Nanu, Adina - Vezi (Comunicarea prin imagine)

LOZ

zvotq (uncole;q

'1867 nes .(rJnJruoAns" ulAep 0116 ulp snue1 nus

'iatplrlJ Ilipueqr-I elnlels ;et 'sep eerd 'elecpd utp 'ece;
es psJelur e{eredg) iql€luerunuolu EJeJS €[
(zse ru) lucrprJ 'e;e8e1e e1 'noleqtq un elqJe J€ IUnJ

ousr-og ooNYNuEs 'lrqsprxour lelo utp nes
gurorcrlod gcrrueJec ulp elnoql: nes 'o;elog tn1

elrJpJcnl ec asu;8 'erlso,tce epnlels nes Inlnuol

-olrlrarg eleprleuec'gplld ep'p.t-titndtqcul
'c1e eped pll€-rlur

upseldue o ps rS nloos ]le ad rupzeSe o pS .
'lntrroloc rS lnleueleru rupqutlqcs I-pS .

'sJeAuI rS e,necuoc

elelle nc exe,\uoc elelunlo,\ IulncoluJ I-ES .
'tturBerur ele

elueutele rrEulrulle I-gs n€s urp8nppe I-gS .
'leuorfrzoduoc Inurup puglilnlep 'selelur ep

eler1uoc rS culeuoe8 lru]ueo lilplnru I-pS .

'Qe1 ed reru nes

3un1 ed reur) eyrtrodord rugqrurqrs I-pS .

'13col

luerunuou rnun eyge;8oloJ lenluele 'unld1ncs
elncsounc reru eloo eJlulp BJoun eluecnporde;

(relnduoc ed'lqrsod e gc€p 'nes eftqcs u1) tou
rS urpcgrpout pS 'IJgJcnl Ieun e[€ e]u€IJeA ellnru

rerrJ ezeeaJc rc4seld IIlSrue tunc lnzgl IUV

'r:nsdr1 elsece erpeueJ prnldln)s u1 ralilzodruor
e n4ued rJnspu et gs 'te IIJoI€,\ tS ttn1els e.rdnse
I IIrPrrJIpour alalraJg

puncs ate1uazetd o no pugluerun8re 'reuptutrd 'cle eu€c u1 esnporde;

rieundord 'nu pceq 'ectger8otq Inl elol€p elec urp Inun no pleocS ep letdo:de teut

rS rn1ruolne elalunu 'rrrgrcnl Inltll nc eleqclle n€ Iec Inluerunuoru leJls€ e;eduoc eelnd yien
c;ed nus gierd urp alln]€ls pcep {e1o:1uo3 .

'o-riulcrd rS ye,l.eurec op gcseut

o eqceu rarded urp tielnrexe tS tieut8uutl . 6IIJPJOnI

'e;e8e1e e1 eutSeut eJqceJ rS ecruqel 'e1e1eus1utu ]unS eJr?J o

o nc :elndod .rerng un lnl u3 tie1apo141 . LJolIJolno InpJooe

'1n,tr1rzod rleurnl ]Inlpcle e 3cI]€lIIoJC eJS€JJuoc eJ uIQ .

rode 'e1e urp ?un pdnp sdr8 u1 ,tt1e8eu un tfece3 irruttunl rS rerqutn Is JUC .

(pcrleusrrunu ep erices o ptstxe Iecol lneznut uI trnlnuesep InloJ e eleS .
pcep ourq r€ru lgt€ nc) guguepul el tia.tu el or€c
iernl€]s nc rn1 erieler e el€J
ed rou rS rqce,L elepeuout tfeuruexg .
dlnlcos gl€J€ urnJ llnriuds l€peJ e rInJ .
'nudo:d
iu€run nps Inl€epl erede urn3 .
lcerord un no pilqcs o lenluele rieundor4
ipleseldue g eelnd J€ elunue epun tS nlcos ccrlueuroJ nes crselJ

ac 'eruupru ec 'gqre ps InqeJl re leseu ec 'ttlocS isJo,\run-uo erieler Iruolne puudxe tunJ .
(aulF eo uI icrl'Ueulp
eeunc u1 eseld {e etnlels ec p.t-titpugg .
nes cr1e1s) ilndurl lfitutser o urnJ .
're eere8ele rieluaunS.re
iernl€ls unduoc
rS leuoriuu lnruoruuled utp 'pct1st1.te €eJ€ol€.{ erec elut8erut elo orlul p8eel es tun3 .
uud 'eiled ec€.+ eJeo prnldlncs o tfelstdeg .
leeunrice pzea+eleJ'IeuIleJ
rrlsaSns E^algJ erdnse pug: ed puguorice ppeocns es eJec uJ

API,ICATII - ARHITECTURA

Palatul Mogogoaia, Analiza plastici prin comparalie CAteva sugestii
Bucureqti, 1702
. Compara{i intrc elc cioud constructii cll . Afla{i care este construclia. consideratd

aceeagi funclie: monument istoric gi de ar1d, cea mai apropiatd de

o bisericd din cdrdmidd sau piatrd qi una gcoald $i interesati-vd cum este organizatd

de lemn; ac{iunea de conservare gi daca are nevoie de

o locr,rinja de oraE (eventr,ral un apar- rcstaurare.
tar.nent la bloc) ;i una populard, din zona.
. Afla{i carc cstc ultirna clddire ridicatd in
schi{Andu-le planul 9i eleva{ia, precum gi tr
zond, analiza{i-i fa(ada pentru a constata in
plasarc in perspectivd cavalierd. concluzic dacii are valoarc artisticd (in ce
constau calitaqile 9i def'ectele ei) 9i dacd se
. Comparali intre ele doua construc{ii cr-r
integreazd in mod fericit (sau nu) in ambient.
func{ii gi prograrne diferite (de exenrplu, o
. incercali sa stabilili data aproximativd a
qcoald pi un spital).
construirii celor mai vechi case cle pe stracla
. Comparali clddirea cea rnai impundtoarc gcolii, privind cu atenfie cornpozitria fapdei ca
qi omarlentele ei.
din localitate sau din cartier cu cea care vd
place personal cel mai mult gi argumentali . Prezentali una din aceste case (oral sau in

alegerea. scris) ca un ghidaj pentru turiqti, pornind de la
istoricul localitalii gi lindnd seama de compo-
Nu uitalr si1 unndrili in fiecare exemplu
nenta grupului cdruia vd adresafi (copii sau
aceleagi intrebdri, pe care le-am pus pAnd acurn
oricdrei imagini tridimensionale, pentru a nu adul1i, strdini etc), le puteli traduce gi in altd limbi.

scdpa nirnic din ceea ce cornunica.

#w,

;j;i93;+t1.!d

202

€or

.{ jg*# ffi-

i ""'fl$* F

&$*n :t5'

Pualv"HlA ras 'rrloss EurpElS uI nES '(egeds aueollror;

'ar)d[),tJv Iigtl.nrlseJ ep EIes LiI 'eJ€JluI 3p Inloq uJ IIEcol rS uoSnqlrl uJ oluuorsJol eueoloc) ocoreq olallu
rJoldlnJS JoLrn elsJellslll urp esel€ tS eluedocsep luJ eleu€oluor; rS aleueoloo urlncoltll I-gS .
'ltluoua4UaJ ^
rnlEls Joun u 3-rEselduB 3p eilqcs Iieuessc 'sn1d ug pdue o nus aradgcut
066I'l?^orer] Nf 'elSeurldopul
'1rJ) ylxrd nr.\rs o pueJnpoJlur 'ynuald urpqttilrlos I-pS .
3l 3-r€3 ed euricunj 3lep3,\ ut ptIgAP 'tt1oo3
- PleJrznul '(1e1 ed I€Lu nES
rrurpgJS Eo.leundrroseJ eirqJs ul IiElJelo,Id
edPrlsnlr TS PrJ€lSouoJs Suny ed ruur) epri,rodord r-r-rgcgtpotu l-ps .
';nrreuars 'er8c.r 'rrlocs e liPtr.trtscs ap
eles nJlued rs nJcnl rsEIeoP riec€c 'InlnJollslul :Eualv urp ..lnuouequed" gplld
'frvddsl)vHS l^Jvtl'ltM ep eo 'r,rrpg1J elnJsounJ reul eloc aJlulp l?Joun
rS ,\uuvl arn,nv e e-relBueLUecJ ep LIEId un rieundo:d
ap'4laqDw u\p rolapeie3 erirzodruoc (relnduoc ed 'pqrsod
rS rose[J Erie^.3[a IS Inueld tfuueseq . o gJEp 'nes eirqcs ug) urgqurrrlcs ps :r-ugcnl
JuaJs nr rr)l r14n i( { 3U 9S 'rrJnlC3]rrlJe euoJSr ulp eluelrlnuout
'(pze,', ep luuoslad un trnool u eJ€c ul) elurJ
lolrJurtr .roput8eutt eleluoluele aleol
-oureLlr 3se3 rcun seJeleuol'rle tiaundor4 .
'(atie,tale ep surlu nJqrlrqJa ep ynlcund UzISOS u nJlued
'uolr,tr,rd e;1ec leseu un [Iq€]I^euI
rS ueld ui) Intoctord r-riuirqcs rS IIunrBe-I
e pJelndod Epl-olE'(craptgneecznnrelsuSn€rno€)soeleIilJleOrIooJl elrursu€Jl e-reJ J€p'aJcLtt Ir?uI nES QJILU
o
'gplld ep rp[r por]srl.n? e;uoll?A o ep 'g1unzt,l et]tzoduoc
ul elSesdrl e.rec eJlpglJ o tiaundol4 .
o 3 eJrp9lJ scrJo P3 gsuJ Lllplrn nu gs
'IJn3O[q ep ]uo{ Inun eIuoJouoLLI
edn-r e op Eeletrlupoul BI g,t-titpttgg . 'nudo;d 1n1sn8 rS elto,reu ednp e,tec
elgc pugluueureor iJuleool ap atiereua8 gnon
IrlsaSns BAOIBJ eJeJsg 'lueJJ e-01 e.reJ ln]celrqJE ep e]l?zlleoJ
rS elelcerord lsoJ l'le urnc eSe 'cleqrutrlcseu
'313 'JlA sJeolns
reJrqo op ueutpr 11Lr alrti:nrlsuo3
91le ur eueol03 eJeceIJ LUEloloJ I-qs .
Prn+JalrqJE uI rarirzoduroJ
'cule[IIS€ uloundluoc I-PS .
rrr€JrJrporu aIalraJE

j.9? * :*u
t

c* .tl' r& *i

-= E :rtG*&"''@ .*
*Itn: I
*:.,&'
T*
*&*
ft
F
sff e Ed b 6 !@
} l ,*r-rty- g*, F
*"

.s

s(,"{,*-

"',LoJrra u! aryod'a43 autl iplapwbroap 8apiu3 nN:lfipap as a lqsuu lalu p)
'1ih,Ld'wyutuapuot ps uru ?suJ'wtqp,L8 au nu aS 'yinanu
luatut,Ladxa un-JluJ

nas +nurw un ap ,,hp" un-,LJut a+sffa ls aa+saJa aJ tuan) as amqa4 nu 13 astwsuu4 { ualnd u ntluad ,Lo1
ps amqa,q ',,1nza1xa" 'atuatdns aafia4 nus ,,afiapaat" lJ Lup+m nu lS

atal u,La)tunwlJ p nlqwasur ap In+ulruza,L 'p1au{ aa,wn4ua47uo3
'' -tuolaa.unuraSprtau,LtaadoauinJ fauqiaplsaIasaoJ{n1p{

Ulol a atar !(fianosa nas (alauLozuaxlo d,Loln4sa?ns 1a) 2 mptlat"taryw
!(ruiuds M awnpo utp puyllnza't
nis arynYns) ZD,Lqwn E nununl apanp apala uud) ltuolnr lnpt a a,Lat
a.Lac !('4a ni,Lodotd ap) imlnuasap ppt a aru) -.
lnpl a a1 m4uoc a1

('4a auquuwo"t nas ucrsup 'dtu1
anJ
/ rujads / nota 1n1ndll urp pry11nzat) ZSDatun 6 uLo a4urp ufiap,t.a a,Lac. 13 aaur8uwl llaryaru!.a wn) -
Gtr{ut a1uu1d-uud ul ap) 21ruiads 4a,Ln31{ a wn) -
-
('4a wpl n ug'uruautp '41a4s) idru11 u1 aaunrin aca'4ad as
rupay p amlpazap wnt fi ('4a patqo nLJs wo 'allnw taut nas 1rutn) 1adtcut"td.1n[auos.ztarndlnan\s+anaa fliaJu-awn
'lup- aQannandlunsactaousaartpduunno){-p!i2lulattrtnuupnoal,cLzataipia)patnnulqnnawaEdoaant9uu2tl9llnaaatluwaluolttaapallzaaorwypdtturladytwnuadl'naupsw{lunawta,trLwy!o;lu{ppu.)au7possar!a+i.u{qauoJpudu:)aBrw'ZnaaoapaatusplLnacldnur4d3wuwluuawt4nlaspaaw+a!rs),uyrLaudsnaawaal4nulpsoaau!)2nwL(daunnunlan)Jyntola--|apraLpaaJ)
aund walnd al arn, ad upqa4ul apludnuu4
- pqtsod ryc ad - anquat4\uot a ntluad rut9uwt n,L!)t,Lo 'alauosnd aiuauadxa luaoap na 'alauorzra 'a'Lut

apila nr aJm)olut a1{ ps amqa,L4 tS pd a17 'lu7rytapuJ u1 lsol na-au atn 'aaqa.+uauo aldwaxa nop alurza,Lda'L
loldn a,Laca{ itfisili u i4iad asndo.LdTprujt{ nas ru4ta1 ap apsad pt '1ndatu1u1ap 'afiuaqu waBa,LTy
' nqua nt4ua d a a4t a ds'La d

o 'dwl Bapcu ul'pu7zllpsap llitp 1n7au{ tnlptla na to+aln)1ac ad a4nulqo appala tt "tOnkf##f ,_r,

wqi nu acup ut|nua au-npugzmcla B pdtut4 au-npuu,Ladacu '(a1aua1d alp nas punl ad ap fi ,Lun1t) uawnl
pqaoq utf afiadsu E ttrlg ai4siou apsbJ uJ ppun4pd ps aru{ ant aaumztaalal a1 uLdo woa au '1t\,Lgls u1
:rr1rtrii.1"d t,tdnsa pronrorit, uana ad ap iau8ault atat ut,td alaapato,Ld wp+uouap ps puUJ,Iaru! 'piuaiaxa

hid iiizn pnpads 'fiwt{ 'a.r4saou ,tolunwaro a a1,La ptalndod tuut aat ap fia,4u nda aspl woa a^I

nc 'anciuu uI awnroo ulp ttnorqar rsam+p)p 'a,Ladat,Lcl n) a+autwnl'runrou/trl"itT;:;y;{f#;l
a'p'uuunr*,atnruln, taqlvaanqqsa4u.fitfisaappda'd'islfaiuaiwoatasranwJ tS quu.1 ruw uald un ad asndsua4 { na awalqo,Ld Baapcy
aaJ
ruw autwnl u4'tnBtsap 'puyund'(p14aqsa aat E ancrunwn ap
,Et)n' uacl ilapiqo toltijrunl .totn4nl pquaan) ajuu4,Lodwr ap woy'pzaaqalduot o atac ad'auutu,Lq 'ail'lra+
'rya1 taut aan lnruatqwa 'apadat talu pJ lq-uttlJs as fi pzuazn as aPuraH
-t7,ru rytap quaacatl ruw Enloq ')+a asao 'app,nd'nqtqou.L utp 4utu'Lol (aiumtol In,IolJa4w 'lnluatqtua)

- nt - p) na'wnpuuaa,naL,Ltnliapa[ual aontuutng!u,Lpaounupa7qsouaatq"ruuu'nn€a'aa4at\ruu1oaa't7u'rqa,av.4o.ptsqp4sooo"ulntamwplinot.npstdt4p't'ut-praupag.pdt1,attauatdlwa'lanauua),u!Luppauun,xq1aas{n4a,ur.luuu4otunrl1oiraut'n!p!'ia(aa'wa4a'aL,fwti 1oa\nJlqfnaL'auru4tufait.J|tpftiiswlpn{nua'aa1,'LLlaaautwuu,LtlaasBaato)uatLltra^8uu+uuuaawLJddluoon,cLuda.
'alanzn a+.La alplalal alaol

#nnt1qunnaufdiirzBuoqaipuicirowpp"raa,ruuynrp4ssi(a'ptpingrqLaaw44nu'ratupsn'ad$aoatt1udoalncnlacawn'naau,lIqrruoiot,natdlpBu'auuat1qpawu4snnsr'ulantnu7auaswaaptlu)nyauxtanslad.tuadtaxoailt+aanpyu'aan,rt{uautoa111[draua,ntp4$1uaraaydptucnad.
'aJ4aun api'{a ap - u'LutSnu
ina aat ,sn1d ut a,n|nsut o nc lndatut al ap a1a4sazu1 altut?uwt ap udnto woo au lt.zaauun at apu8ud u1.
,
dtnqid A 4uctldun uoasap a,Iar ut alna+tads 4tuaaap na ln?uruadda4
nas miaplsut '!par+s u1 nazru.i utp pu&al 'aapod ad asu!+uJ azugd ad aptllnr putdo,L4s '4t011o4 uoslcul.
lIJIIflNIf, IITIIIUV .IIIm'na.1i4uuaaa+,di,,3tr,Li1qouuas1taaaqdt^t.liafoipatncLpura"y-udo1alitpsancna'nliusfiiutnu)p,1no5,pLtddilisa)a1ac,onopaTda'apaauyniuyayyLuwp{
mlnsnpotd utdnsa nu asa.L4u lsol u np'Lolnud
ml appqow al ap 'arypu,La1a
ap a4aupBal ',Lap1t3
laut nu at7suld ap+,IV
lnp)as utp 'Juns

ASPECTUL OMULUI
SI AMBIENTUL SAU

cE coMUNrcA rApruRA uvtnNA

gr INvELI9URILE EI

) Tarzan Spre deosebire de celelalte fiin{e, omul nu

intruchipat clc se errati a$a cum l-a creat Dumnezen, ci intr-un

JolrNxr WETssMULLEIt, ambalaj fbcut de el insugi. ca o a doua piele.
1 930-i 940 In-raginca propriei inf51i;;ari este singnra

a. ,,crealic vizuala" pe care oricine este obligat sd
o practice toatd via{a, rrai binc sau rnaj rdu, ctr
3"
:,*:. mai multd sau mai pu{ind pl5cere, conEtient sau

* nu de valoarea ei artistici. Doar Tarzan,

€T*;tr crescAnd printre animale, n-a simlit nevoia sI
se imbrace (dec6t in frlme...).
&.'r-*.,.*#.
Peste acest strat. cel de-al doilea este cel al
F
cuibr,rlui sau vizuinei multor fiin{e vii, format
) Omul - **ffffii
la om clin obiectele cu care se inconjoard, ctr
im:rgine cinetic:i s:${rrrtri#i t
(Vogue honurrcs, : 1l care i;;i rnarcheazd teritoriul gi care ii exprimd

sept/'93) F\t*rr sr personalitatea. Chiar locuind temporar intr-o

206 camerd de hotcl. ficcare lasd la vedere ceva ce-i

apar'fine gi care-l f-ace sd se simtd ca acasd.

