Plutarh - Vieti paralele - vol.4 (Editia 1960) - scan

296 PLUTARH

POMPEIUS

Litd""aet"tcC"vo.i*-nn",sd"uitoltagfri"ti,m,riiinaniarsoctPiacloeruemp-palt,aieui i*udf"ose',sitetinilueacfua1iqg6niufiicrt,tiinunodtcetgilt"esrtnauaartteeriu'idml-'eEpai.rleeiinnsit'irsoDteniutcaupeniartti' qi sd se spund cuvinte invrdjbitoare cum cd inrudirea'
J"re rt,ai inai*te ascunsese dar nu impiedicase setea de
specbacol. piitsAiin"t*i,r,;1-ictitld*trh""i,itte"li;"nr-.i;a-tt,"oi;"siibeadlardc"i.rcnpeibvieunatisnel*tt,tf,riioa,,edcrtriassecberpesdedidp.prCrfebuuIucraasstateelearsia,susdaeu,s.cus-poouapuptmdimni.cen.eaucrlirirmneseiuate.,ifrst-pd^iaoinnigeda(vi6derro)tviivacJizeeddbILrar*soi,lluueisaunlu,penlddpeclcinr"niu.iipd'mr;aioppiia-roiaT,seterpt!ltpe]rl1u]etee'-l

idirt$.D;"ni"ui;u"li-;&";"old;I;g5,ed;I"u3"ttd"";iaauiu"iPt;nclqu.t'tit"eetetairr,i-eunn'it,duuoatde;iir"iiaaui"uin-id,c.p-qis.te"oafaracioivialvcelaolapuatgfebrenrecrtespsaezidttteidireteniunadeLaiuc,dc'r)moloeneosef(rcrecni2aueimfonu)taleipttlrnadqo'iaplcmmplilireee'idaeeepnap'tesuP'eljlulcufaooLlecoadniltceniommdasecueameme;auprrsisiiaui,ea,line--rs-niceapgvulodifiactnair;i{eddoraiiuqia.emcienvtiet,ii{-iitvio,lnnrrplitiaiirtrJcpienoraduse'ibera-teitdbbiie-cciernrteranuea,i'iraupn:aire^eleda'blondIpdisu^ccrrct.rordleYiauaununtlcaLostr,t':lnirutielfu.nuc5dissaqicaiueerlj''li corT)lc:
h"f.t;.oun-;um;is;CFpri"ii"iefic"oi""ia.t".";niilt-*i..*E.ul;i;i;;"ta^dg-in***fFitt*;it^"r-iin"pu*ute;*."t;rii"piii"ita;-"spn-,rltlt"oeutsi"hi*mf6iiaiaf"taFUenut"a"i-1mJgbuui"ls;plguto^"'eo"du,iai'uiirdticpa,ar;"c"ieucaaurrisfurtcc,ridsiteraitsenngiuacerzesasniagv"sasdidrtiirorsm_tnegeeotediredidellnrvprrernriei.a'eeriaeeiotut",liecau,odai(usrl[zciib+dlseaitfrni"emafu'"iil"uara)rEea"uirasi-Dd"ppimi,mviituIelgi-tdepnnaradfaeCzioelblfrPgipclteiue,saeizaieInrueaoeitn'aeeed*pfoeilcmdqadhasnivapale1rcliaatoag'epntcup,emrddi'rrcuiaeoqnutae'n'ipoou(esuaipad,inlnue5-atr6"anMncelno'tnusttt)oaeeieirralPpE$inariuuralAlcicn'oeioiilcgapnrr.;snuiuisd.trrd,ulucavdenAucelitrPcllnjclCfS.pt,risleaulreeauneobueneaaziamv'rlairmjar-ie,iuciuiunansidalicEnsalaooipstlcdedlenaadsburirieremsndrrdls,.s1satssieurfldideoua'e?en,anni6cnntfgistncumciupoaulpd'gdtsaitr-iPL-rrntsrl'eeYi1eoeetmrLa.booco.pddqgpifuitu-mdeamrcadlea-Poeiydrrfs'tea.utp'itanartrca:a:eemDuacueo-dr,matiaimteetl'T^utrdue(6i-uaan3icp'lisa0punli,':-su)er$rulSta:;ea-ade-r1a'e-lali''
,,Cd unul Pe altul se unge cu ulei
ctar miinile sint P1ine de Praf"'

i"(sIatnt7e"it"trr)iict-i"iiaPt"-pdid,sitaenee*et6vr""imatdtisirano;c,irc-dinetso,rc-'.tae,daaftrdaotbifpuitiuba'eueccsntdaaoelduuradriecnrieistr'qcaiuacaiirreteesiullcsaieonrittreituead'n-ddupooeoourliioiip,lnisbsnanltdtardultriupembfliicaerndprifiuiaiira,n,irjudtfdqiiaentneieq!gt6irivende-lraedtgpeiueuunmzztlreetefs:ripier'leecur:ianae:-'

ronrani.

pi"oiip"5ot4"rJDtdei,esi'gcadusr',etoPaaoqttmee'pmpteaaiug"9sisi attrea-stapuurdisleepoupsduamr"tdtaa,tievinolaerbi-niantedludianet fa{a

mai
a se

;in#"qscacip"bu;rati"oirltre;-nincefi1"n;ro"mi;rtupuOOFe";iaonpeetlt"naoi;tcijlxr,|"daiap*-ar^,^tltepilretttet-ptnfsa1ddrr"rcmaeurteiepduiiamtecntrleiadliesrenaeaetmdil..eascadqri,epcl$-anstAriqeae'iuulutic;zce,i.qgttiueaeuinilap(pdnblrziin,ivbtrdet)emcoi.oencearursIu$ddAduuimi5mideeiaup-il,m,pu1trnr-iemmtctonIdirdraenaio'lcaneeaqiiirdtsnit,bsdgicSi[dcseppiuiaInese,ndlariortsageePiasripicd,ndaCrrcvodionae,timduaui.rpbnsccaeitutrpnoiuooetaoldeactcn,ta,rrisdapvt'eoirutoudvdoreturtspmer-iaiaci-bn,btlalercadle-ulcbiaumdcsmgscuancluietIie9av,Lesuu[ta;tirapt5undSlltgrCaloactaaidlias.naerrin-trflpdeupanl,dlifnrSsu'ririsoseiicuciahessleesdete.rait'aaceetrr1iamntenanunnuoriEauuauudnne-ir'i

PoMPEIUS 299

298 PLUTARH fcuuseosaerctidi.sSFteomriteaia'daincefaesctiaoraieve. aAcmesutlatemfaurrrinseecien' r5zboir-rl

ducind,u-se la Cato, au irrceput sd-l apere pe Pompeius" in afard
de ilumusele. Intr-adevdr, ea cunogtea bine 9i literatura,
zcsedicapirndist(cr3ed)z.neC-aacutcoveiariuntlladau,cdceeaaetmapacegeiPsatorcametsuptreadiuaEs iEEniiicfld-i acnu-itanddvueopiljetecnsa6-ot; fdcea exer"ilii .n qliriadiEsci uculiiigeeloilmozeotrfiillolir. s-e obiqnuise sd
asculte cu folos se
La acestea
rAerrgu, o lipsd de caracter aroganli 9i in'discrelie, de-
au Tost alcEi consuli Domitius Ei Messala, dar mai apoi, fectCe"actalirleedieebrablicreeippiouqnabs'itld'-paitnitiredipne firea femeilor tinere.
mulli angajind di'sculii pnncti-il de veile'i'e al
producindu-se anarhia qi tot rnai
iu multd indrdzneald pentru alegerea unui dic'ta'tor. Cato
gi ai lui, de teamd sd nu fie for!a;!i, au hotdrit 'ca oferin- n"af'bpvii"ai-ereeduo-iicp'a".gclltieimlrera5.lr.iilu"ti"-u,i"e"daciitl;,.utiue:fv"eoipic,t,ains,rsoe'dLsntceemsieteiaaeatrqmpfmeciiEiiensolandaiaiucruidrddrrlsf,eieatlpCnceldtsleaoeceiecarnb,tlteaeeri{tuilrna'iilsivitiicpiae,eissrdteliodicnpe-nngcaucusuotlirnrouetletreeueenrcgaaiaa'veeucuaziirarigc5las1-,ce(lrstu2e5tid'gaeidn).,ai.,PtfcccuoTappoadisdroimreieuiutcamnupscmnecqteeeeeluraiaisu,jtisadtttiescmaliccdeedacoeteiss,rrandegiir;Cflscirrtiiecocauio-c'fribtclriiiasuinlaaaleetiieftmoonnnlccdisaruuuuue-,t
afdi;ticrne-dia1mduir6oPmgoiramsntpriuealituulsrudoiabPmsoa,omgluipstetdriauqtsui,rdt;iir*laeangia'celdSx.,prs(i4dm)-al $tfeicreeBa1isbdcudJinudtsiei,
pdrerea in senat ca acesta sd aleagd pe Pompeiu's consul
idrd coleg, cdci sau va scdpa cetatea dc clezorclinea de
fa![, sau va fi sclavd celui mai puternic. Aceste cuvinte
pdrind absurd,e,. din pricina celui care le-a ro'stit, Cato s-a
rfd,idcuictaltinEi;it,et,reinzsin5delbadnsupiuaslacdcdpevrsaonvaolrnb-iairmfpi ofdtrciuv'dt ,prso-a-
ipanundnaeaerhrrneienai5.eopxriepcresimefneaa,ttl5od,riedsacdorin'dsdeuucpsedurpecuenqdie, cspdteen,sftdrouccouctteddqetedI epcr5aelfnteuicrli,i i.1rScftncuioie;n"*.iirsu-spjtiu;triiieirt"od,'u{,,',e'adiai1ocaelnii,af-eecldmtgaihibieienir'untnp'rddmn;eigoaaar;scaa,tier(etlm3ac,ssc)useac,.ar5.r,iArstictC-iaddnpoiiiztnndopveid'niedi,,nlu"eoJacsidngrespdtsiiiriics5nendtrtubeielan6paui9.dc5jsrfuiio.ipui-aetlscitiooneatprcirjErr,euuEorteidcaesadueei,ezersciencmeajcaudiltniencddd.isuiedt^oeazceecatajer:lurfcnu'ooaodlg.;rsprleuiuisrsiclcpn5otlauu----a
unul nu este mai bun decit Pompeius sd conducd in
timpul unor astfel de tulbr-rrdri. (5) Senatul, primind
acei,std propunere, a votat-o, pent'ru ca Pom,peius, fiind
ales consul, si guverneze singur, iar dacd ar avea nevoie
de un cole,g, cercetindu-I cq.entrroosiietnstiect;cjitreriaf,errra'rac*s-sltrdetdmacceloilactmsoulajrdusaiuediid.e-aepacleuedlpadstPuodnlapraiLdi'.nenarc(ndeuautsdr,)masueI.aciclcirnendaisliEorlueedrigeFjsiIquaoiiCdnr-euardtpctreioeemasicluf_ipi,his-noie,ltqac1radisi-ivnecasasipapueuluEerrsaizignictaipid'-lrevriDngnieuuee--
in timp de douS luni, si Ei-I
cpa1deetraCega5it.noFt,eidirnreedcxlaud'relincSdi ueclpl6ic-aiilueesss,taeasftosfeaallr,tuEetiarpterccouucnlamomsucad'ltttoicrpoEnrisei utce'ldndiieel
indeamnS sd fie sfetnic particular aJ, std,pinirii. Cato a
rdspuns c5. nu ,este cazul, ca Pompeius sd-i aducd mullu-
lmpaetin,riti,riucvSPacoifm,ierpsI eJnidu-tasu,itscopirup,isnennptimraurit'cicceudtalianter,,ciedaalrecddcaeicn-dasdnsupvuavsafiafniiunmivnie--
aceea, Cato a fost r'ecuzat inainte de a vota, totuEi Plan-
fost condamnat cu celelalte voturi, spre ru;inea lui
clls a
1Pifnoaocsnbet:,aptpoiueentiussssue.dl,(*inil5tdri)io,nraTeA-ogpettaa,rcadssuaptzferrael,Pl 'cociu'imnpcdpini,teediiu-viansa'cdzt5ri.pelzee'tcsiiLPnnodinumrpnpget'teeiriln,uinusI{g,ynpdccrhsaaeireelSu-idi-sae,u
vitat, va spune in public ,c'eea ce ginderEtess. Aqa era Cato
in toate.

55 Pompeius, pS,Eind in cetate, a luat in 'cdsdtori'e pe uput "n dispre! cE nu izbuteEte decit sd-i tulbure cina qi
Corne,lia, fiica lui Metellus Scipio, nu fecioard, ci l5sati
vdduv5, de curin'd, de Publius, fiul lui Ctrassu,s, cu care

300 POMPETUS 301

PLUTARH

nimic altceva. Pompeius, ardtindu-se atit de nerecunosce- I-i'r;oatp;"aicaulG,totrlieitp,ii,'neapctrzLobliittac'reodluti.aeleneNurcfnniiiecaoeedtrrdnepidl,iirelriecaucnasmamurtepiuea,mrsliri1'leiacepEirIueriinipgmrmcauad'ueriu'ptcaapeiuE,raleiilnucianjueecerqtectaofiaieurcclaqedasuildrd'qseratbiMo-vtal-reuetiponal1eeae!.tlEriarueeicuci.hpmedie.aaoairrnurai-'
ctlaoorn,bsauulnfaoits,rtipncedrniuttiicraualSt.c, eDmlaearcipianelcetsioalcutednciEeri-ldeamlaaaltlsee,setrdperelerupsrtoi cc}reou-leal gsddduues. ";memn;!,"l;i;-iuioe-r;aiai"m^g"i!",;"iiiril""tl'iip"tm-;iji*tiiu."unb-ii"uEi"!dudufa"il.rcentaulfueac-mtcvidratpdtlairi,moite.su,etnscprzu*alalueiaru,qc$'erdpcnraiii1loar[cidzurrbuncf.ee'abirosuti,nl"erolrauuimaiindsi'lumefacdpnocdlduieu"itaoeivdzrsnirlbreputetdtdmiiautr'rieueennlutiuietcneannnircfcclitadaeirei'auc-tapbrsdoliigctceisuetdmoeuap'cclerseeleeuuitsdxlceatalitecsettarraeladzdemc'acaxdvsiriteonaniaiisrvlitctEn'e1aiddrmti(c-ie,t2aruaeln,ip)uddd1reoic-PiteiifcnsantaiveraCtt-ip6efiavsaE,cdtpreaeeat,sifi'esulonuoiiapzp(nusci3rerattt*-''li)
Senatul i-a acordat prin vot guverndmintul provinciilor ci;-nf1cZno;,aedi-;ticrriiifvcte"eitidea;fnioa;icit_pu"rii;amoero-ostEulspieccm1ric,ugi,dtupnaraietadrqeuuavislirmcsalepdtuepenuuaoatsicaatmdaaursdrArrmaeetmfedpsaedeap^plm-eepitaulieoumaguslmrecill"pobtdpCodrleisu,inaetait5iruetai-eGasvs,1Eacaadilior}vum1,edllaoi,uaspiedi,npi-9coddfuaaiCtoarnepdaiartrivudnelsearacadsdcirPansllecuuroqdp,vimiiiip,naaPaeCpdrcroefai-ndtfimcielacueamvsptisclaeae'u'ceanrisul{prtL.i4EiEseetet')ri
pentru alti patru ani qi o mie 'de talanli in fiecare Anuetiuipldnpsca*ireeclaeintiitcduaerrmemasueilnttsec-muareianajfduldridci eidr:oraibzti.bnsdo-iaiteuc,mitinpgcliuitptdelueacaeitinitcaarrise
an, enzcteIiuuc,aemcpcatiu5ctln.isocoS,rdaueuE,rlizt,dseiuacdlcfeiodnpi:reClpe,,aablIeneumszoaai,nerrritmc9pevoaiortpdenr'eae'rsrcqdtreuttseindacssr,aiIptiraraieerl-iiirlenRnidvaotoevrenonrapini,nelaoidtnivmessiseiptparlfdenrin'raenqn'diifn-dc!-tacuar15i-l
cu care sd-gi intrelind Ei sd-Ei echipeze ar*rnata.
valerie('.
56 insi pri,etenii 1ui Caesar, i,;ind acest fapt drept
pIurpetteexat, ticterd:eeaumsadrisepelinntdrusepauimteareqai mItaali5ia8m, Lquailti[nrineRndoeumrlgasie'dtr'uim,i Ciateapaeosiamerelarleniusnucsqeoipldnuatufis,edcraaacsdld'ieopina:errzpteearcdt-eeu
de Caesar care sus{ine

romand, aEa cd sau i
se cuvine sd o lind al doilea consulat, sau sd mai dobin-
deascd timp pentru cxpedifie, dar in acest timp sd nu se
strecoare altul si s5-i smulgd gloria strddaniilor iui, ci
eL insuqi sd execute direct (c2o)mParnoddaucEini csidu-sperimoedaeszcbiaotenroe-

rurile cuvenite in linigte.
in legdturd cu aceste pdreri, Pornpeius, cu intenlia vddith
de a imprdqtia bdnuiala de invidie impotriva lui Caesar,
datorjtd bunelor sentimente ce-i pdstia, a zis cd are o
scrisoare de la Caesar, pnin care-gi exprimd dorinla de
a obline un succesor qi de a inceta expedilia, dar ci to-
tuEi este bine sI i se acorde cererea de a fi ales consul,"
chiar cind 'nu este de fa!d. (3) Deoarece Cato se opunea
acestei propuneri gi cerea ca Caesar sd rdmind simpLu
particular Ei dupd ce va depune aimele cetdtenii sd g5*
pEccseaaei artimuesscsaIeiiapEslerutiorsptiiempmesenpitcsetrtrzuuiIemna,,uec,C,Ictieaao1ceseareseoa,;cerioinrqpcmvirionpoie-cdpaniunsanddcre,eafdPriuropeftioempfsnotpttrerplfuienureisveCitnenamsexu;stialdsirtre-da.avzrPebernooidimispuiee--l
cu ipiacrleiir.eIaorstaCEaiei,sai-r,adtergimi Eistia1ebginiueni1rn,eo, tfiSvucilnpdenfrutrrunocaa,sree

eI
daruri ostaqilor.

plueitr5Pe7crauDxtuappgeodrriaoasac,e'denaaaipPnootrlmeitampnediiuirsiai, ulia,maNdbuoelsanpdjoevlirent.fcelLu-azseepilrgoorrpaupvne,en$rteir-uaa

sladnfedlt.ajteeartfelu,i.iaDreporaarcetciceavaecceiansiitaNfSeacepaoltunlcuoi najduurucel ainutrEeigeiii

302 PLUTARI{

POMPE1US 303

1a arLegeri, iar pe mu1!i ii ajuta cu bani ,si curnpira pe Ir.as;P;,Al;qr;c;ci"v";F;mi;u;*;;";eir"1"*o"u";.;a;;;"""""".urie"i--;n1,o;a;5.*;?i;"pte;;ti";iptst;";pe9"lr;Cr-ti"oatj""";tuir..tt;'e.""uii'tPtaa;l,";tDilii"tc"ii",ll"i';Lai";eiirie;,"Loi"ta"f;,iu-t.;eJ"ns"'ut^"^d;.mosuopaa.niua"aci*ipaarattsamp"scA,i,ui.ireae-a"teltclaeciaciiatiiidlngniucpna*ltinfcietim:ituc*todauustnu"eidcalelCoiaeuneuEpCs.etietpo,.tnlcilvuca-.,iaitatntopaillitsve-raeii,inqaalns.scieuuid.oe^l^J:ac5idtiregtisce,fc"st'aoe-afrg'eiae,aapva"psts,s,r..lrriul*ttea"ci'J"eaiineliiiltri'^apdun*r,srtspalfaJvedcsf"oeteeOuciaeodiieuniupuiparqeltccmnntptuqn-larp"uo'r"i[orpiiaiu'ti^iiamtr"licn,naptiaporttieigitajeqdidudlu,inuorbur"tbee'aoeuioeut-slarmtrus-ei'ns,scuo(puijdr"oaalaieUTpaiPteersuairoilcnlnrquu'audao:eaap1odau-ppeeetliur-ilsLtan'u!alottormuxzi)ccoseelpalinrucPrypqeiophas;anep'ngataaaioinn.rtrasc,uae'ru.tioili.t-pmsminGiraCuputlco'liocngv'Yailuolttgrllaulpa.uieiuarietl;plicangssalvtuee-lrclinmste'looueLrcaitiiaii1ela,s''uairrriisegdicil"iotusc=sird.se,Dgcdlao'l,eadYi,'nedEa'uaies"te.aiatoqv1rric.dLu-id^sddteu'r'te'cdaalieaeee-r'ieroiirlms(r-ciolrr;neiincaderm**2ip'oeii^usilmoc,d.Psept1ie*)quC"rprturCndvijoad"onptnaoTuilna1:edctja'eacmtatd"di[f:r:e'lnelnirepea9"aI:ctt,n_lesdapao:eeln:seazr'rrs::cdaIleuei;a'eo?dral-la:eaaret'-r'--
magi'strali. era Ei consutul Pau1us86, care
Printre aiceqtia punerile cle imp'lc'are nu au izbutit'
gEii-atrisbcuhnimubl aCt uprdiroe,refaiinpdenetlriubeoramt iceleccindctiresuCieaedsea:t:adiaen{io,
mullime neinchipuitd d'e dator:ii, qi Marcus Antonius8?, RCAc"*fpr"iaaf"auiatroi"ci!lirieimgami"6teu,s"J"0aatiafqlnet;ur"",;Itugri"piinn-acttmm"r"uquuao"adntd,ivi.iidrmssntonciione-mtaciatppamcn'izaoneteituclEaatlda'mo'ilarnt4eeci-e,aauAnpuaiacrtcciltr"Etmieaeledrtsu.c-tdueaAAatiEvzap"tslf'ar""cnt,f,pdaeu-u.ealstipam,'lelAjeu-eiucinaslep.cduhtae-ateegAseaa-ielsnaiu-ipnndeltsparqdoauimaclrq,iatianqu6-'isaqellim,ieac,adinpiesrpt,mttciraiola-diadcoiauctnudrrs-o'mmdolloetcc,,Ce'aaRpmeddgvrariruegeaeoii+ecnbnealsitaaidencrciat$lelirt'idantromuariicnednuodpsaesegucar^5rui0tut-uam'usts'precslnecdcacaba1aa'atsdduScsr5i^reeaneree-a'
pentru prietenia lui Curio, intrucit, er,a pdrtag la datoriile
}ui. (2) S-a spus cd unul dintre comandanlii de o:iti care
vener.u de la Caesar stitea ln fala senatu'Lrii qi, allind cd
senatr-il nu*i acord5 lui Caesar termenul ,cerLrt pentru
magistraturd, Iovind cu mina sabia, a zis'. ,,I)ar asta i-o
va da"" $i cele ce se fiiceau qi ceLe ce se prei{5te-ar-l mer-
,sens. (3) Totu;i, cererile
geau in a'celagi gi apelurile lui
Curio pentru Caesa.r plreau c.eva mai dcmocral r:. inti-a-
devir, e1 caermreaatau,nsaaudiCnadeosairr5,sisanuusfdiesneicrei teral glipi sEiit lui

Pompeius de
armatS, cdci sau vor stirui in legalitate, ajungind parti-
culari, sau, dac.l vor rdmine adversari, vor sta liniEtili
la posturile pe care le au. Acela care face pe unul dintre
ei slab dubleazd tocmai forla armatd de care se terne. (4)
Auzind aceste cuvinte, consu ul Marcellus a numil pe
Caesar: pirat, qi indemnind s[ se voteze rdzbaiu], dacd
Caesar nu va depune armele, Cr-rrio totuqi a fost in stare,
impreunl cu Antonius qi Piso, sd puni in inferioritate
s,enatul. intr-adevdr, Curio a propus senatului sf, treacd
intr-o parte cei care sint de pirere cd Caesar si depund
numai armele, iar Pompeius sE fie consul. $i s-ai; dab de
o perrte cei mai mul1i. Apoi, i:irir:;i, a propr,ts s:f sr: dca

de o parte cei care sint de pdi:ere ca amindoi s;i dr.pund
arme,e gi nici unul sd nu mai fie in m,agisti'aturd; pr:ntru

Pum';reius au fost numai douazeci ;i doi, iar pentru Curio
au fost toli ceilalli: $i Curio, victorios Ei radiired de
bucurie a sirit in mijlocul poporului care-l primea cu
aplauze qi arun,ca in ,eI cu cununi gi cu flori. (5) in Senat,

Pompeius nu era de fa!d, cdci conducdtorii de armate nu

intrd in cetate. Dar Marcellus8E, ridicindu-se in picioare
a zis cd nu va Eedea sd asculte disculiile, cdci e,l vede ci
peste Alpi trec 10 legi,uni, aga cd e insugi va trimite pe

acela. care sd le reziste pentnr. patrir,r.

304 pLnrARH PoMPEIUS

B0S

s,cgpsipp(ici,unq3oPa_eeaarsoci)erniost,ofda;cdtmarDatidleudeeiat.lppee,uca'c;urescr'iilo.rnneciep6puuasddguartsrrttecry5oiamnldemzi_t,grlaiamati,oni,ecmrtalrr_vilme1eijcinddn.1apas-if,caiduaineoedshtuEgiedsdiepi-iazeicisrgtegnigEefeesniarvrEr.dai.diaes!oaetduucfstPrsziore,aa-taieeedstrigtrr,dla"ee,eeitac,canrinei,dai,rizvdgnlbucnuaeieindiina_nmnnciRrscc1er.ueTiiideio,e-noamduaa-medcsfusecldaleaasueaqIritdmfs,sdizd;dsaetiaapaittcirifruarn,cileuirurEartnidesanCctrli,tqesiidd,lsCu'pc,acbiinEiauauualalc^iu{ecnvnlpaitesosrtpidirmnrnipaicpeemenatteriae,ear,c,rcei:gistuindioocnodiiitnnsdtmA"arO"etuirprggrp'g1s-'aaarr.espioudecrrtlte_teaeid_ll_:,,.i pclffpah,.cptfdefuqrdrreqe-uiurrIiarrnegalanditaostd_dunigetipartcCrpinif.yuacusasnicaecestieiCen-oiea^i:lscdleiicbsmsrha,-anfdii,_ulatrdiiurddad-,aouerpeurag,edmrrnil-i,clcelg{dtfulcrdaldqiidiaii,reunasvenczu1miaeposdtcoi1eunpiraipaaep-nucia,enilicn-c.leslicrlsonnatensrleEcc,i^ir.uisaiztfue:pbtrinnuqarae-acunpaeelcu{ntiace-ieepEl-laiuvieepncc.britt.,raaiaudehae(rpmllgoSadtaaeirreearri-eet)egnmicaaLripzpii,p;alrnu,tomdarnid-oesir,rtr:,irt_miiiiisritnosa,msaiaaesisutepvunc^l.urpifipbedipetenovfifpatdssiulriamaaeRtiituresniiaggrunocfp.en{ir6eoottrieiaeAae_s:stmiaruiia,sa-uioaiipmoa-rtodsc.roanslpdcreeciiicpiaiace",oeindlaoDau"irr,tnhiute.iaiia"emfitobi$,t_rnanppi"iuautni,infcid"fmju"iu;dos.e"g";rci;retrir;eErtil;rirctt;ot-n;ilue;1a*dniitr"i;lc"l,t_lt"Cb;;;e"ouna"e;;aninarir;uiuiuut,a_,i
rgCidnne'aesinntooietlm,euran1lp,lf-Seacncih,iuanerddmeeeericmnamudnruadfColtutarep,leeesdol-aearprri.oaimccrnmrasperadedetie,euFadspaicnevsdodcp-nibarimuiracestiitd,nd1auecfnuprmarbpoinnmicmcchiilsoreecirelusaeietraes.''p(Iiau4in_a)i
PlCcaioanmtdionpcCseeiainupttsoumtia-daaseiusapppmrrooerif-nteaCtttii-ctaaedec,seeadsarpa,srrtied-cavdimorfipalbsopeprlleteuutennpiletsaactcledearcsieneiniletlli,nmesipgasuptiesup.sereitesd'a_eei ,dpvXuaoIvcteireomca,namitlucutlerteois6r,iepatrit,ne-2_rt,f^neiiosl.,nnlmL;d'aoasidlcsaa_areascRtt_cs.erirp5upicociuppnulagpmurniea-fnerirdaesndimiunn,P[uea,ndt-Boce,o1ouarzubmes:lrdui^iatsplrpeetendtn,noaeudilpi.anidun{i,iusiiut-iceqsdnr-ipirie,dediue5uv.igma,cet.icc-rrlmeaandai(ibc,g-2bi,eluseeiili)o.ninednaeRapdaisinssivur,ie-taloiea_edespCcsirplac,ubalieeiinu,lnreriabEniisdigs_nendvaitamSianai_o,r,ipdIirtardaeaa_ridb,riidrvnrnqlluiu-eiuiinoanigcgitp.ti-idrieona"f"larrdut",a;sisu,Jr;";ui"ti_t;fFart"bes,;f-toietlin"-d"_"-l.p"e-r_ais_,el_,'ii
r,'lcllcitc:oilr;l,i:mcai'ooaiarnttanhfperdcjislosiuoaaiiurssrr;nrtLmiae;leirpirlnnumt,prelidco*glcnlscausicnelcoaaitundii-iliapuemrd,rcs5teilo.-ebotbbarphad-rfiaiiE1umoe,etrconrirncitilutmpdmoattpdraritL.euyzbiizsal-iAieadnn-nfcrirpdnuiei;cpicnoaoaariuaearrnitc,etdsiu!lasn.srerriuoqprid(nee^lJlierd')csiIrainIiama.ndnAaptslelaiiidp'unagiDdetrrqd'traieiciyneuiieuu,uenrs,niniripiinzagtadimar-zihctpduariiaijchotu',rqiuiaitiir,naiuriviqlinfereed-mcaoi1,audr^cqi"pdttsii,orai,ci*noeo-"iAsiiiartia""rrizdEi,Jlr;iim"ier"-;li.a,"i;i^Jc-t*mia"u"^;iu"u8"rip:rni-ho"i"dt"e_iie,*ilj
tenoase.

dtpoR$IpIfdrc5niaecceiu.uiocaltrlectrie-mission5-i6apanpaeoaea1rpn{auiderrsndo.uenftCie.ftiiestuS,li,ssv,pad-rsgdupcdaiduitec5eeoirtnsasdie,aidoletIielraaiteeuuacppeacapsoepldfur(iueuetainraciniiomtnncdnedsdpadtesic,dnru1psci,aucpaeszausreipaedfiiobpmatcrrtpa,cvnorcrrgieaanlataiiadatenaicrdzgpeipcef_RruniegrsaoiRcscaiotlitcreiierdoinmplpn-oicdtmaiplsretoaaeoirfegEezpuiaerid.i,eieisduriaucr(.rfnrosinZugcieldaCeiireegm)aslsinaiaeearqDdeietIaaascoitonevcafcucue,teiaiuelu,emiidanrdn,alltecbeteciaosusaiaeunacrtceprlseedierrelm,deaoae'tsppioa,s"rntarrearac1nrdciifpidoir,otvua"p-dclmiircercccneicgtunecadeapcidian*pirdcisdategamodut"iJru;ra-erlfcina'icdn;iienilrEn_neui"ra._t-ii

pc.ius sa se foloseascd de judecata lui, ci patima de care

:f(l - Victi paralele (voll IV)

POMPEIUS

306 LUTARH cmiznli,einc;,aiadirecei.l.lrimnlacauhgrtliilia,inrgtiiagndrieuinpnricturanteeruerc*aeoI nicdndueturescacudeltaioalraruuii.nac(cri3dea)talAIaalneRudrogismnatuuaam,n'gLfaiil,iirre-priruq,eJcia,crrtirue-a

im;sdin"eteat"ani:imcerrrci.a+motIaac]iitr"lelree"lclrafplau"'ee*f*gasctiaclearulq.i",ttic,""aatHpi"role"o'idJllm"a':o;tu"io"tI.atitfuai"!igu.ui9ititmaii'dlradcic;oralevi"rrble1er'.riai-lunnei'lud'gepaidaardtasvdrrieatceaaspiluuit'te"{mpp'eterooc:ul'ri,!^lna1nl1drc'itt,-t1idso-pos33seeta-j-' nurriir de senatori se aflau Aineqjiuiriulerluai.pArievteennitg$i ilLLraptbaisee-
mis, lirir6sirrd pe C,aesar,
da!i in ele' alhtuli de eI in Gallia, qi a rnai venit qi Brutus, {ifi 1ui
Bn:,t,r.i:; care fusese ucis in Gallia, urr barbat cu maue
clern:ritaie, care nici o datd nu*i vorbise lui pompeii,is qi
nici an';uii-nlcsi ailusta-asesumpariisincaainutneu, idaeocaarreeceaviei ausciIsecslielrltraetzdei,
6ll Unii socotesc pornirea pe male a lui Pompeius dar

:: :5 tim: lf *:';olsrd1attNiciP,tausiilueai'ltorrs;a,;iCrciullimrnriii"Pil''il,ni.t1r;'c;,Die:cd:",",ppe'iir"L"r.,icrrerisp'catit.iocuni-#-le"u,iaessifrjcisrrifes,-Nnida,ptr",ntstu,nualalcupa,,ugimcntf''ni'"t'*e'pnuili'eeleaXm.adr"Lrem"it,n"in;;utit=JliL'uili.di#;-'."lii'l;l?riurliiii'e-rT"iJ;;-i"plt"iiti;i'i;J'""'i*'tdii'is;lii-"t-i-i'-ierbrttic."-^'r;sl.io;i'ie"psa-sCi;r""Je"nint"it'tii'j'-icgu't"iiismtd"ut'i5yeueit'a'p:o";s'Pa"fat5aitvcorrticoe:1a-amlitsere*lr1otgiciapea%-isentaergo't'r*ipu'iara*'aiD"uHnnrir;stLilelmlenarl'ualisatlt3a(frtiil3a-tJct1ini'aT)e"pltli.iidil"llDtir"ae;cs'neqtTruu-vi;mJcvda:!i:iarl;"n3iier';s':'i;C'unir","la:'l'.a"Lir'o:i-iccc'el':"opi'olal.'osHtceJ,6cepallp&so-.?&:r--'' Roma. Cicero, deqi altcr.v.a scrisese si alte hotiiriii iLlase,

