Nanu, Adina - Vezi (Comunicarea prin imagine)

10t

op rolgur?olog uiueuedxe lndecul u1

u roleleuosred e eerJe€uorluJenLl +oopJInepopntrJ'oJlee]

uud sleftrrp

e glecrldruoc reru neJeu €JnleJ€d€ pcs

gs pie.rul p Vy'qe;Souecs rS rroz

e ,.u8rsep-Sullq8ll" uI eerczrlet

'(.6y '?ed'$ol ap na.tnppd q olua8tpp n3
u1 Sn1rqcr11 'J op lulrc) 1ullleC urrcs ',.errlselod

'pre3 s orule' erurzun3 ord' uo1'ste o1 nc'lueuttlue s

'erSoloepr e €urunl - rnlntulrJ €rJel€ru O

eurun'I 'pururnl uud guudxe es Inlrls 'purtunl
nc erJcs es InulrC 'purunl uud alSergrl plncrled

ed elSerprl oc €eec yo7" 'ntqun $ nupunT

'rur8eulr u1 errpug8 ep poru un ec Jseeurc
rruporJo edeur8eur u1 rS eelurru ut uzesuorfcu

Inuesep 'elugrl ed lerlsr8eru! rJ e prq r€rqc r€C
'gerSouecs eJlpc ep Jolerunlsoo rS rolun:ocep

'l€punJ ep Inarloalpc€dspumgseele+pe'zlnersl€vd'us]1gzeeaoq')grern ecee;elcerord ug rS Iuoluoluv n€s ulelsueslg

LZ6t 'mln.topD lnl el€ elrueruod eleirqcs uerupr ppe^op
euecs reJ9carJ € nlquesu€ 0p rrJnlcnrls
'ttltllu3 rozr8a'r iuel erqrun e tozt8x aJlpJ ep eeJedecuoc ur nJcnl op

lu,to+s a41 slerurrd purslnpul elelunlo.\ ezelepolu ps Inlor pdele giuupodur o 'rn8tsep 'e1sa Tnuasaq
er€ (tqAII IIIJ) pzntlp 'pszo['Dsrns DqD o 'Z
"talolsosduu4dt6 : '(eluuozuesrlod epdelrcxs pugSuelcep)
ie;np erqrun pp rep eluezatdpzeaJerlar
tatntS nr,tI1 ,ron8a,r eleSrip3ul alol€rrel€u rS (rnlnluerlSuocqns
',rol.tjamzugdg ,(e1) sns ep 'plDdnur"td ps.tns o'1

Daillppd -.' > :leuosred tnun ele epunJord ;olauoz eerecrldurr gceo,rord

966t eoJ€ull'Unl rulued'elrnustqo eueJlJeure elelulu eruc) eereolnc '(cqeruerp 1nlcrguoo gzeere8ns

'^YMVNESTTD USJed uI lrsoloJ 'tuelsts un llllqels e-s lndultl n3 els€Jluoc rorpc e) EJqun rS purunl ep uole^
'.ro1 eleleds uI Jolceger '(e1rr1e1ep pzeernluol r-rS ernlcmls €zeor.uJoJ
toztBat
un pugzeSe oles roloilJlc€ Irupd uJ gseoultunl r-eJec'rerirzodruoo Jolelueruele elrrirodo,rd
'4oog molllcl aql ^..^.....
ploeJne o €eJc qIIJJIJD r$ 'soleluezre I€uI lgc rS 1nco1 prlpq e;uc) uesep ulp pllnrgrle elso

elelepoul ezesdq;ul rs-es neerop eJ€c eleJlJod uerce ad ep eec rS 'eur8eurr pU€ ecrJo €J

INTNI\ITI{ lIfV

V]VNZIA IISIIUCIXH IICI q]fl )VOT{IIAI

... VIVIAN LEIGH Scenele de noapte pot fi filmate chrar acelaqi tiu'rp, in primul deceniu al sec. XX. O
vreme, pelicula a fost pictatd cu pensula, in
in Pe ailpile adntultti, noaptea, la becuri, pe ldngd care cerul se vede
culori diluate cu apd qi alcool, introducAndu-se
1939 negru, salr ziua, cu filtre (day for night),
apoi tehnica combindrii celor trei culori de bazd
v Pe aripile aknhLlui, figurAnd tipica,,noapte americand" in care cerul ale spectrului prin impresionarea negatir'ului,

1.939, apare cenu$iu. Dramatismul unui film depinde ca in fotograf-re. Filmele color au fost produse
in primul rAnd de contrastele sale de valoare. in perioada interbelicd, de prin 1930, dar s-au
oragul Atlanta in fldciri rdspAndit la scard largd, pe tot globul, mai cu
Culoarea. Filmul gi fotografia, la inceput in
alb/negru, au fbst colorate experimental cam in seamd dupa al Doilea Rdzboi Mondial. Unul
dintre primele filme de sttcces a fost Pe aripile
=ffi vlintului, ecranizare dupd romanul lui Margaret
Mitchell. Autotul, David O. Szelnick, care a
ffiu
k* stdpenit gi controlat toatd produc{ia, de la

*.*l scenariu la regre gi scenografie, deqi a folosit

1+ foarle mulli colaboratori, a reugit si aducd pe
ecran tot ce se agteptau sd vadd milioane de

cititori ai romanului care fltsese tradus in multe
limbi. Pe aripile vdntului evocd existen{a 9i
devenirea genera{iei care a trecut prin rdzboiul

de secesiune dintre nordul gi sudul Statelor

Unite, rdzboi care a pus capdt unui mod de trai

arhaic pe planta{iile de bumbac lucrate de sclavi

negri (in sud) in favoarea noii orientdri citadine,

industriale, democratice (in nord). Persona-

lita1ile puternice, extrem de diferite, ale eroilor
au fost interpretate de actori celebri (alegi din

sute de candidali) ca Vivien Leigh, Clark Gable,

Olivia de Havilland gi Leslie Howard, pe lAnga

care a apdrut o distribu{ie numeroasd qi o

enormd figuraJie. Tragedia rdzboiului, focul
pasiunilor sunt transmise prin imagini putemic

contrastante, cu dominantd rogie. Panorama
oraqului Atlanta cuprins de fldcdri, cu mine

negre gi cerul putpuriu, aminteqte de cele tnai

tragice pAnze ale lui Goya. Succesul de public a

fost datorat gi exceselor specifice superpro-

duc{iilor hollywoodiene. Deqi a dobAndit 8

premii Oscar, filmtrl nu a fost socotit printre

cele mai mari reuqite ale arlei cinematografice.

Rolul culorii in film se aseamdnd cu cel al

muztcli de fond, care nu e specificatd ?n
scenariu dar care trdiegte o via{d aparte,

pdtrunzdnd in sufletul spectatorului. Culoarea e

muztca imaginii, iar melodia rezultatb din
succesiunea varialiilor de nuanle poate fi

urmdritd de-a lungul filmului ca o voce

distinctd. E,a reprezintd astfel o interpretare

arlisticd a acliunii filmului, care ni se dezvSluie

odatd cu aceasta, imbog6{ind-o.

Beneficiind de culoare, filmul nu s-a sfiit sd
se ia la intrecere cu pictura care i-a oferit o
sursd inepuizablld de inspira{ie, gi pe care o

slujegte la rdndul sdu. Deosebit de interesante

302

goE

w *€q J#€ **:..,, *
3*.
*{ , . hs '' q
"P
F €F,

i*

'le + rfF '

,-.- f :i
.:a#

9E6l 'SY rl:ro(l )ur) nJ '3lsrlual EeJd eusJS elaun elrqe]]od os rode 'ol8ou uorc pleoqz elp3 olsJd uoqlea

'n'itNNl IN .r-L\-1.)\ln erto.r -nsul ecul lrJolftlrleu lceluoc ep Eriezues duec un [uo.r eJr?du e.reo Lt! LlSoD uql lnvry;
't13og un1
'elenzrA euE ellPiJoleJ .ro.rnlnl P e.r?Lrors urp pleug eilre,\3es 'ppud cp 'plqelourur q
InLU|l Lllp !ue]s ^, -eJdLLil ep ueJ3lnd llnur no Je.rlur piurulsqns
pJqJ srA un rsJrqo 0p ]rlocos 3ls0 elec Ltllu 'rol lolrJolnll uilrelsrxe
ruep.rsisurv
'Lun)snl.\i L1iiog un1 urp isdrl e ep eupdep 'cleluezercleJ alalntldl0ur op elo-redopodec pug8al 'roln3rlod E gcrl€nroJo

'0681 ep elruJgls alDt.lozLras'tlod a/11/sa3ns ELLTPB Eleol el ESUrixe lso.J E ernjg3eu pogrJads

't.ron nt lndugj 'rriJoLlr ellUSe^eJd ep psurJdnJ olEllexo gcrlsiJoloc elelBd e.rpJ ur 'rl3oD up^ nES
'HDOI) \\rA v
lorJllrlrq Ie loqulrs un uc 'JrletEd '1nolqer apa.t urnSneD 'olc8uelcLIcrtN eo Lrqcloc rlsrUE Joun
re,reclo rS rriorn Jlupluczord 'qplld Jp 'lsoJ ne

-.}-':':*sf%3 :t",'-,:r: rq lFJ
:)) * ."', :ll
''*"-'*
"..r, 't ,.-.;t

#f,ffi*&:,. :L rrs";fii-r.:f}

TRUCA]UL CINEMATOGRAFIC

inci din 1901, Georges M6lids a fbcut sus, nu-i mai poii aprecia mdrimea real6 tar

tnrcaje pentru Dansatoarea microscopicd 9i picioarele se scufieazd, din cauza perspectivei,

din 1902 la Gulliver in fara Uriasilor. Titlurile ca la pitici.
Decorul poate fi inclinat gi filmat ca qi cum
indicd de la inceput nevoia de a modifica
ar sta dreptl ceea ce ajutd la escaladarea frrd
proporJiile dintre dimensiunile umane gi cele
primejdii a unei faJade sau a unui munte, chiar
ale ambientului, care l-a indemnat pe M6lids sa
de citre actorii titulari, nedublaii de cascadori.
construiasci decoruri gigantice. Acelagi
Unele moduri de utilizare a camerei slujesc
procedeu a fost reluat mai tdrziu in reeditdrile
mai ales la realizarea de efecte neobignuite.
lui Gulliver sau in Tom Degelel. Stop cadnt -oprirea, imobilizarea imaginii-
Dirnpotrivi, machete mici ca nigte jucdrii se intrerupe cursul notmal al curgerii timpului.

folosesc pentru a inscena catastrofe, vapoare Un corp inert, un actor silit sd nu se migte gi sI

care se scufundd etc. in 1932 ntla un film nu respire este astfel obJinut ugor.

despre o gorild uriaqd, King Kong care, adusi Stop camera desemneazd o f|rmare care
din Africa la New York, scapd din cuqcd gi se
seamdnd cu fotografierea imagine cu imagine,
urcd pe celebrul zgArie-nori Empire State sdrind peste ceea ce nu trebuie sd apard in film,

Building, de unde prinde ca pe muqte avioanele de pildd o mdnd care introduce in scend un
obiect (acesta este un procedeu folosit in
care il impresoard (la fel ca Godzilla, in filmul
filmele de anirna{ie, despre care vom vorbi).
regtzal de Terry Morse gi Inoshira Honda in Filmarea unor fenomene foarte lente, ca

1954 9i rcecranizat dupd aproximativ 40 de inflorirea unei flori sau plutirea norilor pe cer,
gi proiectarea lor acceleratd ne transpun intr-o
ani).
lume fantasticd in care nu ne regisim
Efecte de deformare a spaliului pot fi lesne
oblinute doar din filmare: vizut de jos, de la
podea, orice om pare uriaq, pe cAnd privit de

.*l; r€

GEoRGES MELIES,
Gtrlliver,
I 901

90t

€t61.

'\\itsog v I Tgvs]l3

tozlFa.r
'uJlLtOtaA

6€6 L

,c\\'1x\1..) .\(tal nJ
:lNl1\-[l uo-L.ll A .rozln-31

':g utlt ltt.toltIp.rA t

*

) ) Smvrx Snrr-ulrr<;, experienlele nortrlale. O furtund violentd poate invers, incepdnd cu victima cdzutit pe jos intre

Inteligen|a artificiald, fi astfel ajutatd prin ,,graibirca" f'enotrenelor ro{ile ar-rtomobilr-rlui ;i continr-rdnd cu scularea

2001 atmosferice. Totul e ca cfcctul final sa se ei, pc cAnd vehicLrlul plcaca in margarier (Ion

deruleze in fala ocirilor nogtri cu 2rl de irnagini BArna op.r:il. pag. 1 85).

pc secundd. Fih-nul a fost af-ectat profund de aparilia com-
Dacd Tom Dege{el danscazi pe cr"rburi cle
pr-rtemlui care, asociat cu TV, a cleschis orizouturi
jucirie. accstea pot fi construite in studio, dar
nebdnuite nu numai pentru inregistrarea gi
daca in acelagi cadru trebuie sii intre un uriay gi
un pitic trebuic recurs la alte procedee. Dubla transrniterea irnaginii. dar gi pentru alcatuirea ei.

cxpunere sau supraimpresiunea ca in fotografic licAnd loc unei func{ii sufletcgtt carc flrsese

seamdnd cu un truc de prestidigitator. impinsd in urnbrd de imegistrarea ficlcla pe

Se poate fihna gi cu mascd, acoperirrd o pelieula a realitilii: inraginalia.
por{iune din negativ gi impresionAndu-l apor
printr-o a dor.ta fihrare in care rdmAn libere In ultima vrcme. au fost conrbinate tehnicile

doar pdr{ile acoperitc la inceput. iar ccle odatd fihnului cu prelucrarea pe computer: fihnul se

filmate sunt protejate prin altd mascd. Astfei se turneazd pe peliculd. dar e transt-erat gi se

pot intAlni pe aceeagi peliculd fiali gerneni monteazd electronic pc viclco, se prelucreaza pe

interpretaqi de acelaqi actor. collrputer, apoi e trecut inapoi pe pelicula

Un trucaj incredibil (gasit, desigur, la (pentr-u a fi proiectat pe ecran mare). Sr,rnt
posibilc astfel efectele speciale cum a fbst
intAmplare, ca toate marile descoperiri) a slujit ETfigurarea gi animarea extraterestrului
acea
la fiimarea ldrd niciun per"icol a multor
micd vietate induioEdtoare venitii cu o farfurie
accidente de ma;;ind care au ficut sd sard initna
zburdtoare din filmullui Steven Spielbcrg. din
spectatorilor din sald. Proiectdnd din nebdgarc
de seamii o bucatd dc film de la coadd spre cap, 1982, apoi a dinozaurilor care popul at Jttrctssic'

un opcrator al lui Lumidre a vdzut cu stupoare, Pork, inchipuili dc acelaqi regizor in 1993.

in locul unei sdrituri de la trambulin5, un Din 1940 se experitnenteazd proiectarea

inotdtor iegind din apd cu picioareie inainte gi unor imagini nu pe ecran. ci in spa{iu.

ajungdnd sus pe lrarnbulind. Curdnd nll vom rnai gti dacd ne afldm acasd

De atunci, cdnd o magind in plina vitezA sau pe cealaltd partc a globului, daca cel de

trebuie sd calce un picton, acliunea se flhneazd lingi noi e un oill viu sau o fiinld virtuald, ca o

1-antoma. Cine gtie cum va arita viitoarea carte

desple imaginea vizuali'J !

