Plutarh - Vieti paralele - vol.4 (Editia 1960) - scan

196 PLIJTARH ACESTLAOS,

.care unii oarrnieni ne vad cd le sdvirqim. (3) Iar in aceste 19?

mii de soldaf,i, cu greu ar fi putut zdri cineva vre-un pat i:lff:av]mgdnidmLa:nHieeiifoieroandbtadrnu^irrlfa,eiec,eutip"el,at,lb,marpn5cglaEuocljtiola21rl"rianiionleinrrJoefmdrens?u,,od,.':iteC:inscia(cAs"1onnabiotdtiicri1eriau)pdcoiAdan3b"pnuxamesudrLe"uecat_c;ired_aaatnin1od,l#a2rqindri.,ssea,s_t__imr.ar,pauirria,ye3itniatpm^-aCunrldu$u*e"t"opteasa"sg"j"ir*ofmi;.,itnfs"c;'tit;(&-;$e!r"2ep;6;itrrvt&ov_jAft-rfa",,Lnbt;r;ru"gr;#-:rgi"c;*i"";fi"i"Aiit;irfi;iuIo;#e;i;irt;."c-a;i""_a.s-ia,i-"pliierud:u"o:i"":ieiA,".actrr"r,l,i#zrtrn'ii;J'en"nord;rg*Hx"d*t,nlijeurrae"d_uucuTsan'i-meatori'ditoue"daaiilbrl"as;",lref:upuuelitc'#,vaerc",nee'icdEtrC;audaio,,rcEiD,d.fr.fsmirleoSa#lHfeei'Dsa#,al,raata'oii"epiir'cuam:n".rat;cet:ees__drdi_
mcdraldi usririn^pqlui dqei mai rnodest decit a1
lui Age'silaos. Fa{d de m;zA1?asicqpda"a"iei^alguraoisonfr"ucerimttr_nfeiefdi^adnsi'"een:1a.d]cviu,lliazmt.a,i:ciu,npdin?oli!zranteadfmrs:iiufpid.scrloplrstatapmuilia,ueicc,itenosrdtusdudeEetcpelealelrairpliuotreunrrrdesrUisaoncaetL:rcnmtuuatalo^c_aiadudlviaa_r'J.;b"aeEupi;_re1int_ier;_rsitl,uli,r;td"cuici__rtdein"inL:nlr".s"i"r;udiittuaprcE;"$ep;t;irailt'iai-r.cp,;ait:z'tJsat;'iriD;rg,tc;'*i";tiur";e.etoru;"";";ia;ni,tpl;r:;,u-;'eZfioi1;;i;lria"-n.ulrf;i"g,rLJvs.fii"au'[irllii'ii",uinln""',a_st1radndao"uza,cup"f'rf..,ifhgnuand'.a,,rdr"ocdua";"orfpae;-iaruivr"(.ier*vuda_fdEdet;eaitzaltif;dtrinid"brni"oilnc"dti-u-doemAudic"iu"l;i*isno'sp;i"i_1eim,;Fcmiiniarsa.J3#"darcepc)u"ta"i;:adiaol#uctitinrelxc-uense]lo.i
frig s,e connporta in
aqa fe]-, incit pdrea cd
s(d4)'sDeafr,ocloesdemasacidpd16ecautnsopteimrctpraurcroi'llepeonritnru-
efa singuru " fd'cut
duite de divinitate. dceusmtrd'cmonadliudcdeitboorigi ?$-i
elenii care lo,cuiesc Asia era sd vadd
ingimfafii de odinioard, nesuferiti Ei
ilamiJ,tbitEurddi ccinaleetaIuinxdt,re-soaestmrecrruanlnteiataarter'sqIiani nliapnulgdzuEuqiel cauaunruepiesseuinnegxouerrcnucctauauvrein,9utimlsupbaulaus
de spantan. AstfeL cd multora le venea in minte cuvin'teLe

lui 'i'imotheosz0 rcare zt'cea: ,,Afes este tiran, de aur He-
lada nu se teme".

15 Punindu-se deci Asia in migoare qi poate tot' por-
nind un vint cle el-iberare (de separare de Persia), Agesi-
vl5pvlvseaaodioeflao"eran"nsibnnc1dicutuei"aaalsoaqsmanr,piict,,rSrdupsauc,qsecdi'rcoeionpitJidansutuo.rueipdruarz,drdi-ittnlidebndEdzapondsiaggfudpefuroiSietlxiamel,eliriilimcil5eqlauleouiei,rcnmpilpcioedntadueratudSrneicdeeclddilepuolnsetdalorgaetrerrdiutniiigiengcveelpaddeinnalolsierec,inrepg'dopairaotmlzde-epuorbzanoui,nbolt'loiaroutiluu,fus-iea.l-iE-fraid,d(epinc2e^rprhbd)diomleaouaIpntspn-tar't\dioIri'nre{atuaiar'ptacircvr.eleoauucssqaa5--itr
"tciahmep'la",mvdimngeai-riIeap-orerdulznsdcpoeasirctea'snledunLviciEnipdniccpy'oadntirdjiuaersid2inl,Saapdjauurttoo'ainr'd.qPuie-ien-ftvoreurlqiiic"^5ial:
AtEairrtGem"C(E3aEcd)iil;ic",el,iu-Oa"clii,;nuutremtiiIooon"e,atpts"norr-ir,siaartsceeraaibparvseuaiiaprntataEertluaeliiilenandbssusaauormrcprlecrrlirciLaiaiaetr-cllniotnaifql-reroeeilrninr-'oaiidmqrcizoniep'gbc5aoilor1f:ini(i!nua4bvv)la-i'adirl^nnt'ibizttearrsgo,-r1aoerard"ndvi'lei6zltiv,veddiriai6r?n,r'
eu nu sint de acoid cu Dermaratos din Corintzz care zice s::ispu=I:adsro:i"crpl-nur1ia1reit6datf1muiepcnAed'rauds,ipanpteluioui._bucriTa,necautrerutoardrecrcec-petidcdcarrrieiau.nisgEctdpdigetu^tXaeuruHnereneiee,rniAam.xl_lcueeiga;.iiss_epiai;ui;rsoEie;g--in'"lia;ialnd_;u"t'do"il.f,r.nidJ"il"_ri.;uctAt;aicsITiig-";enoiead;i-s'a.atfpircla;iaao.idrl-olpt(uie;2scvur;i)siilo-o.azTac;rTf;"ioeap-sti.ioonidi"b_scira;htndcir#r'.ebi,ir"ttaa;a"?cc:rdolrtd":dt_eji
au fo'st lipsiti de o m,are placere elenii ctare n-au vdzut
cd Alexandru. stind pe tronul-lui Darius. eu socotesc
pe Dar
id etenii aceia c,a,re au pierdu't pe generalii elenilor la

AGESlLAOS 199

198. PLUTARH

d;;oibmafro5iiJadI;iii;aanTn.{ei:cudnlDcu;iin'i;cidoii*:;i#til)d"isr;#'atcain;rniin-o:;uaeeiradas;ittdt"ic.i.;"v;ur-"ins5lsl*nruitd*inicfre'"atiag'ntt"tJ&1c;blslr"hri"ta-.,c,ucala;tiiaio'eueee-ai;innare;?Tdpit--n"'""r-;;Lnfs;-lrrtrdaltiaeou,;a;"iiis-.bas"aef,vuuu,"IJEai:rupLiiqta[trr;-anaii.-mrtud-ui"iipm"ar'tisg*Jtierls"e,qd"irir-piii:,Jeneettessustca,,i,""di"fvt"osiJtanipippatatdihli^tie"i"iriiu"aiudt.auacrdtte-ttn1ien",r,n-u"{uldacbips"eoairirir(altsraii,"lett'-*6s"rz;"a!c"a"atuir,ia,q,iilr."^s')rtdulrti"piicnit";ii#een*-i"'o"liOUign^'irii'i;du5Jt^',ii;naIti[l,aalett"J;uu^i"*"ip"aat;u""";tignaiaric"'iu-;"u,Isf;dtt*-igiI;iuiteH.t"u;ldt";^h""iduiaAi^l"uii^;n"i.'martstt"gl-'tml'"At;d-g"oo-ad;'lfee"rp""as"B";u-ijiceerltiui^gr-rttrrV"d"ttIunp-fC',iaasiai*fo"cu_'i""csua'r'fl'"ialouitc-isdcnlluocca[p'cI*inaii;io'tcad-laalaniamaii'iitaoo'tuiqmfstccupcdirinpiugcrrrinat4stloiu*edeiduizeduiaf.rddIt"s,nfF?earairsti'eeoq'l"rtqeiaietsitl^"imsp)",nalmlri'rcniuie'eie-,at-acsionGqgcue1e-udbiunaaSta-ica"du-rrfe'ima1d?irrn'nnil-uu'oc"r"rlerbiantnr,it(icti,iai.pai''rrnncn'air'tnLalj5utiuas'neaeco,tn-(rou'csi'prAanunsatpmin)siz"4cdsslnrairfreeucp2nuuiuJg'tnim,lp)nridPn''n!eu$edaeniccdcs":iitu'iiu-AiAoaedLisai.pnuti't"nasic:c1-'cr'msn-rauudsacltliszcuuRra"i"liabadaqia(saetelincep-i^Eae3iecsidIieoolff'aNacr9n-c'l)isadgo5l-odbruiarisdiruipcA6."dceeAnPb0la-daf.edcef^rliauidqatoli0eie't-adr,eeriiitann'b'-'pendnHihtaatralerlc:Aalceeirrttdeiiaedip:c'-t^i9muce'cild1infd'edaTterb1a,irhcL*zpqr6mmundte'1astaiCui!'ei'lidridrcl.ni:t-rs1sc:ts:s9'sa1ptuiirituu1r'uatluai1ee-'a5e':-l'.,':nu'iacl-tril:a,tj't-lj pgcatidvnireiceinsentercndzniririecitat'iceeniis,a.dttcaairainIuentrnlederesa,ulgAucjvo-iornspsr,ingiceietna,ailoa,dpuniEiun-seii-5naidsn;ad5ret.uv0rrcnrj-iiuilnnetdr,rnsrudrianuuidJsu"ttilrtnlpoedduCaooliaoriebru,jAficurd,ivigulntoeceoct,snesum,rotiile,lua,grrraprcinep.oiug"asrr(seaii.i2ntvli(r)dun3di,neiL)cbtiasrdIl,aaocadtcireianrnmovd'idencAeiand"argtFcnuddeoocvisdnicsdirol.iaidreedrosoinatcrsseliriea,i,eii
cu cavalerira lor. g_are.i ena pnietend, dupi ce a pdgit mai intii pe pdmintul
ivmsoleed;aFln,o1sii"nr7etidcrAsazduRriiecuepgi,ue-I,Iarr"s-rariaatS,ua"pbiocnoasut^ruiifmJ;aeit*",lpt"u'qcaintdidtalcicr-iteiasmioDoteicarip.e,ia'phrpmqurlriinldtiloaaulsareseiapas-'eaonasz'ddsivuuspSanofulaecuspaoclesmtidcintaditancrcuiidelnrdsdcctitnraaeatlcturbid{e-rou1:raiirtneu5iu' Beoliei qi Ei-a agezat armata la Ch,aironeia3l. a vjzut deo-
cie mso,uarries,ecpaerie.salunadsrreosi,nfidnlifErianret aintlur_noii,'IuE,pitaa
datd o ecptisd
cd
,auzit totodatd
c$vnueairgvntatavil,raSeEddia,epesfeo,cncsdurttrtraruiejnarPdePueah,irsaeaErrn,ainattdeb,r,aocazsumo,masqisEedpriaeCcnufoitprnreoursinniocsdz,ed,ttarIap,taeea.CuoDnzsiaudtarlo,quuicnoi a."cua^tn(rin4"e"r)
sil,vnraeiivncmresudaiensusdpueesrnidi.alneaptt,,eelrua1nn'np'isaa1t1ardo6eiusrnspssdaddsvlraa{aaicldn6lurui.inpfniAatclderpiir,iovrplneiee-apqandltetigprliecuon,srodvuanencetnscrltaiieftirinaelcc,,saecualteqoneairu.ircbnnauerfneacdfvdaeEnilnioi__ar

admasAc(oan!(z52eilmaau-rirgto)sa)eist*ec.p,,re.AcXtliy1siranfeinpcoqie.8iadlviveo-arsnsnr,eoDriotoaetio^eiuiin'fornidn,asoncEitdg,nfrundddlaiiids!niseeecfntaAa,a3_ElfgliIdlunidanigeiirsdnipsaEnienrea,npgraeri_rndssotuaczlaiiuuelednlntusaauradn.uilaeqdrpl,lob,i{itsoioaleasdneEct.ovd-1rntt.tdLreelpaidinsraingdaraclieereatendrc,[ilittcenuliude,at,eiEoa-pnagltdaapurpp,sriaimatmgrtueleaacoun5apiaiEaejeai,rpelii_ppirnidinsnteridaatniedaa,pc.roogrun:asrrderev(deaeftzratileoainsadad)e,fddspJpofriEdlrnili-CgtDo,ennur,sreilirogv-sa,bteaiaptfrdeduetcAonrprtp_rrzguibnsotieenicidiui,meriapLdmia.ratienq.ahn,;-,tfaddr.onAeaieisgie,arp(_;junUlnidene3i_liaapeidaui;coiua)men"ntinais;i,upneaai;*ttulLatirEnu;rdafoiniuiiiieamprllogva_f,zYrzcdoteEdcE_,uaaadie_r_..ti-t
ilm"dp'q61-yt,iyutotluoE,r,i, stdp,lnirt ae amf4ie Ei de avlnt, a go"rrit
cdutind sd-i :espingd'cu puterea. 1Oy nar

200 PLUTARH AGESILAOS 201

ll"nuapmtdicgirienauple-atuotpfrriomnittucluarlnmroaitepinuldinarcucenaaj,mq?i isg-'a1'sd2a.tt*o cu ooncetdte'nii gi era foiarte respectrat, datoritd vie{ii gi
fel'ului s6u de trai. Cdci e[ n-a fdcut, cum fac cei. mai
mu'ifi dintre com,andanlii de oqli, ca abia intiorrs din lard
in-f(ancuJ. seu, catre era lncadrat cu cei 50, a cdror bnarrurf, strdin6 qi schimbat, de morravuri strdine, sd priveascd cu
a f,o'srt, la timp satrvatoare pentru rege. (7) Astfel, acegtia,
tuptind cu insuflelire Ei riscindu-qi viala, nu l-au puutut s.cIsliuulcdrfhoiiiIrtaansbsdmuai.:ttoDr,f,reiracnlviunpulrosiLttdrieneivdd5c,iinqncdiap,iauqntiirbiirceciunirEdnbiasnsi-ta5,Ea,crrnailf,eiuic,tsiedtiricnndegbar!dniajttiudrrdetc,anuni,cfcueiuomndEeoaisi-tiad,-
apdra sd nu fie rdnit, insd dupd c'e primis'e' prin alrlne,

. in corp multe lovituri de ldnci qi sd"bii, cu greu l-au seos
de acolo viu gi, fdicind un zid de apdrare inraintea lui,
pe m-ulli duqmani i-au ucis ei, dar gi mulli dintre ei au nici podoaba armelor, niici mobil'a casei, ci chiar vEai duigi,lced
Vdzut. Deoarnece inrsd efa forarrte greu sd rresprngd pe tebani le-a l5sat aga, deEi erau fo'arte ve,chi, ca sd sie
sint aoelea pe oare i"e-a pus Aristodemos. (6) Chiar Xe-
punindu-i in dezordine, eu f,ost silili sd facd ceea ce nu
voiserd de tra inceput. CAci acum au retras f,alang's si xu n,ofio,n zirce cd fiica lui Agesilaos n*a avu't un oanalruss mai
rrd:ieninsddpuudr-riillietg-oidaulatgamciniantnedir,uvtr-aoi lre'dc,,ainarpefotaiin,n'iacnuidnratia,tduiicienizbadeureapzudo.trrCduiunnset,opaur,tirne'mfrcde5-' rnindru de:cit acela aL altor fiice. Spartanii numesc ca-
natru chipurile de grifoni flcute- din lem,n Ei chipurile
cle tragelafi3e, cLr oare pe c,opii la ,cerermonii. Xeno,fon
nu i-au respinrs, tebanii s-au retras spre Helicon, infu'rnu- 'iduuic
rindu-se mruJ.t cu rezultratul lupbei, n-a dat numele fiicei Age,silaos, i'a,r Dic,aiarchosa0 s-a
pentru cd in sinea lor sup6.rat cd Xenof,on n-a dat nici numele fiic,ei lui Age-
silaos, nici nurnel,e mamei Iui Eparninonrdas. tru insd am
ei se soooteau neinvinqi. ,q.1s,it in niqte anagrafeal lLaconiene cd solia lui Agesil,aos

L9 Agesilaos insd, degi se sirnlea rdu ctrin cauza rdni-. se numsa Cle,ora, iar fiicele s'ale se numeau Eupolia Ei
lon, nu s-a retnas sub cort pind n+a fost dus pe un pat Pno1yta. (8) Se mai p,oate verdea incd Ei astdzi Ia Sparta
la falangd ca sd vadd pe morfi, care fuseserd aduqi pe' Ia,rrcea J.ui, care nu se deo'sebegte cu nirnic de celelalte.
ar'mele [-or. (2) Totugi, a dat ordin sd fie cruta]i duqmianii
rzeefuilgeiriaAsteerdnannltorinerianpsLsu;.EAi pirrloaainpteeadeacaecsetul.;itotecrn{peltr 20 To,tu i, vdzind cd unii din conce,tSfenii sdi (rivali)
oare se siocoteau ,cd sint cineva dacd sint sres,cetori de cai,
templuL se infumureazd, a convins pe sora sa Cyniscra s[ se Ei c5
a inailat un tro'feu fln cinrstea biruin{ei, pe care,mai^in'a-
ducd
cu un car La Olimpia Ei sd ia parte la intreoeri, voind sd
inte ii ridicaserd beolienii, cind, suib coma'nda lu'i Spar* arate elenilor cd aceastd victorie nu inseamnd nici o vir-
tons6, invinseserd aici pe artenieni gi tlLcisese'r6 pe ToJrni-
das37: (3) A doua zi de d,irninea!6 Ages'ilaos,, voind- sF bi- tute, ci numai bogdtie Ei cheltuiate. (2) AgesiJ,aos, avind
d,acd vor pri,rni lupta, a dat ordin sol- cu sine pe fitrozoful Xenofonaz, care era inim,os, l-a in-
ruinrscd lre tebani, pe oap cununi, iar flautistilor sd cflnte dernnat s6-qi aducd oopiii ca sd-i crerascd Ia Sparta, cd,ci
d,alilor id-Ei pund Etnraufrov,incr'ttrodrnioeqpi.ti(E)i sd im'podobeascd vor primi cEa mai frumoLasS din inv6{dturi, gi anurne,
dir"r flaut, Dar curn duErne*
trofeul ei, s5-stea oa LsdysEatniedrsods,asdceuslcteopgeirrsinddpocr,durrs,cuebazsi'sc5,t.a(3o) Dupd moartea lui
ca gi cum
Iana)ceiiefJdaafrcuip,uoturtmnirodnpdeilg,,istgoreaialamliienedeEndaiir,usudfiotjocrafectuanzrredii!c'eer,iaadpsipctifataeircrlteeevaicdEmtii'no'oarnFiathlid,,dlozarridl,ezApio'hgt rreznase'tiietna,lloiuansi: rputelrnicd etelieas
impotriva lui Agesilaos, pe care acela o inteme'iase de
cum se inrtorrses,e din Asia, a piornit sd dea pe fa{d ce fetr
de cetdlean fusese Lysan'dnos in viat5. $i citind intr-o
As-saia,i-nctaor.nesseinridpi'caaturiel,a, 100 de talanti. (5) Apoi' dupd ee carte un discurs, neluat in seami pinS
atunci, scris de
s-a ardtat de indatd prietenos Ctreon din Halloarnas44, d,ar pe care avea de gind sd-t

AGESILAOS 203

PLUT,A.RH

citeascd Lysandro,s in fa{a popoirului, tinzind la innoirea timp ce ai{i invingdtori maii inainte au fost inregistrati
cra invinEi mai rtrirziu. (3) Cu acest pritlej Agesil,aos a in-
situatiei qi Ia schirnibarea r,egimului poli'ti'c, Age,silaos a vitruit pe fatd de rnulitd l,aqilate pe argeien fa{6 de ei
rr,r'ut sd-I pu'bilice. Dar dupd ce unuL d,intre bdtrini a citi,t
iriqigi, dacd, d,eEi socotea,u ci insti'tuirea jocuriLor este o
discursul, s-a temut de urrnbri grozave qi I'a sfStuit s5 tssrborElalbulu4piletneitsaptieesnceturucpofrmieinr,pslatoirgrelieuacEeui ir.mn(aSn)seut,rrtIdoltnLfasrguldiqri-,dreoinusto5&,avtsue,otcacocuteersaatejcuad.l
nu dezgr,oape pe Lysandros, ci mai cu,rind sd.ingr,oape ctr
e( I)EPi eaccee,lidcisacruersi, Agesilao,s l-ra ascultat qi a stat
se irnp,otriviserd nu i-a izbi,t in liniE'tit" tr dr.ept cd eI irlpodobea aorturile gi dd,dea st,rdlucire i,ntre-
publ.ic,
ci a mijlocit ca unii sd fie trimigi la conducLer€ro uoor co-
cet'linn din patrie gi rlua parte rnereu 1a ele, fiind plin de
m.andam,ente mili'tar,e, Si le-a dove'dit ,astfel cd atunci cind an"lbifie gi de zel, n'elipsind d'e lLa nici o intrecere de bdieli
idnispjuudne'dcaetdp,ultaervee, nseirartiardrdi qEiiianbuazjuivtio, ri,naspdbcniinnddue-ri,aqui
d,ati sau d,e fete, dar l,ucrurile pe sare le vedea cd [e adrnirl
al'[ii credea de cuviin!5 cd nici mbcar nu trebuie sd le
dasutgfem'Ialnnicgiti-ni -fdaomeaapi raiev'tuet,nni,-iacqi auncda,dsvi ei-rasarra.t,(r5as) din
pe to!i,
curnoascd. (5) O datd Calft,ppirdes, aotorul de tragedii, oare
Celbl,alt sr: bucuna de nume qi de faimd in fala elenilor Ei era
rege, Agesip,olis, p,erntru cd era fiul unui exilat, roa virsti cullivat de tofi, s'a intilnit ce1 dintfi cu Agesil,aos Ei i
fiind cu totul un bdietan, iar di,n fire bllnd Ei cuviinci,os,
Lra rnulte treburi politice nu }u,a parte. I'otuqi, gi pe acesta .s-a adr'esat, incit dupd ac,ee.a s-ra ardtat, ,avintindu-se plin
cl,c inftrrnu,rare, in fa{a celor oare se plirnbau imp,reund cu
qi I-a fidn,cauct ealasEcui lftiddtirotiro.n$a5i ,iact,dind,cusmin:t regii irau m,asa duoin-
in patrie. $tiind deci el, ,so,cotind cd rregele prirnul i se va adresa cu oonsiden'a-
du-se {ie. In cetre di,n urnd a zis:,,Nu md cunogti, rege?" $i
i-a zis:,,A, nu
cd Agesipolis este iiac,linat cdtre cele erotice, cum era qi acela, privind cdtre el, eqti tu Callippidas
el insuqi, me'reu incepea o disculie cu eI derspre tinerii in
tqfeloia-alnsiuepabaervataiurnsiitlreonirp.rn.$euui naadraeEdinusisemulimcnbutoifngliddtl,erina(ue,exaap,retcn) itirneuaacccdeodlranrapigoorlotsdc- dicelictul?" Cdci aEa numesc lacedemonienii pe mimi. (6)
Apoi, fiind invitat sI-l ascr,l,lte oum imita prirrighetoarea,
s-a srcuzat zicind: ,,Pe asta am auzit-o". N4edircul Mene-
un sentiment de pudoare, arnbifie Ei inflScdrare pentru ,i,'rabes, deo,arrerce izbirtise sd vindiece unele boli desperate,
,f'u,se,se numit Z,eus qi se fbilea su,pdrdtor cu ac,east6 Flo-
virturbe, cum am scris Ei mai surs despre Licurg. r,ecl5, rnotiv pentru cor€ & irldr5znit sir trimitd chiar lui

21 Avind deci ,cera mai mrare putere in ceta,te, Agesi* Asagelustildraopseoresgceristroe,aAnegecsuilaaocse"a.sItiaard,AregseSs:i,,la,lVo,lsenie-,acrartdesspZuenuss:
traors mijlorceqte cra Te,leutias, fratele sdu din ace,iaEi mam5, ,,Regele Agesilaors ii ureiazd. lu'i Menecrates sdndtate".
sd fie comandantul flotei gi, porrniLnd in exp,edilie,la Corint,
e1 ra luat pe uscat mariL'e ziduri, iar ,cordbiile le-a cucerit
Teleutias. (2) O datA ar.gieiernii stdpineau Corintul Ei 22 Pe cind el igi petrecera timpul in Co'rint, dupd ce
plineau jocuri e istrmiceaG, dar Ageis,i,laos aplirirad, i-a inde- cpcriee.lncoE:tErritusielauHaeiunrcrEahiieo,intriaural pu-riperteiezlnoisneti.aerAEi g-iep,sraiivlaueoavsecinnuritsm5s,oocloirradnriaennidnTateonbrltai-i
alun- cleauna a urit cetatea, iar atunci iEi inchipuia ,cd-i este
gat cin'd ,abia aduisese,rd sacrificii zeului, p5risind toratd
pregdtirea. Dar corintienii exiiati, care erau de fa{d, l-atl rie fol,os sb se poad,e chiar batjoco,ritor, cind l-,au ln;lirn-
nugat sd pornearsrcd el" intrrerc,erirle. Agesil,aors insd n-a fdcut
aceasta, dar in timp ce ace,ia rinduiau joc,urile gi le du- piiaat se prefiLcera 'cd nici nu-i vede, ni'ci nu-i aude. (2)
oerau la indeplini.re, a stat p,e ,lo,c qi le'a asigur:at liniqtea.
Dupd ce el a p,lecat, au forst inrcepute jocurile isrtmice ia- I)ar: aceastd pu,rtar.e n--a rdmas n,erdzbunatd de Nernersis.
rdEi de cdtre argeieni, Ei unii dintre ei iardqi au invins, in .{ldci, nici nu se inrdepdrtaserS tetranii, Ei au Ei venit ci[iva

204 PLUTARH AGESILAOS 205

vestitori anuntind ce corpul lui de oaste fusese mdoelSrit pe gre,cii care laocceueieas,cAigneAsisiaiaosEinpr'aenlturuatc'paraertleupltaasaeoeAagsetb:
de lphicratesa?. De mult nu mai suferiserd sprartanii o silaos. (2) De
oatastrofd atit de m,atre. lnrtr-edevdr, ei pierdu,serd multi
bdrba{i nobi,li, Iacedemonieni, infninfi de cdtre peltaqti uritd faptd. lntr-ad,evbr, Antalci'das elra duqmanul lui qi
se str5duia sd f,acd pace cu orice pnet, gindindu-se cd in
Ei de cdtre mercenari. (3) Agesilaos tre-a sdrit indatd in rdzboi prestigir-rl l,ui Agesilao's va creqte, iar f,aima Iui va
ajurlor. Dar cind a aflat cd sirnt deja infrinli, s-a intors fi gi mai mare. (3) Totugi, ace'L,ora care spuneau cd
inapoi Ia Henaio,n qi, por-unioinrd oa be,ofienii sd i se ?nfd- lacedemonienii me'dizeazd, Agesilaos le-a rdspuns c[ mai
{igeze, a inceput tratativele angajate. De,oiarece lnsi aceia
rdspundeau,.la rindr;,l lo , cu inrsolentd Ei ni'ci nu purre- degrrabd mezii laconizeazda9. (4) $i, ameninlind pe cei oarre
nu voiau sd primeascd pacea ,qi anunlindu-le rdzboiul, i-a
neau de pac1e, ci pretindeau ca sd lras,e Cor.intul liber, Age-
sitraos, minirat, a spus: ,,Dac5 vreli, irltr-adevdr, sd vedeli silit p,s toli sd r[mind la inlelegerile incheiate cu regele,
gi mai ,a1es din cauza tebanilor, p,entru cra, ldsind Beotia
pe prietenii voqtri clt srint de infumura{i pentrr'u norocul autonomd, sd-i faci rnai slabi. Lucrul acesita l-a fdcut gi
pe oare l-.au avut, miine veli putea vEdiea in toratd sigu- mai evident plin faptele urmdtoare. (5) Intr-adevdr, dupd
r.anfa aoest lucru". Apoi, a d,oua zi, luindu-i pe ei, a
ci'nhcireapr uatprsodiapjeefudieasccedta{tein. uDtouvlecrdoinridntiiennialociersqt tiest-cada.vcionrtina-t ce Phoibidas a realizat o ispravd, ocupflnd Cadmeeaae, dnd
sluupptderlealiE, iiadrdinspu,iaarttarantiai 'etunal udegrpeaucel,odveifgi'i
tienii nu irndrdznesc sd se apere, a dat drumul soliei. (4) erau suspend,ate

toli elenii erau
mai ales cei care erau adversari lui Agesilaos, c.{nd
trnsd eI, h.riind cu sine pe oame,nii care rnai r5,mdLseserd djn minioqi il intrebau pe Phoibi'das, ia indemnul cui
oorpul de oraste, s-a dus La Sparta, po'rnindu-i inainie de
rdsSritul zorilor, Ei din nou, c{nd a cdzut nioaptea, a opn'irt, fdcuse aceastd faptd, deoa.rece toti iqi indrept,au k6-
nu.iala asupra lui Agesilaos, n-a aEjuotvoiirtusl 5luideFclhaore-
a fdcut potrlas, pentru ca ancadienii, care-l urrau Ei irnvi- pe fa{5 ci a voit sd vind ,in
diau, sd nu se irucure. (5) Dupd aoeea, vrind sd facd pe ibidas, spunind cd trebuie sd cerce,teze fapta in sine, spre
placul aherilor, a trecut cu expedilira i,n Acar.nania, im-
preund cu ei, gi a capttrrat multd pnad6, iar p,g acatrnarrieni a vedea d,acd este de f,olo,s, pentru ci fiaptele folo,sitoare
i-a invin's intr'o luptd d,eschisd. Deqi aheii l-au rugat sd pentru Spafta e bine sd se intimple de la sine. chiar
dacd nu poruncegte nimeni. (6) lvIai ales cu cuvintul Age-
marimasipinrmndsucilatdrdnveaaradfcazobcl,ooeig,ciodsa'ndcrdtirranvipuoier,daipcveeenaptrpeu5dm,ucdginmetuailn,siseesdmvodsenrrantsterninnee,- silao's spunea cd dreptate'a este peste tot in fruntea vir-
tulilor, pentru cd beirbdlia nu e cle nici un folos dacb nu
este insolitd de dreptate, cici dacd toli ar fi drepli, n-ar
spre recoltare, oeera cre s-a qi intimplat. lntr.adev5.r, ves- mai fi nevoie de birbSfie. Agesiiaos a zis cdtre cei oare
tindu-Ii-se cd se prregdteqte o expedifie lmpotriva 1or, s-au
impdcat cu aheii. sp,uneau cd acestea sint pdrerile rnarelui rege: ,,In ce ar

tlaerer2na3anpDeeaamr,,traedrLueapcdflorcnefileoOi,toa,ninonneage;eei,llaPuEihEiatriinmaautbpajzecoefsuiaiatteulainoaubttlsiunniuileetn-pildouer- fi acela mai ,mrare decit mine, dacS n-ar fi mai drept?"
Soco,tincl c5 superioritatea, pe drept Ei fmmos, trebuie sd
fiind intdritd din nou cu ziduri cu ajutorul bdnssc al lui fie. misuratS cu dreptatea, intrucit e o misurd regcascd.
(7) Cind era prass, regele i-a trimis o scrlsoare in leg5turd
pIPn,hr:aeardncaaeslersatrzesoogrsoe,pLsupeiaiinnttraicrnhniiipitsr--plaleurchAelonrttdnaralfciitidjsoadssnfailrcacdSTpieamrcibiea,aicznuoesrlee, ggceiaulerie.t cu ospitalitatea gi prietenia, dar Agesilaos n-a primit-o,
spunind cd este de ajuns prieteni,a comund qi ci nu rnai

e nevoie. de o prietenie anumi.,td, dacd aceea e st'atornicS.
(B) Dar nemairespectind ace,astd pdrere prin fapte, Ei fiind

206 PLUTARH AGEsrLAos 207

frdmintat in mul,te fe'luni de ambifie qi de patirnd, Ei mai szIsfqdJAcht-Li-leiutaa,ae6esrraudisncpiv'a,ucupbE*duuvprtiiza,aaudatculrjziuauoe,citmcnntmme,dflsdiioniuEpttaaosL-rosit,,atnraJigsaltattud5litrdr-tmilEcaemdad9didui,tnueiaisaEcdlcs+tfoicedcunuuduJdrrdnPe:pdrauirnauni1tcrSnfjsiuaeda,ppjEudsnaiardmoilinsfiirrrndn;tadintiaienoei.innacpcc(ugtipneomi7altorliaeta)ve{p.rtav.omiaDeruC.eiac'uao'sSha'unTpdcise(aih6ud'-nisr)azrsedi'ap.acae'Iverutacns-erolnepot1trii'oeererena-iaa.n'ansJEdPds''u3E-leeuedE,"vdvbu:dia"eddtls.9zisce.rci1u1s-IEt'"ia3ta,,t--i '
ales de d,orinla ide ra ,s,e rdfui a sal- ,sizidria-.l,atieurron-"m"riil*,oafiprdi'eccspa,,urenrrtrtrjerueuczd,ierecrnidacutaeEretilnciloLaii'ronnrExpdodriugroan-icrsemfeeidrxsxrda,aersepteeea'tamradlttule'ieninz,diiiu-ecua'ana-sim,npevrouodoacrecrieatuemsu('unislEvnu5a1ii,aaisnirndcas.otdcpenaacnrcreeud-i
cu Teba, n'u n'urn'ai ci
vat pe Phoibidras, drar a convins qi c,etatea ca sd-qi asume cd ei au conlucrat.
CEiapdreneLe,eaonptridinasp,irn.ofprruii,nletepauttreerbi uE-i
ea nedr,eptatea, sd lind
procl,ame pe
si Archias

nilor Ei a guverndrrrii, rcdci doar cu aju,tronrrl lor intrase Pho-
ibictras gi'ocupase Acropole.

