I9Z
re8rir un r1r EqrrBJp mu ralllpu ttrf,ur (EtnJEId Jp tutp JrpSriEJur
o tJrE rS soruu; at-troJ 1l-re otsaJrrr_rJ .El1l-rr,\epu a:rd lrrui
'rsrorunrl ap tp-lr rS 'rpur13o !tt-m o rullf ESE !ltJ?ru rirlnd ,ruas
e pj ep eltr ad uurnr nt.1d 1r-rurr:d rrr 1t:Srlg1111 u-rS 1a ,a,reupdap
atsa,rttr'as Exe,\rroJ pprul8b
ur-rd rzuo:os'tnu as rS adro,rdr ap
o-JlUi rl-rJl+ti es^ Jf ra0J lOt tEtitltul lllZaiferr Op a luJrrr
'!1t,ru1r11_.0 tprr lrrotrrrtr o -rtnr 'r;trrlSd rrr rape,r al uoeJ tot r1J
lultrazo.ldo: t s'trtalt:l a-rglr r1t nf 'o,ir-t ad'rpur1$o nl atLrrJELrr
tStaorr Jp IJJJSrtrJ o orulqo r n-rtuod o-trt:gdrLrr r: o-rur ad
riurol rp- llrJ-+s o Srrn-rts rl gJr] as rs srrd u ]-,I .r?JpJ,\ rr rJJr tol
prnpo-rda-r gs tu-r.r u 1a 'aletrzounf, urC 'rizrril8o Eqrrlf ur et?l
fal,+a,r JIlrilrtf,etrll"rr rolatuatralJ r tS ,roirSn r 9JEZIq ta,rEJaunl?
rS rLrlnuoyld apzuu8 ap Jlrrr]ns rrrruroJep rlasror-n1f, te.\rrs
-qo r
-otnr Itendf-alafr,qtr.rrygI ap IJeXr.-r\rr-rtor--ur llrzdrriaJlSrioptrraluriqnn1su-rlrotatnt[jrJJn]r lnta.nrod
rS utna.1,,
p-s r_erEJ lrlrnq rrru Eal ;a-rJdo ralsJfE lnf,EJ
rnlndnilt ret,rE Jlrul-trrrlu
rzutsE IS EILrJ JlsJ ES ra,rJr,rf,sJO.nES
ELrn ed El tsrqalel Ir rrrsEA
eiturp
I
:
sJrlJSt.t
'fui:
'lt:
'1. t
o_1tLtj
'oU1U1't:
decit cu un orn, Portretul sriu pe aceasti enrrsferi;1\.eil un;1er
diviLr; a fost o rer-rgiti atit cle fericit;'r, irrcit picrr-rra egal,r reali
tatea. Totr-r1 ap;irea in ea: strfliciroa sticlei, fiecare reflex, r,rrrr
brele 5i lurnir-ri1e intr-atit ric,rder';irare, incit 1rL1 se putea
a$teptil r-nai mr-rlt de la ur-r talent nrr-urrr"lt.
lsttrrit'rgraful plaseazi deci opera lui Parmigi:1nitlo sub
senrnul ,,bizarer-ie i" qi al ,,cxperie nqe i". Tablbul (il.105)
repcti, ca atare, fornta unei oglitrzi convcxe . Intenlia ar-tis-
tului nu a fost, a$adar, de a-qi realrza auroportrerul cu air-
torul nnei oglinzi, ci de a crea iluzia ci tabloul cra oglinci:r.
Aserqiunea lui Vasari potlivir cirei.r rr fi vorba aic.-i clc r-rn
instrur-nent utrlizat de birbicri este importanti. Ea lre rclev:1
faptul c;l in Italia nu se cuno$re21 pe atunci tradigia flar-nancli
a artificiului oelinzli corlvexe. $i intr--,rclcr.ir, inor.atia inrro-
dusi de Parmigianino este fund:urentali.
La flamrnzi, oglind:r era modalit;rtea inserliei auctoriale
intr-un tablou care nL1 avea autoreflexra ca temi principali.
Incunabulul tuturor jocurilor speculare ce vor urma -
Dublul portret al solilor Arnolfinl de Van Evck (1-+J-+, il.9o)
- cstc insa departe dc e fi clal in aceasra plivinqi. in oglirrda
agalati in fundalul rabloului, sc vid doua personaje iir anr-
brazura unei ugi. E,ste vorba, a$adar, de reflexul unei
portiuni a spatiului ce se gi.seqte ,,in fala rabloului". Nimic
nu ne ir-rgiduie si afirmim cu cerrirudine ci birbatul cu
bereta rogie ar fi intr-adevir Van Evck (afinratie periodrc
pusi la indoiali2e). Nici unul dintie cele doua pi.sonale
prczente-iu oglindi nu csrc caracreriz.rt ca fiirrd ,,picrorul".
- Dar, fapt extrem de semnificativ, invenlia lui Van Eyck a
fosr, inrediat prinrira ca o iuscrtie aucrorille. La conrenrpo-
ranii qi elevii sii, oglinda il arati pe pictor in cnls de a rclli-
za tabloul, ca, de pildi, in tripticul fiagmentar al Maestrulr-ri
din Fl6malle de la Prado (1438, il.108). Ea devine, asadar,
aici un instrument al aga-numitet mise en abime.
Ceea ce oelinda Drezint:a de acum inainte este scenariul
db producti" i irn"ei;-,ii in ansarrrblul saujc. i,r
scerrariu,
penelul 5i gevaletul surlt poate rnai inrportarrtc"cedscrcar chipul
pictorului. Proccdeul - a$a cunr anr vizur deja - supra-
vieluiegte gi marcheazi arta olandezi a secolulr-ri al XVIIllea.
Traiectul duce ir-rsi la rezultate al ciror caracter polar ag vrea
si-l mai subliniez inci o dati. La Nicolaas Maes (i1.92),
oglinda redi bustul pictorului ca Si utm ar fi fost vorba de
un ,,autoportret". La Vermeer (i1.8S), ea redi doar un frag-
ment de gevalet.
Parmigianino nu line desigur de tradilia despre care toc-
mai am vorbit qi pe care nu ar fi putut-o cunoagte decit
252
iEZ
U-rJllrLrLLr o lJal) Is'-,l7.i0ill,l3ut s1i11rtM1YS Sl tt't1't r?J'lof? IJIJ:)ll
1 l )ll)llll l\, l'r'rl\'')
I'Lrrrl Jtl t,s,t13 r'l;l'u.r.]rrrt'rrr " rl"\''1)'i.r,.':rttl\ lll. 'r I ll-'.l i''ldlli l)'lI"\
l',li1"rr1';cau/n7 tttrttt I'l()q.l'rri lil
r rrxJ\lIrll r:prrilNo JP f llLrr'l(r-l-1| 'OtriuutiLrtl-lld. l11l UuEt\J
'.rllr,rl(tn\ !lt'znt'lil.rl I't)lr .rl\'r t')t )'u.l 'tIttlLll l,rls'r-)f
l',).rt'ZllI'.a,)l Ul L't {l,r.ll'rLlil\llI r1(rlfi I\l I.l1'\t'\ llli lll-S//sq/'/
r.rll,1,.\ .1i'i,,1 1.7 lr'.rt'r,rIiiirrtri.i rutLr ,rlsr IIN Illlll.lrrl.rld 1'tllttl
L' IuJZJ-tCl ,,JlLI.'u*rJJ" alS.t ttcttl-rl tll1 trl llrrS lJlll.\JS I11LI1l
Lr rrJJlr als^; ttdr:.1 r1-r rrl lltlilfJS lnrtrrlcl LII Jlsr-I!z Js JJ !llrf,J-LIlll
,-Ir'rLfl\)lLrltr'Lurglr,StlrrqO'r..)i1ilLy1rqts!l1''iJ(lttlt,/lrIq.l..lr)rlr'.dQltr,.tj'+.,,lt',..fat.l.ltil]lru-li''p.'lt.u.tt,rrtvl,r.lllSadt'.1:'-l"I,llllilt\JlL,trlJIlIlJ-Ir)ZcrdtlirlulplLlllrL'l)\)lll'r)liuuiillulltr\lp-u)flJ\)-.Jl\tirr)ltprt'rI/u'LrraIIJlltJlnLstdIttl,tJ:_JJsrrf(U,rr\
,ri!'-trurtt:llltrpr-'sttI-rttrrrptr,llrr-8rrrrtrrrlL|narll1rUrtrrct,-frrsPttll,tjil.o^,nn[t,ttr+!iLJr1SIru,ill'n.Pr[l]l.lJ*n"tlt':'lrrl-'.,(Ur)srtirrr,E)l1u\;.](.lfiot-,irl:rl+ittr')l:ll1'q-,1ttl,lr)tr"arlr-l''I1.iIl.'tli,t,JllIrtir,lIts,tt1'irurrl'rlro-.tttIrls'l|'.lrlLtIril'1llitrst.Jal1t)ald.LtT,Is'trlu-Ll1LLtPo.ILt''l)llrrtlaloLPt'q-ut.7rI(lrUal'Jtt)u)"ltlrl\z-rra.'tutl2l):tIcIc]'tlt;rtJJ)ll)ilt(J,JiP''.lll1lI"'x:lIOu11rlJJ::l,ttrI;lllu.lt)](lLsllIr]uqll(s\ltE)l'l,rll'ltlrr:lltct;lll;l'llJl(Js't1l)pr)lJt1rsp(:lt''-llr;lJllrf'Jl,)lll'ltI/cPjls1'l':'\t"J(l7.1s))r1P1-lnl(It':'o'1l!tlI'1t'tIlJliuttO'uPls+'t'l.rt'toltltd.Joll.'s"t.\lf.l
rlrr a,rolrr-u JIJSJ-IJttII utP Inll1.r 'ua pe-ir '!ptza'l JltrllllllxJlII
.!J,r-rr'-,s,cii1'\lit1'l1L,'iJ'L',1p,1.)a1prt.rJrr-'lprarIJ'.rm\l1,,rliXil'l1''iirlll,,aar"r,..1,;1ll'rtJt.1ltr.'-tlslt.iuL-l'uitl-ll,lt.rrrs1r!Jo:-..-r.rpIc1(lrlulr1'll"lro.'J.6s1l(.tullrPlts,-'lrlttiPlJrlL'tlt,lltt1t)iI'l'rt'tS'rI'llliu'Sll.'P'zu,rtrt1ttl)t'rtltL'lll:\.tl-l,r'SlllrIs'irLttIl(rt-AtI)l+Irlftitr'XlI'rlll,rPl\ifrlll'lllt'')t\ttl:J''rSIr.1rlIrlrltllt'lrl'tll')lrtlrtL'llLt'rrl',tfitrzdl'JIt)d(ll)r')ltll'Ps'trlt1ltt'tL)lsl'rltt)\!fr'1)'l,Irsuluus'rl\tpr'oltl'l'ft\rr\ftl'StLlr:lILlllIlL'ltill\lltl:JId)J'rtIll(Pt'(l"lflP'rrl)ulll)tlrtla(t'rr''tt)r.'r'lrIi'llt'l7(Allos)'tr\I
Irtrr;zr,rcla-I I+ .nr rlrt (;1r'1r) \-)L'N sr.f 1()JlN Lll-L nLrs (131'1t)
Ifl'.t\LI')'lt(1.f1s'l'l('slIc'lltl')itl))l''Lrl'irrr'lLLllllJlllti'\Ll'I1IP1ult-'Illlsl'JrtJrNl )
rrrr-r-rrr') Lllt 'Lltz-t!l
irrr 't'p1'.{ rlr
'|Lttlt.r l:
t,-s ,r.lI:.r Ul lllllll\Jlll().\ l.ll.lt'.tll ')lt'lll\')ltlt).\ l,)llr')lU'ltl()llll'
ro-:.nc'([r,Lrt:eI(prE(-uzlu]nr.1ts(1l3!:r1troe:)u'o-nntl'u-rslrlutllLJrlnlll1dlzsust)t'u-loI\1nLr1lt11P{lll/tosltr1Liro1Lr7rr,-rl'lIrrIr]I,l'JrII,fPl,IliLl'rrrJ'J'Hll5llL^r'rJuIuolo'lrtf,lr',I,rLrIsIr)r]lInrrt'-:IilJt(lin)]t)pIl'SJrrf:1-;r'lJIlO'r!lolJstd"J]oJll'll
rr-rr1-rtia.(r1,t.rnl:nood1qt(Zu,r,):JelgJli-tjrtltrPrOr"lrurairI,+LirpdllrtuHl t,rr,iPsrrup)t.udT-:[l1'-Z-1)f1]1'r-"rrL',tIl,.trl'utrltJ1iolr)tlrt'L--ttf!)qtl!d)llslIrll;Ixl )!llJl.'n1lL1ur'rTn'(IZrlcP.(lJ))l
Jnr,-s'rlrc.,,3l.Lo,,r1r,,r,rx"1;r-r"oliliLrurLrlUiI1JnLigIrn"tttt,lrr.r''ltrrt,a-,clr'{rtsrU-rLsr)c]rillttltulzJ1'.1t(-tJr.Llild''-!r.l,)l)J1tI-I'ltP1i-ltn''llil1.rlrtlld:Zr IrltlcrlLul LoJI:IJl(s)lO'I\JlLntIIILlP]l
cle a pune in o-idenli.cll ajLltorLll r-urei hiperbole , in auto- I C6. .|an r en
portrct, instrurrer-Lttil I'accrii.
I \ CL(, ,l/.1i1Ol/,i
Autopor-tretul/oglind:i al lui Parn-rigi;rnin.., esre Lut cxcr.-
t,tnontcului \,:ttt
ciqiu lucLc asupra_ raportului dintre ,ruiopo.tret gi ir-nagir-rca cltr l)ttc/t',1116.
specr-rlari. Oprind jocul la pr:rgul clcturniriii ,,imaginii r1i...r- rrlci x1.cl5le/r.r.crnm, ,
112
lare" in ,,t;rb1ou", el ic.sc- intrucitr.r din rraclitic, constit,-rir-r-
13rugts, \lrrsie
du-se c,-r ttn unic'utn. in istoria artci. Plr-nrigianino nu
\{uniciprl.
reprczinti cleci ,,fabricarc:r" auroportrctului sir-r, ei cloar o
sngereaz:i intr-o nanieri. simbolicii.
Or, nrotivul oglinzii cir loc uncle imagillea se clezviiluie
,,f,1urin.lu-se" r'a devcni obscsiv in secolu-l :rl XVIl-lca, miri
;rlcs in lirilc de Jos. Pe ntru a piirrunde senr-rificatia acestui
nrotiv, suntell nevoiqi, din nou, si rcveuint inirpoi, gi :rnnrue
1:r Virn Evck.
V_ _arLraEdyoci.aknpi idcutpeaazDi uMblaudl opnoartrecatnaol.nsioc{uiloluri Arrtolfirti (il.9O),
Van'tler Paele
(1436, iI.106-1C/). Nu exisri osiind:i raportar:i in ace:rsr:i
sccui, clar existi un .-cflex. Arinurrr Sfintului Gheorghe,
persor-r,rjul care -1 pre z.inti pe canor.ric Fe cioarei, e si o
suprirlat:i foarte lustrurti. Ea rcflecti, tianbrltoruinhia,rtiu. ri-ni 5iciinrcrn-tronct-l
fragmentar, scelra cc ocnpi restul
251
s9(.
leruErurrr lntot nlnJlnIlusJuorcl rltpJJrrr.rJJ ES JtnqJJI 'EJedo u,zrl\e.t
rs-r Jp sJnJ ur
r qlrqolSLlr pJp[nJJds Jr?]uJZJidJl
-euuurlrs.rdBIntrJrinrdJl?'rn,l)nJorJlqlu?l-Jupiu.1lrquer q:collr]dJl urJ^V 'rrr,rLropr'y,g eB
rs erirzod .gnrt:ads;ad
JrSp-uJalnpJlcB1Ju:roldr.rn'rSlnnsroullnr[nelnrtrs:l'trlrrrre1r:,rsrrnliprsJpa;eu-trsrairz.ara;ddao;
EztlEeJ
rrur_rd
rrrr tapa^ e rrr 1u;arrab rrr pJoJE Jp lrrns rrJolrtuaLlio)
gjjl,'{,i
l; :,ilf.i I
lnun uJ Jo]!rrrnrJSrr
illili::- r p r,r s r d
t'prrrlbo
ur',e a.r p r r r r a r' i,, f
rrrp a1a[rLros,r:d t.rtu"r;p a:tr:o;)
JrsoJ rlJrroq o dEJ Jd prrgt-rncl 'nJlsEqlE lrrrrusJ,r trr lEqJqq
aIrn.drJnnlJnlnplsJ.SrJe:prpnrrlrnl.llsorolrqrIJJEJJtlIrJ.JrlnlTdrJJuSlJrr-EJdfrirr'uirceg,r]rqJEoaJda_sdqnueUr(:r"gJrdrr-Esrrfo1rtdrl^u1Jr-Ju:.rrurlisJreteldJiJuJ-:
lnJS Jd JJ gJrLrUr.dJJln^drr"ro'rrn"plrauntrr"lisleeoJdnrtt"r.j,Er Jp iIl]nr.trltJ',l,].'Jr._Tr tJJltorJJd
rJnrmur, nJ rJrEorJ
r ri
-eJ Indnr; rS E.nsErrJJ o EtJeljrr as nEs rnln]rol a1rr1n1o,t 'P.
Je\ nl \
'tul - a
'LI tuJ-
'9til'..'
,uoPr';
.
llP \
.l1ll?1.
')/)ud lJP u"r
tnlilJtuour) 1Ju0Pi
'1r,iq ur:.r utl r -
al acestei insertii in ansanrblul imaginii: la extrema sa
drcapra, ca un puncr lirral dc-abio rrg.i^r. Figure pictorului
pc scur lLr_csre decir cu greu atribuibila
portretului": trisi.turile ind'ividuale fipsesc foctiiii ,,auto-
cu desivhrsire.
Ea cste insa comprehensibili irr cadr.ul urrei poetici ,
ntirei mise-en-abime. $i aici problerna se coniplicl ^qnjnu-
. !!itl, datoriti scrieriior autorilor antici (Cicero34, pli-
niuis, Plutarhs6), ci pirir-rtele autoproie ctriei aucroriale a fost
Fidias, care s-a reprczenrer ,,pe scutul Mincrvei". Sa fie oare
do,ar o coincidcni;, laptul ca pr-inrl inserlie aucror.iale spe-
culari,(precum cea a li.ri VrriEr-ck; se gisegte ,,pe sc,_itui
S{anrului. Gheorglre" ? Sru po.rre-ci acc.rsii dcse uperire estc
o rlLrzic la rraditia L'rrrrrisia gi deci rodul cr-rlrtr'ii clrsicc a
autorului siu?
Bartholomaeus Facius, care ne-a lisat - a$a culn am
viztrt deja - o paqirri loane irnpor.rarrri dcspr.e V:rn L,vck. il
nc.orrnrsnidib.cirled.odcrteupst),,isnidaedaiuj grrarrscdi eleicnrvuarqa.rrluini I irere" 1l i t L craru m
pernriscse
Plirriu ii
to:lte invenqiile sale tehnice. Referinciu-se la tur tablou pier-
dut, Facius considera, de asemenea, ,,ci nu existl nimii mai
admirabil in opera sa decir oelinda pictat["is.
in secolul al XVII-Iea, pictura secolului alXV-lea flamancl
se bucura de un prestigiu $i de o auri,,clasice". An analizat
deja predilecqia picrorilor olandezi ai secolului al XVII-lea
pentru rnultiplicarea in in-ragine a pianurilor cle reprezentare.
Printre acesre cazuri de multiplicire, tabloul raportat, hana
geoqralicr gi oglindl srrrrt ccle rnli irrrporrarrrc, iarl coincidenta
lor cu trirrornul rrrodalirir,ilor seurntrl'ui discr.rret dc Logica dc
la Port Royal este sennific:rtivi. Dintre acesre trei rnod"alititi,
cea a imaginii speculare se dovec{egte cea mai problerlatici.: ea
poate, atunci cind se giseqte in tablou, si reflecte ceva care sc
afl; in cadrr.rl rcprc-zeiti.rii (il.B4, 85) sau ceva care se afli in
rfara sa (il.9l, 92). In acesr ulrin caz, ea funcgioneazi qi ca un
,serrn", cici ea.,,gine ioculi u_nei reaiitlti absenre. Oglinda
l.ace ,,prezent", incorpolindu-l ir-naginii, ceva care est; (era)
in fala sa: pictorul. Esie vorbl dc o rrlerodi ,,invenrati" in se-
colul ,r1 XV-lea. Dar care este semnificagia reluirii sale cu
doui secole nai tirziu?
O ccrcet.rrc irsrrplr .rriei dc risprirrdir.e a nrotivr.rlui spe-
culal dezvaluie irrdati uriri rrrr.rlrc i",ro,n.n.. Prirrrul arc irr
vedere cristalizarea (qi totodati polarizarea) interesului au-
toreferentrial in secolul ai XVII-lea. Ceea ce la V;rn Evck era
de-abia sugel'ar, vag, devine de acum inainte clar. Imaginea
speculari alinge, pJde o parre, claritatea auroportretulii .a-
256
t9z
'TJ-{Jdo I? frsJLU-rtII-rd rtt atntrls^lioJ :'}s^
rrrr JIL'J '!'lcrJOl.rllI llzr1l1 1.'i111:1,rd 1.'.]I',).ll I'i L'.isL.l .rt'r11.' tLqr.rH
lrrln(1 .roll.\r.rd rr1't'lt'ltl.)/Jtd\.t t't.(ttl:!,f "'rlt'r'il Jlr Jll.llL'tll
'r-'l-rrr.'.rt'd us JnrqJll lll-r\rll.\r.rd '( .,.1r'1.i,'dt'.t l,r.tl.t,rrl p.r" 111't
,,.,Pltl'slIulrlltrrl")'o,,iluolrlJIZllrIlA,)lJI)l.-rr"ililll\la.lIJl,'IlOrr(d)olqtrl'lt,'),rL!JLr:ll-ltOrl1ll3'1-1I\g'.)eldljtle(1s.u)ll
,-trru1r.({r)1rli'rr1tr:sptt,arr1.r'r6nz[q1;.Jitr-drr-l1a-ir'Jtttttfr;.Jt:1arz.rrrr'rrpr1rllr,'ri',.rrrl1l1n\:'t1u'1r1-r,r,rru2d.'l:\.rt,,r)1l)'.,..ltr\t.liu)tltt]:l-li)rt.t'tott"tf,rtrt1r'rr..srl_ld'.-1I'OrlilgIzIA1rI't,-l.Tt1'd
f-',rUiuurJ1. ll,Irrir1'tlqsts,J..,lrttl'-'lsI\uuLl:IIIIuU'tr'.I1lSn:rfolr,ullq.I\,,u,)lPilJrl,Il'Il[-J\]llrnt.l(l+lr.J\"tl'r(.lsrdolc.r'yll1tltl'rl:l'(.-i)lrrrLrt]'r.li-'tlti1-tt,'lrl'1,t''1t)tt'itnlt;.irltutltilt.ltlrpd
raITtl:at!iltrdrJrlul,qratrx.pral.Jl r-lrr.1Ji:tr'.pLruiilrtt.irrol.dr1Lr'JJ',.r-i lLrun'zJltrt.rlrsrt'rl'(llrS"trd6oJ'5Sia^t,rtB'tr',zl'rlpt,rl.ut).trJr.tt-Pt.'rrtrtr;i.Ftd.tr,LP''Lrl\'r^rrLl'(rL"T.urrir;t.rlr,rsrl\)r.IrrlLa"qLrylP:ts-+eto{lcr'lr
()llf-l(l'P1-iPPl\
li'{u:_r x J0l
'rrural ;d trln
'inrts lrrr1o r
sill'7-tr1 .lI1lf1rlulri/I)ll
l
Lill) ]lr.nsrrrl\'sc J
!,ste import:rnt dc sr-rblini;rt ci, fali c1e procec'leclc rra- ss11 1\
ditionale de ar-rtoproiectie (,,vizitator",,, rnalci",,,portr er" ), ai:a\
aceasti n-retodi, care iqi adince5re radicinile in secolul al
XV-lea, va fi mctoda caracteristici a secoh-rlr-ri al XVII-lea 9i
ci ea se dtstinge de celelalte pr-in inscrlia autorului ca o in-
stan{d operantd.
