496 PLUTARH DEMETRIOS 497
fLbiaianSdcehclieauurct$ooostrumEl eiinai-m.aAudrbmdiaeuzrcviitnddgluiintsiEdprtreiinmddeedjzdieniartcoiurnlicsuc-Eaa,ruea'insdfedattaigfo1a5rt-, aEa. $i Demetrios trimite la Seloucos, incredinlindu-i lui
toate ale sale.
din sd se sune semnalul de 1upt5, qi chiar cind igi trdgea 50 Auzind Seleucos, a spus cd Demetrios este salvat
inc5lfdmintea, striga cdtre prieteni cd trebuie sd dea lupta nu de propria-i soartd, ci de propria sa bund so,artd, pentru
cu o fiard teribild. Demetrios infelegind, dupd zarva pro- cd, deodatd cu alte lucruri frumoase, ii oferd qi putinla de
dusd Ia dugmani, cd a fost descopelit, s-a retras in grabd. a ardta omenia qi blindelea sa. Apoi, chemind pe epime-
le!i, le-a poruncit sd ridice un cort regesc, gi sd facd, Ei
ja(u2pr)ruAolpsdiado,uuDalaezmci,eecldtinrliadoltssf-laaanftcdr,icmuretisslpupimneginincddi,ncpeuevmaduSdqeimnletaurnecio.csIensiecdetoilnet si pregdteasci gi celelaite lucruri cu tot fastul pentru pri-
mirea Ei tratarea 1ui. La Seleucos se afla un oarecare
''cdoinifuul,rma dlu, aSteulenucsocsu, tduinqdor clrumul caiului qi scolindu-qi Apolionides, prietenul Demetrios. Pe acesta 1-a tri-
Ei, intimpinind mercenarii lui
pe mis Seleucos la Demetrios, care sd-i facd plScere Ei sd-l
trui Demetrios, 1i se ardta cine este gi-i indemna sd treacd
de partea sa gi sd-Ei dea seama, in fine, cd el Eoviise atita incurajeze cu vorba cd merge sd se intilneascd cu un bdr-
timp ca sd-i crule pe ei, nu pe Demetrios. Auzind aceste vbialetacgu.nLoasciuntceEpi urut,dp5ucliunied1.in(t2r)ePpdlrieerteeani,1udiaar fost datd in
apoi cu tolii
vorbe, ostaqii cu tolii l-au salutat gi, numindu-I rege, au au sSrit Ia Demetrios, luindu-se la intrecere qi cdutind
s-o ia unul inaiqtea celuilalt, cdci fiecare spera cd va fi cel
trecut de partea iui. (3) Demetrios, dindu-qi seama cd in fala lui Seleucos.
dintre multele schimbdri, aceea este ul,t ma care a venit mai in pizmd, iar Dar acest fapt a transfor-
Ia eI, a luat-o spre poarta Amanusului, dupd ce a izbutit mat mare aceluia
sd se sustragi din luptd, qi infundindu-se intr-o pddure mila rduvoitorilor care il invi-
diau le-a oferit prilejul de a indepSrta 'de ei gi de a ni-
deasd cu ci{iva pinrietitmenpiuEl i acoli{i, care foarte putini, mici umanitatea regelui, cdci l-au fdcut sd se teamS cd
au rdmas noptii. Voia, erau posibil, de indatd ce vor vedea pe Demetrios in tabdrS, fdrd
.acolo dacd va fi
sd meargd pe calea care duce spre Caunos, s5 ajungd la nici o intirziere se vor produce acele mari inrroiri. (3) De
curind Apollonides venise la Demetrios, qi era fo'arte bu-
mare, unde nSddjduia ci va gdsi un loc de depozit pen-
tru cordbii. Dar cind a aflat cd nu au provizii de drum pcureroSs,eJE,ei,uvceonseEaiudeqsi parieliiDqemi septruionse,auzicvoinrdbecdmdinuupndatoe,asdtefsb-l
nici pentru acea zi, Ei-a fdcut alte planuri. (4) Apoi a venit
Sosigenes, prietenul lui, avind ia cingdtoare patru sute de de nenorocire, chiar dacd mai inainte socotea cd predarea
propriului sdu corp fusese uritd, atunci iEi schimbase pd-
monede de aur. $i ndddjduind ei cd cu aceqti bani vor retrea, din cauzd cd avea mare cur,aj gi nddejdi, Ei toc-
putea str6bate pind Ia mare, au pornit spre trecdtorile
munlilor pe intuneric. Dar cum dugmanii aprinseserd mai atun-ci a venit Pausanias, aducind cu el ostaEi pedegtri
qi militari, ca Ia o mie. c$ei idlaetotidaintdd,eipmdprrteinsduuri-ni,dnpuel-Daemdues-
focuri pe aceste inbllimi ale trecdtorilor, nesperind de a trios cu ostaEii,
mai putea merge pe acest drum, s-au intors in acelaqi loc, iar pe
in fala lui Seleucos, dar l-a transportat in Chersonesul
dar nu erau nici tofi (cdci unii dintre ei fugiserd), qi nici Siriac, unde, ln restul timpului, dupd ce i-a pus o pazd
cei care rdmdseserd nu mai aveau acelaEi avint. Unul din-
tre cei din jurul sdu a indrdznit sd spund cd trebuie ca sever6, in fiecare zi era ingrijit qi Seleucos ii inlesnea un
DeJnetrios sd se predea lui Seleucos; atunci Demetrios, via!6 nu de dispreluit, qi i se aritau locuri
fel de de
plimbare qi de alergare, aEisgeridndtiinlni iccuuapnrimieatelenisi Sclbuacticaere.
scolind pumnalul, era gata sd se sinucidd, dar prietenii, Avea gi posibilitatea de
fugise impreun6. $i chiar unii veneau din partea lui Se-
stind in jurul sdu Ei incurajindu-I, l-au convins sd facd
32 - Vieli parale)e (vol. IV)
498 PLUTARH DEMETRIOS 499
Ieucos insuqi qi-i spuneau vorbe vplaScvueteniEAi-nltiiondchemosnacuu 9i-9i ddduse sicgi insuqi multd bdtaie de cap, qi multd
linigtit, cdci de indatd ce bdtaie de cap ddduse qi altora, cdutind supremul bine in
sd fie afdrmrde,sdEisienafglotetep,teq, iinin tabere; acest lucru l-a gdsit
Stratonice, va fi eliberat. lipsd de activitate, in liniEte acum
qi in
alt sfirEit al rdzboaielor gi aI primejdiilor
51 Dem,etrios, aflindu-se in aceastd situatie; a trirnis sornn. Cdci ce rcgii netrebnici, care sint gi proEti, qi rdi,
scrisori fiului sdu qi comandanlilor sdi de la Atena qi de pe
ii aqteapti
nu atit pentru cf, urmdresc numai desfriul Ei pldcerea, in
Ia Corint, prin care le poruncea sd nu se mai increadh locul virtu{ii qi binclui, ci fiindcd nu gtiu nici sd se dedea
nici in scrisoare, nici in pecetea lui, ci sd pdzeascd pentru
Antigonos cetSlile qi toate celelalte desfriului gi pidcerii cu adevdrat? (2) tri bine, Demetrios,
lucruri, ca qi cind fiind {inut trei ani in Chersones, s-a
eI insuEi ar fi rnort. Antigonos, aflind despre capturarea inactivit5{ii, imbuibdrii Ei vinului, imbolndvit din cauza
tatdlui sdu qi fiind profund indurerat, s-a imbrdcat cu o
Ei a murit, dupd ce
9i lui Seleucos trdise cincizeci gi patru de ani. Seleucos Ei-a auzit rdu,
haind de doliu qi a scris Ei celorlalli regi, a regretat cd-l suspectase atit dDerommuiclthepteesD, eumnetsritordsinE,i
insuEi, rugindu-i qi mai r.dmdsese, Ecii nu imitase nici cel pufin pe
oferindu-Ie tot ce le tatdl sdu
gata sd se pund el zdlog pentru qi multe
Ei ardtindu-se La aceste rugdminli s-au asociat trarc, care tratase atit de otnenos gi regeEte pe Lysima-
pentru orice. chos, dupd ce-1 capturase.
cetdfi, qi mulli dinaEti, afari de Lysimachos. Acesta a tri-
mis chiar o scrisoare lui Seleucos, promitindu-i multi
bani, dacd va ucide pe Demetrios. Dar Seleucos' deqi mai 53 Dar chiar qi inmormintarea lui Demetrios a avut
unele aspecte dramatice qi tragice. Astfel fiul lui, Anti-
inainte nu putea sd-l sufere pe Lysimachos, dar atuncio gonos, cind a aflat cd rdmdEilele tatSlui sdu sint aduse, a
pornit cu toate cordbiile gi l-a intimpinat in insule (Ci-
in urma propunerii fdcute, l-a socotit gi mai mult crud clade), primindu-Ie, iar urna cu cenuga, urnd care era de
qi barbar, qi pdstrind pe Demetrios pentru fiul lui, Anti- aur, a aqezat-o in cea mai mare corabie-amiral. CetSlile
gonos, qi pentru solia lui, Stratonice, ca sd le facd lor pe
plac, a tergiversat. pe lingd care trecea depuneau panglici Ia urnd sau trimi-
52 Demetrios pentru inceput se acomoda cu situa{ia teau soli in haine de doliu, ca si asiste Ia ceremonia
inmormintdrii gi sd-l petreacd pind }a mormint. (2) Cind
in care ajunsese qi se obiqnuia sd sufere mai u$or prezen- flota a plutit la Corint, urna a fost vdzutd pe prord, im-
tul. La inceput fbcea oarecari migcdri, vinind;.. atit cit
era posiibil, qi fScind alergdri, apoi, cite pulin, a linceput podobitd cu gpaordrfdirdtinreegreiaisncdaErmi ceu. diademd regald. Ling5
sd fie qcui pdreindsinddue-spelicltaisebadldutEuriidEei sdturare de acbste Iu- ea erau de Xenophantes, care era
cruri, atunci cel mai celebru flautist, qezind lingd urn5, cinta
Ia jocuri de noroc, a imnul ce1 rmdsapiusnadcerauu. ,$ci,apuenlinvagideta,cpelaesstnae, tlealetinvigsuleirloiler,
inceput sd se prdbugeascd, Ei-gi petrecea cea mai mare flautului,
care erau miEcate in ritm. Dar, cel mai jalnic Ai rnai de
parte din timp cu aceste lucruri. Aceasta o fdcea fie cd plins aspect l-a constituit Antigonos, cind a fost vdzut
incerca sd fugd de gindurile care-l frlmintau Ia trezie,
cind se gindea la starea lui de fatd qi incerca sd Ei le umilit qi plin de lacrimi de cdtre mulfimea care se adu-
inece in bduturS, fie cd avea cuno$tinte cd aceasta era de nase Ia mare.
Dupd ce i s-au adus onorurile gi cununile de rigoare,
fapt viata pe care o dorise Ei pentru care urmdrise in a dus gi a depus rdmlqifeie pdminteqti ale lui Demetrios
allS parte, qi retdcite din cauza dorin{ei prosteqti de glorie
500 PLUTARH
iDcFid;na;ooheicn;mmiDuls"enet,t'i;mctitbtruuieoa;iitntsv5orcuiaaaCditrslelyipi,lnrdreiiceasiecnaAnftiadttaideec,tu,xueverasapmicenaoadcdrcerrfetueodtocSs-crSlil,iuiit-itprtca,muua,ctsrrromuitlecanaaibiPacEnudteoutli;i":rlnm'edpdmiieoejatuleierirAunDuc;n(eEelE-tmdiilgJgd-eecoo.ilapatnllrrcatlieoto'u'-ssSDlcf,uyeaqaiutr'uiieznd.i(,plcau3ggea-)l'
ca a mai facut qi cu Eurydice un fiu, d-enq1anictaCrehororrmagaonsu-
UrmaEii lui au dornnit pind la Perseus,-
luat in pr:imire NlaCedonia. Terminindu-se drama rna-
au Lste timpul sd aducem pe scend drama romanl' ANTONIUS
""do""a"a,
NOTr' A TNTRODUCT,IVA
Viala lui Marcus Antonius este ut'ta dintre cele mai
interesante, attt eaueancilmi,oennatet leinIadifcearrieteaimluparetjuTrsdarrti.e,,
cit ;i, prin felzLl Tsrin
cum
punindu-se intr-o uie lumbtd qi pe sine, dar gi pe oamenit,
aldturi de care a combdtut qi impotriua cd.rora a acfionat.
Fiind m.ai presus de orice orn d,e ac{iune, Antonius a
ardtat prin fapte gtndurile sale. S-ar putea spune cd. mai
mult decit Tsentru oricare altul, pentru caracterizarea lui
Marcus Amtonius
se i.m,pune in primul ri.nd cercetarea
fsaapletMesalorirnc.ut sIzre'A-ulnao,tatoiruneil.enuuscinaeerreraonafiesueld;laiuuiaiMbnuafnoracrmuesnatAeliittitnaosnuaiputnrsdanCuurnieetet{i"i-i
acusm;oigste-anint dmscuultteprdoabtaobriiil. pe la 82 i.e.n. De La tatdl sdu
Amdnuntele defdim(ttoare pe
pAscctoaartinr'rineJte,is.ldradere,nacpdmdtuue.naCCedriielcoieendarricoualtrusiuu,dmi,detdqisanutpet(;ortamer.uiaitnsliennaeuelsedrlaeedalfeeefr,iannmiamiLtdiouc{atiiitt,rrAtzidennieut,oa.aLnoPnirulduursiielnipt5epaC8nor,iciladieateircsocta"i,i
dnd auea nurnai 24 de ani, ca sd. scape de creditori, s-a
reJugiat Ia Aulus Gabinius, guuernatorul Siriei,, care l-a
numit cornandantul caualeri,ei. In aceastd. calitate, Anto-
nius a luat parte sub comanda lui Gabinius, La erpedilia
i.mpotriua lui Aristotwl,, in Palestina, in atzul 57, gi, apoi,"
repunerea pe tronul Egiptului a lui Ptolemeu
in 55, la
Auletul.2. Se ;tie insd cd Aulus Gabinius era ornul Iu6,
1 C i c e r o. Philippicae, II, 44 9i urm.
2
PIutarh. Antonius.
':504 N I' BARBU NOTITA INTRODUCTIV,A' _ ANTONIUS 505"
caTisC;iCii;;";'n;ioi-n;iuijn'"0Z"dr-;i;na;ii;"o"iT.ti;".pii'"er",ieciltriui6iGa1iRii";;."slstt";il"rosla;;i;ift;;aeiei;uiaa;";tii.itlo"f.dt"rrni:'s,;loei;i,"nhlp';'i;...aii;einc;r-arriu-idi,intatd;lnuna;-liP;a,s',"lieirl5i"zk'.tflejpricc"2priuiuii.g,ipsaiDe4iic.iu,annfoeu-deod9I"riaiiedceetrn;tattne,utlei'aAt-uCzcnertea{tgsaasnicaodnrmrn.tdtuttoctiisaoA,eauair',cttiiureta-tanrni.oideu,.tIe-z:ei-iactoil-ac,t'niiniaeb-eaAiiiiiisu-rlAp-a,"tliiilg,utcuiidu'upi,"dsntnitegntelr'iCAcil'sne"---t-oe'n-liir{saoepsaiictgnjancGri"one,uiulennantejastteuetaMnuraal'nnoienilsrmieuunti'li'ttedauitadn,rliaun':orgiansid'is9itt';si'nAi'sol.,utCirnuutcgs',noce-ngtAauaiansetamfeaarqaei,trd7irtsutaaeolsisutiri'oAeg?-ictisenusnptzita.iamdnAtredainranui(eob'i'nuatC'u'satfrJtntrftemuocooteisascuo'fdClartasnet'-e.nltadtolfcPai'a.ertl'ne"'i'ta'ti-.nluntutGm{uusattouiCs'sttm,ieaitipsuriaruaarlnruani'dtrodiran;otilo'esst'lro'i-umsesrznfitidtalnnnlierfGrGnr-marectubardapiaint'eiis-'nunaail'uuaoalstlue'alrioaedridtItfdciai-LdulliiiIi'ntrstii'a;eoounint'eseszatLilldlsarrs'usJuuLpobi'iu-tasd'riR4LLaaui.eLsreioaisdn'tale''ge9iLida-oro1'4eCigiClmCiCa'utan.neC'rm'6r,aucaaAtalaplgiAatp'a'etedopueepnnueuaeanyeeecdsrssersrlsosuituu'seun(iadoiiar'c.acat'ulnLaiin;;e's.er-sra-''arar'iir't''- nt"io,Jt"rl"iult*aric'e;t;d;ti;'L;"o,r'Ai-rore- tiii"wrnmaipini'taStulI"'muio' $i cind Caesar a
comanda
Antonius
t"r*u'm'i"e'miiiai;;i;n;'iI;t'acldia'p, dctuarua"nugnul unui propraetore' mai' dra-
ri'tm
din ce in ce
*dI:7ii;iiii;or''iia,nJ.;ioet,i;i|uiiaTg;D.riiAr-*nr;iiu-ir:*rad-rCn;r:t,;"rtrn;u"dooa;':'oieitz,,c;r,;insh;"apt;nenaiLtiu-a"-taraitmuaile'cd-sCLldlf,,ue-tiuiano'cguius,secal-ninirasrcirciidtlaeeuaoshare-siiro,tinabiasLttdpciitdcunaeaaude'ieafrtrt'iiAieeatenpIL,aancsocurShudtmarioii,pntu.ptnJiaAdahiicetni,leornuadiiiaatfptmid.aonicl'nti;tnri'in-uitati'atid'oi-uolcruae'reasaan,trrt;trereiprcLuaseal-oasapesucmneemib-uDtu;rdntangLid'nettrIoedlrrdasda'ay'lie.aia'cAI'9ae,C"Tnc'sicatteamdu'dy(iraeui'peidruu'ssmiprrrtaneeLeoli.'rtia"i-i
md"i.ncri.d.ereto.
Ia 6Fi-haarpseatlurescuat,Jionstucltii';mtigealetd;L' uPnoi.ranpleei'aunsua-
nalaUo d'e
lost uci,s" Caesar
ii iiiiitii'\t;,nio'"tisTI^itirniniuiih"lri-dil"";liill6eti.g"liusaitu"q^f"it;rdiufitini;ilait"p"a*sc.i*n7"ozua"iror:r;U.-")uilr"-ilnm'.aitln;itesa4'pptAtocttuu6lil.aani-tLtl1ti,tariaDeraliu''iCtetiot'r"f,rrraeqdiiad"aotilpx.r-i*'ie,"ernno-paeisi,ooLtntiehaninau"pdiAtaot-pc'iituin;l"irtLnn\o"tiiinLniid'ditmtil(one'mP"ic.etioosgpornsiou'oaiarroIp'ilmbatt'anuanguuitur"lo;tiisaaedi,seusdosfa'nC,tts-riAiaee'tpitlacealcelnrnease,iCt.elts'ttuue1nsoaPIo'clppdtCqatwnn2turuedeireu1nia'iuil.e,rciieeatAanci4c.Las'ulsaArci,7enuearuocmeAna,eptalsruaesot.Jia'lodtgi;nDrunieIAdi'nai''ture-idcui'oiutsia.'ro.sb'amai9nulnstrauiAft:zsCspu;d)ebaai'anEra'olelas-lit,tM.-eui!obuloeA-nIlipsaa-.ianni^ennnIearp'iIiorCS'ecdtu.-rol-toer'ailpLairstmemsineriiia.'lncnbeanCiscbnnuu.g'cdoaauia-dysaal'ui-a-rt,'''t'I''
sus bellis. s-au precipitat' Caesar a trecut fuI bt.
Euenimentele
,icsJouinbnuatll,,,terdrCnzaibeoasiiuatit'uLci-iauCiflad'eacsuiant rcl,eeigp-aauttu'bsAu;cniu'torI-anatiudtsrei''mdoiinsmtrsaedr'enLuufnaprutcerooat$mrteL-'
3 C i c e r o, PhiliPPicae, II, 48' n''AA-^-i"ppu-tpp1ifs'0f^i"i,cPCaa"Nanini";c,er,,.rtRR3ztsddra'aair.zozarrrbb,',uhooDsDc,aaiin'eeAeenillnieieaibit{eoeicoceinilii"uLui";ru;ioi"ill;s"ee";,,,ci,,"-iv1iiI7utr0lflI,r;ti'ir,l,C57.i-,--96i-Ir6''Lsfi1i'd,I;,iIa,ePDp;-21'P4.iu4o;l4tu20a'tC6ar'ha2ts'9:ns' A'3inuP0tso'on'm3i4tXpis'eL:4i-u-V8Ps''' 65'
zvV-'^,'I^+I'Iei't5at;,faiXccCc1;";4i;;Ai;i;;c;;;;A;i'e-pti;i'd'sc,;ir;*iuAroiii't',,,,L"o,i;bbocvP;utnie."t-m,ca''iuo,iu.t"Bi'ieixu,iut,ltt.4ii5oiiiil9'i8r;g"''9"""iC7gi.i"tt"Ia,ta.ii.li"tei,io"c1sixi,i,,auvYrv,1l'--,I!iI1;IID.I-I1c,,e-B;1i.5bl,cCi0-ee2';villrC;oor.oI,eiIPc,c,riAe'olt2u'tr'di,tliAao'2A'rr4d-th'Pt'ic'2h3ta'u-tA8lmmlnp'-L.tp'4oliia6cvnr-aieI4ueIs8sI''''' 69;
-,{, 3, X Ba; 10, 6; LL, 4; L2a, L; 15' 3; 16' 5' l-i-
28
N. I. BARBU NOTTTA INTRODUCTIVA _ ANTONIUS 507
Antonius a rdmas la Roma, und,e s-a cdsd.torit cu Fuluia, i"a;ic'ci:Lt"iittiii;i"iuioi--le[i:ii;ainii-,iii"prt-;aiririCcn-mti"'e*;eaoi"ioaoln;'ttsia:irii,a"iou;nt-iairoti"i";'lopdtaiu,^d;azoren;isgiaefii{,sg,lsac"niertateheoiprditpijdetapis",oimee(ctua,eterodaeatodtib'ra.carcCaim'vaaaameent1tada;asstdptr'fdet1titp.tihorneoad,mr1datpra'.-ctpeticuooeulailpa'uduEnaeelnpi'niea[sucdcsfuuaicrtann,ea.tsemetndioudrarAss".[Aepnegi'bCrcu)dnduarnida'nineoi'ctllptn"'oduooeuiAtsadmdn'cnlacnitne'ssdioirorsidiuctceuiceubnota'cuusnseulsonaofi,,ra'tiicrriumeelanuniit'ciuttia'tn'csta,saiaatrCne,gpfnlopiasdnuusioeaindt"ja'ctniturrJ'bi9aul;mdoDsaar9Cidtn'putuaaltirelaiac'aicrlacsdyr'eceu;.aydd".iaie9slncmpf"tp'i{aaoi'itauiodi'iunr.rnTnpd^t'eSctd"Tju-.yuu'eiAd:reed!i'ltrsii'.t:e1a'ean-actbin.pa'e9s2Lrf{t.io?eiTacoil'tld'eineneina'ud---''*''
udduua lui Publius Claudiusrs.
Rd,ceala ;i mai ales resentimentele dintre Caesar si ,,#;-,tcTit1i"grlie't.iiiUAriiamDat"oli.lti;rqrli-oe.iiio-"no;DattiL"i;fie'niartceuineehiaAregiieadbennlr'a,e"etenaod,tabi,'sine'g,zesiCiiagis-npsuatatre,reilnutpdrcorflo'ui'atha,trtipiidntasttase'eioireantal'uai,teinu't-lnueudxpidra'ieens,dccepa'iu1clnateeuua5rsalruad-a'eLaerzlzzuzr6eaai\olii.ra'e'r[miIereiCfJe'iian-nadOrtdteateraipers'ieneusa7a;",trat4o5.,iasp4ricc'm-t-aaooeaansantcdssripq.o'tupcuuieIn^2itas-ser-',
cAinntdonAiunstotnreiubsui,se-a,sdd. utis, lost ati,t d,e a.tnoscuteo incit atunci 6ici;i'iirilie"i"*niazio'ooiu-grfi"agui"i"enaeptinoucratte1ita"Ap6hr[oeuodrmattdi'sde'aitctrnreruiotaeriene,aatetsaade-pi,t'rieiipraAuuanreondliii''rrt'incoa'aLdutn;oc,',iinra.cd-auro'RiesInncnoos;lameipn'coiuaerrLpaoiaceo;fcseipiriatzuai-tddzncs''seuaceeAseznpuaarseecti-unssdoaLdteneu'tlps*9uci'eranineyndcricndrtnorta'auniiat:c'jc'ud.a:zacy'prisluaioai('na,,ttrt'
impreund. cu Trebonius La Narbo,
fb9iia9,ensilmpts-pl ioi-natrtii.muparpoipnluueis, 7CLteuaeiCsAaanerTtsoaan.r,iFucisearsecddu,iaennipeaaarutdeeinaLaStnbpcarecndoia,ne,sieTpirreian-- PI'-I,'lu1l11ct87aCi;'rlDhiuci,toaeCrCrnaoae,,ssPaserhi,unit6istp6o,p,iiX.lBc'iaVrsue,I,tIuLI'Is4l,1,; 91D' 37i4;o;ASCpuapesias.tniou,ns,Ri!d9Xz'bL,oIcaVgrcq'Ls2oet2l.c:-.t1uA1zt^pe:-'
realizarea unui lausitfCeal edseerp, rAonietocnt,iufise cd iqi dddza seama Arp-i'pi-it,aipn'2aCnittc,uNAiRasPdi,LczcPi,boseoi;-lraaaro'i,nee'u,l,persAa'RpdC,dd.'itzioaierbni,lonieia9'aD,i3eIi'IR"a,l,e"dvf.1ic',rz1-iab8ux.os1illvaec1,i,e'-,--lIe2V1I7,1I.cI:1Ii-,u2..34i2l'e,6,1,.8T1xl,,I-7Ix,2v5'1l,2;1P4.l3u:,tParhhi-'
d"e po_sibilitdlile s-a impd,cat cu Cae-
sar, l-a d_elncsoonlist uplaintlds. Ia Rom&, und.e a losi colegul lui
cinecla'pmeani id,cei
Caesar Ttentru anul 44. Nu mai
o tndoiatd, cd. acurn Antonius ajunsese i,ardgi
itndcinreudiet rceeolernmaaLiLiunitiCmaeesgarin. dDuicrtiaatoleruls,ap[er.oNbaubmil,aii-aagda,esse-
gc1o5oro,ta&efTbuerrutpadlreiiceare4gi4ne,celparcesadcrerabapdutpolealruceaai rCeLauaepsifardcr,,acuclitial-oorer,Aandt.eorenasiuppisnu,snl-eao
;oudind, pentry, cd gd-a dat irnediat seama de nemulfumi-
rea poporuluil6. Dar minfile conjurafilor s-.u,,u, tnfierbintat.
i.Ldllz1uieobHipioitidmdyoedu_atessairetsaicdcmaloreusunpsitnisotAaLttiattrrnuoeiutpiao,aiuarrntuenieLueaousrmei,lupaCuciie,alultdaeMtn1iscopaadssurr.cd.cnu.fuIoctjnsi.atpbrBSeptueirntuacttairtsnsuueuisrAnilc,ofnuLdactosrpoaadrtrn,.ujeuiA;iuiilesnsspad,tdou.duinpin.i.aueltarCrasenasugbeSlqa--ii.
nu are uoie sd ucidd decit pe tiran.
ud,i..Itonr,saJiragjiut,ncsoninspfiir.anleii iu trecut la ac{i.une. Caesar, go-
la 75 marti,e 44, abi,a pe La ora
2-, 3-";i1lA-9dlu1At"atteirehruo,m,..,PXAhIniVlitp,opn1i3icuaas.e, ,1I0I,, tI; plutarh. Antonius, 9, 10.
13;'Gicero, AiI famittales, XI,
Anc-Ic.L-iirtl^uts6t.oisglt;teuu,bn.,l-.7ligCiI7y1_Iuig,;ic,s,eo1,_Be0l-SzrrV9-wora.;oe,tt^,uuPlOPlsrehn,huiailituitil._iinpaps!p;t,piiclpiIei,Paaaaea1nee,2te,,,sIr8Iacl4I,u,r. l,7ur8Xs046,;;,lI7;tIg'f8n,,,;n1Tbo2ir6i;ito,,uXpbasIiBIpuI;psLpL,iia7vlu;ni4ut,LaVs,i,hipiR,,l'udE.iztp;ab-ioAtMroahmiiel;,ote-e,l
t7 Velleius Paterculus, II, bB.
508 N. I. BARBU NoTITA INTRODUCTiVA _ ANTONIUS 509
de 17 martie in templul, zei{ei TeLLus. A [inut apoi o qe- d.e p-craorueinsceii,.bIulcnurn&osue tCaapetsaaruie'nnittasfda' counnfoi'rrmsetrsaimtupraitiaillee
d,e
cItuiteii,.nfaLideppauidcsuelszaa-troi,eacntreiulolianr,rterindariccleoanrejtueramaufpi'Llhuoorluzt\di.,riiIntn-czaiurceaolfudutersaeL's7pedm'creoarnrii--' poporul,ui: poate i.n ziua de 79 martie s-a des.chis testa-
mentu'|. Iui. eaesar acasdla Anton'ius. Cind poporuL a afLat
cle d.drni.ci.ile di,ctatorului gi' a mai ascultat ;i cuuintarea
uocat senatul trupe inarmateza. {inutd, d.e Antonius la tuneraliile Lui Caesar (20-23 mar-
luat drept coleg La consulat pe DoIa-
Antonius ;i,-a au fost inuitali sd ia par{e La ;edin{a tie) ;i s-a mai ard,tat ;i o mascd. a lu,uci'igCaa;iel'soar2r 8a.sNasiciniant,u1i.s-ae
bel,La. Conjurafii ca sd. i'mpotriua
sheontda,truirlui,il,o, rdLaur in-Caauesuaern, iat. eui,te anularea ntaniJestat uiol,ent ura
Antoni.us, dacd. putea o mai bineuenitd de intimidare a conjura[ilor
se ua decreta pentru Antoni,ws, care armd,
spus cd, insd', pruden't, a I'uat mdsuri' de
aceastd. anulare, rnul,ti senatori igi uor pierde Locul. Anu-
euitatd. gi deci, hotdririle Lui Caesar aw r(tmas pdstrare a. ordineizs. In orice caz, Antonius era pree pru-
ilanreuaigaoafroes.t Antani.us; clent pentru ca sd aclopte o atitudine fermd fafd de o
procedtnd cu rnult tact, tot n1L s-& pgaatratiddd,escaoumaplrtoam;ii,suprrie, apleipnstriut de pri'ncipial'i'tate poLiticd qi
opus propunerii. lui. Cicero ca sd, se acorde amnistie con- drasti'ce
spira{i.Lor25. Senatul a mai hotdrit sd' se menfind ddstribu- ca sd' ia nzd'suri in
[iile de pdmint aeterani,lor hotdri,te de Caesar, precum gi lensul ind.icat d,e manifestd.rile de simpatie ale poporului
ualabili,tatea preuederilor din testamentul Lui, precum gi pentru Caesar. De aceea, eL (L cd'utat sd-1i atragd cit ruai
mult senatut. AstJeI, in calitatea sa de consul, el, s-a ard-
inmormintarea Lui, Caesar. Toate acestea se datorau tac- tat cit se poate d.e inletegdtor pentru o serie de propuneri
Jrdilcourted,ed.eacsoerndaatreEi,dcearperiauuitedgei,ui,esnuitpLrie'mgear-ea Li'mitarea cazu-
tului, lui Antonius, care i;i trimisese JiuL ostatec pe Ca- dictaturi,i,, ale-
pitoli,u;i, care se comporta cu toatd. aten,tia fa{d d'e senat26.
aluftsaA,u;Caiadneasrua,iard[utdrp.ddpi,arfainpimrpionraospdauenScereedretienafl6e,lusdaiinlCet,iecimearporl,ucalo' dnzoejupi[treaai'tfdiTiedsLee-
ignerceuarsuwnleil.ucnoimi mi,saii,rticea\Ir,ecsid'n, dcearcoebtelzineuat cdteelelaI'usie, nCaategsuaure-r-
no,rea Muced,oniei tuatd' Lui M. Brutus, iar pentru DoLa-
Senat. Nici nu se putea o situafi,e mai' contradictorie ;i bella, STyria, Luatd lui Cassius.
mai f alsd.
Dar abilitatea Lui, Antonius ;i entuziasrryul' orb aL pe- Intre timp, se pare cd prin m'|na Lui Faberi,us, secreta-
ruL particular raeLchLeuni lCaareeasaer,rislae,tfial,borri,casuistadn'rui mdiete decrete,
natulwi, au conti.nuat sd producd, pi. alte efecte. Astfel,\,,1n pedepse,
78 martie s-a {inut di,n npoeunotru;edAinnftdo.naiussenqaitus-lia&u' priitre care:
ziua de s-au decretat onoruri {tcorddri d.e cetdfeni'irl, toate in interesul intdririi si,mpa-
tiei pentru Caesar gi aL sporirii urii i,mpotriua coniurafi'-
in care
confirmat prouinciile conjuralil,or2T. Deci Antoni'us, omul
Ior. Mai trebuia i.nsd asiguratd' qi simpatia ueteranilor, ;i
Iui Caesar e consul, i.ar ucigagi'i lui Caesar guuernatori
XXIVVIs%,2,3A11NA44p,,i-cpp2ol,p;ilaaXiauPnVshn,Ii,,idi.1ipnR'4pRd,iDcd,7zaaz;berboPn,oaahia'sTeilicli,eep,l!pe2,ci7ci.I.cuaIi,ieu,le,i1',Il0e,I01,2;,I17VI,2,Ie6I,l;1le83C9i5.ui;csCeriocPe,arAoted,rcAAutttlitcuicusum,s'' T Plutarh, Antoniui, 14; Cicero, Philippicae, II, 29;
p-RCdiiac,zenbz3rsoo,0aC,'iC,TReicIlide,cz1eecb4rri3ooo'o,ai,lL,iee4P,A7le.hIdIi,tcipi-Atgp:tfii,l,tceifcaO,ueOI,mI;II,,I3IxI2,,l3v-?23-,,B7I;,DI,BDio9;i1oP,Ch1Ci0a'I0aisp, spsVsiic'uiau1ses0,,,;
II,' \X: LsI_Vi-'e,5q1-'
Apg-ia-g'
XLIV' 51,
I.xRIlId-,vzgb,1io09Gd.,ieiVlce,ecirLuoi2l,e,A,'Xd!I,III;A, 5t1t;l2,Vc;eulrPlenli,uuXstIavP,ralnt1e2,r,c1uA3lu,ns1t,o8In,I1,i'u;6sP0,'hi1.I5i'p;piAcapep' 1ia1,n92',
58. Ci cero, Phi,lippicae, T,6;37; Ad Atticum, xIV, 4' 2; \D'-3io;
26 Brutus, zbi appian, Rdzboaiele ciuile,II, l35;
Plutarlr,
Cas2sTruPslu, tXaLrhIV,B,3r4u. tus, 19.
510 N' I. BARBU -NOTIT.A, INTRODUCTIVA ANTONIUS 511
prin legea uot&td' d'e senat probabit Ia 24 apri.li'e, przn pbuatteemrii.gMti daii,nmcueltc,onLsaid2,erie.unntei'e-, a aprobat ami'narea dez-
Il-io'tAuioei.pcnpuciritioAilrtofualin,tnaioi-.lec"i,,ontuloS"imacsarpuaot.itibsuiit,sFuUesaip.oaie;-praatuierdr,auraett{creeganghcdrocaoptti;u,etloLsoacnaleii'dnxtnfis'i'asisicdtictdoopraersepeuus,lnalqee'IO-t'PcuiucedIcas'rtdr'uauuuid';rizcteJiii';daInCtaieaec3anirtRd2naieun'nossdoiamC.',raruaa,ssmr,-iccmalaeCpaprrrb'leeud'sonat',ulcilaill-.tcrueza,7dnauil-'iltaeitd'Auaaat^onlcnfareudlti'.uesoilg'ar"'uti' pri.ntr-o lege propusd' de
guunratrtibguunuearnl aproepaopruelucii.,nAcin, taonni,i,uasp9riouDionlcaib'ileolrlap7ei'-caaureaslie'-
lcuoansjeurrda{di,.LeolraaBrcudt,uusta.tgieCla, slsaizs5sa.i.uPneieL,i.nsida' luptei impotri'ua
indepdrteze din
Roma pe Brutus qi.Cassius, numi.nd'u-i, intr-o comisieSs.