Toate aceste ,.anexe", costuma{ia (cuprin-
zdnd vestimentalia, cctufitra, machiaf uletc.), ca

gi ambientul (obiectele clin fur) indeplinesc
cele trei func{ii intAlnite pind acum vorbind
clespre artele plastice gi decorative: utili, de

comunicare gi estetici.
1. Funcfia de protec{ie este cu atAt mai

importantd cu cAt mediul natural e rnai ostil.

Eschimogii se invelesc in bliinr.rri gi locuiesc in

igluuri din gheaji, scaf-andrii san astronau{ii se

blindeaza irnpotriva difererrtrclor de presiune,

luAnd cu ei o partc din atrnosfera respirabild.

2. Funcfia de comunicare sociald s-a

niscut din nevoia inclicdrii prin semne vizibile

a rela{iilor dintrc membrii cornunitdtrii.
Hainele, ca gi cdrrinul, nc ajuti sd ocuparn

locul cuvenit in rindul semenilor, de la coroana
regald la ;apca muncitorului gi de la tron ia
scdunclul cu trci picioarc.

Cu cit rangul cuiva pe scara sociald a fbst

mai inalt, au crcscut gi dimensir-rnile siluetei
umane (inallata prin coroane. coifLrri, p5larii gi
tocuri la pantofi gi amplificatd in voh,ul plin
mantii largi sar-r fuste evazate). Odata cu ea a

sporit gi mdrimea incdperilor gi a rnobilierului.

3. Funcfia estetici se manifestd in crealia

inraginii prin fblosirea rnijloacelor artei (cle.sen,

Lrmbrii $i lumind, culoare, malerialitole),

L07,

''Y

:f

*e.

urFsg 'ool oJr+ a1 e ru1ued eleds e:ds esutdutg
'r:ri-sqlryrS )Lp1 llaa I S
rS eleirncs ne-re Jolrrloloj cleierq 'e1odo1c
'ororo.r Inlrls
'L€lL'a$o8b.Lp al, a1Sru ec 'eturgs nes gualeq ep lallsI€AoXap'JaelsnuutJisns
ruqco; nupnd oleurreop pugc
L'!jatapa(f
'coldtcer Eullurelep as elg
'^odl l(i j'l ^ 'telrosqo ap ;oSn else (pqlnls e1 ep nes) ESEo urp

slled elalJerqo rS pcu;qu1 es eJr?c nJ olaur€q eJ]ulp
'eLllJanJa] Jl,lV ap Ueztll/\l
'e1Sarg.r1 eJ€c uI rnlnrpoLu 1e 1ec rS e,ttnc ynlcedse
'oJoJo.L - AX JtoopnT
ltls uJ 11tlo+oJ eJlurp 'rocep rS runlsoc eJlulp etiele6

'eleluEp rs unsglptrl 'crqrsd rS crzg l-npugoglluJ 'tnyruosasod

'llJne uutel 'eseorierd elerJslelu uJ gsndsuell e;dnse lceJrp Sug.gtsp.r es rnlruo1t,ttrd e1e

'ulercgrpe rS "rep glernleu duttl tSelece u1 'st,L ap rriceer olsoJe po 'pstll 'eiuere;tp nJ 'ounts.Iele
cLUn[ o-J]uJ rrrurlrqou €eunrzelo s.rdsap cseqJol
rn,rgls eluod nes Ie Eelu]tl€c uud eceure3
erec duuc ep rJoL+ tS t8ue;r ep esuonuls
e[r,roJ rSurolace e runlsoo u1 tS ec tocep eluod 'qcrlsrpe erirzoduroc pl1e erectro rS
ul lgiu ue:tsp8er gsul etse pluegodr-ut te141
ec r8el rSerolece eundns es 'preoluocu! os eJe3

nJ Jololoerqo E ueo rS ec 'rnlnuro ueleStiqyul
'qlenzr^ el€3

ad elrrugls exeydruoc ellJrpJl erultdxe u nrlued

SCURT ISTORIC - OMUL 9I COCHILIA LUI

Antichitatea gi Evul Mediu

Mobilier gi costum Decorul gi costumul au evoluat conco-
in Crecia antici, mitent, determinate de nivelul material 9i
sec.V i.H.,
picturd pe vas, spiritual, de conjuncturi istorice 9i geografice,

de idealul artistic etc. Vom puncta numai

cdteva aspecte.

in preistorie, trecerea de la paleolitic la

neolitic, urmare a primei mari revolutii

tehnice, explicd vestigiile pdmelor locuin{e

stabile (lacustre), dar gi a pdmelor rdzboaie de Costumul a adoptat qi el solu{ii tehnrce

lesut, care alr imbogdtit garderoba (alcdtuita extrem de simple. Jesdturile erau tdiate drept,
pAnd atunci doar din frunze Ei bldnuri), ca gi
interiorul casei cu stofe din fibrele plantelor rupte ,,pe fir", nu rdscroite, de parcd nu ar fi
existat foarfec5, de fonna unor cearqafuri
cultivate sau din lAna animalelor domesticite.
agezate pe trup in fel gi chip. Prin marea
intreaga Antichitate, din Egipt pdnd in varietate a dispunerii lor, de la Etergarul

India, din Creta in Grecia gi Roma, qi-a inligurat pe gale de faraoni dar qi de sclavi,
pAnd la toga de purpurd a irnpdra{ilor romani,
impodobit construcliile cu coloane, aqezate in drapajele au remodelat in{Eligarea umand in

ternple in jurul statuii zeului, pe cand locuinlele compozilii expresive, amintind prin monu-

erau structlrrate invers, inchise cu ziduri spre mentalitate coloanele templelor qi palatelor.

exterior gi MavAonbdilcieorloualnledlezi,inpacteunrit,ruji,l{inucrui fieeraa in Evul Mediu timpuriu (sec. IV XII), in
interioard.
lmperiul Bizantin, in cel Arab ca qi in Europa
redus, funclional, chiar cAnd era lucrat cu

migald, din materiale scumpe.

Drapaj antic grecesc,

Primdoara,
sec. I, Pompei,
Mu.seo di Napolt

impdrdteasa Teodora,
mozaic, sec. VI,

San Vitale, Ravenna

208

607 'rurlJ rS ssuad'erq

AX'.ras Inlnda]trl ur uleroJc uud'ilcode I€ eiesnullru 3p InlnlBepl
'yza)ve4 pJnlerull.u ElenllS puiliqns 'd.toc
lr^rJlod ed slElnrl
'astd ap auqslt\J >
]soJ nE ruolelued-Ild€,IolJ ls elololls€l'elllqsou
AX'JAS 'JolrJolroJs elsueJq ulp IlsluolssJo.rd s:19c ep

9r4o3 Pp€-l > rJ ps€J uI al€Jcnl ]soJ I€lu n€ nu elolultuso^

?nhtu\Pg aP '3]€JoJeJl IcEId Is erIPJ nc ellncoluJ ]soJ
n€ utuel 3p eAISI?lu allJnpu€cs 'Jer[qou uJ t$
aplor anbQ4lol\llg 'u1lJlr,\ nc JolIJnloA eerelelduioc rS .to1e1erpe1ec
'gWL
e1e prlerd ep -Iolelolotlos eeJ€ilpu1 sllrued €
'Ppl-r€ruel] FJn]€l LlIItr
luuJJ rnlnsJe e eJnlJsllqJe uJ PsJlsolod 'P3luqel
'os aaltnt t6
erinyo.ter eJeLLI glle o leJlsnlr B nX IIIX '3es
ungpxl*l ) ur auJdor'npalrxeolaloSoelpoIJtDttSll?nlelos^azseupo{"ettJ1dollBue1stt1ett5rletd

'a1,red nc eoJelsnrcul rS rne ap Jg nc PeJ€po,tq ur:d
gte?nppe ere radgSoq €eJlcnlp-Ils 'IcuelJ nes IoIBI

royuolrugdpls e1e'e;uoleundurt llol'€JnlcellqJll

rS ec e,ttseut'ro1e1en1ts eoJ€LIoISueutperdns

glnudqo eJe lrnleJls Jollnru reur usraundeldns

urr4 '(rlSerp8nlpc eutp:o Joun ESel ul lzgls€

rS elurlsgd) tJnoJec nes elerlpd utp 'aldutts reut

aelleuceuetlorloleronJceS1ne prSpeeeessolooJJIsncuunlIsoslJeJn'al.Jreel]nIqdJo€d

elrlorlr nJ uutel u1 lrldotc EJe AIsEtu IruaIIIqolN
'nrluepued ad dloq tS erelnc;tctlues IJnJI€ nJ
'rcrur rreptqcsep no 'eut1d t:npz utp tticrulsuoc

l€JlplJ ne-s 'orueluoJ Inlnlqs €eIUeJ,\ u1 pueesndu

li:ti#'t

'{inE

t

d

t

f"

f.
'
;i
g

ri &

t

.*f.i

#.ta

'F{;
.tl

,^. DOMENICO Renaqterea qi barocul

Grnm,cr.Ioaio, in Renastere (sec.XV-XVI), pomind din
Naqterea SfAntuIui
Italia, noul progres al cunoEtinlelor a frcut ca
Iottn Botezdtonil,
ratiunea si joace un ro1 imporlant in trdirea
Bisericn Snntn
Mario Nooelln, artisticS, readucAnd in imagini geometria
! Florenta
regulata, mdsura umanA, aten{ia pentru
t armonia proportiilor, alimentate de exemplul
I
AntichitAtii clasice. Orizontala, cubul gi sfera
>I D. VILAZQUEZ,
domind in arhitecturd, mobilier, ceramicd gi
t
I Meninele, costurx.

tI detaliu cu ln sec. XYII, barocul iqi are originea in
viziunea gravd a bisericii catolice asupra
I hrfanta Margherita,
I for{elor divine, care animd fotme colosale.
I sec XVII, Unduirea valurilor nTdrii se regdse$te in
I MuzeLLl. Prado, volutele altarelor, coloanele rdsucite, fron-
I Madrid
toanele sparte, mobilele sculptate.
l
I Costume le marcau ierarhia sociald,

i cuhninAnd in supradimensionarea fustelor la
l curtea Spaniei (Yelivqaez). in acelagi timp,

i Provinciile Unite (viitoarea Olandd), republicd

I burghezd, ili crea interioare gi costume

I func{ionale, confortabiIe, solide (Venneer).
!

1

) J. Vrlvrnn trr.N DsLpt,

I

ill Paharul tle ain,

'r661.,

il Stastliclrc Museen,
i{ Berlin

210

LLT

srJe rl / tli anl lntzrllN
'()tlL'uttlap urtIN

'ulHtnog u,t ^

slJe d' n J i1117 It1 az1lr\

'l0ll'aaI-AIx lu )taoL, t[I
'(r'lv!l>l H ^ >

'.rtt1rzttttii5l u1u9

rcrrrJlLn .-- s.)lltas,!?A >

'3lEporq esullur 3p alsurerl 3cl rs '(ttt qt1 '3ud) ruut€Lr Bldnse eLrELLllr rrr-rnriu.r

etetJld e{riieluJ ecl'}unE Ti'lJ3rlrqorrl uI 'liJ,rod od ueluudlts pug,rtsnlr sellrESloA e1 ap 1nc.lud
JSasqSo"i o-q clrlillJ ap alJIJJrJolC 'q3rluqlps e,rnleu
rrr Eeunrzll^a 'esiuuJqrl e-3p llJEOl purpurlSo rS 1t1a1cd ulJ lilroJcp Jur 'qurlrool rn1 ecn:ad nc

'(u:l-AX l1l Jr^opn-l rn1 uirn:-r4 Lrr) oueoles ur 'eal-n IX le Jr^opn-I '. eruoq :r1e8ay" B"re Jotou
lnuud oieJ 3cl 'rrurnl euels lplnu.rop u eiuelJ
xltl.rspg 'lt1-t t.tr t.t1t.1 ulp ltl)oU t nl 'l llA 'J:s t-tl 'EJI-11AX Iu rnllrlores e auucl unop€ u Lll

) v P;rur Cev,rnNt, Clasicismul qi romantismul umerii rotunjili ;i talia find, fonne care se

litografie cu Stib presiunca culturit Iluminismului, regdsesc qi in scaunele Biedermeier.
desene de modd
c{in vremea romantismului, pleddnd pentru libertate social5 cu argumente Intreg secolul al XIX-lea va rdmAne in

1834 din Antichitatea greco-romand, fonnele severe, istorie sub semnul romantismului.
clasice s-au af-trmat biruitor ca stil al Revoluliei
v J. L. D,+vto, Franceze Ei al Imperiului Napoleonian, ca gi in A urmat ,,epoca crinolinelor", in stilul fas-
tuos eclectic, al curlilor imperiale (|,trapolectn ul
D o amna Re c ani er, 1-800, Statele Unite ale Americii, in construcliile cu
Muzeul Lut,ru, Paris fi'ontoane gi coloane in formd de templu gi in III-lea in Franla qi victorian in Anglia).
costumele de tip cariatidd.
Idealul urnan al femeii-floare s-a perpetuat
in al doilea sfert al secolului al XIX-lea. in
in vremea impresionismului de la finele
epoca urmdtoare, a rontanlismului, a izb:ucnirii
secolului, atingAnd apogeul la 1900, in stilul
sentimentelor qi fanteziei, predon-rina silueta
feminind, de inger, de zdnd sau tnuzd, cu ,,Art Nouveau".

,i; ) Tutooon Av,rN, *S,€.

't,,id La o seratii, sec. XIX, dr
Muzeul Annn, BucureEti
. -;-:"&*
Scaun Biedermeier,
'!ri!g din epoca
liF
l;" romantismului

H "1

rH 2"12

-fl

if#

itffir

ln
tll

Lii

ffi
ffi

ffiil
ffif,

ffiil

ffiil1

ffiili

flfii

[il
il

Hill l,
ii

$,i rl

ELC

'eleuoriEJr scrJSrue

006L')pot.u ailaan}u D"I elrrplseJrueu ueld €elrop Ie ed pugSurdttll
'ursruepol B3 l€llonzep €-s
'Lun+soJ .a. lls Inturlln'Bl6l
.{rue1q urp rrlor$ lnaznyq -tI6I ulp lerpuoy{ Ioqzgu Inurrd pdnc
'lPlrue uo]eq urp rJncolq elrou rs €urlncsEru Elenlrs
'n0aoiloN|,tv
eututop 'elulnSeJ eJr4auoeS euJoJ n3 'crlcerd
pls Lt! "toualul ^ >
'leuorfer - aLQS u,rapory 'drur1 rSelece u1
006I EI EpoJ I ) )
'leldlncs IruerlrqotU
068I'VnS - srnol ts
rS €J eJEolrndJes elue[ruuJo rS rrJepoJq
Sutpltrtg 148umunytr nc elrqopodI'Ul ere srEou-urotueJ 'rlsrue

'NVAnln$'l ) ep l€eJJ JeJrun Inlusrqril€ uJ rs €c ururrusJ
Inlrlnlsoc uI Irqrzr^ €Je '3lEle8o^ rlplrzonus

nc pJnl€u urp l€Jrdsur 'leuorie;r 'nDa^no^[ t,tl/

'rjnlls gnop nu]srxsoJ '006 I rnlnu€ lrunl uI

aId+S urapotrAl r5 neaanoN lrv

) ) SilL'.eta umani, &{*eiernisrn gi postmodernism
?n s*c*iall XX
I'aul Gar,rltier, 1990
irr secoir-rl XX" strlui ntoclerrtisttlului s-a

rnanil'estat in perioada interbelici in volurnele

strictc, funclionale a1e cldclirilor de tip

,,Bauhaus". ca gi in silueta f'emeilor

,.garqonnes"" imbrdcind dupd cel de al Doilea
Razboi Monciial tormc aerodinamice.

) Nlotivc t\iondrian

pe rociria de
Yl'rs SerN r LeunrNr,

1960

v Prrrn Stttnl, Mondrian putea fi rnr"rlqumit vdzind

Fotoliu postr-nodern, 1982 interioarele gi costumele, la f'el de ordonate ca
--:9tr'\
qi picturile sale pe care le considera
) ) L. Mrrs
,,egantioane ale vicJri dc mAine". in realitatc,
tr;tl pEn Rottp,
scaun modernisl, 1927 costumul se uzeazd gi se schimbd mai repede

decAt casa, care pdstreazd amintiri ale

trecutului. Mai pu{ine in vcstimenta{ie (cerccii
sau medalionul bunicii), accstca abundd in

locuinle: tabloLrrilc, rnobilele gi covoare le

mogtenite incdlzesc cdrnirTr-rl ca pe un cuib
ocrotitor, ticdndu-te sd te sirnfi ,,acas[" (cu
condilia sd nr-r-l incarce, ca in magazinele de

consigna{ie). Acordul sau dezacordul vizual
dintre decor gi costum dezvdluie, in via{i ca gr

in teatru, rela{ia amonioasd sau contradictolie

dintre cele doud straturi care ocrotesc fra.gila

fiin{d urnanS.

Cuvintul de ordine era .,Form follows
function", firncqia creeazd fbrma (arh. Louis

Sullivan), ceea cc impunea eliminarea oricdror

ornamente inutile, simplificarea marimd a

irr,agir-rii.

Modernismul a don,inat ca stil internaJional

pAnd in anii '80. Treptat insd, transmiterea

informaliiior prin TV gi intemet pe tot globul a

pus in circLrla{ie valori culturale din toate
iocurile qi timpurile, faia de care stilul

modernist a apirut limitat qi sarac.

Stilul post-modem, dc la finele secolului, a
descdtugat fantezia creatorilor. incepAnd cu
,,deconstruc{ia" fonnelor tradilionale, conven-
[ionale, au apdrut cladiri insolitc (Gehry, pag.
179) mobilier gi costume sutprinzdtoare.

