Ion-Drăguşanul-Povestea-aşezărilor-moldovene-B3

1550 BRĂEŞTI (comuna Brăeşti, Botoşani). 1627, iunie: Întărit de Miron Barnovschi voievod lui Ştefan, ginerele lui Eremia fost pârcălab, care primeşte uric pentru „nişte părţi de ocină din satul Brăeşti, a patra parte din jumătatea de jos a satului şi a opta parte din altă parte, din aceeaşi jumătate de sat, ce este în ţinutul Hârlăului. Aceste părţi sunt drepte schimburi ale unchiului domniei mele, Balica hatman, cu cneaghina Nastasia Moţocoae, fiica lui Ciudinschi, pentru jumătate din satul Varticeni, ce este în ţinutul Iaşilor, pe Hlabnic”2451 . 1627, iunie 13: Porunca lui Miron Barnovschi voievod, dată lui Pătraşco Udrea, ureadnicul de Botoşani, să oprească „nişte părţi de ocină din sat din Brăeşti, care părţi au fost ale unchiului domniei mele, ale Balicăi. Când a fost acum, venit-a înaintea domniei mele sluga noastră Ştefan aprod, ginerele Eremii pârcălabul, şi ne-a arătat drese cum au cumpărat acele părţi ale lui Balica. Deci domnia mea m-am milostivit şi i le-am dat acele părţi din Brăeşti”2452 . 1634, aprilie: Zapisul şoltuzului Miron, al celor 12 pârgari şi bătrâni din Dorohoi, Grozav, Ghiciul, Ignat, Grigore, Ion, Ianco, popa Iordache, popa Corne, popa 2451 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 222, pp. 310, 311 2452 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 223, pp. 312, 313

1551 Gheorghe, Ştefan diaconul, şi orăşenii Gavril Găină, Creţul, Gavril Veveriţă, Onciul stari, Ion stari, Simion vătăman ot Văculeşti (comuna Văculeşti, Botoşani), popa Condre, Buţura stari şi Hanco ot Brăeşti (comuna Brăeşti, Botoşani), Gociu ot Lozeni (Lozna, comuna Dersca, Botoşani), Buţa stari şi Gavril stari ot Măguri (în Ibăneşti, comuna Ibăneşti, Botoşani), Vasile vătăman ot Miclăuşeni (contopit cu Carasa, comuna Corlăteni, Botoşani), prin care mărturisesc „că de când am apucat noi, o seamă de oameni ce suntem din zilele lui Petru voievod, noi n-am apucat, nici nu ştim să fi ţinut Gliguţa, nici tatăl său, nici alt boier… satul Păscari (lângă Pădureni, comuna Şendriceni, Botoşani), ce-a ascultat de oraşul măriei tale, Dorohoi, până la Barnovschi voievod”2453 . 1634, decembrie 1: Întărit de Vasile Lupu voievod popii Buda, fiului său Ionaşco, nepotului Vasile Brăescul, nepoţii lui Boris Bravici, după o pâră cu Gligorie Arbure, Neculai Măteeşăscul şi Ciurlic „pentru jumătate din satul Brăeşti, partea din jos”2454 . 1634, decembrie 30: Întărit de Vasile Lupu voievod nepoţilor lui Boris Braevici, Vasile Brăescul şi popa Buda, după pâra judecată la domnie cu Arbure fost pivnicer „şi cu nepoţii lui Nicolae şi Toader, fiii lui Ciurlic, nepoţii Anuşcăi, strănepoţii lui Duma Braevici, 2453 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXII, Bucureşti 1974, doc. 92, pp. 105, 106 2454 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXII, Bucureşti 1974, doc. 286, pp. 324, 325

1552 pentru jumătate din satul Brăeşti, ce este în ţinutul Hârlău”2455 . 1644, septembrie 12: Ispisoc de îămpărțeală și de cumpărătură de la Vasile Lupu voievod, după ce Vasile Brăescul și sora lui Agafiia „au împărțit între ei dreptele lor ocini și dedine, satul Brăești (comuna Brăești, Botoșani), ce este în ținutul Hârlău, cu iazuri, cu vecini, cu grădini, cu fânețe și cu tot venitul. Și s-a venit în partea Agafiei jumătate din satul Brăești, jumătatea de jos, cu un râmnic ce este în grădină și alr râmnic, ce ea îmsăși l-a făcut, și un iaz ce este pe valea Văculeștilor din sus de pod, și alt iaz ce este pe Brăiasa, împreună al ambilor frați; iar fâneața văii ce se numește a Loziilor, toată valea până la iazul Brăiasa și alte locuri de iaz, câte vor fi, să le fie împreună la amândoi frații. / Și după aceea au venit Dumitra Zupcoaie și cu fiul ei Gavril... și au vândut jumătate din satul Ciabrău (Cebrău, județul Edineț, Moldova), pe Prut, în ținutul Hotinului, cu jumătate din bălți de pește, cu jumătate din moară la pârâul ce curge din acea baltă, cu fânețe, cu prisacă, cu grădini și cu tot venitul... cneaghinei Agafia, pentru 228 taleri de argint”2456 . 1644, decembrie 1: Ispisoc de judecată de la Vasile Lupu voievod, după ce „rugătorul nostru, popa Buda, cu fiul său Ionașcu și cu nepotul său Vasile Brăescul, nepoți lui Boris Bravici, s-au pârât înaintea noastră cu Grigorie Arbure, cu Neculai Măteeșescul și Cirlic pentru pol sat din Brăești (comuna Brăești, 2455 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXII, Bucureşti 1974, doc. 298, pp. 336, 337 2456 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVII, Bucureşti 2005, doc. 425, pp. 405, 406

1553 Botoșani), partea de jos. / Deci noi am pus zi lui Grigorie Arbure, Neculai Măteeșescul și lui Ciurlic ca să-și aducă dresurile ce-or fi având pe acea pol sat Brăești, ca să se întrebe ei înaintea noastră.... iar când a fost zi, popa Buda, cu fiul și nepotul său au venit la zi, care li s-a dat soroc o săptămână de zile, iar Arbure, Neculai și Ciurlic n-au venit până astăzi, ci au rămas din zi și din toată legea țării”2457 . 1645, aprilie 12: Ispisoc de împărţire de la Vasile Lupu voievod, prin care întăreşte „jumătate de sat Brăeşti (comuna Brăeşti, Botoşani), partea de jos, cu un râmnic ce este în pomăt şi alt râmnic, şi alt râmnic ce l-au făcut singuri… fraţilor Vasile şi Agafiia… / Aşijderi, şi un iaz ce este pe valea Văculeştilor, pe din sus de pod, şi alte iazuri ce sunt pe Brăiasa… şi un loc de fânaţ pe vale, ce se numeşte Lozăe, pe vale, tocmai până la iazul Brăiasa, şi alte locuri de iazuri, câte vor fi neîmpărţite” 2458 . 1774, iunie: Satul Brăeştii, ţinutul Hârlăului, ocolul Coşulii, avea, după recensământul lui Rumeanţev2459 , toată suma caselor: 29. Scădere rufeturi 20: 2 popi, 6 scutelnici șătrăresii lui Gorovei, 5 scutelnici ai căpitanului Gheorghi Gorovei, 5 scutelnici sânovi șetrăresii lui Gorovei, 2 țigani. Rămân birnici 9. / Birnici: Ion Borșu / Grigori sin (fiu) diacon / Neculai, pas / Toader Păscăraș / Ștefan Cușcă, vataman / Vasile fiul lui Apostu / Andrii fiul Sandii / Ioniță fiul Sandului / Simion 2457 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVII, Bucureşti 2005, doc. 462, p. 441 2458 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVIII, Bucureşti 2006, doc. 57, p. 56 2459 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 252, 253

1554 Moglan. // Rufeturi: Popa Ion / Diaconul Antohi / Macsim, scutelnic la șetrăriasa Gorovei / Macsin fiu butnariu, tij (la fel) / Ion, rus, la fel / Neculai fiul lui Ivan, la fel / Andrii, doftor, la fel / Miron, vieriu, la fel / Ștefan fiul lui Andrii, scutelnic la căpitanul Gheorghi Gorovei / Pavăl, solonar, la fel / Ioniță fiul lui Andrei, la fel /Simion, plugar, la fel / Iftimi fiul șchioapii, la fel / Lupu fiul Fuseriții, scutelnic la sinovi șătrăresii Goroveesii / Ion, păscar, la fel / Apostu Borșu, la fel / Ștefan, cioban, la fel / Gheorghi fiul lui Ivan, la fel / Gheorghi, bucătar, țigan / Ilie, vezetiu, țigan. 1898: „Brăeşti, comună rurală în partea de nordest a plășii Coșula, judeţul Dorohoi, la 28 km de Mihăileni, reședința plășilor Coşula şi Berhometele, și la 12 km de Dorohoi, formată din satele: Brăești, Busuioceni sau Poiana, Popeni-Vârnav, Prășteşti şi Valea Popii, cu reședința primăriei în Brăeşti, având o populaţie de 490 familii şi 2.163 suflete. În această comună sunt 5 biserici, deservite de 2 preoţi, 5 cântăreţi şi 4 pălămari; o școală, cu 1 învăţător și 60 elevi. Pământul, în întindere de 1.156 hectare 46 ari, este pământ sătesc; 2.845 hectare sunt pământul proprietății, câmp, și 766 hectare 17 ari pădure. Pe teritoriul comunei sunt 14 iazuri și 12 pogoane vie… Vite albe mari cornute sunt 778, oi 1.581, capre 9, cai 92, porci 78; stupi sunt 50. / Brăeşti, sat pe moșia cu asemenea numire, cu o populaţie de 301 familii sau 1.328 suflete. Așezările sătenilor unele sunt bune, altele rele; multe au livezui şi grădini, în care se seamănă hanos. Proprietatea moșiei e a dlor A. Curti, C. Gheleme, Ioan Danu şi Garabet Ciolac. / Biserici sunt 2, deservite de 1 preot, 4 cântăreți şi 2 pălămari. O biserică e de zid, mare, cu 2 patroni, Sf. Ilie şi Sf. Nicolae; începută a se face, la

1555 1813, de răposatul Ştefan Gherghel, s-a isprăvit și gătit în totul la 1839, de răposatul Ilie Gherghel. A doua biserică este de lemn, tencuită, cu patronul Adormirea Maicii Domnului. Are două inscripții: una slavonă, prin care se arată că biserica aceasta a fost făcută de boierul Miron Gorovei, proprietarul moșiei, pe la 1790; iată a doua inscripție, româncască: „Reparaţia făcută la această biserică, cu patronul Adormirea Maicii Domnului, de neamul Spireștilor, adică: Mihail Spiru, Ioan Spiru şi Dimitric I. Spiru, locuitori din această comună, şi de preotul C. Popovici, parohul bisericii, 26 iulie, anul 1880”. Școala, cu un învățător și 60 elevi, are un bun local, făcut de comună, în 1865… Sătenii împroprietăriți au 625 hectare 36 ari; iar proprietarii moşiei au 2.447 hectare 46 ari câmp şi 658 hectare 77 ari pădure, bătrână și tânără, cu mai multe esențe de arbori, între care domină fagul și stejarul. Iazuri sunt 14, din care cel mai mare este acel numit Balica, în suprafață de 57 hectare 28 ari, cu pești mulți. Pâraiele ce trec pe moşie sunt: Brăteasca și Ciobilaia”2460 . BRĂEŞTI (comuna Brăeşti, Iaşi). 1635, august 29: Zapis de la marele spătar Ureche, Gheorghe Roşca, Varlan uşerel din Ciunceşti (comuna Brăeşti, Iaşi), Ştefan mare vătav, Toder, ginerele lui 2460 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, pp. 608, 609