Un al doilea fapt important cste rispindire;r specracu-
lari :r inserliei auctoriale intr-un gen pictural nou: narura
rnoart:i. Daci prezenta pictorului in oglurdii csre, in scena de
interior, destul de rari gi indeplineqte fr.rncgia r-urci ,,tlilni-
teri", prezenta oglinzii (sau a supr-afctci reflectante ) in natu-
ra Inoarti cunoa$te un succes indubitabil (:rn putea cit;,r zcci
de exenrple ) qi ajunge, in ultrmi instanl:i, si constitr,ric ccl'r-
tlr.rl de interes prir-rcipal ;r1 imaginir in ansarnblul siiu. O
r-roui anaiizi a unui tablou deja cit:rt - natllr:1 r-noarti a 1ui
Sirnon Luttichuvs (i1.91) - poate ajuta la irLtclegerea acestei
1loutili.
Am avut deja ocazia si sugerez ci gcr-rul pictural al ,,na-
turii r-noarte ", care se na$te prin ,,cupura" unui parergon,isi
tematizeazl. mereu, intr-un fel sau altul, geneza (vezi supra
cap. II). Am examinat, de asenrene a) concordanla intre carac-
terul metapictural al oricirei naturi moarte si raspindirea
n-rotivului specular incorporat. Am avut, in sfirgit, prilejul
si mi opresc asupra tabloului lui Luttichuvs, vizut ca un
exemplu semnificativ al acestei concordanl e (su.pra cap.VII).
Reltrindu-.i analiza, ag vrea si-i sublir-riezi:nci de la inceput
caracterlstlca cea ma1 ln-]portant;,.
Fatri de traditria inserqiei auctoriale reflectate, lroLltarea sa
rezidi in ccntralitatea reflexiei speculare. Aceasta a devenir,
am pLrtea spune fir5. exagerare) tema tabloului. Tabloul este
compus doar din citeva obiecte: scoici, clepsidri, carte,
opaitr, craniu, oglindi... Aceasta din urmi ocr-rpi un loc
p.rivilegiat in con-rpoziqie qi o reflecti paqial. Dar ea reflecti
gi ceea ce nu se gisegte in ,,nattra statici": qevaletul pictoru-
lui in curs de a realiza tabloul. Reflectindu-se in el, actul
picturii este incorporat in tablou.
Paradoxul este complex: aceasti n:rturi rxoarti, ca majori-
tatea tablourilor de ;lcest gen, line de trompe-l'oel/. Ea este
,,picturi", dar trebuie si pari ,,realitate". Iluzia reaiitilii este,
in prin-rul rind, o chestiune privind tehnica iluziei. Prezentra
gevaletului in oglindi rcrnatizeazS, aga-numita technd, o tech-
nd care duce la rezultatul pe care-l vedem: un tablou. Dar
aceast; prezent; contrazice de asemenea - gi, mai mult cl-riar,
in mod rnrediat - faptul ci ceea ce veden ,,este" un ,,tablou".
Irrtrucar reflexul arar; ceva care se afli in faga ,,motlului" -
gevaletul 9i pinza pe care pictorul se striduieste si transpuni
258
692
-nl rrunrlplJasep IE Ioqurs rrn Jtse - (purd 'e;zor,r 'srac) 'trrnasnurFUor]?N
ueld lnurrrd ur atEIlE aietoarqo erturp aued o 'xega; uud
''r(Sur-iendensoInutJuIEr^peS'e,ereio-rr,or)tcJrdtrEadEuIaapra; ,'r(eIrrrcJdIEJ'1nrr-rruerJlJrJdS'prst-gresrdril sarlJsrurruJaIJ
rcnu) raluatsrxa patEtrir8r,rl r1 ary '(surrs ynlredo 'lnsrac) 'ii::c1u;n51
rnlndurrr EoJaJe.n EI arJ arznle JeJ a-rrf, alf,erqo alie csasu8 'ruJ 69 x gf
as atueuela Enop etsJJE a,rru1 ''(u6tdOefa'pll)pzl sInaiurIEJJfE, --Ire'pr t'ueaBpurr^tsr 'r-rrur1 acl taln
r:1 pttsuld atsr Etuut3rllar r-ra;s
'0t9I ilrItr
. StlltuDA
.zser:lJ
ratard 60I
eruzrlrrtrrJl o ep Erlrlaueg Ia'(I6'1r) sLnrlcrnn-I €l el aLuJrA
ut 'rtdua;p ei e8riels EI ep rJre lgr,lroeloqSEg;lsa'Jptrans,nIsnnslrenJlasJrSgrr'Eslzul
-tupa Lrn alsa n?s InlqrrEsrrE ur
raun ln-rotnfr nc a;elncads rarl;asur urLre] Ez€aproqe (e Of '1)
8-ragu.rn11 urp InJZnu u1 luaza;d rir ETEIJE ?uuout yt?tilrl\d
'a)rzsotlC -ratJrd rn1 rS s;ataad ro;rlC
atrrolep tuns atueseJatur rELU elJJ e,ref, a-ttur 'raI-11AX Ir ln]
-nlorJs ap rJnolqtl ep rrJes r8a-ltur ralrn Euret 11 e,t'rluluac
-uoJ EJerrrELu o-Jtur sdnqcrlrnl uorurs rnl E EtJEour ErntELr
l-a?tpotptta?alTstsqaa]o€'yre'Slnr-uruaarttaurupioatut,rrarrgoqo'aauEJlJSrreclrnuaor dlEqtuusrlua'tfa8tsrtrrdruEstntulflr,upuulrnozldpvin,u\aslztlapo.tt/rdqpaao.jt
i-'gurtllenxtrcoarpddrs:e-IrnlusxdeJ"IEIJuuJreeoEiJruu+louEeaJsunala€ptur eE?aaisrJnpJda',),yrtnuan€,rr-1elucaoa,ord-erlnlnlanud;oodtxenousprleua;oetscda
un 'rnlnutrrd a8nepe as r ?s eurl xopEJEd ealrop iE ull
'lerluatsrxa prleds
rS tetuaza,rda"r lnrir:ds e;lur atetrnurl
-uol o pcrldrur giuazatd Etsralp - ,,EJntlrd" Lrr ,,Artolu" tsalr
crlrrilor gi al fragilitilii lurnii. inelob:indu-1 pe artist 1a lucru,
ea tematize azd., de ase mel1e i1, degerticiunea creatiei artistice.
Tablor-rl lui Claesz este consecinga unei operaliuni de
,,risturnare" ce poate fi urmiriti pe mai nulte planuri.
Primul dintre aceste planuri se referi la inserqia ,,r.nicrocos-
mosului" sferei in imaginea picturali, conforr-r-r prir-rcipiului
,,continutului-con1initor". Aici este vorba de o reluare (de
ordin n-rai degrabi metodologic decit istoric) ar metodei,
paradoxali gi ea, menlionati la inceputul acestui capitol gi
desemnati ca ,,metoda autorului textualizat". Micul ,,Ru-
filus" se reprezenta in meandrele r-r-rarelui R pe care tocrlai
il contura (il. 93); Claesz (i1. 109) se reprezinri pe sfera crrre
conline - 9i este conlinLtti de - tabloul siu. Operaliuuea este
permisi qi favorizati de suprafatra reflectanti a sferer.
Risturnarea proportiilor este Llrlnati de o alta, care se
referi la ,,pur1ctlll de fugi". Cee ce vederl pe suprafala
tabloului este reprczentat in interiorul sferci. Aceasta ne
oferi tabloul inversat qi dintr-un unghi opus de .'edete. il
veder-n pe pictol J$ezat la qevaletul siu, in curs de a contem-
pla nrotivul. In sferi nu se vede in-raginea pe care o picteazi.,
ci suportul qi rnodelul picturii sale . Imagirlca pe crre rocrnai
o picteazi este tabloul insuqi. ,,Reversul" pinzei este lizibil
in tablou, ,,AveLSul" este tablor-r1 pe care-l contemplim; este
o irrr;rginc care-si integrcazi,,r'eversul".
In domeniul discursului literar autoreflerir', Montaigne
glosase deja asupra acestui paradox: ,,. . . scriu de spre mine 9i
scrierile mele ca 9i despre celelalte acliuni rrlc mele, fie ca
tema rnea si se ristoame in sine, nu qtiu daci fiecare o va
ingelegs"ao.
Risturnarea operati de Claesz survine in interiorul
inaginii pictate, mai exact in sinul unei ,,naturi moarte". E1
atinge astfel unul dintre aspectele delicate ale acestui gen
picrural despre care an avut deja ocazia si vorbesc: sistemul
avers/ revers) care jucase un rol important in geneza sa. Nu
trebuie insi si se deduci de aici ci discursul propus de
Claesz este Lln discurs f,supra istoriei r-raturii moarte. De-
sigur, nu in aceasta col-rsti interesul siu. Dar - gi aici reztdS,
elenrentul cel mai interesant - meditind asupra (ur-rui) gi
intr-un tablou care este ,,naturi statici", el abordeazi ine-
vitabil dialcctica genezei.
O ultirni risturnare vine si se adauge 1a discursul
metapictural pe care-l cuprinde tabloul. De asti dati, este o
risturnare de ordin conceptual care se intemeitrzi pe datele
traditriei. Meditind asupra artei, pictortrl realizeazi deserti-
ciunea acesteia4l. Lurnea sa - sfera - este perfecti, dar fragi-
260
t9z
rJidlrris EJr?o^p+ ur ptetoruEJsa etsa a-rJf,npoJd ap Inl
-nlJr EJJrluJZJrdar 'eru-r Jp ]nlsap 'unzeJ etselE u1 'rpur18o
-tnlnla;uodotnr EerBluazesd ad alrJlua3 rur8eurr -e1 r,roaun
a8un(r rxaldruoc EArxa{Jarolnr Euals ur araund EtsEaoV
eC" ,,io-plrrlnf,Etd pur-yttr. r$" .n,, 1r-lnlcrd a aunrcruaSap
'zsau13 eunds au ?s EaJA
u a;td,,iueru Et,rr Elrr'Et.rE E]EI"'gr-rrds Elnu o'surls lrrdo
un 'ludo sre3 rrn :uotriosnl 'ene d 'c-rrorl :elrun ep €-rnlESEJI
'lnnrr-rl nr ,,eirrepq rrr ednd" JtsJ r-rJJs '(eOt 'll) zsJEIJ
E-I '€srreJls ap uro:txJ EIE,nuJJ rur8elrrrs o uc neaundo,rd
as lnrelu.taS rS upurlSo 'lnnrr,rc '(tO ']t) sl.nqcrunl u1
'nrLrEJl IS'ppl^ ;ep'a;rotrcnlp-rts
pJJ+s EaJELU enLrr uzveznre8ro es - InJotne rS rrlea-lc apnlo
nolqrt - nolqtt 1n?ia,rru1 'u)rurrr,pvz'g1o-tu; '91
-u1 1S1 orrl
'sliv-xn?Jg
)3s^lll^siJP(slj?.t.,\\oulTv
'ulr f9 x 98
'rzrrtr{ atl rrln
'lJ.tt tudt)tilV
,IaIUralraJt\^
(snrorpuy)
eurotlrv cI l
prezenra.l'i. e inr.rqinii picror-rriui. Urr erernpltr .rr purc.l
larnun arcr derncrslrl.
Flamandul Antoine van Steenwinckel se r-eprezir-rti ir-r
tabloul expus ast;zi la Muzeul de Arti din Anveis, ca reflex
specular4l (i1. 110). Autoportretul siu nu este insi ,,nurnai
oglindi" - precum cel al lui Pannigianino (il. 105), de pildn. El
nu este nici urma actuh-ri productiv, ca sfera din raSloul lui
Claesz (il. 109). Cu acesra din unr-rei, el are in cornun accesori-
tle vanitas-ului (clepsidri, carte, craniu), dar care iqi asurni aici
un a1t rol. Pictorul nu lucreazi Ia reahzarea unei naturi moarre
qi nu cste reprezertat in curs de a-gi face autoprtretul. Mo-
nentul ales este cel a1 refleriei. Este c;r gi curir Van Steen-
wirrckel s-.rr nr.ri afla irrci in l',rr.r oglirrzii, octrpirrd urr loe ce
aparline rstizi privitorului L.u'( sc rrir.r l.r rablorr. R.trrrr oqlinzii
nu coincidc' cornplet cu limitele tabloului. Acesra dir-r-u,mi
estc rodul unei puneri in sceni a reflexiei. Ceea ce se afli din-
colo de rrarginile oglinzii conferi caracrerlrl insolit al
reprezent;rii. Obiectele care inconjoari autoportretul-oglindi
(9i care se reflectl parlial in el) creeazta o diiangi intre icesta
qi privitor. ,,Frontiera estetic:i" se dilati. Ea dei'ine Lu1 spatill
intermediar intre viatri gi moarte, un abis (sertarul dcschis il
simbolizeazl) intre lumea reali qi cea a imaginii.
Revenind ia tabloul lui Claesz (il. 109), se poxre spune ci
acesta se prezinti ca tablou - ca operi. de arti deci - qi iqi
dezviluie in acelagi timp gene za. ,,Arta" este vizibili aici sub
un dublu aspect: ca ,,piodus" gi ca ,,proces". Operatria este
paradoxali: nu existi proces creator dec6t atita vreme cAt se
lucreazi la operi; nu existi operi (produs finit ai unui act
creator) decit atunci cind actui creator a ajuns la capitul
siu. Nici vorbi si ne inqelim, totugi. Ceea ce plivitolr.rlvede
cstc irttr-adevar o operi [iuiti, o op_cra care ne oleri, in rrrod
inteulionat, povesrc;l ploduccrii selc.
5. Crealia ca spectacol
Puuerea in sceni a travaliului asupra imaginii constituie
in aceasti epoci una dintre preocr-rpirile majore ale artei. Se
poate vorbi de un ,,scenariu poietic" sau de un ,,scenariu dc
produc1ie"l4 care se consriruie de acum inainte ca mani-
festale paralelS temrtizirii auctoriale obignuite (autoportre-
iul).,,Sceneritrl poietic" se tlcoscbc$tc de lr.rtoporrrer prirr
faptul ci el nu {ocaltzeazi frgura producitorr-rlui de inrasini,
ci productia. DacI producitorul joaci aici un ro1 (uneori
foarte important). acesta este intotdeauna o consecingi ir ra-
portului siu cu actul creagiei. Si reamintim cu acest prilej ci
pini 9i fonnula autoportretului independent tinde in epoca
262
!92
'(,,z.rrrrcl J-ilf -'rlr srrrN'zsarr13'1r-i'-1 rirrl -- ll) lulrq") irtul
t--'LrrrrrJrror.rrsrrr.irlrPnarpdll1o-r+r-1rca)]lt]s^a^J.prq1-1rr-notJ.rr.drors:nirraslrfu-srioulanI rrli:rrn)JJp1IoL1lu.risPdi1lJ1np1uqOI1r,retr,,l,rl,r.:uri(rlrsr^rLSlIrIl'dltriIruJoJilql'pt(srl^nlnilr.:)rl
rlr:1.rrr Jts^:r lrrr (adsr:c1ttrr:1 in'lrlr)llrqrIrJt:rIl1rulrrrsr rJ.ltolrJg lura-rt.rocl)
lnru+ r+ tr Jp JIEI ad 1no1qr1
ILIr-)f+ tt-ttlLtJzr-rdr,t
'1(rt-t'.trirtr'r6r1Jt'ltrr)rlpsJapllrtdrrVns^rlrJsI^.rJtsJtlrl'rlsfIJ1rttrul rEr1Z5trJ:t--Irli\,i-prrlrrrN)-arrlrrr!JsI),rlLJLciJo-(i)l
-.rr:c-rJcrlr--rrtrarr-prdsEailptrrrnq-Irtollr,rtrrJJtSs;cIlr'r,s,lutrz:sn|1rrrui il-ilttfrtl itLllllJLr rrf,.rftLrar
arirnpocl ip inl-IrruJls^('
-rsrLllr-lrluJ-rrorrL.\Lr[roJ,rJr]PJ rc1 rS'ra1-1r1X IE inlor)s rii sJlir trttr a.rtprtr:,.{
q.r11rr1q JS J.rrl 'drt r"-l1ttt1l
I1.r uil rrlsl\q
'11Oii Lil[) rfrr] zai)-roqrl
() fs -rrsJ.rJtr JlsJ lrlu nrr'ntltlrp Lrr lJ J-td'l.lP lt'lt',n llnr rllur
-rot llrln-ltul',,snlrur rrbnpo,rcl Jl) nr.rr:rIJ.rs" rl) JlrLunLr tllr5-
llfutllJSJp ij r:a]11i -Ir J,Il.r ri r1r.r,1 ur,\ irritltl 1,rr ttt,-ir.r
-rn-rcl rrr - ad.rrrrr l,rrl 11.)'- ttt t-t,.itlrtl tJtrtt
rJrlLlJ-tr n-rlnlarf tr
t?u;'r.rs
'Irrrllx!lalnlcztau.or ru-ansrS^nolrlo(edontott)r8rsrrarrtlsJr.pr.rul)rrr,JtnJd1r'r!tlltrtrrrlrtl'ltlrrnl rr1)()l.rl\
ILll rr.rJ
u lluJls trt rt,rlrnrJ JIli!rlluporrr ILrruItu.I.]til) f s .rtlnrLlr LtT11:rLl
,rp rrrcl-rJftir rtrrl)'lnqrLru:-rt1 lS,rtf ,rtl,)lt-ltl)LIl,)LLIJIuI
'rrilrpo,rd ap
'1l,rr11irrr-osiffrrr1J'rpr,rsnn.yrr:acx1-lruorsIU^nos,rmrrlrrrlrrar1-dr,,c,l,\,1n'p,nrrt1rlnlrd,snuurnor rsJr,Isn.rJrJspir'rir)lji'rsi1r^.,nr\.tr,,r-,r1i-...rr1r".r.gr1S:'sr,t,,Itr1tna-lI"sIZrlpI-rtslJup(r)
J.IlJrPJ]rI:SIlftUlloLtucrr11uol 1''lEtl-SJtrur'aILlalUliltlJMSt'LTIutrsrolrpSs-'lar;'rrld,stal-rto'1lldaso-tqluu.ttrt:ri^ltiPl,)-rt1ttrtltt-rr'rl.,rrttiriitrrJtltt,-lr;inlJPs(^;1r-r1Irt1l-t3rst1lt1('tIa,ot-st.,1r
'lillll.rr 1l'1,] ll l'1.\ l'r lillll.l\llr).r,r.l
lltut-tad JIrs ,rolJla.rt,tod()lnrr IJi,trs i: r:lttrrtttr,t.'lo,ttl t:r,t.ldr.r
rJd',,rrr+r-rf,orc-lolnl a,rnsa,lod" Lr'Lrrrfrsur !rrruln rrr'Jrrr.r
rp )lrs.rolrta-n,rodotnr:1u-srd,r.).):tlrrrrr.lqLuJU'll.\rt'.r)c{5^J.l
r:.roiJr ur'Jfrr.l Jl rrJJ:r IJJ]lLr.lp Jts-l nrr'lllt'rros-r.rcl t ,,Jr,l(rlsr"
rrr Jrlrlnsuof -rs rrs 't.Lot.Latsod lr'Jltrod '{llr,r()rt1rt'I1-rlnl rrJ-Ilrs
.),-rJs.)p .r'op rr .rrLLrru !zuerrrJ,r'.,' li:...lHi l,i,.;r:lilyr.r.
l:'lnrt+ Jls^a nLl ,icll:rc{ rttutt tilt,t:,,rr-Fr.rForgtlltttr" ::rlsa trrt,Ilrl)
'.trsrrpn-r,yrlr"Lrr3rrorniilcrrlnof,trnfriull)lrln-.r\rlrrLrarrllrirp',r,p.urrrrr-r1rJnupr-ir.rBrroOrdrrl qr1ro'z,1tfn'.)tr-:rz"rrrtlrtrrlrrritt'r.'r,l,rJlJiis-.-Tt)tu,r'rlc.l+-t1)c1o'i)1oI)--llJrnr-urIIrr'"rr
rrru )lsJ nrr ,rrirnpo-rd rp Tur-rr:uJrS r.IIts,r.rod rtt t'sutlsrtt:,tl
rrlur.r.rtse r:r{rlrEorc1c-rtnE'Jrrrs Jp o.rJr-rrs)P Jls-) |t11c,r 1-rodolnV
,r1r Lrrtt:l,rodtrrr
'r,urrlqo.rcl t.rlduro: fsLrr l-Tnnrr] JtLrorl t1u 'r-1
)tl lrrrr,r()'erirunsrp IrtsllJtv',,ar1r:-tiotclOtul" tS,,la,rl.todol
nu" J,rtrn po.r JLLnlLnr rS'rrru !fltn 11 rr.rlud,tir )li.-,ultslp(J_.,1,,
\.
--rr1 'o;1rrnyr,J 'rrrs^st-to6) r:zarrr.! JZJZllulLI.)l t!-es^ I'ttt.-,.rds.r,t
"w-
Scenariul de producgie nritizat vorbcSte, in schinrb, L1 per'- ]f {
soana a treia (,,E1 - Sfintul Luca, Apelles - estc cel c,rrc ,*{
picteaza").
Scenariul n-ritizat ar putea fi subordon;rt la linit:i tipr-riui
de autoportret nlascat pc carc l-am analizat dcja. Numai cI
rnasca nu este aceeaa unui personaj dintr-o historia oarecare
(pajul Regilor Magi, apostolul Tadeu, Goliat etc.), ci aceea a
unui pictor. Mai mult ir-rci, s-ar pute a spurle ci ,,masca" este
pictorwl la superlativ (Luca, Apelles) 9i ci ,,istoria" este isto-
rla exemplard a picturii ca act. Aceasti exenplarit,rte se tra-
duce, in ,,Madoneie Sfantului Luca"45, prin iesirea din or-
dinea urnani. Aici se vedc (il. 19) realizarer unei ir-nagini ne -
prodr"rse-dc-rnina-orrrului (acltciropoictc). Un inqcr con-
ducc adcsca rnaua sfirrtr-rlui evanghclist, c.rrc rru cste dccit
instrur-nentui unei voinge divine. ,,Scenariul poietic" este, in
accst caz, un ,,scenariu rlieiropoietic".
In AtclicruI lrti Apelles (11. 112), un rrl treilea personaj sc
alituri pictorului si n-rodelului. F,ite comanditar.tl lAl.ritt-
drtr) care complete azi de asti datl. trio-ul ce fundetrzi sccrla.
Rezun-rindu-ne expunerea, putem spune ci autobio-
grafia prezentS. in scenariul de productie mitiz"rt este o euto-
biografie cu trei personaje (pictorul, modelul, conandi-
tarul), ci autorul vorbeqte despre sine ca gi cum ;rr vorbi de-
spre altul, gi ci acest ,,altul" igi proiecteazi prestigiul in le-
gendi.
Raportul intre ,,eu" gi ,,celi.lalt" este o problemS-cheie a
puncriiin sceni de productrie. Cele doui tipuri luzrte in con-
siderare pini aici (scenariul inclus Ei scenariul rnitizat) se
diferengiazi intre altele, prin maniera in carc persoalla cre-
atoruiui este prezentat;: ca ,,eu", in primul caz, ca,,altul" ir-r
al doilea. Prezentarea ,,er,rlui" survine fie in nronreutul re-
flexului (ca la Claesz, Maes ctc.), fie in nrocl direct (las
Meninas de Veldzquez cste un exenrplu clirsic in aceasti
privinta). Prezentarea crcatorului drcpt,,altul" sc l'acc lic
prin rectrrgerea la niit, fic printr-o tcrttatizlre dirccti (,,ulr
pictor in atelicrul siu"). La accste distinctii+6, nriri trcbuie
adiueati inci tura. L,a sc referi de asti dati la schimbarea de
prradignrl despre care arr tratat pe larg 1a inccputul celei
rle-,r treia parti a ]ucrarii.
