1400 Suceava şi cum se arunca cu pietre asupra caselor evreieşti. El însă a stat la o depărtare de vreo 20 de paşi, încât nu poate spune că recunoaşte pe acuzaţii de astăzi. Mai sunt ascultaţi, tot în calitate de martori, locuitorii Ghingold, Merlaub, Weber, Maria Eremia, Popadiuc, Oniu şi alţii. Procurorul, în rechizitoriul său, cere condamnarea acuzaţilor în baza legii Mârzescu. După o scurtă deliberare, Curtea declară pe toţi acuzaţii achitaţi, în lipsă de dovezi. Procurorul a făcut recurs” 2189 . 1931, iulie 14: Ministerul de Interne / Direcţiunea Administrațiunii Locale, Tablou de comunele rurale din țară, formate potrivit legii sancționată cu Înaltul Decret Regal Nr. 2.536 din 14 iulie 1931, publicată în „Monitorul Oficial” Nr. 161 din 15 iulie 1931, București, Imprimeria Centrală 1931. Comune rurale în Județul Suceava erau 63, compuse din 63 de sate, în care listă intră Bosancea (p. 388). 1932, decembrie 15: Repartizări de comune rurale urbane nereşedinţă, între plăşile din judeţele Severin, Hunedoara, Bihor şi Suceava, în baza decretului regal nr. 3.501, din 15 decembrie 1932, în baza Decretului regal „Nr. 16.369 A din 31 Decemvrie 1932, se înfiinţează o nouă plasă în judeţul Suceava, cu denumirea de plasa Bosancea, acelaşi judeţ”, cu reşedinţa în Bosanci, care cuprindea satele: Bosancea, Buninţi, Burdujeni, Chilişeni, Ipoteşti, Lisaura, Mihoveni, Plăvălar, Poeni pe Suceava, Reuseni, Ruşii Mănăstioarei, Securiceni, St. Ilie, Şcheia, Tişăuţi şi Udeşti.Litenii treceau în plasa Ilişeşti, şi aceasta nou înfiinţată2190 . 2189 Adevărul, Anul 43, nr. 14279, joi 17 iulie 1930, p. 3 2190 Monitorul Oficial, nr. 5, 5 ianuarie 1933, p. 116
1401 1936, iunie 22: „Tribunalul Suceava. Extras din statutele şi actul constitutiv al societăţii Cabinetul de lectură „Lumina Satului” din cătuna Bulai, com. Bosancea, jud. Suceava, recunoscută persoană juridică la 22 iunie 1936, prin sentinţa Nr. 184/936. / I). Denumirea societăţii: Cabinetul de lectură „Lumina Satului”. / II). Sediul: cătuna Bulai, com. Bosancea, jud. Suceava. / III). Data constituirii: 17 iunie 1934. / IV). Scopul societăţii: Scopul societăţii este: a). îmbunătăţirea stării morale şi materiale a membrilor săi, şi b). dezvoltarea membrilor săi pe terenul cultural şi social naţional. / V). Comitetul de conducere al societăţii: 1). Gheorghe Sava Barbă; 2). Ion Mihai Lungu; 3). Pavel a lui Ion Blându; 4). Titus a lui Nicolae Blându; 5). Toader a lui Costan Naharniac; 6). Anton a lui Mihai David, şi 7). Gheorghe a lui Mihai Spoială. / Comisiunea de control: 1). Vasile Stroeşteanu; 2). Alexandru Ion Cârlan şi 3). Ion Mihai Spoială. / Juriul societăţii: 1). Constantin Ostrovan; 2). Simion Ion Blându; 3). Toader Mihai Cocolas; 4). Nicolae Simion Blându, şi 5) Conon Mireuţi, toţi agricultori din cătuna Bulai, comuna Bosancea, jud. Suceava”2191 . 1938, septembrie 1: „Transferările în învăţământul primar din jud. Baia, pe 1 Septemvrie 1938”, cuprinde şi o învăţătoare din Bosanci: „Irimescu Eugenia, de la Bosanci, jud. Suceava, la Şcoala Liteni, fete, p. VI”. În cazul transferărilor în judeţul Suceava, Maria Mandinescu, de la Bosanci băieţi este transferată la Busanci fete, p. III, iar Constantin Dănăilă, de la Bosanci – Moara Mică, la Securiceni, p. I. La Bosanci vin ca învăţători Răileanu Savel, de la Corocăieşti, în locul Mariei Mandinescu, p. III băieţi, şi Răileanu Sinclitica, de la 2191 Monitorul Oficial, nr. 72, 27 martie 1937, p. 3233
1402 Udeşti, în locul învăţătorului Cernicanu, la şcoala de fete2192 . 1940: Au fost menționați, într-un litigiu bancar, Constantin Vasile Spoială, Ion a Iacob Felic, Vasile Gherasim Gavrilovici, Ion a Dumitru Barbă, George a Toader Albu, din Bulai-Bosance, din Bulai-Suceava: Gheorghe Salesci, Vasile Ivanciuc, Ion Iacob Felic, iar din Bulai-Liteni: George Lupescu2193 . 1941: Teritoriul moşiei Bosanci era împărțit între Suceava (Bulai), Bosanci (Mora Nică) și Liteni (partea sudică) și Vorniceni, care erau comune separate, conform „Tabloului normaliștilor cu diplomă de capacitate, numiți în învățământul primar, prin ,,încredințare de post”, pe ziua de 1 Octomvrie 1941: 467. Munteann N. Emil, seria 1938, media 7,74, numit în com. Bosanci, postal IX, jud. Sueeava. / 478. Florescu Gh. Dumitru, seria 1938, media 7,68, numit în com. Bosanci, postul X, jud. Sueeava. / 587. Martinovici Than, seria 1939, media 8,77, numit în com. Bulai-Suceava, postul III, jud. Suceava. / 143. Pricop Marioara n. Mirea, seria 1938, media 8,12, numită în com. Bosanci fete, postul IX, jud. Suceava. / 179. Baciu Domnița, seria 1938, media 8, este numită în com. Bosanci, fete postul VI, jud. Suceava. / 346. Ivanciu Sofia, seria 1938, media 7,50, numită în com. Bosanci Podeni, postul II, jud. Suceava. / 442. Mustea Alexandrina n. Nossa, seria 1939, media 8,66, numită în com. Bosanci-Moara Mică, postul V, jud. Suceava. / 670. Gârleșteanu Nădejdea, seria 1940, media 9,17, numită în com. Bosanci, postul II, jud. Suceava”2194 . 2192 Monitorul Oficial, nr. 127, 6 iunie 1938, pp. 2755, 2759 2193 Monitorul Oficial, nr. 266, 12 noiembrie 1940, pp. 9315, 9316 2194 Monitorul Oficial, CIX, nr. 249, luni 20 octombrie 1941
1403 1942, iunie 19: „Noi, ministru secretar de Stat la Departamentul Justiției, având în vedere dispoziţiunile art. 62 din legea pentru dobândirea și pierderea naționalității române; văzând listele de naționalitate întocmite de Primăria comunei Bosanci, jud. Suceava, potrivit articolului suscitat, trimise cu adresa Nr. 300 din 1940, în care figurează înscrisă și locuitoarea Zalischi (Zalețchi) Nicolae Eufrosina, născută Onicicu; având în vedere, în urma verificării acestor liste și a dovezilor prezentate de către parte la primăria respectivă, că susnumita îndeplinește condițiunile legale pentru a fi trecută în registrele de naționalitate, / Decidem: Art. I. Zalischi (Zalețchi) Nicolae Eufrosina, născută Onicicu, la anul 1866, în comuna Bosanci, jud. Suceava, de religiune ortodoxă română, de origine etnică română, e considera cetățeană română, potrivit art. 62 din legea pentru dobândirea și pierderea naționalității române și se va înscrie în registrul de naționalitate al comunei Bosanci, jud. Suceava. / Art. II. Dl director al afacerilor judiciare din acest minister este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentei deciziuni. / Dată la 19 Iunie 1942 / p. Ministru, Paul Porumbeanu / Nr. 87.035”2195. / De aceleași prevederi ale legii, beneficiau și „Drăgoi Lazăr Ion Vasile, născut la 1883, soția sa Ioana, născută la 1890, și fiul legitim major Silvestru, născut la 1918, cum și Heutel Elisaveta Petru, născută la 1882; Vârlan Marghioala, născută la 1889, și Croitor Domnica Constantin, născută la 1878, toți născuți în comuna Bosanci, jud. Suceava, de religiune ortodoxă-română, de origine etnică română”, și care, conform legii, „pot fi 2195 Monitorul Oficial, Anul CX, nr. 143, marți 23 iunie 1942, p. 5160
1404 considerați cetățeni români”2196. / Caz similar: „Mânican Constantin Ilie, născut la 1888 în comuna Bosanci, judeţul Suceava, de religiune ortodoxă-română, împreună cu soţia sa, Teodosia, născută Găitan, născută la 1873, în aceeaşi comună, se consideră cetăţeni români, potrivit art. 62 din legea pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţii române şi se vor înscrie în registrul de naţionalitate al comunei Bosanci”; „Alexescu Safta Toader, născut la 1890 în Bosanci, jud. Sueeava, de religiune ortodoxăromână, împreună cu soţia sa, născută Blându, copiii legitimi minori Gheorghe şi Rachila, născuţi la 1925 în aceiaşi comună, se consideră cetăţeni români, potrivit art. 62 din legea pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţii române şi se vor înscrie în registrul de naţionalitate al comunei Bosanci”2197 . 1943: „Dl Lazăr Drăgoi, din comuna Bosanci, județul Suceava, a intentat, la Tribunalul Suceava, acțiune de divorț în contra soției sale Ecaterina, pentru motive determinate de lege. Pacte nupțiale nu s-au încheiat. Din căsătoria acestor soți, au rezultat 2 copii, și anume Gheorghe și Elena Drăgoi. Soția pârâtă posedă 54 prăjini loc arătură pe țarina comunei Bosanci, la locul numit „Parțic”, cu o valoare de lei 54.000, și 8 prăjini grădină în comuna Bosanci, învecinată cu Vasile Nichifor și Ioan Popadiuc, cu o valeare de lei 24.000. / Nr. 7.872. / Dos. Nr. 105/942”2198 . 1945, februarie 16: Consiliul de Miniştri decide: „În temeiul dispoziţiunilor art. 49 al Legii nr. 641 pentru 2196 Monitorul Oficial, Anul CX, nr. 154, luni 6 iulie 1942, p. 5526 2197 Monitorul Oficial, Anul CX, nr. 98, miercuri 6 iulie 1942, p. 3491 2198 Monitorul Oficial, Anul CXI, nr. 86, luni 12 aprilie 1943, p. 2406
1405 abrogarea măsurilor legislative anti-evreieşti… Următoarele bunuri imobile se declară necesare pentru nevoi de utilitate publică şi expropriate ca atare” 2199, printre acestea numărându-se, la punctul H), nr. 25, şi proprietatea din Bosancea a lui Rozlivek Emil. 1945, aprilie 6: „Ministerul Justiției. Noi, ministru secretar Stat la Departamentul Justiţiei, având în vedere dispozițiunile art. 62 din legea pentru dobândirea și pierderea naționalității române; văzând listele de naționalitate întocmite de primăria comunei Bosanci, județul Suceava, potrivit art. mai sus citat, trimise cu adresa Nr. 300 din 1940, în care figurează înscris și locuitorul Le Pagé Rudolphe Richard; având în vedere, în urma verificării acestor liste și dovezilor prezentate de către parte, la primăria respectivă, că susnumitul îndeplinește condițiunile legale pentru a fi trecut în registrele de naţionalitate, / Decidem: Art. 1. Le Pagé Rudolphe Richard, domiciliat în București, strada Dumitru Slugeru Nr. 21, născut în anul 1921 în comuna Bosanci, județul Suceava, de religie romano-catolică, se consideră cetățean român, potrivit art. 62 din legea pentru dobândirea și pierderea naționalității române și se va înscrie în registrul de naționalitate al comunei Bosanci, jud. Suceava. Art. 2. Dl director al afacerilor judiciare din acest minister este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentei deciziuni. / Dată la 3 Aprilie 1945. / p. Ministru, Ioan David /Nr. 34.120”2200. / De aceleași prevederi au beneficiat și alți bosânceni, precum „Bondar 2199 Monitorul Oficial, Anul CXIII, nr. 39, sâmbătă 17 februarie 1945, pp. 1143-1149 2200 Monitorul Oficial, Anul CXIII, nr. 80, vineri 6 aprilie 1945, p. 2811
