Nanu, Adina - Vezi (Comunicarea prin imagine)

t9

'IEuorilra^uoJ 'lstlucppre luJaprsuoJ lsoJ l3 plrgl ( llJ

ruslLlorsardxa'utstlueluor'roreq u1) pf,rsEif,IlLIE aleluorJo cp alrocla ur lua.r8e arj nrr FS ]nrFJ € JrsplJ nps Inlqs
'(r1a ar-ror18rlspJ ressEpl?g) .ro1a1a"r1"roc1 rS (':1a ,,pjr-rpuLpe.rS eseotunrj" 'i,rlalalrrls nr uuopetrN") ro1auope1,1
'(apr3o1 'e1azr,re1s) alprnlu unlrtd ap roprnlqurpsue Flrrolup sal€ r€ru ]nf,sounJ IAX rnlnloras [n]ndarul EI afr
nc8ode ap epeorrad uI eluoy e1 ap rrralSuuad Inllls JEIJ ruru IaJ l€4snlr p 'uL,rTEll .roluroJJp ri lralrqre 'ro1tr.1

(OZEf-eStf) orzues IaEJeU

'(e.teo1pu.tn eur8ed rze^) E-rBc€L+ ap 'rnlnrJr+rp3 illnlJeIqJe runrsuerutp

orLLroJ nJ 'elerrslurur rJnqnp elSru ed rS gulro3 uud eldepu es Inolqet

eo elurJs eyeleuosred plurzard 'oco.rD 'ollotseJ Iep €XlJ uurletr rnlnlaSp.ro

il{1. ', 1g ep lelardralur 'lcarqns rSulecy €ouasrq rulued lupuetuoJ' ta,rDot)a!
'ruelSeuag I€ lJOlrLFe ep srl nes nupoSoT 'orzueg IeeJeU rn1 lnouucl
lii,

Ilil rnlnr.rdo,rd drqc ep e n4ued l€p.roce elsa 'erururldxe ep oroleu eLrdoJcl
lit : ;nriuds ulp slclpurrrl psur )rsoloJ
e Ie€l€d 'plrual.no euns rurud e rS rS g1epo1o1 rS-npugcqlsrl€s'Ee-relJlll
t.lili,'
lllplcl e-r oJEJ Ieo ed rurnilnur
upuuruoJ rurldepul e n4uad pluorJrJns aluod .iolcrd Lrn eJeJ uJ InpoLLt ru1uecl
iit',

li ]soJ g .n? rnlnolq?l e sol ep mli€d sldurcxe olrnq reLlr aloo urp Inun
'9lsPrlsqs q]frunu lsoJ g _ru 'nps InleJ ur ezveztleeJ o lnlsrl_ir
,:l

l

XpiXuJolnJlooccs'suoJuotJuEnOl 'p'1luoe3pruqe8cusneld'peln-rdp arec ed 'rrJpJcnl lnpatqns (recrqo
un 'lnJac epel 3s oJes ur:d
ep) aundrur 'aruoieiueur.l Eslns
gllunu g eleod ru[r LunJ nES 'ln.t

eeJeprqcsep - nudord ruluoc un no -o r'u od s'Dua)ar[' ltl,toltpLtD Luo)
'eleapr ropricn:1suoc € ueo o sns 'ruEq 9lso3 a.rEJ

'roy rcrupoSol elrurgLU (nolqel) toerqo un-rlur rnlnlnseur

tulual uJ pug^u 'eleapr ;oyeleuos;ed ee[inl aJSO E3J€ZIlerJelel'rl ep ero^su o]se reur ru€crunuro3
so1 'pleuorirzoduroc re E-rnlcnJls nc rS orepe,t EaJrlrq€ls ru1ued'ezueldacar erec 1nto1r,r.r-rc'l
ep re ln]Jund nc ereceg'elcurlsrp rur8uur pnop rS olrrro oJBJ [n]srue g8ugl e4 'rnlnJoltlc
€ eJuJnlple o e:ed lnolq€l 'erluele nJ lr^rJd natoTatdtalur a'(rrzueuroe puuzundse;or)
o[ulltr/|{'u,taLq ]neznw ';nlerdurg;ni
rrJ9,rJnl Inlll] lg3ep'rqntluoElrJsoelJneJ lurSreI€lle,Nulol
,u1r tII x 69I ep qsrqJsep 'rololeJpeluc I'npJ1-ergd^e3uton€etrunlsNlroc
os 'alllull unds ec e{ua1e nJ purlro .tuop ler3tcsop
'r.rural ad latn tgEl {ilnJ 'puta1uo1 o rc
'DloonaJ aupoSol ry eleod a:ec leseur un epunJse 'e1e1r1ee-r ap piuJ
'ols8ueye rlcr6 ap ptEZrlBuU 'ELuoU q ep o4atd IepL+ IEttI 1ec piua:ede ur 'lnolquJ 'Jle p)ttstztuD.l
(ozs resrr) ,/rS rel€lpalec eirJnueld e1 rS l€ronl € erec

orTNVS I.{VCVU > )

IoEJEU;erqc rS olu€urelg 'rcur1 ep opJeuoe-I rS plsUDar '(g,trlern8rluotr rS p,trlernSr;)
rue roJp ur nelcero;d urnl eSe 'e1e1ue1n8e; pDDJlsqD eec rS plal)uo) DLtn eJJLrr asrocrcl
I gurerdns o ep eJrpglo o pileul os mluec eiruer8 lesurl ep nel8 E 'rJu3olsellre rS uecell
i,, u1 'g,trlcedsrad ur tnzel a (rn1no1qq e sns ap eJsrxe eJeJ e.rluJ '-ro[rJl1ua8 e e]eleuel ee,retrl

i.' e51e1punl ednco e-rec) 1epun3 urp in-rocaq n4ued eruolpdpcureu ,rep 'eurpro e)EJ e nlluecl
'eurouep€ prql edeoldu 'ie1d1ncs JerleJ un-rlur sunq 'ereges elSru eJ ]Lrns ur[rnuop e]saJv
i

ec 'ue1d .rn8urs un ad sndsrp e lndnr8 1o1 '(e:n1en

'eJepunJes un8g s11e1a1ec u1 pleseld e qluluezerder uuuos;acl uoaun rSep)
tS 3rso1 lqLrgJS ed rS upc.reue: e:uc pdnp lesrad ep 1n1a,rgod p.tedas re 'eeueluase cC
'ereorceg'ludrcur.rd rnlnleuos;ed rerqcor lnSor '(4lnuSrqo lolruelueo e gJrullz
ep pseJlu e eriuele 'rcre eq 'raupo8o1 1n1eur eiet,r uip) ua8 ap auats t{ a)t.tolst 'a}'Dor8tla.r

ee.urdnsd(rrIlJqrrsgoql InlugJS ETaJEO 'rereorceg eueur ; aI)at qt1s' pdnp'acrluurel e1nirzoduoJ JSeqesoop
IS rererl elecrlqo ur.rd) eel,tud
pzusprq8 eu 'sof ur es-npuglrn rS leur1cu1 rJnolqul ep ruolsnSau 1S guu ep rr3rJolsl
.,llqlzl^ aJEJ ee 'lnlrqlzr^
'aruc rnlnloe:d lndec e rrurSerur 1ncolftur u1
'(eie;eur1 ep oJeJJnl ppal nu epy" :eeunds ce1; lned 'rrJruoluo

e1r.m-reurSoc rS ec 'eseorun-U olesrA 'elrrrndrqci-rr

qls€eJ€ ur qcur e8el as Jp^ep€-4ur leuJeg e-r€J plnzpleu ee: rS Jup '.€lnz€A Ber.unl pl€o]
ep) AX Inio3es urp rr:ndrurl ruelSuueS pJoJsoutle e8uglgspr as reUB e gJpoalltral epurlSo u1
erds lnpug8 clurr4'olelerperil JoiesrJcsnueur
elrrie;1sn1r prrrlLnLUe "esBoururnl r.rnuoJ ZVNE;

ur 'lqeer8e crleuroJc InpJoou 'piuelsrp e1 aq VJVJHTIdUEINI EJSE hINf

,*u..,'

4#W:,-

g:*:'

Ft'f*ci

s'

rKffi:

&

*rti

&
.i:l i :t'{t:.

:f... .:.

cc

eLrsr^ ?lr///a5-i7lf 'uara8aa1,1 LIEA ap lprpuotr d loqzF5 palroq IE-ap rnlar 1ndur1 u] lpyur ]soJ e 'agar rrnolqel ap E€ reoll
as pInJpJ r'ap18rr5n"rgg,rg.pJsoaprllaIlnrrJpr+Jorr]oaapp99io8leI lunrlsealrpraudl oarssparpuart
i: slrLJr,{0ls1LHsur1x JsoLInJ Fnop ap erado urp 'JaaLLuaA ]soJ e raJruJa1 rn1 u"radct
dlurl lalduior p1eqr11
'rur 00I x OZI 'alolas - p"rplrLlJ eI nps urJoAEI]

'pzued ad raln el plelug) - rlrrznLu Elrnlnq uoasap 'olSrlnl ap aluJluollr gro,ra tia8 ap alus alauaJs (czcrlBrnq rolailrrnJol
/gggL /lnnLIalv
alElrllsap 'rlrnrsuatrlrp IJTLLi ap rJnolqEl ap rrolnu) ,,ulSapul .rolrJrLr-r" ]u trr-reluazardal 'zapuulo JolJrd

Gtst-z€st) GtSt-ZgSi lJIaCt ue^ raarura1 uEI

l_:nTC NY,\

ural'ntn,1 nvI v

$i

iHff

rm

l:r
,llilii
irill!ll

rlsarnrng 'lltv all '$2'8ed reur eec ssrus^ep gcrlqndej eJrur eJl?c uud

luttotiull ltldznw rza^) prnd tDltr aurnl o el rnl Inpug-r €l l€sr^ e 'ezued nJ elrrqe-roJ oJlpc op JolouueJo EaJ€JuruJrrr
oJes 'nrzJgl rElU eloJos Enop nc 'u€rJpuoN n9s
'rur €g x 0II nES gJunru op gJdsu uielt colep neluezalde: nu
rnlnloLnEdl.Uoc eJnlcrd ezEedrcrluu JeeruJOA
'pzr-igd ad raln ;o1 elunlcrd gc psur lecJerral € IOpn€lJ Inud
'eoJrcnlpJ]s rzE gwd leJlsgd ne-rs 'ele
T()EI aJlu! ap)a$awryau crJoInJ eisecv 'rnlnuelellod 'eleiurn oo I nneqopodurJ
'D,trlorJaJ aupoSoT
€iuolsrsuoJ ep JerleJ uJ unlpord eJ 'pJ€Jnc rSr rrzepuelo orec nc ue8 ep rJnolqe] ellEIOIeJ
TL9L.LI9L
eJ€olnc 3p rcru asnl uJ 'rnlnlstil€ oudoJd pJnlceJ uJ rS uc 'euerodrueluoc rrigltluoJ erdnse feuode.r
oruuS rE ) ) un ap €qJo,\ a lueJedv'Jolarllo1 e pluezulauroaS
o-4ur eJnrilals€ luns 'p.r1sua;e3 ed purue,r ralz
euililnl uJ elnz€^ 'ru1seq1e rS ueqle? 'elueururop €a-ruzrpls oldeJcE gs I-npugJqJ 'e1elueze;d

ellrolnJ 'orueipJnJ rS eurp.ro ul 'lrlo.tco qrno Jolec InJEAepe uI rnpuol,Lud eeJepe-rJut

un-Jlur 'e1ruqr1 eiuelstxe reun Insrl pqer?ep reur pSqSgc (pdue1 'pt-rut1 'unecs) clrqedled II€]ep
neapurlSo elrrnolqel 'redo;nE E gml puopour
p^oleJ 'elelcrd reuocs eeJecSrtueu elSeurldns
eJlspou rrJrlr-rd e '?ez-?rz uJ 'erl eerecSrtr4

'e8ugls urp eneep.red

e1 'ue1d puud ug pugd uredpcul Inpung urp

ecrrteuroa8 eia3le,rdns elunlal ep rieureqc ruoluns

'lnolqel egedep r€Lu puEur[rexE 'rnln]srile

e pleJeunluJ ulanlrs cp rode 'Ei1qurg,r1 ep rS ec

'eun€ 'gl€Jlgd eapuc ep rS unel nJ 1€ununcur leno
re lndqc ep 'reuo13 u auo8ele o ec'Bzeazod ete)
€reureJ ep rgllrl us€rle o eriuely'.ro1 rur,nud ualec

ur 'nes Inlopolu rS rolcrd e.r1u1 leseld e crrlauloeS
In-rlueo aoeleoep'eeunrfce lndecur €[ ep ezeezrses
a;r,Lud uuru4 'elSrurl rrJ gzpe-rJnl es eJ€J ur 'oJeos

ap gleurlunl eeJedpcuJ erds eep,red ep olocutp
urapurulpd ps Elr^ut eu 'UleC uul rearrue1 u€f

ep 'ilLtatlaih, Inolq€t 'gluulsrp E[ ep tnzp1

E-IN-IJIJ ICNNfSV g)



99

'pir-relsrp olpJJ.ruo e1 cp cqr'r.r.rd .ruop rur8er-ur urrdurtt:

a.rer 'auuluods 'r.9"re1 aSntr nr cEplJarpcal cl{neLrugssrLlrr]oJrssa-nrcptuurgzpulrurldssacr\la'rJc/sl u'eo1qan1}elclrn'rrlslan-ur8uor.rrdpllrui uurIupnr1l?]ul-lrp$lr'zrsla/\33Va,'rJel"orqu-r-l
rnlnlnlsqoJp[:r
eir,rcnyl,rr qns

rplu lJrlur 'ale1 rrirzodtuof, rEOp r) 'rgs rp rjc"rluor iippar er 'a.rr11a 1u1ric{ e nu 'rorjrzrlpr-r1 ap.ro8r.r rp E}sr-rr

ap lrlo.rro ipat-Al tp clrlrg rn1r3;.r Ip IEr-lrJo lsrla.rl.rocl .rne Jfr Inlo-rJS urp lorueds.roqrLcl luul.rociLLrr lpLLr l.ll
6SSt- O OSt) zanbzgta L o8ar6

nrtPlao )

plrpel^l' 0 L1.r d In tz1lw
9lZ x glg
,r1u1 r

'lrural ac{ rcyn

'L)c9L'aFLnuaw

(oss r -oos r)

/l1Dl\'l1A or)rrc-l > >

'retlrJoJ3"il?ilrioJ E3ode urp iruBds 'n.rlue: utp EprulSo ur SLruJ-+sE.r os
rJnclrqJ JoJqc olu 'eurSer rS pJl-Al tu cllllC ela33.t
rrSaJluJ u rS Jep 'rnlnlelecl u rululllr nlr 'p.iqurns
nuopas 'tt.toltrrt.id 'rolr LLrgL+r? Ju eJeJ ur InJol
E.reJSotrrlu I3JlsB 9p3J ln.rol3rd'3r.relilrllll LrI gJ .rEOp LLreundnsJ,ld 'ezualorcl e3 ur3p3.\
no qurrLlos LrI 'piEJ Lnp lpSliq;iur u-s lu.to]otd
Lrr gtltpurunl e 'eprSrr Iluil 3p pletrttlrlsp '(rri1a3a.r raJnJ ale Jleouo ep ole"ruoSrrruop )

'iszuec{ e e.ruorJJclnS e3lBlELUnf ElEol 'ulo.rpiJeN alaLuuaN - "rBltLLns iJetqns rn.l lEl3rd I

relucllil u qseourLunl suplrdoJ nJ lse.rllroJ r.rl zenbzularl o8erq 'IIAX rnlnloccs umudg n1

'qlrSqdep r rriglrleer E qlspl+ Eeruper lclu IS ZVUSWN ECNN]SV Ef

REPREZENTAREA TIMPULUI 9I SPATIULUI

Cuvr ESTE PERCEPUT rlvtpur?

v C,qrevlccto Tirnpul, care permite realizarea destinelor qi reluatd d'o capc,t, o picturd revdzutd. In artele

(1599-1660) operelor dar provoaca gi distrugerea lor, iar in plastice, timpul e ,,povestit" prin a$ezarea
Conztertirea intr-o anumit[ succesiune a personajelor gi
Sfdnhthd PazteI, final, uitarea, pare infrAnt doar de arld arc
acliunilor, ca de pilda prin plasarea mai multor
1600, peste milenii. Nici afta nu iese din timp, dar
230 x 175 cm, ftxeazd mesajul intr-o formd durabilS, care scene in perspectivd, mai in fa{d sau mai in
Bisericn Snnttt Marin spate, sugerAnd trecutul sau viitorul, sau prin
poate fi receptatd de rnai multe ori o melodie
d.el. Popolo,
Roma

L9

'IIAX Inloras 3a;r1u1 pugr.reu'pueadorne

pu€ pleol u1 lrpr,rgdsg"r E-s - Inrusrsorqaual - or88e,rere3 ap lulilul Inrnrsqor€l3 suap InJI.IounluI
urp asuudsep 'puars cp aJBolralJar qns Er '1eri.led ;Eop olplpJp ltrns a1afuuosrad 'rarqurn rS ttururnl

parplrrnr;uor ur.rd pug;r lnurrrd Lil +ppar a rnlnpr rS rniaurq a1a{ro1 a.qurp In}rrTJuoJ e14re1 ienads LII 'cleu

-c'rzuasrlod 16prj:ear €alurgls 'earednrlrud r-npuglnlurls 'ro1r,rud rl aur8etut a.rlurp rnlnrieds njglrnulltror
prznll ,ea]€]rl€rlual :rou altJnlpspll r-nplrgxrl 'aJpoualln ralre erinlo,ra lectrrltre E la 'InlnJeal r€ ILIP

rrurrrd u1 pLrlpJI 'are.rn6g1sap u1 rtrnrire 'afBrrlrelu pf,oAa af,r]o]eJ a;ru11e n4uad atIleLUPrP ales aprirzoduto3
'IIAX Inloros ul Inlnroreq 1n1ndaru1 pzeallJruLu arel uEIIE+I rolJld
(Of Sf-gZgf) or88e^EreJ slz rsrratrAl oIaBu€IarIrIIN

'elelueI'IIllues

e]JeJe eJruJeJnd no 're lnrg.tape ep glep

e ereuotssJdul ep re eiloJ 'eueJSoloJ plllrlnu

r€[r p8Jnc reul gs gz€a]ecul 'gsurrdrns EeulSeul
n4ued 'orec lual Indul] urp pdllc o pzeoxu
nlbtSolo/' 'urnlcrd op orrqasoep erds
'rnlnuI.Uoc 3lelur,\nc

epnu (le^Ed) lnes 'Truzgt] €3 ptIEZec leJ
ed sp :eurpro Eoleolg[Lln uI eJunrl:e gzee]Elel
leuorirzoduroJ Inurup 'e1ut,tnc ul snpuJJ
srlEd
'nopduLo4 ptt4ual 'e.IJes alaq-Io^

'(oloy) pafintra1 'elnze,reu 'gunsg.t gcrud erec uI 'Inlnolq€l
NOSSf,|rg-lL!{tL8 VJ InJluaJ ulp
elE3rprJ lnl ssolecieuuignlu'rrrnInrlpoSulJpSeelnJcJJEOolsuuJl
ruNqH >
1-rS lnrp,r.app qz€ole,\al I-o,I€J nozeu[Inq Inl
olollrr,\n3 r€ru3ol epne 'rurlseJc ed pcsuasdeped

r-gs llrrJod 'eu€LuoJ lllso InluepueLuoJ

'llrgrugd eI lr:tzgr'(1e,re4) Ines : l€drrurrd
InluuosJed urJodoJsep rJrV 'e3ugs uI gt€Inul
EJ 'los Jd le]uozuo epurllrJ as eJeJ IetJue[I e
nSor ap eled a;ds rrqco r-upcald tS 'etiezuas o ec

reurlor e sol ep ueued u1 utiutts 'lnlEJ pul,\lld

'elrqoluolnr? EI rzg$e uzeeuollcuoJ Iluetueo

l tlnluqlnieecJlroI^ed.e+uuurr1al'nauuoerJrlesq'l'enIcIlAeeXlrudrnSIsnnelsoueJlrsituSseatleltelspaezr'eInexplgntlsSrSleu-rpPles

