Plutarh - Vieti paralele - vol.4 (Editia 1960) - scan

396 PLUTARH cIc.ERO 397

d'espre cele sbvirEite de e1, la gindul cd umpluse intreaga martori Ei interogindu-i, a indemnat pe judecdtori s:"r vo-.
Romd de nurnele sdu gi de faima iaptelor sale. (4) Acela teze. (6) TotuEi, se amintesc gi mr-rlte vorbe de duh spuse"
insd i-a zis: ,,Dar unde ai fost, Cicero, in timpul acesta?'' legdturd cu acel proces. Astfel, rom,anii
Atunci Cicero s-a descurajat cu totul, 1a gindul ci faima de el, chiar in
s,a a cd.zut in cetate ca intr-o mare fdrd fund qi nu con- numesc Vet"res un vier scopit. Cind deci un libert care
tribuise cu nimic la.gloria sa. Mai lirziu insd, refie'ctincl practica ritul iudaic, numit Caecilius, dispreluind pe si-
in sineqi, s-a lepddat de o mare parte din ambilie3o, soco- cilieni, voia sd acuze eI pe Verres, Cicero a zis: ,,Ce are.
tind cd lupta pentru glorie este lupta p'entru un lucru iudeul cr-r vienul?" (7) Verres avea un fiu, crare nu mrai era
fdrd sfirqit qi fdrd ro,st. (5) Totuqi, in firea sa a'ddinuit ne- copil Ei pdrea cd duce o viald nu prea potrivitd cu un om
incetat plScerea de a fi ldudat cu o deosEbitd sensibilitate. liber. Cicero, fiind insultat de cdtre Verres cd era slab"
pentru glorie, deEi de multe ori aceasta i-a tr-rlbural a(8z)isO: r,a,Ttorerubul iHe osrdtebnastjioucsonreugtvi opieacsodp-iil
cu uqile inchise".
dreapta judecati.
apere pe Verres
dintr-un inceput, dar fiind convins cu bani s5-1 asiste la
proces qi primind ca platii un sfinx de fildeq, Cicero l-a
7 Ilncepind cu mai mult avint sd se ocupe de tre- inlepat indirect. Astfel, Hortensius a spus cd nu qtie sd
burile politice, socotea cd este un lucru urit cd oamenii descifreze enigmele, iar Cicero i-a zis: ,,$i totugi ai acasd
de rind, care de unelte Ei obiecte fdri sfinxul".
le cunogteau se foloseau suflet,
foarte bine numele, locu1 qi puterea 1or, in
timp ce omul politic, prin care se ,sdvirEesc pentru B Astfel Verres, fiind condamnat, iar procesul fiind
oameni treburile publice, are cunoEtinle superficiale evaluat la 50 000 de sester!i33, Cicero a fost acuzat cd
qi neatente de'spre treburile politice. (2) De aceea, el primise bani ca sd e'r'alueze mai pulin procesul. (2) Totugi,
putea de obicei sd-qi aminteascd nu nurnai numele, dar sA sicilienii, mullumindu*i, drept recunoEtin!5 cind Cicero
cunoascd qi locul in care locuieEte fiecare dintre oamenii era edil:ra, au venit cu multe daruri, unele tra-nsportate
cu vaz6., gi larina pe ,care a dobindit-o, Ei prietenii pe pe cordbii, iar altele aduse de ei inEiEi. Cicero nu a rea-
care-i are, qi vecinii; pe cind mergea pe orice drum in lizat nici un cigtig din aceste daruri, ci s-a folosit de
Italia putea se arate qi sd spund ogoarele prieteniior gi recunogtinta sicilienilor ca sd scadd prelul griului Ia Roma.
sSlagurile ,animalelor. (3) Procurindu-gi c avere mic;i, dar (3) Cicero avea o bucatd de pdmint frumoasd la Arpinum,
destul de potrivit5 Ei pe mesura cheltuielilor, era admirat o moEi,e ia Neapole, alta la Pompei, nu mari, la care se
cd nu 1ua nici bani, nici daruri pentru apdrdri, mai ales mtai addugau qi dota sofiei sale Terenr{ia, ca la 12 rniriade3s
at'unci cind gi-a luat asupra sa acuzarea impotriva lui de sesterli, Ei o mogtenire., care se ridica la 900 de mii
Verres31. (4) Intr-adevdr, Verres fusese gurrernatorul Sici- de dinari36. (a) Cu aceste bunuri eI a putut sd ducd o
liei si fdcuse rnulte rele sicilienilor, motiv pentru car'e via{5 liberd impreun5 cu filologii eiini
aceqtia il ddduserd in judecat5, iar Cicero l-a osindit fdrd romani care Eeri acuuminpdjtuartSu,l sdu, gi rareori se intirnpla qi
sd vorbeasc5, ci intr*un oarecare fel, chiar prin faptul c* dEaeddtimlapm, acsidt
s5.

n-a vorbit32. (5) Astfel, deoarece pretorii erau de partea inainte de apusul soarelui, nu atit din lipsd
stomacului sdu suferind. (5) De
din cauza
lui Verres prin tot felul dE altfel, el era scrupulos gi adesera exagerat in ingrijirea
amrindri gi Eoi biniecce{riciapuinsdd amine procesul anului, era evi- fgizi iicnulfuei;lufldcaecaesftraecgli-iiaEpidpslitmrabt dfirziicinutlr-sudnndatonsumgiitinnusmtadrre,

in ultima zi a
dent cd nu ajungea timpul unei zile pentru discursuri gi
cd procesul nu va lua sfirEit. Atunci Cicero, ridicindu-se, sd reziste la multele Ei marile lupte gi strddanii. (6) Casa
a spus cd nu are nevoie de discursuri ci, introducind pe pdrinteascd i-a trecut-o fratelui sdu, iar el locuia pe Pa-

398 PLUTARH C'ICERO 399

latin, pentru ca sd nu incomodeze pe ciienlii ,sdi care ar di{i cel pulin zece zile. (6) Cind tribunii plebei l-au adus
fi trebuit s6 meargd la prea mari distan{e. Clienfii aceqtia
il cultivau, vizitindu-l in fiecare zi. Acegtia nu erau mai in fala tribunei pretorului Ei au inceput sd-l acuze, Ma-
nilius a cerut sd fie ascultat. Cicero a spus cd intotcleauna
pulini la numdr dercit clienlii care-I cultivau pe Crassus,
pentru bogdlia 1ui, gi pe Pompeius, pentru prestigiul sdu se comporti fald de acuzali, atit cit ingdduie legile, cu
multd blindele lEui ioMtneanniieli,usdaarcseosct olutecaruc;dqeiscted primejdios
militar, birbali foarte admirafi ilEiccur-ltrivfoaarqtiepme aCriecetrreoc, eiraer sd nu-i acorde singura zi
printre in care mai era pretor i-o acordase lui Manilius, pentru
romani37. (7) Pompeius
atitudinea politici a lui Cicero a contribuit foarte mult la
prestigiul Ei la fain:a lui Pompeius. cd a amina procesul pind cind vine alt magistrat nu este
ac{iunea unui om care vrea sd ajute. (7) Aceste vorbe ale
9 Deqi iilpreund cu Cicero au candidat ia preturd produs
lui Cicero au o minunatd schimbare in sufletul
poporului Ei, multe vorbe de laudd Ia adresa lui
mulii cetSleni nobili, el cel dintii dintre toli a fost ales Cicero, l-au spunind ia asupra ,sa apdrarea pentru \{a-
Ei se pare cd a condus judecdtile cu cinste gi echitate. (2) rugat sd
nddieilniulasc.ainuCcziceaeprauobtsaaelnuvlaeotir^blouitiaisnPuopfmaralpaseapiuocspu, oEtroiuarluitddi,icianintiamdcuain-,sdmecauiairraadjlgoeiss,
tSreecseprueneinccdeEtai tLei,cidnaiutosriMtdacseierrgsi,, un bdrbat carc' avea mare
Cras-
dar care avea Ei in
sus un ajutor, a fost dat in judecatd, fiind acuzat de furt,
in iimpul preturii lui Cicero. Avind incredere in {or{a qi pe oligarhi qi pe cei care-I invidiau pe Pompeius.

zelul iui Crassus, cind judecdtorii depuneau voturile in 10 La consulat a fost determinat si candidc'ze nu
urnd, s-a dus acasd qi-a tuns in grabd pdrul capului gi,
'cCaraEsis'ucsind1-aarinfitilfnoistt, mai pu{in de cdtre aristocrali, cit Ei de poporal, care-I sus-
irnbrd,aind o haind curatd, achitat, s-a linea lmpreund ,in interesul cet6lii. (2) Dupd schimbarea
dus iardqi for, dar cind intervenitd in tirnpul trui Sylla in organizarea ,statutrui, care
in la intrarea
iMnaccuerrtes,-aEiini-taorsspuins
cd a fost condamnat cu toate voturile, se pdrea nepotrivitd majoritSlii cetSlenilor, se pdrca acum
casd qi, intinzindu-se pe pat, a murit. cd clobindise o aEezare destul de stabil5. Erau insd unii
Acest fapt i-a adus lui Cicero faima cd judecase procesul
cu grijd. (3) Vatiniusse era un bdrbat care se comporta care cdutau sd aducd tulburare in situatia prezentd gi sd
schimbc lucrurile, datoritd unor interese materiale per-
urit gi neglijent fatd de magistrati cind pleda. El avea sonaleaz, dar nu spre rnai bine, tocmai cind Pornpeius
gitul plin de scrofule. Stind in picioare, cerea ceva de la purta rdzboi cu regii, in Pont Ei Armenia, iar la Roma
Cicero, dar deoarece Cicero nu-i acorda, ci delibera mult
timp, Vatinius a spus cd dacd ar fi pretor, n-ar sta mult nu exista nici o forld 'oa sA se opund cu toatd puterea
de luptd celor care doreau sd schimbe lucrurile. (3) AceEtia
la indoiald, iar Cicero, intorcindu-se, i-a spus: ,,Dar nici avealr drept conducdtor un orn indrdzne{, qi intrePrinzd-
eu nu am un astfel de git ca tine". (a) Cind Cicero mai
avea doud sau trei zile din magistraturd, ci,neva a adus tor, gi cu un caracter schimbdtor, Lucius Catilinaa3, care
pe lingd alte mari netrebnicii, era invinovdlit cd avusese
in fafa lui pe Maniliusa0, acuzindu-I de furt. Acest Ma- legdturi cu o fecioard (vestald), c5-gi ucisese pe propriul
nilius se bucura de bundvointa qi chiar de o oarecare
afecfiune din partea poporului, pdrind cd este suslinut sdu frate gi. cd, temindu-se de judecatd, convinsese pe
Sqiyclliands5i.n*Icdinsacrrifei pe lista de proscriplii a celor morti, ca
de cdtre Pompeius, care ii era prieten. (5) Manilius i-a fost viu. (4) Ei bine, pe acesta luindu-l
cerut citeva zile, dar Cicero i-a acordat numai ziua ur- conducdtor cei rdi, s-au legat intre ei cu jurdrnint de
mitoare. Poporul s-a miniat, deoarece, de obicei, rnagis- jertfind un om, au mincat din
credinfd, Ei carnea lui.
trafii acordau celor care erau in primejdie de a fi osin- Mul{i tineri din cetate fuseserd corupli de el, cdci le pro-

PLUTARH C'ICERO 401

tura pleceri, ospefe gi femei fiecdruia dintre ei gi le didea punclau proitcte de legi pentru acelaEi lucru, instituind
bani de cheltuialS cu nemiluita pentm astfel o comisie de zece birbali cu depline puteri, cdrora li se
15) Irusese incS rdsculatd gi Etruria intreagd de is-pmr6avrei. ingiiduiau sI dispund cle intreaga Italie, de intreaga Sirie
intindere a Galliei de dincoace de Alpi. Roma Ei o ,si cir: toate tir-ruturile care de curind fuseseri ocupate de

era in cea
mai mare primejdie de a suferi schimbarea rinduielii po- Pompeius, ajungind sd vinda toate veniturile publice, sd
litice din cauza inegaiitdtii in averi, deoarece oamenii mai clea in judecatd pe cei care vor crede ei de cuviintd, sd.
cu faimd Ei carc se bucurau de cel mai mare prestigiu arunce in exil pe allii, sd intemeieze colonii, sd ia bani
ajunseserd sd cerEeascd pe ia teatre, gi Ia ospe{e, qi la din tczaurui statului, sd intretind armate qi sd recruteze
cdpetenii de tot fclul, Ei la construclii de locuinfe, pe
cind bogSliile se scurseserd la oameni de origind umili gi pe cei de care aveau nevoie. (3) Din cauza aceasta, mulli
c-lintr-c bdrbalii cu vazi erau de partea legii, gi primul era
josnici, incit situalia politicd avea nevoie doar de o micd Antonius, colegul de consulat al lui Cicero, ia gindul cd
-inclinare a balanlei, Ei oricine indrdznea putea uEor sd cvcairfsapcirea{piaa.rltueidCinatciloinmai,siAandtoenziuecsen. uSesepdinredaigcnda,Ectidincdi
schimbe orinduirea po1itic5, care era bolnavd din pricina de
ei insd;iaa" I era
plin de clatorii. (4) Acest h;ci:u a inspirat cea mai mare
tcarnd. aristocla{iei. Cicero, voind mai intii sd pund 1a
11 Totuqi Catilina, dorind sd ia ca punct de plecare o rale cum trcbuie lucrurile in accastd privinfd, i-a acordat
situa{ie spdutfeierniccodn, sauclainmdpidraetunIa6ccounsCulaaituEsi radia la gindul iui Antonius, prin vot, provincia l\4acedonia, iar el a
iefuz,at Gallia. c,are-i fuserse oferitd chiar lui, gi a izb,utit
cd are Antoniu-sa5, un i'a prin acest favor fdcut iui Antonius, acesta, ca un actor
om care, prin el insuqi nu avea sd conducd. cetatea nici
spre mai bine, nici spre mai rdu, dar care avea sd fie pldtit, si joace rolul al doiiea, dupd eJ., in folosul patriei.
ca un fel de adaos la puterea altuia, care avea sd conducd (:-r) Dupd cc Antonius a fost cumpdrat ;i potolit, Cicero,
efectiv. (2) Aceste lucruri presim{indu-le cei. mai mulli p::inzind mai mult curaj, s-a ridicat impotriva innoitori-
dintre aristocrali, l-au impins pe Cicero sd candideze la Lor'. [n ,scnat a r.ostii o criticd impotriva tegii gi ,a impre-
consulat, iar poporul primind cu avint candidatura lui, ,ior-lat atit de mult crhiar pe cei carc prezcntaseri proiec-
iLii" incit aceqtia nu i-au fircut nici o opczilie. (6) Totuqi,
Catilina a cdzut, iar Cicero qi Caius Antonius au fost
aleqi, (3) degi dintre cei care candidau, numai Cicero se dup5 ce iarlqi au trccut la lucru qi, prer,g;itindu-se, pro-
\-oca.u pe consuli in fata poporului, Cicero, fdrS sI se
trdgea din ordinul ecvestru, insd nu din ordinul sena- ttralnd de nimic, ba chiar pcrruncind senatului s5*1 ur-

toriatr.

12 Totu;i, faptele pe care plinuia sd le sdvirqeasci lnczL), a luatro inainte ;i nu numai cii a oblinut rcspin-
r;crea acestei legi, dar a fdcut qi pe ceilaili tribuni ai ple-
Catilina nu se produceau incd sar.r scdpau din vedere celor i,rr,,l:vi isndturel nIuuian7t.e Ia proiect, pinl intr-atit ar-r fost rolti{i de
mulli, aEa cd lupte mari s-au produs la inceputul consu-
3.1 Cici acest bdrbat a ardtat romaniior cit de mult5
latului lui Cicero. (2) Intr-adevdr, pe de o parte, cci care.. frumosul cuvintului qi a mai invederat cI
dupa legile lui Sylla, erau impiedicafi sd ajungS la con- 1;15cere adaugd neinvinsd, dac5 cste
ardta.tii prin vorbe
ducere qi care nu erau nici slabi, nici pulini, candidind ia ilrsptatea estc
diferite magistraturi, cdutau sd-gi atragd poporul, . acu- lp-,octtrriivviittere;igucliiri,trscdbuaileeacgad
cetdfeanul care face politicd
zind tirania lui Syl1a de multe lucruri aderrdrate qi drep- fapta binele,
intotdeauna cu
te, dar nu cdutau la timpul oportun qi necesar sb schimbe rrii linguEirea, iar prin cuvint sd inldture ce este vitd-

regimul politic; iar pe de alti parte, tribunii plebeia0 pro-

2ti -- Vieti paralele (vol. IV)

C'ICERO 403

4A2 PLUTARH ,lnireernatlenu).cqaid.ceefavlenAtrncametecat-,\.r.deDaauer nsnudunslieuzbriinulettiempapuelecs,adprecrionlencsfutdittcrueeiemauouroeda,omtvreSansdi-ii
iiprmionpidroivtzraiiuvlaauiualnLelugaeit,rbiillidonrra5b.ra,(t5l-c)auDcfianhiemarncdaet"asspi tceduCcamautuzil/liatnd,aCtriiecnecersoree,n'aaimmt 9i--i
;miipi;O5ts/;an;n";i"l"iiu"3;""r";;"lSpi"itetJ"iir');i;h*iU;e-vla;hiorft1ai;s;p"^.oP.,;ei"4;iru"'i"idS;*qr"ir8,ial,nzto"a""-;-.liiudedc.;lnuuf5atpcoA"u;io;t"faufirin1sq-"el,cil"riovuai.i"Cpuiteia"aia"rpiicnllciletsedi!iiiLct;pcre"arcleract;ierueiiearuneEien"te;iar""erauipit.ilom,n,i"BsecOuaai;aptultDto-pa;neiEtu-eeclutatn-"l--iyrncaeulisusitcpotcftapor"oldcoceeielcecsa""r;efeuaclal,ee.stotlqiucit,nivnuvdtiettrpiicesiiuatm-Iiaitpdmecuntae-ifitttaln"aio.iztsoen,ncciaacusnit"rsrtciaai"cdpdcneatrru.iseetciivsueeoios"uvalin('otaitst"iitpnjs2aelcduiapeipnatal'nrle.o)e"lienceorlteefutratirupIaitnaiiaanieugrtrnll"lt;tm.ipoinulnite.i.i,i'iii'tfe'qfrtiaipaeaaalfapi-ia-ecna5isulpctstfa-daoruIat?xoeecinite-eunm,puuesaoaccoa'caoo'smstinlpaaimpcUp)pnrlleApvlnlurjlpulpalineolureaoupeiscTlnulcuim'aucucdraciutdtcsaterjfatuadir.a"ter-Oeen5dltcut_aaale'^ast'lleoaptnn'l";pt-hta^sJitoteqc1acnmov(o!pagu.fap_iucetnpl,r'lupEi)an^o:clp:eim.do1i,aeo:t3ijr-Tmuure'r:lDcsulitepui1fotu'otrlftnlXuaucxaltsl-c.d-aL1'al-eIzsplt.reeaTutertittrr-r-iAa-cnr-d:-f'e-'- l-a intrebat desprc' cele ce se spuneu. (6) Catilina,
lind cd se afiS in senat oameni care tind ia i!noscgti--
on*ivilrri;i;ir;nifndtid;;oni;"aif"t#"t;;a"zsouia;t-lu;1j,b';it,a.;"q;"1r4o;lstrrrEnia";c;*i".linC"i;i;eutiui;sit,p;piocst-ctC]toiPro"einf"iuidtli."c"o,-pdse-id-cr'td-tu.rlpiairi"doorndi-lerariioditnciprcn"nieinuiatiivsieuutuau;6toltueditirnsiutacdtan'eAtbeiaqtasaS.ejd"cri,lurlonc-Iuepim"nsdcocSdsq"iu-oteemandpitrianinsnuC_"tiaalsduaitpioda.i,{cloa'arni"ir:u"aeapuea(ltd"dappic2ierarcarilaev"eii)erc"iviniic'itidafzcFldnnolaa"auiudderroalrrd,ei,aleaiinecalipsildrtecdarqdSiuaecteeuatreecgiytreidqepnedtliltCildhpspiolaoiidals-li1eyiltpieumrnliv,ccitalaRicilielaab,scEaanitorinroc-Sontia,iontaedtimcugrc'-almd,ucuaempSciaauctacnnmr'erurlrpcu'i_hiiladeisinaidluncdeltiieiaimsrtadndita'io1mcuaaertusqsrvuceasurpjieiaiua.pils1tLpsunactderdtlanineeirip.adners.sde{nipCuzrjd.9cMeqaeampcaupudaircigrrniaarncitasveaei$ndli[ualen-aas-i*---' mulli
cuonnujui rnao{iulorre, gaimclapt oluliiticCiqcei,roinuancerilsapEui tnims pn,eb-aurndetsinc-,
luirea

clu-so
zctiioicrrSipnudcr:ai,p,,uC, ncitllrallurscplrduubtdeg*nrronogziiaqqvi infmaecpaureetiun, cedioausc,p5,uddnaeroccaaurpeccaaecpes' siinatutriqdaoldtuuidll
aceste vorbe enigmatice' spuse de e1,
urmd?" (7) Deoarecb Cicero s-a temut qi mai
,," refereal La popor gi la senat,
inult, Ei toli oainenii cquitrl-eacr-erredul-sadueinaccoansju[ rimatp-re. uCnSic,e.crou
iEi pusese platoqa --
,rr.,f1i tit-t"t'i pe cimpul 1ui Marte. (B) Platoqa, inrtr-adins
ac;iaipir"dduarqleei"a1rlg,-v-eaad,ucuin[crcs-i':lapsulrpaepinreosimI,ppeeianjdcrCitoaean.tpjiAuiiencrieanuEdmctuiuae-lv,reiorqattuuui-nliicnqcuai pc,areuianlerEadlidetidisnnedcoumcnremisnluio5.elr,i

pr: Silanus qi pe l4urena.

tr5 Nu nruit dupi aceste evenimente, armatele care s9
aflau in Etruria s-au intilnil qi s-au grup'at pe unitSfi Ei'
cind s-a apropiat zrniuieazrs"rtlanboiliptiliip,ennitEruteabtaircb, sa*laiufrd:uunstaaqcai sqdi
Marcus Crassus,
la Cicero, p" tu
('u i?rare trbcere prinbre romani' anume bitind la poarta
Marcus Marcellus qi Metellus Scipiosz qi,
casei gi chemind portarul, l-au indemnat sd-1 trezeascd
calpaiecttieerCevisaucaerstmrdocdruqiisonioasurdrii,e-iclaevec:etiu5sdslteueeaap'ndslc;ecipuipnrnridenz,oterpmneo{arnateac1ecrouusr.tnle(oi2ais)ceTdurratae. bFlouuiieiascucCarrriaasenosusaeunrreas-
,nr,ner.asteti1mpaneactaddc, esaaedsrtveaasasptindroglduuuriScCe' rCausinnsudms.aa(r3ec) iCmtirt5ascsseculrsidsoainacrceitaaitu'-zocaanrleuu--ii
( latiiina qi-l inclemna sd pdrdseascS cetatea pe nesimfite,

404 PLUTARH crcERo 405,

Citd;Jv$itsio"Uoiaao;airJe;itma,,r*or;itc"e"i;iisuc;eniilli"ianse;"lt.lact"du.tte*trtaS"*",dseofanuir,",da"uile'rned"srius".nuCcmi-id"'adlaTat.sieacun"resQoztoe}coSmcearfraudu,oaotocpaiecnnt,csboe-51eevotinifesuaqliodndidlCicusnnneecseuJiuarviaducsAiseasniittldrfaouuiirdtlils1rismeorEqncsiiaetpuqrlruidapteinitsrcRmtpi.reu5aif,eIuuoacr(aitstnsip4ieumcensaieelr)oiefraeeaae,enc19Cl;vt,'afiaaepaoiepisc1itotraaezeadees,trenedrdlusnuaiaco.ueltpuaniensae,nlrcdtcu'puretucidateaianarncnmrlcetitiludremdoseadeiuialioetneb'clessrrcaocienedijcacrdvnzri;eruutifriiioielsetnimsMeee'paetddoa-alaEiieie'rrgc'zsndilaisl,li-Jddlreit.ulearuinviiaiuetas'icoognse-c'pl.atirm'cdedenrir'ulc(peu-cd-l5saasu--cou-'-d)-ii vorbeascd, s-a produs un murmur, Ei in cele din urmd
Cicero, ridicindu-se58, i-a poluncit sd pdrdseascd cetatea'
numai cinci era o mare primejdiess' pentru cd intre el, care conduc,e cetatea cu cuvintul, Ei
Catiiina, care conduce cetatea cu armele, trebuie sd fie
i;)-ti.-;-0".i;-it"u".a"i;"";du*ui""m;;-""-"t"frc;ir;^i"p;1Ji;ill"i';Eii"tlC;a6teia;"#n;i*";,sau";--Dsii*-t.ettitsd'ili,uiatiu"ri,ia'd"prll;tltuiers"i,deurl,;aehpicIaanpcnlraii'fe"redqudqtealmd"peiigCzgnQ'a-idaiaivn1Jaun(czue2idorelipniIse*i-)tpeanrruolifoaFda"mottldueieuaMqtrneansauluavadbliaurnnilctaaaiMudlsnadrcel5rideaasusuisbe5lubtlu-ts,alatreslduEeiifif1tinaielariasilC,'alimu,piinCqspaiacoaiie5tsamrieceriiiarpmalnrimesmrunnfpuoearaiiauaafolmr-.-zir;snetercn'leeSCeiniucepd,aa,aaiaalrrc,sppaficleritileecauaeieeeifnrtddldrsaeorldtzdldcst'endi-ienileiqtnnuet[stlsidrdatd*.niee-up"uCf8iuuda"qn-uceiMir-oiernt"i-nstSenTahf9nefeuo-ddm'eTiYirrt:uigeroS.ic?mel!qiu-'oqi:ainY1ss,as-iia1re-'l-eti"]l'
un zid. (6) Catilina, ridicdndu-se indatd, impreun5 cu trei
;.i"n"rp";ipi"ueLi"mrrl;"Jt"bieti"ta"Fsititnuc,uficto,efSa","nasm"tt-tipaunapqiego'.irlniidurc"ic,m+bi.aesicjr1",pielirnauiucutismtasceJrdssneuudinaslpftdsfuesliutasetbeede-.dasrersne(nzel5iSivunn)aztiin'igee{ieidoc9id'iiviinobqCdseqidl-Ileli5asc,a6Cdeac'sirnaicspoicndttteircoslcaiipg?nelcuie,caprtsonyuu1-ni1iJtmaamvuCvotupeglca;rrenAeaeTtriiutt'lrTi5dnanasaiFselsancltn-'trtcrda3eiselue-l'*
sute de oameni inarmali, qi inconjurin'du-se de lictori,
pcaormeitp, 'suprtraeuMsaelcliuursileEiEaidsutenaingdurillae5uenclaocundocu'dozlmeacni ddaenmt, iai
de oameni, cutreiera cetdlile Ei incerca sd Je convingd,
astfel incit, riscoala fiind acum evidentd, Antonius a fost.

trimis sd lupte impotriva lui.

17 Cet5lenii corupli cie Catilina, calre rdrndseserd in
pceotraetec,liet rSauurcao,ilu/oncaolimEidinincturr-aojaflai mdeilieConrnoebliiltdls, Lent'ulus,

dar care
dusese o via{5 uritS qi care din pricina neruqinirii fusese
alungat din senat mai inainte; atunci era pretor a doua
oard, aga cum se obignuieqte pentru cei care din nou do-
bindesc rangul de senator6''. (2) Se spune cd 9i porecla
de Sura a dobindit-o el din urmStorul motiv: Pe vremea
lui Syila el er,a cvestor ,si, in aceasti calitale, a cheltuit
qi a risipit mulli bani publici. (3) Cum Sylla s-a miniat
qi i-a cerut socoteald in senat, pdqind in fala senatului
cu nepdsare gi chiar cu dispre!, n-a putut ,sd dea soco-
tea1d, dar qi-a oferit gamba, aSa cum proce'deazd cle obicei
copiii cind fac greEeli in jocul cu mingea. (a) De ,atunci
a fost poreclit Sura. Cdci romanii nurnesc gamba -judseucr&d"-
Avind iardqi un spcrdopcaetsnEuimcaoirucpuinddoucid{ivvaotudrini,trae
tori, dupd ce a spus cI
banii dali celui de-al doilea judecdtor au fost cheltuili
in zadar, pentru cd lui i-ar fi fost de ajuns, chiar dacd
ar fi fost achitat nurnai cu un singur vot. (5) Pe acest
om, care avea un astfel de caracter 9i care fusese pus in
miEcare de Catilina, l-au mai corupt incd cu sperante de-
tEanrireaEdrttCteaeuocnrucniEvdeitnleieitse1tpearEeRhi zoooitmrcSadacrt,tootqlr'ediiedpmoldSiiensdscmitniinnutroitecegaiadtcErieneigiEtciradanrraolliaunletagarinShimiii,bspcildiilnninfeiteii,tndcdoauirnra-e-i-
colul, anume Cinna qi Sylla, iar celui de-al treilea, care"

.+06 PLUTARH cIcERo 407

,.md;utac;ie;rreAmamaeuisnepicsiaderddEdiincmtdreodmCeecoinrttnrueel lbipiu,oiaetrdisvicditdpElruiomiv,deiianisdcd,daauqcauzcetuoiimtucolf5nq--i spir,alie, gi ,avind incredere in ei, a aflat de infelegerea
tdcutd cu conspiralii de ,alobrogi gi, atacindu-i in timpul.
,,cuse Catilina. noplii, a arestat pe crotoniat si i-a lu,at scrisorile, deEi
alobrogii ii d5deau ajutor, fdrd sd se bage in seam565"

18 Lentulus n-a pus Ia cale nici o faptd rea care.sf, 19 A doua zi Cicero; convocind senatul in tempiul
se poatd indrepta, ci a hotdril sd ucidd intreg senatul,. iar caun'coitqittins{cirri,fsaopritleeleg.i Iaun'aiuscsuSltiaLtanpuesocTeai care 'ii
Concordiei66, decla-
.'AmdcPiciisApp"dir"ihna"yoe!i"eteni.liiie"mi"la"'ioqdtfcoin"6rtirri,,epri"aeeai1ucuce'osq.api""aaciirdiav4ud""(caree2esuseeLaE"i)d.lasfreiP,rbuaiu,pl-euSeP-doililrvaleerbqCipeiasnbordadiece-prpqaieassteup^ei{hcltfdcd,itriseiihehndeueac,.d,sogzilt-sg6c"etarreeitfur..tecdndonrdbisirIrpiJuc"ig",,anuistraosotrindutpptinieirnrpct1un'oed-idnmbeiassnssid'cueacdt1odaiepiaaocsiaeaainetieernsdtipvssedc-rlideaedeedtnoi-ieuqi-trirapaasirfmoi,cnlvdlipuedittt,topabeiesronmcaeoi'trenliarnteaidatvrc,ipsipu,cistvrezdcceuqicuioaiuminaetoStitldrrenuenab,dcuipsaaainene,iiso'l;npdfiqzla[a6ii(adesirntp3r,m-oldr'dmicaie)qascaueriaa!indOittuu^irtn-lnee5ecepeslrad6,e!autaidenRpifncpfpdg^ni5deiedoeioudliirixiurim,naa{nece'piistl1czttne-inre(eridueqee4eLidu---,ii,-)i
aduseserd la
rat cI unii auziserd pe Cethegus cd au sd fie ucigi trei
ldcaointntsqreui liPpEisrieop6to8a,rtirf,uofsipti,nrecdotontrsriui.ml L.ius(c2lra)uIraciardseCa aa1ciuueissCtS'efuetlhpleiacgiuumss6a, eia,agundnllsnui-tl
fadccoulotesddgeecliuEriinadrm. (e3,)foinartceeime udltien sdbii qi pumnale, toate
votat
urmd, senatul a
iertar.ea crotoniatului pentru denun{ul fdcut, iar Lentu-
leaursair,npbfririeSntoodartd-oovhqeaid,inistd,coapfiona'tbdriudv-iicqtadi t,cc'dhueianr1eiannomrsoaecgniriasettart.aot(gu4ar)dpLre-entetuxcltdu5cs,i
qi complicii lui au fost predali pretorilor pentru pazd,
fdrd a fi pugi in l,anluri. Cind se 15sa seara, iar poporul
agtepta in for in mare numdr, Cicero, pSgind 1a tribun5,
a anunlat faptul cetdlenilor qi, fiind insolit de rnullime, a
,iadnuflcateuima dfpoouaulrdtaescoerdslituioarqlepi rcaea1groedbtnrioruig,ilpdouirn6t^e3a,inutsinmupnpoelra'atraren,sgtdlaap-lii.ncRi,roecmaa-arerosoe- trecut in casa unui prieten vecin, de vreme ce in casa lui
erau adunate femeile care sdrbdtor'eau, prin ierurgii se-
crete, p'g zeila pe care roillanii o numesc Bona, iar grecii
msitaonr5i .p(e5n) tLruenptuulnuesr,esaoicnotminidEccadreacgeiqrtsi saclooblirreoagi qi1!. f.olo; -an,GinyncaaicsiaaTcoo.n(s5u)LSuleui,adduec sacrificii acestei zeilc in fiecare
Galliei, Ei catre soli,a qi mama lui,
in pre-
ri-*a*"]atr&"ut ,ao[att"i"eitioluet-"a dat scrisori cdtre senatul 1or, Ei de zen{a fecioare}or vestale. Intrind deci Cicero in casA si
cdtre Catilina; intr-una dintre scri- fiind 15sat singur numai cu ciliva oameni, a deliberat cum
sori le promiteau libertatea, iar in ceal'altd il' 'lndemna pe
oCCRaioacrreienitcreioani.r,ae(u6src)dmriome[trlopiibnnreedirauetnczdTeuitipusutserodesadic,,alcanaaivueis,tErdqiimidsjiuduscdpd1eoacrsnCcaerlailastsoilltciren;diaaleizm'Fd(1p,7-oEn)teirDi-ivunaan-r ar trebui sd procedeze cu conjuralii. (6) intr-adevir, att
fost socoti{i demni 'de cea mai mare pedeapsd si care'
se potrivea cu niqte crime atil de mari.
Cicero se ferea gi ezita s-o dea, din cauza noblelei
c,aracter,ului s6u, gi in acela'$i tirmp, se tem'ea ca nu cumva.
teiigen!5 vastd gindurile acestor oameni neaqezali 9i care sd pard cd abuzeazd de putere gi cd se porne;te cu as*
se intiinesc 1a 66uturd cu femei, avind prime asupra unor oameni care se distingeau prin neamul.
de multe ori qi
qmmi,uulilttlini p,osraeemnuaentnodrii,ccadurineetrlc,eeiricceeuitarcrumarSderinepaadufra,eravduocrcebilieniadcueppseaera'tiesnctliuamnpscloacnuu-
lor Ei care ,aveau mari gi puternici prieteni la Roma; dar,
Cicero se gindea cd dacl avea sd aclioneze prea slab, ei
aveau sd constituie o primejdie, (7) P,entru cd - igi zicea.

c'rcERo 409,

4OB PLUTARH

,i;meri';lrad;-irre1nr"ein,c,"ideanlldauve,acsaiedtpdm5vuro"ogearianrtrdleeipaslas,emictvinedsaceehdbevaaiorcbrrd:SaSvvluioietnarttqaesiulqsafileafpriabirpo,otaees}ppcceduadterateao,pm'asdtidde- Intr-adevdr, era ,evident pentru orice om cd mai mult

altfel, nu pdreb poporului c5 este prea curajos' vor fi conjr.rratii un sprijin cle salvare pentru Caesar decit

o arneninlare Pentru conjura{i'