1406 Lazăr Nistor, domiciliat în comuna Bosanci, jud. Suceava. născut la 1895 în Bosanci, de religiune ortodoxă, soția Mariuca Sologine, născută la 1880 în Bosanci, se consideră cetățeni români, potrivit art. 62 din legea pentru dobândirea și pierderea naționalității române și se vor înscrie în registrul de naționalitate al comunei Bosanci, jud. Suceava”2201 . 1945, septembrie 1: „Tabloul de posturi vacante pentru transferările pe 1 septembrie 1955”, publicat de „Monitorul Oficial”, cuprindea și posturile Județul Suceava, unde erau necesari dascăli la „231. Bosanci Moara Carp, postul III, învățător; 232. Bosanci Moara Carp, postul IV, învățătoare; 233. Moara Nica (trecută ca sat în sine – n. n.), postul VI, învățătoare”2202 . 1945: Învăţătorul Holeţec Constantin, p. I., se fixează la Bosanci Moara Carp / Gladun Vera, învăţător definitiv la Vorniceni, p. II2203 . 1945, noiembrie 1: „Se fixează, pe data de 1 noiembrie 1945, următorii învățători, la școlile arătate în dreptul fiecăruia: Agăsculesei Dumitru, la Bosanci băieți, p. 10 / Seiciuc Dumitru, la Bosanci băieți, p. 11 / Tatulici Aurora, la Bosanci fete, p. 11 / Popovici Leocadia, la Bosanci fete, p. 11 / Dumitriu Aglaia, la Bosanci-Moara Mică, p. 7 / Cortușan Domnica, la Bosauci-Moara Carp, p. 5”2204 . 2201 Monitorul Oficial, Anul CXIII, nr. 291, miercuri 19 decembrie 1945, p. 11034 2202 Monitorul Oficial, CXIII, nr. 172, miercuri 1 august 1945 2203 Monitorul Oficial, CXIII, nr. 274, joi 29 noiembrie 1945, p. 10395 2204 Monitorul Oficial, Anul CXIII, nr. 277, luni 3 decembrie 1945, p. 10553
1407 1946, ianuarie 17: Prin Decizia nr. 105.902 din 29 decembrie 1945, „dl dr. Hătăneanu Leon se numeşte provizoriu, până la concurs, în postul vacant de medic al circumscripției Bosanci, jud. Suceava, grupa A 13, tip 27, cu salariul de 9.700 lei lunar”2205 . 1946, ianuarie 26: Tribunalul Suceava, audiindu-i pe martorii Nistor Ieremie a lui Mandache și Vasile Budurovici a lui Grigore din Bosanci, „constată că tânărul Ieremie Mihai, fiul lai Nicolae și al Măriucăi Ieremie, din comuna Bosanci, a decedat cu 17 ani în urmă, prin luna Mai (15 mai, în Bosanci), adică la anul 1928” și „ordonă înregistrarea ulterioară a morții defunctului Mihai Ieremie, în registrul stării civile pentru morți al comunei Bosanci”2206 . 1946, februarie 3: „Prin decizia dlui insp. g-ral sanitar al jud. Suceava, Nr. 2.835 din 31 Decemvrie 1945, personalului sanitar auxiliar, notat mai jos, i se acordă gradații, pe data de 1 Aprilie 1946, având stagiul legal, specificat în dreptul fiecăruia: Moașei Bălănici Elena, de la Circ. Bosanci-Suceava, i se acordă gradația a III-a, având 15 ani și 3 luni de serviciu. / Agentului sanitar cu 2 gr. Bălănici Vasile, de la Circ. Bosanci-Suceava, i se acordă gradația a III-a, având 15 ani și 3 luni de serviciu”2207 . 1946, februarie 23: Sentința Tribunalului Suceava, pentru înregistrarea târzie, la primăria din Bosanci, a 2205 Monitorul Oficial, Anul CXIV, nr. 15, joi 17 ianuarie 1946, p. 343 2206 Monitorul Oficial, Anul CXIV, nr. 22, sâmbătă 26 ianuarie 1946, pp. 554, 555 2207 Monitorul Oficial, Anul CXIV, nr. 34, sâmbătă 9 februarie 1946, p. 1005
1408 morții descendentului de emigrant transilvănean la Bosanci Zaharia Ungur din Dragomirești (1774) „Gheorghe Ungurean, în etate de 69 ani, fiul lui Toader, decedat la data de 23 August 1944, în cătunul Prelipca, comuna Salcea, județul Botoșani, și înmormântat în comuna Bosanci”2208 . 1947: Tribunalul Suceava „ordonă înregistrarea ulterioară a copilului Viorel Gabor, în registrul stării civile pentru născuţi al comunei Bosanci, cu următoarele date: Nume: Gabor. Prenume: Viorel, sexul masculin, religiunea ort. Rom., fiul lui Lazăr şi Domnica, născut la 1 mai 1944 în comuna Bosanci”2209 . 1947, iunie 11: Decizia Ministerului Educaţiei Naţionale Nr. 165.788, din 11 iunie 1947 – Tabel de membrii corpului didactic primar, transferaţi pe 1 Septemvrie 1947, cuprinde următoarele transferuri, în localităţile comunei Bosanci: Fochi Eusebie, de la Frumosul-Câmpulung, la Bulai-Suceava, post V, interese materiale . Nahaiciuc Claudia, de la Stupca-Suceava, la Bulai-Suceava, post IV, vechime în grad. / Pelecar Reghina, de la Bosanci Moara Carp – Suceava, la Bosanci Nr. 1, post XI, int. fam.2210. // Prin Decizia nr. 270.290/947, urmau să se mai aprobe transferurile: Volosciuc Adriana, de la Ipotesti- Suceava, la Liteni B. (p. 9654) / Vamanu Octavian, de la Suceava Bulai, la Suceava Nr. 1 (p. 9656) / Nahaiciuc Claudia, dela Suceava Bulai Suceava Nr. 2. / Cortuşan Domnica, de la Moara Carp, la Bosanci Nr. 1. / Grădinaru Ioan, de la 2208 Monitorul Oficial, Anul CXIV, nr. 70, sâmbătă 33 martie 1946, p. 2305 2209 Monitorul Oficial, CXV, nr. 113, marţi 20 mai 1947, p. 3635 2210 Monitorul Oficial, CXV, nr. 135, marţi 17 iunie 1947, p. 4912
1409 Moara Carp, la Slobozia Pruncului. / Văcăreanu Teodor, de la Baia, la Moara Carp. / Ciobotaru Gheorghe, de la Moara Carp, la Udeşti. / Popovici Maria, de la Baia, la Bosanci M. Carp. / Posteuca Maria, de la Udeşti, la Moara Carp. (p. 9657) / Mihăescu Eugenia, de la Bosanci Nr. 1, la Moara Nică2211 . 1947: Prin Decizia Ministerului Educaţiei Naţionale Nr. 183.022/947, „se pun în retragere pentru angajarea la pensie, pe data de 31 august 1947” şi „membrii Corpului didactic primar” din comuna Bosance, respectiv: Huhaniuc Eufrosina şi Lupăşteanu Aspazia2212 . 1973, mai 21: „Cu prilejul „Zilei Sănătăţii”, pentru merite deosebite în domeniul ocrotirii populaţiei din ţara noastră, pentru contribuţia adusă la afirmarea medicinii româneşti, la dezvlotarea învăţământului şi cercetării ştiinţifice medicale”, prin „Decretul Nr. 315 privind acordarea titlului de „Medic emerit al Republicii Socialiste România, unor cadre medicale, şi „Aleodor Gh. Munteanu, medic la circumscripţia sanitară rurală Bosanci, judeţul Suceava”2213 . 2211 Monitorul Oficial, CXV, nr. 250, miercuri 29 octombrie 1947, pp. 9654-9657 2212 Monitorul Oficial, CXV, nr. 152, luni 7 iulie 1947, p. 5676 2213 Buletinul Oficial al RSR, anul IX, nr. 95, joi 28 iunie 1973
1410 BOSÂNCENI (lângă Fereşti, comuna Văleni, Vaslui). 1625, decembrie 14: Întărit de Radul voievod lui Petrea Cehan, în baza unui zapis de la popa Vasile, Marco hânsar şi pitărelul Ciocârlie din Fereşti (comuna Laza, Vaslui) şi de la Ionosie din Bosânceni (lângă Fereşti, comuna Văleni, Vaslui), „scriind în acest zapis că au venit înaintea lor Mateiu şi surorile lui Sora şi Marica, fiii Anei, nepoţii lui Gheorghie… şi au vândut dreapta lor parte de ocină şi dedină din satul Româneşti (lângă Micleşti, Vaslui), partea de jos, din vatra satului şi cu fânaţ, şi din câmp şi din ţarină. Aceasta au vândut-o slugii noastre Petrea Cehan, pentru 60 taleri număraţi şi o iapă. / Şi de asemenea a venit Bogza, fiul Buscăi, nepotul lui Ion Bolea… şi a vândut dreapta lui parte de ocină din satul Fâstâci (sat pe Stemnic, Vaslui), ce se fa alege din fundătura de ţarină şi cu loc de prisacă şi de fânaţ… lui Petrea Ceha, pentru 11 taleri număraţi. / Şi, de asemenea… Vasile, fiul lui Frăţiia, nepotul lui Brânduşă din Brânduşeni (comuna Brânduşeni, Vaslui)… a vândut dreapta sa ocină ce se va alege din satul Prigorceni (lângă Sărata, Vaslui)… lui Petrea Cehan, pentru 20 taleri număraţi. / Şi de asemenea, Anna, fiica Vărvarei, şi fiii ei Gligorie şi Mârzea din satul Strâmbi (Strâmba sau Cetăţuia, comuna Puieşti, Vaslui)… au vândut dreapta lor ocină şi dedină din satul Strâmturi (Strâmtura, Vaslui)… lui Petrea Cehan, pentru 10 zloţi număraţi. / Şi de asemenea… Busca, fiica lui Ionaşco din
1411 Troeneşti (sau Brăteni, lângă Bouşori, Vaslui), nepoata lui Budul, şi Ghiorghie Ţânpău şi au vândut dreapta lor ocină, un loc de la Nedee (sat inclus în Bouşori, Vaslui), jumătate din acest loc, până la fântână şi cu loc de grădină şi cu cât loc le spune privilegiul… lui Petrea Cehan, pentru 32 taleri număraţi. / Şi de asemenea… Moţoc, cu fiii lui Macovei şi Ţonţa, şi Ileana Părtăţoae şi fii ei Măteiu şi Obrejie… şi au vândut dreapta lor ocină din satul Fâstici…lui Petrea Cehan, pentru 11 taleri şi jumătate. / Şi de asemenea… Ştefan Fortos şi femeia lui Ţâganca, fiica lui Alexa… au vândut a patra parte din satul Dobroslăveşti (comuna Dobroslăveşti, Vaslui), care este pe râul Bârlad, şi cu vad de moară, şi cu loc de ţarină şi cu fânaţ… lui Petrea Cehan, pentru 15 taleri număraţi”2214 . 1631, aprilie 24: Întărit de Moise Moghila voievod lui Racoviţă Cehan, fiul Petrei Cehan, care a cumpărat, cu 33 taleri de argint, conform unui zapis de mărturie de la Crăciun Roşcam Gheorghe Grecul şi Trif din Bosănceani, de la Dodul şi Berbeace din Fereşti, „toată partea lui Echim, câtă se va alege, din satul Fereşti… care acea parte Echim a pierdut-o pentru dabile, căci au plătit pentru el acei oameni la dare”. / Şi, conform unui zapis de mărturie de la Petre, Gavril şi Moisea din Fereşti, a cumpărat, de la Solomia, fata lui Vreameş, drept 80 taleri de argint, „ce a cumpărat tatăl ei Vreameş de la Ion Porşea şi de la Mareş, toată partea lor din acelaşi sat Fereşti”. / Şi iarăşi, cu zapis de la Nacul aprod din Olăneşti, Petrea hânsărel, Parca şetrărel, popa Ştefan şi de la Gavril hânsărel din Fereşti, a cumpărat de 2214 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 398, pp. 462-465
