Nanu, Adina - Vezi (Comunicarea prin imagine)

t9z

ulp elnJSounc) olillseSns rS-npugirursuurl

plrrEutruop psrJleruooS eJnSg '1e4pd uJ n€s JJec

ul 'p1?crllel ed nus gleluozrJo ed g eleod reue3s

lnrq8unlderp u1 rrurSerur €aJ€Jpecul :prnlctd
eounrcJdled'rrnulr€lrsnlrnelcuenlu€oeoJIpIeJrA?ZpLaupIStSoJuSOc
eISaJdIuI
gzud;ns

o plr€Jo^o-rd 'reuruoc eeJeorpu ep luuotitperl

InJl€el uJ ]ecJeur e rerielueze:der 1n1ndscu1
'€Lurn €A ec n4ued 1-npuqp8erd'rn1iuol

-elceds €ol€1[rqrsues znJIp uzeeuorse;drur

'piuelsrp el ep 'el€o unlctd IOun IB nlqrupsu€

996I '€3erd 'PreoJS ed esurlul e1eJru
'yoy a1 ,ms {naoq a'1 ep 'qlecrpel ed 'sns uI qs€Jle e EeJIAtJd'p1u4ee1
eru€druoc rs€aeo€ ep puecs uJ ESnd'r1sutner15
'cnvurr;4 6 I
ro8l ep 'DilauDlnd uI pugc ed '19611996I

9961'e?et4 uI e8erd urp Iecrznl lrut€eJ 3p ]€3nl'pneqllhl
'ailauolnd snrJec ap 'Io1 al ,rns .{naoq 27 u} €eurSetut
1)SNI,\YUTS > eleluozrJo ed epurlul es tunc '9plrd ep 'g]3I
'Jolep rnlnri€ds eguoz plrlunul? o r€unuJeIIeJ
uJ elEocs e ep ftls runrlJod eJrrunuP Ecse[I n€s

elozr e ep rnln3eJSoueJs €eJedscud uud unleJ
osre^rp uI 9l€lepottler ui el€od (grnlceltqre
op p]€p 'pxg) pcruess olicrulsuoc Is€eecv
tl qtaq)ary n4uad pirqrs
'cJe lusr[reurp n€s ruqrlrqJo Jp 'eunlsuJcse
'Drv)r] Nocuol'fl v
ap nes eJepurlrrJ 3p (ereorrelue elezrlvue

ep InlrJoloc El es-npurJeJe; 'xtorculeq
ep 'crleruolc .,lulueuupunJ
eaqJoA eJBc

rnlnprocu" InloJ eJe ElESpl EurUoJ nJ erlseqcJo
ep plulugJ EJnuaAn 'elEJIZntu els"rado u1
'.,osuedsns"
ep eles ulp lunuI uredrieetuloeczeelrieddesr
lncrJeunlur
ruedecug eereldalSy 'eSge ur-rd 'lenzr.\ 'eruees

nJ rerrt 'rS alelrcrlqnd ep elrugls ee]elrzor;nc rS

InsaJalur uud'e1ur€urp 'lde3 ep 'ece3 es .cepe nJ
rurulglnl" EeJopeA ul poseelogns uertlp8er4

flISflUdNI VWIUd

llf INEJS lllLlZO.IWOf, VIIUIIIf

^I. L. Cenecr,q.ls, URMARIREA DRUMULUI COMPOZITIONAL

O scrisoare pierdutd, ln momentele urmdtoare primei impresii,
regia Lwtu Ctuler, suntem atragi, mai mult sau mai pu{in

Teatrul Bulandra, l972 congtient, pe drumul compozitional conceput
de autor. Ca gi in toate celelalte arte vizuale,
) Drn RAnur-rscu qi
Ocrlvrnu Corescu lumina e cea care dirijeazd de la inceput atenfia
c6tre centrul principal de interes. Acest punct
(in acelagi spectacol)
esentrial (actor sau obiect), de unde incepe sd se
vI. T,trauu,
desfbqoare vizual acJiunea, poate fi a$ezat chiar
G.Vesrlru Brrr-ic, in mijloc (unde plasdm instinctiv centrul retinei
Ar-sx Grucrrnu in
O scrisoare pierdutd, pentru a cuprinde toatd imaginea), impundndu-gi
regia Sicd Alexandrescu,
Tentrul Nntionnl,1953 prezenta direct, categoric (ca Iisus in Cina lui
Leonardo da Vinci, fa{d de care toatd
252
compozilia se axeazd simetric, solemn). Alteori

el ne cheamd privirea in sus, sugerand

inillarea, sau se lasd cdutat qi g6sit intr-un col{,
addpostit sau ascuns etc. Ca gi in cazul picturii,
miqcarea ochilor noqtri transmite ea ins5gi
semnale care se adaug[ celor explicite (altfel te
sim{i cAnd urci, altfel cdnd cobori).

De la primul centm de interes, atenJia e

atrasd la al doilea, apoi la al treilea centru etc.

(proiectate de regizor gi scenograf).

Specificd imaginii teatrale este insd

miqcarea neincetatd care animd compozilia: in
cadrul Llnei scene, cu decor imobil, se petrece
sub ochii nogtri o metamorfozd lenti (ca un
caleidoscop in care aceleagi bucijele de sticl5
se ageazd in felurite pozilii). Centrul principal
de interes gi in funclie de el gi cele secundare

se deplaseazd continuu dupd cum un

personaj actioneazd, vorbegte, altul ii rdspunde

sau intervine in disculie un al treiiea,

schimbAndu-9i locul.
Ca gi in muzicd, ritmul este mijlocul major

de antrenare a publicului ?n desfhgurarea

ac{iunii, imprimat de tempo-ul gesturilor gi al
vorbirii, al intrdrilor gi ieqirilor din scend, de
varia{iile de lumind etc. Acestea dau unei piese

fie un curs lent, adormitor, sau, dimpotrivi,

vioiciune prin dese schimbdri de tonalitate sau

lreceri bru$te in alt registru.
Spectacolul cu ,,O scrisoare pierdutd" de

I. L. Caragiale, in regia lui Liviu Ciulei, in

versiunea 1972, de la Teatrul Bulandra, a fost
filmat, putdnd fi revdzut qi supus unei analize a
imaginilor. Compozilia scenei e dominati de
ancadramentul plafonului din lemn sculptat in
stilul aEa-zis ,,romAnesc" de la finele secolului
al XIX-lea, incdrcat cu tot felul de baluqtri 9i

cioplituri realizale in lemn natur de megteri

populari. Se recunoagte, de la inceput, gustul

t9T,

'PruVruou uJ nou uIP lezl8ar e 166l ulc 'f,+a ellprlsnv '€ruaruv 'edorng u1 prado
rS nrleel ap alorelrads lezr1at u'VnS sllodeauurlaq ulp'au1lt1) InIlBa] snpuor e (1o3og ap',,Inlnrozlla>I"
eorarrzralur pdnp erpuelng rnlnrlpa+ para)npuoJ e1 ap 4SrunuoJ ap lernlglul) prei urp earecald pdnq
'sauuE3 e1 lerurard 'fu961) ,1oyiernzugds €arnpedi/ €r orulrJ tS errratuy rS edornl uJ alaaurnl urrd elelpurprls
LrI alnJsounr (,,lapueg- ',,ete1d p^ LunJ// '6L6LI5 Z16l ,r11nPl;rd areosrns O") rla a'readsaleqg'aler8ere3
ap piurrelar ap aserd puaJs LrI aund'utpuulng azp.tills olrnj rn1fiDea I Ip rolJe rS rozr8er eJ PZeaJJnl lg6L:uIQ,

'rnlnlorelrads paJpJrunluoJ uJ Ipnzrl InJa+)€reJ aurisng
.ln+sar lol Bur8etur € ap rnlnrol€l)ads palelrlrqrsod pugspl 'aleriuasa Jolaluaurala e reop 1e;Souars rS rolce
arlpJ ap uatataBns urrd p1e.r1ea1 earBrurrdxa pugurisns'lsr1enos rnlnrusrlear e'rulodu4 ativod €I ,,nrleal ap

rrrnlrrd eal€zrlerl€aJ" Inrpnls ul gt6l urp yer8ouars rS rolru €J FturrJp as qSarnrng Lrrp PJrlELLrPrp FlrP ap

€rurapef,V e1 rS grnqralrqre ap Inln+r+suJ €l rrpnls pdn6 'ury; rS n.r1ea1 ap ugrllor rolre rS lerSouars 'rozr8a11

)0 fOZ- tZe ralnrJ nr^r-l

I

l66l'a00ru.t) N J 'rndml 3p IeJ EI nlpeu un-Jlul nc Solerp uI plr8e as alundnr8 Ieueos € Pld€erp
'nl'\l VIIIVJ I
elceJJedur oiurg Joun €3J€-IeIuolSE e[ IsJise ueped ul J€r 'lnJerz pcseello ps glgo"rd eruc
er;u;Souals sCnpeJ es sJe^run rs ruo eJlulp IniJodeu rnlolurposerd eiu3 ut 'e8ugts 3l Ez€eseldep as

'nNVf, rSINuoJ \rf, Jxr jAI '(eirlncrn3 uI elliplsntu eo) erltuoo rprJnJJec '1ns:ncsrp rlsoJ rs-€ nJlued 'giuelstse
erBar
elrrl€lep Pz€3ls€lluoJ eJeJ nJ (astqcul uolnc urp aleuosJod OIIJOJIp Iod" ut,\Jelul IS 'sof
'3lVrDVlIVJ 1 I ap 'euedel 'osuep etunlol) ell?ll\t?J8 eltol pzeenl
-ue3c€ grode ep elelunlsoJ '(ro1 ro1un19sgr1 uldueJp aJds 'lnluu,\nc n€I IIJo]€Jo ec pJnsglil
'plttp,Lard ataos!,us O ..,
ad 'ereoSq;sop os l€uolilzodtuoo InIunJp oJ€o
lnr-r€rtuoc urrd lgcep) uelun IEopr ep 4nul^ €l ep seJelur ep lrulueJ pugruoJ 'e8ugls uI n9s
lrulrdnd EI lrns e eqcuuel{eJ1 lleuosred unlslu
pug^eeu 'elBzttnlecttEc luns eu€Iun elIJndIJ lndocq €l gL+€ es nu Ielilzoduoc lruluec u1

'(psrqcsep gr]s€ereJ 'lecsunluJ uruq uluol ulp

nes pSn orcru) e^rlcodsJed pJqI 'luucoJns 'refuelsrse eleun€os rS alrcugq op IS eqoeueq€Jl
gzeepverd eJ€3 el eunqrJl ep €qJoA e 'reiutpes
'lrnsaq8ur a 1Inn;rui€ddr1S"',,JEoulneueIpplouluglspplIesJJoelJdOsIIps
€uecs el rurJdo eu p33c 'eJEolguPtuess uolnc
rnlnsJncsrp
rS auuog nc lruellrqoru pz€epose es I nJpec
gc aJ€d lndurrl 'eleqJe^ JolIJnJIl e 'eueolqeS ap
aurld rolrJgruudxe u-Idnse eriuelu pugJluecuoc lnlsece IE lecrldrros rnlnJnluoJ 'tetcutnord e1e
elsepolu elrrirpuoc EI snpeJ lep 'IUuq Is Esuntu
rS gcrlels nlqu€sue u1 erftzodtuoc pugrllue 'lE^
l€]soc p €c eps^ es ec lol tulued IeIZeqSJnq
ep rJgJsrru pugtuJoJ ',,19" El g8unle ps IS eqJo^

ezeuncs €s neJouJ reJ II elrupc '1ruo}tqro.t

CINE E AUTORUL SPECTACOLULUI? RECIZORUL

) o. cc'rrr:scur in Pentru a promova o piesb in presi, se spune

O scrisoare pierdutd, de obicei titlul prenumele dupi care
regia Lrvru Crulrr, urneazd numele tatdlui gi aici se alege cel
Tenh'ul Bulandrn,
1972 considerat autorul ei. inainte, era preluit in

exclusivitate scriitorul al cdrui text era pus in Uneori regizorul indeplinegte mai multe
scen6 ($i care era comentat de literali). Apoi
roluri, ca Liviu Ciulei, regizor, scenograf gi actor
s-a bucurat de celebritate actorul (de care se in multe cazuri. Munca unui regizor, extrem de

ocupd qi astizi, pe larg, criticile teatrale).

in sec. XX a trecut pe primul plan regizorul,

a cdrui ,,viziune" constituie interpretarea sa
personald, actualizaLd, a textului dramatic. in

prezent, el este pivotul spectacolului.

Scenograful gi-a impus prezen{a mai cu seamd

din secolul XlX, c6nd, de obicei, un pictor
reconstituia cu migalS decoruri gi costume

istorice, la fel de incircate ca qi saloanele in stil

Napoleon al III-lea sau in stil victorian. in sec.

XX scenograful a incercat si reflecte pe scend
cdutdrile curentelor artistice de avangardd.
Despre el nu se vorbegte deloc, de obicei, ?n

cronicile care sunt scrise de literali, prea pulin

sensibili la imagine. Corabia spectacolului
este, prin urmare, condusd de regizor in

colaborare cu scenograful. CAnd marca unei
personalit5li creatoare este evidentd, se

vorbegte de piesd ,,de autor".

) Liviu Ciulei

254

S*'

966I'aaow"t) 'oJ€loldlelul ep 'uecln^ rnun E,\el ec

pllotjuN utlael rolriplrl€poru elE rs rnlnlxel ole oiu€nu elrlqns ezeueJlue o ES oJec ed 'e1eur8uo 'rudo;d euJoJ
'NYEN J vrNVlErS
r€ur Joles € sEd nc s€d oJ€lecJoc o 13 'eJez ur elezrl€lsrJc 'el€lntunJB 'JSualur roprpll
uryerSouars
-rJorrreur ep 'Pcruecatrl pcunlu o nu pugu[resep e gu8eru plseere erql 'ern8urs urieldsur a?unle
'arsuVrdncl nt,tttg er8ar nu elrJnz€o ol€ot q'erieurlsep csesg8 rS-e.rec
/alapltuao .^, 'ntrdo;durr uouJeJ un e .,erilJedeJ" 'ncsesloy4l
ejuJols rurBuurr'elcero.rd'efurnzpu alrdrce;d
nrJele^ lnJozrSsJ e^Jesqo urnJ Pdnc
es gs aJEJ loeJluoJ rnun esueS 'rJoollv'ersesqo
'.. IaJaIIUa-Id" eeluteurp,.eJeIuIe.Idu€A€" € [
o purue^op 'erdsop ap rue ednp rnlruozr8ar
rS ..pye"reua8 BrirledeJ" el pugd'e1e13e; elruruInl
nc 'elunlsoo rS JoJep nc rode 'rocep pJqJ pueos Inlegns ur ezeeJnluoc os rqJa.{ nes rou aserd
reun E eyeuosrad ugierdrelur reun ueepr rJoeun
ed rode 'g;n1ce1 ep €s€ru el IgtuJ 'ellrirleder 'erlelueza;der'rnlncrlqnd uiu; n1 ..rnlnueru€xe"
dacul rS re €l ep pldeals€ ec royuolce tode
pcrldxe lnrozr8eA 'roprirzoduoc al€ selelur eerardorde ep eleserd I€ut rS euncs
ep eloJluec gzeaznatd JolrJolJ€ eere8eyy
reru ec uJ eJ urp ur^ep ele rS dur4 ug g-ruoS
'rn1 ruqg8erd 1ndr"ur1 1o1 u1 '.,reri€oJo BJeceg"
ern eurfe;1ug 'srncled ed elrsp8 III€lep nc ',.sJaLLI -q+sep es rnlnloc€lceds rurnJlsuoc aledetg

urp" eerusrug uud rnlnlocelceds eeJezrl€e1 n4€Jlsrullrrp€ JotcoJrp un 3p lulqnp 0 Poup Jerqc
'nolqe] rnJpcerJ elrriecr3ruures pc13rure; tS
'pleue8eueu eredecud 'qrnseru rSeaace ur rS
cseipSoqurl ar€c'a lenzt,t .ro1 r u r8uuu ee;e8eqcul
'cle ''cJe 's1elrceual rS erupqpr ',,nrfeds ur erepen"
'rn1nsr,L €er€zrl€r-rel€ur '1n;er8ouacs nc
€oJ€JoqeloJ 'gnrlcoJe eJunrr edecul 'rody rS erleur8erur 'rrJeJnpuoc u rS rrJecrunuroJ

eiuunSn 'erepurlxe gnurluo3 ur EJnllnJ o 'rouos

-aur eerrugdgls 'erieco,t rS 1ue1e1 e-rec 'gxalduroc

Aceeagi piesd de teatru poate fi cititd altfel func{iona ca o fonnd inedita a impotrivirii, a

de doi regizori. rezistenJei..." (V. Moisescu).

SA compardm, de pildd, O scrisoare in O scrisoare pierdutd, Caragiale a scos in
eviden{d toate tarele vie{ii politice dintot-
pierdutd, de I. L. Caragiale, pusd in sceni de
Liviu Ciulei la Teatrul L. S. Bulandra in 1979, deauna, toate ispitele puterii cirora le cedeazd

cu edilia ei din anul 2000, in intetpretarea cei lipsili de virluli morale, egoiqtii, oportu-

regizorului Al exandru Tocilescu. nigtii, profitorii etc.

Liviu Ciulei gi-a exprimat constant crezul: PlasAnd intrigd in timpul vieJii sale, la
,,Mi se pare foarte imporlant ca in arla ta, fie sf6.rgitul sec. XIX, Caragiale a conturat
personaje gi situalii tipice, comentate qi
literaturd, fie muzicd, sd transpui in mod
aprofundate de atunci qi pAna acum, timp de un
fundamental, in imagini artistice. momentul,
secol, de nenumdrate exegeze literare.
epoca in care trdiegti... Artistul incearci de fapt
Extinderea sensurilor textului asupra actualita{ii
sd arate publicului lucruri pe care acesta le are
din anii respectivi, avAnd carezultat un dispre{
in fafa ochilor, dar nu le vede" (din interviul
publicat in Arta 5-611919). adAnc pentru toJi conducdtorii politici totalitari,

in anii comunismului qi a cenzurii politice, mincinogi, duplicitari etc., alcdtuia seva
teatrul clasic oferea singura posibilitate de a
respira aer curat, neperuerlit de ploconeli gi subterand a piesei. ,,CAt de actual e Caragiale"
compromisuri. Adevirurile,,etern umane"
nu putea fi spus cu voce tare. Marele merit al lui
proclamate cu autoritatea unui Shakespeare sau
Liviu Ciulei, in contextul dat, a fost o
Molidre erau transpuse in actualitate in mintea
interpretare a intrigii ,,transparentd", in care,
spectatoriloq stabilindu-se o complicitate tacitd
fbrd sd piardd atmosfera din 1900, cu farmecul
intre oamenii de teatru gi publicul recunoscdtor.
stilului ,,fin de siecle" transplantat in mediul
,,... teatrul romanesc a fost sprijinit moral gi arhaic al provinciei romAnegti, a dat faptelor
activ in supraviejuire... Dialogul dintre sald gi
naturale{ea qi ritmul aler1 al unor evenimente
scend - de cele mai multe ori incifrat
actuale. in aceeaqi epocd qi alli regizori 9i
funcliona prin semne, simboluri, metafore, dar
scenografi au adus viziuni proprii, bazale pe
1 O scrisoare pierdutd,
imagini metaforice.
regia
AlExer-ottu ToctLESCU, in anul 2000, constatarea,,cAt de actual e

Tettrul National, Caragiale" putea qi trebuia dusd pdnd la capdt
Bucureqti, 2000
qi aceastd misiune gi-a asumat-o regizorul

Alexandru Tocilescu. El a recitit textul vorbi

cu vorbd, vtntdizlnd toate asocia{iile,
transpunAnd in universul caragialesc toate

caracteristicile vielii cotidiene (in care TV are

un rol substan{ial), qi gfichiuind cu biciul

ironiei qi aspecte la care autorul piesei nici nu

ar fi putut sd se gAndeascS. Faptul cb actorii
sunt imbrdcaqi in haine actuale a devenit o

banalitate de cdnd gi Shakespeare qi alli clasici

au fost juca{i in blugi. Totugi apariJia unor

,,oficiali" in costume de tenis gi mai ales Ghi16

Pristanda in uniformi anti-tero au qocat prin

implantarea in realitatea imediatd. Mono-

logurile debitate in goaptd la telefoane mobile

gi-au dezvdluit o neagteptatd naturale{e ca gi, in

general, toate dialogurile in care, doar rareori,

cAte o expresie arhaicd amintea cd e vorba de

textul autentic pe care il cunoagtem cu tojii.

