250 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAI, :
I
vedere, pozilia lui Cordovero este opusi abordirii cabalistului anonim
I
discutate in capitolul 4 de mai sus, ce se referea la spiritualitatea
(
extremd a lumilor create, care induce distrugerea lor. Abordarea caba- (
listului safedian diferi gi de fragmentul lui R. Mosh6 din Le6n analizat (
in capitolul 1, din manuscrisul fragmentar fErd titlu, c[ci acolo accentul
este pus pe imposibilitatea puterilor divine inferioare de a sesiza cel i
mai inalt nivel, un fapt care impiedica emergenla sistemului sefirotic. I
I
Permitefi-mi si insist: in fragmentul de mai sus, riul sau cochiliile
€
nu sunt menlionate defel, in pofrda faptului c5., in cartea lui Cordovero €
din care am citat, el recurge la dictonul ,,coaja preced5 fructul", aqa cum T
vom vedea mai jos. TotuEi, recurgerea la formula ,,privafiunea precedi
existenla" gi identificarea celei dintAi ca Tohu sunt absolut evidente. c
c
Insi in scrierile aceluiaqi cabalist putem gisi abordiri mult mai S
mitice in privinla sursei rdului, cum vom vedea mai tdrziu in acest
capitol. De altfel, procesele descrise mai sus in aceastS. secliune au !
avut loc in gAndirea celesti, aducdnd unele disculii ale lui Cordovero r
:
mai aproape de concepliile zoharice, aqa cum le-am analizat supra,
in capitolul 1. Altundeva, in gAndirea lui Dumnezeu existi reziduuri, L
ceea ce inseamnS. puterile judecilii, descrise ca ,,existenta in gAndire":
i
meliy'ut mahgautiaa. Tbebuie subliniat ci, dupi Cordovero, existd qi
I
alte tipuri esenliale de.antecedenfi, ca aceea a Torei, descrisi emfatic I
(
ca preceddnd totulas. in disculiile sale despre riu, el a incercat, in
esenli, sd situeze sursa riului in Malkhuf, cea mai de jos sefird din a
C
sistemul sefirotica6. Perceperea sistemului sdu ca o abstraclie, cu alte
(
cuvinte mai mult speculativ decdt mitic, c[ci aceasta este ipoteza unor {
Isaiah Tishby qi Yosef ben Shlomo, este intr-un anumit grad adevlrati,
numai daci luim in considerare unele dintre scrierile sale, dar ln alte (
cazuri este posibil sb discernem aspecte mult mai mitice, care sunt
pertinente pentru subiectul nostru particular de aiciaT. I
Fiind unul dintre principalii comentatori ai textului zoharic, Cor-
dovero a trebuit sd faci fa!6 gi celor mai mitice formuliri din literatura
cabalisticd. in loc si presupunem cI este mai pulin preocupat de
evenimentele mitice, eu aq spune ci el a relegat procesele de purificare
mai degrabi la nivelul inferior decAt la cel superiora8 al celor zece
sefirot, dar gdsim in scrierile sale gi viziunea potrivit c6.reia nivelul
ceresc al divinitdlii include rid[cinile rdului, precum gi conceptul de
amestec, ta'arouet, situat in gAndirea diviniae. Nu este simplu de
rdspuns la intrebarea dacd abordarea paradigmatici existenti in
lungul fragment pe care l-am tradus in aceasti secliune din Pardes
Rimmonim corespunde conceptului de amestec existent in aceeaqi
carte, in parabola despre grdu qi in cea despre materialul seminal,
si nu este simplu pentru ci existenla in paradigmi poate presupune
mai degrabl un statut distinct al riului decAt unul amestecat. Nici-
unul dintre cele doui puncte de vedere nu este conform ipotezei ci
r[ul apare ca rezultat al disloc[rii seminfei.
ocqsrlequc esrns urp +BB?+sdrzoqpn"sBeolJeeoAdopnJuoCaJ,Bzec?,eercfrutoeruc-Iep.Fuprrlprp.roeuurn.rrds P
-uorurp FlsEacB pJpJ -I
a
lnsacord ap 16 1e8e1 FlnqIr?B else 'ualelru1ueJ nc rl6rpquc orlpc op
raclqo op plurcos€ 16 p.raua8 ur e,ule8au a?BlrIBc o ,nigcapnf F?nqlJlB 'l
pc BIerB alse eJapel ep Inlcund 'segluueure e?B+r+ue purud ap purJoJ IS
o pum?qsuoc 'n7ay ntglas 16 .rurqc greor.radns g B p+BJaprsuoc Bro
nLHlDW otgfas pc e.red os 'a.r€o?Bla,rer ufncsrp e+IB reun 1rar.r1od ,urnc t,
-rJO 'reroruelsolnu F+nqrJlB glurza.rde.r Inurlncseru ac durq uJ .FJaAes
elecepnf puglueze.rder ec se.rdxe poru uI InzRL 16 rnlnurlncseru.rorladns u
purg Ec a
lndecuoc olso Inururureg 'rrincsrp a?soce a.r?urp Eroun uJoJuoC o
'osJal.ax ,lenxos lurfuar
BJUes uJ erunuu t6 'uglnfnd-np ec srJcsap I
-epp pldnc pUB os apun '1pug ,o.ra.irop"ro3
olrJerJcs urp rrincsrp Jolrunu€ lrrerrur"rrlroSdla,plrcuurugnuopr+iusrexrou rn1 ec
ps amqot E
'r16rpqec IilB op 16 plu6rfg"rqurg e
ear+idsaacIunopcJotJ'unnzeelecuroq loeuuJnarusrIp'seercurp1uura{d?eJaesluocoaruurIunaIElapuunJn
Ec Jurqa srJcsep B
-nJ?sur eunrzrl o pqedap ruur pldope Ie Ee Furrruosul -J
+BElsrEap.r?urIe,elurauuali
?
-ugs eliezgd eleoe BroJpa 1,rF1od Bac alsa orelopJoC rcre gzeaprq8 as a
aruc pdnp uridecuoc '16n1o;, 'realugs
pnrz ur ac alagns elu.reue8 luns luqe$ ap 'P
durl ug 'rnlnlequg punle u; riea.rc ?soJ ne rruouap BraJFc
JO
1vrl"r1od Eaunrzr^ 16 uru3 rn1 ueralsuu arJcsop e ru1uad .(Inlcn{ gpaaa"rd
Bfeoo" Inuolcry u1 e8.rnca.r oralopJoC eped g1p ug tp,rapu-r1u1 a1
'qeorelopJoC rnl olu elrcqdxe
epriu.relcap allurp a?1nru e.rou8r ps lgcap BAaclIE acBJ nu rarieueure U
e r6psug Brnlcnrls uJ FUB as rnInFJ apungppJ gc uu€eurr JpcBrrr reru u
ualnd r6-nu o.ra,roproC Brorpc p,rrrlod {qr{st;, rn1 ezalodr ac ap plBI JI
'ssrapx'puglas eurud aJlpc ap qpuqtlog ntElas Boreurrunlr pcrpardurg
ucroJqetuonql-un,rquuno&praudol-o.r*d1gaa.8ruruc1'surrpep1vn1ernulrn3rr1usr,.,rda.prdlesaapp,dnldarpualuxzaneecp I.S
oc
'
'- ,p
'a16aq.ro,r 19 '46e.rec aprunl urp eloJcuoc 16 earleu8rpe.rud a?uaruruela
a16ru erdsap rc 'undqqslT, r{ErBsI lBruJgE B tunc uSe ,acr.rogelaur asecord OJ
a13ru a.rdsap rer[nu pcseoqrol gs pzuauoriua+ur nu oJaAopJoC gc ered
N
as rarincsrp plnuriuoc ur[ ',sl.lvlalltloq ul rsg8 as B aluroprsuoc luns
Balseou e+Bo;, 'aenpJ op e?BInrr+JB reru 16 eruoFre3.ur JoloruJoJ BsJns l] B 1s
olpraprsuoc luns 't1nutqqo77'enop e ot{as Br rJnzec e1'1nru uJ FJgr+uepr
purrrrp ea.npug8 I€
al Io aJBc ad 16 uJ plsxa arec eluardrcur rurcpppJ 'e
alecu JBr 'rnlnel ap r16e.rac epurcppgr e1 pqur8ep ruru ?gc ,r6nsug
1npr €I lglu nu gJoJaJ os oJolopro3 ',,unnprzot, ,1a1osad InuaruJal E
lxaluoc ?seru uI Ezaezrlr+\ r6ag 'rnrps niu.r; a.r1pc ap JrsoJ rnl rlJopur^ IE
cTlqrq Inlce uud 'tlotuqqoB nty/as ecrpu 'qiarac rrunrcdalaiul pleco,ro.rd tu
oJEInrEru o etdsap lrcrldxa a16aq"rol uBrpoJES In+srlBqEJ ,1x51uoa lsace
OJ
uJ '.eplsolac ua"rrpug5 uI aluolsrxa olrJnnprza.r g.reda.r alagns roluc
al
elu J€p 'gcgepur EJnIBI ozanue?B ps aluur+sep luns r:nd.roc JoJEc eIB 'c
'r{da.rp Joloc InIJrFeur ur.rd lpqdapug ?cE un ,puT,rTp ee.rrpug8 eredar
B ap Bo+Blrsaceu e.rdsap e16eq.rol 1e 'gluesarelur erincsrp o-r?ul Ia
In
?E
-81
p
IU
$A TVICUOhIIUd TNYU IS VNVICfldVS VTVAVC
252 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL
anterioare qi o idee care presupune in mod explicit ci aceasti calitate es
a judecilii este cea care a fost emanati prima din infrnit63. $i discugia
din alti parte, despre distrugerea lumilor la cel mai inalt nivel pentru si
cd n-au putut suporta abundenla luminii divine, presupune o anumiti gi
formi de act concret, iar nu o metafori pentru procesele noetice din ju
ri
lumea divind6a. ln mod curios, in acest context el menlioneazl terme-
r€
nul ?r ne'elam, care aminteqte de 'Or mit'allern, despre care am in
discutat suprd, in capitolele 3 gi 4. a(
al
Prin urmare, se pare ci putem presupune - iar acest lucru nu se m
gisegte in mod explicit in disculia menlionatd mai sus - ci existi o
CI
polaritate sexuali intre cel mai inalt nivel al realitdlii divine gi prima
lr
manifestare a principiului feminin, in care aceasta din urmi este
a
inferioari celui dintdi; dar aceasti entitate feminini este superioari
cl
lui eKxeitsetre, nEliaeastteribduestuelmuinjautd[ ecac5gAliinbdilrden,dMeaahapgraeucaegdsa. tAasttaribinusteualmmnah.i
ar
ci pr
pozitiv. Tbebuie s[ spunem c5, in acest context, gisim urmitorul
cl
fragment: c(
in pofida faptului ci cei doi luminitori au fost numili [prin acelaqi termen] pr
,,mari", potrivit secretului masculinului gi femininului, al emanatorului qi d
al emanatului, aga cum l-am comentat 1n Sefer Pardes Rimmonim la locul
F
cuvenit66, iar acolo l-am discutat pe larg in comentariul meu despre Sabba'
gdndirii it
[de-Miqpatim], iati, aceasta constituie la sfArqitul
faptei"6?, iar acum, cum poate ldoar] j"upmerlfteacttieundeea faptl sh conducd la d
n
intreaga gAndire perfectd, iar inleleptul tgtieJ la ce fac aluzie68, ci fapta
perfecti ar trebui sd fre du-partzufin, qi se va indlfa treapti dupi treapti II
la capul tuturor gAndurilor, pAni va ajunge si se alipeascl de stipAnul (1
tuturor gdndurilor6e. a
Revenirea cuplului in sus - iar asta include dimensiunea judecdlii, d
ca feminini, Ia cel mai inalt nivel al sferei divine, Keter - corespunde p
cu ceea ce Cordovero menliona intr-un enun! abordat mai sus cu S'
privire la emanalia judecdlii din infrnit. Acest lucru este descris in C
termenii perfecliunii - un concept pe care l-am vizut in capitolele 1 d
gi 4 de mai sus, in conexiune cu includerea principiului rhului -, la f(
L
care vom reveni in secliunile urmitoare, p
lnsi la cabalistul safedian gisim qi un alt mod de inlelegere a a
rdului, modul cathartic, pe care-l putem identifrca intr-o disculie c
importanti din al sdu Comentariu la Zohar, unde separarea a ceva
care este prihanl sau reziduu, provenit dintr-o schimbare produsi
in nivelul de existen!6. al hauaiof, este consideratl a fr precondilia
pentru starea de tiqqun, toate acestea in contextul proceselor teoso-
fice7O. TYebuie menlionath aici gi familiaritatea lui Cordovero cu afo-
rismul despre steresis care precedi existenla, pe care el il aplici insi
doar fiinlelor inferioareTl.
arlurp oleun l€xse'.}u(}3 i* ?Bqruu{}s u .trsTl urtfdtsI{ 'H trnaaJqelst
oJlPc ap F'lgercp.rauadursyao8i;lJdu';rouIes'rIrBJiuoq.trerarCluood€8nrsdarnplsilBIlnuctrJiworcrcureupruoE1p?ueIaJEdasu,a.+rBoppsE$pgJl.nrau?.€teorJa1Elrael .,qred?XnsasB1e^d
Elsuacv
arsa.rdrul
-tuoc op 1n?sap ri rou ArlcIaJ alrlsrpqBc lrnleJatrl rIeEulnuo"ra?lsuglnoscrepFeBouJl
lrnqlJluor B 1a
'rcre ap rcrulsrgl ruru ropl6rluquo
IncJac uI as-npugciTur '-- $u.ro urp rzJBJas "roplSrpqee ealeqr.rofeur ap
-oJrqasoap o.rds rzeue46e feuosrad un riap 'Furtrudu r-€s aJuc u1eqeC
e.rdsap glalduroc o1"rer o prpg tgug ArluIaJ r6aq 'o.raaoproC nJ rnlnrpnls
pleorpap pur$ raru aps ruapaS E uB ap aleleurnf uur.rd ,ruu lop ap urind
reur 'proarJu€SapurIfu^erlpcoudrlsuor JrlV6rp'oqruacloJporounC 116o9 1a erlurp
trun Tnl 1E rlodrcsrp lrulse€ru ?rual
Iu lrqulsa?uocur
-raazleuplurEnea4'-s*ye".{EredIrqroliTl-uol.uq1rnuoalrg1I"nuu'a?iqltrv.q\,p-un"qq'iqlIpn'grqu'pfriuloo'AdJ'rr!rqc?aslrqgp,n-Ds,uU?enrer6scuorlBaurcnqecou.rI(oAnlolrgzluIr-pr?llngrctgsrIBu)
EAer 'nes rnlru+saeru Bo?JBoru nc F?BpO 'oJaAopJoC gr{sontr m1nl€u
ampluIne?dsalrpua?s^relepq€ee1ugn.1,dgrt8rgg1uurp1
-orfuaur sns reru plodrcsrp ruil1E^olgc
poJBS u1 ue8unfe ?ncsouncau r$ rpugl
Irv,-€q - rzBuo{6y eIJnl ourols uaq {Br{iI .u
'allBlalec ad ucrlue aI E nes Arsnlrxa alo erlurp
Bunraru ul arJasqns E pJpJ 'acrlsrpqua eprirperl uI a?uelsrxa rielrpqrsod
op o?E?rsJo^rp o EI EoEJncaJ ro1nqe3 EFo?fl urp rcrlurua?sts ruru raa
rFroqrpugF arlurp 1nun pa puureasul er BoaC .eurlrp lplpug8 uoru{plnc
ap pdnco as ar€c 'cl1.ruq1eo 1npour 'aug ug '16 iarfcelalur ap lnseco.rd
BI ro?rJaJoJ 'tantounatg sa'pJod urp lelrc lnun.rd uI opa^ as tuna e$e
'lsruoricayrad 1p1an"r3 ppaca.rd a.rBl uluoc nc 16 rFpcugnr ullsa8rp na
eriuruduroc uX apeA as run) u,3u 'lsrprnluu :lurproruFrd pg.r adacuoc e
ap Fnpour rarX E eiuaza.rd aureoslp urelnd ora^oproC rnl aIIJaIJrs uJ
:EzuaruJn urna qdnp 'srls ruul ep aprinrsrp unzeJ gs rur-rie1nu.ra6
'srpaJBS uI Ie na
azarpn?s Rs naaual alBJ ruarIBTI ral^a nl6rpqec ap pqeqo"rd ?Erpaur
'o.rarrop.ro3 rn1 e"rdnsu rA pudrur un ,lnAB U gs euarfelr rFalieuag ep
arr4elnceds ruur alelcadsB ec rqlznuld ep Inlsap a+sg 'ragosolg BsarpB
e1 r$nsug oJeAopJoC ml alu acrllJJ .roiniurr.rasqo Bpnra ug ,uqe11 ug
plcads ug 'upqe;1 uI acrJosol$ wru aiurpual Joun ppedrur 16 plurzo.rda.r
IS "rrr{qqsn qBrEsI
rsuncdnnls+as.radJE€prcun.rnc8ersdeoF'rEeoleJqleuCns1ne uJonlJge.lau.rreInorlug?rrnJf
urp ruop elrud eaeg
-uocul alrrpeu urp €re1 ruru aluJnllnc-orcos elrJnlcnJls nc .rolunrf
-ctsJalur lrupaa ug rS psealeiq lnqe"rl .re ri 'alsuepcrpud ,arlcedsa.l 'rS
olsrlusJalrun rcr?srJa?ceruc Joull eaunrsuocse nc rodu p?uolulrqca also
glonreds B1uq€C uJ aJrlrru r$ aarlelnoads eluaurale.roun uiuuu.rally
e97, 'rvICUOr{rUd'inyu rs yNvrotr.{vs vTvfrvc
254 ELABORARI CASALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL
ipotezele adoptate in scrierile aparfindndu-i lui Cordovero gi cercului
shu de discipoli.
Firi indoialS, Cabala lui Luria constituie mitul cel mai larg gi
mai complicat expus de vreun cabalist - aF spune chiar in istoria
religiei in general -, din punctul de vedere atAt al exhaustivitilii, al
complexitdfii, cAt gi al descrierilor detaliate. linAnd cont de centra-
litatea corpusului lurian pentru istoria Cabalei, gi chiar dincolo de
frontierele iudaismului, o intreagd Iiteraturi savanti a fost consacratd
concepliilor lui Luria, deosebit de importanti pentru subiectul nostru,
deoarece uneori este vorba despre disculii referitoare la viziunea sa
asupra riului qi a surselor sale7a. Cu toate acestea, se pare ci pri-
mele gi foarte diferitele sale abordiri exegetice, unele vidit influen-
late de practicile hermeneutice agkenazi, igi agteapti inci un studiu
serios qi detaliatTs.
In pofrda caracterului sistematic al expunerilor ce caracterizeazh
literatura luriani qi originalitatea ei in comparalie cu alte forme de
Cabala, este posibil totuqi si discernem prefabricate conceptuale exis-
tente in tradilii mai vechi qi care au fost adoptate, in majoritatea
cazurilor, firi a li se menliona sursele: Zoharul, care era citat regulat
cu titlul sdu, gi cdliva cabaligti care erau apropiati de Zohar, ca R. Yosef
Angelet qi R. David ben Yehuda he-Hasid76. Este foarte probabil ca el
si fi cunoscfi qi MinlwtYehudah, tratatul lui R. Yehuda Hayyat. $i nu
incape nicio indoiali cd acegti cabaligti din Ecoala lui Luria erau per-
fect congtienli cel pulin de unele dintre formulirile analizate mai sus.
Degi niscut in Ierusalim, Luria a studiat probabil Cabala mai
intAi in Egrpt, unde a stat in tinerele, dar, cu exceplia cdrt,ii Zohar,
abia dacd gtim ce curriculum a urmat, degi este evident ci a ajuns
sd cunoasci bine gi invl,titura rabinicd. Prea pulin s-a fdcut pentru
a se gisi primele surse ale viziunilor lui Luria despre rdul primordial,
dat fiind faptul ci cercetdtorii au vlzut sursa majori - poate chiar
unica - pentru aceste disculii in pirlile 'Idra' ale ZoharuluiTT. Tendinla
de a vedea gAndirea lui Luria ca pe o formi de revolulie global6,
bazat6. poate pe revela,tie - indeosebi in comparatie cu Cabala lui
Cordovero, inclusiv gi mai ales in ce privegte teoria rhului a celui
dintAi -, este o abordare simplistiT8. Viziunea dihotomicd a celor doi
cabaligti, curenti in majoritatea studiilor de specialitate, a impiedicat
qi ea o cS.utare mai serioasi a surselor pertinente gi o inlelegere mai
bund a evoluliei Cabalei lui Luria pe aceastd tem[.
Pe de altd parte, consider ci premisa de la care pornegte o mare
parte a cercet[rii domeniului, qi anume ipoteza ci in Luria iqi are
sursa directi o imensi literaturd cabalistici, este extrem de proble-
matici pe terenul informaliei istorice pe care o avem despre activitatea
lui Luria la Safed. In mai pulin de doi ani, care includ qi studiile
sale cu Cordovero, este pulin probabil, dupi pirerea mea, ca Luria -
care era inclinat si revind la acelagi text zoharic qi si-l studieze timp
Inxngur" '1aro;, In?aJcos rgs roplodrcsrp eunds a1 gs urn3 eprqcsap eJBc
ug edrlc uJ rcpc iroprie.reue8 rr-qco aprqcsap u n.rlued olJer o uunduroc gs
,r.reluleJ rar.rn lplrlod
.gqrsodurxroElJme lrrIuF?cse?resrluJn?raJgrururdgo.raepra68nsaul3aieurl.arnu1
op nes ,acr.roloxa sflsJan
arrrelose aprnlpigzrug ep 'rlodrcsrp ap aluzrlrln aprSalerls op ,so[ ratu
?Erpatur aepal ruol runc eie 'a1e8a1 luns alofueJaJlp pc 16 urelsrs un
lIrnEJ ?soJ B paJBS ug pc r6urnuoc ?uns ruolulecJac topicrpe;luoc 16
.ro1afua3.ra,rrp epgod uI 'a?uaJncuoc 'r.rnsundspJ alFaJrp lulsrxa nu ,1erp
-roun.rd pgr a.rdsap elirincsrp u1 cgrlsnt o gs ecJocuJ rol eJBc ad ,Bour
ue.ra.rgd gdnq 'o1ocu Ie ep ptncorled elelgurnl rS uu un ap epuoued ug
'urelsrs ap laJlse rnun efua8Jorrra ruluad gzealrpur nu paJBS uJ BunT
rn1 .ropigp,up€ lru€puolec 'eaur eata.rgd gdng .asr.rcs aIBs olapal urp
sarueJ reur B ac Baer ug 16 erln1 rnl Bo?uuu
JpAapB-JluI lulsrxe E gcup urpge ?s urnJqlouJrl?u+Japptc16,-lerrAorqAuVlernulraIEl
-srs un lnlueuorsa.rdun gceg Vs pzee^^ urnc u6e - alBS epridacuoc alelrpa
nlpnls
16 elelcepeJ lsoJ nB runc 16 erpgq ed elnu.ralSe lsoJ na erJnT rnl ale
alero elrrnlgipi'ul Fc€p urFIlB ps alse nu BeunrlsaqC .TFs .roplodrcsrp
elrJorJcs ug rursg8 II urnc e6e 'uer.rn1 rnlnualsrs u gxalduroc EourpJo
16 toplodrcsrp EoqJoA oI ErJnT aJEa uJ ?EuopJozep rS crlaFaxe ,a,qerc
-osB Inpou er+uTp reriulnur u"re8eleiu3 uuralqo.rd aund es ,prceds ug
'rc 'rnlnursrueFnI olFplncrlJu u3 alecqdrur riglqeuos.rad .ro1es.ra^rp eIB
alrlelor "roprfnqr.rluoc e1u1de.rp acuJ E ap Bruolqord.ruop eund as n51
'uurrnl elso oc Eeec aJlu3 ,pqrsod 1gc
olso ac eeec 16 BIJnT u1 pu€Fo
ad 'uriua"raglp B ap Eroleu plcads ug'aleualqord ep"roqe B ap lBagrun
rua?srs un oJeJo Fs as-npumpg.rls 'plezruoruJe ee.rd
elurzerd ps 'uun1 rnl relBqBC rr.reundxa E aunrsJal Es a.rep"roqu o,s1uenfreS
Brurlln ug
B 'orsns ruru eleuoriuaur eleuralrp eJlurp oloun nc lueJnc BI BJo aJBc
'ytF'V 'r6nsug ErJnrI op gsrJcsau.rup 'guer.rnl pJnteJelq BIsBA ap ,a1e.ro
rFrnleip,rug InJpBJ uI ngs alerunu uJ srrusuBJl E-s ac Beac Arsnlaur
'ul-rnT rnl r-npuguri.rede apcrpe.rd nus ollraucs u.rudes B ap FseorJes
arucJocuJ o e rusacau EcuJ olsa oa EeeC 'ppnqdecuoc ps €alelrs.rerrrp 16
pqruodsrp IBrJalBur ep olelrlu€c Esuerur ecgrlsnf e,r ariecrldxe erelu O
'€s BalJeorrr pdnp 'm1 ue.npug8
g B neJaprsuoc ro ac Beea e acgrceds
alrJglncrpe e1 13 rc 'a1es rrfam lndrurl uI BrJnT ap olr+soJ rcrpa.rd
t6 tept ap psnfuoJ BI rerunu nu 'rgs .roglodrcsrp .roprinqr.rluoc aJeru
reru rerqc IoJ un rurnqrrlu gs undo.rd no psuJ .6118l[A rnl 1e lnqep op
lu+Brl un ep 1a 16 luiuangul lsoJ g gs eun.i uc pqrsod alsa tpurnu
u1 aurind 'rtrnzec Blalgc uJ JBr 'rfr6,rgrrpsap rlSgeqec ririug re nera
rrun eJEc eJ?urp 'rgs rrlodrcsrp nc BrJnT rn1 rrunricurelur eiuul.rodun
Flrqelrqnpul elsa 'zora4 l1uog rn1 rarurdo 1i,rF1od :FJBIo reru pJorueru
o-rlul urlse8ns zopruroJ rur-ps rurd,{BII .U arlgc op prcads
BC 'p1rn
rurauug.raae'?eclsesrles€arraaualnJ?BeBeporerrucusuuuprnrndptneupazsolprrJrludauduaaage8esrpugpEusqrIerJSgdeuxrrca'r{culdlsrrE6ouqeoJdc'rguoruipplsBul1Iq-uaer?rla€auJlgplonuqeurepprlladr+peIEJsulaBrrgJprnrg.sroao?dpsouoaanaepsl
992 TVICUOnIIUd TOYU Is VNVIOSdVS VTVBVC
256 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL
il coplegegte ca un torent"8l. La inceputul secolului al XVII-lea, caba-
listul R. $lomiel din Drezni! a descris, in una dintre epistolele sale,
modul in care Luria igi invila discipolii qi modul in care R. Hayyim
Vital a plstrat versiunile scrise ale invdldturilor lui Luria, aga cum
existau la discipolii lui:
...iar Mtall a aranjat [din acestea] toate lucrurile qi fiecare in parte dupi
locul siu potrivit, cici atunci cAnd studiau cu rabinul, ei nu studiau
intotdeauna problemele lntr-o anumiti ordine, de vreme ce uneori el
[Luria] le revela un secret al filacteriilor tocmai cAnd tratau tema Grandorii
lGadelut), sau discufia lui despre subiectulsz [...] in tema apelor femininess,
iar ca acestea multe lucruri, qi el [VitaU a fbcut din ele un tratat frumos
1...J'Eg Hayyimsa.
Prin urmare, versiunea organizath a ceea ce avem este a lui Vital,
care a pus ordine intr-un discurs dezordonat. Credinfa in existenla
unei ordini adecvate poate foarte bine s[ fie o dorin!6 utopici, iar
modul mai calificat de a descrie invildturile lui Luria cu ,nu [...]
intotdeauna" sau ,uneori' poate trdda mai puline exceptii decdt o
regul5. intr-adevir, dupi spusele lui R. Meir Poppers - un important
cabalist din secolul al XVIIlea gi unul dintre editorii versiunii de
Cabala luriani a lui Vital -, cAnd traleazh despre modul de predare
al lui Luria, limbajul este mai pulin controlat:
Iath, fiecare dintre discipolii acestui sf6nt rabin [Luria] qi-a notat pentru
sine ce-a auzit din gura maestrului sdu, in conformitate cu ridicina
sufletului siu, gi cu intelegerea sa, gi cu puterea de sesizare a minlii
sale, cu exceplia minunatului rabin din Israel [...] H,ayyim Vital [...] qi
n-a existat niciunul care si fi infeles, iar el n-a schimbat nici mdcar
ordinea cuvintelor, aqa cum le-a auzit din gura maestrului siu, binecu-
vAntat[ fie-i memoria [...]. Iatd, era cunoscut oricui intra pe porfile acestei
inalte inlelepciuni cI rabinul sfdnt nu le spunea lucrurile in ordine, c[ci
el gedea qi predica minunile acestei lnfelepciuni cereqti [...] li, in confor-
mitate cu continuarea temelors qi cu legdturile care sunt mai scumpe
decdt mullimea aurului, temele se explicau ele insele, qi lhudirn qi Kauuanot,
qi raliunile poruncilor, gi indreptirile pdcatelor, gi comentariile Zoltarului,
qi indiciile din spusele inlelepliloa binecuvAntati le fre memoria, en passant,
iar uneori el le explica ultima predici despre emanafie, iar alteori le explica
predica despre inceputul lumii emanafiei. $i aga era R. Hayyim Vital, bine-
cuvdntati fre-i memoria, tot ce auzea scria, uneori sensul simplu, alteori
cel omiletic, alteori intenfia, qi aEa ne-a provocat marea confuzie din aceasti
doctrini, asta pdnl la moartea maestrului nostru [Luria] [...], iar apoi
el a inceput si puni in ordine ceea ce auzise de la maestrul siu gi a lhcut
aqa cel putin weo doulzeci de ani sau mai mult. Iar de aici a rezultat
ci uneori cuvintele sale se contrazic unele pe altele, sau se dubleazisG.