O Lege agrar(t, propusd. pe la mi'ilocul Lunii i.uni'e de Lu-
'cl,ieugse-aAcnu{opnriuiusi,retralatepleroLuuiin, cMiiaprcruins AcnatroeniA'unst3o6n,i'purse,ciunmlo;ci,
iius sa-1. acorde mid'itaarntaibrfeeasantaiiintoudsa'tr{ieliitpdatituneraicleafsada{edlumdioegCtaeeenlsi''atoVrrd,9'z-idinpaedr- d,e Macedonia, dobi,ndea Galli'a Cisalpind, impreund' cu
aiionlus nu i-a
,ii,a" putea ci,nci Legi.uni, ii i,ntd.reau ;i mai mult\1 situafi.a politi'cd.
i;i Continuind mi;cdrile tactice de apropi'ere de senat, An-
miin-saiAntiu"pAlui"isoicmoi np"'aLutllinan'fpc;ooinptos-troiu.utlu'uiiitnsldee'it'eninstclrosedn,aj.puIutrdsp'ftieSs^Sp^r'lmeApEOodctrtainuru'aiaadcnluulms;'''
'tonius, pe la L august, a usurat acordarea de cdtre senat
u prouinci.itoi Creta qi Cyrene lui' Brutus-- 9i Cassizs qi
'rechemarea din eril a lui Sertus
;L;,u;.tptt,a'ip"eiinirtirful.p. uteDreinsemdo'dmdeeantiunltrseosAi'rni'tiolnuiui so,ctOacutaiauniaunsu-lsa' PompeiussS.
Pe mdsurd. ce Antoni'us cduta sd facd pe pl'acul' sena-
CtnctApluueuoanl-mteutsi.ostlsiriea,i/.na,acmiricpdpu,sapuseeqdrat,e.iitenEfi;iiuoatd.ii,;enurein,lesedeeaamutraedeap.aitcnsoonOdtcriia.ctedfutametdailnscuacitsardoiciica,rremriecinmsopmureedinasito,pitut,'ritsulaailm,op'ubdcpureolioi,ne,,,SccnentAathotaetnrnror,aniuetetotid,dt.ioncie,e'rcoriIrutinfn'arfisiisadlompfs-uioir--renpaoisndofnfiifa,'eldc,ii'oasttcsbinueta'icttini'i,uqzt,irani,aeuitufilufindueis.,laee-ie,.,
Roma, a urnmiapt urin*i gir d'e migcd'ri tacti'ce ale concurenfi'Ior
fost aceea
i;';;i";": a n'entrionatd mai sus' fd-
"i"ciuuii"uli,Ai'tIoudiinnprantAnoa"tni"d.'tt.DoiMniuiupaCdsi',a.iamnAcpteuiaei natui,r'earAm,bnuda,ti,'oetenu9minuidesa'nelaftieis'o-ilncenic,ainetdtpoefuasr.ptsprset4ude-'lca9alcadrl,ze'yoAln.i1uilet1'o!zor1er..y,:
iticnaiiuus"ritisartuunt"|musse,eenncrtaautdu'cceluatimir're,dece;nar{eai'Loncertgoireeanbncauulriepeagnu:itst7etalr)ait'isi''uf;da2u;no)ieasudrdeter-aa1c'liiipziazoesupiz'goeourrrupea-le-uIc.iOp'ocnuta-''
It-;is,apiiuirmroitilirUs-p;entaULrn3tauui*a)"ntp'atdssreo'edepiunrsio'iiapnnnct&cleudqlgdliutle,ueuadi.b,r'tdeSinrcAiifui'ant{uetsclaoueefniicna,.aiaouBmtnesurraiulpaauitiiu'rcmp,asir'ctafoi'ir,9srneyeiddSCpp'a,aororusiuaadsfet.ieerduan'ssrd{sZ,edednc""adcsDot'ireuiroenl rdP4aaitst:cLca:eiani'e1ttsaaee' aitauJl,laoui,-,secraid.eriendtesr-dmo-iddisnauttddrir,eaJaddsrdca.dtscgdd,i[.imr.{nialde'i'spmeeautfnalta[dpdueStei,orapeiuni'i,n'i'cpleerepscueutnnansd-: '
Legea cu pri,xire la insula Creta, Iegea cu priuire la co'm-
ponenfa curlilor de judecatd, ;i la dreptul de provocatio,
in anumite procese Si, mai iles i,ntroduceree unei zile de
- a* r o, AiI Alti.cum, XV, 62, 9, 1, 11, 4; Phi,Iippicae, I,
'6, 25, IrI, 10"8, V, 7, VIrr, 27.
Iippi,9c5eC, IiIc, ero, Ad Atti,cum, XV, 5, 2,6,2;9, 11, XVI, 4,4, Phi'
p p i a n, Rdzboai,ile ci.rsile, lII,
31, A 6.
36 Ci ce to, Ad, Atticum, ){V, 2, 15,1, 17,1, L9,2, Phili.ppicae, Y;
sxCicero,AdAtticurn,XlY,lT,2;20,2,21,2;Philippicae'17' 7,2L,33, VI, 12.
-1"0'0e; rV'b, i1;0'";;A.';p p'eitatin"L, iR,"d-,zxbio,aisel,ei;cituzl,lzei, SIIIu' 'e57to' nius, Aze. t0;
Pxlluvt,a5rh-8,. Anionius, 16;.Appi.tt, III, 14-30; Dio Cassius' 37 lbid. Philippicae, 1I,31; Plutarh, Brutus, 19; Ap-
s Cioero,
pian, III, B, 12, 16, Dio Cassius, XLVII,21.
5t2 N. i. BARBU NoTITA INTRoDUCTIVA _ ANToNIUS 513
sd,rbdtoare la ludi Romani in ci'nstea lui Caesarse' Apoi a, ci cd. trebui,au sd ia aminte la moralul ;i ta dispozifi.ile
lautie' nCtiacet riom,p9oituriunael[eu,i":u':ci't:a:-i
ioiiiitit energic impotriua tripei.
sryneau cd. puie la cale un parAtentloaniu,sse,dcinu[arasjoesn,astu-aludi udsintaZtuB$inolaiemRobmriea, ca sd ia
uncle
,Tui"iiip-n"uiiiaa;rnrttinnit"n"i{ialil6itt"n.fisi1iion;toti"ir;'anjt:".ttiiitirdgrgi.rgtri-in".inoar;ibpaiuctiauLelrmneede6uOiaeagr,ldeidci,uc'ict'tr,udaan,enps,uaie-AstoIiincaennccnactteaoul(uoorircaelsine'datd,oi.aldtuedOodmjesu,rcceabibnaotcrsarag"nuiueptube"fpuei,lcpairilcs'rpqandcotiu'ee,aeimusnrrnnadenpeftl-aretruaauicetaciuostibfonacddtnslad'abcioofnbeluliaizie'cmst'trtli-a'ttidt'dontAa''a'ip-fcdnAasii'eeitoensia'slamctecnoItcianfa'pnep,rftt.s-ialil'i9rncutcnpeeuesaoi^.t' se
tpmrtlsBtrL7naeiluirriauanuesatc..tasittuoauLeccTDas.rulrl!e5iddoi9tapls'"aauoc,ttr.td.tlrsmroeen,AfaagieautunmatiilileostntticesoaamemieMlnnodaatdicu,raeprsetasurdssocstrtaddiieosrealnleenuane.._pbcsiZctiesrueScndelplsee,aggtnrL-iL(aemreoLscigdijtacinseoe.in-uslopttaricnnesrarfeidbatesttarc.lrde.ieid\efp-cau.gFiler,lfpsiior4satusaiet-ucnetataodniei(naa)malftcctecgiddlltd.eu.ira,ia.anscrpusdmdbauiMet.a.deurtuanda'pO'LLtiu,ncr"esoeueAocDgadtriuncieipieotuuoitttmno,cnoerslciiinfavapmaeifniiailnul_cuuierEs_usa_sli
iIiteoA"goiiiDiut,b-naeeraadOt.aiecirtVnaeuls-saitaantArubllastaiun.ddl'u'iiaeneiet,,,rreasapcopreemol'eurGnl'paitcIa'IastiaripeurCesleidsRgasorlyempriyalnai"Fszc'e,leiian-atri'mIe'uil'nt'lgacutu"l
Dcscabcc:eeelundiga-ntttmLindnaludau{altsdeiseuceineBelcigAdrarurtlpneunndroO.anttacbuoielncp,iitsnttta,rcaeiioc_,luulca,bieisesaaraae,ernita.gnumc,puusAeaoaulpet'szSentiosn4ti_.ufltcleircrlinaleatieeu,arp.eaitiu,iaonanntrdslcsuesuslheedmceienghrncAsiaiiataamatin,tmpiib,CtelueooutiacencrntLueuiiuunrnitGornoraa,,laaeutrto;iipailiitepintemtdripdioe.f,roaCuscocdrliiosimnplnuiJamciilariepcai,itnieDnddtideei.i"i_ineai_n.
A'pi ritiprerpcioiu,rtnoiintasrCpmareamtdnpaocnrldiian'uul;'ie'Ittaealr'ait,nenici'i.e-tIpengu-ditl1iusnmdi'-I;o;-iIresgtarii'nu7gn-dea.aqpi'sMaea,c8ro-tniqat'. panmasi,u-aatsiIgsmr,uoiTnsinleiell-ouiaarcililLasCl suoaceiareC{.scrieaaiuredssseegaeuirnd.e-cadn,otLduins.oel,ecgaucic;lrauiaerpnemft^tuaulsuatbppisletaecanrdutp7rideuuc.ntdaptt:ourtuuOttuercdrslteaaa.atuuriuaatunnr"giuasaA-i,t,hdiiQif:ouri.e.l_:',;,,,i
ai"mt"caiiliabtapl[ii{rDrqac,dfe"Tiui.u.tztitetenAcenrinuadtatar'tueruordiepntdiacsaiaiuip,'rsnlslrtapeeee,'uggaTaniiinov'beIu'geuunidra'r'ian'ii',ejiscoos.Meclr-erahucgait,aii,r,'urnsteiqndsaiti'aa'-uadlca'alaecduto'didilnn'a'Aecc^ennAdAnti'IogntbqrnttaaeeoitutnFipisoi'uiuis'endctssaeeesLnaiau'tdii'paeainatrdtdpgrriatn-e'aahua-t' ctacaoleuinniAaDscnuneaulitp.rso,uHn-o_tipuicrseast-irr,oueassa[-icsiald;eeipdindim,Pcteahzaiselinies.tsaSitanrie..etntAcuaaecttteuuadplt,etteian,aacpaeMraocpulupiu,trotiatn,nreaaiBtm,torgrpui,stntugeoisLio,plrtssr"rouiinnlriipceerOnilsnuocts_aiii
3e Cic ero, Phi,ti,ppi'cae, !, lg, II,97,110, V, 12' XIll' 3' 37; A. pp44ia.Cn,i1cI1e ,r4o6,. philippicae, III, 19 gi urm.; XIII, 19 -9i urm.;
S*-A-AI--I'Iu-pp--,4e7pptZot;t:,ii3oaaccc1Jnnniio;cci,,uIeevuIIsIr,I"r,,I'ooo3,zA,,,:9IzuiIA.dA;IgXd,d,,,I4ieAIOf0airt,L;fmiic2c4ei;uu3tpiXmr';anprDi,eliIxsax,iv,onv1,x'l,81,Cr;3lIBA,Ia,I,,p3s-223,p;-,9t2Aili;a13"d99itn, 3L9'f,Xa!;t,mI".PI1LI"ih'3,laVii4,a'I'i13-''pr4eptC;q2si'PcLi',-aeu-hXe.irrll'-lnmi,p.I'p'-'2^IiD'3c1.^a,!?i'e2olt';'
X""I?II,r'1ti9:";x"I.VT;'iA3p'opirarnr*, *,Ill,x3v4r;, B, e, C1ra, sLs4;iupsh,ilipX-vpVic'a"4,2.J;'-N??f ' 28; Xit_,C2i3.; eArpop, iAadn,,faImfnilia4r9e; sD, iXoI,G6a,2s;sXirIuIs, , 22,3; phitippicae, \1 ,
Livius, Perioha' 11?; XLVI, Sb.^
Dio
colauj aitt'Damasc 31,'Titus
33 * Vieli paralele (vol. IV)
514 N. I. BARBU *NorrT,A, rNTRoDUCrrvA htv:roNrus 5I5
iAiicLi;iqicSdia'nnrni"ii"enliiiiieica;aoiii;ii-itttier;il;*fAiroirua";;Htenrro"n;n;iinclb'tit"i;iia-i"-a,eortrtiuLuoioutt,r",etisi-iep6ui.L"",it"tiu;"tsnu;ndt;ip;ia;p;oe,onis.puii;,og"d&u;sz,u,oiiacirP"nn.drmuaciatc",liag,'rdinn.rt;tiinicns'dnfee;1c:e,i-Sa"l"stindouaainro;rau.cerrehddireottisAniip,F'ioin"nauietProndm.e"tcoea-ttaet'iLurteCae.oru"enuV,ulrcanuotstscbiumridtiinand,ad'aauauizHsa'''t,acgarrsuurGdaiAiue-m'ptlsArd'r'f.jsaeaurtuedo.lu'anni-iielclec-stu'mIattLdiloqreePot,ntfeioafriel,nat.-liatvrauItniaorauirnaatoos'eluaaurtmsetciiagsbLeaqons2dild'eed,dtust1'ridieoacaA'n'curiuraruedr-adaanalPrm$ea'apeat'rrtiopaabaeArLoe"gidrzpndtluGn'n-iirdur'ti's!aaaaeuldtiYa:ioedauor'ul)rttlaletli-.''sunte':eL4prar'.^$a'i'pdoa'3o-uAox,fitprsdz'zt-fus.pcudTsxr"iaidb'n.nti'ma'ntenaf-lo:oe'cuiJdt1efui'.crrciueip?:iQx-Sirca:1ials-cpqnztla'':ro-.rd:ei-uet:ei'erait:''' psienes,i.npceerli.teapteidausL,uPi oOlcliotau;iianPulasn, cnuuslm,7i.sSeeinnatrtuel,tibmazpi,nodu-csoe-
,;IAA'i'i"Tani--Atedi*;eni,uan;p;n.;rnur"a"drJ;it;ttgAtoes;;it'oeS"cf"t-on.Ultndnu--";;cuiCt-.;d";murioclneu;i;"*.ae"ilsiu'e"gilsatiplDp"',"ergei,rldsas;"a"".utn-.iiIandeoralratiaaButmcn'iirnAeei.iiiirani'c;aanasnuiFitcdoA"Sitrcttt'uef-minelrurunieiuea'lriiauitsaleu;nzmeop,ttinnlis"alientrlccidiiAadeteraiugP'iuGp.udtcmniuaiuoil'adua,ttsslsioaoaL'ceasnrI.pitiulLie'unin,'dnrmieoiCoset'iddpeca'reibnpuL;uia-'aiurlA'eineegrsuar-dteNaLio'a.caoiun-splpipa'iut;ieLcddmin?tireroumudieia'o'b'.ca,"nl'uenpa'oer.Vddsasoesi,inrpii'-'ntter'idreetue,iiauBaunMcotsnltanFcdsoeqrittpp.uuifur,'nto,mdeieiren'n'rtsgerleiunc'uuwuueaD'uOsa2sstlmt.imuaDt-ic'.''r5i'Lucee'tuagaPBaioulster9uuirrnedutrduaipri'Puliaciaoelnsis2e:L't6nlautciteapu9aol,dSlu'nzOu.qdLsrl'g'tsmucu-nsAi''cL1atfut'Aealuta-eisidar-.sc?atgrSbgyluto-pisi7npsi'sineute-diasd2dau!-iL-nee'-'!-ae',--'li misie de zece b(rrbali care sd. tragd la rd.spunclere'pe An-
tonius gsentru uiolen[ele sdui,rgite i,n timpul comsuiatului.
izpOneiEc.rctraeaeululieiiiaagLntiudaum.spdiuienatselpder,ael-c,u,ttaiuinliAnicn,dm(t,Loctcn'"htoeieursiasirgt,eucadrulaiszrseaea;ri1n.eraldat.nuedil,.peirpocecuplttraeeitiatgecadjfcdprJt{eieldse.pecprcseei-t-
gfau[dr.a: tlaa_le1g4eareu&gussot. l4ao3pcat:olienttgssuiiunlanttai, tiimnadpnrreteppurtanadtRe, octmumepei,o,.tsrpitu-eaac1ailuuks-i,
care a retrcLs cele
mp-ii&id9iAen.mnoseonamttaztpttqrliaoscienobn[iidniitnitratgrerlidiridteieieitu,,eirsailnerau4rceMa{;ia3cicliGure,Culcieiana-ilaqtloaaieLanDLirrsiInudaaeiapfatiro.cora:oL;ierpqsdndilde.itiziuetpuuiB-ssrcilsdaao-oiliauntBtnpasAclporrulauleinni;ioirnetittiuntrCoadeiaaas..na,s.ttLoeiScauAepsfca-eiapnar,un3rriitcn,dioO1ttl1n.iincuaclZtcciielstruialha,geLsleduieciAeiceieiaaagalnima,tinaTtuLalbuu.idandttnrssaniiiiaceia',gugptt,'sStaisuiprletgisaezueuns.eLrmLpa(ZVcAvaitrZen-au,ic-jcsrilinumtnariulucomralui_eu;_isti,l
Triumzsirii, ;i-au tmpdr{it prouitzciile, Antonius rezer_
uindu-qi,- binein{eles, Gatlia. Apoi au pornit sd i,ntoc_
czLrtsn(uecitte,z-hnraabniiusmiuccnfsbe(oatorserrllcieltosel,aptemtluiirellseoeorerbtr:dncuIrelatieiean.-rdtpuisitCrsold-,lorsruaiasoilziuczebiirdi{ilpipe,aeolaaiciron,napcafitoltissoempalgcaraieaelnizrreddieen,czap'sebdrnadoilodnitili.rostatarrrfie;,aene"cpceeAdoar.rtipiere,inoa'ufdcial,tcecairrnallTeiu,dqtaa_i,a
sRraarrfrciii,l!e1pt.es nEFtiir.Cuaaudsesuaicuues.rseuAabnrtcodonzmbiuaosniudSlaui iOloecrrtaaLuuBiartneeuagslituzcnaoinl.irBtdua,cinenaiiuconnoicpfiese___
aG Cie cvrolu, ,Ad20f;afm-;ilii;a;r.e;s, xI!,*--t5tt8,;'zIt,; qAopiipiuarmn''; IXIII'' 9-13; CCt_X_9.Lai.4c_Isr,nre_sh,4r,iC0oCuA.,siyi5c4c,l0coX6eins-;Lroiiou,Vu_.,MsrIm,,AAa5.1ddn27..u;,JfmbaaAmrb.np..Aiill-ipniaarcriee.sas7,,;nXX,AIII,p,II1p,140ia,7,414n,,;,18p33l,I1u,I,I8;X4t;aSD2r7h,79i,,61i,A,,8Cin4tt,',oa2n;4t'i,s;u-s:pij,iI;;u1;,8-;
phitinoicae. 6l' 65'
zf, O i o C a ssi u s, XLVI, 29; 37'
516 N. I. BARBU i 517
_NOTTIA iNTAODUCTIVA .{NTONIUS
cCa.reAantaouneiur'isLo.9r iT-Ptr.oSscurlip;iilcoiru,sdaRrufcuusn'Launui.nasit.iytnug?.tgauun' 9"?:?:i: AscduleJruiaeisnoudrrmiu, inecureanlatMted.naprtaeratqdsdidspdse-ent tg1rimundir.teoeam.sAcadnn.ti.olanOiurciscaemiucpoamanainipldeu,altunitti
;&cnrieaezaspcisesuoctndCna.edraaiu,lscmcasedpustcostoeatr;riiliiietueacdneuetrparpan{pieiro.{p-dip_l.idlDoloinaaerur,;iea,Aiscednes.tedisona--noi;Aisiuf-suiascipadaufdlnaCccduoa,Ttneiagupiaraotsrac.uncasIuun.ttma-nT,ien{rtitecereebeooirdiii_,a_ie,
znl"pozlv aaitslunuadnpntn.ueoi'-litlruCuiengAiina.o,es-dsm4naisa1{;eiau,iinlnsuIteacC.iirl,Elt,AeMeoaAodltuednpiarrnrtaaaoi{tttnaunoriudatierusr,.nS,sicAapi,iatr,lsrariqeauetnfzinceoLeadullr,eeusa,cgcinrouaiadc.ncacplturuesupztrlesriiiaotitlutdbdsadi,ldt,ee.ep.'cmudpodfreeaD,arnlnrdgeemi.ottcdr,semiuddttucean.sAeiaiue,tntesopimtaaoeSSpjmnnuoi',aittnrudrro-aau._ser,
'J(cigliguqCuMpu;irardi9eiynrnle.ieotf.ulrguerdcdaIobnMAei_adnentpl.edcsernu.aea;atcxcemoictltAtdg,oulrrseulees..aienntrpiepitdm,entimSiseomprupdiratenetpneee,psiepndtdiearoeup;oitDadddiaaustrircnrtinettiro.s{ida,an{.uuiemiaAln,JrtaiO,Pia.dftsneit;eetpo,ditriFir,.zf,uioeimmir.re,blyceiansdrir,oindpptntlriz,ee,ieoeAoetueuibrernrti:inlh-;pduoerertdipeieepisiuirnnAu.endo.u";aeaslidsroits.sa[AuiipipoicbnpaeaasrddeunaztaeiaeinMrdrlhtireLuobrm;o.{Boieui?dieusinelcrtp;iaao,u2isdunUiodpt.erLunrdpqt,odi,ndOrai.'laiiu;ilc.iu"mtatciAbttrestinanctnn[leianoudiidccdptnnut{c.hm.oe.ooa,tei'heeadpurrnaAe{ind,ul-Liiee,n.ua;sLuioLiiee_zutss:pootoicad,arnrnrnes'utsgifeAiidpirlriiuiidtt.a,aor-iori,sfpitiAertmaarie,uiiisitneztc-_imlsuit.aeid_,_eiaeitl
,i;c,'ic."l;.pte&;iglu;orDr;dirsei;,.ez-"'acAtb-p'oona"ramiti"iiosgc-ean.idinuti"Bd'ee-nsazgraiuuniipun-otratnuedeu'ctds,,aerlanend9iugani,cettauadnrdtrdie;emfai',enCsaCnea.iaztlNe'asbldAso'ue'irds'tubitutaJsasge,undaIu'cs,cis"nacocu;rn;eteic.tepo*udanYueitsttcdr'p,e!'isu:1zrd:ne\e'yezmr\iYaseiuLt!:3eY:er-n:gd-':ldae'
ptsAtBugi.rnte9luuutnno*ait?dnfriuis!ai.useccislu_lup,im.f;rpniioud-,t;deaisO.ui,!at.ccnstenscuaeeiruudpsipaeneurnobpuasddseluc.,tnecdntged.reu.uuibgceaadpiion,riucrculentanmeeuisrrenoeaeli,adrcc.edao'ac.ffniiura.netrzrDeasuaadia,lr.niracusdcfolJiioitnt.ciriptloiu.cueart_m{raii;tdrto:i.udJriin.niiacrltctiarad_ed.ii,
ss-n'.*"toc*"-udtiirli.l'zclitluu-niroitsgSBi"oiurt,utrtrdmunrtsat,e-cpsdpetr,ie"faaisaucsneeiudusoeencsni6-mo..9zueuddnsaetteimil^entputdr.ap-"uotrafeirladeuue-pcatsidsd.ipupcrdroae' ucpiei'enndtceec.niaiutlroden.r
disotiidi''iiiin"l*f'iac'"tpca,tdiir.rreii"f.iaLiar.ttuidiilic,ieioiAuiacinntlaetuodsiedonnian'tiudeunp'uaosias9ociiici'ralIiaoue,cdrreu,,g"eseaie,unaln'nbte.etsecgebco,idonap'udgrnuon.uautrue'ctmubaleerLruseaissncldiecoasendatltrdes'ials1atctaacarlrtblsta?iuiatg'riu;'ueeiqur'baibLausmal.ietanoraui(irit'
"astdtrtaoAeer"eaddbaTscbt,onlAit"iauiganrdtrnarattaoiq"itt.tunio.L.l.c-eassinbadgdtliaeiduaerpD'staboluddiloup'lta''neeu9rrayiiiilt'apsseococsmodemdsirn.aeuenia.tiFn,eLi;mtiioa,i'nnpsfurdtorMenmt'.zria''aiaactiie'rDlnnlecieiuenituaEarpdtJcstJfd;'ee,iiei''nassAaastic'uiccnpatAeii't-r,leod'iJeocAaeanri,ntGi'mduaIt'PorsddaeinsanecariigriunifadgdSspi'i'rid'oeGncsuzrco-tunrn'aiien,'dtitcataicse'inm'dsaimu'pseifaiir--a'sneeaau-i.
Miiiait4xic-i,mP'flvuu,st ,aairllsXt,e,5An,nb4Lc;oani,FusDlo, er2u0c:s,le'Cmt-I'gI,'u.1rl^t'to;0' ' 46 Brutus, 27; Y al'
Agp;pDi ioan,CRadszsboiuaisel'e
x'xiv3z"Li;-"'mtDHiv]i'5"Iiur'riIii.dsP'oji3,'1.C."tvuIjaI,l,t'aPrsai1tslirht,nier,gru,rt,cl-sAe,',runsnXrtilotiu'Ln:inn'VTiuiiIsildIsi,I),,,IiI2i1,al+'627;2i-1,''''BBeii'r,ni-uputiuiiiss-a''i0nX424'L-VR".sdIi1Iz'u0b37rom5'a1'i'e40ll28eV'; c4a16i1rl':'1iLl-eM1''11a2YB-;;' t:iui6lel P,YIu,3ta-lrth; ,DioAnCLoansisusiu, s2,4.XsLiVuITrmI._:' Appi an, Rd,zboaiele
l
N. I. BARRU NoTITA INTRoDUCTIVA _ ANToNIUS 519
518
Octauianus cle a Lupta impotriua Lui Antonius, la care- ,'lcslludaius.i,nisui^nleOlcnetecnratptcai.ulunuf-ieitrao.eanssOtlcllcoscd,tt,idanciuntadrita-rereoe1ttraMnie-ssaieedmtsaj,uiepcptneoraaendtcatuledrs,o,mictntouuegradtiinlbiic;eaiiir,,er,edcacn.ueatmr.cisi,idiL,ti.ladosc.oc_einnaiatttrialaincejduait.ir,trcaoee_sr,i
se addugd moartea-Ful'uiei, sofi'a Lui Antoni'us' TerenuL 'fcs,aot:uuihislp.eetuJiasodptdsrroetnatldtnuriefeonicucegddlaii.rtreiii,aprnalp|lineouildlepem.go-dt,eraa.ureieluJd,d,iIer.ianndge.uoeimsicrttpeeudmi.;ecbiaartir,e'tcedcJ.u3rine,caiafrt(eitttdrrd.imeu.rme,aA.i"ufiSiieiri_ar-:at,"tutttilinipi_at
era net6zft cle aceste d,oud. Japte Tsentru incheierea tra- emidtctrddclpuntupEf,annantr.aaeselouaiutaut-la"aoidrdIuF9drittB?ep!ataiolrdInoeRptf,nlnan,,ret.aorgpn"unisrca(?ut,impa!api,utdutratt.anamipies,sseRre.tari.dLodducn5nnp1trrdJli.orosruna6_bPiii2udiausidAnstme,oi.uieta,es.rlli;irgnnrpdAuioaaiiRbbpIng3dl3anaaete.muenseio56cusm0ul-rlupD1,letd,,in0yup,;itoisse!r,.nuuAe0eteitnasosndz!uSalusg.d?rnigntlainllie.saAadeer,6idtuLeetpddadcc.so,lacsrsaLodge.caee,;eiia.ntlpr,maineAeurairTnogsiibfSanaau-LaeoAtentpir,LioaianC-CrZaasdcaaattunegpuoodesp.tl,tmrrttoersealscaoiinttreaoeialnenod-siuaornaAitnaloc;iutp.arasprdsuiii,ag{ncdaluurn,-turaiilraugentantu{uepesairtoaJirnen.trpCrt,uined&rinairrroOcrddtn-aron;eiilpde:,ibtoad-ee.ductrrmabd,ao.cruct,ieioiltsoet.iuinissnaui)annnaapmu,ncen-urscpr.neanaitiiedadadtcpulttadciued,tl..sin.taT;.ua.rsaascele,ciad-rrdti,dr,rdrauCraatutae,te.aAeneaeLerimlcg,nl_Cieuiaccidraaacmtniiaami,oniaosldap,ttseAltptttpeois.ruueereprnodciiattaroe,onlirnde,enpdripicoeitsfenercie,LanAieeirq"ooaetrdaeoitcaiagrnnn-S_,rdapOciec"eiac,datitusuii"2aoat_ruicertn,iOelCilc;4easitttadiiabia6tptipicuO,ietsc-s.e,0ucttirar5cisodsa.ciusst0rliimie_"i_u1a__a_-.e,_d_0t:ii,,
ttg'utdsaduirJtsotolriuan,liniltilepOdeuqarcisiinnrctdiedamdc.uufe.iupptitarLairodanaal,iitur,taBiasJutrirafaueuuicntbne'tIaoud'spulrt'i'diuariisi,tanSi'us,aitedmiruatr-rif,rouiu-cu7srdLma2nzPelriiziuuanpoeitnimrcczfardlaepeut.urepsesmlie,uo'utdAasrlitde..,,nt.arFsdtdi{otni're'ioeazn.ircomiiuA'uanncrspdfieaoroilroicdtddnrbaiiq{uns'isniat(Iirte'tanea'pcseloeiatcqfrsseert''d--,-il dupd o serie intreagd. de alte acliuni. ate lui. Antoni.us, ciri
Anioniut a luat in cd'sdtorie pe Octauia, sora Lui Octauia-
tan4a10iit,esnAa,tcdndatroeirtenzaigutsoistcrmumala.auiinii rtcrnrdaaumrteldtinsLaei.lsiRsaeeonmlaiaAradddtiuanisuneAttrre.ifuieSmccpefdreir,udb-isaouJ.ci:iurTqrlJaointsuoil.ndacerrni.dyeuaeuinunii--it
J"tsie{uusptauorretmaufiioolSa,emenxtedtut.esaaFpporleombdpueesiidud.sed, LeAancRtooonmmti.iuan,usecsl&earleuoensatuzildittn(utaliiiaipl'mauptle'oua-t'
actauianussJ.
Pentru Antonius insd rdmineau trei factori cale ame^
Preocmepnetaiursin, dC.uleiaoldpaptoralit.icDo-emoactarim'mdoantdia,l'din:
ndnfau neincetat
poigli, Sertus
ioo ro anului 39, Aitonius a plecat cu Octauia La Atens:
;iattaictt-oriraoianie,imbuninuauiDciupiipltnildtesaefosu3o.icacid.7staasutltn,.eiot,'scdAcoarJ,clori.ieu,soria'c-peanstm-Jitutmtpnseneareptctinmdtjienti'uts,ieeloaIsdticio'ooanfn'dteiu"ernirulosdatoalopapen:uilJsnaeiluau9eioLotmfinJracrOic'a3feuualaa1iitcn.praii,di"tfde'aSiseAnA'p9uutdarsntispai.ae'adlt,ej(r;rononnotti,Lentniaucb.rucaisd,lusudepuriersne.lmttruiLeriuz,;',iaeco,ie,idii-p,ml'nApuaasaoipnaiotpnrtdoatprrrocoeirncelueuntilaidiararaiontiudeuncdcss'ApLalad!pecusc6taloreiiitapo,ettin'ecaurScdcnaBrumoefueiierrixA,cluOnotyclnuiiniyceneLlst-,--"i
rC,^^3^a0s;usVr_iuellslule,tiaurXshL,IX2pA5an. ttoenricuus,lu_s3,2-bI0i,; Titus Livius, perioha,
53 PIu tarh, Antonius, 30; Tit us Li v irts, Perioha, 727:; Strabo, Xf, fiZ+;-Oii
Velieius PaiercutuJ, 76; Ap p:i a n, V,
lI, 52-69; D i o' .-3^3,.T44P. lutarln, Antonitu. b2, b3; Dio Cassius, XLIX,
3C3asqMsi iV6u0es;il,CeXiiucLseVrIoII,P. a274t6e. ;3r1Dc. uiolusC, asIIs,iu8s2,;
Plut artl, Antonius''
XLVIII, 39'
520 N. I. BARBU NOTITA INTRODUCTIVA _ ANTONIUS 521
Ic-iareuaeirna'scpaeprtaitttiptaeteOcl,taauAialenruasn. dP'rri'iantarereacgeesltueiaAcrit'atdumas:ddeus'' Cleopatra de arrnatd. Antonius, departe'de a le da as-
cultare, s-a incdpdlinat ;i mai mult in hotdrirea Lui, qi a
ca,pturat printr-o uiclenie d'e cdtre Antonius; recunoa7-te- trimis Octauiei, scrisoarea de despdr{ire, s-a dus cu CLeo'
i"nista a Alerandriei drept capital'd a orientutui; patra la Sarnos gi apoi la Atena, unde o duceau din ser-
;;;";r;"
ttrAaiAt"igiAieni,;nptiAiaipiiSmi-riui;ina"i;rii6n"iirii,;e;iiotn-iuuiaiupa.;{;,icoi-onx"p;{;LtI"sLaIiicla"u;"i'rieur*m"lid"i;'tinuin3e*tt-ni;rru-3"sa.i"us,,ou3tn3iGii^|er;intanc;l.2ieltlu*&r;nit"i,t'tncetCg6nioaaAcutpagio_irr'l;rtiuM"'ririeiaseaeaiit.'icuppittem'"ttinoitgtf.oancarmuamae"rcipgiterncrrSIl,ltbocc,iu"'eaeee('ouatalaassn2trreAettgataOndodnieerireisrln'ceerusonA{usnuamotpiArt1aainiu'nfrca'iuiiltnpt'r,intl"tr,alotuuiua,esctiittn'snrnaolua!CtdldalAt;LoBett.e1tIiiiineeu,e',unI'arn',e".aiDrEaipa,scil.esut.ecilcdasdro,b{gendgsolia(p'tapa-cc'oiuniti-ecei,cuan'nupentruaops-mitcus;eauqaabudscirptii'apdtn'ttuuiaess'ltiamio;e-iutraw'tcietJfldaioi.leiiruiaia'uai''e{aolmau1atrnaiIoienMi'asO,'tcnnlcd-ati'cpuwiadlr-ooam'sfdderutttiiaiA'i.saetnenueiua'dgcnaen,ppuptsdhp-oiittdnornt'seoaiuest-etireadatmecl"erarecisduttlcoi,dnnueeartacrtuiabniuuirodltrxtudcAucpef'-faenuslouebseugfalstirsent''iai'etsn-miuaicdiaa'm'tomIatal*aLJ'Edornriaotu,ei1nabliu,istdzarn.piarurlrt.zipcidueid-,Lcdrlaiclfnmado'udid.ai.aseAscetassrrr:uecscrp.;pirde!anust-eiudaet'd$l.f1araut'ut.ta"c;iioiCin'eo'as.,'riruAlcaeA^'nf[crin!ua.mre'ricituFtucJndiriiyaeoaaaupc"eare\p.atlatd7-cls'ures.dofodasud1pee;at-Ja-ltii'-''i-l'-tt'''' bare in serbare. Aceastd. comportare a lui Antonius
insemna: sfidarea Lui Octauianus gi. a opiniei publi.ce, ho-
tQrirea de a i,ncepe rdzboiul ci'ui.L. Antonius a subestimat
insd gi pe Octauianus, opinia publicd pe care insd au
pre[uit-o la adeud.ra,ta ;i, ualoare mulfi oamen'i' din jurul
ei
sdu, printre cnre NI. Titius qi, L. Munati'us Plancus care,
Csdcutairu;iiannduusnteasctat tdneentrtdudl aLruei.faN[id'ci,dne uAnsteonpiuutse,aaupwdnues la
itt'
miinile lui OctauianuQ o armd mai bineuenitd im,potri'ua
Lui Antonius. Octauianus cL pus testamentul in fafa sena-
tutui gi, a poporului, care, infuriat, a declarat r(tzboi Cleo-
patrei i,ar lui Antonius i.-a,u retras puterea, pe carg el o
pusese in miinile urcei femei. Totus,i' opera[i'ile mdlitare
n-au inceput imed,iat, cdci Antonius 7i-a petrecwt iarna
la Fatraise, unde, La 7 ianuarie 31, ;i-a sdrbdtorit intra'recL
in al, treilea consulat.
Dar, o datd cu sosirea primduerii, euenimentele, care
au d.us la cleznocldmintul Jinal, au inceput sd' se succeadd
intr-un ritm rapid gi, dramatic. Iata principalele acte ale
acestei drame: 1) iru primd-uara anului 37, Octaudanus,
rleschizind ostilitdfile, se stabilegte pe coasta Epi'rului qi'
la Corc-ura, pentru ca sd. zdrobeascd flota I'ui Antonius La
uVi-dtCnuei.n.ectait;paeio;ttueicrn"tscnei;",atmutisits"p'tana.isetrocdliio*naAsoontlndnsf;torrdtoiueii'stni'cu'tsniospi'-{eienaesra;ocu.impiiminliieadecp'zudtetsldse'nepe-gIuncoadPutap'ue'tEiA'.lsnAofnteCienastsoott,coip.nniun[ttsiirebuite'uduulsic'l'saci{iids,i,n'dzl'do;c'iaiilarn'ed.dRRd,eredoeeepsmpIpdpaaealrcu'rtiiet'ecn,eaezaseate&a'Li'cLunapaeuuiueut-i Ambracia, dar Antonius a euitat primeidia; 2) caualeria
Iui. Antonius este infrtntd. de Stati'l'ius Taurus qi' de M. Ti-
abti.aluersb,luuiasi,,rAQfnl.otoDtaneiLusLusiufes;ri,dqidcaeltlefpiuir,aezdLeeontue{iar'tmunriein';pat3"fdi)..cdDuetod.maaciteiuCstsleeoAeph;eaectnrueori-i,
iL pdrdsesc pe Antonius; 4) Antoni,us, dupd citeua ere-
cufii. inutile, fdcute sub im'periul mi,miei printre dizi.denfi,
sfd.tuit ;i de Cleopatra, care se i.ndoia de succesele lui'
Antonius qi, i.n sine se gi,nd.ea la un' plan de trd.dare, s-a
1V31e;llTaeci iutuss'PaAtenarcleu' luIIs' ' hotdri.t sd dea Lupta hotdritoare pe mare; 5) in dimi'neafa
5? Plu tarh, Antoni,us, 50, 54; 3'
II, 82, iitrrc ii,ti.ts; berioha,'
Appjan,Vl45. s0PluLarh, Antonius,56,57, 60; Titus Livius, Pe-
5s Plut arh, Antonius,29,53,56; D i o C a s s i u s' XLIX'40' rioha, L31; Suetonius, Aug., 17; D i o C as s i us, L, 2' 3-6.