214

9 LT,

t96t
'lau€qJ rore] un puglrnd

.1.qNYHJ

(oro3) rrraruav3 ;

dey ueyq ap ar;er8o1o;
'0€, lluE uI €a ap p+EsuEI
',,prBeau arqJoJ PJil-u" u1

"TENVH) Oro) ) )

I

'xx Inloces rS piuereoc o[Inue o IaJlse eundnse;d

]eurtuop € ei€c 'lsrurepotu Inllts uI leJSelul e-s lnpig 'nudord tnlnluarqr-ue 1e tS ec rupStiqlul

IuOruredqJ'euclrelqn[nsd'teeleileicluultqldtruelspIseElner]oelclleuuiuoeliScuanlaj l€ el€lrlec eJeteJ€o o ep rS leut8uo nlqur€su€ un

rS Jep eet€lorJqos'EelEllpotuoJ ol-upueJn8ls€ vezrleeJ ps ltqedec IJ e purueesul pls €e^€ V
' arDo!)at) ilpl1 nuo s.,rad
'xx rnlnloces JolIerIeJ l€ giEI^ ep rullJ Inou
€l Jolelurtrlse^ EeteldepB lez\eeJ E ee ']€suel a.tnButs taLtn D o,IDllun p)tlsIl'tD ntsatdxa
B-el erec ed elepgtrl al€ol uI elSeugep Inlqs 'sugJlseJ reur [oJ Insues ul 'Z

'elelrrnu guEod I-oJ€J JOIe] Iruqele3 ':rrzp:4s lnlehad u1
'09-0E, rruu ul 'ereas pugd eieeulurlp pugd rS JorJelur rnlnluelqulu al€ elec
3p l€cgrqttll op Pr8e3u elqsor
e1 'roleureq 1e Sr1e,lu1 lnuud e1 ep
ecrru 08. rrue uI '.,eu€1eleq" loleJeull
'ruo ep eleerc e1tut3€tul el€ol lenzl\
ele liplr,trlce ellou nJlued esJel JSapruuJ es oJ€J u1 'etpoleru tSeeece
€ 026 IIUE uI
urp unlqluusuE ]eeJJ glugc eleluel'UnJlsul eleol sJPc
'€el-xx
0Z6I /rsNVHf oloa) ) IE ur eJlseqcJo o E3 lueJeoc nlqtu€sue
Inloses JecJeIu nu ttleerc IeJpc el€
'leu€qJ ocoJ Inl Ie [eJ e]se lenpl^lpul rnun ?eJ€zrle0J eurilEesul Inllts
'ecuolsl edele erunue teun le;8elut
lus 3p ]ncsouns relu leJ Inlduaxg
'ellnlo^e 'Arl3elo3 Jrlelse leepl Inun e p13J3uoJ
eeJelnl[IoJ'12tt{tuSoaB DLtoz awnuD
ep roledPle rs JolelsJg^ eluereul
o tl ptoda autnuD o-Jlulp'apttlDluaru
spriuue,t el€o] nc 'tfat.rr ales tt8erlul awnun o ttt tt]o'tauaF taun o ?.tDttutt
p)usrtJD Dt r^aldTa elssurJep ,,[Ils"
lnsJnsep uI lncsounceJ rJ puglnd
gInuugeduJte:nl z'g3rteu1IesuuasInuJn-pJJdUnIq'tu'InJe
u^rnJ Tn|]s 'dutt1 u1 piueuerured

-I Y NCIIAICINI -IN-IIIS

MODA

Existd. de fapt, doar cAteva solulii simple 9i
practice de imbracare a cotpului prin drapaj

Blana de leoparcl, sau croiald, ca gi de a constnti un pat sau un
rnoda arrilor'90
scaun; totugi istoria costumului, ca Ei istoria

artelor, nu a cunoscut repetdri, fiecare generalie

exprimAnd un nou crez. Atla costumului, ca 9i

artele decorative. au variat in decursul istoriei

la nesfhrqit, dar nu la intAmplare, orice

cunoscitor putAnd lesne stabili cdrei faze de

civiliza{ie, cdrui stil ;i cdrei mode ii apar{ine un

anumit veEmint sau orice alt obiect.
Spre deosebire de stil, care definind fie o

schemd formald, un curent afiistic, istoric sau
nalional, fie doar manifestdrile unei singure nota excitanti de fantezie, necesard pentru a fi
perceput ca ceva nou. (De pildd, lansarea in
personalitdli se desfiqoard relativ lent, moda
1990 a motivului pielii de leopard in
reprezintd succesiunea rapid6, deseori
Lt unilaterald. a unor forme artistice a cdror irnprimeuri de rochii, bluze sau pdlarii etc.)
2. Imitarea prototiptrlui pe scarii lorgd, cu
principald calitate e noutatea. Moda e o reac{ie
impotriva tocirii atenliei datoritd obignuin{ei, tendinla de egalizare sociald (ca de exemplu,
ffi prin reinnoirea infbligdrii umane sau a cadrului producerea industriald de Jesdturi ieftine impri-

[- vielii. Ea inregistreazd, cu sensibilitatea unui mate ca pielea de leopard). Rezultatul e pierderea

seismograf, tendin{ele gi preferinle1e ele- prospe!imii, vulgarizarea senzafiei iniliale,
E mentelor celor mai active pe plan estetic ale tocirea ei cerAnd crearea altei ,,nout61i" (de pildd
nr societ5lii. Moda ar fi astlel cdmpul de imprimeurile ca pielea de garpe, in 2000).
F Moda presupune prezenla a doud grupuri, a
experimentare din care se aleg elementele
comune ce vor contura stilul unei epoci. in inovatorilor 9i a imitatorilor; inovatorii trebuie
ilriU sensul ce.l mai larg, moda desemneazS sI ocupe pozi{ii culturale relativ privilegiate
Hift schimbdrile frecvente survenite in artele
pentru a sluji drept modele qi celorlalte
fr'ft decorative, in dans, in muzicd, in literaturd etc. categorii sociale. In secolele trecute privirile
ldi dar gi in activitdtri gi comportament, in funciie tuturor se indreptau cdtre aristocra{ie, in sec.
ili de evoluJia gi varia{iile gustului (de exemplu, XX cdtre stelele de cinematograf, azi spre

azi salutul cu sdrutul mAinii e un gest vedetele n-ruzicii u$oare sau rlanechinele
t*1 demodat). in sens restrAns, moda se referi imaginilor publicitare.

indeosebi la costum gi anexele lui. Moda se identificd intotdeauna cu noutatea.

Via{a modei cunoagte doud momente: Chiar atunci cAnd sunt preluate elemente ale

ffi v PrlHRe C,tnom, L Creareq unui nou prototip, /rapant, unei mode din trecut, denumite ,,retro", ele
inviordtor. Acesta se incadreazd desigur in sunt lansate cu titlu de noutate, fiind supuse
costume retro. 1950 sensul general al stilului dominant, dar aduce
unui proces de adaptare, compuse in alt

illffi

lfill

l

216

LLT,

0€, lru€ r_rrp IIrPlPd ^ ed eg p'.s.3eulreqluturr[uI sne€l]s6ttJnlunrJnoJJ€6uenltudpIsIuengISIenJcouJldd

eundo es nu gs tS rolt:ruectqo puIA€JluoJ nu

gs urirpuoc nc" :tuat1ult rolqSrueun el€ elueJnJ

"e1r.re-rpd etele.r '(97E1) ,,1nuoapn3 €s eeu€o

u3 ruelSeuag Ie leopl InlnoJa PlenlIS pullJcsep

'Eplld ep 'euot13t1se3 r€sepl€B IruollIroS
'eJnsgru rza:1spd es IJ 'unutoc utp erel eerd

rser nu gs 'gsul 'dut1 tSelece u1 'eeleltleuosred

eruol€^ ug ri-npugund 'eutq teu p1s tf-ec

r?e1e gs rc 'Iuetulu pdnp tet el nu PS :€]sl?oce

urec eunpeplolul lsoJ € 9sJo^oJluoc €uJo]e

pls€oce u1 tfuedtctged tsoues IeuI IeJ ep plrsg8

plEOpl erinlog 'elerprplJuI rrincslp eltcode

3]Eol uI 1tlil91s u el3 ellulp eunq l€lu Ieles

eeJelnpo rer 'tutpnlrle el€Jplilnueu eltqtsod luns

LLOZ elelrleur8r:o ep pl€lo] esdtl tS etfulualso e4u1

eruelrJg EaJetr l urp '((reJA puuc rS lgc reop J€cJ€LueJ Ic€J e1 's1etpn1s
PIeSrr elunu Ei ap
rJnpou osrenrp u1 rSer eJ€c ulp lsodppe
]IJPIPd > un €o else epo14" :eaunds utelv InJozolIC
'JeLuruou€ uJ e;e8erler Inl uluepn;d uud

'e1e1,Lr1ce1oc uI Inlnuo E pJelunlon eeret8elut

uud lecrldxe 'ut1t?e1 ueuoueJ un psul

else qlueJnc €poIU ul eJ€JpEcuJ qlllunue o

'pleur8uo e{ee;c ep rol4ptlllqlsod

e rS (cqst1;e rS 1ernllnJ leJIpIJ lellu Inun

Insues u1) 11ig11euos;ed e 'lenptntput tnlnlsn8

€eJello,\zap nc leuotfrodord s;e.tut sacord

un else repotu e - ult.ues etdoc e{e11u1

'l€nlce lu€lseJluoo

InyJoloo pursoloJ tS tutur elsnJ nc 'a,ttpods teut
elereue8 ralnutl esul eler8elul '3lo l€cllsgos
-
lnlerqceu 'eluruJ ad eleleleq - ..0t" IIue ulp
106I u]p llrFlpd v olaleyo no 0002 Inu€ uI Inrcc alse eSy'lxetuoc

wJ#'.g'*
g '-t.:.

f4 r*a <P

COSTUMUL, A DOUA PIELE

FUNCTIILE COSTUMULUI

Dupd curn spuncam. spre deosebire de toate piese vestimentare curnpdrate separat de la

celelalte fiin{e, omul se aratd intr-un ambalaj confec{ii. dar asortate intre ele.
..Genul prorim" pomenit rnai srrs. catcg()ria
creat de el insuq;i. Costurnul indeplinegte, ca ;ii
toate celelalte arte decorative, trei func{ii: mare in care sc inscric individul. este in fiecare

Utila, apdrand corpul (dc la ochelarii de epocd sau etapd stilisticd o convenlie, in{eleasa ;;i

soare la haina de blana), cu atAt mai itnportantd acceptatd unanim gi al cdrei inleles se pierde
odatd cu trecerea tirnpulLri gi cu schirnbalea
cu cit lnediul e rnai ostil (arrrrura rdzboinicului,
costnrrul de scafandru sau de astronaut). metrtalitdtii. Vom aprccia mai binc acest fcno-

.r. Armur;i cnglcz5 De comunicere, indicirnd locul gi rolul men corxparAnd coslumul de acum un secol cu
cel de azi. La 1900. imbriicimintca semnala dc la
auriti, 1590, frecdrui individ in colectivitate. de la unifbru,a
ot'iciala (rnilitara, de polilie etc.), la costuma{ir distanld rangul gi averea, sexul, varsta gi nearnul.
Lh t ze Iu Metr o ol it ttn, civild a grupurilor distincte (.,costurnul clasic"
1t al functrionarilor, blugii tinerilor). Dornnii aveau o linutd solernnd, haine negre cu
Nerv York
Estelica, prin uT ij loacele artistice de fbnne cilindrice, rigide, de la p5liria tare
r ) Armuri japoncz.l,
creare a imaginii: descn, modelare prin umbra fiobenul) la gulerul gi rnanqetele scrobite, ca din
sec.XVII, caflon. Doamnele ariitau gra{ioasc gi fiagile, cu
Mt.rztul Nnlionttl gi luminS, culoare, sugestiile senzorialc ale silueta de ,,ceas cu nisip" datii de corsetul strAns
fu Artit, Bucuresti cu gireturi pAnd provoca legin, cu ltrsta ca o floare
matcrialelor. agezatd peste jr"rpoane brodate, cu pdldrii ca nigte
-r.) )Piele Rogic,
Look-ul, ca sd lolosim termenul cel mai coEuri cu flori gi piisdri. E interesant de comparat
Music de l'Honmte, uzitat pe plan interna{ional" constd (ca in orice ceea ce sc purta pe cap de citre protipendadd cu
Paris acoperigurile caselor instdrite, incununate de
definilie), din genul proxim categoria urnand fbigoale qi cLrpole la f-el de inalte 9i de preten-
^r) ) )Astronautul {ioase (ex. clddirea CEC-ului din Bucureqti).
din care vrem sd facem parte (sd ziceur, dc
Rcx Walhcim pild5, a tineretului studios. cu tricou T, geacd, Copiii purlau costume rnai confbfiabile. de
inainte cle misir-rnea blugi qi adidagi) r;i dif-erenla specifica (o bluzA
sau un fular de culoarea ochilor, care sd dca o marinar, ;r beretd cu panglici, ca domnul Goe.
sTS-110, 2002 notd pcrsonala). E nevoie de multe incercdri Fetele de-abia a$teptau sd imbrace pe la 14 l5 ani
nereugite pAnd sd simli cd rezultatul i{r spune
ceva, te pune intr-o anufile stare de spirit. prima rochie lungd gi sd iasa la bal, unde dansau

A fi creativ ?n acest domeniu al artelor supraveghcatc clc mamc gi mdtuq;i (pAnd se mdri-

decorative nu inseamni si fii designer celebm, tau cAt mai repede qi intrau sub tutela so{ului).
Costumul popular era purtat curent la pr5,
care-qi lanseazi rnodclele originale pe podium,
ci pr"rr gi simplu s5-1i compLri aspectul extelior deosebind pe {drani de boieri Ei dif-eritele

incepind cu frizura gi cornbinAnd intre ele neamuri intle ele.

218

6LZ,

00arI a]anlrs >

O/)0J6JI'llsuaar.nnpJqnlgJ
nvsus[o5 d )

'rueruos nJlued eielrlod eue:dns (i,ln[rn]soJ esrunruoc PS

ap lse? un eur8erur uudo;d rer 'luetlSuoc s€[rpr rellr e eJ 'ru€eu ep nES plsrgl ap 'xas ep
ple^rllnc 'pct1st1:e eredncoerd o Iuelep '3uer ap rJrqesoep pclpul retu nLI oJ glupo
'r|uecselope ;opiodau elu roIIU es€rupJ olouleq
eluod upour'g,ntlerocep stitzoduoc pu[IEOSUI
nc ]EJgJqurJ nr?-s IIoIunq ec dutl ut 'roysitlag
rolelururSen €aJsLIIquoc rS eera8ale J€l
e ,.rurllru'4sn3 .toprdoc Iu IeJ urp JUI truoleluud
ernldlncs rS ernlcrd rS ec r3e1 tSeelece s:e dtqc
rnlnleqlpq yndelnp urp ]pnl nu eJ€olpluJn
lnrrdo.rd ad roluolnc rS roleuuo; €oJeJn]€l€ gJ epruecop uI 'lesJoJ p:q; 'apouoc e1e1uruSa,t
pugip,tul JeoC 'gJllsIlle utiecnpe eugulgJ sedut
pugrege.rd 'rqcunue8 u1 gugd elsnJ leuncs
urp erSer ep el€o u;n8urg 'rueuru nc oueuras ne-rS e1g 'Jle eJ€ol€rle 'e1eco,te 'a:eosa3ord

nu gs aceJ Ir eJ€J 'tn1 1nlsn8 tS ernllnc 'elcutlstp 'eir.rolcop er 'lieqrpq op rrnlple ecrlqnd

€elelrleuosJed 'eJeol op elut€uI J€p '('cta I-linugrlolr.tcnrt,lrecdJeepruJd€I nqt€qerllus'troecnted€e'eyrllyletlrnle'zcJpexs'lEInInpesuJoneIJNleeupIooruqiuzlap,dL

n,r,qrods nc riupunjuoc g tod nu rrreuotfcung 'te

eJlul csounce: es rriuepnls rS n,te1e) lruoigpnd
eped pcu.l es €ar.\ eJuc ulp lndnr8 'rn8tseg

MIILOACELE DE EXPRESIE: DESENUL,
LUMINA 9I UMBRA, CULOAREA, MATERIALUL

MACFIIAJUL

v Expresii date Figura umanci poate fi privitd ca o sculpto- sugestii ac{ioneazd gi asupra acestora, fruntea
picturd, expresivd prin volume, linii qi culori
de orientarea liniilor cea mai inalti fiind denumitd ,,de poet"
dar mai ales ca o imagine cineticd, merelr
(calvilia dd de aceea oricui un aer intelectual).
schimbdtoare prin jocul mimicii.
Pe ld{ime, ochii sirnetrici asigurd figurii
$i asupra ei ac{ioneazd aceleaqi legi ale propor{iile echilibrate, intinderea unui ochi

artelor vizuale amintite pAnd acum: linia fiind de obicei egald cu spaliul dintre ochi gi cu
orizontal6, atrasd de forja gravita{iei, pare
inertd, grea, impasibila, pe cdnd verticala, cel de la ochi la tdmple.
Expresia este dati de mugchii mimicii. Unii
figurdnd energia care se impotriveqte atracJiei
din ei se insereazd cu o extremitate pe oasele
pdmAntr,rlui, sugereazd ridicarea, cre$terea, craniului, cu cealaltd pe lesuturile moi de la

indlJarea, spiritualizarea, iar oblica, instabild, marginea pleoapelor, nirilor sau buzelor, pe

imposibil de men{inut ca atare un timp care, contractdndu-se, le desfac ca atunci cdnd

indelungat, este asociatd cu o migcare deschizi uga ca sd comunici cu lumea (pe care

ascendent6, veseld, sau descendentS, tristd. o priveqti cu ochii mari qi gura cdscatd). Alti
mugchi inconjoard aceste orificii pe care le
inchid ca baierele unei pungi, la fel ca atunci

cAnd te fereqti de vAnt gi praf sau te crispezi de

necaz.

Comicii Stan (Stan Laurel) qi Bran (Oliver

Hardy) accentuau contrastul dintre ei adiugAnd

dilerenlei de volum gi mirnici anlagonice.
X,Iachiajul reuneste toate mijloacele de

expresie ale artelor vizuale aplicate pe figurd.

.r, El Cnrco Contunrl felei exercitd asupra privitorului o oooo
acliune similard cu cea a ramei unui tablou,
Atttoportret (detaliu),
Irlta 1ull$a, sugerdnd prin rotunjimi bl6nde1e, iar prin

Muzeul Prado. Madrid unglriularitali asprime sau agresivilale.

Conturul poate fi modificat prin aqezarea

r )RonEsrrEnnr pdrului gi a barbii salr cu ajutorul broboadei gi

fati l;rti paldriei.

Dominanta verticald a figurii accentueazd

spiritualitatea, ca in figurile pictate de El Greco

sau in portretele artiqtilor qi muzicienilor
romantici (Liszt, Chopin, Lamartine,
Chateaubriand), pe cdnd exagerarea pe

) Expresia: orizontald din chipurile Llnor oameni de ac{iune

deschiderea (ca Robespierre sau Danton) sau a unor

dt Ei inchiderea sporlivi exprimd forJd fizici gi morald.

portilor spre 1ume, Prin plasarea organelor de sim{, fala poate fi

Sr,rX L'rUnrt- gi impdrlitd in trei etaje: superior frontal,
median nazal qi inferior - maxilar. Aceleagi
OuvrH H,uor (Bran)
-'fil

t{

220

L(,(.

'siezrndo op 'slulrlEe,r ril elualstxsut exeALroJ rlus e,\uJLroJ
uuros un ec iudE eler.rgs-ruc3 pueJ ad ,gcrlueuio.r r.rnuEId ele8ns u rulued'elnsued nJ olltlLrelse lelBJ

IlSaJnJng ',)l.rV,rll u3-rrArJd'ir1,ro,tor1ul lJedse ult pulreJUos -eLrnJLrr relrr nus 0slLIssep lellt eiuenu Lrr elsedtllos
eipnd nus Lr31 ep unpuoJ joun u plrqp eJ.ilsoloJ
N l'lu lL) I tot j L) Lttl L)l tsJ t;!t t! 'relllJo tnlnqolS lLrgpunJrrr Elzlllr qp Joledeoeld
urrd raial iolalunlo^ Ee-relepouteJ rS ro ,rlialqo
'p-rnJpol lS p0Jriqrtn 'elrls rLrrleLr rlselsUns rJpls loult
ecl nus oznq ad nSo-r nJ p-rnlJrd nES Tolelrooug_rc{s
Ienl:rt'ur JLr nrjrr.rJxg > v elersosp 'elelt3e 'p^r.rlodllrrp nEs eLlrll?c .op3]eu
tS :o1aua8 pe.rerurlqlls ruluad Je,r8oluuuap lnLror
g lod plrr{-unl uI Eiqrrilt ul ap elr.roco,rJ 'ersejclep -eJJ nJ uesop retunlr prrlueesut nu InlutqceJ
ep o,rpiosltLLrn,Uur
llsJlnf,ng 'rJ-i y,)17 pslpul 'Jor,tclx0 ulp elESpdE BJ .olrqoJS 'lll1X 'Jes rrlrqou e.rleJ

N no I Li u o t i u JlunlBsetl pLrEs ed '!.reot_relur qijoJ 1r[rsLrejl n.riuad eltsoloJ pJpnd rS {-r,.r e p .auro,rJ
Lt,i I LtJ ts.! t Jl I t 3p JETLIJ rJ 'OLLilqCC,\ utp JoltstutoqzEJ E plElsuJ
'eArsuEdxs 'eluquroq eleLUnloA Iclu ls
r ,nr jrr.rarir ernlcrd ap rertrnlr Eqlol e ny 'rieq,rpq ep E.rnseur
'sorlnrrrlLr rBLLr lESrlrr+
'raiaj rnln.lnluor pluFa uJ gtupqtle luortculd ure
rrn o.re3 'uu1cl-urr.rd ut Ltu,rJa ad eiude eJec
uolPlljrpoN v 'Jolreuel luop ariua,luoc ur.rd srurpe lnlerqceur
'Lulu ep ler puEJ ed'1e,rnlcrd .3re1 luur u aleod lueza;d u1
'piuelsrp uI op ]r^Lrcl 'nrlect ep lnletLlrul

it
it
il

\#

l^!

