Plutarh - Vieti paralele - vol.4 (Editia 1960) - scan

596 PLiJTAR.[I ANTONIUS 59?

anumit fel, punind toate cele intimplate pe seama nece- mejdie de a schimba locul. Tu, roman, ai sd zaci aici, iar
eu, nenorocita, in Italia, iuind din lavirratuttaeanuumnauiiazteitupd5e-
lisanitcdfeilepiicuEatirseadfarpfilciirniringdadetiqeAi,nsdtboonvsieeudsroi,naddgauer-,,seccaucmgdiCncaulnesdaarraeordfinrietdrpeotrarutiept ,ecaua mint. Dar dacd existd puterea gi ru md
cceairedesinaticviineeE-ai unutriindgadtdu-,i
ardoare sd trdiascd. In cele din urm5, avind un inventar acolo s-otiacdtcai, ca sd se 15sa pe
mine
al lucrurilor, i l-a predat lui. Seleucos, unul dintre epi- triumfe
in mine asupra ta, ci ascunde-md gi ingroapd-md aici, im-
preuni cu tine pentru ca din miile de nenorociri pe care
tropii ei, a lnceput s-o denunfe cd ea ascunsese qi furase le-am lndurat, nici una n-a fost mai mare qi mai grea decit
unele lucruri, iar Cleopatra, sdrind qi luindu-l de p6r, i-a
d,at multe lovitr:ri in fa!d. (2) Caosar a suris gi a opri-t-o, timpul acesta scurt pe ca,re l-am trlit fdrd ttneo'.

iar Cleopatra a zcius:c,a,Nleusedsvteiiglraozmavin, eCagei ssa6re-m, icavoarbtuenEctii Jeluindu-se ln acest f,el, incununind mormfintul Ei sdru-
cind tu ai gasit ttndu-l, a poruncit'sd i se prepare braia. Dupi ce sra im,bdiat
deqi sint ln acest hal, sclavii mei sd md acuze cd am pus
de o parte unele lucruri femeieqti, dar nu pentru mine, qi s-a aEezat pe pat Ia masd, a inceput si se ospdteze cu deo-
Apatuznrrciic,iiaavueninittrceibnaetvacedeaIdauolaerdinqicaoga,deuas
ci, nenorocita de mine, pentru Octavia qi Livia, so{ia ta, sebit fast. un
pentru ca fdcind aceste mici daruri, prin mijlocirea lor sE coq. Cind
l-a
desfdcut qi, dind foile Ia o parte, a ardtat coEul plin cu
oblin de plaetiCnaeesinadru, rsaor,ceotEini dblicnddeefea?d" oArecqestetesvdortrbf,eiasl-cadu. Eoimauul,asdumriziriantdm, id-raimienadeEmi fnruamt susI eitae.aPsamzoncichiii-,
incintat smochine.
Caesar spunind cd ii acordd gi aceste lucruri gi cd o va
nelor, iar
acordindu-i incredere, i*au dat voie sd intre. Dupb ce a
trata cum nu se aEteaptd ea, a plecat de acolo, socotind prinzit, Cleopatra, avind un testament spceristoEtii semnat,
cd o pdcdlise, dar in realitate fiind pdcdlit eI de ea. l-a trimis la Caesar. Apoi, lndepdrtind ceilalfi,

84 Printre prietenii lui Caesar se afla un tindr numit afard de acele doud femei, a inchis ugile. (2) Caesa'r, des-
fdcind testamentul, cind a citit rugdmintile qi implordrile
Cornelius Dolabeila. Acesta avea un sentiment de atrac- s-o sinegirnotiamppelacsue.An$tionmiuasi,inretpiieadepEoir-naitdaetl
{rnieinpteenfdtrcuinCdlueo-ippaetrap.laAct,unacvi,evsotiitn-od sd-i asculte o rug[- ei, care-l ruga ce
pe ascuns printr-un seama de
ceea
insuEi ca sd-i dea ajutor, apoi a trimis pe altii sd se ducd
om cd Caesar porneEte cu pedestrimea prin Syria qi cd in grabd sd vadd ce s-a intimplat. Dar faptul se petrecuse
hotirise ca a treia zi, impreund cu copiii, s-o trimit6
de acolo. (2) Auzind acestea, ea a rugat pe Caesar sd-i repede. Astfel cei trimiEi, alergind, au aflat cd cei care
pdzeau pe Cleopatra nu gtiau nimic. Deschizind uEile, au
ingdduie sd facd libaliile cuvenite Ia mormintul lui Anto- gdslt-o moart5, aEezatd pe un pat de aur, impodobitd re-
nius. Caesar i-a ingdduit, iar ea, fiind dusd la mormintul
lui Antonius, a cdzut pe tumul122 impreund cu feme-'ile gegte. Dintre femei acea numitd Eiras era muribund5
insolitoare qi a zis: ,,Iubite Antonius, ieri te-am inmor- care se cldtina
la picioarele Cleopatrei, iar Charmion,
Ei-Ei agita capul, aranja diadema pe capul Cleopatrei. Unul
rnintat cu miinile libere incd, iar acum fac libaiii la mor- dintre cei trimiEi a strigat mlniat: ,,Asta-i frumos, Char-
rnintul tdu cu miini de captivi qi sint pdzitd ca sd nu
urifesc corpul acesta sclav cu lovituri gi plinsete, cdci mtairounl?a"ti,t,Eosrterefgrui"m. oM'sa-i mauirtd,ns-pau'nms aeias-pusgiqdi eamc6nzduet v15s-
este pdzit pentru triumful repurtat asupra ta. Alte cin-
lingd

stiri sau libatii sd nu agtepti, dar acestea slnt ultimele pe patul Cleopatrei.

care !i le aduce Cleopatra. (3) Cind trSiam, nimic nu ne-a 86 Se spune cd vipera fusese adusd cu smochinele ace*

despdrtit unul de altul, dar cu moartea sintem in pri- 1ea Ei ascunsd deasupra cu frunzele (cdci aEa poruncise

ANTONIUS 593

598 PLUTAR}I vpmci"a.A"Atl"Ae"'iuEiri"iug-gahieputt"r-er.rdticMot.r"ritian^tipipitnurlt"va.oq-tprp",cnieiaurabi"vPaaicceaoa.-!i,.eOeaiaase,ir'nc(tbO,tbi3atdaouE,auidctcO)alrase.ieafitaMe,arviaiDcsftrubtiv-giiaueaaapiiipoilndarmialvrnece,CtvlierusupaaulpaiefufelstenileieriuieuiidesccnccAslA"gaueeegdad;pnrigallndJcnetutlbaoripoiao-euiaetiudpIenpcorieaieoqio,rrCIaf'filuduansCataa,fldcdeeu.ivteaccidu,tialsnCDaefneuit,iaitrtiassaa-aecrrffaEao,ieierteurirm-irecsdopiulpadraaerqnraaeSrnrseuii.iinnemlpregbcpuEebtii6itrnia,uannibesc'urisuaeldtiitdnciae-ianmrsCtcieioteocdud,aaiac'CdtrtuMliSnoeiaDedsneA'asrsurdaiaeigeneaplemtruDscrttrorciraddspDiioi$ennentrse5pma,rt,Alud-ulMa-Eiuf9ftnainise.oittesi.aeupittctfsruoteirerrisoead"eaeas*--',i.
iri C*ttn".ticus qi Cta-"udius. Dintre ei, Claudius a domnit
Cr;agt;iiunTC';"di^"*,*i-nA"i;eanm"oiCu;llreTlg.";d6ii1"cif;e.cai",-a""$iir;ol.cl-tiiho.rei,;diro"ii;it;piiloiir'ui;eti;*"ti'^"o;if"ptpJs:^ulddca,uvZt"tip"i-pe.ipda,itiEaper;eprt.l.u,latir"ttitie"r"Cctizueuir5"rt,tiDe"nA#"atidnatruUctu;gtai.a""c""c"agiia,.)"l;tio"nAril"foielpdruaqi'E.ibairr$utceal(-"ertddiarni4i!urndcanvaissalarieou6)arefuihaenitldcLou.dleuaftpiacf,Cvr-ntiurhre.muoedrb_Dasetiae"p"vleai,sdneelrsa-iveipi"criadaoualsAueiaeiacdd.'oduin.d.usrsmftnncra.rmlinAraeapsrUlohl$te,iuebee,tgtncetsraantnmroC'iulecnllfapniedu,t-eedst6cnclndIrnaletoouced"tae"i'eoarrriseiriii,duinusrdetosrUppepnpl^puf-aiaa'ssi-9'ez5-re.ouuOqapaaoinrgpgiua.iat0enalrisitimpcridl-ttuqisErruugerafeitutiicsuaaeiorbapSretldmcinoufa'nedieus-dcuvceerpncsiapctrvp9uleaoi.tdudouiudeiacua-iruitqzaainitaztmai-slttbin6netf.eilaisrnrniierCoTcrlctn.miepetiacc-f6aiDca,idimooesaavencceam"iv9ecvb.ariutelsiaduacsira,pipqmdusiniuritasttotprEtdiraepemosievusdrnraibdnara'eoiqiri-tn6dn'prrleidodroscadialburlA'p9a'aozucuuieoeacvagsuesccoaAidisusn'Dlchceotlilrpurai,tteCr.stvteirs'ico,ciideeeeln-fatrlc'uEvduatile;de"tagiaseeptnriitliifzpitv-i,uegeltsoppn.saol-Eeiqeu'ceac,oiidesttCrlrpezppdsiniLtu'utqneSp-iea"atrceftaacaaaato?9uieipia"'rtreuncA-eroAtrrrrepicutt'e"iesia"msp-nrtznana1ans(saa:pt.pgi'otP3g6nttsgbt:itcltr"rYiunuolou:raiaa:)rdrt.tm-5r.b:n:udrts-i:uninntqlitat-tDaai.Jquooruirsa^-to:imidt!ealurcdcutouu"u.iia-cu:dlaelerlZrd"ai-;-ae-roensb's-r'ti-lrr mai tirziu. I)intre fiii lui Gerrnanicus, Caius12a, dup6 ce a
' .a;-igiar;;"oOra;vi,-uirrut8;sre"il7ezutiseudA"Ae,ti"iinnrc.gic-eitttuopitietyinmn"FiiilvuueuaCissfilei.av,lelfiPal,aalaodeia,prfsloolaIciu-nrstteairridtteailCafu,idddlelcaife{cniaiieisutclsriat-aieadlaarterCdrtelieiuellCfge{iaiiadod.nfteepeeePOsamlaemiatncrerAAeeta,ianiarncvEetataigoaA'arnpneigcnigtiuredueciispssirbit.dp,-adatacp(oi2,iceenr.c)eittrdici-Oael'oasrsmpcrciet.rcnuaaai-u--ti-ll fdpieoumiLunEciitiucpsuuD{'sinoom!tiaiimt,iupias,crsu-Aasgtcrridiplulpdcitnioraeri,t, a fos-t ucis impreund- cu

avind cu Aheonabarbus'

c.u Caesar Claudius, care'
aNpueatrdiono,-paataolti*pE.stiii'pt.teacafiiundiinetiimpqripiclu-inalannonusemtbruiut,nC.ieqlaii-uqadiiuusstcuiNpsiedrriitoaS'mlAii ca-elusqtii
ia haruias"d Imperiul ioman. A fost a} cincilea dupd An-
tonius in ordinea neamului.

ANTONIUS 601

PARAIELA INTRE DEMETRIOS $I ANTOhIIUS d*r;:li""t"iu;cm:gle.ieu;i,dnillP,our";;;n"#ari-i;ag6aul;"t^u?ittb";;acfrr"r;o.2;ertxte,isPn;;-nrinCi"p;it.ln*sI,mt;AuGeoiil;iietTitttatz";dc.ni;'omdlarri;tiooat-no*iodemti"da;apd;ttt"anfeeupiu"at,i;;:iiibil-drreu"-di.iut.l;"i;naasani-ril"udp.eong-o".,it"eatantnd"auiei"euttjrirnalu;fi",eareirniist6aeicsraritute"iciaendanpcnsc.uAl;dnoaiisdCeBcoo",bcEnqain,Iup{t-adbe*radaMiirfriciiaaanpateliiruduucsmrt.apalqasipiatitsci"""s-riit,ribenriiesan1tnteucait'qitetbeuaspueie-epeeuts-dsabsdeciddi,raetd,ris.tei,rs"aerieermorudieebo9egdi"i"tnrpdtfncqdsar!naepatoluem"s.e,oaaleulactmir.iir.edlactnaBubler[rordnriuHiutlemuenai,aiDrenienaEcoincfilc.Dnil"1'rrapdiittpelaastaotieuauedtaitpuee'nld6rradrrpncsoruuii'tcAmisiaecnaiedaeedEtratfeneEaaacnvocooe;ldaslalApadraesuietisrmpdltcebaobcautrirslenst-i1neee.quiieerrnccioaztiiasanliunCAteiortanril.sodiaeuita/actara,nacnrratdirlfniadrsnavrai'lleuotidlastnoticeueiueol,oirresnesouueud-tbsoegcvraoienta'britcpnii,uedibanrianilpr.oAsiaDeD':gecrutadt,iI^iiodRbrFanru-nolsceepesnescpdnepvaitats5otgnmagomaouaiieiordpecrvrmdrnsnsind-qr-qrdeeutnraeecuDeua-Jeuopdiasoietntu'ltqrslrImeioriAduAmcittisi1drnmqip'dotoim.piin-nninr.tzpdruoui(tssidsoo1la-gteetrue2nbetaaooetd3mnr?u1earttdei)Efrulonnr^net"*stroittriapcTrIilf:see--I"oicile-u-sei-uleuua1niSaesiodaalu1suattaitssr'l{I'-:'il
;iipirddn"a;ine1alil"oc;t;sre;f3itf;ipi"dEt';;n"r"etAd*iitidurmi"rmlrpLbtitptiltati"t5qnoni.nrcEirdnitCndetlio-aieariiainiaaliplaeodicttnvdrraricnaa,soecudcdete;crlaalicrioappiiet:a.s,rebrriceNaaecqiginda.ilidt.ieah.nsct"ieitnoa-fraiem"d-isfmtcaruuldoiuipcrnlimeictpuildn,reietrretueioidnssn9a-zrsetioie..belsmcspaaophdidufituiirllePenaunoltadiuiepnsdmnad.cteIecudcelpas1edicltuadaa:iDaanllitplledliuep=spa:mex-a]eti.arce9treon.erfteru{rs:du$gi:c,eome1:l"e'ls:dqrtr:oloar:iaq:aa-e:tr:i
L De vreme ce mari au fost schlmbdrile lucrurilor la
care amindoi au luat parte, sd cercetSm mai intii puterea

Ei strdlucirea lor. Unul le*a avut mogtenite de la tat5l s6u,
dobindite deci de mai inainte, cdci Antigonos a avut cea

mai mare putere dintre diadohi, aEtiamcaasieingaiinstuepucaseDseemceea-

trios sd ajungd la adolescenld,
mai mare parte din Asia. Antonius era fiul unui tatS
pldcut, indeobgte, dar nenimbat de victorii in rdzboaie care
sd-i lase vreun lucru mare, ca sd-i sporeascd gloria, dar

a indrdznit si se avinte in puterea lui Caesar, care nu-i
-revenea dupd neam, qi s-a fdcut moEtenitorul bunurilor
pe car:e Caesar qi le pregdtise singur. Totuqi, Antonius a
ajuns Ia o atit de mare putere bazindu-se nurnai pe ca-
litdfile 1ui, incit, impdrlind Imperiul Roman in dor-rd pdrfi,

e1 a luat pe cea mai strdlucitS qi, in absenla sa numai

prin legatii sdi a invins de mai multe ori pe parli, res-
pingind pind la Marea Caspicd neamurile care locuiau in

jurul Mr-rntilor Caucaz. (2) Mdrturii ale mdririi lui sint
chiar fapteie din cauza cdrora qi-a auzit rdu. Astfel, tatdl
lui Dernetrios a gdsit cu cale sd dea in cisdtorie pe Phila,
fiica lui Antipatros, ca fiind mai distinsd, de;i nu era'"r de

aceeagi virstd, clar pentru Antonius cdsdtoria cu Cleopatra
a fost o rusine, cdci Cleopatra intrecea in putere gi strd-
lucire pe to{i regii de pe vremea ei, in afard de Arsaces.

Totugi, Antonius a ajuns atit de rnare, incit unora li se
pdrea c5 era vrednic de lucruri mai mari decit acelea

cdtre care ndzuia.

ANroNrus 603

602 PLUTARH

daitnenciaanuzsaddmi'el"osiaierradb,-a'.fioiainlrliudi,ccibadrnAD-naetomvnoeiuittrsiosEsdi-afaieffdrcncueu-tt
bacchice, el era iardqi slujbaEul lui Ares violentul, aEa :ti";I;'i;;;;;;i, ;curnDetat
cum spune Euripides, qi n-a suferit nici o infringere din
cavza deddrii la plSceri qi la petreceri de moliciune. (2) rdu sieEi
rdu altora.
Pe Antonius ins5, dupd cum vedem in picturi de Omphale
cd ii ia mdciuca lui Heracles Ei-l dezbracd de blana de
leu, tot aqa Cleopatra de mai multe ori I-a dezarmat, I-a i;-tli,lD;iliti"a";;E:",u;on#;iti"rr:ri;n"i;*rii-5"e5d*-;ii-li:r.u;ut''";if;;"l"F#.i^fsp;i"uor;t|*;pat;";"'E"eiai#;l;{D,"ia;-5Al;iiA"ei;er;tl,il"dec;nicedm;n--I.pd;pptxieuaipo";edt;aeuicens"-tsripn'crrdaldc;iin;aitnuiadd"roais't;tinorseprrlesr#ietepout,duilnt^osm"q'"a;iuJAsJ"[ah"Eiesiaa--urunutttiudDli-airfii;tvllnaedlo;a-eitoupvltdns"rmisecoeuniaiiianupnmiaieibtdaetuscttimdecetrv"niicaijatieptoiaupadrpcepcesnisueauoArdledaiuzitcstrsAiiacd,tfaqi-Caaaiuftrsiicadot-npbrenai-ppaeacsmesaarcpbil.teetetduzrlehoaueacaroisqarizroo-eriustupaiitotttl'l'uaflamduueursidctftcunteanf'iidiia'sm-cmtapitfr"tdlCaorS(u'amoftup2vma=ariirIra)acoiadcuartsaAcetgIo"r"leirnaetdIln-rpmriieY:tdaodvlrqtr]dieo^ai.a.?zhi-cls"a"z'fnnarbada1^pryrvAtlrl:ilcneu^eitlunioilti.ncu:oz6rrstf,arzt---ei-tr-'i
moleEit pe Antonius qi l-a convins sd renun{e la marile
acliuni qi Ia expeditiile necesare qi s5-9i petreacb timpul subalterni.
ipIesTcaupinhdos$iirualmui.uzInindcue-lseedcinu ea pe {5rmu1 Canobului gi
urmd, intocmai ca Paris, a
pdrdsit lupta gi s-a dus sd se arunce in brale1e ei. Mai
mult, Paris, ceI putin, a fugit in camera femeii dupd ce
a fost infrint, pe cind Antonius a pdrdsit lupta ca sb
ajungd din urmd pe Cleopatra gi a renunlat astfel la

victorie.

