1450 1773: Recensământul lui Rumeanţev2281, din 1772-1773, înregistrează la Botoşana, în Ocolul Vicovilor, fără alte precizări, „70 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, 6 femei sărace şi 63 birnici. 1775: Satul Botoşana, din Ocolul Vicovilor, avea 2 popi şi 107 ţărani, trăitori în tot atâtea gospodării. 1843: Biserica din Botoşana avea 1.036 enoriaşi, păstoriţi de preotul administrator Constantin HURJUI. În 1876, paroh era Nicolai SBIERA, iar biserica avea 1.648 enoriaşi. Biserica fusese construită, în 1810, de administraţia habsburgică, rămânând „Patron Se. K. und K. Majestat” şi în 1907, când paroh era Ştefan PAVEL, născut în 1855, preot din 1883, paroh din 1895, iar cantor, angajat din 1887, era Chiril CHIRAŞ, născut în 1867. 1869: O tipăritură vieneză, referitoare la organizarea politică și judiciară în țările reprezentate în Împărăţia Austriei, prezintă următoarea administrare în Ducatul Bucovinei: „Administrarea districtului Rădăuţi – Solca (judecătorie raională), Arbore cu Bodnăreni, Bălăceana, Botoşana, Clit cu Lichtenberg, Iaslovăţ, Cajvana, Comăneşti, Ludihumora, Pârteştii de Sus cu Soloneţul Nou sau Slovac, Cacica, Pârteştii de Jos, Poieni”2282 . 1883: O şcoală cu 6 clase avea să funcţioneze la Botoşana2283 . 2281 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 340 2282 Politische und gerichtliche / Organisation / der / im Reichsrathe vertretenen Länder von Öesterreich, Wien 1869. pp. 158-161 2283 Shematismus der Bukowinaer, Czernowitz, 1843 p. 43, 1876 p. 48, 1907 p. 120
1451 1891: O listă de subscripţie pentru zidirea bisericii orientale din Cacica, întocmită, în iunie, de „Niculaiu SBIERA, paroch în Botuşana”, fratele cărturarului I. G. SBIERA, menţionează, printre familiile comunei, pe: antistele comunal Dumitru LEŞANU, cantorii bisericeşti Constantin PRELIPCEANU şi Teofil BOCA, marele proprietar Simion LEŞANU, epitropul Gheorghi ROBU, Toader alui Grigori BOCA, Georgi alui Ion Serghie FINIŞ, Nistor alui Georgi BOCA, Ioan MARCIANU, Ion alui Samuil NICHITOIU, Ion alui Georgi BOCA, Ion al Saftei GHIAŢĂ, Georgi alui Grigori BOCA, Dumitru alui Ion Iacob BOCA, Dionisie GHIAŢĂ, Onofreiu BOCA, Ion alui Anton BOCA, Tanase FINIŞ, Gherasim SOLCANU, Ion a lui Simion FLUTUR, Nistor alui Ştefan BOCA, Vasile SLEVOCA, Dumitru alui Serghie FINIŞ, Nichita alui Ion SOLCANU, Iftimia, soţia lui Iordachi BOCA, Nichita alui Niculaiu FINIŞ, Domiţian GHIAŢĂ, Georgi alui Ilie FINIŞ, Ştefan alui Dumitru FINIŞ, Ion alui Simion CREANGĂ, Ion alui Georgi ROBU, Georgi alui Constantin BOCA, Ştefan al Ilenuţei ROBU, Dumitru alui Irimie ROBU, Eudochia, soţia alui Ioachim SAVA, Grigori alui Grigori ROBU, Irimie alui Ion FINIŞ, Ion alui Luca BOCA, Georgi alui Simion FLUTUR, Gavril alui Ion NICHITOIU, Gavril alui Georgi ONIOIU, Luca PUŞCUŢĂ, Alexandru, feciorul lui Ion BOCA, Paraschiva, soţia lui Teodor ONIOIU, Magdalina CHIRAŞ, Palaghia alui Simion ROBU, Marina, soţia lui Teodor ONIOIU, Teodor alui Ion FLUTUR, Maria, soţia lui Petru FINIŞ, Elisaveta, soţia lui Gavril NICHITOIU, Nichifor BOCA, Toader CREANGĂ şi soţia sa, Ecaterina, Ion alui Gheorghi ONIOIU, Ion alui Simion Acsenti BOCA, Toader alui
1452 Nichita SOLCANU, Eudochia, soţia lui Manole FLUTUR, Teodor alui Nichita BOCA, Pinteleiu alui Georgi SLEVOCA, Andreiu alui Nichita GHIAŢĂ, Mitrofan GHIAŢĂ, Ioan BĂEŞU, Miron BĂEŞU, Georgi BUBURUZAN, Dumitru alui Pantelimon CREANGĂ, Michail TOMUŢU, Dumitru MOŞINĂ, Ion alui STICLEŢU, Ileana PRELIPCEAN, Marina GHERMAN, Grigori alui Andreiu BOCA, Toader LEŞANU şi Ion alui Grigori FINIŞ2284 . 1895: În toamna anului 1895, „creştinii noştri din Botuşana au făcut peste şese mii de litri de vin din poame, şi la aceste mii de litri nu-s număraţi oamenii aceia cari şi-au făcut mai puţin de 25 de litri. Sfinţia Sa părintele paroch, apoi învăţătorul şi dascălul de acolo au fost persoanele acele care i-au îndemnat pe creştini să-şi facă vinuri din vişine, din mere şi din pere, iar cinstiţii gospodari George FINIŞ şi Costan CREANGĂ au făcut maşinile de stors. Botuşănenii au băut, la hramul lor din ist an, în ziua de Sâmedru, vinuri făcute de dânşii ori bere, şi numai cei uitaţi de Dumnezeu, cum îi Costan alui Mihalachi ŞESAN, Gavril GHIAŢĂ, Ion MUŞINA şi vadana Paraschiţa lui Mihalachi BAEŞ, au băut otrava de bulearcă. / Iacă tipărim, aice, numele bravilor gospodari cari şi-au făcut vinuri din poame, şi anume câţi litri şi-au făcut: Sfinţia Sa părintele Nicolai SBIERA 250 litri, dl învăţător George BURCIU 50 litri, Gavril ROBU 138 , Ch. CHIRAŞ 50, Gherasim ILIŞOIU 50, Gavril GHIAŢĂ 170, Dumitru GHIAŢĂ 80, Costan BOCA 166, Ioan BOCA 75, Onufreiu FLUTUR 50, Dumitru FINIŞ 36, Ion NICHITOIU 56, Simion LEŞAN 128, George GHIAŢĂ 36, George FINIŞ 64, George CREANGĂ 200, George 2284 Gazeta Bucovinei, Nr. 41/1891, p. 4
1453 STIGLEŢ 44, George FLUTUR 50 (primul localnic român, care şi-a făcut dugheană), Grigori ROBU 75, Grigori alui Ştefan ROBU 120, Saveta ILIŞOIU 86, Ioan ONIOIU 130, Ioan CREANGĂ 56, Pintilei SLEVOACĂ 25, Ioan ROBU 56, Pintilei ONIOUI 150, George CREANGĂ 130, Costan GHIAŢĂ 100, Condurachi ILIŞOIU 25, Petrea NICHITOIU 80, Foca NICHITOIU 30, Ioan ROBU 100, Georgi GHIAŢĂ 60, Ioan LEŞAN 60, Toader BOCA 56, Ioan BOCA 70, Toader LEŞAN 160,Toader alui Dimitrie BOCA 160, Gavril SLEVOACĂ 60, Niculai MUŞINA 25, Atanasie DANILIUC 52, Irimie DANILIUC 25, Maria CREANGĂ 40, Alexa FLUTUR 140, Costan CREANGĂ 240, Grigori BOCA 120, Costan BOCA 25, Ana BIDULAC 25, Dumitru BOCA 300, Grigori alui Dumitru BOCA 40, Dumitru FINIŞ 30, Toader FINIŞ 60, Porfire PUŞCUŢĂ 50, Georgi alui Grigori BOCA 70, Ioan FINIŞ 60, Andrei GHIAŢĂ 50, Dumitru GHIAŢĂ 62, Niculai GHIAŢĂ 88, Dorotei BOCA 85, George BOCA 100, Vasile CREANGĂ 50, Nistor NICHITOIU 40, Samuil CREANGĂ 100, Costan FLUTUR 25, Dumitru FINIŞ 50 şi Teofil BOCA 100”2285 . 1896: O altă colectă, pentru Azilul de studenţi din Cernăuţi, făcută, în mai, de „dl paroch Nicolai SBIERA în comuna Botuşana”, menţionează următoarele nume de localnici: învăţător George BURCIU, primar Dumitru LEŞAN, epitrop George ROBU, Chifor BOCA, Ion TOMUŢU, George FLUTUR, Condurachi ILIŞOIU, Grigori BOŞCA, Sârghie FLUTUR, Damian BOCA, Dumitru CUCU, Gherasim alui Petru BOCA, Nistor alui Ştefan BOCA, Dumitru alui Ion BOCA, Ion alui Simion 2285 Deşteptarea, Nr. 22/1895, p. 179
1454 NICHITOIU, Nichita alui Ioan FINIŞ, Toader ONIOIU, Petre NICHITOIU, Amfilochie GHIAŢĂ, Societatea de cetire „Cloşca”, candidat jurist Ion alui Nicolai SBIERA, Teofil BOCA şi Chiril CHIRAŞ2286 . 1899: Banca rurală în sistem Raiffeisen a fost înfiinţată, la „Botuşana” în 1899, fiind, practic, a opta însoţire din Bucovina, după cele din Crasna, Fundu Moldovei, Solca, Stroieşti, Horodnicul de Sus, Ropcea şi Ilişeşti. 1895: Însoţirea raiffeisiană din Botoşana a fost promovată de cabinetul de lectură „Cloşca”, înfiinţat, în 1895, în casa preşedintelui Dumitru Boca, cu 56 membri, 60 cărţi, un abonament la gazetă şi 4 florini avere, şi era condusă de George Burciu, secretarul cabinetului de lectură, şi gestionată de Mihai Ghiaţă. Vicepreşedinte al cabinetului de lectură era George Câmpan. 1901: Dialectologul Gustav Weigand a vizitat „Botoșana și Poieni Ungureni (Poieni Solca – n. n.)”, dar fără a nota vreun cântec, de unde a „mers spre sud-est, până la Costâna” 2287 . 1906: „Invitare la adunarea generală extraordinară a însoţirii de păstrare şi credit pentru Botuşana, însoţire înregistrată cu garanţă nemărginită în Botuşana, care va afla loc în 21 Octomvrie 1906, în casa naţională, la oarele 2 p. m. Ordinea zilei: 1). Raportul directoriului despre starea însoţirii şi activitatea direcţiunii. 2). Fixarea sumei maximale a împrumuturilor luate şi a celor acordate, 3). Eventuale. / Botuşana, la 14 Octomvrie 1906. / Pentru direcţiune : Chiril Chiraş, Petru Cure2286 Gazeta Bucovinei, Nr. 42/1896, p. 4 2287 Weigand, op. cit., pp. 7-17.
