Plutarh - Vieti paralele - vol.4 (Editia 1960) - scan

,/.-- ''-',

[1 ,t,.STTAPXOT tP {J T'

BTOI IAPAAAHAOI VIET{ PARALE,LE

VOL. IV

Traciucere, rolile tLtr,rductive Si note
de prof. univ. dr. docent N. r. BArRijr

EDlTURA S:urhrTiFICA

lltlC_lUR1_1gTI 1959



. ,^forITA TNTRODLICTTVA

it;sosntcsSd"ntqstaiotae(gelifitosraiL.tsaugieaneycCutcspuzrrFautFriaa,dcelaeetluaaerdiiu,i,ag,dgtutnhglote,,uuau,ne-iMuenseegttenpadia,ntacn,riip,i,eeal,,nodairuendiandecolniaintrfunmaieluipetata,e,turrrtnigori-cznciueppmesbfoiuir.aetNiptzuineps,iaditDeNe,i4ondist,lteniccnu0i,dnredc4ieueitbaie4cigaat^n2rdadlldo-a3ae,ni.n!s9e.ne2agc14trp,,dou7L,dt_iZd,dai,uc_seollNBcf.unesitsa_icnn4iued/deieaint2u.ioca6Drilai7rdDlinigblicpnd-ug,ayndrsL,li.epse;a'eliitdeezfde,iecdadmic,.pr',tde.,i,sppiifez;rzlormicimilecloigbrztinaa.ceiiurteaatuu,reeStnefodtattlledec-uaeadtta.r{bsiCeennercaii.itreeonmze,itiyiicutenpi,iatgam;cacelssasuidScrelrmaatrmtedaa.ot[riillcLneunm.cdurinlinzeiudcuttllr.ti"ibcnit,riicdiz,ilr.Ac.naaaodaaf,ia,b.pti,tat"liliaioubaepeepttui"uuaa,tuln.isa,ieoeuniioltenecNitrrElenrl"ret.siilne"io..nLiiioes,ec,ztfp'yriisfmnooiinaereonecaNs,oeplnc,its,iotdci"siuc,Aiiauipoteuilipaisearutoininiire_adtrc__is__s__eeias.ii,t
iWtprcnoeoaprrnritJueteserrituadeLlnzaeaatdzreSadcaob.uolirEualdgnnup{eiueirrcieeamitaossfi,trttoiieicnegto.seisunuutmldtlcerc.papeieooDsgCleteiartoliiicozucrsaie.anact,sDiutttardlenua,neita,eeEtggZ"ir,rrSi,nerieecmTinemienpieJpelaiouuerr,c$i\ee,iAna_iZazin,4'dmo4Wd42uo"26arui6eir'iisciieitsia_ei-,

1 Plato,Laches,186c
III, 51; Plutarh, Nicias,2.
I'' IT.hhu"ccvyqdijdqeess, IIIII,I9,11. 04; Plutarh, Nieios, B.
lTlthcuvcqyi9dei sd ,es,
'5: IV, 42-4b.

fd

&

,

N. 1. BARBU : NOTITA INTRODUCTIVA _ NIC]AS

,
,l

de hoplifi, porne;te impotriua insulei Cythera ;i o con- { {nu toate menfionate d,e Thucydides), cu priuire la erpe-
dilia tlin Sicilin.
strtngb sd capitulezei. Toate aceste succese, i,ntdrite de Alcdbiades era suslindtorul ei infldcdrat, isr Nicias ad-
ttureeirrreislmea,reuplionepi,aSmriucuilliatao, tusuoobttia,tctodtmerimafeni,drtmaerseitnarsa(utre.ngDeiliuopJrdlo.Nttieociaadtsee,
eqecuril.e suferite de pt:litica lui Cleon, in aru'l 424, tn dezba-
Si,citia gi in Tracia, imtd.resc considerabil prestigiwl lui
Nicias, al cdrui cwuint cintdregte greu i'n tratatiuele d'e 60 de
pace cu spartanii. Tratatiuele au dus, in april'ie 423, La
Lama-
incheierea unui, armisti{itt., pentru respectarea cdrui,a au chos ,sd Alcibiaderr. Ificias nu a auut cura3ul :;i. se d.e-
:. m.itd., ci s-a rnul[umit sd arate gretftd{il.e perripnedaci[eieaist;ai
jurat Nicias, llicostrafos ,si Autocl'es7. A trebuit totugi, cu ceard. inarmdri suplimentare, crezind cd sd
l ua
I Cleon, ales strateg pentru anul 422/21, sd piard, impreunit speri,a pe atenieni, ;i-i, ua deterntina sd renunfe La expe-
I diNie. Fo'porul a uotat tat ceea cfeloatdceforurmt ail"t'diciadsin;i erpe-
I cu dwgntanul sdu Brasidas, la Amphipolis, pentru ca po- a ytornitr?, cu o puternicd 13,j d,e
i Laciipatisrci"la8ie,dc4ea2r1fet,accsredr,esspetraebicnoilcin,hti,ezsaiteot"drfe)adacedeainN,airciwniat"esm, ditsdecir',diprzaiubcomeia' feluqi i,Nini- dilia
i trirer;i.c, in uara anwlui 415,
Dar aceastd, pace, tlitz neJericire, nu a pu'tut d,urn prea
ri'i Acu,m era Tsentru lr/icias momentul de a-gi ar(tta ade-
mult. Potitica agresiud a tindrului Alcibiade, care gdsea 'udratele sale de struteg, care, trecut, se rnai
un tet'en fauorabil in neincrederea reciprocd pe care o calitdli in
soldtlstt'd gi cu eEecuri.
ii nutreaw atenien.ii ;i spartanii, a dus La bdtd.l..ia d'e Ltt Man- fn
:l;l,,llr,i \ tineea, cJin, anul 418. Ai'ci trupele al'iate ateniene ;i ar- loc sd acgioneze nperohmotdp,triSrei.raDpeid,pIi,lldicdia,sina c"l!a.ot cdosd-
giene au suferi,t de La spartani o grea infringere, in uadd.
I ca're de gou(tiald., de

rlti'ri': I au cdzut strategii I'aches ,si liicostratos, cei' mai credin- treac(t direct Ia acliune ;i, dupd acordarea de ajutor se-
Ll gestanilor contra sel,inuntinilor, sit porneascd. La cucerirea
I

,itl ciogi partizani ai lzti Niciass. intregii i,nsule, Nici,as, in consiliul comandan{itctr {inut la
Consecin{ele irzfringerii pe plan i,ntern': Ni'cias 9i AL- Rhegium, preconiza o simpld. d.emonstra[ie d.e gi
i Jorfd.

l cibiactes an pierdttt increderea poptorului, iar Hgperbolos yatpootirirueiut,esn-iarehaolatdArittecnda,.dAalc,cdibsiaederesn;uinLfda,rnLaacahatascsu-laduiriemc-t
i a propus, la tncepwtul anului 477, ca unul dintre cei' doi' impotriua Siracuzei, cet pufin sil se caute cigtigarea d.e
rirll astracizat. Dibd.aia celor doi adttersLtri, i-a saluat
sd. fie ostracisrn, cdci unincl'u-se, au contrzbuit la ostraci' I alia{i. Dar Alcibiade, pe cind era cu toal,d c1-ir:ai.& atenie-
,fili c\e Ia {
zarea lui I-i yperbo!'os1o. nilor ;i cu ceilalli contandatzfi la Catana tn Sicitia, este
I In ciwrta acestei infetegeri politi'ce tactice, diuergenfele ! rechemat Ia Atena, Ia procesul herm,elor, tnolits pentru
d,intre. l/icias gi Atcibiad"es n-au intirziat sd se manifeste. care se retugiazd la spartani. Nicias, in loc sd porneascd
lll Dar clrarnatica tlisprttd dintre cei doi. adt:ersari politici {
imecliat atacul impotriua Siracuzei, i'!, amind pentru in-
,til ,. ceputul iernii. Repurteazd., este adeudrat, o uictorie asu-
,1
"il ysra siracuzanilor, dar apropierea i,ernti it silegte sd se
ll a auut Lo<: in m,si multe ;eclin{e ale atlundrii' poporului retraEd in tabdrd la Catanats. Faptul cd. ir/.ir:ias rLu a
ilta,cat, de indatit ce sosise, Siracuza, a$a cunL pr-opusese
llr {; Thucyd i d.es, IV, 53-54.
7 Th u cy di des, IV, 118--119.
,;1, Y,79;24; 43;2; P 1utarh'
8 Thucvaiaes, lV, 129-131;
,'i,l

ii:

lll
lr
'i

Nicics, 9; Alci,bictcles, i4. Piutarh, Nicias' 10. l:ar11h1312,TTTIVhhhiuucuiacccsyyy,ddd1ii2idd; eedAesslcs,,ib, iaVVVdIII,e,,s9B,6-1,I4B42-.7;; 1D3;0i-po3ld2u.otar,rhX, II, 84,60,3; PIu-
V,43-46; Nicios, 71;
e Thucydides, VIII, 73; Plutarh, Alci'bia* lr Nicias, 16.
10 Thucydides,
des, 13. i

I

$

I

,j

10 N, I. BARBU NOTITA INTRODUCTIV.A, - NICIAS 11

Alcibiade, a cintdrit greu i,n desfd;urarea euenimenfi,elor darninafie ;i ciqtig - .l{icios nu a auut curajul s-o apere
care au dus la dezastrul atenian. Intr-adeudr, cu toa.te
cd. in iarna lui 415-414, Ni,ci,as obline din pind la capd,t.
din Etruria promisiun.i de a trimite truTte
toate c(r tn Sicilia ;i chiar Punctul cu.V.yni.nant aL contradicfii'l.or dintre politi.ca de
prim(u:ara anului 474, pornind dnp{ieeleccsiee,,d,l-iapnaei Scacditacirnriolesiar od.yenIsVz'uoibcstaaifaigtnseoernnoiliue.e;tiIian,a;euilDepgfuadottslzcittrui,crCrdualejcudoule.nlssaqioutiresnaenpirtodueirea.i,mAerlidrctpd.izbebdidoaiiin---
6i proui.zii, cu
atacul generat
impotri.-a Siracuzei., izbutesc sd. infringd" pe siracuzani qt
sd, se tortifice la Labclctlctn, pe Epdpola| cu toate eforturi.le
Ior de a construi un zid de incercuire, a cdrui, construire strategie, euentwal osd.dfautgdd,adnignaAjatet nina,, ce.ea ce l-a angajat
siracttzanii, incercaserl za.darnic s-o impiedi,ce, Nicias a auenturd, insuqirile
in expedilie. Dar
dat tim,p spartanil.or sd-L trimitii pe Gylippos c1r trupe X,ui de sirateg L-au impiedicat, sii a,cfioneze pronzltrt gi,
de ajutor pentru siracuzani. Sosirea lui, Gyl.ippos i.l, con- 'rapid, cee& ce I-a dus Ia dezastru. Strutee, inzestrat cu
miipdsnntreareinuinmaJdgrarimaesnpaaatLp,uedulcueinluz,Eiulaiuci4t,sroi1.ytaaram4upst-l,eeu-es4licc,r1icl:ot3oflrenienns,-stpar.iceaal.drairamtAdtaieenscatduIfLpieraalirlulet,iamit2aaidnN0tcecuidcneIaaiierarecdsanac,piatoiedsru,raodas.uasrbietoiti,Iis,rnaicissmteueA6ebinAtsaetncncd*oaeae.-t ctlaelitodplii,nmiadpruonptoer,u$luii,or,r\licpioosli,tiicncaciruedsaectaelrintdetailoprresaalme ud,let
orn de tamilie, de prieten, de oinntcdaeresso-caieatanteg,ajna-tapifodset
pe tndsura marilor
car'eafostzdrobit. euenimente

cordbii, sub comandn lui Demosthenes. Totul a afodsetsic,nhsisd eTstofetFitliucTd"htuagcryhid,mi.dtLiit.sietpus,urdn(rinapdrleudzieeNnstuiacritsaeJsibrienuattzr,e-,o,udilauin{matri;eni (ctaancrtteiuulpittraim,tmeaaai
primduara anului 413, Gglippos
zadarnic: tn
lupta gi a cucerit punctul intdrit aI atenienilor; curi,nd
dupd aceea, gi care nlt putea desfd;ura apropiatd. de adeudrul istoric. AstJeI, biograful a prezen-
bine fl,ota ateniand,, infrintd. se siracuzani,. sosi-
in portul de tat tn adeu(trsta lor lumind trdsdturile caracterului lui
stri,ntt, a fost l,/dcdos: serdos (cap. 2, 4), religios (4), da.rnic (4), laq, inac-
rea fl.otei condusd de Demosthenes a dus ta o bdtdlie d,e- cesi,liil gi nepopzilar (11, 2), subliniind gre;elile Lui poti,-
cisiud in care ateni,enii au Jost infrinlira. tice qi militare, fire;te de pe pozifia simpatiei pentru
Singura solu,tie sal,--atoai.e pentru atenieni, era o,cu,tn. ari:stocrafie pe care o nutrea biografui. Astfel, Ptu.tarh
retragerea rapidd, clar goudiala ;i iluziile lui Nicias au dit douadd de sitnpatie pentfu aristocra{i, care L-au impins
impiedicat-o gi au contribuit la dezastrut firuat, narat atf,t
de pate,tic de Thucydides ;i de ceilalli, autori greci,L5, tn tplLejeltrtlicodaosarienc(lrorceu,fla, dimedJrSuincteinidm,tprdo.tirait:PaeLruic.ileCsl,eoans:tfe,,lly'cicdiasa
care ;i-a gd,sit ;i eL moo,rtea. Jo:;t" strateg in-tpn'eund. cu et pi clziar a delinut cite o co-
Nicias gi-o desJilpurat actiuitatea in dramaticele eue- tnand:d eL singur de multe ori, iar dupd moartea Lui pe-
ricles, a a'-uans&t repede in locztl intii, fiind.i,mpins mai,
nimente ale rd.zboiului peloponesiac. Partizan conuins ul: ;i de oamenii, cu
ale-s de bao(tta;i uazd., care incercau sd.
politicii ap(trate cte gruparea conseruatoare, pe care o
pdreecJoanpitzagsi efe;riirePaerdicelemsic-e la apdrarea lacd. o contrapondere tald de neru;inarea Lui Cleon (2, Z),,.
Iimitarea situa{iei DeEi Plutarh spune erpres cd. Nicias era la; (2, S); (S),
pornitd, d.in dorul de totuqi ingrdmdd,egte multe date (2) cLt priui,re la clarurile
auenturd.,

PX_-IIlull,15t4$aT:TrhIhh,.1r,n.u-rclc/yitcydiadaisidrd, ele2r.s2sN-,,2i6cV.ViaIsII,,,824828;--28696.4;-D10io3;dVorI,I, 4-43; Diodor; ;qi i la coregiile lui care, eui,dent, &u fost d.e folos poprsrutui
XIII,, 12 Fi urrL; ceea ce
cetdfii. In priuegte aciiuitatea pol,iitca a fui
Ni,cias, Plutarh relateazd. pe un ton, cle titam ad.eziune
pacea cu .spartanii, numitd Si ,,7tacea lui Nicias,, (g); er-

12 N. ]. BAR.BIT NOTITA INTRODUCTIVA * NICIAS i 1_l

pune u-L 'regret e€ecu\ suferit de !'licias in, !,eEdtur{t cu '!'u,i u{n jo.fr lt'ld Cleon,, care a reptt..rta,t o ttit:t,orie.: ,,Aceus|i
Arctosu,l (1A): stdruie cu multe arndnwtte {i.q?r?rro *pczitiei 'erirri>dkIac,jtttei',rrr,,r{r-rrtdirlepsit<&rsrr""c'epr':!trz,riu:c{,rcii.rzCini.'atl&e.eT.iso,afnuegriiu-tt(taot{griibo,i airruenscfutl:teizjcrtn":t.dsnin:elttm,(rc;cio.rgenarrte,navaunLmdsuaceiutnlt/cudedcln,dtttdr.u:i:lels, .rgbC:uiindc'.[i{tt'ti!.
Lui lrli,cias La parnirea expedi{iei d.i,n Sici-!il", Cesp'rc r:are
tnsdsi dd;-dnittftea anun{ase cd. ra fi un dezu.stt'zt {i2, 13); I oferdse d,aptn,amu{,t-ti sdu imbol,d.ttrile unui, astfel de succes,
Io.url6. exXtres {14, b1io) .7tl2raefNwil,ceiasstepepmetrdw.eaptirinns, {c,dl,t.: ct',itud.itze"
Cu alte cuuinte, { tlenai$ilwlu.-Be el. insu;i, de lo carnanrlament". In aceast(,
tltor{J. cu 7n'it:{,ngit, At"it;tolan" iard;i i;i, ltu,t,e joc de el in corneclic.
politica ardstacratic(r., gi poqwit:i:. rL lui |'licias. ii
fd'lnspartand ton de rt'itic6. scliwrzil,e lir P5s5ritre, z-ici.nd t&111 sFa:
J.)dografu.l e"Tpwne
ins(r pe un
demagogdc.e a\e Lr.t,i I'licias {3,2) cnre, tierlispunintl. de
prestdgittl gi tkz ttigoarea oratari,cd a lui, Fericles, cautd, .,A. Vrp,ut sd. fac plugdrie. B. Cbte te i'mpdedicd?
sd.-;i, atraqd. poporul pt"in cl.aruri si prin si'tttu"i,o.res cil nu ;1 Xr'of, dnu, a nzie de drahme
ptroeabteuraipodbregat,einqtiX(.t5u.)b.licL, upcernutrluuccedsatacn,ssi,pt ?e,r?$],epbreioagcruttpf'autl,dea
compartat [.trs,r:u'tzt,il, s'[.aboziti clin stujbd.. 17 Printint
$i aspecte ne.claLiue, Pdelwa{trarrehceni"t.tIe'ecdsetise1dt(,tereaacnoerd-
popular qi irLacr:esibil (11, 2). {3dcd frc;nreurt& cu ale lui llicias f ec doud rnii".

nici cu fcalarpldc{druuloscntderajulc{d:ici,seirscnsautlsga-sai unipnerif.aemlelpuismi csIluydpeAe1,g"r<bt:niabdilaodirs.ee:".s,,.sSApasrtafeertl,aa. ,,$f irr.t',''-arleudr, lli.cia.s ci &rirs tntLri pagube c:etdLfii, per'
sd
tace un rfi[inr.tr tui Cl.eon sd-pi cigtige (fi.itcl fa.drnit ;i putere, r.li;t
este
dacd. Nicius ar li infruntat printejdia ost,raci,smwll-ti cu pricimn xri't"ora" rl,eueruise tare ht jtntturat ryi pritzzind curai
Alcibiacles sau &r fi fasl: inuingator qi ar fi r:ontlus in, par:e
{mn:tetri1a.n"ti,!fr{r{at,mtgeastg,w,lastttta'ictrefgtzitc.eyriLittisctadda"ardtdeuincmitpu;ailtrat(el8tae)"ll.uleliinicoPir'o!,tucrutiraidsczeecptadurltieei ,atlii,rtctt;,
qenet"*!,, face efartul, de a ti cit st poate de nzoderat k't
cetatea, izgonind,u-l pe Alc:ibiades, s.au, ar fi fost ?ri,r:dn.s fd 'ft (rr te'*l*orre"buin{eazd
ultintulwi tle.- s,7' e &. f ap
ar fi plecat; el insuqi din cetate, inaintea cut;inte tot atit tle
(z7a1st,rt9L"),"^pdPsl'tltr,itraurld?u, -zqtei dteaigmi aincdin. feesleteglecreelamhafii bun cotnan.dunt l?lutar;h
Nicies ctt Alci- categorit:e'

sp?'e {u pa.we im lutnind sord.it;lile, lipsa cl.e perspicacita"l:r:,
nehotijrire,s in rnornentele clrarn&tice. Ddm, citetta e.:Leni-
biade, o mi;care de tacticd. i2olitir:d izuori,td, tl.in lagitate, plr:" t*,tii cunt cnracterizeazl. Plutarh actiuitstea Lui l,licins,
tl.upii nlegerea lui ca strateg iru expetl.i{ia din Sici.lia: ,,in-
care i-s fast fatald.. A,sadar, bioEraful ar fi ttoit cc Ajdcios tr-arleviit"" fnptul. c(r lVicius s-o ol.i?rs nei:crpi eodifti'et(it,cl"ceaidreegf'ui snc.:i:,':.':i
sd fie ?ln om palitic a.ri-stocrat, ftlospartan pi pasruic, rl"nr urttati" rtd cri nti, jusese stintu.l,st'de
lipsit de Laqdtate, cl',e clernagogi.e .7i de caln.pt'arniswri.
In ceea ce prdt:egte actiuitateo mdl,itarri u l,ui, llicias, Plu'
tarh cautd sft poate de obiectiu. t\stfel, biaEra- i'r,ii, j'i;"'r'rsg ilnpt"esi,onnt de nttirc[itL ca:ngn:i,ttntentul'tti ;:r
se. o.rate cit se ton ne.utrw, in realits.te cLL sdi:'l- rlit-,sf sr:iz.drrultuse 1t(trerea, er&TL da't,ttclct 'ttri,tti ont cur;iincio:;
jul relaf eaz:d aparent ,sd lrrfr:lrrpf" Dt,r duptl ce Niciri:; n-a puitl.!; ttir:i cinri a in.
pe, un {:ei't:&t: :rlr ilrieprirt,eze
s-':t fu.gnf .cd^n scon{d Tsopcrul de la rd,zbci :yi ndci ci,nrl
pgaajtinied,,ut"a-spe"ltinl. cd l',licdas se ferec" de ura ysapot"'t"tl.ui, ne&n- la con'Ls7'r,tli}tne:tt qi, ca :;:
pe eI cle,
strategii cere comXlortau ri.scu,i'i qi., cle o.aee&,

a'--eo, in,totdesuna su,cce.se (6). De ose,n'Lenefr, st(Lrudnd sd. i:inrl. b{.es!,ernt.ndu-i,, paporwl tr-a pus -\trateg in fruntea a:',
fie obieciit,t, bioEraJul subliniazd succese.le repurtate rle trtrr"l,',:{" tnL. wa,i eru mi.ci un, tintit clc rtu.lt(t tetmere qi zitbat-;(t.
llicdus itt s.lacztl cle la Epi1:olai {17). Dar in cele n'tai rmu,Ite
pasaje, in care este uorba. despre strategin {ui, }\i,ci,ns, Ddirr?:rrf'r"ft-rfr. el. bztacmai ca un copil, prit,,.ea iiz urmd iLr'
bdograful pt,me in lumind cu toatd puterea greseldle sd- Fe t:ot"n,bi"e pi, neputtrtcl aproape nici sd. m,ai ginr.l,easr:ii,
uir;ite de acesta. Astfel, Flutarh crdticft ssprw abcl.icarea rel)?:nt:$. ?yJ,i:yg?i cw Einclul aszxprtL treburilar la, care re-.

rqm'trlr! iri l llri'ri r" ' -^lrfi ixrt'; 1\r'

t4 r. BARBU NOTITA INTRODUCTIVA _ NICIAS [5

'^|J{'Pit'rtuipton_:rn;,lLeeieltu..cpuat.-nccbs(eritiiettbt(inu_ariar-rarcu.auni;r,.aelgddhnaiapcniudontset-lsrcs.ucdaomdtniegrdti.:a-rss.i;ar*oIlhatJcrLLotii-a'y:lan*.l)iial,tmsrsttr:i:it:l,.fltttl,es.te:plrzdirieptntcuabeitpnri;-ilrsd[tiade"uddlci;uaacelielcpi(turtLlirL1edciitoeoctmtce6u.iaairfcept)ricatt(ld,ta(asea1sei1jdqu,t5ulf4d,.icaar,blcqlaufJeuJa,rcpc"e.o)azrqo:iil.eodcitrInnliaalmlC,ce."niedrbtcgp;aobenu(iiinisrtr,iiileciidiaoeannc;euc.r.ialtlutt,ieugirpsu(s-uad1pilsoiautir6rae6atecNp,astslceietiptregrcfnohiapucio)ca.totIeanli-elsutmiuagaia,i"m_et'sn.Nrpmicainoa,,Necrcidcicfietnrstidmhiiic,cAaet'.opr(ia_nistusnass,;;i.ii,, cu Cdci el a inuins pe duSmani in Lupte ;tiocTltetz.tfdinina lipsi.t
f-aptt\uclecsdtePetzrLi:ttc,,rpitlceldsdinatu,asdodr:t,lteirnr,estattifiuicimenuthe;ds. porbeieactiiluuitsattrea sd. cucereascd Siracuza; nu a esuat in cauza

sa, ci s-cr putea da uina (;5i fp'.eBbinoeailnafeslaesg,i, pe inuidia con-
cetd,tenilrtr de la Atena Ci*nssus a (Icu-

rnulat grepeli peste gre;eli, care L-au. pierdttt.
I-latdrit Lztcru, i,n paral,eld, minat cle rlarktfa rle a-l
prezenta pe ltlicias superior lui Crassus, Plu.tarh uitd tle
uruele l,ur:r-uri afirmate in cursul biografiei. Llritit de rnult
s-a strd.ciuil, Plutar'lz de a asr:wttcle tenclitt{u lzti de a-i
uairzdi.tbail,pdetngremcui,ltseupPtearriaorlei lreo,mdaanril'oinr,ca:ecaedasetiitstfern)cel,sint{ed,
este

s-or

putea spul:'e, cea nwfi uizibil(t.
Citatele ctin poefi agrernenteazd biogrttfia" Aceste ci-
tate fac parte din ;tirile ctilese de biograf ici gi colo din
in l-ueri pNuinciearsc, a&.ii,.tfi aprecierea actiuitd{ii potitice qi militare
alte surse decit ceLe istoriograJic:e, i,ctr Plttralli are marele
a cit, putea fi et obiectirs, cu sirn?tatiite tui merit de a le fi cul,es ;i inserat ht biograJie".

latd de aristot:r'ufie.

I.n_paral,ela pe care o f ace intre Nicia.s gi Crassz s, bio- apTHhhiIstIaLt-*oqanilrI,dee)ievsdao,,envls.PcbiaIazeIc,nunentdaBe,se,tIhir{v:l.eoinKBl.h.-eIiIsIn,t.oIg1-re9BtE3isp0eoo,zIitnfgo. ,,hIcI1iGhs92r2.,iae7PGg;caehGrri,iesi.s1cc,Gh,hle9iIlsoI3c.CBtlezi;1esCat{]l-h.i{eiR8csl.;RzctGhe.AicCrruhuioosfnenht,odedc-yendn,,.
Irlicias, cu'taate Anlcingen bi.s t.n die romische Kaiserzeit, in Harzcltttrclt der AlLer-
graful aprer,:iazii cd in clobinclirea auerii, tutnstni,ssenschoJt. Miinchen, 1960; A. Gugenhe \ rrt, Chronologie
ntSCcCiderru,oadapessreressfpurouplisoassta,atrgtctueiataintgnrpertie.n*;sa1nast"ielczr*,e.ilat,ta:duiiaatuaiugbtipireoniutdatnorneirlspttbiditCottzrri"ite.eetLiin,rcpue'ds!eu;a-.arc,uetefladiu.in.npoSiiccurttip,deiocndbldcuiiltcatfniamout-dcrnaaheii;i'afio,ud.lmNtsceuuininnitc'nglNn{aeadiic;es((iiZ1ac't))ioi;,t.i itC(dnk1eis9asn6s,4s,soB)ti,rcfaupatlN€pllegSi.ctitiei2rnasr5ds7didei-ene2s5llil/6na"ihc; ufLHFocoyas.ndcAddiudoe.letndsMI",a,duiVmnerisoir,I.rlL.t,le(lyud1t9l!telr6eeT1Ptisu)n€,)ropdiocpeInfO.otsSh3te.t3acrs;-r'ILsiantusims.btpiottaluutebtreg"ed,ot.aeXflu4Lth2aI1e-I,
lald de Cleon este criticutd. ;i in paraleld (3), cu toate cd
.sbeeiropgbe;rucalcif{uuielraii,cr.l\lciiran-,titiSraciscditls.ni-aa,faFco{luamtpure:rolnzrstce|enztecde.p{airnricriludors.s(imt$.lLipadintiisacpirlrl,eipuecinaplraee
lfri1li:seyint'i,ecdioinisCn,treacprasaesrr:a?u;ir..!to,r,.s:itlr(-re{clPnleaulucunotifannasrttahtaltatsafuiti,cebclebtdieun, a.isnizpecdJsreet.ecadiumemotpianeoiabtciirrueimucaceulret9it'brd(oi4iotrtg,edmrrbaieru-.
sztccc:sele dar:i! infringerile auute d.e l/ic.ias in erpeclilia
un pasaj in care
din Sicilia" [utd tonul just.ificatiu intie-

budn[at de Plutarh contrasteazd cu tonul critic ilustrat d.e
u,ttele pasaje r:iftrte mai sus: ,,In timpul cetnand.amentelor
inse;i, nu sittt puline acfiiunile nobile ale lui ]r/icios.

i

{

ii 1 D,e vreme ce socotim cd putem sd comparam nu
fdrd rost pe Nicias cu gi evenimentel.e petrecute
cu Cr,assus Sicilia, este momentul sb
in {inutui parliIor1
cele din
cdcaeerp-di-egriitnnadruec-essee,iaspcdeerospgirnivepeein;nttseruuEnmai, riaanteifuopnseitlecfoiitanitrotceraiirpeaacTteeiirstuitcec,iysdfocicarlieretsre,i
pregnant qi foarte vaamriafto2,stgislted*painfii{ciudteduennesiemnittiamte-nt
sd
nu c.readd cI noi
Tf'ehtruccnyrtaidlelus ip'Iriimnarioiigs3o,arceaaree(xnpdudndejdriui,iniad rcEp.evaphinilitsrteocsea la

p-iel

f""h, va arirta cu totul umil gi vulgar) dd cu c'oatele cu isloria
prin mijlocul betenilor gi luptelor navale gi dernegoriilor,
care au fost expu,se cu strdlucire de ei, dar pe Zeus nu
r\y
,,I\{ergirli pe jos pe lingd car lidian'.,

4 cr:rn zice Findars, ci se aratd cu totul lntirziat la invdf5-
turi Ei r-'opil6.resc Ei, aga curn spune Diphilos6,
,,Gras gi murdirit de glrisime siciiiand,,.

'cqiinmd esrpeuunseecrdevpaersndtruinaXteenniaerncihdosuTp. i(2p)drceurem,a face atuni
a fast
lui,
,o prevcstire faptul cd comandrantul, care-Ei trdgea numele
'ddmee,ellfoaoreavridcteitvoimrnieiuta,lttaeearleulfecu-rzauartdi,caoitnms,eatimnmdnapcuEulimcrddczphbroivnioulrtudifi,ei rcceloeancvlldientErre-i
Ilernmcra.tes, fir"[ lui Her.mono. (3) $i incd mai spune cI
,este fiiesc ca tr-Ieracles sd vind in ajutorul siracuzanilor
din cau.za Corei10, de la care a luat Cerberulll, dar mai
L-euasrotmemamegdiiniointarltzo,ipeeanailrtoder.nz,ivearndpitoiqtiicepeletaninttersuau.gc(id4, )afiuDinsadarlvnaaectedpsreteupaiatidgpcfiosttaedtiee,

2 -- \ icli paralelc (vol. IV)

1B PLUTARH NICIAS r9

cd i-a venit in gind sd scrie aceste lucruri din pricina ctrirse,ctiegriendpuo-'ilitfiacv6o, a,r,ceoanpdruicnintdraptaompoernutl ca pe un bltrin qi
aceloraEi preocupdri, sd corecteze stilul lui Philistos qi cu
ajutorul banilor.
sd combatd pe Platon gi pe Aristotel. Mie insb mi se p,are TotuEi, cu toatii ldcomia, neruEinarea gi incirdzneala lui,
cd lupta gi intrecerea cu al{ii pentru sti} sint meschine vdzind pluorpnoerual,fai-patueleridpiceact ainrefaleldspdevirNEiecaiasp.e(n4t)rulncaadsed-
atragil
qi sofisticels, iar dacd se fac, ;i fald de forma rJe neirnitat, cmrveaduarrle,fliurs.teriimer;i,c;irczeciietiataeatadeteeac,enlcueiaisirueNafteirpcdridiagt,rseebaanauscicmeihrtpiaaparratioeauvrsapitneoirempdobdqriinuinnaluticdi.tie(ciabnum)fdFola,aiigirndaede--
din r,ir.c lipsit de curaj qi de nidejde in treburile rdzboi-
rni se par cu totul iipsite de bun-sim!. (5) Intr-adev5;:, nice, gi"-a ascllns norocului. (6) Ceci
mercu, lagitatea in spatele
fftaei pmttrpee'l'eecruaptmee escnuatbrueltldaecs-eacrueen,xspdau'esIoaiTsrhetoucrecicyedulield.uecis,uopEariirnPedhailcisaftoroasscttnedurautpl olEati. cind era strateg, avea succese, iar teama 1ui de
zg,onrot
ivealS de mul"te Ei rnari pasiuni, ce am sd le expun pe in prrliticd gi buna lui faimd in fala sico{aniilorlg
se, parca cd sint populare, iar bundvoinla pop,orului ii
scurt intru,cit sint nscesare, pentru ca sd nu par cu totul t.drgqi o pute.re prin faptul cd
se temea de-cci curajogi
neglijentla qi leneE, iar faptele ,care scapd celor rnuldi, -msai rrLid. iccinastpe,eecsteei,stdemnudtfoiiric. lCisdpcrei lpuiet ndterucemi mula{iimmea, ric.ea mai
dar au fost spuse de allii sporadic s,au descoperite numai
in inscriptiile de pe srtatui Ei in vechile decrete atre po-

porului, am incercat sd le adun nu ca sd string un maLe-
rial istoric nefolositor, ci ca sd transpun spre a inlesni.
cunoaEterea,canacteru ui qi firii.