24 De atunci a i'naoput s5 se inrstaleze o bdnuia,l5 cd
fapt'a erra a lui Phoibidras, iar sfatul era al lui AgesiLaos.
F,aptele care au urmrat au'd,ovedit cd bdnuialn era indrep-
tetit6. (2) Intr-.,adevir, cind teibanii au alungral garda qi
au eliberat cetatea, Ag'esilaos, acuzindu-i cd uciseserS p'e
AtitrcluhliaesrrEaui ppeorLleemonatridh,ia, sa, came ou fapta erau tirani, iar
pror.nit rdzboi cu
im,portriva 1or. (3)
ACgleeosmiltaborostoaisfoesrat trinircndisrecguea, ri"arnratAagiens'iBpoeloisli5a0.
munise c'ind iunnfdlfiiquarneu, mmi1t9Claeof-onysmt oins'd. r1d1g".i5t
intr-adevdr,

Agersilaos in fitroarea tineretii, cam lla virsta de 40 de ani, 25 Sphod,rias ave,a {u
qi avind scutir,e de arnnLatd datd de cdtre regi, a fugit de
cop'il fiind frurnos Ia de

ace.a cormLandS, soootind cd e o ruEine ca dupd ce infrin- Anchiclarnos, afciuesltare4gei luriiscAagevsiiJa,laaosp. e$ni tarrtutnactid,Lcsudmu,eeral qi
se
sese cu pulin inainte in rdzboi pe fliasieni in apdrarea fin'e'sc, cind
exilafilor, sd fie iardqi vdzut cd face rdu trebanilor venind gau""'in luptd alSturi de acela, dar f5rd sd col'ab'oreze gi
in apdranea tiranilLor. (4) Un oareoare spartan, nutmit Ja-i d"a ajutor pe fa!d, d,e,oare,ce Sphodrias fdcea part'e
Sphodrias, care fdcea p'ante din gruparea politicd adver- din adverrsbrii lui Agesilaos. (2) Cind Cl.e'on)rynos s-1 d-us
sdrS lui Agesilaos, fusese numit harm'oste51 la Thespiai, ttpieairg"arreetn'reIub,aquzirninIl-deaav,iouimnirnfmiulimaldtp,r1i,nitunediamuiA-tiJ,gnc.eudisun,ri-lusatgedoa,dse,Im-'ntfaiieinn'ulidIrnrcqridnclaaemtcletraiir'dinmiapni,ledcusaermdst'rdede,-eiipIcsriaoqsue--
bdrbat indrdzne! Ei arnbilios, fiind plin mai degrrabd de
aspinalii d,eclt de ginduri cinstite. Acesta, dorind sd oblind
o mare faimd gi avind exemplul lui Phoibidas, care ajun-
lsaes€T. efabiranos,-saEiinrce*nroudminitlaitncud,r'vmaa faptei lndrdznele sdvirqite ctpicvnaedlaoecsscdCfu,iialldedtuaoe.ennptq,nyrciobmtovrpS-peo,i,iiardrnlsbdedmaale'-uta,va-pvibsa'eermrl,uo,AgruCrnraoallcterrhstoidi,ndrpedn'rdecaey,irnroLrnndtcto-rzaoorusnmsrii.'tt'diecanristrada5ardrt,edd1'vgsaseonpld'ustusuunttii.ldi,att,(E^3pdi-nl)ruasuiDnetl tas-bArv-dergeaieda{-sSeittniuilan'e'ald'euo;cuirsid-,-i

fi cu mult n-ai distins qi
miai strdlucit, diaci va oicupa Pineul cu mijrlotac'e proprii qi
va alunga pe atenieni de pe mare, atacindu-i pe nc-.aEtep-
tate de p-c,aeLeusdc'eabt.o(i5o')trSarehizi iPcteelocpdida'acseraEsitdMmelolan95in2a. $lnietra-adfoes-t
pusi la au trimis nigte oameni care se pnefdoeau cd laco- cpc,ldaerirvoeaa-lt.rcu(e4gi)ace,Atrvacrhecidoeranvmiadoersfj,idermu,bgauiinnifnrdudu'sr-na'soues,o- 9,rani emrneoanaiusdcn,'luacvtii.isndpc'eui'onasin,sdae

vdr, ci
nize'azd Ei care, ISudir:d qi ridicind in rslavd pe Sphodrias,
ziclnd cd nurn,ai e'l p,oate sdvirqi aceastd faptd, I-au am- m,ai intilni cu Cleon;,rnos, deqi e,rra oibiEnl.rit s5 f,acd acest
fbeifilonerant eEdirel-aaputdimqipIiansfeslddpeornne,etraesgciuditdaccti,aunaecaeecaa, rdeaer 'acotLr€a
lucru de rnul,te ori p'e zi. (5) Din aoest morne'nt, Ei aceia

2OB PLUTARH 20s

gi-aupierdut qi mai mult nddejdea pentru Sphodrias, pind morrit'nilor, pcntru c'5 st' strdduia sd dislrugd pe tebani
clnd Etyrrnoc,les, unul dintre pn-iertenii lui Agesitaos, intr-o
conversa{ie Ie-a derzvSluit pdrerea lui Ageiii,aos, gi anu- f5'rd vreun motiv publlc de acuzare, ci numai din pas unea
ii din ambifia 1ui. in acest fel, spu,nea'u ei, fdrd si fie
rne, le-a spus cd Agesilaos ,aolldam'n6 f,o,ante muLrt ,ac,eastd deterrninali de vreo nevoi'e, sint expugi morlii mereu gi
fap'15, dar cd de attfel socoteEte pe Sphodrijas un om bra\.
ilE(dua6eict)uirrg"Iilvuniunrtdiri,.a.diaPnldsuineeleiadvgAmddlrraact,uhcrAuidddgram'eccmseudiolla,psaqiortreir,ogsaCi,c,Eaddes,eerouefrtanf,dieypvem,ctcvuoaonlsridceeEddsdip-daeartifedada,satcseirtiptnfelbpi,ilneindleuepeailasoaScerspcateahbrsnsodt,eia--. intr-racolo in Jiecrare an sint aduqi atifia oameni, urmf,nd
pdnerii citorva. (5) Se spun'e ,cd atunci Agesi.lao's, voind
sd dojeneascd rnui-tirnea, a pus la ,cale urmdtoarea srtra-
tagc-rnd: a pus toli alia{ii sd se aEreze la un loc, annestecati
peoi,raupnociitdaep'ooi, pante sd se aEeze lacedernonienii intre
dnias prinrse'serd de acurn curaj sn-I ajutre. (Z) De altfel, int,rte p,rin,cnainic, se se ridice rnai intii oiarii;

,ei; a
dupd ae s-au ridicat 'aceia, a p'orur:rcit, in al doilea rind,
Agesilaos iEi iubea foarte murlt c,oprilul gi se spune cd pen- sd se ridirce rfiinedrarfiiei,c'aaprr'eoi,dli,natrninedc,edleulalgltheermiieEgitezqiduigtourrii.i de
(6)
tru el a fdcut un }ucru copildros, pi anurne cd atunci c'ase' Ei pe
cind copriii miici, a incbleciat
gi se juca enau a$a acasd. Ydzut pfeiintrderas;iesacclalelluenuutrrr c,al Ei bine, s-au ridiciat ap,roiape toli alialii, i'ar dintre lacede-
au rei monie'ni nici unul, pendru cd lor le e'ste urrit sd prac,tice
din
pric.teni, l-;a rugat pe acesta sE nu spund nimbnr.li m,ai
i,nainte de a fi gi 'el tatd de copii. si sd lrnre{e \a"eiun rnegte,Eug, ca nedemn de,ci. Astfiel,
Age,"silaos a zi's: ,,Vede{i, voi, oameni, cu cili r,aai multi
rsolda,li trimitem noi la rlzboate deolt voi?".
26 Sphodnias a fosrt achitrrat, iar atenienii, cind ,au afiat,
se pregd.te,au sd facd rbzboi. Agesilaos gi-a auzit vo,rbe 27 Pe cind iqi ducea arrnata de I,a Teba in N4,egara in
foa,r.te rele, fiind invinuit cd cedase unei d,orinle ne ia limp ct' u|ca pe Acrop'cir' sprc regedin{a arhontelui, un
fusEse piedicd unei judecdti rsprasm gi o suferinild grea au cuprins gamba pircioarului
lorcul ei qi cop,ildreEti, qi
drrep,tc; prin raceasta, se spunea, fdcuse ca ce,tratea sd s,c
facd r.inovatd de astfe d,e nelegiuiri fal5 de eleni. (2) sdndtos, dupd aceea, umftrindu-se, s-a vdzut cd s,e umpl.use
,cu singe, incit 15sa impresia unui flegmon. (2) IJn medic
Dar c,ind a vdzut cd Cleonnbroit'o,s nu este diispus si lupt,c fadduirndirSisoidpeatpacout,azatddraif*ria, dodepe,roist,,af,drce,dcczeilutsvieninslae,ctudarreggeiseau,mbqiugdlleet zasncinedegaEeioqdpiurtriiqmenreieleja-
crr 'rcl;anii., ldsind astfel in pdrdsire legea de care ficusc
saz nlai inainte, in expe,flilie, a ndvdllt el insuqi in Beo-
lla gi a inceput sd provoace ne,ajunsu?i tebanilor gi,o Ia ,ditr grca s-,a abd,tut asllpra lui Agesilaos. Totugi, scurge-
r,indu-i, a suferit vdtdmdri din papts2 1or. Astfel, o clati rea singelui s-,a putut opri Ei, dus la Sparta, mu1,td vretrne
citnd a fost rdnit, An,talcidas5a i-a spus: ,,1ntr-adevdr, fru- a fo,st intr-c-r mare s dbiciune gi n-a rmai puitut sd iia parte
rnoasie leiclii mai prr"imeEti de Ia tetrrani, chiar fdrd voi,a }o,r, 'om]aeuael4rxnepaeliodmvi{iai'itr.u.e(r3il,o) vEDitiauprredinuatsuicrnparptu,unEl-iiat-cpoeeis:ttama,Tra'esrg,epy.araDrtiasinnoi,tirueanud,aepcerpsirteennai-t,
invdlindu-i sd lupte, cdci ei niLci nu qtiau". (3) Sc spune
cd tebanii atunci au ajuns in rea,lit,ate sd fie cei rnrai rbz-
bcvini,ci dintne eleni, exetoitindu-,se to'smai in multele ex- tru primra clatd, fiind infrinfi de tebani in linie de bdtaie,
pedilii pe rcare le fdcuiserd,larc'ederno,nienii impotril'a'1or. au pir:rdut Ir.lpts. (4) foti etrenii derci ,au hortbrit sd facd
De aceea, qi Lycurg cel bitrfln in aqra-ziserle retre55, a pace cu toli duqmranii 1or. S-a adunrat 'PdirninEtrleadatacesEotilisi oIali
int'erziis lacedernonienil'on de a l,upta Ei a faoe expedifii incheie condifiile de paoe.
impotriva aceloraqi du rnrani, invele sE Sparta ca sd
pentru ca sd nu-i ienrlreaieEpi cEiupnaemainlounii,ladsa, rucinarbeirnbuatdvdedsustiet pentf,u educalia gi
poante rdzboi. (4) Agesilaos era nesufer,it alialilor lacede- dovadd de calitdti

14 * Vieti paralele (vol. IV)

210 PLUTART{ AGESILAOS 2lL

d,e ,comrandant. (5) [6E61ra, vdzind cI to{i c,eilalli oameni rophorions?, iar in Lr:na a oincela a lui Hec'atornbai'o'n58 au
sint subjrugali de Agersil,aos, eL sringur a dat dovadd de la Leuctra, in tirnpu'l a douizreici de zile' (6)
tost intrAnli
gAaSiceipuehlgnaomttdiiaujtruei,arsarsieut,,olozcliramucireiseie-ccaaeddrieciaS'mdlzairmuccareaitu'tvdcrelaieirtrlrnotqonrponieiig'ibeciino5odiriaaiinErteituinrerlEeCf^igasleaelpaloeancryrdCetrzinlgaeuoeilotri,'slmu'.lPiub"rr'$po1iintfii^tonlrt"sodei,!
rnindrie piind de ind,rdzne,ai.S qi a linurt 'un discurs care
nu se referea nLrryiai l,a Teba, ct la intLrreaga Eladd.
El a
ardrtat cd din rdzboi nu,m,ai Sp,arta are 'de prrofitat, din
phicina cdrora tofi ceiIa,lli sufdr, qi a indemnat sd se faci
prace in egiaLirtate qi dreptate, zicrinLd cd nurnai astftll at'
p,ufie,a sd ddinuirasigf, pasrsLs, dacd to{i vor fi egali. impo';1ivs tcbanilor.

28 Vdzind deci Agesilaos cX elenilor le place foarte 29 Spantanii, sufe'rind astfel o I'ovituld neaEtepiat5, iar
tebanii bu'curinclu-sc de norro'cul- unei gi'ol'ii neaqleptate,
mult qi ii d,au atentie, l-a intrebrat dacd so,aotegte cd este caqci,5geietaonvacii,rnutneuri.tnme(,i2nea)nuciXenserr-tnadaolriimfmoinraalviisinifpnisutienLar,mdermpncfuiiraiaai'ttvpoeEurlirleibnrnneuille'dos-erqa,circitgmiJna"aducimeifleuilelpe6i.ruoitnacauuvrtnienca-u--t
drept qi just ca Beo{ia s5 'fie au'tono'rnd. Eprarniinon'dras l-a
intirebarb qi el, ia rindurl s5{u, te'p,edre Ei cu curai, dtacd so-
coteqte cd este drrept oa Spanta s5 fi,e al.rt,o,nLorm6. Agesilaos;
ra sdrit in cu mini'e Ei L-a
sus Beo{ia trebuie somrat sd spund lirnpre'd'e dacS Jimi,iibteorsarunrOadii,nsrtbitiita'negcip,hosipsauirtiesmreitad1rtiaiim.vi$rn-il,lt,caarverse'dd'drnseepicterdai'tdsete.reDozeab,rs'emirnv'earatitcaqeuei adsgedi
soooteEte
cd sd fie au'tonornd. (2) Iardqi
Epam,inondas l-a in'trebrat acel,a9i lucru, dac6 lasd f-aconia'
autonomS. A'tunci Agesilao,s s-'a miniiat aqa de taargeter9si
s-a bu,curat cd i-'a oferit pretextul, incit fndafd rine{lceror-tipatcusviniint r,caiocsfi,unci'liendpneo'crraorceull,Ieefeascrteqiptoretrsivpnu.inc'o(i3a)rnAensiti-,
tec,ebialanliflior,edleinni,trac,utatcuaLted'espeaicrnepEd,iolaes-,ae, dec\ar:at rdz'
num,ele i-,a l5saft s5 fc:l, celatea^erra din intirmplarie in sdr;bdtoare ,qi era plin5
,d,e strdini. in tealru erau 'niEte corpuri care se intreceau
boi. Pe p,ellivite pl'cii
rqnie,caorgndtraaro,easdrd, zinbdoedmrllnuiin. dCud-ici'seIrafacgdrefaupsted
inldturi Ei sI in ghimnopediite. Tocmai atunci s-au prezentat- cei care
au lnunlaf nenorocirea de Ia Leuctra. To'tuEi eforii, deqi
tmprd"qtii to,ate nein{,e1egerile. (ll) Din intirnplare, tocrnai cra e,vident cd situatia fusese pierdutd gi ci e scdpase
in acel tinr*p Cleormbrotos se afla cu ar'rnata in Forcida.
Indatd deci ef,orii au trirnis un sol, porun'oindu-i sd-gi comanda, n-au ldsat nici sI iasd corul qi nici cetatea n-a
ducd armLata impotriva Tebe,i. Apoi trimilind pe la aliali, ingdduit rsd se
s'chirnb,e progr,amul sdrbdtorii, ci anunfind
a"a"a rud,elor nu,rne,le celor rno,r{i, ei inqiqi au dus Ia
i-au adunat, deqi nu aveiau nici un fel de artint, cdoi ntr capdt cele ce compo'rtau spectaeoluJ.- qi intrecerea co'ruri-
sufereau rdzlroiul, d,a,r nu indrdznea'u sd cirt'eascd 9i nici
sd se op'r.rnd tracedemonienilor. (4) Producindu-,se multe c,:mEoaer,s1cfd.les,1'li+icinc;eigAilaoruirjditsuoo,uanrlaiiviiazpqliiei gcrautiedlaldeiliilreccne'iucnloeefalraol{mar5,moluEr,omltiri,iifnnip,dodu'ca-ors'sidbn',eolirpipi,nlri'eodnr'ciaiinrsdneeEanimg.i.oinirnYdae--,
srernne r.ele, aga currl r3,1rl scris in Via{a lui' Epaminondas,
iar Pnothois, spartaniol, impotrivindu-se expedi{i'ei, Agesi-
laors nra crerdart, ci a po'rni,t la pregdtirea rdzboiul-ui, niddj-
duind cd deoarece Elada era autonomd toatd, iar tebanii ,ctrie qi de ve,selie, pe cind pdrinlii 9i rudele celor sal-va{i
p'a,r''c5. ar fi fost in iloliu, std'teau cu fermeile acasd. Numai
nu erau prevdzuli ln ,tratate, ena acurrl mornentul. sd-i dacd cineva dintre ei trebuia sd i9aiscdo'pdleeinit,ev9oi ilea af'ard
pedepseasce. (5) Insd rnornentul ard,tra cd acea expe'ditie clin cas5, atunci el se infS[iEa umil chip'
militard a fost sdvirqitd mLai mult sub imp'eriul mtniei
dec,it din r,afiu,ne. I'ntr-ad'evdr, trratatu,l s-a incheiat, la qi..ieidaeavoprrbinir,irEei la p,ivir'e. (5) Chiar mai multe se puteau
Sparta in a patra zi dupd prrirna decadd a lunii Schi* femei, cil,e una intrebind pe alta care-qi

212 PLUTARH AGESILAOS 21:]r:

ptfririi,iismt1deo,ar pcpedezcufsiinuedrldvmeinanmilnuedpltev5icuseedloienrdldareepasptramrueat(id.na,drcca-dtdseesrapsrpteducnteuemtadpclEe5.i totugi, cucea"ind o cetarte mircd din Mantineia Ei cdlcind
Ei mergeau unele cu altele vesele qi mindre.
tra:ia aceea, a trezit sperantele cetdtii, gi a mai inviorut-o,.
gi a mai insu"fleli,t-o, ca sd nu fie cu totul desperatS.

31 Dupd aceea, trpaminondas a fost preze,nt in Laco-
nia cu alialii, avind 'nu mai pu{in de patruzeci de mii de"
30 aTlioatuliigid,emeuil{qimi Les,eaagsrpteapr,ttaaunicloarE-p,amduinpodn,dcaes s-au des- horpil-i{i. Mulli, qi uEor inrarmati, gi nrei'niarma{i, i1 urrnau
prins victorios
Eadi tprs,1ainr-ndi,netemdinedoriteracsodLuntrdcvaSrleeassccdr,einferPeea'lolap,ogncehsi,o-pdtarEeia-a. in nd,dejdea unei prdzi, aga cd au ndvSlit in Laconia, in
acelaEi tirnp, qaprbezeci de mii d,e oameni. (2) Nu trecu*-
serd mai pufin de qa'se sute de a,ni de cin'd dorienii cotro*
lui Agesilraos gi i-a cuprins o mral'c ders'curajare Ei teamd nizaserd Spanta gi de-a lungul aoerstor arni atunci, pent,ru
de divinitate, gindindu-,s,e cd prirrra dat5, dugmanii au forst vdzuli in
de aceea cetatea pierd.use dar rrr,*ai inai,nte nirneni nu indrdznise lsadraosapatartcaen,iLdoar,r
lupta, plentru cd alungaseri pe c,el cu picioarele zdravene
d,e la di-,aorninnivedq{ai-tgiEai lmesaeismcrdulut nsdgcvhoirobpe,aEsicudnqsi,cshdilosd,e.
Acest atu,nci, ndvdlind, dldeau foc qi prd,dau pind la riul Euro-
lurcru t,cama tas Ei p'ind tra c,etate, fdrd ca ni,meni sd-i inrtimpine cu
(3) lntr-adevdr, Agesilaors spune
de dir,"initate. (2) Preluind,u-I pentru celel,al,te vir,tudi ale atac. nu-i lis'a
lui Ei din pri,cina faiinei lui, se foloseau de el nu numai
ca rege Si cornandant in timp de rlzboi, dar il aveau ca TLr'eop,9rnp,crs, sd lupte impro'tr''iva unui riu qi a unui val
medic Ei orinduito,r al vie{ii chiar in incurrcdturi}e poii- de rdzboi atit de mare, ci imprdqtiind hoplili in rnijl,oeul
cetlfii qi in puncte'L,e oele miai de seamd, nezista impctriva
tice. Aturrci eszeitaau,rdstads,aeprdliolaeEpieidnc,alupspatdp,rrpreerrndztruurtd'cdde-elreagtri am'eninfd'riloir traud,elor tebanilor, care-I chemau pe nume
aoeL'orrra care qi-l indernnau psoinlnuispeterdpze-nbtorriuul.la(r4a) cdci el ena
Imour.lf(i3E)i I^ni,ntrf-l,uaedenll'i5:gr,i l'r,ri, m,ai putin
se terne,au cie o rS.scoali din partca relelor gi el cEiJZrz,
astfel de oameni nu numai cd sint Nu
decit
acestea iI sup6,rau pe Agesilaors Ei strigdtele, Ei zgomotelt'
indepdrtafi de la orice s[,ujbd, ci se soco,tegte o rugine sd de acarsS, din oet,ate, a,1e ce o,r rmrai bdtrlni, c,are erau indu-
d,ai unuia dintre ei in cisS,toric o fc,meie sau sd iei de la
ei. Ori,cine voieErte ii lovegte, iar ci rjlrporrtd lo','iturile rner- rerali de ce.ea ce se intimprl'a, Ei ale femeilor, care din
gind imbrdcafi in hainc proaste qi umili, p,oar.t5 tunici cauza st?igddelor Ei focurilor prrovocate de dugrnarni nu
mari ave,au liniq;te, ba erau chia,r cu tot'ul ieEite din minti.
decolor'ate gi-qi ra'd o prar,te din barbd, iar ,o parte o lasi" (5) Pe Agesilaos il mai miiniia qi sitmafia faime sale, gin-
sd creas'cd. Era infricogdtor spe'ctacol sd vezi as;tfcl dc
o,arneni in acea oertate, tocmai cind ave,a nevoic de rnr.il[i dj-ndu-se cd primise o cetate foarte m,arre Ei foarbe puter-
ntiigcidu,'lEiinatoinuamt,vperdoesatig,cdumdinedcriaareei este micgoratd gi pre,s-
ostraEi. (4) Spar,tanii iI aleg pe Agesilaos ca legislailor, dar se folosis,e foar,te-
el, fdrd sd adaug'e ceva, fdrd sd ia ceva ;i fdri sd scric, i eL
a intrrat in adunarea lacedemonienitro,r Ei, zicind cd astdzi muJt, zicind cd fem,eia spantand incd nu vdzuse fumui

trebui,e sd l,ase sd do'armd legile, iar din ziu'a ui-mdtoare dugrnanilor. (6) Se spu,ne cd gi Antaloid,as, cind un ateniran
sra luat l,a int'necere in bdrbS{ie cru el, i-,a zis:,,Noi v-arn
sd fie stdpin mai departe, a vegheat ca in ac,e,l,aqi timp, qi prirnit urmdrindu-vd de m,utrite ori deprar'te de riul Cephi-
legile sd fie resp'e,otate d,e cetdleni, qi cetSle,nii sd fic res-
pectu,oEi falb de iegi. (5) Voind Agosilao,s de,ci sd inldture s,os". Celelalt i-a rdspums: ,,Dar noi nu v-arn primit pe-
descurajarea ;i urnilinla tinerilor, a ndv5lit in Ancadia, voi d'epante de Euro,tas". (7) Ca.rn la fel a rdspuns, cditrre''
dar s-a ferit sd dea o luprtd grea impotriva dugmanilor. un argian, un spartiat dintre c,ei de jos. Astfel, argi,anul-

214 PLUTARH AGESILAOS 2L5""

a zisi ,,Mul{i dinfrre voi zac in Argolida". Spartanul a derea conspi,ralia. Agesilaos, deci, sfdtuin'du-se impreuni
cu eforii, i-a ucis gi pe aceqti'a, fd,rd s5-i jude'ce, deEi mai
rS,spuns: ,,Dar nici unul dinrtrre vui nu zace in Laconia".

32 TotuEi, unii spun cd Antatrcidas, fii'rrd ef'or, qi-a ex- inraintre nici un spartia nu fursese ucis f6rd ju,decatS. (B)
Dar, cle vrerne ce fo,ant,e murl{i clintr'e periecii 9i hilolii
purs copiii pceindCitdeurqomn,ar'anji{i rningcinerndcaaustfsedl infric'ogd,tor._(2) Iar care se afl,au 'sp;ruobdaurcrn'e'ea f'ug,e,au din cetate la fliuqmani, iar'
fap,1v1 aoesia o foarte mare descurajane, Age-
Agersilaos, treacd riul Eunotas
punclg'
qi sd forleze inaintar,ea isnpremciejltoacteu,(l5cseintddliciEqleil,ainlte locuril,e silao,s a sfdtuit p'e scl,avi ca in z'ori si vind la stivadeol qi
sd ia armele celor carre dezertaserS qi sA 1e as,cundd, pe'ntru
:s-ra a$ezat de bdtaie
inalte. (3) Fluvir.r,l Eunotas, ena atunci foanhe lrllare, deoa-
rece cdzus'erd ploi, iar c'urrsu'l aqpiesi u-pdrmSa'tiorrrpluernltrbdr'eu rdce'ald ca sI nu se cunoiasicd mutlimea. 1or. Unii spun cd tebanii"
era greu tebani. s-rau retras di,n Laconi,a din caruza unor furrtruni cu zdpadd
.Ndieqcfoitedsepain'utale,naiIda-u Ag'esilaos pe Epaminondas, s,i deoarece 'arcadienii incepuseri
ardtal lui sd se retragd qi sd se
imprdEtie in dezorrdi'ne. Allii s,pun cd au rdrnrars tr'ei Luni
care me,rgea in frumtea faLangei prin Eu,rotas. $i, dupd intregi Ei au jef'.rit oea fi]aii maie parte a !d,rii. insi Theo-
curm se spurne, Age,silaos, pniviind mult tirnp la el Ei p'Iim- pclmpos spune cd ,beotarhii se
bindu-gi privirile, n-ra slltl's nimic altceva decit a1,it: ,,O, pe cind hotdriserd sd se
i.etrag6, s-a dus }a eL Phrion, un fuflrbat sprartan, din par-
-omule, ce fiaptd mdreafd ai int'r'eprins!"' (4) Epaminondas te,a lui A.gesilaos, cu 10 talanli aa pre! p,entru retragere,
.avea ambi{ia sd dea lupta induntrul cetdtii 9i sd inal{e
astfel cd be'otarhii, pe cind pune'au la cale retragereia ho-
un rnomument in cinsteia binuinlei, dar n-a putut s5-1 tdritd rn*ai inainte, au primit in p,lus qi bani de drum de'
scoarl.S gi nici ,sd-. p?ovoace p'e Agesi'Iraos L'a luptd, qi artunci
introrciraduise, a i*sgiput sE jefuiascd pdmintut Laco'niei. la duqman.

ln Sparta, atrunci, oiliva dilltre oamenii vicleni qi rdi, ca 33 Nu qtin cum de ceilalli n-au ounroscut acest lu'cru"
la ddud sute, ,stringindu-se tra un I,o'c, au pus stdpinire pe
Issorion60, unde este ternptrul zeilei ArternLis, un Io'c in- gi numai The'op'orn'pcls I-a aflat. In orice caz, Ioti recunosc
cd salvarea Sp,antei d'e atunci s-,a d,atorat lui Agesilaos,
tdri,t gi gneu de eucerit. (5) Laoedemo'nienii voiau s5 dea pentru c5, desprinzindu-s'e de p'3'fri6i1e inndscute in el'
ndvali inOata irnpotriva 1o'r, d,ar Ag'esilaors s-a tem'ut de
o r5,s,coa[d 1'e-a porurlci,t oelorial{i spartani sd ste'a li- ambilia qi spfu"itu,I de hart5, a chibzuit curn trebmie Iu-
niqtiti, iaf eEli crurile. (2) Totuqi, n-a putut sd mrai ridicc' putere'a Ei
singur, imbrdc,at in himation, ins'o{it de un fairna cetdtii in urma lovituriLor primi'te, dar intocmai ca

singur scurt,ier, J,e-a prora;ncit sd se stningd acolo, dq'r i1aur un corrp sdnd,to,s, dar care este obiEnui,t cu un regim sever'
l_o'c), gi f'oarte riguros intocrnit tot timp'ul, o singurd gregera, d
toii, ci nu,m;ai o par,te din ei (9i ie*a ardtat un
ceil,alti, in alte pdr i ale cetSlii. (6) tri, auzind, s-'a'u bucu-
rat qi, sorco,tind cd au trecu't ne'obserwali qi impdrlindu-se qi o singurd intorsbturd au produs int'reaga nen'orocire'
rsrpre lo'curile pe care Ie andtas,e Ag,eisilaos, s-au rertras. Iar a oetdlii. $i acest luctu nu s-'a intimplat fdrd raliune-
Ag,esilaos a pr.rs rnina indatd pe Issorinn, dupd ss ghemrase Intr-adevdr, spartanii, addugind dregStorii qi stdpiniri vio-
Ia sine alli c,g'teni, qi prinzind ca la cin'cis'prezeae din'tne
cei rdzvrdtiti, i-a u'cis i'n ti'mpul noptii. (7) A fost clenun- lente unui regim politic calre ena fo,arrte bine cn*ibzuit il-i
vedenea pdciii, vintulii Ei cinelfealteegcearisi d- de care Licutg
ftaiatdti altb co'njurrafie rn-ai rnare gi o reunire a un'or spar- crezuse cd n-ane nevoie o o viald feri-
se adunau pe asicuns intr-o casd, sq:ne a ins,taura d'ucd
aare
,o no'ud stare de lucr,uri. Pe aceqtira era gre'u s5-i judece ccnitudrin-d, srau prebuEit. (3) Agesilaois in,sr-rEi refuzas'e de
rintr-o astfel de imprrejurare, dar nici sd le treacd cil ve- sd mai porneascd in
expedilii din cauza b[trinetii.
Dar Archidamos, fiul lui, avind ajutorul care venise dinr

216 PLUTARI.{ AGESILAOS 217"

Sicilia de la tiran, a repr":rtat asuprra arc,adienilo,r aqa- s,e apropie pe ascuns de mantine;ieni, a pornit cu annata'
numita victorie fdrd lac,rimi, penrtru cd nimeu:ri n-a cizu,t Tegea63, pornind arrn-ata chialimpotriva
noaptea, din
dintre ai sdi, clar el a u,c'is mulfi dugmani. (4). Mai ales Sno(4eAps)au"'n"E5"t,ue",so'tih,a*'nuuEo",iuosp6ndaucdldinnirien-lttara-Tnolhisped,assa1ipptt5'Eiacrcaia,ef€,td1raturdteepuLcdapi'dnccdaucnurpenmessl:sipanpugufnddneerdAQXgaaeeplnsldiosirfit',aahoroenes,-''
.e,ceastd victorie a scos la ivealb si.5;biciune,a cet6fii.
o_biEInntur-itadE,iecvuiivr,enmitalioirn,sadinintev,inegidcrp,sededa,ur-El rcndanei,satestufenl oataiamudsap^dtt,redavceessuiqoetrsatrisirtiLeucqldiiuEefiaIuAp-rl'guaoeiutsSal isplcaaeoqblsoti,ara.tdru(i5min)ailbPcflaeunot{daaintt'einc,mesgltoiariainetbiua'dr,zduiduuna,pdrt-ecdamblcaduinr;relinti!
fapt
incit
nu era nevoie sd sacrific'e zeiLor in cietate pentru vislorie
mai mutrt decit un cocoq, sil lungi discurs,uri luptd-
torilor, pentru ca cei care lind sd nu se bucu,re prea
aflf,
mult. (5) Chiar d,r.lpd ce s-a dat lupta de la Mantineia, pe
care a istorisit'o Thucydides, d,r.egSto,rii au trirnis ce'lui AgersiJaors se apdra siraqnic, cu toatd vils'ta sa inaintatd'
lrnn"otrm-ra,ednetvudl ,sr,e"cfurtittudliViedqrierpa,azceai'mc5a,iciinartauinntcei, cd acurn este'
c,ar'e a ve,stit inl,ii vicrtoria carne din fidition62, dar altceva a nesp'ins pri-
nimic. Atunci ins5, cind s-a anurnlat luprta gi sra a,pro- mejdia m.ai mul,t cu nebunie gi indrdznea'ld in voia cdroral
.pdeiiIandttriAriertgca6ht,idtdoiarimii-.a'oIasin,r tnimmimupelliinnmiaent,aupblsidn-atgrfimnndia,liodpreugbtiuuftceusr?nrtiedeip,loingrii
9i cel se increitinlase qi de cane se fotrosise foa rbe pulin mai

dupd ' lr-itnunto"'eiaa*iEno"piteteaii,otmdtd""iiorlanrtolrte'einaiidt,peua'resanacrcdciAtaetarritcnearhdteleiedsacap'domEitalpisiuoiii'lnspol'a5nrlcict'rreEa"inndir.eedefje'dmlut'imalnopenstfaimif'etlron'ocLrni"liLlrcgupeflmanolrde'aetrnrdim'tteeiTiia.nmiPmfcurfnniilnnutnd--;r

a co-
borit la zrmieuie,lroitE,aauErEoiitcacisandigniStian,pizn,aidnrtadraarmrfiifinividlaezluusntpgiraaertdcoEeirrdugeEiiInianevipno,e--
cind
pe
.oare n-o

ceprut lurnina st?dbund. intr"-adevdr, s,e spune cd mai lsaautlirepeSFtdilgu,tuiopnortdlier;eir,b,erdipaiaedtpdope*rouiitpdlI"u'sa'atidnotait-stst,ont-pdifmuriuineitlinoitdrusig,iu-sPfrlp;eh9roteei{bg-iuilrtod'i+carcsuna,iraci-lnEaeiriloeczrbeoculfe;ceuiiu.rftemirzauaictftiu^enen'i
inainte bdrbalii nici nu se uitau la fe,inei, luqinafi de
infringerea pc care o suferiseri.

34 l\4esse,na fiind colonizatd de cei care-l insoleau pr: sp-ectacol frurmos gi rnindru de vdztlt nu numrai pentr-'u
Einpaamceinao,sntdda!as rdE,i ve'chii cet5lcni venind din to,ate pdr{iie
spartanii nici nu indrdzneau gi ni:ci nu *taptti, dan chi,an,qi pentru,strdini. (6) Intr-adevdr,.acesta
pu,teau sd*i impiediice, dar erau tane indurerat'
Ei sr_rpdra{i era pldcut, fmrnos la chip, bine legat la trup Ei. avea
_pe Agesiiaos, pe,ntru cd in timpul domniei i,ui pir.rduserd vfursta la car.e bdrbalii sint in fL'oarrEa c'ea mai incintdt'oane'
o lard care nu erra mai micd de'cit Laconi,a ca intinderc,
dar care era fruntaEd prin rodni'cie initre paminturiie ele- cind trec de la copii J,a bdrbafi. Go[ fiind qi fdrd arme, iqi
unse corrprui. cru ulei, iar intr-o rnind purtind irancea.Ei in
ni,ce, dupd 'ce rec,orltaserd roiade atflta timp. (2) De aoeea, alta spada, a ieqit din oasd qi, avintindu"se pri'n mijtrocul
.Atcudgletrseaiolr1ea,roelosbraanniic.caTireont-eaelrJap., urnieimnvvoitiinnpg'dadc;cteouariccduaevreinf.atiupf,ltu,sscdeisceaerdonefbezi{erii,tofdinniund-e-
:dinu*seex,pep,editaricee,cearan-acimt apie. reccedpsddt'patia-or,dbdraqini cS5p,afriitnad. ddinuivEicrm.rairlaetanEitleoi ard,oislbeoarroipnrdtderuaa-ipp. re:tirnnltt'[rn-'ue=aevfii,ortsiuottv'eridnandis'tpade,efcionelimccaderneei-,i]f-iIle*iC"cs3de
invins pdnea durqrr-rranilor mai rnare gi mai puternic deci't un om'
(3) In- Fentru aceastd faprtd se spurme cd eforii l-au incununai
tr-adevdr, oind mantineienii iardqi s-au desprins cle tebani
--qi au chernat pe lacedemonieni in ajutor; gi ci apoi i-tau d'at o amendd de 1 000 de drahrn'e, fiindcd'
ci Agesilaos iegisc in expediiie cu Epaminondas, indrdznise sd se avinte in primejdie fdrd arlne'
eflind
armata qi cd

".2T8 PLUTARH AGESiLAOS 2I9r

35 Cu citeva zile mai tirziu au dat lupta de Ia M,an- h#arJr5;an"ifoi;;n;ssmOnc"qi"n";i;ifis.""i;airt;:uli;t*li;t"rfi;Amr:^ti"o;t,a#adi;r'r,emif""t".t#it"erdic;uiv"r"i-rd;;eu"o"'lp;l""lut;it""",ftiIif:;c;q"anef-n"racm.ti;i."r;iii;t;uriu'i;"lt,,#e;dnliici";;"irg"aedt*n;;fta";uitqniu-Leiri"qi;;i.tltirtrdet,"urrir"u"osui;n'bia,anaLisn..",efs;mttpdinero--pm-fieri'd-*pcJ,cn.tlrlr;oal"siisac-aetat'r"ev-a"iid;qudisoiteuiutimo;pgrn-izineert,riltrluppar.itueeetddepiuiddaaio'ua"enlcnaunnb,iitnimiicvu-+l-e"lieoats''.crotrdterltfieeuoa)deale-bnni"*aguritl'pnqo,voiuu,ct#'dudqltiiateednaqma;ipaiieisttuvctioni,.lint"Anei"a-mtcsa;dri-n'-ueiimrdmuesctai"oidttrndxi-srnq^i-rdtdnddsra*iocramti'"ai.uaae-aausoibtaurrtadreant'-rect'lial(purcuitblipriqao',ore,ra"pla5nmail''dtpJrieduiiieareerfaosnatn")aen'a,crLaneo''d[cr-draiuUtiliuDccE-ulan"rqitlaeeotuinutinoualiencuniau'tnr'niuarc[T'uepiiei.uriitr',Dnufta,dtSdlaaac''rlnlLasaeiaeaEc-eodzqcr,ourp€epaclntqutncf.dSede9'airh'ranigehjiecuihiuu'ocf1a,njl?efnsoi''uure'on(maedsai'mrarmcsuctrqiso3tnrnnned.aqteribprtsiornrr)iid'irtddsat-tardrstr,dtaarugoifintaaecalteeolAeE,'ro'ivaeoiecqildcepednmalecagtrimvpcc-reif'iseeete'rieeraqmcsde.csadaoateef'gcIsvrseue(dseJrvmuplzmadts-rTnh1taia5Jbeie'cotsrluaaTulnai\dvr.n'ftsaierqitgradmtlopet-ns,et9ee'diiorhlroiac-eniriSffngemscl'rto:rsct[aancr'id1dreudsdql?ap,ailosilrd1v't'nqaEct'uauens5"no1icpsllas9-en'lnilcc'auoliIvioa-m?-ttqt1detuoslSuellce't11oploae"lmte'l1lrdatsedas-t1id'revt,?dq]a1{'?:Ibpps5e3t6-searo-IYnai'e-eg^rilcbnunnpr:e{er]4tctasa1i!es:sedt'iir.ntirtqi-ia6-ic-:lan-:'re'ur'i:-.'at:la''r]'
tinei'a, qi pe trpamino,nd,as, c,a'r,e infrinsese pe oei din pri-
rn'erle rind,uri care acum ii impingera qi se grdbea sd-i c"uioeinnrlo'etitcOmr*ine3le"*oafp7aix"n*"u*prdA,e.,te',aatqcdCnuluii-tso'tnraamiuericrl,'dlpijna,itenogudnlsrrutcanuuenlaiairritandtotidddtippuc-fu'eeeitcoiuraoinsrfmAnaltcocgtap61ateT're,ncscrcocitaigliicaicecmihlopnauropstamu's,crTmaeaCiaantu'nhapcsncu'ihuoatdlocoEuibromsircsi''mi'uaua(a(snap2'ta'nod)'{dlrdaioeAliaitirnn:mclnt'setcLepAsatnt,roRr;lctt'lgt'1evrifrmnealneovppt'earauia'tetr't'c^cgrisr1e,anrc-1aro--r- '
Ei tronrit cu o suli!5 spantan;r-1l Anticnates,
u,rmdre,ascd, 1:a

