Moshe, Idel - Raul primordial in Cabala

TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

211. Doud studii cardinale au fost dedicate cdrlilor gi concepliilor sale, iar eie

trebuie semnalate: primul, al lui Scholem, care a fost decisiv pentru iden-

tificarea cdr$ilor sale gi a facilitat astfel cercetarea concepfiilor aqkenazi,

fiind republicat qi adus Ia zi in Studii despre Cabala, pp. 112-136; gi studiul
lui Georges Vajda, ,,{Jn chapitre de I'histoire du conflit entre Ia Kabbalah
et la philosophie: La pol6mique anti-inteilectualiste de Joseph ben Shalom

Ashkenazi de Catalogne", Arclfiues d'histoire doctrinale et littiraire du Moyen

#i Age, vol.23 (1956), pp. 45-127. Vezi qi ,,Introducerea" lui Moshe Flallamish
fl din edilia sa a comentariului lui AEkenazi, Com.mentary on Genesis Rabba';

Haviva Pedaya, ,,$abat, $abbatai gi descreqterea Lunii - Conjuncfia SfAntd,
semn Ei imagine", in H. Pedaya (ed.), Mi,tu.l tn iudaisnt = Eshel Beer-Slrcva,
vol. 4 (1996), pp. 143-191 (ebraici); precum qi Idel, Golem, pp. 119-126, 9i

Saturn's Jews, passint.

2L2.Yezi, de exernplu, teoria sa despre caincidentia oppositorum., in dqkenazi,

Conunentary on Genesis Rabbo,', ed. Hallamish, p. 174" gi al sdu Commentary

on Sefer Yetziralt, f. 15c, 30a, precurn qi referirea la ,,toate hauaiat cele
ascunse, care se afld in cuprinsul ltti'Ayin", existenti in Com.mentary on

Genesis Rabba', p. 176. Vezi gi !'ajda, ,,Un chapitre de I'histoire du conflit",

p. 93; qi Sed-Rajna, Azriel de Gdrane, Commentaire sur la Liturgie Quotidienne,
p.72, n. 5.

2t3. Contmentary on Genesis Rabba', ed. Hallamish, pp. 160-171.

214. Ibidem,, p. 171; id.ern, Camntentary on Sefer Yetzirah, f. 16a.

215. Commentary on Genesis Rabba', ed. Hallamish, p. 186.

2t6. Ibidenr, p. 171.

217. Idem, Comntentary on Sefer Yetzirah, f . 2Ia. Yezi qi Freedman, Man and. the

Tlrcogony, p. 29, n. 7.

2t8. Commenta4t on Genesis Rabba', ed. Hallarnish, p" 188.
219. Presupun cb termenul de aici este o acrelie Ei cu toate cd existi in tloud
manuscrise, intr-un al treilea manuscris iipsegte. Nu ;tiu la cine anume se
referd cabalistul: la un Infinit superior, care priveqte la Keter sau 'Ayril gi

conlinuturile sale, in scopul emanaliei, sau la ceva inferior.
220. Expresia 'intqei lta-ntahaqava, ,,profunzimile gAndirii", existi gi la Ynsef
Aqkenazi, in Com.entariul Ia Sefer Yetzird, f. 36d. \'ezi in unul dintre primele
Comentarii la istorisirea Creatiei, cel al cdrri autor este R. Ifhak Orbul,

discutat mai sus pe lAngi. nota 170, publicat in Ager ben Dauid: Opere com.

plete, ed,. Abrams, p. 314, lur.de Tohu este descris ca 'omeq ha-maluagaaa"

Tprofunzimea gdndirii". In mai rnulte cazuri, termenul ,,profunzime" in con-
textul gAndirii divine se referd Ia o anumit6 dimensiune problematied a
confinutului existent acolo, aqa cum este cazul in descrierea lui ?oAu ea

profunzime a pocdinlei, la R. Ezra din Gerona. Se pare cd in unele caauri

existd o supozilie implicitd cd gdndirea divind are un fel de dimensiune rea,
o chestiune care a fost ldmurith in moduri mai explicite intr-o serie de

discufii cabalistice despre rdu gi gdndirea divind, citate in capitolul 1.

221. Despre statutul special al lui Keter la Yosef Aqhenazi, vezi nota de subsol a
lui Hallamish in edilia sa din Comentariul Ia Genesis Rabba', p. 33, n. 27.

222. Tlebuie spus cd in scrierile Iui Aqkenazi termenii lmuaia qi hauaiat inseamnd

qi combinalii ale literelor Tetragramei si, aEa cum s-a vdzut rnai sus, chiar

moduri ale imanenlei divine. Yezi Cootnentary on Sefer Yetzirah, f. 20cd.
223. Commentary on Genesis Rabba', ed. Hallamish, p. 32. A se cornpara cu

discufia citath in ldel, Golent, pp. 138-142" Despre actul contemplafiei legat

de gAndirea divind, vezi fragmentul lui Iacov ben $eget, citat mai sus, qi
notele de subsol care-l insofesc. Despre importanla recurgerii la termenul

lte'ederin Cabala lui Cordovero, vezi Ben Shlomo, Teologia wdsticd, pp. 204-206.

'tl

'Z 'dec 'otdns tzol'IulEed oloca u! elual
-sFa aruol laun EorBlncsrp n4ued '69-tg 'dd 'Dlrnrl mI DIoqDc'meloqcg IzaA 'gg6
'BILT 'J 'uap!q! rzea, 'rrunrfu,rud pdu41 ec riele{ug
luns 'acr€rqo IoIqIg lrzrr.rlod 'lrBdoc ulp elcn.r; Ecugru e ep yar{clp.rolul !u
IUB !o4 rec erec u1 a$ncsp o nrluod 'lncsounc-ourq else 'reB8ep.r.$1strq1erqJecaslsoec.Uu
'e11eq u! Arlce sro e.ruc !e&(e11 rn1 1e uu.roduraluoc un
alsa aulc np$ n11 'oropal ap pund nps pr.rdo.rd IoIB rua^B pcep nas €lsor€
Ied gzeelrc Io FrEp tuprurlsa Fs llcg1p else 13 'ngs [B .roseyo.rd ec eEe.r$ uqr
1e,nur$ 'U arunuu un ad gzeeuolfueur 1g lufr(e11 'm1n1uasr8erg BaluIBuI rBIqC
'g7l'd'.In?cruJ gpaca.rd u[eo3" '1uu1p-'g.regq'.dregtorp$ orzeaq,rJiq'gp'1og1'lZl]'.'?q6aI,po'unqqquDaLy'gps'mdTulauculwarS7'.gLgg1G
'0lI 'u'1 'dec'otdns rS rza^'(pr!€qro) gg9-ggg 'dd '(II0Z) 6l 'Io^ 'z1qtog,;o1
lnlcudurr nc '6a.rpag u1p {€qll 'U mI 1nlr€luaruoc ulp sarugr reru u-ec eaec rS
i''BeegcrpBrlusInopqTaVle'luu1rgB6drrI1eB6greqcVeu.rnEInr.IrrooerlaJlr€rseArnr)rscasBrnuFpI IrrsoaIItarp7lr3rurcunllj1usalorwtonodrclup1*eupod.t'7lIrIzaIps-a0lu.IroIalop'dlgdd" u,,1XepIs1a.(.l71p4gn16t1sI6
uugqolef aIzrloqAnd'eec.rre'".r{oE8oullordeaqs;,rnas,rerlru€8gecpqsppue€u4usFrulsuEoarcoVtu.qLl1{dZo.ad1.*qll"sqteopq1q1e5y11.1ro
.reqdosopq6 - JIIB'I rA it"ZV 'd 'tlo1oqqoy
uq1 ceus1" 'f:1sueg6 .re11a11 'urllesnl;a1) robDI.r6. arp to
sutFt;g'ureloqcg 16
pa6 'LLI 'd'pT 'Io^ '(9g6l ,o.rerr

-oproC nlduraxe ep uc 'rlsrpquc $p $pur e1 ra gdnp.rer'1a$o$ uaq .U
n.rlue^doc,BprI1os
$ 1e1rzy 'U BI luapr,ra else '1e$euuura ufuapuacsap BI lroJor es u
un ''1e6ggu6eld'l un lode 'a1uII o auraop orer mlnlcund purqloqmrg .ggg
droc 'eug ug

'1 '.ror1og ug leclqnd luaur8e.r; un ,.tor1og Taunbht.Vg6
'pZE 'J'urylq7 'qo.427a17 ntag uo t.toluatuutoX

'lzue{tlsv uI 'Es 'qBsqrunrsenlpc'Byell.Z'rpB'edertu-o'pqc7oa'qgsqpo'rg1'qo6y.rTq7sz'aJp'r7qaDngptaungoqa,uiLtoopltuTloal7tuaulnwauuo!zepuzo0,r(Szue1un1ag!:s1z$a1y^e .gg6
.696
$ 'Il,I-0rT 'dd
'g p1o11duc u! elelncsrp g ro^ eIopprirdrancrugocCoI.BSI'uI-r?puIIe3.ddur.p*1qo681npoeq1gq,
Iop Joso1 'g ed lefuengur na-I 1e&(e11
crtslluqqex ur uoItBcgI?cuBS sll pue rn1
II^U Jo uralqord eq;," ,uosqocaf trz,al
'epqeC ap nps In1BlB4 uJ InInFr ep elcedse alle €^olgr n4uad rcy'g11-j61 .dd
x€ezrldIBuuroBcIzlonAsu'qe6s Ie.rl,dqsoapqnt1.pataDatDmqlu-DryHt| .1g7
'olnlcnr; gpace.rd efeo3" '1eu1g-reqrBd rnl .OgZ
rzat'ldacuoa rnlsoce
'otdns p

'Z Bxouv 'o.ttu1 vett 1

-'' 1gq6Vlu'-'96ed19e'6'ldru-rd9aqIp;Z'qq'esqdr?du'grBuu'(uI1pnpa01qr0u1s2oa')lpglrZaaqJ6',saoa'.grIlooqeeosg'uyet1srf{lugsnoa'c;Eus4aorep7urrasuco.o1r3dtstepoeuqlqu€l'aug{tEuogo?tu{l,.o'orueZ3r1gsuo,Zne3'ul,dg,rurg,uur1oa-u3Lxeegu,Z(eu.r,anpL81,6uu-eaug366l .664 '
lAzJ X 1n1 elrrfea.resqo IzoA 'ggg-fgg 'dd'rlo1oqqoy aql to sulSuo,ureloqcg
rza,r 'lerDlorulrd mpcFeunlu! auool alseaud e.ruc nldruexe op IoJlsB un ruluad .gZZ r
,
'qgg 'J '9IIZ 'rg 'atpr.rqueC.s17g.LZ"?,
'qBZg 'J 'qor!4a1 atag uo tloyauruo7.967 '
'OAI 'd 'ua7og 'pp1 yza6'966
'ggl 'gll 'dd 'qsrruelpyl .pe ,,oqqog slsaua1 uo ttoluarutuoC'VZZ, u
I
IS :09-rg 'dd 'o1oqo7 6 '69l-l,9l 'dd 'unpupl aJt?/f 'nrsqnzsrrfl\
urs1uolqoqo{ atdsaq ,saqol.I rzea ,aidecuor pnop $
e.rdseq 'ggl 'u 'g 'duc 'o.tJug 13
elsece lrze1'ezeg urp uBr.IlBN rnl Euosoal uI '!
a1 urnc eSB 'ereolp8mlsrp Jolal rB a.reolee.rc .roprelnd ,.rr1cedsa.r ,pund
ulsgt -
aI
-soroc erec'g{urnzqrqa ap g1pdl Bultunl rpSspufuFrdnznqcrqucga.pe.?ruuoq1dg8Bruur1usmp leau4nurrpi
Bclrrreurp ap el$elurure aurrrrp rulpug8

aruolBorc eun 'asndo r.relnd gnop e efuelsrxe gc zoruqqns gs pr-rfelprra4

r0z viNa.tsxs yo[csud ycl.tvrsodr vsNnl.lv^rud

202 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

239.Yezi in special interpretarea datd de el pericopei Facerii, care este plind de
disculii despre h.auaiot, in sensul cabaligtilor geronezi.

240. Nu pot aborda aici impactul concepliilor cabalistice asupra anumitor forme
de filosofii idealiste, indeosebi asupra lui Schelling, care a fost familiarizat
cu elementele Cabalei uia Kabbala Derutd.ata a lui Knorr von Rosenroth Ei,
foarte plauzibil, chiar prin scrierile lui Jakob Bdhme. Vezi, de exemplu, Xavier
Tilliette, Schelling: Une philosopltie en deuenir (Vrin, Paris, 1970), 2 vol.; gi
materialul citat de Elliot Wolfson, ALeplr Menr Tau, pp. 194-195' nn. 233,

# 235 idem., Language, Eros, Being, pp. 101-102. Vezi Ei supra, cap. 1, ,,Hegel

despre gAndirea puri gi negativitatea absolutd".

#j' 247. Yezi Scholem, On tlte Mystical Sltape, p. 58. De acest fragment ne vom ocupa

1, mai jos, in ,,Observafii finale".
242. Yezi Levenson, Creation and tlrc Persistence of Euil, pp. 14-25;9i Smith, ?ile

Priestly Vision of Genesis l, pp. 58-59, 72-73, 108-109.
243. Pentru distincfia dintre simbolurile naturale qi istorice ale relatirii crealiei

in Facerea, valorifrcAnd categoriile lui Mircea Eliade, vezi Jean Dani6lou,
Essay sur le ntystbre de l'histoire (Cerf, Paris, 1982), pp. 134-138; qi, fdri

a-l menliona pe Eliade, observaliile destul de interesante din Thorleif Boman,

Hebreu Th.ouglr.t Contpared witlt Greek, (Norton, New York, Londra, 1970),

pp. 162-175. Despre simbolurile naturale, vezi qi punctele de vedere existente

in scrierile lui Mary Douglas, care a fost mai pufin interesatd de aspectele

cosmogonice ale Bibliei ebraice.
244.Yezi The Perfectibility of Man (Charles Scribner's Sons, New York, 2000),

p. 79.

245. Yezi qi infra, cap. 5, ,,O obliterare frlosoficd a riului primordial in lurianism".
246.Yezi in special in disculiile care trateazd despre Cain Ei Abel, Ei Isav gi

Iacov, in toate capitolele care vor urma. Pentru Isav ca o qelippa, vezi Hayyat,

Minhat Yehudah, f. I42b.

247. Pentru o criticd a reducerii de citre Eliade a iudaismului Ia o religie istoricd,

vezi Idel, Ascensions on High, pp. 216-228; iden., ,,Some Concepts of Time
and History in Kabbalah", in E. Carlebach, J.M. Efron, D.N. Myers (eds.),
Jewish History and Jewisll, Memory: -Bssoys in Honor of Yosef Hayim Yeru'
shalnti (Brandeis University Press, Hanovra qi Londra, 1998), pp. 153-188;
gi id,em, Mircea Eliade: From Magic to Mvth (Peter Lang, New York, 2014),

pp. 135-156. [trad. rom.: Mircecr Eliade. De la nngie la nit, trad. de Maria-
Magdalena Anghelescu, Editura Polirom, Iagi, 2014 - n.tr.l Despre interac-

fiunea dintre istoric qi natural, vezi supra, n. 244.
248. Yezi Idel, ,,Maimonides and Kabbalah".

IBrprorurrd InPr ardsap -cP
rzrv+r+ rBru ocr+s{€qBc rJPJoq€Ifl -B

B-II " Ba+rBd 'G
:88
-nJ
'('s'
our
'Fr

'le
I3,

'4Irr

'(o

ala?
elUi

'(0/

'uEl

BJE

'nol
IaIi
aqJ

ed

opE

Aceasti parte a studiului nostru va relirre cdteva dezvoltiri impor-

tante ale concepliilor despre riul primordial in trei mari centre ale
misticii evreiegti. Capitolul 4 va trata despre anumite disculii tipirite

;i manuscrise, care au fost compuse intre sfdrEitul secolului al XIIIlea
gi expulzarea din Peninsula Iberici, precum gi despre reverberaliile

lor mai tdrzii. Capitolul 5 se va ocupa de centrul de Cabala din Safed,

care a constituit un punct de cotiturd in istoria Cabalei, iar o atenlie

speciali va fr acordati diversithlii de atitudini pe care o prezinti

scrierile lui R. Mosh6 Cordovero gi R. I{hak Luria. in fine, capitolul 6
va explora reverberaliile unor viziuni cabalistice anterioare in hasi-

dismul secolelor al XWII-lea Ei al XIX-lea din Europa de Est.

Accentul este pus in aceste capitole pe evolutiile unor conceptii
care fuseseri formulate succint in primele stadii ale Cabalei gi pe
diferitele lor elaborbri in cele trei mari centre men[ionate mai sus.

g B aJBd Bo ngo 'pluelrodurl o1.ruoJ alsa 'rar1qse3 u.rdnsu pmads

ug 'raruudg u.rdnse EaJUJ+uocuoC 'a?Blrlercads ap EaJBleJJac uJ tunru
gugd a1utr18au1so3 nB alaun eJur erlurp 'aunr8e; uecu urp acT?slprqec
IIiIpeJf a1le 'plurluacuo) ruru g,raruBru o-rluI 'runae zapJoqu gs l.rop 6y
'1 plolrduc ug 'a1a ar?urp aloun sns reur efap ?nzqA ruu rou rer 'ruerpl
-spr uolnu o16ru u1 ap leuBtua nu rldrpqec ap alu"raua8 uinasrp alsJoq

-BIa rurrr alac 'a.reouolus alalolrdea ug lnzpl ure runc e6e 'lurprounrd
lnpr a"rdsap ArsnlJur 'np"r eldsap nincsrp olpru reru uriuoc rd urtrol

-e1e3 16 uiuarro"r4 uJ asrJcs ?soJ nB aarlsrleqec rJnleJolrl alaurlrd r6aq

uaqox-Bq {BqiI 'u

'nps o1a1e{ }s uaqox-Bq AocBI uaq ^ocBI 'H

puguriuoc ala a;.?urp 'lrFproqB 1o"{} alas alBol urp aluaurala pFlleielodErol
alaun 'lerp.rounrd pp.r 'nrpnls rnlsaae

-uFrd lnlcarqns a.rdsap gzealeJl aa a?xal a?le asuoJarunu a?uazo.rd lon
uugru16uxlonlJrd(epclpllsoauolursuaIs'pg8lnapslradlreJacJiupg a?Blncsrp alxal Blalgc u!
InJolpr.uJn nidarum reJl alac 'unzuc 's
elap 1nzg,r
allu a?Inu.l ug 'eagsaau aleo? nC 'rp^arpaw u1*rpqea u1 ariu,l,otur o el ad

1rugdu U nu FS ala Bc pa?ulrlrqrsod lapsu pupimuad 'e1uaruFely ro?saae IIi

1ruo1nle na p'lrlrqu]s g aluorl giuazard .roJqo s repr roun ufiualsrxaa"rd -IS
a1€apartop "ro1 uiualsxa go rnop m 'q$rp:qea $urlJd ad 4u.rrdsur ne-r oT
aruc alual alasJns lsoJ nE sns rBln al€?ncsrp a.repcrl.red arrlsrlurtrBt
-a.rd a1a1xq gr putuBasur nu B?se tn8rsaq 'raIBqBC u apqrsod ilro?sf Fl
o?IB raun 1lrlugap pdocs uI aluorrrpad acqsrpqec eprinasrp g s l€Jap slit
-rsuor u€-el a.rec ad alac arlurp Blalgc rS ecqslpqeca.rd alasrns ar?u!
'pa.
$pllugu alegqrsod er{uepraa u nrluad 'crlsprna sns reru alncpJ lsoJ nB rc AIII
'1caro.rd nldurs un luns nu uincsrp alarrrpadsa.r u1 .rudu ec o?corqns BAI.
Jolsaae ue.ru.redas 16 ea.ra8urlsrq 'aaruo8oal rS acruoSorusoe royasaco.rd e?F
EIB
JoJnlnl rerqc nes asaaord rolapdrcuud roualue Bc rnlngJ oIB alrJaJrp
-JO
ocrlsquqet ugzrpnldacuoa IaJl lnzg^ ure alolrdua ra.r1 elaurud u1

FloruBds €IeqBc Is
niplr"rndurr atre alerprorurrd olrra?nd

7 Inio?rdB3

206 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL )

principala sursl a dezvoltirilor mai tdrzii din Cabala safediani, din ca l,:
dint
Eabatianism, frankism gi hasidism, in ce privegte teoria r[ului ca
sa:
primordial. Alte centre de Cabala, ca Italia sau Bizanlul, nu prezint[
interes dintr-o asemenea perspectivl, cici ele au produs propriile lor teol
teorii, nelegate de Cabala spanioli.
loc,
intr-o serie de studii capitale tipirite in anii 1930 in ebraic5., Gershom
refe
Scholem a identifrcat, tipirit Ei analizat mai multe tratate aparlindnd
lui R. Iacov ben Iacov ha-Kohen din Soria gi fratelui sdu R. Ilhak tae;

ha-Kohen, care au triit probabil o vreme in B6ziers, precum gi disci- de-:

polului lor, R Mosh6 ben Shimon din Burgos, cunoscut qi ca Chinfal. ter
Perioada lor de maximd activitate este, probabil, 1250-1270, iar unul
dintre discipolii celui din urm[, R. Todros ha-Levi ben Yosef Abulafia, SUS.

a continuat si rimdni fidel aborddrii lor in anii '80, degi cunogtea, forr

cum vom vedea imediat mai jos, gi tradiliile geroneze. Din cauza R
interesului special al acestor cabaliEti pentru teoriile ce tratau despre a_tI^e
sursa qi structura puterilor rdului, Scholem i-a descris ca ,,gnostici",
ir:.
iar acest epitet gi-a l6sat de atunci amprenta asupra cercethrii Cabalei
care se ocupi de aceastd qcoali2. ri..

Potrivit mdrturiei lui R. Ilhak ha-Kohen, el gi fratele siu mai l.*
vArstnic au vizitat oraEele din centrul Franlei Ei au gisit acolo, ca
-a-
Ei in unele ora;e din Provenla, documente vorbind despre structurile
unor lumi demonice3. Degi existl un bun motiv pentru a pune la :--

indoiali unele aspecte ale acestei mirturii, ea coroboreazd totu;i : i:;
mirturiile pe care le-am vdzat in capitolul 1, in m[rturisirea epis-
copului Agobard din Lyon, Ei in capitolul 3, in m[rturia lui R. Iacov :.-
ben Reuven, despre existenla unor teorii ale rdului primordial in

Franla, inainte de aparilia Cabalei.

In una dintre scrierile tipirite de Scholem ca aparlindndu-i lui
R. Iacov ha-Kohen citim ci Dumnezeu ,,construia lumi in gAndul siu
gi le distrugea"4. in acest context particular nu existi nicio aluzie la

aparilia rdului, dar ipoteza este ci gAndirea divini reprezinti un

locus [qi] pentru evenimentele care sunt legate de distrugere. Contrar

acestei inlelegeri noetice a midraqului, cu paralele in ultimii doi
autori analizali in capitolul anterior, lin si discut un fragment crucial
aI fratelui lui R. Iacov, R. Ilhak ben Iacov ha-Kohen. Potrivit acestui

cabalist, numele arhanghelului ciruia i s-au incredinlat ogtile celei

de-a treia legiuni de puteri demonice, considerate cele mai rele, este
'Itiel\. Aceasti emanalie de puteri malefice dure era destinati a fr

nimiciti Ia scurt timp dupd emanafie. Dar apoi citim ci acele legiuni
erau de fapt lumi, sau o anumitb forml de eoni:

Acelea erau lumile despre care infelepfii, binecuvAntati fiele memoria,
au spus ci ,,El construia lumi gi le distrugea"6, iar in Midrag Hazit1 fusese
reprodus ca text doveditor versetul din cartea lui lou l22.l5l:,,Cei care
au fost mdturali inainte de vreme, cAnd un fluviu s-a rostogolit peste
temeliile lor", iar cel iluminat va inlelege. Dupd distrugerea lumilor [...]8.

nps rnlndrl colap apundsa.roc nu oJuc prarueru o-JluJ glncpJ 'euo.rap
ulp IalJzV 'U 1nI alrnqlJlu rrJoe? reun u erelard.ralur o alsa ounrzrA
glsaace ap sn{csap pour uI 1uFa1 alsa eurnu un aJBa uJ zBc lrun8urg

'acrJerloz rlJnluJalrl ua.raundruoc nrlued plrleuuoJ lsoJ s eJ€J
ppeoT.red o-rlu3 prprourFd Inpr ap a1e8a1 unrlsaqc n.rluad soralur un

BI IJrB socce urale pc purueasug 'glu.rgaepe also 'ueqoy-eq pl^ec 'U
rnl mqlJ?B o-r arBJ ed rA 'so[ IEru asnp€Jl rJ JoA ec eturuouu Joleluou

-8e.rg ea1e1p.re1ud €l eJeolrJeJer Boru uzalodr prBO 'ppuor.red uecu

urp rl6ararao olasJns ug pynuirqoau alsa uurzFed rnlnsrJcsnuuru ole

aurind apur8ed uI FInFJ BJnlEu ap a1u8a1 arue+ Joun raiua.rnca.r
B ptllsr^lerllBsIaBJa?E?rsuap
'zBc ocrJo uI 'anu alnJsounc rcunle gugd ap

etrlsrluqec allirgc u; csasp8 as nu 5c nincsrp 16 glsrxa rc 'a.ruouaq,ue

rridacuoc roun E eriupduroc glduns o JEop e nu esrJasnu€u uI lua?sxe

Inluua?Eru pa undnsa.rd.rep 'rnlnpJ aIIJp?BJl aJlurp eleun leiuangur nB
acrJaqoz alarual rA pteqrurl'a1a1xa1 €J luoprla alsg 'nps ptu.rnlue urp
Jolac aIE nes eIBs ap rr{ncsrp 'Baur €aJe;ud pdnp 'e1aega.r 1od uerzuud
InsrJJsnuuru urp oturuoue alFnlgiplul JEr 'so[ ruru Bepol ruol runc
u6u 'u.rcy uTp >lErIiI 'U Tnl IB nrzrgl reru rBr 'ruerpsua "ropl6rpquc p
?ntsounc un uJg ',il urp pugdeau; 'ope1o;, u! urquJ
raru lr^ras B pr^eo 0'ugZ'Ilarrrupuv 1"6c nrzJg+
uqr uBr{Brqv uaq ourolg 'g sorpo;,
{BrIiI 'U 'IIzJVl ruur rps rrlodrcsrp nc rS pqeqord rS epruurrrr{EN nc
lurpnls B oruc uEIBlBc ulqer un 'uaqoy-eq pI^BO 'g ap 1u8a1 qirpqec
ap cral rnun 'so[ r€ru lerpaur acnperl rrron al erec ed 'IFroal ralsoc€ elu
I
IJ?InurJoJ ale?rJaJrp ruTnqIJlB r-gs lrqrznuld ared 'aarlour asJolrp urCI
'rrliecglluepl U ?od elo arlurp B^Jo+pc rrJolnu tup 'aurruouu alelr.rofeur I
.rroogl ."realJnedrrur iuuJa8lurenrsueIieIp"rdEsJapl alsecv 'mlaurq rop.ralnd Be?urEuI rnlnpr
csaqrol a.rec nirpe.r3. aluunu€ cnpo.rdar as I

'01698 Ng slrud 'sI I pulg luelrodun r€Iu Iec 'ast.rcsnuutu el1nru reru uI ;

rriglundwr aIB a
o+uapaca"rd ell"ra1nd :ueqoy-Brl pr^Bo 'u €

'rfuuuunp rec BI BaJTJoJoJ 9IBJE o runc gdnp 'u1e.rcas puTJlrop ep FurroJ t
o BI orznp ecBJ as rJra pc pluropul adecug nN '..alacnpo.r1u1" ur 'sns I
ruru lnzpl E-s runo u6e 'gcre.rqe ug ,,drur1" puruuasu! eJr.'x'7a, InuerrrJal
eI mlnlsolsapcg e punuroJ ep In?sep BaJe8Jnrer pugznlcur 'dur1 ap :
pldacuoe BI FreJaJ es eJEa ,DqqDA srcaua7 urp pluaur8€l; nc prnlg8al
-I
a.re 'eapa.r1 p p8uur ap IBEaI 16 acruouap rop16o urualadpc BI eJuaJar )t
eJ'Ia,!?L aletunu gc undnsa;d '6llieueure BreJl B-op relar InIeAru EI rol
puglu Ba psrrcsap else Beunrse.r8suerl Bra.rpc ltrl.r1od'nt1zotusl BlRolool p
ug alap.red runrzrl raun re{uelsrxe u.rdnse urfualu rcru ura8erlu gs
aurAnJ os 'zec acrJo ul 'sol reu alulrc g B FzeoruJn ac eprincsrp aJlurp u
ruelap BA JoIrunI uara8nrlsrp 1nce.r1ad
gumuoe J
elec urp rar{euerue p Eue.r Belrerl IB-ap rnlac -E
- -BJoun E-s epun 1ncol Ba
ecez ue.ruuoriuatr4l E
U

Loz y'rorNvds vlvwc ls triy.r,runawr UTV sTvlouowrud slrusmd

r

208 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

general de Cabala. Permitefi-mi sd citez numai partea care ii apartine,
dupi pdrerea mea, lui R. David ha-Kohen:

[1] Puteriie impuritilii fuseserd ernanate inaintea puterilor puritifii, aga
aum sti scris [Pilde 25.4]: ,,Cur6!d argintul de zguri gi turnitorul va
face din el un vas
sunt regii care au ales" gi ilnaflaarcaumEd] osmt6uslucir,isinLaFiancteeredae3a6.d31o1m: n"Ai cweegutina
domnit

rege peste fiii lui Israel". Iar aceste puteri domnesc in timpul nop!ii"I3.