21 Cind i-a venit rindul s5-Ei spuni pf,rerea, Caesar,
rrDcsdiadidletb!eigfcia,iviiecnacfidbpilcuardees-zscdrtieedulii,alveiii,nnaalucti',1deoiaeCnniIcfati1iclagaeueltrrsireaeio,atiap,iacivpneipeearrnlaoiulccdebiaun,tlrrsidineeatdbvorl6utaeu,ipEefvie^iaiasirodnehfiv'usroosiccnthridddbti-mrbiiiCtboipCnaarecrtuiecihllcieni9dfdroa1oeds'',asp(trci.2ulniae-)l
aIorrtt2cu0afr,Cecianindcudl 'cCfeoiaccueursol apscder:riefaiacfliaisitniinnsctr,a-sdo'aeasoadsatifitedsl *ddaeinadrcdileetanmtu-dgu,dnfqesmei mdeinin-'
t(md2cl)ri,iDutenti,oni,i idicaCeariucszefteearocjaai,ocrsaeadraesstltieeaq,nvdceiutesclotdeallfacelalittceadmurfdeairninrdnrgeeaipmr'eeanduEeairt5lsapmtredsalosuTlceuiinrtloemeanidrf.ieagr'-,i
cle mare in mersul clezbaterilor. (3) lntr-adevdr, r"idicin-
Aldaucutuoi-snrCOec,a,i eC-ptseiocae!r'dir-oep_raoieclpudleaacnrittievii,n,ascdofuicisopcmtudinrlai'edeir'cpeadamulbCeinexi'lcpeaercirpmourozaepatsudtt,neddederaiecC^lpfaideninsruedarr?e9v^2aae'
"spod"t-"iIutiin"dcedmzneei\asiVsetsdtaruiiei in cele ce hotdrise pentru patrie, udvpecien-ind,tatuerdlu,poespu-eaacdop-ensadcsprup,seziarraai,tcliau9-si,mtafeoslsa-iprantueucsaidt,caqdcldinmcSiicailpaii'enemnultsurn,ultuluudsiennedpspaeirraontenradauto;nicrlaeccsleueea-i
_'dd- mare ajutor pentru salvarea si
iaima lui. (3j Terenlia
cici nici ea nu era' de altfel,
ipiuiaorleJapastli,a"abnlqliuuni,rcdimlrefuagrluiii miqttipi'u"1oil-ti,ailtipiicauseimiltidlEaitddflieeimcdcpldauodrrteiaraijiv,naiscndidcqeeoirmnaCsnipocuierfrareio{m-i,1.eoluirie'a--a.aLpmasaprbfut:ie-sl
mP"tcizpreaieeu,iurdribbie.ienlial"tiasuttt1p,CrtsieustSiEudibcNiiieSulnaqifrgidirnaoliaiaudu,stn-isdeduisu,naiseesfat?ide1asdss,d-efcdpaaudzouuurbneEsdQasdicatupdeaidliniernertiasttiuietlconinrlsdceo!cfihrsrb,aui,iesdauiinoaecrraaseilsdtrrf1eeadiicnn,dtupsdut-ireonq,rpeiiltdrpiit(sipeivii5ecnraic)iredeafecdo'treecele(o1-ain4naspair)ediapnaAerffaatiodleifoesoamvdzataeoopaprinusnftrdeieaai,--t prnrairinrantaraecep,aesdtedapp,5sdreers"t,ecierlcl hdi;sino,toiri€jrm3?3p.o(tr)ivDaupeSi ce s-a-ex-
s-a riditcat

Lutatius Catului, apoi dupd el, luind cuvintul, Cato, gi
ionldurteipetninadtucludtedraievinatcuqziamreiandimriep,oitnrivcait
lui Caesar, a um-

au votat uciderea

clcuoointisnupdmiraacndliiltonarru"S(,e5ss)dteC-qobiniinfniessucEcdaeriaissa'ecvndeaprtuielol,crreesa-namuonapliuinqlnd- dC}iaarjeiptsdda'rre, Drseeoa--
oarece mulli incercau sd-1 intimid'eze, Caes'ar a chemat pe
rindul lui Caius Caesar, care dupd aceea a fost dictator' l-au ascultat, ci Ci-
tribunii plebei in apdrare, dar ei nu
.'iCiapoi1o"aieleiAltsauica"s.".drcltieti.qu-tnuaisteciuuturrnraeainiiz.dnsidcAtadeLmiejldti,uiiinldlentdae-rpribueqindi ccbcnaedlule-pgeliiueaansiteice,adadedraeaebsraiepanaeampudraduiimc,s-uaderraenledrgaaildmuctetiiunvmCliilcnapicitiot-edeulrialon-i cero insr-rgi a renunlat la propunerea confiscdrii'

:'rprrvssnaepaosdurte,neiv.tereea(cm7aua')rgicneUiddcsunadi--iesialEesdpi-podeavuerreneadpsecciratiiisetdctCdepe.niencuSieicnereqloupislul-ddtfaede-alctuppratreruienicmzsduitSptaigo,tiuintturontilvectaulniuElc.iioluiupminiioaCusltiactnicedciu-i-' enc1cclrleuietatei2ubccqu2eduit-nlroe1Cbeipiaiipincrdliepteinziremtceoolaaepcracu.aleaf(lrepci2taueaa)oEnr9isnqtneilaii,oiqtccmmetre,creiauairlaqi:5ugisrinenebpcaptnrriieeiiiaan,nrtlfc5iuli,eumlltucuilnasiiarjlpdlirirorecdecppaeuecoc-olpueonTofnfonj'uerrjurinu:cnaulter'utlasu?ltl:edulcaii,cs'iiie,niDnlnrgaeaprjo,td,uripzmzdroneeuarpuaa-lr

410 crcERo 41I

-upmuimateiirr'aee1eaosrtisisntloueijrrbaiidticcsaafr.ien(tp36d), rSdeatinrudbccddetlieinnddsetdrpdelbi'ncuei nsCeci,ccecuruotoefaoarmreucbal r9Eeii 23 TotuEi, erau unii care se pregdteau sd lupte im-
potriva lui Cicero, s5-1 acuze pentru cele sdvirEite qi sd-i
aruadvriuemp.alaeEsubiiesafib.ive(eg2par).rluvAeedtcronerreeq,-tpziiaaet ,rcilonupniendadMunucue-dltqteouillrrmuimspad'geEtiosiutrpr,naetpiuiBerdaeiC.snatitienarse,aptrcrrrueii--"i
ijun'gind la inchisoare, a dat pe Lentulus cdlSului Ei a iacd
pbruncit sd-l upceidfdieEcai raepodii,n1traericnedi,lapIlei, Caetphoegruuns,ci9t ist59--ti
iEa coborind care
ucid5. (4) Vdzind insd ci mulli dintre conjurali stau in- care Csidcue,rnoumi-aaiu,aivneg,aldduoitasr dcisteevaadrezsileeze'dpinopaonruu-l
buni
mire, cind
grlmddili in for qgCiiniccddeurnolu'c1dge-toaiuasmdtreeigncaieitlesinipnetgturineraccudmteian, rcevi i.uaar?!m5!96pE.-i pe rostte, nu l-au ldsat sd vorbeascd.
iau noaptea, cu consulatului vrea, numai jurdmintul
lui, qi punind bdnci depun6, dacd
pot sd f1e r5piti, si i-au-poruncit ,sd
gfloarabpruteu.let(:5d,)e,Atruaralrmdiniuct"rd,i,scnedeacrvidoagiqnaidoCbsicibqenriuonitarsueebruuorimnclaaenzpieirisnudnfe-oxcrpursivmpinreet pentru ilagistraturS, s,i sd 'coboare de pe tarcibeustnjdu,rd(.m3) i^niat"t
in tdcere Ei in rin- ili""ro a poinit spre triibund, ,ca sd dep'uni depus jurlmin-
primeau cu stri- Fdc0ndu*se tdceie, ca sd fie ,ascultat, nu a
cetSlenii nu-l mai petreceau il tculelcslatrrbinbdunc77i ,scailvaasdeeppaustriuanqij-uqridpmdiznistenmouag;iistpraatruticrau'la(4r-)
'i,asd, d'ar
cind ,ajungea in dreptul 1or,
duia]S. ci
gitdieteituE.iLauprlanuinzei ,mnuulmteinludmu-ilnsaaulvsattrodrzuillegisitnritmemtee,iepteonrutrlupcaE- impreun[ cu el a depus acest jurdmint tot poporul' Cae-
romanii ridicaserd 5c1ii qi torle 1a uqile caselor. (6) Fe- saf qi tribunii plebei, miniindu-se incd qi mai mult pentru
aceastd comportare ,a 1ui Cicero, au continuat sd provoace
meile au ap-lrut pe acoperiEuri spre a vedea si cinsti pe lui Cicer:o rsi alte nepldceri; astfel a fost propusd de cdtre
Cicero, care se urca rsotremn, insolit de cei mai de seamd eri o lege ca sd cheme pe Pompeius, lmpreund cu armata,
ca sA iiarme dinastia lui Ciaero78. (5) Dar de m'are folos
birbali. Dintre ,aceqtia, cei mai rnulli duseserd Ia bun
sianfciursgmtidt perdinizimrbeoeaargieleoamruamqriai,rvfiuoisrnbeteslneadrudeiprnirtdrimee iepliSi,r,imznilctnritniuqdmi cdfieqpiaoappvoie,rau9uli tacruibfoeusgntall5aulai puClteoicbreietraioteE5iqiciiancrtehreiasgreiicoucpeumtndaeliai mCinauttlroti,gpicrleaosrreti.lqoeiurra.p(oa6-t)luitnIlcnce-i
roman datorelte multor comandanli de oEti qi conducitori a risipit uqor celelalte incercdri Ei, vor-
picednptr;uiribi oigaalima ipnrtduziirl'ioi ro;idrpate'onretrsuc putere' Dar tr-aclev5r, Cato atit de rnult a
recunoqtin{ir 'ounpuriimsienjgdrirer bincl prrporului, ridicat in slav6 consula'bul
r,ecunoEtinla lui Ciceio, incit i-au fost votate lui cele mai mari onoruri
om, 1ui Cicero, cleoarece numai el indepdrtase care s-au vrazut vreodatd, incit a ,fost numit ,,pdrintele'
atit de mare. (7) intr-adevdt, nu se pdrea atit de minunat patriei". Intr-adevdr, se pare cd aceastd titulaturd i-a fost
dfsraip,eipnirtssaut"nla.elctidfqideiimcapup-metideddaevipicrsareinssoeaedrapesteddinvsccieneuprocrvcaoeard'lleeiu, cdmdieaacrreidmlemslapuicilrSnianalpeuraseigtecuabideoeC,ri.dccfe5oinrnroi-ii icorclatd 1ui cel dintii, deoarece Cato l-a numit astfei in

fa{a poporuluiTe.

rdscoald qi tulburare. (B) Cdci qi pe Catilina l-au pirdsit 24 tr'oarte mare putere a do'bindit Cicero atunci irr
rnuili dintre care ddduserd fuga la eI, dupi cetate, dar Ei-a atras invidia multora, fdrd sd fi fdcut vreo
cei mai cei fapti rea, cleoarece clevenea
ascdceeuas, tuaa,tauafpvlaitnatdtcienmluepmionattriiimvpaepllacuetieiAccanurteoLnmeiunastui qlrulimsadqpsi'ieeCsreeitrth5imeignpursjeu,urianuril nesuferit datoritd faptului c5
,se l*ud,a qi se glorifica pe sine insuqi. (2) intr-adevd1, nu
qedintd ,a senatului, nu era adunare a poporului,
era care sI se ducd Cicero qi sd 'nu
era curte de judec'atd la nu
fii nevoit sd auzi,cd sint cintali80 inbr-una Catilina 9i l'en*
cu ,armata lui.

,412 PLUTARH c'rcERo 413

otouuoluirarslp.q"i(t3da)viieN'actruafiolamaurudte1et,m, ieaurlltaeflaomrc'vmaeienc!u',amalupf1dlurctcua9t-rioecdederralinfieonsatruretfeegripitL-qdq-ii au fost scrise de Cicero, la minie, cdtre Pelops8a din By-
.apdsdio,are pentru auditori, cdci aceastl nepldcutd lauda- zantion, mustrind pe Gorgias aga cum se cuvenea, dacd
roE'(ean)ieDiel EuirmCdicreerao ca un geniu rdu. intr-adEvdr era uEuratic qi neinfrfnat, aEa cllm se pdrea,
ambilie nestdvilitS, rlar fati de Pelops s-a ,ardtat meschin qi pLingdne!, pen'tru
era piin de aceastS cd acesta se dezinteresase de ,a-i orindui lui Cicero anu-'
mite cinstiri qi 'decreNe din partea bizantionilor.

a scapat totu,Ei de invidia celorlalli, p-entru cd era foarte 25 Aceste f,apte sint manifestiri ale vanitdtii sale, l'a
J^r"ii in laudele pe care le aducea bSrbali1or dinaintea
duain-cascEriiecreilelorlucio.n(t5e)mMpourlateni lui, aqa cum se poat'e.vedea care se addu.qa cd adesea, imbdtat de succesele retorice,
din vorbele sale picrdea buna cuviinld.
de spirit se
O datd Cicero ,a apdrat pe Munatiusss, iar Munatius,
mai amintesc, cum sint cele spuse despre Aristotel"-:,-"d scilpind de ,osindd, a dat el in judecatd pe prietenul sdu
este un riu de aur care ccdurgdea'cdEiZceeul sspsu-astdf-ie'sIpo-rl:o{sil"tIgde-
gurile lui trlato, anume Sabinus. Se spune cd Cicero ,aqla de tare s-a rniniat, in'cit
atruzist:in,,eOainresutuli ai scdpat d'e ace'a judecatd, Munatius, pen-
il;il, nluumiaeDraefsimcvdoos,rt,'hdbeeitnsecflasta,Prcel,aatrroea.rdd(6i"n). tPirneetreTe1ebeoafitradsseetsappvraeeraedioscbciincreessiuute-l
sau eu am imprdEtiat la proces mult in-
s5-1 tuneric in lumin6?". (2) Cind a ldudat pe Marcus Crassus,
de la tribunS, Cicero a avut mare succes, apoi iard i, dupd
rile citeva zile, l-a batjocorit. Marcus Crassus i-a zis atunci:
cel mai bun, Cicero a rSspuns cd cel mai lung' I)esigur',
uppfcdaaenrapiriereCitlueeidIcieiniencu,ratodricdtedpdui ecicsd,een,ceuituCrncurciseaceurceoleererrioillseer,inenisapnpairudrommsiitspeaucaruiliuntrieirtcasrqdl-uloeior,cmi,ldrsuD;e.arjcm.ieir,imCsomlousoiciatinsherteuDehrnoneeaia,mnzdtpeereoeaessszntlahdamtte"rr5ouind{aeudelcsainaecpuYr"qee'aii
ca,,uDzaiusr nnCusicumebroi-ea,ciptldesunIadtrbau"t.ct(ud3)aatOlaunltdd'caiietirdmi aCi ircpair,sesignudstaeacaemsstpuluonsc?cd"iI.s,c,nDuiracs,i
un Crassus nu a trbit Ia Roma mai mult de 60 de ani,
apoi, mai tirziu, a tdgdduit qi a zis: ,,Ce-am p5!it eu de
acumltaziscuaspta1d?,"ce,r,e$tqiai,dei-aaczeiseaCfidceceroa,i c5 romanii te vor as-
detp".upe"I'"i'""d"p"areieittn"p""4tvuorsb,ennerlfiasilui1cetesieip,auupslcnnoserasui-i,m,nai f^p,fadaiineliromectziceotaozuvqerflaiea1p-p,tdseradeFrinniipnliuiaapeumuitlce-odeeltcidPcfvdi',e1disn.fsedcl(asicu7puir)srsteaD"usmuerienilafaieti;lrcioeaoiszmrlodbdmpefviiorieibjttcir.oaelivocft'idlareiit-i'
dernagogie". (9) Cind
Crassus i-a spus rcd-i pla,ce de st,oici pentru cd zlc cd un
om bun nu trebuie sd fie boga't, Cicero i-a zis:,.,Vezi, sd
nu spund cd toate bogdtiile se cuvin ornului inleIept"8o.
Classus era acuzat de }Scomie de bani. (5) UnuI dintre fiii
Lui Cr"assus pdrea cd seamdni fo,arte mult cu un oarecare
iumctt"urunteartadiitauziniedcnA"uetrseureacirticrcv,eisdess"5otnta-ie1reitiufraaCqotdptaiaurtgepeelessecqaasariitid,enraeclgrdtidendeelmedrascianaficafdc[reteruueisrnnsol-tatadeAtl-eui.anateijfucinAHuneasrletueer6csooialedpisiea'slcsug5(osQ,zvn.s)opsdlSrnui:ibevrle,o-1ato9ceesaigirczrs5deea-- Axius gruiE, idnoinasudf,ainzvainauceiraestma, asm-aeridss'ap1iendditin(inprpicuibnlaic)luoi
foarte
Axius. Cicero, ducindu-se in senat, a exprimat un cuvint
celebru. intr-adevdr, intre'bat ce crede, a zis: ,,Demn de

Crassus"8?.

irta1a"cteii.niaitd""selttSia,Gm'p1orn-iimadg'iadsinsisEd3feiapaccdbddrtfioaiiluot adzdioerdifjii-eenpatrrzcieedutsepCcnerriaiasttoiinpcrrpidl-erorsels'u}pI'inrAevinpinprlrogS-aricei"pce6eerEi Pct'es9ii 26 Cind era pe punctul de a porni in Siria, Crassus

voia ca Ci'cero s5-i fie rnai degrabi prieten decit dugman

:ii, ca s5-1 mdguleascd, a spus cd i-ar pldcea si ia cina cu

pLUTARH cIcERo 415

414

6ef'pCiid'G"inGe"i"p;nl"ru;iui,eltleio"";vr,"";it-i""1lit"";liai;aicu;n'l;t".;ip,crvetvu,u.'o,'ete;"e'"sri,Cvniaeapt"s,um*iagi'Lstic"qc"tc.eotlaiiiitaafaietatnu"tt!ercrdimielagsnoa"ciistp"aldudiidecaarisdersCridpddpfvseaiupineroeurdestaiarotcreair!lcsirmaia"vimevnnecds'.mtailcudiedindnid(iimstapnueea4aiCo,cnqaic)ranridrurdedtem.uaiCianllt"gamtiasuiab.nrtttipsldnenodppip-vulmi,ddL(rtrecelsC5soraicii.tqinbi)ctCinie,aaeectVeeei,Uarrsreira?^seaaame'eaar-.''n'tnsoC,aruii.l(luanmis-'i2toC(a:zr'oparii^a3)puaniiruei't)suacasrCudnrspe:ecA;o',niipuuicder,cgncsrloamamdtoatanpppc5repreeuraaiuaiteirrsuotntltvlti-sC'ucinezi"ttaa'etsureroelivca--einslscir.came-tqeba:iad'oiaptzigrtataavi,mlosin,e.apuvGlcitl'e5urapr-:eraemegCu-asonstu"ircncrartNnt'ftamifttelcrarruil]aanrduLniuruees-ai*'t;sa-li intrebare". (10) Se pdrea cd mama 1ui Nepos era lipsitd
iriLtt,rrs'tlcVir,lcda,-eaip,ii"aii,te5l;suetrnAdiegPJiut*ifs"aS-r.piaoti'ip;,.i*ri"patcn-a;l-r-,orrtsuJu"rnui.uitlcb"p"nitr,"lifqil"at-dthi-irtett(ast'gtup;orrsf7o"iuiotiiet,adr,ftma)eioanicrrdre.tbulsi,.a-obt"Uirt,,tsp,amtalumoint'Vlzdpinii.llontpnnpuzt-vttieuueirurilcraimtdeonauaalsitrngpiot,ljemi*ndsddauincii,Cmiotscciaiueaddh1t"cadspdb,airl:eectop!ttdaprrioudisiiideemcc1Cr,a-cerne,dCcurduva5ieCdaoireldda1o-cerctaiClat.,coeleee-areirCd-sgncriieecrgarAcrbctr'aitiirein"dthro"e,adceueie.ceto-t.ae,,e'rdeedioaaru(uortnasMradvds9ssciitconnanoecotaat)i'egitsa{aailRtednzvniirdiPotedrmap-'tieae1ftversb5aeude,Criadsl-sirep,srlerCrenlaueddpeuaidPuzSutcbotismztuarccdinzuoliepsvnacnstn9"iuiNbsratl:vSipsrilsteppec^te,leo:ied,uiillroidl,uupin'asmordpC'Pt.nmt,isi,adesebc(enoPdcoii,6accpaaerdusdai;reCiei)cr1imnsrtci'reCol,to'rvdo'ile-qCi-t:feCcidanaiioslCeCscrcpde"d"i!ptc?toiitrin'oeecea'lieicrnsue'"camusode-rs(sln,nusse8mootElsECra,aiiteiste)ro-MmaitiaeraeonicopcFci"qnd-np-eaaptear"deaoaacu'iiauietr.rar.cmtreeeb6sle'raveorv{oiscpelpalmoe?uazalToiipda'ut.vuisssjrrnttu'rssloacu-dss'estcs-c-i-idaasal-tri::)i cte stipinire, iar el foarte schimbdtor. Astfel, o datd pdr6-
sind pe neaqteptate tribunatul plebei, ,a pornit spre Pom-
peius, in Siria, apoi s-a intors de acolo cu Ei mai multd
lipsd cie raliune. (11) ingropind pe Philarg'orse2, proiesorul
sdu, cu o deosebitd grij5, pe mormintul 1ui a ridicat un
c'ortl de piatr6, iar Cicero a zis: ,,Lucrul acesta l-ai fdcut
cu foarte multd inlelepciune, cdci te-a invSlat mai mult
sd zbori decit sd vorbeqti". (12) Cind Marcus Appiuse3, La
spus
proces, vorbind in proverbe, a cd un prieten iI ru-
qase sd-i acorde grij5, elocvenli qi bun5-credin!5, Cicero
a zis:,,Aqa om de fier ai fost, incit nu ai acordat prie-
le-a
tenuiui nici unul din lucrurile astea pe care !i
lelut?".

27 Folosirea unor glume mai am.are impotriva duEma-
nilor gi a rivalilor, la procese, se pare cd aparline genuiui
reboric, dar jignirea a,:lusd oamenilor cu care avea de-a
iiace i-a atras multd ur5. VcoariescarvieeacitdeorriagEini edrini terexialacelis,tel-aa.
{2) Pe Marcus Aquilius,
poreclit A.drastosea. (3) Despre Lucius Cottae'r, care de!i-
nea rnagistratura de cvestor si cdruia-i pliicea foarte mult
vinul, Cicero, cind a intrat in funclia de consul, a fost
cuprins de sete Ei, in timp ce p'r'ietenii sdi fdceau cerc
a zis:,,Pe buni
in jurul lui pe cind e1 bea, dreptate vi
l,c.rneli ca nu cumva ovestorul sd se minie pe mine cd
beau ap5". (4) intilnind pe Voconiuseo, care era insolit de
:rc1c. trei fcte ale sa1e, foarte uritc, Cicero a trigat: ,,A

serndnat copii, dar fdrd voia 1ui Phoibos"eT.
(5) Marcus Galluses avea faima cd nu se ndscuse din
pdrinli liberi, qi o datd, ,pe cind citea cu voce tare qi
solemnd o scrisoare adresatd senatului, Cicero a spus:
..Nu vi mir,a!i, cici qi dsta este unul dintre cei care de-
c1arn5". (6) Despre Faustus Syll,a, fiui dictatorului care,
prin proscriplii, dusese pe mulli la rnoarte 1a Roma, ajun-
qind datornic, dupS ce-qi risipise o mare p'arte din avere

5i ajunsese sd-qi pro,scrie mobi1age, Cicero a zis c5-i place
mai mult ace,astd proscriplie decit a tatdlui sdu.

416 PLUTARH 417

tndiuu1csanoeueEnnu"rarraeair2va,'beis,Crc8atdal"caiataaepuDienlcdtecr*iastiiile,dennnaCfaurdrltfrlea,ircoanqnmilasEode{iu6;deriJnisourrzidert,vn,naseaneaasurdiasvtecehoca-isalneaeeaactrsdrrsurraaerpei-tniosbcdd1Panerduaiu,occrivrruiicdcra,abno'eid^zft5trtprilcunbe,maaieimneenviaqfpfPeedp,Cbliqoamsdos6iimtricntioeirejrtebdftplii'dievlraacueeolarCutoiiz.alasqlusio,hisCdi.ui-dcaepral(idbioCi,ru2n6pidaasvn)apteietoautoAresrnrqasreearctntsi,arrraeie,pufnfuusipecosictrneabmd-aait.noatdd,arenarmifcscebiibci;'inii!oaaurneaic(gusbll3ldndei-a---,) caracter dificil ;i dominind pe Cicero, Telentia l-a deter-
Intrind noaptea in casa cea mare 9i necunoscind drumu- minat s5-I I^matpacoetrpivea CluloidiCuslod;iiuss5 depund mirturie impo-
rrpigisrqrnei"blelnisetl*-iiiaeesiil,l,incis"ipaa.soi,csclaa*uetipitrnutnnda.ecvqlgcrevFaaih*Copataiiruznlpobslitliuendtdnouslidi'ieucildqaCegsuia,rpiadnqczriueeatediidtsclsefrcaiustncerJdugdq,daniis'liansl-ccuiatitudScrnlii,ge,dindencer9sictanidtrcpeeuetivarvettbmoiediuznacleivdgptterrrolae1aidcpcbe-iuAetelnusa-epsuc1nfleettlrieaeeosaimsltf,'epeeettse-1osrciir.aectlntcaosl-Faebuvctiilved',iio,naci(-Ccdaaaia-Fau)areo'sesl{!cs,mi'iuelonsaitis-e---rl'
i""tai tui"Clodius proces cle pinglrire a misterelorl00' triva lui. au mai depus mdrturie
mul'[i dintre aristocrali, acuzindu-1 de sperjur, de us-urd-
29 Cicero era prieten cu el, qi in intimpldrile cu [ia- tate, de ncioqrtuepsecrelaavem,cuallriemaiiuEdieapufsemmedilrotur.riLeuccdullCuslolod:iul sa
tp'ipnnil"ouittnrttf-roauuivosniae"lfsallefouo.c-liioCn,fsosiinasapdcerute,eCncl ,italinionmduddnipbcupbsfldoavsratueRarsntotel,iimsnCceeauiac,lra,ebariajonoesclafhaacdiolacaelarapsbauciodcsgruafmziutdsodcrerrditsiu,qed-ciirsdipgec-laeunircmtdiaacl]-t-i adus gi
iTdeeortdudgiiami,gipuelreapuddnerievadarncuudlumiC,itiecciel'rcuoacdrsuedrpisu,esceeasepeaearceceeinaesrtfadalamaddesrvotdu{irre'aiiets' an(l2uc)' avusese legdturi cu sot:a sa mai micd, cind aceas.ta era
CaTcrauecace"leouer"rreduseatpinisuetletldusrai'aa,ctpva.rdpuor(riiCic3nisceit)eunotceAadaasnUsujdtuzrtintefEsaoezteirilismuosTculeiecrsuaoubdrnlerdlttuoilninuivrilue.aaiioaaic,aaCsrrle:ccaiescrddctaeucTa.riicroaeicnlt,rotgeTCc-icnruluonci{iclciaaale1uerriiaseera'1op(0dsdr41oeui$,n)aqidppAmTueienvac,d-cnerinneeatgrrniciec-utrlaldn0uscreizn:enu-'i solia lui Lucullus.
(5) Era un zvon ci Clodi,.rs avu-
persislent qi rlspindil dintre cartl pe
sese relalii qi cu celeialte doud surori,
Tcr{ia o avea in clsdtorie Nlarcius Rcrx104, iar Cloclia l\rlc-
tellus Ce1c.rl05, pe carc o numeau Quadrantaria, pcntru cd
unul dintre iubilii ei punind intr-o pungd un ban de
aram5, i l-a trimis ca ban de argint; romanii numesc
cluadrant cea mai micd moncdd de aramd.
Mai ales in le.gdturd ,cu aceastd sord qi-a auzit riu
Clodius. (6) TotuEi, poporul, manifestindu*Ei opozilia im-
potriva celor care depuneau mdrturie impotriva lui Clo-
dius, judecdtorii, de teamd, au pus strdji in jurul lor', qi
cei mai multi judecdtori au venit Ia proccs cu inc).c,
avind incrustate litere confuze106. TotuEi, cei mai mr_rili
au-votat pentru achitare, de aceea s-a spus c'i ia mijloc
a fost coruptia unor judecdtori. (7) Dc acee.a, Catuluito?.
intilnind pe judccitori, Ie-a spus: ,,Bine v-a1;i ginclit
a{i cerut pazS pentru siguranfa voastrS, pentru cd de

rri
lemea{i si nu vd.ia cineva ltanii". (B) Cind Ciodius i-a
spus cd deqi depusese mdrturie impotriva sa, nu gdsisc
('rezare in fa{a judecdtorilor, Cicero i-a zis: ,,Totuqi, pc
cdci atilia au votat
rnine m-au crezut 25 de judecdtori,
impotriva ta, dar pe tine cei 30 nu te-au crezut, pentru
cd nu tc-au achitat pinl n-au luat bani de la tir-re,,. (g)
TotuEi, Caesar, chcmat la proces, nu a depus mdrturie.
impotriva lui Clodius gi a spus cd nu are cunoEtinld de
tar'cadlcul,ultedi raCurla;eissodaferieosi rdsic-aielef,bieddnacurdiasclnddi.coiarecpuurdaiatisenupennutmruaci Idtcrefabputiea

30 Ciodius, scdpind cle acest proces qi fiinci ales tribun

aI plebeitoa, indatd a pornit la atac impotrirra lui Cicero.

419

418 PLUTARH

a?ii*MoCbi;iplipvCa"v"""laeret""qti;ip;ipdfir"otsd"iuroio"innr"""idJ"ptrr;giiibtou;o'aft";ur,cinU"iirirriir"rtrvai""Ctri"1oa;prn;bub"aetiitet*;itA;r"cSevi;eo;fip"ti",oi6lae",anr-prfuii";n;dtaaafiu""iottcr;u",r;i"lstathd""utu"iz"i,;bieiitt;q-sq-fne-tic;ltotiitaoai"laicaiu"q"m,a"t.,uni"rclntgirer.iftma.s.ito,iittnieulbu"el*n.('i1.fqtpvamti,trras7ia"ancesrgas,vqlecmai.liojroav(ntatu)"tudisiiddcore2'lliuauretectilniifa-bpitscnoPaeiliumi)i,lru,teiireatt,fan.niuhparntdvtfuauceo,urnlDndleaagiopi1iooa,tsoedis{naamlral-CeirEpelasuii6oceriietnrjaruantr"Giaueirlrniotdsbein)-teipauenduimecpbcivpitpel"ai6a-aldaCcosCelrtoclieaCiiuiertcuaerCaoltnbuodEa9cuurmedrduemrrlaatmCcsutionitr"uirolu-ifiladcan'ucer9iiIdconef,suaelsdseuicEiCo,uerasrbpi,nciitceaecaunnqiiamiii'ulqiriusin.aeeielce'ipusniti.,m'csooiiCc"icutrds-EinCaialadetmc,dpu"qualzeuC'i,oieregd5IgacpajtcetiiiPiuicaaomunactoen,eveiiccaeelrmos-c-eaoosd,rburareotaraldi,sidrlc-lgreu{unorhumicaadanC-uv-vezhioamieiaiem'iacdasatmllaliuipSinliivjCosa-"npntonttFemrotitlciaerdr-tasitsimauiouaijocecriandlecanreirllzifba6eepiiomuiacSrecdlicrsunrttapdbuai.pauitx{ionimsodccot-lrllitldi'e1oltd'npptip,umnS'iscndciicilainsipItnainausPtroeoneaonsuhi(-,nrldapitnedeiaer.3CeaetpictasegsmdcimcaqRevea,uecfeotrd)uoatiaqicidiiicaepaTmslepiupc"jniittigiro:mpariniD-uennneleerrisoureldee*aniamcdsulducgilad'esi'diarltrutnu'drc.,ddauqqsaitttntoel!cpee:'n(peaeeeeitvczii?stiirtEaitipoi!rnrpcderiroarddretncsi:d9ncdae)ttraPeeddirande'rrltecnzutlordaieezdeiidqcra'pi'rilaCiddumps1.an6asnaitqzdlslca:iiiupola'auyt2ippnestieeeitlegse,,errlaeEbEenlrpstiir.-0itiolguauslntrnaaearsljisr:csiidiIrreaupd1ieqsr.ni'dildc.rdmeaiiaai-.urtnt'petm'tes"tciier'ccncuTmri9rieii^urneuuC'oftnh6:s-ieae-dplid_-rsinetp?dg-:n:sdn-cstieqr-iierere-aeolqitapte-da-e-'u--i'i- 31 Totuqi, o datd cu Cicero, mai int,ii aproape tot or-
dinul cavalerilor au imbrdcat cu eI haina de doliu qi nu

mai pulin de 2 000 de tineri il ,insoleau cu pletele ne-
tunse qi rugindu-se11a impreund cu eI. Apoi, stringindu-se
sen.atul, pentru cdaeagiucninddecarretficafoqsti poporul sd im-
brace haind de c,a sd un mare motiv
doliu,
de ja1e, consulii s-au opLls; Clodius stitea cu banda lui
inarmatd in jurul senatr-rlui, qi nu pulini dintre senatori
au ieEit din sloencant,icsfiiEdieindpuli-nEsi,lrnaiincei ldee;griusEtirnigairnedi.n(2f)a$lai
cum nu era
acestui spectacol, ci tr'ebuia ca Cicero sau sd plece in
exil, sau sd se mdsoare cu forla Esi5c-iuvainrmdaincuaCjultoodri.usD.aar
inceput sd-l roage pe Pompeius
Pompeius, care tocmai atunci se fdcuse nevdzut, igi pe-
trecea timpul la vil,a lui A1band, ,aEa c5, mai intii, Cicer<r
a trimis pe socrul lui ca s5-1 roage, apoi a urcat el in-
sugi. (3) Pompeius, inEtiinlat, nu a avut curajul sb iasd
intru intimpinare -luptianstre-addinevrddrs,piui teerriapteanretrurueqlinqei
fa{5
de acest om, care care
lpuei npteruplCaaces-a,r
siVirqise multe fapte politice ca s5-i facd
Caesar, sacrificat
ci fiind ginerele lui a
vechea recu,nogtintd pe care i-o ,datora lui Cicero qi, ie-
Eind pe altd uEd, ,a evit'at intilnirea cu Cicer'o. (4) Fiind
astfel Cicero
trddat de cStre el, a dat fuga 1a senatori-
Gabinius ii era intotdeauna duqrnan, dar Piso i-a vorbit
cu mai multd blindele, indemnindu-l ,sd dispard gi sd se
retragd din fala atacului ndvalnic al lui Clodius, sd su*
porte schimb,area imprejurdrilor Eriizsvirddteirviinqdi
iardEi sal-
vatorul patiiei, care ajunsese in nenorociri

din cauza ,aceluia. (5) Obfin{nd acest rdspuns, Cicero s-a
sfdtuit cu prietenii. Lucullus l-a indemnat si rdmind, cdci
va supravielui, allii iI indemnau insd sd plece in exil,
fiindcd indatd poporul are sd-I doreascd, dupd ce se va
minte a lui
sdtur,a de nebunia Ei de lipsa de qi Cicero, Clodius. (6)
Tocmai aceastd hotdrire a luat-o pe
i ducind
Capitoliu o statuie a zeilei Atena, pe care de multd
vreme o avea acasi gi o cinstea cu deosebire, a aqezat-o
acolo, scriind pe ea: ,,Atenei, pdzitoatea Romei('. Apol

420 PLUTARH cicERo 42I

luind insolitori de Ia prietenii sdi, pe 1a miezul nop{ii s-a aoccss1ufasacaamarpamotigudunpefet.esuleerrerapnlliupr.aeocgniq(rlud7ie,ttile)i'necacraDscspetehtniareciudurliloienmbisnmsrgtea-ruaepaifnlf-agoetnpr,snrcddutiulccdz,iuf-ierlnlieniaEcnidetltecupeapfliodputabmpcuistieutindcmuealeaarldtniprlopeqeeiocreaiablEpitnodridimcoouidpcvnvaur,oastiilercodepeetaadeesctrnnecte"oeotaemradigiuiiseplacoeood.,raanirivptcadddeaeiu,ar"srEsc.tcileneueida,
retras din cetate qi a pornit pe picioare prin Lucania, gi6'-
bindu-se sd ajungd in Sicilia.