4 Mai mult, Demetrios a avut mai multe solii, fdrd sd ditda"aum"Aa"Jeaocaienit"nln"t"ar,ie'erutrii6ttscEietotiandtftae"miatniA-qeiu*,faianiedouiuiu,mcctndlill"lsounaeatiiadvtnparrltfuraorrreiactoifnecEeedre-phbamvaqiorl,stiiueudi:asujiucmtamillupliDaparnfnnptpi."aciratuii&u"iaeen.pin"i"dtauditillu;aelennee.lut,is";ecstacipipirtoiisre;ei-gep'netn;a"-lauruoatsid"ddee"uriteeestda"caiEavicvnipotlmoidaidtmnespoiiuarcia"ennp,de-sdhmaIlidut5t,aeicrvoppoqecuectpliau,rminneidimjatcmdetaaudar'i-ae6lllri(nnecus'n2dnisru-dijdi)ibiicda,DlitacFdqisccmeadedrlaiedada-umeetaalvnrsuzfeaeasiimpiaelna-entbtcilramita1ilirrniEocpofnqsatioessdiaetctslrddirlasegeqmfop-:itipllneorliinuefi;eaursqn,e,ifnit,tg.lrudzianrrIqii*lpto,ercr$ili1i"'odt-te'-3ii
fie impiedicat de lege, el a practicat'un obicei pe care-l
practicaserd qi Filip Ei Alexandru, regii Macedoniei' aqa
cum a fdcut qi Lysimachos 9i Ptolemeu, Ei a onorat pe
so{iile pe care le-a avut. Antonius insd a avut in aoelaqi
timp doui solii. Aceasti fapti nu indrdznise s-o sdvir-
s,eascd pind'atunci nici un roman. Apoi Ei-a alungat solia

legitimd, de cetdlenie romanS, de dragul strdinei, pe care

o luase cdlcind legilc. Din aceste clsdtorii pentru Deme-
trios n-a rezultat nici un rdu, dar pe Antonius l-au pdscut
cerle mai mari nenorociri. (2) Cu toate acestea nici o ne-
legiuire n-a fost sdvirqitd de Antonius din cauza desfri-
ndrii, aqa cum a fost fdcutd de Demetrios. Astfel, dupd

tdcuuetomuarrnoearcr,eeiamazdraiDisaetlomersiectairici,oecssitiecnhiaiinasirimniatnlaeluldsncegaaiqmtiupldrZeeuepnie\deAiicnferocvpiodoazlSrue,l

avea legdturi cu femeile rdu farnate 9i a necinstit pe multe
dintre cetilene. Apoi violen{a, despre carle s-ar putea

bdnui cd participb cel mai pulin Ia astfel de petreceri
qi desfdtdri, se intilneqte in pl5cerile 1ui. Astfel, e} a in-
gdduit, ba mai mult, a silit pe cel mai frumos gi mai



NICIAS

1 A se vedea Viafa lui Crassus, ultimele capitole in care biogra-
I Va-rdiuifdi,;uasaiips;cltriiacl;in"stuGq'eturoi-,s;raui6iinsnirlte"uittgftmcoeitnear;uamrmtieciedtioantil.a"draerLelts"oeaei*paeinpuiTersraligholuctnAulnteactsamfenytaiufndeupiii-iadttepeeteneix;msurpiisnluniuosiastneieqraac'pijc'iuiiooncutnocMntimdiuteisrpplpaitaaliatentenergxuteiiadcti,:5ei.rfl'cne.iiiaaciidnrrdtear'ealpclimeulaorsniretrneer';
t-i^*'-a^Ilrri;a!A-e':amqieni-nit"tdftu"inutari-lotoe*l"petutatiet.rstntcirciads dramS'
3 350 (aproximativ) 9i
trdit intre Siciliei qi o^ Istorie.a
o Istor'ie a
p--oxP-he-li-pn-'niIldftaJGEi"sJia;risilua.oi-itr.rrJfdtatcr-use,o-o,ifit"adcsnr,t"a"itcoiiiipi""a'atIeslAas,aI.t-l,loe,Mia"Vctdlfui"btionirn-oaAanur1iSlcuvdtredgalieieiasslacatrtDrt,lcrdt.PtbcuohuidvuoiadpoNroitieini'te"ncoeiedSt,lnliays-eieeoolapasdi.praoSui-iaaohdpclNelSicrxes.rptiapeei.mociocmacr-olcncsaieaurilmo,eeatigvduzeembalpiaeelipptuiuJcnbcdpdaiasetp,in6eoelrrsgi.ttovrrfaoerTjirripeuiatrmaihnetinjarlgriugor,euiodemtcrtdsplrPl,iiyfeiiiteereodgnachacnipnc.iunldisngotiiretmefueiaumlerisuucsll-peutlle,ndqoua6icneEe.cisindr^4itasnioeraa3mpftsrsnii1emllrien-onrigmaImeifnlpc.loiIditelano-ngri-lr'audasnrnlaie(eefpel.s.ti:tu.a'emrtassreiti'lueatrginuct.xccicsaaI1ri'ooicea,cttln1lemeaeuur'insnrl-'-t''--'''
s pozitiiincaredou6personajediscutaudiferitesubiecte

5
c
z

satirizind moravuri, situalii, vicii)' pus pe o coloand
8 Herma era bustul sau'capul'zeului Hermes,
-H--e-rpitlepoicsatiraddtz"eii,,'ainipi"dPrriaerliee.tiPauHbsl"iicc.e*i.loie.tn,iloar
s jucat un raotel nimienpiolorrt'anAt in

impotriva se'

' Corai5f$r,S9et-iO;iitenVi6ia;ciIf,'ircX3dh5z'e,;eu17nit9c2eo6y,i5f7';dDo5Pi;end7mo,6eIe, vstVHeb,rIe,IIislIlr,oetaosn8r,f5iiicaXt;.ie-lIeBrId,,ud-'92zre:ub5-rLo9'P-2iq'lu!7uil,,utoiBE,d4u9zict!ueounruraoelng3FItsnt.t,if.ieat-cr*b,n.:ldlull-ltl.u:u1jril\a-,

to

608 N. I. BARBU NOTE 609

11 Cerberul, potrivit mitologiei, era un cline cu trei capete, care 38 A se vedea Thucydides, I, 111, 114, II, 13, 22, 65, 127.
pdzea intrarea ln Hades. 39 Cazurile de ostracizare nu erau prea frecvente, de aceea se
12 Laomedon, figtrrd legendard, rege al Troiei.
40 AntitpinheoancodnitndRe hcaelme ncuasre, avuseserd loc. autor de tetralogii,
ts Adictr ,,lngel5toare", menitd sd impresioneze, firb sd spund
celebrul orator,
14 Dinaadceevsirtuel.rinduri reiese scrupulozitatea lui Plutarh pentru ACasllpieardeveseusdp,euafsir.TprlrholuufecisyoCrdhaiadIlecluisdie,TuhsIu.IcIV,yde1idz8ei,sT.28h,u3c3y, d34id-5e0s. ,
redarea adevdrului. 41 VIII, 32.
DInemleogsdt,htuerndecsu{iXue1nloufoi nA,lcaissteenveesd,esatrTatheugcinyd4id27e-s4,26.II,70,79.
t5 Thucydides, fiul lui Melesias, aprig adversar al lui Pericles. tr

16 In leg5turd cu Theramenes, vezi Thucydides, VIII, 68, a3

4

41; 89 qi urm; Xenofon, Hellenicile, I, ll, a5 Hippocrates, slrateg din 426-425. Vezi Thucydides, IV,
17 Cothornos lnseamnd: 1) incdllSminte orientald, purtatd in Gre- 66-3, 67, 7"/, 89, 90; Xeno f on, Memor., III, 5, 4.
. cia de femei; 2) incdlldminte de care se serveau actorii
tragici; 3) om fals sau.schimbdtor (prin aserndnare cu fap- '.6 Cythera, insuld gi ,orag a1 Laconiei.
a? Minoa, insulS situurti apropiere de Megarida.
in
tul cd un coturn putea fi pus ln orice picior). 'i8 Nisaia, port la Megarida. A se vedea Thucydides, I, 114.
1E Asupra lui Cleon, a se vedea Thttcydides, III, 36; Aris- ae Thyrea, oraq i'r Argolida. Vezi Thucydides, II, 27,
tophanes, Caoalerii. 9i !inu:
il v\ 5?.
1e Sico{ant calomniator. Locuitorii insL.rlei Elina.
Coregie: -1) coreg, care trebuia sd organizeze gi sd Pylos: l) orat irr Flidr: 2) orag in
s func{ia de 51 Sphacteria. insuli rnicd in fala Messenia.
echipeze un cor; 2) cheltuieli pentru un lucru oarecare; 52
3) resurse; materii prime; veniturile unei cetdti; cauze. oragului Pylos din Messenia.
A se vedea Thucydides, IV,8.
2l Gyrnnasiarhul era un cetdlean ales pentru un timp deter- 53 Amphipolis, orag 1a gura fluviului Strymon. A se vedea 'l h u-
minat, de tribul din care fdcea parte, ca sd sustind chei- 54 cydides, IV, 102. cIcs, Rdzboiul
tuielile necesare pentru jiontcreu{riinloerregaimgnimicnealzaillosr,drpblalttoariinE-i A la Thucydi
structurilor, organizarea se vedea stu.diul introductiv
peloponesiac, ed. cir.
ceremonii. 55 Teofrast, ceiebrul discipol ai lui Aristotcl.
2 Adic6 statuia zeilei Atena. 56 Panactos sau Fanacton, localitate situatd la frontiera dintre

2:) Si aici, Nicias a voit sd pard uman. 51 OstrAacttoicna:si Beotia.
% Insuld celebrd prin cultul lui
Zeul Apollo. Apollo. o scoicd pe care se scria numele celui propus sd
5 Theoria, adicd procesiunea fie exilat.
deputa{ia gi trimisA la Delos in
ffi 58 Thuc5'4i6ss, fiul lui Melesias, adversarul lui Pericles.

cinstea zeului Apollo. 5e Aristides, adversarul lui Themistocles; a se vedea Piutarh,
2s7 Rheneia, micd insuld situatd ln apropiere de insula Delos. Vie[i paratele, vol. I, Editura gtiinfificd, 1960.
Stela era o coloand comemorativS. €{ Platon, poetul comic, de la care ne-au parvenit fragmente ne-
B PVaesziipRhdoznb,opiurlo, bpaelbopilofniueslialcu, i VII, 86.
Eretrios, gcolar al lui insemnate-
m Menedemos (i1 Vezi Thucydides, VI, VU.
sensul de
3r din Eeremtriau.nte in Attica, situat in apropiere de capul Sunion. tjl Hemicicluri, aici are amfiteatru, HemicEclon : orice
dintre cei mai
s f-aurion de seamd poeli ai comediei obiect in formd de semicerc.
Telecleides, unul
vechi. Prima lui victorie se pare cd a fost repurtatd Ia {i3 LMeaitrueragiMae:diteprarends.talie
Eupmolaisr,ilecoDmioicnygsriei,cindterese44a6m9di, c4 public6, al cdrei titular suslinea cheltu-

s 440. lui Aristophanes. Come- ielile, de pild5: echiparea unui cor, echiparea unei cord-
bii erc.
diile lui rivalul
au fost reprezentate intre 429 412 i.e.n.
parvenit Si Ne-au 65 Trierarhia: 1) comandamentul unei trireme; 2) (la Atena) obii-
numai fragmente.
3t Caualerii, versul 32. galia de a echlpa o triremd pe cheltuiaid proprie.
m Adonis: 1) zeu sirian gi fenician iubit de Afrodita; 2) orn
ii5 Phrlrnichos, poet comic. in pe ruinele frumos.
Thurioi, colonie ateniand, situate Lucania, cetd1;ii
s

Sybaris. ';7 San1ideegli,ep-rocepslaendseetejuddeecalet.mn, pe carc se scriau liste, decrete,
3? Din tragedia lphigenia in Aulida.

39 * Vieti paralele (vol. IV)

N. I. BARBU NorE 611

610

6?0t,t"78o51,34HCif"Ho"NS-,'""Jya"viaio'ic;ibict,xi5rH;aT.eccrli;ota'lnaYilvh""Jsri,:*ii"rbd.ealuii,inbsi.ln1l,cicaoiraudcier"iiYdumre,,e""tcaiat^"ettdesaest"io'ea,clsriil,ieec"dcht,u"lmiuVure"in-Vantl;ierIiisu;.'i,tcIozi,sSo',ciada33;r;iir,tovi,cn;a'"ii#Vduiiciei'qll'iildit"dIneadfi,u,"'rs*6'i-d;cinlcp"-;a"u2e;ieJrSf7l;Ce'i'"t.tasldii"o'c^uc^iliriVLeai"aitnceririIneatl'"on' tC'anlet'S4ni-tsni''nictnca-6eu-ieii5'amiatv-dpdd^9eor:iil.r-onnircoibp'HaCaiSSsevhdriiaccbaeiiillaliccaiidaaiis'pe'.cAoedVVSpaieeinusrzamzleaicEilauviuTTeersbheidaheete;Su1taa1-ia--' ea Unul dintre colegii lui Nicias.
e5 Nave de transport
se aflS un templu al lui Heracles.
tr Localitate in care

s7 Personaj cunoscut numai aici.
ss Hermocrates, flraunstaugd-pveoslitticdesirSaicrauzcaunz.a,
se varsd in mare.
s Asinaros, riu

100 Este vorba despre pacea incheiatd intre atenieni (gi alia{ii lor}.

cu spartani (qi alialii lor) in anul 421 i.e.n., la stabilirea
cdreia Nicias contribuise foarte mult gi de aceea s-a nu-
mit gi ,,pacea lui Nicras".
101 Siracuzanii luau ei ostaqi, pe care-i vindeau ca sclavi, pe con-
tul lor propriu.
101 X,rnu la greci era impdrlitd in trei decade: 1,-10; 11-20;
ciliei. qi oraE 21-30. In fiecare decadd zilele se socoteau pornind de la
aituir'i-q' azi Isola degli Magnisi' ed' cit' ' uclutimluanaspraeugcuesletl.alDtee. cMi e2t9a-g4e:i2tn5ioanucgoursets.pMunedtaeageaitpnriboxnirnaavetiav.
'" peninsuld a Siciliei'

77 A seinveacclceaastheaPrtcantinilsltrit"lii'"i de luptd Ia Thucvdides' 29 de zile.
to3 A se vedea nota 3.
7s VAfd"oenfza"";iuxfr'inna:ii:"-oig;v"1'oefi.ma;rr,aseAP;s"urrc:eul*aacn"tpeJiltcindtt-o"eJ9lncei-#trdpiania'l"t)ile'ieoir;om-cJnirrri"li,""inaiu"bioi"at!i.erotVd."ii"uInIiqe-ea'"i'tAnsnaeAxxsatreieaomrMasdiceadm)foiscsoit'cpuoentecamacared-
104 Lysandos, vezi P I u t a r h, Viegi paralele, vol. III, Editura
, to5 Yu"$itininoltiafic4.d, 1966.
{ 1"*1u1 grec este complet in acest loc ,si nu se cunoaqte
106 guuexlta'"cnt 'a:l pasajului. cetdtii Caunos, din Caria. sensul
sl 107
locuitori ai
'

'2 Mp'FCPr'ieeo"lloa;tltetel-mzatncgumpoeo;obogle;eeecarn.rrir;[oisgrrouieia;aeif,riuiateiiiaa,l"iuaedcierlcftss.caarucmieeivtl,rllireosea'aueialcrzsusiiaeot:ariooseotsullndureuifffrptegisiiiresEra"riotao"i,ta"nivtibctSraii-rislc'uat[oiaI'l:t";""l"loplrtdrut;iiflt'''ia";n"u*uoicTiU"ua"sslr"r?;etut,,i;9"ci.no'"sir,id"uu'a1ii6lttilJ;ii.otlie,;enirs"e;;i-ratltc";tiu'rits;i"""ali$eiec;ie'ti';'"srj"riain'ie-t;autuceuicztalitasuJo"trrnutiaem"mi"saic"llltateuiitlc5"neorusl'euSe'fnonao^alS'uealras:'iomeIctptS-iapfSrcaiau'isi4olatdri.etrn.elieitdoilfIi'feuirueiblryoienm'nasdosrcSt'iuaijd.niosPo"s'trtec!ilcuciaeonscuu:isterotiaositirstpie^qiaonoiaYisrri'ilf'ctdeuig'dfeisSr"lometane:lisi-iIt--a-'t CRASSUS

s3 1 Adicd aveau aceea'Si gospoddrie.
2 Dacd linem seama cd un talant valora 60 de clrahme attice"
s( nc inchipuim cc mare era suma.
3 Anagnost se numea sclavul care citea si
s:' 4 Adice nu are in vedere decit cigtigul. stdpinul asculta.
5 Adica trebuie conducd oimenii.
86 sd stie sd
6 Un iugdr era lung de 240 de picloJie qi tut au i20 de picioare.
II_7 PVAeilbeixlUuaastnnindPepragoicctsieia,ocprsueesar,vnseoupnameare2sj a9oo6nbsasmejcruoivlrbuim.ssceuvtrir.lil,iciuasr r.ln posstrs, 1,480 m.
st Dio.'udi:mSditlol:r; scrisa de Plutarh' va fi publicatS in volumul administrarea unei mosii. cu
: Lln sclav insircinat
E""i ruult,imul'
PShtilibloidcehso,roPse, rsaottniaajeoiJbrs]cuiar' re 10 Metellus Pius, a se vedei Viala Lt;i- Sertorius.
88 lV-lea Pr.ovaelrebgual este roman, de aceea Plutarh l-a tradus. Obiceiul de"
erudit (sfirqitul sec',-aI Ei { coarnele unui bou pri-.
s i'e'n')' dar pulin critic' un smoc de fin de unul din

lnceputul.".-ui-'ttr-l"a mejdios s-a pdstrat pind astdzi.
m 12 Plmtarh lntrebuinteazd tsecrlmaveini ulul idefs,t"utrltndleusbliBnactliadtues,,",neaderseppi-*.
s1 Scriitor obsc'Jr.
Adicd o a lunii' tate". In realitate,
altd schimbare care este vorba aici, erau supuqi unui tratament de o cru-

ez Personaj obscur. zime cu totul neumanS.
e3 Personaj cunoscut nurnai aici'

N. I. BARBU NOTE 613

612

13 Clodius, Vaasrienivuesd, e.au"nJott?a"5i la Via$a lui Antonius' rnenlio- 4 De remarcat dragostea de pace a lui Plutarh.
1a Publius t"ul ui"* in a5 Scandia, port al insulei Cythera.
imprejurdrile aG Ntende, orag situat in Peninsula Pallene din Chalcidica, lingd

nate aici. promontoriul Poseidon, din Golful Termaic.
t1111"r,7s500sEc-FC1o"a;usu'e;r-st;rn1uie;sif-I2sil;uiipiins,e'u)uvi{'m,.rijsoasulm'T:-Piv,lrciu"leebrea1lagu*rtn.reai)'eu?esisG65ineooasic6tugns"r.il;pcurre"aatt_nuei-sjtmirasu;oC(,Vltara.bronfa_lrsturCecf'icr#u,;riCtuio"gi;o'r"cionft''Ciirrir*l3"oaiin;Jtvi'usei'tie,.is;ili'"iiuiurl^i;cbrs,ls";ilp,bni"!L-ipi"i)acecelii"orcinnosnrllte-goaurlani'eli'jeuauuctejsucliril'onst'ouaena-bllnss'nAcuuPulunlllt'oartt'ii7idnlidn3uemi,lrauecainima'6ruitttprlairmere?eabic3u'vuenunii'edest o'lncosr'iudc';
SERTORIUS

iI Cloreg, a se vedea Viala lui Nicia.s, nota 20. iubit cle zei!5.
Attis, asociat gi preot a1 zeilei Cybele, in Phrigia,
r& Cei doi Scipioni sint: Publius, Cornelius Scipio, care a invins
la Zarna, iar celdlait, numit Africanus, care a ddrimat Car-
taisina din temelii in anul 146 i.e.n.
'. Laomeclon, rege legendar al Troiei, fiul iui Iios si aI Leu-
cippei.
2l CAdaitca6frazecitiavrioi refrraugrei"lpt ;dt;e;;l'm;;;pieajcaa!ti' c1e o armurS de piele Ei :l Doureios inseamnd ,,de Iemn".
Charidemos, personaj legenclar.
23 tr
Ios gi Smyrna, cetdli in Asia Micd.
,u "7'"u-'d[rier-Lm,i'r*e.\,Jtdas:l'"3u)*npbae.lr",a".1i.,u),ltao" liicnuetnraorab''itaericbitnut,ctra-sureen- leagb doud lucruri; It Filip al ll-lea (care a avut un singur ochi). ochi), sau I{,jk).orlr
Antigonos, numit po1690a)'po6 (cu un singur
po-rl :- 4) (gramaticd) jl
Ia doud su-
referd fiul lui Phiiippos, un nobil macedonean, comandant aI alia-
Plilhorrigsieuib. Alexandru cel Mare, care a fost numit satrap aI
5 "b6ie"clttet".ittfiJ Dupd moartea lui Alexandru, Ia impdrlirea pro-
* Un fe1 de
rege. situatd lntre Media, Parthiena 9i \llarea Cas- vinciilor, el a oblinut Phrigia, Licia, Pamfilia.
riir*"i", 10 Hannibai a pierdut ochiul cind traversa cu armata mlagtinile
i"gi"""

27 fin;V"ir-frtJl:P'rt-?glHc"f5i"il.:ils-'isoiiorbGssc-siuoerc,a,-farlatiet 'is.ntla.-Mtmncasutomlpiaaotiltala,m.icialia'' nord de muntele Taurus' I riuh.ri Arno. Vezi Titus Livius, XXII, 2, il.
I O. Caecilius ldetellus Pius, fiui lui QSy.1C1aa,eicmilipuostrMiveatelluluisNNour--
* midicus. El a luptat aldturi
de
'30 12 A sebrvneurTsea;iVSiac[iapiolu. i Pompeius, in acest volum.
Carrai, b1ra) EorinagMines&oiPn"o"taaomniiaa;' 2^.) oraq in Mesopotamia, despre ]:i In legdturd cu L. Cornelius Sylla, vezi P I u t a r h, Viefi,
:1 lchnai: ralele, vol. III,
l" pa-
care este vorba aici' Este vorba despre cEetdaitteuaraN$utrisinialif(iacz5i, Bucuregti, 1966. sa-
:rl MLC6*Hi\'o{i"hiioixcipii;u;eilt;;-i;elai;l;it;e;r";or;i;nth;r;go-iii:i,"u:rioiratiirllriaclatuo-iI;c;cauinu;aoil"aauln"or,,riai,on"smpCoiti#ejeeatlaoi*inrd''"nr]Ir!ea"'-iioigi*iJtl'rri.a,-relta"jcipiiuteteo$tcnr"rtseui'omlagnmtlaa"iccajmaiai,ov,iicib,laniis'tlbaeacalrurturribll'duae2ei rrm)iainuIneaiclpteaaponmrveipzderaaqu;ntpliiiie6Fcd' iueremgcpaaeei-'
binitor. Norcia) ciin linutul
''
1t Cimbrii Ei teutonii au ndvdlit in Gallia intre anii 105 si 100
31 i.e.n.
Scipio, care a luptat SimpapnoitarivdaupcdimlubpritlaorcEui
35 li (i Lepidus, care era in teutonilor. teutonii.
It- cimbrii gi
36
ts (Jyrisonii, popuialie in Spania.
t 1| (lallie transpadt'nd.

