Nanu, Adina - Vezi (Comunicarea prin imagine)

t0t "'rJolESPrl.e ruttr

(o.l.tN.tti .toltlB) Lurue^ep gs rilnJ LLtpSrA ps 3J€.+ Ju e 3p 'rselece t""+1f'
'9a61 rPttr urp JLrl?LrrE.r Jol Inlou '31u3^30le 3p leJ el 'esrlsrl-ru
lrIeJSoloJ nJ elertsnF ]uns ppoLLI op eloieuJnl @tr *tE
ailEo..l relsrlo: euadol
\zy '(lieqrgq €l eluelsrxoLu IEtot eLUe.r^ ffi
€€Bt eeJe ur) lJEigJq rS re rloJ 'reclal eltrurure]
'ilp)tN sell le aleqeopocl nr rS (upur13o uJ rS BtroUe.r ffgffii a

gs,tt.L.Lu sap 1Ut.t.Ltt0| es aru3) elElnJ eleznq n3 ls€Jluoo oruJolnd un
urp gurSu.1
uzEaurJo] ts 'JUleruoeS lnlluec ap sdEoJde r€ur tr\%w
I33 'lueJsu lnludrJuud ernlrlsuoc 'u3sEc o €c
erJplpd qns ep eser eJuo 'tderp plpzeleJ eirAnS

E|EJ op peurSelur ul 'elseiorpq '1rncs sunl 1n:ud
eic luEJoS rBur lal '(p.i tlpltD)s elenlrs EUnd os)
aleyn8er eorJJeLuoe8 eurluosulu elelu-ro.+ enleJd

eJroldlncs n€s -lolJrd '1eco,r.u 'crpeur InlEqJqq F F-'

nc loJ EI lo3 ezerJnl ES pedecur OJEJ rreruel
e eur8e[rr €noN 'e]srqnc un-8ez-3lz op prroJ

un ed 'lEIoJ un ec a1u1d eiale.rdns uI 'rnln-zzul

IIJodJ lnlrrrds u1 plulcrd olse '(ottLraB rolne)

97.61 ruLLr urp 'antsc4 retsrAO-r e1:sdo3

'erq3o-r

ad aleporq rS -rpd u1 esurrd eyrol+ op pteco^O ecoda urp oiosnurruJ ep rnlnluepr earetlsnp ered
o EinleN 'rdue r3rc1 EJ olrJarreur qns roleipJq
Ieutueop etenirs (996 1 'urlleB 'sLLnttsox sap
elrrielncrlru epunJsu rS'uales op tur.releq atLlrrtl)sa, 'ierqf u>lrJE ur snporde;) sapory
ur olel€orJrd rS rSnupur uJ osuells elrurgur ;^ap la saruDCJ ;'ap lDu,utof uJ'[[8] EI '[eJ]sV

'glrr] Erlut 'ne11ocep ep lrle^zep lnie8 'ernleu 'lrnuSrqoen
ei ap r-rriqns rnlnfuoc etri.rpd qurunl Llt ound
nrlElsp un nps rrurl teun eeleJnou Erurlqns e
InutnlsoJ 'c1e1r1r8e4 ep erserdur up p rulued
'nlr et^ ereuleJ Ietunu 'EZnIu-I n.t1ued olesJoeu ]uns ellnzeJ a;uc apri,rodoldsrg

nes -ra8ur 'dnq p:q1 lel+ns un eJ eJrulepn€g 'egeod Ir areo rnlndml erdnsu rnl elelJOJo
IncrluJ rS 1n1aod ep stJJSOp '.rnln[rsrJueuroJ rrS€urtcn',ur.rn1ucadpLscutrJeJlSuelLpU'qeJJpuJnqr[sirruerpelSlneloSpgdoelrpr
ISt '1ue1e1 ap surdur.l '1n.ro1ne JceJEoop
**., e.g 'alrcrldxe reut llnut ]uns eorlsrl-re alouesaC

'rJleLurlueJ ur olep 'e1elud11 l€[ntu psLtl ]ults
esroeJd 'o.ruluorilncop rrge;3o1o3 n€s eucsep
ap Jprilnu un rS e;uurns olxel puecryqnd 'lopr

-olrlrJ €olelrzorJnJ alSeurniynu BlsrAeJ'glnseur

JJeJeJeo o-ltuI 'Jlo t.tleulluoJ urigle ep le1

rnlnllrnlsoJ In-reAJ.t 'rxELLr nes rurur €lsnJ ggeod

os :coArLIJe ulq; 'pru1c 'esrcerd eteuun ur-rd

3I+ €S rnqeJl J€ €CJllJrUnLLrOJ 'Eporu €zEesLrEI

as eruJ ul eleJlr-reJ urp riqlnou -roleutrlln

e.rdnsu 'rz u1 ',r.rlJatqo ezeuilo.]ur €s lorJelool

'rnqe.r1 re e.reor-relLrr elrur8ud uJ esuudnc

aler rS ec agedoc ad ep elrur8eurl 'eJrrelrour
Iptrr oloJ c.r]urp luns ppoLu ap alautzo8out
A alato'rta.t'eqet€l ed rS auulr,t ut rnlnJolgJeJt
groJo os a;u: .ropriecrlqnd esurrflnru utC

.Yaohr sc I-IIJSIAEU
DVTIJV HN Ef EC

GRAFICA PUBLICITARA

) Clr-vrn KlrtN Suntem constant asaltati de reclamele {iCff*is-f
diferitelor produse oferite spre vanzare.
Parfumul Eternity, Comunicarea pdn imagine este, ca qi in cazul ci-*::F
1980 desenului de modA, ambigud, oferind o
documentajie precisd, uzdnd de obicei de ITl]NIIY
Sigla 9i simbolul calitatea de martor sigur a fotografiei, dar
TAROM manipulind in acelaqi timp spectatorul prin Szg/a (sau logo) - numele firmei scris ca
atare, ori prescurtat prin iniliale (de pilda
(Transportul diferite metode de influenlarevizuald. Scopul e
Aerian RomAn) Irezrea poftei de a obline marfa in catzd, prin TAROM) apare mereu in aceeaqi formuld

argumente de ordin rafional, dar mai ales graficd, completatd sau inlocuitb cu:un simbol, o
declangdnd reac{ii sufletegti profunde, prin piclogramd sau ideogramd, carc cuprinde de
asocia{ii sau sugestii senzoriale (care {in de obicei o figurd de stil. Aceastd imagine sinteticd
devine o emblemd afiqati peste tot (la fel cum in
domeniul psihologiei). Este interesant cazul El.Lrl Mediu fiecare cavaler feudal avea aceeagi

reclamelor pentru parfumuri, care, nefiind de imagine simbolicd reprezentatd pe steag, pe
scut, etc., pentru a fi identificat de departe). De
strictd necesitate ci doar de lux, cer
reuqita acestui set de compozilii grafice depinde
designerilor eforturi speciale. Fdcind apel la
in mare mdsurd ,,imaginea" gi prestigiul unei
vanitatea cumpdrdtorului, sticlu{a de parfum
organiza\ti.
este lucratd Ei prezentatd ca o bijuterie. Cum
Compania de avia{ie TAROM (Transport
efectul miresmelor e simlit de obicei de
Aerian RomAnia) are sigla qi simbolul inscrise
aproape gi constituie unul din mijloacele de pe firmele de la sol ca gi pe corpul aparatelor de
zbor. Deosebit de reuEitd e pictograma avionul
atraclie sexuald, deseori publicitatea folosegte
in fotografii tema mAngAierii. Deodatd, in anii inscris intr-un cerc - care revine ca o

'80 a apdrut insd o schimbare: in locul cuplului, monogramd peste tot, marcdnd unifotmele,

in fotografie se imbrdliga tandru o familie biletele de cdldtorie gi toate obiectele uzuale din
cadrul aeroportului.
intreagd, mama, tata gi doi copii (sau in altd
iiii l;A,r,'i ; -4. N
variantd, o mamd cu un copil). Ce se

intimplase? Explicalia este: sida. Infectarea cu

virusul temut neputdnd fi evitatd decAt prin

fidelitatea absolutd fa{6 de partenerul de via(d,

a crescut interesul fala de valorile trainice ale

familiei, iar parfumul cu pricina lansat de

Calvin Klein a fost botezat Etemitv.

in varianta pentru barbali. compozilia

reclamei are in centrul geometric chiar nasul

tatdlui, iar intre toate personajele e ldsat un gol,

cdtre care to{i igi indreaptd privirile cu incdntare

qi in care parcd simlim suava mireasmd. E

,,golul expresiv" pe care l-am intAlnit gi in

pictura lui Caravaggio (vezi pag. 56). Aici,

explicaJia afiqului, care de obicei e plasatd in
paftea de jos, ca o semndturd pe o scrisoare, se

ridicd in sus, la fel cum se evapord parfumul.
Designul publicitar e denumit deseori 9i

design gra.fic sau graficd publicitard. O

intreprindere comerciald, de servicii sau
culturald are de obicei un set de imagini
distinctive. ca un fel de iscdliturd cu care

marcheazi produsele qi care ii semnaleazd

prezenta pe piald (pe firme, pe produse, pe

materialele de corespondenld ale angajaiilor,

pe automobile care transportd marfa, ca qi in

presa scrisd sau in clipurile TV).

102

EOl i t-- tY.

tirilil .: r- ai
r3{rR}:'! }t*in i
-":,'l'

"ta;rtti"

f ;*ft;

I

I
I

f

FTJJen:rE rs snl 'elFOJIp eleJnllnJ rrnlelru rS rdednco'e1s.rg.'r e,\err-eI rrrnel urnvlneueprro'JacInnldtrilp3rcelo4qsnzpQryqcInsSleUqV8rug

'966 | 'slle op 'uoJrAUd ep eJsul r€rlr I?J Jq[rnu rnun e;dnsu .."'epJel ezunsl" nc t€tqJ edecur
'aatnpprl unJorro pS prder ezauorice qs elu€lceJ ec n.4ued EJEsoJOTI
'Sge rnun p EJoft?ut eiuuec e yerfuese EI eeJOJnpeU o;ec 'ron el ep Jlgl nt ptttlpBuls o eJ 'pqe-r8ep
rlrlrj]trr-I )tocnf ^ 'lnroqzgJ rS eacud '1ner rS aleurq 'lncuounlln rpru n€s 'zeuodef nlreq un ec 'rueod crur

rlS.rJnlng rS uururn1 '1m8eu rS 1nq1e prudes eJeJ ';n1uoJ un ynlgJIE e lnpdoc 'pdu ep rrolnc rS Sn1 'esnpe-r
rn8urs rnlrn eeJrloJ.re,tz rS uaJepJoJur EI lalls€
'u,tulloN I 2 l1.4L1aI gunze-r as rrur8erur Eounrsuol '€Aaollu rulued reur aleJ alaceolftru nJ 'etrulspqle peJncas

'996L Jol ESpl rer[ e p-rq] 'plueururop e;edncoerd o ec ep 6leug ur rS rz;e,t eleirlnzunrg op sns Lrr qs€Jl€
,sIJP e eel,Lud rode 'ra lnc€Je ep e1ue1d e8eei erec
1ruo1r.Lud purSsldoc'lelugq eie3urdns eurr8e4ul
'atad G loqz!il ur pdnro ala 'gll€leeo no elrn lser1uoc ur l1n1go,rd eInrSJolu; eeccrulS1ue'adrreudrqcepggeeiuolsrorrpnr8eu1rurSr 1reecpulerrurnropap8d

II{]S1]H:)II,{S rS-npr,rgdncap 'gluru3ur es 'eeced rS lnroqzp-r Ee-rrlo.rJo e1 lnpue8 ecnp 'le1se1 nou un rurlrrds e
gzeozr1oqurrs eruc 'lnleqluruod rS 1nr1n 'upspd ru1ued rJ aurlal erel e n4ued nu ptrsoloJ '€e,rncos
VI}IYI^,JVNV ) gnop oloJ 'plrlellns 'gcrrolelaur eurSeur o-4u1
^ (urlg 15 rode rS) ruleet ep psard lruenap 'loislol :p3rloqrilrs 3.reo[€A eJ€Lrr o ]EJoloc uesep lsepolrl

un-JJUr o8urle '(rue B ep ulsllll e1 'e,tuacn5

urp 'rcuncrl ropnl) ldoc un ap leoJJ 'Sge uq

('o1e esuoururnl aul€lJa.r'eluelqtrte'eJu1c

-r1qnd unoued) erirlader uud eduele qlplos

au uoesep rS leur8rro ep cJeol€A nE r€ur nu oJEJ
rur8urur ep oJurrr ruur neJaLrr gSuele,ru o p4seou

erdnse gourue (ralnduror e1) rnlnlroloc ltus

Jole[rJoJ 'lopri.rodord erdnsu er]ue,t-s1ln op Jerqo

nus (a;euecs urrd nes xorax drl ereolurdoc e1)

eruloSlnu nES e-rr.rplu ep 'rrur8eur e erecrydrllnur

rS a.recnpo-rd:-r ep elunlre alligllllqlsod

UE3-1IIC VETIVf _INTNN'SNICOVf

APLICATII

Analiza plastici comparati mlagtina dihaniei gi pe drum, s-a intAlnit cu

Ca o recapitulare, vd propun sd aplicali cele Gheorghe, care a luat-o pe calul sdu. Ajungdnd la
citite, fdcAnd in joac6, schile.
balauq cavalerul l-a rdnit cu lancea qi, legdndu-l
SI incepem prin a compara intre ele mai
cu cordonul fetei, l-a tdrdt pAnd sub zidurile
multe lucrdri cu acela$i subiect: Sftintul
cetdlii. Acolo a strigat celor de pe metereze cd-1
Gheorghe ucigdnd balaurul. Figura legendard a
va ucide pe balaur doar dacd se vor creqtina cu
SfAntului a inspirat multri arti$ti. Cea mai
to{ii, altfel ii da drumul in cetate. In final,
cunoscutd sursd documentard de la care au pomit
mullimea a trecut, cu bucurie, la noua credin{d.
ace$tia e culegerea Vielilor Sfiniilor. Potrivit
acesteia, o cetate era terorizatd de un balaur, E interesant de observat in fiecare din

cdruia in fiecare zi trebuta sd i se dea de mAncare .imaginile aldturate:
un tAndr, ales prin tragere la sorti. CAnd a venit
r6.ndul prinlesei, fiica regelui, ea s-a dus spre ce sugestii transmit formatul tabloului gi

I Sfhntul Gheorghe, 1.-:.;1-€,;::#,; aco..rdccueal rsceeroaemfldactieincncdteernuatlrnucsloagmmeboplmuo?eztir{iiconaal pl acneolumluia?i

icoani pe sticld, :i,.:.:.1l,r+,.E,.t.,:f.r frapant (mai apropiat sau rnai depdrtat de
sec. XX,54 x 48 cm,
centrul geometric) de la care incepe drumul
Colectie particulard,
Bucuregti com.pcoazrielioenpala?rcursul drumului compozi{ional

tt indicat de centrele de interes (accentele de

v PeoLo Uccrllo lumini, de rogu sau alte elemente contrastante),

Sfhntul Gheorghe, care prin modul in care se succed6, ac{ionAnd
1455, N ntio n al Gall erv,
.pe rdnd asupra retinei, relateazd ac{iunea?
Londra
cum e resimlit timpul? (static, dinamic, in
ry
ce r..itrccnuu?mm)
illl
e redat spaliul? rela{ia om-univers?
lili, exprimd autorul

illi ..C.. ldccdaauasirnmriecaecslaaepuruoamrclrueboolrmienddiateernSaastielisculntu?leumsludciniur?oiiu?mmaatni?ce e alcdtuit

d,i aco.rdcual rceuslourniltomr?aterialele, tehnica Si .factura

it lucrdrii?

Poate mai puteJi adduga cAteva intrebdri ...

E bine sd nota{i rdspunsurile pe hdrtie qi sd

repetali opera{ia peste cdliva ani; veli avea

surpriza sa mai descoperili 5i alte intelesuri.

care acum v-au scdpat. In icoana bizantind

eroul scenei e Sfdntul Gheorghe. In pictura lui

Uccello in centrul imaginii e balaurul.
incercali sd schilali o compozilie in care

personajul central sd fie prinlesa care-l line
legat pe balaur. In acelagi mod pot fi comparate

intre ele gi alte compozilii cu acelagi subiect:

,,maternitate" (Fecioara cu Pruncul, dar gi

tablouri laice); ,,viztta" (Buna Vestire, dar qi alte

scene cu doud personaje); ,,por1retul" (cdutAnd

asemdndri qi deosebiri intre femei, barbali qi

copii reprezenta{i in diferite stiluri) sau

,,peisajul" (pomind de pildd de la Anotimpurile
lui Bruegel) etc.

'l04

s ___

901 i(erucgue,t

([n13 e1 9r11da.r) uBe.r4 n;1ued rrueteud p,r-riel1nsuo3) lelurze;de.r

a)'snt1t,1 1n1u11lg ula t p a4 p^ gs eeurSeur lgcrrr IeJ eSe u1 'repue8e
'€l€L 1n.tnopq e nus (e.tec eSe ep durl rfe.tu gcep) luuosred
rnlnleurnl euedoc eleloc urp rfezrleer .
p ug 3 nn aq8 to a49 yrlug lg
'ln-l] Nra ipseolsn8 r€ru eec eleieqSug

:)rosD rs N[uv111 ( ( rulued pluelcer o puelcerord p"reycrlqnd ecge;8

aluerJ€A ur eudord arieerc ap uirqcs o rfec;ecu1 .
'apuluatrN
isnld ur e qc €tuues €p p^ e ruluod '(plecunre

PlsrAsJ o--rlurp ludncep) snld uJ lcorqo un

eleJ elezrl€ue eprirzoduoc ug riecnpoJlur .

:(pp1d ep 'elsrzer m'79 '?ed e1

ep'eurssa141 pp olleuoluv try'oattu8rls?U) plel

-ue[rnuo[r pJ€cs o €[ e]ezrl€er u Je ec€p rcllu
rJnolq€l eleun elpJ€ J€ ulnc p'r.-rirndrqcul .

ieleleu

-'CosI r'Jadolpie'lunau31r 1lyodDeltT's9u1r a'd?endunu1lgeup1 'qcrrperrC
rarlsedprd

erdnseep puJg]r? e-rec e8ueerc riesuldep .

igcr8url et€yllruol

o prseepugqop ps (Sg '3ed) le8emg ep

,rolrcun.td natap!Jn EJ ru1ued n€s plsrJ] orpololrr
o elugr ps Inlsruolorn ec ru1ued (11 '8ed) o-u141
rnl Inolq€] urp pJrl€utorc elue8 rfequrqcs .

lsol reru nes

sns reur ]uozrJo ep ettrrT elesred ug rfelnu .
ieuplgcnq ur r-lES pcrJesrq u1 1cr(g uel u€I

ep rielcrd rug[1ou'rV rrfos ad g,t-rirndrqcul .

:qPIId

ep 'eur8uurr oJpcrJo no IeJ BI ecni rialnd gn

rr+sa8ns P^a+gf,

'Lur LgL x 6ZL 'pleJaJeJd rul€el ap eseld lxlued ql€s ep InleIeO 'Jolpugurese eleo leJrocur e ossecr4 r$
,]eIN,L96L rS InSU€ 'eletunlsoc rS InJocep rfelcerord ps '(e1uEu1 purrqriln rS .rolcrd ed 1ruo1cager
elelrlncul rietnd p,t '1ue14 JErrlJ rle^€ pcep .
'lA III'II'I aputualN pugund) 'cte nSo-r ap'pururn1ep e1e1ad pugseldep
l{ulue.tcag 1-ps
(ezsr-rsgr) leuorirzoduroc InunJp rueJnru 1-gs .
eer,t {e oJec ed Aruods rnlnqnlJ ale aoU€JB
ossvJld o]svd ^' i(rcereoS rS rcrsrd sol'nrqelepueo un
ouurosul a1le rS uluelqrue 'ey8rs rfeuesep . nes espred o sns) eluetuele upSnppe r-ps .

i(ep:e,t nes eJlseqle glueuruop

nc) crleuoro lnploJe rS upqurqcS €S .

i(pSn ed nes ppurlSo ad gplrd op l-npugs
-e1d) culeuoeS 1n.r1uec rS urpqrurqcs ES .

i(1u1 ed r€tu n€s

3un1 ed reu) ee;erpeouJ urpqurqcs r-€s .

