Plutarh - Vieti paralele - vol.4 (Editia 1960) - scan

96 PLUTARH .CR,ASSUS g7

du-i de la colind, il tineau pe Crassus Ia mijloc gi-l apd- irdgf. Dar, dacd sinteti salvafi, spuneli celorlalli oameni
cd nu au parlii o sdgeati care cd Crassus a pierit trddat de dugman, nu predai
rau cu scuturile, fdlirr'du-se de corr-
sd cadd .asupra corpului imperatorului mai inainte de a
muri cu to{ii pentm ed. cetdfeni."

30 Vdzind deci Surenas cd parlii s,int acum mai pufin laibue3cri1opbOeocrlititacvitmiouprsirieEcui a,ncrdeei-ddl euinrprjneuarucuo.l lCilnuedii.ndI-iaanru-tiCirndraainsi satruEesteb-paatarlebt,saacriti
in primejdie, insd dacd no'aptea va veni qi dacd romanii
gIa'raueucef-dlEnc'tteuim,tlp-oainupaleptrocddfotciiitumnsedixetlruleiminisiCtadr,.acAsisc{ueivsqatEiaoi,,oasrdrderr,neinsi diinnddaeuin-pit-ees,eocadini-,
ocupd pozilii in mun{i, vor fi absolut de necucerit, a in-
tins o cursd lui Crassus. (2) Astfel, fuseserd eliberali unii
dintre prizoniefi ,car.e auziserd in tabdrd pe barbari toc-
m'ai cind vorbeau intre ei qi ziceau cd regele nu vrea sd rora Surenas le va ardta cd el insuqi Ei cei din jurul sdu
vin Ia el fdrd arrne. (2)
poarte un rdzboi necrufdtor cu romanii, ci ,cd vrea sd Crassus le-la rdspuns cd, dacd ar
statorniceascd o prietenie printr-un hatir, tratind pe fi linut cel mai m,ic cont de viald, r.-u
Cras,sus cu m'ulti omenie. Barbarii erau in luptd, iar s-ai fi luat la harld
dccuaifitedsi,,inid-taagrriaecliti{rniimuvtii,ns.iap(e3r )edPol,ei cfardcalealEir,eti,R,a oiSnsuscroiie,lni,tcaads,sedacrseeesitiimnnfdoaurim-bieuiznne-i
Su'renas, impreund cu cei mai buni ostagi, avintin.du-se in
linigte spre colind, ,a ldsat coarcLa ar.cului qi a intins mfna
dreaptd. El chemd pe Crassus la discutii, zicind cd Cras-. gi a zis: ,,De ce imperatorul romanilor
sus ,a fdcut cunoqtin{d cu bdrbSlia qi oastea regelui fbrd ostaqi, a inaintat
srydeilgesepaediuocsdr iar noi sintem duEi
invoirea ace,stuia, dar cd de bundvoie voieqte sd Ie arate un cal. (4) Cr,assus pe sus?,, $i a poruncit
bvoliniedlei,fedaacEdi cumpdtarea i1oorf,eorifnedriun-dleu-slealsvadrein.c(h3e)isCiinnd-
,a spus cE nici- el, nici
se retrag, Su'renas nu gregesc, d,acf, fac drumul aqa cum Ie este obi-
nfct,tidn,rrieCmealviigbtdouPiaacciuloet,tiierlseiu-rr'teu.nrE.sgndeidcc$baliapieruflalidinz"-!ecaii.c-sse[uSdsin-d'irfcniitdrrritineirssuruvnseeeiaoedadiqsrinrdeetev?,eaguaao"ocep.usimdlelr$ape,uliua.iilriHnnaensiod,riccarcndaostiduldn,lduedlaepusjirivtzeaqoCoiasiirrcr,:iariivo,sa,ialsrNn-jnuuaaus,anuaiinmgne-rateiiE,iedntfidIiot,aeoiasdtxratariirstitiantuocdqedr-..i
Surenas spunea acestea, ceilalti au primit cu insuflefire
pnriompirclnnerueaveEniiseeraduefol,,aarteei veseli, dar Crassus,
socotind cd
in care sd nu fie inqelat prin
viclenie Ei gdsind cd brusca schimbare e,ste ciudat5, nu
i-a rS,spuns afirrnativ, ci se gindea. (4) insd ostaEii strigau

qi-l indemnau sd prim,eascd, apoi il insultau qi-i spuneau
vorbe rele, zicind cd-i zvirle sI }upte cu aceia cu care el
nu indrdzneqte sd inceapd convorbiri nici cind s,int fdrd Ivl-ia_iuarhsui3ac5qe.elPzdaeittnrpotieni iiuclsa,ilaaEpdi-ceI iefcsreicuoilratEalliui d,vuegpnrddebaeiunl,dinucnajuululruld.iln(bltur)ei,Ocschttdai---
arme. Crassus mai intii incerca sd-i roage gi sd le spund
cd in restul zilei dacd vo'r rezista in pnoozpilliiii,mquin1toeaaserdtEai
ruinrd sd imboldeascd calul gi sd ,se lind departe de cei
accidentate, pot sd ptrece in timpul c-are-l_inghesuiau_pe Crassus de arnindoua parqite. (6) pro-

drumul, qi-i indemna rsd nu piardS nddejdea in salvare, ducindu-se o'inghesuiald gi o invdlmdgealS, apoi lovituri,
care este aproap.e. (5) Dar cum ostaqii se mlniau pe el
qi-Ei loveau armele, Crassus, temindu-se. s-a retras gi, spqOprecmatrth5aeiv,,pipduuoascc,rigosfmiinmin3du6dul,-gilnio.nvdPsietcsthiprnoiarnndrsibauicsuuat,nilntauu.sisldadlonrdvi-tieandqtreateevpubeptae,cIraabOl iicnrnite,darevidlrinuniuistn.cddipdieeno
cinotom,ra,cnidn'daun-lsi er;.oarnsapnui,svaotiit:ve,,dOec{tai vien, gi Petronie, Ei ceilalfi
ce ,strimtoare s'e afld'
oa'lea mea qi, fiind de fa{d, infelegeti 'ce ruEine qi violenfd
Crassus I-a ucis un part, cu numele pomaxaithres. (Z) Lar

7 - Vieli paralele (vol, IV|

98 PLUTARH CRASSUS 99

allii zic cd altul l-a ucis, iar Pomaxaithres i-a tliat capul aEis(gl6er-iicsa)ciupueaPrnasitoertrg.aaalinitsieciearctsniea,d,uriaelgflriiieasAppusmrasatbatueracmsleitt,orjoafdnacitdeloarsRinr,ciugtuqseliMitiicudithleseien,rsm,fithauoinecrtiueitnaniqed,ioriue,ecc-striduoaercnruiriceedunrciieneudratuErfngeesimiunrnereailinie__li
qi mina dreaptd, dupd ce cizuse mort. Acestea se bdnuiesc
m,ai mult de,cit se cunosc. Cdci dintre cei care erau de
fa!d, unii au fost uciEi acolo, luptind in juru,l lui Crassus,
iar allii au fugit repede spre coLind.
mitCpienddeaapusvae, ndiatrpc,adr{ciieELoi rlela-latiuSsupruesnacsd Crassus Ei-a pri-
sd cobo,are Ei sd aibd cunaj, unii s-au }e face indemnul psg-eiasu3s-oa3fdraicSmud}ptuvdimirEccuaiunlttdePcuu,-oassceApolertuaa{escu,eagsfsiitueecdhlleuelusfcuiraruiArrmgrit,aieuHaaanuo,usrfoelo,ddsaeetxpsa,o,sCqi-uiaasieniionmtgiteiuolndlteeiitti
altii s-au imprd.stiat in timpul noplii, sinu,cis coborind, iar
aceqtia au scdpat. Arabii au vinat aEa cd pulini dintre

pe ceilalli, qi i-au
Se zice cd in total pierit
pderinms.,i,Eiai ir-azeuceucmi,sii. au doudzeci
au fost prinEi de vii.
echipe de cintdreli din Etada (2) cdci Iforodes era foarte
bun cunoscdtor al limbii qi a1 literaturii e1ene. Iar Artaua-
32 Surenas ,a trimis capul qi mina dreaptd a lui Cras- sedes a scris Ei tragedii, discursuri Ei istorii, dintre care
sus lui Orodes, in Arrnenia, iar eI, trimilind vorbd, prin
qtafet6, la Seleucia cd-l adu,ce p,e Crassus viu, pregdtea unele se pdstr.eazS. pind azi.
(3) Cind capul lui ,Crassus a fost adus la ugd, mesele
sd facd o pro'ce,siune canaghio,as6, numind-o, in bdtaie de erau ridicate, i,ar un actor de t,r,agedie, numit Iason din
joc, triumf. (2) Astfel, ceL care se as,emdna rnai mult cu
Crassr-r's dintre prizonieri, Caius Paccianus, imbrdcind o Tralles, recita versurile Agavei din BacchanteLe lui Euripi_
des. (4) Bucurfndu-se de mare
haind de femeie barbard qi fiind instruit sd rispundd ce- succes, Sillaces, care stdiea
lor care-L numeau Cra.ssus qi imperator, etra dus (in tri- ln fafa ,andronului, a fdcut o
plecdciune qi a aruncat in
mijlocul incdperii c,apul lr-ri Crassus. iar parlii au inclput
umf) cdlare; inainte,a lui inaintau citiva trornpetigti qi lic- dsadqaetazupalntaupcdeoesptcauumt ,rpndeuelStaeilclastoctrerigstd,ratleagidcpeolur,buiunpccuaarnierthe. egiuSes;lu,Siu,tnuiau;iritaoIardisiionl_ntareua
tori, purtali pe cdmilc'. De fas,cii atirnau pungi cu bani,
iar de securi, ,oapete de rornani proaspdt tdiate. (3) Dupd
vbeantejoacuuhrietlaaireadsreelseaucfiedme,in'ciitndtdti?i eE!ei,licpinsetini ddemcuult,erajg.alurlnuei
ei choreuti Ei, lurind capul lui Cr,assus Ei fdcflndu_se cuprins
Ei pSruivreenaausaacesatdsup,secctadcrotli.. de'o agita{ie versuri cu entuziasm
Crassu,s. (a) Tofi Convo,cind sena- bacchicd, a recitat aceLe
tuL seleucizilor, qi cintec:
pline de poveEti I

desfrinate din Milesiacele3? lui Aristeides, d,ar fdrd sd Ie
ll"u1isiRfjcuestqiui sp,er,aacsetfsetleca,dcid-caiufudseasterpdosgidbsilititeapterainlturei
bagajele ,,Aducem din munte acasd
Surenas Iederd proaspit t6iatd,
sd aducd multe batjocuri gi insulte rou'nanilor, dacd nici
chiar cind poartd rdzbol nu se pot ab{ine de la astfeL de Vindtoare fericitd,..

lucruri Ei scrieri. (5) Seleurc,izii au socotit pe Aesoposss ca $i acestea i-au incintat pe tofi. (6) Din timp in timp,
ipneteununomsainclecleupst,fd,criinmdS'atuurviledzMutilec'usmiacSe,urieanrasinduscpeaitneao- ,se cintau gi versurile urmdtoare, iare altei_
poarti pe partica Sybarisse in atitea trdsuri de cadine, ca un refren,
nau cu corul:

oarecum asemenea cu 'aga-zisele vipere Ei Eerpi lungi, A. Cine l-a ucis?
oferind un spectacol infricogdtor Ei fiind precedat'de idnci, B. Ai meu, al meu e darul,

100 PLUTARH COMPARATIA LUI,NICIAS CU CRASSUS

bdqassputeirzu[gdaunirbsraleu,uobsnacsdd,dt,risicnsla-da-caralps1P-tupeduourldimrunnlrdaaiuinxsCiaataorctinaatehscelriseex-eutapr,svsoe,erdda-Iraai,lsitacug'ucuirnldiiunmdcdiri-teCraeelclrrsac:iaattd'ensa9stl.pucui seIgie'nlatilcr.al'isaav(eoc7ietmc)ts'raoaat8db9sgfeiSedce-"mdle1-iir"se,ua.e,'li comIpainratabcccaustcdecaoamplauriafCier,asmsuasi ,insetiiinbfodgliEdfeiaaz1duicNaicmiaosd,

Totuqi, gi Orodes qi-a luat pedeapsa ,gen-try cruzimea de c,i,?tig, nu atit de r,opr,obrabil. Desigun, s-ar putea dez-
dd,r{aiiealnpe.rruoccdtbdoleatmirnmeipnuac'rlnrdeaacudnt,dafili,d,u'dccrpuidinaticonrmoerini,nmlfsoiesa,'cacu-udi rrbbiilldaesineurdbtbucSateeir.lriSe,(a2yndm)lelianaCqitdErmieci niuceclulatsaedirnneaotdcrruteeoispnastresieiineafdsar-iecen,-ei-t
n}fdipoPa-uaiethaicnsimr,da,rrda,o,gv'araamraif,.tit-eSuaiuEascunl.udririi,m,eucuslnupEue-iatadirdisPgc.Omialapnr(rm9rredaoeu)naedlpDttstseereutuastsefi,r,mecc,scarefpdedpatleuac,rrcerpinnldujud-adpearieicueusoealurcnd'lcbusuuirioiranscsita'rgoedlOSem(-rBplcruepooc)emlruodA'patPe,usfpsaioJtIm,-c"rreaimoipmnslt,ovo-dstiaPistur'diq,dg^iiu-vineri.nEnuSa'vmdudqslirurriunaa'noe-sittei-;,',

curg,ea Crassus pe fiafd, ca la plugdrit qi Ia cdmdtdrie. Iar
cit priveqte faptele pe care Ie tdglduia cind era dovedit,
anume cd vorbeEte in senat in vederea ciEtigului personal,
,cd f,ace nedrerpt5li aliatiior, cd dd trirrcoale femeilor, Iin-
guqindu-le, cd ascunde pe rdufdcdtori, Nicias n-a fost
ni'ci m[car bdnuit cd le-a fdcut. Chiar dacd dddea si
arunc.a bani sicofanlilor din laqitate, era 1uat in ris, sdvir-
gincl un lucru ,care nu qedea bine unui Pericles sau Aris-
teides, dar era nsces,ar pentru eI, cdci din fire nu era
,cur:ajors. (3) De aoeera, qi oratorul Lycurgos, fiind invinuit
cd cumpd'rase pe un sicofant, a spus cu mult curaj in fala
pop,or-ului: ,,Md bucu'r ,cd dupd ce am fdcut atita timp
politicd 1a voi, am fos,t prins asupra faptuJ.ui cd rnai mult
arn drat d,ebit cd am luat". (4) Cit priveqte cheltuielile, Nicias
se ingrijea mai mult de cetate, aducind ofrande zeilor,
suportind che,ltuieli pentru gimnazii Ei echipind coruri.
Considerind cireltuielile pe ca,re le-a fdcut Crassus, dind
masd la atifia zeci de mii de oameni, apoi iardgi hrdnin-
du-i, in nici o privin!5 nu rse poate compara averea lui
Nicias cu ,cheltuielile lui, astfel cd s-ar mira acela care

t02 PLUTARH

CRASSUS 103

piende din vedere f,aptul cd rdutatea este ovaendoemrealpieeEci ecri c<pitaaaourpmsttpeiSpniraccipeigdorarcolqtiatmiiCrceaddr,anaaaseacsd..dueDsaaacrprufupiNnefeindcitccarauusp,t docdthiarnidaszrtofbedcolaeicudadlenuuiai,alrcpI'enftiadd.imaa"d;nauisr"erM;olteta"anr;ire;cuadl

perversiune a ,cariacterului, dacd are in
oare string rdu avereao pent?u ca apoi s-o reverse cu d6r-
ni,cie, fdrd fald.

2 Acestea fie rleci zise in privinla bogdliei. In ceea ce
priveqte activitatea po'litic5, nu existd ia Nicias nici o
Eiretenie, nici o nedreptate, nici o violentd, cdci n-a sfrun- d1qsrctlbCcnsnprVeeaaiiuraudgeurlinlrmueircmuramucituuubEoduml3dereavsEna,nieuplntlaaumlpiedn,arasnCtiaaoudstiats-fcudrladdeaslrdoeasEI.petcaliccr,mafieavuDadeooccdoivuntcpaesEeaCaniTdEeirtNnasir.rrre.dePumi,iumtilsciagcoacpsorisladcutrtbliidvtmrseautl,noriiriausf,tssiauCgpdpieespldem,lolider,luiiu,Eoedainrii?EmicnunIg,p,rtriuaaeisicpegdlipnc-pu-roiedaiennditE_ntiiilurencnieecpirgimndciol-,aartnics,rboinmnirelrms\irdc-iuEeiddeccclt_poeiiadu.diiieoliagmumjeeica-nlsMicrtvar_eiimeddpe._eaeisariepru,tceau(tcieoutcea3codeoalrmealcetti)ulatmrezellsrarnpuolIdateucv,,raansrrcedzsolecni.siutcctabeafdtsrmra"geaeaoiigdDa_rrmtinllratieeororuuaaouit,rarrbraeedllinficE,buudeauazosuecdiitrn",nm-.bie"taieiru.a6"o,"rd'a(;;noisq"ct.4f;'ecemtASoiu;r""eu(e)c,-med2tr"e'ld;'iiauE"bueefiarileuei;u;jinE,tJlsd-cl;;rid"ii_;f-tueui;ii"er,l
tat pe nimeni, ci mai degr,abd a fost inqelat de Alcibiades, cdipnpdstaqmdaideleduineirfep,n-{'eipbslivo,odniqieSanatrepdiir'ro,revruirpa.vtcdece-etracisdailcainiamceiumclddnamedecalecriEoaejptevdaEmcidsotivmaeeTiieiadaemChipennz,eeoldadduuilme-nnteaetoanictirescr!u,ecrau,ifidn,mnxoeippcpidalcsvoalee"rreeeraimr,rtips.amiIpeau5datriie-ningr,ontia.tlMdaiacis,Nnotudtlidienmaqmcidcpaoclieitcipdaaatdiea"tdunslnJarqaUdleee"iiianxbrdchmdqCuprseol-zda"ierrnay,ibermtl"dtiii(orLpebsl1mticiendsau)eier{aialtaut"dtdtturJ.i,reEdii$,niiiec&aid"iptoCdfinm'tfir"lia"dat""c"-i"tppb:nuiii;;u.""ii;t;r;i_;e,_:,;t-
iar popo?ui.ui i rse ,adresa cu teamd si considera{ie. (2) ninocmauiumpsd'oedeinrtenru,.ii,vrv.jiuaotaadiretsueeincarEaea.iEctEadui-izisancaaonclpvmeilaroeaorraenp,adorEa.ieapi,a-senit-rrrqdaaieoivau.rditn(pizAlli,ueaytrcOaaciu"d,afto-aianpcsetr'po1e,iepi,i,rlnrioimtdapu_;ar;tiiiasft-ai_lirciizmi4i;iiiuiidlal:,;,
ininspdrie,etes,nteieingvi idnuuqimt,dinnies, cdheimmbudltrdilelipdesdcaerere'sapodcat.t
Crassus
dovadd
a cuvintului dat gi de lips6 de noblele. Nici el insuEi nu
tdgdduia c5 a intrebuintat violen{a in tirnpul candidaturii
la consulat, pldtind oameni ca s5 atace pe Cato Ei pe
Domitius. (3) Iar in timpul votdrii provinciilor, multi oa-
meni din popor au fost rdnifi, ,au cdzut patru, iar el
lionvsiunEdiu--L dfareppt tcian?efan{ed-apescLdpuactiu'dsinAnenxapluiunse,'esaenvaietofiri, p-e
cind il contrazice,a, l-a dat Ia o pearrateviinosleinngtegrai t.tir(a)n.icA,sqt-i
privinfe,
fel Crassus, in ,aceste
apoi iardEi ternS,tor de zarvd, in aativitatea politicS, Ei Lip-
scaitpdaebilcsudrainj,tfEoipcreincdlidndcceelelomr arni anionbeiletre,aibcntiiucni io. aImneancie,aesrtad..
privinfd, e drept, Crassus a fost md.re! qi cu ginduri m,ari,
avut de luptat irncufCatleaonsitarodluEci icriui llyperboli.at, pe
cdci n-a n-a cerdat nici 1ui Caesar, nici
Zeus!, ci
in fala celor tr,ei triumfuri ale lui Pompeius, ba chi,ar a
ridi,cat puterea irnpotriva amiindurora, lntrecind ,chiar pe
Pompeius prin demnitaiea magistraturii 'de censor. (5)
Cdci, in deliner'ea ae,lor rnai inalte puteri trebuie s6 cauli
sd oblii in politicd nu lipsa de invidie, ci strdlucir.eia, in-
tunEcind astfel invidi,a prin mdre{ia puterii. (6) Iar dacb
dintre toate preferi sercuritatea gi iiniqtea te te;mi
Ei de
Atrcibiades ia tribunS, de lacedemonieni Pylosa2, de
J.a
Perdiccas in Traciaas, cetatea are un mare cimp deschis
pentru linigte, daci te dai la 'o parte gi gezi linigtit, muL-
lumindu-te sd-!i ,impleteqti cununa Linigtei, cum zic unii
sofigti. (7) Cdci dr'agostea de pace era intr-adevf,r divin5"

CRASSUS 105

104 PLUTARH a ,aidus timp de cincispr:ezece zile jertfe de mulfumire

rdtate i rnoliciune. Totugi, este dovada unei mari cu- pentnu vic,toriiLe lui Caersar,qi era foarte bucurros. (4) Ce sen-
viinte faptul cd deqi intokieaun,a a'avut 'o repulsie pentru
rnduzbioniceEtiaau fugit de comenzi militare, totuqi ooncetdfenii Limente ar fi avut p'op'orul gi cite zile al fi adus sacri-
de a-l alege ,comartdant, ca pe ficii, dacd Crassus ar fi s,cris din BabiLon cd a invins gi
cel mai cu ar fi. transformat in prorrincii rornane Media, Persia, Hir-

experienld mai bun. (?) Crassus insd, care tot tirrn'pul cania, Sus,a, Bactria? Cd'ci dac5, aqa cum 'spune Euripides,
rivnea dupd"sicom,enzi mil,itare, rl-o avut'prarte ,sd fie ales cei care nu pot sta linigti{i qi nu Etiu sd se bucure de
blrucnbuurieilespdrepzre5ndteez, e,,tnreicbui iSecsadndsidavaisr.,lenaisccidMneenddreeapotdqli"i, nu
fdrd voia lui decit ca sd poarte rdzboitrl impotriva sc(a- nici
v-p,iololitrdice-dg.i cdci Pompeius, Nfetellu,s Ei Lucullus erau absenti
era atunci ,sctuimrnasteEpiilarveeaqicaevaearnuaci omnvarrnegetrreccaetiqei sd vineze pe egine{ii care fugeau gi-Ei plrdseau pdmintul,
D,ar, dupd ascunzindu-se ca niqte pisdri pe alte mele'aguri, ci tre-
buie sd pldteascd scump nedreptatea, Ei sd nu arunce
i,sI,enoirtminr$-l'.ceaidaadriauseectv-seilndai,slrscu,tuaiialnlittinevdt-anoeauiaei,utaneabdiiEiucraaseeulacenu,tidrmcniemiucusirop'nsinnudpsnfoduee'clqopeNsoriieeccrtiouEauirLsinrdsaclcaenouirtatnrruodmilcrz,b,bbicdetoi6arritaolf-adiluutrs'ndi"e qdriedpetapteuafinudEovra,lEoai rnei.ciIaLra intimplare, ca pe un lucru mic
cei care laudd
pofnire.a expedi-
{it'i 1ui Alexandru, dar criticd pe a lui Crassus, nu judecd
bine inceputul dupd rezultat.

voia lui, iar Cnassus a dus la rdzboi pe rorn'ani fdrd voia 5 In timpul ,cornan:damentelor inseEi, nu sint puline
lor, cEini dclinNipcriaicsindainluiprCicrainssausc,ectedtlaiite(aqia-afopsiet rndeuntovroiactiatd)",
pe acfiunile nobile ale lui Nicias. Cdci ei a invins pe duq-
mani in multe lupte qi pu{in a lipsit si cucerea,scd Sira-
cuza; gi nu a eEuat in toate din cauza sa, ,ci s-ar putea
4 Todttgi, in ,aceste privinle trebuie m'ai mult ldudat da vin,a qi pe boala sa, Ei pe invidia concetdlenilor de la
Nicias decit criticat Crassus. Intrradevdr, Nicias, punin'd
leaxpoeorinetnrildb,u'lnieu erxsp-aerSiesnaltaingEi ejuladt edceatnadudnejudiilecocmoannced'atdnltenciu- Aten,a. (2) Crassus insd, din ,cauza mullimii gregelilor, n-a
ingdduit nici rnioar norocului sd-gi arate bundvointa,
astfel incit este de mirare stupiditatea lui, care n-a fost
toa ci a Creransrusnu{sa,tpEoirnrainddeslpaerradtzdbeoiu'al rnai ,clloeri Sicilia, infrinti de puterea par{ilor, ,ci ea a infrint norocul roma-
pe impotriva par{ilor nilor. (3) Deoarece e binecunoscut cd Nicias nu trecea cu
cind
ca la un lucru uEor, s-a inqelat.
(2) Intr-adevdr, Crassus ndzuia cdtre lucruri pmeacrei l-{i, vederea nimic din manticd, pe cind Crassu,s le dispretuia
mai. ales cd Caes'ar supusese tinuturile din nord, pe torarte, totu-,si au muTit tra fe,l; apdsbtoare qi
pe gerrnani Nqi{aBreraitaInndiaicd-, anum,e ca eL sd porneascS la este nelSmurirea noastrd nedesluEitd
iesarit qi la sd-qi a,tragd Asia cu oamenii, in aceste privin{e.
Este t'otuEi
. ma!. ugor de iertat decit nelegiuirea qi ingimfarea ei (a
gi sddoienrlsitice)rm,glzereareqt ,eCaarldaasessdzuesv,iir.qc(aiat?d)eIcnnuiplorsviv-eaicnhlpaerecmdreaodtr,ifnini!,5-'eaEsftieoosmbtigapniuuusingolidnr
cdrora a rezistat
pLueccuallrues,Pbomlrbpeailuisciu-'ab,uantaecaint Etei nctoiinqtrai
continuind si fie
CpchrraeiaslursuislsiencEaaitulbuluisnnedi imfaapc!5oetlerdiaveegtaiop{luiu,ni'dcPtaeormdapeveinipudlsecpcarinerdefe.iriDnseeteoafcelatrf-eeq'la,i
la,n{uri, nici inqelat, ci a cedat prietenilor qi a fost tratat
contra p'ro'rnisiunilor fdcute de rcdtre dusman. Nicias insd
ajutat de nddejde,a unei salvdri fdrd glorie qi ruginoase,
oinvcionrqmiapndeSC, aiaesraCr,actaoreinrdeesmpinnsaesp,eetrseeinasutoteri'dse5-m1 diied'aecgeelor,-
cdzind in mina duEmanilor, $i-a procurat o modrte qi
mai uritd.
mani, qi sd intoarcb blestemr-rl cdl,cdrii tratatului impo-
triva lui. (3) Dar poporul, spunind ,,fii sdndtos" lui Cato"

SERTORIUS

NOTITA IIITRODIJCTIVA

Consiclerdm cd Plutarh csracterizeazd foarte bine pe
1 al, biografiei su'ie:
Sertorius cind in capitolul ,,Despre
fSeemrteoiriduescsit-aFr ipliupt,e'enzs,api udnee.ucodtatapfroiesttemndaloi rredleincuitt
fald de
Antigo-
nos, mai blind faf(t de dwgrnarzi clectt Llannibal, fdrd. sd
fie Li,psit de inteligenfa ni.ci unuia dintre ei, dar de noro-
cul twtwror". faIinrctiriti-ualiudtdei fuSi.derDr,toearciz1et2ssti,eldacdl,outiurnedfoiLtesu.tpirtc-eat.lrecaucirrtnesurpislo,ttidrciruilaea-
esenli,ale ale
mati,cei sale
criitm, buri,iclolern;iie,tecuutoranji.,LIonrr a dat douadd de prezen[d cte spi-
timpul rdzboiului cu socii, numi,t
t;ui drdPin,zienbo.ddIwnal,camicSaersestreicto,truSiupestretoaeriLausc;it,ia-uaadptoiui,neerddictuotpnqacosi riuudnnaeno{d;cih,i,p2c.ruomdnpttei--
resele de prim-ordin ale Romei,, irtC.iterent de facfitmea
ii aparfinea. Dar iatd cd, SertorirLs a trebuit sd se
cd,rizia politic, gi a Luat parte, aldturi, de Ci.nna gi
Luptele impotriua lui Octauius. Dupd. ce l\/Ia-
Managraiujesz,ela;t
rius ;i Cinna au ajuns stdpini, la Roma, Sertorius a l)enit
tn conflict cu ei, deoarece sim[ul, s(tw de umanitate se re-

uRoeltuaoilmtapLouL"ri,iusa-aatbruazdwursiloprri;ni cruzimi.ior sduir;ite de ace;l.ia.
uciderea scl,auil,nr
- instru-

1 Plutarh, Sertorius. Textele de bazd, in afard de bio-
Brutus,
grafia de fa!d. sint: Cicero, 180; De imperio Cn. Pom-
Nuperemiums.,dD9r;gi.oiPndirmoor,MsiaXrceXintdaXmV3,2Id;IIiA,np9P.pluSi taaanrlhl,u,Rsfdatizpubtsoeo,le,iealeIslruCspituroairleiac,deIr,,oIr1la,08tob6gl.ii
istoricii sint de acord.
2 lbidem, 4.

110 N. I. BARBU NOTITA INTRODUCTIVA _ SERTORII'S 111

lnente de jafuri Si crime ale nuarianilors. Apoi, in ti.mpul ale lui Sertot'ius au trezit o ne[dmnuritd ad.mira{ie pentru
luptelor impotriua el tn swfletele osta;i,lor, de diferite origini, d.e sib co-
lui Sglla, care se apropi,a de Romn, ud- manda sa. Culmel, admirafiei a
lztouinridpaodcp.oeulzo.loarurgilnaonr,ibzaass-raetia.roen;fui dglieiaptsreianzidsSetpeanfnefi,dram, icimtuapgteointdariuuclaodn.leuda.iu,ccoSdntyosltrliai.--. prin infiinlarea gcolii de la O'sca, trezi.t-o insd.
lor Se.rtorius
lui in care copiii Localnici-
inu(r{ctu d'upd obiceiul roma,n, iberii de sub comand.a
O noud uiald incepe aici, pentru Sertorius, Ofiinpcrlegzeanta{d.sdd, esesspaicrirtifiucie,mpietonatrrwe
dou'add. de tactul cu care trata care o d"at els. Sertori,ws in
noi calitafi:
poysulaliile a auut
com,portorea fa{(t de tribtil lzar(r.chitanilor11, pe csre i-a in,
btidmsptin,aignestaSlitntedrurn-siteatelaa cu care se inarrna4. Nu d.upd rnult lrint folosind direc{ia bdtdii uintului, cu ajutorul cd.ruia
a tri,mis mult praf in peg<trile gi scorburil.e harachitani-
Spania tmpotri,ua lui putere, Sglla a trimis imcdiat in Lor gi i-a impiedicat sd uadii pe romanii care se auintau

Sertorius LLn comandant destainic,
'prudent, dar dirz; dindu-;i seaina de superi.ori.tatea aduer-
sarului, a trebuit s(r se reJugieze in Noua Cartagi.nd, dupd, spre ei.
a inceput iard.si Lupta, neuoit Prima confruntare a lui Sertorius cu pornpeius s-a
care dintre insulele Macare, u.nde sd, plece ti de aici pe s-oldat ci,r. linerea Lui Pompeius La distan{d" ta asediztl cetdlii
una Sucro, impresuratd de Sertoriusrl . Lupta d.e la Saguntum
a rm,trit gtndu! de a
utreennnaiuicniemlagplioadtroeiuricnaeecpaeoctlootiluiiltaidtal,f,it,e,in.acDiact eralouurradaojduuden.scJaascrdegiuseneria, buearsnttidoptiniitntrdielei
s-a saldu.t cu pierderi, gi pentru Pontpeius, qi pentru Ser-
torius, cat"e insd s-a refdcut repede. Totuqi Fompeius a
eluip,tsai pime pcoimtrpiuiialeluMiaAursectaalnisi.elpi.thStaerctoarreiuss,e pirali, scris senatului cd dacd nw-i trimite bani, ua ueni la Roma.
aldturi, de tronul Dacd pind apcdururnse- spunea Pompeius in pri-
urc&se pe mejdia nu el lsucprtisaopsreen-tru
Mauretani.ei,, iar Pocciartus, omul lui, SyILa, lupta pentru atit de rnare, acutn sal-
lphta. Sertorius a ucis pe Paccinnus, a cd.rui, ar- uarea Italieilz. Atit cL,e mare ercr nepld.cerea pe care o
Ascalis s-a Tsredat, a inceput apoi asediul cetdfii Ti.ngis, Ssiemrtfoerai,zwt,sM, ientecliltuMs e;itePlluosmpaeiiunscecrdcantusldl -lpuoctidin.Airiprtiginelrtidpe-
a cucerit-o\. Rechemat la lusitani,eni, Sertorius a dare, prortifind o mare rdsplatd celui care ua face acest
matd i

pe care
enceput o altd serie de lupte, douedind noi calitdfi: abi-
Iitatea, ;iretenia gi, trebuie sd-i zicem pe nunte, impos-
tura cu care Ei.-a supus atit de bine pe lusitani.eni, tncit Lucru.

ace7tia aclionau orbeqte la porunca lui, corwinqi fiind cd, hfomentul era dramati,c, risctnd sd deuind tragic pen-
acord. cu puterea
el aclion,eazd, in diuind6. Atit d.e bine tru Romn. Tragis-mul acestui montent il aratd gi faptul cd,
qi-a organizat Sertorius armata, incit impotriua lui, dupd,
infringerile suferite de Cotta, Fufidi,us, Darnitius Calui- Mithrirlates, regele Pontului,, cduta s(t proJite d.e acest
prilej, pentru ca, unindu-se cu Sertorius, sd dea louiturc
Romei, Ttrin renunlarea la ci.;tigurile pe care le reali,zase
nus, Turanius, au trebuit sd Lupte SMeertteolrluiuss'Sai PompeiusT. in urma pdcii de lalouDitaurrd(at npoes,nttnruchReioartnda.,cdu.eSoayLreLcae.,Adr"acfit.t
Jost intr-adeudr o
In luptele irnpotri,ua tui Metetlus, dat d,ouadd
,de curaj, abilitate, cumpd,tare, auints. Toate aceste calitdli
Sertorius ar fi acceptat, Mi.thrid,ates ar fi fast intd.rit-
3 P I u tar h,
Sertorius, 5. e PIut arh, Sertorius,
4 lbidem, 6.
5 tbidem, 7-9. ro lbidem, I7, 14.