1455 lariu”2288. „De Sf. Gheorghe (la 6 Mai 1906), s-a sfinţit şcoala la Botuşana. „Precum este şcoala aceasta una dintre cele mai frumoase zidiri şcolare, aşa a fost şi festivitatea sfinţirii ei una din cele mai pompoase, cu toate că tempestatea a fost nefavorabilă, fiindcă a plouat tot timpul. Totuşi, au participat la sfinţire peste 300 de oaspeţi, şi anume aproape toţi învăţătorii şi învăţătoarele din districtul Humorului, căci vrednicul inspector şcolar Dolinschi, vrând să arate rezultatul muncii sale prin 5 ani, a hotărât pentru ziua menită o adunare a reuniunii învăţătorilor din districtul său. Afară de aceştia, au mai fost oaspeţi mulţi din districtul Rădăuţului, Câmpulungului, Cernăuţului şi din districtul Sucevei. După finea şedinţei reuniunii, începu, pe la orele 6 p.m., sfinţirea, care s-a săvârşit în sobor de... părinţii Pavel din Botuşana, Sauciuc din Poieni şi Mercheş din Dorna. După sfinţirea şcolii, a vorbit dl părinte Pavel despre scopul şcolii, amintind persoanele care şi-au dat silinţă pentru zidirea ei. Apoi a vorbit dl inspector şcolar Dolinschi, fericind şi felicitând comuna Botuşana pentru şcoala aceasta, amintind cât au avut de suferit copiii şi învăţătorii, în şcoala cea veche, unde a pierdut conducătorul 5 copii şi sănătatea, devenind el cu soţia sa morboşi, şi cât de fericiţi trebuie să fie, acuma, toţi, văzându-se într-o zidire nouă, cu toate întocmirile necesare. În fine, a ţinut dl (învăţător) superior A. Ţurcan o cuvântare foarte frumoasă despre şcoală şi biserică, în care a expus însemnătatea ambelor pentru cultura şi progresul poporului. După această festivitate, s-a sfinţit casa cabinetului „Cloşca”; aici a vorbit dl părinte Mercheş, 2288 Apărarea Naţională, Nr. 5, Anul I, Cernăuţi, duminică 21 octombrie stil nou 1906, p. 5
1456 întonând că nu e destul dacă îşi îndeplineşte învăţătorul datoria sa în şcoală şi preotul în biserică, ci ambii trebuie să lucre, mână în mână, la toate instituţiile economice şi naţionale, spre binele poporului”2289 . 1907: La Botoşana se confruntă electoral „naţionaliştii” gospodari cu „democraţii” onciuliştii: „Marţi, în 12 mărţişor, ne-am trezit noi, gospodarii din Botoşana, că copiii noştri, pe care i-am trimis la şcoală, ca dragă doamne să înveţe, în 6 ani, cel puţin a scrie şi ceti, se întorc, pe la prânz, acasă, cu gura căscată, şi ne cheamă să venim numaidecât îndata-mare la şcoală, căci aşa a poroncit dl învăţător superior Burciu. Fără multă întârziere, am lăsat fiecare lucrul pe care chiar pusesem mâna şi ne-am grăbit spre şcoală, să videm la ce ne cheamă dl superior. Mare ne-a fost mirarea, când am văzut şcoala plină de gospodari, alarmaţi, aşa ca şi noi, subsemnaţii. Dar mai mult ne-am mirat când, întrând în şcoală, am văzut pe un cuconaş tinerel că se urcă lângă masa unde şede, de rând, învăţătorul şi începe a grăi la poporul adunat. Dar când am auzit ce grăieşte, eram să împietrim, nu altceva. Că preoţii sunt duşmanii cei mai mari ai poporului; că ei caută ca poporul să rămână în întunecime; că numai preoţii şi domnii, care scriu la „Apărarea naţională” sunt de vină că poporul nostru e sărac, şi câte alte năzdrăvănii am auzit din gura lui. Şi când am înţeles, din vorbirea lui, mai departe, că numai Aurel Onciul şi Chisanovici sunt în stare a scăpa poporul nostru din cumpăna în care se află acum, am izbucnit în hohote. Numaidecât am întrebat cine e acest domnişor? Şi ştiţi ce am înţeles? Cuconaşul, care vorbea aşa de straşnic, e un ficior din popor, este prezidentul Ivanovici 2289 Gazeta Bucovinei, Nr. 14/1906, p. 3
1457 al Societăţii academice „Dacia” din Cernăuţi, care tot spune că nu se amestecă în treburile noastre. Dar fapta l-a dat de ruşine, căci am cunoscut îndată că el nu e altceva decât un căpău plătit de dl Aurel Onciul, care cutrieră districtul nostru, ca să câştige poporul pentru cei care îşi zic că se ţin de partidul democrat. Frumos lucru!”. Textul, care continuă tot aşa, este semnat de „Mai mulţi gospodari din Bouşana”2290, care erau, de fapt… „părintele Pavel din Botoşana”. Scandalul continuă până la sfârşitul anului, bietul învăţător Burciu fiind făcut albie de porci de către stăpânitorul „tainei spovedaniei” locale. Dar dincolo de toate, veninoasele texte parohiale vehiculează numele unor gospodari de funte ai Botoşanei, precum: „primarul din Botuşana Georgi Gheaţă” 2291 , Artemi a lui Artemi Boca, Onufrei Oneoi, Gavril şi Toader Oneoi, I., B. şi H. Eidinger, Maftei a lui Onufrei Oneoi, învăţătorul Zaharie Leşan, Gavril Domnari2292 , 1908: Conform Dicţionarului lui Grigorovitza: „Botuşana, comună rurală, districtul Gura-Humora, aşezată pe pârâul Botuşana, afluent din stânga pârâului Soloneţului. Suprafaţa: 16,61 km p.; populaţia: 1.838 locuitori români de religiune gr. or. Este străbătută de drumul districtual Cacica-Arbore şi legată cu comunele învecinate Comăneşti şi Poeni, prin şosele comunale. Are o şcoală populară, cu o clasă; o biserică parohială, cu hramul „Sf. Dumitru” (o splendidă biserică moldove2290 Apărarea Naţională, Nr. 20, Anul II, duminică 17 martie stil nou 1907, p. 2 2291 Apărarea Naţională, Nr. 84 şi 85, 17 noiembrie stil nou 1907, p. 3 2292 Apărarea Naţională, Nr. 86 şi 87, 24 noiembrie stil nou 1907, p. 3
1458 nească de lemn, „ascunsă” de biserica nouă şi folosită, din păcate, pentru depunerea morţilor, în loc să fie reamplasată, în cadrul unui complex muzeistic definitoriu pentru românismul bucovinean – n. n.), şi o casă românească de economie. Domnul Moldovei, Ştefan Tomşa, a cumpărat localitatea aceasta, de la Anastasia, fiica boierului Micu, şi a dăruit-o, prin hrisovul din 25 Oct. 1615, mânăstirii Solca, în stăpânirea căreia se găsea şi la 1776. Populaţia, formată din locuitori originari şi din colonişti transilvăneni, se ocupă cu creşterea vitelor şi parte cu exploatarea pădurilor. Unii locuitori se ocupă şi cu cojocăria. Comuna posedă 1.133 hectare pământ arabil, 217 hectare fânaţuri, 21 hectare grădini, 264 hectare izlaz, 26 hectare pădure. Se găsesc 128 cai, 939 vite cornute mari, 631 oi, 1.019 porci şi 92 stupi”2293 . 1913: „Părintele Abageriu, exposit parohial în Braşca, fu numit paroh la Botuşana” 2294 . 1913: „Joi, 4 septembrie 1913 a fost hirotonisit, de Excelenţa Sa Mitropolitul Dr. Vladimir de Repta, din cantor român. În lector, Chiril Chiraş din Botuşana”2295 . 1914-1918: Sacrificii de sânge pentru Bucovina au fost făcute şi de sătenii Botoşanei „infanteristul Toader Gheaţă, Botoşana, Regimentul 22, rănit”, „infanteristul Ion Creangă, Botoşana, Regimentul 22, rănit”, voluntarul sau „glotaşul Constantin Buburuzan, Botoşana, Reg. 24, mort (între 1 şi 10.06.1915)”, 2293 Grigorovitza, Em., Dicţionarul geografic al Bucovinei, Bucureşti 1908, p. 17 2294 Gazeta Mazililor şi Răzeşilor Bucovineni, Nr. 5, Anul III, 22 august 1913, p. 17 2295 Gazeta Mazililor şi Răzeşilor Bucovineni, Nr. 7-8, Anul III, 18 octombrie 1913, p. 128
1459 „rezervistul Constantin Robu, Botoşana, Regimentul 22, prizonier” la ruşi, şi „infanteristul Nicolai Finiş, Botoşana, Regimentul 22, rănit” 2296 . „Samuilă a lui Gheorghe Ghiaţă, din Botuşana, a participat la război şi ar fi murit ca prizonier în Italia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eudochia a lui Samuilă Ghiaţă, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”2297 . 1919: Din Comisiunea agrară de ocol Solca făceau parte, ca „locţiitor: Chiril Chiraş, cantor, Botoşana”, iar ca locţiitor din partea ţărănimii, „Jacob Ghiaţa, agricultor, Botoşana” 2298 . 1919: Se înregistrează „Deciziune de expropriere Nr. Ag. 172/20. Deciziunea comisiei agrare de ocol Solca, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. Nr. 382, Botoşana, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 46 ha 96 a 43 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă” 2299 . 1930, iulie 18: În Joia grijilor în Bucovina, datorită rebeliunilor împotriva cametelor bancare, „Dl deputat Gorcea a mai vizitat comunele Pârteştii de Jos, Pârteştii de Sus, Cacica, Botoşana, Cajvana etc.”2300 , primind asigurări de la ţărani că vor sta liniştiţi. 2296 Viaţa Nouă, IV, nr. 182, 4 iunie n. 1916, p. 8 2297 Monitorul Bucovinei, Fascicula 19, Cernăuţi, 1 iulie nou 1921, pp. 244-254 2298 Monitorul Bucovinei, Fascicola 73, 13 octombrie nou 1919, pp. 1-8 2299 Monitorul Bucovinei, Fascicula 16, Cernăuţi, 21 iulie nou 1921, pp. 68, 69 2300 Adevărul, Anul 43, nr. 14280, vineri 18 iulie 1930, p. 3
1460 1941: „Tabloul normaliştilor cu diploma de capacitate, numiţi în învăţământul primar, prin ,,incredinţare de post”, pe ziua de 1 octombrie 1941”2301: Rădulescu T. Mihai, seria 1938, media 7,74, numit în comuna Botuşana, postul IX, jud. Suceava”. 1943: „Se numesc cu titlul definitiv, pe ziua de 1 septembrie 19432302, următorii învăţători şi învăţătoare: Hrincescu Elisabeta, comuna Botoşana, jud. Suceava, media 7,83, şi Stoleru Ana, comuna Botoşana, jud. Suceava, media 7,67. 1945: „Prin Ordinul Nr. 319.634 din 15 Noemvrie 19452303, se fixează, pe data de 1 noemvrie 1945, următorii învăţători la şcoalele aratate în dreptul fiecăruia: Dobjanchi Victoria, la Botuşana, p. 10”. 1947: „Având în vedere raportul cu Nr. 16.799 din 1947 al Inspectoratului ţcolae regional Suceava, înregistrat sub Nr. 264.182 din 1947”2304 , era transferată învăţătoarea Seiciuc Ştefan, de la Ruşii Mănăstioara, la Botoşana, iar „Sahlean Claudia, de la Pârteştii de Sus, la Botuşana, post VII, soţ preot” şi „Seiciuc Olga, de la Rus-Mănăstioara, la Botuşana, post IX, soţ învăţător”2305 . / Din vatra de sat, întemeiată de legendarul Giurgiu de la Frătăuţi, dar atestată documentar abia în 14 octombrie 1489, s-au ridicat numeroase personalităţi, pentru a dura în cultura română: poetul Vasile TOMUŢ, născut în 21 ianuarie 1878, publicistul Vasile BOCA, 2301 Monitorul Oficial, Nr. 249, 20 octombrie 1941, pp. 6439 şi următoarele 2302 Monitorul Oficial, Nr. 71, 24 martie 1944, pp. 2549-2552 2303 Monitorul Oficial, Nr. 277, 3 decembrie 1945, p. 10553 2304 Monitorul Oficial, Nr. 250, 29 octombrie 1947, pp. 9652-9657 2305 Monitorul Oficial, Nr. 135, 17 iulie 1947, p. 4912
1461 născut în 8 ianuarie 1910, teologul Ştefan SLEVOACĂ, născut în 6 octombrie 1912, scriitorul Roman BOCA, născut în 13 noiembrie 1913, teribilul prozator Pan SOLCAN, născut în 23 martie 1924, pictorul Ilie BOCA, născut în 21 februarie 1937, marele sculptor Nicolae GHIAŢĂ, născut în 23 noiembrie 1939, şi pictoriţa Paraschiva AGAPE, născută în 21 august 1944. BOTOŞANI 1498: Ştefan cel Mare zdrobeşte, la Botoşani, „pe turcii care, făcând război contra ruşilor, după ce au prădat Podolia şi Galiţia, i-a apucat un ger cumplit şi, din 70.000, câţi fuseseră la început, mai mult de 40.000 au murit de frig, iar restul armatei a fost nimicit de oastea lui Ştefan, la Botoşani, rămânând 10.000 din toată armata sultanului” 2306 . 1500, martie 14: „Albrecht, Craiul Lehiei, intră în Moldova şi pustieşte toată ţara, până la Botoşani. Ştefan vodă îl întâmpină cu oastea lui şi, la 14 martie, în lupta de la Botoşani, învinge pe leşi, ucigând o mare parte din ei, iar alţii i-a luat robi. Cronicarul Ion Neculce scrie că robii aceştia au fost puşi în plug de Ştefab vodă, şi a arat cu ei o câmpie, în care a semănat ghindă şi a ieşit Dumbrava Roşie de la Botoşani” 2307 . 2306 Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, p. 15 2307 Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, p. 15
