * {nnq '88
'tnlnruslptsDq Tnndacug 'zr€{ard '02 'c8
lapuary JEI
"ct3o741 puo Lsogscg uaampg
'l€
:tuslpls?]ll 'lapl n€s :(prrurqa) (600A 'us0 tBruBU 'ssar4 flrslarrlun u€ll rr?g) od
lnlnus'tplsirq a1n ntndunl aTadap u1 Xnfuudnp-aq Uopoatl N; nazauunq ap InT
Tnldaouog 'af4 allpc aynog ad 7-a$Doun7'uaru3Snuy rdtlrsl i16661 AIE
'ssarg ,(lrsralrruIl uolocurr4 'ur11esnra1 'ssar.1 sau5etr41) rrurudlqp 'uo1acuF4
:LV
'f ap 'p€J? INI

'tt!?noq1 rlprsDH ,Ctnyua7 qryaa1t131g ltr sfralualg ::t7st7atn$ :ustcr1st141 so BJ.

urs|p|sDH 'rauraqualtn-z}Bqrs B{^rU:(ErrBrqa) (6002'rurpsn"ro1 'ssar4 seu3e14i nu
IIJ
rS pe.rg, ury,) saqarl 'g Jessy 'g'po 'uorDTlV.-Dq aolo'tls-nt7'ursrprseq ardsap
ualoqcs uoqsraC rnl rolrrpnls e v el gsnpu erfcaloc r$ uncard 119961 'rgoa oi
ma51 'srlooqqc.ro;, .red.re11y u€rnparrjl a?untstr\i ap 'p€rl rS 'pa 'zn7q urapory puD
IC
utslprsol1 IS : epl -00I'08-61,'dd rqasoalul'(986I'spue1l8r11 crtrue11y; Itrorrng' g
pt,req ap aracnporlur 'uerupaalg oJrrnury ap 'per1 rS 'pa 'rasrprsug Jo Eutuoa741 Ia
IO
pun u8tlg ar7,l taqng url.r€tr{ rzaa 'rgu"rFouoru aluel.rodurl reur oloc nJluad '6I
''qJ 6.IIII 'IIIIOI P'uUaSp.DtqIIl -J(
.qO' '9tr
'LT li
"qT? J .III .qOTI J ,I
'qBFyS-DU 1-{ 1zotr 'gfl 'u 'y 'dec'p.rdns rS :g "d '(lge f IE
'urlusnral) Io{qsg 'po 'g'
rzon'eruedg ul €afIlIX IE Inloras ug ldeg ap Esrrrs'.rpp'ureJ'U rnl glrnqrrlB IN
'tu{n1-ot1 ,rala,S ulp I u1rtod rJI g?ua?srxa arlncsrp o-Jlurp grrdsur as'punardurg IN
.re<le alec 'ngr rs1 aurq arlmp ualelrur.r5uesuoc e1 arr'urd nc aunrzrl Flsuocv 'gT IE
'Epg J 'III ltDlaqs-Dq 16 pan '91

'..rnlnFJ EaJBarc rS gura,rp uelelqeuorfualul" 'g 'dec 'o.rdns rze,r'guer.rn1 EIBqBC

uJ InFr nc urnlq8al uI Fur^rp ualulrleuoriuolur eldsoq'qggl J 'I'qD?atg-ng'Vl
'toluq{raH €rnlsJaxrl u1p aur:rord ersardxa 9?suaov 'gI

'0I 'u 'g 'dec 'o./d.r?s rza1 'punq - Bruouolur eal rel 'par purg ec glndaouoc

also preorJqxa ax.rud rarpc B 'g1sa1ac parunl nrluad loqturs un also EcnN 'ZI
"8r8-q98 'J
'/II 'qoPltS-DH 'II
'6II 'u '3 'dec 'otdns va6'91
'..rnlaurq rS rnlngr a1u acrlsrlequ:r rrSolopueap e^olgC" 'Z 'dEC '6
'qeural urr.,{fe11

'U urp rnlnlelrc Inz€r uI 'uet.rn1 lxal un-rluI 'ZgI ?lou p8ugl ad 6 'duc ug
^'soncseJruur o-lnzg^ ruu runc eiu 'g.,r.r1e8au eac r* p,lrlrzod eac 'apecap Fnop olot

a"rdsep aunrzrl o 'lrcqduri urincl 1ac 'rcrp ruoa€ gl ered ag 'g 1n1otrrdec v7'otdns

zr8 JNSC"4SSJNV'rnVU Is Intr{SrorSVH 'VuVTf}dOd VTV-AV3

L -- {r+*..lFF

318 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL

22. Joc de cuvinte pornind d.e Ia Baqar,,,cuptor", Biqqur, ,,vizitd" sau ,critice".
23. Provocarea coborArii influxului in aceastd lume dupd aderarea la Dumnezeu

este un exemplu interesant a ceea ce eu numesc modelul mistico'magic, exis-

tent in Cabala gi chiar mai mult in hasidism, inclusiv in tradifia pusb in
seama lui Beqt. Vezi Idel, Hasidism: Between Ecstasy and Magic, pp. 95-148;

iar pentru unele exemple legate de Beqt, din multe altele, vezi idem, ,,Beqt
cSatupdrioefsetin.siJmewagisicltiaNnattaalitsiumea:niMc"a, 'ainseAhviSdoipvpLuirpsPkreesr,enRteedllatoKuYsohaeuleEvlsstkeyin(e(dBs.a),r
Ilan University Press, Ramat Gan, 2006), pp. 122-133 (ebraici).

24. Maggid Deuarau Le-Ya'aqou, ed. Schatz-Uffenheimer, pp.256-257.

25. Interpretarea acestei declaralii de cdtre editot Gbidem) ignord principalul
subiect al discufiei, qi anume natura riului, qi interpreteazd dictonul intr-un

mod mai neutru, ca referire la secundarul care precedd primarul.
26. R. Menahem Nahum din Cernobil , Me'or 'Einayyirn, p. 270. Despre acest
maestru, vezi Arthur Green, Menahent Nahum of Chernobyl, Upright Practices,
The Light of tlrc Eyes (Paulist Press, New York, 1982), pp.7-27; iar pentru
mai multe informalii despre concepliile sale, vezi imediat mai jos.

27. Nu e nevoie sd mai spun: conceptul de amestec aminteqte de discufiile zoro'

astriene qi maniheiste ale acestei teme. Vezi, de exemplu, Shaked, Dualism
in Tlansforntation, p.69. Vezi qi infra, n.29.
28. Green, Menahem Naltunt of Clr.ernobyl, p. 175. Vezi 9i ibident' p. 196.
29. TbledotYa'altouYosef (Korctz, 1780), f.80a, 101a, 135a, 199bc, vezi qi intere-

santa disculie din cartea sa Ben Porat Yosef (Koretz, 1781), f. 13a, unde afo-

rismul apare impreund cu ipoteza amestecului de bine qi rhu. In acest context,

R. Iacov Yosef mizeazd pe dublul sens al fui'ereu, care inseamnd,,seara cate
precedd dimineafa", Ei este aceeaqi rdddcini ca pentru ,,amestec". Vezi Ei
supra, n. 27.
30. Imrei Pinhas, ed. Y. Sh. Frenkel (Benei Beraq, 2003), p. 195, nr. 569.

31. Vezi Ei infra, Anexa 2.
32. Me'or 'Einayyim, p.215.

33. Vezi qi ibidern, p. 171.

34. Ibidem., pp. 18, 104.

35. Ibident, p. 270. Vezi qi R. Dov Baer din Liady, Be'urei ha-Zohar (New York,

l-956), p. 234.

36. Cf. Me'or'Einayyim., p. 796.

37. VKeazliiskZ"e,eivnGSr.ieEst,tin"Dgeerla(emd..i)t, la ethos. O schild a imaginii lui R. Abraham din

Ummah ue-Toldoteiha (Merkaz Shazar, Ierusalim,

1984), vol. II, pp. 1L7-146 (ebraicd).

38. Buber, The Origin and Meaning of Hasidisrn, pp. 198-199: ,,mistica a devenit

ethos", in timp ce Scholem, Major Tlends, p. 342, prezintd aceastd viziune

de parcl Buber ar fi scris ,,cabalismul a devenit ethos". Vezi qi Moshe Rosman,
The Founder of Hasidism: A Quest for tlte Historical Ba'aI Shem ?bu (California
University Press, Berkeley, Los Angeles, Londra, 1996), p. 39.

39. Despre aceastd frgurd de seam6, vezi, de exemplu, Joseph Weiss, Srudii d,espre
hasidismul din Bra{lau, ed. M. Piecarz (Mosad Bialik, Ierusalim, 1975)

(ebraicd); Arthur Green, Tormented. Master: The Life and Spiritual Quest of
Rabbi Nahntan of Bratslau (Jewish Lights Publishing, 1992); Zvi Mark,

Mysticism. and Madness: The Religious Thought of Rabbi Nachman of Bratslau,

trad. de Y.D. Shulman (Continuum, Londra, New York, 2009); idem, Reuelalie

gi rectificare.
40.Yezi, de exemplu, Liqqutei Moharan, I, nr. 36 (Benei Beraq, 1972), f. 50b,

care va fr analizat in Anexa 4.
41. Inima frdntd. este considerati in scrierile lui R. Nahman ca inima perfecti.

'0gI-IgI 'dd 'sloqtutg p sa8otu7 'apEIIg 'c6Z 'J 'Il'oobo,o,;1 tottqab '69
rze,r 'e,ral$euar rS elreour 'are.r8e1
'q
-urar op 1e8a1 ec rede lnursrloqurrs ruluod '(prrBrqo) gg7-vgz'dd '1996g 'urrlus
-rrJal 'ssauEtr\l 'pa^o urv) uaPqcs uotlsrac ap 7uslp1snu atdsap unasg 'gtzol a1
Du?Un'('spa) saqarT 'g JEssV 'q uI {€afIILU( Ie Inlocas u1p 'efap l€co^ur ruB-l .

erec ed '1$eg rn1 lrnqrrl€ plueur8erg 'luatuour ad 'rzen 'e1red p11e uJ lBIIBlap .,1

apundse.r 1od es .rads 'rnlnursrprserl lnlndacug EI op 1enlu rnlsoc€ IB uBrJnI 'ri
-uou lnlcadse e.rdsap u.rac Sr1e1 rn1 1n1uaru8e{ urp eU€ urelnd p.rnsetu oc uI
'6r1e1 rn1 rnlnlueur8ery plnurfuoc urp llnru purllJuoc pzrleue rarpc E 'lpcrurqa) Jo
1ZV-60V 'dd '(ZI0Z) S 'XXXT 'zlqrDJ',.rnlnrusrprseq 1n1ndacu3 BI glenlrr Bounrs (9
--.eranu1rr1r "rr'uuenur{regrnoeloycercpldl.rrsra;,Jo16elrufeeccreldlxrazernup'3'grpg1l-a8pglgl'€dpd'(B1o6c6oIp)
groJrp IIFq InFI AJ

Z'1re.^'.UDpqqDX €I
',,aot1qsog rnpp?S aql uo sluaunuoC srq go 1q8r1 uI louDaaDx cruerrnT Jo 'u
acrlr€rd aql or'Sgl 4^rro.$rJg'oluuargoarqunsrpoo1uaeule! g'zEartuqqal\alJ1oe,rrulzuoerrprle'eala.urgnn1rfgac8aqagJ1."raa'dsrdnesl1laeeqycn'grp.uguaolqc'eduoar's€troc{ rIIgznoB1Art, 'gg at
1I
rS 'e.ralSeuar
'u
ltppqqDx'lapliZL'u'Z,IV'892 'dd 'spua41 .totoyy'to:.e1or1rs :ZII-lg 'dd '(gget) Zg ul
qrnqruD[. souo.tg pu€ g-g'g urou :6t-gt'gl .roc I) pung ,{q uorl€urroJ
.I
,-rtzsoeuJaak.'ur\lI$a"ap'rqoe?.crlyarrerqsaaluaoosr"rsl.nr(losIIal-{uq6lI':g1tao6ru-s1a?l 'udratdplsaa'a(c8ceo9t€61aI lu'eu7lrl'o,r,lt^E1zosattaprgabal)t.6rd1ss-aaa|1rquF'DtqguDlnHU'dtIp'lt'auu'ourersopaqcguuaair?lolcnqs
-21€qcs 'po'aobo,n;-a1 aotoaaq I::
pt&Eo7rg plqS€W mlarptr,1l Bogsc uJ 1rc11dxa e1.reo; 'lg
potrr un-rlur elap a.rede purol ol
FlsBacV 'gg'.V 'uozny'ho.I-Br{ Bpnqo 'U IzaA
'86 'J 'III '{(Il6l '1:
'urrlBsltol) oobp,p^ lDqqao'gg
'uap|ql '99 -q
'pzz 'J'Il -a

'c6Z 'J 'II '(ON dN) utr,C,Ct4| 1[1DI4I ra.ag'Vg 1

'(9697 'se1e6uy so1 'ssar4 qruaqC) -o

zllmourazC to uotuoyog uaq utttog 'g Jo Tq8noql clplsDH puD c2lslpqqox n
's
aqy ut suo?iDcgllu2:t7gu2]o ptcag aq;'s4ce16 rrog rza^'roln€ lsece e.rdsaq 'gg
'p?I 'J 'IuaPlqI '29 1_q

'qzT 'J'uaruqI 't9 u
I'qI '(96/,I '8requra1) uDlo, lDunyax qrag'og
'nUog-Dn nt1ol yS erfeera erdsap €z€al€rl orec I

'Z8g-I8g 'dd'suotycaJta4 Surqtosqy'lapl u! l€lncsrp crprs€q Inlxot rqasoopu! ll
r$ 12,9 'u atdsag'saqetl IVT?,-ZyZ'dd'ynpup.r
'l0g 'd (ppqpC * tustuo4oqo6 t
aJr?iJ '.plsqnzsrrll 'nlduraxo ap '88 'u '7 'dec 'oLdns :'za6'ocrprsBq rS euarl
eplnlstufi.aroJ"goppryurnor'uprr:gdg6eaJrrp{uapUrBSc" '!
-eqeS 'acrlsrlequJ areorralu€ asJns oseororunu uI
uru8elurg 'IBralrI e.rede ,,1n1cn.r3 ppeca.rd efeoc" u

rSuaace u! E^opunllu glsrxa gr€purs lnlosq€ arlruo O 'qTZ 'J 'r?,ary-D1l rO , '6V ;
'u'aro1cees1nraad1.;1eta.'rqcBaI'oa6Ar6VE'utIo-'o€t1tedl1pnlqsra(pf1u3quptopaplDnBg'zpn'gnn€gypcbslub'JlrntpT'stun'qadncpoJ1?aprqgSvl'L''ggVvt
pql€ ?s J€sacau lsog e '6fI-60I 'dd, 'uaptqt 'ssre11 rzen 'gp
'quggl J '9 'lor' '(?g6I

'98-gg 'dd 'aoTiotg ulp lnuslplsoq atdsap ??pn?S 'ssro.AA rzaa 'ueurqelq 'g
ep lerdo.rdu lsoJ e erec 'feuos.rad lsece a.rdseq '06I-9gI 'dd '96 ',ru '1
aUBoJ 'qe.{,(rlaqs ua^g) lo1rJag n7nbbrl 'zlretq::rals ueqlpN 'tt
'(6002 'lgq 'g
relreg

'egl-BZI 'r?,-ZZ'ZI-T 'dd 'ssaupovAl puo tustct1s,C741
':1ruqi rS :ZVt-tVg 'd.d. 'n1so741 patualuJoJ 'uaarg rnl al€ rrpproqe alalrroJrp
rzar 'ueurqelq 'U rnl Borrpug8 ug arieur8erur ap eldacuoc alasro^rp nrluad 'gt
'gg 'd ',,ssau>geq q8norql
1q3t{' 'uosg1o16 IS :lTI 'd ',.s11aqg ar{l Jo Jrlontr'.r 'uueur11y rza,r 'rrfdacuoc ep

IaJlsE roun ol€ orBorralue alosrns a.rdsaq 'pc/,g J 'gZ'ru'l'untoqopq olnbbt7'79

618 JNSOSCSJNV'InVU rs 'TnWSIOTSVH 'VuV'IndOd VfiBVC

320 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

60. Idel, Hasidism: Between Ecstasy and Magic, pp. 103-145.
61. Ibidern, pp. 107-111. Pentm ipoteza cd schimbarea se intemeiazd pe intrarea

momentand in sfera lui 'ayin, vezi, de exemplu, R. Dov Baer din Mezerici,

Maggid Deuarau le-Ya'aqou, ed. Schatz-Uffenheimer, pp. 83-84, 91. Ipoteza

mea este ci acei maegtri hasidici fuseseri influenfafi qi de Comentariul la

Sefer Yetzird al lui R. Yosef ben $alom A,qkenazi, cate era disponibil in formh
tiphritd qi citat de multe ori, lndeosebi de R. Levi Ilhak din Berdicev qi de
fiul sdu. Yezi supra, cap. 3, ,R. Yosefben $alom Aqkenazi qi R. Yehuda Hayyat".
62. Yezi Elior, ?ie Paradorical Ascent to God.
63. Vezi Elior, TIrc Theory of Dioinity, indeosebi pp.244-288; iar lntr-o formi mai
scurti in idem., The Paradoxical Ascent to God, pp. 2OL-222.
64. Elior, The Theory of Dioinity, pp. 246-247; qi intr-o formd uqor diferiti, in
ident, The Parad.oxical Ascent to God, p.202.
65. Elior, The Theory of Divinity, p.247.
66. Ibident, pp. 257-260.

67. Ibidem, p. 247.
68. Ibidem, p.249.
69. Ibidem, p.254.
70. Traduc diversele forme ale riddcinii 1(8tr[, intr-un mod care prinde mai bine

sensul presupun6nd ci Ibn Gabbai, urmdLndu-l pe R. Azriel, vorbeqte despre

necesitate, qi anume necesitatea emanaliei pentru revelarea armoniei divine,
adicd a unitn$ii intre contrarii, qi nu despre com.pulsie, care este sensul mai
literal-

71. Derehlt'Emunah, p. 68. Dupd pdrerea mea, aceasti viziune a avut un impact

asupra discipolului lui R. Nahman din Braflav, R. Nathan Sternhartz, deqi

el nu vorbegte in mod specific despre rdu ca frind necesar pentru autorevelarea
divind. Yezi Liqqutei Halakhot,'Orah Hayyim, Purim, III:5.