256

L9Z ol eJ€o lse8 rS erseJdxe ep Joleiu€nu JoJnlnJ ep rriuepnls rulued elueuorsed nrpnls op putol o

0002 /Erpu€lng InrtuaJ eeJrSnsuJ ep rS rc (;crselc rnlruleel el€ rJnsJe,\ ep eelcserldExnernreIlnspresu 'pplld ep eSy'(qs,te1srue1g)
eparl sy8unl 'O) rnlnlor € pr"Jeurp ed eereunds
rslnr] nt{rl €r3ar Erq+ ecepnl el ps ]uluel
ep reunu eqron e n51 '(1nu Inutg ur ruop
'4alxuuH e lrnuSrqo In[ro eJec ed 'rurpnyle nes runrice
eceol gs e8unle eleod ee prql) gunq errolueur elr[rnu€ pcrgrlsnl e;ec e[rr]ur JolrJn1rosoJ
uI ssunl "rsluvtrr'\tr ... PqlE ps ernqerl lncsuuul rulee} ep Iruolcv
eere8eleiug rS .rep 'rerfenresqo 1e iurrs 1{ncse
z68L 'elelurlnc epuncs€ lod ec EaaJ ezeeperl un eJes '€Aourcu€ ur esruleureJ^ oJerruoJsu€Jl
InsJeru '1eSury nes lnz€,\ erJ gs rupugul 'rlu8
'PILubHuI ep ltSeydoc 'e1e8e nes 1ese,r. 'lrqer8 :erJolc€ €l ep ',,loJ ur ereundsuerl" ep eelelrcede3

nJsaloNvt\ suocruS ) ;€# 'elso8erp uud rerunu plfflQe]s g

4,:€ aleod aluecrunuroo esel ep urjelaa :o1 rolrcurud

;+{'+'I' r: elroleu rS eerels eqJo^ gJq+ decred aletuetrN
i:,'
'llulgleo elrurs eo riurs e ap 'e;ucgrluepr u1 eugd
+-- :
eleuro nc ecrunuroc e op €oluqnce3 'erledrue'psu1
.:
'e1se Joloe rnun e plueuodrur reru BOc €elelrleJ
'eunrse"r8e'elelql1so'e;edsr.rc uud eere8urdser

e rnl Inrr€r1uo3 'dlepec nc !!ie1ar elncpld

retu oloo prn8rse rS e8e4e a"tec 4Selegns rrSp8urS

reun € r"rnlse8 rS rrse;dxe u1 ee;rpur18o elSeurlep

luuos"red InreureC '(qcr1aq,re1ur epeoued
uJ rou el ruqeloc 'esuusl rnincruros Ie Ie3

nc 'eJ€LUe eles Ieileos eznec'cete8teg ep oue;,(3

rnl FSeu e:edtuoc es e) erpeuroc ezeereue8

torun nc ey,tud'1i-rodo:dsrp rSuelecy'erpe8erl

el ecnp 'e,ter8 elulrluuo] o--r1u1 u1re"r1 'e;ec

,nrlzod rnlnoJe rrur8eurr eeredecred u1 p;n1dru

o cnpo:d 'rn1nrolr,r.ud erfuele Serlsrp - '3lo

crur eerd n€s aJeru eerd seu'egncs eerd 1eB nes

-eie;q 'eque8 epri:odordslq '1eia3 rolrrnlpsprl

e 'sele ruru 'rS Jelnosnlu rS soso Inprrralsrs €

EleJqrTrqJe er€llo^zep ep lopfrodotd e eruouuu

ap 1ig]11ec elruft4ur csarnqe4 'eleepr efurg roun
ea.redn4ul ruluod 'p1uo8 eqro,r. o e nu .6Jo]o€ un
ec sourruJ" let 'pctzts €JlllcnJls ug rS rn8rseq

iJolc€ rnun Inluelel gsuJ plsuoc e3 uI

'leurcseJ rnyncrlqnd

eeu{1nu apuudnc eJapurluJ roJgo e 'rrueures

nc eJ€Jrunuroc ep e3rleu8eu gfrog o nc 'cr1uelne

Jolce ocrJo l€Jlsezur psul ag es ernqeJl'glncspuur

'eudord €Jne o nJ '€ureJ r-npuglnrurudrul

'le1erdre1ur InoJo nc lepurguoc lsog e 1n1erd-retur

rrJJooelcssequ'rleprc]onscqnJr8prlse..redJenpJe,,.\eJerl(q'nedluaauezoest4Jed"

'Sge ed e1r.rgdr1 'drqc grq; eunu elSru

J'leno8prnIolJelul€reug;pruerSr er'aeczn'1engldue:SoruuercsrdrSe1n:no:z1ru8eedr

'gdurer el ser eJerruerd e1 :eop 'lze IS '1ncr1qnd

eepel IJ oJEO ed aseo rS euec u1 leuos:ed
yrunSurs durrl lynu lsoJ € 'co1 ue,te eleod nu

lnlocelceds eJ€c ap p"rg1 'n;1ee1 ep lruolcv

I!IN!IfS 'IV SIUHJNI flC -INUINE] - -INUOJfV

re intovirS$csc. Trebuie o deosebitd capacitate de
concentrare ca sd un pierzi girul. sd nu te lagr
r} ;,
tulburat dc niciun zgomot sau incident
rrc
neagteptat din sa1i. dc pe sceni satr din crtlise.
-t
258 Actorului i se cere insii nu numai metnorie

vizr,rald cr gi cultur:d vizuald. Din studiul istoriei

artelor (al stitrr.rrilor care s-aLr succedat,

pundndr,r-gi amprenta asupra a tot ce a ic;it din
miinile omului, de la arhitecturd la moda ;i
pAna la cel rnai mic obiect), interpretr-rl invatd

nu numai cum trebuic s[ poartc un costutl^ cu
ce {inutd a corpului, dar gi cntr sd se poarte

pentrll a arninti prin gesturi sau atitudini

opcrele de artii cele mai cunoscllte de public (in

Aiclu, Lln costttttt egiptean dc ceret.nonie

hieratic. care cere o pozilie perf-ect dreaptd.

poate, prir,tr-o posturd goldie, dcllsati. sd cluci

cu gAndul la un cabaret).

Expresivitatca cotporald nlt I'ine dc la sine. cr

se cultivd prin ini{iere, cxersarc gi rnultd lnuncd.

Actorul modern nu-;i tlai poate perrnite sd sc

plirnbe prin scend qi sir-gi arate toaletele, ca in

piesele ugoare de pe bulevard de pe vremuri. ci

trebuie sa joace cu intreg cotpul. ajun-eAnd

uncori la perfonnan{e atletice. Punerile iu scenii

actuale ale regizoarei Cat[lina Buzoianu
exccle azd prin transpunerea ac{ir-rnilor in
irnagini scenicc inedite, prin dispr-rnerea

personajelor in grupuri lnereu schimbdtoare 5i

mai alcs prin gcsturile gi atitudinile neobignuitc

in viata zilnicd derr care exprimd, ca un balet

suf'letesc. ir-npulsurile interioarc (actorii sc suie
pe mobile salr sc rostogolesc pe jos, se ridicd

unul in cArca altuia etc.).

l. L. Caragiale deosebea teatrul de literatura

cititi: .,toatc sLlnt nu spuse ci aievea inIi1iqate".
adiugAnd: ,.Orice migcare poate spnne tnai
mult dccit tirade intregi".

Dr-rpd cum observa regizorul Jerzy

Grotor'vski ,jucAnd, actorul expllne partea cea

mai intimi a eului sdu. cea care lttl este licuttl
pcntru a fi inli1i;ati lumii". Mimica (r'izibila
mai bine din primele rinduri cle scaune) este in
teatru mai pu{in importanta decit gestul. dar
cerc gi ea studir-r gi antrenament a1 n'iugchilor
fb{ei in iiceeagi tndsurd ca gi erct'sarea dicliei 9i

a intonaliei.

Spre deosebire dc jocLrl obignuit in teatrul
european, in care actorul ,,igi exprima" gindu-
rile, trdirile gr faptele mirnAndu-le, in specta-
colcle tradilionale ale Riis[ritului, cum c opera

69C 'rlrslloqurrs €l ua8ururalN €l ap rlloJS Imusr1ear pl ap ]Enlo^a e rozISaJ pJ 'aJruaJS ap{ua,ruor pug[r18au

rlsarnJng'JtW ln,tjaal (,,areof" 1ps nu) Inlor i,pJserpr]" ps Earar rI'rnlnlolelrads FappzI€nqr+aEpaJInll€Lrlaaururaai+aulInyro+'rSeop8eupgaradptlSsurooJzr8oaTru'a;oru1prqy
nNvrozng vNnYrYJ nJ
-rrrlornuaN punaJdluJ '868I uI 'eAoJSoIN Lrlp puv
JOZrSa,r
(SgOf-eSgf) pIS^eIsruElS urluelsuo)
'rB6L'ntmotqurcg ap
'!a!pun8.ntg 'niar.t e alred er-urlln u1 pugd pua)s ad puyrnl - alaLunu
pueod rI rzplse are) (nuearn8pyq nllLIrS 'pq urp) IedrrrunlN Inrlpal snpuor e 'ra rnlnios eelreou pdn6
asaLhJulul auaol LLJ 'rraur+ sa1€ rBLu'alplrl€J ap rJo])e rS rlsauguor rrirnpord le,tourord e 'letrorie5 lnrleal ap IJntplE 'arer (1761
vaucgNVf,raou > > > -tr161) reprrlred nr1eal un'erpuelng ruol'ra lnios nr gunardr.ul lepuoJ p Frllaqralur epeouad u1 piplry

uo+8uqs€M ftSOt-?,ni ErpuElnfl €zprnts erJnf
t\zLl /!u'/ai,!np111u!3a1xapuaow1ao1J1
' rnlruol.Un lniurrs p]€porJru
'nvsrr.vM V v
rzrerd ri-gs ernqeJl nu Eier,\ uJ pc er^ gplld
NNVIOZNg VNI]YJ-YJ o euvluqJ lep 'sof ed neJsu ep€c 'elEJrzonur^

rcztBat'pput7 ltfid ap ep eleJerunu rJeSugls Ellrul 'eJoJlsel€c

'(116l) topuowauv J€Op EseOAOrd p3 3-r€opu€c nc pJrr.u es Ie 'u€tu
otdnsa autuag €eJd eurEq nc Irdoc un ec 'leuopJozep l€opJqtul
'(pcseru ep prruoJ porur reru eeJ 'Jr]se[a un
.tolazat y4calX u1
nJ psurJd '?uod-3urd op €c 'e8urru ap elelElunl
sllJvNocnJVD-lo ) > >
o) gc€g1tgd o eJ nSor Ins€u nc rS ro^lg^
vxcNv'lng
InJgd no rze rS er€de InlsoJd lsn8nv 'oJepurlsep
vzcdnrs vDn-l >
op 'eorruo3 elueruoru lElecJelur ne-s elieqoJc€
pzaurLIJ prrsep erado r.r1
n€s €JnsoJp op es€olnJrJed aleJeurnu oJluJ
'purrglPJ ;o1ry ) v
rcun]€ ep rs sgJ uI lrucnqzr e Incrlqnd llec un
utaoltuul utp und.6
,N]IVN YAV ppurrd gs 'l€eq r€p[Er8 un euznq ]ep € louetu ul
'tz o-t1u7po eunds epua8o'I 'XIX 'oes €ele]glunl
er;erSouars 'vplv) )v
€l 'erlSuv ur 'r€o ep lEroeds uJ 'olelurue op
6002
'rlsaJn)ng 1rW !141JaJ gJnseJp ep Flocetseds nc elepo lnJPde € 9rrun

'nN\/rozng vntry.ly3 er8a.r urp €lseJv 'giuelecxe urJd Inu^ols 'lnlsoJd

'a,tutadsa4u49 ]sn8nv nc Solerp uJ 'rnlnJJrc eleueJ€ uJ rz€ rS

utrrllM ap 'aunlnJ lrulglrrl g aleod Iuur IE 'qr8eeu guue3uvrds o rs

UI 31VANI(I IYHItrAI rrSoJ eznq 'qle uI glrsdo^ €iEJ nJ '1ee;r 'soriur8
rS nrlEs vtxa.lv^
leuosJed un €Je 'q1e ulnIu,L'roeyuo€ons€seF'1Jonr-Ir,e\ot4l
'vltr3JNvf,raou ) > > 'euv.llep €rpsurruoJ

e[ erlJeeJ psEo]pups retll €oc 'sur utld eJepuDsep

ep ilo^eu puezundse; 'e;elndod aleJ]€el

urp rS lrsdrleu esul €Je orluoc lnleuos:e4 'qnp ep
eqron o ep ]rsEJp^oluJ restqo ep 'pnJc InJ€^ep€

eelsor pugc psdeeped ep 1J1n3s InrnSurs

€Je InuoJng 'seue^uoJ el eJ reunu n€eunds IJ
eJeJ rueunc e4p3 op lelozr 'lruodod nc e.rn1p3e1

Irqelr^eur eepJerd crun InJolesnpuoc eJes uJ
'e1sr1n1osqe 3le1e1s uJ luuuodur ep rueJlxo lor
un pugcnl',.rn1e8eJ InuoJnq" nlpel^l InAE uJ eJa
rnl Insoluprls 'lnu^olJ e lErcads Jolce uIl

'lelol eJ€dsrp lruocep J€r pssEru n3 oceol

ps el€od lruo]c€ 'lfrpuoJ olsoce ul 'Jle IrJ9IU
elrJnle^ llulgur e eJ€Jnlnu surnuE o'e;edgcul

o-JluJ eeJEJlur '8EJd un elsad €eJISgd PUIUEOSUI

}l?crptJ eu€oJ InJorcrd nc sed un :Jolrinu-opJns

Inf€qull no rolgugruose ']ncsounc eurq poJ

un gdnp eunrto€ o pcrpur lse8 eJ€oau 'ezeuttlc

IMAGINEA IMAGINARA - SCENOGRAFIA

) Iox Ser,,q, ;e= ,,Regizorul trebuie sd fie jumdtate scenograf

decor * lla,':. ' $i scenograful, jurndtate regizor", spune a
pcntru Hamlet,
b+, Valeriu Moisescu, el insr,rgi regizor gi uneori 9i
1947
&:" scenograf. Care este atunci diferen{a dintre cei
) Tour Grrponcstu,
"gC'as doi? Colaborarea dintre ei nu ar rezista daci
costum pentru
s-ar cdlca pe picioare.
Gs. Dul,ulnnscu -
Ce face regizorul? El trebuie si conceapd qi
Ion Vodd cel Cumplit,
Opera Rornini,1955 s5, realizeze ansamblul metatnorfozelor care

v A. BRArA9,\NU, compun spectacolul, sd stdpdneascd mai cu
seamd partea ,,mllzicald", ritmul ac{iunii,
Rorneo qi fttlieta, rezultat din orchestrarea partiturilor actorilor,
proiect de decor din vorbirea 1or, cu toate aspectele sonore

Tentrul Nationnl,1948 (dominante in operd sau musical) 9i din gestica

il (precumpdnitoare in dans, mimicd, balet).
il
Regizorul e, prin urmare, diriiorul timpttltri,
260
reglAndu-i desfh5urarea potlivit propriei

interpretdri.

Dar scenograful'l El e ,stdpanul spaliului
teatral. Cei doi nu-gi incalca domeniile ci se

spnlind unul pe celdlalt, realizAnd o unitate, o

sintezd. Regizorul e atent la ce qi cum se migca

Ei se transformd in spectacol, pe cind

scenograful se ocupd de aspectele mai stabile,
de infEqigarea personajelor gi a mediului 1or,

care rdmAn aceleaqi intr-o anumitd etapa a

vie{ii, pe durata unei scene sau chiar a unui act.

Scenograful, prin felul in care iqi

,,implanteazd" (cum se nume$te plasarea iutr-un
anumit loc a elementelor decorului) mobilele,
perdelele etc., delimiteazi spa{iul de joc, cdile

de acces gi de circulalie a actorilor, colaborAnd

obligatoriu cu regizorul.

El se concentreazd apoi asupra descrierii

personajelor gi a mediului lor. Confi'untarea celor

doud elemente ale imaginii dezvdluie rela{ia
dintre our qi univers, strlrctura clasicd sau

romanticd a viziunii regizorale intre care capodo-

perele oscileazd, inglob6ndu-le pe amAndoua.

Scenograful igi precizeazd apoi pozilia pe

calea dintre realitate qi vis. Realismul cerea ca
spectatorul sd priveasci fiagmentul de lume

prezentat in piesd din afara lui, obiectiv,

pipaindu-i prezenta gi inventariindu-i detaliile.
Reconstituirea minu{ioasd a unui timp qi loc

anume fixa insd acliunea in trecut,

impiedicindu-l pe spectator sd o resimtd ca

posibila in prezent. Dimpotrivd, romanticii de

tip wagnerian prejuiau triirea subiectivS, care

nu e atentd la aspectele exterioare gi simte doar

in mare ambientul, coplegitd de imensitatea

infinitului. intre acegti poli, fiecare scenograf

l9c

runrlc€ reun ale elueururlno olueruolu ed €c 'reuecs ayeleds

eJ€nJ€ls undru8 pugdecuoc 'loculcads ep Illps uud puecerl eezne os eJ€c 1nlodor1 uud reop
(g.ru1r1u1o1 ei.ro3 nezrloquns e.ruc) rolerrueprqed
;l uJeJ€ ul EleJleol ES Berrnrzrl surlxe e-rS ruruJeg
ozueJo'I 'eger8ouecs lnJq+ e 'laegeg rS ec 'e"tec eluazetd nere?ns nueefuep ueq lngerSouecs
I 'lcur1 ep opJpuoaT rnl ale piee;c eleseonlseJ rS ncseqcrnrD ueronJ luozr8er '(.Vg6yget
elueuncop urp JSounJ eS 'reuocs lnle-nu 'rlSarncng 'erpeuro3 ep IrulEeI e1) ocseuol
ap rSerle rroosep'GlsogJetnttBnrlctVrls) e. ,l;dnyly:!ileS;ud:vetur ue8ng ap 'tt.ta)oury resard eoJeluoru uI

'epe^ as ec €eec lgcop llmu r€tu

Ie JorJelur InulrJ r8eleiug ps rS riurrs ps qzeeuorserdur alSernupq es ec eeec rJoeull
ernqe{'lnrusrlu€ruoJ el-npurrurlqns'leiunue; 'eJeolnc

tu€ ]eJur 'rn1n1xe1 lliplrleuol rS re.tegsorule rS purunl op eluecou uud .,1sr1os" un ueld-rur:d
llntrr ep ]gle ner8elur es 'erSp8ur8 u1p1e nc 'lo.r uI ]€p luetuotu un e1 eund e ep epiplrlupour
uJ llntu ep lgl€ pJas€Jlur rrJolc€ rep 'nrcnl lsece rS ec rnlmocop ele eJrl€ls elalcerqo eJlur

ruoc€J ps ru€ron rS gporu €l eurpnlrl€ o rJun]€ IIIqou JolrJolce eetuseldep uud euecs eJ€oag
vJe eerp,ztlrureq 'eiuelsuoJ €l ttlorfuowoy uJ 9z€e[uoJ os eJ33 ecrJeuroJs alrJnlqu€su€
puecs uJ Lueeund" :EleleJ ni.rog €uolg eieug nc puglnclec 'lnl InleJ u1 roftrrp un else
eger3ouecg 'rrJoJce nc elSelegns ecruntuoc rrur8eurr lruoleeJc IS 'cte qJqun rS pururnl ep
ps '1ruozrBe"t rS ec 'ernqe:1 ln3erSouecg
els€Jluoo urrd ecrleureJp Belt?lt,\rse:dxe puueur

L96L'alpuoryg Urlaal
'IslnlJ '1 ulSar

's[vaJsa)vHs'M ap
'aruld pa tunJ

nJlued arunlsoJ

'nNYaAouO NoIv >

ttienlls eleun €Alozer 'rs o.rlurp elunlorUuoJ
alrriele"t erope^. uI puE^E 'lnlle nJ rulglul u^

es pugc leuos;ed un ep e]€und eprolnc EpJoc€

JoA es unc rolcrd un eJ €zueur8uur ';o1d1ncs
un EO 'plnzp,teu qcuJ rnl eeped ed elure es
eleod unc runlsoo eJ€corJ pqueJluJ lrgerSouecs
'nrcn1 ap ES €s€trr ad cserc erec alelcero;d

nc 8o1erp lueueu:ad uI 'glrqspunJuocut

pcrlsrge eriue;c rseeacu pugugurgr :ep rrunrice

lnsrnoep uJ pieJ el nereur es-npugqrrrqos
'llq€ll rusrueS;o un €c '.,esetd" ozeuiloJ €s

ec alo eJluJ el€uopJooc JsarnqeJl eJec rur8eurr

ep eeurpnlr]1nur ur.rd reruool elueuorsed else
erfeerc ep €s €el€lrltlcv 'nps 1nco1 elSesg8 rS1

dramatice - ca in altarul Shntei fereza - cu Botticelli, pe cdnd in S/onlq loana decorul era
construit de Liviu Ciulei din cAteva birne din
gesturi patetice, ancadrament scenic, lumini de
lemn, care deveneau pe rdnd fortdreaid,
sus $i de la rampd. Pictonil Louis David a fost
catedrald, sala tronului sau tribunal (dupd cum
autorul madlor spectacole din timpul
rernarca criticul lleana Berlogea).
v > L. CTULEI, Revolu{iei Franceze, pe cand Picasso, Matisse, Uneori scenografii igi expun proiectele in

decor pentru Leger au pictat costume gi decoruri pentru expozijii ca pe lucrdri de picturd ceea ce gi

1,958, Baletele Ruse etc. sunt. Extrem de interesante, pentru cd izoleazd

Sfhnta loana, in RomAnia, in perioada interbelicd s-au din ansamblul spectacolului crea{ia sceno-
TeLttrul Bulandrn,
a{irmat scenografi de valoare, ca de pilda Victor grafului ca afiist plastic, aceste lucrdri, scoase
v Cr-oov Brnrole qi din contextul dinamic al spectacolului, nu mai
lon Popa gi Ion Sava, sau rnai tArziu Toni
Ln'ru CruLEt in aparlin propriu-zis scenografiei, ci par
SfAfia loana, de Gheorghiu gi Alexandru BrdtSganu, pe lAnga
C, BERNAITD SHAI,\', rezultatul unei separdri arlificiale, ca izolarea gi
1958, Tentrul Bultndrn care s-a format pleiada creatorilor actuali.
examinarea la microscop a unei singure celule
in Ctm vii place, de Shakespeare (din 1961
dintr-un organism viu.
la Teatrul Bulandra), regizorul Liviu Ciulei gi
scenograful lon Oroveanu, s-au inspirat din

Victor Ion Popa (7895-1946)
Scriitor gi regizor, autor de romane, piese de teatru qi scenarii de film, a regizat 135 de piese, .r scris 9i
ilustrat un ,,Mic indreptar de teatru", a iniliat teatrul radiofonic, sdtesc ai de amatori.
Cultiva un decor simplificat, evitAnd reconstituirile de tip fotografic.

Ion Sava (1900-1947)
Regizor, scenograf, caricaturist, a lucrat 1a Teatrul Nafional din laqi, apoi la cel clin Bucureqti.
A incercat cu indrdzneald noi montdri, scene turnante, oglinzi, a reintrodus mdgti modelate de ei in
spectacolul Mncbetlt, de Shakespeare, din 1946.