6 lbidem, 70, 17. 11 lbidern. 18.
7 lbidern, 12. 12 Ibidem',20,2L.
8 lbideul, r3. 7z lbidem, 22,.

112 N. I. BARBU NOTITA INTRODUCTIVA _ SERTORIUS 1t3

TSseinrstoarciueasstsd-.aprdoapuuendeitreinasdl,uTisMruidthernitdagtei sla, tnceput a res- ConJruntarea de la Lauron (18) di.ntre Pompeius qi
care fusese er- Sertarius este istorisitd, de Plutarh cu o uddi.td admirafie
cesiud, cedindu-i cloar Capadocia ;i Bitiniala, cu candi,lia Jald. de Sertorius. Fdrd sd treacd. nimic sub tdcere din
ca regele sd.-i trimitd lui Sertorius cordbii gi boni. Dar osta; ale lui Pompeius ;i, din gloria de
un complot ut"zit de Ferpernna ii curmd uialat5. tnaltele calitd,ti de
cale era nimbat, Plutarh aratd cu multd aJecfi,une pentru
Aceasta a Jost uiaga lui Sertorius. Admirabil militar, Sertorius cum, PornTteius, fiind inuins de tactica Lui. Ser-
inzestrat cu ui.teji,e, inteligen{d, el nu s-a sJiit sd recurgd tot"ius, a trebuit sd. stea pe Loc, imobilizat.
chi.ar la i,mposturd,. Darul de a-;i dtrage solda[ii a Jost In ceea ce priue;te politica lui Sertori.ws, Plutarh re-
lateazd. cu o sensibild cdldurd. actiuitatea Lui Sertorius al(t-
una d,intre mardle Lui. calitdfi. Reuoltat impotriua neome-
gpiecnrturuzimdriei pLtuaiteh.laInriuSsp;ainCiainanad,aetLdaoupai,dedcadt esdacLeulpate;i Ccliensnoal,i.ddaarrizsaereiansl'uufliefcetegtene;oi,mrteeniiimieu;lti
nii.Ior turi, de ivfarius "gi de
cimd este uarba"
pnrcd, de

dar de a-;i atrage oamenii,, core acltrn erau strdini,. Ro- cruzimi,l e trunt a;ilor p opular il or :,, Rdzb oi,wl f iinC t ermi,nat
mntuunlnn;t,ai eimLaoadaufreoterssatassriiailitlauLsiLd, adLruadprttaecthicmiaitprodoteraiummareunr,Ioitimedraainnuiljosurtr.dw.Cploinlmui[pii lnodue-
;i partizanii lwi Ci.nna ;i ai lui Mari'us di,'nd dous.dd de
toatd. uiolen$a ;i rdutatea, incit au ardtat rotnanilor c(t"
ntoerniuosrocruiruileardoznblooiuriltwpi esinctinaeuura-desernspinuinee cd, numai Ser-
patima de a domina, uitind de interesele fundamen.tale ale
$i nici nu i-s
Romei,. adus insulte cind era puternic dar era indignat de
Plutarh, i.n general,, dd douadd de o mare simpatie ;i cele ce fdceau Marius -i,,ar
;i Ci,nna, in particular ii ruga
compdtimire pentru Sertorius. Se simte calda si,mpatie s6. se poarte cu mai multd, mdsurd. (5,7)". Se uede clar
gi tonul adrqtiratiu cu co.re relateaz(t biograful calitd.$ile
ostdgeSti douedi.te de Sertorius in rdzboiul. cu cimbrii qi atit sttblinierea rdutdgii lui I'narius qi Cinna, pe care PLU-

teutonii (3), in rdzboiul cu soci,i, (14), i,n luptele cu Pam- tarh parcd o tngroa;d. cit mai mult (am ardtat cu altd. ocazie
atitudinea Lui. defauorabild. polpwlarilor), cit ;i cdldurcl cu
peius (19-21). Dar admira(ia lui pentru cali.td..tile ostd,-
;eSti ale lui Sertorius este erprimatd. ;i direct: . . .,,bdr- care relateazd. umanitatea lui Sertorius. Simpatia biogra-
bat curajos, care ;tia sd se acomodeze cu orice fel de
fulwi pentru aristocrali este udditd ddn felul cum uorbe;te
luptd. pe qi .c.a.reSpeurttoeraiufsatceinfsau{.Jd.leo{riitcdderuiun!el,adree".stcthinime-- d.espre Metellus (11). BiograJul subliniazd., de asernenea,
bare . Jald. dragostea de patrie a Lui Sertorius: ,,EL (Sertorius) era,
.. 6)
(i.2,

resc ;i di.spuninol de un corp rninunat pregdtit prin Jor{d, de altfel, ulr ovn care-;i iubea patria ;i, care doreu Joarte
mult siL se itltoarcd acasd, clar neauind succes, era un orn
sprinteneald., uiald simpld.. La belie nu se deda nici cind bun gi nu f(tcea nici un lucru josnic impotriua dugmani-
tror, iar in ti,tttpul uictoriilor a trimis adeseori la Metellus
era uesel, i,ar in mari,Le munci, in drumurile lungi qi in
uegheriie dese auea obicei sd. se mulfumesscd cu tnincare
;i ta Po'npei,us oatneni care sd le spund, cd, este gata stt
pulind gi uqoard, care ii era cle ajuns. Ductndw-se La ui,nd.- idespeunadc, oarrdmdeli,neto;iarscdetrreiLaia. sCcdd..cciaziucneasicmdpplurepfearrdti.cusdlarf,iedaucnd
toare gi fdcind plimb(tri ori d.e cite ori auea rdgaz, eI cetd,tean fdrd faimd. in Roma d.ecit sd se nTrrneascd un
cdtpd,tase edxup;emri,aennfi.ldo,r,in,;ioriinceofreiciedeJerletdraegienrcee, rccf,unidri,fucgineda

din Jala
ataca in Locuri accesibile ;i inaccesibile (13, 2)".
imperator erilat din patria so. Se zice cd. Sertori,us dorea
foarte mult (sd-gi uadd.) patria gi, din pricina ntamei sale,
tl.ii PIuta r h, Sertorius, 23. fiindcd se spune cd crescuse orfan de tatd, gi Fezuse tot
tbidem, 24-26.

.- Vieli paralele {vol. lV)

11+ N. I.'BARBU NOTITA INTRODUCTIV,4, _ SERTORIUS

1T$

ttPdtjtA_bcgcgm:ttorounim!eooiiimlcu,-tro!ualmriJsgeiusuItg,pdttdedupsnacau,ssr"rtIunlenadairbuiadap.lhdellepefiiefis,adtcrieacraridnpadp,nroaasofEisaglde,umdg,tmaatjidi,manlecudue,peajcdaadale,rtiadn.ceenneeuumrrsledsesdedii-dalpTtzsnaatsiai.relditepzettdelraur.lderuser_idubeeut.ece-utm,gasudibaanIppidal.adi.maruaipuElreeeclie.zern,icrairreunatntdaim{uezalcoimd.nrtdegsadcreidrrd,nieodu,iueelatd,ndapeausutncg,,.icmtteutrnrafaeeiermepadpu:esrasocfacpeirnnredd,aiiidairtntnnegctilli{luaoreuincsaaetutneseaiaritteirnldcee,-ecersncrdidJunestgcSi"nd.ie"caeeid,rSmeu"teeocmeiE.uca;mlipdrtrtaaraittunaucto.oiapsireounamcu'acaerbietrrTolnciurrre,iueinSdaudTnniiabresen,ag"apcssseee,siraetr,ater'o.aote.esig"nt{ms;egpfrtrntZ'iuin.iarantiau_reaaniZeatsraaEr"uot,''_elstroAacm_pufitAtiSacointemasttirmiA"ienit"n_:uni.geapj;itaipuduij;nciStilsrclr;eisg,;inery:hiate;e;acnu'Aaiusi;eirr,;lle"rLt-,_:'-ei._r,-i,i, uTtsol;ja\orSburil:(uJ,1ii6,!t)9r*pe.)r,ceupctuueniucrt:uuduieendtceudrrpeilraei.,odba.oradrreaca&tlerteu(gri"e)sc,eroermetoaurzitduusmr(iian1't;1e)ra,lcecaitllitat

* In afard d(a1e96st0re)a, tpavepted. el2ea2-gr-eE2n3ie2Fr.a.l.e Si st'pl ei,ciaslee, ninidiiicnc.- la Viata
iiitii,"-ii
lui-*Pompeius, Ga

.,BIDR", LXIII

cultura lui. Eumenes a auut de trwins mai, m,ulte ptnai"i
decit Sertorius; din inuingerea du;manilor, Eumenes i,gi
procur"o, securi,tate, pe ,cind Speertcotrniud,s Streerztoeraiusind_,iuipaa; gEnuic-;
de lupte,
rnenes era iubitor

Eumenes, degi putea sd. trdiascd tn pace, s_a auiitat in
rd,zboaie, pe cind Sertorius a trebuit iA mpte pentru secu_
ritatea persanald im,potriua celor care nu_l l-dsau sd trd_

cit,raadsriaceds;cndSuecirh-tiao,ariru.utrnstlasitclaauuuiauie{ta. p, apretecd|nedoEnutmoaernteesmaapi rfreufrenoraast ds,d. .

tgPotsiodcral,rauemicuDftueaecsurlrancph;sreiid.eetp.seEgcreezueeuemrjncmeeeemarfnrerdesaeereasdiizn.i.uamdsae,ddppdicnrmreooce,naajccufpilaairecmrudatzeerucielrltleeclete,lrLuil,eleassac-tinauioccanuialttoeurafterdnpaiicauncusesaueut,dSTuseinosie.ruacirfisripedala,a.ilecerrciainlpeo;lte'ilearo,,t.L-rpfdSBdodeirdotdorie___.t
flaaceinotoptlddecaeurenad,inSiainstbdirougi raasJuiTatrlauui nSoerrtluocriruus,,ri plutarh
.
puttnd"
i.Ei

1 Poate cd nu este de mirare ca, de vreme ce norocul
curge incoace gi incolo, intr-un timp nedeterminat, qi in-
timplarea sd aibd loc de multe ori datoritd aceloragi eve-
nirnente . Intr-adevdr, dacd rnulli,mea el.ementelor care
stau la baz5 nu este det,erminatd, aturaci norocul dispune
de belEug de materie ca de un coregl core procurd ase-
ntdnarea faptelor indeplinit:e, iar dacd fap'tele se inlSn-
luie cu un numdr lirnitat de lucruri definite, de multe
ori este nevoie ca aceleagi fapte sd fic duse la bun sfirEit
pe acelea.9i cdi. (2) $i, fiindcd unii scriitori, fiind
astfel de intim,p,15ri, adund din cele scrise gi amatori de

din auzite
fapte intimplitoare ce seamdnd cu acliunile iudecdlii Ei
prevederii cum este, de pil,dd, faptui cd existind doi Attisz
celebri, unul sirian, iar altul arcadian, amindoi ar,r pierit
stiEiali de rnis,trefi, au existat in Acteoni unul sfigiat de
dcoiini Si,caiplitounlis-, de indrigostifi; apoi faptul cd au existat
unnl care a invins pe cartaginczi mai intii,
iar celdlalt care a ddrimat ce,tatea din tqmetrii, cd Troia
a fost cuceritd de Heraoles, cu ajutorul cailor lui Laome-
dona, gi de cdtre Agamemnon, cu ajutorul ,ca1u1ui pore-
crlit Doureioss, iar a treia oard porfile cetSlii arr fost in-
chise de Charidemoso, cind a cdzttl nn cal, deoarece tro-
ienii nu putuserd sd 1,e inchidd, gi fiind cloud cetili lca
omonimele ,celor mai mirositoare plante, Io,s qi Smyrna7,.

se spunc cd intr-una din,tre ele s-a ndscut poetul Homer,
iar in cealalti a hai sd mai addugdm qi noi
rcneui rmita-i la.
acestea faptul cd rdzboiniqi comandan{i de ogti
Ei
care au sdvirEit cele rnai multe fapte, stratagemc gi vicle-

SERTORIUS 119

118 PLUTARH

nie au vAzut numai cu un singur ochi, Si acestia au fost: aIcshlaoiuufanv5lpiiveignnariladnda_dvtucdegee-oua}gmageblhl1mdiaecedtnadraevidinneagoailiorgadbsirinuuuirssg$zpiEuiimirig,eedliaoron,enndbraddiusle,ioa-eaErsirla.civaiunTrilnaltotcidSamtevrueeupriErentiinicomne,oarltetiemirrule,nsaaci,uvien{acseldie,_vrsauaetmsninra_tdiaud,auiluiunisi-aonis,bitrensoMisa'rucanrsmcfruuiii-"nuiitjii_ades*o
F ili'r,:8, Antigonorse, HannibaLl0 Ei Sertorius, despre care
vori;trqte aceastd scriere.
i3) Desprre Sert'orius s-ar putera spune cd a fost mai reti-
nut fafd cl,e fernei decit Filip, mai devortat ,pr"ietenilor decit
Antig,.rnos, mai blinci faf,i de cluEmani de,cit llannibal, fdrd
snddoerc,ficite,,cdLluirpgl srtnuita'tnduieirosinriti.elArioglen'innr.{id,ma oilni,iscsoi-aaurndtuodivaceuddiitnmterugealtel ii,nmdaeaixrpredeea-
Marius. Atunci a ob{inut un premiu. Apoij in restut cim_
p,entru cd a dat dovadd de
p'aniei faima lui a crescut,
mul,te fapte inteligente Ei de curraj, cdpdtind in,crederea co_
rientd cr-r Metellus11, in curaj cu Pompeiusl2, in noroc cu vobElbpobdnitaariregeaa_riiramri-losrurnrsEnaqtbaitpitruiEandurra,ifcigedbnnliar.-nusciaigdsunidel$n-i,-uenalitp,inipud-_og.idelogi*Ssfqrsyqdasaadoipp.rIEt,ucrilaiaesrdt(suuee3iananouLttu)pticdluoanaiirD,nCiasi,,ir'noltd,cmiu_oanseda1eopsrecutipousrlardtsealbecacu-erC,iphgrl,.pocdtiuSiucso(eo,za]s,4eueulmbtieu,r)ncctoprataoceDdrciionruafmih{uirdrulisru.ecnfpepacscdcimaldua,uiuerrleatfseulscucirtepeceiapiilf,mdielnuu,Leacpodgiebccpaeiaevnieptresilp^rigodtqiiteeietdprdbteiqic,eruaiuneariiicsn,nunlrcteaaldiieuza*ialavulnogua,nirdurdetiiaidfn.l,oeaoii"cnsamn"npijs,oeuirut'eticera,nt;i"bdouarr-juifguebeOciruijiiiicifr'a,nnEdizra"eiurEnudrdiac-t,,t,i.

Sy11a13, in putere cu romanii, cdrora li s-a impotrivit ca
ielxi1ai.ietmQdi 'ncdornnduforcadtrotre ve,neti.,c al barbarrilor. (4) Cu Sertorius
mult di'ntre eleni pe Etirnenes clin Car-
dia. Amindoi au avut inclinalii de conducdtori, au fost
luptdtori qireti gi, instr:Sinindu-se de patria 1or, au condus
dar au aAvsuttfepla,rlaerndi,endou'srooraartdlicrsu-dadu
oarneni de orice neam,
murit.
qi neclreaptd cind au
'intins curse qi au fo'st u'cigi tocmai de acei oameni cu care

inr.irrseserl pe 'dr.lpnanii lor.

2 Ne,arnu1 lui Quintus Sertorius nrr era prea fdrd vazi
in cetatea Nussoila din linutul sabiniLor. Fiind crescut in
chip ille,s de mam,a sa vdduv6, clci ,era orfan de tat5, se
aude cd a iubit de mult pe mama sa. Se spune cd mama tae1-pe,orsudnsceit ostaEitror sd descingd toate armele qi veqmin*
6a se numea Rhea. Se pregdtise curn tr.ebuie pentru sus- cu ale baibarilor gi sd-i urmdreascd
imbrace
spre oraEul acela din care fuseserd trimiqi cei ce veniseri
tinerea de procese Ei dobindise chiar gi o putere in ceta- ,asupra 1or. (!).AEa cd ingelind pe barbari prin infd{igarea
tea s,a, fiind, datoritd elocintei sale. Dar strS- tmomadraum{diir.uile,lcimmleoiaauer.,rrlrld.aireb,begioasn5art.ebsurni,lta,geprpniioircaercefudaitliren6feod{cseucert-n,steudiedclep,iilaqorauiireudcdtdeefeosinrn,soctithim.lnivs(eaei6snn)r!diciDluapa{;ripice,caoatacbrpe{ntesiuliacer,lcaaacctvereei_o.i.
incd tindr
lucitele lui suocese in faptele de arme i-au dezvoltat am-
bi{ia in acest domeniu.

3 Astfel, oind cimbrii Si teutonii ndvdliserd in Ga11ia15,
Sertorius era sub corn,anda
lui Scipiolo. Romanii, Iuptind
rd,' 1i fiind respinqi, Sertcrrius a renunlat la cal qi. rlnit
fiind. a trecrrt fluvir-rl Ron, inotind cu pa,ltaittoqdaeEriocbuussctuetrual pimGqnr.ira'gdad,cr1leluseipai-c?llie2in.nr0{d.ipi,ranaeaantadjnuapepcrcr,oueeirmieluasaPn-ir,,tacaSeidpii,n,luoetilorarunutriorlnps,ercciu.uoidns(rsn2sfp)aRodaAoardmratreueltiaecenvrceuamcini,uefiutoizsilnesvtcctiezneoasde,stttrultiienat*gsesEiieacni vg,glreirSiiazgspbsibioaddmorniiiuosianne..l

im.potriva cursului nlvalnic al apei,
el la corp Ei obiqnuit crr eforturile prln exercitiu. (2) Cin'd
acriaqi duqn'r,ani au ndr'dlit a doua cu multe zeci de
oard
mii cle oameni gi cu groazuice ameninldri, astfel incit
€ra greu ,sd convingd chiar pe un roman sI reziste in

120 PLUTARH

SERTORII]S 12tr

liciunea celor''lalli tin'eri, motiv pentru care qi-a ciqtigat
imediat faima. (3) To,tugi, cind a ajuns la faima unui con- nea puterea. (2) Spunea cd e pu{in lucru de fbcut ecum
ducitor, nu qi-a p.erdut nimic din curajui unui soldat, ci etoi astidntginlocrSialnivintogadtt6orpi,udtearreadalced vor prirni pe Ma-
paurdntiinndduf-agpitfedlerdbrcaruletlaorrescaolerpvr.rrel dinnicleupdtee,aadmpiireartdEuiteuxn- cind va lua el,
rius, un orn
greu de suferit cind este vorba de imrpirt5girea puterii gi
o,clri, 'care i-,a fost scos. (4) De aceea, a trdit merelr cu min-
drie, zicind cd aitii nu pot'aduce mdrturii fapteLoi strdlu- nedefim d,e incredere. (3) Cinna ,a spus ci Sertorius are
ndruepgttaieteccuimndssdp-ul nreespaicnegsdtepleucMruarri,iuds,,adrecodarseecejeenter ainzsduqEii
cite, ba chiar lsiendEatiiirbinnddp,eipncderatsceeealmzaSEn:ietldieme,vppi,tiledsjpdie',eiccotlau,ltieoi rrrcidLnrm:,lilnnSuncmcoinale-i il" ,chernrarse sd impaintd puterea. Sertorius, rSspunzin'du-i,
(Ei cuni-rniie), i-a zis: (4) ,,Dar eu, socotind cd Marius va veni in Italia
tinuu, plrtind el, m-am gindit Ia ce-i d,e foil.os, dar tu
ai .rirtutii, ci qi ai nenorocirii sale. (5) $i poporul i-a de la el, singur,
acordat o onoare de scarnS. Astfel, cind a intrat in tlatru, de la inceput nici nu trebuiti sd mai d,eschizi discutia,
1-ar-i primi.t cu aplauze qi l-au a'cLamat, l*cru ca::e nu clnd a veniit acela pe care tu l-ai socotit ci merit5 si
puteau s5-1 obtind ugor nici cetdfenii cei mai vind, aqadar prirneqte-l Ei foloseEte-te de eI, cdci cuvintul
viteji Ei de credin{d nu rnai dd loc la nici ,o deztratere". (5) In acest
'finaintali in virstd. (6) Cind a canditat la tribunatul mi-
1itar, avind ,contracandidat pc Sylla, n-a reuEit, de aceea fel, Wlarius este shernat de Cinna, qi i'mp6rli'nd puterea
a fost unul dintre adver,sarii car'e-I ura mult pe Sylla. armatd in trei, o ,conduceau. (6) Rdzboiu,l fiind terminat qi
(7) Dar dupd ce Marius, invins de Sylla, a fugil, iar acesta partizanii lui Cinna qi ai lui Marius dind dovadd de toatd
,a plecat pe mar'e ca sd lupte cu Mithridates, pe cind in'disrciplina gi rdutatea, inci,t au domonstrat rouranilor ci
Oclavius a rdmas ,consul, fiind partizan al" lui Sylla, iar nenorocirile rdzboiului sint aur, se spune cd numai Ser-
Cinna, dorind sd s,chirnbe lucrr.rrile, inoerca sd ridice frac- tori,us nu a ,ornori,t, cind era puternirc, pe cineva la minie
t,dDeiueisnntcepelauas:-rlsltaueebaiinEMlutiari,enriumucs,ao,anicrsaeaulreleiinsi scdceriedntdoafetotrueprnrSoicnvi mdvpleaerdarieee, atSleuepnpreittiodOlr,uiucOistacMtrsa,-'aviauirusiudsacs2d'.lt Ei nici nu i-a
adus insu,Ite, dar era indignat de cele ce
fdcea l\4arius, se
iar pe Cinna il ruga in particular sd
poarte cu rrnai multd rnd,surd. (7) La sfirgit, deoarece scJ.a-
vii ,pe care Marius qi-i luase aliali in rdzboi22, avin'du-i ca
.a invins, iar Cinua ,gi Sertorius, pi.erzind aproape zece mii u,n fel de gdrzi ale ,tiraniei, Ei-i fdcuse puterni,oi gi b,ogati,
de oameni, au fugit, apoi, ,adunind prin convingere marea
majoritate a arm,atelor imprdEtiaie prin Italia, reprde au pentru c5, paL€tddepa'ortpea, retei, le dddea el qi Le rcruncea sd iao
,ajuns in stare sd se mdsoare cu Octavius. inEiqi sdvirgeau ne,Iegiuiri
iar pe de impo-
triva stdpinilcrr, urcigindu-i, violindu-le soliile Ei bdtin-
du-tre copiii, Sertorius, socotiud 'cd nu rnai este de suportat,
cippdaarimrriO5eee-.iaaMni snelacaurdraii,suecCsdo,avi,npnarnsoSaudrlnea-ri-ntdodersitudpol,saitnrcitseac-L,aeasibiillmoaiuap,pilu{,ipsuce,aoufpn'imeasfiroadtpirseceetruinnqdlatdierrud,,pciclndduddrvieusar-Cosecifenoisntddeda-eae,l ponuncit
i-a str.ins pe toli in acel"aqi lagdr Ei a sI fie uciqi
cu suli{ele nu mai pulin de 4 000.

fald un bdrbat cu ma;i multd experien{d, fie cd se temea 6 Insd d,upd ce Marius a muritzs Ei Cinma, c'eva ma,i
de cruzimea lui Marius, ca nu cumva sd in,curc'e lucrurile,
pentru cd, din pricina pasiunii, nu tirziu, a fost ucis Ei el, iar tindrul M'arius, fdrd voia lui,
avea nici un fel de a fost ales consul, impotriva legilor, Carboniila, Narabo-
misurd, cdlcind violent dreptatea ,in picioare, cind de{i-
nii25 Ei Scipionii26 tuptau cu greu impotriva tui Sylla,
care se apropi,a (de Roma). Pe de o parte, situalia era
pierdutd din cauza laEitdlii ;i slSbi,ciunii corn,andanlilor,

sERroRrus 123

I22 PLUTARH 7 Ialcind s-a ,anun{at cd S;.'1Ia e stdpin pe Roma qi

iar pe cle altd parte, m-ult rdu le fdceau trdddtorii, qi derci cd factiunea lui Marius qi Carbo se prSbugeqte, indat6,
[aproape cd] nu mai era nimic de fdcut. so,cotind ,cd-i va fi trimisd o armatd cu un cornandant care
vede'a cd lucrurile mergeau tot mai rdu, sd lupte cu e}, intdregte rnuntii Pirinei cu ajutorul lui
(2) Sertorius
pentru ci ginduri necinstite frdmintau pe cei care aveau Livius S,alinatorz8, avind ,cru el qaize,ci de rnii de pedestraEi-
ziteraaattemlzaeabidcmruaaprleriinepgtuedtneitreae,b, lSidarsrainSlduyliilmaS,pcirneipsc'iioaele9cddi iaanvueinramcseddp, ufEitei-a(3paa)Ecseed,- (2) $i nu dupd mult timp Caius Annius, fiind trimis de
Sylla gi vdzin'd cd Livius este de neinfrint, stdtea in mare
incurcdturd la poalele rnunlilor. (3) Dar dupd ce un oare-
qi i-a corupt solda{ii. Sertorius spusese mai dinainte ace- care Calpurnius, poreclit Lanerius2e, ucisese prin viclequg
lagi lucru lui Scip'io qi, degi-i ardtase cate era sitr:atia, pe Livius, iar so,ldalii pdrdsiserd crestele Pirineilor, An-
nius, trecindu-i, a pornit cu o ceatd mare fm-potriva lui
nu-I convinsese. (4) Atunci, de'ci, a desp,erat cu totul pen- Sertorius, }:ind ,cu eI pe cei care-i ieqe,au in cale. (4) Dar
tru sRdo'imaeiinEiparimpleirceatcionndSupcaenrieaa, cu gindul cd dacd
va soarta arrnatei de 'acolo, Sentorius, nefiind in stare sd dea lupta, a fugit cu trei
mii de ostagi in Noua Cartagindso qi de aaolo, imbar.cin-
izbuti
fi un loc de refugiu pentru pr:ietenii exila{i. (5) Avind
va consti'tuit du-se pe cordbii, ,a ,strdbdtut rnarea qi a acos,tat in Libia
de indurat ierni grele in locuri muntoase, a Ia {drmul Mauretaniei. (5) Dar, deoarece barbarii s-au
grupe armate din barbari Ei i-a plStit pentru ca sd-l inso-
pe drum. (6) Cei care erau cu el- erau cuprinEi de ndpustit ,asup'ra solda{ilor sdi, care porniserd fdrd pazd
ieascd qi spuneau lucruri grave, zicind sd se apr,ovizioneze cu apd, ESipaauniuacpisepme amreu.ltAi dfoin,strtereesi-,
cd un proconsul
minie Sertorius a pornit iardEi in
ro'man dd barb,arilor ucig'agi tribut. Sert'orius, fdrd sd-i pins, dar pentru cd i s-au aldturat piralii cilicieni, s-a dus
pese de ruqine.a aparentd qi zicind cd e[ curnpdrb tirnpul
prielnic care este ceL mai valoros pentru un bdrbat care Ia insuia Pityoussa3l, gi ra debancat, in'cerrcin'd sE far'{,eze
garnizo,ana lui Annius. I,ar Annius, nu dupi mult timp,
la lucruri m'ari, i-a ciEtigat pe barbari cu bani s-a ardtat cu multe oordbii Si cu cinci mii de oameni. (6)
linteEte {ind Spania in friu. (7) CiEtigind de partea Ei Xmpotriiva dea lupta navaia,
a putut sd sa lui, Sertorius a pornit sd

neamuri care inftroreau prin mulfimea tine'rilor de virsta fdicequitedisspdunreeazisdtee.cCorudbtoiiautqeoaarceesEtei as,pfriiinntdenced c,are nu erau
armelor qi care, datoriti ldcorniei Ei exceselor cornandan-
un vint mi-
nun,at a inceput sd r6,scoleasrcd marea gi sd intoarcd la
plileonrtrcuaroerfiucresefseerldd,terimcoiEndi uacooeLroe,, aveau pdreri foarte proaste t5rrn cordbiile ugoare ale lui S'ertorius, atunci ,el, avind
puline cordbii, in tirnp ,ce vintul il impiedic,a sd iasd in
a 'ciqtigat prin blindete Ei
bund inlelegere pe cdpeteniile 1or, iar prin scdderea irn-
pozitelor, pe cei mulli. (B) O mare dragoste qi-a cigtigat-o' Iarg, iar urs'catul era ocupat de dugmani, a luptat cu valu-
rile mdrii timp de L0 zile qi a rezistat impotriva valuri-
icdpindu-i de incartiruirea soldatilor. Astfel, eI silea pe Ior Ei a furtunilor greLe cu foarte multe eforturi.
soldali sd ridice corturi de iarnb in fala cetdlii, fdcindu-gi
el singur cel dintii ul1 ,oorl de acest fel27. (9) Totuqi, el nu
fdcea toate aceste lucruri ca s5-Ei ciEtige bundvointa bar- B \rhtul ,cteimdinpdu, lSienrtolon,icuusr,iafd,arcdosataptdL.aA,cpiotei,v"aridini,csiunled,
b,arilor, ci inarmind pe romanii de virsta arrnelor, care
petreoindu-qi
an'cora de aici gi trecind strimtoarea Gadeiraiossz, atacd
EbLoliicncudoianiunsatrtcuroecloblniiuleqriiledpeudnetirniprdaecrienn,ec',doalnirnsaetrraudcticlniee'dtudm-tasileEeinlinnifrdiecfrotiqou6t,tfofeirilnuidnl: latura dinafard a Spaniei la pulind distantd de,asupra gu-
vdr"iindu-s,e in Oceanul Atlan"tic,
rii f{uviului Baetis, care,
a dat numele 'de Baetica linu'tului din jurul sdu33. (2)
pregdtirile pentru r6zboi.