2 Mai intii, putern spune despre Nicias ceea ce a scris andeev3ovdiePraedtereicnvleiicsrt,iuocloifniEgdiuuarcaintuidenecfaei ,fptdautdteeearnmdiceuelllaiemloeicnidgnlif{edim,enenuaicauivnueenai
Aristotel, anume ci trei au fost cei mai buni cetd{eni
'care au iubit patria Ei au simpatizat poporul, anurne'
Nicias, fiul lui Thucydidesls, fiul lui Melesias, rnijioc de convingere, pe cpinrdinNiacivaesr,efaiinlduil,ipsseit de toate
Nirceratos, strdduia
Ei Therameneslo, fiul lui Hagnon, dar mai pulin acesta acestea gi distingindu-se
lspsu5diei-gcCpoi lonaedptoruonac,rgudcdlapppreeorpignaoitr-ecuinolarieetprgndrisiiin2eiomsaepgc,oeiNatgrsiicyvtaim-ab.sn(au2as)Eii$aunrri:,hcdeitnidrzecll,aifiitiggnsididpf-lEireniincaas-prtaaerIortliee-i
din urmd decit aoeia. Intr-adevdr, Theramenes a fost des-
considerat pentru lipsa de noblele a neamului, ca fiind
strSin din Ceos, pentru cd nu a fost statornic, iar pentrtr
,ci in politicd a manifestat simpatie cind pentru una, cind
pentru alta din cele doud grupdri politice, a fost, numit nea$mluelui,iitrjrlnaou(p3inacl)euic.cemeEutrpexedciespePatiratdefeoledafcdfuliuuhirucsiilallee2earsi2ce,adecsisopnattrdreaceazoi,gnAippitucceeerenaroni,etp,tlldreuopuilinerdec,cincdtaneutrugmmienmitpr,dpEaelaeuici rlectuceaelirumiilEp-eipdir-Dlfiaiuninciloputnlsiiuemtypersxrdpoidujusgie-.tii
CothornoslT. (2) Dintre ei, ce1 mai in virstd era Tlrr.rcydi-
des care, luind atitudine politicd in multe privinte impo*
triva popularului Pericles, era fruntaEul aristocr'atilor. Ce1
mai tindr dintre ei, Nicias, dobindise oarecarc faimd chiar
cind trd.ia Pericles, astfel cd a fost strateg impreuni cu
melnErairateadelufini uPtedrieclmesula.teoocruipeaIt insuEi comanda, iar dupl Cdci liicias a invins adeseori in coregii Ei niciodata nu
repede primul loc, fiind
a fost intrec;r.rt. ( ) Se zice cd intr-o coregie, un sclav al
1ui trecea imbrdcat ca zeul Dionysios, foarte frumos Ia
impins mai aLes de bogdtaEi Ei de oamenii cu vazd, care vedere gi foarte inal.t, dar ca.re n-avea incd barbd. Ate-
incelcau sd facd din el o contrafor!5 fatd de neruEinarea
qi indrdzneala lui Cleon18, to'tuqi se bu,cura de bundvointa nienilor le-a pldcut forarte mult cind l-au vdzut Ei au
qi de simpatia poporului. (3) Cdci Ei Cleon avea o mare inceput sd aplaude multd vreme, dar Nicias s-a ridicat

iil

,,:j:

20 NICIAS 2L

qi a zis cd el socotegte cd nu ,e'ste legiuit ca un om care zi sacrifica zeilor qi cd avind un prezicdtor 'acasi, se
este pl5cut impodobit pentru zeu sd fie s,clav, si a elibe- il in legdturd cu treburile
prefdcea cd mereu cerceteazd
gi de generozitdlile publice, dar de cele mai multe ori il intreba in leg5turd
rIdra-inrtitprseetrdcsloculracuvitr2eil3e.E(pi5em) Sc5a.erreer!nelaeiinatrmilmeignitdteetuagtrued cu Delos2a. Astfetr, tcduuelianLrtageuirnertsi,oencdspcla,irmtNiciaucrilaai srceiatvEepi,arimvrenaEui tlaetelevsme, niinniteulerdigeleda,turdrgdainrctupinlmin!ienineudlee-
cetdlile ca s5- cinte
Zer,.hrizs, in timp ce pJ.ute,au, aEa cum se intimpla, qi de
indatd ce coborau din corabie, mullimea primejdii in ceea ce privegte mina de lucru, cdci hrdnea
indemnau sd cinte fdrd le ieqea in in- o mare mullime de sclavi acolo gi cea rnai mare parte a
timpinare Ei se grabd gi emolie coborau nici un fel de averii lui consta in argint. (3) De aceea, nu pulini erau
ordin.e, cdci din
fdr6 rinduialS,
psNuuiclraitainsRdhaecnauedniuaus2nTti,hleeaodpruieac2ic6na,dpacEodieriubmal brgcraidtcaanelilimiinansleuvlgeeiqdtmoeaintjteee.rintCfliinnEd-i
cei care cereau qi dobindeau de la el. Intr-adevdr, eI dd-

toate cele pregdtite, apci aducind un pod fdcut la Atena' de'a nu numai celor care puteau sd-i facd rdu, dar Ei celor
mdre{ie, cu aur, cununi general era un venit
pe mdsurS, imp'odobit cil gi co- care meritau sd Ii se facd bine, Ei in
pentru cei rdi lagitatea aludiu,'ciaemr famlddrdtuercii'eiinbulengi d-turudmcau-
voare, 1e-,a intins in timpul noplii intre Rheneia Ei strim- nitatea. (4) Putem sd
aceasta Ei de Ia comici. (5) AstfeL, Telecleidessz a fdcut
toarea insulei Delos, ,care nu este mare. (6) Apoi, dis-de- urmdtoarele versuri pentru unul din sicofanli:
cinudmreuplttin1duxsEprieciZnetinudFlionmtprae,caeredepbearpcuant tceo. ru(7l),"
dimineald, a ridicat un ,,Chariclees i-a dat o mind, ca sd nu-l divulge
impodohit de zece mii
jertfd, dupd intrecere Ei dund ospdtare, Cd este primul fiu al mamei sale, ndscut din pungd.
Dr-ind de aramd ZeuIui qi, cumpSrind un loc Dar pentru mine i-a dat Nicias,. fiului lui Niceratos.

dafin Din ce cauzd a dat asta, deEi eu gtiu bine,
de drahme, l-a dedicat zeului. Veniturile acestrri loc tre- Nu o voi spune, cdci omul imi e prieien qi mi se pare cumpdtat"-
buiau sd fie intrebuinlate de lo,cuitorii cetdlii l)elos pen-
tru ospdlul solemn, adus,e la sacrificii, cind aivearl sd ccard
de la Zei pentru Nicias multe q$ii bune }ucri-rri. Aceastd (6) Iar Eupoi.is33, poetul ,corrlic, introduce in c,omedia Ma-
cerere a fost incrustatd chiar ri,ca un om fdrd cSpdtii gi sdrac care zice:
pe stelIz8, pe care a
l5srat-o ca o paznicd a darr..rlui in l)eios' (B) TnsX acel dafin
a fost sf,Srimat.de vinturi 9i. a cdzut peste marea statuie' ,,A Cit timp ai fost impreund cu Nicias?
B I"[u i-am vdzut decit de curind stind in agora.
ridicatd de naxieni, pe ,care a doborit-o' A Omul dsta spune cL l-a v6zut pe Nicias

4 Este evident cd 1a aceste fapte contribuie felul in Desigur, ce-ar fi putut sd afle, dacd nu l-ar fi trddat?
care se ad-reseazd qi modrrl de cornportare in pr-rblir-', care A Ali auzit voi bdrbali de aceiaqi virstd cu mine
iriili tind la glorie qi 1a demonstra[ia rrneri cl5.L-ni':ii araniate
spre ostentalie, dar dNa,iccdiass-agriraemleafricraii cetrelalt') trdsdiuri Cd Nicias a fost prins in flagrant delict?
llltr ale caracterului 1ui
iui, oricine s-ar B Oare voi, oameni cu rnintea ugoarS,
Ali putea prinde pe un foarte bun om sdvirEind

putea cnnrringe cd aceastS manifestalie gi ridrnicie arl fost vrcr.in rdr-i?"
,"*u."" evlaviei, spre a atrage ponot"f. Tntr*ac1e-.'dr. Ni-
cias cra foarte inclinat spre ascr;ltarea ;i snre cinstirea (7) Iar Cleon, din comedia lui Aristofansa, zice arne-
zeilor. dupd cum spune Thr-rcydideszs. (2) Intr:-rinrrL din- ninlind:

tre dialogurile lui Pasiphons0 s'tb scris ci Nicias in fiecare' ,,Voi lua de beregatd pe retori qi-l voi zgudui pe Nicias".

t, PLUTARH 23

(B) Arati gi Phrynichos3s lipsa de curaj gi infricogarea lui (7) in realitate, aoeasta era viata lui Nicias, incit i s-ar
in urmdtoarele versuri:
putea apl.ica vorbele trui Ag,amernnon:
,,Era un cetdtean bun, cum prea bine qtiu, ,,Comandant al vielii,
$i nu rnergea plecat ca Nicias". Avem strdlucirea, dar slujim mullimii"ez.

5 Comportindu-se el in acest fe.l de teama sicofanli-
1or, nici nu lua masa cu vreunul dintre concetdtenii sdi 6 Vdzind insd .c5 poporul este manevrat de cuvintul
nici nu se dndicdei anula-qfilepciedrrdeeliagtiimIapupel tcreu,caesritlfeelzidlneicirnedeEi-,
in general, celor puternici sau de cei care se pricepeau cu deosebire,

letnir:iri, ba chiar, cind era comandant, igi petre,cea tirnpul prin experientd, la anumite lucruri qi ci intotctreauna se

in lagdr ptni noaptea tirziu, iar din sfat ieEea ul,timul, uitd pieziq qi se feregte de dibdcie, qi cd se aratd ostil
posreinsdtiirgeiualului iqPi efariicrlnese3i8-, aqa curn se putea vedea din
iadnuleppdcuacbseleicii,n, utrenardsaeedpgeeridnmeeauiln.int(icl2nh)iist$,iEidai adrceepfnnieeutgeadnvsieiita,svsididzifniantcidmdup-nqiinrinadiuce
din ostraciza?ea lui Damonse qi
din cauza necnedinlei multimii fald de Antiphon din
Rharnnusa0, gi mai ales, din cele petrecute cu Pachesal,
dupd ce cucerise insula Lesbos, care, cind a fost obligat
pe cei care biteau 1a uqd ;i tre cereau iertare, spunind sd dea socoteald pentru activitatea de comandant, scotind
cd tocmai atunci Nicias era ocupat cu anumite treburi
publice gi nu avea timp. (3) Cel care, pe baza acestor purnnaluil, s-a sinuois in inchisoare. (2) Nicias se strddui,a
sd respingd functia de ,comandant militar cu bdtaie de
fapte, a scris o tragedie gi care le-a dat exagerare Ei
un carp gi de lungd duratd, iar oriunde pornea in expeditie
celebritate a fost Hieron, bdrbat care fusese crescut mi,litarS, veghind meTeu Ia siguranfi qi, cum era firesc,
primise o educalie qi o culturd
in casa lui Nicias qi care avlnd intotdeauna succese, nu atribuia succesele pe care
fmiuulzilcuailSDico,unyasojus,tonruuml liut iB, rEoni zcualr,edeprIeaficcianrdeus-esepdcstdrreeasztde
Ie repurta inlelepciunii, puterii sau virtulii 'dsaivlein, ictai tlee, pu-
nea "pe seama norocului qi dddea fuga la re-
qi niEte poeme, Ei in totul, fiind qeful ooloniei, nunlind intotdeauna Ia glorie din cauza invidiei. (3) $i
s-a dus faptele mdrturisesc acest Iucru. Intr-adevdr, tocmai cind
in Italia, unde a intemeiat ce'tatea Thurioiso. (4) cetatea suferea multe gi mari neoazuri, el n-a luat parte
Aqadar,
ace,st Hieron pusese pe Nicias, in tain5, in legdturd cu
prezicdtori, rdspindind in popor vorbe cum ,cd Nicias duce 1a nTircaicuianadecucdtotrteulc,hEail,dciedeaecneie, afiaintedn,iceonmiiaanduaffioaszt infrinli
de Cal-
o viald grea Ei p,lind de suferinle din cauza cetdtii. A. in
mai spus cd Nicias, chiar cind este la baie Ei Ia masd, liades qi de Xenophon4s, iar infringerea din Etoli,a s-a
produs cind era comandant Dernosthene44, iar la Delos
este surprins mer.eu de vreo treabd publicS: ,,Neglijin- au pierdut o mie de ostaqi sub comanda lui I{ippocra-
du-qi treburitre saie p,articulare din cauzd cd este preocu-
pat mereu de t?e,burile pub'lice, cu greu se duce sd tes6. Cea mai mare invinuire, p,entru moli:ma de ciumd,
doarmd de Ia primul somn. (5) De aceea, el std rdu Ei
cu corpul, Ei tot de aceea nu este acce,sibil nici a cdzut pe Periders, pentru ci inchisese intre zidurile
Ei pl5cut cetdfii, din pricina rdzboiului, mullimea adusd de pe
ogoare, producindu-se o neadaptare din cauza rdzboiului
prie,tenilor, ba chiar i-a pierdut Ei pe acegtia, cheltuin- a felului de viafd Ei .a locurilor neprielnice. (4) Nicias a
pentru treburi publice. scdpat de orice vind din toate acestea Ei, fiind comandant,
du-gi banii (6) In schirnb allii,
alavitnr'idbuEnSi p, roiedteunci,biEnieimgibsoegSjo{aincdduc-suepdoliinticaa'c,.tivitatea de
a cucerit Cytheraao, o insulS care este foarte bine situat[
in fafa Laconiei gi locuitd de lacedemonieni; a cucerit

NICiAS 25

2+ PLUTARH

qi multe pozitii de pe tdrmul Traciei care se separaserd -pmree-luringgieeau,tdifai rinacotennjuieraniliaegrdaruul,insf-oarummatiin-iacdt ptoetC-lseooinu'l de
cEhi ilse-ian aldturat Atenei. Iar dupd ce pe megarieni i-a in- (3)
cetatea lor, intlatd .a cucerit insula MinoaaT qi cu
pulin mai in urm5, pcrnind din aceasta, a pus stipinire DccaIaurdzaaaiceldastgaairtadflidiiaeqt Iivcisnola5mbapinecdiuNannicitii,apsd,iueEqridmaaocnuaizmi inned-nauii-rlgrcniuasmiusrcefdiznidisnitnda
pe l{is:,iaa8; apoi, debrarcin'd in Corint, a invins intr:-o luptd
'qi a ucis mulli corintieni Ei chiar pe atita timp, atunci atenienilor le-a venit sd zicS: ,,{tunci,
L;rcophron. (5) Acoio i s-a intimplat comandantul 1or dNeic,icaes,nuridpicoirnndeug-tsi et,uaacsupmuas impotriva duErnanilorT". (a\
sd lase pe teren doi cd ce'deazd comandamentul
dintre urorlii sdi, care au rdmas neobservati in tirnpul
ridicdrii cadavrelor. De indatd ce Ei-a dat seama dr:spre vdadreeeeapilarEitmPii eiyi5mjldoiisnetau,ltuac,mi.i a(Cs5idl)efaooLcfnaedrEeipniec'cte-ecpautdurif'anti,ijdoCoestrurfnelaonppnatrtdsinesmddcluiridaeveain'acltdietldadliepofmuassinnttedde
acest fapt, a oprit flota qi a trim.is un crainic la dugmani
pentru ridicarea cadavrelor. (6) Intr-adev5r, po'trivit unei
legi qi unui obicei, se hotdra ca cei care oblineau dreptul
la ridicarea cadavretro,r in baza armistiliului trebuiau sd LpIsutueriimn,gtaaraupitmecrindpmioenitntruiivci soaieml lauasnEti,idtreanCpmelteaaeonunltar,c.raula{sEiatlaiac,ateclgapiniqreiidnclfniflz6idcacetdemarcadngt,5iini1na6gtraiimemN.-ipb.cDiiatdai'aers
renr-lnfe Ia victorie qi nu era legiuit ca cei care ob{ineau
.acest drept sd ridice un monument in cinstea biruintei,
cdci se socotea cd sint invingdtori cei puternici, dar cd
nu sint puternici cei care cer cadavrele, de vreme ce nu dnoiiuddzeecaicdoelo,zisleauvaii por,ni ,cu flota 9i sau va ucide pe duEma-
putuserd sd le ridice singuri. (7) TotuEi, Ni,cias a prefenat Aten'a' (6) Pe atenieni
va aduce vii la
i-a cup?ins mai degrabd risul decit s5-1 'creadd, cdci Ei
.sd piardd victoria Ei gloria de,cit sd lase neinmormintali altfel ei obiEnuiau sd ia iAnsrtifse,l,Esi enuzicfderdcdplodcdearetd, ,ulEinuirnd--
doi dintre cetSfeni. Prddind apoi {sdermopuul nLeaacuon, iaei Ei res- tatea gi
pinginC pe lacedemonienii care cucerit nebunia lui. (7)
du-se o adunare qi poporul aEteptind multd vrelrre sus'
'Thyreaae, pe ,care o de{ineau egine{ii5o, iar pe cei captu- in sfirEit, tirziu, qi-a fdcut 9i el aparitia cu 'coroand pe
rati i-a adus vii la Atena. cap, pretinzind sd se arnine adunarea pentrg a doua zi,

7 Dcmosthenes a inconjurat cu ziduri localitatea Py- uzincoinrdo:a,s,Apsetldi zgi issindtsoaccurpif'iact, avin'd treabd s5 dau un ospd!
los51, iar peloponesienii porniserd in expedifie cu armatd zeilot"- Atenienii, rizind, s-au

pedestrd gi cu cordbii Ei, dindu-se o luptd, rdmdseserd in ridica,t gi adunarea s-a imprdqtiat"

insula Spha'cteriasz ca Ia patru sute de spa,rtani. Atenienii rdzbBoiTuol tiumEpi raetuunncdi,c,uavDinedmnoosrtohcenAeisc,olnnduticminpdufloapret'ecabrien-el
socoieau cd e mare lucru sd-i captureze, dar ase'diul era
promisese, spartanii care nu cdzuseri in lupt6 i-au predat
foarte greu, in locuri lipsite de apd, iar vara fdcea ca
pinrpocrellrjuarreimai,ceialorrianrencae,saarceeassdtdfiep,rloucnugrdarEeiecroastpisriimtoeajrdeioparsidn
,iiiiil qi cu totul inaccesibild; atunci atenienii s-au miniat qi Carlmeoenlei,-iaaraedtusi-aluaidNusicicaasptmivui.Lt(d2)dAeozoenaostadrev.icCtodrciienau lui

i,llii se
rltl'r

le-a pr5rut r5u cd respinseserd solia lacedemonienilor, care pdrea cd geistul lui se aseamdnd cu aruncarea scutului,
veniserd sd trateze armistiliul qi sd incheie pace. (2) Au
nespins-o nu numai fiindcd s-a impotrlvit Cleon, c'i qi b"iun"ad "vlosiedv, irdEiinsepcreicvianamlaaiguitrditliiE,i mai reu, gi anurne cd de
din cauza lui Nicias. Intr-adevdr, fiind dugrn,anul lui qi refuzase comandamentul

vdzindu-l cd inclind sd colabo'reze cu lacedemonienii, qi cd oferise dugrnanului sdu indernnuri spre un astrfl
d. urr."ur, demitindu-se eI insu'qi de la conducere' (3) In
Cleon a sfdtuit poporul s-o respingd. Dar cum asediul se

il
,ii

26 PLUTARH NTCIAS

aceastd privintd, iarSgi A?istofan igi bate joc de el in viotrenld pacea Eladei erau Cleon Ei Brasidas, a cdror

comedia Pdsdrile, zicind oam a.ga: fire a dat'*o la iveala rizboiul; a descopdrit rautatea unuia

,,Pe Zeus, nu este inc6 ceasul pentru noi nici psoEnppitiicacdEiprrm"iiofa6reeenieritioed"-reevigiapig*mireuiuaorAaluiA*ciipittniiacziir.efnopmadaSt"piiuabn!ncieietri5,vip.utirouiil;epiurtulmnoqAii'iiunienmngip,zddipoun'iigEJsb,.tropirsoletdeiiifliinpttbntiniepdiaamieiot,eiiz,lautotinllraunsieeriurnen.icatvidegiat,l.noteiil('idianair4nfmofrdii(t'l,NgaliA)dau5ua,f.mp-apeltcimA)ratldc-a,ceai{d,mdricnAiipa,radiaan,edtcpirhresaniiissEiidenae-iltoldcip,otenafcdcieeo,daadsrE'ene.efll,lpevte.e,iniudliirseanseldr(deirpdf5pmicl6iaetiea'cd3eeealdpc)apuecloiu,-ne'aruc-tEintAcnu,del.ajtortidettrcediittca-ltnluiiieoi-n,nidtcrlttedcciqsbznoaui,tiicnamaeretpiiorlagni-dpaioattcaregeadSadiitrcurauiav,dsccilnnitNnriire'ualremeeripaieieaclt,ainlai9vucpjiqddudnitnieniiir[leuiiatzoetmrpngaclepalmp,suirraalrnure:ir,udniunitrejaade,ns,dlp6lPnssiitptaE-tazpeiuulya{cabu-rbircunE.iiduttcid'lnhaoa:dliio-qiizeettnt.eeais?ftbarae,,iaimt,j-ti-unrEuillontoqqsaniieqdajl-i-le-ii,ii
Sd dormim, nici sd amindm victoria, ca Nicias.o. iunEi"inonirra"boaucr."ciamr.ueuirrasninn.teidpifaZiuuur;-g$sIddieneitpnrie-uaarln1addaenEavrlinuudd,rdriei,e,nisfgndceitcacrpierunrerdi'eeituaitin-etlfteendilcin,qmuidnisaoeddirrueeds-asulqiuenpi oiraginrncttaeua'tim,rb-iinuEl5ianai irpnndloeutqec--i

(4) Iar in piesa Plugarii scrie a$a: viala fbrd virsdri de singe qi fdrd rSzboi, ascultind cu

,,A. Vreau si fac plugdrie. B Cine te impiedic6?

A. Voi, vd dau o mie de drahme
DacA md slobozili de slujbd. B. primim,

A. Caci, impreund cu ceie ale lui Nicias, fac doud mii.,.

(5) $i liuntir-Cadleeovndrs, dN-iEciiacsiEati,gadeusamtitaari pagube cetdfii, perrrni-
{ind
pricina cdrora devenise iaie faimd qi putere, din
qinifaulmteunraetn,oSroi cpirriinczeintddfiic,udrainj
neinfrinat, a reuEit sd aducd
rci?nrdgui?algaudsetaltaqtiribeul nfodaqrtieeml cuellt.d(in6t)iiColeboiEnn, usinudprsimd isntdriggei
cind vorbea, s5-qi rupe haina, sd-gi dea cu pumnul in
coapsd gi sd alerge cind vorbea, in ,cele din urmd a in-
trodus in_faptele poiitice neseriozitatea, ugurdtatea gi ne-
socotirea bunei*cuviinte, care au produs confuzie in toate
lucrurile.

9 incb de mult Alcibiades se {inea de atenieni, fiind
un demagog nestdpinit, dar nu in acelaEi fel intotdeauna,
ci aqa ceui mpros,eduscpiunneaced,elasEpirteimfapra egiptenilor, cd datoritd
naturii cintau versul urm6tor:
,,Multe droguri sldvite amestecate gi multe amare,,, plScere corurile care firul
,,Sd zacd lancea qi sd fie cuprinsd de pdianje-

tot aga, firea lui Alcibiades, Idsindu-se tii'T;r""1;:r?i:: nilortt,
qi strdlucire mult in amindoud direcliiie, , a da1 prilej Ia
amintindu-qi cu plicere de cele ce spunea l0urip, frg,
mari rdscoliri. (2) De aceea Nicias, cind incd nu- se der- pe c"o"ciocqaiit.e(Bd)orLruninind timp de pace nu-i scgat{
pSgise de Cleon, a avut prilejul sd facd cetatea, sd pund 369 Nzl cd deci ris Ei bdtindu-Ei
cu totul capdL rl,zboiului Ei sd-l stingd, dar tocmai cind trimbilele, ci in
indrumase lucru?ile pe calea salvatoare, s-a dat 1a o joc de cei care spuneau cd este hotdrit de destin ca
iarboirrl si clureze de trei ori cite noue ani, apoi ajun-
prarte, de vrsme ce, in
gind sd vorbeascd despre toate lucrurile, au fdcut pace'
lui Alcibiades, a fost poninirea Ei irnpetuozitatea qi toti erau de pdrere cd se fdcuse o indepdrtare hoiSritd
ambiliei
imp;ins iardEi la rdzboi. (3) Faptele de nenorociri gi aveau in gurd mereu pe Nicias, despre
s-au petrecut astfel: Cei care atacau cu cea mai mare care spuneau ci ,este un om pl5cut de zei 9i cd divinita-

28 PI,UTARH NICIAS 29

ipnmcdt-eaeeauaatvn.miec.dti,o-rmrua,angarveicduirindnaersdactPaguzcsesbiadernmiocruudpilueamisetsliepuielfligradlutdiitepnmidreimtoaa"si,napsecruavdidmlncleiaeepnavanaetrisreieunetniantr,oeblu,,uRr,nupoimodnacsrczuoiodrebtirciaifovig.ireeiiilu(,'us9lme)pbi^lpeuiNCdcoiciindec,iiicnpvamniedsi,enu'r,iii,nnNlic,ltsipcierpce_es;irraail,"n;u,_s_:,li vllcadaeEslneiiui,mtndcoiautcEivdidseeadpiilnnilneaueefpvapuocutrdtesrdejruic,lruedsnmuo,sgauiEnebrttmeienidnqceuiiz-nleeeuilncvvcdoraenrrdpudeumernecaleaai rcltanouac'itadnecEeaeIsau-t
SlfaeollAisilecsipvbaoiarrtdaeinnsitd,roearpc, leifnsiitinacdii-tacmodnavuiisnmqiuin,ltaefaudlatirnepcdouoptroindruleelluelai qloNi,ri.cmia(a5s)i
ll"ulit:N_iPcia:s"ascae.era. pind acurn pacea aoeea se numeqte ,,pu.u" intii, i-a intrebat dacd au venit cu depline puteri' Dar
curn ei au spurs cd nu au venit ou depline puteri, Alcibiades,
ltdaisunideliccfninrrii1ttueiici0isc,iaEteiiiItianiuEisdcbriiteheiopnNeortetiiiistincniie'ipdeuaqsrun,tdtisu-eizis,foraieiTennleeeciteoniumaqfrerriaint,uvascpolatlted5uiuuftr5idrlan.tfstriqdi(laef2-piisd)epp-ecDI,reaaaeaanrvselrstadc,rocuuIzdeernienldcsiadeevcvusmlraeeeo-osarmrecenufueeiesuclndscancieeidu.ificeisAedodbaccrevaaieclnnrrels__eiat,ri
schimbindu-se, impotriva aEteptdrilor, a inceput sd ia aa
martori sfatul pent'ru ceLe spuse qi sd ihdernne poporul
sd nu mai dea ascultare qi sd nu mai aib6 incre'dere in
niEte oarneni care inqald atit de evident Ei care declard
celor spuse, cu
cind unele, cind altele, contrarii pfivire
Ia aceleaqi lucruri. (6) Cum atenienii, in chip firesc, au
inoeput sd se agite, iar Nicias nu mai putea sd spund
ttqcEneeaiiisremneconrigrcdi its,it,..ciipncasuegeiln,aunaiNrtirtrdrdiup'actptaticuiaaunetsteuigaralcaelatdlaciergio.e.ispn-E(ciavB_acipv)nerouFsorsnvddpopc,le,aaidanncdrdae1laust,uel-i!agnsigeie,riesudandsnzcidbeftEiorsedaitieetppaavarsi,etnitnAdddllaze,icicmnieabmvadliiaiaaenidnmiupefudsdior_,e,-i nimic, cdci e,ra lintuit de indignare gi 'de surprindere,
poporul ind,atd s-a indreptat cu avint cdtre argieni, strd-
duindu-se sI atragd d,e partea tror Ei s6-i facd aliati, dar
pe, Nicias I-a scos din incurcdturd un cutremur, intimplat
in iEnitrcuanreitaiairrndp,qrid, giatiart adunarea. (7) A doua
zi acelaqi tinap, Aicibiades,
poporul s-a punin'd. Ia
Epict'oinminisdiulnuilnegfiddciustceurasrugr"iei,ni-ilaor,coianvrinesl
_lrcausaata-ertaentpifpmideeoi,np,zlaioiaffciiterrreeidvpoeinpetmuupesoer6dnlrciiaeplinidditccreceihid,clioaenscraeuufddlaieccnuueiIztaabvpueueidrndnte,iaettrreeiuNaapupicqftaa,iaci-ctesloa, dtgfuniisiiig-nmpiidrieddcdf,seuduE'iedapai6auu_ar, cale multe lu'cruri

cu greu s5-qi tind
a trimis la spartani cu fdgdduialS cd toate vor ieEi bin'e.
(B) Plecind la Sp,arta Ei intrind in cetate, Nicias, in ge-
ne?aI, a lost cinstit ca un bdrbat bun qi binevoitor fatd
de' ei, dar n-a fdcut nimic, 'icnitofirins dlainAvitnesnadenuceniucmaarei
dm_qaliapceed_eumnmodn,ievndizqinidcdcd-i nici atenienitror nu prea Ie place pe beo{ieni, s-a
inEeald, cdci pdreau^ cd si,mpatizau
fdcuserd ruqinat Ei in plin zvon de calomnii, dar chiar se qi temea
aliantd cu Beofia, mai ales cd nu predaser5 nici localitatea de atenieni, care se supdraserd qi erau indignati cd, fiind
vcPeianlneuacidrtoiinsE5u6i rsgmdi dna,ilcicfiehAepmmoippnhodirpuoollsipso,,elinaetridnuicnaempceubttealsteedar-niAoarttgaivoaese.,
cu in- convingi de e1, scdpase,rd din miini atitia bdrba{i valoroEi.
('aa')lnI_n lntr-adevdr, cei care fuseserd aduEi de la Pylos fdceau

dcsSehrpeneapariatttaaut-tloeucir,at:olaidaauetnepdldlailnutcecuimrpuapurtrtieeleen,sri.ieiaAnE,ilicic,d,icbdiainaauddr evscse-i,n,andutietparcnruaeinzvsdeedunn-tiisanTetcshicbneUaiefaancliaunu parfe din primele familii de Ia Sparta Ei aveau prieteni
qi rude printre cei mai puternici. (9) TotuEi, atenienii rm
au sivirqit din minie nici un lucru mai grav fafd de
Nicias, insd l-au ales pe Alcibiades strateg qi, desprin-
cumva solii spartanilor sd-qi atragd poporul, pentru ace_ zind cetdtile Mantineia qi Elei'a de lacedemonieni, au fd-

PLUTARI.I NICIAS 3t

ccautsaIliajenf{udiacsuccl eLtaatceoan.iAa",S'Eqi. .giii"au""t"r"i1m"iscapuimzelialua pylos, cioizcaEt inaimcieustneucli.ndduin-lter,e ai-euai,izfcdbicuHutiyttppseodrpbfooarlcoudslu.sid(6pn)lduEceifirebeinogesi,trl-alaa-
inceput lucrul acesta
iardEi la rdzboi. pomit

;;j:';:gemsicsilvn3sTlrcriudiiieeaar9abnnfmsc-ridgflc.iii9ula,a1ll.iciamn1rmsfetaqddalidpic.aturi16cuaccrD-siidviv-ddtr,nei^ueeceAneie.acqdl,inepalnmauzmfciciijomonc{.uaiibipndsdavniurpn'udinvs,stijanrdoulouileaaa,dcciiststr,carcoolaepc,diiasstvarlei-eiqmumlarcnplaca5e>lJc.otapc.oivribcooperao(godsascso2rtdaeiti'etrnNrnr)srfmiaupiaifet.ai.Ieecicplcdinn.unomiais9irrtastincigiceei1c_cmsultrqaao,freiailren,vsuEuirp_asiilapitdms{u.cea-t*_edATdllluv-epa-aJleJ-acscJipcniro"-"pairlejabiLieru.i,nrr,ui-ircaeirpadEa,iluO'icigr.ti";1tpii+ieir1izirJr"eior,nn.uo,nr.fsp,l,fciril,oon,.e""o""5,iaallriirn'trir";tl;rig--luiiiit;iaini"Enpi"iea'fl,s;"tfi-dr"lroeliiih;"oen;risbt"rflite:cniifueGsfal"",s"i"f"n;cff.it"j;u;tuboa;ulJa_;_,ailur_ia]t- fdcut sd ridd, dar apoi a inceput sd se minib, socotind cd
ostiraclsmul a fost fdcut de ris tocmai pentru cd fusese
indreptat impr:triva unui om nevredn.c, cdci ei socoteau
cd pedeapsa existd ca o fairn6, socotind c5. ostracismul se
potniveEte mai mult cu Thucydides5s Ei cu Aristides5e, gi
cu oameni
de valoarea acestora; ostracizindu-l pe Hyper-
bolos, i*a adus cinste qi ingimfare tocmai penlru taptut
cd din cauza rdutSfii a reugit sd sufere o pedeapsd rezer-
vatd celor mai de seami bdrba[i, cum
ctil Platonoo despre el: a$a a spus Ei corni-

{7) ,,Desigur, a fdcut lucruri demne de caracterul lui,
Dar nedemne pentru semnele de infierare de pe pie-

lea lui,

Cd nu pentru aceasta a fost orincluit ostracismul,,.