1412 la Palaghia, cu fiii ei Constandin şi Ionaşcu, nepoţii lui Bantăş vornic, drept 12 ughi (ducaţi ungureşti) şi jumătate, „jumătate de bătrân (pol star) din Vilneşti, partea fratelui ei Dumitraşco Bantăş, câtă i se va alege din acel sat Vilneşti”2215 . BOSÂNCENI (pe Sărata, ţinutul Chigheci, raionul Leova, Moldova). 1649, august 12: Întărit de Vasile Lupu voievod lui Petre sin (fiu) Surucenul, care primeşte „o danie de la unchiul lui Simion Puiul, în satul Bosănceni” 2216 . 1598, aprilie 15: Ispisoc de judecată şi de întăritură de la Eremia Moghilă voievod, după ce vin „cu mare jalobă şi cu mare mărturie” Cehan vătah, surorilor Muşa şi Măgdălina, seminţiilor lor Eremia, Horja şi Ana, seminţiilor Cozma şi Mihăilă, lui Nechifor, Bosanciu şi Avram, toţi nepoţii Măruşcăi, şi seminţiilor lor Todosica, Nastea, Antemia, Anuşca şi Mărica, fetele Dochiei, Frăţian, Ansia şi Marina, toţi nepoţii Albei, şi seminţiilor lor Anuşca, Armanca, Muşa şi Mariica, fetele Cernei, Drăgan, Zbiiarea, Hârlău, Sora, Anisiia şi Măriica Cornoae, toţi nepoţii Micăi, „zicând cum uricele ce le-a avut moaşa (bunica) lor Măruşca şi surorile ei Alba şi Mica, fetele Groazei, nepoatele lui Coman Mărgilat, de 2215 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Fereştii, Vaslui, vol. XVI, Iaşi 1926, pp. 52, 53 2216 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 50, p. 69
1413 moşie şi de întăritură de la Iliaş voievod şi de la bătrânul Petru voievod, pe satul Comăneşti (lângă Bolţun, raionul Nisporeni2217, Moldova), în gura Lăpuşniţei, cu loc de heleşteu şi de mori în Lăpuşna, şi pe jumătate de sat, anume Striza (Stridza, pe Sărata, lângă Horjeşti, raionul Kotovsk sau Leova2218, Moldova) care se numeşte la Oncioae, şi pe jumătate din acelaşi sat, care a fost deosebit cumpărătură Albei şi Maruşcăi, drept 120 zloţi tătăreşti de la Negrita, fata Docicăi, nepoatele lui Coman Mărgilat, din uric de la bătrânul Ştefan voievod, şi pe alte sate la Sărata, anume Bosâncenii (pe Sărata, ţinutul Chigheci, raionul Leova2219, Moldova), mai sus de Furca, în a doua vale, unde se cheamă fântâna Peperigului, şi pe altă jumătate se selişte, care este în gura Cogălnicului, unde a fost Vasile Vatamanul, şi altă selişte, unde a fost Toader Ologul, unde a fost făcut Gureş singur slobozie, cu loc de heleşteu şi de mori; / acele urice s-au stricat şi au putrezit în pământ, precum şi însumi le-am văzut stricate şi putrezite, numai peceţile lor întregi au rămas, atunci când s-a fost sculat Hanul, cu toată puterea sa, asupra ţării Moldovei şi vrut-a să pună paşă în ţara Moldovei, atunci când am venit domnia mea cu puterea Craiului Lehiei şi apărat-am ţara şi o am scos-o din cea nevoie şi din robie. / Deci, văzând atâta jalobă şi mărturie, crezut-am şi astfel dat-am şi am întărit acestor 2217 Gonţa, Alexandru I., Indicele numelor de locuri, Bucureşti 1990, p. 66 2218 Gonţa, Alexandru I., Indicele numelor de locuri, Bucureşti 1990, p. 242 2219 Gonţa, Alexandru I., Indicele numelor de locuri, Bucureşti 1990, p. 40
1414 oameni moşiile lor”2220 . 1598, aprilie 15: Întărit de Eremia Moghilă voievod lui Cehan vătah, Toma şi Măgdălina, fiii lui Lazea, seminţiilor lor Grozav, Avram şi Negrita, fiii lui Bosanciu, şi Ion Gotcă, care primesc ispisoc pentru „satul Bosănciani, în ţinutul Chigheciului, în gura Căpăţânoasei pe Sărata, care a fost cumpărătură lui Grozea, drept 150 zloţi tătăreşti, din dresele cel el le-a avut de la bătrânul Ştefan voievod, iar acel uric s-a stricat şi a putrezit în pământ, cum şi însumi l-am văzut… / Şi iarăşi le-am dat şi le-am întărit… un sat ce-i în ţinutul Lăpuşnei, în capul piscului, la fântâna lui Pipirig, care acum se numeşte Horjeştii, cu loc de heleşteu şi de moară în Lăpuşna, care el singur l-a cumpărat de la Dan Socu şi de la fratele său Purcariu pentru 120 zloţi tătăreşti”2221 . BOSINCEŞTI (lângă Slobozia Blăneasa, comuna suburbană Munteni, înglobată în Tecuci, Galaţi). 1636, octombrie 12: Zapisul lui Ionaşco Huşan din satul Ciuceşti, prin care mărturiseşte că şi vândut partea „din sat din Ciuceşti (lângă Negrileşti, comuna suburbană Munteni, înglobată în Tecuci, Galaţi), din partea de sus, unde cade Berheciul în apa Bârladului, ce 2220 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. VIII, Iaşi 1913, pp. 233-238 2221 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. VIII, Iaşi 1913, pp. 241-245
1415 este în ţinutul Tecuciului, ce se va alege dintr-un bătrân, a treia parte… unchiului meu Simion Barhon vătavul, drept 10 lei bătuţi, pentru nişte bani ce i-am fost dator… dinaintea uncheşului Bălan Bârdea şi Pavăl, fratele lui Buhuş de Bosinceşti (lângă Slobozia Blăneasa, comuna suburbană Munteni, înglobată în Tecuci, Galaţi), Ionaşco vizitiu, Goian stegar şi Ion Chilineş din Iaşi” 2222 . BOSTANCEA (Lăpuşna, Moldova). 1658, iulie 26: Hotarnica moşiei Bostancea, făcută de Vasile Căpotici, în baza mărturiilor unor „oameni bătrâni, megieşi şi împrejuraşi o au hotărât-o împrejur la capătul de sus, dinspre moşia mănăstirii şi Mimorănii, deasupra Işnovăţului, printre moşiile dinspre Işnovăţi şi Bostancea, până în capătul din jos, şi la deal, până în zarea dinspre Ruhuleni şi în sus, printre moşia Nostancea şi Ruhuleni, până au ajuns la capul moşiei dinspre Truşăni, iar de acolo, la vale, spre Işnovăţ, până au ajuns la locul unde au pus piatra întâi”2223 . 1819, ianuarie 15: „Manolache Coadă din Bogzeşti cere judecătoriei ţinutului Orhei să i se dea în 2222 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 535, p. 585 2223 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 60, p. 80
1416 stăpânire bătrânul Văscan din Bostancea” 2224 . BOŞANI (sat pe Bistriţa, Bacău). 1634, iulie 7: Întărit de Vasile Lupu voievod lui Gavril sin (fiul) Magdalinei, nepot lui Titea, şi Tudorei, fata lui Titea, în baza zapisului de mărturie al lui Mareş vătav şi Mihail ot Boşani (sat pe Bistriţa, Bacău), Trifan şi Simion de Hălăşeni (sat pe Bistriţa, Bacău), Dam nemiş şi popa Ioan ot Frăceşti (sat pe Orbic, Neamţ), Gavril Zaharie ot Rogozăni (Bacău) şi de la Hilip ot Jăcicani (sat pe Bistriţa, Bacău), în care scriu că au venit înaintea lor Grozav, fiul lui Medeiu, şi a vândut o parte de ocină din satul Cârneştii (Corneşti, comuna Filipeşti, Bacău), pe apa Săretului… lui Toma şi surorii lui Titea, drept 140 zloţi”2225 . 2224 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 60, p. 80 2225 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXII, Bucureşti 1974, doc. 180, pp. 199, 200
1417 BOŞCANA (pe Ichel, Orhei, Moldova). 1572, martie 12: Întărit de Ioan voievod fraţilor Ioan armăşelul, Andruşco, Ştefan Uşurelul, Maxim şi Radu, care primesc uric pentru „o bucată de loc la gura Boşcanei, unde se varsă în Ichel, până în gura Ichelului, cu loc de moară pe Ichel, unde vor putea să-şi aşeze sat”2226 . 1671, ianuarie 8: Vasile Suriceanul, femeia lui Măriia şi cu toţi feciorii lor vând fraţilor Necoară, Strătulat şi Andreica, „drept 60 lei bătuţi şi 4 boi de negoţ… toată partea mea din satul Hruşova, cât se va alege, cu vad de moară în Ichil… Şi în tocmeală s-au întâmplat Gavril pârcălabul de Chişinău, Vasile Stancul de Turlueşti, Micul, ginerele Dolocăi, Toader sin (fiu) Doloca de Mărteneşti, Zota vătavul de Boşcana, Scridon vătavul ot Micăuţi, Vasile ot Negreşti, Andriiu şi Ion ot Păşcani, Aftenie ot Drăbuşeani, Căzacul şoltuzul şi Budul or Chişinău” 2227 . 1757, noiembrie 23: Scrisoare de mărturie a lui Darie Băluţăl, fecior lui Ştefan Băluţăl din Hârtop, de la ţinutul Orhei, spre folosul feciorilor lui Toader, Vasile, Postolache şi Neculai şi al fiicelor Măriuţa, Ştefana, Maria şi Catrina, ca să se ştie, în absenţa dreselor arse de 2226 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Orheiului, Bucureşti 1944, doc. 8, pp. 15, 16 2227 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Orheiului, Bucureşti 1944, doc. 126, pp. 129, 130
1418 un turc, „precum având eu moşii de laştină la satul Cotelnicii, partea dinspre apus, ce merge până la apa Ivancei, pe care parte este şi o moară, pe care o stăpâneşte Vasile, feciorul lui Căpotici în tăria lui, neavând nici o treabă, fiindcă este pe hotarul Cotelnicilor şi, de-mi va da mâna, mă voi judeca cu dânsul. / Aşijderea, şi jumătate de sat din Ohrincea, de baştină, ce este în jumătate cu Zugrăvoaia şi din jos se hotărăşte cu Oniţacanii, şi un bătrân din jumătate de sat de Boşcana, cu vad de moară în Ichel, împreună cu Ioniţă Brâncă, şi în Chetrosul iarăşi un bătrân, cu vad de moară, unde are şi Lupul, feciorul lui Postolachi Donici. Aşijderi, în saul Verpca, iarăşi un bătrân de baştină, şi Păuleşti, pe apa Bâcului, cu vad de moară, şi în Ciocana, ce merge până în apa Bâcului, cu vad de moară în Bâc, care vad este vândut dintr-însul partea Mogâldioai lui Măzărachi medelnicerul, ce o stăpâneşte Constantin Râşcanul fost mare stolnic, fiul lui Toader Râşcanul pitar, şi în Crăsteşti, la Lăpuşna, şi în Căzăneşti, şi în Găleşti, tot pe apa Bâcului, pe ţinutul Orheiului, şi în Focşăşti, dimpreună cu alţi răzeşi. Pentru acestea toate am avut zapise şi alte drese şi întâmplânduse de mi-a aprins casa un turc, mi-au ars toate scrisorile de aceste moşii şi din altele, ce am mai avut. Şi, nerămânându-mi nici un fel de scrisori, ca să poată stăpâni feciorii mei, le-am dat această scrisoare de mărturie… / Osebit că încă mai am o parte de moşie la Oniţcani, partea Ilenii, pe care a fost şi zapis şi l-a apucat hatmanul Ioniţă Stutza şi n-am putut să-l mai scot”2228 . 1774, iunie 5: Satul Boşcana, ţinutul OrheiLăpuşna, ocolul Satele de Jos, după recensământul lui 2228 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Orheiului, Bucureşti 1944, doc. 229, pp. 235, 236