racter fabulos. :11 Sau rdzlr-oiul cri socii.
18 iACHrldly"epi.ocrreanerr,,vbfaouarlbois"ueIsro",lrivis.a"etiud"seleaEvCsTeorhdPiuer..caiyuTdhiMdueacsry,ed,IidVree,sn2' u7Vm9IiIitIu'rpm7e3'n' tru
moliciunea mo- Octavius, consui, in 78 adversarul lui Lepidus, Yezi nota 42,
.r Viata Lui Pontpeius.
Marius eliberase un numdr de sclavi, pe
4r l\,Iarius a murit in luna ianuarie BG i.e.n. care-i numise ,,bardiai".

a1 Carbonii, este vorba despre Cn. Papirius Carbo, adversarul lui
lSuyillaS,etrrviibuusnSaullppicoipuosr,upluairtiinzaannaulI pretor in BB, prieten
4a3Lp-ae-crcdidigce,camesbo,in9nieef;nr1ai0lca1iP,aiyvl']J,o'rs7".8-a;s"v"c,av*e6;dveifIal,"T.v7h;auvici"IvIrd',id9'Ie,s5lv6'2q6i'urm; II, 92, Marius gi Cinna. al

lui
Narbanii, aici este vorba de C. Norbanus, consul in 83, care,

N. I. BARBU NOrE 615

614

imoreund cu C. Marius cel, tin6r' a incercat si impiedice ciin sud-esf, iar romanii iI numeau DulLurnus. Este in lea-
litate Sirqcco, care bate din Sahara.
inaintarea lui SYIIa spre Roma' 5r volum.
% iSPLNii"iiciot"vtity.uio#uioaiios"u"nsCS;,is'i-a;,aa;ril.vnitfniaeusla.gzncttiioan"nrmS,po'naptoai.ettr.Jllu's"6["cuoi''pednctoraie"eja'"tiqooo"irbt"Jsssalcuttiua"flerin'rcii.nBli.e-"t.a'esliaucrdae-se9'sitccaaereiSlapslaelinaioefsil't6apiin' A se vedea Via{a lui Pompeius, din acest
ff
"I Lauron, Iocaiitate in Spania Tarraconensis.
, {jl Sucro, fluviu in Spania Tarraconensis.
il
42 Sagunt, oras in Spania Tarraconensls.
3l 63 Afranius, locliitorul lui Pompeius.
Vacceii. popuialie in nord-vestul Sparriei.
fat;r {'i;i; Mithridates, regele Pontuiui, cu care romanii au purtat trei

31 EfisutUeco"nafusmtBeaieecletiiessestsretimanutSmoPreaiqintGieeiiabsrtadlztiaGr udead- aa-lsqtauzivr'ir' ldzboaic.

:: G{i Pyrrhus; a se vedea Pluta rln, Viegi paralele. vol. IIL
Fimbria, a se vedea Viaga lui S1trIla.
31 VC;;;iinm;;tm;pu;i;roiiilnaleeritiEenbl.oits"raeeteialees.reaui,edd;e-e;aa;pi-"-did;' ;ed;sincsriperreuetaotici.acacideelEsnt"ut'"it'ulol cfeaqriciintiloErndeuidpad'

1"6

EUMENES

37 APTIe^u*as"inb-iccTsacctatiaii,la,sla.iirrs,rrn"hte,efuoIgaaspr-aer,i*hca!q,euita.,,aV.uil,lEn,I-iir,mnau""inn.euaut'uu*ruVtst"iro-tiedeootru?tf;caoi";tuu";lni;i"lc"lu;ioi;it-els,,'p;;LcCii;.ii"rba.aiIsimse?;tpsoi;iu,nt;rssi;uiit;cJl.n11tel+rttiec;'l?si"zel.crll'1e,di'rluaiesdslseceenecirnedoHneleeuagrlcvarureeeceicllsseaeIttsqte'rtaieeae"glz'ends' t''iPnacluuii-'- ! l)ouris din Samos, secolui a1 III-lea i.e.n., celebru mai ales prin
38 istoria Greciei gi a Macedoniei, in treizeci dc cdr'li.
2 Cardia-, oraE in Chersonesul Traciei.
3."s ;r Palestrd: 1) loc de exercitiu pentru lupte; 2) loc de exerciliu
Panicnragte:nerlaulp; t3d):
41 { Hephaistion, fiul qcoalS.

;i gluimi nAamstiycndt,acsupdriinnzPinedllatr,inptraie-tseinpuagliiaiutuii.Ale-

a"2s ADertce'imimisp, rfeiijcuardlruilei ;p;o;rt ;s:ci'hiilmubioa "cia"ria,cterzuel'ild a lunii, a castitdtii xandru cel Mare, unul dintre cei opt care constituiau garda
personald, avind comanda intregii cavalerii macedonene,
\; Artabazos al III-Iea, intre altele, s-a refugiat la curtea regelui
L"SC'.tor''trF^iias(ri"uran.ii;flnnla;oi"idguaiiv;iel.rtuieln8rBJrae6.0i'.td)Miog,idrn.ui,e"i,.nrlps"aoa"ra"rrrr]Jtiitloea"tJaoJr.i'arullu'utsitrl"iyIBaSdrae-iseir;t;titro"iiitctmrti"iu9i;t,sod'p'a9a'rider-taaizpPNaolu[nietp-laaa-rrrrolihap1l''ur.a"ei:toScsy-ru1.1li1enarr^' ist--apoaf{onnincsiait- Filip at Macedoniei. Dupd capturarea lui Dareios al III-lea
"a"5 Codomanul de cdtre Bessos, Artabazos s-a predat lui Ale-
xandru cel Mare, care l-a ficut satrap aI Bactriei.
<6 ; I'tolerneu, este vorba despre Ptolemeu I Soter.
Euios, aulet clin Chalcis, pe timpul lui Alexandru cel
;r Mare,

gi-a atras gelozia lui Eumenes, pentru atentia pe care i-o
iR[.i"ubtri6Bo*ar'eiiitniisii,t7v9ec.zui rn"oi"taitl34p' retor ardta Hephaistion.
a7 in B0' a guvernat Hispania Clte- l Mentor. personaj obscur.
Este vorba de Metellus, care a luptat 10 Navarchos, titiu generic iiat comandan[ilor flotei.
" irnpoItr.iv--a^ lru..i: So^e-r+to^r'ii,u1e--' 11 Fal.anga: 1) ordine de bdtaie; 2) linie de bdtaie, comportind

1.0 patru oameni in adincime;
Trapezunt, ora$ in Arcadia.
mu5*t1s3t6 ELOreVTrsoavseut-gcreilvibep.ua,aeovsu,oJzno,rolrioeaprifib'nngcgliiursoaa!utiivi,tlnsnaiidtilsiuaie;Ern1ltiilu1teltLe.a"jcri.utenitod;iuMrl&uir"illapvauc?'don.it8a-alrmriiliue'g-eosii'tnpndieT"'euioSldrurtpsilqiniauatsunarjcmuaitauumlaisteTutd,elatepiarcxrrrtoooaaecmmccaootaaendnnnseeendun'ualesnisinssttu'elaGuapizaSoesila^pl6iHt^aauenu.neiNifaeasacici areE<-"'-t 1l 3) armatd in marE sau in luptd.

r3 Locuitorji cclaf ii Cardia.
1', PCelelloaOp,lairmteragp,eiadfdiinieclia,asreilnuggiiluoFrraiMlispaocreeadlbouInlin-el6ie, aad,elruelaigeA4l0ele0xMpaanincdeirudIoanc1iee6li7,Ml9.aeir.ena..

13

IG Ariarathes I, fiul lui Ariamnes, a domnit peste Capadocia, intre
358 gi 337. lnfrint de doud ori de Perdiccas, a fost capturat
Frurgairhuci:s la virsta de 82 de ani.
se varsd in oceanul Atlantic' 1i comandantul unei tmpe de gardd.

de cenuqd' J l,i Neoptolemos, descendent aI unei familii regale din Epir, unul
57 Tefra, un fei d1u,-p--e! a^1llri: anrurrt^orr"i' dintre prietenii intirni ai lui ALexandru cel Mare, l-a inso-
cel"iut';na din sud-vest sau'
* vi;;;i';;;it

NOTE 617

616 N. I, BARBU

ts A"'llci;et;i;Roiniaiit;n;rtatse;;yi"rf;tpisatnn;.iue,an"ntn"cle"dr"faliitd,netlu,i,.ghixlA'sld.c"povo"tulaepur"iu,an.dartcsi.B,ais".fir<rp.uauiist"itlaltsc*trio-d-otat"et?iptituipl+"""o!lltati?"irl!aiil"ti,rdf";At"s'oi,-uA'misroifl'i-uttciiuot'a?t'opS--app"';iAmu-*r1uioaatrsoca"t"taitaarn*imat"ei'tttd,"cs","fold,aluuudclanJcig-rarPfdtiuittrAsaee.ieaunretlaeretd-edeI9-pgx-allAieldrcauauesrrcrtTniimlreztaie'edensePsritrrnn'llanunieiatucciirearareomad'szn'rmasieitccadfoa:ocltasfruanoas'allsdsslumIai'gtucan.raoaioncduncmlatie:psei{srfasiddoiansupnnorsl-dbe--ila-it i CLal?gauzitito- ",trpuiopmi doenteoliitiud. la virful c1e sud-vest al Eubeii'
*

1) ^IAin''Kyn-,ue'or'-.feliiiltilJos,r""og8",';ii";ai*pr-ir,1(i:oil:'i'.ta,a;r-tcirt"p".r.i^rrJ"a're-t-nl"a'c.ihlii3s.teojelBiruitoe'l,i"tlbait*Eaehapi.d.$-lruti-tli;qeumiiurrpadnrlrureuo$eisantgi'uritenhmvilltuieitllliaiicznadp{iarA,emXd--rraseBepLansuednaconucltAurrfaeuriortqeaTLnfxiiv'is'emss1araA9xpnp6ne'ih4Jras'refobersnaaa'e.slsics' al'lr-cnleaeraa-

r0

tl

rr

i,

m pc--irga-ruteses-inr,"-ouascpli,"s;ts,ceosinnSat;o3r2cit1uncionusPclutb'tpilttaatu, i-fmuiicpi aopterliuvbiaaAzlaunitaipcEelutsrmottetsin,etesinx' t anul 322" ua Scyipslcloitelai"iernc1iie:rl"reiin"e-d'oir,ieefnii'f.p"ra..aieclltepnleaetra"auaq"oics.egiftgu&r'arojo"Usa-si.amiiiamoqe"iel,cf"uadprefaeeitsaleetcrlflmieeallirnneetnarafttSSsure$t,iiudbnpriufanSeltea'e9ctuaassrreta$ee'-,s'"IscOealr:ira.liond"utfaid,nolquurruda:lri;anneueur

,l bbi"AlCo;"l;c-i!trei]-ln"it^^aJ"us"'ci,tl.a"poa-Do.tal"e5c*"m-l"oaitnorr*ianittFaatn;eeii..r'ai;'ae;iii9zhla"eil.reie,lpnaxedaceceontritelca,caotoaleeiimJanlomdadr'inencdtuiasa,ltaniricalloietirolagras'icuireplrisrrductemcriiteiol.urI"p'ite'Per- .,1:;i'r-ri:srrl : 2ij)t.oilrddii,nu-leiin".s,t'rtg'-ii't lui Isocrates, a se vedea nota
,.f.,"opo'ip'oi,'
" ,n la V iatn lui Demosthenes'
'zu
,, 16 fH-l;r{s;l"emii'l^e;r*trr"toaa-iorlp,iSii;-nnop-cii.itiiiedoribriiasoo"nc,sg,rs.i'i.s5i,saitdstp0dr-eiittanenatc"rsfltieimeafxcrtnauaaeiumuuunrtaidlri,olsiiadapicuslseuio,tb,erprn'ps"ddboooE"idun"animtra.dc.tbojeriiteAaeoodvprmbiittdncesecdutrcaarunuienrarllue'ujncufl-ioucetterooAiimbrmleElu5oaxa'ulraamiunucdnedoendorreuernss'ecep.arle;micrueudcslea'icssNacteodrperoipcseai,

26 lt

diccas. cu lancea, constituind garda perso- r*
re
27 Doriforii, soldali inarmali
na15 a unei ciPetenii' 6
xi Trohilia, magind rotundi pentru riclicarea greritdlilor, un fetr

29 peucM;d,ee;isei;tsza'cdasr,*.iP-ufe;i;tueil,il.-i,Jal'ut pi aA.ltceJox'ftapt'n"ucirplrLtuiva,piuUabnupimelutailicoeArd'loeLnxaeaaninmclrpdudercliesreel aaMmasirraetrrliairna- .11 ED-"''-p"e"*ipc;T;ytri-m;aLiatotl,no;"tsh..stfe,a"o'oadfsi-.ri5.nit-iudKsCeole-uArniinieotA,xp'gaoetrnasoisdlapnroeu,stel-ptceaoetrlleul tnnMucicaiaer,Feles,i'iliIMpap6'larudlpset?IaaI'--sI-ecddae'.AlaasiaGlu.raaA-t
piilor. eI a ob{inut Persii'i' rr)l

:0 Saliseie: ldnci macedoncnc' in Sogdiana' sub ,,, iriccs. in anul 334 i.e n- aluzie la bdtdlia ceiebrd care s-a
6;;;;;, rocultori ai oraqului Gabai, ai
3"! Antigenes ql reutamJs,*i"tu"au"ii' falIngei rnacedonent- l-"n.i,i-'6*i' t" Beolia,

ANrigc' yAaiprmcri"iasoe'papslxd,itp'asruitqintzinigdcri-ieaorruanr:"eouc,pu?seot""l.aaoiuMntotprfadii^"lirurueJu?p'nen''t.asaAeceilurpinttdt;'n;pd.;cou;iitn*;ariarvgaalrranlmlntu)oa.'i.abtanEtiuunmmluaet3'cni7eiensd' 'ocanlneaualnsi3us2(ta1'irg'rylua-t '1" di't a(o o. in Beotia.
Coroneia, orag
33 ,t la petrecute in ,,Rdzboiul Corin-
Corint, ah.rzie
lr tulr.ti" ililre ani"i,r3u9n5i.qrire3.Btttle. te
:"; vezi nota precc(lcnii
Arcairia. in llliria'
2"s if oraq in^Caria; 2) populalie
b."ri,,iti
Xenocle:r, personaj obscur.
r] Scil,es, personaj obscur.
AGESILAOS 394 s-a dus in Asia ca sa-i determine
3s oiphricias, efor, in anul

I pe Ailesi.laos sd vind in Grecia'
, cCCohnnaioiirrnlnorn,l:tt:-crc'ioisiarm.asoaorarianardqqCauinanlutruiiBalL.efaloomlitape.iisaacteonsi,enIae,sifnirfEriintutel
, i;Zjiiell;lul-;x^';id"i-1aim,-uvomis, pt(aaiatgdoblgul"u,)i iiA"sricihntitd"aamitneolsestal'etgeeaisceivsearau poate..rrumar 31 la Aigos-Petamos,
I edttcalie spart-aarn,car' 32 Xenoion. istoricul. lui august 405 i'e'n'

' :' VNAedeiozcdiAaPmdIeo'z1tiaa:lnrchse,tprveuiti;u;rili;,;"a;d;da"olle"e;s;lceie;t,nl'leiva' od- ImI'i.li Ediiura stiintiticd' 1t5B- :!:l
d in rinclurile cntelcnilor'
ll

618 N. I. BARBU NOTT 619

35 Atena ltonia. Iton : 1) orag in Tesalia; 2) port la Atena. 6 Callisthenes, istonc. aasttrieziize,'ccuetaitad'5i"n' astie
36 Sparton, personaj obscui'. tr din
37 Tolmidas, pcrsonaj obscur. WCf;i;hha;ir;e, oanli',clcouimleaamtugzieceani.oti egipteanl
*r
38 Canatru, garetd sau trdsurS, acoperitd cu o lesdturd de trestie SebennYtos, itr 362-361 i.e.n'

3e sau de nuiele. ce apar{ine fabulei, jumdtate !ap, jumitate POMPEIUS
Tragelafi, animal

a0 Dicatcieaelrr,cbh.aoss,crdisi,ninMtreessainltae,lefi,loBzioosf tEelilagceloogr rVa{ia, fealeGvraeclielui' i Aristo- x EC'S".cc'hPairl;c;a;;siciSorcefli.scs,rtdiinu, uatrioec-i,'uaPltllueotlsaeir,hct.orattgseudi iian Prometeu tn lan[uri |a
/'1 Anagrafe, registre publice.
vorba toi de istoric. * anul 89 i'er'n'' impreund

"a2B Xenofon, este politicd. rit,{'PAi.1i'en-i,dl.riistcicPcp"cu;soudiuo,ooe'nuvrlm"IniaanLi"-rt-oritji.usprrLilrtf"Iieoo.'f'e-":iiboipsrsxliFlsc'eniscrciimulliiuuttuiepeCsarapsa.ru,tnxarnesdiCiufnmn.euoaDilusltsu;mopisetsif.ruiaemjtgblDaiolnet,ctiaeeStaaucilrmurl1epeA1slteau4rpclAtei.PsliiuacxhtComeAsuaemtuslinvecfnp,adoe-xepofltr'aiibruubudnaaslazd'csairlreulubeuilpciuirM'lcausLeaa,.dlirtaeaMeM,rl.maedainrtteaeeu.ll'anilIuladncoseirrd,cr9clai?lia'llmSlCdv1buoa'c9nslr6l,-'t
Eterie, coterie i impodobit templul lui Castor Ei Pollux'
/.4 Cleon din Halicarnas, personaj obscur.
parte spartanii, dupi ce
45 Fidition, prinz comun, Ia care luau
inmaprlion'ecaauntvitiarstetaddeefd2i0ndd,evainn,i,bqriinpzed,ntsrmu occahrieneadquicoeasuumlud-.
micd cle bani.
Istmul de Corint din trei in
af Jocurile istmice se {ineau la
1,rei ani.
a7 Iphicrates din Rhamnus, fiul lui Timotheos, s-a distins pentru
prima datb in rdzboiul Corintului, unde a comandat trupa
de mercenari repusd pe picioare de Conon. Amdnunte lar
C ornel iu s N ep o s, Iphicrates.
aB Adicd duc o politicd in favoarea spartanilor. "0 Dioscurii cruu Castor 9i PoIIux. a lui Plutarh'
1'e Cadmeea, adicd citadela Tebei, ziditd de Cadmos. A se veclea ju<lecata de valoare
lr) PCHoe;;rt;naieilrleiucs_a--Cs[ienomalc,elaai lldiiiaestumAl ocluraailcvMeuarpireiuusgsto.earcca. davrul
m Agesipclis, fiul lui Pausanias, regele Spartei, s-a urtat pe 11 lui, cind ieqeau re-
tron minor, avind ca epitrop pe Aristodemos. Activ in 1up-
tele de la Mantineea in 385. u
51 Harmoste, titlul guvernatorilor pe care spartanii ii stabileau,
r-o1taii. in picenum, u'de s-a c.at o batdlie in timpul
in timpul hegemoniei lor, in insule sau in cetSlile strdine..
r, asculirm,' cetate cu alialii.
rdzboiuLui Romei ceva, a$a
52 Mclon, personaj obscur. 1', SA cum s-a 9i intimplat'
;u i se intimple
s ACnimtacplaciairde.Taahsr,icafiesuirolunti,ugliai Io-neboolridnn-,uvsetpsaat jrutdateno,rmuvulenpsteetilretsapAnrii,gnaslpeteoresn.aacitaintferaingceu 1rr76;'LpC*oi-.cheF-atinugnru?iov'miasrai.n,,e.P'i,s-isatteBi.C"r6"t"atrita;zribdaiuno8"ic4iaoe- rl9rtfeiioltauais.iut,laScit"Youintnlauleasts.uMcgl uraiamlurveipearCemeAun6ndtsduruiraicroitu'icdLde.,rCe1paorretn-sreoalriluciils-eimcsitpnoade-,

