Ion-Drăguşanul-Povestea-aşezărilor-moldovene-B3

1600 BRAŞCA (în Ilişeşti, între Suceava şi Gura Humorului, Bucovina). 1773: Recensământul lui Rumeanţev2533, din 1772-1773, înregistrează la Briaşca, în Ocolul Siretului de Sus, fără alte precizări, „27 – toată suma caselor”, însemnând 1 mazil, 1 argat al lui, 1 femeie săracă, 1 jidov şi 23 panţiri isprăvniceşti. 1768-1774: S-au stabilit la Braşca, pe moşia ginerelui lui Calmuţchi, Ion Dumitraş, familiile emigranţilor transilvăneni Teodor MOROŞAN (Borşa), George ROTARIU (Ivănuşca), Vasile ROTARIU (Zahorna), Tanasă DAMIAN (Salug), Simeon URECHE (Mămăliga), Ioniţă BUCAL (Ivănuşca), Iftimie şi Grigoraş GROSAR (Cherchesin), Ioniţă CORLAŢAN (Nicula), Precop PUŞCARIU (Laştiuca), Miron PASCAL (Laştiuca), Nicolai CIOBAN (Laştiuca), Vasile FELLO (Laştiuca), Chirilă RAI (Laştiuca), Ion DRAGONIŢĂ (Laştiuca), Teodor PRISACARIU (Ivanuşca) şi Teodor PASCAL (Laştiuca). 1775: A patra parte a satului Ilişeşti, cea dinspre Bălăceana, care a aparţinut familiei Calmuţchi, s-a numit Braşca (Briaţca), satul Ilişeşti, împreună cu Briaţca având, în 1775, 31 famili de ţărani şi 13 familii de călăraşi. 2533 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 346

1601 1782-1787: Se stabilesc la „Braşcea (Braschka)” câteva familii de agricultori şi meşteşugari germani, veniţi din Franconia, Bavaria şi din Austria. 1843: Paroh la Ilişeşti şi Braşca era Georgie BUCEVSCHI, tatăl pictorului Epaminonda Bucevschi. Parohia avea 1.146 enoriaşi. În 1876, paroh era Nicolai BACZYASKI, iar numărul enoriaşilor ajunsese la 1.760 suflete. În 1907, parohia din Braşca, distinctă faţă de cea din Ilişeşti, era slujită de preotul George ABAGER, născut în 1867, preot din 1895, cantor fiind, din 1893, Alexandru TELEAGĂ, născut în 1858. 1848, iulie 30: Simion Lucaş, Gheorghe Grosar şi Many Hazd semnau, în numele comunei Braşca, cele 17 revendicări bucovinene, formulate şi asumate împreună cu humorenii şi ilişeştenii. 1869: O tipăritură vieneză, referitoare la organizarea politică și judiciară în țările reprezentate în Împărăţia Austriei, prezintă următoarea administrare în Ducatul Bucovinei: „Administrarea districtului Suceava – Gura Humorului (tribunal districtual), Băişeşti cu Stănileşti sau Cornu Luncii, Berchişeşti, Braşca, Drăgoieşti cu Lucăceşti şi Folowanik, Gemenea cu Slătioara şi Ostra pe Graniţă, Ilişeşti, Joszeffalva, Capu Câmpului, Capu Codrului cu Păltinoasa, Mănăstirea Humorului cu Bori, Pleşca şi Buchenhain sau Poiana Mikuli, Corlata, Măzănăieşzi cu Stejăroaia, Stulpicani cu Plutoniţa, Doroteea, Voroneţ cu Bucşoaia şi Frasin”2534 . 1891: O listă de subscripţie pentru zidirea bisericii orientale din Cacica, întocmită, în iunie 1891, de „Niculaiu Bacinschi, paroch în Ilişeşti”, menţionează, 2534 Politische und gerichtliche / Organisation / der / im Reichsrathe vertretenen Länder von Öesterreich, Wien 1869. pp. 158-161

1602 printre familiile din Braşca, pe: Luca MĂRGINEAN, Terenti POPOVICI, Vasile GROSARIU, Niculaiu ŞULEA, Vasile MIRONIUC şi Teodor ROŞCA2535 . 1893: O şcoală cu 2 clase începe să funcţioneze la Braşca2536 . 1903: O petrecere populară, organizată de Societatea de citire „Frăţia din Braşca”, în 1903, „în ziua Sf. proroc Ilie, în folosul copiilor sărmani de la şcoala poporală din loc”, s-a desfăşurat „în grădina gospodarului de aici, Anton Popovici. Locul petrecerii, cu toate că era încunjurat, jur-împrejur, de frumoşi pomi roditori, a fost încă foarte frumos decorat şi cu brădănaşi, ghirlande de cetină de brad şi steaguri împărăteşti, treicolore şi bucovinene… Dansul a început cu hora străbună, cam după 2 oare p.m., şi singuraticele jocuri au urmat lanţ, unul după altul, până spre zori de zi”. A avut loc şi o reprezentaţie teatrală, cu comedia „Piatra din casă”, de Vasile Alecsandri, jucată de tineri din Braşca, Ilişeşti şi Bălăceana. Printre oaspeţii de onoare ai manifestării s-au numărat învăţătorul superior din Braşca, Vasile NAHAICIUC, parohul Ilie cav. de ANDRUCHOVICI, învăţătorul superior din Ilişeşti, Petru COLESNIUC, pădurarul din Ilişeşti, Teodor BERENŢAN, primarul Braşcăi, Iohann MOCK, ciubotarul din Braşca, Iohann WENDLING, Iancu şi Aurica MIHAESCU din Braşca, dar şi proprietarul Fritz AST, tot din Braşca2537 . 1906: „Posturi vacante: Centrul medical comunitar pentru localităţile Baiaşeşti, Brăieşti, Braşca, Drăgo2535 Gazeta Bucovinei, Nr. 15, Joi 20 Iunie (2 Iulie) 1891, p. 4 2536 Shematismus der Bukowinaer, Czernowitz, 1843 p. 44, 1876 p. 40, 1907 p. 153 2537 Deşteptarea, Nr. 61/1903, p. 2

1603 ieşti, Ilişeşti, Joseffalva, Corlata, Lucăceşti, Măzănăieştie și Stupca și zona medicală Ilişeşti (Bucovina), angajează un medic comunitar. Salariul: 1.200 coroane și beneficiuază, de asemenea, de taxe standardizate. Solicitanții pentru acest post au datoria să depună, în conformitate cu § 5 din lege, următoarele acte: 1. Dovadă privind dreptul de a practica medicina în regatele și țările reprezentate în Imperiu, 2. Dovadă de cetățenie austriacă, 3. Dovadă că sunt suficient de competenți în a vorbi, pe lângă limba germană, și limba română. Aplicațiile corespunzătoare sunt așteptate, în patru săptămâni, începând cu data de 20 iunie, la k. k. Autoritatea raională Gurahumora”2538 . 1907: „Martorul Kristian Hock din Braşca şi Adam Walter din Ilişeştie afirmă că Wilhelm Sauer din Măzănăieşti, precum şi alţi alegători din aces sat, au primit, pentru voturile lor, de la Aurel Onciul, câte 20 coroane, pe când Andrei Melniciuc din Braşca şi mulţi alţi alegători din acest sat au primit, pentru voturile lor, suma de 2 coroane”2539 . 1908: Conform Dicţionarului lui Grigorovitza: „Braşca, comună rurală, districtul Gura-Humora, aşezată la obârşia pârâului Ilişeşti, puţin spre Nord de comuna rurală Ilişeşti şi la hotarul districtului Suceava. Suprafaţa: 2,78 km p.; populaţia: 471 locuitori români, în mare parte, şi de religiune gr. or.; restul, colonişti germani. Este aproape de drumul principal Suceava – GuraHumora; are o şcoală populară, cu o clasă, şi o biserică filială, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, atenenţă a parohiei din Ilişeşti. La 1776, aparţinea 2538 Wiener Klinische Wochenschrift, 1906, Nr. 29, p. 910 2539 Apărarea Naţională, Nr. 79 şi 80, Anul II, duminică 3 noiembrie stil nou 1907, p. 3

1604 mănăstirii Ilişeşti; la 1779, însă, a trecut în posesia boerului Ioan Dumitraş. Populaţia, formată de locuitori originari, peste care au survenit numeroase familii de emigranţi transilvăneni, se ocupă cu agricultura şi cu creşterea vitelor. Comuna posedă 239 hectare pământ arabil, 31 hectare fânaţuri, 2 hectare grădini, 51 hectare izlaz. Se găsesc 59 cai, 196 vite mari cornute, 83 oi, 260 porci şi 9 stupi. Braşca moşie, districtul Gura-Humora, consistând numai din păduri şi păşuni. Are o suprafaţă de 0,60 km p., cu câţiva locuitori. La 1776, depindea de satul cu acelaşi nume şi era în posesia mănăstirii Ilişeşti”2540 . 1908: „Duminică, în 9 august, a aranjat „Arcaşul” din Braşca un concert, împreunat cu dans. Corul arcaşilor, instruit şi condus de domnii Roşca şi Boca, a executat frumos cântecele din program. Mult a plăcut „Marşul lui Tudor”, cor mixt. A fost şi un venit frumos material. Dansul din ograda gospodarului Popovici a fost întrerupt de o ploaie torenţială, care a făcut mari pagube gospodarilor. S-a prourmat petrecerea, destul de animată, în sala cabinetului de lectură „Frăţia”. S-a jucat până târziu, noaptea. Au fost şi tineri din Ilişeşti şi împrejurime. Urmaţi, ilişeştenilor, exemplului feciorilor din Braşca! Unde vi-i „Păunaşul Codrilor“?”2541. „Traian Roşca din comuna Braşca”, avea să fie, în perioada interbelică, harnic activist LANC2542 . 1908: „În raportul petrecerii Arcaşilor din Braşca, un anonim a avut îndrăzneala să hulească asupra 2540 Grigorovitza, Em., Dicţionarul geografic al Bucovinei, Bucureşti 1908, p. 18 2541 Apărarea Naţională, Nr. 48, Anul III, vineri 14 august stil nou 1908, p. 3 2542Înfrăţirea românească, No. 8, Anul V, 15 februarie 1929, p. 94

1605 societăţii „Păunaşul codrilor” din Ilişeşti. Ca preşedinte al acestei societăţi, ţiu de sfânta mea datorie să rectific ceea ce anonimul susţine despre societate / L. Husarciuc, preşedintele societăţii”2543 . 1913: „Părintele G. Cosmovici, cooperator în Mahala, fu numit exozit parohial în Braşca”2544 . 1922: Prin ordinul No. 322/22, referitor la „Mişcarea în învăţământul primar”, au fost făcute numirile în învăţământul bucovinean, în baza concursurilor organizate de Consiliul şcolar al ţării: Constantin Baciu la Braşca” 2545 . 1941: „Domnule Prim-Procuror, / Subsemnatul Roşca Teodor, fost funcţionar la primăria Municipiului Cernăuţi, actualmente refugiat şi domiciliat în oraşul Arad, str. Consistorului Nr. 40, unde sunt funcţionar al Municipiului, cu onoare vă rog să binevoiţi, în baza decretului-lege referitor la reconstituirea de acte de stare civilă a refugiaţilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, publicat în Monitorul Oficial Nr. 295 din 14 Decemvrie 1940, a dispune reconstituirea actului de divorţ, intervenit între mine şi Ana Roşca, născută Alexandrovici. Subsemnatul sunt originar din comuna Braşca, jud. Suceava, dar am trăit la Cernăuţi de mic, unde mi-am făcut studiile şi unde eram funcţionar al Municipiului. În Cernăuţi m-am căsătorit civil şi tot Tribunalul din Cernăuţi mi-a pronunţat divortul, divorţ care a fost transcris în registrele de stare civilă a Primăriei Cernăuţi. Aceasta, fără a înştiinţa 2543 Apărarea Naţională, Nr. 51, Anul III, 13 septembrie stil nou 1908, p. 2 2544 Gazeta Mazililor şi Răzeşilor Bucovineni, Nr. 7-8, Anul III, 18 octombrie 1913, p. 125 2545 Monitorul Bucovinei, Fascicula 8, Cernăuţi 21 aprilie 1922, p. 41