1419 Rumeanţev2229, avea toată suma caselor 14. Scădere rufeturi 14: slobozie nouă. / Birnici: Ion, vornic / Ștefan a Predei / Gheorghiță Giocu / Ștefan, cioban / Ursul / Năstasă Erhan / Ioniță fiul lui Istrate / Ștefan Graur / Ilie fiul lui Graur / Ion Graur / Gavril fiul lui Vasile / Gheorghi Stăvilă / Mătieș / Alicsandru Grama. 1800, iunie 22: Carte domnească, după judecarea pricinii dintre Teodor Ediboglu fost mare spătar cu răzeşii din Boşcana, descendenţi „din cei patru bătrâni”, Iordăchescul, Vlasă, Burcă şi Frimu, „ce-au rămas cu părţi într-această moşie”2230 . 1898: „Boşcani, sat în judeţul Orhei, volostia Hârtop, aşezat în stânga văii Ichelului. Numărul caselor 151; biserica Sf. Mihail; 5 mori de vânt, vii şi grădini cu pomi; populaţiunea 1.020 suflete”2231 . BOŞCĂUŢI (raionul Noua Suliţă, Ucraina). 1770-1772: Satul Boşcăuţii, ţinutul Hotinului, ocolul de Sus, avea, după recensământul lui Rumeanţev2232 , toată suma caselor: 24. Scădere rufeturi 1: 1 2229 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 459 2230 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Orheiului, Bucureşti 1944, doc. 8, p. 16 2231 Arbore, Zamfir, Dicţionarul geografic al Basarabiei, Bucureşti 1904, p. 35 2232 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 124, 125
1420 popă. Rămân birnici 23. / Birnicii: State, morariul / Neculai sin (fiu) Gavril / Toader Mereuţă / Ion, vornic / Ion Ţurcan / Ion Murăraş / Andrei brat (frate) vornicului / Gavril Ciolac / Vasile, rus / Anton / Pintelei / Ion Dăriciuc / Ion sin (fiu) Grigore / Ostahe zet (ginere) lui Lupul / Hrior, rus / Gavrilaş sin Lupul / Dănilă, butnariul / Lupul sin Ion / Eremia / Ion sin Lupul / Timofti / Vasile Focşuc / Ion Focşuc. // Rufeturi: Popa Anton. BOŞOTENI (comuna Bereşti-Tazlău, Bacău). 1448, septembrie 3: Întărit de Petru voievod lui Ulea, care primeşte uric pentru „satele: la Covurlui, jumătate de sat din Ungureni de la Nevira şi jumătate de moară, şi Sperleşti, pe Turlui, şi Proceşti, mai jos de Sperleşti, şi Negaşeşti, în dreptul Sperleştilor, şi Băşoteni, pe Tazlău, şi seliştea lui Petrilă, şi Tiseşti, pe Trotuş, şi Budeşti”2233. Hotarele, din veac. 1481, septembrie 16: Întărit de Ştefan voievod Mărinii, fata Berinii, „moşii sate drepte a ei de pe Tazlău, anume Bereştii (comuna Bereşti-Tazlău, Bacău) şi, pe din sus, Petrileştii (lângă Bereşti-Tazlău, Bacău) şi Boşotenii (comuna Bereşti-Tazlău, Bacău), şi, deasupra Nadiştii, 2233 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. I, Bucureşti 1975, doc. 284, pp. 405-407
1421 satul anume Năsoeştii (contopit cu Strugari, Bacău)”2234 . Hotarele, din vechi. 1638, aprilie 1: Tofana, fata Condrei lui Bucium, ce-a fost vornic mare, scrie şi mărturiseşte despre „rândul a jumătate de sat Voineşti (comuna Voineşti, Iaşi), partea din jos, care ocină a fost cumpărătură părintelui nostru Bucium vornicul de la ruda Mânjea uricarul. Şi s-a sculat nepotul meu Lupaşcu, feciorul fratelui meu Grigore Bucium, ca să vândă acea jumătate de sat, fără ştirea noastră, neavând nici o treabă, pentru care lucru au vândut tată-său, fratele meu Grigore Bucium, şi Vasile Bucium aşijderea fratelui meu, două fălci de vie la Cotnari lui Ureche vornicul, şi curţile tătâne-nostru de aicea, din Iaşi, le-a vândut lui Ureche vornicul… Şi noi de isnoavă am pus un zălog, anume Boşotenii (comuna Bereşti-Tazlău, Bacău) de la Bacău, de-am plătit o datorie a tătâne-nostru unei grece, ce-a venit cu zapis de datorie de la Ţarigrad, în zilele Radului vodă; şi a fost să plătim noi, toţi fraţii, feciorii lui Bucium, acea datorie. / Deci eu, Tofana, am plătit şi încă am rămas, iar Vasile Bucium şi nepoţii noştri, feciorii lui Grigore Bucium, anume Lupaşco, Cârstina şi Axana, necum să plătească datoria tătâne-nostru, ci încă Lupaşco şi cu surorile sale, şi fratenostru Vasile Bucium vor să mai vândă şi auiască jumătate de sat, fără ştirea noastră. / Deci eu, văzând că am strâmbătate de feciorii lui Bucium şi de Vasile Bucium şi vânzându-ne ocinile fără ispravă, şi acel sat Boşotenii pierind pentru datoria tătâne-nostru, am vândut acea jumătate de sat Voineşti, din ţinutul Cârligăturii, prietenului nostru, lui Ionaşco Mânjea uricarul, drept 450 2234 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. III, Bucureşti 1980, doc. 94, p. 187
1422 de taleri de argint… Şi aceşti banui, ce am luat de la Mânjea uricarul, i-am dat de ne-am răscumpărat satul Boşotenii de la fetele lui Pătrăşcan, Drăguna şi Candachia, pentru că a fost pus zălog pentru datoria tătânenostru”2235 . 1665, mai 10: Irimicea, femeia lui Solonca, ce-a fost mai înainte vreme femeia lui Ilie Băicescul, şi Anuşca, femeia lui Dănăilă, şi fecorii lui Lupaşco, nepoţii lui Vitolt logofătul, strănepoţii lui Bucium ce-a fost vornic mare, mărturisesc, pentru pâra ce-au avut-o cu Ioniţă postelnicul, feciorul lui Lupaşco Bucium „pentru jumătate de sat Voineşti, în ţinutul Cârligăturii, care a fost dreaptă a strămoşului nostru Bucium vornicul, şi a vândut această jumătate de sat Gheucăi medelnicer, apoi Furtună comisul şi cu Lupaşco stolnicul, tatăl lui Ioniţă postelnicul, au răscumpărat-o de la Gheuca medelnicer, apoi Fortună a dat partea lui lui Lupaşco, pentru nişte tocmeli ale lor ce au avut. Apoi Lupaşco şi Dănilă, feciorii Tofanei, au vândut acea jumătate de sat Voineşti Mânjei uricarul, neavând ei nici o treabă, apoi un ginere al Mânjei iarăşi a vândut acea jumătate de sat lui Ionaşco Rusul, logofătul cel mare, iar apoi jupâneasa logofătului şi cu feciorii lor au vândut şi ei acea jumătate de sat Voineşti Iorgăi vameşul, care, îmblând între atâtea mâini, i s-a suit preţul la 1.500 lei. / Deci, apoi, Ioniţă postelnicul pentru această jumătate de sat Voineşti ne-a orit nouă jumătate de sat Boşoteani, partea lui Lupaşco şi Dănăilăm feciorii Tofanei Vitoltoae, iar jumătate de sat Boşoteani este moşie lui Ilie Boicescul; deci noi, văzând că va să intre cu noi răzeş Ioniţă postelnic, n-am primit, ci 2235 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 301, pp. 298, 299
1423 am venit la pâră şi judeţul ne venea să întoarcem acea jumătate de sat Voineşti, să o ţină Ioniţă şi să lase el Boşotianii, să-l ţinem noi, apoi noi socotind că Voimeştilor li s-a suit preţul atât de mult, n-am avut de unde întoarce acea jumătate de sat şi ne-am tocmit cu Ioniţă postelnic să-i mai dăm noi 150 de lei bătuţi pentru acea jumătate de sat Voineşti, să-şi cumpere el altă moşie aiurea şi în Boşoteni să nu aibă treabă; şi neavând noi bani gata acum, ne-am pus, de astăzi, mai 10, până la Sântămăria, să strângem cu toţii aceşti bani, şi de-i vom da, să ţinem acea bucată de sat Boşoteni, iar de nu, să ţină acea jumătate de sat Boşotetiani, partea lui Lupaşco şi a lui Dănăilă… iar cu partea lui Ilie Băicescul, jumătate de sat Boşotiani, să n-aibă treabă, căci ei n-au vândut în Voineşti”2236 . 1774, iunie 15: Satul Nadişa şi Boşotenii, ţinutul Bacău, ocolul Tazlăului Mare de Sus, sate răzeşeşti, aveau, după recensământul lui Rumeanţev2237: Toată suma caselor: 36. Scădere rufeturi, însă 17: 5 popi, 2 diaconi, 2 mazili, 4 ruptaşi, 1 nevolnic, 3 scutelnici ai comisului Ion Ghenghe. Rămân birnici 19. / Birnici: Vasile Ciosul / Pavăl, muntean / Gheorghi Morinici / Stan, muntean / Apostol / Simion Nor / Vasili Lachi / Ilie fratele lui / Vasile Ababii / Ion al lui Ghidibac / Apostol fiu babii / Toader, strugar / Vasile Ciosul / Tănasă / Ilie Nor / Iordache, muntean / Petre, dărăban / Ion, morar / Ion, cârpănar / Costandin, panţirul / Vlad, muntean, văcar / Simion fiul lui Miron. // Nevolnici: Danciul, calic. // 2236 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. IV, Iaşi 1908, pp. 255, 256 2237 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 322, 323
1424 Rufeturi: Popa Ion Nor / Popa Ion Ungurian / Popa Ioniţă / Popa Ion / Popa Drăghici / Diaconul Zaharia / Diaconul Gheorghi / Ioniţă Cimbru, mazil / Ursachi Uricar, mazil / Lupul Tumurugă, ruptaş / Anton Brănar, ruptaş / Nistor, ruptaş / Ion Solomon, ruptaş. 1802, iulie 3: „Scrisoare la mâna răzeşilor din Bereşti şi la măna răzeşilor din Boşoteni”, la împărţirea acestor două moşii, din porunca ispravnicilor ţinutului Bacăului, Dumitrache Haret şi Neculai Cuza, iscălită „spre încredinţare de Dumitraşco Mareş mazil şi de răzeşii preot Gligorie, diacon Sandul, Enache Tumurug, Lupu Rugină, Neculai Uricariu, Constantin Cimbru, Neculai cel mare, Pavăl sin (fiu) Necula, Ion Saracuţul, Neculai Zavate, Constandin Enache, Constandin sin Andrei Popa, monah Vârlan şi Alexandru Uricariu”2238 . 1813, septembrie 19: Scrisoarea comisului Costache Caragea, „din porunca lui Alexandru Calimah voievod, ce mi-a adus-o Ioan Nor, Pintilie Berilă, Vasilie Miron și Vasilie Berilă, cu alți ai lor răzeși, ca să le hotărăsc moșiile ce au pe apa Tazlăului, la ținutul Bacăului, anume Bereștii, Petrileștii, Boșotenii, Nadișa și Năsoieștii, și să cercetez pentru împresurările ce ar fi pătimind arătatele moșii dinspre moșia Tețcanii a lui Dimitrachi Roset și dinspre moșia Călugăra a banului Răducanu Roset… să le scot de sub toată împresurarea și să măsor în lung și în curmeziș, cu stânjeni gospod (domneşti), stălpind și cu pietre hotare, care, de se va arăta vreo parte nemulțămită, să nu o stâlpesc cu pietre hotare, ci, dând mărturie și hartă închipuitoare de starea locului, după meșteșugul ingineresc, să meargă la Divan. / După poruncă, mergând la faţa locului și strângând pe 2238 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. XVII, Iassi 1891, pp. 288-291