: nJpJcnl mlnleseru elugqurrrlJs puuguun'(79
'3ed e1 glenpue) zenbzela,l o8erg ep apuruafi[

're1re errolsr urp rrirzoduoc elncsouno r€ur

eleJ eJlurp uun (ralnduroc ed pqrsod e pcep 'nes)
airqcs u1 rupcr+rpou us rS unce urecnl eu gg

rarirzodwor
rrrPrrJrpouI alalraJl

:,i;i1:i:!-e::.

-
ffi,t

:-,

*i
*+,.

ffi,*ua;

'pfE8uot rop prt'Ld rol DtuoturD DI apfiol Dpro)or au D n"quad

mlnuozodotp ru-,,o1" wlznD ps pcr/'au os 'mlnsowrL{ ti tryaurq D awry ad rtlualsxa p)sDaruilaDar

au ps arnqart lnl4s taun D 't"tnttod nos alatd uJ ')ol ul )ol utp oluazat4 'a"rtLp8a,td nDS DJSToA artro
ap 'am)tro ad azafuang[ut ps apqodoc 'a.nory!1pu3 tapt roun oatoBodo.td u3 psuJ ptsun rop]uau.tnuow

ofuo1todutJ ropru)rqat nfiolncnc oa,ucftttp ol pwnE,quo) nDS a)USruDqJn arrun puD]Jund rupts

apun ctlcrud loJ un uoail)r ato ptnldlnts o 'prtulodu.uq 'uoaJplac nldutts nos Ln1a.td 'adtcut..rd 1a
lo pu]alsa
a1['mlnto1tpuDuo) a$ocnpa ap rula^tu ti a7o1tt4ca1o) ut ln)ol 'p8urc..r I np "to1 nlualsua
pdocs to1 plcadso ut",rd puoytuwas 'lzrnlfc tS Totcos uold ad tS 1oc 'aetltalo) ns apnpt^tpul

un1sodopo fiatp putfn1s 'loLrapul uold ad ryp 'afru pug.t ptruttd uJ runs atulpl?tJ 'to1 "toprftun/'o
pluallp oa.tapuod utp Stncap aLffi pnop apr aqulp aryrqasoae 'prlsl2ou rcJou, utp aL.trtd a"rcru acattad

as ato) ut r"tnlo? utp tS top rtnuud ury) 'awnpt utp putwtot 'ntnldlncs tS nt 'a1sa ornpailqr7

'EaA a) Dan ap Drwnq at D ap oaloylntot

11c11dut1 tl alonnt nfioctunutoc afp) etlo^zap as ',,purc8"to DzDaar) olfcunf" a8olotq utp ptdrtut.td
pdnp 'tf mlnSoptp o awrzunto,td ti pzalta. atDru tDta o 7n7dat1 aufiqo as 'ttltods lnluautouarruD
q 1t o3 'm1n.to1n1cads oluat.tadxa rl np oapltzotrnJ tl a$atc ''pryatstsm rcw a"trtldu.taluoc o pdnp

olqo ap pcauuot amp^zap t|-a.,roc atado nc atoolpzuttdtns t.tlulglul o^alD) pdnq 'ocryoa psq aytod

as apuotsuauilpul rauo ttrun oaruiltodoc rt 'p.m8nl atrutd o n) as-nputrunf1ruu 'alnpls o pBugl

ad gtqpt7 )arl aro) DJ allutp glnw ru1f nu a) oaa) alsg 'ratJua4o D arDrlua)uoc ap w8unlapu! lDLu

dwu un mlnto1rtttd atac otn4dlncs 'amfuplur as aJD) rut8rtwr arynLu rcM t) Dun tDwnu nu puutatg
'upnry nun alD afat..rolpa tout

tg) n tra)npotdat 4 oato1uaza"td uud a"t1snou rr.tpcfttu osdtl 'pqrsod ryJ ad 'rutur1dns ps oua)u! wol
?fot ap ULunp^ u! 'MUop wnc rf pugc 'atot. pdnp upldtualuoc o ps ptoclttuau ptfuta$o au ( pyqtsacco

a pnp) plour7uo WrD ap oarorlnl pugc ad \ozt7at ap algrppq pwltJ tS r:tzaltt nc pnofql[sap as

Ipttu11{ .top 'apJtpd a1oct1 urp tmpts oa.utwlgf uttd azasr4day:t as ps lul'Ds g{ aLood p.totl^Ird 'mrurDlo

DlDor o) 'atrlolor atuto/io1d ad alt"totcnl plutza"td r33 tto1dpcs trun 'DarDuotztt otnln D nuuad

',,pwal tloaaco ad apfiortnt" pilznut ur tf oc'as-npugpa)Jns

'DllD-rtuJ Dun-qutp Zmc 'a1a a"q4 pBnal as arDJ rurBor,ut ap atugytw o-ttulp Dlmrc)lD tt to ra o,tnldpt

unc tl nt g 'm[a.tdu4 .tn[ ap tuapal o l?s oc tuosoldap au ps atolau a t"tnldlncs nun p[rcsaw o\dacat

n nt1uad 'oatteud nc o pugftfptqut! 'pt!^Ulod nluolstp o1 utpsold au qs sunfo ap Dra 'Df4uawnuou,t

ptsa,tt o nDS auD) ap a$ot1sn1t plunfiM o oa ag['un1ud taun DarD)tunutoc trut.td o n.4uad pcog

'alDrruJattqrD alttu{tpa fi alunldpcs luns wn) 'Mnlot nJ 'aumsuawtp
oDrl D n) alDusazut 'axa1druoc lottt ppnnl puo ap a'tado ,to11n Upqa.tluJ tloaptt aund wotl

'iluq4 apnlDar Tsot'ruc wnc roltrolua.D alaratptD t4 pugrtu! "mtqc rS altnytc tt

afurwry 'aprqwtL'aq!u!l punds ps.tot ac 'antgp/ug atanuD o lDnl no ac ap tuaEalatug ps lottatut r.uo

alDuotsuawrprq 'auo1d turBowr alDol - rlftuSolol nos unltu8 'ttn\crd 'auasap punatdwS l.)ut^trd

llvrrvds II]VNOISNIII IICIUT . IT lT'

iIfiIIUV

,r,"'i:::

,:. i,,,: SCULPTURA

) ) CorsreNlN

Bn,\ncugr DE LA COPIE LA ARTA
(1876-1957)
SomnuI,1906,

marmuri, 26 x 43 crn, Arhitectura Ei sculptura alr colaborat mereu nivelul marii. Tridimensionale sunt de altfcl
6 x 32,3 cm, pentru a da prestigiu templelor gi palatelor dar
toate obiectele de care ne servim in via{a
Muzeu.l Nof.ion.al. mai discret $i Llnor a$ezdri din sate. zllnic/a (gi care vor fi examinate in capitolLrl

tlc Arti, Bucuregti Atunci cAnd e legatd de arhitecturd. urrrldtor).
sculptura o aninA, traducdndu-i formele
in sculpturi, copia mecanicd e ugor de

abstracte in simboluri artistice figurative (in realizat: nrulaiul itr tehnica rndgtii funerare, cu

loja Erechteionului de pe Acropole din Atena, negativul tumat in gips direct pe figurd. A fost

) ) CoNsr,qNrx coloanele iau siluetele tinerelor grecoaice care perfeclionatd gi tehnica executdrii de portrete
sculptate ,,la minut" de computere prevdzute cu
BnAxcu5r purtau solemn vdlul oferit zeitrei) sau
aparate lnecanice care transpun in relief un
(7876-7957) decorative (chenare, brdie etc.).
Muz a Atl o n nit ii, 191,0, mare numdr de fotografii luate instantaneu din
Exemple de perfectd echilibrare a celor
bronz polisat, 28 cm, diferite unghiuri.
Tke Art lnstittrte doud arte rdrnAn catedralele romanice. cele Principala primejdie care pAnde$te arta
of Aticngo
gotice, ca Notre Dame, din Paris, ca $i unele sculpturii e prin uflnare copierea realitdlii, iar

constructii precolumbiene din Mexic

(Teotihuacan, Uxrnal), din arta Indiei (Ellora, culmea ei o constituie stctuile de cearii dln

Mathura), Cambodgiei (Angkor-Vat), din Java muzeele speciale (la Paris, Mu:;ee Grevin etc.)

v EtrLctttltor-trt, .etc. Comunicarea precisi (cu un singur in care figureazd mai toate ,,vedetele" lumii.

Cariatide, in{eles) qi cea artistici (interpretabili) Cu acestea concureazd cu succes unele
Acropole, Atena
$i prin imagini in volum pot fi transmise manechine-papugi din vitrine.
mesaje cu sens unic, precis, sau metafore
Datd hind posibilitatea arlistului de a crea nu
poetice cu multiple rezonan{e sufleteqti. Hdrlile numai reflexul bidimensional ca in oglindd

fizice in relief indici propor{ional inallimea ci chiar formele concrete ale obiectelor.
sculptura a fost deseori proclamatd ,,mli
exactd a mun{ilor gi adAncimea vdilor fafa de
realistd" decAt pictura. A revenit insd lnereu
intrebarea: in ce mdsurd e necesard redarea

fidela a lumii vizibile, care e raportul dintre

realitate gi opera de artd?

Americanul Segal a fbcr-rt mulaie dupd
modele vii, aqezAndu-le intre obiecte reale,

reconstituind un f-el de scene de gen, care

incearci sd depdgeasci aspectul documentar

doar prin scoaterea lor din context gi izolarea

lor in sala de expozilie (arrintind acele reacly-

made, inova{ii senza{ionale ale lui Marccl

Duchamp, in anii Primului Rdzboi Mondial).

Opera de artd insd, chiar atunci cAnd redd

imaginea concretd a unui personaj, nu se poate

rezulla la particularitdtile unui individ, ci

trebuie sd deschidd larg poarta generalizdrilor,

indemnAndu-ne spre meditaqie. in artd limbajul
-tJ sculpturii, ca gi cel al picturii, folosegtc figuli

:. l de stil, e alcdtuit din conven{ii, a cdror in{ele-
gere presupune o minimd f-amiliarizare a spec-
!i t tatorului cu ele gi cere pe ldngi sensibilitate gi
:*3*4".s"l: culturd artisticd.
"t\
I

-_.'*-!r{{

108

60t

azadnrg ps 'FlEuoritzoduoJ arieaJJ o /rrsanrsi€uJ]rpIaa/p{JaIprsnnpfs,urgrrrpgsnrn}p[ fr,snalncJl aIllnal]dPuInrrlql u'arPlpszurlvea'ra1aslapl}Lu)rauruanrtlqrospLdu

ernqa4'elpul - aropul €l op
(nOt) "',t,Ilnnln8rsrggluen1 oapNI"nnlqersuE,,PsluILvurao.pnEtltreuzrr:dntr\"olearre) oadreoadpenlurr:'aalperqperorduorlrdrde
alalrarord arlurp Inrn8urs lsoJ e
e-s 1a 'roprndrlallre uarelnpr u1 '(9161

'aleriuasa aluroI ]rzalau e rsnrugrg 'al€nzuos rrrplapour I€ uelurpor lnlqs puISPrPd srred e1 lurald e
€06I uIC 'rlSarnrng urp aseorunrC a+rv ap eleor$ e1 rode 'u,toter3 ulp rrrasalN rS alry ap eleor$ e[ ]elpn+s V

USOy- g Zet) lSnrugrg ul+ue+suo3

'nusDld nztlDuD le eJ€celd op Inlound 'ereldureluoo €l plt\ur 'e1Stut1
q elpod 'plelol eeJrpJl e1 (leseru l€al Inun InzEc
u1) pugcnp rS upla:d.re1ur a1drl1nur pugundut ap erserdur gcrurslnd o elrtusu€Jl 'e;etluecuoc

'pcrlsrpe eec rS 'stcetd 'se1efu1 JnBUIS un eJeur o e8urle urnldlncs 'nelcnu ep nes eJnqu€s

n3 eeJecrunuroJ eJluJ ericurlsrp 'ererutn uu6 ep 'plerprourrd puroJ o pugre8ng 'ede

op plrzeleu g4urd o purlurue 'e1e?e1 eprtunluoc

'lu1n8er Inutnlol purtunl uJ r-npLluund '1uc1nc

lndec gzeale8ep rSncugrg ( O t . OOO t ) ereotprrrn

eledele ul 'urpog rn1 urnldlncs ap elSalutrue

erec rerfeurec rollunrcrlou erdnse gfuelstsut

o nc ]€lopolu'e1nu;ope JIerreJ lndrqc epuudsep

es solnqeu lcedse nJ eJnuuurrr ep nrdse lnJolq

ulp '(906I) pturoJ euud u! :puta.Iop pznl[
rrJgJJnl e eJ€Juozo,rder ep oAISeJOns eledele

uI ml rrunrzr,\ €aJ€JguelJ rJpuun eieod eg

Joluw)nl

p pal rusuas ap tuatdotdo au a) o.tnsoru

ad 'arot p,tq/'ntt1c a1nltldturs n1 aBunfn as rDl7

'l?uD ut dots un alsa nu oapltTdturg :rSncug,rg

urluulsuoJ rnl olelur^nJ eurq reu ue8aleiug

sues lsece uI 'alnleiep a1uol putdep eJ€c

ep 'rnlnlquesu€ € e-rezrue8ro ep .relrun potu

un 'e,\rl€Jooep rS ecrlseld elape eleol ui IeJlle
ep ec 'prnldlncs ur rS erec eoJezrlrls 'rnlnleseur
€eJolrutsu€J1 nrluad eleriueseeu tolelle
c
No edruolse e ep rS 'rn1nro1r,tud eriuele pugSg:1e

9z 'rrur8eurr ele rJnlpspJl elrtunu€ JeIIeJ uJ eJeoos €
ep 1nco1ftur lgcep atse nu 'llntu ap tgte elSeqro.t
fo
!I
a
as eJeJ erdsep 'ecrlseyd eleur? ur DaTDZIIIIS

f

!r ' ee Jpzrlenqn ds rS eele1r1eu
n
-elelur 'p,r.r"r1odrurp 'nBS porzu eiro3 erurlqns
3

o e n4ued 'elrnuSrqo eepecord laJte ap sunle nu

Jolerunlol e glere8exa €eJrqoJS nES eo-reqruoq

p.rnldlncs uI 'rnlnuo erierqru erdsep soled

nJ rqJol eu e rulued rnlnlsrlJ€ gJ€seceu lnlosq€
rS uolr.tud ep pluldecce e lgouJ gluuorirodord

oulq ep tgte JBp gcseeJlJeu crSolorzr3

e rlSela8ueleqcrru rolroJe e porlelte €rnl€lnosnrr

gc lJo allnlu ep l€JJer[eJ ne rrlSruroleue
'pplld op eSy 'uo1d1nrs ap rS giue.tcesuoc
nc qleJuJEJd lsog u 'rnlncrprreA ololrrrtrl op

oloJlup gJnl€Jelrl u1 rS psruued 'oa.to'ra8orE

TREPTELE VOLUMULUI

Rsrrrpur

Care sunt insugirile de neinlocuit ale imbinAnd efectele ambelor. Ca qi in desen,

sculpturii qi prin ce se deosebeqte aceasta de artistul porne$te de la fonna stabila a lespedei.

v Nekhabit qi Uaxit celelalte arle plastice? Ceea ce izbegte in primul care rdmAne ca un fundal solid. Sculptorul iEi

tncoronhnd rAncl este corporalitalea, prezenla reali a clddegte lucrarea din lumini qi umbre, pe care le

un faraon, volumului, scdldat in aceeagi atmosferd cu dirijeazd prin organizarea planurilor, mergdnd
granit,
privitoml, gi pe care muilivizitatori aimuzeelor de la incizia ugoar5, care adund in gan{ul zgltriat
lnperiul teclLi,
nu se pot abline sd nu-l atingd cu mana. un flr de umbr5, gi pina la volume putemic
EgiPt
Relieful face trecerea dintre deserutl bombate gi scobituri addnci, stArnind evidente
bitlimensional qi sculptm"e tridimensionctlci,
contraste de lumini gi intuneric. inil{imea

f::***t t rcliefului poate varia foarte mult, de la ploca

e-',* gravatii gi pAna la .staluia adoscrlii. ln mod

conven{ional s-au stabilit cAteva grade princi-

itrtli &p pale ale reliefului dupd adAncimea lui: in
RelieJul adAncit sau scobit (en creur),
,i ,i1 4 .

-60it'I I 1,.EFrr*..,t care pdrJile proeminente sunt la nivelul fondului.

. Relieful pu(in tnult sau busorelieJul

$J &u (bos-relieJ, besso-rilievol, denumit deseori gi

:l.i.,#:,.S:'* relieful nrijlociu (demi-rel ief, ntezzo-rilievo), in

care indl{imea atinge maximum % din volurnul

personajelor.

. RelieJul tnult (haut-relief, alto-rilievo), la

care indlfimea depdgegte '/' din volumul
personajelor.

Deseori, sculptorii au combinat posibilitalile

mai rnultora dirr aceste categorii.

RELIEFUL ADANCIT
SAU SCOBIT

Ur-rele dintre cele mai vechi exemple de
relief' sc'obit (en creux) se gdsesc in Egiptul

antic, unde reliefr,rl gi pictura colaborau in egald

mdsurd la decorarea zidurilor templelor sau
mormintelor. Din cauza soarelui torid care

gtergea desenul gi estompa culorile, decora{iiie

murale erau realizate prin rncizia adAnci a
contururilor, oblinAndu-se un $ant umbrt,

delirnitAnd net suprafle{ele acoperitc de culoare.

Scobitura era t[iatd drept, spre exterior, gi

rotunjitd spre interior, rnodelind tmpurile.

Relieful egiptean. cu contururi ferme, simpli-

ficate, nu indica de obicei deloc adAncirnea
spaliului in care se petrece scena; dimensiunile

personajelor nu sunt in raport cu distan{a, ci pro-

porfionale cu rangul lor (aEeza{i pe acelagi plan,

sclar'ul are pe lAngd f'araon dimensiuni de copil).

In bqsorelief, spre deosebire de relieful

scobit, volumele depdgesc fundalul, inaintAnd
in spa{iu intr-o bund mdsurd.

110

tIt

'llllll.l(\l)ltl ll ll.1.a l' rll !rst?olSLlns e.ll?ls o !llLlllLUoJ lt.ltltttll?\.t
lll-iJlIe.l'l[1]uEC'l lLleiUdU eLll;uLLll ()-.iltli,l(J
t,)lvu t 1t Ll) l1 t,) _ t 1l/\ EJ !i.ml ep le.+ ul llt3lllcl o J.lqLUn IS l.tl3lllu.lls Llll] cJllll r I E J I211LLI I-11pLIl,lliillJ JItl ]tlllsrpip
Llr l/r' 'J)r,\ pLlJLll\/ r(-nprrEi-rf, 'LlupoLLl 3P JllllltllJtll o-.Iltll JIJrll.l
:,p lndrr.r1 !,mdsLIc-t1 !ls qsllI chLttl t-(ulartt ttt
roir.rz Inidtrol qn-Lrg.r1sr;.r JS cs JJP..I ell)ocl ln-loltlln:)s leitsy .lltp lt-r.rcloJu r,rcJ 'ulllcl-rLlr-rd Lil llap-l3cl o lll 1..+lsll
r1(rru1q:r1r t.nrllrse.L '-lorJrcl rd nus ie.tc1 acl '.tqtttn
'q.l nLtl.tt?Ltl ' ! LII Ltlll I ul aiLnrnl u n-rl[nd os-lrpulSLrltll] 'd-loJ ad uIlltLl is
u lr.rluicl Llsr-ll pzt?attlt().lep as etl.lllJ llssJV'lle tll
"FI !',.\ -ros lnll\'r9ls 3l) us,ms 3l) eisiu.rclll,s li-l!Jall EJ.I1ll-lptl3pLII llBS

/Lt]tttltULtS ua.relclo.rclI tu.rcl !.rlt]dllt JS Ltl i.tlltllll'l t-tt.td cttt iclo
IJttlllS prtezuuclsr-too
as 'u,ri.u ul qlll lll .i)
ll :r 6 - t t prttt,\l 1 p t.! 0 J ) t g-ur]rd o rrlnr.m LlJllp Jul rllulr eclu JJe.J al a.itt:l rc{
')tiD.tolD,\ rresrp ul rJJlclo .p LLtlttlllLl 0l uJ.lJ
'lultt[r!d acl !iuJ]slxe l:lldlttIS ]uJJp cil.ll.lJ.roo rS ur n.rlulrl ip JS-lrpul-rl-tpc{:pr-rt 'atllJl!lJ
u1 qugd lV; el ep lttcht.ti irt"ttttl!.\ul 'iolt.tltpltt+
oli€^ltorll !llll u.te+'ul1?-llrlllLI'!lulltisp .,lIJl,lJ.l luJ.rrlo.l olrrjrelrp ollloi LIr :,lSrruocl'pstluttr t,(

]urrrIJLrr Ins.lo] all 1rl-tr 1ntt13r-tu rttll 'tltltzoclLrtttl

I1l rr-r1:r,uorF Ilt.rluaJ ttl(I 'toLtt ecl.tltr tt!