'Jolrri€Jeue8 -IoJnlnl €ietA gtllulop '3olq un lu€1luluelul aeuUr8neurSqsEI-nIJIocl(l\euledllle€clcn:ltlcueEdls'nuloIS1nlecupensoopp
lgc }l€ul 'urue1 ed 1-npuusriq;u1 seun InoLIEd
e-r nu 'psur sl.I3s3p e-I nLI Inlsluv 'lec un
:er€lrlElol raue Inl€tiLress 9JE3nJ euIS€lrII
3p3A OS Opun 'plErrrurnl su3lur IELu EeJ 'tezued
o-Jlur surJd e uosselB-leIu€J IlueH
€ sns ep eepud uI pz€oftJrp otl ElsEeJV
'olJD'gle\ele reru ee3 re ulilJoJ uI pug3ul]E
'prtt1:to alD)rtltluto) oLrrASp r3 gAISed aJUJISIS 'rnlnl€3 lruotctd efse )LtlautoaB rnlntluat

-erur eugrrEr nu €IJ€J8o]oJ lellse J€ocJ ea:erdorde urp soululnl Iuuutes In[IIJd

'Jl3 slprJozuss-rlod lrisecJ'elueuttlues'ctleod 'Jolslur ap u1d ,,e1oq >1ceyq"
ror+'acuosolrJ llisilpeu't,tpztleraueS'ttietcose
pugorld[rr'rnlneuuluelsur Ie JlloqlrllS Inln]oJ un EJ 'leceunlul nes InJlueJ uud ezuaqcoS
ee.rpzrsss 'naa\t1 slsutl o-IEc nIIElep lft]un e pln)D lnolclul 'p1ec 'n-rqruns Jllt?Luoic pJoJE un nc
ntJD^.tas'qo ezeuorznJ PS e.IE3 u!', plua)sapuD)ut rS lecrga,t luuJo1 un ed :ot3?el€leJ ep 'p^nd
a.ilptt o ezeuorisunf, es elnqoJl 'tt1sr1.ttt lbsattr tnlnlun/g DalrlJa^uo) ernlrlsuoo 1g nldurexe
Lrn Elsrxe e nJlued 'ell.InzeJ 3l€ol ul 'luelrtotrl ep u1 'epeder ruLU n€s ]eJuJ Iput 'drut1 u1 ace;lad
oriurdsur o relunu nes ole8unlepdl npnls :oun
erznlsrroJ u c]€od eJllc 'Jolesu€lcep ed IllgsgdE es 'iuriorirzoduoc Inutn.ip 'no1qe1 InJpcIJo
udrlc puueesul Indurlt Je-r8o1og nrtued
l€ nrJoleSrlqo InsJnsJed 'e l€u3sep elIZLIoq
ut n€s euBc ep a1r{erlsn1r ut €J 'aAISeCJnS
erlsr8e; ad rur8utut rollnul Ieut eelnJISuI

CUM ESTE REDATA El a aplicat noile cercetdri asupra anatomiei
MI$CAREA?
9i propor{iilor gi mai ales noua $tiintd a
Pictorr,rl Paolo Uccello, in Biitdliq de la
perspectivei geometrice, care ii inspira o
San Romano, a inliligat lupta dintre oragul
adevdratd pasiune. Pentru cavalerul cdzut, din
sdu, Florenla, Ei Siena, din 1432, ca pe un fel
stAnga jos, dar qi pentru turbanul ro$u sau
de turnir, in care se infrunti cavaleri in
pentru ce lelalte figuri, Uccello a fdcut
armuri.
nenumdrate studii, stabilind dirnensiunile gi
v uccsLlo in centrul geometric al compoziliei e capul inclinarea fiecdrui plan. Caii, prin claritatea

0397-7475) armisarului bdlan, de unde privirea lunecd pe formelor geometrice, apar inJepenili ca nigte
Bitdlia rle Ia
,r, silueta luminoasd, inclinatd, a calului. Apoi ne cdlugei de lemn. Spre a da senza{ia de miqcare,
"\8il2''x"3,2|0iic",m, cheami pata rogie a turbanului comandantului
Uccello a subliniat liniile oblice, lungi, ale
GaleriaNstionnld, iar, in spatele lui, pelerina rogie a aghiotantului
flamurilor gi lSncilor, indreptate in aceeagi
T ondra
direcjie, dar diferit inclinate, indicAnd ina-
sdu gi, in urmi, ostagii cu sulilele 1or, dAndu-ne
intarea nivalnicd a florentinilor. Impresia de
impresia cd defileazd prin faja noastrd. Dupd ce
animaJie e datd insd indeosebi de risipirea pe
am constatat cd nu putem desluqi cAt sunt de toati suprafa{a tabloului a unor pete mici de

mul1i, ne uitdm in dreapta, unde se petrece culoare, toate planurile mari fiind fragmentate.

lupta. Privind mai cu aten{ie, ne izbegte Peste tot, puncte luminoase, albe sau aurii, ne

precizia desenului, linia fermd, inchegata a atrag aten{ia, precum clinchetul unor clopolei.

conturului volumelor statice. Vorbind despre miscarea dintr-o picturS, ne

Uccello, pictor al Renaqterii italiene, pentru referim de obicei la reprezentarea ei in

care cunoagterea legilor naturii era cea mai imagine, dar impresia de mi.ycttre e de fapt.

imbdtdtoare aventur5, a fost interesat in primul determinatd de deplasarea aten{iei noastre de la

rAnd de construclia corectd a oamenilor gi a un punct la altul, mai repede sau mai incet,

cailor. dupd cum ne sugereazi autorul lucrdrii.

&

:d

69

k,. 'slJeJlsqe-lsrrnlnJ rrFrf,nl olal-tllrd urp alaun'IPIpLIoIN
loqzpu rnlnuilrcl IndLur+ Ll! saie IEru 'l€+lld E '6061 ulp rolqsrrnln] InlndnlS [P nrqurolu 'uet1e1r rolrr4

kSA;.-;7St) eIIefl otuorer5

Il

Fprcl€r prnlrEJ /asIqJsap aurroJ nl 'aJrlu€urp rrjrzodtuot r-t1 aruo,3a1e nes oJI]oqruIS 'aJEJo+II

alua] lPsriF+LlJ v 'xIX Inlnloras I€ lraJs ErFop Ir3 Lrrp JrlLreLuoJ rnlnluaJnl 1e 1r-requazardal 'zaJLI€JJ .IolJrd
(eSSf - 6911) xronelaq aua8ng

'rrnrsrnleJ ajatrzgrpul roun earesrigyl4 e1 pu93r-rn[u 'rarltlreds.racl lnrueurop r-r1 rual$eue;1 rnlnlsl]Je ale

alpolroulrl alrrplarJar nl ello8 lopirasrdel € pArlErofap erzalr-rEJ rselolcliul as areJ u1 tS 'tlnoued ad a1e1ld

,otlLnuo>f ltus q ep 4yryg :ulp apuosrda t .rolal lnlqrur:suu +so1 p pleuurasul rpul par rnl u.radg 'e{ua.ro1g e1

rrlp.rlr^ rS er{auan pl rrnf,lpzoru }e.rrnl E 'IUaqlLID rn1n.rold1nrs Ie JIuaJn 'n;nduttl nrolSur-tay Ir: Lrl?rle}r rolJld

GZVtZeil) ollarrn slz ruoq oloed

arlrgq ad 6n1

,iatyH)

(essr-oszr)
xroxlvlf,c 3NlDn[ > >

I.roA4a.aN /.T'.F;

'.ta9uo3 'y uritap3
,ZI6I

'qsa1 t4 pjpc
urun Inutsllurlut(f

vrlvfl or.\o)vlJ )

t ii,'r

'eiuelor.rr rS pzolrl'yy'ces utp ttiet.t olelut?uturop

euudxe p op "rol eiuuop uJ'uerl€ll InlnuslJnlnJ

1ndru8 urp rrlSrpe op lecJaJul ]soJ e 'ueutn
rnlnrgco e sJezrsss ep E3]Elrlrqrsod alssspdep
,tl erec 'pprder aruJSrrr o Eper e ep potu lle ull

iirl

jillr 'r,4Sou rolrqJo

iiri eieg u1 Eqlurr1os es pc erse;duu gp eJEc 'teftqcs e

etle €l etred o el ep pulrps 'oleluroJ pcseaSnlsep
:iil'
qoJe3oLrr qJlseou eerAI.Id 'underdns
gs:rili

i as rS pzuaselclep as elllLIII a,Ipc uJ uesap

,,llii Lrn-Jlur gprder uarecSrur ppoJ €lseJe 'olleccn

',ii nJ ls€Jluoo urJd 'xroJoeleq eue3ng tn1 ernlctd
r'iiiii urp ,rolelcd rS ;o1ttut1 Eo,IIuJu,\z ttt csesgSa.t
illl

'ilLii os zorlJsg r11l €srznttl urp ..olelolslsellxe"
'p,rrrlodunq 'uLi.relos '1e3e sed u3 'tlSecer8
apdea5i

il,.t

il]l 'luLrollLlN llaziiW
'orrn)f utp lupruroru
,l un-rlutp prnl.rd 'PJusecsu zEc lsesE uJ pullJ e3J€]IJ?l3clt ;o1:1dure1 eleu€oloJ rS ec 'ecsnJle elletuel

lll lrtqaunl suop 'p.tog .:. 'ppoJOns os erec rtitzod iollnur ruu e plnctlad proq uJ gprorns es '1e1n8er nps rnlnslnd ellglgq
]l ern8urs o od uoJelur;duti ut.td er3e.r8o1og u1 rS pdnp lnur1r.r Ee^r.rlod rS3 qcug utnc IeJ.p'I
euriqo os oJ sooJ alsg 'tesol etie;qt,t tS uncard 'qcrznl.rl uI Elusp€c
ltilii

ll 'rnl reugdpts a1u tS rnlourgc roloJ€oIctd el€ rS uc puguorice 'elueccu op IeJ ef,uo utrd leclut-u

nrieds u1 rrrgseldep epzeJ oieo] iEXII e'DSal ut 11 a1r:od'aluepecerd elelduraxe LrLtop)tlclo
D2Lrilt.e2))tlt' Op lep'rrrpcsrur Inullu
l,)ln) uttut lntu.\'tuultue ttt 'e;1eg outoJBlD

Cuvr ESTE REPREZENTAT spnrrur?

Despre spa{iul in carc trdirn Ei care ne . de sus, din zbctrul pa,sdrii, ,,in plonjeu"
(sau din ochiul lui Dumnezeu) ca in miniaturile
inconjoard se pot comunica date precise,
gotice sau in lucrdrile lui Bruegel;
calculate qtiinfific, cu un singur sens, fird . de jos, din contraplonjeu, aga cllrx vedem

posibilitatea mai multor interpretdri. DistanJele un monument sall o statuie inalti, picturile lui

se mdsoar6, indllimea, grosimea ;i addncimea Michelangelo de pe plafonul Capelei Sixtine
gi eleva{iile
se indica exact in planurile sau pe cele baroce;
inginerilor qi arhiteclilor. Aceste dimensiuni . de lu nivelttl sohtlLri, ,,din ochiul broa;tei",'
pot fi prelucrate pe computer, permilind
. din imagine sprc privitut'. ,,pct'spcrtiva
vtzttarca unei clddiri pp ecran inc[ inainte de
inversd" etc.
inceperea construcJiei. In artd, spaliul este insd
AdAncimea cAmpului vizual poate fi
numai una din componentele imaginii, supus, reprezentatd prin construcIii de perspectivd
ca gi toate celelalte, transformdrilor poetice geometricd (bazatd, pe desen) sau prin
perspectiva aeriand (bazald pe culoare sau
care-i schimbd Si-i imbogd{esc in{elesul,
valoare, care redd foarte clar primul plan gi
preiicdndu-l in expresie a unor trdiri complexe . estompeazd progresiv planurile depdrtate).

Lumea poate fi privitd din diferite puncte de Extinzdnd experien{a zllmcd, percepem cu
limpezime ceea ce ne este aproape (in spa{iu,
v Rdstignirea, vedere, ca de pildd:
dar gi in timp), 9i mai neclar ceea ce este
Mindstirea Meteora, . de la intillimea normald q unui om, aqa
1548, depdrtat (trecut, viitor, vis sau amintire).
cum igi plasa ochiul pictorul Alberti, creatorul
Crecia
perspectivei geometrice ca qi Piero della

Francesca.

60

t9

psJa'luT €ArlJadsJad

plraror e.lrlredsraS

IlSarnJng
'ntuaq'1 ulcalo1

/Lu) 6L x VZ
/XIX 'ras lnqndarul
'(tn13) ulnrr111 e1 ap

p1u1s ad pueol

'vanuS4spy S

nr) Ercrs neurprul ,- ;:iXt]itfi:.lt"i"*:::]ilg '.uol InlugJS rS ereotceg 'elle ep tS eped
rrrdoc rS elolseleu tode '(no ep Snuaqlp8 tS telc o e6l 'nJluec uI solsIJH ltu8rlspr e erec ed

'un; ep m?eu urp) ru8au nc Irunluoc n€uesop eaonJc nc 'ecrrleurrs 'puurelos e roleleuosred
IgluJ 'plclls ed 1ca;rp netdoc e1 tS euuoct eerezeSy 'nrJoznlr nrieds un ep yrnp? qred

elsed ueeS ep Iclru IJnIqJo nueund :prnlcrd nu gs rS 'rarlcn;lsuoc € ppllos Elueuodutoc o Bc

ep lecnde n€-s les utp ttue;pf 'IttluILLI€ pptlgl 'llqlzl^ gugLuEJ es lnpodns ec mlued 'tnlnptz
e[ ps eJ 'soln3€-rrrr 9l€LurrcpluJ ulilel ep Pu€ocl € ppeleu eie3e:dns ed p1e1d eurelSe es Euocs
'rrcr.rosrq elelered ad p1u1ct4 'pleopl ptuoqJs
o el eurqJuJ es gs neeue,\ ItIOIUeo rilnur'1n13 ep o ec 'durr1 rS nriuds ulp gseJlxe erud eg

edeorde 'e1ncr51 lryus uI 'IIIAX Inlores ul , eJrlopceue nes alrqedyed

'€IUe,\llsuuJJ lll€tep op plrsdrl 'eletfuese IO ell-Inlpsqrl
EI ESnpaJ alse pseorSrler euacs '(etcsrg)
ur sele r€ut el€Jcnl 'e1ct1s ed oleuuocl EJoeieJ €l ep Eurlue^q glalnl't ernlctd u1

u1 rS ape.t as rnlndurl rS rnlndeds eoJ€lnuv 'reiurpa:c Ie IoqLuIS lnledrculrd ltuelap u IIOnJc
Inuues Jur llno ep elcerqo rS eueocr 'ecset3 ut
'Iueuleo ed cse,tud 1g rriurgs 1de3 esndsue.4 purlSerc €u€ ur 1rupde e Eruel plseecv

ep apun ep 'rrgJp] lle ed ecerled es eueJs p3 'solstJH lt'tl oa,rruBrTsoy :loerqns tSelece

plere '(snst1 Inl aleJuotJId u1 ep urnpugcs tze.t) nc rrirzoduroJ €,\olgc gunerdut tut.tud ps

psJeAUr u,Lrlcedsre4'erulJtlgp€ grq;',ttlerocep ''c1e eucsul as eJec uI Inlnll]s e 'nes rnlnluopt e
1e1e:1 '1e1d e 'aleJec ap pV un 'lnl€punC
'rn1n1sr1re rliplrleuos.red lt.tqod 'v11e e1 oJt?JJnl
'eJu€ls uJ ledps ec 'lenspreIcnSJntllquo'sonaspll pl€xlJ 'ool o el ep 'prnlcrd u1 lnrieds lepeJ U eleod erec
u1 plrrdo qsul e;ud In[ €lsuoc ur Inpou 9JeJrp llnlu ep lg3 sspe^ e nJlued

pdeaiug rI uuruor lnSelso eJ€c nJ reftlns €3tlqo IVINNV INIJVdS
ep gleJJeru e eeunticy'aiuuleq teun a1ara31el

ed elerqrlrqce etunlon pnop eo 'elcedruoc
undn:3 €zeor.uJoJ 'tfeplos ep tfernluocut

I

E
,l

a=
o
=

N

9,9

'('4a u4sa1 DLLng anonal /uaqsaryS /5 1nru11y) auadorna rlor6 rolalednurrd u rS
r€p 'auarlplr arlual roialrJaJrp ra+Je E pf,rLrn pzalurs o Ialse IezrIBil e IE 'rl€rol rolt;lSaeur lynads InurslJolof,
apun eriatran e1 rodu as-npurrdo 'prsaruerC €llap orard rn1 eriral lelIrLIISe
liSnsul e-r5 e Ia 'EIIelI puglpqPrfs
'1cdE rnl € /raln ug 'pseorinurur 'ppueurelJ ernlrrd nrrndurl ap lnrsounr e 'rlorueds
uen ap llugdpls
ralnsuruad Inpns urp 'uerllf,rs 'AX lnloJas urp rundrurl rr;ra16eue; I€ prlruas ap ]treluazardar uprTEJr rolJrd
GftyOgVi EurssatrAl Ep ollauoluv

rarirzoduror

rrJrlr) JnulnJcl ernlcrd lrsoloJ € €ursseJN up olleuoluv'rnlnJoc

l rS rnlqugurgd e1e rco,\ eo 'rtze.Lptls IJnelq
!
rS eler8 unuruq e4u1 3o1erp un puer ynurud

uJ e Inolqel 'cr1suo1o3 'JolIJn-IO elareotctd

BI ep €ole^ urp 'e:eppdep urp J€JlurnJ lnlese^ el
'uu1d-urud urp elrqour rrnoolq elStu ec aleleJl

roleleuosred eelelr.te;8 €l op eceJl olleuoluv

J'ro1e1serluo epe uI nJlse?IAl 'co;dtcer

er€ol€A u1 und as 'er€z u1 epretd es eJeJ

i 'ueJ€lp rnlruec 1e lrS.rg3seu lnyo8 rS 'ntlugupd
I Inl€ep nc unuloJ droc ceg e;ec 'rlSeueuo
'qsuep ufuezar4
in ;o1r.rndru1 e 'pcunyel
'elrugdpls Ilrernp e1e lrpdru1u1

i,r1i 'grlurd ep ouels €J 'uo1 rnlqugJs e rS .ro1ue14
ele aleru€ls alonlrs eleqredns urp lrnlgole

'n.r1sore1 sol ep 1ec rS - rolriru?r1spr aprndnrl
csedol es pc ered aJuJ uJ 'sour[rnl rnlruoc
're lnleseur ep rc 'tt:prcnl €eruIJpIU ep a{cung
ur o nu eelelrl€lueLunuorr urno glel lS 'lugurgd sns ep 1ec :e4sr?ar Enop uI Inolq€] epedurl
M
rnlntuozrJo elul-I'eleggdepug elrrnlugJpl
I€ltl eJlgc locul oql€os al rS e8B:le e1 pcrleuSeu

I qi.ro; glupnrc o 'o-pur,tu4 'ilutus ep IJnuo]
1n8a,4ug elsed e;eluglnJomq o uc au:elSu es ec
p^elec ur sJenrun 1n8e,4ur '1e1srrc ep plrluel o eJ
''pvlesalAeceelenlzelgglurguelsodeprulenScue'alcqe1pe e ctlaod In-IoIC
edeo;de es€o1

-eJJ olrJnleep rS p.r8eau-rulseqlB'plecounlul 'erlueJuoc e ered euled pnop ep €crJnpugos
'g1.rpur ede eJlurp leldelSeeu Inls€Jluoc '[€uorprJeu ele_r€os
'9Jru€u 3p lrJeJo cll€ul?Jp lceJa un ltsoloJ
el rrcuesrq €e-reocpJ e1 ep 'ernleredruel ep
u olleuoluv - €uISSeT\ lngod l€leu ngs lnSuro
a1Sruq rJpqurqcs e1 ta ttreundxe rS tuntseco.td
u1 lugurpd ed psnpu 'e1e1t1eer u1 ptelueldur
oat1u311spy rS-npugur8erul'ngrgd Inun Inputg reuuoJr ruppnd e eJ€ruJn eJ pquqo:d
ed eleleculatd ec 'vedurrl ede teun eluered
ql 'leqrnc lnuurel ere 'eursse111 ep ollouoluV
nlqls
'10111uilfi.!g flaznw uerlulr lnrolcrd ep 'oa.,truBrlspy Inolq€J

/LuJ €Z x 6€ rruYSYd

'oa,nu34spg -suer1 uud lnzg^ e lnlesrad qc erse:dutt pp

Gttt-ottt) ]e3grprlos rnlnreln eiege;dn5 '(so1 ep elrrpl utp
1c,{E uun rnl eleJolep e:e eruuotfce;.rad rerpc u)
VNISSCI\ VC

o'rlcNor.Nv > >
I

Tnxosz NrcI

lr ruelSeue; ele eoruqe] elrrie.tour urp eun 'te1n ut INZV A TOIjV.IS

SPATIUL REDAT IN Francesca gi mai tdrziu in tratatele lui

PERSPECTIVA GEOMETRICA Leonardo da Vinci, Albrecht Drirer gi al1ii.