1425 toți răzeșii bătrâni și tineri, am intrat în cercetare și, scoțându-ne răzeșii mai întâi un suret de pe un ispisoc de la Ştefan voievod din leat 1491 (6999), întru care întărește Mărinei, fetei lui Berilă, moșiile Berești, de mai sus, Petrileşti şi Boșoteni, și mai presus de Nadișa, Năsoești. / Al doilea, alt suret de pe un uric sârbesc, iarăși de la Ștefan (cel Mare) voievod, din let 1497 (7005), martie 8, întru care întărește lui Ioniță Nadișu, feciorul lui Mihăilă, satul Nadișa, care și el l-a avut cumpărătură de la Mihail Berescul, în 60 de zloți tătărești. / Al treilea, un suret de pe un ispisoc sârbesc de la Bogdan (Lăpuşneanu) voievod, din leat 1569 (7077), august, întru care întărește lui Trif și femeii sale Todosca, din a patra parte de sat Nadișa, din a cincea parte, din trei părți, o parte, pe care le-a cumpărat de la Simion feciorul Andrușcăi, nepot Mușei, strănepot lui Ioan Nadiș, din ispisocul ce au avut strămoșul său Ioan Nadiș, cum și altă cumpărătură, ce au avut de la Vașcu, feciorul Lucăi, nepot lui George Hrătan, din ispisocul ce l-a avut George Hrătan, din jumătate de sat Turlui, din a noua parte, din a treia parte, din trei părți, o parte. / Deci văzându-se uricele acestea, am întrebat pe răzeși unde au acea împresurare și ei mi-au aratat că dinspre apus s-ar fi împresurând, la moșiile Nadișa și Boșoteni, de către moșia Tețcani a lui Dumitrache Roset, iar dinspre răsărit s-ar fi împresurând capetele moșiilor Nadișa și Năsoești de către moșia Călugăra a banului Răducanu. / Pentru aceea, făcând știre să vină la fața locului, cu scrisorile ce vor fi având, sau să trimită vechili, banul a dat răspuns că nu poate să vină, nici vechili să trimită, neavând scrisorile aici ; la care răzeșii au arătat, că, în vremea ce au dat jaloba la Iași, fiind și banul, a dat răspuns că nu poate să
1426 vină, nici vechil să trimită, neavând scrisorile aici, la care răzeși au arătat, iar, mai mult nu s-a scris, nefiind trebuitoare și fără lucrare, pentru că aga Tețcanul a fărmat cu judecată această mărturie, și răzeșii de Năsoești și-au hotărât moșia Nadişa cu fostul domn Ioan vodă, ce atunci era postelnic” 2239 . 1820: Catagrafia Bacăului din 1820, înregistrează la Boşoteni 31 liudi („locuitori”, în op. cit., corect: „oameni străini”), „care plătesc 134 lei pe sfert de an”2240: Liuzi: Ion Tamaş / Constantin Bucur / Vasile Doru (Stroeşti) / N. Creangă / Toader Doru / Gheorghe Rusei / Ion Doru (Stroeşti) / Vasile Aursei / Toader Sbârciu / Şerban a Diaconului / Toader Munte, Constantin Popa / Lazăr Dumbravă / Ion Ignat / Toma Ungure / Toader Mihai / Iordache Pruteanu / Petre Duca / Tănase / M. Hoştină / Ioniţă Pruteanu / Cosma Tamaş / Lupu Munteanu / Nastasia Vadana /Gheorghe Pruteanu / Ilie Vrâncea / Ion Gorcilă / Vasile Munte / Vasile Luncan / Stan Vrânceanu / Vasile Anechitei. / Slugile medelniceresei Nastasia Rafailă şi ale căminarului Toma Rafailă: Vasile Căpăţină / Grigore Chelariu / Ioniţă Nică / Vasile Chelariu / Boroş Ungurel / Joje Ungurel / Petre Ungurel / Ion Ungurel / Mihai Ungurel / Maftei Ungurel / Antonia Vădana / Iordache Mane / Ion Puşcaşu / Antonia Vădana / David / David Burlacu / Vasile Jocu. / Bresle: preotul Grigore / Alexandru dascălul / Vasile Nichitoaia (dă birul la Ilieşti). 1898: „Boşoteni, comună rurală în judeţul Bacău, plasa Tazlăul de jos, situată pe deal și în valea râului 2239 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. X, Iassi 1888, pp. 176-179 2240 Dimitriu, Constantin V., Dr., Bacăul istoric, Bucureşti 1936, pp. 54, 55
1427 Tazlăul Mare. Este alcătuită din 2 cătune: Enăchești, reşedinţa, pe malul Nadişei, şi Boșoteni, pe o ridicătură. În Condica Liuzilor găsim moşia Boșoteni aparţinând medelnicerului Mihalache Rafailă; iar în Statistica din 1874, comuna mai avea şi cătunele: Vidrașcul, atunci reședință, Iazul şi Boşoteni, împărţit în două: BoşoteniRăzeşi şi Boşoteni-Particulari… Școala s-a înfiinţat de curând, în cătunul Enăchești. Biserici sunt 3: 2 ortodoxe, una în Enăchești si alta în Boşoteni, deservite de 1 preot şi 2 cântăreţi, şi una catolică, în Enăchești, Sunt 315 case de locuit și 3 cârciumi. Populaţiunea numără 361 capi de familie, cu 864 suflete: bărbaţi 438, femei 426. După naționalitate sunt: 820 români, 42 unguri şi 2 izraeliţi, toţi de protecţiune romînă. După felul ocupaţiunii, se deosebesc: 730 agricultori, 1 meseriaş, 2 comercianţi, 4 de profesiuni libere, 12 servitori, Ştiu a citi şi scric 34, din care 12 femei, nu ştiu carte 830, din care 414 femei. Contribuabili, după noul recensământ, sunt 160. După legea rurală din 1864, s-au împroprietărit 22 locuitori cu 67 fălci pământ. Teritoriul comunei are o întindere de 5.450 hectare. Pădurile Călinișul și Vărzărișul ocupă 383 hectare. Proprietari mari sunt: T. Rafailă, care are o moşie ce dă 4.000 lei; I. Tăzlăoanul şi G. Simionescu, cu câte o moşie. Animale sunt: 37 cai, 505 vite cornute, 63 porci, 160 oi, care aparţin la 7 proprietari și care, în 1891, au dat 220 kg lână ţurcană, / Boşoteni, sat situat pe un podiş de pe stânga Tazlăului. Are o biserică ortodoxă, clădită, la 1869, de căminarul Toma Rafailă, deservită de 1 preot și 1 cântăreț. Capi de familie sunt 142, suflete 248. Animale sunt: 8 cai, 148 vite mari cornute și 18 porci”2241 . 2241 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, pp. 547, 548
1428 BOTĂŞENI (lângă Rogojeni, comuna Suceveni, Galaţi). 1459, ianuarie 3: Întărit de Ştefan voievod lui Lână Rugină, care primeşte uric pentru „ocinile şi satele lui, anume: Ruginenii, unde a fost casa lui, şi Tăuţii, şi jumătate din Telejina, şi Ştoborenii, şi Botăşenii, şi ieterul Leahului, de la gârla lui Soare, cu vama şi cu moara, şi cu iezerul Leahului, cu grindul de la Bogata, mai jos de Rentea, Bogata până la gura gârlei lui Andrieş, şi încă cu şipotele, unde cad în Pruteţ” 2242. Hotarul, din veac. BOTEŞTI (pe Ialan, acum dealul Buteşti şi valea Creţana, comuna Blăgeşti, Vaslui). 1500, martie 25: Întărit de Ştefan voievod fraţilor Sima şi Onică, fiii lui Botea, care cumpără, cu 70 zloţi tătăreşti, de la fraţii Sima Benea şi Muşa şi de la nepotul lor de frate Buda, şi de la verii lor Avram şi Stana, toţi 2242 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. II, Bucureşti 1976, doc. 81, pp. 116, 117
1429 nepoţi ai lui Creţu de la Ialan, „un sat pe Ialan, anume Boteşti”2243. Hotarul, din veac. BOTEŞTI (sat lângă Năvrăpeşti, Iaşi). 1627, mai 18: Zapisul lui Paşco şi Căzan şi nepoata lor Mariia, feciorii Maghiţii din Boteşti de ţinutul Sucevei, nepoţi lui Trifan de Boteşti, prin care mărturisesc că au „vândut o casă, ce am avut de moşie de pe moşul nostru Trifan, în sat Năvrăpeşti, cu tot locul ce i se va veni acelei case, în vatră, şi în fânaţ, şi în pomăt, întru tot ce i se va veni locul acelei case şi cu om într-acea casă… fratelui nostru, Macsin Popovici din Năvrăpeşti, drept 30 de taleri bătuţi, dinaintea a mulţi oameni buni megieşi: Ignat, Toader Harcul şi Tănasie de Verişeni, Cozma din Soci” 2244 . 2243 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. III, Bucureşti 1980, doc. 257, pp. 460-462 2244 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 209, pp. 287, 288
1430 BOTEŞTI (fostul Bădeşti pe Moldova, comuna Boteşti, Neamţ). 1601, decembrie 22: Carte de împuternicire, dată de Eremie Moghilă voievod lui Gheorghe din Boteşti „să fie tare şi să ţină şi să stăpânească partea lui Costea, pentru că i-a pierdut doi cai cu şei şi cu frâie, până o să-i plătească acei cai”2245 . 1610, aprilie 25: Ispisoc de judecată de la Constantin Moghila voievod, după ce fraţii Ştefan şi Ionaşco Bleandea şi seminţia lor Ionaşco Blendea au pârât pe Pătraşco căpitan pentru trei părţi din satul Bădeşti, ce-i pe Moldova, în ţinutul Sucevei, şi au arătat Blendeştii că a cumpărat Pătraşco, cu 36 ughi, de la unele neamuri ale lor, de la Sava din Leuteşti şi de la liuzii lor, de la Hăcimănda Drab şi de la liuzii lor, şi de la fiii Teatului, iar Pătraşco căpitan a zis că n-a cumpărat acea parte din Bădeşti, ci numai a dat 10 taleri împrumut Savei şi Hăcimandei, fiii Teatului, iar ei i-au fost dat un loc de fânaţ ca să-l cosească. / Într-aceea, domnia mea am dat fraţilor Bleandă să aibă a întoarce ei banii lui Pătraşco căpitan şi să-şi stăpânească ocina cu toate veniturile”2246 . 1610, mai 3: Ispisoc de judecată de la Constantin Moghila voievod, după ce fraţii Lazăr şi Nechita visternicei, fiii Savei, Anton, fiul Nastei, şi Andonie fiul 2245 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. XX, Iaşi 1928, p. 108 2246 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. II, Iaşi 1907, pp. 71-73