) El Smr'r-N Slnt nrnc, .@,
@!:
DltF\\i B,\RRlNlonr gi ET,
:
I 982

1* :;

#l'

) ) Auatnr,

J;rvrs Certrnox,
2009

306

..:,.r,:l'::1i,,,, ::r;iia.

g:

- .q-'

t,tar:t'ri :i:i,:.-::i t, .:r:tri:lt i : ..e{!'l,;r'

._:,,.:,1 ::,.., ::1':1|,;

f,I.

::

FILMUL DE ANIMATIE

v J TI TRNKA, Spre deosebire de teatrul de animalie care Imagina{ia lui Walt Disney, sus{inutd de

Visul unei nopfi de aard, se petrece in fa{a ochilor spectatorilor gi care industria cinematograficd qi ajutatd de

1959 cere acceptarea unor conveniii - ziceam cd ne inventivitatea qi priceperea unei puzderii de

jucdm cu pbpuqile ca de pildd chiar prezen{a colaboratori, a invadat ecranul. Au urmat
pdpugarilor pe scend, filmul creeazA iluzia unei filmele de lung metraj ca Albd ca Ziipada, l0l

alte lurni, fantastice, perceputd ca reald. dalma{ieni, Doqmna Si Vagabondul etc.
Desenele animate s-au niscut chiar cu pulin in America, apoi in intreaga lume, din 1995

inaintea cinematografului cu oameni (in 1889), au fost construite ,,Disneyland", parcuri de

iar in 1907 J. Stuart Blackton a proiectat o distraclie in care vizitatorii se plimbd prin

peliculd in care o pand desena singurS. decomrile celor mai cunoscute filme gi se

intdlnesc cu actorii 1or.

Odata cu aparilia televiziunii, permanenta

vecindtate a desenelor animate cu qtirile gi

filmele de ac{iune gi violen{[ au condus la

::i. contaminarea primelor: ciocdnitoarea Woody
:'
distr-uge cu deliciu tot ce-i iese in cale gi chiar
:li
l,; qi Tom Si Jerry se luptd intre ei cu toate
mrjloacele, imprimdnd un ritm vertiginos
urmdririlor care se sfdrgesc intotdeauna

catastrofal. Filmule{ele de divertisment ocupd

un post special, folositor in familie ca sd {ind

Pentru ca ochiul sb perceapd o miqcare

cursivi trebuie ca fazele ei sd se succeadd

) WALT DTSNIY, intr-un ritrn de 24 de imagini pe secundd sau,

Doarnna qi ztagabondul altfel spus, o migcare care se petrece in film

intr-o secundd trebr,rie desfbcuti in 24 de

desene. Pentru un filmule{ de 10 minute este

nevoie de cca l5 000 de desene, fotografiate

unul cite unul.

Din 1914, pentru a nu se mai copia de pe un

desen pe altul chiar Ei fundalul nemigcat -
peisaj sau incdpere - s-au folosit folii de

celuloid transparent suprapuse cAte 4-5.

> warr DrsNEy, $i aceasti lume a fihnului trebuia sd aiba

MickeyMouse, vedetele ei. Prin anii '20 au apirut pe ecrane

1928 pisoiul Felir, realizat de australienii Pat

Sullivan qi Otto Mesmet, apoi cel mai celebru

erou, Mickey Mouse, de americanul Walt
Disney (1901 1966), urmat de alte personaje

simpatice , ca Donald rdloiul, cdinele Pluto sau

Cei lrei pttrceluSi.

308

609

.pue ap rrruorr alerpurnuau rE tugtuot .Lolr{Dr1ouns aJw 'ariawlua ap mlnwl{ nllaocl 'n!{a8ouars auoal
,mjuodwot,1ry l€lllqnd p /rSEI €l rS qsarnlng e1 atlerSouaos ap rosaJord '4a alohnO uo1'afiptz

orrory n",ri1npn "n1r"q*un1aoi .a^rierurue ap airqeJouraur aurllJ ap rolearJ 'ralre Ie uBIJIlaJoal rS lerSouacs 'lo1cr4
(SeOf '.t) p)rnrl uol

')la (696I) areadsaleqg ap',,Prc^ ap ridou Iaun InsIA"'(9961) ,,aqar
apua8al FIlaA,, €r a)rlsr+r€ arulrJ +€arr e 'prelndod e+re uIp rS proreq pqar ernldlnrs urp leIdsul 'e8er4 e1 ap
snpuor e,g€6Iurp 'rode alauolreur ap nrleal un l€puoJ e 'qar rozr8ar rS rolear3
rsndgd ro1"*11y Inorpnls
"p GSAt-OtOi e>1ur1 gt{
YJroxI Nol

'a,&ptz DatDW t

t-'"-" i € oleurrue ouesep'ro"o1 ete'irLtls'o#8,p1rpnug:ifgfpJriufrfs.dilr"e".t

,W L edeorde pugcq+ 'euguteese I-ec eoec 'lieupdep

F - --l uqco rS pluplo^o puIJoJ ep pdec ne 1rue8pu tS

.L_ I ]gc eruelrl 'w+e 'p'ID^ ap $dou Dun lnstl uI
\ I 'eree'dt1seenleuqagatedpru'p)arDlu^?JapInlr$uduoelusep,4unetppos;1erd1
I
'aqac apua8al lryq e;oleu etue] l€proq€ €
{
l €{u"t1 r41 'leiuenu'pe1e leluoru un'luolu€ug€J

'mlnl€]uotu ele lrllu ep elIJEqlUIqJS nc eJ€ur un ep eJeolno ep lS guturnl ep elceJo

proc€ ul tolualseu ellun4c€ pug]€ler Pcl4elulss '1n-ue1d sor8 nc ereureroued ep roprnueld
eeJ€uJOlle 'ttut8eutt € gcllslue etftzodruoc
'ecuesrq pugluezeJdeJ 'eJc€s eleuoos uI gcl4alms
:eJ€ru Inlnlulg e1e etserdxe op elec€o1ftu e1eo1
e 'pJnlcru]s uIJd pAISoJdxe €IllzodruoJ 'lP^
Luruurx€ru €l lISoloJ e 1e '1ezt1t1s IEll.ztL Ieuel€ul
rS rurlnc ed ;oleluuosJed €eJ€3eunl€ pugiluuad
el€dnoep IJrunJuoo eleun no 'elugq ed glnsued ]sec€ nJ 'etzeod pJeJ o ep IJtuocep tS eunlsoc
ep IJtr1psg4 I8J€l utp 'nldurs lezrlaer e 'rmleep nc
'sorpuer8 lesrad u11 '(eredo rS-npurSrg.tgsep efeta' nc 'eJ€opuec ep eurld ttserdxa nc Jep 'eldruts
ece;]ed rs-erec ln]slue eJlpc ep qsorunl JolllJncnq
Inrcgrrses pugzlToquls Iodos eoJlprz) se8ry erunlo,l nc '3uru1s el o]€p uruel ep rSndpd

ep €eunJ urp pledocstdg ecuestg llru]suoc nc olulg JeeJc € €{ILII r1r1 'etce,tolsoqeJ uI
€ eJ€c 'e1oue141 tnlruelseru epueSel elSelsenod 'Inlnluglnc 1e seleiul lru€rqlep€ uI

'atlplz Dan)W 'pcrru1 uol 1nI Inrulld ecqsru€ erulg eleun tS .toltuu yn8unl €-ep el€oJc
'rusrurrldo rS elso8erp
]soJ n€ erJes ep nicnpo;d alsec€ no leleJ€d
uud roluecnc J€p 'cIuIoA IcIu IS sorun4 '(lllullceu pugugtupr

rJru lelnluo un 'mrdord leuosred un leluo^ul € rnlnoJa IeIuouoIZIJ InlsoJ ]o] 'elSeqro,L
odo51 ncsedod uol'tfncsounc I€Iu Iec oIUICI
erec ern8 pplld ep) rtur8erut 1e lcund rn8uts

un-Jlur eJ€lueulpnJ ugcSnu nc cseurnilnru
os euIUeI Ieru eleJ 'eulorl o fpS1u11 111doo

t96T
'odoD nJsEdod NoI

'suatdvg outoH .^,

usHtrsIE lC XVt\

lntaut,wpg afiado4 )

TELEVIZIUNEA

IMACINILE LUMII

Acegti curenti electrici sunt transmigi sub

fbrma de unde radio (de obicei pe ultrascr"rrte)
gi captate (prin antend) de aparatul receptor

televizor care e inzestrat gi el cu un ecran ca un

mozaic din puncte.

Cum se reconstruiegte ima_einea'l Un
fascicol de electroni analizeazd, ecranul

parcurgAndu-l pe linii orizontale, cu o rniqcare

de dus-intors, de 25 de ori pe secundd. Cu cAt

sunt rrai rnulte linii, imaginea e rnai bine

definita. Standardul european are 625 linii. in
culori, fiecare pixel e dotat cu trei elemente
fotoelectrice care transmit culorile funda-
mentale din care se colrpun nuan{ele. TV a

preluat la inceput emisiunile de radio:jr"rrnalul

jl de gtiri qi meteo, transmisiile in direct ale unor

dit

iil r Courputenrl in TV Azi ne vine greu sd credem cd televiziunea

ltii gi televizorul, care nu lipsegte din case, vitrine,

dil

alrtocare, avioane sau vapoare, existd de nurnai

60 de ani.

DatoritA ei s-a stabilit comunicare a

H ) Drnnvr Wurru, instantanee intre cele urai indepdrtate pdrji ale
anirnalie pe lumii, vizual, ca gi cum ai fi acolo. Ultirnele

computel TV, gtiri. spectacole, cSldtorii au devenit accesibile,
Noua Zeelandi
bunul tuturor. Transrniterea la distanld a
imaginilor in migcare este o Llrmare a
progresului tehnicii, care a inceput cu
inventarea radioului de cdtre Marcoui
(brcvelata irr 1896). irr lq0l a arut loc prirna
transrnisie peste ocean, iar Marconi a luat

prenriul Nobel. hl 1925 ar"r debutat ernisiunile

fi de radio in {ara noastrd. Experimentele TV au
avut loc in anii '20, cu rezultate la Londra gi la

flilil New York dar pe atunci nimeni nu avea incd

reccptori. De abia dupd al Doilea Razboi

Mondial s-au fabricat televizoare, folosite din
m GENurrc TV, plin de prin anii '50 (la noi din 1956), la

aninrat inceput alb/negru, din 1985 color.

pe compLrt€.r Procedeul tehnic pe scurt: irnaginea din

ffi realitate sau film este prinsl pe un ecrall

cor.npus dintr-un urozaic de puncte din material

fotoelectric, numite ,,pixel". Fiecare pixel cAnd

este activat cle lumind emite un curent electric

proportional cu intensitatea luminii.