Cel mai aproape de vizittnee corectd, Spre deosebire de stilul gotic, in care lumea

normalii a spaliului e pictura mural5 a italia- apdrea imens6, vdzutd de undeva din aer, iar

nului Tommaso di Giovanni. zis Masaccio. omul doar o pdrlicicd infimd din crea{ia divini,
Trdind la Floren{a, la inceputul Renagterii,
Masaccio era cuprins, ca gi ceilallt artigti Renaqterea a privit universul prin prisma

italieni, de entuziasm pentru noile posibilitdli arlistului, de la inillimea omului. Toate razele
venite de la obiectele din jur se strAng in ochiul
de figurare a spaliului prin perspectiva
taacbelsotuuilau,ifoilrmiAntnedrs,e,ccotenauzl dv.izcuaalo", iar suprafa{a
geometricii. Noua qtiinjd, care se ndEtea in fereastrd de
atelierele contemporanilor ca Uccello, a fost
sticli. Pentru simplificare, se acceptd convenlia
descrisd in ,,Car1ea despre picturd", de Leon
vederii cu un singur ochi. Punctul de vedere al
Battista Alberli, apoi in tratatul lui Piero della
privitorului se proiecteazd, pe linia orizontului
(care se afld mereu la indl{irnea ochiului),

) ) Perspectiva ,:

geometricd a f
Sfintei Treimi,
tr
a lui Masaccio

Perspectiva
reald a Bisericii

Saint-Snztin
-sur-Gnrtempe,
(sec. XiI), Franta

foto

) MASAccro

(1404 1428)
Sfdnta Treime,1426,
frescd, 667 x 377 cm,

Biserico Sonta Maria
Noz,elln, Florenta

64

99

'rrJnleu pJdnse aueurn rrunrieJ €rieLuurop pugJlsnlr 'eJEIf, prn+JnJJS rSeaaJp

nr rrrpPl) ulp unlPrlP raJrqo ap a Inl€punJ rer /rrnJarTarospq pzearaSns alrdrzoduoJ 'aJrlpls 'alelnSar
Jlrloruoa8 'a7ezr[+s aruJoJ nJ '.ro1afeuosrad ale a^rs€ur alarllnlo^ uJ alsalrJ as /pf,rs€lJ 'pcrlue ernldlnrs
nrluad eIi€rILupV 'Irf,€ru€rg eladpr urp arsarJ ap Inlqlu€sue +ezrleat € 'o+lorC rnl alarurn ad pug8ra141

'eiuarolg el rnlnloJas re tuB rrurud uI ]eurJrJe e-s 'AX Jas urp auarTelr rrrndurrl rrralSeuay Ie JolJrd Inurrrd
GZf 1.-1.1'VD or)r€setrAl os€ruruol

eLralL' a u4 D t:Llv paz nw
'pp)pr a?ataa! o

puvuasap.@43xd
'us}Ioc rHJEus1V

aa4cads,orl
'usu0c rHJaus.1v

,EICI}S ]liurur s erJolcr,\ o ec erelSeueg ur eerede ectl
-erual€ru elncleo uud rnlnrfeds eerrugdplg
ep elueredsueJl orp"c neosoloJ ternq lqcarqlv
'(a1e;pe1ec roun rnlruorJalur
-InJueEdrruuJeS]c{euJnocceJredt'ruualglsJeueeuaeslel}psriel€'gru,r].ur1ecdeds
ege;Solo; urp rS eserer queqos rSeeece) erueJl
'rce^ uJ ]rueuod eu ES Jol eleumu
e3 rulued €eJeJJnl lepu€ruoc n€ eJ€c re3 'rrJolrlc eoce urp reiueroyg I€ ]celrqJ€ luepodrur r€ru Iac
'rqJsolleurug oddryrg 'ngs lnuelelrd ep ]etnle
tieeqcunue?uJ nels 'nrlsou lnrieds ur eU€ lsoJ e orcr€s€IN EO sndnse;d €-s lgcuJ qlJeJoc
ep lgle e ecra,rlcedsred rerfcerord ern1cru1g
Jl?-s urno rS ec 'reyedeJ EreJe uJ 'u€ld-urJd uI
'olleleuoc Inl ellrqdlncs uI rS gzeeuorserdrui 'l€rnlcelrqJe Irupec urp nrl€lap

eJec 'eurs ep eeJrugdpls rS J€p 'ej"log ered Irupcog elrunrsuerurp lS eur"rog erzrcerd nc
el"lrl€J ro1 eyedrcurJd 'eJeol?undrur rS oprlos pugurruJolop 'luoztto ep erutl sd es-npurqglul
'eurcugpe u1 3q ole erlur elelered eprnueyd rS
'eren1e1s elonlrs nc eleleuosJed rS leluezetdeJ
€'ruorr8ccre€su€trpJ1q'IreInrflrrruuglsuuroc'cneuseorecoy8nuderSd€seoeJp€ulnluJl olrrull eleoJ 'El"luerunuou pileu; es oJ€c orrcruJ
es IO ep oloJurp go prrglrn 'a1e1ue1l nJ lrqrzrl
'ruo ep ]rulsuoc 'urpelrc 'lerdorde lnrieds lruorcrd qns 'sol eueoJ €l€seyd else JuozrJo
e1 runlcrd erJ€ l€lrurl ne-rS rrusrlelr 'aculeuroe8
euroJ nc (erlocel reqleolnrcSl€Irrloppplcriegd.nl,crloceerd4sred ep €IuI-I 'oqlloq eledec reun I€ tnut8ou,u nllnds
un-JluJ oa,uu8tlspy ]eJpecuJ e emJ u1 'eiue"rolg
u1 pugund urp elle^oN erJ€IN elu?s €crreslg ulp €3seg uI
alotutl nt4tads"tad ele rJrJecnc Jolrou eerecrlde
'.. i€,\rJ3edsJed
uJ €rJlsergru pl€'olzl 4leuJlnsupo?unre/pape-prSlcournccdesuell\:lrlrynl
elso qseoruruJ eJ" neJeur eeunds pc olleccn
-uozrJo erurl ed os-npurulglug roy epiglnue.rlxe
:tltnof rytozrSlocerddyruero-rrrcdrsreenpdeoulnceJslslesepuloo"dorJernSrcu'nlelJqrUl€no]cIle'renellsenusrniJecedsAes
-Iun JoleJeJsrru € erc?e1zap ap InuoJe uJ Jseun eJec ellFII 'e1e ar1u1 erdorde es rS

gzea:oScrru os 'rou ep gzeeypdap as ec gJnsgrx

ed 'lnluozuo nc eleye;ed'e1e e4ug ele8e eyuurl
el€ol Er el€lsuor es 'rnlnolqel lru]uec pupxg

) Sllvloon D.lt.i

(1.904-7987)

Hrist aI Sfdntului
Ionn aI Crttcii,

1957,

ulei pe pAnzi,
230 x 103 cm,
Art Gnllenl, Clasgon'

,o

r,tr (aru1auroa.3) orqdo rolllznlr IIJFZTTTIn plr.rolep lnJsollntr /Ep'L,,raellrOqrsrSocelru1un111 1LirrJn.lrl1psJr-rlorE"/zrScp,,uazpoloyoululreJtrr;aEturC"

krcyseet) raq)sA'J'W

'rrunrjer €rnzual ap azarcclr1a I-qs (pnalC
rnl alatuJn ac1) puguarul 'Inlnluarlslrorqns €crpJoldxa u1 lrurod e 'aurrrdxa ps rf, arJJSap ps nlr plplrrlsap
'ernlrtc{ 'JIrqrzIA rrjul{ear p plaplJ paJEpaJ asenlard .ro1or erlerSolo1 a)arpoaq 'aur8eurr urld arplrunruor

ap irnpolu rou loun Jlr.rplng) ]enurJuoJ np olenzrl alaue /Jprplrol l Ioqzpu Inurr.rd pdnq .(r-rolarg

a.tpltv cp tZ6LuI leulqnd ]soJ E rnl In+satlupru 'ZZ6L uI ln.rgde) lsrleare;dns rnlnluarnr 1e ltrultrazardoy
(net-VOOt) IIeC ropE^I€S

PllnJlsuoJ a,red eour8elur 'lrqrsodulr e [ru3n1

JlSol gc llruees urep eu rSop 'go tnlnlduJ sol€ rerr

ezee-rolep es gJrdsu o erec ed JrzlJ npJ op EeJ€lS

'lutrro{ eq 'sol op eq 'sns op €q }nzp^ 1€unl

fusred rSernlace urdnse euullnturs e,trlredslcd

reJl e eeroprqosep ur.rd elSacpdgz el leqJSE 'J
't\ Inzepu€lo ep 'aLLqq pllv |El[qqur Inolq€f

'Joleiurqs el€ elncsolrnJ

elun.rE^epE €zeJlnuE 3Ju3 'ilunurur urlseSns

ep e ru1ued rc uoleltlpal JJeJoJ retu lgo Epel E
n4uad nu ESUI elSesoloJ ol e,reJ ed're,trlceds;ed

royr8ei uerrugdqls otSepe^op rleq 'elrqrsod runl

-rolle €arele^al urJd 'auerprloc 'eleu€q leiualsrxa

eruoJouoru sutcunJpz es 'ezeqcos ES elssleuJll

(rlSrleere,rdns rilu1.ro1ec e rS uc) ll€C rnl El-rV
'prrl^lp eiusze:d nJ ElJOlp glnlg8e1

ur '(r-r€Jsed rS rcrpq 'cu1 'riunur nc) .rolrucueo

s uJJSO.rel Eo[rnl 'sle^run 1n3er1ur pugsrigJqlrrJ
'co;eq nnurlrroJ lnrieds elsesoloJ [rusrilv

'oleolezrrrJdrns reLlr rS eriuedu acp.J 'rre,i€qtnz

r-rES ureqrU ep eler1snlr '(UnX lnloces) clorueds

runlcrd Iu rnu ep rnlnloJas erirpurl gdnp

'tnyndru1 e plsileel eorepad 'rnlndec erdnseap

ep 'lrpeur lelol eJepo,t ep lcund un-llurp
1nzg,t '(egncs e : rt)"u7o))o"t zeJUe.tJ llllueln:

e1 ap) rstu:to.l ut ')^nsrl rn1 rn1ndru1 olrunrsuorr-trp

rS cserJsep IElruq ep Ia-+ u-I 'sour3r1re,r

ole eJiur ardo:de es rrcnJc rnlnuluel e1u elale,recl

ayrury 'eprde.r rr:pseldep ErseJdrilr €p e nJtuod

' DZdJr^ snpoJlur e lntust.rrtltt/''XX rnlnlooos

EUe rrr tet 'patptftrl/ ]elrqno e ln)o.tog

'ul3€s Eu€

lruIal Prnrr.u.r8 'eJrlsulue.+ ru13e1 ep esord reun rS rn8rsep lrJnuJru e 'uprprloJ 1de; un ]ruo^.ap
e InJoqz uI 'e-rlseou rrcode e qlerieds
'autnl pllv Ic lerqc or+ qs curq eUEoJ ealnd le el€o 'rnlnrocep eJec
p lepunJ ep rezuEd Inlrsds€ urp au^ord {?lollDds ecunrzr1 aguog 'rnlnduc erdnseep ad
(zze L-ses L) 'sol
orzttll 'to1ftLu EI t?ueoloJ o e1€J nJ 'tieJnlple
XIIHJSJ ) lN ^ e33l] eJ€J UOrAe Un UJ 'JOlrl,Ud alSed rursnqg,id
rie.red rop pugJoJied ele o.rluip eJEJeU 'rJoprqosep
eriezues edeorde pugp 'luoeunlur 1n.tec ecl
rert rodu pugsriEJuI '(pcrselc ruteel ep puacs
e1Se1n1d eecnJJ :aJeolplnur:tlnJ Jruapel o ad ec
o Ec nr?s) JpdEc gJqJ: erJnc o eJ 'IJOJJOd qnJ un
Iglul lBuesep € lruo]ne t-J ruE^J3sqo 'urpluouap oa.rttr8rlsoy lutcrd e ileq Jope^leg lnloruedg

o-s urec.rocui qsuc 'glscJoJ p^rlsedsJed o-JlnJ JINICNI -INIJVdS

RELATIA DINTRE OM 9I UNIVERS

v Piero della Francesca in orice imagine, autorul mdrturisegte, chiar inteligibile - ca in picturile clasice ale lui Piero

(1470-1492) fird sd vrea, felul in care vede gi mai ales della Francesca, Rafael sau in parcul francez
Legenda Sfintei Cruci, cum simte locul sdu in lume, in naturd qi intre
de la Versailles, trasat cu rigla gi echerul;
frescd, deta1lu, oameni.
Altarul Bisericii . natura sdlbatici, in continud migcare gi
San Francesco, Arezzo Artistul igi poate concentra atenlia asupra
transformare, plini de forJe misterioase,
eroului - impins in prim-plan transmiJdnd
infruntdndu-se dramatic, trezind temeri
increderea in for{ele omului de a stdpdni legile izbucnite din strdfundurile subcongtientului,

-universului, sau poate - depdrtAndu-se de el iralionale, ca in picturile romantice - de
Caspar David Friedrich, sau expresioniste - de
sd imbrdJiqeze cu privirea spectacolul naturii
Edvard Munch, ca gi in ,,parcul englez", in care
imense, populate de mdrunte fiinle trecdtoare,
plantele par a fi ldsate sd creascd la intAmplare.
ldsAndu-se napddit de angoasd.
in cazul stilului clasic, artistul iqi
Creatorii au gravitat continuu intre aceqti
construiegte opera sigur de sine, radiind
doi poli opu$i, denumili clasic Si anticlasic
incredere, ca gi zeul luminii Apolo, de unde
(sau romantic). Pentru a defini orientarea unei
numele de apolinic, pe cAnd polul opus a fost
lucrdri nu conteazd atAt locul pe care il ocupd
denumit dionisictc, de la zeul vinului, Dionisos,
in pagind omul sau natura (portret sau peisaj),
in cinstea cdruia se organizau in Grecia anticd
mai important e dacd in imagine domind fie:
dansuri qi cdntece dezldnJuite de ame{eala
. raliunea umand ordonatoare, crednd
structuri clare, geometric regulate, stabile, vinului, sursd a genului dramatic din literatura.

ffi
68

69
'alplnSo.r undloJ ri 9,rr1:ods.rac-l arclsap alelprl srns y aurldap alaSa1nro.r

rS a15rur1 o ap'alsnclo,r'aJpnlEls a[euosrad nJ'EIE]LraLLlnLroLr-r'orlJesEIN rnl pJunrzr,\ FnLltlLro)'plp]ulr lrs
et:ttr,rorcl w!'ozzary LrIp olsaf,uplC LrpS €lrrJsrq urp ' rf,n-r'l lainrlg epua8al" J pJSa"rJ ui ple1rc1er ps pil.reltnl
'rarlpll ole allstUe J.IlLrcl Jllt, rrr r{ ujr.ra.rolC t'l }t'rJnLV AX tnlolJs nrp 'rrlndunl rrrolSeuoy Jr? Lrpr1ulr ro}lrcl

(ZetVOw) Ersaruerg ellap orard

i,l

:ir

nrI€lac >

il
il

's.rEOrJelul eles 'rnlruelsrur Jol psEl

rrurpJo B eriseloJd o €c '[o ep ]1?aJ3 rnlnrpeu nu eJEs '.rol€roqel 0p eurlltnl uc 'rJuEpE eJq[rn

e rS rnlnuo uldnse €leJlueJ IeJis€ eugtugJ gJq+ IS esroaJd esJns o prq+ 'EZnJIp o uuriunl
'ol€Jqrlrr.lJa JolrriJodoJd € elelopur ed ee-reuru-r
rnlnJolr,\ud €riuelv'rueloduraluoJ Jolrzue[rEu
-l?xo pugirrured'elEJSrLrrolr nels cleluuosre4
olruesrdul ul ec IeJ €l 'airlnzunJl ellnut urp 'rnlruruuoo elE e[Lr3]

sndLUoJ lnluod ',n rlerocsp p]€l€J] e €{e]e8e1 olelrturl aJlur Jl?lJ elnu:a1Se luns olrJoluJ
'unqn3 ep PLLTJOJ uI 3le rs elezrlrls '('c1a nrpurlrJ e.rds
3lesu3 nJ 'ruels€ueu Inlrls uJ rriJllJlslroJ r,ro
ellntrl reI.U eleJ op plurzaJdoJ u€qJn Inl€sred 1n1u3 'eregs erlpc lnduc) eluln8ar eJrJleuroo8
'e[rr3rrgpE 9Jq]'3su0u un8 r1 erlec e1-npug8urdLu r'c sunlo EzEezrlrls
upIe'loellerJld8e]luunr saplepEursneJ-rduLrrrpr
-rLlrnl rJolnJ elrJnu nps lnuosoC 'gleuorie"r 1 rol e^ela8elaiur
-eld 'rnlnprz €DSgd
E n.rluod 'o"rEI IaJ urlrrelsuo3 rn1n1e,rgdui1 rulued lnscJo]ur nc elSelaldun as Jnf urp ueutnl
eur€Lu 'euelA €]ugJS e.rlpJ Jp ra EJJrspSoJ Lu ,roprolllo rS :o1auro3 rrrrSnlsep Er.rncnB

e1 qLred '1mo1rn1ue14 lru8rlsgJ lsoJ E eJeJ 'rnlnrieds € plJeJoJ rerrt ]uJ
ed rrcnrc refuelsrxa a1e apeosrdo elalrJeJrp erupal o uolruued arec g,trlcedsrcd e;dsap 1u1e.r1

pullsoAod'asndu,rdns erlsrFer ut'ozzeJv un punJOs 'rerJlerrtoa8 Ie Jolp]acJeJ luuorsed
un lsoJ B elseJe 'er1e11 ur ruelSeueg €Jodo ur
urp 'oJSeJUEJC rn?S rrcrJesrq rnlruu]lu IrieJed plup"rl 'eJSOJuelJ ellap orerd Jp't)n.t.) tatul/g
ad cpurlul es t)t7r) laru!/S opua8aT ecse-rJ
opuaEa'7 else trselc llls ep nldurexe u1