1431 lui Toader şi toţi liuzii lor „au pârât de faţă pe Pătraşco căpitan pentru o parte de ocină ce el a cumpărat din satul Bădeşti, ce-i pe Moldova, de la unele neamuri ale lor, de la Sava, Gliga, Vasile, Nastea şi Teatiul, pentru 36 ughi (ducaţi ungureşti), iar pătraşco căpitan s-a sculat că n-a cumpărat acea parte din Bădeşti şi că n-a dat atâţia bani; dar a arătat că a dat lor 10 taleri împrumut, iar vânzătorii au arătat că ei au luat de la dânsul 36 ughi; / deci domnia mea am judecat după legea ţării şi le-am aflat judecată, cum se cuvine acea bucată de ocină lui Lazăr şi Nechita visternicei şi lui Anton, Andonie şi liuzilor lor, căci le sunt lor mai de aproape rudă, iar Pătraşco căpitan nu este întru nimic, nici nu i se cuvenea să cumpere înaintea lor. / Pentru aceea, domnia mea le-am dat să întoarcă lui banii, şi i-au adus lui banii, toţi câţi sunt scrişi mai sus, şi i-au dat lui dinaintea noastră; iar el nicicum nu a vrut să-i primească, ci a tăinuit că nu a dat lor atâţia beni, iar vânzătorii i-au mai dat încă o dată. / Deci domnia mea, văzând cum nu-şi ia lui banii, am luat acei 36 ughi în visteria noastră şi am dat acea parte de ocină din satul Bădeşti lui Lazăr, Nechita, Anton, Andonia şi tuturor oamenilor lor”2247 . 1636, iunie 5: Întărit de Vasile Lupu voievod fraţilor Gheorghe, fost vistiernic, Iuraşco, fost hatman, şi Marica, fiii lui Toader Başotă pivnicer şi ai cneaghinei Anghelina, care primesc ispisoace de întăritură pentru „dreptele lor ocini şi dedini, câte a patra parte din satul Bodeşti (comuna Bodeşti, Neamţ) şi satul Dănceşti (comuna Bodeşti, Neamţ) pe Cracău, ce sunt în ţinutul Neamţului, cumpărătură lui Toader Başotă de la 2247 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. II, Iaşi 1907, pp. 74-77
1432 Gheorghiţă Ciolpan; şi iarăşi, partea lui Toader Başotă din satul Cuciulaţi (înglobat în Secuieni, comuna Secuieni, Neamţ), iarăşi din acel ţinut; altă parte de ocină din satul Bereşti (comuna Bereşti-Bistriţa, Bacău), cumpărătură de la Gheorghiţă Ciolpan şi de la alţi răzei ai lui; a treia parte din satul Boteşti (comuna Boteşti, Neamţ), ceare este în ţinutul Sucevei, pe râul Moldova, dedină a cneaghinei Anghelina a lui Başotă cel bătrân; altă parte de dedină, în Mogoşeşti (înglobat în Costişa, comuna Costişa, Neamţ), pe Bistriţa; parte a satului Şerbăneşti (înglobat în Hârleşti, comuna Filipeşti, Bacău), cumpărătura mamei lor Anghelina”2248 . 1646, mai 9: Pătraşco, ginerele lui Ionaşco din Mihăeşti (Suceava), cu femeia lui Grozava, nepoata Nechitei din Mihăeşti, strănepoata Blendei din Bădeşti (azi Boteşti, comuna Boteşti, Neamţ), vând lui Iordache vistiernicul cel mare, drept 5 galbeni buni, „din satul Verşeni (comuna Mirosloveşti, Iaşi), ce sunt în ţinutul Sucevei, din partea de sus, din partea Blendească, trei pământuri în ţarină şi din tot locul… / Aşijderi, iarăşi din această parte, ce este a vărului meu Suilă, două pământuri în ţarină, drept 5 galbeni”2249 . 1646, mai 9: Ştefan şi Constantin, fiii lui Vasile din Mihăeşti (comuna Horodniceni, Suceava), strănepoţii popii Blendea din Bădeşti, vând lui Iordache vistiernicul cel mare, drept 5 galbeni buni, ocina lor „din satul Verşeni, ce sunt în ţinutul Sucevei, pe apa Moldovei, din partea de sus, din partea Blendească, trei pământuri în 2248 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 427, pp. 489-491 2249 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVIII, Bucureşti 2006, doc. 366, p. 313
1433 ţarină şi din tot locul”2250 . 1662, iunie 22: Întărit de Evstratie Dabija voievod lui Toma (Cantacuzino), mare vornic de Ţara de jos, care cumpără, cu 19 galbeni şi jumătate, de la Onuţul, Ionaşco, Vasile şi sora lor Anna, „din hotarul satului Bădeştilor, ce-s la ţinutul Sucevei, pe apa Moldovei, 33 de pământuri, ce-a fost a lor moşie aleasă dinspre Mihăeşti, din partea de sus”2251 . 1774, iunie: Satul Boteştii, al Doamnei Rucsanda, ocolul Satele de la Suceavă, după recensământul lui Rumeanţev2252, avea toată suma caselor 46. Scădere rufeturi 4: 1 popă, 3 văduve. Rămân birnici 42. / Birnici: Postolache / Ștefan, olariu / Simion, vornic / Ion Pătruță / Ion nepot lui / Costandin al lui Pătruță / Andrei, cepariu / Zaharia al lui cepar / Gligori Stanciul / Ion Cozonac / Vasile Dobre / Chiriac fratele lui / Constandin fratele lui / Sandul fratele lui / Constandin al cepariului / Gligori Stahi / Ursul Acsinte / Miron / Ion Liancă / Ion Durbălău / Costandin, muntean / Nicolai, muntean. // Poștașii ot tam: Vișan / Gheorghi / Dumitru / Ignat / Nicolai / Radul / Crăciun / Ion / Dragul / Toma / Pavăl / Gligoraș / Vasile / Toma / Vișan / Neculai / Șerban / Gheorghi / Ioniță / Anghel. // Rufeturi: Popa Ioniță / Rada, săracă / Oprina, tij (la fel) / Ioana, săracă. 1898: „Boteşti, comună rurală în judeţul Roman, plasa Moldova, pe malul stâng al râului Moldova, spre 2250 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVIII, Bucureşti 2006, doc. 367, p. 314 2251 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. IV, Iaşi 1908, pp. 19, 20 2252 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 288
1434 nord de orașul Roman şi la o depărtare de 22 km de el şi de 23 km de reşedinţa plășii. Este alcătuită din satele: Boteşti, Barticesti și Nisporești (Zapodia), cu reşedinţa comunei în satul Botești. Are 435 capi de familii, 355 contribuabili, 1.561 locuitori, din cari 29 ştiu carte, și 380 case. Populaţiunea este română, afară de 120 capi de familii (480 locuitori) unguri și 6 familii de evrei. Sunt 720 capete de vite mari. Sunt 3 biserici, una ortodoxă și 2 catolice. Are o şcoală primară mixtă, care, în anul şcolar 1886-1887, a fost frecventată de 28 elevi (24 băieţi, 4 fete), din 28 înscrişi (24 băieţi, 4 fete). Este legată cu orașul Roman prin şoseaua națională. / Boteşti, sat pe malul stâng al râului Moldova… Este reședința comunei Botești. Are 142 capi de familii, 126 contribuabili şi 525 locuitori, din care 20 ştiu carte, şi 116 case. Populația este numai română, afară de 1 familie de evrei. Sunt 129 vite mari cornute. Se face iarmaroc anual la 14 septembrie. Are o biserică de lemn și o şcoală primară mixtă, care, în 1986-1887, a fost frecventată de 28 elevi. Este legat cu oraşul Roman prin şosea națională. Acest sat, cu moşia înconjurătoare, aparţinea, înainte de 1840, vornicului Alecu Ghica, fiul logofătului Grigore Ghica. S-a vândut la 1840, cu 12.000 galbeni, serdarului Vasile Ioan şi agăi Dimitrie Stan” 2253 . 2253 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, pp. 551, 552
1435 BOTEŞTI (fostul Futeşti, numit Boteşti, lângă Lungani, comuna Voineşti, Iaşi) 1548, martie 6: Întărit de Iliaş Rareş voievod rudeniilor Drăguş şi Drăgşan, care cumpără de la fraţii Ilie, Gliga şi Nastea, feciorii Sorcăi, cu 120 zloţi tătăreşti, „moşia din drese şi întărituri ce are mama lor Sorca de la părintele domniei mele Petru voievod, din a treia parte din satul Futeştii, la ţinutul Cârligăturii, jumătate”2254 . 1616, septembrie 25: Întărit de Radul voievod fostului comis Păntelei şi cneaghinei Titiana, care cumpără, cu 40 zloţi de argint, de la Gheorghe şi Sălăvăstru, fiii Tomei şi Maicei, „toată partea cumpărătură, câtă se va alege partea Agafiei din satul Futeşti, ce acum se numeşte Boteştii” 2255 . 1616, septembrie 30: Întărit de Radul voievod fostului comis Păntelei şi cneaghinei Titiana, care cumpără, cu 30 taleri de argint, de la Alexandru şi Dumitru, fiii Buscăi, de la Gligorce Hreţcanul, fiul Grozavei, de la Vasile, fiul Onciului, şi de la fiul Condrei, toţi nepoţii Buscăi… cât li se va alege din satul Futeşti, ce se numeşte acum Boteştii, în ţinutul Cârligăturii”2256 . 2254 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. XIX, Iaşi 1927, pp. 6, 7 2255 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. XX, Iaşi 1928, pp. 221, 222 2256 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. XX, Iaşi 1928, pp. 222, 223
1436 1636, august 15: Întărit de Vasile Lupu voievod, prin ispisoc de judecată, Titiianei Pănteleasa şi ginerelui ei Ionaşco Botăş vornic de gloată, după pâra leu Alexa şi Dumitru, fiii Buscăi, şi alte rude ale lor, nepoţi Buscăi, „pentru toată partea Buscăi din satul Futeşti (lângă Lungani, comuna Voineşti, Iaşi), care se numeşte Boteşti…. Iar Titiiana Pănteleasa şi ginerele ei au arătat drese de la Radul voievod, cum această parte a fost cumpărătură lui Păntelei de la Alexa şi de la Dumitru, fiii Buscăi, de la Gigorcea Hreacicanul, fiul Grozavei, de la Vasile, fiul lui Onciul şi de la fiul lui Condrea”2257 . 1658, februarie 12: Carte de împuternicire, dată de Gheorghe Ştefan voievod lui Pătraşco din Boteşti şi lui Ionaşco din Miteşti „şi altor fraţi ai lor, ca să fie tari şi puternici a-şi opri şi a-şi ţine dreapta lor ocină şi moşie din satul Nisporeşti” 2258 . 1774, mai 26: Satul Boteştii, ţinutul Cârligăturii, ocolul de Jos, avea, după recensământul lui Rumeanţev2259: Toată suma caselor: 8. Scădere rufeturi, însă 5: 1 mazil, 1 dărăban, 1 panţer, 1 monah, 1 săracă. Rămân birnici 3. / Birnici: Vasile Băţu / Neculai, muntean, vier / Dumitru brat (frate) lui. // Rufeturi: Şerban Banteş, mazil / Ion, dărăban / Petre, panţer / Ioniţă, monah / Catrina, protopopoaie, săracă. 2257 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 479, pp. 538, 539 2258 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. IV, Iaşi 1908, p. 1 2259 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 479
1437 BOTNĂREŞTI (Burnăreşti pe Bâc, azi Botnăreşti, Lăpuşna, Moldova). 1598, august 15: Întărit de Ieremia Movila voievod, la împărţirea averii rămase de pe urma Antimiei Burnăresei, între cele trei fete ale ei, Aniţa cneaghină Goliasă, Anghelina şi Ileana, care „şi-au împărţit între ele satele Bilavinţi, Burnăreşti şi Turceşti, două părţi din Vrăbieni şi un loc ce se cheamă Colacul, şi a căzut în partea Aniţei cneagină Goliasă a treia parte din Bilavinţi, din Burnăreşti şi din Turceşti şi două părţi din Vrăbieni şi din Colacul, iar în partea surorii ei Anghelina au rămas, de asemenea, a treia parte din Bilavinţi, din Burnăreşti şi din Turceşti şi a treia parte din Vrăbieni, iar în partea Ilenii a căzut Bilavinţi, din Burnăreşti şi din Turceşti şi a treia parte din Vrăbieni”2260 . 1667, iunie 1: Scrisoarea căpitanului Onofrei, trimis de vodă să hotărnicească moşia Burnăreştilor şi „să le alegem locul Burnăreştilor dinspre alte moşii ce sunt pe Bâc”, în baza mărturiei unui „om de-l cheamă Panul, om de moşie din Căbusca, care se hotărăşte cu Burnăreştii – alţi oameni nu au ştiut” şi nici semne nu sau aflat. Deci, urmându-l pe Panul, „am purces după dânsul şi am pus stâlpi de piatră cu megieşi străini prin zarea dealului Bâcului, dinspre soare răsare, unde se vede prăvulacul Căbuscăi, un stâlp am pus lângă drumul ce 2260 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 18, pp. 28, 29