Ar fi abuziv 9i sinrplificator si limitinr autoreflexia
poetici la cultura mctodci, chi:rr d.rca ir-uportirnq;r des-
cope ririi Iur cogito pentrll orice de rners alrtoreflexiv este un
fapt.relativ lesne de conceDut. O tentativi c{e a c{etertnin,r
manlera rn care scenar-iul t'auririi .r fost aborclat c{e pictoni
,,curiozitigii" ar ptttea ,rjuta l,r o mai bunai ingelegere 21 ra-
porttrlui dialcctic prezent intrc celc doui culturi.
264
s9a
'.)t\.r lt'rlqIl ilrull l.rltf ,r rr r'|li,).1 '( l_ 'c_ 'l,t '111 t,rlr;turrltr,lttr'l)'1t'ltr,ll
1,1 ,,11,J1 ,,1'1-,ti,i,,iI.')'.r.lrr
t t,t.l ,,f ',/,,,11,
() Jls'f,sr'5 ,)s !,n-rlrrLntr-rs rltlLtr,l(ltt f .r(l1l\r'.rP :/s,)rr,/.1.) .{,)P 111.1..\
llrl)1/'t,1,11\1a')l,llJrrltitIl-rJtlr()rl1"-riJ(-,I,lJlLl lrllll,tIll"uJlldl llsJ
lrt,rza.tcl trap ,.ltl,lolllv"
Ifl-lolllr tS) tr,IllltlltlIJq
,,ilj!lrror rnr" r|rlntr,rrcls lltt()l tt-t.liII Ilu,to+LI()t JtsJ ltrl
.rpdt:-r ritrlrltt uu--tlrti.tr{ 1US IltlqttltrsLtt' rtt tr.r.tclo truur.ts l .11)
L1-rz,rrJrrtLcrrlrrru:!rtlsLrLrJr .JryC'rIrt5'1^rc,ritslnlrrrulrr,LrdnlLurIpttr)1l 1:ttlLJ)-(\[Iu3crI Jol-lporPrrrllrttllzul,Ildl JL,lll
rS yrr:p o lrlrr nlls ur lrt.rzr,td )lsJ lrlrJrl{ utr1,rr(J
In()lqrrl ',,-rolflIZI-\ |1" Is' ,, ll.rsL:ttt" It:tt0s
--r-.cl e1t !tLI.I()J cllts rrlrrt-Iot.rttu uti,testtt 1.rr-lltlcioall alSJlllltttr
J-r Lrs uirr.rzJ.rd',,nrlt-r()lqrrt tr.rrr+rr ltt" trttt',,tro1c1rrl ttt" rtttr
1r:-rH.rtrrr.)lse lrlr l{'t1ls rJ-rJdo,,ln8t-rd.d" llir )s IJ Irunltl
1-lr Jiltl!.\zrp I-lltt lrl.)trt,rl) tttl IllLt
'(rJlrrlituJpr.)url)r-lttt,rJr
,rrrp) r1sr'rrtsrn;r,rlr1: d,nr.r\rJrp-lIr-lrltlrrrirtsJ^lJstJrr ltttrSCtt'tlJtrrttrIrq.rrLurL:rr.lprlr.r.tr.trt1' 1Pttr')!tztr'.rtrgp.r+:^
o-tc{
JJIr1Jrl1nnln,,sIr0u;1rJrs1,u1lrrrVErltLrllrLn.r\(rIrlrrllrrtlrrqof5oa^l,Jl,ru1IdU3s1tr1Urr,rrJnn,Srrd.rc'J(t{r185o)^.irtIrUnJ1,-Jllp,laIrtldrl\la:l)nt)(tuErtpJt,lPJ.ttIrrllltll.llrlrf)tz,rlL.lJrtf,(I,ir1d(-),1lr.s)lrtrsIlLl,)tSlrln-lllr-Ll.lttI(-ll(lt)lt))l:l(llqlrltrtlrc'rll ()l f-illil.l
lLil) nrll l.)t)
rrolqrr) (n'n ls)arln ,IJp trt^ sII)tI-I()'-) tt,tttt.rri 1r:1.rrci tt1rlu11
'i , ')'r"/1 'z\
rilr^ rrrJIJrA\ ml lr Iar 't.LctltttL,Llt cP J1)/Jtttlt'') ,r-IltlIi) ltlLll.1 r'l tt':-!'.t. I"
t0l1)ru\/.
')l) l)u1111"')
'JI Lr,rI.rlrf'l.J
sirLU.\Lro.l,)rlI JII
t-
.,ry
:-.dFF
:r$adar, pusi aici an ,1bi/nc qi forrneazi uur,tl diu pttnctelc
rrodalc.tlc irrtclrerrrrlui pictLr r'.r1. At-.lles rtrt-1 ,,t'r'pt'czirrta"
pe Vrrt Haecirt, irl V.rrt H.tcclrt llLl sc JScLt ltde strb elripul lui
Apellcs. Mica fila, plasati chiar in cetrtrui acestlli asarnblaj
d.i irrrre,ini, il dczii[uic pe l'ictor plitt ,intortorrt.rzi, pc ,4ttlor
lr supe'rlaLir si rcttrl piciuml irt si.rdiul dc par'.r.liqrrri'
Airt.rrii,,Crbirrctcl..,r' dc AItt,rtori" rr-r abordrtt, il5xdJr,
scenariul de procluclie sub fornta unei ir.ttirsini-in-irragine'
Alte doui cxin-rple pot lin-ruri demersul 1or'.
Tabiotrl intitul;rt Praia,ilia lui Jan Sne llinck datorat lui Hi-
eronyrnus Fraucken II (il. 49) utilizerzi in mod vidit aqa-
rr.r-itn mise e n abintc. in cerrtrul Cabinctului, aqe zati direct
pc po(leiI, spritiniri.lc ttt.tsi, se ril,i l'(prczcllt.lre,t itttci
,,..,\'r",'. cu i..Lbloi,ri", cilre rci.t, irt rrtirrirtu'r,i si cu dilererrtc
vizibilc, ten-ra tabloului in ansatnblul siu. Tot in prin-rul pl:rn
gr in asociere cu tabloul en abitne , se gisegte o L'ecioard in
d'i, a cirei s enr uilicirqi e de imagiir c p s ettdtr - inc.ts trati
gb ir lan d.'ja corrtertt:trr. La e"r,'c,,'itaica,.{r'c.tpta
r qalerrei,
, for,
,,.rchiul curios" rrl r-trrtri alttAt()l'ticscopt'ri tabloul care irr-
iorpore,rzi scenariul Je plodr-rcrie (il. t11). Acest tablou
reprezirrti o llegoric. Ea.t'rc drepr strbicct Naturx, drr corrl-
piziti;r sa reir 3.,te1e compoziliei generale a tabloului. Ea
cstc, irrtr-trn tcl, l dou.t sa mist'cn a-Ltintc. La stirrga, se vcdc
doccsuapvi.rcrioli lldLirslcsut tjiungd).inlriturcterrlrtrr.rrurtiiseglogbisc(isrrc ,,Prir ilic",
un qrup doui pcr'-
s,rvanqii
s.rnajc cill'c St'inrrelin ir-julul urlci st:1tul (Occario); rrrr-
plrsare.i lor parc.t o rclu,.t pe ccr,t.,rrnrtoril..'r" dc lingi
nricul putto de pc rrr.rsi. L,r dreapt.r irr siirsit,,edcrtt un pil-
tor la'sevaletuf siu cr.t niodcl riud, doi rrici ucenici qi un
sculotor i.r lrrcru. Accrsri alce,Jric tcrttat izcazi ,tr irrtr.tl
.,',.1,'-.,, dltolat ,,burt.'i q,rtvclrtirili'+'si trebr-rie irrteleasa cr o
trluzie la situaqia din Ari'ers in deculsul prirlelor decenii ale
secolului al XVII-lca.
in ,,Sce nariul de procluctrie -in-t:rblou" r".atir supravieluie 5te 5i
cr,rrsul lazei riurirrte ,,docttttteutare ,,CabiLretclor de
Amatori". Putem gisi confit-rlterert rcestui feuomen in
Vizita arbidncelni LTottold-\\'ilbclm in Galeria sa, de David
Teniers (citre 1647, iI:55). Acest t.rblor-r-catalos pictat este
in reaiit:rte un catalog cu cheie . E1 reprezint.i opelele jtaliene
Un sirrq'irr r''tbl.,r-t il'rrlrlrtd se alii la
Pt)scdetc.lc.',r'lri.ltl.'c,
extrelnltatea starlga;r g.rIclici: exc SJ'anty.l I'uc.a pictind
lc.ocprturcrulull .,!lt'cr'ctuic,rtiric"l
dc.J rir G.,ss.r't" Ae est tablou. plasat l.r irr-
.,e.rt.rl.rgulLri", il reprezirrri pe patrt'rtltl
rrritic ,rl ghil.ici pictorilor.'ferrici's \c rxPor'Lcazi la cl prrrt rrt-
tcrmecliui strirnogttlui siu, Gossart.
Toate aceste exenrple atesr;t, fiec.trc in fe1ul s;iu, faptul ci
aqa-numita ,,culturi aluriozitltii" .r eb,ordat aluzia auctoriali
266
lL)a
:1lrs Insnpo-rd nc ,,lrriuetsqilsrlof " Jtse lr1-Iotnts 'ripttlrpotu ar
-sJ-rr J-nlrrp e.rtsJJrJ rrr 'ul rrrorr ap trrel-todtul also '-rtptsy
':;.rdsrp J.lrIrr rtrrr l)J ruJJp l:.).\t'l'tu a,tt'r tr-rtrt,rd r.rrtlln.l
rarl-r JIJlrrp ap tuEel rrJul 'lrrxoprr,rl:d ptrru rtr '1a1tst rJpe^op
,''s 11 's.'''11:dV nri E !:lnql:l rJrlJ,)^ p[ .loyrznlu Inr])rru-rJlrrr
rrr.rd u...-rl o'rr.llur.lrs n.r lrls lnt.rodrr-r.r.rds,-lp Jmtsll) ts lrloA
-P',r,urzelorPrroirtl-alrluurr?-uJrBrnlt'-rlusnnl3ns"lu"ur ursrarnrtnjltlnsrls.Jrsooalt1lc1llllrBl]ll1ll1Lnlrll1rEllrEllsllns ES PSUI elnqJ,Il l-IN
!lsJlu tileltar 's r nrLstl,jtni?rIlI/\l
!lsJlE rrLul,ld "',,,lxlJipI+l
-a-t" rrr-td uztap-roqr o ('rta laoLu-IJA'seu14'zsar:13) IZePuulo
'(r.rq'6fl xECI
ruotf,rd'o-purZrlpnlxelialrrr rS,,o-prtt:ztlllinllnt" !lPiJotJnB 'rrrurl;tl r.r1n
Jp arellrqtsJ" JP ILtotlld '0t91 r,u!r
rri-rasur EZrrJp-roqu
rS-nptrrzrpa-r 1n-rotc.,r;,d,Jr",erord11u6lru:lpVtrriuEeZzIIJlr.JrJda1rn1,rno;tlrrL4u"JptlJA',,r'ss-rrarattdt-eol
'st17atty
ttl/ l,t.tJlPlv
'lLIral'l
rS rrrlrr"ru-rg n1l Jlr-rnolqut rir itrrral+eJ InJ urJPJ.\ 'zsrr11 tn1 ur \ ruJill,\ ';T I
I
e-
ll,rJ+s uJ 'ttszrlBntxst-ratrrr ltrtrJ un rc 'elulcrd rar,ralr:3 JllrllolqP]
urrrJplJfl,nrmri,nrJ--rulrlrrrEt-tItr'rrauztlad-riudaaltuaorslaI-lar-Jl.EIollnaed '(gS '1r; s-reIUaI lIl'I nEs
tvry) tzvezrlve-t
lnolqrr
ac drun ur utf,JlJa-r Ir r,raJs :uzralctd o IuLttsot aler acl at-trorii
rr.mlrlr alatrarqo ertrrrp Illrrn Jp t?tJalla,r etse In;Otn? 'EPIId JP
r'-(Loer:OJdtirzaIptr)rzsll^lsl3-aI'.trrrul(JlarrtEsoz-uaI'l-argdlIsquarjrlsouauitpI1uI-rruI-qT8aotsanour etE,P,r3,r1ttSrr(truIu1',p1,alltotr11racJapPt'sonrJdlIcJtrlttatt'urdarq"1iu'oBJ4s"pt:
uI'lnllrlxJt-ratrrr lnirrul urp pgr,IJ,\ o ad tr',,atirr8ap:" o acl r:o
la Claesz, pictor-ul este trnagine reflecLati dc 'm,rnoual rctlii)n;trlea I 11. Abrahrrr
obiectele naturii sale moarti (eI este uatr:ri
Francketr 9i Teniers, pictorul estc imagine reprezentatti de B ossc,
unui dintre tablourili ealeriei (el esrc tablou)' Mornentul Nc'lrilul pictor,
grlr uri in rtrat.t.t.r
2-1,4 r 32,2 cn.
care unneazi irrdeaproipe aceasti iuserlie auctoriali prin
oapbeimraeti(efiedeeao,,areufuletncetavti"iolseanu1,i,:rexpsrepazrcgnet.asril"e)lain, l-I
mise en
plici o
sfitarna ran-ra tabloului. Aceasti operaqie este abordattr', mu-
tatis mutandis, itt rnod simultari, c1e ,,curiozitate" 9i dc
1v.(
,,lllCtOda
La ciqiva ani dupi Cabinetul Van der Clbeest, .(;1. 67),
.rccleqi pictor reia t,.'ntr e.rleriei pictate, d.tr irtt ersirrdu-i tcr-
rrrcnii. Tebloul. rflar asrizi l.r Mrulitslruis dirr Hrqr (il. ll2),
il reprezintS. pe Campaspe in
p"qeaAlcpriei ld/ecs cdrc o pictedzi
miilocul unci pict trraJS. Scc'rr .trtt ici tttt sc rtrli
eaicstc ,,irr-rablou", ci ,,i.tcc tablotr". V.trt Hr.'cltt I dct.tsat-, '
din ratr-ra sa. Aceasti sptrRere este clt atit t"nai structurallt;,
cu cit iruperea istoriii irispaqittl galeriei este nai copleqi-
toarc.
_Pliruu - qi, dupi el, cotleutatorii - 1lu Inenliol1eazi dccit
celE trei personaje esenliale ale truecdotei (Apelles, Campaspe,
Alexandiu). La Van Haecht, numirul personajelor spore$te
in mod vertiginos. $edinla de pozi devir-re un spectacol 1a care
asisti toati c,trtea. Alexandru nu se t-uuilttrucate si conteurplc
opera pe calc de a se rla$te. El o atinge qi pare a,intervetri cu
comentariile sale care sunt reluate de suita sa' Toati aceasti
mulqime din jurui qevalctului lui Apelles repeti' itrtr-un fel,
erupul central dtn der Ghe era
Cabinetul Van est (i' 67), care
idrr.nt in jurul Madonei lui Metsys. Sceua contemplirii unei
,,capodopere " este inlocuiti aici de punerea in sceni a crealiei
c.r spectrcol. Existi gi personajc crr:c. dctlsarrdu-se dc grupr-rl
priricip.rl, au patnrrts i,r crbinct. UIr sold.rt al lrri Alcxarrdltr
iug"trnt ch.azi dinaintca uuui tablou c{e Seghers, slr'rjnicele lui
Cimoasoe scotoce sc intr-uu bufet cu veseli.
Ci".'.. pictorul face aici este rodul uuei stranii Ei pala-
doxale condensiri tenporale. Oare cum poate picta Apellcs
in rnijlocul unui ,,tnuzeu" in care se gisesc tablouri dator,rtc
1ui Rr.rbens, Correggio, Guido Rcni sau Van D,vck? C:rrc
este scnsul ircestui flagrant anacronism? Pentru a incerca si
rispundcm la ace,rstf itttrebare, trebuie si ne atlintirr de
C;binctul Van der Gheast (iI. 67), al cirui pandant il
lcprezirrti, intrucatva, Apelles in galerie (il. 112)'
In Cabinetul Van der Ghecst - aga cum am vizut -,
punctul final a1 discursului intertcxtual era corlstituit de
icena Judec,ipii de Apoi pusi la extremitatea dreapti a
tablouiui. Ea plasa t"blo.tf in irLtegralitatea sa sub semtrttl
268
697
,, lxet,r Jllrr " rm-JlLrr Jotue-rl Inlnl3u EIl-Iasu t n-tlried arioalrpa,rd
rprrt,srdrellrvzr'rlre.rtal1r-t8rrrfauanls1en,r,or1ilfqrtlurztottr-'ntn-rfr,"n1p?lcItnlalnto;od]fIrndIJErUirrcaozSa,rd
' 1nra1t,r.aS 181tr15111 u-iS'ctltrtl
nxs lrrJ-r ',rotrrd rrn E-ro-iltr 1nro1lrur rrr aP e]elr
-lqpJ" ep er,rrs rlirrnl o ap tcl)roqr arsa 'g",xra-rlrd-ullErorrltvap InrsJp
p-rarrmrLr o--nlrr 'ezreznJtrrrs (Zt t'lt) slllrlstl-n'ml4l v1 ap sallady
tltl lrt.tdtl)lV al trJJJ 'rt1u-rrdsrrr ttllr !rsllJSgB rS-ps IJ tf lt,Il
-rrad rnlntxat,rctLrr In,rptr rrr nsrtru ad nuuraqr 11 (piads lrr snrs
-dr1 snrsnf) rrroda rnsrrrrurn qr lntdr; rlap trlrrtrtres rLrV
'p-rnlcrd rlrlntf,e utuotr-lt Jp l.r;tsr !wlqnp I+
c r-rud rar-rap8 udol O'n1{I1-rolrrr-rd !lrqrselrp le+tsr purrrJ.\Jp
'odsrclurr3 rn1 alacnrfnls J-r]urp tlrl1 Jp rrurrrl r:,rn,rr;8 o-,Itlrr
r-rrdrr-r r:a :sa11ady rn1 rarrrt"rudr y (19 'y'lscac1rl .trp uuA
lirtplrlvaetu[:rqn'avlrn-)rsairprlir8rs)rupartr-lrrnrurenruSl]r-rratl;+-srutr1la1sIanrlSSloa.,lsr,gp,]8tusIrru'd\LLLnrIIr"JoSct'nsnou,rstrrcarJdlllayrdt)rVps'(upZlrutl[tJt
'p) rlir:g rl ep Inolqe t u1 'rr,rntrrd alnrrEr-ro r:1 ,,g utradso-r13,1"
J,retnrrr,u o r:r (17 'Ol"'ll) aruJqu uc futza-td t:,ra sallady
'szuotl)aLtr'tsa,t unntlnJ rn1 r tS ,,iolI-IltLlIJ,IA lnpriS"rgls"
Lill i
cste semrlific;rtivii. lla indici firptlrl c:i produsul travalir-rlr-ri
artistic se na$te in mijloutL asamblajr-rlui/coleclie, ci e1
porne$te cle la o clelnolttare combinatorie a istoriei .rrtei.
Pictorul care picteazi in galerie este ce1 care centralrzea'2tr'
experienta istoriii a,,artci" iu actul crealiei. Ceea ce f;rce e1
t-r, este neapirat o operi ,,itttertextual;i" (uu a1t ,,cabrnct de
amator"), ci o operi ce se natte din intcrtextul in care poatc
reveni ca p-dieesni actounristsititlltiimviu. rNeausvcoi ttcoiatatiasice iridirccdAint un singur
exe mpiu, care face
part", gralie mai ales textului care-l insolegte. Este vorba de
o gravuri clatorati 1ui Abrahar-n Bossc 06A2-1626) avind
dlept titltr (sennificativ) Nobilul Pictorsc (il. 113).
ir. .r .r..lem un pictor ele gant invegmintat, a$ezat in f;rgir
gevaletului siu pe care se giseqte Lllt portret. Moclclul estc
insi absent. Peretele silii este ircopet-it de tablouri, :rltele sc
afli aqezate pe podea. Pictorul, cu pcnclul in r.nina clreapti
qi paleta in cea stAnsi, nu^picteaz;. tf1ill]eg1r-naniualt1rcaruopgtraluvcllrrau.l
pentru a collversa cL] ull tallar cere
Aceasta repre zinti un pictor si.rmatt, a$ezatr la rindul s5.u, 1a
qevalct, dar ilrtr-un atelier lipsit de orice oruament: estc *
in-raginea in negativ a scenei principale. Pe perctele galeriei'
in spatele gevaletului ,,nobiiului pictor" - un tablou care,
reprezinti, inci o dati, o sceni de pozi. Este, de asetnenea,
o iceni exer.nplari, dar in bono,in vreme cc aceea din gravu-
ra aflatl"in piinul plan era in malo. indiritulpictorului, un
personaj purt6nd o pilirie clr pana$ bogat i se adreseazi
privitorului. E1 este, dupi toate probabilitilile, cel care
,,rosteste" texlr.rl ce inso!estc im.rginea:
,,Ce1uy dont la noble t-nautere
Joint les on'rbres ) la lur-nibre
En mille tableaux diferarrs,
N'est pas de ces Peintres vr-rlgaires,
Qni passent pour des ignorants
Dans leurs Ouvrages ordinaires.
I1 execute, et met au jor-rr
Tout ce que la Guerre et l'Amour
Ont de n.r6morable et d'estrange;
Et sen-rb1e ) qui voit ses desstrius,
Qr.re c'est Apelle ou Michel-Ange
Qr-ri gurde son Art et ses traius."'i
': Cel ir cirui Irobili manieri,/ALitr,rri umbrc si 1r:mini/in r.nii cle tablouri
diicrite,/Nu c.stc dinrre acci Pictori Yr,rigari,/Carc trec drcpt ig,noranli/ir-L lucririlc
execriti, 5i aduce la lun-rir-ii/T6t cccit ce Rizboiui 5i Amorll/Ar,r grai
ior dc ri;rd./.f,I satt
mcmorabil gi mai sLraniu;/$i ii pare celui cc-i vede descr.rcle,/Cl Apclles
Michelangclo/ii cilir,rzesc Arta gi mii r-Lile (t.\. tr. ).