262

JolIJpugIUnl ele rtrI'rI elrJpsgu 'JoleJl€el el€

ssrqJUJ elrri€ds ur 'nrzJgl r€IrI rruelru gno(

'eJ8eu eJqrun pugounJe 'ecrlerSo-r rrlcqtr

ep lellexe e;e cr8e:1 Inlueluppouzep 'rridou
J€oq 'pns erds €]€Jueuo
eeJepqc el euocs

ed ep ruolce urld urp eelpq eleJeos 'rolrz eurunl
el Jeop ]nzul g ealnd 1ru1eel 6elelqcrluv uJ

'o63e,te:e3 rn1 ernlcrd ug ur

'ecrlurue:p eloruuoc ezeere8ns eJqriln rS rururnl

aJlurp eluelorl elelseJluoJ ',.euecs urp gser"

€s ernqeJl ac ]ol PJqun uI pu€punJnc 'rJnJcnl
n€s luelu€o 'rrur8eurr a1u runrfrod 'puer ad

'rrunrfce ruernSqlsep eJnse[r ed'pfer,t el csazeJ]

reueos eleJ€olJOUeX 'srursuuJl ep ]uepoduu
e oc eeoo e8ale e ep leriuese 1n1or 'ernldlncs
nes ernlcrd u1 rS ec '€uocs ad rS nu pnop eloJ

uurrunl rs EJqun

'JolrJolc€ eyrdrzod

v6gL'tuosl.tI pugJrpur 'nJpeo eJ€ceg 'Ep1d ep 'euesep

'oIDDvAYuvJ ^ r{s^oloJ5 SerSouecs rn1ruo1crd erfeur8eur

arteJSoua)s nJluad uasap ur lndecuoc InsrA 'erpgq ed 'p1ep eui:d
ru1ued erfrrede ece3 rS1 uolnc rS llull ul
'I)sMorodC l'zuEl >
'Jolelsrpout rS roleserolro.rc u,rplpd rS erunisor

I4- op elouesop rer tolueldugl eleiurpercul luns
'e,trlcedser eleloJ nc terpqour ep elelcero;d
)9

e^or€r]' \auofi a51 p,t4a a1 e:ec ednp 'aleirqcs rS-npuglun4uoc 'cof ep

/NlENgJ vnvrar$ L66L rnlnrieds € 'reuacs rueundsrp erdnse pJoce ep
aurrqsor
pec lnge:Souecs rS lnrozrSe: :ru1ee1 op rruerueo
'ErlxyJNnd g er8a.r srlu1 rS eJecrunurot ep co1fttu lnludrcuud else

'vlENaS rS actarxnE uasep uud psr[rsu€rl rur8uurr uJ €eJrpugg

gdnp'utpaa44 v

lnuasec

'rou urp8ngpu

lrlsoJ o eJsc ul eeur8erur uud rS pcqse8

'erfeuolur uud ',.ezepo1dxe ps 1ncq1 '1ucrgcu1

ernqeJ] gpur;de es ps €o InluelnJ :ep" :(nr,r.;elur
un-r1ug) elaldruoc nueSp8g p8-rrr1 yruolce r€C
'.cnrpuecur e 'co3 e puacs ed 1n1ue,nnJ" :punds
ps Inrecrqo ea,\e erlrlurd uelJn-I lnrozr8e6
']u€Anc uud gcrunuoo lru]€el ec :n8rseq

'(ouo.todu,ta4uo) Dary)larJoi' ri UJloal uI)
ee8o1.reg €u€ell eucs'..e1eJ1€01 €oJ€crun[roc

elso urnc eSe 'll^ rS aloeJrp uqoruntuoc
roun Inrpec uI lndecred erJ gs ernqeJl

rS g eleod eo lol ecrpe 'llull lS rrolnc 'ucrznur
rS rc 'lug,nnc r€[rnu €urueesur nu 1ru1eo1"

'lnlerJoleru rS eereolnc 'eururny 'lnuesep

:ecuo1ftur rSuelacu zuc lseoe ug rS rursp8eg

Y-IJf \ZIA iIISiIUdXE ACI EliIfVOTfrrAr

-.. A. P. CErrov, pe rmiteau puline variatii de intensitate.
Liaatla u ztigini,
Lumina a inceput sii ,joace teatt-Ll" abia dupd
regia Felix A1exa, descoperirea becului electric, introdus intre
Tentrul Nolionnl
Bucureqti anii 18t30 qi lB90 in rxajoritatea teatrelor

:,,t Breaking the Waxes importante din E,uropa gi America. Teatrul

sau Viata Na{ional din Bucr,rreEti a pus in func{iune noul
binecuztfrntatd sistem de ilurninat la 8 aprilie 1885, cu ocazta

a lui Bess, premierei D-ale cernavolttltti.
Teatrul Nalional
Rntlu StnttcLt, din Sibiu ,,Piesa D-lui Caragiale a avut mai puiin

) Machiaj de teatru succes decAt lumir,a electrici ce se inaugura in

Dontx Dtcltrt accea$i seard", nota cu malitiozitate cronicarul
in Cwn od place,
1961, Tcntrul B tLlLud rn, ziarr-rlui,,Independence Roumaine".

264 Scena italiand a fost prevdzutd cu surse de

lumind venind de sus, de jos gi lateral,

ma.ioritatea lor plasate in spatele ancadramen-

tului scenei, nevAzute de public. La reflectoa-

rele cu lumind difuzit se adaug[ proiectoarele

care emit fascicr-rle de lumind concentrate,
destinate mai ales urmdririi unui centru de

interes rnobil ca,,lebada albd" sau grupul celor

,,patru lebede mici" in cunoscutul balet.
Rolul luminii a crescut odatd cu posibili-

tdlile tehnice de diversificare gi stdpAnire a

efectelor cu ajutorul computerului. S-a format

deja un nou tip de scenograf specializat in

,,lighting-design", un inginer-poet al teatrului.
in finalul spectacolului cu piesa Viteazul, de

Paul Anghel, regizat de Valeriu Moisescu, sce-

nografVladimirPopov (Teatrul L. S. Bulandra,

1969110), cAnd in cortul lui Mihai Viteazul
sfetnicul spunea: ,,Au intrat valonii... i{i vor

capul", iar Mihai rostea ultimele cuvinte, ,,un

f-ascicol luminos ii inconjura cregtetul, apoi

lumina se stingea brusc. lner{ia ochiului

spectatorului mai pdstra, pentru cAteva

secunde, imaginea capului lui Mihai, a capului

despdr{it de trup, ca o efigie nepieritoare peste

vremuri Ei destine" (Virgil Petrovici).
Lumina 9i umbra trdiesc insd in teatru Ei in

formele sculpturale ale actorilor gi decorului.

Masca preface actorul intr-o statuie rnobild.

in Antichitate ea slujea identificdrii per-

sonajelor, prin asemdnarea lor cu chipurile
cunoscute ale zeilor gi eroilor, cioplite in
marmurd. $i in epoci mai titrzii s-a apelat la

masci de cdte ori, dupd alunecarea in realismul

gi banalitatea cotidianului, s-a sinT{it nevoia

revenirii la ,,teatralitate". la conven{ia gestului
stilizat. la deosebirea scenei de stradd. Dupd

cel de-A1 Doilea Rdzboi Mondial, in 1946,
regizorul lon Sava a montat Macbeth, de

992,

'3lo'cle sEJo trlnc pdnp) ,,]ruuur €l e8Jncs as oo Inri€ds rS

ep nes pJnl€u urp el€sred oleds urp gzBe:l ,ercrd J€p 'oJ?ou uI epe^rl pu€Je3ns 'rururnl ep InJol

os oJeJ ed 'lueredsuerl uejce un-Jlurp qns 'crlqnd sJds esrqssep Pu€Jelp ploJoc eJerr

5arn141 n8rgl lln]P3l€ g e]€od Ieuscs lnlepunc 'eJeosuocse o rJnle^ urp pu€rruoJ" 'rnlnlocelceds 1nuol 9p
n3 sdeJ] sepod uJ prrlJsep es elcorqo
/666I 'lauo!0N lt14ual nes rueureo euess uI ssnJq ecnp€ e ru]ued InJocap '(Seueg snlrurod InJ€JSouecs rS Sereg
/^DVN YNrJZSrlr)
'eueoSpo rS rfeducs elelqcrluv urp csesoloJ 'qC lruozr8er ep) 966I uI Sern6 n8rgJ €l
ep 'rurs^ tn DpD^tI uI
alarunlso) as rrJolc€ 'Je€ ur ereoqz ps eceJ € rulu3d puess uI esnd

'nrvHrl nrivuoll 'rnlruocep elelBJnJ] rs pe3 'cruqel rnlruozrSeJ "'LrnU€3o"rJ.qoqJee3d elrsdo,\ elazuud '1rune ec

er;e;Souars € IS J€p 'rnln3erSouacs €tu€as uJ loJ IeJ el csedrlcs eleleqsrurl 'roleJ€oJceueJ €luJA
ep eleJn?gsu€r] :eeJrnJrlsqns gJrlceJd es
'nrsaNycxol NV{srS (oooz 'rr - or'!zD

er3a,r ruuoal uI €rsJoH €uoH pus ep IncrlrJc €cJ€IueJ

'[uvsdsaxvHs ],rvr'I.IIM ap 'rrur3€[rr e p]sruorseJdrur reru eJ€leJl

'4pq)0w - o ul Elr^ur '€rldecJed EZeeIeo^ eloJeotseueJ
Jel '€uecs rs Jolr,\rJd eJlurp qiuelsrp o

e epun '1n,r1ee} 'ueld-soJ8 ul 'od€oJd€ eueoJ ep

lf,rza^ erJ ES el"od oJ€c ur €Jns9r.il uJ 'crlueln€ eu
BS ernqeJ] Inlol opun'ulrJ ep eJrqesoep eJds

'Jle glalu€p 'e1erd 'q;o1s ep uorluese

un leuesep Iru33roJd ep gpurJd PS csernusrqo
rg€JSouecs 'urnlsoJ nes Jocep ul elrsoloJ ag ps

ezeewun eJ€3 slelerJe]€Iu ecurcsds € rulued

eIa Ierral€trAl

46arnrng 'pducs el Jolelurlno ec lo] eunds

' luuotju y1 In.1aal' l66L el€od rnlnJolcrd e plllqns elel€d 'aredecrrd
'nf,reu epV urnlso:)
nc glrnugl^I '(lecso-r n€s rrulseqlu rs ueql€8
'aldaou ap l1nrqryIzv eJlurp r4erJ€A er€ eqlu rrurunl Inz€c ur J€rq3
'r>no3 eJEc) eleroloc rrurunl eeunric€ ep '€]le ep ed

juea11 e-rqer.1 '(erelueuaydruoo Joun InlseJluoc urp €llnzeJ lod
'v[]svC nucNvxary er8ar eJ€c eleluoprJls ep) eJeJnlple urJd coJdrcerezeel

'oa47 puapg -uenuur es eJec JolrJolnc elolceJe ep 'eu€d o-3p
'DNVIX nI[ r[^ >
ed 'eruees quri ps leJls€ arnqeJ] IrU:eJSouecS
"'opJe^ gurtunl o ep€3 eJ€c ed ersoJ erlueru

pluecsepuucur o ruSeu €l guvd ez€slrqru€ n€s

'€qrer uc epJel un-JluJ 'ueql€8 JolcegeJ un qns

'ne1q erqco; p,\ens o euuoJsuull JJEJ 'eurulnl

elrqedledrur er€olrrurq aser 'pnop aloJ eJlurp

eeJeluruJuoc uI 'al€Joloo e.r11g urrd elnceJ]

JoleJ€oJcerord rS rolereolcegeJ ol€ eseourunl

elnsrss€J ec 'pleualeurr elncJrc ee 'eJ:ed

glle ep ed 'euqutuel n€s eleJols 'Jolelunlso3
rS mlruocep el€ eleJcuoc 'eprlos elelururSe.t

pcerqLul €e 'eped o-ep ed :elexope;ed
e^Juezetd o oJe eeJeolnc nJleol ul

par€oInJ

Sa.rn111 n8rgl 'pJser.u ep col ouri eleod ]€nJue3c€

'1auolay1 y.L1aa1 lerqceru uIl '€Aor€rJ ulp 1euorie51 InriueJ
€l 'appuruo1 u1 qSgur ]rsoJoJ e JlorpJrnd
g66y'tu$ta nr rrpaa!'l
nl^lls '666I uI 'e{n1one6 ednp iro1rierdrelur
'AOHS:) .T V >
eplSgru rSnsul Ie puglepotu 'ereedseleqg

GENURILE SPECTACOLULUI TEATRAL

H.lntcLe,t D,{RCLEE, Nu ne voln ocupa aici de genul dramatic in i*F'::-
soprand romAncd care se poate inscrie textul (de tragedie, dramd

sau comedie, studiate la cursurile de literaturd),

ci doar de cele determinate de componenta

vizuald gi de cea sonord a spectacolului.

in forma cea mai sirnpld, teatrul inseamnd
un text declamat, interpretat prin mimica gr

gesturi, ca Hantlet, de Shakespeare. Dacd toate

cuvintele sunt transpuse pe muzicd, asistdm la

un spectacol de operd, dacd ariile cdntate

altemeazd cu pasaje vorbite, la unul de operetd

sau la tn musicul. Acolo unde e muzicd nu
lipsegte de obicei nici dansul, care in

spectacolele pomenite apare doar episodic.

OPERA. OPERETA

Opera, a$a cum sejoacd azi,aapdrul in sec. Richard Wagner arcalizat unitatea cea rnai

XVll in ltalia, ca o replicd laicd a ceremoniilor echilibrati a cuvdntului cu muzica qi imaginea

religioase catolice, ilustrdnd stilul baroc plin in spectacolele organizate in teatrul special

*l fast, dinamism gi izbucniri pasionale, ca de ex. construit de la Bayreuth unde decorurile create

il opera Orfeu (1601), de compozitorul Claudio de Appia sugerau spalii infinite (Inelttl

ai, Monteverdi (1561 1643). Aria ,,Lasciate tni I'libelungilor 1853, Tristan qi Isolda - 1859,

$i rnorire" (Lasa{i-md sd mor), din opera Aricmna, Parcifal lBB2 etc).

g de acela;i autor, evocd gesturile patetice, cu In cazul operei, uvefiura, cAntatd de orchestrd

# n,dna pe inima qi ochii ridicaji spre cer, ale inainte de ridicarea coftinei, ii pregdtegte sufle-
ffi statuilor lui Bernini, plasate intr-un decor te$te pe spectatori pentru ce va urrna. Corlina

iliil

iir somptuos, cu coloane torse qi frontoane sparte ldsatS, provocAnd suspans, este deseori pictatd ca
ili
(ca in altarul Sf. Tereza). o mare compozilie, sernnatd de un arlist plastic.
,]', Opera romAnd a cunoscut multe voci

l:i; v C. Vnnot, Marea majoritate a compozitorilor au scris

Aida, opere pe librete oferite de scriitori, de la celebre (ca de pilda Haricleea Darcl6e). in sec.
li scenograf Hbndel, Gluck gi Mozarl (in sec. XVlll), la XX, in perioada interbelicd, modernizarer gi
Vronrcrr Prrnovrcr, Rossini, Verdi, Wagner (in sec. XfX) gi Enescu, actual,izarea multor produc{ii nu a exclus
Ei Opern Ronfind,1996
frr reluarea unor teme etem umane, ca in Oedip,
Schonberg, Alban Berg (sec. XX) etc.
ifi

w

de George Enescu, pusd in scend in ultimii ani
ffi intr-un mod original de regizorul Andrei

ffi $erban la Opera RomAnd din Bucureqti.

Opereta, un gen de divertisment care

ffi exclude tragedia, altemeazd recitative cu cdntece
gr dansuri. Epoca ei de glorie a fbst la slirgitul

tr sec. XIX, in capitala lmperiului Austro-Ungar,

ffi Viena, corespunzAnd gustului burgheziei pentrtr

ffi spectacole comic-lacrimogene gi pentru valsul
sl vienez ceie mai bune exemple fiind Liliecul,
qffli de Johann Strauss, din 1874 sau operetele
ffi
maghiarilor Franz Lehar sau E,mmerich Kalman.
ffi In sec. XX, opereta se confundd cu musical-ul,la
ffi
,ffti apogeu de prin anii '60. Opera de trei parale, de

Berllrold Brecht, dupd J. Gay, sau West-Side

ffi Story, de Leonard Bemstein, au licut sali pline in

ffi teatre gi cinematografe.

266

L9Z 'rau8er14 pl rurrrnd rS rpra4 e1 ap '3re1 aueoJ nrrouada.r un lelardralur y
'rnlndurrl € a)ol plalduror relu eal plpJaprsuo) 'saflV souang'lro1 ,ttaN'plJppl tr €;rnqsrala4 el 'oUEIIIN
(rareol ea1e,r)
'sroig InlalseJ €I urp ele)S e1 'srre4 pl +elugJ e IS gggl Lrrp +erurlJp p-s 'supcl e1 rode qSarnrng EI l€rpnls P 'P)uvr.uor pue.rdog

gurunl rS (O gOf -OS g f ) a 9Irr€O gsrz €aalrrreH
launs ap
"{le1n1tpH
lorelradg v
'pl€Je8ugsul Purunl o 'JolcaueJ un ep '3sruq
e]€cunJB eJ3 'rrfinc lncolhru uJ '.elugu eueoloc
raun eJdnse oc dlurl uJ rnlru€cruoJc Eeco^ ep

lefunue lsoJ € rgs rg nc eune;druJ rnlruoluuop
Ie cl8erl InlrSJgJS Jr?r 'rrcJnJ nc oleldnl gcs€IgJleJ
ps ]noql nu rrqgs ep TUgAupz IS eleuq 'a;e81ng
'rlos Joun ueJruo,\ pur]seA '1e1sec p8ugl ep

eecunpgd e;ds nusuldep es eJsJ rurunl rS rec ap

e}odo.4 ep pldrue4uJ ]soJ e €uqlJ'gue tS p;n1lnc

ep Inl eelsoSerp rS nu€e,\ocueJg urlu€lsuoJ
rn1 eier,l. purlse,rod 'rnlnJBJruorJ eaJoA ,\€Ja
]eunspJ e eldeou ul 'elngl
op celugc €ezn€ es
esrqcsep eleJlseJeJ uud ;er .rouelur u1 eirununl

surJde ne-s rodv'rzrupJgJ elrJnprz no lse"t1uoc
uI 'roleperlsnleq 3l€ 94u1d u1 elunldpcs suelur

r€rlr neurlunl eleqcsoq urJd esuncse eleJeolcogeJ

'uceunlug es eo gJnsgur ed rS gJeA ep eJees

o €Je :rnlnlels€c €elureurp Eeunc u1 plezu.ordrut

pp€rlse o ed lezeSe ere lnctyqnd :196I

urp €r€osoSol^l e[ ep cseue^osugrg In]€led

€l ep Iec le.rnsqlsep €-s urns '9pld ap 'p]e1

'elSr^oAJgJ urp p3s€euruoq €oFnJ

e1 rS re,tecng €ele]oJ e1 'rlSerncng urp rcrAouIIAI

rC lneznl4tr rS 1cro1g IneznIN '1iql1qcpuy ap

Ineznl e1 'rcrno4e4 113rr1ep e1e1ip1 slocelceds
op leJls€
col ln,\e ne 09, rru€ ul 'rou e1
'gurrunl pnou o-JluJ e1-npugund 'uorlroc JolseJe

erdnse rnlncrlqnd erluele g8e4e ES ]rnppJls nu-s
Jololuetunuour rS ;oleeznru rrJole,{resuoJ elilnl

e8ee4ug uJ eJEc gdnp 'rereol ee1u,n ed pJoqlueqJ

1nlels€c eI'Z96l uI lncgt lsoJ € lntndecul

'cruoJorp€J Irul€el u1 ec 'tcode eruhue

reun eJeJsorul€ urAuIaJ e n4ued rJolce op al€lloel

elxel ap eredug.rc lenluele 'a,nrlse8ns alouo8z
'eJr.zntJJ'gurrunl :elnJsouno ecrueos eleceolftur

e1uo1 uud eJ€o1ll u1 snd else eJsJ 'prnlceyq;e
ep luerunuour un IOJIqo ep '1eor JoJep un

'lmocep ledrcuud leuosred lderp ere e.tec (rue ep
0g ep gzeelup) locelceds ep dq nou un elsg

rlSarnrng VNII^INT IS JHNNS flC INTOf,VJfEdS

puUtuo>I undg (etpuol ' olrorTdeJ azezr Lo tdLur c1lqnd op elnosounc aurq n€Je 'sugrlser JeIUnu uI
'eleluuosre4 'aierd u1 'uurel sp ep€4se ed nusuep
'uap,rut |uaao3) rS-ps rraql neJa llJolcll JeI I4edued ep pulld
NVr,\rO-NVAIANdI VI"I nI uJe €3r4ul 'pcs€ru nBund IIugJlPq lul 'umlsoc rS nelugc 'necnl ruelSeuea epeoued ulp pcul
uud rl€zuelceJeo n€Ja rIJeuII ('c1a tiuepguoc
er;urSouars qSruorsegord llSrge arec ug'.,epu.11ep €Ipeululoc"
-rrJolr^Jos 'errolpspc ruluod ole8oq eprued Jol
'xo3 Nno{ er8ar ilrdoc nrued n€eJop eJec rriel 'ri4so8prpul IIJeuIl) ep uerlllr eleurnu qns elnosounc 'erelndod
'InrDqtT
aloculceds uJ csese8ar os Ie eltut8trg
'ssnvuJ.S'l ^

SPECTACOLE FARA VORBE

Mima

Copiii se joacd deseori mimdnd, pe mute$te,

actriuni sau personaje. Comunicarea pdn scrlne

gi crprcsii ajutd sd se inleleaga intre ei oalnenii

) D;rx Puntc 5i care nu vorbesc aceea$i limbd. Transpusd pe
scend, ,.mima" solicitii, pe de o parte.
CaRllrN UNcunr,rxu
in T ottj ou r s I' ttntottr, concerltrcrea actorului asupra propriei irnaginr.

1997 / 7998, pe de alta, intensiflcd aten{ia vizuald a
TentruI Noliortol,
publicului pentm a in{elege lmiriescaujvuiln. teCaest$ei
Bucureqti filmul mut,
spectacolul teatral
V CEAIKOVSKI,
cel mai accesibil pe plan interna{ional,
Lacul lebedelor,
1994, permildnd turnee fird translatori gi fErd casc[.