TATUAJUL

Tatuaje corporale, Talucr.jul fixeazd un desen pc piele prm
Japonia, 1870 inlepare, penxipnd pdtrundcrea pigmen{ilor

sub epiderrni. irr ltlancinre.
tn societSlile primitive. in care ve$mintele

erau slllnare sau lipseau cu totul, insemnele

funcqiei fiecdrui individ in trib erau aplicate

direct pe trup, iar fixarea definitiva prin tatllare
era singurul mijloc prin care comunitatea se

apdra de posibile substituiri sau ingeldciuni.

Mai tArziu. cind identitatca a fost stabilitd
prin alte rnijloace, tatuajul a lost practicat rnai

ales de caldtori prin linutr-rri indepdrtate (unde
acesta se mai practicA). ln speciai marinarii, de

teamd ca pierind prin naufragiLr sd nu ttrai

poati fi recunosculi. gi-atr lnarcat pe piele

..semne particulare". Unele dintre acestea au

) Tatuaj - fost q;i declaraliile de dragoste qi fidelitate prin

J. I). C,rurrrn inimi sdgetate gi cu iniliale, asemdndtoare

I celor scrijelite pe scoar{a copacilor.

I Printre f-enomencle ciudate ale urodei actuale

,l este gi tatuajul practicat in unele medii interlope.
Elevii, dr"rpii ce igi transcriu in palmd sau pe
) Tatuaj -
brafe filuici pentru teze. r'ccurg gi ei cu incolr-
actrita Angelina Jolie gtienld la tatuaj, carc costi destul de puqin si fie
licut dar rnult mai rnult sd fie scos. odatd su
t pielea. Noroc cd acum existi 9i tatuaje temporare
!
9i deserre care se spala.
222
Aceastd ,.picturd pe om" cere talent gi pune
aceleaqi probleme artistice de aplicare a unui

ornament pe un volum ca gi arhitectura.

sculptura sau ceralnica.

Scarificarea. crcarea de cicatrice cu o forrnd

anulnc. e alta mctodi de mutilare, folositd in
uncle societali prirnitive^ cu aceeagi firnclic ca

qi tatuajul.

Incrustarea constd in fixarea in {esuturi a
unor corpuri strdine, ca diamantele din aripa
nastilui logodnicclor din lndia (care au astfel
llerell sub ochi darul logodnicului) sau ca
buzele-platouri ale unor fiumoase ncgrese.
Din aceeagi categorie fac parte gi cerceii. Cei

din lobul r,rrechilor participd la compozilia
artisticd a fe{ei fonrAnd centre de interes
secundare gi (cei scurfi) atrdgdnd privirea

asupra liniei rnaxilarelor, ice lungi, asupra

gitului, ccca cc poatc avantaja sau nu. E,i pot
avea gi rolul de a abate aten{ia de la rnici
irnperfec{ir-rni sau ridr-rri ale pielii. Inelugele
infipte in limba, in buric sau in alte pd4i ale
tnrpului au marcle dczavantaj al incomoditalii

care nll se conpenseazdprin vrcun ef-ect estetic
gi chiar pot dduna sanatatii.

t.LL *!-:at

uPpns urp wl|.i1",

rrl€nlrr fen]eJ > > ft

)FuErpur EsearrtrN tfl

ltnoqlfc /r€lv €+e{ >

PJI+V

,,e|eilB" arauac >

erdorlE
'rsJnur lnqr4 urp araluaJ

'no]€ld ezng ) >

CULORI NATURALE $I ARTIFICIALE

Din calcicloscopul care alcdtuie$te specta- cc Fiecare alege din dulap - dar rareori gtie de
colul vie{ii f-acem parte cu tolii, fie cA ne-am
ndscllt albi. negri. galbeni salr ro$cali. Fiecare - intr-o zi tn tricou de culoare vie,

vine cu zestrea 1ui nativd. dar lasd sd se vadd exuberanti, intr'-alta unul mohorit, odatd pref-era

doar ,,a doua piele", de crealie tonuri calde. altddatd se simte bine doar in cele
proprie, la care sunt folosili toti
reci. Pomind de la studii minu{ioasc
coloran!i i pirnintuiLri.
gi de la nenumdrate teste, psihologul
in decr,rrsul timpului, oamenii
s-au strdduit in fel 9i chip sa-;i elvelian Max Lrischer a stabilit o

schirnbe nllanla tenttlui (prir-r ma- nrodalitate de inr estigarc a r relii
chiaj), a pdmlui (cu vopsele) mai sufleteEti profunde (doar din

nou qii a ochilor (cu lentile de rnomentul experirnentnlui) pe baza

contact). alegcrii sfonlane a anumitor nLranle

Fiecarc dirt accste irrlervcnlii crolnatice.
ducc la o remaniere a garderobei.
) Punl< Ne vom opri in cele ce urmeazl
Dc ce'l
numai la unele ef'ecte speciale ale
Vom vedea in ccle ce urmcazd
culorilor aplicate pe om, care pot fi
clul se aplicd legile culorilor in
infd{iq;zrrea ulnanA. Prima con- lesne congtienlizale.

statarc care sc irnpune e cd dacd Chiar ;i invegrnitrtat intr-o

singurd culoare, omul intervine

prin datele sale personale disttncte

in acordul cromatic pe care il

ta l\ 1L)i o o

?l) ( ii 9r'

LJ t_\

g00 0 o
'r-T-
tf\l IHJ //\\ ++
LJ

r na LJ 0 oI{Ti rT n

/1 1)

LJ

t tl It I O U O
1i l\,b

tr

l:ril19
qJIR\ /t-A ru\ 1n

L.J

intr-un tablou pictat culoarea e vedeta alcatuieqte infhli;area lui. Pielea, pdrul qi ochii

il r E. Dlcls, irnaginii, liberi qi rndependentd, atunci cdnd atlag atenlia cu cAt sunt mai colorate.
Sa pornirn cIe la culoarea pdrultti. Dacii
IN Coaftu'a,1-892, e aqternutd pe un vegmint ea se subordoneazd

ilil Nn/loiral Gnllcn7, I,ondra fiinlei care poartd, clevenind unul din ve$mintele o continud din cap pAnd in picioare.
mijloacele de exprcsie ale personalitalii rezultd o patd de culoare uniformi, monotoni

) I Culo:rrea pdrului acesteia. (un cdlugdr brunet in negru, o sord rnedicala cu

qi a ,",eqmintelor Lirnbajul culorilor este un tlod dc a pir^alb in alb etc.).
In cazul in care doar o parle a vegtnitttelor
transmite stdri sufletegti complexe, cu adAnci
rdddcini in subcon;tient gi de care, dc cele mai repetd culoarea phrului, cele doud pete se

multe ori, nu nc ddtn seama lirnpede. intdresc reciproc exact ca un ecou.

))4,

9ZZ, glegu.rdns o ad eerr.{ud ruqseydep todu tS (ttSo.t

.rolaurlnq r?aJEolnJ eureq uJ ElonFS o nldLuaxo ep) er^ eJEolnJ ep
€l ap lnlnpuoJ pled o eureJ^ gllntu IEXU ure eo gdnp ece-r1ed as
'lu,tresqo ep nor8 re:ul 'ilsa))tls lrusoJtuoJ
Ea"rcurr-rluJuoJ > 'r.r1Seql€ rSnlq no gleoprqrrl pr€prnrr eergd oteod

'rq1e ruolelued nc eurq eurl aJeJ 'ru8eu nJ

eqy3e lr'dreadupuldaqcee;el loua'crrutdeoyd]cuaoJce rnlsece u eJeurrn

a:ds ,,ezeeJr\"
eJec tpsJealS u11u nc elrugep eurq rJolnc roun

e3J€Jnlel€ urp PllnzoJ uDllnuts lnlsD,rluo)

'3JEcsEril ell-rnlEq

ur nES puecs ed llsoloJ 'rr.t uolnc ap elerlpd

urp'urq33lJe 3p Inunlsoc ernlrlsrros o EerulnJ

's,rrsa;3e r€ril Juns elrJolnc lgc nc elSe:c

'ue,te.r€d un pdnp uc '1e ep olocurp eergdsrp e

ep InosrJ 'Jolocrllnut lugurSe,t rnun InzeJ uI
'ereolnc glle ep eualnlrq

o 'crluq un 'ele.lerc o - leJOSrp ]ueoce un

nJ eJeolnc prn8urs o ap plnuri o up-rorluJ prrgJ

pSaJnJng rrunlu ecnpord es atDltlLtD) ap lusoJtuo)
'(nlduexe
tv' al ) p t)a1 IL1 B] J arl.tn
op 'uueunalq ruo1elued €l nelq p3uurgc rS
'nrjrlraxa
'u€llnLtlrs lserluor rS nlco) arcypr ap tsDrtuo, un ec rS ee;pde eleod
a.rPolu^ ap lsE,rjuoJ > IE 'eol€1leuosrod ,,eJ€ole,t ug pund" ps pJnsgru
ur IeJ o-r€rriJn uud e atDolD^ ap lrysDuuo)

'eJ€ol€A

E op ]s€Jluoc ug 'repunces ueyd ad eugurp"r

f- 'sooounlur reru '1n,noru pugc ad 'rglu1 1nue1d
ed pueca4 'sonrurnl reur eurs e1 ep '1nueq1e8
w @ \J
c bc 'reureq erdnse lgJap eu€os.rod raudord erdnsu

llnul reur erluetu e8erle talor^ uI ppuolq O

'91uel€.\Irl3e

]\ISAJJNS'9 pseourutnl o-mop?A ep 'e,r.r1ce retu Joloc JolaJel

ul]llnrurs 'Il ur?g' -ueualduroc rnlnls€Jluoo plrJolep glelJesqoeu
alElr+r-Tur ap
@ eoaJl eleod nu ep-iel erqcoJ LrJ plecSoJ
3+e+r[e] ap € g 'rie"rnles reur luns rriuar-u3rd lgJ nJ suelur
a"TEolP^ ap z )c
r€Lrr 191U nJ 'a,tDoltlJ ap lsz4Lto) un acnpord
aJl.olnr ap I es rolqgnd rS luguSe,t oJlul z€o lseo€ uI

:e f rlur.rorJ 'oJeolpunspJ 'plrrrrJep eurq rnln:qd e er€olno o

aTalsuJlLroJ > I rS alSrg,npsap rrirodord'eluuosrad 1ipt11ec era3o
es ernqaJl 'srue Inleuues ep lesdrlce laldruoc
il Hr\*i-J U nu e rutued'1e;lse Ezeeztlanr:ues e,rpJ IOJ

'('cle

ry \J \J IncoJ €c -rgd un 'e-reolrdrlrs nes erSor erqJoJ
o) arel oJeolnc o-4uud l€J un uc eriuale a8e4e
0U
puuosled O aJtnLLto,t) al;'t?uLro) ei€rJe,\ qllnzer
'(ptslplueod eJntctd u1 uc 'putqruoc
rolelururSa.t ele el€rJUrlJ€ oloJ nr rn1ndn.r1
es eJpJ nc) puo3 ru csedo] es pc red rc 'letedes e[€ elEJn]eu JolrJolllc Es,rernlple ulc

elndec;ed tuns nu ('c1e autlnq) plueiserluor 'Elesu€le retu aJed eJ€o ralenlrs e1rfplrua;1xe
giululdns o ecl apdrsu eleolnJ ep rJIIr elod
ards pteprq8 e rnltuotrlrrd eriuele pplld ap
'(ap.re,r ur zvx lsece ui) qreluaualdutoc
ea-reoln3 ri3 .tr1e8au un ec aJedu eu eeurSerur 'eurzrc u1 csasp8a; es rnlnrud lnleq nes 1ru8su
- piuelsrp ul aprp€uJnaJso1ne1epdur-tilSpporeu6^l.o'n]urlrs€luqnles
rrLrnle lS (qle prz un nydruexe ep) g4neu
J€[nJ un nES

gcep rrlSeqle r€tu r€d rrlSeqle rrLIJo 'leJlsv

MATERIALELE COSTUMULUI

) v Port bucuregtean, O construc{ie sau o sculpturd f}cute din PdstrAnd croiala strdveche, simpla, din
panouri drepte, rupte pe fir, acesta a preluat
foto Szatllrrarv, 1870 piatrd dobdndesc duritatea qi trdinicia stAncii,
decorul bogat, cu forme abstracte, geometrice,
v Regina Elisabeta pe cAnd turnate in sticld par fragile. La fel,
din Imperiul Bizantin, pdstrat in forma cea tnai
in costum nafior-ral calitaqile vegmintelor se rdstiAng asupra celui
care le poartd. $uba grea din bland de oaie a curatd de costumui de Muscel. RespectAnd
unui cioban se deosebeEte de hermina ugoard,
aceastd structurd, deosebirile dintre portul din
albi ca zdpada, a mantiilor regale; arn6ndoud
dcfinesc nu numai locul in societate gi averea sat gi cel al reginei Elisabeta se datoreazi mai
celor care le imbracd , dar qi insuqirile cerllte
f-iecdruia din ei, for{a asprd a ciobanului care ales materialelor folosite. La {arl, ele sunt

stdpAneqte tuma de oi gi fine{ea autoritdlii produse in gospoddrie: lAna, inul, cAnepa,

regelui care conduce o 1ari. pielea qi blana, toate robuste, consistente,
Aceeagi imbrdcdminte igi schimbd expresia durabile. La curte insd. unde costumelc
nalionale concurau cu Jinutele elegante ale
cAnd este transpusd in alt material, care trezeqte
oaspelilor strdini, nu numai maramele dar 9i
alte reac{ii tuturor sim{urilor, de la vdz 9i iile erau din voal de mdtase (borangic), sublire
gi strdveziu, impunind plrrtarea unei lenjerii
tactilitate la miros, auz gi gust, activate prin necunoscute in sat iar, in vremea crir,olinelor,
poalele fustelor erau cvazate gi sus{inute de
asocia{ie. jupoane cu cercuri din sArmd. In secolul XX,
cAnd costumul civil a devenit rnai simplu 9i
Cel mai bun exemplu il constituie porlul mai sportiv, regina Maria s-a imbracat, ea 9i
copiii ei, cu piese populare autentice din toate
romAnesc purtat initialla curlile domneEti, apoi
regiunile ldrii.
pistrat la sate pentru sirbdtori qi revenit mai

Ilrziula curtea regald ca insemn al specificului
nalional, cu valoarea unui steag.

d

I
{I
I

226

LLL r-npurlurue rsuruJErlt eltJllplpJ'gJuputlrJ tglpc

PJr"rplrrIrr €lanTrs ) -rpe^. pu€olor o ec pileug es lleluoJ elanlrs
'luuoriuu rnlncgrceds Ie ulues un ec 'ele8et eegnc
prsllw-Suillndrua) wlp e1 rS nrzrgl reu leynd lsoJ € runlsoJ lseJv

nfldod uLnFoJ > 'EcrEI EeJ u1 rS rc gseor8rla: €u€ uJ reurnu

nu gcnuelnd era 'rorxopollo Ie rulueJ 'u\uezrq
urlSerc rnlnuedurl €eJrJneJur JEr 'urluezrq

adrcuud €lnlrlur es uurlpg ieJ €eJJrJN 'rqeJeseg

lporlrrgJ3oJ'rpulurrpopplleuleeiplde;ocleBirJuarulonp8uenelnJtdluurrugr3e

pzue:1sqd rnlnlecsntr{ euoz urp .rolrcup;gi

Iu aruoteqrps ep lnpod 'pp1rd ep 'eSy

'ueedo;ne rnlnunlsoJ retJolsr Ie ]ueseJelur
op [reJlxe 'crun lolrdeJ un otnJr]snoc 'e1ezr,t

-ela] elrrnJerel ep elepnd erndurr epriulrurr

uud sruorduroc rS ftzrlvuvq 'pnou J€rlrrueJ
ep lVlE 'JSeu€tuoJ
leuorieu Inun]soJ
'e{rzoduroc ep leJ}se
o eunardul utrlrJ pS

'(p:nldyncs u1

'relndod lncol rS IncoluuJ rS uc) royeurnlol eeJ€Jqrlrqce rS eelelr,trse;dxe
uI Jerqc rS pcrure;ec ap Jolose,\ €eJpluotueruo uJ
'(p.rn1crd uJ Ec IaJ u1) r.rolnc rS eseoururnl uole,\
ectS eJqrrn rS eununl puguJellp rn1ruo,tpr"rd 'efa3urdns'rrurl eJlurp eluryrode:'nlquresue

ep ralonlrs eprirodo.rd rS elrunrsuerurp pnrrcerdu

lldlgls rlSeugrqi resec upufel ur rS elSese8er es 'louotJtzodtuo) /nurnq) puuprutn'eur8eur p11e
eJEcrJo rS ec 'elSayc es €ueurn eeruSrigul
e:ec rS eleuorirperl eue eJlsuou rr8e;1ug cgrceds

1u1nBa.r urlrJ un rnlnlqru€suE gp olEJcnleu

azned no alepoJq Jolouoz €eJ€uJellv

'roluer€Lu rS rayeuseq e nus 1eF ey eyiercul

rer e rS lgJ 'plrlglc o ec a1e;nSqyug 'erelnrq8
-unlderp lotoJ B 1e1e (gca3"ruoJ ulp qlerorrsgr

orcru prq] '-lg ed a1dru eyeueleur nc) 1da"rp rg

u1 roleluruSol eleroJc ur.rd glnurlqo e relonlrs

e gJrJpurlr3 ErriloC 'pdnfturr,u nr?s uoqs 'epncs

IJeueru elru;ed nu leuorfrpe4 lnpod 'eeece
eq '(1r1e1dsep:pd nes edser,t ep arlul 'nal1ocap)
,{xes llletep p.rpJ 'p8un1 glsn; rS rreugru
nc 'luecep ep ]rqosoep e cseueuroJ relndod

edlntunlsoo 'snncse lelduroc ere ;o1e1rdsr sndns
lndn:1pugc rnlnlegns epurlSo rrqco sole

ruui rS ern8g eluoc oJ€c uJ 'ou€tun lliesnturuJ
e:dnse eurluezrq rerfdacuoc lr^Lrlod
'lElusluerilo

yngrq ed epec 'rn1ndm1 1e Jrruol€u€ InJl

-uec rS gzEeLIJJEur arec'rerlrzodruoc lrulueJ
'(e1u1d tnlosq€ purrl elrcurdo)

r:ncol ed rcru rS (glnngc pugpnd rrieqrgq reop)

1e1Se;c ed rcru pteilgul e nu rSep 'e;eolgundur

o EJnleiS 'JnE rS n:8eu 'ql€ ep leururop

'n'tqos Inl"roloc rS ec 'guurap 'pld€eJp elnuri
ezeauorserduu oJepe^ euud e1 eC 'elrJnleuec

TVNOIJIZOdNOf, -INruNUC

IINVWN IINIDVIAII VEUIIIJ

IMAGINEA UMANA - o ARTA crxsucA

in oglinda ne vedem de obicei doar din fa{d,
dar nu trebuie sd uit[m cd cerlalli ne privesc de
jur imprejur, mai de sus sau mai de jos, ca pe o

statuie. Marii croitori folosesc de aceea

sisteme de oglinzi care-li permit si te vezi din

toate parlile. Din acelagi motiv, rnodelele

oferite cumpdrdtorilor nu sunt numai expuse in

vitrine ci prezentate pe manechine vii care se

plimbd, se rdsucesc, ardtdndu-se qi din profil qi

de la spate.
Omul, nefiind o statuie impietritd ci o fiin16

vie in continud migcare, se apropie mai

degrabd de arta cineticd desfbquratd in timp.
Modul de a merge, de a alerga gi a cdldtori a
fost de altfel intotdeauna hotdrAtor pentru

aspectul costumului.