(3) Apoi, ca sd spunem iinmtrp-outnr-ivcauivuinbti,roerrilaorod}eu'ppatdce,a (B) $i, culmea, Hyperbolos a fost ultimul ostracizat, dupd
tinerilor, dornici de rezboi, aveau sd ostracizeze pe unul, el n-a mai fost nirneni, iar primul ostracizat fusese Hip-
care erau mai bdtrini. Unii npaurlchHoisp,pdarinchdoesm. (u9l)CShooalarrtgaese,sdteinuancelulacqriunenaemjudceucatitrag-i
iar oeilalfi pe celdlalt. necuprins de gindire. AstfeL, dacd Nicias ar fi infruntat
,,Iar in dezbinare, qi priniejclia ostTacisrmr-rlui cu Alcibiades, sau ar fi fos't in-
ce1 mai r5u a avLtt patte. cle vingdtor Ei ar fi condus in pace cetatea, izgonindu-l pe
cinste".

btdcmodttcnupTri:eei.saneenoner1ylctardi.'uarzle!il"claeue.toird-aumcej-neci:g9s?ioaradcsadi$eaaarsnjem,fu.irjEcefaeiin:qaheninia!afmvscii,iiaenseatecleaHlltgscdsueueifturryengaNdndit_npapelaprcmIiptosedcaiiitpenril"iio.uEbpnal.dif.atctrooeois(ie"o,,4aulp.,dros-).arNlotoeqSsd_etdsAi-r,iee,lictuuunprcroinf9alaecv,i,iiacpcueissiamfntiioldtsirivl;aidUqltetonareer,lianiuiivdaiara"ifA,enomii"cs-i_nlcipalnrcmpai-via{nedis*e*bdrrp"crd'ecli;r,ia,ra"cdoimeistrpadJ"huriorileau1feredoraicsattttsrueaeierofO"i,sr.rascna"tbaenri_"ec"cjauiuaottc*dc"{dcaiun.imo,ieouiut*scuri"iuare"rsnnnrdacrtda"sjf",irui,feie"evldiraiifilap,ee*Jnee;-.sj-irr"dsro;sirduainrif"*"e"6v;icJ-""tnf"z;oe}izor"ir,__ie"e:iai-lrt Alcibiades, sau ar fi fost invins qi ar fi plecat eI insrigi
din ,cetate, inaintea ultimului dezastru, gi-ar fi pistrat

renumcle de cel mai bun comandant.

(i0) Eu Etiu cI Teofrast spune cd Hyperbolos a fost os-
tracizat cincl era in dezbinare cu Phaiax, iar nu cind
Nicias era in cear,tf, cu Alcibiades, dar cei mai mul{i aEa

scr-iu.

2tr Dar tocanai cind erau prezenfi solii cetd{i1or
Egesta gi Leontini incercau sd convingd pe atenieni sd
porne.ascd armata iEni
Sicilia, Nicias, opunindu-se, a fost
invins in adunare de ambifiosul Alcibiades6l. Chiar mai
inainte de a se {ine adun,area po,porului, Alcibiades std-
pinea poporul mai inainte corupt de nSdejdi qi de vonbe

l,i

tl,

,ri;

tli

rlj

oo PLUTARH NlClAS 33

pgLaa1mitibeedd.l.iilgesapicrtoeou(ra2tatE')urueirC,iidndaeEcsshiitpfeeadrmeelteiscccnpildciirmeleuqnari,iliio6tEi2fcndi,aemclqeriateiadirzueliiinnadds,dipi-ntiaufndlaSecjtseuiectarrieuiulnialqhSainSirbucitciallitinleriSiaiisn,ipcisdiilpleiitresiare1*i oracol de la Zeul Ammon, care zicea cd atenienii vor
rtcrturaecraieurlli,otirol anatisdcciuScnierdaleecauuaz.ran(,3in)dtiTateor ttumeqmai,iinninduaui-i-nsateei,nsctdoarirsnefdrcueonnlatsetihtucoioatdnu--
gfttcusddoeanlcaiimraanuet,tnedtedn,csueui-dinmeneatovori_tfi-jdddlpuoaaeirtaandsiunttillneriumlg,afiappulaAtaloranandrturtrdeuimncovalaocauesaidrieupaeicinqtcseeelit,nui,lsmoootiaerapuiAosa1ldanf,2fr.droaae(oszpnSacetod)itidmi.cfei.(anuu"4sc)ttDoiHsrl'aiinnibeetjsruuecitmdar,liui,rneaaeidulfeaAi-fnn,ourigddi,ceoelalismida-sreaeet",
ltrui5rpn.zptba,oL-iuimilbuipia,octEri iivpmaunac,rceataurtLadgdiniendepuzlneilctorarurleq,ciotavlooagniinesdltoudflplc{undii,dHieenriac,uiac,cleiesvl6aobqr.i
(3) Cind au pornit deci la acfiune, Ni,cias, irnprotrivindu-se,
qu a gdsit nici mulli gi nici puternici tovaibgi de luptd.
Cdci oei,bogqli g_e terneau sd nu pard ,cd fug de leiturgiio*
E1oi rd.e(4_ )triDeraur4Nqiiicui:a,sqneduesaeu liniqtili, impotriva
gIalelsuppt9d,e1Lcpi,rdimupudl conving:erii o statuie de oauorfraaznedifiefidPcaultlads,decarceetsattdetepaepnettuunvficintoicriidlee
dddea bdtut gi nici bronz; era
ce atenienii au votat nu renirnla
strateg, irnpneund cu Ardlczibbioaiduel sqiq_il-cauu
Lamachos, s-a linut iardqi adunarea poporu,lu'i., iar Nicias, rceupcuirotacuteriliemipnottriimvapuml ezzilieloi rc. oArcbeiia, sztbduorifnradnpded o bdteau

acolo, au
1(c6aiu)DgUuellniftii-,ioczaEicrieeaafuuusdecasdtearjdocsemsftrietuuacitlsui inldetfinpiirilcaducslumuziu,airnciliae.redpaerreradoedlioleoarareucdree-
ridicindu-se in picioare, a in,cerca,t sd-i indepdrteze de la
hotdrire gi-Ei expnima 'clar convingerile, apoi terminin-
du-Ei cuvintarea, I-a ,acuzat pe Alcibiades cE lmpinge ce-
ta.tea la o prirnejdie grea, p,es,te rnare, din rnotive de am- un oracol indernna pe atenieni sd aducd din cetatea Cla_
9i ciEtiguri persornale. (5) zom,enai pe preoteasa Atenei, au chemat de acolo femeia,
bilii Dar Ni,ci'as nu a izbutit pe preoteasa care se nuffiea Hesychia. Dupd cit se pirea,
sd facd nimic. Intr-adevdr, datoritd experienlei sale, qi
avind faimd ,cd este mai indeminatic, se credea cE va fi ipiniddsinetrsmepznieruallu-in.ditgievtaienmaitd.d,l(i7fi i)ecAdctpdroeiii,cefeitearatecfdreicrtadoacdta,eeinaecx,pperseetdezielpienr,et'zsliudciensre-i
o pirghie de securitate, de vreme ce temerea lui va con-
stitui un dizolvant pentru indrdzneala lui Alcibiades qi
pentru inflScdrarea lui Lamachos. Prin aceasta, el a ficut dtcelcnfdaerdauxcuiiunlecespm-iseuesireseatitdca,eopraicsbdlheiepd-iauiq.rarnpeanf(inn,d9piufufpadnri)amaeucvel{c,eazsbaishnaelfuddiotiannneanluctoviaar,es,fesatrebcsiplunu,tuaiaeennd$idnritueuie,sdn-a-co$aecesdaecieniuvourdocnaecmdnedrdataeoeetrra-ciiseismstnieirdinfuimdaiasltmpsoisbltcmldaiztuoatir-luotos-lpIeduq{faiusoueiar.iiicpgzlsl.(.auacuuenltds_dlbe)ortiaMuarlvUpiiu.cgniiecnl.nneiaatiiSso;ti,tSiatndodpiitssciceenie--ipnrlaatiieuadiac.exnpetcsD^aftrdod-ccseceacba_dca--i.
fEni maadiupnuatreer,nDicedrnaolsetgrearteoas, isra. (6) Intr-adevdr,
ridicind r-se
unul dintre a,ceia ca,re ali+.:u
pe atenieni la r5zboi, a splts cd Nicias sd inceteze c' a
qcmaiaatioca{odiluoao,ceedqpetlriiaerbtseerxirtifnei,deEEic,oidriannacdnlioduannnindtidec,curaedt,eoinpolnicnvaeinrespsu,epteoprprieogvreui Jlae;siacdi
voteze.

13 Desigur, se spune cd multe lucr,uri ardtate de .ci- nasbbecpduaeutrossasacttadraegcaaeei xsflrapturapeliuztdebAcifldrdeiautou.nitnc(is1put6i1nrm6i)on,psAtolrcasequttolefimeloclir,undIfge{izniim.ilpe(em1rliie0leeu)l,lcetpeilnnienidpleomdaar,ruuv{eilia{aaiartuuli_ecnsaucdcuvieiosnttdoudtrurlli___il
tre orezicdtori lor se opuneau expediliei. Dar Alcibiades,
cu alli prezicitori, a scos, din anumite profefii rnai vechi,
iunnaScicailriea.s(p2u)nAeanucdmailitepnrieezniici dvtoorri dobindi o
au venit, mare faimd
aducind un

3 * Vieli paralele (vol, IV)

PLUTARH

NICIAS 3s

'zeceau statuile reprezentirld pe Adonis, pe care femeile (5) Cind incd Alcibiades era de fa!d, plutind cu 60 de.
cordbii contra Siracuzei, pe unele 1e-au linut in afard
le inmormintau qi le jeluaiu. Cei care dideau un sens
acestor fapte erau nelinigtili qi se temeau ca nu cumva deasupra portului, punindu-le in ordine, iar zece dintre
sd aibi legdtur5 cu pregitirea cu armatd, care tocmai cdzne_ualeercznaeeliienia.-igcaAs.iaucs(ne6iidnds)ettcreA6ok7a,rde,euesminsseeteicanaEafdilcrauepaunpestteriuulnerilenoaasinnzcftdatridinsrraoeiitsIuceacreoriditri,dna, f,{ppebiieeil,eengitndtreriuurb.Eteuecmrmapia,rpsninsdlduitrrs'a-lcp*cauiiuuorne--i
cind avea atita str5lucire 9i vigoare sd se veqtejeascS.

7+ intr-adevdr, faptul cd Nicias s-a opus expediliei
care fusese votatd ,qi cd nu fusese excitat nici stimulat de
nici o nddejde, qi nici atras de mdrelia comandamentului
gi nu-gi schimbase pdrerea, era dovada unui om cuviin- Zeus Olimpianul, unde fuseserd trimise pentru
cios Ei inlelept. (2) Dar dupd ce Nicias n-a izbutit nici Ei catalogarea celor de ceicetarea
virsta armelor. (fl Deci
cind aces*
cind a incercat ss5d-1insdceopadtdr.tedzeelapocpoomrualnddaemlaenrtd, zcbioai pErionapicei tea au fost capturate de atenieni qi duse la comandan{i,
cind s-a rugat qi cind aga s-a vdzul mullimea numelor celor in stare sd
blestemindu-l, poporul l-a pus cu sila strateg in fruntea poarte armele,' prezicdtorii s*au intristat, temindu-se ca
armatei. Nu mai era nici timp de multd gindire qi 25,- nu cumva sb se implineascd aici cele spuse de oracol, care
bavd, aga cd el, intocmai ca un copil, privea in urmd de issnppuutninmeacp,iuc6ld.ienatfeacnapirteenaCicreavsllotiprlpuolcusrauAtltoei anstjd.eanSinuitrliamuccpuislzaeass.eeTpoaetteunEDiiei,onanillo{qriii
pe corabie qi, neputind aproape nici sb mai gindeascd, re-
venea mereu cu gindul asupra treburilor la care reflecta,
cinecl.itmaasi lafabvitorErai cbuiirdaejulacoalec,liqoilnoar .sNdiicgiiaas pierdut ;i timpul pusese stdpinire pe Siracuza.
trebuia
sd atace 15- Pulin mai tirziu, dupd a navigat
indatd pe dugmani Ei, presindu-i, s6-Ei incerce norocul in ce Aicibiacles,
Iupte. din Sicilia, intreaga putere a avut-o Nicias. Lamacfros
(3) Cin'd Lamachos a propus sd se pluteasc5 direct spre ileunrpactietculionrrajcofiosercpEailraderecepoxtprpeE,di dinlaiuer*gceieracreruaaltaiattvedinaei^lase,dnriclaohcriaqpriuidnlientiilmipbpsaiunt"il

Siracuza Ei sd se dea imediat o luptd lingb cetate, 1ar
Aaclceiebaiasddesse-porsneeassecdSe. simprpinodtdrivcaetsdirtailecudzeanSiliorar,cuNziaciaEsi,dsuupsa-
tinind contrar:iu1, i-a indemnat sd pluteascS. in liniEte pe pjb\oiecgnia5tr{1uieeih,raEaiinmaeagEreliopr,iseei nid.tirSnueaszalitcneedmacldoe.tiov(2ed),aidtndas,rdin$pi itedimisntpi-gupirluicluinnlueaii
lingd Sicilia, sd-gi arate armele gi triremele Ei dupd aceea
sd pluteascd apoi sd lase puline forle spsdtrra-aEtuiensgpeiiu,i nppderopbcdiienremdreec,aoNminiactniiadisacnaaliiifnisidneedmsfcndeatutiiampueaii-pmbopdertteuruilnnSddoifnaostcrulee-
inapoi la Atena,
egestanilor; dupd aceea, a Schirnbat pdrerea colegilor sdi
gi ie-a micEorat curajul. (A4)lc$ibiianduesdulpaSjumduelctattidm,pN,icciainsd,
atenienii au chemat pe tifgaccnaoorvec_lt_eoelodmasminliH"anejuaunyd-ldirb,uisanlv-caansedeule1inp.t,SeeScd$riuociLainf-iabolaatiraiicntli"elpa,,e.cni1peh(lae3iloreu-ds)azt,uig.iTnsdtico:daoca,ttr,urcEiaecciEuguetearrmsrauaiEijjnai,iimctiaadecdptileueeomdnlppiecmaua,aitirp,aettaebrriaeceuvvcisannieltnedicgpsdhdmtieuriui,anigcctqiemaaaisgriauedc,ntbeeEuio,---i.
rdminind numai cu numele ai doilea comandant, dar cu
puterea fiind primul, nu a incetat de a qedea Ei
de a
pluti pe lingd Sicilia Ei de a se sfdtui, mai inainte de a

se sldbi nddejdea colegilor sdi Ei de a se destrd'm,a teama
Ei frica dugmanilor, pe care 1e-o inspirase vederea forlelor
oarece s-a rreettrraassinlaainCteatadneaafdorcd,uscedrif.a(c4d) $i, in ceie din
ateniene.
urmd, s-a altceva niryric,

36 PLUTARH NI'CIAS

37

decit sd supund Hyccara6e, o localitate barbarS, de unde vespp1cpNvgJtmoaazeorounureepads:efaccirute2l,l,tnnbruamuxronta(snrdooe:o9ttoitueggi.itrieaedcart)v,suJiirSpae.acittire7eTrt:ce,aclnfvnoil,agi$e,iuooTcigu'u,i5zaidurusotlaptE:.a,tiitiuui,ventirreartecie.lmadpapod"ncar.aogi"ccaestdtaipar.dieic(uufcevuBrtiNpiancghzizdanns)tub,araiieianreaimiciNaeadunncdsidaqacambnealispeeiaulupasnoeiuertoinscesprdxptdpfmeeuduroudpteoieeermrrncNzrileldnroaencaenatnqmtiaautcrjacadtriuitEdituttuba.uiegeiarsnoeleirtmsiI-slvadienfp-rdEfnaa.pa-daptiae_sdrnpiqdciuuvliI_rtfiutuoundadteioatecae,prign"ce,utrd,dn'aneaouunatcuce;cerniaecbrtrmuihluvcaiuenrierecvdi,elczsgin,ivinclAaa,riitnites'idiialupcsnlee.aooiiiencdpp-nncnt,urscfdin.suur.u,niAin'tos,mc"utOfrtrte-elt-ecndtr,ipi-eaarm".tniddz*eCle"o"n"ddAct;-v^proriiafiiNtt""eei-oiaoclrauini"at;itntrir_d;ut"ir"oau"ra;rua-ir-Jis,ub";e,b.r"tdsfr-;ia_I;iau-vtc_r-id"p'a"oc;rlt;seeat_r_;diioei

:se spune c5 ar fi adus in Pelopones, printre prizonieri, Ei

pe hetaira Lais70, pe cind era copil5.

'zan1ii6prDinuspedsecred a trecut vara, a fost informat ci siracu-
cei dintii curaj
gi cd se indreptau cStre
atenieni, iar. c515re!ii, inaintind cu indrdznealS spre ta-
bdra Iui, intrebau dacd au venit sd facd colonie cu cata-
nieniiTl sau sd colonizeze pe leontiniTz.
(2) Nicias cu greu a pornit cu coribiile spre Sir.acuza.
$i, voind s5-,Ei aEeze armata fdrd teamd Ei in liniqte, a
trimis un
om din Catana ca sd indemne pe siracuzani,
clac5. vor, sd pund mina pe laglrul golit de oameni Ei pe
armele atenienilor, apoi sd se prezinte intr-o anurnitd zi
cu toatd armata 1a Catana, pentru cd atenienii sint foarte
ocupali cu foarte multe treburi in cetate, cd a auzlt cd
prietenii siracuzanilor, cind vor afla cd aceia se apropie,
vor pune mina pe porli Ei vor da foc qi depozitului de
cordbii; cd sint foarte mul{i care s-au Ei rdsculat deja qi
agteapti csoasleireNaicioiar.s(3in) AlceegaistutdrdstrcautagSeimcidliaa. pus-o foarte
Intr-adevdr, cra-cDe^[yauii.rm^irrl3p?aece70coo^07purgprSndzdigC.,airesbte,udiisigaralmeenoutdal,cardlaagoediaannelTdmindtciheu;,eeiai,psnipin-aaintsnoe"frcu1rldtesiiieeatnn?-q,t6cntnd.oa,a-irEcar(nyce2ua.ie-cf)pcsfoieidhaDnscrlitdaiaipsEnrvreondidErrcadpzinaeuc1eiaitatAnaptvanieafaaccbifrtc"aejaedufitrrsit"aiiccoaia-iu;rnta,iild-r;aa"umi;qcrtf"iroaf*"t"ail"tu;;.ai,""ri.iaoo-;-1ssuai.""pit"ui"urri"_,ei;t
bine la salcjsmAt1(uue3iecin1tc,lrre)aafoeerpainmiuTarn9tapcnroaun,ejruc-t"ieeluacruuldis"Eadnaiu.,uactrzi"is,ert,bna'ieedpiaudfdgaouuomneeitarmlrgricdirosnreredtrSirfbeajciiiiaicri,uaa,r'geaadgirecilecetrticirape.uo'ahopnrzusEsiesauaauiturrsta,u^eetdcecaocrnaqcaraepvidaeczitpsmvsniesisiieeddabultdiacrifcnlsdeatidcdnesdiurtcde5iticrdiiottan,lgobNisiedutnadi-pInegcianeauiimicamfEalEnabcsiiaunaaeiauzg"raArfn_aetrerii"imuitiJaa"n"i,npcr".iii'lr0r.c"oab;iifja"d""uirlo.le"e"l";rnantt;"ui"lc""rt-"de-gl";io"-r;rpoenoiq;"e__i"ro.i
scolind pe toli duEmanii cu toatd armata qi golind in
acest.fel cetatea de oameni, e1 insuqi a pornit din Catana, "o*ar,aurrtriri
a pus mina pe porturi, fai ocupat un Ioc pentru lagdr, de
cd vor foarte pulini vdtdmali de duq-
unde ndddjduia
manii rimaqi, cd va avea curajul sd poarte rdzboi fdrd
piedicS. ( ) DupE ce siracuzanii s-au intors din Catana,

s-au rinduit in linie de bitaie inaintea cetS{ii, iar Nicias,
aducind in grabd pe atenieni, i-a trimis in 1upt5. (5) Dar
n-a ucis mulli dugmani, deoarece cdldrelii constituiau o
piedicd pentru ulurmi Hdreirrme,oicnrastdesdisptrriulegjuinLdsEdi tdind pun{ile
a oferit incurajeze pe
riului,
siracuzani. Hermocrates zicea cd Nicias este ridicol, p€n-
tru cd nu luptd ca un strateg, caavEiriiet intedamn-baEviesnpaitimpde

mare 1a lupt6. (6) Totugi Nicias
grea in siracuzani, incit pe lingd cei cincisprezece coman-
danli, care erau atunci, a mai ales incd trei, cdrora po-
porul }e-a dat incredere, cu jurdmint cd-i vor ldsa sd
comande cu depiine puteri. (7) Olimpilionul?3 aflindu-se

3B PLUTARH NICIAS 39

Ei vitejia so da{ilor in izbinzile pe care 1e-au avut. (4} seserd de siracuzani qi veneau din multe pdrli in tabdrd
pt33oea1netcrtiuhi.racimur ppg5rrciiuma;r.iesa,eqpade.sinentrinuptaicmndtpetnaduscimrinadacuitzosaapnteeirlaomureusrgndebpldiensetvr.eesz(Beti)
Euipi'de,s, des'criind, dupd infringerea lot, pieirea, a scris cetatea. (9) Toc,mai atunci Gylippos, venindu_le in ajutor
pe mare din Lacedemonia, cind a aflat, in timpul plutirii,
un cinte,c de inmorrnintare:
despre inconjurarea cu ziduri qi strimtorile siiacuzaniiot,
,,Acegti bdrbali au invins pe siracuzani in opt iupte, a fdcut restul drumului pe mare,
crezind cd sicilia ruie.u
Cincl favoarea zeilor era egalS pentru amind.oi". gpmsroStdm.ss,EnznCpiocetd-ealdipir.ieyotiriec"pn-Eniilau:iurnganururnsrait{danace'n!aNienp,oti-cgmlIedctuiiaSueaucaidtncidi!ihzincaltuznquieada;tm5erbeiscald,ol!arautpiicuo,5,diiahcnedeanstet-cadipadjoiiiifasiziua,vroa,Egzicrai"tintpfrazirnaitee,,iidniiir-ardnicaarvulmrnpEacdpicdshtuic,idniodnieuttr"nedu,uqiearucrecgattsnidrt(etaandaam.iarrua1riiodefiauzielSrntssECm2iur,riepuitcnucgcaeipenie)isidlraefeidraranudequatDqcdfcciiinzroacntc-udsiinid,ibdiaid,teniau-supcnrceucsqsti_tlzdsueeotdneacohcazuaisafopcutgtdaciaa]vtedmlr,atadumeemcuodree-{oaotruoi.aidra[ttiasanaincumzlaand(oitspndicramo1rrgupd.deiseddrdsepnp1incrievpatabtouec)adfsrvrcGlczcdoinuauoidtirsteoIemnaduiretetpiycadita,rattrrsiaaoelei,niidbdiir.svaonmnp,,-q'a{tateimaGastcaaleiprNincenecaidno,lroyddtueaineunfeitrcnuislIicrcgefmsineil,i_rii'apeeeatidj-gteiuidveecpEaacissmnnnesreadriosu,ieairtidfiisdn,asietlirsctcetailpaaa,qseieqnrd;cinepltmaneciaieutdioia,nrtrtnceosron,dereaa,rvaaqpoeusiiis,icdejbsnetttdniibetadldltauuaiin,,Ne,.asrannl",nnuiteteamte.pdfcdiupoalo'cptidr(aeprepiart-valie*re-nie_sOaec"lrnriaisrinEo_ti_ee_fds"ei-__at),i_,trii

Dar nu nr-rm,ai opt vi,ctorii, dar mai rnulte s-ar putea,
gd'si cd repurtase el asupra siracuzanilor m,ai inainte de

a Ie veni atenienilor 'o impotrivire de Ia zei sau de Ia
o intimplare, deEi ei erau cei ,care dispuneau de o rnare'

putcre.

I B Deci Nicias era de fald ia cele mai multe acfiuni,
forfindu-Ei corpul,
deoarece sldbiciunea lui a atins cul-
Nicias zdcea induntrul lntdriturii lnsolit de ciliva
msceaav-i, iar armata o ,condu,cea Lamachos, care d5dea lupte
cu siracuzanii. Aceqtia, la rindul 1or, ridicau qi ei un zid
din ce'tate contr:a ziduriior atenienilor:, care ,avea sd im-
piedice, prin mijloc, in'conjurarea Siracuzei cu zid. (2) Ate-
nienii, fiind imbdrbdtali de victorie, s-au ndpustit cam.
in d,ezor.dine sd urrndreascd pe duEmani, iar Lamachos,.
rdmas singur, a 'rezistat atacului cdldrelilor siracuzani,
care se nSpu.steau asupra lui. (3) Cel dintii dintre ei era
Callicrates, un bdrbat rdzboinic gi plin de avint. Lama-
clr,os, fiind provocat, s-a oprit qi a inceput cu ,eI cotp la
cgoi rcpdozinludpitmd,prSeiucneSl,dainutimi purirmitinadmiondloovi.i,t(u4r)d,Sai'rpaocui zdainndii
i-au luat corpul gi l-au dus irmpreund cu armele, iar dupd
aceea s-au ndpustit in marE forlat spre z-idurile ate'nie-
nilcr, induntruL aflindu-se Nicias, fdrd ajutoare. (5) Totuqi,
de nevoie, Nicias s-a ridicat qi, vdzind primedjdia, a
poruncit celoT care erau in jr.rrul sdu sd ia lernnele care
ziceau aruncate inaintea zidurilor pentru ma ini gi ma- "Cal_l1Sofplusiivrrn_mae1gdnc9nu.eieoinztClis,aiuCnincnndiiounic,rrdss.inapnoocntrle{e,iiundrtscazetdudipenldqau.oddi-naefcGltciatrtre.yuiuerleersicpcacrmorpal,e,,dorzlidaes,nab,-uEriaiecp,iiarncstcirem-,peiacnruenedcsspejedduitcrnioeetIdieac,lsidvdsdsaaodies"us_avieel dgeaiini,tonnaejtu"aitinGgtnnoiiynopidrefndir.onzigaau(eeyti2dd_,.,j
qinile inseEi, Ei sd le dea foc. (6) Acest fapt a oprit pe
siracuzani, a salvat pe Nicias, zidurile Ei banii atenieni-
1or. lntr-ader.'5r, siracuzanii vdzind fldcdri mari indl{in-
du-se intre ei qi intdriturS, s-au intofs. (7) In urma aces-
tei intirnpldri, a rdmas comandant singur Nici,as, dar avea
mari speranle, deoarece qi cetdlile celelalte se desprin-

40 PTUTARH NICIAS 1l

gi indatl a apdrut Gylippos pe drum, cu drmata in or- reflectind la schimbarea situafiei, a scris atenienitror, in-
dine de bdtaie, impotriva atenienilor. (3) Apoi cum Nicias demntndu-i sd-i trimitd altd armatd sau sd o retragd qi
a aEezat gi eL ostaEi impotriva lui, Gylippos, indreptind pe aceasta din Sicilia, iar pentru sine cerind'desdrcinarea
amele spre atenieni, a trimis updnleeaacrcnaiiicndiiicnusnSdicrdsiLpsipuaun' nd(4sc,)ddryaiei-r de cornandd, din pricina bolii.
asigurd atenienilor yiala, dacd
cias a socotit cd e bine sd nu 20 Atenienii, chiar rnai inainte porniserd si trimitd
nigte ostaEi intrebau rizind dacd din pricina prezen{ei
unei bdrbi Ei a unui toiag spartan situalia siracuzanilor o alti armatd in, Sicilia, dar datoritd invidiei fruntagilor,
a devenit dintr-o datd a$a de puternicd, incit pot sd-Ei
care erau tulbura{i din cauza noro'cului lui Nicias, pro-
vocau multe amindri. Atunci insd s-au grdbit sd trimitd
permitd sd dispretuiasc[ pe atenieni care, cind au avut arrnata. (2) Chiar Demosthenes era pe punctul de a porni
in lanluri 300 de spartani, cu mult mai curajoqi Ei mqi
bdrboEi decit Gylippos, i-au predat 'lacedemonienilor. (5) cEuuroymrneadioenaarmpaotdrnpitecmuaarerm, dautdpdchteiarmr iinnarteiranpieurlniiei,rniaiir,
Timaios zice cd nici sicilienii n-au dat mare importanld
lui cunos'cind apoi r6utatea Emi ami einsctihiindderibaalrubid, Nduicciainsd, cLarreanei rgaiupraoccolloamininedxpceadic{oiem, paendEaunthliypdeemcooslegqiii lui
Gylippos, vdzut prima datd, au ris
dar cind i-au pe
Menanclros. (3) In acest timp, Nicias, p'ornind la atac, qi
bEui fdnei!6c,himcdu. lAlipaou, zice el, cind s-a ardtat Gylippos _lucpatoe pe uscat, nmaavraqld-p, gtot.u""E?iqaiepsctaots5-,dian fost infrint la
inceput sd zboare spre el, ca sd inceput in 91 Fe lupti qi a scu-
aldturi de el. (6) Cuvintele acestea din urm6 sint mai lupta
fundat multe cordbii duEmane. Gylippos nu s-a grdbit sd
adevdrate decit cele de m'ai inainte, cdci in'tr-adevdr, oa- sard in ajutor, l,mctprcoetrriitvaPleamrmmaytreioi np?e8d,esintre,ccaireatsaceinadflapue
menii, vdzind in ltaoiaagrmEei .inCbdafrabpdtasiminbtroelaugl 6Ei faima Spar- neaqteptate, a
tei, s-au ridicat a fost multe eciripamente marinireEti qi mul{i bani puqi deo-
a lui,

o spune nu numai Thucydides, dar EailPahcielissttoors,f-aupntes.ir(a7-) parte; a pus mina pe toate, a ucis mulfi oameni Ei a luat
curan, care martorul ocular qi p'rizonieri. Dar ,cel mai importanb lr.lcru 'a fost cd Nicias
a fost
Atenienii, iegind invingd'tori in prirna lup'ti cu siracuza-
nii, au ucis ciliva, qi pe Gongylos, 'corintianul, 'dar in ziua nu- a putut sd se mai aprovizianeze tot aga de ugor. In-
tr-adevirr, apr:ovizionarea se pe lingd
urmdtoare a ardtat Gytippos ce inseamnd experienla. (B) Plerrrrrlyfion, cind atenienii fdcea vuiqcotor rEioi grei,pdedaer dupd ce
In adevdr,' el nu s-a folosit ,atit de mult de arme' de cai erau
au fost infrinli, se fdcea greu Ei cu lupte impotriva
qi de terenuri, ci schimbind ordinea de bdtaie, a invins manilor, care-qi. aveau co,rdbiile ai,ci. (4) duq-
pe atenieni, care au fugit spre l,agdr; apoi, oprind pe sira- Chiar qi
flota
se pdrea cd fusese infrintd de cdtre siracuzani nu dato-
ictneucrziiaatnlaui cllaughdpsieeittir,aeclehtdiapiaer,tdczaaicrdedulalerdaefdi uinfnocasestercirnduviarientegandilteonartiiie,,nnciouunimmloara,-i ritd forfei, ci din cavza dezordinii din timpul urmdririi.
Siracuzanii, deci, se pregdteau si repurleze o altd victorie
qi mai strilucitd. (5) Dar Nicias nu voia sd dea luprta
aveau nimic. (9) Dupd aceea, siracuzanii, prinzind curaj, nar.ald, ci socotind cd este dcvada unei mari lipse de
s-au irnbarca:t pe cordbii qi, pornind la atac cu cavaleria
gElqriipisiin-pccIaouupdslra,aimtIdcapoieneplaid{ruitiimotic1arecuotelore,a,avaclleudiun,icctui,reacitai{idissolditnlfmdoeadrlmuecsaelldiunictiaN'leaietisecnqcnieiua,i,elstdanleeiriae.-srac(dc1uEua0rial)tiEjloAaai'-tttpaf-coEiiuiinnirGtda1o9jyru-qs?-li inteligenld ca atunci cind alSLuri de ei vine, pe mare,
o flord atit e puternicd qi o fortd militard pro,aspdtS,
pe care o aducea Demosthenes in grabd, el sd dea lupta,
fdrd pi-r.tere, cu armata putind Ei neinstruitd. (6) Os'taqii
Euthydernos, care-qi luaserd de
lui Menandros gi a lui
curind comanda in prirnire, aveau o ambitie Ei un zel