Fraza de deschidere este extrem de importanti, cdci ea reflectd o
formd de tradilii orale care circul[ in rdndul discipolilor lui Luria,
ldBJ uI ori.ruc relsacB E aJeo?pqwrqrs eriecgruuras a.rdsep Es BounrzrA uI
pz€a.tpucuI as rc'gcgur5orFeq a:ulatd.relur op ounqseqJ o rurunu a?se nu
oJEpJoqE FlsEeaV 'suas rn8urs un lgrap ?Inru rcru 'co1 ad 'EsuBAB ealnd
1c'.tot1o7 ep eza*ele l-ps arec ed cpn suas unpru Elsrxo nu '1a ru1uad 'pc
purueasul BlsE rEC '88pnop 1du3 ep p 'rilugac ap
suos un reop nu aUB Fs pqedea a+so Io apun loulcogculro'rt1e6,rrapuqe*pcurnigpo.rnda"
eriu.reduroc u! rnlnrnqoz ua.ra5alaiul uJ BrJnT rnl Eo?B?.rJouadns ep
g1u8a1 pcge.r8or8uq erirperl E1IB o ri zauoriueur gs rur-rie?nurad
6.rep8urs
BI uunuop?o1ug 'ruapurlnle.rd IeJ ?sec" uI pzeazrp?n rJ rArAV aJBc
ad '.rnlnurqer EJo;," nBS 4lntrnurquJ Inrualsrs" Ec ruauual u1 rFa8rnca.r
Insuas also oJec 'ur{en1rs olsa E?sBoJ€ gcBO 'ppun;o.rd ruru ?1nru alsa
uuralqo.rd ga RIBrB afrlou aps apFrdo.rd ua8elaiul ruru nu nes asulrn
plrn l$nsug gc p1de6 'eps apiarpurluoc ap rinsu3 EFn.I gn1 alprqgi
-pAuI ozollps Es Eleurlsap 'gcr1a5o1odu aruc6rur o JBop rcru undnse.rd
na rep '- [rls] Eluaru I-orec ad cse.rec pxnl1rt ep e1{cury ug ee8ele{ug
lodrasrp aJBcolI ga apurla.rd aJEc 'rArAV nc rS lnzua alsa Blsacu 16 -.ro1
-llodrcsrp ap e.raSaleiuI op aruroJ elallraJip u! pugprzar ec "roprfcrpu.rl
-uoc eaur8uo gcqdxa sraddo4 pr zarurlqns gs urj, 'grurn u! rue lilnur
nc lulou u-r6 aa uaec a8elaiuJ rerrr nu pc osncsouncal IBI1A ec gdnp
Jerr{c Flepoelgc 'ruolcrperluoc uoeun }IiIpErl ep BsB{u o-r?urp IB?!A ap
lTrnEJ Ec raop rc 'epn1 rnl r-npuguri.rude Bo ouarrnl.roprirpe.rl IBIrA ap
snp€ .llnluaurefuuJe" EJaplsuoa nu 's.reddo6 'ruor.rn1 r161pquc rfrB.rgrr
-Fsop lurrr rac a.r+urp Inun gc gutuuasug'upqe3 uI orznJuoc pugcnpo.rd
Bc srJcsop lsoJ B IEII FcBp 'laplu oC 'BJolecB rnlnlnur{uoc oruJoJuoa
luns aJeorrolp oIEs olrJeFcs pc aJBJuu ap a nu 'BIJn'I rn1 ru rlodrcsrp
ripl.rolec alairlou B+caloc IBIIA gc aunds puga elulderp aru s.raddo6
pgctenpe:snl'gd1uun1srnrcusreu.rdlpgruurlaol;suaIprsruonadusnp'.ersu1.€rlns1r8oa;.r'rurJpsoeIlaeiJuBgc asulrn al
ad eFrnl
ml opapr Io rcru ee8elaiug IBru nu pc ualAouncar IBIrA apun elduraxa
pzua?rc r*nsug 1a go ppldeJ Bpnrc ur 'umuoc rol rnpulsouru B ?lBJo
u.rnlgigrru3 lepg r6n1o1 u1urze.rda.l rgs .roplodrcsrp oIB osrJcs r.raundxo
ap8unl u3 unspE ec Beac pc aundnsard 16 plruamc eriualu +BproaB E-el
nu 'nrnl.rgur Rnop alourrlln uTp rfugd elnunue elrc ar€c 'r,rlaq7 'Flueura
-stsJ Jp^opB-JluI also 'crloeq gqe.r8ap reur alepe"rd elarual aJlug puJelur
alulmurluor o Blsrxa 'araundxa ap Ar+Brcos€ rnpdrX epgod ug 'ura.rpc
lraFrlod 'a1us .rolas.rns B nes s.raddo6 rnl E F?srru11do ue.reucsaq
'aseoriard op ?rqasoap purg Ba aleJaprsuoc nEJa rumxeuoc olsocv
'alsrlenlrJ rolal alu 16 acgosoel JolI.rElBr? aIrIB?ap arlurp apunrxeuoc
.
Tuns rcru aleuolfuaur olFrnlgFal 'saco.rd ?sacu uI EIrnT rnl [E ?sopour
reur ?lnru lor un 16 auaFrnl ralBqBC razaue8 u glucrlduroc relu lpur ri
plIJaJ1p orElBIaJ o ollnzal Fs InqaJl JB 'sorJas uI o?BnI g rol sns ruru
ap epricager FJ€O 'alcuqsrp lnlosqB elulurl nrzr€l rerr ruelap JoA
a.ruc 'rfrgc ap epqrsod alpnue8 aluol olus egcrpa.rd u! Bcalsarue BrJnT Fc
pldeg sl pJaJo.r os Eg 'BrrnT rnl IB a.rupe.rd ep 1npour u1 a.u,rud nc
Lgz TVICUOilTTUd'rnYU Is YNVICU,{VS \rlvSVC
258 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL di
un numer infrnit de interpretiri pe care el - sau Vital - le inlelegea in de
co
cadrul trecerii timpului qi a schimbltoarelor constelalii astralese. Nu
in ultimul rdnd, combinalia teosofiei cu raliunile poruncilor este caracte- AI
ristich gindirii sale, un subiect la care va trebui sI revenim mai jos. di
,,Sistemul" cabalistic aI lui Luria SC
in cercetarea Cabalei
pr
,sistemul" cabalistic al lui Luria a fost descris de numerogi cercetitori, ti(
dar cele mai suslinute analize care trateaz[ despre ansamblul siste-
&;t
mului teosofic ii au ca autori pe Isaiah Tishby, Ronit Meroz gi Yosef
le
Avivi. Descrieri mai pufin voluminoase care trateazS aspecte ale luria-
ce
nismului pot fi gdsite la alli cercetitori care au consacrat studii ca
ex
importante acestei tradilii, precum Yehuda Liebes, Mordechai Pachter, ce
Lawrence Fine, Yoram Jacobson, Elliot Wolfson gi Shaul Magid, ca
si nu menlionez decdt numele cele mai importante. Poate ci nu este ni
surprinzitoare impresia pe care o am ci, in pofida lungii perioade co
care a trecut de la primele expuneri, prea slab este acordul pe care-l \-j
putem discerne chiar in scrierile unui profesor gi ale studentului siu,
ce
afa cum este cazul lui Tishby gi Yoram Jacobson.
LI
Primul pe list6, Isaiah Tishby, trateaz|ln mod particular chestiunea
.'a
emergenlei riului, gi de aceea ii vom acorda o atenlie aparte. Este
at
un tur de for!6 gtiinfific, in special daci luim in considerare faptul
ci monografi.a sa a fost o tezd de masterat scrisi intr-un stadiu foarte ca
p€
timpuriu al cercetirii Cabalei, cAnd manuscrisele abia daci erau dis-
ponibile, iar istoria Cabalei lui Luria nu prea fusese studiati. Potrivit EU
lui fishby, sistemul lurian prezinti doui mari caracteristici in com-
paralie cu formele anterioare de iudaism gi chiar cu formele anterioare ar
de Cabala. Prima consti in trei inovalii conceptuale, cate sunt pilonii
intregului sistem gi au fost considerate ca frind introduse de Luria: OF
ele sunt limlum, geuira gi tiqqun, respectiv Retragerea divinitilii, ar
Spargerea vaselor gi Repararea structurii sfir6mate prin restaurarea a
scdnteilor la locul lor cuvenit in structura divin6e0. Cercetarea ulte-
at
rioari insi a aritat ci niciunul dintre aceste concepte nu era real-
Ar
mente nou in Cabalaer. Ceea ce este nou in gAndirea cabalisticd sunt,
dupi pirerea mea, aspectele structurale ale Cabalei lui Luria, adici SU
noile forme de inl5nluire dintre concepte mai vechi' nu in mod deosebit
in
inovaliile conceptuale. Aceste inlinluiri au stabilit o legituri intre et
gi
procesele teosofice - care, in disculiile anterioare despre retragere, ta
nu erau legate de activitdtile umane - qi ritualurile evreieEti, aga
dr
cum vom vedea mai jos.
Pentru scopul nostru este important sd subliniem teoria potrivit
cdreia primul act in procesul teogonic/cosmogonic este retragerea
E fqqsll '1e ed l-npugruJn rualoqas nrzrgl reru rer 'rueloqcg ed 1-np B
-ugurn '191e lpcep lpru rutr,1tr 'roeiurpual ra+soce re riuaururao.rd rriuel 1
-ueze.rdar oJtulp 1nun lsoJ u fqqsfr.rer 'aluelooa ocrFoloal auelsrs rsg8 B
u ap lnurisns In+JoJa parpe 'repquC rlJp?eoJoc ea.rezr8olool cserunu ne t
ec Booc urp eped eceg 'urrrrp srsJer,{luc un ap erurzuryo.rd ug le.ndsur
'lualsrsuoc crun lnu mun olrroJrp ouarJnl elxal op pruu8 u8ea.r?uI Bruns O
lsal-qns B ep Bale+rlrqrsod e1 e.rrrrr:d nc JelrJo?nu rS .rolgze.rcuJ uol 1I
Ptl
'ruelsrs rnun Eza+od1 '1dug ep 'plsrxa eJEc uI 16 ur.rn1 rnl F?rnqlJlu
-t
a+sa rI EuEIJnl pJn?Bralq [BEBaJluJ] ar€a uI nlduaxa un rcrE ruo^V -
'e6€o u! eluolsTxo ee1e11.rndurr r$ pp.l ep rriplrurrrrp lrlrpcgund] E
rnlnsrsreq?Bc rnlnlrtu € gcrun prnlxq o aqsa'unbbl, InI Berezrlue.r e1 gugd
e1 pugd e1 ap 'er.rn1 ml € Fur4cop e8ee.r1u1 '
unfufi e1 ep '1r8.rgys lndecug
:e
:pzeaurrn urna gdnp dqqsg op p?ncpJ 'el.rnT rnl ralEqBC E I
gp.raue8 eetaz:uolcerec o?sa rulsou Inlcarqns ep edeorde reru JBrqC
E
'g6ruPzruor[rE
-
a1 gs 'rrrr.ry aunds tunc '*riu8rlqo rueluns"'lcarqns r6urnlecu ap a1ue5 r
-relrp IJpIBIoJ p?sFo pugc rcun+B 'pc ee.raundnse.rd nc puolqoJd o ure
na 'cr8o1opo1aur 'sn1d u-I 'lnzec alse Blsecu pc .rn8rs rolep luns nu na -s
r6ap 'eepuncse leoruIBnIuIArS!cal'uplrgpuryrnal uandds"ru'goupurou-alBsIuoSAapJlsEearccy,Eips uBoaslrJeedc
lE?BJl un-JluJ a
FlEroqBIa IEru Bac ul o-leuoriueur p-u Io ?rcEeptu'lneCllA'sIIn5IBBSpolqunrpol$ars.Upronqpes In
esndnsa.rd g8eelaiug Fs ulaurc ealnd
e?
rnplodrcsrp lep p-l I aJEc ad '1rncs retu llnru lelur? un-JluJ rurunu rc PE
'rututt'Cop lg,'e1es allJaucs oJ?urp ereolgzul.rdnc rA pcqeruolsrs ruru Eoc 'n
uy nu6at uy ttlpcapnf ayn tutcptpp.r ap pldacuoc Ezeaztlr?n nu IBIIA
ac ap BareqarluJ EI 'nldruexa ap 'apundser nu Ba gc p1dul uJ F?suoc I-e
g.rofuur aunrcrq?ls raJgc € .rep 'erualqo.rd alasranrp EAIozaJ B ap Esuoru ap
el
-e8ur eJErJacuJ o e?se B+sEacV 'p.arrJelur alalcedse g B FJeprsuoc Io ac
Boac ep gdnco as anop e ac durrl ug 'rrrluuuura rnlnsocord ep euralxe BC
sndnsard alelcadsu nr ocEJ E-ap pugle uc eunrd ed qraprsuoc o oJ€c
ta
'aleolgzurrdnc pur rrJool raun IrupEc ug alrlFd rB rlodrcsrp rop JoIaJ
elrrarJrs uI ole?uezarder uc asalaiug rnqer? .re 'fqqs11 esecrlsou8erp e1 IIP
urnc sie 'rurpnlrle ?nop alac pc eaundnsa.rd r,rrrry'e1.red plIB op ad -B
'2613?IA unfdull 'U Inl eurelrcs u; 'nldtuexa ap 'a16asp8 as urnc u6e Ja
'pcr.raloxe ounrzrl o ec glucqdxa EJo Burud ec drurl ur'Br.rn1 mI e pcrl
-el
-Jpqluc Beunrzrl FlcaUaJ ea gc rS Ecrlualn€ alsa Enop e pc eeundnsa.rd 'F
dqqsg'alFaJIp runrsroa pnop alac UIO 'lnqe; uqrJesol 'U ml allrolrcs 'sol
-a
uJ plualsrxa EaunrsJel pdnp 'ppgr epurappgJ 16 apnlcur arBc ,aur.rlrp NTI
UJ
TluTurnl BruJn Ertpe 'ntat6at lfiunu 'aurnrp rrururnl IB nnprzoJ lnunuu
un ap u11d ec - plIJaJIp pnldecuoa 'aunrsJol p?IB o nc olu+nrrJoJuoc
uI - nes prl BJ rJooun slJcsap a?se leerc pr{edg 'nrnpt €c leuruasop
'eruor.ra11n aleseco.rd ru1uad priuds acnpo.rd a.rec 'elrugur rriplrurnrp
6s?, TVIOUOWTUd'rnyu rs yNvrcsdvs vlvsvc
260 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL
optat pentru o descriere a sistemului lui Luria ca dualistes, cu un
accent marcat pe crrza spargerii vaseloree, gi puternic mesianic, axat
cum este in jurul exilului gi r[scumpirdriilO0. Ideile de bazi ale lui
fishby cu privire la catharsisul divin au fost adoptate gi ele de
G. Scholem intr-un mod destul de vizibilrol, la fel ca ipoteza ci teoria
despre regimu nu existi in scrierile lui R. Hayyim Vital102. Cartea
lui Tishby a fost retipiriti de rnai multe ori pAni in 1984, cu prefele
noi, dar firi nicio modifrcare sau completare a continutului, qi a
servit ca baz6. celor mai multe prezentdri ale teosofrei lui Lurialo3.
Pe de alti parte, Avivi nu utilizeazi termenul care amintegte de
catharsisul divin, nici nu pare si adopte conceptul spargerii mai tare
dec6.t se regdsegte acesta de mii de ori ln nomenclatura luriand - frind
atdt de central pentru relatarea de cdtre Tishby a purificirii -, spar-
gere reprezentati de termenul qilqul in descrierea sa neo-ortodoxi
armonizanti a structurii sistemului lui Lurial0a. Lui nu-i place nici
teosofra antropomorf5, care este atit de dramatici in Cabala lui
Luria. In timp ce Tishby insisti asupra rolului riului in sistemul lui
Luria, Avivi face tot posibilul ca si-i minimalizeze importanfa.
Oricit de diferite sunt aceste doui abordiri moderne, ele au ceva
in comun: ambele trebuie si pliteasci un pre! pentru aceste eforturi
de a prezenta un tablou solid unifrcat al conlinuturilor unei literaturi
vaste, complexe qi, dupd pirerea mea, gi diversifrcate, marginalizAnd
vocile disidente, considerate ca apologetice sau disimulatoare ale
doctrinei ,,autentice" - aga cum a ficut-o Tishby, pe de o parte - sau
armonizdndu-le intr-un tablou mai larg, care n-a fost niciodati pre-
zental explicit intr-un atare mod - aqa cum a ficut-o Avivi, pe de
alti parte. Astfel, de exemplu, literatura substanliald aparlindnd
Cabalei luriene produsi de R. Israel Sarug, care a afirmat ci a fost
discipolul lui Luria gi care a avut un impact foarte semnifrcativ asupra
lurianismului din secolul al XVII-lea, a fost total exclusd din analizele
conceptuale ale acestor doi savanfil0s, degi Avivi prezinth documentele
ei in detaliu in descrierea sa bibliografrci. Daci ne e mai ugor sh in!e-
legem excluderea de cdtre Tishby a lui Sarug, linAnd cont de stadiul
incd incipient al cercetirii, este mult mai greu si inlelegem motivul
lui Avivi, care a ficut-o neglijAnd argumentele existente in studiile
lui Meroz, fdri si explice de ce a ficut-o, cici el insugi considera cd
Sarug a fost prezent in casa lui Luria, dar nu Ei in colegiul luir06.
Ag dori sd infiligez Cabala luriani intr-un mod diferit: ea a con-
tinuat o problematici in privinla riului, endemicd in multe dintre
formele anterioare de Cabala: rdul este de multe ori o chestiune de
perfecfiune, sau de amestec, sau de cauzalitate naturali. Iati de ce
va trebui s[ fac distinclie intre doud abordiri principale pe care le
putem discerne cu uqurinli Ia Luria gi in lurianism, una in care riul
este infeles in cadml perfec$iunii divine, qi alternativa ei, in care
riul este inleles ca un arnestec ee trebuie purificat. Intr-un fel, existd
EoJaEErlB ad €zBazuq es Belrop I€ ec dulrl uI '- sof rBru Bape^ ruo^ PI
tunc pdnp 'gur.rads ap unlgald rJnzuc alaun uI - olnzpc Jolra?ugcs ar
BaJrn+rlsal sI proJar as pruFd rcuc 'a1uaE.ra,up rB ellJaJlp op 1nlsop [n
luns rJnleapr o+socv 'ErrnT rnl BaJB+aaJac uI JarIaJ uJ socs urfnd reu
?lnur FurJn urp B?sare 'a1red p?le ap ad hrlee.rao.rd rolce,r un a.rdsap al
iS 'e1rud o ap ed 'JseJer rnln-sodo.n1?uD e - unbblr - ere.reda.r ap
AJ
ilqua.rc-e.r 1rrolJel e.rdsap rq.roa rualnd '1ay un-t1u1 'alefgug.rg al'ourod
-oJlue rlJnlcruls BarBJnB+saJ 16 rgrqcoa urp "ropdlugcs BorBA[Bs ul.rd ap
p-ole.rdzrpluo?ru'auleolurqpcoo$euc taplpevo,da'pepBqeere3lsroalpso1rus8e[B1 a.relde.rpug ap mlnsec OI
rutuourqdns pdrcuFd -u(
docs un ec 1era,r.Fradconrpnoq.redJal l^qr?zceoalqzorl.l's*aoucrvA'urprlrprrenrd?rxqac"Innreusouop uI aurlrp Pc
.ro1ppeu4 aF
nes utg[nftnd elrtunu 'og.rourodo.4ue .ropiplqua p.rnf ug "lupfrur.rrna8pgulogclec
pzeelr,ru.r8 oJBc lualsrs uI] '60rproce ep esnd topaurag 16 .ropieq.rgq Inr
rolalagns alu arrrnlcou 16 aurnlp acr8.rna1 r1{e.redo ap a1u8a1 luns 1* InI
elufunuo.rd TBru lpur luns a.lroruodo"rluu epudeurl'gsug ursruelJnl uI -ai
al
'EuerJa^opJoc ri pcFe'qoz
E1eqEC ug efep llsg8 g aXeod 1e rcpc 'rapqe3 p .rofeur Ar?carqo rnun B ala
ppuorfdacxa ounrzrl o IoIB runcoppru ruelu nN 's.reuerun elunldnc u.rd
ap alua.rt elerusrue8ro uI Epurulpd Es arec olegns rou ozaJaue8 gs
prurn urp olao uI alruaru 'erfe1a.r ep 116a.rac lrndTl elsacu r{elgunqurg u ?sq
ru1uad azauoriae Fs Tnqa4.ru us er{os 1* plsrpqec orec uI mpporu
ua.ra8elaiug 16 runce.rd 'e.rolsace ea.reuoliaung rS .ro1 epliuler ep a1u8a1 pul
alasacord 16 '- rorelequC ap purroJ Elsuoc€ ug luulrodurl op lrqasoap ap
.rup '1epqe3 Buolsl u! BIrnT ?Vcap qro^ reru llnru ldecuoc un - umlp -aI
1nruoruop uI FluolsFa pcIT.{ I3 nTd 'pureIAI 16 plu,[ ulp F+BurroJ glrlred
-FpBAc u.rnlcruls arunuu 16 'purarp olUurBJ o palldun Io :Alparqo BeIIop nB
OIB
IB Fncs ad nucsap ps rur-rie1ru.ra6 'r$uru.rn e.reua8 u op InFoJa uI
'r6ndo q€nxas Srauegred Joun B erecrJrun op Eeepr ed plezuq 'Eunq pu
FruJoJ o-J?ug cgoso4 mlnualsrs ua.raurfuaur'1pp1ac'1sapc 1n-sodottlTuo
aJBJeJ u mluad olnzpc rogaluges BaJ€JnBlsoJ nus earu.reder elsa Inun IJn
:epdrcur.rd alr?Jarqo Bnop arJasop Es prJ€eauI a.ruc azrIEuE 16 aguuFert IJN
ap xelduroc un gqu.rEop 1eru o?sa rc 'fqqs11 eurelqo.rd uaund urnc B6e EAO
'ulalp mpslsJer{l€a raurJlaop 1runf u3 gzeeluulE nu lcru '$}^V o/ ?
'uarunl gluuetua +soJ B aJBc uJ rnlnporu u Elcexa ereTJcsap ap eunrl InI
-soqa o also nu Inusruerrnl 'Eour uara.rgd ednp 'eelsacu aleol nC InI
Ic
'apnldacuoc runrsuo? pugerc 'nu.rncuoc ri neaalsatuB es eJEc
n{uu11cug a1*ru ep JEop rt 'alaurlsrp a.ruJalrl lrnsndroc uJ ?E?slxa rJ ps Pxo'
aluc 'alualncuoc rS o^IlerrJall€ apdlcuFd olueJnc enop a.rdsep rurqJol -.re
puTl
nu rcgr 'a1ue6ue.4 $ B ap apedap luns efuapuodsa.roc alsace tn8rsaq aJE
'atelrlrqllcaJrad smslaa aunrfcag.red ep .roleldecuoa 16 'I.rutu nuq u;
'pundse.roc garlslEuur ap undrl pnop olsacy'oJuproqe Enop B 16 gcp ap
--u8.ro ucrlsr8urur a.r+uI 16 gldearp Blul urp a?Bru.roJ Totglas rS r.rncrec Bt8s0
ulp aleuuoJ pnJas'erur1 '1n1cund 'e.regs 1de3 ep -'1nc.rac aculeuroa8
rlcqsr8utur EalB?rIBJluac rS a.reproqu uurFrd a.r1ug p{uopuodsa.roc o aieS;
EAlJ
EIJo
ap(
InI
ulEnxE
t\z wrouowlud Tnyu rs yNvrqsdvs vlvwc
262 ELABoRARI cABALISTIcE MAI TARZII DESPRE RAul pRttvtoRDIAL
in jos a unor suflete cereqti, ca rezultat al inducerii uniunii masculi-
nului qi femininului celeste.
De fapt, o altd prezentare importanti qi detaliati a Cabalei lui
Luria, in ultimele volume ale lui Yosef Avivi, ignorh total problema
riului primordial gi a catharsisului divin, trecdnd in extrema cealalti
prin supozilia c[, in timpul gederii sale in Safed, Luria ar fr articulat
o tratare teosofrci coerenti, pornind de la comentariul anterioq mai
haotic, despre Sifra' di-leni'utaLr0. Avivi contesta unele dintre ipotezele
lui Tishby, in special cele care lineau de preferinla sa pentru abordarea
lui Ibn Tabul qi proiectarea ei asupra lui Luria in ansamblul siuilr.
Totuqi, el accept[ punctul de vedere al lui Tishby referitor la faptul
ci Vital a ascuns chestiunea surselor riului in cartea sa, dar a pre-
zentat-o intr-o comunicare mai personalill2. O abordare evolulionisti,
aqa cum o prezintd teza lui Ronit Meroz, incluzdnd articulaliile acestui
subiect, qi accentul pus de Shaul Magid pe importanla exegezei la
Luria imi par a fi mult mai Ia obiect1l3. Pentru a rezuma ceea ce am
lncercat si propun aici, sugerez si facem o distinclie intre momentele
de formare din perioada de predare a lui Luria, ce include gi schim-
burile de argumente cu discipolii sii imediafi, ca o primi fazi destul
de dezordonatd, qi etapa ulterioarS., a articulirilor sistematice de citre
discipolii sdi, fdcute practic in cei cincizeci de ani de dupl moartea
maestrului, ala cum le-au realizat, printre allii, in special R. Hayyim
Vital gi R. Israel Sarug, iar in cele din urmi gi o a treia etapd, in
care au fost formulate sistemele, adici interpretlrile acestor sisteme
gi consumarea aspectelor lor rituale in cercuri mai largi.
Avdnd in vedere natura selectivi a celor doui principale prezentiri
savante ale concepliei lui Luria ca un sistem unificat, pare mai adecvat
sd prezint mai jos o varietate de opinii care sunt pertinente pentru
subiectul nostru de aici, fird si incerc si le armonizez. Avivi nu
respingea principala prezentare fenomenologici a lui Tishby, bazat'6,
pe centralitatea catharsisului divin; dar nici nu-i permitea vreun rol,
chiar minor, instituind in schimb o abordare armonizanti. Acesta
este motivul pentru care ceea ce mi va interesa in continuare este
accentul pus pe varietatea de opinii pe tema rdului primordial, unele
dintre ele continudnd destul de mult tradiliile cabalistice anterioare,
iar nu reconstrucfia pretinsei viziuni (una sau mai multe) ooriginale"
a lui Luria, de vreme ce eu presupun, in oice caz, ci viziunea lui
se schimba nu o dat6.
ln loc de acel efort de armonizare, permitefi-mi sE examinez cdteva
abordlri diferite ale aceleiagi chestiuni, aga cum le gdsim in diversele
tratate ale lui Luria.
FurcPp?r o Ia u! lB?srxe E gc riaparc Es olnqerl Baec€ op rs 'eunrfceg.red
op €elBtIIBc ug pfuqnd nc lgc ad 1ce;.red uoparc l-ps mqerl r€ zBc ocrro
uI 'IIlHIun u aunrfceg.red elrnureseeu ur '1nun lgrop olso nu 3log tt1g. gr
rnpldey epgod ug rA 'nfgcapnf ea.ralnd urp lgcop pcreolul os ps erec Eultunl
p?srxe nu 16 'ec.ruolug os oc Burtunl also er€c 'ea.re8u.r1o.r col lnla E BroJpc
Inrorrelur uI Burrunl urp 1r6er e [pr$as rolorBlncrrc Burwnl] oc oltrorl eO
:aunds es epun 'Fqe.L uqrJeso 'U nps mlnJ+seeru elaurnu ug 'ururefueg
'U
op F?Btp arirpe.q o-t1ug rB F?slxe prulrrurs arBproqe o '16n1o;,
ug uipcepnt "ropurcgpgl
'r6nsug nrulq ri eurarp rrurtunl
pIaursl
Iu ca?sarrre rnun ezelodr olso 1e 'a16arrud pru ac u; luepodur eJopal
op pund IacB orunue aldsop lgC 'ue.rJnl snd.roc rnp5arlug Fluocerqns
'pc11ue1ne arJoel Bln8urs Bc Io ap EIT^IJd 'rnlnsrs.ruq1uc uigllseceu
E EcrJelosa raru EurJlcop epuncsp oJElBJl ep dp ?socu pc EJeprsuoc
I
t(qt{stl'pcqaSolode ariecrldxe o lraJo B ap er"arocul o tgcap gqe.r8ep ruur
1
'nirzod lalsece E erenur?uoc o olragoJ Fs aurq o1reoJ aleod lueru8erg
?soc" rer'sns reur luurruexa r[B-al aruc ed 'o.ruor.ra1ue acrlsrleqea a]uau e
-8e.r; ep euas o-Jlu3 plsxa Ia^ru ?lBuI ruru Iac BI rnlnpJ ueunrznlaur rS I
eun$aay.rad aJ?urp u.rn1g5a1 ec eruoJl ap 'p11lnq pzalodr o alse ElsBarB
-
Esul 'nps 1nlqrupsup ur rnlnlusruurrnl € piuasalurqc 1de"rp dqqsg ap
e
psndord EcrlJBrI?Bc uriecrldxe BI ap (pzerlop" Be rcgc 'ur.rn1 rnl B 3.pcrl
-ua+ne( ea.npup8 ap 'dqqs11 gdnp 'e1ua.ra gcrFoloal Btualry ezenuale BS e
pcreocul ec pcrle8olode ap pur.rog o uc salaiug lsoJ E lueru5e"ry lsacy r-r
'errolocB lsog e rr{gaepnf '
ea.ralnd pfue.rn8rs nc rBp 'a1*ezgd euruuog 'c1wru rsdrl re-r nu Fc€p llpcap]
-
'eunrfce;.red BruoJlxa ug '1cey.rad rrunu rB-s nu ar€a '[g oU l€]ugAncourq
'nozauurnq rnl BJnlBu ug pfuepgop o g eelnd rE Bls€ore 'o1ocu 1so3 e r
nu rrfgcapnf BuraRpgr ec ureunds Iou pcEO 'rarualsolru Je e.rolndl plpug I
reru Boc ug 'raa uI pUB as Es Bulrppel 'olelrsecou ur.rd alse sof IEru alsa B
ac Beac lol rcpc 'rrfpcepnf ea.ralnd ?soJ e qrleoJeseldap 1ezrrcc B oc €ooc"' a
r
:sucs Fls 'er.rn1 rnl IB lceJrp lodrcsrp 16 proSi ap
EoUJV urp lslluqec un 'rqe.r8ntr41 ec 16 lncsounc 'pqe;, uqr gason 'g ed ?E
rolne Bc are IJ a.ruc luaur8u"r; un-r+ul 'r6nsug dqqsg ep efap luurru P1
-Exo crsulc uurrnl 1n1xel uJ Elua?srxa 'rn1ng.r IFISTJo B pcr1luqlec-uou
a{ecrldxa o ruEurrrruxa pS 'uulcruoleld ry.nds un-JluJ 'g1sa1ac Bsrns o E
I
aJB Inlq BreJBc lrlglod 'o.reor.ra1uu rrunrices plndecuS BI o-lnzpl ru€
-I
arec ad'o.rarrop.ro3 rnl Erroa1 ep prfuelsqns pJaJrp nu e.rrpug8 ap pour
lsecv 'rrrelrnT )tBrIiI 'U FI ?lncsounc ?soJ g r-gs eleod as ac Bsrns
o '1a1aEug Joso 'U InI le JDqoZ DI lntrDluauuoS u3 'ot1o talut 'e1srxe
reriee.rc IB ur^rp pueld u! rnlnpJ efueza.rd 'sns ruur +nzq^ ruu runa e6y
BIrnT InI SIBqBC uJ InFr IS BaunricoJrod
Tvrouowrud TnYu rs YNvrcs.{vs'vlvsvc
264 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUI PRITT'TORDIAL
foarte subtild gi purd ajudeci{ii, astfel incAt ea nu se distingea de puritatea
sa extrem5, cdci nimeni nu se numette perfect dec6t dacd in sine cuprinde
o anumiti existenli a tuturor lucrurilor care se inalfi in gAndire qi
cunoaqterell?.