%\ qnzJr:J:cIeiu.l.lr:porJarsclrn'alulasiol.ltdqrc'lln1rqn1rugn,rl'(l)rirsolpeuLrnlcuutllJStt.tltetAtrlpi

'errlqo 'ilu!-l+ Ilurl 3p ILlJLrnugltt Llll lll !zllsLlesJp
JS lnchor pLiuJ ed'lutlruSlrr tS cltr-tl c.tlttt
r?}-E eliopcieis JS a.ruJ IeJIZlrtll Il.ll.rllp tltp slz eul!l

\= :a rullr nus '1n;o1t:rp urp p]l11zo.r l-lEJ 'lellto.l lJ,IJtltl
r$:lS: .!'
::: rr-rprirur uriu.t8 atse gJrtsr].rc qtual eltt.ry\apV
*A|
:.:,, 'q.rour Lr.r 'u..)3 eP uLrsJS O PJ 'piLtUUocltttt
'* i:'::

'M;:_.&-,-g ap lrscty o llr[nlerlo,r [l-11]crclnq 'q.teoSn e.tttlpsei
Lrl lrnlqAur rtrltrclu.tl c-tdtrse IPLulltl olcll.qlttt
.'. \_sH. , es !s g,Ilslrou tltiucltr eJ oJt'.+ tnlttdcr ttsdt 1

l .: ' q LI uer ull,tei r p3 tLI' J.Illol I Lrt tl cl c.t u1 tt tt

I ul 'qurluJ piur:rqLue o-,tlLlt Iti:t \ ua-m.tttlulscp
l
czr::.rl6ns r lrsucclrl .Iolatu.to.l t;;t1c1gttt1d prtuc

- ecl't.rolrller,rrr etl nuLtotsuc{ r-a-rlrJ oJlleLtrelllLtl
,i.
.rop.rn1.rocle.r pluour.It.l allapurlio rs .roltti-todo.td

,:. It e,*j' I1l n.rclllrrlro 1n1ra.1.recl LII '-Inl:r e;l urocle Lup cJIluu

; rrlJa.rrl p: cilsnr-nn.r+ op Inluipt pztlecltr,tlLtt
,l
nnDpLtDs t,\'-ttltunEal',olt ,n1-11,,,r, rS 'cln.r1 rp
1n 1r-ruLr-rSrrr. riSrdtl II J.lllr r r.lutu 1lr t,lrl pLlllltlrr-t I LII
:. 'n.t.tn'If l \) ,.y/,\ t)Ltatltf $ u-\
Jp (usroriolJl lzr "FI t .1 'ras
1 !i '(rttr,t11, Lttl) ltta:rry\ el 1n1ti.tt''Js)
11
eI1,\- t)u)tllI rriraz tnlnlchLIrl llpll.llslllt?q tilp ltllLU
;

-3r:.r1 rtn ? ntu)fitrns' t t'-tt7'ttrnllal:aS) nt.tol)t.,1

'artiololut

f;. i'! rur3crur nr rlrlciLuol tc'lopodtLrt tr tt-tlrtrcl ttctlnt

'.:u*r*==

,d erre,rr) Llr Jlue.rJ lsoj l1c -rolJl.rll E Jr.rolsr uic:-tlnt

Lrrll 1.r11.+irl3.r sscOLtm,u lllLLl 3l.J J.lltllp ilsLIi)

it J.nl 0l!,I11 lilo I ILI I e-l a I s oltl l1l I I lll I l.-s tl lls
3i.

JS i.ruJ'nrlnlllpunl 1nuu1c[ ep oloJLIIp pttll+
e'urlosncninlusrn.rtl alst Junf,Llllpu ttt ttutiurLlt ll.llsaH
ttrlncl.tc-r;r t:clul!r-ltt.tl' ttlttuttro.tcle

qr-sur*qclc;r ps prrelndau lulu.rollllJJds er.tt,rtrcl

'allucl p.ruiLtIs o-.rltlrp olnzu,\ ]ulrs JIOLLIIIl(n

t ll c3 n f uosvg

'xq JiaPe,\ eP
lruncl un lu.rolrrcl ri ur prtu,rt: 'ttutiulut 1u lrlclst:

jJ ,'Jinllirurrrosl\LLrnarLloLllrpllrfq,JprrruqJlpctl.tlnlrusr:e11celocr{ttttr:tsL1rttt..ttoc1l cp'lltlttrsl
._s
r:' r :-r o elllol r J3-ruor Cl
u lllr-l !l,r lc I Lr a1 r-r rl :, r.r ncl.r

1

v Corntnus, RELIEFUL MONUMENTAL ortodor, cAnd nevoia de infbliqare vizual5 a
DECORATIV textelor biblice in fala unor populalii arialfa-
incltinarea Magilor, bete. care nu inJelegeau nici slujba {inutd in
mijloatl. sec. Xll, Decorafia arhitecturali sculptati e total
limba latind. a cerut sd fie folosite in acest
cttpitcl, Btscrrcn St. Piarre, subordonatd arhitecturii, pc care are mcnirea sd
Char-rvignv, Franta scop toate supraf-elele disponibile . Dupd ce, de
o sublinieze. Ea nu trebuie sd atragd aten{ia
asupra ei, ci doar asllpra construcliei, ceea ce multe secole sculptura dispdruse din bisericile
explica uai intensa abstractizare a motivelor, cr:egtine. ea a reapdrut astfel in cadrul stilului
reducerea lor la fonne identice care se repetd
intr-un ritm regulat. Aqa sr"rnt capitelurile ronanic, creatd de megteri populari, care nu

coloanelor, Eirurile de dinli sau rozete formind Stiau nirnic despre mdsurile gi propor{iile
brAie sau omamentele geotletrice ale crestd-
ideale sau despre studiile anatomice cultivate
turilor in lemn care impodobesc pridvoarele
in Antichitate de arta greco-romand. Ferso-
caselor noastre larane$tt.
najele apar de aceea mai lungi sau mai scurte,
in anumite epoci din istoria artelor. locul
acestor decoralii a fbst insd luat de reliefuri dupd cum incap pe un portal sau pe tur capitel,
care sllnt adevdrate sculpturi monumental
decorative figurale. Aqa s-a intAmplat de tratate cr-r o libertate care se apropie de cea a

Xpildd in Europa apuseand in secoiele XII, artigtilor secolului nostru. incAntdtoare sunt de

dupd separarea catolicilor de trunchiul creqtin pilda capitelurile din Biserica colegiali St.

Pierre, din Chauvigny, opera megterului

Gofridus, dupd cum indica inscrip{ia din scena

inchindrii Mugilor, de la mijlocul secolului

al Xll-lea.

F"4LFTry- d
tt
#a
tf\'r'1jFl*1 rIr}"-TI {
"!. f,
lt.{*\t*. .*

gr .i

!: r: i
l
f,

3S It
.t
i'

r1

'{:

't
{

*T

li

i
i

112

ELL

f,r,,.',;,##

ejuerg 'IuBr,rneq3 4-.'{41
'aileld'lS attnsrg'pytlat
-a;
'yy tas pttollnu l-"*.3
'tt,rolspd fi pr.n8ul
i4!
'sncruro3 )

'@:w;ltr

ejuerg '{uBr,rneq3

')Lrar(l ]s DIJASIq
'P4dnt

'gy ns ptsol[rut
g't t1lt1t.Lo I t qri aa,uar d u1

pu2lrpaw plotd un

'snrrruroS )

trtrEtSt ki,
*! j
Fi
qF ir*l F.":

:l::i$

:rtu'l

,t:

) ) Lonrr-zo Gurotnrt RELIEFUL PICTURAL arhitecturi somptuoasA. Spaliul este foarte

(1378-1425) Nicdieri alnbientul qi atmosfera, specifice sugestiv redat datoritd perspectivei geometrice
picturii, nu au fbst redate mai sugestiv in
Portile Raiului,1125, sculpturd ca in operele lui Lorenzo Ghiberti, gi aeriene. Addncimea reliefului variazd printr-o
bronz, unul dintre primii artigti ai Renagterii italiene.
La inceputul secolului al XV-lea, el a compus grada{ie extrem de find de la primul plan, unde
Bnptisteriul din F lorenln o suitd de scene din Vechiul Testament pentru
uqile de rdsdrit ale Baptisteriului din Floren{a personajele sunt scoase in evidentrii prin
) Porlile Raiuhd (rrurnite dupd aceea Porlile Raiultti). Fiecare
bombarea volumului. conturate de umbre
detaliu, placd, modelati $i turnatd in bronz, e o puternice, p0na 1a ultirnul plan, unde
Regele Solonnn
gi reginn din Sabn compozitie cu personaje, dar qi peisaje 9i adAncimea se reduce aproape numai la o umrd

) v Vrei, construclii. find, creAnd tonuri cenugii foarte u$oare, dand

sec. XV, Venctia in primul relief din stAnga sus - apar impresia cd intre planul din fund ;i privitor

v Porlile Raiului crearea lui Adam gi a Evei, pdcatul mu$c5rii existd un volum mare de aer.

tletaliu, mdrr-rlui 9i alungarea din Rai. in exemplul prezentat, Ghiberli pare ca a
Crenres lui Atlnnt infi'Ant legile reliefului legat de arhitecturd,
in r,rltimul relief cel din dreapta jos
gi n Etei care nu trebuie sd pard cd sparge zidul. Sd nu
apare scena biblicd a intAlnirii reginei din Saba
uitdm insd cd imaginile sale alcdtuiesc
cu regele Solomon, intr-un interior cu
panourile componente ale unor por{i, avAnd
intrucAtva rolul unor ochiuri de geam, prin

care privirea e chematd sd evadeze. Prinse in

scheletul uqii, ele dau in ansamblu impresia

unor casete egal addncite.

Lorenzo Ghiberti (137 I -7455)
I Sculptor italian, bijutier, arhitect gi scriitor, s-a impus din primii ani ai sec XV prin crearea reliefurilor a
I cloud din cele trei porli de bronz ale Baptisteriului din Florenla, in care, alitur:i de unele reminisccnte

F gotice, apare biruito.rre noua conceptie a Renagtcrii.

114

r

i'

I

i

) ) Aucusre RootN DE LA ALTORELIEF
LA STATUIA ADOSATA
(1B40-191 7)
in contrast cu Porlile Raiului, expresie a
Poarta infernului,
bronz, seninAtAtrii Ei echilibrului cdtre care tindea

Muzeul Rodin, Paris artistul Renaqterii, in Poarla Infbrnului

) Detalii sculptorul Auguste Rodin a inchipuit frdmin-

tdrile omului traind in mijlocul contradic{iilor

de tot felul de la finele secolului al XIX-lea.

Proiectul porlii destinatd sd orneze
intrarea unui muzeu al artelor decorative

(rdmas nerealizat) tinde sd transmitd, in
relieful inalt, cuprinzdnd gi unele sculpturi

detagate, o impresie de miqcare general5,

amintind de fresca Judecd{ii de Apoi, pictatd

de Michelangelo Buonarroti pe peretele
Capelei Sixtine. Urnbrele adunate in
scobiturile addnci, in contrast cu planurile

puternic luminate, creeazd efecte picturale,

destinate sd sus{ind atmosfera dramaticd.

Lucrarea pare alcdtuitd din doud substanle

diferite. in primul moment impresioneazd

poarta prin construc{ia solid6, severd, numai
din linii drepte. Cu atAt mai neaqteptatd apare

apoi izbucnirea organicd a trupurilor

gerpuitoare, care se zbat, incearcd sd se smulgd

din tdrAmul damnat. in care sunt cufundate ca

intr-o lavd. Prin dispunerea lor aparent

intimpldtoare, cu accente asimetrice, siluetele

umane care se zvArcolesc Ai se inldnjuie

sugereazb ramurile unei plante agdfdtoare, ca

gi cum natura sdlbaticd ar cotropi construcfia

ra{iunii.

Unele dintre detaliile porlii au fost

dezvoltate de Rodin ca lucriri independente,

cum e, de pilda, Gdnditorul.

i :i

:

I;
I

I

Auguste Rodin (1840-1917)
Sculptor francez a dominat arta de la finele sec. XIX prevestind pe cea a sec. XX. Opera sa de structura
romanticd prin pasiune 9i miqcare are gi trisituri realiste (Virsta tle bronz a fost crezutd mulaj) dar 9i
impresioniste (prin jocul pictural al efectelor de lumind) 9i simboliste (prir.r semnificaliile imaginilor).
Poartn infemttlll a reunit majoritatea creatiilor sale.

116



Sraruana (noNon nossE)

O trdsAturd esen{iald a statuarei provine din Rela{ia dintre formele convexe gi concave,
relalia volumului cu spayiul din jurul sdtr:pe cdnd
in picturd sau chiar in relief autorul reprezintd dintre plin ;i gol este prin unnare principalul
odat6 cu personajele sale qi ceea ce e in jurul mijloc de exprimare al sculptorului, care i;i

acestora, peisaj sau interior, eroul sculpftrrii apare poate intrupa astfel in volum intregul univers

interior.

) ) Mrcurl-,cNcrlo

BuoN,rnnorr

(7475-1564)
Pietit Rondanini,

1555, marmurd,
CLtstelul S/irrza, Milano

) Mrcsrr,qNcnlcr

BuoN,qnnorr
Molse (detaliu),

Bisericn Snn Pietro

ln V|zcoll, Roma

dezghiocat din ambian{a sa qi cufundat in aceeagi
atmosferd in care respird spectatorii.

Ar-sgRro Cr,A.covrrrr CONVEX SAU CONCAV?

(1901.-Ie66) Relafia eroului cu mediul reiese in acest caz
Femei in picioare, din reacliile sale fa{d de fo4ele nevdzute din

1.960, bronz, jurul sdu. Atunci cAnd prezenla eroului se
New'York
impune cu putere, dominAnd natura, energia sa
devine vizibild in formele bombate, expansive,
convexe ale volumelor, preaplinul dinlduntru

parcd apasd asupra suprafelei exterioare a sculp-

turii, impingind-o in afard. Astfel se explicd
,,fibrele musculare in plus" ale tnrpurilor lui
David sau Moise ale lui Michelangelo, eroi

exemplari ai RenaSterii.
Dimpotrivd, intr-un mediu ostil, oprimant,

atmosfera din jurul statuii parcd o apasd,

sugerdnd prezen\a unor factori exteriori cu care

eroul intri in conflict. Suprafelele se scobesc,
devin concave, volumele igi pierd substanla

materiald, se subliazd sau chiar se scofdlcesc.

Michelangelo trist, deprimat, a recioplit in
ultimele zile de via\d, Pietd Rondanini, cu

siluete ascetice, firave, iar Giacometti gi-a redus
personajele la o prezenjd simbolicd, sufleteascd.

Cele doud ipostaze extreme ale relaliei

om/mediu, pe care sculptura le figureazd prin
mrjlocireap lanurilor convexe sau concave, pot

fi reg6site in naturd in boaba de strugure plind

de suc ai in stafida uscatd.

6LL

'a.rE.rlrclrP r.rn1 oB rS
rrnurld'riglrxarruor rS rjqqr,rul-ror nJ'Joialunlo^ p plJc-pl olplr?Jl o 'alrlaocl la;ana3 LII Jtu.ll nt'a,rr1e.rnB11 ales

Jlrnlu+s u1 pzuarlspd'rnlnlusrqnl eiuonllr-n qns srrr?d rS erpuol pl lELLrloC esn-r eurBuo ap zartrp"r1 -ro1c11nrg

gUg Ot- OOet) auDIpEZ drss

'uclScd nr JJunLLr un od pr o-plrl;]apolu'€Jnlpu

nr Flrprun elcnps ldoluor E aJoolr'{ 'ua1tl.ao1tr nes antz u1 ola8tn:1aqr5,\ Is pl Irnloclurrs .toun ealezrlu.tcuaS
e1 gugd a^rluln8rJ roprnlcllnrs JIJLunlo,\ l€zrlrls e'rinrugrg rnl Je lp.rel]ap 1oc-lrrsrp'za1Sua "ro1d1nrg

(SgAf-g6gf) arootrAl drua11

)lol i\\oN 'ec;ezrlenlurds pug.ra8ns 'urnlrrrxpLu e] asnpa.r aLun[o,\ Llrp a]JnlIS nl 'alrloqurrs rn]E]s JZcarJ ps 1u,rc1erd e
rodu ursrlearerclns u1 JLLlo.r,\ o lelape V alaprnog nJ srrpcl pl lelpnls e'rrerja,tla Jolplrasalr rS rolrrci'ro1cl1nrg
1tl0Jln7
"tJl/LzLr-aro) rq /€g6I GS Ot- tOOi rllaruor€r5 opaqIV

'p1at1nc p.ur8tl
(.lsor-sosr)

ir:roo1tr rrrrl11 )

'lnJ33 epe^ 3s e.rEJ uud lo3

ruup.rallou un lderd Lrr puE^e 'lEJeUgJS 1ndru1 nJ 'rnfnsuJo
r 'zuo-tcl E eJBsrIruosJsd O eC siBd€ 118s lnoJg 'suDIpeZ
' 9961's tt tqs tp 1 tr3a t 11 drssg ep teJrprr '[eIpuoN Ioqzp6 eolIoC
i I€ uI equoq 3p sn-rlslp 'LLrDprailoa tnliltDto
v3Nr)TrlvZ.rrssc)

luLtaLLrtTLroLLr Lil '3-rusrlrlsnl-Pl1u 1n1o1 nJ o prrEAE

'utlt,uunloA D a.taBJods rSEeoJe rlrrrlglul

'eJrlsrue rJnsuos ollntrl

retl-r nJ 'anSrqLun tJplal([.\a]Ltt rsun eJleoAP.+
uJ roruloleue e plJsJoJ ue-rep3l pLils9-rgd
'rJnleunl e3 luqpJls o 3-re3 'sJEorJelur rri€ds
'unlo8 us €rn]uls uI rS ]BOJJ e a.iooN ,{Juag

'eluold op rS lue^ op elrllrnloJ 'elrSel elrurlnJ
puglaAns rolunploS a1e rS rolrrcLLrn J[3qlnO

rnlnroldlncs euled er18uy urp rugllpq

riunllr -rolrn InJOrleJ rS iep rouieJ reun ulenlrs

durrl rSulere lrr '..9]r?cluJ gJnSrC" e1e1n11nr

alES 3lrnlPls uJ lPsriqj:uJ e 'euqFdoJ ur Jteilzr^
aprelSod rS-npurlurLLre'J.rootrN .,irue11

'(r-relai"rod ep roleuun8g Iu lrre^Jer.]
Inzur e) giuulsqns ep ptrsdrl r€ttl lglr8u.r+ reLLI

'nlqruusne ur 'ee.reJf,nl eJpd lele no 'epJnloS
ellnLU rErlr ]uns lpc n3'(qilsJ^Jc crnlels
o-.uul tlllnleJ 3 nes) cluuos;ad ;oun erirzod

:p 3lELilLLH3lep rlseJr+ JudB PelsscE iJosull

'[J!-rJnl erirzoduroc LrJ Jol InloJ nE a-re] e-reouel
-ur rricds rS qsr-r1 epurrdnc eluod olnlels O

Z-IOD NVS NI-Id

FUNCTIILE SCUTPTURII

DTvENSIUNILE STATUILoR

De cele mai multe ori zirim o statuie de la impresii, de la care incepe descifrarea mesajului.

distan{6 ca o siluetd contrastAnd ca decupata pe Aici, albul strdlucitor dematerializeazd perso-

fundalul din jur. Sd ludm un exemplu pe care najul care pare {dcut din lumind.

foarle multd lume il cunoa$te: Electricitatea. De la inceput ne surprinde mirimea

Coxsr,rNrrN Popclvrcr AEezat intr-o perspectivd unicd, putAnd fi.vdzur sculpturii. Ea ne ldmuregte asupra destina{iei
(1938-199s)
de foarte departe, monumentul e perceput intdi ei, a scopului urmdrit, a rolului pe care trebuie
Electricitatea, 1970,
inot, ca o siluetd ascendenti. izolatd de lumea din sd-l joace in viala societdlii. Ca qi in cazul
jur prin soclu.
Barajul Vidraru celorlalte arte, hotdritor e numdl'ul publicului
pe Argeq Coloritul, acordul cromatic fundamental (de
care se poate bucura in acelagi timp de lucrare.
120 care vorbea Delacroix in notele sale despre
picturi), are gi el rolul sdu in crearea primei Sculptorul Constantin Popovici (1938-

1995) a realizar un veritabil monument

intrupAnd visul supunerii forlelor naturii de

cdtre om, infr{igat sr,rb chipul lui Prometeu care

aduce pe pdmAnt focul in forma unei descdrcdri

electrice. Silueta giganticd, umanizarea unui

stdlp de inaltd tensiune, domind barajul de la

Mdraru, de pe Argeg.