1556 Zgâia din Scorţeşti (înglobat în Albeşti, comuna Brăeşti, Iaşi), Malici hotnog din Şepteşani (lângă Goeşti, comuna Lungani, Iaşi), Simion pitărel, Vasile şi Ionaşco Răspop din Pleşăşti (Pleşeşti, azi Zmeu, comuna Lungani, Iaşi), Toder Drăguşan din Todereşti (Todireşti, înglobat în Chilişoaoaia, comuna Dumeşti, Iaşi), Iusip din Brăeşti (comuna Brăeşti, Iaşi), Gugea şi Pătraşco Fulger din Goeşti (comuna Lungani, Iaşi), popa Toder din Cepliniţi (Cepleniţa, comuna Cepleniţa, Iaşi), Pătraşco croitor, Mihil şi Stratilat şi Marco diac – slugile lui Ureche din Iaşi, care mărturisesc cum au venit înaintea lor fraţii Ipatie Sârbea şi Toader, şi nepoţii lor Nelcăiaco, Isaico şi Măriica, fiii lui Sârbea din Lungani (comuna Lungani, Iaşi), nepoţii lui Lupul Coşciug din Băloşeni (lângă Borşa, comuna Vlădeni, Iaşi) şi au vândut, „dintr-o jumătate a satului Băloşăşti (Băluşeşti, comuna Icuşeşti, Neamţ), a treia parte, cea din jos, lui Neaniul vornic, pentru 30 zloţi bătuţi”2461 . 1685: „Atunci au ars leşii şi tătarii multe curţi boiereşti, la ţară şi la Iaşi. Ars-au în Lungani, în Obrejeni, în Popi (Popeşti), în Doroşcani, la Leca, în Podobiţi, în Brăeşti, în Prigoreni, în Găneşti… tot curţi şindilite boiereşti au ars atunci”2462 . 1774, mai 26: Satul Brăeştii, ţinutul Cârligăturii, ocolul de Sus, avea, după recensământul lui Rumeanţev2463: Toată suma caselor: 18. Scădere rufeturi, însă 6: 1 slugă, 3 sărace, 2 case pustii, Rămân birnici 2461 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 220, pp. 260. 261 2462 Buletinul „Ioan Neculce”, Iaşi, An IV, Fasc. IV, 1924, p. 21 2463 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 463

1557 12. / Birnici: Cozma sin (fiu) Puşcaş / Ioniţă brat ego (fratele lui) / Ion Bordeianu / Gavril Opre / Pavăl Troşcă / Mihălachi, fratele lui / Lupul Troşcă / Ignat Troşcă / Toader Zmău / Vasile, rus / Pricopii / Ion Troşcă. // Rufeturi: Vasâle Mălăeţ, sluga paharnicului Georgii Sturza / Safta, săracă / Tofana, săracă / 2 case pustii, însă: 1 a unui turc din cei rânduiţi prin sate; s-a mutat la Buzna / 1 a Sandului ce i-a murit femeia şi-a fugit / Nazarie, săracă. 1898: „Brăeşti, comună rurală în partea dinspre apus a plășii Cârligătura, judeţul Iași, între comunele Buznea şi Sârca, așezată parte pe podișele și șesurile de-a dreapta și din stânga pâraielor Sârca și Bahlueţul, iar parte pe dealurile și luncile ce se desfac din Dealul Mare. Este formată din satele: Brăești, Cristeşti, Buda-Albeşti cu Scorțești, Prigoreni, Gugea, Valea Oilor şi Făcuţi, pe o întindere cam de 10.442 hectare şi cu o populaţie de 627 familii sau 2.910 locuitori români (o mică parte, ţigani ursari), care se ocupă cu agricultura, creșterea vitelor și transportul lemnelor. / Are patru biserici, deservite de 3 preoți, 3 cântăreţi și 2 eclesiarhi; două şcoli, cu 2 învățători și 84 elevi (75 băieţi și 9 fete); două mori de apă şi una de aburi… Numărul vitelor este de 7.724, din care: 2.614 vite mari cornute, 131 cai, 4.386 oi și 593 râmători. / Brăeşti, sat în partea de sud-est a comunei Brăești, este așezat pe coasta dealurilor Brăești și al Viei, prin valea cărora curge pârâul Brăești (Ciorbolea). Suprafaţa teritoriului e de 3.090 hectare, iar populaţia de 137 familii sau 662 locuitori români. Este reședința comunei. Are o biserică mică, construită de lemn, la depărtare de 500 m de sat, unde se zice că, cu vreo sută ani în urmă, ar fi fost întâia oară satul. E deservită de 1

1558 preot, 1 cântăreț și 1 eclesiarh. Satul are o școală, înființată în 1865, frecventată de 43 elevi. Brăești, împreună cu satele Albeşti și Scorţești, formează un trup de moșie. Numărul vitelor e de 1.406 capete, din care: 476 vite mari cornute, 19 cai, 841 oi și 700 râmători” 2464 . BRĂEŞTI (lângă Bursuceni, comuna Bălăbăneşti, Galaţi). 1639, iulie 17: Întărit Vasile Lupu voievod lui Gabăr, fost pârcălab, cneaghinei lui Arsenia şi fratelui ei Constantin, fiii lui Prebici fost logofăt, care primesc ispisoc de întăritură pentru „a treia parte de sat din Oncani (comuna Corni, Galaţi), cumpărat de Prebici de la Onca, fiul Mărinei, strănepotul lui Onca Teleagă, pentru 1.000 de aspri, doi boi şi o iapă. / Şi, de asemenea, altă parte din satul Răspopi (comuna Drăguşeni, Galaţi), partea lui Prebici… a treia parte de sat din Ilieşti (comuna Drăguşeni, Galaţi), cumpărată de Prebici de la Neacşa şi Solomia, fiicele lui Vlad pârcălab, şi de la nepoata lor de soră Grozava, fiica Abghelinei, şi de la verele lor Sandală şi Drăguţa, fiicele Mariţei, toţi nepoţii lui Vlad pârcălab, pentru 150 zloţi tătăreşti. / Şi de asemenea o prisacă, ce este la Fântâna Turcului (Fântâna lui Onca, satul Oncani, comuna Corni, Galaţi), cumpărată de Prebici Eremia, fiul lui Radul, nepotul lui 2464 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, pp. 608, 609

1559 Ion Micăonim, şi de la fraţii Eremia vătah, Ileana şi Spiridon, fiii lui Nicoară Zupco, toţinepoţi lui Eremia Zupco, pentru 95 zloţi tătăreşti. / Şi de asemenea, a patra parte din satul Brăeşti (lângă Bursuceni, comuna Bălăbăneşti, Galaţi), cu loc de grădini de varză şi cu vie, cu două curături, una spre răsărit, alta spre apus, care a fost dată lui Prebici de Maruşca, pentru sufletul ei; iar după moartea ei a pomenit-o. / Şi de asemenea, o vie şi o casă din satul Brăeşti, pe care le-a cumpărat Prebici de la Nicoară, fiul Maruşcăi, pentru 150 zloţi tătăreşti. / Şi de asemenea, nişte vii de la Nicoreşti (comuna Nicoreşti, Galaţi), cumpărate de Prebici de la Tâlhar şi femeia sa Anghelina, pentru 150 zloţi tătăreşti, şi o vie de la Bivolari (comuna Cavadineşti, Galaţi), care este danie lui Prebici, zestre de la socrul său Ciurcan, şi i-a fost cumpărătură lui Ciurcan de la Vărvara şi Mărena, fiicele lui Danciul, pentru 150 zloţi tătăreşti. / Şi de asemenea, nişte vii şi case în Oncani, pe care le-a cumpărat fratele său Onca, pentru 250 zloţi tătăreşti… / Şi de asemenea, alte părţi de ocini din satul Hulubeşti (sau Holubeşti, comuna Tudor Vladimirescu, Galaţi), cumpărătura lui Prebici de la Grozav şi Mihol, fiii Magdei, nepoţii lui Orbescul, pentru 60 zloţi tătăreşti… şi altă parte, cumpărată de la Grozav, iar lui i-a fost cumpărătură de la Neaga, fiica lui Drăgan Orbăscul, din Holubeşti, pentrz 60 zloţi tătăreşti… şi altă parte din acelaşi sat Holubeşti, cumpărată de la Sima, fiul Măriiţei, fiica lui Ţigancea Osrbăscul, pentru un cal bun, 12 boi şi patru vaci vu viţei”2465 . 2465 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 178, pp. 189-191

1560 BRĂHĂŞEŞTI (Valea Cernica, comuna Brăhăşeşti, Galaţi). 1491, octombrie 15: Întărit de Ştefan voievod spătarului Marco, care cumpărase, cu 160 zloţi tătăreşti, de la surorile Nastea şi Marta, fetele Magdei şi ne la nepoţii Coste şi Ganea, toţi nepoţii popii Filip, „un sat pe Berheci, anume Cernica”2466. Hotarul, din veac. 1582, martie 6: Ispisoc de judecată de la Petru (Şchiopul) voievod, după ce „Trifan din Brăhăşeşti a pârât pe popa Văscul de acolo, şi a rămas înaintea Porţii (Divanului); iar popa a pus o ocină din Obârşie zălog, pentru că a fost luat dânsul 60 boi lui Trif (Trifan din Brăhăşeşti). Pentru aceea, popa să stăpânea până ce-i va da acei boi”2467 . 1774, iunie 26: Satul Brăhăşeştii, ţinutul Tecuciului, ocolul Berheciului, după recensământul lui Rumeanţev2468, avea toată suma caselor 44. Scădere rufeturi 10: 1 vornic, 6 popi şi diaconi, 2 dascăli, 1 vătăman. Rămân birnici 34. / Birnici: Ioniţă Ştefăniţă / Costantin Lungul / Toader al Măgdălinii / Vasili sin (fiu) Toader / Ilii Meran / Antohi Meran / Ioviţă / Apostol Ioviţă / Enachi Lăbuş / Toader Beldei / Ioniţă Robul / 2466 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. III, Bucureşti 1980, doc. 98, pp. 195, 196 2467 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. XIX, Iaşi 1927, pp. 158, 159 2468 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 583, 584

1561 Grigori Coadă / Ion Lăbuş / Costantin Pascal / Toader Lăbuş / Gheorghi Chiriac / Coste Vulpi / Ion Vulpi / Ioniţă Vulpi / Costantin Panhilii / Costantin Costescu / Ştefan Vlaicu / Sandul Costescu / Ion Costescu / Ion Buduruc / Toma Negruţă / Toader Buduruc / Vasili Cheleş / Tănasi Andrei / Toader Costescu din Gohor / In (alt) Toader Costescu / Andronachi din Tufle / Grigoraş Lăbuş / Moisăi, rus din Chiclău. // Rufeturi: Vornicul Onică / Popa Tănasâi / Popa Miron / Ifrim, dascăl / Vasile Râtan, vătăman / Diaconul Gavril / Diaconul Costantin / Diaconul Mihălachi / Diaconul Gheorghi. 1898: „Brăhăşeşti, comună rurală în plasa Zeletinul, judeţul Tecuci, compusă din 5 cătune: Brăhășeştii de Jos, Brăhăşeştii de Sus, Corcioveni, Cosiţeni şi Toflea. E situată la împreunarea Berheciului cu pârâul Zeletinul, 24 km departe de capitala judeţului. Are o populaţie de 640 capi de familie, cu 2.404 suflete, locuind în 614 case şi 30 bordeie. În comună se află 4 biserici: în Brăhășeștii de Jos, Brăhăşeştii de Sus, Cosiţeni şi Toflea, deservite de 3 preoţi și 4 cântăreți. În comună se află o scoală, înfiinţată la anul 1866. Se frecventează de 44 copii (38 băieţi, 6 fete), din numărul de 200 copii în vârstă de școală. Locuitorii ai 620 boi, 410 vaci, 710 cai, 63 iepe, 520 oi, 6 bivoli și 12 bivoliţe. Întinderea terenului cultivabil e de 1.902 hectare. Locuitorii au 180 stupi, care produc 380 kg miere, și 11 cazane de făcut rachiu. În raionul comunei sunt 11 mori de apă și un iaz, care are o suprafaţă de 6 hectare. / Brăhăşeştii de Jos, sat… este situat pe șoseaua ce duce la Găiceana, 1 km departe de reşedinţa comunei. Are o populaţie de 118 capi de familie, 431 suflete, locuind în 115 case. Copii în virstă de şcoală sunt 43 (28 băieţi, 15 fete). În sat se află o