Prin urmare, nu vid niciun motiv s5 presupun ci gi in acest frag-
ment ar exista vreo disimulare a unei viziuni mai mitico-cathartice.
Ipoteza metodologici a lui Tishby referitoare la natura apologetici a
acestei tratiri nu este necesar5, chiar in conformitate cu propriile
sale premise. Pentru a descoperi principiul cathartic - care este absent
in largul corpus de scrieri luriene, aFa cum l-a editat R. Ilayyim
VibintaTl -a,buTli,shcbayresaerbarezfalepcetavtizeiourniaea,,mauatiesnutiscim" aenlluioinLauturilau,i
R. Yosef
aseunsd
chipurile de Vital118. insi, de cdte ori viziunea lui Ibn Tabul in privinla
perfecliunii divine care include riul nu este compatibili cu viziunea
cathartici, acelagi Ibn Tabul este considerat a fr,apologetic". Aceasta
nu este altceva decdt o abordare tendenlioasL, care judecd in funclie
de dorinla de a oferi o viziune monolitici a lui Luria.
De fapt, viziunea sa este absolut similari cu ceea ce scrle celilalt
discipol al lui Luria. in cel mai detaliat gi rispdndit text lurian al
siu, Vital scria:
Tlebuie s6 gtifi c5, inainte de a fi emanate entitdfile emanate gi de a fr
create creaturile, lumina celesti unici impregna intreaga realitate, 9i nu
exista nici micar un loc vid, ca aspectul aerului gol qi al spafiului, qi nu
exista aspectul inceputului, nici aspectul sfArgitului, ci totul era o unici
lumini a Infinitului, omogen intr-o unici omogenitate, care se numeqte
lumina Infrnitului. $i s-a inillatlintAmplat in voinla Sa unici si creeze
lumile qi si emane fiinfele emanate, ca si reveleze perfecliunea faptelor
Sale, gi a numelor Sale, qi a titlurilor Sale, acesta a fost motivul crea[iei
lumilor, cum v-am explicat ln prima noastri cercetare, ln prima secfiuneue.
$i iatd, dupi aceea El s-a retras din punctul central laflat] in centrul
luminii Sale, cu adevdratlzo.
Desigur, versiunea lui Vital, in forma ei editatd in'Eg Hayyim,
nu adopti aici o viziune incluzivd a perfecfiunii, care cuprinde atdt
binele cAt Ei riul, ci una mai purist5, aproape de o descriere fiIosofrci
alui'Ein Sof, ca o entitate perfecti. Cu toate acestea, perfecliunea
este menlionati in mod expres gi in acest caz: ueatla a inceput din
punctul central, aq spune un simbol geometric al perfecliunii. Astfel,
nu purifrcarea divinitdlii de riu sau de ridicinile lui, ci revelarea
perfecliunii divine este scopul proceselor teosofice. in principiu, aceasta
este gi una dintre poziliile lui R. Mosh6 Cordovero, fostul maestru
al lui Luria, care a avut griji sn afirme cd insiqi puterea judecilii
trebuia sd se giseascfl in cea mai inalti sferd divini, aqa cum am
vizut mai sus. Privit in acest mod, procesul de emanalie nu a fost
'olunnc a?IB nC 'r'raJrlsququc lrelSeounc raun B Elruelnc ufu1116uoc 1
nc lrurldapul olso ErEp 'a.rucgrrnd ap uerun Inlc€ Bc le.raprsuoa 'rl.rec
-ugur IE 'unuroc gqe.r8ap pur'1n1cu gcrldxa *'gnq41ny,y'anJas laurrlln u
BolelrArlce ep pXe8el alsa Ea '1uaur8e.ry lsace o.redu aJBr ug cgraads Il
Inlxaluoc uI 'EuI^W uJaJs rrrp aprp.roruud .rolasaco.rd u rS 1c 'erun1 B
B
F?seacu uI olurn?Eu llurnl B aunrlsaqJ o Jpop e?sa nu eiuepece.rd ec
'l
eundnse.rd sns relu ap 1nryol 'nt1o1 16 celrJrucnl a1eo1" puguoriual4l
u
'garnnurluoa u
9
acgl.rnd os ?s Ec orolau e.re eruefugs oJec ap 'gltssecau ee.recgr.rnd elsa
BlsBacB .rer '1n1o1 gpoca.rd oJBc allrr{coc o 'nqog plflunu also orBJ ollrqcor o 1-
'?.
Ftsrxe '["'] gunq aIF{coc o plslxa 'pzFd orclu ne-u eurslxo eg;a1nd apun
ollrncol uI mqC 'allrruanl oluot u! epe{ugs gpaaa.rd aqn{coo pc I|B1;y I
:runcu gugd ep acrlsrluqpc elxal osuoJarunu 6I
!o
u! o-lrulglu! rue aJBa ad rridacuoc raun e plueuFa.rd alruoy aJBImuJoJ JO
ez
o F?srxa p1p1 undz(ell 'U FI B all$ro o-r?u; 'nlduraxa ap 'IaJlsV
'ezrlB?IA urp(.(ug 16 pqe; uq1 '11odpsrp 011
rop rolat alo?xa? ug 16 pqrzr,r alse arapel ep lcund ?saw 'egipcepnf 16 Pc
alrJnnprzar 'erpqcoc :npJ ap p1u8a1 ur8olounural 16 ec 'eIJn.I mI ale N
N
a?xa1 alerurJd up gcug luaprle aFBoJ alsa Incalsorue 'piurcasuoa ul
g
'urruugord also oc Baoc ep lugJs opa
oc paec e.redes as Es Bc 'r.rsof serup.r E BIIIqcoc r$ 'grcppu; ?soJ B lrclnpul IP
g ealnd oc Boac rS e1a urp aleururrlo ?soJ nE olFnnprzar .rer 'opqrqcoa lt
alecalsorus nBJe olo aJlug rBI 'e.rdsu rfgcepnf ne.ra ela raga 'reluprcs elace al
urp 1r*er B pugc gugd ee.rulda.rpug pur{a.r r*-gs 1mqe.r1 e *,o6rpo$,obbtyy,"
81
:,ogn,tuaj-tp
BA
o.rtgg o7 lnlrDtuauoJ 'lualsrxo BIBqBC ap lelurt nqs purFd ulp Erul
uauJol lsace B{ Ea8rnca.r EIJnT '2161lnlnca}satue € euau?seoJoz ro}roal ei
plcedurr qns 'pquqo.rd ruur 1ec '1n.rgdu g ps ale er?urp alaun Ec gqlsod Ps
Jes
alsa 16 'sns ref,u ap 1 plolrdea uI o-l€zlleue ruu urnc e6B ',o77ng ,otp1,
ap aurripru o-JluJ p?sFa rnlnco?saruu tu
ug prcads ug 'r16ere.rrra alxq
erJoa? 'sns ruur 1rtzgr uru runa gdng 'r.rlelcapa Flxaluoc uI nus lu
luercgns ElBpJoqB lsoJ € nu 'I.ro1p1ecret ep plu?ncsrp lsoJ B r6ep 'e.rea
AI
'1ngr ne plouTq [e lerpJourrrd capeuru rnun ezalodr :rrrglocral uriuale
pcul sBJIB € nu oJBc .rup 'npr ardsap euarJnl .ropridacuoc ea.ra8elaiug B
nrlued luepodun alse aruc luotuala un runce zeriuapr,re ps Ecracu! ro1 'o
-aak-
InRr 16 Inca+saluv
ri
'rorreluu plolrdea uI o-?BZIIBUB rue aruc ad 'rcqqug uql rrotr{tr 'U InI B
qDunlag. qqarae ug efap o-?nzp^ rue aJBXsaJruEru ap arolau plsuacv ap
'aps rrunrica;.rad €erelsaJruBur 1c 'ng.r ap nazeurunq 1nI uarucgrrnd €e
sgz Tvlouowlud'Invu Is vNvlosdvs Ywwc
266 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL
o regde generale teosofic-cosmologici, larg r[spdnditul aforism ,,coaja
precedi fructul", este aplicati pentru a explica gi modul adecvat de
comportament, adici o activitate normal6, inleleasi a fi un ritual.
Dar cabalistul, se pare, face aluzie la o migcare ce nu se va sfArgi
niciodati, cum aflim din ultima frazh a acestui fragment.
Potrivit multor texte luriene, amestecul, ta'arouet qi'eiruu, este o
stare infeleasi uneori ca generati de picatul lui Adam sau de picatul
lui Cain, dar in scrierile sale aceasta se referi la o repercusiune de-a
dreptul cosmicdr2s. Dacd luim in serios folosirea expresiei ,toate
lucrurile", precum si recurenla sdiitcutaolnieuluinie"vciotaabjailhp.recedi fructul" in
textul lurian, amestecul este o
Totugi, ar trebui menlionat faptul cd, in plan conceptual, prece-
denta riului nu este in mod necesar identici cu conceptul de amestec,
deoarece ea presupune un statut independent in raport cu sfintenia, p
ceea ce implicd un tip separat de emergenld din divinitate. Pentru a e
exemplifrca importanla amestecului, permiteli-mi sd citez un fragment t/
esenlial din predica lui R. Yosef ibn Tabul: il
Aceasti putere [a judecdliil era amestecati in intregul [domeniu aU exis- a
tenfei Sale, binecuvAntat fie El, [...] iar cAnd El a decis si emane lumea r
Sa, El a reunit toate rddicinile judecifii care erau absorbite in El, adicd n
le-a revelat progresiv [...]. De exemplu, frrul de praf in marea cea mare nu c:
izvodegte noroi qi nu este vizibil, ci numai atunci cdnd apele sunt distilate,
n
praful care a fost amestecat acolo va fi descoperit qi revelat. Acesta este d
gi cazul in spef6, milostenia extremi qi judecata extremd sunt absorbite,
iar cind puterea judecilii a fost reuniti gi pusi laolalti intr-un singur E
loc, ea a devenit bruti, qi din cauza ei lumina Infinitului, binecuvAntat
c
fie El, a fost retras5l2e. i,
p
Coexistenla apei gi a prafului este prezentati ca un fapt natural, n
nu ca o uniune a contrariilor sau ca reflectare a vreunei forme neobiq- e
nuite de existenli, si nici nu este o chestiune de perfecliune. De fapt, I
apa gi praful nu sunt nici mdcar privite drept contrarii. Mi voi con- (
centra acum asupra unui fragment care aplici teoria amestecului la L
intelesul disculiilor biblice, dincolo de inceputul propriu-zis al Bibliei: c
,Iar aceqtia sunt regii" - gi s-a explicat deja ci 'Ndaml Q[admon] este I
unul dintre beneficiarii influxului provenit din'Ein Sof. Iatd, trebuie si e
gtifi ci din EI130 a fost emanatd o scAnteie, iar aceasta a fost divizati in f.
dou6: in creier gi cochilie, ridicina lui Israel este din creier, iar riddcina
neamurilor din cochilie, qi la fel stau lucrurile cu Sara gi Hagar, cu Ilhak
qi Ismael, cu Iacov gi Isav. Iar in aceastd scinteie, ridicina neamurilor
a precedat ridicina lui Israel, potrivit secretului ,,regilor care au dom-
nit" etc., oinainte ca un rege si domneascd". Iar aceastd scAnteie a iegit
din laspectul lui] Malhhut din 'Ndaml Q[admon], iar din cochilie au ieqit
cele zece neamuri [...], iar regatul acelor [neamuri] a fost zdrobit qi Israel
le-a cucerit. Iar scAnteia cochiliei era compusi din zece, qi zece scAntei au
'euagpegieslsod repqeg B parsulc p.redo o lrueAap B eruc 'qotntuo,n74y tasg,
ntag 'es B o1.ruc gluengur 1eru Bac ug lurr8n-rug IeBrsI 'g rn1 plodraslp
lsoJ E e.rec 'ee1-111;E IB rnlnlocas plndacug u1 16 ea111y IE rnlnloaas
B erulaJl Burpp uI Arlce lsrpquc luulrodurr un 'oueg urp BIJEZV
ruar{Euary 'g u1 'nldurexe ap 'ur$Ic BsV 'Z p1o11duc uy'otdns tella lsoJ
E oruc lueur8e.g Fncs un-Jlug e.redu Bounrzrl igggt uU Fsrrcs lsoJ B
erec 'erutry l^V uql pT^EO 'U 'nps mlrulseuru ellirpt erlulp uun ug 16
Fluo?s5xo 'eqce,r IBur tpur ounrzrl o ppagoJ BIJn.I gc e.red aS 'EIJnrI rnl
EJnleralq u1p aldurexe Elolgc 'sues lsecu uI 'Bp ro,r rA 'luquroc II aJEc
$da.rp .ro1ac u1u1dsg.r g.rn8rsu Inpr ecoreoep 'nazauurnq FI urfuelur
16 np.r orlurp u.rn1g8e1 a+so BFnrI rnl alegol uI Rluorncar ptual O
rnlnPr BorBorc rs gurrrrp Ba+B+rlBuoriua+ul
acgoso4 IIrIpupF or' eruopoce.rd uaIlu+Bglllsoa^zyorpu'.ls,,oJarB'oer.ru"c, ,urli"liil?
ruur pqe.ruduocuT
Euslrnl BIEqBC 'crlo.rgesa.rd
Insrallun l1urnu g eleod oc Eooc urp alred ocEJ co?soruu lsace EsuI
'ecr1.ruqlec ll.rpcgFnd Belelrseceu gcrldrur nu pruJn urp B+sEecE rcpt
'uunlfaayad eFoal ep p1{uulsqns poru uI EreJTp rnlnca?saue EIroqL
'*rrnldurexa un purg onezznrl ru1dr(u11
grlsory 'g 'gueunl BIBq€C uJ nrzJgl reru eurloJ colserrre ed glezuq arep
-roqu Flsuacu gc unds Es IT+nuI 'zerluqq€C uqr rrotr{ 'U 1nI IB luaur8e.rg
un-Jlul'.ruprurs lxo?uoc un-rlu! ulap plsrxa luotural rop r16ecy 'Iruara.rc
gpece.rd a.rec 'rerpqcoc EurJoJ lBnI nB ale JoI BaJEuErua gdnp rutunu
16 'pnop rolac BalBlpp8uusuoc plcogor oralugcs l6eaece W m1npr
16 plaurq u{uelqxaog 'ca}serue lle un nrzrgl ruru JEr 'cr8oloursoc 1cu
mun lrupuc ug e.re.rudas o lodu 'eiuelsur elIEuI ruru roleo lrulunguJ
calsaruu op EurJoJ o p+sgg irolasel eeraS.ruds psnpoJlur alse 'rn1nce1
-sarue ep rfupd pnop alaa orlul uaJurudes ecnpo.rd u ru1ua4 'pluapraa
oFBoJ else 'a1rud plIB ap ad 'p.raua5 uJ alrcuruod na 'u.ro;, 16 'a1red
o ap ad 'celseuru op Boru?s erlurp uln1g8a1 '1uaurEe.r; lsacu uI
'rsrlnlcruJ ppace.rd efeoa eunueplolul la?c 'ulIqcoc nc IIU?Ierc 16 elsa e6e
'["'] olFnnppe.r 13 sor 'elseoce nc Elepo 'rS e16eu or€c erarueJ o Bc also
'eurnu€ urnc ;{ape,r ps lllrop EcEp rer togep; Inun BI .ror.redns 8ue.r un e1
ep orgroqoa o 1c 'g1ee.r olJeoru o olsa nu BalrBoru r$ 'relpqcoa 1nlarces uJ
s€rrr?r u lnd.roc rBI '["'] roc uI srolul €-s ala uI pluelsrxa ln,Ctryoqnr)E]Frq
-Frrds eeunrsuerulp rS '1r.rnur nB [IodB] .rBr 'auraJl o nrlued lpurop nB ole
rcpa to1 rnlnle8a.r llrlqoJpz In^rloru lsoJ e Blsg .rer 'elcedsa.r a1 ps gfr.r8
nu-u ela ed .rucpur lcr-u Bq 'aualplqeou lcunrod alde* alec r€runu rc 'elo;,
gcseeurprd Fs lm^ nB-u ele 7*'nt1o7 Ba1rec ug leuogfuaur lsoJ B arec al.ruds
roIosBA Inlarcos also plsecB rS J"'1 lrqorpz lsoJ B .ro1 ple8e.r 're.ro;, eururnl
el.rodns 1n1nd ne-u ola runc 13 'lotilas ocez roloc Inrouel also mlruora.ra
Blelugcs .ru1 'glpqcoc ecoz oloc 'unureou eroz alac ?uns alo JBr 'Ba urp 1r*er
Ls?, TVICUOWTUd'rnYU rs YNVTCSJVS VTVSVC
268 ELABoRARI cABALIsTIcE MAI TARzII DESPRE nAulpnnrloRDIAL
el scrie: ,Este o reguli faptul c[ coaja precedi fructul in geneza sa,
gi c5 cel drept induri mai intAi suferinla, iar abia la sfdrqit are parte
de tihni"135.
Chiar mai explicit qi mai elaborat este un fragment existent la R.
Naftali ben Elhanan Bakharakh, un influent cabalist lurian de la
mijlocul secolului al XVII-lea136:
Binele vine mai tArziu decAt rdul in lumea ltrj I'ohu, qi la fel in lumea
precedd existenfa tha-hauaial, iar
lui TiqqunrsT [...], cici steresis lhe'eder]
intenlia Celui Sfdnt, binecuvAntat fre El, a fost si cteeze binele 9i riul
in lume, iar rddicina cochiliilor se afla in vasele sparte qi de acolo au
fost create dinin, iar din dinin au fost produse cochiliile, qi in ele este
sursa rdului, iar sursa binelui este in acea lumini existentd in vasele
sparte, potrivit secretului picdturilor care aderi la peretele vasului. Iar
daci Dumnezeu n-ar fi creat lumi gi nu le-ar fi distrus, niciun riu n-ar
exista ln lume, cici totul ar fr bun. $i se qtie c[ binele se distinge prin
[existenta] riului, qi tot agar38 n-ar exista procrealie in lume ['..J gi, deqi
cochiliile nu s-ar fi actualizat inainte de picatul lui Adam, ln orice caz
ele existau intr-o stare foarte subtill qi ascunsi, lintr-o stare] de poten-
{ialitate, iar ridicina riului din cochilii este din vasele spartelse.
Acest fragment confine o viziune pe care meritd si o subliniem.
Distrugerea lumilor primordiale a fost premeditati, iar ea a creat
rdul nu din cauza unei erori mecanice, ci pentru a produce riul care
serveqte ca modalitate de distingere a binelui. Cu alte cuvinte, aceasti
explicalie a originii primordiale a riului nu include deloc un proces
de catharsis, nici nu este o chestiune de perfecliune' ci, mult mai
mult, o explicalie naturalistd: rlul este necesar dintr'o perspectivh
funcfionalist5, iar aici procrealia este mentionati explicit atunci cAnd
este descrisi funclia pornirii rele gi probabil a rdului in general. Dar,
pe lAngi referirea deschisi Ia procrealia umand., se pare ci termenul
picd.turi se referi la fluidul seminal, ca parte a unei anumite forme
de sexualitate la cel mai inalt nivel al sferei divine, o problemd pe
care o regesim gi intr-o manieri mai expliciti in alte disculii ale
acestui cabalist, aga cum s-a subliniat in not6. Acest accent pus pe
intenlionalitatea divind, care revine qi in fragmentul lui R. Yosef del
Medigo ce urmeazi a fi tradus mai jos in acest capitol, sau in cartea
lui R. Isaiah Horowitz CeIe doud' Table ale Legdmd.ntulur, din care
urmeazh si traducem in capitolul 6, complici atdt statutul unic al
explicaliei cathartice a riului, cdt gi ipoteza unei erori mecanice' care
constituie principalele revendicdri ale modului in care igi reprezinti
Tishhy Cabala iui Luria.
Scrisd la mai multe generalii dupd rnoartea lui Luria de un cabalist
care eunoqtea bine o mare parte a vastului corpus lurian, descrierea
de rnai sus nu se refere la un concept a{lat in centrul dezvoltdrilor
ulterioare ale Cabalei lui Luria in acest context, conceptul de retragere
mlnluaru8B{ B Tirpd lourqln ?rArrlod .so[ rrrB lEllrul rnqarl rB arBc sac
-oJd tac uI rol oJB oJBc uBrprloc sacord un-JluI ?uatu8e4 ?sara u! lBruJoJ
-suuJl e-s $ruropelop8er ao+Jeoru ep p1u8e1 gprp:ourFd EeJ€agr,rnd
nu €?s'oa' rcsc'gsrur.red euneaplolul arsa F""*"Jt:;::# JrtJL::T, T;
-pr'eol.d.prrpudef{rgaglr1r.nernccua1!enlEeslaaorcpzcEorJanurclouslIsrnnoozJuelsErronaBplolsslaeraeqcuceern$nrcc"grlulcnu*d,eeruFdr,;gle1IcnpuuaAggcrt.eurloe.rrdaul,a.BroforBc6Brgullrugsr{roFcgcou.rBcerrfr[qa3..'er.un]lre.aplfggn.rs.or]nclfaann{pr{l*slegogqrJupunpo$Bci
olrJnnprzar lndeau3 Bl JBr'[...] gcseeurud o-s neelnd nu alasB^ a.rec ad
Be?B?r[€lg garpe ',,"ro1edu e.rdnseep ed ea1n1d rnlnutuo6l 1n1r.rrds rS" totresea I
pue.re8rBds purueosul atec 'nnqog-Da nqal €Je Inlugtu?d JBr,, lrnlnlasJoA
Fsu?sl olse Elsore 18 '1r.rnur nE a,.lrl€Jcnr.tno1n18pe.ra.recproEed.sr e.rou1n1ulre.rldsrexaa.reBcgal,rrrnrndl r-
os urnc gdnp
aJBJolt u[ rcgc 'er1S s
P
pugaTpul ec alacol urp +osJal rnlnurud Insuas pcrldxo a
lBlL\ epun 'n.tog nlnbDr7 ''na.qrropuggdyis:gn.rqgo5l.rea1loelupruAenlrrnel1lerilgu.rr?urupn1rou1r1ndruu
zoproq€ ps rur-r{elrlrrrad 1
.
alsa p{uapeca.rd ep EInSor l6uaacy 'rrfupraads ap cqo"rgase.rd pdp-uc
sucsap ruu na ac BaaJ rqesoapul'ecrlsrpqua IIJIpugg eIB a.leor-ralue rluq .
z
opunl!suear??cuBvoluc'salzEnoI?J.randn"aIr.JraJapB.prauaouaraI.rlIednlupueofu€eropaEri"?dBrenJcB1unoolrucs"Erluron1cJuuqnuldaoulcuaaxTor;urncusna,gla?linuu.gnrasauralrr{8unnamsuruepr
'gze1od1 pt1u o ri plsrxe 'sns reul alauoriuau TJnpou rer? alaa g8ugl a4 rS
rusruBrJlll uJ rninPJ u
eiuapaaeluB ordsap oropo^ op alcund B^atgC J
uI elualsrxo 'rusruurJnl BJ alncsounc uaFrs ap snd.roc 1n?sBA J
IBrpJourIJd mpg.r eIE euorJnl epriuaqdxa
gzuezrnde nu al
g.rn5urs Eo pa IFJB ?s JBop rc n'run1,nrgn.5r l1saerq{F.uBdsu€oEruoorcrrrJpeuqgleqculSrraJpoor?eruarurnS e
eiualsrxe 8au N
ps eliuelur rue
In
plucgrun eur8etur o puglnarqol ED BrJnT rnl Ea.rrpug8 plurza"rd dqt{sg I€
a.rtsc nc cr8oloal 1nuol gzeozrluuralqord e.ruc aldruaxo luns ualsocv E
'(B^alIEI1 Bpnqo1 'U InI e qo?un,Dd 7ouJoj* ur,p"tdns plulrc ?soJ
€ eJBa 'ena1p11 Bpnqa 'U Inl BeunrzrA nc op Inlsop €i
arapJoqe o alsg 'oullrp oJeoluupruasu ruru ?Inur '
rrung{caylad erroa1'
ap plurdo.rde a
o+so oJBr rS pupup Borunl uJ InsrsJeqluc plrsecou nu arec gzalodr o tE
'rn1ng.r 16 rnlaurq eiualsrxeoc ap p1eFa1 a?sa aruoruJu op puuoJ Blrrunuu
o gc uzalodr rcra E?srxa rca(I '.rr(lnlcruJ ppaca.rd €fpoc ,munl Eaurpro
nc elelrurroJuoc ug"'" :IoJlsB elndecuoa alse mlnpJ ualulFrol.rd ,.rcqog
e.rdsap BaI-IIIAX IE Inlocos urp uelrnl nrre?ueruoc un-rlug ,1dey aq
'sns r€ru ep pluaru8e4 (pu{lp"rua1q6{ausgdr1r61aaq,e.us neleulrtef cneugs
ldacuoc lsace pugc ug pugr
urp pzeazly+n
6ez .rvrouowlud Tnyu rs yNvlcs.{vs vTvgvc
270 ELABoRART cABALISTIcE MAI TARZII DESpRE nAul pnluonoler, E
tradus, in cer a existat doar o purifrcare a hranei pornind de la c
reziduuri, gi nu invers. Menlionarea $abatului aici trebuie raportat5 r
la contextul general al creafiei care include curilarea, un proces care
a
a avut loc timp de gase zile, dar s-a oprit in timpul $abatului. Asta c
inseamnS. ci reziduurile au precedat in mod necesar binele, aEa cum
face intotdeauna coaja cu fructul. Implicit, aceasta este o negare a n
teoriei neoplatoniciene despre originea riului ca sfArgit al unui proces
care incepe de Ia binele pur, ceresc, gi are Ioc numai in ultima etapi c'
din procesul de emanalie. Implicit, teoria amestecului se gdsegte gi
ea aici, deqi nu a fost menlionati in mod explieit. Greu de stabilit Cr
este insi daci apele, amintite in ultimul fragment, au vreo leglturi
cu apa menfionati in textul lui Ibn Tabul tradus mai inainte. a
Intr-un enun! din Cabla luriani, cosmologicul gi istoricul au fost z,
combinate: nagterea lui Isav qi Iacov au fost mentionate ca urmdnd
acelaqi tipar ca inceputul Facerii: Cr
"li$teiriealte6,'AerTaMu in pAntecele ei doi gemeni lTe'oMirnl" fFacerea 25.24), in p
sunt numi{i MeTirnraz [...], iar
qi'A MT, cici oamenii rii
lticel dintAi care a ieqit era rogu143, aqa cum se spune lumea Tohu mai
intAi, iar dupi aceea Bohu, cilci coaja precedi fructul, potrivit celor spuse
lFacerea 1p.e21fa"q{ai pimAntul era Tohu", iar dupi aceea libideml ,,Bohu qi
intuneric luitehom", acestea sunt cojile care au iegit primele, iar
dupi aceea fructul, care este numit oduhul lui Dumnezeu se purta pe
deasupra apelor" [...], iar apoi fFacerea 1.31 ,,A zis Dumnezeu: Si fie
lumin6! $i a fost lumini", care este fructullaa.
De fapt fragmentul, citit in contextul s5.u, vorbegte despre trans-
migralia sufletelor primului cuplu qi ale frilor acestuia in Ilhak qi
Rebeca gi in cei doi fii gemeni ai lor. Aceasti transmigralie trebuie
inleleasi in contextul mai larg al teogoniei luriene, care incepe incd.
din primul moment al emanaliei, asociatd cu primele versete din
Facerea. Cu alte cuvinte, historia sacra face parte din naraliunea
teocosmicS. mult mai largi. Degi tot acesta era cazul si in interpretirile
din secolul al XIIIJea ale listei celor gapte regi edomili ca o referire
la puterile riului, in literatura cabalisti luriani pdrlile de historia
sacra, cate au fost inserate in schema anterioari sunt mult mai marila5.