Stotuiu Electricitd(ii poate fi vdzutd de

departe, de toatd lumea careviziteazd regiunea,

pe cAnd o statuetd de jad sau de fildeq poate fi
linutd in palmd gi privita de aproape doar de

cAliva admiratori de arld (aga cum altddati un

concerl cAntat de o orchestri numeroasd era

auzit de o sald plind, pe cAnd muzica de

camerS, executatd de cAteva instrumente, era

cAntatd in intimitate). Pentru a ordona intr-un

fel subiectele sculpturii, variate la nesfdrgit, ca

gi trdirile umane, istoricii de arti grupeazd de

obicei lucririle in cAteva categorii mari
determinate de aspectul lor colectiv sau

particular.

. Monumentul public, comemorativ, cu

subiecte istorice, simbolice, politice etc. (Paul

Neagu-Prescura).

. Portretul (cu mesaj general, individual,

funerar etc.) poate infbliqa intrectga Jiinyd (O.
Han - M. Kogdlniceantt), doar capul Si bustul
(Anghel - Enescu) sau doar capul (Paciurea
Delavrancea).

. Sculptura mobili, de soclu, este echi-

valentul ppi[cstturaritiddeinSeinvatelert,iodre sdaimu einnsipuanri cmurai,i
reduse,

privit[ de aproape, pe rdnd, de cAliva amatori

de arti. Compozilia cu mai multe personaje
reprezintd deseori o scend de gen, evocarea

unei ac{iuni din viala zllnicd, iar portretul are gi

el o atmosferd mai intimd.

. O categorie deosebitd este cea a sculpturii

mici, azi obiect de vitrind dar avind in trecut cel

LTL

'Frsuauguror ernldlnrs uI +Iulglul rer rqseld jurts un nr 'nrieds

r-rg clern6plsap psu! ]uns alunlol rorpJ ale 'ro1cfeuosrad alp a+pzlrolralr-rt alrrsardra 'ascln)cr Jlrurpn]I]e
,errlpls apjrzodtrior ur.rd 'urluezrq dp ap 'alelarpaur raq,re erjrperq EI lzuaprorpr JS al€l u! alernllnr
riplryer-rosrad ap cluallrnlroru rS alarlrod rolrn I€ rolne'tsnrugrg rS ualnned Inl Ip Aala'ugtuot rold1nr5

bSOt-tOOt) IaqBuV aq8roaq3

'alprralplu a]€r"rel r€LLr alal pugzrTr+n '('4a altuLul '.tollinLlz';afri1) elrerlsqp aLU.roJ uI arrloqrrls

nnirrz(ondrsuerro-nr1gc131'nDtuietSr^rontelngSc'38)ryrro1qnrfurnresgroel1rnapaleujapll€n]uua]rraunlguoIuEr ]ualunLrolu ln]n)sount 'ala1t,rtsa"rdxa PII+qns
ala4rod l€arl € '4Sarnrng ulp aJllslrld alrv

ap Inlnlrlsul pl lEurJoJ'nr'rodo.1 urpe5 rajrrol:rd 1e rS nr,rodo4 aro8r.r3 r-ro1 rnlnroldlnJs InIJ 'uvluor rolcllnrg
(SeAf-ggef) I)r^odod urluelsuoJ

eruocluf '5ap1u'X1y ras ,i (ep,rnlgsei rS lruarllqoru 'tdared neepgdpu dugc
3p rJol} rs a;eolnd:es r3[u unloJ^ nc e1ue1d)
'q1ilslaN * pingn3 ) 'plrlqtll elJnsnq o
'plprnl€rurur sserd el qugd 'rollLtlrilnu pzeesarpe pJrl€ql9s eJnlEu pl€co^e eJe e.IeJ tII oJoJol
es oc Jo[epr eriejgul 3p g]€3gr]snl 'm1n1ueu
eloJeor-rslrir nulelduoc'Jla elsluep'elecuog
-nuo[r e3Juuorsue[rrpeJdns eI ep '€Ielsec€
€ Elercos €ricunJ eueruEJ ilJnldlncs ilunls eluruptu IIIs]3p nJ 'elrSEU oleLuroc 'eir:o1sgd rs
-ue[rrp € gludrsuud elueutuuelep 'eltueruod rJolsgd €-op es-npugJnl uoosep 'tiue8ele tltqou

elrJnzEJ 3l€oj LrJ 'rnln-11)stDl reriruuap lcoJrcd nc 'lulJrd uuleiJod urp ue8 ep aleue3s el€rJa-IdE
puEzundsoJoc ele eJlurp ollntu'(lerpuotu IoqzeJ
rnInrilr]ln eeluruurp ezeqSJnq JoleJEoIJeluI nere 'rrpi ellu uI ssuIJXe tS (ea1-1ny le cr^opn-I
lnlapoLrr gdnp) lurcos nlSllserd IS xnl ep urtles rS pel-Ax l€ Jr^opn-I) eiu€;g urp etruod eueuno
ec 'ecrlsrul? eloc 19cep sAIJo[I O]le utp eJepe^
e[ e]nuri luns slrnoleqlq IJo e]lmu I€ul elec a0 rolunlrts Inrper uI 'IIIAX InloJss uI ptrl€os
'l€lslro rS ueyefrod 'ln€ uI eugz Ioun €leq8Pq ep nc rErrr 'edo;ng ul 'ecrJeLuv nES E3r{v 'ersv
eJr€d pln3q+eJd 'sr,\ ep etunl o-Jlu} psndsu€.Il Jl?p
urp asEorieJdr[res e"r]erd nES so 'Seplu 'pctutetec

'urue1 urp 'elpt.releut esJalrp urp 'ouolglpJ op
nes slelusrurlues rJrlurue ]uns ]-Iossec 'euI-IJL\
uJ nes 'eilqoru ed 'psec uud undxa es eJuJ

gqEopod op rolelserqo E '-roirJnoleqrq erJo83leJ

uJ pJlur runrsueLLrrp rJrru 3p unldlncs eleull
'(erzeluq pl€uorideJxe o no Soplg

n€s so 'urue1 u1 rieldlncs 'zeuodel InlnouotuDl

eJnlueJ el 1ie3a1 llqLunq ,,elnslou")

pqeopod Ec nes (.ropuecuju elp n€s eIuEOcO

urp JolrJelnsur ole,\rluepuud) s43J E3 r-roesepE
rSel€und n€-re oleuf] '(e1e11e a11nu
e;8eue1

ep alelanl€ls rtSecelS nes '8IIBJ ecode utp

eleJ€ol€suep'4Sezeurqc nes eueldrSo eJeJeunJ

elelenlels 'urlrgJ EI ep nES 3p€lclJ elelnsul ulp

elac rS Ec 'oor-rolsrord e3roluodoJluu oleuIJnBU
luns 'xa) porloqutrs eriecgruues o €esope Ie[I

rlsarnrng'qltv eL)

1t:uo/zriuuyolrlqn/a€ztn6yL'tr

'ntsauT aEnaS
(sse r-ruoL)

lfHrNV 3r-rDlrorHl >

ffi

#ill

w

g
$r

14

*i

ail

:al

,::i

:r,l.1,: i.:::

,{ir''
"i'.,9

.i. t
:! ;ll

,stii

€T,L

J' anlsrJe n.r I t1 az nJ,^l 'IeuP InseuLrEJ 'el3uJlsqu upluezerde: tS ttie:udutoc eJlpc Eolurltl

'PJnruJPur'H'l 002 ap rSunJlqd es-npueSEI 'crJoLucur ug guuod dtrtrl rSelece Lrl puglr^ur 'ploJcuoJ piuczard
ep eriezues gsuelur o alSazerl aledtreul JIeuoJ
'aJD,LqloLt.r0S Lnp lI 'eleJ Lrr ne.rsllr l-npurlr[91tIJ 'prn]ln3 'xes 'PlsJe^ lndn-r1 ielro8ele ep ctdq nlduexo un eu€Lu€l
ep ]u3Je.+rpur 'eJE3 JolIJol.PsOJ] JoJnlnt IIqFI^ 'gpllcl op 'a)p,tqtourDS utp DtroDtll :proJeleut
(aryN) al.rolrl\ > > eoef I-u ep coyirur un reop else Inl EeuIIJqlAl
o ec 'rriercos€ pJsuezeJl gs '12trpod atnoln^ eqte
cI'st Jt2. 11.t O11-I I t 1 AZ t7W '9cIlsIue
glelol EeJrE.rl 'lnruserznlue g3llolse udoue uud ps eJeo os r esoll rrurSerur 'eprnzec el€ol uI
'Prnlurulu 'H I 002 purzoJl 'rrier,t a1u eleriuese alunlai alul[Ie eonpp '3tu3lqtue nes elnqrJlr?
/aJv,t+lowas ulp rI ure.rgJ 'eaurrilnur nJ e,IEOIunttIoc p8rel g]seecu
'euLlres eleuo{ue,tuoc rellr JIJJ ul pupd loqtur"'
r(a41N) 111.to4rtA 'eruur,rn ur-rd 'a rnlnJua[rnuour lndocg
nes auo8aln 'a.rocr/iuostad e1 ep 'gcrlse1d
'..plrJelu nu c3 EeeJ
rS p;lseou eriuelu plrJeu oJ eoeo e.r1r"t1 tetfcullslp eJezrle.rcuos 3p epolsru ssrs^rp el uoesep

erfrnlur" purg eJ elSeuqep o nSa14 reipuv eAJnJa.r gluluerunuou elnldlnos'eJJ€Jlsqe

'..EluluoLlrnlrour ua;tpug8 urgp IOpl e,reppcerd nc ]€rlsnp op pug^V
'plurzelder o eJsc ed rrepr e e;edn-r1ur
e1 rou ("') eiur.t eepe,t € IIuoIrIEo urgip.r.ul 'p.4etd
o BJ ro 'olenprlrpur 'crelncrged rnl allJn]gsgJl
u1 urolpdps 'ro1q" :.ro1r.roid1ncs eyerunu uJ EJEIcep nrued aJ€de nu Ie glplueunuou ernldlncs ur

'..rlBpJEC snnl" lnasJ ur 'r.lB \.rud JllsEn 'oLunuu leuosred mun rrlporpur Inzl?J uJ J€rqJ
'rapr elrurnuu n4.ued
'seleiug ep ausel ag ps 'roSn eluSep es ps
pllJluec eeopr €J rulued 'greprdel 'qstcuoc e;ec lg]'tel nu-s rS lutdnl nu rol rlJosocepe.rd gc 1n1de;
as ee:eurr-rdxe 'orzood u1 tS ec 'lueutnuout u1 To1 loyunloga lndoos el-npurluilre Top,rolr,tud
e.rdnse ereolpilguS'oreolpcq3.outq aunrice o
'a:eoSn
pqlu ps 'EocJe ep 'ernqe:1 ee 'ersesqo o uc lesred
elrJnlp^ dloc ep alSedrl oJec rnlnluel €aJslun{ul
rrr ourlei ee ';nf urp Jolrueueo eier,r uJ r?Jlur
uud lera8ns olse In]utnIJl JEI 'eieuzgrput
lueurnuotrt rnun eeu r8eu-ry' a t t ut a 1 nd a I u a LLU / u a s
rrunrice e 'rn1nuu1a eoopr e3npurl lelu€Ae Inspd
'lpLtDpo 'pioa.rpat aap! o ezeedn-rlur Io oJeO
_i4*€d$slr'
ur EJnseLLr uJ Jopuorlreo elSclnls ln]uelunuol4l
i:
'ee-IeJJnl
t
plesuld elso oJEc ur eJrueu op nus oruollellrlJs
;u,
InrpJLLr ep piuepuedop plJrr1s uJ luns rS 'eum1
pllnu nrtuad 'cgedsp ap Pltqtzl^ eeJe-Icnl eoBJ tf
e rulued oJESeJeu gsrrl luns t.tlut altutltsuaLnp
leereoyu,t alSp.rgloq n €o nlr 'lutiuese lnlnqlJlu tg
elss nu rrJp.rcnl eolrrrJpl^l 'runrsucrurp cp rPtunu
lI
nu seleiureurB ialelrluluoLunuour ap Eeapr

p1e8e1 alse ac eg 'runldlnJs elp areqc-eurelqo.rd
3e3ce cp luns rnlnlueurnuolu el3[ralqoJd

'eycode eleol ul gllsoloJ lsoJ E luotulluour
uud rrurrilnu-r u areiuengur ep EeleJn4 'e.recg1d

luo EurA.oJ qs 'rz e"ruce$ Lrr ernlels ppl eJEc

'rop-rolgce4 eriuele EJoJqJ erclnse'ereolpilgug

IOpl prrgxr-+ 'rlSeueu-ro sprezeSe elrrLLIop

ps elrua[r elueurnuour Joun rr.rEorprJ 9]eurlscp

lndecur €l Jp lsoJ E ea 'ecrureJl oluuelsur
alSasolo3r ernldlnrs pc rn1n1de.1 ptrrolpC

'olueznrrr€ rJl-roloqrq nes eur;n8g

rJrru nJluecl rS ,rep 'uncred nes eietd pugurluop

'afarqrr ellroumlrour n;1ued plrsoio.+ elsO

emldlnos rS 'clnuru-r roJl ap roprndrlc e '..preoSn

errznur" ul 'uoJUoJ ep elrlps ur e;e8alncel
nJ plBlln3s€ 'gCrUO-1UrrS '.,e3J3 eCrZnUt"

Bl op oprrrluJ es mlsr8cr re.rgJ IE 'e:rznur rS e3

zYfr-Isn.r vivr^ NI

VIIIIVJS VJVOI -iOU Ef

CE INSEAMNA fost create de artigti de valoare ca: Oscar Han

UN MONUMENT? (Victorio de la Mdrq,seglf, Ion Jalea (Monu-

mentul Eroilor Frencezi), Corneliu Medrea

in urma Primului Razboi Mondial. in toatd (proiectul Monumentu/tri Infanteri;tilor),

lara se cinstea memoria eroilor, nu numai in Mili1a Petragcu (monuruentul Ecaterinei

orage ci gi la !ar[. invalatorii 9i preolii au strdns Teodoroiu, de la Tirgu JiLr) etc.

bani gi au comandat cdte un monument care s5-i intre 1935 1936 a fost reconstruit qi Arcul

pomeneascd pe localnicii cdzu\i in lupta pentru de Triun{, de la $osea, care fusese ridicat in

intregirea {drii. 1877 pentm prirnirea annatei victorioase in

in majoritatea satelor existd gi azi o troi{d, Rdzboiul de lndependen{i.

un obelisc sau statuia unui ostag, imbrdcat in Punctul culminant. de reald valoare artisticd

uniforma de atunci, redatd minu{ios, pAnd la a1 campaniei pentru monumente, a tbst

ultimul nasture, stind de pazd cu arma la constitnit de ansamblul creat de BrAncuqi la

picior, pomind la atac cu baioneta sau chiar Tdrgu Jiu,la comanda Ligii Femeilor RomAne,

lovind duq;manul cu patul pr,iqtii, ldrdnegte. cuprinzind in $ir Colctctne inf initului,
Unele dintre aceste instantanee realiste, tumate Mausoleul (Biserica Sf. Apostoli, inceputd in

in metal innegrit de vreme, au fost vopsite in l92l dar finisati odatd cu restul ansamblului),

' culori de cdtre localnici, ca si semene gi rnai Poartq Siirutului Si Maso Tdcerii. E sernni-

bine cu natura. ficativd virarea interesului de la rdzboi - cu
lLrpte gi jertfe la pace. Mesa rotundd apare ca
: Poartn -siinLtului, ln afara acestor statui echivalente unor
o invitalie la tratative, Arc:ul de Triuruf nu
;l"uii5 reportaje documentare, alte multe monumente glorifici victorii militare ci dragostea care

rnchinate eroilor Primului Rdzboi Mondial au

a

+

124

97L

,,.,i!i!s@

,#ry. ..-"

:: .5. a"; - ,. . :,:::rt.lili:i:i€..

;:+:,.11,.'i'',' :'

,r*i$:{::ai:}.;!::. -*4**h"..wr

frtr. l

f:

t::€**n * ,ewq.\

..ffi -*s

prlerd lre,v"* r"ed l.2
'u.rtrJUJ usbIN,..^^
t? o
yily{s p.rllJ ttrrttoldJ > i
pd
lt6L 'lISrg-ISeu Pl 3 lelll3dlecl
'rul-ntltuT a1 ap "TxW
r rier.\ E '"tolttiuletteS e pJlLLtlI.I t?3Lll'lISOJJlls
InlqLtttlsttv x
'(zcnr-qzs L) nJ rriErJosu sall,t teLLt elsczo-ll ,tLlp tue[.to3 Jollo.ls
is trN\1ng \llNV ls\o:) a-il, w J[31LrrLu-ro[r ad eiro.rl eo ridrlul llzB,Iq J]sslutlLlE
1tiln[s D.tD/' DLtDolol Ir.IESliqiquJ u pl-tie,ISouels
PdwH
o cJ 'lu!l lrloroJ op qluzlloqurrs 'e1Seig,gLt1
glS

fB

ff*
#x

f3

MIILOACELE DE EXPRESTE VTZUALA

DESENUL, LUMINA $I UMBRA,
MATERIALUL SI FACTURA

Ca orice altd operd de artd vizualA, lumind poate varia la infinit, dAnd naqtere la
sculptura comunicd prin: desen, vqloare, firereu noi contraste de valoare.

culoctre qi material, la care se adaugd volumul. Culoarea, prin acorduri de nuan{e de pe

Desenul e sufletul imaginii. Punctele, liniile paleta curcubeului, ac\ioneazd qi in sculpturi

qi petele desenului alcdtuiesc structura lucrdrii, asupra privitorului cu toati for{a ei de

de la prima la ultima atingere a mAinii artistului. impresionare, stAmind reaclii gi asocia{ii la
Ele delimiteazd dimensiunile. traseazd conturul toate nivelurile vie{ii sufleteqti p6nd in

siluetei, indicd acordurile proporliilor etc.. addncurile subcongtientului.