Cum aici avem de-a face, in mod explicit, cu o interpretare a unui

text anterior, iar conlinutul ei corespunde fragtnentelor care vor fi

citate imediat mai jos din Ms. Paris, dar nu gi viziunii lui R. Azriel,
eu ii atribui extrasul [1] lui R. David ha-Kohen. Ceea ce este nou in
acest fragment, in comparalie cu viziunea proprie lui R. Azriel, aqa

cum am analizat-o in capitolul anterior, este recursul la tema regilor

edomili gi aparilia expresiei ,,puterile impuritifii". Prezenla acestor
doui teme, existente in literatura zoharicd, constituie, filologic vor-

bind, ceea ce este suspect qi face ca atribuirea acestui fragment caba-

listului geronez sd devin[ problematici.

la lln s5. subliniez ci rleacrugrgrdersepaAnladittedrmineCnuabl a"ilma pgui rcitoantset"ituciae referire
o legi-
puterile rdului este

turf, intre speeillaliile teosofice qi cele ritualiste, preocupate de eate-

goriile puritFilii qi impuritdfii. Din acest purrct de vedere, disculiile

eabalistice de aici - gi din rlumeroase alte cazuri - coroboreazd legitura

dintre irnpuritate qi rdrr, discutat& in numeroase pagini din lucrarea

lui Rico:ur Simbolistica rd.ului. Se cuvine si menlionim ci legitura

cu noaptea din acest fragment nu line doar de conexiunea cu nigte
concepte nocive, ci gi de faptul cd noaptea vine inaintea zilei in modul

in care evreii socotesc unitatea celor 24 de ore, constituind astfel o

aluzie la preeedenla puterilor negative.

Altundeva, in aceeagi Collectanea, citim, de data aceasta dintr-o

sursh anonim5, ci:

[2] Puterile impuritd{ii au fost ernanate inaintea puterilor puritifii,
pentru cd mai intdi au fost desluEito reziduurilela, iar abia apoi au ieqit

la lumind puterile puritdfii, qi aqa st5 usncrivsalsPialdleeso25g.i4a]:g"aCeusrt6e{6[caazrguilnctuul]
de zguri gi turndtorul va face din el

Cain qi Abel. Cain a ieEit primul din reziduurile din partea stAngd, iar

abia apoi Abel, din partea lui Hesed, qi [a feU este cazul cu Isav gi lacov.
$i se spune ci Isav a apirut din mizeria aumlui qi de aceea Isav ii era
<lrag lui Ilhak, fiindc5 Isav era din sedimentele vinului l$emarint) lui

I1hak"r5.

Expresia ,,apdrut din mizeria aurului" traduce o expresie analogi
ararnaici, mi-zolzamah di-dehauah nefaq, ce sund ca o expresie tipic

i

proqol-nll unp,-Dq untu.tq ezeauoriuaru 1nlsrluqec ,oauo7ca77o3 uJ Fl€p o J
urind 1aa '1de3 ag 'rrielrrndrur ropralnd u eriuueura o ap p?Bpocard lsog
E
e rriglr.rnd e1e Totg/as a1de6 "ro1ac erieuutua ac €eece g e a.rud uaapr
aluaru8e.g elaque uI 'g Inluau8urg ug a.rude I
al:ec (uu{ulg In^rluB?sqns B

ap '6e.rprur ug ulep iualsrxa 'qauoq rnlnqJal erfFudu e8el ura1n4

alsad lrloaolsor €-s nr^ng un pupc ,eura.r,r op arur'uli"ltiili|jtffi J

il ec raC" I L?,lgl'7,z aoll sucs gls lcorqns lsocu e.rdsop ,rer ,o1r1oqe lrodB] lsoJ l
nB o,lBJ 16 Ig?uI reru ?soJ nB e.rec ,rrfplr;rndurr op.relnd BI orznp
i'.' o?Buerue In

il,, o also 'nr,,Ba8n:r1srp e1 rS rurnl Errulsuoc Ig', Ec ,snds e-s oc €oac JBI [7] li

'tt

1ir,: :uurzued srJcsnuEru r6elare ug ,enapunlle tur+rc sues r6ulacu u1

lil:

iil,,, 'qa*IliFllrndurr alralnd eleuerua ?soJ nB nanial ury alFrirnp
-rzal urp pc nrluad 'nnn*a1 purg €eJaqpd ,e.raqpd urp alse runc lunl
liii',
iiiri:

lI;t: 'uiglrrndur epralnd urp llrualord] alse lruol{,, :niglFrndurt "oroJB1!cre,1"nIodi o

lliirl uaurFl.rs uerprrr e ru1uad pluzr1rln a1sa,puyfas BreJl B glurza.rde.r
lli:i

iiii, -ugcod lrazelsodll elrnnprzar"' nnniag-oq Ta1osad e:setdxe,Frnlgip^ul ap In
uriceloa uI BAepunXlV 'r?*,Donial urp pcrpe ,rnlnsouq elrJnnprzoJ ulp" pc
lirrr' a1

iii,i: a-nusnodesqoeslreJpnunnp'orzaauJo"1ceac1n1to1goy-un1qa?paepdsa-dBllEB)rrraJJ1q6oeu.rrescelu.rdaxcaasrsnapradJx?o o,*If,I BJ
urv EE

['., BJ

'ss.leBJSl Inl $g olsed o8e.r una.ra al
rutuop B op eluruul 'rnlnuropg e.ref ug lruruop nE oJBc rr8a"r luns er1*acy.,
:[Ig'98 Daran)i] sl.rcs E]s rs "salE s€A un -a
op lnluFru rFuiryurnlnCc"su:luV'glsZoJaBpluldrlusCrr,aIsaqEVls [a urp ecBJ BA InrolBurnl rs g.rn8z -p
e1 e6e rS ,,roce1 16 .l,es1 rnl Inz€c uI IoJ 3Jl
rS 'rg1ug IS urcC mI Inzer uI ..e1seece rsg8
elawnu ep pcs€elurtuB es r nu ps -E
ruelnd xp^epu-r?ul 'ftlDdd,V) rnlnroun€ -JC
'rn1a8a.r eiuro,r olsa plseoce ,rer ,gpqrzr,r ?rualap E rnlnlueuErlJg EeJEJcnl JO
'aleorpe.re lsoJ nB oIBs ololuourpos rS rnlnsouq elrrnnprzor qcrp€ ,lucrpeJa
€-t Ig pr n;1uad .ret 'ororunl ur Bapal ealnd as nu frutt,Cnunt| yaqt1,a1au\ ro
rnlnluorrruurrrJ earuJcnl 'eurn1 ug Insoeq plsrxa lgc aruoJl €lgle gc n.rlued
'{uo'tutgl roricn-rlsuoc [eiue8reura] ap alurcuI uiglundurr og.ralnd tsnl E {g [g] e6

ul

:rurlrJ 'la
nauDpalloC rieaace urp aped RIIB uI ,uluroqela retu gJoruetu o-Jlul
'areaI-IIIX IE rnlnlocas p1r6rg3s BI ap puerlr?suc ulBqBC g'
uI qEJaqJaAeJ E aJBa 'cr6e.rprur ldacuoc un alsa nFJ +ncseu urud rnun
rInguluaJruJrea?rue1aruaal.6rau8urnpauoJgp'ze.rJope6aroJroueuJI?.ssrr.lI.nrglncJgnlerndalr1Jnnnlxpsr?zuao.rc,, u7 plosad rn

,eoqDz-Dq 8I

lD'.upqoz Bc ApsI ad .rpnape-r?uI elrasap B1pg n,uqoa1qouya-qeqprp^IB^CBO.U.U,IopIuI un

p ueroduraluor rpugl ruru un ,p1se11-aq BIl
.rraleJgund ap
-uds 1sr1eq€J llu un BJ also ]uasorelul orer urp ,{Br{iI secord rnun BA
Inrpec uI oseuerua gc ee8elaiuJ os AESI ap 16 g1u3a1
e6

a?sa oJEa 'qo.tnaag 'irfgcapnf ntglas IB Ioqurs un In.rnu BJaprsuoJ teu

jrl,. aJEc arJosoa? Inursrloqurs ap 1e8a1 alsa rarsa.rdxe 1nsues .srgrlJur{oz

60aljtli' y'rolNvds vTvsvc Is iliyJlun.{I^U U.IV $TVTOUOWTUd S.IIUSJfld

lill:,'

ll

ii|,

jl|ii

ii|..,

ili t

]lil.,

'l'

zLO ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL

[sic], adici o construire a lumii puritifii2e. Puterile impuritilii sunt

descrise aici ca primindu-qi inlluenla dela seft.rajudecdlii30. Ar trebui
si menlionim c5, din nou, qi in acest text, termenul 'el, ,timp", apare
in contextul lumilor care au fost distruse.

Recurenla expresiei pesolet ha-tohu in Collectanea aratil c5. ea a

servit ca termen tehnic. Eu nu am gisit-o in textele de Cabala catalani

existente, dar ea apare intr-o citare a lui R. Azriel din Gerona de
citre cabalistul castilian R. Todros ha-Levi Abulafra. Acesta din urm[

citeaz6. dir' Comentariul la legendele talmudice al celui dintAi, in mod
absolut literal, iar intr-unul din aceste citate i se atribuie lui R. Azriel
un fragment care conline expresia ,reziduurile haosului", inexistenti
in fragmentul citat in cartea cabalistului geronezsl. Deoarece comen-
tariul lui R. Azriel s-a pistrat intr-un singur manuscris, este dificil

si gtim dacd Todros Abulafra a avut o altd versiune a textului caba-
listului catalan sau daci el a adiugat de la sine expresia. in orice
caz, esle interesant ci R. David ha-Kohen, pe care l-am menfionat
mai sus, se referea la R. Azriel, pe de o parte, gi era in contact cu
R. Todros Abulafia, cum vom vedea in secliunea urmdtoare, pe de

alti parte. Daci sursa expresiei pe care o investigim aici a fost

cabalistul geronez, avem inci un exemplu al impactului teoriei pro-
vensal-geroneze a riului asupra Cabalei din Spania. ln orice caz, eu
vid unele afinitili terminologice intre aceste coleclii de tradilii gi

comentariile legendelor talmudice ale cabaligtilor geronezi.

In mare, putem inlelege textele de mai sus ca descriind punctul

de plecare pentru procesul crealiei celei de-a treia sefire, Blnri, descrisi

aici ca Teguua, ca in multe alte cazui la inceputul Cabalei. Este
interesant cI o dat[, in aceste Collectanea, citim c5. ,,oriunde [se
producef nihilsz este o aluzie la TeSuua"33. Aceasta poate semnala
emergenla rdului dintr-o instanli foarte inalti, din divinul nihil.Din

aceastd sefird puterile impure sunt emanate inainte de construclia

sefirot, adici inainte de a fi emanate cele gapte sefirot inferioare, iar
asta inseamni cd procesul de purificare lncepe la nivelul acesta gi
continui la nivelul acelor sefirot inferioare, aga cum am aflat din
unele texte de mai sus. Astfel, de exemplu, Ilhak a fost purificat

emandndu-l mai intAi pe Isav. De aceea putem vorbi despre un proces
mai cuprinzdtor, care nu este limitat doar la primul act de emanalie,
ci revine in cadrul unor acte emanative subsecvente: inaintea fiecirui

act de emanalie este necesar un act de eliminare a impuritilii. insd

aceastd eliminare nu produce o purificare total6, de vreme ce nevoia
unui act suplimentar de purificare apare iar6;i, inainte ca urmdtorul

act de crealie si se poati produce. De fapt, potrivit anumitor enunluri
din aceste Collectanea, chiar si in sAnul ultimei sefire existi puteri

malefrce3a. Iati de ce, in aceasti abordare se presupune un proces

continuu de eliminare a materialului impur, un catharsis continuu,

intr-un mod care ne evocl indepirtarea acelor plrfi din piatrd a ciror

?gc 'ecrusoc fidrcuFd ad lg?B nu +EzEq 'rn1np.r apralnd EI rJeJeJ es B J

ep potrr lsacv 'o,t77a4-ot7 ntag $ ouoQ-nq nJag eey1lx IB rnlnlocas t

p1r6.rggs BI ep aurluuzrq oIe+€lBJ? uI ruerurel q6ecu u1 ue.ra8.rncal a?se s

F?uapr,ra ap lrqosooq 'aluapecerd r.ralnd op rol ezelsodr uI Jusocau IJ
pour uI nu rep 'riuangur r161pqec rop ro+sace plcudun qns EIBqBC ap IJ

eJeorJalln aruJoJ a?nunua uJ rnlneJ Inlueurop urp rarSolourur.ral urdnse B
ppun;o,rd oJungJuJ o 16 reTluuecag uror{Eual41 .U InI ep.raues ug rS P
?nAB B rrzrgl r€tu ocrls{€qua ollrarrcs ug e.redee.r
g'BIIIIB{IC Jaso 'U te
ml a1e
D.Ianl-Dq Toqoq #; prollol-pq lmpq $qaIrlue ruorurel ep pldng s
'Pl€nlcrlJuoeau oJBproqB o pcgrutuas erEc
I
'cr1nu-uou JoIJEJBo lsecu 1du; ap pcgrlduraxa ,,r.ra1nd" nllnou pqel8ep
ruur Inuerura.l 'qlIIIT 16 leeurug U JB runr 'aagaluru rogralnd F?xoluoc u
ug luuoriueru olso nu cruouap orunu unrcrN .ropunl erdnsu .ro1 urieu
-Truop ur pfueurell€ F+rrunue o ap Blu+uerualSar gqer8ap ruru alsa Jol I
erielag 'c1u.re1nd ursruo8elue un rurgru rcru 16 gcllpr oIIElFq o FsuI
g'ucatlqdouyn-Bnrul pmI^IBnOFJ'UInrIunallsarlsru1n6rzrrnAlauugrqplIencuqadlsurrsr aJlurp Inrus{alBrud J
glelroleur ep 1nlsep
a.reriua.ragrp o a.rdsep BqJoA elsg 'arnd ropralnd eiua8retua ap alureug 3
top.rnnprze.r rr"rg"rudes 1nl€l1nzoJ alsa a.rndun "ro1ue1nd uiue5.retua ,sns
u
retu lnzpl B-s runc pdng :o1 lruolceruc praJlp IBcrpBr op +V+E ed to1
B
Brnlcruls alsa gcr?uopl ap ?gc a6 'asndo lerleru€rp rSap 'a1ap.red ecgos e
-oal oualsrs Enop ug gler{ue.raJrp also gul^p eiuelsqns 'e.rerutn uu4 e
.ro1 ue.re.rudes gdnp e1a"r ',rrpedsa.r 'rS aunq ?rualop nE aJEc aurlrp P

Tlip?Iluo ap elcedsu plurza.rde.r a.rndun alea ri 1gc 'a.rnd eg.ralnd 1g1u I
n
'FuTrIp ezeueEolnu a.rdsap ezva+e4t sns ruru ap aprincsrp acoJeoeq -

'nrclle8axe nrdrcuFrd luepodrur un 1da.rp alBaruas dunl ap aluaur8es 1
JolasJolrp ElEJnp ad e.rndun Jolac B 16 e.rnd .rop.ralnd ue.reu.rarrn8
e
eJlurp eiueu.relp 'oauo7ca77o3 uI rJnzer al1nur ruru uJ 'pa ruguori n
-uorrr FS aurlnJ aS 'ngs pfe.rn1uu urp alrno nes ueqoy-Bq p] ECI 'U 1
ml arunue 16 'lsrpqec r6urnlace runri.rese alsoce lnqlJle ps luurlcuI a
cru.relnd luns'oauoTcalloC r6ueacu u1 csasp8 es aluaurSuq elsoc€ al€ol
gc pldug ep rS runuroa rJollrunu r16ace ap ?uoc puguli 'eluaru8ur; -
alsoce ug csesp8a.r es'ntoqoy-oq pqoq'-IliplFnd e1e ue1nd" lroaun 16
'o,tuny-oq pqory',,t11g1r1nduu ap ua1nd" fiuer.rrJal Bc '€euaurase ep'1uepr,re .
e?sg 'eunq rolac Beluruul aenpo.rd as ac$eleru.ropralnd eiueS.reure uc
9
€Iace erunue rB '1e.reue5 reur nrdrculrd un ap pluiuengur ?soJ B oJBc I
p
gze8exe o 'gcrurqu.r BJn?BJa+rI urp 16 1gc 'a1qlg ulp ?g+E puruerro.rd acru
B
-ouec r.rniunue ucrldxa e ep acrla8exo rJpcJarug ulurze.rda.r eluol :ale?rc
e
n-r1ud rolsocu r€ runuroe rJolrrunu Iop ul za+coIJeJ ps rru-rfa1rur.re4
B
'crloJgas mlnruolsrs apundsa"roc oJBc ocllaluur .ro1ua1nd IE allosoa? B

rualsrs rnun ufua8.raura aundnserd mlnpJ e e.ra8urdseJ ep nnur?uoc a
I
Insecord 'rol Eereppdapug pdnp 16 gluepodurr ariaung o gcseeuqdepug 1
Es pugnurluoc r5 pcgrcads BrrnoJ r5-npuguriuoru Bc alndecuoc luns
alrJnnprzal 'aluugurla r6ap 'e.rnldlncs nc rrurpn?rprurs JBJ?uoc '13n1o;,

'I;n1d1nas reun erfFrede apur.red e rulued pJeseceu alsa eJuurrurla

rtz Y'rorNvds vTvsvc ts iliy,rrunar il slv slvlouorurud slrusrnd

2tz ELABoRARI cABALISTIoE MAI TARZII DESPRE RAul pnurloRuel

pe unele ritualiste, reflecti o incercare de a inlelege ritualurile cu
ajutorul unei anumite cosmologii.

Mitul lumilor distruse din Genesis Rabba' a fost interpretat in
multe feluri d6 cabaliEti, aqa cum am vdzut mai sus in acest capitol
gi in primul. tn aceasti secliune qi in urmitoarea vom investiga o
altd conceplie de orientare filosofici, cea care graviteazi in jurul
crealiei ca actualizare qi pe care o gisim tot in contextul unei viziuni
cathartice, in una dintre inv5liturile cabalistice conservate anonim
in Ms. Paris BN 859. Acest codex conline fragmentul urmitor:

t"oEtlaclrsepeairzitiuluamli iggi ipleurdii,stqrui gtoe"t,ulpeenratruincpdorteegnetliea,cedraesrcslu8carucrrileeatnoulusm-aeu
revelat, iar El le-a distrus. El a creat o lume mai subtili, dar nu atAt de

subtild ca prima, qi acesta este motivul pentru care lucrurile au fost rele-
vate, cdci ele erau numai in potenfialitate, iar El a distrus-o. Dup6 aceea,
El a creat aceasti lume spirituali gi materiali, iar lucrurile s-au revelat

in ea, qi toate lucrurile au trecut din potenlialitate in actualitate Ei au

subzistat, iar acesta este motivul pentru care s-a spus: nAceste [lumi] lmi
plac, iar acelea nu mi-au plicut'3e.

Dup[ cum am vizut in disculiile anterioare din capitolul ln interpre-
tarea zoharicl a fragrnentului midraqic despre lumile primordiale care

au fost distruse presupunea ci defrcienla era legati de absenfa unei
structuri masculin-feminin qi de virsarea seminlei in van. Aici insi

s-a oferit un alt motiv: spiritualitatea excesivd nu permite actualizarea
potenfialitilii, iar pentru persistenta crealiei in forma sa actualizati
este necesari o lume mai materiald. Degi abordarea aristotelici mai
comune, dominanti in Evul Mediu printre evrei, presupune superio-
ritatea spiriflualului asupra materialului, iar spiritualul este cea mai

actualizati formi a existenfei, aici se pare ci avem o abordare diferiti,
care permite un rol mult mai pozitiv materialitSfii, ca o condilie
prealabili pentru actualizare sau revelare. In orice caz, Dumnezeu
este descris ca fiind satisficut de o lume a cirei existenli este depen-
denti deopotrivi de domeniul material gi de cel spiritual. Degi nu
criticd spiritualitatea in sine, modul de interpretare a midraqului de
cdtre cabalistul anonim optea? totugi pentru rolul pozitiv jucat de
un tip material de existen![. In orice caz, necesitatea materialului
pentru manifestarea spiritualului amintegte de o viziune similard,

existenti - cum vom vedea ceva mai detaliat in Anexa 1 - in zoroas-

trism. $i in orice caz, lumile anterioare au fost considerate implicit
ca efemere, dispirAnd dupd distrugerea lor.

Eu vid acest fragment ca pe o reflectare a unei tradiiii diferite

de cele existente in cele patru fragmente traduse mai sus din acelagi
manuscris, de fapt chiar de la aceleaqi pagrni. Aici avem o explicatie
de orientare mai fiIosoficd, amintind de unele disculii din capitolul

anterior, iar acest fragment nu recurge Ia terminologia puterilor

Brnlsees B Ecrlder o €c e?r€d Enop B rurlrc Es undoJd pA 'pr^Bo 'u Int

rouodns l-npuTg Bc sorpol'U ad Elueza.rd g rer{ncsrp u eped eurFrd gcug
'so8.rng urp gr[sotr{ 'U 'ngs lrrlsepru e1 ap 1rua16oru B-oI erec ad '1aa1qns

rnlsace erdnsu oerJelosa aps alefurl3ounc azelaler r-ps EqJoA aurA
pugc lu€lrza urind Iac nes ?uacrler else BgBInqV rnarl-€r{ soJpo; 'U
.rer 'aue:p1suc .roprirperl rrrJoJuor 'crlo.rges mlnruelsrs BJBJa uI alual
-srxa JoIIJalnd euoal uJ acnporlur 1-u n-r1uad luercgns 'lualedu '1sog
B nu uBIBlBc crlsrp?qec ngs InpuoJ 'epqe3 ep leseJa?ur r6aq 'app
-BurqEN BI ap pauelose a.rel6eounr ep eruJoJ rergcrro eareldace.r rrlued

?Brllr1ec lurcgo IeJlsB purg '0BAI l1ue uI opalo;, BI urquJ Ec lraras B
ueqoy-Btl p1n€O 'g 'eprueurqe111 zauo.ra8 ?srleqec rnleJeru p lodrcsrq

'e ,u*(!nlos) Erellnpu €latuoJ a.rdsep gzea1arlt aluc '.osDp udocr.rad ug
arznle 1de3 op aocgl aunrlsaqc FlsBocB €l oprueruqeN pc FUf :snds e-r ,o1e
'gsug eaace gdnq 'olupnc alsoae oclldxe r-gs ?ru^ B-u
Ie JBI '1o.ttJas ecaz
alac op gdnco es aa riuurwng rr1*qeqec op ,oglrfurrs olse nu a.rec '.ro1 1runf
ug touelxa uyp '1o.4fas acaz rolal eaurS.reur e1 gruelqord oJeru o glsrxo
gc eeunds rr 'pzed uI pqIB l-ps nozauunq 'rrre1-eq sorpol 'g gc 'pzed ug
EqlE l-gs nozauurnq 'ueqoy-eq pI^B( 'U rnlnsorlello u.rn8 urp llznu ruv

:1uau8erg lruo1puun eIBs alrJerJrs uJ
rursp8 'agred glle u,I 'piBJ ap rnprpnls e p.roluur Baredncoard alsa e.ruc

',,1n1cru9 gpacard alBoc" :uolcrp uarnednrozsJ(glul eIuBrrouurrureullaupodBA'g.areJpBcqe.ercedB
eriepcrlre uruFrd
alse B?sBocB gc

a.repuod o ele 'rl*aroJlo runllne aIE eJlual a?IraJIp uFd ripur rue

llJo+plga e oJBO lsrluqec un BI ap purual 'auarplsua relBqBC crlslJol
-ceJuc alsa rI area lFeJrp rnpsalalur u gleuor{decxa ezou8erp FlsBeaV
'rr*"ee8nrlslp aI IS e1runl BaJc IgD :lrnpuolcrp] FlaJces uIP Iill6
urna gdnp 'areoualur ri; elugs 'aurnrp JolalnqlJle eiualsrxe lepaca.rd

e piualsrxe JoJpc B 'ou.ro1xa a1epe.r8" '- BrlrlsuC ercurrro.rd gurueos
-ug '1xa1uoc lsecp uI 'elEJ uerura? un - pEJBJaS urp reIeqEC lI IJlod
'gzeauoliuau Ig 'pcrruqoz BrnlBJalII u1p rf"rgd alrurnuu nc Arsnlcur
'o1oce rrrrlae rrlerpqec aJlurp rrun nc rA gueqrlsec BI€qBC nc 13 urnaa.rd
'epruutuqup ml ele elac nc plBpo?ol ?BzIrErInuBJ pulg 'g plolrduc

{uBJ rl€lizl r'lguu3eurru8uu-reeldrrrindelsaeucoeaBroaJJepnauar?1ueo'pczuaIuoarle1Snuer preoucr6aauunrdqseraul6ooluJnocI

agriela.r ardsap rer 'nue.rcy urp IanurES ueq >1eqi1 'U Frqelec ruur a?se

uaqox-Br{ pI^Bo 'u nc perrp lcB}uoc un-rluJ lBgB B-s erBc lsrlBqBc ull

Brcv urp IanuBS uaq {Br{}I 'u InI alrrrnlJFtr [

'acqsrleqec rlocS es.ra,tr p urp g.rrdsur as aJBc 'xepoc r*ulaau

uJ eluJalsaru€ lsoJ nE rnlnpJ raiuapacard rarfucgrurues ap uiuclldxe
a?IraJIp 'uelz\fx 1e Inloaes ury prul 'pc guureasul €?s'V 'rriulFrndun

8rz Y'rolNvds vTvsvc rs IdYIIundI^u s.Iv sTslcuoruIud trTIuSJnd

2I4 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL

din urmi datd primului. Degi nu este clar cine cui vorbeqte, voi lua
aici termenul de referinli drept rdspuns dat de R. David lui R. Todros,
ceea ce implici faptul cd Nahmanide, a cirui Cabala ii era cunoscuti
lui R. David, fdcuse de fapt aluzie la o anumiti teorie a rdului, dar
a optat s5 se refere foarte succint Ia ea in Com.entariul la Pentateuh,

fhrd s6-i divulge conlinutul, aqa cum fEcea in numeroase alte cazuriaG.

Imediat dupi fragmentul de mai sus, R. Ifhak admite, urmAnd
aparent din nou o tradilie a lui R. Todros, ci,,existi mari cunoscitori

ai Cabalei care nu vorbesc despre altceva decAt numai despre YI{WH47.