Avem aici o combinalie a unei lecturi puternic teosofice cu un tip
agkenazi de exegezi radicalS, pentru a crea o naraliune continui,
care aplici viziunile despre primordiurn la sensul zoharic al regilor
gi la istoriile despre strimogi. Amestecul menfionat mai sus este
evident gi intr-o altd disculie lurianl fondati pe maxima cojii care
precedd fructul:
pdrerea inleleplilorla6 despre vasele de lut este cd spargerea lor inseamni
purificarea lor. Afld ci acest ldictuml vorbegte despre secretele regilor
care au murit, cici rafiunea zdrobirii lor este purificarea de coaja care a
'a1e1ueza.rd olalulra ug gluuofuatu o+so nu rFa8"reds elalce pugpeca.rd €
ec nfplruralp rueFu"rle.r e 1tr1eure11u ,nes rericu.rluoc E pruq €rqelec J
ruur uI ,gc ,1de; aq 9
'sns op elo+xal e?Bo? urerurlqns Fs rnqoJ? .re .elernqugs
a
'pure1u1 Bun rc 'rn1nprug E pJBoIJa?xo eapud olse terrr nu e[uo3 .aJuolpz J
-ugdnc reru pJnlcru?s o-Jlul plnuriuoc alse uruud er orueJl ep ,plupuu ,
pqe.r8ap ruru lsoJ B lcn.r; ep piBJ nfoc uaqelFroprd ,1eg lrrunue un-Jlul d
'ogJnfuod ad lncpg p-t Elepug ,gle.redas lsoJ € ar plepo JBr .er11ucoc ep e"
ple.redes eg ps eruafugs uc nrlued ,a1ese,r lreds e tg aa op p1e1 ,prnrnd
B-ep s€tupr rJ rB Brlrqaoc '1erparu1 tnlnd ed lrn.rlsuoc g re-l gcep rer B
'1n1cn.rg gpece.rd unfueoccsoArcoCroaIn1r6olrefuqu6rurcgga.re,nrr.za.rlgre1drs€reugo?-lsncaplJosse^uBrnacIIe|6FaI
u
'Jnf.nd snpo.rd s
P
-rsacou ee.reagrlsnf glBI IS 'e8elefug arec Ioc n.rlued ?ualcgns else B?sB rer E
'epefugs auls uJ apuydnc Brlrqcoc Bunseplolul pc pl€lsuoc es 16 ,g.reouelxe
ri
EUBJq eurs ug epur.rdnc elec 'p.reolrolu! Bu€Jq aurs uI epuudnc 16 e16a1e,rug
Brlrqcoc pa glulsuoc as IoJlsB 16 pue.rq g€ glsrxe ornqrugs ug.rer ,r.rnqtugs e.ru -
orec rnlnlcruJ eloqe;ud ug ec Jog 1tr.g( trrl Bulrunl rS eugs ug epuudnc ,a1a
ug 'urnc u6e eruafugs eurs ug epur.rdnc Brlrqcoc ga alsg Bounrlsorlc JBO a
ieqrqcocafog u!9, V\ Bulrunl gpur.rdnc ps eleod urnc ,e6e e ?cBp ragc ,eruaf
-ugs ppeca.rd Blllqcoc ga aunds es ac ep urpqarluJ au ?s rnqerl .re ,eprunl a
JE
e?Bql ouls ug epur.rdnc e.ruc Jog u?9, V\ Fulurnl uurelqo.rd e.rdsap 1g3 rS
es
p'er.rrln.rqloudr:ogeasrnprqrrluuupgncssIlBseoppcareu{uuJgI uspnlnrSuBrJEiureIoIlsqcaceoalCsleo.croeJ,fB€lquacrBaoruapBrJEar{fuuErawppnoelcaauergdrda,esEurprp.qrlcdsonra^c IB
,ee1-11gg ,rnlnur J€
-r?Bler e"re8alaiug o aundnse.rd IB rnlnlocas InsJnc urp
u
-sluulJnl e fizrg1t ruru EAac ozEJ roun puri-rudu ps e.red ac arfncsrp g
p
olotB glucapnf eEea.4ug pc n.rlued r'rucor ,rnlnuropg
rS pzlg urp lr6er nB oJBc gEe.r luns re .rer ?s
,1n1cn.g gpe"c"e".rid
"rii.?il|as E
ne lI
efeoc rcgc
'["'] *l6ar lolaoe" mlnlerces 1rar.r1od r,^oeollrrcoepJolururedlonrrue,enlss1oBeInc.ur,oprop.1ree.rdceenos.rrudIopBclrsp€BqIaccooepc IS
[...] Fc
Buneoplolul rS'er11qcoc rE.rero.rc uJ t..'l s
'p11u un e1 pu.rE un BI op oJgroqoa B
o rc IU
E1
gc ezelodr na rS lulrpaJr e?so BIrnT .sns reru ep rJnzuc A
P1
ellnrrr rutu uJ 1n.zpr ruu runJ gdnp ,Frq"rerrr Bc lrJnu nE aJEc rcrluu BI
tidelafug acez rec ep cselurrue g8a.r ,eraparr ep pund lsocu urq .aprpJoru
-Frd .roleluaruruelo IrupEc ug e1e6u1e +soJ nB-aI erec roprpr[cocTropfoc
Baluurruqa elruuad er eJ?agrJnd ap pu.ro; o a.rop6e.r Ea1.ruoru pc Eooce
olse rcre g1uc11dxe areproqu uledrcur.r6 .r6nsug BIrnT o+se FurqBU
'8'rerJorueru r-ag plBlugAnceulq ,urqu.r a.r1pc ep ,1r.rnw
B nu rep '1e1nue lsoJ B nu plugurpd gc ,rursrJcs B-s ac Baec olse BlsB rBr
'Be1e1r.rn61ot a1*atur.rd nu 1a $ [..'] fdel ap llrnw e nu r{.rour .rogte.r p
$qWoW lcga '["'] Inpn.tJ gpeca;d e.rec rrloc mlnlaJros lpprlod ,re nc 116eg
va IVIOUOWTUd'rOyU Is yNvrcsdvs vTvwS
272 ELABORARI CABAIISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL s
iar asta poate s[ indice existenla unei versiuni timpurii a lurianismului, I
I
care nu integrase inci acest conceptl5l. Daci acceptim posibilitatea
t
existenlei unei prime versiuni a lurianismului, una care si nu fi
c
operat deloc cu conceptul de {imlum qi cu alte citeva concepte auxiliare
r
legate de el, atunci putem presupune ci aceasti versiune continua
mai mult disculiile cabalistice anterioare despre riul primordial. Fap- I
tul ci este mentionat conceptul de spargere a uaselor nu exclude
s
posibilitatea unei astfel de faze, ehci vasele sparte intr-un context q
teosofic sunt menfionate deja gi mai inainte in Cabala, in contexte
c
in care conceptul de limlum al luminii sau prezentei divine este
absentl52. in orice caz, ipoteza c5, in pofida perioadei scurte in care S
Luria a activat la Safed, literatura legati de Cabala sa include mai e
multe etape existi in cercetarea acestui domeniu atunci cdnd este ={
d
vorba despre alte subiecterss. Iar daci acesta este un proces legat de
gAndirea lui Luria insugi sau de^discipolii sdi este o chestiune care c
agteaptd inci sd fie investigati. In alte cazuri insi, legitura dintre
conceptul de limlum qi emergenla rdului, fduriti, dupi cum am vizut a
a
mai sus, inci din secolul al XV-lea in scrierile lui R. $em Tov ben a
c
$em Tov din Spania, este evidenti intr-o multime de discufii luriene, u
aqa cum a subliniat Tishbylsa.
i:
Voi aborda acum un personaj celebru, care a speculat gi el pe tema d
ir
precedenlei rdului. Este Nathan din Gaza, profetul lui Sabbatai lvi n
gi cabalist lurian el insugi, familiarizat cu tipul sarugian de Cabalarss. ii
In inedita sa chef d'euilre, Sefer ha-Berdb, citim:
d
Vd voi spune acum cAteva lucruri referitoare la cochilii, care sunt qi ele
in ridS.cina posterioari. [...] afla1i cd, dupi venirea pe lume a celor zece r
sefi.rot despre care am discutat, inc5. mai rimisese mult din Tehiru f...1,
iar din acel Tehiru au prins via!6 cochiliile gi rAurile, iar aceasti chestiune S
a cochiliei care preced[ trebuie s-o in{elegefi, cdci pdni ce a venit lumina
liniei drepte, care este perfecliunea fructului gi a constructiei, cochilia a i
i
precedat in Tbhiru, in Aerul care nu poate fi in!elesr66, iar acesta este
motivul pentru care sti scris ,,eu am creat riul", cici termenul ,creafie" c
nu are alt inleles decdt un lucru foarte subtilrsT. t
Termenul ,subtil" se referd la dimensiunea mai pulin articulati I
gi mai spirituali a acelui tehiru care a precedat emergenfa ierarhiei I
structurate a celor zece sefirot qiparfufin, care constituie linia dreapti. I
Aici, perfecliunea nu este una incluzivi, ci un fenomen mai degrabd :
excluziv, limitat la structura de dupd eliminarea elementelor malefice.
A,ga cum a subliniat Wirszubski, relalia dintre doui tipuri de lumini,
lumina care posedl gdndire qi lumina lipsiti de gAndire, reflectd
conceptele de formi Ei, respectiv, materie, ceea ce inseamni c6, in
spaliul lui tehiru, cele doui concepte aristotelice jucau din nou un
rol crucial in articularea chestiunilor de Cabala teosofrc6l58. Aceste
'ola?le nc olaun zozruoruJu aI ps cJocul gs pJFJ ,1e.redas g
runrzr^ alsacE oJ?urp eJEcarJ sns r?ru luluaza.rd ruE aJEc ru1uad In^rlolu u
r
alsa €lsocv 'godlcsrp arlgc ep ales rollreundxe ep alraJlp r.rg1a.rd
'
-ralur eg to1 mlru?.sa€ru aIB a?lJaJrp aJapel ep apund ag uluezelda.r
d
1od a1a rB ur.rn1 rn1 re rlodrcsrp .rop6rerrrp egrolJcs ug csasp8e.r as mlnl
-carqns alu rru?uazard ap Frndrl olalTra.JTp ,IeJllu oO .lnzp^ rue-el runc E
e6u 'lerp.rourFd 1np.r e.rdsap sns reru a?uzueroJ Jolrunrzrl E rqasoepuJ .
'uFn.I ed lupacerd e-I erer ral€qeC EIJo?sr ug efap e?uelsxe np.r a.rdsep I
.ro1rrincsrp Ea?B?orJEA urelSeouncer pcup ,eruoluzul;rfuns alsa nu a?ulrs P
-Jaarp pls€ocy 'a.re8e.r1ar e1 rS rnpg.r reiueEraua BJn?Bu BI aJuoluaJeJ
ounrsJoA g.rn8urs o ruop nu glsrxe auerJnl alelelerl ug ,1dug aq s
'docs 11u uneJl BI aJIraJeJ uc uinasrp e+soce u1e.rd.re1ur e ap 3
gqrznuld poru unrcru pBA nu na JBr ,ue;co.rd u ru1uad reiurures e sof u3 B
ue.ra8erlu :lenxas rnpyodu.r
pdocs e.rdsep ,eallruarrllndcxaanlleinansCrp.lracpqd$ruurr g
FlsTxa ouarJnl 16 eualla,rop.roc e
al.rnsndJoJ uJ
rcru 'lrcqdxo rcru a+xal ep al€lnsns luns nu aJBr ,Ilip?Tullr1p Inugs urp '['
.rolesaco.rd eeu€;uur ad elsrEoloqlsd p{upaads alecu p1r,ra tiplFndurr
16 uipl!-rnd B aunrzrl o -ep 1uEe1 rrreou ,dn.r5 ,erpurug - irpaloc un A
a.rdsap 'elueurleug 'rS guueds 16 alelrpnxes a,.prdcsgaopsoealal uBrueecpsrinedcsulprnaFea
zaruqqns ps uli'gpqrzneld Fzalodr o else.rup el
lulcero.rd 'qlIIIT 16 ruepy na alSe.rprur pposrda ap nu nes e16a1urue
aalroiuclnedpocgieBglsElgecceBppageqpu.rr8ueopurraecusrrp,rrp.rsoE11eclgu1cpeols+escgu.melpngp.irB1J6.rlnopla1u61rqrcqeepc c
reriuurcsug eete8elaiuS n.rluad eluulrodun a se eJEc erfea.rasqo o IaJlsB $
pugJoqoroe 'ealull.rndurr 15 eruaiugs rc ,aluuoriueu
lceJrp luns 1np.r 16 B
aleurq nu Fc a?se luesaJelul 'rariea.rc IB lcu InurIJd uc pluur8erur Bre ole
oJ+urp ea.rerudes "rur 'lerp"rourr.rd calsatue ap FurJoJ g?rrunuB o eundns te
-a.rd as 'zvc ocr"to u1 'g"reds1p gs E?Buqsap Ec Esursop o?sa nu Enop E a,
dru11 ug 'e1p ap uin alu.rudas ag Es a.nq""1 eelelr.rndurr 16 uruiiugs II
gc uzalodr pqe;3ep IBru rc 'srs.ruqlec ap saco.rd uneJl aJapal uJ aJB os ?
nu rcrB rcrN 'rrunrzr^rp In1.JE uud ,a1e aJ?urp €alElrzoruruu
?BeJc B aJEc IeJ alse nezaurun6 JBr ,er{eerc lupece.rd B lelrpaure.rd et
eJBr ,e?e?IJ
-ndun rB eruaiugs oJ+ur nes ,np.r rS aurq eJlur a$epdoc o a.rdsap rcre A
uI9IJv 'esr.olo aJluJ eunrzr^rp oJBru o lncFJ E IU rcpJ ,"cpraun1ul ep e
BalusleruEn?lsnaca€za;euru'nIlrqun11ri-BrgedJascaEpJuep16a, l:u1rpB.1ulDBaJreaJrou[nrur,permfellnndleoscJoarlcrIunsBuoeAsE] e1
pua.lrrep1ouu3drarrudrzruuo$lenu8usrgq5sl€eaN1leel"'rU+zgoTcuunrlluIeeeJg?slsun€cd,qrBqringndlFaanzudauugrrcrurpn€agrrnd?pBcoI-arrFilucrlasr,un1eeruiu.ugzrsarprEusrJnlnqrInaBslI r3
I-Es BarA 6u e.rec ad e.raparr ep ppund urp ,pug.r FurTlln uJ nN AJ
'ursruo8eluu ap plerdo.rde ruur
al
ounrzrA o puga.rc 'gnurluoc g1dn1 o-"r1uI pUB es gurrunl ep auJoJ pnop
aT
?x
e
-dr
B
aJ
g
8
t
tlz, TVrOUOWrUd.rnyu rs yNvrctr.{vs vlvwc
274 ELABoRART cABALISTIcE MAr rARzrI DESpRE RAut, pRtrvroRorar,
Mitul lurian qi indeplinirea ritualurilor
evreieqti
Degi disculia noastrd de mai sus poate l6sa impresia ci Luria era
doar un metafizician, un teosof preocupat de problemele binelui gi
rhului la cel mai inalt nivel al existenlei sau de problemele exegetice
legate de textele clasice evreiegti, biblice qi de alt tip, aceastd inlele-
gere este departe de a epuiza interesul sdu gi poate chiar principalele-i
preocupiri in calitate de cabalist. in realitate, structura teosoficd era
in esenld un cadru pentru explicarea semnifrcaliei ritualului evreiesc,
un fapt care este bine reprezentat intr-o serie de scrieri ale sale ce
trateazh despre intenlia in rugiciune. Cercul sdu de discipoli consti-
tuia nu atAt o academie in sensul grec al liberei gi uneori criticei
examiniri - degi existau, indubitabil, disculii -, cAt mai degrabi o
sursi frabild de viziune despre lume, clci aceasta ii fusese revelati
de sus, cu menirea de a-i inspira fpe aceqti discipoli] in indeplinirea
ritualurilor lor, cu semnifrcalii mai profunde. Daci aceasti viziune
asupra lumii, cu autoritatea ei qi existentd in redactdrile de mai tdrziu,
este intr-adev[r identicd. cu ,,sistemul" Iui Luria, in modul elaborat
gi ordonat in care ni se prezinti astizi ca o carte, aceasta este o
chestiune total diferitd. ln orice caz, aga cum am vilzutin unul dintre
citatele de mai sus, Luria a fost descris ca amestecAnd in expunerile
sale diferite teme, care includ atAt teme teosofice cabalistice, cAt Ei
teme ritualiste. Aceasta inseamnd cd expunerile abstracte nu erau
caracteristice discursului lui Luria. Cum bine a spus Lawrence Fine,
lurianismul a fost un tip de doctrinl intrupatd160, iar eu aq prefera
sd privesc tot astfel nu doar tradilia ce poarti aceasti marc6. specifici,
ci gi o mare parte din formele anterioare de Cabala, deqi cu siguranli
nu pe toate, gi si le vid gravitflnd in jurul unui corp performativ,
cAnd performanla sa inseamni punerea in practici a unor ritualuri
evreiegti cu intenlii cabalisticel6l.
Este de prisos sd spun aici mai multe despre importanla capitali
a legiturii dintre ritual gi Cabala, care este bine cunoscutl, degi
necesith studii mult mai detaliate gi mai sofisticatel62. in cazul nostru,
chestiunea este ce anume a motivat mai mult speculaliile cabalistice
safediene. Potrivit unei afirmalii a lui Scholem, ,,problema originii qi
naturii riului a fost una dintre principalele forle motivante din spatele
speculaliilor cabalistice"163. Acest rol vital atribuit teoriilor riului ca
declangatoare ale gAndirii cabalistice, impdrtSgit de Scholem qi Tishby,
mi se pare o exagerare. Rdul a fost, fdri indoiald, o preocupare pentru
numerogi cabaliqti, dar teoriile lor despre subiectele legate de rd.u,
ca despre multe alte subiecte, se striduiau si rispundi, practic, la
alte intrebdri decAt speculaliile elaborate cu privire la originile riului:
EclIlornrrTJaespordFleInqrou^ezuaoppfui I.rFacqoEgzau+oIdgr ?aBdruprlluqpnusolJsoeJlseo Erirpu4l .oo1l6nsug
eruc ericrp.relur o
nc e.rn1e8a1 ug 'g1e[13ou FlrluoJc-a.r arfrpe.rl o rcre zepJoqe gs r6n1o1
3y 'aluopr^a lnlosqB
ee.rr' lsace uI 'Jolra?ugrs B luns Lrpproq€ Fnop alac ar?urp epiplruge
'zec eJEcIIund ec esaleiug luns aJ€c ,r.rn1en1r.r
err.rlrzod rclu alac nc glBI'osB alsa aur^rp JolralugJs Barspuarug .,,alBu$
rrierrresqg" u7'otJut Bnlal ruol o aJBe ad eepr o - ocrleruolsrs rJalrcs nu
toprnpnlF 13 ro1e1xa1 ap Fe8alaiuI lroJo B ap ulace e"re pdrcur.rd.rol
.]ualaoc I
pdocs raec 'rusruurJnl uI 16n1o1 B?srxeoc oI[ ri pqol8 ArlEInc
t
-ads urelsrs un-J?uJ ro6n purqruor os nu ri eluagrp esJns urp pqeqo"rd
rBru Iac urrro.rd arec 'raiueur.ro;"red eriecgruures ezuaur8erur as eJuc
ap e1ua8.re,rry alopou Bnop luns Balsaav .epud p1p ap ed
uI pzeq
'alagns Joun aeJBJauaB rS lpnxas epurlsrp eurlrp .ro1ua1nd BeJBcUrun
pcrpe'ar1ea.rco.rd 1ac 16'e1red o ap ed'aurlrp Jolrelugas le unbbtrnes
BAJupuerua gcrpe lec :ouarJnl raIBqBc rE rJo?cal rop Jolat
B nes olr+cerqo Fn"uolpearJoal-earl pa?Elr+uopr u1 e.rrlT.rd nc eJlseou rarinc
-sry plndecuJ BI o-lncgJ ru€ aJBc ad eriuut.rge Bl runce ruelar ro1
:8;l' ::la lic ury u g, a rls r p qu a ro de
e.ruc rfplrppour asu6 oloc
"o',p' ??i:;:,:;, 'nldurr"s"i "r-o: ;",::TTX;H:
eriauny ug
Inlolru vl pqqnpy
uarldxe BIJnT 'r.rg1e1ar roun lrlltlod 'nBseJalur I-eJBc olelcorqns allurp
1nun lgcap €Jo nu BIBq€C .rur 'acrq4elur{ Joloualqo.rd ea.rarpnls uI
lucrldurr pquqo.rd Bra Ia '\z ep \Z'BIrnT rnl aIB ocrlsrleqer rolaurr?cop
e{uase ezozrlaue ps lucJacuJ nB pugc rcunle IJo?B+oaJoc ap glefrl8au
lsoJ E '€Irn.I pdnp 'puur.rnl EIBqEC elAarunu es oJEc snd.roc rnlec€
razeua8 u psrce.rd reru e.ra8elefug o nrlued rlrnppru ralsocu eiuu,rala.r
.rer'gluuzralal e1.r€oJ'Baur Eoleled gdnp 'a1sa elcerqns ap r.rndrt pnop
a?saru a"rlurp uriuurquroc 'urrn1 rnl a alepord ap Erotuuru g eelnd
Eluuoprozop ep tgcrrg 's;eddo6 rIeIAtr 'U mI IE sns reru lelrr Inluau
-8e.ry urp luaprae +nlosqe o?se oJBc ldeg un '.ropcun.rod rerieagruuras
ee.raundxe nc Ftppo BIJnT ep elupe.rd nure ecgosoe? unqseqc alsol
'rerp8EaJluJ Barrnl
Eu'Irrlorpolplrs1qr6repursaI.rrp,BruaFgancprlar{opcrlrq1uo6neuropruouaqn6lurlo1pqglge8ccreepal rpltg1.rcneucasrpreaed?umrel,leprllsdeub;er"JglcseeoJ1lsn,ouBJa1,nr-aB1pgeqgJe€13cu
'tolBqBC B FrEorJa?uB BrJolsr BI op puruJod aFunle 1n1nd
g1nlroucous uJ IoEC
Eac lgcap ole?uorueraes reiueru.rog.red rriglrluJluae E
oJBc EI
punq IEur aa.rsalJFeeslaafpuglsooJenlu€raridavo' u.rop"urpacrpaopJes,riBuIg€qsBrCuatuor1uotlo.rdorucnsr1pruenpl
nrlBlop uI
ug nelue.r8 oJEc JolrrncJoc B aleraads runlcn"rls uznec ulp 16 1gc to1
BruJn uJ IEsFI nB-eI rrlirpqec a.ruc ad asuourrunlol JoIIJer-rJs eznec
ulp lglv 'BcsEroJAa Buolsr uJ nrzJgl reur alu8nppu rJnracrqo ap rrJos
uer8rIiuennclug.rruo'1uu6nraeuscr1re6iraqecaerulTerIqlqreptuJrT-loBI cel{qBercqprrJuconaIrIdlrssnoIBqEanrnlr?JlIBneuurrietroccggrur-urnulprldeusrrc,npguugBd.nr Bc1SonuatnurdcrsllB1n3
gLZ TVICUOWIHd'INVU IS VNVIOfi.{VS VTV$VC
276 ELABORARI C':ABALISTIOE T{AI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL
existe o structure antropicd ce poate fi inleleasi ca legati de irosirea
seminlei167.
In tratatul lui R. Nathan $apira din lerusalim'lorat Nathan
gisim o legdturd explicitS. intre teosofre gi comportamentul omului,
intr-un text scurt, dar extrem de relevant, care nu a atras atenfia
cercetdtorilor:
Am gisit intr-o carte a lui Menahem de Lonzano urmdtoarele: R. Abraham
ha-Levi Berukhimi6s, binecuvdntatd fre-i memoria, a mirturisit ci a aflat
de la hajAri [adicd de la Ifhak Luria] cd oricine i;i varsd sdmAnfa in
van repetd spargerea vaselor, Doamne fereqte. SfArgitul citatuluilGe.
Permiteli-mi si subliniez mai intAi formularea concisl, care este
totugi plini de implicalii teosofice qi care poate ilustra fundamentele
anumitor invdldturi orale ale lui Luria. Aceastl preocupare pentru
picatul ejaculhrii extrauterine a sperrnei pare sd fi ap5rut foarte
devreme in cariera lui Luria, cdci el il citeazi pe un anume R. Kalo-
nimus, cel mai probabil un personaj aEkenazi - poate o rudd a lui
Luria -, descris ca ,marele inlelept al procrealiei", c6.nd acesta i-a
spas, imter a.lia, c6. biblicul Iosif nu a picituit decdt in gdndul sdu,
iar apoi a ejaculat17o. intr-adevir, lui Luria i se atribuie de cltre unul
dintre discipolii siii irnportanfi, R. Moshd Iona, o serie de instruc,tiuni
de arnendare a pficatelor legate de diverse forrne de ejacularelTl. De
altfel, Luria era probabil la curent gi cu fragmentul referitor la Agri-
mas din midraqul tArziu, qi cu reverberaliile sale, care se intemeiazd
pe p[cdtoasa virsare in van a seminlei lui Adam, asa cum am subliniat
mai sus in capitolui 1. Cu toate acestea, nu se specifici mai precis
paralela dintre irosirea seminlei umane in tradilia tradusi mai sus
gi spargerea rraselor anthropos-ului ceresc, iar eu md indoiesc ci ele
ar putea fi puse intr-un tip exact de paralelism in acest sistem, aga
cum il cunosc eu. In orice caz, este evident ci Luria considera mate-
rialul seminal in cadrul unui metabolism cosmic.
Aceastd linie directi de tradifii venind de la Luria valideazi gi
provenienla luriani a fragmentului urmdtor, existent intr-o carte a
lui R. Ilayyim Vital, unde maestrul siu nu este menfionat:
Iat6., persoana care-qi varsd sdmAnla in van igi oferd simAnta, adici pe
fiii sdi, cochiliilor exterioare, cum bine se qtie. Iar c6nd se pociieqte intr-o
manieri completi, atunci acele suflete revin la comoara acelor suflete
numite corp172. Iar cAti vreme nu revin, Mesia este intArziat, gi asta este
ceea ce s-a scris llsaia 59.20): ,,Pent,ru Sion El va veni ca un Mdntuitor"n
cAnd ei se vor cdi de crima173 lor, care este vdrsarea seminlei in van,
adicl a fiilor sii, pe care ii va intoal'ce la corpul mai sus menfionatlTa.