Lumina gi umbra - personajele dramei, E adevdrat cd statuile sunt de obicei

care se infrunta povestind acfiunea, nu sunt monocrome, in culoarea materialului din care

doar sugerate prin valorarea de la alb la negru sunt lbcute, evitind astfel sb atragd aten{ia

(ca de pildd, in clarobscurul lui Rembrandt), ci asupra trdsdturilor realiste gi lasAnd sd se vadd

sunt reale, veritabile. Razele provenite de la doar caracterele formei gi jocul volumelor,

soare, lampd sau alte surse snnt rdsfrAnte de sluj ind generalizdrii artistice.

suprafeJele proeminente, dar nu pdtrund in Totuqi, policromio, azi extrem de rard, era

Ij scobituri care rdmdn umbrite. Regia de lumini relativ frecventd in timpurile trecute. Statuile

ridicd in fa{a sculptomlui mult mai multe grece;ti, care au ajuns pAnd la noi in culoarea
jl dificultSli gi deoarece pozilia statuii fa{a de naturald a pietrei, erau pictate; de asernenea,

!lti

I it

i

, tl

) Gnecolro HpnNr\Nrxz

(1576-1636)
it Pietd, deta]riu,

lemr-r pictat,
Mttzeul. d.in V oll ndoliLl

il

126

L7L

'lel3ue8 polrl solu re[r'elerrozuesrlod epriercosy'tunldlncs

ur . LLro" eJdsep rqJo^ e nJluSd 'eunue qcode 1e leriuese -rolleJ un ec pyu ep tsredo e1e
o rS Jol un-rlul 'ntiuds uI IS dull ut tnl eeJesuld eorleod aleJoJeleut uI eurAJOlLn InlurJals6

€lr^e e nilued 'eurEq 3p ]rsdrl 'pnu lnruo 'cu{JOA eyqo:ud nc giue;ncuoc u1 plelgdso,tdutl

ernldyncs uJ sep ou€oJ Elurze"rdal ttlStgy 'pclo.repre8 p8ue4ur o nc rS 'c1e elled utp TUIJOBI
'eseoruorulB ep IeJ el eleoJ 'euuoj ls
's1e3 rgd nc 'lsrl€rnl€u elqcrd 'elrqotu a-rqurorr
llull ap pJoJ€ 111? un elgJ Ie alsieJ sJlulp eJ€JeII
luo rJoosep 'pSndpd o ec uorled rnlnlugJs Ernlels
ed qurllrnl ur snd € 'rnlnleqJpq ElonlIS pugleporr pqlE ES gJuesrq el€J3lj €J l€^erpelu InreJrqo

'€po^ErrJsJ El ep Inln,Iol!pu!29 Inrolnv nrzrgl pugd 1e:lsgd u-s 'ppld ep 'ploruuds
e;nldyncs u1 'redorng s gorlolec eec ug rS uc
'3Jl?oldue enou o plllpugqop
'olepneJ relrrqJ € glsrpnq €uE uI rS leldurglug e-s
'gcrue8ro ell?lrur-l o-Jlur Jseloldul es oleol Jpp eSy'p1uer 'gJIZrJ giuelsrxe o nE el€rope eyriglaz

're €rpoleltl eJE eJoA JJuJJlj JJPJ UI 'Atrto3uttS pc urserdurr pugp 'eiugllugdsul u rS euorsardurr e

o r?3 pzBsriorss.rdtllr 3u rnl€ls rsun ueJeuoIZIA rulued'eJrJSruE oleJ ]gcep undoJs elle ur lnJa-rl
'puur ad eJolsoce €o.Ie8-rnoJud uIJd 'ele oJlur ur rJosssp 9lrsoloJ ESUJ lsoJ e iolrnlels eeruolnJ
'gJSEeJeurl'glsrurrldo eroJSoLtIlE gzuenlueocu
el€lnJrue 'eleri.red ruIS€tuI ep elelIUUUI o-llutp
'e1eso.t 'eledseord eleiuunu eJE3 uJ eredo ap
psnduroc 'nlqruesue ep ttut8eut e oluriuds
rrrprnSg.lsep Inl€llnzeJ else InrunIoA aldusxa luns glrerlelr ee:alSeueg urp gruo.rcrlod

'Jolpuiln lolrdec un-Jlul pJrLUeJoc ulp allttllsnq tS aptn/ar 1ay
eurelqold lolse3u e;dnse 3,re1 ed rueleJ lrto1
'Jte plEJ rS eleou uruel un e11e ru1ued 'prdse 'eJeolnJ ap otuJn ve pugd pzee;1spd reu
o.t8ottnl ap alapnpis reog '('cle Saplg 'me)
rS prnp p4urd o e-reJonl ellinuu o mlued p8eelu ellJeJlp elerral€ur ep elep 'rJolnJ Jllnur relu

ps uoldlncs ed guruuelep 11 'sonu ep nes lsn8 nee;\e sutp13{ ep aullu€JelsslJ3 Il.UEls eleJqele3
ap 'erouos rilseSns rS pueue-quu :up 'trgdrd ep

N

z

!I

a

o

lD
@

qsarnJng 'auo|sl ap

lL)11o1iuN lneztlw
'ruJ E/Il /sJP lnT

'A1 rnlnluallur

Inlrs.igJs'JrllToaLr
'erBuuutell e:n11nr

'pLtVluqJ atawaJ
A ppoaoutal

aI ap Intoltpuv) >

REALIZAREA STATUII PRIN CIOPLIRE

v GuEoncnr hrrscu- Materialul sculpturii conlucreazd efectiv cu 1. prin cioplire, degajdnd forma din blocul

CAt.tue$rt artistul la crearea operei sale. Deseori, chiar dur de piatrS, bucata de lemn, fildeg etc.;
Familie,l-970, materialul este cel care stimuleazd fantezia 2. prin adiugare, cum e cazul lutului sau
1emn, 2,80 m, autorului sugerAnd anumite figuri intAmpldtor
colectia artisttrlui cerii care se modeleazS.
create de naturd gi pe care sculptorul doar le
. Lemnul, cu greutate micd qi relativ ugor
clarificd, fbcAndu-le inteligibile 9i pentru de lucrat, a fost folosit in sculpturd in toate
ceilalli. Aga e cazul stAncilor care aduc cu
timpurile, in arta populard qi in cea cultd.
chipuri de oameni, sau cu anumite rdddcini, cu Dupd cum are fibre mai mult sau mai pu{in

bucali dejad sau nefrit cu vine colorate, pe care dure, el incitd la o tratare mai liberd sau mai

chinezii le glefuiesc in funclie de structura retinutd a cornpoziliei.
pietrei (ex. Zeila cu flori statuetd dintr-o
ramurd de coral sau Zeila intre flori de in arta noastrd modernd, lucrdrile multor
sculptori sunt excepJionale exemple de
lotus, din jadeitd alb6, lucrate de meqteri chinezi
rezolvare a compoziliei gi de tratare a facturii
anonimi din secolul XVII], pdstrate in colec{ia
in spiritul materialului. Lucrdri ca Dqns din
Muzeului Na{ional de Arra din Bucureqti).
OaS, de G. Mda sau Familie, de Gh. Iliescu-
lnch din Antichitate arliEtii qi-au dat seama C[lineqti pdstreazd mare parte din volumele
compacte ale trunchiurilor de copac, amintind
ci materialele sculpturii se impart in doud mari
gr-upuri, dupd felul in care pot fi lucrate: de ciopliturile populare.

#ry,'
.:1S"-.

'x*rlF*.+1H

@sl#ry'*e1F*5ry- '*

128

67,1

/frg6L'nsK)W LtIp lnJuaLunuow) u€sarnruereur lnrolJIoJ ' (y 761' tolt u at t uq 1 t t I uJg
rS eier,r urp ale+Lrarunr-roru r;n8ry 'pr€lndod pJarueur uI
'uural uJ le+dlnrs y '(prnlrrd ap aleuod€uralur araqp] alnrsounr roun Inrpas) arelN er€B urp uguror roldlnrs

(OSOf-efOf) EzaqC eprA

'r1S4re ap nieraua8

allnur puPulroJ'rlsarnrng urp af,rlsEld alrv ap Inlnlqsrrl e1 prnldlnrs ap rosa]ord lsoJ V 'ar€alrnu 'alreduror
ale.raua8 a+anlrs uJ asnduroJ 'a1rfunlor 'apuylq rrnrn]uo) nJ J€op alrsplu arunlol uJ uerun IndnJ] pugpar
'p)spaualapre Jr;r)ads 'atrdord ounrzrl o pf,seaugruor ElrE uI snpe V 'elsadppng el l€rpn+s e 'ur:llror "roldprg

(ruOf-eSSf) earpaq nrlauro)

'arrlaod 'a)rloqLurs
IJFJJnI Joun eaJeaJJ nrluad'p.r1erd rS uLual uI rolunlrldon e prelndod erjrpe.rl e1 ap al6aurod arp) uI alarpod

rS nirzodtuor roun IE rolnv 'earpalN nllauroJ nr rl3arnrng urp a)rlseld r+rv ap Inlnlrlslrl E[ ]elpnls V

(ZOOZ-ZUy) F6auqp)-nrs ar g aqSroaq g

996L
'w1a8uaytr utp

p)taotplpI

n)saNrrNVJsNoJ

]VW>)

rlSarnrng

'ailpaw uaznw
'ur) 0g'plnluJuur

'a1adurq3

vauastrAl nnrNUoJ >

'(qSerncng utp 'nuDa.ta^as oi)ap) urp 'rnlruoldTncs

aJrluo apaLuD)'xe) plEJnlerurur el€Jrzorfnurur €ll€p ep leuoseJ €rq€ ep gcJud 'Arsetu ue,\oloq

o 'ElJ€duroo eJnlxel urJd rS eJ esnpeJ un durl rsploce uI pugugrugJ 're epeoqoJq

elrunrsueurp urJd '}luued 'lnso nes rusapil/ qns Ellnuteq8 'e1eiurupu IIeuaJ elonlrs eunurrr
€c 'esuep elerJoleru olle rS €c 'lnpel '€cugls
ep pco^a 'ncseurluelsuoJ JeJN ln.ro1dlncs
ep elal€lsrJ3 'e,nulodrurp 'asoo$atd ap4ard
op 'D)tootplpJ 'el€srurJ urind reu eruJoJ

el plrlur 'pseo;od 'DJdsD otlntd'g,'ttlodrurg

N '('c1e ole8ueleqcll4l ap 'ppld 'aua*(y urp

q

z snual) reuueprde € plrqrsues op lrqesoep €eJ€peJ

o e][ruod ug re InueJB nc otnru,totu 'g$etd ap
!r

+ Iigterre,\ olelrroJrp erlur6l @pdryqg) uerpetrN
!I
nrTeruoJ rnl eJedo u1 csesu8 es orldocuoc pls€ece

qnof
0 puglsnlr sldrusxa eunq relu elec 'e3s€eugruoJ
'q3€eJlul el"^. ut eSunie €e 'elunru
EJnldFcs

rnun InJJg^ urp plrloSolsoJ 'po€p Jeop elncq+

eurq e pJ]€rd uJ atnlels o pJ €eunds 'Eiuolocxe

4sarnrng 'p1.ry ap uud :o1rldorc 'o1a8ue1eqcr711 'lcedruoc urind
puolap paznyy
r€rr n€s llnru r€ru colq ep ye;eua8 rnlnlcadse
'ur 0I0'I 'uural i8t6t
'3a6 ury sua61 eaJ€leueru 'recrqo ep 'eundurr BJluld .

VZEHS VAIA > 'elrqrzrn elrJnpou rS ep;rygdpro rnlnuuel psel ro

'lrsoyog InlErJeletu rutued lcedser rSulece urq

REALIZAREA STATUII PRIN ADAUGARE (modelare)

) v Encrrn Drces Sculptoni au ales deseori lutul ars, (1632-17i9), angajat de Duccle Saxonici, cduta
lerracc.tla. in culoarea naturald a cdrdrnizii.
Balerina clc 14 atri, cu ardoarc materia primd. caolinul. Cuur pur1a,
bronz gi aproplati de cea a pielii omene$ti, pentru a
dupd moda vremii, pdrul pudrat cu talc, intr-o zi
Muzerl.l Metr'oepsoiltiutnrrdL, modela portrete - indeosebi de femei 9i copii. Ei-a simlit capul mai greu, gi-a scuturat praful gi
Ner'r. York
cu camatia delicatd (ex. J.B. Catpeaur: Florcl, I -a bagat in cuptor. constatAnd cd devine
.: Arti chinezi ,
Ion Georgescu: Iulia Hctsdeu). por{eian. Lacheul sdu a mdrlurisit cd 1-a ingelat.
epoca Tang, sec. I,
Dansatoare, Por{elanul, cunoscut din Antichitate in cumpdrdnd o pudrd rnai ieftind de la biicanr,rl din
ceratnlcS, col1, iar acesta. intrebat de unde il are, a ardtat un
China, este o varietale a pdmiintului ars in care
Britislt Museun., Londra deal de linga Dresda, la Mei,ssen. Aici s-a
cornponentele cu o structurd chimicd superioard
intemeiat prima manufacturd de porJelan in
(caolin, cua{ $i feldspat) arse la o temperatlrrA Europa. Bottger, pentru a-gi pdstra exclttsi-

inaltd (pAna aproape de I 500"C) devin vitatea, a angajat un surdo-mut, dar acesta, un
sirnulant, a fugit la Viena, unde a vindut secrctul
translucide, adicd se vitrificd, ldsdnd sd treacd
difuz razele de lumind (spre deosebire de gi a apdrut a doua manufacturd, utmatd de altele

faianla opacd formatd din cdrdmida smalluitd). in Fran{a, Anglia, Dattemarca, Rusia etc.
Deoarece secretul por-lclanului cra pdstrat de Din postd de hdrtie (inmuiatd cu clei) sunt

mii de ani in China iar vasele imporlate de modelate in China qi in alte {dri asiatice statui
de toate dimensiunile, care sunt pictate $i
vapoarele olandeze erau foafie scumpe, in
Europa cur-Jile princiare finanjau cercetdrile acoperite cu lac.

chimrgtilor. in secolul XV[I, Friedrich Bottger' Turnarea in gips, metal, sticld constituie

etapa finald a lucrdrilor modelate in lut.

Pentru a rezjsta intemperiilor, statuile

modelate in lut sau ceard au fost turnate. din
cele mai vechi timpuri, in materiale mai tari.
Turnarea ofera sculpturii un itnens avantaj:

rnultiplicarea operei de artd.
Gipsul, aproape la fel de fiagil ca pi lutul, e

folosit de obicei doar ca etapd de tranzi{ie
pentru multiplicarea sculpturii, inainte de

turnarea definitivd in metal.

in secolele XVII 9i XVIII, arta barocd a

utilizat frecvent procedee iluzioniste. Inqelarea

ochiului, urmdritd in pictLrrile plafoanelor

printr-o aparentd continuitate a liniei zidurilor

gi sugerarea unui spaIiu suprapdmAntean,
imaginar, era rcalizala in sculpturd prin

suspendarea in aer (agdlarea de plafon) a unor
statui ce pdreau ca-gi pierd greutatea prin rni-

racol ca statuia Fecktarei Maria ridicAnclu-,se

la cer, de Egid Quirin Asarn (Altarr-rl bisericii
din Ruhr).

Metalul, prin taria lui gi datorita faptului cd
poate fi tumat intr-un strat foarre sublire, cu o
greutate relativ micd, pemite anumite rezolvdri

compozilionale specifice. o elansare a cotpuriloq

agezate deseori in pozilii foarle indrdznefe, ca in
Antnciitontl de lqnce, de Ion Geotgescu sau
Baletistele, de E. Degas. Herme,g zhtrtind, de

Giarnbologna se spriiind doar pe virful untLi

picior. lucm imposibil in granit de pilda.

IEL

'nlqluesue ap er{rzoduror }rurnlpJlu alradse ap areo}nurn a}E}orJ€A o-r1u1 nrjeds uI ala}anlrs pugrnSplsapr

'ar€oleslrup sale ruru prnldlnrs r-r1 rS lel.razarda; u 'roplStrorsardurr lndnl8 urp zaJu€JJ rolpuasap rS ;o1rr.1
Urct-Vffit) se8ag re8pg

'aleied rS rlrrasrq n;1uad plsruorznlr grnlrrd 15 p.rnldlnrs ap aJoreq rrnlquesu€ learr p alpt nl

'lsnlJsarJ'ueturecl spLuso) nps ola+€lJ rS ec'uaqrun1a,1 €l llflq€]s iellell uI leruroJ'ueurra8 ])a]rqre rS rolcllnrg

6SZt-ZOgt) ru€sv ur4n[ pT?g

rlsarnJng N rrJgullJul lr,tr:lod piu;u:dns el€ceg uJ eluer3spl
')p.tols lnaznw
q- elrutrilnl gl€elr e1 ser 'elerqun prerd es aJeJ ur
'trl)02x8€x?t a
o 'socsunlur InpuoJ ed'zuorq u1 '1uqo13 Inunlo^
'zuorq
'eJnurJ€tu aluelJ€A cF puenJuecJe InrnluoJ else8Jgl pc ered gznJlp
eelulrzourulnl qJnuJer.u uJ pugo ad 'er,\ reur
/926L /puopaw c
(ztot-zzst) o

)JIIOJS JrUrCrsNl > elsoJdxo 'crrrl rellr eJed lnd€J 'leceunlur InzuoJq

,rqiltl ulp ul 'pJnrruuur uI plrldorc nes zuorq uJ Eleurnl
!rJtJaslg ur,tvllv '1cro1g crJepaJC ep 'tauopDW e1a:elduexe
'r'\vsv Nrxrno or5E > ur eepon lod os rJgJJnl rSerelece Inzuc ur

lceJe op oleiueJeJrq 'lerraleut op gJnsput eJ€ur

u1 epurdap runldlncs erserdxe 'erznlcuoc u1

'rEd uI pcrlSued o rS pqelre,r. ir1n1

'elnurioJ r€p un tuD ,I ap nLtrJalog ry?nppe E eJpJ 'su8aq

eoruJalnd'aurluc runrzlA roun ?lrlrJlod erepuod ;e8pg pplld ep ec'uold1ncs ep gluJrecur rJoeun
ep 'snedar ep ariezues o pugp 'ueur elerqun
lsoJ e esJeArp elurJeleur roun erieurqLuoJ
J€op gzuals€Jluoo erec ed 'pseoururnl pseu
o ec puguorlc€ '€urLrrnl aBugUSEr lncolq lol '(euepour rolrrfcrulsuoc alr,tu1od'eseonlduros
rerlerd Inz€J uI 'lllutop giuepra.a uI pugiors 'ra
rS ereolrcnlprls 'rlSe;ncng urp cruelog Inlnlrlsul

e1 ep alec) runrsuarlrrp rruur op unJarle.r

nrluad rS rup 'ase,t n:1ued terunu nu nu€rocrpg

ao7 elsoldlncs op ptrsoloJ 1so3 e e1cr1s '9p11d

eeprnelSdyln'rcosplSurlgearIeliiputrrznoqreu:a1Suurl Elpolep'e1en1ce

enou o csasg8

rSr alncsounc llnlu ep eletJeletu l€rqc JUC

'.ropl$ruu eu€ruopur EI rz€

nels oJ€c '1eurn1 ep nes leJcnl ep:oSn 'epqu-tnp

'eurlger 'ecrlse1d elaseut 'acrlelurs esnpo:d epou

ap JeJpru uuueurod nu gs eluod es nu 'runldlncs
3lu eJrs€lJ Joleleueletu eJBJe uJ 'n€s rnlnlrJolos

eel€lrzourrunl n.rlued rS rep rueduelur u1

ales tefuelstzer elrJol€p'oa1n1tu.t1tallr €rnlels

n;1uad'rcr.todo4'J op luzrlrln lsoJ e Irqeprxour
'giuatsrsuoc
Inleio 'eJrcnlgrls rS eleolnJ

ap rr.rdotd eyes apiq111EJ psul ernp€ l€leru
erucerC '@1n1n3 urp .toluaq8nzg eleleduc 'xe)

rrler,t eerera8ns u1 arnquluoo erec erielgr,r, o

IBlo] uJ pugzlleeJ 'uururnl leJlle eJeJeU 8uur3sp,r

eJuJ 'rorru reru unueld ur elelueu8u4 luns
nnlels el€ rJeru eleie;erdns 'zuoJq ul olr?Jcnl

q'ulpo5 rn1 ap;n1d1ncs eJlurp oloun 'elexoger
azeleoldxa es eJuc ',rolrrnue1d u glrqesoop
oe.re-rnl3nJls rnlnlsrlJ€ 'ueueurese 3p 'eJeJ

'1nzuo;q o urno 'eleleru Jolrutnue Inrcn-I 'leleur
ur J€op lrusoJ np rSr rS epqrsod luns 'epuelnhq

eJ elelezn elrrl€lep 'alrfncsu elrrqcnl

FACTURA SCULPTURII

HoNoRE DeLtMttn Unitatea organicd a operei de artd este umbrei gi a luminii, marcand utmele lucrului
Parlamentarii, artistului, trddeaza feloarea (ex. porlretele lui
bronz,24 cm, intregitd Ei de felul tratdrii in detaliu a
Daurnier).
AcnLlemia tle Artd, suprafetrei sculpturii, de ceea ce se nume$te de
Berlin obicei factura unei sculpturi. Dar factura este Sculpturile din fiare qi sArme vechi,

v Dnlrrnrs Pactunr,c, gi ea dependentd de celelalte mijloace de ruginite, cu suprafeje aspre gi vArfuri care

Himera apei, expresie plasticd examinate pAnd acum. in{eapd, provoacd repulsie, o stare de spirit de
bronz, 60 cm, deprimare, trezind asocialii de idei morbide,
Muzeul Ntttionnl Pentru transmiterea unor sentimente amintind de pilda de boli gi catastrofe.
de Arti, Bucureqti pasionale, care se exteriorizeazd in ac{iuni
Din contrd, in lucrdrile statice care fixeazd
violente, e fireascd o facturd spontand gi rapidd, aspectele durabile ale vie{ii, polisarea cu

deoarece se presupune c[ emoliile ndvalnice migald, revenirea asupra detaliilor, corespunde

care il animd pe artist nu pot rdmAne - facturii ,,linse" din picturd (din pinzele lui
fiziologic - multd vreme la aceeaqi tempe- L. David sau D. Ingres de pilda), iar conturul
legat, fomele cursive corespund unei stdri
raturd foarte inalt6. Ca gi in cazul picturii lui sufletegti generale de liniqte interioard (ex.
nudurile lui A. Maillol).
Delacroix de pildd, la care tugele se vdd bine,
cu pasta in relief, la fel gi in sculpturd vibralia Folosind o facturd neobignuitd, Dimitrie

Paciurea a cizelal himera apei pdnd, a reugit sd
dea senza{ia unui strat fluid care-i inv[luie gi

tope$te trdsdturile, dAndu-le o expresie stranie,

parcd din altd lume. Degi nu materialul este cel

care dicteazd arlistului stilul, ir, cadrul fiecdrei

{dri qi epoci au existat materiale preferate care
au determinat modul de lucrare a celorlalte (in
Egipt, sculpturile in piatri au influen{at pe cele

din lemn sau bronz pe cAnd porlelanul rococo a

marcat, in secolul XVIII, toate genurile arlelor).