310

Llt 'lieqreq ru]ued lrnlue^B op aleurlg 'pro gurqF ep urlS nc rS rgerSoloJ nc lnldurn

epeuErc AJ el 3uouo8 'e'tees 'pugruln ':olaurpodsoF epqrsocce eJo n€-s eloJerz 'rerpeur-ssl?ru 3l€ rJnrueJ 3ll€lJoloc
e1 'eueSouruc€l elelouelel rode 'rrdoc n;lued
'a,t\o'J )lur(I oleurrue euasep aueJ^ep r€Irl :alrJeJrp eJo €l JoJnlnl e:dnse rJp[un ]nA€ e n1 urirredy
rs coo'I (TdvNdlg
'Drtnw lS lnuo t 'elerceds eruerSo;d el€urlsop luns ]eJnqno lelru '(eleg8e eerd uoeun) rnlnJolelueze:d alaleds

n€s xas 'pls.rg,r ep ruo8eluc elolrJeJrp ruluad u1 eleseld eurp€lro rJOpeA nes eiesred roun
eerelcerord rJoesep Ezeeztlrln es 'elusueJJ
'oeprl nes tulg ed e1e.4s€aruJ recrqo
es eJ€c urp ruedpcul arferdsar ep e rulued
ep 'rrnsuep rS ecelugc 'eleuoos rcrru nc 'y1y 'eeur8erur roleredns

lIdnl€ocJeseuprpplur^genpuorlluno€cs glsrleJ ep lnlocelceds neJJgcur eJEc puoJ ap rrncol nes eleq8eq rS

'e1r;n1sn3 eleol sd rJnrJqu€l 'es1eg epecre n€s eJlseJe; nc 'e1elr8e

'e,tr1cer1srp runrsnuo pcrlce:d n1 'crlqnd eleJeru rJnlepunJ 'arirugap urrd ecrl€ls 'runrsrrlre
rulued '(uecueuu rvtz IJEUJ rnun I€ JolceJrp
ep leJlsr? r?l uoesep I]iol nc JecJ€rueJ rlv
lnrsounc rnun eurru rS euol8 - efuelsrxe
'eJe-r rE[r nes €pl€c r€ru eJ€olnc ap e]eJnl€lu
rrJnupu ap leJis€ urp ErnlrlsuoJsJ eJBc 'selle \
uosro ep 'auDX lnuoalpla3 esesnJ 'erfruoure;d o rrSg3 nc l€punJ un elSernuSrqo os 'eluuos;ed

ec '1e; lsaoe uJ lrrulsuoJ rulg lnuud) elurlunuu ellnur reur erlurp rrlncsrp u1 'rrlerd rS rnlnrpd
gzeeleloJ rS-e"tec rJoU€ur Joun €eJerpne
u rS rep 'rnlnunlsoc e eec ric rnlnpuoJ rrJolnc
pursoloJ 'fepoder ep lerdorde e-s ecgu;Sorq
€eJ€Jnlpl€ urp pllnzeJ e:uc 'rrur8urur Ie crlerrroJo
roletulg ernloruls'ecgu:Soleueurc rrfcnpord
lnproc€ elSalrqels oJEJ IeJ a y(tuSouacg
roun e{decuoc rS rerqc lefuengul € AJ
'(lnsues r-npugJell€ 'lesaru uJ eur,\JeJur
'royuolelceds eel€]rlepg pugrn8rse'epeosrde
ec uorleru€Jp euntsuel o €eJc 1od prqr-un
ep IFrr ed ppurlul es ps €o lerceds aleurnl rS
rS purunl ep aJrruelnd elserluoc) reJaJsorule
'l.ip.JoJnnqcsuI1antueerq8l"tsloeJllonAe ZoaleptupllC-s1'uJpuIeeucrgorcceeldssl
elSernugru ar€c rnloo u ariuete ep E]€lrurl eoleeJo uJ luelJodtur eu€oJ IoJ un eJ€ rurutry ap
elelrcedec plseece €l ep puruJod 'el€lrzorJno Tnton8ay'orprus urp JoleJ€olcegeJ EJnplgc qns
qcs€ecnl nu ps eelerd ec nrlued prpnd ep Jou un
ulp '1n1sod neJeur uqurrqcs e ep erieluel nES ue] op puoJ un Jeogur 'lurqreu ap rrrrurru un
'eeaJ€ ep ':eseceu E 'leseu €l ep JolrJolelceds
roluolr,rud ]€eJJ e el€u€J e4urp eiuerncuo3
urluele gleqe nu us esuorier8zrp n?s eluecoS
'pcge.tSoleureurc
elcsdse ec ru1uad rc 'Jol eeJelesnrilruJur ru1ued
ericnpord psuJ leluerurl€oJ u errlrJ ep ro1 eiuuec
'unlsod allntu l€ru neJeur lmpde ne rS 1en1o,te e nu 'epqeroa.€J I€ru €ec eurrunl u1 rSur.rd eg gs
lgouJ leJlse eJpecul r-e nrlued .c]€rruoJ lnrqJo"
AI ec EJns€[r ed 'csruq lrlo8 ne-s eJ€c 'erueurc
pql€ ps ernqeJ] LI Utorundo 'artotte ep rrpnls
ep Jolrlqs e p,Le;3 pzrrl o gdele euud o-,r1ug
p:qy '(tnuStqo Iuetu€o ueJoe Incru ed e;ede
leco,tord € nrlronuop EI Joletulg eeJelusu€JJ
gs rielrcrlos Juns eJ€o u1 '..,roqs->1ye1" elesrz

-uSu 'rrfncsrp ep olrunrsrue uI 'ern8g lgcep

llntrt r€ut eduele g?e4e nu ps ;oy alereorcrd
ec ruluad 'erldnd ep rfecseu 1erfied eU ps

ornqeJ] rrluarncuoc rur '3re1 Jooep un-JJu1 pcSrur

as Iruo]€luezerd erec ur elrJnsJncuoc rS eluncol
pcrprr egerSouecs op elecrlduroc r€ru euelqoJd
'nJp€o uJ ourq rSuud reop ernqarl 'lrqeleerd

uI ol€rpnls elnuri ug rS crue8elel orzr+ nc

'1ir1ocS rJolce rJoesep 'rielcales purg rrorureJJ
'(ts ere;e utp tS eur8elul ulp pclpe) ..13o" urp rS
.,ul" ulp eecon urrd e1e3e1 'oapr.t sd elu4sr8erur

eyeer rur8uurr uud uJpJlsnlr e rS rrrrqron

e puole eunrsoccns o ern8rse e ntluad 'atBa,r

ep euelqo;d rqesoepuJ und urlS ep eleuqelng

'nl^ ed '.,]ceJlp ui EISIuISu€J}" el€tuJn
uud e 'eJecrunruoc ep ecuolhru elleloleo ep

slSeqesoep o ec eooc 'uunrzr,re1e1 lncgrcedg
'guecs ed ep glce.rrp €rsrlusueJ]

nJ lrncolur lsoJ € 'lerceds leldepe 'cruoJotper
Irutpel 'ecrlqnd rder,r. e1e riplrluuos.red nc dm8
u1 rrincsrp n€s rJnrlJelur 'e,trgods pirleduroc

) ) Vmro clu, MANIPULAREA PRIN TV

cu formafia Beatles, Comunicarea prin TV participb mereu la spectacol" (Gery Debord, La Socidte du
1965 Spectacle, Paris 1967, citat de Steriadi ;i
formarea ,,prismei" pdn care percepem gi mai CAmpeanu, op.cit., pag. 91) Reclamele
) )vVroroclrr ales pricepem realitatea. Spre deosebire de
comerciale tind sd se foloseascd de mijloacele
cu Michael Jackson, tabloul care poate fi privit la infinit sau de de atracJie ale clipului, cu scopul de a face
1980
carte, care poate fi citith de fiecare mai repede cunoscutd o marfh gi de a deschide pofta
) ) vvVtoso ct-tp
sau mai incet, permi{And intreruperea lecturii $i cumpdririi ei.
cu Eminem, digerarea informa{iilor, filmul 9i TV igi impun
,,Love The Way You Lie ft. Posturile particulare de TV trdiesc din
ritmul specific, antrenAnd privitorul in curse
Rihanna", publicitate, uneori chiar prezentatorii fac
ametitoare de automobile, avioane sau rachete, reclamd unor produse, alteori acestea sunt
201 0
qi obligindu-l la o receptare rapid6, frri timp -incluse in decor sau cel mai adesea - postul
v RsclemTV
,,Coca-Cola - de gAndire. Filmul gi TV ne {in in pas cu lumea vinde cu secunda spaJii de emisie pentru clipuri

Superbowl 2011" actualA in care nu numai construcJia, dar qi sau spoturi, iar preiul e cu atAt mai ridicat cu

distrugerea joacd un rol major, de la explozie qi cat audienla e mai mare.

surpare, la crimd, o lume a competitiei care $i aqa se face cd in timpul unui film

idolatrtzeazi for{a (a muqchilor, banilor, dar, palpitant, privitorul, antrenat cu sufletul la gurd

mai ales, a inteligenlei). intr-o urmdrire vertiginoasS, in secunda

Rolul cultural al TV este cert. Tot atAt de dinaintea punctului culminant se trezegte ca

sigurd este insd gi primejdia consumdrii unei sub un dug rece, in fa{a unei gospodine cu
bune pirJi din via16 privind ecranul pe care se
z?tmbeI stereotip care-qi intinde lenjeria albitd
perindd virtuale vieli ale altora, in loc sd-{i
cu detergenJi sau iqi fluturi pletele spdlate cu
triiegti propria ta viatd.
,,Conectat la spectacolul lumii, spectatorul gampon de o anumitd marcd. Personajul

este tot mai pulin disponibil pentru propriul sdu spotului publicitar vorbegte direct, privind

spectatorul in ochi. Alteori e istorisitd o

intAmplare: o fetilA igi pdteazd rochia pentru
serbare gi detergentul o ajutd sd-qi realizeze

dorinla.

in toate cazurile reclama seduce prin visul

fericit pe care-l dbruieqte. Deseori, imaginile
se migci agale, ,,au ralenti", se topesc una

intr-alta, rdmdn vagi datoritd filtrelor care

atenueazd contrastele, evitd confl ictele.

Mesajul comercial trebuie nu numai sb

convingd ralional, dar gi sd migte pe privitori in

zonele cele mai addnci ale sufletului,

provocAnd impulsuri iralionale.

Pentru a-$i atinge scopul (,,target"),
publicitatea e repartizatd special pe ore qi
ocazli (in pauzele unui meci de fotbal se

prezintd bere sau alte produse pentru bdrba{i).

in scopuri publicitare s-au dezvoltat nu

numai cercetdri de marketing (studiind nevoile

oamenilor 9i posibilitatea de a le indeplini), dar
gi de psihologie (studiind percep{iile qi reaciiile

polisenzoriale la imagini, sunete, migcare etc.).

Pentru a manipula, publicitatea folosegte

mijloacele de expresie ale aftelor vizuale, iar

competi{ia e de aqteptat sd ducd la o cregtere a
nivelului ,,artistic". Nevoia te invafi, aga cd pe

aceastd filierd a intereselor practice, pdtrund

mereu mai rnulte cunogtinle artistice.

312

TLE

erec il|tzod uJ elJ 'puesuep eg '1rueunu

rS-npuglncexe'rlecoA uierplugc 7 lnie.rplugc
retrqo ep erude 'p:eoSn plrzillu ep erpoleut

o ]€c J€op euri e:uc drlc-oepr,r un-Iul

'len]r€ rnlndryc

lndrlolord pugeJc'e.tr1e:n8g-uou urndrqcul
ep e:e8rnc o eJ rulg un ed solleeg rarteuuo;
ele ecelugo l€luotu e {Jtg-unl-uu51 '1srpe
-ooprl Inrrrrrd' rnlnul g e1a lecru1 e1eo1 purSpdep
'oepr,n rrurBerur erdnse erfue,uelur i€]lllceJ
E '066I uud zn uJ l€Jlur E ere) 'ptalndwo3

'elc€Jlsq€

nes pcrls€]ueJ elre rS ec roluolrnud urfuur8uurr

puglrcrlos 'srn u1 ec 'ecrSop 'en8rqrue 'rru€J1s
Iuolep 1od erec 'e1eer roplolnc rS Joler[JoJ
eeJecgrpou uud ecrlsrpe lurgrl rS gsul eurrdxe

eluod 1e 'erecrunruoc ep eceolftu ell€leloc eluol
rS e3'co,r.run',Lrlcelqo';elueurncop'lnlepoder

ru1ued Ieopr Inlueurulsur e oepr^ InulrC

'olelrl€oJ urp ecrleuro epur8eur elesec

ed e;lst8erug u ep EUrUer Arl€leJ eelelrpqrsod

3re1 mlncrlqnd pugp 'oeprn ereru€c eurr:d gierd

ed 1esue1 e .,(uog gzeuodel €turg '996I uI
'uos{cef leuqort\ €J 'uolesuep rS derplugc

rolle elalocelceds elerulg ]soJ n€ nrzrgl rel4l
':e1docr1e urp rS rerqc 'rrnrq8un elrJeJrp urp

'eJeutuJ ellnut reut ep alenl tur8urur leuqruoo
e Jelse'I pJeqcrd 1ruozr?er 'lnrusrlee: pugll^E
'rnun1 lnrnl u1 ropiergq e8rg ee;gu-rn Inrulut
.rer 'rcrueprq piutpS op rueru€o rS rep 'puerpur

plces o n€]n€c II eJ?c ad leur un EeA€ o8urg
:else.tod o ed leporq en'9961 'd1ag'1ry1y

'Ggil 'ttlStn s,{nq pto17 V)'ercas

pugd rS gieeururrp ap 'epz reun 1n8un1 u-ep
'n-lcn1 e1 elgJe rI ele eJlurp Inun Jol JolecolueJ

elelrcrlqnd eceJ € nrlued selleeg urieurog

3p eleeJc tsoJ n3 etulu ap IeJlsB eleurrd
'llpeul

potu un-Jlug csele1du1 es rS lelered ptyo.tzap
es eJ€c 'lrnue8 enop Joleo e qzorqurs o €l grrun

e1 gugd es-npugSunle 'lueurerueduroJe un EJ
reop lndecuJ el lrupd€ e eeur8eurr e.tec ru1ued

'e)tznLLr rcr€ arnlrlsuoc II aJ€celd ap 1n1cun4

'686I pdnp rou €l mI '096I nue urrd snde u1
lrupde € eJec 'yndrlc-oepr,t .pleropul erq; 'e1se

n1 cgrceds gncs ue8 ]u€soJeJur rerr IeJ

VEIVIIf,IIgNd TS TNAT]f 'OECIA VIUV

v Vlllcl ct lP sLlcccdendu-se in vitezti dau itttpresia dansultti' doui rnoduri de expresie artisticS, rnr-rzicala gi
L-\Dl. (l/\cA,
i-senlial c ritnril care rezultii gi din tactLrl vizuald. courunicAncl fie o r"italitate exuberantii.
,,Born This \\f:rr"', 201 1 muzicii, dar Ei din alternarca sacadatii a
imaginilor carc, prin tnonlaje indrirzne{e. stirnulatoarc. ca o c(-)c;'t-cola" fie o starc poeticil.

aldtLrrd dccLrpajc din cotttexte diferitc, in lumini binc ."'enitd in oricc clipa. cliiar intr-o dozil

9i cLrlori violent coutrastzrnte. Spa{iul este sculti gi rapicld. Clipul of'erir in prezcnt tereuttl
rnanevrat cu aceeagi libcrtate 1i iantezie,
f'ertil al unorir dintre cele uai actuale crcrr{ii
gocAnd prin trccerea instantanee de la depdrtarc artisticc posttlodeme. in pas cu neincctata
schimbare. cu litcurile gi agrcsir:nile vie{ri.
la apropiere ;i inl'ers.
F-.r'i tind valori I c statorn ic ite. ocolincl clru muril e
Efcctele cic computer, nca;teptate, sutpt'in-
zdtoare, alcituiesc principala calitate vizuali ar bitdtorite, redarea conrrcntic'rnalir a tlrnpultri 9i

ficlipr-rlr"ri. care altf"cl ar ptttea- ascr,rltat 9i cu spaiiulr"ri. c1ipu1 e un crertzet in care se

ochii inchiqi. crperirnenteazd noi ritmuri 5i arnbierttc irealc.