274
I t7,
InrErEpuI" apunse es E :inun :r8ap en 'sa11ady Inl Ef,seur qns
'rsnsur sauelsa(J
',,tr.rJJe3:" r tS ,,ta;ado" € Euellntuls PaJel
-uazatd errur altrlllqttedruocut plsBaJB IJnPouI allnur I€tu
ur r^[ozar ES ]?rr3f,ur '" "' .11,],Tof,,'itil;;ffritiilipu"ro
'J-a-pa1rJJp:na:Juit;oSeor orure,rdJr.upurSnEnar?us-SareeE'IdppuaqJno'LaAuquati1oJqSnIJlelJI-SJrruJorrear'rrsseJr,dErndJslpttESI:J;nretEptq-nau''uItJgnuul'lllEunrs-,ooatrf'[t1tqoJpae_d,r\'l,ud,II-sinl-1qIaoaep3l'qe1,t,1Eee1"a3olJr'laa'a,3ur;uaePnt3td8-r:rste"]dtuuEpsltl
r(prsrrrc1a3uorS" uar8u-rr)edins-arosr'nrur 8:ntpat;8-teadtsaapnua-lrnrqsuunlrdlosspgo-ir,l,uEllreduo'plucencr
rJunle elduretur Js JJ JEC 'lxaualul ut lnlnutluol ,,ESJEA"
r-E €uLuEasut ',,1et.ro13n€ InlnolqEl" InJPEf, EtUEJEJS V
-ur" 'ezvando uInJel Iun7JogItrIaetILEIIeJuI'oInutoxqelulJtlurIuneP',,t,]u?aJPcPeJl
rcap else iA 'oput
1jrnSi::sep';8uiaesaz1a\te:ati-arul-raSrartuurtu8urudt pnop aP lecur{}'ar-ra1z8 o-rlLII
rgcap salaiug r1 aleod nu (o1
-a8ue1:11:rp.g rS sallady Inl lc lL'sraa1P1uerdrsyJ)pI)rlr,E.-rolrtrrrrodlslnl l'llqxJolNrJ"l 'Lur Z' lZ x ,'lt
'ES pznEIeJ ,rrsc (ola8rrelJtllrl
'?LU?l? uI e-rnluH
-ur ur (,,altre;Ip IJnolqel ap rrur") lxJtJJluI aP InJol?aJl else
1E",,-rr81n.t lnlhrorcrdi' l:ap aundo as t ,,,rotltd InllqoN" '979I'sl,1tuL,A
'snrprroll
IrrrPuaH il I
A .i () ,1.'V,,',ll O )l (r, ') l' .i, Jr, ;
trrlrlttr-rlur",.L,,cLrlI,r tlcci iList.rrt;r.rLrctolr.rlir cr.r,;i;r1rll1 ope-
rcr. Pit:torir irrsisi .ru ,rclr-rs r.1.' i'rsr'nic1r('.1 solLrtiilc' lor. ( ).rlcr
cLutt P().1tt t,leri rrr.tistul, in .r.cc,tsr ,.rl.r'r..r. inr.t{ine.r hLrririi
lct,l.srr1c ? C l rrcs z- r.is;rr-r nc1c.t l.r rrc e,rs i rttrc b.r nir l i r L L Ln',](' r'u,l
1,r slcr,r rctlce trrnti, M,rt's si \''cnrt't'r'prin r-rtiliz;rrc.r oglinzii.
Cu to;rtc ircrslcr.r, csisti fi :rltc rispunsr.r li.
O g.r-rrr-r-rr.1 scnrrati rle Ilcnciri li I lonrlius si d.rt.rti l(,,1(r
1tc poirte scr.ri cL'cPt inrr-.rcluce re (r1. 1t+1i:. I'ictc,r'U1, ilt-tte-
bLri si crcrlcnr, cr:r oir-tc;-'1, clipi nr:tr rlcvr t'rnc, instalrrt 1a
5cr rlcrlrl sir-r, in cLlrs 11(' r picL.r cr n.uLrr.i nl,.u ti, .rr'.urj.rt.r L.i
o nrasr't, ir-r ccntrr-rl rrtelicrr-t1r-ti sir-r. [)rrr c'l ntt nr.,ri ('stc rre()l().
lsiiPt't ttt-Lt,r-si 1, Lrtc;t t r.utsl)Llltc,, rctlr l L.rct Lr rii " iri i rtt.t gint', e1 .r
tlcbr-tit srr prir :isc.rst:i sc'r',rlctrrl_, s:1 t rc,re i.l).ri1rlul clcse hisc
sr s.r rcvuri rrrr lri Ln.r..rginc. ci ir; /,r/,r ci. I:l se ,rl]i,rrLLnr (1iir-
ci,,tcc ilc b:rricri, rlinrirte .r r-.unpsi lrc r,rre sr-rrrL .r5c'z,rtc 1r.r1c-
t,1,;.rclt5ulgl.'. 1',i.rtr..r cle l'recrit cr-r],,r'i1c. crric'tclc cle schitt', r,
pl.rci tic .rriuri. l)c .r,rci, clrn LrnghiriL ci.r r ccie r.c cru..' cstc tlc
rcr,inr c.'1 rr1 prilitorr-rltri, pictonrl isi c,,,nterrrpl.r.rtclicrr,rl,
utttlc s,-'qise.r cLi unll()nrelrt inrriritt'. Ct'ct ec r-cclt'. cstt't'ccrr
cc ,-cclcnt r'1or: nillLil-rr lnOr'rr-ti in serts inr-c'rs, sr'r llctLrl ,ti
octcrl.qr.ulrltvi.lnioaicnolll,Pui"eii),lr1Cclstli,trpL'ec,rsi.rzei-n]i,(ogi.1lcl.tihtrr1iirCsnpp9...it)rrt,e:!tnol:rr(rli.)r'uicrulurss.iLcL1ctrt.'rl'rtir,c,ertrcoIi(l'(tr,'rrilt.,-pdcreIrc)rn'r:siirstcoit;\,'tr(t'i(ct1ilciic1nrriuottlilei,f,niin--
noir"\bisn.'rnpt,lricli,iciiprosl.trrlrr-lcti,rrcliqniu.nrtccliscir si pr'1'7.tt,., r,., ,,,rl.rruri .le
triunrlLri r()ntcirl)lirii. In
sccrr,rritrl clt' 1-,r111111611c r ir'1, inl'iptLrrrcrr .r lost sns1.t'ntl,rt.i: nr-r
rilc,r ricvirrc inr.rqinc obsclve[ri].1 ciirreorrt:e r-1c plegr-rl
fiLr jstir-ir:,l
pLlr' sj sinri.lu, .rnrbi.rnt,r liitli rii, ,'\Lclirr-Lrl r rlrvrn
i^n.is,t-t5t rr nr.u'(',,nittttLi rttorrr-1.i", unclr'obit't'teic ci isptrst'si
t,rlrlrrnl r':rzrrt clin sp.1tt'isi rrrsPr-rntl . IrL s|,11i111 trirliircnsi,,n,rl
e] trrblolrlrii vcrlt'ir"r, Lrccrr rrc) irl.' sirl,r.rt,rtrr rnr rziHli ,r
\tr'.r'brlloern-rlLcr1i,-.Lrir.-rl.r.ricttr'rtr'bstr.-rii\trispir.rfli,c1'tr.1r|.,lrLl'tt..rttt,i1t)cc,srLprpLrl.rrt.l.ltrLti-)i,rrll.t'rcnj.ii
inr,tgir-r.', ci r.ocnr,ri crr re\rcl's dc irlrqirrc, Nirtul-,r nr():Irt,i
intitrq.rt,i contirC tO;11(' elcin('1rt(']r' c()nsir.cr,rtc .t]c i'.riril,r-i
lrir.ri: c1e l'tsiclf ir scr-n.si, ltrt.rirr:rlc'rr stinsi. e irtilc si - iri ccrrtrr-tl
siLr si l,r scrrrr rnirit.r - cr';rnir-r1 inir-rnrutrrt cr-r i.rr-tli.
Gr':rr ur:r lLri I londiLls ir1'(' o ,,r.rn'rii" scr.jsi ct' i crplic.i
rr rntinlrLul ligur.rrtir': ,,Slirsitul TineaxutnnLlrrirn.',Llazitir,r,1r-lrcsrt..''ri"rrssrc|n1c1r1in.
ciri (in olanciczir sr in letini).
p,tlitrtPs('51: irr sl..tte1c sir-t, rrt;ti l).rlic1:i, ,tPr'\,.rfre \t..tr'\.r, \e
gisc$rc o, rr tioLilr inscril'trie : ulL)nt )/tt) tttr,ri . hrscrLjilc scrisc
rrlruntlrr it'r irrrrrqiirt': o |.rlrgliri ie'sincl clirttr-,.,.:r1'lr'r'efrcti in
ol:rndc'zri excrg:r gr:rvi.rrir. Crlr.tce clcsclris.i pc e:1rc sii crrrrtir-r1
;rrr'zint,i ,.tn cjt,rt .lin Apr,..rlip. (1-1. l3) 1i tur .rhul din
Lr,,rr-rgli,.:1irr dLipi $1.rr,rrl M.rlcli 1 l.i, L 11 Acr-'ste rlor-irr citirte
2i)
ltt
'truritrd ',,!srrl" rs rrs 3ll-rqJ-u lJ (rrJ Lil ,,1|,rtui" rr l'trrC
LrtstrJ.rnsu-r tts!lt()u Lrrp',rrltq,r.r] 1J'lJI1l,\)\- rp r.nrlflrt
uz)iLl Js^ Lr r-l.rrr.l);i JrriSrLur ur,,rrr,iriri" r, la 1,rr,61 '.,oir,r'.,.1 a1r
!rlrr(iltto rrrirz()d rrl Jl) 1)rrru.r(rd lllrr trl rrs rluqr-It r)l,rt r',rclusrr
Jrr llilt ltrrLUJq 'nLil:iurtn l1t,ro
Jr11:lrpJrrr tls^rrJttl !.r t]lrr-llr
-r.rJ.lrrr rrrP.rlr.rr,ic{ tntq).lt,rllrit\ )|.rl,rt,rItrt'tdtttt:.r J}).r.r1lo.l
-'rLri.lri)nr.rrtlr-lrlizrJ.I\f,JlutsJJrutrn-l,nrltrsrrurlrllJslr-t'Prrrr,rr:pl,rnclt'|lr.rrrrrzltd.r'clllr.-tr.lrll.srrncrl p1ut-(tt)llt:I,tr:,il
'lrsq r1-d I I rttLLI.r()t Ltr:r .rcl .rr:1t '|.rn.rt:-tS
aP lulrrrzt-rcll r lr.rntrrcl lnrlrr.\r-rl rrl as-lrPUI.rr1r.r ',r1l1us
-rr,rtl rS Lrt.llrril r116f 1:,rS Jntsu-rr 'r,rclurt'.r Lr atLrrlrlr).l l\J !rlrirJl
rl'rls IJllllrlrrlol rrr rr.rrr,,.r-rH,,czrrJr[rrJs" !luJ.]rr])r rur
-Lr-rlouorrr r:',riirFLrrrr !.lsr,r.r1l't'lt:.rLr-tl !tt1tl rr rtl,ro1 t'ritzotl
Lrr.td 'st/tl)uoJ 1 rS tTttstall JIJLrnlrr rlrl) puIu.).\(l,r(l ,rlrrtnri JI)
lol rrn r (rlH) rr,n-u!lrrlrrs^ ',,qlrtrts.r t'r,)DLl().rJ" .rti ustr,1 'rilr.-r
-,r)JJ ml rr r,nrlr+ o lrr rrtr.\rr.rH r:lr1d o r,-l'rrrrrlL'rLrr tr Llur:ls
llJltrllLtI),ltra rl !trsrrlc{ .rtsr !-I1-lllut[rJ5^ L]lstrJ.r\' ') \rtrrrl
rI-StIulll1ttLlnSrJrSoIl1.llrlt(tr-LztsrfL.)trtsttrr.,r)ti.Ftr:OJtLltrtnnoLuuaIu!IrI-l1.lr.l1rrllrrtrur;prtlL(,I)lLJrSr,rtar'(,c)gi,artr9t,tI]isI).Lrni(')ll)P.srpll)tr''r1,r.rtrLr-.1.iit,i1L'(pLLr1rrtptIii)
'aurFr:rrrr.rp a.rrrofLlrp (atrtrr JnrrlJ,rl rS) .ltlzrlr:.t,r ts(lJ urr JI;l
'rlrlrLrl-r r, rrigr'ts LrJtrrl lrrJ.rl\J 1l rrtlt ( )'t'-{t' tu .rtl L Lr tt : tltttl\lt
tti-tlsrtt rrrt()p )llr :rsJs^t:8 lrLLi )s 'laltr.\,)s ,r rrlsuri) ir.rltl.t.)l IrtI
-ltsLras -rs 111)rnrLrl-lalO,rrp';l.rllu,tz.t-rcl,r.r 1ii ll.trl 1 '11\.rf+\ lrI
'!'ll"tlrLrrs irr rl
-rrrrr o.rtl r:r (rr-rn-lr:.rl rs') ll-rlx.rt,,!rsr',)rir" r\ prlrrclrrr Ilrll.l-lol
-r.rr-rtl L:zt:.rsir,rl)r JS rs ,,)r.)ltltr,rrtl .r,r tLtt" t',rrttNLLttt unrl .-r1-1
'ltirlar-r.rd Jp (lrl tlrr Irttot tr-r rtu t'ttlcltLtt'rt.t tt.rl.tl trlJLlt lsr lttrlr
--r-rlr'Jrrrl.n:ur,rcl r| )lrudr,rrsul n1|1.rLrll11{ iu 1oi 1nrLr1 rrr qs
rrJl) Jrn(lJ-T.l 1r 'rSasrrr r.r 1rr rnl rrr t:-rtt.rt',ti l'.rstrJt(),r Lrs )nlqJ,lt
rz!lsrr Jl) In-r()11-\r.r(l 'r-1.+rrs,rP ,rl rr n,r lLr.ld rrrrilIrrn llr.r()r-r.rl
ut uIP ('rtrtz]l,r) ;llltr.r r)Ilt(lJrl (rrrttFILLrr rILrri-rILtr 'rd; ,rirrl-'ts
.tr1) .)lJlJrtrt'(1:slr-rt .rtl) rt1,rri3rr1'.\J tllp t J.. t:- stlrlr'..,oil1t urlr
rrrrrlt:cl :llrl1-l.i()llrl Lr LrJJfl lr.r r.rrlrrLns'nrl1r.r()rI-\l-r(l p 1,11|111.r'-
't:rtttfi1:rrtt
iaLrn .rPtrnds^.)r()f -l()l rr-lllllJl ls.rl()sUr
Ir-15^rr.ls
JSt,r.rs Jlili.rJSLn J-lLrt ul lltlloru .)P JIL'lrIlP lulls ,,!,I1r ir -rn-lJ
tr" lS,,l,rltllrd rrr-11 t(( e-TJul !JlittISJltlti^',,t.ttr;r" ,r,tcls^ ,,,tot,tJ)
-l-nUurrril"l)cnalslsr^p,u1rr[1nJ1lt-1sirO)-l(t)1rl.1rr1d'irrj:rp,,I,nunrJlr]18-SrlldrnLrr.:LrIlrlltr'L1,il1irl1"[sr1r])i:]'[rr,)lrqrst,r.1\r(pl'1U,)1sr.lr,rr(,rr)rrp|tuJtulJtstfnlJsl.'rJlJcrl-PlittrttJirsri,dl\L.rs)L:stts.Jrr(l:f)).Urt"tr1rylrs1:lo\J.1.l.)
trrl):ltri rl r'61 .;a1trs- ul-rrtrrt al)lrtLI.1s turts.r.)llJlrr ur JIS;ruLtIOp
a.l trJttltrl.rrllll ls^ rn]n,r()lftcl rrluasqrr 1r-) r.rIIt Jl) luJfllllJll rrs ollt(l
-).t,I 't.tolt/ olt(JLt.t)ut Lrlt 'lsas(l rLrrlutl Lrr 'r( .rlut'.r,tdo rrir-u-rr,r
l1l-rrtlr,rrrlFltotl;,r,rIrtr'1t',r.rr'(p)lrJrSt rlr:'lJrrtlsdas!,r1rttEFuI rlsrr-rlltrltrlrllrl.rItt-ullrl\.lr,',+llslL- rrL'luort(,l/tlttl,II'lLrIrI"I
(]rrrvur.r Ir-ri HondiLrs r.inrirLc rrir escrrrtJlu izollt, rlill.nrr
nr:ri putin senrnifrcatrr.. I--.r r.or.be5tc tlcsple tliticult.rrilc
rcpl'czclltal-ii simr.rltane r,,aLrL()rLrlr-ir", ;r,oi)crci" si a,,ln-
crr-rlui l,r ,-rperi". 'l'otLr5i. in .:r,rlsu1 scctrlulr.ri ,rl XVII-lee,
imrrqinc,r irltistului la itrcrlr rcLlseltc sri-9i cigtrgc .rutonorrii:1. i:
L.t sc cortstitr,ric intr'-r-ur qcn pictlrr;ri irp.1rtc, cr,r reg,.rlilt'si a> '
l. r', ' l , l ..n r t l ,' r.I l . ' i , r
I);rci ilqrr-nLrmitrt cr.iltur-i ;r ,,curiozitriiri", r oe rclri.i cu crt ntd
insi5i, rczolvi rrce.rst: problenr.r pr.in r.ccr-rrgcr.cr ].r intcltext,
cultr"tr:r ,,t-nctorlei" inccarcr"r, in se l-rinrb, si tr rczolr c irrin
tLrLr.l tlr'nrclsr.rr i p.rr.rlele . Printui cste rpel:lre a l.r oglincli (srrr,r
lr rul.r'.rht.r rt-llect.rnti), c.rre ;',cnnittr, pcutrll r-1 p,rr',rir'.rz:r
pe (iasscnrl i ,,crr:rrt:.r s,i sc vrrrli fc sinc insasi"sr. Al tloilee
implici, 1a rinrlr-r1 sar-t, scinclrrreir pcrsorli'rlit:rtii ercatrrrlrlni.
Pctttru ci1 l)iclr)l-ul si p,,;15.1 t'cpl'c/e1tt.t Lrl)Lrril, 1;iltrit-e .t rt. es-
It'i opctt' si 1r,.' , l irrrtrsi. ,'l tr','btri.' *,r ir,,.rSirrr'zt si ..1 -:i ,tsttntt'
,, stltiz,t'..t Iitle,,fr(rtri\'.iiir t.rblor-t .sriit t1f d)'11 ltri, rr fi cl insuSi
5i, in ;rccla.5i tinrpl, ,,r-rn ,rltr.r1". Accrrsri schiz,t estc Icnr.rtiz.lti
in tr-rrt:rrcle teor.c'tice c()nsrlcrrrte ,rrtei. S:rn.rncl r',rr-r I IoOgs
tr:IIcn frrce clin c.r o rcgr,rli pcntl-u oricc ,,pictor clc telrc nirra-r-
tir-e " c:,u.c tr-cbr.ri,'r s,i lic totodatr-r ilctor in t.rbloril siu qi privi-
tor rrl rcprczent.irii in fate trrblonlr-ri55. Monrcntului ,,in-
doielii", pc c.1r('H..rnclius il ilustrc'rizi c:r nici lrn,rit rrtist,rl
vrerrii s,rle (,,r'rr,r ne pLltclr .tih iz ttcc'la;i tiinp in 1i itt ttJ',tr,t
trrblouh-ri, ci fic ,rct,lo, fie .rio"), ii corespttncle o ciutarc a
posibiliritil()r srin(1it';i. Accrrsti Lriut.lrc sc nranilesti rrrrri
rrlcs in nr;rnicr,r dc,r,rb,,rdl r,rportr,rl instlbil si flr-rctr-r.rnt rlin
l,'runtrr-il enlui ,ruct,rri;rl scinclat inrre ,,cu" s1 ,,cclilelt".
,,M;1 imrrgirlcz pr-rtinciLl m:i r-ccic.r pictincl", spLlnc prin'r;r
pc c,rr.e-l vicl 1;r lucn-r, ol,crlti,-r
solr-rtic. Intrr-rcit s*Ltlln:rtc,i,enlul"
l)rczcntrr efcctivi, ccl prrtin im.r{ir.rri -.r
inrplici r-oi f:rcc clin nrirrc r l 1i c.nftrrnr
..,glinz-ii. ,,f'eblonl pe ciu'e -l
ilcestci oglinzi iluzorii". Accrrstrr este () nroclrrlitatc ilustr.tti,
prir.rtre eltii, c{c Rcnrbr,urclt, intr-urtrt drn cclc nr:ri l,oetrce
,.rper c clc tincrctc pc carc ni le -,r 1;is;rt56.
Aici vedcnr (11. 115) un etclier sir;icicios, lipsrt dc .l.ice
lcccsorlLl slrLl ()rllantent irtr-rtil. Pcretri zlrgriviti l.rsi s;i se
r'.rcl.i lisr-iri1c, poclei'nr,r clin lcnrn prczinli e ripitr-rri. Ccntr-ul
sp;rtir-rlr-ri cstc orrup.lt cle un nrilrc sevirlc't, r.izut riin sprtc.
Pictorul sti l:r o oarccirre clist:rn1i de cl. hl estc il)rbralc:rt clr
rin ltrrl;rt clc lttc|u, crrrc prll-e preit lllilrc l)c1ltl.Ll t|npnl siu
lpircrrrc',hgipi .l)ohrrrrrt-inpincacr.lipreror;prtriil,intiencceo-rp:rcrLnlsnuclii:o t-tnrbri.rclinci
o juin:-rtrrte cle
cluz-ini clc pcnsuLe se g:rscsc iu mritrir s.r stilrqri, ciu-c !urc (-1e
:lsenrcncil p,rle t,r si [rrrghetrr c1e sp1.iltnrt ntin:r. Pc pcrctc, in
sprrtcle siLr, () ;rlta pale ti. l-rr stiugrr, ilt stmiobs,-ruritrlte, se
ellri o r-r.r.rsr-r rrLl citc\-i.r obiectc. L,r clr-e;rpt.r, se zrrr.c5tc o Ll$i ill-
_/+
9tz
LUePeA'JUEd rlEJ o,rEf rrrP Eriips"rl eP LLIgSal II a3 PIuPUI olBl
-rxJldruol rEraltrrr ernll^zJp
'uotsog rSr 1;rrrr.rq111JlI lnl InsJJLUaC
'nolqet EJ 'asnd
urp ineznrlT e1
la'-,tx,:dalJuz1nraznsllccttlrsodEE1AJlS'plnrunEpESssf",itr,nsEstoJr.;tEnlnelpJzrr're,drl"-oarlprs,vtrrs.Isrr:"aadprtarrprtrnSrr'drn,z,rat?--rtlnosa-dpttalunt,arat"rzddrEquIpl)srLsoEIBaIn,IfIIqtuTIJIoELruLILJILUoaT-urIaotJ:p)Ij
rurtnaza-rda-t alr ES ernqa-rl 'gqrzurlSo IJUn Intol ttt Jrttsrtt tort
:uaur8eu-ii ppJJ IJ e-ruJ Inluerlrn-rtsuI atsa tptru.Iqurag atse.trrd
aJrl a.rlEt,,?:JLLIE3"'7c1eJlJOdO1nE In-ItJI-IO E t,,I.tepJA
tunI Jp r]rJILIEJ J-r]EJ" 'Bcrdrl ra,rr,lrrd alsE 'lnJotttr,rd rgu as
aprrrr lnrirds r:1 pzcrr.-rrd o rIrr.rJo] r-rrr rd r:zugd EI Jp !rJr.nlltl
rnlnJ()tJld c,'r.rr,lu.-l :Jlrs ilrrrPnlrllt JIJnsl-lJlJuruJ rS r:3.'tdr:.1
tsef,t ptsote JiJ,rJuit ap ar:-tliodollr JtlrlJiao nr atiurdutor
6 'ala.rr-rodolnr JIES aletriud a-Itulp InLIn rusul r+ au !s tpLIEJq 'st_rv Jrrr,I JO
runJsn'^i|'rrotsou
-uiag '.rotcrd rnlncrur r-ln8r; rrr I'trrJslilrdqoL:''qAoul.dll.+a'-t,1rrr':lotl;Jla-lt'sE)/)l)
'rlrl ar'it x I'qZ
'nes yn;otr(nis rS a-tuorrsaldor'ursartruFrE'psror,IJtsILLI',,t:t,IE" 'rrurri tcl raln
a-rtur'lnrsnurur In,rotJrd rS gsrrarur uznud a-ttut udul :t,ttSort {3ag I r_rlIl
rniro qns 'EtnJrl 'r.rrrSrysap as r a-rtd opSartt ai.ro; gnop a.rtrrr '.Lat|a 1t
:gr1rrolddurrorpua.r-rndu.rtspt;tuiorSrtrjstJ:p)lrJtStsrul()lr1sn.r'ot1s'rl1t6l1r
frdnl g'Junlsr.lJl o ul /7t.to/)td
rS rap.taS ad lncllqrr 'tPLrr-lrlurru q T T
,rici rrce l.rsi trp cle ,,sccrr.trir-r il.' l)r.r)dLl.tic" prCc Lrnt ,rccl.r of e-
lC9), nrri putrn sfcr-.r. \''t'..it'nr,
rit rlc sfclr iui Cll.rcsz (i1. cl.'