I q
!
tEo
'132
6
E
o
o

z
=

N

EEL

'llsalnJn8 urp asporlrnlC aUV ap elpoJs pl rosalorcl 1so1 1

'(rnlnzr-rorc1 e salu reur) rnlnlullalplu E Rlrqrsuas Earplp.rl

ap alura8ns'a1dr11nur rrnslras nl'alps .tolJrauuII alu allseycl Jla]oJelau turd gtueas n) Iutu IrJnJdlnJS elrolsl

lurrpru e .rep '(n11ag 1n"rr1rr"r,r13) ulluuuroe tl)lLiW L:J.!nt!.topV LrJ Lrrlupzrq Inln1arlal erirpe.rl prard ps lr?r.Ior,u
rlsala8lrelallJrlu aurlo1 nr'906I r-rrp rarirzodxg [n).red Lr! Fsndxa 'p1uu8t2 nr
V l]rnJe+s ap ]nJsollnr lnJpJ p-S
'uilll?LuJao rS ur1u11 uI /srrud e1 rodu 'r16a.rnrng LnLr rrrasatrAi
rS a1;y eluor$ el lurpnls y

nt(Z€et- € E arnrr€d alrlnur6l

'1euo{ua,ruoralr /raqrl 'sorn8r,r'ueluods a 1nfe1apo6 'a.Iprz ur a1er1lqnd alauasap u1 p1t-ttzartlal r1
arer ad ropuar:qr1od alu'rlrnrslraLlrlp lJlLLr ap'alefJu6 alarlrocl lelapolLr e'zoJupr1 ]slrnlelrrel 16;er3o1r1'.ro1rr4

(AZgf-gOSf) ralrrlneq grouoH

'.,gzeeluo} 3,ruc Ie3 e lnJq+ InJsnl 'Jrr.uru eunds eurrrdrrrr dod riJ rS ele"rnloruts aleiurrer a8eleiul

nu else 'elcerrpur nes ?lJJ,rrp uJnlarEl 'puun Iiod ll leJtse IeLunN 'lnl€Iratuut tJerlp Jse^ol
i el pugd JuC 'p8Jeeur ES nrls nu eJeo r33 tllluod rS erlurd Jn8urs JsaldorJ rrrl euneoploluJ"

lrsurp rslu Ie3 'eeuaules€ ap 'JBp gJnldlnJs :eaunds rSncugrg'gde ap glrzeleu neJ ep

li ',u,enJ"rrspJlgn^lEpJspa^pepeBpaleserop^lseolr,rrp €JnleIpJ" pJlerd o uo oludu a1a1Sa4 Jpr 'gplrrlSo o €c lnJelS
€riouls rnlnlelet'U elexel+al urJd 'eJrur€ulpoJee ro ulenlrs
'eleJlpc

nes

strvd'uLliapow !,uv urJd ]goap llntll I€uI 'elSatp:] D.rlsDIDLu Da.tDSDd
ap puoliuN lnaznw
'eJeolqzurJdrns tJpzrleeJ el sunle e rsnJuEJB
,VI 'roJlerd nus rnlnzuoJq 'rnlnuuel rudord
E6,L
Jo[iE]rleJ e eJeo[€A UI BaJaund pulJPuuf-]
'lltne zLroJq' Ll6I
'rnjods u1 a.Lpsurl 'lau8eur op q3suedrl es ps p3rperdurr o oJec

rsnlNyug tJnlqsJ u^el€3 urJd plexrJ rs rcrurelnd rleuSeur

NI.TNVJSNOJ > ep sns uJ pleJrprJ 'le]3ru e.sprl9e,rleJrnSlnoJoJldelensusr

leplrsdsns € eJec 'srJed pl ep
e 'plorJnds n,rnldptts uc 'el€nlo€ eiueluogred

aleun rS p-rlur rrJrJrue ep er"ro8alec rSeeecu

uI e e-reJelsJur€ Jp 'a1er.re1eur
rollu"rouFJerruur.lrlsulrr op 'rnlnrLlco e oJelesul ap

eltJgclaJuJ eluo,\3oJ.+ luns'aJrsBlJrluu aJIJode
ur 'gJlrroJ urcl 'elelrJeJurs n3 rrJepe,\ sndxs rs

eJuolu^ ut snd'tnl elriQlllqrsod nc piu€pJoJuot

uJ leleJl else lnlelJelBrl aJIS€I3 ellJode ul

eriauarl 'urntpa33n2
13'\a4 aitap-'t

'zuolr-l
'9L6L'atlsarpw

rsn)NYng

Nil.NV.r.SNO) ) >

CITIREA SCULPTURII

CARE ESTE DRUMUL coMPozITIONAL?

v LYDIA Korztsui. gi Pentru citirea operei existd in toate cazurile inal{at ca o sdgeatd, care indreaptd atcnJia in
cete un drum obligatoriu, trasat de autor prin sus, la Icar-u\ cu aripile intinse.
Iostr Fprutt:
Monunentul eroilor f-elul in care atrage atentia pe rand asupra De la el, privirea este condusd desccndent
de draperia care se scurge pe soclu, cu o
nerului, diferitelor parli ale compoziliei, dozAndu-qi migcare spiralatd, pAnd la personajele de la

1930-1935, efectele cu aceeagi miiestrie regizorald ca $i un baza monumentului.
bronz qi piatt-i,
scriitor sau un cineast. Apropiindu-ne Ei pigind in jurul statuii,
Bulevardul Aviatorilor, in sculpturd, acest drum este insd mult mal
Bucureqti observdm pe fiecare laturd a obeliscului cAte o
lung qi mai complicat decAt in cazul imaginii
siluetd in relief inalt a aceluiaqi zburdtor,
plane gi cere privitorului pe lingd deplasarea in
infh{igat o datd ghemuit, apoi in genunchi, cu
spa{iu Ei o concentrare de mai lungd duratd a
atenJiei, care trebuie sd rdmAni constantd, privilea ridicatd, 9i in sfirgit in picioale.
netulburati pe tot parcltrsul citirii.
intinzAndu-se spre culmi. Urmdrim astfel doui
Din acest punct de vedere, arhitectura pare
direc{ii ale compoziliei care reprezintd, dupa
favonzatd, vizitarea unei cladiri cerAnd
sensul in care inconjurim statuia, fie fazele
obligatoriu vizionarea exteriorului, apoi a succesive ale prdbugirii, fie etapele inal{arii
interiorului gi a incdperilor pe rAnd, pe cAnd
onrului spre zbor. Triste{ea iertfei altemeazd
atunci cdnd vede o statuie, privitorul se astfel cu sentimentul increderii, cuhninAnd cu
btt ur r i a irnbdtatoare a is I o p d n i r i v d z du hu lu i.
mullurnegte de obicei cu fa{a sau profilul 9i nu
se mai duce sd se uite de jur irnprejur. Aviatorii sunt ir,fi{iqaqi ca eroi exemplari
prin frumuse{e gi for{i, cu trupuri viguroase.
Statuiq Aviatorilor, aqezatb la o rdscruce, acoperitc doar de vbluri fluturAnde gi purtind
poate fi lesne vdzutd din faqa, trei sferturi, din
profil sau din spate. Centrttl geometric al pe cap cdEti stilizate in sensul unor coifuri

monurnentului se afld pe mijlocul soclului alb, antice.

9tL

rlblalnJng rarirlsnf Inlnralslull{ rnlnlelroci rolIrnJaIIaJ Ip /prlnl pqlv pl 'lE6I - truir.r3 'rla Z€6I 'rlSa.rnrng nrp
'grlurd rS zuo:t1 tS utiol't'ut.toS1 e:l alualunuour
'utltuau tolto.ta
reo-lSln'LIInErHol'n9p'uaJpls{l'lI'eInalrnral)tiPedaD'qe c1;eci punq o Ief,ol rnlnJznut plrgspl 'Eapelo e1 rriar,r lnlrSrg;s el UIqEls
lnJuauulltow lord nJ r}Sa.rnJng Lrrp rsEournJJ al.r€ cp eleorg e1 }eruroJ'ugluor
-ro1dlnr5
,lnoDv >
GrcfgOet) (varnura5tr 'I ruruopnasd) amxug ursol

l nrTe+aal 'J.reralrn1 allralunuollr LS lrct cp a"rnldlnrs 'a1cr1,rod ]E.rlnl V 'ourznJEJLltJ
rS errr-13 alIIiruIEJ nr lrpnrr-l! pLTIIJ Ia lnios 'rlSarnrng pl tllqets p-s 'e,\o)solN €l lplpnls p 'r3^oLrELInq p+nrspN
.t 'tnlruaLr
(ftOf-ESSf) anqazlo) elpd-I
j
v.rll ,tolto.ta IilJuaurylLLoIN

i,

!

fftl

tlr'

Ilr

t

I
i

i

l
1:.

l

i.

Bit,r

$,i '(eruglrlou ul ltlrqels ze3uul]

ri ro1dlnrs 'anog uoal) ..EtlOD" plrlgrsr etsO

eeJe,rsnJ 'rr-rq3nl elsru uc "elreot^e pJeoqz urnJ
sns Lrr JSeAr,rd aJEJ rueqoic puuSriqlug 'apec

ap rrierlsnlr EJ 'r,rn1erleJ tctLLt Jlo ed r,tlcsqo
elrzedsel edeo;du ep rlSa,,rud qs rS a1alde:1
ro.m gs EelelzounJ re rS lrclorcle e] pcup J€op
rS (alugspcl) erSolooz nes (1nqo13) egerSoe8

el pJeJeJ es eJep rqerluJ :1 elredap eq

'ectlele[r eJEq utp ]eJnluo3
qolS Lrn ro1 aldr,ru ed qurhrds a-teJ r.rnllnA nrlud
urisns alecrga,r rzedsal n4e4 'eldarl e^aleJ
cd pleiygug er€lnorro gulroJ]€ld o ed 'rlSerncng

1uerspe1'sd rr,urnp1ed1srrdzng.Jrilsun1nEc'oll1oftlurrluudr'cnlcreacclreupnlunonl
gs lrSnar B l-llr InJolnp JJpJ ur Jcp'uural

rSeeeoe nJ elnlels ep ,rrlu8au nlduraxa un no
1-npuuruduox'tultrrao rolro.ra rnlnluawnuon

uueolu^ oulq l€ut rS eSalair-rg rtro1

'nps lnlal r-rr o-pue1e:dJclur eJBcaU 'epol o aJuJ
.rolpoe"rl o-n?cr.ro nJ eJruntrtoJ Ernle]s 'giuelsrre

eudold ur erolau a.tu ruo eorJo e,rEJ ep

'le.rnc :rdsep tdeg ep purq"ro1 'rnllr]lrelrrnuollr

ee.reorpr.r ednp durrl llnlu ul punl ed snnle

luu e"ruJ rrfneuoursoc uy rS lnpr"re8 nc ecnp aluod

ol ue :plur-rlJe no-rour elsc 'Llrsro-re a.rdsep rc

ro.rr crdsap nu purqJol Iolt,rolnttV DuUDll

GENURILE SCULPTURII

Din punct de vedere al sr"rbiectelor abordatc, Visul de a avea trupul unui tar"rr gi aripi cle

sculptura reprezintd plin urrnare. ca gi pictLrra. vultur sc vede in statuile stra-juind templele
fie corrrpozilii cLr rnai nrulte personaje, fie un
rnesopotamiene (ca o pre\estirc a tancLrrilor gi
personaj pe care e fbcalizatd atenJia - omul
particularizat in portret sau reprezentat la a avioarrelor zilelor noastre). Cah-rl. rnulte

rnodul general. secole tovari$ prelios al ourului. gi-a dobAndit

Observarea atentd a animalului, cunoagterea 5r el in sculpturd un loc insemnat, dand

profundd a reacliilor lui. preluirea puterii $i prestigiu cavalerilor in slutuile cc've.slre.
f'runuse1ii lui se citesc in splendide scr.rlptLrri
animaliere inca din preistorie, cAnd rrintea ln epoca rnodernir, ceea ce i-a interesat pe
strdrnoEilor era obseclatd de fiarele sdlbatice
sculptori a fost mai ales sLrblinierea in expresir
care-i asigurau hrana, dar ii 9i puteau aduce
q;i reacliile animalclor a triisiturilor ase-
oricdnd lnoartea.
mdndtoare celor urrane, pornind evidcnt de la
Mai tdrziu, ir-r mileniile in care omul 5i-a
caracteristicile fiecarr-ri re_un gi fiecdrei specii.
organizzrt treptat o viala rnai stabila, cladindr-r-
gi adipostLrri gi dornesticind unele specii de in arta actuald, scttlplttt'u crnirnalierd esle

aniurale, atenlia lui s-a indreptat in alte direclii. chematd mai ales sd punctezc decorul par-
curilor, grddinilor 9i spaiiilor velzi din ora;e.
animalul revenind mai rar in scr-rlpturd.
cu o notd de vioiciune. deseori de umor

(ca Gtin.sacul. dc Vasilir-r Falti. din Parcul

Heristrau).

3.

\ \- ..1!

!***

'."ry \.* \-*

) Taur iltnripat, - ..4ry

Asiria, sec. VIII i. H., \*t*
piatri'

Muzt'tLI Lutru, Parrs

L

,l;*@'i::,, "

=:r=='

-.:.:==,!*i-.*==li:i.===

136

L€I

.prnldlnrs ,0€6I pdnp 'rS arrasrdel 'grn,rer8 'prnlord lerf,nl e ']aod +so; y 'usruorirerlsqe rS r-ustlearerdns
€l ]€rap€ B ,9L6IuJ rnlnlusreppp rr;rolerirur urp Inun +so! e /VL6L-ZI6I ulp tr€Lura8 rolrlsruorsardxa ale alar PI
/nps Indlurl V iS rer,utalul'8rnoqser15 el lelpnls V
ap urp ppr€8u€^e ap alrrpdnrg alpol urp ay€d lnrp1 srr€d @gOt-geet)
dry sue11

'eti€ul8€ttll ep UoJa e.I€Lu Ielrl

un rnlruoll^Ud eeued ulp pug-I3c 'pleuosred

sueoJ elelrl€uol o nJ II1eICOS€ IZaJI Ol€od

plc€Jlsqr? €u€ 'rJolnc nes IIull 'tti:odo;d ap

rJnpJosr? Jeop erlrzodslp €l ptlg^v'pJnidlncs uJ

rS ec prnlctd ul ]elseJlu€tu e-s lnasluotftntysqo
.lerpuolN loqzgu Inruud elureul ]€IiIuI
ep

'lo3es Iruullln

uJ eJol€IrI acrlseld Jolsur? Inrueuop uI lello^zop
'pq4sqD lrrlualn) €l gJeJeJ es Inus[ue] 'su€JJSeJ
sues un-Jlul 'rlseuetuo liar^ € E,\rlcsJe uJeJsol.u]€

eerc e ru1uad elrJndtull el€o] uI pllsoloJ ('Jle

'ecrur€Joc '1e1eur ep JolalJJlqo e EaJ 'Jolellqorrt

rS Jolunprz € gluJnlJellqre etierocep) elenzn

Jololcorqo n€s Jollllcru]suoc eleJ8elur p^ltu"t

i srred'nlon'I lnaznwI -Dap Drntdln)s ?'+Eol edeoJde Ell?Joplsuos IJ
eleod gArluJnSu-uou '3re1 teu Iec Insuas uI
F 'rr1ue lnldr8g
's^rseJdxe eza]urs rou InlgclE e ru]ued 'cle oJ€olnJ
I Jalsag ujnT :
'rulu 'prnlcnJls ep elueIUOIo tulunu gllqlzll
;, eaunl utp sell e 'ttlern rolrut8eut € plJellp
eereluezerdsJ €l e8Jnoar E gry og,l,llurn8gau
E epu 6p.rpern8g ulJu ep eJlqosoop erd5

* 'rrie:eduroc eluJg^ape qrnlcrd uJ csellq€ls eJec
fi

i

il

lo1uo1nc erie"r8 rS InpJoce uud pcseelegns aJ€ls
eudo"rd pllusuerl tS-ps 'mputtugJ PJnplpc eoo.\e

IroA .\4.aN €s 1uo erdsep qcs€eqJon ps or€c uud e;e3soule

'wnt1ua33n2 rrurS€rur lnrolnle nc eeJc € ep Eel€l1rqrsod
uueJuI€dInnucrneIlunnJl:so€r1uJ€t.etuepJdre€crpdcusJreS'ae1qlu'JeoolatAsdospuesoour'dlroeleern1llluJduolnclncusc1
lnaznw eU gs 1n1nd rg ru prnlctd o-Jlul eo eeeJ
'pJnruJeur'8€6I
'emn8el esJeAIp qge es e;ec ed un€JS un zuoJq
'ata13a"t3
uJ pugluezerder '12uu141 oruoc€Ic Inl EeJ€Jcnl
.I)IV SNVH >
uJ pplld ep 'eridacxa o ec l€Iunu e;ede eg
'lnll€ eJ€cIJo uI ]gJep ntueluop lseoE
'DuDoM DJtTlDu rclu gJenlels ernldlncs ul lncol
uJ elue^ss-u IeIu Is ellc€J Iutu 'rolrnlsodurt lrsp8 e-rS nu elrlolx tSeelece uICl 'EJeJsotule
rS ereolnc uud tnlnlstue elelueutlluos alcegeJ
eerrlrilnrx ulp ecllueln€ 9$e ep leJedo
rrJrsnlssp € eo3 Is else elelneJS areu g es eleod pc4els €Jn1eu uJ nes lesred u1

'olszrl€rou38 3p rrrdoJd elliElrl€3 rJoeun a;ec 'urnlcrd no Inz€c else [InJ ele'tzn1e

ezerxeJde gs col uJ 'e,ul€JnFU aleJado ulp eleo uud elSeqrol nu 'ereolgrnfuocul eJeJsotu]€

n3 sJelrtuls 3J€lelII elcelqns lEnlue^e 'elelsuoc qJq+ 'lcoJIp eleJluec eleleuosred glutzerder

rJnseloiuJ elceJlsq€ ellJgJcnl uJ eJnes 9s ee ']eJcuoo tieSdgul IoJO Joun Inlpelruelul

e rJolr,\rJd IIun 3eJ o eJ€t ad p1eeSe.r3 €ledlcuud uud reurnu IOpl tS eJuelulJuas olltusuell

'eJeuorsuel JoleqJnc ?olulrun ul 'll^ JoleuIJoJ ernldlncs ilqecrldxa roSn elsa lnJcnJ 'ruo
€ pcru€8Jo eeiesntunJJ pug^oleJ aclls€ld prql to1p1q1s euIS op rnlnlested €eJepeJ soocns

szsJurs rou rnl olunldlnss uJ pzeeeJc 'prnleu urp

rJnalroc roun eel€]IIuI pugll^e 'd-ly sue11 'ppld urind nc rS rroerer lecJeoul €-s gpunloJ ernldlncs

ep 'eSV 'eJ€zII€JeueA ep peJF ll€ul un e8utle uy ;,lnlesred nc g1drug1u1 es e3 'piuepuodseroc
olEod plJeJlsqu eue 'qII.qI4^ EeIUnl ulp 'pJlun uirsg8 reru a1 nu 'tunldlnJs ele elec nc tunlctd

'plrlunu€ eurS€luI o €l 9]€lltull pullJeN elunue8 ',trleredtuoc 'epedep Ietu puupuun

F--

REPREZENTAREA TIMPULUI $I SPATIULUI

Cuvr ESTE RESIMTIT rtvtpur?

) Crerrsoi-clcr.,re CUM ESTE SUCERATA

Riipirea Snbinelor, MI$CAREA?
1 580,
La prirna vedere, principala calitate a
Loggin dci LttrLzL, sculpturii pare puterea magicA de a preface
Florenhr imaginile fiin{elor in stane de piatra in veci
nemi$cate. Intrupatd in materiale rezistente,
v Ul,rerRro BclccIoNI
crealia sculptorullri {inteqte in mod deosebit sd
(1882-1e16)
Fonne unice scape de ac{iunea distrugdtoare a timpului,

de continuitate rdmAnAnd nemuritoare in compara{ie cu lutnea
in spafitt,1913, din jur, in neincetati prefacere.

bronz, Sculptura poate sd infd{igeze insd gi
Golerin de
Artd Motlerni. MtIarLo mi$carea, stdpAnitd sau violentd, poate intrupa
gi acliuni exemplare. In Rdpirea sabinelor de

Giarnbologna, compozilia e formatd din trei

spirale rdsucite ca Lrn gnur.