42 PLUTARH NICIAS 49

.cucpticccfidiennna,ooidarannattipf!r.c'rnerai5ricelednaeialeorncatudqs-bzjopecfo1ieeitiilcedcpneuvepaevqigoilocapimeoiiDciraulruoernlrireeN-rnteaiceimlncNtdiuedmdcaoiooeceii.rcaieispoeune'istcda,icxhde,,voeosefd,eeriocrmo.renucnccaarargglap(aifurtnt7lande5aat,rdtr),utscdceusmflceu.iipuaaunru,ArirpcnfiuameEelrlietciniri,aitsqeluedfinsteaiioxipnaopnioontvuaqadrud,anviimcfnvlolaeaueddrzoeterpediTu,rarnneta.haldl"qi,eud.uop$uJcgi,rOascrnitsiyilsriracocrt*.eafrarti.rtrdjnsiqildciiia"unmaadraeu"aprrJsizabi;outoc_.aaarib*J;osl""'i;,udr".ia"u;fO"iio.;'irqan"*iluiulr;t';,il.htcoipi-ii;-neouidsi;r_apri;__."_i_tt""lif cu Niciias Ei-l indernn,au sd rbmind pe lorc, ardtind cd qi
znapsagmacazaattfsco-doe\iedeiajjriuorulroru,bpom,meamrndglsarniaid,arnntil2ftadtrsaeaiicrvhorucnntte1treaqlutEeaoeor.dsoiersinln-nbtare_iirt(eri,fnsldce,,3aarucalpurclactalsud)upncacerp.,uddr-smu5tapidPnfciitleteipoasalcaatticganeusgairarcndegciiuiipcaentnvheasisNidedasiclfgiiiaeso.ttogmclntr,eeoidiaidmaziacttriittpiri..uuddcriurnrhipusarmeni5NneeqelQ(tuornsii2odrL_i,panigsfEpEmgoc)meisaanfs,iniialiritIianirotfpuiasacg{Dcsiidaeseafn.riouorrurudgeg,,daeaelldtfprqcr-irriirzeqbdtaast,uanrdiieesetvarinbdjcloeEdqinruiadniiinbsap,aicinilluccneal{it,ium,noccemhnududctulaiciariemcgds*indciaurgcdueEndeugs,ieataerrurnqeatiir-iecvaIruassaigmspauispsdaedrctgeemtpteeerseerauacciamini.cuaazSliuiznnpuvoidncenvnf(assiiureil,e4rsceiiddb-nnenadSlidtiL)"dgtaiiEante,riEnipgi,dderttiEtlrsa"idaneiu1iirdte,nm'a"uicitcacfallsmnidor;pcruu-iutetepnsd",eerer"zatiamrpdipn'itelaa'piia-aurr,'zstaodrs,d'u'i;s;.;e,tb.uatr;ieee,c*;cim.nnrpo"mEuo;c",;-e't-i;trfsaJfcr"idauaneri"l-;ncu"onnninirhia;"tFfar;dnurslecr.nrd:;ditniiiiit;n__eu_ti_*p-i,iea,i! acuma sint pind peste cap
pivonrufeesfmildenegiseoecra:ueimn,ete,oicn,aaiarcimEndaaSciiad.irrinaddcaqauiicnzdrateevp.coea(drbree)fid$sumpicrdeeecareaiunulad,cfiisiundcteupi_triiaoindpcineuuvnrcadedsrrc,tiuundnriuse, coplegiti de nevoi din cauza
r[zboiului qi-l invinui,au pe Gyiippos, spunind cd dacl
nevoile se vor mai prelungi inc5, vor renunta cu totul la

rdzboi. (6) Nicias ,spune'a une,le lucrrrri in enigme, iar pe
altele nu voia sd ie dea pe fatd, gi in acest fel a ldsat
colegilor sii impresia cd ii este fric6, spunind cd iard,li
au pus stdpinire pe eI zdbava, govdirea qi ,acribologiiles0,
discutiile prelungite, datoritd cdrora pi.erdus,e momentul
{avorabil, pentru cd nu atacas'e indatd pe duqmani, ci fusese
zdbavnic qi dispretuit; s-au dat de partea lui Demosthenes,
iar Nicias a fost cu greu de aco'rd cu ei, de nevoie. (7)
In acest fel, Demosthenes, luind armata pedestrd, a ata-
cat noaptea Epipolai vEei,sltue,,inpd,e-ouinniaiini-taeaucdiusE, miaarnpiloer ina-
inte de a prinde de altii,
im-aairedseppinasrt,eE, pi iinnvdincginddtoar, nu a rdmas pe
care rezistau, dat
de beotieni.
loc, ci a nl'ers
(B) In aCevdr, ,acegtia, cei dintii, stringin'du-qi rindurile
qi dind impreuni nbvald impotriva atenienilor, au pornit
strigind qi cu sulite,le indreptate spre dugmani, dintre
care pe multi i-au doborit acolo. $i in toa,tb arma,ta ate-
nia,n5 s-a produs panicd qi tulburare, incit cei victorioqi
se intil,neau cu cei care fugeau, iar cei care atacau gi
se ndpuste,au asupra lor erau izbili de cei care fugeau;
in felul acesta, se impiedi'cau pe eri singuri, socotind ci
pe cei care fug gi tratind pe prieteni ca pe
urmdresc (9)
duqmani. Era in acelagi loc un amestec dezordonat
dneuteoafemre5a, .nneiccuinuoanqtienrteunqei ,nreicsiagudriannc!,6d, aprenoicnio,oapltuemcianrbe
csalprarrrnede,a'grc5iiuscseoqrapiruudrmtiabianreqEamtceiEupcmadrmee,sintcetiurfoli;rerqascil,edcinipnrdcoaileuucnztaaa lunecd

multor

umbr:a
in lumina ei nesigurd, din cauza luminii, care nu in-
vdluia chipul duqmanilor, ii fdcea sd fie bdnuitori gi fatd
de ai lor; aceastd situatie a s,cufundat pe atenieni in infri-
coEdtoare ,incurcdturi s,i situalii neprevdzute. (10) S-a mai
qeiniitismintrgpd'illuga,itciioEreaiaafd,tacerenmaieeunloiuri,msidabrariipbEde iEdiuiElguimndaaensicinosptsredprlaeuta,ecu.irDemaeulsaliccmueeteuaa-,

44 PLUTARH NIC]AS 45

tAncmo9roeieuu:lraao:gci:uiamfr^os,st1a-sictianrnltnildnutc,ldltuapusoamcarmsaldill-ttvipaeiolinaaarpftasisd-d_dptcoila(eruuuu1uf;n,ift1Eli"iupn)iz,mceiiI^u,"ins.iiicdii,imr',eicafJndpeci"tcrdlcrJeeeemlad,uararnee"oeisd"nilsOd4iEiecuiJaiiu,',_iiilpmm,a*i'aan"rerpir,amrd,pfriiidie"rinEiiltEna"reei=qsu.,tr.i*naaf;quoa"sti"stpi;iiittii_m"-u;"a-;iuc";;;uiiii;lis*';{;;a_iiil-,ritd_ui9-e]i mai mult boala, acum EsioNldicai{ailsorfiisnEdfiedegpadtarepfeenst5r-uqirmeturate-
alvt:otccf9lnpzacraerafcdy*snodudl.aoaaauieaoi'9lis.eeuintbefcluircgrgj1sdael1lntadddepriseteuevitaeat92lnur,cii{-,t-,aorecllr;-imdefq2feiiesenteit.neueeiricbireg-.ai,Id"csm-oe,oal..-vNaLaulirap.lvtaritraapoulieDrrrattg.ountuiiodmsAcorzcarimitsc(,tgeemiif1apnmasradie,3epaa,oasdducdrmNvaza)almuataaaetptsfsneet,dieiaideAcissonclieicvsaipuauredidlapidcreirnian9aitmesn,deatpuiinle.agias,taetcicc,radrnDgqsrtc,paiD*desuneeupta:geiEidiuiratsd,itrzipeieteamerdaiesil,icmp-cactaifa,u-b,abcnei,moiipddducnvNr,wbitodducu,n,nzrerd,enisdaudciailsrleeuicnicitounadsuaaq,uaphd1trifmaiiduE{eren-n,emauaueisz,aicu,aravndiLcnszraiisneidaon_ritcdeapseeiea,ecteaoevguslijsfdisrco,l1rurocenicrnntdrgraep,niaiecvameenvladsimt,fueeunupu,aptopimi,cueririIsot{nidseafeneadrcndaesezidc.teoonmnclidrdep1iiensarnacscmesmenaa(ruiidclcetnebfueiaantupasrd'dpdbBdddlanesda)uttdoudr_euietnaeeniuolisCuziIcg"inc,sdedg'in,licrdIapnae;iuuiremmuufatataetedlug;aootenfn,ilmmi$bvaszr.uuainibtaaprti,nudtieedcenmiunrenitar;tooi(saieauamlrhe"oiuZaietigEnndejsa"riz,rrifp'ntioise1dsd'cum,viidila"cagstliicedCeaod,ul,i"Eisu;,"eri,iiaApapinaoA'tpfnrtfp;lddOariIciteeaebuas"uicauarroer;ur_pv""ceitn.uig"leltn;Aerrr"_a.eeu"in;-todedd(tasd"clfrc;ildoa4;nca"lci"eereiu"ov;e'cuireeafcu"*q)dit*rgadaaoeraes"i-lnliEiic"eiornrZc-crcin";iurielapiccJerndrruscEiier;finli__icd_inert_-e__d^_iit,-iie].i tabdra, a dat de veste
gerea pe mare.

23 Cind toate aceste pregStiri erari gata Ei nimeni din-
tre duEmani nu stdtea de strajd, deo,arece nu se aEteptau
la un atac, luna a suferit o eclipsd, qi acest fapt a insu-

flat o m,are teamd lui Nicias qi celor care, din negtiinti
sau tean:d de divinil,ate, erau infricoga{i de astfel de feno-
mene. (2) intr-adevdr, ei igi mai fdceau o idee despre
intunecarea soarelui in a trcize,cea zi a lunii
socoteau cd provine pEuiteoaaruecpurrin-
din cauza lunii, dar nu
cepe uqor ce se intimpld cu luna qi cum deodatS, din plin5.
cum este, igi pierde lumina Ei capdtb diferite culori, Ei
de aceea socoteau ,cd este un fen'omen ciudat qi un semn
trimis de divinitate inaintea unror nenorociri Ei a' unor
mari evenimente. (3) lntr-adevdr, Anaxagorassl, care cel.
dintii fdcuse in scris cea mai clard gi mai curajoasd teorie
dintre toate cite se fdcuserl cu Epi rnivicirieteI,oarisatrldului cnirueadeE-i
lunii, nu era vechi
intunecarea ,icmi eprdartdinEcedautacinuictdeaEmi dcirgciunlaump,raini tpree c{liva
incre*
venise celebr6,

oarneni, care o
dere. (4) Cdci atenienii nu puteau sd sufere pe a$a-nu-
milii fizicisz qi meteoroleshiss, cum le ziceau atunci, de
vreme ce reduceau divinitatea la niEte cauze irationalen
gi Ia niEte puteri neprevdzute, gi la patimi forfate. De
aceea ;i Protagoras8a a fost dat in judecatd, iar pe Ana-

xag.oras, care fusese intemnitat, cu greu I-a scdpat Peri-
cles, gi chiar So,cra,tes85 insuqi, care nu avea nimic de-a
face cu astfel de preocupdri, totuEi a murit din cauza
filozofiei. (5) Tirziu, gloria 1ui P1ato86, care strdlucea pu-
ternic, din cauza felului sdu de via!6, supunind necesitd-
{(dileecditinomnualt)u,r'a5 uncr principii divine qi mai puternice'
destrdmat invinuirile care se aduceau
acestor teorii qi a deschis calea acestor invdldturi pentrra
toati lumea. (6) Prietenul lui Pl,ato, numit DioBT deqi s-a
produs o eclipsd de lund cind era gata sd ridice ancora
Ia Zacynthos, ca sd navigheze Ia Dionys'os, nu s-a tul-
burat de loc qi a pornit, Ei ocupind Siracuza, a alungat

NICIAS

veiActpmcrmneaaeurueiaap5crbndtcotciqtsdinerecilioer,titltoaeuriea,orcarinsn.didsaecapee.ec(rusrlBed(idts75cni)fela0au)stuxStrppomApuieepnatmetemriurucrniuleoireeenenLailaxfeinucti-fdecfci(ld5,Edgt9aaceN,e)drtiuaadeitcul,Iitmuc,cdeepflieuucnadad.icgnsaeepeDuidoscinraotateuaiiueteurrmemre,,tzaecdalNpebaemnuvsaiiuge,cpddglmalriumceaeiansnhacscududentiuuaurridui-sernps,salSehewieimctniirczdlldooeabcoaieciiludnneeinfhoevlu,oiaopsciasnrclcsudieor"susutrssleu,fiml"8nsinCc"efeieana,Izmtvtr"aadiuneocjsseao_l_ue___-iii bdra qi marile fortificalii care duceau pina la l{eracleione6"

necat Ei inconjurat de pdmint. In acest fel, deqi siracuzanii nu fdcuseri obiqnuitul sa-
crificiu lui Heracles, l-au adus atunci preolii ,;i strategii,,
dqp{dns'drreliuuieineclgtaani2acsmrvbei4eerieiallweaipNaenmla.eaiiilic,,buslitEbaanepieadisrrutcnairl,rm-uacnarcciugeeiuluterinl-uonr,Hu_cdarru_noieet,mdaA.lrriacdenaipasacbdcepiltcueil;srieydlcicedaclieutaueprapireaisri6epo,resla-t2ega,itdpn,ridclbiecfmrpr-eieeaiuclfasmrutiuljccctotueriiiucitn,ii,oo-nadzp"rtduoiieu,innaritl'plpd"odiprsuooriada_mrcvlErit,.siaoibundiecctladqa.aiamrlsiunuc,accapaqzupuuiu'mi"ledto'avvgu"caaaei^urezntinpep"l6ieli_eef-i,t cind se imbarcau, iar cordbiile erau echipate.
qiisdmoslqrPcz!nnae-usiedaaaoadermttvnnplaeg;pamjlnacidilEeeciotuia.,,dildh;ai.oo.r.eippacoit,sCri.ed(tesrt,u]prd.udie(ss.)ilcr5compsiamed"enea),yrNdtimdnnrirap-uDnie,uuSiovdncinttu-ar'i,idlv.ccscSmmceirumoiehtci.Insosmrp-Naiicjea.pulrooelioiaiiabeolpc:eEmsaeiutisle.,ecaurirscraddicsadivef,pannoai-Euanvtmti'drrncded,uatcdadieunefartnui.euyprgaigcdaaldmmcu(tsariiev,n3eeduetseccied)an-adlsieph,ileludDd,dupooreacudsaenlsaie,tisa--cneeuujrsctcopadngarp'ehedcgoisii,gioeeieiosllipsleinrieEmneimnacCctdsevaciethiaatpdrithgnnorivicnocbliripsaussiunipein'.ree,alsu9ou'tuficsacnpiuitnai,ireertrlttdiuisoscdorprtlveedeupiraeiarmp^ozeapzeiiiaeooOu"innceenrsrtcorcteaerdibternrmmrenidsaauaa;iorotaict_uritt"nerreuurcnrisa1iinli_;idd__aine_li-,ii.
cHrieeerrc,2aed5ctlaae$rcseidadienuvsupeicdvtiincomerrreipniirnogecdrze,tio,pccreddtaolvusrouipi rptaardua,ovctbueiitnsustdiertiosvoriorcasrictnruaddzplaudsncreiailtoadr-p, vddirccudtdpocqd-ii
retrne, c5,ci celeialte erau lipsite de visle. (6) Ceala1td mul_ au ridicat ancol:a. (2) Bdtdiia a fost foarte
{ime Nicias a rinduit-o pe ldrmul mdrii qi a pdrdsit ta_ he,srtncgdatgaci adtir-zd qi a trezit
in cei care priveau suferinle gi
tuiburari nu mai mici decit in cei care iuptau, caci Jluteau'
lporrisvdi iiunrtirefealguaritdeesqfdi qnueraagrctepataltuepltaei,scmuartieailnetscrcvdalleu,aqiina-
produs lovituri, chiar din caLlza pregdtirilor, mai rnulte
duqmanilor decit atenienilor. (3) Astfel, ei luptau cu
cordbii numeroase qi grele impotriva unor corSbii uqoare,
care se ndpusteau din toate pdrlile impotriva lor, qi erau
lovili din toate pdr[ile de pietre, care aveau aceeaqi
p-auctedrreo,r iar ei rdspuncleau aruncind cu sulile 9i cu sdgeli,
greutate le fdcea sd devieze de la [intd, astfel cd
nu toate cddeau cu virful in obiecti,rl vizal' (4) Aceste
instrucliuni Ie ddduse siracuzanilor ArisLongT cirmaciul
care a cd:rrtt in 1upt5, in timp ce se bdtea cu toati vite-
jia, cind siracuzanii de{ineau superioritatea asupra duq-
manilor. (5) Suferind deci atenienii o mare distmgere qi
fiind lespinEi, retragerea pe lllare li se tdiase. $i r,'dzind ei
cd retragerera pe uscat este grea, nici nu impiedicau pe
duEmani care-gi trdgeau cordbiile pe aproape, nici
nu
mai cereau sd Ii se' dea coipurile celcl tnorfi, deoarece
aveau inaintea ochilor spectacolul pdrdsirii celor bolnavi
mEiinrdtantidli,acacreeloe'rraculzmutai,i de plins decit ldsarea neinm'or-
Ei se socoteau
mai cle plins. decit aceia, cdci aveau sd pe ei inqiEi incd
ajungd la acelaqi-

sfirgit, cu cele mai mari suferinle.

26 Atenienii se pregdteau sd plece in timpul nop{ii.
Gilyppos, vdzind cb siracuzanii aduc sacrificii zeilor qi

chefuiesc, datoritd vicioriei qi sdrbdtorii, iEi dd.dea sea.ma

PLUTARH NICIAS

pcps5:msltprrtqaIplrisIasu::9vlNutoircprpe1aoeinjdutalte1ori_ua?bn5fcjerotsrirrenirslaqcgvcu.ua^ndrodcdn#rrte"drnrta,iai-iptrgrc"a"ieaaaeic:i,zi.au"eri:did,i,raiirlrr:vytcgastnie-?ec$nze,dgoiii.sqaoaei!n,edols.ao,ne;eeisedEtvilimriunleeraillnaadincseameoraicpi,tucn..risrnuSiuaausapriv,yandraeaeamnIgccu,u,elosrnac1rdtlulfdioimsdec?tre_disiataNeris,fersmrieclntueugpatsnneirdeiiinrivdaqz"crminrziitandeerpiniecai?ntdpoirlaiae,ntauoiui.uoatciiltonbiiprdantrscosutlcrrs,dnesrbier1rdor_ersurtrduclzseid.i_lapr,esano.ev1.n.doiglcaa-aiistlpecocpi.cui1fstleldoAlrv,lincijnc.toca,ccmdelte.irclaq"ciiieiidc-toiuvnnn.tdr-rladiecEcdiueipabl.d,r'.lEr.rdgsudaduiaa9oe(isiealia_rrdp2deleindzre-anciidus.dcvjpiiniqcoapc)mrtcodleubbvtncuecoereadr'ilvurlszuiLcuriaadrininbnr,irnlci"e"tsndii'deiauagmt,.trie,iu$ticgde.roafirtncssfrm".rlige:iiaiao.r5gs,ieridiii.r.ongnjcniu,s,ipssdaaiden,irulrciai"ineeltorieitasnriieaiili,f"ueaur"arosr,^muscncdilergbue_cr*"b_scrcvuta"lioiefi,.iuii"a-usprateglzoifllugteusrl-srrmiaaiecer{pdiaeiea,oeorectiiNao-tiprder^o.pcicalleuc"uertrEia,acintpipitlrnatuilcueicrucrnisr"aiuralcettirpidEmd"ncaritsiale"u*zivaulslves"ra,duee"ueutgru"tueeriofsoiIflrfd*lt"t-r.iisnacaroaaio,efiudd.ae,.pa,rsemrtec("iuctiau,ieiArarad",eorA"aat,iua.ripraiAane"Hrp-Lcl:c_ai)etmdr,lipr,Jeifcvdpcl"ut""itrouriri;diI.iii,;inrtd"-"t;pedaliuc;tit".;;ru'"ripie",rit--r;:nlcoti;b;i.i_;""iertaf,cd"c;p;.ivig;;,cuer:urf_t-n;auili"i;t;r.;raaui"tti";u-;"ifiuut_c;itri,'ad;",aidpse";?ia;rzm;;iri;l,iplc;Ju.tniaEaiiiu;.",ai4"aen*jieu_itiiii mdmrirl_aeeaiippartnlee,gusicl,taciiringneidldieoidcgdudi led_aadmnuudsinsedt_,eeeid?jndruycialeodrrgeciiicnnsuod,vdcsioindvtetiilnamruiitlpeacietdeqd,isicudieief'eceirnudxdp'ppeieirennddninteuieaa__,
descurajarea, fcacadptgueinfcaeoimidmdeaevilardvdiivioisnqii't,asmitceaai rauermeiAilo_i
,e:mpcfl:eni-ilxr:rtu-ujdm,np:a:nm=ro.egeete",aia,dsuf.vii"ri^.aifN:dgciiiniereggii;ncitnsieeidaaftJ:na.sfccqssa{t,lidceei.pdms3ajdcadeu.ta-nutcleigultndetaiirsacnnusuueisi.iac.icrtrdclsIdaoz'aeuce,cf'i-josivdgcef:cicleiiol,inlodi.clippdru(,rels5.ep'losa,)d;pricpiniCf'reIriiaicutraidn,aca.redtaluirieuuerst.iece.ii'iE"en'a1vrseimietotie-aaa;ldli;etttgd{$uaAiE'i,ipcsiiiiin;"ee",d*c"ir"lajeae";i;".;'pE"aae*;Feb;'miif-a;i,";i-;au;";Ai;;_;r"";;;a;s"r_,;dri q_igsintrdiiinludcui-tsee
cuse multe
soartd atit de netrebnicd
oamcni din tablrd.

27 Tctr"rqi ldicias incerca qaofilsact.auE'fiivmloorpr,bsadd,eEpoaipcrtdu,irptn"ra,ivicirtieai-arae,

g_r prin feIul cum se adresa
decit nencrocirile in care se
cdl.5,tiorit, rleEi era atacat qi rdnit de dugmani, a pdstrat
neinfrintd oastea care era cu e1, pind in clipa cinO a
ostaEii care erair cu el; fost
capturat Demosthenes Ei
De_
mos'thenes ainfousrtmidncienrcpuuint cdteuldpuoqtmyzaenilepioencOinedmeoslthre"-zniessta,

gi rdminea

scofindu_-gi pumnaIul, s-a lovit, totuEi nu a murit, cdci
cvNreiaitpcievisadairseacccdduaulzp5gatmruenra{iainarqieiuial-aianluuaa_iifnilnDatcaetotmncEjoduisritai-hntaetrun9-eiaasld-d,aeuiuavsdrclraaNpoictcauuisarnatseot.aE'a(tc3in)utlrdCimDlieu!iis_.i
rnosthenes fusese capturatd. Atunci s-a gindit sd incheie
gpssprirc9mapNtoaeuiiireia_tuinoiniaornailcnyusetrctdcinb"veeiaba9aeuoceic{ersli"tlciiuusd,oifaadlciaiidamsulnincidvcuenuladveruilGusoiertion.ltdnpealizvyaoureemusgrnei5ltotsiniqGetSnuirpzpfatcralmneazdypblteniuoilrltia,ooeilninempridnsnqipuiidtsupsn,eir,aiics,t,oelusc.iirnpdilstgpueg-urou(ea,i,taulai,,dicitonanr;cle)prueiuipuddbnlzuiiDtnnniaEedmiccr{lscoaiadaiuinleia-ia:,aar-lgviaueuicmamri,Edmi,aziitpFvuninieiedaczeneciziednenl.oebndicciiiulA-$aeiiicNeaea,nnvaisansipnnlidznaiddcarinudt,eite,uirr.oaatamreiuemi,mrrIrds-s.nossnai,ideailsdcinedCneauccemdtact;os,dueiueiecniteiaz.lraucGim,avtismitrarn(ztoeodevcey5epad,pu,iiicl)ncatninilEnrfpeEee'ifiudiAecia,pstliia,zpaeniaieacbarcpoiiicici'mniNeov,ciseimi"cieitsisicdriacaaheotr:q-udiesiiattinraeuitaugiia-ss_uecndsali__,,,-ii

4 * Vieli paralele (vot. IVJ

PLUTARH mai paeles,ccairnedIeiEdi dadmusinet,eianucedrecicnudvstndtdimrilpeieqdiicdee' indernnu-
expeditia,
psesuvN1cFtaind9iriroinraca!dt"nlnticc{"eaaeid,iua"cgs?dizaeinadaE"v'snrrdnecn"piuI_r.iaa5Laiaquuls,mlgrnseettNmseiasrniviainadEmnceniolitioaitaiirlanrsosrcsesrldedip,ae_ola-soyccsdlvar.ideaf!-iiiinntv.rcculbd-dadg,a(ora2erincvplicdr)eUuvonaruLirirnnalesddeiqetleitseiiieo,iscnsEnca,ncdiiaiaitniiaurorcslqneebc_cuieuasuafssleefepdveiip.racllue,iitsitAnlsueeieceEnmctcraussaeeue-uden,lsaaranicasmee_tiordeiufpdd-eaHirirroipi"""es.rdpudt\trcri;"mr"c.imu;"avi"et;,lt1lace;oii"rridimaaiGl{pcvui_"nteu_.ii rile
'dpSsspmlm3strtTaqlrIfiaoginuppda€ireidutoieuboceatfegesrtreipaucdduvncnlc-eirldriSar"aaraetriEca,ieiguzaei,idri.rvintldaitedeigepced'n,Eoiaes,sv;oo.EineiesdleivumlaeielaoamscidaieEdiecn,rnrrsiueapurvdaeianenc,Icuneorn,i.clatuddildoliodetsda-riis,fimcgentteusepiuirepdnr'uziirrritzdacenpnealedtirpgea,uaniuui.ocdcbnnotipcunt,druseorrttmdrrerurtcrr,zsnveisrair.cuoa1ngpeAeairiioripttioleA:rio-tln_ci.cmtceeIercilccediitocdo_iunIdane,idgpeuaIEtltsrudaee.iiirliarraipsdeinlezi-aeiiuscdldjaonqrdtpaecoutdceencrdrriuv,lzisuandlierbncrcctiniiuqmir,,eitiuaacuEadmnoesfzriqcraalnulgrdiieiipianijsiisssoidet,irciatteetilnessinaaeaezlinfucnsaumndecdabsucetevauotlliriui,ipoartezaieeeqtflrrtrticriacraeo,oaamdeitaNdIeoeoupadccretigcunapptiicrtauicnicoaraiuirletdrtprlsaiidazueuviilealv"u,rteguttueifuoiostolofereniie.tnaaoirfeaadbaer*euuiocii1ucae5nir,rp"raei+-ed;,rns"air^pcac;t,tem)lruc.e.epuucfivutsiiuaf;lrEnini,apui'udl;et*ie'i!upsei"a;inupeitdb,icc_;Ecda""fuon;-ralu;ca"lifurdrt.srt-ti"uauipiautttrs'uaiieaz(a;,rintra"si"qnnefue;ia,.,idliijtti rnai rn;r.rlt igi
se,cmp:!eilrxinru:lud,_:fannm.1prg!eeee9iaa,cvfii"l.i;idN9{:c"i1neeii.tqnc5insiddiaaft.a"esfcqssa{j,ddcde.idsemajdaeadut-acl.ueiEuptdnaiiesancsuenusdaiirccrlcaslzucdaeleee,vssjgecefdieei.olinii.llplpoicdu(l.rese51plsdag)oicriqnCpffIi{aaecaidnccraareddatrutueregtqecei.ieqnai(vsienli6eiaeaart)lde{!gSdiaA''Edi,icnpsiic;"ceeud;liea.ts"ea;gp"ei"a"ieeas;"mfa';l;",,iiruii"d;t"d_irrnrdai"s"iu"_d,rj drept gi, idod'c'culelanudsde,eajldniatoEr ilnsocdoi,vteinaiutac,tde,suiifecrduppriendneea-
in cd un om
doscurajarea, gindindu-,se fa,pte fafd
develadviivoisniEtaitce-aareref6o-
cuse multe qi strdlucite ca Ei cei mai rdi qi mai umili
soartd atit de netrebnicd

oameni din tabdrd.

27 Totugi Nicias incerca qi cr-r vorba, qi cu privirea,
qi prin felul cum se adresa ostagilor, sd p,ard mai tare
decit nencrocirile in car,e se afla. Tirn-p de opt zile, cit a
cdldt-orit, deEi era atacat qi rdnit de dugmani, a pdstrat
neinfrintd oastea care era cu e1, pind in clipa cinil a
osta;ii care erau cu el; fost
capturat Demosthene,s qi De-
mos'bherres a fost incer.cuit de duqmani pe cincl eI rezista
gi rdminea in urmd in punctul eolyzeteion. De,mosthenes,
scotindu-gi pumnalul, s-a lovit, totuqi nu a murit, cdci
repede duqmanii l-au inconjurat gi l-au capturat. (3) Citi.
cvNtailcivisaairsacccdualzpdatrunerifai arqeuiaainluaa,iifnlDataettmcEodisiti-hnaeturn-eaasdd, euiavsdrlraNociacusianteosaEatcinutlrdimDleuis-i
mosthenes fusese c,ap'turatd. Atunci s-a gindit sd incheie
o invoiald cu Gylippos,,cu clauza ca atenienii sd cle,a ost,atict
1iind cind vor restitui banii pe care sinacuzanii ii chel-
tuiserd cu rdzboiul". (a) Dar aceia nu se invoiau, ci ata-
cau cu vioienld, insulte qi amenintdri, in timp ce Nicias
ducea cu totul lipsd d,e cele necesare. Cu toate acestea,
Nicias a rezistat qi noa-ptea, gi ziua urmdtoare, gi a mers,
atacat de duEmani, pind la riul Asinarosee. (b) Aici duq-
gpspsrirmaeilireiuonnoarlertdtnceibaeueicelliliu,soi{adliiamsuincinulaevulGEirtilnpenaiyaemrsngeltlietnirpdpafeanezpteinouilioennimrcsnuidts,l,areic,eucirpigleg-rueaiutai,conrElpuriudntizuininndimirfcsoidiiu-ai:aav-gucamim,di,ittvnie5ierznic'dni.nobediil$ei-iNean,vinipnnizddcid,tetii.oaamumirIdr-ssnaid,ealcdd,ucmcdctsd,ueeeizlrarGc,aiitna]ntecvyeepd,iulcnniipnEertliddeapsifZpneacarpbii-iiniev,ciomceiiiscirorg-idrisianiaut-iuSuenda-,ii

4 - Vieti paralele (vol. IV)

50 PLUTARH NrcrAs 5l

folosit cu mdsurd de aceste intorsdturi, cind erau victo* spund vorbe rele, mai ales cd in timpul rdzboiului nu
puteau suferi asprimea qi modul lui laaonic de a supra-
riogi fald de voi". (6) Cind Ni,cias spunea aceste vorbeo voghea, dupd cum spune Timaios1o3. (4) Ei ii rnai re,pro-
aiqfoi satmiminptreeasi,condatlag,cieddeeminofSnliieEnairiepar,imEiidseervdorrltnealeri
Gylippos qau qi zgircenia, qi l5cornia, infirmitate moral5 moEtenitd,
pentru car'e Ei tatdl lui, Cleandrides, fiind dovedit de
1ui, cd,ci
servicii de Ia el in legdturd cu inlelegerile care avuseserd
1oc100 gi socotea ci-qi va dobindi o mare faimd dacd va rniitd, a fost dat in jtuadlaecnalitSdEini, apoi, insugi acest Gylippos
captura pe strategii duEmani. (7) De aceea, a poruncit ca treize'ci de
a luat cei o mie pe care Lysan-
dros ii trimisese Ia Sparta qi-i ascunsese sub acoperiEul
ceiialli atenieni sd fie luali prizonieri, iar pe Nicias, lu- casei, apoi fiind denunlat, a fost exilat in chipul cel rnai
raur,nSdinnousn. f(i5t )inDavriadlaeslpurie aceste lucruri am vorbit mai
indu-i ,cu sine, ii incuraja. Dar, deoarece porunca opririi Lysan,drosl0a. Dar Timaios nu
Iuptei se rdsp,indea incet, cu mult mai pulini au fost
cei salr'ati decit cei ucigi, cdci, desigur, mu1!i dintre
iuptdtori au fost sustraEi de ostaqi1ol. (B) Aclunind laolaltd spune 'ci Demosthenes gi Nioias au fost uciEi din porunca
siracuzanitror, aga curn au scris Phiiistoslo5 gi Thucydides,
pe cei care, in mod evident, erau capturali, au legat, cu dar cd in timp ce se linea adunarea, Hermorcrates a trimis
panopliile luate de la duqmani, arborii cei mai mari gi poruncd gi, Ia ingdduinta unui paznic, s-au ucis ei intre
mai frumoEi care se aflau pe malul riului, iar ei Ei-au
pus cununi pe cap Ei Ei-au impodobit caii cu rnultd strS- ei. Corpurile, zic ei, au fost aruncate qi au zdcut in fala
porfilor cetSlii, ca sd le vadd toti cei dornici de un ast-
Iucire, au tuns ,coamele cailor dugmanilor Ei apoi au in- fel de spectacol. Aflu cd Ei acum se aratb La Siracuza,
ei, eleni, repurtaserd contra ele- atirnat in fala templului, un scut despre care se spune cd
trat in cetate, dup[ ce este al lui Nici.as, aooperit cu o lesdturd de aur gi porfird,
nilor cea mai strdiucitd victorie, dupd ce dobindiserd
faima cd luptd cu o armatd foarte numetoasd gi cu cea
mai mare for{d a curajului qi a vitejiei. care au fost irnbinate cu multd artd intre ele.

pop2o8ru$l,i,Eaudryucnleinsd,uf-rsuentsaiqraacul zpaonpiiorguiluai,liaa{ifidlcourt cu tot 29 Cei mai mulli dintre atenieni au pierit in carie-
qnreiurlnepurdi,rpenuepaliianutircSal,eucdifteodsbo'touvadilndcdoEutiylilhercaadnesdcolrraezvaiE,, ifciudinncdicinosuty,fsiletrdcaeagriaespadzu,i
propu- fugind. (2) $i pe a'ceEtia i-au vindut, i,mprirnindu-le cu
in ziua in care il capturaserS pe
nerea scrisd ca sfintd, iar in aceastd zi sd aducd Nicias {ierul roEu figura unui cal pe frunte, dar erau unii care
sacri-
sd fie socotitd au suportatl06 si acest lucru pe lingd sclavie. in ajulorul
ficii zeilor qi sd inceteze lucrul, numind aceastd sdrbS- acestora venea Ei sentirnentul rr-lginii Ei al decenlei, cdci
toare Asinaria, dupd nurmetre riului. (2) Iar aceastd zi era
a patra ae la sfirEitul lunii Carneiosl02 pe care atenicnii sau erau repede eliberafi sau, dacd erau pre{uili, rdmineau
o numesc &tetageitnion. Au mai hotSrit ca pe sclavii ate-
nienilor pe alialii lor sd-i vindd ca sclavi, iar pe printre sclavi. Unii au fost salvati qi datoritd lui truripi-
nieni qi Ei cei din Sicilia s6-i arunce in carierele de ate- des. (3) Dupd clt se pare, dintre elenii dinafara EIaCei,
pe pia- cei mai mulli erau indrdgostili de musa lui sicilienii qi
trd, afard de comandanti, iar pe comandanli sd-i ucidd.
(3) Sira'cuzanii ,au primit aceastd propunere scrisd, dar invdfar-r pe dinafard e: emple din truripides, de 1a cei care
Her"rnocrates a spus cd mai important decit victoria este veneau de fiecare datd gi le impdrtdgeau r-inii a,ltora. (4)
sb qtii sd t,e foloseEti cu mdsurd de victorie, a$iparoppruosdussl
o mare zarvd in adunare. Iar cind Gylippos Atunci se spune cd mulli dintre acei care s-au intons
ducd vii pe comandanlii a'tenienilor la Sparta, siracuza- acasd au salutat pe truripides cu multd afec{iune qi-i
nii, devenind excesivi din cauza tzbinzilor, au inceput s6-i p,ovesteau cd unii fuseserd eliberali din sclavie, invdfind

52 PLUTARH

pe stdpinii lor versurile pe care Ie gtiau din poeziile lui,
iar allii acpddfucignitninddEvi erdrstducriinddinduppoSezbiildetdiuliei., au
.spuneau (5)
oblinut
hrand gi cum se
cDaeucniiennuiilt0r7ebnu-ieausdpnriemmitirldaminccde-putaEoa corabie scpaurneee-ra
diennpavoertupilra1toerr,eEctii,acuinldinaucte-aostlaavodiiastasdn{sde,
urmdritd add-
apoi
po,steascd
intrebind pe cei de pe corabie dacd Etiu versuri din Euri-
pides, aceia au rdspuns cd cunosc, Ei atunci le-au dat voie CRASSUS

gi i-au insolit la intrarea in port.