.Isclrtrrte.r, IiP11] .1. \ccn;triLr .'rtcsL.tt,.lc gr.tvur'.r Ir,ri Ilon(.lir-is
(ii. I l+). 1.11r. f.ict,,rul. Cronoloqic ,,,i6i'rcl (nc ;rllinr .:r'rtrt'
16.13), avct'n cie-e l:tcc,rici clr prirunl ,,sccnrlilr c1!'l)rrrrl Lr.tie
lrt prct'sorrn:r intiii" rerrlizat dcplin.
-l':rb1..ru1 il reprczintri pr' irictor 1,t 1r-rcr tr. Sr-rbir'ctLrl pirrzci
iiPe c:tt-c Cstc in cttrs dc :1 O rcali7.1 nc' r-:t L.rr-r-rine llecLul( )scLtt
pclttrLi totde;rutt.'1. $tinr t..,tLr si a,t 11Ll p().1t(' rr.,rb.t clc ,tr-rttr
porlrctul sir-r, in senslll tlrtclitiorr:r1 rtl tet-nrcitullri: rlintcnsir-t-
nilc saic e linrini () irsclnelrc;1 iporcz.r. r\cest nr:rr.c se r,rlct
rt'pl-cze ntirt irt r.niruse ulr-rl t,rblLrLr <1c lrt llost,rr-r (15, 1 r I 1, I
crtt) trebuic intelcs nrrri de gr..rLri in c.rrln-il urre i |1,1'1 i.i .t .rlr.i
pictlrr,rlc si .r.rlttLrr-cprczr'1rt.ilii. 1ir t,rblLrr-r. nticLt] J{t'ntbr'.tnclt
crccilzri (prir,c;tc) it pinz.i l'ncnsh. Intrrgirrc:r c;rlc prrrrc in
scenr-r.tccst c()11lr11st.-r'iclcnt, trrIrlor-r] in tot.rlit,rtel s.r, cstc 1.r
rinrlr-rl siu nrici, inlirrra. Unr-rl clirrtrc s,rrnrr.r rilc t:rirlouiui
.(,lt\l.t iir ,lr,rl,'-ul ,lilnr -i;,lrrti. .i rtiirrurru]. IrLt r,,r'Lr.t
.rici r.[c Lt tt j,,1 .11 r.lr'e rrl Hetrclils, dc piltl,r (11. 1]'l), 1tc c()lt
frunt,rsc cicj.r, crr rrjr-rttrrr-ri 1r()nogr.111.)rcr Llh = Hcr.cule
./1'rondir,rs.
Cu nrult rulr inrportrtnti dcc,it t('nt;'t s.tr1 irrnrrrtr.t]
trrLrloultri pe c:rlc'rlc rr sc lrirltc, cstc l)rczclttrtr('r'r srt, cer-,tcte
ristici se cn;rr.ir,r1r,ri clc prorlLrctie 1,i pe rs.'r,rn.r int.ii: ,r-l r e rlc.i
pe 1-'ictor clin lr;tti (rr-i r c'ric,r .,tLrt(,fr( ,r'truIul") intplici l,r;rru1
ci rrccesril l:r ope rrr in f tcri sc vrr lrrcc clorrr pli n spiltc. ,'\ecc-
sr,rl l.r pcrsc)ir1r:r 1,ictor.r-rlr-ri inrpicclici.rcccslrl 1;i opc'r'i si
viccversrL: ;lctrCSui lr1 t)pe la |ace rlitrcili irre rclr'.rrc.r ,,din 1.rt.i"
l ar-rtor.r-rlui sr'rr-r, Pictorii se colr-rlr-ri .rl X\'l l-lc.r ,rr,r inccrt.rt si
rezolve rrccrrsta't ploblcrrr:i irtloptincl .rclc'seori pozrtirLe oiriict' tu
celc n-i:,ti c;ir.r1,rtc, irptc si vizr-rrrlizczr' in rrrocl sinrLrlt.rr 1.,ic g{:.4
tor-trl si ()pe rir sa, cl,rr 1-rroLrlcnrr.r r-inrinc.
l{cnrlrranclt sc sitr-rc:rzi, .rs;rr1,rr, int r'-o ccLlirtie cviclcnti crr
tabloul siu: cl estc virzut din lati, in tiurp ce trrblor-rl siLl cstc
vrzibil clrn s;-,.ttc. !1i1r't, Jrrc;1irt.'rt,,r., sLrntbtu, ;rct'st I.rlrlou
cste totusi o 1)rez-cnli cerltr':rli in irtclierul silr. Acc:rstri tcn
siLtttc, clr'1,t irr-czent:i l:r r.rn Clacsz si.iLl Lln Ht.,nt1ir.rs, cstr';rici
l.r,rl.ogcul s:lu. I{cr-r'rsr,rl t,rLrlor,rlui este nn:rnti trrbltrtr, o
.urti pictLrr:1. C.r oLriect leirrcze nr.rt ut pirlirt'tl, cl cl,rbintie5rc
insi, in nrod p,rr,r11or.ri, c.rlititi plrrsticc rnrlubit:rl,rlc. Acest
reve rs cic ttrblou cste - clac:.i ii obscrvinr (l('..tpr'()..tpr'- t, r'cri -
tabil:r picsi tlc br',tr-r,rri. Pcnclr-rl, cilrc nLr rtinqu .,,1.' ,,lrirsi"
rlecit irve rsr-rl tirbi,rului, 1-rr cr-crrt pri n tllsc lr"uiqi clc cul..rrrc'
terrrr-r; el :r ir.rsistrrt cr.r qIiji li clcxtcrit.rre irsLlpl..r inrPcrlt'ctin-
nilor-salc, rrsLlpr:1 orificiilor sev'rlctultri, rrsLrpr.l rn'rIrin.rril,,r;i
rnrrginilor sele. I{cnrbr,rrclt lcr-r5c)tc sii t:rci clin i.c;rstii
sup rafati irniconic:-r (.rntiiconicrr) ccntrr-rl imrrqinii srrlc. Pic
276
tt7
.rr 11,rfr-11 t.l .tvo)lt1-.t /1/7 rlLrJZc-rclJ.l as \-' ',,r ItrLLIlll JP rr.lJLtilr:) IL) I 'l:rri l ,I
.Jt,lrrcfJ,Sl1"-lrtrLfSrJtr'JJ.l\rr:-trlcnlrlt+Srp)il-!l1tl5J^,ntaIlr.l!'frZsrrrrr,sr'trtridd.,)rl)\,qt,'stl1.r'Ic1lr.:tctltrJ.-trS:Jrr+In!,5r^OJl-trtr(.lr
rrlrir t,rr"rot^.rrd r1 ;,wlrr;zr.rclr-t o rrIlI .r\(rtilt.r l-rN r1r:s r,r-tetlrr '\tf ||l,'.l.r.r\
rr rS Inlnlsn.r! n-llrlrrrz;)-rd rrrtulrlrrrrtTnrrrrs rrl !,lJJ.).1 as tltira,t.r
lllll]\iLl '\L-ll(l
lnlnlrr tirrrlllur JIrr J-I()lrrtu Jl.rur,rlLlo,r(1 .t-IttrIl-) ttrl
'.a() I J.ltl'.)
'r r/,rI' .r/) r']t ).)\
')i-r),t(l\.)f_1 )
ttr r sorrl t)1
1
'lilllLtl
rr,rp ltrrs Ilt,t.rltrr.lrrt t()t 1tt'.-t1rs l1,trtrt1(l(r.rrl ,)tLrOl 1t'trs rr.rtnt
-rsLrJl ttlr.rol ltt'i.lr! JlsJ ItrlUr urrr:os.rJcl t:1 ,lt.t.rtr;ro,lt] J1) Itll.lt'Ll
-.rr5 ',rtSa-rr-rr{ r.r !ts)lrr tt prup.r,,rcl ts Ir,r-II \rrd - ri .lls-,r.rt-tcl 1r
I'{ 'a.lIrtLI Jts) ln()l(lrrI '-rItu rlsJ I.l lJ ,)p trrttltt,trlrr f -s lrtl I.rtLI
rrrlil Jlrrocl ltrrs'u(rlqrrl Jp(-rrprsr)'trsrrl.)P rr s IPUr',rqur.t11 '(rn1
tlcl-ror lrtlrinl I .rP !Irqortri ElLIIrtlr lttlr:r-r11 11i1:111 -t311) t'ttt'tLt
lrr I1-llJLrad rs rrtllr:d n3'(.rrrlr.rrotnrr nr:.^)
etnl,ll rJlurls^rrr
JtrpirzluoJtriuror rIlnr .Lronllr-r.crlJlI'Itr;trrrr+f-r'rJ:tzlottrtd:irr,t,:trrst^tttLnr1rtr"rrsJ1.ir)qcJ1lt'rpruuurrrr rrznltl
JII .r1r I
at.ra,,15t:cl rJ-n" rl--r ltrns:-rc'rllrd i.rr-rct,rts'rartrttt O,rtirltlrllLlr.rs
-roJt'J Lr ,,rotlrrrr rsrcl rr-rl" (rrrrst:1.r) trt.)!+ rr rtrLLIl()t iq',,lt,IJlrl
rl" rs^lrlot ytrrrz.r.rcla.r;r:^ nrr {T',.trcls titp tuJpi.\ II I()il J.Ir.r
rd rnlr-rolqt: t Ills.tr.rtl llr lulutl-t+rI().-r als^') fl1,lo1--r161'rr'1rr1r(HrltclLlrIrrLrJ
1n1r,1
-rsarrtrLtl uLLr;l ltir,tp [)r,t1],\u .rrttHr:trii () r.rJ]t .)r\-)Irr.ttsu(r.-r Ilt.lr,l
rmplica ocultarea fetei 5i a privirii de citre t:rblor-r1 care este
ir-r curs de a fi realizat. DaCa Rert-rbrandt efectr-tc'az;i cei trei
p.aqi inapoi, nu o face doar.pentru a--qi pute.a pril-r tabloul, ci
vizibil"' El nu estc -
$r pentru a sc p'cuatreeafo,,rprrrrieri."r'zsii ,,a se iace accstr.ti rrblou - irl-
irr rrrourcrrtul substanta
stanqi operarlti, ci instaugi contemplanti (5i observabili).
Nun-riri periciitAnd irnaginea ,,eului" picrolul. se P.Lrate
reprezetta, cu penelul ir-r mini, in curs dc ;r le .rlrzl o Ima-
sine. Aceasta operaqie devir-re posibila inclati ce ,,scenariul
dc ploducqic" este ebordrt la pcrsoartr a rreia'
,,Mi pictez pictind ca gi cttrn l-aq picta pe altul": aceasta
ar putea^fi, sun-t,lr exprir-uati, sttualia evocat:i. ,,Ett", picto.r,
i1 privesc pe,,el", pi.tot ll rindul siu, it-t timp ce ,,e1"
priteaza. ,,E1" este in fala gel'aletului, ,,eLt" de ilsemetlca.
icl ev,o,ei 1,",rpedicateitaziri rttraegbinueie",sciuplruivcersucl
P"r-rtr,-r a putea picta ceea
peste ut-titul siu. Astfel,
,,s.iu" si cu opcra .,sa" totodata.
in scenariul de ploductie la persoaua a treta, pictorul este
reprczentat dirr spatc, iar opcrJ se din lat.r. Chipul picr.rru-
lui este iuacccsibil (.rcest tip de sccrtariu nu cstc Llll ',iluto-
porrrer"): opera sa, in schimb, este vizibili. Distingem lesne
n-tin.r picroiului, penelul, r'i.rful nuiat in culoare, contactul
p' . .r',ti-l stabiiegti cu patrza pe cale de a se na$te. 1630)
Atelierul lui Joos vat'r Criesbeeck, de pildi (cltre
(il. 1 16), ne poatc servi drept ilustrarese. Pictorul este a$ezat
ia qevaletul iiu. itt vede rn din spate, dar ir-r plin lr-rcru' Langi
cl, pe un scatrrt de bucitJric, eplr.9 hrlbi de bclc:i o PiPi'
La'exrrentitarea dreapta a inraginii, pe o rnasa, niste cirti,
niqte desene, paleta qi pensuleli pictbrului se oferi vederii
noastre. Acesia est" utt senur iniiicitrd faptul ci avern in-
tr-adevir acces la un ,,atclier" $i ci tema intregului tirblou se
constituie in scenariu de producqie. Aceasti ,,punere iutre
patarfieze" (artistul qi geva1etul la stAnga; paleta Ei pcnsr'rlelc,
in dreapt") cste necesari claritiqii 5i comprehcns.iunii
reprezcntirii. Ccee cc pictorul picteaza - ii vedcrrr nrodelclc
qi'irnaginea schitrata pe tabloulln devenire - nu este interi-
orul uiei taveme, aga cum s-ar putea crede la prina vedere.
Pictorul se afll iu atelierul siu.-E,l tocmai 9i-a instalat mo-
delele qi se pregiteqte si-qi reahzeze tabloul. Atitudinea
p'oiu.etreJrfiiirltissacteinian. LsJcratmbaaitnritnimciprrlitrairl'aleliLnesi,teoin1se-i
modelelor
rodul urrci
nreie se stri'duieste si citeasci o scrisoare, o pereche pare a fi
absorbiti intr-un dialog erotic, un alt birbat fr-rmeazi, iar un
altul bea. Este reprezentarea alegorici a ccior cinci sim;wri
sub masca unei scene de gen.
278
6tz
uatrrEi+rzIJra'rzsr'L.t-rsrnrar 1-Iar aEprugztoesa'srYardap11as1alnr r'ou-rrcerldnc:aEdssJEaPrlueIllsad_o'qrouFElcJsa
rlltlrr rlluos,Iad r1 arionpo:d ap Inliruafs EIEP :AllllulSrttrr nr1
.t-1rEiqA'rlrcrJaalatr!qnwsuantu-IrntJuptoutJEi'Eu^atsTotSror'fuea-lszaa(,;,darratdl-elo:ataordyxoyasIllesnmEloeqtdlrV4r'd,,_"1Ie)u-1Irlt1]plun'"u- urgutitaJdalssp
raarnuro8deu(,r,rrrEdoptJolPauJJEl-rlno,lrrordrc"rdEfnsrlu,,ltrSllrliaLrur"nlor i+JPfsruaLLllrIaqsJaPl-ItI:ooA+
1-o-rr: ad) tttuaza-rda; In-Iotlld ',,lJ,Ilrodolne"
-rnrr,n a3IJO EI ra,rulttnua-r urtd wtanu llrqrsod prdir rP ar_Jl
alsa arlt:ado
ptsuaJV ',,ar1cnpo-id eP nI-TEuals" un Jlse EJEulj tant8erul
J''3'rn,Ora,rousrt11nen1Elqirerru,urr1.nrrln-snn;,rrr"nIilnfl.,tIuuoptSrItf-pun,taoJlntnSolndqrlnalrtl-fttrE,l8aIuundaalodllasnttr,eIEtEoxa(nnlTyizpaELs'Zpl\Il",IlnE,l1gioalnsJ3ualP"n)nlusdlr(nJraztltnru'rsl.olrar'toIduJnl;orsrnsrlpsdu)rllr?':,1q,Itnou,o,oa1carfl!_luqiLurnurL:11dIl
-ll; ep c-IeLUEO" 'yzzezrIyloJ 1-a-rr:o ad rnlndurur lluolBP
'LUnrsLrl\l
',reprSe 'arsa (tr:r-rodtr Inolqrl op fiuJ) nPS Inlqlulsur tII Inl
-nolqut EetetnoN 'rr-ro8eir Jlsafr aJluIP utartn tatlua.If ruafs .rPOtl (urljail
IlfTul'fr,rJaorlarSl regasru-rroa8tsaelt Iltl Inolqt:l
pturza"rda-r nu 1lrrqsar,IJ InJlllcf IllE 'rur lal x lr)
'aorrniutts o :taltzoduro3 'gzrrrd :tl ralr-t
arnlrlsuor Jl rlJJf qtutza-rda-t e.Itf Jllels 3P Ilaz lt:srl nE-Ju 'lt9l
ra{-IiAX IE Inlnlolss Ill IZJPUIIo tS tzrtrutrll IIrollld
'.t)rl)1r) rp /7u,))\
'-iJrrrJlo]i\
rsrr:r1a,1 Lrrl ly y
I
l:..'
:t,
:,@ 6'1**
la rindul siiu ,,cci tr-ci p;igi ir-rirpoi" clar,5i ;rici este lroLltilteil)
ctr sirrgurul sr'up dc il ptltea Priri p.'st.'pl'(,I)l'iIl-i tlllliil'.
Dificult:rtea discursr-rlui aLltoreferenti:r1,,1a persoalra a
treia" era, se pare, cunoscuti de pictorii vrcrr"rii. Se cttnoaEte
chiar o variariti ludici, clatorati lui Jan Miense Molenaer. in
tabloul expus asr;zi la Berlin (1531) (lI. t17)t't vec'len o
sceni cie atelier surprir-rsi. intr-un mornelrt de reiaxare.
Scaunul pictorului este gol: acesta tocmai qi-:r pirisit lucrr-rl
qi n-iodeleie se destind. Datele principale alc cornpoziiiei
sunt cele ale unui ,,scenariu de prodr-rcgie l;r persoalra a
treia". D:rr iroutatea sa este lesne de conccput: pictorul ntt
mai cste lir qevalctul siu.
Intreaga sceni este r.r nrlrliun.- extrenr de strinsi, cou-
struiti pe aceasti ,,schirlbare de loc". Desigur, sc:runul pic-
torului este gol, dar pc e1 se vid prpa, tabache r:r qi baghet:r
de sprijinit mina, pe care artistr-rl tocnai lc-rr lisat. Ridiciu-
clu-sc, cl a risturnat halba de bere carc se g:isea lingi el. A
traversat inciperea pentru a ajunge in coltrul opus unde se
afli acum. Dacri pictorul ar fi rit.uas 1,r locr-rl siu iniliirl, cl
n-ar fi fost vizibii clecAt din spate, i;rr t:rbloul in ansamblul
siu nu ar fi fost diferit de tabloul prcrat de Van Craesbecck
(il. 116). Schin-rbinclu-9i 1ocul, pictorul ne clezviluie chipr-r1
siu. Deqi inactiv, el insugi s-a transforlrat irl personajul pro-
priei sale sccne.
Punctul de atraclie al ?ntregii reprezent;ri cstc fari in-
doiali comparalia intre scena pictati (tabloul de pc aevalet)
qi scena care o inglobeazi. Aceasti comparrl[ic i s.' irnpune
privitorului, in mod inevitabil. Comparind cele doui vari-
ante ale aceleiaqi imagini, e1 retlarci indati diferenlele. Celc
doui imagini ,,par" a fi interganjabiie, dar ntt sunt cle fapt.
Elementul accentuat de rabloul dc pe qevalet este tocr-uai as-
pectul siu de,,a fi tablou". In el veden pinza iutiusri cr-i
sfori pe ur-r qasiu, marginile sale inegale, caracterul dc ebosi
al imaginii. Imaginea illtegratoare este intr-adevir ,,acest"
tablou, plus traiectul pictorului care a traversat-o. Pir:istn-
du-qi locul (qevaletul), el a ,,intrat" in scena pe care era iu
curs de a o picta. El o contempln de acum itrainte pornind
dintr-r.rn alt unghi de vedere, dar a devenit, in acel:rqi timp,
unul dintre personajelc sale.
Daci privim mai indeaproape pinza de pe qevalet, corl-
tinuAnd comparatria, remarcim 9i alte diferentre. Atnbele
scene se ,,aseamini", irnplicind totodati o ,,risturnare".
Este vorba de o risturnare de tip specular, posibili doar
daci cele doui scene ar fi fost plasate fali in fati. Faptul ci
ele se sisesc una lingi alta (gi, chiar niri r.ult, un,r tntr - aka)
vine si infimre raportul lor specular pe care-1 sugcreazi
280
TBZ
'^rxel]erornE InlnsreluaP IE IEXOPsrEd Injel
-3r,rtl !zEnrriqns (ra,rr.rodornt Inun E aJIJnlJ-ap Ertais ec arlonp
-o-rd ap lnr,ruuaos) preuotiuatui -io1 eare8nltro3 'a^ISOSqo
aarnllEslensra(drlrna;uln?rrapotnllIuJpnrudsIec'aErualcrlpn-IpIanouXrnddIsaepLrUnInolnIAJlEooulr'asz3usEl urtS?saluncIlayr-tr'rlla,rro;PtdtootudtnaotrtlxnEa:r)
rnun €Jrezrpa; ad rcap 'tsnsut InJotnE ad 1-npuuruaza-rdat
rrrrSrurr ralrn ,,EJJ?f IJqeJ" ad - lsayrurru rS -re1r PouI uI - l€xu
',,arbnpo;d ep nr,rrrrals" ap lercads euro1 zu3 utt PtsIXE
'auo8ale o
nrs ua8 ap Euros o'(9lI 'I()llicat a'1q)ssanuI;PCuolsH(lZs l(le 'lr),rarualoyq
'€rn?ts Ot '1r) zsar13
Ernteu o tzralcrd
:rsnsur InJolnE alsa ?/u ,,EAaJ" IsJJV 'ant8rtut u1 teuode-t
Ieuotf,nE InrlE^EJt utp alSrri as a,I€J ,,EAJ3" alsa tatira-rc lnloe
Jrntrtsuo3 Ir J-ruruazaJda; ap tJalqns IJ,IpJ IP r-rado :EunLuo:)
EJnt€sEJt o epasod tuntr erted ef,EzrIELTt a]IrnolqEt JtEoI
'an,,"tsaid o olsa uaru trsatd
rrEJ aarerlll o erEol?A nt ennd gs rpqedtr aI+ !s J"I?J(oiI-Ilrt
rs r-rotlr '1a snds r; -lt 'iia.t17, "'tltterPauror aP adn-tl. tarru
esard o Iralo t n.iluad tILIe^ II JE af 'ttttnsttl na lultraza-rdar r; Sr:
1
a.rrr ad 'taod rrn rsoj r+ lE eJEf LIl elparuoJ o ul ruesIPUPF lW"
:a-rQrloN rrtnra-td'rruelo
-xa tnlnd rJ -rE -raruJlol4 'r-rado rtr arirato.tdolnr JP alIUIluI
,rolrlptrlrqrsod r-rdnse xaldruo: sJnJSip tsao? PuEZILIIseC
'rrur8eurr p8r"rd
ap eJuorurp sut-ld;ns r JaEUJJoW al EJJf 's,IJ'\uI srtas ut 'e lctd
ts ap sJnf, ur -rnSrsap (ES EJtuIEuIp rezaSt JlsJ EAJUI) 'leltAJS
EJIrop p un atsa:rz as 'rattass InirPUnJ ttt 'ttsn E,rllzu.Iq
-LLrE ur :,,lnlqnp'( - IJnxopE,IEd ap -roleluJ^Lll llsoqoJu un
rcrr atSape,r. as ,roturlotrAl tS - tuapa.t IJ tlnul IJJ 'LLraPa^ I-nu
rou';arlalt ur a:a;trd es eJ Eaa3 alsalsa.nod rS at-tosap a,rrr
,,EAaurJ" l)^aJE ad ',,ts" rartt8trul uJ ,tolcrd Inun ,,!a,IE-IILII"
ep El€oo^o-rd arparuoc ptsEacr EtEot ienzl.\ nrs ludrtlrc rrr
arJrslunl-rll a,rrr tS 'lulnaza-tda-r lnrirds aP alrooulP 'nES Inl
-ap,taS e1 tuzaSr: (rso; r nes) atsa aJEf, EAauIs arsE icof 8a,rlur
rnlsaf,r ,,1nJOlne" '-tolJtu-rn ELU-In EI ';eprSe 'alsa entr ,ieg
'EIelsate In-IoI.TJluI rttp 'triars LLInfE E^.Iesqo aJEJ Ia3
atsJ IE rnlne E ,,pie;
';elnrads rtt gief' er\zod rS-npururnse
r-rps lndrrlo aInlI^zJp au 1a '1nco1 rS-npurqurrqcS '-rorord
tir un ap rE^,rJSqo -rorcrd EJ IeJtsE as-nPueuluosap 'alaltds
s,roluJ r,+ rr-eu 1a '1oE urnce 'lnunEfs ad 'rnln.rotrrd InasE-rl LII
rS luaza-rd elsJ rr-r?llraza;da; te-rrs;a.Lttt tS EIe-Il 1l ruros-rad u1
llrlf, erqo rarrlttaza;dJJ J-IlLIi co i lsacy',, E J-I?llTnl su-r " tSnlol
I l8. .f ohancs
Cumpp,
AutoPortrct,
1646, ulci pe
pinzI,
88,5 x 89 cn-r,
Florenla,
Galcriile Ufiizi
Orice scenariu de producqie inplici figura autorului (ca
,,prezen\A", ca ,,absellqi", ca ,,partencl frontal" al privitoru-
lui, ca ,,alter ego" ai operatorului). Aceasti inplicare poate
avea in vedere genul ,,autoportretului", dar nu in nod sis-
tematic. Cit despre autoportret, el se propune aproape in-
totdeauna, in perioada ce ne intereseaze, ca o imagine care,
intr-un fel, igi dezviluie originea. Poussin, Murillo, Carracci,
gi inaintea lor Pannigianino ne-au iisat autoportrete care
vorbesc, fiecare in felul siu, despre geneza 1or. Tablourile
lor nu se constituie insi in scenarii de producgie, chiar daci
ele nu sunt foarte departe de aga ceva.
in continuare se ;a pune, a$adar, chestiunea de a vedea
chnd si cum descrierea sinelui (autoportretul) va putea coin-
cide cu relatarea actului crealiei (scenariu de produclie).