Iar ei s-au oprita8 la cele zece lsefiroll ale puritelii gi nu coboarh mai

jos"nn. Potrivit acestei formuliri, puterile riului sunt descrise nu ca
precedAndu-le pe cele zece sefirot sfinte, ci ca fiindu-le inferioare. in
orice caz, aga cum a semnalat Yehuda Liebes, R. Todros Abulafra
sugereazS. qi el tradilii legate de teorii ale riului, cel mai probabil

moqtenite din surse neidentificate50.
Una dintre cele mai fascinante disculii despre prioritatea puterilor

impure in comparalie cu sfrntele sefirot se gise;te intr-o disculie a
lui R. Ilhak din Acra altundeva in'Otzar Hayyim, reflectAnd, dupi
pirerea mea, aplicarea de citre el a principiului anteriorititii intr-o
manieri originalS:

Am v6.zut in fala mea pomul florilor care rispAndea un miros frumos gi

care se numeqte in arabl iasomie [...], iar in ebraici se numeqte bnuageletsr

[...J gi iam contemplat [...] culoarea qi esenla frunzelor, a mugurilor sii,
adicd ramurile sale, gi am vizut in ele o aluzie la cele zece sefirot din

Belimah [ieqite din Nimic] [...J qi am vhzut c[ albul lui nu e absolut, ci
este amestecat cu pufini roqeali [...J aga e culoarea florilor sale. Iar cAnd

floarea-i ascunsd in coaja ei, s-ar putea s-o gdseqti rogie, o rogeaf6. foarte

pronunfat[, adicd pe aceasti coaji a ei rogeala este pronuntati, dar ea

lnsIgi a iegit albi, cum am spus mai sus, gi, cu toate c6 este alb6, codila ei

rimAne roqie. Iar acum asculti secretul la care fac aluzie toate astea: cele

noud frunze fac aluzie la cele noud seft.rot, de la Hohltrnah la Hokhmah62,

iar floarea insiqi face aluzie la Keter, cdci din Keter au fost emanate

latributele] Dim Si Rahamim ljudecata qi milostenia], ramurile exterioare
gi ramurile divine. Rogeata florilor care a precedat prin existenta lor [sic]

existenlacelorzece sefirotpure qisfinte dinBelimah, giprecedenfapornirii

rele asupra pornirii bune, aqa cum se spune lFacerea 8.2L1: "i.a..rpeanlbtruul cd
cugetul inimii omului se ei
pleacd la rdu din tineretile lui",

sugereaz6 atributele divine sfinte. Iati ce-am vdzut eu in aceastd floare5s.

Fragmentul este total neobiqnuit pentru literatura cabalisticd in

ansamblul ei. Nu este vorba despre interpretarea unui text canonic
gi nici nu este implicati aici vreo formi de speculalie metafrzici sau

teosofici. Pentru prima dati contemplarea naturii, in acest caz a
structurii unei flori, este cea care a suscitat discursul cabalistic.

Evident, codul utilizat de R. Ilhak din Acra fusese deja articulat mai

'('rl'u) .(iBolsaca al€ol lrpr'z('rIItI'ua).Ianluruuulorl0uo,ncUr.o,d:ge.gp?eco.r1nods7e.rtegc ** TB

urp 'nldurrs nJrnl un olso a.r€r 'p.rnlearc erur.rd ,arfeuerua eun d €l BJaJar aS * 'c
e
eJuorJalue IIiIpBrl elrunuu o-?nAB nB aJBc ed eiuuuozal pzBarlsuouap
ele 'sns retu aleaolur alulra reJl alac eJ?urp JolaiueJaJrp Epgod uI n
''eaunrzrl ep {eJ?sE o giuruauru aJBc rnlnusrlenp InJsrJ
Fzeenua+E JoI EaJ€uopJoqns 'gulllp efuron urp ournue 16 ,co1 r6elace urp a
1rugde n€ rrJurluoa pnop alac pc pulg ?Bp 'uc olsa es ezelodl .luaprlo
lnlosqu o+sa mlner 16 rnleurq e aleluu8uesuoc ap pldacuoc ,1deg uI
e6l 'puerun ue.re8aleiul elSa6gdap es erinlos gc al6uouncar 4eqi1 'g
IO
'nqng-nq ;a/aS 16 prl4a .taJag 'acrsvlc ri.rgc gnop ad as-npugzeg pc

'ogllJEr?uoc pnop glduns a?€lqua o-r?urp e.rede gs 1n1nd nB runr alsa aund IIJ
os aJBa eurelqord rcr€
elaurelqo;d ap lrnlugq JBr 'eo16ounc r-e.rec a.[d ,UseolsrnozlgucrienlulenuueI ep asnd p!
16 BC "
alsa BrcV up {BqiI oJ
a1
ng" :eunds es loloce 1o11 '1e<**i€olsec€ aleol ?rprz € oJ€c 'lnuuroq luns
rA ,,1ng.r g.rede qs ec€J IU g.redu gs ece; zg
,eleurq
al
lg orec urp col rAelece ulp Fc gieaug ou uego."re'"r:n,ni;"e1unFdcssuaausaoulroocaeo1.rgoc8uelleefufeg Ie

'plriplpunqruJ lsoJ B eo.re1o.rd.re1ul rlrtDg PE
el.rodns eleod 1gc 1g1u 'nldurrs nrcnl un I-Fc oleq nc rS ,lpurrr,rpl efuro,r urp
cspJolzr ol€o1 ec arueJl ep 'o16o.roy euru€oq 'ue1nd pnop luns gc pugunds ol
r'[u"g']le,$,ouI-EecuFEssBIrnIIqaroJ1l6.rr"er1-use;rr$r'feuene1coe1d taulniesrnInlSEpr prSsoelecu1req3e,crnslnndcrs.r€auInolurcgradrJqBcI pu
pp rA eururnl olSeurcolug Ig" :U'gp D?DsIl 1nleJo.rd eunds oc Bear r€ruco? I'

elso r$ 'npJ €I IncrrounluJ rA eurq BI FraJar es Burunl .rer ,,,cr.raun1u1 ap ul
€urtrrnl nozouunq 1{.rgdsep B IS" :[t'T Daracpf,f snds e-s opun oloc€ ,ounds
as purunl uurr.rd a.rdsep rS 'lqrsodurr e else pc snds B nu Io .re1 ._nlduns 'IF
n.rJnl un BJa Br el€ol nc 'nes lnsndo rS n,rcn1 un toprunl elrolau e?Bo1
oFplr?Ro^truIerlciBlsco'r,,rnne1nnpoJolrniesurequerar*emulla.rudrqe1lnesprq1e6',un:[foru:Il.rTppn]4raa;i.uraror,lar gln1lneduencdusg tsli
e1 rS

og o-
Pd
llnru ruru lBdnJo rrrB-ou lnuriuoc rupc IB ap ,ln:qturrolrc{B'grIipI lo.UldIeBscuauAg
€-ozJedarrunJpnlsarJlearq(eIr Ip IiJFc r6uralaae Inrreluouoc rIBJouaB ruaruJal uI B(
'det'pnz7a11 nJag
q nps InrJeluauor uI .BJoV urp JO
IanruBS uaq {pqil 'U BI arunue 16 'elureug ruur rieuoriuaru r{6rpq€c rop
Jolec IE 'lncsounc aurq rerrr lpru rS plsJg^ uI ruru BAoc .upJodruequoc Iq
un BI F?srxa 'gurlrp uarrpug8 eaupoFr?fuTaratJuTpBgplpJrFoJp,upl1egr.rrap1;a,pluurrrrrlrUp
e lrcrldun Fleraprsuoc 'puytlp r6n1o1 B
eiurorr uJ

eJelseJrueru uruud nc InFJ JB ap€-JluJ p?cauor aJEc aunrzrl O BJ
'eIEs al€
I'Bn
'aalra8eod1soedoJ.ro1lureuranpu"16e-ursianldaiu13aaau'rruqn(lpeJucues rSgsug BJnlcnJls ep ri eeuri ra
- arJolsr ap ,egosoal ap ounr+ IJO
-saqc o ruop BJo nu rnInFJ eiuapacard Ec Eurrr€asuJ B?sV .rolFrnldFrcg
uarela.rd.relur ep olorurp smlsaae uiue,rala.r uI sepa"rc Ie JBr ,elureug pu
'sr!
'q
JE

Pl

tso.

Bn

9rz yToINVds vlvgvc rs IliyJrundl^trI slv sTvlouonuud tr.IlusJ,nd

216 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

asupra unor cabalitti care erau mult mai pulin creativi, activi intr-o

perioadi ce poate fi descrisd ca ,,mozaici"61.
R. Ilhak a dezvoltat subiectul menlionat mai sus, oferindu-i insi

diverse interpretdri, intr-un text care s-a pdstrat sub anonimat intr-un
singur manuscris. Mai intdi, el vede in disculia din Genesis Rabba'

o inlelegere simbolici a seriei de emanalii succesive a celor zece
sefirot, fiindc[ cele superioare erau incomplete f[rd existenla celor
inferioare62. Aici insli chestiunea riului nu apare. Totugi mai tArziu,
in acelagi tratat, citim:

CAnd am ajuns la [chestiunea] so{iei lui Cain, care i-a niscut acestuia

concepAnd din sdmAn{a lui63, am v6zut o aluzie la gradele exterioare gi

o aluzie la ceea ce au spus ei in fragmentul din. Qini t\,,ci Cel Sfdnt,

binecuvAntat lie El, construia lumi qi le distrugea", c6ci gradele exterioare

sunt zece, iar suma ceior trei [gladeJ superioare se ridicd la unue, astfel

incdt ele sunt [impreunfi] opt, aga ci versetele se referd la chestiunea semin-
liei lui Cain, ai cirui urrnagi sunt opt, cdci de la versetul lFacerea 4.171
a cunoscut Cain pe femeia sa [.n.e.]i"ncpl6usniinlao"pAt,daiamtiacdcuenloesfcauct iariqi
oqi Eva, femeia sa" [.ibidern,4.25],
pe aluzie

la gradele exterioare, cici qapte dintre ele sunt corporale, iar de la Cain

pAn[ la frul siu Lameh au fost gapte: Cain, Enoh, Irad, Mahaviel, Metusal,

Lameh, Iabal, iar ei au fost distruqi qi au dispirut, gi-au fost ca gi cum

n-ar fi fost. Iar asta face aluzie la ceea ce au spus infelepfiiGs: ci Adam

a fost dojenit [nazufl pentru o sutd treizeci de ani, gi a dat nagtere din
prima Eva, care este Lilith, care este al zecelea dintre gradele exterioare,

unor spirite rele care au dispirut gi s-au dus. Iar aceasti [egendi] face

aluzie la secretul din ,,El construieqte lumi qi le distruge" gi face aluzie

la sflinta emanafie, potrivit secretului atributelor divine care persisti
dupi semintia lui Cmaiins,-acpi d"Arudtacma
dcue-naospcuurtuirai.rd$ig[i ap]e cEeevaa,cfeems-eaiaspsu{s a
fFacerea 4.251, qi o

laeludziisetrulage[s",eniasruldleuni]um"CireelaSCfAenltu, i binecuvAntat fre El, construiegte lumi gi
SfAnt este Primul Om. Cum: Mah'Enog

lPsalmi 8,5J Mah 'Adano lPsatrmi 143.3i gi Adam este numele YHW'H66,

iar asta este ceea ce s-a spus, cd Cel Sfdnt, binecuvAntat he El, este

numele Adarn IlIahgT , c6 el construia lumi; ce sunt lumile : ceea ce construia

cu Prima Eva, spirite gi demoni in forma unor fii, gi-i distrugea, iar ei

dispdreau. Asta insemna a construi lumi, qi asta insemna a zimisli mulli

fii, pentru ci frii inseamnl a construi lumea [...], cici oricine crufi un

suflet de-al lui Israel este ca qi cum ar crula o intreagd lume, iar oricine

distruge vreun suflet de-al lui Israel este ca Ei cum ar distruge o intreagl
lume68. Prin urmare, in timpul celor o suti treizeci de ani pe parcursul

clrora Adam a dat naqtere unor fii nevrednici, el construia lumi gi le

distrugea, pentru ci ele nu constau in procrealie. Asta potrivit infelegerii

mele lirnitatede.

Aqa cum am vdzut in capibolul l. de mai sus, mitul relaliei lui

Adam cu prima Eva, deci cu Lilith, a fost asociat cu emergenta unor
puteri malefrce inaintea celor bune, sub forma lui Agrimas, intAiul

BI JBop nu col lnAB nB aJBc a?cB ap arJos 0 Fcrpul J€J8B.rEd lsocB uJ I
olEulluBxo alatBsBd 'IJIpugS ra?seau F crloJgas InSuBr g J€
'1 plolrdea uy'ntdns ?Brrpur E-s tunc aJBcrJo J
e6e ,purrrrp uarrpug8 urp I
eur,rord
u[nnFJ'u'pafrrrprruzeFg.rc"1larrrrnouolsJarrrJcopuoparuoJ{orq{pueapArueaurpnu1llnruulcaoud?nB,duprnnnrdcJgrlrsega.pra.spaJJrseBulruoJrconlBeuJ?exJaBcl rrJlaB,g8Jca+ruxlaoa8Cauxaa8 t

ucgae.rd gzuaiuangur patzgptoru ezalodr z€r lsore ug,eour ua.ra;ed ednp a
'1Sn1o; 'oJuqar?ul op IoJ?sE o BI ruapundse.r gs pqrsod alsa €unuap?olug
P
nu 'rJnzu, a?1nru rrl 'Fclzgelaur Eoc nes Fcrla8axe urie.1ua1 :eprfncsrp e

Euruop rua.rdns nrdieuFd ae alsa BaJuqaJ?uI .oreo?rpe^op Jolalxa? E a.lec u

-r1dxa ap p.rauaF reur nldraur.rd rnun ruglriopu Inlr?oru arnlrlsuoc eJBt i
'116araraa e[a+xe] urp Lrnzuc.ro?rurnrru ep olrcqdrur alalcadse nps ,ocruouec
I
oJeolrpelop o?xal JolasJa,up u.rdnse sndun e-s 16 lns.rncsrp luzrue8.ro u
orea crzlle?aur mdrcul.rd un ;rg1u3 IBru +soJ B-oc srcop ap Ingrp alsg e
'rnlnsJnrsrp ap ecrla8exe alcottsu alacruralnd luns gu.r5u.red lsacu ug
7
al€lncsrp lolaluetu8u"g 11ip11"rofutu ar+suslrurec II u a.red aa EaaC
'uIBqBC uI 6
'ooeruauole-lslIIrrIoXolrrc1uurnurun-B€lna l€opaIcEoleJsBllopB1^r?z6sa.Erpg3.rasep1aE'raltpuluaaaor8sareerrlprrppelllooe^sozJdonpsnuaBprgnladspururnursipa?udJru,eoru-pJrq?pueur3np
Vzeezrto1:oaJuc ec uiplrxalduroa ue.ra16a.rc mluad B?uesaJalu1 a?sa r
pazloelJrdaulecuruFIrd+nez1F6Aa1roucuo-ae.lruruan'caueo*Blc,aI\rzetVrl+FrlBsBruoaJlVus.Barprrnierl"rrenql
'Ia[€qBC ale o
spqeC ug '1 e
9
-JaAoJ 'aug ug '16 'uay4pg IB rnlnlocos plndacuS ap nrzJgl reul nu ,sns e
a
uI'pE$cruuq.rsl8errpztqurleB'cruzeeEuJEanr4ler6VJua?uarlllpeu?{B!Blrecr.rrlu?ilrun'U!l BB1sanJIBapapJluuuar?udulegrcFdou.nr.gc,s,uuerIruu?re.nrd8zggy^uarurdorusloeaupernnaarpzJeTg6n+eI
u
rnpie.rprur uiue8raure apuFdnc ueraal:nledAo,urlpaaat.ruocInaulrssareupenrruuuIzauElondrrEApJcnuzp
m1nlgr a alJolsr BlJncs o uirqcs tD

'IaJlsV 'orlps F gBoJsoaVgour1dp16{Bnuq.irIuu'grnu'raaseazaJa8JaxaarlunFrluda,drzeFuIeB>r1J6reuaIJar+6sga u
.I
alatrn ual6ounJ
u
Ellnco Brrlarurs oloeu rurunu rcpc 'rzeua>16u giuangur ap purJoJ p?rur e

-nuB o-rlurp gurao.rd gs TaIIqlg rrrnlrru?s Earuururuxa uc pqrsod elsg I
'sns ruur 1e1re 'atuosur ap rrJog rrJnlcrlJ?s rFrglaldragur r€ 1Frp1drua1uoc
Inzua uJ rS lnzprr tua urnr u6e 'rnlnlsrlequa Balurru ug g.upe utap i

-e.re 'eleurq ppeca.rd InpJ FJ 'aza5axo ap laJ?su raun aeapr pc rcre op -
ra-poJ.ralrlelsluu+erreposBuJVoaul'elIrliBrnpzcEoasrulaurJpaJao8lruudurl1uuu.rJraepnod?pJclounBIJauzl?espaaosullJdsrOpuuAoalrI8urBuuarrpJulxpnaJuuurarn.,qruuucncB8-,ccgrpl,pa1gn8roal=upx;eIr1op6l+arrfcncI.e,rnaa:..arrxperg1r1le6q.errdqu
'aleJ nus aunq 'r16a.rae ualnd runce ?uns ,rn1 rriuapuecsep I
luns oJEc 'apurnl .rer 'gruur8uJlol ap uleluaza-rdoJ Ba?Blrurlrp rc ,ruo e
puFrd alsa r€ur nu ruupv 'gul^1p EreJs uI F+Enler alse - puuruulJnz '1
r*
B

t

J
e

.7

u

€

elice.rlxa ap Joprsuoc II na aJBc ed lrru - nqs 1pnslquulre.usureupuvI +nu rnlsecu B
prrlslleqec ue.re1a"rd.re1ur IE lncsgu
'elsuoce "?Ep ap rnl

nz y'rorNvds vrvwc lS u,iyl,runafirr srv f,wrouotluud s.Irusmd

218 ELABORARI CABAIISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

un singur nivel. Cel mai important dintre aceste niveluri este sefira
a treia, Teguua, punctul de pornire a edific5rii construcliei, adici a
structurii celor qapte sefirot inferioare. Astfel, aceste invdldturi diferi
intr-un mod absolut, cdnd este vorba de prima sefird., de acea viziune
a purifrcdrii care a inceput inainte de emergenla purelor sefirot. Pro-
cesul cathartic, care aici este foarte evident, a fost delegat la un nivel
oarecum inferior, la sefira a treia. Totugi, referirea la sefira a treia

ca Nihil, un termen legat adesea de prima sefird, aratd ci acest

cabalist anonim s-a inspirat dintr-o sursd care vorbea, inilial, despre
prima sefird. Este un eveniment paradigmatic, care revine la mai
multe niveluri; catharsisul primordial nu este niciodatd unul final,
ci va fr reiterat la fiecare act de emanatie. in ce misuri acest eveni-
ment cathartic se produce qi in evenimente non-emanative, adicd in
cele care au loc in domeniul non-divin, nu este clar.

Permiteli-mi sI abordez acum o alti interpretare a mitului din

Genesis Rabba', existentd in prima versiune tipdriti a comentariului
lui R. $em Tov ibn Gaon la secretele cabalistice pe care Nahmanide
credea ci le descoperise in Pentateuh, comentariu intitulat Keter $em
Tou, dar absentd de fapt din cele patru manuscrise mai frabile ale

c6.rlii lui Ibn Gaon pe care le-am verificat7l. Aceast[ edifie, tip[riti
de R. Yehuda Qoriat la Livorno in 1839, este plind de glose ce nu

fac parte din textul original al lui Ibn Gaon, iar in una dintre aceste

glose ulterioare citim:

El spunea ceea ce lspuneau] inteleptii, binecuvAntatd le fie memoria:
,,suntem invifafi ci a existat o ordine a timpurilor mai inainte"?2, acesta
fiind motivul pentru care a trecut astfel o qemitta de ani. Iar cel care
spune ci El construia lumi qi le distrugea, [spune] ci au trecut cincizeci
de mii de ani, care sunt o lume, $i a existat o controversd intre lnplept
[he-Hahhant], binecuvAntatb fie-i memoria, qi Rabin, cici Rabinul a spus

cd lumile sunt unsprezece, optsprezece lumi de o mie, de cincizeci de mii

de ani, cdci se spune: ,,mii" de ani. Iar eu am vIuizmuilteinsp"irEitlucaolensft'rouliaemgtoet
lumi qi le distruge" un mare secret [referitor la]

rubaniyyotl, iar semnul este [/ou 22.t5]: ,care au fost miturali inainte

de vreme" qi,,a existat o ordine a timpurilor", qi este la fel cum se spune:

,,h,auaiot erau"?3, potrivit Cabalei pe care am avut-o eu, cici ,El construiegte
lumi qi le distruge" nu contrazice ceea ce spun infeleptii, binecuvAntatd
le he memoria, ci a existat o ordine a timpurilorTa.

Dupd pdrerea mea, existd, juxtapuse in acest fragment, trei con-
ceplii cabalistice diferite care se ocupi de schimbirile puternice in
modul de a privi sefirot. Cabalistul anonim a primit o tradilie refe-
ritoare la hauaiot care existau inainte de momentul emanaliei, o

conceplie caracteristici Cabalei geroneze din cercul lui R. I,thak Orbul,

aga cum am vizut in capitolul anterior. A doua tradilie iqi asumi
teoria nahmanideani a unor unitlli cosmice ciclice de mii de ani,

'ppuor.rad BacE uJ eruedg uJ rltlcts q6quqec rrurind erlurp €rnun elrJ '

-eurs uI BaI-AX IB rnlnlocas plndacul BI op pcul g+uapr^o alsa gzolurs F
p?suocv 'eurlrp lge8e.rlar plce rB rnInBJ B olerpJorulJd raiualsrxa €rJoal 'l
oJ+urp Eec elsa acgosool raIBqBC rIJBlIoAzap u.rdnse IBronJ, lcedur un
lnAB nB erer aerlsrluqec orual o?IE nc pry"roruFrd pg.r a.rdsep areorJ o
-aluu rolrrJool elu rrieurquroc aluuzrrldec reru elec eJ?urp eun ,1deg aq
-4
-:rcvvT Bcc 0ggl Bc?) RUI^p BaraFBr?ar urrSoIsnB'ur
u
^oJ {rros uoq ^of -

'rrareol.radns a1tunl F1
uJ rnlourq JorJo?uB rnlnpJ u 'ua1-11ry IB Inloces urp EruI ,raiuulrodur a?
:e
e.rdnse purunl o Brunre aluod u.rcy ulp {erlil 'U FI IE crla8exe 1np1s o?
1o
n'ecerlS-IIgIcXr.r1eeqronzln€loIBaqaBsCp1nrc6llgEgzrsJBBrIIrBrurIBr+JsBBCJaueI JrBlrclceelarulSlcrpaqpecleolnptuaJlrorn.fcr.aIncl
olrJalJcs ug e.rude nu ',,8[Boa" InuorrrJe] pugzrlrln 'rnlnuolcrp u gcgrcads e1
Ba.rulncrpu 'glsrxa prdrauFrd r6ap'sorrna peo1ruadutI,1'zn,1l,cErauI3-AeIpXaIcBe.rrndlnBlo[Ecoacs,,
lnlndacur 16 ea111ry IB rnlnlocas plr6rgys II
1nuo?crp uJ'pplld ep'gleruudxo alse a.ruc uridecuoc ed luzeq,lupcrpu s
cpa8exa 1ls rnun uiualsrxa F?Bp o pcuJ zorurlqns gs rur-rialrruJad 1d
'nidacuoc roJ? elac
IJ
gzeaiuengur aJBc rrurpJo oIE FzBq ap aleJnlcruls eprndrl 16 alas.rns ap
riueq6uoa urrJ gs rnqall Je pa peJr rS ezazruour.re oI ps gznJor Eoru €eJBp oJ

-.roqe 'r6n1o;, 'a1e.r8e1ur g 1od rc 'amsnlaxa luns nu 'cr8olouaurouag 16 €11
1ga 'cr.ro1sr erapol ap lcund ulp lgle '1de; ep luns ellraJrp op lgJlro
:EI
'esacord alsoca gc selaiug s IntsqequC 'at(as reunrd p lqeqord ,1pu3
e?
ruur rS rBrr{r lelru un u1 ee.raSrulsTp 16 ua.unrlsuoc a.rdsap FuErIr+sEc
erfncsrp 16 'aprueurqeN InI r11oc6 lrlulod 'a,reor.ragur gotglas a1du6 elac n
ap p8eel es oc Beec 'arieueura ap eJrIJre alasacord 'Fq.rO {ErIiI .U }nI
P1
erirpurl uI erloJgas rnlnsJolrun 1e Ialru ?IBuI reru loc BI aluals:xe Totglas
Jolacp en?BuealJsBxar eaJsdeceoptudraaglapplr"Jra"JIrpapoJpluurrupJoedriee.rruiedureuuorce :urlrp Inruaruop a
alse turuoue Inl
uI aol ut
a
-uaur8e.r; uI luusaJolur ared es rru ac Eaac FsuI 'uoBC uql Inl Be1.ruc uI IN
EleJosur lsoJ B aruc raso18 rnlnJolnc E Baoce ad csounc o-u rune IoJ UI
e1 'lueuFu.r; lsecu ug leuorfuau mlnurquJ €e?Elrluopr Jsounc nN
ul
'ellaliuuuure plndacuS €I aol eru oJpr secord un -t
'l
plurza.rda.r TIJoFrulsry rB rurrulsuoc InlTur '1a erurdo ug '11nru IEW 'sns
IB1
ruur luuoriuaru uaqoy-Bq {BqiI 'U rnl rnptxal ppedurr rcru rrepol ps eJr
'leurp-.req.red lururlqns E runc u6e 'gqrznuld alsa ',pqqoy s?sa?lag urp
rnln?nil lnlxaluoc uJ lBlrc alsa nol urp Flasrarr gc p1de3 eJepa^ ur ?s
pugl€ :rcre ednco ruol au aJBc ap 'esnrlsrp 16 alue.rc ?uns aprunl pc BI
ezalodr 'pugr purrlln uJ nu 'IS 'nrareor-ralur Totgfas elde3 alac ap rurunu Ia
-o
e1e8e1 luns a.re8n.rls1p ap aseco.rd alsecv 'ocgosoal-ocr8o1o.r1se aluaruru eu
-ela Joun eznac urp topurnl rua8ru1sry eurel ad gzvezeq as ec arJool FJ'
E
DJ

6rz y'rorNvds vrvsvc rS rriy.uunawr srv flTvrcuorurud srrusJnd

220 ELABORARI CABALISTICE MAI-TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

R. $em Tov ben $em Tov7e. El a subscris atit la teoria despre riul

care precedi binele in cadrul procesului teogonic, cAt gi la procesul
retragerii divine cunoscute ca limfum, ambele gisite in surse distincte
pe care le copiazi sau parafrazeazd. Pentru gintlum, principala lui
sursi este Comentariul Ia Sefer Yetzird. al lui Nahmanide, unde acest
concept este prezentat intr-o manieri destul de expliciti, Ei de unde

a reverberat in cAteva alte texte8o. Caracteristic in acele texte - care

au fost str6.nse din cdteva manuscrise, publicate gi analizate in studiul

meu despre conceptul de limlum -, este aparilia sa la inceputul

procesului emanaliei, preceddnd-o de fapt, iar nu la sfggitul ei, aga
cum presupunea un text al lui R. Azriel din Gerona. In acele texte,
retragerea este legatl de emergenla sau prezenla intunericului.