1562 biserică, cu hramul Sfinţii Voevozi, construită de locuitori, din lemn de stejar. la anul 1807. S-a reparat în 1882. Se întreţine de locuitori. / Brăhăşeşti de Sus, sat, reședinţă comunală. Are o populaţie de 215 capi de familie, 755 suflete, în care intră și 3 familii de ţigani şi 3 de evrei. Aici e și școala, care se frecventează de 44 copii (38 băieţi şi 6 fete). În sat se află o biserică, cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul. Această biserică este făcută de locuitori, în 1832, octombrie 22. S-a reparat în 1859; se întreține de obştea satului” 2469 . BRĂHĂŞOAIA (fostul sat Piteşti, unde au fost casele lui Băloş, apoi ale lui Petru Rareş, pe Bârlad, astăzi Brăhăşoaia, Vaslui). 1507, februarie 28: Întărit de Bogdan (cel Orb) voievod paharnicului Movilă, care cumpără, cu 300 zloâi tătăreşti, de la Costea, feciorul lui Baloşahorghe, şi de la verii lor Ciochină Mălai, Ioan, Malea şi Mărica, nepoţi lui Baloşahorghe, „din uricele lui Baloşahorghe, un sat, anume Piteştii (astăzi Brăhăşoaia2470, Vaslui), ce este pe Bârlad, cu loc de moară în Bârlad”2471 . 1528, martie 25: Schimb de moşii între Petru 2469 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, pp. 609, 610 2470 Gonţa, Alexandru I., Indicele numelor de locuri, Bucureşti 1990, p. 192 2471 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. XVIII, Iaşi 1927, pp. 101, 102

1563 (Rareş) voievod şi Jurj, fiul Anuşcăi, nepot lui Dragoş Boul vornicul, Jurj dând „ale sale drepte ocini şi cumpărături ale bunului său Dragoş Boul vornic, ce le-a cumpărat, în zilele părintelui domniei mele Ştefan voievod, la gura Iadriciului, anume unde a fost casa lui Baloş (de la Piteşti, pe Bârlad), cumpărat de la Pătru Bărbece şi de la Ana, cu vad de moară în Bârlad, şi alt sat, la apa Bârladului, la gura Iadriciului, anume Piciganii, cumpărat de la Lupe, Neaga şi Fatoşca, copiii Ilcăi, nepoţi lui Dragoş Cândescul, din privilegiile ce le-a avut de la străbunul nostru Alexandru voievod, drept 100 zloţi tătăreşti; / acelea le-a schimbat cu însuşi domnia mea, şi domnia mea i-am dat schimb pentru cele două sate, a noastră dreaptă ocină pe Moldova, anume Lăţcanii, ce l-a fost cumpărat părintele domniei mele Ştefan voievod de la Ioan, fiul lui Pătraşco, nepot lui Ivaşco Laţcovici, din privilegiile ce le-a avut de la Alexandru voievod”2472 . 1898: „Brăhăşoaia (Călugărenii Vechi), sat în partea de sud-est a comunei Bârzești, plasa Stemnicul, judeţul Vaslui, situat pe coasta dealului numit, la vest, Floria, la N. Arvinte, la E., Bobilca şi la S. Buciuma. Cea mai mare parte a locuitorilor sunt rusnaci. Se întinde pe o suprafaţă de 500 hectare, având o populație de 80 familii sau 350 suflete. În acest sat este o biserică, făcută la 1875, de aga N. Chiriac, prin executorul testamentului său, Dem. Castroian. Locuitorii sunt veniţi de prin satele Mămăeşti şi Mamorniţa din Bucovina, pe la 1778-1779, adică în urma luării Bucovinei de austrieci. Vite sunt: 409 2472 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. XVIII, Iaşi 1927, pp. 130-133

1564 vite mari cornute, 18 cai, 100 oi şi 80 râmători”2473 . BRĂIEŞTI (sau Brăeşti, lângă Guga Humorului, Bucovina). 1518, septembrie 13: Satul lui Corlat din valea largă a Moldovei, Brăieştii, beneficiază de atestare documentară, atunci când fiul lui Corlat, Toader Corlat, vinde sulgerului Ivan Moţoc, în faţa Divanului lui Ştefăniţă Vodă, „a sa dreaptă ocină şi moşie, după dreptul său uric, din uricul moşului nostru Ştefan Vodă, un loc de moară pe o topliţă, unde a fost piua lui Vlaşin”, pentru 80 de zloţi tătăreşti. Satul Brăieşti s-a numit, îndelungată vreme, Corlăţeale (Corlata fiind un alt sat, al aceluiaşi ctitor), sub acest nume fiind vândută o parte de sat, în 27 februarie 1577, mănăstirii Moldoviţa, pentru 283 zloţi tătăreşti, de către Ionaşco, fiul Anuşcăi, nepotul lui Roman Ilieşescul, „a sa dreaptă ocină şi moşie, din a patra jumătate de sat Corlăţeale” fiind înzestrată „cu cinci case şi cu gardul ce se ţine de aceste cinci case”. 1587, mai 22: Mănăstirea Moldoviţa cumpără, de la Ştefan diac, pentru „37 şi o jumătate taleri de argint şi pentru 9 ughi (ducaţi ungureşti) galbeni şi pentru 180 zloţi tătăreşti… partea de sat Corlăţiale pe care a cumpărat-o de la Gligorie Popşea Turcul şi soţia sa, 2473 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 610

1565 Tudosca, fiica Nastasiei, nepoata Anuşcinei, care a fost fata lui Roman Ilieşescul”. 1609: O întâmplare tragică, rezolvabilă, în vreme, conform principiilor dreptului valah (răscumpărarea capului, principiu de drept pelasg vechi, descris şi de Homer, în „Iliada”), s-a petrecut, la „Corlăţele” şi a fost transmisă generaţiilor viitoare prin cartea domnească a lui Constantin Movilă: „Facem cunoscut, cu această a noastră carte domnească, precum, în satul Corlăţele, a fost găsit un copil mort, pe care o femeie, mai întâi, l-a născut şi, pe urmă, l-a omorât şi l-a îngropat, şi, de aceea, am poruncit cinstitului şi credinciosului boier al nostru, Pătraşco, mare vornic, ca să le ia (brăieştenilor), în loc de pedeapsă, 60 boi, dar, nevenind încoace nimeni cu boii, sa sculat credinciosul nostru boier, Niculae Boul, vistiernic, şi a dat în visteria noastră, pentru pedeapsă, 100 ughi (ducaţi ungureşti), iar noi i-am dat satul mai sus amintit, cu toate veniturile”. 1610, septembrie 8: Niculae Boul îşi va lărgi, curând, noua moşie, cumpărând satul din vecinătate, Stejăreni, şi bucăţile din Băişeşti pe care nu le dobândise, răscumpărând vinovăţia de pruncucidere. În 8 septembrie 1610, „o femeie bătrână, anume Frosica, fiica Stancăi, nepoata Marinei… a vândut dreapta ei ocină şi moşie din satul Stejereni, din a treia parte, jumătate, şi din satul Corlăteşti, din a patra parte, jumătate, care se cheamă mijlocul… pe apa Moldovei, cu morile şi piue pe ele, dumisale, fratelui nostru Niculae Boul, vistiernic, pentru 60 ughi”. Peste mai puţin de o lună, în 20 septembrie 1610, în faţa şoltuzului Ştefan din Baia s-au prezentat „Ignat, cu fratele său şi cu sora sa, Mancea, şi sora ei, Mintia, copiii lui Dănilă, nepoţii Anuşcăi Todicoaiei, şi…

1566 au vândut a lor dreaptă ocină şi cumpărătură, a opta parte din a patra parte, partea de mijloc de sat Corlăteşti… dumisale, Niculae Boul, vistiernic, pentru 140 taleri bătuţi şi pentru 4 boi, boul preţuit cu 16 taleri”. 1611: Niculae Boul primeşte întăritură domnească, pentru părţile de sat Corlăteşti, cumpărate de la urmaşii lui Ioan Corlat, iar dreptul lui de cumpărătură este consfinţit de pătrunderea în obştea răzăşească prin răscumpărarea vinovăţiei de pruncucidere. 1732, martie 23: Ginerele lui Boul, grecul Velicico Panaitache, vinde comisului Vasilie Costache şi jupânesei Ilinca jumătate din satul Corlăteşti, pentru 50 lei, iar noii proprietari revând partea de sat, cu preţ dublu (100 lei turceşti), lui Şerban Cantacuzino. / Cealaltă jumătate de sat, proprietatea altui strănepot al lui Niculae Boul, monahul Iuon Brăescul, este dăruită, cu consimţământul „rudei celei mai apropiate”, Solomon şi Safta, mănăstirii Slatina, care beneficiază şi de alte bunuri pământeşti ale lui Brăescul: 4 boi, 2 vaci, 1 cal, 1 iapă, 39 stupi şi 10 capre. 1751, iulie 25: Dania aceasta nu avea şi consimţământul celuilalt frate ai lui Iuon Brăescul, Gore, iar copiii acestuia, Iuon, Costachi şi Gheorghe Gore, revendică partea de sat care li se cuvine ca moştenire de la „răstrămoaşa lor”, o fiică a lui Toader Boul, moştenirea fiindu-le întărită, datorită deselor jalbe călugăreşti, în trei rânduri, în 25 iulie 1751, în 13 decembrie 1782 şi în iunie 1795. 1763: Satul Brăeşti, intens populat şi cu emigranţi transilvăneni, însemna o afacere mult prea bună, pentru a nu fi râvnită de evlavioasa obşte de stăpânitori în sutană, pe proprietatea boierului Ioniţă Gore stabilindu-se:

1567 Grigore SENIUCAN (din Posmuş), Chirilă BUDA (Benic), Nicolai UNGUREAN (Şerbeni), Chirilă OPREA (morar din Bilba de Jos), Ion BĂLGRĂDIANU (AlbaIulia), Maftei TÂRNOVEANU (Bârgău), Ion CHIRA (Pintic), Ursu UNGUREAN (Beica Românească), George a CATRINEI (Posmuş), Ignatie UNGUREAN (Dumitra), Teodor JITAR (Bobohalma), Maftei BOVEZ (Sf. George), Ladislau LAZAR (Şerbeni), George PUŞCAŞ (Sf. George), Costan UNGUREAN (Pintic), Vasile PLETOSU (Pintic), Ion şi Petru UNGUREAN (Arpa), Ignat UNGUREAN (Dicea), Nicolae BRUJILĂ (Posmuş), Vasile BUTA (Pintic), Chirilă IOAN (Pintic), Iustin şi Ioan UNGUREAN (Pintic), Ioan GREŞA (Dicea), Nichita MIHALAŞ (Şieuţ), Nicolae BĂRDĂŞAN (Şieuţ), Ion VASCĂ (Şieuţ), Lupu BUBĂ (Şieuţ), Ioan şi Mihai BLAŞCĂ (Arpa), Teodor PODAR (Pintic), Dumitru RUSU (Şieuţ) şi Ilie MOLDOVAN (Şieuţ). / Majoritatea ardelenilor se stabilesc la Brăeşti între anii 1763-1778. 1774: „Împăratul și-a exprimat dorința de a trasa o linie dreaptă, de la pârâul Huko, la Brăieşti” 2474 . 1775: Satul Brăeşti, din Ocolul Moldovenesc, avea 1 mazil (Ioniţă Gore) şi 12 gospodării ţărăneşti, dar populaţia satului sporeşte rapid, în baza valurilor de emigraţie transilvană care vor urma. 1815, octombrie 20: Fiica lui Gheorghe Gore, Maria Ghervan, renunţă la partea ei de sat, în favoarea fraţilor ei, Iordachi şi Ion Gore. 2474 Werenka, Dr. Daniel, Bukowinas entstehen und aufblühen (Apariţia şi înflorirea Bucovinei), în Archiv für österreichische Geschichte (Arhive pentru istoria austriacă), Wien, 1892, pp. 98-152.