Vf,ISVTf, VENI]IZIA

.7 CASIAIi DA\'ID VIZIUNEA ROMANTICA

Fnmnnrcn Tabloul lui Caspar David Friedrich Stdnci firavd, cLl care spectatorul se identificd, infiorat
(1774-1840)
Stfrnci pe insula Riigen, pe in,\ula Riigen pare de la distanla un ochi de de mdre{ia q;i splendoarea naturii, dar gi

1818, ap[ albastrd printre sloiuri de ghea!5. inspAirnAntat de propria sa nirrricnicie.
ulei pe pAnzi,
Apropiindu-te, ai o senzatie de ame{eald in fa{a Urrnarind lirul cornpozrliei. suntem atragi
90 " 70 cm,
golului care se cascd intre stinci, cobordnd de stAncile albe, ca niqte dinji ascu1i1i,
Ftr rtdLtliLt O. Re itthnrt, spre nrarea intinsi in zare,la infinit. In centr"ul
Winterthur compoziliei, deasupra unui col1 de stdncd, contrastind cu fondul marii liniqtite. Jos, la
ascu{it ca un pumnal, atAmd in gol o creangd
baza pov6rniqului, siluetele mdrunte ale unor

personaje in costume de epoca par pierdute in

!i,, -:' t!
iln't" :il:
Fr' _e
4r"
-';l':ctlj*":,r
.-,"- f

;l l

g*-

70

LL

punl rS alaJpos llul;ul inrieds arpr LrJ al€s Jolafr?',,sJrralud€'aLJuaorJ']Iuneft]lsJrapA]")apdLsrrg:JuonAo€Jpd/'xor)orlurJseolJagalrrnLlrnprspu+a€+tlrlr8pp EloAa
puglse4uol 'psnard 'Flalr €s
Eaf, nl
ernl)€C rrrJu€Luor (a8uny 'g er) roprolld 1e rS (sr1u,ro5tr ur) rolicod lndnr8
ul 'Bpsarq Et lllqe+s e-5 'e8etluadol LIJp aUV ap eIUap€fV €l lerpnls V 'rnlnursrlupuior Ip uerura8 ro1l.1

hVgt-VZZt) qrrrpalrg pI^eC rEdsp3

qScrnrng 'punJoJd re 'ncsero8ug eelocrN rnl Inolqel EJeJo IJ rurpni4€

'lLtv ap gnop oleo orlul nJqrlrqca ep nlduraxe un
'€eznJsd o ec €eJerr 3p l€utuop
luuo,rruiorNE,UzgdzxnEWt, Insues uJ 'ncseJo8uD rnl eJnlcrd uI rS eJrurldruJ e ]uouur Inll-roloJ 'piue3e1e nc 1ur1er3r1er
'pzugd ad raln lrsq8 €-rS 'urn8neg el euor?JorD EI ep 'g]€zrlEaJ lnuesep 'lsunlerurur rnun eelelrzorie;d
lesJolJEs€(eeJJneJseuJersp o
'altaod al puVnq apJ uosJej 'neJelu IIlsrF€ ]€Jrdse
n€ eJes uro erlutp eruorutv nc rS rep ErzroeJd nc elelcrd luns eltrlelep Jer
koor-sesr) 'lroueu n€s leuo] tr
nlS.lUO'JltlC EVIO.)TN ^ 'lclu'tnJ qzsrpnls c;ec piurrlS ep rnlnuo elelrluel

'tuerodureluoc JolrlSruorseJdLur elezued ur ec rrrJd eo 'pleacpr elepnro o nc JolJrd ap elrnrrd

Srzun,rg uud erueo as rnlaJeos eurun'I 'qJ€i ep r€pesdeulpuaoI8nenlJu6Ueenrldsnse'uedrlnu'rerspuneeulelrlrJqruaogsllosulee']utuuoetslrreeudurnleitzrqrLi8yrnouJctJ
o €c elturs es 'runrsed ap l€utnrcnqz 'lnuo
3lnpr.ulenuJpruuroropcleolIrnl lsulssrearndd'rlsesiosJleIsc urJd 'pieopJe^
repeoqorq ele

rrSoJ elolod uud €riuelu 8erle ;ep rerirzodluoc

Inri€ds ur snpal Jol un edn)o - utrlel ep €ruBq a"reJ uJ 'Ecr[rsoJ erie;pu Jp ]eururop 'Jrlueuot
ed elezeSu oleJ pnop eleJ - alel€uosJed
d11 ap else sJOArun rS uo erlurp lngodug 'Jelsrnr
'rnlnlsrt.re urrplrdor rrrp - p]€pglle
ap rirnlp,tul ugrupJ rc 'lndrqc plere rS-nu 'e1eds
ep elruqll rrier^ erAl€lsou elSeze4 e:n1crd 'y1y
r-rrp rinzp,r. tuns ereual rS rrieqrpg 'rolelreds

Inlosss ulp les tnun eirln ed alSr1e,r.rrd o 'ue8 ep ep lol reurnu o-r€ 'BlouorJeur ep lJedsu rS er:pcnl
gueJs pl€ueq o op rrrnrsuerurp nc 'gueun efurrg 'reun1 ynlesred
luaredy 'l?t.tood Dl puzso) apl

CUM VEDE AUTORUL IDEALUL UMAN?

Arta a descris uneori direct. alteori doar canalizarea eforturilor pentru a le atinge.

aluzl - idealul fiecdrei generatii. Cei mai Esteticianul Henri van Lier a denumit aceste

lucizi dintre creatorii de imagini au intuit chipuri-cheie,,imagine-idee-for1[", strAngdnd

aspira{iile contemporanilor, congtientizAndu-le in aceastd no{iune complexd (construitd ca gi
cuvintele compuse din limba germand), toate
tendinjele obscure, gi le-au dat chip.
rolurile pe care le poate juca o irnagine
contribuind la clarificarea {elurilor lor qi la

LroNeroo ne VIucr

aI (1.452-1sr9)
I Mona Lisa
I del Giocondo,

1509,

ulei pe lemn,
77 x 53 cm,

MuzetLl Luaru, Paris

a1

C'

'(ralsru ap aurld rrJnleu rriplrsuaur eie; u1 lr1Sru11au) ueJodualuoJ rnlnrusrralueru u eal nl (allqels 'aleln8aJ
Jr4auroaS 'aseoruotu;e njrzodr.uor u1) alsrueurn aliJol€A purlpls 'glstluarseua; paunlzrl pugurqurJ iIAX

rnlnloJas rolr€ Bzalurs pzeazrleat 'Jplunu e1 aurind'alun])rd 'aJrJSr+r€ rolrrrprl e rS er'al;riurr16 rolaiurlSounr

e arpJrunuror ap ro1fru Arsardxa reru IaJ arn+qsuor ales alauasag aloras pdnp a]ezlleal 'aiauzgrpul
alrarord as€oraLlrnu lndaruor V 'rrrnlpu rop8al pugurqul
€ opJBuoa1 /IAX rnlnloJas B alelrrnl€ur pulldap lnrpnls nJ eu€ u1 auarlelr Rlpra+elqlnlu alelrleuosrad o lsoy
ap ra Epeoirad rrral3eua5 p pJrlelualqrua grn8rg

GtEt-ZSVt) rrur1 ep opreuoaf

'qSelegns lriern 1e leeqcouolul lnsJnc unJeJd
'purnfueS royrcelod eleJpueeu ep rS ueueles

Iriunur ap 'l€punJ urp pcrlselue3 eelSrle.rud
ep rS qle;e8ns olse eJ€sIA ep €JaJSolxlv
'oleluelrlrluas cseu es aJBJ ur 6mlnlJ[Ins 0l€

atalnr\,rad. alirap) erurlur r€rrr Jolec eJJouleJu€oJzqlrruunou]sendu'ngrcl€o,]neep drqc
,rur 99I x gBI alsed aurelSe es crru
'PZuVd ad raln
r€ru Iec e1 pugd'ersordxe ep e1eceolftut eleol
LL6T /as!7 auolN ezeaynet? €rnJ€c 1runl u1 'lul8€tur 1e leriuesa
(erqrunlo3 'ZE6L'Lr) elueieturelle'ns:cqeleleJlcs€Ina;oeldqe€rln]lnncleRp+ouet € pJseelegns
'rr"rpcSru re
o)larog ocNVNuE{

rdrurl rop pug:1sferu1 'cr4eurrsu leqrrgz ]secv
'erserdxe lequtrqcs g re-rS ereruoJ eJgug+ 'rrlSou

rrqJo qns gc;ed ep 'lenluecce ruru e lnloqugz

pc eJrurn nc ruuedocsep eJEc ed 'luqrun

reLu 'zetqo ]l€lglec ed ece4 rode ']equtez un

'..EseouruJ rS psur8" o-pugcq] 'o-lezttnlecttec e pI€urguilqIcescrulrnr:8tz1anJiq1oocerdupg^rJeesoqoqoetpu€enJr'1AeruJndun1

orelo8 'gw eemrn rulued rolrlsrep€p rnlnierdslp '(eleuecugrds rS rn1rupd eeur8reru rS-npuglde rS

Ie ulues eo 'rlglsnul snd n€-r II€O IS .(eA ue14 eeluruJ rS-npurlo8zep 'eiue8rlelur ep urues lseo€
:e]€]delseeu r€lu eloJ elsfuseru €urJdxe € rulu3d €l rrunl€ ed neeurf epeure3l) gll€ul €eturuJ ed gugd

g]lsoloJ rJo ollnul ep ]soJ e IepuocolD E pclletu 'prn8g od 'sns uJ pseJle e eu urfuely 'Euru€op
-alque €eurSelul 'errElqcnq o-4ul nes plrnusrqo
o op €qJo,\ e po Jeop eu-npuguuoJur 'eurla:
eredEcul o-IuI lezese eg ps lntnd U r€ Inlepou e'muFnoulqe(llerIcesrcprr;reSrnu1oo1e8re1pru1uuraucruueIg)'r€Inluenllolocleupr
pc tumdrqcul eu go€p gl€lcerd€ eulq r?ttl g el€od
le4rod ]sece rutuad mlnl€sled eiuegodu4 'nunl poru uJ rugrrrJn 1-e.rec ed 're{rzoduoc FurnJp
e surJdnceu ep rrJepuqul €i€J uI es eelSluqeu rcre rS gzeasarl'nr1ee1 op reuecs 1ruo1ceger rS
€c '€urun'I 'rnlnolqe] eiegerdns Flo] nc edeorde
IS lgc '€unuepJolurp rnlnruo Ie erioJqtrl ep pradoce rS puruop eo 'u€ld-ruud ur elezeSy
I'nrrsur^lnllglrenlDrupeulosr)uorg€ellnulrecruugopdE uI leJls€ urrsESex
'(lrul^ €p opreuoe'I
ep Inll€ rueulu
€c ]ue4suoc lrq€qoJd €sur €Je Ie 'runlsu elrSel rn1ruo1crd rS rnlnroldlncs 'rnln1ce1rqre
Iugdpls rS rradocsep € ep rnlnuo €el€lrc€d€c uJ
rolgze rxul' cle €lolcrcrq'lnuueruqns'Irua1docr1e elelcerord u1 rS csesp8s: as arec) elodnc
'1nuor,te ]€lceroJd rS lnzenetd e 'rIuIeJA ap oleununcul rS 1e4uec ueld nc 'p;nlcelrqre
roleiuulS elrueuop atrso] l€lecJeJ u opJeuoeT utp ol€epr eyrfcrulsuoc purlunu€ 'g1e1ue1dur
'erelSeounc ap p1,t.€ reru Iec e1eo4 're.ttlcads
-red eiurrlS nc ]rrl4suoc ;o1p;nfuocul Inrperu prlos 'gprueld o ec gleluerunuoru eundrur
rS ec - qSrruoleue op l€rpnls - rnlnruo eler[JoJ
opedlurl r€ru lgc €p€.\ es ps pugspl loleroqey es re elenlrs :ruelSeueg u eruldusxe grn8g
ep Ec 'psuelur gutrunl o nere;erd urelSeueg
o ec erede opunolt pp DS1T nuotry r$
rrlSrgy cllidou Ituolsrru e1 'rnlereos elezeJ
ep e]€leAeJ elcurlsrp eleruJoJ e1 ep elrfrurseu 'eumice erds euueepug rS e;eoleilgul IOpl
pzeere8ns'rnurfpru e;dnseep rJoleuruop pcrprJ
ed €eJecaunl ru]ued erice;le pls€ece ec e(
es eJeJ 'rora rlSecu 'n1cos ed rfrns nes eurlxs
'eJqrun eleuud es-npugsei relede3 pierad ed rielcr4 'eurq reru nrlued

'eceunlu1 es gs odacuJ pugc 'lriugs€ el sel€ I€uI re1dnl puele 'ecr1a1le rolunfuoc €eJ€pJoour

ezsuesep ps rps rrlodrcsrp ed erqqls rJ opJ€uoeT uud 'csezerl o1e8ue1eqcr141 Inl lluellJ
'rsotegns ueld ed rS pseeleiugqns rep qSedru1
'el€dtuolse rJeceJl uI 'lelde;l el€ulrunl
"royrirodord InpJoc€ uJ plrqzr^'lugupd ed nuoru
eleiegerdns rou erds ut,t tS olJeunluJ ulp -re relrSrg.tgsep reiuelsrxe ele rrJnppru ec :zplsa

puudsep es IeJ €l 'rrrlurrue rS rur8eur 'unpugS rS ezeeuorfce eorlue rerceJD elrnlels '1e;tsy
JnluoJ pulrd rS rese; luerlSuocqns urp unc eSy 'l€Jnllnc

n€s lrupu3 uJ Iepou - rnlnoJa € 9^rleJuruues

i+=f:+.ii ,*- .

f\

Y

&t

c,

opaloI (' 12 PD 4 s qD nes o u 1o'tnB au 'mlruec elodnc pug;e8ns ']lfunlo"r e lnoued

'?ruol o+uxs LtJuasrg puD trilnu eA es 'yy lnloces u1 'nrzrgl sns ep eeged u1 '(elern1c1d rrlelep nc tS rep
/gggI /RZu9d ed reln
reur ec eeel e erern8gerd o ec 'qnp rS eueleu 'elcurlsrp 'rruur unueyd nc rS rcep) edeorde ep
'zo3,Lg ap lnpluor
eJluJ pullnld 'eur.trp rrurunl € eJeJJueJuoc rS rep piuelslp €l ep rSorcurpe.tc ep ptnzp^ tJ e
ba,taluvwlotuul
o 'gcqoqurs qruoJ o ec a;ede rnlnolq€] In4uec tn:1ued 'ru ap gll€ul 'eJ€tu e ezuqd 'runcu gugd
Gtst-ttst)
urp orJne €eJ€JnlnU 'tec rS lugtugd e4u1 pllllqels e1:3 pursolo;ernlctd rupurruexe pS
,,oJauD'rg"
so-lnodo>ofosHJ 'gluesseJoJSoJ 'ecrun gfuereoc

so)rNst roc > > €urutnl qns 3.re1S os olrJolnc 'pllsdon e1qe1 o rS elelrun o ep 'e1el1eur8uo o op nlqru€sue un

uc 8ug.rg es elurederp 'e.teru ap rJnle,\ €c qsJeAeJ pWZqEil'g1sa1ec rS g;1sere1 'ewq u8ea4ul liruts
e rS e8elaiug e ep 'eepe,t e ep ntrdord nls InlnleJ
es IrJou 'en8rqrue 'gpecut eullep elJel€ur drqc ep e n4ued leprd lsece tISoloJ € Inls+rv
'lJqcgg ep eruJoJ pugnl 'csettgeu cse?un1 'urlsn8ny 15 ue3e1$ niugs 'luguuou u1 eund
1-e ru1ued'qresruede zeBtg eluoc mpsorcurpeJc
es elelenlrs 'eluelsrsuoc prerd rS1 eleleuosred
€eur?oru el :runur[r reun repue8el eeJr]utrue
'urueo uI ptueJlsep es leuotfer rS pqt8tyelut uJ ocerc la lnl glepuPrxor lsoJ B 'opoloJ

'lugurpd ed'sole"te ec €eeo loJ 'pclls€lueg 'pyuert u1p 'gruo1 oluus rrcrJesrq eoJe.{€ esesgl rS-erec

]suJluoc uud e:ede 'glselec 'elnzptau €eutnl 'zn8",tg ap !ryarun oaroluDra,towuJ InolqEI
pueluezerder 'rn1no1qel e sns ep ee]€lprunf 'r.z arecerJ uI epo^ es oc eeec no

'mlruolne €Jnlrlposr 'Ellopul erugrl o ed'ppeod lepunJuos nu Jep lnze^ erJ es Inlnz9^eu ]ncq]:

- rnlnrolcrd InU lrqeqord telpq un 'u8ugls e 'rnlnlugtupd epnleerJ lgcop ,,leJll€" eurlrp
elalmds leluezerda; e 1e 'ariceer o €J 'glclls
u1 'ue1d-urud u1 'csecer8 rn1ruoc InloJ puecs ep rrurJOEI nc rS leque.te 'adutncs tuelnltq
ur ne ro 'rrunurllr re IJoUelAl 'Ie[uoJeJeJ]uoJ rS suruq nc el?cgJqtul rS eletqcetu 'aleJcrd

rrcode el€ 'elriercul 'eqlu elereln8 'uruay u1 elqdorc rnlels uJ 'elotueds elrclJeslq

ep el€Jp€cu1 rS 'rcr1u1xe 'u€ul rqco 'actlecse ul rriugs deSdgul nero or€c no l€]ruq IntuslT€er

unSg nc '"ro1ue1e,tec roleledec 1rutS 1eceun1u1 ep lecoS gleropul qrpJ esesnJ 'lenltrtds
Inl€punJ ad gzealelep es ',ro1 erdnseeq
'e1dee.rp urp rnlnloerd 1e 'e;rfqns'q1e lquguSe.t ':nd re 1nlepotu rS g1ee.r eeurnl e4urp efrue;8
olelrJeles nc nerlspd rrrnlcrd eleueouec eJec uI
e1 pugd rS ernlsece E Eclleletu €Jrulu€ e1 'ze&tg
op rnleluoc pdru1 cnpc un uc utfsns 'tfecelde 'xopogo mlniuezrg €erunl urp 'e1e;3 urp eouel

'e:eo rolrfu!:s ale Jne nc a]€poJq ollllu€ru uc ru1ued leJlse llloeJod 'oce;g IE InJolcrd
e1 ep 'lenzuos o]€peJ luns elelerJelelrr J€I
'pl-rultz guecs o-4ur gsuudms 'm1ruo1d1ncs
'1epou pdnp elercnl 'e,trserdxe luns e1e1e4rod
nes rnlruolcrd eqnueg recrqo ep pugluezerder
'oparolurl nes uerfrl rnl olrJpJcnl uJ e{euer1
el lsrue ep gl€Ipnls 'euet1e1t tuelSeue6 1n1t1s 'ua8 ap euoJs eJlEc pugJrn 'uplerdrelur
u1 ptelcrd e mlnolq€] u sol ep ee]€]prunl ep e]€lrugur o nc porlol€c €u€ uJ e.iedu

'rnleluoo Inlegns Joc €l eJnp erec 're8ug mun Ie 'arirpe4 uud elexg 'epqrsod euIeqJS €,\eluo Jeop
'cr1qo '1ug.t ep lult8e lnlueutSen 'e1un€ unlgsei eJ€ €xopogo ege uJ erec '1ncurud nJ reJeorceC
reun olunpleg csedrlcs uur8erur lru]uec uI
€u€ocI 'mlnlsrge efer,r. urp e1e;rdsur '1sr1ee.r
elepor lllulep rS aleuosred nc 'lncer1ed ne-s

runc eSe erces ;o1e1deg eoJrnJrlsuocer pugiruued

'rn1ndnr1 eerriugs rS ppqtsod l€Jeplsuoc
e 'rSorcurperc ed ecrldur rS s8u4u u n4ued
'y'ces gdnp gwztueS;o 'pcr1o1ec €cueslg