Calaritul a obligat bdrba{ii sd poarte

pantaloni, pe cdnd femeile se deplasau in
cdru{e sau cu caleaEca. Muncile fizice s-au

I

ll*

ll
ll
ti
ll

l

i

h

.*

i[|i

ffi

lt

ffi
;ffi

lI

i$

tJ!

It

til
,ll

rl:
ln

,1.

,f
F

!

il

228

t'tLL

LrltJt/\ LLrLl UDZtlW
't991

'tsauplpj sua11
'NVrrYg'tll

-r..r'Jqnrg.l> > )

0€, rrue uJ o8ueJ (

uolsog'sl,tv '3la '31e uol,{u ep eloluep nc Inuodnf
'ralrz E e]€lnou €Irlrlln eJ3pe,\ el ell€s ps eecq+
tlul lo unasnlN
..ln-JSr,!\]" '.lErpuoN loqzgu €olroc I€ Ednc
'€88r 'JolrrqJoJ elslBds rrJspoJq nc leluetu€uJo
palSflog al sIaA
nes lelloJep €J3 'eJeuun €J 'ls rqceJod esuep
/u]o\lu v > > es ullJrJeLLre-ourluI lnoSu€] '6g, rrue u1

sltud 'rqcunueS el P'ugd
/ lln1ailV,1 ap a tfuat fiollqtg
l€uori€zues ol€unJs pugJnc ep alelsnJ nc
'AV Jas 'ropeue3 eleJeorcrd gurrunl ur neeund euzolS
'pzaJL1u4 p.rnlurLILLL
' (ilrlbpp) tro qtlaJlrow a p urp elrJpcsru oJ€c uI '02, IIUE urp InuolselJeqc
pttolra[ tnl aLtollspJ > €l 'luglupd el pugd rSunl olel€od purlor '006I €l

eruou xxep Insle^ EI 3p lenlo^O ne 'Jes ele uolss ep

'L1llnlt au\ a4] la alrJnsuec 'eJElndod Jolrrpols[r IE ror^ InrutrJ

lti]lasnw puotlaN uI rioJpqgs iSud nc ne3ni rrueJpi 'g.tr:1odrur6

'H I IA'Jas 'tttnnb,Lul 'gJoq uI esulrd nes rnlruaueiled Ini€Jq

'raJr€oal lnlugru-roru el 'elual rJrzn[r roun In]38] uJ 'l€ceunl InsJer[
,pJsaJ' lgcop 3]rlrlJ3d neelnd rs-nu 'a11eur eleuoq

'tsrr,4a suaq) ) ) tolsorc ed nJqrlqce uI puguri'elqou eleutrleoc

'elururgsp-rqttll ep elrreJo elriplrlqrsod

nc eJnluSel gsueJls uI E3 rs j€llo^Zep e-s

'lnpsuDp € 'ps€orlroruJe r€ur eeJ eeJecsrlN

'(r1en1ce rrSeprp€ rS olaloqrsur

PI Plepplle ep - nrSecreq 3p -,,rerloueJ" €rJ9lPd
rS ,91o3" rruoletued €l op) pperls ep olaureq
ur rJnoJe nc 'el.rdoJd erielllnlsoo o ]€llo,\zep

e-rS pods o-rl?3eg Jur 'eJeurns eur€q uJ lnoq+

A1\T BIENTU[,, A DOUA HAINA.
ilE-JN {,TTILE AMBIENTULUI

ri-q hrand. Pe mdsuri ce cre$te nivelul de

fi4t civilizalie, la acestea se adaugd unelte de lucm,

il i obiecte cie cult Ei, in sf-drgit, cele de podoabd.
lstoria mobilier-ului gi a obiectelor casnice
;:
cuprinde o mare varietate de aspecte, potrivit
tt?,:n;:
evoluliei stilurilor din arhitccturd gi arte
/.j
+b decorative. De la reducerea lor aproape totala

r+ in casa japonezd. amenin{ati continuu de
2 cutremure, la supraincdrcarea intcrioarelor
ut
) U rarr,rno, .ii curlilor regale sau imperiale, mobilierul gi

Donnttd scriind, & anexele sale, chiar dacd ar-r slujit acclora;;i
scopuri practice, au comunicat prin fortra
:rr';r\ ilri rjin scc. XVIII, Prima haind. lipitd de om, carc-i defineqte
plasticii mereu alte trdiri. cu atAt mai expresive
i) r t f i sl t it tt, t r s t: u t n, Lonclr;r ,,imaginca", face corp comun cu el. Al doilea
gi mai nuan{ate cu cit crcatorlll lor era mai
inveliq, addpostul in care se retrage sd se
artist (unii gi-au semnat chiar lucrdrile ca pe
odihneasci, este in acclagi timp cartea de vizitd
care-i aratd locul in societate, dar qi o cutie de opere de artd).
rezonan{d a suflctului sdr,r.
Piesele de rnobilier, ca gi celc de ceramicd
Eremplul ccl rnai redus dc ambient rnobil
este rogojina unor pelerini japonezi, pe care sau textile, pot fi, desigur, atrdgiitoarc 9i privite
izoitat. fiecare in parte evocd un stil, o epoci, o
ziua aceqtia o ruleazi Ei o poartd in chip de
concep{ie, gi poate fi analizatd plastic ca gi un
paldrie, iar seara o intind gi dorm pe ea.
Calatorii europcni din Evul Vlediu se tablou sau o sculpturd.

mul{uimeau sd-qi ducd cu ei lingura de lemn Mai interesantd de studiat este insd
infipta la panglica palariei de fetru 9i s5-gi
atArne gamela de letnn la briu. compozilia de ansamblu a unei incdperi (sau a

Cortul, care se demonteazi gi se transportd intregii unitdti de locuit). De fapt, in via{a
pe cal sau cdmrla, con{ine de obicei covoare de
14n5. izoiantd. reald, ficcare om igi construiegte un decor, ca Ei

Cdru{a cu coviltir, prefigurare a r-ulotei, intr-o piesd de teatru, care-i erprimd
devine, cdnd se opre$te, locuinla stabild personalitatea gi pe care il schimbd in

inzestratd nu numai cu a$ternuturi ci ;i cu continuare in decursul existen{ei sale. Modul

r esela tle rnlsa. vc)rltillte etc. in care igi agazd in odaie patr-rl, cuibdrit intr-un

Lucrurile de folosinld imediati raspund coll sar-r tronind in mrlloc, e revelator pentru
rcla{iile sale cu oamenii din jur.
prin urmare nevoilor prirnordiale de somn gi de
Felul in care aldturd mobilele intre elc.

asortAndu-le, echilibrindu-le, compundndu-lc,

depinde de simlul estetic inndscut gi cultivat.

Ilanccdopmeprailredmjapciotenvcazeintesruionatref:ormatc din

panouri u$oare uneori glisante, pe gine, care se

pot dcscl-ride cdtre grddind. Acelea;;i contumri

simplc in unghi drept se rcgdsesc in rogoiinile
sau saltelele a$ezate direct pe podea. ca gi la
mdsulele sau tavile din popier-rnachi licuit,

pundnd in valoare prin contrast rotunjirnilc

fbrrnclor ulnane gi ale florilor.

Reducerea la minirnul necesar, ftrnc[io-

nalitatea, dar mai ales armonia propor-{iilor gi

contactul direct cr,r farmecul naturii. au atras

admirafia striinilor (a pictorilor impresioniqti

gi a arhitec{ilor secolului XX).

Un interior din Anglia secolului al XVIII-lea

e infd{igat de pictorLrl Hogarth in suita de lucrdri

230

Itc

r.'tlr' ::1'L:i! ":lli.l,lril ffi* :::' 'e.rexeloJ rs J.rrlsrur I

:t=,' j;.t:Er:i;:.rJ :4;ll,r- @ wri5.1,:lrlilri:. ep IJOJo un n€ eriual€ 3ll3rlos qs 3-Iu3 se.relul
7.' ep .lolelclmd 1e snper InJpunu '.rolJnrnllios
alu 3urle3 0lrrLrrl'lnlnlqur€slr€ €ele]rzoultLlnl
'(s1,:.rog edno Jouu EunoJ r.rl elaunuos nldluoxc

ap) [Eliuese €l ESnpeJ EJrJoJetaLLr eruturJdx3

o-Jluud elnuriqo npJe sJrlatse eFiplrlec rer

(aceolirur ep urnurrruru nc rericunj ee.rrurldepul)

lnursrluuoricun1 eJe elutrlr?J ;o1 eledrcuu6
'(acr1se1d esPLLr sole ruLlr

lup 'plJrls '1u1eu) lolr elprJaleLlr urp elezrleal

:opreuSrsep e Iu rriue;c nJ ,rol eeJrncolul
rS 'rcrunq el op elruolSour 'rqce,r JoleyqoLu

e pod ur eeJolrllrrJl ur.rd 'rrier,t rnlnlrrerqute
B pleorpel uerucqrldurs ulp pLrgr lnruud

Lrl lr?lsuoc e xx Inlnloces Inrlsluepot\

'.rolrSe1doc lelcos Inlnlels pllusuerl ps
'ezauorscrdurr gs lruaur e ln:oJeq'o3oJoJ IIls ul
zuoJq ap Srzun.g nJ EsuoJnls erirzoduroc o-Jlrnp
eped ece4 InseeJ lur alenluls alereurolSe luns
uJnlruelu ep Inuruec ed 'a;eo,toc tS unolqel
'elrqou nJ Arsacxe eyqopodurg ltrns 'eneoloo
rS epec.tu nJ 'elleul ap lura8exa elaueoll?S

'1ie3oq roluolsnSau a1e rS rircg.rgs .rolllrqou alrrl

-rurp.+ eJ}til 'ssrelur Lrlp '9lls ul 9]ureqJuJ rnl uellr
-ar,t ad '..gpolll e1 uuolgspc" ezeazrtlvs eJpJ ur

sJaAuv
'NaNt>rvvS ou1!
ap JelJrqol/td ...

u,e tpLroT' h.La I I NI L] u0 I l lJ
'ttlL

'lpout al auolpsp)

'r[ilY]oFl M )

I PORTRETUL UNUI SCAUN

i Obiedul cel mai banal qi util, un scaun, de

il' exemplu, emite prin aspectul sdu o sumedenie de
mesaje. Scdunelul cu trei picioare. pe care qed
Ih:
{dranii in jurul mesei ca si-gi mdnAnce
I
I mdmdliga, se potrivegte casei din sat prin
I
material, dimensiuni 9i form6. Tronul
232
impdrdtesc, impodobit cu blazoane, din lemn

sculptat gi aurit, cu perne de catifea, face parte

din mijloacele de publicitate nobiliard:

supraindl{area spdtarului, tapisat cu !esituri
scumpe, care fonneazd fondul fastuos, ca o

aureold, ca gi intinderea in ld{ime a bra{elor, care

mdresc locul ocupat in spa{iu de persoana

aSezatd in jilt, ii supradimensioneazd silueta fajd
de cei din jur, care par cu tolii mai mici,

rreinsemnal i. subordonali.

La cufiea Franlei din sec. XVII era respectatd
o strictd ierarhie a rangurilor: regele gi regina

gedeau pe tronuri, perechea celor mai apropiate
rude avea dreptul la fotolii, utmdtoarea pereche
la scaune cu spdtar, urmdtoarea la scaune fbrd
spdtar, apoi erau folosite scdunele pliante, la
sfhrgit peme, iar ceilalli parlicipanJi la festivitate
trebuiau sa stea in picioare.

ln acelagi timp, in Republica Olandei, care-gi
cucerise liberlatea de sub spanioli prin lupta cot
la cot a intregii populalii, mogierii ;i laranii fiind

angrenali in aceleagi ac{iuni de rezisten[d,

slujnica, dupd ce servea 1a masd, igi tragea

scaunul gi mdnca aldturi de stdpAna casei.

Scaunul pe care Olanda l-a lansat in toatd

lumea in sec. XVll (in tirnpul vie{ii lui

Rembrandt gi a lui Vermeer van Delft) este
expresia celei mai democratice conceptii

posibile in acea vrelre. Scund, cu spdtarul

sprijinind doar omoplalii, avea o fotmd simpld,
linii drepte. Barele de lemn nu erau sculptate ci
date la strung, ceea ce {Ecea ca mobila sd fie mult
mai ieftind. Picioarele erau legate intre ele prin
stinghii, formAnd doud rAnduri de ir,cheieturi.
Soliditatea scaunului e demonstrat[ de tabloul

pictorului Frans Hals in care personajul

reprezentat, Wilhelm van Heythuysen, se
leagdnd (lucru care nu ar fi fost posibil cu un

scar-rn fragil tip rococo sau Biedermayer).

Aceleagi preferinje pentru simplitate,

cornoditate $i trdinicie se recunosc qi in costumul

bdrbatului. cu haina larga, pdliria de fetru

preluatd de la ldrani, cizmele cu tocul asigurat,
legat de talpd (procedeu similar cu consolidarea

picioarelor scaunului ).

F,F,Z, lrI:4j+*t1i;:i:ai#=:l
scllsxnJg'sl r v -)c111)e g sep
srrl-:;
t /7rli()U s-Jrs//r\/
I JAX'ras'uas/irt41liag uaLt j
ll
LLrlaLfi!M
J
's'rvHsNvuc>)>
'trt{:4 'rnlnuSrsep
8t6 t
lnluelrlop uj pugJlril 'lsq-I€ ap l€e.IJ Indllolord
'slr\vH u rq Hf >
pdnp elecridrllnut 'pleulsnpur greos el rrI"IqeJ ul
966L
esnpoJd ]soJ nl? elrqolu loJsec€ eoleluol€N
srnol " un€rs 'rlSadlie qs IS rzasll gs Iiod pl€r

",'0il2xv.rs rrd ) ) rS alpolll lnun od rup 'adIIJ Ela]go Jeop Ie ed
uzesE ra^ el 'oo3l n€s OJEJ e gJeC 'I3ol el ES tS
fl$t/ssvsL,rtl$ f ) ) usergqrnc ol gs elqul al In1lE 'glercl+o 'qldeerp

€06I 'lltH unPrs arirzod o el pAIIqo el uneJs uI-I 'eJnlnu Lin
'HSot\t)trvl\
EI Inlle 'ereou o ul Inpug3 aJnp Inuf) 'eururrlaJ
lr-\\fN sl lllvH]
'epuglq 'eq.rnJ eLLI.IOJ ore lnllu 'lgrplotl
6ZbT 'Nl'lJVl ) >
'elderp uuII nJ 'Jo,\as e 1nu11 'eudold pcrlaod
IZ6L gJoJeloLu o-Jlril.rd eu-npueuolseJdtul'plru

'f,rloll llld \Y,\ ep s.mJcnl o €J ]rAl.td IJ e]€od LInBJS e-Ie33IC
sllL\ ''l
'1ll93sr ne-s ts LInllIl l€p nu-el 'JolJld 3p lu3lel
LL6I,II]S AO
nc el-npueJolos 'nriEds ur 3l€rnsqJsap unldlnss
'c]:r.\-rrru l-luxl3 > )
ad eJ elerunlol leulSeutt n€ Jol nJol€e-IJ
urlJag 'Jle eisuJn] ecriseld olellel€LLI nes ecr[€loIU
ll t tlrLlLt.y lr4 snlLl nx : 4tsl11t Q
e,r,eei 'puugs nes u[rel urp olnoq] lsol nE pur8ed
'111y ras'eiue:g
'lnlag plspoJe uJ esnpordal 3une3s eileloleJ

'.-rssogv>)> 'rrA alrJolnJ 'lau lusurl Iruruuoo 'pirodord
urrd pqear8e e InunpJS 'rde;ocep op IISdII leloJ
'oq-rnJ rS etdarp olIIuII puguraile 'pleuop.to

rS q.re1c 'g1e1n8er p:tuleuoe8 €uIJoJ gul[IJelsp
erirung 'oqod JOp u€A satIAi 'qre tnln:oseSord

ole eJrlsrlJu rS ectuqal .rolaiutlSounc TIJPUIqLLIJ
'uruellllsD ulp
Inpo.r lsoJ € le sneqnPB
e pu93 '02, IIut? ul
eleoc$ EI leerc lsol 'xx 'res

olu ountrtoc ieut ola3 Jelllqoru ap alasetd

urp Eun rodu putua.'rep 'elstqnc 'elecgtlduts

otr.roJ nc'eleuotiJunJ II.Inlceltqle eluldepe

'ecrure't1 tS eutl3et elenzn olJerqo 3p IIJoJaJ

€ ereulrn eo 'leIpuoIAI IoqzEU lnrLnr4 pdnp

leur8eurr lso.+ u gJil€laut eneef ulp Inuness

Covor oitenesc, IMBRACAMINTEA CASEI
scc. XVll I
Textilele
) Vrc-ron VASARE1 Y,
Din invcligr"il calncrei nn lipsesc {esdturile
Cheit M., slrple $i cdldr,rroase. din flre animale de lAna.
1970,
din fibre vegetale bunbac, in ctc. sall
Solomon Il. Guggenlrcin
Mttse unt, Nert York sintetice.

234 Perdelele. covoarele, piiturilc. tapi{cria
mobilelor pot fi rnono sall policrome, fie {esute

in dr-rngi sau cLr rnodele, fie imprimatc. in

castclelc dc piatrii ciin sec. XV, frescele erar-r
inlocr,rite cLr tapiserii in culori suave. Jesdturilc
uzuale. pentru a nu incdrca interiorul cu alte
imagini ligurative, au supraf'e1ele rezolvate
clecoratirr. necentrAncl atcn{ia pe un elerlent ci
dispersdnd-o pe tot cdrnpul. Aceasta se obline
prin repetarea regulatd a unui motiv, fic pc un

singur rind in frtz'a sau ca bordura lie pe

toatd suprafa{a, ca un joc de fbnd. Rczultir o
sllccesillnc rcgulata de accente gi pauze, ca

pagii in mers. care pot avea un ritrn regulat sau

cu pallze siltat, lent sar"r rapid, r,ioi sau

monoton.

