Ion-Drăguşanul-Povestea-aşezărilor-moldovene-B3

1500 Sunt următoarele cluburi: clubul liberal, clubul conservator, clubul comercial și cel de lectură. Sunt 4 tipografii, 3 librării şi 3 fotografi” 2367 . BOTOŞĂNIŢA (lângă Siret, Bucovina) 1492, martie 30: Satul Botoşăniţa, de lângă Siret, pătrunde în istorie atunci când, printr-o ieşire din indiviziune, Luca Iliaş, paharnic, şi copiii lui Andreica Ilişescul (fratele lui Luca, fii ai aceluiaşi Ilie), vând lui Ştefan cel Mare, pentru 80 de zloţi tătăreşti, „jumătate de sat Botoşinţe pe Siret”, pe care Ştefan Vodă îl dăruieşte lui Stanciul, cunoscutul explorator şi exploatator de minereuri aurifere, şi surorii sale. 1587, mai 4: Sora, văduva părcălabului Stanciul, şi fratele ei, paharnicul Lupul, dăruia fetei Sorei, Marinca, jupâneasa lui Vasili Mihăilescul uricar, jumătatea aceea de sat. 1626, iunie 5: Copiii lui Vasili Mihăilescul, Tudosca, Nastasăea, Odochiea şi Parasca, împart între ei moşiile părinteşti „şi s-au vinit Nastasiei şi lui Bilei giumătate de sat Botoşinţi pe Horaiţ şi în vatră şi în câmpu”. 1672, iunie 18: Prima hotarnică a satului este prilejuită de împărţirea celor două părţi de moşie între 2367 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, pp. 563-565

1501 fraţii Nastasia şi Constantin, plus jupâneasa acestuia, Părasca. Delimitarea proprietăţii conţine, în hotar, „pomătul lui Toader” Boţan, „pomătul lui Toros”, „colţul livezii lui Toader Boţan”, „fântâna lui Părliş” şi „podul Chirăi”. 1682, septembrie 8: O parte din sat ajunge, după trecerea lor la ortodoxie moldovenească, în stăpânirea armenilor Gavril şi Anghelina Focenco, fiind vândută unchiului acestora, Hulubei din Calafindeşti, pentru 30 de lei turceşti. 1704, decembrie 12: O altă parte de sat este vândută, de Ionaşcu Bilăi, fiul lui Gligoraşco Bilăi, vistiernicului Ioan Paladi. Gligoraşcu Bilăi a fost fiul lui Bilăi şi al Nastasiei, fata lui Cărstea Mihăilescul (ginerele lui Stanciul pârcălab, cel împroprietărit de Ştefan cel Mare cu o jumătate din satul şi moşia Botoşăniţa). / De-a lungul vremii, obştea răzăşească din Botoşăniţa izbuteşte să-şi păstreze libertatea, chiar dacă intră în dese conflicte de hotar cu lacomul proprietar ecleziastic de moşii, aşa cum a fost cazul în 10 ianuarie 1739, când stareţul Putnei s-a plâns domniei că răzeşii Botoşăniţei i-ar fi „împresurat” hotarul Bălcăuţilor. 1762, septembrie 19: „O mărturie a lui Tache Morţun din Calafindeşti pentru hotarele satelor Rudeşti şi Botuşaniţa”2368 . 1744, octombrie 6: Sfârşitul răzeşiei vine, totuşi, fără urice doveditoare, atunci când Ioan Nicolae Mavrocordat Vodă întăreşte lui Toader Hulubei şi nepoţilor lui, Toader şi Dumitraşco Scorţescul, satul Botoşăniţa, „sat despre care (Hulubei) zisese că-l stăpâneşte”. 2368 Dan, Dimitrie, Mânăstirea şi comuna Putna, Bucureşti 1906, p. 98

1502 1773: Recensământul lui Rumeanţev2369, din 1772-1773, înregistrează la Botoşinţii, în Ocolul Berhometelor, fără alte precizări, „16 – toată suma caselor”, însemnând 3 ruptaşi, 2 femei sărace, 1 popă, 3 argaţi ai ruptaşilor şi 7 birnici. 1775: Satul Botoşinţi din Ocolul Berhometelor avea 3 mazili, 1 popă şi 4 ţărani, mazilii fiind Dochiţa, nepoata lui Toader Hulubei (fata Ilinchii şi a lui Gheorghe Codrean), care vinde treimea din partea ei de sat, în 31 iulie 1784, celuilalt, mazil, Toader Hulubei (fiul lui Toader cel bătrân, din vremea lui Mavrocordat) şi Tofana Hulubei. Toader Hulubei îşi înzestrează fata, Antimiţa, în 20 februarie 1788, cu o treime de sat şi moşie, iar Tofana lasă treimea ei Aniţei, fata sa, căsătorită cu preotul Ioan Berendei, care vinde moştenirea, în 10 iunie 1789, fratelui ei, Vasile Hulubei. Spre sfârşitul anului, în 8 decembrie 1789, Tudura, nepoata lui Toader Hulubei, vinde partea ei de sat verilor Apostol şi Toader Hulubei, astfel ajungând satul Botoşăniţa, în 11 aprilie 1790, când se face o nouă ieşire din indiviziune, proprietatea cumulată a fraţilor Gheorghe, Andrei, Tofana şi Ilinca Hulubei. 1784, aprilie 8: Conform unui raport „al auditorului districtului Siret, înaintat administrației de stat în 8 aprilie 1784, optsprezece familii rutene, venite din Moldova, la îndemnul mănăstirii Putna, s-au stabilit la Bălcăuţi, lângă Siret. Ulterior, această proprietate a fost luată în considerare pentru colonizările maghiare, planificate la acea vreme, când a fost adăugată așezarea motivată, prin folosirea numelui maghiar, Laudonfalva. 2369 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 339

1503 Atunci s-a întâmplat că, la îndemnul căpitanului rus Ghenadi (Genaty) Nikolajewicz, care a servit anterior în armata austriacă și a rămas, de la ocuparea Bucovinei, la Siret, au venit, în luna martie a anului 1785, 52 de familii rutene din Moldova, în special din satul Bălineşti, care sau mutat în Bucovina, cu vitele lor și cu alte bunuri. Li sa acordat permisiunea de a alege un loc, unde să se stabilească, pe pământ mănăstiresc, și, în acest scop, ei au trecut prin districtele Siret și Suceava. În primul rând, au râvnit moşia Dorneşti”2370. Numai că moşia din Dorneşti era rezervată coloniştilor maghiari, şi-atunci rutenii au optat pentru Bălcăuţi, inclusiv pentru Boroşăniţa (de asta, în 1908, biserica din Botoşăniţa încă era „atenenţă” a celei din Bălcăuţi) primind aprobarea „directorului bunurilor” Beck, în 13 aprilie 1785, care îi asigura pe colonişti că le va da informaţii de unde vor primi materiale de construcţii, deci să treacă imediat la cultivat câmpurile. De problemele lor se ocupau, în mod direct administratorul Siretului, Onofreuer, şi inginerul Scharfenberg, care a renunţat curând la funcţie2371 . 1791, iunie 1: După obiceiul păgubos al vremii, Vasile Berindei arendează partea sa de moşie lui Iuon Siretean şi lui Gheorghe Zus. 1788, februarie 20: Foaia de zestre a Antimiţii, fata lui Toader Hulubei, logodită cu Antohie Volcinschi, cuprindea, în 20/31 octombrie 1794, a douăsprezecea parte din moşia Botoşeniţă, cumpărată în 17 iulie 1784 de 2370 Kaindl, Raimund Friedrich, Das Ansiedlungswesen in der Bucovina, Innsbruck 1902,119 2371 Kaindl, Raimund Friedrich, Das Ansiedlungswesen in der Bucovina, Innsbruck 1902,120

1504 la Dochiţa şi Gheorghe Codrianul, împreună cu părţile Antimiţii, arendate lui Petre Tuşinschi din 1788. 1797, martie 9: Antohi Volcinschi cedează partea de moşie din Botoşeniţa, zestre a soţiei sale, cumnatului său, Costachi Lupul. 1797, aprilie 2: Ioan, Nicolae şi Grigoraş Ţânta, ficiorii Paraschivei, vând administratorului Ludvig partea lor din moşia Botoşeniţa. 1843: Botoşăniţa sau Gropeni, cum se mai numea satul rămas în Bucovina, avea 309 creştini ortodocşi, dar nu avea preot, aşa cum nu va avea nici în 1876, când numărul enoriaşilor, care mergeau la Balcăuţi, era de 437 suflete, şi nici în 1907, satul Botoşăniţa fiind arondat parohiei din Balcăuţi2372 . 1869: O tipăritură vieneză, referitoare la organizarea politică și judiciară în țările reprezentate în Împărăţia Austriei, prezintă următoarea administrare în Ducatul Bucovinei: „Administrarea districtului Siret – Siret (Oraş cu tribunal districtual), Bahrineşti, Raince, Bălcăuţi sau Laudonfalva, Bănceşti, Botoşăniţa, Cerepcăuţi cu Bereşti, Ţibeni sau Istensegits, Fântâna Albă sau Białakiernica, Şerbăuţi, Grăniceşti, Hadikfalva sau Dorneşti, Calafindeşti, Cândeşti, Climăuţi, Muşeniţa, Negos-tina, St. Onufri sau Drăguşanca, Oprişeni sau Panţiri, Rogojeşti cu Gura Molniţei, Rudeşti sau Gropana, Şerbăuţi, Sinăuţii de Sus, Sinăuţii de Jos, Stârce sau Berlinţi cu Slobozia lui Dumka, Terebleşti, Vaşcăuţi pe Siret cu Parcelowka, Volcineţ”2373 . 2372 Shematismus der Bukowinaer, Czernowitz, 1843 p. 46, 1876 p. 34, 1907 p. 130 2373 Politische und gerichtliche / Organisation / der / im Reichsrathe vertretenen Länder von Öesterreich, Wien 1869. pp. 158-161

1505 1877, decembrie 7: Conform Convenţiei de delimitare a graniţelor, semnată la Bucureşti, în 26 noiembrie / 7 decembrie 1887, graniţa între Bucovina şi România „conduce, prin Lazary (cota 508), prin punctul marcat 493, peste vârful Obcina Calafindeni (cota 506) , pe hartă – Zaranka, urmată de punctele cu numerele 473 și 440, de unde începe să scadă, urmând numerele 380, 372, 370, 875, 892, 350, 891, 380, 862, 389, 364 și 330 și, astfel, înglobează Bucovinei satele Botuşaniţa, Gropana și Negostina, iar în România, satele Rudești și Werpole. Din punctul cu numărul 330, linia de frontieră cade direct în râul Siret, de unde urmează cursul râului, până la confluența pârâului Molniţa și, de acolo, se ridică, cu acest pârâu, prin punctele notate cu 340 și 350, până la originea sa”2374 . 1907, martie 19: „Emanuel Popescul, proprietar în Botuşaniţa” era numit în Comitetul districtual Siret, prin decizia Comitetului Naţional Român”2375 . 1908: Conform Dicţionarului lui Grigorovitza: „Botuşeniţa, comună rurală, districtul Siret, aşezată la hotarul ţării dinspre România, între Calafindeşti şi Gropana. Suprataţa: 2,81 km p.; populaţia: 458 locuitori ruteni, de religie gr. or. Este lângă drumul districtual Suceava-Siret; ţine de şcoala din Bălcăuţi; are o biserică filială, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, atenenţă a parohiei din Bălcăuţi. Această comună a fost dăruită de Ştefan cel Mare, prin hrisovul din 14 Oct. 1488, mănăstirii Putna, în posesia căreia se găsea şi la 1776. 2374 De Martens, G. Fr., par Felix Stoerk, Nouveau recueil général de traités wt autres actes relatifs aux rapports de droit international, Tome XV, Goettingue, 1891, p. 614 2375 Apărarea Naţională, Nr. 22, Anul II, 24 martie stil nou 1907, p. 4