1438 merge la Nistru, altul la obârşia Şopronei, unul este o moviliţă mică, lângă movila mare dinspre răsărit şi aproape de cea mare, unul deasupra Budăiului, cam din fundul Roşiei, şi când am pus stâlpi au fost Istrati Brohnici izbaşa, Lefter izbaşa, Grigore, Filip şi Lazor de Pohrebeni, Andrei Hăsan, Simion călăraşul, Strătulat, Gheorghe, Mitrofan Chiril dăchiul, Strătulat sluga egumenului de la Golăi şi mulţi oameni buni”2261 . 1669, februarie 9: Scutire dată de Duca vodă egumenului mănăstirii Golia „şi dregătorului şi vătămanului lor de la seliştea Burnăreşti, ce sunt în ţinutul Orheiului, spre aceea ca să aibă a chema oameni străini de printr-alte ţări, din Ţara Leşască, din Partea Căzăcească şi din Ţara Turcească, şi de aiurea, de prin alte ţări străine şi care vor veni şi se vor aşeza acolo vor avea slobozenie în doi ani şi vor fi în pace de dajde… şi de alte dări şi angherii câte sunt pe alţi mişei în ţara domniei mele”2262 . 1669, martie 30: Zapisul lui Bejan, izbaşa de Burnăreşti, care mărturiseşte „precum am căzut eu la o nevoie, pentru un furtişag, iar părintele egumen de Golăi mi-a făcut bine cu 31 lei şi, pentru acei bani, m-am apucat, de astăzi, din 12 zile ale lui făurar, în 15 zile, să-i trimit cai, unul sur, altul pleanec, altul negru, iar de nu voi trimite caii la zi, să trimit aprod cu ciubote la mine… / şi eu Strătulat de Burnăreşti, încă m-am întâmplat de 2261 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 77, pp. 100, 101 2262 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 82, p. 104
1439 faţă, eu Roşca dvornicul încă m-am întâmplat”2263 . 1669, iunie 25: Zapisul lui Bejan izbaşa, Poroseaci, Bejenuţ cel mic, Lazor, Toader Hăolianul, Zbărdea „şi alţi călăraşi, toţi din satul sfinâiei sale părintelui Macarie, egumenul de la mănăstirea Golăe, ce se cheamă satul Burnăreşti”, în care mărturisesc cum au făcut „tocmeală cu sfinţia sa, ca să ne lase să trăim pe moşia sfintei mănăstiri acolo, în Burnăreşti, iar noi, călăraşii, toţi să avem a da sfinţiei sale de a zecea”2264 . 1669, iunie 29: Porunca dată de Duca voievod lui Bejan, iuzbaşea de Burnăreşti, şi iuzbaşei de Zaluceani, după ce i „s-a jeluit rugătorul nostru, egumenul de Golăea, zicând că tu, iuzbaşe de Zaluceani, ai avut oamenii tăi la hotarul Burnăreştilor şi la alte hotare împrejur şi de a zecea nu vreţi să daţi… Deci îţi scriem să daţi de-a zecea ce vă va veni, că apoi voi trimite un aprod de va lua şi ciubote de pe voi şi veţi da şi de a zecea. Şi tu, Bejane iuzbaşe, un om care este acolo, nu ştim călăraş este au ţăran, a sărit pe feciorul egumenului de n-a dat a zecea. Deci să mergi numai pe câtă pâine va fi avut, să iei de-a zecea, să dea pe seamă mănăstirii, iar cui va părea cu strâmbul să vină aicea, să stea de faţă cu egumenul, să-şi întrebe”2265 . 1669, septembrie 23: Carte de împuternicire, dată de Duca voievod aprodului trimis la Burnăreşti, pe urmele călăraşilor de Luţeni, „să fie tare şi puternic a 2263 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 83, pp. 104, 105 2264 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 87, p. 111 2265 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 91, pp. 117, 118
1440 merge la satul Burnăreşti şi să întrebe care călăraşi de Leţeani şi dintr-alte sate, ce vor fi pe delături şi vor fi arat şi pe hotarul satului Burnăreşti, fie ce fel de oameni vor fi, tuturor să aibă a le lua de-a zecea din toată pâinea, câtă pâine vor fi avut, şi să aibă a le lua şi ciubote, pentru că au mers rugătorii noştri călugări de la sfânta mănăstire de la Golăea să le ia de-a zecea şi ei n-au vrut să dea”2266 . 1671, august 8: Carte de împuternicire, dată de Duca voievod „egumenului de la sfânta mănăstire Golăi şi a tot soborul să fie tari şi puternici a-şi lua de-a zecea din satul Burnăreşti de la călăraşii care vor fi venit de la Lăpuşna şi vor fi arat sau vor fi cosit la acel sat”2267 . 1682: Carte de împuternicire, dată de Duca voievod mazilului Petrache ot Burnăreşti „ca să fie volnic a lua zeciuiala din moşia Cobusca, de pe partea lui Hasan”2268 . 1747, septembrie 4: Carte de împuternicire, dată de Grigore Ghica voievod egumenului de la mănăstirea Golia şi „pe cine va trimite să fie volnic a merge şi să ia de-a zecea de pe părţile de moşie ce are Golăe în satul Burnăreşti, ce sunt în ţinutul Lăpuşnei… şi să dijmuiască şi alte selişti ce mai are mănăstirea la acea parte: Bălăniasa, Bubuiogii, Hăjerenii şi Mărinicii” 2269 . 1763, decembrie 10: Carte de împuternicire, dată de Grigore Ioan voievod mănăstirii Golia „şi pe oricine ar 2266 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 93, pp. 121, 122 2267 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 98, pp. 124, 125 2268 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 113, p. 135 2269 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 164, p. 193
1441 trimite la satele mănăstirii de jos, la ţinutul Orheiului, pe apa Bâcului, la moşia Burnăreştii şi Bubuiugii să fie volnic a lua de-a zecea, după obicei… care moşii sunt afară de cele două ceasuri pe care ajung şi se hrănesc şi tătarii”2270 . BOTNENI (sat pe Crasna, lângă Dolheşti, Iaşi). 1617: Întărit de Radul voievod lui Dumitraşcu Buciumaş, vornic de huşi, care cumpără, cu 30 taleri de argint, de la Vasile, feciorul Căruntului din Botneni, „ce are el de pe tatăl său Ion Căruntul din satul Botneni şi din Dolheşti, din vatra satului, câmp, ţarină şi loc de fânaţi, şi vad de moară şi cu loc de prisacă”2271 . 1623, iulie 19: Martori, atunci când Ştefan Tomşa voievod întăreşte moşiile vornicului de gloată Ionaşco Cehan, în baza zapisului de mărturie semnat de Cihan cel bătrân, de fraţii Rusul şi Laur din Stăneşti (lângă Horjeşti, judeţul Lăpuşna, Moldova), de Mărgelat, Stângaci şi Simion, tot din Stăneşti, de Bălici şi Văsiu din Ciorăşti (judeţul Ungheni, Moldova), care confirmă că „el şi-a cumpărat o parte de ocină din satul Nemicani (judeţul Lăpuşna, Moldova), de la Toader Hudici, pitărel din Hudiceani (judeţul Lăpuşna, Moldova), toată partea 2270 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 178, p. 209 2271 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. XX, Iaşi 1928, pp. 223, 224
1442 lui, cât se va alege din satul Nemicani, care acea parte de ocină i-a fost cumpărătură de la Toader Cosiţă, pentru 30 taleri bătuţi. / Şi iarăşi a adus înaintea noastră alt zapis, de la Toader Dubău ureadnic din Huşi (târg în ţinutul Fălciu, Vaslui) şi de la şoltuzul şi 12 pârgari de acolo, şi de la popa Trifan, şi de la Dumitru Soraci, şi de la Gavril Iuriescul, şi de la Balcău Ianciul, iarăşi şi de la Roman, şi Grigorie din Pâhneşti (comuna Arsura, Vaslui), şi de la Bilaşco, şi Frăea, şi Hilip, şi popa Oniţă din Şopârleni (comuna Heleştieni, Iaşi), de asemenea scriind că şi-a cumpărat o parte de ocină, de la Sava stolnicel, fiul lui Raşco, din toată partea tatălui său, Raşco, cât se va alege, jumătate din satul Şopârleni, pentru 60 de taleri de argint. / Şi de asemenea a adus înaintea noastră alt zapis, dinaintea lui Ionaşco, fost mare armaş, şi de la Toader din Botneni (sat pe Crasna, Iaşi), şi de la popa Efrim, şi de la Moisei, de asemenea scriind că şi-a cumpărat o parte de ocină de la Măriica Stângăcioaie, fiica lui Posmag, nepoata Micăi, toată partea ei cât se va alege din satul Dolheşti (sat pe Crasna, Iaşi), jumătate, însă partea din ţarină şi din vatra satului, iar fânaţul să fie tot, pentru 22 de taleri bătuţi” 2272 . 1640, iunie: Apostol primeşte danie de la mama lui, fata lui Constantin din Dolheşti (comuna Dolheşti, Iaşi), care, simţindu-şi sfârşitul aproape, îi dăruia „casa mea din deal, o prisacă de stupi pe o râpă adâncă”, la care prisacă „mistuiam tot ce aveam acolo, când erau vremi rele. Şi punând o ladă acolo, mi s-au luat din ladă 2 valuri de pânză, unul subţire şi unul de casă, şi valul de câte o sută de coţi, şi un boţ de ceară de 80 de ocă, şi un uric a 2272 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 102, pp. 147-149
1443 locului acesta la Dolheşti, ce era al soţului meu, Luca vătav de aprozi, de la moşii lui, şi o pereche de pistoale bune. / Şi am făcut aceasta cu sufletul meu; de s-a găsi tâlharul, mai mult să nu i se mai pună în spate. / Şi de faţă au fost şi s-au iscălit preotul Vasile din satul Botneni (lângă Dolheşti, Iaşi) duhovnicul dumneaei, Ionaşcu, Stoian din Şerbeşti (comuna Ciorteşti, Iaşi), Toderaşcu Gherman, Gavriliţă fecior Pântului, Gavril aprodul din Dolheşti, Gheorghe cel Mare din Botneni”2273 . 1648: Mărturia lui Pătraşco vameşul, despre cum a cumpărat10 boi, cu 30 de galbeni, de la Pavăl căpitanul, dar „boii au fost luaţi de pe la curteni”, care s-au plâns la vodă, şi au venit de şi-au luat boii şi de la Pătraşco, iar vameşul l-a „închis pe căpitanul pentru cei 30 de galbeni”, şi cum „din Ruda lui nimeni n-a venit să-l plătească”, logofătul Racoviţă „l-a scos din temniţă”, plătind banii şi primind, de la Pavăl căpitanul, „partea lui, a fraţilor şi surorilor sale din satul Dolheşti şi din Botneni, ce-i pe Crasna, în ţinutul Fălciului”2274 . 1649, decembrie 20: Întărit de Vasile Lupu voievod lui Racoviţă Cehan, care cumpără de la Gârlea, nepot lui Vasile Hărman, de la femeia lui Parasca şi de la fetele lor Vasilca şi Gafia, cu 5 ughi, „jumătate dintr-un hotar din satul Fereşti, în ţinutul Vasluiului”, iar de la Petrea şi femeia lui Grozava, fata lui Buzdugan din Botniani, nepoata lui Dumitru Covrig vătav, primeşte în 2273 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 367, p. 378 2274 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. VIII, Iaşi 1913, p. 297