:vr

flota ateniand Ia Abydos, dupd care Atena a cerut pace,
nr:mitI pacea lui Antalcidas.
55 Retrd, Iegile lui Licurg se numeau retre (Rhetra: 1) vorbd; Fioliir. nici mai ales glorie militarS'
2) oracol; 3) In sensul nu are avere
$ Tegyrai, orag lege). 1s cd Ei
in Beolia.
LHuencaatoSmchbiaroiopnho:rioanp. r*oxaimpraotixvimiualtiiev. 1r) Ad c-c;-aaC'-ii"ruci;ini;;lli"tpnno;oa.gqiic,rioiatvaIrinSuaf,noatldsuaneigiuciitnPae8ofIsrm2tipenpaetuerrntialuiazscap,orrrpiieciuliatolo'lrferAiEreuesiicilsMer,ugatianartiuaUasrl,mmtcabroitrmndiasiisu'nlduienlluinicaudCntturnuei'l
57 iunie. 20
i..-.
rr

5e Gimnopedii. Sdrbdtoare anuald, celebratd de cloud grupe, una
de bdrba{i qi alta de copii goi.
2t l,'tetcl.ir.is Irius.
m Issorion, munte in Laconia. nCnlodneiiecliuillasa,,rpisscotrctsii:oa:'nalau!ij,iodSbesyscclulaern., dceenlelibardi uanroisrtofcarmatSilii
61 Stivade: straturi de iarbd sau de paie. I
obscur. ilustre' gintd a
(i: Fidition, vezi nola 45. ,$ .din ilustra
Teleea, oras in Arcadia
It truthnos din Thespiai, personaj Metclliior.
c'

620 N, I. BARBU 621

24 Mesana, orag in collul de nord-est al Siciliei' 53 HEepridmaiounr,eo, raPSoritninArAgrogiiodlaid'a'
Quintus Valerius, Pfailoroemloappgetai9uisac,6ldrutuuipraCera.leuspatra$di eavleaaPtohat risnatleurse' sul 54
25 O-"pdpeiunsigerreazempinea
sB 55 Tainaron. azi caPul Matapan'
x ;6 Calauria. insulA in Marea Egee'

27 Cetatea Himer-a se afia pe coasta de nord a Siciliei' 5? i;;;;; hsui6 in fala coastei Acarnariei' M- -editeranei) azi Samo
MUSttehicmeanm,isic,uesdta,emtgeauigvnoegrAunlfa,rtiocpare,raslolanSanjiocorilbdies-vci,uersp. terdseonCaaj rtoabgsicnuar'. S;;;'i;;itlt i" iviut."-i"utlc5 (estr-rl
28 ts

s uu iCaCLflar;ao:g;^uAl;ooa;slGjtlneoa;suua;-ilgn,lcusuei1aeerom,ubi:J-Aimtietiirip,"adilCinePo-arp"l.uiu,sotrni-onssottiimlriinmi.i"tmPvHuuPuoae,p^aiinrnsle"io"tnPcotropoceuisiio?rur""iian"liiu-ennentot"ioszli--oocAn',.isiir"nr"qat'mBts"restcRttr'eet*uoiria"naiitntmtpatiasiflllioulattututo.m9ialU,Aaipi'Znir-rCmPeeegiluioiaopludismclri'esGe-diapue-iPa'-ebni'iirdsuapasirtc'aocuurpo'numMdsaeanpnsdrieaouisceredcAlzetcubbiollriati.utduse-
s 60
31 Cartagina se afla Ia vest de Promontorium Mercurii.
sr Iarba;, rege al Numidiei, a alungat, cu ajutorul cercurilor demo- ,t
crate de Ia Roma pe Hiempsal Il-lea qi
al a ocupat tronul' 6r
al Numidia se afla la sud-vest de provincia Africa' ffi
ia PFaribmSiuupslaRnSiacalil,putisro,ibAnuufnrmicmiat nMiluitasaxrmimianuiosa,r npceuarlrseo2r1aL6a,ijneofbdrsiincl utcru.preulcainrtaagninuelz2i {i2n'
e
35

consu-I in 205, censor 199, consul 194.
36 OMS'er.drivAraniivoreli-etsmrralsiuG,clicuaroaasvrcaaeLclnehesurup-iamlsiodouriatpdseu,osracafveatreIrriaeuritemairngifncufioelpuspputirutielcvtuoaiclineuoPsgnosuismuel tpriintveeuiifLie7titscn8d.t,iivcanaavioncaeceletesdrptliueeuin.t oiTlurcidbpaietnrae-'
3? 65 Navd in1)aromra'aqtaincCuiclicioiacu; r2i )doeramqeitnal'Cipru'
ed Sotoi,
3s
67 SFMN^bPTaAA"ohJb[;;mo;a;-ivuae;s";ii.arsbo";sr;h;t;n;,,oapir;iasmr"bith?e,teliaJeuttfpuirial'nialonhteizc-u"nnrltir,r"iouii,-SnouAirtimrnoiaintee)spimii*efsi;onCoae'.plseptiearr'ntaM-"eCupilounuua,lioac,r,iaidnnintlSlio.ocriraooe'reich-aurBpiiai1q'adllne"e.7oa-fsioc"onc;Cdtuuelareia2a1rPtcvslu");"ieouotc-rdmna2slliubptzt*e)b'iia'o,rri(ameiisCanrf'elrinabceAinir'-ni]unriunmmt;CeeePaigInptotciaena!d)itn,A';ocacr2aaiza)xi' epcPsaea,ps.aiIitnziani,lagAcriaanreesaL.,-
ls quinimtupoi tLriuvatactiounsstCituat,iuieliulsu,i Sylla. 1ui M. Aemilius Lepidus, 68
colegul 6e
in anul 78 i.e.n.
a De consrtl ca nu cumva cortegiul cu corpul lui Sytla, urit de *
teamd sd fie atacat de mullimea
plebei, care suferise de pe urma 71

rii ctal oi-ult-ri. t",

a1 Brutus, prietenul lui Lepidus, care delinea Ciallia Cisalpind" 74
scrv;r semnalele.
ax A de adversitate a Iui Plutarh fal6 de *
se vedea atitudinea
Iieriiorius. ?6

L. Mtrrcus Philippus, consul ln anul 56 i.e'n. 77 Sinope, oras in T'aflaqonia, azi Sinup'
Riul Sticro se varsd in Marea Balearelor. ze cXCulicflieiitureo"raf-upsoeursnnei",tfeiinnl de chimir'
a"3a exil la 20 martie 58 i'e'n'
rs ani,rl 61, propretor
a5 COomnsirtiiatudliia- zec€ mli. era o constitulie aristocraticd, limitind in spania, unde supusese
a0 *
it-li Sylla 8t Caecftsoraaibsnr tudsirc-ciaolteanitnshltt.aiortsurisicttaonJ-nJiil"eiou-r-tSia;aipipacpia"eilaiannitacirninrlonirptn'eriu'd-lrea5ap9la'ePrgteerirmialeuaicnoturnilusuumila6vr0iera9dtiinaa
drepiurile tribunilor plebei 9i ldrgind prerogativele sena-
CTreinbip1sun,tootnIrlraleiiitists.iuctelaelrepagleudrubempecdiaeregniirissa,ptproinaolitltritii-rcaiivendistendvcurducmrinaipatveilerigr,ech,aauiaplionporsep.cuEcrilaeiarrreeeixlaoesrerc"ce.isttap-durteijinnq.i,eiloaor
(? sz anltl 60. atitr-rdinea antipopr-ilard a lui Plutarh'
as 8:l &rpte s-au
a se--veaea petrecut in prirna parte a anului
4e Friccteonrsiit,trdlomcuorrui mrid,i,cceantesurpdeantmruoraavusreilosr"e.mnaliza cu ajutorlll 59 i'e'n'
Ttoate aceste
ASLpc. eaAapcnsmotiiaernreaesCleitfuudvitlsdeecienurnPiiotmCar5Bua.e0elanau,sstdsaiemii,ric,i-ccsdpva-craSeaeAsupruteaeonpnrmiie-iaiatcinrluieTaoacafCrunecrlatrrlaitcinulItoad5nof9itoui-nm-rsin'cuesieMe'linspra''c,uorictmneuecdlalilinulass,9nu'pituearcleurdrftirooer5sri2tta^i^nilcina.uen5m,51l53i.-'''
foculrii sau de unde se putea observa semnalele. s4
m Claros. orag ln lonia. s5
51 Dicymaion, templu din Didyma (localitate situatd lingd Milet)' 86

5r unrle era Ei r-rn oracol a1 lui Apolon. Ebrului.
Samotrace, insulS in Marea Egee la rev6rsarea

622 N. I. BARBU NOTE 623

pentru a pdstra o atitudine pasivd fald de disputa dintre morale. A se vedea Studiul intfoductiv la Vieli paralele,
Caesar si senat. I, Editura
s7 Marcus Anionius, a cSrui uia[d. se gdseEte in accst volurn. I vol. nu numai $tiinlificd, Bucureqti, 1960. pentru
'sE LE.stLeacllueuodvnninvotdesuCraurlbuusltasariicrnodcuaeoianlsnCnplsu.surueeiCllniCMl4ana9atu.,,e4dcCis9imuoa,lasrnpc.usruAMdeuiulaCusinrsn.cedeCMvalclleaaunudrusuce.dLleaiuLubAcl0sncui,oeusMc,stsaatacaLrra8ece6dre.nenli.ntIuuusls-uuta,rrseimnibmCvduerplureaosq.tucrfnioovansitt-t Plutarh cd n-a avut consideralie oratorie dar'

8s c Poestu-al rIopuntedainspCuhneio,saadifsopsrtelcuoitn-ote.mporan cu Pericles. A scris,.
10 Cae5icn0itliruie.se,.annlt.e,dasmcuutuotltre1aaoKpneuarmleee, rtAoraakgsteeed,liuiincgrindAorimrdisinutotlirrSiic.ieciisieii,depecrlitaicdanlui-l
PluttaerrahrSa,prinectriaezdc,arienqai coesptapraalsealdi, intre aCleicseraoctEivi iDtaetmeaoslthueinCesi--
e0 Riul_Rubico, azi Pisatello, riu care constituia granila intre Gallia 11 mai
Cisalpind si ltalia.
st In latineite tdmultus : stare exceplionald, un fel de stare de cero in timpul rostirii tr'ilipicelor.
t2 Aici ,,intimplarea" are sensul de totalitatea imprejur5rilor im
asediu. Thecoaproemsp-oasadfliant Demosthenes, trebuind sd aclioneze.
s2 : coribii u$oare. 13 Fili'pica.
Cordbii liburne Chios, elevul lui Isocrates, a scris
1): Beroia, cetate in Macedonia, azi Yeria.
OricL m, orag in Epir ca un port. 14 AiscAa(hIctsirnttoieovmslii,taeiiotlfoirii:asplttuoeqiri.iuoslrae, lIaguddiGsvFeleasirlucispcal)on.ruthldeilseuci.iurDAsemumld1onusutihnDeteenmeas.o,ssuethpraernafeisvuiDeaellsiiplur,esii
r1
Cn.amdDeisdoptimreeinir.itssiAueocsfauoAmlisahteeinlnunifoirgbiSlnaybtrlbaldanne,siP,acopumfaupargtejiuiizuttasoi.nnruaAl lfrrepicgoaep,luuulianHrdialeor,rb,laasaCaslulcpdNepuaa,-t
ri

cotttand si in cel intitulat Despre antbasada infldeld.
t5 Un talant avea 60 de mine sau gase mii de drahme.
116 Nabrrteii, populalie in Arabia. 10 Antiphanes, unul dintre cei mai productivi scriitori comici ai
Scot.ussa, orag in Tesaiia. cornediei noi, a trdit in secolul al III-lea, Ediindivnicfriailgemceonu--
!; Pirichiul, un dans obscen.
s tele rdmase se constatd cd ridiculiza multe

0e Asinius Pollio, om politic si scriitor. A fost de fa{d cind Caesar ' telntroranilor.
scris, intre altele, istoria rdzboaielor
a trecut Rubiconul. A fl Fragmente de versuri compuse de Argos, un poet lipsit de
civile. talent, se gdsesc in Antologia palatind,1316, 638 b, c.
100 Deiotaros, a se vedea Cicero, Pro rege Deiotaro. l8 Oratorul Callistratos, fiui lui Callicrates, s-a bucurat de un
1ot Lesbos, insuld in Marea Egee. prestigiu retoric unanim recunoscut. Era renumit pentru
101 Cra9tiipapofso,sftiloprzoofef spoerruipl aluteiticM,asrc-uass, tfaiubillitlumi Caiicetirroz.iu ia Atena
cinstea lui.

103 Pelusium, vezi nota 11 la Viala lui Antonius. 19 Oropos, personaj obscur.
m gi invdldturi copildreEti. Plutarh face aluzie la
Indeletniciri de studiu care erau predate copiilor,
obiectele fdrd a se
2l Isaioasv,eIaoginogvreadf eqriereotospr,eccoianlitzeamrepoirnanrectouriDcdemsoasuthfei;noezso,fiea.l cbrui
DEMOSTHFNES profesoi se spunea cd fusese; se pare cd a scris peste cinci-

r A se vedea incertitr-rdinea rezonabild a lui Plutarh in leglturd zeci de discursuri 9i mai multe tratate de retoricd' Isaios
cu autorul acelui encomion, pe care noi l-am
tradus prin 2r excela mai ales in dialecticd. 338, elev al laupiarParto, daicocsom9-i
Isocrates, ndscut \a 436, mort in elocven{d
1 ,,Iaudd". con- Socrates, iogograf, maestru in de
alte pus Panegiricul, in care se reflectd caracteristicile talentu-
ir Q. [sd:oeusmsl irni.n'istSSa{ie.nnuAelci9ao,bvu.ndtTsorcauifatruninmtior-eaasadinncciiurebltdbuirn9dliai5tit,9eprear.roneh..,aabiif,os9ti
a lui sdu; predileclie pentru idei generale 9i perfec[iunea
Ceos, inslrlii, una dintre Cir:iac1-e. forrnei.
b Eglna, insuld, la sud de ,Attica. r Vezr nola Ib.
(i ACdhiecrdontecioariceraEioprcaecttaictde, aqa cum noi
micd, din spunem de astdzi. al intin- 24 Hermippos, discipolul lui Callimachos, erudit, peripatetician, a
punctul vedere
derii gi puterii politice. Plutarh vrea sd aducd faimd cetdlii scris despre oamenii care s-au distins prin cultura lor -
ncingdduind sd ajungd gi mai
7_Ocuspaa1eti.i neinsemnatd fiiozofi, retori, inielepii.
fiiozofice. Plutarh a siris o de 25 Filozolul Platon a trdit intre 430 qi 348 i.e.n.
serie intreagd studii

624 N. I, BARBU NOTE 625

26 Ctesibios din Chalcis, prieten cu Menedernos, Arcesilaos, Anti- 43 iaH^""a"-ifiotpr'ion"ooeait"tsm,roiesdvniieteniistientiCelu'dthorgeiuomtirtnsin,,sduufimsilllducoaiiz'ipidnooaaflMtleasasdtiroeedliacuem,siEaepgAgrleeeriesivs.tgutrouilntlq-ldusliedtiosuZr,iceaa9nroiesnac, rridtinsiqitntrSie'.iCdaietiitsuepmlere''
gonos lCaon1a0t4asa.nSi,eplplmarbeincdEu-esset.eDideelnaticelcua istorieul care a {r4
luat l{ermippos
murit 45

x7 informatia relatatl clc Ph;ta-rh.
28 Cailias din pcrsonai obscur.
Alcidamas, Srieratocurzga,i secolul al lV-lea i.e.n. F-ponloy'nopceesibuoitcronittsi,ositasuni ndeccsnlaiacnbulostSumpp'5nheiepecltolotaiotnmistti,4elcli0la,teo2ugan-tepo4urar0lir1cltcui,unuiqinm-iFnaduildlilguptirsp,tutatlsaprleprdsinrmretici,paacaoontcnsrtoitiadevrlnmeavamPanloouCc.crielarl.aeFn-.tatciiic1icpec1lec''
so{ist ceiebru in
El se dddea drept pr"rrtiitor cle cuvinl; al $corlei 1ui Gorgias,
contra direc{iei urmato de Isocrates. Aicidamas era parti-
zanul improviza{iei, pe cind Isocrates studiul
preqdtirea. 1-.reconiza qi

29 Laomedon din Orchomenos, personaj obscur. ($ RMMi-r-y"ieezp-iilaciasrca,cz.lnieopirogbiaoilmoaimtusopuiic,pcrolgasiLpnmsfti,l,ioristaptidco.nufrdieiie.rndutAiae^spiDlatcdbcao3..veoulr5rut'mgr;eEi5csidroseiusptiLstinlaregaetaihrtrvrpiveeihenaoonaeaelrlsIiAlbstoE,igftaclceieurdeinuazCrieaaipqeaI'caqisdalaporiteu9oiracsibnearrteefal-liosldzsoztore-itia{ismsaasinuctt,srgesuliacaemir,e'sglprcdriiia'lcnsazduorccbraeneieieonteqEpiatns'mluup'se--sbaata'oauriplceacliotirotll'is'u'rmi'Cnz"-apio.culariIecu'o-apsAfat-ti
30 Entimema este un silogism intemeiat pe probabilitate. (s
Eunornos adcitnorTllhl,rioarsiigoiin, ai;er rdsoinnaOi olinbst,cuirl.aioriii 50
llt Satyros, ar{;ei sale a atras
5r
:r?

iljr si irlen!ia ltti Friip, ro!{,le Macedonioi.
31 PPyritrhrnae_eIataeus,,nrmleaniueftnriorauro,clnt'daiiueden,vie,c,lidd:soeaim,ir,tdiacai-gs.loc. uglu"rsiusDreileeimnltoersulrt:ihemeen,lreoisna, sceglecsarpierure:laecl,i€"rf,reuansdtpiacuEg-

sint lucrate cu multd trudd Ia Luneina l5mpii, pentru cd au-
torul lor nu avea talent. tibi1, ei a fost osindit pentru mit6'
Demfjciadnudrltedtosp,sreucfirlluauplpaoulunlliituiincDl i3eiam8lc0uetiaiiv.seiD,t.anedt.ic,ninaoinsdzpteheomeslinttarieacsP5t.,acDiuaaundpfioaad,srlutcuol1praedtalboinicedcvreee,pnslual-eati,Csnpdhisraei-r-- Calllstratos, vezi nota 18.
52 llicoo"roos din Aphidna, prieten al lui Meidias 9i trubo1os, ad-

s versar a1 lui
Cassanciros',lufiir,rl
54 PDceeI mlu motsaathrieihnne,svA. irlesttdanadlrulr-,riDAinotdipoart,roX1.,V,{mII1' 11^u1n8-t'-2e;
asupra
ADrDroimrounrmpeeadsoiastse,mthIcaaeoanaftAoeritsstnee.tnauAaanl{.uafzAcoieesFlroptris:rrlao.irpacpip,jausdlesairnrtdsptaea3oln1rom9tsai,n,iidjlalapior-arcfdroioeitisdrtpmduaiqlnocuiaueieriatfleillncooimuimsaCiAnpcadloeesidtsxtroa,aivnnnddaedaraorrlnusu..,ai 55 Panclcia'u,pucuitoLnisioteolaiitcsszilctc,iircdLlstl.l,-it,ilAoetpXrzaaesoItIcaf,iPr,.tieose6s.1.n-Dyap.beiAiesnorpsddt.rsreucdStuIietntotdimplcaaeutmonRltrtahirriuioin,dpnDocuoseeliirsn,pcpuderrelilgnlSapucrrcooimaposir,toiedjn-leoeisnl1co-tadatrl,-,lifnusDonesesrcps.to-lieprluaurena-t
cind s-a dus in solie la Aniipatros.
36 Python din Bysantion.
:\'i L,arrnachos din Smirna, personaj obsclrr.
EAriact,ihAoclesutxveaninnetdsurilads,ionifniCstisr.cernccao,lLuiell:tlaesvleunIlIsI1-pIueciiaoCraia.lellii.mvr-.ta.,,acgchecoolsam, dbeeitbrul,io.lqtagcre.lcaoatgarrnarI{{a., Cicero.
56 Adil; face politicd lavorabild macedonenilor.
3S 5t lphiaccouitncPsd.uecrfrieclrlrLeersiaa, S'gnrauulmpgdanirripicdddreiiemrdoaecmcraoetcvicraaetmicceai.uai pt.ienl nmiveoinreas,titacc.oanE.lteul miapTolurliaean-t
3f'

cronograf, filozol, J:iiolog gi poet. atur pht,inaViimepfioptraivraateplere,rovgoal.tirI,I'e,loEr dAitrueroap$atgiiuniluifii-c-6-,
40 Demetrios din Phaleron, niscut la 344 i.e.n., elev ai l'.ri Aris-
Acirtjssfiloilr:cL-urirtasoileditamarlaccuati;laoerticzioaemtduTrdsiiroeeisiamnoAdtefleeraln1audeascii.aatoA.ciIDrnnnlPfreeteeeimipdLsr:ai,.]aapiilli'd:,lacrueotcunesss:mtro-irgcacreiiinaa,pg{nPeiesdn,lrheissogodiptctenu:,iaiaa9eoat.:srljcnreriezi,atcl:Len:fodnrmprrlaeornii1ectrdsdai,die,agetsafrdiremiPncaafohe5aicoa.ocrgaurdPaarjlolaqu.ia"ecnnprletiul,dra,srzrrtiie.hneliiiI 5s rnistocles,