,aga cum istoris,egte Di,osroorriders. De aoeea, laced'emonienii
'chiar gi acum mumesc rnahair.eoni6o pe unrnaEii lui ,A.nti-
'cratels, pentru cd eL lovea c,u mrahaira. (2) intr-adevdr, a,tit
mdeinmonudlat sl-,-,acuinaddrmelirnaatinEivl-iaar!-5r ,s,iunpcr,aitiuib-iaLut dter,itmerais,rnoa'n1ouai:uErpi 'aq-i
danrri, iar urma$ilor sndoila-strescCuatlilrioeradteesi,muponzuirlted,inpt,reecaurre-

o menline qi in zitrele
maEii lui A,nticrateis. (3) Dupd luptd Ei dupd moartea lui
Eparnin,ondas, instalindu.se pace intre eleni gi ei, cei din
"jju'urrdum,l ilnuti, Agersiilaors au indepdrtat pe mes,se,nieni de
s:ub motiv cd nu au oetiate. Dar de Vrerne Ia

ce
to,fi ceilaili au d,e'prus juldminturl gi l_au prirnit de Ia ei,
l,aced,erm'onienii s-ra,u deispdrliit de ei, r6minind singuri sd
poarte r6"zboi, in nd,dejdea cd vor punea mina pe Messena.
{4) Agesilaos se ardia vio'lent, neinduplercat Ei nesdtul de
rbzkroaie, de vremie ce subrnimra qi ndruia in tot felu,l in!e-
legerile coimunle; ap,oi, iardEi, co'nstrins de lipsa de b,ani,
a fost nevoit sd tLulbure pe priet,eni prin ceta.tc gi sd le
cEard bani cu irnprumut Ei fdrd irrrprumut, desi ar fi
trebuit sd se depdrteze de releile c,are-I inpres,ur,ar-r, dupd
ci'nar,eaiceeraastad tsititud,ea{pieu,tErei rdnunip'cd5,
'ce 'ajunserse in ce pierduse intreaga
oondurcere, dupd ce pierdnse
cetSli, Ei pe usrcat, $i pe qi
veniturilor din Mes,sena.
mrane, speranla bunurilor Ei

lui 36 $i-a atras inc5 Ei mai re,a faimd cind s-a aldturat
cdci ei nu-qi inchipuia'u
Tachos67, strrategul egiptenitror,
cd un om din Elada, socotit ceL mai bun Ei plin de s1'ar'5,
Ei care urnprlurse pdminbul de fiairna sa, sd*;i incr,edinfeze

corpul u,nui aporsrtat al regerlui, un barbar, $i sd-i ofer.e
f,aim,a gi gloria sia pe bani, care inselrrnau faprta unui sim-
briaq gi" r.Ecrruton de meroenrari. (2) InLtr-ad,ev5r, chiar daci
avea peste op'tzeci de ani qi chiar dacd conpu'l era plin
d,e urmeJ:e rdnilor, a pirimiit iardEi acea fnumroa,si Si res-
pecrtatd func{ie pentrrru li,berrta,tea elenilor, totugi ace'a arn-

'220 PLTITARH AGESILAOS 221

qEdnfcvoieeeiiiicnpmrnaciaidenienrt'nidblanupbieuclirinoglo-eda_riicpie,lnltsp.aucde(,mtame3rs)ldCmaae5iAhtrn,-ai,sdivratdetdrbifn,aogergsirdagaliuu,gsbnidNi,en-nie.fepcrpocir(,aee,4otnmajg)mun,aniaCptanidorftbdnuiuernaii.msn-nds,dsLiu,evaoTa-5a,iai,prscuacCte-hrJdcahoie_melasdliualbe,ivEiasrsapiiTpa'faarilsaduintcntaachasiator'.scrasdiqnlici,een"eiu;esidea"nrisllicui;"iis"_aqiaJalai,i, tailza lipsei de experienld, Agesilaos a spus: ,,Nu md tern
ccdcbctspmpA,Zctf1pArss,eaaood,Sduueiue5evgCedineuixtncsem-.neliennreh1veSevtnt?iitcssusItt,riatnxselrulredrcermd.iuetalbstil.iuuudn,.rsaenmpdsiirclienntstsoiiafnmtedaadtciemniadiisdrununiisseuriipncl{,if,e-,mnivlito!siaennoIen,tiii.ranacenatit!eceteadrsceuncl5taLstenraotleciuote.ueeadnarrqcesfumppennErleam5icaiuu(ieozctssaov,c1ge6adfelspeeanuiiiuu!ulledai)nniaiupellls'i'aalAcpeieutdsnqLtl,tmciSSmteegedAataddpud,eltpsrsppeuna*dncedgaioidedrT,ara1segscatiaiuaenrtlIatiairrdronaSrlailsit.ircterauniecauareitcreiiisiEeeisUgohnd.pTlfaijmiiimdiscsoi.dii,uvrmao,trplcneis-racaio(saetifailel7iphu-eicrnnnriiEba*an)opiliontu-niisnsESdiecn,iuiamnptcnAsnidde1n{ilpqtsloaEuodgipce,o,diiinttasaiatirerdet,rveentrtpev-d.rimieaisui,cmntaeotntvaaCiapileDiinidlstliavlstauialeaffaodcusoscapoaeo"aranuccautadutrorilsspcrcedl1i5dvlcil._ridatustttisaaeueoediieeiidsAn"trnt,tn;leirtrririea'pildiubpgodrir,iu_qmmca,,orpuredei.ciaiiiaainali"n,mt_rlsit*TaegrisNispliehNpiiln-uupca,laai.reaeflatueIberipii-ieuicecnco"tci.fpe"v-crrihpituaittsdpa,iaaieaieraerfae-""cuirrnu"n;nprusi,tedc#s,;ae.;ar,cpm.p""tt,"urb'"b"es*,,dateir,'alio1tii"opi;tlatSsrxsiuise1"rm5__aii""e_s_*.16ir."lj: de 1,or, dar de lipsa de sedxpfieerieinnEldelaEtie.deInltirp-saa-
mul{ime,a
,de pnicepere, pentru ci nu poate

,devdr, ingeLdLc unirie ,aduc cu ele sur'prizd celor care se
gindesc Ia apdrare Ei celor care nu se la nirnic
pi nu bdnuies,c nimic, nu poate sd dea aEteaptd fie prins

prile si
,cel car,e se gindeEte ia Eiretlicuni, aqa cunn nici cel care
nu se miqcd nu poate sd dea putinld s6-1 doboare ce1 care
LoveEte". (3) Dupe a,c€,€ro, Ei Mendesios a trimis pe cineva
,ca s5-l ispiteascd pe Agesilaos. Nectanabis s-a temut, Ei
in timp ce el cerea sd se dea lupta cit mai repede Ei sd
nu lupte cu ajutorul tirnpului impotriva unor oameni care
nu qtiu scEieanntedssutueri,pluespdritoaler,i-occiaiasfdoinrttradeia,nctdedeo1qaairosacci-eliiuasnjuuenr,pssreidns-edi disndccoinfnide-
jure cu

incl le
qi mai bdnuit gi mai ternut de oi, s-a retras intr-o cetat"e
bine inconjunatd de ziduri Ei care era impre'suratS de o
ma,re intdriturd. (4) Atunci Agesilaos s-a miniat, ne'mai-
.avind icinnucrrnec-edvlaeersedd,inEmiauerirrtmaredfao, cafddrtreldassaudpltdfuirlafsti.acRuuutsEininiprinrleid'ccue,-slh-eaoitnuirsrid-t

ca nu

acasd,
rnat Ei a intrat in oragul intdrit.

39 DuEmanii, dind ndval5 gi inconjurind cetatea cu
qanturi, egipteanul s-a ternut iardqi de asediu gi voia sd
clea lupta, cdci se bucura mult de avintul el,enilor, pentru
cd in acest loc nu era griu. (2) Dar Age,silaos nu-1 15sa
,qi-l impiedica; de aceea, Ei-a auzit qi mai multe vorbe
rele decit inain'be din partea eg,ipternilor, gi era numit de
cdtre ei trdddtorul regelui. El insd a suportat acurn in

linigbe aceste inv,i.nuiri, cd,ci toatd intenlia lui era sd
g5seas,cS. mornentul potrivit pentru urmdtoarea strata-
gern5. (3) DuEmanii fdcrlserd in afara zidurilor un Ean!,
cu inteniia de a-i inchid! cu totuL. Dupd ce ganlu1 a'fosi
dioN,lnn,aeacdrumc,a3treaa9t.a5nl_n,jciAaai,idnbqatpusiasedidp,{iaoAfurdi,rigninnneTdiastaoilaclitpamuhmroclope,sscnodlqilatiiririnmdinvzedaaiMcr_tieneipraundelidr-gcgdede(iss2wd),iEtuelsin,de"dsaentrmidriimcdrulpinin,c,eidoiidnreecsdediimNnni,est'aprc,prnootiau,t;"r;nmait-vr;aeiiafitburoiglsisluOi;iti.."il ,apro,ape terminat, incit reugise sd inconjut'e oetate,a, a
agteptat sd vind sear,a, apoi, poruncind elenil'or sd se
inarmeze, s-a dus 1a egiptean gi i-a spus: ,,Tinere, acesta
esle momentul salvdrii, pe care eu, temindu-md c-o sd-l
"pierd, nu !i l-am spus mai inainte de a veni. De vreme

PLUT.t'RH AGESILAOS 223

ae dqmanii v-au pregetit ei inqiEi securitatea priri mii.. era ca cei care mor in strdilndtate corpurrile lor sd fire
nile lor, shpind un gan! atit de mare, a cArei iucrare este iifSnndp'gr1a5ranijiti5mate.. i(eSq5ipi)elaDdrcsotaaiam,tce{ntiriiaaacwcroaualrloe,,luceianircats*uioi rcdnioenirepfprauer!rdiimln,eiiurnreefdegAqirLrauo'cr'rhinIis-dddaaucmfiueod{s-aua, dgsfuuisulrgail
o piedicS pentru mu1li,mea 1or, iar spaliul dintrte ei si
noi ne dd posi;bil,i'tatera sd iuptS.m la o distanld sedgfaiii5u;ni ,L:5u'ii,mgciearcradsme assdnredasnt'roualrsndencpoinnsdti1tualAiagsistr.dPb-uqnaSc,esfitian, dpeenltraul
potriviti irnpotr.va lor, hai ambilia ,::illcilea urma$ ai lui Agesilaos, 1-a ucis Leonid'as'
acu,m, avind
sd porn'eEti cu noi la drum, salveazd-te pe
bdrbat bun Ei Intr-adevdr:, duqmanii care stau in fruntea
tine qi armata.
armatei lor nu ne vor pute,a line piept, iar ceilalli nu ne
vor putea vdtd,ma din ca,uza qantului". (5) Nectanabis s-a.
minunat de qiretenia lui Age'siiaos ,Ei. avintindu-se in mii*
1ocul. arrnelor elenilor qi nir,pust.indu-se, a respins r:5or
pe cei oare-i std'teau irnpotrivd. {5) Cum o datd
putut convinge pe Nectanabis sii ascul,te de Agesil"aos
l-a
el, iariri
l-a minat la aceeagi stratagemdr ca o loviturd impotriva
duqrnain lor. Astfel, pe de o parte, retrdgindu-se, iar pe,
de a1rta, rezistindu-le, 1e atr5gea rnullirnea lor intr-un loc,
care ave'a un qan! adinc, prapiisbios din ambele pdrli.
Blocind partea din rnijio,c a acestor locuri Ei ocupi'nd-o cu
mullirnea dug*
avanganda falangei, a potrivit-o fala de
rnanilor, care nu aveau posibilitate de incercuire qi in-
v5luire. De aceea, fird sd reziste mrrlt timp, au fost res*
pi,nqi. $i mul{i au fost i-lciEi, iar" cei care all fugit s-au
imprdqtiat qi s-au rdtdcit.

40 Dupd aceea, e.qipte,anui se allii in siguranld, flrit
nici o tearnS. Iubinclu-tr gi mingiindu-l pe Agesilaos, l-a
rugat sI prdlemcaint5spEriesridlzrb-loprteiu'ilmdp'inrepuantdriec,u el. (2) Dar Age-
silaos a qtiind cd cetatea
are nevoi'e de brani, pentru c5 inlre{ine mercenari. L-a"
petrecut deci p'e Agesilaos cu rnulLi cinste gi rndre{ie.
dupd ce-i ddduse multe daruri qi onoruri. ,si 230 de ta-
Ianli de argint pentru rl.zbot. (i3) Deoare'ce era incd iarn5,
Agesilaos, plutind cu corlbiile pre lingd uscat gi fiind adus
a,eroape de Libia intr-un loc pusLir-r, numit iimanul lui
;';ienelau, moare, dupd ce triise 84 cle ani gi dornrrise'
sfpueesssee,lseceSen1puamrrtnaaiit4mc1oa'mdr'eeanagdniaicn, tedulilnmqtriaeriecpgaueretleeprnaepiscrtoeiianipiL€Sl] pdaae1riiatnant,riecfg6uci-ii
Grecii, pind 1a batdlia de la Leuct,ra. (4) Obir:ei''rl spartan,

PO}1IPEI

AN OT I1' T NT RADI]CT I.V A

itrn^lciacetin'N.itt.t.etrer.omudeeCe.lnaedeitelnsusaetrinr.dtPemoapmr"elercgciui,asdr.eeesint/eest-aaLuergtarardteidat erde.cpiecultebaltniuctrsai.ii Llrams_

,o*uid

.orir,its.re

pceSrlcSIaiS?tSqurln'ledl,uu-wyIacyJpii_il"spcoul.icnloaPplteulFcaurcaeYslsiiiuiaeo(c,r,fp!tdilsdsaei,cnacmiaodeseenutnfdJaucunlur(;uezp-.rreailtnodtaiieri-o,td,ssrno;iirncn.ttttceefc,raiugPdauiu,ldiccseueudeosndIupibuirana-aeti.modaaet.aedzdgtrer,ducpaaoclin.ttnu.eioeaosiceeczjgindTusrsitaslamistrplpteutoittlniircCto'u;ruaausaeariiddn,rntr.giacprinea.t.Sidiezeiriaem:ul,it.ieitt,a<ncdgmcnisrl^ul:nuauouseditcpILntiziaurbrpliie,{ouriialisiintot;uptnpina(iCl,dSn,aaoLuppiurr.Catrflloyoidpemaniiil,sriosmtmo,niarcdbtciide.tan,lc.popopuilulte,ciltotiecou.ee-puistesripiamprmnais,iu,-uia_lda'auroespispsladp.gnsria,reaettuauirgsiispidsztaaucetslnuiprBpa.tarsoeobsurtarrrrn,rperidtetueelenaci;itcifipztail*obunuaailtObplro_lmgsuu.terio,udao"cer,isialiamnolt..tietec!niuosaasiu.nasCotdeprle;m,tArfd,urahaworrtsnsri*ariimltiantspabctuf"tnrrcualirfeoutitle_es_,laeiu._.iaia.,
respect, imperator, pentru ca Sylla, ta rinclut s(tu, entu_
ziasmat de faptele de arme ;i d"e ord.inea ostagitar lui

XpI,eI6.,iutrrpiI.sIJ,3,(-1253r1.8ta;: ArVhue,lileLiispuoGsm.eplpalietue-sriu,csu1lu5B,s;4, C; AicpeprI:iIoa,',n6.D5'n;eaDrinUitbpoe"riCniait,si.ipiir"oii-triin,'.-

228 N. i. BARBU NOTITA INTRODUCTIVA - POMPEIUS

Pii;i-ad;"ireIi,,;Snc";ciauiso*"iae-;rieaia;;"eldord;-'u*r(mr"ac".ci,sXi-.otatgmitdtoirie;'rsiiiAceipCz"dtn,ii;-ritosroSaililidt,e,me,dxbnt,iimfdrtgte,i;oiui'.oiaaduo:tuirbanloisco'nr;tuctusc;iiodttf,lao'o,{du"o;i,adisiii-i_dbttt.u"nIiiprca,'istaielli,sicnrrmhN2',-uAmiueneNJueoroztdfiatlsmLuiemrniealrig[tseeatiiatfiumtuteSmm'idrebguJtiiaP,lips'.eeroti{'sniSurdgtataireipdciozociieu,-ePtitot.li'idioat,('i'iusa,puL'oip"PatasiMtdetibtya;net,tiomarnem,,aatuo'ias,di;rusZpnecu-ettoimpui.aLsauerp-coeeiLcueJtescdaiiinnpspotcocain[pia'outsiupaieitctatuirniusitbtlticsn',radriiennadtcuitnndiuitsrp''i'cned\cuderrsltl',iuLipcaettaitlr'n,'r'cna'es'-i"iui}piuooepfebauoliidmctpi''anrdecartcrrfaisn'e1iucaiiseos'aa''eta'-Itddoairutdn(n,'mncreruts"liteeilscdic'?lsn.i,oituustiimn.Pn.w)rr''nta-dacncpitJdiiuapSa'*|to''uu'cctpimuee.e"l^ruai!eissmtmFltni-noeraiintptsactni''seoapa'stilatpuouletuneraopedaaclrmmreimngarmurt'aluudaLtpaiuicldIsp'beb"lulnaaot'u'arusluue'onFte'dieseeiudsr'il,illfrg'it'''ailttetstii.tuizarn'p'oceoPdtiuaucpe-'''smrgDnniruu1qtaliltit;peLedeDull,'eucitrooedD'-ut'e'estdttilPUateorgpnyraeCopaicroeio'ilca['i're!eudroalusueasunu-mni',hadrtP'a.rpointma{rErnide'mp'iitlcetedy9Set''urdoremgeiiarlprefue*,'dutueuiueic{s,a'o.lai?suziaaqc'itii-da9s-it--,tte-nu.s''ei'.r'iit ;t mai mult inujdia dictatorului, care nu l-a preudzut in
-;Vcnsh-oi,uim;t-3,i'iuea,lunir5*,adl;'.aVenoinnBnI,t,uol2vlra,iifdgoBicoe;' aodror*er$Piptt"o"iid'i;miail;;"tp;1';;e;ot"iitu;,-ii''"i;s-lxetii"Aritotaxt--t9VI-iuia,l"*i-l.-pirii-'i'u"r]ctrV9""eifu:u.rapA'rtutlluteptAtietproiatioiluvuiaiccsl-iomtnomp' rpRe-iaoedynsrzcda.,bauoaltoranic"irt,tln-iuupllanluatcil-vioa:esrIi:aae:t' testamentul sdu7.
Dupd, moartea lui SgLLa, M. Aemiti.us Lepid.us, consul,
RI,om9436a.P;Pnliuu"titio"aprtn'hiu,, sPp,o'o"mirrPi-i,ei-iii-uis's",ii9o'i-;rso; r'osAi.'upsp'i aVn' '2R1d'z1bo1a;leClei.cceiuroile' pe care-l sus,tinuse Pontpeius in timpul propagandei elec-
Fvaamle65.,rPPi2u0lluu,s3t.tautMh",naP,xoipmmoipu"pes-,i'"u;I;is-,;8,,LT,53i;,;TTCitf'utI'-Ls"'1I'Ii.rvLi1iu7v'siu'Pse'' ri'oXcXhVa'I!I0I'33'B'4; ttoriruaaler;ei,giamLuallueigienrsiltoarudreatcdoensduli,ctaa" tioncr.eppuotmLpuepiutas,impTmtoA-
utunci consecuent cu li;ni,iaasaiep;iotlituicicdt,oariopsorimnipt otutprituaa-
im-
potr"i,ua lui Lepidus, tui
Brutus asociatul Lui Lepiduss.
Trintis irnpotriua lui Sertorius, care, a$a cum se poate
naeiad,eaPodminpYetiauts.aaLudi,aptubdloicuaatdd.dindeacbersatuuuorldln.,ttd, aerra,
2n Spa-
datoritd
.stratagetnelor Lui Sertorius, era cit pe ce sd-gi piardd.
uia[a tntr-o luptd. gi, apoi s-a ud.zut neuoit sd. ceard. noi,
intdriri senatului,, care i-a
trinis bani gi ogti.. Dar lupta
eschlzeozoimsittdeaSa,rrenutetrdcotodipasrer.iaeuPsPls.oel-unraptipedeSranieutnrsati,,osmdr.i,uu'Appsomdtcrdiduu".nacicui,ltnuoitneiritePrpe,eo'rIttp-i.afemirnupgnc,daiSss,ietfuedrtrromidnr.iaum;ysuiualflu\tLad-a
sdomcJeedenpSraita.t"te{sRiapeuddriaesil,cemolljauupaildladuPdenszoecaaml,saa;pt,i-reuuiinillcuo,frsurpisnecaugocbceenaactrisopnetndeudl.aiuc-uclesiec(ipLrtercoosairDteiteLcor,uciicaistls"npSiecuipeinaCiparntraeandcs.fussicsurcdm,isa,,uia-eiga.-,li
inswgi smulsese rddd,cini,Ie rdzboiului cu sclauii. Aceastd,
uictorie i,-a adus al doilea triumf gi alegerea la consulat
pentru anul 70, impreund. cu Crassusl}.
Ac{iwni,Le pira,tilor, care cortstituiau pentru Roma o
plagd, au Jost pentru Pompeius un alt prilej de a se i,n-

-1T^0I_7Bo:;,7Tl!,lJuiCt"tutaiscrehar,rohL,,i.vAPPiutootm.s.m,IpXpeei,uius1P4s,.e,Iri1io6c;ShAyaipla9p,03i;i8nV;,aLlueRcridilluuzsbso, a4i.eMleacxiiumil'eu,sI,,
_ItP_,.ioum_1l0:sp0^8,.PP;F-2lP_fi8ius-;ulIt.Aa_uItrIpat,hrpab5,6,ir. aPhnPo,,omSRmpedperzteibouioursias,ui,se1.,l8e-2-22c72i;0u;C.iCterAo,icpsI,spue2is2r,0ao. 1n,'2,B: RaCIdb.izc.be5ora;oieS,lealcliIuumislep-,.

230 N. I, BARBU NOTITA INTRODUCTIVA _ POMPEiUS 23L

cdrca de gtorde. AstJet, in utzul 67, degi o parte din tLris- LpaiP.uiootsirmcl-ePiI,etn_.piic:tsneiopinca.iriuencrcasepliuntsic;ntpduiad--tu;rdpaue-dr,rseaiceainstaodtdinarg,a,icrinneduedu.cl-ta-taOlmitratn6rtsiipc0etudairtnq,eria.tmine.rsg.nuatn;iiitug.,e,cc-ip.uuclaeolnAluebotesarii;tcdar,ticstecunttcnaodopsd,c-nb.o,aaauiItnia{btiiineinaacBgczfrsiaeaorueitpnr'npdlupseaoict.otdslto"ij.iiiz.piriucucipeamtelilb_ild,..
tocrali.a senatoriald. era ostild conferirii cot'tducerii rdzbo- dajiPsGgnLsrlpay,ioInctrtJyeytirr(u:oeoeiirnecastaeciitula.mslrgeatl,ouirnuornlai-fsmecmltedtATbiitqslouecjCieltemmp,tceres.atiuldspcuia.,u-ee.rlLepbd.partlrrTegpiDigcfaaiorium.oetp:led.coeisoeng,eslnmlit-sd,itunlilPrlortisauni,rrioni.tipisesrnttiauo-ledissid_iIiualcecds;ipamoupnuunieso.enln_pldrrdre-uluipcenmientiiecreneea.aarddeilssiaadsus,usd,giui,ntbdgutuCtnaa_oocaiallciliulbssloatttJtri,ufoolicceeponOiaeusulrarCneprl-t!aitetrfini.Lalri6r.tiaritasrdaaipepen,eneeooee0arci.eolomtsrl,lesn,etlurelpscist-miOulattumftiiiiaa(eiuue.az"tpl.ificprrig,utundzoiicaptA,eCil'eeei;Crdacttio,luCncns.iaearaiinuta-uomlluatmiutaeottbJttirerssidsre,fcpiluiep^snuiued.ang.rr{iooSslaizpciae,i,riideocmp_tuleurta.ghrrife.,atctlsiouaenleterSeais,usluacmiz;iiiiadntluC.tl,ecui.ioraniui.idtt,npimrat,afssaicrdesCeapiieeEiteeietCn.untouaaeooi'rsli.dCsi,nsomaL,pietucdaainritrndgma'ne,aasraiprpccpt'tg.ia.arce's.eiugnterr'deo"aahiulasiisiCnp"insmAtiirnigiauerdt,iedieeuestesiCnrsrnt.icitrratr,asldsae:-iaJtaitiitian_igaei.trii"ccn,eiens'uiratooin.ri-uSIsoiiiuddin,irislaCic{*gdrotL|in-ta,tCre"t.r,irea-o;oisenirtLJif"i"sa,crttitluLiniiot"iaitpu"iisciiiai'etues"lriiipidrLit-d;"liitia_iirinediid_oetui_nt._,ii,titil_i,tii
uiaule"leussitidtimecpu,,o-pttnoriapuurailappruii'"rtae;lirilio<mrleIi'ulCiit.aaPeroesma,rpi,ne9iuiusiC,,rittcuoetteruoa$,i'lPesogpmiripiiGie'niwai'bst imniinaa',i
a dat Louitura aecisiud pirafilor tn nu ma'i m'ul't d'e 74
zilelr, i.ar in trei luni a curd{at mare*.
Olrictt d,e i.nsernnate au Jost aceste Lupte ;i' arit:itd
lainnd ii procuraserd I'ui Potnpeius, cartea cea mare a glo-
riei lui nu Pfuosmespeeijuuscaintd:cual"bmiaeardsztbrdoliuucl icriui'
I-a d,us pe Mithridates
Inuestit, in

anul, 66,iu r,omanrla rdzboiului, impotritta I'ui hlithridstes'
Pompei.us bate pe Mithrictates, inain'te r:n acesta s(t treacd'

EuJiatulrz. A incercat apoi o irnpdcare intre Ti'grahes, ta-
t(rl, regele Armeniei,;i Tigranes.fittl, care, fiind mernul-
lumit, a fost pus de Pompeius in lan,turi' Pompeius a
in paza lui Afranius '9i a pornit impot'ritta
ldsat Armenia se ?'e-
Iui Mithridates, care inlrint de tapt de I'u'ctt'Llus,
trd.sese in finutut' cli'n jurut 'l'uTsLrtt
Caucazztlui' Auin'd de

cu multe nearnuri rdzboinice, pe teritoriul cdrora trebztiu
sd.-gi d.ucd arnt&ta, gi cu mntlte intemperii, Pompeitu; a
astJ-suurt-aiprnftoptetasrtp-isnaeiunspduo1pi"tqiseuremimn,datuSegni"irdmoiilasiraa,p.nIuAdldIpaeaecetairac,i\ouafiarl.p'trsAatqrnbdisapitsnou,rnmacsaaddrteeaintPobopdsmrtuodpllti'f:ei(iantiu,c;siiin'i i'wancst'suienr;lELt-:

tsP,xOID-it.uiLixu-ardisuoxsait11o1,"e1rrs,verl-CParPPiFlF.Xu,r;lualliIsuiXu"cusm2ts,a3tuttXtuaoa.spVXliYrrrafiipIhtIhau,Ir,Vui,,,,has44is,,,tn72,t79P,PP,;XI.P2;IoooXfomA;n3m'rXpC3pipnMtpe,VepupiieL1icieItsL'ii;,uhuaeiSuEssr,2ntsi,,o0duS2,,L3,a,24itS3iia;rlv-e6o'E2Aui,-'39prlur4mmp5;.1il25u;,.0ppF.1sD5.i;lF;,oPPiaSEo1oerVnu.turrrni,ICos-tIap1Mroc,a'bo2hsi3'sopotIel,;,ts,i'pLriD14'ulXl01ns9is0I,o7,I;,2;,A3VD;XCVn^0et-SaiiIX,ql'osa.9wX-isJic1iCrV'luti4tLau-rr'at'stmsse5s1-(s'-;;i 11C{.l,-.I9Ia_,I,e9^ql3s,tB,nu:ai,,1_rPlu331tf1tr;I;;ltm4uu9ArFt.,tAaat2aDtmarpi;rc.lrip.hIrouh0,iX,s,a. I.1nPCIpp;Io,ooaDmmm4Rsiipp,,posdeeze2itiiubuuiBC;uosss,spaa,,,'^44ihs_e4b;1silB;elx_7Dii;p,x.C;cri.xsCioaCulV,trioi-t,Xcf,ice,2"l-erk",'0is'Orl,Xr;{"is'.o,rVC-i;-i,'i.ufSiifcAsfuAel",BtetrritcXo-itqc.uo,L;ius-"VuMsb,iur,IlmVu,-'rI;r.I2,i,.I;-I;B,',s1-CIi7;3Fbu,,a,"rrmm1"31".;.,

N. I. BARBU NOTITA ]NTRODUCTIVA _ POMPEIUS

ti"i"sa"u"tinnrii"iirrsiieuirntiConltit\cro"rtratiJia'eiin*t"itotai"i'-edir"t.i'aa,entSisiiugsceiitcltinu',ueoaaanroitieloaoi5taraea9il,cuaInp;f'ilui,i'esueiC'inn,,nPaeitcboe,ooacislmPnmeraeoirpa,,mitneiLi'pm5'iuide8csppi,i'aitnuodearsteiurncra-iaituli$,rmuaepiaz'upsaccanotsedefLztlerae:ruesli.,g!uiut!'a1n&ia':ait.nnnuuir.-r.wti,?aiuc,lFLnrpa:oi^ditul"rrioi,citlluleL:oee?ucar,:?t peius ;i Caesar, se gdseau fa{d in fa{d. Formal, dar toute
declaraliile curtenitoare erau tnenite sd, ascundd. urcr, re-
nc"is"itoru"itluoarlCf;i"raiialntniietrtiln"sotuLsi'rdo6ru,,e"*'i-raPiifcsCumeiei.sinccuapeaaelfi'rtrudr,eiosn'neiil,tnraedeiaraciJinsCeicoscaidnt.dac.esd.ectttrdri1riLiloaurn,ab'utmiqdtrae'iatut-r;i'poasmirdpea'einoetcanutreeteil"oi.rraeiaic''taresalpoli'.dusr,m,iiitplpbrl.aFaeajouincmRlett*rilucopdo-meegdriiwaeeaa'cssqhntir-edsdaqe-e-.i ciprocd, pe care gi-o purtau. Pompeius continua sd sz-
Jere cd. Caesar i;i sporea la nesfir;it gloria militard. qi-;i,
cumpd,ra partizani la Rorna, dar nu fdcea nim,ic spre a.
lua md.suri de apdrare, in cazul unui confli,ct cu Caesar2a.
Anul 52 a da:t lui Pompeius ocazia de a-;i ardta adeud-
ratele sal,e inten{ii, politice. Astfel, dupd. asasinarea lui,
Cloddus ;te uia Appia, La inceputul anului, in loc sd, tn-
credin{eze pe MiLo, din ordimu,l cdrui,a se produsese asa-
sinatul, unei curli obi;nuite de judecatd, Pompeius, care
datorit(t tulburdrilor prouocate de acest asasinat, fusese
ales de senat consu\ fdrd coleg, ia rndsuri ercep{ionale de
paz(r, gi instituie o Tsrocedurd de judecatd speciald. Aceastir,
nea;teptatd atitudine dictatorial{t a Lui Pompeius l-a sur-
senat. prins atit de trtult pe Cicero, i,ncit la procesul lui lv4ilo,
PomTteius nu era arnul, co sd se lase umbrit' Ne' oratorul n-a putut sd rosteascd., din ctlu,za emo{iei, decit
Dar
md"iiaii"ii,,iiciru""neiiilili-tocoi""mranoaitr"tnretoict""raotanrrtgeiuiup'iaiilmmruiu;irmtaioou,i,sridi'bt;rsc''ieoad,rtler.tasdudiron'lieislsnaattai-.ouLseLcdpixrcueepIa&c,qcarfaiePi'iaa,tasolcu,imsJnnderspedt'npesdeeaariLer't.uaiotatsrcr,iPiuoaaeosnmulsdmpstue,utprteieeerurolani'nwctasiuso'ersnnetttu-sriiasnleitd'.ept'u.ilrnleumnosyd1eiai.etmErPuCretegaaiae'.'^--i o orantiuncula (,,o mi.cd cuuitztare"), iar capodapera
Pro Milone I pe ca.re o. auenr astitzi, a f ost
orator ht cabinetul sdu redactut(L de
cle Lu,crLt, in lini,qte, dupd ce tre-
trpr:ueuseScicftueiprutioua,nLanu,onuei,tLncoisttdeiu,udrd.somac(rtLtsntero,smueenrdn.atucrlli.isnutio.acnPr,oa;mti-cpaoetziauu"[si,nessazdpr.eoi
pem-
coleE

'teialogiin,ul care l-a pus Pompeius pe Cicero,-.neuoit -5:6"):' tn11 si Discul;ille duse in anii 51 ;i 5s0e,nfaotrrsniaPl,ominpterei,usse, npaet
Lui. este reali,tate tntre
Caesir in senat (inceputul lui' iunie Caesar, dar i,n
rle o parte, ;i Caesar, pe de alta, n-au ardtat. altceua
er{rim'atA d'e orator insuSi intr-o scrisoare adresatd' LUI rlectt cd senatul ar fi urut sd-t uadd pe Caesar simplu
&supr& Lu.z toatd, ura I3e care
Aiticus, in care cali'ficd d'iscursul in elogiul lui Caesar' particular, spre a-$i reudrsa de Ia Roma, mci ales de cind
o acumulaserd aduersarii lui,
msd,ureusDprtoi.atora,c,crndau'isz;cdiunitol,aaaicnsePdso'trmaZPiprabaeloinniuliouasdt,mieciem"innrsdtp''onaturinuada'sfcopusattro{di'!luoarrta6' b'C' iilea' IIreuCldi'roaaus(a-r guuernatorul Galliilor repurtase atitea strdlucite uictorii,
acumulese bogdlii irtense, t;i pregdtise o armatd credin-
cioasd, ;iiarcuFmompd4rtaeisues,csownbgtmiinsfseclea mu,Ltor politici.eni de
iigat"rt trainice ale tri'umuiratului' fuseserd' s.ldrimnte' ll.arna, la
grijii de a-L menaja pe
CZl, aoi riurilt la puterea supren'rd' ;i La gloria uni'cd'' Fom-
Cn[u^'rli.umiucts.2mar,eDrPChriColi,ouac,teCaePsCarrraaohosre,,,ssM2iAau7irPtlsot;io2,cnAm3ueX;ps;pL,AeApVi4puti4ts,ap.,g1n5iVai,4,LIi,2rIlr,,;mCI?i4.,aR.,ded4z1.s;blz:bo.PSloar,al,iuei2elRte,laed6crzc,hibti2ut,oii;liteueei,I,I.cTI1I!2aI,r,,24.I2L;0iIc3SI,,,'Vg.r1i8uIc0I4ri,,om5-lg.;.;i
spo"^eoi",smtitro,spCiPCrd..ilssiu.7,s"t+aiiru*"gr.;'sh-O,o,tP.'6lso,;o'2mt'p;;i.rp::Ao-aeiip-i"i.,up's;3soii',a,nuan2i"gi,i",;oC4xRn,xidto5z'xcb4l!ox^-3q:r,;lrioenPl:.1e,-l9AuIc,,ilt1uat7iiclrq,ehui'3-'sIu;l''r-IPmC1IJi'6lcu''e1tr.8ao';t:'3h33':

234 N. I, BARBU NOTITA INTRODUCTIVA _ POMPEIUS

Caesar, nu Jdcea in reali,tate, deci,t s(t' se eriieze in cam- Ajrica, pe pira{i, pe sclaui, pe Mi,thrid.ates chiar, ctar ade-
ac-piiu.otir.MnLe.adcAtgutcLtiitubeRmeuar,tb'udci{cJuioiounrsiteunp&ttuur;buill,in,iccpLaanrtaieenuzzeIaaa. cu1e2uasiramtaneualaer.dieePco4lam9n,pqceatnitudrsdCzabaoefio"sua'sl.rt r(trata Lupt(t a trebuit s-o dea cu Caesar. In aceastd tuptd
nefacutd' tn ltali,a. lnJa,tuarea lyi,
surpri,ns cu mobili,zarea sau de rduuoi,tori, <saalep,:ut'ttufezirlsiberilteniufetreiuaq,rlt,iictoip,adraelirointslicattpailmi;luPidnplh,ueuatiloraCsadmaateeelusbs;caidra,P.tladiotimdeel,,iplcueeonitu;ndisaednonedsufateamncgttaeudil,le.eos-ssaoata,lde;gt,.oui uRlse-aeadaruei-t
al,i,mentat6, d.e partizani i.ncon;tienfi l-t
impiedicat ca in cursul' anil'or 51 ;i 50, cind uedea cd' tra-
tatiuele cu Caesar si.nt formale, sd ia md'surile mili'tare Viiata lzr.i Pompeius scrisd de Flutarh,, clin cauza no-
iamului de qnl(Lnunte de tot soiul pe csre Le dd. nu numai
d,e rigoare. Zdpdceala proclusd de ueqtile d'espre inaintaren cu Caesar,
Jmuittgir;dttoharoetdarirleuai Caesar L-au scos pe Pompei'us din cal- in legdturd cu, eL, ci ;i Crasszls, Mithrid.ates,
clard de care trebuia sd dispund in Sertorius, Clodius etc., este deosebit d"e captiuantd.. Ci-
titorul, furat de ati.tea lucruri interesante in sine, pe c:are
cice ste tragice momente. le nUarietiaizd(tesianutrelebdd.erisl,cerifeunbdioaomraefnutta,lenutaocsaerseizeaarzdt..rebui sd,

Euenimentele care au ur'nat de aci, inai,nte simt cu-
noscute. Cu toate.cd riispunea de o flotd imensd, pe^ c.are gdseasc(t_'un rd.spuns gi anume:'a in{eles Pompeius gra-
Caesar nu o auea., cu toate cd regii ;i tetrarhii clin Orient uele problerLe u), care era. conJruntatd Roma? Dacd a in-
i,i tri.miteau osta;i gi, proui'zii ;i cu toate cd Caesar s-cr
gIiaaeefialuial,adstefaaeudan.eJdcsodaes.am-tLiebnunddttiaiutilnudt faLratianrilgPiuehciainFprsdoeatlpltCu'upsate,eeisuainasrfiaspeurtpio';tnosetrmuczibndur'ifr,raaet,n4rtep8,nd'uPGncoafrmaeret-' ard{eecaoteec'{es,(i(t,,zt,uacn?uium,l\nJuturaoeriznun(dtgr.azidtcuseotiserts(Ltofserlye,lutzulpioneus,lnuuc,areutremcblaiaoargaercaaiecntus{it,tbooipnorragoptrbarTolfesibemet.enamtrwe;i?ad$.oei
o aducean Li,psuri'te cl'e tot soiul, cu care era confruntatd' Dacd. cercetitm tn biograJie diferitele aspecte al,e per-
arm,ata lui Caesar. ldsat impins sd' dea
Pompeius s-ct sanal"i,td{ii ;i actiuitdlii lui. Pompe,ius, afldm o serie de
tcanipsereeleccieufur,ip.n,rdciauatinrreeennltaalrlenate[i)tue|ndgcindaedreauieLIeusidpFunlunetecfLourrhimafluaat{ddemrdoeidupetirilopbsrAleeu--.
tftloeurdisrpuftriatmnAaq"muceif,eid..iusrlrEiadttnaast,utrafeeooeia,flaaorsdaLtsieerutanui.cddpdf'eaier,aoctuitncioa,PtcatdTotim,tnsrtippocoieeftn,dipudenus'a-.tIua'iaInnna&z'cueoaucsnratttsrapaptitrtaduirnceitruice'ziaaapr-enigipaiaprleioarlln,tiarc.utaiar-gilclsuiee--.i
tocrali.ei. senatoriale, dar incepind cu anul 59, eL n-a luat Vrttn analiza citeua din aceste probleme.
Fornpeius omul de arme. PLuta.rh relateaz(t (S-XS)
tt'Pppl:iiecoute:tmteuuaap,atnoesrift(uuaar,slpnustiie.endepAdPrsseeiteczfeuneinslni,ttiueebnmjiliecde,usssipim'pmuurnppen,oae,ta,ticr,bieauisopa'tagriticra,na,flpigJuodeunpeli,louePrlg,naoitneirmtirElriopteeirep,,a,i,ru,iinsnssspdne),fruuaeid[ra;eaai
o ltotdrire fteoramtdd. ,upiae{acaarefoss-ot urmdreascd' comsecuent. Este uoit sd. se 'p.rezinte in tabdrd, Ia SyLLa ,,ca ltrl reJugiat
co. u,n om are neuoie de ajutor ci .
cert cd in totugi' minat de un gind ne- fdr(t cdpdtii, c&re

schimbat, acela cle a-;i' spori la mnxi'mutn glori,a ;i' d'e a ;i,
primul din Roma. In culea sa, in drumul spre glorie, ..
Ji a putut ugor infringe, intre allii., pe un . Brutws in czr faimd ;i cu presti,giu" (6). Faptd, meritorie in ochi,i
el zbeiongtaratdfu;liuil.uFpetaadcueslad;idteonPodmepuediudsitdim. apdomtriiuraalieluei sCteoeTlsiures-

22 Crcero, Atticus, VII, 3; Fant. II, B; VIII 1, 1; II B; Dio ;i Brutus, care-l i,ncercuiau ;i uoiau sd-l cloboare. ,,Dar el
Cassius, XL urm.; Plutarh, I nu s-a temut - spune Plutarh - adunlndu-;i in-
59, 2 9i Caesar,29, Pomr:e' ci,

i,us, 57.

