Nanu, Adina - Vezi (Comunicarea prin imagine)

L9t

'ellseou

Ilrpi e uieuclrut eriezrlr,nrc rn llloJe puet3elur

'erelndod rrnlrldorc olr.locA eI lnpug8 :np

'rri,ro6 roleiage"rdns a1e 'q11eftlcs eJnpuuJS ep uJ
'er,ru1d elaLLuoC 'eced rS era8eleiul EI coltp eJeJ

rclso8erp eie4 u1 gurrlJuJ as rc ra1dn1 lltrusro-ro

pllEXe nu rSncue;g 'uercruoleld Ieepr 'lerpl
InJJaJ 'rninln.reS IB leJlueJuoc lnuuras rir.rd

'ralso8u;p ualacad egeod InJ,m 'JolruuruSnp

ttraSug"rlr-r3 u r,reLLrulJo;d re,trle1ualso IllJol

ul 'qrnlels rSeaacu EI Jolrore ueuuilqug pugle^ru

'prelnrq8unlda-rp e ua.reprllosep ]Br 'Eueutn reLU

'EpunJS IELTI J[nLLl e tnlntnJDS D/.tDod 'lesau

]lE r.rJ psur l-plulse,tur 'ngs lnuy ntS n3rc1

ul luelJ u rSncuelg urluulsuoJ '1l?rprroN loqzq6
InurJd u1 rinzpc role rSu;o1ecu uellllnrln? Lrl

'ccrJoJSr rururldul

ErJuJnq pueurudxa 'lpls rlrlnou e puuedolna
eineuapudrl rS qr-n1e1 e:urSrro uJ,rELri le 'gt6t

ri1 '1pqi ee,rr8s,rtur pdnp tnrq:a.r rS 1191 urp
piucpLr:depLrl:p Iuroqzt?U ulp ueaJlollrr es eJuJ
rolrualSo uolslrrc ng luilgul :rrie,Lrioru allu Inlol
n3 e;e rl3arnrng tup.f tuttt4 ap ltD"rV 'e1r1r-uure

slslrrsttrnuoLLr lrJ uLUr(4 1?J .rolgrrg[r3sv

'6861 Lrlp erinlo,re6 Jp elurprrr urind plncsolr

-n3eu ELrELrr o 3p lerpuJsur ]soJ B eJEs Ltol"rec
LrIp Jurnul ap J.rr? ulr lr?lsrxJ c ':.rJqtl r:seJd
ese3 p3ug1 ap 'rrirzcldxe ap lnuollr,ted u1

ARHITECTURA -

ARTA MEDIULUI

STRADA - UN MIJZEIJ IN AER LIBER

-F Oricine e liber sd inchida radioul, sd nu se
ducd la cinema sau la concert, sd nu citeascd
nicio carte, dar nu poate sd nu vadd decorul

vielii citadine. Acesta nu constd numai din

podoabele addugate, ca ffronumentele sculptate,

ci rezultd din aspectele caselor gi din f-elul in

care acestea sunt asarnblate.
Dintre toate artele vizuale. cea mai constant

prezentd in viala noastrd zilnicl e arhitectura,
de care nimeni nu se poate lipsi, dar cdreia nu i

se dd importan{a cuvenitd pe plan artistic.

Aga cum se public[ in ziare cronici ale

expoziliilor sau ale spectacolelor, ori recenzii ale
unor cd4i, ar fi normal sd se comenteze in mass
rnedia gi realizarea unei clddiri nou construite gi

care se inscrie mai mult sau mai pu{in fericit
in peisajul strizii gi in ansamblul oragului.

Istoria arhitecturii e insd capitolul cel mai
;4{ dificil al istoriei artelor, in primul rAnd pentn-r

i,,::,, ca edificiile sunt de nedeplasat, apoi pentru c[

rareori intdlnegti ansambluri coerente.
Doar mergAnd pe stradd, frrd sd trebuiascd

sd cumperi bilete de intrarc ca la muzee,

concerte, teatru sau cinema, te po{i bucura de

spectacolul oferit de case. Condilia e sd le

privegti cu aten{ie, sd citegti mesajul fiecdreia,
lasdnd sd vibreze toate coardele sufletului. Ca
gi intr-o picturd putem desluqi desenul, lumina

gi umbra, precum gi culoarea gi textura

materialelor din care este alcdtuitd.

in acelaqi timp, prin volumul pe care il

ocupd in spa{iu, o construcJie seamdnd cu o

sculpturd, pe care trebuie sd o inconjori pentru

a-i vedea toate fejele. Spre deosebire de
aceasta insi, mult mai important decat zidul

plin este spa{iul delimitat de el.
Spalittl e in arhitecturd mr-rlt mai mult decAt

un mediu a$a cum e pentru sculpturd: el e insdgi

ra{iunea de a fi a unei cladiri. Ce nu are spafiu

interior nu e arhitecturd - e un adevdr acceptat.

t9l

vns /ErLlcilap€lrrld 'uncle"rdns es ntr
'TSnrrrgr8 lnI
rloasap ,lelaJpnrp 'nr^ Inluolot rS lurunzcr lnuasop al€r ul rairr-1:rs eaurticdso-rd gzucrlspd a1e1oe,rr,r ap pr-rr1d
/zL6uLl/na.ltnutqarppInlPgrtrdlrsguJr rn1 prnllrcl er.rasrdul rS ulurerar 'r"rntrpsaj ad eareruudurt 1ertl:erc{ e 'tn1nutst,rol 1e ldape 'zaluErJ rolJtd
(ezor
Dun0\L-l(l l() ")) (ZSet-ZZSt.{pq poey
srrrrl )
.dvNI,^{ BI rotfarrp
rlSarn:ng
'!|'tv rp lorc4aN lndznw VrrSnlrnclSc^lranlprrnfriornrl€agptnr"crrp1q.rlunurarSstaue"rr'lorenr8SlrnroSutrsaNrrsqnarJSlrlls1euetrlldldleaJrpdUeVy/pa'Jrp1llaaInqnlrrnLcIllptulJsr uIIJslrJutrSlp?aut\r,ol'tr5lea"uurntoputclgrgapraorUe]8tVlr1-atuPa^pV€rI.rlrulniualpeplEluear/v,z,alneru1cleraor.orsdcr-ulonrprqdulno1us3on"1

'pzugd ad raln fttOt-Segil dxetr41 ueruraH xetr l
'a[,ryt u7 osaT

( Lzcr-scsr)

rxvlr'{ Hvv

sril?d'lujep]w lI.Lv )p 'rsnrugrg nI U1n,rps urp lerrdsur '.ry'r.r

1uuotjLt11 1nazn1,y ya7t yt|tpLu3 a Lunl 'aJrlsrl.re riplrler roll Ia1lsE lrnlpi\zap ne-rS arer 'alunrpu-l alenzn a+lalqo loun eartlpur ur'rd

'gzugd ad raln nJqalar ]ruoAop s;nr.t.ur.u.roftad G s|tuuaddatl '1,1a-dttd ap Jolnp 'o8errq3 el VnS LrJ +EuIroJ 'zapans .ro]d1n:rg

'a1yanot7 a1 a1{y GZet'u) Srnquaplg sae13

,\irac krEnccl,vt>-tIzgvt)

'(1y6 1 'erpuo-I'sle8ul16 'ssattrsttg 'uto,\

fl Sutplulg'puelu€H 1rerN s€Luoq1) '1$attatuo
rrJaliDoutlJ tl ralurot ofn/ ug pna1d as ri

ozDazruouilT as uutfm Lilp tutTtfuod a,tD) Ltt.td ltlpo
at;-a 'aloinds rr.rapur.tdtt:t D DIJD 'o.tnPaltl4v

'ltSad

nllued ed€ e runc I3J el 'PIEI^ ap nllsou Inlpatll

'lrqEdledur Inree tBr 'tllqedlBd 'Irnp lliored
1g1€ nu Jol lollJpdnroeld lnllueJ ul 'eJetuJn
uud 'nE InuslusqJn IS pc BJnlJallqJB IS

'JeJ eJds Jsrqosap 'cedec €JqJ Jpp 'IIln3

olle pzeeril.roJ 'r:npre8 n€s unpIZ op el€JnluoouJ

'eferd nes Eurpq"t8 'tesel InJoIJslxo pugc

ed 'unl€l JSuS n3 erlnJ o-rluJ pJ Iiered ep ]IloJco

rS ]nuriuoc InJOe urp lrnlpJle also InJotJelltl
'9lupe Jes 0lll l+n s PJ o' lnlntullJ l,'3.IuJnq lnl

1ca3e lderp o-r€ 'e,\rsoJ8€ 'eseolniloJ elJolqo
rS unuuld ep oruJerlolSe o pugc ad 'pluln8e.t

'prtilec eriE,IIdsal o ul pLItLiPcpLII el 'o'\tstnJ
'e11Srnr1 eurnlo^ IS llLtll nJ Jouelur ull

'€lec-rEc alse PSd€3ped ec;8 teu

uec riuulueprioJ nJllred pugc ed '..ltJlsoll InAJul
ur" urllurs elr pSJr?l Jredgoul o-JlLIl '"tollsnqpul

nES lqdsBojd 'lelnc U oleod aJus IS ruprtdse.t

l-eJeJ 3d In.I3e 'l3B qulreesul InIiEdS

'(6t61 'peg

'EZrele-I'olustLrDur a ilap D.ltulalt\)Jn,7'.lloJs

,{ergoeg) 'la ut p.ttLtt arD) ta) u1 ptsoa1al/its.

aJDJS l2ltLunLtp o D)s'Dazall QS' pLI9)Ja)ut

.ro1d1nts Ltn D) lntiDds ozna/apow lru)altqJ7

FUNCTIITE ARHITECTURII

FUNCT, IA PRACTICA

Peste imbrdcdminte, spaliul locuit este al - acoperis (delimitat in interior de tavan).
doilea invelig al trupului, in care te poJi sinrfi
confortabil sau strivit, fiumos sau urAt, vesel Sd ludm cAteva exemple:
Un cote{ de c0ine este forma cea mai simpld
sau trist. Ca qi o haind, arhitectura impletegte a locuinlei, cu podea gi pereli compacfi, intrare
qi acoperig cu doud pante (in doud ape, cllm se
funclia r,rtild, de protec{ie, cu cea la fel de utild zice, pentru a inlesni scurgerea apei de ploaie).

a comunicdrii vizuale, putAndu-se ridica la cel La rAndul ei, o colivie rezumd tipul unei case cu
schelet (Le vom gdsi reluate in istoria arhitecturii,
mai inalt nivel arlistic al monumentului. in prima in stil romanic, a doua in stil gotic).
dicJionare e definitd ca ,,gtiin{a qi arta de a
P r oiectul b i dimensional
proiecta qi construi clddiri". de arhitecturd
Prin imbinarea celor trei roluri pe care le
Crearea unei clddiri incepe cu proiectarea
joacd in acelaqi timp, cel de proteclie, de
planului qi a eleva{iei in imagini bidimensionale,
comttnicare socialii qi cel artistic, arhitectura
cu un singur in{eles precis, pentru a putea fi
se inrudegte cu toate celelalte arle decorative
pric.epPultae ngui al,palicdaatpetdaet constructori gi rnegteri.
care o completeazd: mobilieru/, lesiituri/e,
solului pe care se va
ceremica, sticla etc. (care vor fi examinate in
ridica clddirea. indicd dimensiunile exacte ale
capitolul unndtor).

Am vdzut ci qi artele denumite de obicei
plastice, precum pictura sau sculptura,

indeplineau gi funclii utile gi de comunicare:

) Structurd masiod

sau cu schelet

) Exemplu

tle perspectiz;ii
paraleld

frescele din biserici ilustrau Biblia, statuile ansamblului 9i ale fiecdrui detaliu. Planul

I erau puncte de interes urbanistic, cu impoftante stabileqte in proiect implantarea pe sol a
cladirii. In cazul unui teren accidentat (ca de
' rnesaje civice sau patriotice elc.

Doar operele strAnse in muzee, rupte de pildd cel de la Castelul Bran), construclia se

rt mediul lor de origine, sunt expuse mai ales ca adapleazd, altemAnd zidurile bazate pe fundaqii
trt

ill etaloane de valoare artisticd. Spre deosebire de sdpate in pdmint cu altele construite pe stincd,
I acestea, aftele decorative (sau aplicate) sunt iar rezultatul este un plan asimetric, pitoresc.

I intrebuinJate in viaJa zilnicd. In Renaqtere erau apreciate mai ales clddirile

O construc{ie este, in primul rAnd, un ,,pe plan central", de o regularitate perfectd gi in
i, adiipost. Ea arala insi qi /a ce slujeSte (locuinld, eleva{ie (Capela kmpietto, de Bramante sau
spital, etc.) qi, mai ales, ce loc ocupd in l4lq Rotondct, de Palladio, din sec. XVI, se

I organizarea sociald (bisericd, primdrie etc.). insc.riEu linevfoanfniea geometrice regulate).

O comunicare mai profundd a valorilor inchipuie cum va ardLa
sufletegti legate de edificiu, vorbind despre construc{ia finitd. Aceasta nu poate fi insd
modul in care in{eleg si triiascd oamenii care reprezentatd in perspectivd obiqnurt6,
au ridicat clddirea, se face prin mijloacele ingeldtoare, cu linii ce se micgoreazd cu cAt se

subtile ale artei. depdrteazd de privrtor. Arhitectul trebuie sd

Practic orice construcfie trebuie sd aibS: indice toate mdrimile cu precizie (reduse la

o.fitndolie (infipt[ in pimdnt) sau o podea aceeagi scard), pentru a socoti cantitatea de

orizonlald plasatd pe sol; materiale necesare gi costul construc{iei.

elemente portante, pere\i verticali compac{i De aceea se folosegte perspectiva paraleli

sau elemente sus{indtoare (stAlpi sau coloane); in care toate liniile paralele in realitate rdmAn

- deschideri ugi, ferestre; la fel gi in desen, orientate la 45". Folositd intdi

t5+

991 'Dtnp)JnlLl Jp ti.!111 ,.llr.1 alol slJrs e oIL)PIIPd'snl^n-llI]\ Inl .lll.lalrfs PI ap plttll'loJ
'(l'prurt'ld ur) Irlir'.\Jl,l
,iL,uolo).l uL|A
e rl (1e-r+gcl nps .r"rar op letnuropr) IBllLrar rnlnueld u pr.rrldap ea1u1rru1n.3c.r utrd aleztlua.t ne'ta n"rqqtlPc rS
Inlteldv >
J+pllun .To.rliJ u'.roptitn;qsuor Inrlrarlop u! auarlpl rtralSur-t.ry tnlnluJpr e g,trrlc-ll1'r tuul Pal ea-rlJInluroj PI snp
ezlrarrn ilgqt p-l arrspltr rrjpltluluy lolaurplcl lnlpnls rarjcr-ra1 Elroz LrI Ilrlllpo aseoraunu lrllrn InrolParJ 'UPIIEJI lralllpV

'aLrltolo>I alLA (OSSf-gOSf ) oIpEIIed earpuv
OIC\/IIVd V:I}TdNV V

:^lt 'i

{-1apos1 ua)1}s!uItW .r:upaltorpllJngplJiucondus'JEe]s'Jps'lLeuoLlgsrlnlEoxulersedpesdeo'lp'eteclIo3ltEqinIJnl'Eptsloslls.uuIoctds..pu'eIzinutul-LJt3pIlpust^Eitxunla]dc" 'aleulsrLpur euoz nc tnlnSuro €JJEZIUESJO
'ere11 '(leluozrro lg33p unsLles ep qleJ.IqJul lelll JInIU ajude
p1e1n.r g.rn1:rd) ;ttllnLuslLtnq./n e.rels uI gilur uelsocE OleoJ
'rur8urnr plul+ 'gleupq IEttI uaJ e3-upPIJ
'ououa4ary ulluug i('c1e ericnpo.Id'3lulquus']Llglu
tnln.tqEnplt 'gotlstue BOo ep plelEdss nc-13 nJ
psuJ u et€od lr.rnlJetrq-rs B EJIlJu.Id aticung 'cle -pip^ul) gleioLlei etulpln ap ttinltlsut alalu
u Tuaug atds
rJnc-rcd 'rutpprfl rzle^ Jluiuds IS elutJieuloc -oJlp IS EIJqLLtud 42tr1qnd atJo.rlsrtrrtupn
DttollllpJ al,tolsl -
'.:_t;I-. ,; 9. ItlSa,r
/(
I .re' tr, tr1F.i'. ' n-tulssputsErlprrneqlsrxrelduuErcnlJ1geuenic;ldull[n'guatplselDrc)oElJtJesIq
F -roJ lnlelsPs e[ rep-Io:qlee8ol ielnptElpulduruttltorSl 1uc1it]

-# :giursolol pdnp tuns I-IIpgls ep allrro8elBJ
'rrzslLre] raun gqe-r8ep IeLLI IJ 'a[:er eletrzt,r.

rciueuedxo rpundseroo nu olEO '1eart nrieds
nun erznlr gp ]rarord op lo.]lse tnun lnlre'pdtsrlydrt.t

-sap DtJtaLLroaF arnltlsuoo rJ Ee.IulloAZJC

'alJlaIuouoxE

Jp olertrnu qns o-l1lztlun ne (snuqnr:g eleocS u1

ep rac niclruoxe ep) itireltqre 'XX In'ploleJlellslrtuil nPs

urerlE^Bc q,rrlcedsled rS ece cu ep qlllunucp lso.+
u rS rriucgrl"roJ op .roltticrulsuoc seyu teut ltln1s

B Epotour 'lAX Inlnloces pltSrggs el eC

']llozrJo Jp 3rLnl g.rq1 'e,rugpdap

ulp [n]o] cpo.\ gr ered erer '.tolt,ttrd cp

]uor curi nu rnlnriuds u eleraSns ep alelrlepoul

glseeJe eJ{.lu€ te LLtoU tS tet:er3 e eao uI

roclu gzenoclel rS pzantrlo gluuorirpu.rl e:n1otd u1

FUNCTIA DE COMUNICARE SOCIALA

Func{ia de comunicare e cea care transmite

privitorului destinalia cladirii.