32 Cind a fost evident cd Cicero plecase in exil, CIo-
dius a dat votul sdu exilului qi a propus un proiect de
lege prin care se prevedea ca Cicero sd fie oprit de 1a
foc qi apd qi sd nu aibd addpost induntrul a cinci mil"ttt
depdrtare de Italia. (2) Mulli oameni care-l respectau pe
Cilero nu tlionaetaduddreagloosctesaeapmrdietdeenedaesccrei,t,1c-ai udiimnpsootrliivtSin,
ardtindu-i ic,pfa:n:cdlvlmancrrr,drssuxeeeeraeniacersiidieizpinasinatutsi,t,ibausieenntt_,3pttcluu,itseoridlrdan3isrnoaeelliitrcuetgilte_rdndpdlottor,isiusnIzalegauberaaluuntrnc2?avmiliaur.rieg-eqins1Cie.tccculanauCiSieriiuC(iu1p_nslcilt3iiirielzlmvtueiteouiieaeg)0oclq,senrmdtapfp,eiaoieDi,,anhi-clddrru,loea,pcaddipdcouop,risalbneznlaoi,citou,pncufgibuerpnrtrauraaeanartnuriionc,ezenuacielicteuraesssmexeedaudnnedoacsullaaiiiliulildnbgi-r.cseIstpdaaiiiiifueictn.aninDonacoltahCriatdie(dLjstuanpise2Cfmiumlpcuitricceircnbe)g-aoiimu-ebelecrreeceulsIpDpriir;parilanaaiarrnogneedoiduee,driai.deornmiseiu,tuinusadt(lraitaisna_disir,lplsuemzuprlutmgcd)ii,ecuaenioiioeu-nppiir,,aenstncIntmetrserrraainai-cadptaeeipfvetiisttpreo,iu,a)rdzaizeeeCcizsmo,encrieifeqh,dldc,icluimaedlLioiipcs^ousq'nmeiilae,u,id,"sadciindi\pnccrlnslidiauts,re,leueaidp"eairaadtin,rntsseoecptoc""petfev'ddnmoi;umora.vilin,it_"rireouii"cieJs"unainprqutrr,ltoai;s'entrzrieei,am_lu;p"tpilrapnofae;cinnuslls,uJaarrrrfae;i_ei_.e,et_ei-ifaii-i
drum. in lIipponiuffi116, orag a1 Lucaniei, pe care-l nu- cCdclvnpAuuieiiui.ontnn.lasCpnne.amdnioinlycco-ips!miiei5d_oj-ols-iioduMtr,ttaiuacrsagitallut,eo,didg1.,lmamid2np(pe26odopu,rf)poagpelcllor,tioiena,Crurlsudaulndreo-lluiicnidminadnh,idudetpe-uicasucrime-irntdiieauvnai;ttnsonuiedptstfanraediIenMtaliacfntniutieejlruliojtci,mudberlclldiuuetuinldcueninlnldciip1iIidaidnuieuuatlpiie_'bidptl,vserleocioeeabcemtccep'tlquaduqirp,izilitineaii1a,nn"ui'eid"ft.jnrL,;rue.ca,;"pL_.c.arg-ieatr:u-ieiiJr;rit;te_,_;ei"iitl
mesc acum Vibo, Vibius Sicca117, un om care se bucurase

in multe imprejurirri.de prietenia lui Cicero qi care fll-
sese mai marele timplarilor cind Cicero eta consul, nu
l-a primit in cas5, ci i-a pus in vedere cd va proscrie
locui, iar C,aius Vergilius.118, guvernatorul Siciliei, biirbat
care fusese aiutat ioarte mult de Cicero, a dat ordin
scris ca Cicerb sA se indepdrteze de Sicilia. (3) Cicero,
cle toate acestea, a pornit spre Brundisium qi
descurajat trecut, ajulat de
un vint put'erni'c, Ia Dyrra-
de aici a
chium, clar pentru cd marea era rdtscolitd de vinturi im-
potrivd-i, dupl o zi s'a inapoi,al, apoi iardqi a plecat' (4)
3e sputte ci dupd ce ajunsese pe mare, la Dyrrachium,
cind era gata si debarce, s-a produs un cutremur de
pidddutmroarihniiit,ascui5'pu,irineaszcuLeprsuutsceiuacmlrseianxltilmusldelrmuiii.nCeDilceinesraocchneismutebvdasreifmii. nd(e5e)plurDenezgsi-ii
mbspceuriiuanvtliell.iminmlocoarilatidssmmepenmranetriuimeIlEtteapeinlamitsaeltou,epllitceieaapccetauiemrn1etdapitiunei 11dleu,erleidt,opngddtioucesesqtsrticiaitluCurd,ivaceiEejzazriitat''osarqen:auidi,ngipndtierttaerlqrticsoeeitrcaaiuctttdutt,
rnoralul foarte scdzut qi umilit din cauza nenorocirii' cum
nu s-ar fi aqteptat cineva sd vadd pe un om care cres-
cuse qi trdise in atrnosfera unei atit de distinse educa{ii.
(6) Adeseori, el insuqi cerea m'ul-tor
prieteni si nu-l nu-
measr:5 retor, ci filozof. Pentru cd, zicea el, iEi alesese
filozofia ca practicd qi se folosise de retoricd intocmai

422 ctcERo

ocrotisere ^pceaCreicleerodiisntrtuimsepieul -exilului, iar casa gi acare- d-vs(J"ipen)je-:sccl{),truaaa"rcrdaou"qjl9,ciiinsgCndldidcauper-lrjrelunoddieneen,tzrcu,_ecd-loeramorrlar,eiaii..n,nicctupEiecmuidplsaieidnina,,sa;sfebEodinrac,eopcmslpudepemdJsne.teeztstreeaeuztep'ei"nd"tlr,rpigeiblra_liiu"i,a,.;l-;ipcpl-ouiJsnnli"a_.t

turile, pe Clodius, si fie ridicate pe teamd, gi cu greu reuEea sa-gi r.elind iremurul, dupa care

mcbC-R.e,oaa"lr"mniroC"eiitaimocs.fbet,Daauartoiceiunusilusnt,priiir-ciiuraezeuns3epiiq.mnaicnitddoqainrirIseetClaarS,rfalalcinlasdumsr,aiau,atrsu'1iie,n6iphcc-araad'ietrucjelocuu--shlinpipdedraierenradcscueidetcmueeeaEaextdmSriecilla,'veilndEeI-ariiauEnolsai'apipaAnduEeutsseatsqfCded?leaiel--'' ictcospqasadn(n1inr5uethm_iteorrteidsun1)meiliiavmincatdspdaeAiapacnrseui,usattzdtt9cb.leeoicuireiidqpenirn,ia,1ctnnad3edi,a_d.ssmocrpdet9faiet,daArrimarpp"a,ijedCzuqdrdraeiclosstleaitaaeuivonuodcndcsPtectdeopreuccueeouagssut,drdrgoJmaileaap-geiaelsdutlncj,ibptiauunaeteei-cuper.arnggdieanueodinvsriuadeTiltdrgc_icefsnqp-daoSiCuteui.j,naduciueuis,c,md-iIbadlcccEzritaainq-pliedquiaditpiimatgumiliapfrioIciueoseangntubbcddeglpssrndiaieM.pllnetdertseiaqbaersiuemueacneiiepijsrtpnussgaieiuceicnaodmdtriinusdnniduurig-,artpnuud"_tlrlaiIrcl,racusitlilausenifjtaeiemc,eomnetjg,aropcpinare,nripeaosuirup_.e.,tarnstio,trlraoaaAuec_dtcecstcrredaieausdira,aubemasmtnoHtsrpmfauuviteepranenoleolmcaluaradirf1,citcHtbg3rlteimuu'et(etoedioscr4invaaiEaarrtats)MMitso,'in,reciluc-;al;uiunintiuftudas;lltuaioin_o:ud,._l-,rl
ldC9pyure"aipts13lcds?6auc0sprCee0,^r0i.icprndoedr-uimremtopra,idoasegsensetr.aitnpiregeooiiaia-lr;lreauitnsen1usacgdo6mil0rumef0sisieidpcimernooabfcevurrdiru.ineqzl5cuabrqiraeIoii,lc'iiiC,uiounliailieiccgp4liuiaorouiocrlp'unr6uiaii"tlirdorplt"eiieirn."rprd"m*Arrr'eruuapzotlr-r"uefa,ii,,i;
exil, 1-a intirnpinat ,atunci cu mult avint Ei s-a impicat.cur nzpddigrA-5irieraacc,egpzoerigeeauveslli.iestnrgnecit(ciir4eCgnusi)afialatilulDcicreprtiadcei,acrirEdcnebourioii-damncic1bzadieaeceblsir-nhinaoia,aidiiiudlal,ioeuondrJErpvidde_ieldendde,_I-epizcvnafiiaulidnviidunlnzspeie,iiuadtanrfgepdrdgpilgrg'-riiopiapeeuilreiuetv,te;asn-eciandarer,iinlaaefirpatcaeoucrilEnttedabsouuisnrqnldcl.maiui,oe(gaxaangrai,sgTi_n)nidaeidcNdt1iarafiu"eao_nlriiaiaso;n.eiftli"pridrev$sercOlfii.tiazdr;e;;1iirr"uill;Ze_dl;,jt

]!"i"0 pu ptu"'bdiatului sdu Publius' cum spunea chiar'

"efl,. care era un admirator al lui Cicero'

lduem3Ce4lopAdeipuCso,ia,cpnaiteroelliiiuse'irnaadprsuledpctatrtqe,ia'acadpdomisrtnuruilttsimtti6mp'b1pi9ilueq1leiAfetcrriuibndumun-uislloetd-r
i()lra2i,i)rt"arAui"'cbt-"iuuznceidarneatdiiu,riunlis-applcotlreopifsbreieevsnia-dtaqreluecimrgceaiditniceeiCnLaaeuitoscqdteeiiiruf'aIfasu-pansttreidemcsc,oeiucnriasdtrelreadgzdaCiaetsiecl'1edddariaeonpraC-rcdftl-rdosgicrdepdii3ueunnscs5*"yi:
"laau"id"egitpo" ilodir., ci dimpotrivd, exprimindu-Ei dezapro-
ub*..uunrr.""p.ur".orpcuueendqnoeitrurauhdgcmoroetizlndeairsvsitrdrqiaviliiiravrqifoaiptlepeetndecteaacreeat1ito'setdo'-eentxuaeitqmuriclpistsoaodrsctevaoontetitnele.dz,iencpsdrCiuneipptsrrrteeiu-''
gi Byzantion. (3) De atunCi Cicero gi-a stricat prietenia cu
el, f"drd sd arate nimic pe
fai6, dar relaliile dintre ei se'

rh ci se r5.

linotj]lu)5dSeeDctatuatpbtudld,aetceeomsmtienuadc,iudM-esreielo,clau-acnidcuheecprLnelamtCvplaoe'dcCiuLilcslne.groei,rcafaiini^ndapp-ddrr5ai--t
*"jOi" Milo, un b6rbat cu f,aimd Ei. vi'olent, sd se producd

tuiburdri 1a proces, l-a insdrcinat pe Pompeius ca s6..con*

c"aml*uitincrlJnddpiuiar-cessesei autrscriatbadtu'jnfunoudareluecclulaomtcrd.uv5(a2si)oCalj-ndiIctcaeedlirieo.i6n,d9tautPirmlb9supdcruoaallstinnigdeou,epreilani.i'ersoelgMbcmuii;1rnpiotuea,itituetueasl--'

I

i 424 PLUTARH . c,rcERO 425
I

I

."dr;cci"eeul,apn"tuiiiicmis-t5eoUv-nr1ri"iei,soiinamnitl.uiipnnctsresieu.n-jliut(n-d5ar)uplaslaSftcmei,gaciisznadeicitceieihqEeaciirdipannlaniidcm-einaenidmab-imardpuindn9tuaae:atil'i"zlvEinareilccionapirepenpei-nscda9tieomapa1ep1rlnoes1ri.'- Pompeius are ,un motiv faimos qi bun pentru a purta
t'azboi, dar Caesar face fald mai bine situatiei
zqte mai eficient pe sine qi pe prietenii sdi, aga Ei se pd-
cd el are
de cine sd fugd, dar nu ,are Ia cine sd fugStet. (4) Treba*
lius, unul dintre prietenii lui Caesar, i-a oferit o scri-
soare prin care-i spune cd Caesar cste cle pdrere c,a Cicero
s5 cerceteze cu sine insuqi si s5-Ei pdstreze bunele nd-
"saliirg!isa;"o"apdlia."rrtt"""iAroilar".isteii"ortc-sl"rstai"uca"di,itota""-it-e"truJitueicntCr.tciseleeGzruadpatiomdtirdbsRnrEi"ieaesiagioii,etinilmspaenndsio-fedmda1u,naldn,5dpmupaiCdpairpneiurudliiaiacp-islpnettacCrteserlroiaeodaridosrlacr,tiie^pe.icflnfbd,eidCifiltiaieariinrgei'ecnilpea;ep,anddtCtbtdiruisualeuqiCa-lirianrsntcailelogeneieupa^ulio'ircpem,curi(suesula6peiit1cacn)ep2cppeutAne7omerui,otilaernrcbrcaieurneatllsiadicjtrcdpucomemevedrerrpdia,u.utfrn-ruuzqtefllltutt-bbirrit.agmaqreuomd-iir'stiepri'ueaueiucue-itunr,anin---li dejdi, iar dacS cumva se simte obosit din pricina bdtri-
ntdtEcie-moeilnacn-adtLdipioZmiauscle,EieinpvnEaeidottioginp.ru"aeilcmeiintoalcceOnctuevntiu'amimitlpenecaetloplesalqicmelt-ueooiaancvcfdrluoureepuvulpluceeecnaatnliriilnesanedii'eCqlaeoppr.iuairriaotsccssevt-hpuaua'inrllneetciAuncidrtreitedieo,iEnzrsos'asib-di,aofilnsiaaiiouianotrpllaRuadcrrst6ioiit.vn1am.uc2iddlu8'anm'p' pteitiirmodapccptmreierdlaeae-i nelii, sd se ducd in Elada qi sd sadl acoio in lini;te, fd-
cindu-se 'nevd,zut din calea
amindurora. Cicero,'mirin-
,du-se cd Caesar insuEi nu i-a scris, a rdspuns indignat
cd nu va face nici un gest nedemn fald de poiitica sa
anterioarS. Acestea sint cele c,e slau scrise in epistolele lui.

38 ins5, dupi plecar'ea lui. Caesar, in Spania, inclatd
Cicero a pornit cdtre Pompeius, iar celorlalli 1e-a pdrut
dsbueinmepi,andrt-reaaargCflauactioeP1oo-amfadppoetijbuesnfr.iut Ammsoutaflestdlin-sdpapzidrctriedcasuelCascar tlcoind-ias,epdeoiduliutisince-l
pe 'care am adoptat-o de la inceput, dar tu, Cioero, ai fi
fost mai folositor patriei qi prietenilorl3z dacd, rdminind
ardtat neutru fald de ,amindoi, acomo-
Ia Roma, te-ai ti
dindu-te cu evenimentele. Fdrd nici un motiv
o constringere, te-ai fdcut ralional gi
fdrl nici duqmanul
lui Caesar
,si, dupd ce ai infruntat o mare primejdie, te-ai intors. (2)
a,AL.ecesslteuicuPvoinmtepeii-uasunsuchii-mabfaotlogsinitdumrialereluluicCr,uic.eDroaqri
iCC"ai'cpe3esu7raoirtCaii"nu"mtsfipa"u,stseien'claittaroii-urdiaimarpftf,roiinspftuoasn,sbcetirlaiimnsudamusi-duspleiltdeiscneusleftl,aeascgtouie-rrrldei e.ulaurtrriinniueCtzmraeeefsupealeir'. mai
' iirnspi"Cimisndd"""iccbs""""iLuritl-ilidt"!intr"no""ctmzRlad,dtelo-tiItiaunuan*mcsritiuecd"aasCiaircncgaaig-em-riuqeaniricsspistedndoattrstdurueureai,,ilutfneEqiucinrieitiuig""cdiniseme?dgidnpscdip-dultqdiu"emdneni"ceCttemisacnr"av-lt-aetuu,eaoiids1ipPlhpae!puAaoironeairmtattpttrdPifertpccoieireoseduris,ctnmtisuodcasicsspci-rchnesaeerdieandaiauzdlusridtsb"i'einaen'useCtcaiartcdnru-rif,aic1aceulsep5'etmedtre9cruoiecanintdi-ialtnatteaaormtmdacu''opatu((d9rs6rzcldldeei--))tI cincl
toatd vi.na era a 1ui prin faptul c5, fdrd sd tdg5duiascd
cpdeiquis*aqsicehrima binatdigginnadut rdilee,hIouatiriinrilreisspercergedtetiraealeluaciepstoumia,-
apoi nu se abfinea de a mai spune Esei cpitleimobgalupmridn fatd de
aliafi, dar tabdrd
el insugi, fird sd rid5,
intunecat gi-i fdcea pe ceilalli sd ridd, cdci nu aveau ne-
voie de nimic. (3) trste mai nimerit sd ddm gi citeva din
ace'ste vorbe de spirit. Domitius a adus 1a postul de co-
mand5 pe un om care nu era rSzboinic, Ei a spus ci
cumsecade qi cumpdtat; Cicero i-a zis: .,De ce nu-l este
1n'ezi, ca sd-l faci epitrop pentru copiii tdi?,, (4)
pis-
Unii
iaudau pe Theophanes din Lesbos133, c,are er,a Eeful tim-

426 PLUTARH c'icERo

plarilor in lagdr, cd consolase cu pricepere pe-rodienii ca- inaintea celorlal{i, a coborit de pe cal, l-a salutat Ei a mers
ie-Ei pierduserd flota. Atunci Cicero a zis: ,,Ce bine este cale de mai multe stadii vorbind numai cu eI. Din acel
sstroueu5dclliu,aoceesqi'spiu,ezenCicnqiegitc,reaeuifrncogCldrra-eauecpsrn"dr,.aise(frp5e?teu)"i,.nnPi(siiei6: 1)ac,,siuUVneidrdneCiaCioa,s(aaepberseesasacpprraourasemviinecpMatdeoicenereniiicqlie)ca,tueumisaagorviainemmLdneeuaisnnrre-iii .moment Caesar n-a incetat de a-1 onora qi de a-i da do-
vezi de atenlie, astfel cd atunci cind Cicero a scris un
cuvint de traudd pentru Cato, Caesar, r'dspunzindu-i, a
c'sucrvisinitnccdoinntraacdeicsttoerpiur,ivainlldeudsaemt edlnoacvmenaliamEui vltiaclua
llalia de curind si rspunea cd la Roma merge peste 1ui, suib
zvonul ci Pericles
din Pompeius este asediat. Cicero a zis: ,,De Ei cu Theramenesls5. (6) Scrierea 1ui Cicero se numeEte
tot Cato, iar a 1ui Caesar Anticato. Se spune cd atunci cind
aia ai venit aicea pe m,are, 'ca si te incredinlezi de acest Quintus Ligarius 136 a fost dat in judecatd pentru cd
adevbr vdzut cu ochii ldi?". (7) Dupd infringere' cind un fusese unui dintre duqmanii lui Caesar, iar Cicero il
otalcauaitbpzreeditsvacr:aaat,r,cpleFuurrNeiugz,mPoiacnooieilmsuersplineeecz"i\-.ducase(iPBamfo)ucmLsa'aeaipsbtfereiieieruSibnnsuucitdisuersersaasbpjdluaiutinaqe,eaidbaspaidtceqnSiidvncaduvomeilnntjudfgfierirdim,,a' caCvCduii.cccpteeirrdriionnoe" .apdra, Caesar a spus cdtre prietenii s5i: ,,Ce ne impiedicd
:sd ascultdm pe Cicero, care vorbe;te ca sd treacd timpul,
de vreme ce de mult omul a fost dovedit rdu qi dugman?".
.{7) Dar cin'd a inceput Cicero sd vorbeascd ,gi sd se agite
peste mdsurS, iar discursul lui se desfSEura foarte variat,
a zis: ,,Aqadar, folosin'diu-te de aceastd stratagernA, am 'datoritS pateticului, gi minunat, datoritd graliei, multe
pierdut tablra". culori se schimbau pe fa!a. Iui Caesar, gi era evident cd
trecea prin toate emoliile sufletului, iar in cele din urmd,
39 Dar, cind s-a dat bdtdlia de la Pharsalus, la care" cind oratorul a inceput sd vorbeascS despre lupta de la
fnau=vgaininlduda,otCmpaaatrotreea, fdlsoitntrdin,csai-uoazdmcceadrruestealusrmiimaCletidacelrariouD,sdviarriraaPccho'oimumpmaeniudEsai, Pharsalus, Caesar, cu totul coplegit, a inceput sd se agite
qi a aruncat unele din scrisorile pc care le avea in min5.
,Aqa incit Caesar a iertat pe Ligarius, fiind aproape silit
dupd lege, de vreme ce el se distingea fald de ceiIalli
picolrimiiniea,pnprdeuasltiEnigi,iuainl icipgoesnnsiteursl,aadtl,unlfuuui.gfi(ine2d) uCdciciese,propa,ertnnicetirppuarirmcedainPdloamecepexeapiusest-i' CC 0t.ator137

cel tin-5r13a gi prietenii sdi i1 numeau trdddtor 9i scoseserd 40 De atunci Cicero, in timp ce forma de guverndmint
pumnale sd-l ucid5, dacd nu s-ar fi ridicat Cato ;qi nu 1-ar :se schimbase in dictaturd, renuntind de a mai lua parte
fi 1uat, qi nu l-ar fi scos din 1agdr. (3) Ducindu-se pe mare la politicd, stdtea liniqtit qi avea timp sd se ocupe de
1EQasggiBps,tra.ur,n(4cd)aisrAeiupimonit,,ircEziiina-addpsin-eatcreaaucnzuuatnlotaicmtucppiuaClliial,oaeriscdai,rinadqeAtbseaiparrt:iaqnsidedpilpea" filozofie cu tinerii care voiau, gi iardqi, datoritd prieteniei
Tar-ent qi cd vine de acolo pe uscat spre Brundi"qium, a cu ei, care erau de neam bun Ei printre fruntaEii cetdtii,
pornit Cicero spre el, nefiind cu totul descurajat, dar sim- ,a" dobindit foarte mare trecere in cetate. (2) Atunci eI gd-
ci in prezenla multor oameni vr'ea sd ia 'sea timp si compun6 dialoguri filozofice, sA le parafra-
lindu-se ruginat dugrnan invingdtor. (5) Totuqi, n-a avut 'zeze138 gi sd transpund in limba latind fiecare din termenii
legdtura ,dialecticii sau fizicii. intr-adevdr, el este, dupd cum se
cu un spund ceva nepotrivit cu dernnita- spune, primul care a introdus Ia romani termenii de
nevoie sd facd sau sd ",,,faatonmte"z, ie,,titn,,d,sivcizeipbtiilc",is,m,vtitd,,",aqsieanltteimleednet",a,c,peestrcfcelp; tpiect',unaeploei
tea, cdci Caesor, cind 1-,a vdzul cd-i iese in cale cu mult" 1e-a exprimat intrebuinlind metafore, iar pe altele le-a in-
rzentat, fdcindu-le inteligibile qi familiare prin asemdnare

428 PLUTARTI CTCERO 429

cu altele. (3) Se folosea, folosindu-se de uqurinla pe carc cruri, Cicero ninusudguipEdi-ma ufdltcduvt roemsetr,dolufcaittdi .apTderraeren,liaJ,.uiinnd-
o avea de a compune versuri. Astfel se spune cd ori de
cite ori se ocupa cu aceastd indeletnicire, fdcea cite 500 in cdsdtorie,
dirjitd impotrfva lui, zicea cd Cicero era impins de dra-
de versuri intr-o noapte. goste pentru virsta ei, dar Tiro, libertul lui Cicero, a
scris cd a luat-o pentru dota ei, in vederea achitdrii unor
Petrecind cel mai mult timp Ia Tusculum, in dome-
niile lui, a scris cdtre prieteni si trdiasci viala lui Laertc,
fie in g1um5, cum avea obiceiul, fie sd se destind6 din datoriilse. (5) Intr-adevdr, fata era foarte bogatd, iar Ci-
cer'o, Iuind ca moEtenitor in paza sa averea ei, a vegheat,
ambilie qi din orgoliu fald de regimul poiitic qi suferind asupra ei. Fiind d,ator multe zeci de mii de dinari, a fost
dsReionmdegacr,elacuraadsdidne-laccacuoulrztdiavcesuit.puoeanloCierauierdsileear,fqa;i!i5cae. rl(ec)srapSuecneedaludcteoinatdteiriaacuranrlaae convins de prieteni qi de oamenii din casS sd se cdsdto-
reasci cu copila aceea, contra virstei sale, qi sd scape
astfel de 'creditori, folosindu-se de banii fetei. (6) Anto-
ceva nou la adresa lui Caesar, dintre cei care aprobau nius:140, amintind de rcdsdtorie, ,in scrierile contra Fildpice-

faptele sale. Lor, zice cd. Cicero Ei.a repudiat femeia lingd care imbl-
Aqa cum este gi vorba pe care a spus-o despre statuile'
lui Pompeius pe care Caesar, vdzindu-le aruncate Ei rds- trinise, bdtindu-Ei astfel joc cu pldcere de viala particulari
a lui Cicero, ca de a unui dezertor gi trindav.
tutnate, a poruncit sd fie ridicate gi le-au 9i ridicat. (5) (7) Dupd ce s-a cbsdtorit, lui Cicero i-a murit nu dupd
lntr-adevdr, Cicero spus cd prin aceastd faptd ome- multd vreme fiica, Ia naqtere, cdci se cdsdtorise cu Len-
a
neascd Caesar pune ln picioare statuile lui Pompeius, dar
qi ie implintd in pdmint pe ale sa1e. tulus1al, dupd rnoartea solului ei precedent, numit piso.
(B) $i s-au adunat de peste tot filozofi ca sd-l consoleze
pe Cicero, iar el a suportat cu foarte multd greutate acest
41 Dupd cum se spune, Cicelo, pe cind plSnuia si eveniment, astfel c5 a repudiat Ei pe noua lui so{ie, pd-
scrie o istorie a patriei sale Ei sd insereze multe dintrc-
faptele elenice qi, in general, si scrie aici discursurile rindu-i-se cd. se bucurd de moartea Tulliei.

publice pe care le strinsese qi chiar unele povestiri, a 42 Aceasta era situalia familiard a lui Cicero. La fapta
fost relinut de multe evenimente publice, de multe preo-
cupdri particulare, nedorite, gi de multe patimi, dintre' care s-a pus la cale impotriva 1ui Caesar n-a luat parte,
tadueltagufiila,ervpaeocplhirtiieecadtesnintasinrteatiumdraetcdluu, cEBriruuprtdui.rse(a2E)icDnduadroprucetoqentaes,pscuirapao{nri.iitmase-saniu-i
care se pare cd cele mai multe s-au intimplat fdrd voia
Iui. (2) Astfel, mai intii a repudiat pe sotia sa Teren{ia,
fiind neglijat de ea in timpul rdzboiului, incit l-a ldsat
sd plece iipsit de bani de cheltuiald, qi apoi nici cind s-a temut gi de firea 1ui, ca lipsitd de curaj, Ei de momentul
intors in Italia Cicero nu a gdsi.t la ea bundvoinfd. (3) lipseEte indrdz-
in care chiar celor mai curajoase firi te
neala. (3) Iar dupd ce Brutus gi Cassius au sSvirqit fapta
Astfel, ea nu s-a dus sd-l vadd, cind Cicero iqi petrecea gi cind, ridicindu-se prietenii lui Caesar impotriva con-
mult timp la Brundisium, iar fiicei sa1e, o copild, care
s-a dus la Brundisium qi a strdbdtut atita cale' nu i*a spiratilor, Ium.ea se temea iardEi cd cetatea este in pri-
mejdia rdzboaielor civile, Antonius, care era consul, a
pus la indemind insolitoarea cuvenitd gi nici provizii, ba convocat senatul gi a vorpit in scurt despre concordie, pe
chiar lui Cicero i-a ardtat casa lCipisciitdpeEicgiot asled de toate"
multe qi mari datorii. cind Cicero, spunind multe lucruri potrivite cu irnpreju-
pe lingd vorbeqte, radamisretnraiisb,tuiaeiecpopenrnvoitnvruisnccsieei lnelaustiudlBvsirrduEtiiumtesitiqmei ppCoeatsraisvtieuans.ileu(n4ii)CEDaieassrdanrvouqteiszs-eda.
acestea sint motivele cele mai temeinice ale despdrtiril
1or. (4) Iar pentru Terenlia, care tdgdduia si aceste . tru-

CICERO 431

430 PLUTARH

clus ni,rnic l'a bun sfirqit, cbci poporul, eI insuEi de la sine, Antonius a convocat senatul gi l-a chemat pe Cicero, dat:
el nu s-a dus Ei a stat intins in pat, pretextlnd cd este
distrus de durere, cind a v6,zuI cadavrul lui Caesar pur-
tat prin for Ei cind Antonius a ardtat vegmintul plin de bolnav din cauza oboselii. In realitate, el se temea de un
singc, rrrpt peste tot de pumnale, scos din fire de minie, oarecare atac, dupd inEtiinlarea bdnuitoare pe care o ob-
in drum. (7) Antonius s-a miniat foarte tare Ei a
in for, au inceput sd caute pe conspirati qi, avind in rnind linuse aducd qi sd dea foc ca-
tor{e, au pornit spre casele conspirati}or, ca sd le dea foc. trimis soldali, poruncindu-le sd-l
sei, dar pentru cd mulli prieteni s-au opus Ei l-au rugat"
(5) Dar conspiralii au scdpat de aceastd primejdie, fiindcd Antonius a primit numai garanlii qi s-a potolit. Iar restul
Iuaserd dinainte mdsuri de pazd gi, aqteptindu-se la multe
vremii, Antonius Ei Qpidczeinrodua-sue dus-o trecind in liniqte
Ei mari pericoie, au pdrdsit cetatea. unul pe lingd altul gi unul de altul,
pind cind
tinSrul Caesar145, venind din Apoilonia, a primit moqte-
. 43 Deci Antonius a prins indatd curaj Elui ileCiicnesrpoiraii nirea lui Caesar Ei a ajuns intr-o mare dezbinare cu An-
institui dictatura, dar
tuturor teama cd va tonius, din cauza celor doud sute cin.cizeci de mii, pe care
inspira gtoaz6. Astfel, Cicero, vdzind cd puterea aceluia
se intdreqte iarSgi in stat Ei qtiinciu-l prieten cu Brutr.rs,' Antonius 1e de{inea din averea 1ui Caesar.
era tare indurerat situalia de fa!6. (2) De altfel, intre
de 44 De aceea, Philippus1a6, care avea in cdsdtorie pe
ei exista o suspiciune reciprocd din pricina neasemdndrii mama Jindrului Caesar, qi 1Varcel1us147, care avea in cd-
qi diferenlei felului de viatd. (3) De aceste lucruri temin- sdtorie pe sora trui, s-au dus cu tindrul la Cicero gi au
du-se Cicero, mai intii s-a hqtdrit sd pluteasci pe mare
in Siria, impreund cu Dolabe11a142, ca legatus, dar fiindcd stabilit ca Cicero sd-i pund la indernind puterea pe care
i-o dddeau elocvenla Eiai rprteinsdtirguiul lCsadeusaproslidtic-i, Ei in
Hccdeeoirribtoiouc, asr}i-lraaepsuea9rvAuiegnaPaiuaotnnsssiduadlsain,aau,d-faauircnpisddctrotediceslreavda{aseic5gfci,iopalnardsoumRmliioridamliuntoapd,rduiia-aAirincitCiuo-inlciieuvCrosoi,-r, senat,
qi in fala poporului, pund
demlnd lui Cicero securitatea la in-
banii qi armele. Intr-adevdr, tpinedcraurleaovepauitneajuuprurolcusdrau
mulli oameni dintre cei care fuseserd in expedilie sub
fdri s6-fie cu totul neincrezdlor, dar nici increzindu-se, comanda lui Caesar. (2) Se pdrea chiar cd Cicero a!-usese
l-a pidestraetcepevaDroala1baelAlateinnap;aicecdqis,espvuaniinntdoa1rucieHlairtiRuosmcad, o justificare mai bund cind a primit prietenia lui Caesar.
va (3) Cdci, intr-advedr, dupd cit se pdrea, pe cind trdiau
cind ei vor intra in funclie, a pornit el singur pe mare. PchoemapmediuspeEci oCpaieiisasre,nCaticoerirloorainvdCzauptitionlius,opmennctrdu
(4) Dar, zdbovind cu plutirea qi auzind niqte vorbe de incd ci-
la Roma, a$a cum se intimplS cind se produc fapte ne- neva
ca

aqteptate, cd Antonius s-a schimbat intr-un chip rninunat' Jupiter sd aleagd pe unul dintre ei conducdtorul Rornei"
Iar cetd{enii, de bucurie, au dat ndvald la templu, in timp
qi c5 face Ei administreazd toate in fala senatului, Ei c5 ucteenxutale,c.ea(gu4ti)inbDcdeeioepd{uiattqdseddse-maaueuatdrdgecdsu,c{hiinisEcuieigmrcile,birnEdci jabuldri uieinltizi,teouuglneuui,pl crcaaietree-
situalia are nevoie doar de lui ca sd ia cea mai
prezenla
hruni intorsdturS, Cicero, dojenindu-se pe sine insuEi pen-
tru multd lipsd de curaj, s-a intors iardgi la Rorna. (5) ii privea pe fiecare gi-i indepdrta, spre supdrarea lor"
$i mai intii nu a fost inqelat in speranlele sale. tr'oarte Cum acesta (Caesar) mergea pe lingi el, a intins mina
dreaptd gi a zis: ,,Romanilor, acesta este conducdtorul
rnare mulfime de oameni s-au adunat din dorinla gi din

stbueuictfduacr-ipaeraoduaeplaea-uoI qvazeidgeiniatIraEeiainsgtddr-aIcrieunatsimacalpusitnedeir,illuebia.E(ic6hb)iinaAerlead-uoleucachaezrlei-, care va pune sfirgit rdzboaielor civile". (5) Se spune cd
Cicero, care avusese acest tris, a pdstrat bine intipdritd

432 PLUTARFI 433

einstcm.. iAntedoinufaS{zisi,,acrcinadbbddiaietu[iliusi,ediantronrcueaqutiadecipnee anume snnueits,'dvtrofaiieggddieadramapariultraaribEosirosi,l5dc-aiilciimloi prA,rdnsEtoutinbeiuppsuretfeutregexiast,ec.imdApsndtfurel1inmdCaadeiesamarre,,
cimpul
lui l\llarte, clupd ce iqi fdcuserd exerciliile gimnastice, tbc-
Cmicaei raotul-nacir.Odzcutat vpieusbcdoiabtoaragadceupmeiiciamppdurulsleuiinMvaisrt.eI,mq-i
temindu,se, a trimis in taind Ia Cicero, ca si-l roage qi
lsu5in-Idcmonavgiinstgral tsudraleinpproricrnuirree,asmdinpduunrdortarecbounrisieulaLatucla$iei,
presionat, i-a intrebat aI cui fiu este. (6) Era fiul lui
Cctavius, unul dintre oamenii nu prea cu vazE, iar
sa se numea Attia, Caesar. De mama a$a cum inle1ege eI, dar sd lind .in friu pe tindrul care
fiica surorii lui aceea, fIirnuelirutsrgdiitaf-iminddedrtduinorirsupelrgiumtencucjci5lni,autmedreeniamncarllulme-sisenieddeesig"nnlgoaurrirue, .irse(-6aa)
Caesar, neavind copii, i-a dat lui, prin testament, gi ave- Caesar
rea, qi casa. (7) De atunci, se spune cd Cicero i1 intimpina
pe acest biiat cu toatd grija, iar acesta primea atenliile puterii
Cicero cu familiaritate. intr-adevdr, din intimplare,
lui iolosit,
la nevoie, cle pldcerea de dominalie a lui Cicero, consim-
find s5 admitd ca el sd candideze Ia consulat cu sprijinul
,Octavius se ndscuse tocrnai cind Cicero era consul. 5i propaganda facuta de orator.