PaIrnaaidiiptenbn\aomerrecuaimtaodzifrefBrr4.menilrpei''ol'"isiercrreufrn.ozltslocarirnieu,jtiSasllatdgaasiibt,tlo0e.alodascirp3a,ciltug"qep,onuoee,tiaoaf,erl,n'a5cautliie"i8"roqtairi1trtaia-*ic'out1iidr;ei1l'ti6"'Jilur''iial;l"imJ,iiqa"'";il;'lSa;iiil"l.""prp'ii';'uic;'n"ir;ug'i;edl;"i;"u;ilo;gl-"ctoOra-o"i;euc%rri"cme''leltpemunr'";u'tac-c'i;'"atirn"Ldcrn-ii.iect&ejip'i"a'TimlLaaut'erMaeilnuaxi,i';rp(an1qaLremietraaptDrrudin)iicela'Elttirea"npttsi'Pciuiprunecoliraoeoindmdr'smup1iieaiinut-sdtcp'bssa'ecea-laeeiluciavgaarrivliilcu-iaimnrasracsfscfiaitlcroael"euiircMrrn':aIair6ll;Enuttia-tr'''':gic:sqrgf"i'i'cpiicclninr:roiLcalillendiunou':an1rcudsdeendriI--'--' tot,r-;,,,r i-a fost rugine si nu fie in nurnarui aceloii; care
se i.!/liitllu in primejdie pentru patrie. (4) A verili in
alitec\nrlsaliapntlicriu,:s-c,t,::;rc;iiiro;mrili,ncicaiiianuoia'eanv1breiaemiaaetdggjaor}ii-tmcauagurbuiaireedT-aie,e'-iirecfPgaglsiaopuatmistmnuipnbSleleoeciinuscIrtsdtuii,mcunlhcspistii,eainingu.rd;urnDirrr1ean*ebaanp;irilovelbuctdiraie.ip,zvlieulasafrlo,oslvlcsoaiio-nrriasiitaie;iirerieiuilbidacsdgiudd--i
in{r:,:nte primejdia irnpleund cu eL

' .i Apoi, intrunindu-se senatul qi Cato expriminciu-;i
rspsmpadaoeavieiaurelilurtlr.,:oi,rcicr';i.ne-iolaiiiaaiinicii',er,ilsfcgodafcsiiaes,uaertt-dutrvdneelslioeiisimt1atnzataoecitpinteereatedrse,gteauidrziss,egaInIism'itn_na5unrcat.pruanlut,aCcucqdupeiilicrrsicacnlzmtd,iuecraclcpdielhaicezo\inumbtarznovircuagiii,cniiptisci,teoluaadung1lrbcnrteurbpeiucplrateoioaaum,namtcrnecteueriaeaiiunsa,niauiul.ldopl.i,cr.ndruieia{s*ip'ipr;-aairet)oiacaltamreltun,oertleud_a_-,
car.' nu simt,e mullumile la gindr:l victoriei 1ui pr_r .pcius.
(l)) Totugi, gi Caesar s*a ardtat cu bun5voinla cind igi

Peoxme ;:r:,e'itira-rspuinterSeap.aniniatr-qairldee-,vairi,ndfreingit,aacadi-a;ttudlartumaruinlacl,ot r,hr alun-i
cssltiai{aniul'i,1l:or'rldi,ineddaiairnrsnl-dtaa.lfi$oail,o, satriteadcjueinnsdsollmadaaBfrier.ua$n,ideiisaliruidnmqsi,u, qtcriienscd-inaedrpa,orstrlonp,iIi-ti
asupra cetSlii C)ricumea, iar pe lubius, prietenul lui. pom_

PLUTARII POMPEIUS :09
308
Pompeius nu mai puteau sd agtepte, ci strigind cd Caesar'
;p;s1,avtvbo"oijirareddgisivo$"leliaaalrrioineL:"eiJiryrsmi".nrgeiunaltatt'sp]i'"oi(,iulisa"c"lb.uil,ni3iainef;ifhtEl"fii)aDpiiaillmg,ca;e;e,eiivs",rie'Pemi;i"ei,ulmidieerd'copnro-;lnbefie;q;te:liipdem'ipcueafa"i'loiu"ocn;sinrvnupft.i;ept-ct-taorei;.r1r"er.rIrJaellX;at"itreduo;iiv"deu-mLuc'u,ipd'-n,s'-;faes"t*ierrc';p;,u',ilt"lo"e=l"*;tait"ii'ti;':"o:eL""*'"u'd"J,"tt*a";"ft-"u-iti"fu';t"-"-lJlita";i;'''"';l';rtp,ii'u;t;;,tf;""r-,;;"J{'liJ:i;;e,;iii;;i"liutllFi"tl;'etipt-eJ;"cts;lic;a"ac-"o--d"fitet;-orqi";'e;iuiloi'"isd.ra";i.cisi;J;iilt^*"p"tanrnu"apt;-oiptiatstusiicr's""rn"Ecctoi"e3Oe-dafg'trvioeiqt^v"aet"a.ri"iutetrot#irinimu"ett,airisGecpos"g"tb.ss"lf-fpu1ideoenotnpar-j"6eetnzsuaiacidit'tsreiudttin"uitteriseA,rmras1"tirrvuradd'f"aotarisiiii,aiusnefXngeebft,scll5trf't'qsudrqreiofsreeod',tidid6aepiru"ilaiiae:dnclps"to'ufacb'lsdripsiaaon']ccaesauaiotttsctzidiqti"rdrprtrcCifbrumi:t:eeietoelce'uppnialJatiupailr,aaesrciiil!taitiloiztnncdda:'Isindd'it"arfenfraiicame1aurddqslerleqia-l'1n-tae-ia:-iia-i- fuge, unii il indemnau sd se iUandiui ptrdime1iteEai sudc-lhuiarmr dsr,eluajistocIr,i
iar al{ii sd treac5 in trtalia.
*l.iruf[dPfLs'sqhiiir.;sn,enoldii1ir"'b:nd"emit#:6cu.tuelprot"ui.e6p,e-x"n[-ei;psptae";pd"i;t5d;itrrri'leumt:cei-pite-iiu9:ndslnuuu"oniatiiub""llrit:.ir,ppth*t:rnu".laeilur"m,tranf"ir*i"ii};iua""raa.suipnuaiv;"c"itttru'iilEeu#,n.u"tat"alilesp!'i''t"',iJt-iu;;rt"'?ti"";J-f#-"iariat?''p"i!,l6l-t,p*tnuuci-aiI;ii.t;;;"placrt;t,"g^p"iiaaijti'i-;i"p-neiitli;-ni"LiiiJa;t;ilapt-,ni"-di'"rIiEs"ft"-tlditeliiaa"ial-""izn"ait1pir"u^aprtaf"rtidsogo"."in"'eltucems?bsricig;*ir'erdaiitianiiqft'a,Ill.rtbeuu1oicsa.n?pnTeil,-aoirena''ruIsv,homu'clPp-tti'idtir,emldvneerieoaeoeisu"g.idz''ncmdioaadlpsodi,aueodct^mli6psttlrinc;onaoiat:e't:tlmicttaarannrui'at"urndr"qurl]epe:outiseiilr:i'nntodi'cali{aciitttnerdnl}rdpacer:ninqs-iliue'denu!Ciievvcp-rl"dearua'ranren:l"uecui':vposinipr"ri;rreaElLagntijLnzoo3l'r[aetuuic:ir-'rice-:tl-i'' sau prieteni la Roma ca sd ocupe case lingd for, inaintea.

altora, in speranla cd in curind vor ocupa magistraturi"
Mul,{i, din proprie iniliativd, navigau cdtre Cornelia, in
Lesbos, sd-i aducd buna vesle cd s-a terminat rdzboiul,
cd,ci ac,ol"o o trimiseserd Pornpeius. (3) Convocind senatul,
Afranius Ei-a exprirmat pdrerea cd o sd o,cupe Italia, cdci
ea este cel mar mare premiu al acestui rdzboi. Dupd ocu-

parea ei, si se indrepte spre Sicilia, Sardinia, Kyrros
(Corsica), Spania qi toatd Gallia. Dar mai ales patria, de'
care tr.ebuie s5 s,e {ind in primul rind seama, cind intinde'
miinile sale doritoare, de aproape, cdtre Pompeius, nu-i
Eade lui bine s-o 1as,e sd fie expusd injosirii gi inrobirii

de cdtre slugiLe gi linguqitorii t;iranilor. (4) Insd Pompeius
socotea cd nu e bine pentru gloria lui si fugd a doua
oard de Caesar qi sd fie urmdrit de ace,sta, cind soarta.
s5-,1 urmdreascii el, apoi nu este un gest
ii oferd prilejul
cinstit sd pdrdseasci pe Scipio qi pe ceilalli consulari in
Grecira qi Thes,salia ca sd ajungd repede la dispozilia lui
Caesar cu mari su ne de bani qi cu mari forle militare.

El insd poartd grijd in primul rind Romei, cind luptd
oricit de departe pentru ea, pentru ca sd nu rnai fie su-

pusd suferin{elor din cauza unor nenorociri, qi ca sd
aqtepte nevdtbrnatd pe invingdtor.

67 Luind aceastd hotdrire, a inceput sd-l urmdreas,cd
pe Caesar, ho,tirit sd se ablind de 1a luptd, dar s5-1 ase-
dieze Ei sd-l macine cu lipsa de alimente, urmdrindu-l
indeaproape. De altfel, el socotea cd aceste hotdriri sint
folositoare, mai ales cd la urechile lui ajunsese o vorbd,
car"e ,cirrcula printre cavatreri, cd trebuie sd respingd cit

mai repe'de pe Caesar qi sd-I dobo,are apoi qi pe el insuqi.

(2) Unii ins5 zic cd din cauza aceasta Pompeius nu s-a.

folosit de Cato pentru nici un lucru important. De aceea,.
inaintind spre Caesar, I-a ldsat la mare, la bagaje, temin-

du-se ca nu cumva, dacd Ca,esar va fi ucis, s5-1 sileasc6,,

inda.td gi pe eI insuqi s5-9i depund magistratura. (3) Ast*'

310 PLUTARII

POMPEIUS 311.

ff;;i;li;';";t;;;t{i;-".Cp;;.;i;t;f"iittb;nem.irjdmoiuofpri;"n*"n;;*tpiuec;iiu'o.c;il;dprenip'ietrc6ttie",al;u,"o.t;i;riaai,peitnou"1cr"r,J"tautu.leiinJm.lttbrtrtrdftipl;.'1i",irrrisitirieptti',rtit;ili;*m".a,'nneacitle,,nre"lit;,,r"i;trat.-llbits,nd]"oraatnrcfratrn;iioa;t.lt,ua-i,vpi"c!l,.'lrieti,ltiv"'cer"Eicic;,l'ad*;:si;tit-ce-nnus.1ni"r;iielsf;,i-p,iadpi',lic.uqi"e-uepiaieltne.i'taace,rtpnu."'sc.eCi.iaaraieq-rudiimtauenmmtlin"rui"tuuri,uutiehricjei-riT"-".ise,eoupiciucristaatefuadu;inrgpi*sioirOE"ioaaimse(ritg;slri,zlriu"odarc',5"tc'a"gii"riailriettr"-snupbnoptea'*repbaoi)"aeslenureni"-aP,aa'deirosm.url"rnoerl-9:nZ,r1etiuegrnoo,liedl'oia"ni*tie*u*biilni!,ip-"a*i""a"""iupa'r,m,irGitulsnusctpimuati",tui;iaiisuiiic""n*;ia.it.c*diisc*5;p"u--rcn"--"u'ita#esaeapu1iulus"ri"au"z"ctdaeiuiefai"l"unstsiet',lbreis"saiuvcustq-e,u-ict,da.inn9t"i"",iaEtrAqaenn"mieesspimd'uiililni'ieaJcc"n'iSpLov*iutc,tqi'sfoalies;"eiuU,uufphteZea4lielatgp^pp'tiiqu,itrqiiootr,mit1iultt'""instacaiimmteieemif"ataipnqsiuiruc*nueiussdblbulnzpdiae"Loar1illibtiednaaatj-gteu'u,umlihabl'e"eaureiicnai"zc^iecic'teatipnjerdnaaiopd-a(egeca'fu,ituei"su5nts6iuediutoepriucieicriliaoneaavdnpnnc,eu,),aie-nnqgteesnlcfcruarriticolraiiustonlimaDpreairbi'itputniooeannevtvqaeriAomdiLt^eallirbz^mitoumarltotAoieliuinnirim'ioegEuli'attenascvnolnmrot-iedafjpiuaifren.?iiaapiqorutncatnd'^eac.rrrdembadrlprsaitmadr'mcactiai,dtldamrtrui"niiadnoi$saaiimlaencl:oaua1euLc'eutuoeai.ilcscddliicvialprcorY-o-s:^d(ci9rmi"cl.eidlrtirsii1:ljotti'iinareniL'rtul:-1eei'srsaniccecuiiiilLa'Ls'nqeIctdc'uiiigrill1ddfnhag'ddria"'L'rr'i'ortrari^ar[1icurueieiciiiir:e':lrisiltni:aaanc'incic':aa;vreacLre::lss-:m-"ae1a;aireuiroi-riCejhr"ct.eelcufstr":$;i,iv-l':uei,aibEcr'nnieroi1t:lo',aea,:niScnal'LeIniseiot{r.ln:i':dru'nsluauen",v)rd?lLirnedaalue-cqLQfiup1'iise"eadsvoorJnuauacz3^tbsuendlielc.lu-1d^csirmara,Daserr':-idflrnusica-rleri"e:-)'-adga-ir'dr:-]ssse:racedu-ciey"'eri5ereae--' 68 TotuEi, si,lind pe P,ompeius Ei ficind zarvd in jurul1ui,
ce au coborit cimpia de la Pharsalos, l-au irotdrit
dupd in
sriddi{ciinndduu-n,sesfca,te, l indin'catirie,
Labienus, comandantul cavaleriei,

a jurat cd nu se va retrage din
lJP-ua,opumtdpf,dedicuaucs5t.aEnaui vcvueatiluarelnlsip.vi(ni2sg.)eSCpehefiaddcureEianmactndimi.inAptcurielnladagciien5lewtieanamotrpiun{,it
poporul l-a primit cu aplauze, iar el impodobea altarul
Afroditei, purtdtoare de biruin!5, cu multe prazi. Aceastd

vedenie, pe de o parte, il incuraja, iar pe de alta, iI in-
frigura, temindu-s,e ca nu cumva Caesar, care-qi ducea
neamul pind 1a Afrodi,ta, sd dobindeascd faimd stralu-
Ei panicd
r:ire tocmai de ia e1; apoi indatd niEte strigdte de
I-au lrezit din somn. Iar in straja de dimineafd, deasupra
taberei lui Caesar, care cra cufundaLd in mullu linigte. a
strdlucit o lumind mare, gi din aceasta desfS,cindu-se o
torli infl5cdratd, a ,cl,zut dea,supra taber,ei lui Pompeius.
(laesar insuEi spun:€ cd a vdzut aceasta cind inspecta
strdjile. (3) Cind s-a fdcut ziud, el avea de gind si ridice
l.abdra, pornind spre ScotussaeT lnsd, in timp ce ostaEii
isi ridicau coriurile, au venit cercetagi, zicind cd vdd miE-
t'indu-se foarte multe arme in tabdra duEmanilor gi ci
cste o migcare qi o zar.,rd pe care le fac oamenii cind ies
la 1uptd. Dupd acegtia, au venit allii, spunind cd acum
rluEmani.i se rinduiesc in linia de bataie. (4) Caesar deci,
zicind ca a sosit ziua a;tgp,tatd, in care vor avea sd lupte
lu oameni, nu cu foametea qi sdrdcia, a poruncit imediat
< a inaintea cortului sd fie ridicatd flamura roEie, cici
acesta este pentru rornani semnul luptei. Atunci soldafii,

viz'ind flamura, strigind de bucurie, au 15.sat corturile qi
r;-au repezit la arme, iar comandan{ii ii duceau pe fiecare
rn linia care ii revenea fiecdrui ostaq, intocmai ca intr-un
ior bine organizLat, in liniEte, se ducea fiecare in liinia sa

lr.t bucuric.

69 Pornpeius insuEi, fiind agezat in aripa dreaptd,
;rvea s5 se aSeze impotriva lui Antonius. in mijlocul fron-
Itrlui a pus pe socru'l sdu Scipio in fala lui Lucius Cal-

POMPEIUS ot+

s12 PLU ARH 70 Dindu-se deci semnalul de luptd la amindoi ad-
vensarii, iar trimbita incepind sd sune alinierea de lupt6'
:i":..'v:A;.ss;*cfildd;ds;q-*iii;ae;'p;rn.eudoeii;"ii-n;nnrgni-;ni;;;uvdisnia;vtjo;";sl"o;ris;eer,d;;tn;et-e;t,;irafrr;zonlelb-;lSdo*uiiaptat;taa;ne,ar,ltEioeafuearrai1ufeuvplnircieugaldaetafuoietnpurotrreadcleiit"vdavpr6"smheiadli"oatdearr,,iuaparstagdprrcaeEqntosteruerreueorrriitoeblzmn-ndiimibt'tfa,iarensraaaatcbeeeeprgr'dEnuedmctelvaefd-biiiicaal,dotsstudicaitpoircdtnidladale,oarcegdlreicre,dE4i,ramiCefmeoreplEislelcsurbaeeeleqedn"ititignieneisentac--nvili'etsupad-uteoulletaeuoaaaalrtivtneatuvpdrpfroae'coecTactui"cvaeeacadecan'5!stuedsaiipairtti'icotrcna,dcvometliai(miriunia2hrcrnciqesan,zp)blieaeiaeinqeliisieVqmdDinrinlctpsvctiodaeeeoioiredaadaicdrzr,tcutamvtt'-ieisisz-eEhan'nl'fACqs,iebnjl'mtiieddliie'iaoreiou,dudtreir(evrnsineadalsc3cniseevmaedntni'e)ipii-aogucslcifsccrAaslgnd-irreaeari'aocsurcudui'zr6aprhcSemesuueneacicuro'.isbn-aitiodtrprappstiisscretensdcq'eaeeecreeedaaia---i' privea in jurul sdu mutlimea ostaqilor, dar ou-fini
fiecare buni qi unii dintre eleni, stind ln
dintre rbmanii cei mai
acplbnefuitatrtar-seaaiiertdeuluefaravpdldpitelerae,irq,aleitucnirieaEnaaudidusuaptsurenmnaipmeegeleuiejrcsdiaoiicnacnoegdmeluuerurciaaedngetaico,pperriiataodl'rtdal.ripci,aioec',EcrenasiairaeesetrdgEapiunivodairltniemeneqjbiiaqeiili,deaiqnea'i
insdEi asupra ei insdgi qi ardta cit de oarbd ;i de nebunf,
tceilmsoteidc.noa(r2ntu)arnlandtaron-matideneseviadcsroc,nd.daaucctuuSmncqeiircasiniindseessbtatuerceucufrieep'rcdinaesredceddlieencpoiaqe--i
gvtigoi"aiaateum, sddduripiindEaicleloescutorpnoudfseueceseeqacicesuaimvsiaertirubmteeza.ereMtrpaiuai rmmtefuualrtip,idnfmciidnin,dtduailnuci-l
pis6iplgceeirleloauierotntreadtraariuir".eiuelmvai,ttiardeapccsnSsuou"drputcpnnneealidtdoticletrilusuuacnlgicgr5ioiliuoi',Eoa1rtrcdri5idp.eimereiesiaen(e,aa4s!Pzpputip)sSioeitu,cA,rmsg-ntlIidtcette.apr-u,,duaircetnlmaeuoctEiucrmicacassighuaipndeiiiEntnEiaesllesoriedzppdirldeadb.aruceeaser(sim3tt-ctdeC,ade)ipctuaebxieMl'ameeotimlsngtbudcrarlitiil'eourniitbtli,amsznudraget'diiuaraeztl'iinlesbnccclidi"olnddr-aouedovairraciom?snierppndrsulealeAelilsaunnlusebeiirTptm-arfdaSitergfnee*r-"il
;;"; p;;"uparite' lui Caesar' Iar Pompeius'.cercetind--cd-
l-atirtel-"oqrti"npdtiu"diie, ainalrinmiaatedie, cind a vdzul pe adversarr lrnrE-
momentul luptei' in
bdtaie, timp

,,nscdeeeur-eccslbeee,saddlarmiarnema,leiipq'mcisuamatridqoeectuipneladxcurpth-eesiraeider niilnn{adto,aincrscmm-eaaaptitueactmuasrl -avrl'utadpLciaudtereniii'a'ueq' sicteduumemlbnvau'eacreidnes'ade- intre ei, f5rd sd deplingd propria glorie pentru care nu
mai crulau nici patria, ei care pind atunci erau numili
.aclatordincelorcareerauaqeza'liinfa!6s6steain neinvinEi. Atunci insemna qi far-
'cd inrudirea dintre ei
mecele iuiiei, 9i acea cdsdtorie erau numai o momeali Ei
ptl*u linie gi sd menlin6 pozilia, a'qteptind neclintiti pe un zdlog tald de bdnuiala intr-o unire care se alcdtuise
;;J;;"*.ii-d"tilrEge;r;id;Ji"nta;"utt,uit".z"p"i*9at..g(risra,drnpi)nrimuqrDtqiiaccidderadiuqCuetqsearlcadneihvmbsaiiaeornp'rEtiteelotat;ep-urm,eocvrEzidgciitsitoeiauclaitreaearmteasaasaatpiortlaeoaomtalcveesuuig;ttltdluiueleii'r.m,iicl1acdoida1snror'tudelpdrfdtlasua:Jetmts'eeTtnpratiddlniu€-'-
spre do6indirea unor avantaje, dar ea nu se bucura de
impdrtiEirea unei sincere prietenii.

?1 Cind deci cimpia Pharsalus s-a umplut de oameni,
cai, qi de arrne, qi in tabere s-a ri'dicat sem-
f"*p"int'a oprit pe soid'ali Ei le.-a scdzut' entuziasmu]' Ei de luptei, cel dintii din ambetre
SoiauUi lui Caesaf erau doud mii, aEezali de bdtaie al lui Caesar
impotriva a nalul rind,ul
.doridzeci de a alergat ta lupti Caius Crassianus (Cratinus), care co-
mii, iar soldatii lui Pompeius erau aproap€ manda o sutd doudzeci de oameni, dind astfel un mare

,dublul acestora.

PLUTARH POMPElUS 315,
dtt
pierde mintea Ei care era nducit, nemaigindindu-se ci
;i;;;Epili|;Cu.H";r;"ij;p;5e;rer;;r;ipi;ni;inu;""rini;;;;'r;-lt;"uirlJ;i^';lete;l;;;;i;;"i""i"tl.cJt;fnia;;jutuirtili;pdebf;i;;tofdUii"";;ia";lI#""mtnfilia;e;i"a"lrl,at;aa;aCai"-rntin"l"'ng,d-euaaauraailgc1cuoieniap"musn-llauiaqdse;drar'nttugia'aadl,Emdamtarrdqcrzre"ueduevam,euuaiarplacrdE'lrinue"uvcr'nipnaif'iezidieidi,piatiit,inc-npud,e.snupei"iparaaelt-,taa-a(tiateeeants2ruacIpapeu,ait-u'p)-nidfccceat,osadseea1dCuuadCrti-dlc"aroeietlaJrictaid.uasnilaietgidnnpepliererui-tusaaareciduilatEspesmcnzvts"i'fcmaia:iilieetiii,laii,acnnrp,u,lt,tnna'nYctr,iadedtigdcsVeaatnnPauIud'irp-aaai-ilgeutasitqnmeriP.uuruei'aittuaec}nisr-oi.sisni'an.q-ivionttp,mt,idcse(Icinahiivsu3aeltttaieinuddiopetzdgm,)nrmrriefuapretudCicnsgiDtevau-buCteibuatperuiaad'aealduiilreiseurrdmlacrilsntce'ienEr,im1ssun'dufC'rsYfiicoisjc.evnidardpaol-uiiirs.laoaaainnnaeom-nrt..lr?nllccudts1erndu-art"ntuaadsaueu'i'cpflmei?l'sprtsn'qlealuSuuet'.'spuccTqadcipcirp-ciiilg9l"eintiilnidn-u'sr1un-u.ania{esidiaaEni-l1-dnn''l.;l' bste Magnus Pompeius, fdrd ,sd adreseze cuiva vreun
cu-
i";c;"ir"icl;imi""e;;;"ld";lirli;$;1;i.o.zgliiar;;i'Sl;iil"^tti;iiis"ii";#ttr;s;;idt'c;e";";iu;e;fto';rf'lOb"it-.unllEl4i'io'uioncn"uiaa1ii-vet"rug.lsfLus,h;-uniitt"(eit,trau"a,-o4r"u"aip';rrti)r"iqainiit-'ndlp"lt,cSiiotpnisiia.capn.tr;trrtitIinruuottdtta"a."ieat""m-nEa""aarasiiiitilit*'iirtuci6ielataauhinlp"ic,'dtopal;rdeertl-i'piuensei"mimx,tnb^"pi-"O-eosiaiditiepiCnnb;asi"uaurcnadut'eiaEdoetaprflnrrmeL"niemtdaolnui-tastipnraazaqa''caetpcpiu.iinaal,fI'rrieo..aaifa,uuiorilme^rnrteeErc'anudt.iozijlanu'oeic,aed,niisndiialegaco{eactroair^aalfuuasftir.cvjelet'idtirainnhuffeiiassu'donnfeditieeui;nncsvlqmc-ilqn'ltan^didpluiodaslilErepSarcueeelencaioei'irjsairjldsc^llpunuorufaeueset.iurpapn:siiiq'az^!t{cgcdteaislmu-faaii,cI-"ioaalnrecaqjsc^qeeiarau-diii-i
f.u.ilu7ri2gditAc"icnnedEdueii-ass'epfiuinqsdi caer'ebgsdipnninduEitai,c'aceivnsu'det,Pindotaimmrppcelaaiususenacouvmdczeucatt'e-rpreer,lrai$]1-, vint, a irornit pe ios spre tabirS, potri,vindu-se f oarte
bine cu aceste cuvinte:

,.Zer..ts 1a1.51, pr"ea ir-raltul, a virit lrica in Aias
,,S-a oprit inmdrmurit, iar in spate a aruncat scutul din

$apte piei de bou
$i a fugit speriat din mul{ime"

(2) Astfel fiind deci Pompeius a intrat in 'cort 9i s-a
ug"ral fdrd sd scoatd un cuvint, pind cind mul{i care
urmdreau pe sfuupnugnacdruivasiln-tcate,uvzanic,ainpsd-ua:s,tr,iiDtdeiaccsaiutEpr9ialia, cimoinrbttiurriiltcuuiinr,Sd:"g?o:
atunci a scos
Fdrd sii mai
hum(s3acn)iilniaAmavd;aiepi.rolesuAtorg-silmvciiintlataSii;{cuiie.s-lic,AcPueisnrosilenliltlciiuaoualagstre{eeilaulseeapdgisaeuietunttnaepiu!,adccri,iadtqesri-aalpianuarezactatncdrbaiezcdsauiirtdplcuenospunr-tmateiusapraiirmilloofC,gltriarut-esrqrsei'i
de Caesar. (4) Cucerincl deci tabdra, qi-au dat seama de
intr-adevdr, toate cor-
nebunia ,"i uEurdtatea 'd,u'Elnanilor. impodobite cl-l covoare
turile miros,eau de mirodenii, erau
ifijcgnedturifcrl"ltiouvrf*retidand"ettzemsettr;iplabltioeeidernau'mrtlu;adriuuuig,lstlpipudtladlrpienbetcdepdatni.oudsirAgeeelgatareaanudrerdodasdtraezae,mbuiEnocecioiindtipnirpcnlcriaieanagtgceitreededsctieoturpef?aeocr1urEycipinefdeiodilnirriaibacdndzr,dua-nvacureeaemiarsaes5leude,-

nebuneascd.

bpp'eourrl,7i€nn3ii,itXasian,edr aaPlitnfoliadrEnurptueeim,niugusijl,nucdmraiunelldurgulsu-idnsiuedpgepmiucenalirirnmeeueip'nnociruannmfiasuer-'ael q'rurai'r,amfldiuredeloruseaircaet,case-ai
speatgiiunddeeasacdniu, noboigmnuciat ise5i-nivcinosnedsuecdEipsetdtpoinliisqei treizeci
care abi.a9i
ia bdtrinele incercase ;Ei eI 'o infringere ;i o fu.q5, pentru
prima oard. Gindindu-se deci el curn gloria gi puterea pe
iare le d'obindise din atitea lupte ,9i rdzboaie mari, .si care

316 PLUTARH PoMPEIUS 317

crescuserA cu inoetul, 1e pierduse intr-un singur ceas, el acuE.arntfnacressctluaivLiiticmupsutdlupii,nivi opribniindlau-sipqdliarienagrpijiicniodaur-ell,oraSq?i
care, cu pu{in nai inainte era pizit d'e atitea arme, cai gi
f1ote, pleaci atit de mic gi strimtorat in sine, incit a s-cd- pregdtirea ospSfului, a-'dus lucrul 1a sfirqit. Astfel cd unul
pat de duqmanii care-l- cdulau. (2) Trecind pe 1ing5 La- vIz'ind nobielea servi'cii precurn gi
ulitrt.-." ei, ace'lor sirn-

llssa, a ajuns in valea Tempe qi, insetind, s-a aruncat- cu ;plitatea,gi naturaletea ei, a zis:

fala 1a pimint gi a bd,ut apd, apoi, ridic{ndu-se iar6Ei,-a ,,Vai, cit de frumos se potriveqte orice faptS bund
pornit mai departe pe aceeaEi vale, pin6 cfnd a coborit la
mare. Aici, dupS ce in restul nop{ii s-a odihnit intr-o oamenii nobiii".
pe o plut5 de
simpld colibd d-e pescari, in zori s-a urcat ccaccPs'pepllecoaeeluor.,remes?sCaen,4tpcaaisdcueeeetTuiisulir-pacaqsecurdsicd.vl-erbianlo(nudr2auldrpaes)nnteucVeausrnoedealilncas-EsianqatstttsisiirenetuPetiopruf1adoertesaaurliepn1tElCc0,epidd1ueogi6,Crirdduunacsosuseom'eirstnrnrlesnaiudieamc-b-ll1,raoiiiaailsaprsaeepDlqspiuenieyMdendrpreedrieltaavcldinlceciefeitgaisnhunsdtini'suedItad'dmoA,ss,u-dr5mtip,rfeuimefecnpja'dlndihcnCidtrc,idredpieeundaotpdaiusnl-i.tipccdes5sdddae,-,-
rpiouruEni caitluscaltacvuilosrinse5 pe oamenii liberi care-l insofeau, a
se se
intoarcd la Caesar Ei sd nu
teamd de nirnic. Fiind eI d,us 'de aceastd cordbioard pe
Iing6 uscat, a vdzul o corabie de marfd, destul de rnare,
gata sd porneascd, aI cdrei armator era roman' care se
drpraluarmseieiaceaPra-inectiucninouoasspEcteuiatclatarreevcenudutderpesr.de-(aI3'e)varAadcdepsrintiePtveeinsticcpiuuesPPsooemmippneetiiiruunss-,,
dar nu cum iI vezuse de multe ori, ci umil gi tdcut qi se
cii vorbise cu ,eI. Peticius tocmai povestea acest vis dejdi, n-a indriznit s-o salute gi, mdrturisindu-i multele
fdcea care pluteau 6sui lm, aariinledenmennoarto-ocirrsidrsneaigmribuelatsccuS,ladcarcidmdileoredEetceitsci-ul gla-
celor cu el, aqa cum se intimpli sd vor- mai
beascd oamenii car,e au rdgaz despre fapte de acest f'el.
Doodatd, unul dintre cei de pe corabie a strigat cd un vadd pe Pompeius intr-o corabie micd gi striin6. Corne-
lraieavz,edcnciinundtdfuad-gradi uicznuit,nfoisr-geatinEpldriibgEuiniEdfiditnrldalug-ps1deamsc.inbAtpngouii.,rencsuutletdgvr'vre'reuemtmaeteea
vas de riu se apropie de Ia uscat qi ci niEte oameni de
pe ei iqi miEcd hainele Ei intind miinile cdtre eI. (a) Pe-
ticius, o'prinrdu-se, a cunoscut indatd pe Pompeius, aga
cum il vdzuse in vis, qi lovindu-se cu mina peste cap, a j.ePloamnpiieloiurs,Eiiniaticmrimpiniloinr,d-aoagleirgluaitnp'dr-ion cetate spre mare. (3)
poruncit corfbierilor s5 ia ,cu ei vasul cel mic Ei, intin-
in brale zdrobiti qi
ciistrusS, ea i-a zis: ,,Te vdd, bdrbate, datoritd sor{ii mele,
zind mina dr,eapt5, a chernat pe Pompeius, dindu-Ei acum nu sor{ii tale, zvirlit pe o barcd, 'pe tine, care ai strbbS-
seama, dupd figurS, de situalia, de soarta qi de schimba-
rea lui Pompeius. De aceea, fdrd sd'mai a;tepte rugS- tut aceastd mare ,inainte de cdsdtoria cu Cornelia cu cinci
sute de cordbii. La ce ai venit sd md vezi ;i nu m-ai ldsat
minte qi nici cuvint, el a luat pe corabi'e pe cei P! c-arq m-a umplut Ei pe mine qi pe tine
i,amedd-oaurarianra"tsposavflopiuieprudg1ecssuaiardnnPtf.;aedociDcameeeila-eppsalsecrcepiilduenaruensvzazlniiu(,ln"eadl"iugdnaemaiic,c,teap1d-Fopeiatcetreeuitrolssizsn5cdqituai-odiuEt,ilsp,,-ivaiidLvnldeeduzazinzaiijlntueiuuncdgtldoaueEcrtspdiiisnebpgdrcieeiePdsgFioeelea!amlalvu'epmon(pe5nDgirii)"ueuea!Csisg'"o)1dirtncatoq5di-?tir' pradd Zeului meu, care fericitd femeie
de atita nenoroclre? Ce aE fi fost eu, dace

aq fi murit mai inainte de a auzi cd sotul meu Publius,
bfviEia{rbloaasttdfiunepctediolermealopnatidcr,tedaaaccldud,zia.uqtDaiuacprutmmind-paomimrnpsisoaetlmrviav,atmcpia-aaErs{dilfoifri.luuAagot
lnare nenorocire qi pentru P'ompeius Magnus.