Locuinfa diferd dupd locul gi roh,rl in socie-

tate al proprietarului. de la cortul nomadului, la

bordeiul {drdnesc sdpat in pdmAnt, la castelul
fortiflcat al seniorului feudal 9i pAni la palatul

) Fn,+1rr DN LlN,rBouRC regal incununat cu steag.

CasteIuI feudal Ca qi coroana sau paliria inaltd, turnul a
tlitt CrLrtes tle rttgdcituti
semnalat intotdeauna prestigiul, de la
t duceltLi de Berry,
locuin{ele din Sicilia epocii de bronz la casele
detaliu,
scc. XV, nobililor din San Gimignano, din secolul XIV,
Mu si c Con tli, Ch;-rntil lv
9i pAnd la vilele secolelor XIX XX.
s Biserica episcopald,
Licaqul de cult diferi dupi religie.
Curtea cle Algeg
Templul antic greco-roman adipostea doar

statuia zeului intr-o cdmdruJd inconjuratd de

coloane iar ceremoniile avear-r loc af-ard, pe
cAnd slujba creqtind se petrece in interiorul

bisericilor, pe ai cdror pereJi sunt ilustrate, ca

intr-o carte, viejile sfinlilor. Musulmanii au
nevoie de o fintAnd la intrarea in moschee
Direc{ia in61!5rii cdtre Dumnezeu e indicatd
pentru a se spdla inaintea rugdciunii etc.
de ttn'la bisericii. incununatd de cmce. sau de
- \-^*.F
minaretele rnahomeclane. carc se ridicd
a
deasupra caselor, ca r-rigte sige{i indreptate spre
'o*1
cer, 9i de pe balcoanele cirora credinciogii sunt
chenrali sa se roage de cinci ori pe zi.

Primiria, apirutd odatd cu oragul ca

centrul sdu admir,istrativ. avea gi ea nevoie de

un turn de strajd, mai inalt decdt celelalte case,

ca punct de observa{ie a eventualelor incendii.

Acesta avea in acelagi timp qi un rol

reprezentativ, exprimAnd prestigiul gi fala
cetSlii. Primdria Floren{ei arbora, in secolul
XIV toate insemnele castclelor f-eudale (de a
cdror suprernalie tocmai se eliberasera

ordgenii), zidurilc masive, galeriile de strajd qi

crenelurile care incununau turnul ca o coroanS.

Alte construc{ii semnale azd importan{a

unor activitali sportive sau culturale, cllm slrnt

Colosseumul, de la Roma sa:u Opera, din Paris

(de arh. Charles Gamier).
Chiar gruparea agezdrilor vorbegte despre

rela{iile dintre locuitori, care pot fi inghesuili

intle zidr-rrile cetdtii, pentru apdrarea cornunA,
sau risipili la distanld, ca in satele de munte, pe
cAnd stnrctura oragelor este rezultatul unor

concepJii urbanistice.

Amenajarea vegeta{iei din grddini qi parcuri

trddeazd modrll in care omul se simte in fala

naturii: obedient sau dominator, ca yi
aptitudinile sale artistice in a modela

boschetele sau a picta peisajul folosind paleta

merell schimbdtoare a florilor.

156

L9l

'J)rlelaul IrnJJnrls .tolrou alliPllllqrsod nr
rclro)s al€ aluqal alalualclord durrl rselore uJ pLrV,\lozar /rrlqnd nlluacl alJrareo1 rS aluPls sonlsE1 ]eroJop
e 1a ,(eetunl plpol Lr! Flellul IS glgl IS ZggI arllr1 plrnrtslror) srr€d LrIp rrrodo Iu ,Iolnv eal-III Ie troolode5l

qns,za)uE"rj nuadul Ecpop [p-ap rnlJJ efoda urp ]rlrrlf,r rnlnll]s Ip lltuluazaJdar'zcf,Ltel1 ltalqrv
(gOgf-SZSf) raTur€D salreq)

a, a,.* ti$B," r;fl*:"'€br}

--i-'a'J4--

tr$.' €,*3:**r6s{a

:::'I '.,:ir:-.!:.{::.,1.{}

SIJECI

'918r-r98r
'atad6

uslNUV:) S:Irlrvlr) ^

eurou

'l ras

'lttLuilassop) >

AIX .-ras
'ujua,LolJ ulp
Lrr,rplilt,td > >

) ) AnroNro Cluni FUNCTIA ESTETICA

Cateclrala O clddire doar strict utilitard din punct de
Sagrada Familia, vedere practic sau social, fbrd nicio vibra{ie

1 qna- r q?r. artisticd, e o raritate, de la bordeiul cel mai sdrac,
Barcelona
ca o vizuind, la blocurile de locuin{e confofi lV
) Mrcrrrrozzcr
construite in vremea comunismului (gi menite si
Curtea interioard
a Palahiltri Medici, inlocuiascd gospoddriile {drdnegti demolate). $i

Florcnta aceste blocuri, cu aspectul lor uniforn, de
inchisoare, aveall insd un mesaj educativ,
v Ministirea Horezu, pllternic modelator, urmdrind anihilarea

foigorul 1ui Dionisie, personalitAlii umane gi transformarea ei in robot.
sec. XVIII, Ca qi celelalte arte vizuale, qi arhitectura a
VAlcea
comllnicat de-a lungul istoriei cele mai diverse

trdiri omene$ti, variind la nesfdrgit, dar

niciodatd la intAmplare. Definirea stilurilor

care s-au succedat incepe intotdeauna cu cadrul

cel mai larg, cel al edificiilor in care se

grupeazd operele de art[ plasticd gi decorativd.
Ceea ce deosebeEte arhitectura de celelalte

arte vizuale este caracterttl neJigurativ al
construclrei, prin care se aseamdnd cu muzica.
Apropierile ei de aspecte geologice, vegetale

sau anirnale (ca in catedrala lui Gaudi. in

rococo sau in unele manifestdri manieriste tip

Disneyland) sunt doar excep{ii, la fel cum

unele bucdfi muzicale imitd ciripitul pdsdrilor

sau slrsurul apei (Pdsdrile e,rotice, de Messiaen

sau Fdntdnile Romei, de Respighi).

Arhiteclura Si muzic:a prefac moteriq in
spirit sau dtru spiritului o fnrma tctngi.hila.
(Matteo Marangoni: Saper vedere, pag 259,

Editura Garranti, Milano. 1938)
Folosind doar irnagini nefigurative,
arhitectura poate fi insd, dupd cum scria arh.
/ *g
Constantin Joja, ,,largd, generoasd, inchisd sau

ii deschisd, agresivd, aplecatd spre abstrac{iune

.i salr spre concret, spre gAndire geometricd, spre

- g_ fine{e, spre brutalitate, spre poezie metricd, spre

muzicalitate, spre monumental dirnensional sau

spre concentrare de idei gi sentimente, spre

ritmuri repezi sau largi, spre sfidare a naturii
sau o iinntecgtrrhairteectiunrde'al "pa(ign8),.,Gdndtrri
clespre
c:rea{ia

Umbra, lumina, ritrnul, proporqia, orna-

mentele alcdtuiesc nretafore necesare oricarei

arhitecturi penffu a face posibila descifrarea gi

inlclegerea sensurilor ei.

158

691 'err-red5 urp rqpre rS cllo8 aprjrperl ap pyuprq
/rlrurrl prgJ arzalLreJ o - r3lrolalrpg Lrlp '11aoD lnued nes alr,\ - alES alrtirnrlstror ur le.rn5pysap y aruolp;pipr
*rt arieqe8a,r rS alrr-u8u1e1s rl a1rlru1els 'rrlrLlJ(r-r ap alSallrrure'pllolarrpg Lnp't)tlnttl)f uytul8ug BlerpJlu3 :rrnlelr

iia alaur.ro1 urp qlf,a;rrp uarurrdstrr trrrd trBadorno DeJAno\ lrv rn[n]Lrarnf, IE ]Lrullraza.rda"r'loruuds lJalrqJv
bZOt-ZSei rpne5 oruoluv
q
t: 'JoluedpJuI slrJolnc

* rS eleruro3 ep elep alerlozues elulseSns rS luns
q
elueuodllil cp IeJ el lep 'e,rrlelsn8 iliEzucs rS
F plreusJllre 'rnlnruSelnru u nes rolrog eiusza.rd

tE ep lJsJrp 1eco.r.o:d 11 eluod InsoJrril 'l3J e-I
'zorl.re8 rnl e sJrlucruoJ rrJrznlu elu 'JJuolEZ
*!. '
-uudrns 'alSnrq cleteuns rS uo 1ag e1 eooS eleod
? r;::
€d* eJugls 3p Jrg^ Lrn 3d Eurru o 'p,r.ulodurrq
'(nps rnlnslnd ellpipq pdnp rerincexo €zoll
I
e13a"r rS1 'aunds es 'arec) qJug rnl e1u rrirzodruor
.*'.
;& a!: ap"r€LU elSalurure Tolepeuoloc u gs€onlsarelrl
eeunrsesJns nJ 'salltDSJal nl ap lrllDlDd

'rn1ns1nd

e rS rerie;rdse-r eJdns€ pugr lntur.rd ur 'rrorznlu u
eeJ n3 pllpniur 3-rrJnuJur o psur 3-re plu"rnlsalrqru
ee1Sr1e.r.u4 'ele1r1ercads ep rrpnls op eio,\ou O

lorqceds ep nus 1ioouoo ep Jolrlgs uo-rszrJouos
ru1ued .rur ArlJeJe Eunse-r o-reorJelur eirriudg

'rnlnlulelu eleeJpJ nr?s gln-rq g,4urd ep mlnJolq

eeuudse 'uc8urte ps prq+ rerqo 'uedeore4
'eiuuluq rsoloi € grq] urpplo reun lruqrlrllcc uui

-Lurs.rep lrru]snl urusl ep epe-usrlleq reun ernplE3

loa.rrp [rru.rrJd 'iruls ap lolanuS,ro "roJrun] alu

iuel ug piceal alSezarl rrlcn-rlsuoc roun €orepen
'plenzrA eur8uuri ecr-ro

ed runce eued o-lecrlcerd rue erur ed ecrlseld

c'rzorlllLurlroeLLrSrEeoreluecruiu1len3clselcaupnudgnirsu.ersade'lJnolJr-orlorqluJrv
leo op rS rr ';ouelxa lnlcadse ep rutrnu nu

gslrl uerJgoueq eJeJ e1 ernldyncs eJeLU o ol€s
eieutnlo^ uud trlocos g eleod nrcqrpe oor.ro

'3lJ UOIEA ep €S PJeJS e :rPa)

'rrutnl glu-r€ giu,; ec 'l€n[ ar+ ps BerA. aurc ldarp
purnlg^z3p 'o-]1?puE[ioJ € 3.r€J rnles E3]elrluu

-osrad erdsap durrl rSule:re ur alSeqroA Jep
'rn1molne uJnlpuLues ppeod aricmlsuoc g

'oleuozlrasrlod rticuer pluzaJ]'alalDt-ralDLu .

IrnlnlueqSuoJqns €oJo^'DaJDoltD .

iluuorirzodruoc

InlrrllJp cd czngigc 'nlqarn tl outuut1 .

iexe,tuoc tS e,tucuor unueld

nc '1oB rS urld urp letrlroJ '1e;er1e; 'ftunlo^ .

leprlelep elSeugep'u1en1rs ezeOlrlr.r

-i1ep '1nue1d Ezeornluoc eJeJ lec 'Tnuasap .
: (piuelscxc uud uleuorsueurrpr,rl

et.re) u;nld1ncs uJ glup enrrlln elulglul
'rSuelele luns erse;dxa ap e1eceo1ft141

gISIIUdXT IICI iIfiI)VOfIIW

MATERIALUL, TEHNICA

$I FACTURA (scurt istoric)

) Bolclei rlin tr[uleriultt/ dc ('otlslt'uc{ia are un rol l'najor

Ctrstranova, Dcllj, in toate ccle trei firnclii ale arhitccturii. El
sec. XIX, trebuie sd fle lezislcnt la ploaie gi la r,Ant ;i un
bun izolant termic. in acela;i timp conrunicd
MLtzt:ul SattLlt.Li,
Ilucu resti nivelul averii stapenului czisei (dacir locLriegte

in casi din chirpici. lcurn sall lnannurir). in

sfargit. e principalLrl elerrent al rretafbrei poe-

ticc a irnaginir. condi{iondnd descnul. valoarea

Ei culoarea irnaginii.

LUTUL PIERITOR

) v DiscLiri srnirlluitc. Primr-rl addpost clupa refirgicrea in pegteli a cle cal). Ideea construc{iilor sLrbterane a revenit

sec. XIV. fost probabil bordciLrl sdpat in pdmAnt. ca cr in sccolul XX. nr"t nLlrnai pentru extinderca
Bi:aritu Sl. Tt'inte,
vizuind. Din trunchiu.ri lipitc cu lr-rt gi acoperite oragclor aglornerate, clar ;i ca o propunerc a
Siret
cll stuf se urai fac gi trzr case in Atiica, dar;i la ecologigtilor. pentrLl a lasa la sLrpraferqa loc
noi (chirpiciul, amestec de lut. paie si bilegar
spa{iilor vcrzi.

CARAMIDA ix STIL BIZANTIN

v Biscrica Sf. Nicolae C ci rti m i tla n c ct t'sd, u t'.s ir, :^ tn d I I t tilri, a alcdtLrit pildri din{ii (obqinLrli prin ic;irea in afarii a col-

Domnesc, tlcplelc pc cllre il suil artr llrcsopotalnianar. {urilor cdrirmizilor agezate oblic) dc pe laladcle
sec. XlV, biscricilor oltodore drn tara noastrd. coloratc de
Caramida poate fl a$ezatA regulat, pe latrime, sau cliscr-rrile qi bumbii incastra{i in zidarie.
Curte.r rle Argeg
dispusri ca sd creeze moclelc decorative, ca dc

*=*' *.'f
*"--o * .= * x-4 .., * ..- *,: * ...- | .*
i.tttlr, | -+ t
+ + * f * +-.*-' +
.*z airl'rle :
* -a,

;.#i'r *" { w.*;f

i; ; €*

--ii. ,'{'

160

191

Eruodel'olod) 'ecrpJou ap:nlnurf ur sel€ reru
,AX']AS
olelrzonur,\ u1 sunlu € uutel urp eJnlJe]rq-lv
'rne Jp lnLror[Aed ^ '(,1y lnloces etuodel urp ,nD ap opoBorl

'SaJnruEJ€J l nc lnz€J e eSu) epe-r8op es u ap olureul 'crporJod
'q*axano?etq'7711 elnJq+o-r e arlcrulsuoc urp eged o 'gluqurrqcseu

'r-rural urp prrrasrg ) euJoJ aze;1spd rS-gs nldruel un EJ nrlued

'Seun ;ela1s Jn8urs un-Jlulp 'durrl u1 EJSrzeJ nu Inuuel eceJeooq 'pcrunpugJ
ep ppeoo uJ ecEJ es rolrzurr8 earelncruv
'IAX Inloces uJ 'JrnJJSrroJ lrqJs rqco.\ un el 'lerirur InlprJoleu ur rzp. rS elSatrulsuoc r€ur
es '(reg ap rzrxo nc nSo.r uJ recrgo ap leJolo3
ep olerunu a3e.r1 rS1 (uec1gr1 Iniepni'qsocuerC
1nce1) g1eco1 purSpr nc riuzrlrquauuadrur 'uure1
Eunuros ulp) urual un-.tluIp Daruspuph ep rdygls ap lnurisns 'snqllr€q utp lnStradoce nc
'eruodel rS uurq3 urp leuorirpa:4 ruuotlt^o(J
'JolrzpJq eJdnseop InuJnl gileug tS-erec tS uruel
'p4erd ep
utp eut8arluI uJ eJInJlsuoJ'auaiatnurrt"tt:ttu
unJolq ur gsndsuurl 'nrzrgl reur 'purg gfuelsrzer
alt)t,rastQ olrlsaA ]uns pJlseou erel ul
ep pJnirnJls rSeeece 'uruo1 ulp pqeqo:d

lsoJ e JSecelB nldural lnurrJd 'rd1g1s ed purltrds
es aJEf, euJgq urp aricrulsuoc ep utelsrs nou
un el snp ne cedoc ap alrJnrqJUnJI 'eJnlJalrq-r€

lello^zep u-s eJBJ urp glurpJourrrd e1n1ec

isoJ U gs e;ed uatal ap tJrury)uul utp oso)

UOTIUNCIYd TNNI^IlIT

PIATRA CARE DUREAZA PESTE VEACURI

DE LA COLOANELE GRECIEI matematicii gi geometriei. Ei au mers ins5 mar
ANTICE LA ARCUL
departe, ddnd arhitecturii o expresie artistica.
SEMICIRCULAR ROMAN
ln Grecia antici, coloanele de mannurd ale
in afara unor temple din lndia, scobite in templelor, alcdtuite din discuri, ca piesele
jocului de table, au fost cioplite cu strialii
stAnci compacte (ca o bucatd de brdnzd roasd de
pentru a le sublinia verticalitatea. Sesizdnd
$oareci), pratra a fost folosita sub formd de efectele de erodare opticd a lurninii solare
alinierilor
blocuri mai mari ca in caztl asupra volumelor din zonele cele mai expuse,
proiectate pe cer, grecii au renllntat la rigoarea
preistorice (ex. de la Stoneherrge) - sau mai mici, forrnei cilindrice, umflAnd ugor la Irijloc fusul

culese din albia rAurilor sau cioplite din rnunte. coloanelor gi curbAnd discret antablamentul

Casele turnuri. in care locuiau sicilienii in care spnjind acoperigul. TemplLrl, avAnd in

epoca de bronz, erau forlificaJii cu pereJi curbi, centru statuia zeului, era deschis spre exterior,

evitAnd greutdtile tehnice ale colprilor casei. unde aveau loc ceremoniile.