1606 Parohiatul şi Oficiul stării civile din satul meu natal, Braşca, jud. Suceava. În baza acestui divorţ, fosta mea soţie, Ana Roşca, născută Alexandrovici, s-a şi recăsăorit, tot în Cernăuţi, nude a rămas şi după ocupaţia rusească. Neputând salva nici un act referitor la acest divorţ, propun ca probe asupra celor afirmate mai sus pe martorii: 1) Vasile Pentelei, gardian public al Poliţiei din Solca; anexez declaraţia acestui martor autentificată; 2) Şerbaniuc Gheorghe, gardian public la Poliţie, Municipiului Ploieşti, anexez declaraţia antentificată; 3) Micinschi Stan, şeful serviciului economic al Primăriei Municipiului Arad, pe care rog să binevoiţi a-l asculta sub prestare de jurământ. Mai adaug că aceşti martori, pe care i-am propus pentru a dovedi starea mea civilă reală, sunt toţi refugiaţi din Cernăuţi şi mă cunosc bine… / Roşca Teodor”2546 . 1945: „Prin Ordinul Nr. 319.634 din 15 Noemvrie 19452547, se fixează, pe data de 1 noemvrie 1945, următorii învăţători la şcoalele aratate în dreptul fiecăruia: Procovanu Nicolae, la Braşca, p. 4, soţie învăţătoare, iar Părău Gheorghe a fost mutat, de la Braşca, la Stupca. 1949: „DECRET Nr. 20 pentru autorizarea Statului, prin Ministerul Agriculturii să facă unele schimburi de terenuri. / Art. 1. Se autorizează Statul Român, prin Ministerul Agriculturii, ca, prin derogare de la dispoziţiunile art. 2 din Legea Nr. 187 din 1945, pentru înfăptuirea reformei agrare, publicată în Monitorul Oficial Nr. 68 bis, din 23 Martie 1945, şi art. 2 şi 11 din Legea Nr. 203, pentru reglementarea circulaţiei şi 2546 Monitorul Oficial, Nr. 36, 12 februarie 1941, p. 727 2547 Monitorul Oficial, Nr. 277, 3 decembrie 1945, p. 10553

1607 stabilirea regimului juridic al imobilelor agricole, publicată în Monitorul Oficia1 Nr. 140 din 23 Iunie 1947, în vederea comasării terenurilor proprietatea Statului, pentru înfiinţarea Fermei Ilişeşti, judeţul Suceava, să facă următoarele schimburi de terenuri: Botezat Nicolae a Maftei din comuna Braşca dă Statului terenul în întindere de 6.697 mp, corpul funciar 1.241, 921, 1.244, 921, 1.980 din parcelele 88/1, 88/2, 89/1, 89/2, 2.467/4 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 7.042 mp, din parcela 367 şi 377/1 a comunei Braşca. Botezat Aglaia a Vasile, născută Prelipceanu, dă Statului terenul în întindere de 1.484 mp, corpul funciar 2.111 parcela 3.021/23 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Roman cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 1.940 mp, din parcela 577/2 a comunei Braşca. Costân Gafiţa a George, născută Runcan, dă Statului terenul în întindere de 2.822 mp, corpul funciar 2.112, din parcela Nr. 3.021/21, 3.019/1, a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 2.822 mp, din parcela 577/1, a comunei Braşca. Costân Lidia a Gheorghe dă Statului terenul în întindere de 1.129 mp, corpul funciar 1.069, din parcela 3.018 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 1.129 mp, din parcela 577/3, a comunei Braşca. Florica Arcadie Onisifor din Braşca dă Statului terenul în întindere de 5.590 mp, corpul funciar 1.785 din parcela 3.071/2, a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai

1608 sus terenul în suprafaţă de 6.406 mp, din parcela 397 a comunei Braşca. Mărgineanu Trăian şi Arcadia din Braşca, dau Statului terenul în întindere de 3.824 mp, corpul funciar 1.240 din parcela 2.532/2 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 3.936 mp, din parcela 400/2 a aceleiaşi comune, adică Braşca. Nimigeanu Dumitru a Nichifor din Braşca dă Statului terenul în întindere de 3.217 mp, corpul funciar 2.091 din parcela 2.531/3 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 3.217 mp, din parcela 521/5 a comunei Braşca. / La Braşca s-a născut, în 28 iulie 1877, unul dintre marii artişti plastici moderni ai Bucovinei, Archip ROŞCA. BRĂŞĂUŢI (sat pe Bistriţa, Dumbrava Roşie, Neamţ). 1411, ianuarie 6: Întărit de Alexandru cel Bun, „mănăstirii Adormirea preacuratei născătoare de Dumnezeu, care este la Bistriţa… două sate, anume Mitiucăuţi şi Braşăuţi, cu toate hotarele lor vechi”2548 . 1462, septembrie 15: Întărit de Ştefan voievod „mănăstirii noastre de la Piatra lui Crăciun (Piatra 2548 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. I, Bucureşti 1975, doc. 29, pp. 41, 42

1609 Neamţ), unde este hramul Adormirea preasfintei născătoare de Dumnezeu şi pururi fecioară Maria”, care primeşte uric pentru „anume satele şi morile: moara cea mare care este pe Bistriţa (Bistriţa, comuna Viişoara, Neamţ) şi în Zdvijinţii (Zvijinţi, Arca sau Doamna, parte din Piatra Neamţ), de la Doamna şi Soboleşti (sat lângă Săvineşti, Neamţ), şi Faurii (înglobat în Zăneşti, Neamţ), şi Vascăuţi (lângă Săvineşti, Neamţ), şi Braşeuţi (Brăşăuţi, comuna Dumbrava Roşie, Neamţ), şi Bulgari (partea a municipiului Piatra Neamţ), şi Mărăţei (în Piatra Neamţ), şi Dărmăneştii pe Chivejdi (în Piatra Neamţ), şi Oprişani (Cuejdiu, comuna Gârcina, Neamţ), de asemenea pe Chivejdi, şi Răidăceştii (lângă Turtureşti, comuna Girov, Neamţ), şi Tortoreştii (numit şi Tătăraşi, azi Turtureşti, comuna Girov (neamţ), două părţi – o parte pe care ei au cumpărat-o de la Cozma, fiul lui Băloş, pentru 75 de zloţi tătăreşti –, şi Căuceleştii pe Cracău şi cu moară (Căciuleşti, comuna Girov, Neamţ), şi Mândreştii pe Orbic (lângă Goşmani, comuna Români, Neamţ), şi satul lui Şerbu Răspop (Beşicani, comuna Săuceşti, Bacău), şi Stăuciani, amândouă cuturile şi cu moară şi cu iaz (Săuceşti, Bacău), şi morile de la Bacău, pe care ei le-au întemeiat din pustiu, şi prisaca de la Fundu, dincolo de Siret (Siretu, comuna Letea Veche, Bacău), unde a întemeiat Martie, şi via de la sare, la Bacău, în Dealul Sării, şi Vâlsăneştii, mai sus de Bacău, şi cu dârsta (partea de sus a Bacăului), şi Lucăceştii pe Tazlăul Sărat (parte a oraşului Moineşti, Bacău), şi satul anume Heciani, şi cu morile, pe Siret, pe care l-a dat lor pan Hodco Ştibor din uricul său, pentru sufletul său, şi mănăstirea unde este hramul Sfântul Bogoslov, şi mănăstirea de la Bahlui, şi cu moara, şi mănăstirea de la

1610 Bohotin, şi cu moara, şi prisaca Cozia, de la Bohotin, şi Botna, pe Nistru, şi cu prisaca şi cu Iezerul Alb şi cu toate gârlele, care din veac ascultă de Botna, şi moara de la gura Chivejdiului, sub Piatra lui Crăciun, şi prisaca de la Itchil, şi poiana de sub Ceahlău, şi poienile de la Chivejdi”2549. Hotarele, din veac. 1632, mai 7: Porunca lui Alexandru Iliaş voievod, dată slujitorilor domneşti din ţinutul Neamţ, după ce „sau jeluit rugătorii domniei mele de la sfânta mănăstire Bistriţa pe voi, zicând că au acolo nişte sate, anume Braşăuţii şi Văscăuţii, iar răul vostru mai s-au pustiit de tot, cum şi acum le cereţi solării şi ei de veac n-au dat, şi de laţi ciubote şi le faceţi multă nevoie, cum nu este învăţătura domniei mele”, să-l lase „în pace de solării, pentru că ei cumpără sare de la ocnă şi nici ciubote să nu le luaţi”2550 . 1774, iunie: Satele Roznovul, Brăşăuţii şi Zăneştii, ţinutul Neamţului, ocolul Bistriţei, după recensământul lui Rumeanţev2551, aveau toată suma caselor 349. Scădere rufeturi 115: 9 popi, 1 mazil, 5 văduve, 60 ţigani, 40 case pustii. Rămân birnici 234. / Birnici: Onul Suciul / Dumitru Hilipe / Ion Mărginian / Toader, cojocar / Ion a Petricăi / Vasile, vezeteu / Ion Paisa / Ioniţă a Tomulesii / Gavril Negru / Nistor a Tomulesii / Vasile Ignat / Ion Rostuşan / Pintelei, ungurian / Istrate Roman / Andrieş Tofan / Neculai Horşu / Dumitru brat (frate) lui / 2549 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. II, Bucureşti 1976, doc. 107, pp. 151-154 2550 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 62, pp. 66, 67 2551 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 23, 24

1611 Irimie Grigore / Sârghii Tofan / Ion, ungurian / Vasile Tofan / Andrei Buciulica / Toader Drăguşan / Ştefan Bâtlan / Ştefan, craiovan / Savin Bâtlan / Macovei, ungurian / Sandul lui Ilie / Ion Plăcintă / Zaharie Măroi / Ion Vereş / Toader Plăcintă / Ştefan Paisie / Apostol a Pascăi / Chirilă Paisie / Blaga Onu / Vasile, păcurar / Dumitru Drăgan / Vasile Cătană / Vasile, văcar / Costantin Tărsân / Ion fiul lui Ştefan Bâtlan / Ioniţă Epure / Mitre, morar / Zaharie, rus / Macarie a Ghirvasii / Flore zet (ginere) Tomoşei / Vasile a Ilincăi / Toader Lite / Simeon, dascăl / Mihăilă, rotar / Vasile Martin / Sandul al Urâtii / Simeon Ceucăşel / Vasile, şindilar / Toader fiul chelarului / Pavăl, şindilar / Acsenti, grădinar / Costantin Botoşan / Gavril din Ceucăşeni / Costantin, vătăman / Ioniţă, muntean / Iftimi Tudosă / Ion, grădinar / Toader fiul vornicului Vasilache / Dumitraşco Bărhan / Ichim Vrila / Simeon Albu / Ştefan, baci / Ion Răzmeriţă, vornic / Vasile, păscar / Toader, vătăman / Grigoraj Corchez / Toader Moşniaga / Sandu Corchez /Andrei Dănilă / Ioniţă Botoşan / Ion, morar / Ioniţă, muntean / Irimie, baci / Ion, bârsan / Nistor Moroşan / Andrieş Drăguşan / Toader fiul lui Drăguşan / Ion Ţurcan / Ion Loghin / Iftimie, fratele lui / Ştefan Mereuţă / Simeon Ţurcan / Ştefan Ţurcan / Toader Cresteţ / Ion Brebine / Ion Mereuţă / Ion, vrâncean / Vasile, muntean / In (alt) Vasile, muntean / Vasile, ciobotar / Toader, muntean / Preda, muntean / Stan, muntean / Ion, muntean / Stan, muntean, tij (la fel) /Radu, muntean / Opre, muntean / Aniţa, babă cu holtei / Marin, muntean / Iftimii, muntean, cojocar / Vasile, muntean / Gheorghiţă, muntean / Luca, muntean / Lupul, muntean / Toader, muntean / Radu Moşniaga / Dumitraşco, muntean / Costantin, muntean / Dumitraşco /