1506 Populaţia ruteană este, pe cât se pare, adusă, pe vremuri, din Pocuţia; rezistă romanizării şi formează, împreună cu bălcăuţenii şi cu alte câteva sate învecinate, un petec slav, la centru român. Populaţia se ocupă cu creşterea vitelor şi puţin cu agricultura. Comuna posedă 284 hectare pământ arabil, 158 hectare fânaţuri, 5 hectare 50 ari grădini, 116 hectare izlaz. Se găsesc 23 cai, 187 vite cornute mari, 17 oi, 80 porci, 44 stupi. Botuşeniţa, moşie, cu administraţie particulară, districtul Siret. Suprafaţa 3,17 km p.; populaţia: 6 locuitori, dintre care 4 ruteni gr. or.”2376 . 1910, octombrie 30: În casa lui Emilian Popescul din Botoşeniţa, s-a ţinut Adunarea generală a Societăţii Mazililor şi Răzeşilor Bucovineni, sub conducerea lui Dionisie cav. de Bejan şi a lui Alexandru Vitenco2377. „În 30 octombrie 1910, a avut loc o adunare a mazililor şi răzeşilor, în Botuşeniţa, la care au participat dl Dr. Cuparencu şi studentul filolog Emilian Goraş. La gara din Siret, i-a aşteptat dl Emanuil Popescul (marele proprietar al satului – n. n.) şi i-a condus la localul adunării. Au luat parte mazilii şi răzeşii din Botuşeniţa şi o mare parte dintre gospodarii din comună şi împrejurime, precum din Calafindeşti şi Şerbăuţi. Au vorbit domnii Dr. Cuparencu, E. Goraş, Vasile Turturean, paroh în Calafindeşti, Vasile cavaler de Volcinschi, paroh în Şerbăuţi, şi comerciantul Ilie Siretean, dând celor prezenţi sfaturi cu privire la şcoală, limbă şi lege. Adunarea a încheiat-o dl Dr. Cuparencu, cu următoarele cuvinte: „Domnilor, în anul acesta sărbează popoarele Austro-Ungariei o festivitate rară. În 18 August a anului acestuia, şi-a împlinit prea 2376 Grigorovitza, Em., Dicţionarul geografic al Bucovinei, Bucureşti 1908, p. 17 2377 Revista Politică, nr. 3/1910, p. 8

1507 bunul nostru monarh ziua natală a 80-cea. Să rugăm pe prea înaltul creator ca domnitoriul nostru să trăiască mulţi şi fericiţi ani, în deplină sănătate, spre înţeleaptă ocrotire şi fericire a popoarelor sale. Şi noi, cari am fost totdeauna cei mai loiali, să strigăm dintr-un suflet, şi de astă dată: Trăiască împăratul Francisc Iosif I!. Dintre familiile răzeşeşti, amintim pe Canţer, de Repta şi de Malinescul. Un lucru interesant am aflat, la adunarea aceasta, că, afară de păstorul sufletesc, picior de inteliginţă n-a călcat pe pământul Botuşeniţei, care e o comună foarte expusă”2378 . 1921: „Potrivit dispoziţiunilor art. 12 şi 23 din regulamentul pentru Congresul bisericesc ortodox român al Arhidiecezei Bucovinei, convocat, prin înaltul Decret Regal Nr. 2513 din 17 Iunie 1921, pe ziua de 3 Octombrie, la Cernăuţi, se publică următoarea listă a patronilor bisericeşti particulari, de lege drept credincioasă răsăriteană, îndreptăţiţi la alegerea de 6 reprezentanţi pentru acest Congres: Giurumia, născută Păunel Olga, Botuşăniţa”2379 . 1940: Tablou de cărţile de capacitate (atestate de meserie – n. n.) eliberate de Oficiul Rădăuţi, anulate de minister prin decizia Nr. 66.017 din 1940”2380: Malanciuc Vasile, fierar, domiciliat în Botoşăniţa. 1947: „Având în vedere raportul cu Nr. 16.799 din 1947 al Inspectoratului şcolar regional Suceava, 2378 Gazeta Mazililor şi Răzeşilor Bucovineni, Nr. 1, Anul I, 18 noiembrie 1910, p. 13 2379 Monitorul Bucovinei, Fascicula 16, Cernăuţi 21 iulie nou 1921, pp. 64-66 2380 Monitorul Oficial, Nr. 58, 10 martie 1941, pp. 1197-1208

1508 înregistrat sub Nr. 264.182 din 19472381, următorii învăţători se repartizează, pe data de 1 septembrie 1947, la şcolile primare indicate în dreptul fiecăruia: Racolţea Elena, de la Voitinel, la Botuşeniţa, Bileţchi Viorica, de la Dorohoi-Botuşeniţa, la Calafindeşti”. „Hofman Elisabeta, de la Botoşăniţa, la Pătrăuţi, post X, interese familiare” 2382 . BOTOŞEŞTI (lângă Iteşti, Bacău). 1653, ianuarie 19: Paharnicul Ioan Prăjescul vinde lui Iacomi vistiernic, pentru 120 lei, „a trei parte din satul Botoşeşti şi din jumătate de sat Iteşti, a patra parte, ce lea acut de pe tatăl său Ştefan Prăjescul”2383 . BOŢEŞTI (sau Parpaniţa, inclus în oraşul Negreşti, Vaslui). 1602, decembrie 22: Carte de împuternicire, dată de Eremia Moghilă voievod lui Gheorghe din Boţeşti, „ca să fie tare şi puternic a stăpâni şi a-şi apăra partea de ocină, de a Costii de acolo, pentru că el, Costea, i-a 2381 Monitorul Oficial, Nr. 250, 29 octombrie 1947, pp. 9652-9657 2382 Monitorul Oficial, Nr. 135, 17 iulie 1947, p. 4912 2383 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. XVII, Iassi 1891, pp. 7, 8

1509 prăpădit doi cai, cu şei şi cu frâie, ori să-i plătească acei cai”2384 . 1617: Ispisoc de judecată de la Radul voievod, după ce „fiii Pătrăşcoaei au pârât cu pâră mare pe vornicului Băseanul pentru jumătatea de sus din satul Boţeşti, care i s-a venit lui a o cumpăra în două dăţi: 100 ughi (ducaţi ungureşti) a dat fraţilor lui Costil, iar altă 100 ughi a dat lui Toader stolnicul, pentru că a fost luată de către Eremia Moghilă vodă pentru hiclenie, când a venit Costil cu răzvan voievod asupra ţării noastre; a treia 100 ughi a fost cheltuit-o pentru biserică, ce a fost pustie de mulţi ani, şi altă cheltuială, căci a făcut două iazuri, case, mori, stupi, clopotniţă şi multe cheltuieli, şi le-a fost dată lor zi în două săptămâni, pe obiceiul ţării, din luna aprilie, 29 zile, în două spătămâni, şi când a fost zi, ei n-au întors nimic… Pentru aceea, fiii Pătrăşcoae au rămas… / Şi de asemenea, întărim lui Băseanul şi jupânesei lui Varvara, fata lui Petre Hohulea, nepoată lui Dumitru Hohulea vornic, din drese ce a avut bunicul ei de la Iliaş voievod, satul Şofrăneştii pe Şacovăţ, cu mori pe Şacovăţ, ce-i sunt ei cumpărătură de la Andreica, ureadnic de Bădeuţi, pentru 700 zloţi tătăreşti. / Şi iarăşi am întprit Băseanului vornic ocina ce a cumpărat de la Gheanghe, fiul lui Ionaşco, nepot Savei, a patra parte de sat Ţibăneşti pe Şacovăţ, cu loc de moară în Şacovăţ, pentru 50 taleri curaţi. / Şi iarăşi i-am întărit a patra parte din Răzina pe Nistru, cumpărată de la Candachia, fata Magdalinei, nepoata Petrei Hohulea, drept 25 talei. / Şi iarăşi i-a, întărit lui a patra parte din Stoileşti pe Rebricea, cumpărată de la Pătraşco şi Ion, fiii lui Lazor Cercel, pentru 25 ughi. / Şi jumătate din satul Crăciuneşti, ce-l la 2384 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. X, Iassi 1888, pp. 132, 133

1510 obârşia apei Goliei, din jumătate a treia parte, cumpărată de la Arsenie, fiul Malei, nepot Annei, şi de la nepoţii ei Roma, şi Anton şi Platon, fiii Neagului, nepoţi Sorei, şi de la unchiul lor Baloş, fiul Sorei, drept 20 taleri curaţi. / Şi jumătate din a treia parte din jumătate de sat Crăciuneşti, cumpărată de la Simion, fiul lui Dumitru, fiul popii Oatu, de la nepoţii săi Ignat şi Ioan, nepoţi Olenii, drept 15 taleri curaţi. / Şi iarăşi i-am întărit două părţi din jumătatea dinspre răsărit a satului Tulova, ce se numeşte Glodenii, cumpărat de la Gherman şi Andronic, feciorii Tacoşei, de la nepoţii lor Condrea Lăbuşco, Ionaşco şi Sora, copiii Căcii, şi de la frate-său Ion, nepot Nastei, drept 35 taleri curaţi, din drese de împărţeală ce au avut Nastea şi sora ei Tacoşa de la bătrânul Petru voievod. / Şi iarăşi, a patra parte din jumătatea dinspre apus jumătate din acelaşi sat Glodeni, cumpărat cu 30 ughi galbeni (ducaţi ungureşti de aur). / Şi a patra parte din satul Scănteae, ce a cumpărat-o de la Toader, Mihăil şi Drăghina Scăntee, copiii lui Scăntee, nepoţi lui Trifan, drept 26 ughi galbeni. / Şi iarăşi, a patra parte din jumătate de sat Tulova, ce se numeşte Glodeni, dinspre apus, cumpărată de la Vasilca, fata Nastasiei, nepoata lui Ionaşco Fărăraş, drept 12 taleri curaţi. / Şi iarăşi, din a patra parte, trei părţi, şi din a cincea parte, a treia parte, cumpărătură din jumătatea de jos a satului Boţeşti, de la Miron, fecior lui Nebojatco, nepot lui Ilie Boţescul, de la Costea şi Mihail, fiii lui Vasile, nepoţi iarăşi lui Ilie Boţescul, pentru 100 ughi galbeni, din drese ce au avut de împărţeală de la bătrânul Petru voievod. / Şi a patra parte din satul Boţeşti, o parte şi jumătate din a cincea parte, şi o parte şi jumătate de la Ionaşco, Gavril, Sofronia, Buna, Cristina, Vasile şi Pătraşco, fiii lui Oană, nepoţi lui Ilie

1511 Boţescul, drept 50 ughi galbeni. / Şi iarăşi i-am întărit , din jumătatea de sus a satului Vultureşti, partea Sorei, fata Copăceanului, nepoata Oanei, drept 80 ughi galbeni. / Şi a patra parte dintr-o selişte Nicoriţa pe Rebricea cea mică, care acum se numeşte Hilimăneşti, şi din altă parte, cumpărătură de la Tudora Varticoae, nepoata Cristinei, fata Siminei, drept 300 zloţi tătăreşti. / Şi iarăşi, din cea de jos a treia parte din satul Miclăuşenii, ce se numeşte Graurii, 12 pământuri din toate ţarinile, cumpărate de la Solomia, fata lui Ion Graur, drept 20 ughi galbeni. / Şi iarăşi i-am întărit un loc de prisacă pe Bârlad, din sus de satul Dobroslăveşti, cumpărătură de la Mărica, Ana şi Costanda, fiii lui Oţăl”2385 . 1623, iunie 9: Mărturia lui Pătraşco şi a femeii sale Mărica, despre zălogirea ocinii sale din Boţeşti: „scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, cum au fost o cupă de argint de au tras 12 ughi şi alte unelte, ce ni sau venit din partea Fătului mie şi lui Costantin. Deci cupa au pierit la nişte dajnici, pentru treaba casei noastre. Drept aceea, noi ne-am pus ocina zălog, din Boţeşti, până-i vom scote cupa. Şi acele unelte, ce ni s-au venit din partea unchiului nostru, lui Fătu, şi alte unelte, să-şi ceară de la vărul său, de la Pavăl. / Şi această tocmeală sau făcut dinaintea a mulţi omeni buni (din târgul Iaşilor – n. n.), anume: Măteiaş vătavul, şi Ionaşco cizmariul, şi Cadiul, şi Costantin diacul şi alţi mulţi omeni buni” 2386 . 1625, decembrie 26: Zapis de la Necoară, Simion, Costin, Oprea, Antoniica, Anghelina şi Măriica, feciorii 2385 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. V, Iaşi 1908, pp. 121-129 2386 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 81, p. 121