72. Yezi Derehlr. 'Entunah, p. 55; qi Elior, ?ie Theory of Divinity, indeosebi p.248.
73. Elior, The Paradoxical Ascent to God, pp. 203-205.
74. Tzideqat ha-Tzaddiq ha-Shalenr (Ierusalim, 1987), p. 22, nr. 11.

:nluaurop lsacB ug rruocap a?Inru ru?uad suesuoc un
augrugJ BA aJEc EaJEpJoqa lelnuuoJ E ueloqts 'e1us ra.rar.rec plndacu;
BT 'rnlnruauop BaJB+ocJoc uI unsundsg.r olsacp plst,rar uI acarl B

uFrd decuS ps rur-rie1rur.re4 'a1rud PllB ap ed aFBoJ !I B
?BJoprsuoc EJa npr a.rdsap aptincsrp ap lucnf "In[lleoaJgrperru'aes1red o ap ad
'upqe3 uI p+srlunp giurpuq o plsxo'p{urcasuoc u;'16 gallsou8 aupFo

ap alsa rnInEJ rarJoal B psJns eppndorpcuoFlsradcu:oBJBI Iaclr^JarlJeolearglrunnsusnadlsBglIgIBrc
-ads ap
Earelacrar uI runr?saqr

'zozrleue eI Fs sole ruu aJEa ed elelueu8a.r; ap olocurp 'sns reur aleproqe

.rolauralqord p Erel ruur plcedun e1 sundsgl un BIIIIoBJ 1n1nd U JB aJBa

pzrleu€ Bcrun'nlquresuu ap oruolsrs zazIIBuB Bs lecJacul rue-u olureu!

rBru ap alalolrduc u! JBr 'FlIJeJIp Inlol nJ aunllsaqc o alsa 'ayqatqcsa?
-s?un1tyyy a?p '\a FIn?caJa Brro?sl 'aapl plnunue o ap lecnl rnlnlor e
nu rolosrns
ala8alaiug ep lndacug un Jucgru rcru purrruasug rnlnursrupnr "ea.urup?letoulaa8q
'ocr?srluquc JollJnlerolrl e '.relncrped pour ug'rS

Blruouoca ug rrincsrp alacu ap lecnf p1o.r g8ualeiu3 as ps also luulrodrut

op IaJ e1 'n{ncsrp Jolsacu rezauaE Bounllsaqc ap olocurp '15n1o;, 'a?Bol
pJqBrrz'nneldldunssunsdusnpd.rsgln.r8uunrsruurnudFlsarlexaodFnJ usuarcluaoJat ?gBq"zaappoapppeadlaqpnsluunns
u1

na

m+qsuoc aleod 'e;ruolrpolop alxal Ec reop nu .rer 'earlelncads a.resuul

ap adruu.r e1*ru uc sns IFBrunrspapru.raocllfqncs'arcpllquriuqels8ordaurrSa BI lrnqFluoc nB
Frurn urp alsaa€ ecllqrq 'r16ara.rra
olxol

o1xal ap TIJes loun ap r.rglerd.ro?ul Bc eleluaza.rd lsoJ nB e.ruc 'nrpa141
p,rg 16 arzrg\, pol€lrr{Jrluv uJ rol epr{e.req.re.reJ urp 16 p6aca.r8 16
auaulspoJoz ocrluu asJns urp Brueos nc IBru 'gcsuro.rriaou EJnl[nt urp

ur,ro.rd ac asJns uI oluolsFa IopI ap rrJas roun uaumicu.ralur aarpur B
u! le?suoc B oJuproqe earu eludrcul.r6 'rl6eraJlo aJqsnu asrns alapdra
-uud ug 'alerp.roruud acruo8orusoc JololuerurueAa lrupuc u3 16 r:oaun

'- aurrrrp razauaSolne IB gcrpu - al€rpJo{rrlrd regoSoal Frp€c uI alaulq
ppaoa.rd arec InpJ pcrpe 'prp.rouFd InFJ lnunu IrrB ac Beoc E u.rdnse
zalluoauoc pur Fs lurracul uru '1i.rga lolsac€ .ro1e1o1rduc p8unl u-eq

nHr ardsap
ocrlsrl€qBc rolrunrzr^ rolasJns eaun$saqc

aIBUII rriB^rosqo

922 RAUL PRIMORDIAL iN CABALA

Conceplia ch riul gi puterile intunecate, stAngi, au fost emanate printr-o

emanafie speciala independent[ este strSveche, iar radicinile ei se afl6

cu certitudine in sistemele dualiste iraniene, de unde au continuat in

migcarea gnostici. lntocmai cum existi arhangheli care guverneaz[ lumile
bune, la fel exista arhangheli statorniciti peste lumile r6ului. Firegte, o
asemenea doctrinb qi-a modificat in mod necesar caracterul dualist extrem

atunci cAnd a pdtruns in cercurile evreieqtil.

ln termeni care reiau aproape literal punctul de vedere al lui

scholem, Isaiah Tishby descria sursa teoriei cabalistice a riului dupi

cum urrneaza:

Teoria ci riul gi forlele intunecate, ,,din partea stanga", au fost emanate

ca o emanafie separata este una striveche qi provine cu certitudine din
sisteme dualiste iraniene, iar de acolo a ajuns in migcarea gnosticd [...].

Este clar cd o astfel de doctrina gi-a schimbat in mod necesar natura
dualisti extremi atunci cdnd a pdtruns in cercurile evreieqti2.

Permiteli-mi si subliniez ipoteza cb sursele dualiste iraniene erau
considerate a fi doar originile indepirtate ale concepliilor cabalistice,
dar numai prin intermediul aproprierilor gnostice ale dualismului

lor. Acordul dintre aceqti doi cercetitori asupra acestei chestiuni com-

plexe pare a fr total, deqi este surprinzetor' La urma urmei, deqi

Scholem qi-a exprimat punctul de vedere cu toati increderea - ,cu
cdeisrctiutulideincea"re-,se€Ilenuacaodmupcaennieizceiu. nNsuuspeorctitaefairzml anliiciliomr siratlue rpiiripnevnrteruo

schimbirile invocate. Cu toate acestea' pentru fishby' propunerea
lui Scholem este ,,clari". Mai mult, Cabala insdqi ,,tezult{, de fapt,
dintr-o transformare gnostici a iudaismului", dupi cum a formulat
Tishby3. Aceasti in,telegere unilaterali a sursei istorice gi a naturii
Cabalei nu este sprijiniti de nicio analizi suslinutl care si meargi
dincolo de indicarea unor paralele generale, dintre care multe nu

sunt deloc convingitoare.

lin si subliniez o probleme fenomenologicl qi care transpare din

cele dou[ formuliri: degi sursa sugerati pentru speculaliile cabalistice

este descrisd ca frind inilial dualistl qi extremi, ipoteza ambilor

cercetitori este ci acel conlinut dualist extrem al sursei a suferit
anumite transformiri pentru a fi adoptat intr-un sistem monoteist,

aga cum era considerati a fi Cabala. Aceasti transformare ipoteticd

poate explica, pentru acegti cercetitori, discrepanlele fenomenologice
dintre sursele gnostice din Antichitatea tdrzie, pe de o parte, si con-

cepliile cabalistice medievale ale riului, pe de alta. Dar, dat fiind
faptul ci niciun impact substanlial al gnosticismului asupra Cabalei

n-a fost incd. demonstrat, propunerea de mai sus rhmine in domeniul
speculaliei qtiinfifice, care poate fi corecti sau nu, dar care are nevoie

de o dovadd substanliali inainte de a fr repetati din nou de un

ep eunrlseqJ o lgrop llnw rEru [I B ecr]uB asrns slacB rs FlB^orpaur
EI€qeC aJlurp alllglTuge rugraprsuoc ps r€ 'acrlsou8 asrns nc acuolsr ale?
a
-auluoc urp 'gpqe.reprsuoa EJnsptu o-JluJ urind 1ac 'puruazro.rd ec ng.r 16
eurq ap orr?sTluqec elaldeauoc e.rdsap ruoloqas rnl Eounrzrl ura8alaiug I
p
ps undo.rd na 'fqqs11 ad 1-npugruJn 'oJBruJn uFd 'cseraJlo Inrpau -
ug leldope lsoJ B pugc 'lenuale nus lequnqcs lsoJ B Ia nrzrg? rutu pc
'arie.relcap rAuaaae ug 'eaec? pdnp lerparur 'a1u1suoc as Fs Ec relunu a
'lndacu; unq BI ap gsrns Er ruerlxa rusrpnp Bauoruase un eundnsa.rd as F
'
ps Jesacau lsoJ B ec ep qeJluI pru er€r nrluad Inlrlour olse BlsaJV
'acruoEeluu rS elezrpuosrad riglrur^rp pnop nc ezeaJado nu aJBc 1

'pleuop.roqns erJlarursopnesd o ldelp urguuasap ps sns ruru sndo.rd ure J
ac €aeJ rerunu rc '1enue1e JBcEru rcru 'ursrlunp ap guJoJ orcru plseJ e

-ruerrr nu cr?srlequr Inl"rJal€ru 'purqrol cr8olouauouag 'sn1d uI 'F+€p u
uurFd n.rluad alelncr1.re lsoJ nB alecrpeJ rriu.relcap alsoce ae gdnp ruu
ap rcazalde6 e1 'nieuulJe alsace alnurisns ag rcru ps 11cg1p else 16 n
'epqeg lufuangur e gc rolg8urluoc poru ur Brlsuoruap gluod es ?s arBJ
e.rdsap gluaurped pcrlsou8 gs.rns u.rn8urs o rucgtu raru l.radocsep E-s nu P
'luaurour ru+uad 'ac€o1o1g nes ocrJolsr 'apn1xa1 eztleue ap IaJ unrJru ap
Eleroqoroc a+sa nu 'nr16 elgc urp 'o.rec ruolor{cs rnl E prelnurs ariu.relaap I

o lgcap llntu reru cnuru plsrxa nu Jol lnurfr.rds ug iepqecretual JpA 1
-apB-JluJ luns rJo+PlacJat Iop Jolac alE sns rEru ep elel€+Ic urp auerJlsB 'T
-oJoz rosrns eiurrrl.rd uJ .(BolBlIrBlJ" 16 ,,Eeurpn?IpoC" 'elBrlelep reur B
ueundxa uJ Blspecu plup ep 'ueundord e1p ln.rgde ne 'qunqcs uI 'azel
Ielsece € eunrcrqpls ap nlduraxo un lgcap r-nu rnlnpr eaur8r.ro ip"llp o
poru u! ecrldxe B op FoJa lnluaza.rd .rur 'grpp.rr urlcop un-Jlu3 alsa
raI€qBC eiue8rarua n.rluad rnlnrusrcr?sou8 eiuepodun ad uraloqcs rnl n

epoc6 ap snd cru.ralnd In+uacc" 'leraua8 u1 'gcglsou8 euoel 3'aroqoJoo I

B nu nluoruop lsacE uI rnF+corqns B PJEorJa?ln BaJE?acrac BsuI -r
'raIBqBC plndaaug ep a1e8a1
alrunqsaqc a8urle nu lorr1.re lsece 'r6n1o;, 'rptu4 Blspece ad alsraq I

-ru?ru a1Foal 16 rnpg"r E euorJnl rorJoa? ap alaadse elrrunue oJ?urp tr

apurpn?rprurs Fzerurlqns oJ€c uI IocrUB un-JluJ'e1ep glse ap gpu€Iro n
16 pluesa"ralur arinqFrluoc o U e a.red as nu arru ec €eac rS snpu e 19
'uraloqcs o-?ncgJ B lgcap lprrr reru l1nut mlnpr elatua? ap ludnco e-s €
aruc 'dqqs11 ap 16 lapg pleJalral 'gcrlcrpode arferelcap o ap 'pqe.r8ap t
reur 'eqro,r alsg 'r16rpqec rrurgd pl olu^arpau.rol apriereq.ra,ra.r 16 TJIlue
rrcrlsou5 e1 ep urirzuurl ucrldxa eelnd JB oJBc arsnusuBJ? ap acrJolsr u
a
eIeIBuBc luns aJEc rS n{eru;gu Bauaruase raun aIB aar8o1o1g alzalop
p
luns ar€c 'glu,rcapu alsa erinlos plseace ac ap u'fa,qrldqxsogB'IaepppleerrllleJcteapu I
o-.r1urrd ?BJoqBIa pleporcru lsoJ B-u
oJBcJacuI tu

leldeccu 16 ualoqcg ap lup 'epqeg uI rnlnpr B aarzg€laru 11ufgo o
Baunr?saqc e1 crlsou8 crleruoJaouoru lnsundsg.r 'ealsace aleo? nC
'tualoqcs rn1 epocS al

u3 gluBurruop prrrlucrldxo arJool u.rnFurs sBurpr E rnln€J e acrlsrlBqBJ ul
rrunrzrl e gcrlsouE FsJns Bsurlard 'm1* e+gc urq 'souas Jolg?acJac
ET

o-

ezt, STVNI.{ IIiVAUfrSSO

324 RAUL PRIMORDIAL iN CABALA

asemendri fenomenologice5. Deci putem vorbi despre opinia lui Scholem ir
ca despre o asumare a continuirii dualismului zoroastrian antic in ir

gnosticismul din Antichitatea tdrzie;i de la inceputul Evului Mediu, o(
iar apoi, la sfdrEitul Evului Mediu, a continuirii lor in Cabala, deEi
c
intr-o manieri atenuati. Cine gi cdnd a atenuat acest dualism - a rhmas
o intrebare fdrd rhspuns in cercetarea domeniului. N-ar fi totugi o D
abordare istoricd gi frlologici mai sdn5toasi sd clutim originile acolo
unde existd f,orme mai moderate de explicalii pentru sursele r[ului, c(
o
aga cum sunt prezente ele in sursele cabalistice, in loc si ne complicem c(

in speculalii cu privire la o secvenli atAt de complexi Ei complet ir
nedovediti zoroastriano-gnostico-cabalisticd gi la presupusele modi'
qi
frciri suferite de materialul mai vechi inainte de a fi adoptat de
fr
cabaliEti?6 insd atribuirea dualismului cabalistic in ultimd instanli
zoroastrisrnului, adicft versiunii generalizate de dualisrn rigid, nu a ti

canalizat interesul cereetitorului intr-un studiu al surselor zoroastriene, ir
ci mai degrabl numai al celor gnostice, considerate ca juc6nd un rol h
ir
de mediere intre cel antic gi cel medieval, ca pdni la urmi sd ajungi c
intr-un impas. Totuqi, lin si subliniez ci nu am intenlia si inlocuiesc
explicalia gnostich exhaustivi a originii Cabalei cu una zurvaniand a

exhaustiv[, ci imi limitez mai degrabb propunerea Ia plauzibilul impact u
al unor teme zurvaniene specifice, menlionate mai sus, intr-o zoni p
absolut specifrcd. De fapt, chiar atunci cdnd este vorba numai despre jr
it
un singur subiect specific, o mullime de surse diferite ar satisface
r
mai curdnd inlelegerea emergenlei qi evoluliei Cabalei decAt orice
S
altd sursi unici?.
s
lnsi teoria surselor zoroastriene ale Cabalei in general e departe
de a fr noui Ei, de fapt, ea fost propusi deja la jumdtatea secolului I
al XIXJea gi a reverberat in diferite forme de atunci, la marginea (
;tiinlei mod.erne, dar n-a fost nici m[car menlionati in contextul
I
disculiilor gtiinlifrce prezentate mai sus. Intr-un mod mai substanfial,

aceasta constituie principala tez6. a primei chrli despre Cabala scrise

de un savant evreu care era un filosofce preda la Collbge de France:

La Kabbale ou la philosopltie religieuse des Hdbreur de Adolphe

Franck, pubiicatd in 1843 la Pariss. Din phcate, aceasti carte de
pionierat sti pe temelii foarte slabe, ce constau dintr-o prea mare

dependenli de surse secundare, practic latine, gi dintr-o prea limitati
cunoagtere a literaturii cabalistice, cu toate ci autorul era indubitabil

capabil si analizeze textele cabalistice ebraice gi aramaice. Degi cartea

lui a avut un succes relativ mare - trei edilii franceze in timpul seco-

lului al XIX-lea gi, de-a lungul anilor, o serie de traduceri (o primi
traducere german5, iar in secolul XX una ebraici gi una in lirnba

englezb) -, teza sa a fost neglijatA, doar rareori dezbdtuti in mediul

qtiinlific, iar in rnulte cazuri pur qi sirnpln ignorati. Se pare cd numai

conternporanul siu Gideon Hrecher i-a adoptat punctul de vedere,

rnl Bza? ICap 'IoJlsV 'erBswnorls 'C fn0 ap luapuadapu psndord lsoJ r-E
B 'uI€qBC uI rB rc 'p.4zpa "ralag ug lurunu nu ar?oJgas mlnua?srs B
I
puurJlspoJoz uaur8uo a16a,rFrd ac u! Jallannt Inl E ralor pJelrrurs gzal o
'luacar r€trt 'ala aJlurp Bun rurunu purg pueruul Eac 'epqu3 ru1uad P
asJns op a1e1rp.rn1d o qrun{cs ug eundnsa.rd a.rup.roqe es ur:dold 'es
ezal 16 {auuJd ed recgur luuoriuaur E-l nu rJru Jallantrt gcup psul P
-o
'sroul^Ip aprp.rowud .ro11le1nd BuroJ qns uo11g 11 o.rede
e
dn.rE lsace teqcse4 qdasog 'uropout JolplarJoc mun 1uu1od i.ropues.red
r{r€tnld arlgr ap lcarrp poru uI lmq.ulu else alde$ op r€llrurs dn.r6 un gc Ii
1n1dey ugd epqeqotd pur 1S oupop oapr plsuocv 'eues.red (pznruro alsa
orueledgc roJgc B our^Ip rralnd) oyuads-oiauy aldui alee uI 1ndr1o1o.rd eeae p