1612 Toader, muntean / Ioniţă, muntean / Costantin Prutian / Vasile, muntean / Sandul, păscar / Vasile, baci / Pavăl, baci / Costantin, bejenar / Sandu, ciobotar / Acsănti Dămian / Vasili Dămian / Maftei / Vasile Cumpătă / Stan al lui Gheucar / Vasile, puşcaş / Costantin, muntean / Ioniţă, baci / In (alt) Ioniţă, baci / Ion, păscar / Vasile al ciubotăriţei / Miron fiul lui Şerban / Pălade / Dumitru Gânju / Nica / Sava cumnat lui Dămian / Iftimii cumnat Bulandrii / Vasile fratele lui Iftimi / Tudosă / Lupu Găucan / Ioniţă nepot Mircii / Dumitru fiul lui Şerban / Iancul, jidov din Roznov / Toader, slugă / Ilii fiul lui Grigore / Toader, plugar / Gheorghe Tofan, slugă / Dănilă, vornic / Sandul Ştuverdian / Tănasă, vezeteu / Gheorghe Jipa / Vasile, crav / Acsenti Turculeţ / Apostol, chelar / Ilie, blănar / Ioniţă, bărbier / Petre / Calistru, pânzar / Ioniţă, prisăcar / Iftimi Coloban / Dumitru, slugă / Ioniţă, stoler / Neculai, trăistar / Ion, rotar / Lazor, plugar / Toader Buliandră / Stanciul, bucătar / Ştefan, vier / Zaroschii, herghelegiu / Manolache, pânzar / Ioniţă, herghelegiu / Gheorghe Stupăcian, văcar / Costantin, panţăr, plugar / Gheorghe Pârjoale / Vasile, crainic / Vasilache, crainic / Andrei, ungurian, morar / Mihai, ungurian, morar / Andrei, butnar / Mihălachi / Miron Cumpătă, plugar / Simeon fiu lui vrâncean / Ştefan, vrâncean, plugar / Ioniţă, plugar / Dobre fiul lui Ivan / Niagu fiu lui Lupu / Gheorghe fiu lui Ion / Şerban fiu lui Lupu / Pavăl fiu lui Ion / Dragotă fiu lui Grigore / Barbu fiu lui Toader / Stan fiu lui Stanciu / Ion fiu lui Stanciu / Andrei, cojocar / Dumitraşco Mănilă / Stanciul, râmnicean / Dragu Simion / Gheorghiţă fiu lui Ion / Mihăilă Custă / Matei fiu lui Ion / Pascul fiu lui Stanciul / Neculai Ghine / Andrei fiu lui Hanga / Iordache fiu lui

1613 Toader / Nedelcu frate lui Pascul / Ion al lui Dobre / Stanciul frate lui Nedelco / Lepădatu fiul lui Niagu / Voinia / Ifrim fiu lui Pavăl / Ion Uşeriul / Gheorghe fiu lui Voinia / Petre fiu lui Vasile / Costantin Golecan / Ion, ungurian / Stan Balchez / Nedelco fiu lui Vasile / Toma, butnar / Gheorghe Botoşan / Moisa, jidov / Eni, grec / Gheorghe, grec / Costantin, ciobotar. // Rufeturi: Popa Vasile / Popa Gavril / Diaconul Ioniţă / Diaconul Vasile / Diaconul Costantin / Popa Ştefan / Popa Dumitru / Ion fiu lui Popa / Vasile, diacon / Costantin Negel, mazil / Magdalina, văduvă / Aniţa / In (altă) Aniţa / Gafiţa / Lupa / Andrei, ţigan / In (alt) Andrei, ţigan / Ion, vezeteu / Vasile Văşcuş / Pricopii, lăcătuş / Manolache, ţigan / Vasile, ţigan / Toader, herar / Sârghii, scripcar / Costantin, cobzar / Vasile Chiţa, ţigan / Costantin, ţigan / Ştefan, scripcar / Ioniţă, ţigan / Andrei, lingurar / Pascu, ţigan / Proca, scripcar / Gheorghe, scripcar / Gheorghe, pitar / Costantin, dârvar / Vasile, căldărar / Iftimi, ţigan / Antohi, crav, ţigan / Neculai, dârvar, ţigan / Grigoraş, grădinar, ţigan / Ion, chetrar, ţigan / Costantin, crav, ţigan / Ştefan, ţigan / Costantin, ţigan / Grigoraş, ţigan / Petre, bucătar / Andrei, zlătar, ţigan / Maftei, jude / Grigore, ţigan / Costantin, ţigan / Roman, lăieş / Toader, ţigan / Strătule, ţigan / Ion, ţigan / Ursul, ţigan / Neculai, ţigan / Costantin, ţigan / Pavăl, ţigan / Vasile herar / Gheorghe, vezeteu / Costantin, ţigan / Dumitru, ţigan / Gheorghe, ţigan / Nechita, ţigan / Pangu, cobzar / Vasile Balungu / Sandu, vezeteu / Grigore, ţigan / Dumitru, pitar / Ion, herar / Sandu, ţigan / Costantin Căldare, ţigan. // 40 case pustii.

1614 BRĂTENI (Troeneşti sau Brăteni, lângă Bouşori, Vaslui). 1625, decembrie 14: Întărit de Radul voievod lui Petrea Cehan, în baza unui zapis de la popa Vasile, Marco hânsar şi pitărelul Ciocârlie din Fereşti (comuna Laza, Vaslui) şi de la Ionosie din Bosânceni (lângă Fereşti, comuna Văleni, Vaslui), „scriind în acest zapis că au venit înaintea lor Mateiu şi surorile lui Sora şi Marica, fiii Anei, nepoţii lui Gheorghie… şi au vândut dreapta lor parte de ocină şi dedină din satul Româneşti (lângă Micleşti, Vaslui), partea de jos, din vatra satului şi cu fânaţ, şi din câmp şi din ţarină. Aceasta au vândut-o slugii noastre Petrea Cehan, pentru 60 taleri număraţi şi o iapă. / Şi de asemenea a venit Bogza, fiul Buscăi, nepotul lui Ion Bolea… şi a vândut dreapta lui parte de ocină din satul Fâstâci (sat pe Stemnic, Vaslui), ce se fa alege din fundătura de ţarină şi cu loc de prisacă şi de fânaţ… lui Petrea Ceha, pentru 1t taleri număraţi. / Şi, de asemenea… Vasile, fiul lui Frăţiia, nepotul lui Brânduşă din Brânduşeni (comuna Brânduşeni, Vaslui)… a vândut dreapta sa ocină ce se va alege din satul Prigorceni (lângă Sărata, Vaslui)… lui Petrea Cehan, pentru 20 taleri număraţi. / Şi de asemenea, Anna, fiica Vărvarei, şi fiii ei Gligorie şi Mârzea din satul Strâmbi (Strâmba sau Cetăţuia, comuna Puieşti, Vaslui)… au vândut dreapta lor ocină şi dedină din satul Strâmturi (Strâmtura, Vaslui)… lui Petrea Cehan, pentru 10 zloţi număraţi. / Şi de asemenea… Busca, fiica lui Ionaşco din

1615 Troeneşti (sau Brăteni, lângă Bouşori, Vaslui), nepoata lui Budul, şi Ghiorghie Ţânpău şi au vândut dreapta lor ocină, un loc de la Nedee (sat inclus în Bouşori, Vaslui), jumătate din acest loc, până la fântână şi cu loc de grădină şi cu cât loc le spune privilegiul… lui Petrea Cehan, pentru 32 taleri număraţi. / Şi de asemenea… Moţoc, cu fiii lui Macovei şi Ţonţa, şi Ileana Părtăţoae şi fii ei Măteiu şi Obrejie… şi au vândut dreapta lor ocină din satul Fâstici…lui Petrea Cehan, pentru 11 taleri şi jumătate. / Şi de asemenea… Ştefan Fortos şi femeia lui Ţâganca, fiica lui Alexa… au vândut a patra parte din satul Dobroslăveşti (comuna Dobroslăveşti, Vaslui), care este pe râul Bârlad, şi cu vad de moară, şi cu loc de ţarină şi cu fânaţ… lui Petrea Cehan, pentru 15 taleri număraţi”2552 . 1630: Pavăl, fecior lui Potan din Zlătăreşti, vinde lui Gavril din Zlătăreşti, drept 95 lei 95 de pământuri, din „satul Zlătăreşti, la ţinutul Vasluiului… care loc ni l-au ales răzeşii, tot de o parte în parte, de jos, dinspre Mileşti, până în capul jgheaburilor, cu loc de heleşteu în matca Sărăţii, ce se hotăreşte cu locul Mileştilor până în matca Titeştilor, în sus, dealul până în hotarul Bouşorilor… dinaintea lui Ion Bouşoru de Bouşori, Şteful şi Ghedeon din Titeşti, Ionaşco Burnar de Mănjăşti, Artenie de Şerboteşti, Iordachi de Negoeşti, Ardarie de Zlătăreşti, Mihalce de Dăneşti, şi eu, popa Andreica din Zlătăreşti am scris zapisul, ca să se ştie”2553 . 2552 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 398, pp. 462-465 2553 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Fereştii, Vaslui, vol. XVI, Iaşi 1926, pp. 46, 47

1616 BRĂTENI (înglobat în Lespezi, comuna Lespezi, Iaşi). 1635, noiembrie 6: Întărit de Vasile Lupu voievod fostului vornic Buzanoschie şi lui Bădiliţă, fiiastrul lui Buzanoschie, care cumpără, cu 40 de taleri de argint, de la Elinca, jupâneasa lui Iacob Moţoc, fata lui Calapod „dreaptă ocină şi moşie din sat din Brăteni, în ţinutul Sucevei, din jumătate de sat, din a patra parte, jumătate, cu vad de moară şi cu tot venitul”2554 . 1637, octombrie 15: Ispisoc de judecată de la Vasile Lupu voievod, după ce s-au pârât de faţă Ştefan şi Gheorghe, fiii lui Gosan, nepoţii lui Iliiaş şi Leahul, strănepoţii lui Mogâldea, cu Bădiliţă şi Vasile, fiii Gaftei, cneaghina lui Buzanovschi fost vornic „pentru o parte de ocină din satul Brăteni, ce este în ţinutul Sucevei, a patra parte din jumătate de sat, cu loc de moară pe pârâul satului, şi cu poieni şi cu fânaţe, spunând Ştefan şi Gheorghe că le este dreaptă ocină şi dedină şi-i cotropesc fără nici o treabă. Iar Bădiliţă şi Vasile aşa au zis, că le este dreaptă cumpărătură de la unchii lor Iliiaş şi Leahul, pentru 65 taleri bătuţi, şi au arătat dres de cumpărătură de la unchii lor, făcut dinaintea oamenilor buni. / Astfel, am aflat cu adevărat că este dreaptă cumpărătură a lui Bădiliţă şi Vasile, fii Gaftei. Deci Ştefan şi Gheorghe, fiii lui Gosan, ei au rămas din legea ţării”2555 . 2554 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 260, pp. 302 2555 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 200, pp. 183, 184

1617 1898: „Brăteni, sat pe moșia Sirețelul din comuna Lespezile, plasa Siretul de sus, judeţul Suceava. Așezat pe țărmul stâng al Siretului, numără 48 case, populate cu 56 capi de familii sau 195 suflete (100 bărbaţi și 95 femei), din care 4 străini. Are 40 contribuabili. Vatra satului ocupă 7 fălci. Aşezările locuitorilor sunt bunișoare. Împroprictăriți la 1864 sunt: 1 fruntaș, 3 mijlocași şi 31 codași, stăpânind 79 fălci şi 40 prăjini. Biserica și şcoalele din Lespezile servesc și acestui sat. La 1803: „Brătești, al paharnivului Ioniţă Negre, aveau 40 liuzi, plătind 376 lei bir anual, fiind şi 3 liuzi de cei fără bir, la care se mai adăugau breslașii ot tam, cu 15 liuzi și 140 leii bir pe an” (Uricarul, de Th. Codrescu, vol. VII, p. 248). Pe la 1850: „Brăteni, cu târgul Lespezi, la ţinutul Sucevei, ocolul Siretului, moşie a spătarului Costache Bosie, cumpărată la anul 1842, de la comisul Iordache Gheleme şi băneasa Catinca Negre; are sat cu o biserică, un preot, un dascăl, un privilegiat, 9 nevolnici, 15 vădane, 13 slujbași volnici, un vătaf; pe lângă moșiile Dolhasca, Heciul, Probota și altele, cu un număr de 66 locuitori (Buciumul Român, an. I, p. 426)” 2556 . 2556 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 629