$ansele acestei conjugiri sunt, trebuie sI o repetim, cstrem
de reduse. Existi mereu ceva (gi acest ,,ceva" este insigi lin-ri-
ta paradoxului) care irnpiedici aceast; conjugare. Carracci
(il. 103, 104) relateazra geneza imaginii sinelui gi o prezinti
privitorului. El este prezent in portret, dar absent ca per-
soani. Parmigianino (il. 105) ni se prezinti reflectandu-se,
dar penelul (pe care Vasari credea totu5i cl-l vede) nu este in
282
t8a
o:!f,llrrru.)lqLLrJ lli,r)srrr () JP tr-llrLrirl rlsJ I':J'JrLrJlq(),rd J1) trs
-dr1 lsrr r Jls^J ntt'l1r:s^ r19 r-rndrrlr utlol) JIJ.r ts'rlttt:-t;ldtl rjLlf ls
-rrr !zrJq()1f;ur a-rrr'punto.r Jrirnl)o,ld Jp nl,rrrrrJ:rs^ tsJlV
'JIJtLTJ-rJ+rp azaqolSut (r):sPllrtq'rlrclllpt3l\,))tsI'JU.rtr.JillnLrlltrlr)JId'l
ltt(ttlt'.t,)l\J lJ :..1'.1tlr)(ltill\ !til.Iil] "
.-r-sr l,i)l.rrv''.I.')JIr'|l')rllprr)).llr.'l.)t,.)ll[)'sltlltll.LltrtttlLl JJ'\1"lt1ll\n..l.l)J.,rl l.lrrtiil]111"".,!:l)llllH.r"
t'.t tll))U.t.tJlilr lf r,)lt
,r)s.r tlll ltlll:..l,r.ll.lUtitrltll"'1.,.!ltrrrlfi,i tLt t'.rtttltrtLll".).lllll
s7t11)t(f iil] rrJp !tslx.'I 'rrutSrLLrr rr J-luluazJ-rcl ;P riptrllporrr
rJ.n.r[,).).r.nutl) t'itr.t.Lt111t'rrlIl) r) f.rur '1.)ll\r'r'rInrri(in\ )s
a''Pntrst!Ianrrloor1r,IllurarJrlr1slrJl3aIl)nl'Jo!lslJqlrJrlr'nrtrluq-.t.rrrrt.rlru.t[rrrr.lr8rrJr.rtnIJtlcitrlJr.Jrr.,irrr-ll')Irr-rlJ.trl'ts-JJls
uzriLel'!luLltrStl(lrl
InLitt,Iti iti't]strq
aJLr.)J()-r(1 JllLlrrlrrf
lll rf ru J3.rr-rl;t-r mltllJ,n.rtrdtrlr-lr: rrzru)F t' tUa.)s ut rJ.rJIrtld
'JLIIFtrrLrr ur-rdo,rci rs^-npurlrIcl ,,dclturt3" 1,tl: lcl ,,nrrs
J,l.)c^1acrlr{u'gnj1c"ftirrrlrflrr'orsrnls1urr-rdErr1u]rrln:.,3,IrlllltJlup" uil JlsJ rr.r rriLrlf
l1l,rrrr,rn]
prrrl+rrr '1-rl1rr rrn
-Jp r-rtr
-J'Inltr'cqrr{ar1I11z'r-rl1n.rsrrur]t]-l.orrr\rr1PrL1rldmsrlr6c-flrr{rrl,c1al:t+alprtrprrtr:-rsts1rar1Irzernr'rrrlrqr:Hr,,l(raorrlzprdgror,rLrrrlr'rrctrrrasFnttri,rrsn^zrrrrlidL-.rlrqfn1,re['r..rrrsJrrndrcrutasnJr-lsyrcr'-fr1J1{sprltt:^"zir5rrrp,rrrluSnlrar,rrll\Il,licrrJctc,otL:l{tLJltnrr,ru'!,racrq.y,rttrc,\Ltt,rn"ipr,P-lr,rL'sTlrr'un1r,Jrt1Jr.,ar11!".t.rt1sr'r,rr(srrivrrri|"tdr1rllislllrdlr"s]l:rq,rt.rlPrrt)rrL1lnl.r1srn:r.rs^trfril;sr,tsorrLtl^rn.rrlui1sr.rr-O1lt.L,rrtlr..pCJnr'rtJlsrrPlrflusrr;11qirui1rlltrz.trr,L:r-.r,n'Srnrirrln)(:arll,Jl-rrsltr-Srur]-ranOrr((*lusrt))rJtclt:lnqtr(l|l1ers-rr'4rrIp"J'1llli
'r:lrrt{ er^ rr ap )l1rr rcl ,rtr^;r',rtrrds lv'r-, llqlzl,\'lu.rL)tJr(T'lJ-rt-r()d
-Ol11tr 1111 Jls^a n()l(lrl l)-JlV'n()]Llrrl ttlittl |.),L)llr+ rrl lLllrlSlsE
:llirni)(),r(l )p lrr,ltu.lrs rlrun llluJZJ-rri rrr -rt:.rlllll-.rlrrr irrJlLIr-rS
'i,,(3 t t 'll '9191) tlrra'ro1'I lrIP IZI++1.l ipr trlrrr) trl lr]i+rr cicirLtiLS
tslr)rrJrrlrrrlor frcrnl 1rl1snrr;L,1,,trJouc!1!())"ln:rll'rl,rr,i-zurrrlrtr-rlt.r]rducol ]I!r1!lsrrl/LsrL;rrrrsp:11PL1fn1.\nlsrlrr'rrr,:n,rr;ulr,irrrrltx]tJlctrlrrisft(s)s^r
-.r;cJ rrl .rrirnpo-rd rp I!nirrr-rtr:rlusJrr.rrr^lrrrri1rt^',,l.:r7ur"it'L'tLu,itt.)l.rtttrtl lttl r5; rll,).r
trtLr 1,,1,)1tl.r'llrrrr.tlrlo nrlnt.t.rt-rocl
-olrrrr r:. trrir]lrrr r]r r11l!.\zJp Jrs;r //,) tsrrV ',.z.rrrrcl (qrLr)
nt a.t tltLttl ll:" als.t rrlr.rt '-rt1.-tt,1 ,I()Iltl ttt JIl.)tlll(),ld Jl) IltI-Irrtr
-rrs ril gr Ell-rrLtdr-1r1lprriilrt!rtrsd^'uzoaflrlIrC.-)l,rtruqtJ"s)oJrr(Jtr',(t,t,1rrnrrr1ttt::ttsrr,tuacrltJr1rralrrridrn:^pt
urnl
rS trr
-o-rrl ap Irlr-rrruJ.rs rp glrql.rtrdJ:^ lrJ.lF ILr.r-rrcJtr !lrlrrr,Itr,\ o rl
tsJlv ',,zJlf,rd t'rrr rl cJurrl rrr (lz|rrrrd
Jlrllnsrrcr.r Js^ s,rJrtr)])
llrrr iS) rpr r f rLr u-\Jlrrt" :.,,,,-rrllrl ,I()111t nr .\rxJI+a.rol
-rrtr lriruprr.rtl lp 11r-rrlrJrs" fl t:.r.tri-rrtl.-l.r.tlSJ lu-r,,rrr1tJ-l-r"
'.),,'rl1r.rornr.,rr,rrin['.r p'rirr.r.a,i]i;:,i.i,,,!r.'r.rl,lli:,,,,,
l,!s :r.rur r.\.rrTr.r .rd erdrrsLr q-, qr,,rni,,,.'fce ifi rrrss^n()d
rrrl) JSar. I!.nrrl (;c lr) , r11rrn1\
'rl-rt'lrrrzJ,rLl.r,l llr,rPrr 'r\ rLIrru
Iisir,1 si Lrn ,'iirre suirt q.ri,r sr,. :t' \lisi.' r-.'.i1.i.,,c. I qte ins,rsi
ti i:iz,t tcllriltizrlti .rici tlc .foir.incs (rr-rnpp, crr ,rjut,.rrtt i crt'i-
ilts.-rti.', Le-.;rLr.rli ,-1e ,rst.r si sc
iticntcr '. ( ) a1r.i tl.rti, r'irrt'
nqln-ette,rrztct'llPi.retsrtt'c..lco,1it.,tEitcs:tcO,,tsttentlt,tpttit(L\\r'ru.tn",rplp-r?t' )crtt'licn,rlCIr.t.lLf ra'rrrcl' . iLi 1.g
l6-/1,/,
( )rrcit rrr- pf 1-.,1 clc sinrp.1.i, ilce rtsli se m1r.1tLr r'.r nu u\tc ir.ti
t1,,irscLcl1n.!tirr,ntr,lcr,iL()prnr-irittp"r1itt,('rriilr.teinOri,ucr.1ti'c.brcatrt,r)ilrri-ctr'zsl1itcci;1t,.,tr,bp-suoer1',nslrzti.ii s.(ccl,.b,l.rirs-nraelrrleritrc-,rlf.o.t'1i-lcrcjl.,crrttLnlc.rlt,ctt-'ii
lLrrrgi tr'.rditi.r,t'), tl.rr ('c)?tlitiutul Ltrut ,,titlrr ". lnst'r-iptirr
irt i.n,rcl explrcit c.r pcl sonr jr-il pc care -1 t edcr.t.t
sfrLtrte lcpl'e zcltt.l 1',e
1)inz.r clin tlrc.rpt,t, subicctnl ii r-,t1.c,rtrte cle
ci,
('ste Lln tirrir nunrit .Jol'r.tncs Gunrpl't (s.rr-r \\tlrrttl-,1.?) in
,iliercslt,..riceclclccslrorcr-r*izcccsi trr.1'pc i,Lrntrr.)lr'\:cielstvctrirlet;ntrr'-inprcir--,t-ri.tso.r1tell
1r 1'rorrlc
.r pict.r,
(.'ttrtL'llirto-tLl nr-r sptrn.- insri czrzc ,r r.e.r]izrL inr.rgirt.',t l.Lrne rii :t;E!i
in sccni r1e plotluctic, cir.tc'ir pirtirt t:rblor-rl rotund in totrrli-
.4t.\"4
t.1tCil S;1.;\CeSt,,]Lll()r" eStC tfecLlt sr-rlr trrcere: nltDlclc sir,t
tl:
cstc' cler-,potr-ivi prczcnt si rrbsent rlin inr.rqine : .rr. putc'.r fi
r+.'_iFi
chi.rr ,,Gunrirp" insr-isi, ilrpLrtee ti le lcl clc birrc -ci.rr-,, jocr.rl"
-e.stc e r-idcnt r-rrr ;r1tr-r1.
6. Scenariul poictic ca scenariu ;rporetic
Mrrioritatcrr e\cniplcl()r a.rrc nc-:1Lr scrr-it in tclrt.rti\'.r.
lror,stri dc,r clcgajrr tipologie aLrtotclniltizirii rr-tctorirrlc
rirrte.rzrr clir-r enii lC si 3C iri sccolulrri rr1 XVll-lce. I'otLrl lrsi
si sc clcrrdi ci dc j,r citre l(r30, sccnrrt'iul dc pr,rcluctie sc
consti tlli sc irr drrtelc sal c tu ncl:rmc l l ti1lc. T,r belrrl \.:rrirlrtcl()r
scenlr-iului nrenti()1r.it clezviluic jocul t1c lortr'1:r citrc sLult
sLlpLlsc clcnrcntclc srlc princip,rle . ,, Irictit,nrrlizrrrc:r" cr-rltri
ilLrct()rial \.ir clctcr1lur.r, .rpr( 't1ePncsi1u)rl-iie11 L-rernrr-rtrlri circrtIrl'c,
r-,rrirrLrilitrrtc.r cinrpr.rh-ii 11c m.rl.c.rt clc r,r1,,rrttrl
...lLl lrrl' Pl-l\lir)l' ,'1.r'l'.1 lllrrrlrI Ilrr lr\\-,,1)!lllrl,l ...lll
torulr-ri i:ictiv" qi torrirtiz:rrcir opcrci in f'ic:ti crir iLltop()r'tr-('t
sllnl, se prrre, tar(livc. Gunt;)p (il. 118) 5i-l sirulr tr1.,cr'.1 srn-
gr-rra de .rltlcl c,rrc i poiu.t:l sct-nnitr,lril - in 16-l(r.
Bogitia iruaginrrtivi prczelrti in scencle rle ;ttclicr rtlc
cpocii r1r-r .1r pLrtea 1i epuizrrti iltit cle Llf rlr. Pr.r)pr,rn tlcci -
clr-rpi cc .rr.r'r ;rnrrliz:rt n'ronrcutttl c()llstitLlil.ii se crt,rlittltti clc
plodr,rctic (anii 2C-30)- s:r rlcprr5inr linrita rrlril()r 1(r-50, pcn-
tru:r sut'1-,rinclc rlcz.r'oltilre:1 Llltcrio:.tri:l ecr'\tr'i rctltc Si pr'.,-
blcnrcle pe c:rre lc-.r riclic:rt. A.ccst clcnrct's este cLl rrtit r.nrri
llltperlos ncccs:1r, cLl cit tocnral:rcestcl rr clonrr jnnlitrlti rr sc-
colr-rlr-ri ir c-l:rtorrinr scencle de rrtclier cclc nr,rr cclcbre 5i m,ri
ctrtrplerc dir-r intrc.rqr isr..,rie .r.trtei: I.as '\[c'itittrzs clc
2 8-+
EI]Z
-olrJ rs (ouutao a7t oqsudsap 7a) airrarpnr: rp rs t-ralrrlrl rrr JBa-r 'oPl.r(l'l)l.rPutr/{
a.uer ap nrzr'.:, rrur u9g.)I ur zanbzrllrl
urlnd sndxa '(e t t 'lt) '[urrgl;xglt
a'pcpuxorluptzroritl-e'raoar-burnrulp1n1od1;udatu.r-Jc{ ppu.rrloaqalrrprJotouatppau(unn.rurlnsIfe,InxolEa+lzppurJr rEalJl-p-rIrrtcoLapUrr;)rarpleft-prpgpl{otirolll
'1zugd
rd raln'9q91
,sLlutu)1,41 sr.l
,zanbzt laA .(r I I
-du; trnruoc rrr nE -rJeur-ra6 rS zanbzgla1 op er-rrlp1 alrttr8eurr
'rlgtr.rctp -rol rcpunJo.rd epnr: nI '0991 gdnp arirnpo,rd ap rn1
-r-rr.relrers rallnlo,ta ra nlra-uxe rlod rop lar - Elf,a,rrp tcrSolurp
nts pf,rluclod ariuata;d o rlru p-rEJ - luns ro1 ratlralc B Elrrotsr
rS gclp;Soa8 riurrsrp ap atr,rrdas 'r,rnolger Enop atsetrV
'(SZt 'tt '9991 alro) r;1aq
urp -raerlr.ro L ep u,tltplcl pi.tV ls '9E9i) zanbzr:1ar1
(frt t 'll
br;rt de cunoscltori ca o cosa maravigliosa"s, poate fi inter-
plodr-rcqie lr pcrsoaua intii".
p' rePtaitcrc.arruulll ,,scellariu de iir l;tr.rra stirrs,a.r irrlaqirrii. irr fata
este plezertt
r-r Lrci rrtari p.trtzc'al cilei couIil'lut ne lirttirr.' inae ccsibil' L,l
nu lucreazi ins5. Penelul siu s-a oprit intre paleti qi pinzi;
in loc si se fixeze asllpla inraginii din tabloul siu' privirea lui
pitrur-rde in spatriui piiuirorului. Partea cc;r mai importanti a
icenei estc oiupati de infanta Margaretir qi de suita sa) slll--
prinse intr-un it oment de reiaxare. Oare inf-auttr 9i ir"rsoti-
iorii sii nu fac decit si treaci prin marea sali unde picteazi
Y e\S.zquez? Este vorbr, dimpbtrivi,-de-rlodele in repaus?
Aparent nici ur-r rispttns nu Porte fi det lrr aceasti intrCbare.
Atcnqia majorit;iii personajelor e .rre ocupi scena este it.l-
dreptirti citre'exteriot:ui tablouluj . Privesc ele o,rre adevi-
ratcle rrodele ale pictorulur? Daci aga stau lucrurile, cine
sunt acestea din urma? Primul elcmeut de r,rsptrtrs crre nl se
prezirrti cstc cuplul ,'ceal. int r-adcvir, pc adestJ il vedcrtt re -
ilectindu-se irr oglirrJi agatate irr furrdalr"rl salii. Drr rceasti
oglincli rAenflaelciztei l"ei oate ciectiv ccea ce se slse$te dincoace de
geornetrice
pdnztr? la care a fos.t suplrs tabloul
ireagi Lln aserrlenei fapt6e.'Oglinda retrimite ttn lragment
dinlnaginea pe care pictorul este iir c,.trs de a o picta, un
,,decupaJ" clin^tabloul pc care-l veden din spate'
Acist fapt este confirmat d^e citre prirnii comeutatorl al
opcrel, care ru aveau uici o indoiali ci oglinda ar trebui
,rizuti ca reflexul picturii 9i nu al realitilii/0. Nu tre buic insi
si deducem de aici ci oglinda - element indispensabil al tu.-
turor interpretirilor ta6loului - nu cottstituie (conceptual,
daca nu geortretric) certtrul scertariultti' Acest lapt llu cx-
clude ,',ici posibilitatca ca irr locul nrodcluiui (ccI al privi-
torului actual) si se fi aflat odinioari insugi cuplui re gal. A
o ,,dovedi" sau a o ,,11ega" nu adaugi uimic uou intrelegerii
tabloului.
Dificr-rltatea oroblemelor ridicate de Las Meninas denoti
caracterul ,,.o.iili."r" 9i, in ultimi instantri, insolubil, al
reprczetrtarii. Accasta are trei ternterti principlli: pinzr,
oelinda, spatitrl dc dincorce dc tablotr. A inccrca o data rnai
,-,i.rlt ,,r.rblvare a" ,,euigmei" acestei opere ar fi riscant, daci
nu inutil. Poate fi tr"iit-ttetesaut si vedenl cuur triuotlul
d,,upcintizei/voeelliiznqdr.ari/arena. lSitai taen"alsiztrimuc, ttintrccaoznissecceinllali,riuplundeereparoin-
sccrra a r.au"liului asuprx imagirrii opelrri de Veljzquez'
Pictorul se afli in Taia qeviletului sirr. Acest:r din unni
este situat intr-o mare sali. ai cirei pereti sutlt ocupa-li de
tablouri. Doui dintre ele sunt lizibile, cu o oarecare dificul-
tate, inci li astizi. Este vorba de doui copii dr"rpi opere de
Rubens qi Jordaens - anbele alegorii ale crealiei artistice in
286
t8z
Er n?s eIndoIlnqE(rZLernr bluzegzIeaJ^d(naatslaunIEs"' ,,pzEel)rd J-r druu LrI liaPJ^
I-aJE3 :rEtLII ELIBosrJd ul pltru-rJdo
glnetsur E) sL)uruaW sp'I Lr! ',trpuSe 'plurza-rda-r es InJolf,Id
i:;,lilli- r e r a rv tu e za ; d a.r, z a. rt;;l.:T : :'i'; 5 ::: "ii i ilX'jJ:.|
rret€tr-rotne ap rlrlrlnsn( a nu gluazatd Itsl?Jle EJ rninl
-de; r:tr,rorep 'lrqrqo-rd'atsa rs EJrarEI 'ngs Inlnolqet ln:prl
ur'rtrrurado plrrrtsrrr u.r'lnlnJolJtd tairraza-rd IE lslLu.ro1uoJ
-ti.t? 1.rrl."-ri, ,r..rror aria'a,rargi qns tsnrot :5a,tl in;""t'8otq
al EaJC 'rra-latseuag Jp ,,EtEI^uJa;" rS (ra.t-tauryq lnlncs ad
sEIpiC) ateliqrnlrv ap gruurr:18a1 efap Eporaur o EIar FS lg]ap
tn3€l rJ ,re-u 'ourruole4 aunds au 'lnrotrtd :zanbzelan rn1
p ;r.r8orq lnuri,rd ap EtrlrJusnf rerparut ]soJ E 'ertunspuian
iu1b8;o iririn piurua's ra uruapa,t a-trc ts rtua.t-rrd e-au atutdo
Jrnp-rEeUl aEf,s-roo-tJElJrrUTa-LrLorloclrdlnuur:r-rrldrrrzJaprdEalE-rJrelsrJzJa'nrsbzrtllnearlza'g;z6ta'sJeutanpf
'drun rsulace ur'J-rtrJ ap rS lnolqrl autl;rde tr eta;qc rtltp
as 1a pueurrulxe nlautuc7y vata?al;lnt nr ?slIEAt rualnd
-EJl
'JESalaLr poru rrr lnazard
rsntol rS lnzu.tau -roli.r,ud Inun Jolltl3o rir:; ur 'a;lsare;
ttt pzttrd rS gt,tled
'rSn'eprrr13o '[unolqEl nJ IIps r:ttn 1nro1[rtu rJJE JtsJ 'JIutElr
aJlrn lrppuJdsrts 'rS,rsut uJJJf,j e stutuu,(p
-rp Jotlrj un etse - arsnadsns rtt ltlncsr nes lnlauad nc 'autp
(-aJtouzee-prnLtfr,rnrJrotslnaftuaaprlgrarrl-alaadroscorlErs aerraluletdsnnJt,-rdr;nnlgn',;,oar;cer-drplenclsuar8"
ni-rd rrnr8erur E alrur;ap ap riptrlupoul rolatlJJ+tp u atltnra
.ri r:ajiuhd rs' rce ec fiizp',,,,ernicrd" p,trrlbdoap'gzraqolSrrr
JrnlrtsLtos svuluaw s?7 't/.OIqEl aP SJa^Jl
aJEl nr-rEriofs un
urr.Jrrn.r'JgIEnuJtrosl.prlloquEeI,]',nt1ioln]pll,nqcnlrclutluln.\BlETdan-rrrJryE"l JPJaI-prIpouJJ1E^nfr,L,.rsr)rEsUter'ul8sJElar-tlrnetUtruSint'sro,.,nroEtlsrJtttsr'lsJcsJltldrlnql1ll"ts!tsuttt:Jrl.lrtrlI.llqPrad[P.IrI'dUJLrItS;utrloElurl
urldop ad esrrr 11 atrod ntr urrld urltln tsJOE ur eldruetut as
Jr'caJJ '-returpHtr Jlr-rnolqet nc rS r:pur13o nr l,rodr,r u1 ,,193"
un uJ ElrrrzJ.rd as 'rnlnolqEr Inlupun; ut ,,uyrrluatsIXa" z;ndnc
o plrulnrtsur rS purr-r t:J Ea ts ptrrtroti:ttnj 'llSn unze]qtue
:aBnepr: JS rI vs Jul^ JrerrlE])oLu Era;t E O'xJJ{JJ rttrd atttnue
rrSpr',r,urLi8UgEJ',n.r1l orirq,rtasrlr(n' pd"f E ale]rppotu plle o arsa ara;ad ad ap
aIELLTE,IUI Iau-roJ a]E I-IEIsa1luttu atSnt
'pure,r ur asnd (arrrne) ,,lr.rotst" arSnr (uo1a un 'ea1-11ny
[E InloJJS Lrrp Bfur 'rcel as ES EInqa-I] 'lnloatqns EJJIJSaP
a1 e nrruad; 'Jreot ap atuierri'runs a;ulnttlSrrnrda;p ala;erdns
rrrlu atsele :,,rnlns-rn3srp" 1enaueJE1dOa'adtr-t;oludrelrrordorllu-IrnoaltqsaettSIlt-l
gluaza-rd'Baueruase ap 'arsa '(ttsa,klv1yy
pluarnruo:r
-rltJerqns 'Ianuieq^un.rtV€lt ptezntruet rf,Jp atse ,,etJV"
8 o11ody uuaclty) lul^lp rrlra,rr nc
,,elLrtoportret": il veciern din fata, ochii sii sunt aqintili
,,asupra crnrerei". In compar;r1ie cu tabloul lui Ren-rbrandt
(il. 115),_pc cale l-arl anallzat m:ri sus ca Lrn exelnplu-tip al
scelar-iului dc proc'luctrie 1a persoana intii (tablou pe ca.e de
a_ltfel Vel;izquer n,.r l-ar fi purut cu1loa9re in mod direct),
disursul Mciinelor.urnpotii rlour;!i importanre. Pictorul a
inrpins pinza in prir-nul plan, reprezerlrtndu-se in irnediata
sa apropiere. El lasa un loc important scenei de curte care
ocupi restul tabloului. Raportul pictor/ panzl, nu esre insi
aqa de dcpaltc pe cat s-ai crecig de cel prezent la Rem-
br.rndt: pentru a fi vizibil, pictorul a trebuiisi se detaqe ze de
opera sa. Atitudinea corpului gi niScarea capului siu o atesti
in mod otoctli-poiltrinual irs-irtien,gelael rtaabablosuerl-urti
o clar: cu clir"L ir-r-ra-dgienec;itcr-r
clipi inainte,
nu era o
pir,tzi cc-l ascundea pe aurorul operrrnt. Ca qi Renibranclt,
YeIS.zquez propune contemplirii noastre verso-ul unui
tablou. Acest tablou in negativ este cle asti dati inci si rnai
rnai neliniqtiror. Impins inprinul plan, cl
agresiv qi aproape
,,:rtinge suprafata tabloului re:rl, clln care- ocup:i
" o bur.l
parte. Anti-tablou1 este prezcntar c;1 o suprafari culisanti.,
plasati ,,in deschiderea" scenarir-rlui de productie.