45 Toate acestea erau pretextele mdrturisite, dar pe un 4L6lnDdresqiigufirin, dC,icienroa,cineflaldqciatri.matp; ,ctlr,aosmpeLrdstfroina,rdd,efdccdintrde

Ciccro tr-a impins impotriva lui Antonius mai intii ura,
apoi firea sa, care era mai siabd decit valoarea iui, l-a propagandd electoralS gi pr_rnindu*i Ia indcmind senatul,
alSturat de Caesar, socotind cd. va putea adduga putcrca indatd qai,faosdtaatcusezaatmdaecpirieseternuiinEai,sceu
insuqi pulin mai tirziu, el
acestuia la politica personald a sa. (2) Cdci in aEa fel il pe sine gi
lingugea tlndrul, incit il numea qi tatd pe Cicero. Pentru libertatea poporului. (2) pierduse
Astfel tindrul, cipdtind tot mai
acest fapt, Brutus s-a miniat grozav, aqa curn aratd in mulld putcre Epiairntetrignid,
scrisorile cdtre Atticus, Ei l-a atacat pe Cicero, pentru cI l-a l5sat de-o in func{ia dc consul, pe Cicero
linguqindu-I pe Caesar de teama lui Antonius, se vede imprieteninclu-sc cu Antonius qi
cd cu tr,epidus Ei concentrind Ia un loc forlcle lor, a impdrlit
n-a adus patriei libertate, ci qi-a procurat sieEi un despot
cu ei conduccrea ca pe o avere qi au proscris cam la'doud
omenos. (3) TotuEi, Brutus, luind pe fiul lui Cicero, ca- sutc de blrbafi pe care trebuia sd-i omoare.
re-Ei petrecea timpul Ia Atena in studii cu filozofii, i-a mare prilej <le (3) Cel mai
dat sarcind de conducere Ei, folosindu-se de el, a repurtat cearti iscatd in urma unor controverse
le-a dat-o proscrierea lui Cicero. Antonius se ardta nein-
multc succese. ( ) In schimb, puterea lui Cicero s-a ridi- duptrecat, dacd nu va muri intii Cicero, iar Lepidus se
cat atunci la cea mai inaltd culme in cetate, gi dominind d6dea de partea lui Antonius, degi Caesar se impotrivea
atit cit voia pe Antonius, I-a inlSturat Ei a ridicat o opo-
zific impotriva lui, gi pe cei doi consuli Hirtiuslas qi Pansa amindurora. (4) Intilnirca lor a avut loc in secret, timp
de trci zi1e, liangoirrraeE, uinl l3jounrounliac,dErui sia-acuuirngteraunuint
i-a inldturat de pe arena politic5, iar lui Caesar i-a tri- clepartc' de intr-un loc,
nmaistullics5to. irileEivoortenzaem, esnutbelceudveinpt rceitoiur,patdpopieantcruonavpidnrsarseea-
riu. (b) Se
zice cd doul zile Cae.sar a luptat pentru Cicero, iar a
treia zi 1-a predat. qi l-a pdrdsit. Compensa{iile rc.ciproce
patriei. AEa cd dupd ce Antonius a fost infrint, iar amin- pe care le primeau erau rinduite aqa: Caesar irebuii sd
doi consulii au murit in 1upt5, toate fortele s-au strins in
pdriscasci pe Cicero, iar Lepidus, pe fratele seu Paulus,
jurul iui Caesar. (5) Iar senatul, temindu-se de un tindr iar Antonius sd pdrdseascd pe Lucius Caesar, care-i era
'r.dr dupd mam5. (6) Atit de mult Ei-au ieEit din minli de
care sc bucura de o imprejurare norocoasd, a incercat sd-i

28 Violi pdralele 1vol, IV)

434 PLUTARH

C'ICERO

patimd Ei de turbare (triumvirii), incit au ardtat cd nu cdnind, Ei s-au indreptat spre corabia lui Cicero, care
existd nici un animal sdlbatic mai fioros decit omui, cind era trasd pe uscat gi. aqezindu-se pe catarg, Ei de o parte,
loveau capetele frin-
dispune de putere cu patimd. ,Ei de a1ta, unii croncdneau, iar al{ii

| 47 In timp ce se luau aceste hotdriri, Cicero iEi pe- ghiilor, incit toli socoteau ci acesta este un semn rdu. (9)
Cicero a coborit de pe corabie Ei, intrind in casd, s-a cul-
trecea timpul la domeniul sbu de la Tusculum, avind pe cat ca sd alipeascd, dar mu1!i corbi s-au aSezat pe portitS,
fratele sdu cu sine. Aflind de proscriere; au hotdrit sd
schimbe reqedinla la z\stura1ag, un domeniu al lui Cicero, croncdnind zgomotos, ba chiar unul dintre corbi, cobo-
aqezat ling5 mare, Ei de aici sd porneascd spre Macedonia,. Cicero, care era cu perdele trase,
pe mare, 1a Brutus, cdci se rdspindise zvonul cd Brutus, rindu-se pe patul lui
i-a Cat pufin Ia o parte cu ciocul veEmintul de pe fafi.
(10) Sctravii, r'dzin'd aces,tea, se invinuia,u singuri cd
era invingdtor. (2) Cicero Ei fratele seu erau purtali inr asiste Ia uciderea stdpinului 1or, pe cind vor
lecticS, descurajati de tristele Ei, in drum, oprindu-se qi' fi nevoifi sd sdi-
punind lecticele jos, se jeluiau bdticiunile ii vin in ,ajutor
intre ei. (3) N{ai ales Quin- e1, un orn cu Si rse flngrijesc de eI, cind este
tus era descurajat gi a inceput sd se gindeascd la bani, in suferinfd, prestigiu, qi cd ei inqiEi
atita
nu-l apdrd, aEa ce, mai rugindu-I, mai luindu-I cu forla,
cdci nu apucase sd ia nimic de acas5, qi chiar Ei Cicero l-au dus in lecticd la mare.
avea pulini bani de drum. Se gindea c,5 este mai bine ca

Cicero sd fugd mai departe, iar el sd vind de acasd preg6- 48 Tn acest timp, au venit ucigagii, centurionul He-
tit cu bani de drum. (a) Dupd ce au hotdrit acestea, s-aur
pimublirndeliEzaitlesmi vadirsinindurlamc5ri,mfiii,nsd-aturdddeastpddrelits. cQlauviniitucsa,rec-ul rennius si tribunul Popiilius, pe,care, cind era acuzat
c5-Ei ucisese tatil, il apdrase Cicero, avind cu ei sluji-
tori. (2) Cind au ajuns in fata uEii lui Cicero, care era
cdutau, a fost ucis impreund cu fiul sdu. Iar Cicero, fiind inchisS, au bdtut, dar, deoarece Cicero nu se auzea, iar cei
dus pin6 la Astura qi gdsind un vas, s-a imbarcat imediat
qi a plutit pe lingd ma1, dus de vint, pind Ia Circei150. (5) dinduntru spuneau cd nu qtiu de el, se zice cI un tindr
pe car.e-l crescuse gi-1 instruise Cicero cu manuale gi in-
De ai,ci, cind cirrnacii voiau sd rid'ice anrcora, Cicer'o'fie cdr vd{dturi liberale, libertul fratelui numit
se temea de mare, fie cd iqi pierdlise cu totul increderca lologus, cd lectica este sdu Quintus, mare Phi-
in Caesar, a coborit qi a mers pe jos o suti de stadii, in a spus prin
purtatd spre
locuri de plimbare, care au plante pe margine qi sint
drum spre Roma. (6) Apoi, fiind iardgi cuprins de agitatie. umbroase. (3) Tribunul, luind cu sine ciliva soldati, a
schimbindu-Ei hotdrirea, a pornit pe mare, spre Astura,
qEii pornit pe drum, dar Cicero a vdzul cum Herennius vine
aici gi-a petrecut noaptea in ginduri groaznice gi in- repede prin
vdlmdqite. Astfel, la un rnoment dat, s-a gindit s5 intre lectica. (4) EalleiinEsiuaEip, odruupndcitcsucmlavaivloerasdobpicuenidula, cpoulonijnods
pe ascuns in casa lui Caesar gi, injunghiindu-se pe altarul
c,asei, sd se transforrne in rdzbundtor al crimei. (7) Dar
teama de ,chinuri l-a indepdrtat qi de la fr5- mina stingd pc barbii. sc uita tin15 la ucigagi, plin de prat
minbat d,e m'ulte ginduri tulbur,Stoare gi acest drurn Ei, qi de frunze, cu fala transfiguratd de ginduri, astfel lncit
contradictorii, s-a AmafiomstuullciisEii-naucalicpoapecrinitdfaEtai-acisncdosHcearepnuni iudsinI-laecuticcids,.
incredinlat sclavilor sd-l ducd la Caieta15l pe rnare, cdci cei
cauvneaddacinolotimfiEpiui ldeveprdiim, cinint dEivuinntu1roricleun;sduefldpufoteaartsedpsldecaust-. (5)
in virstd de 64 de ani. La ordinul lui Antonius, i-au tliat
capul qi miinile cu,care scrisese Filipicele. Pentru cb in-
(B) Locul acesta are Ei un ternplu mic al lui Apollo, ctre'asu- suEi Cicero a intitulat Filipice discursurile rostite impo-
pra mdrii. De 'aici au pornit niqte rcorbi in stol mare, cron- triva trui Antonius qi pind acuma se numesc Filipice.

436

49 Acroteriilels2 au fost aduse la Roma, cino Anro-'
nius, din intimplare, flndeplinea alegerile qi, auzind qi
vdzindu-I, a strigat cd acum proscriplia are sfirqit. (2)
Capul qi miinile lui Cicero Antonius a poruncit sd fie
puie pe tribuna rostratd, ca un spectacol groaznic pentru
iornani, care se gindeau cd vdd nu fala 1ui Cicero, ci
chipul Ei sufletul 1ui Antonius. Un singur lucru cumpdtat
I-a-gindit qi el in aceste imprejurdri, 9i anume PARALELA INTRE Dtrl\4OSl'HENtrS $I CICERO
cd l-a dat
iPuhi iloQluoignutuss,",i-Paoamppliocnaita,Eiai ra-lteeard(3z)-,
pe trhilologus soliei Iaejuni5ss0toiAnricsemimrsetemdaoesrsipainrent ofDaaepsmttre5ole.s(th2'de)enRmeesnneEuidn.elCiniadcmedrioen,taiqreimcpaaeircbcoamareu-'
ajungind stdpind pe
bundii groaznice gi l-a silit sd-Ei taie cite pulin din.car-
nea lui, sd o fiarbd gi apoi si o mdnince. (4) Aga istori"sesc
unii dintre istorici, dar Tiro, libertul lui Cicero, nici nu
arninteEte de loc de trddarea lui Philologus. (5) AfIu cd para atitudinea 1or in discursuri, socotesc cd este bine sd
nu las nemdrturisit faptul cd Demosthenes gi-a incordat
Caesar, cu mulli ani mai tirziu, a intrat in camera unuia toate puteriie pe care le avea de la naturd qi de la pre-
dintre nepolii sdi. Acesta avea in mind o carte a lui Ci- gdtire in arta-retoricS, intre.cind prin pregnan!5 qi dibdcie
cero qi, flind surpi'ins, a ascuns-o sub haind. Caesar a
luat cartea Ei, stind in p'icioare, a parcurs, o bund qq.l"' pe cei care se intreceau cu el la luptele poiitice qi la.
rpe'ro{icee,sepeEioinratrteocriini delionciancleeliaqdietmimopn,stpraritnivea,mipalorapree Ei m6-
apoi, clind-o tindrului, a zis'. ,,Un bdrbat de seamd, bdia- sofigti
tule, de seamd, qi iubitor de patrie". (6) Totuqi, de indatd
ce Caesar a infrint pe Antonius, cind era consul prin precizie qi prin art5. (3) Cicero, fiincl foarte invdtat
el in* ;i foarte variat in strddaniile sale de compunere a dis-
suEi, a luat drept coleg pe fiul lui Cicero, in timpul cdruia
senatul a suprimat statuile lui Antonius, i-a anulat toate cursuriior, a l5sat anumite tratate filozofice, nu pufine,
scrise in stii academic, dar esie evicient c5 a voit sI arate
onorurile Ei a votat ca nimeni dintre Antonii sd nu rnai gi o experienlti a discursurilor scrise pentru procese qi
poarte numele de lMarcus. In acest fel, divinitatea a adus pentru iuptele politice'. (4) Se pot vedea gi via{a, ca-
in casa lui Cicero pedeapsa lui Antonius. fiecdruia dintre ei. Astfel, c'sairac-
racterul, in discursurile
atoerifrceueql tpliluoddiodaDebedompEoaisiut!h,meconuermsinfgisliuntrmddEencaiocPniecyetEhniitaerasfot,rct-i--a,inbtudaurftnauirrroddseddaee'
apd (trezie), a ginduri qi a infasimd,odaesdmpuolstoemoorrialf5iinSdi trdiuss-
tele a caracterului. Cicero
de inclinarea sa spre istorie, spre flecdreald qi luind in
batjocurS, cu ris Ei glume, fapte serioase, la procese,
avind in vedere utilul, n-a crulat adeseori decenla, aEa
cum a.fdcut in apdrarea lui Craelius, cind a spus cd acela
nu fdcuse nici un lucru necuviincios dedindu-se pldceri-
1or, intr-o astfel de via!5 de lux qi de risipS. Cdci, zicea
eI, este o nebunie sd riu te bucuri de lucrurile care-li stau,

-438 PLUTARH CICERO

Ia indemind, mai ales cind cei mai de seami fiiozofi pun fel.5D2 eFoeritaauelaocvvuetnnleeivoEiei pcoolmitiacniidaanu{i avut-o amindoi la
suprema fericire de ogti Ei de ar-
in pldcerg. (5) Se zice cd in timp ce mate: de Demosthenes au avut nevoie Chares, Diopeithes:
Calo urmdrea in fala justiliei pe Murena, Cicero, fiind
consul, l-a apbrat, cd din pricina lui Cato a luat foarte CEai eLseaorstceenel st,inidarr, 'daegaCiccuemro a ariut nevoie Pompeius gi'
rnult in zeflemea Ei stoici pentru ideilor 1or, spune Caesar in memoriile.
ciuddlenia adresate lui Agrippal54 si lui lMaecenas155. (2) Dar ,ceea ce,
pe
numite paradoxuri. Fdcindu-se mult haz, care a trecut de
la asistenli 1a judecdtori, Cato, surizind in liniEte, a spus se p'are s,.i se spune, aratd in cel mai inalt grad Ei pune la
cdtre asisten{i: consul de ris avem cet6fenilor!" (6) papinavocutleiitrtrinccDdadermeqEiiocpschtoahisraeetnruedlcsaaduergaic}cnoatenicidrviuuenlcaeb.alrd5er.dbtaocataaturtvedlruepriodu-unptraionatben6amumid-geceacnproeuumtoeplreroiec-raae- '
Se pare cd din ,,Ce Cicero era obignuit cu risul qi-i pid-

fire
ceau glumele batjocoritoare, degi fala lui reflecta suris
qi liniqte. DimpotrivS, in firea lui Demosthenes exista un
fel de seriozitate, gi aceastd incordare intelectuald qi re; tament in astfel de situalii, de vreme ce n-a detinut nici
una dintre slujbele de seamd; nici mdcar el nu s-a pus.'
flexivitate nu le-a pdrdsit uqor. De aceea, duEmanii sdi in fruntea armatei pe care a strins- o impotri.va lui Filip.
l-au numit ,,mizantropul", aEa cum a spus el insuEi.
(3) Cicero insd -- fiind trimis cvestor in Sicilia qi pro-
consul in Cilicia qi Capadocia, in momentul in care ldco-
I Ot Se mai poate vedea din scrieri ci Demosthenes a mia de bani era in toi, iar cornandan{ii qi pretorii care
primit in chip cuviincios qi fSrd si fie afectat laudele
adresate lui, cind avea nevoie de ceva mai insemnat decit bncruial,uesstetreimdleuiqdcairuuingdperar-oavvadinrlceuipai,t,uccal ilEacidcpeirndsdtdedfuaciprutrunoilba-atr fi fost neno-
,asta, dar de altfel eI era cuviincios qi moderat, pe cind a socotit cd
Iipsa de cumpdtare a lui Cicero in discursuri, cind vorbea
cel care face
aceasta cu mdsurS, Si a dat dovadd cd dispreluieqte mult
despre sine, i1 acuza, ardtind cd avea o nestdpinitd dorintd banii, cd este omenos qi cumsecade.
de giorie, qi a dovedit aceasta mai ales cind a strigat in
.gura mare cI armele trebuie sf, cedeze togii, iar laurul (a) In aceeaEi Rom5, Cicero, fiind declarat formal con-
ismupl,odtraivradicsopnujnuirnad{ilodrelupui tCearetialinua,nua iddaitcdtaretoprtaEtei
triumfurilor sd cedeze elocvenlei. Cind sfirgea. e1 iEi lduda autocrat
nu numai acliunile gi faptele sale, dar igi iduda 9i dis-
iui Pla-
ton, care a profe[it cd cet5lile vor afla o incetare a relelor
,cursurile pronunlate qi scrise de el insuqi, ca Ei cind se cind, printr-o soartd norocoas5, in acelagi loc se vor con-
lua la har{d, ca un tindr, cu sofiEtii Isocrates qi Anaxime-
nes, fdrd sd-qi dea seama cd are s[ conducd qi si dirijeze centra Ei o rnare putere, si o mare gindire, impreund cu
poporul roman, ,,gfeoi, care se bate cu arme grele, dis- dreptatea. (5) Se spune cd Demosthenes a fdcut afaceri
reprobabile cu elocvenla, scriind discursuri, pe ascuns,
trugdtor pentru duEmani". pentru adversarii lui Focion qi Apollodoros, qi a fost acu-
De aceea, omul politic trebuia s5 dispund de puterea
pe care i-o da elocvenfa, dar sint lipsite de noblete do- zat cd a primit bani de Ia rege gi a fost dovedit vinovat
in afacerea cu Harpalos. (6) Dacd am spune cd cei care
rDinelaacEeielad,cDoemmiaosdtehegnleosrieesrteepmuratai tveigdueropse urma elocven!_ei. mscorsiuthaesnteas -n-aEri nfiuinsdinrtdzpnuiltinsidasceeEutiiate- mint qi cd
,qi mai la banii pe De-
rndref din
de vedere, pentru cd el arati cd forta care'-
''eacxepsetripbunnlbc,t care are nevoie de multd bundvoinfd este regii ii ddruiau ccaurepdldicebreanEi iccuudoonboinrdudri (aceasta nu era
fapta unui om pentru armarea
din

paitea auditorilor, socotind cd sint lipsiti de insuqirile oa- unor cordbii), ar fi greu de a-i contrazice. (7) Dar Cipero
menilor liberi gi josnici cei care se infumureazd pentrtt
chiar cind era cvestor in Sicilia, qi cind era proconsul irn
,gloria clocvenlei153.

440 PLUTARH

Capadocia, qi cind era la Roma, deqi siciiienii, eExiilcaatp,ai-i
mEiupitreiedteanriui rsi dqi idiel' la Roma, cind a fost
cloiienii, rugau sd le ia, el a refuzat.
ofereau

53 Exilui unuia i l-a adus urita acuzare de furt, iar
celuilalt, o faptd foarte frumoasd i-a adus acuzarea pen-
tru r:5 ucisese niqte oameni care voiserd sd distrugd pa-
tria. (2) Dc' aceea, de Demosthenes nu s-a mai vorbit DEMETRIOS;
cle loc cincl a fost eainxpaildiansttt,eraiadt redopaleiuvnotErtuianCi-naitcomeararociesvreoeniatatlsuuilifEadic-inda

schimbat hainele gi

nici un decret mai
exil. Cicero a suportat exiiul qezincl in Macedonia in
neactivitate, iar pentru Demosthenes chiar Ei exilul^ a
constituit o mare parte a activitSlii sale politice. (3) In*
lr-adevdr, dupl cum s-a spus, luptind impreuni cu elenii,
se ducea pe la cetSli, de unde izgonea soliile macedoneni-
1or, ardtindu-se un cetdlean mai bun decit Temistocles Ei
Alcibiades, cind se gdseau in aceeaEi situalie, Ei intr-ade-
vdr, cind s-a intors din exil, s-a dedicat aceleia;i activitSli

poiitice qi qi-a petrecut viala tuptind impotriva lui Anti-
patros gi a macedonenilor. (a) Pe Cicero l-a insultat in
.senat Laelius, cind Caesar cel:ea sd candideze la consulat
impotriva legii, cdci era incd tindr cle tctt, iat Cj'cero gedea
sI-parescoristirEainBierumtuasi, acuzindu-l cd indrumase pe
tdcincl156. mare qi mai grea decit cea

un tindr
,.care fusese desfiinlatii chiar de el1i'7.

54 Pe lingd ioaie acestea, in ceea ce priveqtc siirgitul
vielii, pe unul l-ar plinge lumea c5, deEi c'ra bdtrin, s-a
ldsat purtat in sus qi in jos de cdtre sclavi, din pricina
laqitdtii, qi incerca sd fuucgiddddenmu ocaurtemEuiltsdinsaeinatsecaunmddordleii
,cei care veneau s5-1
naturale, apoi tot a fost ucis. (2) La celdlalt, chiar dacl
,s-a coborit pulin ia rugdminli, este admirabild gi preg6-
otrdvii, este de admirat qi {olosirea ei,
tirea, Ei pdstrarea zeul nu oferit azilul, ca s,i cind
de vreme ce cind i-a mai
:s-ar fi refugiat la un templu mai mare' smulgindu-se din
mijlocul armelor gi al oameniior inarmali, s-a dus, lSsind
de batjocurd cruzimea lui Antipatros.

IIOTITA IIITRODUCTIVA

iciare,Vi,tiajoalaafritIm'euip'buDule'nmcoleesttraaiqo' ,saLrnurfpetataoCJpeoernndctrueupnf,icieeuxceLeumriir'pepal'ou-l'pti'itupictieecrifliun, ntd"d9ar"=d:'
mentale, clacd binein{eles Le-a auut.
d'e Poliorcetul (cuceri-
Demetrios, care a primit titl,ut'
torul de cetdfi), era aJniuuIluLiu' i3A36ntii'geo.nn'ot sASmi' auLrSittrisntounii'crsetd.i''

i-a ndscut in'iurul
id'IiLcnt1ucioellle.eatiiii,ntt5;uu"iit'tno4irnrn"pmruddininr.aealaJaatata'apenmcnptUrcdduiuo.oarrltrluVtrrucisae'ilm,dtiiiatisuafai{aiLi'aaitcucdLimiiudaL'n'ueAuacda1csit'rl-t9iietatauaopxicac'raaftfiunoaauntrelsiit{dg.eeaute'irD,t'aiuwtonmueesrddidnmociteli-.eiimnmtepllDat'atlrerMiri.meninnPdod'ateesecarn;rledieoadn'[-lei'reioucpiAnnalcdmosaccar3ltuietnt1s'ietmu7cipi':cl,eliuas'tdd,daltteie'eetA''cseIcAcneqs'ieaestIiccdatnp-faiui9m'ecannrsredld-d-"-;

iEminueradmIznd.ea..natensb,udrltlde3ts1ia7fd' a;du,rceaotlmtai alanGdaP'azataraariimtnatc'paeotanterii'nuIanbdlt'attd'nit"uPialtoc3ol7en2mtroeaucLousi'i
iaLSieeltolneoseuUuic,topis"Siea,erilconeluudctcdo'ae,scre"iazoiereoeli'ctfauiing-lgFstigeueargndtiictcoBioeaamir'beuai,loncddndaauzrlu'aatritpnJaomssttiiiinnngfi.-lyedn^rlqyu'i i.sCpPe{to'r'a"-
Demetrios nu era otnul care sci se descuraieze, 9i a
Siriei, pe CiI'Les, unul dintre
inJrint La Myus, in nordul

t 5D4;ioEduso.,rI,,2X; IIX1,I,769. ,1; Plutarh, Demetrios:,2-5; Appian'

Sur;

444 N. I. BARBU NOTITA INTRODUCTIVA _ DEMETRIOS 445

comendantii lui PtolelrLeLL. Venirea lii, Antigonos a de' cu fo:r{ele militare spre Cipru, spre a o lua din std.pinirea
Lui PL.olemeui.
terminat pe Ptolemeu sd. se retragd, in Egipt. Dupd o rapidd ui,ctorie asupra Lui, Menelaos, con'Lan-
Erpedi,fia contra nabateilor, care a auut loc, se pare,
in anul 312, s-a soldat c'u, un e;ec. Dupdt cucerirea Babi- dantul, lui Ptolemeu, Dem,etrios a tnceput asediul cetdtii,
Salamis dirz Cipru, intrebuingtnd taimoasele sale m,a;ini,
.7onului, la care eL comandase armata, Demetrios s-a in- rle asediu. Repede s-a ajuns La o bdtdlie cu Ptolemelt., care
tors iara;i in, Siria2.
Pacea interueni.tdt i.n anul 31-7, intre Antigonos, pe de uenise riCentirpaarsjuumtoaarjuuinlingLetuiii,inMtaemnCeiilntaiaousnl.uP;iitoDaleepmmoieetiurnioasEgfgo.ispIntt.inTuforrira.nntdat
,o parte, Cassandros, pe de
.al.ta, nu ;i Ptolemeu, Lysimachos ;i fost in curind des- ;i s-o
a durat mult.
Ostilitd.li.le au insula
acestei uictorii, Antigonos igi punea diaderna regald, i.ar
.chise ;i Seleucos a ajuns iard;i stdpi,n pe Babilon. Demetrios capdtd onoarea de coregent al, tatd.lui sd,u. An-
In anul 307, Antigonos a trirnis pe Demetrios i.n Gre-
cia cu armatit. puterni,cd, sub pretertul cd o elibereazds. tigonos se considera acunx urmaqul Li.r,i Alerandru cel
Mare: i,ntemeierea oragului Antigoneia, pe riul Orontes,
Ajunoind prirn(tuara Ia Pireu, Demetrios trimite un crai,- ca metropold. a regatului sdu, gi baterea de rnonede cu
ni,c sd, uesteascd pe atenieni, cd a uenit sd, le aducd Li,ber-
:tatea Si restabilirea constituliei, str(tbune. Demetrios din nutnele sdu o atestd. In expedi{ia parni.td, in Egipt de
Phaleron a euacuat Pireul, gi, i-a incredin[at oraqul, dup(t Antigonos impotriua dugmanului, sdu capital, Ptolemeu,
Demetrios a definut cotnand.a Jlotei. Erpedi[ia s-a soldat
ce a ob{inut asigurdri pentru propri,a sa persoand. Numai ca un e;ec, datorit(t m(tsurilor de apdrare Luate de Pto-
Munychia a rdmas tn stdpinirea lui Cassandros. AbiL, De-
tnetrios s-a tndreptet spre Megara, unde se afla Cassan- Lemeu7:
,dros, pe care L-a capturat qi eliberat apoi, dupd rapida
Asediul i.nsul,ei Eodos, in timpul cdruia Demetrios d
intrebuin{at faimoasele sale rna;ini. d.e rdzboi., celebre in
cucerire a Munychiei, a trecut La reformele politice: a
redat Libertatea atenienilor, a anulat decrete!,e date de istoria artei 'militare, ;i pentru care a pritnit nurnele de
'Cassandros qi d,e Demetrios d.in Phaleron; acluersarii de-
'mocrafiei, au tost da,ti in judecatd, filozoJii blama[i., s,i. in Folior<:etul, s-a terlninat printr-un tratat tntre Demetri.os
:special, Th,eophrastos, conducdtorul qcolii, peri,patetice, oS- ,
gi rodieni, in uirtutea cdruia rodienii, p(tstrindu-;i auto-
tile democrafiei,, exilata. Proqnisiunea de a dq, atenienilor nomia, precurn ;i prietenia cu Ptolem,eu, ;i,-au asumat
150 000 banile de griu ;i lemne pentru construirea a 100
de cord.bii, impreund cu cele ardtate mai sus, aratd. ce anurnite obl,igafii fa{d de Dernetrioss..
mult pre{ punea Demetrios pe Aten"cL, ca centru politic qi'
pozi{ie strategicd i.rnpotriua aduersarilor lui. Onoruri Dar siiua[ia in Grecia nu era Lini;titd, nici Linigti.toare.
uri.a$e l,e-au Iost decretate l,ui Antigonos ;i, Dernetri.os. Cassdndros fdcuse o inuazie i.n Attica in 3061305, i.ar in
Dar, dupd o ;edere destul de lungd. la Atena, Deme- 304 ;i,-a reinnoit atacul, im,potriua Atenei,. Demetrios a
tri.os primeqte (306) de la tatdl sdu sarcina de a conuoca
apdrut cu o nl&re armat(t d,e uscat, a d.egajat ora;ul Atena,

a eliberat cetatea Chalcis, care ajunsese in rniinile lui,
Cassandros, a ci;tigat chiar pe beo{ieni,, singurii sprijini.-

statele el,enice, instituind o noud. ligd., ;i de a porni apoi 5 Diodor, XX,46; Plutarh, Demetrios, I0.
6 Diodor, XX, 48-52; Polyxenos, IY, 7, 7; Appian,
2 f) i o d or, XIX, 94--97; P1 uta r]n, Demetrios, 7. Syr, 54; P I u t a r h, Demetrios, 17; Inst., XV 2, 10.
3 Diodor, XX45; PIutarb, Demetrios, B; CIA, 264, d. ? Diodor, XX, 73-76; Plutar]n, Demetrios, 19; Pom.,
4 Philochor, frg. 144; Diogenes Laertius, V, 38,77; i, 6.s6D. iodor, XX, 82,3i Plutarh, Demetrios,2t qi urm.
CIA, II, 24A, 266; A t h e n., XI, 509"

146 N. J. BARBIJ NO:TITA INTRODUCTIVA - DEMETRIOS 447

tori, ai lui Cassand'ros, 5i s-a intors, i'n i'arna lui 30413A3' rilor tn luptd. Sel,eucos se asociazd cu Detnetrios, a cdrui
Ia Atena und,e s-a dedat pldcerilors. s-o ia tn cdsdtorie, iar Lysimnchos
TJrrneazd, noi ui'ctorii repurtate cle Demetrios in Pelo- ;afiicsdtr,inSstraletognditcuer,iluerecua Ptolemeu, ca sd. constituie o con-
pones, incepi,nd cIL onul'-303, prin eliberarea trapondere contra aduersarilorTa. Demetrios, cu ajutorul
oragelor

p:3m"teyiatorinota,s,CMinoarnpfntri.itmn, eAdiaurgiaodras'ea';sinu' ubaluscitde3pl0oi2nr,irdeesiantel-uApircohCcaalaisamsaqani'td,Arlaorsc'ajodDciaeu,-' Iui Seleucos, ajunge stdpin al coastei de uest gi de sud
a Asiei, Mici, dar nu s-cl mai amestecat in treburile cetd-
{il,or de pe continentls.
rile hi.osttmdri,dce;iieciomme,adn'ida'at nptosrnupirreeamunaut i.Lirgdi''zi'bsotia' ti'emlo.pr agtrrieacaeqltui'.i
Se I,lu mult dup(t anul 296 i.en,. se produce o noud. schitn-
ttaCientaiigsinasealmnantdee"tlnrienoi'nds-,fcrduadrr,liueu, ';itCmrreaeab{gnsuaeui,nlaPcutlyribordsre'hariuttnedscfdeia'eiaLrgJcErideegcciopaertuei;ntliul.ceieLSletaeag.teeIJnir,'xesefaeaczLladaL'sAi.agccnuoetrnsid---
bare in constela{ia politicd. Seleucos mijloceqte cdsdtoria
.lui Dernetrios, cdruia-i, tnu"rise solia, cu
lui Ptolemeu. Nimic nLt, era insd stabilit iPntoalecmeseteidaal,iafnii{cea,
{s:&tdr'peinsierefadcLeuiaDueSmi, esteriodsesafsducperaau.oSraeqleeulocrods innuArseiacuMnoic$dt1e6a.
gonos, d.ar'neizbuti,ncl, incheie o noud' alianfd cu LEsima' Dernetrios uoia s(t uind" la Atena, uncle detnagogul La-
ihos,'Ptotemeu ;i SeLeucos, inclreptatd contra Lui' Antigo-
nos ;i Demetrios. chai€s, cu sprijinul lui Cassandros, instituise un Jel de
tirani,e\7. Dernetrios, dupii ce a pierdut o parte din
Demetrios cucerepte Dreipreeds'eteLroecpaelditedficlrh: ecmleafit'ndueteA.dne' dreionrgcaanuizzaarueanejli,oJtueri tiunnij,uirnul apropiere de Attica, ;i flotd
dupd
Cassand,ros in Tesal,iall. Peloponesultti, porne;te spre
tigonos tn inAcshieai,euondine[edl'uepgmernenci'iudeCuaesnsaisnecrlrdasp, ripmrienj,dicoa;rte-:
Attica, cuceregte Aigina, Salamina, Rharnnus, Eleusis, Pi-
D"em,etrios reul; Lachares fuge din Atena, iar atenienii, silili de foa-
uttimut se obligd sd respecie libertatea grecilor, ;i' pleacd,
ittnai tetUoaadtma.etnlaaDdeaernnulealturiilop3ss0oLs2a,,liaEnJEeFfsreisgq.iiaDinu(apndHueullnl3ee0sl1ep)o,sniuntc,ccesaseereareiAupnnugti.r.e- tnete, se predau. Demetrios, ain;aActutniclan,upfrdi.ncuosecwmpaarietana;i-,

inte, ia rndsuri de apdrare
intdrirea unor &numite puncte, fdrd. sd. se amestece in
treburile interne ale grecilor, cdrora Le impune un &nu-
igucisanod-oson,diiLao.nlasanfsrrdicuim;n.di-hegsaipd-e,aru-ippfenuceileicae^pAttrrcbpndildnetietitoudatcstric,h;poemcorneiisajuaia,nnlcfp.9iiaauotiDl'rtuunaorilaimpiutfeaadisrt-'pearSr.in{sDeeiiieelel'Ae'on'umptirecir'eoennst'naartaizu,cr^tap'spLelu-ecDat,coeueanrcmnrputerier'ciibtruc,rtuaoittc'irtiieauste' mit tributls Atnbifiil,e lui Demetrios cresc; uoie;te sd sr"l-
pund Sparta, ccLre se impotriuise neincetut planuri,lor

sale, ;i izbutegters. in Grecia trezesc ostilitatea

Succesele Lui Demetrios
lud Lgsimachos ;i Ptolemeu, care cl't"ceresc ce.a mai tnare
iaiiadi[orpttiCondcn,m"roato'ianatiettuusrnuliclniTearardeceieLnioe,cuuotnrac'ntlieotaztttdteo' lrijae. gDsreudmp-;aeirtseritoriasngapddo-urmfelorest;atae-'
parte din Asia Mica Ei insula Cipruzj. Tocrno.i atunci i,nsd.

la PIuf,ath, Demetrios, Sl; Iust. XY,4,23.
15 P I u t a r h, Demetrios, 5L:. CI A, II, 374.
16 PP a1 uutsaarnhia, Ds,emI,e2t5rio,7s.,
17 32.