Principalul efect asupra privitorului este
siguran{a orientdrii in spatiu. conringerea cd
nu vo1'apdrea surprize ci totul e sub control.

Pcntm echilibru, chiar corrpoziliile figu-

rative sunt de obicei simetrice. altcrnAnci
eletnente difente prin fomc, pozilii sau culori.

Un exemplu poate fi scoar{a olteneascd,
veche de 3J secole dar rreren proaspdtd.

E {csuti la rdzboi pe urzeald de burnbac gi
cu bdtdtr,rrd de lAnd, vopsitri in culori naturale,
pe carc altcrncazd flori gi anir.nale stilizate.

ContinuAnd aceastd valoroasd tradi{ie, s-au

creat qi se creeazd la noi merer-r piesc ineditc.

Dintrc panourilc decorative moderne,

imaginate pentru a inviora aspectul pere{ilor^
sd ne oprim o clipd la compoziliilc cinctice"
sugcrAnd rrigcarca. de Victor Vasarely din

anii'50. El a aldturat prin colaj mocluli

(bucajele de aceeagi lonnd dar dif-erit colorate)
din plastic, hArtic sau lesdturd, urmdrind ef'ecte

optice (de unde nurnele de ,,op-art") de
apropicrc sau distanlare, de iluminare sau

intunecare ca gi de volurn. de cald sau rece,
danLl seulalii de ritrn suu rniycare.

Vasarely a organizat procluccrea in serie

dupd aceste prototipuri, transpr-rnAndr-r-le in

diferite materiale.

EF.T,

t?Luo,ru rS eylSec 'Ilunl Ie n€s InleJeos IqlJgsPJ
pJnup€ as 'pJUESOlls atincsrp e3IJo gJIAe es

'o1us,ro,Lrun leruorru€ eertsp8er tS ectultz ttfatn

Inurnrcnqz utp ea:tSat putJPIUln'eleltodluoc
ep elorJls rln8a; nc ;ep tuelaud eJlul sJIulEluJ
o a eJuc '..In1nt€eJ EluoLLIeJoJ" u1 'a;elnctged

re rrJolnJ rS teut"tog uidnse utiuele e8e;1e e

IlsaugrrloJ nquad 'allploloJ l'lo ouetues es stnqaJ] nu 'pppd

erelndod rurqJPlls .tt ep'rEOJ ep gc3uac g 'pzeuodeieu€ ap tS elenzn

pzauodefpr6lra] ^ > ololoarqo u1 luctlcerd neJeul lsoJ u Inlectun
'auntcde laiut
02, lrue'lsrl€ursrdns
"torap nr rE3) ap pJSPaJ ep gsuri€ e.rupgdep BeJeur e1 ep tiSeunl Jolec

1)sNr^-ts1aloll J > e e;r.tud o 'rrlell teiuetredxe e ereztlersue8 ap

'l?luelqIUe Inlnlq pu.r8 11eu1 un puuundnserd 'tlSeugr-uo; alelndod
-uresue os-npugpJos€ 'oJoJ€q 'ectueS;o pugc
alru rr8erlur € gleJnlcnJls Elu€lsuoJ o e eneels
'ecrsulJ'e1e1n8e; ctlleruoe8 pu93 elueuleuJo nes lninpelq 'eeJeog - pJnluu utp a:ece1d
ap lnlcund LVnIe igJep cselut[Ie Ietu nu
rS aruoj puenl 'sct1se1d rolepe eleiueuedxa
n3 sed ur sJelu e puJepou EclIIIeJeJ eruJ'0ArluJoJep lolaluoulele e3.Il?zlrJeLuoeD
'cotuJeJ ep gurld 'pznJlp pcs€alegns EJaJSoIUIE
'ouolououl ts elsouu
o pllq rn,rpcaq lnrnl u1 pugsei 'Jet IsuI
red 'leulsnpur asnpoJd pseu 3p SIIIJIAJaS
rS ur 'e ctluepr a3:eore8 / ne s E ulp IJoU nus 1rqpr8 teut slnd un ec 'p1ue1 I€Lu nus gprde.r
op aJlseou elelallonq '€elseoe nc etieiedutoc
uI 'gzuruJ o tS coqoq un 'oleog o sleuosu reur piuepec o pzeere8ns 'ezned nJ puglilelle

llrns e-r€c ul el€Jog alelueueluuJe nes Inlnl€ac 'Jolo]uourole E gortullJ ealeundstp Icle IS

'plcugpe'ppunlo-t gie4urdns

o eJ Inpun+ ep €JnpJoq ec glulerl eeutSleut

purqssoep 'Inlns€A e.Inl3nJls pzueqJ-IEtu

elelua[rEuJo'e1elnlp1e eltrarnpo;der u1

'e.re8;elS rS aueoct p8ugl

'pquopod uc elered ed eleu.lg1e neJe e]e eJlulp

eseo[rn{ r€LLr eloo rut 'gcseeup:pi elrppodso8 ul

olrsolo.+ nere altnilerus ellulqJplls tS a1e1eg
'rlSeueuo uJptlgutepLIJ

rS reiue8rlalut ele ugzlleer eurtrd ec euolsterd

up gzr?alep 'eteoldnc uJ esiu '1n1 ep elsse^
rS 'r-rn1r1e1du1 rS r.rnlpsei cleutld IS uJ

eJItuEJaJ

Sticla - prozaici sau poetici dop. cu siiueta sobr5, lird podoabe. Ea e
innobilatd de eticlietele care o imbracd.
UitAndu-ne in jurul nostrll, sd ne oprim un dif-erind dupa marcd. Cele ale berii

rnornent la recipientele pe care 1e folosirn ,,BucureEti", produsd 1a fabrica Rahova, erau
deosebit de luxoase, ca o fusti qi r-rn guler albe,
zilnic, curr] ne cacl in mAnd, 9i sd le privim ca gi
cum le-am vedea pentru prima datd. Vom tivite cu aur. Pentru a convinge ci e vorba de o

observa cd nn seamdnd intre ele pentru cd intreprindere veche, de incredere, cu tradi{ie,

f'recare are propria sa personalitate, ca un om chiar in centml compoziliei, pe burta sticlei (ca

mai gras sau mai slab, dar gi mai modest sau qi pe guler), apirea un blazon roqu, incoronat gi

mai preten{ios, mai rnodern sau mai dominat de un vultur, inconjurat de volute aurii

conservator. 9i panglici gi cu inscrip{ia ,,Fondat in 1893",

Cea mai sirnpli solu{ie oferd desigur sticla amintind nostalgic de vechiul regat.

de bere, ca un cilinclru ingustat la gurd pentru Caracterul particular al sticlei e dat prin

> Sticld c1e bere unnare de combinarea siluetei simple, solide,
) ) Sticla: de Coca-Cola
populare, cu inveli$ul ei dc hArtie, fastuos, ca o

rochie de bal pentrll o singurd seard, pentru o
bucurie fr-rgard (etichetele se curS{a la spdlat,

sticla putdnd, a doua zi, sd fie refolositd).

Britelia de ,,Coca Cola", unul dintre
emisarii cei mai activi prin care moda

americand a pdtruns Ei la noi. ca pe tot globr-rl,

e rodul unei crealii profesioniste de design

modern. uzdnd de rnijloace psihologice subtile

de influen{are a cumpdratorilor.

De la prirna vedere te atrage fbnna elegantd

;i flLrida a siiuetei, care pare modelatd cu rnAna.

ca 9i panglica etichetei, cle un rogu aprins (ca gi
dopul) pe care scrie jucdug cu alb ,,Coca Cola".

lnscrip{ia e plasata exact in centrul

geometric al imaginii, atrdgAnd atenfia din

prima clipa a perceperii obiectului.

) ) It. Lar-rquF,

Flacoane cie parfum,

1 90t)

I

ii
i1':,
I

236

LEZ 'crleod

aluEurErp r$ Full€ruJnl Jor.rrreJ rSelece ep elEJrgJUI ruelnftq 6661 uud
leeJJ p enbrlel selnf euod 'glcrls utp loJ
nr /Plnlaqrl Psorg'0981. 'prlrrlur p.roJsourle o pugo.rJ 'arugrl urp azeuodel

'[nbilY-r sErnl ],\rU ) aleueordurel ep Jsalurtue (r-rncaq nc) nrlunpurp

L06I'alerolI a^lloru nl ad aluununl ales€A 'uog op rrceds eluaglp I€nr
elac pugdrqcrulur'e1ero1oc'eprtnlsu€Jl plJtls
'P[]rls ap asE^ ep r"rru€Jls snderdns e '.(cue51 zecu€-g lnSero
'(roor-srur) utp o,\rl€JoJap oge ep nyocS 1e luelueze:dar

Er-rvD 1lil.\a v lnledrouud'(t06t 9t8I) ?lleD ellug

. 'reqtrlrlqrr.lr

I ep rJnuo] ur 'rrza,tprls rdrre e1e1ed nc 'eze?
I
I rS gtueld a4u3 'pcrlselueg eriuede o ec e enbrlul
selnl ?ue1 ep t€erc runyed op Inuor€lC

'IIECI

-rop€AI€S nes anbrlul'glleC neJe Lunc 'ellrnuaJ

eJE[r ep rrun 'rcr1se1d rlSrpe e.rlpJ ep relcrls

eerrngelS rS eereu:nl ur-rd plnuriqo elsa 'EAEel nJ

a]€Uns aueoluq urp alrueloJd elenzn;olaruqed

rS ro1a1:r1s e uec ep egedep 'plrnuSrqoeu eurJol
'plnuriuoc Eurs€oJrrlr rS uc ,nens ep IeJ el crlaod

leseur un glrrilsuuJl €s ernqeJl lnlelequie :ur
'uolp;pdrunc ep rrro8alec olle roun pzEOSeJps

es oJEJ 'rn1 ep snpord un a ung;ed ep elolls
're[reur InUES €i ap EOJrloJJo '1nuo;eqrq rS ec

'purlurure 'eJErrrlBO ap ]JaJO un eJu 'ro1r3o1or1rsd

1,ru1od 'eJeJ eunrice - qlJtls urp lJeJrp

Inlnpq mlued Iluigrr 1n1se3 e1ereldepe e1ce3,red

e;n8rsu plernldlncs ErilJol 'o-reolqlorAur
ulnlnpq rnlnlcoJe puezundse.toc lnJoJ EJ

erSor ea;eoync rS pcnueurpoleu 'g1dns eeur8erur

'po3uoc ap 'erscpld op 'eJeruJn uud 'a1se
rnlruoJ€urnsuoJ € nlqru€sue ap erserdul

'gJrueurp

erlse8ns uods r-e ap 'or1a1sa yn11e rS 'gieeq8
€l op 'Epn .rerqc 're1cr1s uarucnde rusolur e ep

'crlce;d Inun :nlqnp IoJ nE 're1crls u pielerdns
e8eerlug gzaeu;rlrJ e,rec'elpJrge,t epriur:15

'rnlnprqcrl e qprde.r ee;e8.rncs pue;e8ns

rS dop ards crlqo pugcounl e,rriqns reru 'poruoJ

erdnseep ap eec 'rn1ruo1npq eugru ep gsJl?ols
rS gsug,rls g ;e pc;ed ep 'co1ftu e1 gleruuduroc

r€LU'elrseru sol ep eec'ele8eur eutnlol

nJ Jep eutilpug rSeeece ep 'elcurlsrp auoz qnop

uJ elcrls egedsep reloqcqe 1e nSo: lnerg

DESIGNUL, INTRE ARTA $I $TIINTA

Tcnnenul vine de la cuvAntul italran ,,TiuTpuri Noi", in care Clarlie Chaplin

,,discgno" care insearnnd desen dar qi proiect stringea gr-rruburile care trecealr prin fa{a lui pe
(imbinAnd in{eiesurile cuvintelor fi'anluzegti
,,dessin" gi .,dessein"). aga cr-rm eraLr de pildd bandd r-Lrlantd).

desenele aparatelor de zbor inventate de Ar-r fost angaja{i femei gi copri, prost platiti,

Leonardo da Vinci. Design estc insd un cuvAnt iar umarea a fbst sdricia, lucrul in hangare

englezesc. El a dcvenit necesar intii in Marea poluate ;i trarul in locuin{c mizere. Produsele
Britanic pentru a defini aspcctul vizual al
industriale erau dc proastd calitate gi urAte,
obiectelor proiectate gi produse in serie,
cautAnd sd imite la pref ieftin obiectele la modd
deoarece revolu{ia industriald a inceput acolo in sec. XIX, incirrcatc cu ornalnente cornplicate.

cel mai dcvremc. incd din sec. XVII 9i XVIII, Nu e de rnirare cd in aceastd prirnd tazd
extinzAndu-se in lume la jumdtatea sec. XIX. mul1i oameni de arta (ca pictorul gi poetul

Ceea ce deosebegte designul de desen in William Morris sau criticul dc arti John

general este prin urmare scopul realizdrii Ruskin) s-au revoltat irnpotriva industrializirii,

indLrstriale (mecanice ;i nu manuale) a unor strdduindu-se sI reinvie rcti\-itatea artizanald

obiecte utile, din care cele mai reugite pot intra ca in Evul Mediu.

irr categoria artelol decorative. De abia in scc. XX s-a acceptat intAi de

Scurt istoric catre artigti gi arhitecli, apoi de marele public
cd maginile qi obiectele fabricatc pot fi
Dup[ ce in 1765 J. Watt a inventat magiua
cu aburi, noua sursd de energie a fost utilizati fiumoase, cd ,.o locornotivi sau uu vepor

in ofeldrii gi fabrici qi a pus in migcare vapoare con{in la fel de rnultd artd ca gi un tablou sau o
qi primclc trcnuri. Pentru muncitorj a fbst o
nenorocire: de unde pdnd atunci artizanul igi statuie" (arir. Souriau, 1904) sau cd ,,un
concepea gi lucra singur ulcica sau scaunul, in autonrobil e mai frumos dccdt Victctria din

fabrici Lrn inginer fdcea proie ctr.rl iar Stttnolhroce" (Marinctti, 1909). S-a adoptat

executan{ii supravegheau magini le, indeplinind principiul ,,fbnn follows tunction" (fonna

doar gesturi uqoare, monotone (ca in filmul decurge clin lirnclic), iar proiectantii, unindu-gi

cunogtin{ele tehnice gi artistice. au pornit la

crearca tinor pNicdssecnuot ioqdiaotrdigicnallle,rcrv.ortliulcfiaAi
amonioase.

) Locomotivi

cu aburi, 1900

) Vas cle WC,

sec. XIX

6tz

698l ul uInudlrlesecnq;oeseeee-lr-EXpIXJoIJEVrn'plnlleolrnesJ€1reillrrqoeprJoedluuro3l
,{age3r1,q 1u1 ap
ed eurSurun3 edecs gs ersuo€ ep eleJlsoloJ
+p+ualLrr (p1a,r.rueru uud ur ynlocued elsrxe rS rSurrde runqJuc nc
glnldun srg 'unpleJ erluud epurulpd e n.rlued
nr) role;rdse lnur.rd
gllincsu uro;d nc rrqpJoJ reun EelElr^rseur
'purm1"Lt461 a7 )
uele ue 'aurq ucseezeleu ps ec 'eoJB 'uura1 ep
'(uo1nq un op pleuorice gdurod leuelu nJ 'eJ8eeu EluoJ op erJnJ o eJ '(ueorlrre

o rS luroJred 'n1qnp punJ un--rluud) roleJnr e1 ericeyoc ep lJerqo o urnce erec) runq"rpc

rrJrdoJls €eunrloe rS snlcur nE eleull 'plrqelSeJ nc leclpc ep eurSeu elelnou eJpru o ec 1rugde

srrzlPsuJ purpugqop '1€JIg3 ap slrursErr B 'Eelles qns eeldeou eJESe-rd uud rirzeleu

rS leuorice3red ne-s 'plecrpr"r gJnl€ledutel n€Je rruolelued rS pru8 ad nss €qJ€r ed eJnsn

o ul n€Jollelsp es eJ€3 ('3le uo1e.r 'uo1,{u) os €s esurlur npJe e1ejru 'rrualltu ap durrl 'ac

esrlelurs elel€rJe]€ul zll uI lEJlur n€ pugJ pdnq'1ec1pc ep eurSeu nlduexe ep rupnlqs
'gponi gdnp gqurqrs as rnlnorrq
'(:o1ou nc
e nes rrlocS e 'reiurncol eereJocap rS .rep '1ejl1e
qoreq op ec) ptelderlxe grrrueurp planlrs o erlpo
l€nlo^e € rrurS€ru €uuoJ 'eJruleJec pceld o-r1u1 neJeur ,,g1reod es" rgolued rS elaureq reurnu nN
'eurq rerr pt€-r€ aJ€J 1ac ed aSeye 1ruo1p;pdunc
gleJls€ctll pluossepuecur p1e;rds o nJ 'lrqour 'oJ€olguprilese eJruqol eiueuuograd nc elerede

noSer un 1de3 ap E 'lnJeq rS 1n;osuecse '1no;1eu pnop eJlul ',.JsJrldutr" rc '..1ecr1de" e relu
rS 1nre,r.uerl'rr8reuo rrou el€ rdecrlde ellelelec
no elepo 'ecrrlcele rrur$eur erirrede ednp erqe ep nu lnu8rse! 'zeJ lsoJ€ u1 'reuSrsep rS raur8ur
eJlurp 'urnlsoce ee:edecuoc u1 ep 'lndecug
- -roloJeuErl EeJeJrprJ nc JoleuErues€ - crzu uoJe
el op eeJEJoqEIoc uud rnlnlcerqo € r€rrlJ
un eU gs l€locul e JoleJnJ InlrzeleN 'leSococ
rc rnlnielequu u rurilnu nu plenzrl eeur8eur
3p nus pcrrrolselrqJB Plnlo^ ep 'aJeou ep pruoJ
u1 'lncedec €aprqoul eJ€c 'rnln8rlJgc eoJelepout ee6lzp€erplenueoutJr8NxrsIIoaeqqrzJp'lXs5nX€peu'lJrroelqsnue1eSgerdlsenelpppeunenuslrn€slLpustnrelplonol"ruudII

tuuilUe e-s rS lerpuo6 Ioqzpd InLuud gdnp erqe

ep elrq€]ou el€]lnzeJ eleruud 1ep e lnu8rsep
'1nce;1 rnlnloJas eelelgruni e1'plllrJlsnpur

e{{,gffiF' n-
*
,J*c*-*ts

r:oda asra.trp urp

tu)lqr ep rursutrrq )

DE LA cAnurA ra AUToMoBIL

Automobilul qi arta

Pe linga calul de cdldrie, caleagca trasd de

cai a alcdtuit pAna acurl un secol cel tttai
confortabil mijloc de cdldtorie (cu variantele

ricgei trasd de oameni sau a saniei cu cdini). De

) Primul brcvet abia in sec. XIX s-au rdspAndit diligenlele

acordat pentru automobil (echivalentele autocarelor actuale) pentru
1ui Charles E. in 1895 cdlitoria in cornnn.
Caleaqca nobililor era un obiect de iux, in
stilul arhitecturii gi decoraqiei la rnodd. in sec.