Aq dori si examinez mai intAi interesul lui R. $em Tov pentru

tema riului primordial. ln contextul unei disculii de teodicee, tratAnd

despre relele de care au parte cei drepfi, R. $em Tov pune clasica
lntrebare teologici:

De vreme ce Domnul Universului este absolut perfect, iar din esenfa Sa
existi totul, qi din influxul care este emanat de la El, cum au apirut
oare contrariile, qi Temurot, qi lucrurile malefice, qi materia compoziti,
dintr-o [entitate] simpli?8r

Rispunsul siu este in primul rdnd frdeist: la fel cum este imposibil,

scrie el, si cunogti gAndirea Dumnezeului perfect, tot aga este impo-
sibil sI qtii cum de provine riul din binele absolut. In principiu, cele

doud puteri au fost create astfel incdt si-gi corespundi una alteia,
pentru a permite rlspldtirea unor fapte um€Lne. Simetria este expri-

mati lntr-o manieri absolut clar5, recurgAndu-se la versetele din
Ecclesiastul qi din Pildele lui Solonton, ca qi la Sefer Yetzird., precum

gi la teoria precedenlei regilor edomifi, astfel incAt subordonarea este
absolut evidentis2, ca gi emergenla contrariilor din impenetrabilul
,abis al inlelepciunii cereqti"83. Acest cabalist se cufund[ de asemenea
in viziunile zoharice despre lume, incluzAnd gi cdteva fragmente din

Tf.qqunei Zohar, gi recurge qi la diferitele conceplii despre riu existente
qi in Cabala castilianisa. intr-un caz, eL afirmi chiar ci pedepsirea
lui R. Akiva, un paragon al literaturii rabinice, este legatd de un
pdcat pe care acesta l-a comis mai inainte, cdnd os-a lisat atras de
intuneric gi de reziduuri, lntr-o primi faz6" a existenlei sdes. Aici,
principiul transmigrafiei, care explici soarta rea a celui drept, este
legat de inalta sursi a riului, o legituri existenti gi in alti parte,
in aceeaqi carte86. El ar fr trebuit si gtie c[ gdndirea divini se extinde
in contrarii, gi ar fr trebuit sd evite picatul. Acest vechi rabin era
aqtzat ci nu a fost congtient de ceea ce cabalistul numegte judecata
oculti", ha-din ha-ne'elarn87. Altundeva, intr-un tratat anonim al lui

raunlu '- o,rulrraturldns rriu.drlsalur plrsaJau rJlnqu?B ltarloureg? reun FI
Belulrprle^ rar - elcoroc olsa praeg uea ruuqerqv 'U InI lnlpro'ruFrd pg"r
urrrruni 'recAJlou,Lrprt1legsn1'gu8ae1pElBalJrarnq'prJrJ'+ruB ?lsuatu pcug BlE
16 apuncsu aJBJ pruJn urp ElsscB BJ€
apr
'pruotptloc ott18.m7t1 D! nuoluoutoC nps p uJ 16 runca"rd '1a,oS-nq to,o!
IoIrzV 'U 1nI u a.npupdsg.r g8rul ap eapec ug t$ a.rede apuncsn arDr 'aI
pulTanl ersardxe pc uorurlqns ps aur^nJ aS 'ppqrzneld alse qmlg8al ap
als
IaJlsB o pI^€C uaq uruqerqv 'U rnl Eleot6 u3 rcurnu '- reurnu u1 aurind
'pI
- o?xa+uoc ollB uI rS plsrxe telu;i apu'nJsp alpc nruunl ursa.rdxe pa oleol
ep
nc '16 n-ur r* apuncse eJBc Bulrunl aJluJ grnlp8al o r16r1uquc Joytunuu
un
ornqlr?B aI ula$ 'U pc ruggu ursrlap"rud lsects urg 's6lnqro {ut{il 'U
€aJ
Inl IEIB1 's^aorJq,rnbso6 urp pr^BO uaq uBqBJqV 'U alsa *apuncse aJBJ e?u

Burtunfo ec atgfas raruud rlrarJcsap In'+xa?uol ug luuoriuau IaJ apun utp
'12,tr iCrurqrT qsll1rg 'erpuol 'str^( qp lnluaur8e.g uI luelsrxe 'laprud Bet
Inun nc lused lsocu pug.redruoc BAaa BgB uralnd ec elud aS 'opuncse InII
aJBc Burrunl urp a8rarua rnlnpJ uaralnd gc ezalodt ttriuoc nu ele JBt als
IUn
'sns leur ap pluatu8e4 gdnp 'sardxa poru uJ a?BlL luns Jol alrunlzrl uIp
ac aurarA ep 'auolsr u8ee.rlug elsa nu E?saaJ€ 'rn8rsap rBO 'sns reru
-ui
leuoriuaru rue runc eEe'Totptotuttd n"nunqu3 ap pldacuoc a.rede aJBc ug
'eIe
'7a7loyncads lllrpC IncreJ urp alred ct',J ac a?RlEJl alr?uu srJcs nE eJBc reJ ele;
luns rrun ec undnsa.rd ng l*q6rpquc .ropiugs" eolulrluopr olso aJBc -od
:BaJEqaJluI 16n1o1 eugruqg 'ptglas uuud urp gcrpe'epuncse aJec Burrunl .IIq

urp olpoJa lsoJ nB ?BruJn €-r orec pq"r rS'1gc 'lncuaun?uJ lglu rceq 'g1ll

'a'Inlw)lrsunlug eelred urp pcrpe '1ng.r lru!

luuerua lsoJ B atsJeBucrBpu.rretur n'el zsa[u"'tluIrnnalrprosu[nEXcunl Jleluaa.rdJ] eglIegoa'u["n']luogJleuoalrrcdni lqeJlslse BS
e.rec 'apuncsu
ECI!
BuIunI lrnurspld B Ig Baac€ gdng ',,1nq;r Xuorc s r* eoced lnD?J B 19 'tnlncu
put
-aunluJ drqc 1ep u-r$ uuuunl lrtucolul B Ig" :[l'q? orosT] snds B lnleJord
rul
:IeJlsE purqro^
'alr
uc r*rrcsep ',,r16r1equc lliulls" Bi oIBs allrauJs ul pJaJar as 1a '1ep
luoruotu un uT 'r.psuntsu JoI aaJe?s uJ a?BUB Totglas acaz Joloc In?xoluoa BSB
u1 'ndd|o, lncr6e.rpru 16 luuoriuau pulg oloaa ',,4otnua7 18 aprJBJ?
-uor" pgu as eJBc uI lnool Xda.rp sr.resap alsa FcrJeun?uJ 'Iairzv 'U ap In?
a16a1uruu eJBo E.raruetu o-J?uI 's1',1ulpJoruFd lncr.raunlug" urp puuueura
In
lnorJounlug rA 1gc 'uurunl ?gqe 'apuncsu eruc tturu.ln1 pquqord rogadns
'lurprourud cueun+ul rnun eiuelsrxa aundnsa.rd 1a rS 'zeuora8 rn1n1 AJB
ap
-srlsqec uroJuoC "!oua?uu 1n1o1rdec uJ o-slJtsap tuu aJBJ ad eunrzpr o
'rripcapnf 1n?nqF'+B nc eurlrp rct{as E g?plnarue urind reur aJEcgrluapr lsai
o ulsrxa apun '1auzg 'U Inl rarirpe.rl B ounrsrol o rS lrual$oru € AoJ,
ura$ 'U Ec alse Baru Balountlnsa.r6 '68gul^1p eenpug8 nc 'pquqord aFBoJ Inl
'gpqecgrluap\ '- Jo.-pq - .(Bzuellnco aJEJ eununf ug
eliasp8 as ac ',,a?"l;naao7InDi,pt!1cua-pDnUf' eriecguuras pcrldxa 1a 'rro; ura$ 'U ala

Ins
InP

rz?, v'rolNvds vlvwc rs rliYrlundl u sTs u'Ivlouowlud f,'uusJnd

222 ELABORARI CABALISTICE MAI.TARZII DESPRE NAUI PNUT,TORDIAL

ipoteza ci qi frul siu, R. Ilhak Orbul, a adoptat-o gi a transmis-o
discipolilor sii din Gerona, aEa cum am discutat in capitolul anterior,
devine mai plauzibile. Ar trebui menlionat faptul cI R. $em Tov ben

$em Tov a recurs intr-adevir la anumite formule caracteristice Cabalei
geronezee5, reunind astfel, poate pentru prima dat5. intr-o manier6.
atAt de cuprinzdtoare, tradiliile cabalistice catalane qi castiliene despre

riul primordial, insd aproape deloc traditiile teosofrce ale literaturii
'Idra' analizate in capitolul 1.

Pentru ci ceea ce ne intereseazi sunt puterile riului, aflim urm6-

toarele:

Zicerea lui R. Eliezer, care a spuse6 ch in gAndire s-a produs crealia lumii,

qi ci El iqi grava totul in frunte, iar voi ar trebui si infelegefi asta

pornind de la limbajul din l/eflrea 32.4]: "aqEial-caumciocpinlitevcau dalta" lVa-Iler
'oto ba-Herefl, iar asta vrea sd spuni c6, igi imagineazd

in mintea lui, iar conform imaginilor interioare le face pe cele exterioare,

la fel au fost emanate primele inteligen{e intr-o subtilitate extrem6, iar

cu ajutorul acelora au fost realizate cele exterioare, iar el a recurs, pentru
a exemplifica aceasta, la un rege care voia si construiasci un palat: pdni

nu-i va grava fundaliile pe pbmAnt, el nu va incepe s5-l construiasci, gi

la fel este in cazul Celui SfAnt, binecuvdntat fie El, cici El grava lumea,

dar ea n-a subzistat pAnd cAnd El n-a creat Teguuas1. Aceastd spusd este

unul dintre cele mai profunde secrete ale Torei gi [pentrul cine va indrizni

s-o interpreteze intr-o manieri clari. Dar in general, afl6m din ea ci

aceasti lumindes este totul qi e6 ea este temelia tuturor lucrurilor, qi
bune, gi rele, qi a tuturor contrariilor, in pofida faptului ci ea insdgi este

simpldee. Iar acesta este motivul pentru care inleleplii au spus100: ,Taci,

taci, acesta este modul in care s-a inlllat in gAndire". Iar inteleplii lui
Israel au primit o traditie, aceea cd aici se face aluzie la ascensiunea

regilor neamurilor Ei la toate rdnduielile lor, qi acesta este motivul pentru
isippuusnleD"a, nqiietlo2t .a21ce1:st"aEelsetestemCoteivl uclarpeendtirujocsadree pe tron pe regi qi
care s-a domnia Edomului
Cel care

precedd intotdeauna domnia lui Israel [...], iar interpretarea este cd Cel
Sfdnt, binecuvAntat fie El, construiegte lumilelol gi le distruge, iar El

le-a creat pe acelea gi a spus: ,,Asta-mi face pl[cere", qi anume ci in

gAndirea divini existi, ca o coajd in relalie cu fructul, ridicinile nea-

murilor gi sistemul lor, iar ele sunt aidoma infeleptului, care se gAndegte

la ndscocirile false ale imaginafiei, dar nu acfioneazi potrivit acelora. In

mod similar s-au indllat in gAndire, din forfa gAndirii, forme care nu

sunt vrednice pentru menlinerea lumiilo2, iar ele sunt sistemele neamurilor

pig6ne. $i tot aga a existat extinclia I'afisal inaintea acestei lumi pre-
zente, potrivit fprincipiu]ui del cArmuire [a lumii], deqi lumina o pre-
cedd potrivit cauzei qi eminenfei [sale]. Astfel, versetul spune ,,iar lumea

era Tohu va-Bohu [qi] intuneric, gi a zis Dumnezeu: Si fie lumini!"

fFacerea 1.2, 3l1os.

O anumiti eomparalie din acest fragment pare a-gi avea originea
la R. $em Tov: comparalia gAndirii malefice a lui Dumnezeu cu ideile

'ozr 6rr(Eulrunl €l EI€JB socs B [r??{l??/D,1r7] suncse el
Bro oc lo1 IS":[II'8Z no].1 srrcs Fls runr e|s'qr,tuLl4oH al€ runufiu alr(unu
luns arBc olrpc azesBrl ps €c 'olrcor lrldorc B 16 elezal€J lBlgl s Ig cueu B
-nlul lsecB ug rBr 'prqruns s€ru€r E earunl 16 eg ,rr;qo/all ErulBd uI Burrunl
su.r1e.r e-r6 Ig Icep 'rrrefuopunqe aulfuoc €^ lal€lrlue] pcru o lgcul IaJlsB ll
EeS8ep.ro1lou.nr lesIg16lBnlurren^eusr ours B[ Fureorlc 16g a.rec tuo un BC BE
'rSnsug 1e 1n1r.rrds '[".] n,,"IH op prBJ€ uI cnuru elso nlq,,
L[o'raplo] -a
e wnc -o

:relnurs +xa+uoc un-JluJ 'uaJutJ InqJeA BI rJo oaC?In.?rurrJrcrJtuauenp?ual5arnpcpelJBEInaIl JO
ra?saJu
-srIBqBc uincsrp BeJunur?uoc u1 '1eg1p n
uI
a?sa opuncs€ oJec Burrunl rJorJcs alsore uI rA .zec aorJo uJ .errgiluu! ai
as r€rqr a1eod 'ntjo1ncads
gcep 'nus 'e8erlar es oJBc ??lrpC Inrrac ueJJp?auaB?usrrxruon1l nns€us5s,BrsuuenrrcrsJEn -e
nes 'opuncsB
ul
/F+BlInco a?so aJBc BuIrunI gcrpe'uag1n,UurDq JI<-DU:sns ruru a?Bzrlauu IS
Ia
rarserdxa IE suas pqrsod un rJ B arud ulsecy .pur8ed lSueace BI nru
pleuoriuaru'nriuds ?rrunue un-Jlurp (eA€IS surleJ e 1e,,gcrpe ,poaoq-nt1 IN
ts
uaiutJ erse.ldxe e1 glep.red o e?sa raABIs - GVJnzaaIID,l?q - earellnco ru
Bal
ra'orlrnsraqruoBqrullsronncse€curoA.lrnI'rnd.runnucoel1.nrelacolaopdcuseeelBdluusprrusln?p-ls.er'nrnndl.nr"lxu"ne"gd"u,rrroHlBaep5ru€€'lilcnllcBlo'u;Trurru:.rnTdl ",?ri*lrfslfeeirtcpte.rtuorriuotrtr.rerdc InI
'lc
InclJounluJ leueruo ?soJ B '11*e.rec ra^Bls BoJBllnco nc olelrurJoJuoc uJ els
ler 'Be;e1rurr1 rS e,rnspru 'Bounrsueurrp 1$ 'eur;rog 16 erleleur ,1np.r 16 eleurq
'uorcrreunlug rS pururnl 'e1eds rS giey Jpugcgy ezaztleat o-sl lqrq€ls B InT rA

eeunrcdoleiul 'eaun1 ezeorc gs p.rnd ee"rrpug8 ug 1e1durg1uy1e{1gug B-s pugC Pc
Iu2
:or.rcs IodB .rer 'rorlxa?uoc ?sacu uI LuUDqJan gzeel:': 1g 1e a.ruc ad
el
luau8er; un 'aprueurqeN InI lE L'rpr?zp nJag o7 InlrpluauoC urp
ea-nrpilnupc3ssarepcJo?eu"rlJudpetrl3rnol'pdp8uttartral soo-EJBluuzBrl JoudanJsracprz8uroI;BJ, ?uuurrnrazr$auld'6geu.rlu'aaau.urrer,8rcrup,.prr;rapAl"sEreoIscuenerudeI.reIr8nuecr.uru1neeN.ur tE
'sorqoryqqp@-nt1 npnuy, FIBIn?Ilur acrlsrl€qBc rJalrcs ep ur{ce1oc ug
plecrlqnde.r 16 norIeFV pI^EO rnl € ?Ero+cop op Bze? ug glecrlqnd rS
luocgr ,{.re.rqr1 qsl+Irg BI ep Eaunrsre1 'elrraJrp .ro6n TrglnurroJ uI
'12,2, d.rurqrT qsI?IJg 'u.rpuo1 .str11 unca.rd EU
lsoJ € u; ri lue.rncer JBp
nJ
'e1a1p
JBJ
'asr.rcsnuetu Blolgc uI teJ+sgd luaur5u"g Eunl un-r1ug acnpord as B?s€ocy
'e.re8e.r1a.r ap a1e8a1 IIiF?Ilue Ernluu nc eles rollrerrcs u elred plle uI 'oJ
Pz
lBIcosB Ioc a?so uaruJe? lsecu JBr 'rnlaurq Brrelq?ruqre1unrp?ems.rlnal?,JrnIBlnccruzaguenlaluurl rai
prdrcuFd ecgrlduraxa u ruluod lB?rJ also
Inzea uI 'F+nIosqE aunr{urFrd ec saleiu; omqorl nu re aJlurp InunrcrN B1
'gluegrodurr oFBoJ olsa ..crJaunluf' IS ,,aricur1xo" JolrueuJal tnlnsuas
u gsrca.rd ea"ra8elaful ]e.r8eted lsacs urp ar?suou rarfncsrp 'r
uI '?.rJoruoJe olsa nu giuu.rn8rs nc oJEc BAac pcrpe tolrug8pd FsoIoJ
urirudu -Bt

oJBc eruolsrs luns ala Fc pldeg 16 Frnpug8 Jo+sace IE JoruoJe Inlnluls IIJ
oJ+uI Bzualrcso 1n+srluqug '1da1eiuJ rnun Bo+urur ug .rudu erec osIEJ
oJc

9J

Iaf

ua

to

o-s

8ZZ Y'TOINVdS VTSWC Is iIiyJIUndI U S.IV trTVTOUOWIUd U'IIUSJnd

224 ELABoRART cABALrsrIcE MAJ TARzII DESpRE RAul pnrruonDrAl

Sensul lui ta'alurna, adici al ocultirii, este explicat imediat dupi
aceea ca un simbol al primei sefire. Presupun ci aici cabalistul utili-

zeaz6. un joc de cuvinte: lumea, 'Olam, este inleleasi a fi innoitd

abia dupd eliminarea luminii qi aparilia intunericului din ta'alurnarzr.
Astfel, conceptul de rdu primordial aga cum l-a formulat R. Azriel

din Gerona cu doui secole inainte ca R. $em Tov si ajung[ Ia depli-
n[tatea activitilii sale este conjugat aici, probabil pentru prima dati,
cu conceptul de retragere, un proces imaginat a avea loc in cea mai

inalth sferd divini. Cu alte cuvinte, Cabala geronezi din qcoala disci-

polilor lui R. Ilhak Orbul, care vorbea despre riul divin in cadrul
procesului de limitare a infinitului atotcuprinzitor, fdri a menliona

retragerea dintr-un anumit loc in acest stadiu initial al emanafieirzz,
a fost coqjugatd cu teoria nahmanideanh a evacuhrii divinitilii dintr-un
anumit loc primordial, o teorie care nu a recurs insi la o explicare
a apariliei riului primordial. in plus, R. $em Tbv era la curent cu ter-
minologia literaturii legate de Cartea contemplaliei, unde chestiunile

presefirotice sunt qi ele prezente.
Multe imagini qi concepte din ultimul citat au fost luate gi din

cercul de scrieri legate de Cartea contemplalded, dintre care una,
numiti Sefer ha-Yihud ha:Ammiti, vorbeqfe despre creatia a doui

,,surse", una de luminS, iar alta de intuneric, care corespund, respectiv,
ctt Rum ha-ma'ala qi Hohhmahrzs.

Voi incerca sd rezum abordarea reflectati in ultimele citate: mai

intii a fost un proces de retragere, apoi aparilia intunericului, iar

ambele procese au fost legate de prima seft.rd.; abia dupl aceea, in

cursul fazei urmitoare, a avut loc aparilia luminii, care este inleleasd
aici ca sefira a doua. Intrarea ,luminii strdlucitoare" in intunericul

primordial este inceputul creatiei lumii cu ajutorul divizirii gi sepa-
rhrii unor entitili existente deja in locul obscur. Continuarea celor
trei evenimente primordiale intr-un fragment este evidenti numai
ln materialul existent in manuscrisele menlionate mai sus, dar nu
qi in Sefer ha-'Emunof, unica lui scriere sistematici, disponibild in
versiunea tiphritn din 1556, intr-o tipografie din Ferrara. Cum a
ajuns sinteza acestei mullimi de surse disparate, bazat6, mai ales pe
cele doui ramuri ale Cabalei geroneze, in atenlia lui R. Ithak Luria,
gi de ce a declanqat ea gAndirea acestuia, aqa cum o vom descrie in

capitolul urmitor, nu ne este clar pentru moment. Totugi, pare perfect

plauzibil faptul ci, in secolul al XVI-lea, cabalistul a luat, fie din

acest fragment, fre dintr-unul paralel, viziunea pe care a elaborat-o
in bine cunoscuta teorie a lurianului limfum.

Autorii de mai sus au fost cabaliqti castilieni sau cel pufin au activat

in Castilia. Acest tip de Cabala, gravitind in jurul unor dezvoltiri
din secolul al XIII-lea in special ale miturilor zoharice, a fost cel care
a continuat si alimenteze creativitatea lumii Cabalei dupi expulzarea

olalupnc r€J 'sof ap [15unl] mlndturl €ourpro luns qSerec 1l;r$e r1*ace1 rcep !
'pdu41 qls1xo opun ap 'F-un.I ra.ralnd 16 rnle.ruog B pruolroJur earalnd luns
1
ala rBI 'rrfdou 1nlnqrJlp rA ralz Flnqrrle luns arer 'orru1tnl.tod-np alsa
1
rolprndtuq BaurpJO urro',gncpld ne-rru nu Belacu JEI 'cBId rrul BolservD :snds
B orec a.rdsap elec ed ?€orc B-el gugd 'eeEru1sry e1 rS FunI Bln.rlsuoc Ig ,
gc gfer'ug eu BlsV :oslz nq€qqv 'U 'eluIEuI reur rnlndurrl B ourpro Ell€ o
I
esBlsrxo Pc PuruBesuI ec Beec '(BJBes lncR} €-s Is" :Ic '(BJBos EoBJ as ps> J
:srJes elso nN :8Zr,??ggDa srsauac a.rdsep eeunds uour$ uaq epnqea '9" -

:BIJAS IO 'OCTUOSOUTSOC 16 aCrU 9

-o8oq alesaco.rd uJ rnInFJ BalBlrJoIJd oJdsap eJeorrelue n{ncsrp Elelpc J

aliauna.r a.ruc lueur8er; un-Jlul 'z.zr*FJnleu EI ep" alsa uiuapece.rd ,
ElsBacB pc es rrieuuge elso rBIncrFBd sa.ralur un eO 'oIBs alrJoucs
uJ Fo alduS ep pzea1;n II arpc ad ldBJ '1nprug parpu 'aloulq Fpacard P

'Bfuoc garpe 'pg.r gc Ezalodr nc acBJ B-ap eru rn1 urfceppa.rd ec luapu'a t

also 'eurlallsBclv Jaso^ 'U BI IS rDqoz BoUEe uI uas?8 as ar Baoc BI e
prceds ug'ng"r e.rdsep osJolrp oJapal ap apund u1 sndxa e.re riaq -
a
'rlBuor?cunJ luarrrJe?
u
uJ a?uaurleriuasa a8elaiug o Ia rcgc 'lrs.reaqns crtulu aJB nu oleurq nt
goder uI mlnpJ Biuopacalu€ BI Bs BarrJaJeJ lur 'rrror5rnol rurrunu Es (

sndord rrru no ac Baar ap raap pgqedec 'ulnTp Inruatuop acgrporu Es e
ppqeduc purg Br topcuruod rFrurldepu; uiuugodrur pzprurlqns a.rec to1 -
-Blresuoc fuuos.rad un Irqelrqnpur olso IBqqBC uql 'glnsulued ug ecrlsrl II
-BqEc Jolrapr rIJFlIoAzap B 'euolsr EIIBIBoo urp 'rrr1eura11u 'nus 'a1es a1u
ri.rpc ra.r1 elec uJ pluuoriueur Eleporcru gsug 'eruuds urp Ba.ruzpdxa ed '
prceds u3 'cr.rolsr ngs Inpa1'uoc ed pluacce ound rs arec 'gua8oturrcel
-I
Bun :roIBqBC oIB rlrolsl Enop ulp a1.rud aJBJ Balnd re rcqqBC uql
I
'€aI-AX p rS ea61x 1e alalocas urp pugdeaul ur+uuzrg nr.radrul InlsoJ I
9
urp alarluac uI aruolr.roguI rolBqBC alu aurJoJ (op IS lufuengur .rerqa
rJoaun JPr) nr ?ua.rnc BI Bra 1a rsep 'a\ouandsa alpqqex Dl ap sJnocslT -I
un a?sa TBqqEC 1n1 u.rado 'aps nirpc 1nI?I? uI rerr{c lueurpad pour ug
Ioqaslaop "U lBInurJoJ B runc u6y 'u.reloruuds aaqsqeqec eprirpu.rl ed E
pdrcurrd uI alezuq 'eluangur ri.rgc 'ueurolg lnFadul ug 'ea1-1gE 1u
mploces IB FaJs Belrop IB ur urras aruc 'BruBdS urp lezlndxe a1un"r; ep
lsr1uq€c un 'reqqep uqr rretrAtr 'U rnl elFarrcs uI o+BUB n{dacuoc B^algt
nc adacug ro4 'olocu elulncsrp eJapal ep alepund p?cagor aJBc JBp

'acr.raq1 ralnsuruad BJBJB uJ esrJJs uincsrp ap alJas o BI runcu aca.rl ro1

InlcnJJ Epacard efeoc

:rBqqBc uqr lal){azu uoq rTaIN 'u

'puurpaJes BIBqBC u,r rnlnpJ alu rTJo4 .roun uiua8.raure
garldxa aJBc rnlnsaco.rcl e plcaror a.ra8alaiug o ru1ued pprfuasa elsa
raIEqBC Bare?lolzop urp g3Fren FlsBacV 'FcIreqI ulnsuruad urp rolrarlo

szz Y'rorNvds vTvsvc rs uiyJrundrrr oTv sTvlquowrud gTrusmd

226 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

lui R. Abbahu sunt minunate, ascunse qi foarte profunde, acesta frind qi
motivul pentru care este aproape imposibil si vorbim despre ele aqa cum
trebuie. Dar plenitudinea acestei discufii mi determilb sd sugerez totuqi

cdteva indicii subtile, aproape de-o exegez6. Minunata In{elepciune celest6,
gA.ndirea Cunoscitorului Perfect, [a vrr.t s6] aducd noutatea desdvArgirii,
spre a desivArgi creatura, iar aceastd desivArgire insemna a le da [oame-
nilorl posibilitatea alegerii qi liberul-arbitru, dupi Chipul gi Aseminarea
Lui, ca s6-l imite pe El, punAnd in fala omului toate ciile, iar el va alege,
aga cum st5 scris lDeuteronom 30.151: olat6, eu astdzi {i-am pus inainte

viala gi moartea, binele gi rdul". $i pentru cd asa este, iar fbri de aceasta
este imposibil sE atingi desivArgirea, el a vizut in minunata sa infelep-
ciune si creeze frinfe noi din care sd fre rdddcinile binelui, iar din unele

ale mai bineluirsl, iar omul se va simfi atras gi iqi va intinde mdna spre
ceea ce doreqte, fhrd nicio constrAngere. A creat fiinle noi din care se
trag viafa gi binele pentru oricine se inspiri din ele, qi contrariile lor,
adicd cele din care se trag moartea gi rdul pentru oricine se inspiri din

ele, iar acestea [din urmi] sunt ca o coaji pentru cele dintAi, qi iati,

coaja le preced6, cdci ea ocrotegte fructul; acesta e ascuns qi interior, iar
cealalti este revelati gi exterioard,, iar cel ascuns qi interior e mai apropiat

gi mai drag cauzei prime, binecuvdntati fre Ea, iar omul a fost plimidit
qi desivArgit din ambele, de aceea existd in el [pn4i] revelate qi pirfi

ascunse, corporalul gi spiritualul, spiritualul fiindu-i mai apropiat gi mai

drag, gi existd in el doui dimensiuni, instinctul bun gi instinctul r[u, ci
si ne referim la rddicinile lor, iar instinctul r5u a avut prioritate in timp,

c6ci la fel a fost gi cu sursa din care a fost emanat, 9i ea a fost precedentd.
Iar in relatarea creafiei aceasta se reflecti in secretul lui,Tohu ua-Bohu",
cici lumile au fost create din el,iar Tohu l-a precedat pe Bohu qi lntunericul
[a precedatl lumina t...]. Si cum aceste lumi au fost create din Tohu, ele
n-au persistat, cdci atAta vreme cdt forma omului nu fusese revelatd incd
in cer, gi nu fusese constituiti lnci. din [elementele] masculin qi feminin,

Fn pozilial fald in fal6r32, nu a putut exista nicio fiinli. Iati de ce El a
distrus acele lumi, pentru ci in ele nu exista constitufia clidirii133. Con-
stitutia constd in revelatia formei, a cirei revelafie este desivArgirea gi

corectarea. Iar la inceputul existenfei lor existau criminalirsa, puteri contrare

care distrug fiinla buni, iati de ce El, binecuvAntat fie, a vizut ci prin
aceia existen{a nu putea si fiinteze, gi tocmai acesta este sensul spusei

,ele nu mi-au plicut" [...], cici totul depinde de gAndirea celest6., pe care

nicio gAndire n-o poate sesizal35.