Rodin a analizar cu multd subtilitate pro-
blema reddrii migcdrii in sculpturd, subliniind

rolui activ al spectatorului. Sculptoral- spune
Rodin sugereazd mi;carea prezentdnd nni
multe pozi{ii aproTtiate, ca intr-o metantorfozit.
El trebuie sd-;i gdndeascd stahtia in aSa /bl
incdl, pe mdsurd ce ochiul spectatorului esle

atras sd priveascd o parte, apoi ctlte a lucrh'ii,

el sd urmdreascii Si fazele tmei miscdri,

desJrtStu'ctrea progre,s ivit a gestu lui.

Rodin gi-a modelat lucrdrile in lut, cu mici

suprafele diferit inclinate care, dupd turnarea in
bronz a lucrdrii, au devenit ca niEte mici oglinzi,
rasfrAngAnd lumina mereu altfel, dupd cum
spectatorul iqi schimbd pozilia fa{d de ele.

Vibralia generald a lurninii pe statuie

sugereazd astfel fieamatul vie{ii, ca gi in

pictura irnpresionistd contemporand artistului.

In Poarta Inferrurlui, ale cdrei componente au

fost dezvoltate in lucrdri independente ca

,,Primdvara", ,,Eva" sau ,,Gdnditonrl", Rodin a
gtiut sd gdseascd gestul patetic care descarcd o

rnare tensiune interioard, rezumand desfbgurarea

unei ac{iuni. Vorbind despre el, sculptorul O. Han
spunea pe bund dreptate: ,,ldsAndu-se cucerit de

138

6tL

.ln)solrnr lnlpJ np-l a.rE) ,,allqour" sJJe r€ru rS 'g1rqels 'ulual nES lBlaru ulp prnldlnrs rode 'gru"rgs
rocle'Br-raur8ul ]erPnls e 'ueluaule l1se1d lsr+'ry
rS a1anls >ltol rS sue4 e'ern1:rrd b eest) raple3 rapuexalv
ht-urp EI
a1a.r1.rod ^\aN +prJnl

.nrjeds Lr.! rarJalpru ealetsnu plE.re ol p,\rlJp e:rlleo 'piro1-erur1 luslteI e ro1cl1nrs t6 .ro1rt.1
.0161r-rlp Inlsr1lueLLr JeLrtrlas p /ouelrlN r-rrp ro1t15r.rn1n1 rnlndnr8 lnllerllloioal'uErTElr.ro1d1nls rS.ro1rr4

(Sfef-Zggf) Iuorrrofl olraqtun

E]

'(Lnprotrrd 1n;rg,r acl lrurlrrcls 'rnrraytr) erje1r,r.e.r8 pugpr1s Inlc]tllqra ttucl areolgztrudrns
(.ro1at.nqag ua.rdu2l et) clureurp eprirzodluor r-rrrcl (p1e.tqrltira 'gtrsep) auproduraluot ttralSeuall PInlu;to1 LIr
FZpr"rpEJsJasnugf,FZnelurLrlsrrarlrErule.raprsuoJ eir,rc-ro1gelpIIelluI]Ilrclu+spLreruPIJlJcllLIr€rS"ro1d1nr5

(gOS1-OZSf) euSoloqruerD sIZ euSolog ruuelorD

sI'Je.I'Ltlp?>l lnaztlw *ds%
'zLrorq '988I
aw
',,stolu) utp uza48,utg//
n.4uad ntpnlg #

'(t Lor-otsr)

\roLtu lrfsnlnv > >

tro1Hurt1se14 ,d t

'UltV ep u1atlo4nN auap) @
le1rrd nrutunle rS laio

'9961'artaa75

'(szo L-sosr)

lla(] lv) xraNVXilV )

t:

dri 'adtctlred gs '3lSttu es gs 'ezoseldop e 'EqJ€o 'qleruoltre eJJeJSIIil puecnpoJlul
os ps lruolElcads p8rlqo ,.elldelelsul" 'a1eue.t tetu 'elrriJnpord eze zrLIererl IS-ps pul] 1i1nut
I€lrS ecrlualne 'EcDSIUu elioute ntt JEp seJelul 'rrcruqel rS reiuttlS el€ esoJSoJd eleun "IolIJpJOnl E

nw(I'sue r.lES ole]lZorJns eJnpold lod 'JOU3lx3 lru33Je EAtl33JO 3ru3sr[r rrJ ilJsLInd lndOcs Lll pJseesolo-l

csesgdop nLI a.IBO slua LtIIJOdxe uulrIPJ'ec tleuteqt c ps pLruc.roJul'esuorierS rs eurl Ilqssl[I n3

1 t 1 11 0>I I tlaz e,\qrzodsry Joul'l lruolnlB nc uEJSItu pugln3sxs '}ug^ 3p eJerp-e p3ltu IetU uec e[ Josn Ezecs€ldep
{oqor ienlucle 'pJeJJLIoJ qJIZnu ap elol{.Io8z 3s eolsaJE 'elupuedsns IJoesJp 'lIqBI llJqlllLIJO
'zLrorq '05fll puecnpo.rd 'Alleqleqe-I lJeds€ nJ IUELIISEI

'Tttry,mqz p.m8r7 'rnlnloJElccds uilu€J8 E[ ..g3l]stli€ un-llur ghr8 nc elEInJtUV 'IJIlqns ahl ed esulJd
EriEe-iJ" uJ pnou qlep o PJ 'elzlseJd ap lolalelrudn
\rcolJ f,Isn.]nv v 'e1e"ro1oc 'olpaut ozuruJ alStu uJ 'yeleut ep eleled

pupzurJdnJ alsrzsluEJ IIIJn-I]SLtO3 " t.tttt

ur-rdJrpp1JnSJtlosL'lulsnl€urrrrErualddlqoll€nJaldd.rouISteeILxlIeJepselneldJ3nptee-rppSuu",tIAlI?rSlxltIlqUeo)lELdvLlI'"ie'lelvnlulu3Ju

'rnlnsEd Inuilr uI s,Inlnl+
ps el-npugJe+ 'aEJaLu a'ID) u7/nLLtO slaluluSo^

IErSE+s e qo e,Ied IuoIJcoB ouaqluf-) Inroldlnos

'up3srrlr r3rilr ele aAISeJsnS rlpels Jolllllrl leul

u aurAeLUl ISuoeJE uI €3.IB,Ilsi3e-lul EI s-Incej ne

etuiautoIDnltlrutrt1qi1n,sru61tet/e'ali-lX+ex;3Ior?1u'cuorseulln3lndlcelcuuqtsle1.Ioun

',,oles ro.tado InJeuLIp.+ 3a4u1 eduorde

rS er'r eelalnd ecegsep es .rolIIuII rS -rop.rnueld

le plng lncol urp 'qutunl rS p"rqrm op InlseJluoo

r-rrp "'ulSon urlJo qns ep e3n1 ac eletperm t{etl

u prr4 rS 'elecSrlu puqd u1 tdelr. etieuicnleq te.4erd

rS rnlnzuo;q 1ep u 'eunrseJJns LII I?aJEJSILU uO

ul pu91np3 '[far,t u EJllroislseu rs pprde.r eriesind

RTTMUL ix scur-pruRA centului, fragil qi unduios ca o cre angd,

Abia perceptibilI sau violentd, migcarea contrasteazd cu capul cdzut de la picioarele lui,
rdmdne in artclc plastice dc cele mai multe ori
ritmul lent al curbelor largi care contureazd
numai sugeratd.
silueta sublire e inlocuit de un joc de umbre gi
Chiar gi in cazul reprezentdrii in aftd a unor
figuri perfect imobile, o anumitd cantitate de lumini mai violente gi mai rapide pe pletele gi
energie poten!iala, latent6, este transmisd
barba uriagului.
privitonrlui prin tensiunea sugeratd de
In secolul XVI, reprezentAndu-l pe David,
ansamblul compoziliei sau de incordarea
Michelangelo a ales din toatd povestirea
muqchilor fe1ei, de pilda. biblicd momentul in care eroul este gata sd

Nemiqcarea in imaginea plasticd apare ca porneascd la atac, in care toatd energia lui s-a
incordat dar migcarea incd nu s-a declanqat.
rezultatul strunirii unor tensiuni acordate intre David apare aproape imobil, masurAndu-gi cu

ele, ca gi coardele unui instrument muzical privirea dugmanul gi purtdnd pe umeri pragtia

pentru a produce acorduri armonioase, gi nu ia cu care-l va dobori pe Goliat. Piciorul lui se

niciodatd forma lelaxirii absolute, a inerliei ridicd uqor de pe sol, anun{6nd migcarea ce va
urma gi pe care noi ne-o imagindm, sim{ind
strdine vie{ii.
toatd tensiunea sufleteascd a eroului.
In istoria artelor, aspectele concrete ale
in secolul XVII, spre deosebire de
reprezentdrii timpului, prin gradele Ei formele
migcdrii, au variat in fiecare epocd, in primul Michelangelo, barocul Bernini l-a infd{iqat pe
rAnd in funclie de con{inutul de idei care a stat David in tnomentul in care, cu trupul rdsucit,

la baza lucrdrilor, de concep{ia despre lume gi aruncd piatra cu pra5tia.

vrala imbraligata de nrtist. Formele durate in piatrd sau bronz se

latd de pildd cum a fost inlZliqat in trei incarci, prin rndiestria scr-rlptorului, cu energii
secole diferite acelagi erou biblic, David,
tAndrLrl iste{ care l-a doborAt pe uriagul Goliat uriage, gata sd izbucneascS. Ele se trddeazd prin

arulcAndu-i cu praqtia o piatrl intre ochi. ritrnul liniilol al lr,rminilor qi umbrelor ca qi in

In secolul XV Donatello a ales momentul statuia lui Antoine Bourdelle: Hercule arcas.
relaxdrii de dupd victorie. Trtipul adoles-
in trupul arcuit al atletului miqcarea e

relinutd. Participdnd la aceastd tensiune, toate

pdr{ile statuii se imbini intr-un rar echilibru.

) Dorl,crrLLo # #;'€*' '

(1386-1466), SE:1::E: '::-:' "*fF'- k;.o*
'&-;&9.
Daaid,
"3:'..rl
1430, bronz, 1,58 m, &
,,11:,i ,fn
I Muzetrl NotionaL, .F

I Florenta #
i
ke:e
I

=. 1

l.t

) ) MrcHrr",rNcor-o

(7475-1564),

Daaid,
1540, marmurd, 1,35 m,

AcodenLia, Florenfa

) ) ) LonsNzoBpnnrul p.:i::alir ii1-3tt -tt,7' .{
""{a
(1 598-1 686),
Daztid,

1623, marmurS,
Gtl.eri tt B o r gltesc, Roma

140

LNL

'rlrgluor rroldlnts dinu ap lenarde lso1 E allaprnog'rnl roluprrnl ie f,ISplf, In.rqIItLIra n4ua4 (7161
- sa9s,{1g sdureq3 sap ar}g9r.lJ el ap alrrn1allar r,rg er) aueutor-ocar8 IipULIrpuV cle Irnora nf, Plelururnuour

Junrzrl o ards lstuorsarcitur plelapour el ap pzeanlo^a 'ulpo]I rnl Ir: JruaJn 'za)uetJ rolld rS roldlnrg
GZOt-Bet) a[aprnog allurg auloluv

'prn1d1n:s Lr! scl€ reul 'rorEq Ielol lnlorelrads l€zIIPal V

'pLLrod el ap 'o4ald ul?s ralprpalEr purroJ €urqln pupp 'aruleluaza.rdar rrnlqluesue leaJr v

'rnlnJoJPq I€ olLInJJ ap lueuodxa 'ue4ult lra+rllre rs rolurorap 'ro1c11nr5

(OSSf-SOSf) 1ulurag ozuarof ruu€^olD

'Irls rnlnou Ie ueuln Inleopr leluaza.rdar E cref, uI @1apwa11u2'prttttQ)
aluallrnuoru 'a1ar1rod 'unJarlal leaJf, V 'arrndurrl earalSeuag nrluacl ,rrleluazardar Ipur IaJ 'uPrIPlt ro1d1nt5

bSVyggil) oIIa+EuoCI sv tpreg opag Ip oIorrIN rp oleuoq

nrlPlac >

srcd'aulapow pl.rv ap '€eJl?pJOCUJ alec u[ rnlnJJ€ Ie oJeur lnJreolliles el op) pluSe
eJspillssep nJ JPp elrqssoep I[IIJ9Iil n3 'eqJnJ
ll1uoiaN lnaznl/N epudep rELu pugiIIUSueJ] 'l€zueu3€ru eJ€d ep utelsrs un-4uud Joloru"roJ JoJnlnl EaJEZIpIS
lruee '-rol InsurJdno u1 'e,ttsardxe 'e]Iugep 'rc lnLuIJ urJd pzueuorse;drur etitzoduto3
'ut \t'z x 8l/z'7aorq ourq ssrJlauoeS eurJoj ne eFrieds 'rn1n1os
'rnyndrul 'rnlncre el€ epeleu olIlrunluoJ ep 'ar8;eue ep ro,tnS tSelace
'606L''ar"ra aynraH
olelrtrlrla(I'rerlrzodluoc E 9s€oluoulJe €JnlJnJls pc:ed plnclJ leprorur Inore el Eugd rS rlSela8
E llACltnOg el gdlcriled allJnlo8 rS ;ep elunulld Ieutnu nN -ueleqcru adeo.rde 3-rulnJsnrrl aiuaurrueo;d nr
'pJeqll eJ€cSItu o-JluJ gstIIJd lueJedP 'telanls lndror EI eJruecln.\ IJIucnqzI no EJuEls el 06l
q'lrr,{g sNro-LNV v
e ecrJletuoeS IIiEllrulnSa.r eJdnse eIiuolE 'es eiro3 elrtusueJl

e8eJle '(erelncsnur JoleiuauluteoJd elu IoIUI rI errugJ lncre rS €J leprooul ep IOJ EI e 1ndru1

) LonENzo BpnNnr ScurpruRA gr sPATruL Er

Ludoztic sI XIV-Iea, Pictura separA lumea ei fictivd de cea reald bisericeascd, dar qi in meEteSttgurile populare sd
1665, marmurd, prin romd. Sculptura dezghiocati din spaJiul ei,
se retrage din via{a cotidian[ doar prin soclul prevaleze spiritualul asupra carnalului;
P nlat ul V e rsttill es, P aris care o ridicd pe o treaptd superioard.
anihilAnd volumele qi 17c6nd sd dispard
v Aucusrn RoorN De cele mai multe ori e vorba doar de un bloc
sculptura ca gen imitativ, realist; gi-au pistrat
Burghezii ilin Calais, de formd simpld, masivd, neutrd, convenlionald,
menitd sb sus{ind o statuie pentru a o face mai corporalitatea redusd la abstract doar troilele sau
1885, bronz, vizibild. De obicei e un cub sau un paralelipiped
Muzeul Rotlin, Paris blocurile compacte ale crucilor de piatrd.
cu volum regulat, static (aga cum apar in stafuara
De un astfel de bloc aminteSte Sarutul lui
antic6, clasic5 sau a Renagterii). BrAncuqi, aqezal pe un soclu la fel de simplu.

Barocul, pentru a da sugestia instabilit5tii, a Artistul a pdstrat vizibile muchiile suprafe{elor
migcarii, a inventat piciorul de ciupercd, folosit
de pildd de Bernini (1598-1680) la portretul imbinate in unghi drept qi a evitat sd scobeascd
piatra, mullumindu-se sd sape gan{uri inguste
regelui Ludovic al XIV-lea.
pentru a marca lirnitele care despart cele doud
Rodin a incercat si renunle la soclu, trupuri. Despdr-{irea nu e de altfel totald, ele
comunicAnd prin sdrut, pe cdnd bralele le leaga
plasdnd grupul Bttrghezilor orasului Calais la ca nigte funii. BrAncugi a evitat gi aici, ca qi in
nivelul solului, direct in iarbd. Astfel integrali
cazul pdsdrii miiiastre, si descrie sau sd
in lumea celor vii, de aceeagi in61{ime cu ei,
individualizeze.
reprezentanJii oraqului francez Calais, asediali
de englezi in rdzboiul de 100 de ani Ei obligafi Asemdnarea celor doud fiin1e, deosebite

sd iasd cu cheile oragului pentn-r a-gi salva sexual doar discret, prin proeminenla sAnilor gi
concetdlenii, iqi dezvdluie, vdzuti de aproape,
lungimea pdrului, duce cu gAndul la idealul
gesturile qi expresiile patetice.
platonician, in care cele doud jumdt[{i ale
BrAncugi, care a a introdus o noud conceptie
sferei perfecte se cautd qi se regiisesc in iubire.
in sculptura modern6, a considerat pe bund
Sculptura lui Brdncugi nu poate fi descrisa ca
dreptate soclul ca o pafie a operei, nu numai ca
o conven{ie neglijabila, o formd voit ignorati. in doud fiin{e care se imbrd{rgeazd, ci ca un corp
lara noastrd, tradilia bizantind licuse ca in arta lormat din doud fiinle irnbrd{iqate, contopite.

Nu comunicd numai gurile ci gi ochii, care

formeazd un singur ochi. De la acest detaliu a

provenit stilizarea cuplului in forma lui

142

ETL

.JITUITI

eAore"rJ Elsrxa nrr epun oloce eduncs

'!1.!V rp ltlaznIN erlard rS lJnsplp[I ne,utupe utlSecu
urr g/lz x 9z x 8z
P4erd'106I 'lttln.rps 'rilepeo tgoep solerd Ieru queutpJ

rsal\vlrg unu ES pJr.I+ ep 'aJeo 'ttqn1o.t12dtttr

\lTNYISNI]J alaLiltJH 'uss.repuv rnl lntllseq ulp
.roprral-r-1f, erienls BII^a e ep olell
:l
SIJEd -rqrsod urn8ttrs tS eueutpr ug
il 'guu 3P erado cP
ii t\ )]ssD u.! LtLll Lto
I t1,t I J t 1r t 1 -x.t
I
'Frlerd'606T.' I t1ltl,tp s .L ererdorde ep el€J ern8uts plutzardel

rEnl\Vng 'eleuosrad uargd taun EOlllLLIJoJ

\INV.ISNOJ > ) 'e. I{{'} 'rn1nrolr,tud e plucapnl eudord

sLJed . . ,;l 'qsu1 a.ra3a1eiu1 ep qtdearl acuo
ed 'pJilsuP prnlinJ nes gll3nl33l
rSn"Qt\lvlpxlBv .il
\IINY.LSNL)J V
.,: -etur atieut"tog'gcrqrsd glruon.Ils

'alelrpqrsucs ep lndq ur urqcsoep.roun eutct.td utp
rnlnlsrl-rE mlnlescur .,IuIg.Ile-I" qlessceu 9AIIJOJE

eiice:r olJrlos r-ps pcseeSneJ nu ps elsuaJe
uc pqrsod e ielelueu Arlcetqo I-npullcsounJal

Ienluo^a 'e.rqelac eledo IOun €iuJ tII

JJO,I pugupr ps eAOtiIJ uc pldr-ug1u1 es Tn8tseq

'eJrilrolne elrlolel gsui lllgldsgr ne rnlnctlqnd

u g8rel ealrnie.id tS uoralSeouncer'iequtl
lnlnorr Insues nJ .Iop.IolL\t.td tuqzuellltup.-+

p,n?soJJU 'p8un1 InLLr nus gLInts IEtLr JLLIeJ,\

o pdng 'rlrpJocllLreluoc ap eluldecce rS eseleiul

etrreJl pllnut ]soJ nu nu tSntuelg nes ulpo6
rnl ele r,rplJnl eleun 'leJtsv 'eletllltso letqc tS

eluqolduzep'aJruun lroesep JSeuJgls'r1Se1e11ns

llier'r cle elcedse elJun a:eo8t.r pnou o

nJ u,tale.r e mlued 'eltnuStqoeu 'elrpoul actlsu1c1

arrr.ioJ plrlsolof 'e.teolecrc ttue8 eltruut 'rSo1aiul

eusol JE+ es 'r1ocS ru es-npuedn;3 'elucsouno

rrlua,ruoc pugleder 'rirnuSrqo lltStue pueJ ad
'alelaJJal reredo e eunrsua:l op E;nlgoJqJur

gze3lll,ro1 o.reo rJpr ap,ro1r.mlp8ay e tS aluuotioua

.rolox3l+or uereSuelcap 13 !uqu11 lnou nJ eeJEZrJ
-BllprruJ ocnpo:d os IJ?Jcn[ ]otlntu eerelcluteluor
pdnp .reop 'Lrocso6 'ripcapnlerd prq+ 'sttirsop

lurds un 'plupJoout ctiucle lolt.rtrcl el Jp eJOc

ccrllrolne reu rJlec taredo eere8claiut tS letri3

'oJttasa Da Lttp sut,tdsap D 'o-JDlLralLtta.t

n 'o-lntrfi.tnd n 'o-r-uldsa-t n 'o-tDulutop t)

'tt"ut1d1nt"'D atJolst oBnatlut lDltLLttsD o titnun.tg
:ucsouol ue8nE ecunds urnc pdnp :]tSregseu e1

ozoJnp ps ec q.tletd op lltoolq ur psIJJSUJ 'glaztle.t
-cua8 reur eoJ eulroJ u1 tuclrulu1 IeJlsE else
'ezec"rqrlrq:azep aJeJ eauntsed E.IE ,Ipp citpnl
u1 gugd gsuelur 'rrrcrdo"rdu 1nust1au8etr41

'12l11)tlJaa acl 1orq7l ).ta) Lut o)

n3rg1 u1 ep 'utlrtttlrDs 1rt:uy ad ep gtrleJtxe

RELATIA DINTRE OM 9I UNIVERS

v DoN,r tlt Lct Epiclcnna statr-rii inlc_gistreazd. ca o meur- are sens: in dezr oltarea ci dialccticd viaja of-elli
Gnttarnalnta, ll50 , brand scnsibilii,,rcnszrl /orlclor care o apasa
arrbe le aspecte, atdt momente de lelatir
btorrz, Pirclova venind clinliuntru sau clin afard, echilibrul san
eclirlibru. cle rcpaus (in care natura, dr-rpi ce li
dczechilibrul lor putAncl fi lesne transpuse pe
incheiat Lrn ciclu de lealiziri. pare cd sc
plan spirirual. Astf'cl, pc ldnga personajr-rl redtrt
odihneqtc. in tin-rp ce cresc deja germenii
concret clc scLrlptr-rrd. se sLrbin{elege de obicei un
viitoarelor schinrbdri), cit gi faze cle trecere dc
al doilea. carc rdmAne invizibil, ca vintul sall ca la un stadiu dc echilibru la altul. cleplasari in

fufiuna. prezent doar prin efbctele sale. spaji Lr. sau translormdri substanlialc.