1462 1603, septembrie 17: Întărit de Eremia Moghilă voievod, în cadrul împărţirii moşiilor lui Mateiaş vel (mare) logofăt între nepoţii săi, Isac Matieşescul, Ionaşco, Toader, Nastasia, Anfimia şi Sofronia, fiii Elisaftei, şi iarăşi alţi nepoţi Dumitru, fiul Aniţei, alt Dumitru, fiul lui Pătraşco, care „şi-au împărţit întru sine satul Coşoteani, la Orişcova, cu heleşteu şi cu mori, ce-i în ţinutul Hârlăului; / jumătate de sat Purceleşti pe Siret, cu mori în apa satului, care-i în ţinutul Sucevei; / jumătate din satul Ţiberiha, cu heleşteu, ce-i în ţinutul Orheiului; / a patra parte din satul Răvăcăuţii la Put, cu heleşteu de peşte, ce-i în ţinutul Cernăuţului (Bucovina) şi trei fălci de vie ce-s în Botoşani” 2308 . 1604, mai 28: Zapis de mărturie de la Maxin cu 12 pargari de Botoşani, în care scriu despre cum au venit Zaharia, Măgdălina, Ileana şi Ştefan, fiii lui Dan, nepoţii lui Vasco Floc din Floceşti (sat pe Horaiţa, inclus în Leucuşeşti2309, Suceava), care se numeşte acum Leucuşeşti, „şi au vândut ei a lor dreaptă parte din satul Leucuşeşti (pe Horaiţa şi Şomuzul de Mijloc, fost Levcuşeşti, apoi Leveşti2310, Suceava), drept 20 taleri de argint, lui Pătraşco, ureadnic de Botoşani… şi s-au prilejit Moşul, Măciucar, Ştefan, Matei, Puiul, Nicoară cupeţ, Păntelei din Botoşani, Gheorghe din Spătăreşti şi alţi mulţi oameni buni”2311 . 2308 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. XXI, Iaşi 1929, pp. 140-142 2309 Gonţa, Alexandru I., Indicele numelor de locuri, Bucureşti 1990, p. 103 23102310 Gonţa, Alexandru I., Indicele numelor de locuri, Bucureşti 1990, p. 145 2311 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. V, Iaşi 1908, pp. 237, 238
1463 1625, februarie 20: Zapisul jupânesei Maria Chiriţoae a răposatului Chiriţă Dumitrachi postelnic Paleolog, care, „văzând slujba cestui vornic, anume Mardarii, ficiorul Tomei, ce-a fost vornic în Botăşeni, cum mi-a slujit cu dreptul dintru pruncia sa şi-n ţară străină, în Ţara Leşască, până şi l-am însurat din casa noastră, pentru ceia eu m-am sculat şi l-am miluit cu un loc de ocină ce-a fost cumpărătură dreaptă a noastră, anume Ghermăneştii, în ţinutul Orheiului, de la Ghermănescul diacul şi de la toată rudia lui, pentru 200 taleri de argint, cum mai bine vor spune dresele carele i-am dat: unul de la Erimiia vodă, altul de la Simion vodă, al treilea a boierilor de mărturie ce-au făcut dintru cine s-au cumpărat. Pentru ceia, să fie lui Mardarii, ficiorului nostru, dreaptă ocină şi dare de la noi, ca să n-aibă nimeni a să amesteca” 2312 . 1625, august 6: Carte de întăritură de la Radul voievod fostului staroste Onciul Iuraşcovini „ca el să fie tare şi puternic… să oprească fânul pe care l-a cosit Rugină în hotarul lui, la stâlpul satului Şendriceni, pe care fân el l-a vândut vornicilor din Botoşani”2313 . 1626, aprilie 20: Carte de întăritură de la Miron Barnovschi voievod pentru Toader, păhărnicel din Stănceşti, să fie tare şi puternic să stăpânească şi să-şi apere dreapta lui ocină şi dedină, un loc dinspre târgul Botăşenilor, care loc a fost contopit de demult de către satul Ruşii şi de Popouţi. Şi să nu aibă ei nici o treabă cu acel loc; nu are nici Ruşii, nici Popovoţii, ci să-şi stă2312 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 278, p. 347 2313 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 363, p. 433
1464 pânească Toader acest loc, după cum îi spun şi diresele pe care le are”2314 . 1626, decembrie 1: Întărit de Miron Barnovschi voievod mănăstirii Dragomirna, care primeşte uric pentru „o selişte Brătineştii (Tulbureni, în componenţa oraşului Botoşani, Botoşani)… de la noi dreaptă ocină şi danie şi miluire”2315 . 1627, februarie 20: Zapisul jupânesei Mariia Chiriţoe a răposatului Chiriţei Dumitrache postelnic Palolog, prin care i-a dăruit „acestui vornic anume Mardarii, feciorul Tomei, ce-a fost vornic în Botăşeni”, pe care l-a şi „însurat din casa noastră… şi l-am miluit cu un loc de ocină, ce-a fost cumpărătura dreaptă a noastră, anume Ghermăneştii în ţinutul Orheiului, de la Ghermănescul diacul şi de la toată ruda lui, pentru 200 taleri de argint”2316 . 1627, mai 22: Întărit de Miron Barnovschi voievod comisului Duca, care primeşte uric pentru „un sat anume Curteştii sub Bucovina, în faţa târgului Botăşenilor, care sat a fost drept domnesc, ascultător de ocolul târgului Botăşenilor. Însă domnia mea l-am dăruit şi lam miluit pentru a lui dreaptă şi credincioasă slujbă, pe care a slujit-o, în zilele lui Radul voievod, la hanul şi la Şahan Chiri sultan, când au robit tătarii Ţara Românească şi voiau să robească şi ţara noastră”2317 . 2314 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 44, pp. 61, 62 2315 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 140, pp. 167, 168 2316 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 151, p. 182 2317 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 213, pp. 295, 296
1465 1627, iunie 13: Porunca lui Miron Barnovschi voievod, dată lui Pătraşco Udrea, ureadnicul de Botoşani, să oprească „nişte părţi de ocină din sat din Brăeşti, care părţi au fost ale unchiului domniei mele, ale Balicăi. Când a fost acum, venit-a înaintea domniei mele sluga noastră Ştefan aprod, ginerele Eremii pârcălabul, şi ne-a arătat drese cum au cumpărat acele părţi ale lui Balica. Deci domnia mea m-am milostivit şi i le-am dat acele părţi din Brăeşti”2318 . 1627, iulie 20: Zapisul lui Chirila, feciorul lui Necoară de târg de Botăşeni, prin care mărturiseşte că „a vândut dreaptă ocină ce-am avut eu în satul Uriceni (azi Soroceni, Botoşani) din ţinutul Hârlăului, însă Uricenii de Câmp, din jumătate dintr-a treia parte, drept 200 taleri, cu tot venitul ce este în acea parte ” 2319 . 1628, mai 17: Întărit de Miron Barnovschi voievod lui Agopşea, fiul lui Bogdan, armeanul din târgul Botoşani, care primeşte uric pentru „un iaz din hotarul târgului Botăşenilor, pe care la avut danie tatăl său Bogdan de la Eremia Moghila voievod. Când a fost acum, Duca comis a intrat şi a tras la el acel iaz, în hotarul satului lui, Curteştii, şi nu are el nici o treabă cu iazul”2320 . 1628, mai 20: Zapisul Salomiei, fata Măgdălinei, nepoata lui Stănilă, şi al fiicei sale Antimia, prin care mărturisesc, în prezenţa marilor boieri, că au „dat şi am 2318 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 223, pp. 312, 313 2319 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 224, p. 313 2320 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 356, pp. 496, 497
1466 dăruit… o a treia parte din satul Tureatcă (Ucraina), cu iazuri şi cu mori, ce-i în ţinutul Sucevei, ce ne este nouă moşie, cum şi dintru o a treia parte dintru acelaşi sat Tureatcă, jumătate, ce ne este nouă cumpărătură de la Gligori ot Şeleul (azi Hilişeu, Botoşani) cel de Sus şi de la Mărina ot Şeleul cel de Jos, cum şi două locuri de case, tot dintr-acel sat, ce ne sunt nouă cumpărătură de la Necoară din Botoşeni, cum şi toate părţile noastre de moşii, ce ni se vor alege din partea lui Ştefan şi a fratelui său Costin, feciorii Tomii, tot dintr-acelaşi sat, cum şi o a treia parte din satul Năhorenii (în hotar cu Tureatca, Ucraina), ce sunt tot într-un hotar… le-am dat şi le-am dăruit nepoatei noastre Aftimia, fiica dumisale Gavrilaş vel vornic”2321 . 1634, august 11: Întărit de Vasile Lupu voievod lui Isac şi Toader Dediul, după judecarea pârei lui Udrea Goscă (mai jos, Gânscă) şi a fraţilor şi rudelor sale, „pentru a treia parte, cea de sus, din satul Starosâlţi, sub Cozanciu, în ţinutul Hârlău. Deci Udrea Gânscă… a arătat că Isac cu fratele său nu au nici o treabă cu acel sat şi cu acea parte de sus. Iar Isac Dediul şi cu fratele său Toader au arătat un ispisoc de cumpărătură de la Moise Moghila voievod şi un zapis de mărturie de la şoltuzul şi cei 12 pârgari din târgul Botuşani, scriind cum a cumpărat Isac Dediul, cu fratele său Toader, de la Erina, strănepoata lui Udrea Gorcea, pentru 100 lei bătuţi”2322 . 1635, iulie 3: Ispisocul lui Vasile Lupu voievod după „judecata de a avut Dumitru fost vornic de rârgu 2321 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 357, pp. 497, 498 2322 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXII, Bucureşti 1974, doc. 232, pp. 261, 262
1467 Botoşani cu călugării de la mănăstirea Galata, pentru nişte heleşteie ce tatăl lui Dumitru vornic le făcuse pe hotarul satului Teişoara şi în eleşteu în hotarul târgului Botoşani, pe Teişori. Şi, zicând călugării că este al lor, au vrut să ia toate heleşteiele acelea. Deci, fiindcă s-au dovedit făcute de tatăl acelui Dumitru vornic de Botoşani, apoi s-a hotărât ca unul din acele şase iazuri, care a fost pe hotarul târgului Botoşanii, pe Teişoara, să-l stăpânească el şi urmaşii lui cu bună credinţă”2323 . 1635, august 4: Scrisoarea lui Borăleanul uricar, Isac Stârcea, și Gociul din Dorohoi, trimisă lui Vasile Lupu voievod, prin care mărturisesc despre cum au fost să socotească, cu oameni buni și bătrâni, megieși, „o bucată de hotar din hotarul Șendricenilor (comuna Şendriceni, Botoşani), satul Onciului pârcălabul, că s-a jeluit înaintea Măriei Dumitale că i-a împresurat Lupul Talpă comisul cu hotarul Șeleșeului (Şilişeu, Hilişeul de Sus, înglobat în Pomârla, comuna Pomârla, Botoşani). Deci noi mers-am și am strâns oameni de primprejur și din târg din Dorohoi și din alte sate… am trimis la Lupul comisul, să vină și să-și aducă și dresele, să le citim, și ale lui, și ale Onciului, să le hotărâm pe unde le vor spune dresele, cum este obiceiul. Iar el n-a vrut să vină la hotar și la oameni buni, cum au fost învățătura Măriei Tale, ci a zis că va veni înaintea Măriei Dumitale. Ci au trimis pe Dumitrașco din Ilișești (Bucovina), cumnatul lui Rugină, cu un ispisoc de întăritură de la Simion Vodă, pe o bucată de loc din hotarul Buhaicilui (Buhaci, Buhaiciu, Buhai, azi Pădureni, comuna Şendriceni, Botoşani), și scrie în acel ispisoc acel loc în semne despre hotarul Șendri2323 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 157, p. 193