1568 1816, noiembrie 26: la Brăeşti a fost instalat un „rastell”, în cadrul cordonului militar sanitar, pentru combaterea pestei2475 . 1826: O companie a Regimentului nr. 41 de Infanterie a fost dislocată la Brăieşti, pentru a veghea asupra frontierei cu Moldova2476. „Rastell”-ul era condus, încă din 18162477, de Johann Speth2478 . 1843: Biserica din Brăieşti era proprietatea armeanului Wartarus von PRUNKUL, dar nu avea un preot pentru cei 321 de enoriaşi ortodocşi. În anii următori, inclusiv în 1876, satul va fi arondat, împreună cu Cornu Luncii, bisericii din Băişeşti (dar preotul trăia în Brăieşti, iar poşta se afla la Măzănăieşti2479). Biserica din Brăeşti, ctitorită, în 1773, de mazilii Ioniţă, Constantin şi George GARSU, îl avea paroh, în 1907, pe Ioan POHOAŢĂ, născut în 1865, preot din 1897, paroh din 1900, iar cantor era, din 1906, Ieremie BÂRLEANU, născut în 1876. 1847: „Sinăuţi și Brăieşti, pe Moldava, au garnizoane”2480. Cum cartea despre geografia europeană, scrisă de colonelul Franz Xaver Rudtorfer era publicată, 2475 Formanek, Jaromir, Geschichte des k. k. Infanterie-Regiments Nr. 41, II Band, Czernowitz 1887, p. 198 2476 Formanek, Jaromir, Geschichte des k. k. Infanterie-Regiments Nr. 41, II Band, Czernowitz 1887, p. 233 2477 Militär-Schematismus des Österreichischen Kaiserthumes, Wien 1829, p. 428 2478 Militär-Schematismus des Österreichischen Kaiserthumes, Wien 1831, p. 427 2479 Raffelsperger, Franz, Allgemeines geographisch-statistisches Lexicon aller Österreichischen Staten, Wien 1853, p. 1103 2480 Rudtorfer, Franz Xaver, traduit de l’Allemand par L. A. Unger, Géographie militaire de l’Europe, Première partie, Paris 1847, p. 576

1569 în traducere, dar fără datarea originalului, este probabil ca datele să se refere la anii 1830. 1900: O şcoală cu 2 clase a început să funcţioneze la Brăeşti2481 . 1903: Însoţirea rurală raiffeisiană din Brăieşti s-a înfiinţat sub preşedinţia lui Ioan Vasilovschi, avându-l director pe preotul Ilarion Siretean, iar vistiernic – pe Leon Vasilovici. Învăţător al satului era Simion Medvighi. 1907: „Pentru internatul de băieţi „Vasile Cocîrlă din Suceavă” au avut bunăvoinţa a dărui: …parohul Ioan Pohaţă din Brăeşti a donat, drept praznic după tatăl său, Dumitru, 5 ţuhale cartofle, 15 pâini de săcară, 1 ţuhal făină păpuşoi şi 1 demerlie fasole… Administraţia internatului îşi esprimă dorinţa ca exemplele părintelui paroh Pohaţă şi a superiorilor Alexandru Ţăran şi Emanuil Cimpoeş să nu rămână singuratece. / Suceava, în Decemvre 1906. / Aurel Halip, administrator”2482. Dar, oportunitatea praznicului după tată însemna, la Brăieşti, şi o componentă a încrâncenatei politici bucovinene a vremii, care avea doi comandanţi de oşti propagandistice, pe „părintele Pohoaţă”, care intrase „ca învăţător auxiliar” doar „ca să fie suspendat cantorul Bârlean, numai din cauză că a lucrat, la alegerile de astăprimăvară, pentru partidul democrat”. Deci, preotul era „naţionalist” de-al lui Iancu Flondor (făcea parte din Comitetul districtual Humor), iar cantorul – „democrat” de-al lui Ilarion Onciul. Iar arbitru părtinitor, care îl pune 2481 Schematismus der Bokowinaer, Czernowitz, 1843 p. 52, 1876 p. 54, 1907 p. 94 2482 Apărarea Naţională, Nr. 1, Anul II, joi 3 ianuarie stil nou 1907, p. 3

1570 pe cantor la punct, în gazetă, a fost „Ilie Sabin, conducător şcolar”2483 . În 1908, conform Dicţionarului lui Grigorovitza: „Brăeşti (sau Corlăţelele), comună rurală, districtul Gura-Humora, aşezată pe partea stângă a râului Moldova, spre N-V de Băeşti. Suprafaţa: 2,87 km p.; populaţia: 644 locuitori români, de religie gr. or. Este străbătută de drumul Berchişeşti – Cornul-Luncii; are o biserică parohială, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”. La 1776, era în posesia mănăstirii Slatina şi a mazilului Ioniţă Gori. Populaţia, formată din locuitori originari, peste care au venit numeroase familii emigrante din Transilvania, se ocupă cu agricultura şi cu creşterea vitelor. Comuna posedă 607 hectare arături, 23 hectare fânaţuri, 2 hectare grădini, 66 hectare izlaz. Se găsesc 28 cai, 207 vite mari cornute, 108 oi, 245 porci, 26 stupi. Brăeştii-Pruncului, parte din comuna rurală Brăeşti, districtul Gura-Humora. Se mai numeşte şi CorlăţeleleGoale” ”2484 . 1908: Adunând „cântece populare româneşti din Bucovina”, care aveau să vadă lumina tiparului sub semnătura nemeritată a lui Mattias Friedwagner2485, în 1940, Alexandru VOEVIDCA a cules folclor şi de la brăieştenii Casian MONOR (45 ani în 1908) şi Ilie POHAŢĂ (21 ani în 1908). 2483 Apărarea Naţională, Nr. 65 şi 66, Anul II, 8 septembrie stil nou 1907, p. 3 2484 Grigorovitza, Em., Dicţionarul geografic al Bucovinei, Bucureşti 1908, p. 18 2485 Friedwagner, Matthias, Rumanische Volkslieder aus der Bukowina, Konrad Triltsch Verlag Wurzburg, 1940

1571 1914-1918: „Rezervistul George Avram, Brăieşti, Regimentul 22, rănit” 2486 . 1918: „Părintele Ion Pohoaţă din Brăieşti a fost destins de Majestatea Sa Împăratul cu „Crucea de aur pentru merite, cu Coroană”, atârnată de panglica „Medaliei pentru vitejie”, în semn de recunoştinţă pentru ţinuta lui deosebit de patriotică şi vitejească în faţa duşmanului… Părintele Pohoaţă, la năvala duşmanilor în ţară, de-abia a putut scăpa cu viaţă spre a se refugia, cu familia sa, în străinătate, iar avutul său a rămas de-a întregul pradă potopului de vrăjmaşi care s-au strecurat necurmat prin acele locuri”2487 . 1921: „Deciziune de expropriere No. 1164/21. Deriziunea plenului comisiei agrare centrale, cu care s-a decis exproprierea moşiilor Liteni, Brăieşti, Stejeroaia şi Corlata, în suprafaţa de 1642 ha 76 a 06 mp, proprietatea moştenitorilor după Varteres cav. de Pruncul, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă” 2488 . 1941: „Tabloul normaliştilor cu diploma de capacitate, numiţi în învăţământul primar, prin ,,incredinţare de post”, pe ziua de 1 octombrie 19412489: Istrate Vasile, seria 1938, media 7,60, numit în comuna Brăeşti, postul IV, jud. Suceava”. 1941: „Se publică mai jos Lista Nr. 13, de gradele inferioare (trupă), morţi pentru patrie, în actualul război, 2486 Viaţa Nouă, IV, nr. 157 – Supliment, din 8 iulie n. 1915 2487 Viaţa nouă, Anul V, nr. 3, 16 iunie 1918, p. 3 2488 Monitorul Bucovinei, Fascicula 16, Cernăuţi, 21 iulie nou 1921, pp. 69, 70 2489 Monitorul Oficial, Nr. 249, 2o octombrie 1941, pp. 6439 şi următoarele

1572 începând de la 22 iunie 1941, ora 242490: Halip Vasile, soldat, ctg. 1941, cu ultimul domiciliu în comuna Brăeşti, judeţul Suceava, mort la 19 iulie 1941”. 1947: „Având în vedere raportul cu Nr. 16.799 din 1947 al Inspectoratului şcolar regional Suceava, înregistrat sub Nr. 264.182 din 19472491, următorii învăţători se repartizează, pe data de 1 septembrie 1947, la şcolile primare indicate în dreptul fiecăruia: Lazurcă Felicia, de la Brăeşti, la Bosanci Nr. 1, iar Nichitoaia Ioan, de la Drăgoeşti Centru, la Brăeşti”. / Un urmaş al plugarului din Bârgău, Maftei Târnoveanu, care s-a stabilit la Brăeşti, împreună cu soţia, cinci băieţi şi două fete, în 1771, Mircea TÂRNOVEANU, care se va naşte în 9 februarie 1921, avea să ajungă un mare matematician român. BRĂILEANCA (sau Brăileni, fostul sat Brăileşti, Brăila, lângă Cogeasca, comuna Podu Iloaiei, Iaşi). 1628, septembrie 20: Întărit de Miron Barnovschi voievod lui Pătraşco Başotă, al doilea logofăt, în baza unor zapise de mărturie semnate de mari boieri, prin care cumpără, cu 20 taleri, de la Toader, fiul lui Fătul, strănepotul popii Gavril Melentiescul, „a şasea parte din a şasea parte din satul Cogeşti (satul Cogeasca, Iaşi), şi din 2490 Monitorul Oficial, Nr. 220, 17 septembrie 1941, pp. 5543-5549. 2491 Monitorul Oficial, Nr. 250, 29 octombrie 1947, pp. 9652-9657

1573 Brăileşti (Brăileni, lângă Cogeasca, Iaşi), şi din Bahluieni (parte a satului Cogeasca, Iaşi), ce este în ţinutul Cârligăturii, cu loc de iaz la pârâul satului şi cu tot venitul, care i-a fost cumpărătură popii Gavril Melentiescul de la Ilea şi de la sora lui Călina, fiii lui Dragotin, nepoţii lui Ivan Cogea”; / de la fraţii Erimia, Miron şi Necula, fiii lui Vasilie, cu 16 taleri bătuţi, „părţile lor din aceste trei sate”; / de la Istratie, fiul lui Petrea, nepotul lui Babici, cu 6 taleri bătuţi şi 8 potronici, „partea lui ce i se va alege din aceste trei selişti”; / de la Marica, fiica Salomiei, nepoata lui Babici, cu 6 taleri şi 8 potronici de argint, „partea ei ce i se va alege”; / de la Solomia, fiica Antemiei, nepoata lui Babici, pentru 6 taleri şi 8 potronici de argint, „toată partea ei ce i se va alege”; / de la Cornea, fiul lui Gligorie, nepotul Antemiei, sora lui Burdugan, strănepotul lui Zroban, cu 6 taleri şi 8 potronici, „din satul Cogeşti, a treia parte din a cincea parte”; / de la Costin Benţul, fiul lui Meştea, cu 8 taleri şi 4 potronici, „toată partea lui ce-a avut-o cumpărătură”2492 . 1639, septembrie 18: Întărit de Vasile Lupu voievod fostului mare armaş Ştefan Moimăscul şi cneaghinei sale Erina, care cumpără, cu 10 taleri bătuţi, de la Toderel diac din Cogeşti, „părţile lui Vartic Vâga, cât se va alege din satul Cogeşti (Cogeasca, comuna Leţcani, Iaşi), din Brăila (Brăileanca, lângă satul Holmul, comuna Podu Iloaei, Iaşi) şi din Bahluiani (dat inclus în Cogeasca, comuna Leţcani, Iaşi), care sunt în ţinutul Cârligătura şi îi sunt danie de la Stanca, sora lui Pătraşco Banul. Şi a arătat un zapis adevărat de la Stanca, scriind că ea a plătit capul lui Vartic Vâga, de la pieirea fratelui 2492 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 406, pp. 553-556