L24 PLUTARH SERTORIUS 125

Aici l-au intimpinat din intimplare cifiva cordbieri ce taTaini.ocgsuisacs0ee,rEiuti-nocd.de(s6me) orAerfmiucgiiniaptsuoelv.eAlsustoeiasllci-sa(i7rn')r-dplirsbecuyoneldint ciSiuecfdrrtaoz{raiiiucses,dAi,n'E_i
avind in'credere in b,arbari din cauza mdrimii mormint"u"__
erau venifi de curind din insu,lele atlantice, ,care sint doud Iui. Dind d,e un
la nurndr, dcspdt'lite printr-o micb strimtoare, Ia o depdr- ,oorp care avca 60 cle co{i lungime, dupd
sjceupvmotfr-ditsuceinnsspatuennaimeq,aial,faari,dmminaa6"1lsu!aiint Amunn5tarmmioosun.rui(tmB, )eaTnptio,niggaiitdacunuciiiancmdeaadsirte,papo'a,_t
tare de Libia la 10 000 de stadii, qi care se numesc Ma- vestesc legenda cd dupd rno,artea lui Antaios, pe s,c,!ij s,a
oare. (3) Avirad parte de ploi potrivite gi in ,ce,a rnai mare Tinges Heracles qi'cd Sophax, fiul tor; a domnit
parte a timpului fiind mingiiate de adieri de vint dulci a luat-o
peste acel linut Ei a intem,eiat
aqinisuaatdrreuacsdEitniogaaurerepdlafeiinnrtodaudua,tniotfpeddreeranfouiLnopt,osbistuoibanirleitq,atiiengacriant sup,rncinuimnancaeuisld{teie- olu,ci eStaotephcaaxrea poartd nurnele
anarnei sale. (9) Se sprune cd fiu,I
mea gi dulceala lor hrdnesc un popor leneq fdrd muncd tost Diodoros,
qi strddanie. (4) O climd blindd domind insulele prin con* 'laacuvacc€orrre,ulaoraiod- ed,sao5Hrmmfeieran_atidctslpepcuseos,snetaresnptuimetmunuitteldrtueodlabninieeftaarncemieEuepirliiemndipiicilnea'cncaTirel,euinbifiiu.aIs,u(1ebia0sa)erarAlda,ccecdeasusrttseeai
topirea anotimpurilor Ei echilibrul schirnbdrii timpului. cco(ae1-hrs.s1utnieca)reeirS'dcnbleredeuelre-nptm'onaetfar,aiiditu'ieoalsubin,tciud.abenajailpouinssnreiig,tfcoooicanrfsieercdtetrdedusa{stiridnuempE.trrtaieiengpmr-itui:oeltlealtuiuruteirue,crDg.iEreiiooii,rde,poc,rlnrdi.mEocuiis,-eLasaEe'rfdiuosbcgFpouiaucpniueh'e,naIbuixcca_.di

dqsaApifissaotpzfrreadealrdf,Eiirccviieuii,nd, tuiidnunncardd,ierluerddtiunebeld.,ouAcrdneepianloellseoiprcaEn'rdieafdisiemu,rrmbdialseruoe'mll3aituer5ae,frsogi,aai,rdndi,iius,nlceusfj'pleuirnldroidcmui,olpdurre{eqddsoEracamtiicrpeueirliuiEEnniii

adieri umede Ei ie hrdnesrc cu blinde{e. De aceea, pind [a
Lrarbari a ajuns credinfa statorni'cd cd acolo sint Cimpiile
Elis'ee36 qi ldoaEurile ferioililor, 1p,e care [e-a descris ]Io-

rner (od. 4, 563 qi urm.).

9 Sertor.ius, auzind de aceste insule, a fost ,cuprins de
olinndeIsaputisrdan'dieraggiolsaterSdzebaoaleielonceuiin,gciedteatae.tr(d2i)
in pace, renun- dmg':lfencccdnsi.lynoaut.1_clireIuoe9c,ni-ilqin;frd;dsilndfms1ln:nardeeeteuu-0ti.e{"aruscpr,nueic^ndegcnppna,uDelct,iatrel"djtulreelueotmr'erlmncaopnderracdaioidamripa,rca,antpctcctir6rara.eltoecaiiae-racn,n1eiardicel(tgenenlil3teueluuocieosee)anco,servfrl,pn,recuaI,,mxiou,ntoirpdltfa€nli.eragreai,iii1runa-cancn;ag3trruaeideupdadfi{-l,rimteela,cir.eecriaiiann€tnsum,a(hpsrsp-2l[;eciion,fnieneo)enecrriitimdijnanaedcueSd,ppiaiceiimi,ipdedSrrleaiciiid,rdemp'vraieotdze,eeqeeeerimieIjctiEriulalrio.saviietenaaectbrerorerdsnoitce,,uclceaiceirdrmels,ldsmndniouIaultisae,ienicpdnesSescoafpc,eeti,i'afeecenqaeriEllqsgiseirru"ginnnut,itaiiouciio.,-rndolatfall,i-r(nrotdr"rvaaiurrip,euiuu"ste.ciu)-aedi.,cuap"6repAs_rAi,c"ifir"nu"ir;o."rhaarofe;trcpgoedaf,br-otr,ofm"fmviie1e"inttlr;"coer*"rlrtae"_"oieauua"fit
Cind au bdgat
de seamd insd cilicienii, care nu puteau :suporta p,acea qi
rdgazul, gi aveau nevoie de bog5{ii gi de prbzi, au pon-rit
pe mare in Libia, ca sd pund pe Ascalis Iphta3T pe tro-
nul Mauretaniei. (3) TotuEi, Sertorius n-a pregetat, ci s-a
ho'tdrit sd dea ajutor celor care luptau impotriva lui
Ascalis, peutru ca cei care ,erau cu eI, gdsind Lln nou
inceput de speranle gi prilej pentru alte fapte, sd nu se
imprdEtie din cauza lipsei de orizont. (4) Ducindu-se la.
m.auretani, care l-au primit cu bundvoin!5, s-a apucat de
J,ucru gi, porninci lupta impotriva 1ui Ascalis, a inceput
s5-l 'asedieze. (5) Sylla a trirnirs pe Paaci'anus38 ,cu orntrati
s5 dea 'ajutor celor care luptau pentru Asca1is, dar Ser-
torius a u,ci's pe Facrcianus, qi punind rnina pe armatd, qi-a

atras-o de partea s'a Ei a inceput asediul impotriva cetdlii

126 PLUTARH SERTORiUS 127

faptelor sale cle anne, peararecrcrrinpindtautltci;imnda ppeadretepsaeav.i9er9li.i dbianrtiriesinlut_curguor'irledenecpud,ctreurint sper,in,cdsc'ri.rSpeenrstotirliiiu. ,(s6)E'steiartocrdiubsa'-ra_
gelile. (5) Desigur, se mai pus.la-cale Ei ur,rndtorul lucr-u: afllnd,'pu r."rrrrr,.d
sale ,ceea ce a sSvirEit e'l cu ,o,stati,cii, ca cruzime Ei rdu-
tate, a ardtat adevdratul lui caracter, care nu era bl"ind, idspsccundal3udnudu:suEvieaoio,r,p'i?cambnrul5d?adnia-.nuoiifininollii-adcatdsreussiueentpt-naetiu"cstasseliguupedgabcrssaitraeaeoautilaabtraesdbr.6cddrus(ennccZdsii"uuni)tele,casaDruasdluunenji,p,udcEadsnvrieuaasaaltrddpscicrecesiaiuennafandpc,sclseraeaoipnfrauimeatcrzecunivsnd,eii,dea,ppsbpiotu,\diraritnineuourani,rtU'v,c,pridicednedetsdoaneierucrti,rdr_e;a,"_,ail
ci era linut in friu ide ratiune qi de nevoie. (6) Eu ['nsd
socotesc cd virtutea adevdratd qi care se bizuie pe raliune
nu ar pu'tea sd fie smulsd qi indreptatd spre contrarii,
,ar fi imprejurarea, dar totugi ,cred
oricare ci este cu ne-
pu,tinld ,ca atunci cind planuri gi firi bune sflnt lovite pe
cnuedsroeaprttadae2.m(?a)rSi odceoztaesstcrec' d'c,aarcaeclategriulul csdrusel.-s,ach,simufbeeritdEeioSdeart-i
ltpdnmqdspdticaplacurinapeurei.arn-udvninisgrioEist'atrcgneteitesetiazrui1armzudidurleierifs2leuein-ndalnalueufucacpcctopFt,rCr^easceoeetdaiBrcmdi-dairumr.plnoIt1rmmecorculadtueacnnvaa,neieeitnipsaneidid-'1grnan_eecrliiusdrpoa,iadevuidaraEieEiluuuqaaedsanen7isatquid-lti,na,Eesitcdp,iliipn{ruutLptt,qicimi-ecdaerculrnueddtpidivoraedi"slogeieecqcsE.dEt{iit.m,oti,pputuoocaeiansmiCqrpeecen'otpfatn-idta,,eo,gdjesraotaniinusiec,_lruetr,lpadatiutde,FdiLar,asttg,oslaoeeruceaudtucsi.tuurrllcleacoioe,aafuauddta,idgledauceqqisitgerltlbfntieaedeteiieimdud,tetidszbdl'eesuelseng,ap1dieaieap,,tienivadapocclur"irgatnensbidi,diceulbmn,elruia,et.tdJgnidauraernuaipametemlu.teJrodimuurreIivSgiauod("rino,eci2pea_ediprmnrTm,'aeerss)cdrliaautunietatdua,tdieenenImtadrtponnarL,,afiutcuti[ciMetiaurodoian,iirmras.ai'ri_rrrtrmleeela,aiieidu"de(ra,bualau..3,aliraidd".sgrnec.ie)r,rdeu[BpicailLu"a,l'peOAvpaoia,roiiGg,n"deun,oJeEe,ta*ip"d,r"votfgf"ariini,pr,ipop,eii"-t"iiiincer,on"auldctipecriLt_s_uiJie_d_di_"et,,tii
toriu,s care, cind norocul I-a pSrdsit, a derrenit amarnic
din pricina relelor imprejurdri determinate de cei care

sdvirEcau ne'dreptd{i.

11 TotuEi atunci, Sertorius, fiindcbil chemau lusitanii,
a pornit din Libia (2), gi fiind ales de ei comandant cu
puteri absolute, i-a pus sub ordine, qi toatd Spania din
jurul lor Ei-a fEL'cut-o supusd sieEi, fiindcd cei mai mulli
lo'cuitori de acolo se dddeau de bundvoie de partea Iui,
mai ales datoritd blindelii qi activitdlii sale. Sint unele
fap'te insd pe care e,l le-a pus Ia cale cu sofisticdrii, ca
sd-i in$ele gi sd-i atragd. (3) Mai intii de toate, este fapta
s-a petre'cut in fe.uI urmdtor: un lusi-
ctaunciadnpridoianrop,'s'cpa'srre', din aceia care trdiau Ia tard, dind o
.dtinardrfdiincdipr,iaotararsd,d,ecapreufiuugl edae,dcedpvriniodatro5r,i' pe ea a pier'dut-o,
cauza noutS{ii
din
alb, urmdrindu-l, l-a prins' (4)
culorii, cdci era peste to't
Din intimplare, Sertorius iEi ,arrea cortul in acele locuri,
gi pentru cd primea cu bundvoinfd orice dar pe care-l
r'cdisnpeuvnaddeae la vindtoare sau de la plugdrit gi pen-
aducea rcu fo,arte multd care
bundvoinld celor
tru cd
il ,cinsteau, a rpus la caJ.e s5-i aducd 1ui puiul de c5- sdciv*ouedamssruitatiicntniistngdr.i-aiomcnautjp,aurmsdtetoifaunerrntlerdddefecaicniu,ienmiacGdrcu,maaricranlledtitaaitnfu,uzrNsEdirei,arsdpriebn,eurocd-MnlittenerLniutmuesmcliilseEuiu,rsi.soiAaiaMnesrsaeuUnpgc1eouii,tur"erns;s"t"5tpieau;6e,t;si^liua__"stiaa,i
prioai:d. (5) Seriorius, primindu-l atunci pe lo'c, n-a simtit
dpmkoaeleJpsscclcitdac6icpe,iirnrIcieoditauueprr-brlmp,eueaaaslistnmeEtfeai,dalrsaeiiunrr,ru,c,pdcleo,izatpretruialitclequosiidrtAia-ic}mrurebdzpeeivzmuaignlis,ocia?'miismne,dzEobeitlii,cln95zzcii-hicinzeinadatr'rurndav-at1dc,ddqsqmipoi'culuddilinSotued--l
CVadgcri rMusetaelfluorsst ntruimarviseaindg6racebisddeselafoRloosrenaas,ccdu, arrnatb. (4)

luptind til

Lt2g PITJTARH SERTORIUS

un bdrbat curajo,s, care gtia sd se aco,rnodeze crr oricc fel gAr,otitctmadpmst'spda1oarsf'bnereulqos,diij-ieeeai,roacrluurauun?aatmusrlciaucuui"dnigsealsuieppabuz*{rngsa,odgdg{ir,ioudriaovfdcdussili-imuroeeolrus.duqo,lutsae,rdmrm:er9tstua.a5(iadec9arntjnse1a,cclrrbn.crraud.a,aun,.,aiaa0dei,if1enqeiuludocniniinft^la)rlid?cerlmi,ae1udcerdrcoi.a_dndu.nrSdvesemsrracpo1rnuecc-iciiaruioeenue,rr.cnoaaneietcsuifeec{itfrnrrntiuiapgiitabistnt{oepunItasotgmramumduresrurrauhpd_eisticreteuntiseufe5rsaerairdraduuuubdpeadgoeif,nppit.earrdnce,eosunlrnag,cudidu[sdpip-1eps,irirdeiiiuipe.cpi{niredat.nurnf,cgaicee,au,bpuaciuifrjonTsaurae',zsugrlradciaacupnrtireaaaiudarlolit-eandiuruueionmdoniu'tjn€mrpd,nncoanc-fmarid,aeo.scdeua,EdririciaaainerEpdeodeaentclri(eilsfendiuataplast"-zriiaiecfiear9ahdt,ea.pri)belrisd-dedcpdtsAiu_u'asopnetee(oeAi,'cadai-ed]afiiqtmiaungieIcdceu1cenv,ue,qt.ufSetseperofitasg)raauraAipfu_tiaiAreulu"ddinpcslecmltudMaurdesi"te*csn{ndnta_iiototsiieco.u,tdtEiailctanuair,niuerru"a"iisornta(smipuinuneua.JirTampdvu,p_gdri,ip,cf<nleec)iutsiidlcaociuaunu.zi"a".sp,pidrnoitclrculinirsc'ziio;iucit*lurrnl:tl.nee.eaes,u:l;-uiii,ioiig,ulnns-Edt",.ci,,,$z';lagpd"i"-f"'rirabainii;..sricr.;i-l,rprti"iiciirsa""t"i-ls.o"di;z.;(i"tdcuesi"eA;.-;_auJBum;,iedii;itrintco;iu"ir1oli;tta)r-,;me.o;e:nu-e"aisra**i'^tin;,ipSulue,rdtr"brni;-;r**aadi;amim-mrea--,d;"sE,iJi;u;tcs"_ri*ri;aiu;i"iptr-op.";iiJd;ln_i"*ltisolsno_lc:"a.onolti".Le-aa_co",e:-,ti,,rri
de luptd d,eschisd Ei care putea face fa!5 oricdrui fel de lb9btasmaaa^rduar$o"imepin^rrndtv,a1rdoe?taidr4tmrErtre'g,EeasDactttdaiire5s,gtepiois,ern-uio^ebzifib.pni-,dcgc"ei(aicinptu2rnbuiuaon)dvuzei{niedndAaiigd.i'tpprapciuailie.sodd"E-ci?iEnite..p,riuiesidrccf,ttuosriuooballqr-osilafnf.b_rs"duafrusdiabir'npmfsbilopbdtiocccort"ruiaemipis;_u,rig,,'liapsieniSipc"s"iairuehiem;rl;atarrgrrtupoiruoirnu:elitlreorrtisclauci.uitaJtdgsrn"risul*i"ifitcutnf";iajanoto"s,;er'artqt^;rer,iirii,u-f*tLiiood'i*;iunr_iat"iildn-i-"""r-Jud"*;t'rii"ea;u_"L"-;;*ii,f";_rjsta;t"-ecj"di'i""ur'_
sScpna-inrniab,a,dree,qdi aetloirrirtsduEsiperirnateisnceulsiiitEtinuEluuprtienlleeicaurmaramteeilediqni
einxpleurpimteelenta,letegas,lde,reEziisetreainunlincioerndaendbadntat iae lcuunteeni aacrrinta'atete. I * Vieti paralele (vol, IVI
putea sd respingd pe duEmani in luptele oorp Ia cor'p qi
sd-i impingS, dar nu pute,a sd urloe muntii, sd urmdreascd
indeaproape qi neincetat pe duqmanii care fugeau in
dgedztiotdrdIianefo, csdEisfu5rp5orcteorfo"atmu,reia. viata ,cu minrcare nepre-
Ei
/

13 N{etellus imbitrinise rnai tare qi incepuse si in-
cline cdtr,e o viald rnai destinsd qi mai imbetrqugat5 dupi
imnusluteflelulipt tdeeqiumnaarirrLinupt ttein, edraers,acvqeai in fafd pe Sertorius,
bucurindu-se de un
oorp rninunat pregdiit, fiind sprinten, puternic gi ducind
o Ua6 simpl5. (2) La belie nu se deda ,nici cind era vesel,
iar in ,muncile grele, in drumurile lungi 9i in vegherile
dese avea obicei s5 se mullurneascd cu
uqoard, care ii era mincare pulind
ajuns. Dtlcindu-se la vtndtoare
Ei fd,cind plimbdri ori de cite ori avea rdgaz, eJ" cdpitase
qi de
experien{5 in orice fel de retragere, cind fugea din fala
dugmanilor, qi i,n orice fel de incercuiri, ctnd atac'a in
lo'curi inacce'sibile gi accesibile. (3) De aceea
Metellus,
cind era constrins sd lupte, suferea neajunsurile pc care
obbuiccueiraledinedauvr6anctaejei Linevicneglio, rpec,acrinedurSmeertrocrsiucs,pfeugdinuSd-,
de Aasptrfoevl,izeiol nlieri,tlediacuapgrroi'vui,zi9oinlrriidleiccaupaiepddicEii

se
rnani. (4) le
irnpiedica in

ilf,acaearlI,erpianoe,sdctecualeoql rlisiccdlaauurr,eiepaMarvsiaenentdesliialapluusp,saeEeidahreadllurialiupdiiraieousvsciupzureirpoarncjia'naetdriie,ce.aaira(e5qr)siS-eIienoarptsoraeercdiaeuiuass,'t
indemna pe Metellus sd lupte nurnai cu el, apoi ostaqii
indernnau sd J.upte ei, coman'clant cu coman-
sdt,raign,la, ugiEui-nl roman cu u'n rornan. (6) Dar curn Metellus
refuza, ei rideau de el. Dar Metellus fdcea bine cind dis-
preluia aceste propuneri, cici, dupd cllm a spus Teofrast'

130 pLurARH SERTORIUS

tJt

ii{u;3i)ti"JD"*a"r"p*c,eo'ppeieii.i-Acaosptaftieirial scSemeirmatoiraiauilesds,escnotreminapgmoinrtddairneinatoOl'uasticeas5fea3r,mtooirliicuilees- (5) Perpenna, cdzind la invoi,ald, i-a dr-rs qi i_a amestecat.
qtcigpnt*nmoSuortu,i-uuJruurneirom"'.ne*ifi"ersaJt"auetiraircrtoii"paStf"u"uaciar"titiilu"ia"uiuieninra,qnaqsnd"adtcdggnpui"oceiuiivpjrrILea-riaeermauice"lscpr6uaqudtizeir,-cnOeroiurfsacoeiadmaaaclsinntnuppuasrcicacbd.teuobtpaulup-ueupn,eteplc,lcviuseeedmeouctsopl.eSar,mot,beuervu(iednpu5d.aonlrfatiin)ant(d!iietoci4iredhurEidrun)lbya,nimocrusPapelliur'dsprneoii"rdebaiu.oviircnmrasraelSdnPeiui]nednbcgdfalcivdrigetordtt,edidiiltnbsnceiuiiscdadidteaarascaauaereieefliplb9ciaaibearoiaobili-ieallnbuamnuiasipnmrerrcicbcaa,dnpureuopianrieioptdcrmte'rid9naereeucinifaaiciurceitirnlncrdaab,raldoddoautetrudm,'oaraerlvaeesnanpuavcitrc'mitenaialrarieo6nqolqprsalirEeioi,e--i-;,iiii bS de cohorte.
tcJdua"ue.tuUevuSoj,ul"ettdraa,buslnimlpEaulunuinmnaie.'eataienic,iini5csgilma-tiiagvppuiid,rnedaicnsueuglorrsdccinaomdolmvS-oara.ed,tntirtrpiablaeugenenrStriuiieei,l rpfacto[elrtrfdriouaesslsltodiEiionis1,aealresemzgigciidnauadurriaeurgni-cis!n,e59e--'i cu soldalii lui Sertorius: Perpenna venea cu

fie'carc dintlr: ci a fr-lgit. ttd-orda{dui_1eo6aisnutSajedqureiritoudprlaiiunlrustepiaaadvreiltnueaai,toodcameitceadiripnemdcemorlraieulceLlel.limc(a2ue)rflguDdeveaair,r.,o,rils,fgt.iariiniq'fcsii,ieibdtccuerooLlbnarcusreercnase_et
cfpLcmmlezlcaacf(euai3eairleedsumincgano)ltrsgutfb-auiodociesnIdcpdm_l'rleilsblauua,unuinztpviagrcgplraouEfmbeud"iio,amtrsiieadt'enscailardeviuar,d*sieiure-rdnfnnlaSeeni^ipepzvisaitEIieoaidiclamo,grtnraairtiu:d;ntritadbcgiiausdsoiulrev1iietelrnEcil,iiiridnsuptstneauu,Ideu,ecsdceprscteceupaliesseati-.iriduasneipegarbnacquuEidnuumujcdisaginrqriiatnenadcurmaiuiezve_rzns,prmcbalanoa,ndzdacamfdn,meivr5ardragrsiLadi,diusbirciatiiltEicetuasrnbdaioqiriiqpgdt--prgadinfcbii.detidrradaiocrlanul,etii(bidrc-nanicarn4mea-as'liei,brc)1dritLesuiednaanijiilldtansctr6uvru.iesges.iiut;ras,lleaii("eoeiadipi"ab,ncavt,lrsiiziae)ruto,cnpcciaiciilailVsinlrilaltc,ojec-iirsrl;n,lcaic";rci,..;,iii.i1dv,p:rt,aicnsu:naIll,,incrare.cctcuitsiou"ac-lcrliaered1srio-urrrniarrrrv,c,cninc,evi,csuar,voottgaias.ueiunoulica.frifnuriiirbceltepm.eru(upagersucr6isiefd_aerclraril)ei.ili.
''eiecci.fis*erOr"r,.xhdreiarm;p.sa.enuiitinacl1truriptia"narariEi5't"iptomnoiiE"""illJec"umltfi"iloa.ual-u,i.eid."its,mrltPcepbliaimnevPucoScrcr:gaiegreg"iciii:rtu:llPrpiiiii.rtnipdtre"ts'necaioooeu.needarigrrnarcip.ireimnaie,tmuees(e',p,3fsnaddaa'ov)a,isni-iselcrntnioTauvre-ilidinuvl,oovVusdiuifortisaenenuanobceericeqleifsdrrl5ireuud!iipaia,,5l6pcrvlid,iactuldenuiu-ruivmutenMdzeriS-debsaSna-ieSsenliritdcit-mdgteilregsnartdri-ltodinatlaraosueosrdtuvrdirtdsdraurr,oimioi,nu-uisnngdrirdesssauieisgalqt'onIineraibiranleinlldid-eavIm'Ee(ctaeer-httaaeaia{pzi)oacdil.beiiointrscbaird'dz.9tstelse9re'cirrPiciaSi--.ivrn(aafoipmi2"'fnapdg,mucaY)cr.euuridlpeDnrtl^lleniaeueeculs"dqeZa?Jr--iiiir' gpiEpcc(a7oluuJior),lfuritlpDtebdcdurdrcinnmiitonrsiedacbeiru,cciaenlo-atsdsiauldleeuraclleaprssideldlticua.elarSc,'lnbuleucniimaiolaunsparliueuudspbllta,tsecudtbpucrrlrcdnbdearr.tirad*lcubcitutciaulcdium.st.lieiue,(pc-slBpacli)apn-dEraDcburi.-sazt-fetl-ra(i:oigrdpdicn)glrasciiscevml.ne,ca1tturi,Lia.lrn,oi..,.gr,iii"r'r,ii.,g-L,lii,.:ci..r;.oa-,isqs.nu,,rrfiC-:o"n,,_rl,-cr.'ir.'Jlla,fiaauc,ritrrrmn,ui.etrcgii:iiilclnna,atlic-as,-ftr

du-se, ,& zis: ,,1,/s,rle!i, alia{i, cd r;bc}aiea c,qt: rriai e{Icicnt5

mtufd(ii1ecnno0'ipcn)ratiiuCteei"ivlnaa,cictotu1uiil-lebsrlnilntl5nul{rcteariue:vritqEnoduiliilatEeoccsirldeetdes,pcmitseiccttaenrcduiiteergmmlrenei au,cceoilaeitnrmriieffcioa.ceislnraoeitprns,eutclaaltlareud:gpcrartme:aetci,c.aaeepni.rtr;ilea"iann.titllrtiicreiicu,uu-ecgoaliocr'rcadrcilr.'au.clitue_asdsnsri?tncecc,:t,:r

132 SERTORIUS

133

se avinte Ia rnornentul nepotrivit. (11) De fiecare datd ;alup(I-m.lr(:tril,Ar,l{lcril-lr]npraocr-eu:l?nri1aarrsrrsiamsc.qidu:icmiea^iie;cslnrpion,eceaipdpamit.aurggtcr1ns:,eriosoaecc.ieiui'.iernlncattallS1dsrsaizpua,ralldepcrasaeu,.iirucaneeirrstpllrcr,iduaiulrnaseboiseciiniipcfcsritncvlduaauerdcrardtdoclaarifrulduir,iiaplniidbmtsltgiiriudaqtcldon,aadpoceir-iluuc.dersieiaia^ntdbinc-urmceEnluernteacso.reziaaadeolocurulsii,iia,vlenapimlltccuevdoiuahuanasigiapratpnipcdtticm,iifiieg,ertenisi.i,tcuepasieueoidciadgoplpufacnsnvuier,rnruaicstsbiiecrpriss.qarutn.rv"uaiupeeiojifi(tfnotaaesinuto1lkrsqeedstmdimdla1osiumta,eaecruieo,)pfd{citrs,ieiniupperi;r."irdlc-arc,pioci,dainail(/dacnivicr1iasmuc.tSnriaetlp.ee0eitIdictna"naei}frLru),n,rapedccsrr!i"s,Ati,i,licieeaon_nuAidp"m"ppfg.radig",raiisezolinniu",eriiei,udirn"ii"odu.rpar,i;"rutia,etaruoi.i,;;dLlso"nu_;"";lcet-ao;iiiii;iuiatiu""";G;"a"nu'r;p;i"llf"p;'rai,,-i;Os"rp;e;rt_;";.aqei;uu;i;r;*J;"oia";afiai";s__L".;"_ir;.
Sertorius, pregitind astfel de 'cuvinte de mingiiere pen-
tru barbari, p,indea foarte bine mornentul potrivit. {rc era iic. ne,conceput prin arme.

17 Dar nici o faptd dintre multele sale isprdvi r'az-
boinice n-a fost mai pulin adrniratd decit aceea sdvirqitd

in legdturd cu aEa-zigii harachitani. Acegtia formeazd o
populalie .care locuieEte rpneicmi saaluuilnfLsuavteiu, clui ipTeagousc5o6linEdi

care nu trliegte in cetSli
foarte mare gi inaltd, brdzdatd de numeroase peqteri qi
stinci indreptate spre miazdnoapte. (3) Toatd cimpia ce se
intinde Ia picioarele lor este acoperitd de un strat de
argilS noroioasi care poate fi uEor rdscolit, care nu {ine
pe cei ce se urcd pe acolo Ei care, dacd este d,oa-r atins, se
'desprinde ca asbe,stul sau tcfras7. (4) AceEti barbari deci,
ori de clte ori erau cr-rpringi de frica rdzboiului, se cu-
fundau in peEteri gi finetlreinradufodaertneec"audcienrcit
liniEti{i, cdci in ac,est o,colo, stdteau

cu forla. Dar
pentru cd dispre{uiau pe Sertorius, care aEezase tabdra
la picioarele colinei gi care tocmai se mesurase cu Me-
tellus ca fiind invins. acesta, fie de minie, fie cd nu voia
sd parl cf, fuge, a pornit din zorii zilei ca sd cerceteze m.b>j,.:.,ai....ut1a"^-.i"11t1itjnr-.d"l.Cdt^iulnrCrid.t]yr.pz-rft:rvctiilryeeeteast!ql.rif,ei.EfpllldziuSeelscoenc,aentitrrt,i.gneudnriiuncucc.osed-s-snleaeoMdnlludmeud"atppe.a{atutiair.sluotm(te2simau,)aldrDitprmeni6anapfcrftoidicSoytarc""aiuvrnioztcai"asrdritutaibr"sn,qdrreiiu,ttl-rodipiarndb"meddrpe{raii_njaii
locul acela. (5) Dar, pentru cd nu avea din nici o part,e 9Pluc1iri i,n<aeic-ail,iuadngdied.zseatartagttaei bpgdriicrmace,liagn,igil6nuapaocImealpirgciiniutdismu, ip'c,,madredosvtrueezrcii uais;eedv*#elc;r;h"iiflei
cum sd-i prindl qi de altfel recurgea zadarnic la simp(e ,nuciaavparlaicrmttiriuueuinrnerernfnlups,dtu-ccemtligieiiojitunr.ild,isreoizarn,lieeu.rvlnaicp-$oaftMqilurnnoiciearlaedutpupgarldclnrseiizempinue,ivPnticsadinrdri,rdnmitoudii.dlaml-mne_e_-ilpaupsea,drreecg-ae,iatellueauueRtis;nsvarissoe.desue.unmiagenrcbLauiatufcb.u,s"haresorcS-.u"idrrr-rayirnbauaplr.alpd_ae.d,orpm.rb{,'iiLaaioaein+uirrjrcpp.ttyt'pbe"etr(Ie"e,in3urrilnod)araci"sztrioArmS*oeum;bdt;pnueo;;cadoino;r.an";tte"r1rr;oiiudite"va"1iarJaiij.fav;_nliJ,";;c"i-il_-"n,ieeaiit";;ts;ria"ur;c__at_"alle:
amenin{Ari, vedc ca dintr-o datd, din pdmintul aoela, e,ste
acius spre el dc cdtre vint un nor des de praf. (6) Cdci
pegterile, aSa cum am spus, privesc spre miazSnoapte, iar

vintul care se revarsd de pe Arctos, pe care unii il nu-
mesc Caiciasr;8, dureazd foarte mult gi este cel mai puter-
nic dintre vinturile de acolo, suflind din cimpii umede
qi din mun{i acoperifi cu nori. (7) A,tunci ins5, ln toiul
verii, ggvihinpetefuulreialio,rr"gindiditnumrnmaoreredle,p,suuitneflraetifmoEaiprfutieilnzdpilldeinciu.tlte(BEli)ni iSuietrrddtoceoriruteosa-,
pirea
pina
gindindu-se la acestea qi aflind de Ia loaalnici, a poruncit
ostagilor si ocoleascd pdrnintuL acela fdrimicios
menea cenugii, Ei avintindu-se direct in direclia Ei ase-

colinei,
sd facd un vaI, pe care barbarii, socotind cd este o pre-
gdtire impo,triva lor, il luau in r{s. (9) Apoi Sertorius a

PLUTARH SERTORIUS

de a tre,c,e cle partea lui, apoi au qi irlcetat, de vrerne cL" cPd(lr3i.uog,)_gmirrIaopn-uueaSptinu,atisgdai uassndtd-tda6ei.2,.lg,lmaardd$paaSbottiuf[trlcitvcirmma,aopnlsouusetir-icasvpupaomumin]nvupteaiierncispuddopsmlisaagp-tia,epliiaauadrrsadtegtEliu,lip^apMeitnvaneittcerdlluuolelpurictsleaad.
intirn,plarea de la Lauron60 petreicut 'iSrneprottorirviausoraicsdedroiar
apteptlri. (5) lntr-adevdr, s-a
timp ce
ln
cetaiea, a rrenit Po,rnpeius ca s.l Ie vind in ajutor cu toatd
ar:nata. Apoi, unul ,ocupase mai dinainte o colinir care
pdrea cd este bine fS,cutd de naturd, in fala cetSlii, iar q_i iV{etellus. (4) Iar Sertorius voia sd luple impotriva 1ui
Pompeius mai inainte de a vcedntrieMseetaerldlu, ssE-ai,
celdlalt in'cerca sd-1 impiedice (6). Sertoriu,s i-a luat-o linie de bltaie, ducindu-Ei
lnaintc, Ca:: Pompeiris, oprind armata, s-a folosit cie itn- cstaqii in
ciocnit cu
dugryrspil, socotind cd pentru niEte strlini care nu cunos-
p,rejurarea oferitai, socotind cd duqmanul lui este prins tra ofeapuiedloic,Scu, rEilei ,lacufumg5e,raqui Idauugrmmadnr"iiires.rii(,5i)nLiuunpetaricaujul nvgaindii
mijlcc intre ct-tatc qi armata iui" (7) A trimis vestitor"i la
lsoccauqiteozreiiladinzidLuarui,ropnr,iviinnddempenlnSdeurt-oi rsiudsaaibs5e"dciaut.ra(Ej )EIilasri
Sertoiius, auzind, a lis qi a spus c-o s5 inriete eI pe e1c- fczdloaaertnc,nic-aincunoldrfapdarlfaellaap-lncut.oci(ru6Ppl),osAmStiuepnnzegtiio,nursdpi,uesdc,ecirdicininindcfIiSnactleaiemrtilopucrlaaiiurrAseef,reeanrrn*aaiauuasfsio6nes3zt,Iallcagtanerince-
pivneuitusslpua-itcScd1i'ellcaciot-rinnacnfdiaicainidla,.rq:(la9t)rneSribmpure-ieranisnindi batjocurir pe Ftm-
qase mii prirtearscd mai mult aidturi d_e Pomp,eius se retrag, ,cind e,1 ataci qi sint invinEi,
de el ln aceasta, le-a ardtat alergat
dtaeb"iicroaldaanlitacsrieodaiarili,dceaurendfuescpsoer'nrdiseprsiniqci ug-i a llsat flancul drept altor comandanli, iar e1 a
celor degrabd cdtrc qfliainnc'cuulrainjinvdinsp.e(7c)ei$ci,arceonsceemnterinnldinepaeu
li,safi cei
cereas'c5 co,lina. pentru c& rSI poatd sd cac'ld in spa'lele' acum infrinii
in
linia de bdtaie, de la inceput a atacat pe pompeius, care-i
1ui Fompeii.rs, cind ,se va intoarce. (L0) Pompeius, clirldu-1i urmdrea gi gare proCusese o grabnicd. fugd. (B) Atunci gi
searma foartc. tirziu de accst fapt, nu indriznea si atece,
de frica incercuirii, dar: qi sA se retragd ii era ruEine rle pcsalspPut-ir-iroe,etilirmrniaaiummmpfanmleaappjzuiiiuouanitudnsuori,rotndnrimbfepiiiifd.intnanrraCd{cida.dcuduaec(nrsa9ildatdqu)lrni,lurbiaAidt,ciElf,eteeridnaerfpit1uninriinlaapiidunclndualgscutida,idc-eiStnisea-ccesfaredrssiitind,o-erSeartrmeerisuserslpcostiposuia,cnirmarncisid,ugiptn,sasiecnEi,pulndpirfatlirceuaiupencnetncalsaeulusccbracnodicacicpliacruuacaactpalta,adlsscrueiedala,il
oarcenii cale erau in primcjdie, gi in acest fel, fiind dc
fa!d, stdtea sjlit s5-i riadir cr-irn sint distrugi, cdci barbarii
au pierriu-t nidcjdea qi s-ar: predat lui Scrtori-rl's. {11}
Sertorius n*a ucis nici r.in soidat, ci le-a
clat drumul la
to!i, iar cetifii i-a cla-t foc, nu de rninie sau din rSzbu-
nare, pentrri ci,r GC pare ci acrst bdrbat, dintre toli co-
manclanlii, a ficrit crl mai pufin rdu impins de rnirric,
ci ca sd nloC.r.lci rllginc gi cirin{d in sufleletle celor carr:-l gddiInnciicnzneaopifccrauediftsianntsuiti.]i,.oumpdippuinrE,taeidsf,ale-aca,sndcdiczniuintnooldpdrlrsuneaaiisScsuAicepdfnrrrtuaaoprneiqcuiutesisasl,oo,itrdndaetla'uiu{nfliucbgagidsuaetropaalreul,i-ipmdirFnauionarlfnaflaipc..nea(1c1iltuzOu1sa)i;
FaComrnpirea.-ir.r-isp. i:fiiPnoiml p11e.i.u' fsa;liE1i pcntru ca barbarii si spuni
in apropiere gi incilzindil-st r.l5

ja

flirciriie fo'ciilui aliatilor. nir lc-a sdrit in ajutor.