N. 1. BARBU NoTITA INTRoDUCTIVA - ANToNIUS
zilei de 2 septembri.e 37, Antonius scoate flota din golj La 1 august 30 s-a ajuns la o scurtd bdtdli.e. Flota gi
rFanpi aooni dan$aaeuaazerdli.epianludfiorAermanptdotdnd;ieulsusepamtuai,ci.aenrccfeotpsnuttfcasil(tatucasetdrteiimmzetp,ocrnilien;ddeecldiescdoo,-- .cdl(trimea, la ordinul Cleopatrei, au trecut de partea lui.
Octaui,anus, pedestrimea a fost infrintd. Cleopatra ii tri,-
tnise gti,rea falsd se refugiase in cauoul sdu gi se sinu-
datd, se uede Cleopatra cd se indreaptd spre Larg, printre cisese. Antonius cd. aruncd in spadd, dar nu nxoare inxe-
se
cliat, i;i. dd ultima sullare la 7 august, anul 30 i.e.n.
luptdtori, cu cele 60 de cordbii ale ei: Antonius o zd.regte, Din toate qcestea se uecle cd t\ntonius era inzestrat
se urcd. repede pe o corabie rapidd qi porne;te dupd ea;
restul Jlotei Lui Antonius, ne;tiind ce se petrece; a luptat cu mari calitd{i de osta; Esi tcraotmagaenmdaenlto,rr,elzaistneenuldoi;ei , curaj,
cu ce& ntai mare uitejie, pi.nd cind, spre seard, Octauisnus daruL
inuentiuitate in gdsirea
de a-gi atrage solda{ii, dibdcia tn tactica militard. qi, poli.-
a pus sd se arunce torle aprinse pe L-asele Lui Antonius, ticd, inteligen{d, capacitatea de a se adapta unei situa{ii,
distrugtnd,u-Le. Finatr"ul: Antonius a auut 12 A0A d,e
morgi ;i 6 000 d,e rdni{i. Trei, sute de cordbii au fost cap- cl(rrnicie.
turnte de Octauianus. Cele 19 Legiuni pi 12 00a de"caualeri
au a;teptat zadarnic ;apte zile pe Antonius, dupd care Aceste calitd{i. au fost insd ani.hi,Iate de doud mari.
s-au predat Lui Octauianlrs5o. cleJecte: Lipsa unei principialitdfi poli.tice bine defini.te ;i
impulsiuitate, determinatd cle patimi,, pe care nu le putea
Drama se jucase, acum trebuia consumat epilogul tra- inJrtna ;i, care, in cele din urmd' l-au pierdut. Intr-ade-
gic: desperat, Antonius a i.ncercat sd, ia cotnanda celai udr, urmdri.nd actiuitatea lui, Antonius, rdmi,i impresionat
patru legi,uni, comandate de L. Pinarius Scarpus, dar ,cle dibd.cia c7r care a gtiut sd euite catastrofa imediat dupd,
,ssasinaTea Lui Caesar, aldturi de Lipsa de cea mai elemen-
acesta a predat gi Legiunile gi, prouinci,a lui Corneliws Gal- tard. preuedere de core a dcrt douadd ci,nd a trimi.s scri,-
Lus, guuernatorul Africii; Antonius incearcd. sd" se si,nu-
cidd, apoi se duce la Alerandria, unde cautd. sd-gi ind- soare& de despdrti,re Octauiei.
bu;e durerea prin serbriri zgomotoase, ca celebrarea. m&-
joratului Lui Caesarion gi conferirea togii ciuile Lui Inteligenla sa gireatd, pusd tn slujba celor mai contra-
dictorii sentimente, i,-au tngdcluit sd fie un bun tacti.cian,
dar lipsa de uederi. largi, aswpra oameni.Lor gi elementelor
Antgllos. Octauianus porne$te spre Egipt. infricogafi, An- perrwanente ale si,tua{iei. l-a pierdut. Cea mai puternicd.
incep tratatiue cu eL, Antonius tri.mite
tsoonliiulsa;iO, Cctlaeuoipaanturas clintre ippuaubttiietm-roeil,se;iinscda.eelerg;-liocripderr,ein-i,taredi.r-acagaojreestremtafietTntsfoie,otnuntrldu,mpCealenrontpbruaiftiarca,a,spiene-
pe propriul sdu fiu, AntEllos, gi pe tea de
pedagogul lui, Euphronius. Octauianus nu rdspunde nimi.c
Lui Antoni,us, d.ar asigurd pe Cleopatra cd o ua ierta, dac(t acrre a
uu uc'tde pe Antonius, cere, i,ntr-o ullimd tresdrire, pleacd schimb sd-L trddeze, I-a pierdut. In Lupta cu Octauianus,
r:are ni,ci. pe departe nu dispunea de curajul Si de cali-
cu, flota gi incearcd. s(t recapete legiunile de La Corneli.us tafi,le militare ale lui. Antoniu.s, dar care ;tia precis ce
Gallus, dar repede uine gtirea cd. Pelusium, prin trddarea urea ;i-;i, urmdrea {elul cu consecuenfd ;i ;i,retenie, An-
Cleapatrei, a fost Luat de dugrnan. Apoi Antonius porne;te tonius nu putea decit sd cadd.. Istori,a a ardtat incd o datd.
la Al.erandria, respinge caual,eria lui Octauianus pind in cd raliunea qi. calculul, in politicd ;i in arta mi.litard, sint
suTteri,oare patirnilor ;i, entuzi.asmelor rnomentane.
lagd,r, dar nu izbutegte sd-gi atragd soldalii Lui Octauianus.
Atitudinea Lui. Plutarh fald de uiala ;i actiuitatea lui
60 PIutarh, Antoni,us, 62-69. Crasus, VI, 19, 7; Velle-
ius Paterculus, II, 85; Florus, II, 84; Dio Cassius, Antonius se desprinde cu claritate pentru cititorul atent,
L, 11 gi urm.; Vergilius, Aeneido, VIII,675 qi urm.; Prop-. rle;i uaria{ia mare de fapte ;i idei tngreuiazd enorn'L ur-
Iil, 11, tv, 6.
N. I. BARBU NOTITA INTRODUCTIVA - ANTONIUS
mdrirea gi stringerea intr-un sistem a ideil,or de aceeaqi ri,tele situafii in care s-a,u gd.sit. De aceea, nu uom gd,si,
categorie. la Plutarh in prezentarea faptelor politice ale Lui eito-
Se constatd, rnai intii, o neprecupetitd adnxiralie a bio- mniuirsatio.uastiatuudionsetipl oilniticc1a. rleimip,setdoeri,sec;etel pulin din felul ad-
graful,ui pentru faptele de clrn'Le ale lui. Antonius, s-ar faptele. Astfel, in
putea spune, indiferent cind lupta ;i pentru cine l,upta.
capitolul 5 al biograJiei, Plutarh nareazd. cu ud.ditd apro-
De pildd, biogratul relateazd. cu admiralie calitdfiile.ostd- bare acliunile tntreprinse de Antonius ;i actiuitatea d.es-
qe;ti, de care a dat douadd Antonius cind, aldturi de Ga-
binius, lupta pentru restaurarea pe tron a regelui, Ftol,e- fd,s,uratd, de eL pentru euitarea dezldnluirii rdzboiul.ui ciuiL
ddientereuidCeanetsairngci aPpoimtoplueiluusr.mAdc.etosrt, lucru este cit se poate
meu al Egiptului, (cap. 3), sau cind a repurtat ui,ctorii unde biograful criti,cd
tmpotri,ua par{ilor (cap. 38 ;i, urm.), sau cind s-a bdtut
cu uiitorul impdrat Augustus (cap. 60 gi urm.). Dacd" deci direct setea de domina[ie din cauza cd.reia Caesar a dez-
cititorul ar i,ncerca sd. desprindd atitudinea Lui, Plutarh ld,nluit rdzboiul: ,,Iar pe eL (pe Caesar) fl mind sd. lupte
impotriua tuturor oamenilor acelagi imbold care-l ml,-
Jald de politica Lui Antonius din felul culn n&reazd bio- enbnauusn,end'tredn,eaoiaidnfraiaigncoteesltepdeinneAtsiilde;truiarancteddlr.undwe;iidironnmaunreei,c,ehL;i,uimceoruprpleopfCetdycrnuaesre,-
gratul faptele de arme ale Lui Antoniua, ar rdmtne d,eza-
mdgit, deoarece toate ac{iunile rnilitare ale lui. Antoni.us
sint erpuse pe un ton de udditd simpatie. A;ad,ar se poate
sryne cd Antonius pentru Plu- nu Ie putea dobindi dacd Pompeius nu era doborit" (6, 1)"
tarh, atunci ci.nd a -acfio,omnualt, dseeriaosrm, dei,n-treecsteei Nici nu se Ttoate o mai clard luare de pozilie din partea
mai. ld.uda{i. lui Plutarh impotriua dorinlei ;i actiuitdfii. duse de Caesar,
ReproSuiil.e pe care le face biograful lui. Antoni,us din
acest punct de uedere se referd la faptul, repetat, cd An- pentru instaurarea dictaturii militare. In acest contert de
eueni,mente, Antonius, cere a iicercat, i,n realitate for-
tonius, degi inzestrat cu cele mai distinse calitdli militare, mal, o impd.care i,ntre Caesar gi Pompeius, este sim'patizat,
nu le-a folosit tntotdeauna gi, m,ai ales, nu le-a
lui Octauianus, di.n Jolosit de biograf. Cum era tiresc pentru grecul Plutarh, nareazd.
impotriua par{il,or gi irnpotri,ua aproape cu emolie acliunile duse de Antonius pentru eleni.
cau,za
dr ag o st ei pentr u Cle o patr a. Iutd ce spune i,ntre altele tm aceastd, priuinfd. bi,ograful.:
In ceea ce priue;te actiuitatea politi,cd a Lui Antoni.us,
pentru a desprinde atitudinea lui Plutarkt din noianul de ,le,Lna$di,nnciecpiuct,ufai{.ndsdoleenellde,nic. in,,umsa-iamcouml|pogrit-aat nici Cu uio-
ipmeplcicaarefiiLloerisdteortioset ;steoiu;Li,,, mai al,es, din rnulti,plici-
trebuie pornit i.ntrebuingat
fapte de Ia con- crtiiimlnedp;uialusldzibesaeercincdia.teiessdzteea,fuiialdordellpaeenjufd;ilieoclcoding{idi,erasadu,,bzperliianu,dem,asSaciid,s.eminbuturletc,cuecrda-.
tatea
statarea cd Plutarh este aduersarul hotdrit, de;i, destul de
prudent in erTsresii, aL monarhiei. Lucrul, acesta L-am ard-
tat de mui multe ori i,n noti{ele istorice La alte bi,ograti,i." este iubitor de ateni,eni ;i a fd.cut foarte multe d,aruri ce-
tdgii" (cap.23,2).
Auind i.n uedere cd de fapt atit Iulius Caesar, cit ;i lul.ius sus, plutarh
Caesar Octauianus au Luptat pentru instituirea di.ctaturii De;d, a;a cum s-a ud.zut din citatul de mai lui, Caesar,
mili,tare, iar Antoni.us a fost, cw toate momentele de rdt- potiti,ia
ceald, sprijinitorul celui dintii ;i, s-a gd,si.t i.n riualitate cu nici, pb departe nu erl, de acord cu
cel de al, doilea, pentru Plutarh, din punctul de uedere totupi este dnteresant de constatat cd, biograful criticd
-p-e,:
Antonius pentru cd. acesta, prin actele Lui nesdbui.te
petreceri, chefuri,, desrndluri cu l-a tdcut pe
poli,tic, gi Antoni,us pFiu, nceeai dpoeinCtrauesbairoi.gerarafu.ul-emgoarl,adliset anti- femei, -
patici. Problema se Caesar odios.
eare desPprrinindda, cceealstpaubliniogpreanfturluaoractldi,pcdd, . deestpereinjudsetacdrefilesdsaslee
dintre ei a dat douadd de mai mult(t umanitate in di.fe-
526 N. i. BARBU . NOTITA INTRODUCTIVA _ ANTONIUS 527
rdLd,iet,du.oti(,rA.dIniantotdnTdtcouelsit)iscpdeu.i;nniecsaedLu"zjuiandaeadcc'euealstseittrAuealop.trir.aiiiipnno{rdgne;i'nn,e,d.re.d,.e6dIia'amauriezneaaa-- militar:q, care ;tia sd.-Ei atragd osta;ii pe care-i, comanda'
('Ad.coutiaudm.d',,,
faptul. cd osta;il'or nu Le ueruea sd' creadd. cd' 'l"a
fdieacLituti.irCanaeies,arp,r&iertdetninidi uL-usi'ei-porinJd,ce:eaauincsrdit'i;'ci aobrii'lcde' altceua Aitonius
Pri'ntre aband'onase lupta qi au I'uptat mult
ctriar dt4pd plecarea lui), ;i' de;i, era inzestrat gi cu alte
calitd{i d,e om, a fost totugi i'nfrint de Octauianlrs, care
aceqti prieteni, Antonius, care se bttcura de cea mni mare nici pe cu eI i'n ceea ce
pPbauloutertraroer,hceaeardrantitniacnilunp-Lsraeinrecaiapfiauacceceosctneetlireaumrdiaic(i7tam,t2uu)rl"ti.ielEugsrieteqCeacliel,a,sraa:r'dfgteos;it'' dleparte nu se putea canxpara pri-
zteqte cay)aci,tarea mi.l.iiard,, d"ar care s-a folosit de g-rauele
"qsruef$iceielinatetestpurteAantiolunsiutrsa'9fia' aptiunlucinds. .inAtcreescteeiecreamndp'ildeafsiinlat
ptue;'ic, atrne'liansfad.i,Anenutoi'ntai'buisl'ulp'uri ipi rueitae[raa o dictaturd tnai wrnand, cCdtieacetlaasuaturdrdaOcsmatauilu,itidaa,randcud.s-c;ui,uACinnatuti'oul nslaiuIuusdlidu-,sesCtPealp'eursteaaarrh,taCaraerie,,udsceuluuinilni{uetes-
lui, <Iezordonatd
o Jdcea
bdioasA. Tot atit de seuer este Plutarh |atd de Antoni'us
ci.nd. acesta a oferi't, la I'upercale, lui' Caesar diadema d'e
rege gl, pri,n aceasta a dat cel mai, mure imbol'd Lui. Brw- LtIoue"agiteTdArr,eeiptbpoueunteniieurtreswrae, mciaenpal,orlmcui'amacti,hidnbi'pdeliunamldslaeuqnmii.ifemednsaie'tsiad.tiruncirlsdenasdPna.eluuutnam'rLhaunipibtuainnteee
ttis gi bossius de a trece la punerea la punct a conspira- cu
cdreia a cdzut dictatorul: ,,Acestora (Brutus ale
'f;iiei, prad.d zis
. . Antonius I'e-a dat cel mai, bi'necuutntat mo-
Caisius) . d.istincfi.i.Le chi.pului sdu, inclinarea de a se cdi.repede pen*
rteiul,at(eda.ezdeIinpcuenrcedIrail'epfudnccuttecodttespAirnatfoiam)i,(u1s2d, e1)a". Dup(t ce
pune pe tru o faptd inun'tan sduirpitd, cal'itd'{i care fd'ceau parte.
prin care-;i atrdgea oumenii, qi'mai'
capul. lui Caesar regald. Si reJuzul Lui Caesar, la d,in toialul insugi.rilor
atitudinea uddit do.isatdil.'dem, aa poporului, care apl'auda ci,nd
;i, deci justi- al.es solda[ii. intre Demetrios Poliorcetul
Caesar respingea In paralela pe cclre o face asupra faptului cd datori't-d
d'iadema, Plutarh etpl,icd., qi Antonius, Plutarh std'ruie
'iJedicrcadu,m,tadtci.dfte.uemdAinnenda.teopmioiipisroarrduele',uiad.,-elzo' iaicnrtenccdue:nu,a,AnceaceiapsetcIa'Curecareucsua(irmf-accepartcaraergleoear)
slujeau regilor, fugeau de nutnele de rege, ca liind des- ma-gstcesdaaucrtmeleefinigi,aedosib,rdeipacdni.u'l.iiDentcei.ehtIrcuaneid;atitec.rdaraii.tl,aoacpeAraempscizeratciobtal:ienesmui.tu1atipnsitteisunausatsgdtadciti.j,rulueiid,bnniius'fl,nduoie'l'gnpraadrgta'ddcffaseu' dfanlpd'eumes.sdmeateepi'nbaammiucrtucpa,itulurr,it,eiirt.neafmpateldeuladae--'i
lJAaiin.rnthofanr;eiiuaslati(bfcdearpdtd.ef1iit5a1)l'.tsZDi',JuiZcpyad'r.eAactei'atucredteil'anl'to'eeraolzusdit.ilcdCunam-eLasnsai-.rfsedusetapucPdrLtt'arue-t
discufi.ite di.ntre triumuliri in priuin{a intocmirii listei de pol.iita a Lui Antonius pi' spune rdspicat cd' Antoni'us a
pornit sd. ad.ucit in sclauie poporul roman, care abi.a scd'-
p'araoasucgrai.tp- {,i,i,Epirasodcdotcesdcrocrda. a cdzut insu;i Cicero, Plutarh pase d.e clictatwra lui. Caesar. Atit de osti'l este biograful
nu s-a sd'uir;it ureo faptd mai
cnr'utodr&fii.;i.A'rsntafei ls,ds.Ibcahtii'mcdbdin'edciut caicde.esrtisccuhimubciddeeroi,aImaentei ld' ac{ui potiticii, cluse cle Antonius spre a i'nstaura domi'nalia per-
ionatd, incit spune clar cd" cel rnai nobil gi mai' strdlucit
rdzboi purtat cle Antonius, anu'me acela dus impotTiua Lui
aceia pe care-i preclau, ei au ucis pe cei pe care-i' Tsrimeau, Bcorunctuestd{gei.nCilaosrsisuds.,i.aStio,nsgt upruurl'taI'tucpreuntdruemanrddpei li'bertate-a
d,ar rnai cruzi au fost chiar fafd de prieteni,, pe care i-au
ucis fdrd sd-i urascd (19, 2f'. Laudd la
Antonius, conti,nud, sd, scrie biograful' i'n acela;i capitol
Plutarh relateazd dceugrieegrraetufnapotsutlaqcdc' uAnmtoanriui sc,alsitudbfi-' aL paralelei,, este ddrnicia Lui, prin care se fd'cea foa-rte
jugat cle Cleopatra, simpatic. Capitotut 3 aL paral'elei este o asprd criticd' adre-
528 N. I. BARBU
satd. lui Demetrios ;i lui Antonius pentru uiafa d,b dez-
mdf pe care au d,us-o La fel, amind'oi, in anumite pbrinade
ale existenfei Lor. Flutarh reuine Si ai'ci (cap. 5),'asupra'
cruzimi.i d.e care a d.at douad.d, Antonius, condaninind la
rnoarte pe udrul sd,u, pentru ca sd, poatd ob{i'ne tu'ciderea
lui Cicero.
In general,, se poate spune cd, Pl'utarh a relatqt faptele
cele mai, de seamii sduirpi.te de Antonius ato cunt s-au
Tpseetcreacreut.nAuupeuatedemstuglt,ieini.zucoeamredsduerdm' ilnea-ainfotLiiolsait,i,dnadermainidz,-,
I Bunicul lui Antonius a fost retorul Antoniusl, pe
butit totuqi sd. esenla faptelor istorisite, chiar dacd .carc l*a ucis l\llarius, fiindcd fdcea parte din facliunea lui
red.ea amdnunte care pe noi cititorii ne-ar Sylla. Tatdl lui, nurnit Antonius Creticus2, nu a fost un
'uneori a trecut peste
ti interesat in chip deosebit, dar care nu prezentau i'm- lr5t'bai atit de strdlucit gi de fairnos in treburile rdzbo-
portan{d pentru moral'istul Plutarh. Simpatizantul regi'- iu'Iui, era totuqi foarte ,binevoit,or ;i corect Ei foarte in-
clinat spre ciSrnicie, aqa cum se poate vedea dintr-un sin-
rnurilor aristocratice ;i, aduersarul monarhii'Lor (cd'ci' acesta gur fapt. (2) Avind eL o micd avere Ei, din
era Plutarh) i.nterpreteazd' de pe aceastd pozi'lie actiuitatea fiind impiedicat dc. so{ia sa sd fie darnic, aceastd pricind,
politicd, a lui Antonius, i,ar morali'stuL priue;te_ cu, dezgust, prieten
LiaSa ae d,ezmd.t dusd, cle Antoni'us, care in cel'e din urmd' cind un
a venit sd-i ceard bani cu irnprurnut, bani n-a avut sd-i
clea, dar a poruncit unui sclav sf toarne apd intr-o cupd
i-a fost Jatald. de argint qi s5-i aducd- Aducindu-i sclavul vasul de ar-
Dar ui,a{a lui, Antonius, pri'n amplaarea f aptelor La care gint cu Antonius Ei-a spdiat ba::ba, ca 9i cum ar fi
vrut sd apd, tundd. Sclavul s-a fdcut nc.vdzut,
aco,"aJolreu*eoraintdt ,ebpiaiimorriugelPtr';ealiu,ftouanr'riLl,huaLi.ine'a--laeaus,sdcppudrt'upiuntatetetarpuaersginlpieic,mj!eurleley'nedtdeeelezanpodsesdenurtnlbraiuninetsecea-tI,pdineea qi-o plecind 1a
n!Lbiai.,oeir"ga"^rfuuai,ifirii.p;taoir.e,Ad[ic,oceleessscmitrziaefuariiiprtidtrdrzaaeiumc,i'aoncstnuipctmireria'blqai,uie.i.t.J^pocpasaetten,attiiccrneue&t,rmscetadar,areib-'lifieoiliisg,tetreSraahfpifaelii,kne(satd-'i'.
Eltd treabd, iar Antonius i-a dat cupa prietcnului, indem-
nindrr-tr sd se foloseascS Ce ea. Fiicindu-se multi cerce-
tale printrer sclavi gi vdzind cE so{ia sa este miniatd qi
pornitd sd cerceteze pe fiecare sclav, Antonius gi-a mdr-
turisit fapta Ei i-a cerut iertare.
SpeAre*" t 2 EI avea de solie pe luiia, care apar{inea casei Caesa-
rilor' gi care rivaliza cu cele mai de seaml qi mai virtu-
nhiJ'iA.oeaistCiZiit*ieeiaOtltIerunrcdi,ioeeiactsfiotftaaplnaiironcsdnleiclLoodiei,lekalnLitntetdrdVesaersitsa,1a"a,tttafTueaLprrleeeXilusuVdmdi'd.eeCea(1itiisaIc9r'tie6omMl5riropn)i.e,e, -prdaiAg,.eaensl5intIesoa3emnvr-reai6e1uldp9dsreuo','aabnIH:ilRt'icqaPoiuidInm'ee'J,IelPbaiicanclccrr,iig,hst,a:IR'Jeteo11e.v?i9s9u6qtii?ne1s'' oase matroane a1e vremii. Ea a crescut pe Antonius, dupd
rnoartea tatdlui sdu, circi ea fusese cdsdtoritd cu Cornelius
Lentuluss, pe carc. I-a ucis Cicero, pentru cd fdcuse parte
riin conjuralia lui Catillina. Acesta se pare c5. a fost pre-
textul gi cauza dugmdniei 1ui Antonius impotriva lui
Cicero. Antonius zice cd nici rndcar nu Ie fusese dat ca-
clavrul lui Lentulus mai inainte ca mama sa sd fi inter-
r..enit cu rugdminti pe lingd solia lui Cicero. Aceasta este,
dupi pdrerea tuturor, o minciunS, cdci nici unul dintre
34 - Vieli paralele (vol. IV)
ANToNIUS 531
PLI]TARH
c,ta"erteii^ip. e(l2clui)eSpfesriulsimpauotnusen' ccpidrdipeeeteCnnticriuaerAoqninti*onanruifuodssir,teclaiaprseciutindCellu,oriaiTor'p:Ata3atlrtfno]e-s-t ,cpcaluarcetouetlurlaul isdcPolartonvlieucml cceleculolucraczrreeuc-rlci rmmugaiair,id1eE-ail-ac.calaorenntf'viin'osdiaapresdAGnfataobcniniiuiupsse,
qi i-a d"t,rtminat sd ia parte la expedilie. Dar fiindcd-erau
\ oteitiorlri"iunnuioi"e.uvuns?Dior,*Lsir"ncot-.aa"caiCis,crsd"eua9,a,riq'pisooilt-aedIdngtfcatiaorratcaotuods-zrfceiede9J,lipu-Ed.meltie-idaaA"edicinosocut"unoht:1uptneruaislutdscuuse.tti.adeel-ptalaeicto1pii-nm'pdrectlaprnaiuztictonerearsucirceii.elilodauagreks'r,ebt5t:qaaai.i-lLdapd1latneuet"lnros;u,i---' cr.rpringi cle fricS mai mult din pricina drumului la Pelu-
rtJJiinmif"dii!;"lieeuioenipip"'l,iac"ap;ianttptr;t!ameeu";m"i"inf"trn"tb"d"i-ftuucn"ii*lu*lintmi,"etilfit"auaiatlaiuae"scgtiiiillnteuaibouiCatncdCoctuipere"udavrvtnoloaserrurnlipddoeginoiettazuiimloisnceql"ltad-tqpi,e"iatatt,eiptefamoqanbtqas'arelitmciiunulrapmucmuiiclpnncltnae.iroiiancdeugcriaaieeid.arars?riennuttldtee,lx-pa,tdpsr'regaipeeeaInvre)*lcg.ifoanbAdnIoiitlrtrneidana,aiobi.ltcrlsriciiodtaeragieredeniiittimuioii'ibnulonrcrunEtiisinnarcdaiEedlreecslCeuactlqsdiilc-pancaoeessieorardmeeectdtid.aruaqerripgeissivetddcoraaripiiutcncgacceaa1tfiao-i:dis5'':celilcuu;eone'u'-''''' siurnlt decii de rdzboiul insuqi, de vrcme ce ei trebuiau
sd meargS prin nisip aclinc gi prin locuri lips-ite de apd,
3 Iar cind Gabinius8, fost consul' care avea sd plece pe p- neutmingilae o prdpastiet' ssiupfledrliinlegdlumi lTaEy--
'cici drui'rui trecea de elqipteni
tinile Serbonideils,
phonl1, care se pare ad este un fel de afundare ir- pdmint
,;i filttat" cle la lu{area RoEie, prin care se desparte de
marea interioarS <Mediterand> cp5rlidnrter-liui,nniustmnufmoaaritecIina-
gust, Antonius fiind trimis cu
ocupat strimtorile, dar capturind Pelusium, o cetate mareJ
si punind mina pe garniloanele care se aflau induntrul
,cetetrii, a fdcut, in acelaqi timp, drumul lipsit de primejdii
:pentru armatS gi a intdrit in sufletul comandantului n6-
ddeajcloleraitdinenvitcutzoiraiesm. Culhuiialruqi.i ciuErnanii s-au ales cu folos,
Intr-adevdr, cind Ptolemeu
egahmigip^taircptieleteecv, n5cucduiat,irrtI:aA,ea"'jn,aaPtEuroedinlftudiionusesdisut-pmmsra-ecaaqvereiso,idtpi.eem5uari espmpignudrsiilentIed-g,aaeeAcn-ueinmeretrdpoaai,nelci.Iudg'doisic,i,aianitnd-cs-iednc(r2dcuh)ucidpIiidnoauddvlrbcppideneell
iimt"rfan".ao,a.ree"ri"te""ox"f"qfpu-ie"unie'ppadti-ui"Siiaalitiieeairufi,'aacicdiil,aane-uavlind,-sagareildmteaIrcsrticpipomeedlunuil,iinvnsdisipniiantlsmcourtdtiaqapiictintosuep-p-tlaraaeaiirvnrruA'tafterdicnalaqIrtduaoitateinupeciearAxui-icpclsreoiefesirts.idrtdnodiDl{bdesipeuuadl'ielipnopCcpsdsaeduherrtia,tcaeciccucirren.ianpeacreialeec1tel gc;oa'mAtiielicnursefnisogotoorfim"irersnriuntoitlada,erentsiucenifii-"o.iilicatq"iaDtgecitll"ilostauimoqnedrrritpvpilb.ccduuflaueallpiPunnlltgeoaifendofnriadsdtimifr!mtumaude-i-p,upiniamAoaolpclrtvideceridiioshnvadoltbeaueaelbilisna,ilnlpfsodueaddprsuie-pe,ai,a-tqtlted,csieps,iaii'Innric-reaaeaddemd,plurudaiaadinEipsctlaemupeadnrrsrtoiaqict'egca9rtietmiiieooaafrblniniaonlloiomnmmtitnraeeiurauutrtgmi-rnmrreiicpiiliiattieau,,,'-
disainici"noaijdmputarloau.ur"piiin.ttsaip(ud2,"uq)'E,ciDip"Auaieprimuiasanatcogaei bciinmaeudaluco,saltscfariu,e,aaPepEtfruoaoalleuiscnmdticecnuouauslmp0tmatEuuaairli,taccctomiatniimravveaiipnsnrseaeuuumpgneedpdrsuoGe^tgacuaiuu,-t
care erau cu el in expedifie, au rdmas cu impresia cd este
un om cu multd strdlucire.
bm"iinaiii"umsau"g",lirlpi'rtd'"icn"a"trserdi.cipiouAmneadntamdlaai{ninasliedsiidmn npndoovtrudilvepeaeasucddoEmiimcnphieriea' urdnGTda:bcliui- 4 Chiar pe chipul sbu se vedea aerul demnitdtii unui
om liber, apoi baiba noblefe . qi fa!a- lungd
lui cu multd
qi nasul a".rilitt, pdrea eE se aseamdnd cu imaginile pic-
nius insuqi qovdia sd se avinte in rdzboi, deqi era aproape'
PLUTARH ANTONIUS 533,
tate qi sculptate ale lui Hercules, care reflectau bdrbalie" de bani pe care-i primea de Ia Caesar, a fdcut ca Anto-
Circula qi o vorbd veche, care spunea cb. Antonii se trd- nius sb fie ales tribun al plebei, apoi sd fie unul dintre
geau de la Antonos, fiul lui Heracles. Se credea chiar cd pe i'oaarselurjobranainn;i.ipiriimnuirme,esncuaeurga,urdi1e7.m(2ic) Iar eI,
asc-aeassptdusv,ocrbadEeisdteeinimtibrirtidcdEmiindetef.oArmsatfeclo, ropuriludi,.eaScaitecuomri s,acerdofi
si ajutor
ajungind
Iui Caesar. Dar, mai intii, cind consulul Marcellusls pu-
avea sd apard in fala unei mullimi, iqi stringea tunica pc" nea la dispozifia lui Pompeius soldalii deja recrutati gi-i
coapsd cu o cingitoare, se infdqura intr-o mantie largl qi dddea puterea de a mai recruta qi allii, Antonius s-a opus
iEi punea la coapsd o mare sabie. Mai mult, unele lucruri EtsotirraiunlssdlcursiisdBopibohrunoleut,dsarligsirc,edcpacareerempapurrreetaviendrdeSzabir.oicaidiEmfoiprslodatrvaivirnamdapitandrfdialoejurja,-
care altora 1i se par de nesuferit, anume fdlo;enia qi fle-
c5reala, qi veselia de pe faa!dm,inEci afaspttiunlddien a qeclea
altul care mdnincd gi de lingd, iar soldalii pe care-i recruteazd Pompeius sd nu-i dea
picioare 1a o ascultare. In al doilea rind, in timp ce senatorii nu erau
masd sold5feascS, lrezea o minunatd admiralie in sufle*
tele solda{ilor. Dragostele 1ui nu erau fdrd farmec qi prin de acord Eini nbuazldasapuutsedriisepecicteaarescod scrisoarea lui Caesar,
ace-asta iEi atrdgea pe mu1{i, cdci ajuta pe cei indrdgosti{i Antonius, de{ineaz0, a citit scri-
qi fdcea glume pline de farmec pe seama propriil-or lui csoeasreeapEdireaafdcc{uCt apeesmarucl{eiresdl-ugci sruchriimdbreepptedregriema,oddeervarteemine
amoruri. (3) Mai ales, ddrnicia lui qi faptul cd nu clldea scrisoare. (3) In sfirqit, punindu-se doud intrebdri sena-
sumonaldriean,fcilieo-par uuEtisspptrroiderltiuetcnEiitilompreacniutmrouumpltuintpeduretzeagrierlcaui,tidcEhii-,iaacurircrpdinrida-
l$emjuicit tului, una, dacd senatul este de pdrere ca Pompeius sd
depund armele, iar cealaltd, dacd este de pdrere ca Caesar
ajuns sd depuni armele, pu[ini au fost de pdrere ca Pompeius
e_ra rdvdEit de alte nenumdrate pdcate. Voi da un exemplu
de ddrnicia lui. O datd a poruncit sd i se dea unui pfie- sd depund armele, afard de citiva, dar aproape to{i au
ten doud zeci qi cinci de miriade de sester!i15. Romanii fost de pdrere ca Caesar sd depund armele, atunci s-a
dau acestui fapt numele de clecies. procuratorul lui s-a ridicat Antonius Ei a intrebat dacd sint de pdrere
mirat de mdrimea darului gi ca sd-i arate cit de mare depund in acelaqi timp armele ca
Pompeius Ei Caesar sd qi
sd concedieze soldafii. Toli au primit aceastd propunere
este, a pus banii grdmaclS jos. Antonius, trecind pe acolo,
a intrebat ce este, iar acesta i-a rdspuns cd aceEtia sint cu cea mai mare bucurie ;i, aducind cu strigdte laude lui
banii pe .care poruncise sd-i dea prietenului sdu. Antonius, Antonius, iI indemnau sd o pund la vot. Dar cum consulii
einsletelemgianidmrdaurtea,tedaarluvi,ddi-acdzise:s,t,eEumcicre. dAedaamogcd6,
d.eci,esulr6 nu se invoiau, indatd prietenii lui Caesar au fdcut alte.
propuneri, care pdreau moderate, cdrora 1i s-a impotrivit
pe atita". deci incd
Cato, iar consulul Lentulus?l a alungat pe Antonius din
senat. Antonius a ieEit din senat proferind multe bles-
5 Dar aceste lucruri s-au petrecut mai tirziu. Dar teme asupra lor qi, imbrdcindu-se intr-o haind de sclav
cind datoritd situaliei fdpcoeliatiuceziddeiniajuRrouml lau, iapoamjupnesiusla,
qi inchiriind impreund cu Q. Cassius2z o cdru!6, a pornit
dezbinare, aristocnalii spre Caesar. $i, de indatd ce au fost vdzuli de Caesar,
care ienraGdaellfiaa!5in, iaarrmpoep,uClaurriiioi,l
pcrhieemteanuulpeluCi aAenstaofnciuasre, au inceput sd strige cd treburile la Roma nu mai au nici
era o rinduiald, de vreme ce nici tribunii plebei nu mai au
pozilia politic5, trecuse de partea lui
schimbindu-gi Antonius gi, avind o mare trecere Caesar, libertate, ci este alungat qi pus in pfimejdie oricine ia
iI chema pe in fala
poporului, datoritd elocvenlei sale, Ei oferind mari sume cuvintul in sprijinui dreptdlii.
534 PLUTARH ANTONlUS
6 Dupd aceea Caesar, luind armata' a ndvdlit in ltalia. la Brundisium, cu pulini soldali, Caesar a trimis inapoi
De aceea, cind Cicero scrie in Filipice cd rdzboiui Troiei
a avut drept lnceput pe Elena, iar rdzboiul civil pe An- cordbiile, poruncind iui Antonius m9ialiurei pGeadbeininiusMsadceidmo--
tonius, minte cu multd emfazdzs. Cdci Caius Caesar nu barce arm-atele qi sd le treacd cit
nia. In timp ce Gabinius era infricoEat de perspectiva de
era atit de uEuratic qi nici nu aerrafiinlusatat reel s5-qi iasd atit a trece pe mare in timpul iernii Ei-qi ducea armata pe.