Legitura dirrtre procesul de emanalie Ei spermi este cunoscuti
in Cabala inci din secolul al XIII-Iea, aga cum am spus in repetate
Ioqurrs un (rnInJolIqugIAI IB lBnxas InIJE BI pJoJar es luaru8ErJ urp a
aIFnIoqruTS 'alp?Irndurr ap lu8al cruralnd purg EJ 16 rc ,1ecgd un ruop P
nu l€Jeprsuoc olsa raiururas E uBA uI rrJpsrgl InlcB pc snds apqe41
nrlcnpo.rde.r pqe$ap 1uur ?gc B,arar1na1uu,r.sn?qgolge nu Jolnp un e.re r* t
,n7n,7uaj,-7p,D4!S ep +Bsaralur op lglu
aapec ual6ounc e.ruc a
r',eroiuJ,ruuaras$IFuapqJtu^oI JFlrarraorsqn'Us 'olocB ra IncalsauB p ri luncela priuds u; e
pcupqoz
olfiunuu nc rS pcrue8ro reru ucrlslEuurr nc ?rnqrrluoc B o
necrirlrpneq.rlJl t'uruooc8eB.r1'oaJ.ar aronpp.rroie3d,suueniu1eEmreI rmualrualpseau1ue8raa1parilddaaccuuoocc e
u.r re apr{e.raqJolal ep 16 aleod 16 azeuo.re8 reIBqBC elaldacuoc ap BJe B
tunc eluu8a.rdun ho;, ruag uag - epruerrn{Ep erfrpe.rl pcB(I .mlnpJ B rA
oloce efuaze.rd ri urlrp rnlnruourop lrulunpuI acqoruese.rd aprielncads 8
alrurrad uelnd rE orur 'a.npug8 ap ewJoJ Enop olac ezvazr.tapal;ec a
oc pcgosolg-uou ounrsuado.rd o glsrxo l-rnzpc aloqruu ug gc urpuori
-uoru Fs eurlnr aS 'rol u gle.r8alur aunlzrA o lIJaJo e 16 aarlo.rgesard s
alrJorJcsop ep 1eEa1 Br nFJ ardsep nincsrp EAolVc lr.radocsap B BrJnrI
s
IIiIper+ alaqure uI 'EoIraqI Elnsuruad uI tu?lo^zap n€-s arer acgosoel
uiupcads ap undrl aluepodun ruur alec ailutp-pnop aliauna.r eruc l
'acrlsrpquc rurelBeounc u a;ezruu8.ro pnou o gqe.r8ap ruru lgc ,elalduroc
ariurrour o lg?B nu alsa BIJnT rnl € Ecrlsrleqec Ba.rrpug8 ,1deg eq F
'seuuequH ua8.rnl Ec 'rSouas Frolrpug8 roun Fpugr ug rS rc ,uuq
qdasol uc 'rierpaun rps nlodrcsrp a.rluFd ruop nu FJorJEc pprpuelds o -
lnAB B e.rec 'ureloqog InI e gcr8o1oa1 eriurrour psuoruruJ o alse ptuJn
urp Blssacv 'uFIp Irxo un uc e.ra8u.r1e.r a.rdsap acrlsquqec alasJns urp A
e16asdr1 ga p1de3 Arsnlrur 'rnlnpxe eiuaFredxe 16 guvrrp ua.ra8u.r1a.r I
arlurp $p?IuUB alesndnsa.rd ardsep apriepcads lgrop Fqrzneld ruur
It
rr1urlrnnarccrernrapu?oosra?aulc€lglol€os^oazoar+eplnuroouolpdruxuao$pe'p?paIBJdUersI1rulusgrarrncl1eyce.aaul1Jau8asutarnl?freropt7auappt?oa+peurreenullnzI ltsdgnedlctulueoonccr
E
',o7n,7uaj-7p ,D4?S BI BIJnT rnl [B nrJulueruoc pruFd q pzea.rn8g nu
I
Eza?urs ep IaJ+s€ O xorJe?uu plolrduc uI ?nzpl rrre runc e6u ,rro;, ure$
-
uaq AoJ ura$ 'U ep g+Bllo^zap lsoJ e rS aps elesrns ri aprueurqeli a
nc pqeqo.rd lndecu3 E aJBc erirpu.rl 'a.ra8u.r1e.r ap pldaauoc a.rdsap a
a
pugluJ1 'pcrlo.rgesard arirpe"rl g+Ie o nc',nyn,tuaj-ap,D4tS urp alac ad
u
prceds ug 'ecr.ruqoz Jolelxal ole ocr+oJgasard reegurriurlunocaudJsall€uuJrq.rrnulonJcaal
'ul.rnT ad gquqord l-npugurJn '1e16'rp.raue8 1
.-rsuarruto€leuisrrua..rE.ereuer.aralSu.?reIdnszaeraBpclnedJBacrunolncgJalIsnarumauFolepqurgpqraiBuupuuarria"?an.eraJplxpac
'
ua.relnaefe 'rcrv 'Rurztrp Berunl urp cr?oJgose.rd 1n1e.r1s uI col pugle
uc 16 psualeiug u.ra aprqeulnqoc"erdla l€a?pInIzeaJ.?rsuBco'r6'ng1cor.;r,e.qeollzpuaBrriduencuuoac.rlpougB8I
op
puru.rod rrJEJoqBIa p nc
p.rqg8al ur eru.rads aund a.rec 'elerlarpaur 16 garlue er5olorzg ug aJIp
-ugdsg.r pE;u1 ap sodol rnun rrrJolror 'upurn IruereJc urp leururas m1nl
-BIJalEru B Fsrns usndnsa.rd ep p1e8e1 \B'poABJalrI Ec nes pund un BJ
gseeleiug elsa uur.rads ep Ern+grrd 'sns reru ep 1 plolrdec uI lrnpugr
LLz rvlouowlud rnvu IS vNvlc[dvs \flTvgvc
278 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL
pentru sefira Yesod, simbolul divin falic, care ajunge la Sion, sau
Neqqudat Sion, ,,in punctul Sion", un termen recurent care in formele
zoharice Ei in formele ulterioare ale Cabalei inseamni locul din uter
unde ejaculeazd falusul. Dupi pirerea mea, avem aici o reverberalie
cabalistici tardivd a mitului lui Adam vdrsAndu-gi sdmAnla gi a lui
Lilith care genereazi demoni, pe care l-am vizut mai sus in capitolul L
si in contextul naqterii intdiului niscut, demonic, al lui Adam.
Din nou, aqa cum am propus supra, in capitolul 1, in teosofra antro-
pomorfl din Sifra'di-leni'uta'qi din compoziliile 'Idra' putem discerne
deja o legdturi impliciti intre emergenla rdului gi pozilia spate in
spate a fiinlei androgine suprasefirotice, conceputS. ca ejaculAnd -
intr-o manierd care amintegte de situalia criticd a lui Adam timp de
130 de ani, potrivit midraEului -, iar corijarea gregelii lui a fost
conceputi ca o intoarcere fali in fali a celor doui entiti{i distincte
sexual, dupi dihotomie. Luria, care era in mod deosebit ataqat de
aceste compozilii zoharice, a elaborat si dezvoltat acest punct de
vedere, care a devenit mai central in viziunea sa despre lume decAt
era in Zohar, un punct de vedere care implici rolul deosebit al spermei,
al naEterii qi creqterii unor figuri antropice, ca Ze'ir 'Anppin, in scrie-
rile sale. Se pare ci acest lucru este foarte important intr-o serie de
discu{ii existente in lucrarea lui R. Nathan $apira din Ierusalim
Mahabberet ha-Kodeg, unde puterile malefice create din shmdnla lui
Adam sunt descrise ca fiind recurente gi in alte generalii, ca nigte
forme de picat originar. Nu voi mai da aici, in acest sens, decdt un
singur exemplu:
Rabinul Hayyim Vital [...] iat6, se qtie cd primul Adam genera demoni
gi spiritele malefice care vin de la om, timp de 130 de ani cAt a stat
separat de solia sa. lnsi toate aceste spirite lruhinl sunt scAnteile sfinte,
dar ele s-au invegmAntat in cochilii, iar uneori acestea sunt mai mari
decAt celelalte suflete, a$a cum se spune despre cele zece picituri care
au fost vdrsate de Iosif in van, deoarece picdturile care ies numai prin
birbat sunt superioare celor care ies prin actul sexual al bdrbatului cu
femeia, cdci primele sunt numai rezultatul dorinfei bdrbatului, care [gene-
rcaz|) un suflet mare. Iatd, se cuvine sd amendlm toate acele scAntei
care au fost generate de Adam in timpul celor 130 de ani, cici ele sunt
suflete superioare inveqmAntate in cochiliil76.
Aici cabalistul mizeazd pe o alti ambivalenli interesanti: chiar
daci sdmdnta vdrsatd in van a intrat in cochilii, sufletele produse
in afara actului sexual real cu o femeie, din dorinfd, confin suflete
superioare celor generate de dorinla pentru o femeie. lntr-un fel,
acesta este un rezultat pozitiv al unui act considerat a fi un pdcat.
ln termeni generali, se pare cd materialul seminal, divin qi uman,
este conceput ca partea esenlialh care necesiti vase adecvate, in
Eur8Brur B ap rJnpou Bc alndacuot luns - alal€cpd - aFnlrJ elrricrpJolur
rA - eiurgcod rulsou Inzuc uI - alunlunlr.r gc 1n1de3 a?sa FIBropuI
e1 snd g aluod nu 'eelsace aleol nc 'ac BaeJ JBO '8/rper8ololeqsa
arfeagruruas o oJ€ arec 'eu€uo BI BalacJ"olul 16 rlSrpqec ru1uad pugrr a.
-ruasul FlIrJn urp elseote ',,a.racJeo1ur" 16 ,,eiurgcod" :aleot.ralue esJns €
olpur u3 rursg8 II urnc e|e'nan|ag rnlnlrluelsqns IB suas Flqnp BI ap
e16eu.rod ec o?urlnc ep col un urale rcre 'lquqo.rd reur [aC 'JEIJ rJ € ap J
alrudep alsa alnpJard alagns r€ rrndroa alaau alrn?r?sa.r luns aruc u!
ppour 'ersatr41 rnl rrJrual eenqg.r8 ru1uad pJBsocau ec g8"re1 p.ruas ad r
gleur8eun ereol€A o 'uiurgcod ptlpul as r6eg 'Brsetr\I rnl lrrrual upeod U
apfticsap BA leurruos rnlnlerJoleru rlJrsorl plau ur"rd asrulsrp rrJnltruls
ericmlsuocal reurnu pc erieuugu alsa sns rutu aleluazard apirperl e
uI Flu€saJa?ur reru JeIriC 'pluurruas €rsrlua ap lesradsrp g e leur8 I
-Brur alsa 'elegns ep JoAJazaJ also oJBJ ',,1ndJoJ" JnF plwnu porutq€J
ezelsodr rcru 'qrurqcs tJI'uolupn$ tunpy, rnlnlselal u e;.rourodorlue 1
rFnlcnJls uara8reds g8ugl ed 'acrdorlue rJnlcruls raun € aJ€Jqruaru tl
-zop o ua psualeiug g aleod a.rue 'ecrlerurads rarsradsrp ruarJcsop B 16 L
e
eiuazard alsa BrJnT rn1 eprirper? uI crsuJcursorpr r6n1o1 a?se ac
'rusruB"araJCnl uI I
el6asg8 as runc e6e 'crlrur "redr1 rnlsac€ B eunrsJal Eluangur reru eac u
eleod 16 p?BJoqele reru uec glu8ngpe psul rnqeJl JE aJBc e1 'rrrulocurl
acruA ap agu.r8ouour plrreurcsuJ o-rlu! nrlelap uJ a?€zrleue lsoJ n€ e
lrru rnlseJ€ eI€ eluBrJEA elas€oJarunN 'lBJquauzop hBrpJourFd uol -;
qcsualaln rnun JoIaJBInpgru nJ rode .rer 'earurqtuatu
-zep fuc ocBJ €-ap nB oJBJ 'un"1a1Jrnnclr?eslluno(JuoJrBlu uI elualsrxa 'acruq"re 'l
ep Flsep ala arlurp alaun 'p8rel prucs ad elrpugdsg.r r:npnpr t6
rJnlrru ap auas p8unl o ap pqer8ap IBru csalunuB e1g '1o1tduc rnlsaae 1
plndaaug B1 'sns ruru lnzpl E-s Iunc gdnp 'Fto1p?acJal rrun laJoplsuot a
nB urnc ele '76V1 u1 uruedg urp JoIreJAa earezpdxa e1 ariaua.r oarr'
rcru luns nu l.rop8rla.r prJolsr uI rou ?uns nu aldrr aps JoloJulnpgru 1
ap psaco.rd ErBaleleurnpuroeusrrpudarrdnslnauproBuIJneTlertinrul tarlrrFJnolaJ;r,uls
B a.rrnlrlsuoJa.r .ropalugts I
eara8reds uud '69T '69 '99 a1a1ou
ap lezrl crlsrleqeJ IBrJalBrrI InlEuBA ug parldurr ElsIXa aluod rup 'anu
elncsounc rSnsug €IJnT rnl eIE elualsrxa olagal uI E?corrp BJarrIBIu
o-J?uI laluournJop a?sa nu 'ara8ellatard gatlalodt ap pE rnun Inrput
u! Ieurruas rnlnlerJaleru ua.rrsoJr ardsap eunrzrl o BlJeIleJ eelnd ru
eruc '1nqe; uql 1nI agrfrpe"rl ug luaza.rd alsa Iunc e6e 'Jeur8r.ro Faal
-seuru pc zarurlqns ps amqeJl reg 'nudordur co1 un-Jlu! es e giruazatd
rA uipyur,rrp B a.recolsrp uc esalaiul g lod aullrp Jolralugas E aJeppc
ap pldacuoc rA 1gc 'ouezuol aO Inl lnluaru8e.rg 1g1e '1deg aq 'e1r6a.r8
a'U.reIdneIorJaBlcroInapl Jeaard.rsaarp.rd',o,ard.r€acpn?prouJr1nuu1e"
rr.rgseld nes rrJpeolsrp IB ?taJa uc
ug gleuoriuaru 'egr1e>1lp Jaso1
o rcre gtslxtr '1r6ar8 col un-JluJ raiururas eiuazard ap lerauaS alsa
InFJ rJelunulle 'serr ap laJls" un ldarp pugfn1s erios .ropuarreo Inz€a
6LZ IVICUONIUd'InYU IS YNVIOS.{VS VTVAVC
280 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAI,
atAt disolulia structurilor teosofice, dislocarea si ciderea, cdt ;i restau-
rarea lor.
Harta domeniului divin gi dinamica acestuia sunt, in mare mdsuri,
imaginate de cabaliqti prin intermediul unor subiecte ritualiste sau
al unor picate. intr-o astfel de schemh, atAt picatul uman, cAt ;i cel
divin sunt legate de emergenla riului, in cazul nostru, abaterea riiuali
ce const[ in pierderea materialului seminal a devenit un simbol impor-
tant pentru modul in care apare rbul, mai central decAt speculatiile
metafizice referitoare la natura rdului. Accentul pus pe ceea ce este
important pentru un cabalisb are legdturd cu nevoia de a pune la
indoiald unele inlelegeri ale Cabalei ca tratdnd despre anatomia cor-
pului urnan, inclusiv falusul, gi de a acorda mai muith atenlie frzio-
logiei sale, aqa cum arn rnentionat supra, in capitolul 1, luAnd in
considerare ceea ce au de spus cabaligtii, dar qi mai mult ceea ce ar
vrea si descopere cercetitorii. Intr-adevdr, intr-un pasaj important
al lui R. Mosh6 Cordovero qi reiterat la R. Isaiah llorowitz, rnaterialul
seminal este in{eles ca incluzd.nd deopotrivd aspecte pure qi impure,
care sunt separate in timpul procesului de inseminare qi naqterelTe.
Preocuparea modernisti pentru persoan[, care are legituri cu
acest accent anatomic qi cu chutarea autoperfeclion{rii, autorizeazi
chestionarea unor texte ale ciror orientdri sunt total diferite qi bazate
pe un tip perfonnativ de religie, etnocentric, care graviteazi in jurul
a ceea ce eu am nurnit corpul performativ. Spre deosebire de tipurile
speculative de inlelegere a Cabalei, incepAnd cu cartea lui Adolphe
Franck din 1843, unde Cabala este prezentati de-a dreptul ca ,,filosofia
religioasd." a evreilor, gi culmindnd cu Gershom Scholem - ambii
influenfali de modul lui Johannes Reuchlin de a aborda Cabala, care
trateazl, credinla in Cabali mai nrult ca pe o teologie sistematici
decdt ca pe o tradi$ie experiential[ - sau cu mai recenta supraacentuare
a corpului, eu propun, aga cum am menlionat mai sus, sd considerS.m
cd centralitatea corpului per ormativ personal, inclusiv inseminator
al femeii, trebuie in{eleasd in categorii mai largi de organisme active:
familie, grup, nenrn si antropomorfisrn cabalistic.
Inlelegerea eshatologich a repardrii picatelor sexuale poate explica
emergenla - din nou in Cabala lui Luria - a aqa-numitei Tiqqun
$ouauirn qi a ceea ee se numegte ,,reparafia generald", ha-tiqqun
ha-kelali, arntrele avAnd tle-a face cu repararea gre;elilor legate de
pdcate sexuale" Dupd p[rerea rnea, faptul insugi cd ritualurile au fost
articula*e in scopul reparirii unor pdcate legate de irosirea mate-
rialului seminal este un ind.iciu puternic al temelor legate de mate-
rialul serninal. in aces*t context, puten inlelege mai bine anumite
relzrtdri despre Luria, care ar fi perrnis intrelinerea unor raporturi
sexuale cu solia chiar in perioarlele in care ea nu putea concepe, in
pofida faptului cd el iusuqi.- dupd curn se spune - nu o frcea. Aceste
raporturi corespund exact unei anumite forme de instructiuni existente
InusruBrJnl(Inur^rp nc lc8luoc rnun rrig?rlrqrsod BarBzrluar?srroc Ea uI
pugzgl 'asuorErlar rrigp,rr'trce u aJuJgisualur ri orulalaece c, ua aurnue 16
'ecrlsrtu na Falair:g aJBc uI BrorrJurrr u1 'eiua1ua. Jolsece aa.luz11uar16
-uoc uud 'pseot5rla.r eieu q alulrstrilur ap snlc{ un gqu.r8ap retu
1gc 'paruersaur piua.rsalJoJa o +gle nu RzBaaJr 'pFrnT rn1 1rrrl.rlod pseal
-efu3 elsa runc u€;e 'agrnlunlrr nc aar8ololeqsa rolaiualul poJarcosy
'qo$.rnaX olap^rlJE o Jol BapBoru urrd pugru.roy.red
ec rindacuoc luns 'u"ro11e elaurnu u3 eiuFa;ns 'grutog p?rrunuu o-Jlur
'r6-npugurnsu 'rfp1.ro1ac a1a1u;grtr ru1rrad pqeqord ruru loc 'lFrnur nu
a.rue rrirtrpqr.rdalq 'olcDrlsqD ul erielncads o ed tsc lgaap 'luepodun
lueur8e.g lsece salaiul ap pp au urno u6u 'arrorpr'1oe arrepunru .ropunrice
eara8alaiul ru1uad rupec un arl el pqe.l8ap reru rnInBJ eaurSuo ardsap
eprinesrp ze1a.rd.ra1ur ps rJop 6*9 '1re lsa)€ ap apurderp Je eJ E?ruursaru
a.re.rpdurncspJ oeJA arclsep lugAni) rrnrorrr Blsrxe nu luaru8er; luuruas-ug
lsocu uI "lep to1 1ncol BI Jolrolugcs €arprnulsal g e leur8eurr elsa ngs
Inlqurusuu ur cseroJla rnlnlenlF lndoas gJ zarurlqns gs ru-rialrur.ra4
'.rtr|"'l ??r!4aL [rnl Bownl] urp 'I11qcoc
urp rarua{ugs apa?ugcs gcrpr.r rS rrreceJ eaurnl urp rarl re 'eun1 ulseace
u! roru pugc :{da.rp rolac rolologns ea.rrcolft'.u ur.rcl 1a3 e1 16 'ounq elde;
rA aunrcp5n.r uud urglcerm Es '[?ncFJ ep] augurqr ou u1s€ ltsruco? '.r13 'a1o
u3 rAn1o1 setugr ne aruafugs ap oirolirgcs 'rac Bl l€itqul e-s rS r"rnnprze;r
ap glefg*nc lsoJ € €uurrl gc rnlnlrlu; epgod trg 'rg 'roptlrqcoc airurrEppr
llJpsgr nE alo urp rer 'sof ug 'apeds osBA a?soJe ul lnzpo nB ala rS ase,r
uI eruafugs op rol{lgls eloun eolsoce oleo? nc rA
?cu! ssrugJ ne ne-s olrurunl pJ FuutuasuE l?lse 'r{rcrturu lsog '.ro1 1nco1
e1 rlRa.1
tec e1 1uf1gu1 nr
:aJBOIBZIUOUTJ? rBru AJSp.rOqB o tururnu FS
undord na aJ Beec e?sa B?sB '.rg 'aprpqcor nJ IJB?uoJ un 'priuaEuul
'p1epo1o1 pcrldurl rJnIBnlrJ alsace 'unbbTl aJ Esrrasep aunrzyr 'prp
-rourrrd rnlnsaeord InJpec uI snJlsrp 'ul.,llp 1n-sodotqruD rnJ?suoJal B
ru1ued JoI EaJBAaIe ri nlqaoc ap Jolra?ugJs EaJecrJrJnd alsa JollJnpnlu
1u ledtcuFd lndoas 16ap '1ag1sy 'aIO urp eserlxa luns nerurue al area
apalnd eJ aruaJl ap 'pruJn urp pro+soce rua8nrlsrp IJap rS nlrqaoc urp
Jolalugcs IIJpcIpF pl€urlsap alsa q6aror,ta rrnlunl-rJ ep pue8 eBEoJ?u! Ft
uzalodr olsa ouarJnl raIBqEJ crlsrJailJu.rec gsul 'rBrpuBrT-I ap .ropna6ap
rFrgredas Bruel BI aSJnJaJ 1a rS rcgc 'arrlrercogucusndurappFIJaUJ?! soBuaruaruenareai.urgedl
-rodurl arrJscsrp rualnd oJa^opJoC rnl
gdnq 'ecugru B ep JrlunlrJ rnlndrl 1nrper ug 'gue;rq urp .rolFna6ap
rue{grnc eiuupodrur '"InFl rA pralseury" ug 'sns reur lnz?A urv
'lnlenlrr parldxe
Iptrrcol 1ec '1npru geridxa F?Ir lg?B nu (zBJ lsocB arBJ lec alsa Inlru
uI urind
1ag 'gzeau
-olznJ IEar Iunxes Inluauu+Joduroc rS alrJnraJrqo 'InlTru ror17 'lunxos
rusrleJsu ap e^rlucgruues aurroJ lrrurad eard nu acrlsrluqB, agJnluJa?rl
gc 1n1dug:FrnpueJ aleladar rr3 Irr.rnsuJ na lura8ns ruu aa vaoJ gzvoJ
-oqoroc 16 'oranop.roC gqsory 'U 1nI I€ *srrDqoz BI InrJ€luauoa u5 efap
r8z Tvrouohrlud Tnvu Is vNvlog.{vs vTvgvc
qpq*
282 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL I
I
poate fi defrnit ca mistic183. Pe de alt[ parte, legitura strdnsi intre
Cabala si Halakha, deopotrivi in viala gi in gAndirea lui Luria, este t
un motiv aI impactului Cabalei sale18a. i
Dintr-un alt punct de vedere, asocierea, rispdnditi pe scari larg6,
(
dintre rdu gi impuritate, in m5.sura in care cea din urmd devine
f.
aproape sinonim5. cu primul, presupune un rol ritual in performarea
ritualului menit s[ purifice purul de impur, aceasta incluzdnd, dupi I
cum am vdzat mai sus, actul de a mAnca, pe de o parte, Ei ritualurile
(
rectificbrii picatelor sexuale, pe de alti parte.
'!
o obliterare filosofic[ a rdului primordial
1n lurianism I
Diferitele forme de discu{ii luriene despre originea rdului menlionate I
mai sus se bazeazd, pe diverse concepte de amestec, perfecliune gi (
(
perfectibilitate, f5.r5. si recurgd la aparatul filosofic al conceptelor pe (
care le-am vhzut inainte, in capitolul 3. TotuEi, existenta acestor tradilii (
filosofice, care au inceput in primele faze ale Cabalei si au continuat
pAnd la sfArEitul secolului al XV-lea - in scrierile lui R. Yehuda Hayyat, (
de exemplu, aga cum s-a v5.zut in capitolul 4 -, a deschis posibilitatea
ca tradiliile luriene sh fre interpretate in conformitate cu tradiliile ante-
rioare, practic cu cele geroneze. Dar asta nu s-a fdcut Ia Safed, ci de
citre un cabalist cu o puternici inclinalie speculativS., care a studiat
la sfdrgitul secolului al XVI-lea in nordul Italiei: R. Yosef $lomo Rofe'
del Medigo, cunoscut sub acronimul Iagar din Candia. El s-a mutat
mai tArziu in Europa Central5 qi a oferit o versiune hibride a Cabalei
Iui Luria, recurgAnd in principiu la tradilii sarugiene, care sunt pline
de terminologie filosofici., incepdnd cu presocraticii si termin6.nd cu
gAnditorii activi la sfdrEitul secolului al XVI-1ea185. Acest tip special
de receptare filosofrcl a lurianismului este paralel cu un alt contem-
poran, R. Abraham Cohen Herrera, care a oferit o sintezi mai specifici
intre versiunea sarugiand a lurianismului qi tradiliile neoplatoniciene
din frlosofia RenaEterii italienel86. Ambii gdnditori au subscris la
conceptul de Dumnezeu perfect, firi a fr totuqi gata sd continue acele
aspecte ale concepliilor luriene care admiteau necesitatea riului in
aceasti totalitaje perfecth, ci obliterdndu-i prezenla in cel mai inalt
domeniu divin. InlelegAnd proiectele acestor doi cabaliqti, vom inlelege
probabil mai bine gi cdteva aspecte ale Cabalei safediene: cabaliqtii
lurieni din acest orag nu au vrut, pesemne, sd atenueze rolul rdului
primordial, nici chiar intr-o perioadd in care neoplatonismul, care nu
putea sd subscrie la o astfel de viziune, i;i exercita domnia supremi
in RenaEterea italian[ qi in Cabala creEtind.
Cu alte cuvinte, aspectele mitice ale lurianismului, existente in toate
variantele lui, in special teoriile retragerii qi rdului, au fost atenuate
ru-oesaloriguuuldarnxn8caura'uuarcuauraupJr.srIJnooBglcrAl?6JoorolprulrBuqJ-nBeJlclalusrEIacauprarBrrsJisnJgaalFocasouo3rrdpaarBJ8n€u?urcsdnBseoaIdcn.rBJap1rtaeeiec,recu,r,rnJledtJtpxt1oeuaInry,lu7lynou7I1.1s'etf'trleusr.aorre{lxp8aBpnra.{arcl"?sronercpcc
a.ra?rl ap ropieurqruoc urinlosrp
gc 'En.reg IoBrsJ rnl BIBq€C ap lgcap l1nur reru alsa on-ur?IunI?u,pourugrluuaoluar
gleiuangur Erarueru
-n8re tolase,r maS.reds e a.rulerdra+ui p?le o 16 prago oFrpary 1aq
'761lBfueur lrE rnun IB
reap 'aur,up rrrrpug8 rrJBJluacuoc -IE ?BlInzeJ Bc eor*Jollunl InlBnIE..
1da"rp esealaiuJ - a7h1 rc1ace e 16 rrrunl BarEeJ' n.rluad prrl. rnlnri
-uds eriuede pcqdxa o8ryal4 1aq ,arincsrp FIIB o-rlul .rnlnpr rariFude
B FCrlJBr{lEC-uOu eJBpJoqe o 'rcru 16 'guureasu3 ea u5ec 'rur"FuTrrlp eli
-ua+ur" uW - lsrleqec rnlsecu prrl,rlod - luldruglur .BerS'-rsBJo,,slrrcnJsn,ulreeyarr.ulJpclBInlnucssrrup
q{BJETDIBg m1 pluaur3u.r; uJ uru runc
-Baeru u3 eunricagep o alsa nu 16 1nzg,r ,nou InsoloJ
elsEeJB urq
ug 'a.ra8e.r1a.r ep oluruug acru.relnd rrununl e g,usar8ord erecaunlug ec
srJcsep alse rarieuutua 1nlce apun 'oFac r6eeece urp arinasrp BllE o-JluI
rS glueprr'a alsa rr.re8er?a.r B puercruoleld arela.rdralur ap giurpuel
p?seacv 'pluapuadapur ar8ololuo a?Blrlue o ad ec nu JBr ,eunrferlr.rd o ad
uc gqer8ap ruur l-npurlrcsep 'so[ rJrB ezean?.rs p 16 glsalac €reJs urp InpJ
pufiurla erec 'Buercruoluldoau erele.rd.ralur o alse ElsBaoB iauaq DloN
Inroqrl FqIB ps or'c rrnr'erc ors*e Fs rnr^ B nazeuurno *St#;j$t,j:j
sI rrurrrrnl eo.ruflgug Fcrpe 'eurq ap eeunrie,rrrd A
1tt1tu ,?agpcgoqpclolncuorleraurrcu
cnuru alsa nu oJBJ 'o{unl uI rnlngJ uiuelsrxe ?uns aJBc
lsoJ nB €o urp rer 'purlrp eriuelur op l€p lsor un a.re [rolos€^] eo,re8reds
ec urisns area
'qirpqec ep surdser alsa aJopol ap nps lnlcund gc a16esl.'nppu FurquJ
'rody 'urraculd r-ac uaaa eFep ea pdnp Bzeolnuu al aJEJ ad rig5pqrsod
a?IJaJIp gzearoldxe rS aricnrlsuoa pllrunue o gcgruuld eJ€c rnlnJ.cel
-rt{JB BaJrpug8 ulp Jololuaturuala InJpuc uI o+EUE pcrpu ,,,o1un1ca1a1ur,,
reo?lurrerurnrrlupalecr16dear.prprrueFpnlrluBr I?rgolleasguzlearuqea8td..rrucdqsurpo81erpc aaldl 16 1gc ,asn.rlsrp
lap Jaso1 .U
'ssrozalurs rolsace uiua8reue €I ?1nur lpqlJl
-uoc E Bruolod ug 16 rarp11 InpJou uI Fcrlsrpue8edo.rd alelrlrlru rnJpc
e '8mug IaBrsI 'U ngs lnlodrcsrp n.rluad urfnd reur lpur psul ,1nqu;
uqr Jasol 'U ngs plodrcsrp n.rlued nes r6nsug BIJnT mluad ezr"rd.rns
arutu o eleod 1so.;t lI r€ Fcgosolg e.reldeceJ op pow erule ulf .nrpnls
rnlnluazard InJpBc apuacsueJl epraua8 giurpual Flspace gsug ,rnlnur
-sluerJnl op alcedse a1p 16 lelcaJe B oJBO ,3.re1 reru uauoual un-JluJ
pz€aJpecuJ es E+sEerV '/sruurpeJus rnlnuolsrs IB laBJ?sqE qnuriuoc
psndnsard ap gqedap reru lgc 'lTilper+ Jolece ale elsrlenll.r rA e.,rr1eur
-roJ:rad olalcadsu ap ?g+u nu eludncoa.rd arielsuerl o ,arieyncads o ep
88U TVIOUOI^IIUd TOYU IS YNVICS.{VS VTVSYC
*i*F$.,,s4F,
284 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL
gcoli de Cabala, Ei remarc[ - in mod absolut corect - c[ aceasta nu
este abordarea lui Luria1e6. in altd parte, el igi mirturisegte credinla
ci lumea a fost creat[ ex nihilo: me:ayin u-me-lte'eder - ata cum
credeau gi
cei care calci pe urmele lui Ilhak Luria, binecuvAntati sd-i fie memoria,
[qi carei cred ci la inceputul creafiei lui ShYreT totul era in esenla Lui,
binecuvAntat fie El, dar era Tohu ua-Voha, gi intuneric indistinctles.
Dac5. aceasta este o mirturisire bona fide a convingerii sale sau
nu, rimAne o chestiune deschisi, dar descrierea pe care o face adep-
lilor lui Luria pare a fi destul de adecvatd.
Pe scurt, pe de o parte Del Medigo revine la formele preluriene
de Cabala, cum ar fi Cabala unor R. Azriel din Gerona, R. Yosef
Agkenazi, R. Yehuda Ilayyat gi R. Meir ibn Gabbai, care au profitat
de conceptualizhrile filosofrce, in pofida opoziliei lor fa!6 de filosofie -
pe care am vizut-o mai sus in capitolele 3 qi 4 gi care este menlionatd
explicit de ultimul cabalist -, iar pe de alti parte Del Medigo adopti
anumite moduri de gAndire neoplatoniciene Ei atomiste din contextul
Renaqterii italiene, pentru a oferi o interpretare care evitd existenla
rdului ca entitate prezenti in lumea celest5, Ei refuzi si accepte teo-
ria catharsisului gi spargerea vaselor ca pe un eveniment de crizi.