1512 Băseanului, prin care mărturisesc că au „vândut jumătate de saz Boţeşti, partea de sus, cu vad de moară şi cu biserică, şi cu clopotniţă, şi cu curţi şi cu tot venitul, drept 130 ughi (ducaţi ungureşti)…jupânului Pană vistiernic”2387 . 1626, august 6: Zapisul lui Pavăl, în care scrie că s-a „tocmit cu verii mei, cu Costantin şi cu fraţii lui, de iam dat o parte de ocină a unchiu-nostru, a lui Făt din Boţeşti, ce se va alege partea mea şi a fraţilor mei, a unchiului nostru, a lui Făt, ce a rămas la mine. Deci m-au rămas să împărţim acele bucate ale unchiului nostru cu dânşii. Deci am împărţit dintr-acele bucate dintr-însa, iar 12 galbeni de aur au rămas la mine neîmpărţiţi şi 4 lei şi 9 putini de miere de lungi de patru palme şi o şchioapă, de largi de 3 palme, şi două hiară de moară, şi două hiară de plug şi o tigaie de prăjit, şi una cu picioare, şi 30 de nasturi mărunţi şi o bardă”2388 . 1637, mai 22: Întărit de Vasile Lupu voievod uricarului Simion Băisan, prin ispisoc de judecată, după ce „s-au pârât de faţă” Dumitraşco din Buhăeşti (comuna Vultureşti, Vaslui), nepotul lui Coste, Gligor din Cozmeşti (comuna Deleşti, Vaslui), ginerele lui Condrea, Porcea de la Băleşti (comuna Deleşti, Vaslui), ginerele popii Spiridon şi alte rude ale lor, cu Simion, fiul lui Băisanul fost vornic, „pentru jumătate din satul Boţăşti (sau Parpaniţa, înglobat în oraşul Negreşti, Vaslui), ce 2387 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 408, p. 474 2388 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 108, pp. 127, 128

1513 este pe Stavnic, în ţinutul Vaslui, şi pentru altă jumătate din satul Buhăeşti, din acelaşi ţinut”2389 . 1637, mai 25: Carte de împuternicire, dată de Vasile Lupu voievod lui Constantin, feciorul lui Gherasim, „spre aceea ca să fie tare şi puternic a ţine şi a opri nişte părţi de ocină din Boţăşti, ce este în ţinutul Vasluiului”2390 . 1638, mai 9: Porunca dată de Vasile Lupu voievod lui Focşea din Glodeni (inclus în oraşul Negreşti, Vaslui), după ce „s-au jeluit şi s-au pârât de faţă Constantin din Boţeşti (sau Paparniţa, inclus în oraşul Negreşti, Vaslui), feciorul lui Gherasim, Istratie de acolo, şi Nechita din Pungeşti (comuna Pungeşti, Vaslui). Feciorul lui Toader, cu Ţigan din Glodeni, cu Palaga de acolo şi cu fratele ei Drulea, şi Coste de Boţeşti, gineresău, pentru o parte de ocină din Boţeşti, partea Nastei, zicând Constantin că au cumpărat, cu oamenii lui, ce sunt mai sus scrişi, dintr-acea parte a Nastei, trei părţi, şi a adus şi ispisoc de la Petru Vodă şi de la Irimiia vodă, şi mărturii zapise de la oameni buni… Iar Ţigan din Glodeni şi ai lui au zis că au cumpărat şi ei acele părţi şi drese n-au adus. Pentru aceea, tu să strângi oameni buni, să căutaţi să împărţiţi din jumătate de sat, din partea de jos, şi să faceţi în cinci părţi; din cinci părţi, este una partea Nastei din Boţeşti – aceea să o faceţi în patru părţi. 2389 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 106, pp. 103, 104 2390 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 108, p. 105

1514 Trei părţi să fie lui Constantin şi fraţilor lui, iar una este nevândută”2391 . 1642, martie 5: Întărit de Vasile Lupu voievod lui Lupaşco Bucium, care primeşte danie, de la Irimia Feacşea „un loc de prisacă şi cu 6 pământuri în hotarul satului Vivoreani, în Putna”, în semn de recunoştinţă că s-a întâmplat ca „Bucium să plătească capul unui fiu al său, care a furat niscai oi de la Toader din Boţeşti”; apoi Lupaşco Bucium cumpără, cu 20 lei bătuţi, de la „Zămârdac cu femeia lui partea lui din Vivoreani”, iar de la fiii Saftei, cu 3 lei, „două nive în ţarină, într-acelaşi hotar”2392 . 1691, mai 25: Ispisoc de judecată de la Constantin Cantemir voievod, după ce „s-au pârât de faţă Ionaşcu stolnicul, ginerele lui Apostul ce a fost sulger şi al Nazariei, fata Arapului, cu Ştefan Miclescul, ce a fost postelnic, feciorul fostului mare spătar Postolachi (Apostolachi) şi al Catrinei, fata Alexandrei, fata lui Duca, care a fost întâi jupâneasa lui Apostul sulgerul, şi, murind Alexandra, fata Ducăi, mama Catrinei, spătăresei lui Postolachi, Apostol a luat pe Nazaria, fata Arapului, soacra lui Ionaşco stolnicul, şi au făcut alt rând de feciori Apostol cu Nazaria, pe Maria, jupâneasa lui Ionaşco stolnicul, şi pe Grigoraşcu medelnicerul. / Şi, murin Apostol sulgerul, tras-au până, la divanul lui Gheorghe Ştefan vodă, Postolachi (Apostolachi) spătarul şi jupâneasa Catrina, fata lui Apostol sulgerului şi a Alexandrei, fata Ducăi, cu Nazaria maştihă-sa, jupâneasa 2391 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 347, p. 341 2392 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. V, Iaşi 1908, pp. 303-304

1515 lui Apostol sulgerul, pentru satul Căzăneşti şi pentru Boţăşti de la ţinutul Vasluiului, şi pentru moşiile de la Căzăneşti şi nişte dughene din târgul Iaşi, din târgul de jos, şi, trimiţând Gheorghe Ştefan vodă pe boierii Banul şi Prăjescul, ca să-i socotească cu dreptate, socotit-au şi au ales oamenii buni să ţină Apostolachi spătarul şi jupâneasa Catrina jumătate de sat Căzăneşti şi jumătate de sat Boteşti. Iar pentru morile de la Căzăneşti şi dughenele din Iaşi s-a socotit să le ţie iar Nazaria sulgeroaia, cu fiii săi, iar Catrina, jupâneasa lui Apostolachi spătarul treabă să nu aibă, căci ea şi-a scos zestrele mâne-si Alexandra… precum arată Ştefan Miclescul postelnic mărturie de la acei boieri… / Apoi, pe urmă, întâmplându-se Nazaria sulgeroaia, soacra lui Ionaşco stolnicul, de iarăşi s-a măritat şi a făcut alt rând de feciori şi, după aceea, întâmplându-i-se moartea, arată înaintea noastră Ştefan Miclescul o scrisoare, făcută de un preot rus, zicând cum, la moarte, Nazaria silgeroia s-a dat, cu limbă de moarte, lui, ca să o grijească şi ce-ar fi din partea ei din acele ocini din Căzăneşti şi din Boţăşti să fie a lui Ştefan Miclescul. / Iar Ionaşco stolnicul, ginerele Nazariei, arată un zapis de la soacră-sa Nazaria, scriind că s-a tocmit, mai înainte în viaţa sa, cu jupâneasa lui Ionaşco Stolnicul şi cu fiii săi Maria, jupâneasa lui Ionaşco stolnicul, şi cu Gligoraşco medelnicer, cum, până unde va fi ea vie, să ţină a treia parte din jumătate de sat Căzăneşti şi a treia parte din Boţeşti. / Iar Maria, fiică-sa, jupâneasa lui Ionaşco stolnicul, şi cu fiul său Gligoraşco să ţină două părţi din acea jumătate de sat Căzăneşti şi din satul Boţeşti, iar după moartea ei, partea ei din cele două sate să fie iar ale fiilor Mariei şi a lui Gligoraşcu. / Aşijderi, întâmplându-se moartea lui Gligoraşco

1516 medelnicerul, fratele Mariei stolniceasa, şi rămânând multe datorii pe urma lui, pe la neguţători, şi fiind încă şi lui Ionaşco stolnicul dator cu câţiva bani, de pe nişte miere, Ionaşco stolnicul a dat, de s-au plătit pe unde a fost el dator, şi, neavând de unde plăti datoriile, vrând Nazaria să vândă părţile lui Grigoraş altora străini, încă a mai dat bani, de l-a plătit de datornici… precum ne-au arătat zapis la Nazaria, mama lui Gligoraşco… şi, pentru acei bani, i-au dat acele părţi din Căzăneşti şi din Boţeşti, vânzând Ionaşco alte moşii de pe aiurea, de a plătit datoriile, ca să nu intre oameni străini. / Deci domnia mea am socotit cum diata lui Ştefan Miclescul este făcută rău… şi am dat rămas pe Ştefan Miclescul”2393 . 1774, iulie 5: Satul Boţăştii, ţinutul Vasluiului, ocolul Crasnei, după recensământul lui Rumeanţev2394 , avea următorii: Birnici: Apostol Chinan / Toader Plop / Petre, văcar / Tofan Struţă. // Mazili: Neculai Chirica / Petre Codrian. // Ruptaşi: Constandin Loghin. // Preoţi: Popa Andrei. // Diaconi: Pavăl Struţă, diacon / Vasile, diacon. 1774, iulie 5: Satul Boţăştii, al lui Serafim, ţinutul Vasluiului, ocolul Fundului, după recensământul lui Rumeanţev2395, avea următorii: Birnici: Ilii, pas / Toader, pas / Costandin Prună. 1898: „Boţeşti, comună rurală în partea de nordvest a plăşii Crasna, judeţul Fălciu. E mărginită, la nord, 2393 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. V, Iaşi 1908, pp. 168-171 2394 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 220, 221 2395 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 240

1517 cu judeţul Vaslui; la sud, cu comuna Tăbălăeşti; la est cu comunele Brădicești şi Averești, şi la vest, cu comuna Gugești. Este formată din satele: Boţeşti și Porţișeni, pe o suprafață de 4.551 hectare. Are o populaţiune de 243 familii, 1.020 suflete, din care 214 contribuabili. Are 3 biserici, deservite de 1 preot, şi o școală... Vite: 639 vite mari cornute, 94 cai, 1.845 oi şi 309 porci. / Boţeşti, sat în comuna Boţești, situat pe valea Boţeştilor, pe o suprafață de 2.933 hectare și cu o populaţie de 170 familii, 700 suflete, din care 154 contribuabili. Este reşedinţa comunei. Are o şcoală, frecventată de 35 clevi şi o biserică. Alexandru Negruzzi a înfiinţat, în anul 1883, pe această moșie, o fabrică de teracotă, în care funcționau 20 lucrători; în anul 1889, a încetat de a mai funcţiona, din cauza relelor drumuri, care făceau dificilă transportarea produselor fabricii. Moșia Boţeşti este mărită în teritoriu cu 1.164 hectare, prin alipirea părților de moșii Plopi şi Roşiori, foste ale vornicului Scarlat Rosetti, anexate la proprietatea dlui Negruzzi prin căsătorie” 2396 . BOŢOAIA (lângă Şerboteşti, Vaslui). 1690, mai 3: Întărit de Constantin Cantemir voievod comisului Ştefan Cerchez şi jupânesei Acsuţa, care primesc ispisoc de cumpărătură” în baza unui zapis 2396 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, pp. 570, 571