For{a de atrac{ic a clipr"rrilor asupra Video-arta sc extirtdc merelr tuai rrult 9i irl
artele statice . pe care le anirnd. in picttrli.
gencraliilor de adolescctrfi ;i tincri actuali vine scr-rlpturd. irTstala{ii, ca gi in cele clitrauicc"
teatml ;i lilnul.
din insur.narea gi arnplificarea rcciprocd a cclor

314

9 L€.

'edu1c ad plrgspde urnou Jp.J es 'oltunrzrAa-rd

'slriglnLUrs '(alee; rri€lElsul ts r-rruocep

ellnttr l€lrsaJeu B etpc '996 I uip 'Jeqssrsld 'u

rnl lnl.rilu urp cseuaruo Indros ulJd Jrls€trrE+

lnlero^ Lrr ec) eieuzeJpur rett-t eleo elelecnJT
'a[qrsecJeLrr eiuulsrp el Jo[31]s

Bslunl EJoldxo e JEd e lerieds eAEu Jur 'li
lln[r 3p rJnezoulp ecsr[r 3s 'rinJsounJ
op rrlllplv 'lolrlSeourJ ole eJtlsrUE elrrl

JOI ]lnlu rellr eJ uJ ot urp 3sesp8 rsr slpu
3lel33lg 'g.ruoluoJrrJ o e.rec 1n;o]l,tud ep glnzp^
r+ eleod [rnJ ]cexo ezoroaJd€ es ps pugir[Lrad

'oled un-JJUr nES ueqln Inluetqute ul te

ee.telueldrur rS psndo"rd eeurrilpLrg pl nlcos ed re

eoJEZOS€ rS rep 'ernlels reutnu nri rnlruelndruor

InueJce ed er€se-r ps pugoq] rni rerieur8eur

lnpoJ ecr+rJeA lSl lnl Intolne 'lueurnuour

un nrieds ur Eapel e rulued 'ro1dlncs nes rolcrd

9961'd{HtSr{'tc aNVHJld plJuusoJJ€s 'glllurlsou 'psndrilr eJSe rulu nu €e 'roleuesep ep olnoq+ [ErJo]etu ur ;olelueurradxa

'ttqsvqual [atoaup t :lnur]sep gqlrltqss rs1 eeurSeur Jelnduoc od 1ndur1 pupunJs '1n;elndruoc 'eeueutese
'(rrut8orur DztlDuD
rnlntalnduor ep 'alSesolog elenzrl oloue ut eriuer3
1mo1n[u nr ut ara)nportul 'tilol euruetr\l) 3.r€ur8el'rlr l€1ol
'areosuru nes eruold'areos puecrpur rirqq
]uzrleJr I€punI n3 elcerqo loun eeJusnde rs ea:enle^e lruJad rr
prrSoJoroclaur elelcerord luns eJeJ ed 'ecrSoloroeleLu runtsr[re
rSnupu olSru rS uosl?c o - IEnUTA sJelrun un-Jlur
aunrsnuq v rolJolElJeds € €lElol u3J€punJnJ l[uJ3d el€c reun rnlnlepunJ a[€ snurluoJ slrJuqr.utllJs luns

-rlsrJos teur neJe[r Jo]nduroJ 3p oueJSoJd AI 0lrunrsiuc uI elrulgluJ ]ue^3e.u reur eleJ

'LrnleJ esJe^rp ur

rnl Ea"r€ulutnll uJ lS rep '-roccp tnun ecreundruoc

ur ruurnu nu rrinlos elnec 1od rge.t3ouecg

'eluadpcul e1eol pue8rnJJ€d Jouelut u1 rzurulpd

ps 'rode uc 'urpelc reun epeieg ueJJe ad uepel

u1iolp4 'g1enzr,n rnlezeJ urp set eJec elo3 ad eurSeuir

pugurrilrle rS royrndroc ele aialerdns
elle puuJ sd pugluaze;d 'il,nud e aJeJ urp

oJepel ep plcund equrrlos ps rS -rep 'rsrfcrulsuoc

elaluourala nrieds ur azeseld gs teurnu

nu lrqedec I-npueJEJ 'ra,rrlcadsrad e1e rS rrcrldo

sp8ey puezuudnc runricnJlsur nc lnlelnduroc
0zelueLLnle es ornqeJl eJruqo] lolauerSord

rrJolnv're rrJrrulslroJ eetedoour ep olur€rrJ llnut

no aJrpglc o ezrIEn^L eleod es rnlruelnduoc

1ruo1nlu nJ 'elu-rnlJelq;e elcerord u1 ep purtuod
'eeuaurese ulnunls
eq '(elexegeJ €sJexe rS

ey e n;lued lolt.rol€rle Ie nES oln€ Joluolt?cnp

-uoo InlueullueJJue nrlued alSesolog es e.n?lnruts

ep dq lsecu) qzelr,t ur p8;ea1e pc ersardurr

eJE IruolrlrJd eruc urrd elesred Joun E Jolrrloo

eieg uud pprdel eoJeoeJl nc lrnuSrqo ne-su

'rolrrdoc eueulopur e1 '"ta1ndtuoc ad alrutcrry

IINIDV}^II TNUOJIIA

Tnuflrndt\loJ,,,,,,,r',,

ilr:::::::li'

(chiar daca e vorba de o capodoperA unanlm In istoria fllmului au existat experimente

cllnoscutd) ci devine o pradd vulnerabilS, la cdutdnd voit ira{ionalul, ca in Cdinele andaluz,

voia manuitorului ,,mouse-Lllui", care poate sd de Bufruel gi Dali. una dintre crealiile de

o modifice, sd o transforffle cum ii place. referinJd ale curentului suprarealist (Viziuni de

E, firesc ca $i in artele cinetice, cum e filmul, co$lnar se succedau fbrd legdtur6, un ochi era
privitorul sd fie tentat sd se implice. Obiqnuit sd tdiat cu lama, din palmd iegeau fumici, in pian

v Chinele andaluz intervind asupra textului sau irnaginii de pe zdcea un mdgar).

L. Bu:':uer computer, el ar putea gusta pldcerea de a In prezent, una dintre consecin{ele
9i D,rr.i schimba la un moment dat cursul istorisirii, ,,computerizdrii" este intrarea in scena a

propunAnd o alt6 desibsurare, pentru a vedea ce imprevizibilului. Se agteaptd astfel in viitor
aparilia unui nou tip de spectacol, in care
se intdmpla, ca intr-un joc de qah (qi Eahul se publicul (desigur doar un on sau un cerc
poate juca azi cu cornputerul). El ar putea sd

modifice firul acliunii, pdrdsind succesiunea restrans) sd participe activ la derularea ac{iunii
normal6, logicd a evenimentelor, pentru un qi irnplicit 1a regia de imagine, schimbAnd

rnontaj mereu mai imprevizibil. cadrajul, lumina gi culoarea...

Astfel se modificd radical relalia dintre om

qi naturd: ca in epocile clasice, omul se simte

stdpAn al universului pe care TV i-l aqterne in
fala ochilor, ddndu-i lhnia cd, il poate domina

prin gtiinjd qi tehnicd. Dirnensiunile spaliale, in

continud extindere, provoacd insa inevitabil

vertijul gi angoasa romanticd.

Sociologii 9i psihologii au inceput sd se
gAndeascd la un viitor in care automatizarea

produc{iei va scurta durata muncii, sporind

lii timpul liber (cunoscut in limbajul interna{ional
.riii cu termenul din limba francezd,,loisir").

i Chiar gi in condiliile actuale, timpul liber

poate qi trebuie folosit pentru:

l L Odihna pasivd somnul, dar gi activd,

$i cea mai eficace pentru a cornpensa oboseala
{tr1 psihicd (prin spor1, dans etc.).
t 2. Divertisrnent, inviorarea facultalilor ador-

mite de plictiseala (prin frecventarea aftelor).

tl 3. Dezvoltarea personalitAtii, ca o reac{ie

irl impotriva automatismelor la care ne imping

rl'-' activitdlile monotone (prin activitaJi creative gi

ril fonnative).

,,Paradoxal, omenirea de azi, careia i s-a ofe-

rit ca dar al civiliza{iei <timpul liben, nu gdsegte,
ili, de reguld, ragazul necesar (adica chiar timpul
llli
liber) de a reflecta la minunata ei gansd" (Joffre
ilr Dumazedier, Les n'ois fonctions du loisir).
li .
:'l CuvAntul englez ,,School" deriva din

tennenul grecesc ,,schole", care insemna timp
I liber, in vremea c6nd pulini privilegiali puteau

invd{a, cu pre{ul muncii fizice a sclavilor.

trf Depinde doar de noi ca acest timp liber sd fie
i'lr acaparat de mass-media sau ca aceasta sa fie o

prelioasd sursd de informalie, de comparaJie gi

lll

de inspira{ie pentm activitdtri creative personale.

rll

ffi

Luis Bufruel (1900-1983)

$i Regizor 9i scenarist spaniol. A lucrat in Spania filme suprarealiste precum,,CAinele andaluz", cu Dali, apoi
in SUA gi Mexic ,,Los olvidados" ,1950.
ft,

316

LLT

"iiffi:'Jt:HT:#'lrscrns rnror ur l:

"',tru3,rr+oloJ '.rolqqurrqJS nJ-rerlr 1nlegg,,r ur clSeq,ro

rig-rgt psur Lrresel eu uu us '..rrur3eu-rr uriezrprrrc"

ui Lrrrg.rl gc riuerlSuoc'riuzrlre,ru purrC

'aurq ruur Llrapo^ o ps drurl rSulace u1 giu,rug au

-rup 'gluer eiern cp qrucles crr rruurztlelel IltLt€JJe
pJ ntplrn nu 95 'urpldupu eu ps plnfu err Brpeur

-ssurlr 'e.leqtlrrrlJS 1?l"lur]uo0 ul attil][ o-,rlLrI

'nrlrJrruop ul

pulue^ tS ayaueaco rS al,rpu 'elcinrr:-r3 pueJe.rl

'tIurLLrU ezelr^ nc ynqoy8 8a.r1Lrr ad g8edo,rd c"-
elnllnJ rS ealelSeoun3 'col un llus aricu.rlsrp o

ed ec urielrlro-llrr Jnpu au lmalnduoc rS ,11
'eluLrrrzelrur+Lrr elus lolalncriled 1u

rS rnlnurole Imor,rolLrr ur nes eunl ed 'ecrluqlgs

rololr?U ucLrrnl ur :loi elsad lnsecce lrrulcd

eu e,reo 'mlruelnduroJ Inuu.rJe ed nus Jozrl.elel
el 'nrloloJ urp '.roSn rS epedar reur llnut ]ncu+
g aluod (a1rz ep gg ur 'procel un od er XIX
'Jes ul eur8euu [J eulo1 seinf eleo ed) rruurl
1n.tnluocnl '(nu nes apelc eelnd es rS) eucs

os n€s ueunds os ec eeec lol JoI rrLlJo no ]nzpA

ne nu rrueureo urnJu pugd pluporJrN a/Dil:/r1

rtut8ntut DJa Lil utlgil qc riuarlSuoc nrl] pS

0tOz iNousr\vJ sEr,rvI 'alrqupunJLrocur riglrleuosred reudord
'PJrlSEuP O€ aur8etur
lnlueluerp 'arecog 'utplazro au us alnle au ps
'uvtvrty .: eJec gl€rurJrds eriu,nale ep elepotu nJ Int]€luoc
unlel u ru1ued 'aaznur uud elu8e rrSed urpund
g66yf 7 sawuro4 at8o,1
au ps rS 'seac ey rrplrn eu ES grql pugsrA 'nudord
'ralnduor ad
lntul; uJ rllc o u n;lued 'ep€c o Lueprqcsep
rrur8eurr a1e
lrP)rJrpot\ ruru ps 'eltzne rS alnzp,t rolac etdnse urglrpaut

ps pugJ ul pugc urp urudo ou ps 'eeeo€ eC
'el€]ol rrJrpJl

uaurpnlrueld g8urle ps 'rnlnlegns peturJu€pe ur

pugzurulgd 'e:ec eurldep ecrlsru€ rJgcrun[roc

reun Jeseceu rnlnzeSer esdrl ulp eurn

erpleurrr4 'c1a (elercreruoo elec rS elear eorlsrlJe

elrJole^ erlurp BrznJuoc el pugcnp) aleJnllnc

rS (luluquru ep aricung ur esol€ apnlqrpdunc)

ccrurouoce '(rol eleuerSord ep ]gcep

llnru reru rolrieprpuuc .cln-{ool" ap eluiuangur
elrre8ale) ecrllod rS elurcos rriern eyr.tnue1d

eluol ad lulndruuur ap roSn 'r,nrsed uoldece;
ur au-roJsuuJl ou ES pcsr: lo1a:eol€urpJo elu
nes Jolereozr^elel eleueJcs €l eseourt'Unl euuu

r$ eSgu 'aurelca: e1 ap 'pzeell€s€ eu oJ€c uJ

nrser8u lnpotu 'alenztt rur8eur ep lnsocxg

UO.IINIDVI^II VIJV-INf, UIf

v I Robot, Trebr-ric sil invd{anr si uc apdrauu I)t'actic. sc llropLrlrL- ltrir itorLrlrii alLluccarcu
cliu lcaiitate iutr-o lr"rnrc inraginara. I r.anspus in
efr'ctc vizualt: rndiviclLralitatca ar-rtenticii de topirca ei ir-r nrasa
Itt calculator.200-1 alt clestirr, el se decorrcclclrzA ilc la propriilc
colectivitdlii gi sii finr alcn!i la scara valorilor. gri ji. tensiunilc sufletcyti sc dcstind. o llafie ir
:il8
Telcviziunea a $ters -qlanrlelc c'lintle su llctLrlrri sc lelarcllzir.