cpdazree1r9ecr.ir\a'eIaipniirrrigirniiiisibll,-iit.'s-ciii'n.p,rferc'!csniilgnaeellt,ilisra:iopislaeunfcederaiitnd{Siinedrctjousrrriuulbsl ,csocdmarlai,in,d'CasaLr- Dabapetoa.idieaimfgliiriniesda-a{cdd,reiMatrreadtsqei,lz-luiicsnianerdms:tei,n,Udaupu-rosnaeap,i,eeai,auEaupsloutriinicisiatttulalii;n,liuaap' "tdd;e;,
sa. (2) Ci:ial pi:ntlrr infr"itr,qeriie subaiternilor sii, pe r:are Rt-o"m" ai"i. baba aia, i-aE da citeva lovituri'qi 1_a9 trlmit" ia
el le indrepta, era rnai rnult admirat cinc] invingcau

136 PLUTARH SERTORIUS I37

20 Dar era foarte descurajat, deoarece cdprioara aceea 5ailtpi eanrt"rmuaeitid,reatpraogi ererifufdgridinpduri-mseejdiniitrE-iosdc-eitvaitned,ciine ajutor
mvnouaiegmindaaeliiemapiandi rmufasulealtdnbiacinrdbcieuarrraiilojEarri,efcu. isn(e2ds)etAolcpipmosia,iittoacttluuegnoic, iimnavintciruannpllaeut-li munte
bine f ortificatd, ,a intdrit zidurile gi a zSvorit portile,
sc-rr:'otind cd l.a suporta mai degrabd orice decit asediul,
noplii, nigte soldafi care treceau p'e acolo au dat de dar a inEeiat pe dugmani. (5) Intr-adevdr, pornindu-se s5-1
cdprioard gi, cunos,cind-o dupd piele, o princi. (3) Serto-
riu,s, auzind, s-a inleles cu ei cd dacd nu vor s1rune ni- ase-dieze qi soco,tind ci nu vor lua cu mare greutate
acel loc int6ri.t, ld,sau in pace pe barbarii
mdnui, le va da mul1i bani. Apoi, ascunzind cdprioara qi nu 1e pisa de armata cinaraejufutogreualu1uEii
lip'sind citeva zi\e, a pdrsit foarte strSlucilor de bucurie, care se aduna iardEi
Sertorius. (6) Se aduna o mare armatS, pentru cd Ser-
ca dupd o victorie, la tribund, spunindu-le cornan'dantilor 'Lorir.rs trirnisese comanclan{i pe la cetS{i Ei lc rrga dacd
iberilor cd clivinitatea ii ardtase in vis un lucru foarte
important. Apoi pdqind la tribund, 'a dat rirspunsrri ccl'or au m'rlfi solda{i sd-l vesteasca. (7) Iar ciupi ce 1-au vestit,
lovind pe duEmani fdrd nici o sfor{are, s-au unit cu sol-
caie-l intinepinau. (4) Iar" cdprio'ara, fiind ldsatd liberd de r1.a!ii sii si iar"dqi au atacat un mare numdr de ogti
caeleirgcearpelinob-pedzeebauucEuiriveScziitnred pe Serlorius, a inceput sd cu Ei le
C.istrugea belEugul de roade aIe pSmintului tot felul
tribund qi, oprindu-'se, qi-a pentru cd el alerga repede
apleiat ,capttl la genunchii lui 9i-i lingea mina-dreap1"5, "J,e atomal,tiuescpaddie:lilEei,diearin{c5errmcuui1ri, ocupal de nave
fiind obiEnuitd sb facd aceasta qi mai inainte. (5) Serto' miril era
in
piraterre;ti, (8) incit cornandanlii, desprinzindr-r'se o-rnul de
rius a mingiiat-o gi el, la lindul sdu, ctt multd increde''re alluJ., au fosL sili{i unul sd se ducf, in Gallia, iar Pom-
mgiiraeavdmrsaai tinEtiiil,aacpriomi,i,priaimr tptreduc-el icdueafpalalduzie-aqiccuuprsitnrsiglutei-
ca pe un zeu Ei petrecindu-l acasd, erau plini de bucurie, pcirrs sd-;i p,elreacd icaarunzaainliplsineui tduel vacceilor6a, indurind
suferinle din
mari alimente qi scriind
sriemnait'reuiu.biacndi, o sd virrd cu .armata la Proma, rlacd nu-i
Ei de speranle, gi de av.int.
zicind cd cheltuisc banii p'roprii $i cd acum
,r1 lupt6 pentru salvarea ltaliei. (9) Se vorbca mr-rlt la
21 Dar in 'clmpiile din sluuprruelrnSeaiegugnrteuulutbi,tit,oacmfoasi tcnined- R,oma cii Seriorius o sd vind lnainte'a iui Fompeius in
pe in Italia, la aqa sitr-r,alie ii adusese d-estoinic,ia lui Sertorius
cuprinsese dus,mani
voit sd ,se ciocneascd cu ei cind se pornis'er5 pe pr5dS-
ciuni qi pe cdutare de alinaente. (2) Lupta s-a dat cu stri- pe frr-rntaSii cei rnai puternici dintre comandanfii de atunci.

lucitd vitejie de ambe.ie tabere gi Memrnius. cel mai bun 22 Cirlar qi Metellus insugi a aritat cd fusese impre-
sionat tle Sertorius qi-I socotea un om lrtare. intr'-adevdr,
comandant de sub comanda iui Pompeius, a cdzr-lt la, s-a spus cI dacd vreun lrotrlan iI va ucide pe Sertorius, ii
punctul ccl mai inclegtat al luptei, dar invingea Selto* va da o sutd de talanli de argint qi doudze,ci de mii de
rius qi, f5cind un mare mlcel printre. cei care-i rezisiatt plotrc de pdrnint, i,ar dacd i1 va ucide vreun dezertor,
inc5, s-a avintat spre N{eteirus insu;i. f)ar el, 'rezistind ii va acorc.la intoarcerea 1a Roma. Prin aceasta, el ardta
mai rnult decit virs,ta qi luptind cu multi vitejie, este c5, plerzind nddejdea de a mai repurta victoria clt ar-
lovit de o sr-rlild. (3) Pe r,orn'anii care vdzu,serd aoe'st lucru melt:, se strdduia sd cumpere pe acest bdrbat prin trddare.
gi pe r:ei care auziserd aces,t luc:ru i-a cr:prins rrlqinea (2) I)ar chiar cind a invins o datd pe Sertorius lntr-o
s5-1 pdrdseascd pe cornandantul lor, 9i deodati .s-au avin- 1upt5, atit de mult s-a ind,l{at qi atit de mult s-a l5udat
tat la luptd imp'o'triva duqmanilor. Punindu-qi scuturile cu r?c€,st sucics,s, incit s-a proclamat imperator, iar- cetSfile
in fald Ei arlunindu-gi puterile, resping pe iberi qi reve- il prirneau cu je'rtfe Ei cu al,tare cind se d,ucea pe acolo.
ninrlu-le iardgi victorira in acest fe1, (4) Sertorius, mijloci'nd.

138 PLUTARH SERTORIUS 139

)bla(|i3jdig*)fidtefSocf.ieurqitezgiii,ic,cddehpeieuncffcrAutt'mrianieve'dlmai anactrirodeni,farteaaitneuuqdciicmoaembrneeoausruibretierei,imasnpicpimrhocriidubnnonarmd;utbecniataigv,tdiicnqeitniio,'crcsiuhitotnaarroiutunu,nrrdiii'l,dauJle;eci-i:, cinrd-fiaplal5cmeaulltionrigoteaqmeanpio'ic,dind:pinotfriirvea era un bdrbat bun qi
convingeriior sa1e, de

rtevoie, s-a folosit de oomanclarnen+,e militare, Ei pentru cd
de duqmani Ia arrne,
nu a ob{inut iertare fusese impins
Jacind din rdzboi un iscut neces,ar pentru corpul sdu.

(a) De bund seamd. cd erl era ridicol prin aceste fapte, claci 23 Chiar qi faptele sale imp'olriva lui Vlithridatesot
tine_rn jgama f9uagSii:_lutlgi C^naurbm,oe,aaptiet bert,orius un'tugar
o rdmS.gi!5 a de mult s_a umnat jEii eraLl o dovad6 de mdrinimie. (2) intr-adevdr, 1\fithridates,
dupd cEecul impotriva lui Sy1tra, s-a ridicat iarSgi ca sd
plcnctptcusuooe'au-uoartaaniruimnrentttEodprea-iu:unaguiira.edcdtdi_tnceerrdptrueteaortoceceoegrttvnd1narr,ddiereuaeatc-epcsnsocavdtedireoe.cmiscsaiarlpietiuqeie-udteiaEiaotladeilninutatseii,,anunerncpdpa,donliciecctuiemataa-eitratactnrqsomiorndtinimrn'mdidJfiibceaacajiuacuarnlaemansrilrcrnirauiricm,utecdaddilluiepurirdsfn,iauvrde}pitbttogiurnumapepriunsdbnirde-meeoeiaiarnarbgi'iiadcnriiiicrn"gcinemrcdeordirttoeiiamiriiaittneamtmudadglilpimlimnaRebiinondtreipoedabearoime*o,iatnnuatrbaraiilarctniiiiprnveluct"toga$datatii,,i.iii cl,ea a doua loviturS, gi a atacat Asia a doua oard. l,farea
glorie a lui Seltorius se ve'stea prer;utindeni, iar cei care
vencaLi pe mare din apus umpluserd trontul de faima
1ui, o iiatd cu aducelea mdrfurilor Sse'LrLrtoiirnire;..s{,3f)iinI}lil:
a hotdrit sd tratc.ze cil accea,
l\'tithriCates s'uirnit
mai ales de infumurdrile linguEitorilor', caie-l cornperau
cu Seriorius, cu lfannibal, iar pe Nllithridates cu Pyrrhus66,
;i c,arc splrneau cd r,omanii n-ar putea sI rc:ristc impotriva
u] rorr astfel de firi Si de puteri militare care-i ataca
din di:ud pdr{i. dacd cel nirai destoinic comranriant de ogti
se rra aldtura cerlui mai mare rege. (,1) Triniitc deci l,lithri-
romanilor. (5) Et era, de altfel, un otrn iare-gi iubea patria rlales s'oli in Spania, ca sd ducii o scri.soar.c gi vorbe. lui
nlqtEuoeuicrncri.iiaiu-lzogrbejarourdtsaqeno.atricsr,ei'aiemim1rfiaopesarsotcroptlterctuiusvneamgdoi-ucrcuilludtnIgasemodsMamtesneeigtbleoaiunrltluantsosdasgig,riiciindadleuarapciufpnadnoscdrtdeinm,a'p"deprnariuu"irc,l"sfidv"o.eui-cag;n_*ii
,Scrtorius, prin care el ii vestca ci-i va pi-i,nc ia dispozifie
bani gi ,aord.bii, dar cerea de La e1 sd-i garantczc intreaga
Asie ciin care se reti5scse in fala romaniJ,or, ln urma tra-
talului incheiat cu Syl1a. (5) Adunind deci fiertcriu,s sfa-
,Lul pe care-l flu,rlreo senat, unii iI indemnau si primcascd
stscvsezcffDdsrgddru6edeiixeel_alarpi7ebiisd-lttrlrqadpruuccediaeusrtjcafgmii._asdaidaitdrnlaezrisedgemiicdidcnea,,vaeocdvdsicl.apaaurpr$dafeE,fotfia(arrjlna6uiaiiietfnennrdd)nrbiduRdamarCd4enepdnioneendrgsAmitripesdsaeiigtcm,tidauar.cedmeiim,urcn(aptidde7pdn,ziui,_ene)ernoilcuelEaacaSaSb,ge.iririesptipactnem(eEtaoacSseiazacenannurd)i.dtzc,dsii,msmau(I,egjenpc9oesiremau,nr)e,ilct.e-eimlrddnDnaau-tfsjauaeoureuieam,cmfidritirlodldee,eauoseictlal,c.veriailrahsmcettdacglsEaeodeeircdirmpr,iif,radficotusci,taeqeuiaildsulsmetr^irl-eanuisltuaicinaepeaainaociisrmc*nmscijiaiopocuLdtvnlpeaemruuerclpsetnn,utddlmEaaedrdelleanla*e_t.iianirpltdaaierocra;ecdtianulFi_eirt,.i qp,ir'socprriinseorriilcdoggi asrdte1,evcooiansuidce,areinl--usncehi-mbcudl clui cccrluinrcilirrtitcluarrei
nu erau in puterea 1or, sI oblind cele de carc aveau
n,evoie. S,ertorius n-a primit gi a gspir-ClsacpIadnoi'rcicas, te{5sriu-pcdarraet
cb Mithridates ocupaie Bltinia crarc nu aveau nimic
erau intotdcauna c'onduse de regi sd ocupe o pro-,'incie
dac5. vj.ne sa ia Ei
cu romanii. Dar
;i
irnigftrligrarttdddeecndotmreanFiiminbrciah6ipTugl ci ed1amcdaiadproeip, tin;di rdepa,cl"dinadufo-sset
catre SyIIa, s-a tetras, Sertonius a spus cd nr-r vra trece
,cu vcdeie,a, cI aceste teritorii au ajuns iard;i in stdpi-
nirea lui; cSci trEbuie ca cetatea sd sporeascd cind e1
este puterni'c, 'iar nu sd ajungd e1 stdp'inu1 ei, cind i se

140 PLUTARH 141

rnicsoreazd puterea; cd pentru ,un om nobil este preferabil de strajd in jurul unui exilat ca Sentorii,rs, nume luat
sridtd-insvdi-nSgi dpdrsersrcpzeectviniadta.binele, cu josnicie nici nu me- in batjocurd de cei care aud, n-oi, care sintem senat,.,s5
iar rdbddm vio'lente, qi ordine, qi suferinle, la fel iberii gi

PAlc,te,autDaglraelear2andrr4sttiziic-cnbSCae,o,iimninosd,ed;aacaspicigndaumdcdndmeienacrspuacitvheunuinosamlaitutrarj,an:ucra,eErrndAuicj.remssriezenii6gienai?sarst,paet,eueuu,Tlnrsuutoetfoieotrrcunrsiso;i.*tir,,svavitrscierrr"_ulsiln"saitt"ruEit"ipe'siv*ini,p"idaucr"Me;ht"h"ei,j'tir_Ohi"iar"ir"igt;if;"d;*?"ii.a"n";;trpttt",eei;u_;i_s,i luisitanienii?" (4) Astfel dg vorbe fiind rdspindite ln mij-
lo,cul ceior mulli, nu s-au desprins pe fa{5 de Sertoriusu
il;i il iili.;pfld$MaMc$dstsuj.reicgitoieulenia1ioietitlbah!pddihr-ceSldtriadvmrsncasri,eiedtoafaead,grirditalaentaidvEoinesstimat,dereacSciaeileusaiubinuesttsars,tricnrotCiart.dtcrahnroeauc.clipccumrapi,sau,iolncduieinabnmt'teem,sdrtaldcirdilaoiltcii.atiaisd,n.cmecnat9nreMiiaieaciodp,otbuApuiaarootEmauiuansnrnzifnqntcietiedarpBtdeuaiulesulei,ilvpszdEi,cf'ten^aiodeenivAcspMssibrce"iereseraacie"siataaimt,id-adttiid,.dirrnuenei{iial'liaupeadi_"rceishdsrJat',oacci,Sai"ft-rnndduai;d"ecind;arctbrulmc,Aaetrdoioldie.m,saeradf$itaiijjrutaiiZdeu;alcsrfis;tl;en;E;oclusie\i;dtler4ptii;jr.u_ee;-i;diit"i;n;l;"nir;-hl;t-udti"tr;rJira.ii;du;lrj;;;;i;tnD1:t;l;;i:^"ri;;;B-;"taJi;a*r;I;
cdci se temeau de puterea Iui, dar in as'cuns ii stinjeneau
acliunile gi se purtau rdu, pedepsindu-i cu rdutate qi

cerindu-le bani, pe motiv ,cd aqa a poruncit Sertorius.
(5) Din aceastd cauzd, prin cetdli au inceput sd aibd loc
rdzvrdtiri gi tulburdri, iar cei care erau trimiqi ca sd
linigteascd aceste miqcdri 9i si ,potoieascd situalia cdutau sd
dea o gi mai mare amplo,are ace,stor miqciri, sporind ast-
tfoelrimusaicranuilnt nleoinccurlebdelirnildeeelexiist;ei ntae. (5) Aqa a ajuns
Ser-
bundvoinlei dc mai
inainte sd sdvirqeascd, la Osca, fapte nedreptdliie fald de
copiii iberilor, pe unii ucigindu-i, iar pe al{ii vinzindu-i.

ca sclavi.

26 Perpernna, avind deci mai mulli conjurali pentru
atac, iEi atrage pEei puen}ttlianlliiursc,aurneuelrdainintreflocaormeaanvdirasntlei.i
Acesta, iubind (2)
qi
mingiindu-I, ii destdinuie con,spiralia, indemnindu-l cra,
nebdgind in seamd pe ceilalli iubitori, si-i de,a nrrmai lui
aten{ie, pentru cd in cileva zile va {i mare. (3) Iar ti:r[ru1
fiind infldrdrat de alt indrdgostit, numit Aufidius, ii des-
tdinuie cuvintele. Aufidius, auzind, a rdmas trdsnit, cici
ctAcdipfgrdernraaijdaur-eurnrednai-eng.fntiuli_2-ac.menitd5lneeaenlv^iasapa,n-nioilIdaejonuenuaplm-iajtoi.imnurernEpirgiSSvereiotrgnduedneyiptbm{ipeil,rlcigelat,dnalaolilalliiruibeeti,'mmpeatldeoeiseclaoirrnaSsrvcnispbdere1egeddEeen-uenratiratnreialnsnioaodteatpttnrdmzm,oi,aiapeamituergimiiis,isancnaiia,jeiunceurdgslraieleicnascumne_iirbrpsnieredu"d0iI-gansdrain-gnfsrscduetaedpaa:rasurbedebs6udl(,piXr3adgusiuudeein)lnsiqeapodns,,plcesi,:uarpCvoeu,tssp*ofrpte-eiapdeieidrn.euleuirr,zneomtetOrueraofrsxasroi""uannn,tedfs,lqiilaoco"q,uataerdiurirm,di"icu.btdtr";uJddprdal"e(.ia;cr*,aviiqriis'"cnrruo:;npi;a,r"o",mrriEe_irrJfi;a*e_.lti qi el lua parte la conspiralia impotriva lui Sertorius, dor
nu gtia ca Ei Mallius fdcea parte din ea. (4) Deoarece
ctionndsnprilraalinpume i,ctapree-Pi egrtpiaernenl,aAqui fpideiuGsr,aet,uclinbuusr,aEt iipne aiti

fa{a
tind'r'r-r1ui, s-a fdcut ,cd ne,soooteqte povestea asta gi I-a
indernnat sd nu de,a atenlie 1ui Mallius, ca fiind un om
nesocotit gi infumurat. Iar el, mergind la Perpernna qi
destdinuindu-i gravitatea situaliei, Ei primejdia, l-a in*
demnLa,t sd ia mdsuri. (5) Ei au fost aonvinqi qi au pregdtit
un om ca sd ducd o ,scrisoare lui Sertorius ,ca s5-1 cherne.
Scrisoarea ardta o victorie sdvirEitd de unul dintre c,o-
rnandanli, care fdcuse mult rndcEl printre duEmani. (6)
Sentorius, fiind foarte bu,cun,os de aceastd vestc $i aducind

742 PLUTARH f ill

pfaSlnoa.andndcuaccatcutgmradsnuueuueourueiupud.uciridcnadirnaar.urnl,icegtuiattifdidtclc,uccnSrl:s,giai'ySpicr,rnrrlrrld.scoii.etgir.ed9,iiceifcn'a,aucr,Ll-iirslrecrisircrescpq-trsnptaeo'eooadioi,eecuipuiianv.llra-ps,brr,stlir,iubti{aonui,icbpepnaroi-uaaugaetc.rrajdcurailu;usoabscsn.isr,lrl)ricot.ffost,,lnsitbreli.uicJo,attdnufln:lrci;ri-.,ts?erh=:,inrirt1irr"iqcraus.u1c.oursenrlia"-_-eieplot.rnllaiivuiuAsclil,cnn.iaaornc(lsbpqcmoiind,.als,u1tnonvaadruciiu{nelbsl".0ntnoles.dteeitan1cpscnlsdtz)ctq.a.peupcaepqt,icaumrsItndt."a.liocituclneoqei.r,raepd.aa,,azum"aaiivAr.fdu'i'"rni4f.etrnvt1iu'i.s{iu"irtn;_,"toieiittedi,ecluigrai"atqniza_8tdsr1'ii;gides,E";pla"n.i,_"tlr;-aptaeot,aui;1r;"-uaii"ir"u;:;cnm,l;;,tlii.iii'rl",iadg;,;ois;irln;eA;lt"u;oI;rsii,-;i$*iddo"pri;"dr.ii-;t-;."l,";'r';i,.,atf-;ie,oia"ln;at;I,',Jl,,'ec1"l"dp""r"ltiis'-t'"Oap2r,'cLi"rutnree'ec'eooq1rnteeiclirienorn"9aotlfi:nrciSOpnuo.epnnitit,c,cture{cecdi"Ai,feranspvisuvl..;ri,uiuil,e-t_plaaJpudtit"raorr_n(asirpdar_ucetBcilst,..trid;s'uoertie"ar_ige)sr;"li"iaundcif-pn-uuead-id(sCaagsn;.miridiidt__l,-lt",1uinrfHrr;aiavc"eodadnl"1ua,_d)i,ti#fsaciarcn_cii;;,dt1co'"its_-stolslIri;d""srutuluCu;,;;te;ilur"ciasplridti;pm;id;ricnefIil;zfnin;;it:uriii_aic_i;idv_,n_aic_a.c;c___liat",,dr rnui{i doresc sd schimbe stdrile prezente gi sd modificer
c,onstitulia republicii. (4) Dar qi Pornpeir-rs a sdvirgit un
asp,-ecafiuc2uen7pei Carred.en.lilasmtrecia{i,i-inaraillnuuLla.lfatincifnillionprtrrlicumiiibrtercoremi Jsp.-pcai"uurrsrdr;rui",sMginei tacglilrnuacsel.rpilaustri luclu nu chiar de concep{ie noud, poate chiar rdzbdtutd
R1gnniPfnfseor-ioaa1aaan,drim:fr(noieidr2inaqsor5),os,eas,pFcifluticenrirrosragii.icl,nnccoas,o9dis.cicsniiunsnatasgeiuadaruilep:ruiareerli-e,ubalcsonfsnhiieaurddie,cctn.drmd.cssocefuaiauEriiupnptninrorird*peperdneetpuseeooiatt,'us*Sorrri.e"atsmn"iu"nstr;ait_iavsuon"re;'unrJ-i^ailite"ue-;",-"a;*'a,urt-l"aoitsulei""rmc.id.i,trtt,iaiu"lSsIacnfttoe"a"igs.rtruai"citilnooonr"fiinrtn,is,i,iic"fun,deoI-iesderrt*xin,,"i"o*tr-laurpaaeiSeu"ragem;tioiaor;c,uo"_cae_tr_,il qi pregdtitS, a scutit Rorna de m.ari gr:ozdvii qi transfor-
mdri. Cici pe toate acele scrisori qi irote ale lui Sertorius,
(5) Ie-a adunat gi 1e-a ars, nici nu le-a citit cuiva qi nici
pne-arnlndasadt cpeteaaItmu1dssd5lencuitesapsucnd,danuucmiselgeratbunivica,.ai lptoerPae, rE-i
astfe'I sd se producd rdzvrdtiri gi tu1.bi,rr6ri. (6) Cei din
conjurafi.a lui Perpernna, care fusclcrb adi-lqi la Ponpeius,
au fost suprimafi, iar aliii fugind in Libia, irr.r fost inecali
de cdtre rnauretani. (7) N-a scdpat decit Aufidirrs (sim-
patia amoroasd a lui Mallius). Dal qi el, fie cd s-a ascuns,
fie cd a fcst ldsat f,lrd ingrijire, a ajuns in lipsd intr-un,
sat ba?bar ;i, urit de toti, a murit la adinci bdtr?neti"

EUi\{ENNS

l0 - Vieli paralele (vol. IV)

NOTITA INTRODUCTIVA

Eumenes sctl,ridnluCcairr.ed&ia'laor,trcdairteinintpr-roeaajmnuarnaitddmoidr.esigrdi-
ProJittwl. de
s-a reudrsat ;i asupra lui, a ajuns la unele situa{i.i strd-
lucite. Nu se ;tie dacd I.n altfel de condi,lii el ar fi putut
dobtndi atita strdlucire.

Euntenes eru uldstarul puneeicfaarme illie,i-faruanutau;te din Cardia,

tapt atestat de relaliile cu FitiTt ,al
Il-lea, regele Macedonieil. Aceste relalii i-au inlesnit Lui
Eumenes sd. fie timp de papte ani secretar aL regelui
Fili,p. Este u;or de tngeles cite lucruri a putut afla in
a.ceastd ca,li,tate. Datorit(t intel,igenfei, Eumenes a ajwns gi
getul cancelariei Lui Alexundru, insdrciat cu conducerea

redactdrii Eferneridelor. Atit de mult a ci,stigat incretlerea
regelui, incit a fost insdrcinat cu cornand.a unui corp d,e
caualerie2.

Urcind aceste trepfte, Eurnenes, dupd. rnoartea tui Ale-
xandru, s-a ud.zut in situaNia cu totul neasteptatd., la i.n-

ceputul carierei so.le, d.e a auea un cuuint-in certurile

care au urmat duptd. disparifia regelui. EL, degi partizan
aL nobilimii macedonene, a adoptat insd o pozi{i,e de nte-
<Jiere. La impdr{irea prouinci,itor, obline Capad,ocia, pafla-
gonia ;i teritoriile uecine cu Pontul. A fost neuoie de
intet"uenfia armatd. a Lui iPmeprdeirci,crta,Isui- o cdrui, politicd. d.e
men{inere o sprijinea cu toat(t
a integritdlii
puteret Eumenes - pentru a inuinge pe Ariarathes, un.

tPlutarh, Eumenes 1: Cornelius Nepos, Eum.,
2 Cornelius Nepos, Eum., 1, 6; Plutari, num.,

148 N. I. BARBU NOTITA INTRODIJCTIVA _ EUMENES 149

prinf capodocian, care i;i institui.se domnia dsup'ra Capa- tpuasreDtiszaearnuaicicie,lsustids.seui.cnrcnteaossciee.nsddtoie.n(ifedlnaridminroeazerutxeltp.aeSt,ditdiulieaao[aidareinlcueiEPEgeuripdmit,ec,ncieaassr.,
docieis. De aici inainte, eI intrd di.n plin in hd.fi$ul de
Tidan2ic.tneerniluegtrrauim;;idpic"u,altuielniprttedtre.efiIpnc- eelteocinaadttroeeeulidgale,cep-enaos[utzdei,dfgliuaii. ptcatoubenri,lmtirteaaaldtgeaiciit-doL, aruiiti dAdpaoelreuxcianaadnrde<d'edrslueee
era tragicd. Antipatros i.a conducerea treburilor imperiu-
Iui., i.ar Anti,gonos este insdrcinat cu liunpjtuariuml lSloatrrdiuesaulL,uuii,:
gdseau urmagii lui. Aletandru, tot for[a armelor a decis. Eurnenes care, Ttrudent, refuzd lupta lui 3Z1l32A La Clai-
Vom cita citeua din euenimentele La care Eumenes a gi, se retrage, pentru a pe,trece iarna
nai, in Frigia. Lupta decisiud di.ntre el ;i Arztigonos se dd
jucat un rol de seamd ;i care i,-au pus mai clar in"l'u,mind
calitdfile ntenlionate rlai sus. in anul 320, intr-o uale din Capadocia.
Armata sa era nesigurd,. In timpul bdtdliei., unul. di,ntre"
Pentru a-gi asigura un sptrijin putertzic in uederea com,and.an,tii caualeriei trece de partea lui, Antigonos, cees
consoliddrii, sitztafiei, sale, el a sfdtuit pe Perdicc&.s sd se
cdsd/oreascd, cu Cleo44atra., sara lui .1\Ierandru, gi, a luptat ce-i adwce inJringerea, urmatd, de o ntasi,u(t trecere a sol-
dalilor de partea Lui, Antigonos, care-L asediazd. La Nora,
din rdsputeri, ca domni,a sd reuind lui Perclicca.s. Dar o' juonculol cuitcolretniftiicloart. intre Licaonia ;i Capadocia.
coal,ilie ai cdrei ;eJi erau Antipatros, AntiEonos, Crate- Antigonos se fncepe acum.
ros, Ptolerneu,, se ridicd irnpotriua realizrtri,i, planurilor lui' intilne;te cu Ewntenes, nlt
La Antipatros pentru a tran;a
Perdiccas. Incep osti.Litii{i.Lea. Eumenes este numit qef 'su- se'tnleleg 6i, apeleazd este trimis La Antipatras, dar dife-
pTireredrincaaldfeobra{ercl,aorreadilnuiA, AsitattiMpaictrdo,saguii,nCdrastaerrcoisn.aDduer a irn- acest scop pin(t
Anti. rendul. In
sd. ajungd. la Antipatros, acesta rnaare. Antigonos se gasea
aEcuummeninescepalarnnauiriflaourosraableild, situalie pentru a-l supune pe
gonos, ajutat de satrapii din Lidia ;i Caria, Menandros qi prezentindu-i selnnarea unei.
Asandro,s, infringe pe Eumenes g;rieapdqtriupnrdhet Jormwle de jurdmint pe care, sub o f ormd ntadificatd, Eu-
Dar situa{ia Lui Eumenes era in Asia Micd.- rnenes o semneazd, gi. este scd.pat de blocadd, care durase'
faptul cd nw
era macedonean, de aceea Neoptol.emos, Antipatros gi, Cra' aproape un an. Antigonos igi d(t prea tirziu, seam.a cd
teros, in ostilitatea lor, au ajuns la un confl,ict inarmat, EdeuomdeantdesPiollgipne;erclahsoen,;iaus,cecerseofruugl ilaulLaAn.ttriuppaetrloessaqlieO, lc,ii,nmd-
tn care Eumenes, superi,or in cd,Ldrime, a inuins pe IIeop'
tolemos, sprijini,t de Crateros ;i Anti,patros, c&re au in- Tsiada, rn&ms. Iui Alersndru, il insdrcineazd. cu, conduce-
cercat apoi sd-l atragd pe Eumenes de partea l,or. Cum rea treburil.or Asiei ;i, cu comanda rdzbciului
'aceastd incercare a e7uat, rezoluarea contl.ictului a fost Antigonos. Eunlenes izbute;te sd ia pozilie im,potriua
iCsnoaclpdreaadd'fioi.nlco{iraa, tcdinaraearmnffuia)letea3iu2. LpIne- n:tl,rEuuupmtCd.reacntueesroCasraoatesmcrla"Lasnrse- datd in Iui La coasta
cu dibdcie' Feniciei, spre a impiedica unirea Lui Ptolemeu cu Anti-
gonos, dar este infrint intr-o bdtdlie nauald. rl.e Anti,gonos,
admira{ie, Ifuogneia.inAiOcir,ieinncteaEri,cpde, trzeacdeari,naircnasda. nautrlaugid31d8e-3p1a7rteina Babi-
sa pe"
c1t, lupta se dd im,potriua Lui ;i a dobindit Cuircattoerriaas;iadafotos-/ JSuaneecleauosccoidns,ci,ePnreciSathruoessi,dagneuauace-urln' angtiuomruii,e.icrBin.aaEtbouimrloiienpnuerlousui riE,eniucM;ieielo;dtreierid,ssdcdarsriee-
faptului cd. tene, care ii pun la dispozi$ie optsprezece mii, ;apte sute
ritd. caualeriei sale, dar pi

ucis'.