1518 de la Ion, feciorul lui Albotă, şi de la femeia lui Lozâna, care i-au vândut, drept 10 lei, „un loc de prisacă ce este la Boţoaia, iar în ţinutul Vasluiului”2397 . 1774, iulie 5: Satul Boţoaia, ocolul Mijlocului, după recensământul lui Rumeanţev2398, avea următorii: Diaconii: Ştefan, diacon / Toader, diacon. // Ruptaşi: Spiridon, cheptănar. // Călăraşi: Ion Benescul. 1898: „Boţoaia, sat în partea de vest a comunei Bereasa, plasa Mijlocul, judeţul Vaslui, situat pe dealul numit al Boţoaei, pe o suprafață de 829 hectare, din care 686 hectare sunt ale proprietarului, colonelul de marină Emanuel Al. Koslinsky, iar 143 hectare sunt ale locuitorilor. Locuitorii posedă 16 pluguri și 14 care cu boi și 5 căruțe cu cai; 28 stupi. Are o populaţie de 24 familii sau 93 suflete, între care 4 evrei și 10 ţigani. Are o biserică, făcută de obştia locuitorilor, cu 1 cântăreţ. Se află 2 iazuri. Numărul vitelor e de 65 vite mari cornute, 20 cai, 120 oi și 14 râmători” 2399 . 2397 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, III, Bârlad 1915, doc. 174, pp. 155-160 2398 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 226 2399 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 571

1519 BOURENI (sau Buoreni, sat „unde au fost cneji Băloş şi Danciul”, comuna Moţca, Iaşi). 1470, august 13: Întărit de Ştefan voievod lui Toma Bontica, care primeşte uric pentru „ocinile şi moşiile soţiei lui, Elena, anume satele de la Poieni (zona împădurită dintre Siret şi Moldova, în Neamţ), unde au fost cneji Băloş şi Danciul, şi moara de pe Moldova, care este a acestor sate” 2400. Hotarul, din veac. 1488, octombrie 15: Întărit de Ştefan voievod Mitropoliei din Roman , odată cu celelalte sate cumpărate de Ştefan cel Mare pentru această danie. Vânduseră „însumi domniei mele” fraţii Mihul şi Iahuş, Giurgea, Ivan şi Bratul, nepotul lui Rafeiu, Mihul Obroc şi Grigor fiul lui Ivan, „Negoeştii pe Pârâul Negru” (în Dragomireşti, Neamţ), pentru 172 zloţi tătăreşti; Daşco şi Malea, fiii lui Gostilă, nepoţii lui Puiu Ploscarul, i-au vândut „jumătate din satul Gostileşti” (în Vlădiceni, comuna Bârgăuani, Neamţ), pentru 120 zloţi; Ileana, fiica lui Nechita, fratele lui Coste Andronic au vândut lui Vodă „două sate care sunt pe Moldova, anume Poiana, unde au fost cneji Băloş şi Danciul” (Boureni, Moţca, Iaşi), pentru 200 zloţi; fraţii Zărnă, Toma şi Ion, fiii lui Pătru, nepoţii lui Tiba, i-au vândut „Ciorsăceştii (lângă Păstrăveni, Neamţ), unde a fost bunicul lor Tiba, pe Moldova, în 2400 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. II, Bucureşti 1976, doc. 173, pp. 255-257

1520 Câmpul Perilor, şi loc de moară pe Moldova”, pentru 240 zloţi; Neagşa, fiica lui Băilă de la Racova, nepoata lui Botăş, i-a vândut „un sat pe Moldova, în Câmpul Perilor, anume partea lui Botăş, unde a fost bunicul ei Botăş” (lângă Păstrăveni, Neamţ), pentru 60 de zloţi, toate aceste sate fiind oferite Mitropoliei din Roman „pentru pomenirea sfânt-răposaţilor înaintaşi” 2401. Hotarele, din veac. 1581, mai 11: Întărit de Iancul (Sasul) voievod surorilor Mărica şi Elisafta, fetele Solomiei, şi rudelor lor, fraţii Veisa biv (fost) pitar, Ionaşco şi Agafia, copiii Marincă, fraţilor Ana şi Irimia Brabovschi, copiii Sofroniei, toţi nepoţi ai lui Ion Vorontar şi ai Soficăi, strănepoţi lui Şerbica şi Olena, care „au împărţit între dânşii satul Vasilăuţi, din uric ce a avut buna lor Sofica de la părintele domniei mele Petru voievod, satul Prisacanii, cu locul de moară în Miletin, jumătate de sat din Cobalţii, din jos de Piciorogani, cu loc de moară tot în Miletin, şi Prăjăni cu moară, din uric ce a avut strămoaşa lor Olena de la bătrânul Bogdan voievod, satul Cudrenţii, care acum se numeşte Şerbiceni, în vârful pârâului Drabiştei, din uric ce au avut de pe strămoşul lor Şerbica de la Ştefan voievod, satul Vorintireşti, pe Siret, în ţinutul Romanului, din uric ce a avut strămoşul lor Ion Vorontar de la Ştefan voievod cel tânăr, a şasea parte din satul Boureni, din uricul moşului (bunicului) lor Ion Vorontar de la părintele domniei mele Petru voievod”2402 . 1625: „Mărturie hotarnică de la Pătraşcu, vătavul cel mare, şi Corpaciu din Leţcani, şi Toader, diac din 2401 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. III, Bucureşti 1980, doc. 42, pp. 76-80 2402 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. XIV, Iassi 1889, pp. 148-150

1521 Stănislăveşti, şi Ionaşcu, şi Mihăilă de Unguraşi, şi Eremiia de Boureni, referitoare la partea „de sat Boureni, ocină ce-au ţinut-o pană vistiernicul; ne-am socotit şi am găsit cumpărătură de la Mierăuţă Hraniţă loc de trei case din partea Năvrăescului. Şi am găsit cumpărătură de la Arsenie, fratele Năvrăpescului, o casă, fără acele 4 case, parte toată partea Năvrăpescului, cum a ţinut Pană vistiernicul”2403 . 1625, ianuarie 10: Zapisul lui Grigori sin (fiu) Onciul din Boureni, care, datorând 50 galbeni vornicului Mihăilescul, „i-a pus zălog o casă şi cu toată partea din sat, din Boureni”2404 . 1625, decembrie 30: Întărit de Radul voievod lui Irimia (Eremie) din Boureni, în baza unui zapis de mărturie, semnat de mari boieri, „scriind în acel zapis că a venit înaintea lor Gligorie, fiul lui Onciul din Boureni, şi a pus zălog o casă şi cu o jirebie în ţarină. Aceasta a pus-o zălog la Mihălescul, fost vornic, pentru 8 galbeni ungureşti şi şi-a pus zi ca să-i plătească banii. Şi când i-a fost ziua, el nu i-a plătit… iar Mihălescul a vândut această casă şi cu jirebie lui Irimia din Boureni, pentru 8 galbeni ungureşti”2405 . 1626, august 29: Întărit de Miron Barnovschi voievod lui Eremia diac din Booreni, care primeşte uric pentru „dreapta lui ocină de cumpărătură, ce şi-a cumpărat de la Mihălescul vornic, pentru 8 galbeni ungu2403 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 252, p. 322 2404 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 258, p. 325 2405 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 410, pp. 475, 476

1522 reşti, o casă cu jirebie în ţarină, în satul Boureni, iar lui Mihălescul i-a fost cumpărătură de la Grigorie, fiul lui Onciul din Booreni”2406 . 1626, octombrie: Întărit de Miron Barnovschi voievod cămăraşului Toderaşco, care cumpără, cu 300 ughi (ducaţi ungureşti, de la vistiernicul Pană, „jumătate din satul Unguraşii (lângă Păstrăveni, Neamţ), partea de sus, pe Moldova, în ţinutul Neamţului… căci această parte de sat i-a fost cumpărătură lui Pană vistiernic de la Păscălina, cneaghina lui Iacomi pârcălab, iar Păscălinei Iacomiasa i-a fost cumpărătură, dimpreună cu panul ei, Iacomi pârcălab, de la Păscălina, cneaghina lui Stroici logofăt, şi de la fiul ei Ionaşco, fiul lui Stroici. / Şi întru aceasta, de asemenea i-a vândut Pană vistiernic (lui Todraşco cămăraş – n. n.) şi altă parte din acelaşi sat, din partea de jos, cu parte de loc de moară la Topoliţă şi la râul Moldova, ce i-a fost cumpărătură de la Gligorie Drugă şi de la soţia lui Solomia, şi de la fiii lor Ion, Păntelei, Dumitraşco şi Eremia… pentru 88 taleri de argint… / Şi de asemenea i-a vândut şi altă parte din această jumătate de sat, din partea de jos, ce i-a fost cumpărătură de la popa Toaderm fiul lui ion Toderiţă… pentru 70 talei… / altă parte din această jumătate de sat… cumpărătură de la Mărica, fiica lui Radul, şi de la fiii ei Gavril, Larion, Chelsia şi Ana… pentru 85 taleri de argint. / Şi de asemenea… altă parte din acelaşi sat, ce a avut Pană vistiernic cumpărătură de la Mărica şi de la Lupul, fiul lui Drăgan… pentru 85 taleri de argint. / Ţi de asemenea a vândut Pană vistiernic şi alte părţi de ocină din satul Boureni (comuna Moţca, Iaşi), patru jirebii de 2406 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 113, pp. 135, 136

1523 case, ce i-au fost cumpărătură, trei jirebii de la Mirăuţă Hraniţă… Şi o jirebie i-a vândut-o Arsenie, fratele lui Gheorghe Năvrăpescul”2407 . 1627, aprilie 12: Întărit de Miron Barnovschi voievod lui Pană vistiernic, care primeşte uric pentru „jumătate din satul Frijeni (lângă Gura Sărăţii, Vaslui), ce este în ţinutul Fălciului, pe râul Sărata, cu loc de iazuri şi de moară… cumpărătură de la Bărnovschi, de la femeia lui Anghelina şi de la fiica lor Sora, pentru 150 taleri de argint”; / „trei părţi din satul Duşeşti (lângă Codăeşti, Vaslui), care este în ţinutul Vasluiului, căci se împarte întregul sat în cinci părţi, cu două mori gata pe pârâul Vaslui şi cu curţi… cumpărătură de la Dumitru, fiul lui Purcel şi de la Ionaşco hânsar, pentru 186 galbeni ungureşti. Iar lui Ionaşco hânsar… cumpărătură de la Isac, fiul lui Gligorie, nepotul lui Purcel postelnic… şi o altă parte din acelaşi sat Duşeşti, din jumătatea de sus a satului, a opta parte, cu parte din vad de moară pe apa Vaslui, ce şi-a cumpărat-o de la Vasile, fiul lui Gavril Purcel, pentru 80 ughi galbeni”; „o parte de ocină din satul Mogoşeşti (intrat în componenţa oraşului Buhuşi), ce este în ţinutul Neamţului, a opta parte din a treia parte a satului, cu vad de moară pe pârâul Bistriţa, ce şi-a cumpărat-o de la Efrim păhărnicel, pentru 150 taleri de argint”, iar de la Maxin, fiul lui Andreica Creţul, de la Gavril, Ştefan şi Bejan, fiii Maricăi, toţi nepoţi lui Danciul Pardos cel bătrân, „a patra parte din tot satul Mogoşeşti, partea de sus şi cu case gata, şi cu pivniţă, şi cu jumătate dintr-un vad de moară şi cu două mori gata pe o gârlă a Bistriţei”; / „o parte de ocină din satul 2407 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 129, pp. 159-161

1524 Boureni (comuna Moţca, Iaşi), ce este în ţinutul Sucevei, a treia parte ce se va alege, partea lui Hraniţă, fiul lui Năvrăpăscul cel Bătrân, pentru 150 ughi galbeni”2408 . 1628, iunie 6: Întărit de Miron Barnovschi voievod diacului Eremia şi soţiei lui, Părasca din Buoreni, fata lui Calapod, „dreapta lor ocină, schimb pe care au schimbat-o cu Nicoară Prăjescul fost vistiernic, din satul Buoreni, toate părţile cât se vor alege părţile lui Nicoară Prăjescul, de cumpărătură şi de moştenire din acel sat, să stăpânească ei”2409 . 1634, ianuarie 25: Întărit de Moise Moghila voievod cămăraşului lui Gheorghe Năvrăpăscul, care primeşte uric pentru, „din a treia parte satul Boureni, pe apa Moldovei, trei părţi loc cu case, ce a cumpărat de la Pană fost vistiernic, drept 40 galbeni, iar lui i-a fost cumpărătură de la Mierăuţă Hraniţă”2410 . 1635, iunie 25: Zapisul lui Simion Pilipovschi, al femeii lui Mărica, fata lui Ionaşco Dărman, nepoata lui Vrângan, şi al feciorilor lor Gligorie, Vasilie, Ionaşco, Gavril, Ştefan, Gaftona, Safta şi Ana, în care scriu „precum că au jefuit feciorii noştri, anume Vasilie şi frate-său Ionaşco, pe Isar cămăraşul, la Boureni (comuna Moţca, Iaşi), şi au luat de la dânsul multă avere, 3.000 lei bani gata, şi zapise de 9.000 lei, şi l-au împuşcat pe dânsul şi pe alţi prieteni ai lui neguţători i-au ucis. După aceea, prinzându-i pe dânşii, i-au pus în temniţă şi a 2408 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 179, pp. 229-236 2409 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 364, pp. 508, 509 2410 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXII, Bucureşti 1974, doc. 38, p. 42