1S-e ;rud 'aleue1d o1de6 .ro1ea pundse.ror orer oleor afug e1.red g1p ap ed AJ
'e1ce.r1squ llnru reru IiplIIEc a1led o op od 'r.ra1nd alduS olac r$ 'eelsece
urp 1e.reue8 1so; u 'ngs InpugJ e1 'lnrfeds rBr '(ueruuqy r* pznru.rg; ng.r a
a
rA aurq or?urp uflyzodo lncs?u B-s (lelrturlau 1ndu41" urp Brargr 1rlrr.r1od
:a
prg*ulfeurnsdrlsnadlnpcdBBeuJcrrpqlrso1lpgncsuruqgle1I)ondJdure1r*ore1l ouu.lgdpppEtq{oraelssar*co-eagos.rzuoJr.or'enladgc.'r1e9grS.'r1eauu'rnrnqd1snu1rqtl6p.'r$gp{gcrsauAsIngasrulqu?ess
A
-.rad ofuongul rBIc alnlg^zap prrz?ay.ra.,fag rr.rg.rcnl B glualts or€unu€xo O
'
:r16ara.r,ra nrrl$rur erJolsr e.rdsap gzalSua EqruII uJ nrzrgl rsur ap Bs
I
Be?r€r uJ ?Bllo^zap tsoJ B a.rec ltraur8u.r; un 'a1ruc Eaca urp T,rortgglfa6sl eV
-oag 16 Eu€sJad €uoq aJlurp alelrugu o lJncs ad eluezard Ia uI tsc

?EcIIqnd B-l oreo ad gcru.rqa uqu4l ug 1ocrlre un-rluJ '{cuBrd eqdlopy rn1 IN
aoFuo u1 a8.rnca.r B EIRI tallenpntr lsurg lsoge'pnz1aa nJag urnca.rd a
'rundu41 p6are.r,ra runleJalq u.rdnsu rnlmusrJ?sao.roz lcedun lflunuu un
a{nqrJ?B oc aunrzrl o luldope B orec raleqeC IB Jolp+acJac p.rn8urg 3J
'sns rBru lnznA rua
urne s$e 'rnlnursrcrlsou8 prpaur.relur ur.rd to1 erurdo ug 'r6ap 'lapqeg AJ
u"rdnsu uerJlsuoJoz pedurr rnun E ra aJlpc ep rFrgldeccu upgod ug
EJ
'rro1e11zouna o ?gcap lpru ruru BAoc reop alaraprsuoc nBJa {cu€rd rnl
eza116 Eol.rgc apun 'e1us nroc$ ole 16 ureloqcg ruor{sJoo rnl aIIJaIrcs u! P
16 ezalodr BJa Blseocv 'lu^alpour uauoual un neJaprsuoc o ro ac dturl
lc
u_r 'IoIBqEC €aXe?rqcr?uu ecqdurl Ee rcgc 'puurue.rr Bzal lnrsouncar
nu-u 'eleqep a.rdsap rA lpur ap Flsap srrcs nB oruc '{ourllep lopy 16 Pu
z?ourC r{crJuraH taprauqcsura?S zllJoIN 'Bal-XIX IB Inloces urp g1*ar cs
-aJAa alnpnls ug rlSrproeds rfuaurrug '6r{cuerJ lnl u uac ad ocrzuJ?,uoc
llrousBo.orpJaJl8€onncuBsale>eudIncr1uru6zBolrJucld.oroaau'crd8adrlpuuuqlns-u1alg?'ulupguoee'crurld-onFqeFq'{-ouelnzantzr..4rn4u1lucpaul1SdorroruB?uoOuelrosrIsaprnuJ'toneu?xeEpasS?laolncrSJupaeAcorrrollIeadIuouugIrrJae'dllgluuo.6co 98
'6sns reru ludnco tuu-ou aruc ap alunr?soqr BzeepJoq€ nu JBp 'epqe3
u.rlsaaqrcray-rpgu'asz*nutrpsBarl8zoalor?pBaqlsuag.1I6appugazflrDpluroau3uuse.^?tnIznollpll1qunnsrn'4s9e9d1ncuog IO
rB ta

as B]

'>1cuu.rg ap p?Btrpa ri gzacuu.rg uI ?Erpatur psnpuJl eueurra8 a1.rec o-Jlul Pi
ap
-r

la

tu

'ln

ol
OI

SB

ISE

'nl
ul

IUa

awNu rriv^ufisso

326 RAUL PRIMORDIAL iN CABAI,A

Franck n-a atras o reaclie pozitivi in secolul aI XIX-lea, vederile sale
n-au dispirut totugi total din cercetarea Cabalei, iar posibilele-i surse
iraniene au fost menlionate din cdnd in cAnd, chiar daci ele au rimas
Ia marginea schemei generale adoptate de cercet[tori.

Despre istoriile Cabalei

Neglijarea tipului zoroastrian de surse in cercetarea Cabalei este
frapanti in special in deceniile recente, cAnd numerogi specialiqti

gi-au indreptat privirea, din ce in ce mai mult, asupra fondului iranian
al literaturii talmudicelT. Chiar dupi ce acest fundal iranian a ieqit
la suprafalh intr-un bun numir de studii despre Talmudul Babilonian,
cercetitorii care scriu despre dezvoltarea misticii evreiegti au con-

tinuat si ignore potenliala relevanli a unei culturi care a gizduit o

importantd comunitate evreiascd, care a produs un canon major al

iudaismului. Faptul ci articolul meu despre,,GAnduI riu al Divinitdlii"
a fost atacat de Isaiah Tishby qi a fost ignorat in relatdrile despre

mistica evreiasci scrise recent - cele ale lui Joseph Dan qi Peter

Schiifer - nu este decdt un simptom al inerliei continue care domneste

in anumite studii din acest domeniu. Preocupali iar gi iar de descrierea

qi parafrazarea aceloragi cirli, de fapt ale tratatelor care au fost

cunoscute qi publicate qi republicate decenii la rAnd, a chror istorie
rimdne gi acum destul de obscuri qi al cd.ror conlinut mai degrabd

ne scapi - mi refer la literatura Heikhalof -, acegti cercetdtori nu

acordi interes unei istorii diferite a Cabalei, bazat6. pe surse mai
vechi sau neglijate. Astfel, de exemplu, nimic nu a completat mai
bine analizele lor standard ale cdrlilor de care s-au ocupat deja in
repetate rAnduri in trecut decdt exemplele doveditoare pe care le-am
citat mai sus in capitolele 1-3, referitoare la materialul care atest[
viziuni ale unor evrei asemhndtoare Cabalei. Ei nu mai lin cont acum
de posibilul impact al surselor gnostice, urmdnd tacit critica pe care

am publicat-o eu in anii 198018, degi abia daci o menlioneazi, gi
oferind din cdnd in cAnd anumite speculalii referitoare la impactul

cregtin asupra misticii evreiegti, ca o alternativlle.
TotuEi este evident cI literatura Heikhalot na ne poate ajuta, de

una singur[, sd explicim cele mai importante elemente din emergenla
literaturii cabalistice, gi nici micar cele mai importante elemente ale

esoterismului agkenazi din Evul Mediu, alternative speculative serioase

pentru teoria gnostici, nu pot fi gisite in relatdrile lor.
Concomitent cu publicarea articolului meu despre gAndul riu gi cu

critica teoriei gnosticismului ca sursi majord a Cabalei de Ia inceputul

anilor 1980, am incercat sd ofer o altl istorie a Cabalei intr-o serie

de articole publicate tot in acea perioadi, unele dintre ele tratdnd o
varietate de teme care s-au dezvoltat din Antichitatea tArzie pdni

IBru elroa? o eJBdE '1ag lsaae u1 'e.rrpug8 ap rJnpou op a?B?arJBA o FUI
olcagor ?s aJ€c 'eldqpur as.rns ed a+ezeq'niecrldxe ep IJnIaJ allmu
IBur BI ure8rnce.r gs ourq IBur g .ru gc 16 'pu1qro,r alSolouauroual rclu op
'cpolsr rclu'np.r e.rdsep acr?sqeqec runrzrl aluelrodun rcru elec ru1uad
ppqeqord Bsrns o also nu Inusrcqsou5 gc uzelodr aI ap csourod ne eIJ

'1n1musp11sou8 rnplcedun p le?lnzor Bc rnlnpJ a1e ocrlsrleqec alruoal Inlr

rt.lued acrun eroleru osJns raun rlJpln?sod paol u3'1a31sy 'ecrlsrleqec nc

IIJTpU9E e alelxaldruoa EruJoua EzeoJlsuoruep 'ursruelJnz e1 gugd esB
alB
tusqalolslrpoau BI ep p.reo6ggsap as ac nincsrp apnlcur lgcuS 3.ru1 ap lgle
nrpads un p.radoce a.rec 'alelrsJelrp FlsBacV 'pcl;osoal BpqBC uI eluol ui
-srxo InInpJ JoIrIJool ua.ra8alaiug nrluad gJusacau uc pluplsod mqall rp
ap
e.rec 'alearpu.r liglrs.rar'rp reun ezelodt edqzeezeq es aloru Jolozrleuu B
In1
gpnldacuoc Brnlcnlls '096I IluB uI esrrcs rollryn?s ap ac€o1opo1au
16'
.rolezelodr B orelloAzap o Ig rc 'ng.r a.rdsap loar1.re rnlngnas B aJpnurl
-uoc 16 eunrsuedxa o JBop nu e?se nrpnls lnlueza.rd 'aleurrn uu4 AtrE

'zzTnInFJ Inperqns e16anr-rd ac ug IUn
Iqosoapug'eruproqe p?suace luldope ne '1uurp-.raqJe.f TsV ec 'peup pur Plsi
rJolglorJoc Joun eIE aJaorJolln eprpnls pc arud as 'r3n1o;, 'plecele lsoJ B IUB.
aleundo.rd plsuacu 16 gc unds Es II+nuI 'raalrerqns e?IE BI durrl r6ulaae
uJ
u! lercnl E orec 'seqa11 Bpnqo1 mI ole olocr1.re oloun uI plIsEE II
eluod e.reolpupruose o+JBoJ eJuproqu O 'urepJoqu el eJBc ad .ro1aura1 TBur
TBr
ErJolsr ru1ued - e1u[r18au e1e1p 'ale.rou8r eleun - oJeolrpelop elueru
nu
-e1e apr{ue1od uc lrnluro+rl alallraJ:lp cgrJal gs rc 'rn1nco1 pdec urp
?Bcgrun uoruouoJ un olsa nu orer 'rapqeg B pluogrun ariucrldxa o JaJo PqB
oIJ0
ps lecJecul ruB-N '1 p1o11dec uI sns reur lnzpl B-s runc e6e 'tn1n.r lsoJ
BOJ
-DqoZ tlirgc E rS urnca.rd 'ecqsqeqec rrrnlerolrl refua8.reure e ereclldxe a16
?unq IBur o e1 'drur1 r6elacu ug'r$ e.reor.ralue alrJnleJs?rl uJ €IBqBC urp Jel€
aluulrodurr aural Jolrurnue leiueza.rd ue.rucrldxe u1 elnfe uelnd JB arut e.rdr
'orerfcnqsuoca.r o-lnunu ruu eJEc ed ppoqeur o u1 ura5rncer ps ureaundold
oI"B$t1J!I
oIocIFE arluTp eleun uI 'EAr+BruJoJJad rS gprfuer.radxa 'unurluoc reur
a.re8alaiug o sndo.rd udna 'udo.rng urp cr+rru-uou rusrurqe.r rnlnsndns -uo0
-e.rd pugs uJ pcr+nu elelrzor5rla.r ap dr1 un ?BIBlsur E oJBc erinlo,re.r
'ue
'gcrlsou8 erinlo.ire.r o ed ec BIBqBC Bapol B op col uI :rolBqEC E errolsr llsa
op nnuquoc ruru dr1 rnun Balullsacau lnulisns nE npnls o?sacy uEl

'ruru[u olse I?6II
else
Fralnd ralsece p c1uo5e1uu ppedse .rup'rn1np.r ep{ulouoc aru uelnd
SEI
pnop aloc oJ+ulp €un 'unzec o?fiunuu u1 'ecr5.rnal-ocgosoal relBqBC osJn
aIE eJBroJ aluuq.rodurr reru alec eJlulp Inun alse Elsecu 'e1es parue; oIBs
e y* utdduy, J1,aZ trllryrotuodolluu Bounrun 'nldtuexe ap 'pugznlcur

'ozorruA ps 1od uelnd alsecu r6aq '.ro116q€qec Inlpc uud alecgpn

Inqa.r+ JB e.rec - lotglas nus - eurlrp uelnd gnop 'cr1ee.rd 'eproqe

E ep Brolau pcrpu '.rop16rpqec m1nllnc B FUBTJB?rulq Baunrzrl lFunu
lue ea Baoc plepo?ol pugzrleue 'TonJas ap snsa.rd rern TottJas.roun e 16
Totglas ap snse.rd reru Inpruo eeur8eun 'ggroruodo.rluu EJnlcru?s o-JluI
.ropra8ug eerunl '1e.ro;, e gyourodoJ?us BruJoJ urnce.rd 'nIpeIN In^g uI

ffTVNrd rrivlussso

328 nAul pRltvtonnw lN cABALA

complexd a rdului qi o altd istorie a diferitelor tendinle care trateazi ml
aceastd chestiune. De fapt, modelele multiple de explicalie invitd un
istorii diverse, care se vor ocupa deopotrivi de istoria frecirui model, teI
precum gi de interacliunile lor ulterioare,
tri
Procesul de ieqire la suprafald a unui material mai vechi gi acela
su
de interacliune a temelor ieEite la suprafali cu materialul scris rabinic, pri
dar gi cu mulfimea influenlelor externe variate, sunt mult mai impor- ml
rel
tante in explicaliile mele decAt revoluliile conceptuale qi antagonismul
dualist. Problema rdului nu este decdt un exemplu pentru un proces Cal

mai larg, in care cabaligtii nu sunt descrigi ca o secti de rebeli care in
s-a rupt fre de rabini, fie de filosofr. Potrivit lui Scholem,
alr
contribufiile Cabalei Ia aceasti temi peren[ [id esf rdul] sunt interesante tur

din urmbtoarele motive: misticii evrei au incercat s[ se rupd de tirania ps,
aparatului conceptual grec gi, chiar daci uneori cu stAnglcie Ei IHri a fi
pe deplin conqtienli de propria lor indrlzneald, au dezvoltat idei care, in Ei
moduri cruciale, au refuzat si se sustragi realitdlii rdului23. di1

Aceasta este o revendicare importanti legati de teoria cabalisticd As
Ag
a riului, care subliniazd relativa independenld a cabaliEtilor fali de
rel
teoriile frlosofilor, iar ea se incadreazd intr-o argumentalie mai largd a no
jur
lui Scholem, reluath in numeroase ocazii, cu privire la diferenla dintre
re,
modul in care abordeazd cabaligtii Ei, respectiv, frlosofii Halakhaza.
ai<
Cu toate acestea, aga cum am vizut mai sus, in special in capitolul 3,
utilizarea unor termeni Ei concepte frlosofice s-a fieut uneori greqit, sd
iar alteori probabil in mod conEtient abuziv de citre cabaliqti, dar
tir
firi inlelegerea lor este difrcil sd inlelegem nu doar Cabala lui Abra-
ham Abulafia gi a discipolilor sii, ci gi unele aspecte ale teosofiei dir
Ur
cabaligtilor geronezi.
lit
Dar s5 revenim la ultimul fragment din Scholem. Las deoparte
t9iit
viziunea totalizantd a ,Cabalei" la singular gi a ,,misticilor evrei" care
Tir
ar fi contribuit intr-o manieri. necalificati la viziunile independente ca
despre riu. Aceste descrieri fac parte dintr-o viziune monocromatici
a literaturii cabalistice vaste qi variate gi a unor corpusuri intregi pr

de scrieri cabalistice, precum cele ale unor Abraham Abulafra, Ilhak AS
ben Abraham ibn Latif, David ben Abraham ha-Lavan, Yosef ibn
far
Waqar sau Iohanan Alemanno, care sunt considerabil mai aproape ca
inr
de viziunea despre riu a filosofrlor decAt de multe viziuni ale cabalig- ac
si
tilor mitici, aqa cum am discutat ln capitolul 3 gi cum vom vedea mai
rd
multe pe aceasti temi in Anexa 2. Ins5, dincolo de aceastd observalie
generald, care se referi la tipuri non-teosofice de Cabalao nu poate AS
incipea nicio indoiali ch gAndirea Iilosofici igi are partea sa in ,apa-
ratul conceptual" al viziunii cabaliqtilor teosofici despre originea meta-
ftzich a riului. Acest lucru a fost demonstrat de studiul original al lui
Asi Farber-Ginat25. De fapt, un tablou mai variat apare in ultimele
decenii, odath cu posibilitdlile deschise in unele studii recente.