1574 lui, Petrea Bazga, şi lui Iosip, şi a dat pentru el doi boi, preţuiţi la 10 taleri bătuţi, iar el a dat părţile lui de ocină Stancăi, iar Stanca le-a dat lui Toderel… / Şi au venit fiicele acestor doi fraţi, Petrea şi Iosip, anume Marica, fiica lui Petrea Bazga, şi cu soţul ei Toader Şchiupuleţ şi au vândut dreptele lor ocine, tot din aceste sate lui Ştefan Moimăscul, pentru 10 taleri bătuţi… şi Nastasia, fiica lui Iosip, cu soţul ei Petrea şi cu sora ei Candachia, cu soţul ei Toader, şi de asemenea au vândut părţile lor din aceste trei sate boierului nostru, pentru 10 taleri bătuţi”2493 . 1644, ianuarie 25: Întărit de Vasile Lupu voievod armaşului Zamfir, „ce şi-a cumpărat pe banii săi drepţi moşia din satul Gereni (comuna Piscu, Galaţi), care este la ţinutul Tecuci, şi a avut pâră cu alţi răzeşi ai săi de acolo. / Apoi i-am făcut carte lui Dumitraşco fost sulger, pârcălab de Tecuci, şi a adunat mulţi oameni buni, anume Badea din Brăila (Brăileanca, lângă satul Holmul, comuna Podu Iloaei, Iaşi), Ghinea pârcălab, Ştefan căpitan, Sălevăstru iuzbaşă, Ştefan iuzbaşă, Bogdan vătav de hânsari, Platon, Bojilă răzeşul lui, Ionaşco Căpăţână, Vasile, Onaca, Carpu, Vasile Cinciul, Simion din Plopi (comuna Piscu, Galaţi), Ionaşco Ciolan, Ionaşco şoltuz, Neagul negustor şi Enachi din târgul Tecuci, şi au jurat cu sufletele că a cumpărat Zamfir armaş în acet sat Gereni, din partea lui Bogdan Agiud, jumătate, pe care el a cumpărat-o de la Maria şi Andonie, nepoţii Mariei, şi iau ales partea lui şi au pus stâlpi, şi au aflat la loc de frunte 170 de stânjeni”2494 . 2493 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 236, pp. 236-238 2494 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVII, Bucureşti 2005, doc. 239, pp. 219, 220

1575 BRĂILEŞTI (fostul Ştirbeşti, lângă Bărboşi pe Moisiia, comuna Murgeni, Vaslui). 1667, iunie 5: Întărit de Iliaş Alexandru voievod lui Apostol Cehan, care cumpără de la Tudora Mihăcioae şi de la feciorii ei Onofrei, Grozav şi Andrei, conform zapisului de mărturie de la Samson din Albeşti, Petrea Ţuţco, Gligoriţă Hăiul, Ştefan şi Costache din Fereşti, „srept un cal preţuit drept 20 lei, un poloboc de miere, preţuit drept 10 galbeni şi 8 galbeni gata… jumătate de sat Petreşti, partea din jos, ce este pe Stemnic, în ţinutul Vasluiului”; / de la Dinică, Aniţa şi Vădian, feciorii Costinei, nepoţii ai Tudosei, ai lui Ifrim şi ai lui Arvat, şi de la seminţia lor Căzacul şi Mirca, feciorii Măricăi, nepoţi ai Tudosei, ai lui Ifrim şi ai lui Arvat, de la Maria, fata Măricăi, şi feciorii ei Vasile, Ştefan, Grozav, Irodia, Brânduşa şi Stanca, nepoţi ai Tudosei, ai lui Ifrim şi ai lui Arvat, dztănrpoţii Iliei, „drept 50 taleri bătuţi… cumpărătura strămoşului lor Ilea, din uric de la Ion vodă, din satul Ştirbeşti, ce se cheamă Brăileştii, la ţinutul Tutovei, până în ulmi şi din ulmi la deal, cu dumbrava, şi de acolo la vale, până în jotarul Bărboşianilor”2495 . 2495 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. VIII, Iaşi 1913, pp. 315, 316

1576 BRAINA (inclus în comuna Independenţa, Galaţi). 1774, iunie 5: Satul Braina, ţinutul Covurluiului, ocolul Siretului, avea, după recensământul lui Rumeanţev2496: La fel, podari la Macsineni: Trohin Anghel / Gheorghi Talabă / Ion Anghel / Ion, cioban / Gavriliţă Dănăilă / Ion Monul / Stoica Mărcuţă / Vasilache Bouroş / Sandul Savastie / Radul Muşat / Vasile Mulale / Marcu Dragoman / Melintie Mirăuţă / Neculai sin (fiu) lui Marcu / Iordache Drăgan / Neculache Drăgan /Opre Cudalbu / Vasile / Neculai fiul Irinii / Angheluţă Adam / Maftei Adam / Ioniţă, sârbul / Alecsandru Buluc / Nistor Buluc / Sandul Niţă / Chirilă fiul lui uluc / Stoica Barbămândră / Iordachi fiul lui Muşat / Apostol Spânzuratul / Iftodie Drăgan / Neculache Drăgan / Trandafir Căpodan. BRĂIŢENI (lângă Şuletea, comuna Şuletea, Vaslui). 1638, august 31: Zapisul lui Gheorghiţă Şeptilici namesnic Bârladskoi, Ionaşco şoltuzul şi cei 12 pârgari, Maftei, Arsenie Gâlcă şi alţi orăşeni din târgul Bârlad, în 2496 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 74, 75

1577 care mărturisesc „cum au venit popa Nicoară de Brăiţeni (lângă Şuletea, comuna Şuletea, Vaslui) şi cu feciorii săi Ion şi Aftinicul, nepoţii lui Vrâncean de Văleni (comuna Viişoara, Vaslui) şi au vândut partea lor din sat din Văleni, din bătrânul Vrâncean, din a patra parte, cu vad de moară la apa Bârladului şi un loc de fânaţ, partea popii Nicoară, nepotul lui Vrâncean... lui Scărlet şi lui Toderachi de Zorleni (comuna Zorleni, Vaslui), drept 30 de galbeni buni”2497 . 1638, septembrie 1: Răzeşii obţin acceptul lui Vasile Lupu voievod de a se „face deosebit trup de moşii Brăiţenii (lângă Şuletea, comuna Şuletea, Vaslui) şi alt trup de moşie Sârbii (comuna Banca, Vaslui) din ţinutul Fălciului”2498 . 1639, aprilie 8: Ispisoc de judecată de la Vasile Lupu voievod, după ce s-au pârât „Roşca vornic de gloată, şi Toade călăraş, ginerele Scâivii Dabijoaiei, cu cumnatul lor Neculai, feciorul Bujoraniţâi, pentru a tria parte de sat Cândeşti (comuna Mihăileni, Botoşani), de la ţinutul Sucevei, şi pentru Brăiţeni (lângă Şuletea, comuna Şuletea, Vaslui), de la ţinutul Fălciului, pe care Brăiţeni se hotărăşte să-l ţină Neculai şi maică-sa Anghelina, iar a treia parte din Cândeşti să o ţină tustrei fraţii”2499 . 1643, martie 15: „Scrisoare de învoială de la Vasile Roşca, Maria Potronică (Potârnichi, în celălalt 2497 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 450, pp. 426, 427 2498 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 462, pp. 436 2499 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 91, p. 92

1578 rezumat) şi Ştefan feciorul lui Cernat despre cum s-au învoit cu feciorii mătuşii lor Anghelina, fata Cârstei vornic, de le-au dat pentru Cândeşti (comuna Cândeşti, Botoşani) a treia parte din satul Brăiţăni (comuna Şuletea, Vaslui)”2500 . 1786, mai 28: Carte de judecată de la Divanul Moldovei, după ce mazilul Ştefan Cuoat, Gheorghe Guzgan, Neculai Tuchilă, Ştefan Druga şi alte namuri ale lor s-au pârât cu Vasile Groapă, Ilie Dumbravă, Vasile Sandul şi neamurile lor, „toţi răzeşi de moşie Brăiţenii, ce se numeşte acum satul Şulete ot Fălciu”, zicând răzeşii mazilului Ştefan Cuoat „că această moşi se împarte în trei bătrâni, anume Orbul, Tălceană sin (fiu) Nistor şi popa Triimis, şi cât pentru bătrânii Orbul şi popa Trimiis mici o pricină între dânşii nu este, dar pentru bătrânul Tăşceană au pricini, căci dintr-acest bătrân jumătate este a lor, dată danie de Nistor, tatăl Tăceanei, strămoşul lor, strămoşului lor Ionaşco pentru 12 boi şi altele, şi după ce au stăpânit aceste moşii şi moşii şi părinţii lor, şi ei, tot cu pace… în anii trecuţi, de când sunt 7 ani, vrând aceia să-i depărteze de stăpânirea acelei părţi, au pus pâră, dar după judecata ce-au avut înaintea paharnicului Grigoraş Costachi, i-a dar rămaşi, şi arată carte de judecată din anul 1779, februarie 9… Drept aceea, s-a găsit a fi cu dreptate şi s-a hotărât ca numiţii jeluitori, neamul lui Ionaşco, de acum înainte şi în veci să-şi stăpânească partea lui Ionaşco din bătrânul Tălciană, cu pace şi fără nici o supărare”2501 . 2500 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVII, Bucureşti 2005, doc. 51, p. 58 2501 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. VII, Iaşi 1912, pp. 240-242

1579 BRÂNDUŞENI (comuna Brânduşeni, Vaslui). 1617, decembrie 9: Vasile, feciorul lui Frăţian, nepot lui Brădoş din Brăindoşeani, vinde lui Petre Cehan, drept 20 taleri velichi, „a sa dreaptă ocină sin satul Prigorceani… în casa lui Gavril sulgerul de Zlătăreşti, dinaintea lui Luca diac ot Beneşti, Drăcea hânsărel de Bodeşti, Andronic sulgerul ot Leeşti, Gavril din Săuleşti, Andronic de Popeşti” 2502 . 1625, decembrie 14: Întărit de Radul voievod lui Petrea Cehan, în baza unui zapis de la popa Vasile, Marco hânsar şi pitărelul Ciocârlie din Fereşti (comuna Laza, Vaslui) şi de la Ionosie din Bosânceni (lângă Fereşti, comuna Văleni, Vaslui), „scriind în acest zapis că au venit înaintea lor Mateiu şi surorile lui Sora şi Marica, fiii Anei, nepoţii lui Gheorghie… şi au vândut dreapta lor parte de ocină şi dedină din satul Româneşti (lângă Micleşti, Vaslui), partea de jos, din vatra satului şi cu fânaţ, şi din câmp şi din ţarină. Aceasta au vândut-o slugii noastre Petrea Cehan, pentru 60 taleri număraţi şi o iapă. / Şi de asemenea a venit Bogza, fiul Buscăi, nepotul lui Ion Bolea… şi a vândut dreapta lui parte de ocină din satul Fâstâci (sat pe Stemnic, Vaslui), ce se fa alege din fundătura de ţarină şi cu loc de prisacă şi de fânaţ… lui Petrea Ceha, pentru 1t taleri număraţi. / Şi, de ase2502 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Fereştii, Vaslui, vol. XVI, Iaşi 1926, p. 25