'de repede din min{i, dacd nu uscat prin Macedonia, fdcind un mare inconjur, Antonius,
aceastd hotd-
rire clb mai inainte intr-un moment sd dezldnluie rdzboiul temindu-se pentru situatia 1ui Caesar, care era inconju-
impotriva patriei, pentru rat de mullf dugmani, mai intii a respins pe Liboz8, care
simplul motiv ci a vSzut pe
rAiantt,onreiufusgEiai lpi elaCeasl,sicuis prost imbrdca{i pe un car inchi-
aceastd imprejurare i-a oferit un pdzea racla portului, punind multe mici ambarcaliuni in
iurul triremelor lui, apoi, imbarcind pe cordbii opt sute
pretext gi un cuvint binecuvintat, lui care de mult avea de cFdi1in5rcel!ioEbisdeorvuadtzegcii de rnii de hoplili, a ridicat ancora"
(2) urmdrit de duEmani, a scdpat dc
nevoie .de un pretext de rdzboi. Aqa cd pe el il mina sd prim.ejdie, cdci un vint minunat impingea spre triremele
lupte impotriva tuturor oamenilor acelaEi
imbold care-l
minase mai inainte pe Alexandru2a gi in vechime pe Cy-
rus25, anume o dragoste nemdsuratd de domnie qi o pofti lor valuri mari qi marea agitatS. Fiind insi impins cu
cordbiile spre prdp6stii abrupte ;i spre golfuri adinci, nu
nebun5 de a fdiocbeinl ddiindtaiicdEiPcoeml mpeaiui smanrue, lucruri pe care mai avea nici o nddejde de scdpare. Deodatd vintul' su-
era doborit' (2) flincl cu putere, iar frdmintarea mdrii revdrsindu-se din-
nu le putea
Aqadar, dupd ce a atacat, a pus stdpinire pe Roma qi a
itpnzriiegduauoscsn,d,ictcampareareereePearoraarinmtppriprebeoiuuttosnrri,v,daiii--naaIuIidtniaac1FtrioeaimdngipnipelaaaiutzpsdRoiioanmsrsm-uaaE,ahtii,eaolireatdlruqriliitulAstian5Lltioaese-.- sprc maf in larg, Antonius fiind impins de la ldrm qi
plutind cu putere, vede ldrmut plin de resturi de la un
naufragiu. Aci zvirlise vintul triremele care-l urmdriserd
qi mulle fuseserd distruse. El a capturat mulli oameni.
smiamreulcliubraajniinEisaufluleatut lplruizioCniaeeispaer cLiisnsdosazesEoisait trezit un
Aga cd Antonius era foarte simpatizat de ostaqi, fiindcd tra el' la'
ciiqneilofmdrciljaeloallcieu1xleelerocrrialiEilneieImseuiflfidetacrierte.aAdcsuatrfeeuilr,Ei cidainidndesceeeareaaiuEcinedeudacrveeeapatv,5itadi{alia,r
tirnp, cu o for{d militard atit de mare.
Antonius ii trecea cu vederea ugurdtatea 9i asculta cu mi- B Dindu-se multe qi mari lupte, Antonius in toate s-a
nie pe cei care-l intimpinau, apoi igi auzea rdu din cauza ardtat plin de .mdrelie. Intilnind de doud ori ostaqi de ai
adulterelor. In genere, dominalia lui Caesar, ardtindu-se 1ui Caesar care fugea'u in dezordine qi silindu-i sd reziste
prin ea insdgi orice altceva decit tiranie26, prietenii lui qi sd se batd cill dugrnanii care-i urmdreau, a repurtat
i-o fdceau criticabild. Printre aceEti prieteni, Antonius,
care se bucura de cea mai mare putere, ardtindu-se a face victoria. Dupd Caesar, de Antonius se vorbea cel mai mult
cele m'ai rnulte gregeli, a forst cavza cea m'ai m:are a aloes-
tei uri. in tabdra roman6. Dar insu"si Caesar a ardtat ce pArere
7 TotuEi, Caesar, intorcindu-se din Spania, a trecut cu avea despre e1. Astfel, cind avea sd se dea ultima 1upt5,
care avea sd hotlrascd sfirqitul, Ia Pharsa1uss0, Caesar a
vederea acuzaliile aduse impotriva lui, dar folosindu-se
pdstrat pentru sine flancul drept, iar flancul sting 1-a
,de el ca de un om rdzboinic, energic qi bun comandant, incredinlat lui Antonius, ca fiind cel mai rdzboinic, dupi
.n-a greEit cu nimicz?. Astfel, pornind pe Marea lonicS, de
sine, dintre cei de sub comanda sa. Dupd victorie, fiind
pro,cla,mat dictator, Caesar insugi a urrndrit pe Pompeius,
iar pe Antonius l-a ales comandant al cavaleriei Ei 1-a,
trimis la Roma. Aceastd magistraturd este a doua cind'
ANTONiUS 537
j536 PLUTARH
,dictatorul este de fa!d, dar in lipsa lui este prima. Cdci fsfi#""acni"au"ii"isn"f-;fir-"taep;dar.e;iritma".i3"dt.ta{eaoei".ict;fttimtSSu"iidiientlaapdq"tp!it"ai'ope'tdte,rrf"er1adire"emnia"s"a,ntu"udurccuurrnlgaeieiomiftqeieerfvndairsefncJteifedea.nemmi'neaiipcqgerirtcuitsdudlieeeidtcupopiiecncdntrfucdtduosaiipntutlcmlieodleraneclaie1oseutaEiredemiunuriednt'a'aEtreiecnui'mti'ornuEeapderrictueeiiuufassnraqranttiipiprtnionrrEeetarIrui'"tt-,ei(lsotlci4u^meaac)td.tmr:dtppr:Neb1eerYeeipYlcmne-^e-t"'
'cind se alege un dictator tribunatul rdmine, pe cind toate
celelalte magistraturi inceteazS.
9 Totugi Dolabellasl, tribun al plebei atunci, un tindr
care ndzuia mereu sd schimbe situa{ia politicd, a adus un
proiect de lege care prevedea reducerea datoriilor
itrecluia sd convingd Ei se
s6-gi atragd favoarea pe Antonius si-i fie prieten voind
poporului, sd colaboreze cu el qi sE iqcpiu"pi"erdit"rm"eicid'e1;aiuleitliemsdipSsuzelbdionei'ud-leau'faiarlpaar.ioIntavmiiiaea!i6riEdiineicnpco'eerrtdr-ecdacrei srqid'i
ia parte G aceastd acliune politicS. Dar pe cind Asinius Caesar
qi Trebelliussz se impotriveau proiectului, s-a iscat o gravd
bcddnDuoialaldb, ecllaaoanr dfpiansetSc,inpsutnitincddssntSicpiainliurei pe Antonius' cum i"t-i""
Antonius. Acesta, ;;i;;i;,
insultind Pe concetSleni.
simlindu-se greu lovit prin aceastd ispravd, gi-a alungat v'ic;p$i;;dsdaIoiGii"d;1**"iio';;iale;da,irebni;ou"""t;;Ttne;-";-;tutrfriretcia1.Orfap-'.,oU;i"rezdifi0nlttt;,l(f,mitp"rct;Eie3;;'difocd;"Ape"nre;;tfic)ic;iolaUre"eti;rftctinudaftld"ilTetc-rrli.egei"emutrura;aioifgrisledncdflso1iltptuitosf.ftuoifcict-mu;ei"annuiuideuadnoi'unmdmusa,.udtitspcg*lE.an"imeccgu,siedapEIipsinorndnopni,rpcceiio(atsrtaauseinsne;"nze'"jtartaisicidnla,:iaaiiua)iuaeinn-ApasoFptutdsuaqnorqeSicetiagneuatiidedarfafuiod,ireaoteilievpoest'vascanooc^dspmq5cpsceaeisuccpicnep'ueitr'ieendr^lapfeeanua,ioseipneeiCuircrupdgairctldauseamAlusenitatsfoiaaAnsrfea'tar,in,p'eltrageerudrstacsatfplbvtecciioearellineodivouatiAaiticct.enutiicnrouvirncrdmr,danapxfnmelleiaoEaqucicaus,eidmtcirea,aceiiar,oicaisraufedin'sdiLesnuouae,ncpclpeI'sde-ldsosu,nar5i-te6aralulmaiie6ptuareuin.uttaan'ncssaeaeirisnvm.adicdtnd-etdlscr'spsuraeiocautpneivraceeuiiobIiunn-inscSr'entitpauilidpnmimuoloi'gniiltni'naeleasunceotanrCicasepn'trnacpidotdr.rs"tec'aapud,grad'uSutiriueareprsrripsenAbnrcl1mlasiida'ue,p'lamtaareacaastmuatuisiiel--a-t'lmi-tntf-lgAilouielflCSue-1tercraaaeuaeis.ene"nliL-dh-t"Slb,rvni-aaotuAf'a'tl.tilPoeruiuuepoe"-op-daCmrdfng9szolmmasnriar.ucifrre?lottuuuumsaneerieaoiadle-sudnnlrectcsiunop9e-aet-eai-ties-dd-l'-;-tli''
solia, care-i era vard,
cdci era fiica lui Caius Antonius
coleg la consulat cu Cicero. AEa cd, dindu*se de partea
pozitie impotriva
lui Asinius a inceput sd ia lui Dola-
bella. Astfel, Dolab-ella ocupase forul cu intenlia sd aduci
votarea legii cu forta, dar senatul a dat un decret prin
cd este nevoie de arme
care spunea impotriva lui Dola-
Antonius, pornind Ia dind bdtdiia, a ucis
bella. dintre adversari qi a atbc Ei ciliva dintre ai sdi'
ci{iva pierdut urit de plebei qi
cumpdtali atit
(2) Din aceastd clipd Antonius a fost nu
din
a m.ai fost pe plac nici oamenilor
pricina comportdrii lui in alte privinle, cit Ei, cum spune
Cicero, pentru cd ei detestau beliile lui Ia nevreme, chel-
tuielile de netoLerat qi invirtirile p"in buduarele femeilor.
pentru cd ziua se plim'ba beat sau dormea, iar noplitre qi
Ie petrecea chefuind sau privind la spectacole de veselie
in teatre qi zpiecterecciinddulapdcdcsedtsoeriiolespmdtiamsieloqr i9bidmudssectdoraictdi-
ior. (3) Se
noaptea la cSsdtoria unui mim, iar pentru a doua zi con-
vocase poporul in adunar,e in for, Antonius s-a dus fiind
incd plin de mincare qi a
inc'eput sd verse, in timp ce
uvdnrusdl tduirnat.reSeprgriieulse,nmi iimi 'utiln, eaavstuanoicma,asreprtereaceprerimIai
,acolo
Anto-
nius, care iubea Ei pe o oarecare Cytheris, care participa
dlaec'aitc,eeeoaErii palestrd cu el Ei pe care o ducea
se duce,a in vizitd pe la diferife in trecticd ori-
cetSfi, insolitd
:538 PLUTARH ANTONIUS 539
s-a dus gi Antonius cu 'ei. Apoi deodati s-a iscat zvonul Li;r;;"*;"e"ipuieraJ;ugnt.;;i;"ul"vi"nii;**r;1r*i-ichr"it";.ctiia;urilti"'ipii"Slt,,1it"adii*.;rt;-u.iAa"itiittd"t"i;r"dr"i:i^";gu"e"uu."?i-,.;e""..a"4-friar.u-"m"-a"uC-ttittscr;ripn"n."o*,to.uad.otnsuudi*E1e;t""t,itlbep.e-dinspttigetpap"eds",titEpceeiudecrjlpreflsrluac";uogeunrri.cJlfld";craa-caip-atipijiaa'cepameeriu.tioistutpii,ued-sairmalzntrcadieoriuearuneubhd^uciaptaeuanieldt*iae,ua,srgsgrprdcqrl*lcebpeine"pinp,rptoiinanInrasireeoe,do'eef"fitaaut-tongac!girrap,rrasdet'cematuipbusAerecuoreetc^spEtmieldiieuqbceaonrdrmbiluicscliaue,9p5eiauiriuetus'ufvdgcfogegiarfsidicics.n-nanei,veab-*cinanioaaifnalcri.iliqdcaipon'licddirqeLacpiuot(ncpiuaerrhtieqzuEoruieiif.detp'tiziv,re;iJpaa'dlai1iieea,olpcumenecrn-CcardCretllcdipeedrclaeianuareaaceciadEeeioaninaddeararercpglpraiadei",liiste-lan-,easleiiq-ucccecilaiaptiobtf,uzeo.uaildn'ei3rru,iudvngezdfmernacA6lPiusaaneerdourqaer't=tcgtpsasiimmidr'CianpcriapCapeucoce"dtacodaarreCdea.isa'aisiateuieiitelgianui'ene'api'tndttCmbshsai"sgrreve'siaet5dinaCradaIdob;gstrCfgAdarcre-stirefeaiaunclluEa,leeapnlaus-oderdnaToltsqileiattnm'sre'mtsoert-i-.'trslut{rdyuac.ae,e6J'danle$ra-bltmepuaea.raul-s..tcirdiruun1stsltuacedisci-li5Ecr1islsliPo:neraol-rll--un-dde-re1e'ata'19i:r']
AdLIp"a"os;t-"r;iart""-1;liCui.3citts"u-a""Aa;"'lasc#taei"noesi""ct,AspoiqtaaunretcislsteoefgaaagcnaivpdiiAmnirlrdjepd;nseiier.tnriobp-sIvanaenSriiueurpipntamsaiirpmnp,nierectitepaearuteu,eir,ccbnnaAeioadnjinainutdtotcicouiiulpennsliei,c3.iceuie?mnBeslp'tiarsiulmaIua-i-tatlapudlasiiisevdmnedumaqredptauisenou'ptaiiidtpekcrddi-erieneeveCl.uariCatepiqi'tanszdiesTeclpceisrurloacreeaserru--'-'t
.e anE*it ii lui Caesar sint in drurn spre Roma, deoarece ""ai;;r";;;..1itfind;el*e;;l;;et;;m's;ot,uectfrll,qeaaariip.p-ttnur1eel-2,ai1ctcaoairuedcclicpre'eeaudptinuiitndancUtcipoiaaesiglaeafrAnrdd"tngaii6dttoedusn-ul-'saiiu'eeunsalii,scim,fidddaant''ui-ia:aaictBrosdprA6eu'en-strItutiotdusnifcnaiiusudp-isdat-'
c."iiAcnnteiinntnruuthddootfadnicii,tuniei,dusaarsmnaiuid-nntaunrrcudrirceicritie.aiepn,msApqaoctsnie'lneeatrsot,av'ecns,iarei-iA'dsuorieonscaectauorirstlene-ccai'i-atuaira'tsis'pinucutsdlisovnlc,-rirat'esadiisnicudoloasdpuapers6Rs'eercanlrocari,ortien'sal'Aot-aproaa'nt'ueirt'eroaildnvnaneitbaarisureci,dcn'a;shcpbs,iiaSnslliit'ednnaqsuidEiief-^a,s,otzdceesidea-;t
i-Uiat*"t-" qi'u sirutat-o. Am' aclus acest singur exemplu
din multele care se spun.
bavued"nzr*1icar1dailieCirimcdidnieuendlslrsetCdeirz'azaebmeilodesdaii',ndrpfersprui-aRnnartotaerlitnEnaaait,i.oliualrA-is,a.nuCtAdoasiinnneliftsueiSamsl.rppaapainenvpieanacai,timnlmpaditeuio'nmAlaldiuniin-lsdttteNoianna.dtlpnuroeets-i
aOtot1iua".Ott*uti"tbriituC"d"a"e"te",seraIi,ari.iEta1liorfsaiitni.da"olsiepmsrasntceuiottrroneprleiuIioslslreaaplerceo,inmBccaraeruanetiuodmsaur-pAdudll,tbdgianicvu-earsee3aam5lSaeqt'iu'-foIrpaasertt
moioiatnuioci"arvttiJ-,egeu.acig,"iasotlusidbltdta,ttreoiUaanotat,c"urcacladlromaeasnpl,d'psElameduutciedtloeatqsamrptii.-teoieqIgsnAni'ieisnstnnidpcutCaourzdteannueudeeilua.psainsDda9,{mreaa,idzucreareelutcrleeEuavnliumolnusuiii-acnaAmrdDsuniuanodrt-t-aioisrdapnpreeeboiupuleiedulasliLnnteiafmes,E;eupialpruacoiime{ectenrparpinuntsvoritorauad-i-
Eg.mac.-d"alumea*ia"im"icfiutnaf"a^p.d"trtO*ueu"op*liitaoiotancEtpvtrtdiueetdcpniinedm,asuctbplariiinezteusfiiiAa,ueecDtnnte.ot"uu'tt"eioSrcmamcnaiesbaiienueporildesneadladre,fapeuaisdertacmtaqacfdDereacilolqnAarpuztiiaincaecnbtigoueoeBrCqina0lcrlaciaquneueo'itdssunaEAiaasscsritspep9pntilpurafliuaeeenEpltiliiDnoaei'stdoEieCdml-aic,eabspdtsceeps"i1su-ai1utndpuaaseee-'t,
cel 12 Acestora, fird srni-oEtiivd.qEgxlies1tanualIaArnot'monaiunsi le-a oferit
mai binecuvintat sdnbdtorile
540 PLUTARH ANTONIUS 541.
otnap-eutadrsld,dspboecnnotitrciuni dolecgndiesq'dei rpeceapdntaetrtuec.adDrfeaarpprttr,aattepeumssdidnfdIieau-'cscuearleadlcdeuEpiinundteetpdreSza-- 15 De aceea, dupd ce Brutus cu prietenii lui au fugit
din Roma, prietenii lui C,aesar s-au strins in jurul lui An-
{-pfCiiuznbisdc"sdianarafalao1vrcu5euia, lAdslnuidstiocinnputieturiensudinqnriiiccdudueiernipetInre"qdeiecsfsotaignppiLrutesal pmcsirdeaatvgofaiirseitcrcsaaudtrv.iirnanrEpiitritiilSrnun,dip,es5race-u1e' tonius, iar Calpurnia, solia 1ui C'aesar, cdpdtind incredere
in el, i-a incredinlat lui cea mai mare parte'din banii din
iroaahrto1aCr4iinaiAeincsdu,aeersastcetcadl,fczaadivnpdEpteieisns-ndaivsmaierseqncinanuitdn,,uscA.-sinDestaoinarn$ticuaianscdduuamaniamaslfieblairnstdtcacCatioatrcpnioniitcndoissalipeutid,,- casd ai lui Caesar, care se ridicau aproximativ la suma de
itraatecconpveinfsiusdl cobo'are de epIeinCsaupgitioaliu,prpirmimitinlad drept os- patru mii de talanli. A luat Antonius qi actele lui C,aesar,
masd pe printre care se aflau gi proiectele decretelor lui, pe care
sdu. Apoi avea sd 1e dea redactate. Antonius, inserind in aceste de-
Cassius, iar Lepidus, pe Brutus. Convocind Antonius sena-
tul, el insuEi a vorbit despre arnnistie gi a fost de pdrere crete multe lucruri dupd cum a voit el, pe mulli i-a fdcut
sd se provincii ]ui Brutus qi Cassius, insd senatui dregdtori, pe mul{i i-a inscris in senat, pe'unii dintr,e exi-
dea nu se schimbe nimic din hotiririle d-ea 1a!i i-a readus in patrie, pe unii detinuti i-a elib'erat din
votat luate inchisoare, sub cuvint cd aceste lucruri fuseserd decretate
sd
de Caesar. De ,aceea, romanii ii numea;u pe toli gceqti oa-
meni haroni{i38, de vreme ce, dovedili vinovali, ei s,e apd-
rfnariauutsciiuinsddecichirieiptealvdeeicadteacftouolnreicagtliu, ilcnudi.cmi$a'iegalisiitntensaulutSucirire,urparei caConassipuuusls, piAar'enrttoopre-,
iar pe Lucius tribun al plebei.
Caesar. (2) Antonius a ieEit din sen'at plin de strdiucire, 16 Acoasta era situalia la Rorma, cinrd so'seEte tindrul
cd intdrise pdnerea cd 'evitase un rdzboi civil gi Caesar, care era fiul fiicei surorii 1ui Caesar, dar 15,sat
pentru
ie dAdu.'" 'unei situa{ii, care cornporta 'cele mai mari
incurcdturi qi germeni de tulburdri, solulia cea mai ln!e- tmuol qctiennditoCraedse,aerl,aEfiocsat raessaesinaaflta. in Apolloniase in momen-
lidnea!aeclpdetailpirEt5ui-t1pu-tasinsafovodesearetsapdecdtfeipeoo'plditioniciba.oDrpitoa,preodrluivnluaia,cfceioancsfteodlrmadtiitnoudtdrieiiniaien, Acesta s-,a dus imediat Ia
Antonius, ca fiind prietenul tatdlui sdu, qi dupd ce l-a
salutat, i-a amintit de lucrurile depuse la eI. Intr-adevdr,
el trebuia sd distribuie cetdlenilor romani fiecdruia cite
Roma. (3) Era tocm,ai c0nd Caesar, fiind ,adus, cum era qaptezeci de drahme, ,aqa cum ldsase C,aesar in testament.
obicei,ul, in for, Antonius ii linea discursul de inmormin-
tare; gi vdzind cd poporul este miEcat Ei in'dupleoat peste Antonius, uitindu-se cu dispre{ la el ca la un tindr, 1a
i-a spus cd nu esLe sdndtos, ci cd fiind lipsit de
mdsurd de laudele pe care i le aducea, Antonius a inceput inceput
ca, printre laud,e sd presare Ei cuvinte de jale qi de exa- judeoatd ;i de prieteni buni, i;i ia asupra sa o
gerare ,a faptului, ,c,a sd producd emofie, iar la sfirqit, in o bund fi dusd de el, anume moEtenirea
care nu poate
sarcind
primitd de la C'aesar. Dar cum tindrul Caesar nu se ldsa
discursul siu, fluturind hainele lui Caesar, insingerate gi convins de aceste vorbe ale lui Antonius, ci oerea cu std-
safci,reteasctadtefadpetdpnuemtrrelaglieu,ilEi qi ni upmarinicdizip, eactiet idcearrenusdltvdirquisr6erda rarinJd banii, Antonius a continuat rnult timp cu fapte qi
cu vorbe dispreluitoare pentru el. Astfel, Ant'onius s-,a
tr,ezit in sufletele celor ,car'c-I ascultau, incit stringind opus cind tindrul Caesar candida la tribunatul plebei. $i
cind s-a aEezat scaunul de aur pentru tat5l sdu, aq'a cum
mlueiseCleaeEsiaSr caacuon1eol,eadpinoi for qi fdcind un rug, au 'ars corpul se hotdrise prin decret, Antonius I-a am,enintat cd-l duce
lu,ind din foc t[ciuni aprinqi, 'au la inchisoare, dacd nu inceteazi de a mai vorbi poporului.
pornit spre casele conspiralilor ca sd le dea foc.
ANToNIUS 543
542 PLUTARH
(f*uAc"3rSc;a;2;tii"uu;ni;;jti.)oi"rl;:tlc"sii;";otDoiua-i;.e""nnt;;ai;.at.afdi"i;";"Cuar";Cutsuls;ttp"ic-as;fi,sb1si;pcuied-e"iiaueotodsotmeisorcaiulpmeiimilernaiiomatEuiilcissni"drnnluiinuuaeed,lqaaanoi"alluruEitasolaute-uitseriSpvsripld--o'lIede$artiaztgiee"rn,amaiCuaiiaealaiatrle,tada,aaieipriam,,nueidpclgidsd,trscnsrpareemeuoaau-edtriaEnarrpritdpceiaaamAusta.-ecfaottzln-nuduetp!aav'9-iinistlln!neou,ureo(aeieai3d^inirnrns.ils)-,avuaaieccriocutoD-ulaarrLtllpsler,e'icruodnebeeapddp.nvtdmaIrveiesiunesltCuieiac6ioln'Aaaatuedsrlascindteeeduieuf'esaslrelenqag1pu'ua{ioau6'iriimriu',nivi.ssniCsinieAasiqcu--istaua<irnsiccd6trbu-i'troceeenctoodirn5uiatllrdnsqob€invodrntinilinma'ruaitnidgeanclintsqsliee:autd'-ur'i'i''' bus;iut"r"int:dl apa stricat6 qi cbutind pentru hrand fructe s51-
spune cd atunci cind au trecut Alpii
iiaa"itti. Se
au mincat qi scoar!5 de copac Ei s-au hrSnit cu carne de
animale care pind atunci nu fuseserd atinse'
,armt,ragtelalerdae,rsmuiabtecloemdaenddainlcuoi loLedpoidreuasu' sd se uneasci cu
care pirea cd este
-pFr";i;-ii;";"ic"ui cAuntConaeiussargdi asetobriutdculruasieA.dnetomniuulste. avantaje d-ealcei
Plecind
"iuttittd inLc-psttad,qCA"nuea"lefuaue."tunldfja"nosnrA"z"ottcLmtldiiouloisncltuetupifeinitrdluitl"a*ut.oii.iiiit'snaimauuuTsiaic,T-.tsrndaiipiioneiLnnm,sendstiese'c-nu'pgatt'lbaddgepiaraq'rd"tu'erllpidei"iddrrshd,jtutee"euut"coeesAntitdrnistaitiltaoea.-asuldiclnd'lqpEsdia,,dprlaudrii-aiiaq,uoialinp,.nliatspivviisorrniqepcbbie"igherimefaauirodureaibazrev,isrndbenistiinrdinleinvCcenaietngednieositatgedatuperdcmtedrei-vldldslnieqeundoai.dieindabdgnumri(letetueats2uahe9lSonaeua)tbLieaii,rudsiCideetpinscAsacvrrpopuuAuqpadaoinireinmncdurincietneieesoauimrtL,molnamnslsdeptddbinaa,iiilpemuinqutrdibinduudisctdldmiilalcarsnn-aiutrmiaiidrs,talunsoiiiedpemmiuvda'lsdltlrm5i1t,uAau9apcabdzo!rrnsaiEolriiitoe5tn!eeapaohisc6LugEdauoc;eatnae,vapduirii.-1iiprnars1zcudpepusiifdudeie-e---eesi,il
*;;"ii"1;i,7*l;uD, rin"tirnienfccleueleei ncdaldir.et q,s"ie-a'aa;fiilalainudcloapnRveionomsaa'ms,eeCnnaiciteuimrlosp, oia-tlrvl-idnvedac-lcaleureat
pc"tniadeifnnui"o"ralirs"n,-rnart.iiveipodis?"crin"und"ene:tcteliei"aimtu}l",iensq"'eimcu"e";eiid:,sar,sgantieuceatpoie5cgvlsermpulieouiannrqapcdentrrdrimie"unt're,olefqsOuaiaartminc;rntln-iqdra'raqsadtu,pir-ontvieeeaati"du'asoiretiusits-bl*duedtsaeifptqeiiuaiiClondn-aaiuitfistniatnotrnieatietg.syvimeicmtiptiqensidlpeftpuoasnaienlaiiau'annrtpmH.rsiead.uecdeiAtiuArpas-ctcmnniiai'eeuttnsutlrrIissonetnidletmtcnis'aieaqaonidliuriautsmieesdnepurlmrclelsqulaibua'iidpucnuPuritqttcaanrdonoidnit'rtau'rascft'amiinauqdisrln(adceeur2aidsii--)l't'
luind armata, a incercat s5 treacd riul. CeI dintii Antonius
in apd, a inceput sd mearg6 spre malul din f1!e,
intrinrl acum multi dintre ostaEii
cd lui Lepidus ii intind
vS.zind valula2 t'aberei. (3) Intrind in ta'bdrd qi
Ei distrug pe toate, a tratat cu foarte multd blin-
miinile stdpinire*
punind
dele pe Lepidus. Astfel, cind l-a salutat, l-a mrmit tat5,
"i-"'t"'t"i-it"Utesaescp6rdbdueqevaisrtcudt'ed,ind'aiarunzua vreunei 'incurcituri cici de f,api eI era stdpinul tuturor lucrurilor, dar numele
tdria ca in cinstea de com,andant suprem ,a continuat mereu sd 9i
toli au Ei
",srrlec-rhqii"iiirCni"abddlraeilsecdeslpeorrcalididrdsodraviemncuihteipioocrtusmdaorlderoafaavrcuedriofade!liedn,cpcedriuccirimnm-daariesmsl6cubqlit-i p5,streze pentr,r-r eI. Acest fapt l-a determinat s5 qi-l
ie
.aldfure qi pe Munatius P1ancus4s, care nu era departe, cu
o armatd m'are. In acest fel, fiind exaltat de aceastS m'are
ciunii, pentru ci sufletul lor cedeazi' (3) Tocmai de abeea' creqtere a puterii, a trecuit iardqi Alpii, ducind cg..sin9
Antonius era un minunat exemplu pentru_solclali, qupiutpt"u*e legiuni de perdeistraqi Ei zece mii de c515re{i,
atunci vedeau, dupd o viatd de
lux qi desfdtdri, bind cu
.i^a it
544 PLUTARH ANTONIUS 545
osdbit de acestea a 15sat in Gallia Ease cohorte, drept pazd, dea seama cb prin aceastd faptd ei infrunta cu nesdbuinfi
deda Ia.petre- voia norocului Esidpu,dftiainpdutcedruetaatpEei care o avea. (2) Iar
cu Varius, unul dintre oEai mpeenciai rceuilcnauremseea Caesar, unchiul
Cotyloaa' urmdrit, s-a refugiat
ceri, care ii era prieten
1a sora sa. Atunci ea, cind ucigagii stdteau Ia ugd Ei fdceau
dor1n9icCdaeesliabrenrt-aatem, aiindasct haitmenblieinvluitiaCpiceerAo,nctodnciiuisl veclea intre in casd, a uqd qi intinzind miinile,
eforturi si stat in
sd se striga: ,,Nu rre{i ucide pe Lucius Caesar mai inainte de a
ietmriepiiraezciieleinpstr-ri,n-aouinisntfesSrutmuldiet.mdiiniucldgp,erinnieectroeenn, jieuloii:ras.-tadAuqdaiencluednleinsrtirnfui'rnitjnimdrnup-uscietlei md ucide pe mine, oare am dat nagtere dictatorului". Ea
[gvfsipCSnirr'iaacneoraeairudinnsaipt"ct,aieueadtjr-ae-psasfidgecedir-e,ciegsip,aninpi-rrarudiceepor,ni-iarstrndleicarciosmnritdtrniiieeepr.Laeazadl(aebru2sC{,-adir)arituctieiiuepddnrrpuceeaotaeiteldoclrciicceerneaauplagefreaeriptovdndmdooraiuiran'vaianErinegturrrudnaeortarrascemrlnltaueaaeidipiaubce,oA[epftlaaondrlarimtet-sidmoreli'ieennloadnniddquieetietis'ea;l,dcnacisuaaicirasrqdpcedor-,'' cleci, cornportindu*se in acest fel, ,a smuls pe fratele sdu
din ghearele morlii qi l-a salvat.
Antonius a cedat lui Caesar pe Lucius Caesat' care-i era
DpiAmu',enasuacutpPifhledusai lsdu,dc.llusbrsuepdcasddht,fiiicfinmmerdtaabatprdi'ennmreldodece.siact$uiaricaiusniicdu.euIeiasUrLtsince,-scelpaicuridhesduirpumescucabuniidtldesuco-erdaii,AofiInala'naegpmtpdoftieddeinnu1uimuisitcsdaausaiE5claciipercCrrudeonadaiseoadtcsrraplpiiqreeie-'i 21 in multe privinte puterea celor trei era de nesu-
ferit romanilor. Dar cel mai mult era invinuit Antonius,
car:e era mai in virsti decit Caesar gi mai puternic decit
Lepidus Ei care, de indatd ce s-a dezbdr,at de treburi, a
lunecat iard;i in viata acee,a de 1ux Ei de destrdbdlare. (2)
Se mai ada,ugd o mare urd, din cauza relei faime ce-Ei atrS-
sese pentru c5 locuia tocmai casa care fusese a lui Pom-
peius J\{agnus, bdrbat admirat nu numai pentru viala lui
cumpdtati c,ei rEaiupceunptrruincqdi repurtase cele trei
$i ordonatd, de revoltd cind o
triumfuri. (3) Romanii
inchisd comandanlilor de ogti, gi pretorilor,
vedeau indepdrtali cu batjocur5 de 1a uEd, dar era Ei Ie-
galilor, plind
de mimi. de mdscdrici qi de linguqitori chefuitori, cu care
se cheltuiau banii adunali in cea m,ai mare parte cu rnultd
cfoasrtem-i apireccrulazui ,c,heiiaar ufauiacidsepperiecteeinci,apree-icaprreimi-eaauuu, c{iasr^f.da1rti violenld si silnicie. (4) intr-adevdr, ei nu numai cd vindeau
averile celor proscriEi, calornniind pe rudele qi pe so;liile
1or, ;i nu. numai cd puseserd tot felu1 de impozite, dar cind
sd-i urascS. aflau cd la fecioalele vestale se afl5 depuse anumite bu-
urtssoeoucra{iiideie2uaeA.dlrcueCeaDiaaoaaAearlcsnumeaotoirasentsnaCaitiuigilc'siupai'.euraciirenatoftorv',ieensoAntieninecurdtaicsousuid-nqdst'iidoeufdeirseigeefi'aaieanp!idstepduplopraCrirritnluadoancdap'ce9ciarsiieot,tspestsfruciiidinircnivlaptiurofc-iFiiosre'uuelD1i,c,vAuttaicrsepeeiieif-,-,i nuri de alc cet5lenilor, Ei strdini or, ndvdleau Ei le luau.
(5) Dar cum pentru Antoniu,s nimic nlr era destul, Caesar
ditsczuadibnipt.uuucf9rlonaiE'ret,icadmfdlenaoidndraaieni-sIdadeeraueppaaifnrpbrictvsSdriti,scsa,uaaddu-cepfsaioermbr,euaulsent1acclrupiisjtmoreiscsvin'deeEeaf.riileidApselcpipnumou.risso,deuerdrt-ip,ubeipfru-indrcrpdoucosreitster'rdie.sv-l-ggagaii a cerut ca sd imparti banii cu el. Au irnpdr{it a,mindoi
chiar armata cind au pornit in Macedoni,a, ca sd lupte
impot"r<ivi a lui Brutus Ei Cassius, lSsind pe Lepidus la
Roma.
22 Cind au trecut in Macedonia gi au inceput rdzboiul,
qaqi eEzi-aatuinaqfaeztaat taberele alSturi
de duqmani, Antonir.rs s-a
lui Cassius, iar
Caesar in fala lui Brutus,
Caesar n-a sdvir$it nici o faptd mare, ci era peste tot in-
35 - Vieli paralele (vol. Ig
ANTONIUS 547
546 PLUTARH
viciliiuf;acIilBieiCc""isas;faei-i;"auirtnfnq$rac"iflrreli-inrra"ca"ig-dsauii-rte"edisu;feecidsAdlsBlibei-fdiiputsr"eapuliti;mn;r;oor"tBoitscei;;ous-u"uus*tl;."ir.rcna"or;-;rtrirtieituabuaiDsuud;anma"E"na*s;dsnivt.tttdii.ata"idcdcuu,Be.ac-lIeIi"ufderauursisIulSiiiuer"_tfrcnetatiuuraA'lapttuoaaa,i"uriioio"ttnnudnpu"rtrn,trpunriruata;"zr,rrddnpteres.iu"riaicpo"m"drtu.dl.rp'f"iui"i'prln"pu""saautgl-i*ruia!riiuueiriii"'"Jriil";-iuJarptupa';',.to-tiitl"fat;eTi-.u-uaei""i"Uia-Ep,t"ni""rptt-iit;"u"iqt"t'ten^-t"ta"a";it",s*a-cr"""ud.*ca.r-"eiitta"|utcuamr1a"otctiM!tuiaCiumiS"uruatrut"i;iou"mftrare"a;itrmt5mptsi'rae6ualc"guerigeu;atraulu,relasi"a1tou;ugt,avilactda.fei-'idtitiitadut.leproiiil.alimnequsr1e'iiste#nfianfizdngessuicia-frii.p(u6vpa--iscrrm1'dani3urfiBaai.iaei,loue-li'suni--)dtcrbRaoestsrr'EtsaireatcuotdieesbrD"cltrltiumdmrdanluui1.rmudupnpeHuusodliatraasieovuieidorpsviltnnosnlii"'li:rsin5bcdnlir-dicltiuldbosnIudtddE''slae-ueenanerg'epraucrmic1s'nars.5"cirdrsitaAitP;:eiPmtsti6,tzGi"bu1jer-etc'neinmi.?uab'eiau,lulra.avccaa'tB-scHuntso$rdaaLina*rjslcu,reidon"ened1cccutoupsrHdcEt.eidi!es"zditupru"r'a-:oD"uei-'alitepocnno's1rlas,apprs.desdscreyuur''ir'r-sir'e;eiet'-tt-l. ceva care sd rivalizeze cu atenienii Ei cerindu-i sd vind
sd le vadd edificiul senatului lor, Antonius s-a dus qi l-a
nc'rdsLlt#isecciaiuirismis"iena;"dl;2sts;vthfrpe"-;iddde3daim';"ut;l,;is*i.i;Dilu;imeaen."n-l,buac'itai(i"bbnap"ec3iiHt;teaUis6rir)olitaie-nrare-cV,dapucrizucuicoaiufae;deqet;it-."eeing-ti""Oai"iid'ar*""t'"o'"a;*lt;i;Cilil#'iT"d;iilo:io;Xa;t'-e';mfIol;i*e"*taLtl;r'aesili:J"uu"eaJtn'"io-eirn,""pii"'',"c'aia;p'intiiu-fdf"""iariu1t"if"ocaitto1t""tliuvirul'oss'unimii."lt-ni;"oid,1ab"tatqcgi-"oiot;dii-ismcca'irl"luooimautse*i1-3s1'lm[1tid'-s.iiutcni;alfaanlaiiamoanrtrdtroimrvaeaeAreucR"esrttainalleotaotnitereett-'sr'eeournm"cclan^nvmacaidvnauoiilii'unc'irnrdYiorisp:atesincilrl'dnt"eieatcitedar"rupdnubuemiTernlazfucumdcddeticicialbne:'^naiairnairs1ctl1i(dulddoaln2docaeer*.'-a)irti' contemplat dar cind a fost intrebat ce pdrere are despre
clddire, a spus: ,,Este mic, putred". A
Apollon Pitianul. dar mdsurat Ei tem-
plul 1ui cdci promisese adundrii c5-l va
lcrmina.