30 Se zice c6. atenienii n-au crezut qtirea dezastrului,
mai ales din pricina celui care le-a vestit-o. Astfel, un
strdin, debarcind in Pireu, s-a dus intr-o frizerie gi a
nnceput sd vorbeascd despre cele intirnplate, gindind cd
atenienii nu le cunoEteau. (2) Frizerul, auzind cele spuse,
mceatai tienaqini,teaddreesaindmu-asieindtrreebgadtpoeriloarl,liii,naaagloerrag,atadirnecpetplunt
sd le spund povestea. Producindu-se tulburare Ei panic5,
firesc, dregdtorii au^chernat poporul
a$a cum era in adu-
nbre gi au introdus pe frizer. (3) Intrebat de Ia cine aflase
aceste lucruri, n-a putut sd spund nimic precis gi, pdrind
cfodset sletegautndteesodrtooar tddeEmi iinnvciiurtniti qi cd tulburd cetatea, a
mult timp, pind cind au
venit cei care ,au vestit toatd nenorocirea, aga cum era"
ln acest fel, cu greu s-a crezut cd Nicias suferise ceea ce
le prezisese de mai multe ori.

NOTITA II]TRODUCTIVA

Via{a Lui Crassusl este legatd, ca $i '--iata Lui Cicero,.
Caes.ar, Fompeius, de zbuciumatele eueni,m,ente ale ago-
ni,ei republicii. Luind Tfosasrttesailcittidued La malte din aceste
euenimente, Crasszs a
tmprejurdri sd. arate
mdsura calitd{ilor pi defectelor sale. incd de tind.r, el a
Jost std.pinit de do,t'in{a cle a defi.ne pe plan potitic primul
loc. Urmdrit de partizanii Lui Marius ;i'Cinna, Cra.sstts
s-a ascuns in ce ilustreazd atituclinea lui de
Spania, ceea
ostilitate de ,,populari(' . S-a inrolat apoi. in a1"n-Late
Iui Sylla ta{d. din jurut Romei,, und.e
partici.pat Ia bdtdlia
gi a
;i-a dobin"di,t mari, meritez, cee& ce, pentru un moment,
L-a Jd,cut sd. se bucure tare mult, dar aceastd. bucurie se
ua stinge.
In com,petilia pentru tocul intii care se incinsese Ia
Rom"a intre Crassus, Caesar ;i Pornpeius, acesta d.itz urmd
ndCiua,sepdsuiasnrpewearnadeeapagdtlreoicrgiiaalonmr,iaialibtmailridloi.tm,adrdpaorplinetiucc,aedrre.aaro,ispaciuunesd&itirpTcotoamlintipcuei.laiuSnsg,
;i nici. de bogd{iile care-i stdteau La indemind Lui Crassws.
iS,nylolari,,cceuctaaza,ten1streIr-uaiciailp.ereacdiautsec,anpuel-Paopmrepaeiussim, ipeaetaizacet '6qi,
rdndt amorul propriu aL lui Crassuss. Bogdlia, pe care o

3PcriineluaArr3t,topPTa1P,pri3lVtulh6iuuae,t,star7nar.r4,,Cr]lhniIrRoIV,,L,sdesi3zvun,bCSsi.8ou,,rE14aos.I.ils,el,asl1eu,,2sP3c,75ie6o;; ri;3liYea2S.,ceahIl,lal3el,u2iuB3ss0;ti;uCCsipc,icaeetreFororf,ics, fLporrrploiauroesR,,oSIs,ecisi5ofIiioIA;,,mCB2e04i--,;

s6 N, I. EARBU _NOTITA INTRODUCTIVA CRASSUS 67

&cumula mereu Si, care ajunsese deja era peius, in 60, la abilele insistenle ale Lui Caesar, consti-
suticientd. spre a-L impinge pe primul consiclerabi,Ld,'t1,?.r tuind primul triumuiratrt, iar in 56 a fost bucuros sd"
Loc. pIaJuairtetuEictii,ltrseidn. ltpadorirninttlerzea.usBceddu.eciruneraiacdalenulpliaaanLiunfocastm,t dp;iiontrmci.aauria.enpttraaiurr{mei,luocirirn,addtuinal

!.n rdzboiul cu sclauii, Crassus a auut merite reale, clar

a fost frustrat de Jructul" uictoriei sale de cd.tre Pompeiusa.
Consulatul cu Pornpeius n-a dus Ia mare Lucru, clin cauza
nein,telegerilor dintre cei doi ricali. Nu.mai, rest{rbilirea care spera cd ua ie;i i,ncd.rcat nu numai de bogdfii, dar
mai ales de glorie m,il,itardr\.
puterii ctraibuunnifloarptppleobzeitii,usr(.tpInitdt.imdepuSlycIIean, zpuoraiites-aJiamrdetant- In aceastd campanie, Crosszs s-a ardtat gyrdbitla, di,s-
pre{ui,tor fa[d de aduersarirs, eL n-a dat as<:ulta,e auer-
,lion,atd
molatic. Dornic de a ajunge cit rnui repede la putere,
,Crosstrs, dcuupdCuantileinlea,uLearsiin,ucenpi uaiwn't!i,caen, ual,-:t1iL6LS5 la cale cu tismentelor regelui Arsaces, care L-a prersenit asupra di,r-
zeniei cvt c&re se uar bate cei atacafi,. A reJuzat prof)une*
Caesdr ;i i.e.n., asa- regele Armeniei, de a trece
.sinarea consulilor ;i itzstalarea unui regim dictatari,al, in rperainutAildrm, fe(tnciuatrdq..dIenAsrtcahbiamzebs,, s-a increzut in;eldtoriei Lui.
.care Crassus Gvea sd tie dictator, iar Caesar auea sd. tie Aramnes, care, a€a cum arstd Plu,tar\t, i,n biografie, a tost
magister equitum. Este sigzLr c(t planul a e$uat, nu este una dintre prem,isele dezastrului suferit cle Crassus, in
Locul sd discutdm aici de ce6. Crassus.a su;[inut pe Cati-
.lina o parte din anul 64, ctncl candida l,a t:on,sulatl. care de al,tf eI a ;i f ost ucisli.
Aruncind o priuire de ansamblu asupra ar:ti'uit(tli'i Lut
Tot a;a, in, decem,brie 64, eL a fost, impre,,Lnd. cu Cae- Craszus, se ued,e cd singurul lucru pe care l-a urmdrit i'rt
sar 6i cu. al{ii, autorul proiectuluti de lege agrard prezentat
poli.ticd. a fost sd. ajungd, la putere. Riualii stdni,,7P0o, minpei6u0s,
de Ru.llus ;i combdtut aprig de Ciceros. Este cert i.nsd cd, t;ni C5a6e,sdairn, cmuoctaiuree nu a qoudit sd se
''ceeLoLmainpsauljougttdua,ltpLprweini CCcicaaetrirleoin,eapsrra.eAzdeciuneutailnsgdtaaut,-airlasactdr2i,s0ocrdoilecCtoprnmrismbsruiitese de tactice, a1a cunx impace,
am spus, i,L intreceau
63, prin gloria militard, iar el le era superior tn bagdfi.e. Rdz-
boiul par{i,Ior, din care eL spera sd. i,asd. incdrcat cu Laurii
s-o
'd.,esolid.arizut cle incercd.rile ertrentiste ale lui Catilina.
Itiituit"tqat;cimlincelloxantam.,aIiniiofrdicceutcaCzr,ssLsarr3s dupd plecarea lui gloriei, militare, care-i lipseau, io-acofonsctepJa{ietalp. oNtiwti'csde uede
Ca- clar(u
decembrie 63 s-a tn actiuitatea lui Crassus nici
d"e-

'pcle,anrtarut ,dueasjwcra,9r1cel cu pedeapsalq. Gata de orice compromis 11 Suetonius, Caesar, 79, 2; Dio Cassius, XXXVII,
la consulat, Crcssrrs s-a impd.cat cu Fam- L; PCIicuet raor,h,ACdr.astasunst,.,7I4,;9C,ae9s;arV, 7I,3.6,
57, rr
4; lutarh,
< Cicero, Atticus, VI, 2, B; Appian, PRldu.ztbaorahie,!.e ciuile, P Crossu$,
539; Velleius Paterculus, II, 30; Cras-
I, 141; ,Sest, 40. Ad. Fam., YI.II, B, 5; Atticus, I\r, 9, 1; 11, 1;
sus,8.
13 Cicero,
Plutarh, Crassas, 35; Pompeius, 55; Appian, Rdzboaiele ci'
5 Cicero. De leg, III,22,26; Velieius Paterculus, roiitl.res,1aIIPM,9la2u;xtaiDmrhiou,sC,CarosIss6siu,u1ss1,,;17Xtr:XloCXriIucXse,3,ro3I,,I3I,;A13t51tic.,z3t;s,DI,io16C, a5;ssViaulse,-
II, 30, 4: F l u t ar h, Potnpeius, 22, Crossas Z; Appiam, Rdz-
boaiele ciui.le,II, 113; Sallustius, -Flistior: IV,51.
{i Plut ttrit, Swel.oni.us; Caesar,9, 1; Sallustius, Cof., 19,
1; D i o C r s s i u s, XXXVI, 44, 4n. XL, 12.
"tont8'7riifrPCl:S-slaiIrc,Lr1IetCtauraaorsLer,tisrhu.aL,sreCC,,g9rio..,cCs2ae.sa;rguotr.sP,,.,,14l1uI537L.,t,,a4l-1;r3h3C;;,iIc,ClrerC"itrdraosass,rahsCsz,,ras1t,.3C,1;I3icVC.e,2ir.co1,e01r1oP2,,lu6C;taaSrfu.h,e,I-. Crossus 18; Florus, III, 11, 5: Orosius,
15 Plutarh,
VI, 13,2; Dio Cassius, XL, 16.
16 Plutarh, Crossus, 18*21; Velleius Paterculus,
II, 4; D i o Cass ius, XL, 20, 3.
46, Plularh, Crassus, 22-31; Dio Cassitrs, XI-, 23-27;

'17
P o I y a e n, VII, 4I; Inst, XL, II, 4, 4,
Crasszls, 13.

N, I. BARBU NOTITA INTRODUCTiVA _ CT{ASSUS RC!

IcInpcdu;suecm-eI!i?ISot{i.oeadetur7.e!gnanina!si"unticelu!i,adu!asluugin!rseianuaip^bnsdtplraiu.csesutulteioni,,t:_ut,-eam_l,elarIizts"o.ida,iren.pl.,c,ete-dDuecpgz^sceapgpl,aCiotarnuntueinnraea_limngsrtaunttitarcJdctsippc.prueptccnsaoopiLorpCltizulCettirrsnrotnt,uijttpauuaiedctn'todontinsiccnoeruttnciceetso,tepu&sdrcac'naa\t.oa.mro.etd_rrppu,tcsgurentmsrpI.a-e.iidrtuuadm,ne.laedocdl4rltlpdip-i.ac^gcubcd.nl.naueeaeronreutalra.peurrsueimeuaierepattumcuclemafu.ilidnnspraupiiilrmestdoieeue^'eeic;deudpncgCrmClrgil.icnreelrnru,eeadii_d.eiaa,ttra,m6sararuCeioarccpc,ui5uetfoeecrio:air,isno,atu,irtlluna._aeaoeinedz'uLtslnpeo,rdjpic.si'daut,itindtnaaa.nitat.eioaanni.iacltuuppaeci,rnrrgnGu.ttcaoaeedtsii'mlmisu.brnaets.,raaonm,uizeatcu-cslsfadaisaidcetcaiucpltir,piiai,elcOLtrdtrsdin-faoletndphiiaal[c,i.;.auic.-'uoi'cui"ole$i".a;iteTtaotl\,te"liemooLuiDt,osnoifdiSeOi;eietitia*a,aanns."g;isii'beacte'pcop"d,+iia.'tnd's'dteel;.iuti,cr.,iAi,iE,a;i-ir-i,nilqIaiititnco"n,sio""tei-ciiti_dddielfr"il"aciatrae_-Fi.i"e"ciuiusirtri|-t*,odeiltitdibiildJi,tilrr,".inrr;roi"Jlo.,iti;._anAiaat__enteio,r_"_t-l tdfii, Lui, Crussus ptnd la pornirea erpediliei impotri'ua
!xfdcIo"pu*e:osrqiuaytcnt:nrorbt:tlledee:r_l!al_?ypai..lR,em,:ctotapc"r.e?zad,leuLaiaCi.ttrileifeaiidco1rmt-ids,um,e.ac{dsSsocaiAplsprdmeamnucuiudraenedpessu,nstcel,eenetioiaqianxrnoiitetteanooarimp,tr_tmccpeiirnocarieetarc.niinerzlcetcpeoaifi,gleilnoa,i;arTi.sisluar-,c.otaidt,muonuescrcaletgiriiladttsulidiieli,cc-getmudoareprrnus?aiigr.enzii,,u,aiddSn,ldeus.pt'ii.mlprtotpotoguutuirrrotuaiieeintSraldpiicnicaia"raceeWioc,utatn"boinitnerntttl"eede'eufcrtrrmaiiialiliiittoalrtunrie,o,si'efeguitir"ci,odSeilntie,rarais-ieai-ipctdditioti:ioore*i"icitn_i_riui_i par{ilor, iar 78 sint consacrate acestei expecli{ii. Orici,t
c4cgtarzyaplevifrtuuoi:a.ltl"peln_ale-c;aliicutaeaeipurnpciutruolritcmalendsdis.caurdilds-eiusbsbnimciioroifegsegdtrrtr.aaicadjfiliaeeep,is.p"LtmtA5u"psotaatsJrtriinenih,elt,oapcdro.eacinntnodsttnr.raesucctarrcaeatedtrrle.oemcuadJlciJntsibutdrdiiu.oee_.- de importantl" a tost aceastd. erpedi{ie, trebuie sd recu-
noaqtern totugi cd, este prea mult. El nu acardd, insernn(r-
tCa.atees;atir,'grii.loCraatisliunparaincaonmupl'l6o5tu, lnu'iicTi taussLlLapracaulnearr-LaemCirinaussnutes',
din timpul consulatului, din 55 ;i nici asuf)ro altor amd"-

nunte din uia{a lui, Crassus. In ceea ce priue;te campania.
impotriua par[ilot', Plutarh insi,st(t destul de euident asu-
1PL:-lrauautagdrruhas,ulepaleodnretgrzuraesgctrdeu,li.,sPpindetr{cii,lnaeruepeoLdzeiet-irauileefdplcueuict,aCsreirnaItse:sauscsutib,guliiin,ticaaatzerdea'
l,ui Crassus pusd in sLujba Lui, SELIa (6), abi'litatea de care
a dat douadd La sfir;itul consulatului. purtat in anul 70,
ci,nd. et a i,ntins cel dintii mina lui Pompeius (12), faptul
cd. a denunlat lui. Cicero urzelile lui, Cati.llina (13). Toate
aceste ac{iuni
ale Lui. Crassus sint euident in spriiin'ul
auorirsatobc;ilraintieisuseflneatutol rbiaiolegrqai,fudleui.acDeeeaingddasetdsccuenCeracsosuusfaa'
fdcut jocul .Iui Caesar, constitui.nd primul triumttirat,
biooraful nu intrebuinleazd decit cuui,nte de criticd. Ast-
tet, tn capitolul al 74-Iea al biografiei, Plutarh aratd, cd
reuenimd din Spania, unde fusese guuernator, Caesar gi-a
dat seama cd. nu ua putea i,zbuti sd lie ales consttl fdrd
sctgoopi,cnrdit,j;iei.innauuaclde:cleuoa,,inCacCoernpanuustrsisnaugtslaind;dicinuaP-leotirme;imiip.epoiidm,u,cppsa,dur.cteceoair.rneeddieudn-retiar, eunaeieniani,.dfdrBueiniszobtg,lianraTasfruureinln,,,
care a di,strus puterea senatului, ;i poporului roman, fdrd-
pcLuaecsrewdL,-ifdofiaancrdtieupbmei.raeeria,emnpearmiinrdnsaeuriir",ap.td.r,i.nd,,euPnocimorenpadeuilucoserr,eac, ilidfa(ctrcui'untedacuch-eessaet
boald. a lui Crassus (l.dcomia) auind un nou zel ;i imbold,
fttde-acleesalgdclobariita,oc;aiessnetauaslLde,-asleumiotfnCegraeieiasitnaarm;i,natrtieoiafneaaeilnto;tier'atdrsieu(tmasfpusrriJjii,i'rn,s.ei. .fap-
rr,u

cu o
mtooraurltepoLaiTttesitsdindgeurglcoorinest;aitacucintedneoromciureltasTtdsurubliiec(tP" .luCtairtih-
asupra gre;elilor fatale fdcute de Crassus f,n timpul ex-

60 N. I. BARBIJ

pediliei impotriua par{ilor, ;i d.e aceea nu mai insis_

tdm aici.

mpndamamlfi*mduo^usla(,tot.rtqauels,drtm1umiup.iruad?nnrrmraeariaeoannetynadauu.aautc_p.paru,,trrguladrma-etldiuicdxlrlnst.edeilapaeiii.\,lzisdstgjontourqtincanteralapfiaetlmrdret(srrieedinee3._ndacla.acoc)zdtL_,;rars.i.aec-b(rrediaZaecsdduoor)tteesilieirurououz-firnanleiresi,Otfit.c/aaacdtmrbtaiaatcdeneieegopes-Ladrtgaaaouauc.,-rltta-pepgiaurfcadaioetdur.faalulou.Nrpiueat.ctatndctiilei,gacoepidsc.ucdllnltiaoosr.aondiagn'err1sirii{sitir;ue;iciousij1ilsoiuozie;ttcSisslsennruiundil.ce,u.iii(.&ccA,suolplpeadret,aaenrrc"d(-iAeen;ro"5,lel;"o,il'.m1baociie;otrri.s,it,iii-;ioerraoU'"Abiigi"m"-L,r,trriiiairu,trii__ne_au_i"it tr Tatbl lui Marcus Crassus a fost censor gi a repur-
:nlj(gtiJimglpstu;ul,2enur?deunosderci1.zatlstal..aicrit"netn-,iCslTci-f;tato2iuusi.p.l-o2ruiaoirmdao2er,rlerncarosrr)i^rlaasucltensnud;ea.rudiutLuz,i-umgc.zcnlosudeiceEaeoa&,&liiidsu,clnNfgmtcprerpeteieduarap,ie(baercse1rDer;Pentiieasdteamoe7ceeirailbiisicgu)upaninrca;o,iudndrrtiulta,iaetpia.emudnitaunpta,rfoirrrepJaruenhieemtuatdirerogol.ast€.asdbrr.ldaiSs,.uAne,ed.igDotcitHpdtcipcdnsrouiigieaeidelue-oraaslranauenclatratdnpisdcrleioaoafrneueituadringmlrataadii1l,err,tun"speei.ep<nSlu1fdtlatniiiLa_,euetul,uprea_'urco6struirIaaiaucuapeaciim1mC"lzrurnliutciuiiieadepsirrnCaaplt,aeo,nnutspr*iisr-cdnnCaeectlmanesirs.giiaudrpgrzaLaaonsbliciseiauesmi"iclctsidoC_assttdine(iiei.uzgaetrStet,qinraiotsruatcssia*"astpso"rcl'u_sddrisi,fiu"mrruitltciS.,uit;ui"niec.lnes"punaJJrl"iouaur";n"');\iintat.otutuSir-LoitiCrziiiDnut-iaibnn;"aA-oirtia;i[spirtieiuootaii;a:ta.o_i_rt_t_. tat triumful. A fost crescut in casa pdrinteascd impreund
aCoaroi:-zsot'sbt-zaru_Lotseir,tziis.casteordrc_biaeipozi r,Eaesrczaeeiflniepaitoeleauptceioaccsritoapancu. stneteirtuiscideti.ciuinlnealiendsi.eiinnmir,etaiarsil,eurpsatelu.leetaLireuhi pl9naurvdeia9cti5df.raf$aliip.ttoFutrluaaqfcii,iemslutaiincaaavcueoaIunatsraiobceluieiiatcgfinoi ,dmaraitnescddml. Dpudletrisancdlei-ieI,eafa,racsude
curnpdtat Ei moder.at in felut de viald. (2) Murindu-i unul
dintre frafi, a lu,at in cdsdtorie pe sofia iui qi a avut copii
cu ea, nefiind E,rni aini parecjeoasstidnpcruivminpfddta. r(e3)dEecsittenaidcei vudnrauti
d'intre romani
cd inaintind in virstd, a fost invinuit cd avusese legdturi
cd,uatdLicininij'aud, eucnaatdd, inatvri,nedfedciroeap?tealecuvezsattao,rIep. eLicuinniaoaraecfaorset
Plotimrs. (4) Licinia avea o proprietate lingd Rorna, po
cacdcaezreeuatC,inrsatsdasrcuuesian, dvbodmninuedirraeslud-,opgeciulmiinnpgtred-ruefnepmfeeeluienoa;ripercceaulrl,terirv,-iiicnz,bduE-otiin,ddea
sd scape de invinuirea corup{iei, mullumitd d?agostei lui
de avere, ,a fost achitat de judecdtori. Dar pe Licinia n-a
mai inainte cle a pune mina p,e proprie-
ldsat-o in pace
tate,a rivnitS.

lui 2 Romanii spun, intr-adevd,r, cd multele virtuli ale
fost intunecate de
Crassus au iubirea lui de bogdlie.
$i se pare cd aceasta nu era singura, ci doar cei mai
puternicd dintre toate viciiie lui, fdcind p,e celelalte sd
p51easc5. (2) Dar cele mai mari dovezi laelepinuobciuriria,ludiupdde
oEItL.ePzP1.o8LB^AaTurlerissn.ieusasove. enpdt,rveelaucSlsprbemairubtam9licoi:ugHsbr,ae.-pflrivaaie-riptsiin,ceduI,9imcSag,.tldiX;nIlaX;jidn,eo(1uti9ttua6n2-ci)srtpoa.r.iic,1ds01iai_tsi1ui"2pn9rat; bog6{ii se deduc
qi din felul cum gi
mdrimea averii lui. Astfel, deqi tra inceput nu ave.a mai
mult de trei sute de talanli, mai tirziu, in timpul consu-

82 pLUTARH CRASSUS . 63

latului sdu, deqi a hdr6,zil lui l{eracles a zecea parte din cb nu socoteEte Ei nici nu numeEte pe nimeni bogat, dacd
nu poate intretine o arm,atd pe p,r,opria-i cheltuial5 (cdci,
peaxvepenreterduiqfiiaharaimdnapdtototrrseivpieam{epianproe{pildooirrn,ulfbudiacgniniiidalueolif,estrionittgufuiEeric,pdienrunaitirnruotemsiandnee a,sa cum a spus A?chidamos, rdzboiul nu ,are hranS rnd-
suratd, astfel 'ci bogSlia cerutd de un r6,zboi este fdrd
lmuai rgMinair)iu$si .inAsc,tofensl,ecl\in{,!a5.rieusst,ecminadi potrivitd decit pdrerea
qias-aocaecpEotsctttei,rmatianlailsiaandovfiuin,s{udifeoati,d,ccdagdteigreddtbsainulltaiercnddlszizdbp.oos(sipB,euf)ddndDceiomnadraavcdmeleirnavcEinbrmeuvnla,uolburIiaclrictfdiindridillnea, impdr{ea fiecdrui om
c{te patrusprezece iugdreG de pdmint, a ,afla,t ,cd oamenii
cer zis: ,,Nici un roman
mai nult gi,a sd nu socoteascd
mic p6mintul care este indeajuns pentru ,a-I hr5ni".
publice cea mai mare sursd de cigtiguri. (a) Cind a cu_
celor 3 Totu.gi, Crassus era darnic fa!5 de strdini. Intr-ade-
cerit Rom'a, Sylla a scos 1a licita{ie averlile ucisi
?CiRnsdr-?dieroetavelmieezsac1gasal,iuiug,gssr;iiaori,rfeecnvdcaouulrozttdmiandninss[desiutdiudrpiu-gnlrccneaicuteemoraEnnnrpiiuo.dc,nlreiAifoiufiileimepcm,oririniEaiini,laedcicaiullidbpmin-sddlrnpeubidiuclblisnapllcoiuitrni.r5-gEcr,(ziiiiebricm,i'd)lueeq;pamiiiepppvipcndolsuoicrnittendevegTderdscndnciis{n,laiecd,ncacni,iedvaitaisbfesdduaatratirlt,nded_a,
v5r, crasa 1r-ri era fd6ersdchdisodbitnr-ditdu,rodraEri dddea prietenilor b,ani
cere,a
cu im,prrumut f[r5 indurare
cind vedea scadenla datorjei de la cel ciruia ii impru-
ryluta, gi dupd ace,ea darul devenea mai insuportabil decit
multe dobinzi. (2). La ospe{e invitafia era, ca multe altele,
poptrlari gi binevoitoare, iar simplitatea mesei fdcea de-
cInenclaeeqai bundvoin{a mai p}5cute decit scumpdtatea ei. (3)
nsmaicnievinicanceeeruaee,nniidoa,pnsitraac:iutlarueitmaf,e,at,prpmdddleerienddEcevcaRtienbrcosedramier,s:lseaaaCt'duri1,naapucspiianes,ejuniuci,sdnipidasnrsetep-eia{untnEcmcesai oatipmdcnepc,dsdicatnrcdsiu.ir1euteieftbaeivnnilet,loicccumriednii.niieccd(d6eic-pieL)aeErDcncmioetedrnasluee-ii ce privegte instruclia in arta" vorbirii 6i in
militard, s-a exencitat mai ales in ce,a
el arena publicd.
imn uanrtcadvaorinbtirreiicEuitpprientcreei Si,
ajungind iscusit primii romani,
mai inzestrati
prin exercilii qi
oratori. (4) Astfel, se spune cd nu ,a exist,at nici un proces
cit de mic Ei de disp?efuit Ia care sd meargd nepreg5tit.
struc{ii se disting pe ei ingigi fdri concurenli. (?) Desi De multe ori, cind Pompeius ezita sd se ridice Ei sd vor-
Crassrrs avea multe mine de argint, pdmint de mare pref beascd qi chiar Cicero qi Caesar ezitau, Crassus suplinea
gi mulli scLavi care-l hlcrau, totuEi s-ar fi putut
toate aceste,a nu er,au nimic in comparalic cu crede cd apdrarea. $i tocanai din aceastd cauzl, era Ei mai pldcut,
v,aloarea era grijuliu cind vine in ,apdrare" (5) Pldcea
:siinn-cvtlradaevnflaii?lnougdr,n.toEoAqritviil3eud,aaes-cn,maremiasbspiid,nu.tisenEcdqIeeiir-nmcisidtuuodglrlsiiic;dseilecdeelaaaa,vr1gtcdinEncitif,"rduasenodtcmmeo,iuatnelitsaleotrcr.fadectloiunurdrni,i ca r-lnul care
foalte mult Ei ama,bilitatea qi popularitatea lui ia saluturi
qi la feiui cum se ad?esa oamenilor.
Astfel, Crassus n-a intilnit nici o datd un om oricit
de umil Ei de lipsit de faim6, p'e care, salutindu-I, sd
stdpin, mai a es, se cade sd se ingrijeascd de sclavi ca cle nu-l cheme pe nume. (6) Se zice c5. avea mutrte ,cun,oqtinte
nigte instrumente econo'mice care au snflet. (S). in aceastd,
privinld Crassus avea drepta,te, dacd lEuicirndrisilteorliue,i bAariscthoiaterl,s-paeonctruupa'ctaErei cau filozofia, studiind
spunea, intr*aCevdr, aga cum avut profesor pe
socotea cd trebuie sd conducd toate lucfdrile cu
ajutorul sclaviio,r, i,ar s,cl,avii sd fie conclugi ctre e1. intr'-a- EAlieoxamnednroiesTin, upnrieotmenicaarceudCdrdauss,seusd.oIvnatrd-daddeevdcru,mnpudtaerrea
devdr, noi vedem cd economia, ,care in lucrurile neinsu-
.fdlenleitepoelsittiecdhrqeimreagtiasltdicsd. aD, acrinnd-aeastveuvt odrrbeaptadtee uqor de spus d,ac5 s-a fdcut prietenul lui Crassus cind era
oarneni, de- mai sdrac sau cd ,a sdrdcit fiind prietenul lui. (7) De pi1d5,
cind a spus

64, PI"UTARH

CRASSUS 85

gsIde]_.'tosinrilaiegp,uol5uiaad.iionstecredcmepr{er5iaeatsec-nooipivealurditdi5.Cp-rVe.aansitsrucuse,dridnr,usbondflainrqedi!uad-bal icai6n-cn.icnicdd-i tor, iar aerul dinlSuntrul peqterii este fdri picdturi de

ap6,-cunat, din cauza tdriei pietrei.