Avem aici un mod de gdndire clar teleologic: atingerea perfecliunii

umane ar fi cu neputinld firi posibilitatea alegerii libere, iar alegerea
intre bine qi riu necesite o polaritate cosmologici, qi aceasta, la rAndul
ei, necesiti supozilia existenlei unei polaritili superioare, teosofice.
Aceste trei tipuri de polaritlfi: in comportamentul uman, in structura
cosmologici gi in cea teosofici, implici deci o polaritate sexuali clari

a masculinului qi femininului, a ciror existenfi este descrisi ca strict

necesari pentru existenta insiqi a realitifii. Toate aceste afrrmalii
sunt avansate intr-o lungi serie de texte, biblice, rabinice gi implicit

cabalistice, care servesc ca texte doveditoare pentru aceastd ipotezi

Inlnqrrle - clreunluJ urp rer 'rrcgd lnlnqrrlB alsa aJBt gururnl €ote urp I

?serlxa 'eeced leorc B 1g 'urfdn.roc 1S 'pp,r r$ 'eelreour [ul^ord] ore? urp I

Inclreunlul l€arc B IS 16 I"'l pure?e efuelslxe 16'a1eu1q 1S'efurrr;ur,ro.rdl I

orec urp BuIrunI learc € Ig lcgc 'ss1loliee.rc eaunr{ce;.rad also Blseoc€ rel I
'rergerulqas as nu Ig gc rnpldey epgod ug 'apr.re.r1uoc l€arc € '[g ag l€lug^nc
-eurq '1ug;g 1a3 gc snds € Ig ',.Eolsece aleol cEJ or€C 'lnuuroq luns ng 'olec o
psBI II fmlngr Fa pt] rr16r.r1se.r tS eeaed e16orn1*pps oc IaC 'rnlnct.rounlug I
dyqc nep 1* eururnl tsorucolul n.g" :ll'g? rlosll Vc pugunds lndecug e 19
e
:aunrica;rad ap pldac
r
-uoc rS rnlngJ eiuapaea.rd pugJlsnp 'nazouurng ap p,rulodoep a?€aro
-
purg Ec elnJeJluoJ erJcsap B op arBcJeJuJ plle o tursg8 B^apunlly
e
'ecrEdoJ+odp a?uaurnJlsu ap purJoJ o Ba FzBeuorfounJ a.ruc 'arrrleFau
epcuruod 16 np.r arlul p^Ilucgrutuas FJnlpSoI o ruole rtre Rc oJBd oS '

'esrPrsBrnlgcPd E
e
ps pcBJ l-ps pugcracug '1nuro gpece.rd te IS ["'] nSo.r elso nps 1n1cn.rg rS
'
-orces llArrlod 'a1.red Bare ep 1u8e1 plecpd ap Brueal gpeacard Es resocou
olsa 'Bulurnl gpeaa.rd lncueun?uJ .rer '1n1cn.r; gpece.rd e[Boc ec eurem ap 'rS '
E
["'] alocelsqo luns e.rec'.ro1luaureo oI€ lrecpld rS afur.rop ep elrrnros al€ol I
I
3u.r1 es erec urp 'g1eu1ur11a rB plecgund lsoJ B aret e.rn8z alse Inlertas 1
'alelundurr ap gfuelsrp €l lgrupr gs ec 'e1a orlulp Bunrcp ug rzofeEue a1 1
nu ps pzeezrlJele ol eaqeEeu .ro11cun.rod u elSarunu os oJBc 1e.ro;, e aped J
Boc€ rcpc :mlnJgAepu re rfdeleful roleo€ lncsounc o Iatral€tu lnlaJcos"' '
u
:glsrpuoricury a?sa ppqo18 Brn+cnrls rcre 16 Fc aluol
na 'pruel ep IeJlsB o ouJocslp ualnd alruc r6eaece urp luaru8e.r; 1p t

un-J+uJ '16n1o;, 'rafualsrxe e ripsu3 g:e1od EJnlcruls ep glu.rn8rse alsa e
a.ragale ep ole?Jaqrl In.rpt B 'uro aldsep ounrzrl plnunuu o azalnu E
-JoJ Fs olsa rnlnlsrluqur IB poga ppdrcuud .rer 'rcru leuoriueu olso
nu aJEcgrJnd op ?EFaI perqns unrcru +nlosqB 'ecrlruqlec gruo? orcru -
Elsrxe nu sns Iuru ap pluaurSe.g uI 'InInRJ B 9^rlB8au luEdEJJ €ounrs 9
-uaurp laJ+ss pugnualB '11foc e eJ€olt+oJto ericun; BI rraJal as B RlBu a

e-F8eaulerilugalosaruBciuua!pmaclnapJodru'ldBuJgalsqrlu'ouloorufrcquneJpaEcran.?rdBuarzuar uInllqpnr srcqgqsBuCliuql E
-e
'pleuoriueur Jucgru rJ B FJ9J 'ea.reparr nc Flncarl lsoJ B aJBc ounllsaqt .I
o 'oatacog uI Fuoruuo riea.rc ?soJ nB runc rnlnpour € ocrlqrq ITJFIEIaJ ,9
lprleruu.red u3 pzeauo$cunJ nu 'runq luns lurlncsutu roc JEr 'rg.r luns
rururural IIJoIoBJ gc aundnsa.rd a.rec 'elunxes uelelFrelod 'nldurexa ep r$
'Ie$sV 'srncsrp p8a.rlug gzeeu.rerrn5 gc e8aleiug es aurq op FfBJ Inlnpr UI
e durrl ug 11ig1Foud prdrcuud epun 'luapece.rd plueurFe.r; uI ?lnul
ruur lgle nc 'aseorJas ar"olrpalop e1xe1 a16ru 1da.rp .rgrrapu-JluJ EJsEoA rA
u6u u3'3un1 ep 1g1u dunl rnun lnsrncred
-ras Fs lpcul IaJ rzazrue8.ro gs 1pg;p elso ep le^re?ur
ed asucs asJns 'gprcgrpe g u
Fc mluad
Fll1.ros alse pcrla8exa e.repuudarlul op laJls€ o 'e16a.rrg 'Elelueulupury

Lzz Y'IOINVdS VTVWC Is [iYrIUndI U STV STVICUOfiUUd STIUSJnd

228 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL

riuluilse. ,,Eu sunt Domnul", in pofida faptului ci El nu poate fi concep-
tualizat ca schimbAndu-se, El a ficut toate acestea, qi [tot] El este cauza

contrariilor, dar El nu se va schimba qi nu se va multiplica din cauza lorra0.

Potenlialul conJlictual al contrariilor este atenuat de ipoteza ci
ele contribuie la perfecfiune, pe de o parte, o chestiune la care vom
o divinitate
reveni imediat mai jos, Ei de faptul c[ ele sunt generate de parte. Aici
care nu este afectat[ de diversitatea
efectelor, pe de alti
conceptul de subordonare a binelui qi riului este evident, precum 9i

conceptul de perfecliune incluzivi.
Potrivit unei scurte disculii dintr-o altd carte a lui lbn Gabbai
conforml viziunilor Zoharului, in viitor fructul va preceda coaja, iar
atunci interiorul va fi primul revelatral. in orice caz, qi Ibn Gabbai

speeremfaerrgi ilnaenaoluiunneeiaedveenlimtulaulme .,ledgairtunruimianitroedarti6u1a2g, i9rienturasgpeerceu'leda9z.dqi

cunoqtea probabil fragmentul din Ms. Londra, British Library 771t+2.
O disculie foarte importanti despre rdu se giseEte in a treia 9i

ultima carte a lui Ibn Gabbai, Derehh'Emuna. Aceasta este un comen-
tariu al lucririi lui R. Azriel din Gerona $a'ar ha-$o'el, unul dintre
cele mai rhspAndite tratate din literatura Cabalei timpurii' ComentAnd
a treia chestiune, care trateazi despre imperativul credinlei in cele

zece sefi,rot in cartea lui R. Azriel - in comentariu, ea este considerati
a doua chestiune -, Ibn Gabbai aduce argumentul ci ele sunt necesare
pentru aparifia diferen,tierilor intre creaturi, o multiplicitate imaginath
a fi necesarl pentru revelarea deplini a divinitilii:

Fiindcd fbrd creaturi slava n-ar putea Ii perceputd, de aceea a fost necesar
gi [procesul] emana[iei [...]. Slava Sa, Unitatea Sa, divinitatea Sa vor fr
astfel revelate qi vizute de creaturile Sale, iar acesta este motivul pentru

care au fost necesare zece enunfuri in relatarea creatiei, corespunzAnd
celor zece sefirot, c6ci toate diferenlele dintre creaturi, aqa cum au apirut
in gAndirea lui puri, in perfecliunea crealiei existi in aceasti frgurb [...],

cici din simplitatea extremi ieqea numai simplul [...J gi astfel recunoaqterea

slavei Infinitudinii nu se producea [...]. Cdci slava Sa este vizuti qi

revelati numai creaturilor care sunt [constituite] din materie, cuprinzind
toate aspectele qi moravurile [...]. tnlelepciunea Sa a inleles cd [este

necesarl si creeze existenfe noi, care cuprind [in ele insele] doui lucruri,
binele qi riul, pentru c6, prin intermediul lor, slava Sa qi divinitatea Sa
vor fi revelate. [...] iati ridicina tuturor diferenlelor qi schimbdrilor de
moravuri in scopul corectirii creaturilor, intru perfecliunea creatiei, aqa
cum s-a indllat ea in gdndirea purdlaa.

Nevoia de recunoaqtere a slavei divine necesitl alc[tuirea unor

creaturi din bine Ei riu, iar aceasta este imposibild pAni nu este

emanat un sistem gradual de zece sefirot, responsabil de aparilia
diferenlelor dintre creaturi, dar gi de alcituirea creaturilor din bine
gi riu. Este evident cE rEul face parte din creaturi ;i nu din divinitate,

'1ruce1aq nqe{r1u1epg'edolng urp rzeua46e alorluoc ug 16.rup'peJus t.
urp tolpu.rn 1n1o1rdec uI BapeA ruol runc u*e '16 erp11 'p.ro111 ap BcuW
'uuurolg pr.redurl urp Balecu ea rliarar,ra aJluoc ap e?ElrsJa^rp o-JluI a
Irroprla alsa rucnl lsacv 'uruudg urp Ea.rezlndxa pdnp elorueds earl B
-srIBqBc aprfrpu.rl pugnuquoc rrile'uruedg uI rlrlcu pl4g IIun'gloruuds
a
etrrSlro op luns sns reru liuuo$ueur rrlSrpquc aJ?ulp rfpur reur ra3
J
lnrcBlao oulols uaq nr{EdIlBt€IAtr 'u
E
rarl aloa ug 'pulq.rorr Arl€lrluec 'l'sluoeJ lrBordoulnnureroruruIroJIEunBIBaqlaBCppap r{.rgc e
gceof
s
nu rnlnpJ BJnlEu a.rdsep aps aprinasrp JEI 'rarJolsr ogurpn+rsrcrl BI
'l
sundsp.r un urind IBur lgle nc ri auolsr ug gldurglul as ac Eaac BI eruol
-lroJeJ oruqaJluJ o lgle nu JBr 'a.reolreluu rridecuoc roun lB ?Ecrlsgos a
lBrunzal un pqe.r8ap reru arn?r?suoc rnlnpJ uau€Fro la ezeoleJlt a.rpc uJ p
1npow :pcrJaql Blnsuruad uI nurras a.rua qorueds "ropl6rpqur aI€ elec r*
u1a6ple1'pInos+lIsdaeBypraiedlalsscaouJo'eBcruuouIrdluasllBu?zTArplrB?luFpBcpgzraupJrdBuxooasrrappliuuBacrdaeye1rarpl1uornarulun3oluuu.arr3aucrnsucrep,FrEeosduIepIr.grgoIupdr
IBqqBC uql Inl .roprinasrp Bele?rnuquoa zarurlqns gs rur-r{a1rur.la4 E
'1 rnplolrdec p1r6.rgys BI 1.rnrs ad p1e1er1 lsoJ B arec aunr+saqc o
'e.re1a,re.r ap giuroa ?c nozaurunq a.rdsep Bs Bounrzrl urncerd 'aru.raprs 1
-uoc uX 1a 16lunl amqar? ourqgg rnl p lcudun un r*ep'TBqqBC uql mI IE p
lauJaBudrErea.ugrl1rnpurrrl?rgInunncuJparelelrpuorlsn€'gclnqJsprpuqcuucJaa1r,Jinccssurpl r
o-4uTp 1a $ guyro.rd gs g
J
os aJBc 'a.rezr1eu.re1xa
9
ap 'EunJassnp?ug ap pldecuoC 'crlcalerp lnsaco.rd ru1uad 16 puurp A
EaJEIaAaJ mluad TnIngJ 16 niplrmle8au ealulrsacau BI atr,rpd nc 1e8a11 F
rnl IB erapa^ op Inlcund ap 'elsece ad 1-npugur"rn 'ri eurqgg qo{Bf op al
alielurure rJFIaAaJo?nB raun 1n^rloru urp npJ ap arolau glseace '1ag
un-J+ul 'sof reru ap g plolrdec ug 'rnlmusrprsur{ In?xeluoc uJ nou urp p
Elncsrp ruol o arua ed puralqo.rd o 'gpqrsod olsa nu ppa3rrad arielarra.r
AJ
orcru 'rn1np.r rA rnleurq rolrueJluoJ eiualsrxaa.rd ErH 'pc guuruasul
'Tlipl1u1,rip rlunriaag.rad e gurldap BarBIoAor n-r1uad rS g.reseceu alsi -u

aunricag.red plseeau pc alse ezalodr rcru JBp 'rariue.rc eeunr{caJ:rad ru1ued rA

rusocau €c nFJ e.rdsep Vzeolel4t arec '.1e1a8uv Jaso1 'U 16 so8Jng u1p tt
grtsohl 'U :Inpr 16 eaunr{ca.;uad 'gur,r1p ue.npugg" '1 p1o1ldec ug a1e8r1 Is
-solur rolac pJ"lruls aunrzrl o ruale 'IaJ?sV 'FuIA1p EeJelsaJrueruolne
9z
n:1uad pJasacou elsa rusruouue-ued op prrrJoJ Elrrunuu g 'rariea.rc Ie
JB
eaunrica.;:rad rrlp aped pugcgl Bc l€roprsuoc olso 16 '1u1ede.r rS luaprrra IB

?nlosqu alsa eruorra;ur aiurg a16ru ep $ip?1ut^Ip u a.relSeoumor ap r$
tsrolau ad snd InluacJv 'lndaaug lsace ru?urp rerqc prudu ps lrpos o
IJ
'n1zrg1 reur eelgde EA area '1ng.r pc 16 psug Furuuasul 'oloca etap egu elr
as Ea pc EuruBosug ea Bear 'pu1zrlp eanpugE ap lndacug m?urp Jerqc ur

g1nzg.ta.rd Bc psursap a?sa Ernpn.4s uFee.rlug 'e1red FIIB ap ed tup Pc

0rl
ez
-d

6z?, y'IolNvds vwwc rS rriyrrundr il slv srvlouowrud ETluurod

230 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

un cabalist lituanian de la mijlocul secolului al XVIlea, a studiat
Cabala in timpul qederii sale in ltalia, unde a ajuns pentru studii,
inainte de intoarcerea sa in Polonia natali. Acolo a scris comentarii
despre dou[ cirfi clasice ale Cabalei spaniole, una frind $a'arei'Ora
a lui Gikatilla, o carte care nu adopti conceplia despre riul primordial
existenti deopotrivd in formele catalane cAt gi in cele castiliene de

Cabala. El scria in comentariul siu despre cei rii:

"i-.a..ucanbuamli9ittiieix-caeusenuamleitomcoucluhiilici eglei sste, dciampe6ntreu,l gi au existat oameni care
gi unghiile care cresc din
hrana proastd, care nu se transformd in sAnge qi carne, qi ca zgura
ianrdglilnattuliuni.g$Ainedixreisati[d[riviii]nic]a, rdeasruinntaidnetescarigdiocmanpieai ipuul tceerrieloarleplour,rictaifriei,
s-a
ca

pleava care precedd porumbul gi ca reziduurile hranei"la5.

in timp ce prima parte a citatului se ocupi de aparilia tardivi a

riului ca parte a unui proces de separalie dintre el gi aspectele
pozitive ale procesului emanafiei, in ultima parte precedenla riului
in gAndirea divin[ inaintea procesului de emanalie este evidentd.

Cabalistul urmeazd o tradilie mult mai veche, existenti in anonima
Sefer ha-Yagor, unde cei rdi sunt descrigi utilizAndu-se exact aceiaqi
termeni existenli in citatul de mai susr'!6. Acelagi autor scrie in alt
loc din aceeaqi carte despre...

,...zgura judecAlii gi cochiliile ei, iar acestea sunt puterile care au ieqit

atunci cdnd s-a inillatllntAmplat in gdndirea Lui, binecuvAntat fie El, si
cteeze lumea prin judecati, iar gAndirea Celui SfAnt, binecuvdntat fre
El, nu este in van, iar ele au iegit Ei au fost puse in spatele sfintei

emanafii"laT.

$i tot in acest context eI face afrrmalia potrivit cdreia ,,coaja igi
araii aciiunea mai intdi"la8. ln alte doui discufii, existente intr-un
alt text flrd titlu, aflat lntr-un manuscris pe al cirui autor propun
si-l identificim ca fiind Delacrut, el scrie:

"eCmiacni aefixeii,stiiazreecemraannagliuariacseimloirlapruetecrui cele zece ranguri ale sfrn{.eniei Ei
care au fost alegorizate drept coji

ale fructului, care sunt reziduurile fructului qi care sunt alegorizate gi

ca drojdia vinului, a uleiului gi a uleiului pur [...], iar cojile fructelor
sunt numai din puterea copacului din care au ieqit fructele. $i pentru a
le aduce mai aproape de ln(elegere, ei le-au alegorizat intr-o vi!5 de vie,

cu ramuri qi frunze in ea [...] qi cu pielif6, qi ele toate sunt totalitatea
vilei de vie, iar binele a fost curifat de rdu qi hrana de reziduuri, de
vreme ce toate aceste puteri, previzute a fi cochilii, sunt situate in jurul

purelor sefirot gi fixate de ele, iar ei spun qi c[ ele s-au indllatlintdmplat

in g6ndire ca sd fie inaintea domniei unui rege peste puterile pure, cum

paiul e inaintea spicului gi coaja inaintea fructului gi reziduurile inaintea

pAr+BEeu Bara?nd 'enop elac oJlul FlBsBrl ericurlsrp ednp 'gc Bouaruese

ap +uaprlo alsg 'eera?Buoriuaur lsoJ nB nu BalelrJndrur 16 ealelrnd
'pp.r 16 eleurq zBc lsare ug r6ap 'eurmp alnqlrlu pnop rolac eiuaS.raue
BI oJBo?IreJoJ ocrlsrpquc uincsrp aleurFd ar?urp Bun uI elap glsrxa

p+Bcgrun eunrsral F?sBaJV 'el€relserue luns ela pc plrcrldurr uzalodr 16
eluod 16 'rurlcle Flueprr'e alsa 'preur8rro rol Bsrns uI niglFrndurr 16 l4gr
-Frnd ealelrun ldeg ap 16 'guntuoc Jol eurJBpFU 'rnr1e,zuzy, rS nazauurnq
'epluaruupunJ IBru uiplgelod pugzundsaroc 'a.rdua enop olac 'aug ug'rS
rirruopa g8a.r sns.ran noJle ala8ar'gfeoc snsJaa lanrg 'a1e1r.rndrur sns.ran
alulFndTaruaiugs :rcre aluuorfuaur luns rrJeJluoc ap gqcarad nrled

zer(Esrns g.rn8urs o-Jlurp
lr6ar ne-ec ?rueJl ep 'eun1o1 ec alu8a ?uns ola rcqc '1a,zuzy, rn1 e.rec r*

nozeuurnq mI [pleclJrrc€s] U s^ orec FpTtap os ps Bc 'rf.ros e1 a8e.r1 es rS
'a.rdec gnop Jolac BrJnpgru plsrxe else n,rluod.rer 'raalelund r* ealelrlndrur

'gnop ealsece ed lrqasoop B-aI'IU aU lulug^nceulq'lugJs IeC r€r'rrfplrrnd
Brur'uop lndacug e 'luraqcug B-s larlil{coo Brutuop pugc rur 'Inlcn{ epeca.rd
efeoc rcpc '"1e€rs1 InI IIg elsad a8e.r unor^ ruruop B ap olureul 'rnlnuopg
e.rei ug ?Iutuop nB orec 'rr8e.r luns erlSacy" :[Ig'98 oaracDl) qa1iu-oa
edocuad uI EJoJ uI esrJcs Jolac Inlrlotu F1EI <iruawrN irorle.rncau elsa ec
Baec urp leJnc BAac pleocs gs eelnd J€ aurC) :l?'VI aoil srJcs o urnc e€e '19
ol; lelug^nceulg 'rn1 eeunlcdeleful uI nrtnl lsece lndacuoc lsoJ B runc
gdnp 'ee1el.rndurr olsa area 'lpleu€uro lsoJ €] Erlrqcoc rS ;rep '1n1cn4 olse
e.rec 'eruefugs leuetuo e 'lg a$ lBluglncourg '1n.ro1eueurg gc alse 1deg"

:rurlrc 'eruo1o4 u1

AIarn?ctrE.r€lrsqe'uqoarpd alruog 'lncsouncou rJa?u[ulla Jolne un 'ururefuag uaq
6?9I uI PcrEJqo uI srJcs 'tn|ntoqoT IB lBrunza.I un-rlul

unu€luag uaq Iantues 'u I

'rzreJes rl6rpquc ap Fndn.r8 alrcru ap oloourp 'aurqgg rn1 rurpug8 r
rariuudu Beluruurp urie.raue8 u1 aleldaccu 16 alncsounc nBJe ela EJ
E+ete :zeua46e elauoz u1 rridacuoc op laJls" roun lnlcedun 16 ea.ra8 E
-unfv 'eloguds runllnc E e?carrp raraJs BrBJa uI l1nur oIBUB r16ara.r.ra E
aler?ual uJ Jen{r 'lerp.rouud npJ ap pldacuoc og Bs asesunle lrnu6rqo L
ap lgJ P1BJE alEJn?Bu o1ur53u1 '1o1rduc ?saJe uJ sns rBru a?Bco^a alxal
;
alaun uI 15 6 'dec uI pl"lnasrp 'apecep Bnop Jolac rariucrn;rq rarroel
€
Biuuuozer zerurlqns ps uli 'rc1y 'alorueds acqsqequc uirpe.rl IFUnI
I
Iu ?Erunzal ep gturoJ o arnlrlsuoJ 'g1p1oe1 run?B alualsrxa Jpp 'aJBorJ
-elue asJns u1p efap olncsounr rur8eun ep orJes o u1 ea,raS.rncag T

'.er.ounq rr.rturod ea?urcul tuo ug a"rede ua,r l
i
ea.rru.rod rA '1ee.rs1 ug eEa.r rnun reruruop Bolursul lugdgls np uropg urp
rr.re8nrlsrp 6?rIFaJ JEr'AoJ€I rnl salureuJ lncspu B-s ABSI tunc e6e'rauB.n{

riz Y'IOINVdS VTVSVC Is IdYIIUndI U S'rV S'TVIOUOWIUd S'iIUf,.tOd

2Bz ELABoRARI cABALrsrIcE MAI TARzII DESPRE RAul pnuuonnru

o precedd pe cea pozitivi. De altfel, ipoteza c[ domnia aspectului
malefic o precedi pe cea a puritilii aminteqte concep,tia zurvaniani

potrivit cireia domnia de noui mii de ani a lui Ahriman o precedi
lui Ormuzd156. ln oice
psiem"eetrriaa caz, acest fragment asociazi pseudo-
ontologici cu un anumit tip de practici religioasi, sacrificarea

a doud capre, iar din acest punct de vedere, aceasti abordare binita-

riani, atenuati cum era in Cabala, este pusd in serviciul unei infele-
geri a ritualului evreiesc, exact cum am vizut mai sus in fragmentul

ioharic despre sacrifrciul holocaustuluirsT. ln ambele cazuri, o situalie

dinamici este generatd prin introducerea opoziliei intre doui puteri
care vor fi angrenate in timpul evenimentului culticl58.

Note

1. VPeedziaySac,hNoleamln,raMnaiddedsa,'epi ph.a4-Y20a-h4a2d2u; tp, rgeicuamrticgoiluSlhsadkued",MColsahrieficmait-iBounr.goPse"n, triun

conceplia lui R. Mosh6 din Burgos, vezi supra, cap. 1, ,,GAndirea divind, per-
fec{iunea gi riul: R. Mosh6 din Burgos qi R. Yosef Angelet".

2. Yezi Dan, Despre sfinfenie, pp. 226-227.

3. Vezi Scholem, Madda'ei ha-Yahadut, pp. 248, 254; idem, Origins of the

4. KtSuaclbhuboi alesldamuh,,.,Minpapfdr.da3ag9'me-ie4In1nt;u-qYlialDuhiaanRd,.uM"tS,oapsm.h26a2e8dl,.inDLBieluistrphgr"oe.s"gaAnnadliz",avt eszui pcroan,cinepcliaapsittoulduel n1-.

Formularea a fost reiteratd pe la mijlocul secolului al XVI-lea de comentatorul

Zoharului R. $imon Lavi, in cartea sa Ketern Paz (Leghorn, 1792), f.8a, iar
mai tdrziu ln R. Mosh6 din Kiev, Sugan Sodot (Kotetz, 1784), f. 57a, amdndoi

Ambernafmiosn,A,n,Cda"rgteAandlluulmpuinr"d. rDii"esaprelusi cRri.erIailecoluuibRen. Iacov ha-Kohen, vezi Daniel
Iacou ha-Kohen (disertalie,

New York University, New York, 1993) (ebraicd).

5. Vezi impactul acestei disculii asupra lui Cordovero, Pardes Rimrnonim, Poarta

)O(V, cap. 4.

6. Genesis Rabba'9:2, p. 68.

7. Acesta este un Midrag despre Cd.ntarea Cdntdrilon

8. Scholem, Madda'ei ha-Yahadut, p.250, gi analiza sa pe aceasti temd ibidem,

pp. 193-194; precum gi Tishby, Doctrina rdului, pp. 16, 19. Vezi Ei reverberafiile
acestei viziuni in R. Todros ha-Levi Abulafia, $a'ar ha-Razinr., p. 60, qi discutia
editorului, ibidem, pp. 24-29.
9. Vezi Corbin, Ternps cycliqze, p. 100. Pentru o altd paraleld intre viziunile

teosofice existente la R. Ilhak ha-Kohen gi in ismailism, vezi [del, ,Sefirot
mai presus de Sefirot", pp. 270-271, n. 168.
10. Despre aceastd colectie de tradifii cabalistice diverse, vezi ldel, ,,Gdndul riu al
Divinitd{ii", p. 359, n. 8; idern, R. Menahem Reconati, pp.282, n. 27, p.284,

n. 54; introducerea lui Goldreich la Me'irat 'Einayyim., pp. 99, 362-363, gi in
n. 12.

11. Pentru material despre cercul frafilor.ha-Kohen, vezi Ms. Paris BN 859, f. 43a
sgq., unde este citat un fragment din tratatul lui R. Ilhak ha-Kohen despre

emanafia "StAlpului StAng", publicat de Scholem, Mad.d.a'ei ha-Yahadut, pp.
260 sqq.
L2. Yezi analiza materialului istoric legat de aceastd figuri lEcuti de Amos

Goldreich in edifia sa din R. Ifhac din Acra, Sefer Me'irat'Einayyinr., pp. 361-364.