1468 cenilor, din Jidovca, în movila acea mare, la Urlea, și peste o moviliță, despre hotarul Păscarilor... / Deci, noi le-am dat zi și am mers cu acești oameni buni, de ne-au arătat acele semne. Și ne-au arătat de unde a luat Lupul fânul lui Dumitru, șoltuzul din Botoșăni, ce au vândut Onciul pârcălabul, și de unde i-au bătut vecinii. Deci tot este hotarul Onciului de Șendriceni. / De aceasta dăm știre Măriei Dumitale, iar Măria Dumitale îi vei judeca cum va fi voia Măriei Dumitale, ca un domn milostiv. / Mai mici robii Măriei Dumitale, Borăleanul uricar, Isac Stârcea, Gociul, Grozav biv șoltuz, Romașco, Ion Ouco, Stratula, Ștefa bătrânul, Vlașin, Gligorie Oucic, Droni, Gavril Șelepco, Ionaș zeat (ginere) Cârsti, Ionașco Frățiian, Gagiul, Roman, Gora bătrânul, Ionașco bătrânul, Dumitrașco biv șoltuz, Petriașiul, Isac Ilcescul din Dorohoi, Gheorghe dregătorul şi Ştefa ot Buhaiciu, Fădor ot Popeni (comuna George Enescu, Botoşani), Pavăl, Eremiia, Ionaşco, Ionaşco Drăgăneţ şi Moisea ot Șendriceni, dăm ştire Măriei Dumitale, toţi, noi cu sufletele noastre” 2324 . 1635, august 19: Întărit de Vasile Lupu voievod lui Avram din Lucăceni (azi Lukacivka, comuna Nelipăuţi, raionul Chelmenţi, Ucraina), în baza unui zapis semnat de slugi domneşti şi de Zaharia de Hotin, popa Nichita şi Laver diaconul de Lucăciani, Gavril Corostilă din Cotela (Coteala, comuna Coteala, raionul Briceni, Moldova), „scriind şi mărturisind că a venit înaintea lor Odochia, cneaghina lui Toma, fost vornic de Botuşani, cu fiul ei Mardarie, şi Costanda şi Andronic, fiii lui Vasile din Volcineţ (azi Maiovka, comuna Ocniţa, raio2324 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 191, p. 227
1469 nul Ocniţa, Moldova), şi Avram, fiul Măricăi, nepotul Fădorei, şi fratele ei Toader din Liveni (comuna George Enescu, Botoşani), toţi nepoţii lui Bilava de Sencheuţi (Săncăuţi, comuna Cotiujeni, raionul Briceni, Moldova)… şi au vândut a patra parte din tot satul Sencheuţi, care se cheamă stâlpul lui Bilava, şi cu iaz, şi cu vad de mori pe Viliia, în ţinutul Hotinului… slugii noastre Avram, pentru 230 de taleri de argint” 2325 . 1636, aprilie 14: Zapisul fraţilor Enachi şi Anghelina, feciorii lui Mihai ce a fost vornic de Botoşani, prin care mărturisesc că au vândut „o vie, în Fundătură, la Copou, care a fost vândută, mai dinainte, de sora noastră Părasca, fără voia noastră, neavând ea nici o treabă cu via…egumenului de Sveti Sava, drept 40 de lei bătuţi. Şi câţi bani a luat sora noastră Părasca înainte ţinutu-i-am în seamă. Şi în tocmeală au fost… Nistor neguţătorul, Gheorghe a Sanhiriei, Condrea zlătarul, Roman Lapteacru, Vasile al Chimbăloe, Ionaşco Roşca, Ilea sădlarul şi mulţi oameni buni (din Iaşi)”2326 . 1636, august 20: Întărit de Vasile Lupu voievod, prin ispisoc de judecată, lui Dumitru Roşca, ispravnic de târgul Eşii, după ce a fost pârât de Guliiasa şi Drăgostineasa, de fii lor şi de nepotul Costin, feciorul lui Guţan din târgul Botoşanii, pentru că „le-a făcut asuprire şi, în putere, le-a luat un heleşteu. Iar Dumitraşcu Roşca a răspuns că l-a cumpărat de la Drăgostin, Gulie şi nepotul lor Costin, drept 150 zloţi şi 14 oi cu miei, în zilele lui Barnovschi voievod, când i-au dat lui satul Brătineştii 2325 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 211, pp. 248-250 2326 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 403, pp. 464, 465
1470 (azi Tulbureni, comuna Curteşti, Botoşani), din ocolul Botoşanilor, Iar sus numitele femei au vrut să-i întoarcă lui acei bani, însă Roşca a răspuns că acel eleşteu nu este pe hotarul Botoşănilor, ci-i în hotarul satului lui, Brătineşti, şi iezătura heleşteului şi o a treia parte din apă, iar celelalte două părţi din sus, cât ţine apa, sunt în hotarul Botoşănilor; şi pentru aceea l-a cumpărat de la dânşii, pentru ca să nu aibă a împărţi cu dânşii. / Însă Domnia Mea nici pe unii n-am crezut, ci am ales pe Bălan postelnic şi l-am trimis acolo. Iar el, strângând oameni buni, pe Gheorghiţă şi Dumitru şoltuzi, Andronic bătrânul, Chirilă, popa Marcu, popa Ionaşcu, popa Costin, Bogdan şi Ovanes din târgul Botoşani, Toader Buniţu şi Dumitraşcu din Ipoteşti, Tudosă Udre şi Vasile din Costineşti (comuna Leorda, Botoşani), aşa a aflat, cu sufletele lor, precum că iezătura acelei heleşteu, cum şi a trei părţi de apă este cu adevărat în hotarul Brătineştii”2327 . 1637, martie 20: Zapisul Măricăi Udroie, în care mărturiseşte că a „vândut partea ce am avut din Ciurcuşani (sau Cercuşeni, azi Cerchejeni, comuna Suliţa, Botoşani), din ţinutul Hârlăului, a câta parte a fost a Udrei, Mihalcei, feciorul Meicăi, pentru 100 lei bătuţi. Şi în tocmeală au fost Dumitru şoltuzul şi Pârlea. Au dat seamă către noi Ionaşco Onigaş, Chirilă de Botoşani, Gligorie Mumici şoltuzul, 12 pârgari şi alţi orăşeni buni din Botoşani”2328 . 2327 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 484, p. 545 2328 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 41, p. 41
1471 1638, iunie 19: Ispisoc de judecată de la Vasile Lupu voievod, după ce s-au pârât „egumenul şi tot soborul de la mănăstirea Moldoviţa cu popa Costin din Botoşăni, şi cu Jelepul de acolo şi cu mulţi oameni ai lor pentru un heleşteu la Ordzăni (lângă Botoşani), ce sunt de ocolul Botoşănilor, zicând egumenul cum acel heleşteu este danie de la Petru voievod; şi a arătat şi urice, şi ispisoace de danie… Deci, când le-a fost ziua, călugării au venit la zi şi au aşteptat o săptămână după zi, iar popa Costin, Jelepul şi rudeniile lor n-a venit şi au rămas di zi şi din toată legea”2329 . 1638, septembrie 1: Zapisul şoltuzului şi celor 12 pârgari de târg de Botăşeni, şi Dumitru, fost şoltuz, Nicolai de Costineşti (comuna Leorda, Botoşani), Corcodel şi alţi orăşeni, despre „cum a venit Mărica, sora lui Albotă şi a lui Simion Albotă, şi s-a dat nepotului său Pavăl, feciorul lui Ion Albotă, cu toate părţile sale de ocină din sat din Cătămăreşti (comuna Mihai Eminescu, Botoşani), din Hrişcani (comuna Vlădeni, Botoşani) şi din Mereşti (lângă Buimăceni, comuna Albeşti, Botoşani), ca să-i fie lui danie şi moşie în veci”2330 . 1639, aprilie 29: Întărită de Vasile Lupu voievod lui Cârstea Brăileanul, care cumpără, cu 50 lei bătuţi, de la Dumitru fost voiut de Botoşani, Gligorie şoltuz, Pavăl fiul lui Condrea, Gheorghiţă, Onaca, Chirilă, Andronic grecul, Sava fiul Dănesii „o vie din târgul Botăşeni” 2331 . 2329 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 378, p. 367 2330 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 464, pp. 436, 437 2331 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 119, p. 133
1472 1639, iunie 7: Întărit de Vasile Lupu voievod Cârstei Brăileanul, care primeşte ispisoc pentru moşia „Ruşilor (sau Ruseni, înglobat în oraşul Botoşani) de la Bătăşeni”, hotărâtă de Vasile Banul, medelnicerul cel mare, Toderaşco Şoldan, vornicul de Botoşani, Toader Buniţa din Stânceşti (comuna Mihai Eminescu, Botoşani), Dumitraţco din Epoteşti (comuna Mihai Eminescu, Botoşani), Gligorie şoltuzul din Botăşeni, Dumitru ce a fost şoltuz, „Gheorghiţă din Botăşeni, Pavăl şi popa Ionaşco de la biserica domniei mele de la curte din Boteşeni”2332 . 1639, august 28: Întărit de Vasile Lupu voievod lui Ştefan, fratele mitropolitului Varlaam, şi nepotului său Nechifor, care cumpără, cu 650 lei bătuţi, de la fostul vistier Gheorghe Roşca, „jumătate din satul Oncani (înglobat în Orăşeni-Deal, comuna Curteşti, Botoşani) – cumpărătura fratelui său Constantin Roşca de la Drăgan, fiul lui Dumitru uricar, şi din Tulbureni (înglobat în Botoşani) şi a patra parte din satul Băiceni (comuna Curteşti, Botoşani) – cumpărătura lui Constantin Roşca de la Pătraşco Udrea, ce sunt în ţinutul Hârlău”2333 . 1640, august 10: Nicolai, feciorul lui Ştefan Drăguş, vinde jupânului Glogorie, vornicul de Botăşani, drept 40 galbeni, „partea tătânee-meu Ştefan Drăguş din sat din Micleşti (comuna Micleşti, Vaslui), ce se cheamă Berendeeştii (Berindieşti, înglobat în Micleşti, comuna Micleşti, Vaslui)… Şi în tocmeala noastră s-au întâmplat Săpoteanul jicnicerul, Nenul vornicul, Vasile Buznăi, 2332 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 144, p. 161 2333 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 201, pp. 207, 208
1473 Ionaşco feciorul Lupului din Popeşti (comuna Micleşti, Vaslui) şi unchiul meu Vasile Drăguş”2334 . 1643, iunie 28: Carte de împuternicire, dată de Vasile Lupu voievod lui Dumitru, ce-a fost şoltuz de Botoşani, „să fie tare şi puternic a-şi ţine şi a-şi apăra a sa dreaptă ocină şi moşie din Băiceni, până în semnele cele bătrâne”2335 . 1645, octombrie 9: Fraţii Costin, Mărica şi Todosca, fiii lui Buţurco vând Mihalcei Meica, drept 14 galbeni, „o parte de ocină din Jorcăşeni (comuna Băluşeni, Botoşani), partea din jos… / Deci noi, vornicii de Botăşeni, anume Dumitru Roşca şi Gligorie postelnicul… i-am făcut zapis dinaintea a mulţi oameni buni şi orăşeni, anume Ionaşco Corbul, Ţuţan, Andronic cel bătrân, Drăgan cojocarul, Toader Miloş şi Costin Botedzatul, Şi a scris popa Ionaşco Mirăuţă”2336 . 1645, noiembrie 7: Zapis de la Măricuţ, văduva şoltuzului Dumitraşcu, feciorul lui Pavăl şi femeia lui Măricuţa, Ionaşco şi Celsiia, şi feciorii lui filip, în care mărturisesc cum li s-a „prilejit, după ce s-a sfârşit Dumitru şoltuzul… pentru bucate ce-au rămas, câtăva gâlceavă înaintea lui Gligore fost postelnic, vornic de Botoşani, şi Dumitru vornicul. / Deci dumnealor ne-au tocmit şi ne-au împărţit toate bucatele, şi bani, şi datorii ce-am avut, însă s-au socotit cu dumnealor Cetea Chiosa, Tudosie Udre, Vasile căpitanul, Leca şi Chiriiacu, feciorii 2334 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 418, p. 425 2335 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVII, Bucureşti 2005, doc. 116, p. 120 2336 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVIII, Bucureşti 2006, doc. 220, pp. 172, 173
1474 Crâstii, Gligore Momiciu şoltuzul cu 12 pârgari, şi Gheorgiţă de Botoşani; câns s-a făcut zapisul, fost-au şi preoţii cei domneşti: popa Pântea, popa Ionaşco de curte şi popa Ionaşco a Merăuţii şi au mărturisit dinaintea lui Simion vistiernicul şi a lui Pavăl, vornic de poartă… / Deci noi am socotit şi i-am dat toate părţile de ocină ce am avut eu măricuţei, femeia lui Dumitraşco şoltuzul, din satul Băiceni, din ţinutul Hârlăului… Şi drese ce-am avut le-am dat toate pe mâna lui Grigore, vornicul de Botoşani”2337 . 1684: „Botoşanii este o localitate însemnată în Moldova, pe care hatmanul cazacilor, Kuniţki, la 1683, a ocupat-o cu hoardele sale” 2338 . 1757: Este menţionată Mahalaua Armenilor din Botoşani, care este „din sus de podul cel de piatră, de lângă casa Frănzăloaie”. / 1764: Este menţionată Mahalaua Vrăbienilor, numită şi Mahalau Grecilor (în 1777), „o căscioară a mea din Vrăghieni, care acea casă este în mahalaua părintelui Panait”. / 1779: Este menţionată Mahalaua Târgului nou, în opziţie cu Târgul vechi „unde este hramul mănăstirii Vorona”. / 1780: Este menţionată Mahalaua Sfântului Neculai cel sărac, cu precizarea din 1814, „pe locul mănăstirii ot Popăuţi”. / 1780: Este menţionată Mahalaua Sfeti Gheorghe”. / 1805: Este menţionată Mahalaua cea de sus „pe moşia sfinţilor Arhangheli”. / 1812: Este 2337 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVIII, Bucureşti 2006, doc. 243, pp. 191, 192 2338 Johann Christoph Wagner Norimbergensis, Delineatio provinciarum Pannonia ex impreio Turciei in Oriente, Augspurch 1684, p. 38, apud Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, p. 47