creenl t..caDraer suportd sirdcia nu o socotegte un t""ru inaiie_ 5 OinmfuieI ciai rdeuzcei arr-lruani aCtrraesbsuuisn,ccioaarsed-q, i petrecea timpul
mai tirziu. f.drd sd vadd-pe
despne aceste,a insd ac91q,

ncusiccn(tcneuslndi2ei5inneursd4gpndma)-rtiutrigdrn5eiezii4n,d,alrDdc.-il.itimzapt-sf,phrLaoaddiIneiei,siltgtinralaspisaiisd,entodqcrcutgllagatle,odudu.usicrdutsridegpc,ieistdnpacndeaaosqiuesdtuMneuaretpitqecdtltreafCpretdmulaepriueaerrnaerripdai-rnovauluiatcdiqqeueniv{lsocppetdiiLliial,rn,o,nzsreaeenpr_iViecajogenaiiuydl'entLaisaeVitrobrifaieueepnl.n.Maugi,iuli,ndbruqeitgaep(CaliiissauaBguisderr-tnEici)ba,psierupacntiniiisEV,eiscnaeins,mzaddiru,ocic,lueiebmsooiadSla,iaa,ccieosalrnEfupecgeu,iiEduo'smrruaasen'Ein,ipa's6,snn,L,sf-ccaqaibr"iid-a'aLunitilai,cin"ruald,imbfgcetiiisbvzionr"qunioiidimrniiru'csnned-sliuf,gdeEonddtfduu_didue.rcbtiii_,lri,cegos,iu"AiEne,Eisnrig;irsidtnnn"iiieg,-irde,nliadatatp*ndfmdirvbormsue'iitudbedimei#renna*_eu.f,peu;b^ldsivacii;t"",ssfeeueuau;"crettan;d-hirfafslcspp_aLtdie"erui.qeaeeaes_etea,i cei dindunt?u Ei fdrd sd-i cunoascd, d,ar eI era vdzut de
$PmTdnsIc'-,uodie-sao,lraqct.naCrdctadlprereatatu,rerocaresasaeencsv,uousneeilLnsidournaa-erimrlttaudsecv,cdtciceeandaeaulrc.ridcuadneddi6e,r,ae{,e-lvicisndpiqdrpddu,aaair,fdfrtrnaeddetceguce,aqehdijidlu-se,to,aiemectticonedfaurtprlm,encmloesdrcrr,ue,a-euutosndrlsn,eirdatncicep.edricisu,I.neutneisnnd-ddceEsdiesiaelnifacliilsifrnrdin1d.dnneddge-it,andefnipetue,dru,oIiedclmc^piplnaiipdbaredrsci,,Eeaeseumtarttteqizaeordlaidrzamipcinesaestiqe_du._d.i ei, cdci ei Etiau Ei pindeau momentul cind vine. (2) Cele
nocesare cinei erau indestul,ate gi fdcute sd fie qi pldcute,
aflindu-se pe J,ingd e,a, fac druimul ca'e duce indiintru strtmrt nu nunaai folositoare. Intr-adevdr, Vibius se hotdrise sd-l
Ecciniuidnulal,{nasimriggizeuivrc-.gooPrine1ctu5nu,,trrroguuitmcai.eepNladquafaorre.aeesrtitebnetrlraipdpllesdinictcdueatadrdeseeesuadepiegdsdec,ehnpsidiecc,ehiliioddn,egrinndluitrrsmuetriinnnecadldet,l llgrijeasci pe Crassus cu toatd omenia. Vibius s-a gindit
Ei despic.dturi crescute de la sine inconjurd stincJpe unde qi la virsta lui Crassus, socotind cd este tindr de tot"si c5
cade mai ales lumina de afand, Ei locul ziua este stfaluci_ cmtraeru:bel-ut viedinesedn-eiinvmodaiegjuud,leteoacrsuictlddcEuiniivpaaldviciinetrouilfeleirvndiirmscteciilie., pentru cd cel
luind necesare mai
Cind (B) De ,aceea,
doud sc,lave ,pldcute la chip, ra por,nit
a ajuns tra locul unde s.e afla Ciassus, spre mare.
ardtindu-le
intrarea, Ie-a poruncit sd meargd induntru gi sd aibi
curaj. (4) Cei ,care erau cu Crassus, vdzind sclavele ve-
nind spre el, s-ra,u temut ca nu curnva 1ocul sd fie dat
in vile,ag Ei Etiut. Au intrebat deci pe sclave ce vor gi
cine sint. (5) Ele au rdspuns, cum fuseserd invdfate, cd
unui stdpin
sint ln cdutare,a ,ascuns acol,o, iar Crassus,
!V]nibdiuus-qciuseeal,ma'apdriemgitlusrcnl,aavEelie.oAmsetnfeial, o ardtas,e
pre care
timpului,
in restul
sclavele an trdit cu eI, vestind lui Vibius toate cele de
care avea nevod.e Crrassus. (6) Pe una dintre aceste doud
scl,ave, Fenestell,a spune cd a vdzut-o cind era bdtrind
Ei o ascult,ase de multe ori cind istorisea aceste amintiri
cu rnultd insufle{ife.

isadntapcrtioedn6ips,udcCeoteraasavsdsrrameuctsmlauattaetdredpcideeeeertrermnedicpoouuauertldtletiar,maasotaclifuiemelcitedaiCnnfsic.icinuidpnndsaesud, etoueaapnudtiaeelfsuucinogltinli,Lm,atarqeel',liuandrineesinIii,dna,a-

Ma,lace, a prd.dat-o, a$a cum ne'lateazd mul{i istoric"i",iad1air,,
se zice cd Crassus insuEi a tdgdduit acest f,apt qi s-a ridi-
cat impotriva celor care au f5,cut aceste afirmafii. (2)

Dupd aceea, stringind vase qi trecind in Libya, s-a dus

5 - Vieti paralele (vol IVl

64 PLUTARlI CRASSUS 65

el singur dintre prietenii lui Crassus, insolindu-l in cd- tor, iar aerul dinlduntrul peEterii este fdrd picdturi de
ldtorie, lu,a o cdrulE acoperitS pentru drum, qi abia cind
s-o vadd. Vai ce dac6 nici ap5, cunat, din cauza tdriei pietrei.
se inapoia i se cerea ,rdbdare!
cel care suportd sdrdcia nu o socotegte un tucru indife- 5 Omul ii ducea lui Crassus, care-qi petrecea timpul
rent. Dar despre aceste.a ins6 mai tirziu. acolo, in fiecare zi hr,ana trebuincioasS, fdrd sd vadd pe

4 lar cind Cinna qi Marius, ieqind biruitoti, se vedea cei dinduntru gi fdrd sb-i ,cunoasc6, dar eI' era vdzut de
Idmurit cd nu pdqesc spre binele patriei, ci riimpotrivd, ei, cdci ei Eti,au qi ptndeau momentul cincl vine. (2) Cetre
spre distrugerea qi pieirea celor rnai buni, dintre care necesare cinei erau indestulate Si fdcute sd fie gi pldcute,
unii, fiind capturafi, enau ucigi, aga cum s-a intimplat qi nu nurnai folositoare. Intr-adevd,r, Vibius se hoidrise s5-1
cnudri,aatdls, ,cEdipcaut ingrijeascd pe Crassus cu toatd omenia. Vibius s-a gindit
fratele lr.-ri Crassus, el" ins5, deEi foarte ti- qi la virsta 1ui Crassus, so,cotind cd este tindr de tot Ei cb
repede seama trebuie sd-i mdguleascd gi pldcerile virstci, penlru c5 cel
de pericol, dar dindu-qi cd
este peste tot inconjurat de dugmani qi es,te vinat de care vine in ajr-rtorul cuiva ii ofsrd cele necesare mai
tnireainnci,hiapuluit adtetrmeui lpt,riaetfeungiitEiinzeScpe'asnciatr,avriinqdic,'
grdbindu-se mult de nevoie decit din avintul inimii. (3) De ,aceea,
luind douS sc,Iave pldcute Ia chip, ,a pornit spre mare.
mai fusese, Cind a ajuns la locul unde se afla Crassus, ardtindu-le
cind tat5l sdu era comand,ant acolo, si-gi ficuse prieteni. intrarea, le-a poruncit sd meargd induntru Ei sd aibd

ei(n2rdu)rzdDizmaniriitgLsdudsi siMnedadurei-uai spi,necvtaiole{Eriaigscpnienimrdiad,lani ruEif,iitcrfieomrsetufurlig{nniigdnddduee-si,efrniop-aae curaj. (4) Cei care erau cu Crassus, vdzind sclavele ve-
nigte ogoare ale lui Vibius Paciacuss, lingd mare, unde
se gds,ea o pester:d mare, s-,a ascuns acolo. A trirnis pe nind spre el, srau temut ca nu cumva iocul sd fie dat
unul dintre sclavi mai ales
la Vibius, ca sd-l incerce, icsniinnevtilisennagtc.dg(u5ita)ErEeti'ulaet.uaAnuuuridisnstptdruepnbinsa, t,cadusecmucnifsupsaeecssoeclroida, viieanvrcdeC{arvatoses,rucsEd,i
cd-i lipseau qi proviziile. (3) Vibius, auzind, s-a bucurat dindu-Ei seama de glurna gi omenia pe care o ardtase
cd Cras,sus este in viafd qi, interesindu-se de numdnrl ce-
lo,r care erau cu el Ei de locul unde se afld, el insuqi. nu Vibius cu e1, a primit scl,avele. Astfel, in restul timpului,
s-a dus s5-1 vadd, dar chemind l,a sine indatd pe admi- sclavele au trdit cu eI, vestind lui Vibius toate cele de
nistratoruL 'mocienic.uairteinpurteeg, di-tiatd,posr-uonpciu,tncdaliinngdfieo,caprieatzrid. care avea nevoie Crrassus. (6) Pe una dintre aceste doud
du,cd acolo sd sctrave, Fenestell,a spune cd. a vlzul-o cind era bdtrind
qi Ei o ascuitase de multe ori cind istorisea aceste amintiri
sPTm5,e.ioaqpatlpreetrerceaaev,neiniunairttdecdcrdeaarcdedSa,e-csipdddafrinatecuaejdusceeteoarrmomecaetursdetrec.i cri1enenddE5iisn1i c!|sfir,mde-tinep,uridelcpliebSareq,csrettaeitoeraeazpasetde..
cu multd insu{le{ire.

aflindu-se pe lingd e'&, fac drumul ,care duce induntr,u strimt 6 Crassus a petrecut astfel as,cutls oaptielquint it,raEiludrneinind-,
ce a af'lat
datd de rn'oartea lui Cinna,
ap'oi de vreme ce mulfi oameni dddeau fuga l,a el, a
Eini ndellsimigeur.gPi elSn,'trrguim,ceela care intrd ln ea se deschide o,rninunat,6 strins o arrnatd de doud mii cinci sute de oameni qi a
brale care se deschid intre ele inceput sd cutreiere pe la cetdfi. Pe una dint,re cetdti,
are
cu l,argi contururi. Nu este lipsitd de ap5, nici de lumind,
ci un izvor cu o ,apd foarte pldcutd curge pe lingd sbincd Ma'lace, a pridat-o, aEa cum r.e'lateazd m;ul{i istorici, dar
se zi'oe cb Criassus insugi a tdgdduit acest fapt $i s-a ridi-
qi despicdturi crescute de Ia sine inconjurd stinca pe unde au fdcut aceste afirma{ii. (2)
cade mai 'ales lumina de ,afa,rd, qi locul ziua este strdluci- cat impotriva ceior care
Dupd aceea, stringind vase Ei trecind ln Libya, s-a'dus

5 - Vieti paralele (vol. IVI

66 PLUTARH CRASSUS 87

Ia Metellus P,ius10, un om cu mare fai,rnd, care recrutase pdra lucruri de valoare ipeezpicreelcudriamgiicpiroEsiccriesrepae daruri.
o arrnatd considerabild. (3) Dar n-.ia remas mult timp (10) In linr.rtul Brutiilor cineva
acolo ci, intrind in ceartd cu MeteLlus, a tre,cut de partea
lui Sylla, in jurul ,cd?uia s-ia bucurat de m,are cinste. (4) fdrd prol,unrca h.ri Sylla, ,c,are, cind a auzll, nu l-a mai fo-
Cind SyIIa aintrejucruutlinsdIutaEliai qi voia oa sd oola,boreze cu
Iosit pe Crassus la nici o treabd publicd. (11) Era in-
to{i tinerii pune,a pe' fiecare }a cite o tr-adevdr Crassus foarte dibaci sd-gi atrag5 oamenii, 1in-
guEindu-i, apo,i el inLsu,qi era foarte uEor de subjugat de
treabd, Cras,sus a fost trirnis ,cu expeditia impotriva m,ar- orice orn prin linguqire. (12) Sb mai spune incd u,n luc*u
silor Ei a cerut o grardS, cdci trecerea lui era to,cmai pe Ia
pfdouesqttmauatcdniEli.iESpiyepllaen,efrmrdarienlpiiiat tti,dmii,p-a,poestrpivpuasrie}redtegsnpiii,i,cqapite:ir,nr,uIp!dioedtrlaievuacpauarczeingaiacu-i particul'ar despre eI, Ei anume cd fiind foarte iubitor de
ciqtig, ura foarte mult q,i biatjo,oore,a pe cei care-i se'rndnau.

gilor cdrona md duc acum". Crassurs, im,presionat qi am- 7 Pe Crassu;s il amdrau mult succesele lui Pompeius,
cind, delirnea. cornandarnente qi faptul cd ob{inuse tri,umful
bmseilaioonfnielo,arerta,naleuinpi flSeriyccIaaIatt,icnguid-aaavtsiintrEtin.i,s(5tr),eoDcaeinrmdlaaptadnceinn.eummfaeijprlooteacsusSle,dzSuicEie-i
mai inainte de a lace parte din senat; gi cd era num,it Mag-
nus, adicd ,,rr.rare", de cetSfeni. (2) Astfel, cind cineva a
cd a inceput intre el gi Pompeius rivalitatea gi lupta zis c6. se ,apropie Pomtrieius Magnus, Crassus, rizind, l-a
intrebat: ,,Cit de m,are?". (3) Pierzind nddejdea de a-I
rl pentr,u grl.o,rie. Intr-adevdr, Po'mpei,us, fiind mai tindr d,e- mai putea egala in acliunile militare, s-a indreptat citre
lr: cfIaauicticmlirCuudrnraiIisasapu'RessotcmrEadiiall'tueaEctniidteulErlaluiesui--arfaiiitfn,daIdacriutucatuntdlmroenmebmrdecuea,lrtaceeesttadofevlreeli,naccid,fuoiSnacyreatleilcaemrse-,ataei viala politicd, incercind, prin servicii f5,cute cetdfenilor,
l!l prin apdrdri gi imprumuturi de bani, gi prin sus{inerea gi
colab'orarea cu cei din popor, care cereau ceva, sE ciEtige
o putere dEoiboindfaisiempdrienganlSumceuroaasleugi iPmomarpieeiuxsp,epdeilii
ln virstd Ei ,dape,r,aocpeirlaatgPi oramnpgeicuus,esli--a- s-a ridicat in picioare acesta le care
cind s-a
qi, descope?it capui qi l-a mi-
litar,e. (4) Dar, un fapt caracteristic i-a insolit pe fiecare.
numit imperator. (6) Aceste gesturi ale lui S1'lIa l-au Astfel, faima gi puterea lui Pompeius erau mai mari in
taaptreindsuEpidl-atouatin6djuirdjietcpaeta.CrTaostsuugs,i, pus .acum in inferiori-
cetate cind era absent, datoritd. expediliilor militare. insd
Crassus era lipsit de cind era prezent la Roma, de multe ori era pus in infe;
evxicpiei,riceanrled-,li'aaprd.sfaalumceacuul nfabplteeslotermlurinoeEr.ateEnitte: risubdi?eedaoudde
rioritate de Crassus, cdci obiEnuit cu mdre{ia gi fastul
vielii, Pompeius fugea de mullime Ei, retrdgindu-se
cigtig qi meschindria. (7) De pildd, ,cuce,r"ind un orag in neslrnlite din for, venea in ajutor la pulini cetSleni, pe
Umbria, numit Turdetia, s-,a Ei dus cd ca-
foarte mulfi bani, $i a fost acuzat zvonu'I sustrdse'se re-l rugau, gi nu cu prea ml:lt avint, pentru ca
lui sd aibd o putere mai viguroasd cind avea sd o in-
in fala Sylla. (B)
Dar in'bdtdlia care s-a dat pentru stdpinirea Romei, ul-
tima qi cea mai ,mare dintre toate, Sylla a iost invins, tre,buinleze pentru s.ine insu$i. (5) Dimpotrivd, Crassus,
oamenii din jurul sdu au fost respinEi, isatrinugn,iiaaiueqEiti de ceea ce era util
cdci uciEi, dar Crassus, oomandind ftrancul dispunind continuu Eini nrenfiiiilnodcuzlgtirrecibtuE-i
zbdtindu-se mereu
fost nici inaccesibil, ci,
victorios qi, dupd ce a urmdrit pe .duqrnani pind Ia cdde- rilor, prin accesibilitatea gi omenia lui, intrecea pe Pom*
rea nop{ii, d trimis un orn Ia Sylla ca s5 ceard de cind pei,us. Se zice cd amindoi aveau, la fel o infSliEare pres-
pentru soldali qi sd-i vesteascd izbinda. (9) In .timpul pro-
scrierilor gi confisclrilor iardqi Ei-a auzit rdu, cdci cum- tantd, eonvingere in vorbire, figurd simpaticd qi atractivS.
(6) Fdrd ca aceasti ambilie sd-I impingd pe Crassus la

6B PLUTARI{ CRASSUS 69

duEmdnie Ei rdutate, suferea cd aPcoemspteeiiuasmqbiitCiianeusa.rissin-at cei mai mulli erau galli qi traci. AceEtia, .ca Ia doud sute,
din mo,tive indreptdlite Ei determina{i de nedreptatealz
onorali mai mult decit e1, dar fdcea stdpinul
addugat resentimentul sau rdutatea. De pildd, Caesar, pe care le-o care-i cumpdrase, cdci ii silea
fiind fdcut prizonier de pirali, in Asia, Ei fiind pdzit de
ei, a strigat: ,,Ce bucurie gustd acurn Crassus, aflind de s5 lupte ca gladiatori, au fdcut planul sd fugd..Producin-
du-se auinfnlaaitndeteeinn,utcrn-ao!,labsucoclapdtvtzdieiriceci,,aarpeuulnaui,unatd-pormiI,nainsfuadgpede. vlnfeutsirltcneiinEEdii
captunarea msa!". (7) Totuqi, dupd aceea, ei au lntretinu,t luat-o au
legdturi prietene,gti. Iar, o datd, cind Caesar era pe punc-
tul de a pleca in Spania ca guvernator, dar n-avea bani se,curi pe
,in

ca sd dea creditorilor, care-l presau qi care voiau si-i drum ni;te cdru{e care duceau arme pentru gladiatori in
alt orag, le-au.rdpit gi s-au inarmat. Ocupind un loc for-
sechestreze cele pregdtite pentru dru,m, Crassus n-a pri- tificat, qi-au ales trei comandanli, dintre care prim,ul era
vit nepdsdtor la aceastd situalie, ci I-a scipat din incur,cS-
tur6, girindu-l pentru opt sute treizeci de. talanli. (B) Spartacus, trac de neam, din tribul maidicas, care dispu-
nea nu numai de un mare prestigiu gi de putere, ci era'
Dupd ce intreaga putere la Rom,a s-a irnpdrlit in trei, in- mai distins qi prin inteligenfa sa, gi prin norocul sdu, qi"
tmrearPeodmepceitiupsu, tCeraeeasalruEi,i Crassus (faima lui Cato era mai
multd putere, f'eursaesmeaai deulesncizaast ddeficeit un trac. (3) Se spune ci dupd ce
se bucur;i de mai
mai ales de consideralie decit de putere, prin faptul cd vindut la Ro'rna, pe cind dormea,
a fost vdzul un $arpe care se incolbcise in j,urui felei 1ui.
I era admir,at), gtuparea politicd chibzuitd gEriu- pcaonresaervpaotoliatircei Solia iui, care era gi ea trac5, avind adasrpuulsp. rcedzisceemrini uEli
de la Roma i1 cultiva pe Pompeius, iar
i:l fiind ini{iatd in misterele dionisiace,

agitatd qi intreprinzdtoare se lSsa antrenatd de nddejdile aratd c,maarerevEai infricogdtoare putere, pe care ,o va dobindi
I' trezite de Caesar. Crassus, a'doptind o pozilie de mijloc, e1 Ei sotia
I se servea de amindoi qi, schimbindu-se pozi\ia politic5 de avea un sfirqit nenorocit. $i lui era
atunci cu el, gi a fugit impre0nd cu el.
cele mai multe ori, nu era nici. prieten terneinic, nici duE-
man de n,eimpdcat, ci c,u ugurin!5 p'Srdsea gi simpatia qi
9 DeocamdatS, respingind mai intii pe romanii care
rninia de dr,agui interesului, astfel cd in scurt timp, de 1e-au venit impotrivd din Capua, au pus mina pe multe
multe ori eI, s-a ardtat totodatd apdritor qi adversar al
macbcaetailetpeiauqpliirnlienpgrsiiinEmi tpaeaaltmiaacde;.lioSrtaiecEainimnoiaaumsp,eeunnci.au(rl9e)caoArveienaaspdpiraraet,sctdeigaairumnianui arme militare, Ei cu m€rne avint Ei le-au insugit, arunc0nd
a(2rm) Aelpeodi,ecginladdpiaretotroi,rusloCcolotdiniudsu1-3leadefozosqt:rtorirmateisElimbpaorbtraivrea.
1or cu trei mii de ostaEi din Roma Ei a inceput sd-i
mare bdtaie de cap magistralilor gi qefilor de facliuni de ase-
pe vrernea sa, ca orator popular, cind cineva l-a intrebat dieze pe o pozilie muntoasd, Ia care se putea- ajunge pe .o
singurd pot'ecd greu de urcat qi ingust6, pe care o pdzea
de ce. numai pe Crassus nu-l ataca, a rdspuns: p,,u,FniSindficni Clodius, iar din toa'te cele,lalte pdrfi era inconjurat de
are fin pe corn". Romanii aveau obiceiul ca sd prdpdstii colluroase Ei alunecoase, cdci pe suprafata de
intr-unul din coarnele boului car,e impungea, pentru ca
cei care-i iegeau in cale sd se fereasc511. sus crescuse m,ultd vi!5 sSlbaticd, sclavii au tdiat vilele,
pe care le puteau folosi, gi din ele au fdcut scdri rezis-
tente gi lungi, astfel c5, agatate de sus pe tingd prdpastie,
pe BcaIraermrdusicloi aolansucmlaevsilcor,,grdiazdbiaotiourliluEii prddarea Italiei, atingeau pdrnintul plan; ei au'coborit cu l,olii in siguranid
Spartacus", au.
lnceput din urmdto ar.ea cauzl". (2) Un oarecare Lentul,us pe aceste scdri, in afard de unul singur. (3) Acesta, rd-
Batiatus avea o Ecoald de giadiatori la Capua, dintre care
minind sus pentru paza armelor, rdup5 ce au coborit cei-
1a1{i, a aruncat armele*in jos qi dupd ce le-a terminat de

70 PLUTARH 7l

aruncat pe toate, ultimul s-a s,alvat qi el. ( ) Romanii nu G9uajlolire{i5dsinprejuArulpli,Pia-aduielugii,t in iale Cassiusrs, guvernatorul
qtiau de acest iap,t. De aceea, sclavii inconjurin'du-i, i-au cu
nducit prin atacul neaEteptat qi, cum ro'manii au fugit, zece mii de ostagi, gi din-
du-se lupta, el a fost inrvins gi, pierzind mu1!i ostaqi, abia
sclavii au capturat tabdra. (5) $i li s-au addugat multi a scdpat cu fuga.
bseaci.nlaii-ovaiuodaiimnnaeanrcmiebiaeut,pniaia,rrllui,ppcetadrtaeoirldiiuiEciiei iauiunlitvrdeitebeulepinic1tiaaoupr.ScPsacettltuu, npEitiiltcodioirn-i
de avangardd gi ,ugor inarma{i. (6) Este trimis un aI doi- . 10 Senatul, aflind de aceste iovituri, cuprins de mi-
lea pretor impotriva lor, Publius Variniusla, pe al cdrui
nie, a poruncit consulilor sd stea liniqti{i gi a ales pe
roCsderraaanvsraness5ua,suidnccaoutfmoaera1{itna,drad;lrfai"aninpiutmotareunliliurtlduiczPiubiCcoereilaunislnuusumi.es,x$qpcieiadmpisrliiuede.tleli(nin2tr)iieomCimrppaaiesnnseuci asphreea"
legatus, F,urius15, care avea sub co'manda sa trei mii de
osta:ii, l-au respins Ia atac. Apoi Spartacus insugi, pindind
p,e Cossinius, sfetnicul qi colegul lui Varinius, care fusese
siotravi'l,or cu fiIare arm'atd, cfnd se scilda Sgpaaturtlacsudsu,,'ccaareresceoimndannedaptadoinutdr-laecgoiulon.i,Pl-eaMtruimmmisiuinsleju, rI-uel-
t-atrimSiaslinimae,ptoo,trievraa sln)cualarsveailcoiears,tlapa,odhrueanrilcndidncadutud-eici,sednaiucraimvsdudrtednaesiadcedlujdppeetaadvpuieqcmtonareina.egi,it,ec-plaatarAtesaat.
cit pe ce sd-l captureze. Scdpind el cu
mare trudd, Spartacus indatd i-a capturat proviziile qi
zlninaiuivnsd.aur(r-7nsa)etDas,itnraidnpsiumdsepsoetdLtrp,ivuinarimreparrpeinetodtruau-blludgridii.nmAsducgcedil5zmruinuldEl'tuei-Ci luogsp'rsotie--
grele, in cele din urmi i-a capturat lictorii gi calul, qi lupta Ei a fost infrint, Ei mulli ostaEi au c6,zuI, iar mulli
s-au salvat, fugind fdrd arme. (3) Crassus a primit cu
minie gpaeraMn{uiamcmiiuvsoqr ip, dinzai ramrminedlei.nidmaptadrplinedospteaspi,riIme-aii
astfel a ajuns Sparlacus rnare qi infricoE[tor. TotuEi Spar- cerut
tacus arrea gindrlri mo,dera,te, gi ne'ficindu-qi iluzia ,cd va
infringe armata romand, q-a pornit armata spre Alpi, cu cinci sute gi mai ales pe cei care fugiserd in cincizeci de
decade, a ucjs din fie,care cite unu1, pe care a cdzut, sorfii,
gindul de a-i trece, pen'"ru ca fiecare sd se ducd in lara aplicind soldafilor, dupb multd vreme, aceastd pedeapsd
sa; pe unii ii trecu in Tracia qi pe galli in Gatrlia. (B) Aceg- strdbun5. intr-adevdr, acest, fel de rnoarte cornporta iu-
tia ins5, fiind puternici, datoritd mul{irnii, qi impingi de qine gi conferea pedepsei multd groaz6. si tristele, cdci to{i
mindrie, nu i-au dat ascultare, ci mergind prin Italia, se o priveau. (4) Intorcind ,as,tfel cugletele soldalilor, i-a pornit
dedau la jafuri. msparree,diuaErminanpi.oSrtp, ainrttailcnuins dsenirgetetrlgpeiraalipcriilnicile-unci,anaiaposipnriet
(9) Acum deci, senatul nti era tulburat numai de sur-
priza qi de nepldcerea rds'coalei, ci fi'in,d cupri,nLs de teama sd pund mina pe Sicilia si, ldsind in insuld. doud mii de
oameni, sd reaprindE acolo rdzboiul sclavilor, care cu tot
primejdiei, a trimis pe ambii consuli, ca .la unul dintre stinsese qi cale avea n,evcie numai
cele mai nesuferite gi mai mari rdzboaie. (10) Dintr,e con- timpul trecut. nu se
de mici scintei ca sd se reapr.ind6. (5) Cilicienii au cdzut 1a
suli, Ge11iu,s17, nS,pustindu-se pe n,eagteprtrate asupra invoiald cu el .gi chiar au primit daruri, dar l-au ingelat
grupuhri german arl srclavilo,r, care, violenli qi mindri cum
eraul se despdrliserd de sclavii care-l 'urrnau pe Sparta- s,i s-au retras pe mare. Aqa c5 acum, Spartacus, retrlgin-
d{zuiinn-dsje'ucrIiuanrl Saotgru"iaradguellouIciauRimuhieagiriieuomqfe.ir-d(a6)paCoqrztaeis\pisatuasdt,eavecrma,nraientdaavapeceaolon{aegvrimovideu,-l
cus, i-a ucis pe to!i. Dupi ce Lentulus incercuise pe
Spartacus cu cohorte mari de oaste, Spartacus a pornit-o
in aceeagi direclie qi, dind lupta, a invins pe legalii lui"
gi a capturat toati provizia. in timp ce Spartacus mergca a pornit sd separe istmul printr-un zid, pentru ca astfel,
le suprime soldalilor timpul liber, iar
in acelagi timp, sd

72 PLUTARH CRASSUS

,J

dus;manil"or, belqugr:I. (7) Lu,crarea era rnare Ei grea, dar a ldaei{oi,amreeznisi tEinidn-langldinsiitaddeecitbddotai irednqiiliLiunptsipnadteim, ipaortroiveai-
dus-o la bun sfirqit qi
a terminat-o in pulin tirnp, contra
un Ean!, printr-un git, de la mare, la
a.Eteptdrilor, ducind sute de stadii, lat qi adinc de cinci- romanilor, Ei-au dat viata. (6) Pe Spartaciis, care dupd in-
fit,liriinudgr,iemnrSej.aureraauucled1seutoiaiCpsrrcaolsaaspvueiss,QequrieinSttrucdrsgo,efaau,nscpivlreedsitmnotruruenl,lciDiopameratneSdlpinaanar-,-
rnare, lung de trei
sprezece pi,cioare. Pe una dintre pdrlitre ganlului a ridicat un
zid ad,mirrat prin inSltirnea qi soliditatea lui. (B) Spantacus
la inceput dispreluia toate acestea, dar clnd prdzile s au
terminat gi a vrut sd porneasc5, Ei si.a dat seama fipftqnuauiisfceguecurimsdsueduuiegntrrrt5atopeunirueepci.tilnd,oSCdsEpgtudaaii-crqssntiieaiiiac,casciuseuuns-ma,uspa.cpumlsdvrtooecaucdziitoeusdtssecdqdadloaiuesveammciuii.udaaal(rg7nsuedc;uuffuApoltmgaecside:taecsiacvtceutsiorspeuomtrbcmoiacnurena,Ei,sdneciaiaiIndo-sraee-dr
a inle1es cd nu putea sd ia nimic de
izolarea prin zid, qi de
pe uscat, pindind sosirea unei nopli ploioase qi friguro'ase
un vint rece, a astupat o parte nu prea mare a Ean-
dupd pSmint, de lemne qi de crbci, astfel
servindu-se de
fului,
cd a putut trece o treime din armata sa.
s!ilioli?t ,sbba-i chiar de indatd pe drurn, rdminind in arnie, i-au
11 Crassus s-a temut ca nu cumva Spartacus sd fie duci inapoi prin Lucania, impotriva romanilor,
irnpins de lavintui'de ,a porni spre Roma. Dar a pr.ins gsgbvrdaereindzr-bEdbislioioinotdrvidsu,eiuliLsun-lastaie.eaaRf(cas9ocedl)mal[aCraPdjlruoaozm4,sbmcgsuouupdliIsueli,iiii.inuodqsreaeaiscmcvvgieioenalaaneaEpidvirlaaiuolnoupidl,cuiesclpc.pn5utut$acesiiC,n,dcrvlaiiednaassivnp-utiiddscmue.atnopt(edaBruia)clcdaCeaudpdlcoe6ece=-tiI
c,uraj, cdci. mu1!i sclavi, intrind in divergen!5 cu Sparta- lupta pind la capdt gi de a-Ei ageza tabira iingd d,u,Ernani,
dadidnecaeupulut ps5tesaimpepoutnrivEaanr!o, msparneilcoarrec,aarevinstdinpdauu.*s(e10s)cClauvmii,
cus, s-au despdrlit de el ;i gi-au fdcut o tabdri separati ivrddianiainanrtidliiind,auivamcniictniindngiadndeej,tuo,rsietutvoseada-rgaiupnaaldafvradraeifulnriaolmsetrmacnvstauedudlnlui{,ieailn,Sarceaupalia.nindsrceftiiraeonvuscomucdsieseoea,gbdibnvii,ae5dpctzEca,eieiani,emldaz,. iiaca(a1diicn,1ie'unmd)aEjusuEmctnldafalig,,indhimsEalooiciaa-r1da,t-i
calul.
lingd lacul Leucanis, despre care se spune cd se schimbd Apoi, pornind in iureq de-a dreptul spre Crassus, in
mijlocul arrn*elor care-i fdceau multe rdnif pe Crassus nu
dupd un timp, devenind dulce qi apoi iariEi sdrat gi 1_-a ajuns, dar dind peste doi centurioni, i-a ucis. in cele
din. urm5, cum sclavii din j,urul sdu au fugit,
nepotabil. rezistind singur gi fiind inoonjurat 0e mutgi Spartacus,