1580 menea… Vasile, fiul lui Frăţiia, nepotul lui Brânduşă din Brânduşeni (comuna Brânduşeni, Vaslui)… a vândut dreapta sa ocină ce se va alege din satul Prigorceni (lângă Sărata, Vaslui)… lui Petrea Cehan, pentru 20 taleri număraţi. / Şi de asemenea, Anna, fiica Vărvarei, şi fiii ei Gligorie şi Mârzea din satul Strâmbi (Strâmba sau Cetăţuia, comuna Puieşti, Vaslui)… au vândut dreapta lor ocină şi dedină din satul Strâmturi (Strâmtura, Vaslui)… lui Petrea Cehan, pentru 10 zloţi număraţi. / Şi de asemenea… Busca, fiica lui Ionaşco din Troeneşti (sau Brăteni, lângă Bouşori, Vaslui), nepoata lui Budul, şi Ghiorghie Ţânpău şi au vândut dreapta lor ocină, un loc de la Nedee (sat inclus în Bouşori, Vaslui), jumătate din acest loc, până la fântână şi cu loc de grădină şi cu cât loc le spune privilegiul… lui Petrea Cehan, pentru 32 taleri număraţi. / Şi de asemenea… Moţoc, cu fiii lui Macovei şi Ţonţa, şi Ileana Părtăţoae şi fii ei Măteiu şi Obrejie… şi au vândut dreapta lor ocină din satul Fâstici…lui Petrea Cehan, pentru 11 taleri şi jumătate. / Şi de asemenea… Ştefan Fortos şi femeia lui Ţâganca, fiica lui Alexa… au vândut a patra parte din satul Dobroslăveşti (comuna Dobroslăveşti, Vaslui), care este pe râul Bârlad, şi cu vad de moară, şi cu loc de ţarină şi cu fânaţ… lui Petrea Cehan, pentru 15 taleri număraţi”2503 . 2503 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 398, pp. 462-465

1581 BRÂNZENI (satul Brădzeni, Hotin, Moldova). 1628, iunie 30: Zapisul lui Isac, feciorul Ciorcei, nepotul Pinţii, care mărturiseşte că a vândut, drept 100 taleri bătuţi, părcălabului Gheorghiţă Jora, în faţa vameşilor de Hotin Gheorghie, alt Gheorghie, popa Samson, Malic puşcarul, Dima puşcarul, Foti puşcarul, ţârcovnicul domnesc Nicoară Focenco, Lupul Tăutul, Căzacul feciorul vornicului Gheorghie, Lupul feciorul Zaharchei, şi Pătraşco feciorul Manciului din Voloconteşti (lângă Terebna, Hotin, Moldova), „din jumătate de sat din Brădzeni (azi Brândzeni, Hotin, Moldova), a treia parte, şi din Vorobivca (satul Gheredeuca, Hotin, Moldova), aşijderea aşa, şi din Handzouţi (satul Hancăuţi, Hotin, Moldova), aşijderea aşa, şi din Oneşti (pe Ciuhur, Hotin, Moldova) aşijderea aşa, ce sunt pe Ciuhru, ce au fost drepte ocine şi moşii a mâne-mea, Ciorcei, şi a mătuşă-mea, Pinţii, şi altor fraţi ai noştri”2504 . 2504 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 374, pp. 519, 520

1582 BRÂNZENI (comuna Brânzeni, raionul Edineţ, Moldova). 1633, noiembrie 25: Întărit de Moise Moghila voievod diacului Sturza, care primeşte în dar, de la mătuşa lui Nastasia Pinţa, fiica lui Vlad vameşul, sora Odochiei Pepeloae, „toată partea ei ce a avut-o din satul Tâlhăreşti (sat pe Hârlău, lângă Târgu Frumos, Iaşi), pe Ursoae, şi toată partea nepotului ei Isac, fiul lui Gorcea, fiindcă Isac a vândut alte părţi de ocină, din satul Brânzeni (comuna Brânzeni, raionul Ediniţa, Moldova), şi din satul Hancăuţi (Hincăuţi, comuna Hincăuţi, raionul Ediniţa, Moldova), şi din Oneşti (sat pe Ciuhur, Moldova), din ţinutul Hotin”2505 . 1638, mai 17: Zapisul lui Neaniul, vornicul de poartă, în care mărturiseşte cum a împărţit „părţi de ocină”ce-au rămas după Gheorghe Jora, ce-a fost sulger. „Deci, am strâns oameni buni, megieşi, anume Andronic Isăcescul, Gheorghe Cucoranul, Dondea, Lupul Tăbuci, Vasile ce-a fost şoltuz, Andreica şi Pancul din Ştefăneşti (comuna Ştefăneşti, Botoşani)… şi s-au tocmit jupâneasa Ileana, cu cucoanele sale, Grăpina şi Mărica, fetele Jorei, pentru jumătate de sat Selicicani (Silişcani, comuna Gorbăneşti, Botoşani), cu vecini, partea de jos, cu heleşteul din jos,jumătate de sat Volodeni (comuna Bleşteni, raionul Edineţ, Moldova) şi jumătate de sat 2505 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 415, pp. 520, 521

1583 Brândzeni (Brânzeni, comuna Brânzeni, raionul Edineţ, Moldova). Aceste părţi s-au cenit acestor cucoane. / Iar jumătate de sat Brândzeni şi a treia parte de sat Miteşti (comuna Miroslăveşti, Iaşi), şi două mori în Prut, s-au venit jupânesei Ileana. / Aşijderea, s-au venit lui Gligoraşco jumătate de sat de Volcineţi (comuna Maiovka, raionul Ocniţa, Moldova) şi jumătate de sat Căzcecani (comuna Ocniţa, raionul Ocniţa, Moldova), şi jumătate de a treia parte de sat de Bâzdâgeni (înglobat în Ialoveni, raionul Ialoveni, Moldova), şi a şasea parte de sat de Coşciugeni (Costiugeni, comuna Albeşti, Boroşani). / Aşijderea, s-au venit ca să aibă a ţine Toader şi Todosie, cuconii Jorăi, două părţi de sat de Costeşti (oraşul Costeşti, raionul Râşcani, Moldova), şi două părţi din Hancăuţi (comuna Hancăuţi, raionul Edineţ, Moldova), şi jumătate de sat Onut (Bucovina), şi din a patra parte de sat Zubriceni (Zăbriceni, raionul Edineţ, Moldova) jumătate, şi o moară la Costeşti, ce este în Prut, să aibă a ţine Gligoraşco cu Toader şi Todosie. / Aşa s-au tocmit ei şi s-au împărţit, să aibă a alege Enachie pitarul cel mare, cu jupâneasa Ileana şi cu Macri căpitanul şi Gligoraşcu Jora părţile, cum s-au tocmit, pe cuconi”2506 . 1670, octombrie 18: Partenie, feciorul lui Gligorii Benii (Benea), nepotul lui Mătei din Bălcăneşti, mărturiseşte că a „botezat o cucoană a lui Miron, anume Iftimia. Deci, m-am îndurat de i-am dat fină-mea această pomană de la mine şi danie dreaptă a mea moşie, ce se va alege partea mea, din Bolcăneşti, din vatra satului, din câmp, din rediul cu loc de prisacă şi cu vişini ce sunt în prisacă, şi cu apa Răutului, şi cu tot venitul ce s-o alege din partea 2506 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 354, pp. 348, 349

1584 mea, din a cincea parte, a patra parte… Şi la această danie au fost Grigore Buzişorul, Merăuţă Buliga sin ego (şi fiul lui), Pătraşco, Trohin, Ion Plăcintă ot Cerceleşti, Drăgoi vătămanul ot Brânzăni, Vasile Buzni, Bejan, Petre zet (ginere) Partenie, Toader sin Drăgoi şi Hilohie ot Urdăşei şi mulţi oameni buni”2507 . 1770-1772: Satul Brânzenii, ţinutul Hotinului, ocolul Mijlocului, avea, după recensământul lui Rumeanţev2508 , toată suma caselor: 31. Scădere rufeturi 2: 1 popă, 1 dascăl. Rămân birnici 29. / Birnicii: Toader Roina / Simeon Artene / Gheorghe Ostahe / Ion Iane / Dumitru, vătăman / Vasile Țurcanu / Ursache, munteanu / Gheorghe Cara / Lupul Șăretii / Floria fiul Malancei / Andrei Goranda / Pintelei, cioban / Lupul fiul lui Petre / Ștefan, volintir / Ion Cara / Grigore, pâslariul / Mihalache Șoimul / Iftimie, munteanu / Ștefan, cojocar / Zaharia fiul lui munteanul / Mihalache fiul lui Gheorghe / Ioniță, munteanu / Tănase, vornic / Chiriac Totoi / Miron Totoi / Vasile cumnat lui / Constandin Șoimariul / Vasile Șoimariul / Ilie al lui Șoimariul. // Rufeturi: Popa Maftei / Pavăl, dascăl. 1904: „Brânzeni, sat în judeţul Bălţi, între satele Burdujeni şi Heredeuca. Aparţine volostiei Zabriceni şi se află în valea Brânzenişoara, lângă râul Racovăţul. Sat mare, de 151 casw; o biserică, cu hramul Sf. Mihail; o şcoală, cu o clasă, unde se învaţă ruseşte. Populaţiunea 893 suflete de ţărani români, care posedă pământ de împroprietărire 1.112 deseatini, iar proprietarii, 2507 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Orheiului, Bucureşti 1944, doc. 125, pp. 128, 129 2508 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 161

1585 Oganovici şi familia Leonard, au aici şi la Polubrizeni 2.088 deseatini”2509 . BRĂNEŞTI (sat pe Cneaja, fost Bran, comuna Vlădeşti, Galaţi). 1459, septembrie 3: Întărit de Ştefan voievod, lui Gostilă care primeşte uric pentru „dreapta lui ocină şi dedină, satele anume: Gostileşti, unde îi este casa, şi Negoeşti, şi Bahna, şi Făurei, şi Bârzoteşti pe Bistriţa, şi Măneşti pe Neamţ, şi Bran pe Cneaja, şi seliştea unde au fost Voroveştii, şi Băloteştii, şi, mai jos, Comăneşti, şi unde este Hasniş, şi Şpătoreşti şi Gheuroeşti” 2510. Hotare, din veac. 1898: „Brăneşti, sat în comuna Vlădești, plasa Prutul, judeţul Covurlui, cu 142 case, 143 familii şi 570 suflete, o biserică și o școală. Teritoriul ce-i aparține e în întindere de 2.166 hectare și 45 ari în total, din care 1.716 aparțin proprietății mari și 450 hectare și 45 ari sătenilor”2511 . 2509 Arbore, Zamfir, Dicţionarul geografic al Basarabiei, Bucureşti 1904, p. 37 2510 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. II, Bucureşti 1976, doc. 87, pp. 124-126 2511 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 625

1586 BRĂNEŞTI (pe Prut, în Covurlui, Galaţi). 1774, iunie 5: Satul Brăneştii, ţinutul Covurluiului, ocolul Prutului, avea, după recensământul lui Rumeanţev2512 . Birnici: Păladi Nor / Cârstian / Gligore Roşca / Manolache Măroi / Ioniţă, vornic / Apostol, muntean / Ion Titu / Toader Jalobă / Sandul Nor / Toader Danda / Gheorghiţă, muntean / Sandul Dorin / Ioniţă, muntean / Aftenie Danda / Petco / Sandul Catana / Costandin Buşilupu / Irimie Amorţilă / Apostol Nor. // Scutelnici: Păladi Danda, scutelnic spătarului Costandin Sturzei. BRĂNEŞTI (sat lângă Buhuşi, Neamţ). 1626, septembrie 1: Zapisul surorilor Anna şi Ileana, fetele Candachiei, şi al lui Ioanăş, toţi nepoţii lui Isaiu Plantos, în care scriu că au „vândut parte de ocină din Măstacăn (comuna Borleşti, Neamţ), din partea Neguleştilor, 10 pământuri şi din vatra satului ce se va alege… Lupului Hăbăşescului, vornicului, drept 10 2512 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 88, 89