Acestea nu mai erau dificultd{i pentrll Locr-rinja era conceplltd in Grecia anticd

constructorii Egiptului antic sau pentnr urrnagii exact invers: era inchisd spre exterior, deschisd

lor din Grecia, stdpdni ai unor date esen{iale ale doar cdtre cnrtea interioard, care polariza toate

) Casa Greciei antice activitatile familiei. in centrul spa{iului deschis
) Casa Romci antice se afla fAntdna, iar de jur imprejur o galerie sub

acoperigLrl spnjinit pe coloane permitea

circulalia la urnbrd intre incdperile care dddeau

toate spre cufie. Era tipul de organizare care s-a
pdstrat peste secole in rndndstiri, asigurdndu-le

izolarea de lumea din af-ard.

La aceastd structurd, romanii au addugat un

al doilea spa{iu central, o incdpere al cdrei
tavan era deschis pe rnijloc, pe o por-{iune

pdtratd, lasAnd sd intre ploaia care era adunatd

dedesubt intr-un b azin.

Roma antici a addugat la cultura gi arta
Greciei cucerite priceperea tehnicd a

inginerilor ei de poduri gi gosele ca gi spiritul

organizatoric al adrninistratorilor imperiului

pentru care Mediterana era,,Mare nostrurn".

Deschiderilor dreptunghiulare ale cons-

trucJiilor grecegti, romanii le-au preferal arcul

semicircula4 preluat din Mesopotamia, care

corespundea nevoii de forme mai ample.

Arcul, fonnat din blocuri cioplite anurle,
era sus{inut de o proptea de lemn in tin-rpul
asarnblarii, pAnd la a;ezarea ,,cheii" arcului,
care inchidea orificiul ca un dop, irnpie-

dicAndu-l sa se narLrie.

cheic de arc

) ) Arc roman

162

E9L

Erpul'erollg
,IIIA'JOS

'es€lr€) lnldtual -.

eluPr.u.raD /turaqsaplrH
,I()(]I

'wqlt { }s €frrasrg >

'qlu4uec plauoloc o ep alnurisns 'pnop eluc 'JolrJnlloJulluos

al€mlple Jup rcttu'aueure8 Jole4saJeJ eeJeprqosep uelelner8 urrd rS pzvq EI elrJglul '.royr.rnprz

rS ec 'eledocselol €c '1e1de4 oseJleJ ecnqnrc nJ eauusorS pleol nJ 'ellrull alrurnue rSpdep

unoJe ep eunrseoons o ad ec 'rnplegod eeJ€,\lozoJ eelnd nu ocrueluoJ -rolal€rpol€J eeurrilpul

rS ]eururelep e ropierad eelelr,r,rseur ]oJ 'JEInJJTCTlrreS

'putlel Bquil l ut eqlnls cJe ur rcrur Arlele-r rJeprLlssep nJ 'rcrocs

neaBayeiur nu e"rec rieqe3leue ;opSorcurpetc reun erlrllcoc rS uc elcedluoc 'aur1d unprz urp

p.lnldrrcg elugJS r1se.lod e ru1ued elerntu ericrulsuoc ep Inpour 1e.r1sqd € 'llX-X elelo3es
lupsqr tJruuuroJ
runlcrd rS runldlncs eru:nSqlsep sp eia3erdns eJJur ernlsoJe olourn-r ad
rJeru lueJo e oru€LUoJ 1np1s 'piurcesuoo uI
1n111s 'ueuog rnlnuedul erirredsrp gdnq

) ) Catcclrala clin Koln, ARCUL OCIVAL GOTIC antic. ir-r locagul de cult se tineau gi sfaturile ;;i
adtrnAlile. in tata ltri se.jtrcir tcatru clc.
f.rtada in flecare din ora;elc lnedievale ale Europei
ln cornpara[ie cu stilul ronranic precedelrt.
) v PlanrLI Caterlralei aplrsene din secolele XIII XV cetAteuii, goticul impresioneazd nai alcs prin formele
zvelte ;;i subliri care se inalli catre cer cll lnulte
din Kiiln rre$te$ugarii asociali in bresle. au ridicat cate o vArfuri ascr.r{ite. Ele sunt rezultatul revolu{iei
biserica. centrul vie{ii pLrblice. Ca gi in forumul tehnicc clin arhitecturd: zidurile pline din

I ) Arcrrli ogii ale blocuri de piatra, alr fbst inlocuite cu un sc'helel

1 1i pil.rgtri f.rscrculati din stalpi Si ut'<'uri cle picttt'ti. ca o colilie,

I inchisa cu vitralii din sticlii coloratd. Arcurile

I nll lnai sunt rotunjite ci fl"Ante (sau ogi uala). a;a

fIt cLllrl vdzuserd crlrciatii in Orient, ;;i iqi

v Catc.clrala Noh'e-Darne, incrucigeazd ramurile pe tavan ca o plasa.

,$ i sec. XII-XIII Pentru a sprijini stAlpii inalqi in zonele cele
,i Pa ris
;ir lr mai vuhrerabile. unde incep si se cllrbeze, e
1 tl)-t4
nevoie ca din exterior sd fie preluate

impingerile de catre alte arcuri, la fel cle sublili

(nu de ziduri courpelcte curn erau contrafb4i i),
at'c'ttrile bttlctnlc (care dau catedralei .Volrz

Dune, din Paris, aspectul unui rac). Poetul

ChatcaLrbriand a asemdnat interiorul unei

biscrici gotice cu desigul uner padr,rri mdrele, in

mij locul cdreia ornul se sirnte rnic gi

neinsernnat. Elanul ascendent al nervurilor de

piatra il ridicd spre inallimi spirituale, il

integreazd ordinii desdvdrgite care guverneazd

Universul.

ln +I.
il
;t,

,' t

)r I
.,, I

II

. .-.. .,',-, '"x']:i'ij:

/-f::]'-.'..-u:!:fi:tirr "

ii .t

164

991

'eelrlnl pl€o] ul
ur 3s-npuszurlxo 6JJIAX
xIX InloJes rnlnloJes
€II8uV uJ lnderuJ e gl€rrlsnpur ereorrqeJ

rnJpJ e 'flplaw 'srfcnrlsuoc ep Ieualetu nou
rnun ualse8 nJ gt€po lgoep glrqrsod g e.l. nu

eluc 'elnlcelrql€ uJ oJeorJelln re{n1o,rer lnlurup

srr.lJSap u lncrlo8 'p4erd ep Inleler{JS ellec
ep urld rnlnprz eerrnoolur urrd 'etl€ur eldloq

ounspJ ES neecq+ oJEJ JIrJruoJ ur eJ Hrs"rnc
cseleldur es elrcol eleol 'cordrcet urisns es

'pugru uJ pugrlr 8;eur lnlquresue rS Inrl€loq
'q[qels ql€luozrJo e3rJo puu]r,\o 'ilz1os

ec '1n1ye ed lnun predoce es eJec 'sns ur InJJg^

nc unrq8unrr pugulroJ 'eluepuecse oleJrlqo

ep Elep o oJEAele ep eriezueg 'leu8eu un ep sns
uI pse4 ec 'eleuorfelrna8 efiog pugprJs tec erds

es-npugilpul los el ep eSlnurs as pc e:ed e;ec

,r'\I€rIsrIeuXrcuoIInlnuulloneclolaS^seuuuurllddpegpz.uruogeyureoiceresler'qrXdruulrXalrlueoIlcnrelJoercolexrsdg

urp (cr1o8oau rnlnlrls e) rnlnusrlueuror ucode

ur glrnJlsuoceJ :gcrluelne a nu rS e u1o;1 urp
elerpeleJ rSn1o1 r$ 'er€orrelln r"rr8nppu llreJns

ne 'aloces ep drurl alrrulsuoo 'erec ro1a1e;pe1uc

eeteluoleur urp IDs ep apiplr:ndul Erq+ 'luoleoc

'Julrun nlqrrresue un 'rnlncrlo8 1e lrS.rg,tgsep

nlduexa unEJ tzv a"rede u1o;1 urp eleJpoleJ

METALUL 9I STICLA

Revolu[ia indLrstriald a fbcut ca la jurrdtatea

secolului XIX sa se producd suficient fier, care

putea fi turnat ca tije sar-r sub forrnd de cuie

(care pind atunci fuseserd lucrate de mdna gi

erau foarte scumpe). Din tije de metal au lost

fbcute gine de tren, sere acoperite cu placi de

stic16. apoi rnari hale pentru expoziliile

intemafionale de mdrfuri, curn a fbst cea din

l85l, de la Londra, construitd de arhitectul

Joseph Paxton (azi drstrusa).

Fierul turnat a fost considerat 1a inceput un

inlocuitor dispretruit al rnaterialelor

tradilionale, onorabile, ca mannura sau zidul

Lerrcuit. ornat cu stucal.uri.

Construcliile din fier erau destinate nu unor

cladiri reprezentative ci activitatilor practice
populare. Pe vremea cir,d boierii se nrai

duceau la bai cu caleagca, prirnele gari

set.ndnau cu Gora de lVord, din Bucuregti

(prirna din capitald a fost Gara Filqret, de unde

trenul ducea la Giurgiu). Fierul era bun doar

pentru ltctlele de pia{a (ca vechea hald Traian,

din Br"rcureqti) unde tArguiau slugile, nu

stapAnii gi, in sfdrgit, pentru bihliotecile Tntblice

(ca St. Genevieve, din Paris) pentru care
construc{ia din metal qi sticla oferea atAt

avantajul unei ilurnindri mai bune, cAt gi un lisc

scdzut de incendii.

Tttrnul Ei/Jbl, construit de inginerul de
poduri Gustave Eiffel in mijlocul Parisului,
pentru TArgul Internalional din 1[389, a stArnit
un val de indignare (in vremea primelor

expozilii ale irnpre sioniqtilor, la fel de

neinlele;i de marele public).

in secolul XX, metalul gi sticla au fost
reluate in sistemul de construc{ie modular.

Donurl geoclezic, al lui R. Buckminster Fuller

(1895-1983), e ca o sferd dintr-o plasd de tije

metalice. formAnd volume cu 4 fele

triunghiulare (tetra-droane). Modulele pot fi

prefabricate, montate repede, avind o structurd

rezistentd. solida. Inventate in 1947. au fost
aplicatc in 1967, la pavilionul S.U.A. de la

Expozilia Universald din Montreal Canada.

Domul geodezic a fost propus pentral izolarea

construcliilor in linuturile polare sau pentru a
ocroti de frig gi ploaie cartiere intregi.

166

L9L

'riglryerol nES ararUEJ puuadote

'asurlul rrjeds ;roun e rn1 1nro1nfu nJ earpzl]erurp rS earelozr lelrarord V FIJI]s rS 1e1au urp aluprururrd

alnpou roun €aJ€lnJrlre ad lezeq pjualsrzal ap Lualsrs nou rnun InJolparJ 'rreluarue l)alrqre rS raur8r-r1
(eSOf-SeSf) raIInC ralsulu>Irng

'*'

' ";rf FX

ffi.d *5" ,&{

;

!

!
;

:{

a

i;',rii€i+

€F

j: ;,j1';.:-* -'

eJpuo'I "t\au)tpInocJDeSd
'[3NXnl U

tS ro-rurg 4 r
ill' XX Jas /FrED )

I
I

I€arluoJAI
,196L

'ttzapoaB lnwoq

us-1'rnJ

x3rsNil,\)rng ^ > >

sr.red

'ru 00€ ap lleuJ
'688I

pllts pu"m1
'ralcrg rAYJ-sn..) ) )

BETONUL ARMAT

.r Louts SuLt.tr'.qt Urrndtorul material de construc{ie care a gi pietrigul care-i sporesc volumul gi ii inta-
revolLrtionat cursul arhitecturii gi-a datorat
W a inzt, righ t Builtling, resc rezisten{a.
rdspAndirea tot luptei impotriva incendiilor gi a
1 890, Prin lB80 1890 la Chicago. in urna unui
St. Louis, SUA. cutrernurelor.
fbc devastator. in care arseserd mai multe
Betor-rr"rl an at fusese inventat in secolul
XVIII de un decorator de grddini din Fran{a birouri din case de lemn din centrul oraqului.

care, pentru a intari perelii unor grote arhitectLrl Sullivan gi elevii lui au reconstruit

artificiale, infipsese plase de sdrmd in ciment. casele din beton anxat. La inceput, noile cladiri

Betonul se face din c'iment, var $1 pielris. erau desconsiderate, acceptate doar ca unclte
Cimentul este, ca qi varul, piatrd de calcar
(din oxizi de calciu) sfhrimatd 9i pisata praf, utile. Pentru a fi integrate in peisajul strdzii,

apoi coaptd in cuptor ca sd se deshidrateze. noile blocuri cLl forme stricte, regulate,

Cdnd e amestecat cu apd, cimentul revine la trebuiau sd fie ornate rndcar sus sub streagind
starea anterioara de piatrd gi se intdregte in cu o bandd decorativd cu flori gi fi'unze.
forma in care a fost turnat, inglob6nd nisipul
Scheletul din olel gi betonul amat au creat
fl u ri ril Ii
ffi posibilitatea unor noi realizdri in arhitectura.
Ii* Fr
lll Astdzi, in r-nod curent, stAlpii de susjinere sunt
)& formali din mdnunchiuri de stilpi de metal in
$l :: jurul cdrora se toamd beton in cofi'aje. lntre etaje
sunt turnate plangee de beton annat incAt
lt clddirea apare intr-o primd fbrma ca un schelet

tll din orizontale gi verticale. La acestea se adaugd

apoi pere{ii (din cirdrnidd saLr pldci pref-abricate)

care, neavAnd rol de suslinere ci doar de

separare a spa{iLrlui, pot fi plasa{i, deplasali, sau

elirnina{i dr-rpd voie, dAnd arhitectulr"ri liberlatea

credrii unor spa{ii largi. unirii sufrageriei cu
salonul sau biroul etc. Totugi la inceput, noul

rnaterial a lost privit cu rnari rezelye.

In secolul XIX, dorninat de gustul

industriaqilor qi finanligtilor lipsili de cultura

artisticd qi pentru care frumos insemna sclunp,

toate clSdirile reprezentative, cu preten{ii. erau

impodobite in exces cu elemente luate din toate

stilurile trecutului (eclectisrn).
impotriva amestecului stilistic, a decordrii

caselor cu ghrrlande qi figuri din stuc cumpdrate

la rnetru sau comandate la gcolile de arle gi

meserii, s-au ridicat arligtii, in primul rAnd

pictorii impresionigti care au creat exemple de

inlocurre a reJetelor facile cu crea{ii autentice,
reludnd contactul direct cr-r natura in peisajele
lor lucrate alar5. in ltlt'itt rrit

Curentul Art Nouveau, de la 1900, a fost
doar extinderea acestei reveniri la naturd in

intreg ambientul vieJii. Plante cu lujer lung au

invadat mai ales balcoanele gi balustradele din

metal. vasele de sticla semnate Galle sau

Lolliclue, noda r.'estimentard qi bijuteriile, (pre-

figurArrd ctrrenlrtl ctrgunicist din secolul XX).