POMPEIUS

318 PLUTARH ar fi fost mai in siguranld, pe us'cat, indatd ar fi avut de

75 Aceste vorbe se spune cd le-a rostit Cornelia. Se pe mare atita forld armatd Ei putere, care ar fi stat iingd
el. , intr-adevdr, nu a fost nici o gre eal5 rnai mare din
zice cd Pompeius i-a rdspuns: ,,Tu cunoqteai, Cornelia, o paltea lui Pompeius gi nici din
.singurA soartd mai bun5, care te-a inqeiat p,oate Ei pe ,o istratagernd mai grozavl
tine, pentru cd a rlmas cu rnine vreme rnai indelungati part,ea lui Caesar decit faprtul cd a'indepdrtat de ajutorul
naval o luptd atit d,e extinsd. (3) Totqi, fiind silit de si-
decit de obicei. Dar trebuie sd suportam qi aceste dureri, tualia de fa!5 sd se mi;le gi sd facd ceva, Pornpeius tri-
fiind oameni, Ei ir,ebuie sd mai incercdm incd norocul,
pentru cd rr-u este iipsit de nidejde, ca din situa{ia de mitea soli pe la unele cetSli, iar pe la altele se ducea e1
.innsuucqri'rmEivacedreuaqmbaannri,,rl,ggi reacbhiipt acucmordebraii,. Dar, temindu-se
ad{iceaucidinea-qmcdeaarjiuuintngabeianmntei laqaicmesacadlajuinvnaisidnlitanc,ccceeicatavdteree. mMaceiutitclreenn"d.ie(in2n)isiSitlro-rataiua- sd i*o ia inainbe ca
cu

preg5tirea qi sa-1 atace, cduta sd afle un mijloc de scdpar'e
gi de fugir in imprejurrarea de fa!a. (a) Dar,c'ind au cl'elibenat,
salutat pe Pompeius qi 1-au rug-at s5. intre in cetatc, dar nu era nici o provincie care se Ii s,e pard d,emnd de in-
el n-a vlut, ci i-a indemnat sd se supuni invingdtor:ului
gi sI aibl culaj, pentru cI Caesar esle un om bun qi cum- credere. Totugi dintre armatele regale i s-a pdrut cd cea
mai potrivitd este a parlilor, in stare s5-1 primeascd
secacle" (3) Pompeir-rs instigi apoi, intorcindu-se spre filo- ,acuma, cind sint slabi, apoi sd-l incurajeze gi sd-I trimitd
soful Cratippos, (cici c,oborise din cetat,e ca s.1-1 vadd), i-a
ficut, cinitepvarivrienplaroFpruorvi i;cilesni{*eai, exprimat nedumerirea, pe iar-rgi cu c,e.a mai mare anmati. (5) Dintre ceilalli sfetni'ci
ai sdi, unii igi intorceau gindul spre Libia gi regele Iuba.
scurb, in timp ce Cratippos1oz" Dar Theophanes din Lesbos a ,soco'tit c5" este o nebunie
cdutind sa evite cearta, il atrdgea spre nddejdi rnai hr-lne,
pentrr-i ca sI nu fie supir'f,tor ;i importun, contrazicin- sd pdrdseascd Egiptul, care nu este decit o distanld de
trei zile pe mare, Ei pe regele Ptolemeu, care abia ieEise
du-l. Dar, pent,ru c5, pe 'de o parte, Pompeius putea sd-l din vtairstitlauicoiupiilSProierinpEei isues bucurase de prietenia Ei haru-
inl,rerbe despre providenfd, iar Cratippos avea si rdspundd rile incredinlezc parlilor,
cir situalia avea nel'oie de dictaturi, din cauza relei po* ;i sd se
celui mai lipsit de incredere n'eam. $i, in al doilea rind,
Litici, Cr:atippos ic-aonsvipnugse:m,,CcudL,rndapcuiltetmu aPiofmi pfoesiutsinEviinpse, el care n-a voit sd se incredinleze vreunui roman, socrul
ce dovadd sir ne sdu, qi nici sI incerce prudenla lui, zicind cd este primui
te-ai fi folosit mai bine de norocul lui Caesar?" Dar aces-
tea trebuie sd le tdsdm aga, cum sint, treburile zeilor. flntre to!i, nu este bine sd gi-I facd pe Arsace st5"pin, care
n-a putut sd suporte nici pe Crassus, in viald, apoi nu
este bine sd ducd o solie tindrd din casa Scipionilor in
76 Pompeius, luopinridnud-u;-isseonliaumEai ipirnietleoncuii,rjalepnoecrnesitarceu, mijlocul barbarilor, ,care-Ei mSsoar5 puterea cu violen{a
corabia pe mare, qi nestdpinirea. De ace'ea, dacd nu pdleEte nimi'c,
cceatraet-eiaofAetrteaaluia,apddingPi parmopvhiziiliia. .$Ai,icmi aniiEintetiip, raietienntriait-ainu poate pdti 'chiar este o grozdvie sd fii in
dar socote'gte cd Ei cd
rmina celor care pot face rdu. Dupi cum se spune, numai
adus citeva trire'me din Cilicia qi s-au ,concentrat soldafi, acest argument l-a intors pe Pompeius de 1a calea spre
aqa ci in jurul sdu erau iarigi ca la 60 de senatori. (2) Eufrat, dacd intr-adevdr raliunea lui Pornpeius qi nu un
Auzind deci P,ompeius cd flota se concentreazd gi cd Por-
cius Cato, Iuin'd cu sine mulli solda{i, trece in Libia, a zeu l-a minat pe aceastd cale.

inceput sd plingd in fa{a prietenilor, dojedindu-se pe"sine 77 Cind deci a invins pdrerea de a fugi in Egipt, a
insugi ci fusese silit dea ltipta fost dus de la Cipru pe o corabie seieucidd, impreund cu
sd forla cea cu pedestri,mea Ei c6 se
folosise cu s'tingdcie mai bund, fdrd sd facd
de
nimic, cd ni,ci nu pusese in miqcare flota qi cd acolo unde

320 PLUTARI.i POMPEIUS 321

mdspcooereetr,ciniauibenPiasiai,o-pmc-i"uepi eadci-urionmsrtdarqcebtidaiaic,Puemgtidsolaastlerrlinldimi,dbiieuniatu-susroetslaiemti1ona;a!rriifierlpdudalznuilbnlia.ioemsaiPircege'lru*l"uuigm-ressaipaounrumrlei,a'-r1-d0ts$ne3a.6f'.l'a,iinmsspe-dea-- timpl6. Cind deci Pompeius qi cei1a1!i au vdzut cd nu vine
bstcpieioopunnrstriuvieirrotei.racnaaaDic.csEsoaideliro-esqsciq5:ifeaai-sulitapucf,laauatrccrcnieecmiiilaocrpishurdpigvrrepreeiierarrcmeniacaiipsiinn.eeuel-Eail.viera(rvtao2noca)idciaatPiee-stceooldiuall;emgic_mrrveo-ueeanrsCuziitlnei-eei-a1c,rsSaPEcc-doeicstrchrui"teeueugititaneomfofLitiesuaua,-!;li o corabie regaid, nici ,una strdlucitS, pe mdsura agtepti.rii,
trezite de nddejdile lui Theophanes, ci c[ pe o mici lun-
pentru Pompeius M-agnus delibera eunucul Potheirlos qi tre plutesc ciliva oameni, se uitau gi se mirau de aceastd
nepreluire qi l-au indernnat pe Pompeius sd intoarcd co-
dbrtcrmldcdcPdpbvrnre6hhoeee-uuoieoneardeesn-mrfieEpcp'neomalplsCeepi^lfradiii,delasieniesuatoamvroicag.s"dd"oetrdieecotrdlu-Teterdurril,easis-ehc,uj'rqilldv"emodcarEdiicosioioreta;iclliapuiif"dunt-erseEE*olscoq1adtgreulLdmfqC{iieitprii,oiLrgacmaaahelleslp--i?inuuvis,paaeaoaeoiiipttimrdnnuaqasctimaisPdnCc,oiolcu'Psaupuilgnopbvarllp.oegerulduemeca,rurmtarli,esmnfeiuiaslbptPiaipiaisncCdeaerfcoce;itmu,aidratiiprmcdiouasupcetaeenriospsasapedii,s,itrEa.eescaclrieiCsriliaIiian$l,icuia6aaiEasr(eEdsoider-gdnnla-gsrillse'lvsusingJ6iincs-pitovcoaan-davicostoloclIrjteruplaa;rdfmuveimrdpelaiteicnrl,,eodrtvlnp.nidzn,i-nacpuemruelaei.nortiiecrnemlea''ureePuviscb(auArb.a.iito'3d,etpeeraiC-smh)d^e1rs-dEnuciaavidosDtndpeliieinoclspr,ceteae,rSart9fiiidlvceufiscunii-rae-a-pai-rli'saieu:ssstl,lmsvpovrt1luclannnfedpdaosid-eartue1atue----liriril rabia ln Iarg, mai departe de distanla la aruncarea unei
sdgefi. (2) In acest timp, l",untrea apropiindu*se, Septimius
se vor mai te"me. A addr-rgat, zimbind, dupd cum se spune, s-a ridicat in picioare in ea qi a salutat pe Pompeius in
cd ,,mortul lru InugcS('. latineEte, numindu-l imperator. Iar Ahillas, salutindu-l in
gnoces'te, l-a poftit sd treacd in luntreo pentru cd e nd.-
mol mult, iar marea in acel punct nu are o adincime na-
vigabild pentru o triremd, ci la fund este plinb de nisip"
In aceiaEi timp, se ved'eau citeva cordbii pline cu- soLclali
de ai regelui, iar maiul era ocupat de pedestraEi. In aoest
fel, chiar cei car'e erau de pdrere sd pluteascd in larg
vedeau ci nu vor mai putea scdpa, gi se mai adduga Ei

posibilitatea de a face ucigaqilor din aceastd neincredere
motiv de apdrare. lmbrdligind deci pe Cornelia, care in-
cepurse sd plingS deja sfirgitul lui, a poruncit Ia doi cen-
turioni, apoi unui libert, numit Philippus qi unui sclav
nurn*it Schyte sI se imbarc'e inainte. Oamenii lui Ahillas
l-au primit in luntre, iar Pornp,eius, s-a intors cdtre so{ia
sa Ei cdtre fiul sil-r gi a rostit versurile lui Sofocle:

,,Cine pornegte spre tiran,
,,Este sclavul lui, chiar dacd se duce libc.r"

78 Hotdrind ei acestea, l-au insdrcinat pe Ahillas cu 79 Zicind aceste ultime cuvinte cd,tre ai sii, a pornit.
sbvirgirea faptei. Iar Ahillas, luind pe un oarecare Sep-
tirnius, care fusese oclinioard comandant de cohortd sulo v$riemfiiendcemceicidcadriestapnlultaeadueirlnaprteriurenmd dcupeini dlnlalunustrceatn, ud-ei
Pompeius, qi. pe un altul Salvitls, care fusese centurion,
qiui iinPcoamvpreeiuost.ieDiinsaiuntipmaptrluaresc, latovil,i a pornit spre corabia adresau nici un cuvint prietenesc, Pompeius privind spre
cei rnai de seamd se
imharcaserd in aceeaqi corabie, ca sd vad6 cele ce se in- Septimi,us, i-a zis: ,,Nu cumva tu mi-ai fost tovardE de

arme qi acum te recunosc?" Acela a fdcut doar un .semn
din cap cd da, dar nu a spus nici un cuvint qi nici nu
s-a ardtat prietenos. Producindu-se iardqi o mare ticere,
Pompeius avea un cuvint scris de eI insuEi intr-o carte

mictr, de ,care avea sd se foloseascd in fala lui Ptolemeu

gi a inceput sd-l citeascd. (2) Cum s-au apropiat de uscat,

Cornelia, impreun5, cu prietenii lui Pompeius, piind de

?l - Vieli paralele (vol. IV)

PLUTARH POMPEIT'II

sg;ed$icgrT,Jetrorlel"Jr"puuifsdjfis^ipa;ni;ntii,tis;ia;n,i-t.i;eipi';mded-ct.eai"al'ciippn;gtiattnalniprer"icuucinui'ren,iim-ezdmasatpuemPcEuqtaceointhnt-dieseinqii,rl.iqptgiittmi"ipr-o.tniuu"tarcO,up"iiut*uu";*c-iiin;iqasi"idui-aa,ia",eam'v".dp,ddbu'epdieaiaaenadn"dnrledevcetlaomraiaaruuaeuunrnscczesdis,edeciaEsdpsaasmtaeistrcfani,iliahrtseinateqinpdim,tp"ilioondlusuems.ipdeerilAu'oiuttlncr-oeaPhvqileedgliiotieillfsiailumdcaa"vopcrespipsrdcaiIent'eeaeatm.diIaduEaacajsaeinor-acv.iiavuipesPcI-iuuiaa'ft-oiqoaaubrnmoeucssiereeaezr-ni--'''i De o astfel de inmorrnintare a avut deci parte pom*
peius. (a) Iar a doua zi, Lucius Lentulus, neEtiind de cele.
iioltilii"iil;p"l -""""lcsF"l.i;u;s,tPUuz-psmBivAem;;"iuida.im"i;onri"risd"a""tasai;?;ium"Bvnau:ittiu;p5tlinirr,i'rvtaritp0sqI,oi'-pnltqaai,d,nd.6ilelcItCdmietetmaluitisireiuatrualJJni"epera-Sdaanliesem:c"tnr-ege..eetnoaia"sietd-I,sesatPAc"pulaiuuirebpnip6deloErtstenzesr-qca-cnndrtpe1siinitrb"iatmggpvtpetfinpippintrrepnmr-rrcrrdlutti,geeueri'aainliruuurum'sleeeicetq"eJ,sneJo:--io",f'cetat-jbou,irap6c;'""u-,"res=ll.pmDauur]inaeticgala,te--ii-pr"AiEraua-uab-u,ddepc"i"eidd'rttcpi-'prliaiuteet"ee"xC"auneevustirtiaaa,iaps"mu'iuiti''nce,nacit"c"at'cccdenp""t,*eitedaceonear'iatdeiaprlieeuf-seaiprdvu(siaueaalalm2"ecmedataeiPgau:tdiu'a)raeid6uur-ciian{hlrsdmtnuaAfaupeceveifaiicse3truasdcdiciAinpdipr,savflptnear"zgniaeme-stu5laetdjpigddocduaua.dai!vndta6luiiah5otriaeantrorsotbmErefasvaiereulerdttijoiuiE'reeiaicutusdalnddu"iuensncumciptSsigcedlni6utedcuopae'giaceapileesn-criombtrqapniilnilectcpAPta-d1urbtraioeduu6uertdueotlaaaieEuri'srns'nelsn'mmcdqtvcltviadanieu6oncctiigac'aandscprnrciorniirp'cuplnatrdouemniolftget(afabuuurrdeniirm3iipruaaanemt-senlneaillo)lbrssiad-naelbtelraairdticu'rrpIceuucqru5otaeeumeniaei',au'oi-'l- prPinalhtibinimileiiptppldliaunetsgsetd,isndtu{indal drrqminli,zanacvgciingeidinraudiacged,avi?6ln-,azACupitnioprtiurr,,ugesubtqialnitdu:fini,pn,uCudifinimnaedogEuristi-g,aediamienridncpedoe--,.
facol-ispzteiss,:f,d,ir,e,qPbitaouralcteilnudtiuPE,oiPmfoipirnendipuesci.ua(sp5tM)uNraagut,nduausp?fod".smt$uiu,clitds.uti-mpAdpce,csiCtetaavaea_*
manil.or". sar, mergind in Egipt, care era pingdrit de aceastd crimd,
qi-a intors fala de la cel care aducea capul lui pompeius,,
din fafa unui pingirit de singele vdr.sat, apoi, primind
ineltrl. avea imaginea,
inelul- lui Pompeius, a plins, iar
unui leu purtind o sabie. Pe Ahiilas qi pe photeinos i-a
ucis. Regele insugi, fiind caplurat in t'upia, a dispdrut la
g1 qu. Iar pe sofistul Theodotos nu l-a crutat dreptatea
lui Caesar, cdci fuginrd in Egipt, se ascu,ndea, intr-o star,e
urit de toatd lumea;
umilitoare, qi rdtdcea iar Marcus,
Brutus, care
a ucis pe Caesar, a pus mina pe el, desco-
perindu-l in Asia, qi chinuindu-l cu toatd rdutatea, l-a

ucis. _leR-admindhEuilemleat1uini Pompeius i-au fost aduse Corneliei,.
care apropierea proprietdfii Albane.

POMPEIUS 325

jm-fnarivoztdbjnnoideuiuenitlilaocPlurfgimibdespinoaeluiiueasdnmiiinc.bdifnileeeg-qatiiidndafiit,nrAodgmoersaindiaieolosirnldetii-ienatacdtaaeut,zlaaacfjiee{dinneed_i

PARALtrLA INTRT AGESILAOS $I PON4PEIUS <as,cu'i$p'fctienllorcdpeaoaoneev{esa-rorrmnn-ibaaeetirdr2nnutmseurnred-gttlgauAiadj-fieneaiezeuinapntirrEizlnoiusueedoiicinasmdnnlaeaidaneetd,{uucararuranudedddinnngetsfaaeiieeEiada,ndqczAczmci,.alt5iieopa,aaihgalvrEenntimisegdaouauLtitsdmccipmitrieaiu.i."cilepnotia,luunuolxglddrnoluclti5tadesd"etusplt_.mrbtrieaig-fApoac(iu,a2n,iogi,rimpuogd)ipmeicncorieIlsorauFcelpnmivinassllliIeag,edoAciapbiciodfdruen{ieejis,ifsulssrtauaiieiuemettudntniaaeonoprcaspu-itilpcdtretfsceo,eaueaocadrtarrduplluus6ipsatLil1stfiadnoridccdoneidduvsdcrosedesialmiaaEitetLgtziitAyds,n'aityed"lp"gecuitEesueareerhmce-tacretodusihteunddfesirni"it&ionnpicapa'asegi"p.irca,coectslo,io-'iuifdpsAduttsi"aai,uereb,"rdnbonrsp^.udce-aorttiauetea,e;-i'itil'

sa tDr.ulp"S'i-ceinarmeviissttodr,ispiut nviinedlilien 'celor. doi b6rba!i' haidem
paraleld, difereniele din-

rttiO;ui-dfi";-iaFair;;:r".u;iieo"""gug-t#"it;.retf^iri""M*"t"ii"eitti",""i;au;;"lg"f"i"-;ui".t;ratLeii.;"."Jt"t"iAai^iur""rrii,c'apil"i1-d"""onanmetHptteiDera-srdttte"atiaaaiie-LS,edcrillia,sacyciuyLiPAPfs'adnisdoadogtnpaoscetacoseiluaesiodeimdounmetnfr,t'rfsldid,l,edcepfepmelcfrei,aepSeadlaeobca,otiiIecicsityuuirruardneadedPeuilssElemrlrpctsptaodertetnairiieearmoonornpoIui'nsrecv-tbtqdiopspmnaay6-gmiiuaennr-alosiueiiAerebainndobaamruaigdtniidranafisralIadieeoditainelnrttnjtspahEdroborgiSoiacpecraleciaepaenrps-epuciroc,igoo'eadil;,u.rfainpeL(islrcltSaiiet3itrttt-eteeeea,Il:iiy)aedcaddcoiisr'glc-dliuetaIe^-aibmyidolnqngrursqcdqcslfudi€aeci'ehhaiinarnc1i.igdiriAnlgdio'td,oi9imestgpldtcraiorfumiie-ineam'eoasrranaus'(aiinarre2l'izepel.icpliin)aipfaaec'.na'-beoprodrdl".iIiierdudsbmlsrnr*uufecetfiieta!nedinisialpnrpnr!-itdexaed6atna-eteedtIl-' O]1got1,iva, PcoamrepleeiuasduasessoecoetIitincsduEniu, pteienbtruuiea,ade,meorpnsut"ria"
nlc'r leglle pe
inspAnmpcnavnpueunelaisicamuetsrtiiearvderii'iaLnnterr.amiaeenei_daCtt-ienea'baeqicdianntldrii5poceutod,iirerpna-enpenugcamiburc-ftliiavaooiearnumudnnrrrtinfeiesteeaicdedniaa,,i,lcemdeslaivnautnosdaatstpitacit,c.centeropicidrEntipdeantae.diiuesu,lstacitupecdc,emo-soapleparceomaaretrilretdcir.pnpoetelundeseAattl.ernnei,iscgtucesraiieis,itfcitmnedds,vfdsciiclii,isncairjedainltd-oaioaufnafaascmi:ade,eclfrmdid1de-iplanesudaamrajdaduscaiiblntteaniudatrirdrgfo6viecoeAaigigunnnl,AiLcoaritdrelgcfetseiinmexeuiiiiiasctnsmsnaielineneAeldvaedtgd"iandonndinniuemsltideeuuoi,_.,i
1i;iipgcicrJo-ae"ueir;trn",l"reae,cttqrre.aS"aitdclp.lgmuii,irrplsiaas,moeireogrtsleiiueovipfj'daietoip'ntietaeerpcrtepaeilepc3af-ged,ri";iuta-d*;eSiti"l=aupec"lhairiisaotdts"udneicrveubrsiaduidad;nsdrvnSl'aeeioircpp-l,gvoiaotnipisdrrii,eeeulaielirmecjniriumalicenestSopddreilrdvotcvuaiAetriinrldqgisdievlcetdueansatimitrr-laaeadPcotoeethdapsanoroCdptiiaebuaaenpieltdsn'eiesclatoanrdIsufnrr--i'
scfeiiterc3eloormIPnEopmaiarpmleteddivuroiiscmr,tdomeinraiieilsae,dermelpuaaiidrteeeAligoc. edrisncniloaiccmoeisaXpncrediuvnaeotceEfeotelniennnr_eurdaprznrubdirnotrauaatrlieeatrzoAdn_eei

POMPEIUS 927

326 "LUTARH

Psbve(n2colarola)rnqmiineEtapepdeurlcerelestieusadiaovsqnrc,adeatodXratraeuedescdtgnscdaeooustiTSfarpolleruienifbuiacaAnce!6gu5Eter5iuisldsiiMiialeaeesoeicassrldteeae,suon,cescEaaieiamtabiurncepanogcentsreedidcca.a6ledaAdrevsiesnpid'cgeteafpe6e-cidldab-lau,orlridaeunAcdl{aetga!ae1S9-dsPdididfld.paai?eunoor"sitetsn?eai-,il hrpte cu for{eIe in care ,era mai tare, launiudmcefinciutivpaedectse__
rirnea, gi
s5-l provoace 1a infringerea
z.RttMdgrfavsinedeneeojaiaulrlrndmufgi1fttiiidaro,oenniai,epiudrrEs.iucqitsidm-ci,lg(imsanuo2paciacsdm)oidila-ttnift;raIrecreiisadovendsdlirrddatsrdasefeu,daopidiradSintalaareuopetluprrada.drat-iuesignifrEtncialdpddposiprrnffbeeetmuoieeriranctesoapecubidtu,mpnrremaenindddemiansieiiaacnrsniciieg,nrrtqtaid'raiuerlcpiiurueriieenlslgccaifaellniisncpeedrcviocueratuessioaonmcsnartentdvbrcuesenirsuigti,zala1,drcctuduieedtea"iltfi-aiieJ;aqpanipuuippariegn;cotntpltnir;adirmuietcedeurmopap,czeubmmavoee;uiiau;nuaiaanrutisnnrtriuuslsle;tceulicc,ltba,dallouutspeunecEr1itee___atu,_j
'diossctAciiatc.abiCsaqmrna9ireeiede5egidaurieiarl^iedl-pu'oeeigoEpiareimjcepaCecdc'drsrerpeirusl.uroealciiarnuidoimieprsplmiafmrepn-eoissea,ra,inalortslu.aniTiaireoetu*rcLrtdsabsiinqiaDiraaa'ga"rcimalidonst,nualslrlvrpataiedaedtapiuulcleaair,.ro{sirtn.sliesaoiree,aLieir<iaieip;nlmdapnlilaediulaiecsueg[gemc-irgesuneiui-,aoanuauldirgacgocemmnprenlrrldteapieunredcrputua,luevapiadigidpuaemin,dc1sptis.sceeretsrcieta!raeernamaltaduizePdelriutstcimenrausinfaolucepluiicfbrsocAtietmtddn-aliieemoofgltorddaidirdcmipdsnmldid,ilpesaieateaefenertieaaticerttpnrinuacnaiduudpEiInmebutiulglpdtteqsni-tieianuqdpueree9l'{ici"plahnlner!irlaldi1iiI,ai,eleoEedlntigt$oedrmalaccrpizaied3csigiiz9dolpgeiqplitoncieiCcmaanat9Pileoisprtuidiinrsqqa,a,-netioaeoiuimraodrielt.idi,indauc.smoevqscu,(dsaoelmd;,5ileami-3cpfr6iaabistaour-riliide)atstnaaditcan'egeirciinateDnnuul6cncau,pica'tqit,sizap-vpm-iocnr,lGtMobnpteriicadnidaaunteaddedeoraicrfaInesgn,vi.tgersiei.aluCeninEt5dlocdtfcbtrieIomaidiaalciviiiic!'eet*vnrlto.eitpeeiautmuLosifsnritstnluaLe-uerqcaiiuiaalq;iainati-l,uiY-i'i*lirii ' car'e-l gtiau cd nu fusese sub comanda nimdnui, ii termi-
.Punplfauiaeneovsireli,annneFipttuasoeteomivrniua.iognistntCue,iAuripdneesgraexaizcgmpridanileeeerdda,jmedivstliireunieielraopeobnoginumnriiietiaalisrelvai6stecadldcaurreiierti;eartepzDcebieesoinnstmcuaeteomciotmdEiimuaesiasi,dinl,nlasdifpgiaieicsliniaatgccilmaeiiddtpaeipseiutbiIentiegn"nsrpdlstouaeuesrtnleit,Ieiemtmarlsuae?a_ei
Roma Ei sd nu dea acelei fugi numele de stratige--A
mistocleicS, iar mai apoi sd se facd de ruEine prin the_
acea
zdbavl. disnedaislnae-tebPaahatluirsppateelunis.tr(ud3r)peuCptetecrseitadgdiivioiinnnittiEaietietataetean,truiuairdeepdoldrundpputesd_e,
cimpia

in care
ius nu era
Iase alluia chemat de crainic sd coboare la lupt6 sau sd
cununa la dispozilie
biruin:fei; marea li punea
mulbe cimpii, gi mii de cetlli, qi pdmint
sd i se deceirnd cJnsulatul, i-a oferit posibilitatea ca dupS voia sd imite pe nemdsuraf, dacd
ce a ocupat Roma, sd spund lui Metellus c5-l socotegte 9i Maximus, qi pe Marius, qi pe Lucuilus gi
lcfeehbir.adarrn.ipii-leapAeSgneptrsauirlatpaod,sm,cciinandrteualacsuetrqbin.tmifarouEvnoetsaiact.unDsuudpmddaeiaacpeube{dain,tedAlivgaoecsci_iu-
pe el, gi pe ceilai{i, prizonierul sdu.

mIuapnt4dd,FacnaitpndtdueleocqEaiitri'meescataei rtaaacnrteue,mrizdeeaaarzcadelamnudaeiteaallesdsisliappeteiruditluEibnmuanlunp"i ctloda- frnPFd*u^qcmpiranta",d-pi rcccinsEeiantlreiad-asmtsrueaapSgliovpeabr-atltuaernttpai.emei niuepaelgoltiieniropuvntnceiancrnmsieit,diaecfnidis,ntreddat,rcs-avutuegoznaadiarcailiu1nsgmotiirqf',ebtaqlii'tndi,vuenotioueitpttunieeuqriii,mici onea{luni,i,
cind eEti lipsit de forle. Agesilaos I-a r'espectat, Ei- astfel
epodmziptepiiellss,in.cearn,eeienrvainsm. aCiapesualrin, intas5re, ,s-daafrelr-itas5si-laittacsed
s-a

pe

328 PLUTART' DEMOSTHtrNES

dim";oi"ti;a*rti"ao"r*-.F"i"u"1a"iatnpdi*"gt;a"pn""itsi-in""d*"ii"at1"desi"saliai.iocnlltvDarcsa",arbteefsiouiudennasnii,1vnt"ciiitunmaiiaen,"grttqg"o'.abP,enit(eoiuAi4qa-,mma)gti-peDpedfirisdeeneiilincsdtilausiucigoosantfuc,sc,raerc,aunlecSinluuausfss-nzoistcniaieuseiddtato'sullSarlpeb-iiscisu-iucaireapnudhsi,eoaidianac,natsartetctidrplaoieiseetrnpiesm'aadaacvcuceprtoteezoaeiiiianaaa--i''
*iir"ciilnaii"ie-r.;rEli"eeiJttfa"m;*'iitUt-"a"taia"-fitn5qidit;;i-.ne"dsC-uepacrh"rrrlieiearfpbt!rieadvddtneraeaei,i,ic'obgdgpruiiiel.iuastdAcc.sgacisdureredelaraba-salbv.itctairnealletusedetsup,aatstcieaneaes,radpesqefrtiicalPmiaEoqeidimmj-idecsaipveidrged.ridirnsupaee.setaa,n}rdactpisro-fuetei-t

care o avem despre ei' in aceste privinte'

lflp"e;ltatigo"t"g"fast**ai;p5-tipoJia"it|"iioeU"if"s"lo,t;nn"-tltelc;a"cu.,.lrteiel"ldICna-acdduuiaiarelnsol"lcosrbinaa,r5reteaic,tbvoicoifcaaoiail*aqioniltpleetdiiiite',gcArapi-eqierdggt"ipr'setbeiiiaogslauiaPirtanltnatol"iqsrioiemtucisc1cfu,penrpe'ucieeufrctadaiitaumcrjdiuurensdeeatir.eaonIrseveprlideueaaifdlgsnra.petpeiepoecrgeEtiaaeneipetgacncddtgiearipuuleilnorputEend,irt.pmeuiilnfpta-Laiia9ilannarl.sinidisclccmtoloc-ele"rrap-1-r"i-iti

NOTITA INTRADUCTIVA

'a{teatzlteteDntestnmdoocrasaedteihouaercniccdee,srpopaeariduJceoe&sSrtientie,aniuzmeli.:arspetfrralaetutjpu.diatrer(sttidrnci-aLuctlucaurwrddlt..o,ticttLctweLt'tltt;7pi1g,cispiriluiinutIencrJicenoeeirca-,
ce priue,ste uiala publircd. Pe.ntru firea sa pasi,r;natd qi'
actiud, n,ecazurile Jami.Liare gi amarnicele aduersitdfi pe
{:are a trebuit Ls-dauLefdincJurtusndteupibarterizae spauateurnfoicstdcina nigte
toat(r
arcuguri care
jiinfa, pind in ul.tirna clipd a uie{ii sale.

I)<:nzcsl;lrenesr, JiuL Lui Demosthenes, s-a ndscwt dupd

toate probabilitdfile pe la 4831482. Mama sa era tiica lui
G71Ian. L,n moartea sa, Demost.itenes a Ldsat un oiliat de
qnlAdatusopeaatrteretoeaanmlati,taJorteorraesattiouierturepcl.rir,teergdoii,p,noi:fafAitidmpchddaoredbeeotasact,eitnfdliiceuli.rlsaddsnueui,.rtapoTbreairitidcsplaaatslet(aut,urlrDnid-eeae-.
moph.on., fhil fratelui, sdu ;i unui uechi prieten, numit
Therippicles. Aphobos trebui'a sil dea uIduttei optzeci de
ntine, I)emoplton trebuia sd dea Jiicei doi talanfi, cind ua
Ji d.e uirsta mdritatului', Therippides trebuia sd' procure.
mitt'e2. Epitropii lut'
pen:tru cregterea bdiatutui optzeci de
cheltuit fi, auerea rdmas(t, ;i din
Dernosthen,es a1L aSa fel, ueni'tu-
incit, cind Demosthenes
rile atelierlui in a ajuns
la majorat, Ia ui.rsta de optsprezece ani,, din patrusprezece
talan{i, Ia cit se ridica auerea, el. n-au mai' putut pld'ti'
decit a doudsprezecea parte. Faptul a arndrit profund pe

l Dcrnosthenes, Or., XXVII,4.
2 Dernosthenes, Or., XXVII s,i urm.; XXVUI, 15, 16-

JOa N. I. BARBU NoTITA INTRoDU.CTIVA - DEMoSTHENES

Dernosthenes, dar l-a ;i indlrjit" EL a in,teles cd saluerea thenes s-a declarat gata sd. pl(tteascd acestora doudzeci cle
trebuia sd uind de la sine, ;i anume de la pregdtirea lui. miite, sumd pe care o pldtiserd. ei, pentru trierarhie. De-
oratoricd., pe care trebuia
s-o exercite in a;a fe\, tncit mosthenes l-a dat in judecatd, primul pe Meidias,'care a
sd.-gi, paatd. susline drepturile in fala judecd{.id.
Nrr .se ;tie ce studii a fdcut, dar este cl.ar cd, a frec- fost osindit sd pld.teascd. o mie de drahm.e, dar s-a s,usfras.
El s-a erersat mai intii in procese de clrept priuat
uentat pcoala ;i cd a fpd.ecuPtlaintotisn,sien lecturi,. Nu se gti,e in din aceastd perioadd dateazd. discursurile impotriua l-ui
a fost in- Spud.ias gi cel impotriua lui Callicles. Discursu.ri cte drept
ce mdsur(t a cunoscut ce mdsurd, public a scris impotriua lui Androtion (355), i,mpott.iua
fluengat de Isocrates ;i de lsoios, dar, lucru impartant,
i-a cuttoscut. In orice caz, pare sigur cd. Detnosthenes s-rl
erercitat in arta oratoriei inairzte de a ajurcge Ia ma,jorat, Iui Leptines (354).
Pruc_blvPudrniemsuptitrlre(dtz,issblmcouirrrinsmop;priooi7lt,irtii(uc3a5e4sp)teeirnguitlcozarti,.nreitaasrreeianclefl3cel5ap2rird, &.tnvad6c.uuu[eruprsicnoa--,
cind pwtea cere socoteald epitropitor sdi. Este posibil tarea '5nep n'[e1dl],ono),.r,cd;v s-a d.eclarat i,mpatrdua acor-
chi,ar in titnpul etebieil,, intre 18 gi 20 rle ani, Demastlze-
innesasndwfil a'-uut anutnite infdligdri cu epitrapii sdi, dur abia d"d,rdi de ajutor Spartei pentru cL lupta i,mpatriuo" <:etdlii
364-363, cind era arhonte ey4onim" Timoa'ates
(Olimpiada, 94/1), orutorul atredieeppuistroopiil.il.tnEgseterestignurfa,ctda,
arhontelui, impotriua celor i\{eqa.lopal is.
72rima cttuintare a rostit-o impotriua lui Aphobos, c&re a
pcJuoasrrnttenoasctiltuiznld, li(tuLsui edArepTahtldodtbeeaalassc,pdicd&saurtedma-a de ziemcepatatrliat:nalilu-i, a trei,a Din anul 352, Deinosthenes ia parte a.ctiu(t ta uiala
T4oldticd a cet(tfii sale, ;i atit cle ptfternicd. a fost adesea
;i Onetor,,
influen{a cu,uintdrilor sale, incit se poate spun.e r:d et afost
Jactlonrtat,lndtilet3e5-2rm, cininadnts-paeanutri.untamt rttlilntepaticn{iiunnz.itiaa[taepAorlietincedi,.
tncercat sd-l impiedice pe
orator s(t, intre in posesiunea auerii .sale. Se pare cd, cu
-ceiDlIanelan{ri",trcoalsojtahi teendpeeistraaocppeisu-tteutsclurac;croeersetc:,(dtDzdueesmaeolra(stthicneeunoepisadl{dia,.sei,nAcpehpoubtossd,. Filip, reEele Macecl.oniei, ocupase, insd din antil, 357 ora-

;ele Am,ph.i11olis, Pgclna, Potideia, h(ethone, posesi"u.ni ate-
noirean;eel.oSr iTtutiaerlidauteer,acditemosaebi ia,tleds"ed.ri;nraupdr,i,cninua atit clin, cuuza
saLlcuoepbst,etofdeuiln.o,cer:edI,asasppurrtede.dri-acctuastpdrmeelenacitenaljteuunlstgeaelepulfeni,dzboictaeLrni-ioirnautoanrt6acc. eaIrrnip.
prinzejrliei pe
core o constituiau ambiliil,e Lzti iilip. Regele Maccrloniei
-tntreesgteii usor de pDreestnuopsutshe-nest;iaf(it.cnefaeleusispurriitnd,ee jcdui,er.:esriir,ecua
particulare. Grecii.
Jirea sa pasionatd,, a inceptLt sd atra91d. scrios ate,n{ia
Un nrare du;man ;i-a fd.cut Demosthenes din Meidias,. atenien.ilor asupra prim,ejdiei. Fatriotismul sdtL infl,dr:drat
care, i,ntpre.und cu Jratele sdu Thyrasylochos, s-a pus la
dispozi{ia epitropilor Lui gi i-au cerut sd ia el. asupra Lui cantrasfa insd cu amorfeala ;i nepdsarea atenienilor. Din
chettuielile pe care le comporta trierarhda impusd lor, anul 351 incepe o Luptd ertrem de cl,irzd. tntre h-ilip, care
pentru ca ei sd-i ofere auerea. In cele din urmd, Demos- auea in spatele sd.u rnacedonenii, gata sd erec?Lte orbe;te
---FHrermippos courdi;noeuldeiresa, lefi.in;idDgeamtaosmthaeni edse,g?ra)ebdcasrde
Diogene Laertios, IIaIl,Pl4u6t4a;rhP,lutaDrehm,osthVein.tease;,PXo,leomra.oLorrrwnIa, atenienii i!, u.rmnu
cheltuiascd
pentru

844 B.PADlrcuismtatoorthse,tlheesDn,eemso,As0Xth.EIeXon)e,.6.s,;462X,;5X.VXita15e.
a
X or." 844, D. E.; Do* tAcreetetldnin7{aeeS,nryiciimiasfrdmleoraotaceriiv.iaegaeiuradseLararnciqpnrlaudptdi edceaas6e0si ucpslre{iibncleeictedclheuennlite,ulceieeliailmveaannisebu:.eroistarp:leriendtirniun-
i

0

rno sth en cs, XVIII, I 80.