N. i. BARBU NOTITA INTRODUCTIVA -= POMPEIUS 237

treaga arTnatd in acela;i loc, a porni,t mai inti'i impotriaa printre cele mai bune acfi,uni strategice, d.ar Caesar in-
sugd s-a mirat cd. degi Pompeius di,spunea de o cetate,
unei sin4ure armate aLui Brutus . . ."(7). ininn'Lutdainr,eruidtid,e,agtSepidaSrdgi,tCseipit.ctSaeirJoaocrrf(eetnqaurnimmlaaittteaLtadmlitnanliiSamp. auPnletias,PtSorqir,ntseptgdeipiauinsLeuaiLi
PluPtaerhun(1t4o)ninqdi rmdzani eTarloanucnu[actaarednPxoirmat.ipueiuessteadsetsdcrriusi(tt ;cTiuerCnoaicseetsoeaacrleaadluaeirc,diPttapetreiccadlesslu,eintPettmecreiucaleafso,laudri,teeT;iemsmiutiuslttaoldciaele,eti.rDma.epla.faIfnpe-tt
d,e

pe
tingd. Sylta isd. se acorde triumJul Biograful relateazd
cu-udd,i.td. pldcere cum Sylla, impresionat de cuuintele lui
Pompeius, care spusese cd. ,fnai m'ulfi se i'nchind. la soare
cind, rdsare d,ecit cind, apnlne", a exclarnat de' doud ori . . -
,,5d, intre i.n triumf!" Cititorul, ua constata desigur adm,i- it.ru-ds,dle-uadtrr,imcaisptluarinBdrugntediNsiuumme, rciuesri,nTduti-ei,tesndusleluimi, pPaocmepein-
rafii,a cu care bi.ograiul celelalte faple de arrie condilii egale, iar l{umerius a pilecat impreund cu Pom-
priuegte ;i
ale lui precurn: Luptel,e duse de PoTn"peius i,n Spanio, tm=
pei,u,s". (63). Ultima frazd urea sd arate cd, Pompeius auea
potriua lui Sertorius (cap. 18-20), impotriua sclauilor totuSi dreptate cind uoia sd.-L uzeze pe Caesar cu ajutorul
i1m21p1o, i;riiuda.-eppuirnaerlieloa rm(a2g4is-2tr9a)turSiii,, apoi acfiuni'Le ;i uictoria
desigur, cu.rn timpului. Plutarh nu o isnpucnaepiintosldul.rdusrpmicdatto, rc, iPolusttarerchoarerit-
era firesc, pe nesim{i,te. Im,ediat,
mai ates pentru biograf, actiuitatea depusd. ;i' ui'ctori;i'le
reTsurtate de Pompeius impotriua lui Mithridates (31-42), lateazd, pe un ton de o abia relinutd bucu,rieo irnensele
Roma dupd aceste aic-
;i, triumful in care a intrat in resurse de tot Jelul care se corLcentraTt in tabd,ro Lui,
Pompeius. Cu multd, admiralie relateazd Plutarh, in acest
torii (45). capi.tol, ererciliile mi.Litare ale Lui Pom,peius. Admira{ia,
In PcoemeapecieusTriinuet;i,trenpaucl,tiruditzabteoaiulduei co'nnndont de oEti
a lui ciui,l, constatdm cu uecind cu entuzi.as'tnul, care-L std,pine;te pe bioEraf cl,nd
relateazd o luptd, primejdioasd ytentru Caesar (64) se uede
surprind.ere cd, in loc sd arate in cuuinte energic_e gre- din fraza. . . ,de ure'rne ce Pompeius s-a bdtut cu strd-
c;eatuitfei,et,uPi lPuotamrThtelieus,trecacree nu Luase toate md'surile- de pr-e-
sub l,uci,re pind la respingerea tuturor ;i s-o produs md.celul
tdcere, inudlui'ndu-le in de-
s"ier'ea clezord,inii prouocate La Roma de surpriza acliwnii a doud. mii de oameni'', duptd, care urmeazd scltze: ,dar
nagscoee-pnaafsuliatadtpuj,surttine,rnastJatiaeestcgdiecineedfjoiaorstnlcu-ecadnzfdietbueainomlmaiglgoterltdran"rJt.auluu.llle.isdSCaadc.ualuueuszsiniddaaPrisnougptmpireredpeceemieinuadis,de,tXiiIna,tdcefjeinaueettrrauucluddlgperlntueaua-,i
Iui Caesar gi d,e inaintarea I'ui uictorioasd,. Ci't(tm unul
d,intre pasajele cele mui semni'fi'cati'ue tn aceastd' priui'nf(t.
nu era cu putin{d' sd' se pund capat fricii 9i
,,De aceea, pe Fompeitrs sd se foloseascd. de
nimeni nu Ldsa judecata

lIppuediri,,aucrseiagpi,sahatioumtdian,rci.durier,cccdoatnuretrraaed-ria,ctJcoiuericiaaslurteaatcielupctnoripnalsec;ee-eaaEgteii apzneitasPt,dos'mpui--- Pompei,us, care alofor,stuiimtinpdinscedlee emi ,a,sid.buurnmeezrae{inodnd&enjldeinloter

gi imboldurilor
(d67inf'j.urSud,l admitem cd Pompeius a cedat presiunilor
neau cetatea, iar eI nu putea sd' afle ni,ci un adeudr in sd.u. Este aceasta o cali,tate? Dimpotriud. celor
an dugmanii, tiind'cd mul{i iL anun[au La intim- Fraza
Iegd,turd. apoi se supdrau cd nu Le dd'dea crezare (67)". urntd.toare, prin care biograful urea sd pard obiectiu,
spune: ,,Ceea ce nu se cddea s(t pdleascd ni,ci md.car un
ptare;i
Problema strategiei adoptate de Pompeius este discu-
tatd, de Ptutarh in cap. 63 al biografi'ei. Sp.re a ueclea cu cirmaci de corabie, necu,nl comnndantul, supretn al atitor
popoare ;i for{e rnilitare", aerbul ,,se cddeau este prea
ci.td, abilitate incearcd. Plutarh sd ascundd' gregeala sd.uir- slab pentru a caliti,ca graua greSeald" strategicd sd.uir;itd.
pgiatds.adj:e,,P[Jonrniipesio.ucsotpesrcinppodrrndi,rseiraeapeltanl1ie,air,ecaitdl'umi' urmfrtorut
Pompeius de Pompeius. Abia in capitolul 70, ctnd este uorba de

238 N. i, BARBU NOTITA INTRODUCT1VA - POMPEIUS 239

snpuourruatfntascctareadt-esgtdigc.r(der e;eluaPalottidm.g,pcraeleiuuPdso.s.n-oqlPtdelaiu,uftislaorrahsJsdt,irx)suatneteapcpelaersLoco'dlc,d,;a,imfi (s;id-i. cea nxat,mare taimd. de cum,pdtare ;i de dreptate dintre
trroumacontizi ddi,tecearteuancpio,li;,iticsde, pdrea cd este tdcut mai mult pen-
le-a rdcit eu,tuziasmul". decit ostd,geascd,. Situa,tia po"l.iticd
tnsd,gi il dorea pe Pompeius,
Se poute cleci spune cd Plutsrh a atenuut cit a putut iar Pompeius nu a stat La
gtnduri in't, ce. parte sd se inclrepte. Astfel,, dtnd.u-se de
fti:Larmd.asnddasnatcrmiJ,iic,Ieitaitrnspdreusiria;itecdd. eesPteomob,pieeciutsiuq-i grepelile paarnrtteaateairmispf,ooctrraiufiaei,luPiomLeppeiiduusso(cfoaspt.
-rJe i.-a lduclat ales cotnandant de
cu tot auintul calitd{dle ;i uictoriile. Am ardtat mai sus 76)". Acest singur
pasaj ne pe depl.in ;i Jd.rd. ambi.guitd.li.
insd care au fost ad.eu(tratele calit(t{i ;i tipsztri ate tui lum,i.neazd. asupra
P r,tnt Bei.us, crttnamdantul de o;ti. bucuriei, simte biograful cd. Pom,.peius s-a dat
pe 'care o
cle ysartea aristocraliei gi s-a pus in fruntea arnxatei core
,maFteomclpeePi'.orstn-peioums uelspteoiuitnica. Dist:utat"ea l"iniei pol,itice u7.- auea sd lupte impotriua ,,resturilor bolnaue ale
dintre cele rnai importarzte, cunv zice bi,ograful, rle care se inconjurase facgiuni-
intrucit eL a tr(tit ;i a participat intr-adeudr La er-teni- Iar", Lepidus.

mentele culminante c&re, nIL mt"dt mai tirziu, au dus la ,,Resturi,le mboulnriasueei"ncedr.aduin,,paonpuullar8ii6,",,iaparrtaizcaunmi,i,, Lui, Ma-
rlestrdmarea republicii ;i La insta'urarea dictaturid militare. de urgia proscrip{iilor lui dupd ce
otelaedAidnegcad&. crsnuitmme paaaletinelau'rpiaetP,notcrmuupoaeciuatisb:u,i.iuttoartteecafi$ndpu. ctndtuittiarcedd$m'taeiralbufiioeiy,tPrfroaalfpnu--l rius, care capwl. Plutarh este net
cu greu
scdpaserd, sd. ridicb SElla, in-
c:epuserd. impotriua
popularilor ;i i.ntreaga poli,tic(r. a lui Pompeius, pi,nd, la
constitui,rea primului triumui,rat, este pri,uitd de biogra!
peius, cind lupta pentru apdraren pol,iticii senatului. .in
aJard de cdldura cu care relateazd. Flutarh modul cwnt au aceea;i sirnpati,e.

a tn[eles Pompeius sd se prezinte in tab(rra lui Sgtta (5 gi Aga cum am spus mai, sus, una dintre ac,ti,unil,e politice
cu toloase imediate a fost pentru Pompeius infelegerea
urnt,.), biografut aplaudd cliscret, clar tlestul de perceptibil Lui, cu Caesar ;Ci oCnrsatsitsuuisr,eacapreriim,nucleulie din urmd.; l-a dus

perttrw oc'ltiul atent, acliunea intreprins(r de acesta irn- la Pharsalus. trium;tsirat u fost,
potriua lui Lepidus, c&re in anul 78 a i,nceput Lupta im-
potriua regirnului politic instaurat de SyLLa. in capitolut abiecti.u, un eueniment de seamd, in istoria Romei. Trium-
uiratul este rdu udzut de Plwtarh. In cap. 44 aL biografiei,
aI 15-lea al biografiei, Plutarh ,clescrie anti,patia pe c{Lre CmlPCaaloruaeactsssaaasdlrrze,h"sd"de,sciezpaubuewlntLPfeteeoclq-,umtedpuadseicr(iintule-psinicomii$r,eunpidia;tdddic,epodd,eriiibnonn(dttrrrfcua-isuepdC.ntdIapnmeaptsroro-adatlriidutcioecdbjudoiied,smfcrno,tpiiacd,pur.c;uteia-tespefrure,upacsedd-, .
o a'ue& dictatorul pentru Lepidus qi redd cuuirltele ,,WO-
Jetice" ale lui Sylla despre Lepidus. Sglla, ne spune Plu'
tarh, a spus despre Lepidus ca era ,,cel mai rd.u dintre
to{i" gi cd ua fi un primejdios aduersar pentru Pompeius.
In cap,itol,ul urmdtor, Plutarh spune: ,,Dar Syl'la a nt'urit ca intr-o corabie . . " concentrindu-se intr-un sin4ur punct
repede ;i profefi.ile sale au ie;it ta Lumind gi Le.pidus, ajungind sd una singurd, a constituit o ponclere care
furiginclu-se spre putere, nu o tnai Lua pe depsarte, pe ;ai fiae dezbinat toate Lucrurile (47)". Plutarh
i.ci, pe colo ;i cu preJd,cd.torie, ci indatd a pus mina yse rdsturnat ;i
putere Ei a i.nceput sd punii in tni;care gi sd se in'crinjure relateazd. apoi cele ce str)usese Cato despre du;mdnia din-
cu resturile bolnaue ale tacliunilor care-i scd,paserd lui tcdruee-lgCrmnadaenisiaamr,laogrrie,P;coi,irnpcproeinmiucsuo,rldzraiicntui{nadp;eci,dn,itnr,,u{neulce,egdtaeetzreeb,ai,n. a'Ll,rooeragaicguidnefocicis,,it
Sylla, i,ar colegul sdu Catulus, care auea de partea sa
partea curatd;i sdndtoasd a senatului gi. a poporului, auea Pompei.us s-a rfddcuupt eunintrouucaet tdatee.aDfei participat la consti-
tuirea acestui biogra-
data aceasta

240 N. I. BARBU NOI'ITA 1NT1TODUCTIVA - POMPEIUS

tul nu ';nai poate tnenaia pe Potnpeius, care pind aci Irald dp r(tboiul ciuil care se contura la orizont, Pomyseius
r-tu lua"nici o mdsur(t eficientii de ap(trare. Plutarh con-
Jusese wn uaimic apdrdtor aL aristocraliei seVt'atori'ale. stat{t ctl, d,urere acest lucru gi-t criticd.: ,,Intr-acleud'r, pe
Dupd ce aratd cd. Pompei.uts l-a cuprins o mindrie ercesi,tsd. din cauza marei'
Pompeius Jd,gd"dui'se in public cd ua bucw"ii Ei l,teaagmanc, dc&arepiientrodtudteacuulncaulduul ceeraaclat ril faptelor,
u"ii inn rtat spre
a asigura uotarea proiectelcir de I'ege ruegl,i.jitt"d securitatea
prezentale tle Caesar, Flutarh pdrzlt c(r
spune: g,i,'5n-au splllsese P9m.- 6i f aptelor Lui, a cdzut intr-o cutezan{(t nestd-
peius nu 'Jd"r:use nici o dstd" fafd de puterea militsrd a Lui
nimic nimic intr-utz dispref
httt a" joinic pind. i,n acea zi. Astf et incit a'fost neuaie
ca c:h.i,ar prietenii, Lui sd-L apere, zi,ci'nd cd tn bcel tt'oment suc:ceselar

pinitd qi
Caesan', ca gi cind nu mai auea neuoie nici de. arme
ti sc:dp*se cuutntul a(4l7e)"lu. iPPeoarncepelaiu;istoinn relat1azd Plutarh inzpotriua Lai pi nici de ureo mdsurd, care necesita strd-
sl'wib-a triumnira- clanie, ci gindea cd-L ua dobori. rnul,t mai, ugor decit iL
6:tui lctetilegl.iailntetpaoctr[iiu.unai, aristocra{i.ei. senatoriale' Si'mpatia bio'
se infi,ripeazd' iard';i (49), dup(t ridicase" (57). Pasaju'\, este clar ;i nu are neurtie de co-
cgeraJCuitcweiroXtseentrinutoFaomrcpeediuisn nentarii. Att-t, udzut in parag1ratul. precedent cum prezintd'
eril ;i-I int'pacd pe Pompeius Plutarh faptel,e de arme ale lui Pompe,ius in timpul rdz-
cu :ienatuLl. Trecind uqor peste momentu,I', delicat pentru
actiztitatea tui pot'iticd', pe care L-a con'stitwit infelegerea boiului ciuil.
Din cele expuse Ttirtd aici reiese clar cit PLU'tarh a
cle Ia Luca, din care tri.umuiratul a i'egit intd'rit (52)' PLU- izutrit o admira$i,e care se cottstat1, u;or pentru Pompeius
tarlz cri.tic{t ti.psa d,e actiuitate a l,ui Pompeiu's c&re, ,,nu-
trtult clwp{t oc6non-atrezit o n:,{td t'tLicd an'.-idie, pri'n Japtul am,ul de arrne gi otrtul, politi.c atita timp cit acesta a ac-
cd incridin{ind. prietenilor armatele . . se du- l;ionat impotriua dugmanilor Rornei ;i in sprijinuL aristo-
., eL insu;i. craliei senatoriale. De indatu ce el, s-a abd.tut de La li'nia
ced, rle colo' pittd colo in Locurile de distrac{ie aLe ti'nere-
ftiueluci,drlio,r-riwiubieual,Iftaieliecid;in-u;i petrecea acolo timpul' cu sofia, politicd ari,stocratd,, nu treze;te in sufletul bi'ografului de-
Iclliut t&a,rmhdnrduciusneein;itrecarbi.dticoi ncelid.podr.itdea, ci(nt'.i*rtd'tleurie'tseeld.eesraelgurderti.i
i,ubca . . ." (53), Doud. fraze putea sd renunle la ea, care-I societdfii ramane de la anarhie cereatl, in, mod neceso'r

aratd' limpede cum Plutarh n'u
scapd, nici'un' prilej aptele bune
d'e a Tpune in t-otusmt ainledsf consul td'rd' ale insti,tudrea dictaturii militare. Fozi{ia de clas(t a biogra-
Lui, Pompeiws,'d.upd' acesta co- fulwi, lauorabild aristocrali.ei., precuin Ei, ntomentul istrtric pe
ce a
Ieg, i,n anul 52. Dupd ce arat(t 6i unele ac{iuni pentru
cI,upiiuienS"ftr*:oiupmiorp,:erciituaiscreiei,reairlairsictuiucsatrmdt gu-eltacncdzlseauiltaotirniaadccltdiuudiCtaeotcrenita'eelp'iIau,,bcfl'iai'circeda," 'r:are-l trdia l-auimpiedicatpebiograt sd. uadd acest lucru.

Celelal,te aspe'crte ale insuEirilor qi activit5lii lui Pom-

qiiPolntidfiuec.grtlieeaainnrrmeeharai.,atsi'tt!Iye",a,rc;a*iupinrrscoittoccanr,et,ideiAsi'u,depsooalrteird,eug'iabninsuodeirusri,;tplioiendadIcnc'iautlneariend1-pietsercmae,acnrcjeueiitsdnaenetdeluceae;mduiLeepcsrructoidtocacrteueiunsTaess-{lte'e,ilea,, pe ir-ts

Plutarh stdruie cu multe atndnunte asupra celorlait'e
cali,titgi ale lui Pompeius, anume clsupra sofului, priete'
nului gi, sinitugaefini.eAraslt,fe(tls, uinp'rparliuuii.n[Paocmdp.se(itutosri-ilar omul,, i'n

diferitele lui Pom-
peius, Plutarh doued,eqte simpati,e pentru dragostea ard-
jid"ecali. in arrte" (55). Fompeius ard'tind cd este inegal tatd, so{iilor sale, dar cri,ticd despdr{irea lui' de pri.ma sofie
('mcplueesnritptraweu't)ocdas.teafpoldsa,trabcupiinteidc.Iaurti,.npdDrouaciaerldst,eoa,pstieel-aucenalie'lile'aoslatden'rLeterpneitbccuoarlrieegLe-nl1-aa7
La i.'njoncliunile Lui Syl,la (cap. 9) Si, cd,sdtoria Lui cu Cor-
nelia, care era prea tindrii fa$d de eL, precum ;i negliiarea
"ons*Lot pe socrul, sd.u Tsenh'u cele cittci luni rdmase" (55)' treburi,lor publice de dragul so{iei (cap. 55).
Plutarh cri-

lti * Viefi paralele {vol IV}

242 N. I. BARBU NOTITA INTRODUCTIVA - POMPEIUS 243

ag-tiPcrjulad,utb.o,tdardruh.-el sapuscrbiehelnitinealeinarniz,ecld.aio,,nrcduu-$arucnperuiagnlttrdliatai,czeedaurlndaiuucloradrrr,deoaimPm(e4onm6zi)i'pce.eeDcizunet'socaiausrfeeeinfnute'eeiaIndestea-na-,' de pilcld, de La problente ntilitat"e la c(r,sdtorie, de La modul
cul17, se comportd, Pom.pei,us fatd de ostagi La descrierea
p;iuur'TmtaoatanJtiaeta{dta,ecdae.esatpreidrataap{tidri,iucJeaasrldce,ci,fleisr-esao;utledpa,rfepiidelautPi' (oL2mu4cp-ue2lil6,uu)ss' ddtnicia boEd,li.ei du;manilor, de La greqeala sduir;itd de Pompeius
prin faptul cd. r'r,u se inarrnase impotriua wtui atac euen-
(31) etc. tual ul, lui Cuesar,l,a tnetoclele Lui Caesar etc. Toate aceste.
tranzifi.i irnpuse rle metrlda adoptatd au dezauantajul ca
omul 9i itttpiedicd pe cititor de a urm(rri problenrcle esenliale pe
c:at'e le rcidti,icp(triuniadfaiue;irsristat:tteiu(irtaatesapeLcuti.e, ldoraruiaeu[iigirommnarenlee,
mai pu{in pe Pompeius comandantul de a7ti $d orrlul lJO'
a--umtwj
li.ti,c. prin ruetncetata sch.iznbare a tablourilor, oamenilor, ac-
Critici rad,use lui Po'rnpei'us. 1n afurd' de criticile for-
mulate d,estul de di'scret, cind a tast uorba de acfi,urcile {iw;tdtor, locurilor, senthrtentelctr gi pusiwnilor constitwie
Plutarh nlai urt, e;x:cele'nt izuor de antrcnclre 6i captiuare. Ceea ce bi,o-
poti,tice ;i mi,titare ale tui Pompe.ius, eroului sdu' pfoemcn&ure^' Irafia pi,erde in r:Lafitatt:tt sistemttticului ci;tigd i,n dul-

teazd, qi. al,te pdreri negatiue asupra
le erprim.d, cu mai mut'td uehemenfn. Astfel,, Plutgrh ce a{a u ari,ctliei ;d an e.c c1.p1,ir:zilui" .
cd. Pompei,us a fost crud cu Carbo (70)'
spun; rdspi.cat cu Lucullus, necuuiincio"s 9d egoist t lJe vdzut iii: A. PiqanioI, i,a. carzqu€te rornaine, Paris,
Tlnnedfd,isccuut {(i2ite9)a, unuetderecput el (cap. 31), pedepsi.t de zei pentru
1!):7. C h r. M c y c r, Zttr Ch.ranoLoglie und Politik Caesar ersten
)Kortstrl.at, ,,Ilistoria" X (1961). 1R9.5. 5E, .\rS. mEihthre, n'Ib'hcergta,iluPreolio.sf
ambi.fia sa, care-l Jdcea sit-qi' batd joc de Lucullus' cind the
apiirnceesenust;t;riaiuuaimJnfedpsI.uducLrbulestctauarapmdto,iapsaro-ucla'rietiiclc;eo,itminolu:upncooxrrrrtuutatnrt(ri'3aPi8ino)uu.mniCnpurgeli'ditmui''cts'ooarrc&illuulo'. riLL, Puudclceuuulq'tLali,l-uurehssI Roinan Re'ptLbli,c, Cambrjciiler. unC
Intperium,Z,iirich, 1965. J. Carcopino: L,a rdpublique romaine
r(l)eindtr,riJaJlea, 4t1 auant Jesus Cdhin.'r:icsttioClaecslear(,i.PGarliosr,z1, 9IiI1,6,2it.tHH.i.Vstcotlirke-

publi6e sous la
rnann, Si:llas llalsch ;rr-ri il.r-.rn. Dcl verlall clcr romisclten Re-
oublik, Miinchen, 19iil. F. R. C r-; ii v 1. l'he rettolutions of an'
er a repr ezentantul, aristocr afi'ei. in Viata lui cient R.onrc, l,onr.lon. 1962. W. S. r: n,c1 c r' s o PompeE,
In concl,uzi,e, spune cd Plutarh LiLte?cLtur of n Univ. of hi.s
se poate i,nformatiile' class. Piril. A
Pornpei,u's ne-a transmis, in general, toate anri Lhe Xl.hI.Xe ,fir1s,t cent. C. Man su Cali-
Jriends 1963. L],. e 1i i,
lornia." Irr-rbl.; in A.
G.
!,cr politica c!.in Cn. Pcntpeio Ma,c1no, Bologna, 1959. E. l,,Iaroti,
c&re ne aiutd. sd' ne facern o idee clard despre Pompeius, lAIi)isiletteorRrtE.uo,ml.I6e5Vd-.5IeI0r ,(S1Ie9fe.6r1Ca)u.pbFe..ri3evie2-zp4zr1tor.bZJlee.ii,nt.sfd..IeRVrS.roDLrn.IiIsIlc(ha1e9I6nd2B,s upor.ncle,1r3Rit4roi-e1rng4ae1n,.
nedP,coaltucmid,tu,aicasrdthin,e,teslJ,omadcui,aaionlrrdaalJrb;meiitndaptrolaui'lrc'iictsuicittodiidtioresariufupilerrneei ec';npiisrieie'iuo'dn-seetniscl(ip'att.'rreepalsteaiittluuctdaerdidiniiafettaqecillauua-ii
V. 1," Holiid ay, Poini:ett itt' Cicero's I'etters amd Lucan's bel.um
ciuile, North Carolina 19{t1. F. P. Ri z zo, Le fonti, per la storia
clella conquista Fonzpe,iana della ,Sr.ria. Palerrno, 1963. Nu trebuie
Caesar r.ritat6 nici cunoscuta carte a lr-ri lirjuarcl Mayer, Caesar Mo'
narah.ie und das PrincipaL rir:s Porrtpeitts, Berlin, 1918, in care se
-pbeoeicomoi.gluuorslauuloin-pmdo.eililpt-liPo,cqal,uitcteapariernhesdtttureneccgecereeilnre$eeTdeltieirt'onedaeurgeprrmeaps(uetreeLnd-aeaelsuefei'mdcmutleitsielleiI,taalmurtuiraal,uPigoiai,cmtreug-s.li liisesc muite idei oric.inale.

s-firignit.generel, ca in toate Vietile, Plutarh, intrebuinlintL
metoda erpunerii cronologice, este silit sd. treacd, de la

un punct d.e ueclere asuprd Lui Pom'peius la altul, adicd"

1 Se pare cd poponul rromian de la inceput a avm,t faf6.

de Pornpeius sentimentuil, pie care l-a ar,'rr-rt Prometeu al
lui Eschill fald d,e H'eraotres, ci'nd a fost salva,t de acesta"

E' i ra zis: este duEman!'"
,alt co'manda,nt
I,n,Otr,-apdreeva6?iu, broitmf,ia'uniianl -ta'autdalvu,iuct apreen-trrnui
o urd rnai prrofundd Etai t'dmlaliuci uPmompplietil,uc5u.mAsatfeal,rdctiat tt fa{d
rnp
de Pornpeiir.ls Str,aboz,
a trdit, s-au tem'ut de p'uterea iui in a,rme (cdci era foarte
rdzboirnic), dar dup6 ce ,a murirt tlr-dasuniritn, siu-'altuiats.fiEqiadt rce'oprtpuc["[
smulgindu-l de pie
coqcinrg, qi
nimeni atrtiul dintrre nornani de'oit Po,rnipeiu,s nu s-a bucu-

rat mai mult de o rnrai ,m,are bundvointd, c,are fie cd a
inrceput forante devreme, fie cd a inflorit irnprreund cu eln

cind era nlorocos, insd a rirnas, cin'd a cdz'ttl, mai sfiator-

nicd. (2) Cawza unii r,ornan-ilor irnpotriva lui era una sin-
gure, mEi ualnteurnme'oditoivreinlsadnfeiesdtiuurrbaittd; deenabrcaunir,nTpodtt'uaqt i,inacefs'et'lau3l
avea cianraachrtmereu,troosdn'vui,n€g,dratorofliTnlorcliurovsinitne;
viefii, exerrc,itat p'rezent'a
inffed'ere prin contaotul

ccsedulrcouEa,imrei,aec,renevii-,a{si oEocieton,ritierrinncdicecvdma.naLiuaperiscdtaceu1ntitiSdrnelii,lcecitml;suaiii nepldaut decit

vii in ajutorul

atrdgdtoare 'se'
mai adduga Ei fapitul cd ddrruia fdrb r,egret qi primea cu
d,ernnitate.

2 La ince'put, lua o infdfiEare care conitribuia mult.'
atnagd prop'onutr Ei 'care pregdtea intimpinarea inainte
s6-qi
lua cuvintul As'tfel, farmecul lui prezento url a€x"
de a

PLUTARH POMPEIUS 247

dv"qAdn-aipr,;"lrrideuno;rtd,:"l"ds"rdet*obrntieexpae,Aaima|ti,"iuu,.erniinb*"qmndil,oit"*qtira"rr"fuiaair,'sen:"oa,trtnlrgLer;nausdliaetm"trdnteuitutscr'ora"iisoienuc..rlcpetn,.eahrf(Aaseea2nirDubls)ri6odlictse,i;-fMrainueaacda,crLa,arcepflae,pl,tiln5a'crceuuamdd[ei',ivninsaanniceadnsii'dccJa,iitn.,eidieupccmqqfnel-ihpnuiilauai'-iru,nroi}-llianats'Ldciitdr-llnnetliiednnaudcsti.d.rrni.i-ieli,ntn,-aulcuispEii9ppaamf'vreillior'.6oraeeaLcnLDcccrlspddueuebtntoerreestcii*dai'prtiauuaiiaeuncrdallc.-sdbu'es.escffiPpcedt'raIrioioftauruhzrlreratesirugnnnlvsieeirpeiudc-cl-aieae-d--ili (8) In ceea ce priveEtre insd simplitatea gi felul mo-
derat in care iEi ducea viala, se povesteEte urmdtorul
fapt. O datd ce,'ar,alabocl.ninady qi se sirnfea rdu, i,ar medicul i-a
sd mdnince ,un peqte de mare.
r'ecom,andat
Sclavii sdi au cd,utat, dan n-rau gdsit de vinzrdre (cd'ci era
in ano,timpul nepnielni,c), atunci unul a spus cd se poa;te
pcguedlJgs,ituils,taonL-tuaacrnndrul,lnul.rcseP, oopmevnpirateniuiuscddae el- s'e hrdneqbe ciu astfel, de

dz'iess:fd,,t,dcrui,mPao'dmicpde,i,udsanc-d'aLn uf-i
;br,ebuit sd trdiascS?" $i, I5sind in p,ace pe merdi'ci, a rnin-
cat ce-i erla tra ind,ernin6; d,ar despir'e acestea vorn vorbi
mai tirziu.
s"aiipil;-"ndt"da-ec-pd;ip"r'ialodeubns"cidpia.*ep"tIrrut"rmii,unniis.us6r.ntrqo,cu,('rr3d-rii:lgs)nain"iitiStiitun.ae.GJ(mrp4p-e-o)iornn"'vaPtiienetoee,ias',,rtt-lderi,ddsntoai',erngpicEsrridcreie-taa"iFlcaauuoleo'znlifsasri-eitrudeeralliua,ssd'peoiesienPmehctooourusreatlnpl'ca'rputeeeiprerndriIci'edu,eeuastccu;ardieenuvGunldFrLiiefljs''doemelErsurrdaiaea-i
3 Cind era tinerel. de tot qi luprtra al.Sturi de tatdl sdu
impotriva lui Cinna11, Porrnp'gi,u5 avea ca tovaf,Sq de cLort
qi prioten, pe un oarecare Lurcitls Terentius. Acesia, mi-
tuit cu b,ani de Cinna, avea cle gind sd-l ucidd chi.rar el
pe Pompei'us, ian c'eilai.ti prrieteni ai lui sd de'a f'oc corr,t;r.r-
nciluinurt:tislenzaiet-v,ood,rrbdaeirtEcciLusnePudprdsn-rp-e,aeiaimucisad' icoaantiie'nusbi-eadqetien.egFad,ldEouriaitnaniccuiesnst'--uaaiamrns-aaoil Iui oorrran'danftul'ui. Dezvdlui,re,a ac,estui complot a ajuns.
la urechil,e lui P'omp'eius pe ci'nd s,e afla la rnasd. Drar eil-,
stoeatrt-dr,l,bbuurned, v'aoi,icnola'nlilnuuiaT't esniebneti',ausm, ,aciinddep, rdareitel,aqmi raa,rsdd-,
.LdcoedmdFpuloorrertarae,taEc'aif'odosethd,eaot$rau,aiLrddl,eucifdrPucoimmaopafoesisdutsEm. i(u5dl)tedTorve'rtnueigrunir,ensitbeao,slnpin'ugcnveidt fdird sd s-a stre,ctlrart ugor din cort, fdri
ti,nrdu-i grarrdd in jurul c'o,rpului ta,tdlui

s-a indreprfat spfe odihnd,
gi punind o
sd fie vdzttl,
sdu, agtepta liniEtit. T'eren'tius, cind a soc'otit cd e mo-
Caecili,us Metellus7, cind a irnp'o'ddbit templul Dioscuritror8 mpirinendtuu-ls, esaod$ein'pdaptuuir.nlnuailuPl,onsn-rpa,erriuidsic, ,agtinindinprdicicodared'o$,ia,rtrnaep,roa-
a pus
cu statui qi picturi, chipiul pictat ral trlofei in tern-
plu, p,entnu irurnuselei ei. (6) Pomp'eius a avu't legdturi
qi solia libertului Derne'trios' oare avea o foante mare incep,ut sd de,a rnul:te lovituri in as,ternrut. (2) Dt-tpd aceea,
tne"ctet-re la aei.i,dicnuc,titaci-eraasr1tra5siarnt pooratrvivearecdaerapctaetrruulumi siidud,efitra[- s-a pnodurs o mare tniEcare din cauza urii impotriva co-
rna,ndanrtului gi o porrrire a soldalilo? citre rdu, astfel
lan{i, de'qi ctud'lsno-ldaaliiei gsir'tnuin,Igeinauitimaopritnuarirle.ea gi lu'au armele. Coqnandan-
cr-rviin{5 gi nepo,trivit cu un orn tribere, p'enrlrlr cd se te-
loir, temindu-rsie de zarvd,
rnea ca nu cumva sd pard cd a fost inf,rint de frurnrus'elea dar Pormpreiius, toft invirrtindurse in mijtrocul lor qi plin-
ei, care era cerleibrd Ei irezistibild. (7) gind, ii ruga sd se poborleasrcd; in c'ele din urmd, aruncin-
,peius era foar,te irlcil,inait' cdtrre astfel De'ci, d'e'oa'r'ec'e Porm- du-se cu fala la pdmint inaintea portii trabere.1z, gedea
pllngind la pici,o'arei.e tuturor qi indemLnind pe cei care
de lucruri, el se pd-

Zea, dar n-a p,uitut tortuEi sd scap'e de critica duEman'ilon treceau s6-J. calce, dar fieoare s'e retrdgea de jend qi, in
pentru aces,t frapt, deroralreroe ena acvzal, de so(iile tregitime
"cum. cb nu le ingrijeqte qi cheltuie multi bani din t'ezau- acest fel, to{i, in afard de oprt suife, s-au p'o'tolit Ei s-au

ru'l public ca sd facd'd,aruri hetairelorl0. irmpdcrat cu cornandantul.