Pe atunci sitnple erau doar spaliile destinate

tctrlui cotiutu, popular. ca gcirile, pie{ele sart

halele /itbt'icilot'.

r68

69t

'/lllJr2llt)11" I.ll'

lnlrrrds Lrl alp-rolJ rzLraq nf, lalf,srp ]p,roJap rup glllplalrr !.r.rnllnJls nJ'a[e]a allnul r€r-u nJ'qlpfrua^ acl lerrpr"r
'unoJrq plrgzrlpar'alurllaruol u! lPurroc
nf lnlnlrqourr 1nd11o1o.rd llrljlpa srlu relu ]par) e /suud el ]s v n's
I 'o8elr13 r,rrl-r rrlols E Fluuur,uop alelrlEuosJad 'Lreruaur€ ]trallllrv
! fuZOt-gEgt) u€^rIInS frua11 srnol

I 'alrruar alerJlsnpur alJarqo rS rrirnrlstror prrga"rf, 'alLraLUELuo cp alrsclrl'oleuorjruny'JJalsn€ aurloy uud
I

,. lpzrJalJerer ',,+srurcpoLu" ',,leuorjuurallrl' ' ,,lsrqnJ" 1n1r1s erds ler.IlsnpLrI lnu8rsep tS e.rnlra1rq;e lplualro V
1

t 'alaxaup a1eo1 rS ropiuepnls rS .roir"rosalorcl ayajnrnrol 'aiarar1a+€ purlsodppe inlerol lrnrlslroJ
I
e Ia apun '(EZO1 ,-tt) npssaq EI plplnur '(6161) reunaM pl ap 'sneLlnpg rrlor$ lnrolupr-ro; 'r-teu.ra8 lrallqrv
I (OSOf-eSSf) snrdorS ralIEM

il
i

:
I

I 6Z6L'lisstod alt\
lta, )rsrsnsllo] ll > >

l;

it

I

j

n€ssac
gz6L 'sila4ilua
s:rrJo}j3 d-{trvM

q 'xx Inlnloses lnlI]s 'ulltlLusIu 'xxrerlr ne-reui rnlnloses ln]ndesur el 'le3rpr.r
ulsecV 'ltlutr-llDLtotbut4'
-rapoLLI ezeq Pls r1e-b- 'eJu]lze"red elueur€ruo q.rq,J 1o1 ee1e]lilln

:EcrloqJelur epsoued ur Jolq+unrJl gieSerdns e1 ap ruop eluururJelep 'l€riuess Pl esnpal aruoJ

rser BA eJeJ ]uoJnc un pupurlluelep 'rco^ ollnut nJ 'alDltorJ)uttl r-rt4ta1tt1.it? reun eeJB-rEde uI

re

ffi

ullrag rd#':q*

'0€61 I

'lpulssLlar-uoIS wl,
lnJarlJe) Lrl os€J
sar,rolr3 rlftLrvM j

#

f,e

MODERNISMUL STATIC 9I DINAMIC

vv LE CoRBUSiEIt Noui material a fost utilizat in mod dif'erit in la un moment dat. se vede doar una, cea care

Biserica Notre-Dame cele doud mari etape ale stilului modemist care corespunde cerintelor majoritare de motnent.
du Haut,
a dominat sec. XX, cel funclionalist slatit' ;i Modenrismul funclional stutic s-a impus,
1955, Ronchamp
cel dinamic organic. ajungdnd sd domine imaginea ambientald dupd
v Jornx Urzox
Ele au reprezentat cele doud atitudini Primul Rdzboi Mondial, cAnd reprezenta
Opern din Sidney,
artistice findamentale, clasicd 9i romanticd, singura modalitate de a construi ieftin gi practic
1 qqQ_ I q7?
existente mereu pe lume in acelaqi timp, ca 9i labrici sau locuin{e. $coalo Bauhatrs, din
Australia cele doud fele ale unei monede, din care insi,
Germania, a oferit primele solu{ii de realizare a

armoniei prin proporlii, articulAnd volumele

reduse la esenlial Ei acordAnd petele de culoare

folosind experien{ele picturii cubiste 9i

abstracte (pag. 169).

Dupd al Doilea Rdzboi Mondial, in a doua

jr,undtate a secolului XX, modernismul a

sugerat miqcarea prin modelarea in curbe largi.
organice, a contururilor constntc{iilor, ca gi a
locomotivelor, automobilelor sau a aparatelor

el ectro-casnice.
Capela din Ronchamp, din 1955, este ca o

sculpturd, cu planuri curbe, aqezate asimetric.

Opera din Sidne1,, de arhitectul danez Joern

Utzon, din 1959 19J2, aratd ca Lrn vapor cu

pinzele in vAnt, inalte de 200 m. Betonul

armat. turnat in fbnne, dd soliditate volumelor
albe, cu planuri curbe, ale cdror siluete pure se

profileazd pe cer.

170

LLL

'E)rLrolAI elLres urp Ps €iulnJol n€s '€ruelureD 'Luttasnl\1 nS:saq

arlrA lsala?uy sol urp 'liau*q lpM l.Laru()) ap aps'ouqilg Lr!'u.LLatLLLa99n, €r 'aleuoliualuorall Ililnrlsuor
learl E 'lsruraporlr rnlnursqeuorirlrnJ sndo ']srurapotulsod (tro3eq) Inlnursrll+rnrJslroJap [e ]ueluazaJda;

(y11g 'eruroylel uI ]{lqe+s IS epeueJ uI6Z6L 'u) drqag TlrErC

erueds io€qlrg

'666L
'wtaqua88n5 yraznry

OC )

^)THEC

urp urequeSSng lneznl^I e3 rlppls IeJlse
]nJed€ nV 'rlseJ3ur8ur rrinlos nc eelrlnilmu

3S eJes 'rnlnursrrueporu EsursJA uJ riElrsro^run

uI eriu€dsrp el pugd oleftlSeu 'runlco]lrlr€

er-roJsr ep JolrJns-rn3 EeJepurlxe lsoJ € oJEruJn o

'gJrlelsa erJnJnq ep elsc rs rJ ruEcrunuoJ el€ rs

ecrlJeJd e[o,\eu r€runu elruldul eu nu es oJeJ

uJ 'gsJe^rp r€tu erl€eJJ o ldEJ ep eeJeJ elseJv
'(useocrlcrld a eel€]rldurs) ,.aJoq € sr sse-I"

eu,redg'oeqpg l€su€l E rJnlue^ rI€eruq)o,,ueJolnLu]Jesrlrsqs-r3€J"'(l61enquoru reur
roualur'666I pulrleesul nldurs Jep

'una4ua38ng [raznry u€A serN rnl erseJdxe €l ap puluod 'ecrlsru€

I ^xHr5'o c rJrq.r] Joun eoJer.urJdxe pugurlllrle E,\rsscxe rnl

eel€lrldurs 'leuorfu.r lolJls eJ€Jltlnutoc ep potu

eunu€eosrJue'AAertpouInruesraulJoappoltlrvqc'1]sdonJ.ree'l-usepBordrJuorJr

no loriounJ ernlu8el 'relstu ep pulld glnlld pclttl

o 'JosecoJdoJcrru un ep leuori3e lsoJ e €]soce

e-ru3 ul Inlueuou urp Jep '91durs rEru e3c

€ruJoJ rnlnluelrlrulsur r€p r-PS r€elnd'se3c rnun

'rzlos elsru 3c eseorcnl nJdnc eloirloJ ezeeuorfcun3 tunc e8elaiul I€elnd lgJ

ep tsgld ep luodoc€ 'e1u1n8e;eu rs osuonuls eluerl ulglv'lntusrleuoricun3'elelueruupung
eqJnc uJ el€JnJuoc elrdrJE rs lndn-r1 nc 'Inln€.I
oled€ urp purser solnqeJ alsod Inun sIrIJoJ rnl rrJpogrlsnledrredsrp eJo elrlolil eJlulp Inun
ep ',{-rqeD 'O {uerJ 'qrp op (uruedg) opqllg 'lSpdep 'lqce,\ur ec liturser lsoJ u tnlnlilslu
-repour 1e leuorieu"ralur Inlrls '086I ulJd

-I NhISINU!ICIOI^trJSOd

CITIREA 9I ANALIZA TMAGINII

iN nnHITECTUnA

AvAnd volume tridirnensionale, gi arhitec- Prima intAlnire cu imaginea dezvdluie de la
tura e alcdtuita din asamblarea unei infinitdli de
imagini, corespunzdnd tuturor punctelor de inceput destina{ia construc!iei: templul are
vedere posibile in care e plasat spectatorul. coloane, biserica are cruce, moscheea are

Doar filmul oferd o vizionare completd a minarete, primdria are turn etc.
unui edificiu, dep5gind posibilitSlile omului,
Ca gi in cazul unui tablou pictat, silueta
prin prim-planuri, plonjeuri gi contra plonjeuri, clddirii (fonna de ansamblu prin liniile
principale qi dimensiunile ei), ca gi acordul
vederi din elicopter etc. cromatic dominant ne creeazd atmosfera
sufleteascd potrivitd pentru receptarea
in realitate, creatorul cladirii line cont de
mesajului.
abordarea normald in prezentarea pe rAnd,

gradat, a principalelor ei aspecte.

DE LA EXTERIOR LA INTERIOR

ul $i in arhitecturd, ca gi in sculpturd, imaginile sau chiar toate laturile 1or. Sd ludm de exemplu o
care compun edificiul se descifreazd pe r0nd.
.l casd ldrineascd.
,,lmaginile-cheie" sunt cele care atrag aten{ia
il Casa cu foigor din satul Maldaregti - VAlcea,
privitorului in mod deosebit, fbcdndu-l sd se din secolul XIX, a fost transplantatd in Muzeul
r,ll
opreasc6 in loc. ObligAndu-l sd le parcurgd intr-o Satului, din Bucuregti. E o casd obignuitd de deal,
iii anumitd ordine, arhitectul se compofiS ca un
din Oltenia gi Muntenia, cu dimensiunile
gi regizor; el traseazd ,,drumul compozilional" ca restrdnse la nevoile unei familii. Ca pe tot
€t pe o cale concreti pe care omul viu o strdbate
mergdnd, deplasAndu-se in spa{iul real. intinsul Rominiei, casa cu schelet de lemn are un
) Casd cu foigor singur nivel de locuit, ridicat pe o talpi din piatrd
. Fa{ada cu intrarea este prima imagine cu de rAu qi lemn, care aici addposteqte gi o mare
din satul Mdlddregti,
VAlcea, sec. XIX, care ne intdmpind o clddire. In oraqe, unde casele pivnild, necesard pentru pdstrarea fructelor

Muzeul Sntului, Bucureqti sunt strAnse umdr la umdr, aliniate pe strdzi, uscate 9i a butoaielor cu vin si {uic5.
exterior falada este singura compozilie exterioard Falada, accesibild, primitoare, poate fi vdzutd.
vizibild, pe cdnd edificiile aqezate in parcuri,
IE de departe peste gardul scund, nu e ascunsd ca in
grddini sau pe cAmp, oferd privitorului mai multe satele sdseqti inddrdtul zidurilor inalte. Fotma
Ittl generald a casei e de bloc arliculat din doud
iiiT,FI-//:^\r \\iE'------m_-\r- corpuri compacte. Centrul vizual geometric al
> Planul 6i elevalia :l-- l
qi ansamblului se afli la intAlnirea foigorului cu
tfi"--i"t-r- I
schitd axonometricd casa, pe cAnd foigorul luat separat are propriul

:^-E sdu centru, pe u$a de intrare.

Asimetria datd de agezarea laterald a

foigorului dd fa{adei un aer de liberlate qi

vioiciune. Pe verlicald se disting net trei registre:

labazil soclul putemic, apoi cerdacul qi deasupra

acoperiqul mare din qi{a de lemn, cu pante la 45".

Cu oblicele acoperigului nmeazd cele ale

scdrii exterioare? care pare a sprijini foigorul, ca

un contraforl. Cel mai important element al
compozi{iei este pridvorurl foigorului, care

deschide locuinla spre natura din jur. Balustrada

orizontald e ritmatd de stAlpii de lemn ciopli{i in
figuri geometrice (de la care a pomit BrAncugi in

multe din sculpturile sale).

Aceeagi structurd a fost transpusd in

secolele XVIII-XX qi in casele de orag inalte

cu2 - 3 etaie qi la care pridvorul a fost inchis

172

ELL

ll eJeJ uJ lopiedsuo pIELJez:u '.,91€rnc p"reuec" o tS
e rJELU reru elesuo uI 'ES€ru rS delnp ldsrp elSeinls

o-r€c €pel 'r:n1ed epulrdnc eJeclnc op uJeut€J
ll 'reueJq 1u rS rnlnco3 lnrnlug e\urgzeanuec €JJe^

(eua8urlns-epplgcnq) ppuq ul 'prqlun tS purutn1

li 0p elsEJ]UoJ ezeeoJc rcrur AIJeleJ ele4seJed
lt 'aurd1pu1 uI rJru 'er-u1ipI u! rorrr gdrsr.r p.rg. 'e1e1rur
ii
-rtap teu op IOJ EI luns eltdedg 'lnrolralul
li
ti '€leluozrJo ed eeur8erur

lt gzeoLuttJ uurSua4s rS €peJlsnleq 'urua1 op
I rrdlg1s e4urp eleln8e; culeuoe8 elueprqoseq

rl ':o,r.pud urp

'resec eSn €l ep eec a ataq>autBnatt ot'top o O

.l '(elexeue)
ellrnleJece rS ep:qe1 rzel rosr?c gleoJ pugq

'?lDruru )nq'ptlulop'Dplu?)

if#T-f; '1e eeunds 'arzaod pru)p/' oapilrDp alsg

' .1 L#*_f . 'soualartd |Lo1ttut,rd ln,taDDJD) rS rep (]urudes
re Inqrnr eceg rSl ollllueJ e;eceg) UMSIpnptNpul
,,., ,6i.,',,
'apJualsnz atds 'atLraaro a.tds 'aloloLnLtas
'u)tlpurouorz ofrqts o
a.,tds 'a11ru4 a.tds ntlp,ud:^D 'tnln):^a,Io!Id

sndo lnurstttsDl) Erurlqns'JSJuEuroJ rnlnles
ernlcalrqr€ ap tuso8prpul un 'elo1 Flcelrllrv

'llielnur prql 'a;epe,t EI et"sel ]uns

'eluelsrzer 'apqos erlcn4suoc ep olelerJel€;41

rS uncerd 'otfotala A punldueceJ l-ps utpcJecul 'gJoq op sed un ec 'crurlu
ps 'rerirzodtuoJ u-rnJctuls ourq reur eBeleiul
e rulued 'p8ee4u1 €sec leJrzrl rue ec gdnq ezeeLLtelle mproSro3i 1n1o8 rS 1nut1d 'e1ue1s€4uoc

'uulel uI leu luns un-rq rnlnutuel rS q1e Inlnplz elt.rolel
'pldeerp erurl 'rura3 e rolrJtunluoc Inueseg.(lze
r:n1r1don 'gugru op elEJJnl IJnlgsno 'reuppodso8
rS elnze,t g lod reut esuJ ep 1e31su) r-rnruee8 nc
e1u ie-rd ep r€ru oleo ale]oelqo gzee4sgd es

;

il

,i

rlSarnJng'lnlnlas,XInIX?'z]AnwS

'Joualur rS Joualxa
'€aJI9A

'rtsarPplEl,{ In}€s ulp

Josro] nJ RSeJ-.. )

Catedrala din Kiiln, cuM sE DESFAgoanA pnuvut- coMPozITIoNAL?
sec. XIII,
Pornind din centrul geometric al unel
refdcutd in sec. XIX cladiri, privirea poate fi dirijatd in diverse
sensuri, atrasd de principalul centru
) CoslN lo,txto compozi{ional in sus, in jos, orizontal sau

ill'll (1e14-1993) oblic, dupd cum e orientatd lumina sau sunt
Hristos Pantocrator, dispuse otnamentele sculptate sau petele de
biserica din culoare, dupd care centrele seclrndare se

t; Bogata Olteani, succedd ghidAndu-ne si parcurgem pe rand

5g 1978-1,979, loate etapele caldtoriei.

jucle!ul Bragov in interiorul bisericilor ortodoxe. de la

altarul care centreazd edificiul, direc{ia
qscendentd a rugdciunilor care se inaltd la

Dumnezeu este indicatd de turla, ca un tunel

cilindric, care atrage privirile prin lumina

ferestrelor sale, revelAnd pe cupol5 chipul lui

Hrist Pantocrator (Atotcreatorul).

Aceastd privire spre cer din interiorul
bisericii, exprimAnd aspiraiia sufletului
recules, a fost regtzatd in stilul gotic prin

indlJarea intregului spaliu al bisericii pe

arcurile ogivale, impletite pe bol1i, care au
fEcut posibile 9i vitraliile largi, ca simfonii ale
luminii colorate.