334 N, I. BARBU NOTITA INTRODUCTTVA - DEMOSlHENTS

spectacole decit pentru a se inarma impotri,ua.lui Filip. tatul de paceo Aten,a reci;tiga localitatea Oropos, iar Eu-
beia deuenea aliatalui Filip. Tratutul de pace este aprobat
Iatd ntomentele principale al,e acestei lupte, care pun in de ecclesia. De asemenea, jurdmintul de a respecta ptlcea a
prectat sotitor regelui. Mai trebuie sd' iure reoele.
iXumi.nd intenfi.ile, metodele de Luptd ;i practicil'e celor fost Fitilt pornise impotriua O solie, di'n
dottd tabet'e: Dar lui' Cersebteptes.
Anul 352. Floto ateniand opregte inaintarea flotei lui'
Fi.lip de tingd Thermopylai. Victoria repurtatd de utenieni care i.ard;i fdceau parte Demosthemes ;i Eshine, a Ttortzit
sd ia jurdmintul. regelwi. Trebttia ac{ionat rapi'd, fiincLcd
Ie trezeqte dispre{ul fafd de Fil'ip. Vestea falsd despre orice noud intirziere aducea auantaje I'ui Filip, care, c1r
'mottrtea lui Filip adaarme Si mai mul't simlul de apitrare fiecare zi, er& in inaintare. Dar dEusph(int ec,itsosle,ia,lJh&tli'end--to
al arettienilor.
Demosthenes rostegte prima Filipic5, in rtatoritd conzport(rrii, trdddtoare a -Lui
Anul 351. pe un c)rum lumg gd negrd.bindu-se, a pierdut trei luni
'care atrage aten{ia atenienilor asupra primeicLiei pe care
o constituia Filip. prefi.oase, dupd care a a;teptat intoarcerea Lui Fil.'ip din
Anrrl i:49. Filip atacd Clin.tttl. Demasihen,es rosteqt'e cele pTfoercai.crsl,ioia.el.insFiidlee-glreianluesoeMfexaaccsluecd;dio, ntdn,iienei rtapraedtdaeit{puiauLslduceiuipngacrTeehu. eFjsuislraidplmias,inipl!e,iun;tle(:i
trei d,iscztrsuri nunfite Olintiace, csre detennind pe ate-
nien.i sd i,a mdsuri ceva mai serioase de saluare a Clintu-
La Fherai.
lui pi anume: dupd prima Olintiacd (iulie 349), inarme'az1t La inapoierea soliei, Demosthenes ;i'-a dat seama de'
,tmofctioaoeecurrr:dcdd,ir:be:(mnitdio;aiafiridi,imeu;dnipdeadidnoapauEneduudzbdle.eeouic;.ituair.4ai;i9.m)Oo-,pleitnrtctAdeiaetnecacndroiar-d;tibriimid;poidatueutdr,puzdienmcaictio5rieniptiaroeapdtOimetI;ipdtnre,i- trd.dare, dar era prea tirziu. Eshine a izbutit 9i acu,m sii
Anui 348. Atenienii condamnd un orator patriot, care ce- antdgeascd ytoporul.. In'tre timp, Filip a pd.truns pri,n Tluer-
mopgl,ai, Focida era Ia dispozi.lia ltt.i', Filip i;i asigura un
loc- i.n amficfionii,. Poporul' este dezamd'gi't, dar, in dis'
cursul despre pace, Demosthenes cautd s(t-L li'niSteascd"
'r7rse cu uehemenld ca toate excedentele incasdrilor sta- De aici, aurul Lui F-il,ip cautd sd cumpere cit mai multe
;tult-d sd Jie dad.f.eeepcEotazrtLtaeb[tita'Iiopnsd. ,MIrndarciaie,udSgouinsniatu.OUcliannsteusillascbpaeadcietua,tcio,oarlerrloltoir-,-
rrdnittistratd con;tiinfe, i,ar Demosthenes era in fruntea opozi{iei., care
xuitarii sint denunla pe trdddtori. Tensiunea mocnitd' sporea neincetat'
Anul 344. Pulin a lipsit sd nu isbucneascd' rd'zboiuti in'tre
.Litar al,enian soses,te dwTt(t cdderea ora;ului. Aten,a ;i Filip, care susfinea cetatea Argos 9i Messena,
ixn,rl 346. La i,nceputu,l anului incep tratatiue de pace impotriL'a Spartei.
Anul 343. Filip oJerd Atenei reuizuirea tratatului de pace
pccpaauulrsetFeeicIifaTiontTrtirmnreainlciaalialtdleisieddDPecehamDidleood,smctrhsoazesttntbeheseds.noeOm;si in-Esasolhilsia,ipenrele-upiaoFdronipileniprgi tcpe-aesreapScriteedpacrFseotiad-- d,in 346. Ate,ia cere restituirea teritoriilor acaparaie ;i
.lip, dar ctnd ajung ei la reqedinfa reg1elui, Tracia cdzuse scotrnaId{'aiiit,mipinmdp,prpiometreiugPatehiAlroeteccnreaetipe, sela, spoErloiI,ipisua, tnie'.nndit,Eoeunrubi leSpi,iadf,.acicniiedMril'enetqn3ao4rna6-.-
sib dnmina{ia macedoneand, iar regele Cersebleptes era Toamna, Demosthenes dd in judecatd pe Eshine, acuzin-
un, r-asal aL lui Fitip. Regele Macedoniei, uictorios, Stie sd d,u-I cd trdd.ase interesele Atenei cu ocazia pdcii din 346.
rnaneureze abil, soli.ile diferitelor cetd'li, care incercau sd.
Eshine, oralie stdruinfelor Lui Phocion Si Eubulos, parti-
mAzanonsuttIhae3i n4pe(2tsc. iTiS. eicnpusroiieuritnceeenapuril'ensftd,r.euesHAteetgaeecnshaiiptapSto.is. ,Fiinlipprsimpoi'r-e-aSrtde,,
itoacrdgdreincep;rtiotreiacaliale.mlancegdeonneeraanld, un scut impotriva cetdfi' De-
se recunoaste statu-ououl
cuceririlor, cu obserualia cd Focida era etclusd din tra- tri'

336 N. I. BARBU NoTITA Il.{TRoDUcr-IvL - DElvtosrHENEs 337

lm,ngitelseogelirii.nE. cAcrlegsoisa,rMesepsinsegneiaofSeirtAarcluaidFiai,lipspdree a tncheia Teba gi Atenn erau |nJrinte. Aliatele lor rd.mineau la
Lmpdrli
a rtriscre$ia lui Filip. Atena fu neuoitd. sd trateze. Filip i-a
cu Atena supremnlia nauald., pe c&re pind aici o delinuse
&uot Chersonesul, a i,nstalat o garnizoand in citadela Tebei
Atena, Si tratati.uele sint rupte. In luna mni, strategul .gi un guuern tilomacedonean.

Diopeithes este trimis sd. taie dru,rnul trupelor macedo- AnuI 337. Filip uoia acum sd se rd.fuinscd, cu perSi.i.. Pen-
nene, care ameninlou Hellespontul. Filip apdrd cetatea tru flceasta auea neuoie de o Grecie unitd gi, al,iatd,. La
Cardia, impotriua Lui Diopeithas. i.nigiatiua lui, se organizeazd", toamna, Liga de la Corint,
Ar,ril 341-340. Tensi'unea ajunge Ia culme. Eueni-
m.entele se precipitd. Eubeia se detaseazd de Fi,lip. Me- tn care intrau toate statele greceSti, fdrd. Sparta. Se in-
gara gi Ahaia tree de partea Atenei. Demr:sth"enes pro-
pune a lege prin care face trierarhin mai cheie o poce gJenerald. Toate statele rdmtneau autonorne.
ce'i,atea Perint (uara eficientd. Fi,lip
atacd. lui 340), apoi cetatea Byzan- tOr.-ileeta6d$cuio, ntdna.uurneped-. imMpianocretcadanor:neriaaincnteruatdusleiirea-pnlr,eeaszuteeencaata.sndSliitnraa4ituerczaleifeetririetpebrloeu-r-
tiart. t),!en,a se pregdte;te sd. Ie trirnitd. ajutoare, In oc-
tombrie 340, Filip captureazd. lingd coastele Asiei o sutd tenlie: in.cheierea unei, alianle defensiue qi oJensiue; in

- optzeci de naue ateniene. Atena Ie reclamd. Filip acuzd, '{:az, de r(tzboi, regele Macedoniei era comnndantul suprem.
pe atenieni printr-o lungd scrisoare (octombrie 340),
ceea ce ht,searnnd ruptura. $rice m.anifestare impotriua Ligii era un act de trddare.

Anul 336. Filip moare asasinat la PeLLa. Lu.i ii urmc.azd
Aletandru. Demosthenes se bucurd.. Toatd. Grecia, cu-
Anul i139. Flota ateniand obligd pe Filip sd. inceteze ose-
udnioiulotlu.rlrd:Tein.etdbAfeiimi BSpghi ziAsataen.ntieoln. .-Indieucnlaired-iuu:nli,e,,rda,mzbfiocifisi.Joinniit"-Iocfdrired-. prinsd. de entuziasnz gi n"ddejdi, este in picioare. Dar cu
Alercnzdru nu se putea glwmi. Apari.fia Lui in fruntea unei
twtnate bine pregdtite, gata de Luptd, Ia Teba, potole;te
,Ienncteu,az.iaMsmisucl-dOdle'souline oerstpeotrpirunliasd{i,i la Atena spre a trata
Pe la mijloanl lui iulie, tebonii ocupd. cetatea locriand de
Tracia Si l!.yria il
in
Nicaia, situatd la i.eSirea din Thermopylai. Grecii din nord <:heamd pe Alerandru acolo. Zuomtl fals c(t ar fi murit
nu mai, pot ajuta pe amJicfioni, care cheamd. in ajutor yrrorlu.ce un ual de entuziasm in Grecio care, insd, se po-
pe Filip. Acesta, iertind o parte din amenda focidienilor) &oleSte repede, datoritd nehotdririi ;i incompetenlei crm-
permitd instalarea in cetatea Elatela, de dtxiitorilor.
ii detertnind. sd-i L)emosthenes i,zbutegte sd trim,itd, cu. ajutor Jinanciar
unde porneeu drumurile spre Amphi,ssa, spre Beofia, spre
Attica. Demosthenes cete insistent atenienilor alianla cu arrwta la Teba, care este distrusd de Alerand,ru
aTatmeebnrtaige,intco.eaa,rreei.necahrlaeeiecl,uitiinpFeniolicipee.msObdrriaceat,odardulialp,nriafnaddCfruuunnTteoebraap. uronreniissiuonliii Xlersan,
335. Aleranrlru cere sd i se predea ;efii atenieni
fin anul

Anul 338. Atena iSi tfiamcep acleiaafiliSailiiinAPteenloepi osneesc:onCcoernintrtauul, antim.c.ce d,oneni,, dar D emo stherue s scapd8.
a. Achaia.
Mega In In timpul erpedifiei, Iui, Alerandru in Asia, ura tm-
in Beofia, Filip tSi adunase torlele la Am.phissa. Lupta -pAo-ftarnciuue-asrc,ia,ingHrdoa.sbrepiataoelorcush.luiuIina-le3n2tcu5ul-3dt2oe,actiient igntiemsutpruarciledeeAlupleaixr,dtaiden.cilerurtaerrea
sddetetcnAist"lieuardalnst-dearbuda,antliilluoart,1laus$ieepzltati.etlim.ipnb, rciaearrielpaoaCpshotieinragodnc,edia,az.ut,ot,Bisnat tnsapbliaontnieculeilt .i,n ltalia, Harpalos a Jugit de la Bobilon cu o parte di.n
cotnorile regelui, la Atena. Harpalos era insofit de Sase

atenienilor tocmai cind aceStia inaintau spre Filip (acesta 8 Diodor, XVIII 3; Aisch. III, 61; Plutarh, Demosthe-
ero intenlionat in retragere).
F,as, 23.

gl - Vieli paralele (vol. IV)

N. I. BARBU NOTITA INTRODIrcTIV.T' _ DEMOSTHENES 339

338

"gtmAnarlecueiicrpicaidapenertnaceartemreruaieri.dracczGelbcarnoeuraiurpnurldi'icut.rdiii,Etn'eDstiidpearopnflrrpoietuuisdcnst"heatLeereanaaueccsullauis-diHl,tocypIt-pzptIaaie[etirrapnipdactoelroesuzsti'dleirDlieiriesacpmboipnanaetgsnrretsuihir'treerequ-:'i {29; Y1L., X, or. 846; Lucian, l,au'da lui Demost'he-
sin"ie-ea-s-rAl4oi3cetJet.aocslritis"ataina"gpifoilndsdrtnutuaiari{tmoinatujoiinrDtarete;mapgorasotchlueensi eeascc.tuiuPiateatprteuit:rpopeprreiioigadsddtiei-;
'trupta impotriLa lu'i Fi,Iip; Laucpttiuait,almtepaothrituiaDIe'umioAsltelzreanreudsruin'
nes a prollus pwneree Lui Flarpalos qi a banilor sub pazd" sistentd - tn
iirpotot ioillrurQiuittndeHasurpbitpoaszdli.pIs)einauceiu'i mgadptatetes.uAteredo'eptanlgau'r.l4[ai A' iiaratirA per
qte iare-i timpu.t celor patru perioacle o constituie dirzenia' Anec-
,fao"sbtoinirsi"darcianaimt tceunta;untcIh"LeILtaprle"oaceLsipIs'ueii,' acestei' sume' Partida cu hotdrirea sa de a
Demosthenes, acuzin' iitltn in kgaturd ajunge un bun

clu-l cd primise cle Ia Hirpqlos doud'zeci de talanfi" Zece' pourtaetoarsn(et aseramtd.dcsuoacrietdctrelnsa?.crcicteastecsu-ajeptur'ei'tgodri'tiitaeu'Lesripi rseal'ea'
nr,irotorii instittti{i cle Llyperides, cu grLLpal'ea rd'z- ainnu'JIamn{aitteicrnumpr[ouiintrdeTentrjtouecd,eeescLealotadr.dpaetcda'ore.-aLded-ads'euuunt '
nro, cu epitropii'.itt
btcnoconisnrtltiztcr.edsnu.ellsleap-uautotirrfiLotdcsl{tip'.aoldrrutianscfuraymgtia'1indIaei'Tncrcionhiczisiezoneaucrie;d,i edEtegailn'uaannd(lice, 'D2^ce6u;- oarecare spirii

d.e con.r:iliere, rle incercare cle a se gdsi' un mod'us rrirtendi'
rrsnauotseIsfntilna.trw,lt,tientmseecs-paleuacioucmifcaiallotarizird,odoi;iuiuaai'srdzlt'idreudsndlpueeecriadctereiisi',li'stmiuranala'pefdioaetsricuiuptbiauol,iiltmliduti'cifpieiFattilqrleiipios' fl'didsDeqmueo--,
GAVniotr.s-rtOhl 3er.ni,3e8.s46M,i)a.oairnte.ia{iaLtiuuiaAmleirgacndtrlriiud. eEnetlui'bzeiarsamre'inSoGliriesciinat'
trimise pe Ia cetdfi,. Demosthenes, eril'at, se asociaz(r'. Este
-pdriinmuiitaifna triutnf La Atenae, trftinrJ cea mai frumoasit zi it'ic-piIrirriornniaal"igioe-bprtap'airrt"icuircraee'oddA"ticJ.reaafotdhli3iruteuu,az5ceaonc2d,1dcerlJe.io.iiczaSeta"uicnuo"pnetrioncetnter,ene.ris3slndinc[a4itN);'iaeer6tiq-cicuapria,d.oesiiul.aDenaditDqanceoFltcdetmarueurie'lpelairnd'iuiteo'pdaiiDreseaeF,uetttretnhiaicaseiolmeiidcii'napun9cotaiteii,nlieeusinprsifdtn,nlcdho'friair;.aeeiierimtrdnnoeae.preuieradlr!taisl',rastso'a-taa'iippuenrsrTt'dureetoiOapeinantcmntnsuralnuimpnfncppriineen'etdrtnfdupoaausseliumnu,ndmpdtariidp9srni-taaileapt;mucoci1iuilrL{op9eamifa'picusii-maldaaldsniannirrdedila-neeati-'''''
sa.'Ar"mata unitd' a cetd{ilor grece;ti a pdtruns
ptnd. in Thessalia ;i a inchi,s pe Anti,patros in Lamia'
Leosthenes a cdzut in fata cetd{ii Lamia. O armatd' tri-

misd. cle Leonetos tn aiutorul Lui Antipatros esfe nimicitd,
i.nsd Maceclonenid sint uictorio;i la Crannon, dar aceastd
uictorie nu a ad.us clecizia Jinal'd, ci faptul cd entuziastnul
"grreetcria"Lgcetrreaa inceput sd se rd'ceascd, c-eea ce a contribrt"it; la
unor pdrli An'tipatros a oJerit pa'
din armatd. cetate in parte'
a tratat cu Jiecare din alian{(r, iar
cea, giret c'tt'nr era' astJel rind pe rind
Cetd.f;ile s-au retras pJdafcaii.I'wini tArentiaplatetrleo,s,eclcalre,ceuriuct'

Atena s.a gd,sit singurd in' dentnt::riie. lui D emo sthene s. Demosthenes, spre &
torios, Vdz.ind. i.ncetineala aten'ieruilor,
a i,m,pus cond'ifiile
predarea cond'ucdtorilor partidei poporului. Cei uizafi au
jugit. Demosthenes s-a reJugiat in templul l'wi' Foseidon opri inpaacineatacreuarelugei leFihlipla,ceaclionncieeric. aPtacoeanoau6f'omstisincachreeiatat(ct-'
clii Catauria. Aci a murit in fafa tntni';i'Lor Lui Antipatros
ticd;
Atenienii n-au auut tn$elegerea necessrd' pentru planurile
Dmeamiopsuthteenrneisc.eIndt,eerceist ei'luebigreruapdd'reilopratprioel,itiicaer s-au doue-
e Plut arh, Demosthenes, 27; Diodor, XVIII' 10; lus- Iui, cauza ele-
t i n, XIII, 5.
.tltt

340 N. ]. BARBU NOTITA INTRODUCTIVA - DEMOSTHENES 341,

ni,smului a fost i,ncd ct datd pierdutd. intreaga a<:tit,ti,twte Plutarh adreseazd. totu$i o criticd lui Demosthenes,
politic(r a lui Ilemostl'renes a douedit cd grecii nu e'raw irt cind spune (14) cd oratorul ,,n71 s-a ldsat cutnpdrat de
stare sd se uneascci. U;urin{a ul care FiLiXt ;i apoi Awt&' banii Lui Filip gi de macedoneni, dar a fost uulnerabil pi
patros au putut sd-i rli.'--izeze aratd., Jdrd tdgadd, cii Erecit copleqit de aurul care uene& de sus, de la Susa ;i Ecba-
erau incaTlcrbili sd se ridice deasupra orizontului 'mdru.rtt mltuanpoat;ei,loi;rilu, ie.drDaarefmonaousrtteehreadneiibnsacismitasprdoetlraliauuadfeeLlufasi p(Fttielleilpef bume ale strd.-
aL T2olisutui. Cu cit palitica &cluersaril,or potitici ditt .\tenrt acd". Dirzenia
p;qiio, amtrifeurswacnhctiuancd;ie,lorcdritnoltrtou!l,lswiteiicpinutdanicneeacall.ptoernoecbaelnted,mlic,aus-uaantdiitroiuinegTdriaet icmtsludrbnt"fl'td*mtwwrtaut,t!-.
este subliniatd:
d,e biograf ;i tn capitol.ele 16-18. Biograful deui.ne pa-
tetic cind '--orbeqte despre meritele Lui Demosthenes do-
bindite in actiuitatea lui tndreptatd impotriua Lui Filip:
apare- actit:itatea politicd a rnarelui orator. ,,Dar forfa elocuenlei oratorului, cum spune Theopornpos,
trezindu-Le curalul gi tnJldcdrindu-Le ri,urua, a pus in um'
Detnostltenes-ctmul a putut auea sldbiciuni.. tVu se
poate in de Gurul re*
;ti ce rndsurd" eI s-a l(tsat cump(trat s-a frtcut, brd pe ta{i ceilalfi, astfel incit tebanii. au lepddat €i team,a,
gilor, se pocLte aJIa ui'
n,u dacd., intr-ccleudr, el
no--at cle a fi l"uat cl.i'n talan{ii adw;i de Harpalos. Ct;dar"
dacd, a aL)ut a(:este sldbici,uni, sttblimul, patriotismului, sfiw ;i prudenla, $i recuno;tinlu, fiind entuziasmali, de cuuin^
tul lui De.mosthenes, spre s(tuir;irea a ceea ce era bine (3).
nein,Jrin(rt le pune <:u trtLul in untbrd.. A;a de mare gi de strdlucitd s-a '--(Lzut cd este Japta ora-
torului, tncit Filip a trimis indatd soli. ca sd. ceard pace,
Pl,utarh, potri'--it scopului urm(trit in toate biagrafiilt'.,.
& pune odme ualudi ain,cLitunmtiattiri'n,vswd'{"dtree'.
acela cle rnetocla caracteristicile iar Elada intreagd era in picioare priuind spre uiitor . . ."
acord Jolositd, aceea Ptutarh nu atribuie insd insuccesele lui' Demosthenes'
cu
palinoufrdsoeersmuadelaeent,iiDia,uesamnuspoubrspattrlt"&ntLeionopmerssauutrlos,iulproirr(e-4sa-a1lsei2tnddu),riiunn-i,,geaeacaesdsuseutpJpripcarziaetenncffceaot'rrla,dteucetrfeiiulzroiesircdl,erid,ttr":eeyi--t-.
incetinelii ,si Soudielii atenie,nilor, ci unui ,J1'enoroc trim,is
de ctiui,nitate
sau o intorsdturd. a lucrurilor, care, in acel
monl.erLt, mergee sd pund capdt libertd[ii El'adei (19f'.
Plutarh combate pe Aischines, care-l scuzd. pe Demosthe-
Dacd finem secwtcL r:d. intreaga Ltiografie n,u.mdrd" 31 r],e ta- nes cd. La uestea mor[ii Lui Filip, de;i' nu trecuser(r decit
opt zile de La moartea fiicei sale, ,,& pd;it in public, Jiind
pitole, este u€or de constatat cd. aproape o treitne e.sfry. im,brd.cat cu o hain(t strdlucitoare $i purtind pe cap cu-
consacratd. artei hr.i or&torice.
in priuinla atitr,tdinii politice a lui Demosth.eneso birt-
graful cotnbate afi,rmafiile lui Theopompos cd. Demastfte- nund (22)". BiograJul obser'--d: ,,Aischines insu;i era Lipsit
nes ar fi Jost nestatorn,ic in politicd. qi, susli.ne contrnr"iu{'
(13), ceea ce corespuncle adeudru.lui. Chiar docd tar:tic De- de noble{e ;i slab, dacd f(rcea din jale gi plinsete semnele'
u.nui, suflet blind ;i iubitor de copii qi socotea de Ttufitt
prel suportarea acestor Lu.cruri, fdrd durere Si in lini;te . . "
mosth,enes a fdcut unele concesii, din pun<tul de '--ed.ere de aceea eu il Laud (pe Demosthenes) .gi socofesc c(r este
al strategiei sale politice el n-a urmd.rit deci.t un sirzgyur- douada unui sutlet de om, de stat gi a unui adeu1.rat bdr-
scop: Libertatea Atenei. Plutsrh are perfectd drepta,te cinrl.
bat sd fii intotdeauna in picioare pentru interesul public
spune: ,,ln toate acestea (discursuri) eI (Demosth,enes] 'nzt ;i sd. pui mai prejos de interesul public treburile fi sz-
duce pe concetd{enii sdi la ceea ce este tnai Xsldcut, saw fmeruinltfedleecpitearscotonariliei,-n pd.strindu-li prestigiul cu mult mai.'
mni u;or, sau mai auantajos, dar mereu socote$te cd. seeu- rolurile de regi gi de tlrani, pe care'
r,itatea gi saluarea uie{ii (indiuiduale) trebuie sd fie yru,se
tn aL doilea rind" dupd, bine gi cuuiinfd". (Cap. 13). nu-i uedem nici plingind, nici rizind cum Ltor ei, ci cum.

s42 N. I. BARBU NoTITA INTR.ODUCTIVA - DENIOSTI'IENES

cere acfiu?l,ea dramaticd,, in o.cord cu subiectul (22f . Bio- trn orice caz, lupta lui Demosthenes pentru libertatea
grafwl comtinud, sd arate cd este o trd.sdturd. nobil(t de
gcaiierarcetepr e1n:ttorsuibniliftiaetreianldeeleaTgsde.rssioinnalseu.cAceqsaudl apra, tprireini oacrnesinte- ,Atenei este corect apreciatd, ca qi, deficien{ele c&racteru-
tcruau,dinir.:telie, ibdiaing,rtarefuld, ulrueinredaaptietursdoinnaeldfagldi de problttnl& con-
lui s(tu, care, tlacd n-ar Ji eristat, ar fi f(rcwt tlin Denzos-
fericirea publicd, thenes un model, de om, pol.itic ;i de ort*.

su,bliniuzd. ttoblelea de sentimente a oratoruh,:i, care a pu- * S-a scris foarte mult in lcgdturd cu Demostficncs. Citim
cvictecvlrae..luI.crLdrui cmciaoinret,cenDled,nitnoscthaareneseetgdIsee;tpeanslzi eblli{bttlii.osngrlea,fiaPamrisa,i
tut sd. se ridice peste suferinlele personale, btLcurtndu-se
de uictoria pairie,i.
1t)GL: If. St roh rn, Eine Detnosthenes-Interpretatiare, tlymnasiurn,
Dar, pe cit de elogi,oase ;i de un auint abia re{inut LXIX (1902), pp. ii26-335; P. C 1 o c h e, Pltilippe rle l(ar:ddoine
sint c:uuin.tcle prin care Plt-i'tsrlt' dest:rie insti;irile nobile la harangue de Demosthdne sur la poir iusqu'a Ia rtLp-
depuis
l,ure atlteno-macedonienne (automnc 346- automne il40), in,,Rcvucr
ale carecterului oratorului, pe atit de ueh,ement este bio' belge de philologie et d'histoire", XXX (1952), pp. 877-720.
gra-iu.L cind (25-26) relateazd coruperea l"td Derr,itstlze,ne's
cle au.rr,I tui ITarpalos ;i,Li,psa de t(trie din titnpul exilttlui.
In rezum.at, aspectele poziti.ue pe ca're Le laud(r PIU-
tarh Ia Demosth,enes sint: dirzenia c1-L care a Luptat im-
potriua defecteLor sale Jizice, pentru a aiungte wn bun
orator; patriotismul, sdu tierbinte Si consecuenfa Linie.i po-
litice, pe care a mers, riscindu-qi, adesea uia{a; tenatitatea
cu care a Lupl.at tmpotriua lui Filip. Aspectele negatiue
sint: lipsa de curaj militar; lipsa de rezistentd tn !a{a
auru,lui adus de Harpalos; lipsa de t(trie in timpul eti-

luhti.
Scriind biograJia lui Demosthenes, Plu,tarh menlio-
neazd, in general, c'LL er&ctitate faptele la care a luat
parte oratorul, dar nefdcincL istorie, ci cutn spl,Lne el in-
sru;J (Viala irii Alex,andru, 1J, scriinrl o birlEraJie, bioglraful
nu cld toate am(uzuntele ist.orice care ar putea sd pund gi
rnai bine in" Iumind. ntersul faptelor Si sd arate meritele

Iui Demosthenes. De pildd, biograful nu stdruie indea-
juns asupra inerfiei poporului atenian, de care s-a izbit

oratorul, cee& ce a contribuit Si ta rezultatul negatiu aI

poLiticii sale..

Pe d,e altd Lpuatrntien,.dr,epdeindDceumoasmthdennuenste-oamnuul,mbitioegfreapJtuel

care pun in

atsate, u^oit sau neuoit, atenfi,a cititorului de la politic spre

biografic ;i anecdotic.

rpicsiaeieuieoicsc"penLtiltee*1lusra,s;a'trnsd,Ct"goacicsecciastLileiirdsiemcl;oliuiarantaminrsdstrearcieee1-tSiaoot5srsdmssXpsqnce'ecuueeibslrncetliieaatrsieoetdibezlanadeiu,vnufeczeecctduiraaracaceirrec1ideaoictatccirddlu6temien.'esitraeEcrAOaerequntdlblcriiidemauiiimnbvngiupesidaeadirrtadiaiectd,setadmmaiosfnpuciuEeftopenerlit-erlreciaomio,n6csmmtcifi^rrccieueeeecdfnsbteavlt'cdretipdice.e-ce-Et.ionfetsuSrlsntrrsiataiurdle-l-i'
trdotueeirnaumatulur.iecistniddap-pldlaoCie"rtbiatescaldiaapecisrmrvoeteepaaasurrllcidseidisurnadinsscuftiodloeeamricCsdqdueiorpse'psreip3om,cte,r;aeliiitnddEbdegercricpanndeaio'naIddu,uealprindsret,o,ccacdacrauren'eeujauuedpnPsueutie---i

ctadartttei6l,eqcfaifruceeucofsamuimfpleoarttqdmi paurrmaec.iltei(c3,6)dgCaierqcetiisinetelsdt5teo, ftsirdaetpsi5tc1deceaasfcci5reeilesnlcaclcetea*
virtutea, intocmai ca o plantd puternicd Ei rezistentd, sd
prindi rS,dErcini in orice loc, punin'd stdpinire pe o naturA
atvuvianeldran,Evnirueiuoboiltiopvasodrmeindpeucnreeneuapn'ecce6s.ep(ar4imv) eaDEemteaicgcieirnendaiiirnecieacti6cnJoiori,ei,ccdtidacpqdei

drept, pe seama noastrl inEine.

mtmoiralii2siairmrAeecu, ealctleaiucncoaoarrrrieefnacEup-iot-enansupitaamruoraepdiuinssntursdc-diiintsfireaien,cat6dbauoirnn€eoExcripuiuonmnoppseercrrdeeuEteEdtiaiegoteicefiasilen--

346 PLUTARH DEMOSTHENES 347

atte cetiti, ar trebui sd aib5, intr-adevdr, cmuaipoinptuilia{,i,eo nlifs"spinl5baiitita*deip,painrtadut.rdatieatfmretuiseffr-eciain"aiiucj9iindrcmeiiiDmi.laiemeqcas,qmtuaiiiisvloprdntsidestueiatzcfthtiembiieeeaaoacnaaueegn1ipm5sxbaiof,.,ies1lhdaeidsitaerialtaciadr,1drlpurd!1siiis1lIdaIdeca, co5upspcii,erniaerod'caeircneremeguatnpoimtbtcouaa;iIrl{ilrE'ieicaais'ccdl(uIaiq4pariaien)srtnijd,aruCeaofpnsiidcrinatgneieinti,id'rc-clicmaaseurltiirea-dpaci;nrdeu-jii
cetate f aimoas5", iubitoare de frumos gi
mare, dispunind de un belEug de tot felul de cdrli qi pri-
mimstiaonirdicddieloimnrn;aeiufdziiictnedinEsciarcelvedarectereetdi,necdatrqastiddriilleinaucoarpraeuld,b,slicacdeupdionedvluemcnliaintrlqeiii
lipsiti de ceva dintre cele necesare. (2) Eu insi care lo-
cuiesc o cetate micd qi care mii slrdduiesc sd nu fie mai
micd6, neavind timp 1a Roma qi in treburile pe care'sici -am ipla"r"ett""i*tttea,ioai,pooi iar sd fugir gi sd fie prinqi de cluqmani,
oaervcauumtpaininliiaIlotianrltiapatocliinaticsveiirsmEtdid,aeaxcmeerlcionitrciefnilpoulzimtosfbiciaei?ala,utliinirndz,imud,iinngSiccacuiinrzldai libertSlii pciitice, s5-;i
datd cu incetarea
iiigbr-iiiraaanerrruathefrca-elrpEenitieudIva,eieiaoaisnlsaeftd.rdbecv(ict5uoe)ctrrabAeprisemeitnfdaetmoiclnceactm;rditeiaidnioeaatc1ic'eami[,demnnenaaesi ttEpmuurtrreeaaar,iiciEa'peisalreiinmrnmtifamafiiiinrpfevliolaoearrcseri.iltar2aeiu''
latine qi atunci am incercat un sentiment ciudat, dar ade-
vir.at. (3) Intr-adevdr, rni s-a intimplat ca nu dupb cuvinte
sd inleleg lucrurile qi sd Ie identific, ci dimpotrivS, por-
nind de la lucruri, despre care aveam o oauecare cuno$-
tinti din experientS, sd ajung, cu ajutorul lor, qi la cu- 4 Tatil 1ui Demosthenes se numea tot Demosthenes
vinte. (a) Am socotit cd este foarte frumos Ei nu lipsit de
farmec sd iau cunoqtinid de fru,muselea vorbirii latine. de qi ficea par're din categoria aristocralilor, dupd cum isto-
ei, de rn'eta orele cuvintelor, risegle Theopomposls. El mai avea porecla cle ,'armutie-
concizia lucruri, dar exercitarea qi de armonie qi de
cetrelalte rirdoaauiunblm"rit,ir*.a-"aotrrZnv"iilfneGDldumayiuelroDtiteanenf,midtracomearsetarhneleaeiinflta,eeuemslsioee" srbraaeanqtroeuibrmxsauicelrllau,aticvn5iA.duilissnn-cpeahuc;rtianetfeueriimzs,t.arr4acstascrIrduedsdipnpfidrurtcirinvi-e'euiarmenqui
pregdtirea pentru Eicdmeipmueaiplrbactsitredcteiedrelo-pssts^spuiauapn[itgfu-u,tai+annlalctiddddasdspearnale-eSvue-tdt-1eaqlora5aacdi-siteivanetccaviuarisldspaairnitnnanuauittrcrsira1iaeidu'g5uaeEd(ing3a-fiqotSa)-sasco'Dstdl3aeuelflpim!idia-ffa9coon(ra.u4-stii.svet)tetie-ihnEnnredtnieec,rnui-ddeinostmsrien,eeasaprltifvaiaitdncciedrneaiuericiadetsasm'm5td1diala5aeiantsceirsaacrcatunid.aeavtltztdevllreS6teeaa,i
aceasta nu sint pentru mine, ci pentru aceia care au mai 'gs"eu.turptrauEr'estlSccabi riaceiuteonrsiaitulgippi somittor'idiviecitieiunnvcidiutfdiuztunicreac,odppiseilcnlitpibrluienrec,liodrmacarlergn.aibudl.ui1n-i
nr t-" pus Ia munci qi nici pedagogii-iui nu l-au siilt' (5)
mult rdgaz gi care mai au inci rivnl qi virsta care-i im- dcCoiAnpciiai,dceeaamspti5crimcDae\ittm25op,s,otsrheeecnsleapsubneaertajcofdcooafirritint'eodasrilauebadtqeiinb,,obrlinasdtavdilcoeisoc"sd' t(rE6ei,)
ping Ia astfel de exercilii.