24 lar cind a trecut in Asia, l5sind in Grecia pe Lucius
suCeEetineles, oiliruindi,udsidaeEraiuraetgidricnaoet aldelec, ,ibnpotregeScc-iilninildedudC-seaeeascianorloed,ravareuznrbeiuaqcuiiurfmerugamiti ullaa-
Rom.a de rdzvrdtiri ri rdzboaie, Antonius, aflindu-se in
pace Ei rdgaz a alunecat iard;i in viala 1,ui obiEnuitd de
patirni. Avea pe lingi el pe Anaxenor, citaredul, pe flau-
tistul Xuthus qi pe actoru l\Ietrrodor'u's toatd ceata de mu-
zican{i asiatici, care p,arcd luau la intre'cere cu ciumei.e
se mdscdrici, aga cd nirnic nu
astea italice in flercdrealS
gi
mai era de tolerat, cdci cu tolii se prdvdleau in astfel de
fapte. (2) Cdci Asia intreagd,. aqa cum zice Sofocteac des-
pr'e ceta;tea aceea, era plind de fu'mul de mirodenii, .,de
paiane gi de jelanii".
De exemplu cind el intra in Efes, femeile mergeau ina-
ca Bacchante, bdrbalii
intea lui imbrdcate qi bdielii ca
satiri qi pani, iar cetatea era plind dc iederS, de tirsi, de
psalterii, de naiuri qi de flaute, iar pe el il numeau gra-
liosul Dionysos qi rneilichiosot. (3) Antonius a fost poate
pentru unii aEa, dar pentru mai mul{i allii a fost totuEi
nlmdcereeouasdrdiufdai,rqauuEviineaisur1dibeillebibcdaioumutibcciutdi.nolttdCaroieridroacpruoi:e.aeEnlmAirtedrliudnpnaiegctiaundcg-aaiivstvoipaaerrfriuedliolnge,rduc.otiaiIsalloeEmnciioeuicniictnsiolhoidrniragdarnuirnorpfdrbiMeicfltaoiiinngsES--ti
cu multd arld. (4) A mers pind acolo incit a pus un aI
doilea tribut pe cet5fi, incit Hybreas4s, care vorbea pen-
tru Asia, a indrdznit sd vorbeascd lui Antonius cu aere
de orator in for qi foarte potrivit cu Antonius. ,,Dacd po{i
iei de la noi de doud ori tribut pe an, atunci tu poli sd
si
faci Ei doud veri qi doud toamne". Tot atiit de cu efect
qi in pilde a spus qi lucrul urrr.rdtor despre faptul cd Asia
548 PLUTARH ANToNIUS 549
ipdi;pc;"iie;cifJrI"uetucn;nlna;";daefru.r.i;i";"lcnnLid"uanuiiirrm";;""li;disc"ndd"d,"iilt"iiefii;u;fip"ed"iue"a"ei;6xldi"-uve"ufotd-r;Jc"cla"lo;"abra"srt"seeirqde;"iraudeueid"eun"rsrb;Atatuel;gel""uerii-l.i"uprutEndll"aa"iiacaeelijtcAvta'pcroouriqIlc"aieoia-eiurseutscnl,datu'eimueunidr"ddiuiitqmnddtuacfcneqdizu"liieeo.eodiiinuapeoutrliiItni"Itlm'asai,pe,url,ceadora"ddsacpiifsiardneg"t-";".r,J4aonae-nti,diii'die"tliJ."l.oaaiblqar-tioi'pie;;aa"";e*u]-mriiti;LritSap-"a""nulu;-zf:qamtamirc"elimi;mJeu""cunai"i";"i"nliu"a;ndal"d,r;-a"ea;^vtii'i"na;fiapiciccaiitale;",n'c-"p"i"ibddca-rraiifmidadieuieited];rnlucc"rreltreaara;ersaiutoeiu"eaie"nadsacnt'e-ilrlta"rgptgIiae'atsigao"sveraql-irdtduruedmriDnuo"leotrdenaecujaegudsearsucqa.terdndmpdeiiqcfjl"tf-eirrorrdcttel,utfuuusenuaaaepu,,uiiic1tncsnttnac'iprietleracdtsetaesoaid-cscaliaantusepdiicrrnAigut'ulvtiudrd,diz'eineodts.dteennfanduui.empaiidt'erdeadedu:ces,ct'ipeuinoiupsauliieo-lI"lanpdluadnpda-nrldapDnC:nei'iEurq:n.ilucleuttdiadumd-Eunfaiaieabi6.mdePi1r'scdeulearc]ldeS"sapieu"e'na.rueltdiee"seidu':gmoacda-nafI(tteladvnzAtuuidi!.1ctli^ttu'mtadti')nn9:gtuoulztc'aas.nsi:rca:sr1eeCgarild-'t"di'.ut-auittfaa-ia-u-te:(i1leeaerulSEncr6o:"ilrilsaleXa'nu;6'lla])i'-riI pcstdardtrAEann,ticocinianiudlasavnouvrbdvdzauEtfiiindfeiSng{iisgretaatrereenaiaseEei fiEa, iqciqi-ain-aiicndichauitnpusreidtaumpeaunlodeeci
astfel de femei, ci dimpotrivd, va avea o mare trecere la
,rno" ou-uni mai Putin infelePli' veoI.inA{ainceegpiputtens-coeii,inignudEeemasncin6dE-oi s, dciuncmerzceicesdHcoiEmtigeer,
.dtouncidusin, cCarileicieastbeinceelimmpaoidpoldbcitdutEqi iscdenl umsaei bun5-
sd se
teamd de An-
uman
coman-
dant. (3) Cleopatra, dindu-i crezare lui Dellius qi condu-
cciundfuiu-sleludiupCdnareeulasliPiloemppeeiucsa,realeincaevpuuset ssedcsupeCraeecs5arpqei
Antonius va supune Ei mai uqor. intr-adevdr, Caesar Ei
i1 cunoscuserd cind era copil551 gi cind nu avea
-Pompeius
o
'experien{a lucrurilor, Ei pe lingd aceasta, ea pornea spre
.Antonius Ia virsta cind femeile sint in floarea frumuselii
gi a intetigenfei. In acest scop Cleopatra a pregStit daruri
mari qi bani mulfi, Ei toatd podoaba pe care era firesc
s-o poarte, cpiunndinddiusp-Euinecaeadme ami amrai rbeogndddfiiejEdiedienusninreeglna-t
-fericit, dar
sdgi, in farmecele Ei gratiile ei.
qi 26 Cleopatra, primind mchueltmeasuc,riisnorai,EaEihdael ia Antonius
de la amicii 1ui, care o a dispreluit
pe Antonius qi l-a luat in ris, incit a pornit pe riul Cyd-
nos52 intr-o corabie cu prora de aur, cu pinzele de purpurd
intinse, iar echipajul vislea din visle de argint in ritm de
flaute gi de citare. Ea insdEi qedea sub o umbrelS auritd,
u;i:;;eCinsl:;;";ileti:IJtli;us:eiai,;m;2iss;=os.;"=5,;#cdpa;;;6cavLe;at,apiti"aalc'ro"s;f-"asdi;lriputa,'d-"no;;trc,""irupe"etptmfbauitoa;lo"aairGrs;t"c""ueJntaruodro.r"gir;Aitiu'forti-"-niSp-e$'i(rJ"t.iezeoti?l*"eau"jt"'-caoiauf'oJe-ao1ipq-icilr""paiueiiau'stin.t"omimfid"OsdmtntAae'otvfuiic'niqnldtiisueefnuttCipteso"usr6qsuitlnlnei-c5invtficoieooueealndapl'asrcel-pa'oeCafcsPtaocamssr-5iaeectrsclaoi-luu'teciirclenmlaciocdaisrpatnsurdaa"rr,ladpidaei9miruti-.aaniisid"snmaidevserss9daiiird1tpnuIglirdmuras-eEugoeicei.aisgii.zCistt:ntddCdim1clttruet.ae1a]iaEionsliaan-:i-il-- impodobitd aqa cum este pictatd Afrodita, iar de o parte
;ifmdi cbedraeducaavlttineat.ccoDapeNiiaesdreeemidfeoenlreema5sascgalamivGoerradaEilniiiltloerer5apceicqleetadmfeiaasuitdfrutuenmaeoulaesEeli-a,i
cirm5, iar altele in spatele cordbiei. Mirodenii minunate
idiamerporadalEmfitiieacnuoi bdooerinapsueodttedianrmucdemetairtpoeescuaarimsdbdeelvetaoldtSdfremslupuelr.ci Otaaclemoluruilull.imlIuaei,r
cind multirnea de oameni din piafd s-a puhoiul
revdrsat ca tribund.
la acest spectacol, Antonius a rdmas
singur pe
(2) Mergea printre toli o vorbd c5 Afrodita vine sd pe-
:treacd cu Dionysos spre binele Asiei. Antonius a trimis
PLUTARH ANTONIUS 5il
litTlld"Oi;-fi$ni;"tieii.";sr"&crid";=dGiiie""i,"gol"i,ae;d"ct"At.eiC"n-iqdrtCld"cree"ip"ud'5;otobp-rcrpitueei,aravinss.itenrretfedeoaAalcve,ss,eouipttasicinnun'pumaa'nlrcadaeaeedeltaIisiiEacnttsaieildlsoaetmdopasveeiaaftineinicittm-pvetledaupirpatcirdraelroieai,eltrluselesfauedamnicosacilmfenii'iionndla'Aaesdietisn't-aSatdfcpqoti'gieerrinDfiny-dinemqu?aacrtis.,rruuuaien9luCtcldci"amcplrhieenieinsoepieddpautpoauildmsaalti-urectetaaeea"-'r snisicccdfc9SPittcbbeoninaaieaaauaiui:redu.rh1n"duyiurma-rietnrefisn"s,dnAc^ialii-tEioliesaueagac,gdlllttedctuf-uidnuailariai|,sSnxaeea.s,lceboctAsad1aravcucd(crmue,ins2eanobuluruvecanmsse)dmrltdplardeedoae-durgtEdtecaoiisctnv,nalrtzddeiissuddmnunirnip.timapur,lemdidrretcleii:idelusuiAovemcsqdemeptBcdd,tcxiieiiamsceraccluipgaiuedmeiindpanoiin$cirzi,iadlldundeen-apidiaidsjw,,Apcb$g.vrtceipiulsaeeEdnocamiciedFaidmnnrtferurilius.riauidibgopriieilracuafcndceln,iisdehocur,elmsadte,assiilimd-epannmasSm.pgi--ddun,pdrtaspeuviriDueicseuurrdaslcafesriaeehpil-eteldea,vdbttac,gde'uEecmtaim,ssatidaiefaltneiiddta.tcoefecnaubtiaaindc_tiiuesAIscsfuim,iustaciemnptcoEaceisseousat'rpdos,aEi_zte'es,rspfaundpilisasuzeieescnpsdfzarvledeanrt:holiu{uipiac,dcuaitunupae,cmnieeo,s;rfsseflluMs,uiae;itva"a"mpuuaedtidduit.rdeiOritAtiaheazeidneelpdat1feintLe;lur,dtnu'eiuirrAtrpei,euentiiiex;{sipi;rgatr;c"-et'l;r;fiaalh;,;d*ated;;i;b;dU;uipomit;;tbicug;aeoeHA"in.r;Aiucnlcpiliiir:sl,ttd;;"liu;eiotie_raee_inr;;;a._,strii,a,i
mvmdA!dcodPoa1iPtiucieeuermnaarmhihaise-i,cm.rtiirrpgiAulolpi^odiPoat_,i"lneonutnetctci1haaiiranmrtluerndesuioiscrdpllcs.mubofpsein_iro,idt,uie-it.ednie-ecas.u.irdazcepenustsas(onederpu"tiE,diseianru.)neinui"paifEfmrmr.cd.tPndt5ceenirh,dtd(d9ieahuua3iinatcsitinala)el,otramsodcpanAbmgartidldvcdrinafeei.uucddreEeu_pas-dererretrlprIneieaaisuitusacacdacuattrntedeiueciavEammapseauestfi,ctdtureoaaesauiae1aiunrrsdlmsetelcidiartdacezeat-emieraidfoilma,rsdtelscratbslrsea:bunpzamidasptrnieuoe,qoeo,ulurFzaiTuaalreife.susesuurteocsfcUel.ea.lparisrmiIllIuanvaunudthfstnceaeiitvluoai^upErilrcc,oif_tacniileiei_s_idcscimiupemnaelaeemaoeAnldspseidrtrrra-t:;Aatfandaeudaa"edc,rtc"uila",ueU;urulieui"C,iia"rsi1"'itdm*i6'Gp,;"*ppiAf,i;fif;n,at";"turtr.ti1;"ei;6-itnr;i,lir";otCcu";Id_;"erat;#id;f;una"ur"u;a;;umai.,us;snia;uil;;li,i
frumoase qi Pufine Ia numdr.
se rerea qr Ie refuza, omul aceia i_a zis: ,,De ce govdi, rdule?
i;si",J;"*"isi;;"suuiml;mJdn;ie"ulip;Ju"t"i;"r""-"ra"a;;i-tte""bi;-dtn2-f*i"a"ui";t-ieit,-;iti7i"t"'ia"nnfirft";Jq"ltite'ro""surp;niaiA"it"O;atd-i."p"i"livaqfi*ac,ce",""e"ipoed;,dLtdi.auti""aiotrElc"aleitgc'lrbapeeatuctrieiusicte"ntauegrgaetilau"[uaiiniqabdrai>mvftldpilszrctiaermtnisu.liat"cgipnetbiaod,eFrae.meterilu(arir"Opearehill2eii,ratenu,unicrnaua,mrmt)imsscoimcoai.m=iii.iil"eiamnrnbaprarEbuliadgilpeanetcnAeeilnpuesla,riorictiaenivoa!ipnt5prniqldvui-gpiesr1ul,ecldiioeeait9onpsmaodr"naeieEiaeamtriircntiisfp"te,aiggituitiab&cicctun.tpulirairr,oiudrlmduudrmeoote-eduntia{iag,diiraeglasgnnearuoaiildocLedeznerilissmadIibeu.fq,iaatdfeacalmrtiidifivora-iruoi-dnearemrldieeoidtrindem,nrnEpclna.,s,doa.briuneaairtctpe,epcrtCedadilargi,ditdcnichnea,fdltm!ea,nfiareeehltd,iidriucdreslcaa{n-alaoiercAioiumlas-ailrieurddirorltoap^anereinr,mrtuammaerndaseotuif'iorst!al.dna-oriartodriunmcneauuiooiclcSec.ionulli,lEno9lelgnatuaev,srestunmddiucldesioa.oiioinvaoieetfeznanpddociAdneaploieiromldqqerucnraioeensmruluipn(eriiiJtraleeItlrco-c-touoedoodnurnbqirriaceansqqrlen-r-ai-ilini-i't'''i-i'
tiIon"oactriii2t-t"d8.iatndA"CiqntiaacmeoMdspmeeirsacompnepdeuFoantluntatrltmvuI-ipiaaaine,,tfesceLordreamlrisabueeiieJlaceunagtiui,eusCpni unleeqruroitamapilniaiiuntrntredi"mguape-pdPIleuicvm+i eai"pri1aaePrtdrma[lr1dataouTztar--''
ANTONIUS 553
552 pLUTARH
Ns:;";i;";r"u';e.i.ff'"tgifni""t-i'ui#;g'ip;t;iicni;dlm;t;;a-c"ta""e"ai,^lIeb-ca-pai""narJtnee-i'iti"'i!]f;'tidt"teal&cl"ueiu"sin"tolua"l"eocl"Arer"cdisctlittedeno"sestrtrtedveecaaaiftasrienuuecleri.oiis?nllrteuieAbiatsea'sA'otncn?iuitu'tn'To*cleatn-dal"-iculmpltis:lru.iip'.lneTc:dl1jcaeu.1urlcleil:"i cum era firesc, Cleopatra a zis: ,,Dd-ne noud regilor de
iff,f;i;;;;";;;*ccciptesdtavipeI;auepiuurlp"coiasxii;onpulirailt^nrrdmdt;;"lreiere;atfe*ec2luo;.n;-,iitoe'utiEfemar;u";e*israu"i9rArdci^rls;acqtu";.etnriqe#ere;eip.fslrssO,"{is,i1d,fatmnsuniJudi"tr;"ud5$eiuda;nfai"tblrniiiei"ercrn'svlelnitiJn-pdnpoeesi:tiieerua"iiu,uroJimC";esniaral"emia"if"Pn"aive-rij,id"l"-nlestnss"rrd'eu,eo*,frliiioipieacutrc"di."nIl"eosro'uloiu"Oaui",npttduipma""t""gapfoIsi"zareuid.eaop"ae1r-as,thead..-ipqortte""suittasetrtp"ietrtiitt"rti'azidcrtiri;"fouiatit'16ttli"rp'an"i;?^.J'iui';e,ui-"l"iirm;il,ittu-'^i,ttz^dia""u;n"u'"Aa;fta;-""'aoC"e"iai;loJtut!uiti"rt"""nc-m--"";tatii-et""bliI-lli"-,l"-*te''iete""t"tnsi*lenJtiiiroes;at",psa"Euo;isiuiaiil-i"dtnrlitnslt^.tde"tupsile"zaaitcptrtuJsd{i"dJi;aaarpas9auirrgernsmuueA;lli-leuepi-edtirsuutJcl1tiptfnrs3ouizot"Au'ricaebnipademriis"edadetfr"udpeonli"nioipicbjthe1nt'e'gisauoeaiddeqa'ndtdt!addacltlobrdeuspiir'paiduAatdenie,-ipessagepncugcnoe.ilsmldAdgtue.ritdaiiidoefsCuuingpslcuu'ieusa1n.seurzptr'ldoniitcailisdrcegt''edumeciirTi.ruqsidlsdnEccnsuitaiaoieVonlvd*-rAoiuavsieisodiidinsvsemt"pIecourictegi,nrasacaiiengzc'suiaan'ieaimecuptatini'idtsDdrqiolantoiupfdluounudrnae'lfaicneciingpdnecelocran'epnaevialPicie'udprdidinr'sotuaoSoAecueoruaeraueeirdnqueslrvde'pnaa'icennicnriinassnif'peinncdrerap'idzuxroccit'mdi.ccesalqdlueno-.cuiaoueiiparchuiculfttocarcisaielniin6gainu-rl1duntiiinecieiapia'nefluttiddttecudodma'uysd"esoqeprqautdpdrecgai-pl:l-selsriiitinucYe-aird!emn1llnucipcpaso6oediasncqtealca-a"euiTaiqu-er5teder'-cs-t-liule-i.nsio''-t-"' 1a Pharos56 qi Canopos5T, trestia de pescuit, imperator, da-
toria ta este sd pescuieEti regi Ei regate".
30 trn timp ce Antonius iEi petrecea timpul cu astfel
i'cdnaeredgel-uizmabneirruaEnrileac,ocapduilfdrpraiuit,ertlieai tssurddruzvbiLnouicdiocuuusdCEviaeseEostali,iar,usnaaauFdpueilevlariadRufoitimnsdia-
tualia lor qi au fugit din ltalia, iar a doua scrisoare, cu
rrimic mai linigtitoare decit aceasta, vestea ci Labienusss
,aduce cu sine pe parli Ei invadeazd Asia de la Eufrat Ei
Siria pind in Lidia Ediulpo6nioa.bCeulieg,reaupAonrntoitnisuds,sepaimrcdpotrtrei--
zindu-se din somn
veascd par{ilor gi'a inaintat pind in Fenicia, dar primind
o scrisoare de la Fulvia plind de jale, a pornit spre Italia
t:u doud sute de coribii. (2) Luind cu sine in timpul c515-
toriei pe prietenii care fugiserd din ltalia, a aflat cd pri-
cina rdzboiului fusese Fulvia, care din fire fiind neastim-
pdratd gi indrdzneafd, nddijduia c6-l va smulge pe Anto-
nius de la Cleopatra, dacd se va produce vreo miqcare in
Italia. Din intimplare tr'ulvia, cind plutea spre Antonius
s-a imbolndvit qi a murit Ia Sycionse. De aceea, era qi
mai prielnic momentul impdcdrii cu Caesar. Astfel, de
indatd ce Antonius a pus piciorui in Italia qi se vedea
bine cd Caesar nu-i face nici un reproE, iar acuzaliile in-
'dreptate impotriva lui Ie punea pe toate pe seama Ful-
viei, prietenii nu i-au mai ldsat sd cerceteze cauze\e tdz-
boiului, ci i-au impbcat. Antonius gi Caesar gi-au impdrfit
raRloudmsindingriabtutdilauli-EtaicuaaudLaefdpt cilduuutisuAsnndtohanoibituadsr,Laiibaiiarp,uaitpaeurrsiiiu:nlMpluariirveCianateaIosnaciorcndE-.i
:sulatului, cind nu vor vrea ei sd-l poarte, s6-I detind
prietenii 1or, pe rind.
31 Aceastd inlelegere pdrea cd este bun5, dar se sim-
i{netaimnpevlaorieaau.nAeisltefeglb,tuOrci tmavaiiapeutrearnsicoera, pme aciarme aareofearit1-uoi
Caesar, dar nu din aceeaqi mam5, cdci Octavia avea de
rnamd pe Ancharia, iar Caesar pe Atia. Dar o iubea foarte
554 PLI'TARH ANTONiUS 555
'mc"Aceidnu1ut1aolutvnesup6iiu0sae,essscveeouirdrlaaeucgvavsddradedt,,uulfrucvuicdsiprceuurisinenCdeulcmedomodspadiearrtattoermraraei,t,udFdc.lutadDlrmcviaiseueprir.ruisasnEeeefleavnCmecuadedieituednas'guOciMddtcuiantaiqcra--i' ca sd nu fie auzit de ceilalfi, i-a zis: ,,Vrei sd t:ii ancorele
cordbiei qi sd te fac nu stdpinul Sardiniei qi Siciliei, ci al
Imperiului roman?" Pompeius, ascultindu-l qi reflectind
pu{in in sine, i-a sd faci acest lucru,
fdrd s5-mi spui. zis: ,,Trebuia Menas,
Acum insd sd fim muIlumi{i de
situalia
de fa!5, cdci eu nu pot fi sperjur". Astfel deci fiind eI
sd se lege cu 6a prin cdsdtorie; el lupta acum cu ratiunea invitat la rindu-i de ccilalli la ospS!, a plecat in Sicilia.
dragoitei pentru egipteancS; stdruiau
impotriia (2) Toti
pe lingi
sdiacd aceasticdsdtorie, sperind ca Octavia, care, 33 Dupd impdcare, Antonius a trimis pe Ventidius in
frumusele, avea seriozitate qi inteligenld, dac6.se ya uni
cu Antonius gi-l va iubi, aga cum era firesc sd iubeascS' -Asia ca sd liumipiCedaiecseairn,aaintfaorsetaapleasr{iflloarm, eian6r 2ela, calusii facd
o astfel de fAeEmaediea,r,vcaucmonastuituhi ootdsrailtvaarme ignidooi,reuzroclvinarde-laa
situa{iiior. pe placul Iuliu
Caesar. Ei participau cu prietenie qi in comun Ia celelalte
treburi eproalitmicee.reDuanr einmuinl{truemceitr,ilfeiinlad gilnutmreecuEti jocuri, An-
Roma, au sdvirEit cdsdtoria cu Octavia, cdci deqi legea nu de Caesar"
lngdduia sd se sdvirqeascd cdsdtoria mai inainte de zece 'Lonius
tuii ae }a moartea solului, senatul, printr-o hotdrire, le-a {2) Un prezicdtor din trgipt insolea mereu pe Antonius,
acordat sd se cdsdtoreascd, scutindu-i de acest termen' trnul dintre aceia care fdceau horoscoape gi care, fie cd
voia sd fac5 pe placul Cleopatrei, fie cd spunea adevdrul,
32 Dar deoarece Sextus Pompeiu,s delinea Sicilia 9i je-
ii declara cu mult curaj lui Antonius cd norocul lui
Ifbpue-riuiancnoIotmaa.caleifnaaadslcadtauudicmeMopeArdrnnabatciositincpqiaiuribasMitleS(ecr,nedegcdcitairp,arrmtisemesui.,lstpeeidalrpraeeamnmucaamdremdsaare,dlppeueuviertccnaaiisnsreede care este strdlurcit qi m,are, este intunecat de norocul
1ui Caesar, Ei-l sfdtuia sd se lind cit mai departe de acest
ttiunidar,.EI-iadezgisi:e,s,Dteaimmionndurlutdqui se teme de daimonul aces-
strSlucit, cind este singur,
cind se apropie de lui, devine uamuildEaitsdlarebp".ta(t3e)
fusese alungatd impreund cu Fulvia), Antonius s-a hotdrit Faptele care s-au daimonul dupd aceea
cu-el. AEa cd petrecut
sd se impac'e gi s-au intilnit la proimontoriul egipteanului. Astfel, se spune cd trigind in glumi la sorli
de l'a Mlsenurnol, in tirnp ce pe Pornpeius
qi pe ine[imea iar pe Antonius qi pe Octravius arrma'tele qi aruncind zarul spre a vedea cum va fi fiecare, Antonius
a'sista ftota, pleca intotdeauna infrint. Uneori puneau sd se batd co-
it
tSctTeiaarirnderd;tgssiititnapnriteddae.tuEl(da2ile.i)ssgAi"$broniiitur,tiioaid,ln,auzisupaRdsdroucIclmu.aearaeia,'nlceustdr-zemahuu,oalbrtciaendatavruiPittdnaoec'mdtapepuiPernvaiorio-ilmilrsppEecseiidanisuald6sl,ei"i.saita6rlai.cmred?Pilett5drlqio-nidnmdot-'-
coEi, alteori corbi, gi de fiecare datd victoria era de partea
cocoqilor lui Caesar. Antonius, supdrat in adincul inimii
de toate acestea qi apropiindu-se din ce in ce mai mult
de egipteancd, a plecat din Italia, incredintind toate lu-
crurile sale lui Caesar. A dus cu sine, pind in Grecia, pe
p"i,us, ardtind'u-i,corabia de comandant, i-a zis: ,,Aici,.cdc-i Octavia cu care avusese o fetild. (a) In timp ce-Ei petre-
tui Pom'peiu5:'.' A cea iarna la Atena, ii vine veste despre succesele lui Ven-
l"..ria casd pdrinteasrcd i-a forst lSsatd
upuu ao"ut" vortre spre a batiocori pe Antoniurs, cd'ci el
rtepi.r"a acum casa iui Pompeius. Punin'd deci corabia la tidius impotriva par{ilor. Se spune cd invingind pe parti
in 1upt5, ucisese pe Labienus gi pe Pharnapates, unul din-
iqaiiooni.cgiiot"l",,ru,dir-nM'Eaeielpfeninralit-misna,zifatplndicrrrdueastot,uoalpb,lutu5aniptinerAoi.rndpnetiaoin.nl'dai(uu^3c-s)soCerEaiibnd.id'Cee loePprooisnppmdeapltulre,aeliuejpsrera,'rqaa'inunso,t.tfinoen-il tre cei mai rdzboinici comandanti de oqti ai lui Orodes.
La aceastd veste a dat ospe{e grecilor Ei a fdcut pe gimna-
siarhul63 la Atena, apoi ldsind insemnele de comandant de
PLUTARH ANTONIUS 557
oEti acasd, a pdEit in public imbrdcat in tunicd 9i ins-o-1it infrint paeinaarimn'teant ipEini,dinlvainCg,ainudcaps.eDreeglaii albanilor Ei ibe-
ri o166, aceEtia a
de fasce de gimnasiarh qi, ndpustindu-se asupra tinerilor crescuit
in iala barbarilor numele qi prestigiul l,ui Antonius.
care luptau, ii aqternea la Pdmint.
34 Fiind pe punctul d'e a pleca 1a rdzboi, a desprins 35 Apoi Antonius iardgi, fiind alilat impotriv'a tui
Caesar de anumite calomnii, a pornit cu trei sute de co-
o cunund din mdslin-ul s{int qi,. potrivit unui oracol, I^na rdbii spre Ital"ia, dar, deoarece brundisienii n-au primit
flota, a ancorat la Tarent. Aci, fiind rugat de Octavia ..-
luat lntr-un vas apd din clepsidrd qi-t purta cu sine.
acest timp Ventidius respinge pe Pacorus, fiul
care invadase iardEi Siria, cu o mare mullime d-reegpealurlii", cdci evreaniisnesdcrcuineatlSd, iniarGnreucima u-lt o trirnite la fratele ei,,
l,a Cyrrhestica6a, gi ucide foarte mulli duEmani, printre cdci pe
dupb aceea a ndscut
a doua feti{5. Octavia a intilnit in drum pe Caesar
scliaitalrrodSr"qrluig-pcipe{pieneetrppPueaanrcnlotierrunuinosrt.roroemAcciaMreenaeais,stosdapuioofzetfbaeriimnrtdidtiadEd,Eei foiiiCMnprd,eeadsdpesirauainsp, tsdrEdeuipda-dcaetidlcmeeppmaifnuars*-i chemind pe prietenii lui, Agrippa6T l-a Ei,
timpinat, implorind qi rugindu-l sd Ei Maecenas6s fel
in-
nu facd in aEa in-
cit din cea mai fericitd femee s-'o facd cea mai rlerioro:
cit5. Ea a spus: ,,Acum toatd lume'a priveqte 1a mine, care
dsdeeasre'ara5rnllunaavi tiunirgnmi dpinrriimtpreeiriepmaparelriicdeluei pctteaear.em(2ad)eizVneevrtniadtsiideeriiudsugiaiAarnetanosuneniduliasa"tt nsIaiunrtsdesaocqr:dtaievuacnduirniuavi,iandgiinietre'resdtueceldiEedisostieinaavtuatsofiacftciaeeliridEnzvi bisnoosil,iasdaicnuetliruneivlavinlot-.i
pe Antiochus Commageneos la Samosata. C[nd Antiochus
mVieendteidtiuaslani-lai Epi osrduenxceitcustde cele ce va gdtor, dar pentru mine Ei o soartd qi alta imi va aduce
se o,bliga s5 dea o nenorocire". (2) Caesar, fiind induioEat de aceste spuse, a
trirnitd la pornit cu ginduri d'e pace spre T.arent, iar cei de fald au
porunci Antonius,
Antonius. Intr-aclevdr, Antonius era aproap'e qi nu ingd-
dui,a ca Ventidius sd incheie invoi'eii cu Antiochlts, ci avut prilejul sd vadd cel mai frumos spectacol: multe
dorea ca cel pulin acest lucru sd poarte numele lui qi cete de 'oqteni stind liniEtite pe !drm, multe cordbii ,anco-
sd rate in liniqte lingd !drm, in timp oe ei qi prietenii 1or se
nu pard cd toate izbinzile sint ale lui Ventidius. Dar cum intilneau Ei s,e s,alutau. Cel dintii i-a invitat la ospd! An-
a.udiul se cei dinduntru. desperind de a tonius, pentru cd Caesar acordase aceastd favo.are surorii
prelungea, iar ce
m.ai putea fncheii invoieli, au recurs la violenld, neizbu- sale. $i dupd au cdzut de acord ca Antonius si pri-
tmciunudAllunnmtiimoictihcsu,dscp.oiPipmuleengainistcdddetrtarrecuiaElsienuetceitEediveadteatrleapbndruliergrieiinsddeSf-airrc5iadu,,p.Aascn-'ea-
meascd de l,a Caesar doud legiuni pentru rdzboiul impo-
triva parlilor, iar Antonius sd-i dea lui Caesar o sutd de
halcemboleGe, Octavia, in afard de cele stipulate in acord,
tonius s-a intors tra Atena, qi, impodobind pe Ventidius a mai cerut ca solul sd dea fratelui doud,zeci de myopa-
cu onorurile cuvenite, 1-,a trimis la Roma la triumf. (3)
tPriiundmaf zaisnupunmaapi a,arclielostr,obmucduerinndeua-mseodbescpurrieaternei'paulrutai tAunn- rone?o, iar fratele sd dea solu1ui o mie de ostaEi. Despdr-
ei ,astfel unul de altul, Caesar a inceput imediat
tonius ca s-5 fie irnbold pentru lucruri mari, de care, fo- lindu-se
rdzboiul impotr.iva lui Pompeius in Sicilia, iar Antirnius,
incredinfindu-i lui copiii pe care-i avea cu Octavia qi cu
losindu-se foarte bine, a confirm,at cuvintul care se spu- Fulvia, a trecut in Asia.
nea despre Antonius gi Caesar, cum cd erau mai noroco$i
la expeailii prin a[ii dec[t prin ei insiqi. Intr-adevir, si
Sosiui, legatul lui Antonius in Siria, a sdvirqit mulie fapte 36 Dar crunta nenorocire care dormise multe vreme,
strdlucite, i'ar Canidius, fiind. l5sat Armenia' a anume dragostea pentru Cleopatra, care pSrea cd este cu
de el in
558 PLUTARH ANTONIUS
totul adormitd Ei invinsd de ginduri mai bune, iar s-a lis?7, oare mai inainte s,e numea B,ambyke. Dar cind re-
gele par{ilor a incuviinlat cele fdcute de Monaises, An-
fatcroepulrrmeingodsaiinEsneieuarginmpifdrrciidnn-isaletpcsu-uatmelvraecztd,oicl,,caec,riinenPd,dlaaeitnolt,rsiemcpaiacispuiornpoaepr,aeiantrti'modoenaattleSeniuirelsiu,aacC.src$auupirltiiSliteno- tonius l-a trimis inapoi cu multd pldcere, cu intenlia de,
a-l inEela pe Phraates, pr.omilindu-i cd va fi pace, dacd
va restitui steagurile romane capturate de Ia Crassus qi
pe prizonierii care mai erau in viald. (2) Antonius a tri-
ca sd aducd pe Cleopatra in Siria. Ea a venit, iar Anto- mis pe Cleopatra in Egipt, iar el a pornit prin Arabia in
nius nru i-a fdcut un dar mic qi neinsemnat, ci i-a ddruit
Fenicia, Croelesiria, Cipru, Cilicia, apoi p'arrtea din Iudeea Arrnenia, unde, stringindu-se armat,a qi regii aliali -_
care prodtlce ba1s,arnu171 qi din Arabia nabateilor7z acea erau ei destul de mul{i, dar cel mai mare dintre ei era
parte care este spre Marea iWediterand. (2) Mai ,ales Artauasdes, regele Armeniei, care aducea Ease mii
cdldreli EEri,aEuapatceolmo iEi adizeecpieddeesmtraiiqdi e- d,e
aceste daruri au provocat indignarea romanilor. lntr-a- revistS. a trecut armata
devdr, eI fdcea daruri unor particul,ari, tetrarhiile Ei tro- pedestraEi romani, in
qi
corpul de cavalerie recrutat de romani liberi qi celfi, zece
nurile unor neamuri mari, multor regi le lua tronul, aga mii, iar dintre celelalte neamuri erau la un loc cu c51d-
cum i-a luat lui Antigonos Iudeea, pe care, mai tirziu, l-a refii Ei ostaEii uqor inarmali treize,ci de mii. (3) O astfel
adus qi in public i-s 1[i,at'capul cu secur'ea' deEi mai ina-
inte nici un rege nu fusese pedepsit in acest fel. Dar cea cdoelorardmeatBdacEtiriparT'esgqdtiirceutcraermeuvrairsisee frica Ei in inzii de din-
m,ai nesuferiti era ruqinea onorurilor pe oar'e tre fdcea intreaga Asie, se spune
cd nu i-au fost de nici un folos, din caula Cleopatrei. in-
Cleopatrei. (3) Dar a crescut la culme ura impotriva lui tr-,adevdr, Antonius, grdbindu-se sd petreacd iarna cu ea,
datoritd faptului cd a ai sdi doi gemeni a aminat rdzboiul, pierzind mornentul epr,raieilnnimc,inEli1i etolaulei,
r,ecunoscut ca fii numit, pe b5iat, tre-a fdcut ia invdlmdEeald, cdci nu mai
pe care-i a\rusese Cle,opatra, cdci i*a
Alexandros, iar pe f,ati, Cleopat'ra, dind bdiatului numele
de Helios?3, iar fetei numele de Selene7a. Mai mult, An- ci se pdrea cd ,era cuprins de farrnece qi de magie, incit
se uita m,ereu la e'a ,Ei era rnai grdbit mai curind sd se
tonius, fiind iscusit sd se fSleascd cu faptele satre urite, a intoarcd la ea decit si invingd p,e dugmani.