) ) CosrrN Ioe.xn

(7e1.4-7993)

B is eric s Sfinlii in ge ri,
interior, 1959,

Constanta
(distrusi)

17+

9LL

P[rou ilAX Jas

'ulnarldur/1N

'Dllnr9 alt\

IIY\VI^1I,.{V g

rb'Drvsv^'D )

-rorJaluT ie6{d14c!*&€*siei@

/p4saqlv aaallrsow > >

'rorrslxInaqu/E6+lgsII
'pautllv ttqnuallrls tt
j wlsaqlv 0aallrsol,N

l

j

i

'el€ouur eu eJ 'unlugJgl E gJrselJ eeullrzr^ uJ EJpeJUI es nu IAX lnlores

ollll sJds Jnp poJEd eJec 'cspoJaunluJ rrJeleS u1 erec) alr^t.DtuzlLt rauz E erueigpnrc o ec
rS Jprleupo rS eueocluq no 'oseoJocpJ rlrglugJ
reun lrunl uJ ledgs ind un €J 'e,rel cp elelz crede 'lueurgd u1 'so['ur rrtritr.tt[ Da.rD]uatrO
'aoueJSrLlros .ro1:1odnc e glerieds Eruolutu
nrlued nrBnla: un a ..Lluleqdur,{11" 'pr-upg"r8
plil-r3Jo re lruolJelur 'rrorlJsoru EJeJe urp J€op
Lt 'Dtlntq Dlr^ eL qplld eC '(auerluy ruelSeuaa eounrsucJs€ gcipul 3ul?[rlnsntr 313]3r€L[J I

CUM SE REALIZEAZA UNITATEA COMPOZITIONALA?

- Pnlatulul Lle ln Analiza compoziliei Palatului de la cu acoperigul masiv in care se deschid

Ve rsttilles, Versailles, de ldnga Paris, oferd un exemplu ferestruicile mansardelor.

falacla slrre ora$ concludent de coeren(d cornpozitrionald. Constn-rciia este compusd din mai multe
perechi de aripi care se retrag succesiv.
Construit in secolul XVll, de regele Ludovic
al XIV-lea, numit de curleni ,,Regele Soare", ingustdnd trecerea pe mdsura apropierii.
care se considera primul actor pe scena Franfei,
Punctul central al fa{adei il constituie
ansamblul a fost gAndit ca un decor somptuos,
f-erestrele camerei regale de la etajul I, care
reprezentativ pentru ordinea qi buna organizare, reprezintd astfel axul qi inima intregului

dar qi pentm bogafia gi prestigiul prii. ediflciu.

Venind dinspre Paris, calegtile de altd datd Cea mai expresivd pentru noul stil al

intrau in curtea castelului prin por{ile inalte ,,clasicisrnului francez" este insd fapda dinspre
din fier cu motive dantelate. Prima fa{ada
parc, care se intinde pe o lungime de 670 rn.
vizibila pdstreazd in mare rndsurd stilul Panerul. ca un soclu rnasiv. susline un gir

tradilional al Renaqterii din secolul precedent, continuu de coloane. ca o armatd aliniatd umdr la

j:rii.t.t,r,-'-_, O;,1 umdr, sugerAnd o ordine desav6.rqitd. Pentru a

) Planul palatului ;tn r1r'1 iri!i-t_-... rupe uniformitatea, grupuri de 4-6 coloane avan-
v Veclere in parc
i.i{.rr' :il.iii:r -seazd ritmic, la distan{e regulate ca gi ofilerii
IlJj
li defilAnd in fiuntea trupei. Acoperigul e plat, in

176 stil italian, mdrginit de o balustrada. Surpringi de

noutate, unii contemporani ziceau cd palatul
aratd. ca o casd care a ars (fira acoperig).

Trecerea dintre construcfie gi natura din jur

se face prin terase gi por{i largi. De aici privirea

imbrd{igeazd parcul pdnd deparle, cu ochiurile

de apd care amintesc de oglinzile inrdmate din

intelior. Interven[ia ra!iunii asupra naturii
salbatice se afirmd prin geometria regulatd a

bazinelor, a aleilor Ei chiar a rondurilor de flori
sau tufigurilor tunse in formd de con sau sferd

(vezi pag. 193).

in interior se implinegte sinteza intre

stilurile secolului XVll, clasic Ai baroc. Baroce

sunt supradimensionarea incdperilor gi
incdrcarea lor cu ol-namente fastuoase. din

LLL

*:ifL*ry

#

H

t

,:,
.,'
i ,ii

ti. l:'N*r,,K .e, 45*:$al

F ' ,l; : 4..:? | .
t:

I t! "t ?'

tl

i:l

rred ards ppejey I
''*,i i
,IIAX
3S

'sailurs]a\ al ap

Itllt1lr1d ..

!

' "rolzur18o uualuD > >

..

i

ep LE eJJrc rnlnlpled euecs ed pr-rele;drelur
1
'1r:uorsed Jolc€ un rS ere elur) rnle8el 1u rozr8ar
i
1 ep Inlual€1'rn1n;elrpueuroc eelelrleuosred
elSepurlSo sellresra EI ep Inl€le4 '(e,r1o51
el srnoJ ropurpprS lnlJrtrqru 'urug JI srlluqJ
1n:o1crd 'ner1 e1 srnol 'qre) 1e1suc lnr"rdord

Lr:gd lnuoleq ) ernJlsuoJ rS3 reurcol o-rec 'res rrllSrurut urp Inun
u1 ep elndnrcs pJqJ es€uJnlop o e1e3el elec ed

qdrqce o ep lulnoexg 'puetun €lutol rS eaunrie.r

',,JSrx3 rsep JSOpu9D" ep leunuop lelc rS nrluJ nlquesue un purnl€cl€
ezE-rJ nc pp)laut a.rdr^ap /tlstrcs'tQ eodeJuJ
ISI erEO segptse6l Inl Iu "IIAX rnlnlorrs Iu '-ro1r:n1d1ncs rS -rolunlcrd eerurilnr-u'gse1d
o-.rlur BJ 'plqJul rS purrd eJt?J JoleluelueJp€Juu
..zacuu.t3 JrselJ Inlrls" 'rrcodo lnlurds eJrJrrlpJls
e apedunl elnlonlls 'eaurpro o pcts€lJ
nc glurzerde.i 1e 'lglr? igcop llnut re14
'1erif8og rS auupur uud rrSndns euruop es

'JlJ'(lsruorsegord un ec Ernqo.rl a;ec 'ele8ar rri:nc rriplrcrlqnd ecgrceds)
pu€su€p rS 'e,r.rieq rarreJ ul rclrdnl e1 ep 'un1o-r zrloJq 'ernrurptll 'edunJs eleueluut

TIMPUL $I SPATIUL iN ARHITECTURA

CUM ESTE PERCEPUT TIMPUL

$i in arhitecturd, ca gi in sculpturi sau nelor supersonice, pare a-gi lua zborul in
picturd, citirca imaginii se face intr-un titnp fiecarc clipd.
Cu cAt o construclie addpostegte activitAli
lxai scurt sau mai lung, care se scurge mai
rapid sau mai lent, intr-un ritm regulat sau mai multe qi mai variate, trezind intcresul,

- s C aste lul Hunioz i lo r, neregulat, calln sau sacadat, dupd cut-t-t aregizat spore$te gi timpul de abordare. Un castel f-er'rdal
coilrasa in Evr-rl Mediu toate fr-rnc{iile posibile,
sec. XIV, Hunedoara autorul intAlrrirca cu spectatorii.
O construc{ie se parcurge intr-un timp real, n-rilitare gi civile, religioase gi laice. ca un

: Piramide, care poate fi constatat cu ceasul in rnAnd (un adcvirat labirint, ascunzAnd gi incdperi secrete,
iar parcurgerea h,ri transmite gi azi vizitatorLtlui
mileniul III i.H. ghid de rluzeu igi cronometreaza Ei planilica senza{ii temporaie foarte variate, de la tcn-tpo-ul
Egiptul antic
vizitele grupurilor) dar resirn{irea subiectivd a ritmic al crenelurilor de apdrare, la cadenp

timpului poate fi mult influenlatd prin mijloa- solemnd a salii cavalerilor, r-rnde sub bollile larg

cele de crealie plasticd folosite de arhitect.

) v EtRct SAAtilNl-N Piramidele te conving prin volumele lor cd arcuite aveau loc ceremoniile. la spa{iul ocrotit

li Centrul companiei TWA stau gi vor mai sta neclintite multe milenii, pe al capelei pentru rugdciune, r,rnde timpul pare sd
de la aeroportul cAnd aeroporlul Idlewild, din New York, avAnd se fi oprit in loc. Este evidcnt ci mullirnea
o siluetd aerodinamicd aserndnitoare avioa- contrastelor, asirnetria, frAngerea planurilor gi
John F. Kenneclv,
Nen,York

.

a

.l .,f,;{:i*.., ". **;t-"*'.
-
,ai;st.{f ..._

*.1{.$#

1j"-,4

idl

l accentele surprinzdtoare sporesc inevitabil

il; imprcsia de ac{ir,rne dramaticS. pe cAnd o

t"H compozilie linigtita sugereazd rcpaosul.

IBB in Mtrzettl Gtrggenheim, clin New York,

Ir$ arhitectul F. L. Wright a organizat vizitarea

tiE lucrdrilor de artd pe un traseu continuu, dind
cladirii forma unei cochilii de melc. Din calca
"lr
vizitatonrlui sunt astfel inlaturate toate
178
obstacolele pentru a nu-i intrerupe con-

centrarea gi a nu-i abate aten{ia de la picturile

gi sculpturile expuse, care cer fiecare un timp

propriu de citire.

Exteriorul muzeului a fbst modelat la fel. ca

o panglica in spirald, cornpletatd, pentru

contrast. cu cAtcva volume geometrice statice,

blocuri dreptunghiulare mai mici sau uai mari.
Culoarea alba qi netezimea perefilor f-ac ca
intreaga construc{ie, tnasivd gi complexd, sd
pard o jucirrie uqoard, pliatd din hArtie, cum

sunl celc lictttc de japonczi.

6LL

'alpqrnJ avrroJ nJ rrldrull

Inlrnpls n4uad salE re|.rl JnJSounJ 'leelupoltnieltdt.lrnallsurIS'f,IVLLnrSeurupJoJlpo€rpnlstsrueta'rplro€u€I[nlprllsVunISJaurrlrlquoru8rrurSrapzrnaplruaplrFqrrreC
+uon E'nPs Inlql€l IE JEIrosP islred

igOt-Orct) uaurrc€S orag

'()rol.

Aa.o\ LIrp'urraquoS3n3) aaznu nes (od1o1 urp 1a,tadu.t1) rJnlaloq'unorrq n4r-rad p1tt1s rS 1e1aut'leurre rLolacl urp
rrnJolq e1 '(gperser p;nleu pl eararrpolur nrluad qzeapald arcl
ad ap eser ut ur) ur oluf,ol aierralprrr urp ciurnrol
el ap /rol rarjrunl aleldepe 1ra1lad 'alpuel nirn.r;suor ]Bar) V uE^rTInS rn1 1e lodnstp 'uuJuaure +rellLlrv

GSOt-ZgSl rqglrM pdoll >IuErJ

w

$

eruuds 'oPqlrg /6657

tu! La LIua 33 n il1lna zntrN a
pttlol,raJul 0J|1Js

^rHsD O C )

!
;

>[roA r\\aN
'096L-9r61
'LuDquaSSnt

ltrazflw
JFrDruM'"I J

,l

"_l_:---
'.

RTTMUL ix enurrncrunA

v J-ti,t\r-L rts CL t tLt tr: O nrigciirc se clcsfirloalli c'rri /l'er,rr', in sult. piatni al alhitccturii gc'rtice din sccolul X\.
(Fl B.\ rrr,\\ ot't t'ottlirttttl, cu un iurullc ritnr. Pcrcepcrea clenrrnrincl Lrllinra ctapi a stilr-rlrri: goticul
ttntti ttrt'tt tlelrsupllr Lurtri Pci:'r1j c l)cntrrr plir ile
5 a I a ogl i tt:ilctr, 173J, llamboyant.
ulr er cninrcnt rrnic. ,A,sintetria castelclclr
A rralicnburg, ('trrhclt, ct.s itttalriL'c ttlt' t'urrrttltri care crestc
nrcdicr,'alc. ale cirror lirrtiticaqii crau adaptate se rcgdsesc in toate ornaurentcle scLrlptatc alc
\r tlrPrhl'11f 1119,
slincilor sarr rarrrilor'. suscleazir izbLrctrri si stilLrlui rococo. in care vceetatia cLr frLrrrze ;i
\{ ilncht'n flori pare a cotropi coustruc!ia. atirnincl pc
pauze inegalc.
fn{adc ;i pc balcoanc. pdtrLrnzancl in interioarc.
Stilurile anficlasicc s-au irrspirat intot- pe pcreli, pAnii pc plafbn ;i nrobilc. in ritrntrl
dcauna din lbmcle c1c rni;care ulc uaturii pe .jucaLr; iil spiralclor rrici" relLlate ;i in trilurilc

cale onrul nLr 1e poatc stapani. f-ot'uttr flat'tirii nrr,rzicii colrteurporanc 1ui Mozaft sau Rossini.
c'trt'e ottla a lbsl cvocntir in clccortrl sculptat in

'i,*

r'',' 1-z !-
l. "--:-'

=j|tt*., .

I
Ia
I

i

a

,d:.';':;;.

..) -\rttrrirr(,ritl ..:: .:=
l Ccsrr Milr), 1905,
tII; '_'-...+** : t\
Ba rctrlona _:_? o ryte.- --,:,a\ ,i

{flfryr*-*-ilga-r r
=*rffi-l {ffi#il{g}

) ) [-r Ct,tit,rctt lr ;t'.
1.1' ' l,;m
1.1,, Eco le-t ite- rntl ieust' , F. '
\'1arseillc,1952 \-^:..:
li tf
\..

t80

t8t

'Srradorr ad

ap esp.ral €l lenloJl e1 ap 'ropLjeds p pleLrori€J Ea.r€zrlrln urrd pjur,r ap ropjrpuor rS rourrp Flulclepu ,,lrnJol

.p purseur" €) XX f,as u! ourapour alrlJaloJ rcilrrnrol E cr€zrlpal ap ;o1aruo1lrur r: rS ropnlaj ea.rrurlap

EI rolg.rploll lrnqrJllroJ p'rnlnLusrl€uorirr-rn; [E ul?r)rlaroa] rS -rolrrd'pueria,rla aurSuo Jp zaJlrpr1 +ra+rLIrV

(Eqef-ZSSf) (larauuea{ prenop[-saIm{J) rarsnqro) af

'Luee8 ed es-npuuJeldu ep el€lJrp n€ia JoleluorueuJo esdrl 'eldurs

uLrBLLr nJ cBunle lgJ lEle Jnl urp Inplz e1 unue d'e1eyn8ar'ecrrlauroa8 ole[LroC' ec rlse 1d

plrrsdo^ -rEJEru 'rn1 rersurec EJlsEeJeJ euedep 1

cp qJseounJer rs-ps lnldarp pqre gs rnq3.D olepe urp rnlnusruoricEJlsqe rS rnlnusrqnc
J€ uro eJrJo PJ eaurisns Jess€,r\uepunH
ololuollrrJedxe ap purrcgeueq luuoriuuralur lrls
'eJEoSrqBrS nes nrqrs urp Jolrses ele eleJ rou el rS pJ sndurr e-s ..lnursrruepour" €-rnlJeJlqJe ul
oueuue8 Jolelr?s elespc olrAEJBnz luns [rnJ IeJ pl
'Jolq urp oluetupuede JolalrJeJrp pu€zundseJoo 'pcrleqJelu upuouad LrJ ptuees nc re[r

'elErJBA rJolnc uJ elep€ieI ozelcrd es sur1xo nr?-s 'XIX rnlnloJas 1n1S:u3s €[ Ecr;ourv
ur elrugde 'ele1a a11mu nc aleiurnooT 'r-rnJolq
ps :(0002-8261) ress€.,v\UepunH zeuer^ lruotild
€ru€ds /IAX ras u ep -roleJerlJec ea"ruJoLuolSe ur"rd rS 1e1duglul
op psndord lsoJ e plrqrsod ererpeurer O e-s ruonl rSeyacy 'urqr.uns arie;gur o op 'Jolsns
alulPurn{ Pnop e 'eunrcpdor8ul ep rol 1nco1 rS reruedg rolr8ar
l!' s' t uJa p o ut- t r^ o d D 4 )n a.t e piurpsSc,r 'e.rrlsgugur 'lDt,to)sg ulltuolDd InzeJ
'lr.lt,roJsJ Inlalad
vutlt)]:]H rc 'eged eunq ur 'leuruuelap e el€lrleuosJed op ur eJ 'eleuaqrl ep psdrl ep 'arDolpsDdo atJozuas'o