3 Plutarh, Eum.,3; Iust., XIII,4, 16; Diodor, XVIII,3, 1"
Eum"enAesrr, i5.a; nIu,s.,SXzrIcIcI., Aler., L7; C. Nepos, Etrn. 3; Plutarh, de pedegtri, patru mEiu,i,e;naismeesnuteteledeincsddldnreuli gi o sut(r doud-
r, XVII, 29. '-*oiau sd-i" dea.
6; D i o d o zeci de elefanfi.
5 Arrian,26; C. Nepos, Eum.,4; PItttath, Eumenes, T:
,tr"rst., XIII, B; Diodor, XVIII,309. rdgaz lui Eumenes. Antigonos uine din Mesopotamia, unde"

150 N. r. B$RBU NOTITA INTRODUCTIVA _ SUMENES 151

igi petrecuse iarna, ci tigd.,d'e -Lpuai rEteumo elnueis.peAcSeestleau, caousin^d;i teli.genfd, spirit de adaptare la situafi.i nepreudzute, dar
ieiihon, pi pornegte impotriua nu planuri de mari, proporfii. Ici qi colo, biograful pune
sissidedg,.coeluunuiiopz,titet,,e"ptd'nce.eiacadanirtuueuelanr3gu7oem7n,ia.lniien,tloetcrrus-ddoettaulurcpdptd.utrgdlgrEarniiueaid'dn,leets.ecelciisgoci,emiuondcaf,annSedsgiaataenpalicoloupi,ruAftis^meud--ti
tn Lumind. o cali,tate sau alta a Lui Eumenes, fdrd sdtreacd

la generalizdri, pe care n1r i, Le ingd.duia de altfel nici
biografia.

"tiarrntao.oi'nretrMageecliian, ciaarrtiEeruuml edneeisa,rnind, Antigonos, Gada- Astfel, biograful obserud. cd. Eumenes caJuoestniintdirnd.zcnoen!-,
am putea
finutul' Gal-'Li.eane' La spune atit de indrdznel, incit
flict cu Alerandru qcieal uMinadred(a2r)u, lacofonsutin;igreerti:i,
ctasideoi lrltspurtiriir{"nid"ueoel audi't,aLieeruin.ai dLrAnuaidpttigt3laou1n7iJ,oi,EAnsaunIma(tLiginisone-nafsor,isrnlcaatat rpilenaecienGcsrecadaal'i'taedsnudLe;'mu.aanItntarccmdeL'd,u.'cpdsatau(rrrr'-,i menes, fiind ;iret ,a,DaprusE1lla-
cale aserescaulu,erszelapeamsibnieliaTtrsini lcaeispimepcaatir,ea-iLuTisiAerldeexaa.nAdsrut-
sd
fel, eL
pentru Hephaistion ;i, luind-o inainte cu cinstirile prin
ped,estraqii tui, Eumenes respingeau pe dugmani.. Lauitura care auea sd onoreze pe cel mort, a procurat bani gi cele
d'atd' d.e Anti.gonos, care a izbutit sd cuce-
b,eci.siud.'a lost necesare inm.ormintd.rii fdr(t sd. cru{e ni,rnic gi cu mult
reascd, tabd,ra lui Eumenes. Rezultatul: pedestrim'ea lui' n-a indrdznit sd se
auint (2, 10f'. Prudent, amestece la
Eduiucnimsd.,eAn--enstisgEoein-asotpsr)rueanderad-tmcaocsnetaraesntrdJileaolnrstuttrdlupIp'iuneii,iA,nnaAti,gspoiaon.rousncgiat rsed' c3- inceput, adicd imediat du;td, moartea lui Alex.andru, in
Jie certurile dintre minacdeedzobni.ennai:re,,Mcuurpi,nridetdeenciii Alerandru, iar
talanga i.ntrind lui., cu gindul
Din cele spuse mai sucs se uede limpede cd' Eumenes Eumenes s-a dat de partea lor, dar cu cuuintul, era in
rlat d.ouadd. d-ea bune rela,tii Si bun prieten cu amindoud. taberele, gindin-
d.e unele catitd'li ;i, adesea a Jost aiutat du-se cd n7t se cddea pentru el, care era strdin, sd" se
imprejurdri, d.ar cle cele mai, multe ori, tocrtai cind wea
cefe mai pwternice motiue sd. spere 9i sd-gi socoteas-cd' si- amestece in dezbind,ril,e macedonenilor. $t i,n timp ce cei-
tua{ia mui consolidatd, atunci, tabloul situaliei se schimba lalfii pri,eteni ai regelui se pregdteau sd plece din Babi-
iarS;d, qi iard,qi trebuia s-o ia de La capdt. Vi,afal'zti Eumenes Lon, el a rdmas singur in cetate gi, tncerca sd lini;teascd,
este' o pitdd, a i'storiei d'e ce inseamnd' lupta,ilnui om-in-
zestro,t cu mari' cati'tdfi, dar pe care euenimentele l-au pe m,ulfi dintre pedegtri, Si sd.-i facd mni tnclinafi cdtre
impdcare. Dar dupd. ce comandanfii de oqti, amestecindu-se
d,epd.;it, mai ales tiindcd' i'-a lipsi't instrumentul hotdritor unii cu a$ii ,si ridi,cindu-se unii impotriua altora, di.n
-pentru. realizarea planurilor sale: forla arntatd.
ardtat mai sus, uia{a lui' Eum'enes nu pricina primelor tulburd.ri, au inceput sd-Si impartd sa=
AFa culn an'L trapii Si. strategii., Eumenes a prirni.t Capadocia Si Pafla-
ojerea motiu d,e prea inal'te considerente poli'tice, mai ales
lui a constat nu din acliuni de nzare stra- goni,a, Si linutul de sub Marea Neagrd ptnd. La Trapezunt,
cd. acti.uitatea acfiuni tactice, din care s-au putut ugd9a care nu era insd,
al, macedonenilor (3, L-4f'. Aici, biogra-
tegie, ci, din
d,6sigur i.ntel.igenla gi Siretenia Lui,, dar nu gindi'rea poli'ticd' tul, dacd ar fi, tost animat de gindul de a combina crono-
d.e mare anuergurd, [)e care au pus-o la incercare, logicul, cu sistemati,cul, ar fi putut sd. sublinieze cd Eume-
pentru nes a intrat in Luptele pentru ytutere dintre succesorii, lui

un Caesar sau Alexandru cel, Mare, eueni'mentele'
Plutarh, a$a cunx era firesc pentru biografia I'ui Eume-' Alerandru fd.rd uoi,a Lui. Dar Plutarh se rmulfumeqte sd
'rles, se mdrginegte sd' etpund fapte, Japte toarte comrlli, nareze fapte indeob;te, ;i, numai rar lace clte o remarcd
arn puiea sd spunem mai degrabd' hd.$iyuri de intrigi' de ordin portretisti,c generalizator, a$a cum sint cele pe
'cdte, dddeau Lui Eurnenes prilejuL sd'-gi arate cali'td'fiile, in'
.care' care le-am citat pind aici.

3,52 ,N. I: BARBU

in general, din faptele pe care Le erpune biogratul ;i
mai ales din obseruafiile de ordin general pe care le tace,

.se uede cd. biograful considerd, pe Eumenes inteligent, ;i-
ret, abil, bun, tacticisn pe ctmpul de luptd, chiar bun" tac-

tician in combinaliile politice, dar depd;i,t in cele din
urmd. d,e euenitnentele pe care nu le rnai putea cl'omina
1 Dourisl istorisegte cd Eumenes din Cardi,a? a fost
;i pe care de altfel nu Le-a dominat, ci mai degrabd a trdit in sdrcie, dar
fiul unui vizitiu din Chersones qi a
.Jost el jucdria Lor, trebuind sd, se adapteze celor mai di-
uerse si,tualii. Iatd. irrcd o remarcd Jdcut(t de Pl.utarh, din
.care se uede adm.ira,tia bi,ografului pentru calitd{ile Lui,
laptuL cd, Eumenes a
Eumenes: ,,lntr-adeudr, pregdtit mai, inainte ;tiut de ata- a primit o educafie de om liber, stu'diind literatura qi
potriui.t exencitindu-se in pa,1,erstr53. De cind era inci copil, zi'ce
cul lui (Crateros) gi s-a este
cu conducerea unui om treaz, dar nu cu o dibdcie prea
.csetreaa;ncicedn, uclatrrebfauip.atustd.cdS.tine,udnaur mmaaii du;manii n-au aflat rDrid'olgouarrzi'd,s,ianFaCilsiapisr,dtaicata,1rieanleucrpaatreeinleEvudirezn'iepl|naenascc,ro'adlotisatgiqni igdiiunacdeutra-isnoetevlpeira.i!nt5inidnee--
ales cd chiar cei de
sub corruanda sa ignorau cu cine au sd se batd., gi de aceea
s-au ndpustit mai inainte asulJre lui Crateros ;i"!,-au fdcut teiigen{d gi bdrbdlie, i-a pld,cut lui Fiiip, care l-a luat cu
ectuet.ni licZloalrreSdzeeiCpoacsdr,petirtucardlniteasntpeeusnEailufdocesrtuplruriiaertntedanei ieaFplplfiopeaipdceaatrdcereiltedadleeavgvedd'ar-
.astjel necunoscut pe ri,ual, se f)are cd, aceasta este opera
unui m,are strateg (6, 5)".
regele cu ctadtdniusieus.te(3&) Dipuspitdnmicoiadrteeainrteeg'1eigluein!(5F,ilinpi)c'.ivdde-
,snaacautiPusalieutlattaatsetraruhit,cl'lula,uuSiiieaEE;tuceumumsm,eednn&ueenassxdendsrpuaduapsscoe-dtrpituraqeiittf(aiitenccIauamraeuarncepeaamss'ntduoL,sruruia.cr?cdr,,uttisnu-einc,neis ziidu-se
incrredere,a lui Al,exandru qi ailo,r lui, a fost numit qef al
al unei strategii general,e, ci, se Limiteazd La obserualii
mdrunte de JeIUL celor citate mai sus. De aceea, nici bi,o- vpctdraiheninamcicasieaiptliloraolinnuraiseip,fie,rP'uaceanirtnitirdeseircta,eeccaguupsetn,e.liuenccii.ianari'lindrenmd'oaafuectrdeeliusoleitblani,rnl&uIddcnieou.dsatp(iura?i,)pmqEDtiiuoeeraantreeatpenrcnraeiiieresnclraueia,tiicpfmHionroeabd*-it,
grafia nu este aici prea clard, nici prea atr(Lgdtoare. Anec- dupd moartea lui Alexandru, Neoptolemols,,comandantul
dotele lipsesc, iar pentru u,n'r,or "tru prea ero Locul in focul
rlramati,celor lupte pentru putere f)e ca,re le-uu dat suc-
general, insd, deoarece Plutarh
cesorii lui Alexandru. In
redd. cu Ji.del,itate sursele sale, biografia este unwl dintre iar Eum,enes are
'documentele de bazd ale euenimentelor erpuse+'. scutierilor, zicea ,cd el arie scut gi lance, rideau, qtiind c[
aondei gi tdbiild de scris, macedonenii
cpieuegirdolitsnuc'guritddi.nealctAdessdifa'taovprioeer.uB(r5ai,)rsIfnuintsrae-,asfdeiiecivnadvrlr,uedci i4nAiccrltiatAbI-aede--
* A se vedea bibliografia indicatd 7a Viala lui Demetrios gi Eumenes,
tratateie generale de istoria Greciei, indicate la Viafa lui Nicias. rege'qi cu

a
"zao"sr6-t,ddrue la care. a avut un fiu, numit Heracles, a dat lui
Ptolemeu? pe una dintre sut'orile ei, numit6 Aparn-a' iar
pe ,Arrtonis i-a dat-o 1ui Eumeners, atunci ,cind a dat in

cS,sdtorie p,rietenilor sdi gi alte persane.

154 PLUTARH EUMENES 155

2 TotuEi, Eumenes s-a ciocnit de multe ori cu AIe- aalepsroccuurcaitnbsatinriilepipinrinorci'oaerernaivjloeaacsedqoincouremzeuipt eavcienlt mort,
pen-
xandru Ei a fost in mare primejdie, din cavza lui
(2) intr-adev5,r, Hephai's,tion ii ac,onda lui tru ce'le necesrare inmormintdrii.
Hephaistion.
Euios8 prietenia pe care mai inainte tinerii i-o acordaserd
lui Eumene,s, acesta, miniat, s-a dus Ia Alexandru Ei a
bpcddliAuniulou,nti;ngt''oca3atSset"emroieuanieMt"ariinqpleittou"crderio"rreeous.Airng!ur,di(adacEpd-2liin'rea)asidft!aeraAatieiruitcnbqcdce'de"audiinsenr,A5seeicr,ci"dll5ee-upsola,i,xudlvEretiaai'igntscn,nscii,eendltcitcunaldirdmLualemuiniimen,npegcdiieqisaiulaEnstgtt-reetrdaesleeancueb.cfsicalneiic-lmlebcoadddEuiinnuplnangpu-,dnsalemelcuedei1-aee1rmpsreunzareeibeuilnne'aisrlcnt(it'{t1l3ieiidiidsimn)ncrde-qid'Dilauaia'nie'saatpidarrpni-smeraelriid-lenedanituiggtecptedreeupezqucn---r--i'i
inceput sd strige, impreund cu Mentore, cd mai bine sd
cinte din flaut decit sd facd tragedii, aruncind armeLe din

mind, astfel ci Atrexandru s=a supirat pe eL Ei a mustrat
aspru pe Hephaistion. (3) Apoi iar6gi, s,chimbindu-se, s-a
miniat pe Eumenes, pentru cd ddduse dovadd mai rnult

de violen!5 fald de ,sine decit de indrdznealS. fald de

I{'ep}laistion. ( ) Apoi, Atrexandru, trimitind pe Navar-

chos1o cu cordbii la marea dinafard, a cerut bani priete-

nilor, cdci nu se mai aflau in vistieria rega,le. (5) Cind
Eumenes a cerut 300 de talanti, Alexandru i-a dat nu-
mai o'sutd, iar Eumenes s-a plins prin intermediLil in'ten- r"uidicindu-,se unii impotriva altora din motiveiLe p,rimelor
tE1ig.ntaetnctls*de"uu*daArtriIr"d,i.ame' raaaMact'uhpeaedrreisionma,nceNeidfnpealCtauroagirtp.rrsdead1,db-+pgou)iciniPaiiadmecss1pta-aeiaeTLraatercdafoLepnassengtazaoltuirtnnonaiastupl-2i^tig,qdiqicoaiAtmi.rnnesnttulrgniastouute-neleargdersieai-''
dtaeten.lilAolrecxdanEdirSug, tfidaridrasu5-fiosfatcddavlirecuunzgreirpcre'o,nqi,e Ei cu rbu-
dar Ei
f[rd

s5-I primeascS, a poruncit bdielil,or sd dea fo'c, pe ascun,s,

cortului lui Eumenes, ,ca sd-i ia banii, cind ii vor fi aduEi,
qi sd-l prindd asup,ra faptului. (6) Cortul a fost cuprins
repede de fldcdri qi. Alexandru s-,a cdit cind a vbzul iEpJHaaec"elt-ecrFolaatueoipia*r!dtifiiooa;iincs"cL,ui,enttaoi.orsaan(,s'5nnpfti)eaiurn,iAtimdosncs5itardi-egri16n'dosiiinnppb-5saenetnsiaiaotalrerncu1'zt-c3re-amo,Eblpduuoiaenmirtnf-iEtuedaumilgsnlmecsuuge.rFldnat(raettt-uriis)egqraiciuac,aba,eid1ls"onua'rru^utrrli.sglnaln'ecddpdr,uicsisa?-aediI
doctim,entele arse. Aurul qi argintul topit de foc au fost
mai mult de 100 de talanli. (7) Alexandru n-a luat insd
nimic. Trimifind insd s,crisori, peste tot, satrapilor Ei co-
m.andanlilor de ogti, Ie-,a poruncit sd-i trirmiti copii de pe
(aB)poArujunncgitin,cda.ipaerbtoEai teinsddleezbi,ainianreprciu-
raotele dis,truse Ei vind rnrai degrabd in ajutor 1ui Antipatros qi macedoneni-
Eumeners. 1or, care erau as'ediali in Lamia, a p'ornit sii trearcd; tot
rnire
Hephaistion, din pricina unui oarecare dar, apo,i auzin-
du-Ei multe vorbe rele Ei spunind Ei el mu,lte rdutdli, n-a pa(7cdo)rtCriondllcir,iaienixniuvsrtitanaaitanpture-naEoCuremdveiernzeibsnitn"r5lcri ile-paiooli"mibtiipcindeuc, aigat]i5caudricTrsrleea'cosardilaLidoliusn'-
fiost infrint. (9), D:ar, dupd pulin timp, murind. H'ephaistiion,
regele fiind tare indurer:at, se purta ,aspru gi era supSrat
pe to{i pdrerau cd-l i1nuvii;dpiaeseEucminedneesrailinbdvniaulida rn"."'i' i). acrrza pe fald pe l{ecataios cd este tir'an Fi-l
sau cd cei 'oare-i rle moartea rDcsHuddeign-csal,easctpcaatereiu-orrztndeAae,laeqascxci,coadecrIac-ulisuldetiavu'e"er>Etcs<'tidhprateealctaculi.lnAil',ruaceniidti,imepuiaenprt'liroiotbtismresi5vrptsa-a1dtccefreal-aerrcncFicciliaull5porm,cerelLi;paneilenoasncislronp-cuarrel'ntlo:le(euBsaa,)i
se bucurd
aceea ii tot amint,e,a acele in-sulte qi dezbi-
rnai ales, Ei de Eumene,s fiind pEeirestingei Eptriiinndcsedi convingd,
ndri. (10) Dar sd se sa-lveze pe care-i
cale
a pus Ia
pierrdea. Astfel, el ,a recuns la ambilia qi 1a simpatira lui
Alexandru pentru Hephaistion $i, Iuind-o inainte rnai dindu-i ct"rar", ntt-i ascundea nimic din ccle ce girrdea'
(9) Intr-adevdr,
pretextul mdrturisit era ajutorul, in rea-

156 PLUTARH EUMENES 757

litate insd, cL se hotSrise sd treacd rac'o1,o sA pund rnina pe cs.crauurtdirnvprerem'seioinna{jiu, riuair allii prindeau curai, vdzind cd in
Macedonia. Unele scrisori le-a ardtrat Cleopatrala, care-1 mai pulin
siu ,s'e strinses'erd nu de

chema Ia Pc11a15, pe rnotiv cd vre,a sd se cdsdtoreascd. (10) ,gase mii trei sute de cdldreli.

Dar Eumencs, fie cd se temea de An'tipatros, fie cd se 5 tr)ar clupd icneACsri,aat,ecroa,ssdEideAsntrtiapmaetropsu,teinrevainlguini dPepre-
temea de Leonnatos, care era nestat.ornic, foarte uEura- clini, au trecut
tic, dar ascu{it la minte, & p'oxnit, noaptea, cu tabdia,
luind numai armata sa. (11) El avea trei sute de cdldreli diccas, qi se anunla cd sint gata s[ ndvdleascd in Cap,a-
numit pe Eurne,neis comian'drant
qi doud sute de copii care-i dr-lceau arrnetre, i,ar oibiecte de d,ocia, (2) Perdiccas insuEi I-a
aur calculate ,ca argint, in valoa,re a cincisprezece talanfi. suprem aL for{etor mrilitare din Armenia i Capadocia Ei
(12) Fugind el, astfel, cdtre Perdiccas qi dezvSluindu-i i-a trimis o scrirsoare in legdturd cu acerste pregdtiri, po-
lr,ur-rinEc:uinmd ,leuniesA,lciaetrasEleumEei nluesi Neoptolemos sd dea ascultare
planurile lui l,eonnaios, ,a cdpdtat o mare trece,re pe lingd
.acesta, incit lua parte la sfat, iar dupd citva timp, s-a sd chibzuiascd lucrurile cum
r:a crede el mai bine. (3) Alcetas, dimp,otrivS, a renuntiat
dus in Capadocia cu arnlata, pe cind Perdiccas insugi era ,la expccli{ie, sub cuvint cd mace,donenilor de sub comanda
de fatd gi avea comanda. (13) Ariaratheslo, fiind luat pri-
zonier, i(aiar)laCreatSlufiliefliein-da rsupusd, Eurnenes a fost numit sa le este ruEine sd iupte cu Antipatros, dar cd era gata
satra,o. dat prietenilor sdi, pe care i-a sd-l pri,meascd cu bundvoin{d pe Craterosto. (4) Neoptole-
fdcut frur.arhi1?, ap'si a ldlsat judecdtori Ei administrratori
pe aceia pe car,e i-a voit e,I, cdci Ferdi,ccas nu facea mare mtrs, care punea Ia ca'le o tridare impotriva lui Eumenes,
n-a sciipat trecut cu vederera. iar cind a fost chernlat n-a
gi-a rinduit annata in linie de b5,taie. (5)
zarvd pentru astfel de lucLruri, iar el a plecat cu Ferdiccas, clat ascultare Ei prima datd Eurnenes a
pentru cd voia s5-l ,cultive Ei nu voia sd se despartd de Atunci, pentru cules roadetre pre-
pcrrregcdavtiarilie'rsiaalea,ncndiactiafilinudi invins de pcdestri'me,
regi. vederii qi Neoptolem'ors, i-a luat

a respin,s
proviziile gi, trimilind for"ie arrnate compracte ca sd urrnS-
4 Totugi Perdiccas, socotind cd va obline el insuEi ieascd falanga imprdqtiatS, i-a silit
{inuturile spre care s,e indreptase, dar socotind cd gi depunind jurdmint de. credinld, sd sd depund armele
celela te au nevoie de un Ftsznic activ ;i de incr,edere, a porneascS ald,turi Ei,
trimis din Cilicia pe Eurnenes, pe motiv c5 se duce Ia de

el in expedilie. (6) Neopto,lemos, ,str:igind pe ci!ir,'a ostaqi
car.c fugeau, ,a pornit in grabd cdtre Crateros gi Anti-
satrapia Iui, dar de fapt voia sd tind in min5. Armenia patrros, apoi a fost trimisd de citre ei o so,lie Ia Eutnenes,
vecinS, tulbu,ratd de Ne,optolernosls. (2) Pe acesta Eume-
nes, degi il vedea corupt d,e infumunare Ei mindrie, ln- prin care-i ,cerera sd treacd de partea 1or, rdrninind cu
cenca sd-l stdpineas,cb prin convensa{iile ce le avea cu e[. satrapiile pe oare le avea Ei pr,o,mi{indu-i cd o sd pri-
qcai rtienu,e,trual de lla ei Ei o sd fie prieten cu
(3) Dar el. insuEi, gdsind falanga m,acedone,nitror inflicd- rneascd .ar1r13to
ratd qi plinb de indrdzneald, ca un fe.I de contrapondere, in duqmdnie, ian lui Crateros
Antipatros, cu
r-ru*i va fi duEiman, din prieten. (7) Auzind Eurn'enes aoeste
a pr-egitit ,o arrmatd de ,cavaleri, acordind scu'tire de im- l"ucruri, a spus cd n-ar putea sd devind prieten cu Anti-
pozite Ei de contributii lo,calnicilor, car,e pute,au sd fie
buni cSldrerl;i, iar ,ce'lor din jurul sdu, ln c,are avea cea Inoi patr-os, care ii era duqman vechi, aind il vedea c5 el. se
comportl cu prietenii rca ,cu duqmanii, (B) dar este gata
mare incredere, Le-a distribuit cai de vinzare, afifindu-Ie sd-l irnpace pe Crrateros ou Perdiccas Ei sd s'e statomi-
mindria cu hatiruri gi cu d,aru,ri, Ei pregdtindu-i fizicegte cearscd intre ei rerla{ii de dre,ptate qi egali'tate, gi cd va
cu miEcdri gi cu exenci{ii, astfel cd (Q unii macedoneni

]58 PLUTARH EUMENES 159

lupta atdturi de amindoi cu sinceritate, d,acd lin trataiele" cuonmuiaandiiinvdenfieeacainre cite o falangS. (9) Apoi se fdcea ca
d'ar diacd unul dintre ei doi zeila Atena, iar celuilalt zeila
va incepe sd fie trufaE, eI va ajutor
Demetra. Dindu-se o bdtiiie grea, a invins cel favorizat
rrenri in ajutorul celui nedreptitit. de Atena, iar Demetra a impletit o cunund din spice de
cmea_luCi diitengteirmdarbpelpilntadslvditi,avtpadindddeocm1itnaliaualbbtiuumnzaau-l,csreuelfdlvainar{eiv., e;ni i
in ajutorul griu pentru invingdtorz'. (10) Eumenes a ctezul cd aceastd
va rLnunla vedenie il priveEte pe el, pentru cd lupta pentru un pd-

rnint foarte bogat gi care avea atunci mult griu, Ei fru-
mos in spice. lntr-adevdr, tot pdmintul fusese sembnat qi
ti_h_n6d Antipatros, auzind aceste lucruri, a deliberat in oferea un aspect pldcut datoritd pdcii, cdci cimpiile erau
acoperite din- belEug cu holde. El a prins qi mai mult cu-
asupra intregii situalii politice. Neoptolemos, dupd
fuga aceea, venind la eI, le-a dat de qtire clespre luptd
si le-a cerut, rugirjdu-i pe amincloi, dar mai alei pe Cra- raj' cind a aflat cd ci,uEmanii au dat drept, consemn c-u-
tlmeuruiolsmt,adscoder-diitovndieeeanmindacgaejiudsto5on.r-e.in(ai2,u)dcZadricegelanasucumdl aseiissloed-nsi6evianddcedhaippnuddilvtiradiale[ vintele Atena qi Alexandru. (11) Atunci el
insuqi a dat

rml1ueaailenuCiiircmaiunteuarflroalmisl,,aeaElcmuiudiintuAotpitlnde.dx(mu3a)-onECadi5rrt.cue,cdai,diein1n1turi*ciaA;ai<tl)elzeaxavtar5ldnors,crel,mrsucae,inrpemdeeuinerlactleeifriaccia{mduso-aes--,' cidmacealnncmsdueaumtnlotnlei1liDoioersrmipqieeicretgraaeEngEieaisrtaaAi-llqiseloiexriamsdnepidnodrduejoauEbrpeiueaal ssfpca5do{udrauirmnqmcipeisotldeo'r.ssiv(tpa1auq2ni)cldouDricesosqde-i
vccuua,nmddpaddltouupl-tt9aaii,napdinea,ncttriretuddinceiafanstedjcunesueaclriddn,ldiippiinnridmelelajsdeuiacr.mretdulE;ii-asdlinaus-t
s5-1 infrineze pe acesta, care era clin ce in ce mai cucerit
de atraclia perEilor, in timp ce e} rdminea mereu la obi-
ceiuriie strdbune. (4) Atunci Crateros a trimis pe Anti- 7 Dar n-a pus in fala lui Crateros pe nici unul dintre
rpiaececadroeneleni,cocrinamnldrnauaiPdhoaruniacboazrposu,rifiduel cdlS.rirne strdine,
patros in Cilicia, iar el, L-rind o mare parte clir armatd,
d1catarl5utunapdc-c1{uoeu.trrculedngrlau5iutp.niucd-(doqn5vti)ursiseciDd-taEo*oalrumpriprarnrteiotemprgcneremteoaiatsaiaz,sti,sc-mimp5tfoal,atptidpurreiaetgnuuprianl,ioundncruttsieacitiucEdedu,usNetmieaneoeop-pnpcpoeetlleosrtsrezlteieogvamrdidetoti;}incls,rieen,ug'Esitpcr,oisorcein_dno.-a1e---a lui Artabazos, gi
Phoinix din Tenedos, dindu-le ordine ca de indatd ce vor

vedea pe duqmani, sd porneascd in grabd Ei sd se ia Ia
harld cu ei, fdrd si Ie ciea posibilitate de retragere gi fdrd
sA le ingdduie sA scoatd rrreo vorbd sau sd trimitd vreun
crainic. (2) Se temea intr-adevdr foarte tare de macedo-
neni, ca nu cumva, identificindu-I pe Crateros, sd plece
straqnicd; dar numai faptui cd singuri duqmanii n-au aflat qi sd treacd de partea iui. (3) Et insuEi, rinduind in grabS
ceea ce rru era bine sd Etie (6) gi rlrai ales faptul ci ctr-iiar
cei care se aflau sub csoimsaencnliatpussateiagsn,ocr5a-,m_raciuincainineteaia,rssuL- tr,ei sute de cavaleri dintre cei mai curajoqi si lansindu-i
se bati i-a determinat impotriva flancului drept, era pe punctul de a ataca pe
cei din jurui lui Neoptolernos. (4) De indatd ce I-a vdzul
pra 1ui Crateros gi au fircut astfel ca rivalul sd rlmini trecind colina care era Ia mijloc qi avintindu-se la drum
necunoscut, se pare cd aceasta este opera unui mare str"a-
is1ldneiogPas.ipc,(gmt7ere)anst,zIo1v,oavaienrvdddiesnnspdi-ieincpcddoiirlrt-dnr,zrecevlaalostianc.cduaSlpcecra,rifdidaocarretmiaeacnadictad;i,aivare,picgaalielfilaNpdgieoiooiEnp'Atiioelaelnexiam.avo(nuBs-t) drept gi cu multd insuflelire, Crateros, puternic impresio-

nat, lansinrd multe injurii impotriva lui Neoptolemos,
pentru cd fusese inEelat de el in legdturd cu schimbarea
, maicedonenilor, a poruncit comandanlilor din jurul sdu sd
se arate bdrbali viteji qi a pornit la contraatac. (5) Pro-
dri, pregltindu-se sI se bati unul impotriva ceiuilatrt,