'?zo8oxo op dll mlsocE lnlcorqns otrJBd EIIB u! llo^zop
ps rads 'eLZ'BVZ 'eEZ-qZZ,'qugl J '698 Ng sr.red 'sI^I 'nldruexa ep 'pen '99

'€18

,prrlqlcxaedsea.lru'ae?u6rt-eq{e6RJno'0p IoglIsoscuypl'aqlpllog'B-ptrIoJ3x'onld'SuIAraI x'gecrolspq'e6q9e8cNogaosuuoleada1'7soI7{ uy 75 'tg
IzaA
'e8I J '698 Ng srrBd 'SIAI '88
'uarurol lsece a.rede opun arlqlg u! ruapullnla.rd '1uo.redy 'utv,'Ze
'g0g 'u '00I 'd 'tulzog-or1 rD,DqS ug 'uorg-.rruqsny rnl e Iosqns
op Blou rzoa 'rzauoraE .roglSguquc Bsrns urp lomaDq e.rdsep louool € BII€pqY
orlgc ap ea.ral$eounc n4uod 'gg-gg 'dd '*rp!q!',(qqqJ rnl Barecnporlul $ pe1
'nUoA-Da nUoJ st:f,cs o nqo!-oll p7osad ap col uI apun 'egl 'd 'r(qqsll 'pe 'spua8aT
clpnlaloJ aTJ uo it.to|uauuoS e1 plapred ec 'cg6 '1 'poaoy-ot1 rozlot l'za/\'I9
'e11 1'uaptq7 'gg
'qOI Ng suBd 'sI i IzaA '62
rll IS q6 'I'1u"Hq! $ pen 'JB'96I98J
'698 Ng srred 'slltr '82
'l9r roc ap gdnco os orPO
'lZ

.. ''8eZ9V'd'l''6Z:969,oNqqgosy-usercda'usaI CI 'g'9ZA

'drrUpg ealrvc u! DUDIDS lqlnf
tepreuqcg r* lgg 'u 'g7l-LZ,T'dd '"1n1cn.r; ppace.rd B[€oC" '1eur5-.req.reg ig6 'd
I
'1opo33y ctpnlupJ a1il uo f.toluaruutoS'€uoroC urp 1orrzv 'U :6 $ 'I8I 'd l
'.tyr1og-ot1 npg elep rzoa 'npr $ nqol e.r1u1p e.rnlp8ol ruluod 'qL1' 'J'uaP?ql 'tG I

'tg 'u '29-19 'dd 'ssau1.tog Pu?tun7'uos;1o1y1 tA :991-691 'dd -
'InInrBrIoZ D lorpl. Dauod'1oqog 16 'qe6l J '698 NS srrud 'str{ 'oauo4ca11og'g7

'mlourq BolureuI rnlngr rafua8.reure pldlculrd pcpv 'ZU

'eg1 '1 'o?t?op'gJ tC'IZ
80r 'd
'r(qqsl,l 'pa'spua&a7 clpnulDJ aql uo troruatutuoS'euoteC urp IaIrzV 'E tC'07,

'€96 J '0IgI €u€rolpog
-proJxo 'sntr u! olalrosuor oprueurq€N rn1 epocf urp puluolord apf1pu.r1 rS

'g 'duc 'o.rg, ta.n,nqg 'BIIII€:I-rC Jeso; 'U rzal 'uaut.to1 lsoce BI a.ra6.rnca.r u1e1
'0I:g.Dqqoy snpoxg'TI;89'V:.gp ,oqqog slsaua2'nlduraxa ep 'pa1 '61
aqJ
'd 'll€W 'pa 's.to.r.tgA1 ay1 Jo qoog 'gI
'lI Vo-eda.r nr1ua4
'gg-09 'dd ',to11ta?ug oalun7 '1ep1 ug e1e11c

BIIIIB:IIC Joso 'U mI olp oropoA ap elelcund rA urnce.rd 'sns leru op 1nlnl€llc
rolprurn lulpaurr sg€d 'sIAI u1p lquoruSeq l':zol'aunglsaqc Plseoc€ e.rdseg '2,1
'09? 'd 'II 'Iorr 'torlog atll lo taops174 aql
ig 'u 'd'ypor1oi7-oq u! olellc alafupa;a.r IzoA 'gI
'r(qqq.l 'Zg la,oppory 'wa'llto-q6agl 'dd '(196I ''ssetr I 'eEpgq

-rueg 'ssa.r4 f1rs.:e,rru11 pJB^ruH) salp?lls acuosslpuaa PUD lnoeoas?gp"a'uwaqqos?3{n'aqf
'('po)
uuaurllv 'y ug '"1q8noqJ lu^arpatrAl i(1.reg ut loquilS se
uosJeC rzerl 'alelerperu osJns ol1u u! Ioqurs un Bc ABsI nrluod '78 "u '28 'd
'.sseurpuq qEno.rql 1q8r1"'uos31o1y IS :69g-89g 'dd'.nfg4rurarq IB n?r Inpug5"
'1apl :q6I J'698 Ng slrpd 'str{ g$ pe6'q8I }'609I S.rnqzurg-errocsol^tr 'str4tr uI
glsrxa luaur8e{ InlsocB B pllraJlp .ro$n eunls.rair O 'BgI I '698 NS suad 'st l 'gI
'slJcsnueru lsaae uI a?ualsrxa elueurSe.rg alolrJaJrP oJluJ
ounlzooc glrurnu€ o allnzal ps acBJ ra efua.rncag 'lu4s ra 1nurp1n ug plcads

u! 'Fclr€r{oz €rnlurolll uI plsrxa 16 'q4I 'qgl 'qO } '698 Ng srred 'str{ IzaA

'DauDpanoC u! B^opunllu rS gnpug.r e1e1eda.r u; arede erso.rdxe Plseaty '?apsad 'VI
'11 'u 'o.rdns 16

'099 'd '"Ilpt1uI^IO IB npr FpugC" 'IapI IzaA '89 'd 'gOg uooses 's1q !e19 3
'197 a.rogeluory-Brpuol 's6 legT 'J '699 Ng srrud 'sW'gcllsquqec DauDpanoC '81

882 YTOTNVdS VTvsVC rs ILI,YIIUndIAU STV UIVIOUOI^IIUd U'UUSmd

234 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RA,UL PRIMORDIAL

36. Vezi, de exemplu, lucrarea sa Sha'arei Tzedeq, f. Llb,
37. Yezi ldel, 8. Menahem Recanati, p. 227.
38. Probabil seft.ra a fueia, Bind, iar lumile sunt sefirol inferioare. Pentru sursa

riului ln aceasti sefird, potivit altor fragmente din acest manuscris, vezi

infra, ln capitolul 4.
39. Ms. Paris BN 859, f. 9b.
40. Despre acest cabalist, vezi Eitan P. Fishbane, As Light Before Dawn: The

Inner World of a Medieual Kabbalist (Stanford University Press, Stanforcl,
2009); ti Valabregue-Peny, Ascuns qi revelat, unde poate fr gdsitd bibliografia
anterioard despre acest personaj.
41. 'Otzar Hayyim, Ms. Moscova-Ginzburg 775, f. 13b; analizat in Gottlieb, Studdi
de literaturd cabalisticd, p. 342 9i n. 171; gi ln Liebes, Studies in the Zohar,
p.17.

42.'ein [...] margigint bo.

43. Formularea ebraici nu este clard aici. Eu consider cd il indici pe R. Todros,

vorbindu-i in continuare lui R. David ha-Kohen, mai degrabi. decAt viceversa,
totugi qi o astfel de replich a lui R. David este, literal vorbind, posibild.
44. Yezi atribuirea de cdtre R. Mosh6 din Burgos a teoriei rdului ontologic lui
Nahmanide. Cf, textele colectate de Scholem, ,,R. Moshe mi-Burgos", pp.276-
277 ,279; qi idem, Studii despre Cabala, p. 80. Vezi gi introducerea lui Goldreich
la Me'irat 'Einayyim, pp. 80-81, 85, n. 9. Pentru conceplia nahmanideani
privind r[ul, vezi gi Joseph Dan, ,,Nahmanides ancl the Development of the
Concept of Evil in the Kabbalah", in Mosse ben Nahmani el seu temps (Ajun-
tament de Girona, Girona, 1996), pp. 159-181.
45. Sefer Me'irat 'Einayyim., p. 190, qi ibidem, p. 361. Ipoteza cd existd reziduuri,
pesolet, injurul acestor sefirot se gdsegte intr-un text al lui R. Ilhak din Acra,
pe care l-am identificat qi l-am publicat in R. Menahem Recanati, p. 193.
Acolo versiunea este mi-sibbot ha-sefirot, conform manuscrisului utilizat de

mine, dar ar trebui corectatd, probabil, ca: mi-seuiuot ha-sefirot. Yezi qi infra,
n. 150, gi cap. 5, n. 16.

46. Nahmanide, Comnentdry on the Pentateuclr, ed. Chavel, vol. II, p.214.

47. Adicd cele zece selirol ilivine.
48. Sau se opresc, sau igi intemeiazi viziunile: 'omedim..
49. Me'irat 'Einayyim, p. 190.
50. Cf. Liebes, Studies on the Zohar, pp. 135-138.
5I. Cd.ntarea Cd.ntdrilor 2.t.
52. Adicd pdni la Eohhrnah inferioari, care este sefira Malkhut.

53. Ms. Moscova-Ginzbutg 775, f. 100ab. Mullumesc dr. Amos Goldreich, care

mi-a atras atenfia asupra acestui fragment.

54. Despre voinfa divind in Cabala geronezd, vezi Scholem, Origins of th.e Kabbalah,

pp. 437-438.

55. Ha:atzilut ha-rigonah. Vezi Farber-Ginat, ,Coaja precedi fructul", pp. l2l-t22;
qi Sara O. Heller Willensky, ,,.Prima fiintd creatd" in Cabala timpurie gi
sursele ei filosofice", in S.O. Heller Willensky, M. IdeI (eds.), Studii de gd.ndire

iudaicd (Magnes Press, Ierusalim, 1989), pp. 26L-275 (ebraicd). Pentru con-
ceptul contrariilor izvordnd din prima creaturd, vezi qi textul anterior, scris
probabil de R. Yosef Gikatilla, citat in cap. 1, n. 176.

56. Aceasti afirmalie nu existd in versiunea disponibilE a cdrfii. Trebuie sI spunem

cl, intr-o alti carte a lui R. Ilhak din Acra, existi un alt scurt fragment din

cafiea Bahir, care este necunoscut din surse anterioare. Vezi introducerea
lui Abrams la cartea Bahir, pp.50-51.
67. Cf. Gershom Scholem, ,Comentariul lui R. Ifhak din Acra la primul capitol
din Sefer Yetzird", Qiryat Sefer, vol. 31 (1956), p. 388 (ebraici).

'09 'u 'gZI 'd ',,1n1cnrg gpace.rd e!eo3" '92,
'(Pcrerqe) 16-19 'dd '19996 'rurpsnral t€zBr{S
zE{raIAI) sa?y Jo spug - apQls ap s??d. '('pa) ueldvy '1' ug ',,rusrcr1sd141 qsurag ur
aalrqnf oqJ" 'lopl '141 16 iarzssod 'sapruowt1o61'€,(Bpad rze,r 'lcarqns lsace a.rdsaq '91

'09 'u

'8ZI 'd '.[nlcn.rg ppace.rd ufuo3"'1uur.g-raqr€d 16 JC 'q897 'J'qsaxuaqs-Dn ro.DA[ 'gL
'g 'duc 'otdns y* VeL'WZ-ZV?,'dd'"yotglag ep snse.rd lew ?orljlag" 'lepl l*
lZgAlZ 'dd 'tlo1oqqoy aql Jo sut8t,t6r 'uraloqcg 1206 'dnou BAac alsa arfeuurua
rup nerc plonotflalnur.rog plndecug a]so €lsacv 'el,
lop Fsocord] '[olualsrxe u[ep1 '89 'd 'Z:6 ,Dqqo4 slsauaC'ZL

'09-69 'dd

'qo1oqqo$-or1 npnxuv, ug g1uc11qnd 'noJ, uaqs rapx soa1 uql FI uf.rpc e erfrpa
aluacar u! Flsrxe nu lnluetu8ur,4 '869 'J 'BgB Ng srred 'sIN nus ie916 '!'TZZI
tssol{ op'Buuad'sII :Bg0I J'tll Ng suud'sIi :8602 J'p16 uecrle6'sltr'IZ
'98-78 'dd '(/,002) g'1ot 'ouopnp oruodstg
'.BuolacJug ul qBIBqqBX puB rusrcrralosg lzeua{rlsy" 'uapl :991-461 'dd
'.ro\\tagugoounT 'lopl:60?-90?'ggg-Zgg 'dd'tat,Ctourg, '01
'egud p1p ug 6.ru1 ad ucrldxe Io^ umc u$e lD'err!.caywu'qpcrre1.erpqlfo1p'glzoap^
'cg aaN 'sl4tr '69
sucs lsoJ B aluc 'urtuoue lulBrl un also Blsecy J 'gg8l SJf ':1.ro .9:AI

ulrpaquDs qDuqslry uI plualsFo aunrzll Blncsounc-aurq 'lqeqo.rd 'pugurrn '89
'rurlrp Bc ra EI IaJlsB as-npurraJar'Soug 16 urBpv na
paulodoep crluopr l€rapJsrroc lsoJ e '1eurerter1e1 e plelduroc EoJrsrqelrs nc €runs
rAueecu pugiru 'qotl ac ap plBI 'g? Bauoruase op pzeorunsul ,aH AoA,aH po

reuru.r8e.r1e1 Joloueosuoc e glelduroc aorrsrq€Irs ac durrl uy't1ou - gV'=ttrtuolnpuf,'Lg
-/Dsd ulp Inlosra^ u!'1uDpV, r7o;4i rerse.rdxo BaluIBuJ .re1qc arede erue.r3u.r1e;, '99
'oloce snperl ',DunZ ,orpl. vlp lnlueurEerg u! rrnlru gnop roloc
ue.raundelxnf lerceds uI 'lg 'u 'duc 'otdns 16 1ze6 'qV 'J'tDJ ,njaqg 'zyr.liotog
IaUeqS rBtBqqBqS 'U $ :q99 '1 'e1s1wer6;
'J 'II '(t88I o,nad-oq nlag i791 'd.

'pcTtslyoqoc prnpra4l ap lpnry'qo1$oC ap lecqqnd 'y 'dec 'bapaza .laro,Dqs
'elllle:ilC Ja6oI 'U 'nlduraxa ap '1zen ',lluolop" 'Jnzou 1nuauu.a1 reryc aredu
lxoluoc lsece u! epun 'yz.rg1 rerrr BI€qBC ep rf.rgc ug o-1rsg8 ruu ar€c ad 'elredu

runrsral laun 1rar.r1od 'q8I J 'ulnnrg 'gJ 'gEZ 'd 'g:VZ ,DqqDA .s?s,IaIu'aldC,glLCI'Sg

-gLT 'gt-ZV 'dd'.topta?uS oa7un7'1ap1 rzal 'oruoualua eldruaxa Blatgc mluod I
'BIBqBC ap elqocs ug glrpugdsg.r E.re1 pcgosoal erfdacuoc o-rlurp e1.red aceg
E
'ecluourep nBs a'Icl'ldo€JgJo'ostd'anusrarldznasl'rueopreura5prarArl alac erdsop prelrurJl Bounrzr1 '?9
'gg 'l
gur-rads arlurp ernlg8al uluad
'pc6 J 'e98I SJf a
'g0I 'd 'llouDcay ?aaqouary 'U 'IapI $ 5lro1 iheN 'sl4tr '29
i'tat,C,Coutg, ?Dn.ah[.ralag 'qcrarploC lzo1 l:
'Ig
B
rnl ollrorrcs u! alualsrxa '7 tS 6 e1e1o11dec 'o.ttut
rnln?r ale runrzrl alIB nrluad '09
rze,r 'u,rcy u1p {BqlI 'Wl 'u nc lBcr€ru v4xa1
'o.r!ut rB! 'Ig 'u 'g 'dec 'o.rdns
1$ gzen '1o1rdec lsace uI sof ruur lEzlI€uB 16 snperl 'eBVqLV 'J'pun1ug,-Dr.l
repaulslraoogl1eupro1oppana^orle;u,parunderl$'sSouIueI-qUpl^IcoIuJ'nduddrou'u$repu'Urlzu(re1n1l1roappdluulaslulnarc8pselrlrqpyaulszeoaaa^pq'olu'rgozrgrugIlel-IrrIueIrIu'ndlFderr€r'(ap2lr€6ur6rusI
y1?not1l qstmaf plro l"us'tltolDldoaN '('pa) uerupooC 'g
'dueqly 'ssord III1SI
uuoT u! '.og ol otuoC u€C eldurrg pue auo q l€rl/t i(po aldurrg pue ouo
sl leq1y\ ulo.rg" 'uuurr(H Jnqlrv rzair 'agosolg u! aunrlsoqJ plseace erdseq '69
'09v-6w

'dd. 'sztolpa!.ta4 Eurqtosqy'lapl u! glezrl€u€ r* gsnpe.rl arfncsrp e8unl rzan 'gg

siz Y'roINVdS VTVSVC rs [iYJrundr^rr sTV tr.I (Iuonirud U'IrUgJnd

2s6 ELABoRART cABALrsrrcE MAI TARZII DESpRE nAul pnnraononr,

77. Yezi afrrmafia lui Har Shefr potrivit cireia interpretarea textelor zoharice ca
tratAnd despre precedenfa rdului ar {ine de o abordare mult mai tdrzie, de
extraclie luriand. Yezi supra, cap. t, fiesponsum,la riu al lui Pseudo-Gikatilla

qi gAndirea divind".
78. Vezi Ei infra, Anexa 2.
79. Despre acest cabalist, vezi Gottlieb , Studii de literaturd cabdlistied, pp. 347-356;

TA3o1riv3e;lo,rnyRi "l.dSSeefhle,er,m,TYheTesoibIrmai,ba",ngJeSoolurfcrmnMa.al?nbobfaJ;beoDwvaeipshhthneSetSuFedrefite.ersdo,tm"v,aopnl.p,L."2SV0h5IeI-2m(027T0.0o7v),ibpnp.S3h0e3m-

80. Pentru materialul relevant despre retragere, vezi fragmentele discutate in ldel,
,!imlum", pp. 77-85. Vezi gi Scholem, Origins of the Kabbalah, pp. 449-450;
Gottlieb, Studii de literaturd cabalisticd, p. 91; qi Hrtss, Monturi din aur fin,
p. 114.

81. Sefer ha-'Emunot, f. 47b-48a. Pentru formula ,,Domnul [...] tuturor ternurot",
vezi textul lui R. Azriel, publicat in Seholem, ,Noi fragmente", p. 215. A se
compara qi cu textul lui R. $em Tov, text publicat de G. Scholem sub numele
lui R. $em Tov ibn Gaon, dar care-i apartine de fapt lui R. $em Tov ben $em
Tov (dupe cum a ardtat Gottlieb, Studii de literaturd, cabalisticd, p. 348),
publicat in Qiryat Sefer, vol. 8, p. 542.

82. Ibidem, f. 48ab. Solomon este descris ca autorul unei Cd.rli a caracteristicilor,

Sefer ha-Tekhunot, care se ocupd de aspecte gi contrariile lor. Vezi Commentary

on Ten Sefirot, in Ariel, R. Shem Tob ibrt Shem Tbb, p. 115; qi 'Amud.ei

ha-Qabbalah, p. 67.Vezi qi Ms. New York, JTS 1822, f. 11a, qi textul publicat
de Scholem, Qiryat Sefer, vol. 8, p. 538.
83. Sefer ha-'Emunot, f. 48b. O paraleli interesanti, care menlioneazdmai degrabd
g6ndirea decit infelepciunea, se giseqte ln celilalt text al acestui cabalist,
publicat in Scholem, Qiryat Sefer, vol. 8, p. 538. Pentru o alti paraleld parliali
la Sefer ha-'Em.unot, vezi textul acestui autor anonim existent ln Ms. Florenfa-

Laurenziana, Plut. II, 18, f.97b, publicat in Idel, .!imlu.rn", pp.84-85.
84. Vezi, de exemplu, Sefer ln-'Emunot, f.50a, 95b, 109b; Ariel, Shem Tob ibn

Shenr Tob, pp. 62-63.

85. Vezi Contmentary on Ten Sefirot, publicat de Scholem in Qiryot Sefer, vol. 8,
p. 542, qi ln textul anonim scris de el, existent in Ms. New York, JTS 1822,
f. 12b. Vezi gi Idel, ,!im{um", p.82. Vezi qiinfra, nn.89, 100.

86. Commentary on Ten Sefirot,'Amudei ha-Qabbalah, p. 66, 9i Ariel, R. Shern
Tob ibn Shem Tob, p.129, unde el citeazd un,mare cabalist" intr-un context
absolut similar. Poate cd din nou aceasta este o referire la R. Abraham ben
David. Vezi Ei recurgerea la termenul Mahagaua tehora in contextul morlii
tragice a Iui R. Akiva in Sefer ha:Entunot, f. 77b, ca rezultat al secretului
transmigrafiei, adic6. din cauza unor pdcate comise lntr-un alt avatar. Vezi
Si ibidem., f. 13b.

87. Scholem, Qiryat Sefer, vol. 8, p. 542. Vezi gi formularea sa din Ms. New York,

JTS 1822, t. tzb.
88. Vezi Ei textul lui R. $em Tov publicat de Scholem inQiryat Sefer, vol. 8, p.539;

gi Ariel, Shem. Tob ibn Shem Tob, p. 129. Scholem, Origins of the Kabbalah,

p. 336, il traduce ca ointuneric orbitor" - reddnd in limba englezi originalul

german,blendende Finsternis". Vezi gi iden, Studii despre Cabala, p.57.

Despre expresia 'or ne'elam ca referitoare la un act de la inceputul procesului
emanativ, care confine deja zece lucruri, inclusiv Tcthu, Bohu etc., qi se glseqte
ln gdndirea purd, vezi Nahmias, Migdol Yeshu'ot, ed. Cohen, pp. 54-55. Acest
cabalist a fost profund inlluenfat de Cabala geronezd. Vezi, de exemplu, ibidem,

p. 36, despre hauaiot in ha-mahagava ha-qedunra - ,,gAndirea primordiali".

Vezi qi H'uss, Monturi din aur fin, pp. 119-120. Despre conceptul de "gAndire

-Ee.r; lsecu rS rzea ',aQQDA. 'EgI'J'?,7,8I gSrEJIIfru')IsIJoor€^l\aerNdra'slturNr urp lualu 'I0I
s!*auaC rnlnlru €
o uluad ,
1
'69 'gg 'uu'otdns lza1 'q6Z 'J 'pqouary'g,L lC'0Ol
irouelu8 lelrc Inluotu I

-6er; ug leuolfuaur 'gzuellnco orec gulrunl ap ln'\lTde8c'uI'ocPuBnI tPurga,J-DorqasotFaqg€q1ozrod6''9666 '
'ptglas eye4, E pclpv '16
I
'saJocnpo4ul" u7'otdns l€zrlau€ 'g 'duc 'ozat1g 'g'ap nbn4'96
'd'uraloqcg .
'Z 'I 'uu 'gZI
mluoI las1lxealoIsnqlnxsolanpoo1la3lo'f.uru1.r3qrrz1eqir s!9lll7r1g-9'uZ.rIp'udod1'6''s1noi.ru1';pa3lolatgglSagofuira$l .
'uraloqcg u3
uo t'toluaut t)

-luoC tScJcfrlu'r1a.prortraadleeo5.1rd'estlruIenuer8sul.Zr; Zu,rl.''dlo'qloanloquaaqrdsseupqq! zqeoaJleural eqrsec'A'q'elegl1ry3'96 u
'UZ8I
'g7,I-LZT'dd'6'1o,r'ntagwtc.t!}'ualoqtsu3 lecqqnd1nlxalIs'g'duc'otdnsYa'v6 '
'plpllelap'gle.ledas erfe811salul
'U 'ruequ.rqy 'g rn1 u
o Eluaru aunrlsaqc Fls€ocv 'pI^BO uoq roSV 1n1n1odau
aluaprs urp alenl arec ao;, ura$ 'U mI 1nl€la.r1 -
nus asIBJ luns uJ p$€q
E
uaq ruur{€rqv 'U urp ol€}!r olle €l groJor os '92'92'ddnoracnporlur '*uPtqt '1
9
'1epy lrulssnd 'o1n1cnr; gpeca.rd efeo3" '1eurp-.raqrug 1S pe1 '6 'u 'lOI 'd 1
'Ial.rzv 'U 1nI IB aclpnupl a1apua&ay DI lnuDtuauoC urp es erfrpe ug i(qqsq1, 1
rnl B Iosqns ap elou 1S irprurnl I€ uercruol€Idoau rntrnursrloqtnls Inlxoluot
uI uarrrrol lsoc€ apaA a.ruc '111 'd'oJuanot4 u! DIDqPC 1nllq qns alucgqnd '(
e96I ulp ualoqcs m1 'U ml Flxal 1du; ap pug1tc I
-ey.re8ale.rd 16 ao;, ura$
- 0ZZ-612,'dd.'tlo1oqqoy aqtta sul8t.tg 'uraloqcs'FeL'gZT'd'qo1 unqg uq! qoil al
'86
w"r6 'A 'lapy = 19'd't1o7oqqaf.n.! lupnuv, u1 p1ec11qnd BaunlsraA uI 'q68I .{ a
'laluano,Iut-Dr7 o.rq ersa.r<lxa arede oJ€c u! 1.rncs 1x4 ufi'ouub'oq uaE
Daunlcp?ng pzeaqc Flsrt€qtst apun 'll 'd'qoJ uaqs uq qo& '
ofunqaTl 'U !ry '0?9-689 'dd'uaptqt :0
uarlg '1a1.rv iepec gls€oca Vzeo1lr rro;, ure$ 'U opun {l
13
'ualoqcs'nldruaxe ap'12a6'Farrcs 4soau ulp €osape l€Fc E IuoS'U'sgllnco -
olso IcFc 'pururnl u1p pulurnf' ulse.rdxa a.rede apun '89I-9^9o,IL 'dd'uo11o7duta3 I
-uog lo sEoog arlJ'ueturel rza1 'EofI11X Is mlnlocas lnlndecug e1 ed ruec :
gsnduroc 'ntfoTncads oauDC ap a1u8e1 arrlsrl€quc Iralrcs op rnlncroc eulf.rede e
?l€roprsuoc pcrlsllsqeo Ernleralq u1p epud oc€J oc B
le1erl un'qoutt1t1o71-or1
ur,,(n,ow ntag ac sJuduoo os V xoFalue p1o11dec u! lBlrc 'Ia$zV 'U InI I€ a
a4u71z ggunnpt?nr InlrotuauoC alsa Bsrns '689 'd '8 '1oa'ra/ag Sori.ttS'ualoqcg '66 €c
'gZT'd'uap!q! $ lC'tZt'd'qoJ uaqs uV qoJ uaUS'lelrv'16
'6r-81 'dd 'Sunfufi 'IapI IS :Lg'Ig'dd '(O1OZ 'sala8uy soT 'ssard qnroqC)
uoro ler{rrtr I 'pe'uga7 aP saso7g 'A ot panqrrlw 'l.uaqs-Dq.ra3fag ururuoue 16
:ggt-ggf 'dd,'uotlo1dtuayuog Jo sEoog aUJ'uetula6 iggg-ggg'dd'rloToqqoy
aglqrs'lZ0al 0IlldoI'xI'a'ZusuZlot'goflls;TlJa.uStcg1eJ'yfw€8'a{gPlrogcoqr'lcusrg^l,'eroaqyrNzedacn'is"sBW'ns$trJ1n3o1s1zpadra6utnala'uE'yga^utDdogcrv1'dt7t'Ul'.'dgtp'mqt'S1oIoTlr€ono'rqalcrq/eraoaogC$ru-loolnnrf1;[email protected]'uu1n-a9eu8lo*ayuq1,cuu1ggg3 'q6
e's e$e" a.rdsap Fclurqar u$uut.tgu 13
-"[?lournl^tupa]?e-a.rrroplurrgg8quurgp1lres1dInulrxga1luuyo1cufpuugg-
tultlqnddtll'Dlt lo?t pos - ..rolu9sro^ul
J-aeoJuBJncn1ulEn3lu" I1aunpn11eIu.re8caIe1ss"eolnrsueeaslJd(aeJrcoulelo.lucsealJslgaulcoueceoprpooudrnnrul'enr8lo8p1n'Il1'rpaqu.arcnseouso"gq,a-po'6q193
*plprour}.rd 1ncr.r
nJag u! Fzsalp o

'u "79'd'o7oqo3

atdsap 4pn7g 'urc1oqcs IS lpcueunlug nc P91luecc;l1lrqlundopirr,oa;,lsuare$gl'lgncpo1 Pulrunl
plsuat€ e arfnc
apun 'gl 'd'tlo1oqqoQ'o'q rarynluv, ug
-slp glIB o rA rzarr'gzeollnto oJBc euilunl e.rdseg 'q?T'J'7,Z9I g;,1":1.roa inaN'sl4tr '68
'6? 'u 'g 'duc rS rzaa :VtZ-ZtZ'dd'unpup.r

a.r3zg, 'ntsqnzsrrd\ lBzIlBuB €-l urnt e$e 'uzeg uIp uBqlEN r$ rzarr ',,91urp.rourr.rd

LE7, Y'roINVdS VTVWC Is [iYJIUndI^U STV OTVIOUOilIIUd S'IIUgmd

2s8 ELABoRARI cABALISTIcE MAI TARZII DESpRE nAul pnIUoRDIAL

102. Vezi gi textul acestui cabalist publicat in Ariel, R. Shern Tob ibn Shem Tob,

p. 128 = 'Arnudei ha-Qabbalah, p.74, unde este menfionat[ expresia ,,abisul
gdndirii".