1618 BRĂTENI (comuna Dobârceni, Botoşani). 1639, iunie 9: Fraţii Vasile Cărăiman pitar, Grigoraşcu, Micuţa şi Alexandra, feciorii lui Precop Cărăiman vistiernic, vând lui Dumitru Şoldan „părţi de ocină din satul Brătenii (comuna Dobârceni, Botoşani), cu iaz, cu moară pe Başău şi cu hotar de amândouă părţile Başăului”2557 . 1644, iunie 28: Ispisoc de judecată de la Vasile Lupu voievod, „pentru pâra ce-au avut feciorii lui Mălai cu Vasile Cărăiman ce-a fost pitar, pentru niște părți de ocină din satul Brătenii (comuna Dobârceni, Botoșani), ce sunt pe Bașeu, în ținutul Dorohoiului”2558 . 1646, mai 25: Gaftona, fata lui Andronic din satul Dolniceni, nepoata lui Bălmojel ot tam (de acolo), vinde vornicesei Şoldăneasa, drept 15 lei, „partea moşu-meu (bunicului meu) Bălmojel din satul Dolniceni (comuna Dobârceni, Botoşani). / Deci eu, Gaftona, când am vrut să vând, am întrebat toată seminţia mea, dar dintre dânşii nimeni nu s-a aflat să o plătească… Şi am vândut dinaintea Tomei căpitanul şi Pătraşco de Brăteni (comuna Dobârceni, Botoşani), Dumitraşco de Buneni (comuna Dângeni, Botoşani), Ionaşco Liavul şi Ionaşco ot Budeşti (înglobat în oraşul Săveni, Botoşani), 2557 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 146, p. 162 2558 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVII, Bucureşti 2005, doc. 360, p. 350

1619 Gligorcea de Pleşăşti (comuna Nicolae Bălcescu, Botoşani) şi Tofan de Găleşeni (comuna Dobârceni, Botoşani)”2559 . 1646, mai 25: Tofan, feciorul Stancăi, cu nepotul lui Hilcea, fiul lui Isac, vinde vornicesei Şoldăneasa, drept 20 lei bătuţi, „a noastră ocină, ce am avut în satul Dolniceni (comuna Dobârceni, Botoşani), de pe moşul nostru Creţul vătavul.., Şi în tocmeala noastră au fost Pătraşco de Brăteni (comuna Dobârceni, Botoşani), Dumitraşco de Băbiceni (comuna Durneşti, Botoşani), Ionaşco Liavul şi Ionaşco ot Budeşti (înglobat în oraşul Săveni, Botoşani), Gligorcea de Pleşăşti (comuna Nicolae Bălcescu, Botoşani) de pe Miletin, Toder Colivanul şi Gligore Bidiviul de Buneni (comuna Dângeni, Botoşani) şi alţi oameni buni”2560 . 1774, iunie 22: Satul Brătenii, ţinutul Dorohoiului, ocolul Başeului, avea, după recensământul lui Rumeanţev2561, toată suma caselor: 61. Scădere rufeturi 14: 7 femei sărace, 2 preoţi şi dascăli, 2 slugi a dumisale stolnicului Sandu Ilie, 3 păstori tij (la fel) ai dumisale. Rămân birnici 47. / Birnici: Ioniţă sin (fiu) Nichita / Nichita, vrâncian / Andreiaş sin Botoşan / Vasile Cârdei / Ion Grâu / Ion, cojocar / Pavăl Toboltoc / Vasile Strătulat / Toader Purice / Vasile Vechiu / Toader Melintii / Lupul Tărsân / Gavril Surdul / Postolachi Melintii / Ion Georgiţă / Ştefan Chitel / Vasile sin vornic / 2559 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVIII, Bucureşti 2006, doc. 381, p. 325 2560 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVIII, Bucureşti 2006, doc. 382, p. 326 2561 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 522, 523

1620 Grigoraş nepot lui Cârdei / Georgie, vornic / Ion, ciobotar / Vasile, croitor / Lupul sin diacon / Ioniţă sin vornic / Ion, vătăman / Vasile Năstasii / Georgie Fasolă / Vasile Holban / Andrei Crăciunel / Pavăl zet (ginere) Hudescu / Darie Faraon / Ştefan Ciolac / Grigoraş Bălan / Chiriac Surdul / Nichita sin Chiriac / Ion Mustaţă / Nistor Liciul / Ion sin Chiriac / Eftimie Ciocoiu / Georgie, şelar / Gherasim sin Mustaţă / Ifrim Tulan / Ştefan Liciul / Georgie Hucian, slab / Ion, tij (la fel) slab / Costandin, slab. // Femei sărace: Dochiţa, croitoriţa / Dochiţa, jâtăriţa / Dochiţa Dumitrăşciasă / Catrina, cernăuţancă / Aniţa Căluciasă / Amtemia, soră lui Melintii / Aniţa Postolochioai. // Rufeturi: Preotul Gavril / Vasile, dascăl. // Slugi şi păstori a dumisale stolnicului Sandul Ilie: Ion Iuraşco, slugă / Toader Iuraşco, slugă / Grigoraş, herghelegiu / Ioniţă, cioban / Toader, crâşmar. 1898: „Brăteni, comună rurală, situată în partea de nors-vest a plășii Ștefănești, judeţul Botoşani. Se întinde pe valea Bașeului, văile pâraielor Sărata și Hodoroaia și pe dealurile de ambele părți ale Bașeului. Comuna se compune din satele: Brăteni, Mihălășeni, Năstasă, Negrescu (Silișcani), Odaia Silişcani (Odaia Moscovici), Păun (Silişcani-Răzăși), Ratoșul Apostol și Slobozia Serafinești. Teritoriul comunei e deluros, dar de bună calitate. Are o întindere de 7.020 hectare şi o populaţie de 695 familii sau 2.167 suflete, toți locuitori români, care se ocupă cu agricultura și cu creșterea vitelor. Comuna numără 528 contribuabili. Întinderea locurilor cultivate e de 2.773 hectare. / Brăteni, sat, așezat pe coasta de est a Dealului Brătenilor, în partea de vest a comunei Brăteni, are o suprafață de 2.280 hectare şi o populaţie de 280 familii sau 837 suflete, din care 109

1621 contribuabili, Are o biserică, cu 1 preot şi 2 cântăreți, zidită de Constantin Jora. la anul 1819, şi o şcoală mixtă, întreținută de comună, cu 1 învățător și 36 şcolari. Parte din moșie e acoperită cu pădure de stejar, în întindere de 310 hectare. În vechime, satul purta numele de Dolniceni, Vite: 270 vite cornute, 124 cai mari și mici, 1.231 oi și 185 porci; 20 stupi. În acest cătun este o cârciumă” 2562 . BRATENI (Brătiani, lângă Pogăneşti, comuna Cioara, judeţul Lăpuşna, Moldova). 1625, decembrie 5: Zapisul fraţilor Ştefan şi Apostol, care mărturisesc că au vândut vornicului Apostol Cihan „un vad de moară, cu piatra, în satul Brateni (lângă Pogăneşti, comuna Cioara, judeţul Lăpuşna, Moldova), pentru 250 taleri bani gata”. Martori: „Moldovan, fost pârcălab, şi Gligorie Brahăş din Păhneşti (comuna Arsura, Vaslui), Costin, Lupul Decica şi Dumitru, fratele lui Moldovan, din Pireni (comuna Paşcani, judeţul Lăpuşna, Moldova)”2563 . 1628, martie 20: Întărit de Miron Barnovschi voievod marelui pitar Ionaşco Cehan, care cumpără, cu 20 taleri, de la fraţii Dragoşe, Luca şi Tărăbuţul „o parte de ocină din seliştea Slipotenilor, care s-a venit către 2562 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 629 2563 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 391, p. 455

1622 apus, cu vad de moară în apa Berheciului”, de la feciorii lui Crasnăş păhărnicel, cu 25 de taleri, „un vad de moară şi cu pietre din satul Brătiani”, iar de la Ghiorghie, feciorul Zbierăi, nepotul Barzului şi Ţampul, cu 10 taleri, „câtă se va alege din seliştea Măgdăşenii, în ţinutul Fălciului ”2564 . 1628, aprilie 10: Întărit de Miron Barnovschi voievod fraţilor Petre, Ionaşco, Bălan şi Mărica, fiii lui Cehan bătrânul, nepoţi lui Stan Horjăi, şi neamului lor Frăţiman, şi surorilor lui Maricăi şi Anisiei, nepoţii Albei, şi iarăşi neamului lor Gheorghe Horja şi surorii lui Varvara, fii ai bătrânului Horja paharnic, şi iarăşi neamului lor, Sohiicăi şi surorii ei Sora, fetele lui Gureş, şi iarăşi neamului lor Nastasiei Cărăimănesei şi surorii ei Drăguţa, fetele Antimiei, toţi nepoţi şi strănepoţi Tetului, care primesc uric pentru „a treia parte din satul Titeştii (azi Tinteşti, lângă Gugeşti, Vaslui) din ţinutul Fălciului, partea de mijloc, şi iarăşi o a treia parte, partea cea din mijloc din satul Prebeştii (Pribeşti, Vaslui) din ţinutul Vasluiului, cu vaduri de mori şi cu tot venitul”. / Întărit fraţilor Petre, Ionaşcu, Bălan şi Mărica, fiii lui Cehan bătrânul, nepoţi Lazei, şi neamului lor Gheorghe Horja şi surorii lui Vărvara, fiii lui Horja bătrânul paharnic, şi neamului lor, Sora şi sora ei Sofiica, fetele lui Gureş, şi iarăşi neamului lor Nastasiei Cărăimănesei şi surorii ei Drăguţa, fetele Antimiei, toţi nepoţi şi strănepoţi lui Stan Horja… satul Horjăştii (Horjeşti, sat pe Lăpuşna, Moldova) pe Lăpuşna, din sus de Scorţăşti (lângă Horjeşti, Moldova), unde au fost casele lui Stan Horja, şi Fântâna Pepirigului (sat pe Lăpuşna, Moldova), dintr2564 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 327, pp. 445, 446

1623 acelaşi hotar, şi alt sat, în Gura Ocoalelor (lângă Horjeşti, pe Lăpuşna, Moldova) pe Prut, sub obrejie, unde se ridică gârlele în cruciş, şi un loc de prisacă, la Colacul (toponim, Horjeşti, Moldova) şi prisaca cea veche a lui Horja de după Tărnuşa (pârâu pe Lăpuşna, Moldova), în obârşia pârâului, şi Strâmbenii (sat, ţinutul Lăpuşna, Moldova) pe Bujor, şi Fântâna lui Muşat (sat pe Lăpuşna, Moldova), cu tot venitul”. / Tot acum, Tofana, jupâneasa lui Vitolt logofăt, fata vornicului Bucium, îi vinde marelui pitar Ionaşco Cehan, drept 60 taleri de argint, „o parte de ocină din satul Sclipotenii (azi Slipoteni, lângă Izvorul Berheciului, Bacău), din a patra parte, a treia parte, cu vad de moară în apa Berheciului şi cu loc de prisacă pe pârâul Şleapotea, în ţinutul Tecuciului, şi din a patra parte din satul Obârşiei Berheciului (comuna Izvorul Berheciului, Bacău), a treia parte… care aceste părţi au fost cumpărătură lui Vitolt logofăt de la Isaiia sin Magdei, nepot Danului”. / Ionaşcu Cehan mai cumpără şi alte părţi din Sclipoteni, de la aceeaşi Tofana şi de la Draguş monah, feciorul Ivului, nepot lui Luca… apoi „şi un vad de moară şi cu pietre din satul Brătenii (lângă Pogoneşti, Lăpuşna, Moldova), de la Ştefan, ginerele lui Crasnăş, şi de la Apostol, fiul lui Crasnăş, drept 25 taleri de argint”. De la Gheorghie, fiul lui Zbera, nepotul Bârzului şi Ţampului, Ionaşco Cehan cumpără părţi „din satul Măzdăşănii (azi Măgdăşeni, lângă Avereşti, Vaslui), ce este în ţinutul Fălciului”2565 . 1763, iulie 20: La împărţirea moşiilor între feciorii lui Miron Hâncul, partea Lupului cuprinde „un bătrân întreg din satul Săcărenii, la ţinutul Lăpuşnei, cat care 2565 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 338, pp. 462, 463