'(puquezrq eu€ ulp ruqdpcs

edrredsrp el snp u ec eeac) runlol e;q1 'ecrle1s

rutpnlqu u1 ]ugurpd ed giern ulsxe eleod nu erec
op prq+ 'rnlnrfeds rS rnlndurq eJeJ€ uI aleStlgul

neJe eorTqrq eleleuosred 'glsalec eerunl ern8g
e ruluad ';o1e1rdsr sndns loluerd 1ndru1 pugrou8t

lopSorcurpaJc Ie rolrnueu rS 1nzp,r.eu tnlnlmds

rerunu lndecur el ep i€seJp€ e-s eurlSerc elrcrJesrq

urp uec 'gugSgd €uE ep e;rqesoep e;dg

INTNI NZV AIIN VEUVUNDIf,

FANTASTICUL

y ) HiFRO\Y\rus BOscH, Hielonyrnus Bosch. membrll al Lllrei AltarLrl Ispilirecr S/Antului Anton il repre-

TrtptLcul Cnrul cu fffn, confrefii teatrale. a inventat fiinfe stranii, de zinta pe sfdntul cdlugdr. ciruia cliavolLrL peutrll
co$lxar. disociind irraginile Llnor oarreni. a-i clatinii creclinja. ii arata un monstrll. [ndoiala
1 500-1 502, animale. plante saLr obiecte obignLrite ;i in perf-ecliunea Crealici era socotitd un pdcat.
asociind apoi intre ele parlile ob{inute (ca in incleosebi in epoca Rcnagterii, cAnd. pe mdsura
135 r 190 cm,
jocul cle copii ."capete si cozi"). In pictr,rrile snle ciescoperirii lcgiior gtiin(elor. raliunea apdrea ca
PrarTcr, M:rrlrid
c1e altar. inspirate din fblclorr-rl mcdieval, cl insu;irca esen{ialir a Dunnezeirii.

mirturisegte fiica de pcdcpsclc infernale. Tripticul Csrtil c'u /iin lluslreazd un vcchi
clcsfirguriind in tala ochilor o multitudine clc
pror''crb ,.Lumea e ca un car cu fan ciin care
viziuni fantastice.
ficcare i;i trage ce poate"" fhnul sirrbolizand

t

'a

*

;e&1! ..:

4$gg;1111;;s ;;,'

// 'Ff,rls€]LrPJ

uuoqusT-I 'ar.rdolcl Jrlrnl o +pJJr p '(a.relsrLr-r) n.rlpal ap RraLu€o
'lL)Lt]4LrN lnJ:1tw rp rrra-r1,roJ rJLln [e nlqurrJ1l prelnclocl Erza+up; Jp
Olealf, O[aLLISE]LIEJ a]'Jol pJOi\O JIEI Lt! S,tuoleZIIPJouI
'009 t '(lLtctL€Prl)
arua] nl .rlpllp Lll'e;trnclB a-rEf Ilrrinl EJUntZtA
'tto1uy rrtyr1t.r12Jg sale rpur luleolclxa p LIf,sog iiJpJB>l rS opreuoal
aa.n1tds1 1ntt1dtt1 'rLrJrlelr rls'Ll,rp rL.rBur nr ne-roduraltror 'a;alSeuay u1
:r1o8 e1 rlr arJrr-rl Jp pppouod urp /pueluell rotrrd
(crsr-o*r)
Hlsog sitr\.\No)FrH v (SfSf-OEff) qrsog snruduoralH

I''r

!i
1,.

.l*

I

rl

'XX InloJes urp plsrlaalarclns

Et.rE cp gtenlcrd tsoJ e pcr8op oJelqluespe,r
rS iJiptrleer p rl€tuorrtep :p EpotoN

'unpd ep epeoo uJ Io,\l?rp un

ep tieldsut 'tierqluec rS rirlso8qrpul rop q!:c es
]eqcsoq un--rlur Jlg^ ui 'rior qns ppEJ Eb^ plrgJsr.r

',rr1 un rler 31nuls iiLnLLSrqo lrtreuleo pupJ

ed 'lurrgo 'J,rBIq3 lnjeJ ezpourJn rrunl n:eut
I€N 'a,IcotgJe,U olIJeJeld tS uuttul 'a11iptrue,r

CONCRET $I ABSTRACT iN ARTA

) Kezrmn Melrvrcr Legenda spune cA intr-o zi, prin 190'7, pictat in 1915 un pdtrat negru pe fond alb qi in
1919 un pdtrat alb pe fond alb. Ele nu mai
(1878-1935) pictorul Kandinsky, intr6nd in atelierul siu, a
fost uimit de frumusefea unei picturi. pe care imitau imagini din realitate (evenimente,
8 dr e1t tunghiuri r o gii,
n-a recunoscut-o pentru cd o aqezase din oameni qi ambian{a lor) gi de aceea au fost
191"5,
Stedelijk Museum, greqeald cu capul in jos, gi cd din acel moment numite nonfigurative.

Amsterdam ?le Formele gi culorile erau extrase tot din

s-a ndscut arta ebstractd, rupld de realitatea lumea real6, dar izolate din context. redate la

concretd. Adevdrul e cd din primii ani ai altd scard. Pentru a marca deosebirea acestora

secolului XX, progresele tehnice au adus pe de imaginile oglindind natura concretd, ele au
fost numite abslracte. Termenul e impropriu
lume fotografia coloratd, care a intrat in deoarece imaginea vizuald, perceputd prin

concurenld cu pictura realistd, imitativd. sim{uri, e intrupati tot printr-un obiect
Fotografia a obligat pe arliqti sd mediteze
material, concret (spre deosebire, de pild5, de o
serios asupra specificului crea{iei lor. Malevici,
no{iune filosoficd sau gtiinlificd, cu un sens
Kandinsky, Klee qi mul{i allii au cercetat general abstract, cum ar fi cuvAntul ,,idee").
fundamentele comunicdrii prin imagine,
Ca qi in arta figurativd, gi in cea
izolAnd elementele ei primordiale (punct, linie,
nonfigurativi artigtii iqi comunicd triirile, dar o
suprafa{d, valoare, culoare) qi cdutAnd
fac folosind doar mijloacele pur viz:uale, frrd a
sistematic ceea ce transmit cele mai simple
combinalii dintre ele. Kazimir Malevici a ilustra sau descrie o poveste literard.

Autorul propune astfel o schemd generalS

ca o imagine a lumii vdzute de departe, de unde

nu se mai disting fiinle sau lucruri. Privitorul e

liber sd o interpreteze cum doreqte, sd igi toame

in tiparul oferit de pictor propriile stdri

sufletegti, colaborAnd astfel mult mai intens in

actul comunicdrii.

Iat6, de pildd, tabloul B dreptunghiuri roSii de

Kazimir Malevici. Am intrebat cAliva tineri: ,,Ce
inlelege{i din acest tablou?" O fatd a spus cd vede

o marionetd din cuburi de lemn, un bdiat avdzul
in tablou un atlet care aleargd, altul a ,,citit" o

mitralieri. Fiecare din ei igi exprima astfel

preocuparea principald, incircdtura subcongti-

entului. $i mai interesant, un alt spectator a

deslugit in imagine mai multe vehicule vdzute de

sus un autobuz, magini gi printre ele o bicicletd
m[rlurisind ci el insuqi este biciclist gi cd ii este

teami de traficul aglomerat.

Kazimir Malevici (1878-1935)
Pictor rus in grupul avangardei; prin1911'12 era geful migcdrii cubiste din Rusia. Alcdtuiegte din forme
geometrice simple, viu colorate, compozitii abstracte, foarte variate. A redactat in 1915 manifestul

suprematismului, al simplitdfii extreme. Profesor la $coala Nalionald de Arte Decorative de la Moscova, a

publicat in 1926, la Bauhaus in Germania, cartea ,,Lumea nefigurativd", o dezvoltare a manifestului

suprematist.

78

i 6L
I
').rol .\JNBIlpnnl p0t6LutC nriucisrsdurrlap!.rPJPuI'rlullrrlltPpr-rn1 rrj-rodo"rd
I
ap a1r,rn1.rcrde.r'areo1lruL ap LUnLurlrrru nr'ourr-rdxa ps +rrpr.uln V p]r€"r]sqp a1.re 1nr-rrisns e a"rpr Lrr '(ttOt) ,,t[ttt
h Srnclsaoq ue1 1n,rolrrd nr lejtrrrlul y ,,ursrrrlseldorlt" ps plnruo1 lrtunlrap p lE Jl€lltoutepLInJ
aO" L?lsr^ar rrnrr-1Fun1da-rll nl 'a.r8au 'a1er11-ra,r r$ aieluozuo trur1
il aJrJOJnf, u1 nl '.r+l€.Ilsqp rutBeuu e1 pug8lrnle

$; alar.rrro1 1e u11cluns e rodu 'lntusrqnr leluarurr.rdxc V 'srrl?d tl 116I Lnp 'Lupp.Talsurv EI lEruro1 'zopltulo JolJld

iill 6f et-Z Ze;) ueTrpuotr{ lard

TI '1u.tnc rS ]eu elqru clesrd elezun.U ulp sellx3 'pLUIul ap rrreuloQ op
uIsnolopfp, lrIdnluesp[rEo,rrpr1Jeu,rnn8gJ
Iil u,t rrfei,r [tLrpBO 3e-4u1 rc aoznur utp olunolqel ulec uu^ Jee[IJ3A
nolqel un 1e;edutoc
[] mlrnlu nu '1e u.rads 'pueo Iruolrl ezarn8gcrd
$' gs eeJop [e :glEiLIeIqulE eulplo ep 0lepotll e 'so.r.re7 uerlsr:qJ Eue cp [nJI]uJ tS lnctpeut
3 'llcerlsqe reuu lE rolpurisns ]surznlue un
elBS elrlnolquJ E-IopISLIoJ tSnsut uuupuol41
!i 'e.teut,td 'ern-rq3e r+ r rLil'lrlc3]e

$ aluolnJ rS 1nl8au 'lnqlu Ieurnu pulsoloJ lr,rulod 'elrqosoep iriceer pzeaSuulcep ol
$
ti rS clecrpe,t rS eleluozuo luop pttgStiq;Lll nJonl rur8eurr rSea1aru E-IoJp J'.to1t.tuuyoq 1ncr1sou8u rp
il
rSelsce aJEJ 'ueupuo6 lold 'XX lnloces ulp uund us .rop"rlurqrsd elSelnls 'ele,roloJ nes
$i
ngs lnSeum 'rolcpqou nes Jolo.IlseJoJ 'lollieJad erSeu elrd nc eSueld op los un-Jlrrrp pugisuoJ
f$lti l 'Ll)Dq)s'rLloll lusat'rBlrrLris polr] un-Jiul
JIB eleLr Jolrrurl €eJeIuIlqns utrd 'tepuulg
p 'slBrJOS ItIlpJO rou raun
1u rruaipmc rS eurp.to op Inluepl IIAX Inlores
$ ug uuurdxa u rS eluod .rup '1unzt't nt:dord luqutll Inun ele
f' +loq uel ioeLU-IeA pugc ad
I 'lrqepunJuocur olserznlue elr-rplnqJ ep 'ln8rsap gte8el e '..91sr1

i 'nudold ngs lnlequtl Ln 'plurJJns puiloJ o-llltl -eue:dns eerecSrru" lurirur e IJIAaIeN pugo
Jrlsrl.rE rnlnluseur uiuese olrrLtsul?-lJ 'yy rnlnloces 'elnrlnndpec':u.rreelnIrqq]Beucnio
l yrtseluq ep lureqrle 'uplrpuol ep ln"ur.ntleglnp8yrgd 'rtuiSutttr
eriecrlruuies lJnJnluoc
I op 'tJe.rlsqe Inolqel '€]s€oce rS u3 'unlpcrd
EAOIEO .n?op ozollslullupe es II ps sunle ep rSr:e1ace n€ ale 'otlJeJlp rlcplulur ap rSag '1ei
i
e rolrlur{oq cJ€J LIIp 'autlupBtp'ecectle prnd rSuycce pLreAB eleuosred nes runrice 'repr -roun
il ur"r3l€LU urp ruop puglsuoJ InlnlustuEslpe{u
i e rolr?loqel ur eoJaJnpord gsug ltSns"r e-g eeunrunuoc pzeere8ns 'qle InpuoJ ed gloeduroo

:jll 'e1e1e3e,r, alueuod[IoO ep InlsJp 'ro1 ueredrug 'plueplrerse oreJSrLU
lrl
e11e rS €zolnleJ q1lnlu IS glrloe eiuelsqns g8ttgl rSeee ce ur 3luo] oluueJJUe 'arSo-r eJEolnl
iti ed eurir-roc a-rec rS nlolrErp pllunu talueld e1e
I rSeeece op -rup rLurJgLLl all.roJlp ep ;oprnrq8

$i -un1de.rp e1e eseolniloJ eleut.roJ uedecle d

fl 'uaurSeur nldurs rS rnd III1IO pJ€CI

fl PUaIA

l lX' r u n as nJN st t l1s r,t (r I s tll4 s M
'pluuorjrzoc{tuof PJnlJn.4s
l
'999L
i
'ln"ntlaTv'rl t:lCI NvA
J
)rrr\df1 rvf ) )
i

i

;

,:l

]:]

ji:j

g'Iase Lu n as tr LLtl s u l1x

'y.761 'atjuoduLoS

NVlr(-\olAJ I.:il.[

ARTA ABSTRACTA, CLASICA SAU ROMANTICA

Mondrian scrta: Arta muzeelor va dispdrea Ca qi in arla figurativd, 9i in cea

pe mdsurd ce viala vq deveni mai fruntoasii... nefigurativd arliqtii qi-au resim{it relalia cu
$tiinya Si tehnico vor .fi mijloacele de creore a lumea din jur intr-un mod clasic sau romantic.
aceslei .frumuseli (Cercle et carrd, 1913).
Total diferit de Mondrian, Wassily
Artistul a alungat astfel din imagine aspec-
Kandinsky, creatorul unora din primele lucriri
tele naturii, a,,denaturalTzat"-o, proclamdnd
atrlonomiq Jbrruelor pure. Elimindnd liniile abstracte, a reprezentat fo4a explozivd,
migcarea violentd, in compozifii in care se
curbe 9i oblice ;i gtergAnd urma mAinii infruntb linii oblice qi triunghiuri, forme

pictorului in lucrarea finisatd ca un ,,design", colorate qi valorate contrastant.
pictorul a centrat atenjia asupra rapofturilor Prin aparenta simplitate a imaginii nefigu-

dintre orizontale gi verticale, dintre suprafelele rative, care pare uqor de frcut, arta abstractd e
uneori mai greu de apreciat de la prima privire.
plane, netede, in culori primare, pemi$ndu-gi o
Criteriul valorii rdmdne insi acelaqi: trdirea
singurd sugestie ritmicd prin asimetria
totald a spectatorului, bucuria comunicdrii dintre
compoziliilor. AnulAnd timpul qi spaJiul din
imagine, Mondrian se apropie intrucAtva de cel care olera gi cel care primegte.
arta btzantind. Artistul s-a sim{it insi, la un
moment dat, constrdns de rigoarea formulei Dupa cllm nici fotografia sau pictura

sale, atunci cAnd, aflat in Statele Unite ale hipenealistd, care imitd intocmai realitatea, nu

Americii, a dorit sd infiligeze viala trepidantd, devin ar16 decAt daci reveleazd un sens simbolic,
poetic. Diferenla e cd o picturi sau o sculpturd
vioiciunea imaginilor noi, pline de surprize. Ca
sd rdmAnd consecvent principiilor sale dar sa abstracte, avdnd un mare grad de generalizare,
invit[ pe fiecare privitor sd le interpreteze, sd le
sugereze totuqi miqcarea, Mondrian a recurs la
personifice, sd le trdiascd in felul sdu.
un arlificiu: lbsAnd pe loc structura staticd a
orizontalelor gi verlicalelor perpendiculare, a Cdutirile febrile ale limbajului vizual, care
orientat altfel panoul, incadrAndu-qi pictura
au culminat in arla abstractd, au transformat
intr-un romb, cu rnargini oblice.
intreaga viziune asupra artei secolului XX.
in tabloul ,, Victory Boogie Woogie",
Dupa inldturarea din imagine a subiectului,
1944 (colecfia Tremaine, USA), a renunlat qi la
a acliunii literare gi a reflect[rii realitdlii,
contururile negre, care separau culorile
desenu/, lumina, culoarea, materielul, tehnica
izoldndu-le, Ei a ldsat petele mici, cu accente qi factura au treclrt pe primul plan al atenjiei.
rogii risipite peste tot, sd rdsune vesele. Tabloul
Ca qi marii arliqti din trecut, gi principalii
poate sugera astfei fumicarul automobilelor gi reprezentanli ai arlei secolului XX au imbinat
pietonilor vdzut de la in[ljimea zgdrie-norilor,
ca qi ritmul sacadat al muzicii de jazz. viziunea clasich gi cea romanticd.

Paul Klee nota in jurnalul sdu cd ,,artele
plastice nu incep niciodatd cu un sentiment

) PtEr MoNonten $ = *.lr i.,

(1872-1944) *e*l .d

Victortl - Boogie - I

Woogie'

1911,
ulei pe pdnzd,

Coleclia Trernnine,

Basel

> } WASSILY KANDINSKY 'l irffi ftrrE:rur-.. "
(1.866-1.944)
a-t
Vdslaqii,191.2, t;
ulei pe pdnz6,
97 x 1,07,5 cm,
Stridtische Galerie
im Lembaclthaus,

Miinchen

80

t8

'+uaru€ur1eJ uraJdns un ap rJn+f,rd rS r.rn,l,er8 'ouasap
'^ld1onr[eqatpu1aarlzoapzuqeerJuaoJsarszaprslsrpS dazr6a-lpastralrrSnpsar1ee1n'[aulreq'pplJJnra1puasrqJprars+n.ururnoetlp'(re1So9rr6rr1an-dr6u7ulr6rJ1J)e€rslunrIrreJqqernsueugaestup'rluaer8orJsrrazonJ1torrlrrt4dd
pugzrl€al

'Ien

hVet-ent) aaIX In€d

]luee.pzpuruuoeJs8derosanaee1q';anlr€uSBeap>eol1)PdrIroNusr/a)r;rorenrIdNlso"nd.J,€'A"ZoT:r'6s#oLfJuNl,' :e,J,1p;tl;e?.€d;un;l;rotle:njerlr"pr"srdnTs5i?aerr"dinisdlao.q;Li"jalys"rTreosd:,ne"qJrS#',a,+nJ);€1:ris+leisJqq€prTr1rpin3riJa,nr?pl pa?l3a:"r:uie#rrad'r"elirnSt:rrg:ur;
leei0u1rr6yIulu-lu',a,upauLnIJu'unaINLIJuurnplAro1e4l5r+1€.rrepnelsaryieD'eorsnelrerdnoaNrd"srosduerle'g1nrpeJapu^eolresoortsrNoes1rqio)sllaSpt.reotrSsaer8duuerliegB
earBdnr8
arirzodxa
o rS asnr arelndod ralre earr;adorsaq 'pcr111od prurouoJa rS lnldarp €AoJsotrAI el l€rpnls e 'snr JolJrd
(W Ot- gget) dlsulpue; dpssepl

Ias€g '..ouoql€8 IJps?d" pplrd ep ec Incol uud 'llsalouns elrJnoce durl rSeyace
'p.w1nt4,nd alta1o3 'rr.rp;cn1 1nleseut urp eppd Io rS eceJ eJEc crleod
u1 tS-npugllncs€ 'rrJolnc rS rorurT eye e,Lrserdxe
/rur 7t x g€ nllll un IIuISsIxI alSesp8 lrsrgJs el rS crloqurs eyrigtrlrqrsod eJel^ pryo1 lue^cesuoc leroldxe
'a4rgq ad a€enB
'auaq1a8 upsp4 InloJ pll€xe el €JoJec e,Lrlern8rg rrlse8ns e rSnsuJ lg, '(Lg6I 'uezeyl ',,eel)" - Jellnt{

6raYezei g,\rl€Jn8geu €eur8€rur uI gJedocsep InlsHV eyrruE-qdesof uJ) ,,uol€A elelgc rS uolnc €AeJ€c
sa.I) lnY.I v 'pc4srue errgrl eurldep el eSunl€ pugd
EpJoc€ e op €sunrfce nc 'un8g Jollnu relu
'1{ercose ep InleJ }o} uzeoSuelcep Ie rerze}u€J
nes €reun erfcrulsuoc nc rc 'eepr o nc nes crleod

GENURILE IMAGINII PLANE

GnarrcA: cE PERMITT HANTTA?