'rnlnPJ JolrrJoal aIB opadsB a
alIB aJdsop rJ (lurprorurJd pp"r o.rdsap RzvaIeJ+ nu aJac BIpqBC uJ nFJ
a.rdsap IIJoa? Joloce alu esJns apqrsod .ro1p uiuelsrxa apnlaxa nu 16 .
.
p.reua8 uJ rusruelJnz BI asJns alapqrsod a8ug:1sa.r nu alupJoqa BlsEacE a
a
'IeJ?le aO 'sns reru ?nzgl B-s runc u6u 'ezrrlulnaads epnpnrls le.ndsur
nu-r oJBc asrns alIE ep erulfpur o eliur.rad rS 'a.reor.ra1uu a1a1o11duc TB
-S
uI olupJoqp arupcrlrud alolcarqns ap olocurp 'r8.re1 ruur yieur.rge aaug
a
nu rS lsaporu ruru lFur olsa nul a.rdsap acqsrlequc Jolrunrzrl e"rdnsu
u
priuasa rnlnursruulJnz lnpedurr EpJoqu B-op naru Fpour 'gpungo.rd
op In?sap pJaruerrr o-r?ul raluquC ul8olouaurouag luiuengur E aruc {
'1e.raua8 ug roIEqBC B gsrns epdnuFd sc Inusroqsou8 ne.raprsuoc dqqsp
16 uraloqcg ec dur4 ug 'ac op plEI 'sof ruur lurpotur rualal rrroA aunr? i-aa5
-saqt E?sear€ BI rer 'rfglrnuquoasrp g6 riulrnurluoc op orrrroJ elpagp 16
runaa.rd 'plucgruneu aFolsr o 16 plrsecau BIEq€C ap a1e8a1 Fn+Erolrl a?
olsoc€ 'a1es ag.rnlndacug e1 op FruI'lucgrunau pnldecuoc uauoual u{l A
'EIBqBC a.rdsep ap.raue8 r"ru uznlruoc u1 a8unfu B op olureur'a1a a.rlurp o

pxelduroc eriule.r ug 16 elesug ala uI asaleiug ornqerl a"upug8 ap Frndrl Ia
rorpc aIE 'r1oa6 ep alelarrel o pugldaccu ralBqBC Inlpnts uradecug gs -s
JB
gqu"raya.rd g rE Ec Baacu alsa 'a1aru oITIpqs uI IiJFd a?lu uI ri ec ,rcre '1
gleldopu gcrSolopolaru ezelodr gcep tolgzul.rd.rns alsa nu ?Bllnzar
lsaav '*a1rud p1p1uac" nus rriplFndrur ap uelnd 'Frnnprza.r 'rigaepnf 'g
'aiua.redu 'tpqcoc 1da.rp esgcsap ?uns mlnpr allrelnd 'allreJlp rrSolou
-rruJel u1 16 8.rnce.r gc 'a1preg1p e.rrpug8 ap rJnpou r€runu nu elurza.rde.r aI

aJBa aluaJrp oepsl1uqec 11oc* Elslxa 'sns ruru ?nzg^ B-s runc EdnO B

'uof1 u1p p.reqo8y a
rnl rarJnyptu 1r,rF1od 'nazaurunq inl IB ng.r ppugE nes suunr8y
BA
e.rdsap p6u.rprur Ba 'acrurqe"r aprincslp ug 16 eurl*erc-oapnr oITIlIp
uI
-BJl uI 'auuururnb oIIJarJcs ug 'ucrurqa uIIqIg uJ :olrJoJrp eru.rog u3 rS
g
olIJeJIp eluaruour uJ ursppnl ug suru1gd B eluuopJoqns rrJ?arursopnesd
urzi a'alouduol g'sne1fldreuJiIp'euz;p1re6rrenlgpld1u6nglpanpl BI
ap uuruulrnz pd11 Ec a+sa uaru elr
-celalur a.ra16eua.r o 1e6ue1cap nu
aJ
apund a?IraJIp ug 'nrao1frry Fluorro urp 'udo.rng urp Frncol allreJlp uI
u,OuIsa'?p.rup8uBor.^rpduors.urFensrlqurcnnqruaS.reg?ruurra1E6rarri.arrpcIBu'qp.rEu?Cearpueerlu.irFalr"u'Igndccerlrsanr.uurdneslaaIBp'pnFcueusan.Iqr€8Ar,ugmruruer nuarrlIEnrulsBpnIBauJrc sa
:1tE11e.r op elulolru^ o (op a1e{uengur pungord nus) urp purua,ro.rd
In
'sat77a7 sanaq'acr8eruo.rlsu 'acr1slur 'ecgosolg 'r16are.raaau aruJalrl Fns
-nd.roc "roun piplaFu,r plauduu rode 'a1u.ro 16 asucs r16are"r,re ep1{pe.r1 -JO
uI a?ualsrxe acualosa arual Joun B'ol'aucarnurgquuros"rJonpscarlpcurripdlerSuu.rror1eruerua1n
'c
Ba?ElerJBA 'pug.r lnurud ug 'plsrxg EI
eiuerteler oJeJaprsuoc uJ Br Es ernqeJl nlpary p^U urp rlAereraa arrlsrru
rlrn?Ero+rl E plrlBcllrutuas ppnldacuoc 16 Falrolsr pzrIBuB aclro 'la
Pli
Yn

sTVNr.f uiv^ussso

nAul pnIIraoRoIel iN cABALA c
c
Experienla istorici a rdului gi cercetarea
t
Cabalei
€
in primele faze ale studiului critic al iudaismului, cercetitorii activi
incepdnd de la mijlocul secolului aI XIX-lea au acordat pulin spaliu I
I
chestiunilor legate de riul metafizic. Aceasta situalie s-a schimbat t
\
radical in gcoala lui Scholem, care a estimat ci ,problema originii gi
naturii riului a fost una dintre principalele forle motivante din spatele (
speculaliilor cabalistice"2?. Fascinalia cercetirii moderne a Cabalei
fali de problema riului qi rolul ei in mistica evreiasci trideazi poate 1

o iascinlgie fa!6 de riu care le era caracteristici gnosticilor ingiqi28. (

infaza ei inifiali, predileclia nu are nimic de-a face cu crizele istorice,
ci cu ceea ce mie imi pare a fi impactul gnosticismului deopotrivi
asupra lui scholem qi Tishby, indeosebi prin orientarea existenliali
a cdrlii lui Hans Jonas despre gnosticism. Totuqi, ciutarea unor forme
neortodoxe de iudaism, care a culminat in interesul lor concentrat

pentru qabatianismul antinomic, s-a cuplat curflnd cu vicisitudinile
istorice ale Holocaustului, care au contribuit, potrivit confesiunilor
celor doi cercetitori importanli ai Cabalei, Ia o alt5. evaluare a acesteia,
mult mai pozitivi. Voi cita cele doui mhrturisiri care se referd la
contribulia experienlelor tragice la o mai bund inlelegere a Cabalei:

lntr-o generalie - scrie Scholem - care a asistat la o crizd teribild in

istoria evreilor, ideile acestor esoterici evrei medievali nu mai par atAt

de stranii. Privim cu alli ochi, iar simbolurile obscure ne frapeazi ca

fiind demne de o explicafie2e.

Dupi o asemenea evaluare, ceea ce d[ claritate Cabalei este nu

atAt demersul frlologic, cAt tulburarea istorici neagteptati care vali-
deaz6. inslgi preocuparea cu acest tip de doctrini. RSul din istoria

prezentd ajut[ la inlelegerea simbolurilor riului din Cabala medie-

val6. Acest fragment presupune o dimensiune existenliali profundd
a perceperii vicisitudinilor unei istorii din trecut qi posibilitatea de

a o reitera in prezent, cre6nd astfel o simpatie intre experienlele
medievale qi cele moderne. in termeni foarte asemdnitori, citim un

fragment mai degrabh confesiv gi extrem de evocator din una dintre
analizele lui Tishby privitoare la simbolismul cabalistic; 9i eI vorbeqte
aici despre crtza prezente, care are un impact asupra posibilei rele-
vanle a Cabalei:

ln special cei din ultima generafie, care au fost expulzafi din Paradis in
marea dezolare gi riticesc pe cirdrile viefii, divizali qi rdtdcili, f5'ri

busoli qi fdrl o cale. Frumoasa idili a vizionarilor Iluminismului s-a

risipit ca un fum, realitatea li s-a ardtat cu chipul ei demonic, ameninfhtor.

'allJoJTp apBJE uI rpulAJns Es oluod oJBc JoIr.rolBA B gArperqns FI?nlIJrds 'J
B-f
Vzttc o lgcap ?1nur ruru llntu tsoJ B sns re{u gleuoriuau BzrJr psul BJ]
UI
'pcr8o1o1g 16 gcFolsr lenludccu
-e
-IBru aJuJoqBIa ap 16 lenlr.rrds suos rnun B orelnpc ap purJoJ o aluod
al
'erfnlos o IJeJo I-B op glrcrldun oJBcJacuI o - pcrJo+sr gzuc o e1 sundsp.r
aJ
ep erfeurquroc o rol agrfu.rldse ug rS .rolFrolglacrac BalulrArlce uI tuaAu
'leJlsv :o1 eprfe.rrdsu ru1uad luapgns pnlurds sundsp.r un ?rnlrlsuoc B u
nu oJBc ldeg un 'IoBJsI rnlnle?s BarBoJc gdnp purr.rcs rfulorrap rlSruors
AI
nu.re fqqsg I* tgc 'ureloqcg lglu Pc luusoralur alsg 'Bun oundurr
ap
r-e nrluad nus ur{eagruuras rspE r-e n.rlued 'n{p1rpa.r ea.ruzrloquns ad
Vlezeqp^rluuJellu o puTJoJo'sns ruru alelrc alalueu8er; aJlurp Inun uJ BD
uroloqcs o-lecrlsou8elp E runc 'rn1ng.r uuralqo.rd pug?r^o Bc Fs1rcsap EJo
aruc tolgosolll BaJuproq€ ep pcsuaqasoap es ps lecrecul nB II|IB 16 -oI
'nun 16:rt13u; r116rpquc ap preJlp nu IoIBqBC rrrolplocrec'arapel ap BI

lcund lsacu urq 'opruowrutr,1l mI nznplprC lrrrr.rlod 'le,rerpeur llcplgr -I

rnlrupugl E oruolualus gcgosolrJ el.ro8ap EI Blrluuro+le enou 1de3 ap n
'e1ueur5e.g Fnop elec ulp luopr^a osaloJ urnc 'rnlnursrepnr e 15 rriglrpa.r
B gcrloqturs e.reFelaiug o gcrpu 'pusrloqturs pro BIBqBC urp leiglug €c
lV1
g B^ EJ BapaJc os oc nrcrpur ppdraurrd 'luezerd ulp rieluer.rozap
ul
TroJAa n"rlued n1tlrcgtyplt D pznplpC Fnou o ruolap aleod ue :cnuopurp
:la
1ntporu u! Ia rlrgpord p 16 rolBqEC rrJorpnls lndocs edaclad uralnd luaur
PI
-Eu.g plsece EzBq ed 'InlnJo?n,r u el{glgunqruJ o arJoaug as gs Jurqc 'BI
aluod rS rnplueze.rd p{e; pcug as BS BrnJEc 1ruo1nfu nc +uaunrlsur un
uc 1A rc '1n1nce.r1 a8ele{u; E op clJolsr 1n}roJa e1 e.rudrcrl.red o ec .reop Jo
nu IJep EII+ocos ere qSare.rrra rrcr?snu BerulecreC 'g plolduc uI ?nzp^
ruu runc e6e 'elruds olasul uI alupunJnc aluus re?ugcs ap uurJnl Inl al
-dacuoc F?caUaJ nu pturugJpJs Be?ElrlBeJ ug esuncsu +uns pc eundnsa.rd
os arec rrolul olacu ?cpp qarlul ?I t 'EIBq€C g e gleur8erur u.re rerfu.r ?€r
-aue8 uznpluc errJepou a1Fndu41 u3'rurcglg.r Inloprlue F?BJaprsuoa BJo au
EarlololsF€ BlJosolg nlpent In^g uI B^pugc ec drurl ul 'TazFc pieJ ecu; e
PTE
ap 1npour g u 1eu€uurr a?so - IolBquC u gp.raua8 Bnuouoca uI luel
-.rodun ap tgle Io ap leJaprsuoc - Ftusrloqurs .rep 'r.rolglacJoc Jolrqrue P^
teJ'
laFrlod 'rar{e.reua8 B acrlrJc apnlr.rrds rariunlrs e giuasalurqc lde.rp
ElnzF^ olsa Ea.IrcPl9u 'P^pcnJlsul ap rua.I?xe errsunFErrr o p?€I 'ezT

''eorlc?lgr Boreru u1p 144a1 raun €orelnpc ug alnle eu gs 13 rrqco al
IA
p pazeu5unl au ps llqudec ag gs rnlnusrepnr rolrrolel E olsrloqurs IIrEproqP ela

lnlnsuos luraads ug r* repqep rrunrcdale{ug pungo.rd nrpnls un €c IS
pqrsod elsg 'FlBurpJEIs FuJalxa Ealellleor uI osuncse 'eluelsrxa aIuolBA
tE
e.redocsep gs 13 gpnlr.rlds e.re,re1a o-.r1uprd aclpt.r es Fs nes 'rnlnrusrlrqru
ulued ed ol€A E[ paseeloEolsoJ os Es :ocnJcseJ o pge es ra Bolur€ul JBr nii
'erlsedp.rd e.rds psurdug a 'elelruntuoc rS rzr.rrpur ec 'roJla 16 euerun efurg ea $l
'p.r1suou elfe.rauap 'opqos lrole^ grFJ 16 r,reuloq rS rquls ruegu oN 'Ecsurerla
arrrnl tscl{u colop lqoao E-u 'Berunl pl€o? uI col aJB a.ruc tol.ro1e^ ezuJ

xoIrJoI€A rr.rr6nqg.rd rS g.rglnqlnl IE uoo un '1rue.rre.r B 'rrueJ^ e1p u; rt
rol Boruarl BI lszrsas nE-[ Ia ec uflu 16 glSguqec e.rec od 'rr{p1e1xue puog

r88 STVNI.{ IIIVAUUSSO

slz RAut PRtltoRlw iN cABALA

in frecare generalie. Ea a avut o naturfl mult mai particular concreti sal
gi teribila, gi a avut de-a face cu impactul direct al Holocaustului sa
asupra cercetitorilor care au articulat aceasti situa,tie de criz6. ear
Scholem gi-a pierdut un frate qi pe cel mai bun prieten al siu, Walter 19
Benjamin, in anii Holocaustului. De lovituri qi mai grele a avut insd.
in
parte Isaiah Tishby in experienla sa triitl in ,tara lui Israel, in timp
rel
ce Mendel Piekarz, un cercetitor al hasidismului, qi-a pierdut in qi,
intregime prima familie in Holocaust'
Tishby qi-a dedicat prima carte - o Iezil de masterat scrisi sub ce(
conducerea lui Scholem la inceputul lui 1939 -, Doctrina rd.ului gi
in
cochiliile in Cabala lui Luria, publicati in 1942,,Tatilui gi mamei lor
mele, care sunt intemnilali in impirilia Satanei, aEteptAndu-gi apro'
doua edifie, publicati in 1950, a fost adiu- de
piata omaAlntitudireed',icdaalirei:n,,.ian
amintirea tatilui qi mamei mele, care au im
gati un
f,ost intemnilali in impirilia Satanei, agteptdndu-qi mAntuirea apro-
cel
piatd". originar din Tlansilvania (Romania), Fi fost hasidim satmSrean ca:
in tinerefea sa - membru al unei comunit[li ultraortodoxe care a re:
in{lorit acolo -, Tishby a devenit mai tdrziu un devotat sionist gi a
ml
emigrat (a ficut 'Aliya) in lara lui Israel in anii 1930, dupi o intensb cri
propagandd sionist[ in comunitS.lile evreieqti din acea regiune' care m(
poate a salvat cateva vieli, clci a convins cdteva farnilii si emigteze.
Pirinlii shi insd au rimas in diaspora qi au fost uciqi, chiar spre tri
sfArEitul celui de-al Doilea Rizboi Mondial, intr-un lagir de concentrare.
De asti dati avem o teorie maniheisti care face distinclia intre rasa al
,superioarfl" ce vede ca sarcini a sa eradicarea celei pretins inferioare, vit
dar, spre deosebire de gnosticii de la sfArqitul Antichitnlii, nazigtii Ti
chiar Ei-au pus teoria in
practicfi. studiilor evreiegti nu avuseserd AS
Niciodata mai inainte cercethtorii
da
de-a face cu situalii cdnd mdntuirea gi libertatea sd nu fi fost concepte po
abstracte gi convingeri preluite ale unor oameni din niqte ldri inde- in'
pdrtate din Evul Mediu, ci chestiuni de via!6 qi moarte, practic moartea
celor mai apropiate rude ale lor gi a prietenilor lor. In 1950, fishby lu
a scris o dedicalie pe un exemplar din Doctrina rdului oferit in dar
cA
colegei sale, o alth studentd a lui Scholem, Rivka Schatz-Uffenheimer: de
,Pentru Rivka, in amintirea3l conversafiilor noastre despre impir5lia
tu
Satanei". Mi intreb daci impdrdlia Satanei era doar o chestiune de
teorie qtiinlificd sau un subiect existenfial, in cursul acelor disculii. di:
Expresia foarte poetich ,impdrifia Satanei", atunci cdnd se combini al,
cu dedicali a Doetrinei rdului gi cu imaginea lui despre rolul simbo-
lismului cabalistic asthzi, pe care am citat-o mai sus, lasi impresia vi'
ci abordarea realitilii de c{tre cabaliqti gi propria viziune a lui
Tishtry despre aceasta, gi poate chiar a lui Scholem' se suprapun, chiar w
dacd, poate, nu coincid. O anumiti formh de credinli in guvernarea
in prezent a acestei lumi de citre un Dumnezeu malefic este impir- m

tngitd atdt de gnostici, cdt qi de cercetitorii Cabalei' SE

te

'rozrllv 'f'f seurorl; rnl B Eac arunuB 16 'au46a.rc rer8o1oa1
E plurrpuJ aunrzrl o e.rds urnJp lroJc u-r6 e.rrazauurnp uJ aliaspE as
-rP
Inlueau Ea ETJoa? e.rdsug pJnlr?oc o 'rnlnl.snucoloH Brrrrn uJ 'Fc aJEJnu
BEJ
ap alsa nN 'lsn€coloH ap ra ru1uad p+Bprl€^ BJo 'uuuefuag JalIBd\
16 ureloqcg lncgJ nB unc JBI
-rlce op Rluururop arJolsr u*e 'rauolsr IB r^apucnruu+as.rrpeldrnolpruva8'ruagl.roBlserlBolrlAu
e.rdsap runrzrl InI

uncoS JolaFqIJa+ ea.rrApdap u1 ulnlu aleod ac psuor8rla.r Baunrsuaurrp EIS

lnp.rard e-r6 a"rec arunl o-rlul asaleiug mqarl.re '1rar1dxe poru u! lIsIJnl -o
-JFru else IJnzEJ alsace u! oruc toluolglec.rac Inusr?Etunu.r1 r3gdap
9u
B ap acrJrJeds egrnporu JBI 'srs.ruqluc ap dlt lgrnuu un-"r1ug 'pugc
uI pugc urp 'p.r1ur rBgsug BarulacraC 'acr8oloqrsd rB acFolsr rol aIFnI lIi