Vezi p I u i
BucrireEti, 1963.
Vieli paralele, vol. 1II, Editura $tiinlifica,
53 Vezi F i u t a r h,
ll'rc'rrctii, lln6.
tio
AAcnlticitnpiAeehrscoe,anlLoAodr:mcinnonaip;Avrataotgerlcu.nlaail-seaeaatdenangiaiejiannsileorp.fariL{mdairdienedcFermirlirpntiuisl ddluediejuDadefemoccoasgrthtaien-i-l
6t

a! In ;11- t j fli. 6r Tirehcoelriitlsdiadqlaitnilomlr-,eocmaanrrteoes.I,-Daaecormtszoiansttd|hiedt negeiosatropdoviinreeuxme9ceiu;rttaneta. gnied,'ratisfo(psrteozsicind-'
textul grecesc cuvintelc :rtr rnai mi-tltI savoare, filr:incl
tinclie intre a primi rin lncru care nu !i-a apar{inut dis- 1
relua un lucru care !i-a fost rdpit prin
for{d. ;i a {

40 - Vieli paralele (vol. IV)

626 N. I. BARBU NOTE 627

toare). Se poate deci ca Plutarh sd fi inleics gregit. S-ar s4 llelacleion, localitate in care se afla un templu inchinat lui
putea inlelege cd Theoris invdla pe sclavi rnegteEugul ei.
6:l Timotheos, comand,antul de ogti, tatdl lui Iphicrates gi Teisias. s5 Dou.Hinreitsrraedcliaensit.eSieamIsotso,risaeGcoreiuclieaiIglilla-leMaacie.ed.onn.i,eii,stionric28, a c'ompus
64 Phormion, autor. In anul 356, Leptines propusese suprimarea
cirti, si Istoria Iu, Agathocles. sau 30 de

tuturor scutirilor de impozite acordate unor cetdteni indi- 86 Epaminondas, celebrul comandant de oqti qi bdrbat de stat

vCdiatderusaiaplp.moBsua,rtfihtiuipilnpoIuasinaCulhda3e5bp4rui.asFs,oiuapl lrsiendlguueaArteppsirmeopcpheoiso.tunrli,,vaiDmeppmroroeiesutchntcuinluecsiu, bco'rian.
s7 Pytheas, vezi nota 34.
88 Evitcinizdatdadiimstoinnculilasepuepcroa'preriuoEfidscoeaartPa lsuata. rEhstientgrreeudadime opnreu-l
a suslinut pe Apsephion.
Stepfhaalsndosl,afiuplroiuciesMuelnienctleens tdaitndAechAaprnoalloi,daordoespuims poomtriiviraturluiei '
AndProhtolormn,iofnin, linlu}eigAdtnudrdrocnu, averca tatdlui sdu. Pauuusannnuuiail sod,minf,rturuenntamfpeelrmrdrabecrie,i,gdgeodnnriezuai"i,npg,e.ifriduseol snlutainiieuClaeurianusuitioFsomildi.pin, Orestis,
sr
din Gargettos. A pe care
lost elev al lui l-a ucis, la Aigai, cind celebra cdsdtoria fiicei sale cu Ale-
Isocrates. Amdnunte asupra activitdlii salc se gdsesc in
Timdfcoacilsvirlociaiuateqrressi,uaplfeli1uuubil iaAlDzunaeidmuAroonntsotitoihprnehg,noaecnrsaa,,rneamlipied,rneeulpvinouensdcaeeutatnddcleepdarPnoinileuptcuaattnrehuda.mefiiiteegscceuotinnit- s xandru din Epir.
de suma datoratd statului. Demosthenes a suslinut pe Dio- Adversarul lui Demosthenes. dupd titlui unui poem comic atri-
sl
Margites, titlu de batjocurd,
buit lui Homer, in care se cintau isprdvile unui bdddran.
('2 ACritihsntaoeirbcouunnl,oossmcudunti,nteaCisnautsrpesraaAnedttrxiecpaaedaEiitiBsecei orlitsuiai.oAolepxeardndisrutorciceS1,Mcaureti,tllua
Arisadtooncruorlsa,3te5csa2rpei.reao.npa.u,tasiecnastelaauvcoensatrdepearoclirueecittCidnheaalreiddgeeu.mnaorseadipnopoorcrro.rslu. i.Imin- re:l

potriva proiectului s-a ridicat Euthycles din Thria, al cirui e{ care a luat ei insuqi parte. fiul lui Archidamos al III-Iea,

Agis aI III-lea, rege al Spartei,
a incercat o rdscoald a ienlin'bildotrd, lciainddeAlleaxaMnedgrualocpeolliMs,arlne
discurs l-a scris Demosthenes. era in Asia. A cdzut
Aristogeiton, fiu al lui Cydimachos si al unei liberle,
dintre cei mai lipsili de scrupule sicofanli c1e a fost unul ou ct"r?Jiln1t1ir, t,r, Leosthenes, din demul Anaphlystos, a pro-
hri Demosthenes. pe vremea pus, ln anul 337, ca Demosthenes sd fie incununat cu o

Chabrias, celebru comandant de ogti atenian, aminunte la cunund de aur la Marile Dionysii pentru servicii adtlse sta-
Xeno f on, Hellenicele, S, 1,72.
Discursul Despre ambasada intideld a fost rostit in anui 343 ptcurilnor-dpri.i,DnAecsmrceho.yslPtohsreonaceedssaaut lprseo-sCattietjusddipisehccouanrtsiuncluju,,dFpeeacsnaetrtduapnceoirnomtarunadia".ctierazsiutd,
i.e.n.
i\ Idomeneus din Lampsacos, discipol al lui Epicur, er scris, intre 90 A se vedea notila istoricA.

altclc', Despre demagogii atenien| 97 Argyranghind, cuvint compus, care vrea sd spund ,,boala ba-
nilor", prir-r analogie cu synagheanghind.
Discursul despre cunund a fost rostit in annl 330, sapte ani
drpd proprrnerea lui Ctesiphon. 9l Callias, fiul lui Arreneidas, personaj obscur.
1|9 Troizen:r. orag in Argohda.
7.a A se vedea notila istoricS.
75 Locuitorii cetSlii Byzantion.
76 Locuitorii cetSlii Perinthos. "tu) Leosthenes, s-a remarcat mai aies in rdzboiul lamiac, ca co-
mandant .de ogti. S-ar putea sd fi de{inut mai inainte
77 Crobylos, demagog obscur. sa"r-ciui publice Ia AterL:r.
78 Amphissa, cetate situatd in l-ocrida.
79 Elateea, cetate in Phocida, azi ruinele de 1a Elephata. 101 Antipatros, fiul lui IoIIas, unul dintre cei mai de seamd co-
RO Marsyas din Pella, Macedonia, istoric grec, contc-rnporan cu mandali Om de incredere aI lui Filip,
cle ogti macedonean.
ei a jtrcat un mare rol in timpul ascensiunii 1a tron a lui
Alexandru ce1 Mare. cAdrlieeldixeeairenlard-.rruilu,Aicleapxreaen,ntddruruupc,doAnmsnootil4ipdraatetrreaoaslutarionFfroi-lrsilput ,i.dsIen-afatbimpatzpacutolnpdeeuxcpiuSe---
81 Boiotarh, titlul qefilor politici gi militari ai cetililor confecle-
rate din Beolia, alegi anual.
82 Cephisos, numele mai multor riuri, dintre care unul se afla ift
torui. rr:qaiului.
Beo{ia, altul in Phocida 9i altul in { arl trrin ,,rizboiul lamiac" sc inle1ege bdtdlia datd de cetblile
Attica. moartea lui Alexandru cel Mare,
83 Haimon inseamnd ,,pasionat", ,,singeros". grccegti, rdsculate dupd

628 N. I. BARBU 629

impotriva lui Antipatros, care se refugiase in cetatea Lamia'
situatS la vest de golful Maliacus.
C--a-lii1im""eidoo"n, Carabos, CICERO
btfiailuotjmtoctauucriedd,Codanelleicnpreda'etestis-i ,acoofdmmcicupi,to,lc,itcuircna.obqsuic.l."uo'trPamtaoarrr-
103 numit in r Adic6 nici o gtire care sd afirme cd tatll lui Cicero se trbgezl

tizan al grupdrii dintr-o familie de condilie socialS mijlocie.
lq -Phivdca.l.aiaoe"irms.ec,'hnintoieratsraie,tslaiucsaritndiosPieriiysoc3rp'2,rr4ohienpusesiear3vdq1e6idni.spoimtiunoeadrniijtludeamleimmdptopaeatdterrrtil-e.i'tacadusltuieeniccoP12leut8olluldaeimeaienclcu6eIIrEpIf-uivl'eetuiranl- 2 ClPASn.ulcduafgiAvlVtlpaiuIcpu;uiairacdeaondrsotoeriitutrusc.cihitse3sumrmaetthQCioccas$ifvtnilaii,acu,tat'laoi.ssoetircinunreLaqsrieu.illur,ucaoutld(iiniiv,mpameauo-tiTodaaaslirsecen9rieiunt'gAenoiisdaeulc.oldedenisiitsioaiaprMrtendcdii;bvTmriueuaucuCeapoguantscei,lojruoai,ldIoinnbeiabrtIitr.Tdoiuruiteuttadiierruiuds.dntnlouna,eclseldeeimsdl.etice9i,ubleudeasersaciadadahestiand,nceauemao,l,eufeiimcqzaopiaicpvmnainvdtrsnatrdediaoaertipcanaedveaAmsraurTratnriteererncterenolupuurteii,Lanoacmltiiguirnoccimct,caiasieleeruuanduscangalrmszlt-euanieio.flibnzi.e,dnfDeCieroisidctiuCislianiseAneicudctni1cee"rcelprea'eauorTeecmdoiilnftrzpn.ura'isoodvirdtnISczlceeIoimaaiiuucszruinalnalidee-esru9aueeendnnieirrdlltAeuTeingnaaAgnesdteouune,tuufsnnmiiatlunerctudiateuars!atuoasasaii-'-itl,rl''l'
plr"ri*Pmugoerotteursmoit.hPteeaatnaiIaegsnleu,eitidinueiAsocsniecelrecarpoairfoeinuss,epl puslnou-adtiedlDadeesamvaptdorrgm6i9xeeliiemInsa,cutouivvrnuacplvu'tdadrlIueaonHrlaaalturoapiuraugpllouuessl't;' 3
ror
roc 4

t07 l-uppctlaeatradosestd.zIaiI.nCraacnenaosnidsl-uapdtdatairnmaalnau. la3tt2'n2i.ainnrapoalri-lovastlurni t-rArnnrtai-' 5
L;yis:1'uhney;u;qgat"btdp"oo5yetaih.cn,elrerpoapmessniioo:innnscuccaoolr6rereesqsuppriumupnnddodreereatqataeaalpppArreootxeexinximmielaaai tft(iiiv'avzcciuuPlhuluannnaaarsi)eo' pcttoermnbbrriiee'. 6
ro$
atit de inteligenli ca Cicero.
,to*e

111

ttz g';1.u1b1to-u;6.irt',riicuoLilaoDcniereimtogoir,setahmcedeneninil,iosuu'andtdueilnltstare-liuesnip.udniesccudrsanfeoasutteenletivcual tlrui-i 7 PInhrilIefouicanie'lCi,t.alteLltleioato.zmiContciac,ecenphriouostscauPfqthoiiislnuot rnumonraaap$lfouuoellsttlLumpaierair1srJtasiiozaccaroudnn.iudnlus'cIcheereepsataicl;iiacs,omlguiicloufili.loqprzrooa--l

rr:r r

lM A-a--"ia.ovI"cseiio;-trigc"osrnaunaret,"e"asstte.l,, m1cuflpiinulTiulchueliunloapiqohiAmainrpils;otrtseo,ictuoeiierleusAvluudiailinxZlu,oLiiialnIosmsopcindrsasaitnuccsolaA'sm, Sgpachloaiplmaoriin-is.aa,,l lui 103QC.leMtmlsmdgieitmiuoiustnuurmacpt,iAlt.rittauceuetodcesclhpncnelreSoesedaCcuszir.csa9ibmledloeooiiinvinatgisnouoaim-mtlaaaludcianat,ieddrtcuiecr{shisloieftmoeut1rmlgseaog1umba7mlila"5rndaiuiati.,icenldoClar.aepenirdas,p.urecRcnprsimiuetpeo-riazraomiicnMuedlidiatnl.eioritt,atssehrau,ta.irinnniaclldtIusdanpanaeirotioeneICialis-iags9'nar,Ar-idinnuuaPczeCJlbaahaaiiio8cdcpuiealeM8iorderisoeoilum'ial.p.eecatii.aiina,fiptmo,u,dampnarrtodiauuen--il'-
lr5
ad-

cetr

mai vizibil loc a1 oragului.
CCChaleoloarnueargiaii,e,o:raaqinsiesnuvlAderdgineoaliMdVaa.iraefaaElgueie.Nicdos,
116 nota 20'

LIi

113

|9 Aclicd Pythias. Antigona adetrSdofiot cilen'tre
Creon, personajul din tragedia probabil,
110 P;pp";,' istoric' obscur, care, 322 9i 1i triva rnarsilor gi dalmalilor. cu ,,socii", sar-r rdzboiul cu
121 ,,Rdzboiul marsic"- estc rdzboiul

rzrl Thei1(rns1-0,molloieoi..empto-hnbuo.rtri"eiiti)ezd,eesiliefrebi mdDteeoimalereedtriacne, ldedbreermaptdtuLlrnHduaellluimlmauirn9et.ep1e93ni ptdr-uyinanroAeaptesdineoalne' 1? VictoeR,i,mriaot'eldsaiacini{vsuioies"cr..ibnePauiemnacecieciaeit.aSaPreeitlaxudttupapsrraohRrstoepcs,rreciCpizulhiisnirl,ytodscroafgaco9ilnsniudffsaiuapaltefslloueds.cutr,SaduytecllmsiaspurdSeldtedcxmuatusraesei'
13 Un i6dtn1ara8luahmgmn,btarovd:adcloler4rcaa,ih3t,m1rcedgala.:tmeMadizn1sda,u1Pr8dgiuigdtat.earUhlag.nnriettauuttieaeatera,mu2o6nneuktmagra;diouanmttiiticnaidlied:rea'
t2:l Per3aadJ6s'ca5ucssaiei.ns.e,a.nsf.ei,uepl leuanFeiiiulifapat.mpNialiorituefrlulrnaetaguqece,i-dmAelareecxaeadlnoudniretPnt,ea'ui-sanadnsaiaccsrot,trcdpaaertel-aol
Deieamnaplrr.ilmcuehaioinlspechtrdcoacicn1leiorCPnee.o, lrodinpitno, npoearsdrutiilnzuaui.nl AlaulifolPusoitlyAupncetirispchaiontrno's3,18a, contabilitate, cum sint astdzi mi1ionu1, miliardul.
12{ fost numit 1a At"istocratia senatoriald nu se ingrijrea atit de faima pe care
ca prieten

630 N. i. BARBU 631

avea sd gi-o dobindeascd Cicero, suslinind aplrarea lui Ros- sdu asupra Indatoriri. a influenlat pe Cicero. A locuit mai
cius, de atacurile violente pe care avea sd le dea tindrul mult IDaeRroo, deosb,ednetraocueactao,aclfromstzincre-rmpritoEvei rRboudliaitnauiila. n.
ci non e
orator regimului de teroare instaurat de Sylia, .fArd
expund la represalii din partea dictatorului, asa cum sd se Se Chiar
pdlit un membru de dacd Apollonios n-a spus aceste cuvinte, ele reflectd o rea-
pe c(.a reloricd. ar fi
vazd gi cu suprafald politicd, nu numai litate istoricd: grecii se mindreau cu cultura 1or, iar roma-

xl1rE0-NACnuatrizdclcntlgAAc,idsonanen,aeouideoccenAistnsresfhiautimfsdiesgaifisoaododcltmcLotrutneusc.giianceuanecishuudlpaiOnrctdncaorilretcesadiiusritrsclnxnsu9aaautefiiiraaasnnofeitilarcAmAo.p-sts-nccr7tavCcrrstlgiutc9utn,uoeacciill1yuveidbiluaced7nmrsiABeae8lhterisaotangm.pBnocbmi-cnAfiticaaaaiinaoeca,lficiiAcmi.i,endpraisiaeftsoedric"de.ptmldee.m.zo,aniaaIedEndot-Aunl.daurzmrni,foiCaelitneutloe..isccrciisztifemt.ieciit5AoNnmEona,rcaesiritcdddoninncruleec.iholasaluuiandCspiaoidc-tmrnaiiuulshvieueinlcsnadamiegtea6lAlicuoiitcinilprniriconcaninhoicnfeeIa,nnoeeIeioasdi-vlltrssrcn-ilreleefc,Aei-aataloctafeafmaeAuaedcudrEclmmlaa,niir2tsceceiiEactd1e.socdi{iicf,euopciei4ilil.meeanrnolccioimsemgntr.idihloic.iiluiiatnceiioabtreitulistrAut.isoticmcnlentlcugldpuuLd.aaeaieme,idaahdoiipgerqi'aeieisAspaseRaietmceotiithtvi-rooeceebzfinieiigmpir,mciilnplistoinoaaee_iateaaesniiai..--r-it,,li $i nii cu {or!a miiitari si politicd. in anumite cercuri, pdrerea.
pe vremea 1ui Cicero
dlinuia,
cd a te ocupa cu literatura greaci qi, indcosebi, cu filo-
zofia insemneazd sd trinddveqii. De aici epitetele de ,,greci-
zal ui" si .,trindavul'.
:0 Roscius, ceiebrul actor dc comedii, pe care Cicero I-a apdrat
mai tirziu, in celebrul discurs Pro Eoscio conroedo, cat'e ne-a
parvenit foarte mulllat.
Claudius Aesopus, celebru actor idl emternalgioendeiai.zdCiicnerDoe, care a
27 intrelinut strinse relalii cu el,
diDini-
tione, I, 80. Tttsculanae clisputationes, II, 391; IV, 55; De
Off iciis, I, 1141' Ad 'Jctmiliares, VII, 1, 2.
Atrcus, fiul lui Pelops gi aI Hippodamiei, fratele lui I-hyestcs-
Fiii sdi erau Agamemnon Ei Nleneiau.
:0 ThyesLes (vezi nota precedentd).
Cicero a luptat toatd viala pentru dobindirea unei glorii strd-
30 Iucite, iar ambilia nu l-a pdrdsit decit in clipele de deznd-

dejdc, po care le-a trdit, dc pild6, in exxil.
3t Caiu;s Verres taotloosssottiugluvdeernaabtourzuinri,Sjaicfiuliari innttrrre 74 gi 71. El s-a
13 S}lla a mrrrit in anul 79 i.e.n. dedat la si crime, fiind spri--.
Je DXeionnnIonycosltedaos,fsamdrdidnainidApeMdurttaaeegmmxntyeulcesl(i,ticaivli)etn,azripeCniupoitratecarzle-uerrr,nomtIa,a. nBtcraaurtleuscs,ue8r1ere6nfteuurrldmuiiptoraeasziraeennleicta:.
iinit de unii membri ai aristocraliei senatoriale.
rs :ll I'lutarh si aici prezintd neclar lucrurile. Intr-aclevdr, Ia romani

era obiceir,rl ca mai intii s;i se suslind pledoariile si apoi sd
se introclucd martorii. Cicero, de ctdeacimVdecrraespraorcefsi ual vsudt nu
Aa,:,ltFrsu'conitha.cyrrrl,leSos!soidaec,dsoaintmeilirCavfnr,cui'dnunoittsmal,gainXiielelhrn-Doeo,itlcoooinsreiy-lso.sordsiinndiAAncs1iira\al.lmaFgynitienes;diaa;ncceemrglturi-arlcleuhrmiaauirt aminat pentru anul 69 i.e.n., in
Mentcni.loieipm-rlpseoioscbcseroidd,tpreiincongttatoreStereit(,rivnaneptcuozolmaninsiviclrileneranudiaituep,ut-ri.slirnnt,pet3Crlreie1na;6trieri)aeiic,na(aecvtrpeplailzceiiioil:edurac,na,tcoutahtrlsiicaesdimrliionrderet,narteeaocacrlc.enBesCutriiucomtearuarrasco_:i, fie
persoalra celor doi consuii ce'i mai aprigi suslindtori, a in*
:ri UnanQvasccrouegretsisinsrnatitaetts.rrp!iouuArr(lsid:sslcieurr:-rsjlretua:eam5rtelEiuaiIlnicisqbau)irdat:vein,autAldro4nocerdtagima,uoccsailcioprmqgirdiiai.animsngitcuai;iuEmncirinltseeij,iulneVcammeardiariuertrearestartonne:sr,e.iil.-i(b1a-Tr02apolzaitstgugr.;viia,e:rgngiiinBtct)Etg.ti
a

315). 3', Cicero a {ost edil in anui 6f}. In timprrl procesului ltti Verres
eI a trebuit sd-qi facd Einicperrocpaatgpanridna . electoral5, iar fostnl
l? Apoa:sii8nllrnnods7uuetnmdesiEziioeixaaitssocIatiiazrrpic^eicnioMazRlteliiuooiriilneenmEliostiMoanucasrl,leodn,ainioudcocRrleinriacig8ostinia1daiicnruoecncafsloaaa,riBstiipousetcZsro.tlga,uisldnitroIieiCalrAea.asllpealiRoo-osbaobmaiasdrcnl.aeiaerc.rMcvniaCRaaoii,titloecolodo-enraloraaousmrgevliat_uniirinrgaitmeoe7aarCif8usiai.madirioprinaanirrataidin,at,amotnslnrerua-eiusa,li guvernator ai Siciliei a orice mijloc
se-l facd-
'
0 sd equeze.
il: mirrada zecc mii.