1624 îmblă în trei părţi şi cu vad de moară întreg, şi cu selişta cea veche, şi cu casele părinteşti, şi cu livada de lângă casă; un bătrân şi jumătate dintr-alt bătrân şi cu vad de moară întreg şi dintr-alt vad a patra parte din satul Pereni, la ţinutul Lăpuşnei, şi a patra parte din satul Singera tij otam (la fel, aici)”. / Partea Catrinei cuprinde „jumătate de bătrân din Săcăreni şi cu livadă de pomi ce vor veni pe acea parte, la ţinutul Lăpuşnii; jumătate de sat de Moleşti, cu lacuri de heleştee şi cu locuri de prisăci; jumătate de sat Condreşti şi cu vad de moară întreg şi cu locuri de prisăci ce s-ar veni pe această parte… şi a patra parte din satul Singera ot tam”. Partea Sinicăi, fata mai mică, cuprinde „jumătate de bătrân din satul Săcărenii şi un vad de moară întreg şi cu livezi, jumătate din satul Moleştii, cu locuri de heleştee şi de prisăci; jumătate de sat Condreşti, cu locuri de prisăci… şi a patra parte din satul Singera, tij Otam, Lăpuşna”. / Partea Mariei, sora cea mare, cuprinde „Brătenii, sat întreg, ce este hotărât, cu vad de moară întreg şi cu locuri de prisăci şi cu pomi la ţinutul Lăpuşnei; jumătate de vad de moară al Istrătoaei în Ciuciuleni pe Cogâlnic şi cu partea ce s-a alege în câmp, şi alt vad de moară al lui Mârzacu… a patra parte din satul Singera, la ţinutul Lăpuşnei”. / Partea Lupei, ce o ţine Hrănaciu cuprinde „jumătate de bătrân din Păşcani şi a patra parte din iaz, cu două zapise… Bondeştii, sat întreg şi cu locuri de heleştee”. / Partea Nastasiei, ce o ţine căpitanul Neculai Iacomi; „a treia parte din tot satul Săcărenii, cu vad de moară întreg şi cu livezi”2566 . 2566 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 177, pp. 205-209

1625 BRĂTEŞTI (Bratieşti, sat pe Trotuş, comuna Bârsăneşti, Bacău). 1436, septembrie 8: Întărit de Ilie şi Ştefan voievozi lui Balea Plopescul, care primeşte uric pentru „patru sate: pe Tazlău, Topaneşeşti, şi pe Trotuş… şi Bratieşti şi Dohtana... Iar hotarul tuturor acestor sate să fie cu toate hotarele lor vechi, să fie pe unde au folosit din veac”2567 . 1495, martie 18: Întărit de Ştefan voievod lui Cozma, nepotul lui Balea, care primeşte uric pentru „ocina lui dreaptă, un sat pe Trotuşul de Sus, anume Brătieştii, şi o poiană ce este în acelaşi hotar, anume Poiana lui Iliaş”2568. Hotarul, din veac. 1598, mai 5: Întărit de Eremia Moghilă voievod lui Cozma Ciocârlie, staroste de Trotuş, care primeşte, drept danie şi miluire domnească, „un sat anume Brăteştii, ce-i în ţinutul Romanului, care a fost drept domnesc, atârnător de ocolul nostru al Romanului, pentru a lui cu dreaptă şi cu credinţă slujbă, ce el ne-a slujit nouă şi ţării noastre, când a fost venit acel tălhar Răzvan asupra domniei mele şi asupra ţării noastre, cu unguri şi cu alţi tâlhari, şi a prins dânsul cel dintâi nişte unguri vii, din 2567 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. I, Bucureşti 1975, doc. 162, pp. 225-227 2568 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. III, Bucureşti 1980, doc. 192, pp. 350-352

1626 vrăjmaşii domniei mele, şi i-a adus pe ei vii la domnia mea, la Suceava”2569 . 1774, iunie 15: Satul Brăteştii, ţinutul Bacău, ocolul Tazlăului Mare de Sus, sat răzeşesc, avea, după recensământul lui Rumeanţev2570: Toată suma caselor: 19. Scădere rufeturi, însă 2: 1 diacon, 1 femeie săracă. Rămân birnici 17. / Birnici: Neculaiu / Ştefan sin (fiu) lui Ignat / Mălanca cu fecior holtei / Savin / Gligori / Dobre / Ion, vătăman / Istrate / Darie / Nistor / Aron fiul lui butnar / Simion Bălan / Iftimi, păscar / Stan, ungurian / Nedelcu, ungurian / Ion / Gheorghi. // Rufeturi: Irina, săracă / Ilie, diacon. 1774, iunie 15: Târgul Ocnii, ţinutul Bacău, ocolul Tazlăului Mare de Sus, cu lăturaşii de primprejur, avea, după recensământul lui Rumeanţev2571: Toată suma caselor: 58. Scădere rufeturi, însă 58: 1 preot, 2 diaconi. Rămân birnici 30. / Lăturaşii: Dumitraşcu Frunză din Doftana / Toader sin (fiu) lui Nedeş din Doftana / Ion Enciul din Doftana / Ion Niamţian, păscar din Doftana / Vasile Paise din Doftana / Simion Nedeş din Doftana / Petre Bitiră din Doftana / Toader Hârbul din Doftana / Ion Hârbul din Doftana / Ioniţă fiul lui Enciul din Doftana / Ştefan Sava din Doftana / Neculai Savin din Doftana / Gheorghi Barna din Doftana / Tănasă din Doftana / Ilii, arman, din Doftana / Ştefan, arman, din Doftana / Costandin Cociuiu, şaugău, din Doftana / Ilii 2569 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. II, Iaşi 1907, pp. 361-364 2570 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 327 2571 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 328, 329

1627 Cârsin din Doftana / Toader Savalos din Larga / Ion Buduroiu din Larga / Neculaiu Ichim din Larga / Costandin fiul lui din Larga / Mihăilă Atan din Larga / Vasili, baciul, din Cucueţi / Andreiu Frunză din Cucueţi / Toma Frunză din Cucueţi / Ion Paisa din Cucueţi / Neculaiu, vrâncian din Cucueţi /Vasili Paisa din Cucueţi / Neculaiu, ungurian, din Cucueţi / Vasili fiul lui Spoială din Cucueţi / Vasile al lui Spoială din Cucueţi / Dumitraşcu, puşcaş din Cucueţi / Chiriac fiul lui Micul din Bârsăneşti / Radul din Bârsăneşti / Mihaiu din Bârsăneşti / Ani din Bârsăneşti / Lupul din Bârsăneşti / Iordachi din Bârsăneşti /Stan, lăturaş din Bârsăneşti / Ursachi din Bârsăneşti / Costandin Mihu din Bârsăneşti / Andreiu din Bârsăneşti / Dumitru din Bârsăneşti / Toader din Bârsăneşti / Vasili din Bârsăneşti / Gavril din Bârsăneşti / Petre din Bârsăneşti / Anghel din Bârsăneşti / Ioniţă din Bârsăneşti / Ioniţă Hârlău din Brăteşti / Ion Fârcul din Brăteşti / Iftimi, păscar al cămăraşului din Brăteşti / Toader, păscar al cămăraşului din Brăteşti / Lazăr Bălcan din Brăteşti / Ioniţă fiul lui Pricopi din Brăteşti / Ion Voicul din Brăteşti / Andreiu, tărăbănţaş din Brăteşti. 1898: „Brăteşti, sat în judeşul Bacău, plasa Tazlăul de jos, al comunei Bărănești, situat aproape de izvoarele pârâului Caraclăul, la o depărtare de 6.100 m de satul Bărsăneşti (școala). La anul 1891, au urmat la şcoala din acest cătun 17 băieţi, din 61 copii în vârstă de şcoală. Are o biserică ortodoxă, clădită de locuitori, pe la 1770. Circiumi sunt 4. Capi de familie sunt 117, suflete 485.

1628 Animale se numără: 25 cai, 267 vite cornute, 21 porci şi 242 capre” 2572 . BRĂTEŞTI (sau Brătieşti, sat pe Siret, înglobat în Paşcani, Iaşi). 1473, octombrie 14: Întărit de Ştefan voievod stolnicului Petrea, ful lui Andrică, care primeşte uric pentru „satul pe Siret, anume Brătieştii”, odată cu răscumpărarea vinovăţiei de omor a lui Petre Ponici, lăsată moştenire fiicei lui, Ilca, pentru că Petru, fiul lui Andrică, „a pârât pe fiica panului Petru Ponici, Ilca, pentru moartea tatălui său, Andrică. Deci Ilca nu s-a lepădat de acea moarte a lui Andrică, pe care l-a ucis Petru Ponici, tatăl Ilcăi, ci s-a ridicat… şi a plătit în mâinile slugii noastre, pan Petru stolnic, şi i-a dat un sat al ei pe Siret, anume Brătieşti, iar pan Petre i-a dat Ilcăi, pentru acel sat, încă 40 de zloţi tătăreşti şi au rămas în pace veşnică” 2573 . Hotarul, din veac. 1522, iunie 26: Întărit de Ştefan (cel Tânăr) voievod lui Gavril Calapod, fiul lui Petre stolnic, care primeşte uric pentru moşiile „cumpărături şi schimbături ale părintelui său Petre stolnic, din ale lui drepte urice de la străbunul nostru Alexandru voievod şi din drese de la bunul domniei mele Ştefan vodă, satul pe Siret, trei părţi 2572 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 630 2573 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. II, Bucureşti 1976, doc. 195, pp. 292, 293

1629 de sat (Stolniceni, viitorul Stolniceni-Prăjescul), unde a fost curtea lui Petre stolnic, şi satul anume Purceleşti, cu mori, şi satul Vlădeşti, lângă Purceleşti, şi satul Brătieştii, şi cumpărătura mamei sale Chiraca, satul pe Siret anume Borileştii, cu mori pe Siret”2574 . 1774, iunie 26: Satul Brăteştii, al mănăstirii Săcului, ţinutul Romanului, ocolul de Jos, după recensământul lui Rumeanţev2575, avea toată suma caselor 39. Scădere rufeturi 1: 1 popă. Rămân birnici 38. / Birnici: Costandin Brătescu / Ion Ciocoiu / Mihai, muntean / Neculai sin (fiu) lui Gligori / Vasile brat (frate) lui Brătescu / Dumitrașco / Toader / Vasile, sârbul / Ioniță fiu lui Brătescu / Ion / Pintelei Sapson / Gavril Sapson / Ioniță Sapson / Toader Pleșcan / Vasile Stegar / Toader Grăjdian / Dămian Sapson / Ioniță sin (fiu) Gheorghi / Ștefan / Toader a Gheorghiesii / Lupul / Vasile Lemne / Ariton, butnar / Neculai, butnar / Toader fiul lui Neculai / David zet (ginere) lui Brătescu / Costandin fiul lui cioclu / Grigoraș fiul lui cioclu / Ursul fiul lui Ștefan, plugar / Toma Grăjdian / Toderașco Grăjdian / Costandin al lui Costache / Ioniță Albul / Tănasă Bârdan / Simion Stegar / Ioniță cumnat cioclului / Ion / Ștefan. // Rufeturi: Popa Vasile. 1898: „Brăteşti, sat pe moşia și în comuna Păşcani, judeţul Suceava. Îşi trage numele de la slavonescul „brat”, frate; deci Brătești e sinonim cu Frăteşti. Așezat pe coasta dealului şi sub poalele pădurii cu acelaşi nume, numără 151 case, populate cu 157 capi de familii sau 699 2574 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. XXI, Iaşi 1929, pp. 88-90 2575 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 275, 276