clorrcniul pLrbiic gi ccl prir at. adliciud pe rricul Oclihna c insll acti\'a1: cle;i corltLrl e in

ecran in toate casclc tot fclul cle persoane repaus. sirnlurile sunt solicitatc si functioucazii

cr.rr.loscUte carc se s1-rovcclesc lirra sfiala. pLrtini din plin, asaltate cle inrasiui. C'a nn copil calc

sunt insA Ilodcle bune rie unrat (dupal cunr cloar sinrtc. clar (inca) nu gauclc;te. speclatontl

renrarcil sociologul l3audri1lald). Televiziuuea tlccc prin pelipelii aldtLrri dc eroii u'cstern-Lrlui.

a proclus o ,,tcatralizarc' a vielii onrenesti. se arnlrzit cu Stan ;i Bran. lirir a arca rirgazLrl

practicand ..o enonli regic la scara planctci". clc a nreclita asupra celor vizute^ a facc lc'gituri

o llllucre in sccna in calc banalitatca cotidiana cLr cole ltir-rte. a-gi punc noi intrcbdli. Teatrul 5i

cicvinc ;tilc scnza!rouala (.lean Dur i_gnaLrd. tilnrLrl sLrnt atAt de- placute;i pclttrLl cri
,,Sctc'iologitr at'tci "). intirnpliu'i care altddatd implinesc nevoia cle actiunc gi avenlLrri lira l

erau cLilloscute cioal pe plan local, clc tipr"rl periclita sccuritatca pcrsorrala (de acecl sr"urt
..luptulLri clivcrs" (un inccndiu sau o inunda(ie.
guslate cascacloriile).
o reprczeulil{ie teatrald sau o paraclir dc mocla)
Fuuc(ia clc cornunicare actiolrcazi uni-
sunt comLrilicalc priir T\/ sau inte rnet c'.ri r rea
lateral, de 1a eurilator' la reccptor'. stinlt.lindu-i
sir le captcze ;i rnai strnt ;i rclinutc in melnolia acestuia participarca ca in r iaja realit. in tiutlr

casetei r,iclco sarr a contl-ract-cliscr"rlui. impus. Reflcclia sr: petrece de obicei abia dunri

Inraginile tie iorrie f'eluri1e. de valclare r izioualc. cancl inccp sir sc liurpezcase ri
scnsnrilc. Teatlul ;i filurul imbogalesc
inegalii 5i cleseori utrlir. nc solicita aten{ia qi ne
expeli en 1ii lunani. of-err nclLr - i fl ccaru i a ilLrziir cit
dcvorcazd chpc prclic.asc de cristcnli. Pentnr traic;te nrai nrnltc vic{i (contpensAncl descoli o

llltrarca gniuntclr-.r clc iitrr din accastu euonna existen{ri sealbadir. lipsita de satisfaclii).
lcvdlsare cle nisip nri a\cul la inclcurana dccAt
FLurclia estetica eslc' inrplinitli ntLrnci cAncl
sita inrpletita clc t-ree are pcntnl sine" flr cu flr.
se procluce trdirca lotalir. cind nrodelul clc
tlirr certilLrdinile comLrnicirilor cLr arta realizarc irrtisticit itr1.ri11*g pc speetiltol sprc
anronizarca proltlic'i eristen!c. Ilece-lttarca
luclevilntd. trairc in cleculsul anilor. pasivd c inlocuitir. in accst caz. dc activarca
tutLlror tirnc{iilor sLrfletclti. iar vistrl clc
in concluzic. putenr recapitLrla lirncliile
spe-ran{ir.
spcctacolului carc sunt toatc psihicc. dar nu
Visr"rl. creal'ca uuei lurni inrasinarc.
nrai 1-xrqiu realc.
evaciarca diu real. a litst cleseori o salrale irr

c'poci clc cclnstrangere. in Spania secolulrri
X\rll. salacia ;i teloarea uu clat na;tcrc unci

..practici" a tr-arriiparalcle. ilnstrati cle picsa lui

Calcleron de la Barca. ..Via{a c vis ;i r.,isr"rl c
l ia1a". ['robabil cii 5i in cpoca aclLlalli. 1rr-rst
inclLrstliald. robotizarea indir rzilol crceazl-l

fbaniea clc inra-uinar alirnentatir de TV.

\jisul ca proicct. olicAl cle incleplirtat suLl
chiar inaccesibil estc vilal pctrtnr llnrLrrilcrr

scopririlor yi intenliilol existen{ci, llcntnl

n-rotivalca gi oricntarca activilatilor prirctiec.

Darl iu viala care r-a first data. flccarc o1l poate

;i trebr"Lic sir spclc sl1-;i constrr.riasci cu

rrainilc lui propria cutcclralir. intnrpald intr-o
coliba. un pour. un copil sau oricc altli

infiptr"rirc'.

6tg

uI eysoloJ rrpqorlur ep ep:8 decrydy 'eprs

'rJol€ru€ ep oepr^ rulg un rielueruo3 '7 -a:durr e,t-npuaeduoc 'dn:8 u1 rielueuro3
'pllpew oelotu ereluezerd o prr-rieur8eurl 'g
'aurBBul Pturlln -
'ecr1se1d rcztleue y-npugundns ilueurutlnc luoruou un-Jlur urirzodruoc -
-ilncueue8 erede erec ed eur8erur eurud
'dr1c un llilpuoc rSeelece u1 fieuovr6'7
:pruses n3
'rulg ulp redsuu.rl e;ec sre,trun rS uro rcan lleztleuu rS p,t-de1ou rode 'eur8erur e1 riuelz

e4urp eyrrielar dugrun rS rnlnrpeur rrJerJcsop purg 'crlsrg€ rulg un dru8 ug rieuorzyl '1

e 'roleleuosred rnlnlcedse etuepodtst fiezt1 AI IS tuIIJ uI EauISEuI

-uet1Suo3 'elen L rur8eut reJporJo eeJvztleue

AI ,WTI{ - IIiVf,IldV

'Joleutnlsoc plcedsu puglou .rolr.ro1ce

e eec ed rS ec 'rn1ruocep eereseldrue rS reuecs

-rolrrynls 3 eJereqcur ep eeJeqJos epu-Aeldopru€rcn]qrsnuloncoelrq€'1]1meueruert8ueIeuJr leuorse:drur
-IrqocS € eJ€sJenru€ ep €eJ€qJos Ii€ilqcS
-iue ep lrSrq;s ep prelocS eeJeqJos 'elrrserdurr p^-npugJ

:ru1ued etunJsoc rS rocep un -eduoc 'dnr8 ug plocelceds rielueruo3 '7

(unuuld rS eleroloc eilqrs nc) rieundor4 '7 'rcfie1uezetdet

(puernc ep eleuorzlt nes) e pcruorc o IS ue;8ord Inlor€c liltlC
-ireserd e rur8eur rorurlln ezrleue
elncsouno eserd reun B puecs ug eereund ru1ued ireserd I€ ]u€ururlnc lueruoru

nrrdo:d lcerord rnun efrqcs riaundot4 'g un-Jlul reueJs 1e yeuorirzoduroc lnurnrp -
'olruelJns leseur ep elrJgcgrpour plup ireurgoc €eJecrprJ

oJeceg ep puglou €aJeolnc rS euruny liequlqcs u1 'rur8urur reuud e gcrlseyd ezrleue -

'lcerqo un rie8nppe nes lieleocs 'elepqour :(eleuesep eirqcs rS sucs u1) gl-rieuuesul
lieseldep 're e4u1 r-rieppdep nes r-derdo:de
un nc ltqere;e'rnd4)uedl reup3louceIlcreiedusournzr(nrol'r1ieur
'e8ugls el nes eldeerp ey 'rouecs lnpunJ
nrleal ep Florelrads ug Eaur8erul
uJ r€ut nes pieg uJ reru 'rrroloe pugr ed rieseldep

'qtlllqets eirqcs ey ep pururod '?uecs ep dr1
ll€ un ed lecnl nolqq rSelece g.t-rieur8eul

NUIVII - IIiVf,ITdV

'e;nppd u1 crucrd 'zec erecerJ

un nrlued 'u€srelrue reun €eJeqJes rulued uI etellnzal ecrluuroJJ elelseJluoJ rfrrgurrn
-i;olaureq e 'mlnlerqceur e 'rnlmed €eJeolno
'p1unu ep etunlsoc rS uruocep mlued oleJoloc
airqcs rS elcerord rirnlpcle rS deur8eurl 'y i(p;qguglderd rS

-'l?epr poru ur ul€Je Je runc lerqceu uud) reieg elelele e4urp lngoder -

leluelsrxe Jolelueuele eereluereei ut'rd i(ruryeoc BeturJgru purrre,r) dru1

-ayrqrsod luns rnlnlcedsu e1e rJ?Jorleu€ ec tS dec e;1utp lnpode: 'rn1ndnrl eldrodord -

:srJcs uJ puglueun8re :(relnduoc ad nes rge:3o1og ed puguasep 'eirqcs

rS pugcrldxo rS eleuesep airqcs uud puguudxe uI) eluetuele elereolptuJn riequrqcg '7
'{uurSeur p,l. gs riecrecur 'crlsrge eJopel op
lcund urp eJ€orJolur elseo€ 1r,r.ud {e ec pdng '(luro

'oloerqo JolelrJaJrp e rS rnlrueqrqotu e nes suJS u1) eleuorsueurprJl rS -rq ttur8eur
eerrllJ ru1ued urnce uued gllllqels rrgqerlul
uec ed rS ec ruedpcul e{e.te1e rS lnue1d pugirqcs ep elrr8 pl€ol puisolog '(eleds urp '1go.rd
ulp 'gieJ urp) egur8o1o; o ed nes ppuqSo u1
-!(rdedseo lirurr"rd tuns epun) ulocS 1n1oq e,t-npultud e.reSriq;u1 errdord p.t-riuzrleuy' 1
-irieig.tul erec uI es€lc
-irirncol eJ"c uJ ?JerlreJ nPs rnln+ualqruE

:(1 plcund el elrluru€ elupqor1ul e1eo1 pursolog) e BaJ rS rnynuro eaur8eul
eleydruoc ecrlsuld ez\Eue reun {eundn5 'g

NVS TNINIIISWV IS TNINO - IIiVf,IfCIV



LCE

'qSesp8e: a1 ps 'rzelrpeu gs rlSe:do e] 'pu1

n€ c€eec€€unnc€eelpelpoolu,lr,€uz';eile"'u"Tltu'Jln-"ciXpicJtgJt#iutftflSi pugc rcunle ec 'sleuosred eyra:pd €lnuuoJ/

e n4ued 'ecrlels e"tedo reun erdnse eere8eln

ee;elSeoun3" :erznyJuoc e1 ee?unlb Ie IS (r0Z pugJ uI pugc ulp pr€sereu e telnduroc ed e1i

'?ed 'p761 'euerprrel4 pa'"to1au,t.lol Dawnl ul rS e1eu1g eredece J€-eu JgcrJo 'eeece eq rllr

arrolDlD) u1) nSe14 reJpuv €ucs .e. uurgoldrcuedluroucrl '1nsud nereru euri *

o eJ€J ed eredo ur€eJJeJ eleod nu lncrlqnd eJec nc 'ro1ne ep sndrur purg I

u1 eurSul rou ed rupoJc eu tS elureul nels eu eJ€3 lndrurl 'leseur urp eyed csJ Inruu '1n-odruel

elouuoJ ur eu-npurcugp€ ruguuoJ e1q" 'ecrlstpe eJ€o uJ 'Extznrrt nc csepnJul es 'mln1oce1ceds

rrJrEJl €aJ€srexe urrd 'crlrrc lnlurds nc rS e1e 'ecrleurc ele1.le 'eelsec€ ep eJrqesoep erdg
'pcrlrJc rS erfelurpe eJlul puglrcso 'qSelegns
eolelrleuosJed nc elepo gzEeLLuoJ es rS p11o,tzep

es 'elseoe rS ec 'rS 'lnluelel rS ec 'g,nrleu eJ?]op o eerleirszordosprrpfc€ulerpurugg^r€nS'nqlessepynJd€suerlceeudlnuzged?pplst
eundnserd ulsec€ IS 'tsn8 eJe gcrlsrue eeJeol€A
purg pleydueluoc eeurSerrrr no Soyerp uJ eJlur
g8eele ps edecrrd es eurc gc eunds eg .
gs rnlruotrlud llrued ale €c 1n1dug ur plsuoc
'rrur?eur eieg u1 elSerg-r1 eJecerJ
Jol eeJeole1 ';oleleseru ole ecrlels erelzodep
eo €eec urrd rerunu eceJ es re eoJec€JeJluoc rS