> $r-KE Pictorul Maurice Denis scria in 1890: rochiei cu negrul ochilor, sprAncenelor qi
(sec. X - atribuit) Sd nu uitdm cd un tablou, inainte de aJi un
pdlariei.
Cdlugdr cu tigru, ormiisor in bdtdlie, un nud sou orice oltd
fragment, In China gi Japonia, capodoperele artei
povestire, este o suprafald pland acoperitd de
tug pe hArtie, culori. asamblate intr-o cmumitd ordine. tradilionale sunt realizate in tehnica cea mai
su1 vertical, L = 64 cm ieftind, a tuSului (din funingine cu clei) pe
Materialul din care este constituitd hdrtie, care e insd gi cea mai dificil5, deoarece
) Eooulno MeNur
imaginea ne impresioneazd prin el insugi, nu permite reveniri.
Femeie cu pdldrie
neagrd, licdnd parte din trupul ei. Pentru a sistematiza Farmecul unei acuarele constd in sponta-
mullimea imaginilor arlistice bidimensionale,
1882, pastel, neitatea cu care artistul ,,prinde" starea sufle-
55,5 x 46 cm, le putem grupa, cel mai simplu, dupd teascd a unei clipe. El noteazd doar esen{ialul
Muzeu.l Luant, Paris imaginii, ldsdnd sd se vadi albul hdrtiei.
materictlele qi tehnicile folosite. Unele dintre
Prin nuan{ele diafane ale culorilor
ele sunt unicate, care pot ft vdzute in original
transparente diluate in apd, acuarela redd subtile
doar la faja locului (sau reproduse mecanic in
fotografii, filme etc.). Altele sunt create de la efecte de atmosferd. Ea a fost cultivatd indeosebi

inceput pentru a fr multiplicate in mai multe de pictorii romantici, de englezi ca W. Tumer,

exemplare (prin gravare sau copiere). care au evocat peisajele insulare, in care lumina

Unicate sunt, de exemplu, lucririle de e irizatd de umezeala mdrii, de nori gi de cea{d.
grafici de gevalet (numite astfel pentru c6,

inrimate, pot juca rolul tabloului pictat).
Ele au ca suport hdrtia absorbantd, care

permite puline reveniri qi corecturi. Coloran{ii

pot fi solizi (creion, cret5, pastel, ceracolor,

etc.) sau lichizi (cerneluri, tug, acuareli
transparentd, gua$a semitransparentd gi

tempera - opacd, aglutinatd cu ou).
Pictorul Edouard Manet a ales pastelul

pentru a reda chipul luminos (ca pudrat) al unei

tinere femei, prin contrastul trandafiriului

Enouanl MaNnr (1832-1883)

Pictor francez, a marcat inceputul artei moderne din a doua jumdtate a sec. a1 XlX-lea. Cultivat, inspirAndu-se

din capodoperele trecutului (Giorgione, Yel|zquez, Hals), a renuntat la umbrele intunecate din tablourile
realigtilor (Courbet) 9i a folosit negrul doar drept culoare, grdbind prin colorismul siu indrdznet evolutia
impresionismului.

t8

p,ulror +,soror ]€rro"l,F:l,p:r'iei:',rS"e"1;uTrp."aJu:vT-a,l;la';g,#a3p elll'eio:irl$::p:[iJ]E,utr"ro:C"i"'F"rill:a-q*raifluf;rl:e'p:e"o'frflai;diiLTrrp:Hug:r,u:otr"rlo1l):rid

pleoq adeordp

btet-Zeei aroNuv 'M

'e.relndod ralle ale rJnlFSEJl leSnppe € aleJ pl r-nluuzrq dr1

cp erjrpu4 pugnurJuoJ'rf,uasrq 1u1:rd e rS prnlud rS uasap sndxa y olerr$ rsnuerC rnl Ip ,\aia 'ugluor Jolrrd
(t eeyvrct) crINvoI Nrrso3

'Lg6L /aUFVlaSroenntJJu 'tnlnsla,\run elodnc ep Ei€J e,reoluard ap lgl€
Geervrcr) 'eler.t pcea4 el ps uolppqp.r pugldeiSu 'riurupur

CINVOJ NIJ-SOJ "rolruollruo lnuusep ey ppugS nJ pueJnp 'eJuzrl
-eleua8 ep eJ€olel e.reul o nJ Ioqurs un ec rS rep
ffiF"
'ue8 ep euecs o ec pl,Lud g aluod €aJE.rJnJ
4Sarnrng
'rL:sa,td6 atjnlot eeur8reu e1 'suJrur inJJJ qns 'rnlnlunJp
eeur8eurr
'Plo.lenle riezaSe rue-rpi rop e
'playrauo aaualaa
nouelu€lsur un ec ezexg gs 'erJolplpJ ep rrielor,r
Otot-tost)
O]ONXV'M nrlued elezrlrln 'eprder rJrlrrlel relsecu Huol€p

Jeop lllnqzr E prueol urlsoJ lruolcrd

'9lEluerJo llJsJSoLrrlE

ucol: E urlued sunle ep lsoJ nu-r as€ourtunl
aiuunu ur eled er-uind e.rec gdnp 'rJnlpspll

E,\JIEJ Lu lnuasop iuxg u-iS 'pde ep uolnc
ur silp rnur ll?JJnl u erer 'p1ou.rV',16 lruolJrd

Anra MoNUMnNTRTA

Detaliu: Slbllri PICTURA MURALA zidului pe care se agteme pictura. Prin desenul
apdsat, vizibil de la distan{d. reliefAnd volumele.
v MtcsEt"lxcpl-cr Arta monumentali aderi la peretele modelate cu umbre u$oare, personajele dobAn-
construc{iei prin tehnici care ii asigura desc consisten{a unor statui de piatrd, durate
BUoNAIIROTI pentru eternitate. Prin asarnblarea scenelor in
(1,,+75-1564) soliditatea, fie cd pigmen{ii de tempera sunt reteaua regulatd a intregului plafon, ritmatd prin
alternarea plinurilor gi golurilor, fresca Sixtinei e
P lttf onul C ap el ei Sixtin e, aqtemuli cu pensula gi incorporali in tencuiala organizatd ca o ampl6 muzicd simfonicd, e un

udd (tehnica al.fresco), sau uscatd (al secco),in imn de slavd, dAnd glas increderii in perfec{iunea

pictura murali, fie cd pldcu{e de piatrd, crea{iei divine. Tehnica utilizata, pictura pe

ceramicd sau sticld sunt asamblate in mozaic, tencuiald proaspdtd, incd udd - fiesca - a asigurat
fie cd ferestrele cu vitralii preiau rolul picturii.
Frescele lui Michelangelo din Capela Sixtind, trdinicia ansamblului care. nu dernult restaurat.
se prezintd azi in culorilc lui intense, originale.
de la Roma, au avut norocul sd rdmAnd Mdrimea imaginii 9i plasarea ei la indllime au
neclintite in locul lor. destinat in urmd cu fost necesare pentru ca pictura sd poatd fi vdzutd

aproape 500 de ani de cel care le-a comandat in acelaqi timp de o mul{ime de oameni.

papa luliu al II-lea (Capela poartd numele celui Caracterul montimental al lucrdrii e insd datorat

care a construit-o, papa Sixtus al IV-lea). in primul rAnd mesajului ei inalJdtor, care se

Michelangelo a compartimentat intreaga adreseazd oricdlui om, indiferent de vdrstd, sex
sau preocupdri, oferindu-i drept etalon al
suprafa{a a plafonului boltit, reprezentAnd in
valorilor fiumuse{ea, echivalent al binelui in
scenele principale momentele memorabile ale
toate domeniile.
Vechiului Testament, iar in jurul 1or figuri de
prole!i gi sibile. tirreri 5i copii. ?.Y.-i

Privind in sus, spectatorul se inchind in fala Ir{:

figurilor biblice, dar e mai cu seamd impresionat ? ft'.tr

de armonia divina a Omului, creat dupd chipul

lui Dumnezeu. Michelangelo i-a subhniat forla
prin volumele masive, expansive, bombate ale

trupurilor, armoniq prin acordul proporJiilor,

stdpdnirea de sine prin perfectLrl echilibru al

formelor geometrice regulate, inleligen{a prin
intensitatea privirii gi bosele fi'ontale proerni-
nente ale personajelor, dar mai ales prin
claritatea imaginii, ac{iunea creatoore prin

gestr"rri dezvdluind o mare energie abia re{inutd.

Sugerarea spaliului in adAncime este evitatd,

pentru a nu tulbura senzalia de integritate a

i
I

I

I
I

84

98

'unlrrluo) Furre] o ]Ern<3rsp e-I e) €ac) /rnl alrJpJJnl aJlLrrp pt]r3 n€s eun uI JsslolJns

Juapuodsaror laJlsp ]ISFB ne-rS leurrn ne-l ar€l alrrie.raua8 alpol 'lnrol?q puqsa^crd 'rnlnrlrsuarlreu-r
usBolJue rS rep tI.ralSeuJU In.rqIIILIJa tS ealelg,uruas pugjrrustreJl':)rseJ)rlrr€ rS rrselr rolrrnlrJS ll
yPZoluIS o .ro1 erado LrJ l€zrlEar nu arer rlsr1.re rrurind aJlurp lnun 1so1 (ar-rrlxrg raladu3 lnlquresue) prnlJld
u1 '(rrrpa4 alalulrurotu /aslol/^,1 'pttzug) prnldlnrs r-r1 '(o"r1ar4 Lr€S elerpalpJ) g;n1ralrq.re ur alelualunuoru
rtjea;r roun I€ ro+ne 'aurldapr rrralselrall ec{e1a tr1 /IAX rnlntolas rariE+T Ir? lJalrqre rS ro1:rd '.ro1d1nrg

GSSy- g ZtD rlorreuong oIaguEIaqrrtr{

s;lred'ilriuunr l0) l€lnexzOnzwE
'auasrdel

'lAX ros lnlndaru;

'aa,epaA

'(1n1sn8 rS Insorrru 'lnlrpdrd 'lnzne n€3zlp3ur ele J€p 'Jolelozr crzr.+ IoJ Lrn nee^E
'lnzp^) ele oJlurp Ernun es-npugseJpE rrJ3srdel
elrr-resrdel'rce,r'€Jlerd ep elelels€o ul
ICUrC elOs Urp e-rEsOrJ 'rrllJLLtlS t)utJ JopJ
l, rS Elrlunu lsoJ e ErJeS 'edluncs rpttl eloc plunu 'orlo8 rS JrueLLroJ elunlrls ur 'nrpe141 1n,tg ug
purpes nJ rulu lrJoUUr u erJesrd€l 'edornE u1
ep olrJnJ€p plrgJ ed elsaruud eJec eseluud raun
'alelrqcrluv utp pcul Olelueurluoc
e qleluerro ppue8el o 'el€uesep elrzueq rS €O el€ol ad eluelc eserd gzeollspd es eeznur uI
'rJolgsei ruelSJru €Jcnl JoA erec ednp olepoui
'purlse,tod '/t1uJo)tl nJ DLrLuDoe erJes pugluJoJ
'pleoJ pernuglu el 'Qrrasrdo1 ap auDot,tD))
elruosrdel 'Eplld op 'luns er€ol€]ul?oul
uolJec ed elcero:d ezEeeJx rcrlseld rrlSrUV
'riedseo 'elernlu JolrJnlord lnloJ nJ 'riered ed el€rlrgl€

ep eJetU€c ellnlrl IeIrI puglusurru€dtrloc u e el?urlsep 'e.triernSu rur3etut nc ssElelrr
EnEJeSd'ernsln€urLnrJrplucaIdnJenlel puure'dessnusell'saeleJprr€erdu trieds
n€s euEI urp sJeo^os eleJ3nl rzu rs luns reu
ec rS rS 1so3 ne loqzpJ Dl alnr^af talJooJs D)tuLlat uI
alrsoloJ neJO olg 'u,\ rJolnJ ur 'eluol+ut 'aotleJ
VITIESICIVJ
-p^gurrJd elruIS€LUr uud sale ruru uJeJSoLUle

YArrvuoJ!rcr-TvrNEI^rnNoI^[ Yruv

MOZAICUL 9I COLAJUL mozaicurile ornamentale, aceleagi ca Ei
covorul. A$a au fost realizate de Olga

Cunoscutl din Antichitate era $i tehnica Greceanu (1890-1978) chipurile sfinlilor care

) ) impdrdteasa asqmbldrii imaginilor murole din bucilele de strdjuiesc intrarea bisericii mdndstirii Antim,
din Bucuregti. Fragmentarea imaginii datorita
Theodora piatrd diferit colorate, p16cu{e din ceramicd alcdtuirii ei din bucilele diferit colorate nu e
gi curtea ei,
smdltruid sau din sticld (de Murano), eventual $i

detaliu, cu foi{d de aur sau cu perle prinse in ciment, ca inregistratd de ochiul privitorului din cauza
sec. VI, mozaic,
Biserica San Vitale, in compoziliile bizantine infbliqdnd pe impbratul distan{ei considerabile de la care e vdnila

Raverma Justinian qi pe so{ia lui, Theodora, in edificiile compozilia. Cercet6torii au dovedit cd ochiul

ctitorite de aceqtia, cum erau bisericile Sfiinta uman nu distinge separat, ci contopegte

I So/ia, din Constantinopole sau San htale, din stimulii apropia{i intre ei in spaliu 9i timp.
I Ravenna. Panouri de marmurd coloratd Pornind de la aceastd constatare, au ap6rut, la

omalnentau paftea de jos a zidurilor, ldsdnd sd sfdrqitul secolului XIX, pictura poantilistii ca

se desfdgoare deasupra 1or mozaicurile, la fel de qi cinematograful.
pretrioase dar qi de trainice prin duritatea
Neoimpresioniqtii Seurat qi Signac au evitat

materialelor gi prin persistenla culorilor. amestecul mai multor culori pe paletd (de

Mozaicurile figurative ridicd acelea$i teama cb acestea se vor combina chimic intre

probleme plastice ca gi picturile murale iar ele, pierzdndu-gi puritatea) qi au juxtapus

componentele curate ale acordurilor cromatice

direct pe tablou, l6s6nd ochiului sarcina de a

face sinteza lot

Alcdtuit tot din buciJele lipite pe un suport,

lil colajul adaugd imaginii sugestiile materialelor

folosite (hdrtii, cartoane, obiecte). Pentru Henri

Matisse colajul a fost consecin{a logicd a

picturii sale tArzii, din mari suprafele plane,

intens colorate (vezi pag. 31).

Orca GnscreNu t'4 A1 tSie
Sf. Alexie,

{ragment mozaic,
Mdndstirea Antim,

Bucuregti

) ) HrNru Meussr

(1869-1.954)

Nuil albastru,1952,
colaj de hArtie,
116 x 89 cm,

Muzeul Nationnl de
Artd Modernd, Paris

86



| ) Asp.,ct clin interiorul VITRALIUL a vilroliultti a fost insd, IIrd indoiald, in

Cntedrol e i d i n Cl nrt res. Spre deosebire de culorile reflectate de secolele XIII XV in cadrul stilului gotic.
picturile pe hirtie sau pe pdnzd, care iqi pierd
Franta din intensitate. cele rezultate din trecerea in catedrala din Chartres (Fran{a), razele

razelor dc ltimind prin sticl5 coloratd sunt de o soarelui, parculgind interiorul bisericii la
strdlucire inegalabild. Sticla strdvezie, ob{inutd
diferite ore ale zilei, trezesc la via(d, pe rand,
prin topirea silica{ilor, a fost colorati, din
tirnpuri strdvechi, prin introducerea unor grupuri de vitralii, fhcAnd sd cAnte intreg

pigmenli direct in masa fluidd a sticlei. spafiul sacru, ca o orgd, intr-un imn intonat de
Prin asamblarea Lrnor pldci de sticld divers
o mullime de voci. in scena Bunei vestiri din
colorate, fixate in rame de fier cu margini din secolul Xll, frapeazd culorile curate, albastrul
gine de plunrb, se realizeazd fbre,su'epicturi
cunoscute inca din Antichitate. Epoca de glorie gi rogul, cu cAteva pete de alb ;ii galbcn.
CinemalogrctJirl colctr a reluat procedeul vitra-

liului, trecind o lumind putemici prin pelicula

filmLrlui care gi-a proiectat culorile cu o intensi-

tate gi o strSlucire incd nemaiintAlnite p0nd atunci.