1630 suflete, 357 bărbaţi și 342 femei, din care 202 lipoveni. Are 79 contribuabili. Vatra satului ocupă 46 fălci 15 prăjini și 30 stânjeni. Împroprietăriţi, la 1864, sunt 20 mijlocași şi 16 codaşi, stăpânind 144 fălci, 77 prăjini şi 9 stânjeni. Drumuri principale sunt: la Pășcani, 3 km, şi la Miroslăvești, 8 km. Biserica schitului și școala din Boșteni-Sodomeni servesc şi acestui sat. Lipovenii au biserica lor, fără preot. Pe la 1850, „Brătești, la ţinutul Sucevei, ocolul Siretului, moșie a visternicului Roset Roznovanu. Are sat, cu 4 nevolnici, 7 vădane, 3 slujbaşi volnici; pe lângă moşiile Păşcani, Stolniceni, Prăjescului şi altele, cu un număr de 36 locuitori” (Buciumul Român, an.I, p. 427)” 2576 . BRĂTILA (Măneşti pe Tazlău, înglobat în Brătila, comuna Helegiu, Bacău). 1479, august 11: Întărit de Ştefan voievod fiicelor lui Camarin, Anuşca şi Maria, care primesc uric pentru „ocina lor dreaptă, satele anume: Grozeştii şi Măneştii” 2577. Hotarul, din veac. 1626, martie 15: Întărit de Miron Barnovschi lui Vasilie, fiul lui Irimie, finul lui Andrei Măcău din Brătila de Jos (sat, Bacău), căruia Gaftona, sora lui Neacşu din 2576 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 630 2577 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. II, Bucureşti 1976, doc. 219, pp. 333, 334

1631 Popeni (sat pe Trotuş, Bacău), îi dăruieşte dreptele ei „curături, ce sunt între văi, pe lângă hotarul Brătilei de Jos, pe din sus”2578 . 1632, mai 26: Zapisul lui Arhip, fost călăraş, prin care mărturiseşte că a vândut cumpărătura lui din „sat în Măneşti, pe Tazlău, mai sus de Zeameş, a patra parte de sat de Măneşti, ce mi-a fost cumpărătură de la Gligorie Şandru şi sora lui Marga, fiii lui Şandru starago, ce mi-au vândut mie drept 6o de zloţi bătuţi… lui Marco de Brătila… / Aşijderea i-am vândut altă parte, ce am avut cumpărătură de la Greaca, fata Savului de Măneşti, nepoata Conşăi… a patra parte din patru bătrâni, drept 10 galbeni”2579 . 1635, mai 25: Scrisoarea fostului paharnic Nicolai Bejan Patraşcu Şolomon, Condre şoltuzul şi a celor 12 pârgari de târg de Trotuş, în care îi relatează lui Vasile Lupu voievod, cum, după primirea poruncii adusă de vornicul Neniul au mers şi au adunat martori, ca să socoată „o selişte de sat, anume Pleşăştii (numită anterior Beneşti, lângă satul Caraclău, comuna Bârsăneşti, Bacău), ce s-a pârât satul Bârsăneştii (comuna Bârsăneşti, Bacău) cu vornicul Neniul, zicând Bârsăneştii că este acea selişte Pleşăştii din hotarul lor, iar Neniul că este de hotarul satului său, anume Rediul (comuna Gura Văii, Bacău). Deci am strâns oameni buni, anume Isăiu, vasile feciorul său şi lazăr din Poiană (comuna Livezile, Bacău), Ion, Marcu, Andrei Măcău şi popa Vărnava din Brătila (comuna Helegiu, Bacău), Grigore Orăşul din 2578 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 24, p. 32 2579 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 92, p. 105

1632 Stroeşti (contopit cu Româneşti, comuna Bereşti-Tazlău, Bacău), popa Dumitru cel domnesc, Ion Petre, Chihaia, Soci Mihai, Grigore diacul, Ioniţă birăul, Nistor sluharul, Marcu şi Ioniţă feciorii popii Manii din târg din Trotuş (comuna Trotuş, Bacău), Cozma din Vilipeşti (Filipeşti, comuna Bogdăneşti, Bacău) şi mulţi oameni buni şi i-am întrebat de ce hotar este. Deci mi-au mărturisit cu sufletele lor cum este acea selişte în hotarul Rediului, şi iau zis Bineştii, pe numele Benii, şi s-au mutat dintr-acea selişte mai jos, în capul hotarului din drumul mare, iar Bârsăneştii n-au avut nici o treabă cu acel hotar, ci, când au arat Bârsăneştii într-acea selişte, cine-a avut Rediul lea luat lor din a zecea. Deci, pe unde au arătat oameni buni şi bătrâni din Bârsăneşti, şi cu Dumitru şi Mihăilă cel bătrân de acolo, că este hotarul acelei selişti, noi am stâlpit dinspre Bârsăneşti, şi s-a ales cum am aflat mai cu dreptul, cu oameni buni”2580 . 1739, august 20: Zapisul răzeşilor din Poiană şi din Helehiu, anume Constantin Bănişorul, Andrei Poenarul, Crăciun vornicul, Simeon Dănăilă, cu alţi răzeşi, „care mai jos ne-am iscălit şi ne-am pus degetele… dat-am această scrisoare la mâna sulgerului Costea Zugravu, precum având noi pricină cu dumnealui, pentru o bucăţică de loc, ce este între vaduri, din jos de gura Cafii, la capul dealului ce se cheamă râpa Grumăzeştilor, între hatul Brătilei de jos şi între hotarul Poenarilor, zicând că-i Poenăresc, şi dumnealui zicând că-i de hotarul Brătilei, şi neputând-ne noi învoi cu dumnealui, ne-am judecat la Neculi polcovnicul, ispravnicul Bacăului, şi dumnealui ne-a curmat jurecata, 2580 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 122, p. 159

1633 ori să jure doi oameni de ai noştri poenari, ori să lăsăm să-şi caute sulgerul Costea Zugravul martori. / Deci noi nu am primit să jurăm, şi dumnealui a adus martori pe Ion Mustea căpitan, om bătrân de frunte şi răzeş vechi de Brătila, şi aşa a mărturisit cu sufletul lui, precum a apucat pe acel loc crâşmă a tătâne-său încă de la tată-său, şi a mers cu noi, de ne-a arătat şi locul pivniţei, şi a scos un izvod vechi de împărţeala Brătilei, în care se pomeneşte şi pentru cotul acesta, zicând că la împărţeală, toate le-au împărţit cu funia, iar acel cot l-au lăsat neîmpărţit, nefiind de arat, nici de cosit, ci numai pentru păşunea vitelor, fiind luncă cu dumbravă. / Deci noi, văzând mărturia acelui om, n-am mai avut nimic să răspundem, ci am lăsat în stăpânirea sulgerului Costea Zugravul şi i-am dat această mărturie a noastră”2581 . 1740, august 15: Zapisul răzeşilor din Brătila de jos, anume Lupul Fătul, Gheorghe Popăscul, Vasile Trăsniş, Savin Pătru, Toader Manea, Pavăl Foca „la mâna jupânului Costea (Zugravul) postelnic, precum apucat-am noi pe feciorii lui Vasile Mustea să stăpânească în Brătila de jos, de când au vândut toată partea de moşie jupânului Gheorghe (Zugravul); noi ştim că n-a stăpânit nimeni, nici din feciorii Mustei, nici din alte neamuri, fără cât ştim că le mai rămăseseră nevândute nişte cumpărături, şi s-au sculat feciorii Mustei, anume Dumitraşco şi Ion, şi le-au vândut acele toate jupânului Gheorghe. / După aceea, s-au sculat Constantin Bâtcă, Gavrilaş şi Grigoraş Bâtcă, în zilele răposatului Neculai vodă, de au mers la Divan cu jupânul Gheorghe Zugravul, zicând că i-au vândut ei toate părţile lor de moşie… / de când stăpâneşte jupânul Gheorghe sunt ca 60 de ani, iar acum s-a sculat 2581 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. XVII, Iassi 1891, pp. 200-202

1634 Ion, feciorul lui Vasile Mustea, şi a venit cu un zapis, şi la scos vânzător; iar Crăciun, ginerele lui Dănăilă ot Drăguşeşti, şi cu Ştefan au cumpărat acel zapis mincinos, zicând ei că ar fi ei dintr-acel neam, că socrul lui Crăciun, anume Dănăilă, nici l-am apucat să cosească în Brătila de jos, nici să ia dijmă, nici l-am apucat să zică că are moşie, ci se numea vândut, că el a fost trăitor cu noi până a murit, iar pe tatăl lui Ştefan nu l-am apucat pe aceste locuri, nici nu ştim cine a fost”2582 . 1774, iunie 15: Satele Brătila de Sus şi Brătile de Jos, ţinutul Bacău, ocolul Tazlăului Mare de Sus, ale şetrarului Constandin, suiulgiu, avea, după recensământul lui Rumeanţev2583: Toată suma caselor: 36. Scădere rufeturi, însă 36: 3 preoţi, 2 diaconi, 1 ruptaş, 11 ţigani, 19 scutiţi ai suiulgiilor pentru lucrul haznelilor la Iaşi. / Birnici: Stan, argat / Agapii, orheian / Gheorghiţă Bufte /Marin, muntean / Stan, morar / Şerban, muntean / Andreiu, herghelegiu / Gheorghi Blende / Gligoraş Ciortan / Anton zet (al) lui Vasile / Ion, bejenar / Vasile Berde / Ion, putnian / Vasile Guguiu / Gheorghi, volintir / Ioniţă, vieriul / Tănasii / Costandin Grama / Ursachi brat (frate) lui. // Rufeturi: Preotul Ioniţă / Preotul Ion / Preotul Costandin / Ştefan, diacon / Diaconul Eni / Ilii Brătulian, ruptaş / Ioniţă, ţigan / Ion, ţigan / Vasili, ţigan / Ursul, ţigan / Mihălachi, ţigan / Ion, ţigan / Costandin, ţigan / Tudor, ţigan / Stoica, ţigan / Gheorghi, ţigan / Gavril, ţigan. 1898: „Brătila, comună rurală în judeţul Bacău, plasa Tazlăul de jos, situată pe valea râului Tazlăul Mare 2582 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. XVII, Iassi 1891, pp. 202-205 2583 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 328

1635 și înconjurată de dealuri. Este alcătuită din 5 cătune: Brătila de sus, Brătila de mijloc, reşedinţa, Brătila de jos, pe stânga râului; iar Gura Văii şi Ciorta, pe dreapta râului… Are o şcoală mixtă, care funcţionează din 1865, în satul Brătila de mijloc, întreținută de comună, într-un local în care se află instalată și primăria, posedind 6 fălci și 40 prăjini pământ în țarină. În anul 1891, şcoala a fost frecventată de 16 copii, printre care o fată. Sunt 3 biserici ortodoxe: câte una în fiecare din secțiile care compun satul Brătila, deservite de 2 preoţi şi 4 cântăreți. Case de locuit sunt 326, cârciumi 9. Populațiunea numără 340 capi de familie, cu 1.219 suflete: bărbaţi 649, femei 570. După naţionalitate sunt: 1.203 români, 2 unguri, 2 armeni și 12 izraeliți, toți de protecţiune romînă. După felul ocupaţiunii se disting: 759 agricultori, 5 meseriași, 7 comercianţi, 12 profesiuni libere. Știu a citi și scrie 26 (2 femei); nu ştiu carte 1.193 (568 femei). Infirmi sunt 2 bărbaţi. Contribuabili 246. După legea rurală din 1864, sau împroprietărit 178 locuitori, cu 634 fălci pămînt. În 1879, s-au împroprietărit 55 însurăţei, cu 133 fălci şi 20 prăjini pământ în țarină… Animale sunt: 34 cai, 732 vite cornute, 159 porci, 24 capre (statistica 1890) și 880 oi, care aparţin la 6 proprietari şi care, în 1891, au dat 1.320 kg lână țurcană. / Brătila, sat compus din 3 secţii sau cătune: Brătila de sus, Brătila de mijloc, reşedinţa comunei, şi Brătila de jos. Toate secţiile sunt aşezate pe pârâul cu același nume şi de-a stânga Tazlăului Mare. Are o şcoală mixtă, la care, în 1891, au urmat, din câteși trei secțiile, 13 băieţi, din 149 copii în vârstă de şcoală. Sunt 3 biserici ortodoxe: una în secţia Brătila de sus, cu patronul Sf. Nicolae, clădită, pe la 1840, de locuitori, deservită de 1 preot şi 2 cântăreţi; alta în secția Brătila de