".248 PLUTARH POMPEIUS 24!JT

4 Dar de indatd ce 'a muri't Strabo, Pompeius a tre- citeva zile mai tirziu, Pompeius a luat de solie pc fiica
buit sd ldspundd pentru eL intr-un proces de delapidare Iui Antistius.
.a banilor publlci. Po,rn:peir.rrs, fdcind perrchezilii 9i desco-
perind pe un libert numit Alexand,r'os, catre f'urase cei 5 Deoarece o datd, ducindu-se la Cinna in tabaird a
mai muitri bani, I-a adus in fata magi,st'ra!i1'or. Pornpeius
mai fost a,cuzat gi cralomni,at de ceva, s-a temutta, $i, ascun-
ena acuzat cd de.tine plase de vindto,ane de in qi cirli
dinrtre cele' capturabe la As,cirrJ"{um13. Es,te adevS.r'at cd el pzaDioneidern,aguci-itetseeszapvn,roeecpne,ueei'dl1me.i,n(a2si-t)aainAbfcdavercidrsusttatcdnuf,emuvcgzdiclnzrdeudtiC.lqDiinu'nfariarainunu,decmrinpsiearnsiinfieiinisndpcdule*evstdieunznduaurtu-,l
luase acester lir,cruri dupd ce tatdl s5,u ct-lcerise cetatca
Asculum, dar Ie pier'druse de vreme ce garda personald ciintre lohagi15, clare-l urmdreau cu s:abira scoas5, i-a cdzut
a lui Cinna, cind. s-a intoros, a p[truns in casa
lui Ei 1-a vimueCanapuanulr6rg'brnoateiorpinunrr1iedea6u.a,,nnqmUccdiahenrSvmcrieeeiyEl,delnile-rgaiiiirntit-r,,oaauscraiuduaticnnlre,$pettseitnrteicdrbserfasaletepulnuluscnietnqlaeorizisnmrilcminuetaduladat"nceticausEcczrtoe5euidn1ipIiadso-mivpuagde,craeadeuci!erci,roe'ncisias--if5utoa.iIrenl(apiz3lre."idds)ptrDie::tnCipmam,,sinpDraeinrraslseeiacrc-''
prddat. (2) Fompeius a avrut sd se apene de multe invi-
nuiri aLacepirtoecaerss-aEiasrddtlautpitseteim! qpioe'trcivhailibarcautzEatioqrui-la,udi,odbainrdinit prezente s,i care socoteau cd schimba-

toate "rcbeilirirarnialdet^iSr..t,aa"d^cnudous,"cleouisi"peietir'iesldortedtcueus,lnaeirtedm,aan, drienclc'beiij,dnteeea. iPincinddudtoaib;nri.tnrr-do,iarecsoacllo'tarinvbeieenrtomdrtoaii-'i
o faim5 qi o sirnpatie mare. De aceea Antis'tius, care era
preto,r EpdeiecsFaporreemeaprcca,eiuapisretEaqiecdiu-inatperdlr,e,ieattcedun,ierilissi oddtiie'e(j3up)deePcfoiamic,tp6a',esai'uasinsa-i

drdgit

.rorbea
primit gi s-au inrcheiat intre ei in!'elegeri taitrice, dar acest
tapt n-a trecut neobservat de muilimea poporului, din
u:eilz,.a zelului lui Antisitius. i^n cele din urmd, cind Antis-
bius a pronunlat sentinla de achifare datd de juclecitori,
ca la o co,rnandS, poporul. a strigat numele ca,re se strigi
potrivit unui vechi obicei celor care se cdsitoresc' qi 6 In acest momeltt, Pompeius se afla in Picenuml7, in
btgootrtarutul*eipnrc,,iTenap1vu'iatt:sei(joi4cs)"',.CIaainurdarfdcreupsnitt'toaIabqi'iciuerniosmsepazeniccil,'oetarcc. docl 'aadreaevsj;ouetcduuirsrmitiSnpc-- Italia, unde avea citeva proprietdli' dat scr buoufa qi
dc

simpa,tia cetd!i1o,r, care-i-pds'trrau s'entimente d'e familia-
ritate Ei de prietenie din pdrinli.
iiicete sabinilor, care se aflau la Roma, ca sd le fie sofii, Vdzincl amlera1i ocruqvi aszedd9uci mai
d'eci Pompeius cd cei din
nobili cetdieni iqi pdr:dsesc toa'te
niEte vd,cari gi ciobani de rind, rdp nd o fatd frumoasd Ei ultpviorolnna6,itacereunedtifpe,uqd"gcira-aifaajiu1tated'obgairiint,ancsdteiiacuasbiprddncdardiaaeacL{cdliuelnnendianoSqrms-iyidlsblfadsdin,-eriedgqdrsoucddacdbStpisdndeIdtpaiduirlEto-elsc'ccl5cuc€rclaturaaeYfSsaa"py.irmrlell'eatdonutceY9na-i''
.v.oinicd, o cluceau cu ei. Dar, pentru ca n'u cumva vreu-
nul dintre nobilii cu care se initil'neau sd le-o ia, strigau,
clind cu coate{e, cd o duc lui T'a}asio's (iar Tralasios era
unul dintre romranii cu tt:ecere gi c,u vazd), as'tfel cd cei
care auzeau acEst nume apLaiudau ;i strigau, ca Ei cind
se bucurau de aceas,ti f'ap'td Ei o ldudar-r' De atunci, sc iildcd.u"iadu.drc*rPpediiE$raoteoum,ioisfp,taulieugds;"iciaiuuurspC.l,etea(aa2irrpbb)saio'dDqcc.raeluieI'ntJcimalnd,ec,puieontuealatnaprre,eiaencdPvdsaaoi-'nrgu-reanot-upigEVeeIm'iieiato-niinrnuiLsnrlseiraoalreauct,nianaciscnuacsecrddpieinput'I,a'etA-stncosdofeaid"peqmvupiodscauotrnipbnne5i-ii-':
'sIapluan,sieioscd._- d'eo'arece cdsdtoriia a loSt cu noroc pentru
a'cest strigdt se f'ace in g ,umd pentru c'ei care
se cf,sdtoresc. Aceastd ver',siune este cea mai demnd de
incredere clintre to,ate cite se spune derspre Talasios' Cu

PLUTARH POMPEiUS 251

du-se asupra lui Veius, I-am ucis. (3) Dupd aceea, Pofn- a reizisdat cu mult ou, rai qi, res'pingind'u-i, i-a du's, u?-
peius, care nu avea decit doudzeci Ei trei de ani Ei care *e"ittdt-i, pe toli in loiuri grele, n'eprielnice caval'eriei'
nu fitJ,sers'e pus com,anrdant de nirneni, $i-a ao'nferit eI sin-
gur oomanrda, Ei punind o tribund in for, in marea cetate Atu,nci aa"Elia, vdzind cd nu m'ai e nddejde de scdpare,
Auximrum, a po,runcit sd se depdrteze din onaq doi frali
Ventid,iu's, cane activa,u imp,otriv,a lmi, penfiru Canbo, apoi s-au prerd,at ou arlrnrei.e qi cu caii.
isnol,odradtii,ncee,nartupri,oo,nrni. itEiintacxeiatdrhtiiledidse-
.a inc'eput sd recfute,ze rJmnoreiq'tB,-ecuaTvtioeintg'ud,m,gtuiiEgijSmbi yacznlulria','loaiunnnupcorodir'rdn'nseuittsnpsaaprftleenagesP'ieeoair-dnticeptaedasuecdcs-ns,itucdrpanee,'aendrtla'oanqjrutilItEacoEi.rp'a'(!rs2!i-t-e)'
erlcintaira-opsirds'"stidrarjpltui,,nacpaitadorfnalcienrorzriedne.,'caEqdrrildeassshdptteeupr-aulaunpicldrzdouaovprpaanese,toeqailba9lpiinnioterruroninnnacroiliutrfurioauroilmdmrornapaanesrr:nddiatdrnqqe-i
tribuind,u-i pe fiecare iei*ifJtal"L*ii;c""rtpliiedtpinSii"psi6"d*'tya_ttl-psf,tulspidaiut"c"tlultr,"iiumuititnct.d,trtdr'auuerauNt''linr,v-,icauaridaica$naieatrevtooeirdcenniribuzn[lii,uiuimlldrirtmepnr,.u-tucuSieaonlatyrsbussral9ree{nd-li"ia'aquanncmr',iutuaudfI'faipt-iie'faSrprideoeaccrmapsnnu'ci;irtpuidts,a-neEriemrcoiuipds.uni'iutcndbtiad-tcd'seqElti'drteecbiilcciuSpetaMqa{}'laitni.a'aaSrpdrdr|i-redieeymeie-'S--li-adlPijrpa(dnrtoE4aieunpr.i"s'r)eisnb.acsdrSfpe'uaiaie-nrctd-laoli(iaueud3uEnats-)'i
pri,nprejur ECsie,aarabfobdtcsuureat]duaroecsepilua,rEipniLrdld,ecuaecu'rr,ued.le(u4ie) Pl$o9i,mi dpse,eeoiraurreset,rcdaegceepsaat"uar,,- mLqdiovnsffsvrraeeeoidcnu"!aiorc,rirmroreriinlpeinstumiuoqsciti-alnp,'tdapt-sr.easd5tJrias"tee"(-,"gc"aq5'og'tSvitpaa",)itisiyr,ueMfleTadiuidilpli,tg,a"loen1uta"tSifecttadariureld,oeitritEtltutsi'rl,rr"uindir-ilPdl*,ii,sal'eeumtomPr,tdcsmlcrieMozhpessiardrrbeugeupiendidaroicepitierapeen-piiaemuuetdlceitslrrludrudvedua,ei.sctissnueirrna,(apesn6dg'riPtceicne)SqnvSioccft5,Mrytsminmn:jEldl-nluie-naan''-iaapauptrindiece'u'ipd-avnifinfu'5lloinrairuns'in,fearsGsc'rsudrnatdeiaeGeruevanlaasrlilnaiednuapr'amti1zririmt,cii:lfu'nuaiasrrualdi'iputittjc,mc'lue1Pn{dfedet1idotdceosianlrc-tno'tamriiqiersanau,rn9'epiicm'nddpgieeceggaueaaierssiulq-ui-nt-ttclnestaaeealr-il'
dsbdoa,ivtnoirir,Eci,eitaadqfbai d-pctturerinamjeurtitniil,uun?i asNtolee'tc9,euitrrIinuasr,sbcqeair'seaptinuilrnacee;piucsdienfasldilcustdrenraast'rcindagzrbe-
tiza,nii lui curge gi este in fld,cdri, darcb este vdnsatd pe alta tane qi

ian ce{laliti
dupd ce a sllrins in pulin tirnp tr'ei legiuni, pT'oclr-rr:indu-Ie
hnand, bagaj'e gi cdr'u!e, le-a d,us Ia Sytrla, fdrd sd se grd-
pbdenriaunsmdcddp, dedneatnrC'uEari,bafodhrpdireJsuodiamprn'er'eendaiuriggoint"pnirracenSairuEai isticinnucunetsr,cdziindnbdoItvsaidnliraddeiisnn-
care int ta.

tre7c$eii astfel, s-iau fidicari indatd impoflivt lui trei din-
mai rdzboinici comandanti de ogti, Carrinosz0,
Cloiediuszl gi Brmtus, dar nu to{i i-au ieqit inaint'e qi ni'ci
cl,e'odatd, ci, incerc,indu-l cu trei arma1,e, voiau sd-l do-
boare. (2) Dar el nu s-a temut, ci aducindu-qi intreaga
B'aruptoursn,irrtinmdauiinidnrtuii-Eimi ipn,oft,raivtda unei
arm,ate i,n ace}aqi lo'c,
c61a-
si,ngure ar.rnate a l,ui
nniirlnoe,rra,i-ainrLrciaerqeiteri:na,aqini ,etel.cDdaidrrecfuiimgqaillid,inPopmapr,tee'aiusdui-Eomaia-
cidneutazioon,,rtldetainnpecreirE,niiulpldueodi'bed'soi'tanrritdmre. eCeae,ii,Ja.case1tftlie,mliniatnoicrcciu'tinrat'dojoutr-iss,eaE'uiall:nou"vrpainut-d'souil-nal
fug6. (3) Du,pd ace,e;a cotrnandantii, dezbiniin'du-s,e intne
eii, s-au retrras fiec,are la intimplare. De parlea lui Porn-
p,eiu,s s-au aldtrura,t cLe'td{ile, gin'dinrd cd duqrnranii se i,m-
pr5gti'aserd de fticd. ( ) ln timp ce iardgi oon'sulul Scipi'o
se d,uce,a ia Po'm,peius, rnai in,ainrte ca falangel,e sd ajungS
Ia dirs,t'anta anunrcdrii suJ.ilel,or, sol,da{ii
pe soidafii lui Scip'io, sal,ut'ind
lui Pornpeius, au trecut de partea lor, ia,r
Scipio a fugit. (5) In cele din urmd, Carbo, ndpustindu-se
cu multe e,scadroaine de cravalerie, la riul Arsis, Pompeius

252 PLUTARH POMPEIUS 253

lrbnda(ee7atuacur)berinns'b,afces1iaoiicinrrPrr'i,qrndi,uaoircnimralieoulnbip'apnpoeideuleipiusrectssqter,eteiiamt,afezo,ritdni,odntdorpcedtpeidnaesmienqdqteuatveleutliqic''roilnneinttodefinaarn'aiaupitstllrdeteengeltaemliceieodapvsppeieitieclesmdmttroecPu'edarlfiE{trrii'q'erteidIeulaiqIeal'e-icdin-lineutpatirpcrfemofit-fncei',cac'tlneurorueirulr,t'i vfs'pisiaerhei:orireorsiosslD6isucu,or,iciap,piiurueatiitnriilmauotPrrsrmuuo. mali'act(jip2dutde)neEisumIxmei'sisulCapeaia'lotiarfltrbur.c;oaigav$'atarsierien,aPicnafperufTertgLrapisriietnnboirindrirnaae,nlaaaoEEriifgiolantuosdaartticasdotateirtdccoiradoni-tt-coiiansucasePfcienlteoo[tlditeiinnalaae--,t
ttjsericnifbuuiulittinelai iidEnEei Misoeed'Jvepaeuncirrahntzaepa.ditnrDrelgietre'eoaaaatceerjuoecmdaue,acoen'dmilll'oieain,r.--cisePeu,orbaurnftacprsueddivud-isniestlermcc'uaadzmersdeipnsre--t
pe care tre-a dat mai tirziu, m-am temut sd Ie menlionez
pe toate, pentru ca nu cumva, zibovind prea mult Ia
prirnele fa,pte, sd lipsim pe acest bSrbat de amintirea c'e-
ior mai m;Lri fapte Ei intimpldri care i-au dovedit carac- pipsdnrdauaicm.rrfbamre,cea,dqr,tNaiiatnncrcueuevceaoe,ssrLnsdliaeabinnriirniec?sgded"t'ate-a(lt3disun)dccSinndeeeedna,p'cocarifuotori,e'lcrsinitrcelpe5paogr9aiitlnuetlesis,nCeoqara'uair5pb'f,aouacp'rr''aCttfa?riedtcats9ricieu'cen.bhateu?siamstiatr-'
terul in cel mai inalt grad.

spcaoronuc9dlafubDmccduaitn,potdIrdiu,ci-cfel5tea;Sctcoiynlril,ndlauiib'iaerbif'sEpopuugig.sadtthsietaEadtipiprrinuie'dir-riciec,ein9pildaei u!ci-ltuiaclo'alpimalddacqrneedigraadent,"{foiaorEs'i9iat,i ec,iziqsiOpt"nniaoaiiimeintaptAnb-iuuUpndtpisuaac,peisuu,Vrionposslismq'srbl.etc,uargtuo,tCiiper"tavasibinitrasoiitietqucderpjcadnEbdisueuditoemn'nceVvai,nunr,uiiadusngnnifeltlulociteieael-scbraczujllruitlidicud:ci.i:cd5drensQCAbaue,e, ursaCeasap-peicesttano1iecitsc,otnreaiuaeiorptodarsdruetf,,eurai1ollnepVqotbrnqarecoPalusdanoiiruldn.reiu'lgnnda-rdnDciaieautuqcasaitsscindirsoetzdretaecd5elsd-Pldi.ePfudaesuoroActattsaamfomuteesicrtuerrp,ipisotnabfneeetPdeardruiioueoluclu,dnodsms'Esd-eecef,(aipei4ds,qavgate!e)r-5adiii'eaueluCPvpoasleldic'ucaoxarizoqoilmlnarlu-iterelnrudaols--t,-i'
cu,m il ruga fiecare. Pe Pompeius insd, admirindu-l p'en-
titnrruurutvdrieirrtbeuut.er(ial2e)lulLuiai,Eaissfdaootcuroilttisncodaluioe-lrilccsufa,mieesstMededEt'eei-lllmaaz'at3rra,e'gefdoi lpocrosinnpvterin-nog-
pe Pompeius sd se despartd de Antistia qi sd- ia de solie
imfLA'vpraerrucelure,enulenm+aitui,srr.eluia"ocLA,uidcAccneuldcnrutieilsctssidgielstedmSiimttdtitcyoaiseululriljaLairafaeui,'nlsaulEdefeaoirmsffsaoeuuSitssiiuiny,tainezcl,slas'agiebsddfoiduildmiaitsnrpeiaibdrlsScaasiMiitnntetidnsinecc9dadtudeidrtecleevldqiezntiriaaoiinaant{Estdadoceii'anaaldrdsuup-edezloinunaEtlPirca.cIiioivaSunrjaeaucyaial1znabtPuaeuei'rom,lluqsm(dsa3olpae,);-i'
peius, pdrind ci este pluaartitzaenruaLinlus5i gSiyvltriaa.laM,aran*satfAenlticstiieEi,i' giuineiitirns"e5ti,ib-.lsairu;atu,ucinidedd,ust.t,ieEDm, rainpradnpcaieel tlOusoepridppCintl,lias,ms2el6sub,aja1cr,uitno,trdrcei'elvboournr'ibsee5ev-gso15tieed-1rdalcecrrsieep,d'rdeceeinrapncdroicel,'auo-
.rari^-O- acestea qi-a ip-pn"euftUrecneaoidibmi ivgtarbaei dcrfeueit'iamddcoeougvsieveddeai'i,rdlmire,tdrriee.aaPrd,oucdm'isinnpmdtera-"ieeunrisaiculaeui-ailpasqSicdlviuelnp-lpaqesi,iEtc.iiaedcire4pprneee'e,ecvuraonarieueii
aaddaugmaut raicteisntiediattreaglaicenacgdtsedreto, riini Eci,apsea
aceastd ndpastd s-a
Zeus, chi.ai Ei Emil
lui Pornpeius.
i-a e"peaiat eil. pe ascrlns. (5) Pe cet'atea H rnera2T s-ra
10 Toornai atu,nci s-a anunlat ci P'erpennna es'te std- hotSrif s-o pedepseascd el insuqi, caci fuserse de partea
ipeilnorincaSriecilfidaceE'ai ucdpaorfeterdininrcsduldaindrgerputppaure'narcpt odl9itilrlcgdcqade- Sthenirs2s care ceruse o audienld
'dugmaniLor. Dernagogul
fa'ce dreptate dacd, dind drumul
-la eI, i-a spus cd nu va

PLUTARI{ POMPEIUS 255

vinovafi,l,or, va perdeprsi pe cei nevi,novali. Pompeius l*a cr-r vin.,t, s-au oprit. In acest fel, nesperind de ,a rnai da
in'trrebat despre ce vinovat vorbeqte, iar Sthenis a spus zi'u,a aceea, D,om,itius a de
cd despre sine, cdci convinsese pe prietenii cet5leniior lupta in dat orrdin iretnagere.
qi forlase pe duqmani. Po,rnpeius de'ci, pldictt mi"s621 ,1"
indrdzneala si de minrdria a'cestui om, mai intii 1-a iertat (2) Pompeius, iLnsd, s6rsolin'fl cd aceera est'e viletrnera potni-
pe eI de vind, iar ap'oi gi p,e ceilalfi. (6) Auzind cd soldalii vitb p,entru el, a po,nnit 0nda,td ,gi a trecut prdpastia. Ian
stri,cd ordinea in timpul marEttriior, a pus o p,ercietie pe cnptoluulotqirisinI.aeaTrnmfoeiita[u,niqepviz,,eeisdc't'ceahi,unia'adu,rivnbgi,inndiereptzuoeul'rsnr'dnui,ifoiln,m,ape,aerEanairiu[iii!nniiic'tziqnuadilrbucv-u6rire,raaqirnpi Plno'foai,mcafdipia,'ei,,nai'rudpcs,eda
sdbiile 1or, iar dacd cine,va n-o piz,ea, era p,edep,sit. icn5suaqiin, ,tnilerzfii,iantdrd'csrplnuorrsscuulrtu, uernuai cit pe ce sd fie ,ucis, pentru

11 Pe cind Pom,peius sdvirqca as'tfel de f'apte in Sici- Lsorldrat ,oare-[ intreiba consem-
lia qi se ocujpa cu organlizarea ei, a primit un decret al
Senatului o scrisoare de 1a Svlia, care-i porunceau si dnnmuu,uicmi,li.nnnSrudd,mouut,da-nlai {timririne,atpirterumeriamPitioodanmcr.-erpi(rls.e3tc-i)ud-rp,tsral,tas-raeu-,ssl'pr-praueusnuspeiisnnacsrlsdupdtadecritdndpirnudeEuoPmuopaamr'zrnipemi ec'epiiuqrdostee-,
pluteascd iEni Libia qi sd dea Lupta cu ioatd puterea irn-

potriva 1ui Do'mitius, care strit-lsese o foarte mar,e arrnatd aceastd onoare cfn tirnrp t'abdra duEm,anil,or mai exista,
iar dacb socortersic cd e[ ,mer,i,td iac,ers,t titl,u, tr'ebuie rnai Sn,tii
pe care o avusese Marius, dar nu o trecuse din Libia s5 d,oboare tabdna duqmand; qi au prornit ,indaitd spr'e in-
in Italia; e1 linea in mini treburile romanilor, fdcinchi-se td,niturra duqimand. Pom,pc'ius l'upta fdrd coif, ternindu-se
din exila't til-:an. (2) Pompeius deci, pregdtindlr-le pe toatc de ,cele int,imprlate rnai inainibe. Tabdrra duEma'nd es't'e cap-
r-ep,ede, a ldsat ca guvernator al Siciliei pe Mernmiusze, tunatd qi Domitius ucis. (4) Unele rcrertd-i,i sroll sl-IPUS indatd,
bdrbatul surorii sale, iar e1 a pornit pe mar:e cu o sutS
doudzeci de cordbii lungi qi cu trpt sute de cordbii care iar atrtEle rau fost J.uiate rcu asalrt. A capturat gi pe regele
trans'por.tau griu, sul cboarndbi r;iiilemqaigainpiodi elariCzabrotaiig"inCai;nJld,
el se afla 1a {Jtica30 !e, Ia'rbas3z, ,care luptase ald'turi de Domitiu,s, ian regatul l,ui
cu
qapt,e mii de duiman,i, dezertincX, s-au dat de partea iui. I-a dat lui Hiempsal. (5) Profitind de succesul 9i de
El avea cu sirne gase tregir:ni cornplete. (3) Se istoriseqtc' c'unajul armratei, Pomp,eius a nhvdllt in Num,idia33. Apo
cd i s-,a intimplat un fapib vreclnic de ris. Astf'el, niqte in'aintinrd ca e de ,mrai mult'e zile, i-a supus pe toti pe
soldali, dupd cit se pare, dind de r.l comoar6, au luat cie carre-i in,tiilnea, c5ci aic,urn telamla daiererouEmi.at nsi-,'oicfaanced'ciiannddvEai
aaol.o banri mu1ti. Farptul fiind dovedit, toli ceilal{i au
li ,pdrdrsise ,p'e b,ah:bari, Pornpeiu,s
au crezut cd aael loc este plin de bani, pugi in loc ascunsl grea qi LeiIl:liea-anu,sptruesbu"5,iensirdcifi'echniaergtsi5u'tlobadrtie-
de ,cdtrrre carrtaginezi, in vretrnu,rile de restriqt,e. AS,a fiind, in,fi'itoogltoare; 'ace,era, citeva zile qi
Pornp,girus rn-a nnrai putut sd. rs,e ,foftorseraiscd de soldati rtimp' ciunil,e Aqa cu(n se
oane se raflS in spurl€,
de piutere,a si rcurajul rouna'rrilon. De
de mai rnarlte zi c., fiindrcd ,ei cdutau 'cornori, iar eL u,rniila ,le,a petrecu,t
vin'ind lei qi etrefanli.
privind atrirte,a zeai intr-u'n rd,srtimp de patruze,cri de zile, ,pe cinrd el 'era in
dr,rpd ei rrizind Eqii de rmii de solda{i cr,rrn virstd abia de doudze;ci gi patrru de ani, a u,cis pe duqmani,
s'cotorcearu ,cirnpia,
sdpau qanluri pind oind, dispre'rind, a Luat, in srtdpinire Libia rEi ra pus in ordine treburile re-
Irau indemnat sd-i durcl un'd,e vret'a, p,entru ,cd fusre-sct'i
gitror.
p,gds,prsili d,estu,l prerntrru,proisrtiia 1o'r.

12 Rinduindu-qi dec,i D'ornitius 'arrnata impotriva i'ui 13 Cind sra into,rs in U,tirca, i se aduce o ,scriso'are de

Pompei,urs gi propiu'nfndrr,r-gi ,sd ti'eac5 o prdprasti'e rad'inrcd qi la Syrlla, Lcraria-i poruncea sd d'era rd,rrr:rnul rasfrului armatei,
iar el rsd rdimind cu o si,ngund l,egiune Ei sd raqtrep,te ac'olo
to,toda.td perntru cd de dinni,neata in,c,epuse o ploaie Ceias:i

256 PLUTARH POMPElUS 287

pe cornan,dantuL s'u,cceso1r. (2) Vesrtea aceasta terre l-a in- btpsct€odea'gnnraeadtrt,{o'suiiercaio"cfr'sidipndsedin-aFliisa,biembenirpua{dtsi cp;Raietuccclla,uiulrisvessaeaanS,.bau-oantug"sdnl e,;,trsca,erugmridci.taacmtrrre"ia,aex*r3ir'msau;run-i-nsrf"irepdl.e,"a;bzr;be-;Iiq_;;
durenat gi o sup,syta in ,as'cuns, dar arrnata iqi mianifesta
nem'uJ.{umirea pe fa(d, ,arpoi P,ornpeius fiind nugat sd

meargd mai c'ddepna-rote,s5ro-1s,tezavuirlveoprlree rele i.a adre,sa l,ui SylJa
,sfdtuiau
gi spuneau el fdrd ei gi-1

sb nu se increadd tiranului. pmLeainl.girnribici,ueen,pi'ufdtaqlFri'oscm-u'apmediu'unssuin'aizhcino,ucrt1ee,,rua-l msllrrQ:cscisesrrlcsqd'5.:ns,'t::hySe5y"deidlcmgeri-d,-nicait.vzp-mn:nts1i1pgEl[d'agni.:ilia5da1drri-narioaIitmriyEdnalsis?4teLoedapftieil.a#i!rr,rEndsuac,ri,sEDiin,3upesn?assmtd,eitceinsedusuoeetrte,opf.spodro,fucpua-apreiaai,an\rcAriirmeladsp,r.n^ecfrncvrtaanni.edccietePpii,tr,uenn,tdraieoe:niarSoreoi,zfcid,uinssascrcauit,Emayiicmercd.efsn,tn{cr"aitleci,eive.ip,eidPpu,nev;tnalddaec,aiuiresoeioismaor.oraatepn,idmlpeuisennnem,suIusciesoefvi,esssagd.ncidsidtap.cea-n,mu.ree,udL.reiecacsr.rnl.cnsaiair.o.ti.iaau,ider,ttebanppsu,ueeg.fgrsadnieevzddncsdpebiiigbc.erl:Siiiu-eaiilucssnusioi,en,caigtncrtnye,nidpsdlcasa-irrlSdialirroseodtand6tv-lpdrare,na,deddiradi.pulrion,atntciruiaca,rrirucsnictinnsnirtteirngccpeuaazfcei,cinu"tguaialilutdtmainudnonurr..,utr,iha.u,repeiaersnrelisn(mscec.e,ens'dtzpD2adSgdo]sd_ieIfu)r,a,nnlsdeuraaieatiiayntnnn.nAulsulmsiirefIaifu,ct,adigtpalnaaA,LnrtmcS.;udrmrcu,,uceaupfeapvsciraepabeni,iurrr1ttocmfi,lc-a.orumeeiueneumu-p*i.qfndnarai,i_*aasjttrdrS;iiu,siei'faetiapiimplasi"Etfy,cp,,r,,lic-ugitfes,onil-"lairedri.eii,ald'nd""mi;lgali-r1uaaua;mpruptrq;;Flsi-leprpmr-taeiigl;p",Sna;eii_;pii-udi,curj;;lc-f*ehifyblt;iu;din;ulSc"en*"Lt:a.un,ic;sii6d1n_;:li.air_ei,
cat sd-i linigteascd qi sd-i lbssafp*caipdo."vlToI-urel"i"drgsr,aybiia?nuuaic{dptriEddicnr,cs,eeaefdnudreaugad-ovitieis,rnaasiactr?rzdereeisiit5mt,gscsesciieE5nl,tldoed-cin*ari,hcipufi,,ap,lasacian,ucearotgcedrsqpiuubottsqtenIubieae,n,ereolaup,ea,rcclsolsiifdiatpeacr,irrldrigccuednr.dsefiei,rcA,Abvsiaa,a,afetqqr,u,niisitfcrniromiIsecaca,dcnlia,iarnuuitscqectfnelaiatallcmaaraSri,ergpei:mu"csriostv'eale"aeatisl*i,ineu.iaauctsdqE(c;luqa4eoti""fe)g^r;ur;,d.prnH,Ieaodt;ua"bl;rt;u$,iditai,ii
s5-i co,nvingd, a coborit de
sdu in laiorimi. insd solda{ii, luindu-l cu fo,r$a, J.-,a,u clus
iardgi 1a tribund. s$oildtrae{ciiuisl ein,cdhr:i'arrrnaoubsudndrdpmainrtde din zi,
acest timp
iar in cornan-
dant, ia,r el ii ruga ,sd dea ascuJ.tare qi sd n,u se rdzvrd-
teascd, pind cind, vdzind cd ei il p'asfreaz6, Ei strigd, Fom-
peius s-a jr-rLrat rcd se va siinuc,ide dac5*l ,silesc, gi ,auzinclu-l
astfe vorbind, cu greu au inc'etat. (3) Sylla, ca,re primep^te
vestrera cd Pcmpeius se rdzv,rdtis,e d sprus cdtre prieteni
dicacldeddp-ecEi'vea'iedtp'rsMre,uteEcal ihrpqi}du-eirasdfP,izvioinorlrtardnicrptea,isn,'iliegn,atrtrriscabinecdt{ii.atunerridtnmbre,u,ac,lnediid-mtavsooAa{dinisr,iaei'lodtpba,rdamiomst,de-aeanrcjtideugi i,rimar,dl.LbuopDiplnttaidii,msrpdbe'ae-6sfintlcaiitn,nriEdue-i
tneacd gi ieqindu-i in'aiinte, l-.ap,oinstibimilep,ina,asttr$:iig, as,talcuu,tinudnu-Jg.l.caus
rnar,e bundvoin!5
ce,a rnai
foante putern-ic niu,mindru-L ,,Magnu,s", indemnind rgi pe
cei de fald sd strige [a fel; iar Magnus inseamnd ,,man"e'r.
(4) Unii sp,u,n cd aceastd denumire i-a
fost datd rnai intii
in Libia ,d,e rcdrtre a,rrnatd, rdan ,ci a lurat puter.e Ei a
tat tor{d du,pd ce ,a fost intdritd de SyIIa. Totugi, cdpd-
Pom-
peiu,s insuqi ce,l din urmd gi dupi mulit timp, clnd fusese
trimis in Spani'a ,ca procorrfsul ,i,mpotriva lui Ser:torius, a
inceput sd se intituleze Pompeius iMagnus in ,scrisori qi
in ordine. Pentnu cd incd de,nurnirea aceasta n-u e?,a invi-
diatd, fiind bine cun'oscuti. (5) De srce€r&, pe bund drcp-
tate ne-am putea mira gi am rdmine pldcut surprinEi cd
verchii romani rdspinde'au rcu astfEl de porectre gi epitetc.
nu ,nurmai La su,ccese'Le mrillitar.e qi ost5geg,ti, ci imip,odobeau
scaeuan,meulenm5cithci,ea,mri mgaxiaif'aimpmturesat"rreip:E,epi vedirroVtiuab{lidelenrbiu,pasofil,li-tiiacaern. u,A,rmsntaiitexilMn, aaplxrosipm"ourin,su-,i

A7 - Vieli paralele (vol. IvJ

258 PLUTARH POMPElUS

259

teidrn,eisuntsemteicfnnudatrltu-da,,iaadctte'rd,urvnaidcPr,ir',ofidmmvapbonerietidu, usgPp,'iodaldm,escpprtenruriunnssdcsa,deersvtfperiiudupneumetp,ufe'nt r(;Pu5r:oq)soq-Er'passetdgeiuridnsebltvcriietd-, ttpstoerJruareiepsf1aadeu6ucn,ladudDil,teeieoi,nqorifniaetamru,lcraei{cEociuicleuanminmirineldaoisalirgndt,lid{u,Scsaadcaydrpslepcleeai-uiiTsdnrsn,eoemcupopdraiinpdnisrajuuatesesre,e,prrepfdbucperulaieuqirdrcimnieeidsS,eputiyu-eaEslrFleii,alo^ea,polpsrnioonuec,cfbseqliecn{i;piirdinuclue_du_t
p-aednetvrb,ur, ,cI voia sd ciqtige glcria prin fapte neaqteptate' rn
fosrt un luc,ru minr-rnat idacd
n-ar fi Pompeius ar tl
fdcut parte din senat inaintea atingerii virstei legale, dar
era suprastrdlurci,t ,cd irrtra in triumf fdrd rsd facd pante, din coleg,u,l sdir-r Caatsuelun,as,tuclaurieqai vaeapodpeopiualrutei,adsoabipnad,misecapcruinratrted
senat. Acest lu,aru i-a adus
lu'i in ceL mai inalt grad un qi sdndtoasd atunci cea mai maie faimd in cumpdiare gi
foarte m,are prestigiu, care avea sd-i cigtig'e simpatia mul- Ei se vedea cd este fdcut mai muli pentru
rlnomdarenpiitadtee
1i*ii. tirti"uttmt-afi,eviidrv,e" dpeoaplouriunldeiroaccpurpinritnrse de bucurie cind,
cipnoonlcidteircrp,dcaeirrnteesaSsqpdi,osilleitciicnebdrc,reaCppe,tecei.ppAo.mestnpfteerlui,udsc,ienadduao_rssntedigcceileaesplca,lrr._teS, al"tu.a,a.rritsiii_at
clupd cavaleri3T'

cfpdaoeioiniruen1s,,^sud5lsalSE,-ttadiyctpleludaar'ut,fulosiinnrtpl"taieqr-itiqaLitid'ie.mfep6tvrprnidddinursgv,ssoeseini,arsgaddluauirnrcigalfSuiniinyn'dr1didudluaue,rzan-qietui jmieavi1dnaa6zdi:t'itrnusicdgr6iiune-d-l'ad.LeimbPlerap:onlimedcIae--- qitro.irocdtrpera"fi.tn"ileolrua, iPcLoumepapi,jdeu,'iltuisos,racllafaroers.rtsnuaapletue,ssi eqcsoiemaoanu,mdia,aBnretruap,,t,luaarstremGaaatieIltiiaailmide_ei
UlduiEniOcoRLarp,uceteu'sdoeeliimAla1lppfii,a1idn. ad(2er)lulPanogMrmautp,teiininuas,c,.adirnueciGLnedapulil-disa,eu, saa, cao,_vlsointa,ttianiindnuvf_ianslsae
voin'fa poporului datoritd ,simrpatiei pe care o nutrea pen-
tru Pompeius, Sylla Dvi-daazrinzcdius'mu: -,I,aTtrreepcvuidn'tdeda, ptsi'nrdiennre'fuo, rfcied.inneic'Eootbni ij'ulteararqeti
de o maie mulfime, (pn,ppiopi-mim5erreeiango.ipirpmcru,dtic.lilcrrsosaei,lnci,tsigscdroieedduvilvuni,ilesaniaspaLs,sdturr-ltRcuaamiltna.oneo{coatitfam,uztloft"msleaiu',cs,e-r,ldatiatcit.ef.cqiuinirlercIn,iu,gndctovaaittisicrrrqPnf,-apidie{saoioms.nz,mdemfi($ne,o3ispun,pdvt)e,sle.etdc.euOrviip,yusu--rsesue,siseaa,ncaBtjdrriruonirudstoptpurqoodriortfmaamreaualEurnitsllae,aeulst,ndrliusunefiedomnfiddiecese,pairii,,c,dtclrrcsleiamemnlAcrrL,eilaaag"peuavevotrplaslai,atmtanp.5'lqpt.o,g'una,pdlooa"desolarrreuiudonufpu_isqeds_elaa,l,i

bucuros dc victorie.
frumoase acestei ispa'dvi ,ale tal,e, anume ca Lepidus, cafe
ctaeeshcalu,ieamlruce,tielu$Cmteaaatcuii elurpa5s,sruseuegld, sdicndtaittrnree'aLrsetod,tsf{otei'e,rmscpdeoiLpqfiomiersuapdLi'r?f,boiiu'Tcncloau'mtdulaiuEntait',crropeenetasnoumtflriiu,inntdattliainncLe-ai
(s2it)uaSliyell,apaeanrtdrutatcdcit!i-sae ipputreeagddetitlimunpeaddevecrsdarnfu,oaarvteeagrseium".-
sdpcLfli-uacn-a'aarapititr,iitsvuIetlurru.ane'rpl-aia,Isce'nrtaEuetnueta'irttop-mmi$cia'dpidud.uInrsPaaenu,turoeov.iermora,ddantruuirgpsEq,laeeI'iipnciauiaeueezsiipaneav,tplrgcecetnrroaiadnooirnner'rpddd{mr5e,ietacei.'nataesfA.iuJftitua-nasTofnentmirofu'ieerle,taeaalurlLu,nLaglltidiluiiui,eipslpilaoE'5rupScriiu'beeeLy,gsltielctctepl'raapae'oneir,ri'adepiePPLru,eolsoesq-'umamcigpliappmsloisd'eeerapasiictuusaauulessltt-li a mai fost foarte rnult acuzat. Cdci, inclatd ce s_a pio.i,r,
zucscairnhrt,diremdubv-,elaasprt,t,eereaiamB, ,PricusodtmuaB'psl?te.du.itu,rtriu'ssiuscalriisaaocsdaeerersetpstu,rpaietrdB,iaonnssreccturaidsr,rs,ceoaabsrfeu€onssjdutersnnatoiacfi,eteiucl,lauBc,itrauap,itcruuiinns_
{rare ra ucis pe Cae,sar, irnpreund
nc.iuciCainssi,rud,sz. bAocie,snrticbdi rpbraint,
ifLl s-,a asemAnat cu tatdl sdu
pnrnlaeov'oadirntecd,,isnau$dpaaitrcdaurdeminqsiIttddaesisiaccr,uisraaijfanutg,vidtiaailnranS1uuairc.dli(innai)acLage,lipl^z,aaidc,souistouadbe{oicel_ii,
ritateao.