9U€ aJlurp eeJrqesoop'loJlsv'eJeolpceJ] epolu luns 'enrlerocep ele1"te rS elrlpglc 'elun1d1ncs
n.t1ued lrurflnur erferrupe ap leueJlue esel es rS alunlcrd ec'elenztt Jolepe ele eJerperruelur

es elSereg 1-eruc rS 'lipcepnf reudo;d eiuern3ts eserd eleun JeoC 'ecrrueurp esecord luns 'drur1
ug cerled es 'roldecer pcrlqnd eJ]gc ep mlrusp
'rurBerur ellJeJIp nJ rJrulgluJ JoleJeolqruJn
ruercarde InrJelrJO IEZTLE rnlnrolelceds ee;rrurrd rS re ee:elrrusuerl rS ec 'erfear3 .
gp eJec eec e glure3ierd e-redo nc ynSolerp
'ro €eJeole,\ ulp % 0S ey unlcrd reun rn1ruo1r,tud
u1 eiurg rr8erlul tugctlduu efueuedxg . rugdrcrged eiuegodur ercerde essrletrAtr'o-leoJc

'elrEJl ernqeJl E erEJ Iruolne nc uosrun el pugJqrl 'epuer3o

rc 'elurAno u1 elrlse,rod nlduns rS rnd g 1od nu elSeuud rr e.\eurc lec dturl elgle 13 pugc rJun1e
ecrlseld elepe 'eeece eq '(uolytcog tS enresqo
elSerg4 '1srpe rnun rolrrnloJo rS m1que1e1 1e por
runc pdnp) uolnc rS euuoJ ug e1-npugruudxe
'predo g 'lelduoc reu rS 1e3oq reu 1ec 'ruetueo
Iodnsxp un puVsual elSerp4 e1 rc 'ele1nuuo; ele8 u{rurs rS unpugS e4urp eJ"crunuroc ep poru un 31se euv .
nqstSuw
rur8eurr ur ocnp€Jl nu Ig'ezearcnlerd II eJ€c :oleJeolPuun
'nNvN vNrav )
ed lnleualeru uI pugrcnl elSepug8 1nlsruv . 1ielrn nu ps €eJA Se egec qlseece pugzrqcul
'1e;qe p8uel"eiul
'(npr1 rSelece nc erzaod u1 efuepuodseroc
nouprsrueeuJr?ecoergun"cc Ieuilou e 're e4u1 Eupru€es
€erunu el errelepneg) el€rJozues rrlseBns
JeC 'EI€lo] eJrpJl e 'eelso8erp
elelrJeJrp eJlurp J€rqc nes (acqeuoro ayrruouue) nc guPlrlses pcrlsru€ PeJeJrunuoJ

rrolnc erlurp '(epdrodord) erruog rS urugut 'qlezunJd uo1 eeunds runc 'rure.r1 eeurpnlrueld
pug8urlu 'uredo l€cJgJuJ e-ls Inlsrue
oJlurp e1r:npoder eJelugcur nc pradocsep eJec nc lnleseru erlureJ gs pqedec
'e;rpug8 eur,\ep
rc 'elunu€ eJ€olnc o el nes eunrsueurp o el 1e '(c1e erJoureur 'qleuorfoue cgclztJ

]uele e nu Iruo]ord '(rriuyeroc eerrnu e1 uos8reg erriurrs) pl^1pq un JeJlsezur oJse eJec nc eueurn

pgozolg) eleorznru eleJ luns runc rJnpJoce rolripllnceg JoJnlnl e glueuozal uI eeJeJlur
urr4 'eiurg rr8e4ul e pArlJE ee;edrcrped erec
'ecruoluJ€ unlquresu€ rc 'elJexe elurlSounc
rJol€A re]€Jplep€ EeJeldecer gc rep 'p4seou
nu olelrl€er ulp adec;ed Inlsruv .
€ugtuepul el else reu€ erJnonq pc eere8ur,nuoc
'pleuorier ericurg cseSgdep erec ufceer puruJgls
nc :Jolrrl u1 rS rinls eA eu eJec glosnq o
'rfercuoc rfuelnu4s ep Etuns o nc plecJqcuJ
e eeur8eurr 'seyeiur rn8urs un nc 'esrce;d

'enrlcerqo rrferuogur Joun €eJelrrusuerl u1 tS nJ rueoJuoJul eu'eye11e ep eleun ellJeJlp ep ]gl€
JerqJ 'osrJcs nes esnds eqro,t uud rrJgorunuoc rur8eurr erluud rrJolplpc relsece plrS;g;s e1

I€ loc ep tlreJlp else IenzIA 1nfeqru11 .

su!rrsHfNl

Bibliografie selectivd I LsoN-qnoo oe Vtxct. Trtttat tlespre picturii, Editura
Meridianc. l97l
AtLi\cAI C., Inlroduc'ere in grantalica limhaiului vinal,
Ed. Dacia, Clui, 1982 Lrcnn Futrs.q.No, Funclii ctle piclurii, Editura Melicliane,

AtttN, Preliminaire.s it l'eslhetique, Gallimard, Paris, I 960

1 939 LHorr ANonr, Sci vorbim despre picturd, Editura

Axrr.r- FneoEntck, C/a.rfu'l.sm Si rornantisz, Edilura Meridianc, 1971

Meridiane, 1971 Lrrorr. ANnnn, De la paleta la ma.sa de,rcrlr, Editura

ArNunrv Ruoolr, Artd Si perc'eplie vizttald, Editura Meridiane. 1974

Meridiane. 1979 LUrzrr-Etr HetNntcH, Drumuri spre artti,2 vol., Editura

AnNsellt Ruoot-p, For{a cenlruLui t,izual, Editura Meridiane. 1986

Meridiane, 1995 MeSer Vtcron EnNest, Arla, o ipotezd a libertdlii.,
B,qunEr G,qeRtnt-, Abordarea JbtograJiei, Editura ALL,
Editura Univers. 1977
1 998 M,t5lr< Vtcron ERNnsr, Arttr noivd, Editura Meridiane,

Blncrn RnNu. la decouverle de la peintttre, 3 vol., Ed. 1 9u9

Spes, Lausanne, 1968 MTHAIL[scu DrN, Lintbajul cu]orilor Si al .formektr,
BnroN Ma.ncrt-, Artu absfractri, Editura Meridiane, 1972 Editura $tiintificd gi Enciclopedica, 1980

Capolovori nei Secoli, Fratclli Fabri Editori, Milano, MoLns AeR,\HAM, Psihologia Kilsch-trlui, Editura
Meridiane. 1980
1 965
MuNno Tttor,tes, Arlele Si rela{iile dintre ele, Editura
CHnrsr Y\',4.r.l, L'tige d'or de la photographie, Yinccnt, Meridiane. l98i
lreal ct Cie, Pari:, l9tr5
P.,rNonsrcv EnwIN, Artii ,!1 semnif icalie, Editura
Cuurr,rtNc RoeERr, Annotated Art, DK Publishing lnc.
Meridiane. 1980
NY.. 1995
Papu Eoc,qn. Artu Si umanul, Editura Meridianc,
DEnErntscu Cll,ttLLttl, Culoarea, sttflet Ei retind,
Bucurcqti, i972
FdiLura Meridiane. 1965
Foctrr-oN HENnr, Zlala .fr.,rntelor, Editura Meridianc, Pt-Egu Axonet, Cdldtorie in luntea .formelor, Editura

1 995 Mcridiane, 1974

Fozze JEaN CleuoE, Anne Maric Garat, Francoise Parfait, PoHolr1u F.uc;aN, Iniliere in arlele plosfice, Editura

Petite.ftrbrique de l'image, Magnard, Paris, 1992 Albatros, 1980
Pop,c GpoRcE, Sernnificaliile spcrliului in picturii, Editura
FneNC,csrE.r- PtnnnE, Realitalea .figurativd, Editura
Meridiane. 1972 Meridiane, 1973

Fnelcastlr Ptrnnl, Picturd $i socielate, Editura SEnustnn P,^,ut, ABC de la peinture, Librairie Floury,

Meridiane, 1970 Paris,1950
FRuNzErrt IoN, Pegzr.s intre Meduza Si Perseu. Editura
SrorcrHr';A Vtcron IrnoNtr,t, Inslaurarea tabloului,
Meridiane, 1985
Editura Meridiane, Bucure;ti, I 990
GpnNssrttr't Hrlltur. Fotografio arli,sticd: Tendinle $uSALA loN, O. BARBUrc.scu, Dic1ionur de artd, Editura

estetice I839-I960, Editula Meridiane, 1970 Sigma, 1993
Gttvre M. C., Esteticcr .ri teoria artei,Ed. $tiinlificn $i
TouEscu N., Esteticcr imaginii ./btografice, Editura
Enciclopedicd, 1 98 1
Tchnicd, 1973
Gutlrscu Gusoncst dr., Permanen{ele artei, Editura
Meridiane. 1976 Vrxrunt LtoxeLLo, Cum sd inlelegem piclura, E,ditr-rra
Meridiane. 1978
Gutlescu GHloncus dr., Antropologia artislicd, 2 vol.,
Ed. Didacticd qi Pedagogicd, 1979-1981 Vreuu TuooR, E.stetic'a, Editura Funda{iei Caroi al II-1ea,

GrLeeRr Rrre, Wtrlr,Ll,t Mc Canren, Living -*ilh art, A. 1934
Knopf. inc. NY, 1992
Wolrt-tN HEtxntcH, Princitrtii .fundamenlale ale i.storiti
GorreRtcH. E. H., Artii Si iluzie, Editura Meridiane, 1973 artelor, Ed. Meridiane, 1968

H.q.ss,\N Yvor'Nt, Paul Klee ;i pictura motlernd, Fd. Diclionar de artd, Editura Meridiane, 2 vol., 1995-1998

Meridiane. 1999 Bibliografie selectivi II
HuvcHE RrNn, Dlalog cu vizibilul, Editura Meridiane,
AneonE Gruconn, Cetatea ideold, Editura Meridiane,
198 I
1 978
Hur-cus Rr.xu, Puterea imaginii, Editura Meridiane, 1971
AnceN Gturro CeRlct, Walter Gropiu.s Si Bauhaus-ul,
IrrrN JosaNNps, Geslallungs und Fornienlehre, E,ditura Meridiane, 1 976

Ravcnsburg O. Maier, 1963 Arta Romanea.scd, Editura Meridiane, 1982, vol. I
Beneosr Ocravt,cx. Diclionctrul arti.llilor romdni
Irrlx Jon.qNNEs, KLrnsl der Farbe, Ravensburg O. Maicr,
contemporani, Editura Meridiane, I 976
1962 Borez-Cn,crNrc AoRtexe, Arta .formei, Editura Orator,

JoLr M,q.RrtNp, Intrutdttcere in crnaliza imaginii, Editura 1993, Istoria artelor, vol. l-5, 1995-2002
ALL. I99B BRnzreNu Banou, Brancusi, Editura ALL, 1999
Bounor.t-t-n. Ecrits sur I'art et sur la Vie, Pion, Paris.
KlNorNSorv Wessrt-v, Spiritualul in artd, Editura
I 955
Meridiane. 1994
KLAcER M tx, P htin o me n K in de r-z e i c hllllng, Burgbiicherei C ctl.ctcttitr I Brdnc u S i, Bucure;ti I 9 6 7, Editura Meridiane,

Schneidcr, 1990 1 968
KNosLrR N,qrH.qrs. Dialogul vizttal, Editura Meridiane,
Coxsr,cNrtN P,tut., Culoare artd antbient, Editura
l 983
Meridiane. 1979
LAzARESCU Lrvtu, Pictura in u/ei, Edittra Sigrna P1us,

Deva.1996

322

tz,E

916i 'srr€d 'leqrrl\l urqlY 686 I 'r1Se;ncng 'eu FUIPE
'pgtaluwoT,l ap aSDMr atunJr'o) 27 'ENNOAI saucNV]SEC
'pJszauyruo,r pnlndod 2ta)altq,tv ' D VJIOJS
L66I ''rr3 proJXO !uolsog 'sserd lesoc '3u!1!pg
aL6 t- 'e,\JeurIAl
oapul puD ruI.4 lo anbruq)al a,/J 'Na) daD,\JNvc NNVANIJY'IS
ernllpg'o.rolndotl plto ap llpnts

tL6I'euerprrelN'pa')llDrSoJDraauD 6/61 'EclugeJ
ruuotbtO 'nNVEdyU J uofng 'r:ruuo3 NVTJSIUJ
9661 ,pcgdultrS ernlrpE 'pffipatil.FD 'ntJods 'aumltunl 'D Nvr\uysys

'pg 'tuDLuor 4'plnaa'utnt1Tn/trtueSloto:u6a8u6t)I 'pcrpedolcrcug 196I'Iro .{\eN
's{oog uooqtue4 'a.rnldpcg to uV aqJ'luEsuaH cvaU
rS gcgriulp$ ytlocag 'tsolet
-oqeloc rS nxvaala 'J dorng 'vurrsm3 nlssl.orJuoJ 'd 8961'tuoJJl?-I
'aurapout a"rnpatrq)rD,l ap arql a7 ''lEHJtl^i Nocvu