1475 menţionată Mahalaua Morăreştii „din jos de podul cel de piatră”. / 1812: Este menţionată Mahalaua Ţigăniii „lângă pod”2339 . 1759, decembrie 28: Hrisovul lui Ioan Teodor Calimah voievod, privind necesitatea „să se facă o şcoală domnească pentru învăţătura copiilor, la târgul Botoşani. Şi s-a poruncit vornicului de Botoşani ca să găsească dascăl, să-l pună la şcoala aceea, şi pentru osteneala dascălului s-a făcut orânduială din banii Botoşanilor, adică din tot cifertul, câte 5 lei, care bani să-i dea vornicul de Botoşani, de vreme ce i se ţine în seamă, la socoteală… / dascălul ce va fi la şcoala aceasta să fie scutit de bir pe capul lui şi de toate alte dări şi angării… el nimic nimănui să nu dea. Aşijderea şi la vremea seseatinei şi a goştinei, pe 50 stupi şi 50 oi să aibă a plăti boiereşte, şi pentru un om străin, ce s-ar găsi fără de bir în vistierie, încă l-am scutit… ca să fie numai pentru slujba casei lui şi pentru ca să nu se strămute niciodată această şcoală de la Botoşani”2340 . 1762, iulie 10, Abatele Boscowicz: „Botoşanii e un fel de oraş („una specie de cittá”), cu 400 de case şi 5 biserici” 2341 . 1768, Baronul de Tott: „Drumurile cele rele, pe care le am întimpinat, ne ar fi dezgustat de toate, fără speranța că voi ajunge în curând la Botoșani. Mi se spusese că orașul acesta este unul dintre cele mai mari ale Moldovei, o țară a făgăduinței, unde m-aș putea apro2339 Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, p. 55 2340 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. II, Iassi 1889, pp. 52-54 2341 Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, p. 50
1476 viziona pentru restul călătoriei mele. Când am intrat în oraș, era încă ziuă, dar orașul era cu totul pustiu, și casele deschise ne îngăduiră să intrăm în aceea care ni se păru mai chipoasă, și despre care călăuza mea îmi spuse că-i a unui boier. Poziția aceasta nu ne era de niciun ajutor, și am înduplecat pe călăuză să ni-l ceară de la Superiorul unei mănăstiri vecine (Păpăuții). Așteptam cu nerăbdare întoarcerea călăuzei, când văd intrând în ogradă o caretă, cu șase cai, în care era gazda mea. Intrând, îmi spuse că, fiind informat de către emisarul meu, despre domiciliul ce mi-am ales și despre nevoile mele, a venit el singur, pentru ca să nu lase altuia satisfacția de a-mi veni în ajutor. Un debut așa de omenos ne-a însuflețit, și n-am așteptat multă vreme proviziile. Oricât de simandicoasă ar fi fost gazda mea, am priceput, din conversația sa, că nu era un om de mare ispravă și că, cedând din slăbăciune de caracter tuturor impulsiunilor care i se dădeau, totdeauna cel din urmă cu care vorbea avea dreptate în judecata lui. Ca urmare, îmi fu lesne să-i demonstrez primejdia la care se expuneau boierii, când nu se opuneau celora care își părăseau casele, ba încă îi îndemnau la aceasta prin pilda lor. Mi-a spus că toți locuitorii orașului, în număr de șapte, până la opt mii, spăimântați de relele tratamente și de hoțiile spahiilor, s-au refugiat la mănăstire; că mai mulți boieri, tot așa de fricoși ca și mulțimea oamenilor, întrețineau această dezordine, fără să-i prevadă urmările: „Am fost și eu dintre aceștia, îmi spuse el, și m-ai convertit; haide să faci același serviciu tovarășilor mei!”. Plăcerea ce aveam să-i văd pe acești nenorociți pe la vetrele lor, pe care nu-i amenința nicio supărare, m-a făcut să nesocotesc orice primejdie, la care eram expus, încercând această faptă bună, am oprit pe
1477 gazda mea, în târg, să doarmă în casa lui, și pentru că drumul era chiar pe la poarta mănăstirii, țipetele femeilor, ale copiilor, zgomotul mulțimii îngrămădite și tabloul mizeriei care se desfășura m-au determinat să urmez pe boierul meu. Cu ajutorul lui am străbătut prin mulțime, până la un peron, pe care tovarășii săi m-au primit și mau introdus în salonul în care își țineau ședințele. Făcusem așa de mare efect asupra gazdei melc, că încă, plin de argumentele mele, încercă să-și convertească tovarășii. Dar îndată fu întrerupt cu injurii, care mă încredințară că omul acesta nu era vreun șef de partid. Atunci m-am crezut dator să-mi dezvolt elocvența, și am văzut îndată că nu puteam să am mare succes cu ea; auditorul meu era furtunos, zgomotul lăsa puțin acces liniștii ce voiam să stabilesc. Atunci am recurs la mijloace mai eficace. Dezordinea aceasta pricinuise mare panică; numai o teroare mai reală putea să-i fie de leac. Am schimbat tonul, i-am amenințat că mă voi plânge Hanului, care va face îndată dreptate. Scuzam poporul, care se lasă totdeauna să fie condus, inculpam de rebeliune pe acei care mă ascultau, și îndată am văzut înaintea mea numai oameni supuși, care tremurau. „Vorbește dumneata mulțimii acesteia înspăimântate, îmi spuse cel mai turbulent dintre boieri; îi vei convinge mai bine decât noi, te vor binecuvânta, și, în loc de a ne acuza pe noi, vei mărturisi despre buna noastră voință”. M-am codit multă vreme; n-aș fi primit niciodată rolul primejdios ce mi se propunea, dacă, revenind pe peron, pentru a pleca, nu aș fi văzut imposibilitatea de a străbate prin mulțimea pe care neliniștea o frământa, de la sosirea mea. „Vorbește acestor nenorociți!”, îmi zise același boier, înaintând în fața peronului. Trei ieniceri, înarmați
1478 până-n dinți, stăteau acolo, cu toată trufia islamismului. Aerul lor important arăta în ei niște protectori, și, nevoit de a pune capăt acestei aventuri, am crezut că era vremea să încep a impune acestor bravi, pentru a îngrozi mulțimea. „Ce faceți aici?”, i-am întrebat eu cu un ton hotărât. „Apărăm pe acești necredincioși”, îmi răspunse unul dintre ei. „Îi apărați, zisei eu, și contra cui? Unde sunt inamicii lor? Dumnezeu sau Hanul tătarilor? În acest caz sunteți niște rebeli și singurii pricinuitori ai dezordinii care domnește aici. Vă făgăduiesc eu că veți fi pedepsiți”. N-am sfârșit această scurtă apostrofă, și mândria turcilor mei s-a prefăcut în frică, s-au sculat ca să mă asculte, au coborât scările, disculpându-se. Acest prim avantaj asupra trupelor auxiliare atrăsese atenția mulțimii, a cărei tăcere. Îmi păru un semn bun. Atunci înaintez și, ridicându-mi glasul pe grecește, aș fi obținut toate succesele lui Demostene, când un bețiv, ieșind din mulțime, și erijându-se în campion advers, îmi ținu acest discurs îndrăzneț: „Ce vorbești de supunere, de liniște, de cultură, când noi murim de foame? Adă-ne pâine, răcni acest furios, iată ce ne trebuie!”. „Da, pâine!”, repetă mulțimea turbată. Văzându-mi atunci tot edificiul doborât, și niciun chip ca să scap din pasul în care mă angajasem așa de imprudent, am scos din buzunar doi pumni de argint: „Na-vă!”, răcnii eu, aruncând banii spre mulțime; „Iată pâine, copiii mei, duceți-vă la casele voastre, unde veți găsi belșug!”. Scena se schimbă într-o clipă, toți se îmbulzesc ca să culeagă banii, bețivul dispare sub greutatea celor care se reped, binecuvântările iau locul injuriilor, și graba ce am pus ca să plec era egală cu zelul indiscret care mă vârâse în acest bucluc. Retragerea mea a avut toate onorurile unui război, și am ajuns la trăsura
1479 mea în mijlocul aplauzelor poporului, care-mi făcu loc, și care, a doua zi, s-a întors la vetrele lor” 2342 . 1774, iunie 10: Satul Botoşani, ţinutul Botoşani, ocolul Târgului, avea, după recensământul lui Rumeanţev2343: Toată suma caselor: 1.954. Scădere rufeturi 1.172. Birnici: 782. // Mahalaoa Vreghienii (Birnici: 39): Pricopi Beşete / Apostol Beşete / Toma Popotă / Ion, bejenar / Mitre, blănar, cumnat Beşetii / Vasile Romăşcan / Ioniţă cumnat Romăşcan / Vasile Găluşcă / Grigori cumnat lui Brânzilă / Chirică, ciubotar / Iordache Găluşcă / George Lupaşcu / Andrei Muste / Neculai Mustia / Ioniţă sin (fiu) lui / Grigori Muste / Chiriac sin Gologănesii / Ursachi, sucmănar / Georgi, olar / Vasile Muste / Paraschiv Botezat / Grigoraş Şchiopul / Sava, ciubotar / Neculai sin diaconiţii / Vasile, olar / Petre, rus / Toma, dulgher /Timofti, olar / Neculai, ciubotar / George, olar / Vasile, morar / Sofroni, dulgher / Ion, ciubotar / Mihălache Radul / Pavăl al Anii / Eni, croitor / Niagul, ciubotar / Vasile Leca, ciubotar. // Mahalaoa Sf. Georgie (Birnicii: 33): Georgi, croitor / Ilie, săponar / Ursul Nicoară / Gheorghiţă, tălpălar / Vasile Benar zet (ginere) Tănase / Vasile, cărăuş / Dumitraşcu cumnat lui Caraolan / Alecsandru Ţaţul / Toader Corobană / Manoli, sârbul / Vasile, tălpălar / Toader Caraolan / Georgi Blândul / Lupul Muste / Toader Moisa / Tănasi, croitor / Georgi sin ego / Ioniţă sin ego / Georgiţă Stihi / Andrei Botezat zet Paplafus / Ion Delian / Ioniţă, căsap /Ioniţă, ciubotar / Iordachi Moisa / Costandin Stihi / Ion Tazlăoan / Timofti, 2342 Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, p. 48-50 2343 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 203-209
1480 ciubotar / Toader Rădian / Georgie, ungurian / Toader, ungurian / Dumitraşcu, cărăuş / Zarie Zgârcia. // Mahalaoa Morăreştii (Anume birnicii: 39): Ion ot (din) Morăreşti / Andrei, croitoriul / Toader zet (ginere) lui / Timofti, ciubotar / Ştefan, şelar / Toader, şelar /Ion, botnar / Pavăl, botnar /Iacob / Ion, cioban / Neculai, cojocar / Simion / Chişliac / Ion zet Ruşcii / Păun zet Zaharie / Grigori, puşcaş / Neculai Viţul / Vasile Moscul / Petre Moscul / Toader Grecul / Simion Hârtopanul / Pavăl Moscul / Georgi Moscul / Georgi Corne / Zaharie Viţul / Grigoraş Viţul / Mihai, rus / Simion, tălpălar / Ioniţă zet săhăidecar / Neculai Botezat / Costandin Colăcel / Ioniţă Aftănase / Ioniţă, cojocar / Neculai Blândul / Dumitru, dulgher / Grigoraş / Ion, dulgher / Vasile Hârtopul / Andrei, cojocar. // Mahalaoa Târgului Vechi (Anume birnicii: 23): Vasile, crâşmar / Mihai, mesărciu / Tudorachi, croitor / Vasile, şoltuz / Vasile Potorac / Lupul, hangiul / Ioniţă Gologan / Roman, căsap / Ioniţă Nicoară / Ioniţă Păsat / Georgi Bălan / Ion Mălăncescul / Savul, crâmar ot (de la) Haralampu / Toader Bunduc / Buorianul / Ioniţă zet săponar / Toader zet Costandin, crav / Costandin, misărciul / Costandin, bărbier / Nuculai, crâşmar / Dumitru, ciubotar / Luca, mesărciul / Grigoraş sin Vârvarii. // Mahalaoa Târgului Nou (Anume birnicii: 41): Costandin zet (ginere) Corne / Lupul Bordeian / Vasile, harabagiu / Ioniţă, abăjer / Sandul, dulger / Dumitru, croitor / Vasile cumnat popii Grecului / Mihai, rus / Apostol sin (fiu) lui / Ion, dulgher / Nistor, olar / Andronic, olar / Pintelei zet (ginere) Cujbă / George Blândul / Neculai, dulgher / Vasile, cioban / Ispir, furmagiu / Simion, furmagiu / Ion Bâzgan / Dumitraşcu Bâzgan / Sava, crâşmar Lucăi / Costandin,