260 PLUTARH POMPEIUS 261

p5doe#lita;i,d,citetlll,tec"ru. trinl,usite-"azicto'e$, "ci*ipeiu,nsterrsue cd 'a dat de o scriso'a're 1i temin'du-se d'e Prornpeius, cond,ucea ar'mata cu mai
prinsd in csmtuliuuucel,tssad--,aadprerpefdricoina,,dda,uuEulsi-teeso.per{tmc2aut)antrinoieirttnurs-eclahnpdiiml,debecvaeriarrr,,iei.rMos$sepi trddteeienlfutavrss-i,oat Ilq'dauiac?lptuduexiLn,caaajusrcetarfeurLeoi
flagrant 'delict

ffiltr.il"j"n";ec"iiio"ciicpi";anf"r"laai"d"r""a;iiralti'aa.oit;m-i'i^ui*n#mz*ul"""steu.t"Tza'"iot;;etbaainl,s;ra"*";O"a"tsait*-,:,.t"u;vi"ifure*bif;t",l,",t,uiamanpflcu"iar,pSe-l]rNtuers|tt,oivctftii"Jlftelpl"o-eir-'ndnuio*aiinr9pn,rrJm,tsi"sg*teearui"tin,cFipieirailu,ncudr,iudefttlhtrpinsrnloizo'ni[ilfsieldi'lodltlhiibde"neotciaui.i""p"c,cd"-eetn}ar'urlrndciiiu"ar,cadapnl'niot"eotsfeeinu''urrueruCorrnr"*lsicauSd"aiu-iC'iirtse,au"rcMnaiei1.d,.aiciio-tddi',dta,a,lrSeLeu3drauecumrtzsteasl.ceppd,irlrat,fniu-"*1fueriecdaiqSeta"i'sttzets9nSqlui,butroiej'ln,p"baeeiuuuedi-neurusnpajo'lL1tissIbrauueeruil-so'aodacpeeotLsthogrinirtoP"uiouSpcac-meuudptiecbit'mnomriquiuntilprrdiuaeeuupioocmf'ieiiiaabuumieristscraidl'ae<iann:cniiasndc''enlaua'{'ecic.,ivdionoirAsAsi,tvqctaedi.bl6namadilauieiccinos'clnsnialncapnj,ceeeniatrsuudcfiuleatrc;us'sniifpitloasijfniiisotusti'guP:dnigrcaraaler'imrrerccolneacgnhd'zsaiarvro'o-t'ii'ieuirai"uarcmzncJtnlsnnfe"reIel'irourbtLlosiatscdpacalaraniasei*edouearnuagpautctei-ri'rprucalluduumi"uenl'rtas-'truei'cnns(iiannolerP?aMDic2amsea,citd'cpn.hg'ea:la)rle:cierDura-,duaei'td'"s'or.ltri"eipolsicai1ennsu=mnipn"ata1Lerr"rioedcel'D:Tpipnlalndirnl'milrniuusra:a'ratTue:iutds'taq^otees,:'-t:e'lr-aie'ts,"'i--r cd gi acest lucru i-a adus lui Pompei,us sirnpatire qi fai,rnd,
jos dr: oricc. el stdruia in simplitatea vie{ii, care
pentru 'cd nu €LVea
nevoie de mult fast. Inl?-adevdr, din fire eI era simpl"u
qi cumpitat in plSceriile sale. (3)
R.dzboirul ,avind rnulte
talstpiiecrLtea, uprconPod,mepeciuit'srel-aSmerrtinoiraiut sm. aini tar-leardse,vcda,prtuproamrepaeicues-
crainsuoicvceodatrzseatuaaut,ictc.ddcSatSarietcdrdtaoiinnriinturcc,-saeounfuzddrasaiaetatsddceesiian-nsa,tcapea,rrretcdEzuteraintntingfacdi duos-aase,,.rie.eIctnisurrfdrsrnirn.srsEgeeiinfmulddsiuq,edtselaae,
cVaarleencs,ei,a,repfeugH,iearseenrndiuastuEnicpielaPcSrpee'rtnonriruas,
co,mandan!1 de oEti

qi co,nduceau ar-
mata impreund cu ,eI, a ucis peste zeci de mii de oameni.

e fil1e8scDuspbdsceeinPqtoiimrnapptetteiiuoisnaamf,-paeulnasi, fmtareiimnzaien.ipdeuun-SluepiannnSoiadu'eigj:d1ei,n:cq:rYia]lal' tr9 Fiirncl burcunors de aceast6 victorie gi increzindu-se
"o,;oii,r"r;irmlg;n-,r;"dr'.*"i"ep"^tiJo:ua""p,p;mci";i;unp;riMgr-qvrtc"eit"natidagtrtstaeeultet'aitr,s"rmutida.f,iaa'-dracqaoedevtte"rrpiEalamausirn,ptsededo-aeveotorrlipfiuveaataeiprdmttSc,eiu'eaepnirdt'uscPozalieiraoniuqmdbssiuapi'--nbed'sSeaieeuaesa?mcfoctuqouaerlirree'ltiuia'llenc"s' care rnult in sinr:, Poinpiei'us ,a pornit impo,triva lui Ser,torius,
ras- pentlru ca lViettelurs sd nu poatd parrticipa la vioto,rie. La

bat- rirul Silcroaa, cind ziua 'inclina cdtre seard, gi-au infruntat
ci a:rm,ateJ.e, ,tern,indu-se s5-t intilneascd pe Metteh.r,s, porn-
iPn{let--
peiu,s ,oa si luptc ,singur, iar Sertorius rc? sd lupte nurnai
rnul't r:u unLil singur. Pind la urmd, lu,pta aceasta a aviut un
r,isodfriuir,Euilsiat,lctpu. eDdnoiniurtdrre,vcicdcotamorariien,ld.p,aprnein{nist,r.acuremcldmaft,iaaeic,amd,urueqlrtnaaainnrdveinzai,gssetzaflata,tnSdceui[n-l

fafa sa, (2) U,n bdrbat mgne s-a lepezit pe jos asupr:a lui
Pompeius ,care era c5lar"e. Prdv5lind,Lr-se in- acelasi lo,C si
,lufndu-se la luptd, lovituri]e sdbiilor-au cdzut pe miiniie

amindurrora, da? nu la fel, cdci pompeiu,s a fost numai
rdnit, dar el a tdiat mina celuilalt. Ir timp ce mai mulli

ostaqi alergau in acelagi timp spre eI, cind. incepuse respin-

rqiLi:,9dou1eriesp,taeol,idslPuoionca,drrbyuepdr,ieudiqgue,simsmaeauns,li'cullotdprpptacanuate,l{uian.lp,ptirrmoeeapepc,oieidnpocde,obnbnittrtarcrunaubaocfarerliisicuitediamrd,eep-iedaairgu{setr-eaapquu-i

PLUTARH POMPEIUS 263

despdrfit (de Pompeius). (lJ) A doua zi de dimine,ala am{n* .1i pregdtiri, dal neawind ac,eeagi putere de judeaatd pentnu
doi qi-au rrinduit iardqi anrnata 'de b6'taie, cu ginduL sd a se folorsi de ,e:lLe. (3) Pompeius, cleci, pornind
srnulgd victo,ria. Deoarerce Metell,u,s se apropi.a, Se,rtorius indatd con_
Lra lui Perpernna gi aflind cd se incurcd in
treburi, i_i
s-a rbtras cu armata, imprdgtiatd. intr-adevdr, astfel" se ,m;plidiie,suuagclrtllmiin,crdqdn,arpiinl'nimuetdpr.ouetPm-aJec,e.oreaapr,rleniPirnazno,efninrrodniaenapntfecl{noiiouthqaosotruirr,rraoltefeinoa,idspuputdio-rsurpu,u,ectonircgccpdiuinetinndrternuslnuadpipc.eset('edsant.u)iemfpCfcrpeelenoridnopmoqaertsrati_eeei
desf5;urau destrdmdrile qi concentr6ritre oarnenil,or, in-
cit 'd,e m,u,l,te oni rdtdcea de ,unul singur gi de'
multe Sertorius
ori iariqi se duiceau qi porneau cu el cite cinci-
sp'rezece mii de mlriad,eas de ostaEi, ca ,un torrent ,care deo-'
ciatd se umple. Dupd iuptd deci, (4) Pom,pei;us l-a in,lilnit rSqJp+riecipjrdir1luilaEtOa,i,u"ccnura:emprreclauianlno,faEsocatsuinlvzt!ab5a.todE'uuri,,psfndeilirna,drctresuiEl,d,i,lniu-mtairtpee,auodgcteairsiv,,csdeifLt,du,e,araiffnvietisin.mddIpnsotterra_rataenrlae"it_ne*
pe Metellus, Ei erau amindoi unul lingd altul. Pornpn'ius
a pormncit 1i,c-bo'ri[or sE se ducd ],a lVf,etellurq, linguqindu-].
oa tiind mai mar,e in onoare dEcit el. Dar Metellus s-a
opus racEstui gest, ,cbci ,chiaq: Si in al,te privinle era'un bdr- ,.p'L,':xrenodirslrSidutPeeserIn,tarotapdr,iRe,agurorsindmnstidaana,tm, lpntcoa,iagudlintriaefeiin.csdevpcoorsf,miotindsrpodmperiniaisuuidrsdne,eostpci6gehm,uoivmoainerbndsrn.ecucnd-risismseicotiualntcrateam,.tniiaaalurle;puhooiienrliS*ft;liearucrud__;
Jrat c,urnsecade fa{d de Porrnp,sius, nearogindu-Ei sieEi ni-
mic mai rnult, ,c,a consular qi mai bd.trin d,ecft dreptul ca,
c'onsemnul milit,ar si fie trirn'is de cdtb:e l\{eteJ"i.us la to{i
solda,fii, deo,arece ei aveau tarbdr,a ,in comun. De cele ma,i
rnulte ori 'insd, fiercare avea tabd'ra separat. I-a mdc{nat sd porneascd un rdzboi mEiaai 'maarrs,esdcericsrotr,iclee[
Etinriacin-tastfesimdreparlupSpagrttadiat,ic,lndc.u,slqacmuuarntnuu,ltli,irancpaarelitnuel.rraninafiocarenrlteueltdqeiinrleout''crEmuirddi,iEbSaiecsri5,-, l-a ucis pe Perpernn,a abia terminat,

I t'asc5. fdrd si le cij

t'clolleurc.imeursea,are.je,sfaiu-,ainiadarlupe,ini'egalaeutlefpo,,repstr.adsmdiliiinntirddsodtadsrieirnrre:cSle,fpu,'gapineuizar,ae, idninde stdp0nire ,,st.'laruash2ne1aisentraDcnbeuiasipeataardssliadcndcsetl5eitniaaqildpidao,cm,oe.pepleeozim"iunrusac",iia,tmroidn,arcrnarmiiunattiuainltdi,rnbirueartatdiirtrnasi pitEuutiir,l,anm'lcpieianir,ido'aEl-,sltie_eiasi
sub con- .roirp",rrrrLrplr,lillrirape.raairouaic,i'ansn$cetnrao.to,tidcrtrfgrreperSrarltdluilt'a'incEuilLatJsldd,adsup,duaaaa,plrcartdCtaaa_supusuifo,crditmtiodnrrua,ei.nasdctiaedssu,uap,zui,tst"lslnbsauugtspp,auqisoctiire,c,citneiuecci*na,nuurzdidntiicnsleude-eivi1tppcnsnoseia,ene,qroiotneg,srp;tiislgunetifm.-atee,-rceuliaslvesinupa.drinieiatinmtlareroaa,egrtctptlfertldrr.id,blee.toedeaecEol.tDcliaagauialiiosduslelpuvr,iaapluccreiurddSteaitdaea.*eaciCip,ciatac,tnuiEeirapdcoattaeora6inproermfsae,dr,iierssaaisnidostuniaEe,iiapdadsinm,gcaivtce,meCre,irpipuilulnqudreie,oSn,astdtsnaae,i,mseina.cm.ierts."lra,ipR(t,au*elnoa(3t_vAepsZu'r,"uii),,rieiu)l*l*"iua;uDsi;iusffs;i"o;osr,ue;_prrieces;"tigfasLo_;uislapGslc;plr-*rqiii;eun";_fisis_iJaii,,,i,i .
al"te pro-

vinrcii, din rlipsa celor neceisare.

20 (1) Dar Pornp'eius, chei.tuind toarte rnult din verni-
tul sd'u personal pentrru rizboi, cerea senatului bani, slpu-
,nind cd va veni in Itaiia cu anrtata, dacd ,nu-i vor trimite.
bani. Lucu,ll,us, ca,re era consul atunrci qi in duqmdnie cu
Poimpeiu's, qi voia sd-qi rezenve pentru ,sine r"lzboiiu,l im-
pofriva lui Mithridate"s, s-a grdbit sd-i trimiti bani, cdci
se ,tom,e'a sd-i o,fere iui Fompeius pretext'u[ de a ,renirnfa
1a Sertorius qi de a-Ei intoarrce privirile spre Mi,thridates,
strdlucirtor prin fairnd qi ,uqor dc
osuapruersp.d(r2e)a-in'unacdeusqt rtnimanp prin vicle-
rm'oare Sertofitrs, u,cis
nie de cdtre prietenii sdi. Dintre ,aceEtia Per.pernna, cel
mai d,e searnS dintre ,ci, ,a pus ia cale ,sd facd a,cela,gi lucru
ca qi Sertorius, porn.ind ,in fr.untea aceloraEi for{e arrcate'

PI-L]TAT{H POMPEIUS 265

peills, to'tugi romanii nutreau qi o oarecane bdnuiala si rar .15. depun5 com,anda. Este, intr-adevdr, un obice,i pentru
iearnd de e}, a'cramneulolcruqmi \r'da'icldtastinucrlii,'aslmpraretacsodnsptoitruneliaasri:ud,i
'qa|avablielirt,idi erorleng,aen,i cta atunci cind ,poartd expedifie in tirnpu
cu ajutonll Lsd
Suay-1Llai;.6t.i-Dpeinaececeira.r,bnuun;eiv,roaiun{mi apiepnutm{in'si imacpeaiatia'cap'ree aler.uau duc5. ei ingiqi c,a1ul lor in for in fa{a
a r{ui bdrbali, pe care--i num,esc cenzori4s, qi trecind in
r:are i-tr t,i'.'xc'rptx",nicsartdn5id{iapee, cs[firieo,crf.iaaerepduderistnactsdrerecrada{oiamrdm,eaanr.tqd,aea,sntEliiuiinEdeiianimdraprsmeo'ricaaott,eotei,rai1iq6isudsbee

nutre,au si ,care-l adnLau in drunl d'ecit 'cei care o f6cncau ,,ic,.ir,dd onoare ,gi dczonoare, dupd cum se cuvine, vielii
din tric5. (4) Dar d'lpd cc Pompeit-ts a aLungat 9i aoeasti
bFszdaeenrnneuat,liiuauEliiicur,aei dniqeucicamclradeer*eincliddisnevscihear.oiiccati'lorurunips,rdsena'actrrsii5udrd'rmrilmiafdiisivc'eamese'udpla,urtendpsruomtirpgnooiu'utrliu'lvitalril1rii-rberuidaanc't-eraru:i-i,-t
tului p[ebei, pe,caI'c Syrtla it rdesfiinlasre qi sd faci,pe rla- lilr5ruia. (4) Atunci pc scaunul dc ccnzolse aflau Geilius
;i Lcntuli-is, pur"tind insemnole rn,agistraturii, iar cava-
lcrii care BVeou sI fie ccjrce,t,a:[i trc,ce,au prln fala lor. Pom-
pt-ius s*a infaligat ooborind splc for dc sus, avind desigur:
cu'L celon 'muttri, cerea rce cra a'devJrat. Intr-adevd"r, n'i'.r er t'oielalte inrscmne ale magist,raturii, dar duaind e1 insuqi
L ;:i,r,rl de friu. Cind L.ra aproapi' gi putea fi bine vdzut,
nici un lucru pe care poporttl rolrran sd-l fi iubit cu mai
multd pasiune qi sd fi riolit mai mult de'cit'sii vadd ialaqi
in fiinid mragi,stra,turs 3cce,a47. a ri;rt ordin lictorilor sa*i faocdadrirmurirnalEiei qciu-aprainpsr,oe,psieatinctarelug,l
Astfel, qi Po'mpeius Fi"-?
rnddous,p-b2suln2-ndacAilridtqfadisdiinmp,a-upart,auctde'iteeagiqdami sciutiivlus{iit-nmaatieaia,-t'ctdopha?ocaddlitatiiartcl1dmtuulaui,iin-pa'mrIrnianfarierlr,eurpoaisr!tu-i,no'caciclenasr'a,Jroeicniiltctsccadi :ic tribun5. C tdcere gi
po1:orul, iar p'c 'ccnzori ii sidpinea o jen5, qi in ace agi
fi.nirlpv,ir;sitdo bi,icurie pentr.u ceea ce ve,deau. Apoi, ,cer1 rnai
,,Te intreb, Po'mpeius
dintrc ei -a inti:ebat;
lVlae'nus, dacS ai purtat ciupd legc toatc expediliile?" trom-
triurnf i al doilea consulat, totuqi nu pentrtr accstea pblea p(\,iurj a'rdspuns cu glas tare: ,,Fc toate le-am p,urtat dupd
demn de adrnir:at Ei mare, darr ,roman'i'i socotreau ,cd rtrova'da
iegc gi. pe toate sub comanda mca dr-. imperator". Poporul,
strdlucirii lui o consti'tuia faptul ci Crassus. cel mai bogat iiu-rin,cl aceasta, a inceput sd strigc gi nu ,se ,mai putea

dintre oamenii prolitici de ,atunci, cel mai straE'nic 'orator l-rpri strigdtnl cle bucuric. Apoi, ridicindu-se cenzorii, pe
gi cel mai influe,nt, care disrpreluia atit pe Pornpeius. cit Itrompeius l-au p,etrecut acasa, facind pe plac cctdtenilor
(::r'r-i urmau gi-l aplaudau.
r;i pe toli ceiJ.alli, nu a indrdzn,+' si ca,ndiciczc la contsi;Lat
rnai inainte de a-,1 ruga pe Pornpeiu's. (2) Chiar P'omp{iiu'q
a fdcut cu pld,cere acest lucnu, cdci trebuia de rnult -*it-i
f.aci un senrriciu qi sd-i dovedeascd 'lu'i Cras's'us urnani- Zii Cincl magistratura lui Porripcius era p,e sfir;ite, iar
tatea sa. As,tfeJ. ,cd Crassus i-a ficu't o prc,'pagan'dd vie $i ilt::cbinarea cu Crassus sporea, rr.n ,oarecaue C'aius Aurelius,
anind rangul de car.aler, dar ,clucind o viald de trindav,
a indermnat poporul sd-l- voleze, deolarind cA le va pdsi,ra Lri:cinclu-se pe tribuni in timpui unei gedinle a adundrii
recunos,tinld nu numai pentr'u magistraturS, d'ar Ei pcnt'ru
" cinoLteoga. tTe,otriteugbiu, rfiiliendqiaslc,e'giizabmeariunduoniucl.o'dnesuclie,,ldsea-ldt.if.ternrcnslti'anrart popo,rului 9i apropiindu-.se dc consuli, a spu,s cE in vis i
avea mai m,are tnecere Crassus, dar in fala popomlui cra ,-i-;r arStat Jupiter Ei l-a indemnat s5 spund consulilor sd
nu depund magistratura mai inainte de a se impdca qi a
sc face iarSgi prieteni. Dupd cc alt fost spuse aceste cu-
mnjuadateiucmlaarqe,ira,erepprnuout,ecnre{esianedlolur{ialaPjo;,ucmdaperrecaidul,leris,li;.trc(ed3r'c)cuiDsfleai rE'iaicredd6trqrdmi'rp-als'rei inp'trldilbccguttt-rt viirte, Pornpeius stdtea tdcut in picioare, dar Crassus ce,l
riinlii, rd,ucindu-se,ca sd-i ia rnina dreaptd Ei
ipectacol pentru popor a fost 'cind s-.a prczentat eL insr-rgi .r zis:,,Cet5{,enilor, c,red cd nu fac nici un s6-i vorbeascS,

lucru lip,sit de
rroblele gi umilitor, dlnd eu ce1 dintii mina cea dreaptd iui

?66 PLUTARH POMPEIUS 267

Pompeius, pe care voi ali so,cotit cd e vrednic sd-I numili 'aceasta Ie aducea chiar o oarecare faimd gi pre.stigiu.
llxistau ,chiar rnulte depozite de cobdirii pii,ratereqti in
tmri,uarme f'cuirnid, incd nu avea barbd qi cdruia i-a!i votat dou)! muite regiuni qi fricto,riiae inaonjur,ate 'de ziduri, ba chiar
incd nu fdc,ea parte din senat({. (2) Dc'
cind flote intregi atacau, cdci e,rau experimenta{i nu numai
atunci, impd,cindu-se, ,au deptls rnagistratuta. Crassus qi-a
pistrat insd felul de via{d p,e care qi-l ale,s'ese de [a ince- prin our:ajul echipelor, nu numai prin ,tehnica cirmacilor,
npcu"nniu;rmu ami.esperrirniaiuloleraplaroSpirsierp, ricnite,rnneaailamu,cloLrtrddbeioiloitr
put, in timp ce Pornpeius lua asupra sa multe pledoarii, pregdrtite
apoi incetul cu inLcetut a pdrdsit forul qi se ardta mai rar
atit, prin
i,earyra pe care o inspirau, cdci erau vdtdmdtori prin belgu-
in fala poporului, dar totdeauna insolit de rnullime. Cici gul Ei mlndria 1or, pentru cd iqi fdceau un renume prin
nici nu era ruEor sd-l intimpini ;i si-l vezi fdrd sd fier
inso{it de multime. I)ar el e'ra rplerdIdadscpiuantei lfedccourt6e'bEiei is, e,cufdpleinazue'cdue rnicile ,catarge de aur,
foarte ptdcut la vederc purpurd, cu visle care
saotiltitmfiuinlfdim, siieciintcEoingjurruapseurdiloeldpreesotaamnfednig, ipdeentis"utrd'cluec,irine*,
a\€a,u capetetre i,ate de argint.
Flaute, psalmi qi belii pe intreg ldrrnui mdrii, rdp rile
socotind cd atunci cin'd se intilnegte cu mulfimea gi I_ncu- unor comandanli gi .rdscumpd'rdrile cu bani ale unor ce-
prietenii trebuie s5-qi pdstreze p,restigiul neatins. (3) tdfi, devenite captive, constil,uiau o ruqine pentru ,stdpi-
tr-adevdr, via{a in togd luneicd spre lipsi de faimd pentl.u
cei care au ajuns rnari datoritd faptelor de arme Ei care' r-iir,ea ?omand. Cordbiil,e pirafrereEti erau peste o irnie, iar
<,ertifile ca,pturate de ei peste trei sute. (3) Dintre ceti{ile
nu se potrivesc cu egalitatea democraticS. intr-adev5r, ei care amvaini tiantagini taeueraataucaintuCrlnlaeroras5il]oit,reDidgyiminaaioonc5els.ibSilaem, oe-i
se soootesc indrept5lili s6 fie gi in aclunarea pop'orului cei :j-au
dleitnnticiie, sccummasiinptrulalipocasut,eo,a'sdtae,,rai,nlescehstiembdecqniescuafree'rsi'te inde-
tracc5?, rtemprlul Chitoniei din Hermionei,s ;i templul lui
oblind mai rnult in Jor. sf nti Asclepios din Bpidaursa, tleamCplaellaeulruiai5pc,osaepidooi ntedmepllaeiIestmlu,i

I)e aceea, pe omul c?re & fo,st strilurcit 1a armatd gi c]e ia Tai'varon55 qi de
Apollon de Actium, de la
prirnit in 'triumf, cind i1 prin'd in for, pun mina p,e e1 qiJ ,$amos58, din Argos5e, din LeucassT Ei templele Herei din
doiro,ard. Dimp'otrivd, celui care nu prirneqte Ei se retrage, Lacin,iunnoo. Apro,i ei ingigi adu-
cinste gi putere din be1gu.q. Ace,st fap't 1*au ar6- ('calr anumite ,sacrificii strdinc in Olimpia6l gi sdvirEeau
ii acordd anurni't,e inilieri mistice, dintre care a lui Mithras se pds-
tat imprejurdrile dupd pulin timp.
(tr4e)azA:adupcininddafrcouamrt,ercmumultaeuinfossutltearritoamt,eanrniloari,in,eaiinIetep,drdedaeui.
24 Iar pul,erea pira{i1or a pornit mai intii din Cilicia (:aciroitcursipa'b'aperreruadtBruprperuuiiltlmlreiddnu,uaErEspiil,rei fo,a,iapi-cuu:iaaracttcieinurl.ruitdrtAruir-cuAs,eu,enrraet6oudip,nepiiimtuleasbds,rmodlbuiracdjpraiertr,obleiEartiiiotnl;reciih,ajparepeeifenuerlieiSacpbueturorxo.cr-td,iihtl.aaiiusatAeesr
cu destuld in'drdzneald dar tr.e,c,in'cl pe,ntru inceput ne*
,observatS, apoi in tirnpul rdzfioiului cu lMithridates, avea
mare prestigiu Agipcoui,radej o-ar,epc'eenrtorumcadnisies,cfo' lsotsrienaseds,eerde,chiin*
pajele regeEti.
rdzboaiele civile, Ia porlile Rormei, marea era fdrd pazd
qi ii impingea cite pulin gi-i mina inainte, pinb i-a Lr:itrmful, cind rnergea alafo'tsatrd,c, egl imaafioinstsurditsdctourm. plndtria-atidepe-
fdcurt sd in'drdzn,eascd sd atace oll nurn&i grupuri rfe o,a- pre! mar.e. Acest fapt
ver, ori de ci;te ori ,cineva
meni, dar qi insu,le qi cetili care se aflau p,e m,alul mdrii. man si-Ei spun,ea numele, eeiraseprp.irnesfiEcei saturigcad cd este ro-
(2) Chiar o&ln€oi puternici dato?itd averii, strdluciti prin sint foarte
imprasionali qi ca se ,te,m, igi biteau coiapsele Ei-i cddeau
nearnul lor Ei cu marre fairnd p,entru inteligen{a 1or se de- 1a picioare, i.rnplorindr-r-1 sd-i ierte. Cetdleanul rornan se
dau pirateriei qi luau par'te Ia jafuri,
intrucit pne cuil'area

PLUTARI{ POMPEIUS 26s

15sa convins, vdzindu-i urniili gi rugdtori, dupd aceea unii iurs c5, dacd imitd pe Romulus, tn-,o sd poatd scipa de sf,ir-
ii desc5lfau, iar al{ii il. infdrEurau cu toga, ,ca si fie mai qitul aceluia, ,incit era cit pe aci s5 fie ,sfiEiat de rnullime_
bine recunoscut. Dupd ce i[ d.ronizau arruttd vnerne ,Ei se Dar c,ind Catulus ,a atacat proiedtul de lege, poporul din
sdturau de a-I batjo'cori, in ,cel'e din urmd aruncau in respect i-a 'oferit rnmltd liniEte. $i dupi ce Catulus a
mijlocul mdrii o sd s'e ,ooboare iu spus multe cu,vinte onorabile fdrd invidie, spre lauda lui
in s,card Ei-i porunrceau nu Pompeius, i-a usndrotur iptrsimd-el j'dciriulqei qi sd rnu expund un ast-
apd qi ,sd plece pace, 'iar pe cel care voia, il irrlpin- fel de bdr"bat
rdzboaie caie vi"n in se-
geau ei inEiEi;in apd qi*l scufunLdau. rie. El i-a irntr,ebait: ,,Pe car'e altuL l-a!i
av'ea dacd l-a!i
25 Putenea aceasta a piralilor se tntinsese pe to'atii pieide pe Pompeius?" Toli au strigat intr-r.rn singur glas:
partea mdrli di'n jurul nos;tru, incit devenise cu totul ne- ,,Pe tine insuti". (5) Catulus deci, neizbutind si-i,conv'i.ngd,
navigaibil5 s,i inacrcesibild pentru ,ori,ce feil de nego!. lMai a renunlat de a ,mai vorbi. Tre,cind Roscius 1a tribund,
,ales aces,t lurcru a deterrni,nat pe r,ornrani, care Se s'tinse-
serd de loaime in fior qi se aqt,ept'au 1a o mare ,crizd, s6-l nimeni nu i-a dat ascultare, iar e a fdrcut rln sermn cu
trimitb pe Pornpeius ca sd elib'ereze marea de pirali. (2) degetele sd rnu aleagd nlrmai un Po,rnpeius, dar Ei pe un
coleg ca al doilea Pompeius. Se spune ,cd poporul,
p,e un

Gabinius, unul dintre priet'eriii Lui Po,rnpeius, a pl"optls in m,iniat de aceste cuvinte, a strigat atit de tare, inc-it un
scris un proiect de lege, car,e-i iconferea nu comandamen- corb care ta:ec'ea in zbor pe deasupra forurlui a fost ame-
tul fl,otei, dar chiar puierea diicfatorialii gi un fel d'e pu- lit gi a cdzut 0n rnijlo'cul mullimii. De a,ceea, s,e pare cd
tere fdrd responsabili'late bdneas'cd pesle toli oramen'ii. nu din cauza sp'argerii qi irnprdEtierii aerului, care face
Astfel, Iegea ii d5'dea puterea de a stiptni marea dindun* mult go1, iszebipturirvadlveos,cciip, drossdtorigleotrcinarrdeu'-csaedc, u'cilnfiainredcvilteszi6n,,t
tr,ul col,oanelo,r gi toate lSrrmurile mdrii pinf, ]ovite de pro,dr-rcind o mare miEcale Ei vibrralie.
la distanla cle p'1autirHuermrcuii,led6e2 stadii de l,a lmare. De preve-
derile acestei legi au scdprat pr.{ine linuturi ,din }u,mea in aer qi

stdrpinitd de r,omani, ba chiar 0n pro'iectul de lege erau 26 Atunci deci ,adunarea s-a f,mprdgtiart. Dar in ziua
inAnou'pzcilaniirdeinainvsoeradauE,c,,dsgi ,iflreaagcdedi'navdaoctadforeosat,sv5Pootfnaiae,tpdei,ini,autisrninaptpirnaleatctaidntelatifmo!aaprrutdel..
cuprinse oele rn,ai multe neamuri qi rcei rnai pu,lerni,ci re,gi"
Pe lingS aceasta, proi,erctul ii dddea purterea sd-Ei aleragd
ciincirsprezece lega{i din senat penlru c,onduceri parliale.
sd ia bani din tezaur gi cle la publicani, citi voia, gi dona
sute de cord,bii, avind depline puteri sd dispuni ,cl,e mu'l* mulli oarneni care vor da ndvatd ;sd-l salute. (2) A doua
zi de diminea!5, pS,gind 0n for, a adus sacrificii zeilor
fi'mea Ei de recrutarea arrnatei Ei a echipajelor. (3) Cind {inind o adunare a p,oporului, a fdcut Ei,
au fost citite aceste prevederi ale proiectului, poporul in a,Ea fe,1 ca sd ira
gi a,l,te multe lucruri, mai multe decit ceie oarre-i fuseserd
le-a primit cu o n,erspu,sd bucurie, dar ,celor ma,i influen{i votate de curind, izbutind aproape si-qi indoiasci pre.qd-
qi mai d,e s,earn5. ,b5,rba!i din ,senaL li s-a pdrut cd nelirni-
tare,a qi n,edet,ermin'area puterii conferite de lege este mai tirile rnilitare. intr-,adevdr, i-au fost echipate ,cin,ci s,ute
de crordbii, o sutd 'dou5'zEci. de mii de soldali gi s-au a;du-
dtoe{girasb-dauinosppiur,satoleagreii,dein;l,eaaframrddLddecefl,tC'daeesinavr.idAiec.eDstea aceea. nat 'cinci mii de cdldre{i. Din senat, el insuqi gi-a ales
ap;ira. ,comandanfi gi strategi in numdr de doudzeci Ei patru, qi
prroiectul de lege nu ati't rlin sirnpati'e pentru Pomp'eius" d'oi cvestori ,ii dis,pozili,e. Iar preluri,le alim,ente-
ci pentru cd rde la inceput, .se strdduia sd erau la
sd-gi ciEtige p,oporu1. ( ) Ceilalli insd l-au iinguqe'ascd Ei lor s'cdzinrd, indatd ,a fdLcut pop,orul si spund cu pJ.dcere
atacat violent,
pe Pompeius, ba unuL dintre consuli i a spus lui Forng-'* cd singur nurnele lui Pompeius a t'elrminat rizboiuL. (3)

274 PLUTARIJ POMPEIUS 27L

Tdioteturgain, ePoinrnptreeiiussp,re{rznepcderlsinedcto,m'arSeriiqei qi spaliul Mirii Me- (qi) Cu toate acestea, pe pira{ii car.e rnai supraviefr.riau
rinduind in fruntea mai rdtd,ceau, qi care-i cereau iertare,
fiecfu'uia un comandant qi un anumit numdr' ,de coribii' i-a tratal cu
blindete; chiar d,upd oe le luase cordbii'le $i-i fdcuse
,cu aceastS forld, care era i'mpriEtiatd peste tot, a incel'- dpreiznodn,ideerij,denuqliea-aufdfu,cEutitndi'cei un r5u, Ecoi mceairlradllainetri,ard,raprlin1ai
nave aL,e piralilor care cddeau irn mina ceilalli
cuit mul,te lui, trr:
capt,;ria indatd ,in gru,p, irar piralii, grS,bindu-se sd se itn-
infundau 4imnptootarlievapft,rrofiLr ea Pornpeius s-au dus gi s-au pr.edat cu ,copiii gi soliile-
pr-5gtie Ei dezorganizindu-se se Pornpei.us i-a 'crulat ,p'e to{i, gi mai ales, ,cu ,ajutorul 1or,
in Cilic'ia. dind de urmele celor ascllnEi Ei rcapturindu-i, i-a pedepsit,
ca lntr-un str.rpf stringindu-se
cipl,Muuoaqrrrdnie,ilatan-'Lecailiubipnicostdour,r,tEruMiit,la'cdprueleuaEtciaSruiezaieabr,dcuiiirnrrciriltepreeiocptqroiiirvrKaSaybirlirinol,oorcrseMm,l'emaamriaeriaan€iaaTbindiurtienennei.jd'uaTenrou5a*'l
deoarece ei inEigi Ei-au incdr,cat conqtiinla cu fapte foarte
urite.