La curent cu viziunea lurianl potrivit clreia retragerea inseamni
judecat5, el o atenueaz5, presupundnd cd un corp care ocup5. un
spaliu neagi prezenla acolo a divinitilii, iar acest fapt nu ar trebui
considerat ca ,judecati"lee, adicd o altd formi de a pretinde ci riul -
judecata - este numai privaliunea de bine. Pe scurt, Del Medigo
adopti o viziune excluzivi a perfecliunii divinitilii. Ca o persoan5.
profund influenlati de consideraliile frlosofice, el crede cd nu e loc
pentru riul primordial qi pentru perfectibilitatea divini.
Modul de gAndire dominant zoharic, profund cufundat intr-o viziune
miticd despre lume gi incercAnd si ofere, la sfArgitul secolului al Xl[-lea,
o alternativd la viziunea filosoficd despre lume, a reverberat in gdn-
direa lui Luria care l-a amplificat, iar una sau mai multe generalii
de speculalii filosofice dupd moartea lui l-au interpretat qi au atenuat
acele eruplii mitice existente in invlliturile sale.
CAteva observalii finale
Permiteli-mi s[ subliniez ci toli cabaligtii de mai sus gi-au prezentat
speculaliile despre precedenla riului in cadrul unor speculalii siste-
mice mai largi, in care straturi presefrrotice, structuri ierarhice, opo-
zilii Ei elemente binare jucau rolul principal, in timp ce alte forme
de speculalii, precum cele istoriosofice, lipsesc din scrierile cabalistice.
luns €alsaDE '9JP-l .rul 'al;r u! al'-rsJsrxa arrr^r.p Jotrr3lr{B3s Ea'}utrIR?IA
EZBAJOIBp r*I OlrrFrl)o3 'ralrrJn Pw;rn *T 'pl^lpul lnunue un orrrlugq r:s
leurlsop':iezrleuosreri ursrtto8ulu€ un pJgJ rs,rr:pricung re iieztleuosrad
r"rauuo;.rad aJBJ Bzeorroricu.n; aJec "lsapoul ura?sls ep Etu.roJ Eltrunua
o-rlurp aXrurl ee,; a1g 'aseorillllu nes a?rruJlrolecar luns nu 'upqu3 ug
asalaiuS Suns runl eie 'rn1ng"r ii1uolnd 'r.0.,acrlsrlnquc nincstp elaseor
-arunu tr1 a1$asg8 os 'pu'luturou gqnrFap reur psror8rlar grn8g o AIIaP
poru uI giuruaue aJE) 'r1r?J ap g^r?ce pluJoJ o nas ?Ezrlriuosrad dr1 un
eJBc uJ zvc un garpu 'aaruel€s irus aseonJlsuour 'acrloqerp 'aaruourep
Er asrJcsap g 1od area rriunlrs a?xal elsacB uJ auJacsrp uralnd rJoeJBJ
ruunN 'puu{un giurg g11e acrro op giu; nus lsrlaqui ap pieg .ropr1
-rqcor e glsruo8elue lulnJr{ aulpn}r?B o 'urarpeges ulErpquc ap asnpo.rd
rJarJas alasuorrrurnlol uI 'u1ca1ap aleod as r;oaJBJ J€oO 'pu€rpoJus
uleqE3 orn?IXsuor oJEi gJnlBraltl Blss^ uI JEtr{J tolllllqJoJ llnqlJle
rnInIoJ ualelr,rrsed alsa luude.r; ap llqasoap auu a.red as rtu ac saac
'argrcads JoI allrulueuo stuJoJop B ap
eiurpual nB rLrolplacJea aJBa n"rluad Innrloru a?sa Blsace ler 'grlseou
erSogodorXuu no atu.ro3rro) luns mr Jo[ ayuirlacuo3 'a^zcr.lolsr R?BlIraLro
prrJapour a?urru o ra Btr ap ptdual3e ac saeJ ap olrraJrp luns ro1116r1eqec
apl8olorxu pc ursa;dur psul 'pa;ug urp Im:luoo ug gugc{ praads ug rS ueru
-o16 puadurl u.t gugd 'erp11 uFrd 'pro1E ap €trr3v urp apurlul os aret
'a1sea ap lglB iJnluJol.rl roun B pArl"lnruu] BJn?Ja.I 'ri.lprl a1p uJ nES
paJ€S ui alollu ap aleun nu nus aluiial 'e1eqe3 ap €?Bsaralur aueosrad
ap ruas r8nnl roun trrnqrJle 'lsrFoloqtstl uo{uor,ral rnun aza}odr ulrd
?uAJapB poru uX psuala{rr.g g aleod nu n.rezlndxa eiuasqy 'r'zacuo}st
aiunFly rS acrSolo3uo alliqluepod a.l1ug rltsoJEJ al ro aruJ ac{ apunrxauoc
uB sns rctu ?B1EJB uru urnJ ete 'p.reus D"t"tolt;tt! ap ?1ntu IBuI ?lnl'u
riudnroard FulrJ'oozq?uoza"rd uuolsr n-r1uad saJalur urinrl apeo; lnAB nB
r16rtrequa €iJllrrrp rilnru l*ur ral qc p?B.rE auarpaJ€s eJr:ISrtrRqBc Jolo?xa? B
g1uale BJnxJal'ruezlndxa Ba:lurerrrp EIBqBO ap alaruJoJ nc ariu"redruoc u3
rcr"rolsuradrq 1de.rp pa;ug urp n1i;rpqer od r-n1:ur,u*tl ec gsrJJsap g aluod
arer rtl tro?gxaaral r6o.;rarunir ap gluldopu ?soJ B aJBs 'uraloqag rn1
rt.rqpJoqu ;eJSuoJ 'prr.rolsrodrr{ aurpnlr'}E o-?rulnu ure a.rec ad a.ruproqu
o 'auerlsl ru1uad saJa?ilr op gsdri o ad aJ ag 'ocuolsr apurpnlrsprl €I
rJa.Ier as u ap znJal un artr m aiJ pg^ o gs '1:pduc rnlsaee .,uoracnpo.r1u1"
ug rA snds uru {unc u*u '8eie no oosouna aI aJEa ed alrluu-ra11e olos
-Ja^rp irrp JBp 'Fnlal o?inut rprrr rrl 'rn5rsap 'gsualoiul g aluod rrfnosrp
uauaruase ,rorrn uiuasqv "?Illqels nu-s r* sunfe ne ra aJuc uI untol
alrou uJ sl{ulg}rr! aelruou{,)cs rJo atrBlaos alaualqo"td nJ nES '1utu.rn
n?-al aJuc rop.rguuBa.rad apurpnlrsrJrA nt ri erluBnpo6 r* eruudg urp
Jol[aJAo earuzlndxa nc qrarldun Jerr.{c renr 'Batu uaroJud gc{np 'rA lrcrldxe
p?plcauo) E?BpoarA lso.I u-u paJBS uI ngr ardsap ninosrp ollulalor
aJlurp RunnrN '?uincr?Ju n€-ol aJBc od rnpg.r Jolrrroal E areltaga.r o
ed ec glerpatur Er.rolsr p8ealaiu3 -BS lelJaau3 u nu 'r.rcrlg?acJac T|IE op
oJ€:IrJ 'u11e aruarro n€s 'sns rr;n-r ap aliJg?€Jl aJlurp Brrnrcru '16n1o;,
98e 'ivr{ruot\rlud -{nvu ts vNv'Ics.{vs v'Ivr{vc
'+= t?' .-**
286 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL
incapabile si aclioneze sau chiar sd existe. De asemenea, structura
sistemului sefirotic este o replici la structura divin[: o decadd care
este descris5. in termeni antropomorfi ca 'Adam Beli'al, dupd cum
am vlzut in capitolul 2 de rnai sus. Cochiliile sunt imaginate mai
mult ca un factor reactiv, care profiti de picatele umane sau chiar
de cele generate de ele insele. In mod curios, recursul masiv la concepte
personale in Cabala lui Luria, mai mult decAt oricind in istoria
Cabalei de mai inainte, nu s-a repercutat asupra unei viziuni perso-
nalizate a puterilor riului.
Din cAte gtiu eu, apariliile unor puteri demonice intr-o manieri
personalizatb nu joacd un rol semnificativ in economia tratbrilor rdului,
iar mai periculoase sunt cazurile de posedare de cdtre suflete umane
care revin in corpul altcuiva, ca o formi de pedeapsi. Nu sunt la
curent cu vreo disculie in care riul si aibd un chip personalizat.
Puterile concepute drept cochilii sau aparenle sunt mai mult con-
structe abstracte, care reflecti structura insigi a sistemului sfdnt,
structurd antropomorfS care a fost considerat[ utili in inspirarea
unui mod de viafi, in elucidarea dilemelor din textele biblice, incom-
parabil mai mult decAt in a face fald realitililor istorice specifice ale
prezentului. Le lipseqte vivacitatea puterilor demonice din viala spiri-
tual5, aEa cum este descrisd in numeroase scrieri din mistica cregtind,
iar eu ag spune din creqtinism in general. Chiar atunci cAnd gdsim
o anumitS. formi de traducere a polaritilii metafizice dintre bine qi
riu in termeni mai personalizali, opozifia dintre ei pare a fr mai pulin
stringent[. Cu greu ne putem imagina aici un tip de dramd ca aceea
f[urit[, de exemplu, in romanul satiric al lui Mihail Bulgakov Maestrul
gi Margareta, in jurul frgurii nhbidiioase a Satanei Ia Moscovaz0a.
Dupi pirerea mea, este greu de compilat, pornind de la sursele caba-
listice, o imagine similari imaginii infricoqitoare pe care un cititor
o gisegte in cdrlile lui Jean Delumeau despre frica in Evul Mediu
gi la inceputul epocii moderne in Europa creqtini. in literatura caba-
listici in ansamblul ei, inclusiv in cea lurianS, existi o anumiti formd
de ,,banalitate a rhului", iar imaginea riului ca maimuli sau umbri,
despre care am discutat mai sus, atestl relativa sa blAnde!e205. Se
pare cd evreilor tradilionali le era mai fricd de mAnia divini decdt de
elaboririle medievale ale reziduurilor unor mituri antice, babiloniene,
zoroastriene sau maniheene. CabaliEtii safedieni erau mult mai pulin
preocupati de conflagralia cosmicd din istorie sau de bdtnliile apoca-
liptice care vor insoli venirea lui Mesia, decdt de participarea lor de
zi ctt zi la drama perfecliondrii lumii qi a lui Dumnezeu, fre prin
unificarea puterilor din lumea divini, fie prin purificarea scdnteilor
cizute in cochilii, in cadrul indeplinirii ritualurilor lor. in misura in
care Iupta interioarl sau psihomahia a intrat in mistica evreiasci,
ea are mult mai pulin de-a face cu polaritatea metafrzicd, cu binele
gi riul, decAt cu sursele care sunt, in esen![, neoplatoniciene2O6.
Ja-(nuonaubupo'o1gtrn'loa:gVrpaVuuJut-Da'V,.cZ0ac9gau9qp'Id-sl0sdu8rDr?'u(Is2al'q6s.qr6ulu€Il1€qaq'q{qrr€nBoxqy1nUuC^rB\UraIuIBNsslrImIlE'sapssfuraau€r^odrqussOr.{ar1udrp€sDu.drdBasrIrrmruuuas1fr1raar^Bs{rsrllnaogcg1rr(lsr'p.eraaodo)lu"Nu'nlo€)opuctrrlu/roa'gwtp1( 't ola
'Pc
'(grr€rqa)
ul
E-$oIyI-,g1'61'Ipe'd; duo'(rfoOqO'Vt ,urp1 y'.,a11ee1; r'.arr81ae1a1rco3ri.{>p1usnr.e,*.ar1l; otttodg u1p .tofarna Darlual
JOI
ar?ul - earezlndxg" 'lepl 'IN 'g UU
ep
'II8 'd 'sct7st141
-Bi
clu'Dlssary'lopl IS IzaL'Lg'd '6 '1o,r, 'toboa tg, 'ore.,r.opro3 rS urncerd '.ggz-6n7'dd
'otanop.roS ?UsoW 'A 1nl DpqDJ ':1ceg rS iAZZ-e1Z'dd ',,qepqqex crusunT ur uli
s?ur€S ar{t Jo tInC eq;," 'qre.g :(pcrErqo) ,ET-9?,T 'dd '(2002) (SN) tI 'xu?o?/
-DqDW',,FuerpaJes ulEqBC u1 r{darp rolar rolalururou 1n11n3" 'uapl i(prrcr,qa) tau
(qDpqqoy ',,reurgeg 3e1 eereolgqrgs rA
992-LSZ'dd '(e002) L 'p^ uo.re141 e1 ep
as
leurralad op rolrrnlunlr.r erdnse lnlnrD'qoz efuengul '-EluEJS e1.rec '1ug3s durl 'F'r
'1ugys ro1"'ssnH z€og:06I-g9I 'dd'(OOOZ'uapral '11u91 atnt1 np suot?t1at sa1 PTL
suop sanbtp,{tu arnltrc? ga acuaugdxg '('spa) IaqcslaoC puBIoU rS uolueg 'g
-Ilpenaur€^co?dapdyusta!1ul'8,!,rsnn'aUoqsquolrsSoro1lslalnlslmtoopasJofusJouoorocleluTclraolssnurt^utqnudoel'"plaa'uu{p.ro{gqsluB€1cIeB6gaq9ql1'Bg:-p1XapIJInI€BE'Sdcddrqss''.a(B9tp6I,Cq6'quIue)r$'V?se,c'181rolaar'.p?g'ttLl1upZdaa-ouIrsLcroauZydsttd'1doJ4dol -e(
uorlsraua1 oql :aalrIEC aq1 go .(1r1cues aql Surra^ocag" 're1pp ser{curd vaL'Z NII
'ZIZ-66 'dd '(SOOA 'lrorloq 'sse.r4 flrsrearun eude16; tlrasard aql ol
sa?y a1pprytl ayl uo4 swaluoC JO!
puD saspJ :utslDpnf u1 uo'tssassod 33.rJdg '1'pay -B(
qsIpIoC '6 uI alualsrxa paJES erdsep rrpnls olosrollp 16 '(t002'erqdlapegq4
,47
'ssa.r4 ,{1rs.ra,rrull uuad) ruslopnf utapo741 tyng pltD'slsluoxg'stlnqqtq'splroy\
uaampg'sa.{eq3 'g r(e,rgal '.uo4caJn4-t7as uounH'qtoyipctopnt aqoyunpotu td ru"
DloqDJ'uralsurol\ :Atf-ggg 'dd '(OOOZ) g'rg 'lo^ 'srlqy7 sno6t1ag Jo 'lDurnof
'r{qeleqqey drnlua3-qluealxrs ur oJIT leapl aql pue ,{1r1uap1 :qeurq{aqs Bai
arll roJ 1orreq3" 'aueqqsrg A uellq r$ i,,quleqqey u€rlsrrqC snsrol sro)turr{J
qsr,rrel" 'uapt i7g1-gg'dd '.,.tapuap 'suorsuo?sv"'tuapt igyl-gVl 'dd '(966I) uti
I 'Io^ 'UDlDqgl?X '...qBluqqey .{ln1ua3-qluaalxrs o1 qceo.rddy 1ea€olorcog e
ro; uouauro8alor4 lsdnorp puu slenpr^rpu1 'dlryqo141 ug" 'taapt i7g1-Vg1 'dd IS
'sct7sty,g )'tuDlssary llapr '.692-6EZ 'dd '(t002 'eqdlapegq4 'ssa.r4 erue.r1,{suuadJo
flrsre,rru;11 salrolpaluralul prnn?lC '{('spa) Flla1 'C 'ueturapng 'O ul t..qspqqex ruI
drnlue3-qluaalxrs Jo dro1sr11 o^rlc€ralul uB pr€1v\oJ i,(p11 ur paJES '{paJBS 'Pt
ur {1e11" 'lapl 'W :ZtZ-gOZ 'dd 'gtctotga D)?Js11u ug tuagnd a1o ttplsaJruoq
-TJ
'qrBC :(pcrcrqa) ?u?s'sod '(8002 'urll€sl].ol) ?nry.nqoz lalrotsl oatoldacat utp
Aa's1NuolOllltodSCo)3*'cf"'tafnulntunr!aoc'T,,rDu,csa\rp.cnlr.ctlsondrlyptrrrtlsaqqoslpoha'spsfunD,1(r1n"cz1seuooa\gs3c-'g.qgVltuZqa-paLalOxQZrs'Ldu(dsrp'l(au9)a6or6usIBv'qdpqunserldql:rryldaBg'sqscparturr^e4I elr
qleeq 'SurdealA{{ 'uosJlo |U lomg :(FcrBrqa) (166I 'rurlBsn.ral '1o;nssy; oroy -IX
lasoa Tqqng uD.nW :un1ag Jasoa'nqe.fuuag ;rary i111-16 'dd '(ItOZ '{ro^ 1t{oN
'sse.r4 ,{1rs:arrlufl {ro1 aaN) d1?s.roloqrs plto s1r13tsu7 maN :qDIDqqDX puD Ba
tustcr1s,c141 Ts?maf '1'pa; uqedsuaarc u u! '.,paJBS drn1ua3,o91 ur aJr-I crls{eqqBx
3o dpnlg aqt ol sar{cBorddy .na51" 'Mapl :gL-|, 'dd '7nog aqt to uD|rlstUd 'Jtr
t'a{ruor1g 1919-1gI 'dd'nbana1 puo yilDi to sloog'ra1qce4 :rcT-ttZ'dd '(016I -u
/.\oN) ltolyrpoll lglmaf ur 7t73noqa lo
:1us'topnf u salpnts',relqceqcg sftauaaory puo 's1danro1 'suosrad 'l
uoruolos :gg-1'dd'II'lo^'(186I
ur{orosldnssg 'puorssor3; ,Cgt1onytldg qstmaf '('pa) uoarp rnrllrv ug ',,q1euua157 B{
eu
slr pue^raIEN^r^aU poJES aq;" 'ruapt lotoy ydasoT i{1sa,ro1qra16 'nldu.raxa ep '1zen '1
'l
aloN
el
-o
81
aJl
JE
I€
UI
AJ
€J
'ILgZ CUONIUd'rnYU rs YNVTOS.{VS V.IVsvC
# ,rr;vu*r*,*
288 ELABORARI CABA],ISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAI,
the Expulsion", in Benjamin R. Gampel (ed.), Crisis and Crcatiuity itr, the
Seplnrdic World (Columbia University Press, New York, 1997), pp. 189-222;
ident, ,,Relig1on, Thought and Attitudes: the Impact of the Expulsion on the
Jews", in Elie Kedourie (ed.), Spain. artd the Jews: the Sepltardi Experience,
1492 and After (Thames and Hudson, Londra, 1992), pp. 123-139; ident,
,,Spanish Kabbalah after the Expulsion", in Haim Beinart (ed.), Moresh.et
Sepharad: The Sephardi Legacy (Ierusalim, 1992), vol. II, pp. 166-178; idem,
Messianic Mystics, pp. 134-138; qi ident.,,,On Mobility, Individuals and Groups";
vezi gi Roland Goetschel, ,,Mystique et messianisme", in Gisel-Kaennel (eds.),
Rdceptions de la CabaLe., pp. 161-171; 9i Garb, ,The Cult of the Saints in
Lurianic Kabbalah", pp. 203-205.
5. Vezi, de exemplu, Scholem, Major Tl'ends, pp.244-247; idern, The Messianic
Idea, p.,11; Tishby, Dactrina rdului, pp. 142-743; Werblowsky, Joseph Karo,
pp. 94-95; Rachel Elior, ,,Messianic Expectations and the Spiritualization of
Religious Life in the Sixteenth Century", Reuue des dtudes juiues, vol. CXLV
(1986), pp. 35-49; sau Fine, Physician of th,e Soul, pp. 322-326.
6. Vezi M. Idel, ,,R. Yehuda Ilalleva qi a sa lafnat Pa'aneall', in J. Hacker (ed.),
Shalenr,4(1984),pp.119-148(ebraici).Dateledisponibiledespreacestcabalist
sunt destul de precare.
7. Yezi qi M. idel, ,,Jewish Mysticism Among the Jews of Arab/tr{oslem Lands",
The Journal for tlre Study of Sephardic & Mizralti Jewry,l (2007), pp. 14-39;
Koch, Human Self-Perfection, pp. 42, 165-167. Vezi totuqi Mordechai Pachter,
,,inceputul literaturii etice cabalistice in Safedul secolului al XVI-lea", in J. Dan
(e,J.), Culture and History: Ino Sciaky Mentorial Volume (Misgav Yerusha-
layim, Ierusalim, 1987), pp. 89-90, n. 3 (ebraicd).
8. Din punctul nostru de vedere, faptul cd il cunogtea pe R. $em Tov ben $em
Tov, ale c[rui discufii au fost analizate in capitolul 4, este important. Vezi
Idel, ,,R. Yehuda Halleva qi a sa lafnat Pa'anealtl, p. 130.
9. Aceasta este o intelpretarc dinMigna Hagiga II:1, unde speculaliile cu privire
Ia ceea ce-a fost inainte de creafia lumii sunt interzise.
10. Despre acest secret in esoterismul evreiesc, vezi Daniel Abrams, Sexual Sym-
bolism and Merkauah Speculation in Medieual Gerntany (Mohr Siebeck,
Ti.ibingen, 1997). Vezi si fragmentul contemporanului sdu, R. Meir ibn Gabbai,
citat de R. Isaiah Horowitz, care va fi tRra.dIusasiamhaiHjoosro, winitzc"a.pUitonlauld6in, t"rCeelseudrsoeuled
Table ale Legdmd.ntului (ha-$elalt)
de
majore este Zoharul. Vezi Tishby, The Wisdont ofthe Zohar, vol. II, pp. 494-496.
11. Spre deosebire de Israel pur qi simplu, care este in numeroase cazuri un
simbol al sefirei Tiferet. Pentru simbolismul acestei expresii ca Tiferet, vezi
anonima Sefer ha-Shem, Attributed to R. Moses d,e Le6n, ed. Michal Oron
(Cherub Press, Los Angeles, 2010), pp. 118, 123. Vezi insi identificarea lui
Israel Sabba' cu prima sefird, in R. Yosef ben $alom A"gkenazi, Commentary
on Beresltit Rabbalt, ed. Hallamish, p. 40, care I-a influenfat probabil pe
Halleva.
12. Acestea sunt descrieri ale sefirei supreme, formulate cu amprenta stilului
zoharic.
13. Ms. Dublin, Trinity College, B. 5.27, f. 170b; qi Idel, ,,GAndul rdu al Divinit5fii",
p. 363.
14. Emanafia incepdnd cu punctul sau cu Yod este cunoscuti la inceputul Cabalei,
la R. Yosef Aqkenazi, Commentary on Sefer Yetzirah, f. 21c, gi la Mosh6 din
Le6n - vezi supra, cap. 1, "qRi .inMoCsahb6albaenlu$rieamnicTdo,v din L6on (7248 - cca 1295)",
126 -, iar ea apare afa cum
gi n. vom vedea mai jos
in acest capitol, in textul de pe lAngi nota n. 175.
'96 'u '18 'd'otanop.toS ?Itsory 'A mI oIpqDC':1ceg r$ :Ztf-ttt 'dd '"1urg 3o
oulrlcog s(ora^oproC sosotr\I'U ur sauroqJ crlsoug pue cpo1u1doe1g"'puu1g rzarr
so
'rrfe.reduoc alsace e.rdseq 'gZ'to'16Z'd'pct1sttu otfio1oag'ourolqs uag leluu 'u(l
-rues B nrnc pdnp'B6lI-q8lI '€gll-qgll 'J'gg9l suulolpog-proJxg 'sIN'toruop
-bog nybbtT Es Ealret u1 pune.rdru3 rrfe.ruduroc pnop oloc lBzIIqn e faquqy u
'rg^ope-rlul 'e6Z 'J 'I'qo1ayg-og 'z1pao.ro11 rlutBsl 'U u! IBralII gletdoc lsog
'lel
e plrdec lieur8e.rg lsacu ulp a1.red 6 'cgg J 'II 'I:AXX ''tuluoru7uly saprDd'gZ
'"l
'70I-68 'dd '(986I "ssetr I
'e8puqure3 'ssa.r6 r(1rs.ra^run pre^r€H) trnruaC qgaa$ls atp u1 Xl?noqtr In
qs?maf '1'pe; ueurradooC 'g uI '"lpg go sldeauo3 qsl,saf &n1ua3-qluaegtg
- <uoABaH rrror3 spuaasaq prg o1q"" 'ueq qdasol. ;S lzen 'q6g '1'ultpatluos '8J 'ZZ ed
'(0I0U 5IroI tt
Tlrs.raaruq {ro1 rnaN '.ra1ua3 qB^\{IJ) qDpqqox uolpaJog ut auturuag aq^1ratNo
nsoaqlody aq? ro :suoltppaay slg puD orDX qdasol'U 'IapI '1q rS ilgcre.rqe; INI
6/.I-19I 'dd '(OOOZ 'uBC luruug 'ssal4 {11sre^rufl UBII-rBg) ?D1tu1W-Da-n uo
qoqtlolDH-oq 't1o111ilatr-aq qopqqox-og ug '.o.ruy Joso1 'U leqs ote{lsod-eq \z
r{BI€qqBX-BH" 'qsrure11e11 or{sotrt :ZtZ-tOZ'dd'pctotqa oc'tysl1u ug rualnd ayo
u
t.tp1sattuo741 'q.rug 1616-16I 'dd '(6002 'uolsog 'uapral 'll.E) tq8noql qqmaf '9
to t.rogslg aI# ot saqcoorddy ma71 :tustuoapluouttory Jo sarnXln7 aqJ'(po)
Iuosulqog saur€f ug ',,ursrueepruoruletr tr cmelssatr4l f.rnluag-q1uea$-rs pue AI
o.rey qdasol Iqq€U" 'utapr iggl-16'dd '(?00A) Ig 'Io^ 'a?ptyag aqcsUsrcpnf pn
n1tnJEuo.tg '*uorldacuo3 pcrlsfry puu uolleurecuroU Jo ldecuog s.or€X 'rB
'rl
qa'7Todpncebrs'2Iaozsatlo7.aA4q'U1 'paF-uqsu<oJsaarr3^lul.urtr/oeVe.\wllsslJroaHouerJslogylou?o:ra(Sgprotca'lr.lsrcqerr1eqqqqo1c)oeSr6(BulZCriop6aleo.Irrayd'ugsr>qee"dqtallt1sa'roepy21oq1'es,(':dl1rqslyprasiqr.ort?eo1pqray1.rrau:J19fgotlr6s'En-rgluadgtpuuguroee'adxrrgdey -u
'1u.ro1cop ap pzal) iaqpqw otuo1! m7 D ptcltsllu o18oyoatr '{t€S €qrerg VaL'TZ ar
'sns reur lednco rue-ou orBc op acllsrleq€c alosrns arlulp alpru alrqru
-odsrp ne.re BoI-IAX I€ mFlocas paoltrur e1 'pe;eg urp lsrl€qec un n.rluad 'gc \z
IU
'lI?uu€osu! BlsV '609-809 'dd '11 'Io^ 'dea'qeqsnpa$-uq .re,eqg 'r1otut1t1o77
p4t1sag 's€pr1 Bp €IIU 'U ep r$ p1e1rc lsoJ B €^a11al[ Inl eeueC '"puplp -e
ea.rrpug8 rS egrlu>1p-opnosd InI Is ngr €l unsuodsag! '1 'duc 'otdns y! 1ze1y us
'B^o11BE rn1 e ad rS ealSounc o urnc eSe '1e{i(e11 rnl Ba1.rBc aulq eauaruass op
eelAounc uorueH 'VZl-Lfi 'dd'oun7 ml ozoqo7'uroloqcs rza,r '1sr1uquc lsecu t
o.rdsaq '€0I-q6 "J'ggg7 Bu€rolpog-proJxo 'sN 'tu1tn,a61 pqsg. es Ba1.r€c lzo1 '02
:6
'e6L-qLL'etL-vT,L'egg 'qtg 'qlg '€09 I 'f69I Buulalpog-proJxo 'sW IzaA '6I
ls
'6 'u 'ggl "d'"qoaun,o4 Toutoj us u rS u^oIIBII €pnqa 'U" '( '
rzrra.n^p'usgo88".rn1gn1un1rpu1?sqnsortrlAutromdl'qaIl€IacI'LaZd'glrq'6e1qo'.ardEoa-1p1uog3rl,rqrn1u'eHsL'eug1oqsnoqa'sl nugt'8I
'IopI 'J 'II 'I:A)O( 'rutruotutuqg saprod ug 'oraloprog e1 'r.rndun Folceg 1$ 1gc .\'
"a'c.rgngd
Jo
'gnd r.rolce; 1g1e eur{uoc a.rec lafurrues eloqe.red nc rS e.reduoc as V 'c6l,I 'J 'o.