:i{; Vs2i nola 33.
:]7 Faptttl cle a avea o clienteld numeroasd, alcdtuiti clin oa-rneni
de scamA, era semnul celei mai mari distinclii sociale.
:13 Licinir-rs N{acer, reprezentant infldcdral a1 grupArii ,,poptt-
:irr Posiclorrios Ain apu-"u dieiirfi-lsollogiei.,ei.snt.o),riec,elgeeborguraffiileo.zTorfastatotiuci. larilor", care in anul 73 i.e.n, ca triburr aI plebe-'i, a htptat
lll a scris Ei pentru rcstabilirea dreptnriior tribunilor picbei.
lucrdri 3$ Vatlnius, adversar al lui Cicero, protejat de L. Calpurnius Piso

N, I. BARBU NorE 633

632

Caesominus, socrul lui Caesar Emi acrotines, ual, cu Gabinius, in aa5rsjasriM'AM-ZA--ael--ate\'ec-erpLtplcrvp\scilcq5Ilcacnririrteoiorlcnriurlueea"cc.lcEmniror5g.-isnbra'bivrniiCiltiiicdi'slc(er.!isayeciciinroloerinnatoiccrrsaahnilLcta,ilsdanpileerqon"trep..sere}tiotre."taspia+tlroe.lia;,nolercnouns'cn",oiistjioupounta/'\raiti.{h;tu|rLe"u*rt'a*tisia"ci'eCiuuulrubrnultls-td.ctLiilli"e,lr'iti#+cii-tr#"si-o;'is:''""rue-''iii'ulp';iilliii'rJcntilr""'ui;ri;iil'ul,Cio'-tleJ""".ivr;-'l"t]'c'Lini'*-o"iit";'"r"t]0'uciid'r-!'i'-tri;f.ir"lJi.r"l'"b"luii9;aanl'i"itlt"i"'u;uuoa-l"ilir'u|iA6rl";:c*"mq';iti{-am"ffcpi0J'--'.l''rtirc*"v"-iyLliacm"'stfigi-iWi",lupi-iuodr's,"t,tr-il'l,.t&roeuif-:3'cirdl-o'^tT1rc1"cnUacind€-^ts'rlp''a'a"a':5lee.i-l-,-lilblz,rua'crl..afa.litar.c13ult'crliiLs;iln:r:za1lain'ilim:;uaaesrt"da|ir'tereit"nesuita'rsrti'f46VlatbrlouctQfn''ctiiiosuiiolzoolnJuanlttlnofrc'riiii'diitr'rnudAu'ailfar9rlttoar'rpou\rpIlpro'roaIicsrnr:oir'ol;imnr.)eteloiatatz'tcrvtbrsdeliogbolaciceebNebrlrovleaeaciauiofpidcc'uvfur-inefsccruidinlslnatulsiiicetecsuucu!ats-citi-ai''-ls-
anul 58 i.e.n., cind Cicero, la 20 luat drr-imul exi- ,":,:,,i-;o,c1.ro":tuti.DfltslTtvffbrueoi.iuilfaa;emslx,tltbrtittus,leetiodSiltcran,;tartrt5dntaiabail"aut,voia.,"rmlionrrl'ol,"*uiral'p,]tprtics.nt"".ta"etinlrt"oarri";-""'ei'iti''riiiiu1,if,ts,"ir"'u'"ai;l-iiittiataitii*"ttu#"tu*.t*i1tp;?";f";u;ipC'i-'riiidiJ'rt;:"ue*tdm'irtvrIzaiipi;u,ear'cr-isinsrrt',eaeqttauiulau")i^!tIiEnvnalc1i:enttci,c1rgduotllcc,eehrn$^oicuevifT.njllczcatisr'ircerilaiuSactnxllrueccesccsocoriltluouseicn'tcts'osuaiai'icucnr'i5'rra-lev"iniicliluirtonae'so'asrrdad',stisq"rttarse'iedputsuzcd9eaidiicnbasinrr'rattiutLppiaso'cn'rtnr!nldaaee!oitet'-u--a-"--'
j,:l:ri.
10 ManPCiriloniicumpeserporeairilut-rpsarCocspnouum.ssP{aipnnordumoatiepirnceStiuizd,lbisudocneiuuurllsuelugidleiimPnprptrrooientlreiccvgaeaerleeMlusmaienaciMloiiainthffresruiridmueaoeatae}Dssue.ei 'ir"cm'r',N,LDc'.u,ie(i,n1tistixlasicmsnlaouvriucicaucairiifisriaael,n6aealtfdi'utrsri:ipzaalifdrelieildnti,ubasrplnts1ciispuonrvu"ttsuesiRicplrii"mpcrcutlvo"r.tcinu;.ttalnapnoil,auaa.$l',piulra*ten"t.e'tp,dri"iscia-,tf"ol,r"er'otuu"r!u;.u-ii".i;t"'r#urC"iiln;;"-,"iifi.tj;;"niu"il"iiiiira;;aicncJi''tt''ir'"."i-in!*j';'ta'io,,t'Iu"s'r-itiIojc'oojuuid'e""';ot;ul;n""apcul;mt'"i;an;I-s*p.ccarl.t;ou'ap"iiejl.aiiie";i"rstr"norai*;toueo"uutitsoutt.iasar'"e*mt'eta't,'"-'ocntoililAt1";"iag-!"',i{iCfcnJltr""Map!so-iIaiuiulrlict3c9nnelnev'firlje"cad'-_oamgcr*ia.-ltctrp^1t'ud''itho'.-ouha,cta.r*fe".aie'ur'ctidcttrCdurf'pc.ccclaaiucass"eaaalairr'otesteueetrtrievm-i'n"cermllpoa'erid'sunacdcit,napaccrnCitluaerutbrrrepe'pd''alssaleliiqtllcc'aazrscti"gataiitlc(aninilrat'iddiz'('nli!nmsklF''naeiaic:sdi''asapuuid-Pesagc1clelsri'ouvlme"aeliaInpartYiumnrqlapntirpecaneueilrtsofnz't-toclom-uaTatnjrat'ir-niLe-'ti--i.t'
'l

l,i
I

I

'11 In apsdpnrisiluncimlutrri6cns4utcareait,rradealeudCco$i'craaepptrroootergu9rclauiamiC,nrad-rrotildislipatnilotai l.iilntaAicarcinsaoutfnolissc6au6ra.italidtaepseCennitlrtaiultionaraina,ulic,lai6rne3-,,
intr.e altele, prevedea iertarea datoriilor, gi-a unit voturile
cr; ale cavalerilor gi l-au aadleiscdpenuCicscerotrcdognesaul,dcinleqsitcrdrma ouEni
horno nauus (om nou),

i ir rs1ri.
'11 Prob1ema clatoriilor era cea mai apisitoilre. Din cauza datorii-
lc'r, printrc conjurali se aflau o'ameni bogali, mari proprie-
tari de pimint, aldturi de plebei, care nu aveau dupd ce
bea apd, patricieni scdpdtali, dar' dfoinli plini de datorii.
{3 l-ucirrs Sergir-rs Catitina se trdgea faimoasa llens Sergia,

clCuaairteilAirpezraneeetaingsd.ieCAaiqccaedroc-luianmvePsaproduenCesateSrdlai'moll,uoCsgtaiprtteislinSinaergaDevseetaucsom, ntaiouvrriaartcdiuoEsnuuel-
ruri, dar gi mari calitdli: rezistenld fizicS, elocvc-n!5, darui
de a-qi adtircatgaetutriniiemreitluitla. rCe,atpiiienacaar.efoasbt idaeCfearpetsaurnaulindsintatrue-
adepiii

{4 ra-t-o" reprezintd clar situalia. EI nu-9i dd seama de

Plutarh nu-gi
tpccdoraiezeruliaoizbirceceral,iaccreiinateaillcl,oemo-cnoulosoic{rmcrel'iirancdeeiedm, difpsiceiodnrcnmiitiieaeillndiencteaigEeithtzreitaecpusro-uilciateliaigclbeietemamrlceiiceaai,crlioepugrrrcicpanoevrtnocraet'p.rsrilSice:euairmtivaraepiruliaddtdialEaae-i
biografului se indreaptd cdtre bogaiii scdpdtali.
'lJ Caius Anloniris llybrida, fiul retoruirii M. Anl,onils. unchiul
trir.ir*rirului ,M Antonius. Fartizan al lui
Sy1la in 83, in 64
aeQrricraainuntcuLiisncLiC;a-ltimc1eaireocos(nPpsuettntil,eati,tr,csdficivnoiandslatsLplltaritiiujiAns;ni!tiCocnilieuc sCe rr:raloissa,.u. sl('-At9iidCC.aateAilsitnatria-.
Ctr:m, I, tr).
i{i Este vorlra aici cie Caius Servilius Rullus, autorul proiectului
Cc icfie despre care vorbegl-e Piuiaril. Froiectr.;i, cu toate cd
aconli puteri exccsive comisiei clecemvirale, constituia to-
tr.tli o incercare de a se rezolva grava crizd agr-rrd prin
ca{e trecea Iloma. Plutarh, ca Ei Cicero, este impotriva
Cictl1ritorio,cidlirn:id':rle:;erlice. rtirtiecidclnisecguarslirvrnd,Dfderdlegsei
';7 proiectului combdtut. Ploiectul a agraria, a adoptat o po-
faods,trcrdesaplitncsevgai in locul

datoritd

;i

634 BARBU NOTE UJA.

';;,i*1r'.'.,0ttt{;n_.{-fi'il4i,?3.IPGLS^IL^n_PTA)Sauoey..il.labi.ltn..nlofafeunm1N-ucisiNtloJtlaJ1]amplCmplaauCLsrnid_xvtbu9SGb'Uzuyia-iBs.a'nidaoipcaatuoaimuepgcaJier,rrarruearlpclaasrd?,nt|irlyplroidisnalurjv$in5aluii.ali,iettptddpo'lirasn,.acCs[grIuteuuglimooualets,nlcrilNpuiul.imui:tal.etcdlLrdlrCnunonlrricueI.+tr].ptaulunoaieatdi.iin"liecturn.oiteC;lsaqler-utrais,valaicjactt.etrencc'opN.ts(iraicSdcssioilurui,lavoald'c:eeai6or.ibuodrirecFiaactaliiesasrulauresdmaue'rlvfi3rimdaniilo,aptrAcasotiaisuornvofuaglafsi.rrrbf.Deuattoribopnoo,sumcl.arseairzrgoonztdsSeorr'acrnrenamrdoscnoib6euiparcidpuriissaeniul.uuueoe.trslm'uuclouiduediiiaosal-ptioe'lnnriucmrtrtlq,raspisl.rs.crvrinaocrc1uaciiisnlrnir)anssrute,coust..de_isoeou.nririadcet.ms-fioaeIuauf_eirrilpro"edtsulIairalpaemli.Leianajeebsarisitas*sb^rssonemdnae'voere"cu,aar;osd,"se,acla.^iciideiddi.ucreatzlfs,tjr:cf;tpeztldiainat!so.niudaoneecaoh.lei6triiaaidrs"iacfcrnusCcuirpluincoeser"tcxsti'.uoenCruists;rsrdqci,ti1uatntlsnaoilliinaar_i1;ejsrdrooapicao.^i,ueliafarctooai-pe.brte.linCesdannnfpn-rs'eoeitls..b-rs1iteioaaAoyp_ec-tsatordueter"uc-rOii1tubauen,coauroitdtruLeruru-"rancusi*ratd_^Jprrelits.,pe'rlllmdvfai.b{"ouceopJgi,lreriiumi.(r';dtiipditiiun.ie1ezSniifArm,iqe;nlrt-.coloi"eo,raiise'tt;.r.ejiitu,maiLaniip1tis'-rCinriildcasrrd-rlprti";afrr.1iji'o,i""aicll"leZg"iituotul-tmiacaab;"llan'qro;-ri"'i1.rln"iulmrpi.,rIn"oi-tai_trir"i",llutiirr-n.auuuei"Ji.i"iliatrisiair,-vei3saartiiai,a""tiu"ipdiiauprptii.raii"ll;il.,releirnuairm"eriju"ioe.i'res_ra;9ahisd.da;iuipc,taasrn."ni,qan.st-;oaIl-i,"iz"madoeceoavc;tusnlii.cr._ui.ibarrer;mretitnti;es"eiamnei""sa;emiociaoFm^Mi"snt"rd'trdsivrc"iunimliJroliito"un"eia":aaiula-rgbus-liuziiamc--bcegfea;aicJ.pt";llauriCi-'urr;s(alleor;ieii,aailnllJ.l"",erul"oaiidJ,.-ie;;a;satr,"eioiiliu,c'ni;*lca],;cl;-r"ni""Lp,esxl,ru"zr-edi;pcscl[rufil6';;tainp;,tiiic"iLtdou"l"iu-"n.pni;#".f;ea(u3i-_lli,",;"nlils*ziui;Cln,n(;idr;"c";m;;.H"fs-ia;u;lCfJnirsuiiiit^';"isii;.'ei;c;irri.i-rt'"tiou;pja#omlii;iijii*miii;ccrii;.rto"-#i"ti*r"'nr.trtirieicJeii;d"a;ndf,o]i_.*;t";isinisu;r;.,."_e:ird.in:ic.u;l.'oa"?i..iil;ii.,-al tr TJ"1-oia-iclduutrt1ir-icl6ll"te-ilar.pdu5iae..c..i"2setp_eiCeaidailatmeaeicndsraeaecaipsrodsitannuuuttdaj.srujuiileadrtteeaileent,{'c9if-ac(oiaipaorrdrurlnaaunrtsriliatni-ue"Calti.l,eiciailoceCtcdriidnluieipcandpeatpaeurtrC''onriiveaeaiaeir)usedaeerulracanelarcurajouanntruaajclmumudrazaiinnailittettri'ecrczAC5tiiuicpUreeatcrstr5o---

?6

;z

pectaserd Iegile. .:
tl
7s"."^'D;;i;n;-a"s..t;ialuiCi"i]cueiiruot,i,edreaetrxepierreesaiaplaencsaarteSodeaavdevaeorrsaatoririulul i'itr
T--i'i-liufiauil'nadt;PaogpP'aaotrteulrpuiop' apturitaiieitofur,seascelv.dearstarguit i'il'
?e lui c. Marius, celebrrrl
tui r-. cornelius sylla. ,l'
i,,
e C'a---si*-c.a-eopCi-ino-so.!uth-Mr:iimeiqraix"lir"ai;rD'mi"rlmsoeernpsmtlreo5liu,*t"lrrrtc"eihaavagela(iinea;a;ltitsur-id-itiuoi.r,dri.Fe,eAp.Ci.lormriapppiietie,unieliul'rnttemraimgt,'ipeeiLlnrecitceeMilteacpecdldeeord-ebogiannaidecpiitdt'eecldcianlsrec"dcueiarnssmtcu5oer'"-j-
ll,i
sr
'I
e$l ffG-e-.oonidEurr#"nraintpnti"aecriirtspsmltai.etilu,touillStt,"n-iaab-iee(feitCeineuru-enaitaalcatdcinaa"itoieeiinA"srrarar,eta,ttioLtiptGd,,.ipc,rie-rrfuuoreauoirmifnctliueaoic,esilsi,ilVap.oafitaaarIIo,mtacrludu1uuiliel,zunziiaa2iitrrAt5leeeudctt'sxtcodii,eccr-Aig3l.rucauc1idsm-gi,d!,,ui.iuin9asalecd)tmlue'isclilTneuleailticneitodvviMtreeididuicn,e'illlaiaatnCCCmlaaibiiccca6-e.eeRrldlri1crroeooo'cumzLlr-idraie'aat'''-
li
e p- e-ro6n3iBupi7cyJi,eRz-C"3aao.9olmnn1lgt)ai.BloaCydnszuincafpuaend-rltdoiioacnsoid-a,enaspfifensriauorcjrblsreiaesasb,dolipunul l.oiiMsnroCgauliarrncaeidluseIusalc-ars$ec(eitFaddd{r'.eieMies.fEaieclproazntmuagznlptect,oicgprrdt'nat.a'm.cin(e-eAvtanTtTttIIeu1.Ia'.tl'
MC.--uu'npmxCatIJitcVCi"ue"r,sraioU8si,st1aiinu)u.siftn5tcte,ruerssalp;iniscruiietntultllemmgludaaitiiuCmbrioicugdelaelrito-pLrdei'esinMtteeutRcineoua'mtaiuats-itqPmiladan.iuctud9iso. slcS'ucocmariee
85
s6

8? ln ii.ceEte acestd cuvinte au toatd savoarea,'intrucit inseamnd

,,dem"t". sd-gi gdureascd urechile spre a purta po

se l-ibienii obignuiau

73 M_S_ednsglLualua"rt!eaoI:srdciaforurnsnvjeCuuosrireacbsellli-sulroaoearu.tcgAodi-neaavcrvinlaifgnirdaltdtoianrd.t ev9eiadecelorercdocnacsiuiitmdpllAiAlemreionreftiuacli,alulceii Caesar se QP.uMbabtdrloeleiawaattblesuueclSr.lidauesPsldatoNieumesfcip,inoeocenisuols,esnut.srll'tiuNibNtuneueipinnpiocodaslsuel-Iec9-perailameoibcmbbeurpiaimeniiennd6dad3itac, danccetuuinlppPd6eao2rdmCteiipz'ipeceau'iennunrsi'o,eianpsaamdrrtmaivzgaoais{nri--'

_, tiincfct sl
'1
qi ran_

ri36 N. I. BARBU 637

e.l Pubillnuiuapsrt.amsCaeot,esptaae,l-etaiimdueipvcudlloradetixuuilslui,utduiui g'lrmuruia*nuCrr-ilceedireao,mpiom.apiptoeetcraliavlnaoiurbasaton-rcduoer;ul6oi.r, nr a^-le-lsPdc-ip,i;iscuiarl-sl;o'lii;cr;ianaii,erailr]tu;re"riruea"f)siit,nnu.uzfclisi"nsaD5a,;-erp;a7ieenlrae,ptgtenipGeircrerurtaoaoatt,brlublte;ii5iti:inin'gi6,pl'cdiigae.uaeidicisGse(ip'pncCaiacaluoteboiroblnicifinfndlotsaaiiicudicsur.pcel,itsasiiirnpvmiialibmruineogusaipvels1eierClnuuenrd(jtnaD,bueutpeu6eanr-astisldatltpaeedaarrlcrcece,epo1uacaprp3nttouotrItuidod-rrealaf'evecolcideutnsoceeC)actrmiaiii.pdncciabitueoeetsoerronrriirencluocseziuciueigu5sin-rien9iiese-i','
Philacppuroegnaiuorts,es,ISmXstr.ecalm1ab5vob,b,r.auiln.inlaunicuoClni8cs9eilriiu.oel,.ndm.eerniztiboo'ai taiincoenpsisutolulelulei poml
tr Cn. Atti-
Ad.
n3
Nfarbcmucenluielcespluib(iA'i1rAap5soppagnpibuaiin.iusint,sodAblaasatrptiiaiu,nCrrs.cei,eacpucauadtrin,ieluoApmrp.repiInniudseAutelgttiirimuanstefi.olCerAmladicuaeiscr'ceossnnraircia;ni"i,o"dr.tOe-ai*u;e;n.-l;aju_c_t rt: in ari''tr 6i. sd se puni sub proteclia lui Caesar, ci
lv' nrn 6's"ro a incercat
Cac::al i-a oferrt colaborarea.
Adlastos, rege iegenrlar in Aserg-voes'd, epirSinitautl ie.xr;p,edi'ti;{^iebi"icre,-loir PaOriniccaip'aa"lepiuencind'pOetsetndiri uainlelecopnejutrianlgildor'unul
gapte. impotriva lrebei. a 113 l.,r Ctt ero. gi altul in favoarea

eJ 375 si tlrnt. "{

"' GLrl-.rciivdCdtInniriuoseie.itbsccptraeoLalecC'Nrorojoonjiccurtiluilrue,drisasanastl,,uerulNl.iairiallpaoacinlrusncureruroilt.:eilvo,ida6.cFarp6cq4eirar3ii,cane.c,rzopeceiaon7uatelos0rasr'rtft,{aoiir.imnipueisnde.dtaanii6nei.fiic4n,o3at,tptaa.irerrrree'tczittreeodlirilu_tierdseeuaa-entsfaaleeaci_enlcnupapeutr'dcraesibieiruti:it.az6iae,ts0Cnct"inCoarui"cirtu.riiap:eceeratrteaj.ot,inrpnir.oi.iruia"i.e,tJlnovua.uei;dli-die;:e;;;egiaicr""ac;d+-;r;itii;,rocl,-etrIl tr; VfCOliiapbmiIpu,i_iu1sros5i "c,VlSia"ecdi-cerigcc'oidaloi,,uroaispuqm,ersipcseiaortruendeaaetobtj-Prrp'amaeiqtneio.cnrouaiallnosanulaalindt6et2irne,vleci.nmstrut atCairamteeintsuaualltrtiui,el;duiseicpprffirrsrioueopttreiriicnloatioelre.r'

uo

11?