Opern RotrLind, Recent, suita de scenete Ei dansuri, cuprinse dupd aceea. intr-un procent mai mic, conlinutul
Bucur eEti
sr-rb titlul Toujours I'amour, create de Dan Puric lor ideatic.

gi prezentate impreund cu Carmen Ungureanu Transpunerea trairilor din vorbe oricdt ar

s-a bucurat de un meritat sllcces in multe 15ri fi ele de poetice in muzicd, inseamnd

strdine. trecerea lor intr-un registru mult mai general,

Granila dintre vorbire gi melodie este foafte dar gi mai nuan{at, asemdndtor in multe

grer-r de trasat. Psihologii au constatat cd in privin{e cu exprimarea plasticd nefigurativi
(abstractd), cu posibilitali de interpretare
comunicarea interumand intAi conleazd
personald nelimitate.
informaJiile vizuale, dupi care, covArqitoare pe

plan auditiv este ,,into1"ra{ia" cuvintelor gi abia

268

692, € nlqu€su€ ep eeJucSru ed lnluaccu pugund

OI6I e1e11e '(soeder ur tel€q ep redru1 eieg u1 pugr
'ailastt Inleleq ulp ad pugsuep rlSrlos nc) oJeol€A-IesuoJ I€Iil eloun

uaqlvulDsNrfiN > 'ug1e;ihelur eleJpurnueu '2.9I ulp '1e1uoru

ne-s r{s,\o{reeJ rnl elr.znlll-r ed 'lntuolselq
edru rop ;o1ec efurpeJo Ieug uI Jep 'pr8eeu
Eppqel o nc elSaueluope II 1ruo1tlpr.L 'ee ep
alSe1so3g"rpu1 es iurrd un 'pppqel u1 roltlgr.t un

ap ulnceyerd pseiurrd o e:dsep else,tod eqca,L
o pugrlsnlr ,oppaqal ['tro7 eISa nydruexe un
'(elelepneg rnl alalurlnc gdnp) eleru ps ulnqerl

nu gJlseJel p"rnldg u ruurnu eJEc 'EznLu ep nES

re8ul ep ururruoJ rnlnl€epr lcegred eapundseroc

'rolesuep un ep ]eJcsrp plnurisns '.rotcrd
rnun InlJgA ed pugls nES Je€ u! pl€rJe]€ur
purlnyd 'qle elln] ep ,,n1n1" nc leulJel€q

ulenlrs rer 'rnlmusrlu€ruoJ ucode u1 ldug ep
lncspu u-s IE 'pplSlr gluuoriue.tuoc ern1oruls o
nc rS elueod ad'nsn1c Utapq e olelerJ€A O

'suep eur,\ep 1n1se8 J€t 'ct1st1tu

lenru ]le un ed ee rS pcrpu es uerulerdtelut
rounl€ rS locelceds uJ crlerreJp rnlnlxo]
leldruoc ernlrlsqns es ps oleod ecrzn171

Jrsulr InlaIPg

0z6r 'IISIZnII InU]IJ

'N\/lNnC Yuoavsl ) ep rS pcrpoloru ururl ep e]euruuelep 'ntieds
ur slernSqlsep e1e,rn1d1ncs ttftzodruoc Joun €

pnurluoc plrns o-Jlur eere8el :suep uI lgoep IIqIS
-od e nu eJ €eeo ezeztlEeJ ps purSne:'elerodroc

Iligtl-tlserdxe eeunticegred sutle ne'tlsutltlq
EJ'llqelaJ uolBSuEp't.tolputLn IIUE ul

t1Sece;3 Jolas€A elunlctd

urp orlu€ rnlnsuep eefale.rnleu erAuJeJ gs eclecuJ

'e"reolnpun egreSe uJ es-npulnlpnug'pilncsap

'oJ€J u€cunq €rop€sl ep XX 'ces 1n1ndecu1

e1 elerftut lsoJ n€ 'rnlnrolesuep e;elerdtelut ep
oleueqrl purldep pugp 'eurspou alocelcedg

' DIS^oueC 3a1 6 rnlnge;8eroc eutiredu prlseou

e.rei urp puecs uJ e;eund plncsounc I€ru eoJ
'(pcrlaurc emldlncs eJ€Iil o ec 'ntfeds ug unSg
ell€ neJor.u pugru:o;) IulJeleq ep ro1rrndru8

Dansul modern Perf orming

Serge Diaghilev (1812-1929), pentru a face Dansul a fost constant ajutat de costum
cunoscutA in lume arta {drii sale, a organizat la
inceputul secolului XX, la Paris, spectacole cu pentru a pune in valoare un gest sau a prelungi
un salt. Marla Graham reu$ea ca, bigatd intr-un
opere ruse$ti, apoi, din 1909, a infiin{at o
sac din jerse, sd-i dea formele cele mai
companie de balet care, neavand nevoie de
nea$teptate.
translatori, a entuziasmat publicul prin
vitalitatea ;i vioiciunea inspirate de arta Costumele. concepule ca nigte crealii

tradilionald qi populard ruseasci. Dansatori ca artistice independente, au devenit protagoniste

I Paailionul Armidei, ale unui nou tip de spectacol, denumit

ANNa P,cvt-ove (Anniila) ,,performing". Acesta nu trebuie confundat cu

qi Vesrev Nt'1wsrr ,,parada modei", in care creatorii de costume
(sclaztul), 1-907 ,
destinate si fie purtate igi lanseazd ultimele
Muzeul teatrului
modele, prezentate pe manechine. Performingul
6i ntuzicii este un nou gen de afid, intre picturi, sculpturi
din Skt. Petersburg
qi teatru, in care fanlezia artistului plastic

urmiregte crearea unor ,,ardtiri" doar aclionate
de om, care deseori nici nu se vede.

intr-o interpretare actuald a Lqcului lebedelor
(scenograf Unda Popp gi studen{ii Universitilii

M,qRrua Gnenerra, Nijinski gi Anna Pavlova, de o expresie de Arle din Bucureqti), toate personajele bas-
lelnnia,1930 mului au fost vizute ca duhuri ale naturii, din
plasticd exceplional5, decorurile qi costumele
voaluri strdvezii, in lumini colorate.
create de Leon Bakst, exuberante gi viu LuAndu-qi ca temd acelaqi basm al Lecului

colorate, ca gi muzica lui Prokofiev, Rimski- orI e b e de I sesiunea intema{ional d de performing
Korsakov sau Musorgski, au adus in capitala de la Boisboucher (Fran{a), gi-a propus sd duci

arlisticd a lumii un val de farmec oriental, in mai departe, metaforic, personaj ele cuno scute,
piese ca $eherazada, Rilualul Primiiverii,
f1trd a {ine seama de dimensiunile sau de
Petruqka etc. In spectacolele montate de
dinamica omului. Prinlul, lebdda sau vrdjitorul
Diaghilev s-au irnplicat qi artigti de la Paris, ca
au luat infbJiqarea unor cutii de carton,
de pildd in Parade, cu scenariul de Jean
Cocteau qi scenografia de Picasso. Au articulate, supradimensionate, intens colorate,

colaborat apoi pentru imagini qi Matisse, amintind de pdsdri, sau de gAze uriaqe gi, mai
ales, de fiinle fantastice, privite cu umor.
Bracque, Rouault, de Chirico, Coco Chanel

etc. qi pentru m:uzicd, Ravel, Debussy, Poulenc,

Eric Satie, Darius Milhaud.

Compania a evoluat apoi pe mari scene ale

lumii, la Monte Carlo, Londra, Roma, Mena, in

SUA qi America de Sud, qi a dispSrut in 1929,
odatd cu intemeietorul ei. Diaghilev a avut
meritul de a crea o sintezd a artelor muzicS,

afte plastice, dans in spirit modem.

270

LLZ

t 'Rrqalar suEp ap gluorS o ]€puoJ y rqrnSo111 nuresl lnroldlnrs nr rup dlnru leroqelor V'purapour rS prrsup

'pJruoJlurs elrznur ad earunl p+€ol uJ Jesuep e'9Z6LuI I€]rJaJ urrrd un gdnq 'axalduror rrlpr+ elalar € nrluad
'arexelar rS arirerluor ap rarierrdsar Ie Iernl€u Inuqrr uI dn.r1 rnln8arlul e p.Ltsardxa ealelneder allo^zap
il, ps +elrarur p 'uJapour 'raqr1 rnlnsuep e pldapu rS rrsep Inlapq ap pqrunilnuraN pue)rraui€ areolesu€Cl

t:

r ftOet- eOOt) uPqErD equ€I4tr

ir

've gugd 'arieraua8 u1 arjeraua8 urp
'alirdnurrd sruJsueJ] p-r areJ su€p ap pleor6 o Jearr V aleo8 alareonrd rS 1r1a1dsap prgd nr'ara[a1 rrnlF^ urp
erjeunlsol'alernlpLr al;prSru urrd rrsep 1nlalpq ap lUaJIp 'leuoriua,ruorau sLr€p ap dr1 un learr V '(uruasE
raq8rag ap aurar,\ o p1e8e1 1so; e apr-rn) SSU1 lS edorng uI sale leur ]Ipr] e 'VnS uI RlnrsFu areoJesu€C

kZet- Z nt) usrunq erop€sl

'soun[ pur6 'ggg7'waquns aur3
:plenlJp arJosolrJ ap arunlo^ rolrn InJolne rS alsE 'aletpurgJls ulp IrFi allnru uJ rS erugtuoll uI sa)Jns aJ€ur
ap prn)nq as'qa a1o[mQ uo(f 'apwn$o) 'urualul>I uL apary '.Lnorual uno[no1eJ 'supp rS grrznur 'purrurolued
ap alps alalorelradg flol.rucl ,ssrcJ nJlea] ap erueduoc ]ElarualuJ p 'LullJ rS nr1ea1 ep rozt8o; rS rolry

(OSO1 'n) rlrnd u€O

pu€c'rnlnloc€lceds ln]ndocuJ BI e]uluuruss^uJ
]€8oq 're ol? eJrU rcurJ eloc rS euueoq pugc

od 'lnll€ r?l Inun €l ep nenurluoo es eJec ulu€rx
urJd ri€8el neeJpde 'glreos rs€eec€ liol ln.tu ne
eJ€o 'rgs re rrJ nJled rec rS lruolruruoq 'eJrlood
eJoJsloru durl rselece uI putnlqsl€ 'elelbuos;ed

nerJcsep eletunlsos 3J€c uJ Surur:o;;ed

un-Jlur lrsigJs nes 1ncr8u:l rs nuee^ocugJg
urluelsuoJ rnl rriJnc eeJ€opuslds Jeco^e €

ddo4 upu11 'ereoSoSo6 rnlnl€led eurpgrS uI
'orpo;ed

ep eJOJSorule ee rS lnurfsns E 'el€uorluol
-uo3eu elueruluJsur el glelncexe 'eJrzntrAl

z66t 'pqee;8e luoril€ru€dtuoce un Jeop 6luelcer3
,3ur04og ulapg
reur 'rS .roleiueuuogJed Ie ereceld ep lnlcund
,AENEIIIVg IE}iCNly' ^ 'u11zeJ alsaJ€ uJ 'J€J I€ru else eJrznIN

966L,l'llornrng' e I.LV ap 'erfuqorce

aalaJrsJeiulLn n€s pcrlsru€ ecrlseulurS luns IUnc 6^Iilods
luelueueJJu€ 3un1 rnun €3J€rrun e Plerod-toc
'.Idod vaNfl
ealelr,trse;dxe eJ€J uI elec ad '.,aqro.t prq;
er;er3ouars
'Sururroyrad Joleloc€}ceds" InJp€c u1 'eftI8eu ualnd np

'nlapaqal InraT > 'xx rnlnloces

lnlndecur e1 ep ,,r1SesnJ olelel€q" atzaluel
uud purlurrue 'e1e1crd oqo€rl ;etdud ulp mlels

€3 eunlsoJ n) ')ru0log lnplDg z66I u!+ezrleer
u (696 I u'l!nBurrslsnodpurrStnercs'geulS)e^uenuoalueeJgecle'1rpeuuVeleut

op g]€cnq ernSuts o-Jlulp eltorc 'lnlnlugupd

eeJsolnc ep 'euruq rrqsoJ uJ pugug[rpJ sselel rs

sleqeopod pppdeel rs1'ruplrducep €rpe8e4 gu€

v MAnuirca pdpr-r9ilor TEATRUL DE ANIMATIE

cu m.ina, cu ajulorul Toate genurile teatrale pomenite pind acum asigurAnd singur acJiunea, vorbind gi cAntind,
sforilor qi cu befeie
sunt inlerpretate de actori, cu talent, n'tdiestrie schimbAndu-Ei vocea.
&
gi virtuozitate. Fiptura umand are insd lirnitele Fonnd a teatnilui popular pentru toate vArs-
1i ei, din-rensiuni tr-Lrpeq;ti qi posibilitali cle migcare
tele, se asear.ndnd prin improvizafie cu Commedia
..-.4:In- lkil. ' 4f-fdi & dctemrinate anatomic, ca gi scala sunetelor
dell'arte. Intriga e de obicei foarle simpld (sr-rnt
,F*Y . ernise de vocea cantdrelilor.
frecvente batdile iutre cele doud personaje).
1 ;,# ;:q Arligtii plastici, solicitali sd inve;mAnteze 9i
lir'::::if AvAnd nevoie doar de o ladd care. deschisd.
si impodobeascii actorii, au visat intotdeauna
; si creeze chiar gi pe eroi dupd fantezia lor gi poate folosi drept scend, qi de un singur

t' a$a s-a ndscut teatrul de anirnalie (se pare, la pdpugar (sau doi) care se poate deplasa u$or,
f incepr"rt, cu rol sacru).
teatrul de pdpugi a fost multe secole nelipsit din
I Deparle de a fi doar o joaca pentru copii mici,
teatrul de papugi reprezintd una din ,,crea{iile bAlciuri, in toatd lumea. $i in {ara noastrd, pe
I totale" ale scenei, care poate si se desfrgoare in vremuri, Vasilache era aqteptat cu infi'igurare
si vind in sat.
zone mult mai largi dc spa{ir"r sau timp, rnigcAn-
Pdpugarii chinezi, ca qi cei rugi, foloseau
du-se firesc in lumea fantastica a basn,ului.
drept scend o scdndurd finutd orizontal pe
Piipttrsile tnanevrale ctt rntina, direct, au de
cre$tet qi proptita cu bretcle gi chingi de brAu.
obicei forma unei mdnugi. Cele populare
ln ultimul secol s-au fabricat pdpuEi cu
germane au capul dintr-un cartof (sau morcov
capul din material suplu gi elastic (caucir.tc
sau {elind), dar el poate fi fbcut din lemn,
etc.), iar pipuqarul, rntroducAndu-gi toatd mAna
carton sau stoli umplutd cu vatd, gol pe
dinduntru. De el e cusllt un costum. iar in el, poate sd-i migte rnaxilarele, gura, nasul.
mAnLr{ele pot fi ori confec{ionate ori ldsate la schimbAndu-i expresia (s-au parodiat astfel

vedere degetele pdpugarului. Acesta poate personaje cunoscute ca Hitler etc.).

anima cu fiecare mand cite o pdpugd, Piiptrsile trase de s.fbrierau fblosite din cele

mai vechi timptiri in india, Egipt. Grecia etc. O

legendi spune cd zeul $iva se indrdgostise de
marioneta so{iei sale, Parvati.

Nurrele de ,,marionet6" vine de la papugile

purtate in procesiuni religioase la Venelia, in
amintirea celor l2 vene{iene ripite de pira{i in
sec. X gi saivate de Fecioara Maria.

Pdpuga, din lemn, carton, piele. cauciuc etc.

este construitd cu mdini. picioare, cu arlicula{ii

mobile gi e legatd cu fire de bumbac negrr,r
(nylonul lr-rcegte gi e prea rigid) de bele scurte

de lemn, fixate in cruce. Pdpttgarul, agezat

deasupra scenei. {ine cu o mdnd beligoarele,
inclina.ndu-le, iar cu cealaltd trage de cAte un fir

in sus o mAnu{d sau un picior al pdpugii.

272

ELT

inn:rry vrNy

ap lndaruor
,,rnlnuouqura" I€

'NvrNvrvivNl\1
VNIJSIUJ /,IroJS ap

p:o1p8prJ" ; ; ;

eulqJ
'arqun ap nrl€eJ > >

966L
'oxraa6 vNrsru3 rs

NVIJ-SIXJ

er;erSouars
'oNl.rsd NvIrsIu3 er8ar

'pna7 liayr1

IrquledeJr 'lecrun un a erieluazeJdsd 'JeureJa
r€Irr I0J ougru€J 'Pcrlsrue OJeJrunuroc 0p

colfttLI loldtuoc r€LrI rS lJeJrp rettl Iec 'lnJleeJ
'rodoJng elrrpi rS urorn1 uJ Iod€ 'tdl8E 'etsre4

uI lrpugdsp.r €-s I3 '000I Inu€ op elureul prur
'qlE ueJce un ed elenlrs Joun eoJelcoroJd ulp

plsuoJ '€ulLlJ ulp JeuISIJo 'alquln ap lnJlDaJ
'ru]€el ep JolqsErr Ie sorJelslul JnJeIUJeJ Is

Jep 'ee]€]rlrqrsBdurr eeAE EJnFg pug3 ed'e1uo3s

rlSaJnJng nes alaftl aurq eepuncsE 8Je[ rS 3un1 InououDl

'ptttppupj yt,4ta1 J€r '[ro rnun eourrllpul ulp a]€l€ttlnl €cJIc
'rJsEng YuYort\
ap runrsuerurp ee,\e esndp4 'llqlzl^ ]eluenuur
et;erSouels
e-l 3J€3 ed 'uolce op l€leJdJslur lec nJ
'nlsilntlN vtsuvfuvr\
ezrleNr rilnpe rutuad rSndgd ep Irut€et 1IIAX
erBar -IIAX 'Jas ur epun 'eruoduf uJ sacJns ilqssoep

'!LsLnan4s u'ln€lJonlJusonuencseu'l€rAleElf urp lrua^oJd '1n1oce1ced5

au,ttllJou'at13n4a4 S ulp oltt nes euuols€q

'uuld-soJ8 el n€s nc rrSndgd elei€rq pcsrru rS lndec puIIcul
'eJape,\ €l 'gueJs ed Jerqc nes 'Ieuess InledeJ€d
urud el nlqtllesu€ €l ep 'elIq€IJE^ eiu€lslp EI ep qns 'sol ]€UE InJesndpa 'aIU nDS auDolsoq n)
EeJepeA elruJsd'dru4 rselece uI 'lrqeJo^€J IElrI
Iec InrqSun urp gletrllu 's.rrqesoip ptq+ 'eurSeur alD"fi.auDut Jollsndpd € €ec elss qluuu€A o
rSeeoce JolrJo]eloeds Jornlnl puIJaJo'rn1ntleel 'oleues eloun J€rrlc 'lerceds est:cs

3le eluerue^uoJur 3]13 rs e,\lozoJ luIU Inullc rrJEuocs rS .rep 'predo nss nJJee] 3p [poJed

'eJBJill ul €rirredsrp €l ep pzes^Ies 'eJ€edsel€qs n€s uuJolsrJv ep aserd nuluezeJdeJ

II 3J €eec 'l€ll8lp uodns ed nes plnrrlad es eJnlerurtu ur aJl€eJ else3€ el 'IIIAX '3es uI

ed eere:lsr8eJul urJd 'le,tJasuoJ '1e,qspd tzglse ep'lellell Inpns uI rs eJpuelg uI trpugdsPr e-s epuri

u eleod rl.rleol ap Inloc€lceds 'aJlctreJ urq seluelJeJ rnl eerueJ,\ ug eruedg uJ gplld

'9]epo3,r^ rue.\oJ € eJqli eSJnJ eJeJ ep €o - eJerlrqou rfinc e1 llnut Ieru rS relndod

gJtseou eier,L rs uJ '€ll{? el qJeos o €l ep IeucoluJ IoJ€lcods ec urind reul lu^rllnJ lsoJ e oleuolJ€ru
ep InJluel 'PIIqels euecs o 3p aloAeu pug^v

ARTA CINEMATOGRAFICA

PRECINEMA

Oamenii au simlit mereu nevoia sd spund Succesiunea scenclor unei povestiri a fbst
poveqti. sd istoriseascd intAmpliri nu numai in
realizata in artele plastice ori prin aldturarea
cuvinte sau mimAndu-le pe scend ci gi in
unor irnagini separate (ca in metopele
irnagini cale sA le pastreze atttintit'ea. templulr-ri lui Zer"rs din Olimpia, relatAnd

De-a lungul intregii istorii a artelor plastice muncile lui Hcrcule, sau in cdr{ile cu ilustralii.

poate fi urmiritd strddania desfbEuririi in tirnp ca Divino Comedie, a lui Dante. ilustratd de
a episoadelor unor acfiuni, de la vAndtorile
desenate pe pere{ii pegterilor preistorice sau Botticelii) on prin infbliqarca lor cursivii, fbrd

legendele mitologice pictate pe vasele grece$tr. granilc intre ele (ca in fi'iza Parthenonultii.
Taurul ?r-raripat din Korsabad, cu 5 picioare, din
istorisind procesiunea in cinstea zeilei Atena).
sculptura mesopotamiand a precedat experi-
Una clin cele mai surprinzdtoarc lucrdri carc
rnentele futuriqtilor, ca Umberto Boccioni care
meriti denumirea clc ,,precinenta" e aEa-zisa
reprezenta, in goani. un cal cu 12 picioare. ,,tapiseric de la Bayeux", de fapt o tAqie de
pAnzi lati c1e o jumitatc de metru qi lungd de
) Tttpiserin ,s_Ji -/-r':*"l_" r**dii
peste 70 m, pe care este cusutd de mAnd cu fire
de ln Batyeux, .j-ri':-' :-.*-t'\*: "
dctaliu, sec. Xl, de lAni coloratd istoria cuceririi Angliei dc cdtre
MuzcuI Catedrnlei 'r-1 1 *:
norlnanzi la 1066. Panglica brodati cra
.: Ftll.rs, :*llj ,*.'ri
FrS{ destinatd sd fie expusi in catedrala din Bayeux
Friza templuh.ti :ii!;.;a ..':i ; - :r{?
Parthenon, (in nordul Fran{ei, lAngd Caen), aga{ata in
ai {, .'a
sec. V i.H., r\tena interior. cic-a lungul zidurilor. Suita imaginilor,
fi:1...:'i
desf[gurate ca Lu'r film, a lbst comandatd
ni
probabil de episcopul catedralei 9i proicctati de
un afiist din Anglia, patria broderiilor. Ea era
mcnitd sd suslind, prin pilda istoriei, relaliile

feudale pe care era bazatd societatea rnedievald.

ln urlna norlii regelui Angliei, Eduard

Confesorul, lird unna;i, tronui era rAvnit de doi

cavalcri: Harold, conte de Essex 9i Williarn din
Nonnandia. Harold devenise insii vasalr"rl lui

Williarn, jurAndu-i credin{i gi supunerc in

catedrala din Bayetix, astfel incAt incoronarea

lui Harold pe tronul Angliei er apdrut ca o

trddare care trebuiei pedepsiti de Dumnczeu

prin cuccrirea armatd a Angliei de catre William

gi nonr,anzii lui, ceea ce a ;i urmat).

Cronica acestei istorii e realizata extrem de
simplu, doar prir-r conturtLri gi pete cusutc cll

*k- ,,6

t,;n*#? .