1587 galbeni bani buni, dinaintea preotului Ggiorghie din Mărgineni (sat, Neamţ), Ghiorghie Păturniche din Brăneşti (lângă Buhuşi), Matei vătămanul, Nechifor, necoară din Măstacăn, Ignat ce-a fost din Măstacăn, Bejan din Iucaş (satul Dochia, Neamţ), Nechitii şi Gavril din Boziiani (Bozieni, Neamţ) şi dinaintea a mulţi oameni buni”2513 . 1633, septembrie 19: Porunca dată de Moise Moghila voievod pârcălabilor de Neamţ, după ce „s-au jeluit Popoţeştii pe Damaschin din Brăneşti (lângă Buhuşi), zicând că face casă şi mori pe ocina lor de sat, la Bodeşti (înglobat în oraşul Buhuşi), în tăria lui… voi să daţi zi lui Damaschin cu Popoţeştii, şi cu Robul din Dumbrăveni (Dumbrava din Deal şi din Vale, contopite cu Săvineşti, Neamţ), şi călugării de la Tazlău, şi lui Partenie din Hărliceşti (în Orbic, contopit cu oraşul Buhuşi), să-şi aducă toţi uricele şi zapisele ce au pe acele ocini”2514 . BRĂNEŞTI (înglobat în Miron Costin, comuna Trifeşti, Neamţ). 1646, iulie 5: Fraţii Toma şi Samoilă Bilţu, feciorii Candachiei Bilţoaie, nepoţii Savei, Dumitraşco Urdzică şi nepotul lui Focşea, nepoţii Urdzicoaei şi nepoţii lui Crăciun, fac un schim de moşii cu Enache 2513 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 114, pp. 136, 137 2514 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 399, pp. 502, 503

1588 Şoldan şi femeia lui Nazaria, fata Măriuţăi, nepoata lui Potărniche, căruia i-au dat „ce-am avut la sat la Şofrăceşti (comuna Trifeşti, Neamţ), în ţinutul Neamţului, pe Valea Neagră, dintr-a patra parte de sat Şofrăceşti, a treia parte, însă i-am dat cu partea lui Toderiţă şi a lui Ionaşco, feciorii Îndreicuşei, pentru că ei ne-au vândut o parte de moşie a noastră din Vârtop (Hârtopul, comuna Bârgăoani, Neamţ)”, primind la schimb, „moşia ce-a avut Nazaria în satul Brăneşti (înglobat în Miron Costin, comuna Trifeşti, Neamţ), iarăşi în ţinutul Neamţului, dintr-a patra parte din satul Brăneşti, a treia parte”2515 . BRĂNEŞTI (pe Putna, Vrancea). 1715, septembrie 10: Vasile şi Alexandru, feciorii lui Ştefan Sâtariul, nepoţii lui Constantin Sâtariul din satul Vişteleşti, din Bogdana, vând marelui spătar Ion Pălade ocina lor „din satul Şărbăneşti, ce se va alege partea tătâne-nostru Ştefan Sâtariul… / Aşijderi i-am vândut părţile noastre ce se vor alege dinte fraţii noştri din Băloşăşti, din bătrânul nostru, iar pe apa Bogdănii… / Aşjderi, ce se va alege parte din satul Tomceşti şi Tunsăşti, ce avem de pe moşul nostru Constantin Sâtariul din bătrânul Coţman Petre, iar pe apa Bogdănii… Aşijderi, i-am vândut, cu toţi fraţii împreună, anume Ştefăniţă 2515 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVIII, Bucureşti 2006, doc. 429, pp. 367, 368

1589 Sâtariu, Vasile Sâtariu, Alexandru Sâtariu, Sâmeon Cârlan, Anghelina fata lui Constantin şi Stratina, jumătate de bătrân din satul Şărbăneşti, jumătate de bătrân din Băloşeşti şi jumătate de bătrân din Brăneşti, în ţinutul Putnei, pe gârla Putnei, dincoace, ce este cumpărătura moşului (bunicului) nostru Constantin Sâtariul de la Sâmion Dumnezău… Acestea le-am vândut spătarului drept 16 lei bani gata”2516 . BRANIŞTE (Orhei, Moldova). 1528, martie 7: Întărit de Petru (Rareş) voievod lui Toader logofăt, care primeşte, drept danie domnească un sat pe Sitna, anume Branişte, amîndouă cuturile, pe care voievodul îl cumpărase, cu 550 zloţi tătăreşti, de la Taţea, fata lui Albul Farcovici, şi de la nepoata ei Sofiica, fata lui Ivanco Ştirbăţ… ce le-a fost lor schimbătură de la Maruşca, jupâneasa lui Coste Posadnic, fata Pântecelui, nepoata lui Iliaş paharnic, de la strămoşul nostru Alexandru voievod”; şi mai cumpără, de la aceiaşi şi în acelaşi preţ, şi dăruieşte Petru Rareş logofătului Toader „un sat pe Botneh, anume Cojuşna, ce a fost cumpărat de la Coste şi frate-său Fedor posadnic, drept 120 zloţi tătăreşti”, apoi, de la Mihno, Alexandru, Ilca şi Felca, „o selişte pe Terebnih, anume Gruş (sau păr), ce se cheamă 2516 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, III, Bârlad 1915, doc. 185, pp. 164, 165

1590 Purceleni, drept 140 zloţi tătăreşti”, întărind toate aceste „miluiri… credinciosului şi cinstitului boier, dumnealui Toader logofăt”2517 . 1670, februarie 4: Enache, feciorul Ştefăniei, nepotul Micului Buză Neagă, vinde fostului paharnic Ilie Sturza, drept 30 de lei, „partea moaşă-mea (bunicii) Parascăi, a fetei Micului Buză Neagră din satul Pupezeni, de la Lebedina, din bătrâna moşului (bunicului) Micului, a patra parte… şi la vânzarea mea au fost Ursul din Bogzăşti, Vasile, feciorul lui Neculai din Branişte, Mirăuţă Buliga din Ţiberiha, Andrei, feciorul lui Bulboacă, şi popa Ionaşcu de Sineşti, Istratie Mânzatul ot Ineşti, popa Corne de Hăjdieni, Chirilă de Negureşti şi mulţi oameni buni. / Zapisul l-am scris eu, Enache, feciorul Ştefăbiei, nepotul Micului Buză Neagră ot Pupezeni. Să se ştie”2518 . BRANIŞTE (pe Siret, în Covurlui, comuna Branişte, Galaţi). 1774, iunie 5: Satul Branişte, ţinutul Covurluiului, ocolul Siretului, avea, după recensământul lui Rumeanţev2519 . Birnici: Sandul sin (fiu) Dumitru / Ion 2517 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române între 1428-1757, vol. XXIV, Iaşi 1930, pp. 168- 170 2518 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Orheiului, Bucureşti 1944, doc. 121, p. 126 2519 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 77

1591 Săcan / Ion Hulturul / Panaite Săcan / Mircea, rotar / Dumitrachi fiul lui Dumitru / Chiriac Cambul / Tudorachi Cambul / Toader Curlat / Gheorghiţă brat ego (fratele lui) / Chiriac Focşa / Toader Brăniştian / Toader fiul Ioanii / Iordachi Păvălaşco / Sâmbotin Mâţă / Manole Bron / Şerban Boianga / Coman Buţă / Radul Jalobă / Gheorghi Cambur. // Rufeturi: Gafiţa, văduvă. BRANIŞTEA (lângă Tecuci, Galaţi). 1774, iunie 26: Satul Braniştia, ţinutul Tecuciului, ocolul Târgului, după recensământul lui Rumeanţev2520, avea toată suma caselor 45. Scădere rufeturi 9: 1 vornic, 1 popă, 4 nevolnici, 3 văduve. Rămân birnici 36 poştaşi. / Poştaşi: Alecsandru Meiroş / Tudorachi Onică / Grigori Meiroş / Ioniţă Stărpul / Stanciul, muntean / Ioniţă Hogilic / Chiriac Chitic / Neculai Arbănaş / Eni, păscar (pescar – n. n.) / Costandin, păscar / Albul, muntean / Vasili Stoica / Vasili Obrejă / Alecsandru Meiroş / Neniul Velic / Neculai Băncilă / Vasilachi Chiriac / Neculai Obrejă / Toderaşcu Sârghii / Andrei Obrejă / Lupul Meiroş / Ivan, moldovan / Ion Andronachi / Nechita Cotigă / Costandin Cotigă / Costandin Ruăl / Gheorghi, rotariul / Costandin Sârghii / Gheorghi Pohleul / Vasili Pârvul zet (ginere) lui Nechita / Mania, moldovan 2520 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 562, 563

1592 / Stoica, socrul Manei / Sandul Chiriacu / Stan Vicol, muntean / Chiriţă sin babei Aniţei / Vasile Stogul. // Rufeturi: Ştefan Stogul, vornic / Popa Năstasii / Ioana, văduvă / Mihăilă, nevolnic / Săvastrii, nevolnic / Ion Băncilă, nevolnic / Femeia lui Dan, gălăţean / Uncheş Andronachi, nevolnic / Sanda, văduvă. 1898: „Braniştea, sat, face parte din comuna Buciumeni, plasa Nicorești, judeţul Tecuci. E situat la o distanţă de 6 km 200 m. de reşedinţa comunei. Are o populaţie de 15 capi de familie, din 42 suflete” 2521 . BRĂNIŞTENII DE SUS ŞI DE JOS (iniţial, Bărboşi, înglobate în satul Miron Costin, comuna Trifeşti, Neamţ). 1455, august 23: Întărit de Petru voievod, lui Tador al lui Limbădulce, care primeşte uric pentru „satele, anume: Branişteri, unde este curtea lui, şi Giuleşti, şi Şchei, şi Bărboşi, şi Beşicureni, şi Frăteşti, pe Pârâul Negru, şi Măsteacârul, şi, pe Neamţ, Graşii, şi Moineştii, şi Liseţul şi Iubaneşti”2522. Hotarul, din veac. 1637, septembrie 12: Zapisul fostului mare vornic Savin, în care mărturiseşte „cum au venit la noi Cozma Mazâlu şi cu fraţii lui Toader şi Pătraşcu din Gileşti (Giuleşti, comuna Secuieni, Neamţ), cu seminţia lor 2521 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 592 2522 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. II, Bucureşti 1976, doc. 51, pp. 73, 74

1593 jupâneasa Sora comisoae, feciorii ei Gavrilaş şi Ştefan… ca să mergem la sat la Gileşti şi să împărţim locul în două. / Deci noi am strâns oameni buni şi megieşi, anume Ursul din Buhuşeşti (lângă Climeşti, comuna Făurei, Neamţ), Cozma din Bârjăveni (Bârjoveni, în Siliştea, comuna Români, Neamţ), Gligorcea, Gheorghe şi Ştefan din Tatămireşti (Tatomireşti, contopit cu Budeşti şi Făurei, comuna Făurei, Neamţ), Strătilă din Onceşti (comuna Secuieni, Neamţ), Ghilasie din Secueni (comuna Secuieni, Neamţ), Mihăiaş Beldiman din Plupeşti (Plopeşti, înglobat în Hoiseşti, comuna Mărgineni, Neamţ), Simeon Cârcu din Brănişteni (de Sus şi de Jos, incluse în Miron Costin, comuna Trifeşti, Neamţ)… şi am socotit, am ales şi am împărţit tot locul în două: deci s-a venit în partea Sorei comisoaia jumătate de sat dinspre Climeşti (comuna Făureni, Neamţ), de hotarul Onceştilor, valea în sus, până în capul satului de sus, în piatră, din piatră în sus, până în ogoare, până în hotarul Sârbilor (comuna Secuieni, Neamţ) şi Climeştilor; iar pe partea Cozmei şi fraţilor lui s-a venit partea dinspre Brănişteni, din hotarul Onceştilor, valea de sus, până în capul satului de sus şi iar până în jumătate de ogoare, iarăşi dinspre Brănişteni”2523 . 1638, martie 18: Simion din Porceşti (Moldoveni, comuna Moldoveni, Neamţ), feciorul lui Toader, nepotul Pântei vinde, lui Gheorghe şi Iuraşco Başotă, drept 30 de taleri bătuţi, „o cas, cu toată jirebia sa, cât se va alege din ţarină, câmp, pădure şi din sat şi din moară, cu pomăt şi cu o săpătură de lângă moara lui Mihai... Şi în tocmeală ne-au fost Ionaşco din Bărboşi (sau Băniştenii de Jos, azi 2523 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 190, p. 174