'Iqapn-oq baurg,'rpleteq{€g IIBIJBN'g'eun1 1nl uFq€C u1 r$ rzerr'rrfp1-undut
rS rrfglFnd ap.rolnd u3 rodu as-npugarnJrq 'pap nc nes '1cund un nc adecuS J1
'lIerfeueure Fc gJaprsuoc ar€c runIzIA ap IoJlsB reun ulfe.raq.ralar uluod 'LLT 'd
'orrlsrleqpc [BIralBIAtr" 'uap1'.gV7-;pZ'dd'"torylas ep snserd ww torllas" 'ppl IzoA UI
r(
'0gT 'gt 'uu '7 'dec rS tza,r 'e.rnd elec ed
p.reofuocug ol arec alndurr olqqcoc uluod 'rVZ'J'uaplqt JS rzaa !*pcseezgd 1-ps ls
uc nrluad 'qpaca.rd II Inpr rS 'e1au1q eu$uoc [nFU" :B6U '1 'qt1a7ay47-oq barug,
'q1e.reqr1eg IIB?JBN 'U IS :Z0I-98 'dd'otaaop.toS ?rFon 'A m7 oToqog '4teg 't
'nlduraxa op 'IzoA 'acqslleq€c elxal asBorarunu ug a.rede 'e.rnd alac ad csezgd e1
'Ie"rndwr got{as pc'aapr qlseecy 'q€69tr 'J 'LZ'g "9. 'a8e11o3 .qr-ul.r.1, 'u1qng 'sW 'gI la7
'7u
€UEod '.toioa-oz1 Jalas' ulp pcu! ar€da
16'€?6I 'IitZ'g 'g'o8e11o3,(tr-ulrJ'ullqng's141 u3 rS e.rede arfeur.rg€ plsBocv'9I ,a
a
'(,
aq
682 'rvrcuowrud'InYu Is YNVIctr.{vS \rTvavc
290 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL
TYebuie sd menliondm c6 Cordovero recurge tle multe ori la expresia tippat It
zera' -,,picdturi seminald" -, de exemplu in Se/er 'Eilimah, f. 147c, sau mai ::!
comuna tippah zir'it, iar folosirea termenului picdturd singur, in unele cazuri
I
din Cabala lurianh (pe unele le vom cita mai jos), ar trebui inleles mai bine
ln acest context.
24. Yezi 'Ayelet 'Ahaurm (Lemberg, 1889), f. 33a; 9i Sack, ibidem', pp. 88-89; gi
idem, ,,Mosh6 Cordovero gi llhak Luria", p. 315.
25. Yezi qi Ben Shlomo, Teologia misticd, pp. 290-291.
26. Posibilitatea ca substantivul maghid sd se refere la ceea ce este scris in
Hagada de Paqte mi se pare neglijabilh in acest caz.
27. Ha-galut. Acesta este, dupi pdrerea mea, un mod preferabil de a vocaliza con'
soanele hglwt, care pot fi citite, in principiu, gi ca higalut, ceea ce ar genera
o infelegere total diferiti a acestui text.
28. Zohar, III, f. 98b-99a.
29. Cf. Facerea 11.26.
30. R. $lomo ha-Levi Alkabe!, Berit ha'Leui, f. 38d-39b; 9i in Ms. Oxford-Bodleiana
57ab. Despre acest tratat, vezi Bracha Sack, ,,Exil Ei mAntuire in
1665, f.
Berit ha-Leui de R. $lomo ha-Levi Alkabef", in'Eshel Beer Sheua', vol. 2
(1980), pp. 265-286 (ebraicd). Vezi qi articolul ei ,,Mosh6 Cordovero qi Ilhak
Luria", p. 315.
31. Werblowsky, Joseph Karo, pp. 169-188; gi Idel, ,,Inquiries in the Doctrine of
Sefer Ha-Meshiu", pp. 185-266.
32. Despre acest cabalist vezi Sack, Cabala lui R. Moshi Cordouero, indeosebi
pp. 83-102; Bland, ,Neoplatonic and Gnostic Themes in R. Moses Cordovero's
Doctrine of Evil", pp. 103-128; Ben Shlomo, Teologia misticd; Zohar Raviv,
Fathoming the Heights, Ascending the Depth - Decoding the Dogma within
the Enigma, Life, Writings and Speculatiue Piety (tezd de doctorat, Univer-
sity of Minnesota, 2007); Si Garb, Manifestd.ri ale puterii i.n mistica ebraicd,
pp. 200-224. Pentru mai multe informafii despre acest personaj insemnat,
vezi supra, in capitolele 1 gi 3.
33. Vezi Tishby, Cd.ile credinlei gi ale ereziei, pp. 26'27; qi Farber-Ginat, "Coaja
precedd fructul", p. 134.
34. Cordovero,'Or Yaqar (Ierusalim, 1986), vol. L4, p. L79; ibidem, vol. 7, p. 179;
qi Liebes, ,,Cordovero gi Luria", pp. 4L-42, unde existd o polaritate a binelui
gi rdului, necesard pentru crearea lumii.
35. Adici ascunderea este necesard, cdci ea inseamnd potenlialitate, iar uneori
este descrisd ca privafiune, lrcJeder, care este superioard. actualizdrii acelor
sefirot. Vezi indeosebi Pardes Rimmonim Y:4.
36. Despre existenla celor zece sefrof superioare, descrise mai ales ca lalalahot
sau sefirot interioare, in cel mai inalt domeniu al lumii divine, menlionati
de multe ori in acest capitol al lui Cordovero, vezi Idel, ,,The Image of Man
above the Sefirot". Acest lucru este acceptat qi de unul dintre adepfii gdndirii
sale, R. Shabbatai Sheftel Horowitz, Shefa' TaI, f. 63ac, 71d. Altundeva Cor-
dovero vorbeqte despre trei tipuri de cunoaqtere: a lucrurilor inainte ca ele
sd fi fost create, a lucrurilor dupd creafie gi a lucrurilor in inexistenfa lor"
Pentru o discutie mai lungd a diverselor forme de cunoaqtere divinS, care
aminteqte de tratarea lui Cordovero, vezi Elia din Loantz, 'Aderet'Eliyahu,
I, pp. 190, 263-264.
37. 'Or hozer. Despre teoria celor doui lumini, vezi Sack, Cabala lui R' Moshd
Cordouero, pp. 162-164. Este plauzibil ca luminile primoriliale sd reprezinte
lafuahot, in cailrul speculaliilor presefrrotice pe care le gdsim la Cordovero.
Vezi Idel,,The Image of Man above the Sefirot", pp. 198'199. Vezi qi Meroz,
Mdntuirea tn lnudldtura luriand, pp. 200-201, n. 71.
alalcaJa ardsap 'gg-?g 'dd '(f96I '.ullr€srual) g .lo^ .uaplq1 IS IzaA .rrlpcopnf
€c rS orrupqud o
lnlntnqF?e rrunrlc€ € aralrrurod €a rs srrurunl € ar€counluJ
€c 'csoJoc luaruruala un €c ps€alafug elsa eere8n.rlsrp apun ,69 .69 'dd e1 rS
puped olumul 1ze1 .Vg .d, LT '1ott,.tobo17;g.
rseeece BI yeur'uap1q'1 13 'Tanata ayo z6 nfutpa.tc aIpC rS rzan 'gg
XqqsIJ
'LZ,-9Z 'dd .lg
'Z6Z'd'raaplql 'gg
'Z6Z-16Z'dd 'II 'p^ 'ruaplql 'Zg
'er.rn1 r1eqf1 'g e.rdsap Eqro^ g B^ pugc
'1o1rdec lsacB uJ alredep reur rS nou urp ,g1sa1ec 'j
va ..ralax rlBs qp|.u|.!tlov
e'1aol,rrpruSg'989E'ldco'JgE'1eo,rp'lueaupf?uqul rrrSour{nacpa.urdrv,ge0pI .gdsn,upa€pelquteqr$r.rrdze,erpiZuAnZ.g.d91,tu.dap.9lq1l .lg .
'on 1
plueu€er; 'aloqe.red gnop aloc EI rorrraJa' uluoutLulu .sdap,rIDI d.I"or^n,'u?a;fpi;lq:{l .6, 1
'erBoualue uaunr{ces u! .sns reur 16 rzen .16A
'gtl 'd'1 '1ot"tnboi7 rO,'gV I
.xuaPlq? lza[ .Lv
'Z0I-gg m'dld.D'IuDaqpatCqt,IVceaSL..ggtt I
'ggI-ZgI 'dd 'otanoplog ?Itsory .A
:
up€ueuel .e3grru"p{rou'^>gor1p8ey.reuul'qaIg!T.qr/lre-eopIguIulNrgrJnFlIorXp/rsCS'^6.u'dgrn.Ia'gdrgl€lr-.^'pdr9c'(uela7Z,pggq.I€.r80lddrg.Zade1so)eoa,gtalgt(qerpu,al'clnZuolg1e'a6Ibrgooi.oZl'rd^0anae.0vdz4,B,X2rr,,parg,(olaIe',.,gdac.1or6€sueq'ng*Id.,ad,a.rd1pgute,?e'uqE.oc3rt1r8pSguPrtn,aprnuo.Vetogs€ltTqnraduIpi{E;?.prno,rrsoraasJruuopqatl)aurss1Bndouo3IdsPaIowDnrI.epzErc7.rraa^1qpfngo.aoBu,.1ctrgC{taeso,,€8o.pgqqrBu,o.pnurr{b!eIeera1ol.PqorgFi*pq1upsVyVuqrrrr^oBarnaoOr3yu6spLL,...4w.IgVVV
B
o''dZego1JeB.rpenguu?g{qa8soIuBngturl reV^odca'BcoI,dr'tUuru1]rCl13(u1r1un'pnl1ocseroa.rs1deuc,l,p.JgoumIeB1lrpuseJognlerslsrncBseIBaI€qpEiapCrlorurpnIadlpwuaprr^rBpprlcne.ura€n.crdr1pgru,Stg.rl81zoaudn1
'1
/'uaouqrAortapyr-rarrypuppaEsaeep.'rrecclrgrrz.ryn6u"rs'q1e'rdqevc,.ogtdrSnsrzer,zr e,rlrp,rqna1oncp.rrSerururcnpripep.rrlrderdespacq€o.1eog1puo; ,
.J
efuapeca.rd arlurp Bounxauoc nrluad .996 .d ,1 .1otr ,tlsopog nqoT ounbbgr u1
'.tobo11 .t6,'o.reloprog g$ lzen 'c6V '1 'tloruo$ .rn1t1g ,otatopro3 r$ rzol ,sns reur 'a
esnuprredJlrSrup€?aIcu€gaqocpnucruFeJoBsIurr!nrasr€Fcra'rguu€rrulrpo-eJelurlrpInuglo8l s,
epur.rdnc alec,n3ay,p"rglas
nrluod .ltoluqEoH rB n4ay Iq
lgesorucroj.gppgsgBrIr,rrInIIac,E(lagagc llo.lfu,0€lgsIru.dr
:Totglas ?nop rolac lrulunqu! efap al6asg8 as Jo
'1 '1ot".toboi7 rO. nc lrlrrlod'gc zerurlqns {
pi-coggrudla)'u1qrD8'ru1x.uorl;rau1oo5Hjp-.Dma|lnltrto'sZtg'uu7ga-'lpogtr6air'pprVo6pgIr-oJg36'IIrn'.gldod.dloe,puccmr,1urysutteJu1ror€te&Iono6z1vo,tauultrue.ooquEtuortqluqvtsgouspaalp€grlprrcdS .OV
-E'->on1e.trecude1ng1erczr.ztrorleSbn'goo'a.IrreeJ'ruauAoeupfJ'.uorog'ro3ostldeoFpnpssrol'onTIord3oSJettcIuJuzuagaros'1A€ceaJr'leg1aesgulrsan1la-aedUopIugncrsppe.adrturudnrp,gu,s,1fouaastcla.'irgod.€0o1urpg6lgr.qIt.oJda.Codp.cqs,?7rur1yer1tcesro..or1.cqrroynyierle.rA,.ou1prr9aemq9,ca6lIp1E1Dyr,d,rIurDoturuql1rcoopoaCcdsl z
naIztlaaadAgg'uF:opr€ttoo.tororqlaulauuraEuqu€noI6Bgy'qruzpeCyuleuerrclsqoyqlSsnoadsro,up1ntJroz.Uar^tguI1apDlsaporrclrsBdlrso€uJsrsJlansDslornraolrploo?p.uqrao€lCuZog'CgJglnl,-rz1?eogu.nol4.ar.ed18d7
'.InltnrJ gpace.rd efeog" '1uurp-,raqeg rzeir ,cr8o1o1uo seco.rd Bc oJ€orroJur alac ul
arlpc ap e.reorredns .ro1rfg1r1ue rr.rpleqcedurl e glenldecuoc erfecgruuros uluod .6g
'nqoJ ytl erfdecxa nc 'lugur$el un oJ€ nJcnl ocrro gJ €
eunds as apun 'pZ 'g'qcnagolua4 aq1 uo ,itngatutaog\leueceg uraqeual4l .g rS
urnce.rd 'sgl J 'I rqasoopu! \3 etAZ '1 ,1 ,,tor1og rzal rep ,es.rns lrsg8 ure nN .gg Bli
-u(
ul
r$
au
Fn
I€
lod
16z TVICUOWIUd .InyU Is YNVICUdVS V.IVSVC
2s2 ELABoRART cABALISTIoE MAI TARzII DESPRE nAul panvtoRual
phcatului lui Adam in celel zece sefirot ale gdndirii. O discufie importanti
existent[ ibidem,,iol.2 (Ierusalim, 1963), p. 266, descrie cum gAndurile rele
ale omului afectdazi puterile cereqti db Hokhmah qi Bind, iar acest lucru
este imaginat ca o sursi a rdului. Avem aici o elaborare interesantd cu privire
la o rectifrcare a cereqtilor sefirot, prin emanarea judecdtii ce ajunge la ultima
sefird, cate o transmite puterilor externe malefice. Eu vid aici un exemplu
de abordare cathartici a rdului, degi el a fost indus de un picat uman, nu
de o gregeald provenind din lumea divind. Vezi gi indiciul succint din ibidem,
vol. 5, p. 255, vol. 7 , p. 54, unde intunericul provenit din Keter este menlionat
in contextul pdcatului lui Adam, qi ibidem, vol. 14, pp. 183-184, precum qi
in gi
ibident, vol. 11, pp. 291-292, discutat Sack, "Mosh6 Cordovero I{hak
Luria", pp. 314-315.
56. Doctrina rdului, p. 49, n. 1.
57.'Or Yaqar, vol.5, p, 141. Vezi qi ibiden., vol. 8, p. 151, gi formularea sa in
Pard,es Rimmonim., Poarta XXV, cap. 'l ,Il, f . 56d: ,,intotdeauna coaja precedd
fructul", precum Ei ,riul precedd intotdeauna binele", existent in'Or Yaqar,
vol. 15, p. L41, intr-un context unde este implicatd qi ipoteza cojii care precedd
fructul. Aceste formuldri emfatice sunt foarte importante, cdci ele presupun
cd rdul trebuie s6'l discernem gi la cele mai inalte dimensiuni posibile ale
lumilor divine, o ipotezi pe care o vom discuta imediat mai jos. Despre coaji
ca vegmdnt al fructului, vezi'Or Yogor (Ierusalim, 1989), vol. 16, p. 150. Vezi
Ei R. Elia din Loantz, 'Aderet 'Eliyahu, I, pp. 190, 264.
58. 'Or Yaqar, vol. 13, p. 291. Vezi qi ibidem, vol. 11, pp. 90, 129.
59. Vezi Sack, Cabala lui R. Moshi Cordovero,'p. 87.
60. Vezi partea din'Eilimah Rabbati care a fost publicati acum de Sack (ed.),
R. Moshi Cordovero, p. 177;'Or Yaqar, vol. 5, p. 121, vol. 12, p. 42, Ei'Or
Yaqar,Tiqqunei Zohar, vol. 3, p. 206.Yezi gi conceplia unui discipol al gdndirii
lui Cordovero, R. Shabbatai Sheftel Horowitz, Shefa'Tal, f. 21a, la care apare
ipoteza ci existd masculin Ei feminin in primele ttei sefirot, iar in discufia
sa el menlioneazdin repetate rAnduri existen{a rnasculinului Ei femininului
in frecare dintre aceste sefirot. Vezi, de exemplu, ibiden, f. 22a. Despre acest
cabalist, vezi Bracha Sack, Sfronr.er ha-Pardes, cabalistul Rabi Sabbetai Sheftel
Horowitz din Praga (Ben Gurion University Press, Beer Sheva, 2002) (ebraicd).
6L.'Eilim.ah Rabbati, publicat in Sack (ed.), l?. Moshd Cordouero, pp. L76-t77.
Vezi qi Horowitz, Shefa'Tal, f. l8ab,22c.
62.'Or Yaqar, vol. 12, pp. 29-30. Aceasti viziune a influenfat ipoteza lurianb
potrivit cdreia coaja, descrisd ca ,Malkhut extern6", a precedat aluatul din
care au fost pldmidite toate lucrurile, care este primul stadiu al procesului
teosofic. Vezi R. Yosef ibn Tabri, Cornmentary on 'Idra' Rabba', ed. Weinstock,
p. 138. Ulterior, la p. 139, aceastd coaji este identifrcatd drept Tbhu.
63. Vezi Tishby, Cdile credinlei gi ale ereziei, pp.26-27; Ben Shlomo, Tbologia
misticd, p. 193; qi ldel, ,,Gdndul cel rdu al Divinitdlii", pp. 356-364.
64. Vezi Cordovero, 'Or Yaqar (Ierusalim, 1986), vol. 14, p.179.
65. A se compara qi cu Or Yaqar, vol. L7, p.292, unde g6ndirea celestd, Malmgaua,
este descrisd atdt ca locul in care au fost configurate lucrurile inainte de
creafia lor, cdt qi ca judecatd, un atribut care aminteqte de asocierea femi-
ninului cu judecata in multe alte cazuri. Vezi gi eseul lui Shifra Asulin in
Sack (ed.), R. Moshd Cordouero, p. 95. Vezi qi mai jos, pe ldngd n. 159. Pentru
viziunea potrivit cdreia perfec$iunea sefirei Tiferet inseamnfi incluziunea con-
trariilor, a se vedea al siu Pnrrles Rimmonim, IX:3, I, f. 57a.
66. Vezi Pardes Rimmonim, XIV:2, I, f. 73d.
67. Aceasta este o formulare special6 a dictonului de extraclie greac6. \/ezi Samuel
Stern, "nThe first in thought is the last in action": the history of a saying
'*paJes u! ,tlBli Xp11 ur paJBS., ,1ep1 pen .91
:'.qddgddgn,tpn*ctzzcal7stgtau.ta11a,otq&tno{uloyoaagg{ur,npoagrutcloglqagnnpJuCaagg.t(.orqlrqaus^mgocpVaro.orCdL.6.IL4
'AI 'd 'II "1ott 'VZ-qZ
.96 .u g0Z-907
'.toboa t71,'uap3
'6ZT-gZt 'dd 'tunyoqutg qt puo qDIDqqDX arlt uO,maloqcg
rS i"guerpagus €IBqBC uI pur^rp ee.rrpug8 u! / eul^rp rr.rrpug8 ee.reagung"
''''"o1e1.u1r'oeds.ereroracepgc'.nrorurdo31laprylsrl*ranrFpStrazrezy6oa.'6g'rqu's$forpa*cr,rnoeac,clr"zdg.prlosz'laogeorseuee1couorerfrupdfaappwInuE?gIlxloslanrxolzuapaourrclnrerupc,JquaggrsgpSrJp.c1ese,a.rr.porloerfltlpuuo.nozrnsecuognrSlq,rrSrFyqngucnronpnccrJezJa.eBrgdrr
{'o'.uuep€nequeJ€eeer.clruugnIirngrn"IordlnBs"3asB'B'rJBnlusrrrarlnpacTgyar'l9runl6unl Znnrarp-fZI:oBz6uqaZBr1'Cgeogpulturp'5udr.updr"no.,n4dIuIuurrJ.rplopp^El1ul,ostr€.ulruoaopcpuzcteq,ea1tp{:erruqulugct.srlq€.doeJl,ruBuhtcoaq^ap,loeulqdpe!ss1eae$.rrape..lereu€1grc
'leu1uras rnlnlurJaleru ag 'e.rucgr.rnd ec r$r.rcsep
e 1za1 'gZl-ZZT'dd .6 .1oa ,(lu9nl,s6l AocEJ rS ureu.r,ry apun .OL
'ZL'd'gl '1at'uaprqt .urpsnrc11 .toboa rO,
16 a,osr.,t'r6!cus9t I.1e3'curp.Freer1qaoJ.ozBlrsoaoI-sdAorXrrfBrlBzc
al tnq€sruol urp e.rrdu$ u€qluN 'g urp pluaruSetg
nss BaI-AIX [e Inlocas uI 'prIBlJ ug pqeqo.rd ruur loc
-odruoc luns r.rn8g alaqurv '(ululrual 'rripcepnf InlnqulB" sucs olsa g8ugls
eolred u! puga ed 'uurlncseur 'raruolso1rru p1nqFr1e" :p1dee.rp eelrud uI sucs
otso /oS utg, g?upl'q?gl 'J 'uap!q! pluolsrxo 'prrr8g plIB o-rlug ec dur11 ug
'rapx u! allroJlp r.rrucnl pnop B efuelsrxe ed cru.ra1nd luarcu un aund es apun
I'qgcl '17p uecqen 'sIN'lorglas oraz roloc B pruruoue u.rn5g rS rza1 .oruurur
-asur ap lnsaco.rd nc gS guur.rnl €1uqsC nc pluurqruoc e1se,ngay ug pluelsrxe 1$
lnlnpJ alrrolnd ep g1e6e1 uc p1e1a.rd.ra1ur'gurururag eln1u1 e.rdsep Eounrzrl apun
'94'd,'qon1so741 Xoab6,-aq 'ruoloqrs ug 'ezep urp uBrIl€N rzen .rusruerlequ$ u;
l'eLJZoTqr'ua^'gargel p.tglas urur.rd ug rnlnuJurrual 16 rnprurlncseru E el€ll.relod glseecy
otflo1oal
'd '.Euuagng eurarq" ruosJlol\ lS:qLZ-LLZ.dd,ptctlsttu
lo'ozrraau1AoolrqpcgrpouXCoggrnrl1aspornnpillneeuzcarll5equruz€fun1rei5rlrdp.r1deo1FurB1c o'agJrDfarqzlsqoaDd A'q1rdqneo8;uu?erIqs?go.,r.Volg.lrc-agorVproTpl1.r.nodugdr,nIuBarupztae?u$nun^tcBnsgrgprFn1s15
a purutuat qBDDcanoUUJDaadJ^o'1up8raorp1z1ee1tl'Anra'gppZyx'dernl'.lf,iuqErWenroaou.Wrrasgorap3.royn'ac1sqr8Serne11uony1r"seu.,arsecudsru€er.ornqcryolusuaVgd,o."..grge?01gqI o.s.dJ
lsqJpq" un
'qaqso741-a7
'otaaop,to3 ?rtsow 'A'(pa) )tcss u3 ',,e,rn1e.re1rT lorpl, eq1 o1 uosr.redwoC sll pu8
aobu,ea urg, uer(e,e1q ur qBuuDIar{S aq1 go e8eurl atll
aq;," 'urlnsy 1S pen 're lnfos ec psealafug ola arlurp aJroucIaegn.r.lasuuro,rCrpollrqanlnodq
alla ollnw reu r'S16g1uJ'udrr'uge"g1oele'.Iruealnpd?qa.r$lurppeanp.ffiriVla?.rlper1uluJnc1qedep else ullnJ.tod-np
lnldacuoc epun rrfrzod alasrolrp
ecridxa e nrluad snporlul olsa eurumroJ ar{as elsace.rolalcedse pldecuoc apun
'lII 'd 'g '1ot",tor1og punbbyt'.tobo;7.tg, 15 lzan .09-6U .dd .UI 'Io^ ,toboa tg, .69
'BV?, 'J'(6691 '1sfruez.r6; qaqson-q qon{al
-o1uugngrloe'poxnd.ar1oosaallopq1p$r''.rIqrzpgoe3ann€n"B'rlaolIur'ucBfaegd^r'16uo'9.pg'rgguI''dUurnl'olopF'utulastrBoBn'eSSoecp.BIrt.Ietn-deoAlepcqIB1Ig?eIq$n'des'uu1darutow'anJapaF.tpuz€:laZos.Ju(uA.opuZBacttn.va)d1{o.r..rBDUIoIzslton.pauIDoraIo^4EC,-s,tr.auqt.og.qtbDuraoelu1urltl7uuaralt,2aruDlgroro,argqlUd,-lnasnD17gsdd .gg
'
'stuerqy 61$ :91'u'g6I'd'*n1q8noq;, e.rn4>" taqneg. :TL,gg.uu,699-969 .dd
'o1oqo3 tusmo4oqol atdsaq'saqarl :Og .gg ,gt-LV ,VZ .dd ,1pog ttDqtta7
l-:oAoJgEaZcu-S1uugo!Za'7i'edrydq7q'r(s2lav94s6rt7I^)4o1ZT-a'L€qq'gloo^'ur'useoaull$qpen'gutsl'yoc.rtIa\zlaatuoAap.g'rlpologoelron1uDrpqnrulaae7fle.r"rlo8:ldlrcn4le1sp-1rrgvrlueaoldol doppanelgnsq1Fspo$.;rBqe
86a TVTOUOnIUd TnyU Is yNVrCsdVS ylwc
2g4 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL
74.Yezi, de exemplu, Scholem, Major Tfends, pp.244'286; idem, Cabala lui E.:
Luria; Tishby, Doctrina rd'ului; idem, ,,Gnostic Doctrines"; Liebes, ,,Myth vs'
8l
Symbol", pp. 212-242; Ei ident', ooT\vo Young Roes of the Doe": The Secret
Elior-Liebes (eds'), Luria,
Sermon of Luria before his Death", in Cabala lui
pp. 113-169; Meroz, M|'ntuirea in' inud[d'tura luriand; idern, ,Fal.tMul Tlans-
mission versus Innovation: Luria and his Disciples", in P. Sch6fer, J. Dan (eds.),
Gershom scholemb Major Tlends in Jewish Mystirism, S0Years After (J.C.B. Mohr,
Tiibingen, 1993), pp. 257-275; Pachtel Roots of Faith and Devequt; Fine, PDy'
Kallus,
sician of the Soul;Wolfson, t,h,DeivLinueriaSnuifcferKinagb"b, aplpa.h1(0t1e-z16i 2d;eMdeoncatcohraetm, Hebrew
The Tlrcurgy of Prayer in
universitg Ierusalim, 2002); idem,,,Pneumatic Mystical Possession and the
Eschatology of the Soul in Lurianic Kabbalah", in M. Goldish (ed.), spirir
Possession in Judaisrn: cases and contexts from the Middle Ages to the Present
(Detroit, 2003), pp. 159-185; Devorah ben David Gamlieli, Psychoanalysis
and. Kabbalah: The Masculine and Feminine in Lurianic Kabbalah (cherub
Press, Los Angeles, 2006); Rivka Schatz'Uffenheimer, ,,Cordovero gi Luria:
intre realism qi nominalism", JSJT vol. 1:3 (1982), pp. 122-136 (ebraic6);
Sack, ,,Mosh6 Cordovero Ei llhak Luria", pp. 311-340; Liebes, ,,Cordovero Ei
Luria"; Magial, From Metaphysics to Midras|r'; ident.,,,Conjugal Union, Mour-
ning and Talmud Torah in R. Isaac Luria's Tihhun Hazot", Da',at,vol.36 (1996),
pp. XVII-)(LV; Yoram Jacobson, ,,The Aspect of the nFeminineo in ttre Lurianic
Kabbalah", in P. Schdfer, J. Dan (eds'), C'ershom. Scholent's Major Ttends in
Jewislt. Mysticism., 50 Years After, pp. 239-255; idem, ,,The Problem of Evil
and its Sanctification in Kabbalistic Thought"; Freedman, Man and the Theo-
gony in Lurianic Kabbalah.; Garb, ,,The cult of the Saints in Lurianic Kabbalah",
pp. 209-210; Lvivi, Kabbalat ha-Ari; Gerold Necker, Einfilhrung in die luria-
iische Kabbalo (Insel Verlag, Frankfurt alM, Leipzig, ZO08); qi Assaf Tamari,
scd,ntei urnane, Lecturi in teoria transmigraliei a lui Luria 9i conceptele sale
de subiect uman (tezd de masterat, Tel Aviv University, Tel Aviv, 2009) (ebraic6).
Vezi qi supta, cap.1, n. 213.
75. Yezi,pentru moment, Idel, ,,Despre R. Nehemia ben $lomo, profetul din Erfurt,
3q2i6n-3u4m3e; leqiTiadfetamfi,a."RD.eNleahmemagiaiabeevnre$ialoscmdol,aPCroafbeatulal
Ei R. Ifhak Luria', pp.
despre Steaua lui David
practici qi teoretic6", in A. Reiner q.a. (eds.), Ta-sltm.a, studies in Judaica
in Memory of Israel M. Ta-Sh,ma (Tevunot Press, Alon Shevut, 2011), vol' I,
pp. 46-61 (ebraic6). Pentru modul in care abordez eu cabala lui Luria, mult
mai pufin structurati sau determinatL,vezi, mai recent, ,,Ascensions, Gender",
pp. 102-104.
76. Yizi Scholem, Cabala lui Luria, p' 250. Vezi qi Idel, ,,The Image of Man above
t}ie Sefi.rot", pp. 181-212. Sper sd ardt cd viziunea luriand despre sefirot ca
cercuri qi linie dreapt6, o importanti viziune teosofici, a fost adoptata de
R. David.
77. Yezi Tishby, Doctrina rd'ului, p. 20.
78. Vezi, de exemplu, ibidem, pp. 48-49; idem, Cdile credin[ei gi ale ereziei,
pp.23-29.
7g. iezi studiul ei ,,Faithful Tlansmission versus Innovation: Luria and his Dis-
ciples", pp. 262-263; ident , Mdntuirea in tnud.ld'tura luriand; qi Avivi, Kabbalat
ha:Ari, pp. 7I74-L177.
g0. cf Kabbulat ha-Ari, pp. 1109-1.180. vezi, in special, mai vechiul sdu Binyan
Ariel (Misgav Yerushalaym, Ierusalim, 1987), p' 9, unde afirmd explicit cd nu
va armoniza diferitele viziuni luriene, dar mai tArziu s-a rizgdLndit.