L03. Sefer ha-'Emunot, f. 32a. Cf. gi Idel, ,f,irnlum", pp. 82-83.
104. Comparafia dintre gdndurile divine gi gdndurile imaginare vane ale inte-

leptului inainte de a ajunge la o viziune corectd reverbereazi intr-unul clin

rispunsurile cabalistice pe care R. Yosef Alcastiel i le dd lui R. Yehuda

Hayyat, scrise cu c6teva decenii mai tArziu, probabil la Valencia, inaintea
expulzdrii evreilor din Spania. Vezi textul publicat in Scholem, Cabala lui

Luria, p.38. Mai multe despre viziunea rdului care precedi binele in acest

tratat, vezi supra, in capitolul 2.

105. Ariel, R. Shem Tob ibn Shem Tob.

106. Ibidem, pp. 87-88.

107. Vezi textul publicat de Scholem, Studii despre Cabalo, pp. 88-89; qi Idel,

,!imlum", pp. 60-68.
t08.'Amudei ha-Qabbalah, p. 7t.
109. Vezi gi mai inainte ln acest tratat, ibident, pp. 70-7I, unde din Cununa

Cereascd, le.gatd de Infinit, sunt atribuite o formd mai finitd de existen|6,

descrisi ca lnplepciune, qi lumina gi intunericul, fala gi spatele, un fragment

pe care il vom cita mai jos.
tlo. Ha-maqom haJafel. Cf. Genesis Rabba'3:1, pp. 18-19, unde aceastd expresie
este menfionatd in contextul facerii lrrmif. psgple relafia dinl,re limlum Si
conceptul de loc, vezi gi Hrss, ,Genizat ha-Or", pp. 348-351; qi Sack,
Doctrine of Zimzlum", Pentru ca deopo"tTrihved
conceperea locului la Platon

material qi feminin, dar qi pentru confindtorul puterilor inteligibile, vezi
Proclus, Teologia lui Platon, IY cap. 10.

111. Ariel, R. Shem Tob ibn Shern Tob, pp. 123-124;'Amudei ha-Qabbalah, p. 71.
Cf, Ms. Londra, British Library 771, f. \4Oa; Idel, ,limlunt", pp. 78-79. A
se compara cu fragrnentul lui R. $em Tov publicat de Scholem, Qiryat Sefer,

vol. 8, p. 542; qi Fine, Physician of tlrc Sou/, pp. 129-130.

112. Vezi qi'Amud,ei haQabbalah, p. 70: hit'allenut halor,und.e ocultarea luminii
este conceputd din nou ca emergenli a intunericului gi judecdfii. Altundeva

la aceeaqi pagrnh el vorbegte Ei despre eliminarea luminii: hitrab.aqut ha:or.
113. Vezi Farber-Ginat, oCoaja precedd fructul", pp. 128-129.

114. Vezi Verman, The Boohs of Contemplation, pp. 156-157.

115. Aceasta este o expresie caracteristici gindirii lui R. Azriel din Gerona. Vezi
Idel, Absor6ing Perfections, p. 121, qi ibidem, p. 54, pentru un alt text al
lui R. $em Toq care recurge la aceasti expresie.
116. Aceastd. metafori existd in Cabala lui Luria cAnd este vorba despre retragere.
117. ln formd tip6.rit 6, in 'Am.ud.ei ha-Qabbatah, p. 72, verbul este yarhiq, ,,i eli-
mina", dar asta n-are sens in contextul de fati gi pentru cd verbul face parte
dintr-un dicton ln care existi mahaziq. Vezi, de exemplu, R. Bahya ben

Ashe4 Cornmentary on the Pentateuch, despre Facerea 6.15.
118. Acest termen este utilizat deja de Nahmanide in legdturd cu retragerea
divinitifii dintr-un anumit spafiu. Vezi al sdu Commentary on Sefer Yetzirah

publicat de Scholem, Studii despre Cabala, p. 88; Idel, ,limlum", p. 69, n. 60;
qi Ariel, R. Shem Tob ibn Sh.em Tob, p. 88; termenul apare gi ln unele dintre
relatd.rile retragerii din Cabala lui Luria.
119. ln Iov 28.L2, unde se afli celebrul verset utilizat, de fapt in mod abuziv, de

cdtre cabaliqti, pentru a descrie emanafia sefirei Hokhmah din'Ayin.
120. Ariel, R. Shern Tob ibn Shem Tob, p. 124, in'Amudei ha-Qabbalah, p. 72;

Ms. Londra, British Library 771, f. l40a; Ms. Florenfa-Laurenziana II. 57,
f. 101; Ms. New York, JTS 1822, f. 15b; Scholem, Kabbalalt., p. 129; idem,

'p?,2'J'gf,il' qsapo$-oq ppoav, .ggl
'99r 'u

'1 'dec 'otdns rS rza1 '€roJ lepacerd n€ €Uosol$ rS Buolr[gJA €c olsa ezalodr
'rq6g 'J 'I:III 'uap!q!
apun rze,r 'ursr.ro;e e1 ee.re5rnce.r opnlcur a.rec 'ppace.rd
arec Ingr e.rdsep arfncsrp
glIB o nrluod 'enl ] '9:61 'qsapoS-o1l tpponv,'ggl

'g plolrdec ug

'otdns qezrleuu 'ecrpntulel elepue8el BI ngs InrrBluatuoc uI 'a1e.r alac epfe.r

-eue8 erdsep .rolepua8al uerule.rd.ralur EI araolrraJar IaIrzV 'U rn1 erfnasrp rS
ViBZ .Dqqoy slsaua7 rzan 'Se.rprur ug rfeuorfuaur lsoJ nB orec 'rpr rac lrquqord '?gI

'.ro1urn1 rafual

-s1s.red € ounrlsaqc o IoIB ruapal ps €auaurase ap aluod aS 'areorJaJul lottJas

alde* .ro1ac € pcoJoc ao4nlllsuoc nes uereredar pcrpe 'uottugg-ny unbbg'gg1
'PIEnxas al€lrr

-e1od ap orrrJoJ alrunuu ep g1e8e1 'gcrlorgaserd aunrzrl o rcru rual€ 'aluyrrnc
ollu nC '1 plolrdec wg 'otdns o-lelnosrp rue runc e|e ,o.tp1, urp aunrzrl O 'ZgI

'npr n.rlued tusnuoJno un olsa BJsocy'IgI

?9 'd

'so.tg V tploqqDN'1ap1 'nlduraxo ap 'rzo1 'punrl op 'arlcedser 'rS a.reog ep

aluzrloqruls Br luolca.r.; elreog alndecuoc nera alnqrrlB pnop olsocv 'al€lrurlrp

urp eururruoJ 'arlcedse.r 'rS eulncseur royralnd ole olualuazatdat'yqq1nyg 6

ptatTL 'lottJas gnop pugcrpw lderp pcrurqer prual ?lseocs ne1e.rd.re1ur o.rec
q$11eqec l€lsFa ne roIBqBC 1n1ndecu3 e1 ag 'rnpur8orpue IB 1urce; 1ndr1 pc1pv '0gI

',DqqDa s8auac urp Inl€lrc araqcuJ as rcry '6zI
'89 'd 'Z:6 '8Zr
'a1red o sol reur

lerporur €lncsrp urol or€c urp 'e2,11-cA1I J 'g:AI 'uap!q? er{ncsrp es e8unl lzea
'pzeue8olne Bc Z-T'I llracol earadecuoc a.rdsaq '.,1uepece.rd Iac lsoJ B urBC
Jolruoru€o InpugJ u! arer n.rlued In^rlou olsa €lsac€ rS 1n1cn4 ppacard efeoc
gJnleu BI op Jer 'eugurnl gpaceld InrrJounlul ruacol Inlxal ug ru1" :ellcs
opun 'J'p1:n1 sep rBur rS 'rI8 I
Ia 'cgZ,I J '6I:111 'qsapo@-ot1 lDpoav, VaL'LZI
'09 'u '8ZI 'd ',,1n1cnr; ppacerd l
efeog" 'lBurC-roqr€d 16 't8 'u 'gg 'd.'oun,1 ml opqDC 'uoloqcs 16 'qf6 ]
'gg:III'cql 'uap!q! nc B.reduroc es e rS'qg6 J'g€:III'qsapoS-ot1 lopoav,VaL'gZI I
'qVZ-ZEZ 'dd 'puntqa Dc'tls11u u1 ntalnd
a1o yrppaJgo1y'qrup r* :ggg-fgg 'dd'a1oqn3 DI ap s$al spunt? sa7 'r1sdo141 '

168I '8ll-gl1 'dd 'saa4cadsta4 ma61 :qepqqox '1ap1 rzel 'es uorrpug8 ug '
rer8rnel efuupodurr rS reqqe.g uq1 e.rdsaq '4'dvc'otdns rze.r 'ar8.rna1 a.rdseq '961
'VIT-ZIT'dd '"1q8noq; crlsrleqquy ur uorlecgrlcues slr pue lr^g Jo uralqord t
eq;" 'uosqoc€f'rcl€ pz€asoJalur ou nu a.r€c 'ng.r ardsep eles raridecuoc ale
1
olcadse B^algc alIB ru1ued rEI'(186I 'ua,rne1 'sralaad) aTouSodsa apqqDx DI ap
E
srnocsl1 aI'pqqoC uql nary'g 'laqcqoog ,p{tunEyIuoUa3rz,,ag,rI'-1ps!rW1eqoeoc1l,se.scneIIaEldXs'aJqC '761 E
'p 'd 'spal clislpqqox
'gZt u
.
'VOTZOI'dd',,runirutj 'lapl ap lecrlqnd 1n1xe1 rzan 'uur.rd
€turlln un elsa unJtutJ'lal.rzv 'U ml lr^ulod 'ZZI ,
ep nu'guglas ap'l1gel8-ag1gslec'Io.r'du 92'dd'auuatrypnb at&tnyT o7 tns
!3
arlD?uaulaoC 'auor?e ap Tauzy'eufeg-pos uI 'aunlcp?ng Dl mrolual"uoC $Es lB
'E el JapX EI Ec Dlunlp,Dl rnlnuaruJal efuarnco uluod 'IZI
lzaa '1er.rzy orrraJor IS 0l-69 'dd ',;unfutj lnlocrgp u! aultu

't9 'u

ep esrrcs alec 13 lg0l 'u 'ZL-IL 'dd 'uoylo1dtua1uo7 Jo sEoog aqJ 'uetilrrcL
il,roa ,r,ra11 'sW u! lualsrxo nunndapatul ap rpc ap 6g apc atdsap mlnuDl
--uruanluo/CrlaIrEqacHrur'qsrasopqleJlu€'yr'rINo )leacpq.nqcnduan-stloapuqn| '11 'd '(166I 'urlesn.rof i(1rs.raa
uoLt s7xa6 cusllDqqox ttn|uag

,a|I-PtW oog 'sn1py ruor{cBuotrAl izo?,'u'09t 'd 'tlo|oqqoy aql Jo sut?r'tg

6tz "d\ rs [iYrrundr trr glv g'rvlquoruIud s'rrufiJnd
y'rorNvds vTvsvc

240 ELABoRARI oABALISTIcE MAI TARZII DESpRE nAulpnruoRDIAL

137. Cf. Maleahi 3.6.

138. Despre rhu ca parte a perfectiunii crea[iei, vezi textele cabalistice anterioare
riul:
traduse supra, in cap. A1n, g"GelAent"d, irgeiaindicvainpdit,olpuelrufercmfidutnoer.a Ei R. Mosh6
din Burgos qi R. Yosef
139. Atributele binelui qi rdului apar in TB, Sotah, f. lla.

l4O.'Auodat ha-Qodesh, II:20, f. 40d.

l4l. Tbla'at la'aqou (Cracovia, 1581), col. 22, f. La. Vezi gi infra, cap. 6, unde
acest fragment va fi tradus aqa cum il citeazi R. Isaiah Horowitz it ha-$elalt.

L42.Yezi'Auodat ha-Qodesh,4:30, f. 138ab. Vezi Huss,,Geaizat h,a:Or", p.349;

Idel, ,!im{unr.", pp. 88-89.
143. Vezi Gottlieb, Studii de literaturd, cabalistictl, p. 348, n. 1.

L44. Derekh 'Emunah, pp. 54-55. Acest fragment qi contextul lui au fost copiate
literal ln R. Yosef del Medigo, Nouelot Hokltmah, f. 123a. Despre ipoteza ci
o entitate simpli apare numai dintr-o entitate simpld, vezi supra, n. 59.

Pentru o alti formulare a necesitdfii emanafiei celor zece sefirot pentru

revelafia slavei divine, vezi Derekh 'Emunah, pp. 67-68, despre care vom

discuta pe scurt mai jos, in capitolul 6. Se cuvine sd men{iondm cd lbn Gabbai
poate explica in acest fragment o viziune existenti in Zohar, II, f. 184a,
unde slava lui Dumnezeu este revelatd in contextul existenfei binelui qi

rdului impreuni. Despre viziunea lui Biihme conform cdreia Dumnezeu este

voinfa care trebuie sd se manifeste, vezi Koyt6, La philosophie de Jacob

Bbh,rne, pp.244,281.

f45. Tipdrit in $a'arei 'Orah, f. l}b.

146. Vezi cartea moralisti scris{ in Catalonia in secolul al )ilIl-lea Sefer ha-Yagar,

Poarta I. Vezi qi Tishby, The Wisdom ofthe Zohar, vol. II, p. 472, n. 44;'vezi

qi infta, cap. 6, n. 16.
'/..47. Sha'arei'Arah, f. 6b.

l48.Ibidem.
149. Se pare cd Delacrut utilizeazi un joc de cuvinte pornind de la expresia

150. tMeabsgr.maOaicxi"forMerdag-li'BiaodkdiksleetriiuaHgnaeabri1bi"9a6l*a5hM(M-aslh".ihnOegpiepHr.iia4b8db5isa),tlrafu.hg.2e5r0iia"b-. pentru a construi sin-
Vezi qi ibidem., f. 252b.
Despre puterile malefice ca existente in jurul purelor sefirot, vezi supm, n. 45.

151. Vezi Zohar, II, f. 69b.

152" R. Samuel ben Benjamin, Devarint 'Atiqqim, Ms. Oxford-Bodleiana 1563,
f. 268a.

153. Vezi supra, in capitolul 1, referirea la Sefer Pitron Tora. Vezi gi Knohl,
The Diuine Symph,ony, pp. 16-19; gi Tishby, The Wisdorn of the Zoltar,

vol. II, p. 453. Disculia biblicd despre fapul ispdgitor provine, ca qi Face-

rea 1, din aceeaqi qcoali sacerdotali.

154. Despre consangvinitatea binelui qi rdului in mazdeism qi despre cAteva paralele

din alte religii, vezi Eliade, Zalntoris, p. 110.
155. Vezi fragmentul lui R. Abraham ben David discutat in Idel, Kabbalah &

Eros, pp.61-65.

156. Vezi Shaked, Dualisnt in Tlansform.ation, pp. L3-14.

157. Ase compara cu punctul de vedere exprimat de Michael E. Stone, *A,pocalyptic
Literature", in Stone (ed.\, Jewish Writings of the Second Temple Period. p. 418,

in contextul celor doi fapi isptrqitori, potrivit cdruia rolul lui Azazel in Apo-
calipsa lui Auraam, 1 Enoh este oin mod clar de caracter dualist". Vezi gi
trimiterea de mai sus, de la n. 153, gi Elior, ,The Doctrine of Tlansmigration",
pp. 253-254,267-268, n. 56.

158. Despre ritual qi teoria r6ului, vezi infra, cap. 5.

rS locas un a?sad ap durq FatsEIc pJado orcru lBJaueB E-u rS urlcap
uI Bre eruedg uI plBqEC '6991 "ropuu p1r6.rggs nc FIBpO .col
ru-u Berezlndxa gcep 'eruedg ug ecnpo.rd 1n1nd g JE-s ne.r8 ln^B U
nc e.rec
'augrpop ralsacu ale alBJeIomB lJ?llo^zep snpo.rd B B?sBecB ,1deg u3
'16 sunfe nu rriezpdxa epun orluac olou uI - gloruuds aur8Fro ap ra r
e elrud eJeru reru Eec uI -uar.ereIEzqlnBdCxap,lecleeudousnJa1d6 ua.reururasrp n4uad .
arienlrs Bnou riglpcgrp Jolasuarur
o lu.raue8 u I
upgod ug 'durq riulecu u5 ,r6n1o;, .gliuzlndxa .ro1ec e.rdnsE plrqolapul
plua.rduru o luspl nB rurpnlsrcrl elsace eleo+ Ec undnsa.rd na J€I J
'.ro1g1gure; rB rJqrueru Jollnu Be1.reoru rJo ellnru ep snlcur nB eJBe ,eIF1I
rS uuurolg pFaduq ug 'prolq ap Bcrl.;V uI sale ruur ,raruudg u..B;B o
uI rolrlrolppc epiglpcgrp 'rz.reges rarle ep lopfgyunuroc urs.radsrp
-
lu.raue8 E aJ€c e.rezlndxe o 'g.resrgrl 16 g.resncsuu as eJEc uJ aol un
Bcsuasu.red ps rrarla riol 1uiro; nB rcrlo?Ec rrEe"r :6671 ug lndacug e aJBc .I
seco.rd 'ecrraql €1nsurued urp JoIraJAe E alelnrq rr.rgzpdxe ap r6asug
uiuurud uI pluropu! g eleod nN .BoI-LU( 1u Inlocas '
.ro1a1deg u"rdnse EcIJaqI Blnsuruad urp Jolralla rl.rgzpdxa uI ralBqBC '
'q
rIJnlBu p pudtur
-
ppqrsod 6Eaulus.ranoenparclpunllooulpunu3.4JluuIoa"IrdBeue+edE8nqanruou'rgqu,cle-gslnrlBiduuuolalpr.ureopcnduuu,g1rdereJapErcuJquregue3p,r1oouacupnauqr.oerlsleu3al63gIuuEruuOlascrgenpco E
InSar?uI
uuapp8 lz

rrJolruJ 'Beur erurdo ug 'arnlrlsuor er Eoec .reop zeuoriueru ps Br - au4 9
ue-6rpneocrucer'rdrel'e1p-qqnoeplCugJBlerzqlur,ur^orgusunrSuladu'Ur1o'padutaalrr1EneFr1lnruugroFrpraraJlliocurururalSBgrpprqcFerpncBllen.,rtcuncTeanlFdtroggqc{oeogu,r.orro.lnd.;luni16t
-olnu € alulgurJel al
esndnsard 16 q6rpqec ,egpueFr1rne1drru,gElo.rrouuendsei:urla68erraaurnree
'1a6g.ro crur un-rq.uJ rzeuerl6e rS guolqolne rA
rJnllnc ap Fndrl JolosJolrp €a.rruneg .recrlsrleqeJ arualsrs 16 $"rpc
PIuBos ep rBrrr rolac IE IB^ Eelrop IB lBnLroJ B-s a.Iuc uJ Inaol lsoJ 3 'e
p'rorrJlEeSTpucuar5p,prr81e16re1.uroeclngarrrur.rrlo'edeoIa-pIA,XgcIrBlsrrpnqlnBloraEarsn?uBeJelelrllpuErI nlrfqEBJnoopprsBuoucg IB
lrnquluoc E BrlrlseC Eo1-IIIX IB rnlnloras u alulgurnf Enop E uJ pcBO tII
IlJ
eracnpoJlul
'6
IBrprorurrd InRr ISc FuBIpaJBs EI€qEC ?J

g Inlolrd€c ol

.b

'1t
aP

AU
aJ

242 ELABORARI CABAI,ISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

jumitate. Sefer h.a-'Emmunot a lui R. $em Tov ben $em Tov, despre
care am discutat in capitolul anterior, a fost publicati, e drept, in
1558, dar nu dd dovadi de prea multi originalitate, in timp ce din
vasta literaturi care compune cercul Sefer ha-Mepiu, infloritoare in
ultimele decenii ale prezenlei evreilor in spania, nu se tipirise nimic.
Diferitele tipuri de intdlniri intre cabaligtii spanioli qi noile forme

de culturi evreieqti gi neevreieqti, nevoia de a face fali unei situalii

in care trebuiau s[-gi stabileasci autoritatea in materie de iudaism
in noile locuri gi si-gi reconstruiasci comunithlile devastate au con-
tribuit la productivitatea tor, deqi nu atAt la creativitatea lor inova-
toare, mai mult decAt oric6.nd inainte, in secolul dinaintea expulziriia.
Emergenla centrului safedian al cabaliEtilor trebuie inleleasa in cadrul

unui proces mai larg, care include aceasti dispersie a cabalei in
bazinul Merii Mediterane, qi in cadrul creativithlii ei in centre noi.
Acesta este un cu totul alt mod de-a explica aparilia luxuriantei

literaturi cabalistice in generalia acelor cabaligti care fuseseri expul-

zali din Spania, o alternativi la teoria lacrimogeni ce presupune ci
aceasti literaturi a exprimat traumatismul expulzirii, oferind o anu-

mit6 form6 de speranli, adici de aspira,tii mesianice, sau o explica,tie
pentru tribulaliile evreilors. Aceasti dimensiune reactivi a literaturii
cabalistice a fost imaginati ca fiind articulatfl intr-o manieri mai
evidenti in a doua generalie dup[ expulzare, in special in structura
interna a Cabalei safediene. oricum, nicio figura mesianici nu a
apirut printre expulzali in prima generalie, adici pdni in L525, iar
expulzarea inslqi nu este decAt rareori invocat[ in literatura cabalis-
tici din aceasti perioadS.. Pentru prima generalie de cabaligti ar
trebui avutd. in vedere mai curdnd o dezvoltare mai sistematic[ decAt

una reactivi.
in orice caz, este interesant de remarcat c[, in generalia expulza-
de dezvoltare in privinla
lilor, putem g6si un astfel de tip sistematic exemplificat in disculiile
subiectului
riului care preced6, precum cel
lui R. Meir ibn Gabbai analizate in capitolul anterioq iar acelagi este
qi cazul lui R. Yehuda Halleva, un alt expulzat, despre care vom
discuta in cele ce urmeaz[. Daci adoptam teoria lacrimogeni a istoriei

Cabalei, ne-am fi putut aqtepta si gisim noi articulalii sau cei pulin
un nou accent asupra chestiunii r5'ului, ca un rispuns explicit la
evenimentul expulzflrii. Ins[, Ia fel ca in cazul mesianismului, nicio
dovadi specifici, nimic care s5. poati confirma aceasti abordare nu
se poate discerne intr-un tip destul de vast de literature, pe care
pulini sunt savanlii ce au parcurs-o cu adevirat. De fapt, literatura
qtiinlificl despre motivele emergenlei literaturii safediene gi despre
natura specificd a diverselor ei sisteme nu este bazatb, cdtugi de pulin
pe o lecturS pertinenti a acelor corpusuri cabalistice, unele dintre
ele foarte vaste Ei existente numai in manuscrise, iar mult din ceea

:elarBolPturn Inldarp B-ep Brrcs ?(
Ig 'proN ep Bcr4V uJ Elap oleod rg paJBS BI rS rc 'luapece.rd plolrdua
uI lnzg^ ure urnJ 'gleluaprcag udorng uI JEop nu €cseralla plrle uI EJ
gqeldaccu ere ldacuoa ?saae Rc plere aruc lduy un 'ucl;a1osa g.rnlgipr'ug
oerl ardsap BqJoA U rB pJ urirzodns prpJ BlsB .rer 'lerp.rorugd ngr ep ul

pldecuoa €l rrnpugr a1e1ada.r u1 p8rnaar Fs leJap plrza nu Inlsrleqec EJ
'a.reolerr.resuoa aFBoJ prrl8g o lrqelrqnpul 'BpJoN ep uJr{V ury IoBJSI
rn1 erei ug asasunfe B^olI€IJ r6ap 'gloruuds upqe3 uI alua?sua elirgp EJ

-JoqE grnspru a'reru aFBoJ o-rlul F?caUoJ lnurfuoc raJFJ IB rS ,ueelp8 EJ
uurud gluJeprsuoa mqerl rB NI
piero uJ psrJrs pcr?srluquc-ocrle a1rec OI

'Belu BaJo.rBd gdnp 'a.rua prelndod gcqsrpqec o1.rer eurud elsg 'epoJpg EI

BI glgl uI srrcs crlsrluqur lu?Brl un 'qDauo,od leuJoj 1u1n1r1ur 'sr.rcs ut

-nueru crun un-rlul Rlualsrxe B^aIIBIJ epnqa 'U rnl Be1.ruc ur rsese8 es IE
prprourud ppr ardsap EzeaIr-r1. arec a?ueseralur aluoru8e;g alpur mtr41
tu
B^oIIBII Bpnr{a^ 'U FI e qpaup,Dd lpuJej el
al
'BzBaIeAeJ AI ej

nu e?xe? ale,rrlcadser EsuI aJsa ad arofeur asaJolur alesndnsa.rd r6n1o1 -e
ozolcrp gs '1xa1 unraru ep eyurfuds luns nu aJBc 'araqq niepceds roun
alrurrad rcgc 'ours ug quFrua o psul arnlrlsuoc eriucqdxa ap dp ?sacv 1p
'uruudg urp JoIreJAa u eruzlndxa e1u1da16eeu uud EleeJc psuo€r1er JE
-S
erugrua e1 sundsg.r B guerpaJes plEqBC reruco? pc srcap nB BIBqBC
JE
u1 rilSrleraads 'r6n1o;, 'pural p?seaeu ad r8arlu1 Iirpr nurrcs BrI€lI urp €
rra.rle pugo BpEoIJad u3 lcexe 'pcsurarle erJolsr ap gulFed o rucpru BJ
IE
rcru snpord B nu '- rruauop elsece eJ?urp aJBcaU uI as€oururnlol ep
IF
Flsap rJeIJcs 16 rrie.raua8 ellnlu reru n.rluad acrsBlc arado leraua8 ne
aT.
oc - pcr?e erzeod 16 e.rn1ura1r1 'uq>1up11 'upqe3 urnca.rd rruauop uI
-n
pIEJnlInc alelrlrleerc BJBurpJoBJlxa lrnpzg8 B arBJ uualpE 6ero pcrlq
'FuBrpaJBs plEqBC ep eruroJ alasJalrp o-le6uelcop nB tgcap urind ruru P
11nu piuacsa^JaJa EI lrnqrrluoa nB BaI-IIIX IB rnlnlocas e e1red enop
B ulp pugdecur IeeJsI rn1 erei uJ eluelsrxe acr+srlequc apirperl 16 -i
runcard 'urluezrq ruluac FlsoJ rS uurplr 1aa 'pro51 ap aJr4V urp IaJ
:raIBqEC aIE erluac a+lulalaC 'EIIBII 16 p"rop op Ecr{V ulp 16 urnca.rd Ia
'I(
'- uuurolg runce - ur?uuzrg nFadurl FlsoJ urp rB rup 'elorueds elBqBC
ul
ap al1oci urp elred a.reru IBru Eac uJ 'eaI-IAX IB rnlnloJes E rrrrraJl I
'r
Bnop B-ap ralaa lndurl uJ soIB reru UBaITIBF p6ero u1 sunfe B a.r€a
-Y
IErJalBur un ad alezeq rJnrecrqo rou rB aualsrs 'rirgc 'acrlsrpqec II|IpBJ?
'r16rpquc r6rar',rp ap lBraurolEuoc un-r1uJ Flsuoc puBrpaJES BIEqBC -
'purrunl Enou o-J?uI epqruodsrp alrrJoal aund gleod ps aJBr 'uualap
UI
elarurlln u1 ale8nppu 16 upqe3 nrluad aluBAeIeJ olerJalaru apou
luns aurind 'elecpd ur6[ 'aJrrolsr-oqrsd rlroel eprpl E op BaJEJJoJuJ II
ed 1gc 'areurud Jolesrns Ern?rol ad 1g1e nu +BzBq olsa srJos B-s oc
AU

'c

u

U

u

A

tt?, TVIOUOWIUd'rnVU rs VNVIOS.{VS VIVSVC

244 ELABORARi CABALISTICE 1VIAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL r

-Ceea ce este rnai inaintes acestea sunt cochiliile, care au fost emanate e
n
qi revelate inaintea celor zece sefirot, potrivit ,secretului cojii de nuc6'10, c
deoarece coaja precedb fructul, potrivit secretului [Facerii 36.31]: aceEtia F
au fost regii care au domnit in lara Edomuiui inainte de a domni vreun tt

rege peste frii lui 'Israel Sabbo' [cel Betran.], care este Keter 'Elyonn, L

BitrAnul BitrAnilor, Str5.mogul StrImogilorl2 13. I

Este evident c5. Ilalleva presupune ci aceste cochilii, care sunt ri
d
zece, dupe cun vom vedea mai jos, precedi prima sefird.. Altundeva d
in acelagi tratat, el scrie:
ei
Existd zece sefirot ale judecdlii absolute, care sunt externe gi corespund ct

celor zece sefirot ale puritllii gi sfinfeniei, care apartin pdrlii drepte qi 1L

sunt sfinte gi preasfrnte. Iar rdddcina tuturor rddS.cinilor este cea care a d,
emanat punctul lui Yodra, care sunt cele zece sefirot sfinte, care au iegit
acoperite de veqmAntul celor zece sefirot externe, cum este coaja pentru R

fruct, ,,Dumnezeu le-a fdcut pe una contra celeilalte", iar intenfia lui 9i

Dumnezeu prin revelarea acestor sefi.rot nu a fost decdt aceea de a revela Tc

puterea omului celest, care este Keter'Elyon, numit Yisra'el Sabba', cdci {

gdndul la Israel a precedat totul, precum cineva care planteazd un copac SE

qi o face nu de dragul cojii, ci cle dragul fiuctuluils, iar natura lumii este in
astfel lEcuti incAt coaja iese inaintea fructului [...J gi coaja precedi fruc- o
tul, [...] potrivit secretului din [versetul]: ,,iar acegtia sunt regii care au
CL
domnit in lara Edomului inainte de a domni vreun rege peste fiii lui
D
Israel" [...], clci coaja pflzeqte fructul16.
AC
DupE pirerea mea, avem aici o teorie a dublei decade, a unor

sefirot pure qi impure, simbolizate de punct, care este Yod, deoarece

literaYod, in ortografierea ei cornplete, se ridicd la valoarea de doud-

zeci, .si astfel la doui decadel?. Ar fi plauzibil si interpretlm textul

gi ca referire la o forml specificd de relalie intre cele doud decade: cea

intern[ constituie esenla divinitdlii, cea extern[ constituie o anumitd

formi de vas, care conline esenla. Ins5. vasele sunt concepute ca

precedand esenla. Avem aici un rezumat destul de scurt, dar compact

gi bogat, al viziunilor pe care le-am descris in capitolele precedente,

paralele cu punctele de vedere ale contemporanului shu, Ibn Gabbai.