{lor.sicei gi Siciiliei, exac,t in paisprezece zile, 'de vredrie 2B I)ar cei ,mai mulli Ei cei mai puterni,ci pirali iEi
aarvneraeutren€p;?u,mq1i JI,ari1ea, dqipi obsatniini Egia$rnloizaotaanceelqori care nu purtan
ce gi ,el Insugi 'a fosl neobosit si 's-a br'rcurat Ei 'de dr:vo- forturi intdrite'
tamentulcoman dantilor. lpoecalli.nitgadteamCunotrealceesTioanu,rudsiona.CAiici,eciqat,iai,I echipind ,cor[biile ta
aEteptau pe Pompe-
27 La Rorna, rconsulul Piso63, cuprins de urd 9i invi- ir.ls, ,care venea pe rn,aJ,e. Dinciu-,se lupta qi fiind infrinli,
die, flncer,ca sd strice pregdtirea gi sd irnprds;tie ochipajele,
Pompeius a institui,t asediul. ln cele din urmd, trimilind
gcgiaiuarisnteeorladtaiciecussu,t-racsmauctouilpmalt,epRardoztrmEiilmetaiaipitsnrapionienptEdaelrr.rutueTmrio'a,dt-iuinnq(t2firl,)ou,Atca6fitlpilnarpode'Bdrreuduselntadolciseamia'tl;asumtln"ac-,' o solie rugdtoare, s-au predat, Ei rpe ei, qi cotdlile, gi insu-
tre1e asupra 'cirora ,stepineau, dupd ,ce 1e inconjuraserti cu
dcOolueislcepauugrineieeseasciul'rcuillseea6am,clao,acnrlnsaeuer blaP'aeqotltu,gerlnu,prgtcpa.detcDidui seGaaaascbiecrinnehapiiumiesPbdiasdicvoreaiieat' rdqdaeei{ona:a:cnrpeaersicitmienluaepcijiidalrtilueea' ziduri foarte greu de forfat Ei aproape inacc,esibile. RA'z'
maboacirua'elpatduuerca'citd,sz-upa'rt,ir'tinentrrme,niunmamtu,alEtiei,mtaoulatlettedcecourt5irb,ebuiiir,liulennoipu.ldr(,z2ae)lic1Pioodrmecpleetriauplse-
gamiv,aerraien.c,nt(ue3vi)noFdieo',lboossai-ntae,ctcirmumbtaoacqriicnl aeqtni tpIuarloptcsrurieruininnddiucj's-qEiuiimlpulcu;iltuin'raiclelp-'lpedeceal'itcnapgreel cemb,o1e65. Pe pirali, c'are erau mai mulli de doudzeci de
cp*uteorlucptSionOlr'idu"ucuu-us-nie,msdiiuunnpgltduczrecetavla,reteetr'so,ata,uspqilaeri ircsndaiurtaspien'tsrndeaatccrtuur5i'ftei;cipli,ieainztecSriiinultoingtrti,rouAalitnepvsnoocarrr-iblpciii-t:i mii, Fomp,eir.ls nici nlr s-a ginrdit dar pe de altd
cd nu este bine n'sidc-ii ucid5, dea
.,['u cit egti mai mult congtient cd eqti om, cu atita qtii par"te, socotea drumul qi
cd eqti zeu". sd le
s5-i la,se neobservati, cdrci ei se irnprdEtiau sau se reu-
lar alttll in alara Porlii: neau din nou, rnai ales cd erau lipsili de mijloace de trai.
,"Agteptam, ne Prosternam; am vdzut, i1 petrecem". rlzboinici gi rnulli. (3) Gindinrd deci Pompeius cd ornul
clin fire nu s-a ndscut qi nici nu este un ,animal neim-
biinzit ,gi nesociabil, ,ci ,cd-qi ie,se din fire, irnp'otriva na-
rtnuorri'iasvaulreil,odr,inIo'ccauurzilaorvrgeiufneuiui luviicdiue, prin schimbdrile
insd
via!5 poate fi inrblin*
zif, qi chiar sdlbdticiunile, ,cind au parte de o viald mai
blindd, iqi ieapEdd sdlbd,tic,iunea qi rdutatea, s-a hotdrit
s5 tr:a,nsfere pe acegti oameni de pe mare pe uscat, gi si*i
facd sd gt'ste o via{d mai limitatd, obiEnuindu-i sd locu-
iascd gi sd se ooupe cu agricu'Itura prin cetdfi. (4) Pe unii

272 PLUTARH POMPEIUS 273

deci i-au pri,mit cet5fi,le rni,ci qi aproape piistii a1e cilicie- sfir.3g0itAgniucnfIinPdoum-speeliuas,RaomviandcdrdrgdazbzoviuizlitceuazpdircaetlSiilitsre-a,

nilor gi s-aL1 ames,telcat ,cu ,ei, fdicindu-Ie ,]oc. Por-np,eius,
punind stdpinire pe c,elate,a
Tig4ranes, r'egetre A-rtneniei, Soloi66, pusrtiitd de curind cle cMleanleigliuesc,aurenuptre'dveindterea c'taribFuonmiipepiluesb,eIiu, i,nsdcriseuubncopmraoniedc,at
ea.
i-a agezat pe mulli in
iMnuAitohraai,al,e-calacre'laat tlournc cpiednutrcuealolcipusindlidien
pdmint,mult qi bun. l,ocalitatea Dyme, sa ,tot linutul pe care-l conduce Lucullus gi toati armata,
mai primeascd insd qi Bitinia, al ,cdrei guvernator era
oarneni, dar a,vea sI

19 Invidioqii ,criticau toate acest,e lucruri, dar de fap- :GpieilaTrbnlgrairora',e.n,gepisseddcispaporeuarnotienddrdezglibni oe'diaeimdfoeproIltaarivinnaacvereapgluditl.ogr(i2Md)eiPlhepriudstaectureersta,
tele sivir;ite de Metellus in Creta ni,ci cei cale-I iubeau
fo,arte rnult nu se bucurau. intr'-ade-r5r, Metellus, fiinrl aceasta insernna ica puiterea asupr,a romanilor s-o delin5
rrn singur ,om. lntr-adevdr provinciirle pe care se hotdrise
rudd ,cu Metellus care a fost colegul lui Pompe,ius iu sI nu Ie aibd prin legea anterioarS, Ei anume Frigia, Li-
Spania, fusese trimi.s comandant in Creta, inainte
d'e a caonia, iGi aelaratiua,aCddaupgpaadteocaiac,lrlCn ilcicuia,a, rCmoaltcehleidqai de su,s, Ar-
fi f,ost ales Fompeius. Astfel, Creta era al doilea izvor menia, forle1e mi-
al piralilor, dupd Cilicia, qi Metelhls, infringind rnuili
pcier:iaa!ii,sei-daiauti,citsr.im{2i)linDdaropisr,aolliiei care nlai erau pe acolo litare, cu care Lucullus luptase irnpotriva lui Mithridates
gi gi Tigranes. (3) Dar despre Lucul,Ius, lipsit de gloria fapte--
vina in insuld pentru ci este la Fonlpeius, i,i rugau lor pe cane le sdvirEise Ei care primea un uflrrag mrai rmult la
sE h"i'umf docit Ia rizboi, era n'iai p,ufin vorbra ln disculiile anis-
o partc a stapiniri! Jui
si
ci din toate parliIe cade in zona ,mbrii. (3) Acesta, pr:i-
mind propunerea, a scris Lui Metellus, ca sA impiedice tocra{ilor, deEi socoteau,cE acestom suferd nedreptSli qi
ingratitr.ldini. Neputind insd tolera puterea lui Pompeius,
rdzboiui. A scris gi cetSlilor sd nu dea ascultare lui ll{e- care in rnintea lor echivala cu ins,tituirea unei tiranii, in
a drept co,mandanl acolo p,e unul din "pietiag;lretvaicouqtdliarsridi,snecueinipldaiaeltrridnadnrailsiubtoeEcritraastfeei,aint.ec(mi;)rinaCdjauinu-dsienatdrveeenp,eiotipsmodor,mautaencnei-i
tellus qi trimis
subalternii s6i, pe Lucius Cctavius. Acesta, intrind in5un-
trul zidurilor gi urrindu-Se cu cei asediali qi luptind a'lii-
turi de ei, nu numai c5-1 fd,ceau pe P,ompeius de nesuferit,
qi urit, dar il ficeau chiar de ris sub cr-ivint 'c5. imprumurti ru lipsit, iar allii au tilcut. Dar Catuius, dupd ce a adus
rnulte ,critici proiectului Ei tribunului pte;bei, ne-
nbpouri{rifaiyaere,ispleaftadgsla6dlouerdim'eue,nnio,Vdcreadntdeee,lelleuuugsnni.u(iba{4idn)'rgtZbidiiac,aoetL,t,ead,i,cicriinniidccneoainmcuj,uzni ardA"inihnddiveulei-dsuineenuidtEfeidnicpeaurrmsoee--l izbutind sd convingi pe de lege
;trigi,nd de pe nirneni, indemna dese,ori senatul,
,s5i, un munte ptrrdibpuSnstdic,ls"suii ncdaeu,tereufungiminudnu-tesec, asdstrsdablvuenzeii

uguratic, porni't pe glorie, interzicind qi oprind pe ceilalfi iiberta,tea. To'tugi, leg'ea a fost votatS, dupi cum se spune,
iflieriicds,tirefiteoadtee triburile. Iar Pompeius a fost proclamat
sd-i urmire'asce pe l{eictor: linuturilor, pe
fa{d, comandantul tuturor
,,Ca nu cllmva cineva sd . capete gloric dol-roriudu-1, care le avusese Sylla dupd c,e, prin 'arme gi rdzboi, ajun-
Iar e1 sd fie al doilea". sese stdrpinul cetdtii. (5) Pornpeius i,nsd, lnqtiinlat printr-'o
scr^isoare gi aflind ,ceIe ce ,s,e ho,tdriserd in prezenla prie-
Iar Pompeius salveazd pe ,cel ,care luptd. pentru dug- stblueulpntputi[elrotar{ict5curgadimraedirensfaesi fpfbioreugssctittue!dreCaEzueog,ludbssienEtaeizt aidaceerzicfscio,dmlcos'aas-ntaqdsaiidnmccfienriunudtnee:ataur,t,Vufqianiif,osoc-smaet
manii comuni, ca sd lipseascd 'de triumf pe un comand,ant

care se s'trdduise rrnult. To,tuqi Mebellus n-a ced,at, ci, luind

pe pirali, i-a p'edepsit, iar lui Octavius, batjocorindu-l gi

in:su,1tin'du-I in tabdr5, i-a dat drumul.

l8 - Vieli paralele (vol. IV)

POMPEIUS 276

t7I PLUTARH

dintre cei fdr5 faimd, dacd nu pot sd incetez niciortiai5r avaritie, iar Lucullus pe Pornpeius de l5comie de putere'
aincditisctruibg;riet uin'auGfa'olas,ltiaLd,eosppodrrtliilui ndee prieteni. (5) Lucullus
de a ma. purta Ju,pte qi, scdpind de aceasti inrridie, sir
la fard cu solia mea". din pdrnintul 'cucerit
trdiesc auzul acestor cuvinte, ,:i alt'e rdaruri, cul voi'a el. insd Pompeius, aEezindu-gi
nici ehiar cei care-i erau armata ,cevo. lnai departe, impiedica pe soldali sd-i dea
La
prieteni intirni n-au putut sd-i suporte ,preflcdtoria,
cd fdcea din dezbinarea cu Lucullus Eatiirinrc-i aienlie, ba chiar i-a luat toli soldalii, aiari de o mie gas'e
o infl5cdrar'e sute, pe rcare-i socotea din tru,fie, 'cA rnu-i ''sliinn''tgfiolaocsesitioterai,,
ndscutei sale ambi{ii gi o dorinld de putere ;i rnai mr-iit.
se bucura. iar trui Lucullus ii sint rduvoitori. (6) Pe
luind fln zeflemea pe fa!5 faptele Lui Lucu11us, Pompeius
'suunea pe fald cd Lucullus purtase rdzboi cu trage'dii qi
31 Desigur gi fapiele l-au d'escoperit uq'or. ln,tr-adevir,. lantomJ re.geqti, iar el a r5'mas cu ai,mata ca sd ducd
,ardevdrate qi cumpdtate, pentru
imprdEtiind peste ,tot ,s,crisori, e1 cherna la sine soldalii.. rlaixli irnpofriva o,astei
dinagtii qi regii supuqi. Apoi" strdbbtind finutul, nu ldsa
cniicmi uulntolr,au'c1rue-a'didna'tcepl,eedseripvsireq, aiteltodrae Lucultus neschimbat, ca tr\,Iitirridates se refugias,e Ia rscuitlri, la sdbii gi ta cai' (7)
le-a dat daruri, qi in Apdrinclu-is,e, Lucullus ,a spus cd Pompeius se ;duc'e 'ca se
re 'batd cu fantonea qi ,cu umbra rdzboiului, pentru cd este
general, fSrcea totul plin de ambilie, spre a ardta celcr" obiqnuit isnftioE,cienlraei srtcuar",oilepariszlbreoi'udeluni.raCdddc, ictan-
care-l radmirau pe Lucu1lus, cd acest orm nu dispune dc: davrele rsd r'dpeas,c5,

nimic. ,altora gi s5 inscrisese P'ompeius 1a victo-
fel, Lepidus, ,a1e celor repurlate
(2) Lucullu,s, poftindu-l, prin intermediul prietenilor" acest SziecretaoliLuusc,u1allues,lusei
la o intilnir'e? s-a hotdrit sI aibd o intrevedere intr-un lui u'nul il tnvinse'se 'Crassus, pe
riit'e
iinpotriva lui Spartacuis: pe
loc gi s-au in'tilnit in Galatia. $i, ,ag,a cum era firesc pen* MoLellrus, iar pe ultirnul Catuitls. De sadc-eEei ain-sau-
de ogti care avurssserd foarte rnari cel5lralt
tru niqte c'omandan;li rrrai zis Meitellus c5. r-ru s,e mird ,cd acum v'ine
sucicese, slujitorii i-au intimpinat 'cu fasciile lictorilor in-
cununate cu foi rie dafin. Dar Lucullus venea din locuri leascd merite qi in rdzboaiiele irnpotriva Ar"meni'ei qi
sd
umbroase qi verzi, iar Pompeius, din fntimplare, str5- Pontului, intrucit e1 este un orrl care a pus la 'cale
se rrire intr-un ,fe1 oar,ocar'e intn-un triumf lcu carul tras
bludtiusL,uecuunllu{sincud,t pustiu gi uscat. (3) Vdzinrd deoi liotorii
,r:ie.:'patru cai.
lictorii lui Pomp,eius poartd frunze de
.

stejar uscate gi veqtejite, le-au dat din ale 1or, care erau 32 DupS aceea, Lr:cullus gi-a ri'dicat artnata' iar P'om-
'pei,us ocupinrcl cu intre'a,g.a flo,td marea dintre Fenicia gi
proaspete, au irrnpodoibit mdnunchiiurile 1or de nuiele qi llosf,or pentrtt paz6, a pornit irnp'otriva 1ui Mithridates'
le-au infdqurat. ,{cesta era un semn, dupd cit se pdrea" car€ ave,a cu sine treizeci rde mii de pederstragi in falangd
cd Pompeius vine ca sd poarte victoria qi gloria lui Lu-
cullus. (4) Lucuilus era qi in ordinea'oonsutratului qi, dupil li doud mii cle c5tireli, dar nu indrd;znea sd. dea lupta. (2)
virstS, rnai bd'trin decit Pompeius, dar prestigiul lui :a$spii ddm,eaiaicruinrPctieoirmiMt,pietihniuris''dc,aaprtceeusip${aindp'auivr-de1as, igttaiu-bandr'drana,utcnsateeafifgiinnraed,udldiupepsduirt,ncdaae-t
Pompeius era rnai rlrlare, rdator,itb ,cclor doud triurnfuri
ei au fdcut pnima (ntilnire, p,e 'il-ir:a plantel,or gi dupd povinnigurile Locului, cd a,cest lo'c
repurtate. Totr.4i, ,curteni,t'or, l5udi'nd fie,care 'cit era ar"e izvoare de ap6, qi a poruncit soldalilor sI sape peste
posibil, politi,cos qi lct pu{uri. Si indatd armata era indestulatd de belqug de
fap,tele
ce,luilalt ,9i br.r'curindu-se de succesele 1or. Dar la discufii.
n-au dat dovad5 de ni'ci o cuviinld Ei ni,ci o m5isur5, ba
chiar s-au insultat, Pornpeius acuzindu-l pe Lucullus de

POMPEIUS qn2'

276 PLUTARH

ilanupaidi,nM,t,eiitnhoaritcidetaosttleilsus,rec,arruni.linr(,ca3eu) pA'cu,dtposNdi,li-talhqlrmedzpainrtedesuso-Enaiuretaccbuundorzasicdirnu;sreij.ur.nrIauair:l fricd, astfel incit au rnurit rnai mult de zece mii, iar ta-
Mithridates, fiind asediat patruzeci Ei cinci de zile, s-a f5-
cut nevSzut rcu cea rnai cunajoasd tru:pd, omorind pe sol- srbripnenudetpeotreeanntddiud.aeemePafceu,rsoeinonsHailtldtyar,apeeclllsairi-iaap,,lccitasruec,iarquplat'nrbiitaannifaj)rd.o.ieuan(I6sr-taasd)regM,,qisei;iiaata'H,n-r-iryeimrinddpinmpasf'air.trcdaecircsgs;eaa,tlntitaiIrdauant,mo(p'mrionaeeecgi crerecorapltuem,duicttnaoarSncersui'e,itardgeoiTg'praaeaat-r
d,alii nefdlositori qi ib,o{,navi. Totugi, Pornpeius, surprinzin- lp"iadttzaiis"n",'tioqvpi ie,tiSmrbedig5ee'clauqtndi'qcciarunlueh'aIailnudari,uumpniunulidupiceiqrnsi da-nna,icuniicvnieu'nnuistesl-aao-blsooiscmeua-l
inD(afbrd7unli)r,nr-pdmODdaivauatrtoopclNfieiAite"esot,atairaceanccda,oi,-erertanullfeoueiacrri,napaenisrr{dcie-us'aaedzMr€taeeinnlitnotudshqcrsprpdeiiddl,opiapna'aatpattspoaecteaulsreairdsntjbehuucanaA1ungniranemifpeueq'riegnlie'dna'ordeinma,teiri,mruai'nnc'vspaoru5pdrml,eredteoupuoprenqTirnirdgesrnterru!a,cu,gatn.unde-lieecElo-ead-tsarile,'"''
du-I la r,iul Eufrat, qi-a aqezat tabdra [n fala lui, dar
ternindu-se ca nu cumva Mi'thridates sd i-o ia inainte qi tlianlgadnfiizvcoealureitrceaEreuifirLavtualuui',ciadep,oiannr itMlaithfruidgadtepsri,ntrCe'oc'iInchdidpae''
sd ,trea,cd Eufratul, pe la mijlocul noplii qi-a clus arrnata"
in rar ne, in ]inie de bdtaie. Se spurre cE fn tirnpu'l acesta
lA,{sitthferild, asteesf,dace'a;avcudt un vis, ,care-i ,ardta roe se va intirnpia.
slrdrbdtea marea Pontului, isrpins d,e
de acuim Bosforul, iar cei car'e
vi,nt favoraibil, ,Eiii cd vedea vorbe ,curtenitoare, cici 'arurn
spuneau
pluteau cu el
se bucura fiecare de o salvare clard qi iemeinicS, dar c5.
dintr-o datS s-a vdzurl l,ipsit de toli acegtia, purtat ,pe o
m'ici oor5,bioa,r5. Pe ciind el se afla in ,aceste frdrmintdr:i qi
vedenii, trlrietenii au venit Ei l-au treztl, spunindu-i cd
Pompeiu,s se apropie. Trrebuia deci, die nevoie, sd clea
lupta pentru apdrar.ea intdriturii, a taberei., oornandanlii
sdi, rd,ucind artrnata, au aranriat-o in linie de bntaie. (4), nindtri3uln3l iTtPiogJrrunapnPee,isou.nsrApaecienussitvaIiais.ietriduirenlspAArrrinmasxeee'snse,ia,d,ceu&nrt€adtie6z1-vloscrdhdueqrtgneai dsti-ina-
Pornpeius, arfLinrd de pregdtirea 1or, a ezllat s5 se aldn{,e
in primejdie pe intuneric, soco,tind cd 'este ibine sii-l in-
conjure numai, ca sd nu-i scape, Ei sd dea lupta 1a lumina acelaqi loc ,cu Eufratul, si luind-o spre rdsdrit, se varsi
zilei, c5,ci ,ei er,au mai mu1!i. Dar gidLn,iuaccrMudrmailelrusgeeseacl.aeqCdi,Teacis,gdparirraecpndrea. isfArln,acisecteaqgtrcieaadrtd'oc'aclcelimpnciea'ifnniirtafre,uiunsPtpeaosau'erlanozpt'udceulriuorrpsebingietdasdl',cfeee,itabcd;rbLfitileneredl,,
cei rnai bltrini dintre
comandan{ii de unit5li rugindu-i gi indemnind,u-I l-au
pornit 'la lu'p,ta. Intr-adevdr, nu era cu totul flntuneric Ei
lurnind p'en- gi pe rude, a
luna, lunecind rspre apus, o erea inci destuld Cind a venit
tru vederea rcorpruritror. (5) $i ,to,omai acest lurcrrr a inqelat iuind pe prieteni P'o11flit spre
pe soldalii r-ege,Iui. Astfel, rornanii mergeau la atac ,avind predea. (2) -laPotranbpd-*ri6g,t' d:oql
sa se un c615re!
sd sldbeascd la apusul lictori ai lui P'ompreiuts, apropiindu-se, l-au indemnat s5'
Iuna im spate. $i lumina 'cinucempinudlt rosccooi-nrabdngoaaidnantdrdudeus.n-dsTuleeaigipr-dPaeaenoc,rseavnasl6pbq.edzieiieuu,s,tscd1vierfra-nneaseuaduanfEralgati'a-otogmpqi1,eiqordpres.eczc$oiin'oai{,idacnierdn'ecsu'dt-clpgla'ueeir''lencdert-iairudnudi,neqctruadinrb-damnde,irdcsaai,-"
lunei, urnbrele mergeau in'aintea corpuri.,lor qi
le aruncau in fala rdugmanilor, care din ac,eastd ,cauzd"
nu-,gi mai puteau da s,eama ,exact de distan{a 'care-i se-'
p,ara de duqmani, ,ca gi cind deja ajunseserd corp ]a
rEi
corp, slobozind in zadar sdgeli1e, nu nimereau p,e nirneni"
Romanii, cduindsutr-iEgdi tsee,agrni aau'deinacceepsuttluscdruu,caidui pornit impo- pornit s-o pund lb ,pirci'oarele lui, gi lu'cnu1 cel rnai ru"5inos
pe duEmani, p,liictriot"a"retoleattiu, ip.rd1vSd;iirDrdaur-rsP'eomlapepiiursnini-ta, a ingenuncheat la
triva lor luat-o inainte'
care rru indrd.zneau sd r.eziste, erau ingrozi{i gl fugeau de qi

.!lo PLUTARI.I POMI'EIUS ,aa.

prinzindu-l de 'min5, l-a tras la sine gi, aEezindu-I pe el se varse, prin apropiere in aceeaqi mare. (3) Pompeius
intr-,o parte, iar pe fiul l,ui in alta, i-a spus cd tnebui,e si insd, deEi pu,tea id r-eziste duqmanilon la trecerea riului,
invinovdleascd pe Lu,cu lus de anurnite fapte, pentru cd i-a ldsat ,si treacd in liniigNe, apoi, ducinu-Ei oastea im-
potriva 1or, i-a r'espins qi a uc'is foarte multi dintre ei"
.el il despuiase de Siria, tr'enicia, Cicilia, Galatia, Sofene,
dar cd provinciile pe ca:e le-a p6strat pfind la so,sirea lui Apoi, iertind nedreptatea regelui, care-tl ruga gi-i trirnilea
uoii, fli"itr.l gi iibalii, a pornit spre iberi, care nu erau mai
Ie va ave'a, pldtind insd o pedeapsd de asezeci de mii de
talanli romanilor, pentru pagubele aduse, gi cd peste So-
fene va domni fiut sdu. (4) Tigranes s-a bucurat de pulin numeroqi, dar erau mai rdzboinici decit ceilalli qi
d,oreau cu inflScdrare sd facl pe placul lui N{ithriclates qi
aceastd prorpunjere, rornanii l-au salutat, ziicindu-i rege, iar sd respingd pe Pornpeius. Intr-a,devdr, iberii nu erau su-
Pompeius era foarte vesel gi a anunlat cd va da fiecdrui
szeocldea,tmoinejurqnidftiaet,ecd'druei rnind de argint, fiecdrui centurion pgpurinaEbiriaenai*crimbrd,narecaeli',lddooi'rnn, enHniiiclrocira,pneciradE.cilo(iarA,) lETeioxsaucndqdpiarPusoemridgpicehiruiidasirci-daaesersetdisn--
tribun mititar cite un talant. Dar
fiul 1ui Tigranes nu era de l,oc mullu'mit qi, fiind chornat bd'tilie, as 'fe1 cd a ucis'
la cind, a spus cd ,n-are nevoi'e de ace,astd cinstire a iui -pdini^slr"qiepi eca,arnce1qatinaoiundtrm-oii mare fost luali prizonieri rnai
Pompeius, ,ci el o gdseascd pe alt roman. Din in Colchida. La PhasisT0'
,rauzd, Pornp,eius sd aceastd ;i au,
I-'a pus in lan{uri Si-l pdzea mult cle zece mii, apoi a ndvSlit
pentru l-a intimpinat Servilius in fruntea cordbiilor cu care pd-

tri,urnf. $i nu dupd rnult timp, Phr,eates, regelre parliJ.or, zea Pontul.
.a trimis la Po,mpeius ca" sd c,eard pe acest tindr, sub cu-
vint cd este ginerele lui, qi propunea ,ca hotarele dintre
35 Urmirirrea lui iWithridates, core ,Se infun'dase in'
.aomandarnen,ele lor si fie Eufratul. Pompe,iu,s i-a r5s- neamurile din jurul Bosforului qi rndrii de Azov, corn-
puns cd fiul lui Tigranes e dator sb asculte rnai mult de porta pentru PomLpeiu,s multe greutili. Astfel
tatdl lui decit de soc(u, ,c5'ci 'aqa se cad,e, qi cb va so,coti i s-a anun-
tsgapi rtpec*'eilni eamalbignatieanptitiasstie-p,iulriniudeldseCpayrirmnnsboistii,aerc,daaEreitrd'peeecueot1i.nlnianaptoroericd!inuisdtuga-rnseelui''
drept hotan al cornandramentelor, dreptatea.

34. Ldsind de,ci drept stndjor a1 Arrneniei pe Afrani'us, ufunsbdsreuimntdliprisi ict udereadpudteqideimrpcrdatrceticb'aabrbila, rPi.o$mip, ediuinsdapuesmte-'
a pornit prin mijlocul neamuril,or care tocui,esc
iPnomjuperuiuls Caucazului, de hevoie, spne Mithridates. Cele plut zece mii de burd,ufuri cu apd 5i a pornit impotrivar
lrrai rnari neamuri de acolo sfnt albarn,ii qi iberii. Iberii se
intind mai ,ales spre munlii moshiciGs qi spr.e Marea Cas- huqmia.nilor. p€ car€ i-'a surprins agezati in lini'e 'de bdtaie,
1a riul Abasfl. Erau gaizeci de mii de pede9tri, douiispre-
picd, iar albanii, spre rdsdrit, paiundapceofdldartmluuli Mdrii Cas* zece mii de cdidreli, dar cei mai mulli 'erau inarmali
pice. (2) Acegtia, ,cei s'Iab, qi purtau piei de animale. In fruntea tror era fratele'
dintii, Po,mpeiurs

trecere, 1a corere. Dar cind o ploa;ie a surprins arrnata in regelui, numit Cosis. Acesta, cind h-rpta a ajuns c9'rp la
laecloersGt efipneunt,tr,ucinrdomtoacnmi,aai dsbeaanipi,rosptriiangsidnr'dbuito-saenecaamSaltaurnpaa--
corp, a porn,i,t spre Pornp,eius, a lintit in el cu o su'Iifd in
cuti platoEei, dar Pompeius de aproape s-trdpungindu-1"
tr,uzeci d,e rnii de oam,eni, au atacat pe romani tocnnai lj1uu-apiutua,ictirsai.ul5(2ltu)uiIrniTdhaeecrembaas'otrSdboa1nru7i.p2tc.5o,Aibsseotrfzieni'dic,eddciudnpEmdi Aultmnrplai'ilzdoa,aqrneoezmalelai nainiui
eind trec,eau riul Cyrnos, care izvordqte din munlii iberici
'qi p'rimeqte pe Araxes, care curge din Ar'mernia, se varsd
pe doudsprezeae guri in Marea Caspicd. Unii istorici spun
*rd nu cu Cyrnors s,e uneqte Araxis, ,ci curge singur gi cd cind au'dezbrdcat 'de a,rmuti pe barbari au dat de scuturi
amazonice Ei de incdlfdmint,e de 'ale amazoanelor, dar n-a'

rl

POMPEIUS

280 PLUTARH

fo'st vdzut nici un corp de femeie. (3) Amazoanele [o'cu- astea sint ale mele('. Apoi el a spus cd'tre cet care rideau
ci este de aruncS'
ies,c partea Caucazului care coboard spre rnarea H.rcania, t, ,asta ,este de imirar'e, mirare c5 nu
dar nu sint ve.cine cu albanii, pent'ru cd intre ele gi altrani "OFip"'pisoatbueio*iiltte"ime^lrpu*rr"aairpti"l.i"ooietdrcr"tiulaSui"rtngitsi-tuvrta,airangnotmetetiosrrcafinat[ieuofmmciiiclcleeeicussoqs,ap'ltieurerbpaeislqnmuo,ic-l'd-iec'eapriogaiuainaiaesrrla:tuitb',ncipslad;nddoeeite,upm'E-'ntcPmesretaudoeenlusgemm,tdlledrtaipaenuae'9leitneidSietpeu-eulatesebmIrnre.auulape-Lttnor'acr-laiieoanetdinlife-cdgdea,aaeeialtt,'otpobasctauredrdlyt-snceiualtcrdpers-aSrdre'-irrrealsiPueeeattogc5'acseilmep(uru4olseire--)-i-,'
locuiesc geiii qi tegii. E1e c,oboard qi petrecind cu ei doud

luni pe an in acelaqi lo'c, Ia rir.rl Thermodon, apoi se re-
trag in lara 1or, qi-qi duc via{a intre ele.

36 Po,r,rpeius, dupd 1upt5, a pornit spre Hircania 9i
dar din cauza rnuilim,ii liritoanelor' care
Nlare'a Caspic5, s-a intors, dupd ae ajunsese la di:stanld
rnare. S-a retras apoi in mica Armenie, tea cvesibri'lor, pentru ;t ezaurul public.
muEcau mortal,

"cle trei ziie de
apoi el a rdspuns prietenegle la scrisoarea regelui elimilor
n9di vmd,leiszeiiolrncaGroer-di ietrnime'isqei sjeerfduissoe1lii.nDuatur rlialeredgeelseupbasrttd,rpc'ainrei- sdu*t"as"nbpallPrtiucuiociuneuuionr"oiirloisnn*m"l3stliru',nTo.,a,do,7col"cpotnihidc.tappmiert"dnItea-pirueRas"inlersuorLaiset.i'i,cfspieuna,neesiprr(,ih'-cugici1t3eiatisir€iaaaripdte)ueir,srvndruteeec€sireTeeeftuirqs,'deh'n'r,lsmdearsziu,ucee.'eaaEclngoifAcgnaA,Aasdlipi,[aeqnsanc'fcrmhietrctiadai,eeeeaaeallidcruiusln_drn.ueeCaavtielsNa.iaiaClistan-fse,srhtfMTeEia,idie;napneett,4mNahra,dooitisoatndreln'adheezfomifuiddmq?qetiirisnRnlce,i3acaietrtdinetere'iiuuitprnnntaaee1Ptetmcecuttois-'urleodpooaiiruA-iucsipmaeno'ccalsq1scc'edddt'ud-rp!ap,iraM€itsanene6reemici.ooit'vpvisnesicrgotuashi€dauhuctscEoselrtiarseo'i'r1,udsrtricseredpaiieenie'tednEpncrreae'aepiiriqerrtug1l'[(uSeaaeiuuis2aeratmiaso'e)aute-tntmtirecsdaenMdiuosdtqlpTcd.eu'.ctaob6ldtieaen'sel':ievrioiii.,u*isutsincu'Rnai.cncscpaeste6cgirsu,5lEercuielitdarilct{,rspnrtcir5tSiuueeiiesiiue-ai-'1--''
rea lui Tigranes, a trimis un corp d,e oas'le, impreund cu
ADfirnatnrieusc,a!diinl-ealealLuuingMati,thurri;dmadterisn,dctla-lrepinadu la Arbeliti,s. (2) prezentase in culori foarte rel'e'
fost capturate,
nu a vrut sd cunoasci pe nici una, ci pe toate I'e-a trimis
inapoi pdrinliior qi rudelor, cdci mutr'te erau fiicele Ei so-
,!garaiv1reenaizuconeabanrarcnocae,imamamnadaraeinb{tiroegdcaeetdroeglnltai aqMui ridt,hinre'airdaqa,ttied. ,uSsptr'5ai itcocintaeircesee,picczaleerae-
dea, fiica unui ,chitared, nlr prea norocoLs de rest, 9i b5-
'1,rin. Da:: aEa de mult I-a cucerit cinrind ea din lird, la
bduturd, incit Po'mpeius s-a culcat ,cu fata, iar pe bdtrin
sl-aasetrirme.iqsealecansiii,cciarme dacarSrmoasvoforbadrlebuamnddr.itIncdznour-ii,acd{rned-
bdtrinul s-a vdzut in rnijlocul multor cupe de
s-a. srculat, arg'int pe tnasd, gi vedea fln
jurul sdu mulli
aur gi cle
sluiitor,i, eunuci qi sclavi, care-i aduceau haine d'e mare
pre!, mai vdzut ia uEd un cal mdre{, impodobib' cum
erau Ei a prie't,oni1or regelui, dar socotind ,ci treaba asta Ascoiunsuftgofe3,mrBeruilat,rDniubuepdnl et,sianf5cceduiaulPtr-rdeoEderiiiranlpjp,oveeiceidnulegsdra,dsepctasorLjibuaruiniocaguordiblzrli,uiendqsienl,oIuaErizeiipAcsicememanpisstd'forc,trd'tsllee,iaanarfnadtabcia'vimdrliuuapatribsdcia;aeei'
caii prin uEi. (3)
o g1u'rnd gi o batjoculd, a pornit 1tr fugd
es,te slujitorii, punind mina pe ,el qi zicind cd in urma

Dar
morlii recente a unui bdtrin bogat, r'egede a forst ddruit
cu o casl m'are gi c5 a'cest,ea sint numai niqte mici mo,stre
"vqei n,einxedrun-pilesddicnrecaedtrielqailteim,blurdc,rcurirni dEhi abiongaddfiei, bdtrinul, abia
porfird qi ur- dup5 ce ierboiul a fost terminat gi sfirEit. Pompeius ins5,
.cindu-se pe cal, a ieEit pe poarta cetilii strigind: ,,Toale qi-qi
in Bosfor -- i'n timp ce Mithridates era in putere

282 PLUTARH POMPEIUS

,concentra o mare acr'amSaitdLu-culicuas,Eirincpionddotboinadlepanrovfiincfoiilset tr-adevdr, sneud,re-lrsaesme avei smteiacidfeainmu'ma evleirtEuilipiuqtei rbelaindluei{iPi.ol-urni-'
terrninate, peitrs, dar
proceda

.qi imp5rlind daruri, dupi ,ce rnu,l{i conducdtori Ei dinas;ti be aceea el ascundea oele rnai ,rnulte greEeli ale priete-
d'oi,sprezece regi barbari se refugiaserd l,a ,e1. De ac,eea, nimil-oprieEdiicaeprsoapuias{dilopreddeinpsj'uearuslcsi 5pue, cici el nu era ndscut s6'
qi cei care fdceau rele,
in
nic'i n-a fost de pdrere sd rdspundd partului cu cuvenitul
salut, nurmindu-I .,Regeiie regilor" a$a curn fdc,eau c,eilalli
comandan{i romani nurnai aEa ca sd facd pe placul celor- "in"ch{i,rtnabc6pEetiaelssuepoarrtdatua i,n aqa fel celor care-l in-timpinau."
Ialli regi. (2) Pompeius avea ambilia Ei rivna sd cu.ce- u"9or chiar abuzurile qi opresiunile

r'easci Siria gi sd inainteze prin Arabia spre Marea RoEie, aoelora.

pentru ca invingdtor, sd dea ide ooean, ,care inconjurd 40 Dar cel care av,ea cea mai mare trecete la el era'
pvidcrtnoriniotsulindinI-y;tboiaat,eppinadrli1lea.mToox,etoedl eced1in'dcionloti,i a libertul De,metrios, un tinir care, inrdeoib,Ete, nu era prtost,
inaintat dar se incre'dinla p'rea rnult nonocutui. Despre acesta s'e
qi iaragi a
lSrmurit puterea romand cu Marea Atlanticd qi a tr:eia
oar5, de curind, urmdrind pe a -bani, era gata sii nivii- povesteqte urlmitoarea inti,mplare: fiLosoful Cato, iiinloczdof!iia-
leascd spre lVl'are,a HircanicS. S-a stabilit, de,ci, ca sE in- irar fiitrA qi avind o mar,e faim5 9i glorie pe'ntru

cheie la Marea Rogie, inconjulul expediliei. De altfeL el sa, se indrepla spre Antiohia, crind Pornpeius nu era i1nctoolot-,"
Cato rnergea pe jos, ca inain-
vedea cb Mithridates nu poate fi capturat cu armele, ci vdoeainudnas,diacrerpcreieftZteencii,estadtieiai. 'insoleau cdlare. Vdzind
cd ii f5,cea rnai mult rdu cind fuge haine-
decit cind luptd. tea por{ii oetalii o mullime de bdr a{i imbrd,cafi in

39 De aceea, zicind ic-o s6-i lase lui Mi,thridabes un ctpsaiauloplcercbpeirs"elersnt,it*cile,ra.iaia-t-ieripm,i1reop-,scpdafodieiocncdaecusSobsotosehtibse,eioeElaiiaap,tiorfuddaeraru,ee-tdtriIenneocldoiaanppsrcoge,aeeurscsctnqe-uataeiuni epguslfaueeuinvcpbsieerSii,paulr.eri'raannAiteerc,qaavgdpriopigeoniderq'rric,dnuipeidenin9ancrdulaajiiotmslcutsdddeinfe-cip!ctdcouoauiaaru'etcttteee1nea'
duErnan rnai puternic decit el insuqi, ,adic5 fo,amea, a pus
strdji de cordbii in caiea negustorilor care navigau spre
Boslor, cdci lipsa aceasta insemna moarte pentru cei ase-
diali. Pompeius, luind apoi grosui armatei, inainta cu
atirarnfmepaoitntarciviinaalmleua,iorEsMtasiEtthrilironirdsal,utEei isTdrigniairdr,icudasez,uccsaaerdreaa,vlulreep-lteaasneinemifndomrrdrno-nrinmoNrioiarct-
tolag, iird s-au apr'opiat de el, i-a irltlmpinat, intrebin-
dPue-ipurinedteen,li-ialuuil6Csaattpoe-aDecruneptrriinoss gi 'cind o sd soseasci'
pe toate cu strdlr.lcire Ei cu cinste. Trecerea cu vederea a ri'sul. Ian
acest'ei datcl'ii se pare cd a provocat o mare urd impotriva 'Calo a zis:

lui Luculh-is. (2) Cu ajutoruJ. lui Afrianus, a cu,cerit pe. ,,Vai ce cetate neno,rocit6!" Ei a trecut mai departe' ne-
arabii de la fluviul Aman, iar el insupi, coborind in Siria, rnai*5*puttrind nirnic altceva' (2)
TotuEi, insu;i.Po'rnpeiu's
il f5,cei picidneddaecfseaescoterDai, egilmahrer:tnireeiocespp€mliisa,€icdpilnrul&dlinlPuodimeEpiiennivuuisdsiaaegt tsepupeptndatrraqtt'i
a fdcut-o provincie a poporului rornan, sub cuvint cf nu
o stdplnisend regi autohtoni. A srupus lu'deia si ,a capturat ceiial{i,
pe regele Aristo,br-l1os. (3) A intemeiat orase, iar pe aldele Se zice
primea pe oeilalli, Demetrios edea toldnit, avin'd haina
Ie-a eliberat, pedepsind rpe tiranii din ele. C'el ,mai rnare pe cap q1 urechile acop'erite. (3) Cind incd nu se intorsese
tirnp gi-l petrecea judecinid qi cercetind ne,inlelegerile ce-
tdlilor Ei regilor, iar 1a cet5liJ.e la ,care inu se ducea el in ltalia, dobindise '1a Roryra cele rmai fru'moase terenuri
lingd orag ,gaiflcaeulepme anir.,mpldecrl-er,'"leulioDcuermi edteriop'sld.cDerec'.aSlti^feqlr,apa,iinnii
insugi trimritea prieteni, a$a cum padf,dmciunttucl u{apraiirl1iiorE. iincu- bogate se
armenii, cind s-a judecat pentru la al treilea triumf, Pompeius a avut o locuin{d sirnpl5