160 PLUTARIT EUMENES 161

i ductndu-se prima ciocnire cu vigoare gi sulifele fiind re- a coborit de pe cal Ei a inceput sd plingi, i-a intins mina
pede rupte, iar lupta ajungind la sdbii, Crateros nu s-a clreaptd qi a inceput sd inqire multe insulte la adresa 1ui
ruqinat de Alexanrdr-u, ci, doborind pe mulli duEmani gi \Teoptolemos Ei sd deplingi soarta lui si ndpasta in care
pe mul{i dintre cei care erau in fala sa respinginclu*i, in
cele din urmd a fost rdnit de un trac care l-a atacat din a ajuns eI insugi din plicina cdreia s-a bStut cu un prie-
flanc qi s-a pribuqit de pe cal. (6) Ceilalli, neobservin- ten bur-r, cind s-ar fi cuvenit rnai degrabd sI se coqvingi
du-l, au trecut p'e .lingd el, iar Gorgias,
l-a recunoscut unul dintre co- cle aceste Iucruri 'decit s5 le sdvirqeas,cS.
mandanlii lui Eumenes, qi, coiborind de
pe cal, a pus o strajd tringd e1, deoarece se afla in stare I Aceast5 victorie r repr-rrl at-o Ir'rrncnes apr"oapc la
zece ziie dupi prima, si tare s-a rnai l5uclat, circi se spu-
gravd, chiar aproape pe moarte. (7) In acest tirnp Ei Neo,p- rre& cE pe.una o repnrtase datoriti inlelepciunii, iar pe
tolemos a inceput cu E;umenes. Cdci, deqi se urau intre cealaltS, datoritd blri:afiei sale, 9i a lrezit rnultd invidie
ei incd de multi vreme, {iind miniali unul pe altul, qi urd in sufletele alia{iior gi duqmanilor, care ziceau cd
timpul a doud intoarceri nu s-au zdrit unul pe altul, in un venetic qi strdin ucisese cu armele qi cri rniinile ma-
ci
a,bia in'timpul celei de a treia, iclentificindu-s6, au pornit cedonenilor pe primul si cel mai faimo,s dintre ei. (2) Dar,
unr-ll sir-napuoctrioivcanict ecluuilfaolrt,!5s,conl5inp*udstpin,udrun*nsaeleulen$uil urlind. (B) tcelaacdluFierCdrihlatesroi-sa,rnf-ialur afti-o{oinsat ianltteut-sifraurnftiaa;ufliatmdaecemdoonaer'--
niIor. (I3) Acum insd, dupd rnoartea lui Perdiccas, surve-
Caii impotr-iva
altuia oa doud trir.e,me, iar ei, dind dr,umui fr:iieior, au
inceput s5 se atace cu miinile, trlgindu-qi coifurile de nitb in timpul unei rdscoale in Egip,t, cu douir zile mai
pe cap gi sfigiindu-qi platogele de pe umeri. (9) Caii inainte, a venit in tabdrd qtirea despre Jupti
au macedonenii au Ei, de urd,
fugit de sub ei in acest moment, dar ei au alunecat -pqei hotdrit moartea 1ui Eumenes. (4)
impotriva lui a fost Coman-
pdmint23 Ei, cdzind unul peste altul, s-au luat Ia luptd Antipatr,os. (5) Ilar,
au inceput sd loveascd. (10) Apoi Eumenes, cind Neopto- r,{ant h1apl ,rr'dezubnodiucluui proclamat Antigo-
lemos s-a ridicat impotriva lui, l-a lovit Ia indoitura ge- n,os,
dc'o,arc.ce Eumenes
nunchiului, dupd care a Luat repede pczilia de clrepfi. ddduse de ni;te herghelii regale clc cai care pbEt,eau pe
lc{euorapjtoosle,dmeosjo, ss,pgriijinfdinrdius-dseprdimoaeraspcedulnovgietunurindchei,mreozairsteta. ling5 muntele Ida, qi h,rase atilia cai cifi avusese nevoie
.5i trirnisese o scrisoare epimelefilor24, se spune cd Anti*
Primind insd o lovituri la git, a c,azul Ei n-a mai fost luat patros a ris qi a spus cei admird prevedelea lui Eumenes,
Eumenes, stdpinit de minie qi de ula ve- care nddirjdui,este cd va da mai degrabd el socoteald oa-
1l seamd. (11) m.enilor req.e1ui decit va cere eI de Ia ei. (6) La Sarcles,
tcohleenrrir-oas,samvuinlsdairnmemleinEdi Eurnr:nes, puternic ln cavalerie, dorea sI se batd in cim-
a inceput sd-I insulie, dar Neop- pfoiarfalidsieangiloi rC, lepoepnatrtureic.d(7vo) iDa acra, in acela;i limp sI arate
spada, n*a fost observat, cte Eu- la rugamintele
rnenes ci'nd i-a d,at o loviturd sub platoqb, care i-a atins acesieia
vintrele. (12) Lovitura insd mai mult I-a speriat decit l-a (cdci se temea sd fie acuzatd de vreunul din cei din jrtrul
frtvnluddaugutnd,ifcumrpisdaeaeinclts0tedprnuuebdEuicEnm-duse,emae{nreipainlnoeteprit,scdl,iapn.ple,Pednarnetlrditnurriudcncendcpiiduai,ndtpdusoicdEniomapupperarmsindrclniriinEeomaairtsl,aascsldidberbrceisaeczi,!ilim,udstln{taaeoiluai-t, lui Antipatros), Eumenes a pornit in nordul l.-rigiei
Ei-Ei
petrecea iarna in linutui calainilorz;. (B) Acolo, in
timp
ce Aicetas, Polernon qi Docirnos26 iqi disputau con,clucerea
fa{a 1ui, el a zis: ,,,asta era discufia, dar nici
tinactdin. t(r1-3a)cAolfoli.nCdinadpoI-i adevdmzouat rrteesap1iruini dCrEatiecrous,cusn-aogativnilnd-, in moarte". trei zile o vorbd
(9) Promi{ind cd in timp de va ptdti
de

solda ostaEilor, a .vindut taberele qi locurile fortificate,

care erau pline de oameni si de animale. (10) Iar.cel care

11 - Vtcti flarale le (vol. 1V)

162 PLUTARH EUMENES 163

le-a cumpiuat, comanidant de armatd sau de mer,cen,ari, a gi prdd5ciuni, s-a ternut oa jnuuruclusmdvua,sdfiisneclinpglirneiuideezebula-
de la Eumenes rnulte uinneloltceuEl si omldaeqiindi,a.dtoerartdez,boosi,- ndtd{i qi ,de prdzi, cei din
l,uat aqa cd fugd gi sd str,porte cu multd slSbiciune rdtd,cirile, qi timpul
qi a inceput asediul, in care iEi punea mai ales nddejdile de a ciEtiga rdzboiul,
taEii iEi impdrlqau lucrurile ,capturate. (11) DupS aceea,
iarSgi Eumenes a inceput sd fie simpatizat, aga cd o datd, cu gindul de a dobori pe Antig,onos. (7) Dar, pentrr-r cd
apdrind in tabdrd scrisuri imprdiEtl.ate de corn,andanlii dug- era foarte greu cle a indepdrta pe macedoneni de la lu-
prin care se promitea o silti de talanli qi mari crurile car,e erau Ia un pas 'fdueraeji,vaerddaet,coaridloinr,
rnanilor, celui . gdtindu-se fiziceqte qi clind ca, pre-
onoruri care va ucide pe Eumenes, macedonenii sd por-
s-au miniat foarte qi au dat un decret ca o mie de co- neascd impotriva dugrnanilor. (B) E1 insuqi trimite in
rnandan{i sd facd ,mereu de str,ajS in jurul lui Ei sd-I pd- ascunrs la Menandros, care avea in grijd carele cu provri-
zea,sc6, cu rindul, Ei noaptea. (12) Comandanlii s-au su- ziile, sub cuvint cI ser ingrijegte de el, in calitate de fost,
pus acestei hotS.riri prieten apropiat, in'demnin-du-1 sd se pdzeascd qi sd se
gi se bucurau cd prirnesc a,celeaEi retr,agd cit rnai repede din locuri intinse unde se poate
cinstiri de la el pe care Ie primesc prietenii 1or de la
regi. Intr-adevdr, Eumenes avea posibilitatea ca s5 ie im- des dgura c5l5.rimea. in linutul de la poalele rnuntelui,
partd qi pdldrii macedonene, qi hlamide, iar acest dar era care nu este prielnic pentru cavalerie gi nu are posibili-
t5!i de incercuire. (9) MEie-anafdndcruotsbiangsa5jeElei,-aiarriaEturmepeendees
socotit la'macedoneni ca ,ceL rnai re.gesc. seama de primejdie gi

9 Dar norocul ii face uEur,atici chiar Ei pe cei care a trimis cercetaqi pe faid gi a dat poruncd ostagilor sd se
sint mici din firea 1or, pentru ci iEi fac pl.aruuri mari, sd se ndpusteascd asu-
inarmeze, sd puni friu cailor gi
astf'el cd in jurut 1or se ardta mdrelie qi strdlucire, fiind pra duqmanilor. (10) Cind cercetaEii au anu.nlat cd Me-
considerali prin orisma inaitei ior situalii. (2) Iar omul lnoacLnudrriosgrneulepdoaetecuficecraipt,tuEnuartm, epneenst,ruprecfddcsiencrieuf-usgeiacshe
care are cu adevdrat ginduri mari este ferrn Ei Etie sE in

se
se co,rnporie (2) aArasttdfell,Smmuariitininti'ci,lipdeedgei minie, ,a dus ,armata de acolo. (i1) Se zice c6. deoarece
de adversitate. se ne'rsiguran!5 gi cMbdeuuedncnoedannefidnanrloidis,scidllaaelv5eisueIpd,uappsueenapc;cetoerupsEti'ueicm5gl.uiedcnpere,ugesirsiEaov1i leauiialvieeApalnooutsirgisboeiinlnnittoairmst"eu,e,aiEnatinseredm,mrie-aaa--i

(3) fusese invins
de cdtre Anligonos in lbca itatea Orchnioi, din Capado,cia,
insd prin irsCare Ei fiind urmdrit, n-a pierdut din vedere
cd tridStorul, din fugd, se indreptase spre duEmani, ci
punind riina pe e1, I*a spinzurat. (4) Luind-o pe calea crulat qi i-a scdpat, Antigonos a vsopiuas:s,i,OvaI mcemnliebpueniv,oei,l
opus6, s-a ndpustit asupra celor care urmdreau gi, nebd- a renun{at la lupti nu p'entru cd puni in fr_rga lu_i astfel
gucalnndddaeuv-rsseeeledddqediussseep,admbrdgaitncdddliasucgqhiiilmeEbi-daaeseaIEadezrcuaatmsteaulbel,dsaraa'ta.ej(ul5on)rsAclldaeuLpnorincimudl ci pentru cd se ternea si-;i mai
de pi.edici".

prejur, le-a dat foc, aqezind de o parte pe comandanli Ei 10 De atunci Eurnenes, rdtdcind si tlind mel:eli fr,lgar.,
de alta pe ostaEii de rind, apoi, ridicind rnorrninte co- a convins pe mulli dintre soldali sd se retragi fie cir se
msousniteaidciinmpadimtirinztiu, ,asp-alemcaitr,aitndceitinEdirdAznntiegaolnaoqs,i ingrijea de ei, fie cd nu voia sd inceapd harluia1a, pentru
'cind a pcdoaetrS.auasp,cruena'dep.u(f2in) iRceafusgdiinldu,put-es,eEilapreNaorma,uolli ca si se
de dir-
zenia lor. (6) Apoi, dind peste pregdtirile iui Antigonos, localitate
deEi putea si ia uEor mulli prizonieri liberi, mulli sclavi la hotarul dintre Lic,aonia qi Capadocia, cu cinci sute cie
Ei multd bogdfie, care se concenttase din atitea rdzboaie cdidrefi qi doud sute de pedestragi, a trimis si dc aici,

164 PLUTAR.FI EUMENES 165

iardEi, pe prieteni, cu rugdmintea sd Ie dea drumul, pen- du-le viala Ei fdcindu-le o cind p15cutd, d,atoritd ospita-
s5 lipsa lui binecunoscute.
tru cd nu puteau suporte asprimile climei gi lititii
hranei, i*a salutat gi le-a spus vorbe bune, dlndu-le dru- (2) Eumenes avea gi un
rnul. ,(3) intorcindu-se Antigonos, 1-a chemat sd disr:r.tte un om chip pl5'cut Ei nu semdna cu
rdziboinic, consurnat de viala de
despre asediu, dar el a rdspuns cI sint mulli prietenii arrne, ci era deli-
lui An'r,igonos qi com,andan{i duph Antigonos, iar din.lre cat qi avea un aer tineresc, cu un corp bine gi armonios
acei.a pentru care duce el rdzboi nu rdmine nici urir-rl legat, parcl de ar"tist, cdci p5r!i1e rcorpuLui aveau o mi-
dupi el" L-a indemnat sd trimiti ostatici, daci vrea sA nunatS. simetrie. Nu era dibaci la vorbd, dar era seducd-
bor ;i convingdtor, aEa cum se po,ate deduce din scris.orile
discute cu e1. (4) Antigonos, indemnind,u-l sd volbeascd, lui. (3) TotuEi, pe cei care erall concediali irnpreund cu el
ca cu unr:l mai puternic, i-a zis:,,Pe nimeni nu-l soco- ii chinuia mai aIEs lipsa de spaliu, pentru cd iqi duceau
tesc mai puternic decit pe m,ine, atit timp cit sint stSpin viala in case mici gi intr-un loc care avea un perirnetr,u
pe s,abie('. (5) Totuqi, Antigonos, dupd ce a trimis pe fra- de dor-rd stadii, se hr[neau fIrS si-qi iacd exer'ciliile gim-
nastice gi aveau cai leneqi. Eumenes, voind nu nu,mai si-i
telc surorii sale, Ptolemaios, la IocuI convenib, aEa cum indepdrteze de la irindivier, cdci se molegeau datoritS
inactivitdlii, dar sd-i aibd pregftili gi pentru fug5, daci
celuse Eumenes, a coirorit qi e1 qi, intilnindu-se, s-au int-
brdliqat gi s-au salutal cu prietenie gi afecliune, de vl'eme
ce iqi fdcuserl multe servicii qi fuseserd prieteni ln'tre ei. totuqi cunva, avea sd se iveascd o asemenea situ,alie, oa-
(6) Stind ei mult de vorbi, iar E'rrnenes amintind ntt menilor le-a ardtat ca loc de plimbare o casd de patru-
numai cie securitat,ea sa qi cie implcare, dar certrrC si i se sprezece co!i, care era cea mai mare in a,cel 1oc, porun-
intdreascd satrapiile Eciesi idedefaa!idn,apfioini ddatrar-rl:e:i1eb,uicnuarroe;imdie- cindu-ie sd inteleascb pulin cile pulin rnisoarea. Apoi
lega fiecare cal cu fire 1ungi, care atirnau din tavan, Ei
rale i-a cuprins pe petreo{ndu-ie pe clupd git, i1 trigea in sus gi-l ridica cu
morali;l il ite indrlznea\a lui. ln acelaEi timp, au venit ajutorul trohiliei2E, in aqa fel incit calu1 cu
acolo sii mul1i macedoneni, dorind sd vadd cine este Eu- picioarele din
ffielles. intr-adevir, despre nimeni nu se vorbea a.tit de urmi se sprijinea pe pSmint, iar cu cele dinainte atingea
mui.t in tabird 'dupd moartea iui Crateros. Antigonos, doar cu virful copitei pdmintul. (4) Cdldre{ii, stind lingd

temin,clu-se ca nu cumva Eumenes sd nu sufere vreo vio- ei, ii imboldeau, strigind gi lovindu-i ,cu biciul. Caii, fu-
r"iogi, loveau nervos cu copitele dinapoi pdmintr_rl gi
]eniii , rnai intii a poruncit cu voce tare ca nimeni sE uu zvirleau, iar cu celc dinainte sc' forfau sd se sprijine, lo-
se apropie qi a aruncat cu pietre in,cei care nf,v5.Ieau spre vaau podeaua, iqi incor:dau tot corpul, se umpleau de
Eumenes. In cele ciin urmd, cuprinzind pe Eumenes cu
miinile qi indepirtind glo,ata de doriforii.z7, crt.t greu a iz- mr;itd nddugealS, exercitindr;-se astfel qi pentru grabd, qi
pentru rezistenld. Le punear,r in fa!5 grdunle. zdrobite
butit sir-1 pund 1a addpost. pe-ntru ca sd le ronlaie mai repede si si le digcre mai

i1 Dupi aceea, Antigono,s, inconjurind Nora cu ziduri bine.

Ei agczind acolo o garnizoan5, a pornit cu armata. Eu- 12 Dar in timp ce asediul se prelungea, Antigonos a
rnenes insd, fiind asediat, dar avind in stdpinire acel 1oc, aflat cd Antipatros
avea din belgug griu, gi sal:e, dar oferea ni- vmreumrieseceinC,Masasacneddroo;nsiagEi pi oclyi pieitrucaholina
ca1'e altceva de mincare Ei 'apd ceva plicut nr"r pus lingi devine tulbure, de
,erau in dezbinare, qi fdurindu-gi nddejdi mari, cu gindul
mic nici de
piine, a procurat totuEi o viald piScuti celor din jurul
sdu Ei, pe rind, i-a primit pe toli Ia masa trui, in,dulcin- igi asuma intr'eaga conducere qi, de aceea, dorea sd-t aibd
pe Eu,menes prieten qi cola orator. (2) In acest scop, tri-

166 PLLTTARH EUMENES

167

mi{ind pe Hieronymos, li (propunea 1ui Eumenes alian{a' rind dupd e1. Eum,enes 1e imblinzea icnuvvidiniat ,cpi enudeareo
intdritd prin jurdmint. Eumenes, corectindu-I, s-a adresat parte, pentru cd nu le lua bani, s;ub
rnracedonenilor oare-l asg,fliau, ca sd j,udece care dintre nevoie, iar pe de alta,
cele doud forrnuie era cea mai dreaptS. (3) Astfel, Anti- a insuflat o team5 religio,asd in
ambiliile Ei poftele lor de domnie, crare nici nU puteau
g'onos, pentru oa sd se arate neprihdnit, 1a inceput amin- pi}sanedced-eaidsacotcasmecspsoenutrestuta.rnscoAcdnScsAo,Eplrdui,teasvixrmoaarnpnpoicdocihrdicuiobnIbziueiutslvirevoqeaigiaaeirsuidqtattvsaeahs5,en-Ealgnijfuu,ourtreaannipelcttzaerieona.tdnoi(nvt3ao)EpvreaAizssqsaeuttdEfleeiisn-la,ii
tea de regi, dar res,tul
lnsuqi. Eurnenes insb jurdmintului il deptlnea pentru e}
scrisese in primul rind pe Olim-
ppclir,auiedritaepnceuinctrrueugeAiiI,,natdipgaoor,ni qjouisrcaquinOculii,mnvupamiaaadviaec,adqavi caceuaiavrgeeiagdbuiiEu' nr(ne)angDiine9*-i
oarece for'mula 1ui Eumenes a pdrut mai dreapt5, mace- 1a toatd acliunea, da,cd se vor 15sa conduqi de ei. (4)
Ace.ste spuse ale lui Eumenes i-a ,convins u$or pe Antige-
donenii, puninid pe Eurnenes sd depund acest jurdmint, au nes Ei pe Terrtarnos, cdci nici ei nu voiau,sd,se durci I,a el,
jausredr,dm'iuinl tEliuaiuEturirrnneinses}a. Antigonos, pentm ca 9i el
in'cetat timp Eurnenes ni,ci e1 nu ,socotea cd este demn de el sd fie vizut pe Ia
sd dea (5) In acest, uEile altora. AEa cb ridicind ei un cort regesc ;i dedicin-
a vindut pe toli ostaticii capadooieni pe c'are-i avea la
Nona Ei a luat cai, s'amare qi corturi de la ,cei care le adu- du-I lui Alexandru, s-au ,adunat aici, avind sd delibereze
pentru cele mai importante treburi (5). Cind mergeau spre
pciterraiinnus,ascaiepalnloisnatrprrelitn,soapsrentfieetol d{'ciedoicsndtalsdqcriieuclria.l rtCe'i,mudpaucpinedgjtfuiuagruadl, rdtS'ceau {inuturile de sus, i-a intimpinat peucestaszs, impr.eund cu
sdu -s-au ceilalli satrapi, cmaruel{i1meeearagpi rsietrtdelnu;ciereiaEai-ramueu}onri,t
forfele
pornil 1a armate, qi prin au dat
fug5, temindu-se, pe drept cuvint, de Antigonos. Intr-a-
devir, Antigonos nu numai cd le-a poruncit sd-I asedieze
iard,Ei, inconjurindu*l cu ziduri, dar chi'ar le-a rdsp'uns curaj rnace,doneni.lor. insd, devenind desfrina{i gi molegili
<lin pricina puterii qi feluiui de viald, dupd moar:tea lui
rnacedonenilor la scrisoare pe Lin ton amar, dojenindu-i "Alexandru, gi concentrind in acelagi ioc ginduri tiranice,
cd aoceptaserd corerctarea forrnulei de jurdm'int.
hrSnite de infurnurarea barbarilor, intre ei erau greoi gi
in dezbinare, iar pe macedoneni ii linguEeau intr-un chip
cMi1ae3aiciPnec'aedproecrnriiins,arde,niprtEeerumicnrnoeecapnauielrusedl efOquiglsimpesdoap-r,i1iariedc'saraseapiaslul.cdrtduue,cgreciai6olcsudisiicsAresisneotd-ilauiqnrccetndinod9dsei degdnlai, r-isipeau-bani pentru ospele s! jertfe, si in scurtd
la vreme au umplut tatrdra de desrndlare sdrbdtoreascd
in au lingugit Ei
poporul, pen'tru alegerea ,comand,anlilor, ca
si iar Polypenchon qi regele Fitip il indemnau derno,cra{ii. in
rdzboi impotriva iui Antigonos, punindu-se
curse, si (6) Eumen'es, dindu-qi searna cI ei intre ei se dispre_
poarte luiesc, dar daiveiimeiImpsrpeuremtej,umutraaEtreitaap,ilnascn-lealiscpmrmeuf1od!mci uedtnetculda{ asceree_ilnucecavircoelia_e,l
in dacS se va
de bani Ei
fruntea ar.matei din Capadocia, sd ia banii de La Cuindoi,
lbceiungrciit,iusqruditescd'udfeoatlcoaeslsaetnea{siJ,c,iuppcerenuntrrit,urueairr,dsacznrbjiasoreeisaoerrpdicroqilpii rlbiuialoinrAi s:vratrielgeactn.leeIns-
sAicelui,ia,Tleuuintadrno,ssc,ricsaoraereear,aLcru'cvoomra'bnadal-naliui argyraspizilor" (2) Llrau cu deose,bire, pentru ca sd qi creadi cd are nevoie
de bani gi sd se gi ablini de ,a-l asasina, preocupali fiind
primit cu rnuitd apdeaszcbrdaipcnait,ireuimlppquril-uuami,,augstiaigliiun.raItntimsaep,ccuecsreittafeateil,alibinodugimdd{eaiaai u,parlbtiomarnainiid_paebnafotnrsui.t
omenie pe Eumenes, drar era evident cd sint plini de ur5
qi ambilie. socotind c5 nu merit5 sd fie abia in al doilea

168 PLUT,1\RH EUMENES 169

14 Totugi maoedonenii, neameninfindu-i nici o pri- cind perdelele lec'ticii, care erau de o par'te Ei de alta,
au fost corupli de cei care. dd'deau bani Ei m,er- a scoJ mina dreaptd, inviorat de bucurie. Iar ei, cum l-au
mejdie, la oeloi care erau rivnind zirit, L-au salutat in limba macedoneand, Ei-au luat scu-
guut p'" uEile pizi{i de dorifori,
,'simncpa"ireatquauirpimnztameoadalaiitiaaatncntr1aiettcu,bieidscd,ruqceare:apiia:arceres,eoaeoommeparroa,daorfneueuisadCcr-peiaeaune,naaumtutdel,dsxieinuaihpnpt,eetrrpd-ri'te'duadilriecancneeev.,pgriIEdnaealaar,dir'strisenc,mdcaipnhulpue]didlautxzdraAie.dfanEiaaeest'ruucicvmgd'amdot.arrrneueeatoSnnctdsuei,utialsnitqntctenidrs-oaueae-i turi.ie qi, fdcinrl zgomot cu s,arisele3o, au in'ceput se strige

aqa cum obignuiau, la inceputul luptei, cind chernau pe
clugmarni, cLe vrelne ce comandantul lor este de fa{5.

15 Antigonos, auiiind de ia prizonieri ci Eu'menes
esi,e bolnav ;i cd e,sl-e purtat in stare rea in le'cticd, a
mare lucru
soc,otit cd nu esle sd-i zdrobeascl pe ceilalfi,
pornit in grabd cu oastea
mititara incredin:fatd. (2) In'tr-adevdr, cind Antigonos se' cin:d el esle bolnav. De 'atrceeceian, da in goana
pregbtea s[ treac[ riul Fasitigru, cei care-] pdze.au nrcr 1a luptf,. (2) Dar cind, calului, a zdril
rr1inr:dturdiatalaie,;iimfoprrrensaioinnact,arse-aeloapuraitrapnejaloli cdumqamiamniiulitn tilminpia,
ir-ari Uagat de seamd, dar singur Eurnenes a rezistat ryi" apoi a {,cst purtati si lectica lui Eumenes de la un flanc
dind tupta, 'a,doborit pe mulli, qi a r-rmplut
riul-de ca-

d,avre, qi a'capturat t'rsaeor5ic,otmateti,sicindcealeppgradizbtouilinrdsiedcriud' e(l3aa)qo.iAlsapst-etef'aleeli,ns:tvrrrSea--i ia altul ai frontului. Antigonos, rlzind zgomotos, a;a fltm
obiqnuia, a zis cdtre prieteni: ,,Aceasta e lectica, dupd cit
daleersatmd,acceddpoenean1ii!iiaiui se pare, carre era pusa impotriva noastrd"; a dus armata
Iucite qi sd- sdr,bdtoreascS, ciar pe el-singul il,cre-d capabil
conducd Ei sd se rdzboiascd. (4) intr-adevdr Peucestas' iinaraSpgoiisE-ai uEi1-5a,ssattalibnigliut Etailbi Sqria, .p(u3rt)inIda,ru-esie, r'espirind pulin,
sd pensi,a, dindu-le ospele strSlucite qi ddruincl fie'cEi'uia obrazni'c cu co-
rna,ndranlii, au impdilit tot l,inutul gabenilorsl pentru ta-
in
cccsllituatae.rqbucmitunadncaii,innteairvcnuaaaualzzvdialeueu'tjmennreoatifidobt,riocrszletii.ousce,omrccaoaintiepdadueroctdsaEttaeuqsimntiietemrcn-eeoelrsgml'eeccaaatiuircmec5ai,etrrireena'
a"tarilerum,c"paeurslrel"eirtr'tddm,eand,iea,tEeouitedrlaacatodulininsliiqet'rstdeE-l,uai ,caucovitbianiornddratrEauatiziindenulsecgoimmsmonapainiereei..i,lu(Cc5iai)nprIdeenadtuoienr'cnctraieinnr;daiiii bere de ia::nd, astfel ca cei dlntii Ei-au aEezat corturile
Ia o mie de stadii d stan{d de cei din ur'md. (4) Antigonos'
ciunoisLc0nd aceste lucruri, a pornil inda(d spre ei, ca sd-i
intoarcd pe oincanliedegrjdreeoaaiec5EicllaipcSsiitid de apd, ingusti Ei
va gdsi imprSEtiali
pr5plstioasd,
prin taberele de i,arnd, ostagii cle rind nu se vor mai
pesg1uuuftsreeeiarimnnsdftadpri.urnisEgliteireaauimd,iEnepotcirrei-1dunaine,curcalneiunslauomr,tcauncrnqeuluoaclc,jouuimtaiot,arr,nvad'ianranmtnuulamiritiae1gossrre'.iel(eana)pqfr.liCianfjdr1iindd-
celor care mergeau in rind, in armatS, gi au zSrit sus ti'rr-
nurile de pe elefanti qi vegmintele d'e porfirS, aE'a cun]
mceoraalotraiEnnuecmli,ueioanplaersinl,odcrd,mcciainnrqduus'vle,oardurtlnciaeniaciuneap1iuanttluasp,b'dtsdat'cricAgeeei ldsin[nuf{irevuanctlhueeaa-
focrrri mrari. De aceea, nu a tre,cut, neobserva't' de duqmani,
ci barbarii care l,ocuie'sc in mu:rlii care pnivesc spre !inu-
turiLe nelocuibe, minunindu-se de mul{imea focurilor, ar-r
cudoenmrinianpnaeduaa.sli$1inii,uJpdsuerndiamngdiinteediqpaiersrdnloencle,ui1adaer appdeiumpciotnamt,falsnreidainEnduliernriniennianeus- trirnis cimile, pe care se poa'te urca ca pe cai, cu vest'i-
tori ,c,are sI anunle pe Peuc'e,stas' (6) Acesta, ctnd a au"jt,
i;ni-aaciqeeitaqdi isntamrein, lgi idedeJraiccdeeEai a vizut cd r;i ceilalli se af15
-(sei;nOicuim,sed tirn"us, se avinte in primejdie impotriva dmgmanilcr' a pornit-o indatl pe fugd,
auzind de ,a,ceasta, a pornit spre ri icind mai ales pe soldalii care se aflau pe drum. Dar
ei il qt49'
poruncind celor care-l clu,ceau sd se grSbeascl qi, desfi-

170 PLUTARH

EUMENES tll

tIinEoaraaupuraimprliiieeet1iiilnnnerzaeadisgiuntirrantaidarbneptra5reuicsb.asite,Ii-cndnsraeuedplgeaaSamctgddte,tateleauvnagieliapbliostrudtnrtii,.rriddona(rr7psgii,)ii,aSig;epiciolodflrcdirunvoiacnrnosilc.icuriiile,q",arnipsduotprur:oeso-flizmoercnes,iiultsnqinddcitdor^psenctecv5rii;inlncizaegsivrliibe_ea, {3) Eumenes i-a lduda,t Ei, ducindu-se in cort Ei vestin-
clu-le prietenilor f'aptul, zlcind cd se miEcd intr-o adunare
qcia-an'us'ccriusmtevsata,mdeunptuiJm.. oAarrtuepatlu9ii,ascdrisibtriui ssddoa,icbud-
de fiare,
mentele,
dmaapnodroicvldentSnuitcvmle,eeqen,empaniduslaotcetenrdlsi,eilnodidnrcsedresoeiCmcaaliraubreip,neetaseracid.eireoez(fc4eguiQ)iigancPi.dud'udtNur,pnenerriincheilneadoslttoediMeimrIb.ei,nniadenidaeireaeanismcuEtiemaipilAoumvic,cirtcpmrrit,irnvuoedarrnqiipailtlaruiaeasizqt,cieeaidnfl,siiilenenad,
isatmrtpr-Supri^nrnbeddup,dtn'uedfanouc,cctduuecrgacieredertiiulnnalu,ldliqisscietoamvrnendtdadsonuaidrn,iancnddl{auiisr-;tlvia, inazalidlbed,gi,laairtpqrpdaeoncurtuurnumnclcodfeacis,cEcda.icnlsee_ei,
care--qi aEazb taibdra. (8) Fdcindu*se acest lu,cru, iar focu_
munte de cdtre cei ciin jurutr lui multe pir{i, aqa curn este firelsc sd'fie in asemenea situa-
rile fiind zdrite dinspre lnbiaiarlnrrbepaperiieeEv1iizspuaeteae,ibrglaein-rai,niupaultrscfaaurramanja,gtdaaegi'nvireao,mrr':dgeiinrrceae,spinnizduii'evimlonrininpddroimrpne-i
iAnionsite,igsgoininnodtsirn,udmicnih5tinmdirupeqinrganira.dneei.i sDacfeula,rcasij,,aecr'deacasledumncauuipifrniineasinspiieleit'sAuinaaticg,u-iom"_",
lmmtptrcdleurreiati-peastivnorcntdted'ui5aciniacl,,n,dsudSt{^iidu,panif,onau-attbrEc_dsirouilebp,docIsrsioeaa5yncietsrrraecrElncoisnihanniip,,eatlcidmiesrctudec,auoiadl.iugsbcef^sd5iiss{oinptrrntnrieedau{{uaintnpeipz,Eadoirgtlnidioteonadc,cam,uiadrnadoce-rrreetiuud-p.ccmfoqldgco,Aer,ili-cnugnnaciuiEmadtuudr_mu-iptco,prsla,de_oeanpsattbnEdirrriiieeviuavnsscdiranemeuazsttutuiemaalunnntbttndeeiionniacsnsri9diuoceEoiaaiii,anorimaoei-mrin,artpcnuiteqaoneiaern'r__o_-"..i pe d,uqrnani. (5) Astfel Filip qi Atrexandru erau cei mai
in vir.std, ca niqte atleli ai rdzboaielor, neinvinqi Ei nedo-
borili pind J,a acea vrerne,
iar mu1!i dintre cei din jurul
lor erau in virstd de gaptezeci de ani, qi ni'ci unul nu
eitftmriurei,npaial$doigr,iiantrurnamicvfpiaiagiolntaiticnriniaienvdgiLaidr,lourpdEdpddeiitnreininnqdimalcijjiioluzu,'eroerrpnrieuc,icqiIlaan,dipuueaceoiu11arsAepns-n.lpai'.et(ai7lgr(eer)6o?tzn)A"iisonnDtstaei,gat,cosaentccrloeeiagseiqaaimau,t:aipfm'i'oo,Pmsrpn5t uiciinnn5ldl---i
cfrSincitPienu,cpeslitnasfraofnot's, t'dcaurtcoutulcainvanleeorirainardufolasldt invingdtor;
rslmtedoclDjrueuualaal_aoiur-ncuinlurismaueE1qrl,ldAri-6eeu,sil1dncl-cmn5ueIulaiduotnn.reip,iiunsgmunvnt.AoEe5sdieaad(ddsne,uesc2neturiemdeimad)rnlrspdisaaeub!Tnlet5anirugenao,ngetidaiirinsmltaidsTciuEdtce,eae$lpaauauruirceim,ua-nnttpialddausneuecfmeenemdofadciaeo,asauetcna,senqstlpte,d3meailidzdiisurcIee,nchaoemru1aheauoircLpra,mtisomimacdpmdiimgaantrtarimiapi,egtiqarnerrreuasniup,leutrdduathlpmrnl-,asseaicalapundudbuisruddotm,ttaidcsurdierirnsntiveiiencanridaiaarllsofrtfdia-rgpornfsb_s.lta-iilideoadrfoDriaiqns'n_miucasbtp"iiioei'uparu"iicvemnlirpn;tGoeEar"ietceadrmsAiuetinfinttuaeadncddcilnpbstaiiitiid__ee;icna_**",, iag. A Ei a luptat
ca un a fost ca'pturat toate bagaje'le duqmanului, cdci el
lnsu4i
treaz in timpul primejdiei, apoi qi confi-
guraiia terenului a coiaborat cu el. (B) Intr-adevdr, trere-
nul era larg deschis, ni'ci prea adinc, nici dur, ni'ci pietros,
nici noroiors, ci plin d,e sSrdtu'rd uscatS, oare' sub picioa-
lele atit'or cai qi a atitor oameni, scormoni't de alergdrile
clin tirnpui luptei, ,a ridicat un praf nesfirEit, car:e a indtbit
aerrul qi a tuibur.at privirile. Prin aceasta Antigonos, tre-
cind mai uqor nevdzut, a pus stipinire pe proviziile duq-

manilor.