spus cd mdnelia puterii romane nu se vede in lucrurile
ple care'Ie iau, ci in cele pe care Ie fac daruri qi cd prin
genera:fiile qi procrealiile multor regi se ihmullesc fami- 38 Chiar de la inceput, deEi trebui,a sd petreacd iarna
Liile nobile. Mai zicea cd ,aqa s-a ndscut Ei strdmoqul lui piunnaArdlirirmusemdnpidaoerEnoei pastdszceddceidadirneeptmaabuidisrdaaermdseatatiedaii,rin,ddguipsdmd coaeci uisnptraedibnMdtteeudscieaa
din Hercu1es, fdrd. sd pund urmaqii numai intr-un sin,gur 1a inceputul primdverii, nu a agteptat timpul potrivit, ci
pintece qi fdrd sd se fpiniiindnaddtudA-iqtrito-raipmadtiuseseneat7rreemiaastauintledcsediepnducatAr.srem,5deedne,iaavsaessdpti,ruee,ziesntti!nraegraaca.EriAeopceourai-.
teamd de legile lui So1on75 sau de
r6spund,erile cu privire la naqteri, ,ci a ndzuit' sd I'as'e na- qsuuinsuu,nlpnbrouedr.pbueuccteeealleurfn,ingnreedfdepcroeupattzdleuacncidgdiseeqpisidctrieoicaaer,es,deednoitnai rtsreelcaeboial.arerFaininidcdie.
turii inceputurile qi seminliile multor gener,alii.
zorit, a l5sat toate ac'estea, fiindcd constituiau o piedii5
iqpreri icra3ret7rpieeIu,nscssad-sratedSurpqepidifnuMicrgeeoianPptaheilrsaaetarsote,AnsunT, notmo'nabui5uutrcls'ibis.adAptinevcteertaesstttdpiatl agsardiluiccaHuoumymrpofuaudrgleatdistt ln mersul gr6,bit, si ,a pus Ia ele drept paznic pe Statia-
,siq-oaeanrdetardorzluuitiati tetMr'aeoniparrnios'aeprsriiecceurt,deatgi:le'uLl,aiuriTisphs,eaamr, {iisAlotorrec, tlheausq,saabcoqbgiSHllltiiaoernsaiapuoqs-i nus, i,ar e1 a inceput as,ediul marii cetSli Phraata, unde
560 PLUTARH ANTONlUS 56r
se aflau copiii qi femeile marelui rege aI Mediei. Dar le-'au {inut piept, deEi erau induntrul spaliuiui in care
deoarece nevoia a dovedit repede ce mare greEealS fdcuse puteau fi lol'ifi cu sulilele, insd cind pedeqtrii au inceput
ldIdnesiatniomdespmt -aati;mirnipdiliecP,hadrteaianatesfsea,dlicauo,cbceoutrSingldiriecouutEeoriamcsuSarmedeualrptmddamptiSein,rtdc.ein(r2ed) sd nivileascd lovindu-Ei armele qi strigind, gi caii parti-
1or, speriali, au inceput
sd f eamdte, iar par{ii inEi.qi au
inceput sb fugd mai inainte de a incepe lupta piept la
piept. (5) Antonius se linea stragnic de urmdrire qi avea
a aflat cd Antonius pdrdsise carele care transportau rna- mari npdadretejdif,usseosceotsinddvicrEditddein,acaucmeard1zubpot5iu. lDsaaur cea mai
de asediu, a trimis un mare corp de mare dupd ce
tEriinviale c51dre!i ffmpo-
lor, Stati,anus, fiind incercuit de ei,
a fost ucis gi
impreund cu e1 zece mii de ostaqi. Barbarii capturind s-a teiminat urmdrir,ea dugmanilor, pedeEtrii, inaintind
maginile, Ie-au distrus. Au fost capturali qi mulli prizo- cincizeci de stadii, iar cdlirelii, de trei o'ri pe atit, au
nieri, printre care era gi regele Polemonso. cercet,at pe prizonierii dugmani qi pe cei care cdzuserd
in luptd gi au gdsit numai treizeci de prizonieri qi optzeci
39 Acest dezastru indigna pe toli 'cei care erau cu de mor{i, i-a cuprins pe toli ned'umerirea qi neoazul, gin-
Antonius, cum'este firesc, cdci primiserd o lovituri neag- clindu-se cd invingdtori fiind, au ucis atit de pulini dug-
teptat5, chiar la inceputul rdzboiului. AEa cd armeanul
Artavasdessl desperind de succesul romanilor, Ei-a luat mani, iar cind fuseserd invinqi, pi'erduserd ati{ia ostaqi
cili pierduseri qi Ia care. (6) A doua zi, stringind echipa-
rleniul, ,au pornit pe'drumul cltre Phraata qi 'cdtre tabSra
armata Ei a plecat, deEi el insuEi purta vina cea mai mare m,n1v!ieoeleuirzn.,elvlaDiiintnEauEnirit,icapnbibecadcuredcdlgrhe.uriea(md7uri,)ni;iiIinuapctrrrimuolnmvdmionecupdaz,letuld|ptEofutdr{ilu-ciii,ndinaicddtaadacuoEuaEiupimncudciantiunundrit,stasoiaudrapntosfeeiei rnai
pentru acesC rdziboi. (2) Dar cum b,arbarii se ,ardtau foarte fost
pdr-
rhfs{nad6ocjriarr,iteregeqziaidpctrinEoehsrtiiioautreirlniteaeinm5,seiaAn,senpsgtodrofreaenpulaiduusnisncddd,ae,rcsm,aatadraselpetueidnna,iiautrEetozivreppioceeiEeaitsloespulrgifi'loeilucfateednsrllieaeduErcesiaaoltimrliddeqeaeisi{niccliion-uoa-r--
sal-
spre
valu1 de apdrare qi virind frica in cei care o apirau, An-
tonius, cuprins de minie, a ucis din zece in ze'ce pe aceia
dus sd procure provizii, sperind cd in felul ac'esta ar putea care dSduserd dovadd de lagitate. $i, impdrlindu-i in de-
si atragd din ordinea de bdtaie pe duqmani ca sd dea
lupta. (.3) iMnejrugirnudl el cale de o zi, cind 'a vdzul pe parll cade, a poruncit sd 'ucidd din fiecare decadi cite unu1,
r'evdrsati sdu qi cdutind nbpusteascd ln tras la sor!, iar celorlalli le-a poruncit
sd se ca in loc de griu
adrurimdicaastupqriaclourit,uarileri,diccaatqsi ecminndulnd-,earlufpi t,davfunt tabdr5, dar sd mdnince orz.
inten-lia sd
40 Greu era rdzLroiul, qi pentru unii, Ei pentru allii,
Iupte, ci sd se retrag6, a trecut pe lingd armata dg+ma- iar viitorul era mai infricoEdtor, cici Antonius se aqtepta
nilor, ,care avea forma de lund qi a poruncit ostagilor ca
de indatd ce vor vedea cd pedestraEii au putinla sd se 1a foamete fiinctrcd nu se putea aproviziona fdr6 mulli
rdnili dEeicmit osr5lis. eincshdinPuhiarsacadteisa,rnqatiinind cd parlii pot suporta
c1rniooarc,nn(ie4loa)srIcnIdisdsceu-ppaddurrlrgieimasatmdntiaei,,iacbuduilnnddcreddliieincsiAtfaspeloirn,Ea'e$i'taoesrpcitnda'udimuqiprie-oiatrpirvroia-- 1or, sub
orice afard de {ara
cer deschis, se temea de romani ca nu cumva dacd ei vor
stdrui sd continue lupta, sd fie'p6,rdsit de ostaqii sdi, mai
veau atent stind ia intervale egale, trecind fdrd zgomot ales cd vrenrea incepuse sd se rdceascd dupd echinocliul
pe lingd romani, qi fluturind in.tdcere sulilele. Iar c'ind
i-a ridicat s,emnalul dcedrlounpatdpagrilici,illSurinedliiu-,ai uinpoprrnimitirceu, de toamnS. Aga cd el pune la cale urmdtorul vicleEug. (2)
Cei mai cunosculi romanilor dintr'e parli atacau ceva mai
strigSt intorcind caii,
36 * Vieti parelele (vol, IV)
562 PLUTARH ANTONIUS 563
slab p,e romani cind ,acegtia se aplrovizionau cu griu sau goaie qi cleschise, expunind-o. unei. atit de num'eroase ca-
se ini,ilneau cu alte ocazii qi, liudindu-le vitejia Ei iiiLulet.l"euia.iisA'eE' aiddbefe,ultadgia.,iat ascetd"daivuga,ilocfriu, addugind. cd de aceea Phnaates
ei in pr'opuneri omenoase de inlele-
flbadodusauinnrctdceiln,uddr-druiez-gspbditoaciintaaeici.iciDfudguriebpci diunnieacerci,alee,uoelatmue',cau'armiuptdrrl,odi,spu-zidaiincaudeliupa-uodserecndriemt sgsaiq5nil-etlmbi1ndousrrlbu,talptseleii et cilauza p'e o cale mai scurtd
i;.;it-.-dftciip.galhei"-,in*"lru;iirp"tounar"";"td1't:tirgriadtael"i"d.ctc"iu;"""iiesaadu;-llveav,l"cdppilidii,t""egna'aaaaieatz;"ieeca"ut;."cu"SaerpitsutilUetastna,ua,emnllicsaelcii-eze-sslteedi'osaaigddddnrip,ctncg5aoerueaizcueuc,vtvcatsdripamoioeneinptbrdasnepzdiloi-moeeidmn[epiacavouldAaedddsdriie,psn,upeieetnaeaclutnadidlesttenirvtdbroibqtecarmdegeJenecavis1a.adprtiaanbpdpauiecnraeaiveudgzssnd-sderduieaicc1plAunasgigre,ti6rlddec'ne!r'eei,os'mdemu.tddcdldoirsaoa'daou'(ieionancnt2ctnruirrcnriumte)atin'edm,ioud'idarrAtatasus'e'ippaeezncnii'Maepatnvi6aoAtmlrmootear'eousiniipnAufupnacaniidii'nedudlludnictuddsuinpseAusnaicdeulea.,cslrlpeuiaemrtprseuniar'nsrapleod-rdreaisnteasdaEtaaecesj,aenc,putroetcaeiedmmpimlap-futa.rd'eie'aaincaaluen((grruers3dr;4rcila-f-id---t)tii')i
pe A.ntonius, zicind cd d'egi Phraates. voi,eqte sE se impace
gi sd crule atita mullime de oameni
qi atit de viteji, nu
vrea sd dea ocazie de int'elegere, ci. gade gi aqteaptd pe cei
doi mai mari dugmani, ,anume iarna Ei foarnet'ea, de carg
vpimnaaudr1ufl!iipilolg-errrcaemaputoadsritdeainusnacdiaandpceteeejdscedteh,eitvaoaortruidinbgateircednlbu-paaiatpArrl9iinim,taabircsn.epi!uoeapstrm,aereaclncieei.dslaat(ac3d,r)efPsigipn.ee-u$lde-i
itcceedisalievimnradtdr-dqaaicidnesetsdrvteednarpudrreiusegepteedilnnevir,losoprcibaueessrecliensS'de.reAasgEndeatoliuqnisi.i-uelBslrnaeidarsbertdamitEruniiiiaeaauustrsieirdmdasngipsuuurnpislseee
qrsqprinaendiooi-nmvb-prupsunoarlaetainirrztcbidblsoeeutveaiaansolcbm,lviaeirdestdbrundzaioiaieal,crflcs.iiadcEcemo(cadsilvddi)rtsienae'adDaqu{cc-apifieleeuocllqdestrgruiuetcedmAqrlal,iu.na,,ivacRtaicio-radedraunsuergcd'icenuipAUelfuse'eionennplretpluioeiarisainantosrcoi{vc-iudinisato}aseztoutla,eiurtajqsiseislnciti-nimrdDagcadcusutoliiir-9ntmteaaevidujioivretmsguiadrmuingqbuasuzinialrn{l.iuauiArle,eatlm*h,ns?ddsefo-i'adtaee-i-
cotind cd fuseserl dispreluili, dar cea mai m'ar'e parte fl:nit;!riJmi"eioi-pd"m'iJni,ra.p;"-"--;piuiicrgp;"';episl;"iui""cut;ipeitie:t-;nsdraaa"csipons|ius5cinasceoeitddldiarilmaiemoEaaee,upauvipsldiiriru,tdtuaiaaiiundpqrqarbcerurtthoitoariianaerdtaudcrtadirli,nanieEeutunutaeanigaizqimrsnmgaaatmuaasrhuaclejcciaiilumn{a,ta,elepriiglpa-ueioi-dnqsiltlarondaSoi' urrddasgdosdetcgeamn-4aceilianqifdualaipunqpmztnnirdoinu5oaiidalasggor}dtlv:iut'ibeatraiunait,-ldeElp'iallcceapriimrliiuu,,5lisompdasrpcicren!an-or,iiaailtetrinebceiulgic'dniaenieiat.ruial$e,n?sseiaiuttpidsieirr,pa-ianqndarsiEsr'nuuee-au-'i
dintre ei qi-au dat se,ama de adevdrata cauzd. De acee'a'
qi mai mult au socotit cd trebuie sd respecte pe coman-
dant gi sd i s,e supund.
mai vdzut.
gindea sd o ia lnapoi pe acelaqi
41 Cind Antonius se arbori Ei numai cimpie, un bir- as"cd"ii.n"in"c"d4eJtt2lb,;aeitruDttiatdf,ucocpSpuiuaa,ddrrdslafiaucilca,drleinlileasdncadEr,eucAinteriEniulloeitq-orpiipnr1uaiSigeurtq-mrisautc,idepluizrnro'cieilvreeanuSasunulciacrnimnridtmpubsematadotemaaareirtaerisa'nr,pereiibnedaudgrigngidiasm'd,atpraesldeodnn,av!g,f5qiataud'cuaaldlrnt-r'ii
drum car,e er,a lipsit de
-bplma"aa"ut"rA,n"lintmlirolto"aorrrndeEigduididscesuadqsnreiene1u1ac-,m4da1p,c,aidnascet,daareoesrleme€acrincrnunaucnrtraoemtsd$daietpgerfieueanad'gifto-redeasrroltdutrmeieinqabrdindin-gizoler'boeoiraoni,biinnidsc-relea}oi'uarcdpprriurttleaarsi
564 PLU'IARH ANTONIUS
Ftmmma;lv"aauiildni1ivndg!iluidroseoiesclet5Gracnqodaviimeial,iducasriisntene,dpp'gSa-uruii,rnrmintedsaeer--gbaa;oaaududr,mdruasbdasdura9elsdtaieeiczrvAridb{eeizinvtnnrbtadaiotodgncim.ndi5ui.Calcsdi(irn2sqqed)llaiiilibnii-d-niaaitnaqreaic'fcpcaesiorn!uridrncubd,zetadapptmr,treozoae-ir"-L,i- acea vreme, nici un alt comandant n-a avut o armatd.
mai strdluciiS p'rin curaj, prin rdbdare, prin forla virstei,
n*a respins ipeceturbdmguiqanmdi ,uma-nsui',eitc,dactdmi rpaierie'isnCi-noadimnutae-in, dEdauinclliiuni idndudi-nus-esaersi.perlrae- mcdppiouerromol"ctgiapiaetirrnetieqa"iali,.glsloIoliioapn-rnrrcsoiveaiarlri'itdaeeds!daei5paeqealEicdf-atpfiurdislfmeieea{cudirenumi,rltr,eriac'taeaatoepctmle'iuuo,taifi.anfnAa(ldud3npa)ttoadnuC-nellialiducucqssdzoiaemtmtloseaianlmniaiidpccImaaJei'nisuvftt-eleutoElci,sdhiflfeaa-iaalcqopqi{j-r-tt"
peurat,uermeaaicumvuinltteu,lu'aiE, ascimupmlitaamteas,pudsdrrnniaciiasuqsi : mbaugnnuifl-'cneenalma,'.'
pedeEtri qi
harli cu ei
gardd, vdzindu-l cd s'e desprinsese de ceilalli, au trimis
et'sd-I cheme, dar el nu le dddea ascultare. Se spune hodul de a glumi qi de a discuta. Atunci insd, luind parte'
1)4 Titius cvestorul a inceput sd p'und mina pe steaguri. la munci gi iuferind cu cei care sufereau qi oferind. dacd
cd cineva avea nevoie 'de ceva, i-a fdcut pe cei rdnili mai
sd se intoarcd qi sd-i insulte pe G,a1lus, sub cuvinl c5'
pierduse mu$i oarneni buni. C,ind acela a inceput 9i eJ' binevoitori decit p,e cei sdndtoEi'
r5-
ima irninidiunl jsudruu, lsdsdoub, aTtjiotcluorseaascidncgeipsudt porunceascd s5 iar 44 Dar pe duqm,ani, care renunlaserh la lupti qi- car'e
sd se retragS,- er'au istovili, in aqa mdsu'rd i-a fdc'ut trufaEi victoria
pe Gallusi care se avinta inainte impotriva celor din fa!d, tlnanuoceeaceaatrasdlusdctrdnaisloes-qaadipru,iptbnesrmaatar,daiEanenausilcmoscirttduacsdtaumelrri'dneucgiulv-tdraoimnutradabfduidcisgmro'pair.truuelAolrlluiilr,ieidtnaopgrcudetiematprsaoztiesmnied-sdapgesnrodir'adn-ilpeinemocc''ir.ids--ti
?ara re bage de seamd, mulli din cei din spate l-au in-
cercuit. Fiind atacat de pretutindeni, a trimis sd ceard nu erau mai pulini de patru zeci de mii de c515re!i, mai
ajutor. (3) Tocmai cei care au adus pedestraEii, printre
cire gi Canidius, un bdrbat cu foa'rte mare trecere la arfRp(reZlleieiiu)nngs"sIeaiac.nledrDsidrAj,neuarnsdrgi,utuceoEdSllneeiciosunitoardsuiram,eusscviieescop-eaiienspntnelrdiamitercsupthoedliaacnvsvarioieipcrs1bedtsueodiaoarsisisiaeb-claaddpusgaiooigiirsmutcitenraapdfqrli-oeaiillqtiogrsniriearvi-crti'otaeei,fmolcaam€eu1vraiunuriqpntictdel5-iieo-''i'
Antonius, vede cd afaulasndgvair,Etitrimmiateriagrceiqteelip. uinlitnr'ai dseolvdbarl'i in fala o,staEilor in'hbina roqie de purpurd gi le-a vorbit"'
trebuind se intoarcd srltdmaaujte,d"ineiina,vdrisnapcEueei.islcDaedliil-nii,vtpriaceeptdoiaerricipnoesdgqeuiati-qassc,iedum, ni'inuiisstiaerliln'tiodnffdeeperl,ee^macduneaaisuraciauslrdesrudasgi--biaadduuecIcausia---
tidnuacacelditie, vzAerendotoeznaeiuimtsa,taeri itdiriricvaii;dnUidaatzumdt giviniiicilnetotrsriispilrteeatcl.ueIrni sd-faae{ramugaaacietinsztaeeini.iltoseri,n-.
sI
ncidlnneau-ignfa-riEsriunfdiafntitddedddoednEpcaeuiruaiact aE-djpsurimee-ataao,rdemrruf,dfciqiaamfipoefsados5ncita-iuiigpadtirrernrodlatoali,qvampcic,euplpacritmnrcionidendadtArtgriirenaiecttd.aoecabnEecditiudiarcsacaeenerrae-saatudefrueifgpnia'eefarvtirreunienn{idqiia,tli pedeapsa sd cadi asupra sa' dar restului armatei sd-i deab
43 Au pierit nu mai pulini de trei mii, iar l,a corturi sdndtate qi izbindd.
rdnili cinci mii. cParirnetrlee-aacepqrtiiameitrainEif-aG!dal.luEsl'
au fost adriqi cinci sdgeli, p,e
strdpuns de
licanr1sime!i Aidnnidnt.ocnAaiuutuzsanicirdicneeirlico,erptanli-nqaii-piduientcumutrusalujlaup,mrainivrsieep,fueiiic, tldlludaaur -upi eqmici1ne6'ia--
msdaraeliva-apsltuid,fedEraei-c,l irnueuglmaeuisntdesdut-esIaeifmddrpu.ec(fr2,a)stodlnrdsEeeoiibnzqgictte"ini,jedsaesccdpdaeEriei vscoddrnifnui
I
566 PLUTARH ANToNrus 567
45 A doua zi, intdrindu-se mai bine, au pornit. Iar t,Bkr,eOd,agn,b-ionivlfodoonuin,-',csel'peui,epztnesatcesreueisrmcdtodiric"iss,ue'eacmdtoembuolictrridisnmedAradnpi tepmoenouisoutlalsicEaaoiilsectsaamtqrreaiig,.i aadluutanrafgodtdeossttdeucaiqnu:i
iApnestitmfpeapl,rinslioiaclcioatdirneed-imcadutaslceteadusu, dcig-taealicpuErapidrvaindsnzuicn,Ida'mpl'uaerpetrd^no,emadpauonm!i efpriiliril'en{'i
de coiubroasjeaEldi .cuApsopir,incteinndeacloaboinrtaauctedi, i,ardEi au fost cuprinEi izbutiserd sd se salveze.
.de unele coline- in-
de pe npuicgi4i 6spdeT_iofuttuugidgb,irdpjruaeprdoliircdnainureepiia,urbtdeaqaiucihnsiadlirnd,iiaqsdltoeecseeaataaecrarmauauptai,enrfroromimnaalninSgr.l'i
.clinate, i-au aiacat qi cind rnergeau incet, i-au- copleEit
,de sd,ge!i. Atunci purtdtorii de scuturi, iniorcindu-se, aY ii"m";igigAdi-prpadcs;.tia"ihaluao.itepidoaacrn"nri;tabiatndactimceu.t";iiiaiv"idoi"oqialutG;",tueUem;ruiittgni"".sdiiiiv"ds;n"l.i"Ebsi"ialecdztrauiedud"a,fvatcitu6odpt,siitie"mutuur"oreuolisi,cqimin"idpibanEirna'mdsioeiata^ndcnarooeraimlirupuirueor'vtiadasna,micdsteeuelaEteloEcedauttsid;ad1pspnndneztriir-iietrlp,,treasdiEiaceieaicavija.atere.unrlipvaaqpeecnccirpltzru$ndeiuicemooeuetnari.gi"minrdscivnnlve,trjcouaci,icropr:tantaaa,ir-uiiclatcpnrciln,itmpuavisrblapiS,ur.euflcsrtudceeddu'euopris"baapuMCenosA,lntiivviarubideeA'itqdplovneaenEoie"oMez,ci,rnnedctoanqa.iliiopipiaeoaotcnftd.idicoeinbavPumn5lintnciceeugsa'(entr9ica-taaaaeuZteluae-aia^rnpideai,ilpsuls)i,nsattrere!lcdceeoac,sei4i'icvCa'leqaeai,er.rstodEo.cs'd.1tadri'lAiediinleeebedaicluq,niubtcdtnLu.aaisiurtripdvnatqinoeefgrdrpmarizoare'disndl'axeenueutedibtr!pnbuiopzaccrafnidedcroseadaeienaueiiectmio'uiecenle,ttderancs'aAe,eseaapdluirpdssaadinvrulacictciunrdeadtc,nfdu-vceeez1piir-udte'vnitdfa-Adsldoi9sIeiEinldvitt'eiltudarilceenamomPueondAr'aapsiaagpoa'nxmuieqar!geunc,Auaairbmaednltndtqcnicemaltnne'emndeieaseeeaacenivAnalt,edrP.eilplirtnbsad'oocpsgousuarunuerttuai9aeeudrcert-sit--ltii-l'i
,:Aipisqinpmorcicaicvepihtroeaeogistls'it"ilEtn'rtiidintndvtneedaftcituagicdensuuhadtprirtngd*durod,eelaze,{aliiadfrlsioqara,umripc-,craerdoacaulcroatuiirarpoenenudrseisiftl-noeeapsrlrcrcamodeuicntaeteeeulsce'gmratlieilceeagfnoe.iipupilpetnneorlucu'dchttfnerieianearilelndngcusita;dEcte.i5oqqar(.id92irioen")ccfoaeeefPprraiimet-a"pra"adrait.tlfiJilsniioo'i'
-g.aEtzraoediuurLnmltEieuluuma,clnatcaeadltianin,elrisaddeuari'eldluioeiq.zlaei-i'(ubrl3ee,idocn)cioi,easEAv'diiipnaneesetdosu-aaadfpueupauruticland:mutipeetc'aaireiirouuuo-dpprsbiipiuandortltsorsi.r-nieceatD.uulgiae,r^iinarp,iaserEludoodtirevmeadcfi-nouaecitaudnpptpmiuicu,ls9-euriislasiicPnsncoaeuuglciltfniruculeieduurlgelipe,ldsleratdipnrlptiqieenes-i soarta lui Crassus".
sauza iuptei, qi nu aveau unelte ca s5-1 macin'e, cdci cele
.,ramgdnranfiuuiin'lsmiaeqtueivilelpieneddf,euecsaepei ocsbeuvoradlcnrinlapcvdmiirz'udeSrsciisetieedsrpeSdui,dnnireaap-hrrcim5'acgilunt,endilaeccl-hddpouiuiicnnneie'xeaalueadptdteieicn,otcrdree'zei ,i"rl"i"uis-'4qg,7iia"Ddup*urueipnddmaloavtferoedrlou. elCsiPoedaucgsri,ei a-fcicihiencisdadtlerdtuEuczluibefvaudinrrpadteet,'ddauemqlcmmahea,pmn9leiaactera9lpte'qnAt.iipcanritieoc1d--1
mn5ceadgdrneuaisndstc"aeueteupleuppgteieunamdoue,ga'm-grtueiinnurccdtaaid,tdeaE,cuieinigmni,oaieanl5rcu'cad'gitenddosaisritagipriunbmltii'ndec(n4-ai)nrd-ecIie-nnictErienepi'eipanblcudaen.nlse'etdeaa
si-Y ucidea. CeI cane minca rlin aceastd iarbd nu mai qtia
qi nu-Ei mai ,aducea aminte de nimic, ci ficea numai un
cIuacqrui ,cuamnu,marefisdsdmviirEEtiet Ei sludc'rr'oustmog'jaorlee'a$scidci^morpic-iea
singur' un scoteau pie-
piira, bila qi mu-
teorureauluep, lEibn*ieol,e*doeetrcaoensstvapiqnoiurctlaa,urse,i,np,gainuqdrteurclnilnueldai cliaqc.ipavdredmrisi-naatu,r
mddui, lipsea. (5) Fiind astfel m'ulli sfirqili Ei fi put'ut t5-
pa'rfii nere-
tt6B PLUTARH ANTONIUS
gi,ia.pt[ntdir*cp-r"tireutotsuruaiptra"mu"tstlot"i"uddptcfd"r"ehaaie.clie"aduiec(ict2eirrirlpeici)oce,iiraiAroaltiinaubcrsapiai"eesoaacrtt,eriecflmein,lada^ililicp",eetcuoi,c,aieaaapnnlructraepsrcertcateoiiev"emnaaraoeutuepabunldgu-aimcacusrlpeedsirptbniiplauelisoirnncld,udoaphdipjl,nnisisalitcei.uia'nnreoDug'ezoaqifeuadifuin,edrrurdiccreincmldedebzpohunliauoci'alioputlciinsi.ldniiseeqaddt'touorupd-qg1rrcddi-caie,uil-,lnapodtIqrfee-uer,-i IipaA-a"Ri"n*rui"i"nceiou"*u;lctiiiteraamm;sutri""futeiar"in'te.iaetucraadipilui(.elie5p""ttRcl,qce"o)"rdahadliiepnicdaEnerfngcues'meeoieidamp--trnddpiivilfeenmnueoeocdposaatvrladpvdii,aularsmnzuiept-eruei"cdlmdpt.ae,ae,tgcdaupv,naiAplricuetellcisirdeegnscaLnieeimatuaei.aao1"tuI-seatutna-idm"dunnaiiui-teunnuiat.Aari1os.clpitpniegqariu1qotegaistocufvdci^ra.iinieacnga.cdsriparudhgpideSr.la'esiiSeucnnd'rlj,m.cmiliqtAiiu'.,unt'peavpadrpnituaeitaitreionoaaseu,pnpis,ue'p.ettcrats_proimaoumguetreudaatatuJanc-p"tlcrncieyTu?btdtrucnr'gncul"urpdEtledAll'ie^.d:i99:us-"Tlvmil1tlentue^,taf-s"teau=?,acrl:itl-rtuelte;r1'e-:lttIl'
Ja-ss"fpipiruaa;tuliir"di"ptdt;r-er"bttbatJpi,uG".nidl"tuatioatq;r"uc;cu;t.:a-.asorun:"(eptut;3rt'cr,ria)tpa"oihvmidujieAvueiaeaeoiglt-r"o.iuciaihusniniLiinnuentndcauadaiaiEpiaipdtintmticiotdaiamitarsnecdaptrcp-ameiiuatednnEuicttpemsileeciedannaircpr'ngaocaigom:uidepreiep,bald!rl'.oiiesdgnlimr,itmeuaiid.osipratne2ap5deae4rirt6,lpsgcde0i,e5iecpie-'t,cidaraq,n'neoatupeidudoadrr'ea,tiuisanunasccrtsqeasoe66rasieddab'cadvsisoiErsiaDo,sd'saitenmeluerietdgaiidpftilalaeiitreliagnsl'rrmiaudopiiaiAnu,dae.aibolnsreenr1edrttt.dt9ffalaraere,i-uuluuunu,u-l,l r";.;"c.r"ar;o"l.1.;ulrti"t"aa'iu;radtsi1piitlaia""iei,'t;*ripA";nJdutepnte.;"riitieao*tonosai"neetrntaiidi.aqourrcaDipsneaid'aa,p"lrziiiietnmuilpcct"iaaratli"aednuri"ect"dudu,qsmcmctpAiiierru9anleidSsiuitdocirqlncdenoiE'd-mimsduiatdesmoaieas,ezceaasoevpsitparoeeirfsreid'enotncdTcldatoaoaezrpsrcroIaeedemarp'v'spluAaead5uti.'enspaefsadduptsducsstuvineendisacsrpmricaeairaanadoesuu-e---'
*ilbcts"*a"5eeats1mgud-5i?tinp.rrtaitiamaAmOltupe"tpl&,iop",vdiaaeeoereiprImianseqpitngeuuiociaztleeuaddeiarreeraicup,r"ijaeaaamirisr'tet'upaCreuilibnnui geigpoieraeeef"iriisac,cnc1afu-pdelud{eit'nonbcsuettaedunrpur-lerpiripecoiuluealupnl.ipridnccc9teui?auElqsurpmcida,ggubpa'ardldnieApnai'ubnorfeustinpoo,naenlpid.an.idueccatanrsleleui'--ti
dea semnalul de aq'ezarea taberei
.si se refacd la umbrd.
ili;;fii;";io;i;arir,cirqJn";";tiJererau;ri"rd*i-i;;nlirler,,rtil4;i;&nr"rd,"ddr:"*9ratgaUdz;diia;u"niqnde'naC"r,ctet-ori*ii,"iaizi,uc'iidnae.oifuoteiiuddildnrarussiiirsaqua.nrnstznddeicijpaniifobggncriudai9s"smiareautsnttiiadu'rclpielcuiitseaqluiroiieldmln"iattutp'oriieuigic"rpi]tmPrian"d,,re:",i'eoirmdiqaIep.soanaAour-uurlaupeac,eslunsicilLiSjaaeatutdettLopoat,"olpridtremarrperdnlditlceliepu.du;iceau5fudsdip,deiAdirnisdeirticinaiusaslma1snouccsa-ttuuitiantdrnafrreuearerittp5epialgqeriddrtfu,teuuoe'iji,cea,auilvlcAailc,'errrntinefeniueura$pdadnstsrnzteuesurcdocgpcilemsimmiaiaaanrd'gtp'nqauEnrdneaipiaeu{auriaa-iicsezirl-uilarutlaoadllliluncizanucgrrivlalpud6u'etiirc^mane'dAlt9latmIrpoeiud-2eirterErujaaasporillaivacttl5aIxme'citusaaluncepa:-tpb1a1rufLfascl-iseorer3a1leae-n'aeedr"a3-rll!-tr'
.iaenipA[auriet1nul-"ela"it"4-bosp"l""8cuno"l"e"diitotruF"c"p"4spat,aiiui,ntnl*uc,-tds,auditiimnlapeiias.dtrdrp6teu'pde('d,usar2rcurrotit.tri)iq-puipa'nIaiAmsiln,aiedntlfredacauddipaexne-,cuttoati*i-,aielnisn,arpln'deedec'oarer-co.siuradIer-r'vstema-upledvauruafeenuaidpllsfilettct,oq'e,ta,uinlintaa-nacitnadcauecrzuourdaapipu-tiseqp,nviecdiodaidarE,aiMrecnrirrteimdpitaiidrsituea,ehrtni-heciicrdIaE'ieieaidulntniiraupedtrcsqrtdcieudeudritsauoqlsho,,ebbrdaiddaiin-crii.ilnaaiesh'uuacerau-r-,ii'
570 PLUTARH ANTONIUS 57t
care desparte Media de Armenia. Riul pdrea greu de tre- aph.efnlat5pot1lnoiiAnui sttcuroeannctcBiinoeiubnreyos,trdoi't,s,,asci4opnnis'qetoiinrldiuStuinidtddepouenc-,qildiinvrduuarm,mulmaito'upmsltaaitmnrueilit-ioAnditulerb-l u'oiensutrnanldEoiieci''
cut, din cauza adincirnii gi a repeziciunii apei. S-a qi rds- Aiireqiigno--1niattii,iOei,tnsodpdeudsnatt"aritiaul.ivadAse"UpintcnmenataboiatidCnigisn;iusidluiecp,tsseouudecppnirdaiieo.uie,aittcnEra1adssadi.amdbhusDviaecifnjbiiillaennoecie,lredcdicci',uedamduedlapqluoacecrialodri-tncrareennivsncieuahndedsdeaeepiu,C-innuasptiltelrreoeieinosrfaaE,dipl,eicaagcdlabdeetirarnudaeardse,qna,zbciiediedallpnebia'neqobusinveaq^fedtintcrraieu-ti},i
pindit un cuvint cum cd dugmanii pindesc si atace alci
pe rornani, cind vor trece. Dar dupd ce trecuserd in liniEte srd"ist"t}iarai"-tieitt"-a4truI*srOt5"sriri"tcanuv2"d'h-ea.ipeiultil,nrrim"ppceidmot'a"daru"szieia,icdindltgemidveosri'mez'smeearubdsiogdrunritmeccneciuilnaauatlaileond.Erncecldu'iDaammea,-m,,rieidecaaerdcaazuriardeeuriadrcllezloeqvlridnb,eraiaedpiaAvnpEcdu,eliarnuireit''tdraeaicprejnedcaexettdaeargepcAisems9uea(dgrlcrtmcre,it9qdasteuiceduPinmtaiyEnuhadcrfvpitrcpioaeaadiirofr,nridaeulieiecctttitedfeusiareeiss)nmdil,lesau'dasdmpAsoe-lApoaesnfepenercetdnsaoprtaoeepprnrirfenlnauaraeiiuglisnitocrusddciselralis,eed--,'-
ajunseserd pe pdmintul
qi Armeniei, ca qi cind ,ar fi vd- rdzboiul.
zut atunci uscatul de pe mare, au inceput sd se piece la rJOdtrOuueuairJsc-"pes1'ppt"5"iapirrair3i"v,itu-nea."i*iaLgltitiiu(rli,ata2-teiatd6)dhpsResieiioasinEqpncmosdiuiart'oeibruanidslunoo,d-ou"llclu,Csurnaqeuedcarariisdeinze-voemibdsdlcsaaoeamlaerigrti.AdoruaiimaanCtlbaltstpeaioudAfneanctlndnrhdlteimiuu'tau,o'iiiasseiinsssnn,eEtddeaioustn-pejrpuusipui'ecrrneoseptoicr,snf5terreaeti-ciclirrnixausiuesttsdpruaceAuio-elalmi,esntnrcfeteaiiaOtut-nrpc-dqaucaidriete,palgsxcupotOvapceireci,rrecaxmruidsftput'naiuiilrclacnvitiilnea'olcliadee4a-",*-
ptidnmd in,atcEumi sdprsienimlinbruStluiqreizceacreu lacrimi de bucurie. Inain- -q"i"iiip-uraie"f.toesdnteia.gpIinoavleaaEtfdai,rpd'aepndoteriubaaccnoeshi to9eriale,dlaearupmrrieaptioearnidetunruse,ccfou'oma'earatnedd'faorunudt-j
aveau belgug de toate qi
putind sd se infrupte din e1e fdrS teamd, dupd o lipsd
indelungatd. au f,ost cuprinEi de suferinle hidropice Ei
colioe.