N\/n{-oclrol lc rol esdrl rS eol€]ltruoJrun 'elnosolrnc eurq eerd Irqelr^eur qsuJ Ep querrn eri:odo-rd ep qip.J o,runr
\/lsrlnvg Nvrl v >
elrJnJolq uud eiurncol ep Jolro^au € glsrldlurs eard piegu.rdns o ad sur1ul '1u1n3cr Intulr1
eLrorA
se,reLrorinlos e1'rn1nqo13 JoleSeio ueluluoleru '..lorJuoo qns e erienls" gc rS oziJdrns
'ugssv'u.t)Ilc\itH
rnl In+Jarold uI'gsrrJ snp nE oueq"r n elugler-r-ro1?y' ( 1n-re lnpou ee:pde JoA nu pJ y-npug;nBrse 'to7t1itttt1

gdnp rS a1r-ueu1 'ru 08'I Arlerilxolde ap ][eur ujo rnun el€ clec rnlnlolr,Lrrd erdnse gzeeuorice 'Sleur ur

'snaUJSutL>I Y ulp elr?,\rJep runrsusrurp Jp ]es rm BJSoloJ 'lzJeA riernsgru rrSed rS ec 1e1n8a: elelSug 'rrrelSeua1
rrieds uI TolsSero eleJ€ ur oleseld'ereos pdnp
ro1s1u1ed JoleJlse.reJ E BeJ rS uJ rlSecar8
3leluerJo eses nc ..ESeorp€J elPlsc" o esr^ eJec
.ro1e1dure1 JolaueoloJ EeLrnrso3ons'e,trrlodrurg
tersnqro3 o'I 'euptrrn runrsue[rrp s] elepode-r
JolrriJodoJd eaJezruorlrJu ep plEJnArsE €Ja 'uugru nc alelapour uc 'r3,re1 eqlnJ ap pttuoJ

'gleft18eu U e ep olrudep 'pcr1e1se €ale1l€J 'gdeta ur alSernpun pc e;ed e.rec '(erueds) €uoleJ-reg

gruud glseeJe uI 'ar[rouoce op rS ec (1euue ulp 'oltry tasD) epeip+ ed rpneg otuoluv

lnuoleq) IerJateut Inou ep 'leulsnpur lnserSo.rd lnlonreds ep rS ec 'rururoJ,rog ueile1r ln]Jaltqle
ep ple;e8ns $oJ E Itreru Jolt.tnlDt oa.ro:ttrry

&: ,rc *,*.6r,,9 'lV t

iiiiiiiiiiiirrrrrirtriiil:ierriii r, x i I x i t t, !?Yl f

*'i,,l,iil,,,riiiiii;,,,iii,1,,f:i::r,!,l?',1iIrI.:rLrrrro!. r r r s B ! *l

i, i,

""*,oinil tlr :r tr! n

{s Il!rna a

i

.4

J

SPATIUL TNTERIoR iN ansITEcruRA

ANnnE.q Pozzo Arn vdzut pdni acum cd in arhitectura, din animalul iqi fixeazd un anumit spatriu ca pe o
Plafon din punct de vedere firnc{ional, golul e mai impor-
Biserica prelungire a fiin{ei sale, Ei pe care se
tant decAt plinul. Dimensiunile incaperilor sunt
Sttrtto Ignazio, determinate de scara umand qi de activitdlile pe considerd stapAn. Antropologul ame rican
Edward T. Hali a studiat la inceputul anilor

1668, care le addpostegte (o camard sau o baie sunt '60 aceasti ,,buld de aer" personald, observAnd
Roma mai mici decAt o sald de bal) dar qi de ceea ce ca intinderea ei depinde de condiliile mai mult

comunicd despre locul stipinuh-ri casci pe sau mai pujin aglomerate in care a crescut
scara socialS (trebuie sd impresioneze prin individul. El a observat cd omul reaclioneazd
mdrime) gi in sfArgit de felul in care e resim{itd ca gi leul care triind in libertate in Africa are
annonia proporliilor dintre lungime, l6{irne 9i teritorii de zeci de kiiometri dar, dacd s-a
ndscut in captivitate, se mullume$te cu cAliva
inal{ime .
Articularea spaliilor interioare urmeazd metri. Locuitorii unei zone mai pu{in populate
traseul circulaliei pe orizontala (pe acelagi se lin la distan{d de semenii lor, pe cAnd cei
nivel. de la o camerdla alta, trecerile se fac prin provenili din orage cu mare densitate, ca
ugi, arcade, direct sau prin culoare etc.) 9i pe japonezii, sunt obiqnuili sd trdiascd aproape
unii de al{ii (Allan Pease - Limbaiul trupului,
verticalS (pe scdri sau cu liftui).

in reparttzarea spatiului, un arhitect trebtrie Polimark, Bucuregti, I 995).
Pdtrunderea unui strdin in spaliul intim al
sa lind insd cont gi de mul{i alli factori, dintre cuiva (cel mai rnic fiind de 15 cm departe de
care unul din cei mai interesanli este cel trup) trezegte reac!ii reflexe de apdrare,

psihologic.
in cadrul oragulni, pe lAnga spa{iul comun, provoacd stress, chiar dacd persoana se
v Bazilica Saint
l Apollinare in Classe, fiecare om simte cd are teritoriul sdu propriu stdpane$te (ca in inghesuiala din mijloacele de
I sec. Vl, Ravenna (casa, curtea, maqina, patul etc.), la fel cum transport in comun).

I

{ i.

J

,i 'tI

$i

!lrtJ {

I
I

Itl

*ss I

$ i"
if'
t::

i-

)
rlr

i'g

tH;fll

!!E

iiE
'iE

F

182

*-{.

fI ,e)4;,J. ,

"&-f.%.*,F"'TJ.V't"sta*..

jli. -g ge ...-

rgd't

i.

'd

.:

VIZIUNI SPATIALE

Viziunea asupra spaliului, aga cum se golr-rrilor delimitate de ziduri. Cercul qi
reflectd in principalele edificii inscrise in pdtratul, care domind otnamentele pere{ilor
istoria arhitecturii, este insi modelatd de mr-rlt placa{i cu mannurd sau pictali ca gi decorul

mai mulli f'actori, de concep{ia filosoficd, mozaicurilor sall ve$mintelor de mdtase, se

credinjele gi ansamblul culturii respectivei regdsesc in alcdtuirea volumelor bisericii:

comunitdli. altarul e o secliune de sfer6, turla un cilindru,

Iatd nurnai doui exemple ale unor biserici naosul un cub, g.a.m.d. Mdrginirea glefuitd ca o

creqtine, ilustrAnd stiluri artistice diferite. bijuterie vorbeEte despre atmonia nemdrginirii.

AnalizAnd pictura bizantind, care vorbegte SpaJiul baroc, expresie a viziunii catolice

despre celdlalt tdrAm, al spiritelor, am constatat insufld credinla cd intre om gi Dumnezeu existd

suspendarea reprezentdrii spa{iului (prin o cale palpabild, care incepe de la trupul real ce

aplatizarca volumelor gi perspectiva inversd) poate pipai statuile sfinlilor gi ingerilor, ii poate

ca gi a timpului, lird de care nu poate exista vedea qi intovdrdEi cu gAndul cum din altare se
v Vnronr Cetrp,cccto via{a pe pdmdnt. ridicd in vdzduh. par a stribate plafoanele
(1155-1s25) E, interesant sd vedem cum apare spaiiul pictate in ,,ttompe I'ceil" ?ndl{Andr,r-se pAnd
{r real din biserica ortodoxd. Construclia bisericii peste nori unde intr-o lumind orbitoare
Sf. leronim Ia lucru,

1502,

ulei pe pdnzd, care-i addposte$te pe credincioqi se serveqte de planeazd porunbelul Duhului SfAnt. Spaliile

L,41- x 2,10 n, spa{iul real pentru a le insufla perfecliunea iluzorii continud pe cele reale, sugerind
dumnezeiascd prin regularitatea qi armonia
SctuiLt di Sort Gi.orgio trecerea treptatd de la profan la sacru.

tle gl i S cl itn oni, Venetia

ii

rl

ll

ttil

E
E

itl
iff

184

981

LI 'rnl srieJocep 'ErirlodeJ e

I
I ]gcep tnlruJelqo € nlqulesuE ep EuuoJ llntu r€lrl eJeJ rS (ue.repe,t nc lnseJl IJ e]€od nu lEuolicunJ
ezeluoJ PS eceJ € ep Epoletu o dlrlll IselesB uI 3rl3€ld IoJ Jolpc [E) eAI]EJo33p ioleue JoJrun]
ltl!!t
elsl 'ltllkltzt^ar([Lut pLrDil^a '\sapl/ns !!fa!t D BUnUTOC eJrsnSUI O r€LUnU IJIE EJJer.UeJ I'IIOA

lr arbaprd ap o,ols'pLu o E, [eJlsE eJ€dE 'eIJ]e[rIS ' rupssrru esndns -IOIIUISEIII

H rS uc 'erirlede5 'eJadgou1 ulp €alellsteltp IJ Je 1eJ3€suo3 '-ro]€Luln Inlo}ldec uJ eliuelP pllntu
t{ rEur n3 Jol E.rdnse Udo [Io,\ 3u eeace ac

ll €eJrieuoalrls€oqaou-enppulgecSgeJzlllEeetJle[Jlolle,\ ts 3]J€d uJ eJeceIJ 'elrqoru ep eleurnu rs epun ap '9J3Iuu3

t; 2+gJE Je elllutLlle

lLli elurS€ur urp 3JE3oU qo IUIndIqJUI ou PS ur lnsol pqurqJs rsl n€s elle-rlul pJelUEc o

II iar ep ereo -Jlurp 'Ell€ tII 9sEc o-llulp 9lnrl as elellqol

'esrluepr elueruale 'PJelUBs rrrp euntiJod o e]gc

ellnu.r rpur purJdnc ele.lolJuJ e,\Iloul nc €IJed€Jp pugdnJo olo urp eJ€cerJ (eue?e:3ns-elJplEcnq)

n€s etss-r8 ep rcpld urp €neepod 'tt;n3reJ: rricunJ ollntu Ieut Iuru]uJ al€od n€s (.rolur.rop
ep nrcr^Jes un 'eun€cs ep PJnlIu-Ie8 o
ti purue^ep erreSe{ns ulp) erieupsop €qulqrs
llir aleod rSI oJedpcur ISeoecV 'Inl tljtsolol }I^IJlod

Inriuds EZealeporl Jolrelul ep eJnlcellqiv
'rnl Inrol el 0p lcerqo
rnunrcru eeJeseldep llLuJsd nu 3JE3 JolLlnlalqel

€eJ€ArllnJ'reJeluec EeceduJus uJ Ee.Il?lslqcuJ

a rriaugJlgq IE urles uI] 'a1€uos-Ied eprpdncoa:d

L] rS eeunrseJo;d elusldue und rS1 eraJpo eJdns€

lr rnln]lnps e €oc €l 'IJtlutute ts ti.tEc punpE es eJec
SaJnurer€l\ '€ruEA ur rn]nlue3s3[opE e Eec BI 'IlJp3nl nc 'tnlnltdoc

'pJs€auguioJ €Jeurec e[ ap 'eJ€qrutll3s eJes €IinloAe ls
Prelndo.l Plre
'euEtun liPtlleuosred e]gJ eluslu€lu€-IE
'a1nln7
t: ap rJnlsJ Eelel€ ]ot Plsrxo rnlrueuolicelo3 Iesec

e3-recJpcuJ €l e-rrls9uput 0p IeIlIqJ eell?lelJqos

el eC 'le uI gJlno es oJ Inleo € Eeulnl nc erieler

purnlp^Zep 'rereLuuc lncolirur uJ.retLlJ lezese nus
l€Jluec elelered ed sndxe 'i1oc un-.4ut ]IJpqInc
r+ oleod lnlud 'Joleloerqo tS Jolellqour e nrieds

ug uereseld uud pug-t lnuud ut 'tnlue1eco1
etuardue pguod 'eJelodutel uepaS IOun
gl€urlsep olse pcep :eqc 'aledpcul oJUO

'mlurp olelcalqo e1eo1 tS

rucnl op pJeluuc eleltzotinutu nJ I-npuIIJJSep

SIJe d' ]1J i'! tl'l ez nW 'uerodrueluoJ JeJnupJ un ed €c 'putleJ uqIilII

111 ul ultqlg pug3np€r] 'uttuo.tol lS od 1eSriq1u1

'ilEL'lelartt ut grn're;8 ns Ja.rnq lnuerure8 tS otccedte3 InUEII€ll
lalMr u! uuuonl'lg 'rnl €rnspur ed '1e ep r€Iqr glncq+ a

)t:lr:tc tH)fNstv pl€epl pruJoJ LrJ eJEc 'alSelorro lt eJec Inlncletu

ErlrqJoJ olse '(retsnq:o3 oJ lnlnlJeltqJe

erserdxa gdnp) lrrt,toT ap putinru o leJep llnut

r€Lrr ]lnlrl psur slse Inurures LUo eclJo nJluod

'('c1a xn1 ep ell\ nus tJnlsloq

Joun el? aloo r-ro JollJupq nes JolIIJpuIud e1e
rode 'royeleled eleueolus 'xe ep) Inlru€]rpu€tuoo

1nlsn8 ep urind ruLU nps llnut t€ut gtuees

puguri rS 1n1ue1e1 t-npugutt:dxe 'sotuotule

nlqut€sue un rnllsuoo eleod 'rolerocap

n€s loelrqJe rnun gluiurpeJJul 'EU€ Jp JJeJJnl

o r.1 eleod resEc rnlnJorrelur ee;eluery

XOIUIIJNI ECI VUIIIf,SJII]UV

CARE ESTE RELATIA

DINTRE EXTERIOR 9I INTERIOR?

U$I $I FERESTRE
Orice casd trebuie sa aibi o uqi prin care Problema practicd a uqii nu este atat sd se

circulS oamenii (uneori existd gi o ugi{d micd deschida ci mai mult cum sd stea inchisd,
pentru pisici) qi ferestre prin care sd intre aerul zdvordtd cu cAt mai multe lacate.

qi lumina.

il
) Jan Venr,rrrn

orN Drlrr,

Stradd din Delft, L658,

Rijkvn.useum,
Amsterdarn

E

186

L8L ?Ja eJeBBJl ep eJls€3JeJ) eJPJPdll ep n€s eJISIJee

ti op 'rars[rprrqqccess,\pu1l3I'Ue]ErE]IoIIplnnuusupdl es Ili€3uluoJ
t! pugJ InuIIJd
li €l
tl ur 6elaJlsalal IS el3 eJlul llqesoep nu-s IeJ e.I
'nes Ins€ro urp gperts o pugsliqlul'ueq ulp
il JeetUJeA rnl eJnlcrd uJ p3 ']s€J ep slrsdrl 'eldruts

1:. 'elsepour rJpJlur n€e,\e ezepuelo ezeqAJnq

i, rrsrlqndeJ eles€J 'drur1 rselec€ ul 'ptuJgs ep

lri rJnJJsc ep olnurisns sldru€ elsnJ nc Jolsulueop

ttti eeJeseJ] ruluad 3J€seJeu 'elqnp 'ueu eltsn ]e.t]

ll -s€d ne-s 'eeznru elrue^ep 'e1e1ed ellnlrl uI

tl{* 'rrsn pz€alunsul os oJec lueccu un so 'uocl€q un

tq re uJdns€ep Iunlue,\3 pug^e 'lulueueuo 1e3oq
'yeds uoluor3 ep pluuoJoJul IS eu"oloc n€s olllld
ti
-[ncs eJBueqc ep P]€JpBcuJ'E]€uorsuelulp€Jdns
t?
'errlaurrs ep Inx€ uJ 'lop€ieJ Incolftur
II uI Elezese eJe - slIqISod elenzt,n eleoeolftul