274

ct7

t

%b

r'& 'glrsp8 e;e rnln3erSoleueurc eeepl 1ec 'elanSeq 'rupcSrur erznlr g3rluls eeur8utur
'-rolgugue sE E^oclle nES es-npuuqrurld leuos.red LrI eper E ep riglrlepour rS prqe3 neln€c eS
hi' .t.la""d??ls
un Bepel reelnd 'gcungS o ed ree,r.rrd pceq e 'rn1 ln'preuzeeJlre^ ler'ilenqlrqrooduelo'elrnieyurc'(stett3ualettnpJt8snuprt€l
arlrgq ap Ins ad sn] 'pcSuour o €J 'x€ un ed esuud rgur3o1o1 ep
't86r o-ap p{ot8 oloLu aur J'leJlne-I' 1' 1),,ezu eurlop
Jueol un rugnur reelnd aJEO ur einrlnc ep IaJ un ln1ol "'eql€ nes uSo: ezer pqe;8ep reur nes arun
'ajnuuaur ap ggS 'uoles ep rupcnl ec 'eepa,L lod es eeznru uu4 luns 'uog Juns r€LLr nu rnlntun-rp eeurS;uu ed ep

'rNv1 lxrvrl4 r 'rr.rpcSnu erznlr €elJ es epunces ed e1uo1g" :lg8l ul elou oSng Jolcrn 'ezeJilJUar\€

luaur8e"ry'1y ras rur8eur ep tZ op oJeur r€tu ezer^ o nJ Jolrqco es ps n€euzplpur cleo Jolec rJEl rrfuzues purJeJo
'nraliag a1 ap uiu3 urrd rrgerSolog JolseJ€ EO-rroJSEJ urJd
lS q/u) g7 pue8urle 'rrnqp nJ p \rtoruoool
oLtapotg t (ZSSt u1,(ere6) ugspd reun Iruoqz rode '(1191
u1 a8prrq,{n6) uro rnun InsJeru n€s I€J rnun o pulsoloJ '0€81 uJ lruede E Inue-rl 'urqeroc nc
nES qJnsEJJ u1'a;e1po reop nesuldep as uuoru€o
elnudoeler88oelloujeueopduerolcrn.slrzoJdouu1npueeeu;nedrlusro8cesreupl
'eleuoureurr undurl urp 'rrunle pued epun eg
XIX 'res 1n1rS"rg;s u1 sruuad u egerSolog 'razeJrl eiuelsrxe srur-rad ne ectuqol eleserSold

'q,\rsJnc erede eu a"rec eueoS ur rnlnlec € ueo eJ gJnsput ed lzerl u-s erecSrur rulued InlsnD
6lngerSoluureurc lrugde € [rnJ aeJezr]€uro]nu
o urnJ ugcSrur rolrn olez€J r-ue8urlsrp nu eJ op
glsuace eze^leer es gs lrqrsod tso3 E urnJ
rS (.ro1rqco Eluazorun euriueur e n;lued) edeoald 'xr+ InueJce ed pcSru es eeur8eurr 'gsu1 'erec

urp urrdrlc es ezeelueJep eu nu ec ep pcrldxa uI el€turue ouesep ep elotrrlg nc rur8uuu alsace
,.rrurBetur eiuelsrs;ed" lrurnuep ]nuetuoueJ
:]lnLLr reut EpunJes o nJ JereJc u1 plnurier e qdrlc guprueos eurq rutu IeJ 'lnloJ€lceds gzeelruep
as rnl JolrqJo uie3 ur ec durrl uI poruoJ eels
o rrqoo nJ plnzgl eur8erur o eJ ]e^Jesqo e-S
' rlSruorserdurr-oeu ep crleruelsrs gllsolog ps eleod 1mo1r,l.ud pJ olse .ro1 1nle1ue,r,y 'nnurJuoc

'ropnuol eeraundurocsep el snp ne ele g.rnlcrd e8-rnc eaunrfce e;ec ur 'eleuesap rzuoq op

ul leuerurler .rolrricury e:dnse elrJgtecJec IeJ un tq]deg ap'1uns (ouoturluu) q8ugls eugur
Uielul nE-s 'XlX rnlnloJas [nsJnoep uI no ool e1 gruoSq;lu1 as ec du4 u1 pldeerp eugur

'auteJorp ur rulsee[r eJeur €ie '- 1ndr1 no qleluozuo ed ale.rnSplsep luns e;ec unlns ed
-oaleq?ep ege$o1oj eurud 1g31 u1 asrSne,r
'ezauodef rS ezeurqo eleuodrpe-r1 unlcrd e1eu1
'ecder51 rn1 eleiuarradxe puecrlrrole.r.'erec '(dec ul p€r or€c nec) aldn.rqe nes (e1e1dn1) a1e1rd

-rcard puec '(gde ed eyereoden) surl puec '.rop

-pcSrur lnuqu sele rutu lrqecJetue; g 'e,trse;dxe

unlse8 rS rurpnlrle nc 'elue8eye alolenlrs epaduul

ppp.\ es es pugspl 'p,trlcedsred ur rJnl€punJ nBS

unueyd-ruud EJEJ 'rnlnou€d 1n8un1 ur ezeeseldep
es eJuc rn1ruo1e1ceds I€ 'oJope^ ep q8un rSelece

urp lndtuq ]ol glnzp^ e ueunricy 'oriloJ^ op

ptrueqyp8ul rS 'p1ern1eu gqle ezugd ed unuruq rS

nJlseqle 'epre,t 'nrzrure;ec :rJolno aurind ur 'lnc€

\'3"$t{'+{..ff

SCURT ISTORIC AL CINEMATOCRAFULUI

Degi pare greu de crezut, cinematograful Statele Unite ale Americii, unde s-a dezvoltat

existd pe lume abia de un secol. Tot veacul al Holywood-ul.
XIX-lea, imaginile au rdmas neclintite: Aici a reahzal regizorul D. W. Griffith

sculptura, pictura ca qi ilustra{iile de cafie, la care prima povestire cinematograficd de amploare,
Nasterea unei naliuni, evocAnd rdzboiul civil
s-a addugat prin anii 1830 1840 fotografia.
Descompunerea miqcirilor intr-un numdr din 1 861 (care a dus la abolirea sclaviei
de imagini statice gi trecerea lor prin fala negrilor). Mdnuind aparatul de filmat pentru a
ochilor destul de repede ca sd nu mai poatd fi prinde in obiectiv cAnd vederi de ansamblu,
v E. M,cRev, sesizate separat ci cursiv este principiul de c6nd pe unii eroi sau detalii ale scenelor,
Sdtihra cu prdiina, bazd al cinematografului la care s-a ajuns la depdrlAndu-se, apropiindu-se sau miqcAndu- se
1980 sfdrqitul sec. XIX. 1ateral, Griffith a gdsit firesc principalele
.tl
.;

",1I

A urmat fixarea imaginilor pe un supotl suplu manevre care fac specificul filmului qi care

-r. ) Fnrp Lurarinr, gi transparent din celuloid gi proiectarea 1or pe un sunt folosite gi azi.
De asemenea, prin felul in care a asamblat
Locomotiaa, ecran. Prima prezentare a unui astfel de film a
ar,.ut loc in 1895, intr-o sald din subsolul lui bucalile de peliculd pe care erau filmate
1 895

Grand Cafe din Paris. Autorii erau fra{ii Auguste scenele, inldn{uind sau altemAnd planurile, el a

gi Louis Lumidre (ce nume predestinat!). Ei pus bazele montajului.

aveau la Lyon o fabricd de material fotografic ai ln anii care au umat, la Holyrwood s-a

ca o primd incercare au filmat iegirea munci- dezvoltat industria filmului, comparabild cu cea
torilor de la lucru, inaugurdnd astfel reportajul.
a automobilelor, cu investi{ii fabuloase,
Cel mai impresionant a fost insd un alt episod, o
colective organizare cu o extremd diviziune a

locomotivd venind direct cdtre spectatori, care au muncii. Holywood-ul a devenit,,fabrica de vise"

sdrit speriali de pe scaune. Inven{ia s-a rdspdndit a americanului mediu, rdspAndindu-gi influen{a
fulgerdtor in toatd lumea. La numai 5 luni dupa
asupra intregii lumi. Primit cu entuziasm de
premierd, in 1896, au ar,ut loc spectacole la
spectatori, cinematograful a fost iute recunoscut

Bucuregti gi in alte oraqe din RomAnia. ca o afid totald adresatd marilor mase.

Filmul era mut, ca o pantomimb, ceea ce

oferea avantajul unei inlelegeri universale. Pe

ecran apdreau din timp in timp inscriplii
explicative (intertitluri). Pentru a crea
atmosferb, in salS se cdnta la pian sau se

aduceau orchestre. Filmul romAnesc Rdzboiul

> D W. Gnirrru, Independenlei, ltrnat in 1912, era acompaniat
de o fanfard sau mdcar de un gornist gi un
NaEterea unei nafiuni, tobogar care imita bubuiturile tunurilor. S-a

191,5

incercat gi sonorizarea cu actori ascungi in

spatele ecranului sau cu plici de patefon.
Primul Rdzboi Mondial a determinat pe

mulli cineaqti europeni sd se refugieze in

i America. mut6nd centrul filmului de la Paris in

276

LLC

'aleuIruJa+ou

s€urPr ne ales alalulrJ urp allnur lgJul 'srzJalur nes Jeugrue €ro l?lsrurl€]s pp€orrad uI 'JrJprSol€uraurJ
Infpqrull ]€]lo^zap e aru) ur ,,rruzEorC Iar up^I/i ',,r1sra|{ rpu€xalv// ',,auqurolro" ',,urlura]od
Inro+psrrnr]'/ alaurlrJ lezr3at e VZ6I tt)O. Dls^o>lprelN rnl rerjeaJJ Ie lsrprp8up^e Inl4s uJ '816I uI 'nrl€al
ap rczrBil EJ lnda)uI e 'arraur8ur ap rrpnls pdnq 'rnlnrulrJ IE upr)rlaroal rS roleuasap JerSouars ';rozr8ay

(glOf-gO3f) uralsuasrfl lrraolreqrtr41 raq8rag

'ller{olll4tr 1e:e3rey4 ep srrrs lnueuor pdnp

'6t6I ulp 'mlryuD^ altdt.to a4 ec'e1erc1oc otulrJ

ezelnJ us lndecur n€ 'regeJSoloJ Inrueuop

urp roleserSo;d es-npueldepe'6g61 uud e6

'd-p

'MIecrJo ul gllSner o eugrueJ ulp'ncse8;oeg
u€e1 ep 'psnounl"tnt atdoou g 'rcu e1

'eur8eur ap rrnlgle epcrled ed pluge

EJouos glsrd o ed pcrldo rn1 uere;1sr8e;u1 uud

eJezrleu eJe rnlnleuns eo]€lreuellnlxrs'uoslof

IV er€olnc ep Inrolc€ nc teuerl6 rues ep
usnnpoerdc' zz'oL{Za6p IpJua"Jryrlyn1r2e3dIenqeU uI'}ueruruele
zl6t JolrJol€]ceds 3eJ€J1 ,,1nJouog"
'lnluglno le3nqpe e-s r rrur8erur 'rue rec€ ur
'pjuapuadapw ap -uecuoc puvztroLeJ'3rus€c Inrpeu ep ?eJ€lozr
lnloqzpll rS rnlnueJce € eJeuI eeunrsueurp s€rupJ r€ru € 'pc 1n1deg rS lrnquluoc e Joles€ut e erelndrueur
ples uI rnlnJerSol€ueur3 I€ leyrcrc lrun8urs ep crlrlod co1ftru €o rnlnrulg €errsoloJ e.I
'nNvrzaug'u3 :
'sug4seJ '(lsqetcos pusrleer) eJ€]uetu
9Z6L
cJec uJ 's:eozr,Le1e1 ed rode aleuorzr! IS ztt -ncop esurlerd ug Iligllleer u erecgrsl€J ep
'u!4uapd luoqp|nu3 c4srpue8edo;d lueurrulsur un Jsop leJeprsuoc
,NIEISNaSIE.S v ed ep elerlsr8erul r"ro e]€Jedrunc n€s elerJrrlouJ
purg 'pcrlsrpe glureue8 ezrrc ut larlur E crJer.{os
purg JurSo]€rueurc ep elrlps op luepuedepur
elncJrc ES lruJod n€ oepr^ oles€c ed elecols InullJ 'p1srur1e1s ecode uI '626I pdnq
tS n1 urrd esrrusueJ] eletulg 'rue rnurJln u1
'(ernzuec
'el€lrzorJno o eo rJooun lecJecur 1a rS 1so3
ep edecs ps ldeg ep pugcreoul) Ie.+ et ezeSee-r
e (e1ncg1d eleo reop e3e1eiu1 es) unsorrru n3 e1 ps 1nr1S r€ru E nu urelsuosrg rcru ]gou! IoJlse
Inlull.il 'u€Jolec nc uousc urp rrolocrq rreloqco 'sol ed TV\J nE rS lncqtrsep ne-s 'erfcerord pdnp
pusoloJ '9€6I uI €rqe lcund e1 snd ]soJ € '006i 'erec 'p1ncr1ed ep elripcnq ele eJlur ,\rlrugep
uJ ]€1e^eJq esesry oJ?run-J srno'I rnl 1e lcerord
pcseedrl gs ]€lrn e lrSrgs e1 ;er 'ereolquun
lnuud rSep ' crdoosoeJels - Jerler uJ InurllC
elec ed eedrl rS EIW 1p'eurqoq eleurud nelru ec
'rrnzvc slelg3 uJ ]gcap suud e nu eJeo erfe,tour dur4 u1 'rS pleluour pcuJ eseurtuJo] nu rnlnutlu

o ec cJEl Inu€rce lnredu € 096I EdnO E erauorzrl euud rutued 'eluelsrxe elesred

..r!4!!e-+:*;."+q y'e;eode,t roun eye,Lede ';o1uo1ce 1ncol uJ pp€Jls

ed ep ruerueo rS rreurreru '1iep1os lfsolog
'srncred ed pugzr,r.ordur rS ruercuqel ep

edrqca edeorde ep purq8e,terdns 'rupec eJ€ceg
elul€ulp €uosep IE 'alunu9r.ue rcrur r€ur eles uJ
gugd urelsueslg op lndecuoc (Joln€ ep tulg un"
ptu€eqo es eo uoec g 'rue Joleoe e ericnpold pcrdrl

Ieru €0c eugrupr 9T,6Iulp uDtuapd fuolpinnt3

'AoUeA e?vq nss urelsueslg ec rrozr8e.r

sJer[ urp l€uiloJ n€-s 'uruesg nes DIS,\oI€reJ I
€c uolruos Joun € €lsetznlue erfeerc ap 'gcrleltog
e{n1o.te6 ep p}€urrrrelep }ug^e ep epeoued

uI 'elsrrrJepou JoleluoJnc ynro,LnS uI pug'qul

'erserdxe ep roleceolftu eeJrorruJ ep riedncoerd

'rol1Srge InseJelu lruJgls e 'edorng u1

*

6LZ InJOlnle nc leJsuos epe,\ o 'rnlnlcorqns € 'el€lruq acrzg rricue; reop -rolr,Lrrd

6l6L /aznpIpJ eJela-rfuolur €LrdoJd €zueJnluoc rSg 'ro1ne €elrop ur purzeJ] .(elercJellroc" eulg rS alrunuap
rJoeun eunrice ep outlg esrz-eSe ur rS qsur
'r)s^o)rv.l .7 uIeIunp]E€Jllo'e^:ezcep'1ru,o.lzlro8peJl"nlcnpJouelnnEurlnuocc 'nueuocs
puudecur :ede aruolprnue-rJnJ e[rr-rJ nl]s rglpq 'runrse;3u

'rlSruorsegord ap ArlJeloJ rnun retuupgJls loun el€ drl rSelace ep rurSerul 'eJoJlseleo

Ie rS rnlnluelsl ln]€]lnzeJ o]se .,ElJu op" uI Epunqe e;ec urlS ep elourlelnq u1 'pp1rd ep
lngerSoleureurc '1ru1ea1 rS ec 'pzelurs ep qUV 'pre1c a srcerd seleiug rn8urs rnun rrJeorun[roJ
eriuelul 'ocrlsrp€ alec rS Jelueuncop JelJut€J
piulU Inl e8ea:1ug rolr,r.r.rd nc epricnpord e4urp 'runce gugd rS €lBOJeouJ
ug giueuoze; u1 eund 'esuelur rS epun3o"rd 'ee;rqesoap utacuJ es ner8 IEur U pA uooun
'JoJ€rue ap IruelueurnJop ppour EI else 'lnJuo
IJIqJI rps Jolruerues JEsrun[roc ep eJ€ eJec rolne
un ep leerJ 'pt:e ep Inrtllld 'lullJOI rrolrncolur EugurepuJ €l ]uns oepr^ leurlg ep alale"redu

ep es€olouo8z ;o1epe;o eeurilnu urp uole,\ pug3 ep 'ru€ IlLupln ul 'Jle eJ€olnJ rS purrunl ep
ele]erelepe rurqosoep ps rSna.r uo,t '(riezr,te
Jolrrol€urnJpuJ InleJS gdnp esele rc eJ€ctJo elelJeJa u1 loyryelep e rS rnlnlqu€su€ €oJeruelle
nu) eunq alocelceds atlnru reut ]gJ pugzr?^
rS purlrc 'a;ea.r11nc p]€leJurou uud reunp e1 ':o1 uelniuplul l?l gugd lS toleJp€c €eJelJeles

'trglard-relur e1d41nur puereSns u1 ap pugdacul 'gcr1sr1-re rnl €el€tr1ec ap rS

'ecrlaod uJgorlrntuoc e1e erserdxe ep eleceolftur rep rnlnlcorqns eeletrlenlce ep tn8rsep 'epurdep

alaol pzeeztpln 'gge ep e"rodo rS elueurnuour J€lueluncop rnun e ere8ur,l.uoc ep ei:og

Joun ee;eluezerd nes rrJolglgc pugSrigul 'tege 1n8erd'urfnd retu nes llnut reur '1rqu1r,reur
'o-reluerunJop oleun 'e1;ed plle ep ad ecerl '1enzr,r. lnlcedun uud 'lnurpg 'gleuorie:
eec uud rurunu nu 'r€3 ellnur reur ed rol,tud

-:: :1:i:i+effffii-fFfi9$rl':F- :

.;€;

I(ANETo SurNoo, $
Insula,
1960

) ) Cu.tnue CH.tprtN, M

lnThnpuri noi, EWTB

7935 te'

,d|l&

scenograflrlui secondat de rneqtequgari din chip. Explica{ia cea mai simplistd e cea
toate specialitSlile, de la tAmplari la croitori,
cizmari, p[lirieri, machiori. ma;inigti, mecanici politici. Mesajul arlistic este, insd, mult mai

-etc. etc. apoi dirrleazd ca un gef de orchestri subtil. Atmosf-era tulburdtoare, transpunerea
intr-un linut ciudat, dincolo de timpul;i spaliul
pe actorii-interpreli, pe operatori gi monteuri, cotidianului. ritrnul lent, ca in vis, al mersului

atAt de mr,rl1i colaboratori incAt unele generice prin apA, inchipuie via{a sufleteasci din

ale filmelor par cd nu se mai sfArqesc. adincurile pline de mister ale subcongtientului,
$i in imaginea cineticd pot fi realizate figuri
unde fiecare om igi ascunde ndzuin{ele cele
de stil poetice; imaginea schimbdtoare face sd
se perinde in fa{a ochilor metafore, create fie rnai profunde, cdtre care drumul cunoaqterii e
prin compararea sau contopirea a doud fiinle lung, anevoios gi unde, deseori e imposibil de
pdtruns (Leutrat, CinematograJul de-a lungtrl
sau obiecte statice, fie, mai ales, prin
vremii, pag.22).
succesiunea lor in cAmpul vizual.
Mijloacele de expresie ale imaginii sunt
Sirnbolul rdsare firesc prin generalizarea,
deosebit de evidente in filmul japonezului
dublarea gi adAncirea sensurilor celor mai umile
cadre; ajunge ca operatorul sd filmeze de jos in Kaneto Shindo, Insulo, din 1960, total lipsit de
text, intovdrdgit doar de un fundal muzical.
sus un om oarecare pentru a-i da o siluetd Camera de fihnat pare a r5tdci la intAmplare
statuard, sugerdnd o hiperbold a personajulr-ri.
de-a lungul ldrmurilor, pe dealuri qi vdi,
Elipsa revine la tot pasul, prln sdrirea unor fapte intAlnind {drani, batreni gi copii, jocuri 9i

sau a unor momente neesen{iale pentru deslhgu- inmormAntdri qi atrdgAnd firesc atenlia asupra

rarea acliunii, iar metonimia rezultd gi ea frumuseJii lumii din acel petec de lume.
inevitabil prin reprezentarea pe ecran a unor
Mesajele poetice cele mai clare sunt trans-
fi'agmente de cotpuri, inlocuind intregul printr-o mise de obicei de filmele ,,de autor", izvorAte

pafie, caLrza prin efect, abstractul prin concret. din ir-nagina{ia gi exprimAnd personalitatea
creatotului, nediluate de irnixtiunea colabo-
in Caliiuza regizorului Tarkovski, trei
ratorilor. Charlie Chaplin a licut astf-el de filme,
personaje bat cdrdrile unui univers de noroi qi inventAnd totul, de la scenariu la personaje.
metale ruginite, ,,zona", pentru a ajunge intr-o interpretAnd lolul principal qi compunAnd 9i
camerd din centrul sdu in care nimeni nu cuteza
r-nuzica.
sa intre. Filmul poate fi interpretat in fel gi

$i Charlie Chaplin (7889 -1977)
Actor qi regizor de film englez, din 1913 in SUA. A creat filme cle autor, in care qi-a conturat tipul sdu bine
ilt cunoscut, comic dar profuncl uman, care infruntd cu iugenuitate nedrepttilile lumii, ca Picntl (1921), Gontm

ffi:.

st.
Sg,

[{, dttpi nnr (1925), TinrytLri noi (1'935), Dictntorttl (1940) etc.