9661 'pcrSo8epe4 rS gc4cuprq 'pg.')U!l nuoat ap z16I.sorleqlY
eJqrpg 'purapoa pUD ap nuotJctq'Nrruvrsxo3 rnu4
tntrotlctq'ta.tado aluopuaTdg'auocrug ofsaNIrNVLsNoJ
s/61 'pcruqel
0002 'erugulod olv'pg 'ncsaln8aly uo1'vtanNVt\ rvNuEJ
9961 'pcpedolcrcuE rS pcgdupg 'pg uJnlrpg 'ntfot{s tt't[tut1 ut olutntoT 'U nan{ snI'Ind-LVd
y161 'rlSerncng r€rolr.1 €mlpg
'Mlll uDtuDruog to ["to1stp1 asnuo) l' 'v.ranNVJN JvN]rEJ
066 I -t86 I 'eu€rpuet\l 'p)soauputot otnldptts' uJ tumsrn)ul 'Euled vaudo
'pg ''lo^ g 'talnttlad apts,t!)l 'xocn1 'trcNvdvJ t96t 'v'ldsa

996 I'eu€rpueI['pE' ) s'au?ru or 'p)sDauDLuo"t D"Dnpls o"tnldlntg'aHcuoaHg nJSgtdO
tn1nru1g[ ln]n)art utp atu)uon_ 'NoI oNrznJvJNvJ 086 [ 'eu€rprret\ €rnltpg 'olla]Duo?'vNrcv l.iNVN
/66I 'eurgru I16I 'euerprrew ernlrpg 'alpprnoB'vNrcv nNvN
redepung 'pg 'auntv^alat lnuaruoual ep srugurou 996l 'euerprret\

'xo1 nnancng €Jnlrpg 'ptnldlnts atdsap 'Ltncs adr 'vNICV nNvN
066I 'eu€rpuey{ 'pE
'tnlnfbtSolnuaut) lo guD a.tds pwn.tq'NVrJn.I nlvug 286 I 'sorteqlv ?rnllpE
'au.tapout plnpaltLqo ap atuaLunuorjl 'NVEI vcNoIN
g66l 'euerprrolN 'p;l lJ a.rdsag 'auuEld nsrcunog
996I 'sued'uoueuurelg
pA 'aunJ'^o) np a,ilolsrH 'sto5NvuC EqHJnog ZB6 I

696r 'euerpr:e1,n ernllpg 'runpaILUD D)Ua$g 'y6 srraucll,X

'rnlnleJeurJ' pg' r I n znc s'u optn d' t sta741' r'w q n NVEUoHTg 9161 'gcrpedolcrcug rS pcgriullt$

€Jnlrpg'purapoa Drnpaltqrv'raJxyI NosJrtaIN

866 I 'rluezreg 'pA 'a"tapa^ ndog 8[6]'ounlrt\l
'lnuercg rS edrue6 elern1ln3 reriepung 'pg'aruauuuo)
'oatl1,\ rNogNvdvt\l
n.,r1od ad ,tonEa,r 'taUt) milT 'vNVatI vEDotu:Ig
6/6I 'suBrpuel I ernlrpg
986I 'ouerprrelN 'pg
,opt,to tauo$t ptpnls n.t1uad pi?, 'oavuxoJ asarlvl l
'r.tuo.todrua7uoc oalDlaDos tS 1n.4oa1 'vttvarl vEooTf,ag
tg6I'srred'p;erur11eg'apryuow
'pE 1961'r1Se;ncng'gctSo8epe6 rS pcrlceprq a.,tn1d1ncs o1 ap a.uoutBotar aasnw a7 'guaNv xnvxtvlAtr

'lDSJaAtun tnln.tlDal ,i,/o/s1 'vNVEtI vtscotdag z16I 'eu€rprrel tr emllpE
'tutEnrur uJ p)sDaugutot DtnpattLlr1'nJssxyzyT
gg6g'43erncng'eueurog olerntlnJ reriepung
'pA 'XX Ulo)as ut );^al,q2Luor 1n.t1oa1 'vsvrltl vaDoluag vNgrg 'varsru3 'rarusvD 'nvza3 nJsguyzy'I

€861'lSeI'eeurrunl'pA'afuanp[uoc t86l 'lcluqal €rnirpg '4faugwo"r
runt)attLpo ratJtpn.tl DalalllDnDV'Nnruvrsuo3 vtol
'losJailun UuDat ')saupLuo.t ln,ttnlJ 'vruvrr1 vJcoIdEg

666r 686I 'p3luqeJ erntrpg 'upado"tna
'Brepred 'pE itorruU psalaJul ad opo1,y'vxroq ynrHcuag
lraluo) ut D)sDauDruoJ DJry)altqJl/ 'NIJNvt_sNoJ vtol
'pl dlc 'awntso) lDuotlDN uDtuDwoa rryl 'VIuVIAI yfJVB
6/61 'srred 'palty 'auDlpDZ'tENoI nNvlf
'ouerpr:etrrq 'pg 'l4fo"t8otoLuauD 896 I 1161 'auerpue4 €rnllpE 'a"rootrtg f,tuap1 'laNol nNVr[
yg61 'rytauourot runpauqrD r?"/ols7 'euoclu0 nJsENoI
aJSa a3 'oacxy t'lIzvg
g96 t 'sFed 'essnor€.l 'pa'awruoLl,l p /./q 7'gN:ru EHe,(nH
€961 'eunrpuel\'pa'uDna ap op)u\(J'NoI vNuvg gE61 'rlSerncng 'pgy rS p.rnler:1r1

/96l'sserd In-r1ued erir:pun 'Da.tru)Dd aulru,uq ptoldyttg ' O NVH
€ruroJrl€J 3o ,{lrsre.rrun 'uV sD Mlll 'ctocnl{ hrraHNxy
996I 'euerprrslN t86I'eu€rprraw erntlpg
'pg 'pl.to D) 'tuntodutaluot tugruot uo1dlncg'vEJurI vECZouC
n{r:t.t3o1r:tu.raut3 'oorng oJdvlsldv

'pg 'ttndr! utp alutrulat lS 116l 'suerprrslN eJnlrpA'atDltltqtsuas' tf aapl'uIv6q6l'enuJeSrEpuroeDyr[uC

epory '.IV nNyrxatv 686I 'ou€rpual tr €rnllpg
'(gurepour Errucelrqr€ ep or3o1o1ue) prutol 1s auntltung
III P^rtrelas arJerSoIIqIfl
866 I

'euerpr,rot\l €rnllpg 'p1J1pru1 DilDrup) z{ '\oI IJJEZNnUJ

696I 'pcluq3J ,961 'sued
'uezeH pE'salsrlJo sap la LrD,l ap psra^run armuuou)to
ernlrpa 'D,tnpattqtD ruaBa1alu1 ps wn) 'oNnug rAEZ
9161 'pcrpedoicrcug rS pcgriuUg ernlrpg
696 1'euerplre6 €rntlpg'nm1d1 ncg'Jrocng x:rAo)JJrlA 'p)sDaugutor ppAarparu pUD ap ttpado1cnua ,nuorlcrg
y661'pcrSo8epe4
ul I66I 'EOIuqeJ ernlrpg 'plntodruoc Drnpattqrt)
rS pcrlceprq €rnlrpg 'l?lDSrailun DrnpaltL1tD
ut o)o)o.t tl totoq 'atalfnuay 'vltIJAI vJNeIoCI-JEJIoA arnnportul 'EHcuoqHD vNouo^ rHJSNrunJ

6961 'pcrSo8epe4 rS pcrlceprq 'auerpueyq €mlrpg 'auJaporu alnttldn tl LL6I
attptocap
ernlrpg 'auado.tna DUD or.totsl 'rrcxrn nNVrSyJyA
auD'plnpauLlrn ap atpadolctcua p)try'tnvd NItNVJsNoJ
9661'qSe;ncng
'srlrpg erntrpg 'y1s rS p.,rn1ca1tqrv 'lraTrnv oJSEdo(osI

Dultrt D.cNe. Autoportretele.fil.ntu lui sou cinematogroful Pop D.rx. Tealrul muzical, Ed. Muzicald, 2000
vitzut de cinematogruf, Ed. Mcridiane, 1983
Popescu M,rnt.lx, Dntmul s;pre lthaca. De la terl lcr
EIsnNSrsrr Slnce, Rclerion.s tl't.nt cineoste, Editions cn
imagineu sc'enici, Ed. Meridiane. 1990
Iangucs etrangcres, Moscou, 1958
Fonl,tacru L, Porttll popular din Ronttinia, Ed. Artis. 1974 PopESCU O.r:',q.. Ieat'll ;i. bttcuria contunicdrii. Ed.

Gtttlulescu MtRCEl, L\toria dromoturgiei ronAne.sti Eminescu. 1990

conlemporane, Ecl. Albatros, 200I Popovrct AoRt.,rx,q. Lungul drunt al leotrufui liric' c'dtre

H,tnnorr PHYLT-Is. The Theatre, A Concise Flistrtrt', .vre, Ed. Anima, 2000
Potn.r F rorri.qN, P rof b s iu n e a : ./i l mu l, Ed. Meridiane. 1 979
Thames and Hudson. 1998 Potn.c F Lont'tN, A u ru I.li lm u I ul, Ed. Meridiane. Bucurr-;ti.
H,rurre THoNt,cs. Design. Dumont. Koln. 1995
IANCU Nr\PoLEoN ToN.1A, Diclionarul aclorilttr de .filnt, l 984

Ed. $tiinlilicd si EnciclopedicS, Btrculcqti. 1977 Rr,seN Routt-rLUS. ld inceput a .fb.sl c'tn,dntul, Ed.

Jorps Dvl,q.N, Haircults - 50 years ol S1'les and Cuts, Meridiane. 1977
Rusex Rottulvs^ Arta.ldrd muzo. Filmele Si marlorii lor,
Thames ancl Hudson. Londra. 1 990
Ed. Dacia. Clu.1. 1980
Kruol VtNcst'r'r'J.R.,The Techniclue oJ'Filnt and TV Muke-
ttp, Focal Press Flasting Hottsc. London -NY, 1969 Seooul Gsotrc;es. Istorict cinematografirlui mondiol, Ecl.
gtiinlifica. lc)61
Kveert)\,ir gi colab., Ent:iclopedie thr coslume, Paris, 1978
S,qve loN, Tealralitater.t leatmlui, E,d. En-rinescu, 1981
L.qr.'rtr J,rlte s" fli..stoire de ltt mttde et dLt coslume, Thames ScHrr-enu Eucrx. Preludii critice, Ed. Meridiane, 1975
Suco5,rxu Elunrr gi Paul Pettrtscu, Portul popular de
and Hudson. 1995
L.,rvscrx Jour H." Filnt gi c:realie. Ed. Meridiane, i968 sirbtitrnre din Rontanicr, Ed. Meridiane, 1984
Lpurner Jr,qN Louts, Cinematogrcrful cle-a lungtrl vrentii SoNnnr P., Traild de scinographle, Librairie theatrale,

- o i.storie, Ed. Al1. 1995 Paris. 1956

Ltroc;nEN Etrxnsr, Artct.filntului, Ed. Meridiane, 1969 Sonr-tx Ptrnnr, E.sthetique t:le I'atrdio-r,isuel, Ed. Nathan
M,qxcrrHr Mtct tnrs. AxtoNtoNt MIcHlt,rNcnro, Arr: h i le ttu re
univcrsite. Paris, I 993
dellu t'isione. Firunedia Catania. Rorna 1986
Srpnra.oe $rnr',rn,L qi P,*,nl CAr,tlr,rNu. Oantenii ;i
Mr\RrrN Manc nr, Lintbuiul cinematogntfirr, Ed.
Ji lmu l, Ed. Meridiane, 1 985
Meridianc. 1981 SucnteNu D.I., Cinemalogrcrfill, uce.\t necltnost-Ln, Ed.

Mrsur< Vtcron Enxlsr, Artu de a fi spectotor, Ed. Dacia, Cluj, 1973

Meridiane. 1986 StrcuteNu D.I., Neslentate cinemutografice, Ed.

MIu,,rtr Ju.sN. Filntul romdnest' cle oltiidatd, Ed. Meridiane. 1980

Meridiane. 1967 Tstrr Entrrr. Ge.vc'hichle de.s Kostiin't,s. Bellirr
Mlrnv h,rN, Esthetique et psychologie du cinento, Ed.
Henschelverlag. 1963
Universitaircs, Paris, 1965
Tonlrz,r-lono,qcrHe Mtu,qnr.r qi C.iuoncn Bexu, .4rla
Mrrnv JE,rN. Hi.sloire chr cinema, Ed. Universitaires,
teotn.rlui, Ed. Enciclopedici, Buculeq;ti, I 975
Paris. 1973
UnnnslglD ANNr'" Ierzzerii t:heie ui analizei lecrlrului,
Nenu Aotle. Arlci, .slil, coslunl, Ecl. Melidianc, 1976
Ed. Institutul Europcan, la9i, 2000
N,q.Nu Aot'{r, Arta pe om, Ed. Contpania, 2001
Nrcrrrru5 CntsrtN,q. Cu cliligenla prin piidurea de ./agi, Urrss,q.Nu Trr-os. Iox LrNEc;tt:, LIvlu Ioxnsctt, lslot'iLl

Ed. Mcdia On. 2000 baletului. Ed. Muzicald. Br-rcure;ti, 1967
Nrcollscu Couttl't. Lstrtria co,stunrului cle cule in fdrile V,rNorr Fir-qxcts 9i ANNc Got.tor-Lnru. Sctrrl tratul de

Rotnane, Ed. $tiin1ificn, 1984 annliz[r.filmicd, Ed. Al1. 1995
Veslltu Mtttet. lslorla teatrului runtdnesc. Ed. Didacticd
Ntlrscu Tnet,rN. Curs de .scenografe Si de tehrtictt
gi Pedagogici, 1995
.spectac'olttlui, Academia de Tcahu qi Film Bucureqti
VooA E,ucrNt.t, Planetu cinema, Ed. Fundalici RomAnia
Onos CoNsr.cNl'tN. P,€ifil din i.sloria c'oslumului, Ed.
Literard. 1995
Dacia, Cluj, 1998
Volcul[sclj Envtr, I \\aple.t arld scrieri despre ctrtu
PI\NDOLFI Yrto, Istoritr leulrului universal, 4 vol.. Ed.
/ilnului - crnlologie, Ed. Melidiane, 1966
Mcridiane. 1971 Z.qvtrruscu lox" Istorict universttlti u lealruhti, Editure
PEptNo Cntsrt t\N. Autom.tte, idoli, pirlttr;1, Ecl. Alma,
pcntru literaturd universald, 1966-1970
Gala{i. 1998 Enc:iclopetlia dello .spetttrcolo, Unione editorialc Roma.