Remarcabili este in special ipoteza ce apare in scrierile lor, ci aparilia

mai intdi a rdului este un eveniment natural. Ambii expulzali din

Spania, ei au fost rnai degrabd figuri conservatoare, in a cdror gdn-

dire qi-au gdsit ecou temele tratate de cabaligtii din generaliile care

i-au precedat in Peninsula Iberici, aEa cum i-am descris in capitolul

anterior.

Altundeva in aceastS carte, R. Yehuda leagi moartea lui R. Akiva

cdeeeuance"tisme ppora5.tue" care s-ar fi inillatlintAmplat in gAndirea Luil8. Din
extrage pornind de la lectura unicului manuscr{s al

acestei cdrli, putem presupune cd acest cabalist Ei-a luat ideile din
cercurile cabalistice spaniole, active fie in Africa de Nord, fie chiar

'paugugtu II ruo un puga 'ealsece eleo? nC .orua4xa alelpnd r* oruafp.rnc J
o-rlul 'EABold ecr.ro ep lefg.rnc rnlng.r8 eloqe.led olsa Blseac€ .rer ,punq u
e$ucqdxa o n4sou lrulsouru e1 ep lnuFrd ury t'..1 aol€erc g € ep a?uIBuJ
ele n€ra apun 13 alfpgr.rndun rS eprlrqcoc 1r6eg nu epun ep olso Ber€qorlug I
u
'prue.rlxa Fraruuru o-.r1ug [a,r11uEou] s]nqr4u alac€ ep ale.redas luns ala rer
'1e11urr1eu u; 'erfuuuure uI plsrxa Ba?Blrlrlqns rB eelelr.rnd rS eruofugs pcep a
:gqeerlug arBc ror Flslxa IS"J"'1 elelFrndrur olsa orea raqrqcor B gJn?BI
I
o rS plsrxe '["'] ralcerec op rolrrnlpsprl Bole?Eunq 1* ,rrurpnlrlce.r e 16
4fg1da.rp e rS rrfgll.rnd e ;i lepafugs B Frnl€l o plstxa runc e8e Iapc ...o?lBI a
-
-Iolec €Jluoc Eun lncR; B nozeurunq" l7f. L tzllsolsapcgl pc $ge ps plrrotr4tr
u
:pzBaurrn tunc pdnp 'iequ:{Iv od pcrpB
n'',e,crpu11q6seoru3un1acrepur1dasre.'(reegulrur?"ruIa-dgugpJzfTEA)er?laorJnrEpIICo?rdJtuarrsneouurr'rgpoBlenlcsea,ecu.vrnq.ao,leJaorcn^rolseperJucouCrSIgnFqlresnou-Bnrtugrnn.cUc E
l€Icose lsoJ E epun'ppuoped p8unl o ru1uad poJES u1 rode.rur,ueurolg
rnpFredtul B .rzpeJBS uI .I
aps uiara 1e gaear8 uelrud ug lndacug EBIolJeErcpn,elsaI-uIAIX[ Is"rnplocas
muacap 1nurq1n uI ?B^r?cE t

rB rlr?€cgruuras rrlirpqur orlurp Inun elso ,(gtlgogrul-egdgsgeTricEec.rclx) aiaeqpBlloly; 1
r.rrarl-ur{ ourol$ 'U plncsoum ourq B
reru l1nru 9
B
iaqe{Iv r^aT-Bq orBc Jaso 'u .1U6
-
gr{sohtr uaq oruols
a
'gcoda l6uaace uI lrJogul nE oJBe ,p.rofeur oIIEI op J
q6rpqea loun rarinlorra ee.ra8ela{ug
eleod 'faqu{1y 16 IaIrqL 'erra1p11 unc.rlu,uardrlusoorrcia.urdrinIEdI.rreulEuur r.ruonplB6rzpruqrenaJ r,
olrJelJcs uJ lulrosuoc InIEIJolBru 'aluranc alIE nC .6u.ro leoe urp p8e
ErpJ Ealplr^r+Bare +Bluarurlu nE eJ€c alasaaord ep nes alelqeur8Fro ap n
rurqrol es nar8 alse paJBS uI raIBqEC rual6uueg upuor.rad ug pqruodsrp
g
nIan.crIdBlsBIraazpIlBrpEriurdIrarnuccuBo?JcuBerrrronurB'lcBeIgeUrla\EL'1Flurrdapddgu1'oo1ztugBopplln$oql.regd1u,c.uUuur1pIenegI l:eueslnqlrvssprrlpunqqlseaocJ?InIDBErlunutpOryr CI
'6rloT?s€clv tn1 lnsundsPJ ulp ?uo^carJ ezeolrc a.ruc 'ueagle8 p6u"ro ug I
BaI-IAX [B rnlnlocos u riglgruntunop B-ep ralac lnlndecul BI Arlcu ,uoure11 E
ErpBAO, 'U 'leurresulau ap Inlsap uerpoJus ?srluqua rnun e.rdnse 16 re I
1nt uldnse rerunu
'- rorraluu plolrdua uJ lnzp^ B-s urnc - IEqq€C uql n
nu lcudurr lnle nE IerlsBcIV Jeso1 'U 1nI allrapa1 .poJBS uI pluelstxo
prual €?seace ed eloruuds rapqe3 e alsa.rdxa B.rn8urs nEJa nu lutproru 1
-r.rd pp.r e.rdsep B^oIIB1J rnl apunrzrrr gc rupuor{uau ps aurlna aS E

'lurperur BpJoqp ruol el aropoA ep elcund r
JoJFc aIB 'uloruuds eriaerlxe op to? ra arlurp rilnur reru rac ,peyeg urp
p
Ia nc ruuJoduraluoc .roplSrpquc alu acrlsrluqec JolrJelrJs u e.rar.rdo.rde
o plcegar nu rol ollrglnurJoJ 'zec oct'o u1 .eruedg ur ,aruaJlap IBru E

l

I

u
€

0
d.

srz wrouowrud .Inyu rs YNVIOS{VS VTVsvC

246 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL

iar hrana este digerati in stomacul lui, vor rimAne acolo multe reziduuri
qi multe degeuri [...], iar adevirul este cd in cer, in locul emanafiei, ,,nu
existi niciun rdu care coboari din cer"22, cdci acolo, in cer, lucrurile sunt
extrem de subtile. Dar atunci cAnd ele devin grosolane gi coboari in

ordinea gradelor emanate, este obligatoriu ca din hran5. sI se separe

hrana, iar reziduurile sd ias5. de acolo. Iar o altd parabold potriviti gi o
comparatie relevantd este aceea referitoare la sdmAnla b[rbatului, care
este cea mai subtill [materie] ce apare in trupul birbatului, iar ea iese
din creier prin testicule pAnd la penis, gi din acea pic6tur6, in uterul
plin, va apdrea fetul, dar [qiJ alte lucruri, murdare, in afara fHtului. $i-ar
imagina oare cineva cd in creierul uman, care este cea mai subtili parte
a corpului, apare existenla acelei mizerii? Desigur c[ nu, cici dacd acesta

[ar fi cazul], el lIhtul] ar muri imediat. Dar acea mizerie apare din cobordrea

piciturii seminale dintr-un loc in altul, de la un grad la altul, prin sepa-
rarea pdrfii subtile din care va apdrea fttul, in timp ce din partea rimasi
va apdrea mizeria. $i tot aga stau Iucrurile in ldomeniu]l ceresc al ema-
nafiei, pentru c[ ,in cer nu existi riu"23.

Alkabe! - ca Si Cordovero2a - a specificat stadiul inferior din pro-

cesul emanaliei pentru emergenla cochiliilor, dar conceptul de amestec

la nivelul teosofic suprem pare a fi totugi absolut clar. Deqi opereaz5.

cu teorii neoplatoniciene ale emanaliei, cabalistul safedian presupune

o origine foarte inalt6, de;i subtill, a riului, cum afl5.m gi dintr-un
important fragment al comentariului siu la C&ntarea Cd.ntd.rilor,
unde el combine disculiile despre aforismul referitor la cochilia care

precedd - pe care-l aplic[ numai la fiinlele create - cu tema regilor

edomili qi midragul lumilor distruse2s. Grdul, la fel ca sperma, este
considerat un material subtil, care prima facie na contine niciun fel
de reziduuri. Totuqi, in cadrul unui proces emanational mai complex,
reziduurile gi mizeria apar ca rezultat al separirii. Aceasta inseamni.
ci nici reziduurile, nici mizeria n-au fost generate de procesul insugi,
adici n-a avut loc o transformare reali a unui lucru subtil in ceva
grosolan. Ceea ce vedem in parabole se referd mai mult la procesul
de separare a unui lucru care existi deja, probabil intr-o oarecare
formi de amestec, aga cum vom vedea mai jos gi cum vom vedea in

urmitorul fragment citat, precum pi in anumite referinte ce vor fi

menlionate mai jos, incepAnd cu'Or Yaqar, vol. 11. Importanla mate-

rialului seminal uman in cultura evreiasc[ tradifionali, investigati
in detaliu in teza de doctorat a lui Shiloh Pachter, reflecte, intr-o
manieri durkheimiand, in numeroase texte cabalistice o temi cen-
tral6, pe care cei mai mulli cabaliqti erau dornici s-o elaboreze, iar
acest lucru este in mod deosebit evident in Cabala safedian5.

Un alt exemplu de tratare a formelor de amestec gi, de aceasti
dati, gi a unei forme de catharsis gisim la sfArEitul Comentariului

despre Hagada de Pagte, unde Alkabe! scria:

16 eural Joun BoJulnurncu nc rS rnpdturl €eJeceJl nr ?ueprla r€ru
ec uJ ar urp ourlap a.rea to1 1n{usr?calca :euJaporuoJd ri epaelparu
q6era"r,re errrqulncads aIIJnlBJa?rl ug nienlrs eunruoJ ruru eloc eJlurp Bun

'plr.rlodurrp 'g1cege.r Bg 'acrlsrlequc rrJn?BJalrl B pluraue8 erurouoca ug
aridecxe o arnlrlsuoo nu 'e,re11ulJ rnl mlnluaru8er; u 16 ec ,1uaur8ul;

rnlsace B pcrla?urs BJn+BN 'sns op Flruol arfele,rar o ea lndecuoc elsa
gpacard oJBc uJ crun z€J un
InFJ erdsap 1nuolerp aJBJ elsa E+secv
'uttoiayll ptqSoyvg;a/ag plugdr? Bs Ba?rur ug ,a1us agriela,re.r urp

serrrpJ reru € ar To? u Inolcnu amlr?suoc arec ,aluolsrxa oJEC Jaso1 'U
rn1 rolrrielalal Ea?BlrJoteut gzeazualc€Jur ec pJelrlos urienlrs ep aJrq
-esoap a.rds 'a11nur reur n;1uad 16 ra ,guuos.rad p.rn-Eurs o n.rlued leop
nu aol pqnT nua! ngs IE uJ
uene 1od apriulala"r 'Xy.ng-nq zlrlr\oroH
qBrBsI 'U ap pte^Josuac'1o,nnp,S ep rnlnunle erielo.rta.r urp
url6 runc
pdnq 'eueosred pnop uc urind Iac nes elulrunruoo o ea salefug g eluod
eJEc ,,rou" un BI BJeJoJ as sns ruru ap lnluaur8er; ea nrluad tB p[qlz
-nu1d alse rcru lecrldrul eg gs rl6rpqea ap cJoc un sr Bzalodl 'ueurolg
puadurl u; pquqord 'urnlseae IncJaJ uJ col lnle B oJBc lueurualo
un ap le"raue8 lsoJ U gs aleod os sns reru ap plueu8ur; .rur ,rro.rup

Jeso1 'U lgeap In?IE ruoruru e?sa nu rlArpqec rile erlgc ap acrprq8eur
rrieler'a"r almqlJlu ?soJ nB-aI EroJpc rlBquqec r16ace aJlurp Trrunua.r
reru IoC 'rariulene.r rnlruBrcgouaq Bale+rlrlc€ op a1u8a1 prcads poru

uI luns a.rea ri rcrla8ue rJo?uour rinunuu ap ole.raua8 niulaaar Ecrpur
u n.rlued 'pcrlsrluquc BJn?BJalrl ur elader as uarrrJe?. lsace ,ea1-11y 1u
mlnloces paollrur e1 aq 'p1qFBtrAI Ec rcra ?Eurrrosap cseJoc Jo]uetu rnun

u arfela,rar o a?sa sns reru ap rnlnluaur8e.rg e e.reumd BsJnS

'oglipll.rndtul rS r-rnaSep e1 op ,1ug;s
col IocB ulp lsoJ B erunl uI rol rnlnlrxe lnlndacu; ,zrocel rS >1eqi1 ,rueu.rly

'u16ozl rr$owg;r1s lru]uodl Fc else ldey .rer 'l'..1 pu?g e]sa arec lluDlo,) eurrrl
olierunu as er€c col IocE ulp pulg ["'] l€ugur seurpr e 1n1ur8.re ;er ,B.rBgB
rprs-runr8dzuglnc1osols;aerueB"rn[8czolpulng^cBpu€g]dpu'1ge1cdrec.ru1nolBcgrg.rcndnr1lu-gas dlndt.e..c1ug.tlge.1ggg,1puarr8a.rceDul);
((Iesrsl Inl IIg elsad a8o.r mun srutuop op elurBuJ [rBdB] rnlnuopg e.ru{ ug
?ruruop nE oJ€c rr8a.r" "rer 'orqe.ro;, urp e13eu as uBBJAV ,a1e1r.rndurr urp
e"rede ee1e1r"rnd ec op pl€I 'rrfoc ea.rolnd puruop lcunle ap .rer ,o1ugs elac
uI lece?sarue e-s 1nuu.;o-rd rS lnue;o"rd nc El€celsorue lsoJ B eruafugs -rer
'lepunyuoc ne-s rninueJo.rd 16 rnln;rc€s olrruawop '*"pV rn1 plecpd u1 ep
'e.rec n.rluad In^rloru olse elsecv '1nlcng BuneaptoluI upoce.rd e.a eleoc
'e1se eerunl urp ounrlsaqc ocrJo op arJol€ur u3 'gc snds e-au pprqEell
.re1 'edu o16ep,rg1s r6-e.rec ngr Flrtunu e?so aJEc 'putg nn/as InlnqrJl€ urp
rr{euuure eldeS elec nc FllBIoeI al€U" olalogns €l EraJar os fgI.VZ Dnsol)
,,nu"r olsad op rec r.116o,r rriur.rgrd" :snds e pugc rcunl€ Bnsol rnl Jolo1urlnc
Insuos ec n.rlued tszJoluy, edocr.red 'tnqog ug ,euoureru ag l-ps ElBlugA

-ncourq '[]EqoI ;eq uourr$ 'U ml olelurlnc urp Fcrpel lnrlsoeru] rnlnur^rp
olalurlnc urp urrl$ IoN 'sop luggs ru€au mlsoce eruelqo.rd ,r.ln1n1pe
rS

In?arcos oiunue gs lsoJ B ezplqgul4tr rn1 eriualur 'rnlnrprrepe rrgc 1rar.r1od ,r$

LVZ TVIGUOWIUd TOVU IS VNVIOf,.fVS VTVSVC

248 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

modele speculative ce devin parte din cultura evreiascd. intr-o litera-
turd care era preocupati mai mult de modul de a inlelege raliunile
poruncilor, sau ale rug[ciunii, sau ale studiului Torei, imporbanfa
oferirii unei suprastructuri strict coerente era mult mai mici decAt
este pentru acele literaturi speculative preocupate de metafrzich. Ast-
fel, adoptarea unor explicalii diferite sau chiar contradictorii poate
crea sisteme incompatibile sau cvasiparadoxale. care au de-a face nu

atAt cu o inlelegere paradoxali a realitifii, c6t mai degrabi cu o

viziune eclectici despre tradilie, o chestiune asupra cireia vom reveni
in,Observafiile finale".

R. Mosh6 ben Iacov Cordovero

Un membru principal al grupului safedian, care a contribuit mult la
acel floruit al Cabalei in ora,sul galilean, a fost R. Mosh6 ben Iacov
Cordovero (I522-L570)'r2. Autor foarte prolific, el cunogtea intregul
spectru aI qcolilor gi conceptelor cabalistice qi a reacfionat la multe
dintre ele, integrdndu-le, respingdndu-le sau interpretdndu-le punctele
de vedere. Vasta sa sintezi cabalistici a ldsat o amprenti de neqters

in istoria Cabalei ;i in hasidismul est-european, direct qi indirect,

prin scrierile influente ale discipolilor sii.
DeEi Cordovero a fost unul dintre cei mai importanli comentatori

ai cirlii de orierrtare mitici a Zoharului, el a adoptat adesea o viziune

care a fost corect recunoscuti de cercetitori drept una orientati mai
mult filosofic33. Cunoqtea de asernenea teoria geronezi despre hauaiot
gi teoria distrugerii lumilor la cel mai inalt nivel sefirotic, interpretati

totuqi de el ca un evenirnent concret3n. Ca mulli alli cabaliqti, el

combini in voluminoasele sale scrieri mai multe abordiri cabalistice

ale aceluiagi subiect, o chestiune pe care voi incerca s-o exemplifrc aici,

in contextul teoriei rS.ului primordial. In stilul tratirilor geroneze ale

sferesds-ului ca preceddnd procesu.l de emanalie, el scria, de exemplu:

Entitatea care precedl toate creaturile, Regele regilor regilor, cunoagte
toate creaturile, dar nu din perspectiva cognifiilor acelor creaturi, cdci
asta este cu neputin!6, din cauza perfectiunilor Sale esenfiale. Fiindcd,
a$a curn divinitatea Sa nu este clivizati in pdrfi, tot astfel cunoaqterea
Sa nu este divizati in pdrfi, deoarece El qi Cunoaqterea Sa sunt unul gi
acelaqi lucm. Dar EI cunoagte chestiunile Ei le gAndeqte gAnclindu-se pe
Sine, c{ci prin intelegerea./cuprinderea esenlei Sale, El infelege/cuprinde

tot ce existi qi este diferit de El, ;i totul este unul gi acelaqi lucru. Iar

acesta este motivul pentru care existenla ascunsi a tuturor sefirot lniun-

trul esenlei Sale este necesari:]5, cici acele sefirat sunt paradigrna gi

cauza intregii existenfe. Iar cu a.iutorul rddicinilor ascunse in esen{a Sa,
El gAndeqte qi cunoaqte tot ceea ce este emanat lca un lanfJ din ele,

oric6t de multe sau pufine lar fi acele lucruri], oricAt de mici sau de

ap taund lsac€ urq 'pJeolraJur r$ prepuncos FrrrroJ o pleJoprsuoc a.lso
BaJBzrluTJe?Bur ac durrl ug 'g{ualsrxa ep g.ruor.radns ErrrJoJ o 1$ ra to1
rafuelsrxa Belureurp tolaulrog E BJpoualue erfunlrs .ruop plurza.rda.r t
nu ueunriullJd 'elarp"rorur.rd aFurrunl - pruJn urp Blsace ,ea.ruolug as I
oJ€c eur(unl alsa InurIJ4 'aunriurrFd ec lndeouoc,nqog rn1 plugu6aa -
J
om?.qsuoc orEa Ba+B+r?ue ue uErpaJEs InlsrlBqBc ap srJrsap alse nqog
o16lsraa€aoru,rczo,ouuorJsa8ugullu6e'g8ruurrqrorurlcaIlFeaPduZrnISI r
-Bn+c€ I€ Joualln Inluotuour ap ?IJeJIp
amlrlsuoc .rolaiualod eiua8raura olocu '
luiuengur E-r aJEO ',u.,(dr11 JEq ruequJqv .U InI Eeunrzrl ap alSalurure I
.rogfgqrpr{ua1od uiua8.raua op le8al lueunuala lsacv .zraa ap ltrns e1e8e1
uoprpleal.zprldclunTnsrolcInu'aleuaurauuorerSupoaa'gllslaclueoqsrneslcrrp?osrgdulounclruraa'crtuaIroupaiorarJaleslAsaroxapeuJorelCrppraodrlaep{zpde8erolsecu.1ra1,+TnutIrcipvIlJF,eFI^JaEIupcI .
e
Inugs ulp praJs ?lIEuI IBtu Bac uI rolorirroJ e glurfua.regrpau u{uelsrxa
e1 ep rarfrzueJ? [B ll?qns rnlnluoruoru e"rdnse ozalluoJuoc as Es FraJ '
-e.rd o.ra,ropJoC 'lerrlsgos reru llnru uolsrs rnun InJpBc u3 plelueza.rd
a
olsa Eaep .rerqc 'ppqrztrr ?nlosqu olso rJoue?ue .ropl6rpqua .roprfncsrp I
P
eep{{iuuueaansngggnu'rarr1'peor1-rEgcp'r1prdJur?p11fuenerua+.srBrexIdaFaraacpJaaaJlruira.zrseodndeusoalu'.rranaislu6eeaoJlsBurcnxco.rornEleJeipulcuesreeeu,nBreprzcueaBupruuErun[otqBcrealups
1
lncsounc olso 'eaunrienr.rd pcrpu 'ppa.r giualsrxa uJ Joi EoruurJoJsuurl
ppecud alafuese pugc'prul.rd rurunu arec erlurp 'giuelsrxa ep alFaJIp e
rJnpou ra.rl JpolulsrozcouJdrupallAselpouqnucge.'rruao{ur.ara"dransurpulu8rrapup.rrsuudolruanlssea,.arulucu,ua1uurau
'
-eute Totglas
tsoJ g E ap e+uruuy TotElas Jolace Errrro.I Furrruosul oJEr ,BounriBrrlra S

6-Fsldnlpuplurug6uerl6oalsl oolosJoEut fIune.rlcsnrTxaLnruqnocg also a3" :sssrJcs p:ls tuno e6'oiav",nrrquonJrfelnrrl a

un pqer8ap teru ?uns a1e p 'p1urp rBrurolul 'Iglulp eloc n.rlued lugur6ea a'
ro{ao e Ec alse nu rcl Bol€lrylqns ac
op pl€I xol Berelo^a.r gdnp purcppgr BI rotrrrnrcnl Borerreolur guureosug I
rtB-l1.rluso5Buurgrnd€l rrEo'l[p1"cu'l]lptuupnutloBB1or'oeosiCuuenrlrs*srexaauronglrrdounrdcpaplpa'upairr"l1geofpueIaElsprrxe'asrng:s[c..ru.p]Iug,',epeoefucaear"elrsodrlxuooJ.regocpse.eca1aJe.Brrdpc
a.rec eeunrfu,rr.rd else alo oJlulp pun 'a.re.16eounc ap unloJ gnop alsrxa Fs A
espsunasB eiualsrxa ug Ba JBSaaou olsa '1ag1sy 'glcer.rad g €A nu ua.rel*eouna E
'a16asdr1 alo or?urp 1nun pcep.rel 'glsrxe a1a ac gdnp rolrrnranl ee.ro1$uounc
[rS gpece.rd eo] rrep 16 efualsrxe gpece.rd eeunr{e,l,r.rd 'gfualsrxe u! oUB as o
gs ela Bc a?uIBuI rolrrnrcnl ea.ral3uounc BI proJor es plcey.red ee.ral$eounc N
ocereoop r$ 'pp.rod.roc ee.refulg ug lrier e rA efep lBtslxa e ee rcec ,zec
prupd uJ Bc nu .rep 'ngs ln?oalolur uJ Elrlqns alse g?Bzrlenldecuoc ew.ro; a
rcunl€ .re1 'efap plsrxe Be ec gdnp BruroJ Bzrlenldacuoc BA €Aourc pugc
'tlel?lac.rer 1gcu3 pzeaiurg nu FIBIo^or es efuelsrxe rcpc ,gplqns e?JBoJ alsa -1
1
e.rezqenldaauoc g?sBace.rer'alsrxo gs Ea Bc oluIEuJ vuJroJpzeeztlenldecuoc
v
Bleurt puec '1nun :IJnIeJ ?nop op alse edecuot aI eJBc mlec ee.ralSeounc ug e
rolerrrroJ eelezrlenldacuoc IcgC 'luesqB purlJou olo a4ulp lnunrcru ,r.rBtu
.E

6tz TvrouowrEd'rnyu rs yNvrcsdvs vlvwc