IB ell?ol urjd p]€rurlqns eJe oJ€IIIqou Joleleled
t5
E pledrcurJd eererlur 'raiuerg nES IoIu€dS
ttli:i
l; olate8er uI 'pplld ep IIAX-IIIX eloloros uI
lr 1*- &;l*{*s&,
li 'e \ nJodsJl rripttuni.ro:
lolrJqrueu e ql€rcos €J€cs ed oJ€iu€lslp ep
elepe;8 elpol rlr 1od as ropiedseo rS :opugdgls

pletJezeJ p[€JtunIJ] epeod el 'Joluo]I,llas e sop

ulp eeJ?Jlur ',,nIcIAJ3s ep" 'e3tLu esn e1 eq

'PSec ul elsatncol eJes I3c lnzE^
oU ps €eJA unc rS p,l.rlcedser ecode u1 ]eut8erut e

runo uSe 'tnlnola n Qpap! Duto,t o €J Elndocuoc e

eeJ€JJur eJrpplc eslJo uI 'DlotJos atD)IunMoJ ap

auruas alaTndtcuud utp"lnun plurze;der altSn

'pde nc piuuS elsed ep ectpu

es oJeJ plqoar patund ep rS -rep 'reg ep elelrr8

nc g1e:pde e;e liglec elreod 'nlpeIAI In^A ul

qSaJnf,ng 'rn1n-teleudord yn8ue.r nc leuoti:odo;d
lpu17a 4 t opoa41 lnazny',1 J€runu un '1e1ed un ;ut (alesec tttdoc pzuauesap

auil4dna(7 ail|I(I unc) unrqco t nes I qJlseeJOJ o el €esoloJ
'p.qsaa,n{ a7
prei ap gsec O 'utc 0t rInrIIX€tLI ep €eJopll{csep
J.cv'r'rvd )tocoaHl ^ nc 'rorur unlrloo tIIp pout n€Je ellJnluee8 11ny
Inloces uJ 'srlelnq ep IJnpunJ elexu luns erec
eluou'IIAX ras rrl Jog ap gseld o-4ulp ';olpugutese pout un-JluJ
gllnlgsl€ e llncol ep lesEc l?J]s€eJeJ 'w|uofiI
't,[trJJttz lt4olad > 1nlugJi';ornq rn1 e'rn.ter8 u1 'qurnld ep eeiar
o-JluJ esulJd e;o1ocrl1nr-u eiircpld ulp III€JIIA

eluluoru nere acrlo8 Jolel€Jpe]€J ele uaplqcsep

aluetu ur 'eoeo€ eq 'pueid EtuJoJ ep Icttu

rigcnq Joun eeJelp] lgcep €ollrured nu - eer€Uns
- relcrls ee:eurtqo rulued pllsoloJ EcIugeJ
'e[qoru er[EJ ul e]€luolu

uee8 ep rJnrqco el€llqclluv ulp EcuJ neesoloJ
uuurrod '(eulqJ uJ €o) Ieln nJ €sun eIUgtI

no n€s lueue8;ed nt asnlJuJ n€Je eleJlseJeJ

'rruopLLr ep drurl 'ttututnl EoJ€JJUI tulued

'(areqc ep runp8 ErilroJ

ur nES JorJelur ug q3.re1 reu 'p1sn8u1 rS gcru

g,g

#

g,#.i.
,!e':!'
ii:4ftl
€€E

f6i.f:iE#'F-

.-.4,r

68r

#

&{$

''&#a."-: n!. I
'a**
-.&+s.':.

trrueds '(er33o1 o) pyradocu psera1p3.re1 o sol ep elarlsereJ el ep) grp.,r ad olerelel oloo

'saJEusH ap UIPJIV ereoSEsep cey crds elSe,tr.rd a:ec epeie3 'teseo € '(gruels rS uocleq 'pluretrnlul uSn urp luuuo3)
eged pl1u1eec a4 'p-r1urd ur p1eld1ncs eperlsnluq gzeq ed mlueJ ulp leJ :aluzaSe roluntq8ttnul
'€i9 t
'osuolapl uus nJ BJEcs acnp e"ruo u1 lruoSrog tglul tze.,r Seto esJesJe,\ur nud qcrpoleu e 'etuedS 'seluua11
erdsurp pLIIueA nroolo8ctq e[ ep olec ]uns utnc
fn8ap) 'nupo,\oouuJg utluelsuoJ Inl 3[aouuoc EI€topul ep EIEoIV urp 'orIIotec llipyts;a,ttu11 upeiug
\/u]l.o) v] sc ouatcd piqJ PSul nr? IJsplqcsep aseolrlruJ IBIil eleJ 'azned ep rS

rs NosvrNOH sc '(qu;eseg retelnl rnl ESec e[ '€]Inqulnld eleuns-oluocJe ep EeJeu.relle utld'EcIZnur uI uO

'llD orl)laotJ ^ BOJIlspueIAl e1 pzeerlspd IEII es annt) .rolprrd ea ppuceueozreiceeuoErfZeceeLlrelulloJeopJplqo olsseerpllto'toepeepieelguoluntpallez

rS ee,te pJSDa"ratoQ nes D)snauutop nJurncoT op gied 'atitzoduioc ep cledtcuud elucutela
'rlseuprpi les€c olu elueuod
ernl]suoc aloJlseJal tS eytSn'ttreptqcsap eLuJoJ
-uoc eleur8r'to IEur alec eJlulp Eun else ndst.tcl
ecs€ouguror qleuotitpell eJnlcoltqJ€ uI uud rS ec '(erelSeuea u1 ec) 1e1n3e,r ulltJ un-Jlul

'elPJSn rS aplec elurynrni uI sluJ 'culeurrs nes (cr1o8 Inpls ul uc) ro,teu gdnp
-a3erd luns elelllqln pugc ed 'pleledr-ua1 gutlc
'le1n8areu 'ppsieJ ed .ro1 earesulduu ut,t4
nc eleuoz ur elue,\Je{ I€IrI luns ele[IIJd 'olrqeleplsuoJ IunISue[IIp ep tzutlSo

'ellJedos€eu'estqcsep a sDr al Joun EelEOrJqp.J €l rS .rup JoleJlse-IeJ eert8rgl
el snp e eJ eoeo 'elJlls euJnl e ep napecord
ri attnotloq urp nes 'St:edoce qns 'ln.toitoJ tS nou un lrsolol u-s 'IIIAX InloJes uJ illqv

ec 'elrlsodepe lotpr'td nes pdr't'td utp ellnlpJll? '(tou teu rnSts
luns rnl Lrrp €lrueu rS .rotralur eJlulp eJeJeJl ep
epriedg 'eruo,tpud 13 esural oauuoJlug . JUns r.r€Lrr rellr runlsueutlp ap alac) p.ilsuere3
ep plorls ep rcpld rrrril ep 1e3tsu ed etetctd
'(.rouedns luns (ftr13 p?ug1ep'e1ncr1q ul ep aler luns unr)

1nl'u1e u1 ep euele8 e1 pugd os-npueze.\e XIX IIIAX elolores ulp plrlls ed aleueocl

ESVUST rs sxvof-lvs

PRIDVORUL ROMANESC

in construc{iile in stil brdncovene.sc,
pridvorul te intimpind peste tot, ca o

imbrd{igare prieteneascb, invitAndu-te ca pe un

oaspete ales sd pSgeqti printre coloanele gi

balustradele de piatrd inflorite cu mdiestrie. La

palate (ca Potlogi), la mdndstiri (ca Hurezu)

sau la biserici s-au addugat la intrare adevdrate

saloane deschise.

Aceeagi larga respiralie a fost creatd qi in
interior prin inlocuirea zidului dintre naos gi

pronaos cu arcade suslinute de coloane,

unificAnd spaliul.
XV$lliI,indidnecceeniiinle
urmdtoare ale secolului
ce mai multd sculpturd

ornamenteazd. intrdrtle, bujorii qi lalelele care

se inldn(uie pe chenarele uqilor qi ferestrelor au

volume bombate, ca pline de sevd, iar printre

ele apar gi figurile unor sfin{i apostoli (de la

Biserica Collea, din Bucuregti) sau chiar
Samson luptindu-se cu leul (la B iserica
Stavropoleos, din Bucuregti). La sfArqitul
secolului XIX qi inceputul secolului XX, arh.
Ion Mincu, pentrLl a continua stilul autentic

romdnesc, a transpus foigorul qi cerdacul cu

arcade polilobate in construc{ii de orag. BuJbtul

pdeavpileion$oasel aRuoamKdisneielei flfafuEsxepsoezpilriaoieInctteartnaca-

{ionIanld de la Paris, din 1889. de /bte, din
clddirea $cctlii
Centrale
Bucuregti, Ion Mincu a grupat clasele in jurul

unei cur-Ji interioare mdrginite de o galerie cu

coloane qi arcade inchise cu geamuri. El relua

aici un obicei, practicat din secolele trecute in

locuin{ele de oraq, de a proteja prispa prin

panouri cu ochiuri mici de sticld prinse in cadre

de lemn.

in oraqe, prispa a fost inchisd cu geamuri

(cum se poate vedea Ei azi la multe case din
Bucureqti, de pildd casa Melik, de pe strada

Spdtarului).

Arhitectul C. Joja, in studiul sdu asupra
plasticii fatadei, vedea in aceastb lucrare a
tradiliei populare o cale de dezvoltare mai

deparle a arhitecturii romAnegti originale.
i El observa c[ prin realizarea pridvorului

t inchis in materiale moderne, metal qi sticld,

falada devine strdvezie, dAnd inTpresia de

,,spargere a cutiei", permilAnd aceeagi

comunicare liberd intre interior qi exterior ca gi

in casa ldrdneascd cu prispd.

t; Ior Mrncu (1851-1912)

it Arhitect romdn" fomrat 1a Paris, continuator al traditiei nalionale in ..stilul romAnesc", adaptat la constrr-rc{ii

r!I particularc (Ctrsa Lahovtrry) sau publice ($coala Centrald. Bufetul de la $osea). A fost profesol la $coa1a de

Arhitecturi. care a func{ionat din 1892 la Bucure;ti. fiind gi pleEedintele Socictdlii Arhiteclilor Romini.

190

L6l

I+5aJn)ng
'soaIodo,Lda+s

arLrasxg > >

rlsaJnJnB
,ZLBI

'Jnuaw tnl InuaH

fiIel€p /soapdotoals
aJuaslg

nrTelap

'otvo1o3o141 pwpd > >

SPATIUL EXTERIOR (c6Lteva notiuni de urbanism)

) ) ) .Axrorrr, \\'r,rrr.rr Lrbani,strurl esle ;liinlcr ;i ur.ltt tle a proiactct rezcrvat conduciitorilor. in junrl cdrLria locuirr
,yi c:ott.strtti loculirali noi ;i dc q lc sistemtrti:Ll
( l6li.1_ 172 r ) pe cele e.ri.s'tetttc. (Dicliortut.trl lin*ii r.otncirra^ poporul mirunt.

intburcureu pen/ru I 980) Uneori caselc oragelor;;i satclor erau
insulu C-ltheru,
l7 t7 Gruparea caselor, strazilor, oragelor, inqirate de-a lungLrl clrumului principal. Cele
mai rnulte bur_euri medievale s-au clezvoltat in
t\tuzetrl Lut t tr Paris plasarea zonelor dc procluc{ie. comerciale salt Europa 1a rdscrucea drunrurilor comercialc.
de locuit, au variat foarte ntult dupd situarea
) )v Palcul I'alatulLri gcografica gi evolulia in timp. Apiu'ate de zidurr gi tr-ur-ruri (ca Bragovul saLr

Vcrsailles Dc obicci apczili le ontcnc;ti s-atr stlrtor-rricit Sibiul). casele. construite pc lerenuri ingLrste. i5i
ridicau acoperi;Lrrile povAmitc. spri.jininclu-sc
N,lirriatririi. langa o apir cr,rlgdtoare.
una de alta. Prcferirr{a artiq;tilor Rer-ragter.ii
scc. XV In vechime erau prcferate dealurile care italienc pentm figuri -teornetrice re-9ulate.
simetrice, r,izibilc in clddirile pe plan central
v Ora;ul Pahlanora. clornirrau vdile din .jur. oferind vizibilitate gi
condilii bunc cle apdrare. ,,Act.o.s,-poli.i" (ca (catedrala San Piett.o, in proicctul lui
detaliu,1717. .1r'r'opole din Atena) inscar.nnd ot.tt5trl cle strs,
Italra Michelan,eelo sau Vilq Rotontlu, de pallaclio) a

dus gi la crearea Llnor ora$e idcale. cll coutllr

circular gi strazi in raze, ca Pulnctrtola. Unelc

oraie. constt'trite Pe tct'en \ iran. arr ltellrris o

trasare a planului de ansatnblu de o urarc

'* re_gLr lari tate. A stf'c I, Pclersburgu l, in tcntc i at clc

I.tAqg * Petrut ccl Marc in sccolul XVII. in vcderca
-gtil
5 dezvoltdni naritime a Imperiului Rus. a fost

e € proiectat de arhitcctul fl"anccz Lcblond aproapc

:ll ca o tabla dc gah. a;a cuut s-a intAmplat rnai
tirziu in Ncu'York.
:'lC
Estctica gridinilor. Felul in care c
€
apreciatir de cdtre locuitori rcla{ia cu natLlra so
a:n
vedc dc la glu.s/t'ct cu f'lori din fcreastra la
*,Eg grcitlinrt japone:d. micd de citeva palnte yi
pAna la part'ttl intins ca o pdclurice al unor
E

castele (ca Vcrsailles) sau oragc (Cc-ntral parl<

din Neu, York sau Grddina Cignrigiu. din

Br-rcLrreqti).

De-a lungr.rl tirnpului, srdclinarii-arti;;ti aLr

collpus trtctt'curi proiectate ca ()l)et'r' cla

ot'ltilec'trrt'ii, scLrlptand stAncilc, tunzancl

tufigurile ;;i amonizAnd piclLrral culoarea

florilor. Concep{ia lor a oscilat inrre cci doi poli,

clasic gi ror.nantic. definind locul resirrlit cle on-r
in lurnc. Regilsint astfcl raporlul om/univers c-lc

tip clasic in tcndin[a dc stapanirc asul]ra naturii,

aflrnratd la Vcrsailles. Pe tcrenurile mld;tinoasc

dc lAngi Paris apcle au fosr prinse iu bazine dc

piatrii sau puse sa lAsneasca in fantani eutezieltc

ca iurense flori rotitoare.

Vcgctalia a fbst ingradita in lorrrc

-eeometrice rc-9uIate. tufi;urile tunse in voIun.rc
de con. sf-eri sar"r cilindru.

192

s6t

*t*,*t* #$ w ttr

w '&'t

t$'*;";l:r'.en,;,:*. t1iaryl.\,) t)Itts'tit

fu, -*.r r:L:i: tlJlLra(t Da.tp)"rn(!ut/ llllJ]ln\ lnl rnlnclqE]
ln lepulll LH B3 'Jzi,rd"ilrs pielo pJlsllsAt-rcl

ulnlrl03 3"ru33r+ 1ll .rr?[ 'rerip IllltsL{.r 3d alsarncJlci

Ee.rc.rqJ 'lis3z3Li rLIJ !-r'l:].,\ Jp SF"rlrJJEd LrJ

.i,*,: rS uJ 'rnlnLUo Brlglr-r ep surle pJeel lrLr t:s lnlcsr3d

19Jrr1 '.rolrioLI l.lBS .roilLriod ruqluulclurr E plsJJSlp

uJ-relsnlu el rS rnln+enla.i il-Hrl3n.rls llJ-il?iuuaLU
El snp E t))tlDqlt?s'D"ullt1tt uJlrred Eslso8eip
'ErlSuV ur selu irrlr "rulAX 'JJs Lrr 'plllriallo
LUJ"UXJ uilrsnurn qns 't311c3.13 ll 31,tuc1 o Juop

|1rr.1o pLr ur3p r s Lr03' i nl-roclu.i lzu3s.r3,\U I g3 II ullLLt

-r)-r r?Jurpl'url? :)l3Lta ltt).tDd /fi 'e,\i,r]odLtIro

':alLtD.tf .)./rr1 [J3tq0 3p l[Lrnuep '3jl]o]uJLLillr.tl

irunriEi Iu rrapo ls3lu gzB3llrclocl grrsulr EalElrrlJ

-rtuV rrrp efuur:s,lacl pLrgSripJLrJ alrntuls

It

RELATIA DINTRE OM 9I UNIVERS

in decursul timpului. omnl s-a detagat (eventual doar aclapostit in peEten, sub cort sau

treptal de natura din jur, crednclu-gi primul strat in ciru[a cu coviltir) 1a locuin{a stabilii.
dezvoltAnc'l-o pAnd la castelul fortificat gi
izolator - haina , apoi al doilea casa - ,
a1'ungAnd in final sd conccapd oraqul modern ;;i
trecAnd de la traiui notrad. sub cerul liber.
racheta cosmicd. cu rnicrcclimatul ei altificial.

Progrcsul gi-a utmat cursLtl, sporind merell

confortul: incdlzirea a trecut de la focul cu

lcr-nne la calorifer apoi la aerul cordilionat, care

;terge dif-eren{a intre anotimpuri la f-el curn

ilurninatul rnodern poate f-ace clin noapte zi etc.

$i totugr nostalgia ,.revenirii la naturd", la
condilia fireascd gi cea rnai agreabilS a vielii

omenegti, se f-ace sirnlitb intr-o fbrmd sau alta in

toate stilurile care s-au succedat alternindu-gi

fbrrnele.

Arhitectura a inrcgistrat cel mai spectaculos

pendularea de la o viziune clasicd (in care ornul

a dominat natura prin raliunea sa oldonatoare,

inrpunAndu-i fbrmele geometric regulate ale

ternplelor grecegti sau ale palatelor Rena;terii)

la una anticlasici (in care fiin{a utnana gi-a

recunoscut neputin{a in fala for{elor nestavilite

ale cosmosului, s-a inchinat in fa{a cternitalii

divine in catedralele goticc sau baroce qi gi-a

impodobit cu vegetalie sdlbaticd saloanele in

stil rococo sau Art Nouveau).