1525 hotărât judecata ca să piară ca nişte făcători de rele. / Deci neavând cu ce plăti capetele lor de acea faptă, căci bani au dat ei numai 750 lei, am dat noi, pentru greşeala feciorilor noştri, jumătate de sat Şerbiceni (comuna Şerbiceni, raionul Sotireni, Ucraina), cu vecini, şi cu iaz, şi cu loc de moară, şi cu tot venitul, ce este în ţinutul Hotinului, la obârşia Rădiului, pe pârâul Drabiştii”2411 . 1635, septembrie 15: Întărit de Vasile Lupu voievod vameşului Isariu, care cumpără, cu 250 lei bătuţi, de la Simion Pilipovschi şi soţia lui Marica, fiica lui Ionaşco Dărman, nepoata lui Vrâncean, şi de la fiii lor Gligorie şi Vasile, şi de la fraţii lor Ionaşco, Gavril şi Gafca, „jumătate de sat din Şerbiceni, care este în ţinutul Hotinului”, dar fii lui Simion Pilipovschi, Vasile şi Ionaşco „l-au jefuit şi l-au rănit pe Isariu cămăraş, la Boureni, şi au luat de la el 3.000 de taleri bătuţi şi zapise de 9.000 lei, şi au tras asupra lui, şi pe alţi tovarăşi ai lui, negustori, i-au omorât; apoi i-au prins şi i-au pus în temniţă. / Şi li s-a dat lor judecată să fie osândiţi ca nişte răufăcători; astfel, ei nu au avut cu ce-şi plăti capetele de acea vină, ci i-au dat lui acea jumătate de sat din Şerbiceni, pentru acei mai sus scrişi bani, 250 lei bătuşi. Şi le-au întrebat ei pe toate rubedeniile lor să dea acei bani pentru capete şi să ia acea jumătate de sat, şi nimeni nu a vrut să dea acei bani: pe de alta, ei i-au dat în mâini 750 de lei bani gata; şi dresele pe care le-au avut pe acea jumătate de sat, pe toate le-au dat în mâinile lui Isariu… Deci Noi i-am dat şi i-am întărit”2412 . 2411 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 143, p. 180 2412 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 235, pp. 279, 280

1526 1635: Scrisoarea logofătului Pătraşco Başotă, în care mărturiseşte cum „au venit David şi Toader din Buoreani, nepoţi Pântei, şi au pârât de faţă pe popa Burlă şi pe nepoţii Reanti, şi pe nepoţii lui Trepăduş, pentru nişte bani, ce i-a luat Mihalcea, fratele popii Burlă, 50 zloţi, de la Pântea, şi de la Reantea iarăşi 1.000 aspri, şi fiii lui Trepăduş 140 zloţi, şi Bunuşea, fata lui Hilimon, iarăşi a luat 140 zloţi, cum a arătat şi zapise de la ei pentru acei bani, pentru partea lor de ocină, ce-au avut-o în satul Buoreani, şi, înainte de a lua ei acei bani, ei au fost schimbat cu dânşii, pentru partea lor ce au avut-o în Borăle; iar mai apoi au fost luat şi acei bani. / Pentru aceasta, le-am dat de la noi lui David şi Toader, nepoţi Pântei, ca să aibă ei singuri a-şi ţine partea de ocină ce li se va alege partea Mihalcei din satul Borăle, şi partea nepoţilor Reantei şi a fiilor lui Trepăduş şi partea Bunuşei, sau să le întoarcă lor banii”2413 . 1636, aprilie 21: Întărit de Vasile Lupu voievod, în baza dreselor vechi, logofătului Toderaş, care primeşte ispisoc de întărire pentru „jumătate de sat din Unguraşi (lângă Lunca Moldovei, comuna Păstrăveni, Neamţ), pe râul Moldova, partea de sus, care este în ţinutul Neamţului, cumpărată de la Pană vistiernic, pentru 300 de ughi galbeni, care cumpărase de la Păscălina, cneaghina lui Iacomi pârcălab, iar Păscălinei i-a fost cumpărătură, cu panul ei, de la cneaghina lui Stroici logofăt şi de la fiul ei Ionaşcu… / Şi de asemenea i-a vândut Pană vistiernic şi altă parte din acelaşi sat, din partea de jos, cu parte de loc de moară pe Topoliţă şi pe râul Moldova, care i-a fost cumpărătură de la Gligorie Drugă şi de la femeia lui 2413 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. III, Iaşi 1907, pp. 89, 90

1527 Salomiia, şi de la fiii lor Ion, Păntelei, Dumitraşco şi Eremiia, pentru 88 taleri de argint. / De asemenea, şi altă parte din această jumătate de sat, cumpărătură de la popa Toader, fiul lui Ion Toderiţă, pentru 70 taleri de argint. / Şi de asemenea, şi altă parte, care i-a fost cumpărătură de la Mărina, fiica lui Radul, şi de la fiii ei Gavril, Larion, Ştefac, Chelsiia şi Anna, pentru 5 taleri de argint. Şi de asemenea, cumpărătura de la Mărica şi Lupul, fiii lui Drăgan, pentru 85 taleri de argint. / Şi de asemenea, a vândut Pană vistiernic şi alte părţi de ocină din satul Boureni (comuna Moţca, Iaşi), patru jirebii de case, ce iau fost cumpărătură: trei jirebii de la Mirăuţă Hranici; şi când au fost zilele lui Gaşpar voievod, a căzut Pană vistiernic într-o nevoie şi a vândut aceste trei jirebii lui Gheorghe Năvrăpăscul, iar după aceea iarăşi a umblat Năvrăpăscul într-o dare şi a rămas dator cu câţiva bani, şi le-a vândut tot lui Pană vistiernic; iar o jirebie i-a vânduto Arsenie, fratele lui Gheorghe Năvrăpăscul”2414 . 1640, mai 7: Andrei Grebencea face un schimb de moşii cu logofătul Toderaşco, căruia îi dă „trei jirebii, ceau fost parte părinţilor noştri în satul Boureni (Buoreni, comuna Moţca, Iaşi), pe apa Moldovei… iar dumnealui mi-a dat jumătate de sat Loitreni (pe Ciuluc, Orhei, Moldova) pe Ciuluc, la ţinutul Orheiului şi, după acea jumătate de sat, mi-a mai adaos dumnealui 30 galbeni de aur”2415 . 1640, mai 8: Scrisoarea pârcălabilor de Suceava, care au mers la Boureni (comuna Moţca, Iaşi) „pentru 2414 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 404, pp. 466, 467 2415 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 352, pp. 367, 368

1528 ocina ce a ţinut Pană vistiernic… şi am găsit cumpărătură de la Mirăuţă Hraniţă loc de trei case, din partea Năvrăpăscului, şi am găsit cumpărătură de la Arsănii, fratele Năvrăpăscului, o casă, fără acele patru case, altă parte, toată partea Năvrpăscului, cum a ţinut Pană vistiernic peste tot locul, cu vecini, cu toţi, până acum…. / Deci dăm de ştire măriei dumitale Pătraşcu vătaful cel Mare, Corpaci din Leţcani (comuna Cristeşti, Iaşi), Toader diacul din Stănislăveşti (comuna Păstrăveni, Neamţ), Mihăilă din Unguraşi (comuna Păstrăveni, Neamţ), Irimie de Boureni şi mulţi oameni buni megieşi”2416 . 1644, ianuarie 15: Ispisoc de judecată de la Vasile Lupu voievod, după ce „s-au pârât de faţă Strătulat Boroleanul uricarul, Nacul şi Căzacul, feciorii Zbiarăi, Andronache, feciorul Rentei, Tomiţa, Creţul, Necoară, Pătraşco, Gheţău, Gligorie, Ana, Rusul şi Nacul, toţi strănepoţii lui Hilimon, cu fraţii Zavul şi Toader, feciorii Sofiicăi, nepoţii Pântei, cu fraţii Tănasie, Mărica şi Văsiica, feciorii lui Toader Buoreanul, nepoţii Pântei, cu Pătraşco, ginerele lui Grigoraşco uricarul, şi cu Constantin, fiul popii Ivanco, pentru a patra parte din Borâle (Borole, comuna Hăneşti, Botoşani), zicând Strătulat Boroleanul şi cu toată seminţia lui Hilimon cum au ei acea a patra parte schimbătură de moşii lor, şi au arătat şi un dres de schimbare de la Alexandru vodă, cum şi-au dat părţile lor din Boureni (sau Buoreni, comuna Moţca, Iaşi) pe jumătate din a patra parte din Borâle. / Iar Zavul a arătat un zapis cum, după schimbare, strămoşii lor nu s-au ţinut de schimbare, ci şi-au vândut părţile lor 2416 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 355, pp. 370, 371

1529 din satul Boureni, ce este în ţinutul Sucevei, pe râul Moldova, Pântei din Boureni, feciorul popii Ivanco, tustrele părţile lor. Mihalcea, fratele popii Burlă, a luat 50 de zloţi tătăreşti şi Rentea iar a luat o mie de aspri, şi feciorii lui Trepăduş au luat 140 tătăreşti, şi Bunuşea, fata lui Hilimon, iar a luat 140 zloţi tătăreşti. / Deci domnia mea i-am judecat după legea ţării; dacă nu s-au ţinut de schimbare, ci au vândut părţile lor din Boureni Pântei, să n-aibă treabă Strătular Boroleanul şi cu toată ruda lor”2417 . 1898: „Boureni, sat pe moşia şi în comuna Cristești, judeţul Suceava. Așezat pe dealurile Surda, Gura Surdei, Bărgăul şi Căpăţina. E străbătut de pâraiele Surda, Boura și Bărgăul. Numără 160 case, populate cu 182 capi de familie sau 740 suflete, din care 370 bărbaţi și 370 femei (7 străini). Are 128 contribuabili. În sat e o circiumă. Vatra satului ocupă suprafața de 8-10 fălci. Împroprietăriţi, la 1864, sunt 63, din care 2 fruntași, 26 mijlocași şi 35 codași, stăpânind 169 fălci şi 22 prăjini. Drumuri principale sunt: la Păşcani, 12 km, și la Soci, 3 km… La 1803, iunie 26, „răzeșii de pe moșia Boureni, de la ținutul Sucevei, se judecă pentru moșie cu vistiernicul Grigore Sturdza”. În același an, Boureni-Răzășeşti numărai 20 liuzi, plătind 280 lei bir pe an (Uricar. de Th. Codrescu, vol. VI, p. 247 şi VII, p. 248). Pe la 1850. „Boureni cu morile Zavului și Dobruleşti, la ţinutul Sucevei, ocolul Siretului, e moșie a fostului Domn Mihail Sturdza. Are sat cu o biserică, deservită de 2 preoţi, 1 diacon, 2 dascăli, 1 privilegiat, 2 mazili, 5 nevolnici, 11 vădane, 1 slujbaş volnic, 1 vătaf şi 4 jidovi; pe lângă 2417 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVII, Bucureşti 2005, doc. 232, pp. 212, 213