-BpunJ erdsep BAac alge rglul ruru 116 es e g.rp; eialu.rnce nc asalefug ap

U lod nu alo 'olulacrac urp pluurSalur elrud tn8rsap 'cug rcrulalod BIi
olsaae r6ag 'rcrurelod.rolsaee Inrpuc ug 'rrsundsgJ unoJl Jucpru pp ?cep
'arago e1 ps alrur.rad aleod 16g EAaurJ e.rec ad .rolunsundsg.r rpuFrdse :JA

alelnurl uW 16 urnaa.rd 'zru:1ar4 lopuolN nPs rnlnluapnls oIB 16 r(qqs11 JE
rnl epcnuoTod urp nlduru asara.r urnc u6u 'rnlnlsnecoloH Ie l"ro1rniar,r dqr
-B.rdns ap 'cr1au.rd 'e1e1,i1u1lsoJ nB a.rec acgriurpf Feleqzap Joluumlu lB Eel
rpurupeuIdnuurolFaclsraunluaelFsoodnuun urind reru nN 'rnln?snuaolog lop{upqFrl -o
aporqns alaun ad prceds lnluacau 'earu el
eara"rpd gdng '(BlIu ep ad) opuos.red aFBoJ uieaqdtur nc ocTJo?sr azua
EJ€
reun ele asuoJalnp epliu.req.rale.r r€ lapud o ep ad) a.ru?ecroc uI 1nlnur
-srupnr € gxopo1.rorluu EaJBpJoqB aJlul r"rrn{uppg ra?sacts IE lullnza.r rli
luulrodrur reru Iac oJuurJn ul.rd arnlrlsuoc 'a1eu1q nc g1dn1 os oJuc
'oJ
FIBJluac e.ralnd uc 'eaqslpqua rFupug8 Bnuouoce u! mlnpJ rriplrp"lquaa BSt
'eJ
e.rdnsu dqqs[ q?resl rn1 uiualsrsul 'riuaqdurr rrJolploarac a.rlurp nun
e.rd
ru1ued Fluaprlro ruru lol lpa^ap B rnlngr rnpusrloqurs ufuupodtul 'azi
'1n1p nes IoJ un-J?uJ ucrldxa o u nrluad arl 'qzuc glseacu r6pdap
u rt-Xued ord 'Fluazard ur"rolsr urp olaluarurueaa r$ nruouop uI Jol AIE

rrJ?lacJaa ap alcadsu aluunuu a"r1ug g"rnlg8al o lueJr u rS 1ca.np poru uI qsr

rro?g?arJec ed lelcagu a-r aJBc 'lerpuoru mlnroqzpJ lndurrl uJ luapac Pt
-e.rd g"rq; gzruo o ?ncsounc e i(qqs11 .ru1qa 'p.rnsgru Flrrunuu o-.r1ug 'rS E
uraloqcs ruor{srap taqng UI1.rBIA1 ea FnSg aurroJ asrolrp u3 o-1u1uezalde.r
n€ runt uSe 'prpuoni IoqzEU BaIIoO IB-op mlac Belurcurp Inruocop uJ ue
r1Sara.r,ra IpIlsFr BoJ€+acJoa uI pxopoporluu aJulueuo o 'oJuuun urrd
-OI
'ro1.r1ud ue.re.rpdu nrlued Inroqzpr uJ lnz-Bc B oJBc
'lsrzBu rnlnuJaJr.rr rr.rolrniet.re.rdns o.rlurp Inun'Buoruaur l-og plelug^ncourq NE
'lonurqg now mlol€,r3 Iarrotuaw pluclpop alsa rDqoZ-Dt1 loutty41 eorn uorercnrl -nP
-oJ
:arircrpep BeJ€olgrrrJn a.ru'6p61
Ie
'uugrnlelocrrlqurnFdrd+rsao.rJgaEleta(,-rorqnalnurnl qIaoqzaDsradunandda.r1oalniuegoa- 1da.rp 1n,re B-I arut
JDqoZ-eq 7au{ry41 es l$

BaJBJcnI 'fqqsg rn1 e pcgrfurq6 aruzrpa.r pluegodurr rurrr aeC 'olBs qn

"rolaiuFregns py6lggs ?soJ ne-u rnp?snecolog apriepqr"rl 'r6n1o1 r$ ul

dr

Psl

Jal
'92

IN

pla

trwNId urv^uss8o

334 RAUL PRIMORDIAL IN CABALA

Afinitili elective au fost create intre experienlele gocante personale
qi sursele gi subiectele particulare
Ei de generalie ale cercetitorilor punAndu-le, dupd pirerea mea' un
pe care au ales
si le studieze -
accent exagerat - sau si le ignore, dintr-o gami enorml de subiecte
importante reflectate in corpusurile cabalistice. Permiteli-mi s5 dau
dou6 exemple din ceea ce aF spune ci mulli cabaligti ar considera a
fi subiecte chiar mai importante decAt teoriile despre rdu.

Exegez[ qi performan,ti uersus sistem qi riul

Analizele de mai sus nu reveleazi o abordare sistematici a rd.ului,

nici vreo incercare de a explica riul istoric sau personal. Mai mult

decdt orice altceva, aspectul exegetic este cel care i-a fascinat pe
cabaliqti ca autori speculativi. Aceasta reiese clar la o investigare a
genurilor literare inseqi adoptate de cabaliqti pentru a-gi exprima
gAndirea, comentariile, dar vectorul exegetic este la fel de evident 9i
in scrierile dispuse intr-o manieri mai sistematicd, unde textele dove-
ditoare, din Biblie pAni la literatura zoharica, abund6' Cabaligtii au
comentat Biblia ebraic6, raliunile poruncilor, legendele talmudice,
cele zece sefirot, Sefer Yetzird', Zoharul, Cartea de rugiciuni 9i chiar
Cd.ld.uza rd.td,cililor a lui Maimonide, toate acestea fiind genuri literare
cultivate de cabaligti. Concentrarea asupra unor subiecte abstracte,

care si fre explorate in detaliu ;i sistematic, este secundari fala de

inclinalia exegetici. Acesta este motivul pentru care eforturile susfi-

nute ale cercetirii de a extrage din tratiri multilaterale, care sunt

practic nigte interpretiri, un mod de gdndire sistematic impun o
preocupare modernd unui mod de gAndire care era mai interesat de
consolidarea unui anumit mod de viali, sau a unor moduri de in!e-
Iegere a Scripturilor, decAt de construirea unor sisteme complete.

Ingeniozitatea exegetici este cea care caracterizeaz[ discursul cabalig-

tilor, inlelegi uneori ca interpreli pneumatici, ca qi mulli alli gdnditori
evrei din Evul Mediu, iar nu atAt posibilitatea de a oferi un mod
original de g6ndire. La urma urmei, unul dintre cei mai importanli
gAnditori din Evul Mediu, Maimonide' a scris o carte care este mai
mult o enigmi decAt o teologie sistematici.

Acest accent pus pe modul exegetic al gandirii cabalistice impiedici
nevoia de a inlelege fragmentarea substanliald a discursului, care

trebuie si urmireascd textul interpretat, in numeroase cazuri un

document eclectic, qi armonizarea necesari pentru a da sens diverselor

puncte de vedere existente in aceste puncte de plecare scripturale,
pentru o refleclie mai aprofundat[. Pe lAngi limitirile intelectuale
ale scriitorului de fa![, care l-au impiedicat si descopere mari sisteme
consistente in imensa literaturd cabalistici, ipoteza mea este ci cen-
trul de gravitalie al analizei trebuie si ia in considerare care anume

uI puglr^Br8 Ec roflsrlBqBc Barrpug8 Bproq€ E op Ecgriuu?S Biurpuol eu
'eslou Fnporu uJ JoI eaJE?sJdJalureJ rS -u
saJIusAOJ nJlued lnosounc elsa BrJnT acrJBr{oz alxe? rsEalecB BI rnl eut
.a?BiunuoJd eFEoJ BeuoruesE alB

op luns acrlaEoxa alelaodsu 'eapop IE EI ap rua^B II a.rec ed purind 'al
uI JEr 'o11og-u1 alalduroc arxnlol ep rcezreJl wec ,.tnt1o7 uap€r e.rdsep
nlreluaruoc 5un1 reur Iac srJcs u purFrd :rrreluaruoc uJ rol Br8raua Joli
ury ?Inru +rlsalur nu rl6qequc rop r1*ece ri .rurqc ,1du; eq .pcsea.rp1oc6
arianpa.r o glurzarde.r ng.r a.rdsep lpug8 B op potu .rn5urs un rerunu un
- eundun al B ap '1dug ep - mqrrlu al B ,e1pe1Eea.rJeBnrJBecsun! sprce,reur.arnp1amprI{nIBcsIrept
EJ
ug rS 1gc 'orarrop.ro3 Inl Inzuc uI +glu
.rer 'e.repel ap lcund :n8urs un relunu nu eldope eleod ,gzeBaxo ep PCI
oruJoJ Joun rrrgzrlrln Eznuc urp ,r16rpqea
aIEcrpBJ rS "rurqc e.ruc ru1ued Inlrloru else Elsacv o.Jeleuerplua*cprr1loeurrea1usrrs1"6 IEU

mru Iec Iiu
lruolap n€ onprsu rol alrJn+ca1 'rzeualSe Bza8axa ap epo?atu alapc
poll
-rye"r leldope nE pugc ;Br 'rnprsu IJolIlIc p"reua8 uI lsoJ nu ul6qequg
'sor8rlar lpuama snpolu ro1 rnlnFrdord e a.reEalaiug punq ruur o ru1ued IJO:

'a1u6e1e +uns eI aJEc olrunrzrrr 16 ecruouea elo+xal eJluJ lJorco8au rA -€l
rc 'ape.r1sq€ rJppJoqe Joun oIB ecrlerrrolsrs uaundxa J€op ?uns nu JoI
aIrJaLraS 'rsorualsrs Joun EeJBroq€Ie ap lgcep JoIIJnIun?rJ ea.nurldapug 'el€
-ei
1'e6lu.rrolr1ceu1oxc4a"looreloluUat1uoodcuarnpallrnftuelsruearucerireqr.drosasqpuel1sxooJl ne rrl6rpquc IoEC op
ololuegrp snds ap
o
ne ec pqu.r5ap IBru 1gc 'rnpp.r € B?Ie nBS €ruo1. o erdsap lup +uaruoru
un EI +cBxo Ie apoJc aurnuB or ?gtB nu alse al€s uI lsq€qEa lu
un 'rJnzuc ollnru IBru alao ug 'eurf oJBc eI InJcnl elrralJcs allu nC -lis
,o1ur,rnc
op
'ecgraeds Jol JolrJBlBJl ruJoJuoc 'alc

p'alIeJpoJBIpalaellolslordceacu aJ?uJ Jolne riernlace oIB IJFteJl alasrolrp es.redsrp EJB.
rcru ap 16 'plucgrun ounrzrl o ElceUoJ .ru urnc 16
JBII
ec '1o1rduc .rnEurs un-J+ul alruneJ nBJ BI eJBolrJaJeJ lsrluqEc rsernlacu 'ocJ

16 urnun aIE a.rapel ep elalcund aluol ruglncsry ps [lnuI g J€ oJBc NE
-oA
mluad Inlrloru glBI '€IJn.I rS o.re,rop.ro3 par.rlodoep o-tncpJ ne runo
e6u 'g1up o Jeop nu lsrluqec rielace ep lelardra?ural elsa rolrpolop t6t
ga1 r6ulace lrnzuc atp u! 16 rcgc 'Flelol aridacxa o r6n1o1 olso nu Ia
'r16quqec ep Frndnr5 allraJlp nc olTrrulg+uI 16 Inl alFrgur"r8a.red purg alep €url
BO-
'gpnldecuoJ a?Blrlrqxag op ruaJlxo zeJ urt leJaprsuoc g eleod rseq ed
'ssesroArp TJnpour ug aurelqord r6eelecu BI
uIJrnppu{€gJqeil1e.1Uadran"rl uJ ll.raJer E-s tln
'e1us .rop.raprcs pr-tun1 e-ep 'area 'urcy Inzec +rrzu^
ure 16 'rrnpour alFur reru uJ ge1 rielaae ela.rdralur nualnd rl6rpquc 'Inlr

rrun pc puruuosuJ BlsB JeI 'aun1 e.rdsap glalduroc ri ppun;o.rd aunrzrl E€,
o nc Iruolrlrc Buolsaldun e ap €eecu ad lgcep ,1e1a.rd.ra1ur mlnlxal nEp
B ?lcoJoc glucepnf o Bp e ap uolelrlqrsod ed ?lnru reru nu1'uoc oJEc olJ
'poluluauroc ap atulrluc uJ JoI €alelrzorua8ur else leurqsae.rdns op un
IpUp lduy un 'lpeluauoc Joun eaJauas nrluad.ropl6rpquc B g+uoprlo arE
ericeppe"rd ap luoa puguli 'Iurapou rrolglocrer roun IB lun?cala?ur
InsoJalul alsa aJBc nu J€r 'se1e e-1 lulorparu InJolnp eruc ad JBJalrl mI alEI
-nueE €rn?€u ur.rd uoaun pleurr"rdxa 'rlulerparu JoIrJolnB eriuelur alsa

988 srvNl.f Ilivlussso

336 RAUL PRIMORDIAL iN CABALA

jurul unor sisteme atrage cercetitorii in exercilii de armonizare sau,
in caz de incompatibilitate, in presupunerea ascunderii de cdtre caba-
liqti a propriilor puncte de vedere etc., toate acestea pentru a menline

ipoteza existenfei, de exemplu, a unei singure teorii luriene - care

este cathartici -, aga cum am vizut in cazul descrierii de cltre Tishby
a gAndirii lui Luria.

Fluiditatea conceptuald in Cabala

Unul dintre cele mai inJluente procedee caracteristice pentru o doctrini
atAt de tradilionali ca literatura cabalistici rezidi in reunirea dife-

ritelor tendinle care existau anterior separat, in fragmente relativ

distincte. Eclectismul face parte din complexitatea tuturor fenomenelor
tradilionale tdrzii, care refuzi sd opereze intr-o manieri hegeliani,
invaliddnd straturile anterioare ca lipsite de autoritate sau irelevante,

iar cele mai multe forme ale Cabalei nu fac exceplie de la aceasti

pasiune pentru acumulare. O atare observalie poate explica ceea ce,

in cercetarea Cabalei qi a hasidismului, a fost adeseori numit ,para-

doxal": cdnd viziuni anterioare divergente, considerati fiecare in parte

fiabili, sunt reunite.
Cu condilia de a fi o exegezi, aceasta este tocmai esenla creativitilii

cabalistice: chestiunea continuitifii in Cabala, cu surse anterioare qi

in sAnul literaturii cabalistice, trebuie priviti nu ca o chestiune de

perpetuare a unui sistem cu rnodifrciri, ci ca o preocupare continud

cu ansarnbluri de scrieri gi perforrnanfe, c[rora cabaligtii, ca gi frlosofri,
le atageazl semnifrcalii ce se pot schirnba de-a lungul viefii aceluiagi
autor, sau de la o carte la alta, sau eare pot chiar sd-i suscite aceluiagi

autor puncte de vedere diferite Ei simultane pe una qi aceeaqi temi.
Din acest punct de vedere, cabaligtii sunt ceva mai aproape de abor-
darea asociativi midraEici, mai pulin constelati de sisteme metafizice,
decdt de abordarea sistematici teologicd greceasci. Rdul este deci

important pentru cabaligti nu pentru ci ar permite o percepere a

naturii ascunse a realitdlii, sau chiar a structurii gi activitdlii divini-
tdlii, sau fiindci ar fi conceptul-cheie al unui sistem foarte elaborat,
ci mai ales pentru ch el permite o infelegere mai ampl[ a practicilor

rituale, indeosebi a efrcacitdlii lor, iar prezenla sa sporegte rolul
cabalistului in lume.

ins6, oricdt de importantl era exegeza ca activitate literar5, inte-
lectualh gi uneori pneumaticd, ea a fost pusi in repetate rAnduri in
serviciul performanlei rituale, adici al extragerii detaliilor legate de

indeplinirea poruncilor37, neri.mAnAnd doar o chestiune de curiozitate.