I Dioclor, XxxXxx,,,101001t60P0;iI:ulurlOarmrih-;,PluluDsteta'mrXehtVr.-i,os2.D2,e3tr:nrt;eCt.PrItAolu,-sIt'Ia'.:2r5h6;6.' - 18 Polyenos, III, 7, 2; Pausanias, I, 25, 7; CIA, II, 300;
ro Diodor, Piutarh, Demetrios, 34; Pyrrhus, \2; Strabo, XIV, 640; Dio-
tr oioaor, qenes Laertius, II,140, Pausanias, I,13,6.
Demetrios, 27. lme PPlluuttaarrhh,, Demetrios, SS; Polyenos, IV, 7, 9.
op. cit., 46; Polyenos, V, 19; Fronti-
12 P I u t ar h, Demetrios, 27. :r us, Sfrof., IlI,3,7.

r3 Plutar]n, Demetrios' 27.

448 N. I. BARBU -NOTIT,A, 1NTRODUCTIVA DEMETRIOS 449

sAOIDmiedneue.tempdii.aaA.peezzactddpitliar,oeodnsrt'Fosai-pe,maeegfgizinuoudliint,talJgueluunepriltptrrMaPeueaeggipcegeeeaadndiLs'n'toeirclnuuP,iM.ia.ldo,auLorctcyaamelstqrdcnilmuzoeienlra;e,iicDagihnteaeoinmlsfMT,ieha2g;tec9riyeis3oldAao,soll''e'iiniaEripa.'aiaqon,ncirdotniiirnnnceaistt;zsretotee",-- aceste pregdtiri. au silit insd imedi,at pe cei trei regi aC"-
uersari Ptolemeu sfl s6?L-
stituie o- Lgsimachas, impotriua L;iuiSDeelemuceotsrio-s qi, lucru
noud coaligie
mai grau,l-au aitttruaosie;ililpeerPeycrerhnut si.ninchceoiaatlieli.ec,udDetee.rnmeitnrti,ctzs-.

du-l s(t rupd.
Aceastd coali{ie i-a fost fatald, Ei ri,nd pe rind, atacat
clin toate pdrlile de cei, patru aadmuaeristarrdi,itdtarrebi datninid. uin-sep(r?i.1'
impotriua deofiei, asediazd Teba, sprijinitd cle Cleonymos a cd.zut
tbsse'eptir,rautaCurertiaeaenp'n,aftiupuii,luer,a;nioriterrcyaupusocmlDuern,eir,iecemgLh;etty'eeots,rsiimsoiipsg,a,riicmedhppeoTresusrptanercceexli.etauur,clrl,oLddu,tnua&renlraeorqDcieturin'ortporemaiiab'riceusdhetae.erstiTeip-sdreebeceeo.iin.llilt'--t- euraj, el prizonier ;i
zonierat, murind in anul 282, itt aL 54-Iea an al uie{ii

sale2\.

Ercelent com,andant de o;ti gi, admirabil strateE, irt
general, Demetrios tL douedit gi, capacitatea de a se adaptu.
si,lesc s6. se iitapoieze, sd insd'rcineze pe Jiul' s(tu P-Agnnthiguos-,
eL sd se indrepte spre repede la situalii politice ;i de a inireprinde ac{i,wni cltt
nos cu asediul Tebei, iar
tacticd politicd, menite sd-i aducd arantaje irnedi.ate, dar

cgaarrenizinouaanddaisne Thessalia. Pyrrhus fuge, Demetri'os las(t ct nu durabile.
Thessalia, ;i, reuine
La Teba, ;i o cu'cereqte, Aranjamentele potitice rnamentane pe care l,e-a inche-
atir,paiutic.sNno,denu-aJnsotitdcicm.tuepc'o:bdulrr'i"anPct'y,l"eribfrthneeu2rm2os. 2ecsti.roioVcsnisiuir;iriicl'euinpceletroeclaieaprnte(iti,lpeureaiunuiienriadlesadss' rtifynez-l
' iat Demetrios cu aduersarii sd.i n-au putut sd, durezr',
temeie"ze o ifnpaidfie ca Alerandru l-au dus Ia incercdrile fi.ind.c(t scopurile lor diuergente nu ingd.duiau. Astfel, e:{.
nd"assmmibc,neucemoufeeabrlnonnaenssia.idjdtloti?,oled,u,tiaoaereiisersc.;teregdreronicA.trale,rniauaainpid'ablbfti"uisiargdfdPiiedlpltie.izi'ry'-iz,snnu+earaicc'-re.xtpr"haiurpunrD;uaouoitedl'easturiur,mlaciliPoenigzLlsaidresgoLoat.tatfrrrnlrrceuriir.idrhnnaLoiul,,idudrsn,f'DeasuaoOacdaesrtsatru'imttrrnii-u;e'ea[aeiPlfianznuitfydrm,tliiatrelocpuriMatsi-holmiuaaic'artlttrdmpuc-sulcipaeoi.muDteuodtArsreprltsotietduiumudanlasieistiteraiisemnrtuap'erueaciRpegonnepaarsemidpPliotz(afiuayrsiiurds',rcrlteniaetaiyecenati'lseittnmmtpli-ccroaIe{oend2aia---t'i ca ;i, adr;ersarii lui luptau pentru putere, fiecare urmd,rii'tLI
masiuele pre:gdtiri militare, necesare erpeclifiei' Toate
sd-i doboare pe ceilalli. De aceea luptele date de Deme-
21 Plutarir, op. cit.,36; Pyrrhus, T; Iustin', XVI' 1; PaLrs'
I,' 102;i1S, tIrXib, o7,, 3. IX,436; PIutarh, Demetrios, 39; 30; 4c; trios cu aduersarii, s(ti, au deuenit, la un Tnoment dat,
Bellum omnium contra omnbs. In cel.e din urmd., Deme-
sltger-ii,agoauislueecdaoeaaucilneoizcnraddintadoSteifmolg-aarareurteceidliponourfbltueoizerrnuinti.ol,dc-r,\a-/izunsdceGliinsrppeouccanioateena-ug,idntiegtdeoMar{aciicdpceoepdlirio,lit,zniac^iireit-ri
profunde sau erau numai procedee tactice. Pe cit esta

de adnzirat geniul sd,u militar, pe ati,t de precare sint rea-
Iizdrile sale politice, care, abia injghebate, se ndrui.au,
pentru ca, in cele din LLrmd, rezul,tatul final sd, tie prizo-

nieratul ;i moartea sa.
Viafa lui Demetri,os n-a oferit lui Plutarh prilejttl

u'nor ludri de atitudine politicd, bine caracterizate, cu aLit
mai mult cu cit, din punctul de ueclere politic, nu ex:isttr
nici o deosebire i.ntre Demetri,os qi aduersarii lui, cdci tali
luptau pentru acelagi Lucru: dobindirea puterii asuTna tu.-

D- io-dxoprt,ntXuX. 14. 1. l0; Demetrios, 41 Dirtrlar, XXI, 5' 15' 25 Plut ath, Demetrios, 45 gi utm.; CIA, II, 317, 318; D i o-
cl o r, XXI, 20.
h, PArrhus,
2a PIu tarh, Pgnhus, l0; Demetrios,42'

29 - Vietri paralele (vol. IV)

450 N. I. BARBU NOTITA INTRODUCTIVA _ DEMETR.IOS 451

jicitdiiiu.puorJiiognca*necrgtlnadigiS."iid.ri,rne.nodea;tac,ttucerd1dun.zetcneislt,teemrdaanAeri,an,lp;eopoimrmesasiaenbcdinaid,l,trtreae'uail.eunlDedscse'e-teaialm,,tt.iqu'Msetiwn'dtraraceuiroLaneiisrni'u;t,iiatDnQdteeae'eiidasaeiomdcsdreedpeceairdani'c,lt,Ddia,mbclrii?.neteoog!praa:ra-uasIllp:ndu.r1,aqcLu,it'' tryi -atay stit inserat in tertul biografiei acest pasaj, d.acd. n-ar
icili;,iri;iiiitf;ilirr;prt;i;:h:';ieii'i;noca;;[t;"L"iLi"zAt;uti;uitiiiu;.ai,a;LleiDT-,e.tuuoscleee,uel;,meici,rnreielmtneaeraawtiDldmsr\etoiartodDeeic,slpfa)ime.tmasraomapectirl'rat'orltee(,uaritnAit"fdoariasn,i,'aietor:rl;imsuri,ro9n,,dcDeaaiifmzLrrieliaccblog'ianelronii,itaisittt,Dioiu.ac.VLrppieli,,.elud-e9recns'imrt;eoaiPcpmcrttadrueleiuirna,oeqtadsncaic,dea-rlc.eaetrrhme,esfr'ntdualitneerdea'dcsstuaJituucebatro;i-siteicooa-nrebagIet's'eeTrauPAaospLdirffd'sdUeu7iene"--tl-'-'' std.pinit
','fg'i*oieiilui.*tu:lirJ-,";ru"a;i"o"l"-C,i),i;"dalrpil-'uu.i"nrrin""pi,o.A"iiu"iiod,i*aassdLsrriiedPsescD-ttrdnfrioteeiu:ieimi|oig-n",gdd,ea|tmeeaewlrnlrat'iumaioei;tcarrssditirnumeeaaps"gilie(ipdsrc2paae.t2ub,aops'at2cailmsfaia'tso'lrdyiesl-nie.-IelaJaaosif'stI,o.ddLacp,s'i'a1uenu9Duildin!ps'eeewtitm1,acrcn-triieu.aieotatyrrrds;sitso9adDdus'cyzbe-dditIma'lnLiiissdrd!-etot-\rlirt'uzrnuxliregn'tgtoura(yedsat.l de o mare admirafie pen{ru arta militard
ii;mii'r;irmi'iirtc;ilJeot;el-ialt;idi;ooui-iiti;;i'iiijirnte;l,to""iseniei;,.'n"*ire;'[;fniri:'gi"tehdti*gaeLt'n'tu,.ri"a,ei,au"-tia'e'i;otiripriipcunatftt{L,rsitisui'ieuetis:'(omeadmiapriidntciaie,td'aneqoa,tagnetipnrateitudq"auJtpnieisermo,elrmrce(ean;riti2Dtdello,iic"niuuot0n"titaetiaistronte,ea,nann'rm2tnulinr'realsiearcei)ectunaieig""ii'raat&m.cplaeidetea'zlrlpnPuruesaiedciPlimoreaainislgnl'ours,rd,aeia.ait'armn,ti,detiaL'qd'astaa';';iliiudaiium,iuursnrnri'ohn;itlnopgigi,'fciu'undtpercudlleidicauyire;u,a'rLeli'io,de'meip'taocDnnadncc;aEdeou3tdriea{i'da-ut"'afDib'mm'rntd'ieitzurstideidu[oeeridpnebomm'mad'geotocracrlurunrle'iuiiuisuah'to:bstsateddifemrsd"euLcdie'losI'mofe'ldiitatonemunsson"'e?lr!it'danbi?qonim'iia^cnniaietnI].otpeepm$?racce'egqremetil.edniircuycnane?asacuatuogt'?:tduI'Jparrn(licyoeturum;rd..u;-(e-.e.-ii'lit de care a dat douadd Detnetrios. Euiclent cd., dind acest
eremplu., n-arn epuizat tertele in care se uede admira[ia
Lui Flutarh pentru Dernetrios-omul, d.e arm,e ;i
tarul de ma;ini de colxstruc-
rdzboi. Acest citat este insd
tre cele tnai caracteristice. unul d.in-

itnrusdAccsaedlaitscdtr{diitliescienrceteanrdle.tegarimlerneLanruieicDaadtee,tmgno,eirrtairciloiiesgarnaluuueiLle-palLt{wiLmiapirthiee,fecp.licectnea-,t
precuftt: uiafa de desfriu pe ca,re a dus-o adesea, nereli,-
gtiitoluzirtai tseuaprLauoi.t,nseennesgitbi ielittca.teIaatdI.acetinngeugspiruen, eilnpTluttttanrtahr,etalupc(ut
ce relateazd. comportdril,e. lui Dentetrios, d.upd ce popoiut
uotase h.otd,rirea ca eL sai Locuiascd in opistodomul, par-
Atetneonnau,ludia:c,d,lanruDceJme aetltrcioesu,ad, ec;ei lspeuc{di.ndeacasds. osredrun$1i,naiemze&rde.e,
apacdout.icletddaa,aigilnnaefcg-ustdmtetaiusecpreiuasncstueulTocxchd'aesuuteaoniipraoedrslreedc.aoCfpicehidir.ny;Jiusu,mistsee,istmdeL,eamimtolai,tbiuiaegc,riuDeareadrmt(itncsdipn,atdAun.'dnoeiL--t

ticyra, satisfd.cindu-gi cu ele poftete (24,1").
raamisLtuad_l$sttuiliinpurauliie-tidPeaep{lluaeaatraLcicpufriiuhe,urDlni{pieii,rmiarilneebegtjjtureari.icgolLetise,d,;fideaceapinat;tceriedis.rdudctieoaadr,rrtdeiias..ediLB.uelusoiioadtaAs,gmtandrsaettioininfnutaciletu';enli.se-,;aiuibairtcpeeho,i-jefiiceearu^-r,
agbftliumrauatrndef,inioeaucpanleouztsl.miittaeiD,ciqieei,nistcdilegeiertu-eatrpsn,arafPonirnlteludot.csaaannitrtruh-adtecinarrtuguetlirrpirpu(lrpili,enrar.cidnnaDeercepedoe,csaoradstcizp,eucieaeizcaadet,Li.uzeafeacaa'elp,upaat.rsenestlocdzohrerbinmaidtoc_ae--
igrt.ronrioartarst-iaolieta-tfaocfeaarauerstodteaaa.ruteailaeibmgel.uarrtemiacotienifloeadrr.i;ta;i2,cl,uclioiiunnnpsilstluiepttueaic{nriiahatrl,esintparcdrdia.nb.tsueuennndier.atneDtiltoaDprre,rmbitcieedoj---.
rrinea.f{ali.fieacsrfudiigeddseeti.cuoeerldaiisnstuofpriilrcoa-zli,ot.e-fiireca,frii.slpIu-raiijiDoneJitemereitotrpaioreissle.ejIiuaptt6na,e"coaeripipicioee-,

452 N. I, BARBU

biograful in aceastd p"Mriueinnefdla:u,s,,Iaer riomualg' inlueai tr)^e care o !?c2
d.eipre sine insu;i, Sofocle, cind

:ice cd:

,,Dar mereu soarta mea este mi;ccLtd

,,De roata nestabild' a unut zeu 9i-9i schimbd' natura,
,,Aga cunz forma lunii, in doud noP[i,,

,,N-ar putea rdmine oceea;i.
,,Ci, ctin neudzutd, cpare noud', mai i'ntii,
,,$i-;i infruntusefeazd' fafa 9i gi-o mdregte
,,$i., cind, apare rnai nobild decit ea insd';i,
,,Iard.gi se tnicgoreazd' mereu 9i se pierde in nimi'c, :cscnrcarsleL[aacrlprgllrnl3rLrera-eureiiauelddrrael'arueoul:eoemm-,pc^iicmefinfrearnomngeereeaeoucilnar1ousodutnpldssrsrunavaaei.s,tcuintr'nlndtetepamoaitucr,'Ceaeiptiailipeintr-utmaaid,eanppae^neLEldeiletiEslccd,gnau,rnuaa-urusiiiipaoeelcstitu_dtgsrc,rihlcnefarcmeauecensedlzadlerifrcmaeii1ecpe,1iolupuelccn-mezusroccuo.uariiadrtsveiueedcildqnnnieidnetsrlpertalqtasslmi.a,,didedl.etcsodoroecpcgei;msl,petoocd1eb,sisraAoudieqinfcistedsuesii-dsliotaiepsproiocartpnu,pdladteisuadctltpestruaarp'uocteeiaeearedtdnmd,ullrpr,ar,assidellrremiie,ugnseeicdpenlcideea,diaaoedbletcasdefraelrrgeoldaeedpmeacddisareuin,ltddernisoerredurdiirln,,siuste,iolcedcsarenuced;dsesdcicandeatcoapvcir{aevoe,dmae_aaaricblidudaiediiiltasqripnrsmrlatiaceiiarerbel;aaearedgtcd{preaaiiiolrloeaeal,rd,cqneiccetveoedtnbsieida,tlaetniicdaieeeerrtsuiobesarccesoojibacofcmrcelbeutnuemaue,ijciee"nictoeautas,rimdnnctepltseeoauratedntvarefasfderec"ijattscioseolcueieaieiurdu.ctdttcuertdateasacedsiireacilri.uas(tcnivtnlisiaatc,d,e.ne2lelionmecLemreitdidtci)c,moebAntpdernstmpocluebraiebiV.".r.ue,iremnsirnaecssosi,qudicoiete,Aet"uet6eFdai"scepsrufe"nEta.icoccnet.sao"sutdmcorr;tenttnihtoituq"etla"t;;urae-uren,e""u.ftindr.i1l;ibtn"iett"o"s";3;mcmtaaeuasof-e"nq.#"rd-l#uaALp".ipa"icpaE;raee;'maniatr!;adtfe1u"sldra.;izrddioU"";;ci;aiiaeinaiiirti-gidi';ieZrmi;stualtccL,da";.e'-;"on"";asJetrir,i;i;ii"'ilii;pio'nrdiscsrirneun;E"aiu'ill;ll;;__"_tatf;a__eie;.a"_,_i;a,riii

cu aceastd, imagine s.,ar putea conry)aro' actiuitatea lui
Demetrios gi, inZeea ce priiegte rlescre;terile, 9i' creqterile,

tE;b'ssrideeeunrampiudAme.dpwemrirpa-teisrnllae,iidiodf,izac.sccedtd,ddra.iatdtrsrocsi.eelereetors,espdatt;Ierillineuuccgciniuiteaeregt,enrea€i,Tplig,,as;iIasriuse,ieaflcieanjfup,a,tp'iuncedieinleer'ndcoaitmeiPran.ur'lLpaecucclnutsidenaup'teruonethtaoslrL'i,cuLtialemLlu,s,nusaupditpairpud,etrreeatdaaelizqtedurduie!n'd,paiuecnu'seif(at^4ieyc9it5urignel)dur"!da9a:i-''

Demetrios nw eraLL dintre acelea care sd, i,nspire retlec{ii

Je inalt ordin Politic. mai intii,, ca document i's-
Biagrafia este interesantd,
'tarao'i1do,r."geidcsiao,eiJaideic,atereoariag;nriidec,.ce,ie,nbbaiogdiog'eegrnsareeafoirtauari,lle',ssaaateurcueionrdanteaasrsuteelset'aasptneetnmd[acupalftrareienpitI'ea'zemuloor(rtean,durdendta-iesbr"tiloioe'n-,'
<f"EPML2Eph:r9aha.xapytJpci:7e.plw4daeAnLr1ld1,aritoai6ot;mfnntff1iVeGlaeilo-teieera-nna.ni1gltsauddT6ds,it.n'4ue,Al.Miunr;dtnGuGSri'Ctas,icoNu,6prtHuahvileiaclfte'iuriteIsadert.ifltianseefroi,{aetare-ghmlGDialaetoL,ee"nuus6,nenideApn6rDtXiao'lvuaeeleuPEI'exemni,srrdaloeme,Gtdenct,eiard(deepi1oneeep;i9sserdioI.,6DtDJi,:ont4hnaeg'rR),eeimsaICphXenGoMGpt.orfrr'Cieu(-ueWt1av]Vhsc,9et,i4ieee6lalr(1i0eh1noC)i9-'dnrita!6dlpd!m3idat!p'i)een';'-''

briage Phi.l.otogical Society, 190 (1964), pp. 23-39"

454 pLUTARH 455

tslf;nar;dnc;5-et"lc-iitai;m;aiune;e1.riisnpmde,;li-5o'l;e-i;;b1rnctad;daop"6iste,ni^'ictntvcmuatd.a,;ai..,aTetrnudr.Nee,li,eiit,"nbb"ldAsoe's,daaiflqnid-ir'aaapecuptaaqauauulpmiratrqrtrreatcte"eiiueua'r"eoi'pcealt"rtluie*uelace"up*,aiimieeu"ttonmpiioistttueottcitcmeojtamdpiriiZnrit'eral"ianeottddrureacleuiiuuri,stutc's"fcdah!.ee$cin-o"-epuscilieiibutotnitsesiactclrnacuiraijlfaneduao-tluab-ddiinrttscuuseedsdAridict'ndm(oivuf6lpnvfaauuiamtaarid_''9cm5irqlna_aediirdeoinevm;is'eomqa{decidqbaai'rvcs.ddripn.eieaeoniiqaxe,rnibrt.cpciiveIinlcesLdiaif"reamlreArecan"av:eeari!qe1euu_taiia-e--"a-l-l cotit fiul "lui. S-a intimplat ca tr'ilip, care era nu cu mulli
ani mai tindr decit Demetrios, sd moar5. (2) Demetrios era
"i"ind"pv"Xtdaiolda;nJJu-.uo"e;aiua"e"i;;Tj#"mlivuJ;:;turc;tr"f';pdi;si,qe;-eiaif;l;;;,iii1a;-.ii*bi,-m;illt;"0tt.pd'"u:iiOratGimi"d"itt";aivita.i;idia;ue,"lea.aettiuerte;cairrtcnrv"[T"ieoiufiull"uitnoiuEot?eAe"ritaccrxtni1stal'nni"reiiva,eait,,utiaeu"altesippce.bi"qaotatocuao;iiac"imcr"u"b*ai-iieuuuou'is,i;'"fruilro"litpii;oniuclottreiliic"rimtreora"o"iriea"tni*inttupmi'ai,erp'idic.ftn,"'ms-tcrooead"qe-"c'anicdtpuisiniiaaelt"vauipbdfoeditatslcindiroua"ruesqedfvirseoenc,lroib{aliiuPmdvrataioeEnqm,uirolliriaaiill'secaa,fdiatur.ienleear'inlatt-fi-icooalfaduosicb:ai-Dnurpidavamiquplse'veirloracincurndlibronmueovAraiuauaimraula'nelsetdtippimtvsittF-aerrpceroccamdiciiai'rououiimvruannnsrpsannloJiisrtiddadnrtreolc,mdfeeePbirtiqidp'bparamosa*antnEmauurdiilinunpniiaclsalouEniie:illcnot'.cardisistJaencdtirld--nirscsteeoNalp"Ldqiaeursci)--uii"liele';"rl mai mic de staturd decit tatdl sdu, degi era mare, dar aga

ia 'fe1. cle minunat Ei de distins la figurd gi cu o fal5 aqa d,e

CrlDnmunoheeacsomtm2r,rruireoapAatseirgnlti,ounotiis,stgiaar,oucfrnipndr-pom"*saaesddtltt0no.tou"#rJJ"ailniai-d-tilatu--*uatvarul-iusli,ti,etnd"du#iuaimompdnimedifeftdl,ipuniioaduradittumtuuepcltecoudlldiaernenAi.dtSunasUmtteotriSgnarreadotiiluoeinaiinnos'fiirspcFla'feu'ai,tl'naeiiqpfldAifiui'no'cniAss'AatdtcipDge1sooecsuoii-"-tir- frumoasd11, incit nici un sculptor sau pictor n-a putut s-o
redea. Intr-adevdr, pe figura 1ui se reflectau laoialt5 far-
lneculn gravitatea Ei autoritatea care infioar5, iar in linuta
;Liuirteingeeraesacsdc.dinEi spontand se imbinaserd maiestatea eroicd
darul
aceiagi fel, qi caracterul lui avea
inndscut de a infricoqa pe oameni, dar qi de a-i atrage.
Astfel, era cel mai pl5cut gi mai efeminat rege 1a reuniuni

'ru prietenii, cind avea rdgaz, 1a chefuri gi la desfdtdri,
,dar iardsi se ardta foarte energic, dar rezistent qi activ in
acfiuni. De aceea, dintre zei, el i1 imita pe Dionysoslz,
fare era cel mai straqnic Ia rl,zboi, dar iard;i
riibaci ca din rdzboi sd se into,arcd ia buna era cel mai
desfSt,are. dispozi{ie qi

3 lgi iubea tatdl cu o nespusd drag,oste. Din respe,ctul
pe care-l purta mamei, se vedea c5-qi iubeEte tatdl mai
rnult clintr-o dragoste adevaratd decit pentru a*i cinsti
puterea. O data, cind Antigonos era ocupat sd asculte o
soiie, Demetrios se intoarse de Ia vinltoare.
rlu-se de tat51 sdu, cu uneltele de vinatls in$i apropiin-
sirutat Ei s-a agezat lingd eI. Cind solii se m1nd, 1-a
pregdteau si
piece cu rdspunsul lui Demetrios, AntigonoJ, adresindu-
li-se, le-a spus cu voce tare: ,,$i aceasta vesLi!i-o, oameni
buni, despre noi, cd aga sint raporturile dintre noi,,, gin-
rliird cd concordia si fidelitatea dintre el si fiul sdu iint
'riiesdo'ecmiao,bnilsSt,r,daleiepalinpdutdeerini ereingcereqdtie. r(e2)siindcleeorbegsteentaimtietndtee
,:sNe puterea, inclt cel mai mare Ei cel mai in virst5 din-
tre urmaqii lui Alexandru se fdlea cd nu se teme de fiul
ssr-e;aiiniuzeg,i_ucicnriadggtiaainmd,ternp,ueluimnulgarcmdieaaleocEIer,iaidmsleutdEaiiicAsamusnudltii1lgsa!o-ianosoupascdr,cseetFrsiainoltirpmic,uEiqrniai-nit,ldauTmudoecatuisiaEcuife,insucutlea.l
l)impotrivd, aproape toate celelalte familii de diad,ohi au
r. ilzut multe ucideri 'de co,pii, ,multe ucideri de marne qi de

456 pLUTARH

DEMETRIOS 457

stceooimleiiu.-nAg-gieiirnaugcduiddneuitlfu,rrcaetrgeuilleotro,-l-eperc'nauttr,mufigsineecdoumrsietoatcrteioi.'tsiot cuont postula- Antigonos, care iqi petrecea timpul in Frigia, auzind insd
postulat' cd Ptolemeul6 a trecut din Cipru, prddeazd Siria gi je-

fuiegte gi siluiegte cet5li1e, ,a trimis pe fiul sdu Demetrios,
in virstd de doudzeci Ei doi de ,ani,
oApib'omdh;9i(ocp-rimdirdiiiouunieai;a*nf,o"etirgpre4tduatioebnarf,vuO"riratvaazraoOOuounqa.,derss!m-ridzlapit.cnrzn"b-,'gdnSaao"u-"ldDdeaoeai'fna.t"eru,vta.pbsppubrrSnaia,edr5risneraitooieidttaiue,.midi'eAus,df,nitrzeifvortt,erniudipdeitrc,aalntacp1alszinI,bsopgdeauernfp,dc'sopesaaicazmciae-ndrtepiriplsiinedccouennlestiAecdnisdnsundtuaqdtsane,,ieleinAmdduintsn-javidictnuucgeineuauajuuorutsorPrclirimrcdaiganeruddsmaomlitedmouunompdrunlitmnpidisuaoitri'crtiueeaon,umin'u'adadq,nssi-ti.qlnrf-Mneptsu,devueiEctcedrslaaridnauaeectiduu.-tnhu-cpudipcdtrun,xdrdceMu.neduiiiesilmac-ednndidtvtdlieaMtaatid,n.a6ianDh;aqtsuufdiieiT'ric,rtie,-imuhesvaiids$umifannlrr-ieuaoecairlattdEdsesti1rrisiineunia'aieitita,ntsrsctdstrsusdiit,epottra,oa'ne5darzupu9-ssbts-u--firtqsc-uoiEiii,i-.mdcaulrru,itsae*lte-eicpudcltpapscfsiiiaioin:u,dcieriLmnivYnirto-snuud-iiddad:esn]t-i-dtl'o'':'i' prima datd se avinta ,intr-o tnare Ei car,e atunci pentru
pi,rteri. (2) Dar aEa tindr qi lipsit expedilie, cu depline
om din palestra de experienli cum era,
,lind peste un Alexandru oare se
lui
exercitase in multe qi mari lupte, ce se duseserd sub co-
manda lui, a fost infrint lingd Gazal7, unde au fost cap-
turali opt mii de oarneni qi au pieril" cinci mii. Acolo a
pppeireerrsudonundtalEc. iDucaoprrtr'uaiecl,etEestinebiliau,ncairid,udqtiui iignilnetd-oatuurlen, sintcittruueivgtiunPlttoeplcerhimeipteeaunmeeismnct,-
anume cd ,ei nu dau lupte, in acelagi timp, pentru t,ot
felul de lucruri, ci pentru glorie Ei domnie. (3) Demetrios,
prirnindu-le, ca sd nu fie multd vreme dator lui Ptolem,eu
pentru bundvoinla arlalall, ci c,a sd-i poatd rdspunde r.e*
pede ia fel, fiind cuprins de o p,asiun,e care nu este po-
Irivitd cu Lrn tindr care se afla la inceputul activitf,fii, ci
cu un comandant de oEti grav qi incercat in vicisitudinile
Lucrurilor, se ingrijea de recrutdri de ostaqi gi de pregd*
t-iri de arme, qi linea cetS{ile in min5, gi-i punea la exer-
b-itA,ji, aMsicthrirsidpaet-epi,dmintinetiecguinfdie, raulful6gnitcini:oa,,pFtuegai,i-nMiCtha-- cilii pe osta;ii pe oare Ei-i recrutase.

ridates!'i.
ippceauasdspeoisctAitandn.eptiDagiimeoirsneutoilnuspuieLcreuuagriiplnormfriipvapltrruoeeint,qthicrieibpecoealdg.-eraeA-t,vslpiitsnrfeuiunll,t,paM-eiIa-itocrhpar'tieru'edl-l-eaalateapvsuuursa--
6 Antigonos, aflind de aceastd 1upt5, a spus cd Piole-
maios care luptase cu imberbi, va .avea sd lupte cu
bdrbali, dar nevoind sd infr0ngd mindri,a fiuiui sbu qi sd-l
impiedice, nu 1-,a 15sat, cind i-a cerut sd mai comande
m-ugtn, a incetat din pricina romanilor. cinstit 'qi drept al nu dupd multd vr,eme 1
Acestea s,int deci despre caracterul in 1uptd, ci l-a aminat. (2) 9i
a
i"enit Cilles, comand,antul 1ui Ptolemeu, cu o oaste strl-
lui Demetrios. lucit6, ca sd alunge din toatl Siria pe Demetrios, care

ipqbcienioiudiiru5o"ipclllotrDlec"ircaasil,rrndcge,,aiedlseioezexccaviuudsvrruetihidslcmooteioreteaaifdcrdiEneeec,tiezrciabaenouitnm'dtoaomrucralemnagi eoiaug'seirittmvcoeu'iaidat,negianmniriqdt'eaalzuqliebciiamooiIAn'enietnlstireniten'ixetnlgrailneteenrenedllauulrevuiucler",Erucaa1mirnqzii",a-^i-' er,a dispreluit din cawza infringerii. Dar Demetrios, cdzind
pe neagteptate asupra iui gi inspdimintindu-l, a capturat
cum s-a iscat atunci intre Antigonos Ei Ptolemeu' Astfe'I,' tabdra fmpreund cu comandantul ei. A luat gapte mii de
o mare pradd. (3) Era
prizonieri gi a pus stdpinire pe
bucuros nu pentru oel,e ce avea sd aibd, ca invingdtor, dar
pentru. cele c,e avea sd restituie, Ei nu era atit de mult
f,aima victoriei, cit de
incintat nici de bogdlia, nici de
posibiiilatea de a rdspunde I,a acliune,a zoe€o umand. To-

458 PLUTARH DEMETRIOS 459

i lelind acest oraE in puterea lor, dacd vor izbuti s6-1 cu-

tugi, n-a sdvirsit toate acestea dupd propria lui judecatd. cereascd, deoarece acest oraE constituie o baz6. de acliune
ci i-a scris tatdlui sdu, care i-a ,acordat Eciulv-iainlidnd, eimarnaetl
dispuni de toate ,dupd cum crede de in toatd triada. Antigonos nu a fost de acord, ci a spus
sd c'a o baz6. de acliune buni gi nezdruncinati in Elada o
l-,a trimis inapoi pe Cilles qi pe prietenii aoestui'a incSr-
cali cu multe daruri. Aceastd intirnplar,e l-a alungat pe constituie bundvoinla, dar cd Atena, ca un fel de punct
cle atraclie pentru intreg pdmintul, repede va duce, prin
Ptolemeu din pSlirinia,diaerbpuecuArnietigpoennotsrul-avicatdoursiediqni lidnourntuicl slavd, Ia toli oamenii valoarea faptelor. (3) A pornit deci
Calainailorls, I)emetrios plutire,a spre Atena cu cinci mii de talanli de
sa-si vadd fiul.
caergiDnt'eEmi ecturioosflodtidndPehdaoleurdons2'u0te cincizeci de nave, in timp
7 Dupd aceasta, Dernetrios, fiind trimis sd supund pe cetaiea, guver-
ocirmuia
sd ajungd in nind-o in n^um,ele lui Cassandros, dupd ce in Mounichia
arabii numiti nabatei, 'era cit pe ce barbari, prin locuri .asezase o garnizo'and. Fiind norocos qi prevdzdtor, a ap5-
lipsite de apd, d,ar impresion'ind pe
'aceea rut in fala Pireului in a cincea zi de la sfirgitul lunii,
cd n-au fost afectali nici tutrbura-ti, a luat multd pradd de
Ia ei qi gapte sute de cdmile qi s-a retras. (2) Cind Seleu- lhargelion2l, cind nimeni nu se a;tepta. Abia cind flota
a fost vdzutE" aproape, pe cind toli se pregdteau sd p,ri-
pccdortsor,pe-rAii ncgatiigreoonfutoisnse,esadeamcruacaipriuentaeigirneiter'e-cadlpuahntg,paaosternddiitonmcBunaiaabrilmcounaitfaaordslede meascd n,avele, crezind cd sint a1e lui Ptolemeu, tirziu de
Lot dindu-Ei seam'a, com,andanlii au inceput sd strige qi
iu,bjuge neamurile din vecindtatea Indiei qi {inuturiie din s-a produs o larm5, cum fac de obicei oamenii car'e tre-
buie sd se apere, cind duqmanul soseqte pe neaqteptate.
jurui Caucazului, Demetrios, nddljduind cd va gSsi Me- (4) intr-adevdr, Demetrios, ajungind Ia gurile limanurilor,
sopotamia lipsitS de apdr,are, a trecut pe neaqteptate Eu-
fritul qi s-a grd,bit sd ndvdleascS in Ba,biionia, Ei izgonind care erau deschis,e, gi pdtrunzind prin e1e, ajunsese de
aciuocrrun,amebaieingdsi uisn-sateruffdaqccui5t.toltiSlniicEie1treev,eEdaieEtaeduzciencdruem.uDnfduccpredaaincsiecemsa-nladetpudoreitopdleiet
dintr-o cetdluie (erau doud cetdli acoio) garnizoana lui
Seleucos qi ocupind-o, a pus de strajd gapte mii dintre
pe soldafi sd prade qi sd el, 1e-a spus cd fusese trimis de iatdl sdu, intr-un ceas
ostaqii sdi. Indemnind ia din
linut tot ceea ce puteau, s-a intors la mare, ldsind
acei bun, ca sd elibereze pe atenieni, sd ,alunge garnizoana qi
aceasta o domnie mai puternicd pen-tru Se-leucos"
prin sb Ie red,ea legile Ei constitulia strdibunS,
cdci r" pdrea ci a renunlat de a'o mai prdda, gindincl cA
nu este pe dr,ept a lor.'Cind Ptolemeu ase'dia cetatea Ha-
licarnas, e1 a alergat repede qi a scdpat cetatea din ghea- 9 Spunindu-s,e aceste voribe, cei mai mulli au pus in-

rele asediului. datd scuturile la picioare qi au inceput sd aplaude, strigind

I Aceastd incereare pdrind faimoasd, i-a cuprins pe si indemnind pe D,emetrios sd debarce, numindu-l bine-
to{i avintul sd eliber,eze intreaga Eladd, care era supusl
inr.obirii lui Cassandrosle qi Ptolemeu. Nici un reEe n-a fdcdtor gi salvator, iar cei din iurul lui Demetrios din
bcsodaccroii,ttioIteavtrecehubenoltgurSliza{biuiloeiinpmeGacir'eadcrreieapletpeEsnitrtmirnuagiegfarlouurmiueomssiildinoednciotpaaerceeb.sqt(a2!,)
$i, de cum s-a hotdrit ssdpupsorlnueiasAcndtigpoluntoirseac[sptrree-bAuti'eenasd,' Phaleron s,ocote,au cd trebuie sd prj.meascd neapdrat pe
unul dintre biruitor, chiar dacd nu va confirma prin fapte nimic din
prieteni a
cele ce vestea. Toli au trimis solii de rigoare, pe care