n15

i:r Sicilia (01-58).
adE-1C*-ori-ia'1scig-iiniirue.unlnlriverten-"aooiltru.tltirriteeCAm"muib"anrtJ-nasntiaa""i"naaol"ot5"rLidttclusie7ooetoulss';rcunpiipn'icugLt'atiarMuerlleeriirInlmceCAun9ioapnisiiluieoncurrtaueeloxeell,Suururivarainlpsmrb,uicnni,d.L^apinpaecitemifetbtliohueadEelnrpdeiuiterituriiommtpHis,aun'stSpteirptuaaesiieruscovmepetds)'aatatatrcira(ilnieuaPvulcpiucsaareaol,uisuncuCbr^ciiSol9ucCaiae-imuctlPirnseaenelidilrntsceinuiioeioliot-ipsi'aonar'6eSslrraum3hianat,n1i,ittct0poerfuo7euCuarr.rii)audl'sllnno(realcLzuadts'leocdlie-uohvraes5ses9p-'mqpeinb,rnalnaiiuccjrnaimobepn6dtn'e5au0iia-tt'-'l
t;,1r:,-'";,0r;'0.,.,l'1"',rAr'{lClI,_cv-\udI;li.aIua:c.cio:ic,AirervI-lud(crigtor'rrru!itilgitiullalpss.acrAst,9sd,IroUpse'IL].rcf1IRcai-oaa.r,aiooclaiectlms_Elu,et,xi-rssuasodiao..nic.zlnriaIttcedptrauCsrvnouc:rectalpnplarn,itscatsersppuoSircuicteglenaalrllaaeiasanlici.orurivelrgurrclti.oiri.uada[ibnriAC.erslaila{ecaaiaproci,uttlebrtui-r."mscoB.ulurcuirlriunisririurcdslu.sgjnreo"brrrf*ceMecpancsedcrrilreidtu.mSceict1lrolia'u9uufi6rvcnrsr6uihtne.,medes,io.tnusascLtveoar.iislrsenenbouliiiamcrliiaap6asad8ccrruaeifl..rsincna.rdDntee.e.- 111r

ts

tzr

12:

s

t:r, pcnl rLl reclAdtrea casoi.
A.l1r,i1oCnib"a6iactreuozrlauohni,aeci(snCadaipcd1reeoIIcfrIeoo-slne,tsiavAui,tdla'rateetrtg.-aeClnialiilcliaiCereai,sp)ia,-daIoI,cai1de7iu,sin7rt;ereXcuVnao'na2iqi'L54e2)r'e9ai
105 Meteilus Ce1er, fratel6 lui lltete]lus t:; 42;
gd fusese prea aspru se-
1n s^oerltaittt_- orul cNuep- Nose,pioi sr,eip"rtor:goa -luif i Cicero
c:l ]VluSnttrealeboAn,msaeninetsintedeundelalna! a1 muntelui Taurus, care, dupd
te-r"utj" Eufrat pind
ia mare' Bralul de
106 Pentru a nu se verleta al cui este ineli_rl care a votat impotriva
lui Clodius.
AL!E'uaq"ctpLbtcu"uiut.dol:uvsi--CiolilrGlriCrasubeadl-apafi.aeublupizidmprnluaeienirrsugpsonucspeodisu,rctuecsrtospiarvieiapirtcsauebuisouionpnco,rtosaiuirennripastefr-rleaaiiaLtjipieonusniiauu;rt"uab,blil"tiBp'uisiual'ruiaf,sna"',i;Cue;CmginCtlalroI.i"art'tu-"treFeru-llu"soifrnisaomr.rrr6,umap2teineon,ci.urufaauslielnrrs6.tiaooa1brr,t._ircapii"aoIe.-nipisC,riou-ici,claeC.ccrii__ou_ emmsuct anazteIda&gceraasutnuipilaliarand{!ii,nvtdreeessptSirleii.riacCa"irc9eeirvooCriib-laiecsi'acin'avLuinotsocruliaiitcolIarsissi iocasic,eqfsotirrra-i
r]j"]] oblinut titlul de imPerator.
127 gr"1iru, retor, personaj obscur.
l0r retorica, in
uo
suslinerea
12s CinpdeCciacereroostiundtriaesperinfsileoszeofdiau9fdi timpul. cdlStoriei
pledoariei pentru

Roscius din Ameria.

N. I. BARBU NOTE

1!! Faptele sir-rt relatate in amdnunt de Ciccro in citer.'a scrisori iu{aucooas, celcbrul demnitar ai lui Augustus, care a Protejat
pe oame'nii de litere.
1il0 pruc-dutrenActhticortids.ririlor lui Cicero este foarte bine zugrivitd in lirr i clupi ce-i acordase atita sPrijin
Cicero nu poale lua cuvintul,
it.,i (lctavianus.
scrisorile cdtre Alticus. lui Brutus cSlrc Ciccro, in Epistt'Llae ad
tr1 Aci Plutarh reproduce cuvii-rtele lui Cicero dintr-o scrisoare {r',7 T)e vdz|t scrisoarca
adresatd lui Atticus. fugiatn (am. de cine si M. Brtt'tt.ts.
Haber: quem
fug)'
ll1l1li:trt:r'rirlrrTrgTiQyuhlr,,1rre:nide"i.rnepro"vaits1uomir6ass,r1cbet1XinL,acecsiIVgsdcII,cadeI-sIvirXpIneie,ruseIrLsV-tz6.eci8f.saiaT,budo4hlfseo;Lu,vsuXcgiitreyrPafa:duotnpmlidoditpriipcnmcaihsutpl,soold.aanert,IillsoCatHroicceer(ecliala.erso3ntbr8idci)n.z:erbtfiearcm,itltiIaLs,ttciLeuIiI.r1sp'euDilappiaora--
DtrN{ITITRIOS

lAscvedeacfortulpecarc-lfacc-Plutarili]eafirccdistir'rclie
I Tooirniatrcirnexbcil'tiari{iic,'asrmenoznaibliea,sepearcfeupnliec'l.i.ilor diferite ale organelor
cste cl:rr exPrimat6 aici.
it Anticii beau vinul imestecat cu ape. Numai Ia cirefuri se bca

Li<7ario. tin c'trl'.
E\ISns-atteer xpgiuulctleugarccccleaepsctrceclec.,iszrdealltacctamatuee1s.a:arfric:ca(isilLeczsleae"n.'buitrozgcrainfesda fie aclevirate-. :
131 A sc nota conceptia lui Plutarh despre acievarata comportare
1:)'q contribuit ia
l:jrr i a ( eralei:!rtrlLli. clin Teba prieten al lui Pelopidas,

divorlul clinlre Cicero gi l'erenlia. siim a".pr., un Ismenias
r a"tigcaaetirteAdiiat sainvtAuretinmataneiifiaa4le,0s0cemqlieis3bir7r-0urni.i.cedi'nnio'idiorme{:ridicien' flaut 9i compozitor,
1\{l Antolius, triumvirul, a atacat sau ntai bine zis a coittraatacat
pcr f-.icero, care rostise FiLipicele impotriva
l!''. L,cntuhrs, gincre al lui Cicero. lLri.

t\2 PubtrlieusgCinocrnrieiliulusi Dolabella, ndscut in anul 69 i.e.n... unul din- ,? Doni vicli para).ele constituiau o cartc' (cea mai inaltS' putere
Cicero, partizan a1 lui C:resar'. Amdnunlc niiir"iii'I ce1 care de{ine imperiu'm'

rXdeeIssI,.pXr3e,IV1r,'21,;3sXe; IIg,X2ds2,c;7scI,X5d,;i1nI6Xa; ,b3u1;n0Xd, V1enI;,led1tc1ta.,;2;PCXiiucItra_1'r0r lo,n2,;,t/lctCdL.aleflatstaricnru,il;iian\-,, r militarA).
2; Ant., 9, 1; A p p i a n, ciuile. I.I, 92. "
Aultis, Hirtius, snbaltern al autorul cdrlii eA"diiicgacaAdoioo""pcoipo"aoauurmm-n,l;-e,-ipnnofioi-itu"irla*aei"nctanaizitdltersu1s-lcuutpu.ruoiaietvlAlJPipeclehpcer0ai-xltraidlpa8imtpnp}eoaoaa,esroriu,a,,c,ci.'pea,i-c--rlrinlaoteud'.ubnlliiaSn.,rbuuoeibtcvl hesuAian"nletitrsx:aaaapFrniuirsaditgoKrFiucoarrk'ica)g'LeotiliQemcMii'aa,a,cicarci9e--ri
Ilir Rdzboaiele a \rIII-a

lui Caesar,
din De bello Gallico (Despre rdzboiul cu gallii), prietcn cu
Caesar, urma sd-gi inceapd consulatul cu I'onsa 1a 1 ia-
nlrarle 43. rr p"-i-s-tiiP;ngacr;nitii;oi-ltiiain.irrei.,,icattlid6J9"9i "fA, pctiuarrds.dCninuevaaibdpuolefaalsdi aibd corp bine
C. Vlbius Fonsa, locotenent a1 1ui Caesar in Gc1lia, prir.ten frumoasd'
cu Atticus si prin eI qi cu Cicero.
14i (;. I uiius Cacsar Octavianus. 12 I)iony:jos. ze'rl vinului. pe atunci erau: parul ascutrit si
1:l it*;i; ;.' vinat, indeosebi,
l4() Philippus, sc{ul mamei lui Octavianus.
'l/r7 Marceilus, cumnatul lui Octavianus. olasa. drim*etp"Metiidl"hoitrci,dttetas,tccesoramauIbViinnIaIIt-nelcu, amin'5rcdheippuartirrd-rif-e-r.itaee,rudle'
AlilAusfoilsirtticuosnsouml imdpereinucnredd<c:rueljsainssae,f a1 cancerlariei iui 14
1LA in anul 43 i.e.n. Caesar. ,\iri csLe vorba
1i
^i:i-""*-";";t;";f-"f-;"rtul,i

1 ACsirtcic:r.ai,,olroacgaliintatperopmeo!n5tromruiu1l mdrii, Ia nord de Circci. a I1.a- rG Ptrollice.leremi.isneM.r(,iMZaIraacvi,Sisciontaiaatree)inr-9,tle'ifiniEufsurloossleliuss(eeidraiuLngnigotusootlaescat,e)li.rnectagiemc pgaaeinnieEilerga' ilpii tluului iAdleuxpadnd3r0u6
Circeum, pc coasta de rrest
1:"dtll

r;1 1ici, Ia rrord-r-cst cle Terracina.
Caieta, localitate la ldrmul rndrii, la
ii'l Acrol.eria inseamnd: capul, urecl-riIe, sud-est cle Tarracin:r. C{}aezlaa,inoaria,goirnagPainlesFtinriagia, situat pe o colin6 cu acelapi nume;
nasul, miinile qi pi-
cioarele. Aici este vorba clcspre miini 5i picioare.
liff De remarcat atituiiinea lui atria re- 1.j "-"-,-jtl"i;uHi'o.ttti"ftulTi :s'd"u1,t*dle1vuin-eu.cnhiliaaIrcihu,i cAenltimpaa.tiromsa, rceagrer,aldamrniloitaar-r
P1r-rtarh cle desconsiderare-
linurii fala ril
r"' Arrippit. tirtHrclc elot.in(d.

lrri .\ugustrrs.

lrl i1 I,ilili!:lr I,lrllillrir! rii|:r'ilIir!r'

640 N. I. BARBU 64I

rlupd rege, la 1\,Iaceclonia. In 306, Cassanclros clevinre iege vXi9na,Xlau4Xnr;VitliecP,hl9miuta;tdtaCerriiih)cA.,pAehmrroAod,dlneiDutranaetnAeOndalfratudicyPi4oism,1,ieCInnIeIiic,ue(1Asr0,op,Nh,AroodVld.ueitJraraarlm.iis,eiElIihV'iainsr,dteos1dr'3iia5nl,"'
Moare in 2gZ i.e.n.
al Macerloniei.
Demtpueernoltu,rdiiopussacctridtlvaizivnac.anPPohraimae1jtcedorneloi.ngga,atlirinnlhrdlirdesi,ic,TuoetomLfraad3set44gsiti.aedt.isnqc.,ii'pscoeltepaliafterteureie,Arfaroisifrtiotue_l
ax Cenhreai, port al Corintului, la golful Saronic,
a3 Phyle, dem in Attica, azi Rigla Castro.
:l _MA^TShle.et_iaci{pXrla.igmoVnendnIliIdruoio,ilnns6(,ca5Mof,triteueXicgslI)apX,rluuanm,5idd3erPse;auopPrilaeyAippzureedoInrexctaaihmrcnoatlan'tp,t;iaavpvclhieltogia-zccrtinieooailiinpim'm,ccd8anirn3iet.urnunatiseceol.laideD, 4{ POapnisatcotdono,mluolc, aslpitaatteelelaPfarrotnetnieornaulduiin, tirne cAattriccase9i|iBneeoaliav.istieria
Catadbeaaitaupl r:oxicmaaretivco5bo1a, r8S4_ i. i o d o r, ar
22 cr.lprin_
2:i pub1ic5. ofiler insdrcinat cu preg5tirea.
in Attica.
25 aG SLetautchomnooed,otde-m locuintelor.

47

19 Acte:1) vechiul nurne al Atticii;2) regiune a muntelui Athos;
3) regiune in Sicilia, numitri Kale Akte (frumoasa coastd);
2ti Thcorii erau de}ulali. rrimigi dc statele jgorcecrrergiti(,oglimi ipnidceco,spcby_i Leuce Acte (Coasta albd), insul5 in Marea Neagrd.
(1e. aicnlent, ca sA asiste la marile
thicc etc.). 4s APHgyeorrranhioaut,sh;sedat,rbosdertgovaaenrdeizeaaintoPrclsuinatsuaterpahre,zVEeeiiedleitniiteHepaariarajolJ,e.caleuAnrirlvgooor]s.p,uISIbIal,icmEeo.dsituetrca.
2t' CSpyhreelanttoavs,c, scdtoedlomenAi(edleivgxirazenicurenlraieas.ctedriptoeriacloda)sitna
:IJ Attica. spre Mecliterand, m
5l
Africii
$tiin !i licd. l966.
CraP4vteiqhtrrsoielcsegu,itfaiciulnuluaDliilneAlmuunttieiugtCrloiornOasotrseeprsGootilsosi6n,.gracpiteaaeste.lsIpa, hC3ilre2a1it,eirf.ioeics.naa. lpudrieinAvencntidpistadtftrrooarstiae, sl IstmuI de Corint.

53 Spado =: eunuc. cea mai inalti a misterelor (contemplarea),.
54 Epoptice,
partea
cel mai inalt grad de iniliere.
LysiAmaomploatzcaTcehrlrtzcoaeiusca,dtie_eucii5nnairunnuill.uiad3pi0nat6atrpeic.reuigm.neS.int,.eegilareuaurvlcieiionrlsnu,ai2irn8Ae6laeZgxSTaiZrnraeci.clgeriuee.ni..ca,:eAl1inMM.aaavjcurierensd,sotdanrueiSpdgidee. 55 Anthesterion, lund, aproximativ a doua jurndtate din fcbruarie'
gi prima din martie.
56 lund, aproximativ septembrie.
57 Boedromion, misterelor cle la
purtdtor. de torle la celcbrarea
DadEulecuhsi-s.
58 Munichion corespundea aproximativ lui a.prilie.
Seleucos I. Nicator, fiul lui AAnietixoacnhudsrug'cieal IMLaaroed, iIcac'ia, acdfoiusit 5e Agra era un dem in Attica, unde se afla urn templu a zei{ei:
unul dintre generalii lui Siria, devenind rege !i intemeind Artemis.
60 Lynceus din Samos, fratele lul Durius din Samos (sec. III i.e.n.),
moarte a^p_us stdpinire pe
dinastia Seleucizilor. 61 Mythscorsiit*or Elei gaeuntodri,debacsomm.edLiia. mia e'rar nutmele unei femei Ie-
Aeropos, rege macedonean.
Hyoscyanul jusquiame, plantd a cdrei absorblie provoac5
deIiruI. - gendare.
62 Opazi: insolitori.
?4 Eleborul, plantd din ifnamphilioacidrean,oinncturelabcueienlloart,d care crestea mai
qles^ Ia Anticyra, contra net uniei.
ca purgativ pr_rternic. 63 Rosos, port aI Siriei" vara anului 301 i.e.n^
Se ir-rtrebuinla gi Ipr;os, orag parte, gi Seleucos gi
& dinintFrreigAian,tiugnodneizsi,-apedadt,elno
bdtSlia
Aconitul era o plantd veninoasd. Lysimachos, pe de alta. Antigonos a pierit in iupt5, bdtdlia
30 CDHUOeonarlreuncdcy.aoliepclnrtoonet5lailuSo:vvPr6noen(ru0ra-obltp,eo0ddeg,qpi3esell7reatnod0renuPr!amsitg,ld,lu".drit.ntmaapoveragicehriGtlnedoatJtrai2odcti.ae.gcdr)l.eelce,ebDtfrdreuamlin)ectumthrziiaoaesssritneipnisr-cuinlsei.tlraid.sbzeibrooonui.,l
un fel 65 Baliastdfo:st pierdutd de Demetrios.
3"q magini de aruncat proiectiie.
3!J despre 66 Rhamnus, dem in Attica.
67 Dion; 1) localitate in Eubeia, azi Agia; 2) orag in Lacedonia,
.i0 aproapb de Athos; 3) orag in Macedonia, aproape de Olimp.
tr
4l Apedallelitnset,lreecemgleurbnl-tereu,rlappliieictsoFdr,ii.l.ipsC-,aepaneemsAcaleuixtraiennndCurmouloitidpehlpoinMc,tauarredp' iq'cultaipute,i-inu.t"ir"eil ,{coliiii -camsleurjaitobr6i,rbnaelgiluosrtoinritrc-aorecainssdoglereacueaoscairi.mFateSm. eile aveau
69
Andron,
?0 Epimo eclaemt e:rd saecplmariantids,trnautmori,tdgu,,vgeynrnecaetou"r., director, comisar, in-
rriji Lor.