Acetrsta este modalitatea propric sculpturii de In uncle epoci, ca Autichitatea greacd (sec.
V i.H.). Rena;tclea italiand (sec. XV-XVI) sau
a dcfini re/u(itt c/itttre ortt .yi tutit'ct'.s, pt'in care ClasicismLrlfi'ancez (din sec. XVII). arta a flxat

opcra dc artl dezvdluie conccp{ra artistului des- cel nriti bine trronteutele de ecltilibrtr, recur_9ancl

prc lur.r.rc, atitLrdinea sa de tip clasic sau romantic. de pref-erin{a 1a strrrcturi courpozititrnale

E un lncru cunoscllt c[ figurile 9i corpurile inchise. aurintind corpuri geometrice regulatc
geonretrice sirnplc, stabile. cum surrt cnbul
sau pirarnicla. ne dar.r irlpresia cle mare (de aceea. regisirn piranida, cilinclrLrl saLr sf-ela
solidjtate, de repaus. pe cincl senzalia de
r-r-rigcare e trczitd rnai ales prin cvidenlierea la baza schemelor coml-rozilionalc ale

unor linii dc forld oblice. pozilia inclinata rnajoritdlii capodoperelor tipice alc Renu;tct'ii
fiind legata in asocialiile noastre, datolita italiane, c1e la Donatello gi Vcrrocchio pand la
experienlei, de ideea dc instabilitate, de
lucrirrile cle tinere{c ale lui Michelangelo).
incvitabila schinbare.
Dimpotriva, in alte epoci, artiqtii gi-au
Sfin.rul, ca gi statuilc f-araonilor din Irnpcriul
irrdrcptat aten!ia mai ales asupra rnornautelot'
vechir-rlr-ri Egipt. reluar-r fbrma stabilir a
cle lt'crnsfitrmcuc , clt de cxemplu repreze ntan{ii
pirarnidelol din preajrra, pe cAnd in Di.sc'oholul
barocuhri sau rorlantisrlului care s-all strAdllit
sculptorului Mirou" din arta greacd a secolului
sd sesizeze dinarnica procesclor vielii.
V i.H.. rrigcarea este sugeratd prin rlsucirea
rrtist'urett veSrtit'd, plina de nclinigte a viclii
trr"rpului ca o coardd gata sd se destinda.
suflctegti. recurgAncl in corrl-rozilii la oblice
A discLrta despre supeliolitatc'a urreia san
instabile. la fotute tlcscIti.se, ,s:pirttIe ascendente
altcia din acestc reprezentdri alc realitalii nu sarr clescendcnte ctc. (ex. Rapireo Subinalor, clc

Giovanni Bologna, zis Ciiarnbologna).

$

144

9bL

nllelap

tvlrrpua#at
>

tuplaluagotP>lltlr>s

']uel rnlnsed 1nlse8 ep gleurrdur ered pseornSu eurpJo

u qleJnseut €iuepeo pugJlspd 'plrqrsedrur reJgJ E rS eleln8er ecrrleuroa8 euuoJ uJ el€zrlqs

lua.rede psuJ e eeurpnlrle icery e1 puru;od 'pleuorirzodruoo uJnloruls urp .ro1p?ur.tuoc eseroJ
rrJnJeu e eiro3 ratsece eerrugdgls lSn1oJ 'plurugur
rnlnlec ng4 csruq eep ps elrlg8erd .roleie"rq
'errfqns erede rnlnuo €lanlrs erec nc poder
ueunrsueJ ap plr8unlerd e ''c1e IelqJgq ';oleznq
'ropqco JolepuoJe ele unJJ€ rcrru ec elrJrunluoo ur eJ€ur r€u llntu Iec un etSerpygc DppraDUDg

uud dlqc ed oteper 'Epugd rS eretdetSe 'nryerny oJ€lA ep pieC 'oJlsolJe rrnl€]s
ep 6g]€pJooul erserdxg 'rnlnuto €JeJ€ urp
e1e elueuoduoc enop Jolec €eJ€uori;odo;d
rS 1ru1unp1 urp Jolrunury e;dnse eJuo]€uruop
uJ eiueregrp rJeur gnJesqo es 'un1d1ncs
reiro3 1e 'rurugdgls lnierd rc 'e11Srul1 rrJn]€u ellnru 1eur ,r.rle,rudruoc purlrld 'ocnpuoc
II eJ€o ed 1n1ec ep pi€J rnlnuo eprfrodo:d
eieg u1 rrrptugcul 1e 'e,ttsed rugldueluoc 1e nu
In]€llnzeJ rcr€ e leJqrlrqce InIrIleJ 'JorJslxe urp uud plecrpur else nrpeu rS nore e4urp eriele1
reJeJS olule eaunrse:d elSeSpdep erec'e.{rsuudxe 'eregodruoc ep

pJeorJolur piroJ o pugre?ns 'p;e3s eJlpO Isepr €J pleurelcord euts ep ee"uugdpls 'lliunu
eerelnd ur"rd rarienlrs eeJeurruop else 'sur1e
Joleunlo^ €eJeqruoq EzeenJuex)e Inlopol^
'elunJgru eleluerueruo ug rS a1en1e; '(m1n1ec ep Ioporu ec JolrJolrlr"rd glrrego proleur puurun

up€oo Jerqo rS udnrc '1n1derd '1n1g8 'rn1no;e eerrSnsur 'reredo IB leseut ]nleJplepv

eleleds rS lndec) croo ep elueru?e"rg ec 'aq;nc 'aseore8ues unlocptu Joun
rJprr urp InJnluoc elSemlgcle uueJ Inuesaq
Ie lgoap (1uqto; ap eledrqce vgtse et) rreuocreru
'eurigy ed rS rrur8eur ap edru1 a.4ug e,trpods rJece4uJ Joun InJOJc€Juc
pqer8ep r€ur n€el€ rerl€]I el€ e1ea.u alaSu.ro
e aleln8er rJprulrJ reun ee]€lrlqrsod Eclpul
eJlurp eleidnl eJ€o uJ eerueJl u1 gyeriuess
rnlnluc e1a:eorcrd 'g1ecq'te.t ed 'pugc ed 'g1e8e elulrl€o o 'gcr8ele4s eiursncsr ur.rd .,pseolonu

edeorde oturJpru ep unrq8unldarp re;1 ul Inl€J]gd pcrsrd" ep elce;od esrpugqop ISI Elseov

pedurl 'mp1ec epnq rS eereurds pugllurlep '(OSlt) Dplaluouot lrlcerod 'JureN rp orus€rA

'ecrurelnd eleluozrJo gnoq 'erq€s rS luepueuoc rnlnJerlopuoc Ie n_rlse^se Inlueunuo[r €Aop€d

ep Inuolseq ep ptecrpur e gleuo8erp rnrpc e 1e4pd rnlnSuro InJluec uJ ]€crprJ € olleleuoq

un--rlul erJJSuJ es rrnJ€JS InluoJd 'rnlruel€^.€c

VfISVTf VINNIZIA

) Loruszo BERNTNT VIZIUNEA BAROCA, ANTICLASICA

Sf. Constantin,"1650, in alte statui ecvestre, eroul pare a {ine piept exlaz a sfintei. nodelAndu-i trasdturile in
marmuri,
natlrrii, el se irnpotr-ivegte vAntului care ii bate nuanle subtile (el spunea c5, sub dalta lui,
Cntt'rlrdn Snu Pietro,
Roma in faJ6, proptindu-se in scdri, in timp ce rran.nura se preface in ceara). Regizor de
pelerina gi coama calr-rlui fluturd in vAnt,
v) )Lonen-zoBEnNr\r lumini nee-qalat. Bernini dd impresia, prin
sugcrend o milcare \ie.
Extazul Sfintei Tereza, umbra de la baza blocului de piatra al statuii, cd
1647, r.naln'ru15, lrnagirrat de Bemir-ri, Sf. Constanlin cdlare
intrupeaz.i chiar fbr{ele natllrii de nestivilit. aceasta plutegte in aer, pe cAnd razele soarelui,
Bist'rico Smtta Mttrin venite printr-o f-ereastrd ascur.rsd, sr,rnt rdsfrAntc
nLl e I I V i t t tt r i n, Rc:rna DrapajLrl ve$rnantlllLli, coarra gi coada calului de gine aurite. sporind rlisterul. Fiinla uurand,

dar ;i rnu$chii lui incorda{i ar.nintesc mdruntd gi trecdtoare, pare a se topi in universul
animat de for-{a divina. infinita 9i coplegitoare.
involburarea apei Lrnei cascade. Totul freamdtd,

se mi$cA in fa{a ochilor no$tri, modelarea
sculpturii divizeazd planurile in fa(ete nrici

care palpaie pe rand. Liniile curbe se inlSnJtrie
ca vrejurile unei plante, ulrbra se adund in
scobiturile mici dar addnci ale rnodelajului,
creAnd tensiuni cu zonele luminate, sporind
drontatisnttrl. Prin infbligarea neobigrruitd a
eroului gi a calului sdu, care par cd se prefac
sub ochii nogtri in plante, guvoaie de apd sau

nori involburati, slrntem pregati{i sufletegte sa

ne irrchipuim aparilia divina, nevdzutd de om,

cdtre care privegte Sf. Constantin.

Altorul S/intei Tereza e ca o scend de

teatru pe care minllnea se petrece sub ochii

nogtri. Bernini a fixat chiar momennrl cdderii in

'"T f,n

146



CUM VEDE AUTORUL IDEALUL UMAN

) Pot-rcllr Amintindu-ne de marile opere ale

Dorifonrl, sculpturii, parcurgand sdlile muzeelor sau
sec. V i. l{., admirdnd monlunentele oragelor, ne izbe$te
faptul cd in timp ce pictura pare a irnbrdfiga
marmurd,
Mtrzttt| tlirt Nnytoli intreg orizontul vizibil al 1umii, sculptllra

v Tem.pIuI figurativd, indiferent de stilul epocii sau de

din Abn-Shnbel, artist, se limiteaza aproape exclusiv la
sec. XIII i.H., piatrd,
reprezentarea otnului, pe lAnga care un rol
Egiptul. tttttic-
Inrycriul ntttr secundar il ioacd animalul.

Pe cAnd pictura poate integra omul in

complexul realititii, oprindu-se indelung
asupra descrierii raporturilor lui ctt mediul.

sculptura concentreaza atenlia privitorului

asupra eroului insugi.

scr,$rilppteonrutrlureexcpudrmgearecaelunluorani oa{diuensieaabsttoratct1ea
reprezentarea figurii umane - ca in lrlooptea

sau Altrora, create de Michelangelo pentru

mormintele familiei Medici.

Idealul de frumuscfe a variat tnereu in

decursul istoriei. infb{igarea masivi, linigtita a
statuilor faraonilor era deteminatd de rolul

acestor monumente: ele trebuiau sd vorbeascd

maselor de sclavi despre divinitatea stdp6ni-
toruh,ri de unde expresia lui de o senindtate

supraomeneasci despre puterea lui de unde

dirnensiunile uneori colosale ale statuilor, pe

---* fv/"1: j, r" c'l
,'
ri

:*." : .I -lingd care omul se simlea mic gi neinsemnat

148 .s despre etemitatea acestor dominalii - de unde

',,i-:.i-. aspectul trainic, static, echilibrat.
i. -|
Antropocentrismul artei statului de

democra{ie sclavagistd al Atenei sec. V i.H.
explicd in mare mdsurd atitudinile degajate,

migcdrile libele gi fireqti atribuite nu numai

sportivilor, dar gi zeilor intruchipa{i in

sculpturd deopotrivd cu pdmAntenii.

Idealul de frutnuse{e al Grecie i antice

reflecta ndzuin!ele cetd!enilor liberi spre

dezvoltarea armonioasd a insuqirilor fizice gi

psihice ale omului.

6bl

'ejeopuujS

"--*4 1S aiesnutnrJ ep 'ellntlel uud ptrugdpls piJoJ
ep '.lolurSnsuJ l€ ruqrlrqJe ura-rdns ep uerun

'[tX-fre Inlespr ilLrrnl sndur e puurlElr ps,retsuusu
'Jes) cru€utor rnlnlrls Irup€r ul pueesndr?
guqseJc EUp rS purJngJuJ 'lurds uud lgJep lprl
nu e nJtued 'dn-q e1 olunue-r ps 'riaJse rrrEFnlEJ

rS ec 'lEcJeJuI E puuelrJpseJ qlrrlu€zrq eJnldlnJs

'rnlnursrurlseJc elu elocas elsulrJd uI

'ueur Jolunueld e p1eJeue8

E-rnlcruls od gsul ezeaget8 es eJ€c 'puuaprde

'. a : op eur+ Illulep roun €el€JJp[r lruoJ e erzrJa-rd

nJlued ueuroJ lnlsnC 'EleJluaJuor EaJrArJd
ep pl€Je8ns eerrpug8 op Elerrnuop lueprla

€sur e esunlsl eiro3i 'plernluoc soJnStA 'e^rseLlt

etunlo,\ ulp pqpplc a eddu8y rnl e"rn8rg

PiuarolJ 'Ltu.t.epuJV 'rrier,r eir,g
'ur gtl't /p.rntulettl uJ p^rlJe eeurpnlrlE 'eurs ap ecJtuudgls '€lJoJ
'(nr1elcp) 0t9L'plaLte
'EripqJgq'rnlnJelrlrtu elringr,r. pugtlexe'eJrlrru
olsDNYllHtrrJAI ^
Inr'eoeureEcepLLJurDrotJI'e(e'lHeIel'ocl Je].pr'onldrsq)'eosnllodl[sdrp€r.Jru7€a,t/Ju€lnnJlele$I€euplgrecurienereeru,rrenle,J3t
ejuarolg' tzlJ11 1n azn yy
rolrSoug4s alundrqc ne:1spd'eJsn-r1o rqJe^EJls
'plnru-rElu'IlII ras
rcrlcerd roun ir,rulod 'elec erereung alrlSpu nc
'adtht8y rnlnrqoo eeJezrJ€rlrrueg uud rS ernsqu eJ€ur ur
pcrldxa es euerro-r a1e1e:pod urp rrlelep nllued
PJrluP ur,{-to>I.., > eriuetv'eleJJuoc lligtrlee.r e qpr:nl Ee,reururexe

d'SIJE t 1.1 L)1'17 ln tz1 1W erds lgc 'aiesnrum3 ep leepr rnun eeJeln€O
/ruJ Il ?ulrral
'narpnu^el urp e;ds riuurlcul uiind rurrr neJo rrue[roJ 'rnln[rsru
/lIX .ras
-ele elp etsrlEer alrirpurl pugtlo^zeCI
'ysug ap da1
'epuu eJ€o oJIPJ ul?tun rnlnleepr
pzJJueJJ
u 'eped oJEJ e.rec Lrrp rueutl?o ep ;olundn-r8
P)ruPLLrol euv > e 'er-rcsuJ es Ie el€J ur alereue8 rolruo8alec
e-rdnse or^ qrrrlunl o drurl rSulecu ur puEJUrue

rnlnleporr ele o,relnJriled e1r-rn1psp.rl ed ynlueroe

aund 1n1er1rod '1a1e.taS ep ernlcrd ug rS e3

) ) ALen[cFJr DL:nrn ARHITECTURA SNU SCUTPTURA?

Arcul tle Trirunf ARCUL DE TRIUMF
aI imptiratuhri
MarimiLian,

grar.urb in lemn

): Arail de Triunf , Arcul de Triumf cste o poartd fbrd gard, o Toli suveranii qi-au visat arcuri de triurnf.
intrare triurnfald destinatd primirii armateior
1 935, Bucureqti victorioase. mai mult un monulrent sculptural Cind nu aveau bani se mtillumeau cu
care are in comun cu arhitectura doar faptui cd
) ) )vCo^'sr'rNltx inlocuitori. ca arcul de triumf de hArtie sub
se trecc pe sub el. formd de album, gravat de Dtirer pentru
BIiA\cl-9i impdratul Gert.naniei, Maximilian, sall poarta
Poartn Siirtttrthri, impara{ii Romei antice {ineau sd marcheze
impunerea ordinii romane in toatd lumea. Mai triurnfald ridicati in pripd, din carton gi cti
Tdrgu Jiu mult decAt templele, apeductele sau teatrele,
arcul de triumf era menit sd convingd cat de femei fi'umoase in ,,tablouri vivante" in loc de
) v J.F. Cnet.cntx,
Aruil Stelei,7E06, indreptd{itd era stdpAnirea Romei asupra statui, in cinstea vizitei lui Carol Quintul in

Paris popoarelor supuse: mdrimea lui ir fhcea pe Jirile de Jos.

: Arul lui Traian, oameni sd se simta mici, formele geornetric Arcul de triut-nf al stelei, comandat de
Napoleon I arhitectului Chalgrin pentru una
sec. I, I{orna regulate vorbeau despre ordinea 9i organizarea
din pielele centrale ale Parisului, avea acela;;i
ra{ionald a imperiului, blocr-rrile de piatrd scop ca gi nonumentele Romei antice, de a

cioplite gi qlefuite in fonne stabile de cub despre marca fbr{a gi ordinea Imperiului francez,
ra{iunea statornicirii unei organizdri ideale
for{a gi durata dominaliei, sculpturile despre
asupra intregii Europe.
bogajia cu care nu se puteau mdsura sclavii.
Deschiderea supradimensionatd, arcuitd, Arcul de triurrf rdmAne prin urmare un

pdrea unnarea impingerii cu capul a pragului sirnbol al stdpAnirii rAvnit de toii tiranii: Hitler

de cdtre un erou uriag. un supra-om incununat proiectase impreund cu arhitectul sdu, Specr,
cu o aurd. in arcul de triumf conteazd astfel nu
Lrn arc la Berlin, de trei ori mai mare decAt ccl
atdt volumul sdu compact, cAt golul in care
pariztan, Mussolini a ridicat rnai multe in
imaginalia privitorului simte prezen{a magicd a
diverse oraqe ale ltaliei, Ceauqesctl aproba doar
bimitorului.
fa{adele cuprinzAnd intrdri triumfale, ca la

Teatrul Nalional, la Casa Poporului etc.

150