1636 jos, cu patronii Sfinţii Voevozi, clădită pe la 1800, deservită de 1 cântăreţ; o a treia, închinată Adormirii Maicii Domnului, în secţia Brătila de mijloc, zidită la 1775, tot de locuitori, deservită de 1 preot și 1 cântăreţ. Cârciumi sunt 8. Capi de familie sunt: 98 în Brătila de sus, 91 în Brătila de jos și 84 în Brătila de mijloc; sufletele: 362 în Brătila de sus, 317 în cea de jos și 296 în cea de mijloc. Animale se numără: în Brătila de sus, 10 cai, 201 vite cornute, 46 porci, 15 capre; în Brătila de jos, 9 cai, 191 vite cornute, 39 porci, 1 capră; în Brătila de mijloc, 8 cai, 158 vite cornute, 45 porci” 2584 . BRĂTINEŞTI (Tulbureni, în componenţa oraşului Botoşani, Botoşani). 1626, decembrie 1: Întărit de Miron Barnovschi voievod mănăstirii Dragomirna, care primeşte uric pentru „o selişte Brătineştii (Tulbureni, în componenţa oraşului Botoşani, Botoşani)… de la noi dreaptă ocină şi danie şi miluire”2585 . 1636, august 20: Întărit de Vasile Lupu voievod, prin ispisoc de judecată, lui Dumitru Roşca, ispravnic de târgul Eşii, după ce a fost pârât de Guliiasa şi Drăgostineasa, de fii lor şi de nepotul Costin, feciorul lui Guţan din târgul Botoşanii, pentru că „le-a făcut asuprire şi, în 2584 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 633 2585 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 140, pp. 167, 168

1637 putere, le-a luat un heleşteu. Iar Dumitraşcu Roşca a răspuns că l-a cumpărat de la Drăgostin, Gulie şi nepotul lor Costin, drept 150 zloţi şi 14 oi cu miei, în zilele lui Barnovschi voievod, când i-au dat lui satul Brătineştii (azi Tulbureni, comuna Curteşti, Botoşani), din ocolul Botoşanilor, Iar sus numitele femei au vrut să-i întoarcă lui acei bani, însă Roşca a răspuns că acel eleşteu nu este pe hotarul Botoşănilor, ci-i în hotarul satului lui, Brătineşti, şi iezătura heleşteului şi o a treia parte din apă, iar celelalte două părţi din sus, cât ţine apa, sunt în hotarul Botoşănilor; şi pentru aceea l-a cumpărat de la dânşii, pentru ca să nu aibă a împărţi cu dânşii. / Însă Domnia Mea nici pe unii n-am crezut, ci am ales pe Bălan postelnic şi l-am trimis acolo. Iar el, strângând oameni buni, pe Gheorghiţă şi Dumitru şoltuzi, Andronic bătrânul, Chirilă, popa Marcu, popa Ionaşcu, popa Costin, Bogdan şi Ovanes din târgul Botoşani, Toader Buniţu şi Dumitraşcu din Ipoteşti, Tudosă Udre şi Vasile din Costineşti (comuna Leorda, Botoşani), aşa a aflat, cu sufletele lor, precum că iezătura acelei heleşteu, cum şi a trei părţi de apă este cu adevărat în hotarul Brătineştii”2586 . 1654, martie 23: Întărit de Gheorghe Ştefan voievod mănăstirii Dragomirna, care primeşte urice noi „pentru satul Necşani, de la ţinutul Hârlăului, atârnător fr ocolul Botoşanilor, Brătineşti, tij (la fel), cu heleşteu, Rusciori, pe apa Sucevei, Salcea, tij pe apa Sucevei şi Bârnova, tij în ţinutul Sucevei… căci dresele le-au pierdut toate despre cazaci, când a venit Timuş Himilniţiki cu armata sa de cazaci zaporujeni, înpreună 2586 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 484, p. 545

1638 cu tătarii, până la Cetatea Sucevei, ca să aibă a lua Doamna lui Vasile voievod. Deci atunci Timuş Hmilniţki, cu ai săi cazaci, a venit la sfânta mănăstire Dragomirna şi a cuprins-o, şi a luat toată averea, şi odăjdiile, şi vecinii sfintei mănăstiri, şi argint, şi aur, şi mărgăritar de mult preţ, şi de la alţi oameni şi negustori, care s-au prilejit a fi la mănăstire”2587 . BRĂTULENI (sat, comuna Miroslava, Iaşi). 1627, aprilie 20: Catastiful satelor marelui logofăt Dumitraşco Ştefan şi ale cneaghinei sale Ziniica, fiica lui Mogâldea vornic: „Selo Brătulenii (sat, Iaşi), ce este în ţinutul Cârligăturii, cu heleşte şi cu mori, şi satul Fântânele (sat, Bacău), în ţinutul Bacăului, suntu-ne aceste două sate cumpărătură de la Candachiia, jupâneasa lui Dumitru Goei postelnicul, radi 300 de galbeni roşii, pentru că a fost luat Dumitru Goia postelnic 500 de galbeni de la Costantin Batişte ce a fost paharnic, în zilele lui Alexandru vodă, de s-a plătit de o nevoie ce a avut către Alexandru vodă, şi pentru acei bani fost-i-a făcut drese pe nişte sate ale lor, anume Doljeştii (sat, Neamţ) şi Balomireştii (comuna Bâra, Neamţ), în ţinutul Romanului. După aceea, venit-a jupâneasa Candachiia Goiuae de ş-a întrebat cu Batişte înaintea dumisale domnul nostru. Deci legea s-a aflat să jure Batişte cum a dat acei 2587 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. XXIII, Iaşi 1895, pp. 236-240

1639 bani. Deci Batişte a jurat. Dacă a văzut jupâneasa Goiuae că a jurat, căzut-a cu boierii de s-au rugat lui Batişte să-i mai ierte din acei bani. Deci Batişte o au iertat pe 250 galbeni. Deci ea n-a avut de unde”2588 . 1635, iulie 16: „O mărturie hotamică de la Costantin Hăugul, scriind” cum a mers „să aleagă cu sufletele a oameni buni hotarul Mihăileștilor (lângă Brătuleni, comuna Miroslava, Iaşi) dinspre hotarul Brătulenilor (comuna Miroslava, Iaşi) și dispre hotarul Tăuteștilor (comuna Rediu, înglobat în Iaşi)… Pusu-s-au și semne de asupra Mihăileștilor, între Brătuleni. În dial, într-o moviliță, au pus un stâlp de piatră; dintr-acel stâlp de piatră, în dreptul locului, peste Bahlui, la Colacul Ulmului. De aici, o ia peste șes, la dial, în Glodul Albu, drept la deal, în drumul Mihăileștilor. Deci, ia la deal, pe din jos de Movila Găunoasă. Deci, ia culme în sus, pe diasupra Tălpălăilor, la stâlpul vechi; din stâlp, la vale, unde coboară drumul Tăuteștilor, la alt stâlp, peste drum, deasupra Glodului Albu, pe coaste, în dreptul locului, la spinii lui Răhat. De-acia, pe drum la dial, la Vale Gedzuniilor, în jos pe Vale Lățcanilor, până în Bahlui, drept la dial în pisc, dinspre Cogești (Cogeasca, comuna Leţcani, Iaşi), până în obârșiile Răcii, la aria cea călugărească, apoi la Rece în gios, peste drum la deal, până în vârf, unde se împreună hotarul, cum au ridicat cu sufletele lor acești oameni buni, anume: vătămanul din Brătuleni, și vătămanul Brae din Făurești (lângă Miroslava, comuna Miroslava, Iaşi), și vătămanul din 2588 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 186, p. 245

1640 Mihăilești, și vătămanul din Tăutești, și Ionașco Argig de acolo și alți oameni buni” 2589 . 1635, iulie 16: „Adică au venit înaintea Domniei Mele... călugării de la sfânta mănăstire de la Homor, de sau jeluit cu mare jalobă pe sat, pe Brătuleni și pe Tăutești și pe Cogești, zicând că le înpresură hotarul satului Mihăileștilor și și-au cerșut hotarnic, să le aleagă hotarul dinspre acele sate, Brătuteni și Tăutești și Cogești. Deci, Domnia Mea am socotit și le-am dat hotarnic pe sluga noastră Costantin Hăugul, ca să meargă, cu oameni buni, bătrâni de primprejurul acelor hotare, să le aleagă hotarul satului Mihăileștilor dinspre hotarul satului Brătulenilor, Tăuteștilor și a Cogeștilor. / Deci, sluga noastră, Costantin Hăugul a strâns oameni buni, care au știut pe unde au fost hotarele cele bătrâni, și le-a ales lor hotar satului Mihăileștilor. / Și se începe hotarul de desupra Mihăileștilor, dinspre Brătuleni, dintr-o movilă, de acolo, în dreptul locului peste Bahlui, la Colacul Ulmului, de acolo, peste șes, la deal, în Glodul Albu, de acolo, drept la deal, în drumul Mihăileștilor, de acolo, la deal, pe din jos de Movila Găunoasă, de acolo, culmea în sus, pe desupra Tălpălăilor, în stâlpul vechi, de acolo, la vale, unde pogoară drumul Tăuteștilor, la alt stâlp de piatră, de acolo, drept peste drum, pe desupra Glodului Albu, de acolo, pe coastă, drept la Spinii lui Rohat, de acolo, pe drum la deal, în Valea Vedzuniilor, la o movilă, de acolo, în jos, pe Valea Lăscanilor, până în Bahlui, de acolo, drept la deal, în piscul dinspre Cogești, până în obârșia Răcii, la aria cea călugărească, de acolo, Recea în jos, peste drum, la deal, până în vârf, unde se împreună 2589 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 169, pp. 203, 204

1641 hotarul Mihăileștilor cu a Brătulenilor, unde s-a împlut tot hotarul Mihăileștilor. / Pentru aceea, Domnia Mea, dacă am văzut mărturie de la acei oameni buni… încă le-am dat și le-am întărit rugătorilor Domniei Mele, călugărilor de la sfânta mănăstire de la Homor, ca să le fie lor hotar satului Mihăileștilor, cu tot vinitul, neurnit niciodată, în veci” 2590 . 1637, septembrie 12: Maruşca, fata Todosiei Dodei, nepoata lui Roman, şi fata ei Vărluga din Brătuleni vând „prietenului nostru”, vornicului de gloată Vasile Roşca, drept 30 taleri de argint, „a sa dreaptă moşie din sat din Brătuleni, din ţinutul Iaşilor, cât se va alege partea ei din acel sat”2591 . 1898: „Brătuleni, sat în partea de est a comunei Cucuteni, plasa Stavnicul, judeţul Iaşi, situat între două dealuri, în faţa șesului Bahluiul, pe o întindere de 1.037 hectare şi având o populaţie de 40 familii sau 194 locuitori. Proprietatea aparţine Casei Spitalului Sf. Spiridon din Iaşi. Numărul vitelor e de 718 capete, din care: 362 vite mari cornute, 126 oi, 90 cai şi 140 râmători”2592 . 2590 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 171, p. 206 2591 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 187, p. 171 2592 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 634

1642 BRĂTULENI (comuna Brătuleni, raionul Nisporeni, Moldova). 1638, noiembrie 13: Întărit de Vasile Lupu voievod vornicului de gloată Vasile Roşca, care cumpără, cu 30 taleri de argint, de la Maruşca, fiica Todosiei Dodei, şi de la fiica ei Vârluga, nepoata lui Roman, „dreapta lor ocină şi dedină din satul Brătuleni (comuna Brătuleni, raionul Nisporeni, Moldova), ce este în ţinutul Iaşi”2593 . 1644, octombrie 24: Întărit de Vasile Lupu voievod vornicului Vasile Roșca, care cumpără, cu 10 lei bătuți, de la Gârlea din Mărăști (comuna Bivolari, Iași) și de la fiii pe care i-a avut cu femeia lui Bejeana, Gheorghiță, Ștefan și Măriia, nepoții Parascăi, partea lor „din Brătuleni (comuna Miroslava, Iași), care este în ținutul Iași, dintr-un stâlp care se numește al Urecheștilor, a treia parte, cu tot venitul”2594 . 1669, septembrie: Aniţa Hânculiasă, nepoata lui Petriman şi a lui Mihăilă, strănepoată lui Marcu Mâra din Mireşti, care s-a tras din Hârcea vornicul, împreună cu feciorii ei Mârza, Gavril, Păvălache şi Rucsanda, şi cu nepoţii ei Ilii Tâmbur şi Mihălachi Tâmbur vând vătafului de aprozi Pătraşcu Iordăchelea şi jupânesei Safta moşiile „ce au avut de la moşii lor, ce sunt în ţinutul Iaşului peste 2593 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 502, pp. 468, 469 2594 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVII, Bucureşti 2005, doc. 444, pp. 423, 424