3 De aceea, scriind in aceastd carte a cincea a vle{ilor
qpfaia-prpatreleeledleisqpdi,oeazscip{lriiieulenD1ieleomropinsothlicetioncmeesppaEerai lcCieaicrqeeriolve,o-vai ourei sncdeuvrncilreaqtaits,,ddfimurepaadi
cercetez ;qi sA pun in lumind care ,dintre ei era mai plScut
sau mai priceput in vorbire8. (2) Cdci este rea, cum zice
Ions, ,,forfa deifinului pe uscat". . . pe care, necunoscind-o
Caeciliusl0 bel iscusit
ln loate, s-a apucat, cu avintul'unui
tindr, sd 1e dea la iveald o compara{ie a cuvintului lui
Demosthenes eu acela ai lui Cicero. Dar, poateo daci fie-
care ar putea si aibd mereu in fala ochilor faimosul dic-
ton ,,cunoagte-te pe tine insu!i", atunci n1r s-ar mai p6rea
cd dictonul este de ori,gini divind. (3) CAci se pare c6 zeul,
plSmddindu.l pe Cicero, i-a ddt de la inceput multe, aqe-

348 PLUTARH DEMOSTHNNES 349

Acest Batal,os se spune cd ,era un ointdret din fla'ut ramolit Iui trsocrates plata fixatd, cele zece mine23, din cauzd cd
rra orfan, fie cd lui Demosthenes i-a pldcut mai mult
qi cd Antiphaneslo a fdcut o micd piesd de teatru, luindu-I efniocpvreancltaicdlu. i(7Is)aHioesrm, cipapreosezarazmiceaicadcativcEitiitminatirp-oricceaprutet

in batjocurS. Alli ciliva amintesc de Batalos ca de un
poet, ccdaraeticsciirinaulmuecaruuriBdaetaldoessufrninaadreinEtriedpedcrhlielef. (7) $i se
pare anonimS, ln care sta scris cd Demosthenes a audiat pe
corpului, tr]laton25 gi ci i-a fost de foarte mare folos pentru dis-
isn-euaspfporuesnatedfrcuadmt Dofiaeesrn;pdo.est(nhBet)rnuI,aefsrir,nmeuaamisepaleusrddtaeLbgAairtgaicociseqla?ist-ad cpproeirenctrlSucd-ccdi
cursurile sale, qi mai aarnliunatetqpteeEaisoduensCtdeesiblaiosC2a61,1'icaas2re7

spune ci Demosthenes
din Siracuza qi de la a1[i ciliva tehnica lui Isocrates qi a
eulnoici vpeoneleliidsaauleE,acrapereluiirnituameplee dceeiAcrgaorse--l,asfcieultdainu. cauza -iui Alcidarnas?8, gi a adincit invildtura acestuia.

Apoi
Argo's era numele unui poet care comp'Llsese norlos-uri
reie qi penibile. $i acestea sint nelatate aici (dupd Platon). 6 Cind a ajuns deci la majorat, a inceput sd se judece
ri:u epitropii sbi Ei sE scrie iscurs,uri irnpotriva lor, care
5 Se spune cd pasiunea 1ui pentru discursuri a inceput
in feIu1 urmitor: Oratorul Callistratosls avea sd suslind o giseau multe suib'terfugii Ei rnulte posibilitali de aminare.
pledoarie in procesul lui Oroposle, in 'fa!a curlii de jude- -fn acest fel, Demosthenes a fdcut rnulte exerci{ii Ei pre-

uitiri, I'uind de m,odel pe Thucydides; nu fdrd primejdie
,si cu hSrnicie a izbutit sd ciEtige procesul, totuEi nu a
catd, iar lurnea agtepta prooesul cu mare neribdare Ei putut sd recapete nici mdcar o micd parte din averea
din cauza forlei ,oratorice a oratorului, care atunci se p*rinteascd, in schimb a dobindit admesbtiulilacEuriadj iEni deprin-
bucura de cea mai rnare faimd in cetate, dar era faimos puterea
gi din canza f,aptei insdEi. (2) Auzind deci Demosth'enes deire in vorbire gi, gustind din
necesard 1a procese, gi-a pus in gind sd pSgeascd in viafa
pe dascdli qi pe pedagogi cd pun la cale sd se intilneascd publicd qi sd activeze pe acest tdrim. (2) $i, dupd cum se
la proces, a izbutit ,sd conving5, prin rugdminli infldcS- :spufl€ cd Laomedon din Orchomenosze, care avea o slabS
rate, pe pedagogul lui ,ca sd-l ducd Ei pe el
proces. (3) Acesta, fiind prieten c'Lr sclavii sd asiste Ia *onstitulie a splinei, a inceput 1a indemnul medicilor si
publici care sr: exeiseze in curse lungi gi, obignuindu-gi astfel fizicul,
deschideau judecdtoria, i-a procuriat un loc in care, age-
zindu-se bdiatul, sI poatl s5. asculte, fdrd s5 fie vdzut de ,s6 participe la intrecerj.le care aduceau cu e1e o incunu-
nare; ba chiar sd fie printre cei dintii alergdtori 1a dis-
cei care vorbeau. (4) Repurtind Callistratos un mare suc- tantA, tot aqa gi Demosthenes a ajuns 'ca mai intii sb se
ces qi fiind admirat de toatd lumea peste mdsurd, Demos-
thenes a fost cuprins de inflScdrare pentru gloria lui, pregAteascd, cum fac atlelii, pentru vorbire din nevoia
trnor interese personale; dupd aceea a ciEtigat deprindere
cind 1-a vdzul petrecut qi felicitat de multd lume, dAr i-a gi forfd in elocven{5, iar dupd aceea a inceput sd se arate
Daesdetmeaifrtdauctnucmti,saDIi e1memusolustpthfuoenrndleasE,ci 1usd5vsinIientuditrrn1ubai liEonzi peqaai-sracteddcapeetlestoelaaalmtteea. i(nc5-)i
t5r:ercinetrrieleoeciudininctuini uinnatrr'ee,bcuarilqei politice, intocmai ca la in-
printre acei dinlii cetS{eni
care luptau la tribund. (3) Cu toate acestea, cind s-a in-
v5!5turi Ei indeletniciri copil5reqtiz0, a inceput cu multd {6fiEat prima oard in fala poporului, a fost inlimpinat cu
sirguin{d singur sd se pregdteascd sA facd exerci{ii, strigdte gi a inceput sd fie luat in ris din cauza lipsei
qi
pentru ca sd ajungd qi eI unul dintre cei care aveau sd
cle obiqnuin!5, deoarece vorbirea sa pdrea cZr se topeEte in
vorbeascd. (6) A avut conducdtor in arta elocVen[ei pe
Isaioszl, degi Isocrateszz linea atunci o gcoald de retoricd, gro:ioade gi cd este chinuitd de entimeme30 in chip prea
cum zic unii, fie cd Demo,sthenes n-a putut sd pldteasci amarnic qi prea dur. (4) Avea el, dupd cum se p,irea, o

PLUT.AX.H DEMOSTHENES 351

oarecare sllbiciune a vocii, o neclaritate a limbii Ei tr 8 TotuEi, el se exercita qi pentru a face fa!5 intim-
drudeiernsms'pcc5iura,aruac{zijldeaetsc-sdpccSueumrrrlaitndidem,urcap-,s,raedrIe-qadttieuavltdbpizunotrptalforuLariznEienoilelaruldernetgdgcecair.ierne(ad5.E*)cupI.nnerolionmcreoilPtesr.iuredd;euiinn", piiirilor dinafard, Ei i;i propunea singur discursuri qi
Thriasioii')r qi l-a clojenit, pentru cd, deqi se asemdna La subiecte de studiu, qi igi dddea singur imbolduri de str5-
ngvoiicrabi inrserl.dl-cbquiicpiiuerenrigici,llteefisgin,tedscecdotrrdnpduu'elaipnz5efrnudtrinnutic1acuupuztaec,uliaprapsjoeimi nduuel{ircinaueraain,i tlanie. intr*adevdr, indati ce se elibera de treburile din-
afard, cobora foarte repede in repetitoriu qi expunea in
seami curn se vestejelte din pricina mo iciunii' orclj.ne Ei faptele, gi apdrdrile 1or. (2) De asemenea, re-
Iuind discursuril.e la suslinerea cdrora asistase, el singur le
ciespirlea in idei pe capitole gi in perioade, apoi reda din
nou, corectind gi parafrazind in tot felul pe cele spuse de
altul cdtre el qi de el insuqi cltre adletunl.a(t3u)r5D, edaartucnicifo$ri{*aa
cistigat faima cd nu este inzestrat
:i dibdcia elocvenlei de care dispune sint dobindite prin
7 Se spune cd iardqi, avind el un in'succes Ei plecind strddanie. Se pdrea cd o dovadd grditoare a acestei fairne
;i descurajat, s-a luat dupd e1 acLo-
acas6 cu lotul zclrobit o constituie gi faptul c5. nu s-ar fi putut auzi Demosthe-
ru1 Satyrorll2, era prieten, qi au rners impreuni nes improvizind, ci cd chiar cind se afla in adunare gi
care-i er'a cel mai sir-
acasd. (2) Demosthenes s-a plins cei deqi iEi pierduse in- poporul il chema pe nu,me ca sd vorbeascd, e1 refuza, dacd
nici o trecere in nu era gata pregdtit Ei nu-gi meditase gindurile. (a) De
guincios clintre toli oratorii 9i aproape aceea, mulli aintie pedagogis3 ris, iar Pytheas3a,
il tuau in
Iru"gu vigoare fizicd pentru asta, nu are de bduturS' bltindu-Ei joc de e1, a spus cd entimem'ele lui miroase a
fa!a'poporului, 'ci cd nigte oarneni turmentali
corabieii qi oameni neinstr:uili, sint ascultali qi delin tri- ulei. Demosthenes i-a rispuns atunci t5ios, zicind: ,,In
buna, i,ar el este trecut cu ve'derea. (3) Satyros i-a spus: orice caz, lampa cu ulei nu este martord la aceleagi fapte
1a mine gi la tine". (5) Iar fatd de ,ceilalli nu tdgdduia cu
oin,dAadteavciraatrtzas-p, vuiindl)eecminodstuh-eten,esd,acddaari eu am sd indepirtez totul, ci mdrturisea cd vorbegte numai dupd ce ;i-a scos
vrei iotul, dar nici num.ai dupd cele improvizate, spunind (6)
sb s5-rni recitezi

citeva vers'uti din Euripide sau din Sofocle". (4) Demos- cd omul care se exerseazd sd vorbeasci este un om popu-
thenes a recitat, iar Satyros, reluind recitalea aceloraEi
versuri, in aga fel qi-a rnodulat vocea qi le-a recitat, intr-o lar, cdci acoastd prergdtire este fd,cuti spre a-qi atrage
$i intr-o atitudine potrivitS, incit lui poporul, iar nepdsarea fatd ,de atitudinea pe care o va
formd. cuviincioasi pdrut cd sint cu totul altele. avea poporui fald de discurs este caracteristica unui oli-
(5) Con- garh care se bizuie mai mult pe violen{d decit pe con-
Demosthenes i s-a vingere. (7) Se mai aduce, ca dovadd a lipsei lui de curaj
vingin'du*se el deci de citd podoabd Ei gralie ciEtigd cu- cle a vorbi pe irnprovizate, faptul cd Demadesss, cind il
viniul de 1a arta actoriceascS, a socotit cd exerciliul nu
are nici un efect pentru cel car"e nu ia seama la rostirea ved,ea pe Demosthenes tulburat, se ridica deseori s5-i rds-
iui qi la ordinea celor spuse. (6) De atunci Demosthenes
a construit un repetitor subteran, care se pd'streazi qi in pundS, dar Demosthenes niciodatd nu i-a rlspuns lui

timpurile noastre, qi coborind acolo in fiecare zi' igi tno- Demades. (9).

dela recitarea qi iqi exercita vocea' ba chiar, adeseori, fd- nes De unde, deci -Dearnr opsuthteeaneinstrceebla rcninaei vrani-n, unAaist,cohmi-
cea aceasta timp trei luni' dupd ce-Ei ridoa o
de dou5 Ei dorit cu ar- I-a n'umit pe
parte a capului, pentru ca, chialdacl ar fi pentru curajul pe care*). avea in discursuri? Curn deci
Demosthenes singur s-a ridic,at qi a vorbit impotriva lui
doare, sd nu poati ieEi de acolo de ruEin'e.

PLUTARH

Phytone6 din Byzantion, care era foarte curajos $i zvir- DEMOSTHENES
Iea mr-rlte cuvinte impotriva atenienilor, sau cind Lama-
chos din SmirnasT a scris o 1aud5 pentru regii Alexandrrr mlsasmssnmvtz.Amalluaoieeeeeeooiaisloucammrns,aerrfrusstilerbitlnvtfseadrteepiu0e_eplihs.ou;areiEun:ldeltcuseocaua,iottinipDnaidtaioprnirueeiadeDe,.atineetpr,.sirsscisseneetcsticnoeq,toerSamdgeacraiiqeiliscaran,ilpu-dsatttobPtieDif,teretdcdarenasirahcsdsereieid,upcleloeistetcsmslseeddcd1reuiptnup?incieoiogcerlntuouoeDevilPspu-ilmmnuunntirrait-reornahesfi,dimtierammelievsu:e,ydocDn_,ininlcoue,e,dm,ratspDe,epuclesulpcesmrsteiulenitc-,ele,uhcpercn.landoouad.aaeuititsmgsne;ioiorrnnn(suittepseuTs5shAieeeeriprunr)ilh-aesalsaost:r,cdcggeein_iNu,aetlcmvliuoioiunrcenrrd,iinba-npccdrsvrieparagoenhldestiicirasicc,rr'rp(rcotteeeae2uDpdiIeuhas1vscaset)r;led.etreuripeit.trazdiirAiomi.ti!e;nrli(eivtafo,spei4oprie.atdemi.aa,i)ccaa.ixhsdecdat(q.5ipli:uo3rlalteenatiala:oCerirccr.)sniOtci,ir,rmnii.ei,dcAeoiiqice,oi,rrlr""ic-ncncis.fD:iirir.,rneel,triepe,p.aieu*iS_l;sdeir;aicaem1tpaeaureose.ctAhCgo.u'"urt,trt*.f,i"ee"o"siiiao"liit;iid;Oticl-fii"i*;,hs;"m;am_Dia;iiuriei;oitlrc""e"rcraii_a;_ndni_t.-_-.,-ji
nEiilFoirl,ipb, aincchaiarer aducea multe insulte lebanilor Si sDaecm1ra1e.ttCrdioe-sisttudelsinpdreePmhdaeuflleetdcra.teei,xleecraficzrieitcaesre,p,uDnecemlu-ocpsdlth_"eulnmaessciruleiolt_arais.uecro,pntee_
citea aceastd ]aud5 1a Olimpia. olin'Lie- nad,coeiaD,niviTixengsoieeumndpctgaer;luoncu5lairnsinr-itlsldotaeuiedhiulrivvreedggraopini.idtt.Tieudsepr(gsbia2lrrirditui)Eoelcbe,ils^ndvuiivneiieueqnmaodirntrzrl,isiaabcinecsuai.derhtdErpaui,nidiidcfnncrcbndraildunedcazoitcetno1reurleeraitd,rntauscr'a_a.iilpd$tc,at1arEierirridaititale-ase'avsiagap"orpvipu"ci1eupbeiJeO.inneo.ma".piemivaitOabEeasonlimiasoai_st.-te.garu,tieht"ilEtLipe-ren.Da"lirn"uz:,dbe*rei;in,nv;gisp;"etacd;.;ipiatt_"jr";ih"t""pia_ifar_F"I"oc"i"1;,"*a;"-i';rrss;f"i,.;ul-;a",l;-
lgm(ru3idlai)icicsAaSeu?i_tlomivtuo,idn,cmPeeuedaimrZoi$aiemiriuensscds,caosrercdetloresit-gpeaseuapfn:uo,ses,s,eeIDt.ceDvdCmdeeitmondssdomtielsiDaetchnteeoeqmnnsei,lorsai.e,bttupuraulrcni"iaur_unma*timat,aarlopiud.vddpitti;giu";t"i;rn;iiel_-ii_u-
Atunci
Dsmoslhenes s-a ridicat qi a ardtat, in ordine cronologic& 23 * Vietri paralel€ (yot. IV)
qi cu multd elocven{5, to,ate faptele bune pe care le s[-
virqi'ser5 tebanii qi calcidienii pentru Elada Ei iarl-si a
spus de ci'te r-^1e se facuserd vinovali linguEitorii macexlo-
starea sufleteascd a
nenilor, incit in aga fe1 a schirnbat de protestele rnulli-
au,ditorilor, cI sofistrrlilE, temindu-se
mii, a renunlat la panegiric? (2) Totugi, se pare cir lle-
mosthenes a socotit cd celelalte calitdli ale lui Perictes
nu se potrivesc cu siner, clar a admirat qi a irnitat rnodu-
1a{ia vocii si stilul 1ui figurat, precum *si faptul c# nu
spunea nimic gra,bit Ei nici nu vorbea despre orice pe
nepregltite, gindind cd aceste ca1it5!i i-a ficut mare, de
aceea qi Demosthenes nu a rivnit la gloria efemerd q.i nu
voia sd-Ei dobindeascd forla oratoricd Ia intimplare" {'3}
De aceea, cliscursurile pronunlate de el aveau mai nlult5
for!5 decit cele scrise, dacd trebuie sd ddm crezare Iu!
Erathostenesse gi lui Dcmetrios din Phaleraia0 ba chiar qi
comiciloral. (4) Dintre a,ceEtia, Erathostenes spune rd., ira
rostirea discursurilor, de mai multe ori Demosthc,nes era
cuprins de o furie bacchic5, iar Demetrios din Phaleral
zice cd Demosthenes a rostit acel jurdmint tn fala po*
porului ca Ei cum ar fi fost cuprins de o trnsuflelire di-
vin5:

,,Jur pe pdnrint, pe izvoare, pe riuri, pe guvoaiele de ap4".

(5) Unut dintre comici il numeEte pe Dernostlenm

palavragiu, iar aitul, batjo'corindu-l cd se folosqte .rnereu

de antitezd, zicc:

(A) ,,A reluat, dr"rpd cum a luat. (B) Dernosthenes ar fi pre-
ferat si ia in primire acest cuvint"/o.

(6) Ferd numai dacd, pe Zeus, Antiphanes a luat, aci

in ris discursul pentru Halonesosa3, pe care Demosthensq
l-a tinut sfdtuind pe atenieni sd nu ia, ci sd preia de ta

trilip, fdcinri deosebire intre sil,abe.

s54 PLUTARH DBMOSTHENES

i;:;;tl"rpinl";6;iitrttis?mlE;;p;iiiDrouriscliJ;ti'In.te""Ai"r;:sep,ilgeirf;ao;Atoa-"t;"il.sifioAaeroin.";s"*ierdi,"c'.t.sanr.tI;,;.iiiiiu;-tE;,u"inri,",tit'.tl't-de.tlijcic1crl'r,erot;t-;,u*"oni,riue,t'iili""*sr:.se"ni";netiiici,-',,cct;"tilqn"pzstlAc$eia;-",aliinsecuoi:*nslci;rtfi-mc-tt-a-Lrc"duoii,i,ceduraet"aia;icJl'ituial-poavprniiqnneonur'u;*aimdir-riim.it^it,uriretia-rifv"ertlenip[ivcat"toaiiiu-";st:t6esnmaaedru'iinumn."pLstimpmu.uipiat;iitrole;.puipiu;rnr-*-,;CJtit^eticniliiuap.aple"inad"i"i*^Laaonr"luai"sobiitioirea"ic""-p.tlvlEenmrtiartitieijipdclui^ratttdiau'so(ittior,teuiodoscaat""ccn't""Jprspd"apodptoar),ls*,de"lluuzma'sruo,sietHmvia.iinnssipl"ilrrAbdanciaceduetctua-(niuicdrtvmridl6cyretllnoimsirdElmetueacet)t-oitpcfn,ttee1m.dliicspairuiaCitzvranplsuthfvepipntqiaruisco"na-eepd.iriSribr?rq.rolalintecevoei-ailtr-qn-Diisl*aiiescadDnadti'tsflt'ipeeazeieanaitreeptlshasvsmlimedurup':acmduucdapeofrelezmdopimu"uuuneuioaglsPitaisf-ud'rernasirascapliaiitseticecdlsthcteerniurchuit,suaatteaeEuadrcoiieirerpncme.tcnsairdrtieaidncirlcsptl[cea'rueedperuigoieiieueouernsln'mtiAnasugiievarnr'clbcevf$ttimeiirealdueaalaft1uasiot'oeoi"irg'ugfcrrtei5iareocinnse'.eDhireizJnlttptpLunu{seYqieqsi6e(ialseas)toti7I-et'ii-ri'-aee-:aer) ,,Dimpotriv5, era incrondat Ei violent ln lupte. (5) De-
mcrsthenes, vdzlnd cd nnr se poate sd-l doboare pe Meid,ias,
dOsidm;M;ai;;e,snei;reic;;"np1it"uasdt.2o;lelritqc;sacaAd;rpu1st"reacruaipi"pr'dsirnJaedaoe,riueen"-rgcqUnetcfbamo,qiolrtmtuniisDnido"dcnatdnies,-eieiu,t,mi1"hoac]'i-Eo.',iioseetc"oisecincii"utd"aefahftsi''iaesciacs,"dinadchJmie8enris*fadls,alruf,ricvotspicn^tdilmieruicugnsmivpmlendttdio5ida'im-niulslinsadtd(pneei2uc'rlecpe1rn-dpanose3rvelIefopti2na;zretce"aetpddeirc-clet-v'sebdeearai'an'aeiduman(c(sme43neiuaplv)e)osiEcoS'DatErcit'nrl9lrsec'guiutviecainufaacrdnaccuspuveveit'esmluceaiea-ai'' care era 'cu rnulrt superior puterii lui, fiindcd era un otrn
bine lnarmat, bogat, cu elocvenld, qi cu prieteni, a cedat
,'Cdcinuerapreadulcelasufletqinicipreacugetatbarbat'... celor care-l rugau pentru el. (6) Iar cele treirni se pare cb
(Ili.ada, XX' 467) n-au putut sd potoleasci amdrdci,unea lui I)emorsthenes,
care sp€ra gi putea sd iasd victorio,s la phoces. (7) Fdcind
insd din lupta dreaptd dusi pentru eleni lmpotriva lui
tr'ilip rin frumos motiv a1 activit5lii sale politice Ei dind
bddotbSinlidi ipt egnratrbumcc$tfiagiamreda'q,iacse-asteriiadiccuatt,opartdividtefmirnnidtatdeea,toEait-da
laumajeuansdsaitofireitdaddmisicrautrsinurEilolardaEigci usrdafjiueluciusltdivua, tadsetfeml ainrecltet
rege, iar cuvinbul sdu a trezit cel mai mare prestigil.i
printre oratorii populari in fala lui trilip, Ei pind qi dug-

manii lui au recunoscut ci au sd rlea lupta cu un bdrbat
strdlucit. (8) Chiar qi Aischines qi Hyperides5o, cind i}
acuzau, au spus aceleaqi lucruri despre el.

13 Eu nu qtiu de unde i-a venit lui Theopompos sd
spund cE Demosthen,es a avut trn caracter nestatornic qi
cd nu putea sd. stiruie mult tirnp asupra aceloragi fapte
Ei si aibd mereu de-a face cu aceiagi oameni (2). lntr-ade-
este
vdr, evident cd partida in care a intrat de la ince-
putul activit5lii sale politice gi pozilia pe care a adoptat-o
in activitatea politic5, tre-a plstrat pind la sfirEitul viefii,
qi nu numai cI nu qi le-a schimbat in timpul vielii, ci
dimpotriv,S, qi-a pierdut gi viala fiindcd nu qi le-a schirn-
bat. (3) Intr-adevdr, Demades, cind s-a apdrat pentm
schimbarea atitudinii sale politice, a declarat cd ,el insugi
spusese multe lucruri contrare lui insuEi, dar niciodatd
cimonptoratrrievaceltuSifiiC, aiallirstcrautmosM5zelEani oapdse5sle-ori ,cind fdcea politic5
cu bani sd-qi schimbe eonvins de el
multe ori cdtre popor: era
atitudinea pdoulqitrincadn,-dasr pinunteeraesduel
,,Omul este
cetdlii s5 lnving6". (4) TotuEi Nicodernos din Messenass,
care se dlduse rnai inainte dpeopliatirctaealuluii iar
dupd aceea iardEi Cassandros5{,
a fdcut zis
ci el niciodatd nu Dernetrios, a
s,ustinuse lucruri contrare, cdci lntot*

356 PLUTARH

DEMOSTHENES 35.i

deauna este util sd ascultafi de stdpin. Ei bine, nu tot aEa ptas[tlnacaiuaieafcpsiisfenergcdoie"iltonueiicls"']ss0hilu.oldoaciio'a,'tar.,udjrr,idnet,(sandi5oer.ifcaana)vdsaDhvctairFntaieecedtaoccilimp,anebehrahui.oiereAcids'talsArnieIenntrsinhdiedtdnaidet1eupiiri-nap--fiphaseasechraotec{o5csoodicnmduncslavce'crli_,rgs.dsaleeaeiifitaapalisvirc,iu,ieegirnaadovtiod_iealo"aciuarc-i,vaa,,oifeedntofs,soFiaL.uiilatJnnaii.mlis,stdicupldldirial_"ttncrdteaciid-c;tnJ,d"uvlia;i"iefce;cqvl'ra.irI{uluai;oiivtnz"n"aneiaacc;"tuai-ltar;a;lrce;i"i_iu,I#i"r";iu"';i;,ni;;aJ.;li;;a[;;;r'.nr-s:A;;l.i"oa;m'cr;;"];o_il:a:_,_"i
cd qi-a pldsmuit rvl,do_rte,raudltelen^o.i:.'1csEd:'i;.,.cd"s-ieaiuittrnr.nvco(d6au{)rva,^tisenDe,teapcmdeoofsbsdtclchilnueasunve*it,smea"xueiluncteu"E.t,eaarruflteeeta,-9iiue"i"ic.piri euI"rpi"_r"*.Oo, i.f"r"uri.:rr"o*
putem sa spunem ;i despre Demosthenes
qi vocea qi fapta, ci sfirqitul vie{ii o
cd a pdstrat pini Ia
singurd linie in fapte, ca gi cind ar fi fost stdpinit de o
singurd qi neschimb'ati diagramS. (5) Filozoful Panaitios5s
splrne cd cele mai multe dintre discursurile lui au fost ln
aqa fel scrise. ca si arate cd numai binele ar trebui adop-
tat pentru el lnsu=<i, cum e discursul pentru cunund, dis-
cr-rrsul contra aristo,crali1or, cel cu privire la scutiri,
F'dlipicele. (6) In toate ,acestea el nu indrumd pe concet6-
{enii sdi la ceea ce este mai pldcut, mai uqor sau mai avan-
tajos, dar mereu soootegte cd securitatea ,Ei salvarea vielii

(individuale) trebuie si fie puse in al doilea rind, dupd
bine qi dr,rpd cuviinld. in acest fel, dacd 1a generozitatea
subiectelor pe care le-a dezbdtut qi la noblelea discursuri-
Ior lui s-ar fi addugat bdrbdtia rdzboinicd Eniuimncaoi minparitnibdiuli -

tatea in actiune, n-'ar fi meritat sb fie pus
rile actorilor de rangul lui Nloirocles, PoLyeuctors gi Hy- 9p(bsglpcroolIcdoli++)nreeme.r;lrullerbeaii/itepr,iet:asbro]npo{lepten:pmillfstononApon,i:asout.c6csrroattuapb"rsauer^ti+u?aetnht/oliStge"hcvtl1ellg-eiarctaalucqrcyoo*n..;imnciIAaoieisldere-Aenls].etmapuasosiosppDrCundutrii'betius"r.'iheonndardn.ioPdtaancmnmsdeaodlocbtleahrrcuuidbploreaaesrcuiiortaenmsopilaaccdtan-nrr'{ttteluat-spmhatdaruipelfD?_ilrui_detea,vistos6eioet'ppniogacd,uf^,tm-eAdoeirsirnirioiaIgnnasioacip.vm.mfaqlnitisdut'oasantIsaueautcoeunmpctihsimtdvlnrr"diooegfuacies'tocSj"nmndeatega.rdae,r^pets"inittled(,vvrce,ditso2"3e*oprraiprfcsncTaiut).uribhtauecolarl"i.Daasalrrn.r,u"t.usiicuidinu1siri-sc"icin.p,i'beeopuiieid""irururjo.isaAitg-"irisaid,ltsp2.eunituc"tefeapEicg-gciiiloi,tcamodruul-'uii-anirca,"dicom"oecrds,t-tdl...rtsuJfeul'tucitciailinhsos-uiiiau"ait,ncaen,cai"lrrrnriCu6ouliups"intraems.l6rfrsrtrui*;"einssiupi,G:p"rctA"-suud;"iqrv"r;*uliprT;llrpreie"iii;.u"ii-,-nfplu#dsm'i;cia-tf;,ropedninutia"i",rioaossu;-udliaur:_._,3r_-cl;tt
peridos, ci rnai sus, in rindul 1ui Cimon, Thucydides qi rl:inmo:,s:ptt^Liott:c.tirrlCaiivtt'u:ae1atlaouda,eitseAodriua,senccdesh.sinitcneoua*nrm,i,mIdOesop*.m.up(5enr'")neeN^Du.u.selormsrlieues'tEpriiut"oietnsieadduacciid"id.,Al-dli,tsi]is'sc"chi;ur1inJr;es;;i;sJ;

Pclicles.