1481 liahul / Vasile, harabagiul / Georgi ot Costandin liahul / Mihai, rusul / Pavăl Ololuţul / Ştefan, olar / Roman, ciubotar / Mihălache Turcul / Toader Gulie / Neculai Gulie / Iordachi Gulie / Mardari, teslar / Ion, herghelegiul / Ion, grosariul / Petre, rus ot crâşma bănesii / Şerban / Năstasi, crâşmar / Vasilachi, ciubotar / Toader Macotă / Toader, ţimiraş. // Străinii, 50: Dumitru cumnat lui Apostol / Eni sin (fiu) Pală / Savin, pietrar / Necola, pietrar / Panaite, băcal / Apostol Stari / Ion Hodoroabă / Ivan brat (frate) lui Andrei, cazacliul / Femeli zet (ginere) Păun / Ioniţă Ţuliuc / Andrei, furmagiu / Tudose, blănar / Vasile zet Brânzilă / Toader Ojog / Toader zet Bordiian / Andrei, şlicar / Georgi zet Bâzdojesii / Toader, trăistar / Hristodor a Caţaveloaei / Calanfir zet Botezat / Toader Stihi / Ioniţă zet Chistoloae / Dumitru Paplafus /Toader sin ego / Pavăl Botezat / Toader Şchiopu, blănar / Sandul Borcilă / Georgi, papugiu / Ilie, băcal / Dumitraşcu Botezat / Petre, bărbier / Tănase, abăger / Vasile Mălăescul / Ioniţă, furmagiu / Georgi, băcal / Toader Mucul, blănar / Adam Stari, băcal / Milia, furmagiu / Ioniţă, bărbier / Grigori Feteleu / Simion, abăger / Nedelcu ot dughiana lui Tudori / Ene Panaite ot Cucuzel / Mihălachi, furmagiu ot tam / Necola, furmagiu ot Feodosi / Tomşe ot tam / Enachi, papugiu ot Morăreşti / Iamandachi, blănar / Ioniţă brat Pavăl Botezat / Vasile brat Pavăl Botezat. // Armenii de loc (Anume: 47): Andronic Nastur / David / Ioniţă Burde, holtei / Crăciun Buzat / Anton Hăul / Marcul al Irimiei / Bogdan al Crăciunesii / Cerchez, holtei / Grigori Antonaş / Grigori nepot lui Antonaş / Cârsti Şorul / Ursul Darhanes / Hagi Acsinte Hăul / Toros, săponar / Acsinte Vârtan / Cerchez zet ego / Ivan Trancul / Simion nepot Hăului, sin (fiu)
1482 Savin / Luca cel mic / Iacob zet popii / Georgi, eşan / Mane / Gagos zet Burde / Mane Romăşcan / Andrei, holtei / Iacob Lebădă / Hulubei sin Lebădă / Tatos / Toader Triancul / Andronic Triancul / Grigori Macsin / Mardaros nepot Hăul / Ariton Triancul / Cârste Triancul / Cârste al Popii / Ştefan Vârtan / Ştefan sin popii / Vârtan Sucevan / Ariton Robul / Luca sin Ştefan / Neculai / Ştefan nepot lui Sefir / Frangul, clisiarhu / Sava Bolfosul / Moisiz / Grigori Zador / Sava Tătar. // Armenii străini ce au cartia Divanului, 32: Bagdasar / Mane ot casa lui Păun / Mogârdeci / Harabet / Gaşpar ot casa lui Manole / Ermize / Vârtan / Ovanes / Hagi Egomindas / Apriiam / Ariton, croitor / Alt Ariton, croitor / Ferat / Bogos / Alt Ariton / Grigori / Bogdan, lăcătuş / Apriham / Alt Apriham / Chircori / Ovanes / Grigorie / Alt Ovanes / Arăchel / Tatos / Asfadur, croitor / Sarchez, ciubotar / Nisez / Alt Sarchez / Alt Ohanes / Vartan / Mihai. // Jidovii (Anume: 41): Marcu / Herşcu / Moisi / Haicu / Solomon / Leiba / Alt Leiba / Haim, covrigar / Alt Leiba / Iancul / Iosip / Leiba zet Iutii / Cerbul, staroste / Isac Jumene / Marcu sin Şimon / Iţic ot Soroca / Cerbul, căuşanlău / Nusen zet Şimon / Iosip zet Şimon / Haim / Lupul / Aron / Solomon / Leiba / Iosip sin Solomon / Zelman / Herşcul sin Samuil / Solomon sin Froimoae / Uşer / Avram, zlătar / Avram sin Iosip, dascăl / Vigder / Iacob / Pereţu, şlicar / Lupul / Şmil / Zelmi, şlicar / Iosip sin Iutii / Ilie / Zelic / Cerbul. // Neguţătorii ce sunt cu şederea în Botoşeni şi rânduielile însă le dau cu neguţătorii de Iaş (Anume: 36): Feodosi Georgiu / Dumitru brat (frate) lui / Mihai, veneţian / Chiruş / Dima Ciocan / Tudori Albineţul / Ion, craiovan / Snovi Manolesii / Lupaşcu zet (ginere) Manolesii / Dumitru,
1483 ungur / Andrei, cazacliu / Iorga Galiongiu / Georgi, crav ot Eşi / Georgi Buiuc / Apostol, băcal / Apostol zet Stămate / Necola, băcal / Necola Barbă / Georgi, muntian / Ilie, băcal / Georgi Şişman / Eni zet Apostol / Halampu Şchiopu / Eni Funduc / Eni Caraculuccii / Afendule Hurem / Chiriac, pescar / Haralampu cel mic / Neculai brat Lupaşcu / Ioniţă, făclier / Enciul, sârbul / Ivnciul, sârbul / Ilie Caraghios / Filip, băcal / Necola, furmagiu / Ştefan, veneţian. // Mazili (Anume: 7): Andrei Hrănacia, căpitan / Pintelei Mădârgiac / Mihălache Revencu / Ştefan Stihi / Andrei Berescul, mazil de Iaş / Ion sin Grigori, mazil de Iaş / Grigori Balica, mazil de Iaş. // Ruptaşi (Anume: 8): Georgi, nemesnic / Vasile zet ego (ginerele lui) / Georgi zet Iftodi / Grigoraş Guşul / Iftimi Stihi / Ion Stihi / Vasile Stihi / Georgi Păun. // Ciocli (Anume: 24): Roman ot Morăreşti / Costandin ot tam (tot de acolo) / Toader Corne ot Morăreşti / Iacob, ciubotar ot tam / Tănasi ot tam / Ifrimie Colăcel / Georgi Colăcel / Ion Ojog / Niţă / Vasile / Grigori, ciubotar / Niţă Antima / Nică sin Radul / Ifrim sin Radul / Dumitraşco, olar / Ursachi / Chiriac / Ştefan ot mahalaoa Sfeti Georgi / Timofti, vătav / Ioniţă, croitor / Iordache a Chistoloae / Ion, crâşmar / Vasile, staroste / Ion, muntian. // Preoţii şi diaconii (Anume: 23): Protopopul Ivaşco / Protopopul Miron / Popa Panait ot prepodobna Paraschiva / Popa Avram ot tam / Popa Eni ot Precista / Andrei, clisiiarhul ot tam / Popa Pavă lot tam / Popa Ion ot tam / Popa Dumitraşcu ot Vovedenie / Popa Chiriac ot tam / Popa Gavril ot tam / Popa Pavă lot Sfeti Ioan / Popa Raba ot Sfeti Ilie / Popa Grigori ot tam / Diacon Ion ot tam / Popa Costandin ot Sfeti Georgi / Popa Ioniţă ot tam / Popa Grigoraş ot tam / Georgi, dascăl ot tam / Toader, dascăl ot
1484 Sfeti Ilie / Diacon Mihălachi ot Precista / Popa Ioniţă ot Sfeti Neculai / Simion, diacon ot tam. // Popii armenilor (Anume: 3): Popa Zadik / Diacon Grigori / Diacon Iacob. // Cei ce sunt cu salvogvardie (Anume: 16): Costandin Mărgian, arnăut / Panaite, ceauş / Necola, marchitan / Matei, bărbier / Ioniţă, jidov botezat / Vasile, liahul / Alecsandru biv (fost) căpitan de poştă / Tiron / Panaite, cătană / Lupul, bărbier / Vârtan Zador, arman / Nazarie, arman / Zaharie, arman / Iaţcu zet lui Grigoraş Guşă / Ion, ungurian / Ştefan Ciogole, mazil de Eş. // Volintiri (Anume: 8): Georgi, căpitan / Sava / Costandin Cucuzel / Mihălache Cioful / Neculai, abăger / Adămică / Dimitrie zet Cenuşă / Enachi. // Liuzii poruşnicului Eni (Anume: 7): George, arnăut / Pavăl, crâşmar / Grigori / Moisei, crâşmar / Toader, crâşmar / Cârste, crâşmar / Neculai, hotincian. // Liuzii jicnicerului Manolache (Anume: 3): Andronache, slugă / Ion Potronic, ruptaş ot Hârlău, slugă / Nechita, blănar; are şi savogvardie. // Scutelnicii dumisale stolnicului Costandin Balşe (Anume: 5): Alecsa Altcolacii / Costandin, crâşmar / Nica, croitor / Timofti, crâmar / Neculai, croitor al banului Vârnav. // Slujitorii isprăvniceşti ce sunt pentru slujbă în târg (Anume: 20): Ilie Bou, başciohodar / Dorofti, căpitan / Dragomir, muntian / Dumitraşcu Botezat / Toma, htincian / Negoiţă, muntian / Ioniţă Necşan / Tănasi, rus, tălmaci / Ioniţă Rale / Ion Căldăruşă, vătăjel / Mihai, rus, vătăjel / Vasile sin Ursul, vătăjel / Vasile, bărbier, vătăjel / Grigori, chihae de panţiri / Gherasim, rândaş / Vasile, feneregiu / Georgi, muntian / Dediul, muntian / Panaite, eşan / Moisă Colăcel. // Ţiganii târgului (Anume: 28): Georgi Pelin, a dumisale vistiernicului Canta / Toader Dârmoiu, tij (la fel) / Vasile Ciuleiu, tij / Ursachi Ciuleiu,
1485 tij / Vasile Agopşe, tij / Vasile Holban, tij / Ioniţă Gane, tij / Iftimi, spoitor, tij / Ioniţă Titilinca, a lui Hudici / Neculai sin Măriuţii, al banului Neculai Ruset / Sandul Bursucan, tij / Grigoraş zet Burghelii, tij / Vasile Cealâc, tij / Vasile sin lui, tij / Andrei Căuş, tij / Ursul Burghele, tij / Toader Aman, tij / Danul, tij / Ioniţă, tij / Mihălachi Cobac, al mănăstirii Dragomirnii / Ioniţă Cărăbuş, tij / Georgi sin Ilenii, al lui Pilipoţchi / Neculai Badiul, al mănăstirii Sf. Neculai / Lupul, chişionianul, tij / Mihai Popişteş, tij / Marin, tij / Ion, ţigan al dumisale visternicului Costandin Sturze / Simion, scripcar, tij. 1774, iunie 10: Satul Cişmiaua, ţinutul Botoşani, ocolul Târgului, avea, după recensământul lui Rumeanţev2344: Toată suma caselor: 51. Scădere rufeturi 51: 3 popi / 48 poştaşi. / Poştaşii: Acsinte, vornic / Sava, chihae / Lazor sin (fiu) Marin / Macovei, soronar / Vasile, dulgher / Cipica sin Cabar / Pintelei, cărăuş / Neculai Cobolte / Ştefan, ciubotar / Vasile Streinul / Petre Solcan / Simion Solcan / Sirghii sin Dragomir / Neculai Tomşe / Ion, vătăman / Dumitru sin (fiu) lui / Lupul, baciul / Grigoraş Zelencu / Toader Tomşe / Irimia Zelencu / Grigoraş sin Dragomir / Ilie Bârcul / Simion, cojocar / Tănase brat (frate) lui / George Negrul / Ursul Stan / Ion Stan / Toader Stan / Dumitraşcu sin Ciuntului / Ion brat George / Vasile sin Petroae / Toader Oghială / Vasile Oghială / Simion sin Benii / Toader cumnat vornicului / Vasile, vătăman / Acsinte sin Lupaşcu / Dumitraşcu Bogza / Ioniţă, salahor / Vasile Grosul / Petre al Ciuntoaei / Ştefan Creţul / Vasile Creţul / Ştefan Trenche / Ion Muste / Ursachi / Melinte zet (ginere) Macovei / 2344 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 197
1486 Toader sin (fiu) Lupaşcu. // Preuţii: Popa Grigore / Diaconul Ion / Diaconul Grigori. 1774, iunie 10: Satul Tulburenii (seliştea Brătineştii, apoi Tulbureni, în componenţa oraşului Botoşani), ţinutul Botoşani, ocolul Târgului, avea, după recensământul lui Rumeanţev2345: Toată suma caselor: 34. Scădere rufeturi 34: 1 volintir / 33 poştaşi. / Poştaşii: Gavril Fantul / Georgiţă Irimiescul / Neculai sin (fiu) botnar / Ursul Ciolan / Vasile Ciolan / George, harabagiu / Toader, morar / Lazor / Nedelcu, muntian / Iftodi Smochină / Moisei, ciubotar / Vasile Smochină / George zet (ginere) lui Ioniţă Ghelşuna / Irimie / Cârste, muntian / Ion brat (frate) lui / Ilie, muntian / Lupaşcu / Toader Peşterece / Ştefan Mândrul / Mihălache, muntian / Ion Stănislav / Ştefan sin (fiu) Mihălachi / Ioniţă, săponar / Pricopi, muntian / Ion Buga / Ursachi Buga / Miron Covaşă / Cosma Mândrul / Simion, muntian / George, vornic / George ot tam (de acolo), // Volintirul: Irimie, volintir. 1774, iunie 10: Satul Păpăuţi, ţinutul Botoşani, ocolul Târgului, satul mănăstirii Sf. Neculai cu salvogvardie, avea, după recensământul lui Rumeanţev2346: Toată suma caselor, iar când i s-au dat salvogvardie au fost 50 şi trei, acum mai mulţi 25 munteni şi ruşi: 75. Scădere rufeturi 75: 1 popă / 1 dascăl / 2 ţigani / 71 cu savogvardie. / Cu salvogvardie: George Neghină / Luca zet (ginere) lui / Mihalachi sin (fiu) lui / Petcu, harabagiu / Pavăl Stihi / Iftimi, butnar / Iordachi, chetrar / Toma, 2345 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 197, 198 2346 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 198, 199