1530 moșiile Miroslăvești, Cristești și altele, cu un număr de 20 locuitori” (Buciumul Român, An I, p. 378)”2418 . BOUŞORI (Nedee, sat inclus în Bouşori, Vaslui). 1625, decembrie 14: Întărit de Radul voievod lui Petrea Cehan, în baza unui zapis de la popa Vasile, Marco hânsar şi pitărelul Ciocârlie din Fereşti (comuna Laza, Vaslui) şi de la Ionosie din Bosânceni (lângă Fereşti, comuna Văleni, Vaslui), „scriind în acest zapis că au venit înaintea lor Mateiu şi surorile lui Sora şi Marica, fiii Anei, nepoţii lui Gheorghie… şi au vândut dreapta lor parte de ocină şi dedină din satul Româneşti (lângă Micleşti, Vaslui), partea de jos, din vatra satului şi cu fânaţ, şi din câmp şi din ţarină. Aceasta au vândut-o slugii noastre Petrea Cehan, pentru 60 taleri număraţi şi o iapă. / Şi de asemenea a venit Bogza, fiul Buscăi, nepotul lui Ion Bolea… şi a vândut dreapta lui parte de ocină din satul Fâstâci (sat pe Stemnic, Vaslui), ce se fa alege din fundătura de ţarină şi cu loc de prisacă şi de fânaţ… lui Petrea Ceha, pentru 1t taleri număraţi. / Şi, de asemenea… Vasile, fiul lui Frăţiia, nepotul lui Brânduşă din Brânduşeni (comuna Brânduşeni, Vaslui)… a vândut dreapta sa ocină ce se va alege din satul Prigorceni (lângă Sărata, Vaslui)… lui Petrea Cehan, 2418 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 575

1531 pentru 20 taleri număraţi. / Şi de asemenea, Anna, fiica Vărvarei, şi fiii ei Gligorie şi Mârzea din satul Strâmbi (Strâmba sau Cetăţuia, comuna Puieşti, Vaslui)… au vândut dreapta lor ocină şi dedină din satul Strâmturi (Strâmtura, Vaslui)… lui Petrea Cehan, pentru 10 zloţi număraţi. / Şi de asemenea… Busca, fiica lui Ionaşco din Troeneşti (sau Brăteni, lângă Bouşori, Vaslui), nepoata lui Budul, şi Ghiorghie Ţânpău şi au vândut dreapta lor ocină, un loc de la Nedee (sat inclus în Bouşori, Vaslui), jumătate din acest loc, până la fântână şi cu loc de grădină şi cu cât loc le spune privilegiul… lui Petrea Cehan, pentru 32 taleri număraţi. / Şi de asemenea… Moţoc, cu fiii lui Macovei şi Ţonţa, şi Ileana Părtăţoae şi fii ei Măteiu şi Obrejie… şi au vândut dreapta lor ocină din satul Fâstici…lui Petrea Cehan, pentru 11 taleri şi jumătate. / Şi de asemenea… Ştefan Fortos şi femeia lui Ţâganca, fiica lui Alexa… au vândut a patra parte din satul Dobroslăveşti (comuna Dobroslăveşti, Vaslui), care este pe râul Bârlad, şi cu vad de moară, şi cu loc de ţarină şi cu fânaţ… lui Petrea Cehan, pentru 15 taleri număraţi”2419 . 1630: Pavăl, fecior lui Potan din Zlătăreşti, vinde lui Gavril din Zlătăreşti, drept 95 lei 95 de pământuri, din „satul Zlătăreşti, la ţinutul Vasluiului… care loc ni l-au ales răzeşii, tot de o parte în parte, de jos, dinspre Mileşti, până în capul jgheaburilor, cu loc de heleşteu în matca Sărăţii, ce se hotăreşte cu locul Mileştilor până în matca Titeştilor, în sus, dealul până în hotarul Bouşorilor… dinaintea lui Ion Bouşoru de Bouşori, Şteful şi Ghedeon din Titeşti, Ionaşco Burnar de Mănjăşti, Artenie de 2419 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 398, pp. 462-465

1532 Şerboteşti, Iordachi de Negoeşti, Ardarie de Zlătăreşti, Mihalce de Dăneşti, şi eu, popa Andreica din Zlătăreşti am scris zapisul, ca să se ştie”2420 . 1774, iulie 5: Satul Bouşorii, ţinutul Vasluiului, ocolul Crasnei, după recensământul lui Rumeanţev2421 , avea următorii: Mazili: Iorga Burghele. // Preoţi: Popa George. // Diaconi: Grigoraş, diacon / Gherasim, monah. // Călăraşii: Simion Vulpe / Neculai sin (fiu) Ilieş / Sandul fiul aprodului / Andronachi brat (frate) lui, holtei / Ioniţă fratele lui, holtei. 1898, „Bouşori, sat în partea de sud-est de satul Solești, comuna Soleşti, plasa Crasna, judeţul Vaslui, așezat parte pe coasta apusană a dealului Nedia şi parte pe coasta de est a dealului Onaca. Chiar prin mijlocul satului curge Pârâul Boușorilor. Are o suprafaţă de 427 hectare, din care 318 hectare pământ arabil, 86 hectare fânaț, 14 hectare imaș, 5 hectare pădure și 4 hectare vii. Cu o populațiune de 132 familii sau 455 suflete, din care 2 sunt evrei, ceilalţi români, răzeși, ocupându-se în genere cu lucrarea pământului. În sat este o biserică, făcută de locuitori în anul 1842. Spre vest de sat este o moară de vânt” 2422 . 2420 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Fereştii, Vaslui, vol. XVI, Iaşi 1926, pp. 46, 47 2421 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 219 2422 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 576

1533 BOZIANI (sat lângă Oţeleni, Iaşi). 1446, martie 5: Întărit de Ştefan voievod, lui Dragomir Oţel, care primeşte uric pentru „dreapta lui ocină şi cumpărătură, satul anume Bozianii, la obârşia Alânei, şi cu mănăstirea şi cu amândouă pârâiaşele, pe care sat şi mănăstire le-au vândut verii săi, Stanciul Cormohuz şi sora lui, Negrita, copiii popii Iliaş, pentru 130 de zloţi tătăreşti” 2423. Hotarul vechi, din veac. BOZIANI (sat pe Licicov, lângă Blăgeşti, Vaslui). 1537, martie: Întărit de Petru (Rareş) voievod lui Ion, care cumpără, cu 50 zloţi tătăreşti, de la Pătru Boziu, „satul Bozianii pe Licicov (sat pe Licicov, lângă Blăgeşti2424, Vaslui) şi un loc de prisacă de pe pârâul sec, de şase jirebii”2425 . 2423 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. I, Bucureşti 1975, doc. 265, pp. 375, 376 2424 Gonţa, Alexandru I., Indicele numelor de locuri, Bucureşti 1990, p. 41 2425 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. XVIII, Iaşi 1927, pp. 192-194

1534 BOZIANI (lângă Dorohoi, Botoşani). 1667, martie 9: Urmaşii marelui vornic Toma Cantacuzino împart între ei satele moştenite, „şi s-a venit lui Ion (Racoviţă) paharnicul şi femeii lui Nastasia, fata Tomii vornicul: Sârbii, sat întreg, cu heleşteu şi cu mori la ţinutul Dorohoiului, Bălteanii, sat întreg cu mori, la ţinutul Vasluiului, Clocuşna, sat întreg la ţinutul Hotinului, Hulubeştii, sat înteg, la ţinutul Tecuciului, Pănceştii, sat întreg la ţinutul Iaşilor, jumătate de sat Vitrianca, la ţinutul Hotinului, jumătare de sal Volniceni la ţinutul Orheiului, a treia parte din satul Costeşti, cu mori, la ţinutul Romanului, a treia parte din Popenţiani, la ţinutul Iaşilor, Clucereşti, selişte întreagă, la ţinutul Dorohoiului, mai bine de jumătate din seliştea Iteşti, la ţinutul Dorohoiului, Jărdeani, selişte întreagă, la Dorohoi, părţile din Drislive ce se vor alege, la Dorohoi, părţi din Dăneşti şi din Bozianii, ce se vor alege, la Dorohoi, părţile din Jugani, la Dorohoi, cât se vor alege, părţile din Branişteari, cât se vor alege, la Dorohoi, patru fălci de vie la Piscup, la Cotnar, două fălci în Mândrul, la Cotnar, patru fălci şi trei fârtae la Cotnar, în Laslău, două fălci şi 20 prăjini la Iaşi, în valea Irimiei”2426 . 1898: „Bozieni, sat pe moşia Săveni, în partea de est a târgului din comuna Săveni, plasa Başeul, judeţul 2426 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Fereştii, Vaslui, vol. XVI, Iaşi 1926, p. 93

1535 Dorohoi. Are 50 familii, cu 150 suflete. Se află alăturea cu satul şi mahalaua târgului Săveni. Sătenii împroprietăriți au 110 hectare” 2427 . BOZIENI („la obârşia Bârlăzelului”, comuna Bozieni, Neamţ). 1438, august 24: Întărit de Ilie şi Ştefan voievozi lui Oană portarul, care primeşte uric pentru „satele, pe Vaslui, anume: Brudureşti, unde este casa lui, şi seliştea lui Fundea, şi, sub Rediul Lung, Câteştii, unde este Mic şi Iliaş, amândouă judeciile, şi Retedzeşti şi, la obârşia, Bârlădzelului, Boziani, şi, pe Prut, Iacobeşti şi Bărboşii, şi seliştea lui Ţolea şi cu iezerul şi via lui, la obârşia pârâului Dobroslăveştilor… Iar hotarul acestor sate şi selişti să fie cu toate hotarele vechi, pe unde au folosit din veac”2428 . 1467, ianuarie 10: Menţionat de Ştefan voievod, când întăreşte fiilor lui Marmure de la Bârlădzel, Toma şi Giurgea, care primesc uric pentru „ocina lor dreaptă, anume Mărmurenii, pe Bârdzărel, unde sunt casele lor… Iar hotarul acestui sat să fie după toate hotarele vechi, şi 2427 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 579 2428 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. I, Bucureşti 1975, doc. 189, pp. 268-270

1536 dinspre Oniceani, şi dinspre Boziani, şi dinspre Băceşti” 2429 . 1609, mai 31: Întărit de Constantin Moghilă voievod lui Vasile Comisul, în baza unui zapis de mărturie de la popa Mihul şi Cristea bătrânul din Crăeşti, scriind în zapis precum că au venit Nastasia, fiica lui Pătraşcu paharnicul din Boziani, şi născuţii ei Rotompan, Nechifor şi Candachia şi au vândut a lor dreapră ocină şi moşie din satul Bozienii, ce este în ţinutul Vaslui, însă din tot satul a treia parte, care acea parte a fost ţinut-o Toader Marmură, maica Givucoae şi Moisă, pe care au fost pierdut-o pentru două morţi de om încă în zilele lui Petru voievod. Pe aceea au vândut-o lui Vasile Comisul, drept 180 taleri”2430 . 1623, mai 1: Mărturia Nedelei, fata Chirilii, care a vândut parte ei „de ocină din sat din Ciurăni (sat lângă Epureni, Vaslui) şi din Comăneşti (comuna Comăneşti, Vaslui), dintr-un bătrân a patra parte… lui Dumitraşco Buţii şi lui Gheorghie, drept 2 boi de negoţ, preţuiţi drept 50 de lei… Şi am vândut-o dinainte lui Ionaşco ot tam, şi dinaintea lui Ichim ot Boziiani (Neamţ), şi a lui Afteniia ot tam, şi Gligorie Boiştian ot Rădeni (Rădeana, lângă Vădeni, Vaslui), şi dinaintea lui Rămăşcani şi dinainte a mulţi oameni buni şi bătrâni” 2431 . 1623, august 11: Întărită de Ştefan Tomşa voievod uricarului Marmură şi jupânesei lui Mărica, fata Nastasii, care primesc uric pentru „jumătate de sat Bojienii cu 2429 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. II, Bucureşti 1976, doc. 145, pp. 210, 211 2430 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. VI, Iassi 1875, pp. 73, 74 2431 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 65, p. 101