) Bunaaestire,

sec. Xll, vitraliu,
Cntairnl n din Cha rt rcs,

Franta

88



PrcrunA DE $EVALET

ROLUL TABLOULUI efectele de transparenli qi strdlucire ale

deSpre deosebire de pictura murald, legatd oglinzii dtn Familia Arnol/ini.
un edificiu, tabloul mobil, de qevalet, agdtat pe Pictura in ulei a fost preferatd de artiqtii

realigti, preocupa{i de senzaliile tactile.
perete dupd dorinld, a apdrut relativ de curAnd Pictorul Gheorghe Petragcu redd materialitatea
in istoria artei europene, odatd cu modul de obiectelor reprezentate, sugerd.nd suprafa{a
via{d burghez, ca o podoabl a locuin{ei.
CuvAntul tablou vine de la tdblia de lemn a zgrun(uroasS a zidului, luciul vasului de aramd

sau netezimea petalelor. Ies in relief, prin
primelor suporturi, inlocuitd apoi de pdnza contrast cu fundalul intunecat qi cu accenlele
intinsd pe un cadru (Sasiu), sau de cctrton - de negru, rozuri dulci ca gerbetul lAngi alburi
care sunt impermeabilizate cu un grund,la care onctuoase ca smAntdna sau reflexe metalice,
aderd culorile. Se mai numeqte qi picturd de
dupi suporlul din lemn folosit de rdsunAnd cu glasuri de clopote. Rdscolind
Eevalet, in
artiqti in timpul lucrului. La inceput pictate sim{urile, pictura ascute perceperea gr relevd

farmecul detaliului qi totodatd trezegte la viald
tempera, din secolul XV tablourile au fost amintiri gi stiri sufletegti difuze. Privitorul
V CIIEORGHE PETRA$CU in e
lucrate in culori .frecate cu ulei sicativ, cum o devine Si se simte floare, cdldare, carte, trdind
(1872-1949) cel de fier1 (care se usucd repede, dAnd lupta dintre intuneric Ai lumind, din care rdsar
peliculd sticloasd), diluat cu terebentind. biruitoare tonurile suave descoperite de pictor.
Flori, L940, Van Eyck a devenit faimos folosind indeosebi in
ulei pe carton, Pictorul pictur6, ampren^ta artistuiui se
noul material. Acesta i-a permis citegte atAt in ceea ce reprezintd cAt qi in felul
22,5 x 35 cm, primul

Colectin fnmiliei

J!,

r.*"

90

L6

L,r crrlaur, ,s "1n.,o,,u"*',]:l':1;T:i:i:":'::;;::',""'.::'i::;iliJ:";1';;'11J"(S'"S.'Oitff-ieOg;t");:€;1u'PXlu":o:{JJo'r3r'n#f

.aleluozrro rrnoued ad eareolnr p3rnrs as ps pugspl ',,3trrddr.rp" Prruqc] lullrerd e 'JOIrLrJlpuuaure rrue ap
iXX 'las
1eirds1,1 'lrprlsqE rnlnlusrrorsr,rdxa 1u B alBlptunl €nop P utp P+ELu.rt;l? 'yn5 rclru 1e luuluazardey
bSOt-ZtOt) {)ollod uoopef

'aleJaunlu! r.InJnluol cp aJEo]€A r-t1 asnd '3f,tlPLuoJf, rolaitrenr-r rcrjgSoq
e{e1 u1 arioua pslrJJur o nf, }o[eAaS ap Ino[qE+ olSalsarr.ui 'a]reoul trnlttr ri Jolra]Lrr ap cua:]s 'afBsrcd ap Jo]nV

'prr1aqJalur epeotrad uI sc[e i€tu nrqc[aJ 'ugruor lo]Jrd

GVef-Z Zgi nr6erlad aq8roaqS

'lipcapnlerd Prq] 'sltlosep ln]ogns nc uqutd oJ€lsgunq sp pleuotiualuot qpu^op uJ llnul
-trrgtul el ES oulq e ereo ad 8o1orp ap au4{o
luns rulSetttl olsoJE eleol 'suJepo[ieJ]ln €l r€nl pzeeluoc eltnuStqo elunolqeJ'(ernleuuas
elepotrtep €l oC 'IJnloqutts pueleSns rrJolrys'ur
op plecgtuoo eeJeol€A nc 'legodsuerl ap 'toSn

rn]gJIe e nrlued eleuotiue,tuocou oseld nes r€ur eleJ puu+) Estnq e[ P]EloJ €JJ€ir ec elElc
-o8eu luns olqeleJ ep.rnlctd 'sole r€tu IZV
31c3rqo u1 lede cej tcrlseld ttlstlru IJoesec
'(euulriod orJnJ ojlPc ep 'eleutueseu rJElsnl Ieun eelecu4uopl

rezugd earetSegs nlls 'IOollod uoslJel ellp3 JolrJolgcsounc eltuued tlStpe roltreu e gltqupunJ
-uoorrr EJnlceC 'Inlnsu3s euuol tS ec pleuosred

ap - Studdr,tp'e:eo1nc ap unlpctd nc mlnoued ep IOJ €l a pmlord tt1 Inlnlsuie liulgut eulJn
eJ€zIIIln '(:o1alauns eluJnp tS ealeltsualut uud'pctznut u1
uerrdo:ls 'gplld op) Jololeueleut e
ea:le1egrlSu1e)lreoglunoslt,oLlur-drneuleeJletuenttueocc Inlnlslue
ep ripllupoLu rorr rS (plu::rssronU pJIJ1J0ls ]uns 'alespde
gurunl utp trlrzodutor nlduexe ep) ttctuqel
uud
le8eur 'rzede; unlse8 nc 'ptalud ap lnltinc
a1e esnpold tou lu8nqpe n€-s II aleuoritpe4 nc nes elnsued nc lrodns ad lucrlde else reln nc
JololllrJeleN'prylLu D)tuqal ul el-npugselsaulP
teoar; IruLIattIStd'ncSer1e4 'qC Inl Inolqel ul
nllulssruInell€'9E3;Ielae1tJSe3leslrtpusn EI 3p uoesep pug3eJ]
elenzlA JolelrE i,Inl e.Iru3€J
epull
grg qSog up lnl elercdo ]Elpre U lE utnJ
eprreds iS a1i;nue? a4utp etiecruuep 'IZV
nJ uo1es ap unlulu8'(epule€oAlnecsE'V[ ]'el)u'Sos€u1lnlgoclquel)l 'e1Seso1o1 o oJBJ ad o,tnltnf ul 'ezeelsnl aJEJ

nJ arJelellr uJ psul o sluc ad Eluln Ltt 'ecu; o t-rtnc

li.La 1 1ug tp no t o q1t ny,tr
'g1r:rg1 pzugd'X961

'1o/ads ylatuoa

vNvlNol oD.r'I

I

I

i

(oloJ)
'/nrrnl el (SEO1-ZfOf)

i.lorrod Nos>r:lYI > >

.7VPAB],O PICASSO ARTA CULTA 1906 a reprezentat lumea circr,rlui perioada
(1881-1973) $I ARTA NAIVA roz, intre 1907-1909 a elaborat impreund cu

Portrehi Dorei Maar, Artigtii plastici pe care i-am intAlnit pAnd Georges Bracque noul limbaj cubist, in care a
acum $i-au ?nceput de obicei studiile din lucrat intre anri 1912 1914, mai ales colaje. in
1.937, copildrie, ca ucenici pe lAnga mae$tri de
renume, au frecventat gcoli inalte, all cdlatorit anii '20 a revenit la teme 9i forrne clasice gi a
ulei pe pAnzd, gi au vizitat muzee qi nu au incetat sd invele
55,3 x 46,3 cm, licut scenografie pentru baletele ruse ale lui
Mu ze ul P ic.ttsso, P aris toatd via{a.
Diaghilev, din anii '30 a explorat cdile
v ) P,rnlo Prcesso Majoritatea au fost min{i luminate, oameni
de culturd, cu preocupdri multilaterale. Lor li suprarealismului, exprimAnd tragediile rizbo-
(1881-1973)
se datoreazd arta culti, consemnatd in itilui civil din Spania gi apoi ale celui de-al
lacqueline cu flori,
tratatele de istoria artelor, spre deosebire de Doilea Rdzboi Mondial. prin distorsionarea gi
detaliu, 1954,
ulei pe pAnzi, arta populari, produsd la sate, oglindind deplasarea chipului uman, vdzut simultan din
orizontul $i mentalitatea conservatoare a mai multe pa(i. in anii urmdtori a mai lucrat;;i
100 x 81 cm,
Coleclie pnrticul.Ltrd {dranilor. in metal gi ceramicd pictat6.

Opera marilor creatori se desfrqoard in Departe de a fi o dovadd de inconstan{d sau
timp, cu mari eforturi, deseori cu un parcurs
programatic, ca o inltinluire de experimenle. de lipsa de personalitate. aceastd trecere bruscd

Pablo Picasso rdmane ftrd indoiald cel mai de la o preocupare la alta a fost unnarea
tipic reprezentant al artei secolului XX, prin
spiritul iscoditor, vitalitatea qi indrdzneala cu rtlinldn{uirii logice a,,gAndirii sale in materie". a

care a abordat absolut toate genurile gi explordrii posibilitalilor erpresive speciflce

tehnicile artelor vizuale. in desen gi picturd a fiecdrui material, care deseori i-a inspirat

inceput pe la 1900, cu lucrdri in rnanierd crea!ii nea$teptate.

expresionistd - perioada albastrd, intre 1 905

92

g6

atu11Dll|11'',d '('c1e ginrp4 urtuetsuoJ 'ueaurS'rp141 lerorA o elES olrrntrrd ur tco.ir p-rS ('rla (EOOt SlSt)
rS uelo3 ]eJnV EJ rrn?JodureJuoc rug[ro] uolcrd uin8neg '(626t 1791) .rrouaU '(qZOt OfSt)
- talluM'l afinp3 leuo6 nc ariuraua3 rSpaeJe urp e.re) rlSrqnc
'nrlplap u1 pugd rS aepl rS ossecr6 nc pugdarul 'XX
e1 rlSrnorse;dur el op 'iJolpleorao rfrlSrurleu reur
'pnj a1 pgnytr rnlnloces re rcrlseld rlSrpe rieugeJ Joun rS lapour
JoloJ Ie ueJodruollrof, lseoe'rerirzoduoc .ro1r8e1
(oror-msr) op rJoesep lr,ltes p '.ro1urg4 eelelrcrlualne uud
,,rnSrr,tv,1" oJEolrJaJnc '.ro1ldoc e eec rS ec 'e,treu egy eurelqord JEJ9U euncl rS-e prql 'g,trlcedsred
lvsssnou rlrNlH rS erruoleue ep aiurlSounc upasod e EIEC
'ro ruoJulrrul ele elreu egu r$
P1:rls ad raln 'il,\ lcur lvJ r.lolnJ ur 'pJrJiJol] 'srJed urp elu€A

/0161 'nti 4 a$a4 g8ugl gJrJuoL+ 'JrueJeur pteper uriele8e,'l €[ uJcnl pc n-r1uad '1nScr-uer1 llcerod 'necssno6
fteot nor)
nJ 'sns ep elnzp,\'e:elndod rJnreorqo nc Jolerreos uuaH nps lnuelaud e1 lnpug8 n3 '..8p" eJeJplorl
llrvuf,\r3 \Y,\I
e seJcns ep eleier ptodal yirzodxe urp elrJnolqel nc sundspr rJ JE oss€Jrd aJeqeJlul elseaoe
u1 l,.ruuoricrrnJ nes :egoS 're8nld a pcrupz
a.rlurp ellnllr ler 'rn1n.ro1e1nol€J u rS rn1ruozr.te1a1
uiui,r, u1 e-rec 'luuorsajo;d lucnpeeu [e]ol uto un
e 'pleulsnpur E.re uJ lrdoc ep rnlnlel+ns
e-rlpJ ep a:€ole^ ap q:edo o pl€erJ g aluod
eauriedsord ze.4sed ri-ps nar8 psul A 'purpeyc
eac ed '.re; ruur 'rS 'rer ep p.rn8 o ed ec 'rn1n1es 'pluB]ruep
eier,t pzecSriEug r.roluure qSrlre riynr-u 'tou e1
e e^rEu pue 3p eJE-rJnl o nJ EeJruleluJ 'nrpus
tf 'aatp.utBt/ t.ut(UqLit snpord ne 'tunlord u3rugol ep r8unl ru€ uI olrpugqop eiurlSounc a11nru rS

pugzuudap'rJ p,\rl€JoJap'q1er-rorirpe.4 prulndod 1ue1e1 'rerfe;rdsur erelugcs urp elgJolzr 'eluu,nes

el-r€ lnJ€+ leur nE nu rruergi'rnln1es u erezrueSgro rrirzoduoc Eelglp lEZrIELre ure ac gdnq

op rnlnsoJo,rd plrrolug 'ezalcrd es lndecur 'rrrgurrdxa ul€ouzpJpuJ rS rrunrzr,t €eJ€opueO

n€ gue op rrpnjs ep frsdrl - uolurue riynu uud qtugcul 'er.te1so8n1 ulp ?rlereueg

rerr ne.rerr eel-xx l€. Inlnloces InsJnssp ul ue^l InJqoloc ec 'rue;pf Joun e F^lBu BIJV
'e.reldurglug o-rtuud
qlenlJolelur rnl euelqo:d
reJrqo ep 'runlcrd rnln8nSelSeu alelueutrpnJ
el elrurI es 'rlrgurudxe e eleJ o e]go pugroldxe
'luernJ o-r€Jor+ e.rpo ur 'euJepoLrr ragu lnlusred reLunu suud e 'roue erJoel rS gcrlelse
ul pJrluolne gier,r ap ngns un snp€ E IO 'olplol
rruep€ce u! leip^uJ e nu 'e1lnc rege elriue.tuoc
rrJrpJl r? 'p.rocurs 'ElJJ.np eo.rucrurlrlroc ur.rd
'pdoc elSeugdpls nu 'rayserq eJp.Je urp eurn '1r1ocS
o nu r€p crlaod lruog suolur elSerg,rl InJoln€
rnun eJlelnua8ur nc EllArJd 'eudord aurnl
pu€J rJunl€ 'aceolfru ep tunturunil nc rS 'uoeun

'ecnpo:d psur aleod es ralJ€ InloJE,rrN

IMAGINEA MULTIPLICATA

Am eraminat pAnd acum desene gi pictun a un al doilea exemplar, cdlugdrii din m[ndstiri

cdror valoare e sporitd de f-aptul ci sunt unicate, caligrafiau manual r.nanuscrisele ;i copiau
nerepetabile, care pot fi vdzute numai in muzeul
picturile acestora. Alte imagini au fost insd
sau colec{ia in care sunt pdstrate. Pentru a avea create de la inceput pentru a fi multiplicate.

GNNvURA: CARE ESTE oRIGINALUL?

Gravura este procedeul cel mai vechi, placd cie lemn sau sdpatd in adAncime in metal)

utilizat intii in China Ei lndia pentru a imprirna au fost preluate cle artiqti in secolele XV - XVI,
{esdturi cu pldci de lerrn sipate ca ni;te cdnd tipantl at /ilere mobile, perfeclionat de
v lllrrtgn,q.irpL gtampile. in Europa, in Evul Mediu, armuriclii Gutenberg, a permis publicarea cdr(ilor gi a fbst

(1606-166e) zgAriar-r omamente pe pieptarele de metal ale nevoie de ilustro{ii multiplicahile (de exemplu
I is us aind e c 6nd b o ln a-oii,

gr.rvur.l in metal,

Tlte CourtnLrld Gnller t1,
in XiXil
cavalerilor gi, ca sd le pdstreze modelul, Dtlrer, Apocalipsa). secolul a fost

incerneluiau gan{urile qi le imprimau pe hArtie. inventatd litctgrcfia, in care desenul trasat pe

London Ambele procedee (cu imaginea in relief pe piatra cu un creion special e singurul care

It

9+

96

'XIX rnlnlorJS l: pueadolna e1.re luir,rcngur y
'asporinlrr.Lr rr1plap /Jlprr1ap rrnlpsg"rl nJ'alps nrocla 1e purlrrura1 ajasnurn.rl ap Inlpapr lernJuor y lerclorde
ueld n1 In+a4.rod pralald lc - JleoInJ a"r€rar1 n-r1uad er-rn - nglcl a]lnru rpur nr Lrruai acl Brn,re-r8 pursoloC

'(,,cra.r1 arer e{ar,r" urp roltrr8eurr EJlpxU cp l€dnroard) a-o.,ir1n ln]uarnr i-up zar,rodu[ ro,re.r3-rotrrr.J
(SOSf-eSZf) orerueln

llural Lr! PlllAP.rH 'ru.il]l rrSsJlut
(,,p;eouor-rrrclo3 "
Ie lusrrrltr3^3 un pLilue^sp 'JUOJSr lruxe]uoc
ur.ras urp)
'tltslatd ulp IeJlse purssr'ee]€lrleeJ EZ€sJnSrJSUu-rl

pugjp,nn aratLtaT e.reo rmrlLml erzoldxs Lrl ppqrzr,\ JlsJ EeunurIAI
(sosr-eszr)
'rr,rsdgJuJ slsIrurl ep oloJlrrp 'lrugur el epurlul
OlrvL\vr3 v
es eueos ElEpunJnJ elsa e,rE3 uJ _relsru ep
J]C)l gurld €rqluf) 'uBr\eJ e[ Eugd 'cr:ldpour eSeo-r]uJ
Yr
ur osopuedsq.r 3s o.rl?J 'elprpeJ '3]deJp rrrrrl 3ur+
,fritt
ul.rd Plusrpur e snsrl rnl B gseoururnl eloc.mv
ut) 'unSpq olFOJlp rrud oleper 'roleureq elrrt-Upsei rS
/,1
elatunlo^ pugJerleJ'.rolrAEUIoq 3le]enils [€rJ]?1
n,;rf,r-r I(
Surlu eSrzard alezu 'oolnlu uI 'eJqlun pJe+
,tun,t
rJnJnluof, LrI 'JeLUns elEiqss Juop luns eleleu

-os-red 'pcrulelnd eurutnl u.1 'reSueyd u g8ug]s

eeilec{ uJ :olrqrsod elunleJ eteol rrr plelopollr

sJSe eurLLrnJ 'so33lrnlur InlEpunJ ep leuruml
uuld lnurud puuredes 'elduerp eJds gJEoqoJ
3.r1?c glEuoSerp 3-rEur o ep plnlgqprls a uaurSeurl

'loll^Euloq €eiecsput,\ rrJ iJlJuoJ lcluJ alrr^ep

3,rPO p]l?l-UrJrdS eerecrnnuroJ 'purq3lil es I 33 r3J

rS so1sr.r11 a.rlurp erfeleJ rJOp else pllluluosul

'rnl ele.rporrrcl €l op roir^euloq 1ndni8 rs

snsrl eJlur pUE es rrur8eLln Ie JrJleuro3S InJlueJ
'sns 'eSlrets ur relu urind rc 'rosueld 1nco1ftur ur

lpsulcl e nu snsll 'o.rEIJOr rS a,re3e1eiu3 'elsoiurp

vL 3p pz€rpE.r 'IrgJlpq uo3sep 'Jullrlloc undrq3
nJ 'eJrsElo eeiesnlunJ+ ep drsclri 'rgs rrorg
e 'lpuuJqueu Inl eilrp-rJnl Llr nJ-relu sur^er eJEs

w 'rnleduorde uJ,uqnr'grirlSerr eln],irA EledrJLrrid
f gzeaclnllur trtrDLrloQ puD)aputA .r/?,s11
b- 'eles tilnlctd B 833 tS EJ plBSoq ap l3J el plelud
o 1rupJle u-rS lpuerqure6 leJounlLn reur
'?"f

lec ynrSeu el 'erugll ep plug1+spi 'gqle Eununl el

op r.role^ ep €ure3 pleol orodeJud qllnurcs€ou
o nJ pursoloJ rlp 'nr8ou rS q1e ug reunN

'eieug rS e1€luulJ Lrrp apJord rSr ern^.u.r8 rS

pJSEOJoI es gs odaolu uceld 'upluudrur e11mu reur

pdnq 'rnlni-ull lnlelol urp etsc reldurexe eeielgo ie
rS gleur8uo es eJnlr1posr g8ugl 'rr.rp-rcn1 eeurS.rr:ur

ad azalou ps ernqc4 lnlsqi€ 'eo-reo1e,t eJUiUeO
e ru]uJd 'c1ur-rr8r,ur iollnut reur lnleiue,re pUEAE

.rep 'nolqet ep loi r.lc ']aluAOS ep up.rorll ruluad

rS mn.,rul8 BJrLulel lrsolol ne rcrlseld rrlSrgy

'(tetLrrneC)

q.rlerd op psurcls:-r ',redr1 ep eleeu-rao elSeluucl

ForocnAFIA

v Louts-J,ccQurs-Mt'loE Ca gi in cazul graficii, hArtia formeazd 9i O lentild are rolul de a str6nge razele de
snpoftul fotografiei, acea Qrlii /drd materie
D'qcu:ntn lumind, permipnd micgorarea cutiei. Procedeul
(1787-1851), (cum o nume$te Gabriel Bauret in ,,Abordarea
Naturd staticd era utilizat in secolul XVIII in Anglia, pentru a
fotografiei", pag. 66. pentru a o deosebi de
obline mai uqor desene dupd casele unor nobili,
pictura). Ea s-a ndscut, ca qi celelalte arte, pdtl cu care erau ornafiIentate ceqtile de ceai pe care
preluarea unei inven{ii tehnice (aici de opticd qi
de chimie). proprietarii le comandau manufacturii dc

ESTE FOTOGRAFIA O ARTA? por{elan a lui Josiah Wedgwood.