1487 crâşmar / Costandin, cojocar / Neculai, pescar / Sandul Lature / George Barbălată / Grigoraş nepot Niagului / Tudose cumnat Gârlii / Costandin Grosul / Grigoraş al baciului / Pricopi, condurar / Toader Chioiul / Tănase Ţurcan /Anton, botnar / Vasile Ţurcan / Ştefan Prepeliţă / Grigoraş zet (al) lui Vârnav / Vasile, eşan / Costandin Bujeniţă / Ion Ţurcan / Ilie Dobiţă / Sandul Ţurcan / Vasile, ciubotar / Toader, ungurian / Iacob Micul / Andrei Surdul / Ştefan, curelar / Vasile Tricolici / Ilie Hojman / Ştefan, harabagiu / Ion Ataman / Toader, rândaş / Vasile, muntian / Dragomir, muntian / Mania, muntian / Negrul, muntian / Ioniţă, muntian /Grigori, muntian / Chiriac, muntian / Mihăilă, muntian / Neculai Cosovan / Maxim, rus /Ştefan Buhac / Alecsa, rus / Georgi, rus / Vasile Nicorescul / Andrei, olar / Sandul, vornic / Andrei, vezeteu / Năstasi, vezeteu / Sandul, plugar / Vasile, plugar / Ion, herghelegiu / Ştefan, herghelegiu / Dumitru, văcar / Grigori, argat / Vasile, argat / Luchian, argat / Sandul, vătăman / Grigoraş Totoiu / Simion sin (fiu) baciul / Nechifor, pas / Mihai, pas / Ştefan Stan, slugă. // Rufeturile: Popa Andronache / Ion, dascăl / Mihai, ţigan / Marin, ţigan. 1774, iunie 10: Satul Mănăstirea Doamnei, ţinutul Botoşani, ocolul Târgului, avea, după recensământul lui Rumeanţev2347: Toată suma caselori: 53. Scădere rufeturi 53: 1 popă / 52 scutelnici. / Scutelnicii: Pavăl Cotiaţă, scutelnic stolnicului Costandin Balş / Andrei, scultelnic, tij (la fel) / Apostol, tij / Lupul, tij / Grigoraş, herghelegiu, tij / Acsinte Doroş, tij / Toader al Anei, tij / Andronic, tij / Ştefan, ciubotar, tij / Ion 2347 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 201
1488 Huzdup, tij / Dumitru, tij / Ion Ciolan, tij / Vasile sin (fiu) Doroftei, tij / Acsinte Drobotă, tij / Grigori Bunduc, tij / George Cotiaţă, tij / Anton Ţurcan, scultelnic jicnicerului Manolache / George, tij / Grigori Ţurcan, tij / Ioniţă, vornic, tij / Andrei Pătruţă, tij / Ifrim, giurjiul, tij / Tudose Huzdup, tij / Lupul Petruţă, tij / Toader Petruţă, tij / Neculai, tij / Iion, giurjiul, tij / Pavăl Zgârcia, tij / Marcu, tij /Ion Mărdari, tij / Iordachi, tij / Maftei, scutelnic dumisale visternicului Costandin Sturza / George, giurjiu, tij / Nichita, ciubotar, scutelnic al şătrăroaei lui Lăscărache Ruset / Nichifor, vezeteu, scutelnic, tij /Pricopi al Paraschivii, tij / Costandin, ungurian, tij / Neculai, muntian, scutelnic igumenului mănăstirii Doamnei, tij / Vlad, muntian, tij / Paraschiv, harabagiu, tij / Ion, muntian, tij / Alt Vlad, muntian, tij / Ivan, rusul, tij / Vasile, muntian, tij / Stanciul, vornic, tij / George, tij / Ion Stahi, muntian, tij / Dumitraşcul, rusul, tij / Manolachi, tij / Crăciun, tij / Agapie, tij / George sin lui, tij. // Preuţi: Popa Simion. 1774, iunie 10: Satul Ruşii (sau Ruseni, apoi Cotu, sat înglobat în oraşul Botoşani), ţinutul Botoşani, ocolul Târgului, avea, după recensământul lui Rumeanţev2348: Toată suma caselor: 28. Scădere rufeturi 28: 21 scutelnici / 2 popi / 2 mazili / 1 ruptaş / 1 argat. // Scutelnicii: Vasile Ciuntul, scutelnic şetrăroaei lui Izmană / Pavăl Ciuntul, tij (la fel) / Costandin Căzac, tij / Miron, butnar, tij / Pricop, rus, tij / Somne, rotar, tij / Toader Lungul, tij / Neculai Roşca, tij / Ion Totoiu, tij / Ion, cioban, tij / Grigore Pambarău, scutelnic jicnicerului Pavăl Banteş / Iacob, tij, scutelnic / Tudosi Belciug, tij / 2348 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 202, 203
1489 Ion zet (ginere) Ivan, tij / Nechita, tij / Lupul, argat / Gavril sin (fiu) Cârste, tij /Apostol sin Acsinti, tij / Ioniţă, hitincian, scutelnic paharnicului Ioniţă Banteş / Costandin Bâgul, tij / Costandin, slugă, tij. // Rufeturile: Popa Costandin / Popa Ion / Toader Goian, mazil / Neculai Blebe, mazil / Ion Blândul, ruptaş / Pavăl, argat lui Neculai Blebe, mazil /Istrati, argat lui / Neculai Blebe, mazil. 1784, septembrie 20: Întărit de Alexandru Constantin (Mavrocordat) voievod, drept danie „pentru luminată prea iubita fiică a noastră, Doamna Ralu… ca să aibă a lua venitul mortăsipiei de la târgul Botoşanilor şi de la târgul Focşani” 2349 . 1793, septembrie 30: Hrisovul lui Mihail Suţul voievod, care, „luând seamă că în târgul Botoşanii nu se află şcoală şi socotind că se cade, n-am lăsat a nu se orândui acolo şcoală şi dascăl elinesc… şi dăm danie biserica de obşte Ospenia ca să fie la şcoala de acolo, dimpreună cu toate dughenele… şi rânduim epitropi, atât asupra şcolii, cât şi asupra bisericii, pe Feodori Mustaţă şi pe Grigoraş Avram”2350 . 1797, iulie: Hrisovul lui Alexandru Ioan Calimah voievod, după ce a aflat că, în sfârşit, „în târgul Botoşani se află şcoală pentru învăţătura obştei în limba elinească şi moldovenească, dar pentru că cu veniturile ce are rânduite nu este îndestul pentru plata dascălilor şi a se ajutora şi ucenicii cei străni, ce năzuiesc la învăţătură, am socotit că se cade a se face un ajutor şi din partea domniei mele la această şcoală, şi prin hrisovul acesta hotărâm ca, 2349 Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, pp. 10, 11 2350 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. II, Iassi 1889, pp. 54-56
1490 în toată vremea, să aibă a scuti această şcoală câte 300 boi de negoţ de vamă şi de cornărit”2351 . 1805, Andreas Wolf: „Districtul Botoşani, cu un burg cu acelaşi nume, în care este stabilită reşedinţa Ispravnicului. După Iaşi şi Galaţi, ca şi după Focşani, acest burg are un loc de frunte printre toate. În vremuri vechi, acest burg Botoşanii era o localitate foarte importantă, pe care a ocupat-o generalul comandant al cazacilor, Kunichi, în anul 1683. Chiar şi mai pe urmă locuiau în el mulţi unguri şi saşi, dar astăzi numai valahi şi evrei, care, aceştia din urmă, fac comerţ până în Bucovina vecină, neavând de parcurs un drum mai lung de patru ceasuri până la Suceava” 2352 . 1805, Vincenz Ratthyáni: „Botoșanii au o poziție și o temperatură care primește vânturile muntoase ale Bucovinei. Emigrării armenilor, de care pomenește Alexandru cel Bun, datorește Botoșanii case frumoase și un comerț întins. Astăzi se ocupă mai ales cu tutunul, și-l negustoresc până la Leipzig și Brody. După Iași și Focșani, trece drept cel mai mare oraș din Moldova, nu are însă un aspect mai bun ca un sat prost. Casele sunt joase, ulițele încurcate, murdare și mai cu seamă pustii. Toate se înghesuie în piață, care e destul de spațioasă și înconjurată cu o mulțime de maghernițe. Acestea sunt închiriate foarte scump, pentru că comerțul mic este liber pentru fiecare om și puțin impus. Aceasta ar avea cele mai bune urmări, dacă toate felurile de meserii productive s-ar găsi în aceiași situație. Dintre cei 10.000 de locuitori ai Botoșanilor, cei mai mulți sunt valahi. Printre poporul 2351 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. II, Iassi 1889, pp. 58, 59 2352 Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, p. 51
1491 de rând, nu vezi pe nimeni cu trăsături nobile, cu fața fragedă sau cu o haină curată. Cel mai urât aspect îl au femeile, cu rochia lor de culoare închisă, încinsă peste șold, și care abia ajunge la pulpe și la umeri. Pe cap au o capelă rotundă, din care spânzură, până la nas, un păr zbârlit. Tot aici sunt evrei turcești, care trebuie să fie numeroși, și femeile lor se îmbracă mai chipeș. Fizionomiile lor trădează tot atâta foc, cât și un spirit ager. Aici sunt doi ispravnici, pentru că Botoșanii este capitala unuia dintre cele 12 districte ale Moldovei. Ca cei mai înalți magistrați ai districtului, ei judecă certurile, execută poroncile Prințului și încasează dările. După obiceiul Orientului, ei trebuie să îngrijească și de hrana străinilor. În fiecare zi, li se aduc 12 oameni înarmați pentru serviciu. Au leafă bună și ocazia să-și producă venituri mari. Din această pricină, Isprăvnicia se dă mai ales persoanelor scăpătate distinse, pentru a le ajuta. Am fost invitați la masă, la un boier de aici; masa era acoperită cu pânzături de culori vii, și, de jur-împrejur, stăteau țigani cu haine vărgate. Musafirii iau locurile cele mai comode, pe scaune sau pe divan. Fiecare apucă din farfurie ce-i plăcea mai mult. Bucatele constau din carne de pasăre și de berbec, preparate în diferite chipuri. Unele din tacâmuri erau elegante, altele grosolane, și toate rău aranjate, după gustul nostru. Bărbații vorbesc puțin între ei, pentru că nu trebuie să se confieze unul în altul. Femeile nu vorbesc cu nimeni, lucru obișnuit în Moldova. Un simptom trist! Masa dură trei ceasuri, în timp ce trăsurile așteptau, cu toate că afară ploua neîncetat. M-am mirat de aceasta, și mi s-a răspuns: „Nu vor muri vizitii, din pricina aceasta”. Cu asemenea sentimente, poate să se
1492 ceară orice de la supușii săi, numai dragoste, nu” 2353 . 1805, Adam Neale: „Botoșanii ni s-a părut mai mare decât Dorohoiul. Am văzut în oraş câteva dughene aranjate după moda orientală. Negustorul era îmbrăcat greceşte şi sta la marginea ferestrei, cu picioarele încrucişate, fumându-şi ciubucul. Am petrecut noaptea într-un hai evreiesc. În seara aceea, era o nuntă şi răcnetele sau mai degrabă urletele sălbatice ale oaspeţilor nu ne-au lăsat să închidem ochii până în ziuă, când călăuzele noastre intrară, pentru a ne anunţa că era vremea de plecat” 2354 . 1806, augut 17: Alexandru Moruzi voievod stabileşte, prin hrisov, ca, pentru întreţinerea şcolii domneşti din Botoşani, să se dea „620 lei, pe fiecare an, dascălilor elineşti şi moldoveneşti, ce s-au aşezat spre învăţătura copiilor” 2355 . 1806, august 17: Hrisovul lui Alexandru Constantin Moruz voievod, prin care „s-au rânduit şi la târgul Botoşani 620 lei pe an, ca să se dea dascălilor şi moldoveneşti ce s-au aşezat spre învăţătura copiilor, afară din venitul bisericii domneşti a Ospeniei, care este legat la şcolile acestea”2356 . 1818, Fedor Graf von Karaczay: „Botoșanii, după Galaţi şi Roman, cel mai important oraş al Moldovei, are cam 1.000 de case; oraşul e aşezat pe un loc înalt, sănătos. Comerţul acestui oraş, făcut numai de armeni şi evrei, se întinde până la Leipzig şi Brody, şi constă în 2353 Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, pp. 51, 52 2354 Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, p. 52 2355 Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, pp. 11, 12 2356 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. II, Iassi 1889, pp. 60-62
1493 coloniale, manufactură saxonă, pielărie rusească, ceară şi tutun, şi este însufleţit” 2357 . 1820, februarie 17, Robert Ker Porter: „La 5, după-amiază, ajunserăm în oraşul Potoshan (Botoșani), localitate respectabilă de vreo mie de case, cu 8 sau 10 biserici. Ciuma însă a decimat într-atât populaţia, încât de-abia jumătate din locuitori mai trăiesc. Am tras la O. Gorgias, agentul austriac” 2358 . 1820, decembrie 25: Înfiinţarea Eforiei târgului Botoşanilor, prin hrisovul lui Mihai Grigore Suţu voievod, ca urmare a „jalobei locuitorilor din târgul Botoşani… că acest târg se află şi până acum fără poduri pe uliţele sale, din care pricină toată obştea târgoveţilor se află în cea mai grea strâmtorare şi nevoie” 2359 . 1821: Scrisoarea adresată de Protopopescu fostului mare spătar Iordache Balş: „Ducându-se Monsieu Diubsché la Botușani, m-a luat pe mine dimpreună, deci îndrăznesc a face știre dumitale cele ce am văzut. Turcii, la Botoșani, erau în număr ca de 150, și se mai aștepta să vie încă vro 500. Eu am umblat printre dânșii, Monsieu Diubsché au vorbit cu cel mai mare dintre dânșii și a cerut încă și un bilet ca satele Joldeștii și Dolhasca să nu fie supărate la nimica. Bilet n-au dat, ci au scris într-o condică satele acestea. Lucrurile grecilor se vând la mezat cu cel mai jos preț. Bisericile s-au pecetluit și dughenele grecilor. Nici un rău nu fac la moldoveni. Armenii și 2357 Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, p. 53 2358 Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, p. 53 2359 Buletinul „Ioan Neculce”, Iaşi, An I, Fasc. 1, oct. 1921, pp. 123, 124