1537 curătură şi cu loc de moară pe pârâul Bârlăzălul, cu prisăci şi cu livezi ce sunt la fundul Bârlăzălului, ce este cumpărătură de la Gavril Bălici şi de la fraţii lui Lupul, Vasile şi Gheorghe, şi sora lor Ethenca, feciorii Dimitrii, nepoţi Anesii, strănepoţi lui Dragoş Rotompan. Drept 150 taleri de argint” 2432 . 1623, decembrie 15: Întărit de Radul voievod lui Luca, al doilea logofăt, şi cneaghinei lui Marica, şi fraţilor ei Gheorghe şi Ion, fiii stolnicului Ştefan Prăjescu, după pâra fostului uşar Duca, care primesc uric pentru „satul Boziani, care este pe Iucaş, în ţinutul Neamţ” 2433 . 1626, septembrie 1: Zapisul surorilor Anna şi Ileana, fetele Candachiei, şi al lui Ioanăş, toţi nepoţii lui Isaiu Plantos, în care scriu că au „vândut parte de ocină din Măstacăn (comuna Borleşti, Neamţ), din partea Neguleştilor, 10 pământuri şi din vatra satului ce se va alege… Lupului Hăbăşescului, vornicului, drept 10 galbeni bani buni, dinaintea preotului Ggiorghie din Mărgineni (sat, Neamţ), Ghiorghie Păturniche din Brăneşti (lângă Buhuşi), Matei vătămanul, Nechifor, necoară din Măstacăn, Ignat ce-a fost din Măstacăn, Bejan din Iucaş (satul Dochia, Neamţ), Nechitii şi Gavril din Boziiani (Bozieni, Neamţ) şi dinaintea a mulţi oameni buni”2434 . 2432 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 106, pp. 154, 155 2433 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 144, p. 190-192 2434 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 114, pp. 136, 137

1538 1628, iulie 30: Cartea de împuternicire a lui Miron Barnovschi voievod, dată lui Iosip Şaidir şi lui Toader, pentru „a lua a zecea dintr-a lor ocină de pe hotarul Boziianilor şi din partea lor din Dăneşti, pe unde va fi ocina lor să aibă a lua din pâine şi din fân şi din cânepi şi din inuri şi din tot venitul, fie cine va fi arat sau va fi cosit pe ocina lor”2435 . 1644, iulie 10: Ifrim călugărul, feciorul lui Ionașco, nepotul Gagiului, vinde lui Gheorghe paharnicul cel mare, drept 20 lei bătuți, „22 de pământuri și 7 curături din satul Giurcani (apoi Poloboc, comuna Rediu, Neamț)... dinaintea popii Gherasim de Boziiani (comuna Bozieni, Neamț), Ionașco Talpă de Șerbești (comuna Ciortești, Iași), Pătrașco de Hlăpești (comuna Dragomirești, Neamț), Ștefan Lungu din Bahnă (comuna Bahna, Neamț) și a mulți oameni buni”2436 . 1898: „Bozieni, comună rurală în capătul dinspre est al judeţului Neamţ şi dinspre sud-est al plăşii de SusMijlocul; se mărginește, către nord-vest, cu judeţul Roman, satele Cârligul, Dulceşti, Brănișteni, David şi Văleni, de care, în parte, se desparte prin pârâul Breţcanilor; la vest, se mărginește cu satele Certieni și Bărgăoani, comuna Bărgăoani; la sud, cu comuna Budeștii Ghicăi. / Comuna Bozieni este formată din: Bozieni, târg, și Ruginoasa, sat, cu o suprafață de 2.437 hectare (1.706 fălci, 45 prăjini, 10 stânjeni), dintre care sunt cultivate numai 745 hectare, 39 ari… Populaţiunea comunci este de 1.542 suflete sau 347 de familii, din care: 766 bărbaţi, 2435 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 387, p. 533 2436 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVII, Bucureşti 2005, doc. 371, p. 358

1539 776 femei; 837 necăsătoriți, 608 căsătoriți, 93 văduvi, 4 divorțaţi; 107 cu ştiinţă de carte, 1.435 fără ştiinţă de carte; sunt 276 străini. Dintre locuitorii împroprictăriți în anul 1864, sunt astăzi: 56 care stăpânesc înșiși locurile lor, 71 ca urmași și 72 care, deşi însuraţi și cultivatori de pământ, n-au nici un fel de proprictate. / În această comună se află: două biserici, cu 6 deservenți (venitul fonciar anual al pămînturilor bisericești se urcă la suma de 816 lei); o școală, cu un învăţător plătit de stat. Se mai află 3 mori de apă, un cazan pentru fabricatul rachiului de drojdie, o pitărie, 5 ateliere de croitorie, un atelier de ciobotărie, un atelier de stolerie pentru obiecte de lux, un tâmplar, un rotar, 6 lipscănii şi mai multe cârciumi. / Bozieni, târgușor aşezat în partea din centru și cam spre sud a comunei Bozieni, pe ambele laturi ale drumului judeţean Piatra-Roman, la 27 km spre est de Piatra și la 18 km înspre vest de orașul Roman. Este întemeiat, la 1840, de proprietarul moșiei de pe atunci, logofătul Lupu Balș. Împreună cu vatra satului, Bozieni are o întindere de 18 hectare 61 ari (12 fălci, 45 prăjini, 16 stânjeni) şi o populaţiune de aproximativ 1.004 suflete, dintre care cei mai mulţi sunt evrei, apoi români, greci, nemţi şi alte naționalități, care se ocupă cu comerțul, industria și prea puţin cu agricultura. Înspre sud, paralel cu târguşorul, se află curtea proprietății, clădire veche, de pe la începutul veacului, așezată în mijlocul unei livezi, ce are o întindere de 27 hectare, 2.369 mp, acoperită cu arbori fructiferi, ale căror fructe dau un venit anual de la 500-600 lei. Spre nor, pe valea Cioranilor, se află o altă zidire mare, cu case de locuit, făcute din zid, dar în stare dărăpănată, numită velniță; împrejurul acestora se întinde o livadă de vreo 3 hectare. / În târguşorul Bozieni se află o biserică, zidită

1540 de Teodor Balș pe locul proprietăţii; o primărie, făcută în 1876; un oficiă poştal, cu servicii zilnic. Până la 1883, a fost și o şcoală primară, cu învățător plătit de stat, având și o subvenție de 200 lei din partea comunei. Pe lângă acestea, mai sunt: 5 ateliere de croitorie (3 pentru bărbați, 2 pentru femei); un atelier de ciobotărie; un atelier de strungărie (stolerie); 2 fierării sistematice, dintre care una execută și lucrări de caretăşie (harabale, căruțe etc.); o casăpie; un cazan pentru fabricatul rachiului de drojdie; 14 băcănii, 16 lipscănii, mai multe cîrciume și o pitărie” 2437 . BOZIEŞTI (comuna Umbrăreşti, Galaţi). 1639, iulie 29: Întărit de Vasile Lupu voievod spătarului Grigore, care primeşte uric pentru dania domnească „jumătate de sat Bozieşti (comuna Umbrăreşti, Galaţi), ce sunt în ţinutul Tecuciului, care acea jumătate de sat a fost dreaptă ocină a răposatului Isac Balica hatmanul şi s-a venit acea parte doamnei noastre, Theodosiei, pentru că i-a fost aproape seminţie”2438 . 1645, aprilie 4: Întărit de Vasile Lupu voievod lui Iorgachi vistiernic, capuchihaia de Ţarigrad, care primeşte danie şi miluire domnească „un sat numit Bozieştii de 2437 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, pp. 577, 578 2438 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 191, p. 199

1541 sus, ce-a la ţinutul Tecuciului, cu heleştee şi cu mori gata în apa Bârladului, cu vii şi cu toate cele, care a fost al răposatei Doamna a domniei mele Theodosia; iar mai apoi, când şi-au împărţit între ei, s-a venit partea ei acel sat Bozieştii de sus de la alte rude ale ei”2439 . BOZNENI (lângă Crăeşti, Vaslui). 1774, iulie 5: Satul Boznenii, ţinutul Vasluiului, ocolul Fundului, după recensământul lui Rumeanţev2440 , avea următorii: Birnici: Ivan, rusul / Istrati, pas / Ion, argat / Andronachi Prăjescul / Vasile, rusul / Ion Trohin / Condorachi / Lupul Trohin / Maftei Trohin / Angheluță Dediul. // Luncanii: Vasile Opre. BRĂDEANI (lângă Mirceşti, comuna Boghenii Noi, raionul Ungheni, Moldova). 1635, iunie 17: Zapisul lui Bercea, feciorul Fratelui de Brădeani (lângă Mirceşti, comuna Boghenii Noi, raionul Ungheni, Moldova), în care mărturiseşte că 2439 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. XXIII, Iaşi 1895, pp. 188-193 2440 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 234

1542 „am dat şi am dăruit o parte de ocină, partea mea din Brădeani, din partea de jos, însă fără părţile fraţilor mei… lui Constantin, vărul meu, iuzbaşa de Miceşti (Mirceşti, comuna Boghenii Noi, raionul Ungheni, Moldova)… pentru sufletul părintelui meu, Fratelui, şi pentru sufletul fratelui meu Iacob şi al lui Negruţu, Şi s-au întâmplat Ostahie de Dumbrăviţa (comuna Dumbrăviţa, raionul Sângerei, Moldova), Constantin Grosul şi Ambrohie de Brădeani, Isac Huţul, popa Ştefan de la Biserica lui Ştefan Vodă”2441 . BRĂDEŞTI (seliştea lui Mihail Bărbosul, pe Cracovăţ, comuna Vinderei, Vaslui). 1434, ianuarie 29: Întărit de Ştefan voievod lui Gruban, care primeşte uric pentru „satele lângă Bârlad, Şuşneştii, unde este Ştefan, şi Tămaşul, şi, pe din sus, Cărăpciuneştii, şi, pe Cracovăţ… seliştea lui Mihai Bărbosul” 2442 . 1690, mai 3: Întărit de Constantin Cantemir voievod comisului Ştefan Cerchez şi jupânesei Acsuţa, care primesc ispisoc de cumpărătură, în baza unui zapis de la Lazăr Moşuleţ şi feciorii lui Pană, Aniţa şi Aftmie, care i-au vândut „partea lor din Tupilaţi, ce sunt pe apa 2441 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 137, p. 172 2442 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. I, Bucureşti 1975, doc. 125, p. 177

1543 Elanului, în ţinutul Fălciului, ocină care le-a fost lor parte de pe moşul (bunicul) lor Ion Moşuleţ”. / Şi alt zapis, de la Grozava şi feciorii ei Necola şi Arhire, care i-au dăruit „partea lor din Tupilaţi”. / Şi alt zapis, de la Pavăl cu femeia lui Maria, de la frate-său Gliga cu femeia lui Dochiţa, de la cumnatul lui Simion cu femeia lui Ioana, fata lui Mănăilă, de la Irimia cu femeia lui Avrămia, fata lui Mănăilă, şi de la Gheorghe cu femeia lui Varvara, fata lui Mănăilă, care „i-au dăruit toate părţile ce au de pe moşul lor Ştefan comisul, părţile din Tupilaţi”. / Şi alt zapis, de la Năstasie şi femeia lui Cârstina, care „i-au dat danie toată partea lor, câtă se va alege, în satul Tupilaţi”. / Şi alt zapis, de la Tofana, fata Petrii, nepoata Furceleştilor, şi de la fat ei Agafia, care i-au dăruit „partea lor, din hotarul satului Tupilaţi, din apa Elanului spre apus, până în locul Pogăcenilor, cu vad de moară în apa Elanului”. / Şi alt zapis, de la Ştefana, fata Anei, sora preotesei Edoae din satul Pistcani de pe Elan, şi de la fratele său Vasile, care „au vândut comisului Ştefan şi jupânesei sale toată partea de pe mama lor Ana, din hotarul satului Tupilaţilor, până în apa Elanului, dinspre răsărit, cât se va alege din bătrânul Ştefanii, jumătate”. / Şi alt zapis, de la Constandin, feciorul Savii din Bălăneşti, şi cu fraţii lui Hortolomie, Vasile, Loghina, Vasilca şi Stratina, care îi dăruiesc „toată partea lor de moşie din dealul Holobăţului, dinspre soare-răsare, din valea Elanului spre Copăceana, până în locul târgului, cumpărătura părinţilor săi, Savii, de la Edul, partea Todiresei”. / Şi alt zapis, de la Anghelina şi Tofana, fetele Edului, care i-au vândut, drept 6 lei, „dreapta moşie de la Edul, ce este pe apa Elanului, dinspre soare-răsare, cu vad de moară”. / Şi alt zapis, de la Ilie, feciorul Alexandrei,