Pnrnor,'tct Vtnc;tl, Luminii Si ctrloore in .spectacol, Ed. 1 975
Albatros. 1974
Dictionnaire du cinctna. dir. JL. Passekl'Larousse Paris.
Pt.TRot,tct Vtnctt-. Mar:beth cu ntdqli. Caietul unui
1986
spec:tcrco/ de [on ,Savo, Ed. Tehnici. 1997

324

9T,t

t€I """""""" "" LlgrJorlvo"d"t"u"ocrrInnlwdrlunpJsolsBeOeJJI€IIJJ 08""""""""' pcllu€IuoJ n€s gclsels 'p1c?J1sq3 euv
tEI"""""""' 8L""""""""' Plrvur lcerlsq€ Is

6829I1"""""("e"""re"le"p"o"u"r") 'ereer8rlndpoprce utrd tm1e1s €or€zllsed 9t""""""""' ' auarun Inlnlnzg^au
urrd eer€zlleeU InIBapI ln"rolnu
Ilnl€ls 2L"""""""""

,eeleolnc ,elqrun rS eu1un1 ,lnueseq 69""""""""' """""" ec zrL

JUnrzrA

g2I"""""""" """' FIunzIA alsoJdxo ep a1ecuo1ft6 89""""""""' sra,Llun 1S uro u$u1eg

vu"""""""' eJaluetunuo{u un putu€osuJ Lg""""""""' lrugut lntiedS
tU"""""""' ipcrlqnd eielt ug €Inlels gceoi 1or e3 Vg""""""' pcrrleuroe8 e.trlceds;ed uI l€por pdedg
02I"""""""' ' tolnto$ allunwaatat( €g""""""""""""' lppspd Iruoqz ulp 1nzg,l' priedg
""' grnldpcs elgfcung I9"""""""""
02I"""""""' u441,1o8 nes lepue lnriedg
e,\Ecuoc nes xe^uoJ
61I"""""""' ""' 09"""""""""""""" iry\,Dds towazatdat a$a wnJ
gI I"""""""' 89""""""""' l,eelecsnu pl€peJ elso IunJ

gII"""""""' (assoq apuo'r) nnnrDts 9S""""""""' 21nduu Tndactad a1sa wn3
9II""""""""""' pl?sop€ €Inlets elJollorotle el oC 99"""""""' plnliuds 13 lnlndru;1 eeruluazardeg
tII"""""""' lernlcrd InJello1 99""""""""' """'6€rqtun epuncs€ eJ
2II"""""""""""" Altrerocep l€luelunuotu Iruollou 89""""""""'
""""' 6lnlll opuncs? eJ

0IIIII"""""""""""""""' Ituelleros€g IS""""""""" ieuel plelerdlolul olse IunJ
0II"""""""'
0II"""""""' llqocs n€s Ucug"p"e InJelled 8t""""""""' LInuIrup l€urunl else IunJ
80I"""""""' playay LV"""""""" leeunrfce g;eoSg;sep os tunJ
80I"""""""' """""'"""1''nPlnuur€Juenn1loled,ttdlenoc1caeg11ed'1aqr1
tgl"""""""' W""""""""' ieeunrfce edecul epun

2V""""""""' ieeut8eur gl€Jpec olse lrrn3

trayljyds 00tt""""""""""""""""'"ic' uleuroe8Iru""lu"'ocnetlrIznolpdu^tzoerpoeautgerJJ
STyNOISNSWI(1SI S.ISIUy.II g€......""""""" icr1eruorc Inproc€ eundsrp ou runJ
9€""""""""""' enlqtuesu€ op €rIUoJ pzeere8ns e3
ttlse8ns €^otrgJ 98""""""""' alsa'rdwg owltd

redrzodtuoc Ilrpcglporu olelceJg 9t"""""""""""""' ele ellunlsuorulp purdep ec e6
pcrlseld ezrleuy tVE8 """"""""""""""""' lttut8eut erfeutlsep else ar€3
tgl"" """"" plereduroc " rriucqdy nau13ow1 nr Da,4ulVtul

€01"""""""' re81ng ee.recrunuroc - lnSgy tt""""""""""' auuld gu;8uur1 vzllutuv 13 uerp13
201""""""" ecgerg 2t""""""""" elelrozuesllod epiceer tS
"""" ErBlIsIIqnd 1n1eue1ery
eq3er1e eu ec
I0I"""""""""' agpoul op elelsl\er """ eoueJ 08"""""""""" tnlnluetlSuocqns eeco^ €ereolnJ
00I"""""""' 62""""""" Ieul€rpeleleuosred-erquntSeuturnl
m1nndg nttV L2""""""""'
00I"""""""' srsJ ttut8eurt Iruogns Inuesoq
g6"""""""""""" elsg
96""""""""' "itegerSolo; lncgrceds olse 97""" euuld gu13uru1 elu alserdxa ep alecuolfi6
Lplre o ege.r3o1o; SZ"" f,NYTd - STYNOISNSHII(IS S'ISIUV'I

96""""""""' otln.tSo1og

V6"""""""""""" 2lnpar8tto a$a a"nn :o'tnto.tg t2""""""""' rollrolsl €recs

V6""""""""' gluc;1d;11nu uaul8eur1 22"""""""""""""' g1enzr.t etse.rdxe ep e1eceo1ftry
26""""""""' 02""""""""'
06""""""""' ' €AIBU ege tS g11nc egy """"" qlerzI^ €JoJ€leI I
06""""""""'
88""""""""' """" InFolqe1 Inlod 98II"""""""""'"F"c"I'lsIuB ' rrut8eur e gcrleod egy
9g""""""""' ap Drnpld tI""""""""'
gg"""""""" TaTntaS "' InIIerlIA uac 15 gcg1fug1S uaruclunuro3
ittut8erut ex€]uls olse eJ
"""'
lnleloc rS 1ncrezo141 2I""""""""' ittutS"e"u"rt er8o1o;rour olse eJ
2I""""""""' lupurul uyd uac 1S
" etrestdel

s8""""""""' tlLrtltJnaplvluatanaota DI"IV 0I """"""""' aluIAnJ ulrd earuclunruoJ
8"""""""""""""
t8""""""""' """ PIernIu €Jnlcld irolcrd un elSe'tr'rd run3
t8""""""""' ppryatunuout ttt'tY polleluls eec tS pctltleue €oJepe1
28""""""""'
28""""""""' ittlt,tgtt a1natad ac :ncgfntg 99""""""""""""""""""' pfurul upd uereclunuoJ
auuld llupurul allrnuoC " ITY1IZIA f,'ISIUY

sulrdn)

Genurile sculpturii ....................136 Efectele modrfrcdrii compoziliei in sculpturd

Reprezentarea timpului qi spafiului ............. 138 CAteva sugestii

Cum este resimlit timpul? ..........138 Aplicafii * Arhitecturn .................. .................202

Cum este sugeratd migcarea ........138 Anal iza plastica prirr cornparali i

Ritmul in sculptur6 ......................140 CAteva sugestii

S c ulpt ura Si spaliu I ei ...................................... I 42 Efectele modificdrii compozi{iei in arhitecturd
Relafia dintre om qi univers CAteva sugestii
.....144

Viziunea clasicd .. .. .. I 45

Viziunea barocd. anticlasicd ........146 III. ARTELE CINETICE
l. Aspectul omului
Cum vede autorul idealul uman ..................i,18 qi ambientul siu

Arhitecturi sau sculpturn? ............... . . .. ....150
Arcul de triumf
.......150 Ce comunici flptura umand

2. Arhitectura - arta mediului....l52 qi inveliqurile ei .............. ............206

Strada un mlrzeu in aer liber .........................152 Scurt istoric: omul gi cochilia lui ..................208
srilul individr-Lal ...............
Funcfiile arhitecturii .................154 ............215

Func{ia practici ......154 Moda .......... ............216

Funclia de comunicarc sociald ......................... I 56 Costumul, a doua piele ..................................2 I 8

Func{ia esteticd .......158 Func{iile costumului... ..................218

Mijloace de expresie ..................159 Mijloacele de erpresie: desenul, lumina

Materialul, tehnica gi factura gi umbra, culoarea, materialul ... ....................220

(scurt istoric) ...........160 Machiajul ................220
Lutul pieritor ..........16t)
Tatr,rajul ...................222

Caramida in stil bizantin .................................. 1 60 Culori naturale qi artifi ciale ................. ............224

Lemnul pddurilor .........................16-l Materialele costumului ................226

Piatra care dr"rreazd peste veacuri .....................162 Citirea imaginii umane .............221

De la coloancle Creciei arrtice Drunrul compozilional .................. ...................221

lu la arcul sernicircular roman .......... ....................1 62 Tmaginea umand - o artd cinetic6 ....................228
,:

ll Arcul ogival gotic ........... ............164 Ambientul, a doua haini. Funcfiile

Metalul qi sticla ......166 ambientului ...........230

Betonul armat ........... ...................168 Porlretul unui scaun ....................232

Modernismul static qi dinamic ......................... 1 70 imbrdcirnintea casei, textilele .....234

Postmodernismul .............. ...........171 Ceramica ................235

Citirea qi analiza imaginii in arhitectur5 .....172 Sticla prozaicd sau pocticd .......236

De la cxtcrior la interior ..............172 Designul, intre artl gi gtiin{a, scurt istoric ........238

Cunr sc dcs{hqoard dmmul compozilional? .....114 De la cirujd la autornobil ............240

Cum se reahzeazd unitatea compozi{ionald? ...116 2. Artele spectacolului ......................242
Timpul qi spafiul in arhitecturn .................... I 78 Teatrul
...................242

Cum este perceput timpul .........178 Scnrt istoric al imaginii teatrale .......................244

Ritmul in arhitecturd ...................180 Scufi istoric al imaginii teatrale (continuare) ....248

Spafiul interior in arhitecturn ....................... I 82 Citirea compozifiei scenice .......251

Viziuni spa{iale .......184 Prima impresie ................ ............251

Arhitectura de intcrior .................185 Urrr.rdrirca drumului compozilional ..................252

Care este relaJia dintre exterior gi interior? 186 Cine e autorul spectacolului? Regizorul ..........254

Uqi Ei ferestrc ................. .............186 Actorul ccntrr-rl de interes al scenei ...............251

Balcoane gi terasc ........................189 hraginea imaginard - scenografi a ...................260

Pridvorul romAnesc .....................190 Mijloacele cle erpresie vi2ua|i .......................263

Spa{iul exterior Culoarea, materialele ..................265

(cAteva noliuni de urbanism) .......192 Genurile spectacolului teatral .......................266
Rela{ia dintre om qi univers .....194
Opera, opercta ........266

Cum este vizut idealul uman? ......................196 Spectacolul de sunet gi lumind .........................261

Patrimoniul nafional .................198 Spectacole fird vorbe, mima ............................268

O casd rnemoriaid ........................199 Baletul clasic .......... .....................269

Aplicafii - Sculpturi .................200 Dansul modcm, performing ........210

Analiza plastieA prin corrrpara(ie Teatrul dc anirnalie ......................212

326

LCE

2I228t""""""""""""""'' "' p^rlcelos ogBrSorlqrg I0€"" InFurIg aIE FIun4^""a"lser.urdlgxaeappeagelarScoeuoelfctg6
6I€"""""""' """" rnlruol?.redo p1o6
' eroreqcul 962"""""""'
L62"""""""'
"""""",\I 'tu1g 'nr1ua1 962"""""""" """' 1uoz13or - lnlnrulu luoluarJ
15 purg -;liucgdy
""""""" 'nFs lnluelqr"u"u
-ropur8eurr erfrlnc.u3
LI; t62"""""""' Iu""B"lsln-leIxurrlgu op InrolcY
SI9"""""""' 062"""""""'
gI€"""""""' ""' rrurSeurr Iruotll1 062"""""""' rS pie1uo7tr

lnralnduroJ 'g rnFruIU Inulg 13 pdurrl
2€II88"""""""""""""""""' rS 1nd43 'oepr,\ euy
eelptrcrlqnd AJ urrd eere1ndrue141 882""" rulg ep rrur8erur 1e leuo{rzodruoc IruuruC
982"""""""'
"" lnlerpe3'plededs eeunrzrn

glt"""""""' rrurnl epurSeurl v82"""""""' rnlnuerco euuoc
"" uaunlzl^eleJ '7
0I€"""""""' """' erferuruu op Frulrd 892"""""""' urIU ap gq8uurl €orlltJ
80€"""""""'
I82""""""""""""' nrlg rS ru1ee1 e.r1u1 erfereduro3
tgt"""""""' cgerSolerueurc plucru1 """
IL1"""""""" """ crlsrue 1ec rS relueuncop FurlrC
€0E"""""""' Olol€rrelBl^I 9L2"""""""" rnlngerSoleruourc Ie crrolsr UncS
208"""""""
" €or€oln3 VvLL2T""""""""""""""""' ' €Iueurceld

I0€"""""""" €Jqrun rS eururnl'lnueseq pclyurSolBrueurJ BIJV 'g