1494 jidovii sunt cei mai de aproape a lor. Comandantul șade în casele lui Loiz. Eteriștii au prădat, ieri, Fântânelele. Alaltăieri, șase volintiri, trecând prin sat, s-au sculat oamenii, cu un vătav Ionică, și, gonindu-i, au luat doi cai, și, scăpând, au dat de știre la ceilalți tovarăși ai lor, care au venit în număr de 50, au căutat pe vătavul Ionică și, negăsindu-l, au înfricoșat satul, că dacă nu-l vor da pe mâna lor, pe toți oamenii îi vor pune sub sabie. Pe Buium, jidovul orândari din Fântânele, l-au bătut de moarte, pe Gheorghiță Furculiță, de la Bănești, iarăși l-au bătut, și pe un popa, pentru că l-au scăpat pe sub cumpăt; aceste sunt cele ce am văzut și mi-au spus și oamenii de credință vrednici” 2360 . 1828, Max Friederich Thielen: „Botoșani, oraş şi reşedinţa Ispravnicului, mai sus de micul râu Botoşani, care nu departe de aici se varsă în Siena (Sicna). Are cam 1.000 de case numai din lemn, 4.000 de locuitori şi face un comerţ foarte viu, care se întinde până la Brody, Brünn şi Leipzig. Iarmarocul de aici este dintre cele mai vizitate din întreaga Moldovă” 2361 . 1831, mai 1: Eufrosina, fiica răposatului Hagi Constantin, soţia răposatului Gheorghe Ilie din Botoşani, vinde megieşului Iordache Ioan, tot din Botoşani, „locul casei mele, ce am în mahalaua Treisfetitelor din Botoşani, zestre de la părinţi… şi măsurările locului sunt: din locul lui Iordache Ioan şi alături cu drumul ce merge drept la Treisfetitele, şi până în locul oprit pentru mine… şi până în locul Haretului Gheorghiu, unde este fundul live2360 Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, pp. 22, 23 2361 Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, p. 53
1495 zii” 2362 . 1832, iunie 12: La cererea vorniciei ţinutului Botoşani, semnată de căminarul Petru Asachi şi adresată Sfatului municipal al târgului, sunt inventariate „toate casele rechiziţionate pentru trebuinţele armatei ruseşti” 2363 . 1832: Tabelul întocmit de Sfatului municipal al târgului Botoşani, „pentru câte case s-au luat în târgul Botoşani pentru spitale şi alte magazii pentru oştirile ruseşti” menţionează următoarele nume de orăşeni: „Grigore Racliş, Ştefan Trancu, Grigori sin (fiu) Cristea Mani, Ioniţă Babil, Bogdan Trancu, Andrieş Marcovici, Neculai Trancu, Cristea Popovici, Garabet Bolfosu, Andrei Bolboacă, Aron Croitoriu, Solomon Cepregariu, Avram Croitoriu, Marcu Croitoriu, Gheorghe Cizmariu, Iani Cizmariu, Ionică Plopeanu, Altăr Blanariu, Iancu sin Dascălu Iordache, Petrea Conţescu, Vasile Bozgan, Dobriţa Căvăşoaia, Mărioara Vadana, Marin Crâşmariu, Şarban Blanariu, Chiriac Iutuleasa, Neculai Bacanu, Pavăl a Diaconiţii, Leiba Cepregariu, Avram Starostele, Iţic Croitoriu, Avrămică Geambaşu, Iţic Sfeclariu, Avram Precupeţu, Moscu Cohos, Nusăm Crâşmariu, Nichita şi Tănasă Popovici, Reiza Vadana, Maria Brânzăloaia” 2364 . 1828, Max Friederich Thielen: „Botoșani, oraş şi reşedinţa Ispravnicului, mai sus de micul râu Botoşani, care nu departe de aici se varsă în Siena (Sicna). Are cam 2362 Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, pp. 57, 58 2363 Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, p. 24 2364 Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, p. 24
1496 1.000 de case numai din lemn, 4.000 de locuitori şi face un comerţ foarte viu, care se întinde până la Brody, Brünn şi Leipzig. Iarmarocul de aici este dintre cele mai vizitate din întreaga Moldovă” 2365 . 1877-1878, districtul Botoşani: Tabloul ostaşilor din al VIII-lea de Linie, căzuţi pentru apărarea Patriei pe câmpul de onoare în Războiul de Independenţă: Chiriţă Iancu, soldat, din comuna Brehoeşti, Botoşani; / Jurati Dimitrie, soldat, din comuna Cornu, Botoşani; / Constantin Miculai, soldat, din comuna Fântănei, Botoşani” 2366 . 1898: „Botoşani, oraş, comună urbană, este capitala judeţului Botoşani. Orașul Botoșani este așezat în centrul plășii Târgului, pe un platou întins și înclinat spre vest, care face parte din culmea, dealurilor ce se prelungeşte între Siret și Sicna. Este unul din oraşele din vechime ale Moldovei… actualmente, ocupă o suprafaţă de 643 hectare sau 450 fălci, afară de care orașul Botoşani mai are un imaș, pe care pasc vitele târgoveţilor, după anaforaua din 1794, cum și nişte locuri ale orașului; toate sunt în suprafaţă de 1.215 hectare. / Populaţiunea orașului este de 5.268 familii, cu 31.024 suflete, din care: 9.509 bărbaţi, 15.409 femei și 6.106 copii. Numărul contribuabililor este de 5.610. După starea civilă, populațiunea orașului Botoşani se împarte în: 12.293 căsătoriţi, 10.508 necăsătoriți, 2.036 văduvi, 199 divorțaţi și 6.078 copii... Populaţia oraşului, după naționalități: 13.402 români, 14.415 izraeliţi, 1.910 armeni, 476 germani, 12 francezi, 597 ruși și lipoveni, 6 italieni, 106 2365 Gorovei, Artur, Monografia Oraşului Botoşani, Ediţia Primăriei de Botoşani 1926, p. 53 2366 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. IX, Iassi 1887, pp. 2611-270
1497 polonezi, 18 greci, 26 unguri, 42 bulgari și 14 ţigani. După religiuni: 14.922 ortodoxi, 13.402 mozaici, 1.973 catolici, 347 Lipoveni și 381 de alte religiuni. Știu carte 10.896; nu 20.128… Numărul vitelor din comună este de 3.050, din care: 6 buhai, 3 bivoli, 32 bivoliţe, 100 boi, 314 vaci, 250 viței, 18 armăsari, 342 cai, 346 râmători, 1.250 berbeci şi oi, 82 ţapi, capre şi iezi, 98 iepe, 87 mânzi, 60 gonitori, 36 gonitoare, 35 strijnici și 15 strijnice, Productul oilor aflătoare în Botoșani este de vreo 900 kg caș și 3.740 kg lână. În oraşul Botoşani se găsesc 146 stupi, care produc anual 876 kg miere și 73 kg ceară. Numărul arborilor fructiferi din Botoşani e de peste 72.000. Cu fructele se face un negoţ întins. / Comerţul constă în cumpărare de producte agricole și vite şi desfacerea, în părți mici, pentru localitate și în cantități mari pentru export; în cumpărarea de mărfuri străine: în lipscănii, băcănii, fierării și altele, care se desfac pentru trebuinţele orășenilor şi ale locuitorilor din judeţ. / În orașul Botoşani sunt vreo 800 patentari, care număr variază în cursul fiecărei luni. Sunt 3 pieţe: piaţa Târgului Vechi pentru legume, fructe etc., toată asfaltată; o piață frumoasă, piaţa Sf. Gheorghe, unde se află o hală numai pentru carne; o a treia piață, a TirguluiVitelor, piaţă marc, unde se fac vânzări și cumpărări de vite, fân etc. Pentru lemne de foc sunt depozite pe mai multe stradec, iar lemne de construcţii se pot găsi pe piața Târgului Vitelor și pe un maidan mic, pe strada Gării. Pentru înlesnirea negoţului de vite, se fac iarmaroace săptăminale, în toate miercurile, pe piața Târgul Vitelor. Iarmarocul anual este acel de 15 zile, din 1-15 septembrie. / Industria mare este reprezentată prin următoarele fabrici: 7 fabrici de săpun, 7 fabrici de frânghii, 3 fabrici de perii de tot felul, 2
1498 fabrici de teracotă, 1 fabrică de vax, 4 fabrici de lumânări de seu, 4 mori de abur pentru fabricarea făinii, 7 fabrici de carne conservată (care şi-ai făcut o specialitate din ghiudemul lor), 14 dubălării, 1 fabrică de mobile şi 3 fabrici de site. Morile de vapor macină, pe an, 12.140.000 kg făină de grâu și 855.285 kg făină de păpuşoi. / În Botoșani sunt: 15 bancheri, 8 case de schimb, 44 băcani, 5 braşoveni, 16 blănari, 21 brutari, 40 birjari, 20 boiangii, 32 bărbieri, 24 brânzari, 8 comercianți de manufactură, 305 cârciumari, 25 comercianţi de grâne, 10 de lână, 37 de vite, 2 de seuri, 5 de gaz, 56 de făină, 10 de saci, 7 pescari, 10 cafegii, 5 vânzători de haine gata, 5 comercianţi de oase şi 1 de maţe, 11 chiristigii, 11 ceasornicari, 6 argintari, 5 alămari, 11 caretaşi, 14 curelari, 5 abagii, 20 aftălărcari, 90 zidari, 92 croitori de femei, 82 croitori de bărbaţi, 27 lipscani, 22 pielari, 14 magazii de fierării, 7 otelieri, 19 hangii, 31 debitanți de tutun, 15 vânzători de porţelănărie și sticlă, 11 restaurante, 21 vărari, 13 pânzari, 22 olari, 25 pălărieri, 3 fotografi, 6 legători de cărți, 25 dogari, 33 tâmplari, 23 zugravi, 14 mindirigii, 2 cojocari, 37 sacagii, 17 harabagii, 53 cărăuşi, 29 rotari, 76 samsari, 5 chirurgi, 183 ciobotari, 5 ingineri, 5 arhitecţi, 45 profesori, 18 doctori în medicină, 5 doctori veterinari, 49 zarzavagii, 20 tinichigii, 67 stoleri, 3 strungari, 30 dulgheri, 68 lăutari, 37 avocaţi, 4 moașe, 5 depozite de lemne de foc, 34 precupeți, 3 cofetari, 2 covrigari, 12 telali; sunt 72 pensionari, 1.345 servitori și 385 funcționari... Are o staţiune mare de cale ferată. / Stradele orașului sunt bine pietruite, cu trotuare asfaltate și sunt, în genere, curate și bine luminate. Întinderea stradelor e de 96 km, din care 60 km pietruite. / Se află o sucursală a Băncii naţionale, o
1499 sucursală a creditului agricol, o casă de economie și împrumut. / Serviciul sanitar al orașului se face de un medic-primar, 3 medici secundari, 4 moașe, 1 medic veterinar şi 2 vaccinatori. / În Botoşani sunt 13 biserici, şi anume: Adormirea Maicii Domnului (Ospenia), Sfinţii Voevozi Mihail și Gavril, Sf. Spiridon, Sf. Gheorghe, Sf. Ion, Sf. Nicolae, Intrarea în Biserică (Vovidenia), Sfinţii Trei-Ierarhi, Sf. Dimitrie, Întâmpinarea Domnului (Rosset), Sf. Ilie, Cuvioasa Paraschiva şi Pogorârea Duhului Sfânt (Duminica Mare). Mai sunt 2 biserici armene, 1 biserică catolică, 2 lipovenești; evreii au 4 sinagoage mari şi 68 mici; sunt 5 cimitire, din care: 2 ortodoxe, 1 armean, 1 lipovenesc și 1 evreiesc. / În Botoșani sunt 28 preoți, 3 diaconi, 28 cântăreţi și 13 paracliseri; 3 preoți armeni, 1 preot catolic şi 2 rabini. / Numărul școalelor publice în Botoșani este de 8, din care 4 școli de băieţi și 4 de fete. Numărul institutorilor este de 14 și al înstitutoarelor de 13. Populațiunea şcoalelor de băieţi este de 880 elevi, iar a şcoalelor de fete de 646 eleve. Şcoale secundare sunt: Liceul „Laurian”, externatul secundar de fete şi școala de meserii, cu 4 secţiuni. Între școalele private sunt de însemnat: Şcoala Româno-Armeană, de fete, și școala Română-Izraelită, de băieți. / Între institutele de binefacere sunt de însemnat: Spitalul mare, dependent de Sf. Spiridon din Iaşi; ospiciul comunal, întreţinut de comuna Botoșani; spitalul izraelit; 3 societăți de binefacere. Sunt 4 farmacii și 4 drogherii… / Grădini publice sunt: Grădina primăriei, în jurul palatului comunal, grădina Belvedere, pe Bulevard, şi una în partea de sud-est. a oraşului. / În Botoşani sunt următoarele societăți: O societate comercială, 3 socictăţi de binefacere şi sucursalele de la 6 societăți de asigurare.