Dar rceezaidmdaiinmfaormeradtifeelerentotatainl tdriefeVrieteldzaqlui eczel9oir
brandt Rern-
doui
opere. Opera rnaestrului spaniol are ceva osrenrariv in di-
nensiunile sale renarcabile, in vrelrle ce aceea a lr,ri Rem-
brandt se propune mai dcgrabi ca o confesiune personali,
Scenariul de producgie
intini. ilusrrat de Velizquez - qi
diferenlele, indirecte, de modalirrte.r lcrlbrandtiinl, rcies
aici o dati mai nult - csre plasat intr-o slli cr-r picruri. Este
vorba, agadar, de un demeri ..r .nr. cultura .r.,,iigi.i qi a cu-
riozittrlti ne obisnuise deja: pictura se nasre in mijlocul unui
sistem de irnagini.
Veldzqucz cuno$rea desigur ,,Cabinetele de Amatori" alc
fanilie.i Francken qi ale lui jan Brucghel sau ,,Galeriile pic-
tate" ale lui David
Teniers, care se g,iieau atuncj in IlSpania 5i
pe care le avusese acesre
in grijn ca,,pictor al regelui"Tu.
tablor.rri, combinarea scenariului de prodircgie cu scena de
curte ela une oli prczellti. E1 ar fi plrtllt curloaqte, de asene -
ner, fainrosul r.rblou al lui Vari E,yck, Portrentl so{ilor
Arnolini (il. 90), care se afla pe atr-rnci in colectiile de la
Madrid.
Daci se iau in consiclelale acesre posibile antecedente ale
tabloului siu, se conf tientize azi, de asemenea, revoluli:r
operati de Velrzquez chiar in sinul traditiei care i-a servit
drcpt trambr-rlini. Daci el a luat idcea oglinzii reflectante de
ia Van Eyck, :r fost pentru a-i inversa Tuncgia: in e;r se re-
flecti ,,pictura", iar riu ,,rea1itatea". Aceasti schimbare este
288
682
(r1'N) ;srrl 'ettPll-rtjaI|PrI'1l{J.Iil.rnfl .91tr1:tltlq tllLLroj)l 'loj'rl,'\ Jl) r'\lltrllP
-o.ltLlrJt\Jtr{!itrlJ-rd Jl.torJlr'l'l/l-- ttt.tt)tui'J\ lllll'.fr-r,'lllsutlrul()JP pll:i.r,
: rJt,m r,,!lxr,ralErlr
rrLrro+" J]Sas?B JS sndo Iltlod rl '(,,!1r,nlr,rrds ls ?LLIroJ") Irl-I1l
r !lr^Jlr rtsur l]af ELrrio+ Jlsa ,,tllllfa1;a,r r.rrurrd* !luP :JZOlll
-ur rJlnl It tr]e3? elsJ lxeluol lsJlv 'nIZJlll InllllusI-IJIUELLI
rJt-r! llr,roal ur Julnlsds Inln^IlorLI Inlxaluol aclr:o"rduap
-rrr ilrLLr urrri-rd ES sInqJil 'a1unrln1 nEls ?sl] llEo
'()t,,oJti\nz rnl v .toll.toltd ueap J ld tauu
r:dnse ttidaruoc EIaLIIJILII tSr (zenbzglalt) Il" :fo'\lrltrJ ?'w+
tcadst rsJlr le+tir JP Etou 'outruolt4 'zanbztlan rn1 1n1t-r3o
-lg'Eluuliodrut alsa,,!lsIi3IutltLI" re-IlLIO]sotr {'I-nPLItu-TnlcP
rrrrl uIP JPUIIsJP rrlslJJv
oJv))oz rirp tS '1-nprtr8atl 1r,ig E JInI.u-Io,+ trorr clttltrrld
'zanbzglarl Jp JtIJaJo rrzrrrl8o
-urI LlIlrzIf a-Id gs lrtn IErtl elsJ 'ttlnrstp ralttrz-r.t'dr-iIlllrrPr rtr.r-rt1_,trlIlod
ELLr nrr l:rJJUl UdnSr 'p3a; tnlntJ,IlJod ,,IIJI]sILLr" IlllxJlLro:)
LrI rEf,Jp !lIqISIIaILII trrldap ad ..:sa nrr _trrir-radO (,,1-rtotrrd
rrr") rr,irdl ap ra;l-tocl lrlqntr Lru--ItuI tudri-rap ',,lsnci' lr-tl-totJ
niqnp nn rttttza;da-i tuaut8e't1 lsJlv 'ttal{ ut tcrocJo Irr lrtaut
Jfts+ eu rq '(o,rroon'7 qtt) a'rr8nrpr ur'rd
-Er.,r;'rrn IIqISJIIE ut.rd -rrp 'elnlltd ';c,rlpt-'llrtt '9lra1;c-r rg
nrr rS ',,r.taBp,IlxJ" nu tJ -IEP
'elulruI rrn[ 1-a,rrr ld .ro]uzrlaluls aP suulu)W
',,r,rnlrrd ap lnlo-I J-lrr IrLu
ar,ra1c3" cl--IltrI 'lu,terapr Jlse
a 'rttilirr
sp'J Lrrp rprrrlS6; 'J-Iru-IltteP o iSnlol r-Ia+lls ra 'zrnbztlal
EI lurrJEff,11z liuJlslulruJ-l lllEnlua^J o)-I^ llsixJ Pltc[
t.r.ssrrr,pJ,'r1Irrrrl:ql,frJ,ac-itrItaaS]sJLJtI1lrs'-lVrtloll1a'asltrclnuOlrt,trasrtqdsuos so-lrct'rSr1s,tuIrO-crlaJlarltul:t-rlILrOt+Plsl^fr-:attor-Jl't\-llJlo1-illt!rr|a-_rrtJl1r-tlrlt:s'-trc:_lIlat;pttutlglJlSrl
sJf,rr -rrC'r,tntd1u.t.^ rS t,rulrtd JIalu J11?ol IJ[u 'iollrl-)o ltStlls'l1l ts"
rpadrLrrl tSrigyur rr.\ ar ilt.IJrIqo rS,rr:p'11arr.t ll:t.rt-tcl !lltlrlIIttuLrLI
nr-r rl r'.\ uJ'ra r-tdttstr lrtlJo ILLI-llPrtlltrtlt'gr solopittatl al5^J
'ltr,rir-LurrLr rnrrrs rS J-!.)^arLrrLI r,rtrlltd nr qlrqopociLUi 1ll1rs o 'llul
Linq Jt-rtlol Itrls^I-If JP a.tttrr IPtlrlso o lrtud Luo-\ tr-lrrl) '-tt:pIs1:"'"
:atlptt,IJ II-intltlf all Jlorll-JIatlrnd J-IlulP Inun
rc,,rJpsl'-'rlro'!ttlllattullasquogl.rnatrrlrrdpualpor:ra-rPc1t(:1319rsttInitPzUUrI'liF-ttll[
'LLII]LIlLIIUa'I
{llrlloJ,A[
lr]1laur1l 1'arrl.ulloddrunI urr:-o(Plur1x]al1lclb{rzulola:'rJPalllrlltl.sl'^lrlPtl
EJJrlltLtI o irrrirpr-rt
ap 'qtrp o
r,:rrd o ep rrqro,\ JI+ !S i arllru; JP l-rru-l11.lstr"1 lalsJllr JII-II1]
-lqolrr lulls^ J,rrJ "zanbzi:Ia11 tI Tl1zrr alsJ 11N 'la-tl-tocJolt-ttl
rn-11rlr,ro 1u JIJrll-]ntralqo JtsJ r:;[ti1,36 'I1-I!zl]trruJlollllr I1lJIl
-trn rsnsriJ v-z.t,JZl^ rJ J,rut LItll-I1lsllLu rtt ulrtt:l-ttlcJrul .11) rLIJ'Tlx;)
120. Prcasso,
Las ,\4cnmts. dnr
vclaz.lucz,
l9 scptembrie 195-
ulei pe pinzi,
1(r2 x I30 cm,
Barcclona, Muser:
P:icasso.
.l1..la;r"
.it VrL...
:retltru
::.. 7137.,rp.
Levcla, I
: :'',\.' .
,,1 a fel, arta picurii trebuie si aibi in vedere nu l-rLrmai 1ucrL1l
pictat pe perete ori pe pi.lizi, ci gi peretele saLt panza insigi, ca
nraterie a acelei forme."Eo't
Substanqa acestei antiteze a trecut in scenariul realizat de
YelLzquez. Acest scenariu este ,,prins" intre evidenla mate-
riall, a^p|,nzei gi imaginea sublimiti a oglinzii. Dar nourarea
demeriului rim6.ne de netisiduit: fiotul c5, Yelizouez
transfornr; oelinda zuccariani din sinterlzator de.imagirli in
reflex al unei"singure imagini, gi faptul ci accasta rmaqlnc ne
este accesibiId do'ar ca ,,m"ateiic" (pdn,a1qi ca.,,forrli"pu{n"
(oglirrda) - acest fapt aratl, ci oglinda nu mar este alcr ,,ln-
strument al erudiliei", ci ,,instrumenr al rnetodei".
Ingenium-ul lui Veldzquez
na (9i de a-gi ocuita) sursele de $i capacitatea sa de a combi-
inspiralie au fost
liudate firi
" Ibidem (N.tr.).
290
I6Z
' t." 'i;rll i I ..: ..1
,1 /t/!
_.*.,i_. .' l:. ...'::i.'-...;,1l.,.:1...
(OZt 'tt) r,rrdstp rs ,totrrd ad ece; 1t tS nr,rrrs rtn nl trtatdt:nt 't091 'rp.\.r-l
rnlnolqtt lnrsrS atsarnrolrrr 'zanbzypL rn1 r:dnsr pursoiS ,,,tttt1tt4s ttrl "
nlrl.rJd
'ossur14 'esrtsrd JIrs alaspo-TJrlrnli urp uun-,rtr:n :otuaBut f-ln\r-li)'sJr-rn Jf
lap aua { uzapnBv f,rJ Jl raatr tot lrr trsrr.\'14 rS lonrr:ds',rol rrrrurpr-r 1 rrrl 111
-rrd rnnn auri.rrdr lnra.r,rud r-Jlr errl spLtnl)W sr7 rnlnolqrl
e,,r:rr,ro3rro3" a;tla.rd.rrtrrr Lr,rnBrrr,t:-', -,.,1"ar+ruuras olsE
' rr(o o t lu7nt a ds o1),, arrrlncads "
r'n!plnu,oroiitrcprdr,rrtnlfrzrrJlclluurriJolrrlrr1 ep rbp rsctou
n-itrrad 1:,r8orq nr:s
Inllrr-rd trr.rnSrrof poLLr
Lu J-IO,+J-r JS
!s tro^ r,+ ?^ nu 1r 'rn1no1qr:t ,,Ea,rJpnllsap ur" ttal{ ut ra,redcr
rllnl1rrps'prS-uJup1rr:rpennsElenSlc-rlIJJrrJ:rnullnnz-EiJtlL-srunf Jal'erpqrrzntnsal-uJr8SrJl!psts;JJtIr-Srrur-prra:ac'a,Jrrotnrirpuzl,.rnrnublrlszr?N-rJlJf,Arl
"ts11!s
InlrrtrLr,r,roru 'ales clairSgure-r :rrrrrEtrur IntlmJu gzuecl LII cpJ,r
e-ioBrrog 'ls^rLuJ.rtxJ rL'ru rS u-rul '-c,,uL)lqpt Tntr.rrr^Jpll" Jpunl
-str Jl ,,rLrrLlrn rznld Jp ip,t" rr"n rvrap elsJ 'rr-trtuV(rranP1InlnlnllrorgJalgS)
rnln;otrtcl trzutd 'rEal
ap aclol n-ItLrJd
rererloaznnrrrd:dslntrAzarloocWl u'lrrrrBBersuarpr-rtrec,arrpd-rllnrrrnur-8r?rlulnrTluanprl8-lrautntu-rtfrlr,tro-c1{rnrsr
:Ilrrurl JP J-rrls^ ur IrrrSrurr a]s[r'durr] rsrrlatr? Ur']rrns J]q'rrrr
-r8rnrr ,,JlJtrrlrrl" '1a; nn-,rtur 'lrins rprrrlHo ri rzue4 'J11s,rJAp irJsLtl\
qtla[Jai r-J,TE] rpur]3o rS razugd 1ns-rc.ta.r a;rtrr 'unlltd nl 'i t,
plrs o--r1g1 aoarlocl as ale,rn]rrcl tatiea,tl tr lluJls uI EJ.Iaund 't /
:trl .|,
'rr,rr:dap rtur rS 1:.)Lil .ro/)uttt /,,[,, ,roIas--Ins r:a,rr-roldxa
nr a8-rotu Lualnd '1rr-l01r1lrJurof, r!s rrurr,rcl J-rl!r Jp el-lJZe-1
Las Meninar este un tablou ,,deschis", nu nurnai perlrru 122. Coya.
ci este ,,interpretabil la infinit", ci gi din punctul de vedere Autoporn t:
al srructurii salc spatiale. Persouajelc ne privcsc, supra[a1a
aatre l/'r!
tabloului este ,,accesibila" in sensul fizic al terme nulr.ri. Carac- ulei pe pin:
terul sau de spaliu practicabil, strucrura sa de .rrecere" esre 42 x 28 cm.
subliniari priu uqa deschisa din ultimul plarr. In ambrazura Madrid, \1r
de la Real
acestei uqi se gdsegte un privitorss. El a fost identificat, de Academia .
multa v^renre, cu Josd Niero y Vcldzquez, 5anrbelan al Belias Art:
reginei. In cadrul scenariului din care face parte, el poate [i Feruando.
Madrid.
considerat ca o intrupare a ,,ochiului surprins". Ceei ce noi
contemplim prin rama tabloului, el contempli in sens opus,
prin cadrul usii. El este in spatele scenei, af a curn noi sunrem
tn fapa ei. El r"re comunici insi ,,surpriza" pe care trebuie si
resimgim, rAndul nostru, ,,in fa1a" acestei mari aur-
o la
brazuri86, care poarti numele de Las Meninas.
In faqa ochilor noqtri se desfigoarS. un scenariu de pro-
ducgie la persoana intAi: Vel6zquez ne priveqte. Pentru
Nieto, acest scenariu este inversat: este un sceneriu ,,[a per-
soana a treia". Nieto il vede pe pictor din spate, dar are i-n
schimb avantajul pe care noi nu-l vom avea niciodati: sin-
gur, el vede din fagi tabloul la care lucreazl,Yel|zquez. El
este, de asemenea - gi e poate funclia sa cea nrai irnportanti
-, manipulatorul unei perdele (sumiller de cortini era nu-
mele insircinirii sale), adici manipulator al ,,reprezertirii".
Aga cum perdeaua rolie din portretul suveranilor, vizibili
prin reflex in oglindd, era un semn al ,,apariqiei regale"sT, cea
a lui Nieto este un senrn epifanic. Ei ne anunld apariqia
regilor (dar ei nu sunt oare, intr-un fel, deja acolo?) sau,
poate, aparigia^pur 9i simplu: ,,dezvi1uirea", in sens invers, a
unul scenartu rn care reprezentarea ,,se face".
Pentru a sublinia furrclia-cheie a acesrei figuri, Yelilzquez
a ficut si conveargi toate liniile perspectiveltabloului citre
un punct unic: mAna lui Nieto (il. 119). Acest personaj, care
,,deqine" trama spatiali a imaginii qi ,,centralizeazl" astfel
reprezeltarea, ar fi putut fi ,,luat" lesne de citre Veldzquez
din vreun manual de perspectivi., precum acela ai lui Vrede-
man de Vries (1604) (11.121,). Daci el se inspiri dintr-un ast-
fel de manual, o face * gi nu mai are de ce si ne mire - intr-o
varianti care -i este proprie. La De Vries, toate liniile.de fugi
converg citre ochiu/ unur persona; care sti in ambrazura
unei uqi. La Veldzquez, acestea converg ciLre mina sa.
A5adar, cu aceasti mana, care degine tranra perspecti vei gi
manipuleazi p erde aua, Y el|zquez,, inchei e " tabloul.
Mai mult decit un ,,ochi curios", agadar, Jos6 Nieto y
Yellzquez (coincidenqa celui de-al doilea patronim cu cel a1
pictorului a fost remarcat; in mai multe rinduriss) - a$a-nu-
mitul sumiller de cortina deci - este o ,,mini operant;". E1
292
t6e
-rStnrr r)-rJ+r) rxa-\uor rrprrriio 'Ir,i11 urrr\ r-I '11rrs r11ln()lqrl
1r rrr:1cl Iuurrtlu ur zJlrbzrle Jp lrnlnsnr prrrorirrtrrrzr,rcla-r
lnrol ur ]url-rocJrur io-r rrn r:rnl asnlnd - (Oe ti) 1:.i,i rrr:r1
ap tu1{1ouly .Loltlos l?tirti.to(l - .tofcutuaW a1r rrrrut-rodrur
alJlrponr a-rtu',lnparI1urr-nrvlduu rrllu'e,,r!Jlr-lrJlr-drcEartrsr^rHLruirrsrr"rlarrlCse I,rJqnH
nlr '1r:^ u.trl
-rac{s.rad ui1-r 'l,rtrr ;l,rrlrr.rza-rdlJ o 'nf s Inprif,r r1 rr.rr,trrazl-rda,r
1u trrdrts'6r,,zJnbzulJ,1 tlrr" Lln otsJ IT'a1:s razrrud 1rr
rrlSrrntdr,rp mlJ,rxrlr uir-1 rrr z;lnbztrlarl rn1 rrirzod 'r,rtr:rr,rtrir
'rra-r 1a'rrSn 1n-rprr ur JS-llprrul1y'lnln.rotrrcl p o.Ya t)tlu un
ur rS -rup 'rn1n-rotl.rr,rd Ir o3a .(a:l/, ur1 rrr ltr-rrprsLror r1 ;rtrocl
.dF:.i4.-
nca firartorilor- evenimentului (o.rre -p,,ifcrotonrtuielraseesntueltniciri"a. I.l-1. \,'crr-nccr clr
printre ei ?), cirrc se ;rfi.rr.r dincoacc de
DeliL,
Imaginea reflecrati functriona ca proicclie a ,,rnartorilor" in
operi..Caclrui uqii, sigla.praguluice-l.separi pe corlremph- t\rtt Pitrurii ( [)t
tor de in-ragine , era in-ogllndt. El incirdrJ inraeinca refleci.rt)
.\'chi.lc/crcon:t ),
a privitorului-martor. Mcnincle ar. fi deci r"ezultatul unei crttrc 1665,
,,deconstrucgii". VelizqLLez ar fi separat funclia oglinzii de ulei pc pinzi,
llC r 100 cm,
ace.ea a uSii; c1 le-a reprezcntat pe irnbelc, ca supiafege in-
Viena,
cadrante, in ultirnul plan al ta6loului sau; el piaseazi., in
oglindi, ,,picrura",_ gi, in ambrazura uqii, o figuri mixti i(un st his torischr
lVIr,r scunr.
tinand deopotrivi de ,,privitor" 9i de ,,alrror", fir"i a fi com-
plet nici unul, nici cclilalrel.
Trebuie si notim aici ci primul ,,inrerpret" c:rre nu a ezi-
tat sI propuni o conjunclie intre cei ,,doi Vcldzqucz" a fosr
un artist: Goyxl:. Ficir-Ldr,r-9i pr.opriul autoportret citre
09A 01. 122), eI s-a reprezentat iir fnta .r,rtii s",r"l.i, lu
pcnelul 5i palem in rrr.ini - c.r Dieqo d,r Silr.r r. Veljzcuez -.
dal in contrc-jour,
cu capul vizur .lirr rrci-sl'crturi, cu nrina
eringa.nd ,,pinz.r", ca Jos6 Nieto v Velizquez.
,,Picturi despre picturi", Las Me nina.ia fosr poare inter.-
pre.tati intr-o manieri mai adecvati cu instrumentele pic-
turii insegi; a$a cum unei aporii nu-i putea rispunde decht o
alta aporic. Mi se pare ca iocrrrri din acesr earacrcr aporetic
dccurgc sensul tabl..'ului lui Veldzquez 5i - rle ce'sa rr-,,
spunern? - fascinagia sa: in aceasti aparenti liber-tate pc car.c
i-o lasi privitorului-inrerpret, forgindu-l torodari si nredi-
teze, fird" drept de apel, aiupra paradoxului reprezentirii.