Ritualizarea continud a viefii religioase a atins apogeul in Safedul
secolului al XVI-lea, in cadrul infloririi gAndirii cabalistice gi a ritua-
lurilor de acolo, iar aceasti tradilie a furnizat in numeroase cazuri

B-oJcaa?rruidrrslolasEporJsarEJBBuIIEnIrconJpBuo6ouecu'EraArJIaI?qpcIq,.ronu^1lrJnsoegJl.sr8rIoB,Jgd8a..rIruJa1ppcraeglrIuaJnpgdJpeapcpsunepuddrJ,1uoarJppqpplr1auuq1neu.rEd IJ

1od apJururT egruzaa8lsersxeaolgcpu,grazurTr:rnlnETrSrrJonIIqBIrgI €I op pururod alnuliqo g -E
apulFr"ro .pur8r.ro nes luapuedapu.r IN

ruo?srs un rJeJo as € op uiuT.rac lBlsrxa U JB pc rucrpur unrJru p?slxa nu '41
'ere1a.rd"re1ur ap alrude dq rnun IIJIJoJo p ap
oJeJaprsuoc uI urpnl FoEC ''sraI€qBC aIB 1ec rB rarfua.rco.rd 1n,u1u.redurr uJ
(octlerualsrs,, 16 azrrlulncads
ecgriurrl3 alrrgproqu pcllduri ol orec ed alac ap olrraJrp eriulr,re.r8 -el
ap eJluoc BzBaeJc '.rrrleuuoJted 1ndroc,, 1da.rp rueFrcsop l-ps sndo.rd
Er''oguoczuarrrcrulee-sJro€uecc.rproear;irtduauade'sFJuepeeedpcluxo1rE6.grruteig1ecarruilrt'ru-uenp*lrrJsurpupleooutruucurnpuuaInun-ldscJIlIu,pEgJ1qcarEl.lsarcdr8lreueapqx1euelerc,ec,analufdrnuFrgrsIncuoureJlddrEouu.prrurdrlo[n-s1aougJoB1acycc InI
cugIonseoer lamplnar1uea8+es1rsarIuneulgsrouurnp Jololuerurualo E p8.re1 ruru uiua,raas
erf.rasur ,pfurcasuoc u1 .piuuu.roy.rad JO
'?e
ep p1eEa1 Bounrsua? IaJlsB Eqracuxe 16 ppqrsod uaruriurp ueigEoqurg -I
--oJIrluprlsa'aJleruzeruuor;aInuIrsaleer?rrlJroaJJlpugu,aI ,uIn1Fcar1-oc puorirpe
rolceJ rnun Barocnp ei
DualaoJp ep FurJoJ Bllunuu o
pa
ed gzeezeq os oJEc 'urrlletu.roJred elelrzor5rloJ o nr?ua4 .psrz-nr.rdo.rd
e1de3 g"rpg e"ralSeounc ap 1uEe1 elso nu lcaJe unnru .rep ,a.ruuoricung toc
op 1npour ecrldxa aluod eFroa; 'ar5rn4 ep puroJ o Bc rcap ,rn1np.l
16 niplrurnrp E a.r€olBcgTun Ec gluul8eurr ,giuu ep -J
E aJEolEzrIBJ?nou 'Pr

potu lrrunuu un rurldepul E ep Eaece lgc ,rn1ng.r BJnlBu 16 ueur8Fro IAe
'nldruexa ap 'acrldxa ps oJBc ?uaJeoe rlJosoal ruelsrs un eldope e ep
urolou urind ruur ern?qsuoc 1g ariulrrre.r8 op lruluor ,giurcasuoa u1 jISlgE

'rnInFJ oIB a?Bzrleuos.rad ap.rn8g nc oaBJ €-ap urfnd ruur nu'arre Pn
'elrnusrqo rriplrpar erirrede ug ne giuanlluT plgclJo 'a.ruc rruo8oursoc rs op
guoEoq ap riesa"relur luns rcru urp8rlsalur rI a.ruc ed rrlSrpquc ,ra1r1a u
a1'g6.lruepzpurdlgeorudoosrpe.rtJauodIaorlJearruErrrlorpzJuturrgcaar.zcradalnrpudregoiuuerlIrs,a..FulInJnggarJr,lu.grrosiurpuerra.lrSlanagdrrcaInluucgrBeolEc F,uolurpsrralespprllnseutqoeacpc IS
rendlnallu6nazlrprduIaJ.roruJr€ldca'pEuiJuy'ltoaJplscvre.rdi6g"lrrlrorrdlecupoarpu un 16 g1e.rapts.to"
apriuar.radxa Fndr"l1e"nc $1
prrl.rlodoap a1r.nr.rd g 1od uiueuuograd 16 eza?exe,epqe3 ug ,Fc rnpldu;
u.rdnse pqrzneld nlqnp unaJl Elsrxo aluod nu ,€aru Ba.rargd pdnq a

rnr n.,,als rs E er a rr c s ap e +e rr' rap,",.,'3'r. HT' jll"fJXt:?" j", rTiil:: -BJ
-+1.asroaedJlrcEuaodncsJaolu.1rerIldgelolecrpeecrIqEan?dsIAprEnlF?^rrsooascupeooaBluogerfuJurr8zpupn,ulJgol:cJndTnJurrn,anl8ldIaBularaI{BxuneJIIFeJSprnE,ulncralu,praasrnrursuuu?gs
luesalalur alsfl 'nrzJu+ IBur urind asuFrde.rlug lsoJ nB alec ,alua.raoe 'ac
arua+srs JrnolunnlsrBluqeecarlerrruiaay?rsBrsprlrrJ?FcuInrcurrFuBauInnIrosJuosunrpyop.rtseualucuyo.rairIpBun"lIrJl Pl
na.rla Br
'al
rolalru rr.rrurldapul alrrlulep n.rluad aar8.rnel-oagosool ap.rgcgrlsnf
'E

JO

^-alJ

BU

,(q,
OJ
au
.E

tn

swNI.{ njVAUSSSO

ggg RAul PRttttonoret, iN cABALA

,,seminlie sfdnti" sau ,,neam ales" sau ,,popor ales", sau la importanla

fiului in religia evreiasc5. Ea include anumite expresii rabinice ale

procesului de purificare nafional5, ddnd naqtere unor fri intdi nasculi

negativi, care au absorbit gi astfel au purificat progenitura urmdtoare.

Procesul constituirii structurii divine pure qi sfrnte, a domeniului

sefi.rotic, este simbolizat deci prin procesul de purificare a strdmogilor

gi, in principiu, a neamului evreiesc. vectorul vertical al teosofiei

divine este inleles ca tradus de vectorul orizontal al istoriei in timp
qi loc. Altfel spus: cabaligtii ale ciror viziuni au fost analizate mai
sus, care aparlin unei anumite orientiri specifice in gandirea caba-

listicd, au construit ceea ce se poate numi o ,,etno-teosofie', adicd o
teosofie care valideazi natura qi istoria specifice unei anumite etniiaO.
structura teosoficS este, la urma urmei, constituiti de o configurafie
masculini, ce variaz6, in detaliile ei de la o qcoali cabalistic[ la alta,
dar cununati catolic cu ultima sefira, Malkhut sau Adunarea lui
Israel, iar punctul principal in relalia lor, potrivit cabaliqtilor teosofici,
este uniunea lor sexual6, urmati de generarea unor suflete. cabala
a intensificat subiecte care erau considerate valori in viziunea rabinici

asupra lumii, iar conservarea materialului seminal era considerati
una dintre ele gi vi.rsarea sa in van un picat major qi una dintre

sursele puterilor riului, de fapt un pandant cabalistic la pdcatul

originar, care era mai pulin important in iudaismul rabinic decdt in

creqtinism.

Desigur, disculia despre teoria r[ului nu este singurul caz in care

o asemenea tendin!6 nalionali este evidenti: putem discerne o astfel

de tendinld gi in disculiile despre neamurile pagane in ansamblul
lor, concepute ca o concubind a divinit[lii, in comparalie cu neamul

lui Israel, conceput ca solia sa legitimial. 9i intr-urr caz, gi in celdlalt,
se pare ci puternica tendinli de a gandi in mod dihotomic a creat struc-

turi de gdndire ce reflectd autopercepfia biblic[ a unui popor ales
fali de toate celelalte fiinle umane. DeEi in necunogtinli totali a vii-
toarelor abordflri structuraliste ale unor F. de saussure, R.O. Jakobson

sau c. L6vi-strauss, numeroqi cabaligti, urmdnd anumite antecedente
au fost discutate de Mary Douglas -,
evreiegti - dintre care unele in cadrul fiuririi propriei lor identitali
multiple polaritili
au adoptat
sau al inlelegerii semnificaliei propriei lor performanle.
Ipotezele gtiinlifrce ale unei corelalii intre un eveniment istoric
specific, expulzarea evreilor din spania, gi emergenla unor noi teorii
despre natura gi sursa r[ului in insuqi domeniul divin nu au luat in
considerare intregul material cabalistic pertinent existent in Cabala
spanioli a secolului al XIII-lea Ei de mai tarziu, dar cu mult inainte
de sfdrgitul secolului al XV-lea, nici tendinlele etnocentrice ale anu-
mitor gcoli de Cabalaaz. Se poate pune intrebarea: este oare gandirea
cabalisticd cea care cteeaz| o anumiti atitudine a evreilor fald de ei
inqigi Ei fali de ceilalfi, sau percepliile anterioare ale evreilor in

?BJeueF B eJBc 'uytlp slBndurr1unelusomccl€nlB,rtl.J1eslo€uIuInezegc1r6uaI.r8.rueu.rluiusnellrds o-r].urp
rnInFJ uiueS.raure ed
lipfpu
-nqurl u ru1uad 'Fiuy'r-uFrdo.rd upJsuAorr+5arBlap.roau.rruucoJrr"oe.rdnco Blun;;uoo es B
ap mlnlsrlequc Inurlsap eleod 16
gqul8ap ruru p

'g1e1due1uoc nus pseeleiug rnqa.rl rB arec puT^Ip aunrioeJ.red op eunrl

rI--'uansI^pna1ITq1pecu'-.nuro1dJernlErr.rsrnloeBalnzprrpnelelruvlpeep'l8icfura'peaflerdlsosuuruuxrprueruiru"odaelqp.Ir[JnnaeEr51nJJre1es3uJaeJn1.Frcndrruenurpsio-erpeJac,B1orlalIuerrunpn8rauT.urxoderernf,.rurrSlparFEie1ndeIrdB8ol e.qrr1redBu1rBC,rrruaSaDlpFrurnunulArJslarloepIpaeqqoJ1aeBrrguccu
mlnpour rerluoC 'elrprulsur eFBoJ luns alus rl.rgldecce u pcrlcrpode
BJarueru rS ppace.rd a.ruc uleoc e.rdsep InusrJoJB ap leanf 1nlog .pcrleur
-olsrs agosoal plsu^ o-rlurp epud 1ncg3 rJ rB ola prup lgcop lpru reru i
?Eln'Iuar11eqJIlgpupgSloalprdreJcnppouururdolsEeIceepBroBJrequcrrupousgrpderc3ue; a,ereclIdIqeIcqceale1peu.rons5rrdsau
allurp Brollnru e,,ppuryo.rd reur" o.ro8alaiug o ec luluaza.rd ne tl6rpqua :
oc Eaec B €FoJO 'BIBqBC ep aluepodur aurJoJ Balglu ug rrfu"req.rarre.r I
p.ro1 ;r5.ru1
16 Flgldeca"r 16 rc to1 eraariluea8reaxoacuErJnI?nBlrulo,zr€ucroeauurnouu1olsa i
op alueu8e"g rolglu e
nu sns reru t

'nuursrurqBe.rc u1 gSorr ug apfdecuoc e1 arijea"r
Bc rJoeun olezrlrln lsoJ nB o.ruc 'rqcoa ruur uirpe.rl Joun JoIrJRJoq
-pElolceIndlu€rl1r nmzaurnIVIncle'ellpnqzue3l
lullo^zap B-s arur uI elernllnc rolalxoluoc
luns nu aluorJolue alalolrduc uJ elelncsrp

ng.r a.rdsep eprfdacuoc :oropoA ep lcund ITB un-rlulp rB luelrodurr alsa

AqcBoJ poru lsecB JBO 'anurluoc apungord rJnpru+s Joun E nus acrlurrrel

-srs e.upug8 ap rJnpour .roun efuaEJeua pzeolrlrcuJ nu II|TpEJI ralsece
E (pAr?rBaJ" 16 ,eaur
Blnlulq 'rreuerpaJes roI€qEC ap alcadse olaun uI
ea"re.rpd gdnp '16 rzuue>1Sy uop$ ueqJoso .U rnl ellraFcs ug ,rapqu3

eg.rnlndeauJ BI Inzuc e?sa B?socv 'rcgosolg ruaruJal crpurods Ezaoztl\ln
r6gsu; Ba pcup .rerqc 'ocueloso a1es Jolo?carqns alIJaJo a1Frp1e.rd"ra1ur

e1 prceds ug 'rnlnursrepnr a?1cerlsarclugqoesoclgBrFnrlae8.aralalriul 3,ae1lrrurdunpu+uIEea1peraicdee.r
o 16 p.rnspur aJeru uJ a?so

'nlduraxe ep 'rnlnursrurrung epuoFrad uI BruEurJaC uJ uc

'e11.rag1p eseor8rlar-orcos a{uelsruncrn uJ rpc elIB aprqrsep uelnd JB Jol

qea.ruldope .rur 'alefil8eu lsoJ nu 'r16are.uo olTJnleJa?rl uJ ale 16 aluelsrxe

'alrpug8 ep undrl alle aJ durq 'er,Iilepolec Ear€zruourop pnlcur aJBc
'e.upup8 ap ecuuo+or{rp alFrndq eJlurp eleun ,eleropuJ FrpJ ,lufe.rnau;
nu p5.ru1 e.rucs ed lrpugdsp.r sorErle.r Inusr?ruasr1ue rA ag.lnruor8od
ra'aelupppricn'oac,lereoso""rrrd.ardeel1euau'Sarqcn6rz.aurocrelsa.rrllaae?uaunueuruJerrsuuoleilnolggdu'I1iapaclpll,urprailcupuiruaraepnucgIou1Jr6?s1pBnJ-JarporduuBunrnuaE?oB-osJJu?E€ucII

a1e1a"rd.re1ul lsoJ nB aruc ocuosoal aruq 16 r16ere.r,re olasrns uJ alua+
-srxo a"rrpug8 ep acrlsrluqece.rd olrJnpou a"r1ug exelduroa runricu.ralur

a16ru e"rdsap lqro^ uralnd '1de3 aq aoc$osoq "ropriulncads runlaru?s
FurJoJ plseace nep aJBc aler luns eleuorfeu apiplrluepr nc pode.r

gTVNr.{ UJVAUSSAO

-fl} ---"_

340 RAUL PRIMORDIAL TN CABALA

cochilii in locul rrnei descendenle antropice - a9a cum se poate ul
fa
intAmpla gi in planul uman -, ar trebui luat in considerare mult mai p(
mult in inlelegerea gtiinlifica a marilor forme de cabala, indeosebi dr

in cea zohar{ci qi cea safediani. Nu natura rea in sine a spermei este r(
subliniat[ in acele tradilii, ci motivul transformdrii ei in puteri demo-
fo
nice, care depinde de circumstanfe, qi anume de acea plasare gregit6. a(
Diferitele forme de discurs cabalistic prezintd ceea ce am numit
tr
o,fluiditate conceptuali", adici propensiunea numeroqilor cabaligti
inspre adoptarea mai multor puncte de vedere in privinla aceluiagi s(
subiecta8, in cazul nostru in privinla riuiui primordial, fie sincronic, g(
fie diacronic. Aceasti cerin!5 de inlelegere polivalenti diferi de cea
c(
mai evidentd, anume ci in Cabala, in ansamblu, existi rispunsuri fa
diferite la aceleaqi chestiuni - ceea ce nu constituie un subiect de pr
disputl in rdndul cercetatorilor -, sau de teza lui Daniel Abrams c(
tc
referitoare la fluiditatea textuali a literaturii cabalisticeae. Cerinja u:
s(
de fald poate insemna doui lucruri diferite: ci un cabalist s-a riz' e)
gAndit, iar in scrierile sale se gdsesc, diacronic, opinii diferite, aqa e)
tz
cum este cazul intre primele gi ultimele scrieri ale lui R. Yosef Gikatilla la
si
gi ale lui R. Mosh6 din Le6n. Dar in plus de asta, este posibil si d,
a:
presupunem qi abordarea mai midraEici, potrivit cdreia acelaqi caba- d

list a adoptat simultan puncte de vedere diferite, chiar conflictuale. B
Iar acest caz este evident in literatura zoharici gi in scrierile unor
R. Ilhak din Acra, R. David ben Yehuda he-Hasid, R. David ibn Avi n

Zimra, Cordovero gi Luria, ca sh ddm doar cdteva exemple. Acegti ol
cabaligti n-au constituit nici pe departe exceplii in literatura mistich
evreiascfl, aqa cum am incercat s-o analizez 9i in alte cazuri, ca la II
R. Eleazar din Srorms50 sau la R. Israel Ba'al $em Tov, adici Beqt,
sr
s' i Abraham Abulafia5l. conflrrenla dintre diferite forme de ima' el

in cazul nostru specific, It
gistici, precum cea vegetald legati de coji/cochilii, care sunt descrise
ca inglobAnd scdnteile - in cadrul polaritilii lumini/intuneric - qi si
slmdnfa/sperma, in cadrul imagisticii organice, nu este decAt un
exemplu al naturii eclectice a conceptualiz[rii cabalistice. Aceasta Ir
d
fluiditate este legatd gi de ceea ce am numit tipul simbolic de expresie,
Cl
existent in multe dintre scrierile cabalistice. Deqi presupun ci existi
forme diferite de simbolism care opereazi in Iiteratura cabalisticd, le

fluiditatea in utilizarea unor termeni biblici qi talmudici este evidenti c1
qi ea se schimbi de la un cabalist la altul. De altfel, o teosofie dina-
ci
mici, aqa cum sunt cele mai multe dintre teosofiile cabalistice, afecteaz|
d
sensul simbolurilor sale5z. Din anumite puncte de vedere, problemele p
cu care se confrunta cercetdtorii cabalei sunt similare celor intdmpi-
el
nate de un cercetitor al lui Biihme, atunci cAnd incearci sd-i descifreze

gdndireass.