280

L87,

slncpld eeulrtn8uu€lut" ,, ;:rYi;iitl,;".'"J#iH:
'ecrlqod
Ierlnu nu 'XIX 'ces 1n1tSrg3.s

e1 ercut,tord utp tdet,n E PJeJSotu]€ e8ee4ul

einltlsuocer',,tafuepuedapul eier4 Ilol ]ednd"
'lnl€ur C' o lelol lluoc gcrldxe eJec ellJnlqnsepep
purnlp^zep tS leutuoue urp putSer etfuede

ce3 1Sg esedep Joun IIJ€1€urIes J€I 1nuo"r1ed rsdq

ealnd nu 'pruur8elel o-Jlul ltueuod ',.1e-i1ue3
?ugeJ" utq 'esndnserd reop n€s eluolslxeul
LV6L eleuosred ep tS eretpeuuelut
Ie€luloel uerJo€rpuuneceps puglue.\ul eitqcs
/auax rflaaiq+al vI olJes o
'ss'1'rEM Nosuo D
]€llo^zap e tS leleldruoc € 'ncseuglel$ eec:tirrtr
196L 'rnlnrr€uecs lruolnv'g8r4ur eSeerlut elSecrq8
'a\!'tpspd es esedep :oun eere;rsuJ ulp eJec uI e1er8ere3

'xJoJHlJlH CSUJ1V v rn1 eirqcs el ep 1tu:od 'atutt.tBa1a1 InurllJ
(..uerce ep olooulq" ut) qzeezrleue uuJgg

uol InoIIIJJ 'tutSerut uud lecgrldrue atnqe4 tS
else ledtut Inlxe] .PSUJ IJosllV
snpeJ oU€oJ 'Ieclqo ep e3€J es

runc 't!gd ellnru I€ru ulp nes IJo etlnru I€ru ep

(g '8ed 'nLuatt ln8unl n-ap pltt"tSololuam) nu 'g1ep ern8uts o eleueJs €UIIIJ ]gcul slIII€]ep
'1e4ne1 srnol-uee1) (6'I3oA €Ae]gc rS 'pue1d e]€ol r€13 ep 191€ elulEulp eepe^ I3ocq3llH

pie;erdns o ed ]elcetord 'eurtunl ep IocIcs€J per;lv 'tn1 eerernSq;sep erndrqcul tS1 erec
mun plIJo]€P tgcep elslxe nu € ep €elellJ€l
urnJltIunolelnJ€'geloeuunoIsZrIeAdqtunu1dexee;e€le]srdolcevlu'ttn'ltnnl1enreud1eg
-ncrped ESuI plutzetd" 1n;er3o1eueut3
roltrpcstru € IS sJepan ep rolt;ntq?un
reo6l 'Iro',,l€cA€JJeseupoce" r1u1 rloilcneulceodseIpnuenti€cauJr€grulug1
eaJrlrq€]s'rolalerpec e'rolunueld eemztcetd
'upqurtqcs eleun IuelJelur iod lnll€ ul locelceds
uJ glsuoc erec tS 'eretulg Jp elul€ut 'tnlntteuecs
un €l op J€Iqc ecaJ€oap 'ectun pfueuedxe o
erdnse lnroztSe: eo€J o erec sd erieredo
uolelceds ru1ued pulg '.,nIA ed" lecnl e Irul€eI
else ,.1nledncep" n€s lenzt?u InlJlluecs
'pdr,u11 w "tol ollolat ep glsuruuelep PSUI else 'J€S3CeU
rulg IS nrl€e1 erlulp erlqesoep eledtcuu4
InlclJls e1 aprnSolelp pugcnpaJ'pzeeztlenztn'
*%* os ec €eec lxe] ulp el€ocs € ep elss erse;o;d
ep rnlntslJeueJs €cun6 '1€uncs pugr lnrurrd u1
'le1depe elnqe4 1n1xe1 '('c1e Inlnlpetu el€ III€]ep
purrJJsop 'rolsleuosred aprnSg ed ep etullul

ieu alec e1t{ceer pp€^ es Es pugspl 'unueld
ollnru Ieru ed eeut8eul pugllo^zep) eunds
lgcep llnu rcLLr gWJe erec 'tnlntullJ Inzec uI

'luglnc eJeoeIJ I€tuJolul es-npuglcadssr'griecs

ed glecnl g u ru1ued letceds Pslrcs Ererelll
erleerc o pzvq €l or€ rul€el ep pserd I

've pupd tS tcunle ep rnln;ur8olerueulc

rerfnlo.te € olJolsl o €s€JleJ ern8uts eelnd re

eelsec€ wcu! rJgztueJce ellntu ep ]g]E lncsounc

e '006I uI tulg uI glep eurrrd 1rupde e erer

',,]epfr€H" 'Eplld 3p uSy 'erqelec eueruor pdnp
1ry1depe n€s ru]€el ap esetd tode '91es ulp €3
elflzgl 'u1st,te; ep elocelceds ulp eunos eJelunu

eE'Intrb€ulr5.rrlu aoos^+rrlvnevdsJecul u I 'PIErwq e-:4tf"1e-'l-u---e' zerde:

e1 ep 'rn8rsap 'ltulod 1n;elSoleueulJ

NTIC ts nUrvflr suJNI flIiVdVdIAIOf

in teatru, actorul de pe scend simte prezen{a

publicului, ii percepe linigtea atentd sau

LeuRr,\crE Ot-n'rlrr, rumoarea, aude aplanzele care-l stimuleazi la

actor gi regizor, fel ca gi incLrrajarile suporterilor pe sportivi, pe
Hamlet,
7952 cAnd in fa{a camerei de filmat interpretul nu

poate anticipa nicicum rdspunsul publicului la

mesajul sdu, trimis ca o scrisoare intr-o sticld

pe ocean.

In spaliul sdlii de teatru, fiecare spectator

are locul sdu fix pentru care gi-a cumpdrat
bilet, la o anumitd distanld de scend. mai

departe sau rnai aproape, mai la dreapta sau

mai la stdnga, locul ce.l rnai privilegiat, cu cea

mai bund vizibilitate, fiind prin tradilie cel al

.,prin1ului".

Cinematograful ofer[ tuturor privitorilor

aceeasi imagine, vdzuLd, din acelagi punct de

vcdere, motiv pentru care a gaptea arta a lost

socotita cea mai democratd.

in cazul teatrului, spectatorul are gi el
senza{ia comunicdrii cu oamenii vii dc pe

scend, fiind obligat la o atitudine de respect, la

Dacd fotografia, denumitd ,,imaginea lir5 liniqte qi chiar la o linutd ingnjitd, dacd nu
ceolengsatrnAtdn.geLrai *cinseemmadtongArnacfd nu existd
tranp", are totuqi ca suport o foaie de hdrtie sau floricele practic
care se
de carton, dupd proieclia unui film nu rdmAne
vAnd uneori la intrare. Filmul e resim{it ca un
nirnic palpabil, tot famecul fiind ascuns in rola vis, lird consisten!5.

de celuloid sau intr-o cutie de tabld. Prin ce se ComparAnd aceeagi piesd, Hctntlet, de

deosebegte insd cinematograful de mama lui, Shakespeare, pe scena teatmlui gi in fihn,

teatrul'J Silvio d'Amico observa cd ,.spre observdm mai binc adaptarea ei la conditriile de
deosebire de cinematograf care e imagine
comnnicare diferitc.
comentatd de cuvdnt. teatrul este cuvAntul co-
in teatru spectacolul e impdrjit in acte care
mentat de imagine". O altd dcosebire decurge se petrec fiecare in alt decor, pe cdnd in fllm
din spayittl in care se desligoard comunicarea
ac{iunea e unitard, iar ochiLrl aparatului de
artisticd. Actonrl de tcatru se afld in aceeayi
incdpere cu spectatorii, ei respird cu tolii filmat o urmdregte cAnd in palat, cAnd sus pe
acelagi aer. Interpretul joacd in fala unei s51i
terasd sau in cimitir.
pline, stilizdndu-9i gesturile gi amplificAndu-qi
vocea pentru ca sd fie vdzut qi auzit gi de cei Centrarea alenliei asupra unui personaj

din ultimele rAnduri sau de la balcon. (ca in celebrul monolog ,,a fi sau a nu fi")

Dimpotrivd, actorul de fihn are in jurul sdu care se face pe scend prin reflectorul care il

doar pe regizor gi o echipd de tehnicieni, scoate din umbrd. beneficiazd in film de

fiecare ocupat cu treaba lui, el qtie ci aparatul prim-planuri care dezvdluie subtile nuanlc

de lAngd el inregistreazd ;i cele mai mici alc trairii.

nllante ale fizionorniei, iar caracterul confi- Regizorul Ion Sava nu se indoia cd
Shakespeare, dacd ar fi trdit astdzi, ar fi
den{ial al rostirii reduce tirada la goaptS.
prcferat sd f-ie cineast.

Alfred Hitchcock (1899-1980)
Ilegizor englez stabilit in SUA. De 1a primcle filme, ca Rebe'ccn (1939), 1a ce1 mai celebru, Pdsirile (1963),
exceleazi in crearea de suspense, arndnarea rezolvdr"ii unei situa!ii, crescAncl tensiunca aqteptirii gi tearn;r

pAnd la o extrenri irrter-rsitatc.

Sir Laurence Olivier (1907-1989)
Actor qi regizor englez cle teatru gi film, a stucliat la Londra. Interpret strdlucit al clramaturgiei lui

Sharkespear:e, a realizat Hnnlct (1948), Richnrd ttl III-len (1956) etc.

282

E8Z,

PJIUEJOUed eJspa^ '(uo.tn eJ [eJ u1) pcsuelegns €re1solule gzeere8ns

'Q75) uoalorlaSl ap op)ure'eugg uo1) areolcerord ep pl€le8op e;ec 'lerfrur orJ€IxoJJ InpJoce ep tS ttut8eut
,slNr,/D.tggv eJnplgc ep tieu;e1e 'tretdtuod ap sIZJelul
InlerrJoJ tS eerut-tput ep 'prnlctd u1 tS uc
^ lsoJ e lnloculceds 'aticetord ererl e pdng
gerSoleruautc ur 'e1ep alsa atsa,tdwl Dun"td
'runrsueJse etiezues roluolt.tud pugp 'uol€q 'el€nzr^ elolcaJe uud selu

urp l€rulg lustad un 'eletede 91 nc 'uellnruts r€tu pzeouorsardur lnutlg gJ Iloesep glln eS
'eorursoc €]eqJ€J nes Inuol\€ '1ruode,t nc
elcero;d es '"ro1uole1cads 1runle;druJ Jn!
ep '{a;ed reJpc l€ ed crtc ep €c pl€s o llrulsuoc '1nua:1 nc n€s Inlrqouoln€ no elIJIJp[un ep E]ep
'rrzalrr edeq uud Ierucol e8e4u r1 pgerSoleru
e-s '006I ulp slr€d ul ep pl€sre^tup etitzodxg
-eurc rflmu ed 'gIuIlcIA lluenep 1ruolu1ceds
nJlued 'erlcerord ap eiugerdns epullxe e ed lepg,t un eo gzeeuaJlue 1g tS eq:uosqe
II lnrulg 'erlentrs purugdpts 's1Se;op dturl 1gc
)lolHJJIH'V ap ep rJpcJeouJ lncq+ n€-s tnlndutl InsJncop uI
'$ao-ptou uud p,Lou u1 eqorde ps nes oJIIIJJ ps 'epe,t eJ eeoc nc ellJpl
'eJelnsoulq IIJeps,\ -delSe eredruoc tS-ps'elttserdtur pcseezedutl
InLuirJ uJ
apundse;oc e nrued I€]uozIJo lezeSe 1so3 IS-gs lnze1u rnln;oltnud n€p ernldlncs
rN\-}13 ,{dvJ )
e lnrq8unldeJ6 (S/t .ttlerutxorde ep eri.rodo:d nes p,mlcrd urp eolluls elut8erut pugJ od
u1) rnlnuerce ellJru€l EZEerrrJoJ eJec aJluouuu
'(pt1rygfpzllDuo ap ppu ums
eluau8es pnop olec uI epl^Ip o ea 'p1e{tut
'9]e1-1or1og'y'e,{ouer1'rg),,larunue eceolltu
eldee:p ed psndsuerl 'Elelnpc q8unl reru eec ed
ec ur-rd dlJeJe lseJe eetu erdnse pcnpord
rS rcnu rale]€c €JeJ€ uJ 'ea u1 apuudnc elnlsece ps ,Lrlcedser Inutlg ln1nd u tunJ" :else ueund
o-eu ps ourq e erec ed oJ€qeJlul e[IIJd
eznuelodl 'crq8unlderp rq8unt:1 Inun e plelec
'lnzgleJ ernqeJ] IJunlV'rnl IIJoleA erdnse
€nop e puguuoJ 'lucr1ra,t p3tplJ es eielpurnl eere;pd eu-npugcglpour 'guttunl pnou o-JluJ
und 11 a;uc rrleredruoc tS ttietcos€ ucseelilgls
o 'e1e3e gnop uI €leluozrJo g,ttlcedser eruq
%e
epedrul es 'aleclznlu elec nJ 1e3 e1 'ctuotue
pJoce un ale oJlul pugl€;ep 'ele8eut elueru8es

pnop ul plduerp elull eolro d"rpdrul e ru1ued

:eqJol e ec erdsep ulllultue eu qg 'erelSeueg

ur gru€es nc Iu[I pleJltupe ,.gul^lp etfrodotd"

n€s .(rn€ ep ueuntices" 'IunISUetuIp Enop eJlutp

nY 17lqrsod gseoluolru€ I€tu €ec erieler pug8ele

InlnuEJJa e ,,aur^Ip 'nrnlcrd e rue ep IIru ep efueuedxe ap ltlhls ps eleod Inl BeJllultue '1n1ecu1 nc 's:eolpuun
rari;rodo:rd" earaurjqg r e-s 1nge,r8ol€ureurc 'lnulrJ ]ln]gol€ else eJec alelrz uJ reop tS rnl ee]€]nou ap gsnpord
urp euerSoloJ raJpJeg el€ roleJ epundseroc
eJ€JrJr o lndecul el e Lulg Inun IruoeJe IJoeuIl
elec 'rnlnuene rczugd loprirodord eeJIIIq€1s 'elelrpqruodslp 'J€p Inun IIJIuTIJd e rS ueleud
rulued '606I ulp 'sue4
e1 ep leuotfeu:e1ut un nc TIJIUI9IuJ elrnonq Ic pcIlJJ e;edstrc
1nse;8uo3 el leldope 'prepuels letuJoJ €suJ gurueesul nu eteztluerJSuoc ap InUoJE

ep rS runrsuetulp ep 'tSelece naletu e Inulg '3o1erp un-Jlul ec 'tlSelegns IJnoJe ;oltudord
[repel e;ec ed InueJce 'eJeul IeLu n€s pclru IeuI
'upun1o; nes pl€l 'q8un1 pIUeJ o gsug ee,te eleod erdnse rS rup 'rrrgrcnl erdnse pleJluoJuoO

nolqq un pceq'(alectznu eredo reun BJnueAn 'plualu eoJeuorzrl nc edeecur es ernqoJl 'Eue ep

e;edo e11e raJgclJo e tS ec 'urlg rnun ezrlauv

WTIf, IICI IINIDVINI VIUIIIf,

FORMA ECRANULUI

Ecranul lat - cinemascop, intrat in uz dupi lituralnice ale vederii periferice, mdrind supra-

1950, are o ldlime dubld fap de cea standard. fa{a perceputi, din care spectatorul trebuie sd-Ei
Imaginea filmatd, care se intinde pe toatd pdnza, selecteze singur ceea ce va privi cu maximd

v HeNs HoLBETN este insd imprimatd pe o peliculd de dimensiuni aten{ie. Pentru a-i da acestuia timp sd gdseascd

CEL TANAR, normale dar folosind lentile speciale, ana- accentele de lumind gi culoare care indicd
morfice, care o ingusteazd qi o inghesuie pe
Ambasadorii, 1533, drumul compozilional, durata planurilor care se
Galeria Nalionald, suport, urmAnd ca alte lentile inverse addugate
Londra succedd in film trebuie dublatd, ceea ce
la aparatul de proiecqie sd o ld{eascd la loc.
incetineqte ritmul montajului. Chiar dacd apare

un gros-plan, el este concurat de ambianla din

jur. ,,Ecranul lat este triumful elementelor exte-
rioare impotriva interiorizdrii", remarca criticul

de film Marcel Martin (citat de I. BArna).

S-a emis, de aceea, ideea construirii unui

ecran voriabil, cdnd mai inalt, cdnd mai lat,

dupd nevoie. in practicd, acest lucru s-a realizat

mereu, in cadrul ecranului standard, prin

compunerea imaginii, care poate fi ingustatd,

fie pe verticali, fie pe orizontal5, cu ajutorul

unui element de decor sau al unui personaj.

neutru ori agezat cu spatele, sau a unei zone de

umbrd. Rezolvdrile regizorului Michelangelo

Antonioni sunt excelente exemple.

1

Regizorul Abel Gance a creat in 1927 un
ecran-triptic in filmul sdu, Napoleon, cuprin-

f' zdnd trei ecrane cu trei imagini simultane

aldturate. in mod normal, perdelele negre nu

I' ldsau sd apard decAt ecranul central. Dar dacd

t;

ril

iil
I

In
fl f ,

fiiit

Anamorfoza, deformarea unei imagini pnn

mijloace optice, era cunoscuti de chinezi gi a

$ffit ) Asn- Caxcr, fost utilizatd in picturd de Holbein in tabloul
illltr
Napoleon, Ambasctdorli, in care, la picioarele celor doud

1927 portrete se intinde, ascunsd, iscdlitura

artistului, sub forma unui craniu (denumit in
limba germand gi os (: Bein) scobit (: Hohl) qi

care ld1it seamdnd cu un pe$te gi iqi recapdtd

forma doar privit dintr-o parte, de unde se vede

Iiilhl mult ingustat.
Filmul panoramic poate fi proiectat qi fdrd
lentile corectoare, dar atunci apare alungit pe

verticald, ca personajele din picturile sacre ale

lui El Greco.

E,cranul lat, impresionant. spectaculos,

adaugd de fapt imaginii obignuite doar zonele

ffilm

284

987,

9V6L 1r6L ]E.rlEd uurJq p-rcpuEls ue.rJ3
'JluzaoLg PJ uaal

^'NrstsNqslE I:rHcltfs

096,TI\'OaItNnOluJa,a\Vv

ors)Nv]lHllhl v

'(eurgg'1) ..ayqrsod e,rrse;dxa ereln8uulce;

olorrrJo.+ o]eol lnlosq€ o,IeJo €s 'sol ap n€s

sns ep 'e3ugls nus eldeerp erdsurp eertredoce

urrd 'ppqedec gurJoJ ern8urs" ec '1e;1gd

rnlnuuJss Eoepr It6l uJ l€suel P ulolsuasta

reqS.le5 'updncoeld tSu:o1ece e eJeuun €J

'dtr.r1 u1 oJEJ os e:ec leluoul
uud rezrleup Incol ul guu]lnutls pzIIEue o
EJrpB eJE 'eleJalel e1u:aue8 tut8euit enop Jolec

l'nlerllelelellpEepJOueEqlrJoErpuuegryplJelcuuero eaut8eurr 'pleppllv
'gutluefues uI rurup

un ed purnlgSrpur uoelod€N lnl €Juuue pugtuaz
-erdel 'eculeuus neJa al€JeJE1 rut8eutt pnop

elac 'pp1rd ep 'rnlnuryg elorp€J ulp Inun-Jlul
'eluretul eleuoz g;ude gs pupspt

'loruo8z p.rq; eged o el nueppp es elelepred

'nrleds ur eremSqlsap oreru r€tu o ep oIoAOu eJo

VIZIUNEA SPATIALA. CADRA]UL

Ca $i in picturd, cadrajul inseamnd Planul mediu prinde atAt subiectul cAt qi

circumscrierea spatiului imaginii. in interiorul cadrul, echilibrat.

ramei tabloului poate fi grupat gi cuprins tot ce Prim-planul aduce in fald eroul imaginii.
intereseazd, alcdtr"rind ceea ce s-a numit ,,o
compozitrie inchis6" sau, dimpotrivd, cdmpul Planul american il aratd vdzut pAnd la

genunchi.

pdnzei prinde doar un fragment dintr-o lume Gros-planuleviden{iazi un detaliu al prim-

planului, om sau obiect.

Capacitatea de a se apropia foarte mult de

ceea ce privegte dd filmului for{a de

impresionare necunoscutd teatrului (care se

obline doar par{ial, privind cu binoclul, gi doar

atat cat pennite pozilia spectatorului fald de

lffi scend). Am[nuntul, pus in valoare izolat,

devine un element simbolic, poetic, purtdtor de

ffi mesaj, pe cAnd contextul inutil din jurul sbu

dispare din imagine, nemaitulburAnd concen-

trarea asupra esenlialului. Uneori apropierea

produce deformarea imaginii (folositd in

) ANroNrllo filmele ,,horror").

Expresivitatea imaginii cinematografice

DA MESSTNA, depinde gi de unghiul de filmare, care indicd

Rdstignirea, sec XV, locul din care e vdzutd, acfiunea. Migcarea
Muzettl Brukenthal,
Sibirr aparatului este principalul factor dinamic al

filmului, rnai importantd decdt deplasarea in

spa{iu a actorilor. $i in acest domeniu experienJa
picturii este o mind inepuizabilS de sugestii.

Cnticul Eugen Schileru, vorbind despre

precinema, remarca intr-o icoand din sec. XV,
kg Rdstignirea, de Antonello da Messina, aflatd,la

: Muzeul Brukenthal din Sibiu, toate migcdrile

posibile ale unei camere de filmat, de la

vederea frontald, la indl!imea ochilor, la

urcarea ca pe o macara, de-a lungul crucilor

pdnd la rdstignili, la plonjeul din zborul pasarii

inliligAnd peisajul, folosind traveling inainte,

intinsd, care scapd in afar5, nelimitatd, intr-o apoi pe orizontald, pentru a panorama drumul

,,compozilie deschisd". Daci in pictura imobild pe care merg oameni gi cdini.

poate fi gustatd o grupare adunatd, centrifugd, in film, pozilia frontald e desigur cea mai
banali. Ea poate varia, urmdrind, de pildi
staticd prin excelen{d, domeniul fihnului este
desigur cel al migcdrilor centripete, pe care intr-un dialog, cdnd un interlocutor cdnd pe

camera le poate urmiri prin propria ei celdlalt. Aparatul se poate migca pe orizontald,

deplasare. incadrarea permite alegerea aspec- rdsucindu-se in jurul sdu, descriind un peisaj

telor asupra cdrora se indreaptd atenlia 9i intins sau urmdrind o fug6. El se poate roti insd

stabilirea distanfei de la care sunt privite, fixAnd qi pe verticald, privind lumea de sus - in plonjeu
(ca din turla bisericii, in tablourile lui Bruegel)
cuprinderea, delimitarea cAmpului vizual. jossau de
in contra-plonjeu (cum se vede un
in film, plan general denumegte ansamblul
monument). El poate sd fie deplasat, instalat pe
panoramei.