Demetrios i-a intimpinat cu om,enie qi, impreund cu ei, ,a

lrimis, ia rindu-i, pe unul dintre prietenii tatSlui sdu,

anume pe Aristodemos din Milet. (2) Deoarece Demetrios

din Phaleron se temea, in unma acestei schirnbSri, mai

460 PLUTARH DEMETRIOS 461

mult d'e cetd{enii Atenei decit de duqmani, Demetrios ntt Le-a transmis apoi din partea tatdlui sdu promisiunea ci:
s-a dezinter,esat de el, ci ardtind pre{uire pentru faima Ei Ie va da cincisprezece miriade de medimneza de griu qi o
virtutea acestui om, l-a trimis 1a Teba, a$a cum a dorit, cantitate d'e lemne pentru construclia a o sutd de cordbii-
insolit de o gardd. Demetrios insugi ,a spus cd n-ar putea. trireme. Iar atenienii, luind din nou in primire dernocra-
vedea celatea, deEi doreEte cu ardoare, rnai inainte de a lia dupi cincisprezec,e ani, dr.rpd ce, in timpul dintre
o elibera cu totul, indepdrtind garnizoana. Dupi ce a in- consti-
rdzboiul Lamiei Ei lupta de Ia Crannon, in formd
cdiantsdMsporu:enilcWheiagacrua,ucnarEeane!r:qaioccuupoaitndtdcruituordg,aarnipzooarnnidt tulia fusese olig,arhicd, dar in realitate fusese tipanicd, din
in-" cauza puterii lui Demetrios din Pha1eron, ,acum cestdlalt
de Demetrios, care ajunsese atit de mare qi de strdlucit in
Cassandros. (3) Afiind cd Cratesipolis, care fusese solia
lui Alexandros Polyperchon22, renumitd prin frumus,elea urma binefacerilor pe care 1e adus,ese, a ajuns sd fie urit
ei, igi p,etr'ecea timpul 1a Patrai qi ci s-ar bucura sd se' iEilenedseucfeerrnitadui.n(2p)riAcsintfaelo, neoiruceriilodrinpteii (vrind-nel'rind)
intilneasai cu e1, idsind armala Ia Mog,ara, a pornit mai care toatd lumea de

din
taittuluncpi eaucaprreocdlaernaalttfepleaDceeEmtieatriilosdeEtei spteauA, nptiegnotnrouscrdegsie,
departe, avind cu sine numai ciliva ostaEi uEor inarmali.
,ei, qi-a aEezat cortul
$i, ninudefpiedrvtidnzduut-dsefeEmi ediea osebit, ca pdrea cd numai ,acest titlu mai rdmdsese dintre cele re-
sd cind se va duce Ia dEeilasinAgLeuxrian,adurudEaitFdileipn,umneiraetiansdqei
el. Ciliva
aflind de lucrul atecemsilnad, ua-usedagt ifulugainddeoodathdaiinn-l geqti neinsuEit de cei-
dugmani, 1a1!i.
Iar Demetrios, zei s,alvatori l'Lri
tr-acolo. Antigonos Ei Demetrios gi, desfiinlind pe
pr',oastd, ia [,ua;t-o la fugai, qi a scdp'at, dar putin a lipsit sd nim, pe care-l moqteniserd din strdmoqi, ,arhontele epo-
c,add in cea mai ruqino,asd captivitate din lipsa stdpinirii
alegeau in fie-
de sine. DuEm,anii s-au drus gi au capturat cortul qi banii. care an 'un sacerdot al zeilor salvatori, ba chiar scriau
n( i)t Dupd ,ce Megar,a a fost capturatS, iar ostaEii s-,au por- acrceetsatttictalufiginurfiriuenitueiaAdneticgroenteolsorEEi iDaemcoentrtiroasctsedlofri.eAleusucltee-
pe prbdSciuni, atenienii au incep,ut
sd intervind cu
rnulte rugSminli in favoarea meplarienilor'. Atunci Deme* pe peplos aldturi de ale zeilor. Chiar Ei locul unde cobo-
trios, indepdrt,ind garnizoana, ,a'eliiberat cetatea. FScind el rise e1 p,entru prima datd de pe car l-au consacrat qi, pu-
acestea, qi-a adus aminte de filozoful Sti1pon23, care se' nind acolo un altar, l-au numit locul lui Demetrios Cata-
b,aitu125, iar 1a triburi au mai adSugat doud, unul numit
hotdrise sd*Ei ducd viala in liniEte. Chemindu-I la sine" Dcfieiencmcaireesturittareidbda,e,trimiameritmea'baltruicl-i,ncAilzn-aetiucgiordindeiidcsaafe,ttniIaaicriq"asseensaututel ,-deod,a'reeclae
l-a intrebat dacd nu cumva cineva ii lu'ase ceva. Stilpon,
i-a rdspuns: ,,Nimeni nu mi-a luat nimic, cdci n-am vdztsl
pe nimeni furind gtiinla". Dupd ce
aproape toli sclavii fu-
giser6, deoarece iardqi Demetrios ii vorbea lui Stilpon cu
multd prietenie, la plecare i-a zis: ,,O! Stilpon, vd las 11 Insd cea mai exageratd ndscocire a fost,a lui Stra-
i-a r[spuns: ,,Bine zici",
aetatea voastrd liber5". Stilpon trlionncigqleui sEini-riuirscmcducasiitua,ecneuEsitiadeexeccraeresitinvaeolv-ap,tooprcuoalrrueoluaarie1spacrrAoispncutiagnoesnaoolasiicetssratile-n
cdci nu ne-ai mai l6sat nici un sclav".
1a Dernetrios in loc de soli sd se numeascd theori26, aga
10 Apoi, cind s-a inapoiat iardEi la Mounichia. qi durpb
ce a rezerv,at 1gc p,entru tabdrS, a distr'us garnizoana qi a cum se numeau aceia care duceau la Phythoi sau Ia Olim-
ddrimat fortul, 'aappoid, tirnunfsinien, la chemarea qi 1a indemnu- pia jertfele strdbune pentru cetdli 1a sdrbdtorile elenice"
rile atenienilor,
cetate qi, convocind poporul (2) $i in alte privinle era excesiv de indrdzne! Stratocles,
in adunare, le-a restituit atenienilor constitutia strdbun[- Ei ducea o viald desfrinatd, cdci linea sd imite p,e vechiui

PLUTARH DEMETRIOS 463

Cleon in ceea ce priveEte inclinalia pentru popor, ardtatd vi{ele de vie qi smochinii, dar a distrus gi cea mai m'are
prin neruEinare gi obrdznicie. Primise la sine pe hetaira pq,iarPtehdiliipnphidoeldse, ledudgemgarinuu,lclaurei Sertarautoinccleds,vearzsi.cDries
cornedie acesiir versuri impotriva lui: aceea,
.Phylacion; odatd, dupd ce ea ii cumpdrase din piald
intr-o,

creier qi git, Stratocles a zis:,,Asta-i bunS! Tu ai cumpS-
rat lucrr-lri ou care noi cei care guverndm ne jucdm ca
,,Din cauza aceluia a ars gheala vilele,
cu mingea". (3) Cind li s-a intimplat atenienilor infringe-
rea navald de la Amorgos, Stratocles a luat-o inaintea ce- Din cauza aceluia, nelegiuitul, s-a sfigiat peplosul
lor aveau sd vesteascd nenorocirea, Ei intrind Astea distrug poporul, nu comedia".
nat care Cerameicos, 1e-a vestit cd au invins qi a incunu-
scris un (3) Philippides era insd prietenul lui Lysimachos qi multe
prin Iucruri bune a oblinut poporul de la rege cu ajutorul iui"
decret sd se aducd jertfe pentru ,,buna veste", ba incd a Se pdrea cd intilnire,a cu el era pentru De,metrios de bun
.fdcut distribuiri de carne pe trib. Pulin mai tirziu, cind augur, Ei Ia acliune, qi la ,armatd. De altfel, e1 se bucura
:J-au prezentat cei care aduceau rdmdgilele cordbiilor din
d'ezastru, poporul miniat a inceput sd-l strige, iar el, in- de bun renume mai ales datoritd caracterului s5u, pentru"
truntind cu obrdznicie strigdtele poporului, a zis: ,,Dar cd nu-l importuna cu nimic qi nu avea nimic din linguEi-
ce nenorocire a d,at peste voi cd ali petrecut
doud zile rea curteanului. O datd Lysim,achos vorbind prieteneqte
vesele?". Iatd cit de nemdsuratd ,era indrdzneala lui Stra- cu el i-a zis: ,,Philippides, care din lucrurile mele vrei
sn !i-1 ddruiesc?" Iar el i-a rdspuns: ,,O! Rege, orice, nu-
tocles. mai sd nu fie din cele secrete. inadins l-am pus pe acesta
alSturi de aceLa, pe omul de pe tribunS aldturi de omul
12 Dar s-a gdsit ceva gi mai fierbinte decit focul, cum
zice Aristofan. Astfel, un altu1, intrecind prin sluglrnicie de pe scenS('.

p'e Stratocles, a propus 'un decret ca Demetrios, ori de 13 Dar dintre onorurile in c'are s-a intrecut cu firea,
cite ori va veni la Atena, sd fie primit cu imnurile cu
care sint primili Dionysos si Demetra, iar celui care va qi ,cu totul ,absurdd a fost urmdtoarea: Deomocleides din

iDnetrmeceetriopsr,insdstirSsluecdireeapbeacnei idlainlli,viisntieprriiavinpulablpicrSim, pireini tlruui Sphettos2? a propus in scris un decret prin care sd se

a face o statuie. In cele din urm5, atenienii au numit luna ceard un oracol de la Demetrios cu privire Ia consacrarea
Mounichion Dernetrion, qi ultima zi a fiecSrei luni au nu-
mit-o Demetriada, iar sirbdtoarea Dionysiilor au numit-o scuturilor in templul de la Delfi. Voi reda exact textul
Demetria. (2) insd cele mai multe dintre acestea au fost
tratate prin semne de mustra.re de cStre divinitate. Astfel, acestui decr,et, care suna aqa: ,,Intr-un ceas bun: poporul
a hotdrit ca sd voteze alegerea unui atenian care sd se
qpDCasefceieiepqrDm.llaieoaeremsmtltuored'ileicoecptusoreiusora.inscInancatrirecrl'eddjiuvsstnouncrutuerua,ittlscdepmarereeldtuqaamltsrteIdediajllluos'coceriucu{c,dZceuuepeattduees5is,ic.cac'EIdiathneeiidrqpaliuui,lenliriAnaluAtzeipinguntuAe'ieagrnnito,eitainngratoao,plcnfs,aoroirisqnnseti ducS ia Salvator qi, luind auspiciile, ,sd-l intrebe culn ar
putea poporul sd frac6 aEezarea ofr,andelor cit rnai frumos
se celebra sdrbdtorarea Dionysiilor, au'fost silili sd intre-
qSduia-ml1v,aatcioaeruvollm,av'aicgoeas,esqrdai,fcaIic-tadumpasoitprriocerapuetl"dd.eeI.nt$o,ita,ccefeisientadfeccdel bvnaaitcjopi creoolrr,oindc-ei
rupd sdrbdtorirea, deoarece s-a ,pornit un ger qi un inghe!
neobiEnuit pentru 'acel ,anotimp, iar frigul a ars nu numai altfel, nu era sdndtos la minte.

14 Dar Demetrios, petrecindu-gi atunci timpul la
Atena, a luat in cdsdtorie pe vdduva Eurydice, care era
strdnep,oata iui Miltiade ,acela IvaecChyiurel nqaizfsusg,eisecacrdes,dtdourpitdd
cu Ohpheltas, care domnise

PLUTARI.I DEMETRIOS 465

moartea solului, se inapoiase Ia Atena. Atenienii au so- retr:age garnizoana de Ia Corint qi Sicyon. insd lupta
cotit aceastd cdsdtorie ca o onoare gi o binefacere pentru
celate. (2) De aItfel, Demetrios era inclinat cdtre cdsdtorii aceasta trezea sentimentul agteptdrii curioase a sfirqitului
qi avea legdturi cu mai multe femei in acelaEi timp, din- necunoscut ,a1 evenimentelor nu numai in sufletul lor, dar
tilreaovaeraePcheailam, adiinmcaareuzoanol,,aatrdeiuEii cel rnai rnare prestigiu
;i in sufietul celorlalli dinaqti, cdci victoria ave,a sd aduc6
sdu, Antipatros, qi din invingdtorului nu numai Corintul qi Siria, ci ii va conferi

indatd puterea de dominare .asupra tuturor.

cauzl cd mai inainte fusese cdsdtoritd cu Craterosze, care, 16 Ptolemeu insr-rgi plutea la luptd cu o sutd cincizeci
dintre toli urmagii lui Alexandru, 15sase in urmd cele mai
m'ari regrete in sufletele macedonenilor. Se p,are ci tatdl de corlbii, iar lui L4ene1aos ii poruncis,e ca, atunci cind
l,-a convins pe Demetrios, cind acest,a era foarte tindr, s-o in
ia in cdsdtorie, deqi nu era 'de aceeaEi virstd cu e1, ci cu Iupta va fi toi, sd se ndpusteascd de la Salarnina cu
qmEiaeisztr-eioocispduleen-dcaoipnrdubsdiei,izmospdrdoiatnrteaiv.cdeAczdeeincsetos(rpcaEdtcaeiizfpelooctiratdue1l ufciiionDr5debmsiiet,rtirDmioets,-
.mult mai mare, gi cum Demetrios nu voia, Antigonos i-a
,spus la ureche versul din Euripide:
erau indeajuns pentru a bloca intrarea), iar el insuEi, pu-
,,Unde este cigtigul, acolo trebuie si contractezi nind pedestrime'a in ordine de bdtaie, a aqezat-o in dife-

e6sdtoria conira naturii", rite puncte pe promontoriile care dddeau in m,are, apoi
a pornit la luptd cu o sutd optzeci de nave. (2) Atacind
vers care se termind, la ritm la fel cu versul care spune: cu vigoare Ei cu muitii forld, a respins cu toatd puterea
pe Ptolemeu. Acesta fiind invins, a fugit in grabd numai
,,Unde este cigtigui, acolo trebuie sd fii sclav". cu opt cordbii, cdci dintre toate, numai atitea se s,alva-
rs'ere, iar dintre oeleialte, unele fuseserd distruse in lupta
(3)Acesta era respectul pe care-I acorda Demetrios Philei
qi celorlalte solii, incit avea legSturi qi cu alte multe he-
taire, fSrd ji'nenc5li,ncdariiqiccdutrealatecemauslttieplfiecmere,ei,liebel rEei;-atoacunzaiti naval5, iar qaptezeci fuseserb capturate cu oameni cu tot.
:ii.Wnsou1culo{timrndiembaiiilcdeeddisenclttaroavanit,sedpaeocrpet,sritaeeptaeonniuioEri-rinadees, cbfdeapmantei ilEuciiamrDeaeqsmienei,t,arifo,alasbu,-
rfin cauza
cele mai multe vorbe rele d.intre regii contemporani,

15 Iar cind tat5l sdu l-a chemat sd lupte cu Ptolemeu ci le-a capturat pe toate qi 1e-a dus in tabdra sa. Printre
'pentru Cipru, a trebuit sd-i dea asculta,r:e, dar era supd-
lat cd pdrdseEte rdzboiul pentru Elada, care era mai fru- acestea er,a Ei Lamia, femeie cel,ebrd, care voia sd dobin-
rn'os gi mai strilucit. Atunci el a trimis Ia Cleonides, cieasc6
puterea cu ajutorul arlei sale (c5ci ii rnersese
vestea pentru mdiestria cu care cinta din flaut), iar mai
generalul 1ui Ptolemeu, care strijuia Corintnl gi Sicyon, Lirzhs. s-a fdcut ,celebrd Ei prin f,armecele de ordin erotic.
oferindu-i bani ca sd lase cetStile li'ber'e. Dar cum ,acela Atunci insd, cu to.ate cd ea nlr mai era in floarea tinerefii,
n-a primit, pornind in grabd cu cordbiil'e Ei cu iarmate, a
acostat Ia Cipru. (2) Aici, dind lupta cu Menel,aos, fratele a pus stdpinire pe Demetrios, care era cu mult mai tindr
regelui, I-a infrint in gra,bd, iar cfnd Ptolemeu insuqi a
decit ea, qi I-a dominat prin farmecul ei in aqa mdsurd

aplrlt cu multi oaste pedestrd gi navald, au ffnceput sd rtnci't, deqi el iubise pind atunci mai mul.te fern,ei, de atunci
cu aroganld gi
c'triscute ameninlindu-se. Ptolemaios ii po- a iubit-o numai pe ea. (3) Dupe lupta navald, nici Mene-
laos n-a mai rezistat, ci a predat Ei Salamina lui Deme-
luncea lui Demetrios sd se retragd mai inainte de a se
string,e toatd armata gi de a fi cdlcat in picioare, iar De- trios, precum qi navele Ei armata pedestrS, care totalizau
metrios spunea cd ii va da drumul dacd promite cd va ',o mie doud sute de oai Ei doudsprezece mii de pedestraEi.

30 -- Vieli paralele (vol. IV)

466 PLUTARH DEIv{ETRIOS 467

17 Cu toate cd victoria raceasta era atit de strStrucitd Ptolemeu, ca si nu se pard cd mindria lor este abdtutd
,a fdcut-o qi mai strdlucitd prin infringerii. Aceastd faptd a umplut
bqiu'ndeelferu1muoiassed,ntDimemenetterioEs i din cauza qi Lysimachos:io, de zel pe
prin rlmanitatea lui, cdci pe lui Alexandru. Cdci
succesorii ,a inceput
sd. po,arte cunltna si Seleucossl, cind intimpina pe eleni,
morlii duEmanilor i-a ingrop,at cu mare leci-nasteddEriupirtizoonmieie- a inceput sir poalte cununa, fiindcd in fa{a str5inilor ficea
rilor 1e-a dat drumul, iar atenienilor acesL lucru ;i mai inainte. Iar Cassandros, deqi ceilaili ii
doud sute de panopiii din prdzile luate. A trimis Ia tatdl
sbu pe Aristodemos din Milet ca s6-i vesteascd victoria. m(qns2ciuni)rnmicaDdleuurarieigqrlei-iEa1scai ncecghuaeriamssrnttvaoeibtraaaauoLr,aeeirnemafsgeeelfe',rnm,re1i,slrnu-e1ralimeutl-ionanardueedsxcenavruliiatsamao{.t,udraiir,nliieiicamqcdiiadiladeuqe-giaganapiriaerianiaintciisnmaoacncpeinfhisentitearaui.rti
Aristodem,os intrecea pe toli curtenii prin felul linguqi-
rilor, Ei se pare cd atunci era pregdtit ca Ia faptele pe-
trecute sd ad,auge cea mai mare linguEire. (2) Astfel, cind
a trecut marea de la Cipru, n-a 15sat vasul sd se apropie
de uscat, ci a poruncit sd se l,ase ancorele gi toli sd stea pe oarreni, aqa cum actorii tragici, o datd cu schimb-area
linigtili pe cordbii, el singu.r, imbarcindu-se pe o barci" alcfalocssejuetaudareindncrudelmsulirai-,grJ.iio,gtaealumpsrepcinvhdiiilrnmoiirls"etliatDmuaucaqepiai ismiuaroecpenroseirzuataal,arbequiliiadgqepli,vaumesteunalrii,liibqrlnlioinafreiz, isicueapvlreeednr-e-ii
a pornit Ei s-a infSligat lui Antigonos, urcind pe mal"
Antigonos aEtepta cu sufletul aiaqagcuurdmreezsuteltaftiurel slucpsteii,fiEei
stane sufleLeasc5 tru supuqi. Alit de mare putere a avut glasul unui singur
era intr-o
acela care lupta pentru dobindinea unor astfel de bunuri"
Atunci, auzind ci acv'ri.inrn.pecreinApsruidstte,sodtduetlbmriumors'iat,Srien, cEudincEiiui dmgurapeidurnaaullplitiu,dtpuee-t iingugitor ;i de aceea a umplut toatd lumea de o atit de
cit inainte a fost tnare schirnbare.

sd qadd acas5, qi 19 .A.ntigonos, lnfldcSral de victoria repurtatd de De-
sclavi gi pe prieteni ca sd se informeze de la Aristodemos
asupra celor petrecute. (3) Aristodemos, fdrd sd rdspundd metrios Ia Cipru, ,a pornit indatd cu armall impotriva
nimdnui nimic, inainta direct ,;i cu fala nemigcatd Ei td- Ftolemeu, timp ce ,e1 insugi conducea armata lui
cind, iar Antigonos, fiind puternic impresionat qi nemai* qi in
destrd pe pe*
aulursrc'ieaaAtu,nDstieigmosneeothrsioo. stSirmaesefcrdglceelauacc, ruiunrfliolvetiasa,pcveidslaiAnt-gn-Mtdige!oddniiomoss.,
putind rdibda, l-a intimpinat la u;5, in timp ce o mare In ce feL
mullime mergea ,aldturi de Aristodemos insolindu-l spre
pr"ieienul

palat. Cind deci s-a apropiat de Antigonos, i-a zinis:lu,,pStaa- cilauclteoaatlSupptuaLeclueatogai tcduatromaatdtareinpeszuicsiuEnieain, jos, 1a lnieput
lutare, rege AntiEonos, am invins pe Ptolemeu arrn.ata 1ui ceda gi, la ap,oi cite pu-lin
snspdarnveadzlteSocs,e,gpmi eCiiiZporepuutlses!,suttdeea"a.rIApnneotsnigttroruun,oicsadri-,pmari-rzadosinpciuehnriinsa:uv,i,te$mai ttEuitasdfeie-i 5i gifiind, abia pute'a sfirqit, cind s-a intors, fiind
mu1t, vei fi pedepsit, ,cdci vei primi mai tirziu premiul sd se sus{ind. Tocmai aEa i sl;bitd
s-a in-
pilitnuaiomcrrrtiputtDulnasrei-itrangg9eiiiinttrp}tdiouorldrbis,spzdfcufisddiintrcirioddiaainssimentdi.mdfdpirrpuriifii,pmdndaicneudcfjdtoeisnpeplie,miaeduirrcuidsn.ncua(cs2catea)tmurAinznunaulttillgeutooencrg.uecrrooeriisrumdft,dedbarrlidriai,,i
pentru buna veste".

18 Dupd aceea, poporul a proclarnat regi pe Antigonos atunci aproape in virstd de optzeci ,de ani ,qi, nemaiputind
ts1iui{u'iai,pccaaortrreepulpaldurrideczalbeocc,idatiedgiirnncacuai umnzouarlotbcddutilnr,inEceailuciiz,uaseemxfdporel,iomriseieina{g'aai egpruteinuue-t
$i pe Dernetrios. Pe Antigonos liau incrununat irnediat
prietenii, iar lui Demetrios i-a trimis tatdl sdu cununa gi.

scriindn-i o scrisoare, I-a numit rege. Cei din Egipt cind
s-au anunlat ,ac,este lucruri, ,au proclamat gi ei r,e-ge p,e

468 PLUTARH DEMETRIOS 46s,,

bine lucrurile la cale qi nu se mlnia pentru luxul, dez- 1a palatul regal; semdnindu-le, iEi dddea silinta sd tre cu-
iar Ia timpul potrivit sd
afsscJr"a;v,i"Di;ir-itfiea"pFJufAl4ia"aeri*iii-.efu"ate.au"-t;"tGst"at".mf-inr"ratqt-t"dictiivuSA-rie;i*o;-Dagteut*i"ius"ut'nni-s;ttm"te"c'uidariirt[uu*t",;oItimidai"oagnii"csqtEf;airus,,oepa,dipiph9;'lipcrtsLbnttcrieie.iiecruuEn".e-euoeifprsiscao,Lioduvnims.a,Utrtaus,aaarrrr,,d"uzueessida"g"mmli-splnues1pt'mlaaiiitpifEenebm-eiriu,eeucaa,ile5lensn.nmelstuaiald,a.rtnrttdadiaAiee,"'iiictfa.rsmAElearidccdcucAnuiacubEest'hnieua'illehntnnttztunecieitsemaotrtari,etdccpeumgt-etizitcleglrif;p'"uptlriomLlum'ieelaaeop-uilnatcsndrdolt,epnbleaaiooSoscmgtpcdtorc9aali,9smuttldaieetdsaalieeutiicaiifa.driipallvetliindd-fpeetmni*tiovaidl,l,eegai,ruip-tSdnirup.elecnidui'ttfz-cia:dlreTitaasedsrstTif:edulrirsesehoridr'dt5irxceampepresaveeugdsrtili-ela,seesinidp,gio,id,fncazm,ottsAiaacsrecqidhilsescpnd9netzctemti,ri5iirenLem;.etiambdcras.c'lrlrpid'-15tirue:apiaobcanap-"l"aotutiaimcii"lnsuisennreeid$rdlieuidDil1aazddrtdelan-q,.eeefielaeizceeel'tfaqni^laoin!ms"'lrsmppasreitei'eelt1ut(e-n'9leoldt=ldi-zTapnl'Auup:ptaurtj$d,^crl?cDiaiD)lc'ociri1nealdbeloSeTrjcne3rst,rura"*ausuuuae1aeli-ost-"tt-r-'-*"' gnoi acsucledasgudc. uIarilrerEegi siiepmainrllieloier, le
se mindreau cd glefuiesc ei
fdrdsdleamestece,d,arnueramaipulinstraEnicin ingiqi virfurile ldncilor. (2) In ceea ce priveEte insd pe
Demetrios, chiar ocup,aliile iui megteEugdreqti er'au regale,
pregdtirile de rdzboi' iar meqteEugul comp,oi:ta o oarecare mdrefie, pentru c5
lucrdrile lui, deodatS cu subtilitatea qi iscusinfa, ardtau
"";"didinOv;;;l"i";eei;e"";"t;il?aC;"JonaE;r2;.;an"aai,,i0Fi"p-urz'r"ei-ibt;i;i*iDtta"tin;otgl",.l;Jad""]ii'a,rit-"qc",Lpb"ci"sr*p;dirueiiiir"nu'tctcptii"peen,t"iep,rutdrvfrt.ttrirrrzdrdnbi;moeeviAeczipacoieaauegltesiquiittctsiaraattlsdhtireuadtrldlsyotaoelidpoccismtdrraieso.ryied"tzeiirecpnby'uecehensuuduijngiitnotl-otlnirtoiradcucnfl,li1emtimiieiuubunrd'3lelrresaede3tAiddaoo.ditrscsos,isabcEcatefriputivfdoineueeonlpifrcdanolldlel,iduudnacclnbob-Apiotilndsnoissiinitnneelteratonaumadrrbatoaarletuaseeinpcaed-Elrcsdqodl,lteeraeiiaeus-ibdtmlnigrlmnueaMute"cae}rrcdpaiiSisf1cnrego9ic9ntuiitoneunliusoortYdisdlciulrlsgrluoaodureuqlitul;r*i-i--'i qi puneau in lumind abit mdrelia gindirii cit
Egii elegan!,a, dernne, dupd cit
concep{iei, astfel cd erau se
pe cea a
vedea, nu numai de raliunea gi de strlduinla unui .rege,
dadairncEipdeeprrnieinteaniliuliu. i,Pirainr mdrimea 1or, ele irnpresionau
prin frutnusele, incintau chiar
qi pe duEmani. (3) Acest lucru l-,am spus cr,l mai mult
adevdr decit fald. Intr-adev5r, duqmarrii, st?nd pe pdmin-
tul lor, admirau, vdzind cum plutesc navelc lui cu gaispre-
zece rinduri de visle qi cu cincisprezece rincluri de visle,
iar helepolele3? lui erau un adevSrat spectacol pentru cei
asediali, aEa cum m5rturisesc inscEi faptele. Astfel, Lysi-
machos, duEmanul lui Demetrios cel mai neimpScat din-
tre toli regii, aflindu-se agezat in fata lui cind asedi.a ce-
tatea Soloi din Cilicia, ,a trirnis pe ,cineva la Demetrios,
rugindr-r-l s5-i arate maqiniie de rdzboi gi navele plutind,
iar cind i le-a ar6tat, admirindu-Ie, s-a retras. Rodienii,
fiind asedia{i de el de multd vreme, dupd terminarea r:52-
boiului i-au cerut citeva magini, pentru ca sI aibi o amin-
tire a forlei lui qi a vitejiei lor inEiqi.

21 l)emetrios s-a rbzboit cu rodienii, care erau alia{ii
lui Ptolemeu, Ei a dus la ziduri cea mai mare helepo15,
cvadraturii de'
care avea baza pdtratS, fiecare laturd a
jos opt de co!i38, indllimea pind in virf
era avind patruzeci Ei de co{i, iar in partea de sus se in-
de qaizeci qi gase
gusta cu laturile mai mult decit baza. Induntru, aceastd
maqind era intdritd cu acoperdminte qi spalii multe, iar
fa{a ei spre dugmani era prevdzutd cu ferestre la fiecare
acoperdmint, din care erau aruncate proiectile de tot fe-
lul, cdci era plind de bdrbati care cunoEteau tot feiul de
lupte. Iar faptul cd nu se inclina qi nu se cldtina cind era
pusd in miqcare, ci rdminea nemiEcatd qi dreaptd pe baza.

470 PLUTARH DEMETRlOS 47t

cuPi(,2iiie1mqnIlii'rutairenu,'CaaEcciinepibtsirantusrdc,dauczcaaeburiraoaneitqeziic-gtairinoemutmzapifosro,ettseEautninaffpaiidfelSoucqrcsameierrdeeqquipicrdiaeptoalutourttuerdezarcpneali1craceio,tordop,;eerropnmdrdeluvEeinecteefianisreuuder'i' are farmecul care inal{d la ceruri operele sale picturale
lZaodiloousdazepciorduenpcaitgsi edissetanalrdunocesddgienattrd-o, ccaaretacpduzltidnd-a, qf-ieezrautdl Aceastd picturd, a;ezatd Ia Roma in acelaqi loc cu altele,
a rcdummasanr efpi dftorsutnsfd, csuutfderdinedudnosacraolpeuEl. oAacrdeazsgtdiripetlaurtdo,;icaa
qi insuEi, iar pe cealaltd o avea Alcimos a fost mistuitd de foc. (3) Cum rodienii rezistau cu indir-
'pdui.rrtaEtp-oi",Duenmbeitrrbioast foarte rdzboinic dintre cei de o virstd jire, tocmai cind Demetrios cduta un pretext de impdcare,
atenienii au venit 1a fala locului qi l-au impdcat cu rodie-
cu el'Ei foarte curajos, care purta o armurd ce cintSrea
doi talan{i, pe cind c-eitatqi puitau o panoplie de un talant' nii, cu condilia ca rodienii sd fie aliati cu Antigonos qi
a cdzut de teatru' cu Demetrios, afard de cazul cind vor purta rdzboi ctl
Acesta luptind in Rodos, in apropiere
Ptolemeu.
22 Cit timp rodienii rezistau cu mulid dlrzenie, Deme-
tmtsarrotiiroemainsnrieiiasen,t-n-aopailqe'olatsree,driPvncpitauioEertleuinet,rmtriniunegicuicitdihaomaEPifpanahepcicl,auted,imaFsmroielelieripmaai'oplqucruiaai,rbnptiia-ltidau,tutrrdiint"moizdmtbiusoicEetioasicrteeauorboameiasiet,,acnaarriieauu- 23 Atenienii il chemau pe Dernetrios, deoarece Cassan-
ncattoraquitoapumstEcuaiuer,iamrcpatienoetdlarcqaresetaa-safesaemudotdnrpfeeaiEsrtrSaaiit,ttadaupacOeuacnizitimittrariitmupdtiieaoascad-aeoteeails,lenuct-deupilrefFoaaladipulliuttpedcd.,eeasDscqferS-iorEcidesuioi-IetPr-onio,"i,Pldsoca"uri-r,,-
pa""t", n-a fdcut-o. (2) Astfel, cind Caunios Protogenesa0 dros Ie asedia cetatea. Demetrios, pornind pe mare cu trei
Ialyesosul qi aqezdrile din jurul lui, Demetrios a pus
picta pa pictur6, cind mai avea pulin termi- sute treizeci de cordbii qi cu mulli hopliti, nu numai cd
ca sd fie a alungat pe Cassandros din Attica, dar in fugd I-a ur-
*i.t" ilnatrD-oemsuebtruiorbsieprainorcaaEruel-uli.ruRgoaduiesniii mdrit qi l-a respins pind la Thermopyloi. . . , a cucerit
natd, cdci-se afla au Hmeiriadceleima,accaerdeoni esn-iacparreedaatudterebcuuntvddeoiep,aprtreeaculmui.9iAgpaosie,'
trimis un crainic nu pornind pe Ia cetdti, a eliberat pe elenii aflati dincoace
de porfi, iar pe beo{ieni qi i-a fdcut aliali, a cucerit Cen-
dgirsatbrudgdarlufci rainreas,tairaer Demetrios le-a rdspuns. cd mai de- hreaiaz qi Phylea3 qi Panactonaa, care erau pozilii din
sd distrugd prin foc picturile care Atena fortificate de Cassandros, qi ddrimindu-le, le-a ce-
infSligau pe tatdl sdu decit sd distrugd munca ce repre- dat atenienilor. (2) Iar atenienii, degi gi mai inainte se
otearmitfienladt eluacrrtadr.eIantirn-aEdaepvtder,asnei. spune cd Protoge- duceau in masd spre el gi-i acordau tot felul de onoruri,
rzenta spune cd atunci insd au gdsit noi mijloace de a se ardta innoitori
Se mai Ei inventivi in lingu,siri. Astfel, ei au pus la dispozilia lui
nes a
Apellesal atit de puternic a fost impresionat cind a vdzut Demetrios opistodorrnu'Ia'5 P,artenonului ,ca s5-i facd loc de
ac^eastd operd, inCit i-a pierit graiul qi abia intr-un destindere, qi aici igi petrecea Dometrios timpul; se mai
titziu
spunea cd ze1\a Atena il prirnegte Ei-I gdzduie;te, pe e1,
"a zis:,,Mbre a fost mun,ca qi minunatd opera"! dar cd nu care nu era un oaspete prea cumpdtat gi mai era atit dc
potrivit sd fie gdzduit de o fecioar6. Se spune cd Anti-
gonos, aflind cd fiul LsSu Filip es,te gdzdui.t intr-o casd in
care se aflau trei femei tinere, nu i-a spus nimic, dar
chemind pe stathmodotaG, i-a spus in prezenla lui Filip:
,,Hei, tu, nu vei scoate pe fiul meu dintr-o astfel de strim-

toarc?".