17 Dupi incetarea luptei, Teutarnos a fost iardatS tri-
mis ln solie, pentru a dElibera in iegdturd cu proviziil"e.

172 PLUTARH

Antigonos a promis cd va da argiraspizilor qi acest trans-
alte privin{e omenos, dacl va captura pe
port gi in va fi
Eumenes. A.rgiraspizii au luat o hotdrire teribili: anurne
pvsdidrzt-elcaapuure, diunenajiuivrpiuurclfpdluecii,nEdfuAum-rseiiense5cs. .itr(ed2ze)ep$aliisn,cgmi vparieieriocnletbirile,nauseipartl,doo,vtiEziniii---l
lor, iar a1{ii indemnindu-l sei aibi muil curai. pentru cir
eI invinsese, invinuiau pe ceilaili coman- AG}iSILAOS
pe cind aliii
dan{i. Apoi, nipustindu-sc rleoclati asipra lui, i-au 1u,at
spada qi, ducindu-i-miinile la spate, 1-ati legat cu cingi-
toarea. (3) Nicanor':la ,a" fost trimis de Antieolos ca si'r-l
ia, iar el a cerut sd aibil o convor.bire cu Airti{onos pi.in
intermediul macedoneni or, nu ca si si: roage,'nici ci sf,
ceard iertare, ci ca si vrtrbeascai ciespr.e intere-qi:le ior. (zt)
tr'dcindu-se tdcere, Eum.encs, stin,cl intr-un loc ilalt si in-
ti,nz;ind miniile leEate. a zis: ,,Pl,c.a netrebnii,i rnaccclo-
neni! Cum a{i indl{at un 1,rofeu" voi. impotriva voastrd,
predind pe comanrJantui vostru, tr,ofeu pe care Antieonos
de voie l-ar fi indllal impotriva voastri? N.r era ci.rci
ppagrrrraomezvfeaizd,vieiclcolaarrSr,v,osvgciio,uniind.mvinmpinclliagaciirredtmovprnieic1nstt:oi.trlrrvv"iaridpndtrrleoricmvcliazoirtiniae?slfitiElinciunovmidnluaeslric-:iir.nfua-slrinniin,irc_trar'rrji":rlcziunaas
1a du5mani ,neinvins, inrringind pe cluqm,ani. rlar pielrJut
de citre aliali. Iar voi, p,e Zeus, paznicul armat,._.i, si pe.
zeii pazni,ci ai jurimint,elor, voi r-nd ucirieli aici prin .,;oi
inrsivd. De altfel, qi clacd sint ucis acolo, toi fap1.a voarstr.i_i
eesltea.reAnntiegvooni,eosdneuEvu5rn. evnaesdcmjeonrti,pneuntrvuiua.ceIa,s;t: fapt,
clacl clci
voi
vd crulali rniinile, va fi in stare sd fac:i treaba asta una
dintre miinile mele eliberatd de lanturi. Dar dacii nu-nai
incrc'c1inlafi pumn,alul, aru-ncati-md cle viu fiarel_or in lan-
turi. Dacd veli face a:a, vA declar. nevinovali.
ln cea ce md privegte, vd
care v-a!i con-qid,er ca pe niqte oan-neni
comportat cll cea
mai mare sfinlenie gi drep-
ta,te fa!5 de comarrd.a,ntul riostru".

NOUTA INTRODUCTTVA

speoiptAn6g,aetgseirleadoc.esii,'cpcLruaitrtp'cIeouripgfttiieic,lteeia[perepicnearccealerleea--la'staed, gucdses,teidlawtu'is-le,trpe.reayzeddc.eecqitoti.
intre'efe. lntotd.dauna, per;ii au fost duPmanii' grecilor'
Pg"aieemcntetrgLuti,eaoleif.afDceeatifnraUNpdausictiucsnedis,'lt'seweieucr'nlaweugasmpcadre'n, &pcodrrrnrduasurinin,'dtiaocctli''utAeergcgeeesnti\llafeiollees
etet1lrrileai.u,e,n'nsgpati"rlaoetpsra;eeiistaippcpcuoaolumtrtetearaairntns,acar;ilricailipiic,tSceuaaprgeautirealtooedgriie.ntgridRiiI'lpeeplioa-meallieuetiil''caencletursi,e'edparberlseeuia'aiircniuifaiannsldtgiiitr'us\tpsfpiietretredus, etaapuneroiaonntln-ri-,
uitind de perqi.
DrbedegaecAils.egesLe.masDeiiaunioipeesdaE.,ee*rLreoaeaaofiti\t,yuuecil,o'hraitellbugcseoi lntuArtiegricAibseru,acihAtdigtdroeaeasmpir.tltaaecsoosm;piau-ila,'lutf]logslpuitu.L-iVpnoAlsu.Lalm!nce-i!i'-"-t.
d,ios. Agesitios s-a urcat pe tran pe Ia 407, cint!' a deuenit
mcau'ol,igaet[efiino'i!rt,ci-iat,"uu;il'trtiecmEiniasclti,antinluAiasi1na\ugcilsat3.s94it7'l,luosppctaedrutitamantpisiodttrmisuepari'enp{ueen'rlq'de-ailcgou(rt
sau sd, facd pace, Agesilaos auea, cu el o armatd de dowd'
mii. de-neod.amozi inso{it fi'i'ntl de
;t gase mii, cle ali'a{i,
trei,zeci cle sfetnici,, ale;i de popor' Tsrintre care se g6"sea
;i. Lysanclroi. Acoto A.gesilaos a clat douadd de atnbi'fie,

I i '1 Xenof on, Agesilaos, IP.5a:usHaetnteianisc,eleI,IIT, IBl,,37,;1P; lCuotarnrhe-,
u s Nepos, Agesilaos, 7;

Agesilaos.

I

'(

176 N. I. BARBI: NOTITA INTRODIICIIVA * AGESILAOS 777

aLaddyesrpeaulernicscdla.arerotnspbieattlltiaHtuiccemt,lilcbeAdrs.e,cpaledo,sneiltt-a.caouDsuruaarpjn.(iinttllisttcrteiaJntcaiti,niacnn:llienatgcatldtrtateau,rtcdionenccts.:euittsn'.LJat'rutf:tseatss|o(u:ti-otl. { fi pntut sd. Ji pld.nuit s(r atace chiar pe rege, d.ar lorfete

I sal,e t:rau prea pu{ine ca sa real,izeze acest planz.
I De aci inainte, o serie intreagd d.e
{licIaiJTapctns;iriauchtirirritiraootrgren[nl:t:stimsu".noiari.Jq(smi,dtt{sema!,itif,euesraioisi{is,ieelitrb,eipupie'ftpr!nielisa,nnLerseacltticeee'.lpiedtaetiaat,rri,rtustaiua3rcmpteaeipgr9nucaeldbee,udlu6seen,uqrril,a.-r:et-i3udrdaLrlLaaiqaua9l&wprieeAtiat3dmln,cltisC,preeinaa,TaipraAaieniirpiocsn,nergruqlseteiiie.nralaiaurt.ictst.piF;rCem:riii-DlalLlrTLta,a_3u,tauieioapsrrtglLcir.irs;LuSenpzc;neqaetteli,iaisepi,ii>rcbtd,ht.-a,aiccddiTu.i,Leloeu.rzrtcesscan.uou1oc_drtdociesefnneaafausr,s;Lacctrir-lit:paatlals,eeaeoa;orrarciectnretr_a,ptlneatoirfsraco.(acedntrtpfdi.aepncencLiAirzeiupcuobnu*si]slntiudlrsridiicc.aetatLtcueAerirsai;dprtina"rMtrn'qrrtiestaag,pariedradt{til:,uts,iatLsita,n.c.,L0i.i;:t__i._,i,t. politice ;i Agesilaos tncepe
,, uc:{iuni aDut clrept scop in-
militare, care au
{ /rhrcerea du;manilor Spartei ctinafard pi ai sdi perionali
rt,hfi.wntru. Astfel., itt, trecere prin Thessal.ia, a trebuit sd
rlea lupta impotrit:s t:at:nleriei tesaliene, pe care a in-
llariltSt-TotarLtaa,ilAagrtehsailcaicosrt,i;Li irtign6t(.tOretglmteplsa.rmLaatoarcc:iwnuulnperleimtriut pcele
spart,ane, care tocmei repurtaser(t o uictorie lirtgd Sicyon.
Apoi, sporindu-gi oastea c:u trupe fociCiene, ajurzge in Beo-
{in umde,la Coroneia, intringe pe beo{ieni ;i pe al,ialii
Du,pd r:e declicd zeul,ui cle parte tor.
la De,lfi a zecea d.in
ltrttziie luute, a c(tror raluare se ridica la 100 d"e tal.anli,
se intosrt:e La Sparta:t.
ti.rruit,'Drnt eteenuatliricnaie|iirznsea. arienhateegq, ce'ltl,nguoeesn,riisle,aairoiSlospr,aLruitapetrdi..ppeeJJrorontnutlu, leixnteternrn,,
Pactolas, nimice;te c.eualeria persctt(t .si praieazd' irity:r.e.* pen-
jurirr,ile Sardesul.ui. Tissapherncs. care-l pen-
a;Lepta in Caria,
este aresta.t Fi ucis. In timpul ctrnisti{i,uLui inchciat r:zt ,\gesilaos izbuLeSte su-i cigtige pe urii dintre ad,uer-
^sai'e .sd, mai al.es, pe reet:le Aoesipolis, col.egul, sdu. pe
Tit'l;raustes, sr-Lccesorl-Ll crwa ieFI lzsairt'tptciirttrtissezc"o-ss<, :ilt)g-telssiial.,o,rs,:ebt.du.c{li,l;e,: front'ul ertern, atacd pe corintie,,ni, care, cu, concursul ate-
rtieniior, izbtttiserd. sd-;i ridice ziduril.e intre
lu r,tt,oiald" r:u satrapul (anul 391). Ddrimind G,ceste zitluri, ii Cori,ttt ;i
L,ai:!z&icn?,
e_Lenc sd. fie calrduua.titoiiJnPsiolecwmacrenio.,inanfbc{eealralzi.sreoegsse.d$rIai7n:(;a:Loddql.rtt'rctiouatj,-srttc\cg,luacTsrfsiorl.riaribmtcetueLsstoatrepenL1orrrsqz:ostirfaiErrul:reic,rtr. izooneqte
Sptriani,i au
sprt :;atra1:iu sd rturneascd. un naL:urlt. ilcSesilaos, pl.orn1li, 'rle N.*. trocuril.e istnzice (390). Cucere;te apcti, pri,ntr-o stra-
cle la 'i.,arientd,, F<:iraios, situat la norrl cle Corhtt, pdtrund.e in
;i r'(t t^r\eplaturtic,el itt:a,rnania (389), pinii la Limasion, u.mcle infringe ])e
nunteste pe
te.i, 1te care c:umnatu.L sdtr. Feisatulrcts ccnnaruclant aL f|o^ ;i{,l;r;.rne,'t-tie.ni, captureazd o uriaqd prad(t. Rezultatul: ir"t,
tulul urmiLtctr,
o intrire;te cu 12A cle nai cordbii. Iurtts. Nui acarnunienii gi uecinii Lor au trecut cle
395-394, a petrecwt-o prddtnd satrapia lui pharnabazos,
c'u carc a tnrebinuciet rscdatmssd"i-dl edaesLpurpintedd;i 1 )u rt('e sl''a rlanil ort.

'treretl"ere, pe care, infr-o in- nuI ir.csm:ia'.1ul;erXI"m_r_.aI9Lurr,os.1fa: on1ni1a;,s1A,bg;lIe2IsbI,i;l9aCa,so,1rI;n,9e6,l6;iL19r0si ;u2rNm3e;.;3pbpo;isuX,teaAnraleonsf,iloaonAs,g,ezsH,ileaaiolesq-,i
d.e ,1Xt.{n)aI'Vnsrr':i.i"iir.;,X8nX_C.:r.,le5tm:-go:8nenr.4s;no.doPle1ajoooll.iusnur,-t.rsa2, 7ArA,hog2Ne,e2ss.e.iilplaAaooogssse,,s,1ii,lAaI,og37se47,si-5l1a2ibo7;su,rDmH4ieo,.;ll4deH;oneiprclleealneduj,cisenIaVleu,,SiaI6iVcs; i,,ptl1laIuI,ig-,i
pergi. Aprsi, in
Ttrirnitrara anului 3g4 a pdrfLsit F-rigia ae Ui Itetieslpont
gi s-a indreptat spre sztd, ;z in ualea Thebe a printii i,n-
struc{iuni de La Sparta sd in patrie, cleoareat: t
se ial,oarcd
acolo, cLL concursul perpilor, tehanii se uniserd. cu ate.- I

I

nienii cdror&, dupd. mnartea lui Lusandrcts, li se aldLura-
serd. carintienii, argienii, thesalieruii Si alte ceta{i di,n
Helladei. Agesilaos p(LrdseEte Asia. rcn-
trul pi norclul
S"&r

12 .- V'eti paralele (vol. IV)

178 N. ;. BARBU il NOTITA INTRODUCIIVA - AGESILAOS 179

In timpul d.iscu{i'ilor pentru incheierea pdci.i lui An' i O t:igoare fizicd neobi;nuitd i-a ingdduit sd tupte nlereu
talcid,as, mijtocitd prin i.nteruenlia regelui persan, Ag7si pind La 84 cle ani, cind a murit.
afirme hegemonia Spartei', constringincL- l
laos a cdutat sd ati'anfa cu Argosul ;i, prin opozi{i'a td-
Ilatdri,t lu,cru, Plutaflz a nutrit o uie si.mTtatie pentru
Corintul sd rupd Aqesilacs'. in relatarea tuturor ac{iunilor Lui, ti,e cd. este
cutd, d.e tebani, care preti,ndesu cal reprezintd, intreaga uorba despre ac{iuni, gtoliti,ce, fie cd este uorba de bdtdli,i,

Beofie. AIageLseiluaoctsras--a fie cd este uorba de comportdri cu prietenii sdi, biograful
Dupd. bdtd.lia de
suruenit(t,t'n 377, d,up(r nareazd cinuaoinitnesudfele[aitdtraedcmeiraIa$ienafaraprteeole..faptelor, Plutarh
a'l.te b(Ltd.Lii, in care
douedit a fi stdpini't de Dar
ionu3r7dA. ,neinimcepadr.ccadtds.d-ridhiceegepmre'osntiiagiSulpSarptaeritecai,daef.irAmgiensdilua-osse, prezi,nt(t pe acelaEi ton admiratiu insugirile de om ale lui.
mai ales in Arcadia, clar La sosirea tebanilor s-a retras- Agesilaos. Asttel, biograful relateazd. cu o cald(t admi,-
ra{ie faptul cd Agesilaos era deprins cu ascultarea, de;i
Agesilaos s-a afirmat in 370 insd curaias, clnd duq^ er& rege (I), cd. suTtorta cu bund dispozifie, ba uneori, se
manii Spartei p(rtrunseserd in Laconi'a, iar Sparta era in ironi,za glumind, detectul sdu fsizimicp(lu2),qci deciihielibrarartug(1in4)e.
primejd,ie, saliinc| ora;ul gi orincluirea politi'cd. In 362 rle josnicie, cd. era cumpdtat,
salueazd, incd. o datd Sparta de inuazi'a du;manil'or, dar Marea admirafie o are insd. Plutarh pentru acfiunile
nu ia parte la bdtdli.a de La Manti,neia ;i' nu recunoa$te politice ;i militare ale lui Agesilaos. Printre acfiunile
pacecr generald,, care a ur'mat acestei b(Ltdlii, ci, ittcesrcd politi,ce ale Lui Agesilaos, o deosebitd pld.cere ti tcaecesrinyfniee-
mereu sd reinnoiascd. rdzboiul. Pentru a procura banit Legerea ,,lar ceea
necesari, Agesilaos, in rirsl;d tle peste B0 de ani'' porne$te lui cu eforii gi cu gerusia:
Xenofaru, cum cd suTtuntndu-se in toate patriei, a dispus
in Egipt cu treizeci de spartarti qi, o ceatd, de mercentri, d,e cea mai mare putere, incit a fd,cut ceea ce a uoitc',
pentru a da ajutor regelui Tac-lzos contra per;ilor. Jignit
asta a;a era. Eforii- gi bdtrinii aueau atunci o mare putere
2n uiala politicd. EJori,i aueau o putere care dura u,n an,
d.e Tachos, care nu i-a increclintat clecit comanda asupra iar bdtrinii se bucurau pe
unei pdrfi din armatii, Agesil'aos, in conJl'ictul dintre pu;i sd impiedice abuzul r.*eiaglidlodr,eaarcaeacsutdl.ncianmstiresc, rfiisini,dn
Tachos gi u(trul sd.u Nectanabis, ia partea acestt'tia din:
urm(t, sitindu-\, pe Tachos sd. fugd.. Nectanabis i'-a ddruit Viala lui Licurg. De aceea, ;i regii incd din uechime, de
Ia inceput, au trdit i,ntr-o disputd ;i dezbinare continud..
d,oud, sute de ta"l,anfi. In timpul cdldtori,ei' pe rnare, spre Agesilaos insd. a luat-o pe calea contrard.. Astfel,, renun-
patri,e, Agesilaos moere in utrstd de B4 de ani,.
Faptete erpuse ne aratd cd' Agesilaos a fost inainte de find s(t se mni lupte gi sd se mai ciocneascd. cu ei, i-a
cinsti,t, inceptnd orice fapt de La ei, iar dacd. era chemat,
toate un osta; gi un infld'cd'rat patriot. Foarte bun tac- se ducea in .c1rabd. De aceea, pdrind cd cinste;te ;i sld-
eL nu Ttutea sd' fapecdntrTuilaanceuaristcaaiirelipcsaenaxupofortraleuleo
tician, L)e$te faima stdpinirii acelara, nu s-a bd.gat de seamd. cd
strategie, d.eoarece sporegte propria Lui putere gi igi adaugd
am,ptd eL t;i o mdrefrie
militare. Ca tactician, a i'ntrebuinfat mult uiclenia, pre- Ia d4o)m".mAia;asdaa,rc, abreiogdreacfuurgl eaapladuidnd,baurnmduooniinaladifnaftdre. de el
fd,cind,u-se cd. atacd, intr-un punct, sp1'e a atrage torNele (4,
d,u;mane acolo, iar eL te dddea louitura in punctul slab. rege,

eford ;i gerusia.
O datd realizatd. acesstd unire; Plutarh, in tdcere, ar
H9ei lulernmic'e;leP, lYutla, r5h.;i fiin. daaotiitt uadd. pe sppearstapnair,taFnii,- dupd cum uo,nt, uedea
5 Xenof on, Agesilaos, I, A2g4esEiliaoustm, 6'; sd, nuntai
urm. pe toli eleni,i, pomind
urm.; Cornelius Nepos, XV,92,2 9i ci
Diodor, hLpta i'mpotriua per;ilor. De aceea, biogratul. abia igi poate
Agestlaos,30 9i urm.;

180 N. I, BARBU NOTITA INTRODU('IJVA AGESILAOS 181

rciipM's'sn;cesetirai"i(itiolra'Lutair;riaoreai.p;-tii"onnio,Pe;trioesoqeirao"ae'Surrnuuuiiar:imitni'etoirp,ci'iatiucoliaielapoet'rce'ipcucsi,angoozieut,dsoilieAitcudrJwr'isrgandin,itnluppsomie,er,lpdtiraAasattnasceeaui-lraleanpetiitsisaoloetn'cpzcturrsirtrtulneerguuSessi2aimzicpniti'bcl;lntialotada'oiaoibtnipirrgrsiniS.leetuduidtdep'udnrm,sn'xf',iipuui,iPifa'qellaIiornct,riuta,"eertiiruiLs.rnt,mrsittaStniireioettln;ni'topcxenr*i.dttsidttp$lt3ildeeoufiee<eim'pur-p'dt:asln(eair9u:ic'tla1{r'irsluttlfiit-'ep.aelibtig.oiri'rotntteemldlrc,tctctri'g1rcs'eizuIaculaaeuetnebtioru'airetolne(ecl.diu&Auaat'''anzf("1iupsiiLr1itbril'l''tze'$ee:s'5!ae"nap-i-nm'E:iOdearse'"'uexc1teu:nepr:bl'lnn-poual^a)aroda"atltwjLt't'!e:cirpe&neQ,:aorCa'1:rni-"^r:rorlz$drucceI'at'a.-[t-terl"tt Admi.rafia lui Flutarh pentru acliunile militare ale
lui Agesilaos este totald. Participarea lui Agesilaos La
er'p,edifia impotrit:a per;ilor, aldturi de Lt,tsa,ndros (6),
stratagema intrebuinfat(t de eL im.potriua lui, Ti,ssapher-
nes (9), ac{i,unea cJe saluare a Sparlei'tmpotrdua tebanilor,
care ajunseserd la Eurotas (32) sint nu,mai citeua exemple
de pasaje care ilustreazii tonul admiratiu cLL care nareazd

biograJul laptele de arme ale lui Agesilaas, fie cii erau
indreptate impotriuu pergilor, lie cd erau cluse impotriua

unor cetd.li elenice.
Aceste eretnple sint stt{iciente spre a i.lustra pld.cerea
cLuuicAargeespiolauoessteaqmteinPtli,twetatrnhafiapstuesl..eBpi,oogl,irtiacfeu;li ntiiitare al.e
e,ste insri Si
criti,c. AstJet, eL nareazd pe un tan d.e rlo;end hutirurile
f)e care le fdcea Aqesilaos prietenilor sdi (5), patima ;i.
fheJ'iiit'";tmz,dtLii"tip'-rIt;iroiiiUiiiui.irii-'luiiiiuad.iriwpiei-Ltii,i;cic;nnin'atp$oi'Uaenf.iia;uiiilitt,unalr"on\AiuiiiiorninoniuiTt\i"dlee;nl^dnueri","itateicmaeio:ial',ri."eoiauc,'JiirnliLgrciimp;'prrtia,otptiiinreilialririol,aaf)oraneieleputdntnrrtir"rsetzde,r,ani:goeocLricdiepceueillsdut.ereim;dinrrrlra:iic.eiietcrt,,inn*c.(s'ei'u,lpewidtoco'is,ldp,oe{a'ei,V'aunta5indiA,ire[rltanl.eitd)attoeagd,,ror-ecui.p;dneeugteirie"gCtsltueleooe'u,cdsacirdselsr;uuiareteAiu;c'egp'ceieem'deoi\tcg,alieii(csezlonbuceearotGr^tb{istttun-d'ts;nriianpiiridlaetnt'nei'teetiiJnleu,a,''opurt'Dtirttrriao'ir'i{nmg,ineesclAtifee.sifn'arrugiaieuri",ug'ni'seese,eids,ar.eetileiJel'nlraeltcesiic,eEe_truecs,e-isatr:qtrnoianniii't;,ltdPu,rtatcetbiiaeiaintbQtroo,ll;ddroltodtautdasJacrLeuaardmfdtpdrtirf'ts,ttposirdbtir"tiLbea^idtttoJpamrdastacttFa-r9iifldi.ecrfrenuniduOpllittefue'ieudiesroacrcrnc"n'ddie:tdosaAs:dleasriiuatLddtlnrueog-biIrltdetuzujatisleth-r'imi?uc'rb'o'ndin^tsraeluolsle:gi'dpibdcepli:.taa.Prtea,.t.rtuptecziyeloirca'lnuemetent7t]"rnddosr','-"'it'''
arnbi{ia de care dtidea ad.esea clouadd. (23, B), nesa{ul cLe.
ct pu.n1a rdzboaie (36, 3), faptul cd. adesea se. dedn La jaf.ari
(22), cruzitnea ard.tatd. uneori.

.dce1eJPreeclwtientlaterrehpeaelrecanIiir,e,dsoLder,-itain'rcJralrianAmgg(eirnsptiliate.osPpelsu(rtt;air,erhcdtta"eizrstt:sze(erinonduiunrfeeairlbeaa-t
la constatarea cd cetd{ile ryece;ti sint iirnittar-tatlceordcetiJneucdte. l;ei

tragicd, dezbinare, iar ntoralistul este
cle care a dat douadti eroul s(tu, pentru care eI a nutrit
atita simpatie.
Noi am sistematizat qceste caracteristici, ole atitudinii

lui F'Lutcnh fafd de Agesilaos. Pentru cititorul nepreue-
nit, aceste trdsdturi, nu sint attt de euidente, din cauza
erpunerii cronologice a faptelor, pe c&re a adoptd bio-

graful.

PPolumItnaprephiaurssae.leAalarsapttdtee. cli,anrAeugoensefai.llecaeopsinritaureinlAulegaetmstldnaoaistnta,nsdui,Paoorianntbpielpiutrusi-,t
'mire Jdrd sd fie irepro;abil nici in com,portamentut
('-2'I2n,2'd3o,2m7,e2n8)iu. tpoli'ticiiinterne,Plutarhsubliniazdcu sdu Jald de zei, nici fa{d. de oameni (1, 1); a insultat pe
csaair.e(1d9d,c5le)aSdioiunadrde'laA{yisileesilaauosaidn'
multd pldcere taCtul d'e LEsand,ros (1, 2); a dat Louituri Beo{iei. din patimd $i in-
relafiili cu concetdlenii ui.die (1, 3); a luat domnia datoritd. interue.nfiei nedrepte
uersarii siii' Politici (20' 4).
a lui Lysandros (2); nu gi-a respectat prctpriile Lui tegi
(2,2).Agesilaos este suTterior lui Pam.peius fii.ndcd a:

182 N. I' BARBU

;'I;tpi--d;_dai;;tir;i-;d"tip;ens'r;aitr"trs*.e'ttlirc.;fua;iut2rt-tte"ptiaaqiputiiinceimtteiu'it,paitncboocelsdtt's|ir'n,,ocitudai 'pantpcne-rupaiencfddripS\utitdauiQ;lr'mobdtrpiu'arsoeiinin'tmai.c'iiSnapddptee'e'eaesirucrapetis'arast ,uItP(ra3laio',e7mpP!a);pah;ietcariwirpuAessrmsia.i'enl((as.t32'sic.t^o'a'asr?2okn-))s,a--;; 1 Archidamos, fiul lui Zeuxidamosl, domnind cll
,ae,-;irtiiar-etaitf-a-;'iiAtu"mo-triirueinil.foictieii"apccrttedoati"iezon,se".adrdag'oecagleft'aciaui9mitnriin,atuuLasodculerinin'_btae'e(s1iatnd,d2.L.eg)ub'eiisonPpgeil.rurriaatt,alfietrcoh,aa,rPtecetualaprtaeacrrsahLele'eicnclteosulenera--' multd strdlucire poste lace'dem,onieni, a 15sat un fiu, pe
Agis, fdcut cu o solie de near-n bun, numiti Larnpidous,
;i. mai, pl'(tcutd'*. gi un alt fiu cu mult mai tindr, nuur*it Agesilaos. cie la
altd solie, numitd Eupro[isz, fiica iui Melesippi<las. (2) I)ar
de'orarece dupi 1ege, domnia se cuvenea lui Agis
*ASevedeatratatelegeneraledeistoriaGreciei,indicatela pdrea cd Ag,esilaors s,er indrurna spre o via{i cle partic'ular
Via{a lui Nrcics. -rd, 'ats6-Bgriemapguis in Sp'arta, prin'.r-un fel
a$ra-zisa agoges de
care d'eprinrdea pe copii
o'bositoare, dar si
asculte dc oomandd. (3) De aceea,
se ;i spune,dt,'catre Si,mo-
nide,s ci Spart,a a fost numitl imblinzitoare de oamel-ri,.
de vreme ce ii face, col mai mult, prin rnoravuri, cetdleni
supugi legilor Ei ascultdtori ca niEte rninji, care de cind
s.e nrasc sint imblinzi\ia. (4) Legea scutegte de aceastd con-

stringere pe copiii ,care sint destinali sd fir,: regi. I)ar"
cAdgeasimlaoesrsdlaovduotmEniieacdeuasptdd c,alitate particulard, Ei anumc
ce fus,ese obiEnuit sd as,culter.
De acee'a, dintre regi, s-a ardtat sr-rpugilor sdi ,cu m'ult rnai
echilibrat, dobindind, datoritd educaliei qi firii lui, care,
erra fdcutd sd comande oa rege, po,pularitatc qi. u:n,anitate.

2 In aEa-zisele cete ale tinerilor cresculi 1aola1t5, a,
avut ca iubitor pe Lys,andros, carc fusese aclinc impre-
si'onrat de frtimurselea fir:ii 1ui. (2) Dar cu toatc c5 fald de
ceilalli tiareri ena ambifios gi tol,odatd foarte hotirit, voind
in toate privinlele sd delind locul de frunte, gi fiind ne-
infrtnt in impetuozitate gi vioienld, totuEi aEa de blind,
ca Ei cind nu fdce,a din toate cele ce i se porunce.au
nirnic de teamd, ci le fdrce'a din ruginar.er aqa ci suferea
rnai mul din prircina dojenil,or oare i se fdceau decit de,

rnuncile clr care era impovdrat. (3) $chiopAtarea picic.rru-

AGESILAOS 1B''

I 84 YLU I dK'

:.)

dlcgauiai,rsind^,pbeesoiurlIzaifaaeifpiraei1ntc,uuo{gaipilcuessdrr5dintsdisnufiefcedelreienqq,stai;ieini'rnmaeoicrnneaeei'{szizetieenacvdumiiusnd-uufesllolnetc.rtidutsAo'inucadgegreu'sueortra'i-anlruectd'ceccoeerEunaiepcfcudI-ueclnuefbiui'acusedncsauaei iiAitn5;iitriu;;ri?gia'd;i;alpbe-"frui;tfus;lteiiiu;in";la"ca-l*atpd;oy;'vll;'usu;";eft;fJulruii1c""snlahidine;L"'"iastuvd'uiaepqssno;ciriamc;nohocnJrinflecaoad"e"ispricletil'eccoitot,i"us.".lsetatid1cut9riiaiafbimvirireci"ecbipdnal"uarcrasreevseululuugioitn3enanepi|dttair'ld'-i_redcrAtaAc"'"ogcguqScalMauec'ep:is'gcscaiuelDtua1drailt"lineogitma?i'"pis9iqcuutcs:itiipld'l.rdtlahru1t91icnscss1ucsaptic\irl'sctt?deg'iecrti"tt'lunmcr-cin(Slnuer5eo'r-ilsnI)lvlefac"airsnI9flatt't,leeaa-i*l;-'
,cdslgu.edirnida' efena;'acupchlitianiroescafzthpl.eciop6Saiueucall,izecicgcilhaieoicpcnchudoiiclanueisririoadcsciitsn'urrcadu,ufidneccZ.dirracs(diae)peueNlsatnupacutatuaivtvruaidtealmi'qtnd'eigenidnpicm'fdediuontoiiat;tr.ariusmtredecaada-i
poru'ncit sd nu i se facd nici un chip sculptat sau pictat, '..,,Spartd, deEi egli incilrcati dc glolic'
una lui dispozilie, urnorul sdu, gluma mereu prezenti
Sd nu te vatdmc o domnie qcirloaPa' tlE'clejde
pe buze qi f-aptut cd nu era nici o datd rdu dispus 9i Cdci multd vremer
uricios, nici cu vorba, nici cu privirea, l-au fdcut- mult Si valul rdzboiului te vor stbpini boli fdri biirbali"'
mai agreabiL clecit cei frumoEi qi distinqi pind la bdtri-
istoriseqte Teof,rast, efor i au pe- bintuitor' care clislruge
netre. (n) D,ar, .aqa cum pent 'u cI se cdsdtorise cu o fe-
depsit'pe Archidatrnois, il:tr;:"i'"J-ii l;";;;dJn;Iha"t"i-c,;q1(("i67o"tqs')drt;tpLrAtirr.aa'p"criiet"aIasutnrsiizulridainu"siluf",ieaeltuc""te"*p"tim"sltdieo't"azootiotztt*vvr-ad*tuieci-e'r'i"ceisltaotaesu-ucvtittce,istiti,ocot'clmLe'S'aml.agcnrvsuisiliitlapndaitPmniciqcvdodic.n'iesihrosncoeiirioisiotca"raodluaarotocie:c-nrrs:aon-Atpae5nlu'gn'estictugs'reocta'n1dedsgfe!iiecpnVrhmseldli<sfana]'itan-er-t-
meie mice de staturd' ,,penttu ci, ziceau ei, ea nu ne \ra
da nagtere la regi, ci la regig'ori".