286

v66L /Wl!flau ap ptaa o
'Er-ilNl.J NVtJn.l ^

nrous^ v3J)IIt\l rozrSar

'o8uaplaT u1
yinNy'ryg vNrc-rodoE'l

'nrparu uEId )

lzSL'IlaaQ a41 puu '3ur1e.ter1 lndecrad e lnrieds 'eyirgdsep rJ lod nu lndurq rS
lnrieds JerSoleruaurc u1 'epe,r. es urnc gdng
qsall aqlr! ep oriel€lsur gSeeJlul o n€s elo orluJ eluqlrllrlcs
'rnlnroqzgr rS nrn rolauulcr,t
'ldsg'1rD NHol nErnqeJ] eJ€3 e^rlcerqo ollnlu r€ru Psord sJnSuIS
ele orqruns eletenlrs l€punJ ug rS eltctreg lllluleJ
rS o-JlurJd laJlsu pulnsolul 'edeoJde Ietu nes
reun € gseourutnl eeur8eur 'ellJeJlp unueld
osuvS vJ3x3 auudep rutu eJulc eeJepo.{ e}Ilrued ]o,\rd rnun €
3-rrcn s gJ o -Jlu rJd e Jex' In - w o o z' eltq?uB L q I€ 3 oJ ed '1ag rSelecu u1 sndo E 'V661 'lo4nau ap
'uETd-urucJ...... ) )
piuelsrp no lrt..qcalqo ]eluelul E-s o,\rpods DrD^ O Inutlg u1 'arp1ur4 u€rcnT ynrozt8ag
sx']-lxM NOSUO D 'e1e1ered runrlce rup€c ul eonpoJltll e mluad
rolrdrleduoc €er€IUIU rutued :Zg6t utp ezBelep
'ue1d-so.r3 .r. ; ; rnlndugc eorurougpe lrsoloJ € selle A uosro
gJrlc€Jd relrr eal pcruqe] eeJeuorlcoJJed
'(eurgg'f "'"ro1e1rlcetord euolcere,tl
'(ege"rSolerueulJ ep rolllpllsre^IuI] e[€
ed lrpg,tze e-l 'allElpq o pugruJg 'giupgl1e ;er
al€rceds rrioos uI) ellul8€trll pz€e4sl8eilI ereo
'rn1erg81nq InJol ut lerede un leoutue e'ppedgz
€loltroluJsdo -qcruqel rs gsqsru€ gxelduroc
ep rrgSlnq nc erelpq ep pueos o-Jlul 'aru€s
eJ€lruoJ o sndurr e eJ€[rlu ep e]ecrldruoc rrJn-]€l o ap n€s rrqgJoc raun erord ed eq '1ec tnun
-edu uelugdgls 'sralur rS ueld-urrrd el IeJeueB
ynueld u1 ep rrut8eur u eregpdep nes eretdo;de eereurds ed eq 1eur1g ep 1nle.rede le8ey e eou€C

ep eerecSrur gcrpe 'eunrzrnelal rS agerSoletueutc leqy 'elrpeur unrq8un epuudrns € rulued

ul plrsoloJ etferedo else €er€ooJsuuJl '(nueqcng 'CI FcrlrJc €elurtue rS1 runc
pdnp) reuolcr1 €eleJ ed urnse4 nc ereqturld
'eunueplolulp roltlSeeurc e pledrcurrd uurelqord
o p]€rillg lsoJ € pugJ '906I uI 'curdLue poru un
€eoc€ ep lsoJ e rugcStut uererlst8erul
'nduds u1 -4u3 '1nu{qo }soJ € }ceJe ep leJls€ u11 '8ur1e.ter1
url pugcaunl 'ue4 un ec 'eurS ed rorcnrgc un
3ol pqrs ss ernqsJl eeresuldep J€l eJussrru urJd

DRUMUL COMPOZITIONAL

AL IMAGINII DE FILM

vv [. L. C.qR,rct,c]-L, $i in film drumul compozitional se luminii qi umbrei qi for{a de sugestie a culorilor

O noapte furtunoasd, desfiqoard la fel de firesc precum in toate ca qi excita{iile polisenzonale detenninate de
regizor Jn,rN Croncrscu, celelalte arte vizuale. doar cb aici, prin
materialele infEJigate. Reflectorul scenei atrage
1911 mi$carea succesiv6 a cadrelor care se
atenlia pe rdnd asupra personajelor sau
v R,qpu BErtc,qN inlocuiesc unul pe altul, poteca i9i schimbd
mereu direc{ia gi parcursul, surprizele se detaliilor semnificative, in ordinea stabilitd de
ca Ricd Venturiano autorul filmului, pentru a-gi cornunica trdirea
precipitd qi se leagd intre ele.
ModalitAtile de structurare a imaginii ramAn sa artisticd, a cirei tonalitate variazd dupd cum

aceleagi, folosind liniile desenului, valorile elenentele infrliqate se acordeazd intre ele sau

f- *' "3E€*i.f::*t*h# se inf-runtd.

+dL1 Urmdrirea drumului compozilional static
hJ este inlocuitd in fihn prin antrenarea privirii pe

i#' direcJia migcdrii, a cdrei viLezilpoate varia de la
lenta ridicare a unei priviri la amelitoarea cursd

de automobile sau avioane. Spa{iul poate fi
strdbdtut in toate sensurile, in profunzime sau
venind peste spectator (ca celebrul tren al

fra{ilor Lumidre).

Ca qi in teatru, memoria reiine din film

cadrele cheie, asupra cdrora regizorul s-a oprlt

gi a insistat, dAndu-le valoare de simbol.
Sd luam ca exemplu cAteva scene din filmul

O noopte Jurtunoasd, de I.L. Caragiale,

(scenariul qi regia Jean Georgescu), una din
primele realizdri ale cinematografiei romd-

neqti. intr-r,rn cadru memorabil, Ricd Venturiano

(Radu Beligan) e vdzut compunAndu-gi celebra

declaraJie de dragoste (,,Angel radios...") care

declangeazd intriga. Plasat in dreapta ecranului,

el e conturat de linii oblice dinamice, care merg
spre stAnga, repetate de umbra lui (direc{ia care

treze$te in privitor impotrivire, spre deosebire
de cea din stdnga spre dreapta, cea activd).
Personajul este caracterizat prin joben, baston
gi intreaga linutd cu pretenlii sociale, cadrul
contrastant constd din masa sdracd de lemn 9i
reclama de bduturd a cdrciumii. lmaginea e

caligrafiatd cu claritate gi nen.
Scena prinderii lui Ricd Venturiano, incol{it

din toate pi4ile in casa lui JupAn Dumitrache,
e filmatd de sus, pentru a cuprinde qi detaqa
intre ele personajele, ca qi perelii oddii mici
cubice, definitd cu rigoare de verticale qi

orizontale - repetate de dungile scoarlelor de

pe podea. Imaginea inregistreazd un moment

de suspans al filmului, dupd care va urma

explicalia 9i finalul. Filmul O noapte

.fttrtunoasd a fost realizal in anii '40-'41, in

condiliile grele ale celui de-al Doilea Razboi
Mondial (cu toate exterioarele construite in

288

687,

'al€rg€rE3 ''I I ap airqrs rS alalnu 'lsaouqtnl aldaoLL O /llnpntd 'Jla a+elrurJe Plrqasoap o eaAE aJEJ ap F]€J

urp rode (ZfOf urp el anosuts O +erlsnlr V 'OZOy urp) rl3arnrng

ieuorie51 In4eal e1 "lp) rSey In4eal +Errnl e ';erSouars rS lsrrnlerrrur 'rol€uasaq

(zget-geei 1p;nbtf Iarnv

lulat ap tidott taun usrAe)a+plrienrre ap alua+ nr arurrJ rs lezrlear o ,r" i!??uJ) ,iiiii^':€]iilt:r:;;::'iill
ptiual rcde 'ilSaugruor ret;e.r8o1euaun e plrsnar eturrd 14oros '(gtr61) pstounl.Lnl alduou p nr pugdarug
ulp ,srre4 u1 1enn1 e (9761
'aler8ere3 ap airqrs rS nr1ea1 ap asard allmu reru +pzruprra V 1up 0I ap dur4,0€6I rolre rS Jsrrpua)s 'rozr8ay
/uttlrN luomry 'ft26L'!z o n4uad .LatLotlty'tr) aurp;
alarurrd ednq 'n.r1ea1 rS uy; ap

G eey1.11Ot) n)sagroaC u€al

e erelurp ep slelrcedeJ pls€eov 'e:elrgdep

uJ pU€ es eJ orJ 'ue1d ymurrd eg 'lcurlsrp ppel

es ps pugspl 'rou sp spedep r€ur n€s edeotde

reLru guoz o epedunl elare e rulued 'rur8erur

rr8erlul erdnse erg '1cund rnun urdnsu er1

'1u13er rJ eleod'1eger3o1o3 ep Iec rS ec '1eu1g

ep 1rye;edy 'srce"tdrur e;ede :nl urp rnlndurgc

Inlser lo] ec drurl u1 (gurler ed ep eueqlu8 reled
elolnlec nc) relc ruepo,\ IJ 'loerqo rnun erdnse
€aJrArJd rurlurie ou goep 'leuuou poru ul

'tel'ulu ep

rnlnleredu rolrluel epiglerrdord pugzrlrln rS ece3

eleod es seJolur ep JoleJluoc eererfuepr,tg

',,elunpug8 ol-npurlrc'roleleuosred

eelslrturlur ur puezunJlpd '1e;csrpur rurlrJd

l eJuJ urJd" 'ocre3 sIJueJC eeunds ',.elaqJ op
erne8 o €c e Inu€JcE" 'nezouurn( lnl mlnrqco
*
e - pugJrJo rS epunuo nriuds u1 eereseld
.EAISOCCNS €e]€]rnorqn purpugqop'gilnuSrqo plercos erieler

unueld ellnrr reut {gcnq urp ozaluoru es ps aprerd lruolrlrJd 'roleleuos;ed u eleJoes eier.t u1
oroleu eU ps EJq+ 'aurzurgo;d uJ eJ€ur piuetsrp
E 6t-LV6t epun4pd Inurlg 'rnlnrletap eelezrleroJ uud
'nlsf,luoaD NVSI o 'ulSou rrqoo qns 'e1eqpr1s eluod leuos;ed 'reurleJ reiegerdns el€ elrleuolle eprjelrcxe

JOZISAI un'rrfrpuoc elsac€ uI 'eJruoJturs '€selu ep euoos rS ecrlqo uud psrusue:1 'roprecSrur €crueurp

'psvounl.orl aldaou 6 loun €eJeoldue lajtse lnuriqo e 'ureJsuesrg purJ9rrun selu r€ru rJ 'JeJelrl InrJ€rr33s purJprriln
'E]YrDVuvJ -l I ^
rS ec 'se11e16 uosJo '(1nuud nc 8o1urp ur 'noJe r€urnu nu e1Salc es eeundce 'serelur op eleJlueo
eelrop I€ rnun €er€ol€A IoJtse elSepugqop oreJ)
op cr3o1 1€uruJelop e ynlerpe3 'e;eorcrd
'ue1d 1nur11n e1 lnuud el ep 'plurreqc e runo
ednp 'eres ps rnlruol€lceds ee:r,l.rrd puglr,tur - -uJ eleol ugurgJ IIJU ele elec rrur8erur e1e
'lndurec ]o] r€lc ep IeJ el €pel es €s lgrul IOJlse
4Se-rg ep8el rulg uI rS 'epe.t as unc ednq
elelquel ezel3er rS-gs pre;e-rd uozr8ar rrun 'cle rulerrree'g'nre8nrg rupu€xelv'ue8rlsg
'lcelqo Inun nes
npea ed 'uolce ec rer 'ur1.teg EI ep rrJorqceu
leuosred rnun u:dnse pugl ed €lnru IJ rS 1ru1uec
reop gurrunl uJ ppe^ es ps pugspl 'Erqun op 'sue4 e1 ep rfrue.r. €zneluoru o rS ;oluredo
oleq un no nss rnlnlrlJerqo alrur8reur eoeunlul un 'ncseurluelsuoJ In€d lmolrzoduoc ep
e Jtzl:rtut' lplnb l,t I eJnV Inuer c ger8 e d 3erSoua c s
qIUqJleIJruDol'ncr€.rred;uer1e8erer tuuttIdeJvelnp'eoluetcouj1e'i(uuerolsorzp
uc '(sue4 EI ruu 0I esercnl etuc) ncse3toeg
alFeJIp nc rolelrluol €ereqrilrqcs uud eecg
es tlnruep reu) luernc gllsolo.+ else reriuele ueel ed rozr8er €c pue,\e 'nuerqcng '1 'g 'cr1r.tc

unq r€ut Ieo op rS edo4 uol JolJrA Iruolrlcs
snpuoc 'cgerSoleueur3
rS lruozr8e: op
leuoriep rnlnrorJo I€ sooJns lnurud
]soJ V'erfdecxe ap edrqce o nr rep '(eueurSnp

eleu€orl€ rulued elrqrzrl 'gpe4s ed ;o1runun1

IlJacrzJelur u) rnlnlegnLuax eznex urp orynls

TIMPUL 9I RITMUL FILMUTUI

MONTAJUL 9I MIXAJUL

) S. EtseNsrsN, O migcare poate fi rapidd sau lenti, lind sau Un grup de cadre legate intre ele prin aceeaqi

schifi pentru smucit6. accelerati sau fi'Anatd. In toate cazurile, idee sau filmate in acelaqi loc formeazd o
Alexandnr Neaski, ritmul, pomit din muzicd, este cel care defineqte
in ar16 desldgurarea armonicd in timp. secven{d. Dacd echivalentul in limba vorbitd a
r 938
in filn'r, ternpo-ul acliunii este dat intr-o bund unui cadru ar fi o propozilie simpld, scur16,
mdsurd de migcarea aparatului de filmat, plimbat secventa ar fi o frazi complicatS, ramificatd.
lent, monoton sau deplasat cu miqcare rapidd. El
Unii regizori se alnbilioneazd sd filmeze de la
depinde de viziunea regizorului dar qi de
inceput, definitiv, ac{iunea, lipind doar
intetpretarea operatorului, care este ,,ochiul viu",
secvenfele una cAte una (ca Hitchcock care nu
{
,,trdgea duble" gi nu arunca peliculd).
cu reac{ii personale, imprevizibile. De aceea, o
bund colaborare intre un regizor 9i un operator Ritmul unui film este insd ob{inut mai cu
este, de obicei, urnarea unei afinitdli reciproce qi
a unei indelungate colabordri. seamd prin ,,compunerea" lui la masa de montaj.
Acolo regizorul gi monteuza (de obicei o femeie)
Fiecare imagine inregistratd pe pelicul[ e o
revdd tot materiaiul filmat, selecteazd secvenlele
fotogramd (24 pe secundi). O succesiune
cele mai reugite, taie ce nu trebuie qi asambleazd
neintreruptd de imagini ,,cititA" de camera de luat
buc51ile de peliculd in ordinea doritd de regizor
vederi din clipa inceperii filmdrii (comandatS:
,,motor!") pAnd la intreruperea filmdrii (coman- care simte cAtd vreme trebuie sd dureze in
dat6: ,,stop!") se nume$te cadru (aten1ie,
cuvAntul ,,cadru" poate sd insemne qi cuprin- Mfraocn{iutanjiudl e(sineceunndg[le-zdfie,c,acruettginesgt,",fieincargeetcmadarnud.

derea cAmpului vizual al camerei de filmat, prin ,,Schnitt") este, desigur, faza cea mai palpitantd a
aseminarea cu o picturd incadratS, inrimatd).
credrii unui film, momentul in care autorul lui,
dupd ce s-a zbdtut sd stdpdneascd o armatd de

colaboratori (care doreau, fiecare, sd-gi impund

personalitatea), rdmAne in sfAr;it stdpdn pe

crea{ia lui gi-i dd forma finald la care a visat de la
inceput, dar care s-a imbogd{it pe parcurs cu o

mullirne de idei, asocia(ii gi sugestii poetice.

Montajul este cel care traseazi de fapt
drumul compozilional de ansamblu, firul
conducdtor al intregului film, atrbgAnd atenlia
spectatorului pe rAnd asupra centrelor de

interes eqalonate pe parcurs, impresionAndu-l
prin varietatea qi contrastul 1or, ca intr-o mare

picturS, desfrguratd in timp. ,,Ce este zAmbetul
Monei Lisa altceva decdt un montaj de aspecte
infinitezimale? Cum se poate expllca altfel
construirea lui gi fascinalia lui?", se intreba cri-
ticul Eugen Schileru (Preludii critice, pag. 231).

Eisenstein remarca: ,,O aldfurare de doud

fragmente de montaj seamdnd nu atAt cu suma,

cAt cu produsul 1or, rezultatul calitativ fiind

superior ambelor" (BArna, op. cit. pag. 208).

Prin montaj pot fi stabilite comparalii sau

metafore, urmdrite destine paralele etc. Tot el

eliminb timpii mo(i, scufteazS lungimile care ar
slSbi tensiunea (Voltaire spunea: ,,Secretul
plictisirii e de a spune totul"). Montajul este insd
cel care dd ritmul filmului, ,,pulsul", bdtaia inimii

lui, dupi expresia lui Jean-Luc Godard. Trecerea
de la un cadru la altul se face, de obicei, prin

290

167,

'(691 '8ed 'lnce-rl urp epeosrde Joun

196l 'f\^\iM -\Irol ',.13e9 ep ee;nppd uud eiua8rllp nJ") plnl+ €eJ€l€cJeJur ':poq-qso1[ e]Serunu as ec eoeJ
nriuds un-r1ul gnurluoc euntice o pugdacred
'svrDnoc ){}rr) urrd urlg ug etern8g 'todeur rJaJJEoluJ 't.ttlutute
'gpe es epun tS elSe,tud oulnue ec naleru etlS
'ua,rJ utp ti,trJotuo) ,^ ep pldme.qur lJoesep else tnlndup tueS;nc
ps IruolulJeds lgcug 1e3 eSe ut 'prultun eunIZIA E pJSeeJr+ EaunrseJsns 'nrlElep €[ nlqllresue
o-ilur l€luazetdat '3e.r1u1 nou urp l€spl alse e1 ep e8reru ropur8eur e pcr8o1 eerrniuplul
telnuednuerds8selrunordrreieu'derrspeerctSiuoJeIneleLaLuInerrefpucreIuntJile(ueluo;leuJoe1uUg8IAueO:;ngp
eurSeur o-Jlulp Eellop utp eluaurela) '(1n1auns our^ epun op uepa^ epne leuosred
1ou lnueyd 'olleleleJ ap
eareolgurJn ed erec un) leuns ad nes (1a epe,t ec luope^ - elSe,tud
E ep
leuosrad un) er,lud uud eg 'epurSeur ele ellul
suu.rls u8el os u ep tut8eut IeJEcerJ etftzodstp"
e8el e;ec ur Inpou uud a,nrleleu ttigltnutluoc
eJrerue.r SntlqclNl BUIIsIJJ uereoztBag epoleiil esrsp8 qtUJIrD 'AA 'CI 'El6l urp Ecul
'lirpueq ep sg 'ttSo: aperd ep eg oleluezerder
Jur-ls EueJrJauI€ etSololttu ur alEJ'Inlnpl ' (rolundurrloue ucunrsaicns

e1ai.ro3 ap ealelde.rp p"rgde ':e1olstd ctuSe:ts tS 'a.tepuelec'unseec es-uprrelg;e) IJnpoul ell€
uud rS plu'ta8ns g eleod erec 'rnlndurl €oJece-Il
Jrrrrol foq-,ttoc un 'lno.IJ :.IuJ uI '1n-..u-te1sa,tt"
€oJelu e nrlued fi upuo/'e1 a8rnca: eS 'gze4
'aricnpord ep -ielndod luLU lao 1nue3 ap
o gdnp ]cund un ec 'eiue,Lres Ieun eo-Ieleqcul
plllrqets 1si4 u utitpe;1 'truntice E pgruJ IEIU lgc qzeol€Lrutes (,,npuoJ" ez:Jue+ rrr) ruatrnlng
peJrJrJ uud'eefele'tn1eu elSelgu-tJn'elelcJeluoc
uJ elSedol es eJeJ rrurBerur oaJo)aunluJ
'EUrznp ep eleLullf uI ssle IeLu 'UeJIJJUIE
ln3erSoleueutc ep sndord 1nluqu11 'p1n8-rr,t o €J eJrlsaAod u1 puguorice 'e11e-r1u1
ererrn E eldol o '(.,Jueuauruqcue" gzecue,tg ut)

atrnJuplu3 o aJr{ eleod es ellJoJlp rurSerur pnop

e.nu1 'rd11c LLIB urnJ rS ec 'ro1 oatttlt1 A oanrpl

v GponcE MtHAlrA Probabil din pricina acestei tradilii a apdr-r"rt oboseald (mai ales dacd apare pe ecran $1

in Reconstituirea, atAt de neobiqnuit filmul Cetdyeanul Kane, traducerea scrisd a textului). Dialogul este
fbcut in 1941 de Orson Welles, pe atunci in extrem de redus in film, suplinit de gest 9i
regizor L. PINTILIE, vdrstd de 26 de ani, care a fost coautot-ul
1969 scenariului, interpret principal, regizor 9i mimicd, inregistrarea sonord se face, de obicei,
dupb montaj, pe forma finald a fihnului. Actorii
scenograf gi se pare cd a cusut chiar el unele igi citesc replicile privind filmul, la fel ca 9i in
cazul dubldrii in alta limbd. Procedeul dubldrii
costume. Filmul povestegte via{a unui cunoscut are avantajul de a elibera imaginea de textul

editor de ziar, ajuns mare bogdtaq, dar cdruia scris, dar gi rnarele dezavantaj de a anula vocea

banii nu-i aduc f-ericirea. Structura filmului actorului, cu timbrul 9i inflexiunile specifice
care-i dau fatmec. De multe ori textul tradus
rupe cursul firesc, liniar al biografiei, incepdnd
cu l.noartea eroului, amintind apoi copildria lui

.r. ) Vleottutn GiilAN qi relatAnd diferitele episoade ale vielii lui ca nici nu poate fi adaptat migcdrilor gunt
h Reconstituirea,
pe mirturii ale unor apropia{i. Filmarea actorilor.
regizor L. Pturtus,
1969 folosegte tot ce se poate face cu o camer6, toate Filmul Reconstituirea iqi datoreazd in mare

trucurile posibile pentru a sugera dramatismul, parte forJa de impresionare montajului qi
contraste de umbrd qi 1r-rmin6, de plin sau gol, mixajului audio-vizual. in paralel cu acliunea

de materialitate a obiectelor etc. Critica a principald (reconstituirea durd qi stupida a unui

remarcat, pe bund dreptate, cd acest film nu delict minor o bdtaie intre tineri), de pe

putea fi o piesd de teatru. stadionul din apropiere se aud din cAnd in cAnd,
Dupd aparilia cinematografului sonor' a
in fundal, strigdtele suporterilor unui meci de
devenit extrem de important qi mixajul audio- fotbal, in puternic contrast cu scenele tragice
vintal, pentru a alterna 9i a impleti cdt rnai din imagine, iar la sfArqit, cdnd unul dintre
tinerii ancheta{i rloare, porlile stadionului se
firesc cele doud tipuri de mesaje care,
cumulate, risci sd provoace confuzie 9i deschid qi mullimea trece puhoi, nepds[toare.