XVIII. stilul rococo o transformase intr-o
aparilie uimitoare, potrivitd in basmul
v Caleasci, Cenr.rgdresei: pe arcurile sinuoase ca un leagdn,
sec. XVIII cabila pdrea ci plute$te in aer, cotropitd de

I ),,Autocdle1u1", plante agaldtoare prefEcute in aur de bagheta Metafora sugerarii unei fipturi vii a fost

automobil marca unei zdne, iar picturile de pe ugi erau pdstratd de to{i creatorii proiectelor ulterioare
Cadillac, 1929 ale designului rnodern, finan{ate de marile
comandate unor artigti celebri, ca Fr. Boucher.
finne. O premierd mondial5 a fost ,,auto-
CAnd a fost inventat, pe 1a 1900, mobih,rl aerodinamic". de inginerul romAn

automobilul semdna ctt trdsura pe care o Aurel Persu, fi'apant prin silueta fluidd, ca un
inlocuia. Pe mdsuri ce a evoluat, crescAnd pegte (ca un guvid), avAnd rolile inglobate in

viteza de deplasare, nevoia de protec{ie a impus caroserie.

inveligul, ca de broascd {estoasd, al caroseriei. Maginile de curse au ro{ile indepirtate, ca

in perioada interbelici, pentru a da o fa15 labele unei mugte, pe cAnd noile maginule

mai blAnda maginii inspdimAntdtoare, devenitd electrice, licute pentrlr a se strecLlra prin

o prrmejdie publica plin viteza tnerett ntai traficul mereu mai aglomerat al oraqelor, arati
mare, creatorii autornobilelor le-au dat
ca gdnddceii rndrun{i.
infhqigarea unor cdini, cu motot-ul in forrnd de
Vom supune analizei noastre plastice unul
bot, avAnd faruriie ca ndri, parbrizul drept ochi
dintre automobilele cele mai cunoscute. il vom
sticlogi. iar capota ca un cregtet bombat (A
privi din profil, cum e perceput cel mai frecvent.
existat gi o jucdrie intitulatd ,,Autocdle1", De la distan{a impresioneazi conturul lin, din

arnintind pe cel rnai cunoscut gi mai sirnpatic curbe blAnde, ca gi coloritul de un albastru

ogar, Pluto, din fihnele lui Walt Disney).

240

Lbz,

816l'lJu4urpaJls IJrng '9clrq€J 'elelrleor uI else lgJep pJeoSn tetu llnru
'ssr,uJ'A NVI\:loN ... p:ud ps eurSeur pugoq+ '(pts srec ad rnlelerad
urp earser el EUgd Jeldruoxo o.rEOeU pzeoq8o^
Mtr [g lrqouo]nv..... -urdns eJec'rJauSrsop'rSoloqrsd'rlSrurouo8re ea1e1r1e;odroo pz€olrqruu erec uzurlSo Insues
u1) e.tezrleuel€utep ap loeJe un elp relasdo,t
€z6t 'ueur8ur op oA.rlJeIoJ e]lnut €zeetoq€loJ
'Jrlrilrurporau irqotlto]nE InrJn-I'ericelord rSeaece pueraSns'rlulerpeur
Irqotuoln€ rnrrn €aJeztJeeJ e-I 'rr.rpcSrru
,JcLIIFUPaJ}S eiue8ele 'rozalA e g,r.rlrzod eeged gurunl JolualeAuJ €Jn[rJu ap Inlrqouolne ardorde
JorJelxo rnlnlusrurl IE Jrleleut lnlcedsy
'nsusd V^ > > uJ qurrr4Js u1 aund e n4uad'ltreprcce ep euruds
'otelrJnJes rS nrqrlqce ep Inluerrtrluas puuods
enuale e ep rS Jep 'rnlnJolour tolunqn:nS tS eeurt3unl pur r u r I qns'ollip]trLroJlxe ezueqctellr
rS .roleJrI 'ro1r;nqn1 eeurrilnru rrJepal
eseorJnl oleJeq rS elrridrrcsur 'al€JoloJ elrJnJel
epunose e ep lndocs elelu.rn urrd e.re pJ€orJolxe
- rrurSulu e1e aricutle ep elelJund 'ln-rouelxa
eereSripgul elSepugqop lSl Inlrqorrrolne
nc ernle8al J€J arpJ Tolellse,reg €uoz r.rJ ale aIuJ
a;ec urrd oJrlsrl-re "ro1aceo1ftu €eJrsoloC
esuud luns 'eleq-rnc elodec EI sns ulle 'gletuozuo

ad gsurlul 'rrurSeur ezeqq sol eun elege eurgd

ep llleJ unop eleJ el€3 rrr qcr,^A.pues un-Jlltr l?J
surrdnc elsa lnluo 'pJlseeJOJ ur:d sns reut urfnd
ape,\ os lsnq rruec 1u 'rrunrice 1no;a 'rn1n-te3oS

1uco1 sd loexe op€J rrur8eur yu culauroe8
IrulueJ 'e;eo1r1Srnr1 ep IOJ EI eleol '1ecr1ep

i:lli;ta:t.

*,:::i1,,,, ARTELE SPECTACOLULUI

TEATRUL

v H. DAUMIEII, Cea mai rudimentard formi de teatru e o la mijloacele cele mai primitive ale gocului
Drama, sec. XIX, rninciund (am lipsit de la ori pentru ci...) spusd
fizic, ardtind lupte bestiale, desfiguriri, rdniri,
Muzeul din Munchen la persoana I, relatind fapte inexistente gi
sex etc.
intrAnd in pielea unui personaj posibil, dar altul
decAt cel real. Sau o declara{ie de dragoste voit Spre deosebire de relatarea seacd a unor

impresionantd de genul: ,,Angel radios...". acliuni (cum sunt cele care formeazd materialul
Existi oare qi in acest domeniu o comunicare
buletinelor de qtiri TV), spectacolele artistice
cu un singur inleles, ca gi in celelalte domenii au cu totul alt scop, cel de a se ridica deasupra

parcurse pAnd acum? Un exemplu de acliune din ,,faptului divers" pentru a medita asupra lui,
privindu-l ca pe un simptom al unei realitd{i
care lipsegte orice fior aftistic, care se adteseazd,
strict ralionamentului logic este reconstituirea mult mai addnci, un simbol al unei semnifica{ii

judiciari a unui delict furt sau crimd care generale, capabil sd declanqeze in spectator

servegte explicdrii modului in care s-au petrecut ,,trdirea totald".

faptele. Multe piese de teatru sau filme poli{iste in afara teatrului radiofonic. care trebuie

de serie nu depdqesc acest obiectiv, rdmdndnd la irnaginat cu ochii inchigi, orice spectacol este

nivelul unei gimnastici a minJii. Pentru a in primul rAnd o succesiune de imagini

impresiona totugi privitorii, ele recurg de obicei ordonate intr-o migcare real6 Ei continud. Odati
cu ridicarea cortinei are loc ,,intAlnirea" piesei
cu spectatorul, care primegte prima impresie

prin forma scenei gi acordul fundamental
cromatic realizat de decor gi de costuma{ia

personajelor. Acestea contribuie substan!ial,

aldturi de jocul actorilor, la compozilia

imaginii teatrale, folosind absolut toate

mijloacele de comunicare vizualS examinate
pdnd acum. Imaginea teatrald comunici deci

prin lumind gi culoare, ca qi pictura, dar ;i prin

volum, precum sculptura. Efectele sculpturale

sunt cu atAt mai pronunjate cu cdt spectatorilor

li se infd{iqeazd mai multe falete ale compo-

ziliei teatrale, ca de pilda prin^llasarea scenei

central, ca ringul de box. In desfrEurarea

acliunii, momentele-cheie ale piesei sunt

marcate viz:ual printr-o intensificare a expresi-

vitdtrii ,,tabloului", care rdmdne in memoria

spectatorilor dupd incheierea spectacolului.

Un astfel de apogeu al conflictului a fost
redat de pictorul Honor6 Daumier in tabloul

Drama. Pictura prezinld o imagine in altd

imagine, o scend de teatru gi in acelaqi timp un

cadru mai larg, cuprinzAnd gi publicul din sald.
Punctul de vedere din care e privitd drama e

chiar prin ochii unui spectator.

De la inceput, aten{ia este atrasd de scena
putemic lum^inatd, aqezatd pieziq, incadratd in

linii oblice. In centrul imaginii se afli actrila
imbrdcati in alb, care-gi smulge pdrul cu un

gest de disperare; l6ngd ea, un personaj in

)/L)

tiT 'lietn '€eJrueur pcseeuqdul

nrinNytr { rvHllAI €I8al etlnrrr r€ru rrrgr] p3 erznlr eu-npwp (!!Jpuaq!t rS-ps u:edo ec phr8 ne or€olgrun elniereue?
'a.rpuaug u.tlual urp rrJerpeuiletur pugo ed - ue;pdsry e ap
goJoezJoolsopdurJooDpto,trVuuu; quevS"elqrq'EesAo)e,.plnulelld'(etnlSDeLelutI ntSesl-lne.r{ooclnlleeee'lJnJ l€ ep Boteueqry alSepugqoper
'nul,Lots 0a,azuglqul
a.tds 1nutn"t6r ug ncsedod u€IJ€N e.tresqo) erieerc ep l€reqIIE
LrJ VI'ttEcI VNVO '7
y"..lnosounceu ug ereroldxe o else ru]eol e1 eSreu '(ru1ea1 ep gdml o n€s pJlsaqcro o '1sr1os un o pJ

unluozuo rou noJoLU eprqcsep lnlocelceds eg) epedep rer.u alrursu€.4 1g rS lnleseur eterd erec
pJ€rpeuuelur e8ue,t',,1n1e;dre1ut" else €lsace
'plelol gcseelegns eredrcrped o puglrorlos

'(aryaut1uoc nt1od ad rcnBa,t rS uredo ,.od€c e.p" neJour €IeJ ps eloulcll€
eo ernqeJl 'psur 'recrqo eg '(e1es eprfzodruoc
'larul) mttT '.ea?opeg euee11) ,.InlruolulJeds
urp €un gJ€or^ el nES uerd e1 puglnoaxo
e ereleldruoc ep eerelnd BI l-npugsEl '1n8er1u1
nJSeuE nes ueod un rS-npuglrce; ncseunuE)
pupeJ '1uarue1a un nc e;e8ns e ut 'g;nsgru

eJulu ul 'plsuos nJleel ep InlruolJE eI4seI9nJ InJOlne Jerr{c e ele3€ eJ€J uJ eJ€J lJnzec 9lslxg
'eurBuu,rr o e ep rnln:o1elceds eeleltltqtsod
uJ 9llrrlll o r€til3o] ezeeerx Inlo] €]pJe e 'reredo giern eep gs E,\ourc ec atnqerl 'dut4
ur p:eoSg;sep es el€J elelJ€ uI :oldecer a4qc
ep eiuuop" :r?rJOS relnrJ nl^l'I'9S6I ug lecrlqnd
'gredo uud 'rolne ul ep 'gunci reru eec eelec

Iocrpe un-Jlul ',,eJelr]€Jlee1" llurnu €-s ec ed eceg es royeleseu eoJelrrrrsueJl 'ye ut pcsetgrl
€eao uI 'rnlnles"eru ,,€oJ€zIIIJS" uI Ietucol glsuoc
gs gduecul ps Ec Jo1,\rrd s4gc op elellollos
,,E1Je" tet 'ufet,t nc eJeupues€ eeJ€IU eeJd
el+ ES pldealSe e;ec 'urnldlncs nES ernlctd
e (uoaun lnzal e lrul€e] erec u1) erpleruu6 ec 'elrqourr Joleue Inzel uI :erqesoep g]le o ts
'soJJ€ ap eudord Elreod o elSesp? '1ndecu1 e1 ep 'psul pl€cJurileJ ernqe{ 'rJolce op

-'c1e (rolrcol olrunrxegul puglsn8) .trltpne e1edru1u1 rrunrfce eere,rnSq;sep urp lcedse rn8uts

reru '(ecruecs uur?erur etftzodutoc e1 pqtsues) rnun € p:n1crd ug ee;epuudrns el op pugdecul

Lerl ^Iereeu r'(Ire;reo1lre1lclnelxdes] epcurllJcOe;d'run) ln1elsn1nc8e1neleust 'eleriuesa rJrqesoep tn?rsep'plsrxe glutzerde.t

reru 1-erec ed Irul€el rS ranuneq rnl Inolq€] erlul
'pcrluetuoJ €ril€Jp uud elrg-r1 rugycserns eiqeg
rnlnsorlril 'lliptllllce1 erdnse tS tdetcose uud tS

rnlnzne e rS rnlnzu.t e 'ro1t;nfutrs JoJnlnl erdnse el€o pls€eJ€ ed rS eu-npugirusue:l 'tnlnlstpe tru

ezeauotlce eoeJuoep 'leuoridece: ep toSn -rgru rol;pcSrru ole elrqrzl\ euJn pugspl 'eprder

ruur lec piuerede u1 urind 1ec - tS rlo el ulo 'eJ?LUns unlpsqJl nc 're1n ug 1e1crd e InolqeJ
'rnlnJoJ€q Ie 6.lelol prieds" elSaluruu 'estqcsap
e1 ap crleod rnlruorJ e gltcoyltueu eeJeltusu€J1
rrSn e;qun u1 ep'terd es apun 'reuecs FpunJ
urrd lue.t rldec l€ru loc pl€Iopu1 prq+
ug pugd rS (no1qe1 urp oser gc e;ed rgrun rrupo
else leJlee] lnlocelceds 'a1epu el€o] eJluIC
1e 1ruolu1ceds e1 ep) orerdorde prls€ou €l€Ipeutl

urp elSeruod erec 'ludocsayel cturelnd lndudg
'ezeotB rS a:rurn ep nserdxe rS elureul elzedar

e1undru1 nc 'erue;p sualut csorpll 'retltzoduroc

u sol e8ugls ulp ueleluruni gleo1 ednco

erec 'p1es urp rrJolelceds 'ue1d lnurrd u1

'rnlmusrlu€ruoJ €srueJ^ urp

cr1o8-oeu [np]s u1 l€I^uler 'nlpol1l In E qorpul

'eldee:p ulp lug;3 c,rc u1 eSn nc '1ruoceq 'truntlce

I€ lueurulnc plcund Jerler uJ locs e;eo1nc tS
purunl uud eluelse4uoc oleruoJ 'ecrlqo olllq-I

'ysdsped InuEJrl 'eelcuo;eu plleydsep e8ugld rS
-eruc'e8er1r.t reu€os €rurlJr,\'glrlso8p.rpul eJpugl
'gllqou pznel o n4ued pugldnl tleJpogguJ'sonled

-rrrr InJgugl :ecrdrl eleleuos;ad pzee relceJal
'1e{uese el asnpeJ toluolce elotenlrs 'Jortun€C

ed pleropul pJqJ: leuorserdrur ne-1 e:uc o8ng

rolcrn ap 'sol$ ,ozy nes ruDuraH pplld ep

€3 - rnlnusrJueriloJ eerueJ^ urp ocrJolsr ele[I€Jp

e1 lnpug8 cnp 'pcode ap elerunlsoc 'ect1e1ed

elrurpnlrle'pseo"teBugs'pluelor,n eeunrfcy
'rnl eloJeorctd e1 acez eJeJ u[IIJoIA

sundp4s e r€tuoo] eJBc nc erqes pcrpu ru3au

SCURT ISTORIC AL IMAGINII TEATRALE

Artd a comunitdlii, care e chematd sa de care depindea hrana gi supravieluirea lor. Pe

participe, spectacolul teatral a fost intotdeauna un peretc al pegterii Trois Frdres, din paleolitic,

cel mai direct angajat in e desenatd silueta unui bdrbat imbrdcat in

experientele colective, in viala pielea unui cerb, cu coarnele aEezate pe cre$tet,

social6. prirnul document al unei costurna{ii.

Teatrul s-a ndscut qi a evoluat Antrenarea grupului la o muncd sau la o

de-a lungul timpului, in cercmonie comund sc flcea se presupune -
rdgazurile de pace Ei de prin ritmarea migcdrilor in bdtaia tobelor,
bundstare. Latinii spuneau:
dansul prccedAnd artele vorbirii. Marile

,,Cdnd zingdne annele muzele imperii aie Egiptului sau Mesopotamiei au
cultivat mai cu seamd procesiunile destinate
tac", iar pictorul Juculescu cuituh,ri zeilor, umdrind stdpAnirea maselor de

remarca: ,,Artistul cdtrc pulerea centrala.

nu creeazd in

vAltoarea vielii ci Teatrul, in inlelesul modem al cuvintului, a

r ) Migti greceqti .;! pe marginea ei". La inflorit spectaculos in Grecia anticd, in cetSlile
_,' ince put a fost
cle comec{ie qi tragedie, democrate in care oamenii liberi (liberi doar
probabil ceremonia.
Muzeul Luoru. Paris datorit[ mr,rncii sclavilor) aveau rdgazul gi
Se bdnuie;te ci
ir listrd rnog n ogt d irr interesul de a ridica pe plan artistic pre-
ocupdrile 1or, figurate in legendele transmise
preistorie, ca Ei nu pinii atunci oral (ca llincla qi Odiseea lui

demult locuitorii unor Homer). Originile teatrului se afld probabil in

zone izolate din Africa cultul zeului Dionysos, inleles ca o intoarcere

Teatrul din Epiclaurus, sau Australia. incercau la naturi (dupd care omul a tAnjit mereu, pAnd
prin ritualuri magice sd influenleze vindtoarea azi). Primdvara gi apoi culesul recoltelor qi vii-
sec. IV i.lI. lor erau sdrbdtorite prin procesiuni gi dansuri

frenetice p0nd la transi in care participangri.

purtAnd rndgti de satiri qi sileni (duhuri ale

pddurii, jumdtate om, iumdtate tap), se ldsau in

voia bucuriei instinctive.

Introducerea unor ac{iuni, in care binele 9i

rdul se confruntau in diferite feluri. gi

organizarea prezentdrii lor in fa{a cet5{enilor

oraqului a dus la nagterea teatrului ca spectacol.

in acest scop s-au construit amfiteatre speciale,

din trepte sdpate in semicerc pe povirnigulile

dealurilor gi o platformd destinatd actorilor.