* 24 lnsd Demetrios, deEi se cddea sb se ruEineze <le
Atena dacd nu de altceva, dar cel pulin ca sorA mai mare
(cdci aEa se spune cd voia sd fie numitd), totuEi a rdspin-
dit atita infamie asupra unor copii liberi qi femei in acro-

DEMETRIOS 47&

PLTITARH

pold, incit acest loc pdrea cd fusese cel mai curat cind eI 25 Demetrios, trecind in Pelopones, fdrd ca cineva din-
avea legdturi cu hetairele Chrysis, Lamia, Demo, Anti- tre duEmani sd-i reziste, cdci toli fugeau Ei pdrdsequ cetS-"
cyra, satisficindu-Ei cu ele poftele. Nu se cade sd ddm {ile, a adus sub puterea sa regiunea numitd Acteas qi
Ei a eliberat Argosul, Sicyon'
in vileag celelalte fapte pentru obrazul cetSlii, dar vir- Arcadia, afard de Mantineia, pdzeau'
tutea gi cumpdtarea lui Damocles nu se cade sd le trecem talanli celor care le
qi Corintul, dind o sutd de
LneealianAiif,ruganocslul,iaaintdietnimacgdposundlotosthrdieertb5pd0etoqDriieiluiHdaaemrpaeiaairaate,e'filpiaceascdliu1rbdid.Atioinaadcreiedpecisiu-'
smuebtrtidocseareo. b(2se) rDvaatmcodclpeosreecralainiicdddcdoepailinimvpiluebaegr,frduamruDsee--
,r!enau,ltci diiciosfeerenauummeaul,t,eD,a1ml oinccleesrccaeul frumos". TotuEi, deEi
qi-l amenintau, el nl: regele mceotlaotsesailoirn, saofraarlaufcePtydrlrihi,usi-5al. Ztsimd cd sicyonienii
se lSsa corupt Ei, in cele din urmd, fugind de palestere Ei convins sd se mute
de gimnaziu, se ducea sd facd baie intr-o baie particularS. ocipd cu locul, schimbind qi
nacuomioeulendceetl6ocliui,ielsnc acum Ei, o datd
Deme,trios, pindind locul Ei tirnpul, a intrait cind b6ia- a numit-o Demetrios''
loc de Sicyon
tul era singur. Atunci bdiatul, cind Ei-a dat seama cd este (2) Iar la Istmsz, fdcindu-se o adunare, Demetrios a- fost
singur Ei lipsit de apdrare, luind capacul cdlddrii, a sdrit proclamat comarrdantul Greciei, aqa cum fdcuserd mai ina-
in apa fiartd gi s-a omorit, suferind o moarte nemeritatd, inte Alexandru gi Filip, tatdl siu, dintre care Alexandru,
esxeasltoactoqteiadecbsuecsc,teesec,uEimduelmt mareaai putere'de'care dispunea,
sddeoalnre,agcisnaadre.in,(3din) tsNedruvfaeccnubimnodafacapfdtsdcdudtieCsmeleniadeinrdteeetoptsaa,ttSrfiileuuliEs}i udduieCafmrleuesmmnduea-- strdlucit decit
tatdl sdu'

Intr-adevdr, Alexandru n-a lipsit pe nici un rege- de acest
titlu, nici nu s-a numit pe sine regele regilor, de-Ei mul-
de cincizeci de talanli Ei aidnucaicnedsot scrisoare de la Deme- tora Ie ddduse el putinla sd se re€i'
poporului necinstit nu nurneascd qi se fie
trios adrelsatd sens, s-a idnpese5rec, geluei icnaadltrceiunilvaaribsddeEucitiutbrladutjioinEccui htradintdapluueiicnsediuscd, anardsetcaudteldtaa-
numai pe sine, dar a virit qi o cetate in mare tulburare. Demetrios
intr-adevdr, pe Clesmedon l-au iertat de pedeapsd, dar
.au dat un decr,et ca nimeni 'sd nu mai aducd vneo scri- deau titlul
:soare de Ia Demetrios. Insd, cum Demetrios, auzind de cu pldcere a lui Seleucos, comandantul elefanti-
t*g"l,ri Demetrios, comandantul ftrotei' a lui l,ys,imachos,
acest decret, s-a miniat, atenienii, temindu-se, au anulat loi, a lui Ptoiemeu,
qi a lui Agathocles din Sicilia, tiranul insulei.
indatd decretul, dar mai mult chiar, au ucis pe unii din- 'i(i-3sy)tsieiAmrcnaeicschtueol,svosrebemainuizaindcud-lDeermegeitir,iotsoliil rideau, dar singu-r
tre cei care l-au propus gi care au fost de acord cu e1,
numeqte- spado53,
cici de obicei regii se foloseau de ettnuci ca vistiernici'
iar pe al{ii i-au exilat. In plus, au addugat un decret care CeI mai mare dugman al lui Demetrios era Lysimachos
prevedea cd poporul atenienilor hotdrise ca orice va
porunci regele Demetrios sd fie sfint Ei in fata zeilor care, luind in batjocurd dragostea lui pentru Lamla, zice-a
qi pentru prrma datd vdzuse o hetaird pornind de
'drept in fata oamenilor. Cind unul dintre aristocrati a cd atunci fr,agi,cd, iar Demetrios a zis
pe ,cd hetaira lui este'
.spus cd Stratocles, care propusese acest decret, este ne- $oena
rn'ai pudicd decit Penelopa l'ui Ly'simachos.
bun, Demochares din Leuconoe4? a zis: ,,Ar innebuni dacd
trmiecigesst2teae6.rceAAalectuae, stniuntcncliu,cebipprciouninrdnndiucnvudearcsasepollreeseigmsAiudatietifnigmeai,iincnauiilpissaiecntrdmiisnaIdaaaictf-dodclceo-uliensceedtpoindoaaopte---
n-rar fi ,ne,bun". Cd'ci multe foloase a adu's atenienilor Stra-
tocles cu l,inguqirea lui. Dar Demochares, fiind pirit cd
;spusese aceste vorbe, a fost exilat, aceste lucruri atenienii

"ie fdceau crezind cd vor fi liberi dacd vor fi alungat

.garnizoana.

174 PLUTARH DEMETRIOS 475

inte, dar micile mistere se celebrau in luna Antheste- ardtat, neavind aplrtodvtorecaabted,dEei pe coapse, qi pe brate nigte
cicatrici adinci zgirieturile unghiilor unui
rion55, iar cele mari in luna Boedrromion5o. AEadar, fiind
cititd scrisoarea lui Demetrios, singurul care a indrdznit leu, qi le istoriseb lupta pe care o ddduse el cu fiara, cind
a fost intr-un loc cu regele Alexandru. Solii, rizind, au
sd se opund a fost daduchul5? Pythodoros, dar n-a fdcut cd gi regele lor poartd pe git muEcdturile duenumi i-raanrie-
spus teribil, muEcdturile Lamiei. (4) Era insd
nimic, cdci la propunerea lui Stratocles, au votat ca luna
.aMuuinnicilhiaiotnp'esdDfieemneutrmiositdinAnmthisetsetreerlieonn5rs.rm$iiteso,c,LoatitAdgaras"'tsfeel., mal
Apoi iardEi, Anthesterion, fiind numit lMunichion, Boedro- fciuaabp. etitur-laocmadtaditiuapmtdiamcreep,rdedefuezagainsei,erasla-aminuincldet rpmdugat oipsietnitPvdhieirlasL'taldmidneiaccaiqtuizedla.
mion a primit ultima initiere a lui Demetrios, care a fost La un ospd! Lamia a cintat din flaut, iar Demo' pore-clitd
admis Ei la epoptice. De aceea gi PhiJippides, batjocorind Mania, filnd htrebatd de Demetrios: ,'Ce impresie ai?", a
rfodsspt upnuss:e,,dEinbadintrtienSn,igreteged!e" sTeorttuDriedmeoli,ciaolatdsdea, tDd,emcinetdrioi-saua
pe Stratocles, a scris urmdtorul vers:

,,Acesta a redus anul 1a o singurd lund", zis: ,,Yezi ce-mi trimite Lailia?", Demo a zis: ,,Mama mea
o s6-!i trimitd gi mai multe, dacd vrei sd dormi cu ea". (5)
iar cu privire la gizduirea lui Demetrios in Partenon a

scris: Se mai aminteEte gi rdspunsul pe care l-a dat Lamia la

,,EI a fdcr.rt din acropoi5 han sentinla dati de Bochoris. Un oarecare iubea pe hetaira
$i a introdus hetairele in Partenon". in Egipt, iar aceasta-i cerea multi bani. Apoi, in
Thonis visind c5 se
27 Multe lucruri se sdvirqeau atunci in cetate fdrd ro,st somn, culcase cu ea, i-a incetat dorinta;
si fdrddelege. Srg spune cd un fapt a supdr.at mai ales atunci Thonis I-a dat in judecatd ca s5-i dea plata' Iar
pe atenieni, gi anume ca poruncindu-se si se stringd doui Bochoris, auzind de aceastd poveste, a poruncit ca vino-
ssaurteeacifniicnizdecaisdperdtaElianneliinEdiusradt-Si ,ficeinddalDi erempeetdrieo,siaar vatul sd aducd banii ceruli iinntru-umnbrvda, sdeEvirsedm-ei agite cu
inca- mina, iar hetaira sd rdmind ce ima-

vtzul ginea realitdtii este umbra. Larnia a socotit insd cd aceastd
banii strinqi, a poruncit sd fie dali Lamiei Ei hetairelor din
ei, ca sd cumpere sdpun. Dar ceea ce a miniat pe sentinla nu este dreaptd, pentru c5 umbra nu a potolit
jurul a hetairei, pe cind visul a potolit
oameni mai mult a fost ruEinea ;i denumirea faptului setea de bani dorinta
reclamantului. Aceptea se spun despre Lamia' \
decit fapttii insugi. Unii spun cd aceastd pblanie din partea
lui Demetrios au suferit-o thesalienii, nu atenienii. (2)
In afard de acestea, Lamia, ea insdqi, de capul ei, cind a 28 Dar aventurile qi isprdvile lui Demetrios despre
pregdtit un ospS! regeiui, a silit pe rnul{i sd dea bani. Iar care vorbim transferd povestea de pe o scend comicd pe
acel ospd{ a fost atit de strdlucitor prin luxul sdu, incit una tragicS. Astfel, in timp ce tofi ceilalti regi sc' ridicau
a fost pe iarg descris de Lynceus din Samos60. De aceea, impotriva 1ui Antigonos aEip-goircnoitndceinntGraruecfioarfpeelemaarrmea.qtei,
unul dintre comici a numit nu fdrd tilc pe Lamia llelepo- loc, I)emetrios
in acelaqi
lis. Iar Demochares djn Soloi il nurnea pe Demetrios in- unindu-se cu tatdl sdu, care, impotriva virstei, era cuprins
sugi h{ythos6l, fiindcd o avea pe Lamia. (3) Dar trecerea de ambilia de a se rdzbo| incd qi mai mult a fost entu-
pe care o avea ea qi dragostea pe care i-o purta Deme- gzptrioreaenszaomesmainatatrpriieeefaintatlfrtudeuciaurddtpozcerbiinnoteilt.drvuiandteecr-oladncdocie'mtevstndiriiderE,i,aisaearErpifaifsir-peocuectladudsatdetsadccg-SeEivifAaipund1ltusiin--i
trios au fdcut sd creascd rivalitatea Ei ura nu numai a
nsioEltiielosr,oldi adrinEipaaprtreieateluniilIoar lui Demetrios. O datd au venit

Lysimachos, cdrora acesta le-a

476 PLUTARH DEMETRIOS 477

sdu. Dar din fire fiind posac, mindru qi aspru nu numai corp, Demetrios, avind cu sine pe cei mai mul{i qi mai
cu cuvintul, dar qi cu fapta, a indignat pe multi ogme+i buni cdldrefi, s-a intilnit cu Antiochos, fiul
lui Seleucos,
qi luptind cu rnultd vitejie pind ce a pus pe duqmani pe
ipauteimrnpicrdi,EEtiiatinac"etia, Ei bdtrini. qIai ra-ieial nattdunacires-gailoldru, dcaat cd fugd, urmdrindu-i cu mult Aasvtinfetl,Eei lanm-bai{mieaiinacvhuitppinoos-i
reuniune pg po-rtrrn, a pierdut victoria.

un stoi de vrSbii care ciugulesc, numai cu aruncarea gi irilitatea sd se intoarci Ei sd ia legdtura cu pedestraqii'
zgomotul unei singure pietre. Antigonos ducea la rdzboi pentru cd 1a mijloc se aflau elefanfii, iar Seleucos, vdzind
',qciEuiiipn'"ptcieiaqzseiturccutiienddcmeieadm'eimimieiidlueedlflaeipnedlpdie,eecidqaitterresi,dIt,ruzadeqqcemie,apminaaitiirirud$idsespeucutndeceldd.d-raleedulriedelqeetiifqag-aan-ipzliteeccqu-ii
falanga lipsitd de cavalerie, nu a pornit la atac, ci doar
simula cd are sd atace, gi de aceea le inspira teamd gi
le dddea posibilitatea sd treacl de partea sa. Ceea ce s-a
qi intimplat, cdci o mare parte ciin falangd, desprinzin-
mdsaeamnoi.,asicumutdguedlttouucldllezuceiict Aiiidneetigrcaoangreoin.sd(2auv)l.eCaAinsodtf-eienl,rcaldineaaEprireodaeipnoebsdpiceeerdai unegtraa- du-se, a trecut de bundvoie de partea duEmanilor, iar res-
tul fal,angei a fost pus pe fugd. (2) In timp ce muili se nd-
pusteau impotriva 1ui Antigonos, unul i-a zis: ,,To!i d;tia
smdinsdtrriugeE, iiaapi rdigesienorlui pigtei agrdi tsae folosea de cuvinte grele, $i vin irnpotriva ta, rege". Iar Antigonos i-a rdspuns: ,,Apoi
statornicia gi dispretul fa{d ce 'altd tintd au ei in afard de mine? (3) Dar Devmetrios
de duEinani prin vorbd de batjocurd sau de ris, cind lttpta
era gata sd i-nceapi, atunci se vedea cd era ingindurat, qi va veni ca nsdddleejddeeqaiatjouttoprr"iv$inidtoltasfpiuriljinsidnud,ui-nseti'mmeprecue
in c6a mai mare parte a timpului t5cut; apoi a prezentat pe
aceastd
multe sulife erau aruncate impotriva lui, a cdzut. $i in
pe fiul sdu armatei qi I-a lSsat mogtenitor. Acest lucru a timp ce toli ceilalti opazicz qi prieteni 1-au pdrdsit, sin-
trezit cea mai mare mirare in sufletul tuturor. In cort a gurul care a rtimas lingd mort a fost Thorax din Larissa.

vorbit cu fiul sdu, degi nu obiqnuia sd aibd convorbiri 30 Dupd ce lupta a fost astfel hotdritS, regii care au
ci delibera el singur
secrete nici chiar cu eI, cu sine qi

a"D"peiom"i el"et"rioahsdoutecdreraiasienhcoedtdl ursinrinilbegduilrea.taScnue,nlso-paEutiinnneltarectbduatout rcdoinar dt95i,ospsdedvirpcEionerda- invis, tdind tot regatul pe care-l avuseserd Antigonos Ei
Demetrios ca pe un mare corp, au luat fiecare din ei pdr-
ticele qi gi-au lmpdrlit provin-ciile pe care aceia Ie avu-
neascd tabdra, iar Antigonos i-a rdspuns sup6rat: ,,Ce, dseesepreddpbisntdraEaituqnicic. utoptuagtriuDmemiiedtreiosc,dfludgreinlid, cu cincj.
te frdminli cd numai tu singur n-ai.sd auzi trimbi!a?"' f-dmrdii
a mers-
cprire pini Ia Efes. Deqi to{i credeau c5, dupd ce fusese
paitn2"i"r9e"tDtpOeatrg,ianintduaunrimc1ioa,rt.qAciusatfmneulu,mlDtdietemste'rsdterlimuoscnir'eaevrgiesialelt-acaduiinstpereuabsrdatstatsdcee- lipsit d-e toli banii 1ui, Demetrios nu se va abline de la
',tcrCicerdoaigisonrnpiesrsaue,en,'imsU-ssainm:-n,a,arNliidiinum{sdddpdpueiedu-esundbgeciibic:nrtdad,ad,etPui,ecs,eiindealcZadrieratediudaiusgigcaacmqardtmitazaupanEptite,iecraeicuNdgpificnakeiittdeniaett5i"ilr.alu,amAtAldplruenndpvxtirtiionagSnrinoi'nldenp-t,Droruidcsm"Suq,itp-ir"l"adae-' binii templuiui, totuEi, temindu-se ca nu cumva ostagii
iui sd facd acest lucru, a ridicat repede tabdra gi a pornit
-cer qi a cerut zeilor s6-i dea victoria sau o moarte neb5- pe mare spre Elada, punindu-qi cele mai mari nddejdi in
,nuitd inainte de infringere. (2) Lupta ajungind corp Ia atenieni. Intr-adevdr, el ldsase in Grecia Ei bani, Ei corS-
bii, mEiapi emasorelialoscadDeerideafumgeiuia,pefinintrducsi istuoacolitaeasacddencuit exi.std
un ret:u-
noEtin{a atenienilor. (2) Dar, pe cind ajunsese Ia insulele
Ciclacle, l-au intimpinat soli atenieni, sfdtuindu-l sd nu
se apropie de oraE, cdci popontl decretase sd nu mai pri-

478 PLUTARH DEMETRIoS 479

meascd pe nici un rcgc. dar cd pe f)eidameia o trimiseserd Demetrios cu Phila, deEi mai avea un fiu pe Antiochos,
la Megaia cu toatd pompa cuvenitd. Demetrios de rninie
qi-a ie;it din fire, degi suportase foarte ugor celelalte.in- cu persana Apama. Seleucos socotea cd regatul sdu poate
saiiteuasloieriliinEici inuumsiel, ardtase intr-o astfel de schim- ajunge la mai mutti diadohi qi avea chiar nevoie de inru-
cercdri' nici lipsit de noblete. Dar era direa cu Demetrios, de vreme ce vedea cd gi Lysimachos

bare a h-iase in cdsdtorie pe una dintre fiicele lui Ptolemeu, iar
foarte dureros pentru el faptul c5 fusese inEelat, contra pe cealaltd o diduse in cdsdtorie fiului sdu Agathocles.
oricdror aEteptiri, de cdtre atenieni 9i c5 aparenta 1or: (3) Atun'ci Dernetrio,s a socotit cA este pentru el o gan,si
fbbmsdiiumrcannuipddteSvavxot.ociianei1nsldeclui;ieltCnladoalleruaclocilA,inamecorueierlmuolorrsif,seefacerd\ad6orqevdtd,ieeeada,rrivusedienrgoid,ivinuaEe-disqfaadtieepfcrtiuedndmaisneduamgsq,aetadritliedeeassgtlteaeliu,abptriodrneci5n-a-, nesperratb sd se inrudeascd ou Seteucos. $i, luind fata,
lipsit de sinceritate. Oamenii decreteazd aceleaqi onoruri a pornit cu toate navele in Siria, gi din cind in cind, de-
oqai mcinendiilecuemstienlif,riIcu5in, dEiincincdoniusibdeesrcarpeenucinsetavtau.i,Dneicaicepeica-"
turi, nici apoteoze, ci mai degrab6 acliunile qi faptele 1or, barcind pe uscat de nevoie, a atins Ei Cilicia, pe care o
definea Fleistarchos, fratele 1ui Cassandros dupd lupta

impotriva lui Antigonos, fiindu-i atribuitd lr-ri de cdtre

rege. So'cotind cd fara lui este hdrluitd de cdtre Demetrios
prin debarcdrile pe care ]e ficea qi, in acelagi timp, voind
sd certe gi pe Seleucos, care se irnpdcase cu duEmanul
cornun fdrd Etirea celorlalli regi, s-a dus la Cassandros.

sau privesc onorurile cu incredere, ca fiind acordate spre 32 Demetrios, aflind acest lucru, a pornit de la mare
avofriitceindsitnili,'csoanustnriungaeurein. ctrreideinrete, lesogcoctdindpuo-pIeoacrdelsei,nptrieza-
spre Quinda. $i mai gdsind un rest de o mie doud sute
ddverruatrantr,luais,n-alai,piinrontripnlnaitictihnceutginrSadebulde-i.ucE$oiislculuainmdRuoPs-hoi-siol6a3,i.nsAaocinleiatsetleuciiu,inemtriaalnnpiere-i
adesea, chiar prin aCordarea acestor onoruri, urdsc pe cei
primeic, cind sint fdrd mdsurd gi trufaqe, de la
care le
cei care sint constrinqi.'
ei i-au conferit indatd un caracter deschis, lipsit de sus-
picir.rne qi regesc; mai intii, Seler-rcos a dat un ospd! lui
un 3g1raAv;'aultqriaDgeium,edtraiors,nseoficinotdindincdstianreacsedl msoemrdenzbt usnufeo'raa Demetrios in in tabdrS, apoi Demetrios l-a prirnit gi
rIrtpPfAsiresniieieneylmdtomnrddejr"liudtouahiarusrdr,uuruldnriushrqaldedsn,diveeselireasnrdl-ivoulCruueidlis,neoaecldapcdl-rr,earEpidrnnrriapecincai.trdeitlttsDi-qaripse5ceLi,up,ae-iynipr-csscdeddaatdiaeeulrcrunrogeucaietatamezno.cirencetaehiIco-racncoagearueisrapaluo,,qurmLrsntsfaiyrioioet-dzsousdp-ogi,m,atesoaendrlnaaraaaianadecsvlliifuhldeteodessoslseoeisqcanlp,auuittrpesraesiierenrtderampfeCuzqcGilehnseeguieprqazenitesrrrepitisdectearo-zitgeraisnensbrpitec55ueprssec9-9aied'it'i ,c1, tra rindul cort, treisprezece rinduri de
s6u, in corabj.a cu
visla$i. Dar orele de rdgaz, disculiile comune gi clipele pe-
irecute ziua impre,und erau fdr6 paznici qi fdrd arme, prina
cincl Seleucos, Iuind pe Stratonice, s-a intors cu fast Ia
Antiochis. (2) Demetrios a de{inut Cilicia 9i a trimis pe
Phiia la Cassandros, fratele ei, ca sd-l descarce de invi-

nuirile aduse de Pleistarchos. In ace'st timp Deidameia,
plutind spre eI din Grecia, fird si stea mult cu el, a rnurit
pdirnincainutzearmuneediiubioluli.i Apoi, fiind el prieten cu Ptolemeu,
Seleucos, s-a
convins ca sd ia in
cdsltorie pe Ptolemais, fiica lui Ptolemeu. (3) Aceste lu-
de cdtre ceilalli regi, pdrind cd nu este intru nimic mai cruri le-a fdcut Seleucos in chip civilizat. Cerind ca De-
biind decit Demetrios, dar prin faptul cd era rnai puter- metrios sd ia bani gi sd-i dea
nic, Ie inspira teamd. (2) Nu mult mai Cilicia, nu l-a convins-
tirziu Seleucos, Atunci a cerut cu violen{5 gi minie sd-i dea Tirul Ei Si-
trimitind tbli, a cerut in cdsdtorie pe Stratonice, fiica lui

480 PLUTARTI DEMETRIOS iol

donul. Atunci s-a vdzut cd este un om violent Ei in stare de drahme. Totuqi, o micd putin!5 de ugurare le-a oferil;
sd sdvirqeascd lucruri teribil de nedrepte, dacd el, care
avea sub stdpinirea sa taottitpddme inmtudlrgdienitlaqIinddiecalipEsi lptindde atenienilor cele o sutd cinci zeci de cordbii care au apdrut

la marea sirian6, este in jurul Eginei, pe care Ie trimisese in ajutorul lui Pto -
lemeu. Apoi, dupd ce lui Demetrios i-au venit multe co-
minte, incit este in stare sd zbuciume pe socrul sdu, care rdbii din Pelopones gi din Cipru, astfel cd in total s-au
incercase vitregiile sorlii numai pentru doud oraqe. Atunci adunat trei sute de cordbii, cordbiile lui Ptolemeu au ri,
a confirmat incd o datd cele spuse de Platon in chip str5- dicat ancora qi au fugit, iar Lachares a plecat gi e1, 16-
lucit: cd cel care doreEte sd aibd adevdrata bogdtie nu sint cetatea in voia sorlii.
trebuie sd-Ei sporeascd averea, ci sd-gi micgoreze dorinfa,
nu a potolit in sr-rfietul sdu dragostea 34 insd atenienii, deEi votaserd pedeapsa cu moartea
deoarece acela care este eliberat nici de sdrdcie, nici de pentru cel care va arninti pdoerplilaececeEliedmeaimi appdrcoaprieatecuqDi aeu-
metrios, au deschis indatd
de avere, acela nu deEi nu se aqteptau la nici o
trimis soli la Demetrios,
bogdlie.

33 Demetrios insi'nu s-a ardtat de loc umil, ci, spu- bundvoinld din partea lui, dar erau constrinEi de ner,'oi;
nind cd chiar dacd ar fi infrint de mii de ori in alte lupte se zice cd pe lingd alte multe nenorociri abbtute asu-
ca cea de la lpsos64, ou va ingddui s5-Ei dobindeascd dra- pfirudl-Ised,usa-acaps5e,trseoccuottinEdi
cu.bani, aga cd indatd qi-a intdrit oraEele urmdtorul fapt: un tatd Eedea cu
g-uostgeaarnsiozcoraunluei qi, aflind cd atenienii se rdsculaserd, iar cd situalia
este desperatS, cincl un
Eoarece mort a cdzut din pod, iar ei, cind l-au vdzut, s-ar-l
Lachares este pe punctul de a institui tirania, s-a trezit repezit Ei s-au luptat intre ei care sd pund mina pe- el"
iconupceueltreinrdncedictedajdtefelaoa.tdc$,diddaaer tcrineindcdautptdlmuctaeeraeseapevinalinatgordadttca6oalsasigteAulerteaAnna{tat,icIc'iaui' Tot atunci se spune cd qi filozoful Epicur qi-a hrdnit pe
ai sdi Ei pe prieteni distribuindu-le fiecdruia cite un nu-
msaccacdeetnraoaste,tgpdiaaosiprtdaoierrneu,bljuosDdareubsmele erdaatdermiuomnpsea,eziiinndartetrpei.nau(dts2ru)oi,CnaginacidmerdtpaodrtreeainsqaEuurrilmapslaoectrduua,nfalcaarimpniodnei
a fost surprins de o furtund qi a pierdut cea mai rnare
parte din nave Ei o mare mullime de oameni. Insd el
fiind salvat, a inceput un fel de rdzboi impotriva atenie-
nilor, dar cum nu avea succes, a trimis ciliva oameni ca
isndcesptruint g-sddiaarsdeEdiieczoerdMbeiis,sieanra.eTl oactmreaciuctinind Pelopones qi a coborind pe scend intocmai ca actorii de tragedii, pe trep-
era angajat in tele de sus, cind atenienii ajunseserd in culmea stupoarei,
chiar cu exordiul discursului sdu a pus capdt temerii 1or.
lupta Ia ziduri a trecut printr-o mare primejdie, cdci o Astfel Demetrios, ab{inindu-se de la orice iritare in glas
sdgeatd, lansatd de o balist565, l-a lovit in faln qi in gur5,
pdtrunzind prin obraz. (2) Apoi, refdcindu-se qi atrdgin- qi de la vgiiosle-anldimipn5ccautvicnutee, ii,-baadcohjeianritlep-raietdeanet qzteeceEimciu-
du-Ei citeva cetdli care-l pdrdseau, iardqi a ndwdlit in blindele
Attica, apoi, ocupind Eleusis qi Rhamnus66, jefuit lara
a riade de medimne de gniu gi a restabiiit dregdtoriile care

gi, capturind o navd care ducea griu la Atena, a spinzu- erau mai ales p'e placul popor:uIui. (3) Atunci oratorul De-
mocleides, vdzind cd poporul scotea tot felul de strigdte
rat pe negustor qi pe cirmaci, astfel cd ceiialli negustori de bucurie gi ci se lua Ia intrecere cu laudele exageratc
fAdfoirisanamthdfeemolt,-epe,uriiinfnai,rmccudeenctdai itemmer,aenEuddiimceoudnpsaraditndreEecigsudreieufovfarsinimced5eve,tieansa-dac,eugparipocaaduluttresturzeolie.pimcssiuaudrrteiee'
ale demagogilor de pe tribund; a lpropus sd i se dea rege-
lui Demetrios Pireul gi Munichia. Votindu-se aceastd pro-
punere, Demetrios insuEi a pus o garnizoand in Museion",

31 - Vieti paralele ivol. IV)

482 PLUTARH DEMETRIOS 483

pentru ca nu cumva poporul, dynd ce i s-a luat jugul de teamd lui Alexandru, cu carre era vecin. Demetrios insd,
cind a primit scrisoarea, a pornit cu arrnata gi, in timp
pe grum,az, sd-i rnai dea bdtaie de cap. ce se apropia, tindrul, temindu-se gi mai mult de el, 1-a
intimpinat la Dion67, l-a salutat qi i-a vorbit prieteneEte,
35 Fiind astfel ocupatd Atena, Demetrios a pornit in- dar i-a spus cd in situatia de fald nu mai este
nevoie de
idn;Dzcg$nraloeoiatianrl;;eruttntp'adei";adiiiditteu,.ue,ser;jd,tisu-;pv;bi"d;icetr"ne"a;osea";ntue"rcdpauied"Pmuqteu,c'ieoeqpriesielmr"a,noiiuenndrpictdgatadepeeiod.eapraontialDdopr'ereicEateiueeus5}Aini,cn-adasdatrescruarcceSepuiteqhepErevnmiferlundaiiaeouias,ai,puacinimsftdmenipuiesizdoeusinaqu1isersndib5etpfsEuii,aeluptauIaiguntdlgctdnaldepuaidM'inerct-saqecaSiaioditsgirnpnnidtegcanaDrtauidiucrnn"ettillagl-ndaeutcmi3nedd.viic'aceiraise,suuutotAdSrut.clidr,dIFodtn,e-inep"selaoqrEii'inimcQdt'sb^siSiiiernRpiciiine'tcauuvhaa!p,Ddirnni.ir,inmpllrJeeaaoqiseq--a''r-rii prezenla lui. (2) De atunci au inceput sd fie bdnuitori
unui fatd de ce151a1t, iar cind
6a""uu, cind lu,cruril-e ,se schimtrau in rdu, versul urrndtor }a cind, fiind invitat Demetrios voia sd meargd
din Eschil: de e1, i se vesteEte cd un complot
,,Se pare cd tu cind md umfli de trufie, cind md arzi"' avea sd-I ucidd, chiar in acel loc. Demetrios, fdrd sI se
tulbure, ci zdbovind pulin in drum, a poruncit coman-
(bp[";Hiai2."a*"fetiriie')iuqutmr"urp-ifDi,a""""rs;"i,einoia,i"-tsISati"piui"ratidti5alslapPadeeD,rmdtp'iovLipei,nrieelanoomotasjcaosaumteet,pcerultdtemeEirdndaeiuroteacimerats-aiicpoa,itucnccdnecdcaai,anaeSviiL-rdroanpaeeiysralrastifemfnoeminuinqcmCsoeivlmnecirieecpasshnaieEnueeodaia-r,tlSddrilsf.allsaeae,al5spdtjitaddiiuuittAafier,aflzpsdurlpoedrcrpeaedcihnrpsn"sei-i'denelt9eorfeDisurocciptuacrod:oaadpocpp,El6r,oqtiise$eeni.]ii.iit9alnciroerqfe'egeaaciaTud.pr5Ip'toer9-itd-nde-ea'ii-' danlilor sd tind trupele inarmate, iar acoli{ii68 $i sclavii
xcDcaiaenrnrdenderesuetrraivo-uasc,rusinddueiicnlaat-reeiclne.udiAreeldelrzaxinanuniatmdnsrdaordiosnn,poutueem,nmegdtrinosidEndui'r-ddsameepcillidnictedaaragiecelousplotiluaAplniullneuld.-i
noi qi mari, duPi cum urmeazS. Demetrios, pretextind cd corpul sdu nu-i permite sd fac;
chef, a plecat repede. Iar a doua zi a inceput sd se pre-
ldpaiu$n'fti3fr6ted*o*Df.ii"uisliopl-uanduii,,'mcdFeeoi,zLadimrpitnea, aradrtnolairunnttniurienCi daAesipn'stuaCiplniunadmtrrotoisums,n,pcu,ce-laeld-ldmminlautarlrteii-ta,ienjicahavreiruorsncetaidsit gdteascd de plecare, spunindu-i cd noi fapte surveniierd
i;Fl iy;"";iijf;r,";p."*ijptar".ulufyisttintifne,a*otinmtdeianrEeEi ippavirertqneii.t--dpcieneDlM-edaminceetitdir,iooEnsi.iadd,rieninpsStpppiqrt^irnatatdd, rugat pe Alexandros sd-l ierte cd pleacd
pSei d1e-a, loc din {ara }ui, p-crienad re-
dar cd il va intilni in alt va
avea rdgaz. (3) Alexandros se bucura cd Demetrios nu ple-
case ca df)uaqrmcainnd, caiudeajubnusndlavLoaier,isEsai ,I-iaardpqeitrseecuintvpitainr_dr
Tesalia. in
la
ospete, urzind comploturi unul impotriva celuilalt, fapt
care a dat mai mult pe Alexandros pe miinile lui Deme-
trios. Astfel, Alexandros, ezitind sd ia mdsuri de pazd,
ca nu cumva sd-l invele Ei pe Demetrios si se pdzeascd,
a pdlit el mai intii ceea ce avea de gind si facd, pentru
cd el, Eovdind, nu'a scdpat de celdlalt. Astfet, fiind pof-
tit la masd, s-a dus Ia Demetrios, dar cum acesta s-a ridi-
cat de la masd in timpul cinei, Alexandros, fiind cuprins
de team5, s-a ridicat deodatd cu ei 9i s-a linut de eI pind
Ia uEa carnerei. Cind a ajuns tra uqd, bemetrios a u,prmrrseaozddt,,".
cel care md
ldncierii lui numai atit: ,,Ucide pe
EI a iegit pe uEd, iar Alexandros a fost ucis de aceia, au
fost uciqi gi prietenii, care i-au sdrit in ajutor, dintre care
se spune cd unul a zis, cind era injunghiat: ,,Demetrios
ne-a luat inainte numai cu o singurd 2i,,.