3 Pe cind domnca Agis, a venit la Lacedemona, ca
fugar din Sicilia, Alcibiades. $i cu toate c'5 nrr s stat
,tril,td vreme in celate, a fost invinovdlit cd a avut lega-
turi cu Timaia, so{ia regelui. C}riar (2) Agis ;m";"Lerlr#ea,i;nt;fu'fipit;u!ii;a*h1i,6t,aprintr*-auin cutremur zEeicecdluatbrii'ascelenaStsucnucsie"
a spus cd
nr-L recunoagte cI copilul cal.e s-a ridscu't era al sdr-r, ci bine de

.al lui Alcibiadeis. Douris spu,ne ci Timaia nu a avr'rt dr !eotychiadas.

suferit din pricina acestui fapt gi cd chiar cind dezmi'erda ;A'Io',;e4",dsiinl;a;o'pas.ceeasit"pofuetsyi .;rininiiicanlataasc,secstallp-efiiniimnirdeprbepajers'itrbadrrrc-iiln'ftiDiirnialder' ale's rege
copilul in prezenla scdavelor, nu-l numea Leotychides, ci
insugi -Alcibiades spunea cd nu s'e apropia-st' lui Agis'
Atrcibiades.- ca sd sdvirqeascd o viol,en{5, ci numai din d,o-
d,.: Timaiia d*9ul:::

c,fDSr:iidunupezgabiarlandetcdacngea,urie-t-risaiiiamap,llraadA,rlbt,gcrapciiiniaiibacniri.riituoacusdaidelsnr,eesdef,irbeq,AatueicCgpmroiuus'nirrngdiav'eiduniirugtnda-ilsuodboe-etocl hdlrstneiiedmiag1viApf,uicuegiaflii-ds'dd.ue,reerimaccll-"iaanpcaqrsLdaiteitcetcroase'afniitiuvuiA-.idnng(iiusir)in,su1,i c*;5;Jt'i-n;;uaa;J*dim;;tl*;;;;""s?iJ;;uei;t.tcit;dpciaia'ina"",-Jdntiulre"ptutuqti,imnliedt.oiba'i,cutaulideifa"nnuiaatcucditii'meiuzrii.rtaiFpt'lltliuus,auniIpantiaiar""nficrctnivutceedictmu-iu"eauuoa"etui-adrsagndc"eearaeecedteuaecpaoia-nanlabacscrvcit-e6nriicesdir'aedAodpisaeiicuinserfasceopivs''auXioai{Innr:rejeiutdtt-ne'i'aeuaroiacstfm:flaos1eorlnttasr1naeaiptr:'i=eafdca"de:erq,i,upnl1l1aairulf1sept:me'iea,Jrr?rn1urazaie-1t--[r'
prezenfa miai multor martori. (4) TotuEi, dupd moartea
;iui Agis, Lysandros, clupd ce infr,insese
,dobindise o ioarte mare trecere la Sparta, pe atenieni Ei
iI impingea pe

186 PLUTARH AGESILAOS

'ccqslsrpbcsuueiiuothoceenipdLlrinrut.meiraotjsateeo.drrAiennergeiJ,s,cscnr-du.aiartdupit{$anfoVeree,1sredeicoield.l,ciuaraoa,e,pi{qrn.ruraeiiieirais'idacncc,il_rd.ueiou{ubintepdn(engicdr3dauolilL_tconi)crrtnvii,iadidcAetmhdne,un,guaeiapiireeisniurognitsaasebcidsriteudleir.acisdidpnbohsecDeeiiuseeefnteocmrGldiiniaranunnaieaasbirfcto,ldritdrieua,ur-sei(zcpoassc4e,qiuaeie)eo'la.reu,lrciidzv,aqvnrda1,ieiitueaniac-erc"gaodcltrliaiseditevtlrapriop',gtiiiideenmeretiia,nieoEtiiptabniEacgieiiEorciacnacsaaiclenabeoudlabecuapcdsczuasrleitobi,,etdnernceninn.chetcmaorvigsiuiaanrean_aaen___rar*il tind cd bundvoin!,a care se arati omtrlui nemustra't iI
tciEi.agir.ieuDspleoomrsaepoageogteeriesapta,rulabitn'etuuirnn,redidiavaos!cidinetlaaardora;raaatu,redgndctuadmtiscbridnarcsetbelpidqJogtrpeeaogtEr'daifealsitllddb"v"'ldieuieg*tse;ea,lplle.a'r,eps"_et nfaucepol,aetneeqfi Ei llpsirt de ambilie pentriu intrecere qi
numitd o adevdr,atd buni in{el,e'gere. (5) deci

Unii
so'co'tesc cd acest lucru I-a o;bser.rrat, qi Hormer, desigur.

Cdci el nu l-ar fi prezenta,t in opera sa pe Agamem,noil.
bicnuosctuiutl,trecinddEuei--sqstieeaucruinnndcrnavaueredceubvaiirnncLedtepUejilginsnteriutoEatirrAeebh, uidlreailceadjudnnb-sqa,teersEfeitridsinoJ.-a-
trecerea qi ceanta intre cei buni. (6) Poate cd cineva n-ar

putea fi in tro'tul de acord cu aceste ginduri, cXe vreme ce
ex.cesele certurilor sint vd.tdmd,loar,e pentru cetE{i qi aduc:
cu ele mari prim,ejdii.

6 Luind deci Agesilaos, de tindr, in primire domnia,
niEte oarneni care veniserd din Asia l-au vestit c5 regele
per.Eilor se pr,egd'tea cu o miare flotd sd alunge pe lace-
dermonieni de pe mare. (2) Iar Lysandros, dorrirrd sd fie
trun*is iardqi in Asia gi sb vind in ajutorul pri,otenilor, pe
5 TotuEi, in retalijle cu ceilalli cetbleni era mai degrabl care-i ldsase cornandanli qi stdpinitori peste cetd{i, dar
un de neinduplecat dEcit prieten. De al,tfel.-nu_i care conduceau rdu gi cu vioJ"enld treburiLe qi de aceea.
dugman

svgdt1famc1dpceh_iadurEnmeadnrei ppteatieread. reC,pint,diadru$pmeiapnriiei nteuniiziibuatjeuatrua erau alungali de prin cetlli qi mureau, l-a convins pe
Agesil,aos sd se aldture la expedilie gi sd se avinte la
fossnztpctcsiddsniinnepnaun_iea.duoeeicr5tanlvopjrafio-ieempeairen.rmirlritnrt.iuuisrajuatmcppueisetuprtsnnieiraienteardteaencifroesus,deaisutac.cortcurdtisteaadroo('eepcqE-eat2,riouiatculns)ioaiiddu,,s.cpflrctsEteiasl-iShrne5rr(,duolJel-ag3a,inll-Iodpacosl)u-igniipasruaftuircdnViaseioerf.mudecerEipmidtrsvEvenieuiraztcpintaeeetueinEuionreandalrlErrrtiliiadedeaiseicnntnlicataeigavlnooeiuedlgvcrptuaidsraleeElreiss.,c,edteqlsinieaudgotiE(cegile,am4anirr{rri,piiitelaii,r)ttnaAeiliavpuuigoge,iivA,epfrefoeircoeuiaaoiesninllclaiuriairilptldutciiambrefndipsipedtcpoeijorunucturad1elizlpdcdriltdl,ootrea{,siocuooidla,uedntiucp.ettarersE-imeuldbenaiIeAtansileiprconEbcsgcmiaa,icdtonacrtotidicnacrl_fEanesif'eaciEdiiicuignditiqucultieirf,gaetidindaedr1elmipieorne,"ataremicea,uEiEtirIunegcebdcfttioalndesi;eiie,ptueulimourdodrarusaicnaEapitrzl{oea,vpo_luoi-ri,sirotirciisiotcedeuoesnoafiilEef__eni_nd__a-lriilii luptd, trecind oil mai depar,te de Grecia, qi sb preintirn-
pine pregdtir,ea barbarului. In acelagi timp, a 'poruncit' Ei
prieteniloi din Asia sd trirnitd Ia Sparta .9i sb ceard co*
mand.ant pe Agesilaos. (3) Pdsind deci in f,a!a poporului.
Agesilaos a primit sd mearg6 Ia rdzboi, da,c5-i vor da
treize,ci de com,andan{i qi sfetnici spartani, 20 000 de
Ei logaziT gi o armati de aliali cam de 60 000
neodamozio (4) Deoarece i-a dat ajutor, toate
Lysandros
de oameni.
asiula,foos,stcveolo'tarte30cudienssupfaler{tiaren,i,Ediinaturetrimcairs,eincdealtdclpinetiAi geera-
Lysandr'os, nu num,ai mu lurmi,td fa^imei gi. puterii sale
personale, dar Eaicedaatcoornitddu,cpenrieetmeniliietai rsda, lelaccrai rAegpeosirlnaeoas,,

care socotea cd
este un bine mai m,are decit insdqi domnia. (5) Adunin-
du-se deci armata ia G'eraistons, el insuqi a coborit cu
prietenii sdi 1a AiiulsispeunEei,: cind s-a cul'cat, i s-a pdrut in
somn cd cineva ,,Rege'al ,
lacedemonienilor, de-

1BB PLUTARi"I AGESILAOS 189

sigur iti dai seama cd nimeni din intreaga Eladd nu a vorbj:re lapidard, cid,eau cu totul sub autoritatea lui Ei
numai lui ii dddeau ascultare. (4) Dirr 'aceastd pricin5,
fost proclama.t strateg al intr'egii Eiade de,cit numai Aga- mai intii ceilalli spartani suporlau greu acest lucru, cdci
memnon, gi acum tu, dar de vreme c€'o corlT)?trzi aceiaEi
oameni ca Ei el, qIoi,cauiriia, cseeiacEuividnueEcmaagnii,tEui porneEti erau mai muit slujitorii iui Lysandros decit sfetnicii re-
rdzboi din acetreagi sd aduci la qelui. A.poi, insuqi Agesilaos, chi,ar dacb nu era invidios
un .i nu se minia din pricina o'norurilor cuiva, dar fiind
s,acrificiu zeilei cS,reia i-a adus qi e1, in acelaqi loc, cind
a plutit pe rnare". (6) In acelaqi timp, i-a venit in minte foarte doriton de onoruri qi ambilios, se t'emea ca nu
lui Agesilaos sacrificiul fecioar,ei pe care a jertfit-o tatdl cumva, dacd se va realiza weo faptd strdlucitd, aceasta
sd fie atribr.ritb iui Lysandros, datoriti faimei saie. (5) A
sdu, convins de cdtre preoli. TotuEi, visul nu 1-a tulburat, procedat deci aqa: mai intii, s-a opus sfetqicilor tui Ei pd-
ci, ridicindu-se din pat Ei istorisind prietenilor cele ari-
tate in vis, a spus cd el va cinsti zeita cu cele iirsind, gi neglijind faptele catre care mai ales Lysandros
cuvenite r"if,zuia cu mult ze1, treoea Ia realizarea altora inaintea
sd o bucure, ca fiind zeild, totuqi nu va imita neindura-
rea a,celui corn-andant. (7) $i, incununind o cdprioard, a tor. Ap,oi cind cineva il inti'mpina qi-i cerea ceva' dacd
poruncit prezicdtorului sdvirEeasc5 menirea lui de ela devotat lui Lysand'tos, i1 15sa sd plece nesatisfdcut.
sdu sd Apoi ia judocdli, la fel, pe oamenii pe care-i duqmdnea
proro'c, dar nu a$a cum o fdcea d,e obicei cel osindit de
beolieni. Auzind deci boiotarhii ;i miniindu-se, au trimis Lysandros ii 15sa sd plece mai satisficu{i gi, dimpotrivS.
slujitori la Agesilaos, interzicindu-i sd sacrifice impotriva -preiscoaarue in mod evident ii ajuta de preferinli Lysan-
legilor gi tradiliilor strdbune a1e beolienilor. Slujitorii acei chiar sd fie gi pedepsili d'e Agesi'1ao,s. (6)

.dr.o's
Aceste fapte slvirgindu-se nu la intimplare Ei oarecum
i-au anunlaL aceste cereri qi au smuls de pe altar coap- calsucpudnsp-roepgrdietirteenqiloi rr,egcui llaet,sLpyusna'enadrc,odsdainflipnrdiccinaalJzluali n-a
sele care ardeau pe fo,c. (B) Agesilao,s s-3 supdral qi a nu
pornit cu cordbiile de acolo, supdrat Ei miniat pe tebani
qi cu o speranld mai mircd din cauza prevestirii, so,co'tind se bucurau ei de cin,stire qi-i indemna sd se duci gi s5-1
cinsteascd pe rege Ei pe cei r0are pot mai mult decit el.
cd faptele lui nu vor fi duse pini la sfirgit qi cii expedilia
nu v,a ajunge la ceea ce igi propusese.
g Cum deci acestea se pdrea ci 1e face Ei 1e spune ca
7 lndatd ce a ajuns in Efes, s-a qi creat in jurr-rl lui si atragd 1ui, Agesilaos, ca sd-l atace qi
Lysandros o mare faima Ei 'o putere greoaie, Ei apa'sd- ura impotriva
mai rnult, 1-a numit impdr{i'tor de carnelO Ei a mai addu-
toarre, de w.eme ce poporul venea din toate pdrlile pe la qat, dupd curn se spune, in auzul mai multora: ,,Acutrt,
cle,ci, [$tia sd se ciucd gi sa cinsteascS pe irnpdrfitorul
uqile 1ui qi tofi mergeau pe lingd el qi-1 culLivau, pe meu cle carne". (2) Lysandros, miniindu-se, i-a spus: ,'Se
vecie cd te bucuri Agesilaos cd-mi impu{inezi prielenii".
motivul cd de formd qi cu numele Agesilaos este co,man- Iar Agesilaos i-a rdspuns:,,Sd se bucure cei care vor sd
dant dupd lege, dar cd de fapt stdrpinul tuturor, care aibd mai mult[ putere decit mine". Lysandros i-a zis:
poate gi face toate, este Lysandros. (2) Cd,ci nimeni n-a ,,Poate c5 tu ai spus mai bine ,aceste lucruri dEcit 1e-arn
fost mai destoinic qi nici m,ai de temut de'cit eI dintre rieci insdr.cinare Ei o tard unde si
i'Acut eu. Dd-mi nu le
toli com,andanlii trimigi in Asia, Ei nici un alt bdrba't, n-a .,mcslpraoyisthserusidpteadtretrEsim,i suisan-itnpi efHirusealdlneesdpfioonlnotlsinE".ui (ta3u)raiDldeuuspluelai aPAcehqeaearsn,ialLabyoasszaopnse-,
'cu bani multi si cu 200 de cdlireli. TotuEi' Lysandros nu
fdcui pen,tru prieleni mai mari foloase, qi nici nu adusese
mai .tnulte rele dugrmanilor decit el. (3) Oamenii, amin-
tindu-qi de faptele recente Ei vdzind cd Agesilaos este

simplu, blind gi popular in relaliile cu oamenii, pe cind
Lysanclros ardta ia fel, aceeaEi dirzenie, Ei asprime, qi

190 Pi"UTARI{ AGESILAOS 191

qi-a potoli't minia, ci continuind sd {ind cu greu sup6- :s5 ia p,arte 1a expedi{ie, fie'care sd dea cite un cal Ei un
rarea, chibzui'a curn sd facd sd suprime regalitatea celor o,m in locu1 siu.
dae$coxiepusaedesdtcdpialdicesraeetiJandzdocB.md, ednaoaitcrfoidaaf.inne(p-aau)qrtiiufnits-msaodcupefrarsiettcddfmee1oaa,itmnuina,taautruinerrotietlrue,lsbpapuomara'rbratnairliiennociallcoslirienn.' (5) Dintre arcestia erau mulli, aEa cd Agesilaos a izbu-
tit repede sd stringii numeroEi rdzboinici cavaleri in locul
unor hoplili (pedeqtri) iagi qi b,oga{i.
Intr-adevdr, cei care nu voiau sd ia parte Ia expedilie,
i,n politicd, nepdzindu-se de excese, preferi rdul binelui. pl6.t'eau pe cei c,are voiau si ia parte, iar cei care nu
Intr-adevdr, chiar dacd Lysandros era de nesuportat, cum voi,au sd fie cdl5reli, pe cei care voiau, cdci
era, rnanifestindu-qi arnbilia la vr,eme nepotrivitS, ar fi non in expedilie a fdcut bine cind luind o iaEip,l{gbaum,ne5m, a-
Agesilaos altd metodd rnai potrivitd schirnbat-o pe un bdrbat netrebn,ic qi bogat. (6) Dar dupd
cLrnoscut, desigur, Ei om ilustru, dornic de glorie. Dat, se' ce, la ordinele lui, negustorii cie prazi vindeau sclavii fdri
de a indrspta pe un imbr5,cdminte gi se gdseau muili curnpdrdtori de haine,
par,e cd datc.ri,td aceleiaqi patimi. nici acela n-a recunos-
cut puterea regelui, nici regele n-a suportat, nerecrlnog- iar corpurile care tare slSbdnoage, din
tinla unui prieten. 'cauza creqterii la se vede,au albe Ei
umbr5, erau luate in batjocurd cind Ie
.vuen'deparue!g,oAaglee,spileaoms,odtiev cd er,alr nefolorsitoare qi de
9 Tissaphernesll, la inceput. temindu-se de Agesilaos", fa!5 fiind, a spus: ,,Agtia nici
sint
a incheiat o inlelegere, carre prev,edea cd regele va lisa, oamenii cu car'e luptali, i,ar astea sint lucrurile pentru
Mauatointoir'rznieu,cecot5nlviliensetgre[nficlise,,pcimaree erau sub stdpinire.a lui- care lupta!i.".
de o mare for{5 armatd,
a pornit rdzboiul, iar Agesilaos l-a primit cu satisfac{ie, 10 Cind a venit iardqi vremea sd ndvaleas'ce in lara
(2) Intr-adevdr, el aEtepta cu neribdare exp,edilia, pentru strdini, i-a prevenit cd*Ei va duce armata in Lidia, aga
cd socotea cd nu este demn pentru el ca cei 10 000 de cd nu mai are gindul sd inEele acum pe Tissaphernes,
greci si fi ajuns la mare impreuni cu Xenofon, gi ori de' dar acesta s-a inEelat pe sine insu;i pentru cd din cauza
cite ori au voit, ei au invins. pe rege, iar e1, comandantul inEeJS,ciunii anterioare, n-a mai crezuL pe Agesiiaos,
svrtdepd,innei,cg5tedepdarmniinnttuirleEiinmfaarleaae. les-i 'crezind cd fiind 1ip5i1 .1" cavalc.rie, acuma o sd pcatd s5-1
Iacedemonienilor, care a'tace 'in Carr.a, care era de asemenea lipsitb de cai. (2)
nu s[virEeascd o faptd Dar cind Agesilaos a venit in cimpia Sardesului, aEa cum
nilor. (3) Indatd deci, apdrindu-se cu o amdgire indrep-
tatd de cursa intinsd ,de Tissapherrnes, cu cAlearea 1eg5- spusese, Tiss,aphernes a fost silit sd sard prea repede in
ajutorui provinciei gi, strdbdtind cimpia cu cavaleria, a
mintului, a simulat cd pornegte spre Caria. Dar cum nimicit pe mulli care jefuiau in dezordine cimpia. V5zind
barbarul qi-a aduna't oastea acolo, ridici'nd tabSra, a irir-
vilit in trrigia. Acolo a cucerit multe cetdli 9i a pus Agesilaos cd dus,mranii n-au inicd la inde'mind pe'des'trimea,
pe cind lui nu-i lipseqte nimic din for{a arxratS, s-a grd-
stdpinire p,e o mare sumd de trani, arltind prieteniior bi,t sd dea lupta. Aga cd reunind pe purtitorii de scuturi
ci nesocotirea unui tratat este dispreluilea zeilor, iar
inqelarea cluqmanilor nu era numai drep'tate, dar chiar cu cdldre{ii, Ie-a poruncit sd inainteze cit mrai repede Ei
ionsrdrrainref,egrlioorriein;icra-rvnacleiqriteig, iador bainnidmiat tcreulepdl5ecejerer.tf(i4)arF5iti'nind- se ndpusteasrgf, impo,triva duqmanilor, iar el
sd i-a atacat
indatd cu hoplifii. (3) Dugmanii fiind respinqi, elenii i-,au
durinmtdreriteini.dDeaupprodapaceeaEisi,tSc.u1ceurp,itn5d, tabdra, au ucis pe rnulli
du-se JSrd un lob la ficat, s-a retras la Efes 9i a strins
cava,lerie, porurncind oamenilor cu stare cf, dacd nu vor ei au ravut putinfa nu
num,ai sd jefuiascd qi sd pnade fdrd teamd lara regelui,

lg2 PLUTAR}{ ACESILAOS 193

ci sd vadd pedepsit qi pe Tissaphernes, om rdu gi cel" mai IchScdLrrlt:tcbgi:yaloeiidrneiedrpri^ufitnea.zldsaledy2ndcanduia.tseai.aihg'0lettmra,if(taertn0poi4afaui,lasopdcpu0osd)nr,caraoneetreacAeddt5lrpsceouuStcfe,iecireui^slccninepnous,rpelpidndydrmauem_ritgeiHuuphitnflctupetilirraerndauaiiratecd,iria,qumdvtvio!era;pbpaatee-aevlitilrdpare,egeadtindnrflhsrqlasala,amcecia,,ins-rsniidvgauma,gacedidsrnonriuiiuufucr1ep,crije-gamntrirudliiinedreptcteinei-irutpci.rnurdarnarp,idduEial(enusc,thgbsutneeiuez-are)iEiisecsinlnrasandcneteiFratodtdiarddoonqiaicubncoa.pga-epimp,icbtnioaittpdntefesusiadzuunlieierinloorrllgdt']rpi,eeHeas.tcurea,uea.pan,,Faea_patcerrniartcrnlinepe(oeiilri,aenpcrg6rsreiundriic,ttindpeolamtaaaciubdaaeA,tit"peuni'anasdit,g;ndesutrldu";be6cclblce.:as,riob,r;haaaSippsiLf,ua'iiirSuauepc"lninicrl,notaayirrieue;ndssrrar-i_a;aJ__,ae"de_.l
mare duEman al neamului elenilorl'. (4) De aceea. gi re-
gel.e a rrimis indatd importriva 1ui pe Tythrausiesls, t:are
if-aactddiapta,ccaepguirlsdEis, terrinin'rtioli,nadrracudna1cuai sAdg.es(5'il)aoAsc, eLs-atainadesnprnitast si
ci
nunr.*ai S'parta poate ditspune de pace, iar e,l se bucuri:t
m.ai mu t cd a imbogdiit pe solda[i decit cd s-a imbogh{it
el insuqi; de a1tfei., socroteste cA este un lu,cru frutno's cd
elenii n-au primit daruri de la duEmani, dar ci au iuat
dc ia ei p,rdzi. (6) Totugi, voiucl sd facd pe placul iui
Tytirraustes, p'entru cd pedeprsirrr: pe Tissaphernes, dug-
manul comun al eleni1or, gi-a rtrus arn:nata in Frig-ta, prrt-
mind 30 de talanli de la eI, cia bani de drum. (7) In tirnp
ce se afla in drum, prime,q,te o scyt,aldla de la dreghtolii
din p'atrie, care-i ddd,cau oadin sE ia gi comanda f,lotci,
onoare fdcutd numai lui Agesilaos. Ace'sta era aturlr:i,
dupi mdrturisirea tutur'or, ceL rnai ma.re qi cel mai in- scrccTr;auudighivuy.-Ergeitpcanrliiaatnngris,.eaaEtadrqr(tiimLE7aa3uds.)icbtreilda(Olui6fegrgiipea)noidatziseasnscept,deudt'rrvdza-eavol,aszfabiraercnetsedr;,indiacdpnigraledaudddgtistueeteMtIi,rlu,neue,maelizi-c,igerame*,aeeci-bsssacprticteaeruosuhetsrtterli-darunlpsiidp,tvtiic'sinraisnmrin-etu,aurippartdqirsau,dnioaeepleujrpuvormaiocriasdidipeanmineiiiiiincnacbclpiistveeialeoaAi,i,ecarle.ide"sbi_lieiaeenns"laleiicied,ml,abiridi"caricaie_ael,,i
cdrcat de glorie dintre cei de pe vremca lui, a9a cun] a
sprls Ei Theopomposls; instituind c'ornandant ai flotci pt:

Pey,sandr'os, s-a trdzut cd sdvirEcgtL' o gregeal5, pentru cla
deEi erau de fa{d mulli bdrba{i rnai in virs;td qi mai iutc-
lepli, n-a avut in vedere interesrrl patriei, ci pretuind ruai
mult familiaritatea qi fdcind pe placul soliei sa1e, c'arc
era sora rlui Peysandros, i-;a actrrdat acestuia corr'lancia
floiei.

11 El, ia rindu-i, stabilindu-si armata in licndutaula,pduuss departe, apoi iardEi, 0ndurerat gi cdinldu-se cle respinge_
sub gur,'ernarea lui Pharnabazr)s, ltu numai rea sdrltdrii, AgesiLaos se prefd'ce,a cd se mird
ce pdfrse
rtdimzMneeeics,eforlggmeepsarCucreibaileleuuaiinrttirteesde,qs5enil-rcia1dint,ireticevtpdoina,nteneeue.vtmn-iaitmlndrsiu,gmetpaedci,dfnod,ii.rnvgacna(ihgiBdeus,uidia)nicrlreeucuAvzdngoaipqueigtropiizia,eisias.cdc:e,iA.u,r,lTf,;ug,muNuteedgus,e,riaiiq,csl"dateiteinoulladutss.eciai,dnnrv,r,struciiudncvrteigdeu,sdnrl,noAicifniz_rltanuacaEvu_uuti
provincia intr-un mare belEug, der a strins gi muiti bani;
apoi, inaintind pind in P,aftragonia ,qi-a alSturat pe regclc
pafi,agonienilor, numit Cotys, cat'c clorea s5-i ciqtige prie-
tenia prin bravura qi increderea pe cat:Lt o ave,a in cl.
(2) Iar Spylhridales, inten{ionind s;i se desprindi de Phar-
frnlnuaembraeozu,oss,in, nmucam5ildiitntoMtrieiiegs,E-a,bai ai'dtneuss,exlpapeeArc'tgiaietircse.il-aAl oivsue,baceuauncfoafarieurtepfoo,rran'nru{t:crlat'
Agesilaos, gi mai avea Ei o fatl frumoasd, virgin5, dc: lcudiad.6elscuit,ssoi anrdbzvuoieirsdcasmd acfiqprtlidgc,uto,taltuepltua,cpiuernilteruclsedrauutarrepae
virsta cisdtoriei. (3) Agesiilaos l-a oonvins pe Cotys s-o care_ Ie admir". (9) Dar eI tot a$a se comport,a cind e.ra
i,a in cdsdtorie, aga cd luind cie ia el 1 00ll de cdlarr,r{i
de fatd Megabates, insd dupd p,lecarea lui era aga de in_

13 * Vieli paralele (vol. IV)

194 PLUTARH AGESILAOS 195

fldcdrat, inoit erste greu de spus dacd isn-acrazfililpctirntudt s-ar fi 13 Piecind deci Pharnab,azos cu prietenii sdi, fiul siu,
s-ar Ti itttapt,ii* iarSqi, rdmfinind acolo, apridertaetnfu, gAagelasilAaeg"e.si$laiosavEini,dziirnnbmindin, ii-ao
i;tffi--;i mai lmpo- zis: ,,Eu
te fac
trivi sdrutf,rii. lui. (2) Agesi.J.aors, prirnind
lance, i-ra dat_ro drdgdldEenia bdiaturlui, a Ei bu,curindu-se
cCi;J,i.,"na;"PonJciln"t^i'fi;.-vdiaf,au;rl'"u"if"riiaa;dhuFc;o";tz"i;-a;duuuitt;.+"ig-;t-.al"ilr.tre1i";"i'z?iwoii'-muq-o;c"o'ib.,ra"ii,trptaii-lu,2n,t,,*",fni"u;,pqieutpFi^ft'"tmi"a;qt-nc"diacDmi,tpe'Arirf;J""pgb"batabuii..ucrinmriugc"dttar"ntfran"arrua"ialruiurepiterieinu-unc'pidzalntideferssdaeoesged'iae"teqcmpiae"gcinlq,"prril,eumdet,daaubsrlarisi"re.ctcesrEcirntgorc'aeaibdtemaeeoidcpio{eddfeee,iiuevndza'uoensrigamrnaeesLaaauicrdconnzti,utfriifneevarpSia,suceleiroeia,idt"pe'llt,aosbtfacittteuovp,rn.efnadtepooruicrdaupgipstiqpelqdnip'ina"ulrnas.cd,l'v,te,bge'eteiqfaseiitrntibeataPdln-iu,nudlapfbrdiin,ncqeeiei"acd.rarutechliiiaeortutn,rdodqttanfzlifttrreeiiaaItu'rmeuqistndueri-di-aooaaneernopraEtilrriincnioins"iacfoeepdaaar,iir,oiedleefto"ui.aniruarie,in.-oeeunn&lodnltsAe1rtislblpenprdIgtradia.D,ofigbada-dtsard69aaafrslcXseiu'aciiecutoteeedzceiomrvindjvicilcui-nmasuonmupt{monjlv-'tiauiieauieuotr,attls''dlnifoil_ioe'ee.pPa!laslz;n,(rcileieiud(a1eamavtin'uaqdoeeici:e3ahtianuir"ucto(3rnret-tlri'eu'a,ss)snte4uc^reqtmiivcdaiic'lues'en--dtEa(vrtli,mlt.a)u,Saee92pn:fnmilgfrl,cpieiiYm'uusmiv"a-nuqm)daalfnseisdnernr's-drdtcnbt-cliu.elicia-ppiiuted-uueAetuLzieaiuseracqpneunur-arsatre-pl1di$esraziq1cdioaiinedrdzunnctn'vnou't,,"oruiorotteeisdnId,ereai'ioee'idni's$allad'a,ie'lnleoiiuoa(podti'ohctdneiasqp'a'e5prPrEVznp-susvirunaadaaeaisvaieimia)ithtnhdditfae'neeiigrse'dcitautnteoanzzesciinAr-ntiotnsil1cnvlinrefetouic]i-9fcontgpsnm-i,udcfEdt'r5uut'b'rnoai"isdieecaa:u'ircntm^vfinz'tcl-la,i--Ssorabiatfauir"Aitaol.is'tiiciiaoclcdict.cNardnaecdlirunsediuf*dgareu1ci9atermizg'rlneabdzronlu-peutinteoes5!ucooatmcnmSt:odriiiecrtioli-s-c-s-e'aii6's''t-ra-'ii':i cle chipul
gi de cercetat cu pri-
degrabi Prieten de'cit dugman"' vi.rea p,e cei de fafd, intrebindu-i din ochi dacl vreunul
clin ci avea ceva la indemind si-i dea ca dar, I,a rtndul
sludluu, ifrAudrnaoio's,suliumi,pEoi 'dnoobbiitlucJu.uifat1ianrier1.8,$lievdscz'oinad,tecrac[upre].dsecr;iiitole-
Cd biiatului. (3) De arci in,ainrte n-a incetat de a-qi aminti
acest iapt, ci cu treoerea timpuLui, cind ,a fost lipsit de
irasd qi a fost alungat de fratii sdi in Pelopones, se ingri-
joa cu foarte mare atenfie de eI. La aceasta a contribuit
asm5tlueflittedgjuiindceAe'cvtaeatndala.in$Odi,lricamignpodi,as,taeijaluernlspueim.rsa(arne)uCEl, ildcre,iinziduisbtfeuengata,uLanarbAisdg,ciaeai-tt
silaos, I-a rugat p,entru bdiatul ,sdu, iar el, voimd sd-i facd
;i acest h,atir, a izbul,it foarte greu, cu fo,arte multd bdtaie
rie cap. (5) De altfel, in general era foarte atent la ami-
nunte, dar prea mare.e respect al legii in relatiile prriete-
neEti, credoa el, est'e un piureiteIdxrtiepuesntdruinreCfuazr.iaC, iirncucldareo

s,crisoare adresatd de el
zice: ,,Pe Nicias, da,cd nu face nici o dreptate, 1as5-1 in
pace, iar dacd face, lasd-l pemtru mine, dar oricurn, la-
sd-l". (6) AEa se cornpornta deci Agesilraos cu prietenii in
cele mai multe o,cazlL. Au fost une,le imprejurdri, aqa cum
a ,arittat, cin'd a pdrdsit pe iubitul 1ui, care era bolna\/,
glccburlddicenturapuicleeianialudczeaidsdc,cteocaAlrapdigsg.eeirCisgtdiituimle,arcnorpfasilaro,seczdiaenolft,ta,ifaouib,iLrlmecrHiri,nuleiodegiursans-tysievEmeifgodsisilcplseeri.raeinapceiLLumo, praiinrv-eztdeaizs. irAnnccduEeults-deti

14 Tre,cind qi anul aI doilea al comandam,entuli-ri rsdu,
m.uite vorbe gsleorridesp-iigraiddeoabuir-pr'edsistee tot
despre Agesiiaos Ei
o minunatl el cirmpStdrii,
datoriti
ldsoie,mcu'apt,rlcii,atdisu5lii,iniEEdiidefedcchrenialaibrortoaurrlruitiiorus,cid?uuela.ar(i2sp)ineAgzsuterfei ipn,ecncietnnlreri era plecat,
rnai sacre
faptele pe