(2) Crassus, atacindu-i pe aceqtia, i-a indepdrtat de rornani, a
f-oqt ucis luptind. (12) DeEi Cr,assus s-a folosif foarte bine
1ac, dar n-a'putut s5-i nimiceascd qi sd-i urmdreas.cd, de- de imprejurare Ei a comandat cu multd mdiestrie, punin-
oarece Spartacus s-a 'ardtat dirz, prompt Ia minte Ei le-a du.gi viala in primejdie, totugi n-a putut evita ca iibinAa
oprit fuga. (3) Deqi scrisese mai inainte senatului cf, tre- sd pard cd este a.lui Pompeius. Cici sclavii, cinci mii la
b,uie sd cheme pe Lucullus din Tracia Ei pe Pompeius
din Spania, Crassus Ei-a schimbat gindurile gi s--a grbbit
sd termine rdzboiul, dindu*Ei seam,a cd succesul se va

vedea cd este al celui care se adaugd qi-i vine in ajutor,
nu aI sdu. (4) La inceput qi-a fdcut planul sd atace pe
sciavii separali de Spar'tacus, care-$i aveau tabdra 1or,

pe care-i conduceau Caius Cannicius qi Castus, qi a trirnis

qase mii de oameni ca sd ocupe ei intii o colind Ei le-a

poruncit sd incerce sb treacd neo'bserva{i. (5) Ostaqii au
incercat sd se ascundd de vederea oamenilor, acoperind'

coifurile, dar fiind vdzuf,i de doud femei care siil-npatizau c,u
dr-igrnanii, qi-au dat soarna cd sint ln'prirnejdie, dacd Cra,s-
sus, apdninrd deodatS,,n-ar fi d,ezl5nfuit cee mai grea luptd
dintre toate, in care a doborit doudsprezece mii trei sute

l 74 PLUTARH CRASSUS 75

I

I

l nrumdr, care scepaserd din lupti gi care au da't peste Pom- demn de mine in-sumi, dacd incep s5-mi manifest bunele

peius, au fost uciqi, gi astfel el a scris senatului c5' nseunmtirinteMntaegEniupsr,iecteinndia pentru Pompeius, pe ,care voi l-a!i
i-ali
Crassus invinsese pe sclavi intr-o luptd evidentS, dar c5; incd nu-i crescuse barb,a, qi
el a smuls rdddcinile rdzboiului. (13) Agadar, Pompeius decern,at triurnful, cinrd incd nu Jdcea parte din sen.at'..
a repurtat tiiurnful cu pompd pentru succesele avute
impotriva l,ui Sertorius in, Spania, iar Crassus el insuqi 13 Aceste fapte demne de a fi ,amintite le-a adu:i con-
n-a pornit sd ceard marele triumf, cdci se so,cotea cd chiar' s'zualdaatrugl ilufdirdCrraeszsuultsa.t,D,cadrcicne-nasuflrcauit-anitcriecceurtcectuaretoatsuelnain-
triumful pedestru, numit ouati6, l-a pe,trecut fdrd noble{e
qi fdrd fala meritului, cd,ci era vorba de un ?dzboi im- tului, nici trecerea in revis'td a ,cavaleri1or, Ei nici cen-
potriva s'clavilor. Prjn ce s,e deosebeq'te m,arele triumf de
ouatio s-a scris in Viala lui Mqrcellus. ;,sul20 cetdlenilor, deEi a avut de coleg pe cel mai curnse-
cad,e rornan, pe Lutatius Catulus. (2) Dar se spu,ne ci
in rr:omentui cin'd Crassus p'ornise la o acfiune teiribild
12 Dupd :a,ceasta, Pompeius fiind chemat indatd la Ei violentd rsd facd Egiptul triJlutar rornaniLor, Catulus
consulat, Crassus, deqi ndddjduia cd va fi colegul lui, s-a opus cu ienid, irajuiredeEpiucsdddee atunci, intervenind o dez-
tot,ugi n-a ezibat d,e a ,cere ajuto'rul lui P,oirnpeius. (2'l binare intre
bundvoie magistratura. (3)
Acest.a, primind cu pJ.dcere rugdmintea de a-i fi de folos In ac{iunile intreprinse de Catillina, ac{iuni mari gi care
(cdci dorea ,ca in vre,un fel oarecare sd qi ind,a'toreze pe cra cit pe ce sd rdstoarne Roma, o bdnuial5 se infiripase
avint Ia treabd Ei, in cele din u'rmd" sj cu privire la Crassus: un conjurat s-a
Crassus), a po,rnit cu le va cetdlenilor nu. infdliEat Ei l-a
cd fi recunoscdtor denun{at, pe nume, dar nimeni n-a crezut. (4) Totugi,
in alegeri a spus era
numai pentru rnagistratura oonferitS, ci gi pentru cd l-arl evident cd intr-o ,cuvintare Cicero invinuia pe Crassus
a,les p,e Cr:assus coleg. (3) Totuqi, cin'd au intrat in slujb5,, qi pe Caesar. Dar acerastd cuvin-tare a fo,st publica{d abia
n-au rdrnas in bund infelegere, ci, fiind in dezacorrd dupd moartea ,amindurora. in lucrarea despre c,onsulatuL
laupi,nrodiuap-seein'intotaotaetep,rqobi-laeumfedlecuqt icnoenisnutelaLteugliplidpus-site gi sdu, Cicero spune cd Crassus s-a dus noaptea la el, adu-
hd:'* rcindu-i o scriso,ar,e in legdturd cu Catiiina gi, fiind cer-
de con- ce'tat5, a confirmat existenla ,conjuratiei. (5) Crassus l-a

ducere qi fdrd roade, a,f'ard de faptul cd Cr"assus, ,aducind urit intotdeauna pe Cic,ero pentru aceasta, totuEi a impie-
lui Hercules un mare sac{ificiu, a dat zece mii de mese
poporului Ei le-a distribuit griu pentm t?ei luni. (4) Cind dicat pe fiul sdu ca sd-l atace pe fa{5. Intr-a'dev6r, priblius
rnagistratura sfirEit, din
le-a ,ajuns la in,timplare, tocmai (fiul tui Crassus), fiind fiiolog gi iubitor de invdl5turd,

lineau o adunare a poponului, cind un cetdtean, nu dintre qus(ieirnm'pfisne5ee,amaPlnirpi:ebdtilneiiuiensjrga,id,lec,coC)anic,rcveieninrfddog,ciCnaudgsicaeeprcrdeod'aeEtcaeri tale.5a11gjugi sdil-u5eaccu,as,ructg,h. ii,i-mqnaibiadc-teaolbheaianddidnuiniast
cEi cu vaz6, cavaler 'nornan, necioplit prietenia lui Cicero.
J,a via{a lui Ei carn
intr-o parte, numit Caiu,s Aurelius, s-a urcat p,e t?ibund 74 Caesar, cind s-a in'tors din provincie gi se pregd-
oEi,aiVnUtoSrecSiandinu-sveis.cdAtresp'puo,ps:,o,r,,Jaupisitteorr,isaitrdotinvdeud-emniie-sep,e p1n,eeuiaul ssndisceciaanufdnldiudeiiaazredcEaIai sicndondgs'ie-uzIlba'iftna,acvredi,zdniunugdmvcoadinaCpsraedssccuee,aslirlEdailstP,pordrinaji--r
care socotea cd nu va reuqi in alegeri, dacd nici unul dintre
mi-a
poruncit sd vd spun in adunarea popomlui sd nu ldsati pe

consuli sd depund magistratura rnai inainte de a fi prie-
teni". (5) Cind omul zice-a a,ceasta, iaf poporul, ii indemn,a
sd se impace, Pornpeius stdtea nerniEcat in picioare, dar
Crassus, dindu-i cel dintii dreapta, a zis: ,,Socote'sc, cetd-
fenilor, cd nu fac nici un lu,cru de umilin{5 Ei nici ne-

,ll PLUTARH CRASSUS lt

76

J"' ei nu-i va da ajutor. A pus deci Ia cale o impd,care intre la consulat, iar el le-a rdspuns c5 poate va candida sau
ei, stdruind mereu qi ardtindu-le cd dacd se vor dobori po,ate cd nu va candida. S,i, fiind iardEi intrebat, a risp,uns
unul pe a1{,ul, vor contribui la ridicarea Ciceronilor, Ca-
tilinilor gi Catoniior, de care nu vor rnai fi h-r,a{i in seamSn cd pentru cetdtenii drepli candideazd, dar pentru cei ne-
drepli nu c'andideaz6. (3) In tirnp ce Pompeius pdr:ea cd
dacd ei, concentrindu-qi prieteniile qi tovdrd$iile, vor lua ddduse rdspunsuri mindre ,si infumurate, Crassus ,a rds-
conducerea cu o singurf putere qi cu un singur gind. (2) puns cu mai multd mdsur5, zicind cd dacd este in interesul
Convingindu-i Ei impicindu-i, i-a adus la un loc qi a
'al:cdtuit din ei frint oetd{ii, va candida Ia aceastd rnagistraturd, iar dacd nu
tred o 'p'utere de neinvins, prin care a este, v-'a sta liniqtit. (a) De aceea, rnulli au prins curaj
puterea senatului gi poporului rorrlan, fdrd ca sd*i facd
pe ei mai mari prin aceastd unire, ci prin ei fdcindu-se sd candideze la consulat, printre care einravEilei aDgo,mdietiupsu--
pe el cel rnai mare. Intr-adevdr, fiind ales qi de unul .Ei
Dar cind Cr,assus gi Pompeius s-au dat
nindu-qi candidatura, unii s-au retras de teaimS, dar p,e
de celSlalt, Caesar a fo,st proclamat consul cu strdlucit
sUcces. Votindu-se, cind era consul, comandamentul unor Domitius il incuraj,a sd candideze Cato, ca.re*i era prieten
intim, insistind gi impingindu-l sd aibd n5,dejde, pentru
armate qi dindu-i sd guverneze Gallia, liau aqezat ca cd luptd pentrm libertatea oormund, de vreme ce Ponnpeiurs
intr-o acropo,ld, cu gindul cd vor conduce celelalte intre
ei, intdrind puterea pe care o dobindise Caesar. (3) Pom- Ei Cr:assus nu au nevoie d,e c,onsulat,.,ci de tiranie, iar cele
peius a f6cut acest lucru din do,rinta nemdsuratd de md- ce se petrec
nu sint candi'daturi la oonsulat, ci smul-
gere de provincii qi de arrnate. (5) Cato, gindind aceste
retie, iar vechea patimd a lui Crias,sus, ,avind un nou zel lucmri qi spunindu-Ie, eI singur a impins pe Domitius
sEpi riimjinbeoldfa,pftdecleeagcloarioa,caesestaalsedlusei ofere inaintea altora sd
Cae'sar, trofee qi trium- in for mai fdrd voie qi mu$i au trecut de p'artea lor.
Mirarea oamenilor nu era micd gi se intrebau: ,,De ce
furi; ca sd fie intrecut numai de ,acesta, nu l-b sldbit qi 6qtia au nevoie de al doitrea consulat? De ce iari$i intre
nu I-a mdgulit mai inainte de a sfirqi cu o moarte lipsitd ei? De ce nu candideazS. cu agii? Noi avem mulli oa-
de gl,orie Ec1obcou,rintend'oin,roG,ciareliaiap,uibnlicodra. E(4ul) In'tr-adevdr, cind c(6a)reDseinatcdeee,ma,npi asrdtifzieanciiolieugiiiPioumi pPeoimusp,etiuesmiEnidCu-rsaes,-
meni
Caesar a Lucaz1, mulli ro- sus".
rnani s-au dus acotro, qi Pompeius qi Crassus, lntilnindu-se hu s-au dat in ldturi de la' nj.,ci o faptd dintre cele.m,ai
osebit cu e1, au hotdrit sd pund Ei mai ferm mina pe
situalie gi sd-Ei asume ei toatd conducerea, anuime: Caesar urite gi violenfe.
Dar, punind virf la toate, i-au intins o cursd lui Domi-
sd rdmind mai departe in arm.e, iar Pom'peius qi Crrassus tius, cind merge,a noiaptea insotit de rnai mulli, ,au u,cis
sd ia alte provincii qi armate. (5) Pentru aceasta nu era
posibild decit o cal-e: cerer,ea celui de-al doilea consulat, p'e cel calB purta lumind in,aintea lui qi au rdnit pe mai
mu1!i dintre cei din juru-i; printre care era qi Cato. (7)
Ia care, oandidind ei, Caes,ar trebuia sd-i sprijine, scriind Apoi, inchizindu-l intr-o casd pe Domitius qi pe cei din
prietenil,or la Roma gi trimillnd mulli ostaEi ca sd-i vo,teze jurul sdu, Pornpeius gi Cras,sus 'au fost procJ.amafi con-
la alegeri.
suli. $i nu dupd mult tim,p, inconjurind tribuna clr arme,
15 Intre acestea, Crassus'cu cei din jurul sdu, intor- indepdrtind pe Cato din forrqi ucigind pe unii care rezis-
cindu*se la Roma, curind au fost bdnui{i gi printre toti
oamenii circula intens pdrerea cd aceastd intil.nire n-a tau, i-,au dat lui Caesar. pentru a1{i cinci ani, gr-ivernS-
ar,"ut lo'c pentru un lucru bun. (2) In senat, Marcellinus mintul in Gallia, iar pentru ei gi-au decretat p,rovinciile
qi Domitius au intrebat pe Pompeius d'acd candide,azd Siria qi c'el,e domd Spanii. Apoi trdgindu-s'e Ia sorli, lui

Cnassus i-a reveniit Siria, iar lui Porrnpeius cele doud
Spanii.

T8 PLUTARH ' tt,' .RA'SUS 79

\

dcrtipf-areuddre_r,lilc,vz,n1hPeemsii6cs;oetecuimevNclopteplpieue,edaedsiemupl,ttoaCesderae,rcnae,fiaiIetsulur,rsr,buenciu,craiausnaitrr,losdPtetceeulfoeiur-mmaltpgirncrpaeieisenIisbvdisoisuu,,cdltsairdrueaicde,n.eslmatusaoIi,ccctvanmidiesrtu,edaoa,loarfrgddi!edereeeeRibca,crgroiutalitdetimcanpcunctataae:erer&.i:epts,peIadlanduqdecctaieccu6fdsaaetnRom.{ectcdiisAtaolnmdtsznie-scataqua_e-,_i ajuns in dreptul ei, Ateius, aruncind miroclenii pe fo,c
pdstreze fald de oamenii strdini calmul, iar faii de prie_
cgdcPrpsacte-iutuirrouuiniednlacmecnatoiucvaocpiecsidserlcreuspoeseedsuiutpupejtlndfdaC_asudeseterrlFaadiEotamgsIarusnmisoitppuedfvnsiuiiosenriiailandtegtcdpruec.eiiailtvdil(milSaan3_L's.unr)iui,nJrnailBuecuiiD,unadqaui'er,tfrclcfeihuisMigint,rcriar.duegsiiiriacet(cur,h2qi(aeirrmgp)na,spiditirrAui,npt6naaIerotndzrdtulget{dublzreniaiisbiioa.gvacct,iuoeascuiodiEna.ilpiinnriclciuesstslpidu)1pcpdgirnru,tielpiTnudsnfllairdtiigiiiimnlr,vrnraieldainindiai,nt,mecdl"elbpcdedeasouaprgnevtderEdritauuicnotvitctuottioeddrtusr{e_uaeeieil qi fdcind libalii, a proferat blesteme grele qi infricogd-

toare, invocind pe nume anu,mite zeit6\i infricoqdtoare gi
strdine, clnd pronunla blestemele. (7) Rornanii spun cd

aoeste blesteme, tainice gi vechi, au o astfel de p'utere,
incit oamenii care sint cuprinqi de ele nu pot scepa, dar

ci pdtimeqte rdu qi cel care le foloseEte, de acee,a aceste

blesteme nu sint p,roferate de oricine, ci numai de adu-

ndri, gi atunci deci cetSfenii ii reprogau ]ui Ateius cd

a rostit astfel de bles'te,me. (B) De acee,a, qi atunci ce'td-
tenii er,au miniali pe Ateius care, supdrat fiind pe Cras-
sus, proferase blesteme ce se rdsfringeau Ei asupra ce-
t5!ii.

77 Crassus s-a dus cle,ci Ia Brundisium. Dar, deqi
marea era rdscolitd de fur'tund, n-a mai a;teptat, ci a
ridicat ancora gi a pierdut multe cordbii. Cu restul a ma-
tei a pornit pe jos prin Galati,a.. $i, gdsind p'e regele
gdaeil rmp$nlunieriCblnfeaideisu,se-aalvrrlieaid-,aoicrasdsduczrbisrsoaeild.diimtn(u4prG)ioadDtrleilaviaere,,al,lsddrceuedodv,aiponrleldetcau,cel-idiArcpitidoelruincuiii'nrsCee,ravatrasEibsiauuinrsne-
Deiotams intemeind o cetate, de,qi era bbtrin de tot, l-a

luat in ris, zicind: ,,Rege, incepi sd construiegti in cea-

sul al doisprezecelea?" Dar galatul, .rizind, i-,a zis: ,,Dar
nici tu, irmperatore, dupd cum vad, nu porneqti prea de
dimineald imp'otriva parfilor". Crassus trecuse de Eaize'ci
de ani, dar ar5.ta mai bdtrin decit virsta pe care o avea.
sd plece sd prss6" rdzboi cu nigte oameni (2) L,a inceput, cind a ajuns la iocul 1lnctlriu-andiie, vsditru,aa{iacol-na-
Roma, Crassus, care n-au fdcut intimpinat potrivit cu sale.
nici rdu, ci au tratat cu temindu-se, l-a nddejdile
rugat pe Pompeius sd-l asiste gi sd-i ajute plecarea. Mare s{ruit user un pod peste tr;r.rfrrat, gi-a tre,cut armrata in
plAsveuddrrtaii.ezv.siiipPnuiterdroseaigmsiinentrpiagsefidmia5iuuio{,lspaai1osnqludtutriii,imivPiC-maoparamiunlslupilsnifneuiiiigdsuoC,tusaitrc-m,aiian,searsmnesfuaitsaf{ipefnairlape,icpiongndomtdtpaiatipoiuulreiauicpsul-uedrsiidni,,nsacccotterluaireon.r^cpafaeulaittnniu!.aidsngd(ctSqq-ei,ilii siguranld Ei a ocup'at multe cetdfi in Mesopotamiar C&rc
se dddeau de bunbvoie de pa,rtea Iui. Intr-un,a insd, pe
care o conducea un o,arec,are tiran Apollonios, fiindu-i
uciqi o sutd de ostaqi, qi-a dus armata impotriva. cetSfii
gi invingind-o, le-a prddat lucrurile, iar: pe oo"meni i-a
vindut. trlenii numeau acea cet,ate Zenodotia. (3) Dupd
pipalo--aopeapuraeClorda-tmrisasnaacnsgcdtscdepuicdttesduu.s{Cii(lvtiu6r,oa)jsasirtlbsDouuparjasiuut,rgosludicmoiauierlmsu-cd-a5iACpltsdueeueiiieiunclasfdlaaa,lfcprimaadrtlietirnniarbcsagcd5uien,pnnsdeEituiialenucraitrcinoipgniucroitle,tpsrCaodesrcrl-Iauuluesjlr,iiuseto,siulaiprnipnruodeuali cucerirea ,acestei cetiili, accep'tind sd fie proclamat im-
perator de cdtre ostaqi, s-a ,ac'operit de ruEine Ei a apirut
josnic qi fdrd speranle pentru isprdvi mai n-l'lri, da:5 s-a
lndi,zs,aotainneciinntactedtdelioleizrcb,ianrdedtiraectiutsdeerdmdi,ec5p. a(4rt)eAaicszairj icdilgaurn-
efectiv de Eapte mii de p,e,deEtri qi o mie de c5ldre{i,

BO PLUTARH CRASSUS BT

gasfainirc-lueceaeSdqlarrerssec.adtata(lrrdb-tara,)ds-ecS_fcao-adfasedisstusvtecpioenedicnecaoerfeintmaiixetgp9azcieei"dadmdilinCl"uiaacrraSiCensiicnarslccsiua.ldcssinuEaEarici,sciOsiftnaddee;rcnepfuo'drC.tecimmauraafesicfeeaicaosad_,cs-edgt"Idfrc-ea,di,p"riglcr"rde,ii-amriEeulpddieli, Crassus, mai inainte ca tu sd vezi Seleucia,,. (3) Solii
gmem,lB9i.l5laioama,-bnriin{,iueelmaoreEsancltiriiel-caslrtretricce,decSrbaicatteuaitirciaiedafaccduuta'rqccestnmeeidatargi,,t?m,idacs"-ie,otenerelcalod5a'oafre{tg'fi-eaialdteadricm-multeiannErpeiiamcv.loiiseindrldrientnl,eeoscinetaiutqsriplcreilrdi.ielsoiecgni[lrdirnsss,rctteieertrfaotaiaaaittns.dqe,cO"iegia?oor-iur"ea,(pi-r.Oi""tinei)Ag";u^i.s-"ds"c6tp.pf[i.oen";rr1:J_rl.i,i deci au pornit spre regele Hyrodes, spunindu-i cf, treiruie
gnsct$Dlaerriaieurm:mnn.tqrrdanea,rstpgiuic.--orrca-dAaluaiesfrbv,ccrsaoeadcodlnrpaeliedtdinr,taaitfdnaa,]{ddtui.i,taioimatirunCpfpata:ou.rsdtiaimlroseitoisdrdruiHssrsnriiernepardrcadaoieet,,mipsp-iIoiaiuuaairdtlnrutizeeasrelpilpoltizetarrrrilecaieEqe'fou,piAils"d.,cao*a(lr'ci*"7nnco"ii)da"tre)tjUq"iJs"tcfnidi"tluoe""ipidi-r,idir"drruimeiir"_o"; snsboiispiiotnanriltVgetlcers5oozpab,omoit.aemnDiia,arasdd-uion,ouicnsedttrd.veleicleEurtpai etdecc,muarnemeleudlpetdczinuegararuijjorEoramiraeau,-
Iiaanopctreil.,izAuEs-tsiagtcf.iaef5brle,gdQtcariiSrnnaiudtt-ld.ileaoEauemgaedunCdiLrioansrsi,tnuerbsmebppeulultultilnatcduert,sutareopi rozeUi iOgiiUe"ip,taam-tia"_ii cum cd vdzr:serd ei inEigi mulfimea duErnanilor gi luptele
dqrm(ptsscsady2,?oded?li.reinee)mn1nlnc,a't.Lai1gia"_aarraulad,ieae8itreirdnaeunp,1edacdabls5eanr,edrooada,etgeftr1cdutapfasrearioaiimdrtn'd,ntletdsrveauaseeVptecsvtptl-veaAoeutuincuorragalrviiaeiibnuimrtsinairemsnsialCeo_eiuutsEecprssCamldiles:sie,alsroltcsCdasatasdrluriuiesriim,ieedzears,dStsidsiip.n-rdneiur,,EoCoeseAagiiddnmuitirlraomersasaszivqastuw,pbtpfraisrncieasdiadai&duniirl:asc,sda,tgpprla,i,eer,usedda,tdirespoA,an,ozt4eto0elemsdriiioielicnrntmiaasougc"ditndetrarrrornuauoeuieuelOdg-csalicfuriyeldcsaiidiir..trlipm."dpoEz"iaaaeucr'oEibgli_"n,barsiedqoig"ieraeuiatituc'upjaeqldpoaarbbq"z".iihcze*eaiic,uncpppnir,taiorhpieerntcirlacerifaorlmfidneu_,_e_.:at pe 'care ie ddCuserd pentru a apdra cetdlile.
intiirrplE, exagertnd primejdia ve;tilor, $i aEa cum
se
spuneau cb
de par{i nu puteau s,clpa cind ei urmdreau pe cluEm,ani;
cd fugealr fdr5 sd poatb fi pringi; cd aruncar,r s-dge{i nemai-
vdzute, care treceau prin cel pe care-l nimereau, fdrd
ca sd vadd pe cel care le ,aruncase; cE armele cra'L,afrac-
{ilor, r-rnele, pdtrund prin orice, iar altele sint fdcute sd
nu cedezq Ia nimic.
(4) Cind soldalii auzeau aceste lu-
cruri, le scddea curajul. Astfel, fiind convingi ci parlii
nu se deosebesc de loc de armenii qi de capadocienii pe
ca?e ,Lucullus ,a renunlat de a-i mai prddl Ei jefui'Ei
socotinti cd cea mai grea parte a rdzboiului se va desf6qura
La o mare distantd Ei cd nu vor ajunge J,a luptd corp la
co.rp c-ll oamenii pe care-i unmdresc contra iluziilor
care _1e fdcuserd ei, se p-qei
qi aqteptau la o mare 1upt5
primejdie, astfel ci unii dintre comandan{i erau e pdr:eib
cd Crassr.rs trebuie sd se opreascd qi sd delibereze din nou
qsLrpra intregii situatii. (5) Printre acegtia er,a cvestorul
Cassius. Chiar prezicdtorii spurreau in taind cd m,ereu
scjeearrtaefe-ri.di tDdludadpreeenatulr.nrauultC. dsrafi,dsasetuadseascetietmnsnfiieemrreeiliaecrigEdaicnienesaitmoinnptbed,.cnait,ecti,
ptrin
cetror

19 Foarte mult I-a incurajat pe Crassus Artabazes,
ascr,L,eui{ngi,etEzlageesaceAnedrmmrmaieiigindicieleeei'.s,cccAdoarltsdarbtfrfnaeealfrc,ie.fieg2$l3eilsEu-d.iiae. tsrdDepuiarzseef icanniceedtga;eetbilaerdnrmsaiierldauseiripfpdCuegnrddaeedsagsuutcirasdi
_lec,uashc::danian1Pora. r(t2ia) ,AtrrtaebcainzdesparicnonAvrimnsepneia,Crsapsusunsinsdb nava-

cd va
putea nu nurnai s5-Ei ducd armata in belgug, ofe,rindu-le
e1 insuEi, dar chiar cd va merge in siguranld, vorbindu-i
despre nllrnetoase lanluri de munli gi coline neintrerupte

6 - Vieli paralele (vol, IV)

82 PLUTARH CRASSUS B3

qi despre locuri neprielnice cavaleriei, singura.' forld a rnerge,au, inapoi. Aceste veqti l-au fdcut pe Crassus sd
aibd gi mai rnari nS,dejdi gi chiar ostagii au inceput si
cavaleriei par{ilor. (3) Dar Cr:assus i'a mul{urnit mult
rsepgueslucidpveanttrruecaevpinrtinEiMpeesonptoru,tamstir,aS,luucnitduel ajutor, daf a dispreluiasc6 pe parti, gindind cd nu se vor infdliqa la
a ldsat mulli 1upt5. (3) TotuEi, Cassius iarSgi a inceput sd discute cu
Ei distingi romani. (4) Auzind aceste vorbe, ,arrneanuL s-a 'Crassus qi sd-l indemne spdinlidndvaardmoabtiandini tvr-ruenoaqdtiirne
despdrlit de eI. Dar pe cind Crassus iEi conducea armata td{i}e pdzite de r,omani, ce-
te-
pe Zeugma24, au inceput sd licdre,ascd multe fulgere in- meinicd despre du,smrani, iar dacd nu, sd meargd spre
fr:icoEdtoare cu m,ulte trdsnete oare cideau inaintea ar- Seleucia, de-a lungul riului, pentru cd cordbiile de trans-
m,atei. Vintul incdrcat de nori ;i fu::tund pornindu-se portat alimente le vor oferi belEug de provizii, dacd vor
afuispc'od,auitsc,geIipvveoorliruadve,iana timp cu armata car€ merg€a pe
impotriva vasel'o,r lui, pe multe le-a rupt gi le-a zdro'bit. acelaqi apdrare, ca sd nu fie incercuili,
dCehiadrouEdi locul unde avea' sd-Ei aqeze tabdra ,a fost lovit lupta impotriva duEmanului in
riul ca
trbsnete. Un cal dintre cei ai com,andanlilor"
impodobit cu multd faii, luind pe c615re! cu putere, s-,a mereu

nipustit Ei a dipdrut cu el in apd. Se zice cd primul din- concli{ii egale.
tre vulturi, pe cind era tr,ansportat, s-a intors de la sine.
(5) Pe 1ing5 ac,e'stea, s-a intimplat ca dupd trec'e,re, ctnd 21, In timp 'fcilearChrualszs5usarcaebrcileotranaucmesitteApbrgoapruons,err-i1gn ions1e
toate relele, nestatornic qi
li se mdLs,urau al,imenterle o'sitaqilbr, mai inainte de toate sfdtriia, sose;te Ia desdvirEirea dezastrelor
li s-a dat linte qi sare, 'alimente pe care ?om'anii le so'co- irnngareelitgoirnErai iveprrsicaetpiunt cel mai
tesc de jate gi le pun la m,orfi. Ba chiar lui Crassus, in pe care
so,arir,,a ,avea sd le aducd spre pieirea romanitror. Pe acesta
momentul cind vorbe,a in fala armqtei, i-,a scdpat o vorbd iL cunoqteau unii dintre cei c.are fuseserd ln 'expedilie cu
care a abdtut infricoqdtor arm,ata. Intr-,adevdr', a spus cd
Pompeius, cdci se bucurase de omenia lui Pompeius qi
va ddrim,a podul, pentr"u ca nimeni sd nu mai treacd pe pbrea cd este filoro'man. Atunci insd s-a apro,piat linguEi-
el inapoi. $i degi Crassr-r's trebuia, cind a spus aceste tor de Crassus, a$a cum il invdlaserd comand,anlii regelui,
qi incerca, de va putea, sd-l ducd pe Crassus cft mai departe
vorbe ciud,ate, sd cerceteze gi sd ldmureascd cele spus,e in pdieerciuarEei sd-l scoatd intr-o cim-
de re,qiunile muntoase ca Astfel, parlii se gin-
fa{a ostagilor infricoqafi, le-a trecut cu .vederea, din min- se intindea
drie. (B) In cele din unm6 Crassu,s aducea jertfa obiqnuiti fdrd margini.
deau si rercurgd la orice amdgire decit sd se batd in
pentru curdlire, gi in momentul ,cind prezicdtorul ii oferea front cu romanii. (2) Ducindu-se deci Abgaros la Cras-
mdruntaierle vict;irne,i, i-,a'u cdzu't din rniiini. Vdzind cd cei
sus P- omepraei,ugsi ccoanvpinegdutonr lbainveofrdbcddt-o,r, a inceput sd laude
de fald erau Ei mai mult impresionali de aceastd intim-
plare, Cr,assus, zimbind, a zis: ,,,\ga este bf,trtnelea, d'ar pe iar pe Crassus il
fericea p'entru armata lui, dar il doienea cd pierde timpul,
nici o armi n-o .si-rni scape din miini". qovdind Ei p,regdtin.du-se, ca qi cind ar avea nevoi. de
arrne, nu de miini Ei nici de picioare cit mai iu{i (ca sd
20 Dupd aceea, a pornit armata pe lingd riu, cu qaptc dea lupta) impo,triva unor oameni care de mult cdutau
legiuni de hoplili Ei aproape patru mii de cdldreli, iar sd prade tot ce e mai de pre! in lucruri gi oauneni, apoi
ostaEii uEor: inarmali, cam tot ci{i erau 'cdldre'iii. (2) Ciliva, sd zbo'ar,e in Sci{ia EdieingiHnidrcasniiad2a6i. A zis: ,,Ar trebrii
dintre cercet,aEi trimiqi inainte s-au intors din cerclrtare te gribegti, dacd ai sd
Ei au vestit cd linutul este gol de oarneni, dar cd dddu- lupta, mai'inainte aa

serd peste multe urrne de cai, ca Ei cum, schimbindu-se, intreaga armatd sd se concentreze intr-un singur punct"
cind regele va prinde curaj. Acum Surenas Ei Sillaces

B4 PLUTARH CRASSUS B5'

sint puEi in fala vo,astre ca sd atragd ,asupra lor urmd- ad,inc, prin 'cimpuri fdrd arbori ;i fdrd apd qi oare n-u
rirea; regele insd nu se vede n,icdieri" (3). Toate acestea avea nicdieri nici un sfirgit perce,otibil cu sim{urile, astfel
erau insd minciuni. Intr-,adevdr, Horo,cles indatd impbr- ctddli9i rdqruremspuilnugi,ddtoarr, nu numai din cauza setei Ei a
{indu*gi armata in doud pdrli, el cu o par,te jefr"ria Ar- giiat cu nimic, aEa qi prin faptul cd ochiul nu era greu-
menia, ca sd se p,e Artab.azos, iar pe min-
rdzbune Surenas il cd le vira ln suflet d,escurajarea. Nu
|Bnsase cu c'ealaltd impotriva romanilor, fdrd sd dea do- vedeau o plantd, nu vedeau un piriu, nu vedeau silueta
vadd de prea multd inteligenfd, dupd cum spun unii. nici unui munte, nu vedeau iarbd crescind, ci absolut o
Cdci nu era acelaqi lucru sd dispretuieEti ca adversar pe curgere ca de mare :a unor dune pustii, care inconjurau
Cr,assus, un fruntaE al roimanilor, Ei si te bali cu Arta- armata. (2) Chiar numai aceste lucruri trezeau bdnuiala
Dar se Ei viclenia. Dar ,cind au venit soli si de la Artabazos,
b,azos Ei sd ataci Ei sd prddezi larinile armenilor. negele Armeniei, spunind cd este relinut J. il ;;;"
pare cd temindu-se foarte mult de prirnejdie, el pindea fdzboi, de vrem,e ce Horodes ndvdleEte impo,triva lui Ei
idSaEaeulisrdacer5Eo'inni.taleed(spa4,tia)cIdIiusandppgtdrerv-izaarn'a'ddes,dgeeenvc,sieiinr,aea, marfSapuculrrelaie,nn,abadbvsouedgga'rnbmdsdualdliianaesil'roeEqariiindcfdtaiaibimnidrst,pncrdielaae-,io}suaihaaimd,,'reree{rpnuraaei-i nu poate sd-i trimitd ajutor lui
Cr,assus, dar cd-I indeamnd.
s5-'Ei intoar,cd dru,mul intr-,acolo qi, ajungind in Arrne-
nia, sd lupte impreund impotriva lui Horpdes. Dacd nu
dvc-uiat-psmeuatemi a,aepfrarercoueapda€egdat,erosmcduumrni etpear.riegCdlnraiEcsiessudcs-,aEnvieaaslgecerrziiieenidtaEub-iidlirnnaiin,mdfeuic-rsidnee-".
primul dintre par"fii de pe vremea sa. Avea qi un corp
voinic Ei era frurnos ca nimeni altul. (5) EI ducea intot-
de,auna dupd eI o mie de cdrnile, care-i purtau bagajele, minie Ei din cauza intunecimii minlii, i-a rdspuns cd acum
gi doud sute de care, care transportau pe cadine. O mie n-are timp pentru armeni, dar cd mai tirziu s,e va duce.
de c5ldreli cartafrracli in esrcortau, mai.numerroEi decit cei sd pedepse,as,cd pe Artabazos pentru trdd,are. (3) Cassius,
inarmali. Avea in liutliuClirases'ru,as,a,ncnar5eriet,rad,saurp,da.riantcpeetaet,1d, de,aar
uqor pulin de zece mii. total, cdl5reli, pela{i Ei sclavi, nu m,ai atrage atenli,a
mai (6) Din strbbuni, din neam, mog- mustra
indeosebi, il
tenise dreptul ca atun,ci cind se instala un rege part, eI pe Abgaros: ,,Ce zeu rdu, tu, cel mrai rdu dintre oameni,
cel dintii sd-i pund diaderna. Pe acest HoroCes, tpgeei-naiC,EraadisuiassduIiasncns5,o.is?rdePvmreinresa'ceerg,fadarrmpmaeetacueningtidrE-ruuanmrlaptpauonsititriiulv-aiftdimrcdoanmivdianers--'
readusese pe care
fusese alungat, el iI tronul parlitror
gi a
cucerit p,entru el Seleucia cea mare, ei ce1 dintii urcin-
du-se pe zid fqi':rienspuinagtiinnsdesceu propria sa mind pe grabd pentru comandant de pirati numid decit pentru
ce-i rezistau. virsta de tr,eizeci de cei riumnnnduelertigm,melnpnfd'eae!rieans,tdoprrimenrodeamiiclaauuniiben?ddi" gu(p4i-u)icfuDienEradionrrdrAudIab-bIgedvaaorarorebjsu.5,tp,ofiireii,nidsiinocbulcuanlrtajaobljicamoinrqsecEia*u,i
ani,
in acea vreme, ;avea cea mai mare faimd pentru chib-
ztinta gi inteligenla sa. Prin aceste calitdli ,a ing,elat fo,arte
mult qi pe Crassus, mai intii prin cur,ajul 9i in.felepriu-
nea sa, apoi pentru cd Crassus devenise foarte uqor de rizind: ,,Voi credefi cd mergeli prin Ca npania, lclorind
captat prin inqeldciune, d,e teamd Ei din pricina greutd- iNzvuovadre,dEaliifsinetaimnia, qi ummebrgraerlei ,prEini dleinsuigtuunl, bdi gi
lilor prin crare tre,cea dintre hanuri?'
cd arabi Ei