484 PLUTARH DEMETRIOS 485

i;aliiiim;";";fp"dnrnpr;;ia;;;i.it";io;cattn";#dia';ti5"iii;;-sied"prmo",3ma;";"t;"";-peu";?-;;;.-iupf';e;';d-a;u"i"C;;rt'iiN];eLeata;iiiz;ma"-si;iloiet"s;niani;n"cAeeai,di1tim-abiu,ptxi"eciiufc";rtpsinsai,ai"xe"o"aaJiuu-eeci"d"taagaicac-ue*didi,neteh-t"rcmnddiieodiprld"di"iiuocaaaiuuergoqoe"srsiniomitn"td"diqcniie"aarstu""i-tttieMiida,nl,auotaeiidnt-ictad.rpnit,ud"dti,tipiuicuiileuJiD"u"en",eqeamtrcri"oli"piaaautiAnodpatrcsd'*rr-eDsde'opnudmfetauueodract"tecetcaiecitiaspsahintePmeEesruatcreavfietciaebxhi-riteamcurtraldhaplrqretrietrutelroainrtjeulasmialmpitinstouslc-cErieutrbcl,ditnasaqp,piesiirnnvua.dcleutEdie"lsoi'$cr--eDiaoeseip'e3aiiicdedaotdie,alruadndeovaabvPimmdareinnrerurcerlpeealtmEe-eeaedc9tcaniolnudtungucsialbernYudmiael,iudiripbdnaotaoeclvttidv.utri-snufiraerdtintaeeTn''uiraddt-nrtea1saqutcmalideu:e,1urutou?n-ca!ee"lcapaEDaaldmYdrii"rrc:qlgrtsiFe,no1"6'e.ducadis.asrFlcPa"3umdql:upv-ltalns:,um:"aseueuero11uat'eu-ea-a-l:a-'- .pvmttpiuerii-eenlerueeurceia,n,auEcrftelieuaridnededcafaiiengr,lmuedsfireaaraaerurleelucpuvirucinieonndAorpnicnvftuaeieolsmmuncdiehi.egzaoicCieusaSiarintsen,rdiaEdtcfioeilneonodrtacidracraeaeectuta,adi ifcmncvieeutiirrEiisaaascttidlenefirniin,gi,lefuisicEeiaed,irm,piusfeditfi"ditrr_ead__
;si"i.H"ici;niiisrl;"oliaJt;i-""u"e;irr"i;,aitt";trabai"t;as-3ir,Si*iJTiSucitl"uiiu8i""eert"d:",Ui-"t*rlr"ftleTii"""certlqlliucan"t""tarodisuiaa""cu"*","tceooec",mm'pciI-ssapins"fn.bgau,a,etae"ruccosradttreqieieSdcieltcomp.naiicupSietr"ndaiicust(irettnauaa,2cedvot.iclentt,ii"a)uE.tearacpa*tcpi"iD'(liilruducor3nnelmiLtcduiibesg)*ot-dn,dsn"epJla'MastcarEqu"dstatddnei1mue"t-"ieeLlpiuI"ta*di"siiu,vg-rriinj,iiebfo-!ttlbcelanloqai6i'usci!juiusiaeteucitrtclnqlutace"drue1dEe6miEEdiraeiniaipEqscad,ni'reas,.saadieedidaietdap--sraStaslcerhdcoenerirpvdseses6rred,rs"rtetgiaPfpderertut9Adaodaoonsrtg"icc'oneqtfdnscudeioiiuvnltniiuhta{eeriiscicodoedetiiussmAaaa'zoicuarqpnrtraeindhfp-'emimldldes-ntouuauia1ipredilSoiusln5rcisioeqId'cdls'deetcnpidhfaaecuid-idou.ucoeualtb$di9inalssrmddesasi,vdeobpf'd"eeeasldiupaou:ipauafsdipec-iralrttcsrm{p-uostertoeudiqlodea"e'dnraali--ti'-' nasra[:alcis'sLeSbp{(_poiIffs1anidii.attociunicn4iacauniiioulece'auusaosac5de^{u,eieutu).iiimtmplcie1ttecllr-ue,e,Eesd.llarepmtthutdaspsiuSoanaenieuot:uiiisc-uro"se*stgnor-nEetneueceElat.uuorst.adrSeii!etaodl".riioacagiarusdrgcmu,pc:lelogepaaarsfco,"e;bigiguf,rlleitifrm.-rgesoseuuriirunilarcirciinnauaeg,dica,ininSuezdinie,snldrfiS,oirnaipuidcisesuucelntiaidfdmigursroeid,iicnnierlafSe.b.aenusei,ooedaisiolesineEaufeEneteuii.-tc,crdlzo_domnstdluirruncdtlcdueghda,hieeesaructsuscso,aoueseeoiintsSazouip,r-dbotsd-:liselcgdia-eiad,nsotcasotsE-poaoSo.iaa,pisivriperpaonatpr,,ilic-iarrcnttrDo,tort,adas^sqadare,dasfi-pcidct.ovreEeficucrscstesrhdtpa_dohorziuanSifIcutiduAruosridsdcciressrseaimanmovaignu_clceaned-icmsintpmtndjserri:orsence,natllipuoitudapadtni-,dzisiaielg{suleru,asSgornlati,,Eaaieeitotinitsoisentieetcoseid.oasrsssqinambectssss':z,htalqrrtrccnutedtgp,sfruei:euiaiieopteaddiied,ediusmfesuaoiip,tinagbldr,ssn"aFisscos,etrr,isod*uogitpou,Aepdsbiptirtdaimfdeatc,adedniesniarm:pusan6,t,aetiiofs^updtulu,inoas"o,dildenesn9cn,cuiteananlpficvcrFnacaSdacuurudalfieeiiaicaaldaeuoudiioiqucrepiuu,tptiaviitzelmSnsudvrts,necauzui_oelruidamirednclninisrntostdetananiiictei;cimriuemd,:iaee,onqt,rdpiacamd"dvotdS,rua,rndirienaipneierr,tdeienaoninOieelEooi.Od_onuiuicnieutecsg{Etue'nvluaieabiineaesa,_eeaeeraeite,abdii"acil,uast,t'mrpina,tognicar.sanpEieglep,ioilbcci-raeecll;lbca"lipdioaaa(tE"!ooiial"ivleiS*c,"rauioiasr"-cvsd.iopJa"ii.ral"tyidEttpntUElrLn"acmJojredaaeduae'tgoripasgidiednr"i,cl"Ou_aa';ttooropieur-setosdueEtrfdtdu"iei"nnai"!A-eop.fuit;m-cemirr,r"rad"elifu-i""cgatroianisit.itplr;Ii'L!"adiapaeia_espemeraic_ntL,nd__ete,_;ea"_i.d;i.,,,

PLUTARH DEMETRiOS 487
486
tru cd aceastd maqind de rdzboi era atit de mare gi de
drit"euefs"la-pma'i^ncn"eg"dseftJpocerauip6nnrtrev€eramteesnhueroltrtt!ua-:otmri^girri"ee""gi"a'teicSlene.au"c'sndtStdaescl-idunsspti dubAtnuonerntiicoeec'lnhdseorulesebpgctapeulrde9S'ittierdnare---' grea, incit timp de doud a inaintat cu
ptadrr. (2) Dar, deoarec,e luni abia doud
trirpXml;ciogn;c;ibacimlsriicr;;#ti;inliav?in"bnu;;i-';";tii;:i.amn;ri;itp;"3;ctclt;ian'r;;i#i"a"-;id-tce;elis9i'ot;i;'tr"lir;;;azu.tf;iDli;i;s;,Ti";iii,'"nDo;c;m-tirs'if.eu."'s;rtiaIzf1,udutief-"d-u-;micpirpfniit"-artmg'uAf#otrenpi;;ae"iiD^i_-nts'ceitra'nt.?ts"r"uiirteetodd"",ti"n.r:"iuiivrruJrto"lniiatptp"iiji:La"al.amoort"nslutctilir"iiIy",dsul"-,!.iiduepre";"necistibqn,irt"iuiiettt""ui"ipid""idai""ami"l,,lt"*pp;r-tioob"'"ii-a"ul*o:idim"ii,,-itaEgri't.""-'p"pl"lr"t'"inei-ipdctoLi-,"act1!dliiluirfiuutt"t'olciafbttl;ti"*I-'i;,tr-osu'i"lLtML'e":it'^;,'l'p-esafitoeoiv*"ituoa;tta,am'd-oiriEi-ygetsi'itom"fi.'ict"lie;'mt"tiliaiinu'a"io9e^ieuaritt*soar"itq"pl.m"sdanmfuiailidtcimlth,Iinitpoti"dAcnu.u'duiiiieamc"q,nnnh'.aiapsrecperilndirideiiomAetfa.rteraaesrh'ptiftc.u?-ei'lAr'pe'niro,pniiesrlacabaea.d'rcliDts-stl?dr,ansieiute.arcbnactgiupu1de,aepezaridsncitomngar..a?levqm'iitiisp'dvuananmcdrccertiDdeeo'tz'uead'polcinesaee'pbpbrgrtrdaDsidipiiarbttc(ormientDantideacue'2eoriuEpiiptnleeierEinctti)ssuinrebvnsp'lsoidmtaailInirrtDeoaIdsarla-ardiyj-Pbocilaeo'ptnnniran.lpclruTtecroinptrsiipaii{iueii*ortile-octenmc'cocodiotd""sloablliitepuapcdYceiirr1'iee'respncaueaonueglgcunnC'ihtn,tan'nlnieuu\^Hi*ieiaEmtDeailitmltiarerlta"'nyestestaoiaprir^aoeiitertdae-tcn"rn'-plt-ar:i-rc-I-s.t-i-'-'--
datd asediul Tebei. iar Dernetrios mai mult ldeionliaemnibi irfeiezidsteacuit cu mult curaj,
h;q);;i';iiuug;;"is;*4t;p"";0*ai;i*;tDl"-iuiipitm-a"aa,rtjpt-ca"iodor"steeitnraro*deoiraavipufrttie","Ji-tdiecuri"relit[t"ip"q"Pp""ioi,tyii*toir'""frisfgdhtmit'taueir"-dis,ipe,dz.oDuiDfdddteiren'ceumidvemr.cueiaa5-tae.rsi1Eniteo5Iracusir-uoce'zi,'ruf.siissl'el'animautsilh"n5du9peisolilctnie]rinu:dnp,mgIropTr:tel:eeiPr:uas]pAytar:aear1lnint$rae---r'-' din necesitate
silea pe soldati sd lupte qi sd se avinte in primejdii, An_
tmarto.iagtriiuonetiznizaadoit,so,m,is-iavt-oaadrgzzfiirii,slndocdslruipncirudaaDn\minsea:mu?u,,,etD,eltisrTeiotooescstteua:nEqi,tc,ieiTicDaasoteddum,npEeedei vretiinro?icoideeNsu?,rru.e,ddbitocarduartdirmndmDdvinaessmaddtcuepeptiaradaisoarrtddsd_
,qcpdddeerir.igmysni duvegl-.-jiedre3aisisitedtaeosl-lcaSnpueatpguicamirrtit.uad{iEadeinrrtoadlurEbipneinttodTurft-meiooebranias,ii,.tacei(mrusJet)eeagAnlsrliatpiniiav,oldipind,,u'dantiounrst-tcuirObgfcneidqd'noi,_rifloanno"vfcrioeutrudanargatt,,l
ssacacdelaeferofeasxaspuicntlrJaduodetperui-iimtpandepposleluu.didcndcreiibfrspiobuvestraeoin,iancgeircauermodacraae-zpzirpvenietycjidzctechueieian,tloinatpraaiTicunldslecide,siist-Dclaaiinennumtiedeemierr.ftvutaraAsaiioteslt.s.rstefea(e'iEsslr)i,pei_frDsaaeetdaatzpouerrfuroce"ca"e.pun!trd"rumrieg,,""i
strimtoare'a de la Delfi era de{inutd de etolieni, Demetrios
a transferat la Atena lupta de intrecere gi sdntrdtoarea, zi_
cind cd mai ,ales Ia Atena se cade sd fie onorat zeul, de_
zeu strdmoqul gi intemeietorul
spre care se spune ci este
rrcamului.

41 De aici Demetrios, inapoindu-se in Macedonia,
srfiprlilm)rllfricaausinio"nperrdta?atogeaesrlrte,uiv.reuec,viaqcqvpetesihoeagdtodanenleislole,ziaudcer-incaiinuqniEelriPocriulcpiiiprrnndriseqrghue-utaauiicmr,lelus,etuerd_piaplpqecayniurfvdlurdutapterircuhisymucptturnidtarnisoichcnsd,mideu,tui,ipsaal-asnIcoietipeiiarmn,anaordllbpmeairnlnoeissrandiatmittirinenqi,acvetit,usaaittatruiimacialopElaurrdprismi,idase.-p,aaaldlDetusteaaiaindainrpiciemdctpoeczi"tpaipuubnnotpumlito__,_edtti
lauchos.a.da-t diuepllaa.pPyarrnhtuauscoholoqvciatureri,luip-atadjeatpElnidelacuonloa,j

incit primind

DEMETRIOS 489

4BB PLUTAR,H

aD;odf-sne";tt;ls;;;iiipaiuu;ctiei#lJn;;"ieiircl;;iotm"i'c"nmd;dr;;;;nit;'"iiir;ni;;..tt-iil1erq,auii"eri"itiad;;all,uusl;6rcil;tpti,'uzieriePir"fieJiti"ii,nton.coc*"i;"d'uin;siiesvuroastD;dlemt"efulea;qpsciamaeapf;rnr'i-aiaacvi*;emtomeact-Dlisoesre"lf0"ieadeivpsdpdrcdier-ii""idtaoe'neioJmtcrtntrzdcfaailita(pouu"s"""uurlei2"ecmt-osct.-tusret)icofp',rtarutini,"srmiiipt"s$fgreiorei'dutei-nctmrelad"iesalieaf-nl1naud"mde,"ecola-aeipuiecEaelmcc'ecs.uetcaartdiiii'aia-umaet*tiimduocnrcids-PilveiiuAps.ne-icdsodaag!'diypiiosaedcttsrialirieeeArt.ueddnh,tieidri"mx'mjinip'cciihiidrmo"amnaeaetprppuiqcbeutnuuutripbuloeprerisealtcitpa6redtrdltaea-ri-eeul.ptgacarntoiacpeazozuuteaiclrluipd.romoiao'raedvrun.iAedrteo!$rtrqr*lpet6i?ieeleeridbaeeitimtalsm'^'rmr'ixurcirmeotn"dTapc-aeDaiuarlnaeapdaa.pus'sTngqpiucdreaiinilrcdotvc-irctailrponiot:tidrdo'dtn"roeu1iauMathrYuetmrnpi.a,q."lmusapuamlmir1dui-aucc".p:pmeim-eSbica:m*eeepia,e:la1as-ernic9deniirp.sTorilcdeS1e-sciague"?.ed'dsnt1.l{iptl:lnnartqnaulelo]j'i1tceEiie1-td-qd'tt:::-iealro;iii. ,infdquart in hiamidS, oamenii s-au bucurat. Dar cind De-
metrios a ajuns la podul riului Axios, desfdcind hlamida,
s-au succedat-mulli qi mindri regi' le-a aruncat pe toafe in riu. Acest gest a miniat teribil pe
macedoneni, care socoteau cd sint dispre{uili, nu conduEi
de un rege, cdci iEi aminteau de Filip sau auzeau cele ce
,se spuneau clespre el, cit era de cumpdtat qi popular in
astfei de imprejurdri. O datd o femeie l-a tulburat mereu
pe drum, rugindu-I de multe ori sb fie ascultatS, dar cum
bemetrios alpus cd n-are timp, femeia a strigat: ,'Atunci
nu mai fi rege". Miqcat foarte puternic de aceste vorbe
.laaleofepmaertiieEci eielefllaelctetintdreibnursii,nein, cse-painlndtocrus acasb qi, ldsind
acea femeie, a

consacrat mai multe zile ca sd asculte pe cei care voiau
sd-i intimpine. (3) Intr-adevdr, nici o altd sarcind nu era
rnai potrivitd cu un rege decit impdrlirea justitiei. Cdci
Timotheos?a spune cd Ares este un tiran, iar legea, spune
.Pindar, este regele tuturor. Iar Homer zice cd regii n-au
primit de la Zeus helepole, nici nave de aramb, ci the-
mistele, pe care trebuie sd le pdzeascd, iar drept discipol
intim al lui Zeus, Homer n-a numit rege pe cel mai rdz-
boinic, pe ce1 mai nedrept sau pe cel mai crud, ci pe cel
mai drept. Dar Demetrios qi-a ardtat bucuria cind qi-a
arogat in scris porecla cea mai deosebitd fatd de regele
zeiior. Astfel, Zeus este numit intemeietor gi paznic de
tfoetluu4li2vnieDeoalbiriignpmuerincteau,rmetao"iiqupdiuuriicnnienaadaciccgieienss-tlaiuebrexilluaitgcaoirteuapamreite}rsuenpciiel'eocCrrti'add9cciu9.ilm'rosgaaai:-ieupa' rlnleiunus tdeftid"{.i,iniaar cDeestmfeetl,riolusc-rtrl de ce-
l"ii"dO";l"i;eiii""to-"ot*;lt"a"*,d"t""O""dSipi'o""opct"iicae.tteaariiavtrnjaceiiid,ut,nase,ite"ourtueeat"i-""oLa""sgai-Ttirnat"tit&djpe"daeetoc"dsvc"aooeuedlrl:btsema,td'eCvaaoceidrufme:zobsiosudccati'oltmttAnrudsiesm?iinndtfietisesir'rpela'sautase'rntuolase-l-sneinaaiir.nii'agmaaautpueirronn.esitsaiar!eoiict---'l ,u,arsitedaijautnorg"inEdi ,'cuceritor frumo-
;g'onui;iil;"nir^tle"ea"a;aicti""occ"gnd5pii"l;.cSets:i"tte,o,i,irIip")iiiiao,1ss,aioqc.rttrriutei-alsagie'ocei.tnua.irCtmiuinmmune"mnaup".iiilnDamIladaueurm1-pbs1ueleo55etlrrrupuoigblloa"asa'pmt(u1l?ele1lab)-nsarni9ei3tcapnludt,r9sei"mm'i:t?yiin-iata."Llutq]"im.lmi]:Tp-ulpe:r"ltu:el-a-al-
in tinutul
sului, din cauza puterii lipsite de inlelepciune, a fdcut ca
nedreptatea sd fie comund cu gioria.

43 De altfel Demetrios, imbolndvindu-se de o boalS
foarte grea la Pella?5, era cit pe-aci sd ocupe Macedoni-a'
insd Pyrrhus a inaintat rDeepmedeetrEioisasa-jaunssimatpirtomapaei pind Ia
lldessalo. De indatd ce
uEurat,

I-a respins nfouarvteoiuagcoar ,Efiiiandinuc-hi emiaetreaunuompiteiedinictedl,esg5e-r1i cu
si-
e1, fiindcd
sd dea mereu lupte locale qi, ciocnindu-se de el,
leascd pe
fie in stare sd aducd la indeplinire planurile
sd nu
care gi Ie fdcea. Cu el igi ficea planul, de loc modest, de
a aduce sub stdpinirea sa tot regatul pe care-l avusese

490 PLUTARH DEMETRIOS 491

tat51 sdu. E drept cd pentru a aduce Ia indeplinire aceastd epclaoolr,nranstrdilanurdiinl,uddiiaisnLrdyDTsdiremaemcaaeicaaht,rojiuoEsts.ioPTar yoMlrcdramhscauaetsid,pioednsiiefneiuiv,relemsgstaieiuuisntieniilnetciidEvelaPacdyipnarore,hrinucausirt
nddejde Ei acest plan, nu-i lipseau pregdtirile, cdci deja
concentrase noudzeci gi opt de mii de pedeEtri Ei, deosebit, tcruecerrnisaeceBdeornoeianTie, .n(u3)m$iaai cpedassttrdauvenstiecirdusnpifnedlinddeu-rsinedupirainl6-
aproape doudsprezece mii de cdl5reti.
Apoi, punind bazele fali de Demetrios, ci tabdra era plind de gemete gi de
constructiei unei flote de cinci sute de cordbii, a dispus
s5 fie fdcute carenele navelor, unele in Pireu altele in
eCtelohnriniincsteu,,EaailEtpeaeleisntiecnittoCtoth,taialceriddraitciunad,im,iapinrresastriluoteninlaedliIaEnuiPdenilnuiamd. aSdiiescpldeounzceiulai-i
lacrimi, de minie qi de blesteme Ia sapdurenseaauluci,dbvaocrhsiair ei

nu voiau sd rdmind, ci cu vorba se

mdrul, dar mai ales de mdrimea lucrdrilor. (2) Cdci nici ducd acasd, dar in realitate ei voiau sd treacd de partea
un om nu vdzuse mai inainte vreo navd cu cincisprezece 1ui Lysimachos. Demetrios a hotdrit deci sd se ducd cit
rinduri de visle, nici cu gaisprezece rinduri, ci abia mai mai departe de Lysimachos Ei sd se indrepte impotriva lui
tirziu Ptolemeu Philopator?7 a construit nave cu patru- Pyrrhus. Demetrios se gindea cd Pyrrhus era de acelaEi
zeci de rinduri de visle, lungi de doud sute optzeci de, neam cu sine qi legat prin multe legdturi de prietenie,
cofi, inalte de la fund qi pind in virful pupei de patru- prin Aiexandru, socotind cb macedonenii nu vor prelui
zeci qi opt de cofi, echipate cu patru sute de cordbiori, pe un venetic qi strdin, pe Pyrrhus, mai mult decit pe
in afard de vislaqi, numdr de patru mii; in sine insuEi. (4) Dar tare s-a mai inqelat Demetrios in
care erau in aceste judecdli pe care qi Ie fdcea. Cdci de indatd ce s-a
afard de aceqtia, ea putea cuprinde, gi pe parodezs,-Ei pe,
Dar spectaculoasd- a apropiat mdeerPeyurrshtur5sluqciirqeai-aluaiqPezyartrhtaubsdrina, soldafii, care
punti, aproape trei mii de hoplili. admirau arme Ei care
apdrut mai ales nava.aceea care, nedeosebindu-se decit
pu{in de edificiile fixe, pdrea fdcuti mai degrabd sd im- din vechime se obiEnuiserd sd-l socoteascd cel mai demn
presioneze decit sd fie folositoare gi care se de a fi rege pe acela care era cel rnai puternic in arme,
miEca greu Ei apoi mai aflaserd atunci cd Pyrrhus tratase cu toatd blin-
primejdios. Dar frumuselea cordbiilor lui Demetrios nu, detea pe prizonierii de rdzboi Ei, in general, erau in cdu-
era fdrd rost pentru luptd qi luxu1 aparatului lor nu le tarea prilejului de a trece de partea altcuiva sau a lui,
fdcea inutile, ci'dimpotirvS, iuleala Ei lucrul pe care-l fd-
e1e erau mai spectaculoase decit mdrimea insdEi. pdrdsind pe Demetrios, la inceput au trecut pe ascuns qi
ceau

44 Cind deci o astfel de fortd militar5 a fost pornitd pu{ini, iar mai apoi toatd tabdra a fost cuprinsd de mig-
care qi de tulburare, pe fa!d; in cele din urm5, citiva au
impotriva Asiei, cdci nimeni n-o mai pusese pe picioare. indrdznit sd se infdliEeze la Demetrios Ei sd-l indemne sd
dupd Alexandru, impotriva lui Demetrios s-au- ridicat cei fugd qi sd se salveze, cdci macedonenii refuzb de a mai
Seleucos, Ptolemeu, Lysimachos. Apoi au trimis o lupta pentru desfriul lui. (5) Aceste cuvinte au p[rut lui
trei:
solie comund la Pyrrhus, prin care-l indemnau sd. atace
Macedonia Ei sd nu mai lind seama de invoielile prin care Demetrios foarte cumpdnite fald de brutalitatea celorlalli.
$i, mergind in cort, nu ca un rege, ci ca un actor, se
Demetrios nu i-a oferit lui posibilitatea de a nu }i atacat,
insd Ei-a rezervat pentru el dreptul de a ataca pe cine dezbracd de hlamida aceea tragicS, se imbracd cu o hla-
midd mohoritd qi pleacd din tabird pe ascuns. In timp
ivsociea'Et tme.a(i2i)nPayinrrtehudseaapJriirrDniet mpreotpriuonseprenaegEditirtd. zAbsotfieutlr,s-ian. ce cei mai multi o porniserd pe prdddciuni gi se certau

ace,Iaqi timrp, Ptolemeu, plutind cu o mare flotd., incerca si intre ei qi smulgeau cortul regesc, deodatd apare Pyrrhus,
desprindd Grecia, iar Macedonia o devastau Lysimachos, pi dintr-un asalt a invins Ei a capturat tabdra. Apoi eI

PLUTARH DEMETRIOS

imparte cu Lysimachos intreaga Macedonie, dupd ce fu- 46 Dar de irncdoant'sdtitcuei:tEiin-a indrumat nddejdea pe o cale

sese guvernatd timp de gapte ani, temeinic, de cdtre regeas,cd gi a jurul sdu un fel de corp qi.
formd a regalitdtii, le-a redat tebanilor forma 1or de gu-
Demetrios.
verndmint, insd atenienii s-au desprins de el. I
45 Cd,zind deci astfel Demetrios de la putere gi refu- Pe Diphilos, care era intitulat preot al Salvatorilor,.
giindu-se la Cassandreia80, Phila, sofia 1ui,- fiind cuprinsd
de o nespusd durere, n-a mai putut suporta sd vadd pe I-au indepdrtat dintre magistralii eponimi qi au votat si
siDnnoeeanmfreotaerriotcrlciiuoriteis,,diclaiunaritrdnreqedifurouestnegrasi,vseidqmm,ipaaptriiumesrtpuzaairtniortdt.rincDoiucreldiamcreienEtnrinidofedsuengijondarserod,cE,cirhieiouldrtmeidncraciittli se aleagd iardEi arhonli, a;a cum era odinioard, qi l-au che-
sd lind in mind resturile navelor sale, a pornit in Elada mat pe Pyrrhus din Macedonia, cdci vedeau cd Demetrios
Ei aici a convocat pe tofi comandanlii de bqti qi pe prie- avea o putere mult mai mare decit se agteptau ei. (2)'
Dar Demetrios, miniat, a pornit impotriva lor qi a insti-'
tenii sdi. Astfel apare imaginea pe care o face despre sine tuit un asediu greu ln jurul cetdlii. Fiind deci trimis Cra-
tes, filozoful, un om cu multd faimi qi trecere, de cdtre
insuEi Menelaos, eroul lui Sofocles, cind zice cd: popor la Demetrios, acesta s-a l5sat convins qi a acordat
cele ce Ccerareteaspienntlreugdcetutardte,cauppoir,orperfilielectisnadlelaintceerelesec,e-ai
,.Dar mereu soarta mea este migcatd spunea
ridicat asediul qi, concentrind toate navele pe care le avea"
,,De roata nestabild a unui zeu, qi-gi schimbd firea, preflrm Ei unsprezece rnii de pedestragi cu cd1drelii, de
,,AEa cum forma lunii in doud nopli LpiedciaorddbeiiLEyisaimpaocrhnoits.in(3A)sLiaa,
care dispunea, i-a imbarcat
,,N-ar putea rdmine cu aceeagi formd,
,,Ci, din nevdzutd, apare noul mai intii, ca sd desprindd Caria qi
,,Si-qi infrumuseleazd fala 9i gi-o mdregte Milet il primeqte Eurydice, sora Philei, care adusese cu
ea pe Ptolemeida, fiica ei qi a lui Ptolemeu, care-i fusese
,,$i ori de cite ori apare mai nobild decit ea insdgi, datd de logodnicd prin Seleucos. Demetrios se cdsdtoreqte
,,Iar6gi se micgoieazd mereu gi se pierde in nimic. cu ea, cu incuviinlarea Eurydicei, iar dupd cdsdtorie De-
metrios porneqte indatd impotriva cetSlilor, dintre care
Cu aceastd imagine s-ar putea compara situalia lui De- unele i se predau de bundvoie, iar pe altele le silea. A
metrios atit in ceea ce privegte creqterile qi descreEterile omcuaacrceehcroietsEsaieuceafutpagrtoeitpaliaaSaeArdlg,eaastdhquoiccuilnendsi,ibdfaiiunntilrEelui goieaLnsyetesr.aim(li4ia)lcuDhioaLsr,ydsceit-l-i
cit Ei amplificdrile gi umilirile, deoarece tocmai atunci, armate, imsnc-uuamcletuiernridcpAao{rt6msrciibe1uineliiataddremf-i sadutesasdrcienpafuruePng,dhiduriaingcqidaim,dvigcaecuafreirientrrteaMesgnpee{idrnieaisa.,-AEiii
dacd va
cind se pdrea cd se stinge qi se pierde cu totul, puterea lui sd aibd

isaprrdegei Iprciintedepusftrind,luici irime pEliinaenauumnidtedepjduetea.ri,Arteuvndcris,inpdeun-tsreu ofereau
invins pe Agathocles in citeva mici ciocniri, dar fiind im-
prima dat5, simplu particular gi Iipsit de podoabele re- piedicat de Ia aprovizionare cilubadlnimuieanuteceE-ii cu furaje,
gegti, se ducea pe Ia cetdti. Un oarecare, vdzindu-l in era in incurcdturd, iar soldalii
aceastd situalie la Teba, a spus, nu fdrd farmec, urrnd- deplaseazi
in Armenia Ei Media. Dar foametea se intelea tot mai
toarele versuri din Euripides: o greSeald la trecerea riului Lycos,
,,Din zeu ce era, luind o formd omeneascd, mult qi, producindu-se
A venit la rlndele DirceiEl gi la apa lui Ismenos82". a pierit o mare mullime de oameni, rdpitd de undele
riului. Totuqi, ei n-au renungat Ia batjocuri. Astfel, un

PLUTARH DEMETRIOS 495

soldat a scris in fafa cortului lui Demetrios inceputul trd- duie sd-qi hr[neased aici armata in timpul iernii, sd nu-l
alunge Ei sd nu-I azvirle duEmanilor acum' cind se afl&
gediei Edip rege de Sofocles, schimbindu-l pu{in: iipsit Ei sdrdcit de toate.

,,Fiu al bdtrinului orb Antigonos, .
In ce locuri am venit?"
48 Seleucos, fiini bdnuitor fald de aceste toate cereri
ale lui Demetrios, i-a pgruncit, dacd vrea, sd ierneze doui
47 In cele din urmd, la foamete addugindu-se Ei mo- Iuni in Catalonia Ei s5-i dea ostatici pe cei mai buni prie-
lima, aEa cum se intimpla cind oamenii incepeau sd m5- teni, dar in acelaqi timp, el fortificalii tre-
nince de nevoie lucruri nesdndtoase, dupd ce a pierdut in despdrtea prin lnchis de jur-
cerile spre Siria, aqa cd Demetrios, fiind
total nu mai pufin de opt mii de oameni, a pornit inapo! imprejur, intocmai ca'o fiard, gi fiind zbuciumat de nece-
csaefc,ienardum{a-air5Ed,ie. ca$dilc,uiaiejuraantuganintcudinnlcaiicsTiuaubrsns, tmadpvoiontiiivrtesda5elnucuei aSsreetSlae,uticdnoagsrd,,
cu sitate, recurge la violenld Ei incepe si prade lara aceea,
d.e apoi ciocniridu-se cu Seleucos, ieEea intotdeauna superior-
B'a chiar o dat6, cind carele prevdzute cu coase au fost
ca
,deoarece nu se putea altfel, pentru cd ostaqii sdi se afiau
!n cele mai marl nevoi cu putintd, iar Agathocles fortifi- pornite impotriva Iui; Demetrios a respins pe duErnani.Ei,
case trecdtorile muntelui Taurus, stricind iniiriturile fdcute la trecerile in Siria, a invins
trimite lui Seleucos o pe duqmani. AEa cd, in general, era cu moralul ridicat,
scrisoare, care era un fel de lamentatie pentru soarta lui
qi care cuprindea apoi o mare qi lungd rugdminte Ei c-e- ipoi, vdzind pe ostaEi plini de curaj, s-a pregitit sd dea
rea de a-f fi mita de o rudi, care suferise atit de mult, Iupta pentru cele mai mari rdspldtiri ale rSzboiului impo-
triva lui Sldesleautcopsr,acdaireneEiinecIreedraeraiicgumi reinspiinncsuerscedtaujrudt.or(u2)l
incit ar putea sd fie compdtimit chiar de duqmani. (2) Cdci
Seleucos a fost cuprins de compitimire qi a scris genera- s-a
lilbr de acolo, poruncindu-Ie s5 ofere qi lui Demetrlos u1 trimis de Lysimachos, dceodceaaresdseseEbi atetdmecau, iar el, cu
tratament regal Ei armatei lui hrand din belqug. Atun,ci propriile-i mijloace, se
Patrocles, Demetriosn
caie pdrea un om inteligent Ei prieten demn de temindu-se de iscusita lui nebunie Ei de eterna schim-
incredere al lui Seleucos, se duce Ia Demetrios gi-i spune bare care-l puteau aduce din cele mai mari incurcdturi
chbdrinagenrSecupitaettreeoacsteacgecaiui mlvueaidiDemreeamareeftarniopust,ucolinncssidtdDcienImSaeetalreipourscoovssieznioaunfladfaccinue la cele mai mari succese. (3) Tocmai atunci, o boald grea
cuprinzind pe Demetrios, i-a vdtdmat in chip primejdios
tcsr-oearpusuoilmldEpai rifd-iiaEltudiaiist.tsrC-uasuuigndrtareutudtieonstpudalnrdptteuotaEeridneudaEu.-mAsesatnfeeiloIl,ri,nuinadiriecdauilntris-i
t{raerparilnuzi,dctoarrer,efgiien,daccueml msaei violent, qi mai activ, Ei in- de patruzeci de zile qi{ luind pe soldalii .care mai rdmdse-
gdseqte intr-o situalie care
aibd curaj qi
mina qi pe oam-enii din fire cumpdnili sd sd serd, a pornit in aEa feI, incit sd facd impresie qi duEmanii
se pornelascd pe nedreptdti. (3) Seleucos, fiind alitat sd creadd cd pleacd in Cilicia, apoi, in timpul unei nopti,
de

aceite vorbe aie lui Patrocles, a pornit in Cilicia cu multd ridicind corturile, fdrd sd dea semnalul crr trimbitele, a
armatS. Iar Demetrios, puternic impresionat de aceastd
grabnicd schimbare a lui Seleucos, de teamd, s-a retras luat-o in altd direclie gi, trecind muntele Amanus, a in-
ceput sd jefuiascd regiunea de jos, pind la Cyrrhestica.
irnosl,ocauproilieacetrleimmisaioinstdorliieteladeSnealetuucrdosa, lperminucnaterelu-iI Tau-
ruga cininddatSdealeurcidosicaatatpadbrdurta9iinEit-iamapquelzantotapbtdiir,aa,
s5-i ingdduie si ocupe o regiune a barbarilor autonomi, in 49 Dar
care sf poatd s5-Ei ducd viata, incetind fuga qi rdtdcirile, Demetrios
pornit asupra lui, fdrd ca acesta sd Etie de multd vreme'
sau, dacd nu se invoieEte cu aceastd propunere' s6-i ingd-