1643 Prut, întâiaşi dată anume Corneştii de sub Codru… a treia parte de sat, şi Bumbăteştii cu iaz, iarăşi a treia parte de sat, şi Hârceştii pe Cula, sub Codrul Botnii… cu trei vaduri de moară în Ichil, în Cula şi în Târnuşa, iarăşi în ţinutul Eşului, cu iaz, a treia parte de sat şi Dumbrăviţa tij (la fel) în capul ţinutului Eşii, iarăşi a treia parte, şi Verdăşănii pe Vladnic, a treia parte de sat, şi Osămzănii (Osinceni), în ţinutul Orheiului, iarăşi a treia parte de sat, şi Copăcenii din ţinutul Orheiului, pe Ciuluc şi pe Răut, a treia parte de sat, care acele moşii îmblă câte ăn trei bătrâni şi întru şapte au câte un bătrân, care bătrânul lor se cheamă bătrânul Petriman, fecior lui Marcu Mâra din Mireşti, care s-a tras din Hârce vornicul, de şi-au scos şi Hârceştilor nume pe numele lui Hârceştii, într-unele hotare este de pe moaşa (bunica) lor şi întraltele de pe moşul (bunicul) lor Petriman. / Aşinjderi, am mai vândut Iordăchelii jumătăţi de sat din Mireşti, stâlpită aleasă, în Brătuleni, iar în ţinutul Eşului, care este iarăşi de pe Marcu Mâra, însă în celelalte hotare îmbşă câte în patru bătrâni, iar acum îmblă în trei, că au fost patru fraţi cu Măicanu, şi l-au plătit cei trei fraţi de la turci şi acum se împarte în trei părţi… / Şi plata s-a făcut deplin în mână, bani gata 328 galbeni ungureşti şi venetici de aur, 8 boi într-ales, 6 vaci cu viţei. / Deosebil de aceste moşii, soacra lor Aniţa, împreună cu feciorii şi nepoţii ei, ci Irimia Guţul şi soţia lui Stratona… având şi ei părţi de moşii şi de la părinţii lor, anume Băcşănii peste Prut, la capul ţinutului Eşii, a treia parte de sat, şi Ialovenii, în ţinutul Lăpuşnei, pe Işnovăţ, şi Crâsteştii, iarăşi la ţinutul Lăpuşnei, şi Pocşăştii pe Ichil, în ţinutul Orhei, în tuspatru moşiile acelea are câte un bătrân, cu iazuri şi cu moară în Cârsteşti şi Ialoveni. Şi Ialovenii şi

1644 Poşăştii, trei bătrâni i-au vândut Iordăchelii, drept bani gata 250 bătuţi, iar Băcşănii încă le-au socotit pentru că de multe ori l-au scos de la multe nevoi”2595 . 1904: „Brătuleni, sat judeţul Chişinău, volosti (ocolul) Boldureştilor, aşezat în valea Brătuleanca. Lângă sat se află un eleşteu mare. Satul se compune din 99 case de ţărani români, care posedă pământ de împroprietărire 266 deseatini; proprietarii satului sunt Smaranda Cassu, care are, atât aici, cât şi la Mirceşti, Negreşti şi Horeşti, 705 deseatini, iar Mihail Th. Suruceanu, tot acolo, 1.470 deseatini pământ. Are o şcoală elementară cu o clasă, unde se învaţă numai ruseşte”2596 . BRĂTULEŞTI („săliştea lui Stan Sârbul” şi Seliştea Sârbilor, lângă Brătuleşti, comuna Corod, Galaţi). 1438, iulie 6: Întărit de Ilie şi Ştefan voievozi pisarului Mihai Oţăl, care primeşte uric pentru „sate, pe Berheci, unde este Loluş şi, mai din jos, unde este Stan judele, de pe amândouă părţile, şi la gura Dunavăţului, şi Dobrana, unde este Zlătariu, şi, mai din sus, unde este Coste călugărul. Asemene, pe Prut, mai din jos de gura pârâului Oancii, unde este Stanislav Ravasă, şi seliştea cea veche, Stoeneştii, şi, la Corod, unde a fost Dragoşă, 2595 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 92, pp. 118-120 2596 Arbore, Zamfir, Dicţionarul geografic al Basarabiei, Bucureşti 1904, p. 36

1645 şi, din jos, săliştea lui Stan Sârbul, şi la Movila Corodului, Săliştea Sârbilor, şi, de la Movila cea Mare, până la gura Corăzăului, pe amândouă părţile, încât ar putea să-şi aşeze sate cu cotunurile lor şi să aibă şi fâneţe… Iar hotarul acestor sate, cu toate hotarele sale, pe unde s-au hrănit din veac, cum şi hotarul pustietăţilor acelora să fie încât se vor putea hrăni din destul”2597 . BRĂTULEŞTI (comuna Strunga, Iaşi). 1491, ianuarie 7: Întărit de Ştefan voievod fraţilor Mircea şi Anuşca, fraţilor Lazor, Dragotă, Andruşco, Neaga şi Mărina, fraţilor Coste şi Fedca, nepoţilor lor Toader, Sofiica şi Nastea, fiii lui Ivanco Vărsatu, şi Stanei, fiica lui Dragomir Caşotă, şi nepoţilor ei Ion şi Fedca, fiii lui Mircea Caşotă, nepoţii lui Bratul viteazul, care primesc uric pentru „ocina lor dreaptă, satele anume: Brătuleştii, şi Fedeleşanii, şi, la Cârligătura, Goeştii şi Vârstaţii”2598. Hotarul, din veac. 1617, aprilie 16: Radul voievod întăreşte lui Nistor Ureche toate satele lui din Moldova, printre care „partea lui din Brătuleşti şi jumătate de sat de Fedeleşeni… şi satul Goeşti… şi partea lui de sat din Sârbi… şi din Lungani şi din Şăpticeni… din ţinutul 2597 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. I, Bucureşti 1975, doc. 185, p. 262 2598 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. III, Bucureşti 1980, doc. 84, pp. 167-169

1646 Cârligăturii” 2599 . 1639, octombrie 20: Pavel Ureche dăruieşte mănăstirii Săcului „o prisacă de stupi, la sat la Brătuleşti şi o jumătate de heleşteu, iarăşi la acel sat Brătuleşti, care a fost a părintelui meu, cumpărătură de la târgul Şchei… să fie pentru sufletul meu, să mă scrie la pomelnic, să roage pe Dumnezeu pentru sufletul meu. Şi am zis popii Toader din Şchei, de a scris, că mâna mea nu a putut sluji. Au fost: cumătrul Tofan din târgul Şchei, Toader sluga mea, popa Pepelea şi Platon”2600 . 1802, mai 18: Porunca dată de Alexandru Neculai Suţu voievod fostului mare paharnic Teodor Balş, după ce, prin jalobă, „serdarul Anastasie Scorţăscu a arătat că moşia Brătuleştii i s-ar fi împresunrând atât de banul Iordache Milul, cu moşiile Bogdăneştii şi Hăbăşăştii, cum şi de alte moşii megieşite… / dumitale să mergi la faţa locului şi, strângând pe toţi împrejuraşii, vei face cercetare”2601 . 1898: „Brătuleşti, sat în judeţul Roman, plasa Siretul de sus, comuna Strunga, la sud de băile Strunga și la o depărtare de 2 km de ele. Are 106 capi de familii, 123 contribuabili, 306 locuitori, din cari 8 știu carte, şi 117 case. Populaţia este română, afară de 2 familii de evrei. Se lucrează rotăria. Sunt 315 capete vite mari” 2602 . 2599 Buletinul „Ioan Neculce”, Iaşi, An III, Fasc. III, 1923, p. 36 2600 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 255, pp. 252, 253 2601 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. XVII, Iassi 1891, pp. 232, 233 2602 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 634

1647 BRĂTULEŞTI (Brutuleţii sau Brătuleşti, înglobat în Netezi, comuna Grumăzeşti, Neamţ). 1635, aprilie 16: Întărit de Vasile Lupu voievod „rugătorului nostru chir Mitrofan, episcop de Roman”, care primeşte ispisoc de judecată şi întărire pentru „satul Brutuleţii (sau Brătuleşti, înglobat în Netezi, comuna Grumăzeşti, Neamţ), care este în ţinutul Neamţului, dreaptă cumpărătură de la Aronescul, iar lui Aronescul i-a fost danie şi miluire de la Aron voievod. Însă acum s-au sculat boierii noştri Savin Prăjescul, Dumitraşco Şoldan, Gligorie Ureche, Dumitraşco Buhuş, Lupul Prăjescul, Ionăşcuţă Prăjescul, Pătraţcu Ciogolea, Gheorghe şi Ion paharnic, fiii lui Ştefan Prăjescul, şi alte rude ale lui Isac Balica hatman, şi s-au pârât pentru acel sat, anume Brătuleţii (aşa este scris în acelaşi ispisoc), şi au zis că acel sat le-a fost lor de moşie şi l-a stăpânit Isac Balica hatman”. Cercetările voievodului contrazic aceste afirmaţii, aşa că îl încredinţează „rugătorului nostru chir Mitrofan”2603 . 1898: „Brătuleşti, secţie (cătun – n. n.) a satului Dărmăneşti, judeţul Bacăii, plasa Muntelui, comuna Dărmănești, situată pe malul drept al Uzului. În vechime 2603 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 96, pp. 131, 132

1648 se mai chema și Poiana Roşca. Are o biserică catolică, deservită de 1 dascăl. Locuitorii sunt mai toți unguri”2604 . BRĂTULEŞTI (înglobat în oraşul Focşani, Vrancea). 1636, octombrie 7: Întărit de Vasile Lupu voievod, prin ispisoc de judecată, lui Manea, Stancul, Bratul şi Bolca, după „pâra ce au avut Stan Vişa, Vasilca, Turcul şi Măgdălina, feciori Neagului Momic, Vasile şi Tudoriţă cu feciorii lor, Ion sin (fiul lui) Scântee şi alte rude ale lor, toţi nepoţi şi strănepoţi Manii, Stancul, Bratul şi Bolca cu Gheorghe, Husan şi alte rubedenii ale lor, strănepoţi Oanii Ureche, şi Boaghii şi Fătuşcăi, pentru jumătatea satului Brătuleşti (înglobat în oraşul Focşani, Vrancea), partea de sus, care se numeşte Focşani pe Milcov, la Vadul Vechi”2605 . 2604 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 634 2605 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 531, pp. 582, 583

1649 BRĂTUŞENI (fost Cupcici, apoi Brătăşani, comuna Brătuşeni, raionul Edineţ, Moldova) 1605, martie 26: Întărit de Eremia Moghilă voievod paharnicului Ilea Băcioc, care cumpără, cu 250 taleri de argint, de la Andreica, Gligorie, Lupul şi Antimia, fiii lui Ionaşco Palel, „din ispisocul de cumpărătură, ce l-a avut părintele lor Paulel de la Petru (Şchiopul) voievod şi de la Aron voievod, „a treia parte din satul Cupcici, ce se numeşte Brătăşanii pe Ciuhur, în ţinutul Iaşilor, şi cu jumătate de heleşteu, şi cu mori în Ciuhur, ce i-a fost cumpărătură tatălui lor Păulel de la Drăghici şi Frijea, fiii lui Ioan Taba, şi de la seminţiile lor Crăciun, Petrea, Ion, Drăguman, Nastea şi Titiana, fiii Anei, tij (la fel) nepoţii lui Ion Taba”2606 . 1632, noiembrie 2: Întărit de Alexandru Iliaş voievod logofătului Dumitru Buhuş, care primeşte urice pentru „satul Gâdinţii (comuna Sagna, Neamţ) pe Siret, cu loc de mori la Siret şi la pârâul satului şi cu bălţi de peşte şi cu vii, şi cu pod umblător pe Siret, şi alt sat, anume Criveştii (comuna Strunga, Iaşi) sub Strungă, cu iaz şi cu mori şi cu vii, şi, în acelaşi hotar, seliştea Răvăcanii (lângă Târgu Frumos, Iaşi), mai jos de Pietriş, şi seliştea Găurenii (azi Gura Văii, comuna Strunga, Iaşi) şi Hotceştii (lângă Strunga, Iaşi), şi a patra parte din satul 2606 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. XX, Iaşi 1928, pp. 133-136