22 Atunci deci Abgaro., arrpa cc I-a convins, depirr- fqadsirimdrieasndii?itnr"ea. aiAncstde'tfnedeleodbaesesgrerianvtdedudeiei CaleracsdEs-ouipsitne, agdaarlodr m,caoannpvillieoncgraiAntbd"guiat-r"lorsc"f,,,,r
tindu-l de riu, iI ducea prin mijlocul cimpiei, pe un d'rum
convenabil Ei de nisip va lucra in as,cuns qi va tutrbur:a planurile dusnnanilcr.
uqor la inceput, apoi rdu, plin

186 PLUTARH . CRASSUS B?

23 Se zice cd in ziua aceea Crassus nu s-a mai inflfi- forfat intins, pini ,cind s-au ,,ardtat duEmanii oare, impo*
rEnaatnsi,olidnatmiloarn, taieEadecupmurpeusrtSe,ocbiicieniuhl acionmd anned,aagnrldil,oqr iroc6- triva aqteptdrilo^r, nu pdreau nici mulli, nici infricogitori
romanilor. (B) Intr-adevdr, Sure'nas 'pusese in fala 'avan-
reculegindu-se, calinstcrheimstbea,at-gouriinddaetdp,arE,ci dcdaorsftiaEfoii satuinsfrinputles gdrzii ost;aEi de rind, d,ar ascundea strSlucirea armelor,
poruncind ostaEilor sd arate haine gi piei de animale obiq*
cu greu unele
in pdmint. (2) Crassus, rrizirnd de aceasta, a g'r:iitii clrunul,
silinci ccodlopaunalinpieddienqtrtreiloc,er istdrimseig{iinsdd nui'te. Cind au ajuns insd aproape de rorn'ani, iar co-'
aproape de ci16re!i, mandantul 1or a dat semnal'ul luptei, mai intii cimpia s-a
minr,ai cerceteze, venind in umplut de un urlet greu qi de un vuiet infricoqdtor. (9)

goanA, au vestit cd ceilal{i au fost uciEi de duErnani qi cd nu- Cdci partii nu se alilau la luptd prin cornuri gi trimbile,
au greu sd fugd, cd dugmani,i atacd luptind ci fdcind din piele fo,ale dure gi p,line .de aer, le
mai ei izbutit,clu de ,metal, in acel'agi timp in mai multe lovesc
cu mr-tlfime m,are qi cu avi;rt. (3) To{i ,a,u fost tulburafi, cu tamburine
iar C::assus a fost cu tctul nducit gi a pdrli,
pe ostaqi in'rinduri in firir s5-gi
zori, fi ,incep,ut sd aqeze iar acestea rd,sund profund qi infricoqdtor, scolind sunete
cu ca niEte mugete de fiare sdlbatice qi ca sunetul trdsnetu-
revenit totul.
Lpua{iinncienpuatc, }iiansc,aimceu,mcoeloraandaehpodprelirleiloCraps,esiuos,cait
desfdgurat, lui. Barbarii igi ddduserd searn,a c5, dintre simluri, auzul
turburd cel m'ai mult sufletul gi pune in rnigcare simtS-
mai mare
,hdciqneoiitsinranttrtdceribilineniurdncei,-toafii,inndeaicncfacliramrii,nenmpdcideueu.ii,rn,(it.tp4-roe)eAnLipnttiaornutifguogSirrnimi-ccamedorshecdcoruehgritiirdmpni,ddbaitaardatraotggupidecneszudpacurtcdeliu,zlodenuErcdeieelcgisoccuin-aora---i mintele loarte repede, gi cel mai mult din'tre toate sco'ate
pe om din min{i.

24 Romanii fiind niuciti de rruiet, duqmanii au inde-
pdrtat dintr-o datd ,qairmpelalotor qEei au apdrut
'dron de cavalerie, pentnr ca nici o parte a armatei sd acoperdmintele
nu ducd lipsd de aju,torul cavaleriei, ci din to,ate ptrrfile, gi ei ca flScdrile, fierul din
cdci pe coifuri
Mar.gia28 strdlucea puternic, ca un foc, i'ar c'aii erau apd-
la fi:l, sd atace intdrit. F lancurile le-,a dat unul hii Cassius, rali cu acoperdminte de bronz qi de fier" Iar Surenas, el
pe celdlalt tin5rului Crassus, iar el s-a aqezat Ia mijlocul fo,arte frurnos, dar a cdrui
fmdrniniotnbEteuiallguliusi.sgo,(s5d2),7a,$r c,icaainrreeraldeine-tainapdl5tf.aerugltan,iruanbuaevalgejuuagnaaspt Idsaoaulddnainlicilzodvr oEbiirlnnciuuc--i insuqi voinic fdruemsutsa,teuterdnEui
era potrivitd cu fairn,a bdr-
feminitate in
bdliei sale, era impodobit mai d,egrabd ca mezii, prin
fcaeridlaulllidpeaprefi,ocbarajsi icainEsiupflreingfrroizauzdra, pdrului, in timp ce
rogi (cd au dat peste el) pe sece'td qi cdidurd, in timpul purtau pdrul dupd
uneri inaintdri obositoare qi lipsita de apd. (6) Cei mai obiceiul s,ci{ilor, strins intr-un conci in partea dinaint'e a
mul{i dintre comandanli erau de pdr,ere cd trebuie sd-!i
'.;.spdziancnduiogiianteucsrciznrdniele9eittpqeiiaomnaidirc,rnscaemafiedrrea,oattcadsotn5aqbcelftd,bidai rcrdqia.obmeeai,sd!prstifsitae'ddondEd1,ltuibiiraipeniere,ssiran,tajdateurcce1refapea,ouatrcoirmcl.dgrcduCsaaindntarrnoaaeucciasc,ied,sptaisauutsuetcsEaoalurmnuliendeqcao-savlinfd,pfouiii,llniriooeniadirrr.nf,elioic'(lmriqZanmaoi)ntridosazn$dddiuodeniiuhremmisfn-,idsdduda-eea,-lii capului. (2) La inceput ei aveau de gind ca, dind iureg,
dssdoinlldoafral{eit,aascc1adorerc.urDn1ea5rrngceci1aineudEsiacsuudtvrldienzsgpuditn'gasdcduinctuc, imgfoierualanritipanetdeduaur,iqlqomirarndeei-i
zistenta duqmanilor, au luat-o inapoi ;i. ldsind irnpresi'a'
cd se imprS,qtie qi-Ei desfac linia de 1upt5, nu s-a bdgat
de seamd c5 ei se desfdgoard qi incercuiesc pdtratul duq-
manilor. (3) Crassus .a dat poruncd ostagilor uqor inar-
mali si p'orne,ascd la atac, d'alaceEtia nu au inaintat
;a$a cum se face cind se merge la luptd, ci intr_un marE mult, ci fiind intimpinali de multe slge{i, se ndpusteau'

E8 PLUTARH cRAssus 89

c,satdcrntti?ivt1ephnrleuorocauiiaseneuacjaafcrmerutr-epese.nrgeusseVb-srrl,".caecdielpeEtdlsiiaiglSin,aauoe,u,tlqgiatni.i',nassnt-la€icgiuoimncrfidtueoninii,lrisrn,,taulufauiapvadduvtncamanerioceirugfepriuuiglie,ieafeioIaanoontteiaula)aeiaroc'sfglrrdlairia.t.fn;o'cuaruicieoecirsdcrodmgp,idntratda.gabcduinuicagdt.qearraieri-iiiietser_nnci{lraijii{fdcrslrdpididscgfiil,eneclig,ooiaotigaefu_dse(ralssergruacc,belijipe'leinutedbigttlinoroeirrrroceintidrbualutilnreiiaetvniogrtE,ebitta-ritgifiaearrrnciiipteitn-r:dnnruatreqraeueetee,rigceeurinaaianrtaiiea,epspuilt,c-eiiiapsganrtcdnrif,cc.nduoditvutaurssl.drueadgsref-adeiggciatuusll"gba'uerieqsisd.rehniogi,iarmeuidng.cdorrisuflenaiiicioea(zsmpntcn,ebrcuraaorcalsticipii)fslnibufnrne'visacicumitD,efit,dadiuanait"aqz"gleci.ra,einsbnsirsi-eaelareid.dadl,,icci""cgnp"ue;(il",sql.i;"4esa";u"iOeficitj"tu;m;lrn;iieci;i.iipni"r"lc";e;;;tleu"r;ui__s_a.riea__-"iitii senatorial, straqnic la vorbd, prieteni ai lui Crassus qi
't.cqicpIdc1lspfl3davinuaa,enruu.reieavo,ieuiaerctd.trmidi-Recdrcnuio]shs2dnrr.aeittnernesnayrae1lt:5rfddaLi;teezaec.nrpanac.e,ve,nciiirCsgocCfddr.id^daiusstcinisrvrrueiunrppsppauf:tidsiiie"ualngrcsart5daltgoeslsijuitlasiItir,uneitmpuo,niCadterenfd.,dsariuigcuaaeaacfudpe(jir,o,n{eucl{t,i2"cue,lnigrsrlait,')da-prnsdtiuoicqsp1aqaridm,Lpirpemd-cdiunduimratnauuagriaiieudt,nnc,ularutqeianiugcdaneceud,sifil.inelmipruidruieldeEeefe-emiigctmisesiaa,,,trz.iiadcpianu"nnrvdiiiMoocreasaacrci,ledodiipdarttcp"reonoa,ecdruetniltgtora"udietlsd,tpCas.uitrlcpncciseb"jddmenIpdDduSoctliaurendraedue"mih,cneaaiars-;.estircaod-mzttraoaicCuatehlj(rileermaousecd3toaigilrlenatteru?si)r.nidndnppCuccits2apgIid,isidlsderiaufEsuticaialeuna,aadmarrstuasdtp."eeiuunvssi,suppaaaii,rcidc"acn-nmn:cao{i_urisauauiuuieidu{ir4lfilglfuiiita,ncosvin"loiifim,Apiaeinsidir"r,toe,t'r-JX.r*i,trid.*a.trrels"ieaCist"i"unc"na*iisi"d"zl";r-oar"aipreiiigitd",ir,p!c,iiaedp"-i;J,mirllisr,f1i.-tis;;.ai"urnip_"edsu;"_nacc_rued.t_,e",i;"iit apropiafi ca virstd. (a) Cind cdl5retii s-au avintat la luptd,
nici pedestrimea n-a fost lipsitd de avint qi cle bucuria
nddejdii. Ei credeau cd inving qi urmdresc" pe duqmani,
pin5. cind, inaintind rnult, qi-au dat sea,ma de inqeldciune,
vdzind ,cd cei care pS.reau cd fug se s,chimbb gi mulli allii
se ndpustes,c. Aici romanii s-,au oprit, gindind cd duE-
manii vo? incepe lupta corp Ia corp, qd ,erau pufini. Dar
dugmanii, agezind pe catafracli impotriva romanilor qi im-

pingind cealaltd cdlSrirne in grup comp,act in jurul lor
qi tulburind cimpia, au rds,colit'din adinc valuri de nisip

oar.e aduceau praf imens, astfel cI romanilor nu le era
uE,or nici sd distingd lucrurile, nici sd grdias,cS, ci aflin-
du-se inghesuiti pe un sp,a{iu ingust qi cdzind unii peste
,altii, se prS.rrdleau qi mureau cu greu, cdci nu aveau o
rsnuofearrintet"ar,aipnivdddlm. (d5E)i{$i iinnesmdgaeitpi,ustiendprdsburf-er;eriauzbduicniupmriucilnqai
rdnilor gi incercau sd s,coatd cu for{a virfurile incovoi,ate
ale sdgefilor, oa?e ,petr'unseserd in vine gi in neivi, qi in
acest fel ei se qfigiau qi s,e distrugeau singuri. (6) Murind
deci rnul{i in acest feI, niLci cei care erau in r,'ia!d nu mai
puteau face nimic ca sd rezis,te. $i in timp ce Publius ii

indemna sd dea iur,eE in cdldrimea catafractd, qi-au vdzut
mlinile lipite de scuturi Ei picioarele ndcliite de ndmol,
incit nu pute,au nici sd fugd, nici sd se ,apere. (7) E1 insuqi
insd, porninLd cdld?imea la at,ac, s-a ndpustit cu mult avint
Ei s-a luat la har{d cu duqmanii. Dar condiliile de atac
Ei de apd,rare in care se g5,sea nu erau la fel ca cele ale
duqrnanilor, pentm cd el trebuia sd loveascd cu ldnci rnici
qi slabe in platogele de piele crudd sau de fier ale duE-
m,anilor, in tirnp ce el era izbit cu sulite lungi in corpu-
rile flrave gi goale ale galatilor. Pe ,acestea iqi sprijinea
mai ales curajul gi cu acestea a fdcut lucruri minunate,
(dBu)E.cmdacni io, siitatqrdiigsed,ai upuinnejaous mina pe suli{e qi, impiicind pe
de pe cai, pentru cd ei rdmi-
neau nemiEcali din pricina greutdlii ,armurii. Mulli dintre
ei, pdrdsind caii lor qi dind fuga sub 'sceairiiddiucqamu ainnilodro,uidi
loveau i4 pintece, iar caii, de du'rere,
pi'cioare qi, cSlcind de-a valma pe cdldretii lor $i pe

90 PLUTARH CRASSUS gt

duqmani, mureau. (9) Pe gatrati ii coplegeau mai ales cdl- stringincl armata, a trimis-,o pe ascuns in locurile acci*
dura gi sete'a, nefiind obiqnui{i nici cu una nici cu alta. dentate, agteptindu-se ca fiul sdu sd vie inda,td de la
AEa cd cei mai muJ{i dintre cai au rn'uriit, avintindru-se im- urmdrirea dr-rqm,anilor. (2) Dar primii dintre cei trimiqi
ppolitlri,ivcaarpe,radvjienailuori.nAmuijlfoocsut lsliolirfipsedPsueblri.uestraCgrdassspusreghraov-
de Publius la tat51 sdu, cind era in pericol, au fost uciqi,
cdzind in rmijlocul dugmanilor, iar cei 'din urm5, scdpincl
rdnit. (10) Vdzind insd o dund de nisip in ap,r-'opiere, s-au cu greu, 1-au ,anunfat cd Pubiius se duce, dacd nu-i tri-
ivinnocdrorenimpjutpar,itonitdnrituvr--iai mcdoianloiaufEaEiropdredccuuasmisi,c-aaunuti1uora,irq,.ecz(ra1eti,z)lienDgdaacrlifdsl-aaa.smitnfije1tilomsce-,
mite in grabd un ajutor m,are. (3) Multe sentim,ente iI
frdrnflntar-r in a,celaEi timp pe Crassus. Cu gindul el nu
mai rrede,a nici un lucru, ci fiind tirit, qi ,de te,ama pentru
plat contrariul. intr-adevdr, intr-un loc neted, ostaqii care intreaga situalie, qi de doru bdiatului, sd-i vinS in aju-
sint fa!5 oferd oricum o apdrare celor care se dtourq, minanceiilese'dinnduprumstdeaqui-aaspuoprrnaitluarimmataai. (4) in ,acest timp,
,aqezafi in infricoqdtori prin
afld in spate. Dar ,acolo, din pricina terenului accidenta,t,
se ingrdmddeau unul pe,ste a1tul gi mai ales pe cei din
spate ii ridica, incit nu puteau s5, se refugieze, ci erau toli strigdtele $i cinteoele 1or de rdzboi Ejiumrur-lrltreomdianntrielotdra, ircaaLr,ee
lddoeocbufaoiapruitfei.lIaa(1Cf2e)alrI,rnajei3jluionr,duHul -ileEurioi mnPyoum,baloritusesaqs1ieoNraicflilopamusiatdcdoh'dioees.legEnloi,iricle-aarEuei iar5gi ,arl incep'ut sd
muge,ascd in
aqteptau incerrutul unei noi bdtalii. I.ar cei care au
adus
capul Iui Publius infipt intr-o suli!5, din'd fuga spre
Crassus, i l-au ardtat, intrebind in batjocurd ,care-i sint
convins sd se retragd pe nesimlite impreund ,cu ei gi sd pdrinlii rEc-li',annfef,eiuaersntaeutli,at,tcditdecdien-olibpzislicigteidadue'ebedsitrn-:bddLtlunieruciEt sipeartciinut vdvieinteerj5iecua.,
fugd Ia Ichnai31, celate care se ddduse-de partea romani-
1or qi ,care nu era mi,c5. (13) Publius, rdspunzind cd nu Crassrrs,
este nici o moarte atit de infricoEdtoare care sd-I facd pe
sd aibd
(5) Acest spectacoL, pe f,ingd celelalte lucruri infricoqd-
Publius Cra,ssus sd pdrd,seascd p,e cei care mor pentru el, toare, le-a zdrobit inimile gi i-a des,curajat pe romani,
tre-,a poiuncit sd se salveze gi, salutindu-i, le-a dat drumul.
Publius, neputindu-se folosi de mina dreaptd, care fusese cdci in sufletele tuturor nu s-a trezit avint la rezisten!5,
aga sum ,e?a firesc, ci fricd gi cutremur. (6) Desigur, se
strdpunsd deo.sdgeatS, i-a poruncit hypaspistului sd-l 1o- sp,Lln,e cd Cr;assus, in acea sr-rferinld, a apdrut mai s'trdlucit
cvedasacdmcuuristagbiiaCEeinEsoi-raiu-orufes.ritTo,ctouaqsit,a.s(.1a4s) iLnau,cfeisl
se spune decif sine insu;i. Intr-adevdr, mergind prin fala rinduri-
Mega- lor de soldafi, striga: ,,Jalea aceasta, rornanilor, este a
qi
bancho,s, -ca qi cei mai de s'eamd dintre ceilal{i. Pe cei
rd'm,aEi, care rezistarr, parfii, urcind spr.e ei, i-au strd- mea personald, dar mare,a ,soartd Ei fairmd a Rornei rdmin
puns cu sulifele. Se spune ,cd vii nlu-aiuPfousb,ltiucsa,patuurapliomrnaiti
de ,cinci sute. Tdind neqtirbite qi neinfrinte in voi. (7) $i, dacd md deplinge{i
mult ,oapul qi pe mine, cdruia mi-a fost rdpit fiul, cel mai bun dintre
toti, ardtali-o prin minia voastrd impotriva dug,rnanilor"
indatd spr.e Crassus. Distrugefi-le bucuria, pedepsi{i-le cruzimea. Nu fili im-

26 Crassus se afla in urmdtoarea situafie: CinC a presionali peste mdsurd de cele intimp'late, cdci trebuie
sd pdtimea,scd ceva oamenii care rivnesc la lucruri mari.
poruncit fiului sdu sd atace pe par{i, iar ,cineva i-a adus (B) Nici Lucullus n-a doborit pe Tigranes fdrd singe, nici
vestea cd s-a produs o mare respingere qi urmdrire a
dugmanilor, Ei rvmoemudaellnai idcdudigndmujauEnmriu,al-,nsi5i unau-pafitcna|sc,cdip,auIaifciinrisnecdunurdalpj,1uos;r-i, Scipio pe Antiohus. Strdbunii no,qtri au pierdut o rnie de
nici pe ostagii nave in Sicilia, iar in lta,lia mu1!i imperatores qi cornan*
tiserd cei rnai danli de oEti, dintre care nici unul, chiar dacd a fost in-

92 PLUTARH CRASSUS 93

frint mai inainte, nu i-a impiedicat sd infringd pe invin- dcaaemreln:ieglireion,rdodecainiruecbapiuenzneatrcudrmoru;alelinxmeuemappuloutestadaeqsidnloersc,uhifaeibrrzeupsiendn!5tnrquui cei
gdtori. (9) CAci rom,anii n-au ajuns la atita putere mer- cpirimfiiunldEcii cel mai mare in atitea zeci de mii de
gind nurnai prin succese, ci prin rdbdare qi vitejie". prejos nurnai de doi de
era socotit mai
fie

27 Crassus, vo,rbind qi fScind aceste indemnuri, nu oameni,
,oameni,

vedea pe multi osiaqi c5 ascultd cu avint, ci chiar .cind socotea cd-i lipseEte totuJ-. (7) Atunci deci Octavius legatul.
a dat poruncd sd se sco,at5 st?igdtul de rSzboi, a dojenit qi Cassius s-au ridicat qi au inceput s5-l incurajeze. Dar
curn el renunlas,e Ia totul, ei ingigi, chemind pe cen,turioni
diapanrrilec:nirngarLagfa'd11itieaafncuvpdcsoe,ledlnuisratmier,rusagetltreidii,grcdgc'deeientrcueiduala,riganepejie.,zjua(ac2lrigi)unaiCndl dionsefsdrtturasiangqlautdielbott,u,rr,ildfeoabcelrouaupstrnbiIuncaaaldirunuailc-osslEireduigneeeddraeel,i qi pe comandanfii, de oohorte (gi
sd au ridioat deliberind), au hotdrit
nu mai rdmind qi anmata fdrd sune,t de
trompetS, aq'a cd la inceput totul s-a petrecut in liniEte.
Apoi, cind cei care nu puteau merge au prins de veste
cd erau pdrSsili, o dezordine Ei o invSlmdEeald groaznicd,
sulife, au stlins pe romani pe un spa{iu ingus,t, fdrd sd cu gomete Ei fipete, au pus stdpinire pe tabdrS. (B) DupE
vo-rbim de aceia care, {ugind de moartea provenitd de la
sdgefi, nu mai ave,au curajul sd se ndpusteascd cu indrdz- aceea, c1iandginindauinl tcadu,dauugmfoa,sntiicsueprvinogrinddeputusltbi uarsaurepraEilodre.
nlicemdeppladeilnrddege{a,ei,sdauiiuanprrdac,seaduuuliz.N$aamar,'adddninsailitoltaoorn,rriltdcrdn,i adp'dreuiinpt'Eedairricmtieitco,eurvstaaucllealiol,raevcidcteucurrai i,dfiiumefiqrrpumuirnealsanidnui,i groaz6"

$i de m,ulte ori se intorceau, de multe ori se rinduiau in
linie de bdtaie, iar dintrre rdnitii icciadrllde5srpaeuutit,ujopsseerdEc'ia-sqrdei --pii iuceorr---
ipdcaniiuettieenlraoguedldpsfaiteiaft,zidutez1tiircn,meiccnaaledac,iceadcsbqdtinni-fueiepla,rccdinuloaemr'dd'pcvdodrardiloue(opir,-iearaiaCmarrenasfnoisaipsvdu,steesioino,asodirt-eLanitduSnoq.ad-pi(ei3tnsse)ptd,Dercinv;uaospsiasSaudsn-ccsqdie'.ii
meze, pe unii ii ridicau, pe altii

deau timpul. Nurnai trei sute de
manda Ignatius, au putut ajunge Ia Carrai, pe la miezul
nop{ii. (9) Ignatius, strigind pe latinegte la p,aznicii zidu-
rilor, cind au rdspuns, le-a porun,cit sd-i spun5 lui Co-
ponius, oonducdtorul cetSlii, cd Crassus ddduse o rnare
m'ai bine sd se ducd el singur la Arsaces decit sd fie dus. luptd cu pariii. Fd'rd sd mai spune ,altceva, nici ,mdcar
cine este, csu-a,eiln, ddraerpqtai,tasapurezitZveourgbtenareElei a salvat pe
(4) Barbarii deci, avindu-gi t,abdra ap?oape de Crassus, care erau cei
c.rau exalta{i de m,ari nddejdi. Pe romani insd i-a cuprins cd pSrdsise
mata. (10) Totuqi, vorbele acelea care au fost ar-

o no,apte grea, qi nnuicsiedemianigirnijgirreijeaacuelnoric,irddnei!iin, mniocrimmfnd-; tite de Coponius l-au ,ajutat pe Crassus, ,cici, g'aintudnincdi uv-esse-
cd scur"timea vorbelor qi graba cu car,e au fost spuse nu
tarea celor cdzu\i,
car de cei care-Ei trdgeau sufletul, ci fiecare iEi plingea
propria soartS. (5) Intr-adevdr, li se pdrea cd nu vor mai anun{d nici o veste bun5, a dat indatd poruncd ostaqilor
isndt-iqmi ppuinnidndaurm-I,elIe'a. $iiucautm,ina aflat cd
scdpa, fie cd vor aqtepta ziua acolo, fie cd se vor afunda primire Cr:assus este pe dl:um,
intr-o cimpie fdrd rnargini. Apoi, rdnilii ii puneau in mare
in cetate. qi a introdus. armata

incurcbturd, fie (dacd ar voi) sd-i ia cu eii cdci aveau sd
fie o piedicd grabei cu oane aveau sd fugd, fie sd-i lase,
cdci prin strigdtele lor de durere aveau sd dea duqmani- 28 Par{ii, aflind de plecarea romaniJ.or, in timpul
lor de qtire cd fug. (U) Totuqi, pe Crassus, deqi-i scoteau nopfii, nu i-au urmdrit, ci de cum s-a fdcu,t'ziud, ducln-
du-se spre tabdr5, ,au u,cis pe cei 15sa!i pe locul
vinovat de to,ate, dor'eau sd-l vadd gi si-l audd. Dar el; fuga cu taberei,
fiind un exemplu nu mai pulin *e p,atru mii, apoi, dind
ascuns el singur, zdcea in intuneric, caii, au

94 PLUTA.R,H CRASSUS 95

aapturat pe mu$i dintre cei care rdtdceau pe cimpie- fug5. Aoest lucru nu tfebuia s5-1 afle nimeni dintre ca-
(2) Patru cohorte, pe care izbutise sd le smulgd inci din rreni3z inainte de timpr-rl potrivit. Iar oeL mai nedemn de
tinipul nopfii legatul Vargunteius, cd,ci se rdtdciserd de'
drum prin nigte strimtori, qi, concentrindu-se pe o co-' incredere dintre to!i, Andromachos, cdruia gi lui ii acor-
dase incredere ,Crassu,s, se dinefocri,mne-aazdscSE,ipaast upparra{idloers,fdcgduc-i
loand, au iost distruse luptind, in af,ard de doudzeci de
rdrii cdldtoriei. (3) Nimic
Androm,achos le vestea fie,care lucnu in pArte.
oameni. Pe ,aceqtia, barb,arii, admirindu-i icd-qi fdceau. Loc Dar, p,entru cd ei nu au din pdrinli obiceiul sd se
cu sdbiile scoase prin mijlocul i-au ldsat Ei le-a dat
drumul, cind se r,etrdgeau pe 1or, spre C,arrai. (3) Dar ilunptteimnpouapl tne,oap$liii,npiceinnturulecaesstde uqor, iar Crassus a ieqit

jos nu rdmind in urmd cu
lui Surenas i-a venit o ve,ste falsd cd Crassus scipase'
impreund ,cu cei mai buni Ei cd mul{irnea ostaEilor care urmdrirea, An'drornachos, fiind str,ategul 1or, ii cdlSuzea
se dusese la Carrai este.forrnati din oameni care nu me- p,e romani mereu p,e aite drurnuri, qi in cele din urmd
ritd atenlie. (4) Socotind deci cd s-a pien'dut victoria, dar i-a intors spre niqte mlagtini adinci Ei spre cdrdri pline
fiind incd indoit cu gindul qi voind sd afle a'devdrul, pen- de gnopi, fdcindu-le ,as'tfeL dru,mul greu qi supu,S la multe
tru ca sau sd agtepte aici Eini spd,aacseepd,ieezleo,csuaituorsiei -olruaErmulSu-i 1or. (4) Totugi,
pe Crassus, a ldsat riticiri, pentru cei c.are veneau in urma
reascd erau ci{iva c,are, bdnuind cd in ocolurile gi giretlicurile
Carrai qi a trimis pe unul dintre tdlmaci din preajma pe care le fdcea Androm,achos nu e nirmic sdndtos, nu
sa la zidurile cetd{ii, poruncindu-i ,ca, exprirnindu-se in l-au urm,at. Dar Cassius s-a dus iardqi ta Carrai. Iar
latineqte, cd 'cheme pe Crassus insugi sau pe Cassius qi cdlSuzele (erau arabi) ii inde,mnau sd rdrntind pind cind
(s55)-iSsppuunnibnd,cddeScuiretdnhansadcoiruelEatecessdteaa,ibcdinodcionsv-aourbvireesctiut luna va tre'ce pe lingd Scorpion. Dar el, dup6 ce a zis,
ei. ,,eu md de de,cit de s'corpion", a"
tem aroaq mai mult
lui pornit spre Siria
Crassus, a primit invitalia gi, dupd pulin timp, au venit irnpreund cu cinci sute d,e cdldre{i. (5)
din parte,a barbarilor niqte arabi, care cunoEteau bine qi Allii insd, avind cSlduze demne de incre,dere, au ajuns
pe Crassus, $i pe Cassius, cdci ii vdzuserd, fiind in tab5rd in tinuturi muntoase, nu,mite Sinnacass, s,i s-,au aqezat in
inainte,a luptei. (6) AceEtia, vdzin'd pe Cassius pe zid, au siguranld inainte de
a se face ziui. Acegtia, cam cinci
Esai llveedzei ,pdoascibdiliptadtrea'ase-sc mii la nu'ndr, erau conduqi de nobilui distins Octavius.
spus cd Surenas le propusese pace
fiind prietenii regelui sd s,e este singurul foios, Ei Pe Crassi.rs ziu,al.-a apu'cat prins in rnreje de Andromachos
Mesopotamia, cici vdd -cd
acesta in locurile nepractic,abile gi in mlaqtini. (6) Impreund cu
el erau patru cohorte de scutieri, pu{ini cdl5reli gi ,cinci
penrtru unii, gi pentru ,al!ii, inainte de suprema ne,cesitate. lictori. Cu aceEtia. pornindu-se la drum cu trudd qi greu-
(7) Cassius a spirismeitinEtilin, ecaesricndd sd se fixeze un loc gi o
dat5, Ia care Surenas qi Cr.assus, ei au tate, cind duEmanii incepuserd sd preseze qi cind mai
er'au numai doudsprezece stadii pind sd se intilneascd cu
acceptat qi au plecat. Octavius, se retrage pe altd ,colifld, nu atit de prielnicd

29 Surenas, bucuros cd oamenii sint'tinuti de asediu, desfdEurdrilor cdidrimii, nici sigur6, gi care se intindea la
poalele muntilor Sinnaca, legat de un git lung, care trecea
a doua zi a 'adus pe ,parfi, care erau loarte trufagi qi prin mijlocul cimpiei spre eI. (7) Octavius vede,a clar pri-
Si cel dintii Octavius a
strigau cu insolenld cd d,acd r.omanii vor sd oblind invoieli, mejdia in care se afla Crassu's.

sd le predea,pe Crassus Ei pe Cassius lega{i. (2) Dar rornanii paoproniitcedeilasluli,s,ininvsinoutiitnddeu-csiefivpaeosetaiqiin, qciaEis, 6a-ui dpeaeyanjuiftor,
eriau fuseserd inEelati spunind lui
foarte revoLtafi cd qi,
Crassus sd pdrdseas'cd lungile gi deg,artele
nddejdi p€ csra avint qi, ndpustindu-se asupra duqm,anilor Ei indeplrtin"r-,
i le treziserd o,amenii, au ,continuat sd se gindeasci la