1544 nepoata popii Edului, care i-a vândut „partea de la părinţii lui, ce este pe apa Elanului, dinspre soare-răsare, între hotarul Bălăneştilor şi al Crăciuneştilor”. / Şi alz zapis, de la Dumitraşco, fecior Dochiei de Ghilţeni, care i-a vândut, drept 12 ughi (ducaţi ungureşti), „toată partea lui, de unde se cheamă moara popii Edului de pe Elan, în dealul dinspre soare-apune, până în locul Tupilaţilor, martea de pe mamă-sa Dochiţa, cu vad de moară şi cu 19 pământuri în ţarină”. / Şi alt zapis, de la Anisia, fata Mihului, şi de la Ştefănia, fata Anisiei, şi de la Dochia, fata Edului, care „i-au vândut a lor dreaptă ocină şi moşie din Lungeni, din locul Tupilaţilor, până în apa Elanului, dinspre soare-apune, cu vad de moară”. / Şi alt zapis, de la Solomon, fecior Anisiei de Puţeni, care i-a vândut, drept 12 lei bani gata, „19 pământuri din satul Lungeni, şi din vad de moară în apa Elanului, ce este de pe moaşă-sa (bunica) Mărica Edoai preoteasa”. Şi alt zapis, de la Ştefana, fata Anei, sora Edoai preotesei din satul Pistcani, şi de la fratele ei Vasile, care i-au vândut, drept 30 lei, „toată partea lor din Pistcani, din ţinutul Fălciului, pe apa Elanului, cu vad de moară pe Elan”. / Şi alt zapis, de la Anisia, fata popii Edului, , care „a dăruit comisului Ştefan toată partea ei din satul Puţenii cu apă”. / Şi alt zapis, de la Neculai, feciorul lui Toader Coţman, care i-a vândut „un bătrân din satul Tomceşti, din ţinutul Tutovei, pe apa Bogdana, care moşie i-a fost lui de la moşul (bunicul) lui Coţman”. / Şi alt zapis, de la Toader şi Gheorghiţă, feciorii Furnicăi, care i-au vândut, „drept 16 lei bani gata şi un cal drept 6 lei, care fac 76 lei… ce i-a dat comisul Ştefan, de l-a scos de la pierzare pentru un furtişag ce a fost făcut Chiricăi, feciorul lui Andonie de Coroeşti… jumătate de bătrân din Tomceşti şi o vie cu

1545 pivniţă gata tot într-acel sat Tomceşti”. / Şi alt zapis, de la Sâmziiana, fata Macarii, şi de la nepotul ei Toader, feciorul lui Pricopie, fratele Sâmzienii, care i-a vândut, drept 32 lei bani gata, „partea lor din satul Brădeşti, ce este la ţinutul Tutovii”. / Şi alt zapis, de la Nechifor, feciorul Chirilii de la Botoşăni, şi de la femeia lui Angheluşa, fata lui Vasile de Băsăşti, care i-a vândut „o vie ce este în deal la Băloşeşti, dinspre apus, cu pivniţă gata, cu pomeţi în vie”. / Şi alt zapis, de la Gheorghe, femeia lui Gafia şi fetelor lor Maria şi Urâta, şi de la frate-său Ţugulea, care i-au dăruit „un loc de prisacă în Deleni, pe Bilahoiu, cu pomeţi”. / Şi alt zapis, de la Orăş, Romaşco, Năstaca şi Măricuţa, feciorii Mihului şi ai Angheluţei, care i-au vândut, drept 148 lei, „patru părţi din satul Bereşti, de la ţinutul Covurluiului, din obârşia Chinejăi, care lor le-a fost de la mama lor Angheliţa, de la moşul (bunicul) lor Maftei Roşca”. / Şi alt zapis, de la Toader, feciorul Hilinii, de la femeia lui Sofronia şi de la feciorii lor Chirică, Antiohie, Floare şi Sâmina din satul Urdeşti, care au dăruit comisului Ştefan „moşia lor din satul Puţenii cei săci, cât se va alege partea Hilinii”. / Şi alt zapis, de la Ignat Ciorciul şi de la femeia lui Todosca, fata lui Bosoi, şi de la feciorii lor Ursul, Cozma, Măria, Tudora şi Negruţa, care îi dăruiesc „un loc de prisacă, cu pomeţi, ce este în Bosoiu, la ţinutul Vasluiului”. / Şi alt zapis, de la Ion, feciorul lui Albotă, şi de la femeia lui Lozâna, care i-au vândut, drept 10 lei, „un loc de prisacă ce este la Boţoaia, iar în ţinutul Vasluiului”. / Şi alt zapis, de la Lazor Moşuleţ, de la feciorul Pană şi ginerele Tudosă, care îi dăruiesc comisului Ştefan „un loc de prisacă de la Curăluşa, iar în ţinutul Vasluiului, însă şi pentru o iapă, ce a fost dator Tudosă, ginerele lui Lazor,

1546 dumisale comisului”. / Şi alt zapis, de la Fote, care i-a vândut, drept 24 lei bătuţi, „un loc de prisacă, ce este de la Znamân în vale, în ţinutul Iaşilor, cumpărătură de la popa Gligori şi preoteasa Măria, de aici, din târgul Iaşi, de la biserica Sfântului Teodor”2443 . BRĂDICEŞTI (sat pe Crasna, comuna Dolheşti, Iaşi). 1436, iunie 15: Întărit de Ilie şi Ştefan voievozi vornicului Moica şi fratelui său, spătarul Tador, care primeşte uric pentru „satele anume: Bradiceşti pe Crasna, unde au fost Albu şi Bradici şi, pe Iapa, unde a fost Ilcaş, şi, pe Bârlad, unde este Cirtă Coste, şi trei locuri în pustie, unul pe Crasna, mai sus de Nicoreşti, altul la Leurinţi, mai sus de locul lui Piatră, şi al treilea, pe Bâc, la Lunca de Sus… Iar hotarul acestor sate să fie cu toate hotarele lor vechi, pe unde au folosit din veac. Iar hotarul acestor pustii să fie cât vor putea să folosească destul cinci sate”2444 . 1634, februarie 28: Zapisul marilor boieri, prin care mărturisesc „cum au venit înaintea noastră Todosiia Mihăiasa şi fratele ei Bălan, fiii Sorei… şi au vândut dreapta lor ocină din satul Brădiceşti, ce este pe Crasna, în ţinutul Fălciu lui Strătulat, ceaşnic al doilea, pentru 70 2443 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, III, Bârlad 1915, doc. 174, pp. 155-160 2444 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. I, Bucureşti 1975, doc. 155, pp. 212-214

1547 ughi bani buni. Şi întru aceea, a venit înaintea noastră Drăguţa, fiica lui Toader Pobihnă… şi a vândut toată partea ei din acelaşi sat Brădiceşti, lui Strătulat ceaşnic, pentru 30 ughi bani buni. Şi le-a plătit deplin”2445 . 1634, martie 8: Întărit de Moise Moghila voievod ceaşnicului Stratulat, care cumpără, cu 60 ughi, de la Gavril Siminecian şi soţia lui Anişa, fiica lui Stoica fost armaş şi a Ivanei, „toate părţile lor, câte se vor alege, din jumătatea de sus a satului Brădiceşti, cu loc de iaz şi de moară pe pârâul Crasna”2446 . 1637, noiembrie 28: Întărit de Vasile Lupu voievod căpitanului Bosiiuc şi cneaghinei salr Antimiia, fiica lui Mândru fost armaş, nepoata lui Burnar vornic, care primesc urice pentru „jumătate din satul Salcea (lângă Leuşeni, raionul Hânceşti, Moldova), jumătate din satul Solotfenii (Vrăbieni, lângă Leuşeni, raionul Hânceşti, Moldova), care se numeşte acum Vrăbienii, ce sunt în ţonutul Lăpuşna, pe râul Nârnova, lângă Pietrosul, unde se varsă Bolota în Prut, unde a fost Obrăjie… Călimăneşti (comuna Călimăneşti, raionul Nisporeni, Moldova), tot pe Nărnova, Colacul (în Cioara, comuna Cioara, raionul Hânceşti, Moldova) pe Prut, ce este în hotarul Ciorăştilor (comuna Ciorăşti, raionul Nisporeni, Moldova)… / Şi de asemenea, dreptele lor ocini şi cumpărături din jumătate din satul Brădiceşti (comuna Dolheşti, Iaşi), din partea de sus, cumpărătură de la vărul său Ion, nepotul lui Bunescul, pentru 35 de taleri de argint, ce este în ţinutul Fălciu… / Şi de asemenea, după 2445 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXII, Bucureşti 1974, doc. 67, pp. 71-73 2446 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXII, Bucureşti 1974, doc. 68, pp. 73, 74

1548 un zapis de mărturie de la Gherghe fost armaş, Ţogoe din Răspopi (lângă Tălpigeni, comuna Boteşti, Vaslui), Ion şi Cociorvă din Brădiceşti, scriind că au venit înaintea lor Măciusca şi Măriuca, fiicele Saftei, nepoatele lui Neagul, şi au vândut toate părţile lor din satul Chiriceşti (Chirceşti, comuna Micleşti, Vaslui) şi cât se va alege din Brădiceşti… / Şi de asemenea, a venit în faţa acelor oameni buni Mărica, fiica lui Stancu, nepoata lui Ion Bunescul, şi a vândut părţile ei de moştenire din acest sat Brădiceşti, pentru 15 taleri de argint… / Şi de asemenea, au venit înaintea domniei mele Drăghici, fiul lui Ion Bunescu, şi Ionaşcu, fiul lui Săc…, nepotul lui Bunescul, şi au vândut toate părţile lor din satul Brădiceştim ce este în ţinutul Vaslui”2447 . 1645, iulie 5: Scrisoare de mărturie a popii Fene din Căbiceşti (lângă Buneşti, Vaslui), care a participat, alături de oameni buni, la alegerea unor „părţi de ocină ce-a cumpărat Strătulat aga din satul Brădiceşti (comuna Dolheşti, Iaşi), pe drese ce-a avut jupâneasa lui Strătulat ce a fost agă de cumpărătură, pe cât îi scrie în drese de către Mărdarie şi de către alţi răzeşi ai lui. / Deci în vatra satului şi în ţarină au fost hotărât de Neniul vornicul şi de logofătul Racoviţă şi stâlpit cu pietre, iar noi n-am mai ruşiit acea hotărâtură… Deci noi dăm de ştire măriei tale: Chirilă de Răspopi (comuna Boteşti, Vaslui), Stratul, Ionaşco Aleuş, Trifan sin (fiu) Şoropul şi Oniţă brat (frate) Trifan de Brădiceşti, Gligorie Gureşan ot Teoşti (comuna Tătărăni, Vaslui), Flore, Gligorie şi Darie 2447 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 217, pp. 197-199

1549 Buciumaş ot Căbiceşti şi mulţi oameni buni” 2448 . 1645, august 24: Ispisoc de judecată de la Vasile Lupu voievod, după ce „s-au pârât de faţă înaintea domniei mele Gongoaie cu jupâneasa lui Strătulat ce a fost agă pentru o ocină din Brădiceşti (comuna Dolheşti, Iaşi), ce o au cumpărat Strătulat de la feciorii Stoicăi, iar Gongoaie a tis că partea ei nu o au vândut Stoicăi. Iar Strătuloaie a adus uricul şi zapisul de la Stoica, cum acea ocină o au cumpărat de la Stoica şi partea Gongoaei” 2449 . 1898: „Brădiceşti, comună rurală în județul Fălciu, partea de nord-vest a plăşii Crasna, mărginită, la nord, cu comuna Dolheşti, la sud, cu Boţeşti, la est, cu Boţești și la vest, cu judeţul Vaslui. Este formată din satele Brădicești şi Tălpăgeni, având o suprafață cam de 2.960 hectare și o populaţie de 320 familii, cu 1.237 suflete, din care 228 contribuabili. În comună este o biserică şi o școală. Prin mijlocul comunei trece pârâul Brădiceşti… Vite sunt: 481 capete mari vite cornute, 78 cai, 2.000 oi și 42 porci. / Brădiceşti, sat… are 309 familii, cu 1.200 suflete, şi 220 contribuabili” 2450 . 2448 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVIII, Bucureşti 2006, doc. 125, pp. 101, 102 2449 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVIII, Bucureşti 2006, doc. 175, p. 144 2450 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 606