81. Sefer Toledot ha:Ari, ed. Benayahu, p. 164.
'602'd'puptrn'1
ornlpipau! ug Da,nnWBW rS rzal :96-76 ''dndqe'.s{ueou4ecgaJ'ptaa4'uEyu,r-qntqospqypa'lpaJplnIztaagA '69
'gg
'ggl 'd
'9BI-ZBI 'dd'uaptqr'prpy 13 :961 'dcl '4co1sure16 'pe',aqqog .o.rpl. uo 1
[tnluatutaoS:Ogt-Olt 'dd 'oun7 ml DlDqoO 'rualoqcs rza,r 'pqe; uq1 r* plrn 1
arlurp alrunrsuel erdsaq 'Z0I-00I 'dd rS '7111 'dd 't.ry,-ot1 tDpqqDX 'l^1,rv 'lg
't11-g6l'dd '(O1OZ 'sala8uy so1 'urrlesn.ral 'ssard qnreq3-sau8eIg)'tusn4stry -
t1s1may, to tpAS aW ut dttlstoToycs IDnWaJ lo satSo1opotl7ayg :ttoatla pn$al
puo sldttcsnuary cllslpqqpx'srue.rqy laIuBCI rza1 rol alrrreluauocr?.rdns u3 ,
arznle BacpJ Ia or€c EI raroJ alolarcos nt oprueruqe5l rn1 rr{depe lnc€J n€-ac
Booc ap 'Erns€ur oJ€ca.r€o o-r1ug 'e1Se1ulru€ a.r€c pJoru€ru o-r1ug '.ro1 rnlnJlsauru a
a
ol€ al€ro .ro1un1g{g,ruy a or€zllunlxol o olsa 'llodrcsrp ap asucs ouorrnl o?xal
e13un1 ug 'rou ruolu ac Baac Fc zaurlqns Rs uli '1ue1.rodun nrlelap orecolt
nllued arfecrldxa o BaA€ nu r6nsul BrJnrI Fc n€aparc rrlodrcsrp Bc Fuueasu!
lnsuueBblseIBaUcBvA'AgPgJN'd(p'.u,BDunnn.DI xrS-oor..lrerapo,op.qros3"'l€'slar^qerzrloA\3'\'cagozt,sJ| 'l uourJos ',Buroqs
,oua! 'tusrepnr urp
runrcpSn.r aluel.rodur 1etu alac or?urp €roun IB crlsrl€qec Insuas €l oreolrraJal
€rrnrl rnl rrrnlgfgrrug E gJeluoru8e.r; Ern?eu e.rdsaq 'Tg-09 'dd 'tuaptqt'rlr.ry
rzarr 'ueun1 mlnlerJalErll B aurpro ap esdrl e1 e.rr.rr.rd nc rreSugld oll€ nr?uad
'(gcr€rqa) gLe-gLt'dd'o1.m7 |nI DIDqDC'('spo) seqarT-rollg uI ',,lnq€J uqrJaso^
ml o1e acrreqoz alllrpluaruoC" 'ulqng etirz :za^ yS i,o,tp1, urp nldrurs lnsues
pdncoe.rd 1g gc al$esrrnppur InqBJ uql apun 'ggl 'd 'uap1q1 rSn1o1 rzen ',.rn1
BoJeurtunll urp rS rn1 Inlr;oru urp olsa ne unds ec 1o1 r$ 'ee ug psur.rdnc olsa
rS alus IrJpInruJoJ erfuelur olso Blseocs rer 'Es €or€InruJoJ slJcs ru€-u na JBp
'[.rere1r1 fequr1] EorBInrrrJoJ 1r3.rp1 ure-r na rep 'Br.loruaur r-ou p]€lug^naaurq
'rzeuarl$y r1eqf1 n.rtrsou InJlsoeru 'rnlnurqur alalur^nJ luns Bolsac€ a1uo1" gc
purrg€ Io apun '8gI 'd 'r1co1suta16 'pa '.oqqp4.arpl uo t.toluatatuoS
Joso1 'U rn1 urfeurrge zauorfuaur ps 'lnqeJ uqr
urf '1xa1uoc lsace ui '8gZ 'd 'o7tn7 m7
opqvC 'uoloqcs u! plulrc 'BunT rnl re rlodrcsrp rflupolac"ap{rper1 ed rupzeq
'U ap IBI-rA urd,(re11 'g rn1
au Bs ornqarl nu eprcorr€prcua1rrare.rl1uoedlrqoeduurenj,1Surlzr,a{dne1'711^1o1crsSl 911 'dd '!rV,-Dq ppqqDx
alounu u! pl€lrc
'yrpy 13 rza6'ulfiCo71 zlg, ulp.roprirpa ualeluofeur e1 pleur8edau aracnpor?ur 'gg
Bc l€clrqndar 'p-ql I '(A86I 'Br^oc€tX) tutttoB zlg, qyarae'sraddo4 rlal{ 'U
'rarla rollJosolg lnlcedur qns
'lrpugdsp.r reru ac ug ac urp aurlap .(arual" ap lnsuas 'ueI-AIX Is Inlocas urp
pugdacug tep ',.pcrpa.rd" rocrqo op Burueosu! amc 'E'nnp alsa cr€rqo 1nlug^nC '98
'06-61 'dd '!rV,-Dq 7opa7o1 nJag
'nqe{uueg rzal'BunT ap a1€3al alus olrrrnpgur 13 .ro1ne lsece ardsag 'VLTI'd
'!rv,-oq plDqqDX 'l^I^V uI plrncs reru €urroJ o-rlul rS p1e1rc 'qegf J '(6Z9I
'1aseg; TDluqtloH tounlD,D;'erpuug urp .reSe1 ap glecqqnd €rrnlrpru IzoA '?g
'60I-6r 'dd '(9002) gI 'Io^
'qDpqqpx',,uor1e8r1selul 1ecrloroarlJV :q€IBqqBX ur roarod pu€ ropuag'r 'qr€C
ueqleuof 1S yzan 'NIX-IIAX 'dd '(SOO1 ) 9g 'Io^ '1n,nq',;ozop untlqll s(Brrn-I
c€BsJ 'U ur r{BroJ pnurle;, pue 3ururno141 'uolu;l IBFnfuoC" 'pF€ni peqg rS
'dd ',,nsq1q1q1a.{" aql 3o lcadsg aq;" 'uosqocul rzarr 'euerrnl sIBqBC
:SgZ-AeZ rnlnurururoJ eerrlp8a.rd nrluod '01-gg 'dd 'Z 'lozt '(186I 'r{ro ,/!r,oN
uI ullrp
'p€orssorC) ,QtTonlutdg qs?maf '('po) uoorg 'I rnq?rv u1 ',,qe1eqqey cruerrnT
ur rlrrpnqr^Jo acrlc€rd errrleldualuoc aqJ" 'aurg acuer.tre.I:982-62?,'9zz'dd
'.,1oqudg 'srr q$ry" 'seqerl tzaa 'etrn1 mI elBqBC uI purururoJ ee.ralncl purar.rd
elrrfdacuoc nrluad '6II-0II 'dd'atonbg arfl ut alcrlC 'uosJlolA ri :691-191 'dd
'adoqg 7octXst741 aqt lto 'rueloqcg rzol '.(oururura; rolede" alasrns nJluod 'gg
'mlnlxal e plupdrl ErrrroJ u! Func€I o alsa rcIV 'Zg
96z Tvlouowlud'Invu Is vNvlcs,{vs vlvsvc
2e6 ELABoRART cABALIsrIcn MAI TARZII DESpRE nAul pnur,toRDIAL
90. Tishby, Doctrina rdului, p. 17. Accentul pe inovafii existi gi la pp. 20, 52,54.
91. Despre limlurn vezi, de exemplu, in textele cabalistice din secolul al XV-lea rc
1l
despre care am discutat in capitolul 4; gi vezi Scholem, Major Tfends, 1l
pp. 260-261 - Cabala lui Luria, p. 2L7 , n. 42; idem,,,Schiipfung aus Nichts", 1l
1l
pp. 115-118; Sack, Cabala lui R. Moslr.d Cordouero, pp. 57-82; Huss, Monturi 1l
1l
din aur fin,pp. L32-146; precum Ei ldel, ,,!imfum.". Despre spargerea vaselor, 1l
vezi Liebes, Studies in the Zohar, p. 125; idern, Studies in Jewish Myth,
pp. 85-86; M. Idel, ,An Anonymous Commentary on Shir ha-Yihud", in L
K.-E. Groezinger, J. Dan (eds.), Mysticism, Magic and Kabbalah in Askhenazi 1
Judaism, (Walter de Gruyter, Berlin, New York, 1995), pp. 151-154; Meroz, t
"'OR.r YosefAngelet qi ale sale "Scrieri zoharice,", pp. 336-338; vezi gi Cordovero,
Yaqar, vol. 16, Tiqqun
p. 199. existd in multe surse.
92. Yezi Doctrina rd.ului, pp.26-27. O criticd importantd a acestei aborddri existi
deja in Meroz, Mdntuirea tn inudfd.tura luriand, pp. 232, 238,248.
93. Vezi Aviv| Kabbalat ha:Ari, pp. 1183-1452.
94. Ibidem, pp. 1012-1016. lin si subliniez c5, in pofrila veneraliei pentru Luria
din scrierile lui Vital, numele pe care-l poarti sinteza de Cabala ludani
oferitl de el este propriul sdu nume, Hayyrm. Eu consider acesta un fapt
simptomatic.
95. Ibidem., p. 1187.
96. Tishby, Doctrina rdului, p. 59. Vezi qi ibidem, p. 14.3.
97. Moshe Idel, ,,On the Theologization of Kabbalah in Modern Scholarship", in
Yossef Schwartz qi Volkhard Krech (eds.),Re.ligious Apologetics - Philosophical
Argumentation (Mohr Siebeck, Ttibingen, 2004), pp. L23-174.
98. Tishby, Doctrina rdului, p. 142; Scholem, Major Tfe.nd.s, p.267.
99. Tishby, Doctrina rd.ului, p. 2t.
100. Scholem, Sabbatai Seui, p. 65; gi Tishby, Doctrina rdului, pp. 142-143.
101. Scholem, Sabbatai Seui, pp. 299-300; idem, Major Tlends, p.267.
102. Scholem, Sabbatai Seur', p. 300.
103. Vezi, de exemplu, Elio4 The Tlrcory of Diuinity, p. 245, n. 8. Despre contextul
L04.Yisetozir,icdealeaxceemsptului ,steuvditiaur,evaezsiisitnefmi'aa,ti"cOdbdseercvdatfriie finale". termenului gevira,
Avivi a
,,spargere", qi recurgerea la termenul mult mai bld;rd qilqul - ,,viciere" sau
,,deteriorare", termeni inexistenfi in textele lui Luria -, pentru a atenua,
pentru cititorul ortodox modern, aspectele de crizi ale spargerii vaselor. ln
rezumatul englezesc al concepliei sale, Kabbalat haJAri, p. VII, termenul
este tradus pin ,,ruination" [ruinare]. Pentru absenfa procesului cathartic
in general in prezentarea de citre .Avivi a scopurilor retragerii, vezi in special
cele scrise de el in Kabbalat ha:Ari, pp. 1396-1398.
105. Despre acest cabalist ca reflectAnd punctele de vedere ale lui Luria insugi,
vezi Ronit Meroz, ,,$coala lui Sarug. O noud istorieo, in J. Hacker (ed.),
Shalem, vol. 7 (2001), pp. 151-193 (ebraicd); idem.,,R.Israel Sarug, discipolul
lui Luria? - O reconsiderare a chestiunii", Da'at, vol. 28 (199D, pp. 41-50
(ebraici). Vezi qi Scholem, Cabala lui Luria, pp.294-329.
106. Kabbalat ha:Ari, pp. 235-236.
107. Despre familia cu patru membri in Cabala teosofici, vezi, pentru moment,
ldel, Ben,, pp. 381-385; qi iden,,,Ascensions, Gender", in Abrams, Partea
feminind, a lui Dumnezeu, Dg. 147-152; gi, de exemplu, Commentary on'Idra'
Rabba', ed. Weinstock, p. 132.
108. Vezi Yair Lorberboim, Imaginea lui Dum.nezeu: Halakha gi Aggada (Schocken,
Ierusalim-Tel Aviv, 2004), pp. 386-434 (ebraici); Charles Mopsik, Sex of the
Soul: The Vicissitudes of Sexual Differences in Kabbalah, ed. D. Abrams
'Z'tt'gg?,-Vg7 'dd rqasoapug '(900U 'lrorlaq 'sse.r4 {1rs.re,rrug eui(etr1;
UqDqqnX f)aalpan[ u1 ?ualarpoqxug puo 3u1pg's7oa7n1 1oa4st147'satpog Toatgs[y1
te:1ceg Ioof rzal '€lEqBC ul Ecugru € op rnlnlru rnlnsuas ol€ nlcal reru
rrfncsrp rr.rluod 'LZI-g6l'dd'tnlnpt Du'trlco1 ',(qr{slJ lit:Lg?,-nZ'd.d.,a.t,tn.1 m7
DloqDJ t'spe; saqarl-xollg ul ',,tscugw '
sI EunT rnl €cipord 'galcuad urle{g E'gauprIpn?rcuenrufcr a<leaugE"A'zAo€ryaolgrSl.rruurolugsnlzJoo4l .lZI
tt
'mlnlusrJoJB lsrlBq€c op
0
lrnqrrle pqo13 salefug ep nldurexa luunurru un plsl '69'd,'tuttlsopoB ru4nbbtT .961 i
'6191 rrlcadsar'VZOI'dd'tuaptql'941 ,(
'07?-ggt 'dd. 'tuaptqt 'rArly rzal ,sucsnueur .I
lsacu a.rdsaq ',oy1uaj-1p.eJ*S u1p euyro.rd Bunrl rnl ueunrodalefu! g?eol
J
p'pcce1unn1ddse;olsuu'qogrf6uleJur'6p1q0atrl1prqV511'6' 'tu6rrp'dsru'tonJtlougI-oluqallsorpxqaqsDrrNcsnuuI€.u$r Iu^nv-r.1puU! .tZI I
'nr1qa? uI 'gul u
'1 'dec 'o.tdns ll:zarT'471 ,
'L?,I-qZI'dd '1nog a1flJo uolrl.sfr"ld'eu1g gi iAVZ-wZ'gEZ,6Z6-qZZ,6IZ, LIZ,TIZ, n
' LOZ-qOZ '91Z-OOZ'ggl 'dd 'pttto1.m1 n.mrytipnug u! DannW,Bn['zo.ra141 ,nldruaxa ep ,
'rzoir 'uun1 rnl rnlnlnu lenlxaluoc r'rB! IcIa'r$l]al1'(uJ1D'6ZIgnuIJoB'eruurapJo,o6'lI.ruer1B6)u,€oIqreSJSBr'utnuBcta,tt.'ro1yn.7rJel,uzetaqggd,.O.?IZ,1I I
'tut{,to71 z7g, ug'rfrpc ralsoc€ 1n1ndecu1 e1 ap rBIr alsa eunr{ca;.red ap lnldacuoC .6TI lD
'16I-06I 'dd 'puouny otn1pjpaug u! DarlnWBW UI
'zoretrq lS :Zf Ot 'd '1.ty,-ot1 tDpqqDX ps Ealrec 1206 'InqBJ uql FI e Boc nc
pralrrrrrs ap Inlsap also nrlLpl uI l€ralsoruB rnlnBr urroal apun IBll rul&cBlr 'u ld
rnl I€ lel€rl un lecrlqnd u iArAV 'durr1 a.r1u; 'LZ-qZ'dd'mlnpr D7t'trlco1 IzoA .gII
9
'.{ru.rqr1 qsll.lrg'e.rpuo1 'sntr u1p'ggl'd'!rV,-Dq '860U-q802 'J 'LZqQI 'rO .lII EL
}npqqDx '1l1,ty ap lecrlqnd
'f8e-ggg 'cl<I'nun7 ml DlDqnC'('spa) soqor.I-rorlg uI El
'"lnqeJ uqr qdeso1.3o sarJeluowruoC crJerloz aq;," 'urqng rzaa ,1sr1eqec lsecu 'oJ
'z
oJdsaq 'pcr1e8o1ode er luaur8e.r; lsacu u! InqBJ uql rn1 erirzod eluaza.rd u
ep {qqst;, rnl €arecracug rcru 'zo.ratr11 rS ,(qqsr;, BI rnlnsrsruq\el ezal r3 ounrf uJ
-coJrad ap lnldacuor e.rlurp eiuedamsrp IBI€uwos B nu uosqocuf '00I-16 .dd
',.1q8noq;, rgslleqqey ur arlJ,. ,uosqoceg '1ll
IS :16I-98I 'dd, 'pruot.tny uorlucgr1cu€S slr pus Ir^[ Jo uralqord .d. ,tn1npt ou1t3 'rol
narlnggn'zo.ro141 i7g !Jn
otnlpipnu2 u! 'cI I '(Iz6I ,ulrl€smal) pEpBH-lg 'sP
u3 lecrlqnd 'qog p4Jag qsnra7.gTT Pal
u-aaoqgoiy(q-Eqts{r6pna,pselBtrl\nl c'Esrpa1psou3 aulp1nx1upaTuu8tB?.SrJ 'ntu1{at uI aurArp IFIurnI V 'gII t:
- 0BgI €rc) ura$ uoq ,ro; reueau$n'r1{1c"'a*'p;prua'ldd^eI'pgcuu1re3arrepp5eee6.ralo.r,r.1rpaur1$geC18n.u,gy..;r1a:s('odgret1?cI.lgz€acrS6c .?II
urp g^qosJory 'U :lnpr rS 'u 'ge6 'g 'dd rqesoepw! 'qsprplry o7 scts,Ctld
so8rng
't
-ptary uold'pl8entr lS :16I-99I 'dd'puo1.tn1 o.rn1pfpn4 u! pa'lrgrnIItup'dn,'zuoarpatlql['6'g11II
'ggII-geII'dd'uaptq1'111
'90II-B1,0I'dd,'t.ty,-or1 topqqDx .0lI
'arfulturr op gruJoJ o Bc touaJur Inla^flr e1
Fop SV 'coururruad eq1 go lcedsy eq;," rariearco.rd efuulrodurr zanluacce gs
aal€lrArlearo
ngs Frpnls uI .pur^rp
ppqrsod ece; e n.rluod rnlnurunual Bal€lrsocou el areollraJar uosqocef rnl aIB
tr{errresqo aleluepodurl 13 gze6 'tgl-gg 'dd ',..rapuag 'suo1suecsy,, .IapI IzaA .60I
'tgz-\tz'9zz'0?,?,'89-lg'rg-09'dd
'so.tg zgt ltDpqqDx 'IapI I$ :p1-gg 'dd'(900U 'saloEuv so1 .ssard qnraqC)
L6z TVTOUOtl(rUd TnyU rs yNvrosdvs vlvgvc
.,,,. .s:' e4
298 ELABORARI CABAI,ISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL
t28. Yezitimpuriul comentariu luriancomrnentary on sifra'di-Tzeni'4ta" publicat
in Avivi, Kabbalat ha-'Ari, p. 949, tradus mai sus; vezi qi Tishby' Doctrina
rdului, pp. 48, 50, 56, 136-137'
L29. Derush. Heftzi Bah, f. 1b, discutat de Tishby, Doctrina rd.ului' pp. 56-57.
Aceasta versiune a retragerii a fost prezentatd ca forma clasicd a gandirii
lui Luria de citre Scholem, On the Kabbalah and its Symbolism, pp. 110-111.
Pentru alte disculii importante ale acestei viziuni a amestecului, vezi com-
mentary on'Idra'Rabba', ed,. Weinstock, p. 137. Aceasti comparalie trebuie
comparat[ la randul ei cu cea utilizatd de cordovero in Pardes Rirnntonim
K(C:1, II, f. 53c, cu sperma, deoarece in ambele cazuri un fluid este considerat
a conline un factor care este separat de el la un moment dat.
130, Din 'Adam Qadmot , cum afldm din rdnilurile urmdtoare. Despre sursa acestui
termen in forme anterioare de Cabala, vezi Idel, ,,The Image of Man above
tlr,e Sefirot"; gi Liebes, Studies in the Zohar, pp. 223-224 n. 293.
1
131. Aceasta face parte dintr-un comentariu mai lung la Vital, Sefer ha'Liqqutim,
1
pp. 99-100. Fragmentul este o elaborare a discufiei existente in Zohar, II, j.
f. 108b, pe care am analizat-o suprd, in cap. 1. Vezi qi Tishby' Doctrina
rdului, p. 42. Despre amestec vorbeste Ei interesantul fragment al lui R. Naftali
Bakharakh, 'Emeq ha-Melehh., f.24c. Pentru ipoteza cd elementele pure qi
cele impure coexistd in materialul seminal, ca simbol atotcuprinzdto4 vezi
supra, n.77.
732.Yezi sfargitul lucrdrii sale Tola'at Ya'aqou, un fragment care va fi tradus gi
analizat, aqa cum qi-l insu;egte Horowitz in ha-Slt'elah, in cap. 6, ,,CeIe doud
Table ale Legd.mdntului (ha'$elah) de R. Isaiah Horowitz".
133. Vezi, de exemplu, textul tratat de Tishby, Doctrina rd'ului, p. 48.
134. Despre acest cabalist, vezi Alexander Altmann, ,,Note despre dezvoltarea
doctrinei cabalistice a lui Rabi Menahem Azaria Fano", in J. Dan, J. Hacker
(eds.), Srudli de nisticd, fiIosofie gi literaturd eticd. eureiascd dedicate lui Isaiah'
Tishby (Ierusalim, 1986), pp. 241-268 (ebraic6); Reuven Bonfil, ,,Noi informalii
cu privire la Rabi Menahem Azaia din Fano qi epoca sa",inPerakint be-Toldot
ha-Heurah ha-Yehudit bi-Yem.ei lw-Beinayim uuaJEt ha-Hadashah (Jacob
Katz Festschrift) (Metkaz Shazar, Ierusalim, 1980), pp. 103'104 (ebraic[);
idern, ,,Halakhah, Kabbalah, and Society: Some Insights into Rabbi Menahem
Azariah da Fano's Inner World", in I. TWersky qi B' Septimus (eds.), Jewish
Thouglrt in tlrc Seventeenth Century (Cambridge, Mass., 1987), pp. 39-61; qi
Yosef Avivi, ,,Scrierile in materie de Cabala ale rabinului Menahem Azatia
din Fano", Sefunot, vol. IV (XIX) (1989), pp. 347-376 (ebraic[)'
135. Sefer'Asarah Ma'antarot, Ma'amar'Em Kol Hai, partea a 2-a, secliunea 2
(Ierusalim, 1983), II, f. 27a.
136. Despre Cabala acestui cabalist, vezi Yehuda Liebes, ,,Despte imaginea, scrie-
rile qi Cabala autorului hi'Emeq ha'Melehh", Jerusalem Studies in Jewish
pp. 101-13? (ebraicd); Ei Sharron Shatil,
Thought, vol. 11 (1993), ha-Melehh.", Jewish Studies Quarterly, vol. ,,The Doc-
trine of Secrets of Emeh
17 (20ID,
pp. 358-395.
13?. Cele doud lumi, prima a h]jToh.u qi cealaltd aluiTiqqun, reprezinti stadiul
primordial qi haotic al inceputului qi, respectiv, lumea indreptdrii, Ia sfArqit.
138. Adicd procrea{ia este legatd de pornirea rea, necesatd pentru indeplinirea
actului respectiv.
139.'Emeq h.a-Melekh, f. 24c. Despre picdturile seminale, vezi ibidem, f. 82c.
Desigur, midraqul despre lumile distruse apare qi in texte luriene clasice,
precum Commentary on 'Idra'Rabba', ed' Weinstock, pp. 137, 139.
140. R. $alom Buzaglo, Miqdash Melehh (Amsterdam, 1749), I, f' 170a.
IolsacE Inlxoluor ul 'qgg 'I'!oun7ug,-oq raJas iro;, ure$ ueecq1e^1oeI.rdurela1usr 'u
16 rzea g
'tos utg, u! urulruoJ-ullncsuur urfela.r pugundnserd
ualnd .ru orec lxal rnun efualsrxo nrluad '69 I$ gg 'uu'otdns 13 pen .qp6 .g
'tuaplq! rza1 'ocrrolsr epn8g e.r1u3 1A 'lsgpqec Inlsac€ lraFlod 'pls1xa alelrzoru
-IuB op dq lsecy'vg?,'J'LVg 1or1o3.re141 'VLOLZ ',{re.rq11 qspFg'e.rpuo1 'sntr.69I
'gZZ 'u'6 'dec
'o;dns t$n1o1 rze1 '(Fcr"rqe) LLT-gLl'dd '(lt6l '^$y IaJ 'ur11esn.re1 'ua{coqcs)
zasluoppqof ap ploJ os oautpillgo td z1l1qcsaqrg uvqlouof ?gpg, 'rolnur
{rod'v oqsolt IBZIIBUB B-I runc uge .'0ue91I--16191I1y.dIds,yFnlnploucgo.ts pursruerleqes ug
rolsacu
Iunrzp er.{e.req.rele.r 16 pe6 a4ul .lttsqnzsrl \'ggl
'16I-19I'dd'(ZIOZ'eurog,soq1r1y
oado,na pfulapout olpp tclpDr ano aqctorga a.m?tg 'oga?uo,1 a aqqocDl1,(spa)
FopuIS 'CA'uolsy 'J'ouonluv.O 'guy'"r1o1tag-ory ralas s.BzeCJo u€qleN ur
polcagog sB rusruerssory uBelBqqBS aql Jo suorl€punog pcrsfqdegal4l eq;,"
'ncnrg uullsFg 16 runce.rd :99-19 'dd 'o1oqog $ tustuotpqo{ atdsaq'seqerl
lZOg-gAA'dd'lnag ?olr.qqos'uraloqcg :Olt-egt' Lgl-ggT'dd.'unpugt atlug
'p1sqnzs.r111 16 pa6 'lZZl Bg'; 'u11.rag 'syy't1o,uag-ot1 .tatag 'BZBC ulp uBqlEN .lgl
'.(96ZI Bcc - 8t6I) uogrl u1p ao;, ure$ ueq gqsolt'gu '1 'duc 'otdns valy'gg1
'ZLT-ggl 'dd 'uaplgr rzel 'crzgulour pp.r e.rdsep rqasoopug rS '991-691 .dd
'unpug.t a4uE 'waqnzsrl!\ IzoA 'ecgosoel eps rrrrpugS a pzrIBuB o ulued .ggl
'unseod '1nynpt DulJlco1 ngs Intpnls \za1.rgT
'(pcrcrqa) (186I 'urllBsnrol) plrv uotutg'rarrry;eso,1 iWZ-wZ'dd ',,1.re1cua6
rrrlBrJg 'g up run{celog" 'uap! lpuoun1 otn1plpnug u! oarlnlupry'zo.re.€14u1n_IIzmoAI 'ggl
olosrns arlulp Bun lrqellqnpq elso orac'nldurexe ep',tor1og nunbblr ul BC.ZgI
'61 'u 'gll 'd 't11t7,tg qs?maf u1 sarpnts 'saqe11 IzaA 'IgI
'qBgZ 'l 'qqa1ay1-or1 baug, 'q4eteqtleg
IIBXJBN 'g $ pen '906 'd '(91,61 'urgusnrall qsapo@ Tabatlg to.aq ,DqrU raps .OgI
r8r d;::;'",ffi1 :1\:i:;:era 6v'
uo tloTuatuuop ug 16 a.redu lnursrro.;1; 'qggl 'J'apqd e.rdsep ,t1o.to1 nlnbbtT
'Iull1 u! ?lq5xo pI€IBrBd erfncsrp O 'qIZ J'ur1oy loqrlasery 'soqs-oll nlnbbtT .gV1
'esrns lrspE ure nN 'ZpI
'T:Z xunax pqEasow'gvT
'71, 'd, 'olc3 nl B lulroqsrayg pt33o1ty rza1 .uBA
ug ufugurps lus.rgrr ne-r$ gc n.rlued 'ueug, r$ rg, rrcgqrq o-lnc?J nB erac u!
Brorueru u! llrnur nu rfluropa 113e.r ere.rpc lrirplod glarcos e1{1pe.q o faqerlly
ourol$ 'g rnlnsndnse.rd olorunu ug pzuel.rodur or€CJaso1'U gc olsa luesoralul .g?I
€Froqa'$Nru'rgope'ge.r?dggst-aegg.3"rg'e1'pedpdn1 a''l,su,ee1ruu.rrono1pugr{€ne4qpul1leud'8Ue'r1z1a'!u'nggtoLn'p.;rv'.edr,lgu'apluuucrqrrq€pndrqbn1osbn1tu.enI5g-roop.'nrtndt6lson'o.turraunBogr1Fo$'lpr^ru1aBerysuqyI 't.rg9t1l
a.rec lcarqns un 'rzeue:16e rcrlnouoruJeq recrulalnd ppedun plaogoJ
plueurta.r; 'zec ectro ul 'gIg-g0g '60Z-90Z 'gg-?g 'dd 'uapC,1ep1 yzel F.uleraJloogp
e.rdsep epue8el o+ilunue uI lualsrxo r€Frurs lnrnqurelec ap el*alurure 4a,7g
IS JNV, e1 ep puru.rod olupnc ap 1ncof 'ggl'g'lotlzlnrag'gJ rzaa 'ursrurq€.r
u3 rf.rour Bc rpJ roc erdseg 'r€J Joloc plJeos Fcrp€ '.o1r€our', auursasul JJz[
-rolau€osuot ep rrfeurquroc pnop olac a.rlurp €un rer 'e1e1nur.red luns orec
'- lauttug, JJ4L alauuosuoc apnlcur xulluo.a1 IncreJqg .ZtI
;pirepen puguruasu!
'c1e 'pL 'J'qsapox-oq
praqqDqpry 'urlpsn.re1 urp u.rrdu$ uEqlEN 'g 1$ pan '9 'd '0ggl 'sn1ul.r1.ItI
662 :rvlcuor^llud Tnyu rs yNvrcs,{vs vTvwc
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Moshe, Idel - Raul primordial in Cabala
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search