50 Atunci Antonius, trecind.armala in r'evist6, a des-
cop'erit cd muriserd dou5zeci d,e mii de pedeEtri gi patr;u
mii de cdldreli, dar nu toli pieriserd de mina duEmanului,
ci peste jumdtate fuseserd ripuqi de bo1i. Au fdcut deci
drumul de 1a Phraata in 27 de 7i1e qi au invins pe parli
in 18 lupte, dar luptele n-aveau nici puter.e, nici stator-
ni,cie, cd'ci rornianii nu puteau ur.mdri pe duqrnani rnult
timp, nici cu strSgnicie. PiIrifnruasctaesaestap,eeArantEoinmiuasi
evident
cI armeanul Artau,as,des de sfir-
qittrl acelui rdzboi. Intr-adevdr, dacd ar fi fost de fa!5 cei
6 000 de c515re!i pe care-i adusese din Media, echipali la
fel cu parlii qi o'biEnuili sd lupte cu ei, qi dacd romanii
ar fi respins pe cei care luptau, iar acei cdldre[i ar fi ur-
mdrit pe cei care fugeau, nu ar mai fi avut ei posibilitatea,
dupd ce fuseseri infrin{i, sd capete curaj qi sd se recu-
Ieag5 de atitea ori. (2) Toli d'eci, stipinili de urd, i1 af.ilau
pe Antonius impotriva armeanului. Dar Antonius, cumpd-
4ind ralional, nici nu l-a acuzat de trddare, nici nu l-a
Iipsit de atenliile Ei cinstirile obiEnuite cdci avea armata
slabd lipsitd de provizii. Totugi, cind ,a
9i ndvdlii mai
tirziu in Armenia qi l-a fdcuL sd vind cu multe promisiuni
gi invita{ii, ,a pus mina pe el 9i I-a dus tregat Ia Alexan-
dria, unde l-a purtat lingd carul triumfal. Acest f,apt a
rniniat gi mai mult pe romani pentru cd Antonius fdcea
-fapiezicaeleaupaetriie-i. cadou egip,tenilor frumoase qi mirele
Dar aceste fapte s-au petrecut
mai tirziu.
572 PLUTARH ANTONIUS 573
rnos impodobili, cu alese armuri. Aceste lucruri le-a spus sd renunle l,a motivul in legdturd cu ea, cbci tru este fru-
mos nici sd ,audi cd doi, cei mai m,ari imperatores ro-
'vgNaspineiidriagg"iaiapnerumruir.gjedd,iei,nieir5usgdscnteddeiEnaepfdicmireicfilrenei5ealde-tcu1eetclEniuiandimbareedeaptiiEsnaiolttutfetievrnririoinsuvpAretalbeun.iEiteA(ogi3Einrns)aqitdioAduipnicstofreilisuEiitmnnrstcidi,imgunpeidequiAsuctkine-uosdstro'upeeetnobaacieltutiaural3!au,,lnciab-uco$dd5CirdcrpduabOuu-eeamgcslttiavanu'caar-dul-,'l mani, unul
din calJza dragostei unei femei, iar celdlalt
din cauza geloziei, ,au dezldnluit intre r"omani rdzboiul
civil. (2) Spunind ,aceste lucruri, le intdrea qi mai mult
prin fipte. Astfel qi contin'uat sd I'ocuiascd acasd ca qi
iind Antonius ar f'ia fost prezenl, se ingrijea nu numai
qi
tdmreidmrciinoEipmi iliiaieedai,seudmpaln:raitEdloilidr.seaPcueolppariiieiatFletuenlivtirileeubiiuqAriin,vteoiginhipuesraimc'cauereameiurlatsdue
usl,ren-lafrduecngeiaamecr'daclibemse'teenptmdatrrisurtneusditdudsd,geaiopdoimsitarcuriesnSdiu. vbDeirenee,maiauArlnlectionondr.iuipscleincigdai strd,duia sd oblind de la Caesar cele ce soli,citau. (3) Dar
firi si vrea, prin acestea 'ea fdcea rdu lui Antonius, cdci
se ducea 1a eI, s,eeraasvcduznudted,ac,u'cIaaqcriimcini d'inno-cahri,fiapvooi ittresgdtefire- e1 era urit intrucit aducea ultragii unei astfel de femei.
ge,a repede Dlea-raofdmcaurtecuorpdiiEloi-ral,aatraAsleqxiadnidnriaca. uAzaceimasptddrimliripi bprelircearea
qi
g,l7d"a6einzt"gaurutidsugd-itaoppEieoiia,rnA.ceAniaatcroseecnsdfidtterdcsei,lnuazcuiScrrpiuirneiradiziiceemdlopfgeiocisitterfei'aav'taudcnmidnoe'demdeAuadln'uutiio'Irn(vqiou)irsblAiep'peasoruiati
.apdrut turamgpicliin,dtrugfimaqndazEiiudl udE,emlaunmd eroqmi a,anEileozrin. dApstefeol An-
t6nius,
tri-
buni de argint do:ud scaune d,e ,aur, unul pentru eI insuEi,
"lrduneio.stiMivmea!#ipesopiqiutiin.euec,aiudcedcoiviOnfeecrlnaleaviieaecsla-praeeunesntrtiuet cu totul devotatf, iar celSlalt pentru Cleopatra, iar pontru copii altele- mrai
cu el num'ai din scunde, mai intii a declarat pe Cleopatra regind a Egip-
tului, Ciprului, Coelesiriei, iar coregent impreuni cu ea
intenesui fratelui
ei, folosindu-se de numele de sotie. Cleopatra, degi dorn- iCpPpeearagoeriCctsiil&aaare,ermrsgcaaciilnrtaoidorip,enev,eaoclcatfolurdipeissiaAieuisrpl:eepauxe,siaSndncs,uddapiarrrdocerisc-nliuaii-t'atiaSsvP;eudtsoiapenltaesrAem'aer,eeml ufIddeocnic-iiuualaet,aCdclUalu'reteionIdFupdielaaiu'ntr9siaa-i
neEle peste atilia oamdni, este numitd doar aman.ta lui
-Antonii:s, qi totuEi nu fu,ge Ei nici nu dispreluieqte acest
nume atil timp vcagaita^pp1do'eeactaei,aser5ea-1lv-paaruivreeznadsupcn6dlacEiIt!asidvlrt-'raai-turiaas' a.(cf!ed)mcrinu-
el, dar d,acd eI cia, Siria Ei Cilicia. (a) In acelaEi timp, a gi prezentat p:9
ceie din urmd, Alexandroi imbrdcat fn haind medl cu tiarass qi citaraso
nat pe om, incit temindu-se ca Cleopatra sd nu-qi ia via-!a,
s-a intors la Alexandria, iar expeditia impotriva mezilor
d'duecEini dseu-sspeuilaeradqci5I-apamrliei ds,in9ti .drdiAIamainnelteeurpdaxnmocupacaitaiinnSt,ocdd,bqeoriiiduactgaoiorninoprCpdeeitueinodli iMtdP.adittuaaIoeiadmtrsr,e,reeaap,mmrClu'miuedalletu,earponctcupci5,upaer,citetaaacirlarraapeh,aldiptanedcsriaiininnddsjaudteledir,,suiIhpeifanlioElandaermtjonaeuiaielrduiabzundidillaz,qEupeletiinuirlocaeaubariiulgmdaiIscaseieiar,ssdn€8-l!dai7a8.i
a aminat-o pentru primdvard,
in mar,e frdrnintare. Totuqi,
lLq-"aiaafpid.otci.uast--apir"iine5at,epnoa.iaisoti,glpourdienigtd-dotuinncdauu-dusinenutrdleedfirindictzrebeleofiuimili'ecCdivlueillou' pi,actraerei'
54 Caesar, socotind cd Octavia fusese batjocoritS, cind qi er,a numitd noua Isis.
s-a intors de Ia Atena, i-a poruncit s6 locui'asci separat
ddearAantoinnciuesp.uOt cstda-vliaroaagsepuqsicpdenuCaveasaprdrcdas'i casa sofului, 55 Aceste lucruri dindu-le in viieag C'aesar in f'a{a
dacd senatului Ei ,ad,esea acr-zindu-l in fala poporului, i-a in-
nu s-a
hotlrit sE foarte fizbo{ c'u Antonius pentru alte motive,
574 PLUTARH ANTONIUS 575
tii;;"0itJ;;ati"Mda";u;;u;o;f"bi";i";prUpfrbne"i;;.upiuiiOt;"p";tl"diiz;a"eu"idii""*tia;#taqusU,4',d"ioai'tp-,iinuec;m"iag"pii;O$-auud;";li;"ptpth-rul-Ji;oiteaPolrrnc*eniooa-uetaunaipbrdecaaisiirppn,fveouLuitipeuodaiAanczz4cseprrrlcc"ioindded,intuernu1oezntst'dasp"nol'ovdirueuobutdceiianlqirinor-itA-igdinAiutsiliinetudcru,]eddnpImaaiuerni.eedtlndtrsioSilerime.av"sczciCinanib'uaucbi(lb!pci1ai2iuiujaloaeo"ohed)eilsi-mL"ei,stta;,ce'erLapseasiuapalp'Dvardaopuei.rpldai.eiprtlmiedaddoPttraueluilLraliuaI,rr;ics,uais'e{tsnreeiadcaapaaiiclsls.uPiios,cer-CetdnntdieerlroppredAaouisddmmalpd'eiso?tnsuneltaLsuprdal'tpeiaa*derovaslseit'ei;silar'eniaeelnccnuilq!rianqie,du'o:ptIauedeilorlrsrn,ccauaimtol-Aar,rudur'snuvi$enaicuzilrcuctaanuoCtiiuaiil=l-o?nadardrdiaeirlunnidttsde,iAuqcn'idaiic.sune,pvlde5nno"arlas:l1sd,leae*---ulc-"r:'l la cale lucruri mari. Aceste considerent'e au invins (cdci
tfoorafteelet,reabuupialuutistdin. viSnadmloas, C,aesar). Apoi, stringindu-se
luptind sub comandanlul 1or.
aflindu-se in cele mai bune
3;espiotiz;t;;iit""offooii;;;"u-itu"t.uf*e;iir"nnit"oi";ile",lt'rei"u5;;ti"it"'Aisup"a"t;?sr"6ii-ti-i-"sa-""ete"""b"it;u"itAite"tuii;"upiCit6tiA"Jc-n"oihcelcgtslreiunfilaqei"dno'eeSsttotiuE'ztomrrsidp[rDrpeiigcdbrifmndluoneeuaooabiodialdnmpstiubuupmrierailraf.itumtaaosllcdruiaeu,ttciAluadrrtdulatbncsuitqruid'eucditnneuat.iaaiievard,sihnoi,rsslzvdDissocebpnaiqrIc6bioeeaceenroltfeialo-utnlrmeeu-amfieraididra'erulrvsedeirsdizeqnarge'-enpl-eupC--ai,cecdrpelCclaceneunugutuoeainniira8aatl,nzrciennillcenedEecediiio}iscft,iiaae1-dilrpgctacoirned,eAiira^aintuidimrutalagpuirrentaisn-Ceuddrvaritn,itaaCtedilzEraoaatrd,u,qseusbel.tnnddieaitildipotdnneujeuiceoeduot'cirsdeiaivuspuiimdsntttaeuetoouacaleemusdrstdOricitac-leeenriabife'ddsiatasconpndeendcdrr,('drtlmaiaeduu2eloae,uoipcsait)ip-svamuaaiaCsdEscqtptirArdaesrelelriteepaedsznedis'pgi--scoearlptdedoca9regeodutucrftope.aiieuel:tnepnumaav'caseAneiuvdtoioudrcllrzaanceeinenieapnulsainLri'irrne-di'e----t-tL't-i rel,alii. (3) Cdci, dupd cum tuturor regilor, qi dinastiiior,
'bqIaliolciterie,ilaottrraoa-rthcaiasloqriera,trtlEiourcintunuitiedreoasmqrci usisnprdiletoracerd,iauqSlciiqidrctiieaciote,SrleM{iinlanoeer coa1,teriistssaeae0re,1p,AopureriumnDnt'icreoiusnn,yierasdo-zgs-i
le=a fost datd poruncd stricti sd iasl in intimpinar,e la
Samos. Cind aproape intreg pSmintu}, de jur-imprejur,
era in gemete Ei jale, o singurd timp de mai
insuid gi de
multe zile, rdsuna de cinteoul din flaute chitare,
iar teatrele erau pline, ca qi corurile, de concurenli. Fie-
care cetate participa 1a sacrificii, trimilind cite un bou,
iar ei s.e intreceau intre ei in ospele qi.daruri, astfel cd
lumea se intreb,a ce vor faoe cind vor serba victoria, ei
,care fdcuserd atitea prcgitiri pentru sirbdtorirea incepu-
tului rhzboiului.
57 Dupd ce a terminat toate aceste,a, actorilor sc,enici
le-a dat Priene s-o lo,cuiascd, iar el, plutind Ia Atena, ia-
liqi era mereu in teatre Ei petreceri. Dar Cleopatra, piz-
muind onorurile de care se bucura Octavia la Atena (cdci
peorarufloaprrtieniudbairtaurdi emauteltneie. nAi)leaniiennceiip, udtescdre-qtiinadtura-gi d'mpaor-i
onoruri, i-au trimis soli acasd ca sd-i ducd decretul, Ei
intre soli era Antonius, fiind cetilean atenian. $i, stind
in picioare in fala ei, a vorbit in numele poporului ate-
ni,an. (2) Tot eI a trimis la Roma oam,eni ca sd alunge
pe Octavia din casa sa. $i se zice cd Octavia a pl,ecat,
luind pe toli copiii lui Antonius cu ea, in afard de copilul
cel mai vir.stnic pe care-l avea de ia Fulvia (cici acela
se afla Ia tatdl siu), plingind gi jelindu-gi soarta, pentru
cd s,e pdrea cd una dintre cauzele rdzboiului a fost Ei ea.
Dar romanii n-o plingeau p,e ea, ci pe Antonius, Ei mai
ales cei care vdzuserd pe Cleopatra cane nu intrecea pe
Octavia nici prin frumusele nici prin virstd.
576 PLUTARH ANTONJUS 577
;;t;.iisitialraitl*",nfi""'rJ"iJu;dcaaicil-catiOUcslcucsalriiiu;"ei"a"ia"iz,rv"hutieuicir*d;d;,o"io;"'J,cbini".t5au"Ci,ta"Jaia.as6e;tri'a,A"atao;d,mti8upm-,rsa;s"aii,usai,].ii;rliia;.-nira,lrlt"eli"r,tacdnc;"#ubCuS"*iie-itfrrLcctdt,ulIsi"r"a"sddrueuiio.riiluli'aa.aa"cler*"i"nrdt,"isi"c.ci"mtlin-iireancr"-artri"e:arula",5iUE,'amegn"ai,dedi,espiaCuu;crtcs-pq"tlcqtiia"p'1upeeazlrlssstnes,dasauta,-,ifPaieirldirin=niedem,udiartLinnes",airtuttar.lutc{j*eceaesac"sdbiou-tu-d,timasaDtiptr.Ciua-leeimuvaia*rsq,tdalbiecueliC"'carisrgutii"areio$r;itenuftneecinaaaupai,lssee';izvp"ndoea"saiui.i"oialcg"lgtdrtia"aliiapoa"uododie,pnmiidj^dtctJamtcju"Vd"Uu'ucptsucnidt"draoiatoer"iifJmia"tdiassia,ioui"e-oeiiJtt;caiceI-.-lili,sie"r^ordpt"ttrte"ib,sEraedsaii,-^iareei"ieqC"aat%iPeon'aatt,"lei-ainttl"iRtleei'tp-oirlili-nez""at'p?eevsugiaaaars"u"fiiinultaoei-ucn,edcdaor"taadc"elverI"i-uts"imii{ouua-ptuuse*uuvipi",ineiteicte;tlagn-nn,z'-prfa'upec"aprraiu,aaeteahe1Ar"aistCdss"lrrueqardetal"artinniiLcctaentrueIzm,ipcttactn'rpiaseaer'edd-uitl",tilobfrcicluaep.acee9q"ifssxo-bcdailiierociuceideruesjnv(z-diiEpare.pdfr'epeceactmdaEuilsa,-ipo9oiuusp-)airiutrndi,palr:zA'1tse,eeirvdedieplralopurspc.etAd-rp1Se{fipa'-i'ceils'ieaieese.evndiLalraalmea-,Tnsalnt-.idresTtdourldcneidlsv_stutnifliat1lmtspdicatmS-raedieaeeec'aoeeftaiiaiooiiabis'1ersni'fiibtspunrlnu(umaou'ndcidsu'eidl9leesDfmmdtumAli1iipudr1ladDiddedalnudasung'eteiedelalzcas)pnourpe'mS'isuraIqesifuldni}tem.te'ud"otcriritorredip,utd!r;icfue"ntllacteesiarirl"itiecdute,saiaatEng'ileiic.sdaecrint]igbe-uigellseiptedisYeiCfdj'dtp'esvatEr,d]saolrrurtuil-tupteoeu"eieda'eseneip-euceauieAuisrtran"lnulaa,l:eaaseEcnsrnvasiid',celiinintr1smcr9ssrep1amlasptitial^ueiCcv-rrAb]nemaAt'adip.ie1fucrdvsiunui'o:itlerllclean.1isruieuiuricbu,n:ennrbec'pisnosidedapfete'daaini,rncsteta1ctnils(rlnoiis1ltfiooeurid.tn2upucruiEoeiinerl-}aso'dcar-i=-pei-iasunaa-)a-enisa;ired-lr'r-ie-ii rAspcmecrlneiagas'ditiut-loaoonnplrasuiruzr^liiosgedq,ie,eitpdlelljueeeutrtodaicnpeIriadgtchisaatirlevtto,dd;aor_,bEcecrepidr,daraaoim;gpivddiudsalsrazetttudatidmt,td-deoceai,1intlneaadoc,lrtseeFiacadcutdrtsorii,tccnradriiiunrsoisp-noms,rsriiucona&dlsnitrep,_,e,iooalie$nnfradaeyi,exa,icsaeEiortli
59 Dar toate aceste depozi{ii ale liui Calvisius p5reau
ggdppqtoeuieeiaeEnrcibdleunlleuiacnsnpiurunugaemilldnttfmadagndptviadeu.noo.rEadplaeprdmurreoeeiiianenv,rnae,dsfirGiO,a_aldrntpaceerfuttl.cuiauemipgvaDloia,iedcatpueiedrGo,rEppareeqiu,urmrsbiidleaudielntd-ienqaaiiuinrunEuosbiieitm,amrdidatsauejaeidonitgc"leCraA.oiorslmnrGaetimttgrooei-inepatInmauaasip.iudittcenresaisinp,udAqdescsin,tti^mrptsdo,irmaaderinnujtruieiiuefuntnil5ure_ds_i
;vletcauioai1rrbstbe5osbe_nituafuutisveulc-oridvr5tbfra,dleeacaajfeinsi,caucidudbnmadiccner,iuneucas.dAnteAsnCs,pntiolaunetnosgoiinn,puucidasudrut.srlraruIaensctts-rrfattueiuonbltmieu1uo,il'iepg,ontonaiis,arevgdut,elen^pqrpcsalietiauininclazdiedeiunitird_mn,ceio-e*zsmnr"ieeeEge,inrdcsq_ia.tii
teL_vcedcorinnairtaebig,iMveuma.,agad_zrircteridoluteugrsn,iriiu.SGsCCiieftlsleaemuonaofpieudnp_rsiea.,aervtt-garrrdgesuir.iuaDacalehfuzfulleilrisg-fudau:istlru,is,lignFsedgitroufasairmtiiicfiqponouiusslrespun,'a.l"iIttiaeAaflsdeti.potct.rrrii,upltem;utr;,iRrn;udG;otf;r,trre,enimOap^.ci"rnapii2eriale;,l
aupfsoecnasruttturela,drd,nieaiefnsigrittndrledcianhcusidRacitoldrasrpvdnduiaeiesceoSGasarecleraumiufardecsucndoestoi,anscumtiinbnde,dseeddaliciccdFudiuale.lloleAClrurlnei1m.oCiSpiasnaaeeitrsarmatator',ep.inrieantordCseteveio_irna_a
ngCconiauseest6tese0,maarAzlaaiangrrt.iSoslmdntzrgaibaupiotsuuiaurndalcudeimpumeCgpaaaoctieatrcserieavdstra,edes]Csi-noatldeptpocri,arpneevacgzputradeseetiiismtiaqnisbineuradpigedtriaaaicirjdudiubnnirlmsue,dipi esfoAeetnmdrtdireovaei_a_.*.
37 * Vieli paralele (vol. IV)
ANTON]US 57S
578 PLUTARH
,in,niIrc;crcrof;daie"eiuf;tmzriaen;;se"b,zv;ad.",;odarni""acai;iltzlcuo"t,soife'ilero-tnetlaeo.s'p.i"zimaertofiIinttac-aiep*anerar"lticugeo"imdlCIhUaiar"radifJut""nrzu'i^"-neiibnpa--"iuo"ii}p"ts"iit"{toauler--"M"e"rpptlticSaieat,atnotrtooe-duq]pGtf{iie"igito'atPt!r:uCteteueiL'uacahtuPulreUgalnmmer,rntuu+mttdieurc'-nT,at,auitoro:(ireel-'2a'ln1miuiunnrjE'1eenctdI^icrlaeieePePaattrrtioar"dtdssetr^itheznat"adesmn'aan:tietddeisnu-nn"mpotiAel-laesiea:ri:n,'nparPdtidil.alsonuiq'eeilr-l--i-il l_a Coloanele lui l{ercule le stdpinea Cu"rl., iar de la
;tAfcso[lea;i_'iui;e"raln;'u";ca;1t;dnH;rau"igu;"lei*,na".e;r'llur;:'cuaAJii"mup.'im;lis'el"5cie-EtdiacriausDa.ermp-ppilii'eoLp"eu;ee-nitsasidrn;y-ei"iei*e4snc""s;ou"it"*icui";"'ig"sto"u**ui9lip;o""lliA"i--"Eiuliiteatiu"plt,-ia"at-""'dba*l"puaoi"rtlanis"ta:"oub,'i,:tuc'r1:p'a1ertct1suopY:a"itttopcr3rtotleieuiisu19uiltea-sdirp3ta'u.Ssualasellrvdec^etreneaun?dienspueus"oaid:mtt,cqiu"nonia{erXstcfnileauptclaea'1tu.rgAlttTiel"ipnn1n,rv,ltLirui,Inoiaue:eim^ndf-df1radiauisi1ieut'r;' Cirena pind Ia Etiopia Antonius.
,c;Dn;C;ae;rasc:l;nfa;ii'iul;a5tiit;,li"Srnrda;ar"itenl16yii^'.;iptctni"i"p,5n1rui;#miq;dledanrtd;i;rAuenide;iuo;;e;r.!!oTqE'a;1ulid'e;irtoc;auaSer;cegM'i"nd"d,;eradrIit;-;ecosaaiViA'-m,J,e;icuoca'rrsi6-ial,en;pntutrna;u1Iieuarrf"pta;;dlr.e"poa'rihro"cEdIfsem,utunrai;arvro-ie*m";.nin#;qir"ef""uj-r-iqr"e,&i;c;;;ir*tinoo-;iJ.J:tb[ai"'pii',dnlii*;z"i,"cllt,httJ;incd-e'iii'";ilee"p"a"tiesicui1t^;i'L"ni;;lrci'asE.A-Ati';,CudIriot'p;"nae'r;-;te;ii:si6eyI-";oamuilett'i"g,rrn;iaJt""ect"diaiia"aueutr;aiieaziiu'avreir"'riaeibaaite-riddt,adaapiiavougo-p,"'rlud-enuliiau^'lori'Agisaettnolipa^pc.icra'naimmGdtcitsiaeatotment"uaiolaaeplrla'mtdoardntl'siolBlinlusirdaaibaaiadieo'Aiiiiaieuirc'i"iEEarz'Mldepcdb'c(eelarirrNh2yehieiMmacanlivaubupe{l)ucareusaouialtettelaeAarrhsm:;5tierIais-o^dtdnrmai:raaaipasAerltdllqrp-oieoPoeii'-analTbsfionr<Tnl,nopct:ta1iiiioeeria:rtliiuucleenaarea-dssl-snud'-dlr-i- rrbclnltteenc1mdiEcigaoedirnandm5caaraueislcspmrauaptherecmpeprpcs-eydie6l-issipaitiuniuacannnata2tseraaa'rnoil,gaqs,,.inrrEdtecznDte,vdeolce,eceiijpcisicou-fapanaeoadaEoceqcitrcrardrasi1ceinnsebruitievrt$leuidedeA,ecgnvdecoiaCaati,'tgistdo5neaarvuiuseddatuliadnrtntittnueeneidoiffl,tteeatfiresdlnocdrniidpoo1lcaiir{,i.untilsuAtiinsoereuouecesedq,$ppzncviEsunqr,emtiloraacihda-dftii_pe,eoirooal.uguiand,m,uucopl-atntnrcecfraadfiaaletpsiddeei'rdtuda,b-utoctj-rla,caelvtoerbdoaplsoseoasrhiailiEi,ravue,tciintscarpmi.aaniipiogcupttutercIooaaae"oeod,tnn,ecrBeEuarnrtpingmeeerercictoreiafucipiidlunoidnruaemrneslsgroecnroaucdsdnoia-sdgomiuduprld,'dipedlctongtutii_erpneeaasu*eaafpcar'idroamnUiilbnfnbaipiuiertveo,tvrsailieidnatanm,iieEi"siridirdlrglvlocnEietldi(ijieireiee,da,ap'en,ctnaii.vqEnmec;'tulvreei,acueilp,(d,ieiirdede"2ndavnea""i:rtrefoaegEm")ctturr;adiutrd*id'i,,piitltr;rAur"lC-leo"it"eEirn"ua.ulglana;rlie"iaaemm;iro;;.ni.t,l;pa"a"i;utrop"oiohu"Gpt]e?ae,e";1pdn-arrhtiitlniz"rc*aeriia;ta,;ioiu,ricibaJuiA"ti'r""iridirrsre;_raiic_j;;qrb"aien".ie""i.i;iii-,,
l,dpdss,o,"aeCalifrnnltreoo",est$cj5Il,nu'iiupn"nacr.cgrdaurirNunuloArci5cldlaninuon?irtnfpote"iriiironocAzsliaoiuiensergst,drndo.eu;etnCoi)mri,a,ruaeeCstssarE'leean-etacrercoo,ipEap,nTrau.irdoratporrti,ydoMual,numaiabseapArlu0edescrfiiaputa.ciusuadlIs.nomnC,Oi,(ntiaiccumeidandbs,p'daaicneoiraica"',eepir_ie;nsup;ott;de-aea"";Ema;1C;cJde;ua;;;"n;me;";;i_,iifr.
psp"ioul_:ullncut6-dtaqe3ta.irm,sAEcrinniiatairso-apnpprieeepuuscves,,i.ols,cprlaiitebneqimdipilieuinicnndulti.-prueazs-asjoio,tceeqroiic,ddrdadeuebqnliupimulope,rtacdcnuctooimairrivisab,aduiaipdiiiau_nnrqacadmerimcnpaasnuatiistriuipsisiretfIl,,
'580 PLUTARII, ANTONIUS 58l
lsifiIA.ou;iceriib;oniimppit;1;lds;eie;Idn"annie"inlcl;t;cfe:"o;au;aid;al"ii"sa,diag'-tt;;utr;|uJo$"!'eusni;r*arsntuao,";n;cvnJvrv,iii5einicaatmr;;;lfdl;iiadi;nuserdoii""i'i.S;-etu""datrnlmiii""aas;ft.di;iut;enm"u#rdoi6ourartisid;nGcs;"":"csTode,asz'"mpodasiitltuC"iI,diirAui"tusopAicns"utrqi-i.em"hu*-ci"itfonetittuacfft.aCiactmLlipiaea"utieiun"guuo-aoei"tvpeuv,rseio'qui"crppang"1rustayrttnle"toe"."octsraei"irdapvijimiaant-b,iritzlut,a'-xsidoo,o*,"rarrojrEiaiufateu"atfrudipui.tmrul-aiiaere"rm*-ol6rvti*oatLtrt,adrodale"urpstussoidii-D6reitti"tnp,t*ai-idzjtftupot-^piriuriG^,rai.uexaliruii;"iavbl*tiliiil.t-tiiim,;tp-uJi"u'#gt"icil*'"ac-iiiz-;ooiii-Ju"oagInue*eiiao-"";iadd?uian"sbi-iil-i;ti,n,as'n#irnpdu;"^duis,-smJ-;,ct"a-aitcL"gtfqaitutiln,*1-ri'ieiadt,-eguiC'aiiL"cm"";-"aat"itini'pa'iuieati,e;ttt,J"jioi'"cnl-lal-erse'ratfetatissrpzl"iceenqaacapiin*pirs"c""tpvteoaro*aeg"iticrag'uptoiutteah^'anisitgetrpseo'p;naae'iitlotirdv,Ariidt"iba"n'i1iegdpltarecnamrpnat'uottifaSataoaiciepUtuitour0trttruicCAieertp!elebiadeDeemil"napur"iuar"spaea?u-ndaentrl-sidruiqaereb,eioemgnetaettppdeppttaglicb'atj"jo'unum'sYsdleaiaqucraoapdrtceeap^ie'sAafacpa^iaipquuaanafiirinlpoialveie€,iIi1i,eeleet_anree-ilttladaaitcCud-ilin..eoiesunronuititdcpaptfDvmuriiniircdpdtriaoArsat*eis'notrTdepdaeresnaee'deeaeoCuepcnevivprinuaenrrsau-d.r'zvoecpdlmsaqdapsiasgraiaaejitt]iudmurna,ulebiea5rocremo!leliernicl'ii'daeasn-nttneuiercoutdnis'ssfliq'iAEq1saaid''rara.aasat'uaatipneapisiCeodr^nrdemtreusiinne'Eu-senm6ar1rgadueAeupa-dsFpfssfI'it1s,,iredo^bua'qe''oaiuiq.iuiabonlc6'nfnrna"9neaie'v'idicdn9icdsqcYuairliri3t.siriistniadcp9ura1rel"leeeioitereicrdsurein"en6eue:doriadlipuorcirjitnrud'u:n:oel1bdent'so-de"abqaeaz.nrg"lets-lis-mo1CCa-i'uaorydt'art?dL-tbadqa'iiisll'aednitizm-auMerYsarc1iaaesnamoaadv.('eata'pucedper1asrq2"'eelcfe-l'ttcilia{r:ao-ri.el'isaaIel:-urst()rtisteedoaairc-)5a:ear--aecaeae-liif')-irr,-i dicindu-se inainte d,e mornentul potrivit de la locul lor
de pind5, i'ar Antonius abia,a scdpat fugind.
ma ad6ai 4tbfuConciencdcoosrdr-dabbiihlioiorit,ndsardifta,srdddedsleeaEdteariairz,eelucmip-deteapeningaaivpatUeldn,edA.enpctieroencmieueles,
nmtleria-uialqi;tiaegErci,ihcdicpaoaarureted, aimdmvledibiauadsrceceoinrampdrcuualplgtpeei.lienSl-u]eepdldseeporuusdnlunzebei,ccociIoidnmaedtaumnAndcniaiitoudinuneiiuptAsreindbtetruoesn___
cncdeaieeadncgpieji,desenldignugsintedeb_eina1ni,tcEdarteepinz€lcieemripnnnu6terr,des,nbdldielpeasltriegninm-g"odainuteEd' ?isdaaEdbz-ginaiispe:atep,s,nItdmaimipq'Eiein_riat'1fuetiolnprpieu_e,i
ppatnacraitiie'nreubrnezbndd-iecucunlb,iiegetuAcm-snsainEdaemdtnolsoneino.iadlbie(rupdi2aEsuec)snnujncdaLdiliupai,tpirnasmieavdoiatcrcerseioeistrdaarmtcdemvuEbaevtaicEioimiciirgnbsuia,idcecsima,imdrdAeioneu1n-parvenitaomdoafriddnadteecisuuuj,iadcnsuesddd,ed,iunAE's__dppiiaeiiruncosdrnvahesdiirienmsrearapgcdrnsueecnmdsd,sade
trebuie ca nici un duqman sd nu scape fugind. "a
fprlncl{Tqcfadieeiineiauiruraiia_urunimgiplupuznsciAd"riaedtdannueugMsd-ruiailluarddmen;ad-instdpfpss-9rasr,lcie"aelppceteoa..afrucunaat.drydC,si(s,mpcfnc2erupiiuatcnaala)SOgrnelslirtoaj,ivcqdaisiifndnclpta,iitatapmiiedueounfclnevc,dulesptig,,csincprecun,r,tuauiideeei.ns,earepglanmdp$nua,getgsauocrearanvtii-ueTettAcecvdsni,Muianilneenpngpitiucndtaladii,orecrduoirtpvu,prEocefiannuelsedauni,mp-draEitd-esat,erepncuenfaimerlelicrIobsrianuneneuntlraipirpaszddtcl,giqcnamteei,bdeiuoaclprusieaiinlrov.icunaedlaaeairoo,s,AafistpmrmC.cnrtlinoreiuaop,tEiniiaatrliajrndoneieil,aindeon"eannsrAbdtsscCubafitaianiu1ranepsiroudin,etusictrlo.ecamelapdi*eln,caSEadliir'aEu}oAisfaeeteune,cslmettfnuaaspilizi;vnaE^atpnrtciioic-eannnsp;stoteu-atdae___ed_,il
582 PLUTARH ANTONIUS 583
cd;uEAicrdcaqdniof;ic:an,"niiienu.io;uifapnSbTe$unipc"c;tcriura$iavto"dehldio;,inleit;encimicl;n#pm"iacbin,t'P#plhaoifiuddftipmnaniatuio#vfar"sglrc;ulenjiuestaCtrureeoatrnud,,inl"t.fEtmaies;re"loo#ibescu;,inee,.pviigaduu5setpiasaiieimmurusl;raltinsla.ues"t"tA;trueslitripmEp'dnou,et;"n-,;tntaiqiuBa*cfrtalir"n^r"*"lot"eieaigrcg"o":g"t"s"tlf""iat*"i"iu.'tn;*aateJnlnrJ-,rtai';t"aio--c=E[itdic;ia'uir'tlvt"ii*"ii"oli"e!i;-ii"*niJ'-mJ=a:Ccl;-;el"sFot;i]Jed;r""'=ut^tagt"-"u1l-ip"#,*i-riilie"tii.d"allicit"t"g"itt;uld"s-aadit;a"';t;*'J;,a-i";;!'ci;ie"il;"'u"in"r'iCi:e"ivsitrt's"'uu;"-;Jub"""is-roa;atiaian'acet""t;1tt"el"diira";-auuda""m"iuislaor1m-""-"a-uaai;cadc-tl-e?1t"s"zrlad.,uti!u"sia*r-tviad.n"gteiilacetzpusei-t6n*^rrclal'vuautiruiplleoz1"siar"mtraqlpiou""'pnt"ii:nla;ail'etciudnt'ttl"ctnutss,*eo"iA]ue'det-rsfeiEa'il'alnasrncvuairtelbrici-artert5usuiotai,blieriontaseu'd{.tlioiSalenecfn"'m-ibdelpn'imto1npabtegdiiiucuunzerpdultrci#cieoaczrnd'slmrdstsio-na1nudii(b'dnaidu's3rvneuairiiduinditnria)f'siiia;l"nmeaneeab;eem^eitdTc"qcctngt,mitesvr:irii:'iaiacoiotacsrnsT'ntrjs^reolc^ei0narargerdeYd1cae5[3-g-''sltla'e-l--'' Acdeugnl6cpanptcaaipiguqiltiefdd{eecslifdiSeagpuprraiensazem,idbiaeulrreinfadlavenecliee,umlrui npi .eA(nn2ttr)ounIaniufsatcaiemru^npociancue-
qercuil_e, Publi'col,a, fiind silit sd contraatace, s-,a d,esprins
de mijiocul liniei de bdtaie. in timp ce ostaEii din rnijloc
qecrai,naizduectluui lpdbteuaraceo{irrSaqbiiinpi coardlneegaCeuln,eeI,oarpaaaltitarEeciiimanuepdofeotrcsivistadv,dludzieuAtoedrrrauidtniitcicuiensle-,
du-gi._ pinzele pentru rA.ectersatgeerceorEdibfiui gfuisnedseprdrininmsipjlaotec,ulel
ostagilor carre luptau.
rnarilor coribii gi, trecind prin
produceau o mare dezordine. mijlocul celor care luptau
Duqmanii se uitau
qi pri-
veau cu mirare, cLrm, folosindu-se de un vint prielnic,
se retrag spre Felopones. in acest moment, Antoirius s-a
dovedit cd nu este condus nici de judec,ata unui conducd-
tor, nici de judecata unui bdrbat, nici de prop,ria-i jude-
fgcciaidintsd5s-,cuad-frcleifetiauradlaectrzidervtiloutalittdaccetaecrfe,eueamitcuiemebieepagcut,sealpiqtumrisdpciecrineignduteenvadiarnctfirniu-uccgrnoelurscpmcouudrltp,elaasi.ontrlCuadmdlitncde,i
cind a vl,zuL corabia ei cd se retrage, n-a mai zdbovit,
uitind de to!i, trddind qi pdrdsind pe cei car,e hlplau ci
qi
mureau pentru el, s-a imbarcat pe o pentiremdloe, luind
cu e^I num,ai pe Al'exa sirianul gi pe Sceliius Ei a urmat
p,e aceea care acum se prdpddea Ei pe sine qi pe e1.