Tabloul lui Vermeer, aflat astizi 1a Viena (il. 123), esre
nren;ionat penrru prima
oari in 1626 sr,rb numele d.e Dc
Schi.lderc.onl{ (,,Ato Picturii"). Fl a fost crear dllp; toare
plobabilitiqilc in jurul lui 1665 si nu;r pirisit casalr_ri Ver-
nreer decar dupi n-roart ea sa (1675)el. Ptitem considera acest
tablou ca un ,,scenaritr de productie Il perso.rna.r trei.r".
Irard.gOiceavttarilp.resistLuelpll'sircaiugu: rncilu.rivcc.dreteesrlriere_lricddgircrre^p.slicprr.er.trper..r perdcl tocrrrai r losr
Acesr.r din trrrrrl .,sre
Elcqarrr invr,5nrirrtrr,
purtAnd pejap o b_ereti, el este ii cur-s de'a picta. Se ziiresc
peste trei sferturi din rabloul siu, dc-abie iricepur. Pcnsulrr
sa a.tinge pirrz.r irr loctrl unde ptrterrr vcdea dejl'cirevrr lrurr-
zc de l.ruri dc rrn verde rlbisrrui. Mana cere qine pcrrsulr csrc
sustinLlti de o bagheti cu n-ri.ciulie rogie. Cealalr: nrani,
stanga, este invizibili: pozilia pictorului nrl ne pernrite sa o
zinnr, dal pLr.rcnr plcstrpr.rne ci cr qirrc p.rlcra.
Chiptrl pictorulur ne rarnane, gr el, inaccesibil. O
ugoar.i. torsiune spre sting:r indic:i insl ci el este pe cale
294
s6a
',,alrun rrfrrr,\o,rd afazJ-rdsstdEs" ,rolJl Et,rErl ep
EqJOA J]SJ Ut alrnds elr Jrlduf,sur o 'Jr^ nl trr\E,T8nz alJlJ-rJd
ad ptcig8r: 'eor-luEoa8 ptJurl oa-rELLr ad rzraSrtap Js ml
r-rnnlo'pJ1o;trrc1ond:ra3lJ"o',rrqrlon:Ef Arranlr'aJin'alousrpa;poztJaipuJauLnUn,rsrEdr8o-uJrlplrr(e l,nf?ruz
psELLr Jd '"rotcrd rS ra a-rtur arSase8 JS atEJ pstsrlr o Jp sunf,sts
lrr JlrEl o ,rtdee;p rnuur
lerr:rd Jlsa nps (1r-nrndu,lroa3p 'eSuets ual dr:c ad purt,rnd ,p-rrsrqlr:
rtt rtaduro-u o Errnlrnf, o
anucLlr u8;u1 o-,rtrrr gtrtuuruSa,tlrr rJBrrEt glr+ o atsq .ala;ad
q8uel '1r tp ar-rrdap r-rrr EIJE JS ttsrlv ']nlepolrr r,tud e ap
'(
s^JrJfSlJOl\il
'Llrtr:^
'PZUfrl
'!-9'
'( lsuo'' '
,)Q)n.u/)'
rnP _rJJur.l
Cai-nera-atelier estc extrern de sinpli. Ea prir-neqte lun-ri-
na dintr-o sursi situati i.r srirtga 9i videqte o perspectivi
foarte calculati, accentuat; prin-liniile de fug) .rle delaiului
nesru cu alb qi prin succesiuttea grinzilor tavrnultti. DouI
s.iulre completeizi rnobilierul (unul in primul plan, celilalt
in rrlrinrul ). O noti de lux este adusi de candelabrul aurit ctt
acvili bicefal; qi de tapiseria scun-rpi.
Pentru a inlelege Arta Picturii (care este denumiti astizi
uneori Atelierwl),-trebuie si o situim in tradigia de care
aparqine tabloul, qi pe care o incheie totodati. Replezentin-
.{u-l pe pictor la lucnr, vizltr din sp"rte, 5i f.rcilirirrd accesul plivi-
toruluilt op.., in ficri 5i la rtroc{cl, Vcrtttccr i5i asltrrra pozitia
unui ,,pictor exc'rtopic", ce vorbeqte despre Lil1 ,,aLltor endo-
topic" (despte ,n ,,ilt" autor) care se gase qte in imagine9a. Pic-
toiul din t;blou, autorul reprezel-rtat, ,,ar putea" fi ,,el insuEi",
firl si o plrtem dovedi vreodati. Intrucit pictorul lui Ven-neer
ne intoar-ce spatele, el va fi l11erel1, ,,e1", ,,u1-] altul".
Daci comp arim Arta Pictu'rii cu cele mai vechi exemple
ale genului -Atelierul lui Van Cr:resbeeck-(i1. 116) sau cel.al
lui Molenaer (il. -,1 1.7) rernarcirn destul de lesne trisiturile
coluulle ca gi difererrqele. Aspectele cotttunc privesc .rrar legile
gcrrerale ale sceuariului le pcrsoatr.r r rreia, cit 5i rrrttrtti,g
ialii ale teprezentirii. Preienqa hi4ii in atelier este unul 4g-
din
ele, raportul pictorului cu modelele sale, de asemellea'
La'Van Craesbecck (il. ll6), frptul ce ne giscartt in
p-iotrzrar-.erra,,Airildeigcaotrieirt
prezenta unci qedirrge dc trrod explicit'
Modelelc se dispuncau
a celor cinci
sinluri". Scena in ansamblul siu ne infitisa un atelie r ,,real",
dar tabloulin devenire trinea, in schimb, de alegorie' La Ver-
meer (il. 123), an-rbiantra de ,,atelier" este poate mai pulin
caracterizati, dar se observi totuqi Sevaletul, tln caier de
schile 9i un mulaj. Tinira drapati, cu atributeie in miini, cu
cununa de lauri pe cap, formeaza sr.rbiectul unic al viitoarei
^pt|r.annzsef.oErma aesitnetur-tto,,tt,-,ptoedraslo"niinficaaterelie":r,Cdlaior,, in tablou, ea se va
atJ
sau ,,G1ori a",
dintrc operl lui Vcrrttecr
spus interprelii't5. Marca di[erenqi
Jnuntc condcrtsare I irr-
5i precede'rtcle salc coltsti intr-o
ln scella.
tre "gArltAptuVnret"rrl Craesbeeck (il. 116), cit ti Molenaer - in ciuda
caracterului
ludic al Atelieruh-ri siu (il' 112) -, corlcep
o
Cprreazeetrrsrtbaeeocpkc,repiicintofiuiclrsi ecaalplic ,,iriserlie latelala". Lr
irr cxtrenritatca stingi..r
reprezerltirii; li Molenaer, geva_letul este situat in extretr-ri-
tatea dr"opti. Prezenla qi vizibilitatea pictorilor rezulti din
,,reculul" ,,camerei". Aceasti ,,canteri't ar pute I' Ia linriti-, sa
revirta in pozilia sa irriqiala, avrrtsarrd in tablou si lasarrd irr
afara carnpului siu ceea ce face din aceste trnagini ni;te sce-
296
t67
'LU ltJ S i
uf Il()do,]l
'11,to_1 rr
'rirr 63 \ -
'gzuttl rJ r
'0191 r'l
'(utntuttuu:
uTttl
t:tlut1:'
puol
'rl
urP JJ.{U_r.rA ',-
'InlnolqEl PLlIal (-Iaotu,IJA rl (lIuJ^
Ir'-reLnurPpEl'oAtEu,;rredr'.,slrjqrJI^oJrr(-ir(Indr,,-?-(rrletzterpE3tJiJY^'-alr"utfsiaJlaltwJulol-rsldrar'u-JtelJlusNf,Ilvnt.sTtr'UiEr,l,oLalsaIlf.tl"rlJlnd^Jrl)rlrpllueJa[Ai'IJ1ll-1n:II!-IPsi\JOl"ttIllfJ-lS)rdr_(.IrrPJ]lI1pU'd,IJnslIlsJruJeuldPun
-als elrjo ',,1e-rrslPlli" nES I!nZJEeIl1trUEJ,-II€J3JIeplsJal eiES_ JlaluaPelal
-rrE eP EuEr-reurjaa^ ?JLtISutuI lJJdsr llr u n
'lllolqcr r:n-rl
-siP E p,rr+ rEr-rodE-I InJolrld ,,udncap" LLIJlnd nNJ 'sug,Ils IELII
lru;^ap E -rotf,Id rS pzrrrd '(tseur 'er"rr:q) lxJluoJ '(qrul u-rgr'rtrl)
u pldcJ.lP
lJpou.l )rrLl{,)ilr-llrst-ll JS J-lPJ lnr.loc{uu'lnlllolqc.l o _JlsJ lILtl
rJt.rrd gJul !dn.r() !JUP .lr:ltl.r ',.Ylu.rllt1" !il.lJZ)ld
.r IE 'Ir,Igltlezerdai InIlEds -rEIrif lLETI aISlnIfl,lzEEJIllerolslaJIEdlsIe3fEIVnN
'-reaLLr.reA
'us tszuBd'Frtalr.taS 'ttus lttunrcs '1n-rolctd :artrnpo'rd aP II'IEU
ti_riii,ntirnutcruatcipt icatuotrourlu-lsei anrdtoatolupiicar-ersdteevaebnsiot rcbeitndtreulsrpeaplriue.lzseliru-
de produclie, orice contemplare exotopici este o ,,infrac-
giune". Privirea implicati a spcctatorului este tematizati pe
inai multe niveluri. Pr-imul este ce1 al r-rnei antiteze: modelul
irre ochii plecali, pictorul ne intoarce spatele. in tablou nu
existi nici un ,,ochi" vizibil, cap;rbil si ne intilneasci privirea
sau^s.r-i rispundi. Pirri 5r lr'lasca ce zree pe rrrlsi este ,,o.rrlli".
ln f;rqa acestei ,,pLrdori":r irragi rrii, oriee couteurplare i5i
spore$te caracterul siu indisclet. Este de rrltfel ce ea ce Ver-
meer line si ne serlnifice prin itlportanla acordati notivu-
lui p.'rdelei ridic,rte. Avcln acces la ceva care, ,,de obicei",
cstc ilrrrccesibil. ,,In rnocl nomal" privim o operi dc arti, iar
nu ,,fabricaLea" ei. Aceasta din urili este url.illcru ,,tainic".
A corlstitllie un privilegiu
avea acces la ea $i r-ur ci'e nirnenr.
a,vut deja prilejul si ni opreic asupra rr-rotivuh-ri
Am
pcrdelei raportrrte in pictura secolului al XVII-lea (sttpra,
crp. III). Ela vorba acoio (r1. 36, 37) de punere a in sceii. a
tentaqiei scopice, de autodenotaqia tabloului ca tablou, de
conternplarea ca dczvilr-rire. Problena se pune altfel la Ver-
rrreer. Aici. DerdcJuir csrc iuterna reurczCrrtilii: ca acouer.r
/descopcri ,', ,,'t teblou, ci gerreza 'acesruia. Sccrra la '.':rre
asistim nu este insi un spectacol, si asra peirtm simpiul
motiv ci personajele sale ne ignori. F,le nu se oferi privirii
noastre, privirea noastri. este cea care 1e ,,surprinde"-
Daci este a$a, o intrebare se impune: cine este cel care
ridici perdcaua, pentru a transforina, prin ,,infrac1iune",
qfuenddinagranednetaploi,zpi cinnr,r,urep.irezeeantstlree "? Aceastl intrebarc este
naqte din insigi structura
imaginii: dezviluirea ne este prezentati in acttr, e a constiruie
elementul cel nai dinarnic ai tabioului in integralitarea sa.
Pcrdeaur sc irrfis.rara in jurul ci insc5i, ca Iorureaza o nlerc
spirali a cirei migcare trebuie inci ulnrilir:i. Scena este srari-
ci, dezviluirea care ne pemite si asistim lrr ea e dinan-rici.
Pcrdeaua tocmai a fost ridicati sau, poate, este pe cale cle aft
ridicata. Ea poate recidea dintr-un moment intr-altul.
Scaunul crre o susline este un sprijirr cvident, dar,,sl.rb".
Mult n-rai importanti este forga cai'e acqioneazi perdeaua din
exteriorul cirnpului vizr.ral cuplins in tablou. Autorul aces-
tei operatii este invizibil. Nu vcdclr mirna care aclioneazi
narea tapiserie, dar prezenga sa anonimi. estc ,,puternici.".
Nu este SingLlra ocazie cind Verrneer se scrve$te de acest
procedeu. I1 regisim, de asemenea, in Alegoria Credingei
(l,lovum Testamentttm) de la Merropolitan Museui-n din
New York (il. 124). Acest tablou este una dintre operele
veermeriene in fatra cirora istor-icii de arti, inci de multi
zverervrlele. ,L,$;r1a-afuosetxiplerlsne-nia-itnanteridcuamoe,r,iarleeag,osnaeufciririiafar natenzutreniqtei re-
nici
298
667
'lJirI:rrrij!,.rr'.l.r-!nz"rlnrtL;-rrr-rrl:rtl].1i-ar:P)sii1,,\. Jp l|lr !.[]srrqirl rlilHltrr(1 '--{ir.r is:ll1,l 1-IT
Lr lllills LU ll;l-lJIi11ii Il'll111i-iii! ri "lnd
tLI(-litl;llLl l-tclqfl u1-t Jl5-J rLtI 111-Io1.\T-Icl JpJ'\ J-1 r;-rJl llf JLtIllili] Is^
'riltprii t,\;l:i'af JliLt Jp tlt:-i;i1.s tazalOclt f tl.r-r.rrp ttrlsiltrHt [-lri-ls)r)tttir-rl
rri JliLrrI-il rrr13u,;rl ial:^Jlrr flTorlrLirs stles un tlru
r-t:rr-rl+rrrlrcsJllp-ul r'Lr--Jru.tsltolrLt)r-rt,)tir.;)r(,sldrrsrlrtrrtll-LIrtJlr-rtlJd-EIrft:iJ1p.r.r!-.til1tt5t"^;rrqtl!itttrlritlH-trrlirr:tct,1rt-:l1ciqJ
Lil lrrtrc)lq r-r,i-s -mD'lrrlU.lz.l-rclo.t ll;Iqo Ill-IrrlJl+ lllsu;s JZJ-r-+Il5^
-rP !s trSnJ-r nr lrfrtllrliJ[qui-: tS .lllr:-t8orttl:i liI IIlSilrl].)cJS
Gf 'D LurP,IJls^tLrV u1 rp e/so8lrrP Jp L1),(uosl'l-rt'LlI (ltlrroz
-l-rt' snclsrft "reP) .r,l:cil' Ir :utr.mr :1:rd rrrp ltturr.urld r|ntrpt:
r:lltrd rrry 'ICtttLl'llsu.t \( )1.t.(-) ,rr1 1-n1'rrrl:11loz.l,lc{l,t illolqIl
1Jrsl1rros1-ro"trulglrurcinlprrqcJ{.P1PrI3-ltrxo'i(+lVJr--trrl1lr-1lrusr:Jr'1,r\1sr1^iI:,r!rrl:rr-rr-sEIOedsI'EoncPol JUiqzrtltlnsr'xrrrrt.t-pytlrfln;l\--.rlsrrr-'r-rrtrtntllJdn-r'rq-ololllr1lrrid]ir)
irri8rrirr rS rl:.rrqo ,rorrn In.ro:lnfu nr ]tn"tlsilOt JlsJ (13yrlir,::- r11
-trJi p Ib: s^oJs^I-I) Inl JIJu.rltu rtt lnrutrc{ ac1 ;:tlolLr-.
irllttPJ,i'}
in;urt-rr,rr) [r:s.Irt lsJ]V'lI-roSJIrr tllllllrsJrtl Lrr,llll-llsLio-l
Llr ILIUI-IOclLUi ioi lm prr:oi ,ro1 1u[rrr.l:Hur: tS t.rJLittr.-r lzt].l.IO'-rJtl
Jtrlrclo JtlV 'rr"nsrqlr grrlSrrr:d o nc ulr:3.11 '!1rus :p t.IJ+s J,IEru
o trLI.Illlf (.tn1n"Lat1aly Illrrrr^rrl ur'1a i5^(-loltrtil]ltlas^t: Jl,rEoJ)
t-iu.\trl LII(I'JISJ'u,Ils II J,Ill r,rlrrcl'it-tt-ils.l1rc1.rr:S'ltlsntti
In,rrrrr :irflloqrirrs JluJurJIJ IJ-rt trstii qtstrr'(7zl.t;tl)l\t,u.s
-nprrr) err;rr,rJllr-rJJ.\ JIr-lnolclrt n-tlrtrrl rrdrt 'h:1r:p Jd '1rs^ rrlirr-I
-o.rJP l]f rS llls JialIq()ru l-If (rzJPrrrrlLr lrslrl ()--r.luIP r-rldt:rttt
o Jls^i :lrc'lrzrProl -iosu -tot.rallll ull--IILII IIP rs f -l "1ulsa,l
-Jt r-lol3 ut-r lcl sud lu,rorrrc{ nf is; trtultli.rcl tlttlr:r,r1t rtlutll 1tl
'q lL:llrLrrLrs^a-rrrr trSoq JrJruJJ o TLTJPJ-\ i!t.tt-ts
(s-lts^ Ln prrr-r.r-rd
ut )lL)s tt.L:tuttd pctvlttezatd,r.r ,Irop nrs ;tuoBt1t, n -i!-\ipr-,rluJ
J-irro JtsJ -rrr61 'rr-ro"!o1rr o rtrtlclr.t p()tLr uI Il ,Il J,Ir.'.r -TJJLLI-iJ
r1rI Ir] lnrsoul'Lt tlolqrrl pr-rnSrrrs usa tai urpa"t'1 t,ttttl]t1y
n'.tor,lrro]8rrrl1utttottnr-rtit'-(tylt7Slr:'t[Mr) I1.t;-ots1n^t\rJNrr-fi
rrr lrr-roFrlrr I r[) Tnolqr]l
tr-J1l ttlJr\l:
'(tai II)"ter1 r,1 rp ltlst.utJ.rttl)LlVtLsLrI1 '-rrttluttrt ul lnb^J:r:rt',illrtii-ilcJ
.rrr Iu'tr,tjtrtls r-tc{t^ - t'sr-rL.{rrrI'r]rlrrJP.lilcl rr:utltll
Jls^J JIJ J-lluIP intlft 'OUnrLI()J SIIIJLLIJIa ellr] 1ll' '(,(,lllllllOIlIlI
-raJLrr,TJl J-Itr ad 'eztttcl rrlop Jlsirf,r ,rrO
l11plrrr,\ r-;l nu
'5^1-IPJ-T
IILLI-lo-+.rp I.rllolqtt lttJP IJlIclo ap lrlrrcl I t-LLl J,ltrl'-rlJttl'rc1
rnl rr-[ar,ruf rrr rride rra JIlt]tlsuof ll '(,t.ttttlu,tt.ta7.t7scf u.lttloN
n.itrrrd rul 86 x t,JI :/.vrornp/!(FS.167 rr.rtuacl LLrr 001 \ OZI)
lllllr\LL-)ruTp r.rrru Jp rzrtrcl JlsrtI lurts lt.llsJtt'-ItrJPf-,tlul
"(t'. I lr) .l{)1.11(l !l'1lst,lt1r'lrrt'Itlil),1Jrsr,t.lL.''ttrlittl"ttr.rl(",Jr1tol.J)tlrEVll-l)llult.'LtrrItIl{(\).Jtl)\)r'l.llllli,ritr't.lr.,t.trltltrllq)'Lr.sllJll-r1l1)1)'1)J'1\
'lfnir,i,l,l,r!Ll'I\;ll'Fol1L".rri.lr,lI')fllnl '
ilt-r()lrrLi,TOir" trt llzl-r-.lttrr,Illf lsoJ Lr lttls lutjr'.1s ',,, ,.,:rtlu.ttdsLli
un senrl :rl improvizatiei sce nografice, si nr-r Llrl se inlr r 15. (,:.
rtcrpjrrrt si rrrbulic. \'[etsu.
Istoricii aLr atras arerltia cle mult:i vreme asLlpra ascminirii
-!ccn'i ,r r
interiorului unde se ,rfli pcrsonificarea Crediritei (il. 124) cu
alte carnere veermerieni, intre care ce;1 a lyshsrullaila2 ..itre 1 r.
Prima merltionare a t,rblor-r1ui, in cursul r,:inzirii sale la lici- l-os A::.
talie c{iri 1699,Iasi si se prcsupuni ci in el sc veclea pe atunci,
(,ottn'1 ,
mai degrabi decit o ,,alegorie", ,,reprezentarea unei ale-
Lri A rr
gorii":,,o femeie a$e zat;, cu mai multe semnificalii, pcrsoni-
ficind Noul Testamenr... < 103.
Anbiguitatea acestui rablou este clr ;rrir rliri importanri,
cn cit Vermeer ar fi putut foarte usor si o risipeasci. E1
poseda darr-rl (qi eustul) de a lisa in tablor-r urua sj de autor:
oglinda ce reflecla sevaletul, prezenrii in p1;rnul sccund al
Donmnci la spincta f il. 85t dcriro'rsrre.rz.i rce ,rsrr. in ,4/cqo-
ria Crcdinlcz, erisri, de ascneneir, o supralaqi rcflectarit:i:
sfer-a de sricli. Ea dobindegrc, in conrexrul alegoric, sern-
nificatia rnicrocosrlosului. Ea estc clc asernenci, in rnultc
scenarii de produclie, urrir dintre r-netodele clasice a1e auto-
proiecqiei auctoriaic (il. 109). La Vemreer, sc poare vedca re -
flexul unei feresrrc si imaginea deformatir a bbiecteior catc
se.gisesc pe mirs5. Anr ciuta insi in zadar im,rqinea .lutollr-
lui: nu pentru ci el nu ar fi arci, dar curba corivcx;i a sfcrei
este atat de accentuati, iucit in 1ocul undc ni se pirre ci-l
z:aritn, nu se \rede , in realitate, decit o umbri. Avem astfe 1
inrpresia ci pictorul l-ar fi tndemnat pe priviror (privitorul
farniliarizat cu opera sir qi cu tradiiia ,ruroreflexiei) si-l
cal4tc, ascunzindu-se, in ultimul l-nonent, de privirile sale.
Oricun-r ar fi, No.",um Testamentum (1\.124) li Arta Pic-
twrii (11..123) sc prezinti ca doui inagini in r-rport dialcctic.
Primir dintre eic este o ,,alegorie" din care autorul s-a retras;
ceelalti este o alegorie in iare autorul s-a proiectat. Firi
prezerue picrorulr-ri la lucru, De Schilderconit nu ar-fi decit
urr tablor.r alcgoric in maniera lui Nor.,um Te stantentum. Cu
o posibili insergie auctoriali., Nooum 7'estamentum nu ar {t
decAt un scenariu de productie, in mirniera Atelierului.
La toatc aceste a se adaugi eleme nrul inportant al
,,irrtlirii" in inragine. Arit in Atelier, cit qi ii Alegoria
Crcdinyci, perdelele din tapiserie surrt semnul intruz-iunii
privitorului intr-un spaliLl altfel ocultat. Existi insi dife-
rente.vizibile intre maniera de a prezenta cele doui imagini.
In Alcgorin CrcdinSei lipsegte t'ioleulo n'riqcirii in-rpririrate
tapiseriei. Unghiul vizual de la care ponle$te reprezenrarea
esacspiaregu,anqpuiglelIp, edloifcecaurrietl:uainntdiArenlctiagppoiersircedreisaaeu,aaret;idnesge,eiipperododeaepadre-eiriri.aisirnerrrlAeetsreiiemlaieer-,,
r-urghiul vizual s-a apropiit in mod simtiror cle rcprezentare.
300
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Stoichita, Victor Ieronim - Instaurarea tabloului
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search