George Orson Welles (1915-1985) teatru gi film. A interpretat roluri importante, a condus teatre, a Pus
in haine actuale din1937, a produs panicd transmifAnd la radio o
Actor]regizor gi scenarist american de
in sceni"ltilius Caesnr, cle Shakespeare,

piesd despre invazia extratereqtrilor (1938).

t turr-ratia Hollvr,vood. Cetdtinnttl Kane, rezolvdLrd in mod original structura scenariului (recompunerea
unei biografii din mdrturii) ca 9i pe cea a spafiului'

292

E6Z

s-ldr,rEf l'E'lurHS >

olnN f,c lursou ) )

oNll\a'Ivn :I'Ioon>I ) ug teSp-r8u1 €-s nes tlqpls € orIN ep Ueqod
'elsec€ nJ pl€lol e;tdoluoc ep 'lele;d:alut
ep ero^eu e Pc€p) oclSoloJoalelu eloc Juns [In3
'ereouolxs lilpuoc ep pugzurdep tc ectSolouorc rnlnleuosred E or.ulJugpe ug ee;e8aleiul rulued
Jol rrunrseccns eeulpJo uI nu oJe[InJ 'e1eigcnq
Elllrgpul pounul ap 'tetieco.L Plulo] erlrugp
ulp lnlnLUlU EJltrulsuoJ'psut lartqo aq
ap eldruaxa €uIouIJ ep IIJolc€ e4uud tS pzeeltc
'rrJeseru osJeAIp nc ]€ZIJ€IIIIUeJ e-S n€s ezexoq
oS ']uglnJ unlclu equtlqcs eleod as nu eJ€c
ps 1eip.Lu1 e '1ol Inun IlJeundruoc eerepe't e1 'erpr1op1 nes ereedseleqs lnl JIe eleJ ]uns

urnc 'elncsounolqJe aserd reun e oJazruarce

o-rlug pcuol €J€p sole teru 'tig1t1ec tSeelece
reJ es I tulg op Jo]oe Inun tS 'ntdtcuud u1

'lnluolel rutltrds aleod

es eJEc sd eerelop urp eped ceg elce;red erictp

o rS unuroc urp pltSet eIJoIue[I O 'oI]eIUeJp
InJolne op sIJcs InloJ pulpJl 'e1u1tleuos;ed

e8ee;1u1'lnlueruegoduoc'eereStfgul tesetd

€l€Jnp ed rS-npugqulqos 'leuosred mun eeletd

uJ €Jlur e ep €sJluelrl eJ€ lul€e] ep lruo]3v

TNUVIS - W]IT gCI TNUOIf,V

) M,rnl-rNl Dtr,rxlctt ploaie gi nu e suficientd cea produsd artificial in trecr-rt, regii $i nobilii. apoi actorii \ii
) GLrn,c C -tnntr actritele cie teatru sall dc operd oferealt
etc.) schimbd presta{ia actorului, cdruia nu i se
publicLrlui modele umane de prestigiLr, pe care
mai cere sd inve{e pe dinafbri textr,rl intreg gi sd-l
marele pLrblic se strddnia sd lc irnite, tot ei
debiteze gnur ci doar sd acopere cu prezenta sa
lansau moda in imbrdcdrninte. coafurd sau
sceni cu sccnd, pe sdrite. in acest caz, mdiestt'ia
actoriccascd incepe sd conteze mai pu{in decit rnachiaj. Prin audienla sa intelrraliolali,
personalitatea gi flaru,ecul, desigur gi talentul cinematograful a intrecut inci de la zrparifre
puterea dc influen{are a altor spectacole,
inndscut. Doar aga se explica ascensiunea peste
noapte a unor veciete pc care utt regizor le-a asumAndtr-gi rolul dc a intrupa in vedetelc lui

intAlnit intAmplitor satt faima de care s-a aspira{iile celc mai diversc ale oamenilor.
buctirat de la 4 la 10 ani Shirley Temple, pe
Arnintindu-ne succesiunea starurilol pe
atunci socotita cea mai iubitd stea a Americii. firmamentul cinematografului, de la nagterea
Specificul filmuh,ri a jucat cel mai mare rol
lui, acum un secol, gi pAna azi, vom observa cA
in nagterea ,,star"-ului ca model uman gi obiect adevdratul motiv al celebritalii la un moment
al adora{iei publicului. Apropierea vizuald, prin dat a unui actor, ca Ei al apunerii strdlucirii lui,
print-planuri, de fiin{a actorului dd privitorulr,ri
iluzia r,rnei intimitali care se stabilegte in viafa este schimbarea idealului utrtan de la o
reald numai intre persoane care au inldturat
generajie la alta.
intre cle barierele obi$nuite. Gros-planul ne Din perioada filmulur mut, de la 1900 pAna

lasd sd pdtmndem in imediata apropiere a la Primul Rdzboi Mondral, s-a pdstrat

trupului, in zona de aer de 15-20 cm socotitd de amintirea unor doatnne qi domni respectabili.
fiecare om ca proprietatea sa personalii, ca o
adulli, gravi, clr haine negre 9i palarii
extensie a cotpului. Accastd familiarizare, care
impozante (chiar gi comicii, ca Malec care nll
e de obicei ef'ectul unei atraclii, se confundd, zAmbea niciodata). RdmAnc tipicd infiligarea
datoritd filmului, cu cauza resim{irii atrac{iei.
unor divc ca Francesca Bertini sau Pola Negri,
La asta se adaugd repetarea intdlnirilor cu
cu ochii urnbrili gi pielea pudratS, foarte albd.
actorul sau actrila preferatd in alte filrne Ei iluzia Rudolf Valentino, pieptdnat lins, ct-t cdrare,
r,u.rci comunicdri posibile ca in dragoste. Predi-
clr gura micd rnachiatd, a stirnit probabil cca
lecfia publicului pentru anumite staruri are insd
mai contagioasd adora{ie inregistratd vreodati.
qi alte explicaiii mai complexe, de ordin social.

294

962, In-rEd nJ '1op:eg e]lr8u8 ep luluozeJdor lsoJ €
'(1erpuo111 loqzgU eolloq IE-ep tnleo alellsezep
J-OCrrVg Sllr)rug o,redal gs pJosrnqaJl oJec) Jol JolliulJpd ol€

(y961) sotzngvl qlllrgpul grunlr uud ertigSoqrul ep elrrirquu
tnncvT aog rS
grqJ 'riprepnlerd ep preqll gieL\ o €erop
roc)tvg :l.LLIrtEg
rS-JrpJ lnlnleJeull lnlpJpt '09. llue uud

'(yrdoc ep 'sourtunl ynual tS ppeleu 'eJeut

eaiun4) eeleyrnd nc (tiueutlueord ttfeuod
'pseourgc ern8) eluuotsed roltrnlpspll e Ie

lndrqc ed uereurqur pugAJOSqo 'ereolezuru1gd
o leJsesuoc €-r nuelqcns
ezrIEUe 'c InculJJ

'erJpleqcoc nc e8utdser rep 'ltqtlstzert

e8e4e ereo '.,g1e1eg oraurej" ep 1ndrl ppeor:ed

rSeeace uI ludnJlui e tlJIJleICl euelJet\

'guerodureluoc euepuotu

eeJelorJos u1 eesdrl r€Luool arec 'pxelduoc

rS gcugp€ prseoteL+ns piel^ o EJSernugq

es ps n€sgl 'pungord tulst8a; un-Jlul ']lldos

re 1nsey8 'u€LU re Jolrqco e qlslJl utserdxg
'0€, JoFu€ el€ eururrueJ

'a1uuBe1a elelurr.uSa.L rr1 ptecprqulJ lll'unlor

E-s ps€olnrq8un re €lenlls puec 'nIZJel r€tu

lrueA € €elulrJqeleJ '(puelcrpq) ,,euuo5re3"
gsunl'aldalp rrrlJoJ ur'pq€ls'02, IIU€

uI u€JOO sd 1n:gde € oqJeD elorC EZOpenS
'rue 3p 0[

ep durrl uog lnurelS€ ne-s rnl lnlugurou ad rut
'rnl 3zne3 urp srcnurs n€-s reLLIsJ ellnul IeJ i

ru'JaN v-ro.J 'uarlnl pJseeqrol ps ec€J e tulued unl€puecs

et€luoru ]soJ n€ pl€p o nu tS gtEcIJlsluJ
a eJelncru€d ro1 uiern 'pserd ut eloJtue
'rr3:er3o1o3 'eSr3e elacuolltut e1eol uud

rnlncrlqnd retluele esndut tuns elelepe1

'e;elrcrlqnd elJerqo uJ lerruoJsueJl
nu-el rnlnurlrJ IorJlsnput tt:e8eueur'roltrn;e]s

le erieurcse3 ep In]raJa puglncedg
' rnlnroqzgJ uelso?e"rp

pug;e.lerd 'rgd ug uog pund tS-ps '1uzt1t'trc

InrpJl nc ednl o ES €elu ',.selddlq" 'tJeull t€Lu
rue e,trigc no Joloc erie;eue8 ret '..e:tprelut,p

lrplelur lse II" :1nue8o1s pJasesuel IIZecu€JC

'lliolpq ur 'tgrn purqro^ rS eleo8 elareotctd

nc 'r8n1q uJ pleopJqrrl 'ato,r. uJ g3sEeJJ ES l€spl

CREATORUL FILMULUI - REGIZORUL

,,Regizorul... vede fihnul inainte ca acesta Din etapele de pregdtire face parte qi ale-

sd existe... este primul spectator", scrie lon gerea echipei de lucru: a actorilor, operatorilor,

BAnra (Dincolo de ecran,pag.244'), citAnd apoi scenografului, monteumlui etc.

precizdrile regizorului Rene Clair: ,,Autorul in sfArqit, are loc filmarea. Spre deosebire
unui fihn este acela care decupeazd scenariul, de teatru, un film nu se turneazd neapdrat in

conduce realizarea materiald gi efectueaza ordinea cronologicd a povestirii ci, dupb cum e

rnontajul scenelor realizate" (op. cit. pag. 253). posibil, uneori incepAnd cu sfArgitul. Lucrul cu

intr-adevdr, cele trei etape principale ale actorii e, de aceea, mai anevoios, acegtia
alcdtnirii unui filn, sunt decupo.jul, filmcu'eu qi trebuind sd intre in pielea personajului doar

mctn/ajul. pentru lragmenlul respectiv.

Decupajttl este o lucrare scrisd in care Regizonrle nevoit sd facd eforlul de a stipAni

subiectul, povestirea filmului este detaliatd pe ,,timpul" filmului Ei a-l construi din bucilele ca
un puzzle, prin operaliunea de montaj.
scene pAnd in cele mai mici amdnunte,
El trebuie sd domine gi ,,spaJiul", alegAnd
stabilind unde, cum, cind qi cAt sd se filmeze. imaginea unica (din multitudinea celor inre-

Scenariul poate fi scris special pentru film,

poate fi prelucrarea umri roman. a unei piese de -eistrate pe peliculd), spre a fi transmisd publicu-
lui (care, spre deosebire de teatru, vede acelaqi
teatru etc.. adicd o scriere a unui om de litere,
lucru oriunde ar fi agezat in sala de spectacol).
dar decupajul este crea{ia originald a

regizorului, reprezintd fixarea in cuvinte a trdirii Filmarea propriu-zisd este realizati practic

v > S. EISENSTEIN, arlistice pe care acesta considerd cd trebuie sd o de cdtre operator.
schil5 pentru
intrupeze in film gi sd o comunice publicului. Prezentat in cAteva cuvinte. lucrul unui
Alexandnt Neaski,
Decupajul e rezultatul unui efort de regizor pare insd mult mai simplu, dacd nu urai
I 938 ugor decat este in lealitate.
conEtientizare a propriilor fenomene sufletegti,
Ar trebui cAteva manuale pentru a cuprinde tot
a celor pe care vrea sd le trezeascd spectatorilor
gi a mijloacelor de conunicare qi implicit de ce trebuie sd qtie, sd poatd gi sd rezolve un regizot'.

manipulare prin care va stabili legdtura ctt Dificrrltatea cea mai rnare este cea a reuniri i

acegtia. Deseori el e insofit de schile indicAnd unor calitd{i diverse gi care de obicei par

fiv S. EtslltsLt tli, compozilia imaginilor gi plasarea personajelor incompatibile, cnm ar talentul poetic cu
inAlexandnr Nepski,
decor. Eisenstein ,,vedea" dinainte cu spiritul organizator qi priceperea dirijarii la care
I 1938 clarilate frecare cadru. se adaugi simlul afacerilor. Ideea unui film i{i

: poate veni intr-o clipa, dar e foafte greu sd lii
aprinsd flacdra arlei timp de luni de zile cAt

dureazd toate etapele realizarii lui, tras in toate

direcliile de o mullime heteroclitd de cola-

boratori, turnAnd in condilii deseori ingrate (e

-..ri- 4 suflcier-rt sd ne amintim de Reconstituirect).

--+lt - t*
* -f€
{lt*J.j jr
d*

.,1-l ,g *

:l!

296

167

'a+rpaur aJqeruor) unpJoJ€ rS rrjrzodruoo 'upJppJuJ uud os-npuglJeLual 'P)FullJ eaurS€rul
urJd sale r€ru +eurrrdxa p-s 'a[€J]aLu 3un1 ap rod€ 're]uaurnJop ap ]esaJalul ]seaurJ rode 'JIluJ IS tsll€uml

(tOOZ-ZfOt) ruoruoluv oIaBuEIarIrrIN

096L /n'u lnl.Q'a(f

Imulrt l.rlp eua)s
,INoINoJNV

O-IgDNYIAHtrIIN

z86T lauuop awl tp
auozartll.luapl'rp

!9967

'dn molg '31s airqrs
,INOINOINV.IA

i I

t LI ,.. .-.,. _,. I
i
lI,_ i
j

9L6t
'nqn dat vaunlsalot4' tp

'7961'asd4cX'31s airqrs

lNorNoiNV'I )

'PZoIquIS op IeJ un es-npulllqels 'elelpJ€
re eJluJ 'eurq retu eSeleiul es eJst nc Jo]€Jodo
ernqel eJec el ep €iu€lsrp rs ec '(lnJer8ouecs
srrrnue un nc lu€lsuoJ gzeeJr,wloc IruozISeJ nJ gsugJls oJ€Joqeloo ug) roleleuosrad etitzod
rS 1nco1 qclpq er€c Iec else Ie 1o1 'stcerd utfnd
'recrqo oC'ecrTeqJelut Iep€olJed allcluoJc eleol I€Ix nes JIruil ISIU '€eutSeutt .,ope,\eJd" eJ€J
Iec alse lruozlSed 'EcItsIu€ Ie eol€]Il€c ru]uod
uJ ]uezerd 'nlcog ells€A ec rieluol€l qslue - Irol '1ruozr8er IS €c pJnsput gl€8e uI 'ee;epundsqr
pUeod tS .L4cetqo uud eeut8eul etrSe^ud IE
-eJedo elsoueulod csouglrloJ Inlnlulg €IJolsI
"'m:Jzercdeiuorc e8eBe rE eJeJ 'lueruereduel nps lnrrdord uud o-pugrllu

nrlelop un oued o el 9p eJ€3'euluInlgzeol)eloc 'elnlrped pzeeletdtelul eJ€c lsIlualunJlsuI
u'rnulngcrlneurenduertioeclnoc€ropeeceIqeEpIS']sno€Jserr1grluuog1eerleedogd
rS elrurs oJ€o 'pIu€JSoloJ eJ€oeIJ ,l.IlceJe erec grqg8el ep p8ue,t o e;ede teru tcte 'ldeg
pzeerpe.lul eJ€c IeJ €suJ else lruo]€Jedo
u1 'g1ncrled ad eergde eA ec Jrexe pp€^ gs Inqerl
'PlIJop olueJls eJeJsotu]€ Inlnl€sled
Je eJ€c Ioc else lruozt8er 'yeept pout u1
ep € ru]ued lltuod ]ISdoA E ',.nSoJ InUeSeC"
uI 'rJnousd urp Arlse3ns Psnduoc Eu€ ep PJedo
o"ec plrpug8 'Itutserut l€ ]ueluele Iru93eg Intol
plrr8 nc ezr:,erd ruoruoluv olo8u€leqcllnJ

InTnuorvufldo -lnTou

SCENOGRAFIA DE FILM

Cel mai intin, colaborator al regizorului,

scenograful este cel care ,,vede", dar mai ales
,,face vdzute" inchipuirile autorului filrnului,

realiz6ndu-le concret in irnagini in material
def initir,. Datoritd lui, actorii igi schimbd
inliligarea intrAnd in pielea personajelor iar

decorul dobdndegte atmosfera doritd.
Dacd in teatru distan{a pAna la spectatori. dar

mai ales conven{iile acceptate, invitd la stilizare
gi pennite desfbgurarea fanteziei afiistice, care

poate melge pAnd la imagini abstrercte, in film
rluzia realitalii este condilia transpunerii
privitorului in lumea de dincolo de ecran.

Costumele, machiajul. barbile gi mustdfile

trebuie si para adevdrate. Doar r-nodificAnd

forma qi culoarea pdrului, scenograful poate
transforma total infbligarea unui actor. Actorul

Lino Ventura. in rolul lui Jear-r Valjean din
Mizerahilii, dupd Victor Hugo. apare in cinci
etape ale vielii sale, odatd ca ocna$, cu capul

ras, apoi cu barbd intunecatd, in anii urmdtori
cu musta!5, apoi cu favorili gi la sfArgit cu pinrl

cdrunt (L' Express. 1982).

In perioada intcrbclicd, tipul jLrnelLri prirn,
romantic prin excelen{d, era intrupat de Errol

I .^ ST.TN L,\UREL $i

,

I

Or.rVER HARDY

:] ) ALerRro Strrrnr

i

d

{
I

j

I

i,

I

I

I
il

) ) EnRol Flwr

ff

298

667 'urnlrlsqns l3 guell 3d IiPclpul ioJ ]uJgdEcu

J-)tv!oB t:-{}lHJt\nH 3t+ qs ernqsJ] nu urtsecP Jl?p 'Ilunltl ulp e]llosul

nJsszruLlg rclYu ellsrlo^ud eJeolu^ uJ Llnd sllln-uIelse^A
Ii \i NI}I]J,\I
'qs€3 ep JorJe]ur nes EpuJls 'lested '1e:nluu 1ac
rS ltiJsr\o\luog d
urlu uJ l.Io a]lnul IcrI eleJ ep e]so ltt'to)a(l
prJerSoLIals
'f,f lll NId 1 et:la.I 'eldnJ aloq8 nJ soltIgJPS
'aleluap JZa+o.rd urp
rnun 3l€ piueSals ep ellriuelerd pzEOpg,rt
'1o3o3 ap '1nuolsuq rs er-rg1gd rS ec '(-relllH Is sund
' lttozroa>I nrluad S13tt
o) rnlndurrl €porr uI ui€lsn4 'Jolo3 IS louos
'llslzallLog ncvll ) el ]nlrl [e3 EI cp 'Inlnu[$ ulJo]sl ulp ep€olJed
r8unl rcun Ie ,Ioluoole lert-r Inleo Iltlnleuos-Iod
NTI.]I;I IJ JIT}IVI I] ) >
Eeci€rrle^;]Snopu€ecesJeecc'uLIoIIlditeuqt JueulldJeulleJrupnsudl otul PtLntuIgnJ
e orezr,relo€JeJ ep nldutexe unq t€ut IeJ

'lessnl^i nes urdoq3 'puerrqn€el€qJ '0881

uud ep rJrJLruLuoJ "toltutud e 833 nJ pJnlJnJls
r3eeeo€ leJle op ee.te g8unlerd tn1 em8rg 'e1es
rr-rgi lnselelut uI ntsgI-IoES ep tS lep 'psuelut
e1so3e-rp o ep pqedec 'lotred slluerrloJ [l1o,I3

D)LtDlqDSD) u1 tedmlul e yeSog ,{e.rqdutng

'1erpuo141loqzqg ealloq lu-ep mlsr pdurtl r-rl
'rpros olreqlv u€rl€lr

Inoruoo ep nIZJgl mtu lelpollld tS tpqtlstze:r

J1oi1lnsreuJeeplntelqro{uqerusutsVoJ'eeeuenrlseeltcdlepcuegqtuetordpxoed

'crleled elecrpIJ elauecuglds nJ Etull 'ectlqo
rurl Enop ec 'srtiqns tnl EJeotcgtsntrAl 'Iete-IoU
IE lolrnueLll eJeu 'uoles op ^luods 'uu,(1g

Decorurile construite in studio reconstitule culoare cer scenografilor o solida formalie

uneori strazi intregi (acela9i ordgel cu ulila pe profesionald artisticd gi in primul rind talent,

care se afld saloort-ul, biroul gerifului, sensibilitate Ei culturd.

magazinul gi frizerul, utilatd cu bArne de care in Ciilauza tot parcursul drumului iniliatic

se leagd caii, a apdrut in nenumdrate filme nu a fost desigur decdt o fericitd folosire a unor
bdl1i, bazine qi ruine industriale, pe care un
westem). regizor gi un scenografinspirat le-au intAlnit in
cale, investindu-le cu misterul gi farmecul unor
Hollywood-ul a excelat in perioada
simboluri.
interbelicd in interioare somptuoase, cu scdri
Decorul poate fi insd fihnat gi separat 9i
imense pe care cobora diva maiestuos, cdntdnd,
introdus in cadru prin proiectarea lui din spate,
qi pe care incdpea o nenumdratd figuralie.
pe un ecran transparent. Multe urmdriri in
Expresivitatea ambientului echivaleazd pe
magind folosesc acest tt1tc, care face posibil ca
cea a actorilor, cu care intrd intr-un dialog
continuu, ac{ionAnd in acord sau in contrast cu personajele sd vorbeascd intre ele, in tirnp ce
aceqtia. Un explorator are de la inceput ca
ruleaza cu o vitezd alnelitoare.
partener {inutul sdlbatic pe care qi-a propus sd-l
cerceteze. Jungla toridd sau polul inghelat au Scenograful e deseori gi cel care creeazd
afigul filmului, care poate fi o produciie arlisticd
oferit mereu variate teme de film. In toate
independentd (ex. Revizorul, de Gogol).
cazurile, problemele de compozilie, desen 9i

) Folosirea

unor simbolr-rri vizuale,

Cdlduza,
regizor

ANnngl T.rRrovst<I,
1979

v Realizarea decorului rS

pe calculator in filmul <l
Gladiator,

legizor Rtot rv Scort,

2000

300