14 Dintre contemporanii sdi, Pho,cion, fiind protagonis-
tu1 unei linii politice neacceptate d,e opinia publicd ;i
pdr.ind cd simpatizeazd cu macedoneniis6, se pdrea totugi
cif este tot atit cle invSlat ca qi trphia1tes57, gi Arisfeidesss,
Ei Cimonse, datoritir bdrbaliel gi spiritului siu de dreptate.
(2) Demosthenes insd, neinrsuflind aceeaqi incred,ere cind
era sub aflme, oum spune Demetrios, nici fcaildint-r,-adneuvddre,
mitd s-a pdstrat intru totul invulnerabil,
nu s-a 15sat cumpdrat de banii 1ui Filip gi de mace'doneni,
dar a fost vulnerabil Ei coplegit de aurul care venea 'de
sus, de la Susa qi Ec,batana. . . , degi era fo.arte priceput
in a aduce laude faptelor lrune ale strdm,oqilor, dar nu
era in stare gi sd le imite. (P3h) oAcioi.nn,trgeicuptriEni pe oratorii
felul vielii
cont'emporani, exceptind pe
'sale. Esle evident cd adesea vorbea cu foarte mult curaj
in fala poporuh"ri qi a rezistat impotriva dorinlelor mu1-
limii,' dojenindu-i greEelile, cum se desprinde chiar din
discursurile 1ui insuqi. (4) lntr-adevdr, Teofrast istoriseEte

DEMOSTHENES

358 PLUTARH

Sa tscpe;pta"t atunci numai cu maioritatg d-e treizeci de voturi- 'acisctno.utdjru!ilitstn,ioororie|anlirllaeaei,.aisiudtfndaineturrvldicoloadrcbbrfeaeoicnnrci,ndfaiieicl.uiidvlscefeapuor,sceseoieztmleltdeEdcp;niei{o.isiiit(,amr4sil)vEviiaiAaiad{tailu!e.uiu!ni(ip-nc3eFpid),di1uAlsei-;pppii;tu,t,oirntiiia,e,-msadfTlieofihrenruiceldddeocincpmdtahariirrstmiai_losdpiiu_sree
dacd 'rnai trebuie
insd cd nu acesta e adevdrul,
sddfieiinadtfriio,ueevnceesadiripmeniundadisncpeltaursetnjeluued,liciemrdcupeaesctddpu.eredDqiasci cur'cunaluracsnreu6scr?tidel3e.al(ucc6aec)arreuCcaroAiuncatirfolonlrisiricel irIsseuc6rnvisaouErrl
t-ou,-pl cind alia{ii cereau sd se limiteze ccntribuliile lor,
ISmuri mai bine. CroJ:ylcs, orator popularT7, a spus ca rdzi:oiul nu se in-
ordin'e. (5) trn timp ce Elacla era cu ochii atin-
tnetdDsdOrreoreiiaeevavlscmirmd1eaprv6,ioarotiSeislnlscCuatrdtteadihiuheifIttsie{neFlappcn"aecicuallr"saiieptinn.ivrcu?e"sgil(crior3ittece.fn'le)ia^ulinea(aTlp"2a,'ctocct)aFieueeatDtaia1iqlutieis!epF'nitidml{ua,rcaiFa,d1l'aiiifctphuiipeinlce'iEtepemriecEen-aaaiaaidann''tcerrsMlcs-eluenretienairiirsveadaciE-ipnetraqe,ioipsdin-vlcaogiia-taloocniiiaceterrdeteb&ni'atanliiej,nnsnalsofafuciDuliardl,uct,efclaolu1-ctdcmzta5avi.re'ilt.iosraaancatspdeettieiufhnilmrneenemli.tacmlpnnoeuleoq-c'ii!urnscl-ui,t-'i tre!ir,-, ru
cisedtin4edasevriitieais'aDsdit6sii"tbcp-tr'Erua,eaaii"rEgauiuaeinn-t*_raiuuclaa-ibig1uadsbcaotdim,nuvfutictotsatl.utrjii,obaridmccc5bee,uugdcaftruleiretacu^tZlpemeeeiel,-},oauizAssnlddi,icso-lDoauicundrehaidacmcinueahoc.eis5pcpsutah-enp9zqee?riniFiirpnefnl.f's-luoeeai,pamPe,riemhetssezititl,eioepcpc.i'ieiaronncalbadortserr.giacsvidceu-ci"aet-il 'nrttbiei1eeei;abriiiam-isina,pii-l1ifieronei 's,csr,tecaiae1licd5aaseirearct{n.Sedti5i,,lial,cucv5eioe.curaDcibielserame5ireioaesnsneitliih,oil,enranptiheemaesrrap,tieeLqvnaeieiicac,geinnciaudosmmercienaruiitscieAgalicrnleaatiiatiscr,eaaamrgl5de1,dquippsape.e--.
punc);11l de o inare for!5 dperinlutpretdeEliinai.v(e6a)uDaatlunncni
unui rege. rdspinciil.S faimd in cea mai
arme era u$or
c,gsi9n6uuai-tliedemsegedusEeiplrntvtreuientricddimidcnapudrpuutraeldrtize,rtdeb,iozab.ebiarur,onalc.iuiuediatudeciliu1Ffroericl,idipdde.aizcItb,noictrnriaat-darteedhea;iibvrliddaueri,esdeFlii.vltioeelirrprmgpeiinirncalmresvelode,--

pur.1!18seToltar-rqAim, cphinisdsaFTisiiop,s-eaxanldtaptudsetitsudcecoedsautldpaescuaprrea_IErlea--
teei?o gi a oc"upat Phocida, atenienii inmdrmurir"ie si ni-
nu indrdznea sd se urce pe tribund qi nu gtia ce
meni

trebuie sd spund, cdci to{i erau nedumeri{i qi tdceau, sin-
gur Demosthenes, pfuind l,a tribund, a sfdtuit pe atenieni
rcdazlmb1o7uilul,al.iriai,rc'pianetd'nenlturiuecnrcuiidrielFerailusip--aauntiulpartreinc'adipiei.ptacutdtetsraperseDde-dEmeciolapsntlhsEtearnereezase"' ;sE se lind strind rle teibani qi, incurajindu-i in celelalte
privin{e, ridicindu-le moralul Ei flutur"lndu-le nidejdi, aEa
reEdliUtaizarylum;6"lrr;bm-aiibi"-en"ftoiai1ti"raEeiiilf"i,taip"ofi,nsci"s,ctiattarc5uire.crielidoocaEsaeniifiintuidpav"dsgdeueileenriri6sDta,igrenegietiqntrneemhmisdldniiuseo,tiein5psnpe" atuDionhtl"otsripeeiivdrimnmpoTiaeter6sioqusctc,sd,oiailattimlhtesaoveaeaiu,pjnernqu'iiold-eiteiazotusnIrdgsa'uiipeveroaeidasnuddFisiccutnniSdplEepaiiporimrerori-fmqtnurdmadei.sainnacadetpiescaseucceaearda9dallciaotiua.erlcn,ltdcld:iotoe3im'tarr.nt-urai'zitei:nsn'-l-i cum obignuia, a fost trimis ca delegat impreund cu altii
cum spune Mar,syas8o, pe
1a Teba. (2) A trirnis qi Filip,
rnacedonenii Amyntas, Cleam-dros, ,si pe
Thessalia qi pe Thrasydaios, Ccaassani dvroorsbeEasi cpae
Laochos din

irnpotriva lor. Intr-adevlr tebanii qi-au dat searna de in-
teresul 1or, dar fiecare avea inaintea ochilor primejdiile
r5zboiului. 'cdci rdnile cdpdtate in
rdzboiul focidic erau
lnci proaspete. Dar for{a elocvenlei oratorului, cum spune

PLUTARH

DEMOSTHENES 36I

Theopornpos, trezindu-ie curajul qi infldcdrindu-i, a prrs niti. Pe lingi acest oracol, e1 spune cd ie mai cinta El
in urnbrd pe toli ceilalli, astfel incit tebanii au lepddat
qi teama, qi plurui dDeenmlao, sEthi etenceus,nospqtrienlas,dvfiiirn.ldireeantauzoiaesema aclei' altu"l.:
de ci,rvintui
era liine. (3) Aqa de mare qi de strdlucitd s-a arritat fapta ,,Pas5re neagrd cu totul, agteaptd ls.pta de la Thermoclon:
oratoi'nh-ii, incit Filip a trimis indatd,soli ca sf, cearf, pace, ,Multe cdrnuri de oarneni ili vor fi puse inainte".

apoi intleaga Etadd era in picioare Ei se r{dicase 'cu octrii 20 trste gr:,eu de cencetat cum s-au petrecu'i lucrurile
1a viitor, iar lui Demosthenes i se supuneau nu numai
strategii, fioind ceea ce li se 'comanda, dar qi boiotarhiisl in aceastl privinld. Dar se spune cd Demosthenes, fiind
incurajat de armele elenilor qi, slriiucind de culajul Ei
qi toate adundrile poporului, ale tebanilor, ca qi a1e ate- avintul unei 'aqa de mari multimi Ce oameni, c;]uc 'pro-
nieniior erau condLl.se 'de el, fiind iubit qi cl'e cdtre unii,
si de cdtre atlii ca r-rn adevdrat dinast, n1"1 pe nedrept qi vocaLl ia luptd pe duEmani, nu-i lSisa s5 dea atenlie ora-
fdrl merit, a;a cum cleclarii Theopompos, ci chiar asa cufiI coleior, nici sd asrculte profetiile, sd crt:ad5 cd
partea lui Filip dar ii faicea
iar atenienilor EdieieFearmicilnetse,agtei b1aensiplournedae
foarle bine se c6dea. Pvthia este de

Epaminondassc,
c1I)da,e;nlat:acioteesit,ah,sesenoecscoonatdinufdco,estoatauutendulbupdcarrbruaarlitiluednidese.tin(a2sc),eEdstai frbeiinlnem,luoptpiinvtiieandi-caei
19 Dupd cum se pare, o nesoartd trirntsb de divinitate aril,at o purtare frumoas5 gi nici n-a confirmat cele ce
spr-r.sese, ci a fugit, pdrdsind linia de bdtaie, luind-o ruqi-
sau o intorsdturS. a lucrurilor, care in acel moment rner- nos la fug[ Ei aruncind arrnele, ba chiar nu s-a ruqinat
gea sI pund capbt iibertdlii Eladei, se opunea celor sd- nici r::iicar dc inscriplia de pe scut, cum a spus Pytlteassi.
virqite si ardta multe semne de ceea ce avea sd se in- pe cL',re era scrisd cu litere de aur:,,intr-un ceas bun". (3)
Limpie. Printre acestea erau oracolele infricoEdtoare datc'

de Pythia Ei un oracol vechi cintat de cdtre SybiLle:

,,O, de-ag fi depante de lupta de Ia Thermodon, Indatir dupd victorie Filip, devenind excesiv de bucuros
qi facind chef, amefit de bbr-rturd, ducindu-se la cadavrele
Ca vulturui in nori gi in aer sd privesc! duqrnaniLor, cinta inceputul decretului lui Dbmosthenes,
l'linge cel invins, iar invingdtorul a murit!"

(2) Se spune cd Ther.rnoCon este un riu mic Ia Chei- bdtind in ritrn cu piciorul metrele versului:
rro:[nuenian,mcaitreasstefevl,ardsadrinbdCneupimhisocsd82r.iuNl o"innuumi'tstaimcunmicHi auni-'
,,f)emosthenes, fiul lui Demosthenes, Paianeus, a propus".

mon83 artunci se nufilea Thervnodon, cdci acest riu curge,. Xrilip insd trezindu-se qi dindu-gi seama de marea luptd

intr-adevir, pe ling5 Heracleion8a, unde qi-au aqezat aN'-lnci care iI a.neninfa, a inceput s5-1 cuprindi frica, e;indin-
elenii tabdra, qi socotim cd dindu-se lupta, iar riul um- du-se la striiqnicia gi forla oratorului, pentru cd intr-o
plindu-se de singe Ei 'cadavre, a luat atunci denu- micb par:te .a unei singure zile fusese silit sd respingd pri-
mire, schimbind-o, cu cea1a1t5. r(3) Dourisss aceastd Ther-
rnejdia care-i amenin{a domnia si chiar via{a. (4) lar faima
zice ci
lui s-a dus pind Ia regele perEilor, gi acela a trimis sa-
modon nu este un triu, ci cd niEte oameni, ridicind un cort trapilor, 1a rnare, scrisori qi daruri, ordonind sd le dea
s,i ficind o groapd de jur-irnprejur, au gdsit o mici sla- lui Demosthenes qi mai ales lui sd-i dea atenfie, ca unuia
Nuetd de piatrd, pe c.are ,erau scrise citeva litere, ardtind care a putut sd imprdqtie gi sd lin5 in friu pe macedonean,
cd este Thermodon, c'are purta pe bra{e o amazoand r5* provocind tulburdri printre elini. (5) Acestea le-a gdsit

DEMOSTHENES 363

362 PLUTARH suqi era iipsit de noblele qi slab, dacd fScea din jaie Ei plin-

mai tirziu Alexandru, descoperind la Sardes niEte scrisori sete sei'nnele unui suflet blind Ei iubitor de copii 9i socotea
ale lui Demosthenes qi ale generalilor regelui, care ardtaut de pui;in pro{ purtar,ea acestor' lucruri, indbu.gindu-gi du-
mulfimea banilor care-i fuseseri dati.
rerea in iiniEte. (4). Eu, desigur, n-aq putea spune cd
, ,l este frttrnos sd te incununezi Epiusrdtaasdeuactiist adcerifbicliini dlaqviedse-
tea rr:ror'lii unui rege, care se
21 Dind deci peste elini aceastd nenorocire, atunci or,a- uman in succesele pe care 1e avusese. Cici, pe lin.gd cb
torii care fdceau politicd contrard, atacind pe Demosthe-
nes, se pregdteau sd-i ceard socoteald Ei sd-i acuze. (2) Dar este vrednic de mlnia zeilor, mai este Ei lipsit de noblete
faptul cL atunci cind trdia ,I-a cinstit qi l-a fdcut cetdlean,
poporul nu numai c5 I-a absolvit de acestea toate, dar a iar du.pd ce a cdzut de mina altuia nu a putut sii-gi std-
cdutat sd-l onoreze gi i-a chemat iardgi ca pe un o-'n pre-
vdzdlor la activitatea politicd, incit atr.rnci ctnd osemintele" pinee,sci,r bucuria, ci a sirit ca un saltimbanc asupra ca-
osta$ilor cdzul,i au fost aduse de la Cheroneia Ei ingro- darrruiur, a intonat paiane, intocmai ca oamenii fericili.
pate, poporul i-a insdrcinat sd pronunle el lauda de in- (5) To'r"r,i;i, incetind de a mai deplinge soarta, Ei l"acrimile,
gi j,ei;:nii1e de acasi pentru femei, el se gindea numai la
mormintare pentru acegtia. Demosthenes nu a suportat cu intbre:ele cet5fii, qi servea, Ei de aceea
noblele ceea ce se intimplase, cum pe acestea le il
umilinld gi fdrd tragedie Theopompos, ci a ardtat cs,d::rpieriEni este dovada unui suflet de orn de
monteazd intr-o laud eu ,gi sccotesc cd
cinstirile gi onorurile pe care le-a ddruit sfetnicului, nu-i. stal g! a unui adevdrat bdrbat, si fii totdeauna in picioare
pirea rdu de sfaturile primite. (3) Intr-adevdr, cuvintul perrtnr interesul public s,i si pui rnai prejos de interesul
de inmormintare l-a scris qi spus Demosthenes, dar la pu'olic tretrurile sj suferinlele personale, pdstr:indu*fi pres-
sfirgitul decretului nu s-a semnat pe sine, ci pe fiecare tigiul cu mult mai mult decit actorii in rolr-rrile de regi
dintre prietenii sdi, evitind sd arate pe daimonr.rl sdu gi-cte tirani, p€ care nu-i vedem nici plineind, nici rizind
psduurcopcpdersmiuuol Eaprietesoacaalrruetai lF-saail8i8pa,.vpu(int)dlaFcilCiinphdeaiaromnpueriiramit. in$t uiiasrm5erusplitacrdueurapc!6"[ la teatru cum vor ei, ci cum cere lupta dramatici in acord
cu su.J*rie,-:tu1. (6) In afard de acestea, dacd trel:uie ca cel
oracolul a prevestit acest lucru prin ultimul vers: car,e a suferit o infringere sd nu treacd cu veclel'ea pe cel
care estc nemingiiat in suferinld, ci sd caute s5-1 mingiie
cu cu,vinte blinde Ei si-i inioarcd gindul spre lucruri pld-
,,Plinge cel invins, dar invingltorul a murit". indeamnd pe suferinzii de ochi
cute, aqa. cum cei care
s5*gi intoarcd privirea de Ia lucrurile strdlucitoare Ei vd-
22 Demosthenes a aflat pe ascuns de moartea Lti Filip tdmdtoare pentru ochi spre culorile verzi Ei dulci. cum
gi, incepind iardgi s5 incurajeze pe atenieni pentru viitor,
a pdEit cu multd strSlucire in adunarea poporului, zicind ar putea cineva si aducd o rnai bunb rningiiere decit cind
pioan'ttoripa''iercsltecuin,cfeelericdierea,cEasi ds,dinfadecpi ddritnindsurfedruinltecuLebpinuebtlei-c?e.(-7o)
cd avusese un vis care prevestegte un mare bine pentru
atenieni, qi nu dupd mult timp s-au inf5liEat cei care anun-
rlaitrdsdmaodau.rtceiajelurfiteFipliepn. t(r2u) atenienii au hotd* Am fost mlnali sd spunem aceste lucturi, vizind cd Ais-
IndatS, deci, sd lncununeze pe' induioEeazS" pe mulli qi-i lnduplecd prin acest
buna veste qi ,chineso0

Pausaniasse (3), iar Demosthenes a pdEit in public, fiincl discurs cAtre jale.

imbrdcat cu o haind strdlucitoare qi purtind p,e cap cu- 23 Cind Dernosthenes a inceput si atite iarS.qi cetS{ile,
nun5, la a qaptea zi numai dupd moartea fiicei sale.
Aceasta o spune Aischines, lnsultindu-l pentru aceast6 'tel:anii au atacat straja Ei au ucis pe mu'Iti, 'pe o{nd ora-
comportare Ei acuzindu-l cd-gi urise fiica. Dar Aischinr:s in* f;orul tre procura arme, iar atenienii se pregdteau sd lupte,

PLUTARH

DEMO:]THENES

la rdzboi, impreund cu ei. (2) Demosthenes st5pinea tr.i.. p15ri1e de la Cheroneia, dar a fost judecatd. cu zece ani
ifrdb_oiunnrrucnldaea,"urcniEaitnuricrtmanri eiacntbrtiddiumrar-irilnil-iseflecBsdorceidrnpoizsilblio!aaorg,irliu5tleai,Mbdiacaaeornrg,aimiiet,iecalstinrienid5mlas.dnupaT{gooiliiittrrusdiev.-egqaaei,alilunudteif,iuSnpiAlinieglienaAcxlt,saeiacnauua-. mai tirziu pe timpul arhontelui Aristtrophorr, gi a fost
luptat ei singuri qi au pierdnt cetatea. (3) insd, deoar.ece celebru ca nici un altul dintre procesele publice, daLoritd
muitl zarvi se fdcea in jurul atenienilor, a fost trimis un faimei celor care vorbeau, precum qi noblelei cc.lor care
soi, impreund cu alfii, 1a Aiexandru, dar teminclu-se de
minia (I:4i,C)._Ifn"ci,iasr-d-adinetcoirAs leinxaapnodi rdue alacCeirteurtonzeezceEdi eampaiigrdosgiit, judecau. Acegtia n-au depus votul impotriva }ui Demosthe-

so.tra. n,es, impreund cu cel care-I urmdreau (sd-l exileze), gi
dupl aveau mare trecere, ;i fdceau politica macoclonenilor, ci
ccuemi msapiumneuIldliomqie'cneeiursnEaii Douris, sau opt, dupd'cum l-au aclritat cu atita strdlucire, incit Aischincs nr;, a oblinut
spun demni de incredere dintre a cincca parte din voturi. (3) Ei binc, atunci Ais'chines a
piecat indati din cetate Ei a trlit ducind viata dc sofist
la Rhodos gi in Ionia.

istorici, qi anurne pe: Demosthenes, Polyeuctos, Ephialies, 25 Nr-r dupd rnuli tirnp, I{arpalose0 er venit din Asia
Ia Atena, fugind de Alexandru, clci avea pe conEtiinfl]
Lycourgos, n'loirocles, Demon, Callisthenes, Chaiidemos. multe fapte rele, datoritd vietii 1ui dezmf,latc:, si se temca
(5) Cind deci Demosthenes a spus fabula cu oile care ar-r
predat pe ciini lupilor, pe sine, qi pe cei cu e1, s*a com- de rege, care era neindurdtor cu prietenii. (2) Refugiindr-r-se
parat cu ciinii, care luptar_i pentru popor. deci e} in fala poporuiui g,i predindu-se iniprcund cu banii
iar pe Alexan- qi corSbiile, indati oratorii, orbili de bogd{ie, ar.r inceput
clru h,Tacedoneanul 1-a socotit singilrul lup. (6) A mai spi-rs:
9b,,auD,gu'appiuiIliccnluemgsreivauemdcdeumcmdpcpIdrrinniepgneuosi,tmov,rIaiii,pmrceiundlda{i{aiodpauemc veponroil,btot5o{it,p..eaA.t;aacieensru-, sd ssEtrig1esaElivsedzeincpeer,creusgEd- ctoorn.v(in3g)dDpeemoasteitnheienneiss, aiapriimnce,eapsucti,

qi
i-a sfitult sd-I indepdrteze pe Harpalos qi sd se p.lrcasc5,
tea le istoriseste Alistohulos ca nu cumva sd zvirle cetatea intr-un rdzbo\, pentru un
atenienii se sfituiau ;i erau dininmCaarsesainndcrueracrdlilt.uIrnd,tiImle^pmcae- motiv nenccesar .9i nedrept, dar cu citeva zil.e mai tirziu,
'cercetindu-i avufia, tr'{arpalos l-a vizu't incintat de o cupi
des, f-ir{nd cinci talanli de la oameni, a promis cd va pieca
in sol-ie gi va ruga pe fe,qe pentru ei, fie cd avea incredere barbarri gi, interesindu-se de cizelui':i de formii, l*,a in-
in prietenia sa cu regele, fie cd se aEtepta c5-l va g-dsi pe demiral aurului *qi s5-i ;iplecieze va-
si evalueze greutatea
;i
rege ca pe un leu sdtul cle rndcel. Phocion cleci l-a coi* 1o,area. (4) Der,rosthenes adrnirind grctitatca qi intrel-rinriu-l
cit face, Ilalpalos, zimbind, i*a sprr,s: n,,oPaepntter",ui-tainetrifmacise
vins, a intervenit gi a implcat cetatea cu ei. 20 de talan!i" ;i.,
fd,cindu-se repode
cupa ini.prcund cu 20 d.e talanfi. (5) trra, intr*aclevdr, l{ar-
24 Dupd plecarea h i Alexandru, prestigiu de oarneni palo,; stragnic de priceput sd cunoascl firea rinui orn dor-
mari iEi cdpdtaserd aceqtia, iar Demosthenes era umilit. I)ar
cind Agisea spartanul a inceput si se miqte, impreuni nic de aur dupS inf5ligarea gi revdnsar'ea priviriJ.or qi dupd
inceput sd se aeite gi Demosthenes pufin, apoi cu mi;cdrile ochilor. Cdci Demo'sthe,nes nu a r'ezistet, ci fiind
el a. s*a
fdcut mic, deoarece atenienii nu se impresionat de ddrnicie, ca qi cind ar fi pri.mit o garni-
iar A..qis cizuse qi lacede,monienii ridicar_l impreuni cu el, zaand* s-a dat de partea 1ui Ha.rpalos $i, o datl cu
cu ztua, a
fuseserd strivill impre- pdEit in adunarea poporului, frumos inf5qr"rral ciucuri
unE cu e1. (2) Atunci a fost introdusd" ;i acuzatia depusl
Ctesiphone5 pentru coroand, fiind sc,risd in Ei cu panglici de git. Cind atenienii l-au indernnat sE se
impotriva lui ridice Ei sd vorbeascd, el a fdcut semn din cap, ca Ei cind
timpul arhont'e1ui Chairondas pulin mai inainte de intim- Dar oamenii cu nobil, lu*
i-ar fi lipsit vo,cea. (6) caracte'r

300 DEMosTHENES 367

PLUrA$r

lndu-l in batjocur5, spuneau cd oratorul popomiui nu E{iigipiEilcin0;eaiiiriaa;ird1occGr"irmtea-aniiea4I"izm",o;Or!ine;dca.a^il-inauc'ncr"nJmtlAdcArerveeue-e,u"iri1daain-c.sqnaeptaieeeeiidor,lldrb"eatdild,"riaiutaeubiiiccpo.ncfccidu"nonadacet.zpeitte,as!radlioe5tpaspunrrrup,ui'dnallifmatnu9acelicuedniiorEieroqol-,acuncipailuerndipiuturo6a$ledpto-ltlc.rt6dle.cr-'cd,,e.idlaEdcaip'ainvlaa'i-tdoara-rruclreraitennffabicniilatsteeapeudipsarocnnutepuorarp-tceeusrrdioenilisneneuc'r:o^ciclc/itdelnv",ieue'ie'pid0(cr"acve7cet,c'iiial)eoid:citlnul'taaisi-slamia,ld*ttepdeprpI-tsaotri"ooetipgldbiiltaatnieirpuitcTuicdiiivnectnnS?eedr6Ieaa--'a-i'''
fusese cuprins in timpul noplii de anghind, ci de argy-
27 Dar incd pe cind Demosthenes ispdqea e-rilyl. amin-
ranghindsT. Putin mai tirziu, tot poporul, aflind de co-
rup{ie, nu i-a mai lngdduit lui Demosthenes s5 vorbeascb rtdteClaaiuiuiuditrelaair,a[;ai-altcollre,aiie-tatm;,l^cr,slriqueuteni9itdimnidaruioes.iApqratdnit-ierintits"emtruCetirAauinueappunlsraeaaodiccmxctcblerdieoaecloptostanudsdr1rLtedleoeieeE1scr3aoiueupi,.i,sr,raLpectiqahmriaacaittemtenrpn"nrecatitreua-ruee,fu1seauull0lzS0aitngc2neoiusda.diinasiau(duciec2eareciurr)pnue[tpldeiPapaldeio{nryeiifirlAntecaA"'lhitetinn('rc'tAee3pntiiani.tn)upacs'{asiDtai,t?,dluteia9olar"sunro,i"rnerptasl.oss+ldt:ltis-ooa*oieat,bhllfrs'uiqe3iTaup4cnrialaab}'a,e,ccrl[arlsateoe!d'stu---t
clnd a incercat sd se apere gi sd incerce sd-I convingd. $n"igct,assDioecoa"'a-,ii""dereo*atis,e"poltnanr,"5;tia:zi"qfittna-t,bguei"ilot*,piani"lnntsnuaf"r;"ctmtf1ri"phtatd,ri."rce:taa''trdiirPe-natida1cla-pIoleaytcrete-urteseogtn'"dehasrlpepccodee-soatiounncqaeieninf"mnear,isoDtu",antEres"perial-ipd^iisuut,mdo"r*usotiiterioaascrpi:fPD.as,i-iaerbotmft;nilhesoav.rcaaletiup"malahesntldn"uultr1pedaoueouens5atavrcna"egrlstEadceite"eu1dbiPcqnatcsaoldouaiiddepaliidminnnDnatupentaeravanpeopnitDelrvaeemidtptienailrriaiaruosumctotvoaeodsaruiosrtn,uaadlettm0thl'(raqslusptcciel(titin,a4i)sredan,'oc)oii^vrrcn'ucePvcEcP!5st(lncooui5gh'vrad]rustau)iylircbnimn-rltln^ulSacoauaeavteeurlltce'tcourucoie.deh^-rozsalin'batolpicsia-ciril-uDsepnocdii"6ninlrenl'ld-cuu-]ii:edaeXalti.-'li

Dirrpotrivl, poporul cr,a mitriat gi fdcea gdldgie, i'ar cineva ad,uca. (7) Din Pireu s'a urcat in cetate fdr6 sd lipseascS'
s-a ricicat in picioare qi i-a zis:,,C11m, atenienilor, n-o sd-l
ascultati pe cel care are cupa?" (7) Atunci atenienii l-au
izgonit din cetat,e pe l-Iaipalos, cdci oratorii se temeau ca

nu cum\ra si li se ceard rsocotealS pentru banii pe care-i

pl'5daserd, qi au incepuL sd facd o oercetare cu mult curaj,
qi cul,reierind casele, le 'cerce'tau, pind a ajuns la Callias,

fiul iui Arreneir:lase8, cici numai casa acestuia n-au ing5-
duit sd fie cercetatS, pentru cd se cdsdtorise de curind pi
sofia era in cas5, dupd cum istorisegte Theophrastos.

26 Demosthenes, mergind intru intimpinare, a intro-
prevedea ca sfatul din Areopag sd an-
dus un decret care cei care se vor dovedi
ci sint vinovati
cheteze faptul, iar
sd fie pedepsi{i. (2) Printre cei dintii, sfatul a votat lmpo-
triva sa, iar el a intrat in sala de judecatd 9i, fiind con-
damnat sd pldteascb 50 de talanfi, a fost aruncat in inchi-
srudEsinuep,osrteeziincceh, iEsoi adriena,caauzfaugsildt btriceicuinnidi corpului,
eoare. De neobser-
neputind
vat de unii, iar altii dindu-i posibilitatea sd treactr ne-
observat. (3) De aceea, se zice cd fugind eI nu departe de
dscadadececuatemgaisiamatndeaabs,punatgeriniinsg-iiadtilrdnuadedualurdbdmt-rrliusudmecprmaeuemarSnaduaiuejcmcqqdldaeiidsaueEdeniavinia,cioupezdieritcoisanispentidirldi}neausdcsreucedme-saidatnedsrdefcfuerdusisnncneei.ditsedAcedI,c,areeidriieibcaa-ceaireienlercaeiruiaanderunuee-
se intimplase. (4) Atunci Demosthenes a inceput sd plingd
gi sd spuni: ,,Cum n-o sd fiu in'tristat, cind pdrSsesc cc-
in ,car€ cili prieteni nu se pot g6si
tatea am ati[ia duEmani
in alta?". (5) In orice c,az, Demosthenes n-a suportat cu
t6rie exilul, ci cea mai mare parte a timpului a qezut la
figina qi Troizenaee, privind inldcrimat cdtre Attica. Astfel
lncit, se 6pune cd Demos,thenes a rostit vorbe necugetate

368 PLUTARH

DEMOSTHENES

:ia:c(ccuvkiududdr:e?)ecttm^fisr:ulne_e:nenrc"ipilluric1ijtnici-'iti,is':t"lc"roer.r:"ipse:rrnpn.Esg.iounleiiilsiattsuiaoeonreeitarflicfsilseeVcnmpaar1rauiiaiimcmsc-mgbiepuitnerspnr-eneerlptiesideornpeig-aatjd{r,eu,a.isaimrIcanid).snugeirIietanmbi fctacipomrcoe_nusenIaaitavnhitdienniotenerbruin{guuavulieaedfnics,trrnrdeeiee,rc;alt"ipidddo"nre"ltiieiou."nncnn.stie"tisgiin"vintaiuirslAi"glmi;c,{"o'ti,ippUi;m;air;ar;-irie;ai;leei"er;uAir_in"ie_"ulieb"s,.i qcducttpcIIpcAnciadrudlsre)Srniiaqiueoeuinedeecenarugea,dnncl-dlrtqsrriiAdg,cncq*lapcnvhp,vr2.iitr?puo"ir5clriDi.iii^ip9iseesvnccas.des,lucccgeeiir.riiasctasnetAruaimi.iiiuh-rlnn.,iav,dapnaga_ed(taAfndcgirjr2cnliseurnsnnce-ltnmoia-reisr)gender,iiecadldiaccct,iddb.mcuaDhdscha-1perapiioeEd,arrocicreaiantpanlaee5far'ec6ilmnilcui:ebel-gcAscru,oqtlIaztsi.dnoq"5srI-,unairnrlcii,eountas!s{-iiDnimdtn,ucrcrirsotzzc:siel:chbn.eelcpod.ciecmeia_-eg,ecIcnitmfiaanrt-,-tu,,pondnsridi.cuAcvrnat1dalfourceaticrraluEloi:ca,duiEiegosciniseltnrnricuaac1tutcealt-ssash,errmraipil.Atc-od,dnccadcioeilsiooatsae,oilrdics.cnseodprcursccvtscrl-ur,naee,hmelodhm(acendiiis-dcobsdntnoinbriairaldenialab,eiue)ircniecteaieqnotersdedaerlriaseLtiacuninag,eiteEe.oercitccgdvtddm,vndeiccmoearnteaeAaiaeuinidiacscar,pniuppltssrjtucedtencacueacrdsetrneJt,oteipi?qu,.auu,a'fmuesfqs.dopel'iup,ml_e(eaat,reuldei(3rrlpnrqamiqis4d,i'uniueno)tdtc-'de,irie)lidcfeds,g_flleeaiuudD,advnaaSeudldt"uccs,cce!eiuasp_ia,aetii,reu-efe.uidordsnoi"a,-_ctzla,n,afneat_dreoioioAcraioDascr.cinii*end","liots,crrdirdgiarf"zo""apncaec-retar.toro"en9iruat;l.ihs"ce*,"ei,liop,cCiibro,n,.i:di",ei"asdaiu,'e;ioolb;*stfaict,tl-ci,;;llthrr,,ri_r"npo;a,le-Tc"ti"iipiJiddnnsuiueu"sJ;iet;;u;_caqaea_e-_,e;_-;i,",i,lii

cScoubiotittree:aerracr,ie-csrs';iit':1mllocua'rcccarleaumraeeantapuzdrinieu.ccgieitpcGeanuntriqudieeimta$prgliOii_noatbuefaad' u;aetarbtlft0eairaeu"'Il',.tIuaif,uirl";ft;di_,

glaidivopdEmolAapcsDiau3dnum.cuaaiao--rgieqneioinaaillerprtrnipAbum1,tn*rt,levDot2oleeraidi;geaacT"Poairail8ceapi-ra-,cnrsclaihnch.dDoraimAuarefletTi,ercuucleyltle:ttlioirials,oeoocgrrrtilpumeinvoiioriftrsgi,itttaiiooinreprinarurassartAauliidiieoolsLnnt.ocqlidtr.sallnros5E,tanpurdz-stcIic-d,l,rttac{sia,eAauaaiiehedcictur.Dgircten,liieoCfmlcrtdmetiaiiiuerd(csoinntoseiaa3sriilmirssa{spfpnu-aaisii)u.tedparr-nlMdo?ardito1lepnAiSeshl_i.dsaCntruts3zoosret.Iratumeepcpohrs.ourori,al-orin-oSedyfliensnImasssa\innsanci,yar!peeic,ionaceaieaahsgtpurstanieccssoziirrennil,eaelrauqatacilDr0etccrsalsclpnar0tiiieoteD-edt,ofimmnaeieeaucomAmmf"ealedad,dcroeurircnisapeepfsedaripn'nliqatalnt,:,teeo-tor'ustriiArsatcoarpiica(rptceip^nio2olinAecreaaEiag,ptibesn)ahseHnri^ntie"uuilc,fxesrCsuatiryohoditeculztndcHmelnurpaiurisu"l,ciiaep_aiaican,.eOfe,ni,apriArgll-m"etlarcnao.ssr-agoiraaimridace.edptiecae_rrtpi"deureeuueipu;hCr'rnaeroJsr;is,tnnaAsylai.at;leteaoife"teu;eg"e"iFtHucr;r"-si.oerzoiri"el_r-irseLaitetm,oy"1e""i"sandnaeitpfarp,n+-icapip"a^nsaula,?eiijcte*.v.ieiroli",seci6o"rfdil;-"tr'alfeiric;u;nitdn.rteidige{g";tn;'r,urJrliinr-;reiritif,"0uovauesliaairreaqi"is;ai_osa__eo"dtii;iril dtzmoddaAAsrti.rtilirrnconnrlrndcnuaito1cnhitpitvrlteaeredir{araae$atm-'.sitaqgaradp,nso,eficheaciiisdec-nc,i-r.rraileadeiel trb(eearttzi6dgenimuugai).simdi,pun:Dsu.icuiinpund,-Deulc,li,dbNuemveazuiqlip-torvn-saeiutIs*itpddrraetsFhslc-uefi,lde.ocinicnlsssneistboeeuresi-uiis-rsvcadnpriloeoAieifudnpriisnnindildenst,ctemta,rdeidriipactnc,eaajedcofEipstsancdirciutn{occiaiiatnfsdutirirancmiroeEnqeaiI{mnlidaidput,m,diup,plnisluicrrerdlnain(luuimnavZpit'iriva)gnrldneiuirCrecAaicdeirsdlcllsen*t,dermiuiocui,csinlss"ottili"dnderzecrs__e_d-0auesii
mai, putea !ine, de cum a pdgit inainte Ei trecut
altar, gemind, a cdzut Ei gi-a dat sufletul a pe ling5