1594 Miron Costin, comuna Trifeşti, Neamţ), Nicoară din Bârjoveni (comuna Secuieni, Neamţ), Toader Bucotco, Drăgan, Marco şi Radul din Cuciulaţi (Căciulaţi, înglobat în Secuieni, comuna Secuieni, Neamţ). Şi eu, Bejan Balşe cu mâna mea am scris”2524 . 1640, iulie 27: Porunca dată de Vasile Lupu voievod lui Gheorghe Păturnichi din Brăneşti (înglobat în Miron Costin, comuna Trifeşti, Neamţ) şi lui Boghean din Tatomireşti (comuna Făurei, Neamţ), după ce „s-a jeluit această femeie, anume Ionna din satul Dulceşti (comuna Dulceşti, Neamţ) pe Irimia Spartul, zicând că are parte de ocină şi moşie în satul Mărgineni (comuna Mărgineni, Neamţ), iar Irimia i se face frate şi se amestecă şi el la ocină, şi frate nu-i este. / Pentru aceea, voi să mergeţi la acel sat, la Mărgineni, să strângeţi oameni buni bătrâni şi dimprejur şi să socotiţi cum veţi şti mai cu dreptul… Şi să faceţi o scrisoare, să ne daţi de ştire”2525 . 1774, iunie: Satul Brăniştenii, ocolul Siretului, după recensământul lui Rumeanţev2526, avea toată suma caselor 91. Scădere rufeturi 74: 6 popi, 5 mazili, 12 văduve, 34 ţigani, 17 case pustii. Rămân birnici 17. / Birnici: Dumitraşco, morar / Nechita, păscar (pescar) / Ioniţă, cojocar / Ilie Corban / Arhip, olar / Lupul, olar / Sandu Furduc / Ştefan Furduc / Antohi Dramă / Nechita Dramă / Lupul Dramă / Ştefan, morar / Vasile, morar / 2524 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 282, p. 273 2525 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 405, p. 413 2526 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 71

1595 Gavril Racliş / Ion Racliş / Gavril Damaschin. // Rufeturi: Popa Ion / Popa Simion / Popa Vasile / Diaconul Vasile / Diaconul Toader / Diaconul Mihai / Costantin Ernilă, mazil / Ioniţă, muntean, ruptaş / Vasile Bârcu, ruptaş / Iftimii, ruptaş / Hurmuzachi sin (fiu) Armăşoaei, ruptaş / Sofronia, văduvă / Ghervasia, tij (la fel) / Palaghia, la fel / Magda, la fel / Maria, la fel / Altă Marie / Vărvara / Măriuţa / Irina / Alicsandra / Ştefana / Ioana / Pintelei, ţigan / Radu, ţigan / Gheorghe, la fel / Chirica, la fel / Costantin, la fel / Vasile, la fel / Vasile, la fel / Ifrim, la fel / Alt Ifrim, la fel / Grigoraş, la fel / Ştefan, la fel / Lupul, la fel / Vasile, la fel / Anton, la fel / Toader, la fel / Stan, la fel / Vasile, la fel / Ion, ciobotar, la fel / Pentelei, la fel / Toader, la fel / Dumitru, la fel / Onică, la fel / Ion, butnar, la fel / Ion, la fel / Toderică, la fel / Roman, la fel / Maria, ţigancă / Aniţa, la fel / Safta, la fel / Ioana, la fel / Safta, la fel / Măriuţa, la fel / Tofana, la fel / Acsănia, la fel / Ştefana, la fel. // 17 case pustii. 1898: „Brănişteni, comună rurală în plasa Siretul de jos, judeţul Roman, spre oraşul Roman şi la o depărtare de 10 km de el și de 9 km de reședința plășii. Este așezat pe ultima terasă a dealurilor ce vin în dreapta râului Moldova. Este alcătuită din satele: Brăniștenii de Jos, Brăniştenii de Sus și Feleşti, cu reședința comunei în satul Brăniștenii de Jos. Are 341 capi de familii, 240 contribuabili, 1.248 locuitori, din care 43 știu carte, şi 307 case. Populaţia este română, afară de 2 familii de evrei. Sunt 314 vite mari cornute. Are o biserică de zid şi o şcoală primară mixtă, care a fost frecventată, în anul şcolar 1886-1887, de 13 elevi din 24 înscriși. Ţine de circumscripţia fiscală Dulcești. / Brăniştenii de Jos, sat pe malul drept al pârâului Brănişteni, spre vest de oraşul

1596 Roman, la o depărtare de 10 km de el și de 9 km de reşedinţa plășii. Este așezat pe platou. Are 196 capi de familii, 157 contribuabili, 710 locuitori, din care 39 ştiu carte, și 165 case. Populaţiunea este română, afară de 2 familii de evrei. Sunt 205 capete de vite mari. E reședința comunei Brănișteni. Are o biserică de zid și o şcoală mixtă, care a fost frecventată, în anul școlar 1886-1887, de 13 elevi, din 24 înscriși. Acest sat datează dinainte de 1508 (din 1455, august 23, data primei atestări – n. n.), după cum se constată din o piatră, ce V. A. Urechia a aflat-o în biserică și care poartă această dată. Biserica actuală este făcută la 1.520 de un boier și reînnoită în urmă de Stefan Tomșa. În această biserică V. A. Urechia a descoperit, în august 1886, mormântul cronicarului moldovean Miron Costin, decapitat din ordinul Domnului Moldovei Constantin Cantemir, în decembrie 1691 (decapitat a fost fratele cronicarului, Velicico Costin – n. n.), pe una din pieţele orașului Roman. Acest sat se numea în vechime Bărboși sau Bărbești şi era moșia cronicarului Miron Costin. / Brăniştenii de Sus, sat spre vest de satul Brăniştenii de Jos, și alăturea de el. Are 145 capi de familii, 83 contribuabili, 538 locuitori, din care 4 știu carte, și 142 case. Populaţiunea este numai română. Sunt 109 capete de vite mari. Acest sat se mai numeşte şi Târşi” 2527 . 2527 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 627

1597 BRĂNIŞTERI (înglobat în Durneşti, comuna Durneşti, Botoşani). 1643, februarie 17: Andronic Săcescul, ginerele lui Soltan, şi femeia lui Antimiia, fata lui Soltan, şi Nacul, cu femeia lui Mărica, nepoata lui Soltan, vând Tomei stolnicului celui mare, drept 50 lei bătuţi, părţile lor din „satul Brănişteri (înglobat în Durneşti, comuna Durneşti, Botoşani), ce este la ţinutul Dorohoiului, pe apa Başeului, din tot satul a şasea parte”2528 . 1643, februarie 28: Întărit de Vasile Lupu voievod stolnicului celui mare Toma, care cumpără, cu 50 lei bătuţi, de la Andronic Saca şi femeia sa Antimiia, fata lui Soltan, şi de la Nacul şi femeia sa Mărica, nepoata lui Soltan, o „moşie din satul Brănişteri, ce este în ţinutul Dorohoiului, pe apa Başeului”2529 . 1667, martie 9: Urmaşii marelui vornic Toma Cantacuzino împart între ei satele moştenite, „şi s-a venit lui Ion (Racoviţă) paharnicul şi femeii lui Nastasia, fata Tomii vornicul: Sârbii, sat întreg, cu heleşteu şi cu mori la ţinutul Dorohoiului, Bălteanii, sat întreg cu mori, la ţinutul Vasluiului, Clocuşna, sat întreg la ţinutul Hotinului, Hulubeştii, sat înteg, la ţinutul Tecuciului, Pănceştii, sat întreg la ţinutul Iaşilor, jumătate de sat Vitrianca, la ţinutul Hotinului, jumătare de sal Volniceni 2528 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVII, Bucureşti 2005, doc. 30, p. 35 2529 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVII, Bucureşti 2005, doc. 37, pp. 40, 41

1598 la ţinutul Orheiului, a treia parte din satul Costeşti, cu mori, la ţinutul Romanului, a treia parte din Popenţiani, la ţinutul Iaşilor, Clucereşti, selişte întreagă, la ţinutul Dorohoiului, mai bine de jumătate din seliştea Iteşti, la ţinutul Dorohoiului, Jărdeani, selişte întreagă, la Dorohoi, părţile din Drislive ce se vor alege, la Dorohoi, părţi din Dăneşti şi din Bozianii, ce se vor alege, la Dorohoi, părţile din Jugani, la Dorohoi, cât se vor alege, părţile din Branişteari, cât se vor alege, la Dorohoi, patru fălci de vie la Piscup, la Cotnar, două fălci în Mândrul, la Cotnar, patru fălci şi trei fârtae la Cotnar, în Laslău, două fălci şi 20 prăjini la Iaşi, în valea Irimiei”2530 . BRÂNZEA (comuna Icuşeşti, Neamţ). 1640, decembrie 15: Petre Cinpoiaşul şi femeia lui Irina din Bălăneşti (comuna Vinderei, Vaslui), cu toţi feciorii lor, au vândut lui „Gavril Mafteiiu moşia noastră, ce am avut la sat Bălăneşti, un bătrân, cu tot venitul, de am plătit capul feciorului nostru Iordachie de la pierzare, pentru că a furat lui Gavril doi cai şi hiiarele morii din mijlocul satului lui (Brânzea)… Şi acest zapis s-a făcut dinaintea lui Vasile Fuglea vornicul de Bârlad, a lui Lioriţu şoltuz cu 12v pârgari, Constandin neguţătorul, 2530 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Fereştii, Vaslui, vol. XVI, Iaşi 1926, p. 93

1599 Neagoe, Vasile Luca şi a mulţi orăşeni din târgul Bârlad”2531 . 1640, decembrie 15: Scrisoarea dregătorilor din Bârlad către Vasile Lupu voievod: „Milostive şi lumina doamne, să fii măria ta sănătos! / Facem ştire măriei tale pentru rândul unui vecin al lui Gavril, feciorul lui Maftei, anume Ioanichie, feciorul Cimpoiaşului, care vecin a pârât înaintea măriei tale, zicând cum i-a luat stăpânul său Gavril o moşie a lui fără de nici o ispravă. Acel om, milostive doamne, s-a sculat şi a furat de la stăpânul său Gavril doi cai şi nişte hiiară de moară la Brânzea (comuna Icuşeşti, Neamţ), iar peste altă vreme, acel fur a venit în ţară, la tatăl său. Deci Gavril, dacă a auzit că a venit, l-a prins şi l-a legat ca pe un fur şi la dat la dregători, în Bârlad, de l-au băgat la închisoare, şi apoi sculatu-s-au dregătorii şi l-au scos la judeţ şi ne-au chemat şi pe noi la judeţul acelui fur. Venit-a judeţul de pierzare şi au fost părinţii acelui fur de faţă şi fraţii lui toţi. Deci, văzând că-l duc la spânzurare, s-au rugat la noi şi la dregători, de-am grăit la Gavril de l-a iertat, ca să nul spânzure, şi au dat lui Gavril un bătrân din Bălăneşti (comuna Vinderei, Vaslui), partea lor toată, câtă a fost, şi cu toţi fraţii. / Iată, dăm ştire măriei tale, dar măria ta vei face precum te va lumina Dumnezeu”2532 . 2531 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 499, p. 486 2532 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 500, p. 487