1444 dar toate părţile lor din „moşia de la obârşia Crăsniţei (Crăsniţa)”2275 . 1668, februarie 11: Întărit de Duca voievod lui Neculai Racoviţă, care primeşte danie de la Tofan, feciorul Ioanei de Titiani, partea mamei sale Ioana, fata Todosii, nepoata lui Manolache, „două părţi de ocină din satul Botniani, ce este în fundul Fălciului, în fundul Crasnei… / şi altă parte, ce-a avut el cumpărătură de la mătuşa sa Varvara, sora Ioanei”2276 . BOTOI (comuna Dragomireşti, Vaslui). 1633, august 9: Zapisul Todoscăi, fata Măricăi, nepoata Cârstocei, în mare mărturiseşte că a dăruit „o moşie din sat din Botoi (comuna Dragomireşti, Vaslui), cu vatra de sat şi cu vad de moară şi cu loc de prisacă… vornicului Cehan… / Aşijderea, am dăruit şi partea ce se va alege din sat de Vindere (Vinderei, în Tuleşti, comuna Dragomireşti, Vaslui), iarăşi vornicului Cehan… / Şi s-au prilejit popa Cârstea şi Neculai Vrabie şi căpitanul Dărdăr ot Rădeni (comuna Dragomireşti, Vaslui), Grozav de Călimăneşti (comuna Puieşti, Vaslui), Dobre de Popeşti (comuna Dragomireşti, Vaslui), Gavril şi Zaharia ot Tuleşti (comuna Dragomireşti, Vaslui), Enache ot 2275 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Fereştii, Vaslui, vol. XVI, Iaşi 1926, pp. 78, 79 2276 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. VIII, Iaşi 1913, pp. 321, 322
1445 Găneşti (la obârşia Tutovei, Bacău), Constantin Vrabie ot Cârsteşti (Cristeşti, comuna Puieşti, Vaslui), ca să-i fie dumisale de credinţe”2277 . 1634, septembrie 21: Zapisul postelnicesei Nastasia Vrăbioae, în care mărturiseşte că „şi-a întors Chirila din Popeşti (comuna Dragomireşti, Vaslui), din sat din Botoiu (Botoi, comuna Dragomireşti, Vaslui), partea Ilei, feciorul lui Lazor, nepotul lui Ciobăneasă, care parte a foct cumpărată de soţul meu, Ilie Vrabie, şi mi-a dat 14 lei bani gata. Şi-n tocmeala noastră s-au prilejit… Drăgăilă şi Enachi din Găneşti (la obârşia Tutovei, Bacău), Cozma şi Toader Grecul ot Simeni (Semenea, comuna Dragomireşti, Vaslui), Ştefan Bârsan şi Blaga ot Tuleşti (comuna Dragomireşti, Vaslui) şi popa Gligorii ot Rădeni (contopit cu Popeşti, comuna Dragomireşti, Vaslui), să aibă a-şi face dres”2278 . 1638, iunie 24: Ispisoc de întăritură, dat de Vasile Lupu voievod popii Grigore din Rădeni (comuna Dragomireşti, Vaslui), „pe ale lui drepte ocini şi cumpărături, şase pământuri în seliştea Tuleştii (comuna Dragomireşti, Vaslui), cumpărătură de la Chelsiia, fata Sălenii, şi pe partea lui, jumătate din partea lui Crastaveţ şi a lui Trifan din săliştea Crastaveţilor (lângă Tuleşti, comuna Dragomireşti, Vaslui), cu loc de prisacă, cu pomăt, ce-i este cumpărătură de la Toader, feciorul lui Trifan Crastaveţ, şi 30 de pământuri jumătate, cu parte neamului Ciomânrtan, din seliştea Tuleştii, şi cu poiana lui Berheci, cumpărate de la Grigore Sasul, nepot lui 2277 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 341, pp. 434 2278 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXII, Bucureşti 1974, doc. 261, p. 292
1446 Berheci, şi a treia parte din seliştea Botoiu (lângă Tuleşti, comuna Dragomireşti, Vaslui), răscumpărate acele de sus de la Anastasia, jupâneasa postelnicului Vraghie, şi pe o parte din acea selişte, cumpărată de la Procop şi de la fratele lui Toader”2279 . 1639, iulie 24: Întărit de Vasile Lupu voievod popii Grigori, care primeşte ispisoc pentru nişte „părţi din Tuleşti (comuna Dragomireşti, Vaslui) şi din a treia parte din selişte, din Botoiu (comuna Dragomireşti, Vaslui), moşie pe care popa Grigori a răscumpăra-o de la Vraghie postelnicel şi, aşijderea, ar fi întors de la jupâneasa Nastasia Vrăbioaie, din jumătate de selişte Botoiu, partea lui Ilie, feciorul lui Lazi, jumătate din partea lui, drept 4 taleri, şi o parte de la Pricop din Botoiu, cu vad de moară”2280 . BOTOŞANA (aproape de Solca, Bucovina). 1498, octombrie 14: Satul Botoşana, numit, iniţial, Botuşani, are o semnificaţie toponimică străveche, botuşanii fiind păstorii oilor botee, adică sterpe, iar locul în care se aşezau astfel de stâne se numea, de regulă, botuş. Botoşana reprezintă, deci, vatra veche a unei obşti păstoreşti, dar atestată documentar abia în 14 octombrie 2279 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 385, pp. 373, 374 2280 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 188, pp. 197, 198
1447 1498, când Ştefan cel Mare dăruia Mănăstirii Putna „satul Botuşani”, pe care-l dobândise în urma unui schimb de moşii cu Stanciul, fiul lui Fedco, nepotul lui Mihul Starostescul, strănepotul lui Giurgiu de la Frătăuţi. / Aşadar, Botoşana există măcar din vremea Descălecatului, atunci când legendarul Giurgiu, menţionat doar în documentele moştenitorilor săi, îşi făcuse case la Frătăuţi, dar stăpânea o mulţime de sate, inclusiv „Botuşani”, loc în care, probabil, îşi amplasase stânele cu miei, cârlani şi oi sterpe. Satul revine, însă, în proprietatea unor urmaşi ai legendarului Giurgiu de la Frătăuţi, în 4 mai 1587, când Sora, văduva pârcălabului Stanciul, a răscumpărat satul şi l-a dăruit fiicei sale, Marinca Mihăilescu. 1615, octombrie 25: Ctitorul mănăstirii Solca, sângerosul voievod Ştefan Tomşa, vestise, la începutul anului 1615, că este în căutare de moşii, pe care să le cumpere, pentru înzestrarea ctitoriei sale, care trebuia să întreacă Dragomirna lui Crimca măcar prin frumuseţea moşiilor. În aceste condiţii, oferta bănească fiind surprinzător de avantajoasă, proprietarii de atunci ai Botoşanei, numită, încă, Botuşani, „anume Anastasia (văduva lui Constantin Cărcu), fata Michei, nepoata Răcătoaiei, cu fiul ei, Ieremie, şi sora, Marica”, au vândut satul, pentru 700 ughi (ducaţi ungureşti), lui Tomşa Vodă, care-l dărui Mănăstirii Solca. / Hotarnica privind achiziţionarea şi dăruirea unui „sat, anume Botuşani, în ţinutul Sucevii, pe părăul Soloneţul Mic, şi cu loc de moară pe părăul amintit, cu toate fănaţele şi poienile, ce se cheamă Şerba, şi cu toate hotarele în bucovina (adică în pădurea de fagi), şi cu cămp, şi cu holme, şi peste holme, şi cu plaiuri, şi peste plaiuri, unde au fost vechile hotare ale Căjvanei şi Botoşanei” este precizată în acelaţi document.
1448 1724, septembrie 15: Sunt menţionate, în hotarnica mănăstirii Solca, „casa lui Grămadă şi aria Oncii”, iobagi mănăstireşti, cu casa şi, respectiv, aria, la margine de hotar, iar în 1760, este menţionat botoşăneanul Simion Tăutul, care avea casă în hotar cu Soloneţul, satul dintre Botoşana şi Pârteştii de Jos. 1760, iulie 18; egumenul Solcăi, Venedict, s-a plâns domniei de împresurarea moşiilor mănăstireşti Căjvana, Botoşani şi Hrinceşti, care se învecinau cu pământurile răzeşilor Simion Comănescul şi Matei Bantăş, de către Gândul şi Stamate şătrarii (încasatorii dărilor datorate de ţigani). 1762 şi 1763: La Botoşana se stabilesc, în număr mare, familii de emigranţi ardeleni, care dau consistenţă obştii săteşti şi individualizează un anume specific folcloric. Din Ilva Mare, au venit grănicerii năsăudeni Anton IOSIPIEŞ, fost vornic în Ilva, preotul Pap BOCA, Maftei BOCA, Lupu HUCIU, Doroftei BOCA, Miron COCA, Pintilei SLOVAC, Pintilei TODOREAN, Ion SLUTUL, Ion ONIGĂ, Maria VÂNTEANCA, Ioan FINUŢ (străbunul celor care se vor numi FINIŞ), Atanasie HUCIU, Ioan SUZA, Nichită BOCA, George HUCIU, Ion FRAGA, Marcu CHISSA, Maftei CRIŢĂ, Chiriţă CREANGĂ, Lupu CRIŢĂ, Vasile CREANGĂ, Ştefan CREANGĂ, Teodorel ROBU, Iacob BOCA, Simeon MOLDOVAN, Maria CRIŢĂ, Nichită OSEAC, Lupu SOLCAN, Grigore SOLCAN, Pintilei ELIŞOR, Ioan ROBU, Frasin MOŞCHIUCA, Leon STIGLEŢ, Lazar FAZAR, Lupu TODERAŞ, Simeon BUBURUZAN, Grigoraş OPREA, Precop GHEORGHIAŞ, Ihnaţ, Ioan şi Petru PUŞCARIU, Marcu BICO, Toader FLUTUR, Ion ILOVAN, Grigore BUŢĂ, Ioan BRĂM-
1449 STRA, Ioan BABOR, Leon BOIUC, Ioan şi Pintilei BOCARIU, Vasile IOLVAN, Petru GHEORGHIAŞ, Precop AGACI, Ion CIOCAN, Chirilă ŞTEHICAN, Vasile CURŞEC, Maftei a POPEI (fiul preotului Pap BOCA) şi Doroftei ZAHORE. / Din Rodna, au venit foştii grăniceri năsăudeni Toader şi Lupu PUŞCARIU, Ion BUZĂ, Costin TEODORU, Toader RUSU şi Varvara STEREA. / Din Maier, au venit grănicerii năsăudeni Iacob STERCIU (primul învăţător al Botoşanei), preotul Nichita BOCA, Andrei BUBURUZAN, Toader ICANU, Miron GALIŢ, Grigore IOVA, Toma URGHIŞ, Iacob BURCĂ, Vasile, Maftei, Mihai, Iacob şi Toader BUŢĂ, Vasile BLIŢĂ, Ion ŢUŞCĂU, Ioan ANTON, Mihai IACOBOI, Leonhard WECKI, Maria IACOBOI, Mihai şi Ioan ŞTIRBU, Alexie SÂRGHIE, Alexa BUITĂ, Ioan PINTILEI, Tofan ANDRONAŞ, Gheorghe GHITAR (străbunul celor din neamul GHIAŢĂ) şi Lupu SAMSON. / Din Bârgău, au venit jelerii Ilie BÂRGĂUAN, Alexie STRAT, Ioan ŞCHIOPU şi Dimitrie BÂRGĂUAN. / Din Fiscut, a venit grănicerul năsăudean Vasile VASAI. / Din Feldru, a venit grănicerul năsăudean Ion BORDIZAN. / Din St. George (Sângeorz), au venit grănicerii năsăudeni Nicolai URGHIŞ şi Nistor TECHERILĂ. / Din Măgura, au venit supuşii Petru ROMANESCU, Ioan ROMAFIŞ, Ion SÂNGIORGIU, Ion OLTU, Vasile LESUŢ (străbunul celor din neamul LEŞANU) şi grănicerul Ioan SABA (ca şi Matei din Rebrişoara, străbunul celor din neamul SAVA). / Din Rebrişoara, Matei SABA, din Dicea, Ion TRIŞCUŢ, iar din Leşu Rodnei, Daniil GORGA. / Din Bistriţa, au venit grănicerii Ştefan şi Alexa HAIDUC.