ntlcdA;pvozcsu;aleadoisnca#iisrtrtlic6ilrcfiouaCieeeai6nahbsvalrtl,'ei.ecitaiieCceatana,suciacir"norauairieuoh*mcnriplrltcqefcia,umda,arua"vh_pcut,i.re*reati,E"i"niudeaoilsurg"emtcnueiruta""e"ta##;"';*5;"ipt'uio;tJ^itiiur;i;ioiirii^lli"t:ot.i;tau;"nu-";d'i'l;a"'utius;l;;tiiaar"-a,t'"piie"'i"t"--utt"l1rldtiai;"il"e"iteie".""i*t*rn"tc-luae-e"r;orittt"u"c"'p"iprte"aiappie-te"ufts'ttCiqtcaIi-aaazedea-su*rauo*'rees'idpc"iic'-"'geeoieciuEl".odrdaccroac"enctreebini'anouu'szacsc'dps'rtnaiittdtSindracr*tnuaeaesuustucaicacecriirutsste;v'suiiiaeer'naelccvruoeiudbiAlipidoe'dtrodlsccmoicducinelntnzdoueupfsaeaterbtlliisadfpcdielnrl'euuafAbrombagoatnnlniineriinrundullazceaeee-eeer'-'i'l
nul 67 Ctreopatra vS,zind cd ,el vine dupd ea, a ridicat sem-
pe pe corabie. $i fiind dus in acest fel 1a ea gi fiind luat
corabia ei, nici n-a privit-o, nici nu s-a llsat privit
de ea, ci trecind pe lingd ea, s-a dus singur la prora si
tfsvii-meeanpiiann,qtdoeazaudarlse,f,oiilnasctutSCzopabereroristerae,ar.{nicnAadivnntretdeoluend-iqluuibissumcraaanpnipucioelsrillnui0ntarcceriaetmrscepia-iilnncuis.ormprIanedbracieaecaelesusd-,t
sil,an,-Cloteian,aeerrduaesnrusctlEeiefauiar,nyccec,aeise1t,gs.aiAsccnpauatromr,ent,aiuundrsuem,l pbisle'rtaeinrp,gnduteenpnteiaen,t{puialrnogddrredeo,isasIev-tia,aruifnilnaivtt,oirreatribvnepacaetl
Antonius?" Acel,a a rdspuns: ,,Eu sint Eurycles, fiut lui
584 PLUTARH ANTONIUS 585
Lachares, care md folosesc de norocu'l lui Caesar ca s& mrpvncaidulcbuuliairsslte.riectn(uvfu3oide,)unsiniCdec-iaahlheliemispagdndbr.iourdcroSnrorseis,litecaiatnudEiq,ldnueiiiiic,niazdlcferdpAdicncloineitrdetcd.oeeaonEatali,uiuurcsdpgsa,eteiecEsdpaqeiorrei€ucagididngddsztditpesibs:pp,oneeutaauznEieueeiocauseefdnardmaoredsaocipzibnueaisuEdcreaee--
rdzbun moartea
tatSlui meu". Lachanes, care fusese pirat,
l***" acuz,al gi
ucis .cll securea din porunca lui Ant'onius"
Occnaui-rli*tumc,itdaopuitcot-"tuototrlti*udvdeaiencsebafnlrellota-leaannilztcdenaS,aatviianeacl-aaaficpdamutcruileurraltaml-e-otr-pa(oscou,ditc$rmsiivieuaeailrninaemvaulorvatdebe'ioiiaecu1scabuctp)eid,tA,uapnirraalel'oorllinvo.ciiiaunitn-sscto$"ei
"bAJa"."ni-gb_taiot"lolnizipOifu"cets"a"m-ustscene-liia.clred.tae(pnq2rCre)ieezleDitaeoztunpiiplneaedtri,a*saca,iceneupgeEiiqafuduqdrrci yplupecetolezsapsdi-lr-iaoesvjr-oudaqrnb,isdeplliaeaeiisps'bct:Trndraat,ai-inntst,iaa.da.griatoep,rrnrgdilf.nEriael'-'i apdpcdheeeefniuautltoongrruadcictte,eipnvinanadsecies-tifnitj.u"mrdngalna^,pdactSauhshlilfis-id_rnrinogi oddvaitupee, -fldsdiociieunsoEpdtcmiddea,aavctCniietdpdaaedCaenrinasndt{andcsiirr,idsetilq-rdeta.aaerusprbtetnciep,ori$rmazmei,idilavlefeaniitiatdenaajiduindneevt,rluildinepilm'ngg-slcaadoilisfr-iti
,sdLdimtrscte.a.aipdmrr-iprenrteeeumnniuai lct;eai'rsdedinfus't,rge'eisgueclrocd're&aibmuiiplevreedunenitdtrI.aaDnesepija,ovirnetcsEetiipncudisuliev-rlael: torului. (a) Indatd Caesar a pornit plutirea spre Atena-Ei,
impdcirrdu-s,e ou elenii, a impdrlit griul care-i prisosea
din rizboi cetS{ilor care o duoeau in mizerie gi fuseserd
spolia[.e de bani, de scl.avi, de animale de povard. Ei bine,
zcsrIEcpslfce"iditdiasiirrnttfrotudisidJcedilee,zf""ueiu.loaAlc_rr,Aaeeuotloe"inrtnulr"gmgcts{fuasouiiiuerdegnfisnipicendeitiClTtluuaiisetnderdachs'eig,emuetueiaemaqsnolumGaaaiippc1murtramrlha.n{geiriimcidcraeAilablgoditascitaJiispSre5p,nnirsne,p-ideagiuittldrau!ldrqatia,.iani-mesiifeiEre,csmrMiiieutnpnacdienacu-iridsedacTult9trtdedhcraeriLadatearsiCrpejobotota6io-nidmarybnuoprinsa'iu6aheci'iecp,sdlicdliucoriatsnCuieilspeanPsm,oleltAd,urveordteuesaaipne'ngilsiztotatiseet5eld(rou,1toq,urv1lriliaatnPm.un,olihfu.cierrCodPe,iiigcne.laeopcrosldtaiHarubeu-l-biadur-ntunnideeupdt!t-ei"-)aeri:i'- str6bunicul meu, Nioarchos, ne povestea ca toll cetdlenii
aducd pe umeri o mdzurd anumitd de
fuseseri silili sd Anticyraltz, gi cd erau lovifi cu biciul
gria la mare, la
sd mearnl reped,e. Spunea cd un astfel d,e transport fusese
da-r' cE a1 doilea, dupd ce abia se mdsurale griul qi
e'druasu, gata sd ridice poveril,e, s-s vestit
irrvins gi ,acest lucru cb Antonius este
ce administratorii gi a salvat cetatea. lntr-,adevir, indatd
irnpdr{it intre ei griul.
ostagii lui Antonir_rs ,au fugit, ei au
paichos, care a avut o mare trecere la Antonius Ei care 69 Antonius. ducindu-se in Libya, a trimis din parac-
liberti a trecut de partea lui Caesar
i.t aittfii dintr,e gi a ALcfdttldcdgoriiaeuiroeubnirsp,fsr-siyopenoStscroasonsiedrnctcat-5a5dreptaBt1calteieioiri-otfc-leruorrCu,merneeEssitJta1ui,uaut.c,aesrtrlsqAoe,amegadpinstiflaefo-vtpuisttaoiarreenigcannutrsnradcniilicud5sn,reueiespiiuidiinnEaaun.ciaiseg.srcdroBitUa'ptiicerptn{rlnteetiu,ic,tdainaLlteiAdIunsadrrpullnsurlcapudat,imaleonntiriLetnantaee4tsliauturidr_ielcsdain.dtrnri,resdmuecm,rsuaeieno-pcdgadap,me,sriru,ilogiictanrnaottcidliusirnasapmipp-clduaodriehasdlrris.resm,iide,ll(,ait,CuSap2ecbicre)dpiinuareilmpclaiiDedi,,uuednrianrcsncaiurneau-a,,-rl
locuit apoi ln Corint. fost impiedicat de cdtre prieteni 6i, fiind dus tra Alexan-
ttqncaiimuoabiiarmi*p6dii 8imbicfn.lieAoiiu,'"goiealda{rfr,auduia,pgddaaluad'ore,pzvac1'eci5tcrouAirneecimsaec,Adlieaaenaamtvrross,eaien-icz;laniuriusuuiarsstnriapuliamtEenfti'mtsoa,rluersacui,qctilntu1-i5ccdtuCaippcwraatetu5eeuu.osmrANaaani€rzt{u.etobozl!reui2n{ttai,rii)uuenlCNsauiia'nqseiLanuspaucamtreeorfA,pruo"dcuidslnle,-tti
PLUTARH ANTONIUg 887
dl.rrtirai,.ta.rlgi dmsaitr:peeqiCnleeompaaitpraompeunniti.ndAslatfecl,aleeacpuiuisnedsredlzanceaalle5 se urcl pe tribund gi le face semn eu mina sd tacd' Apoi,
cum to"ti sg ,n.:tept,au la un lucru mare din pricina ciudatei
sE transiere navele pest-e istmul care separd N{area Roqie atitudini a lui, Timon carezsisc:ut,,uAntensirenn'oiclohrinamdeucnaroegosr-aaqu'
d,e m'area din fala Egiptuiui gi care face irnpresi'a c5 se-
iar in nijlocul lui a
parl Asia de Liby,a, prin locul pe unde acest istm se spinzurat mu}{i cetiteni. Fiind pe punctul de a construi
foarte muif intre cele doud mdri Ei est-e, cel J oasd pe ,aoest 'am.voit sd vd comunic in public,
ingusteazd neavind mai mult de trei sut'e de stadii, si pentru ca. dacS ogoraS, dintre voi vor si se spinzure' s-o
navele in golful Arabiei cu rnul{i gi
mii scu'rt, cu multi vreunii
facd inainie de ,a tSia smochinul". (7) Murind el 9i fiind
lSsind apoi
adpbAcspdrecaionmnzulet"ritpoatdlaadaistnzndcltlbii;itd,uiitaoi.lssPecio.iint'seeDItoilato,orracdacc,orcaur,utaiaielaiidernnuaeseclcodddcesdaiadetnriaendtdtfcEifoneeomlgrcudclioaaeapclrrIpotr'aep.eur,b,iiAlmns,isaincidnaetrdcoulclaeaponneritirnaecupuTdisnnunlm,oact.dacivagspuecpttidlefeudetrss'imerldscp'ade.iirnninpeinsderlteafste9gjoceurd1irAalrta'iafetulcdeq.vatlc,iiu-e+u'ilil-noam.sig-;df-1rii, ingropat Ia Ha1is115, lingd mare, {drmul s-a ldsat 9i va-
Iurile inconjurind mormintul, l-au fdcut inaccesibil Ei de
neatins pentru om. l\,{ormintul purta o inscriplie:
,,Aici zac, dupd ce mi-am smuls sufletul r6u,
Nu rnd-ntreba{i care mi-i nu,mele, dar cei rdi rdu s5 pierifi".
bstTfuieitiugrst.6eoidnrni'nadn1es1edad3,er,ieqndpoiu'atmdpambe1aelrtcnaeedic,,e9peleiianpastgrlpitndeeuutn'Pleaimnnhdiafaerqioclis,[cai.,irauAesbeec-1ieni.rqcdCtir'Eseedpidcqupieni eErsiemteiresei'ect;ld,iecaznviucuiteaimi-lnapa,gqofrua1uatule,**i' Versuritre citate se spune cE le-a fdcut el insuqi, cind
trdia. Dar versuril,e urmdtoare, care circuld, sint ,ale lui
Callimachos:
,,Aici locuiesc eu Timon, mizantropul. Dar tu treci,
Blesteamd-md cit de mult, dar treci".
s5 sufere p'e nici un om. 71 Acestea fie spuse despre Timon, din altele multe.
Iar pe Antonius l-a inEtiinlat de pier"derea armatei de la
rrsdieszlbe7d,o0leiuiTLeililmuiA,i onpcnieasltoefopiiiroananndeasquitaiencnP,ioalaamnEtoaqnmci.ouaArmoscttsdrfeendolpistToaieqmtxieoamrncrieztdeapesnateetrdovliuprne,ampctedieiacn-i' Actium iocmai Canidius insuqi. in acelaEi timp r\ntonius
bCeacmoraEvi5undriatleldaiatEef',Atiea5ignpnsiledpetaeimneceosdcaAria.fn'noegluctec'oztir,iibaesresii,a.a,ucad(mdbcd2eee')icsrstiNuointnecvrduidaiicurncrnre-eutosaml'ciiaend-p-tatpudeiscolneneerAcstiadrpaiteacreseiee,,mrvsmait'ata-odanlttnuiuatnoacrdqsddruifusorcisp,'laeEauIrpl-:inuatarecsittmeaumitgnneeEtiu[zaeri ed-lnfttbcaiio*lcicaotr-eue-tr a ,auzit, cir Hyrodes, regele iudeilor, avind cu el un ,anu-
el qi ii imita felul de viald. O datd, cind era sdrbitoarea mit Clui"mesiiai:r,dgeiledgeiuansieEmiecniteeavaEicocheoilratell,i a trecui cle partea
.CnaSohesJopzteurifsucoe!rl"eaclIoadu.rrnoreTm,idmocamoetdnei nda'atotedizn,ialsiuet::an,,,,uiCAi 'sermefpai,lasicafdluaaimctudepisnnrte-eau,ainTdfduiim.ntaoAurnp'e'ea-'omicTqaiig"mn'eto(ot3lnls) 1ui regi Fi
dinaqti i1
pSrdsesc qi cd nimeni dintre cei dinafard ,,de Egipt" nu-i
mai rdmine credincios. (2) Totuqi nimic dintre acestea nu
ncl-adaidreteuojldbenurrl;.arinte,cahciit,ia'moraooEnriiiaccceldngdqriai,jdrfi,finiadpdphdr,drlaSsti,tsdidteeaCcbleeuaonp.ll,oavctrouaiienintodrpicpaee-
latul regai, a intors toatd oetatea spre ospele, chefuri Ei
daruli. Apoi ,a inscris pe bliatul lui Caesar qi al Cteopa-
ct'britdeeiiavtpauriizn1irtleerecaAerleefe-xlbafiln,cduarspiaeoieaal cddiulasF-tuotlovingiaa,bqvaiinrdic1ihn5eatleuc,eisctAhcnemtfyuollrtoiivsEe,i
dansuri. (3) Ei inqiEi, dizolvind reuniunea aceea a cel.or
care duce,a',r o viali ce nu puLea fi tmitat5, a constituit
5BB PLI]TARH ANTONIUS 589
o alta, cane nu era intnu nimic rnai prejos decit ac.eea 73 Caesar n-a firu.rt searnd de nici unul din cuvintele
prin efeminare, gi lux Ei desfdtdri, pe care au numit-o spuse Antonius, iar Cleopahei i-a rispuns cd nu
celor care m,or impr,eun5". Cici se inscriau priete- pentru de nimic dintre cele de cuviintd dacd va
n,,ciei ainta grupul celon care aveau s5 moard tmpreund qi o va fi lipsitd
ucide sau va indepdrta pe Antonius. A mai trimis din
duoeau in veselie, 'ducindu-se JLa ospele pe car€ Ie dddeau parte-i impreun6 cu solul pe unul dintre iibertii sdi,
numit Thy,rsus, un om nu lipsit de inteligenld s.i de darul
pe rind. (4) Ian Cleopatra a strins otrdvuri mortale de
toate puterile, a cdror fliipesxdeoduetad{iu. rDeeroeaor,ecineceearcvaedpeea convingerii, cane ar fi vorbit cum trebuie din partoa unui
cei tindr imperator cdtre o femeie mindrd gi care se bizuia
care erau paziti spre a c6 pe nemaivdzula ,ei frurnuse{e. Acesta, rirninind la CIeo-
cele care provoacd rnoa,rtea repede aduc iuleala morfii patra,mai mult timp decit allii qi fiind cinslit cu deose*
prin rnari dureri, iar cele care erau mai blinde nu adu-
oeau moantea r'epede, a inceput sd incer'ce s5lbdticiunile bine de ea, a trezit bdnuiala h-ri Antonius, oare 1-a arestat,
gi sub privirile ei o sdlbdticiune'era adusd una lingi alta.
I-a biciuit qi apoi l-a trimis tra Caesar, scriindu*i cd-l
aEagdfdsciteacdacneusmt lauicmruugincdftiueroaarveipzeir.e$i iaadp,urcoeapfde rdi insptraesmtoeatgei insultase, se purtase necuviincios Ei-I indignase tocmai
cind era surescitat de evenimente. ,m,IaerutuHi-ppaarczhisos-, daci
gemete un somn adinc Ei un fe1 de letargie, iar cei care spin-
ipenru,atleiunacmueuzs$edcaalfd;i!ei pd,rterinevzispillSei brsiirae,uaavmesaiiuqmc,loau{srii,ulodinortaocrucemlpnaeciefcatualdl aEEoiienciadudcemaarau.eli te minie aoest fapt, ai pe libertul
zurd-l gi biciueqte-I, ca sd fim la paritate". (2) Dupd aceea,
Cleopatra se strdduia sd indepdrteze bdnuielile qi repro-
q'urile lui Antonius Ei sd-l qultive cu gi mai multd aten{ie
dorm adinc
qi fast. Astfel, sdrbdtorind ziua sa de na$ter:e cu mod,estie
nceiursi7n2cdeIpnrienandctresuldaqifii istieimeinpi g,ddoadmuuinetriaimsdaisstrudspioaraslicIEdagcCiapatuuensluaisr,,imiCaplreluoApnpatatorra--
{i tara f,ast, potrivit cu situalia, in schimb a sirbdtorit
ziua de naqtere a lui Antonius intrecind orice strdlucire
gi lux, astfel incit mul{i dintre c,ei care au luat parte tra
ospd{, au venit sdraci gi au plecat bogatri. Agripparlo, care
ticular, d,acd, nu in Egrpt, atunci la Atena. $i nedispunind se afla la Roma, 1-a chemat adesea pe Caesar prin scri-
sori, spunindu-i cd situa{ia politicS cere prezen{a tui
de pri,eteni qi de o,ameni devotali, cdci dezertau la Caesaro
a fost trimis in solie dascdlul copiilor, numit Euphronios. acolo.
Intr-,adevdr, Alexas din lLuaiodTiicme,-aegae, noeasreqei rcaarceunaovsecautc€laa. 74 In acest rdstimp deci rbzboiul s-a mai prelungit.
Roma prin intermediul
mai mare trecer'e printr,e eleni fusese instnumentul cel Dar dupd trecerea iernii, Caes,ar a pornit iardEi prin Syria,
m,ai puternic al Cleopatrei pentru subjugarea lui Anto-
nius, qi tot el intor-,sese gindurile sdndtoase care se ridicau iar legalii lui prin Libya spr,e Egipt. Cind a fost ocupat
in sufletul iui pentru Octavia; fiind trimis la regele Hero- Pelusium, s-a zvonit cd Seleu,cos l-a predat nu fdrd voia
des in solie, ca s5-1 relind in noua situ,atie, da,r rdmdses,e Cleopatrei. Cleopatra a oferit pe solia Ei pe copiii lui
acolo qi-l trddase pe Antonius. A indrdznit totuEi sd se,
prezinie in fala lui Caesar, bizuindu-se pe Herodes, dar Seleucos 1ui Antonius, ca s5-i omoare, i,ar ea avind cel-
acesia nu l-a rdsplStit cu nimic, ci, fiind flndati arestat
ql adus in patria lui in },anflrri, 1a porunoa lui Caesar, a t*"trr qi monument'e impod,obite cu totul deosebit, ca s5
fost ucis. Aaeastd ispdEire a trdddrii a sufenit-o Al,exas fie frumoase gi m6refe, pe care le construise linqii templul
cind incd trdia Antonius. zeifei Isis a inceput sd aducd acolo cele mai de pret Iu-
cruri ale vistieriei regeqti, ,aur, argint, smaragd, mbrgd-
ritar€, abanos, fildeE, cinamon118. Pe lingd acesbea, mai
avea Ei multe torle Ei cilfi. De aceea, Caesar, ingrijorat
ANTONIUS 591
590 PLUThRH
pentru lucruri qi temindu-se ca nu cumva Cleopatra, 76 A doua zi, Antoniu's,'agezindu*gi arrnata pe colinele
pladd desperdrii, si distrugd qi psdindotarimfoicgiacg'ei,stieni din fala cetSlii,
pr:ivea navel,e s,ale iegind in trarg gi in-
rnereu ii tr,ezea nddejdi bune bogd{ii, dreptindu-se spre ale duEm,anilor, nidS'jduind cd vot iz-
acelaqi bindi, gi agtepia in linigte. Da,r ostaEii lui Antonius, cind
timp, se apropia cu ,arrnata de oraE. (2) Caesar, agezin-
du-qi tabfu.a in jurul hipodr,omului, Antonius l-a intimpi- sEC-ia,aeudsuaaipp, riioacpreiadltiu, psa-iuacseradflsluoplluaant ssc-ua1avfilfsceluel,lteauupneatroed'cianmutteodnaieite1pucaoirrtCedaabeiislluear'i.
nat, a luptat cu multd strdlucire, a respins cavaleria lui
Ei a urmdrit-o pind la tabdrS. FSlindu-se cu intorcind prorele, a pornit spr'e oraE, Cind Antonius pri-'
C,aesar a sSrutat, pe Cleopatra, vea lucrul acesta, a fost indatd ld'sat singur de cSldreli,.
,aceastd victorie, a intr:at in palat, care au trecut de partea lui Caes,ar. apoi fiind infrint cu
flind incd incins cu arrnele, gi i-a prez,entat pe ostagul
care luptase cu cel mai mare avint. Cleopatra l-a diruit tr[dat
cu o platoqd de ,aur gi cu un coif. Totugi ostagul, luind p,edestrimeal., s-a retras in cetate, strigind cd fusese
lu'crurile, in timpul nopfii a fugit la C'aesar. de Cleopatra tocmai acelor oanleni pe fdcuse'
oare qi-i
dugmani luptind pentru ea. (2) Cleopatra, temindu-se de
minia qi de nebunia l,ui, a dat fuga l.a moim'int li a dat
75 IardEi Antonius ,a trimis 1a Caesar, propunindu-i sd drumul 1a uEi crare se l5sau intdrite cu drugi Ei zdvoate'
lupte ei in doi. Caesar, rdspunzind lr"ri Antonir-rs cI ii stau g-rele, apoi a trimis la Antcnius veciitori care sd-i spunf,
cd a mtirit. Antonius a crezut 9i a zis cdtr'e sine insuqi:
la indem'ind multe feluri de armuri, iar acesta gindindu-se cd,n,lCeeuzealsemitgnridtaniidi,nugdc-o'aquvirrdeegi-,rilaiAtdmnectpadouinanriedminm?dfbuoSs-soegatsi.elript"pa.lasA!tiiot-gaidnaet,rrdtaaipnt izetai,spuc:onii,i,cCpinuelenloctmapr:satotdtrtaciEv,ii
cd nici ,o moa,rte nu este mai buni pentru eI decit moar-
tea in luptd, s-a hotdrit sd porneascd lupta, gi pe uscat, Ei
pe nnare. Se spune cd la ospd!, Antonius a p,oruncit scla-
vilor sd t,oarne qi sd se desfiteze l,a cini din belgug, c6ci
eEjourso, sdu.entcr'iaet sotafecf,elesmdteaeiieim1".pr(eu3rg)aaEtsoler,advmee-aammuun1v1s..cl,dilavitvreicnmreecduicnraac,ijodrsee,anivupamref$-i
nu s,e gtie daci luc'rul acesta il vor mai face miine sau
daci vor sluji altor stdpini, iar el v,a zb.cea ca un simplu
schel'et, redus la nimic. Vdzind cd prietenii pling 1a auzul
acestor vorbe, le-a spus ci nu-i va duce la 1upt5, din oare nevoi'e, sd*l ucidd, gi acum ii cerea sq55-Eai r{einsdiplroovmeisaiusncei ,pae.
el cautd sd dobindeascd mai degrabd o moarte glorioasd Eros, scolind sabia, pdr,ea
cind se
Antonius, Ei-,a intors pf,aic[iaoa;ir,elleovliuniduA-nsteonpieuss,inaeceinsts'auEai s-a
decit salvare gi victorie. (2) In aceeagi noapte se zice, cind sinucis. Cdzind el Ia zis:.
s,,dBifnaec, iEtru,osincsdum!i"-,agi iinlovvditnadt us-dsefaccuesupaced'aeaincepnin-ateiopeustu-at
€r,a aproape de miezul noplii, cind cetatea se afla cu-
Jundatd in tbcere qi liniEte, cuprinsd de teamd qi negtiin{d
de c,e va fi, deodatS s-au auzit sunetetre unor instrumente l6sat pe pat. Dar lovitura aCo€,o l1u i-,a provocat ind,atl
moartea. De acee,a, scurgerea singelui inaetind dupd ce
'de tot feiul Ei glasurile 'unei mulfimi care striga Ei dansa s-a culcat, a rugat pe cei de fala sX-l ucid5. Dar ei au d,at
cu satyri, ca Ei cind ar f,uga din camerd, in timp ce Antonius striga qi se zbdtea
fi fost in mers un thias,os zgotlto-
:los. Se fdce,a cd zgornotul se po,art5 prin mijlocul o'ragului in"dureri, pind cind a venit de la Cleopatra scribul Dio-
spre poarta car,e d,ictrea spre du;rnani qi cd la aceastb
po,artei z.qomotul, dr-rpd ce atinsese culmea intensit[lii, se rned'es, care primise poruncd s5-1 ducd la ea in mormint.
stinsese. Cei care au interpretat sernnul spune'au ci zeul 77 Aflind cd trdieqte, a poruncit cu insufletire sclavi*
pe care Antonius i1 imit-ase qi prin ale cdrtti practici s'e sd-l ia qi sd-l ducd, iar ei l-au dus pe brale
comportase in vialEr, aici il pirds,egt'e. lor pini tra
592 PLUTARH .ANTONIUS 593
uqa incdperii in care se afla ea. Ugi1,e, Cleopatra nu le-a rudd prin aliantd qi coleg, gi cu care luase parte la multe
deschis, dar ardtindu-se 1a o fereastrS, a ldsat in jos frin-
ghii gi sfori, cu care, legindu-I pe Antonius, l-a tras in lupte qi f,apbe. cAipteoai,scludi,nadrdsctirnisdoacreuamEdi cehqeirinninds,cpreisoparireetaensia,
sus sei&neinsin6gim, Eoirmcuindto.,uCdesicc,laavree, a inceput s-o
singureLe pe care se ardtase binevoitor qi drept, Antonius era tot arogant
cu Le luase Eaci erenain, darutriinrnrisdsppeunPsruorciluelepiuesc,apreoriunlecitnrdimu-itiecaa., (2) Dupd
au fost de fald dacS va
n-a existat un sscpdelcdtaatcoinl msainigjaelnqiicpdeecjuitnardctealate. spun c5
vdr, era tras,
timp ce el intindea miinile spre Intr-ade- putea, s-o captureze vie pe Cleopatra. Caesar se temea
implordrile cdtre ea. Dar lucrul Cleopatra mort, in
acesta nu Ei-qi indrepta pen'tru lu'crurile Cleopatrei Egliodreiaasleurni ednaecad svoa'coftieapucrdtaetdra
era ugor: pen-
tru o femeie, cdci cu greu Cleopatr:a, punindu-qi puterea va contribui foarte mult la
in carul sdu triumfal. Insd Cleopatra, n-a voit sd se dea
cu arninclouf, miinile gi cu fata congestionatS, tr55;ea fu- pe mina lui Proculeius, dar s-au angajat discufii intre el
nia ln slls, pe cind cei care se sf]3g ios strigau, o indem- qi Cleopatra, dupd ce Proculeilrs s*a apropiat de uEile de
nau gi luau parte sufletegte ia sforlarile ei. (2) Primindu-l tLdaaat,rpdcaiarntreepraparetlreemaiitneeciadCupleesoruipin,aecttrauarluecieesrirdnadpuddftoorumanrndtieSa.bp'$iennietaruzudfvdioiisirciteuei-,,
ea astfel pe Acnatroen-oiusac9oipaeqreeaz,inbdluti-nl dpue-speat,cgui-apurur:pl,nt ilirnin-
brdcdmintea
piep! 9i sfirtecindu-se cu unghiile, cu fata pdtatd de slnge,
numindu-l stdpin qi so! imperator. Aproape cd qi uitase iar Proculeius indemnind-o sd aibd curaj qi sd aibi toatd
increderea in Caesar.
de nenorocirile ei, din cauza jalei pentru el. Antonius,
rugind-o sd in'ceteze cu jeluirea, I cerut sd bea vin, fie
cd-i era sete, fie cd socotea cd-gi va da suflarea mai re- ?9 Dupd ce, deci, Proculeius vlzuse bine locul unde se
pede. Dupd ce a bdut, a indemnat-o sd se ingrijeascd de apoi
afla Cleopatra i-a vestit lui Caesar, a fost trirnis
iardgi Gallus, ca s-o lntilneascS iar el,
salvare, daci acest lucru se poate face fdrd dezonoare, qi acele uqi, prelungea apropiindu-se de
sE se inCredinteze lui Proculeius dintre toli prietenii lui discutia. In acest
timp Proculeins,
puntnd o scard, a intrat prin fereastra prin care femeile
Caesar, iar pe seol nsfdii,ncui-ls5p-l1ingfedricaecausmcdinpecnetlreudiirnrcruurmriled Antonius. Apoi indati a coborit la uqile
schimbdri ale il ridicaserd pe Cleopatra vorbise cu Ga}lus. Proculeius
frumoase de care a avut parte, ajungind sd fie unul din- acelea la care
avea doi sclavi cu eI. (2) Una dintre femeile care erau cu
tre cei mai faimoqi oameni, sd de{ii-rd cea mai mar-e i:utere Cleopatra a strigat: ,,Nenorocita de'Cleopatra este luatd
Ei chiar acum sd fie invins el roman de cdtre un roman,
nu fdrd noblete. captirrd!" Cleopatra, tntorcindu-se qi vdzind pe Proculeius,
a vrut sd se sinucid5, cdci era din intimplare incinsd cu
un pumnal pirateresc, dar Proculeius, sdrind r:epede qi
78 Abia murise Antonius cb a qi venit Procult-.ir.rs din
partea lui Caesar. Cdci de indatd ce Antonius se lovise qi apucind-o cu amindoud mluiiinCilea,esi-aar,zpise:n,,tIr1ui faci Cleopatra,
fusese cius la Cleopatra, un din garda
personalS oarecare Dercetaeus, Antonius o nedreptate Ei {ie, qi ci pe tine te
a lui Antonius, lipsegti de putinla de a'vedea bundtatea lui, Ei acuzi pe'
luind purnnalul lui cel rnai omenos comandant cd este perfid qi neinduple-
Etqaiitacpsecul umdninzniantildi,:uil--ai1n,sasinn-aguenfrulaartitE. maIatoraErCiteaaaepslaourr,inAcitinnitdnonafiuugasduEzliiaii-aCacaeaeasrsdatd-r
veste, s-a indepdrtat intr-o parte mai retrasd a cortului cat". In acela;i timp, i-a luat pumnalul Eoitria-avd.scAutuforastt
haina, ca nu cumva s5 aibd ascunsd vreo
trimis Ei de cdtre Caesar libertul Epaphroditos, cdruia i
qi, oprindu-se, a inceput sd plingd pe omul ca,re-i fusese se ddduse poruncd s-o pdzeascd vie, depunind toatd grija,
38 - Vjeli paralele (vol. IV)
594 PLUTARTI ANTONIUS 595
iar in ce1elalte privinle s6-i ofere toate cu cea mai mare gog care se asemdna lcuuirzTinhteocddoCroase,sla-railcochnevainmsdsldasdeoimn--
foircb tra Rhodos sub
larghe{e Ei e}eganld. nie. Cincl Caesar delibera asupra acestui fapt, se zice cd
"Ai;gid;iii-c;a*",;ni.""rt;,i;""a;,ue",";.;m";*-,;iots"r"i*l""iit"aB;iEJiii"uafo";e"lmf"C;0oo;".tJft;"ar;ain"lriaai;mf"Ce"t;o-"eil"u"iAu"c"lpaLtstiit,iois1ri""r"ieiates"ftr"alefndaioitsriric,nn'lioupoa|vis,uAacidpdniarntasAEiecAerirnrtuitnepivttrcineitsrSecvi-cirdoadessboidieahiullaid"ereuiia,srto-ioiullelipoEiliulcncgulsnElc"mdaecilioardo.,aiicudrrrodaninee9itietpei(ibntd)cfilaiaa2.ioaerrnne,ieissiiindnsd)Deanaa5ttcdce"dicsmiteuDlStnlsnulrrhablfra.seaetaietiadriiernorsesrita,ntectani-ud5Sdmiecbpire,labI-pli-i,ieeancenieipdacdceafaemaritderirciitncnerqbcnb,urdraoaeiagtudtdeengndersricdr-nai-uaga,lgcetdcadevdCu-pqdiaetds,c.oiAas"t,.lamatlpaeaToabrddselcaou.pto,eniudiedsvdnndfnaodpxbopaae[.umtieaigmiilaiirdecnicniunlt,nnniirdeeiindinteroPrenrinduraimitdte.maonhdprergtcuAsru-dii?aclablmdiiedoto--m5suplruoccaascliSddcir.nqauenetadleulxcerrtii.reaaldiirceibaeaPrnpd.ttri!lnrzruAsdnor'eedlhfneeiepidcrcsns.rmuuieincteuuuarlclpd:iooz-iiupEailr!tSeesuoog:oe*asrrqst;ie--s-yr'i'i,'t-iii' Areios a s-pus: ,,Nu este bund PolYcesaria"'
qi spunea mereu urmdtorul vers: 82 Aqadar 1-a ucis qi pe acesta mai in urmd, dupd
mirm-eaoaiianurridt,ce'cpaauiplCumCllelluoeuplotiapfAtaartnesritet.o,i,Mnqiciuudislulli-spar5de-1gionibignqlrcgbierpociuaoal-mptreeae,gnadedsacacunr, fCipp-drarioeempsoiraniEirld.et-itdtc-"eien-Ii
,,lnleleplii salveazl pe in{elepli, dacd sint intelepli"' "ipjda*ealsrertueedn-anotuifle"ulp-rnii-ieseCipevvatoiuednisleeda.irat(sei2nems)g-eupdDmedaarufabrliatnluiisltnreaeSeo,sdpddesae-staarelatfaioft,oelolmdaossuiilnetopacdvisaeictarueiptri,rdtieadeEtietndioxueatarurteaeclrecepcaae-lsiqrlneetii
IiaariieCaeJs"a.ri,i vpoeinPdhsilobs-ltrsactaopsedmeatei acmurdin, dl-apeeAlibreerioats' de in- pricinS, putind astfel neimpiedicatd sd se desprind6 de
"Jiftl,"firu*"ir?"r"griioi"J8b",?J-1gu".'fou"""iDfai"u","o"niranratu"ju,ustumricpi-e'anudeudndeacqfseouoi-Aoso-pfsintuiuiviplirnrybiltialcla,ulciiupsteaiirans.aAzgf,'lSoiSdnbfftosotiteoioinltamdranddrsraipleu'pelri'psPiien,rsAuiezeacapnuduCcuEorameaait,ltpecta.dteasude(aiag2apvrcAc)itucooSdCcntntuca'rdoceaipunduprucdeepiiFdl.sei'f^tpduaCooiaarpllrvcegpitriiuoouaclppl-gaoreautrEgrae--lii' "ptiaEsiniouainsaibpinpiruluticq.aicsneiancacpa'tsirgoueei^psaataativciosdledov-reaoiriaveiEu'deaa{inrii'mci,ou,eilmpee"lqnorureiieirnmdnpai{feccaeacapacoqrtapeserirpfp.eoesuu-pCas-lIioaasaeietndvr,isanesfanaufirtreuqi,ics.rimbofiinetSOqdittgnenlyOurziccmiieajnliypqtdgdcoiEpeuscaigolcnzhsaleilar'E'Ls.dbuttccoenzaldru.iimratmecetrdaoi}uaeaa-r
i"l.it*o"l"-^r"""""ci*fu"lsttesbeafneicpurticnuECtiaoepisaairn,-_Inmdiaam- 6-usnaiplterdi-a-
cei cal'e aveau nevoie de ea.
83 Ldsind sd treacd citeva zi1e, a venit Ei Caesar ca
slutfpa"--inatoe{"5ppici,tnta6ctsiztCule.unaatvveegoelastaedascrrecen,pdaiuiiucrtgtnrioeimLpamrseudr-uecolptr,aeidcntndomucenlrindismnnoutcgelmehcizidaupceeiu.umcilCtououlvcdeloitheold"iptuiuuaurinnritrriincqclaiei6itl,dire,ncirnlsdad1-na,agcaeqcurliniia'ldce-qiIcarcaaitaFnrli,tidpps^laee9aci
,ru,i*u cd corpul nu se afld n:rai bine decit suflctul' Dar
farmecul acela qi mindria frur:ruselii nu se stinseserb cu
fo"ioeutllte.u,timl..iui(nn2""'d)e"L,ldadliineninggidindeeteamcrasnio;eurela,aflculaaairieCninatfcred-e-coqpeauaratssstsfI5edtsrfeisdeeaeqvjseudztszaetur'ieft-iee'caremdssii-png'aintcrdal-r,quielcean-
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Plutarh - Vieti paralele - vol.4 (Editia 1960) - scan
https://neculaifantanaru.com
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search