N-aE vrea totuqi si fru gregit infeles: aceste forrne de fluiditate
diferi de opiniile lui Jacques Derrida cu privire la fluiditatea sensului

'uolBqse

uI Jurr{c 'acgalutu ropecop e ariuudsrp o uraundnse.rd gs gqrzneld
urind alsa - 1r6.rg3s u1 prceds ug '6 plopdec ug aluzrleue - ecrpucap

rJnlcru:ls alrurnuu ug '1dey o(I 'Flcurlsrp at{e8rlselur o psul a.rac oJEc

e'oiuers'rnu1gnpu+.rrrloeisueaJEo.lruaruraounar1+esaeqllrceJorpelsaegrf'suncsrldrxuauraoplu'cl€nors1rp,nulsonJusnBa1ruu3na1c
luns apapr IIrEls € a.ra8urle ap a+IraJIp rrinlos rarl olser€ grBC .(aroc

-npo"r1u1" ur 'sns rerlr o-luluazeld tuu arec ed 'gcrurqu.r ee.npugS ardsap

dq,{sg rn1 e elcuduroc Bounrzrl BI nes Ecr1.reqluc eriucrldxe uI auaunl
alarualsls ruornpal ps resacou lJ JE nu
Bun EI eual,rnl apridecuoc tua8ug.rlsa.r urnc IaJ e1 'a1e a.r?urp g.rn8urs

gs lr?nur g .re ,piurcasuoc uI

'parpadolcrcuo Es Barerenl W alrpugdsq.r rrincsrp alallraJlp ug 'uoleqsi
uI rrln{coc ardsep alue8.rerrrp n{decuoc Eouoruase ap euJaJsrp 1od es
zlr \oroH qErssl 'U 1nI e qo7a!-ntl aUBc Eluengq uI gc unds Fs II+nuJ
'auarJnl raIEqBC eIB rJp?uaza.rd acrluurelsrs reru elac a.r?urp Bun gJoJo

Ia qqapW-DU qaxug, p"srpJBa'e11.rouua uI pr rnplduy upgod u; to1 B or€zru

-oruJB ap aJBcJacuI o ug luuoriueur ruu runc e6u 'qr1u"req:1eg
IIBIJBN 'U Inl E a1rec rfuaecu ug rrinasrp asrelrp ug .rede alTraJlp
oJapal ap apund reJ? alsace oluo? Fc zaurlqns ps uli 'esJo?Ezruorure

Iapou un 1da.rp lurgrluc g ealnd .re rA 'aleuo8u ruur luns e.rec ,pnop
eleruFd ap FraJIp aJ Iopou un elsa B+secv 'uEA uI elusr?A piugrugs
op alrn?Fcrd nc sns rerrr ?nzpl rue urnc u6e 'a.reouadns eles.rns u1

IrpilguI roun Inrolnle nc 'rn1 Ea"r€nuale ur.rd rnlngr rrJpruroJsu?Jl Be]pl
-rlqrsod n"rlued E?IIIru.re to1 1npugr BI 'IIilB ac duq ug 'nna.reurur.ralxa
ap IeJ+s€ o r6n1o1 aundnse.rd JB InIIB
ujf 'reJolrrlrqcoc €aruurruJelxo

gundnsa.rd gs BlsBocB sc FJEJ aleJaqrla arnqoJl alea 'auurp alelugcs
ep alu.rudes atnqerl rrpqcoc alsoce ec eunds BA uBrrnl lsrlequc un
'e.re.ra1r1qo rol BIBIo? pEugl ad 'ealsece aleol nC 'Fa8nr1sry Jol rolelol
B Bac oa;e;aprsuoc uJ plunl arnqerl rnpdurrl p1r6rg3s BI JolrqrqcoJ

Fuqsap erdsap aridaauoc ern8urs o r€runu gc 'eun1 e"rdsep gped
-rrroc Es Eeunrzrl nc ale?rurJoJ:rroc ug 'Baundnsa"rd {qqstl 'rn1np.r gie;
acEJ e ap mpporu elu rrpproqe allroJlp Flsrxo puga te"ralq snd.roc
rBelece uJ F?uapr,rs elsa gpnldecuoe Bolu?rprng 'e1red ptp op od
'IIqEls ruur pier,r op ngs Inpou nc 16 eprl.raul a1es apra8
-alafug nc tupcrlred pnrpur Bc lruo?rlrr urind pur purrrFd 'rriglarcos
nura a.ruc 'a1euo$tpu.rf
p dn.r8 ?1runue un-Jlul asaleiug rB aleurnsuoc

ala?x4 ug paqulado urind r€ur also BpTrroO rnl e ?cuotVtttp ealr-
oJ€c nJ+uad alarrrloru allurp Inun o?sa Blsacv 'alenllJ .ro1e{ueur.roy
-rad aprplap op erJ 'e1e1ard.ra1ur eJruouuc alalxol ep eS leuo$cFr1sa.r
nes l€cgrlec '1e.ndsur eJa rol Insuas .rer 's;ncsrp op arrrJoJ elIB ap
a1e8a1 nBJe sns ruru op ocr?srluquc agrincsrp 'nEJa urnc a,rr1eur.ro3.red

15 acrla8axa 'Boru uarergd udnq 'sns IEru a?auoriuaur elec op piBJ
al€lrpmg ep snld uI gurJoJ o €c F+sJaprsuoo rJ aluod a.rec '1xa1 rnun

I?8 swNrd rriv^ussso

RAUL PRIMoRDIAL iN cABALA

Eclectism qi fluiditate conceptuali

Dacd am dreptate in privinla importanlei acestei propensiuni spre
fluiditate, inseamni ci abordirile dominante in cercetarea Cabalei,

cele ale lui Gershom Scholem qi ale discipolilor sdi, au s[rdcit spectrul

gAndirii cabalistice printr-o mullime de simplificiri gi reduclii, in

efortul pe care l-au ficut pentru a descoperi structura teosofic5. a
Cabalei, admilAnd un tip mai degrabd omogen de gAndire pentru
fiecare cabalist sau qcoali. Aceasta s-a intdmplat gi in cazul prioritilii

acordate teoriei catharsisului divin in legituri cu rd.ul asupra teoriei

perfecliunii care antrena gi componenta riului. in locul fabricirii

unor teologii sistematice gi al speculaliei pe tema implicaliilor lor

filosofice ;i psihologice, intr-o manierd care amintegte de abordarea
lui Johannes Reuchlin - ceea ce eu numesc ,,conceptualiziri intelec-

tuale"57 -, propun o abordare mai minulioasi qi mai serioasi a deta-
liilor textelor cabalistice in formul5rile lor originale gi un efort de a

descoperi care erau preocupirile lor spirituale, cu un eventual accent

pe acest plural. Abia apoi o sarcini mai serioasi qi mai difrcili de

sistematizare qi interogare a rezultatelor acestor disculii complexe

poate deveni probabil fertili, iar ea va utiliza categorii, cum ar fr o

serie de modele, ordini sau sistemes8.

Nu in ultimul r6.nd, una dintre principalele afrrmalii frcute de-a
lungul acestei cirli este pertinenla temelor zurvaniene pentru infe-

legerea anumitor aspecte ale rdului primordial, deqi nu a tuturor

aspectelor. Afirmalia trebuie inleleasi in cadruI uneia mai largi, care

presupune existenla unui curent mult mai variat de transmitere a

materialului speculativ din Orientul Mijlociu spre Europa medievali,

inclusiv pentru evrei. Diversitatea biblicd a atitudinilor fa!5 de nume-
roase subiecte, la fel ca aceea chiar mai mare existenti ln sursele
rabinice, n-a intdlnit doar scrierile lui Platon, Aristotel sau Plotin,

icni Esi uorcsoemlebhinearlmieedtiecete,mfoermexeisletendtee in sufism, in doxografiile grecegti,
neopitagorism, creqtinism, poate

chiar orfism qi hinduism, dar cu siguranli cele doud corpusuri de

literaturi foarte diversificate qi influente care tratau despre magie gi

astrologiese. Chiar neoplatonismul cbnstituie o formi de conglomerat

care conline in unele cazuri anumite aspecte pitagoreice qi magice.
Unele dintre intdlnirile cu aceste materiale mai pulin ,clasice" au
fost la fel de decisive ca qi cele cu tratirile mai articulate, aqa cum

este cazul, dupi pirerea mea, cu impactul astrologiei6o. Iate de ce

reverberaliile temelor zurvaniene trebuie considerate ca un exemplu

in plus care complici imaginea polarizat5 ce pune in balan!6 filosofia

greacd clasicd cu Biblia, cei doi poli compacli ai intAlnirilor specu-

lative din Evul Mediu6r. Fird indoiali, peisajul speculativ mult mai

'grrrrn urp ales alrhpJ oluol u! tegeqcg rn1 erfcappa.rd prcads u! also ElsEacV '6I IE
'Zg-09 'dd 'sampadsta4 maN :qDpqqoy 'nldurexe ap rlzo1 '8I -n
'gZ 'u '..aracnpor1u1" 'otdns rze6'71 EI
'"i,7ot{ag eq1 o1 ur8t.rg uelrls€oJoz y" 'esumo.rlg '91
'gg'd'rustctlst7y rlstmap Jo {to1stg y 'raIIonW 'gI nl
'(pcr€rqa) 60I-80I 'dd
'Z 'lo^'(976I 'BrpuoT) opnzaw '..pr?4a ;a./ag erdsag"'ra11en141 lsurg louqcrw 'tI ec
UI
'gV-L? 'dd '1 '1ot' ',tot1o7 NI
aq? lo luopsll1 aqg 'fqqsr; rS i9 'd 'qoToqqoy atp to su131;g 'ualoqcs IzoA 'gI
'ol1ezzr.l ed 'gpgze7a-7lr9c713'drd* g.rouSr 'lnlnusru€rsrad 1E
p lcudurr plqrsod gzeauorfuaru apun e1 .rep II r3
'1 'u 'ng1-tg1'dd ep
e1
'1cue.rg rnl I€ arapal ap lnlcund o8urdsor Ia apun 'Z'u'gLZ,'d'sa?uo1Vlty lza1'ZI
'I]
'(FcrBrqa) g0I
-l0I 'dd '(gggl 'ouro^rrI) apqqox o7 tns san?o1o?O xnDannoN:paqsa.I xuo,DJ\za 'Il tu
'(6f8I'ErzdrarI) rDqoz sap arqdosoTrtldsuot?tTag ate'OI
eli
'B9I-Z9I ,rllcadser 'tg-ge 'dd '6
'16-18 'dd '(AI0Z 'tnoqu.rry 'syodse.rg; -e1

pr?qn p a$llontlrtds 't1n7 aqdosoytrld '2lcuord aqd1opy '('spa) xnapuorC 'Fl
€
auorgr 'pllqcsqlou arrerd-uuaf ul '.,alBqqBx BI op anbrluc-ocrrolsrq apnlg,l R
1ue.rg aqdlopy.p uorlnqrrluoc e1" 'uolueg pe4 tS lggZ-ggZ'dd,'a1oqo3 o7 ap AJ
suo4dac2g '('spa) Iauuasx-IasrC uI ',,a1cg1s XX nB acu€rd ua al8qpC e1 op se1dr1
-Inru sauroJ sa1" '4sdo141 sap€qC IzoA '{cuerd aqdlopy a.rdsaq '069-egg 'dd '8 JO,

'?t-6I 'dd '(gI0Z) 6 'Io^ -ai
'ocrcpn7 s.ry'*cresoq1 sor1a11 flrnbrluv aleT B puu IoUrBuV la8uy eqtr :pu€H sIH E-i
uI qro SurpIoH" uI luacal reru na sucs ru€ oc €aac rS 'nlduraxa ap 'IzaA ',
uE 'gLI-gLI 'gI-gI 'dd 'tyoq u1 qDIoqqDX 6lopl rza^ 'runrlsaqc elsacu o'

e.rdsaq 'alosu! auaulseoroz alrraucs nu tnSlsep - rrr?s€oroz rS epqe3 a.r1ug ax
arfu.reduroc o praJo os ru '€lopuerrl4i €llop ocld IuuB^orC mI alazel ug 'e1uqe3 ap
nc urlSe.rc .rolrpug8 rnun € ?ArlBJgruruas or€zrJ€rltu€J Bruud EI ap pcul '?c
zaruqqns gs rur-rfalrurrad 'gg-Zg 'dd 'ssautltog loul1anl uI runce lecrlqnde.r ?u

'96-'t666''ddd,'srtqxaostouappzu!'.o'upt1es\Isg'ogrdStl-'i,8g,sggsla'du'd'({drge9'qs6.tolq).t5.tItn1t4Io1rqm'Iloal^Nq'8s'sulpTol."tto?Ar'u11oaspt JIsOlaop1'61aprgprScI g1Izlzqoa1A4''g9 Bi
ap anaay '"au3o1o4 ua olsrel€qq€s luoruolnoru a1" 'ualoqcg uoqsraC rzal
-81
'eruo1o4 urp Inrusru€rlpq€g luiuangq U ps airels altrndn:8 urp ecrlsou8 a1sr1 -c
-enp elrrfu.raqrolor €c ealelrpqrsod nrluad 'ZgT-gVI'dd '.saur.r1coq trlsouC" '7
'1II-60I'dd'run1oqutg s1t ea
Jo
pup qDIDqqDX aqt uO €s Balrec rzal 'e1.rn1 ml roleq€C B ualoqcs orlgc ap
IF
pcrlsou8 1au earule.rdralur nrluad 'gtl 'd '.,sauu1coq crlsougu nps Inrpnls IzaA 'g
IE
'94'd'ntzata ayn &
$i
raiurpatc aVpC 'uap1 13 lzan 'BW-L7V'dd '11 '1oa 'LtZ'd'1 '1ort'.rot1og aql Jo
aqJ uI '91 'd'm|np.t Dulrlcoo 'z IlJ
Iuops1/yt Es EalJ€r FlBrallor alse arfrzod PlsBacv '9
'u'9I 'd E
.lnlnpr ou'rrtro(I'f,q,{s1 ap IBralrI lellc 'Ie 'd'Tnpoqoa-oq ?4Dppory '.uoloqcs 'I uJ

aloN I

'l

eJ

'acrlsrlEqBc

alesrns uI alBnldacuor niP?rprnu BriuEdB BI Ia 16 llnqFluoa B Pcrlsruala
BpBoIJed urp eueeuBJo?rpeur Jolunllnc crlsrJolcBJBt EJo oc crlcalca

Ire 6TVNI.{ IIiVAUSSgO

344 RAUL PRIMORDIAL iN OABAI,A

20. Yezi, de exemplu, Kabbalah: New Perspectiues, pp. 32-34.

2I. Yezi studiul sdu ,,Mitul cabalistic ca povestit de Orfeu", in M. Idel, W.Z. Harvey

qi E. Schweid (eds.), Shlonrc Pines Jubilee Volume, vol. I (Ierusalim, 1988),

pp. 425-459 (ebraici), qi traducerea prescurtati in limba engleze, in Liebes,

Studies in Jewislr Mytlt., pp. 65-92.

22. Yezi studiul ei ,Coaja precedd fructrrl".
23. On the Mystiu:l Shape, p. 58. Vezi qi su.pra, cap. 3, indeosebi fragmentul s6u

frnal.

24. Yezi cartea sa Major Tfends, pp. 35-36.

2256..Y"Ceozai jaIdperle, c,,eOdni fructul", pp. 123-126. and Jewish Mysticismo,
European Cultural Renaissances

pp. 43-78.

27. Scholem, Kabbal.ah, p. 122.

28. Vezi, de exemplu, Scholem, On th.e Kubbalah. and lts Synr.bolisrn, pp. 98-100;

ident., Kabbalah, pp. 122-728.

29. On the Kabbalah and, Its Synbolism, p. 3; vezi qi ibidem, p. 117; gi. idenr, An

the Possibility of Jewislt. Mysticisnt, ed. A. Shapira, trad. de Jonathan Chipman

(JPS, Philadelphia, 1997), pp. 70-71.

30. Cd.rlile ered.inlei Ei ale ereziei, p.22. Pentru centraiitatea rd.ului in Cabala lui
Luria, ca una dintre cele doud puteri cosmice eombatante, cea care construieqte

qi cea care distruge, vezi studiul sdrt Doctrina rd,u.lui, p. 19.

31. Zehh.er le-sihoteinu.

32. Acesta este nrotivul rdspunsurilor mele destul de bldnde la atacurile lui Tishby

din trecrrt, dintre care unele se refereau qi la istoria teoriilor despre rdu, gi

motivul tonului meu mai pulin cr:itic de aici, qi tot acesta este motivul penttu

care nu am r6spuns deloc criticilor lui Mendel Piekarz la adresa cdrlii mele

despre hasidism.

33. Vezi analizele concepliilor sale, in capitolele 'i.,2, 4.

34. Vezi cartea mea Absorbing Perfections,

35. Vezi M. Idel, ,,Despre R. Nehemia ben $lomo, profetul din Erfurt gi R. Ighak
Luria", pp. 326-343, 9i a se cornpara cu Magid, Front Metaplrysics to Midrash,

indeosebi pp. 222-228. Vezi ,9i su.pra, (.ap. t, n. 99.
36. Vezi mirturia citat.{ in Avivi, Kabbale.t h.a:Ari, p. 1115.

37. Pentru bibliografra acestui sutriect, vezi supra,,,Introducere", n. 92.

38. Vezi, de exemplu, Idel. ,,Despre R. Nehemia ben $lorno, profetul din Erfurt
qi R. Ifliak Luria".

39. Aceasta estc una, dintre noile yrerspective pe care le-am propus in Kabbalah:

New Perspecliues, pp. 234-249, r9i in ,4bsorbing Perfeetions, pp. 107, 787-L92,

471. Despre ,corpul performativ", vezi idem., ,,On the Perforrning Body", gi
supra, ,,Introducere", ri, 89.
40. Vezi gi trdel, Kabbalah & Eras, pp. 12, 18, iJ4, 104, 126, 179,201,203, precum

gi studiul ,Despr:e identitate", pp. 115 sqg.

41. Vezi id,em, Itabbalalt. & trtrros, pp. 109-125.

42. Despre aceste cliestiuni, vezi supra., cap. 5.

43. Vezi, de exemplu, M. Idel,,,The Attitude to Christianity in Sefer ha-Meshiu",

Intntanuel, vol. 12 (1981), pp. 77-91; idem, Messianic Mystics, pp. 128-130; a

se compara cu Wolfson, \'enttu"ing Beyond. Vezi qi supra, cap. 2, ,Cf,teva
decadologii cabalistice ale rdului .1i binelui".