4l - Vieli paralele (vol. IV)

s42 I\. I. BARBU NOT'E 643

?i HIsatormriocsullel{-iero!,-n1yr neernoaslodrinspCaartradniaina cetdfi strAine. Iliodohilor iiI 'poeUlpinauttepticrininmciogncvdirnigteeraetaralaeudali.teorcuolurpi.ulPuia, teptriicnullaecrraimaid,emseia-
scris
12 istoria

istoria lipiqonilor. AAruislmampilt.uueorrlsano.dbbndniau.e.Gnd,lcXoeuaaattsnbuCIrlVilc.endI,o,id,ziulnaaebs3flrui,o4ulcSeiit;nulr.rtagriPibaueltvulbuioucpioinrtumra,bAiirauXpCrhleeIolV,ocxtpprdIaPail,rivernouic7anbdms6ersp3beIpie,ae;xsiriicFcunaeIlolasataxnimnailv3lofaaienau9rirrluo.sie,cils,aaC4.6Ii5soolnl7uu;sniteeiisiAa.rpueCPjpIhel.iponucciAems'inl'ail,rieo.panAx.ae,anipnuXntrius4odqilprutcehu5oirits8;-.'
;1 SdlbAtoarea Pytlriilor avea loc la Delfi, in onoarea zeului I
,4,po1o.
?4 pocl qi tl
?5 Timothcos, ruinele dmeuzlaicisaundcedleebVrua,r-arilatrSViat ridnatrrei, 4b0 9i 360 i.e.n.
7ri Pella. azi
?? in Macedonia_
PElcolelesmsae,,uaziaEldI.iIsIs-alesaautrMrhoilgolpenaato,ri,ncaMraeceaclodnoiam. nit
l.e.n - intre 222-2As

'E ParodS,. culoar exterieir agezat de-a lunplul vislagiior pe r:ele 106, 117; Dio Cassius, XXXVII, 15, 16. 3-6;
doui margini ale unei cordbii. vedea Cicero, Pro Rabirio
70 Bcroia, azi Yaria, Ioc.ulital,, in Maccclonia. !{} Ftolemeu a se Postumo, cap.
10, 23; Titus Livius Periclc, 104; Dio Cassius,
& Cassanrlreia, ora: in ;\lacr'donia. Pro Caello,
Dirce =- nulnelc rrnrri izvor. lingd
8[ .Icba. 3e, B. azi minele de ia Tineh, oraq situat la rr:vdrsarea
{2
Ismenos, azi Isrnc:no, niu in Beoiia. 1t Felusium,
Nilului.
11 gkpoeclrpuYp-fii o prdpastie provenil,A din surpdri de teren sau din

vttlcanice.
13 Serbonis, era un iac in IlgiPt.
,q,NTONIUS la Typhon, figurd mitolo5;icd, monstru. Typhon insemneazd ,,vint

{ M. tupdArrainnnertteroooiarnzr,d_ibuiiannosuigtlrurienlivuutroepinrrounNrlfLral.altiavrsiCau-RasilpiocsnimriiadaCa,sti.icinlnouOar.t,pclatadilmiutap1at4dte3ccdoiae.ner.ve.pninri.:soA,sp-reealftooaarsc, tofaorcdsvpateutsurtticonairst-, puternic",,,urag,'an". o sumi relativ mare.
r M. pamgAroneacttvnurodilrvnidoaiilunnasafCr,MtinreriagnrtreuaermnaenirilootMitrniae"ndpcuibtrareemarrcetaejaondscdecpundrdrtriSjdeein.iaCpeIainrareuastf{iicorip,cuseiestn,lnapeautirrmacaduliaitf,tiumioanlistbrsrieua:uptntoifoteericuaruiilmutrdEieo-, r5 f)oubzeci gi cinci de miriade de sesterli era 000: 250 000'
25 ><. 10
O miiiada insemna zece mii, deci
lG DAcuc'gctieuoiusnrmisi(,td,itieuani"adzrienc-crdueuumonnirrim)cdoisleileoesgn1tie5udr,.teidtursumiepsed-teraiS:luidy. elitcnaised9sriccider-nertae1!ni6ac,umduliu1paldiraeCsaaecsastuaesrr,--
t?

piciilor, pe care o fdceau dr-rpd anumite reguli, spre a obline
idspunsul zeilor (da sau nu) la intrebdri pe care 1e puneau
ili penatrnuumaiiesepcervsiotaanoc rcicaellficcaotnef.uzie. dim lista consulilor anilor
6?643_ECPSPlceu.oCrcibiDb,slamcvcmslo,tadclu,toeaiiaedCre'naueeonnnnirnvprrausnmeaXeiereaeualCneistelatrit,iaCieClmasusbscadlgiaaaoislueenalctugCeoolrsrist,rel.LeSirigr"iudanfrni7,MeddCi1i.oine"ia0au;lninoina;uiiitccmi.staple,ldiuioAaaA.aspAeelPmtCauurdai.osiatrrunsanrc.adtneisrf-.eramioo,dlusSitsctcbipaiissaeprthnuantiuarn-tnoetearrcataaInuartapteipcric,,ltilaeaiurdutiuvaauecisn5renaldiorpndiruot2nismerznCtvluciuledi,auspeiiincaaa.cbu1aioread'etgpseeClprp.-pruigrenIiliorulI.aaepno,s.iai,ecnlbtdlactrpaaxaaaeaalr5apiilaurjtsiluunuacepoc,tcsgdutcateriaaaaidpeeseilnrft.rtalbecrniteZ.euhiliu,eiindcta1noxcuormaiiedangiepniJlrinrsa.rurbcapeCedlaicuteuZlrtteo.i:aufianple2tubregeamlu.c.lBla,giusit6ai"apA,niaei-mqrz.lrdc,ceu,fei"rofila*i{auaaoo.aZlniecpCtisnjp,.;itiusetlnriimuotpeerip.a.ndaer,trcuodrsiiveil.eiuaaalii;ninitnana---tt,-,.
50, 51, 49.

Anul 51: Servius SLrlpicir,rs Rulus 9i l\farcus C]audius Mar-
Itl 1,. 6A,Bccu{eoinntbllohuueu'usgill..u45'nsd90ue::asLC,c.f.ofoiAnuCsestllamudlulueaildiitumiuaMszslar}irMlraucmauuiurlsuclCtseCe.llaql,oIlirupsrCluiirrs.-mirniCsuiCillsCaou.acldleCiitibsuoouasrrrlnu.iMresLlalt,i'rurtccsC'caClaLirulcaepsenu.astruianlfruousss9.ti

Octavius.
10 Antonius era tribun al plebci.
L. Cornelins Lentuir-ts, consul in 49 i.e'.n. imple'uni cu C. Clau-
2i fratele lui M. Claudius Nlarcellus
r-lius Marcellus (care era
Cids.eaies.vnspd.iaruu-ismrl,teipcauvoielturCsitiv.oaCPr lopsamuuadbprilueiClsio,rarMa.spasIorurc's.ie,all.lauimcsa)lpe.puvdcirnradittziSbeiogriiaautluiani l
2l Q" anii 52-51
civil a fost
inainte de 15 rnartie 44 era propraetor. lui Cac'sar.
23 De. subliniat alitudinea anticezariand, ascunsi
mai intii sub

644 N. I. BARBU l.,ioTE 643

aceastb criticd fdcuti la adresa iui Cicero, apoi erprimatd 42 VL-CI'r-a.i"os-EM-tferriv.ui,rmurrGl.nrniutniiaaud-:tbtairueilslrpaicsea,ucPlieh,uprlaav6eiirnn,iurtOacclp"uoc.acafsntho,'aiaurpivrerrnia,aug"ardsattti,eatzudcacbsiiunrir-npialnaoo,rsrildeicGnlciuuclataidcelatlCliusrraacerubde9bsuseiadjcnrea-,iu'.npsrspfounidg6bciemlfi.eainciuonslmltPupeah$nasnacraidor'tgsasea,'sVl.duclaai5sne--'
clar mai ios. 1r3
AlexanCru cei Mare.
25 Cyrus, celebru intre altele, prin infrinqerea iui Crei;sus regele
s ProtoLeidsttiieurail ni(m5ie4p6oni.teur.invt.ar),eaabfuicridmeruaci{oilena{irucindadadotcoumcpuianta-oo{si.at.ilitlautieaCaieusiarFalutaforsht
fald de monarhie. Dlvi Augusti.
fl De subiiniat distinclia pe care o facc Plutarh intre calitdlile 4s Sofocle, pocTul tragic, la incepututr' tragediei ,'Edip rege"'
ostSEcqti qi defectele de altd naturd ale lui Antolius. ai Meiiichios, adicd ,.de rniere".
a8 A.H-Oy."biDirrr.:]ae"euntra."t*isbif.ili,duuOhptridi,,eet,lriiisamnnuorndimar4aein3dijdul,oaaelibausAdrtrcdremcueqtrtdci.iuatulomlaatr,niAlildaeineetAloraIannatiuooDAsnons.iultuaoAsmbn,mdeiau'l{pslnnaoeulilian,antcce(uhC)cliaapptasru'isvPt{iiiunaldusne,tia'ndrqarnherian'rtrtierenna.
28 Libo, personaj care s-a distins mai ales in ar'eastd irnprejurare.
lle Lissos, azi Alessio, oraq in Illiricum. 4
m Pharsalus, orag in Tessalia. *

31 P. Cornelius Dolabella, ginere al lui Cicero, se gilsea la in-
ceputul rdzboiului civil, aldturi de Pompeius, dar apoi
trecut de partea lui Caesar. In anul 4? i.e.n. a CffaN-Ul-l"nee-rurtotirelaimfpliipi-iici""d.itbeaet""retiato'i,rdly'i'sBeratze*nitd,,ego"eai,ftiaribtriri.la.ii,:ielc.roeu*t.1anlgr"ee7onfrd?iga-lis,ceauifgiuPcietineiruatrlei.aae.,Ptn-dlniiit"emlerou*u,iilin,pei-,iCerim-NeeciaeuteereAlrnacrnulageeiuudaulbgaal,srcciilu,a6aseu'z,X9ozlee!ofIEi.urIi.'Iasueta-aeprt1.eielnioe-nlirie.a.runo,srfqseini-rAiyeiiaic,inu.'regeclueteaertsatroeceiM1sar,eT',etphsAlnptoaatuerltiilmrasy-ik'eZtvirttiesotvcuNennisredoaoelriqasa'-i
tra Roma, a
propus o leqe care prevedea scdclerea datoriilor, modificatS
apoi de Caesar. Dupd asasinarea dictatorului, s-:r a.sociat cu ff
AsinCiausssiuqsi si Brutils.
32 Trebellius sint personaje cunoscute prin ar:eastd rr

s mentiune a lui Plutarh. se putea addposti peste no;"rpte 6i 53
e Deversorium - han, unde
cintdre{e din sambyce, un fel de har:pd trir:rn- '*
minca.
Sambucistre, ru
ghiulardr.
s Albinus, fiul consulului tlin airutr 87 i.e"n. gli 't hr;rcydicies VIIi, 68'
f)ecimus Brlltus in largul
a1 Semproniei, participantd la conjr-rra{ia lui Catilina. Nds- i'i,uioi, insuta
lfitcinlooeurttiitaxipmC"eliupsIlnuiaallCpatriain'mnSeueszplabduBroel6iiuaricl.duedMzi.tnbcra.eou,sissuCgi-llaauaaei.ldlsiDicias,eirtv,aisniptaisi,noiaiiinnutimacluapiapnopt5luaa.lrulritrrc4.rreoac9rn,nllatrara:ati.aoVcvsroeeaarnrsncileaninlnaGigidroaeea1ra-t-, " oraguiui Alexandria, celebrd prin fa-

53 ru1 ci. Kanobos' azi minele de la Abo'kir, oraq in
Canlpos, grecegte
s Q. ilCsEiioi-nugabrifrelpeeastCrn.asi)utrre)tosatd,dreipmfesiau,iBscrllraiudlupetsuiedtssTcrisn.uiricteLuhCaseiba-i9aeiseisnioiCunusassastlisl(gaifiauaanstiPm{ld9hao.iilsicalpunujplurtilto,euacartQomitrmc'cangIp-eeiaonnlbtutfr.riieiivnanpagulaesrrlruoilia:i-i
dictatorului,
3$ Lupercalia, care inr:epea la 15 februarie, era o sirbdtoare ln
Laumpinetricreii,adhurpdrdnisriai clrnifiicRiuolmruitluuasl,EiimRbermducsatdi eincdptrieei
l.upoaicS. rnanilor.
rs sicvon, azi ruine
(de lup)
cutreierau olagul gi loveau pe cei intilni{i cu un bici din
piele de animaie. aproape de vasiliki, capitala sicioniei, regiunet

37 Trebonius, rtnul dintre conjuralii care l-au ucis pe Caesar, m in PeJopones.
PfcCCfrlaiy*o*ir"u.mrp?"ihsirauleoeilrcd"lnstehatteisocr,icreatpaieur,tealellurcMeiutsieemgn,itsidsbuepiountenrielneaumuormnlttslpOiacmstcuatedetcaraeelnatsvtAifeiasleaarenimi.lniiunniatnnrgleaeuartispij,ecrgcdoaiimmpaedipneestairadrezcilb.uuAds.ulenutultsNilod{eiucniannhdpeioeiccleihad' e9irveliitnuCfiidte6ocl{mielie.a-
faimos mai ales prin aceastd par:ticipare la complot. 61
38 Haronili, adicd favorizali.
30 Apollonia. orag in Epir. 6,
40 Aulus Hirtius, partizan al lui Caesar, a luat parte la expedilia ol
din Gallia gi Egipt, Pretor in 46 i.e"n. a proplrs o iege
privind excluderea partizanilor lui Pompeius de Ia funclii s

de stat. Consul cu C. Vibius Pansa in 43 i.e.n., a murit la tili magcna. I, Tireos, Dikaios, fAiupiaplharengoesl,uiliI.\t{iligthtgri--
Mutina, luptind impotriva lui Antonius.
14 Mutina, oras in Galtia Transpadand, azi Modena. Antiochus Con:rmagene in Commagenia,
maios, Philiallen, rege

646 N. I, BARBU NOTE 64'.1

ffi Aib4lCdaaapandtspeieislsiipaughIsnio,,CsiXbR.aXedlAlXizrnmibViic,odIoan,psieuo4ln,dpet,biuen. cladiCv{eioiislmepc,mraeIraIegeI,ellnove4cebus2;iiaiaMulaliltLahSarotirvddaeaibcsteoeti,i,tTX1hleVle+MaI,,aF?Orhaelg<ia-;i s Dellius, vezi nota 50. al petrecerilor gi al vegetafiei.
s Dionysos era zeul vinului,

e5 Bocicnhu4s,9riemgpereaul nMdaucuretBaongieui,d.aBfoogsut dreecuranodsecupt arr;gteea-dlueiCAaenstoar-
nius, iar Bocchr.ls l-a alungat.
CaspicS. s
776677/ii4r2u87lr SBHMNHMAeaeagayallelblorscicorin34tnappcaA'rsee74tieeapmlsemorrir.a:i:ia,oinu,lra.b,pnedlpso.odepp.sl,olnauopcfe.r"crpar.ni,l,u,vderaeluaLimatant-pnll.eleecas€alorr-undb{redivu-ismuc,r.oAgculmiuouailnnlipragrus-rdoudiIAleosuesaeiOrv1adttatundprdecbosdiizteracia.aucaria-vin.,oct,ta_ie.uunci2ssac7,Aluurueiuel.eigsc.uptnuAeu.rnsuo.tgrLduco,usuuirocbcsiecatniuubsds<a,aieeCnplssuprabaorlnmretoie2nu1nc9il\u,zt{,o.sui,_rVlauneiipl.nnsfpol.aearaonqmlnriiuddcue_s.at fl "TAarrccshoeinlaadoelsmfroausml CaolaapsCeaiidiicoGiceliaei,pi,chunynuraom,sciptuutgspi eSrenisgtirneueasf,al -pCftieualpeaadml oleucniie-lAiiorndcaheteecladaotcrsie.

vt Antonius in anul 41 i.e.n. cunoscut num.ai din menliunea
Fhiladelphos aI Paphlagoniei,
de aici.
ss Mithridates al ll-lea rege in Commagenes, fiul lui
la Actium a luptat impotriva lui Octavianus. Antioh I,

lm Sadalas, tracul, cunoscut numai din meniiunea de aici.
tol Polemon din Pont, vezi nota ?9.
domnit intre 50-28.
r02 1v1u1"5or I, rege al nabateilor, a

103 lrodn,-aiudpeuutul, tdredmsuinbleininaet uctdruapinroacpoennfliiccituulnderesgperecclinarOerieesntet
75 Solon, a se vedea plutarh, vorba.
tificd, 1959. Vieti paralele, vot. I, trlciituru $tii"- 1& Amdyantnatsadlintrul,pycealoornigaa, lsacteri,bcaalrereagueludiaDteaiojutatrours,luaipoBirucotumsang-i

?6 Phraates, cunoscut pentru faptele menlionate in aceastd hio_ Cassius a trecut apoi de qpiarateauniuoirApndtorn{iiuds.inReLgyecaaolnGiaalain-
tiei, Pisidiei, Pamfiliei
gra fi e.
71 Larissa, orag in. Tessalia,
polis, oras in Sirra. Arethusa, orag irr [,Iaced.onia, Hiera- anul 36 i.e.n. Inainte de bid-atdlldiasadtereiagaAtuctliupmin,daintreacnuutl de
25
78 ARABretatragocvzveptpearalraeidnsoateecev.Ptasinenop,esDclsre,,oii-iomrpa,verlioCgoannneadvc,rsisidnaesrcseicluudgiasetMre.ipXtaeeaiLddmMleile2appe5MiedoAbsarine9itirruteiou,uilap.rullemuaiiCn.ti.ne,apgn.sae^iplenriMcds,Aaoafa. irmrfureaanrgadiitCl rianrclseeapirgippcee5liuit.u3atiaBlaAr_hrgai,ocbiae.eas.tqsnee-,l partea lui Octavius, care
i.e.n. cind a murit.
:r 105 Toryne insemneazl .,lingurd". Deci oragul din !)pir" despre care
p4s"1ldpee1saektrre.-tlCe,lvsapo,Iaerrobtsemraadtrorzs,anbecrloohniirruuiuauml ilcae$'iaGviioia-,l,arlLaaaintsliddegituina,urtarzAie"b"cdloaaesrnnPipaonagmiraitpi.zaeaijuunstoadrlaRirmoapmofeotisr,itvaiaelrutluaatit
ru 106
10?
"'

e"l86e6888us-4.exl23x'.l.sMMHITCAICRs3couaiagieiiraulslurnaermclcscr,rys^saCcoraautouraiseallotadaisi,Alirs,.*ossnu,secru,eu,trlpctlispaiue:qpu.qcaaina,cd.lrerulrazacgab-3liasdafMi,uc,asoeafrdsJatiortiiapennuvrerl3rrruaseaOeeydevsdfpttpsmy-xecau6acselearcicsaumaiocdprErildpreccuutiotuesd,uceilerartetnhoreiraedcas<tbtA-,mntaoisredrifacdziidponuii:saes-crroaeseot.-inpnmtamavncrraparsosc,.etrt6enaldipudz.aitrdmpnodiiedegalns.ie-araeisbviiic..acpr,tfemtcrbelouiosiou{oasgVrtcai..vrimoUiiJsslEaior.Hitdortrdiairrr-reoabs,cuuoFdrauailuo,tleueut,srnenaiaisn,iciylimccCt.isioaxeiaieii,prn-cr'eiipudeo.n,slridiicelorvaoeec.i;rbvprigitiacrs[6"{eiirej.talosi.cflizs,oueirunqirfu"nii{rnalls/iavIt".ruax.irincri:ee'nsu"a.rt-i Fharnaces. Acuzat cle nepotul sdu' Castor c6 iin voit sd-l
fost apdrat de Cicero,
asasineze pe Caesar, a discursutr
,,Pro rege Deiotaro".
to8 Un stadiu avea 17?,6 m"
tos Pentirema era o: nar-d cu cinci
1to Nave liburnicc' vase utoare. rinclrrri de visle.

111 Tainaron, azi capul Matapan. ;i a Tessaliei, azi Aspro Spiti.
Antycyra,
rlx peninsulA a Floridei

113 Timon mizantropul este bine caracterizat aici.
114 Sdrbdtoarea Choefereior.
r15 11u1ir, fluviu, azi Kizil-ii-Mak.

116 Agrippa, vezi nota 67. in care se ficeau tot soiul dLe
Cellae erau numite inciperile
lu

lrr depozi 1 dri. un arbore a cerui scoarfi a*ea miros odorife*
Cinamonul era
rant; in romAnegte:,,scor!igoar5".

648 N. I. BARBT' CUPRINS

ils Areios Dydymos din Alexandria a fost profesorul de filozofie
aI lui Augustus" EI era un stoic eclectic
14 Philostratos, retorul, cunoscut mai ales pentru faptul men-
tionat a;ci.
l2l Olympos, medicul Cleopatrei, a scris o monogra{ic asupra

12 sfirgitului ei, pe care o citeazd aici Piutarh. din ridi-
Tumulus se numea partea rnormintului constituitd
lrrra formalS dc pdminlul ingramidit.
1s
IribRCao,omrpeialg,einluecndnd, ueamafido,sctdepsctadeptavtutororabtaedddeuecsCaparleieesaIiunr bglaarijIiZItd,a.mfiuAal'ssliuctririislmubiinsatrlaeL
aLtele o istorie a Romei. Notifd, iitroductiud I
r% Este vorba de impdratul Caligula. L7
}1 ICIAS 55
61
N oti[d. i.'tt tr a ductiu d. Crassus 101
CRASSUS 109
J,77
Comparalia lui Nicias 747
Notild introduciiud 153
SERTORII]S
175
Notifd, introductiuit 183

EUMENES 245
Noti[d introductitsd 324
AGESILAOS 331
345
N a ti,f d, int r a d.zt ctiu d. 375
391
POMPEIUS 443
Paraleld intie Agesilaos Si Parnpehts 453
503
Notild, introductiud Eto

DEMOSTi{ENES 600
605
Noti{d introductiud,
CICERC)

Notild, intraductiud,

DEMETRIOS

Notifd, introductiud

ANTONIUS

Paraleld, inl,re DemeLrios $i Antonius

Note

T* e-hInieodreadcatcotroir:ELFEi,NOAR.ICCUt-R-WTOEViDLE

iG;:rrn ,,;edAt?.dtl1ppcr!aa,io,ttrc.ui!l.i?cantl.aec,1ylts9.tq3:(.6s:sn49:^),p.i6,lzi5cTpzo.Bier.t(aonodttltztre.iu(jc6Atbtic0m3ijp0biag{1+tiiltro.dJnut:4-cf0A.-"-"j,."trineiSo.t.rr_mu-jit,"o.:ll'_q! tllii:Zi,t)itt.jt,iO.teo:tit:,ia-,irit".,lt.!,e"-O'cn'e.ql,i,."rc'i"i"ij'it,,

rnrrcpnndereo PCRooelmipguarahnlldiiccaaliDSCro.lucllilja3,l/i1ss9tta6r8..RBormrsasndidi. nr t_?

L tuJ *