Mai existd Ei astdzi ruine ale unor astfel de

: teatre in care s-au jucat tragediile lui Eschil,

,t( Sofocle sau Euripide, socotite mereu. de

atunci, actuale (primul la poalele Acropolei

Atenei, lAngd templul lr"ri Dionysos). La

ill

inceput din lemn, apoi din piatrd, teatrul avea

in centru, inaintea scenei, o supraf-a1d podita pe

care se afla corul un grup din 12 15 tineri

I care cAntau gi dansau, in pennanent dialog cu

rrit actorii de pe scend, comentAnd aciiunea.
Reprezentaliile aveau caracterul unor intreceri

244

9nT

aricelord ep gzupd nc luedoce €Jo Inunoss
-oloJ 'eJezqeuec rS oJeosuocse nc lnze,terd

'eursru€oelu ep urld'uedgcul ellnu nc Iosqns un
nc rS .rep soJO€ ep eJ€oprJoc rS qps nc rerunu nu

rnl €eJulop nrlued ecseereur8ur eeredecud pleol

pursoloJ 'elete nqed nc In{unessoio3 leilpug lsog u
€ruo6 u1 '(esnleSeztrrrJes e1 'rou e1 rS) eueorpels

rS o4ee] 1o1 elsad elrrulsuoo lsoJ n€ ',.cJrc rS

eurgd" nc eeru{1nru Eln1sepul e rulued 'redorng

lnprou u1 gugd rS reu€relrpery 1runlerdu1
rnl ep sur1u1 rnlnuedur eJeJS ul elrpugS nere

tc 'rercorg el€ elels-eleSe;o urp elec neJo tunc

'esugrlsar liglumuoc Joun Jeop el€soJpe n€Je r€trr
nu eJec elocelceds Joun eeJeopuur8 1o1egu e1u

rrueuop ell€lolec eleol uJ rS ec 'pug8nppe 'ueya

rnlruleel e gfuauedxa e8ee4ur lun1e;d e eruod
'euelueruudqns

eyunlnurf urp ua-rrSer nu:n8g ederl reuocs

eneepod qns op J€r 'roJO nes rez Jee ur neaurisns

uruel ep rleducs :(.eoruqeJ-ouecs" ep eJelueurpru

epoleru rS elrso1o3: n€Ja cseJeJB 1n4ue1 u1
'rnlaJ€os surrunl op lenzrl elupoJe g nu e rulued

urPerxou '€,\Josqo letu os lolauuoloc elrJnsnJ .,e1eq1e3" nEJO runo IaJ el
'''lnurnassolo] nu rrrn8 €ruJoJ rer 'g1srr1 arse;dxe o n€eppp rJ eutfpl u1 elucgrldrue lsoJ nu eluderp elelururSe.n

eleJoqoc eleuecuerds 'ern8g eurlcul gcep pugc J€l 'ru;n1oc lruelep nE eJE3 'Joleleput?s
€ uruel ep ed1e1 ]€ilgul €-s 'eseoruorlu€
ed 'roSn purqugz 'elucrpr"r elrrniyoc nc ern8 Ililodord €l rolrrolcu elenlrs e3np€ € ru1ued

t uopen es '1ei1eur pdec ueuri Iruolce pc"p ,]gcuJ 'gc eSe rnlndec elrunrsueurp eeJ€ur €csuJ,N
elndecuoc IeJls€ n€Je ,,o51" zeuodel crselc 'gJnrlu€ru urp Jolrn]€]s slundrqc ed epqrsedur

rnlnJteel e1e rlSpur eleun 'nlduexe ;n?urs riplpurues rSeralece e'rlSece"r8 reriezrlr,Lrc

un €p e nJlued '(8urd rnun eeJeceJ] €u[resuJ € qcrs€lc epeoued pl€o] uJ 'eiuelsrsred

sns r€ru lruorcrd pugJrprJ sed un) ;oleleuos;ed ecrldxe uelnd re quecs ad ep JolrJolc€ el€

elunlse8 uud ;eop lere8ns 'luelsrxeur IruoJep e]qurlceu ap-rn8g nc rnlncrlqnd ee:epouocy

gplld ep ec 'elr1rqe1s eurq rrfue,nuoc 'exg euJoJ 'e,trserdxe pcrlseS o-.r1urrd elrurldns

eloces ellnu ep dur4 1e.rlsgd e-rS erec 'zeuodef nEJe rrcrrurur eiuesqe'toyrrnlpse;1 eerucSrure5l

rS zeurqc InJlsel ur rnlnJoJc€ I€ lu€]suoc 'nln8 eieg u1 pteseld erulgd o-.r1uud rrco.r.
]nqrJ]" un qurrqss ur sutupJ € ecs€y{
1e rolecgqdur€ ep InloJ rS eeurldepuJ EE 'eosuru
'rnlruolce reus I€ Ioquls un J€op
1rupde e eSy 'rez n€s ueldurexe roJe eJnluoc

pugugurgJ'rnlnunru ern8g ed ep lnzpc € plrqolur e n-4ued 'elezrlrls 'eleztcatd n€eJec es (deqrpq

€cs€ru 'u€ruoJ lru]€el u1 '(;olerqun eetunl ep ruop elecnl; roleleuosted eprn8g 'giuulsrp

uI l€pecop ed 1-npugurdurgtul 'erolsece elriSpur eJecoJeo e1 ep rS 'pueeeue:elrparu 'pcrurelnd

negnd rrSeuun 'erelueuuoruul e1) .ropSouprls eurtunl uJ elnzeL 'lnJocep lrnlrlsuoc e

Inllnc ur oJ€JeutU,roplSpru ecrlce:d uud rS gcrldxe 'frod nc elnzetetd 'ar€c rS nequrqJs os rrJoJc€

es mlnlaruod e1e eyenpr^rpu elrrnlgsg.rl ru1ued eJeJ uJ pceJeq o ]rnISuoJ e-s rode 'eeyu,t ':nl
rcrlsuld rollSrge eriuely 'grnp Jup Ftfupdpls urp €Jnleu lndecul el eepe^ es reuecs eyaleds u1

erserdxe nc 'ernpul €s ]€ueJlue Jruron IncruroqzpJ 'ei-ro1 nc 'lliugse e1 rode 're1rz uurrunl n1 'n-rn"i

rc 'acr4eurrs ep uerunu rS ele:qqqce lcegred pugd tS eieeurrurp op 'pugr EI elrz ellntu ruru

rJnlgspJl nc 'o11ody Inez eE r€ur nu JolrueuoJ [€ ne;nSgsep as rS ri:os e1 rSe.r1 IJllqJe rS uosuods

eiesnun4 ep Inl€epl 'no1d e rS mlereos unulodurl nuene '("to1eperdurr16 e1u a,trl;ods elec rS ec)

sau de Pagte: in piala din fa{a catedralei erau

ingirate, pe estrade lungi de pAna la 50 de m.

bardci-corlpartimente. addpostind tablouri cu

personaje nerniEcate. figurind fiecare cAte un

episod al povestirii biblice - de exerrplu Buna
Vestire, Naqterea lui Iisus etc. - iar pnvitorii

treceau prin f-a!a 1or. Fiecare din e le era lucrata

de cAte o breaslii.

Comedia era ldsatd in scama actorilor

ambulan{i. Prirnele reprezenta{ii laice au

reapdrut in Europa odati cn Renaqterea gi cu

rel'enirea interesuh-ri pentrLr cultura 9i arta
Antichitalii clasice. in salile palatelor italiene

s-au morrtat reprezentalii ale unor piese antice,

apoi gi modeme, in spa{ii improvizate, fbrd
demarcajie intre scend gi public. Artigti

renumili au creat dccoruri Ei costume, ca
Rafael, pentru piesa lui Ariosto, I Supposili, in

1518, la Castelul San Angelo din Roma.

|b Arhitectul Palladio a constmit celebrul Teatnt

Olimpic din Vicenzcr, in 1580, avAnd decor in

r. Teatrul N6 ln Evul Mediu european, noua strllctura a perspectivd.

societd{ii feudale a implrs alt fel de spectacoie: Paralel, in pie{e, pe estrade din letnn, aveau
loc spectacole populare ale trupelor care jucau
la cur{ile senioriale turnir-urile sportivc erau
organizate cu fast, cLl asistentd restrAnsa. aga-numitele,.Commedia dell'arte", piese

Unnaqii mimilor se prodllceau in reprezente{ii satirice cu cdteva personaje bine definite pt'in

) vDccor de Renaqtere pe care azi le-am numi de revistd, cu recidri costume gi rnachiaj 5i cunoscnte de spectatori
poeticc, nllmere de circ gi music-hall desigur' (un tatd venerabil, o flicd ingenud, un aillorez,
cu perspecti\ri, prezente gi la curlile domnitorilor din Jarile
din rame de lemn RomAne. Biserica folosea la rAndul ei un fel de un personaj influent doctorul gi servitorii

teatru pentru a atrage publicul larg la r-narile acestora). Fird a respecta un text scris ci doar o

schernd a intrigii fiecarei scene te, actolii

v I',tLL'tOtCl, slrbdtori religioase. Prela{ii bisericii catolice improvizau, interpretAndu-Ei nu rolul ci perso-
au desfbgurat o mare fantezie in ridicarea unor najul. Commedia dell'artc a inflorit constant gi
Tentntl olintpic,
Viccnza, 1580 constrlrclii provizorii in aer liber rnenite sd mai departe pAna in sec. al XVIIi-le a,

serveascd doar pe durata serbdrilor de Crdciun influentrind teatrul lui Goldoni.

I

I

l;i
:i

246

LiT

Entltld tpt lt.tJLtaJra pr (aJrulor alauJrs'rrnsuep'ara1u17r) /.1/r4u) lelndod 1n.r1ea1 rS1ello,rzap p-s lllAX-1IAX
'Jcs ul 'rolasEro rrrIroiJLII epeor"racl uy 1n:x1c1nc{ rrnlel rar} ad 'ln"ror
ap p.3un1 /plellpd 'uual op Frlrro1+€ld; '€uaJS 'alelrJrpof, rrnlsa8 urp rS erlsaqrro glp-ra}pl o ad arp 'ru OE'E
puelsuol 'JsrlpaJau f,ol'Jrc]os aurn]so:)

'116gur nr (a"repunras e/\algJ FHnpLre as Jre) e1) afur-ros.racl Enop alr glnurjsns a eounriry'(eluluaurnrlslrr
plrznlu 'sLrep 'uplrlor 'cJrlLrgJ nr) rarado Ie ]Lrale^rLllc r-rn E '(edorng uJ af,rlLl€ rclJar! aIrpa8erl
rS er) rrlqncl alarulll n.rluacl rze rS preof cs'r.rplrlrur rS rpqou nrluacl AIX ]as r-up ]€llo,rzap'rrsplJ nt1ec1

gN zauodPI InrlEaI

llAX .ras
'rurr'roLre Jo)JtcI / auatlalt

Dtpauro) ap15p1,t1 ;

E.rpr-ro'I' rlNl.u t?;)sl gt.ls 4 1 "r

';;91 'e.rnrrurrqi

'auaJlap atpautwo)

'lorrY:) NVr i )

SCURT ISTORIC AL IMAGINII TEATRALE (continuare)

La sfhrgitul sec. XVI qi inceputul sec. XVII, in sec. XVII. stilul baroc a fost rezultatul
in epoca elisabetanf,, teatrul in care se jucau
stridaniilor bisericii catolice de a atrage Ei vraji
piesele lui Shakespeare avea o fbrma speciald, pe credincioEi (ispitili de protestantism) plin

care a fost reconstituitd: era o clddire pe plan spectacole grandioase. dramatice gi fantastice,

poligonal, cu scena pe una din laturi iar pe la care contribuiau toate artele plastice gi
celelalte cu galerii suprapuse, ca la hanuri, cu cie corative, sugerind spa{ii inflnite gi o

balcoane in care gedea publicul ales, gi o curtc continud migcare (figurate in ,,tavanele sparte"
centrali unde stdteau, in picioare, spectatorii de iluzioniste). Concomitent cll cre$terea fastului

rAnd. slujbelor religioase, s-a afirmat qi opera

italiand 1aicd, realizAnd modelul,,spectacolului

total", cu text literar, muzicd scrisd anume de

compozitori celebri (ca Monteverdi), cll

decoruri ;i costume bogate. Clddirea teatrului

italian era irnpdrlitd funclional in trei zone: 1)

saloanele de la intrare, de reprezentare; 2) sala

publicului, plasat ciupii rang; 3) scena cu

decoruri qi magini, ocupind cel pulin jumdtate

din volumul edificiului. Acest tip s-a rdsp6ndit

) Teatru englez.,1576 in toatd lumea, fiind denumit,,cutia italiand".

in Fran{a secolului al XVII-lea, s-au

contopit clasicismul Renagterii cu fantasticul

barocului, in sinteza de un echilibru unic atinsd

in arta de la Versailles, in teatrul lui Corneille,

Racine gi Molidre. Regii Ludovic al Xlll-lea 9i

fiul sdu, Ludovic al XIV-lea, conqtien{i de

irnportan{a politicd a spectacolului, erau

indragostili de teatr-Lr. Ludovic al XIV-lea, care

v Interior cle teatru, se considera,,primul actor pe scena Fran{ei", a

descn de John B1uck, jucat qi a dansat in 27 de reprezentajii, a

1 80E intruchipat mai ales pe Jupiter sau Apoilo, dar

in travesti qi lenrer belive.

PAna la sfirgitul sec. XVIII, teatrul a fost

luminat cu lumAniri. ln centrul sdlii era atdmat

un mare policandru de la care ceara topitd

curgea pe spectatorii din sald, motiv pentru
care nobilii gedeau pe margini, in loje, iar in

stal oamenii de rdnd.

Din jun,dtate in jumdtate de ord, se licea

pauzd, se cobora policandrul (cu scripete) gi se

curila. La sfdrqitul sec. XVIll, s-a trecut la

ldmpi cu ulei, care fumegau, apoi la ldmpi cu

gaz (cu fitil reglabil, sticld 9i oglindn). lnqirate

in fa{a scenei, acestea ardtau ca o orgd de

lumini, termen care s-a pdstrat pAnd astdzi.

Concep{iile artistice care au determinat
stilurile succesive in arhitecturd, picturd,
til
:'. sculptur[ gi artele decorative se regdsesc firesc

gi in spectacolele teatrale.

Rococo-ul, care a extins ,,reflgierea in vis"

de pe scend in teatrul de amatori, jr,rcat in
saloanc sail in parcurile castelelor, a risipit

aceleagi floricele de cAmp pe pere{i, mobile

248

6nz

006r urnrsrp o.r€c ur',,0;'i"i:,"ffi;3;ii'fiili
'lllLuaH nrluad Pirrps
-elceds e qleJl€e] gJIuoJJ o 'ptn.ta1t7 Dt)oe
'tlvuJ \o(])rcl3 I ^
uI '0t81 u! t€ollqnd e nueectulpSo) ll€ql6
aBEq"rng re! '/t8I uI 'rrarJIV ep ,',gltllDflsl"uets'eutedu'eotlglsuayp
uJ
preqJrd'r?lpuo-I'ar6EI eqJElsoJ 'erua1un141
'za13ua n;1ea1 1nuu.r.1
',,dolH !t /!ul4 " essrd Euors uI snd tS snperl e
rqo€sv 'qC lr'ouo8lnrrgro1sr'nE1^oalpelsoelrdu3u1'roalueueryerlc$o;d

'eleuos-red Jolelueunluas rr.tputtrdxe €eluuoqrl

rS eo ecrprou rolr.rpi lncrlo8 'eleuotieu erirpu.rl
luedocsepe; e Inrusrlueluo.r 'atfceer o e3
'pllee r,rr
srnoT lllnJolcrd ege;Souccs

'e1dura1 €c 'eJo,res LrnJoJOp nes acrlqnd lloIJIpe

ur'eluuorfeurelur'aleuadtur eJrselo Iligllqcrtuv

rnlnleopr eoJer^ulsJ uud sale reru 'e1€nzt,L
eleue 31€ol ul I3ugpE erlJn ]esq[ n€ 9ueeu

-oelodeu epeoued tS pzacuerg e{n1o,tea

'elsrzelueJ rJnsoep€ nc 'piet,t

ur elelrnd eleJ nere locelcads ap eloulnlsoJ
'ueleirod ep olo]enlels rS ,ropzurySo eleuel ed

';o1e1uruSe,n elaloluep rS eprnsqlpru ed 'e1t:nu

v Historisrnus, Epoca industriala. cu toate consecintele ei realizat, in teatrul de la Bayreuth, visul specta-

Snlon rotnort (progres tehnic, dar via{a mizerabild pentrll colulur total. in opere inspirate din legcndele
cle F. A. Rotton.ua,
muncitori) a avut repercusiuni vizibile gi Nibelungilor. Muzica sa ,.infinitd", cu sonoritdli
sec.X IX cosmice, cra corlpletata de un decor redus la
asupra spectacoleior. Realismr,rl, prezent in
cdteva platfbmre gi pcrdele prin carc circula
pictura lui Courbct, naturalismul clin lumina (proiectate de scenograful Adolphe
romanele lui Zola. s-au manif'estat in Appia). Aceeagi esenjializare era unndritd de

stridania reconstituirii in tcatru a vielii reale, Edward Gordon Craig. Simbolisrnul perioadei
1900 (rascolind stdri sufletegti izvorAtc din
cu toate detalrilc concrete. ceea ce a dus la subcongtient, prin linii sinuoase qi culori suave)

incdrcarea scenei cu mobile adevdrate gi s-a exprimat in piese de tcatru ca basmul

imbAcsirea cll obiecte de vz cllre nt ,,Pasirea albastrd", de M. Maeterlinck.

(Historisrr,us). Migcarea de avangardd, incepLrtd inaintea

Orientarea ,,realistd" a fost aplicata la Primului Rdzboi Mondial gi afirn,atd in anii

Moscova de Teatrul de Artd, sub conduccrea '20, ca un elort de congtientizare a drumurilor

lui Stanislavski. Acesta a avut insd o insernnatd proprii fiecarei arte, a cuprins gi propr,rneri
innoitoare privind teatrul, in primul rAnd de
contribu{ie in formarea actorului care, pentm a
activizare a participarii publicului plin
sc cornporta firesc, trebuia sd pdtrundd
eliminarea -qranitelor dintre el gi actori.
mobilurile psihologicc ale textului. Arhitectul Walter Gropius. directorul $colii

in perioada revenirii poeziei in artd, de la Bauiraus, a proiectat intAi teatrul gcolii, apoi,
sfarqitul sec. XlX, cAnd pictura impresionistd a
devenit lumind gi culoare, Richard Wagner a impreund cu regizorul german Erwin Piscator,
Teatrtrl total, de formd ovali, cu o platfonna

rotativd in centru. care il poate transfonr,a din

anfiteatru grec in arend centrald, ca un circ. Pe

pere{ii din jur unnau sd fie proiectate imagirri

fbnnAnd decorul.

Azi dispunerea teatmlui se schimbd llereu,

fle cu scena in mijloc, ca un ring de box, fie cu

actorii in sala gi publicul pe sccnd, fie cu actorii

deplasandu-se urma{i de pLrblic, ba in culise, ba

pe coridoarc (ca in Trilogia antic:iimontatd la
Teatrul Nalional din BucureEti, de regizorul
Andrei $erban, in 1990).

Aiteori, teatrul ,,nornad" popose$te in locuri

neconven{ionale, pc strdzi sau in parcr-rri (ca

teatrul Masca, sub conducerea regizorului gi

actorului Mihai Malaimare).

Adolphe Appia (1 862-1928)
Scenograf 9i teoretician elvetian. impotriva teatrului naturalist de la sfairgitul sec XIX, dorea sd revini la

sirnplitatca spectacolului Creciei antice. Considera sccna compusd din patrr-r clcmente: podeaua orizontali,
cllaperii verticarle, lumina su5;erAncl spalii gi actorul mobil. A colaborat cu compozitorul Ricl-rard Wagner
in realizarea ur-riunii armonice a tuturor artelor.

Edward Gordon Craig (1872-7966)
Ilcgizor, scenograf, scriitor: 9i desenator englez. A sustinut importanta imaginii vizuale in teatlu gi a rolului
regizorului ca autor al spectacolului. A dezrroltat ideea lui Appia cle a crea clecoruri simple dir-r panouri

netede gri sau bej lunrinatc cu reflectoare colorate, pentru ar inlocui recor-rstituirile naturalistc a1e trmbiantei
prir.r compozifii artistice, sugestirre, poetice.

250