44. Vofezthi eIdPeel,rp"lMexaeimd oanniddetslreanId(aKbbaablbaahl"a;hi"d,epnpt.,. 33-42; idem, ,Maimonides'Grdde
,,{bulafra's Secrets of the Guide:
A Linguistic T\rrn", in A. Ivri, E.R. Woifson, .d. Arkush (eds.), Perspectiues on

,Iewish Thought und Mysticisnr. (Ftrarwood Academic Publishers, Amsterdano,

'(gurapolll tsa.ralacJoJ u! (lcEdruoc' usrapnr un" 'arnnPor?ul 'DJdns Iza1r

'ursrupnr op ar€orJalua roloru.roJ c pgcuduroc Eounrzrl ardsaq'09-6'dd'(?96I)

uIIa1qXcXsXrlq'r1qorrlu'qocpnqutsqqn.?tssouur\oz.utga5' "uer1geqsq€€oX"u'uorlalvlorqaJps ur surlold llo9 urap pun llop 'r9
uroqsrac 'nldtuaxa op
'IzaA
'sonf s.7tr11los 'lapl pan '09
'tr4 'u '"a.recnpo.r1u1" 'otdns rza6 '69
'III1\T-DOfi'dd '(e002) A9-09 ',to^
'p,og 'arryIeqqex ul rap.rg Jo surrod aruos uO" 'uap'! nss :gII 'ZZ-IZ'l 'dd
'smap s,u.tnlag 'uapl iutrssnd 'at8ny4l pun tso1stg uaampg :rustp'rsoH 'IapI IzaA '89
'sra.t.t|w 'te
'B0Z 'd maN '.sPFolA Plo '.lapl IzaA
'9 '1otr 'nbna
'L 'lo^ 'L9 'd
.rg. 'o.ra.roprog 'nlduroxo ap 'yz,aa 'areluaurrldns eldruoxa nrluad .rer i166 'd
'pctlsyru ot3o7oa1 'owolqs uog rza1 'ora^opro3 u1 efap plslxa aunrzr^ ?lsuarv
irolpzruorure 1ac r$ leuoEe IaJ Arsulcur '1$ag rn1 uarrpug8 ur olualsua atIJoJIp
rorl alac r$ lezrleue urB opun '90I-98 'dd',.,uerurpFo16 snorSrleg s.lqsag
oloporu tsulscg 'raz(ar6" rlapl IzaA 'tusrprsaq u3 rr{ncsrp
slq8noqJ uarMue
aq1 ur
asuorarunu uI IS 'ggg-gge 'dd 'rrrag iDrcqqDS 'uraloqcs 3/a'rusruerlequ3 q r$ iqgg
'q6Z J 'I 'qo1a!-ot1 'z1r,lloro11 r{slesl 'U '.LDi'ulpDA UDCI rplup.Dl1[ talodorlsg urp
uostrrFrs 'U :qIAI 'J 'qqapry-Dq bawg,'rq>leteqrleg rI€IJEN 'U :6f6 'd,'rty,-or1

?opqqox'I $V uJ 1uc11qnd '^,o1n,tuazg-tp.olrg uo,fte1uawruo3" 'BIrnT {ErIiI 'U
psu! rza1 l"pzn;:uoc" g e dqqsr.1, ap g?E.roprsuoc aunrzrl o 'rutito71 ztg, 1eIIL
lnl ealrec urp luaw8er; rnun szeq ad'ZV'l.1rI 'dd'rn1npt oulrlco(I riqqsl; 'gg

'uoluqso ug eerpdsrp ro^ alrr[qcoc 'pZB 'J 'uaplq? 'q{ereq{eg
ml eapec uI pr ruaruqqns Es aurlno aS 'g7I-6tI 'dd'tnynpt auu?oocl ,(qqqJ 'gg

'g1uur8.ruw etirzod o .r€op olso €ls€ocs f,qqslJ

rnl lr rrlod 'g 'u 'ZtI 'd'rnptpt lrulrpoe dqqsl.L ap pl€lrc 'Jrplrg IBIJ Ianu

-Burg 'U rn1 eridacuoc IS 'qrg '1 'qt1a1ayy-at1 bautg,'q4e.;te rpleg rtrutJBN 'U IzaA '?g
't68-868 'd'd' 'aurlQg qorol' aP atqdosoytzld o7 'gt/ioy 12a1 '89

'V1Z,-ZZZ,'dd'sactycads.rad maN :qDpqqDX 'laptr IzoA 'Ug

'sypad puo sp.rcas 'uapr i171-7'dd '(ttOZl tZ '1rc^
'W4oqqDX'us8urqcea;, s.^o; uroqs IBBg IaBrsI 'U ur rusruerssoq pu€ uorldtuap
-ag pcr1s.ttr4i" 'uapp :(gcrurqo) OZT-L9 "dd '(0OOZ 'ruyusmef ituo1sr11 i{srllraf

roJ raluaC rEzsqs uewlez a\I) Nauaaow rDsnhl aql 'puo utslplsoH :I'lo,A

'saE1g Tanuotuzul ot paryasat6 'fuma7 uaadotng ura$Dfl Jo t,to1stg lDrnilnC
puD IDlcoS atlt u! salpnts .'o?aN aqt rcJ trt74 aqn1,y HO
-pododeg 'y r$;ussy'C uI aW ta? '('spo) FoqIV
{(^\or^ppo16 snor8rlag s.lr{sag aq1 ur slqSnoqJ rrot1v

pue '.{selsag taifu.r6" 'ruapt i111-2'dd '(gOOZ} BI 'lo^ LqDIDqqDX ',,urslp!sel{
{1leg ur .rai(el4 Surpuels.rapull Jo slapory :t1Dqlttr 1D1tlag youopy," 'IapI IzaA 'Ig

',.rcat1lrrrrrrr;"il::'::;:;::::";"rr:;;llr:;7;tZ.

'CgI-ZpI'dd'"rapuap'su'o9rUsu'da'r(s6v9r'6'laI p'el.rpIuzoa1A'8p

'lt'ur.trun T uol1v) t?ag Jo t8o7ot17,t7,t1 aql pltD luslyppng'8un 'O'J u! psrrtsap

Ea alsa runc e$B 'ursrpnq uJ pluolsrxa prarsud reur Baurpnlrlu nr e.rucluroc as V
'1 rnprlolrdec 1n1rS,rg;s 'o,tdns rzaly'gp

'sns r€ur ap

7 rnplolrdec 1n1r6.rggs BI ap prlsaou urfncsrp 16 ',,rusrcr1si(141 r{sr^4,af puu socuus
-slBuag l€rnllnC uuado,rng ug" 'uapy isurntl3 pa?upqaug'1ap1 'nldruaxa aO 'g?

'66-96'dd '.rapuoC
'suolsuecsy" 'uapt',"A1e11uI paJES '.poJBS trl f,1u11" 'uapt:AZS-ggZ'dd '(gOOf

9te I'IVNId IIiVAUSSSO

,il

'Grrndrur luns orsc €JolocB auJoJ urp sor rS Je€ ur r1€puadsns
lsousenros'J1Burc*gg1'rsnF1.rrrn"erlrnpddes.runoruc.rdrBS.ururdr1.oroJ'[c"u'E]rpIr{gleJr.colnFpc€peuurallu.rrBnuusr r,IrIg{erac'lnnorpllssueol JrooBrlerurcnllu,o1nresqI€ye.1er6elAcaas,uerrr.{nr1auec
rnloc IB '.ropruaruop JoJnlnl BJEJB uI luns ar€c n,g.r8lueeed.rluIng^Brloa{uunellsBaraerlasrelnccu
rS g,reoqz rS
.rer 'rnlnd.roc eurJoJ €l Brape nu
Bor1S3sls'coeoscureeerncc1rpSlppul1.eIrarFrpeer1lEorlouSBqrJtrzoordp1r3Bleecln;enuecpr-euerpnsnrlSnfredlBu..rgIroeyec1sJoE.rrpr.nurBnpJdoderJ.usrrouucrlucp€n,r1ssu6rJqeeoeJrJ€reucnrlpnoaJ,Jr1Bleru€ruear,druIrnnIBne€C^rrrlloeou1r1Iu*6ogu,erJrullnsuruaor
uI ?rclnpul lsoJ B-u a.rec '€ug1s $ulgru 1n1r.rrds e1 op g{urg lelgdpc ne
Iiol Io :r{eipaul 1so3 .r{e IS 'Io op eldo.rde os ac rolac rornlnl elel.rndur
eceo,ro,rd rS r.rndrur luns rcgc 'd.roc uI luns nu eJ€c .rolac uridecxo
op €ruJoJ ,ruo un,, IS u*tnfe.rdu1 ,rnf ep
nc 'nuro ap FruroJ uI luns lio? Ig
n{co ap aurld ne.ra ["'] rol a11zeqo" .s"lllr^€C
tuna e6e 'elsrzqns ,re nu r* Iiuus
16,,1n1r1osr.rc ,11*uge3csrnd1.ro1cndrnn.lre1c,,e:eBsrJrBaJsBFulsJ

g reru JB-u
ngtJoelr?Jcn€Jpcn'al 1n3ae.lrsa3ruenucurrecouqnl'€n1:qauldn,rdosc
IoJB urp e1,rud ce; nu er€c ,rr.reEug
rfe,r gcep .re1 .d.roc lacs uI
esnlcur
og gs csompprls os r$ 1ug;s lnd.roc pF^ ala ec nrluad reurnu elsa BlsEocV
erolrrernp?c efuur.rd ug .ro1 ufur.rop alsa or€c : rfeipzrug lsog {e rrpC .?alo €l
ap rJnJcnl €UB € ruluod e1a ep ordo.rdu os rncrJo elelr.rndurr gceoao;d rA

e.rndurr 'e1e1.rpdapu1 luns dJoD uI osnlcur luns nu oJBc roueoJoc alsoce al€oJ

p-oaeJ?DWa+BaJ+dBsJolpallunul+erloed:rrluuro'r,oluuqoqupogaa,rnldatspoa1ep, rultuuJrr.plcrcIJlnB(curIronJzB,q+noe7zt17r6l-nJ1slIuDnnqf-uDJolcucJpugarlpurnaaulcsnurpxoavs

l''rsqnnr1ssnogrd"arruppr€+ddnrrazuugrr|.lr1rduuE'umteuuunnrrr.ureqr6dyunes,1euaiuleuero.iruluga"eluegIauerrlnuocouealsrBlJxelsa."r1orqeJcoFazs^rEurBcnrrrauzcreul llurareoul1nurIpB

lu.rrdsur g as ps 11ilpurf alsaru uc gqrzneld op Inlsap olsg 'I plolrdec ug

'ptdns lururlqns ruu tunc e6e 'uueruuunz eridacuoc o nc grnlg8el glnu

I-?ounoJnudlucuEr'paoac+nars?ElaescraufvBlnoq''oBBrcI1l6ueellpIap"pIo+oululoaraluucorntourdJdrpuerprpl'uueugnqalrprp1orls^ce+oa3gdaasua?gpsual?rIiI(pn.Bsuldnrrusaro.urrIu€pBrtutuE,leceoalp1u1-q611.n1en?rciuyssaarTpprBroeern"p?rlrend{nrlopglrcese.rr1gse

1nao1[rur EI ap eqrlsuC uI nBJ BI aJr rJd nc rrroal .roun uiualsrxg

InrusrJ+sBoJoz rs

,Dqqpa ,DrpL urp Furo+ o
I €xouv

348 RAUL PRIMORDIAL iN CABAI,A

Principala diferenld dintre entitilile sfinte gi cele impure consti

in intruparea lor intr-o formi umand, reprezentati aici de ,cirturari",
adici de persoane a cdror preocupare cu studiul Torei presupune un

corp pur. Ipoteza este ci inqigi ingerii - care erau inleleqi in frlosofra

neoaristotelicd medievali, a;a cum o formula Maimonide, ca fiind

intelecte cosmice sau entitili separate de materie - sunt, potrivit

cabalistului anonim,^inclugi intr-un corp angelic antropomorf, care le
asigurd sfrnleniaro. intrebarea retorici este adresatS, dupd pirerea

mea, acelor pozilii filosofrce. in loc de acestea, presupun eu, cabalistul

a adoptat o viziune care presupune ci intreaga lume angelicl este
dispusi intr-o formd umandl1. Excluderea de la apartenenla la o
anumiti structuri corporald. este deci consideratd a fi un echivalent
al impuritilii, adici o anumitfl formh de existenli demonici. Sau,
cu alte cuvinte: nu atdt problema poseddrii demonice a unui corp -

viziune existentd in numeroase surse medievale, dar care nu figureazi

aici in mod explicit - este cea care-I preocupi pe cabalist, ci dimpotrivi,
viziunea potrivit cireia coroanele demonice nu sunt incluse intr-un
corplz. Dorinla unor astfel de entitdli de a pitrunde intr-un corp,

indecsebi intr-unul sfdnt, este prin urmare miezul mesajului din acest
fragrnent. Desigur, deja in midragul clasic existd o viziune care pre-

tinde ci demonii au fost pldsmuifi in ultimul moment al crealiei, gi

anume chiar in ajunul $abatului, ceea ce l-a impiedicat pe Dumnezeu
s[ le dea un corplr].

Existd motive indreptilite sd presupunem ci forma umand - ceea
ce eu am tradus mai sus drept ,formd" -, reflectAnd-o pe cea divinfl,

este un deziderat de cucerit pentru puterile r5ului qi, intr-adevdr,
principalul subiect al acestui tratat zoharic este in mod vidit antropo-

morf, chiar mai mult decAt majoritatea celorlaltor pirli ale literaturii

zoharice. Conform unei declaralii din acest tratat, care survine chiar

inaintea fragmentului citat mai sus, toate lucrurile sunt create dupi

chipul omuluila. Totugi, aspirafia ,,coroanelor" - cireia nu-i pot gdsi
vreo paralelS in literaturile cabalistice anterioare sau contemporane -

de a fr incorporate intr-un om sau un corp similar omului cere anumite

explicalii. Tlebuie spus ci un comentator al Zoharului de la sfdrgitul
secolului al XVI-lea rezumi viziunea acestei 'Idra in felul urmdtor:
,Nu existS. formi de om pentru puterile exterioare"ls.

Permiteli-mi sI compar acest fragment cu o viziune existenti in tex-

tele zoroastriene, aqa cum au fost analizate de Shaul Shaked. lntr-un
enun! existent intr-o compilalie importantd din secolul aI IX-lea,
intitulati Denhart, citim in traducerea sa:

Este posibil ca Ahriman sd fie scos din aceasti lume, astfel incAt frecare

persoani, in ce-o privegte, sb trebuiasci si-l alunge din propriu-i corp,

pentru cd modul de locuire a lui Ahriman in lume este in corpurile oame-

nilor, Prin urmare, dacd nu mai existd nicio modalitate de locuire pentru

'uzuJo?a durq ep uel'tr:rz rn1 uliucgruuras rS ru1t
-au
'.1erp.roulu6 1e3" ',obtygy,'puplp aJulsoJruutu FliBrrJ rulrr BaJ nJpI. u! 'd.tc
rpF'uessllsrqJuanacesgulenpuudo?ar'suuuoounJlrdouEsu€namulJnalEzcsuzpu'auaqI€JoBerdu?rrB€o1puJ6rlleadtrlwasnaaIBaepIe.Jrlalunu?uu3Bsranaualrenarlc6rluueIlpgn.e,pnaulpgplsguaqo6rrersFroirrrcdn^pgloouru,alIp.p'rnaolpElloJgodaJqsElrIuecI
lrrunue un azaprlosuoc Fs a.rud rtle ap ru?sou InrJzluaruog .nT.rndturg OJB:
ap 1nlsep uau.roua.I un BIBqBJ ur +nz€A E Io aJBr ru1uad Inlrloru olsa
€lsece .rer 'eurl6a.rc nas rxriaca.r8 amlupcads aluauodruoc alnuriuoc 'ea
luns nu EISqBC uJ gc urznlauoo el 1eagr,iaualnrlaserpdqs eLrrrrJFAn?.(EDJlalnlrzI un
aIB unleJls Bnop elsaou u1 a.ruud sunfe e -xe
nc sIBs
,n"tp1" ad rqosoapul rb ,otp1, Rnop aIeJ ad ,grnseur a'ruru e?JEoJ o-JluJ :JOf
'gzeazvqas ouaruuJr aprirperl 16 epqu3 aJlurp apiglrugu BI aJuo?IJeJaJ
Inl
rrfuur.rge rrupr oI€ '4eue.r6 aqdlopy rn1 ur{rua1u sBr}B s-r tolrlrc aal.ro
alT
n.rluad F+uaprrra a?sa aJEc ,aar.reqoz r.rJn?uJa?rl u alred eJeru reru uac nc
ariu.redruoc rsr',ntp1, rlJnl€Jalrl u glercads EJnlau ,pug.r purrlln uJ nN -al

'puulaqary ,Dt,og 6 toqoT nunbbq; apedoap pugspl ,rracr"ruqoz rrrnq. ISFJ
-BJa?rl u alred oJ€rrl rBru Bac lgrap nrzJg? ruur srJos lsoJ B IEIBJ+ lsacu
gc uzalodr ur.ld learldxa g aleod eaRag8r{oz grn}BJa}rl B}saA uJ ,nqqva Fdr
.pJpL u\p pluaru8u.g nrqtrad alap"rud allu F:lsrxa nu ga p3dud 'runrzrl
ralsace B psJns uFqrsorl aarldxa Fs EcJBacuJ e?rrrBuS raru ap ua.reundo.rd JET'I
Jur 'sns ieur ep rauosl urir"rude nrluad ariecrldxa Elrrunua o prus
-oaau e?sa €aece op reJ€ruJ.c+oufoia'o'eralFr.dleoqrodzl"ornlrdurnorazrpl uuggle,ptena:1riunaddac'uuoccrru?quonsz $r
nuoruap 'rnlniu.rprru
-od
€Jn?EJa?ri ur.reln5urs lnlosqu alsa sns rerrr ap p:iuaurFerg irn5rsaq
p11u1uac" ',nntqy, ,n4!,g alsa ,a'gre8our.grals?rrueaagseJdnsBu31rJaolaapu.nruEd+an.zreq^1,6,9,an1uJEadc tPr

'pcr.ruqoz tsJnleJe?rl u! Fcruoutap E.rnlBI Btr rJFa.IaJ alua.rnc rpru alat 'Fu
a.rlurp eun RO p1du3 ?Erurlqns arnqo{ .srouel.rls€oJoz alalxe? ru1uad lS
BA3
re$1e.runndu.raap.8alpuFnrosF'aolleJceq'norzcf1tenu1uuaduur81e..grrdn."rroXcuoudnealepJeluroaAaaarrpnlBgleearukonfdtrtaupr
na
oprelnd go pXrIug a?sa auorJ?s€oroz rFgpJoqu IB 16 ci"reqoz rnpluatrr8ul;
Iu unluoc FuqruurN 'pznurJg ln1 urfuare e?sa FJ nrlued ,rrqrzod purg IS
€c +EJaprsuoc 'ueulrl d.roo un aseprrgqop ala qoup ruurnu gpqrsod elsa
giualsrxa JoJpr u 'olelraXeur-ur:u ea alndacuoc ,acruouap .rogrdrcuFr.d -".r

ua.ra8rulsrp ?ulpzal pa EaAB BA au€urn.roprndruq € glu,;ol ea.rucgr.rnd lSa
'dJ(
'ltraur8urg rnlsocts El{recurqtls eza,lodr pa{Bqs learldxe e unc gdnq un-

J;;':[ :#l,it:T;l;u n-Irrrr ef u mcol 'gl

lgle IoEC 'aurn1 vze
ae.r8eeors.r1Tu" g" uip T""[J r:',fr ;rufi ag_rnd.roc ug 1e
-tnd€
lelrqru€ also Ia topuaureo
lua
"'H OE
als
,vqwzl.yuo/. NIO Inl

aeJ

aI
?l^
pul

PU

un
t tll

9?s

6'8 lnwslursvouoz ls VfirSJ O