2,1 - Vieil paratele (vot. tVl

370 PLUTARH DEMOSTHENES .7t L

Fcc"io;;i;fdi",,"cctlcia;ufd;i;oidiiit,"ra"ett;"ae;.""Aiir",*nut"-;tll;tiu;rlDpoilG3a"-;i"m,itdo-a"u-'iairh.uuurf;0,eot"ii;e"rl"""upJ^n""mr;:"ltm""piri^oaii^tAtu"t;lui-6""tp;i;t"dt"naoEl"oiditf""l:"'l'lrdit.aa""sio""riai;tri;,pnedsutriLpCrt*-a*vch^auy"q"ete:amd"rr-taare"uoznI."eveDivtcrds"rnrnforineaatamaofcedielupiruedno"ualrectdtiaemacee.esufnr"asislfpfeptrrrdadiiapt(teulou"eteisdtgiJ,ai3sctiEtl.hunrciiiersiilo)edsuueos,ut-thenh",aciui,aa,ncolrnEa.smaa"eserSclstbdft,rner,etdeas*iurmtiatoezasrEoatbnclfpe$rinEtmaiuesrnoiit"rdairmieaicndiioim,tatlldsotpciaruteefppibniltrDiudcfdcdethcipiirbvsleuraiendnmuuee.vloeafepraarrmctrunugaai"tdmurvimrd(rcueeas.es"rPid5aeeleialcmettlrstlcos)drmores(cdeiavinesertifras4.icdotreeaeirreznnsa-b-itaslilo)eechmazt,rit,arva-lumtcod-rnabuaea-rzruecRaap-e^llrnet-risaaerimnetirveo,'o-p:eesuSelpaAiteaEna1EiupnE(-zrlll,u'u,,esuado2r'auifo,ciceiiitDsc,rriijdb_E.tsncr)rgataaeiiiEd'haeHuePtualDpdidiitqolnrrenrDDiium,llEesciealeditdrtcituclalt*bcseiaaidnrmose'aritniarafmdlpnereor,ast,orVe-cdeoeuituctaadcbdqaDcieppDthrtsauppnnilaroaaeueenarreiteemerpeonitnShroztrozadareniemmtcaocietzeassbueesueucn"reis.oocdontluaersndlii.-iiase'dlancscalssen'Ebvseioal^rtttpqrrdt-auusssh-ioecaduihaieiaartatraap,e'tl'eebeolciiatc{uueetlueau1dpnddg-iaunzieatmnDae.narroieiert9eidii-ll[clanS5cicdnn.eeanlaesaa-sseoe1et-iet*a---l in miinile statuii un mic obiect de aur. (2) Statuia avea
ilegetele lipite qi lingd ea crescuse un platan nu prea
fflare. Din acest platan au inceput sd cadd multe frunze
p-usfiece1cdculeaaurruunlc, acauns5v-ilnatscisucnadtdlafruinntzimelpelacraer,e,fiedecpdunlein-a-
du*se Ei lngrimddindu-se peste obiectul de aur, l-au ficut
nevd;tut multd vreme. (3) Cind, intorcindu-se, omul a p1d-
sit aurul Ei s-a rdsptndit vorba despre asta, mul{i oari:eni
nobili, discutind despre
incoruptibilitatea lui Deinosthe-
nes, alr inceput sd se ia la intrecere in inscrip{ii. ( ) Pe
Demades, cai'e nu s-a bucurat muitd vrelne de urita lui
faim5, cireptatea lui Dernosthenes l-a dus in Nlacedonia
,ca sd piard pe rJrept de mina acelora pe care-i lingugise
rruriqni6nocsl;inEicarnreaininuaminatei il urau, dar atunci cdzuse intr-o

avea scbpare. (5) Intr-aderz5r, au
primit de Ia el nigte scrisori prin care lndemna pe Per-
diccas1z3 sd atace Macedonia gi sd scape pe e1eni, care
sint strinEi de un vechi Ei putred odgon, numind aga pe
Antipatros. (6) Fiind acuzat pentru acestea de cdtre Dei-
narclios din Corintl2a, Casandros s-a miniat grozav, i-a
'injunghiat copilul in brate, apoi a poruncit sd-I ucidd
pe e1 la fel. I-a ardtat, prin cele mai mari nenorociri, Ei

cd
trdd6torii se vind intii pe ei ingigi. Acest lucru nu l-a
crezut. cl cincl, de rnulte ori, Demosthenes i l-a prezis.
Aici, deci sflrgeEte, viafa lui Demosthenes scrisd din
celc. ce am citit sau am auzit.

iost scrisd acea inscripfie devenitd celebrd: gindirli'

,,Dacd tu, Demosthenes, ai fi avut un curaj pe mdsura
Ares Macedoneanul nu ar fi stdpinit peste elerri"'

(6) Iar cei care spun ci insuqi Demosthenes a f5cut
;Lffi ii Calauria, cind
inscriptie era gata sd l-,ea otrava'

flecdresc. 1

Aautei,3ni1aii,"Cauuuciphi.ue"mlina"atmdte-auicoiinnmataiimnntdpealandttueul rasmiundetloarinuodl rjfueadppettac: a"ntU-lo,n-ai ssppouyls-



NOTITA INTRODLICTTVA

cricine o ur*arr|, actiudtatea desfdgurat(t, de Cicerr,'
rte-a lungul. lrdmintatei sale uieti iSi dd' uSrsr seama cd a
'dfeol,.sirttniicseaulc;emi s-at,eii tnmairneaat rdaetotd',oarlinrofamadnei'lg,olor r-ie. &-ga curn a sryne
slujba dgbtn-
In
ualori suprerrLe, Ci.cero a pus o sensdbilitate
ertrem d.e mobild qi uie, o i'nfelegere ampl6' qi pdtrunzii-
toare, o uoinld Soudietnicd, o culturd faarte vastd' un
talent oratoric puternic gi o largit tttlturd
extrem de re'
toricd., pe cere Si-a dobindi't-o printr-o neobositd' qi ne'
p-recpue,pelofi.tdanmuuln8c(6t. i.e.n., ctnd qi"-a tnceput actit"titatea de
ua-'ft,riufra,ioeigec,utat'e!rEt,irdrpiCsCritnieac,r,sresatriacreoulc.lcazu-fini,ecetocei,andaf.trIatr'eeramuadssl..eidiulcil,innfiRddictsooercrmugcesraa&ecuoeuaLnerlaaoelm,r3uii,ipnciSaetce,inilpussdroaoiecmcriiiaeapisll'-eeee10guqo6riieippem.eordte."lunli:a^-i.'
td.c:e diitre r:lasele ,si categoritle sociale care al'cdtwiau
populalia Romei. AstJel, Lupta surdd, cu i'zbucniri izolate,
it,litre sclarti .7i stdptnii d.e sclaui a Luat a trtrm'd, uiolert'tCr
de masd, cu rdsocalalui Spartaarc'
6i Condrarliciiile dintre optirnates, gruparea politi'c(t a btt-

gdtagilor care se apune& oricdror ref ornt'e, ce'rute de
paptttufie .gi populares, reprezentan{i ai intereselor 1ldtw-
ritor sdrace, aLL prouocat frecuente incdierdri ciuile, gi
apoi rdzboiul dintre Marius ;i' SgILa Si rnai tirziu, rdzba'

l Cicero, Ad Familiares, XVI, LB, 2; HieronYmu$;
L6B; Plinius cel bdtrin, Naturalis lzis-
Euseb. Chr" Olymp.,
tarta, LB, LA.

NOTTTA INrRODUCTIVA - CICERO 37?

376 tui.ndtr-se pe Linia intereselor uitale ale Ronzei, care ce-

iu,I tlintre Caesar ;i Pompeius. Gra'ua problemii a clatotii' reaw alegerec. unui comandant de ogti destrtirfic, capabil
sd. infruttt,e pe L4dthridates, combate atitudi'tea aristctcrrt*
lor a cristalizat conjura{ia. l.ui Ctttiiins'. qi ei anwnile
i'{paiee,iiuttssie":nct,lsaistiopt;rttLialntl,tesn:cdlaLcriulse"tlopn'cuertzaeefrieii rsSeeimctelpemlzfeotlarlfuueci aaSrtnEnual"fIcaeu, pninrreusaataPumrouinmrdi-;
Aga-zisii ctlia{i ai llom'ei i,;i reuerudicau
drepturd, qi r:ontratiic!.iile di."ntre ei 9i R,ont's att" t'l,zts I'a
Jlaa$intotismripl ,'rdsza:l:rJ.,iacc(ut socii, ,,aliafii". Roma a trebuit, i'n ace-
.i'lliiitri- dir:tatura.
tafu ;i rdzbo&ielor erterne cL:' Ac!.eud.rs.tele, sele catit(tti" defecte ;i concep{ii politict'
c,arics ;i apoi cu gallii.
& &cesi;or euen'itnente t'tr: tt,r(rtJ cii Ie arafd. Cir:ero in anul' 63 i.e.n., cind se iden'tificd c:u in-
:.it'r,pls nLenfi:ornt'e De
tle inr:arrlat(t eqriafur,fusnoiln'ictaittad!.;eeirnateuliEiaelma [pao, 'ii7.is'c7{i1i ;!lta:n,i}.iao,tna'bail;ii-' terese'!.e aristccra.f,iei senatot'ialea. pilcl.d", la 7 ianuarie,
ci.t t/e n'r'u,i,t la in,tt"area in fwnc,tia cle consul, cotnbate proiectu! de Legtt
agrarii p?'()pL{.s C.e Rztll'tts. Prodectril u,rmin'ert r?TolTQrea"
tul;ea, ctiltura, megte,sugul, retoric ;i ntiLitor, bu'n(ttatea satt ittt ott ie p'utea in concliliite cle at'tnci, a gratei probleme'
r rt,:ii;rcc ,,r,,,r17iirtt' P,t i::.t'i.
Cicero, &te cutn erru spus nt'ai sus, a pornit la cucet'it'ea a cetd.{ettilor sdraci, care cereilu disiri'btLiri de pdntint. In
suprenrd', prin tirnl.ntl, coryttra$iei lui Catilin&, toaccttoicmiabnriein- tle-cembrie:
Eloriei, ca usioare :ru p r e stigi'ul ot' cucerirea altar ualori- 03 Cict:ro se. dot:ecle;te un abil dest:ctperirea
atoric, ci'ieri, t e! & r:otnpl,ai;rtlzli, tlar $oudil,or r9i adesea crud, ;i nein'c(ttot
irusb' un t'ente, precul tLu o c{L

tuLui; cursus honorum (cursui onoruril'or), atlicii mag'is- Iipsi,t; r'!.e (l,orin{a cle a cerceta in adinc cauzele $i a rerne^
tr'&turil,e cwru'[e: etl,i'i"itatea, p'ruetura, conswlcti'u!; pittt''wn*
rlia. rd.ttl, aclopl;ind, pentru solutionarea proble'mei, rndsuri
derea in arx nobilitatis (cetdfuia nobii'imii). In" I'upta ,csli.tisttctrcsounrisletruroctsiutiete. Talentu,I sdu oratoric a pro-
represdue
pentrLl tiottinri.irea acestor ual'r.;ri, Cicero :ii-a r.tt iLtat din in acel an', acleu(trate' capa'
d.tis, prtn
pii.n ,::a|itd,tiLe gi tLeJectele st:.i.e.
d,opere retorice.
AJirntindu-se ca uru orutar cult, tal'en,tai, lnuncitol''
clJrajos, tn primele pl'edoarii susfinute inair;'te c-Le conLac- Legd.nat cle iluzii,Le pe ca1"e i le trezea situafia sa d,e
consularis (fost consul), i'n anii 6re2a,6li't!a5tieo' purte cl'i,n 60,
tul cw lv-Iolotz tiin illtodas, clintre care noud ne*&u par'uentt Cir:ero e.ste brusc trezit la spre
nurnai Pro Quinctio ;i Pro Roscio Amerino, Cicero ut'ut:d sfir;itul'
uirulent aristocral.ia co'rLLirtft, in'
senatoT ia'!.a, r:enal.d :;i anului 60, cind i.i oin ueqti, despre constituirea secretd a
asocia,ti,ei politice dintre Caesar, Crassu.s Ei PampeitLs,
anztl 70 i.en,., ci'ttcl era <:antLitlo,t la ediiitate, dupd' ce'-;i cunosclLt.e su.b numele de ,,primul" triuntuirat'..
Jd.cuse o bund. faimu ca cuesLor in Si<:il'iaz, in anul 75
al Anu,L 59, cind Caesar este consuls, este' pentvll Cicero
i.e.n. Fdrd sd, se declare adtiersur uristocrafiei senatct- primul, con,tact cu reat.itatea cl.ttrd" qi amard. InhLirtd
scrisorile cdt're Attictts, cit se poate
ria\e ca atare, Cicero intiereazl a(tuzuriie dLce.;or nobiles prezentl.nd, in ,sf
V5derdreirsri,tcc'so'tcrLallrreo,lnpitaeatruoninintrdeatgaat:ict asteaguoreierl3sroecsiailadJudti'nilecatruei
de

eract situafia politicd, calitdlile ;i scopurile ttatnenilor in
fdceuu parie. Iszuietpulteda.fpi.;eiu.itcerhteriiaifrap, feiinlrs-uo.nndaeelleef,macpoatmr,eei,nn'tteraLcaceioltniasrenzciuiCn,afeelLes-aarriiaatoiupautraestbasalei-t

O concentt"are ;i ntatwri.zare a elocuenlei sctie doue- De ca"oAAniussreeatvvioeenccieeleaaCsOactrrioilsintoioarnieiee,2sa6dq,ru4ea,staDttueioorIuiCinAaCtstiasctuiiulsinsai,nrn3a7; n,S3ua3l ,l5u49..stius'
tleqte Cicero tn cut:,intarea Pro lege lManilia3 siue de im-

perio C-lnaei Pompei, care este pritnul sdu discui's poldtic:
..stt.sf,inztt in" anttl 66, cind atttorul era praetor. Cicero, si-

Cicero, InVeme'm; Piutarh,Cir:ero,6
Cicero, Brutus,32I; Ad Atticun, l, 4,2.

N. I, BARBU NOTTTA INTRODI-ICTiV.I' - CICERO 37S+

i,nsti.tuie clictatura lomgiitcitear(dsd' --s,e Ci.cero este incapabll sd' i9,ufneiben5m6r,i,Ceic5e6r.oLeastsefi.srSi'Ii'tiut linLsudn,ii,inmodii,'ssaonurslual inceputul Lut
tragd consecin{ele tlea de partea uneia., din' De provincis:

ut'poroiebaa"i.t{eAeatac,c-tebpiucaeoddsrt,ntedieip,.i"rngpnedtocli"erdu;n,.mteinrjdesd'qepe'-,iuLscbiuncalpidacrt'leaea'dmdim'J-ndiaanufiir,iqiittdpieul,uunLstzeewaiaciiu' aP;fittso'dmis,iunaspdleueenaicurtdades'"dttarela-jagrdeduec'aetd,m'ci'pnd-.i consularibus (Despre prouinciile consulare), s(t, pledeze, tn
srieanl,enlL, nsturabnpiigrieunirteil,epceonntsrutermnaetnefinaelereaarilsutoi cCraae[iseairsIeanagtuo--
uMntroieuearr'cisn,e.idmucdma.oipzrtnenobitetuujriei,ttuJit;auGisi,saAleiulmlrt'imiA,epipoPp.itreiArsoid,touuaici,ancesucloirud'iic''illiseerucGlipfeualedurbiibttcianauriCurneeasdae,ellesguowliara,tndCtgesmicuranieDntearieastrdotnrtreanaustlooefarrrSaahfai*t,-
pieclicat'd.e a primi o'Jertele di.nesctorulanbtoernatrwe lidpcoultieticdealC' aLeu-.i
iar. Conseciniele: CLoCius}'
intrind' icnarteunpcreliueecdneatripbeudneuaspspillecbtii'se, prirlouplupneenturznt
Caesar, clweiroC&atoca;itifiacaat latocresctondd'is'uccudrsto*ri ai optimafitlor. Insu;i Ci'"
ctre Lege intr-o scrisoare udresatE
proieci
,oricine erecutase ceiA\eni rontani: nejudeca{i (proiectul
uiza pe Cicero, cnre executase pe coniurafi,i lui' Catili'na
JiocsoUurarausraI,t.,nlooni'Artrtiu:,ia-cmiiatio,sbjpulctrJocuueell*tell,pc-ieedpeerx)uii;alI*fuagCtin,elui2crcin0ien,aurdmrao-.e$L,a,dasr'pcuitc'dirmreusier'mfdnri5e"net8aodaqruiitrts'ue,-aasctd'eadusrcwaesalumcmsLrldiaieusamonlp,reieien'fn[ri'{et'iilealecuac|azlzdua!"d'9ltmi'ur're;eifii'AgCacitaetituueir'el--- Lui Atticus de subturpicu\a adi'cd ,'o ru;inoasd palinodie"T '
Dupd. pronwn{area acestui discurs, Cicero este de tapt
tn sluiba'tri.umuiri'lor. Pentru a-;i ineca durerea cd fu'
sese in realitate scos dirz rolul de conducere in ui'afa
po-

l,iti,cd,, oratorul se dedicd' redactdrii, unor trotate de reto*
ricd.';i. fil.ozofie gi'-Si continuii actiuitatea de apd'rdtor in'
f-a{'a cur{il.or de judecatd.
,ajutor,lucru care-l inclispune chiar pe intimul' sdu pri'eten' d,e constatarea cd,, in tond,
In acest timp, la Romn, Pornpeius, nelinigtit de,pro- Degi Cicero era indurerat
puterea politicri o defineau triumuirii, uiala lui' se scurgea;
,$iidd-tt.gnrcuiz,iirrees,cLeanamceusmamutiepta.toruletueisIrllniufuta5uuiluln6liu'ndliprP,CCitdltiu.urgitCircoocaeiieaaelrsSsmraeoieepodeierape'.suia-n.strtsjOeiittoneeSetmd,ruipasbiicrienpinarloCnueidderactsdl'ueoiatt'gru5rldrudnnle7iiuumnina,..icso,ttDaar,rtadSpde,slnc,,'deeofporlit.airoicnuanaopinpdltaumoeortcorzarprpieupiuuieoda-lilum'r,eestSSita'JigdaeonrSesencdiitao'uidnam'autliiatrsnsjadiiRrsgcdied'tnu-ooeSatircam'rsttli'oeiruupnaeaasimru'frnitil.lliaiehe'a'n---' rel,atiu calrn. La inceptttul lui i'anuarie 52 i'nsd., Clodius
este asasinat d.in ordinul Lui Mito. Se produc tulburdri la
Ro,rna, ocazionate de acest asasinat. Senatul f'l numeqte
pe Pormpeil,ls consul sine collega. Pompeiu.s, sllb priui'rile

ui,mi.te ale lui Cicero, ia rndsuri de pazd seuere' iar pro-
cesul asasi,ndri,i Lui, Clodius, in care Mi'lo, acuzat de omor,
eemrricade,apatl7i,mofrnraaaitLaedleeSsiCddie,ucpefadrpo, ,tousLencojduuddPeocpmdro,pctee'niduucsrod*n,.dpCi{eiiiccedareores-eLescstueorcii'otnatetteia''
afnspurutoi$dsit.rttpleeotiercai"Lsrnaicrpfrd6ieyapuitnssrimi,tetruneeaaablftifou'uileroiainar;l.lalidu'P.spfredeot.sagcutdeeipdos-.uiluneli,edncSIf'ettaueal,ipccSedu,.xael,ipanscdtlhit'iutdinasprdegsedin-naatdbrcuijduruecdtaarueirucrtyimtaei!tf*csula(dlt ptttd, aci ca singurul om pe care mnl putea conta wisto-

cOrraaftioarusel,naetmoroi,afilodn, a-t, se manifestase atit de dictatorial"'

rosteste o cuui'ntare slabd, pe c&rev

mai ttrziu, a red.actat-o, rnodlticind-os sub torma capodo:'
perei retorice Pro Milone, pe care o citim ast(tzi.
6 Cicero, Cum sPernoatSulegitriaot;iaDs ieogt;CCausmsi,upso,pu3lg8- ,g1ra5ti,@2s;
De donto sua; 7 PIut arh, Cicero,34.
egit; 8 Cice ro,'A& familiares,
A p p i an, Rdzboatele ciulle, 2, 15. 55. 2; 9; Ad
10, 3, 3, At'ticurn, 2Q, 3"-

N. I, BARBU NoTITA INTRoDUCTIVA _ cIcERo

aflreIncexa'enuml dsstr u1r5d0,uCaincietaroteaa,reinrncoatiluiteatesd-dSei mingii,e intr-o 'in 46, dnd Caesar a gra{iat pe Marcell o.cesta,
guuernator al <[upd ce luptase aprig, in senat, tmpotriua lui Caesar,
Ciliciei, unde dd. douadd, de om cumpdtat, cu grijd ta{6 de sizah"uiac,nlitainMlia,wtildeenec,litpiraammbJilceete Iaimapdoretsriaudaicdtaictotarutolurui, lupie-carea
suptr4ii Rornei, de wntanitate.
Dar uial;a relatiu Lini;titd, pe care o dusese de Ia ros- Le tit'im in cliscursuZ Pro iVlarcello.

tiren cliscursului De provinciis consularibus qi, pind ia ter- si Discursul Pro MarcelIo ne aratd. clar iluziil,e pe cere
"Le mai fdcea Cicero cd. Caesar ar putea totuqi sd m,ai
rnin$rea guuerndrii Ciliciei,, inceteazd, brusc la sosirea lui' salueze ceua din, in"-echita magind a consti,tu[ied republi-
Cicero la Roma, tocmai in preajma izbucnirii rdzboiului came. Personal, el iL ura insd din tot sufletul, pe Caesar.
ciui!. dkztre Caesar qi Pompeius.
Cdcero este scurn pradd celor mai c'lt'inuitoare perple- Astfel, imtr-o scrisoare udresatd. Lui Atticus, care clateazd.
xi.tdfi,s. Euenimentele se precipitd, Caesur trece Rubico-
d,in, aceeagi perioadd de timp. Cicero a scri,s cd ar urea
s(t-l uadd pe Caesar u'Syyaov-Quirini, in acelagi tem.plu cu
nul,, La 7 ienuarie 49, gi inainteazd uijelios spre Roma, in
timp ce Pcsmpeius, surprins cu m'obilizarea nefdcut(t, se Q\uirinus, adicd. asasinat de s.enatori, ag& cum fusese Romu-
rrnenitnurdal glsuepirsepersGeterescudidae..;niC,ediaceepsrocoi,rirssd.emCttmanebesaairncr,cddalbainilB,IrptuaunlnidaeisSiluairznbc,uapcleio:uro--
iLnu,suQiguoiarirneu, sin. Earnaiic. l5ar6c-5d.0;,i in timpul cind trium,--iratul era
gi in timpul di.ctaturii Lui Cae-
sar, 47-44, Cicero, in aparen{d, incerca sd. se acornodeze
ctt situalia politicd, dar in real,itate inima lui era la re-
intreuedere cu Ci.cero. Euenimentele luaserd. insd, o astJel publicd.
de turnurd, inci.t Ci,cero trebuia sd aleagd: ori cu Caesar,
care, in mod ud.di.t, degi reprezentant lctdlt,'ttlDdl,loiaauaFrdeilaaipcpifcieoernleoamrt,,pliantorutieiemsapteuaalcacedssrateusi,iianf,adirpliuit,zLoiounaiinuCdeaume-sstaenrl0ams$ouidpruIaal
care era uictorios ;i sd i,nstituie dictatura, ori cu Pampe-

aL popularilor, auea
i,us, care era spada senatului, Si a formei de guuerndmi'nt
republdcane. Dupd, multe indoieli ;i. dezbateri. dramatice inten{iilot' ltri Octauianlls, s-a dezldnluit cu furie impo-
triua Lui, Antonius care, in ocltii Lui, era
cu sine tnsuqi., Cicero, impotriua sfaturilor l,ui Atticus ;i inclrnarea dic-
taturii. Cicero a fost de tapt uictima Lui Octauianl.-Ls, cere
indemnuri.Lor uehemente al,e membrilor Jamiliei, se hotd- rtupd ce-L nurnise pater, iI fdcuse monedd. de schintb in
rdgte sd aleagd republ,ica, gi porneqte spre tabdra Lui Pom-
peius. Nu a Luat parte insd, Ia bdtdlia de La Pharsalus, i,ar s.lcd.tuir eu listei de pr o scripfii.
In actiuitatea politicd., Ci,cero s-a ard,tat d,ormic d.e gto-
clupd ucid.erea lui, Pompeius, Cicero, in i.arna Lui 48147, a rie, iar qloria pe care o riunea eL era incarnatd. i,n arx
agieptat infrigurat uerctictul lui Caesar. Inuingdtorul nu nobilitatis (cetd[uia nobilimii). Una clintre marile Lui sa-
numai cd L-a iertat, dar i-a acordat o atenfie deosebitd, itIniasrfTatrcruliiruit.arnraefaufol csadtsrauacilnteueClauiicdeiemroaposJt-riaiupdadoturcueendtsditfiiiindaeancJteiofaiscst atdct.onccesutudild{auetiuael-.,
in telul curn l-a salutat, Japt relatat destul de pregnant Iurile aristocraliei senatoriale. Atit de mare entwziasm
de Plutarh.
In timp ce republicanii intratz,sigenli, in frunte c1L
Cato, i;i rrengarui ps&auluefozrele, lp.eriinn Afri,ca, Cicero, la Roma, in-
cerca tactici de culise, ce se mtli. i-a Tradus aceastd uic.torie politicd Si atita inritztare ii co-
sd
putea din Jorma de guuerndmint republicand. Atit de
mult se iluziona Cicero cd totu$i se n'Lai poate spera, incit .AI{I,dpp5A1i08tat,Glnc3iu,c;mPeR, ridXuo.ztV,boAI,aadi1er0lFle,i,a7Cm; CiLitlsiiiacuilree.e,rPsoI,eI,,rV4,752II19;,66B2;;r,DVu1tieu;ols3le,,C1i1ua2;s,sP2sh;iiPuliCpsapa,tieec4sar4aec,r,u,3I6lbIu,7-bs,20,Bi.;:

e Cicero, Ad Famili,ares, XVI, 11; Ad Atticurn, YII, 7, 3;
B, 2; YIII, 7, 2; Maclobius, Saturnalia,
3, II, 3, 7.

382 N. I. BARSU NOTITA INTRODI}CTIVA _ CICERO 383

T'ppcanliercre;telet-pasacestliiutipicfot6dea0.tltueeot-asiintretyrsdcntiaae'tlitC--aitceecasrdocscr4iiensldoeaercmileeca;otiid,niiansnntueil-ana'rnsiesi'ic(6floi2p-s-e6t tdcroe"n;fse-wirlial-, Iatd acun't' ;i. un pasaj dintr-o scrisoare adresat{t de'
cw citeua
Cicero lui, Brutus prin iulie 43, deci luni inainte
d,e moartea sa, din care se uede tragica trezi.re la reali:
tste a oratorului in priuin{a lui Octauianxts: ,,Pe Caesar
etiZtipuniiutdobia"itteidItprtidniitarc""ieoe"petsao,rn,e'teItiu"Sb.ipgLona-uuipalusprlpit,n(irtmtdroi[aucicepuuaaesipiita,cnneoertidfeisn'tlas'ictca.ic-coc,i,lataeip-meonaeIerit-tccgtn*aotaeaiia.rnlncaieomieirrnnsiIxpts'eed;eatiinneocaoattdfcueiat'r.itulcueapa'olaae'ttf,reeidtesi.lee'usoaIcpablirruolu*c,ncozutdecoaiai'rhtldnneagsi'tdiurctcguidcpetcpioe',,l-pdmuo-soeecrrboneacdecmcri'cse'paaltnnrnodleeglu-'-t,',t {twOattec"{lne.ai,cuei,aLln-ziarttsus},ui;mci nopreilnirpseinudfon. aaiirc,teufomdloisastiinnfdosusd-tspceiirumdneuoi'tnmdi';feoteasfrsaiecturirss[[to'aer-i
nfinci.noase gi rle i,nterpre{i, ;i crainici, inqel(rtari, sd spere

cu td.rie cd rt& putea oblhte consulstul. De irudatd ce an7
sitnli.t. asta, n-&m iwcetat o cl,i.pd. sd.-i' atrag aten{ia, prin
scrisot"i, deonrece era absent, gi sd critic pe prietendi Lui.,
c&re e1'&11 aici, pi care in mod uddi't erau de acor"d c'tt
tlardnfa tui, a;ci ens-toarmpslatantuIrai ind.aia!.d sd ddm in' uileag tn
psioeutnlpdeu"&tienuai ediur,nee9n4a'dimcldaeucnrutielciedo,eneacatliutd-z.'dii'is[eepnci'rnli'laeierxiainreatibu-ii'lteei-padeweceiamrl,ep$iIegidi-i'-cia*aw't n'ei.nchipuit cte
senat d,tel"e cri'mina'Le"7a.
paratizat uoinla d"e a le aplica. Drama lui cicero a cortstat o cri.nxd intenlia lui Octauia-
Aqaclar, pentru Cicero era Era o crimd, pentmt cd i;i
ii o""no cd a ndclitjd'uit-, cd, rnni poate stLlua republ'i'ca' consulatul.
ntts de a oltline
dittl"ea &curn seanla cd o datd ajwns consul', Octauianus
s(t aspire la dictaturd. qi sd, imite etemplu'L unchiu-
ttien*dliebEiuitstr.t"leeiatezi",inlrd.itr.eeelraeia'Isttar'pzenio'atill.lieict'itlceiazdtuue"doiazrniutleetcaclduerieniaceCncIeiecatnresdtere.1omst,ureacdcgutaeirceleedrrmauegupaoeeisadtfuqeerspeicc!3'udit'!rett'-' a'l.uuei a tat(ilui sd,u udoptiu.

Si
Trezirea la realdtate a lui, Ci'cero este urm'atd' $i de o
eecostntelculuin"zi,iBc,edruiLetoruigsaicl,dmtu, naddieedudeaaptodaeractcetet-a.instAats:atb,a,dNredasdtueeojdasesia'tturdLuifb-i,eartpidiofilisi'tcincridue
mLiicRstnio"l,oo"inmuirrtiruelio,e,;a',,tnr',iletiltLteCaifai.uitssaceiacaeplerrrtsuinoefieini,,etisdipimcsc,lru,taua,ieptnSitdnit,ihg'an{i,'rc,etuueeeblililtmeeasa,ma-pdnl,,taereetuoi.icni''rtItieuintnAmm{incitaaeetiis"ntnncittruoutur'.trsldnotI'5qrencde9litri,tnnaiclc''letlo''uiitr'dRamtnp'rroJttrisoe'encCalztriqapieatsieenso9dstiaispe-e,rade,eir''enrd$dedretiriirilpl'-'e'necn-t a,curn, cind. iti scriu aceastd scrisoare. Aq urea sd' ti,e
snmAdecnefJisei,btereeinnateersamcdzd,eue-,r-iatc,oiatad:ireineipn.tlraiE-nizrng.trtn,esin.octaiDrnr-ttaaaedrcrededuapedcudrl,'beulbciacditi'dit,mdi c,aaaeil.rtrefapemraLimr-dtdie' zeii sd
trebuit
trdit?"
tragis-

aiocpeeteaE;Xi Lduned'ds.pirue,rnee":t,[,M.. i.-e,,Csietd d'e mine insumi Si-fi scria nu,tl sufletu.Lui sdu, prouocat de constatarea cd' r'epublica,
sd-fi mai' suiu? Ce? Astu pe c&re cs iubise atit de mult, se ndruia.
EmseteCntilcadeimrionotaars-atdossatcleuricsnfoiutaanretedaadLuluuioiis'pCeSini.cuternuro,bTuiunnlliasct.adrIpaei'tnde.sduteensucforlaarbugai-'
iCensateilsoapndrd,rearrceefaaiolnimtianetdae':ase' inBcgil'bauurr,lucesdrtneorutcuimttaaaid,p,eaieulraeitpantlnsp'icuAitceoeraepsatta'twee.rnreua't tnTuult,tteia:sa,,luTtud.lrliio"1a5r.a$, iduesnfdataltrefraagnmoaesntrtdd, iin[it,r-torimscitrel'
dictaf,or. Senatul qi optimalii priueau cons',et'nati, t'n titn'p d,esyre

ce Cicero se lirnita la simple Lamentdri. milte,
saare trirnisd. din Brundisium, I'a 28 noiembrie 48: ,,Pe

tt Ad, Atticunl, II, 18, L. ru Epistulae ad Brutum, I, 10, 3.
Atticum, II, lB, 3. rs Ad. Atticum, l, 5\8.
n Ad

13 lbidem.

38{ N. I. BARBU NOTITA INTRODUCTIVA * CICERO

LinEd cel"e mai tnari suferinfe ale mele, md chinuie qiboala rand,, iar operele i,n care sint infdfiEate aceste aspecte con-
sJteitlu, ic,eondtoricbuum{ieantleuiislatorpicaetri;mi olinteiural rleitenreapturerfiui iltaet.inIen
Tulliei, de care n-o sd-li scriu mni mult, cdci ;tiu c(t ;i nces.t
tu (Teren{ia) te |ngrije;ti, tot ati.t de mult de ea"16. Ace-
;i, in
Lea;i sentimente Le-a auut qi pentru fiul sdrL klarcus, de a gleneral, al. culturii, latine este, fdrd exagerare, uriaEd.
c.drei educn{ie s-a inqriiii Joa,rte m?+1t17. Lipsurile omului politic, defectele so{ul,ui qi
financiartu-
In priuin{a Terenfii.ei, raporturiTe &rr fost bume ls Iui sint larg compensate ;i puse in umbrd. de strdluaitele
inceput, pentru ca in cele din urmd sd sur"-*ind diuorful. Iui calitd{i.