Camera obscurd, cunoscutd cu mult Fiul acestuia, Thomas Wedgwood, a incercat
primul sd facd aceste imagini sd se traseze
inaintea lui Leonardo da Vinci, care a studiat-o,
constd intr-un fel de cub de carton negru cu un singure, punAnd in locul geamului o placd cu
orificiu prin care intrd imaginea din fala ei, nitrat de argint, care se innegregte cu cit lumiua

proiectindu-se, inversatd, pe peretele din e rnai mare, gi qi-a publicat experienlele in 1802.

spate. Dacd acolo este plasatd o placd de sticld E,l nu a gtiut sd fixeze imaginea.

matd (sau o hirtie de calc), pe ea apare inregistrarea stabila a primei fotografii a fost

imaginea care poate fi conturatd cu un condei. reuqitd abia in 1826, de francezul Nicefore

Niepce (citegte Nieps) (pe o placa de cositor
datd cu un strat de bitum brun, care se albeqte la
lurnind), dupd ce a expus-o 8 ore in plin soare.

o-rluJ 'c]3 eles Jolet€ot?su?p ourlml reJerr€3

InJolnle nc rglul lexrJ u rS rffiue1u€lsur

InoseJrJ eleuorfue,tuooeu elus ffiiltzodruoc
u1 lenlerd e se8eq iegerSolo
ezecu€Jc

tTlil:: -,T:il # ;,:W#x"#tT:
alrrge.t8o1o3 pdnp ,roSn I asep ser8ul

:€e]€]rleeJ ecnpo;der e ap nfficord lnou ]rsoloJ
nu ruerodureluoc rrJoJc
eeJec IunS

ednp 'eleriqns n€Je Joll

ne;e alundrqJ 'rrqeloc Irmd ep e]€urues uol€s

op eleleruod puglrur

InlepunJ nerxJoJ eJ€c 'ezued ed elelcrd

'et€ur8uurr eJporJelur nes elesred nc rJruocep uJ

eleseld ne;e ulSou rolrJrunqgJls elrgerSolog

'ruurodueluoJ ep el€Jnupe

oU€oJ 'SB8l urp 'uosurqo1 A 'H InuecrJetu€

ep '8,tnu.ro tf t,to7 eoJeJcnl e eSy.ieloc

EBSI'olol .,.PUgtu uud elelquese rS €JoJJeoJ nJ elurpl s,trle8eu
'8tnua tE uo7
ep lnoql" €Je Inolq€l g) eWrc ps ernqeJl 'apqrzr,,r ellnut IeLu pugurqruoo 'runrsuerurp rJeur
NOSNTSOII .J H a
glnsuod ep rJnleserl nc 'pfnt rt '@latooTosuoq) ep rrirzoduoc neeundxe uolcrd-rgerSolog
016I €rr
corln€'I nus (alauua1og) se8eq '(ero eluegrp e1 'locos un edeorde
'arIrLueJ ap rr;er8o1og )
qlelcrd nptpap3) ]euoIAI rn1 urie,r.our tlntprle ]rnurep E 'rusrf)rJolctd gyannuep 'eridecuoc

e eJpolnc ur rnlneueluelsul eeJexu 'l1nur plseecv 'ogeotu rJnleu n€s elesred 'elelgod ur

re4 'rnlnlesred €ieJ uI elrJolnc rS einlerqrun elrurr el ps eoJOcuJ erec ed'1pn1crd rS mpuesep p

'lnlel€Aos nJ ',.Jt€ ureld" ur 'pJnluu gdnp lcerlp urger rolrnco1ul un p]€Jeprsuoc lndecur ul lsoJ €
eJncexe es ernlcrd rS gsul Elseeoe rS e3 'ru8eu
-q1e ege.rSolog e1 rolrlSrlL:;e etlteu urJd eJnselu (erdes) unrq n€s ru3au-qp ug ugu"rSoiog ,.i1nlsor

eJeru uJ pcrldxe es rolrlSruorserdur UwytoloJ ep ednco [rol eu rou'uo1nq ed riespdy" lnue3o1s

'reger3o1o3 rounle ed epqrsecceur '('c1e suDuro nJ €lepo 'e1dns eyncrlednc 4oytoy 1n1o,ndo lesue1

ol a,tDluoruroruul '1ntat1a1St) Jolunolqel el€ € ueruls€E e8roeg Inuucrretue gBBl ui 'loqleJ

IJeru elrunrsueurp uud rS ecru€celrr eJ€Jlsr8eJur xo.{ '16 1nze13ue er1pc ep ',trle8eu neSrlc un ednp

ep aleceolhul ep azaiuelsrp es €s ecJocuJ IA 'e:eldruexe ellnut rerrr ur esnpo;deJ U tnlnd €
',.epen es eJ reop" elcrd erec ]eqJnoJ
'€crun rJunl€ eued'ege;8oloJ 'uolprrun true uJ
rn1 elrrfrzodtuoo uJ n€s 'uozrqreg e1 ep lloc$
elelesred uI rnlntustleoJ elolrurl surl€ € XIX ' ndt1oa.,rat18np lsle^eJq nu'e-uen8eq 1ruo1crd

rnlnlocos ernlcrd'e1e;o1oc'olercuoc Jolalcerqo 1

e gpqedled eorepor ur n:3eu-q1e egerSolog 'nps plercose nc guna;dur 'acdery 'LEg I uI

nc €JnJuoc B nJlued 'eluelorl upcSruu

no 'es€ru ep eJrleureJp euecs e11e rS rJolgugl

'lllplpq r:n1crd u1 lernSq;sap ne .xrorc€leC

ec 'rrcrluellroJ 'acrlu1s nuole8rlqo neJe

eprirzod rer p3un1 e;eundxe o plncq] ernqeJl
'1ndecu1 e1 'g1ncr1sd ed ecereoeq 'Jruece[r

epe: uelnd es nu eo eeec pugSrigur 'ezeSelep

es ps lecJecur e e:n1crd'suncs€ ed erdoc o eJeO

ed ege;Solog nc qfuerncuoc e1 'qde1e gurr:d

PETRL] VOINESCU CARE ESTE SPECIFICUL de arlizanii de rutind. Artiqtii plastici conqtien{i
(n. 1 921) FOTOGRAFIEI?
De la inceputul secolului XX a devenit au inceput sd caute in ce constd de fapt
La malul ndrii,
posibilA gi fotografia in culori, (prin cornbinarea specifi cul meseriei lor.
fotografie
celor trei culori flrndamentale), realizatd in Cercetarea limbajului propriu al artelor
" t.,,..,t,,,,,,,,'
1904, de fra{ii Lumidre. La prima vedere s-ar vrztale a fdcut pe Malevici, Picasso, Severini.
pdrea cd principala diferen{d dintre fotografie gi
arta plasticd a fost formulatd de PaulKlee: Arta Klee, Kandinsky, Itten gi pe mulli al1ii sa
nu redd vizibilul (ca fotografia), ci face vizibil
(ceea ce-qi inchipuie artistul). Sd vedem dacd e desfacd imaginea vizuald in piriile ei

adevdrat. Fotografia a devenit, prin culoare, componente (aqa cum in studiul materiei se

capabili sd reproduc5 intocmai realitatea, nu ajungea la molecule gi atomi), liecare din ei
numai umbrele ei cenugii, ca pAnd acum. Ca consacrAndll-se cu precddere unuia dintre

urfirare, pictura realistd (denumit6 chiar aspecte (linia, culoarea, spaiiul, migcarea etc.).
/btogra/icd) a devenit inutila continuatd doar Preocupa{i mai cu seam[ de fonne gi tehnici"

'.',t::; novatorii au st6rnit curentele arlei moderne (de
la fovism la cubisrn, futurism, abstrac{ionism
,! etc., continuate de migcdrile de avangardd din
perioada interbelicd), incercdnd sd justifice
Eh
prin argumente rafionale prezen{a inefabilS a
irtei din lucrdrile lor. in acela;i timp s-a cbutat
gi specificul fotografiei. Ca gi toate celelalte
sisteme de comunicare, gi fotografia poate

transmite informalii precise, cu un singur sens.

in imagini qtiin{ifice, documentare, ca

fotografiile din actele de identitate, cele care

descriu plante, animale sau f-enomene naturale,

micro sau tnacroscopice.

Fotografia poate cuprinde insd gi complexi-

tatea triirii artistice, cu condilia sd-gi foloseascd
creator posibilitSlile proprii. Rezultat al

contactului direct cu realitatea vizuald,

fotografia frxeazLun spaJiu gi o clipa anume, pe
care o inscrie in memoria urmagilor. Decisivd e

rapiditatea declangdrii declicului, care prinde pe

peliculd imaginea, dezvdluind o semnifica{ie, o

metaford, un simbol. Mulli pictori s-au

indreptat spre fotografie, alegdnd cu talent

unghiuri qi cadraje expresive, folosind

contrastele de lumind gi culoare, descoperind
detalii revelatoare. in lara noastrS, Carol Popp
de Szathmary a fost pictor gi fotograf, reporter
in rdzboiul de independenfd, culegdtor pasionat

de folclor. BrAncugi igi aranja in atelier

ansambluri de lucrbri, pe care le-am numi azi

,,instala!ii", pe care le fotografia etc.

in saloanele de artb fbtograficd se expun

deseori lucrdri de mare valoare, semnate de

autori ca qi orice alte opere de artd. in

analizarea unei fotografii se poate aplica prin
urmare aceeagi gri16 de intrebdri utilizata 9i

pAnd acum.

latd de pildi un instantaneu de vacan{d luat
de Petru Voinescu (ndscut in 1921 in RomAnia,
stabilit la New York.) De la distan{d, fotma
dreptunghiulard a panoului gi albul dominant

98

66

rli

no lol pugdacul '1rqe1ua"rd ur rrr€]ueulnJop
l eu gs lrnqerl rI Je rounlu rS reg 'oeznur

rS elueurnuolu elrloJrp u1 'alegedepul lrpi u1

eune;durr au-npueseldep ln8rseg ulejlle uelnd
os oJBO 'erpgrl ed eurger uecnpordel To1 elrrdoo

reop ezeeSriqlq 'eredopodec c;dsep puqro^

nueN elrrpv olo] :eleelecgd o r€op g e eled gi€J ep Inunqlv

n',a,aropppat 'ttr.uung.4r1fnptotts{"uoilqc!z(!p^ Taoto.tf'ppotpnop)'uD1/Urytrrq:ng^x

'sued'u.an7 lndznW eunds eelnd ue'ee1;1 rn1 uriururge puezplJp;ed

'LlstlauotrN 'eArlcerqo'elcerrp rerJngptu e e-reBur,tuoc

'tllLrl trq ocuvxoal ) ep uerelnd elSesoyo; lgo nJ luetncred reu
lgle nJ 'lnleseu lvnv exeJ eleod rS1 Jrluoln€
tsrue un 'eger8o1o3 ep IepU pt€per 'pllqlzl^

eelelrl?oJ ep olocurp pJ rJOp plel 'redrlc prJnonq

:eurpnlrueo grn8urs o rrfer,t JoltJnlpl puuundo

'lnrieds rS lndurrl €z€eprJS uc.red 'e-reorord
r"rg g1dgu1 eurq 'plsnqoJ plenlrs :ruo ed Inluac3e
snd u 1mo1ne 'giuern8rs pp aJBJ uuaj lnlueupd
rS leru €l ap lnle^ reop lesred urp pugluezerdaa
'erurur 'rn1ndru1 e elrqeJeuln,\ reru roleo Ilirpd e
'elecrpu eleierq nc 'ele;edu grql uareundxe urrd

llnleur8rro nc rlSeulgtug el pugJ euncnq ac r$ 'rog€os ero,\ uI 'reuncnq erol uJ e.lesq1 ep 'drur1
'3rJSrl.re rnlnusr.ilouaJ rSelecu ur 'rS 'rnlnsoutsoc E eleluruJur ep 1nlse8

EeJerpnls puruseluJ ''c1e telndruoc ad aleuuue e JolrJecnJ 'lrnuSrqo lnuro crdrl .reldruexe

'elezrleureqcs'ele"reduoc'eledncap's1r.reru ep InloJ ere 'rrur[rnl ulluoc 'eleds e1 ap plnzpl

U lod gc ru1ued rS clrnfe:dau luns aluocnp 'rc (.,(xes alnqule nes urqJeueru ep plenlrs
-o;de; 'sn1d uy 'apedap r€ut pugcell 'azod ur.rd) ra urdnse eriuele a8erle nu Ereuel 'rrutnl

urp ecseounJeJ o gs elSeunilnu es 'e1r:nueau e qugdpts Jlurrs es gc;ed areo 'raurora lnrnf
urp sugJlsar lnrieds e1 eeredncoe:d puelrurrl
el€ot op .rop1Sun1 e gsuor8plpS eerurilnu 'reuru-r eJ€J€ ur pl+e es Iruuozuo ;ep 'rrur8erur
op le,rnluocur ']rsoqo 'eJEc rnlnJol€lrzt,\
Inlterqns J€rqc e Pltuuur uJnl€u nc €a-rElull'rJuoc
plrqrseJceur crlce;d euerugJ t1sr7 ouory
rcre :sJOArun rS uro erlurp eriele-r edecuoc
'rrdorde el ps gsel o] nu eJ€c
Inrolne oJeo ur lnpou EZeepeI er3er3o1o3
'elecqsgos Euu€le ep eutelsls uud rS;ep rcruzed
ap gtelelo-rd 'uolgcqlngr ep gluepn-rd giuulslp 'prnlcrd o rS e3 'rrJqr.u Ie lurus 1nlsn8 rS lnso.rrru
rS r-urlurure au eq !o1un1e,L 1n1euSog rurzne
o el 'eJeolceger rS ezer ep plrJeJ 'grqrun uJ ruAn'I ',r.u1rl 'rudse lndrsru rS pseosglgur ede urgdrd
'e1ard ad rezr.rq EeJeocpr rS rnle:€os eJnplEJ
Ineznu ur plnurf e Dpuo)otD'leur8uo uI lgJep
erdoc ur ourq reut opel es eJ€lJnl o rroesep '1ejl1e urirurs erler8o1o3 purArJd'elerrozuesrlod
eC 'oeznru e1 q,r,qerirur errdord urp Elepororu

ecnp JE-s nu oJeo lolac € rS rerqc 1o1lro1e1ceds rricee-i ecr urelnd pururgls'so;nfun;82 rnlndrsru

- -eier,,r, u1 eps nc uoeun pugllut 'peruoqel4 e rS elurundsur rede €el€lrlerJeleru gututnl ur

el elelunut ec gzueseldep es e:edo tolrrdgc und lrreser €l rnleJeos ele eluezet elezer 'are1c
'e13u Juns 3J€ole^ ep 3l3ls€lluo] 'erze^€Jls
erielnc;rc rS rnlnl€crun eerecrldrllnur ultd 'p3un1 re pJqurn rS 'eleceunlur 'olJnJS eJrlqo

'elelue,te esuorlrr gsrrJ greJo plenlce €Jruqel ep

eirreJo ayuacnporde; r$ 'rn1ruo1ne ale 4Selegns llult ulp teuesep 'llerueJ 1ndru1 relncrpued.red

Jolepun rS rn1nse13 ele uprlsr8erul ;erqc 'ruoat uzeeSulep os lspJluoo ur eJec ad 'rueur elrJnlel

eleun pdnp 'rS rnlnlsrpe llulgru oleuun ezeerlsed 'JrrillrJ qpecJns es slec ecrlqo 3p orJOS o-Jlutp
eg 'plrpug8 lsoJ t? orEJ ntlued yncol ad gleseld
gllnlgcl€ e itut8eurr eJnlcn-rls'1euo{rzoduroc
rS eurq rpru IeJ uuorsardurr e rulusd et€soceu
clrunrsueuirp ep 're rnlruol?eJo Eugrrt urp lSer InLunJp ad 'pug.r ed eriuele glueeqJ eu

eieyd iS BaJuLLr 'aJeos a;ds epuqul es at€J ero[reJ

ll e tunc eSe 'e;ercn1 o no ]oeJrp Inlc€luoc rnooprJ sa-rotur Jp elallual 'rrur8uurr elolueruele aleol
eleod nu ctt-uru 'yrqelseluocul 'na,tatnpo,rdat nc u8uel arer Elqrun ad gge as culawoaB lwluaJ
Ii rglul eu-npurulglul pcrpe 'rge;SotoJ ep etunql€ 'oleieuuos rS n.tqrpqce op €leJsorulp o €zeeo_r3

$

Anra TTPARULUI

SaILrRO BorrT( Et I-l / interpretari personalc alc tertelor de cdtre
(1111-15r 0)
'' ,;.:.t\_\.a'..\/d!.i+tiyr.".i*"r{'' creatori plastici. rcalizincl o operd paraleld.
I lustrttlie ltr .r}il-:i.\+' ' l ir\ Botticelli a intrupat personajele Divirtci
,,Diaina Corncdie",
..'':,l ,' ''' li comedii, clc Dante, in sih-rete strdvezii, cu gra{ia
tul pe pergi:rment i: : :: 1i poczirr care-i suttt pronpli.

) Copcrter ediliei i Coperta de carte e un qmbalry gi un
ptrrlator cle jntestt al textului pc care il
clin 1925 a \ 'r"*fr*'
Dictionanrlil Larousse ocrote$te, comunicind autorul, titltrl, edilLrrtt
\_ (uneori qi anul publicarii) gi deseori pe verso
100 fbtografia autorului gi cAteva date desprc cl,
CARTEA despre cartc (ori citate reprezentative din ea).
Pentru a atrage atentia. coperta ac{ioneazd cer
De cinci secole, tipografiile mLrltiplica texte
gi imagini gi o vor face in continlrare probabil un afig, car,rtAnd sd irlpresioneze de la distan{[,

incd multd vrefire. cLl toatd concurenla ercitAnd retina prin acelca;i mijloace
(dentrtnite in limba germani hlick-fcrng -
cornputerelor. Nimic nu poate inlocr"ti carlea,
ce1 mai sigur leac impotriva singurdtd{ii. cLtplareu privirii).

Pagintt tipdrita de carte, revistd sau ziar este Ca orice altd cornpozilie. ea poatc fi

ca insi;i o imagine pc carc o pcrcepem ca pc o analizati fblosind intrebdrile din capitolul I .
Coperta Dic{ionctreIor Larrntsse Ei-a pastrat
unitate vizr,rali. ca pe o coupozilie. lnainte de a
citi prirna paginii a unui ziar, de sLrs in jos gi de de n-rultc decenii imaginea sirnbolicd a pufului

la stAnga la dreapta (ca noi er.rropcnii. sau de pdpridie care zboard in toate dirccliile,

invers. ca asiaticii), ea ne impresioneazd prin rdspAndind cuno$tintele ca pc nigte scmin{e
fbrmar, c:uloctre, repartizarea cenlrelor de
ttlen{ie, echilibnrl lor, ctc., intocmai ca qi un care vor rodi.
desen sau ca o picturii. Privirca este atrasd in in centr-ul gcometric e chipul alb al $tiin{ei
prirnul rAnd de lbtografiile gi titlurile rrarite 5i
ingrogate, peste carc nu puteln trece 5i care ne (incununati cu lauri), care sr,rfld puful papadiei
obliga sd citirn intr-o anumitd ordine articoleie. (al doilca ccntm), celelalte pete de alb Ei rogcal
Arto t:orliie mult mai complicatd deciit pare ia
prima vederc. Annonia vizuald prin care ne risipite pc copertd (nori etc.) au fbnnele
qerpuitoare, piate. pref-erate in arta primului
atrage o sirnpla pagini trparita cste rezLtltatul
deceniu al secolului XX.
acorddrii unei mul1in-ri de factori. Pornind cle la
ru*XffifK&W PKXXY
alegereo literelor care pot ft dreple sau
tu&K#&es*&K
inclinate (italic:e sau cut'sive), configurate intr-o
xtutu&&sYM
mullime dc siluete, denumite intr-o limbd
Sg$€ 1
intema{ionala stdpAnita de prof-esioniqti dupi s$leeffis
b rtt*-.
rndrir.nca, glosimea ;i ,,dcsimea" lor se *** c

stabilegte oglinda ltaginii (partea scrisa) ;i p&&g*${*$Hr t. c?

intinderea n-rerrginii albe din jur, locul titlulilor, Y&ea"&ffisK
aspectul numerotdrii etc. Prezenla imaginilor in
lext ridicd alte problemc prin rela{ia dintre ele gi $4'*
cu tcxtul (ca sd nu aratc risipitc intAmpldtor);
**wgs
in-raginile sunt nirite sau micgorate pcntru ca
marginile lor sa .fileze, adicd si fie aliniate cu x.w*1as$ffi 6s

cele a1e tertului sau ale altor reproduceri (ca in

cazul oricdrei pagini cltrble a acestei c[r{i).

Ilustruliile artistice ale volumelor literare (nu
l1e vom ocupa aici de cele ;tiin{ifice) reprezintd