284 PLUTARH POMPEIUS 288

:qi modest6. Dar mai tirziu, ridicind pentru roman,i acel i\,Iithridates a murit, sinucigindu-se, pentru cd int'ras'e in
faimos gi r'enurnit teatru, ca un fel de anexd, a rdo;bindi't cluuaPthparrninacerm,so, qftieunli'rsedPuh, aiarnratcoeast,eqtireebIuirillescrdiee
.o ,casa mai fr,urnoaLsd decit ,CaSa dceea, dar Ei aceasta nu 'dezbinare
,era d,e invidiat. Se rspune cd cel care devenise stdpinul
acelei case dupd Pomrpeius, intrind in aceastd casd, a in- .acol,o le-a
trebat mirat unde lua masa Pompeius Magnus. Aoestea cI le-a pus sub s'tdpinirea isa qi a romanilor.

deci aga se povestesc despre el. 42 De atuncl, armata cup'r nsd de bucurie, cum era
cfireersi,cl,aiggiinpdeturel ccedapteimnrtrpuultraudpur.cilinlduijeMrtitfheridEai rftae'scirmrdup,reistererd-
zeci de rnii de d,uq,mani. Dar Pompeius, preocu,pindu-se i,n
41 Dar, deoare,ce regele arabilor car.e l'ocuia in jurul baini rnai mult de faptele qi de expediliile sale, cd'ci nu
Petrei ,q,i care nu linuse mai inaint'e rin nici ,un fel seama
de puterea roman5, atunci a in'ceput rsd se teamd arnarnic se agtepta la un deznoddrnflnt atit de rapid, a plecat in-
datd din Arabia. $i, strdbitind in grabd provinciile din
Ei scria cd se va supune qi va face ,toat'e, Pomp,eius, woind mijloc, cind a ajuns ,la Arniso's76, a primit rnulte daruri
porn,it Petra' rfrrurernnoiiarseegedleui,lagiFcahrinaarcceasdEaivrrunlullulii prizonieri dintr,e
sd-i intdreascS do,rnnia, a cu armata 'spre \fithridates, care oa-
fdcind o expedilie nu lipsitd de criticd rdin partea o,sta-
'Eilor. (2) lntr-adev6r, ei so'coteau ,cA aceasta insea,mne re- nu
putea fi recunoscut dupd fald (cdci nu bdgase d,e seamd
nunlarea Ia urmirirea lui Mithr,idates si oereau sf, se cvaI ds5lusj,piteocrtiai ciioLsucol saersd,eerdriic,reili,erreuclu),nionqstdeacueidcuapred doreau sd
intoarcd spre vechi duq'man 'care, 'dupd curn se ves- griun{e}e
"bea, prindea acest pr,egdtea sd porneascd
pu,Lere gi se de orz prdjit presbrate pre cap.
iard i
armata sa contra Itali,ei, tr,ecind prin tinutur,ile scililor
qi ale peonilor. (2) Pompeius insuqi. n-a lsup,ortat sd vad6 lucrul ,acesta
ci. voinrd parcd ,sA scarpe rde minia zeilor; l-a trimis la
(3) Dar Po'mpeius, soc,otind cd mai uEor ii va destrirna Sinope77, iar eI a admirat haina ,pe care o purta multimea
puterea, da;cd va lu,pta, decit si il captr.rreze, dacl va fugi, gi strdlucirea armelor lui. Astfet, xifisterul78, care fusese
n=a vrut sd-gi piardd timpui zadarnic cu urrnbrirea qi a
fdcut alte devieri ,ale r5"z'boiului, gi a 'lungirt timpul. (4) ficr-rt din patru sute de talanli, Publius l-a furat qi l-a
Dar soarta a dezlegat inrcurcatura. nu era de- vindut lui Ariarates, iar Caius, cu care impreu,nd fuse'se
Astfel, cind cr,escut Mithridates, a dat tiara, car,e avea o minunatd
parte de Petra?5 qi cind privea tabdra acelei zile gi-gi iucrdtur5, lui F,austus, fiui lui Sylla, pentru care-1 ruga
fdceia exenciliile, cdlare, i,n jururl taber.oi, au verrit
Et'aietc gi pe ascuns. Acest lucru i-a scdpat atunci lui Pompeius,
din Pont, aducindu-i ve'qti bune. Cdci ,acerstea dar F arnaces, a,flind mai in ur,md de aceasta, a pedepsit
se vdd

dupi virfunile ld.ncilor pe carre le {in infdEurate cu frunze pe ,cei care le sustrdseser5. (3) Dupd ce au ,organizat ;i au
de lauri. Soldalii, vdzindu-i deci pe aceqtia, au dat fuga
1a P,ompeius. Acesta linea ,mai intii s6-Ei terrnine exersi- orinduit treburile de aco'lo, s-a bucurat de un drum tot
mai plin de ,laude, qi ceva mai mult incd, ajungind Ia
liile, insd, cum ei strigau gi-1 rugau, Pompeius a coborit Mitilene, a eliberat cetatea de hatirui. lui Theop,hanes qi
de pe cal qi, luind scrisoarea, a pornit s'pr,e ei. (5) Dar a asistat Ia spec,tacolul in'trecerii p,oelilor, spectacol strd-
nefiind ni,ci o tribund qi nici soldalii inneqgiqrdi,bitnidinu-dsebr'caazdsed
fac rsoldatii bun car.e avea un ,singur subiect, faptele 1ui Pomp,eius.
ie facd (acest lucru iI lncintat de ,teatru, a mdsurat qi a desenat forma 1ui, cu
adrinci in pdmint gi pun'ind,u-le una p,esfe alta), atunci, de
bucurie qi din grabd, soldalii, lu'ind samarele animalelor .gindul de a fac,e altul ia Rorna, 'dar rnai rna,re Ei mai.
de povar6, le-au pus unele pest'e ,altele qi au ri'dicat o mindru. (4) Ajungind a sotigtii
Rodos, a ,as'cultat pe toli

rnovild. Pe aceasta urcindu-se Po,mpeius, 1e-a anunlat cd :5i a ddruit fiecdruia cite un talant. Posidonios scr.sese gi

POMPEIUS

286 PLUTARH ".lac6 atunci s-ar fi gindit rsndaipfuinadvucet vna,elvaoie'ca'dlee sau si
nu ar
ouffeinlodlivizsdepo-reusfi,t-pS.ao,(z5pfi)oJei,iesnotdaIAreaeotes,foene1aob\.,irtudIclasoarremsscepaeoctrcubtuatrrieie,ptaio-rriav'luuirldeiHdPreluaormir'ntsa,ptgupeo'deiru'ianusSt''lr,fuda-eo{&astp1rd1se1ee1': aduc6 vr'eo iinnoire, armala

infrumusela, cincizeci de talanfi' Pornpeius spera c5" se acgea.

vdpdauoer{iciinnneadirpddpoueeiaicaniecnatidsrlnidteap.nirIiineassjudcdr-adizrvecialeuedll,dfme,caraviclaieistfetair,rddeslou-garcirititijnqddgiinsreidtljrisetad'cronafaeierssnteivecdnpezirue9qt-ii 44 tr'iindcd legea nu-i perrrni'tea sd in-tre fln Roma ina-
inte de triu,mf, a trimis o scri,s,oare senatr-trlui, cerind sd
ga,teasc;i incd de mult o int'oarcere mul't mai supdrdto'are' arnine aleger,ile de ,consuli qi sd-i admitd aceastl ingi-
feiererIaanieatdrrtaueiipapPbpironrtmeod,a-pcpenieine,uscdsol .ecsoAdIttseasat{feie'aoiirnisqctoo'iealciazriicvasdodan,eMadl.veqi(sng6pdl)"re9rsdia-$accaei-dna2es,d'tadaPa,ptoiaurdnretpuscettfrnidusc-l[i' cluin!5, p,entru ca, impneund cu Piso, sd poatd sd se pre-
se gindeascd mai mu'lt, clupd cit se pare, 1a acest fapt"
i-a Trirnis irnediat carte cle desplrlire, fdrd sir scrie atunci zinte la candidaturi. Cato insd s-a opus 1a ace.astd cerere,
qi fdrd sd arate mai in urmi din ce motive a repudiat-o' clar nu a obtinut ceea ce ndzuia. (2) Pompeius, minunin-
bar in scris,orile lui Cicero se arati cauza clespdrlirii' du-se de indrdzneala gi de tonul cu care numai el vorbea

Lr:tdeauna in public pentru rdreptate, dor'ea sd-l ciqtige
intr-un fel o,arecare de partea sa. Cato avea douS surori,

pe una a voit s-o ia el in cds6 ,orie, iar pe alt'a s-o dea
fiuiui sdu. Deoar,ece insd Cato inlelegea cd aceastd incer-
car.e este un fel de ten,tativ5. de coru,plie, care, intr-un
il mi'tuia prin inrudire, sora
lc,l" oare'care qi solia erau
dacd va refuza sd-gi facd ginere pe Porn-
miniate pe el,
peius Magnus. (3) in aae,st timp, Pompeius, voind sd-l
a,leagd consul pe Afranius, ,a cheltuit mulli bani pentru
43 Zvonuri cle tot' felul circulau 1a Roma in legdtnri el pgerdldaincileetdluleinPii odminpetiruisbugrii.luCahuiabracnei.tdinlenaiiqasefedlucinecaiut'
cu Pompeius. $i mare zarvd ficeau cei care s'puneau cll in
Pompeius o sd ducb indati arm,ata impotriva ac'ears;td a,cliune a devenit publi,c6, iar Pornpeius qi-a auzit
cetdlii qi o'
vorbe rele, cu,rn cd el insn-rqi sc'orat'e la vinzarc oea mai
sd se instituie o tiranie grea. Cr'assus Ei-a luat pe rresim- inaltd rnagistraturd cu care lepurtase succese qi cd o pune
cmiitueulatccoclepr,veidiizrdaErtir,rbffniatenaici'c5gu,izdairri;ip,,pldeqcicaiintt d'asinecepRsatorfmee,al,vsoffi,ieafacsEciisdm'eeataeimiprne"ata-i
la indemina aoelora care nu pot s-o dobindeascii prin vir-
lutea 1or. Cato a zis cdtre femei: ,,Deci trebuie sI luirn
oiraiert,ealuaziancde,sateubraetcjoucnuorsi,cuintruc'fd,.nmdaui-nbeinceu Pompeius. Iar
tdaiptsi*incenmo"it"pue"nrd"rartnopsictarn.*isi"rctlctg{XtidAsv5btmd,-"egpprpiisunpdut"triirpia"raan"csasanrrtitieenoidiraRaemidrqdmEopus'u'tqiieerimin.p-eilaltiqoaefaoAnrpfi*itnlccesrioltrnmIuiuuttivptrifcpauceeaareloddl'rcrlmilu,tqagrliimnouiitrciflineduiilee9aciud'tic1Piiddf-diusi51ornleee1ivtnm,1tr-uciuoaii'enaaan'msprir,.ccgerci-eeeaaaevii(ionsuf'3dsiuoaddpstrzc),ser.siJurntAevpd(tdaidr2dleEcapi)grndiarspt'clsiP,esiieveonsmccos1a'tiidi-Pmidtdniaunoanlppaai-!gmirujseilrnquiiemeiipinfnitmrutieiseuiasmnii,laautntdulseadvpsip-'urs'suui"al,dsMf-.ennltlcsltuea1ii'aaitia.rtti"fn.'aigeise-qdn"t-ea"ri;li gindegte e1 1a

( eea ce se cuvine.

45 DeEi tr,iumful'era rinduit pentru doud zile, 'dar din
mpruicltienadimntdrerimcei,ileluprie, g'tdimtitpeunl-na-uapfuotsutt de ajuns, de aceea
rdnrinind
fi vdzt*,e,
sI fie prestigiul gi podoa;ba unei alte cerernonii. (2) Pe
placarde cu inscriplii, care mergeau inaintea triumfului,
se ardtau nearnurile asupra cerora repurtas'e triumfui:
Pontul, Arrnenia, Cappadocia, Paflagonia, Media, Col-
chida, iberii, albanii, Siria, Cilicia, Mesopotamia, Fenicia

i.

2BB PLUTARH POMPEIUS

gie,rpriia"nPoula"ipqleci"s"ugttatinotroanul,iuez1Iou,sadunqeteieiap,iu,€ccAoeu:r:rsSaiCtibbe?iiiatln,eugEpiimirppaaeilriilao'pmlrui.ai,l'rienecr.aadPrueer6iofnautpsmreteeiseea.srcuctertesetiln:ei;"al-ii cd cu cit adduga mai mult Ia puterea altora, cu atit i;i
sc5'dea gloria sa, qi nu*Ei dSdea seama cd el este ruinat
chiar prin for{a gi mdrelia puterii sale. Cici dupd cum
cele mai dp,uuEtemrannici,elep5ard!ai uEgidpaoczei{loiiraalper,coeptrdialil1oor,r
"sc"cbeliinnloircc"nti-irauimsii uaaditirloee5cb'tldciea'ne'emidntmdiitrfiiipinarloiesdarncedttrerridepu' eilzSicie'deiccntiidnatatqtedrri,aii.nnnroIosiammupr5opa.dronti(azin3iiitet)iernePci'nieanasct1erveaianilseuzgtad5ile-aporaiepcPaetrcsopratmueul::aaei-i cind pri-
mesc.p'e forlb, tot

aga Caesar, ridicindu-se cu ajutorul puterii iui pornpe.ius
impotriva cet6lii, aplrtionrafa, pl-taulrcddstuarnloavtitqEi iI-aaddeovebnoirfitppue-
ternic impotriva
acesta. (3) Faptele s-au
biic6, in monedd gi obiecte de aur 9i de argint' doutizcr:i petrecut aqa. Cind s-a intors din
Asia,,_se'natutr a prirnit imediat
ddtaasaueilunt,ogA;tmiigr,'rei,,Znimitocuesdatarinermsiueieerat,anis,o,l-o,qcfatmirupndAiarlesiirt,zuoicioilltniionacnai'ce'qa'iurrefilisaoifuprsa'cdtr,telieamrde',rdeidgsaeezepbbldeoacoraineiiu,shlidiofmmiei{umieiaallo.iprrl(pue,d4ug)risfeloAiTi{nrlpuiiag,.isorldoaTui-uniadigpeuarMiasi{inif.l-'olotren:hsars-.,-t cu multd strllucire pe
Luculh-ls, care fuses'e ultragiat de Pornpeius, ba mai mult

rinidcidc,aitntpueneLcuincdulflauism1aalucoinPdou,cr'nepreeaiuspcoalirteicde.raIndecefale!lda,ltea
privinle, Lucullus era molatec gi rece in activiiatea prac-
ticd, dedindu-s,e pldc,erii rSgazului gi preocupindu-se cu
Pcroemqtpereeiuasagvei raii.taTcoitnud,Eui,-lapviuntteinrdnuic-,,sechiniadratidnimlepgodtrtuivrad lui
ridaies, clainrcei'gceol^epici o9mi faegmeneiilosrc9itiicterr,cfaepeofiooasrttealmiciualtelb,adnui pqii
iberi dL cu
armatele pe care le ldsase la vatrd, devenea din ce in ce
mai pulernic gi ciEtiga mai multd trecere in senat, mai
nicbpcoplnduueubsetirtrmiinuattm.tarrdpj,fdtuiearltaa-utiidaotsrloomIretiirPutttlriue-o[enrf,alepmmitic,iltLceoepdaaiamleoiiotuicatiuratnnorr,fntestiunuruudactriamasartouir'rnbeoperfil'uemori,aldviopretaeruqirnn1nparidaitepnvaetegerrdtveciluso.ioapdadcmrrucereieiiaeanmfps'Jttotled"qauuerc,i'laidrduseatlit,llr1i'atteptiioar!urptuientenmlrciuutlpoeadsmlfdm'saainmedeclae,cainiAnoe'ncrd,les(tn.iaAu-5ti'iiann"n)lnfar{,tseiDielcuiaIs-'aadrsgeqletce'".ari-rl ales cd aqirvinespadinassldei,nlaulriaipfdeaear5se,cteiprdeaeCandaietgost.ee(o4tri)ni Fseiorlirit.nlpDse5iinudtser,eadefauccgdezgaitniaIda,

;i fiind

trikruni
ce1 mai netrekrnic gi mai indri4zne{ era
Cloclius, care,'lu-
indu-l, i-a virit in mijlocul poporului qi, i,mpotriva ori-
pldidBcneeddeavrr,irsreedmurcistlgreaiicdtiaainae,pemlrpendn9euenCnilfitouti,tidc-rrnauiel,ii,rrgqoacpfa,ieifurcrdaaefanuchnariec,cntegiudnpaiitdeiIbsuul,aptuen-i1nIprcaaibiir,nncuipncucirrroaelieilae,opEctroapeeiEpnepcaoEiengrPiinudicionlcaurpn,nicrietuepongpelltoiloier-u,umaasss-r,pielpaefculfiriiuoannelfsregodeasdcq1edus-iEaa.e-ti
acium supus in ur.ma celor trei triu,mfuri (aIe I'ui Po,irr-

preiius).

46 Ca virstd, aEa cum spun cei care intru totul i1 com- duse mul,te bdtdlii politice. Astfel, cind Cicero a fost in
pard cu Alexandru, pulin de 'treizeci qi palru primejdie aaElitevi-eaunqcti.'e[Crauicteearlj,ou,tc,otienam, niinnicdciuhn-is-seaadvnerturjeutuds]edcE-alitvdaa,dp-ad1eime,cEadti-,t
avea mai car, c{nd
iAucavtlaeundstar'drat'aavf,eeutnuplLdis't,uin-eitldtancr"een0,ororteaie,prnaoaerlf'Lircp'ltouiutaealnnlortoetsccafraiaoitit-rnrcoeceqsui'daiqicEtnuiiueigu-erIoainimrts,noAceapircqltoae'lrtac'diuxpgciadurraioienpsapandeiiraalrdaf-iundnci'a'epeirPneencpoacinecraendttetatrpria'uunte(etzi2uebav)psceil-aIirfl,ngii{sinuatd,r-g*eaaaf,aascarbdlpolfneuaeltoig-ir-'l ieEind pe

pe ascurxs din Roma pe alte por!i.7e

47 Tocrnai atunci Caesar, intorcindu-se din expedi-

{.iem, s-a avintat ln pislir1i.5, lucru care i.a adus lui indatd

19 -- Vjeli paralele (vol. IVf

2g0 pLUTARI-I

r*;i;#i;Ts"8ontUsntiic;;"-n;"tatllrur;nA;'fu";e"iri-";;iii";noi';.iitrrfl;;"li,c-it-a;rat;ti'qr;f;";"gto-lA'l."pldrt'leiai;ati;ile-uni';ritt;lP"rii;dl"i.d;or"ud"n-flli;:,"lctsaJi""eee;Ju;l;oit*lamet;iFi';iatrvt"mt,ri-aa"e,;r"uttidi"io"n,e;d-nvc9'oitdrii;eidpc-eiel;ldtiiuupiinp;af'tupsiic"gpreei';,r,ta,rcr"eeunhu;uieitve""1luiciidm,i.iiitm;pciiriurla"o,nttua'ums*ouJr;ilteodenEa"pa"itipaitniccaieiouJe'mlo"euasir-oietr,tJd*niur""d't-enrvni"ticpui-sl-nu'i"nt"ict"dtdji"lrutu"daii't'a*co;i-aeaieelzioenslu""e*gr"ialgbte"ao"sdi'ipar"tci"dct,toutie,nia'tat8t1uadrocunnetgtop""astnel'"patr-fugeC'-teaeu-qaeeusl"ur"iAsaDo'uc1attreiendtlngcieieaa,e"psraa,etecEieistlic:'derqt,-sa.uron'oazfupsidscunuaiae,,ln:ba9tvu,dditirreurirnnllasimv.mduin'-idr-anbi#dlduppiia^e'nzeCcluarS-a'pslilnoiracialmilnnain;ceeonireCdnduttirmtedee'ardsu'pnn"varaidsfutabascetllaeioiiaiattuuicn-ettudviodrrcsgl'[rttnidopeionedaoE'e'oaqe6cgcsvdsaas'dtad'Clilee.iaddiutLii(ii-eu.ptnlzn'nrt3aondlmellopareaseod:qiltpcc)d,inr2.r-tsrbfsaeel"upreldierali-ud'sidIrc-neentutamgeupuiIicraaflctannga-fdinb:sritnrnerouianud-uueurtndipcuaicnaeeedm.n'ttreanlcmfp.dratrusiuiotmtoda(rlnoot're.1eer2:epcea'qsrrsese-e--;a;)-eeipr'lldr,r 29t
"vs;as;ccd"cisi";"i;nd*iinJiudd.;en;'ngrcitdi;;v:"e";uu"i,ipisatictnr;vr_;oli;"cis"qb"naiat"r-_eicaip-ndipipLsiimac".flt,."feo,-"pteoede;vauills,elaua;.unovtrt,"r1rispenruoi-t_ndieooanaoguaieviipsmnmi"vvi,n-ieracbucn,oe"pectnurfnaiifn"eeentie"""fiirre"ilil*tcd-odui'l"aaa-"?lcGa"itts,""u-ifu-o"r"*iill-siil-useu.:"-ue"-cs*;ffriad"o;dtaaditilanptCeu't'6@laCialceiietaU4incsaji"gaj'uev''poiete"9esieaatist"daomsioaicdljnee'aucrurpdai'tir"?uctveui,tA?paon.""inrc.tn"psr"sodt9uiattvcrt,itib1onuP"l{ldru:'-dletnealarouzltl'u"l"imu'mliTc'afDeiliueelnp(iosgiisBir4ctlegni6e^eues)'iia-"aaibustii:\csqucm.'esuYealie-"rvPulu:ldpDuaoalne^e_oaesr-auoiizgatzctrn'mc:eq.maoiiIv^Cvss'dn'pildeep::ea'.Aeeznladuienit"dciiisdsuec:b,sDsiaeen:trsira-rfsnec:seaaliecrdan"eai-d'ut-'u[-
Caepio, ;cidseirtaorgiea,ta,cisn5d se cSsdtoreascd cu puline zile ina-

inte de nimeni nu s-ar fi agteptat, iar ca
s5-i potoleascd indignarea lui Caepio i-a dat in clsdtorie
pe fiica .sa, IogoditS qi aceasta mai inainte cu
Sylla. Caes,ar insuqi a 1uat, in cdsdtorie Faustus,
fiul lui
pur:nia, fiica lui Piso83. pe Cal-

4B_Dupd aoeea, Pompeius, umplind cetatea cu solda[i,
proceda peste tot cu violenld. Astfc,I, cind Bibr,rlus cobora
in.for, impreuni cu Lucr-lllus q'di acuti Cato, soldalii 1ui Fom-
qgjus, ndpustindu-se dinti:-o
Bibulus, 1e-au asupra lictoritor lui
rupt nuielele. Apoi, cineva a vdrsal un cos
de bllegar in cinaapiunite'IauiLBuii,bualu,ufio, siat rrlndoitii.tri(b2u) nini ai plebei,

care nlet:geau acest fei,
dpinrivfoirrep1eapi,motrpivirnliirceiia1odr,eaupdfmdcinu.ttusrii.speovpooteruzel,
alungind

legea cu
prins in momeald cu asta, era cu to,tul. supus ior, nu fd-
sclio;eiiuira;linupvioeiminaCicitareueimsclaelpirsgop-i-tiolraeizvuipalirivioevopotpuainest {enpe.irciu(.13coc)inraAtcq:seiitaasfeednlui,cceGleurataailtsirpnieaomctdiucepeeLcruileuicnsucvo1io=alutacuseul,
c;dfii.eeepiAcmaoltpanruisi,ulllillenroF,eqciusiuuogrn,niitoscEorpiicmcrouepalalmelLdteerein. CdiAiaanueicsolhauloroi,taqdpeiroiGmtAacplapbeiiiniunicusa.sa,,(ng4uui)nlllpiuvyerlitiicrat-orle_inrcrtmirnsed*,
dn*s,e ar:esle lucrurl, Bibulus s-a inchis in ca,sd si
mai ieEit in public ca consul, ci oot Luni
de zile n-a
triilitea
proclamatii care insultau gi acuzau pe cei doi birbafi.
Cato insd, into'cmai ca un oamveainssjpsireaitnEtimi ppolesepdeant tdrue
Phoebus, rspunea in senat ce
crpreoatla,iitt,ieecsirgt,eiiqlpaiepnveitrltsurteaPceodamepva,ieaiuf{aasc. einLpuocliunlitliil;cutdes.,inAssutudb,nccIdiu,svidninrdetu,p-ctsderdndsue-
pnns, Pompeius a zis cd pentru un bdtrin este rnai ne*
<lemn sd ducd oqiviealldindseughiuazurfodsetocitus,pirifnascadepodlritaigco5s.te(5a)
Ilepe'de totuLqi
1;entru solia sa <Iulia> incit
petrecea cu ea prin ogoare stdtea de multe ori ling5 ea,
rle ceea ce se intimpia in for. Ei grddini qi se dezinieresa
De aceea chiar Clordius, care

.)c.t POMPEIUS 293

PLUTARH

i;l;;i-i" iti*it ilctcair"m"";fieu;;;*rrul.irifhh;eat;ilxirpiiee""-";tiaaAit,nonlut;;tialun.v"ii";lil;t"-i,laii*uie;i,n;;npit"cu;.l"n,t"lJi;i.!,nciplGi';,uepns;^olaiCupei;udg"tzi;ctaprtEioini;eilrnniipafloal"imci-vttalibee"i?ru-uiitdaocu*-ipaur""iidz"",e,nm,IPte"nt".u,cmdacstuipo.ua"dtar"i"arotbm.ensiidtoerituIltedarJ,"td!itpiretJi'apcnraluitpelcebui"euldtufbu*eSatiadticnui"aoslbtpnc.roptiutmiiunra"n"eeteatv('?a,bgse".ti6uaamte.dqebli-,t)irdu,,c6iidemta'l-psIuCIIoosr-adnndatetedmdpdoidtrieetni'luidpirr.-ciaqigezs-tnEiicliadninanci-mnipccldniE'deeiitdleermdnneoias5dei'ienrdnotticlClasposrgvt-aupslmaideduaeccdntituCoribun-eaanaerilipaldlTa'tmsiico,rgoatn$tllapdie?icodnguccuppriuai:rpigp-rni:alruner"pep:apouaraui,is-'roznl-antrue'ianrccencuUmelcusdstlcaae]ectiosa=ecad'maeuspeistoi,-dssnen^?pcpue]eiauraen.epaeu'r"l.bplad-:nruedq9ilatcelreu"rjttx-er1Piu5pe.Crepmre-leqal'rlopdrelrtaaa:odoc"ee':aumtrie?aLrunaas-ae-aine----- Cicero, duqrnanul cel mai puternic al l,ui Clodius ;i cel
peius".
cicabrii;"agpueiC"c"a"1atl"clutcolat"ra";.ie.,.eitse4nu*"-"e:"elai("9-tiv""sisna3.m""unilUiraittna).ubCatdu-rsiq"sin,Ciiid{u*dui-e-oi:ideul"m.diao'canrpe.i"alarlcettelooa,e$piorpeid.tpgdoanifi,orra,oeneiriiaecvifltutrinteis"uonoetdrtt-css'idaeelueti"im"iaittara;csJs,ax-;t-sen'l"t.tic?"i-cdp{"-i6#ulsis,la"sic"pJ*;ievqt-;dar"aeJiao;iueun'Jitc*;taitai;n"aeneidicic-iuitiusntia;eta'ussdtiip;t"Cuer*rbcicld"esmueuit"ttdui1a'eafoi-tmad"sa,ptesvtanudai'de*tpn,laarniduassalu'tiddsettan1petec-usecde.snatrlicn-l'ladoeeuuseiuuatdainulaEdiin,iseetslurauuisiutocinpilsrdsinelippendplirspvceotseiEardrat-oeaudejadeetaeauurrrltiaenetEb:ueltlarblmiaatcoitsu.unafnreudp.eo'begaiptldiceiioptl'a'if:niruo'lulusvidryDtPl-dlirdrliaodd'iis:eeid]o.tuqe1acaerieumitmxisj1erlrnccrjrnfnierp"a1andwiliuiean6adnfeu,ltmrapdfdlu:aimu-u"tilf-osfn1ouqs-lao$dcel:ai1ubsi'nIuriie-ur-rti mai mare prieten al senatuilui. $i ,luind pe fratele lui Ci-
cero, care l-a rugat, s-a dus cu o ceatd mare de oameni
:gi, dupS ce a avut loc o incbierare, care s-a soldat cu
rdniri Ei in care ciliva au fost uciEi, a invins pe Ciodius.
(4) Cicero, lntorcindu-se din exil, in virtutea legii, a lm-
pdcat indati pe Pompeius cu senatul ap'oi, apdrind legea
cu privire 1a aprovizionare, l-a fdcut pe acesta, intr-un
afevle,aiaursduqbi sst6tl.pp,iinnipreeastelomr aroremaaEniii.peInsttre*audsecvadtur,l pe
care-I
la dispo-
zilia ir-ri erau porturi, locuri de nego!, piele pentru vin-
zarea roadelor, intr-un cuvint, atit pentru preocupdrile
nilavinigvaintouriialorcdcilteqgiepaenntur"ufucseelseeapleroppluusqdarcilaors. d(5f)aCcllodfaiulds
lipsei de alirnente, ci c5 dimpotrivS, scumpirea alimen-
telor se fdcuse ca sd se voteze leqea, deoareoe Pornpeius
cduta s5-9i reanimeze Ei sd-qi inalle din nou printr-o noub
magistraturS, puterea cAre se veEtejea parcd din pricina
cleldsdrii lui.
Allii spun cd acesta este sofismul consulului Spinther,
care voia s5-1 inchidd pe Pompeius intr-o magistraturd
mai mar.e, pentru ca el^,sd poatd sd fie trirnis in ajutorul

rsEelui Ptolemeu. (6) In acelaqi timp, qi Canidius, un
tribun al plebei, a ad.us un proiect de lege care prevedea
ca Pompeius, fdrb armatS, numai cu doi lictori, sd im-
pace pe rege ou alexandrini.i. Se pdrea cd Pompeius nu

,era ln dezacord cu propunerea. Dar senatul a respins
cu eleganld proiectul prefextind cd se teme pentru viala
r1louugci auPsroeimipnp,eeifPuoso.rmSqpeeipiluuinstegsad5c-siiteifinesacrtd,isaoctaalrrueeai ,sca'opfmuignaaentdadai'cndinmPlaotoiclmeumlulleuteui
Spinther. (7) Tigranes spune cd Ptolorneu. plecase din
EdegipTthefdorpdhasniefsi,eccaornes, tirn"insacEeis'ctdfep1,d"rdmsiijsloecEeagisp5tu-il
convins
pro.cure

1ui Pornpeiu,s pretextul pentru noi preocupdri qi expedilii
militare. Dar a'cest fapt nu i-a flcut demn de ,crezare atit
zdeutmfiureltard(uutiatPeoaml,upei iuTsh,e' oinphacnaeres, I-a fdcut de necre-
atit d,e rea qi de meschinS. cit,
sdl5Eluia o ambi{ie
nu

poMPErus 29i

2g4 PLUTARH erau miniali pe ei, cind au expus aceste argu,mente in
fala mu,llimii. Apoi Marcellinus, stind in fala poporului,
.illl,:l:ia;-otid;";"lu;nS;ii"'tn;ltsrlr-e,;a;5-iat'pl:iCu'emf'unra;l;'ll"F::ilriruir"r;"dl"iei;ail,nip-;itulm"g'recn"i"'sarnrsl-roainatuctteprtrsl.itdurftflqtomioni"sosnire]sumtail*qdaevtsc;rieoaiitolim-i.iii;ctn"pegiuieaau,;aaitizr,tup"inseiiidr"fondi'a9iieiicef"duuirtii"ecurn'nputtsaootntrtnnlaiiiirptem-drderpuuetnbleaeoseconinerinor'ntosaisuiiilcu^zttpnurclaviniriealtsnoob"aacrpsrvucncdu"ieeneaize'?mts{nen'ievotbercicaoInnnf'ioetiecrtdaeiruscleYralrp"u.q'mli''igruvodoaCp]igca-]tv1aalnurusuittnzl.'tptl^eriigca.io:inpguucrensiieoarult-loissiaratr"tt:e-ri i-a intrebat dacd se prezintd Ia consulat. In timp ce rnul-

rsvf,ps? sPrc to!i. timea ii cerea sd rdspundd, Pompeius, cel dintii, a spus

cd p'oate va candida sau nu va candida la consulat. Cra-
ssus insd a rdspuns cu o mai mare dibicie politici. A

spus ci va face cum va crede e1 mai bine cd este in
interesul cotrrrun. (5) Marcellinus a atacat pe Pompeius,
qi ardtindu-se ener"gic in cuvintul siu, Po,mpeius a spus

cd ce1 mai ne,dr,ept dintre toli este Marcellinus, care nu-i
poartl recunogtinld, pentru ci din 'mut aj,unsese elocvent

qi din in,fometal - imbuibat, datoritd lui.

52 Totugi, degi ceilalli renunlau de a-gi mai anunla
,candidatura 1a con'sulat, Caton indemna pe Lucius Domi-
*c;:*air;.^5't'ia"1,r.IIR#nnoram'ailr;ceeeia,sl"ti_a"atirirm"u,r-.irnitri"d"*r"l'ldfliua.z.tbnrotmteat iu*ed-ileetibppidamegr.lpecaoatdterdesiveaRars.oe{$maamila'ldp,iloelcerndg"tadrcuatlutdcotae-- tius gi-I incuraja, convingindu-l si nu renunle, pentru cd
;i#n1i;csilsnsiii5Jlttiil'utar*lieoinli"i;;t'uii.')rni.ra.i;i1i.lm?v.vn,nr|e;i-cir;ld1i;iejiicuetiuhii;g;"r".jinoc"n;isl;ii,,h;,ue;,e;lniei;lipr"i"'i.lr";rtn"er".nl,'ill,"uioroe;a;,,.itdi,c:o;ln,";ia*divraii;;i'a.rmnrif*irn.ii"o;o,lfi;rnc.d,mloocu";"t.c;rea.t.tmsCr,..a"ii-"iuaidmr;iii.la"f-i,ai..""laJiliccrusop,,enrciils'"l"r-ritut.tes"c|Ano."uiriouiicLcr,ariittn'*i-a"c'ril:jLilirTi;ut"itlaiiit;t,.inJit.ril.eia;"i-,tiliac'-a;iCtto''","iHi;lciliv""e*"-n"'-iiid;l-aii"tlet"r"up-;."ie-c&iicr""rt=ti*"is1tatd;pour"ta4tru-sa"tr,daiturruii"t"otle=ifie-ppdintt'laitplicJut:om"D'dtutt'dsiusqe'eatrjaqofietuvaiurciie.ceii'namlt,retldcoiLoabsdcar',lodruu"itzmaprttieaaor"ltoncideaurtlnCi'aabrc-itaiaveantP.uitba.aeo's"anr1cidqoagsIeladilrpadsd,uia1onaemair5srlunrdi,aaioitaee-relt'npbinounp.lirrlnlifclaesuuncilarsvesenicacsisdp'oatinpouii{oria.s6illieiInPgesctctetrutrrieiie-ejiicec'izsnfod,ninartzdrlo'l6lerimaceeeiiieeuadneemnia'ocrrpr'lnt9jpceieaouaoitanacrmpicDe'ilctLroqCrnsnqtmohebipqiLi1cepurnsuvddapiem'araiotsudilteaoop'iiign"nari.traPlaAnlnsnrrtoeo'iliiccjtii'tsraod'l(t.vtlmr].iuiri2trptml3aciiii.ae'Lro')rsn-i,aiaaatie-rriafqii-riod--i'-ii lupta nu se dd pentru consulat, ,ci pentru lib,ertate, im-
potriva tiranilor. (2). Cei c'dainnujurcuulm1vuai Pompeius, temin-
senatui
du-se de tonul iui Cato, avind tot
de partea sa, sd desprindd qi sd schimbe partea sdndtoasi
a poporului, n-au mai ldsat pe Domitius sd pdEeascd in
for, ci trimilind oameni inar,ma{i, au ucis pe omul care
p.uurmrta5 lsa-ma praetirnaasinCteaatol,uridEni itaular'eb,rsap,inlusl pe ceilalli. Cel din
drept, ,apdrind pe
Do,mitius. (3) Dupd ce ei (Pompeius gi Crassus) au ajuns

pe aceastd ,cale la consurlat, n-au fdcut nici in celelalte
lu.cruri mai multd rinduialS. DimpotrivS, deqi p,o1lorul
poalee'iszueissneaefciamaispptrdSr.iqmIntiaptloraecdtuoulrnlapureeiaCCpaaottoopoEaruiulvupoi,rtoap,crpelaetemnxatbrtuinpderelc,toiPr,oemsptee-

Antias gi Vatinius, ,corupind triburile cu bani. (4) Apoi
au introdus proiecte de l,egi, prin mijlocirea lui Tre,bonius,
care era tribun atr plebei, legi care-i atribuiau ,1ui Caesar,
a$a cum se stabilise, un al doilea consulat, pe cinci ani,
lui Crassus Siria qi rdzboiul im,potriva partilor, iar iui
Pompeius pi-aaturu'dleagtiuinntir,e'adginatreLicbairee gi Spania Citeriorsa,
doud le-a impru-
pmreuctaumt luEii pe
Caesar, care-l rugase, pentru rdzboiu'I din
Gallia. (5) Dar Crrassus a iegit in provincia sa, renunfin'd