Cicera n fost un msre clzeltuitor. Iatd un pasaj di,ntr-o
sa'isoat'e trim.isd din Brundisium.Iui Atticzt.s, dupd. bffidlia
:t .*

de la Plrat'salus, din ca're se uede cd oratorttl se in'daf;ora Pentru a scrie Yia\a Lui Cicero, Pl.utarh auea la iltcle-
qi, nt* prea auea ordine in cheltuiel,i: ,,Trebuie pldtifi, Lui tnu'frinisdem;teultce(rizeuloianrseula;itianeiqntui d;,itagtreticrez;itui. Biograful
F. Sallrstius cel"e treizeci de mii cle sestet"{i, pe care i*arn latine;te, ne m(tr-
primit cle la eL. Te-ag ruga sd ai grijd sd i se restituie fdrd. pcsrnind

inti..rziere. Despre asta o,nx scriis ;d Terenfiei. Dar gi banii rle Ia Lucruri, pe care le cunoqtea, ca sd iderztifice r:u.uin-
d;ti.a sint aproepe cheltuili,. De aceea, te roq sd ara'nyezi t el e Latine qti ne cuno s cut e .
Nu gtint deci, in ce mdsurd a consultat Flutarh, izuoa-
cu Terenfi,a sd am bani de cheltztiald. Aici. ag pwtea i'm- rele latine;ti, care-i puteau oferi material pentru biagra-
cd sint acotro, dar mai
pqrtui,mc,dtdaa{ci lapcrdocaugra;tti, n-am imdrdztlit sd lac i.nai.nte cl,e a fia oratorului. In orice caz, Latina pe care o stdpinea eL,
t:it c;oi,nalibnuenadueno{paerdeeleasmc(t"tinsuenitne asupra Lui Cicero pe, cale
nici wn im- le bio-
greceqte i-au inlesnit
prumut".

Se ponte deci spune cd Cicero, a.ga cu.m am ardtut Ia gralului o cunoagtere ampld gi andnunfitd. a uielii, ;i ope-
inceput, a, tost inzestrat cu un uiguros talent oratoric, cu rei oratorului. Acest lucru este confirrnat de Yiata lpi
o p,dtrunzdtoare qi. largd i.ntel.i.genfd, cu o ttie sensiltil'itate, si
Cicero insugi. Intr-ade'--dr, eristd. in biografie pasaje care
premise necesare dobindi.rii unei. ample crdturi generale, aratd c(t Plutarh cunogtea in arn(tnunt uiafa lzLi Cic:ero.
insu;ite cu ajutorul unei munci st(rruitoare.
Acest fapt ne ajutd sd. punem ;i. mai bine tn Lumind. cati,-
Cali.tdli,le personale, tal,entul oratorir:, uasta sa cu!'tttr(t td,tile ;i Lipsurile biografiei.
i-aw seruit !,wi. Cicero ca i.nstrumente pentru dobi'ndirea Plutarh, ca de obicei, folose;te ;i in aceastd biografie
tnetoda erpunerii, cronologice a faptelor, socotite de bio-
glori,ei, ualoarea supremd, a uielii sale, iar gloria a can-
stat pentru eI in urcarea supren'Lei, trepte iza cursus hono- aral m,ni c:aracteristice pentru uiala tui Cicero. Ici, ;i col,o,
rumCm- 'ulcopnosluit.i,clataul f-ost;,ifdinrd mdrelele succese de arator.
nici o indoiald, mai preirts expumerea cronologicd este presdratd, de generalizdri por-
tretistice, pentru. cci prezentarea. cea mai sistematicd a
deci.t amul de litere, oratorul ;i omul de aarueapsutdrt'ar:tq"il[t'uaru(rti.i iJettticarhipiind;a,i tiene, .cpbtaiiourgaitrdlae.lflieiieil,uinuitrreCeeiccseedr.iopdsuondidof.ireis.n.tJolduricm. uE,tidnudiidneoncttr,a(ptJsiidteatculaerdrlee.

Dar ckiar in Lupta politicd, in care el. nu
cei mai glorioqi, uia lui sensibili,tate, puternica irnagina-
obserua[ie L-au aiwtat sd surprindd
{ie ;i ascwli.tul spirit de t:aracteristicd a lui Cicero. Cronologic:ul este insd atztipo-
ertrem de interesante aspecte din realitate.a contentpo' pccslurfuoilrlnussiitniss-ebt&,ei1ont1nguaprtaeinzftudurrmeli.i,caAupinte,dtiiincnnoafdrtfenalii;paoetauurzliilsndectadriezn. des.suri;psgiutieirnnimleceeraeatliaurccidf;a.iCpscit-creooelnofraoor<l,o:rdga.li;ciLsaa:-

t6 Ad Fami,Iiores, XIV, 19.
17 Cic ero, Ad Atticum, I, 2, 1, 18, 1; V, 12, 3; VII, 2, 8; VII,
13, 3; XII, 7; XIII, 1, 1; XIV.

25 * Vieti paralele (vol. IV)

386 N. I. BARBU NorrT_4 rNrRoDUCTlvA - ( rcERo

persat ;i conJuz, dbainr e;idpbrfiin'nitdfa,pitnul'L- ucmd.inPaluctadrrheianusd-aLrejuo- teta Jraze motiuele c&re au dus Ia exilttl oratorului
politicd faptele sint etpus-e uneori' neclar, i'ar. {31-34) .;i acfiunile lui Clodius in timpul erilului aduer-
Loncepg,le
clece ps Cicero, i,ar clteua d,i'n aspectele uiefii' ;i acti'uit(tfi'i
atteoii eronat,'IatA sarului s(tu. Din actiuitatea depusd in legdturd cu MiLo,
Plutarlt, subliniazd deuotatnentul, tui Cicero pentru prie-
Iui Cicero infd[i;ate de Plutarh. te,ni (35). Bi,ograful nu trece cu rederea anitnumtttl, cd
Linia politicd a lui Cicero. In, paralela cu Demosthenes,
mtFiulauilgttaaiir{thiriaiptuuurinileCoriicneprLeou:mcoainrraedtuoLrermu-ald' dtso'-eaafrieanluredt tciaantracScotirecericlis'tiatiic-n;ii ale ac- clupd inJritlgerea, de la Pharsalus, Cicero, care nw uoia
tim'pul sd. con,tinue. erpedi{ia, era gata sd. fie ucis, dar nu stdruie
Cilicia asupra. incidentului. ExXtune, relatiu, cu multe amdnunte
bd.tdJiu Filipicelor datd de Cicero, clar nu atlince;te Lu-
(trpat5unir2pbfto:oitns1tdtnc-a3iT(c)t5ubu;2ztaaea,nr7ted'i)da.;oienacieuLctJuligiomtetsnli{ipnudiun'sirtaleigmcnaitipicBu;uiirulpudnitcreueosisp-naatiapwdjteereiann&luftti;reriuteni uiIsn'mupis,are-iCgajxiianislLt'utidr'(Llas5iatna3utac,rcoi1cloer)d--; t:rurile.
fn acest fel, linia politicd a lui Cicero este c:onfuz
incomplet prezentatd. Tocm"ai cind ne-ant aqtepta La ;i

o
judecat(r de ualoare asupra oratorului, biograful deplaseazd
erpuneretl spre. anecdotic. Se u(tde;te simpatia lui Fl.u-
dat lui O<'tat'iartus. ittaurhse1:epnotarutea;rtiistocecraa[ieg,inddairt, terminind de citit biografia,
Stnt ai.ci citeua generalizdri care priuesc cwnpdtarea l-a consiclerat ,,optintat" s&Lt Plutarh despre orator, dac(r.
j;ei roitmeemniaagdisetrcaatrueria. dat Cicero cind a delinut di-
Dar clouad6' ,,popular".
caracterizd'ri sint fd:cute Plutarh nu ;i-a dat searna de importan{a pentru ca-
aceste
lTf'tAAaeapacrrnatitepo"ttAi'oqotbrbs.l,LiiiAonudaglsr,irbetuafd-"elf.eulia,Liln'"isncfuadteec-c;reicaieaaprPrre.eat6utLea,tuappbcrtoilhaoaztgidqfird''eiaao.fcuiutlnaaal lsddsdddu'edblCcaeluiincrcRisel'aauorszoLrednil'eyen,t,pEsctuoili,rmcendi'peaeptlrcaueiii'-'l'
racterizarea lui Cicero, ornul politic al unor ntotmente cum
a fost acel.ea'i,n care aratorul a rostit cliscursuL I)e provin-
cueslurii din Sicil'ia. Din intreaga actiui'tate desfd;uratd'
cle Cicero in timpul proceswlui' Lui Verres, Plutarh' pune ciis consularibus (Despre prouinciile consulcLre) gi aceta
aL hotdririi lui de a se duce in tabdra Lui Pr;tttpeius, c,tl
toate cd. Atticus Ei unii dintre membrii familiei sale iL

indemnau sd rdtnind. pe loc.
Cicero-oratorul. Aszpra lui Cicero-oratorul Plutarh a
raaictleuceaonlrta(u7tlo-pSreuii.uJpai:lpucttiianl rschtdemaCaiicniesrutoibmlsipn-aiualaz'(rrpd,rteainttuicrnliiicJ,oe(rr9uit)ep,lteaibtaailcctquidul 9iitmdfi-[-.i st(truit sporadic ;i, deci, incompl,et, neauind cle altJel o
potriua oligarhi'Lor in apdrarea proiectul'ui de I'eQe dePus
prea rnare simpatie 1:entru acest gen de actiuitate.
Nici un curtnt clespre rneritele lui, Cicero tn domeniul
teoriei retorice qi aL Jilozr,tfiei nu gdsirtt la Plutarh.
ie Maniliis (9); Laud'd criti.ca aclusd de Ci'cero proiectului biograJia scrisd. de Plutarh este interesantd.
cle teEe agrard,,, d'epus de Rullus (10-12); erpune'^pe.-un ln acest fel,
;i atractiud pentru cd prezintd unele momente importante
ton Jlogi6s pentri or&tor, fazel'e conspirafiei l"ui C.ati'Linq din uiala Lui Cicero, inudluite
p'(c1ao4tn-c2s.pi i{pr)ig,aitteuriibiJeldinr(di2ir1dn).i.c!iBaoipotugudrtarscfdau'rteCcicdre,eerdsoe,inincgcdlee pdrt as e j dia intr-o atmosferd cte caldd
fuinrneanaitnaateli,zeprepssdihraotloegaicdees, ecaoncfueruinadrb.ue-Lde.easepimritu;iitecuoruineacle-
;i cd' i.ma pf^oposrtitrminueuqmsi1t; cente dramatice, dar trebuie subliniat: nici din erpunerea
d.espriide ictei
ura cronologiei, nici din paraleld nu se qpot
bi,"nro- o clatora i'roniilir pe core Le Jdcea G ) qi uanitd$ii'
disa,uiulelsp' (ii2mn5$p).aoCrtiroriiuniasmidLiesurtiienCrdeictcoearrop(2ud8en-pc3ot0zdi)ef.ii,lepP,leluoctaraarrethoareLurluupriuiini'neI'upii'rnoCcLceot-''
generale coherente.
Dramatismul acliunii,, anecdota, anal.iza psihologic(1,
t:orba cle spirit, suslinute de calda umanitate a- lui Ci6ero',

38B N. I. BARBU NOTITA ]NTRODUCT]VA - CICERO 389

;ii.nl.o cuie s c jude cat a criticd g ener ali'zar e a til ozof i.cd'. zat in uederea atingerii unui scop, un eremplu pentru
Critici aduse lui Cicero. Ptutarh aduce, desi'gur, unele ilustrarea unui adeudr de morald.
critici lui Cicero, Ads.taJreLa,cebsiotegarapfurilueiiscreaptriotugdeig'nzid' de mai
lui' Dar instrum.entul g fost priuit cu mai pulind atenlie
micd. i.mportanld.. Ci-. Jda.epctiut lsuci-oisptuol,ricerebmio,gprlauflu-l dectt Leclia moralA. De aceea,
aco'rd.at toatd. atenlin cu-
cero cd a clat clouad.d de sld'biciune irv timpul eril'ului nu i-a
(32, 5), s-a ardtat pdtimag in t;rei buprril7eaadfrmicinoisstraint'i-uetimduppu(LL
uenitd. De pil,dd' din iLnutri,eVaegraceasc,tiputituattaerhcteiupusrdefdineeCdic"eercoit
ina,poierea d.in brit (34) 'in timpu,l, procesului
ap-eOsrsopcttercudeu.cisuacunprilwrtuiimsci dsl(u4dci5.lie,Mn1oi)ru',tdroi.mliun(dz3pti5'ooo,aln'5irate)i,ctaLdaiteprdasuuizstnddd'':etdt,ne,oDdnrPeo-slau(i4rgtea6urr,i,n.h7.C)aL.iculCieia,ernCoafi,a'.cmeicnrauo-i.
Japtul, cd ,,pretari,i iL fauorizau pe Verre{, gi incercau sd
antine Cicero, ,,ridictndlr-se, spus cd nu
procesul, dar a
&re neuoie discursuri ci, introducind.
ifal(qtcidtriamf,pe,l,troams ,pbedtsrJtno,ard(tefdccditnrde' upnroptiang(atrnd;di ,fie'inledc,toinra-lad,ce,s-.i' de indetnnat-pe jud.ecd.tori pe Tnartori ;i inte_
p-purinettnednii-6ii,,Lpauii[din.emnrainidtirszeinua,tuell, indatd' a fost acuzat de rogindu-i, uoteze
a id. (2,, Sf,.
i'nsu;i si'-a dat seatna cu aziaoc;'rmFdPcpfucterruezalinduculir_dlnfemilctcisntpdnflapeecapei,ernrtrjlauultthuiaiaeoelln-srenntrgmranictejoe,semcz-uddrd.anLnais.,.eddar--pisCpelnraiicieeusafatitbonoorndoespuiiaipdnleatcerudrusemiitrttaledrdeeriul.siiaane.dd-ntplitsprletesoatfpeolLotdttamurrodaul.rebeicoRceitmi-,liiemrEnacloo;cibeaineuse&,riauaadcnfrpagi.,iaeaaudpdeapicb.sleaaeensepefisounarditleVsertapgipiJaeunonrerrrattirnaarseocLiaprmaAtfaloe"oaunretrrdinocsct,tuini.a,rfietl.pieasu,(setolTet[Iruorzpcoirnin),ararut,trfm"ioilaonaocCarporpdemerieiiirec,itt.paa,deocaeenlrtndlutrwro"ortei,oruarticr.u,aConuccefeBtoaVtittseeccuru.ieeirpd;oe,tioeir.;.ucgr,rrsaoeeadbeniDtaeddrrsorie,._eeana_a_e.,

(sP;'s;tedrAliu.rult,wtbimatainrtduiahceisrm"eEimi)aap,usieeli'Jntgsiotic;neriie-otacsaSuudiuuepTiaeicneir;ttrdeidtotuatdmsatienurci'l,l,dimb;ceniiinnruttlda'aieteddraaiiessd'pptprduoeanpstneioamircdudtirel'uiuu;ipimnu(t4utaue6inr.rr,bieil.mao!)rcrae":ul'
'patitmr'(tdrd(.4sbA, 6f' .
gAslm id'ei clar fJoiin'nndulu'antes,imseppaotiz9atenttoatul ;ci-lacsieti'
Plutarh,
printre rinriuri cd
ior auute, este d'e acord cu actiuitatea lwi Cicero, cind ora-
tortil mildteazd pentru forma d'e guuernd,mint republicand, etnNareutocorlCarilreiar:fe;acirpo(tctuauotanls,tJousli(zcti-iiLtlaeasteptprear;otgicte(etacrpd!e.eeiaslepolurreafiatcCocaerar.eeCAspaimcrre,etrcoaoirrid.utntieai,sttrtoeeirnlauutolanrdrobeitacea.-
impott"iua oricdror irtnoiri, ;i, este ostil dictaturii it'tstau-

rate de Octauianus.
Freocupat cle a pune mai nv-tl't in Lumind' firea perso'
najulwi stitcliat clecit a face jud"ecdli de ualoare ;i' de a faptelor.
Iui pozi.fia criticd rdspicatd fafa d'e oatneni' 9i de Japte, ceptrtnibpila, riamleptdo,trPiuluatairrhoniaii_loartituJddicnuet,ei,cnJter-uCnicecrhoi'ptaabiq,airpeesra_
Plutirh pe tingd cd, a;a curn an7 ardtat, nu izbute;te s(t
fruizl_olil,zutaoit,etiaglc",i;rgeris.p,t,oucnioceni,c;epi,netir,uannregaeto,n,nelurdai.ie,Dsi.eimmmppaoasttrthiieueanredg-tsrliu.nmuBteiaolog,,rrraeojfrulaeltrosi_-e
prezinte-clar ;i critic Linia politicd a Lui Ci'cero' nu se

intereseazd prea mult nici de relatarea eractd a faptului

istoric. rDdietuncndla?.irtsde.laeprrpatrnceseee-L(ao5;c2iu)getnlmo{drp.i,eoct.raiBua;ioi,ggcrl.aionfrduieliDspeuerbncloiansriteahzeCdnicepSsaronrc_oda.rdiouf_i
Scri,ind. biografiile unar oarneni poli'tici ;i comandan{i
pune in Lumind etemple de uirtufi sau de
udetcoit;,tip,,tsitparerhe a trebuit sd scrie capitole de istori'e, dar pd'rere de drdiruecintdcogrui pctlaibridlitaatefaapltuuituCiiccedrodegrincoasutthldensde. seusi_tea
Japtut istoric nu era pentru eL d'ecit un instrument utit"i- relatarea

390 N. T. BARBU

rmItdeoosttisaucttegltneci ntasderiumsoppuLtaiuactiiluaaplbbu;iaitooncgriuhrmraJpfeuealcundttinrtrusuee'rfiretie'ln'egudslir.tecel.u\aodmpntd(tqot'iiur-maaaldaipadiemttmrne'nucpiutftlptususDp{ercined-

De,nrosthenesls.

a'i"-iCfiir"ntriaiiil--r"ics:"ria.6iIeh,gls"s'Cipnit,o"ooiClReu"ci*rligt,ime*,ii.lOba"panio"a1le+riil9noiFigii.,,t3ign'de.-ac0E.btr'rni.rBaata.AieeabwceftievClrtuasdli.na"oot.r,ieiigDnaavnislr1cu,icIareLhl9duiiealol5rniu.iat'mdri7inin,nit.,gct,ecWmin,,tio;SeCa\novsiC'ttVirsaoupcsieaaencleda.cntcrer,lworIeirarha,lGmiolecaoto.Bdelll"eeramest,slscoscltehhui9nBrepc-iia,en.ierecargelr:"eitChcerd..irgLtitisie,taV'cstiael,leeet1cuqRItL1ri;;o9tisooi9eoiCt4mC6inc.gef84qi,iaescs,cie,idpmtNeunnebyrirntiop'ooWboid,mni',lil,'AeIei-uKo'e.lcpMt?les,nth.a,er-,ilsiT,ai.lJBCaoL-d3gfsa.enii'sedeciaiirooirtpssd-r'bcp-,cslzerdh;uiiocit-ottmr.11e"Ie"'c--''' n]Spirlrrgmdl)nara;oieeiuiecq'irri"t.rajblnTnvflgtt1oa,-drrcai.uftd-5.rcteoicqnSridefgfilqc.iuseuieqce"eltocplslsCaaa.ldscrt,rtnair.-.irAcp(iuoavde2lie(uautcrsis3)itrrmnbanciutcoeu)AiueriulnareuspsccsetlEicsitaudeieEfae,ierorgiccioliplt-ani,lsmoaEaa,uda{daluiciomatiui,tienird,m-lpnnadfnnirticauesdduaiisuoiidgrrtiuibpusltudisutaciEoiprut_cllidtiiorilun'al*rieu,manarigCuuclnicziniicictleacansbeiuiaiaeera.gc'opebmdrmt(bdpsodtipbugas_edeiuuo)ceeaassalrsamiSeettintnnietsendeoonecdadndrVeusseua"iavvipscpmbrfripuuLl"juaelcaiesdoiniattud{iecuaredenrinnuilelu;i"iHim;icsfl,c;n"_aur_de"i,.;upa'"Uli;pCov-itl'o;abot;ri;".i;a;uif*ii;.,r6mti;"c"i,1i"ii"(a;u,;d#r"4c"u;e;_".i)di
4iiii"iSs9l.{.fl9-;.i"rB;9"K:id.;l;l;;;,irip;;tli.;e.i'pn,nrFA.inse.uliei-tcRnnnCot.<la,i.rcHiiieq,ourutoC.I.eni'i,eGcl,eLCeirI{ltlnErhaoicseufp,eu'e'hhtrAo,oriulsodrCaisnblaoliaiicojptnine9dghti1rasir.ecoaom-lpispte-uChoSsUcilceoipltz,eliofbcerot1soCzcnl9az,ieu.cueC,M1e'sJ3.rinaiiocinis(a,,d)snMrl'.lto,"onSeaSnt'glrtb,su1,eozd9HPeua5iirarr]7:nvi'rldgizcsAeqriC,,t,'r'tib.c"111leovet99]r"i556rg-io4f{i")')-'''' oozc.lsrit\srel{cae-iiabgdrrrhtisnnrtoliaarurroicauulriglruarblilaibaan,stdocc5ud(,gpr,6desolri)paecsiofT-mep-rCcpnaar,aoiedolCcnlrtuireiddmiucutctrsd.aosnecap,rA,crdguedopicdintcsteesasr.mtcse-r,raaacatbaceritinualgunaisindircifeunsdaglroeneitidsms,gcrpdtaiuqaliooincfltilvcsd-eeeeicvacprsrdseeedteteseslceadu'teccsmoeiipcrirretdieorsprd"eifglanuoi*e_ctt,srriesaecereScrplidludcs,eirt,celleraspeirEdsle'd,ii"sdoairlevau"us"saaqiu*dic"c"."iauasstJdnfelutddpeurprctl"dmecigiri"iinuizlic""_eudge_a_io:ii
Wort Staat - trVelt, Stuttgart. 1963.

2 (1) Se spune ci rnama lui zCiicae.raole1n_daenrdosrcluut ifdiard-
iacrimi suferinfe, in a treia
Ei acuma dregdtorii se roagd gi aduc
rri:arie5, zi in care gi

PLUTARH

jertfe pentru impdrat. Despre doicd' se spune ci a avut diferite discipline, pin5 cind Sylla a devenit stdpinitor,
ovraoni"-rva-.satertaeaqaeetf"nvionailepoiraSasirtnlddpitvtiepsuinsrurot,irrifucielaeElrri-eieoraf.mlie-Aaaacrdsnd,rtiste.fapea(utli,2s,d),dsceAdterscdlateuliaunslstcveduianeqzdicvrroeoqeipnnqiedutdce.reii.aq,u, tn.ciagcajdiounrrenndesuri^and4luae-i iar cetatea pdrea cd dobindise oarecare stabiiitate. (a) in
qi fairni printre copii, datoritd calitdlilor- sale, p5- timpul aoesta, Chrysogonus, libertul lui Sylla, scolind Ia
"n".-t"ii d""ttor" vadd Ecoala, din dnrinla de vinzare averea unui cetS[ean, sub motiv cd fusese u,cis
t" duoeau:sd in urma proscripliei, a cumpdrat-o pe 2 000 de drahme.
c,uJq"rlarr-iturr,iie'rni",*n"'i*0pinl,pd"""vrtur'd-t"atolupi'inpnebEiiiliilCosiuictnitlacuoolreetttetrl,1eodsocgeaErien,siaidpcmd;raebeciirlsaadfdivrl-rie-eiplsedaidesezcrfaiaieuonucbdlodiiiciit'odficracan-iienmlarseiiofate'lea!drali'srdad(pin3neeuo)vsgidtCnjruB{vildrc.dieestntuderrfoardtudm.rpc.diqcu-i::. (5) Dar, de vreme ce Rosciuslz, fiul Ei mogtenitonul de-
gic"Atici;Pieoiillriei""oir,n-"ouJnatn-aiao;"rt"'rloirtpeut"maua"rctv-sta"ooeaoept"snGrionsoonitectteJliueae,gte,lsualmez,diremic,ineiiaieucnzifccusrcdiaed,u,dliEtltmpitircnmt-i'aooeipaianuecrpbfn',ainnodrlpenurpusocutldfuatinievosldecid-ainpafsnudereno,irti-inletotetaaooaidctrcrbitlleedcla'euueuua6tnqpteion;irtistaprn,dsiptipimebdeenaoionueelcn'rrie-rtntadsuidtmtcgiaremnmSeaiine,tiacilpuarnnrusedodrmeoletsahtemcmtaoudpar,uaeir,uuaiidrnacsuiletnn,tz-'odnceiod$lt(etoi+.uaaftefro)-ucse'rl1dta'.-tIllu'i-nraurea6nCitpaezertru"-d5iii--':' fr,inctului, s-a ridicat cu indignare, incercind sd anate cd
cunoscutS, nePre{uit6? averea avea o valoare de 250 de talan!i13, atunci Sylla,
simfindu-se infrunfat, fu cuprins t]e mlnie qi chemd in,
Phi3ion8D,uipitdozceofaapcdarddesmit ioc,cuppealciialerec'odpiilndtrrieei,,par.ieatuedniaiit 1xr
judecat5. pe Roscius, sub acuzarea cd-Ei uci,sese tatd1, fo-
lui losindu-se de Chrysogonus ca de o unealtd. Nimeni nu-i

venea in ajutor acuzatului, ci to{i se lepldau, pentru cd
sc temeau de rdutatea lui SyIIa. in aceastd imprejurare,
(ns6dlr)uspulursiief,inteabunaidipa1dtruafirueCgriaac,e1draoe,Cv'iircmeemproreeEsciiocanunauliincideespeusivtnagsudmr-diatirniadit,veeaimuntine-
alt prilej ,mai frumos de a-gi cdpdta faimala. Aqra cd Ci-

.cer,o, luind asupr,a sa apdrarea gi c"igtigind procesul, a fost
{oarte muit admirat, dar temindu-se de Sy,Ila, ,a plecat

in Grecia, r6spindind zvonul cd avea nevoie de oarecare
ingrijire a corpului. (7) Cdci intr-adevdr, era scund de
staturd Ei sldbu!, iar din cauza stomracr-rlui sdu bolnav,

s-a dezvoltat ,cite' pulin gi greu, cu vilsta.
Vocea 1ui ena plind Ei c1ar5, dar asprd gi neglefuit5,

iar tlin canza cugetdrii, avea totdc,auna asprime Ei patos;
se avinta totdeaun'a spre tonuri inalte, d-e aceea inspira

leamd pentru fizicul s5u.

Cttb;oniAael;aild"liqenrllr'lguiri;a"t"loutletriiim"entnlmu"i;ilattteipp?..cpq'o,,lhi('oanio3issils)i1i-lpittex"a-iAirnac,aappuddilrcoeeoqitaipaiddm,icderiaivfacalrdanidutnijizituenrniciiadvn[lg,atutiiadc-eisEpiaicaalecbiuiir,dinaicdnartldit,euUrrjeuues'b'Sbanebsiia{vnntguit-iluav-lrmaclctid[al'h.{t.eiaidiuniCainct^pruieg.acjorucatlieeialrimirdstumtovi,i1ecppuaaeeduicli"n'otouldintbn(im^u^r2eitrdnceu)Mpidz-n"I'licmbe1acfaarao^i.pui"rdnil"asluauec.1ac'rl]zuaue0-.t--f;i,i 4 Aiungind in Atena, a audiat pe Antiocho,s din
Ascalonl5, care er,a cultivat pentru cursivitatea i,mbelqu-
gat[ gi farmecul elocrrenlei s,aI,c, dar nu era ldudat. pen-
tru i:rovafiile pe care le rardta in lecliile sa1e. (2) Cdci ei
tocmai indepdrtase de Alucai dC,eamrniae,adceasrleo,sfeienupmeenatru,,cecda
noud", se pdrdsise gcoala a sentirnentalismului,

gi oarecare ,ambilie sau
era obosit din cauza ostentafiei Ei
fie cE dupd cum ,cred unii, dintr-o
ciin cauza dezbindrii cu prietenii lui Cleitomachos qi
rP.ehcil{oian,pdruinptdrececei-iarnpadridmsituEllii,'adcouclttrivinaat, ca ,sd schirnbe di-
iii"a i" pr'eajma filologilor e'Iini, iEi indrepta atenlia spre' stoicd. (3) Totuqi,

PLUTARH CTCERC)

Circero apneci'a acea dootrind gi cdrtrre ea sc. sirnlera rnai unde cu multd prudenld qi cu multe ezitdri se indrepta
citi'e magistraturd gi era nebdgat in seam5. Igi auzea mai
mult atras; el o cultivra gindind'u*se cd17 dacd se va re- eles ,epi,tetele, care erau 1a indemind gi des folosite de
trage cu totul din viala politicd, igi va schimba in aceastd
direcfie via{a gi, d,epdrtindu-se din for gi din activitatea cei'rnai nesocotili oameni, gi earnaumame:b,i,lgiorescidzaintuf1i"reEi q,,itreinra-
polirticd, sd trdiascd in linigte, impreund cu fiiozofia. (4) davul"z5. (3) Dar, deoarece
,a!i!at de tat5l sdu qi de prieteni, s*,a dedat pledoariilor
Cind i s-a, anunfat cd Syl1ra murisel8, Cicero, intdrindu-;i qi rr-'a pregetat sd pirgeascd spre locul dintii, qi dintr-o
corpul prin exer,cilii fizice, cdpdtase o vigoare tot mar ti-
nereascS, iar vocea, prinzind consitentd, l,uase o rnlSdierr,: dat5 a strdiu,cit prin fai'md gi s-a deose;bit mult de rcei,care
iuplai.t in for. (a) Se spune cd qi Cicero 'insu;i, nefiind
plScutd Ia auz gi devenise imbe.lEugatd Ei in ,arrnonie cu .mai pu{in pdtimaE decit Demosthenes pentru arta actori-
plinriuettreanciloorrpudleui.laLaRnoemnaumgdi rIaatemleurlutegledminindlei m;insucrriisao1rei ale
,ceasc5, urmdrea cu atenlie gi cu toatd grija cind pe Ros-
h_ri <-'iLlsz0, comedianul, cind pe Aesopus27, tragedianul (5) Se
Antiochos de a se avinta in treburile publice, qi-a prre-
gdtit iardqi cuvintul ca pe un instrument qi a inceput s5-;i mai spune cd in timp ce actorul tragic Aesopus juca pe
rcen6 in rolu1 lui Al;reusze, care se sfdtuia cu privire la
pund in miEcare din nou aptitudinea politicd, fdc,ind ,"std- peCeapsa lui Thyestes2s, dintr-o datd a trecut pe acolo in
ruito,are'exercitii si :ascultind pe oratorii de vaz6.. (5) De
aceea, a pornit pe mare in Asi'a Fi la Ro;dos, lu,gi un sclav, iar Aesopus, ieEindr:-Ei din minli din pri-
pe retorii asianici Xenocles din ca sA ascultL' cina pasiunii, l-a lovit cu bastonul Ei I-a ucis. (6) Un
Adramytel0, pe l)ionysos rnrare tavrint in putelea de a convinge a dobind,it Ci'cer,o din
Magnesz0 gi pe lVlenippos din Caria21, iar la Rhodos pe
retorul Apollonios pe Molonzz qi ,pe filozoful Posidonio,sz3" .arta actoriceascd qi luind in batjocurd pe oratorii care
:strigau tare, a spus cd din cauza sldbiciunii recurg 1a
(6) Se spune cd Apollonios, n,einlelegind limba 1atin6, a gulrul,metee,locriugpidvocurbmeloErchsiaolpeiid,edasupfiurigt adeIEai cal" Iar farmecul
rugat pe Cicero sd facd ,exerciliul in limba greracd., i,ar
Cicero i-a dat ascultare cu pl5cere, soaotind cd ,astrfetr pr:e- pdrea cd este ju-
.clicios qi delicat, totu;i pentru cd le folosea fdrd mdsur;,
gdtirea va fi mai bund. (7) $i, dupd ,ce a terminat exer- suplra ,pe muifi, de aceea Ei-a dobindit fairnd de rdutS-
citiul, ceilal{i au- r6mas impresionali ;i au inceput sd scr .cios.
intreacd intre ei in laude, p,e cind Apollonios a fost r:ople-
qit de adrnira{ie, cind iI asculta pe Cicero, ba incd ciupr-l
ce a incetat, s-a aEezat qi a rdm,as pe ginduri multd vre- (j F iind ale;s cvestor s,.i cdzinclu-i la sor{i Sicilia, mai
intii a si:pdrat pe oamenii de a,colo, pientru cd erau si-
me. $i deo,arece Cicero era ,mihnit, Apollonios i-a zis: ii{i sd trimitd grLiu Ia Rroma. Mai apoi, ,cind ei Ei-au
,,Pe tine, Cicero, te laud gi te ad,mir, dar deplirag 'soarta.
Eladei, cind vdd cd singurelc bunuri care ne mai rdmai- clat seama de grija, de simlul de ,dreptate qi de blindelea
iui, iraur cinstit ca pe niciunul dintre dregdtorii dinainte.
seserd qi noui, cultura gi eiocvenla, Ei pe ast,e,a o sd lc' (2) Multi dintre tinerii faimoEi Ei cu origine nobild de la
dobindeascd romanii prin valo,area ta"24. Roina, dovedifi de dezordine ,si de lipsd de curaj in rd'zboi,

5 Ei bine, Cicero, plin de nddejdi, s-a avintat in viala fuseserd trim.iqi la guvernatorul Siciiiei. Cicero le-a vorbit
politicd, dar zelul i-a fost temperat de un oracol. Astfei, deschis qi i-a salvat. (3) De aceea, fdcindu-Ei iluzii mari
cind a intrebat oracolul de la Delfi cum ar putea sdr despre sine pe aind se intorcea 1a R,oma, dupd cum sp'une
ajungd in5llat Ia cea mai rmare glorie, Pitia i-a prezis sA
ia drept conducdtor al vielii sale firea sa qi nu pdrerea e1 insugi, a pilit ceva de ris. Astfel, intilnind in Camp'a-
celor mulli. (2) La inceput iqi petrecea vremea la R,oma. nia pe unul dinintrterebaot,acmeenvioi r'dbeesvcazr6o,mcaarneiipqdirecaecdgi-nideesstce
;:rietell, 1-a