Sd ne oprim la cAteva exemple de reaiizare

i *d' F{* x,r."{".-_/-r:'iS. a unui echilibrLr annonios a vieJii unora dintre
-t ' j ***1 #,::-* locuitorii planetei albastrc cu rnediul lor firesc.
E drept cd toate se afld in regiuni privilcgiatc,
,'.' {.L1"-*,,,,
cu clirnd temperatd (nici la poli, nici ia

ecuator).

in casa {drdneascd analizald intr-un capitol
r# precedent ni sc dezvdluia vegetatria din jur in
!'8

if*t deschiderea largd a pridvorului. Picturile lr-ri
Grigorescr-r au surprins integrarea fireascd a
fgfi
omr-rlui in naturd in viziunea sa poeticd asupra
&
&Hq satului de altiidat[ inecat in verdeali. hTsd la fel

cum portul popular de tradilie striveche ii ajuta

pe {drani sd se deosebeascd (prin fbnnele
cilindrice, compacte, gi prin culoare alb.

I negru. roEu) de arnbian(a vegetal5 neregulatd,
clominatd de verde, gi casele {drdneqti se disting
Id
de natura clin jur prin volurnelc geometrice
ffr:
&
&t

regulatc, cri ;;i prin albul ziclurilor vdruite. Prin

acordul armonios al volumelor statice. rczultat
rl iil al gAndirii ordonate, omul igi impunc hotdrAt
'l
"t ,l prezenta in naturd, orgar izdndu-gi construcliile

]l confonn unei scheme clare, geometric

:;
ii.N regulate. Spre deosebire de stiluri ca barocul,

194

961 'rleJol

vns 'erue,\l^sulrad rrruod urp uttlal ep euJEq tS rurrJnloldurJ urp

unu r€ag /9€61 a]€nl uJl€rd ep rJncolq urp 'pde ep sJnc srur rnun
'ppaJsal ed ap asa)
eJdnseep plnJlsrroJ 'QptnsoJ ad ap DSD) ur
-LII'JIUM 'I'J ^ elnleLr ur 3-relueldlrlr rs€oeJE lrJgurJn e lqSlla

Eruod€1 p,{o['I {ue.rJ ueJtrouru lntcolrqJE '9t6I rrl

/gAX ras'plurradur '3r€ou Flle ep ericunJ uI pqurrqrs

EJaItI€l Urp JOTJaIUI 3s Inlol 'elseluo es eeJeoH pugs Jer 'lueod
un nES (ouourelul) pl€Jrue^ plnlcrd o quJgle
'a,msll1x utp fqalad
1' yr4or-'t 1u tuttju yt a z n1,ntr es rS EZEOIn-rep os aJ€J g8ugl 'ereolnJ rS euJoJ
'009 | eJJ 'ouoluaTE)
uuocn'IeeeJenorJsLs}+rr?^o3.iltlon?dldpsulueed^xtsueunr-eJlldpu)rul(qecJeoooqLpo+oqJ4uuon'3r.i'tl€€EzlduueruoJJpe
' tztr r13 o ap frto tp z uVA
errElpd o ed €c 'rrnlerrS nc EIEAa[ ]e]SeJJ ed und
'vxH):-it\vl tlztau > )
o rS pzeelru o rulJoled uESnlgJ rrun JBr 'erureop

os '€Ju€u€LLr es purloSor e4 '(rr_ue1-e1 ep

lrrunue Jprilllu un--rlutp IrieJOd nes eneopod eqru
ps plelcero"rd a eJOrueJ o) reiurncol ,rolrrirodord

EeJrlrq€ls e1 rS alSa,tres eJec 'LLro lnun Eerulipl

rS ueurilpug ep eurloSo;',.rlue1-81" nc ledrcrirrd
nES ouneos
uJ glupqou e 'all€ur r:ndelnp

'eseur ep E:lrsdrl 'uzauodul usuJ 'uer-tplrolN rnl

e;n1crd op puliuru€':ldrurs'a.reinrq8ur-Lldarp

'eue1d eie3e"rdns Joun €oleJroruqu rS eeJulnlple

utp pllnzeJ ;opradgcur le lec rS ec rapeiel

lnlcedsy 'pluedooe pspJe] o leJlse eLrrlap oJ€J

'e;eurec reun E gurppr8 eJlgo ql€to] EeraprqJsep

nes eJeor-relur rolrrieds eeJerJen pueiruled'eurS

ed e1uesr13 'eteoSn lrnoued urp luns rrie'ted
;er ynSrredoce urisns rzuuB e,teleo JuoC

'aSmorcrd ed qrurftrds

'pseur ad pAuJ o ec elezeSu cJSO rJ 'luerugd

uI EtdUUI eriepurg eJe nu ESeJ 'Arseiil Jetlrqou

nes p;1erd ep Llnprz prq; 'eluoSn rrfcnrlsuoc

undlur 'ruec1n,r nc eletesa.rd euodtu elalnsut

uJ ellroAJe{ 'luuurud ep e leJnrilellnJ

'nrpellr e1 rupldepu eeunrcdelaiul urp p]lnzo-r

pcrlsr],re eeJrqJl oJEJ ur 'eJnleu nc reriele.r

Ie leJrLLrpE reru rS lnosounJ rplrr IeJ lnyduexa
gl€ropul prEJ atsa gleuorirpetl uzeuodelese3

'JSeuc^oJu€lg lnlrls

urp (nza.ro11 ec) rlSalisguullr nes (r1Seuaro15

€o) rlSe;eroq '(ereoSo?op1 €r) rlSauuop

_rolr_rrpql3 IE nose un ]uns ale 'rnln3€plcc rE
urlel ur lietdlncs rrdlgls rS ,roprilodord eiuuS:1a
urJd 'orlrru€J op ,ro€ un n€ 'ruqi elrunr8sr
ol€ol urp '1es ep aleuorirpurl elesec '11eug

lnSr:edoce rS Arsuru lnloos ollut etrJpqtnJ

'eorsu[J reue erlnll€J rrJ erJcsur es prelndod

pils€ou pJntoeltqJe'elelnBerau'e3rrloLUrse

'oq-rnJ re aloruJoJ no 'u1utn1eu eriele8a,,r,
ep eleiuengur 'nBeAnoN UV n€s InoJoJoJ

CUM ESTE VAZUT IDEALUL UMAN?

I v Fnraonul Kefren, Potrivit viziunii asupra relaJiei dintre om 9i aprorimativ 1,80 m. MaSino de loc:trit era astfel
univers, fiecare epocd $i-a consfuit un ideal de
hnperiul vechi fiumuse{e, infbligat in arlele plastice dar transpus calculatd ca gi un automobil, ergonomic.
(mileniul III i.F{.), gi in arhitecturd, in primul rdnd prin acordarea
PrezenJa umand s-a mai manifestat in
baza lt, propo{iilor trupului cu cele ale construc{iilor.
Muzeul tlin Cniro Aga de pilda, arhitectul Leon BattistaAlberli arhitecturd gi in diferite alte feluri; aga de

v Tentplul hti Arnon explica armonia unei biserici din epoca exemplu, stAlpii de sus{inere, coloanele, au fost
Renaqterii prin aseminarea propo4iilor percepute intotdeauna ca substituiri ale fiinlelor
din Kanak,
Imperiul nou (mijlocul planului cu acelea ale unui om intins, cu capul uilrane, puftind povara construc{iei a$a cunl

mileniului II i.Hr.), la altar gi braJele in cruce figur6nd transeptul. linea Atlas PdmAntul.
Egipt Figurativr,rl gi nefigurativul gi-au luat locul in
in secolul XX, arhitectul Le Cortusier a
aproape toate stilurile, desluEind in allan{i san
lansat. modulorul, mdsurAnd toate dimensiunile cariatide idealul uman care stdtea 1a baza
edificiilor. in Egiptul antic coloanele colosale
locuinlelor sale penhu a corespunde nevoilor de
confofi ale unui om cu indl{imea rnaximd de ale templelor evocau dimensiunile nepdmAntene

a1e f-araonilor, fiin{e perfecte, legind lumea

rN,

I
,il

1',

*{

@F'

L6L

Pju€JC'uanou 'Jolel€Jp0lEc 1n1a1rdec ur e,\rsacxe eleuedurr rr.rrqopodurl
'udno lutL1s,AL1XJr'J,laAsSlfl
zallrelJ JrloD .., eeJEsrprJ €l lsJsnl n€ 'JP[rn ul Jglun 'eJE3 1nue.r3o-rd nepp.r] a)ttLtD taLLroA a/duDolo)
'rrJnlJolrqJ€ 1u iuepod llreurele
SIJI?d JolelseJq loluqtuetu eelelrJEprlos EI InpugS
lur L|]s.Lv, I ap en balfi o4 Lltg eJnp rolrJn,^-reu e €z€q e[ EOJedruS pugJ ed lmur:d 'cedoc ep rnlnrllJurul e aJecgrnosrad

'AX les'F"rnlErurur 'e11eur e1e,tr3o olr.rnJJe rS ec lr8unle rS crlerriqns prelc reLLI E0J ugrup-r rnlnuorelqcoJg elaprl€r_rsJ
'ultqnaluow ap 'pl€epl gur?utn eruSriq;u3 no rcrSololrur rrez n€l
'ueJodtuoluoc ueurn Inleepl el leuod€.I
puaua>I ull lllLutN ^ > -ueze.rdar - eoruor rS ecuop rltata,tB a1a'>
11 eleocl trloB lolncrcso/'1rt,r1so1td rS rerq3
'eueorpels ed lu.rrurpe 'ro1e;eorcrd 1ry,rg,t ed
'Puuds
lEOrprJ 'eriqns dru1 nc rnlnlseuuu8 rupSrjgug
glatuep ep Introfe e1 pugd rolunlelrdec rolrrnJ e g,trlerr8gau a-raundsuulJ o nEJe 'Sruul un ec
-erleJ EaJezrluldu uud rrioltlort1tttds eeJeolp.J
uJ ee]€lrl€iod-roc 1np:srd e,-tl eLnlLtDZrq pt,tv RZeqEI eletiqns 'apuncs 'aLrDlaJ) apuDolo)
'goel op rqJern nc 'JorllEH rairaz lndec
're3o1 rolrrnplEJ ele r-reundsue.rl
rJoeun ern8rl 1n1eyde3 'p4selal ual cp roleJlse
'rn1nsn3 el€ ollreurtueord eleleur u1 rS ec JrJurJoJ

'ILuu)uaasr\/Epll#'dalaul)lA uL)q

>>

Piua,TolC' 0lp8) u g I n rztlW
'sapttJ'ooE
'aupauV

usaaqp.rpdrul

.v'v Inteliol' al Ministirii PATRIMONIUL NATIONAL

\racarergti, 191 6- 1936, Dupa ce am pdvit gi am incercat sd in{elegem Cel mai aprig du$man al vechilor a$ezarl
BucurcSti ce ffansmit atAtea eclificii, rdmase in picioare, ca
prin minune. din diferite epoci ale istoriei, ne este desigur progreslll tehnic, in numele cdruia
.: Mdn.istirea intrebim: cum le pdstrdrn iu continuare?
,,factorii de decizie" lipsili de educalic artisticd
Vdcdregti, €-. * ** sacrificd deseori trecutul pentru comoditatea
1916-1936, Bucureqti prezentului (dbrAmAnd de pilda constrric{ii de
.,Kl&*
valoare pentrlr a lirgi $oselele).

Comunigtii, trecAnd peste protestele spe-

cialigtilor, au demolat monumente nepre{uitc,

culn era biserica mdndstirii Vdcdregti, din
secolul al XVlll-lea, de o armonie a propor-
liilor rar intilnitd, ornamentatd cu scr-rlpturi in
piatra gi picturi murale de o calitate excep-

{ionald. Tot ei au distrus centrele istorice ale
unor vechi localitali gi inten{ionau sd inlo-
cuiascd gospodbriile sdtegti cu blocuri lipsite

de confort gi frumusefe.

Nici astlzi insd, primejdia nesocotirii

valorilor na{ionale reale nu a trecut cu totul, gi

orice cetd{ean aytzat ar trebui sd fie atent gi,
rnai ales, sd reac{ioneze irnediat ce vede o

nereguld. Aqa de pildii, multe clddiri de epocd

gi chiar biserici qi-au pierdut pr-rritatea stilului

inilial prin instalarea unor ferestre de tennopan

standard, liri a se line seama cd acestea pot fi

comandate de orice formd gi culoare, irnitAnd

pe cele vechi.

Forul care are datoria sd vegheze la buna

pdstrare Ei conservare a acestor bunuri este
Oficiul Na{ional al Patrimoniului, pe a cdrui

liste sr-rnt inscrise majoritatea operelor de artd

qi arhitecturd care ne reprezintd qi cu care ne
mdndrim. Acestea sunt ocrotite prin lege, care

interzice orice intervenlie asupra lor, doar

specialiqtii avAnd voie sd le intrejind qi sd le
repare, pe baza unor proiecte aprobate de
forurilc competente (legea nr 422 din 18 iulie
2001, actualizatd 9i completatd in anii care au
urmat). Calitatea de rnonurnent istoric este

marcatd printr-un insemn, iar desfiinlarea,

distrugerea, profanarea qi degradarea se

sanclioneazd confbrm legii.

t98

66t

':' .-id'$*:::9'!:a',:+.t;'.-
',.

rlsornrnB i698I g.
'ueurv ropoaLII
lnaznt\ urp JorJalul ffi# 'F-

,.';,#ir"ry t

"t'.

I
I

I

I

I

11$a:nrng'6991 'Jerlrqou ep eserd e^eles
'ueruv Jopoaqf
lEldlncs e-rS rS 'uecalled Eeppp rS elrJElcnl
InoznIN v €eundxe rSJ oJ€J ur 'lruarlele rS ESeJ JnSurs

lelJsroJd e-ls I3 'ur?rzrred rnlnuolEs Inlepou

pdnp 'gier,r. uI rolrtSrge el€ nirzodxe eleurr.ld IS

]€ls ep neznlrr InurrJd 'rlserncng urp euv-elleg
ep gleoJS e[rrJd ]erellrelur V 'rlseugluoJ II-InlJId
euuq ed ep eqle elstod eteot eldun ps 'poIlsIU€

eleLt ezazrueS.ro ES 'durr1 rSelscu ul ']InppJls
e-s'3[uurSrJo ep ejeole^ nc elecr1dtl1nut

rurS€ur JSOugruoJ rnlnJrlqnd purJeJo

'.ro.ter8 1nu-rud lsoJ e IS 'eueoLu t"tnleu 'ue8

ep euo3s 'eJuolsr rrirzoduoc 'e1elgod 'sndy
ur eluArllnc elrlnue8 eleol ur rrnolq4 lelctd
e IO 'sr.rud ul l€[LroC 'ueluo]O rnlnuedrul u eac
e.rlpJ €rnllnJ esesurdrul plolJBuuJ eJllnprluJo

eulq l€LU rS Iocos un oJ pdnp ' .edorng

u1 er1ur" u ep 'elsrldoSed rerierar-ra8 rnlnleapt
ES eeJ€lr^rlJ€ gluo] urrd lcejrad sundsgr

p (168t IEBI) rreruvropoeqJ'relndutoc prql

rS uo3e1e1 q.lu1 'gculcale purlunl prqt tue8ele
rerqc rS lruqr] rpJ] eelnd es pc rzelc ES oul^

ri-nu rS 'eal-XIX IE InloJJS ul rJJolur el 'quv
ep yeuorie5l lnaznl\i op rrrup alsad 'releltdec

IrulLrsJ uJ 91€l+e 'rnlnlsruP €sec puglrzln

NVIAV UOCOIII]J TNEZNI/{ _ VTVIUOhIEN VSVf O

APLICATII - SCULPTURA

) v Iotr ItttMESCU Analiza plastici prin comparalie . Ce sugestii transmite de la prima impreste
prin silueta de ansamblu gi prin acordul
Mame uL copii, Ca o recapitulare, vd propun sd aplica{i cele
fragmcnt, bronz, citite, I;cand in joacd schite. cromatic dominant? (de schilat in cAteva linii gi
propr ietntcn a r tistultLt
Compardnd intre ele mai multe lucrdri cu pete de culoare)
v Lucce on ra Roeete acelaqi subiect, vom deosebi mai bine prin ce
. Care sunt fe{ele importante ale statr,tii.
Mailonna ilel Roseto, se distinge fiecare. Aqa, de pildd, tema
cerarnicd coloratd, maternititii, pe care am intahit-o tratatd in variajiile pe aceeaqi temd'/ (pentru fiecare din

Muzeul. Bnr gello, Florenta pictur6 sau gravurd in nenumdrate feluri, ele ..voCCmearsfeaecaeefloiciesncnhcteir{undltr9uciloogmeaponmoalzeizitldriiocsneaapl laimrcaeatdgl)irnniia?i

revine gi in sculpturd in reliefgi in ronde-bosse. frapant (mai apropiat sau mai depdrtat de
centrul geometric) de la care incepe drumul
Analiza plasticd va scoate in evidenJa
compozijional?
posibilitalile expresive ale volumelor. Sd nu
. Care e parcursul drumului compozilional
uitdm, in dialogul nostr-u cu imaginea, sd ne
indicat de centrele de interes care, prin rnodul
punem intrebdri ca:

.

[i'l:r:,,,ll.,,..:

,:tt,

*ais

200