Plutarh - Vieti paralele - vol.3 (Editia 1960) - scan

UKH

PLUTARH

VIET] PARALELE

EDITUBA $TilNTIFICA

NAOTTAPXOT P L TJ T A R

BIOI ITAPA,&AHAOI VIET'I PARALELE

III

NOTITE INTRODUCTIVE, TRADIJCERE SI NO E
prof. dr. docent N. r. BARBU

PIRUS

I,toTITA lAr?RODLiCTM

PirusL este un person'a.i istoric care treze;te i'nteres-ul
prin accaflii'utdnfeit',e'i,ncgietnp'oi iiptradtne,d'sefneicrtiet ldeesaaluee:netnuerrdg,ied-,adro;-d.
tttit
an
it";i
aiZnic,tloauetearaetnLp{udai.,r,'Ptei,inru;ias' ce2[snituedie.ie'n'st9efid'rel;iu1sr9acstndrtedcctlepcrpdirnriott'ercaui'peeinaLilmitaaetena;tueu-lepteLu-rasnocnararoe-l
d,e -pFriimu rang.
regele Epirwlui, ;i nepot al AIim-
al, Lzl,i Aeaci'd'es,
"pEiagdi,peti,u, tPuii:.ruEsLacaJ'posdttainssetaetatpteirnienE{pair pri,n proteclia regelui'
nzilitard sttb ordznele
lii-Demetrias Paliorcetes' Intimplarea a fdcut sd ajungd'
ostatic La curtea regeluz Ptolemeu, din Aletandria, unde
q cunoscut pe Ant{gona, iiica regine'i Bereni'ce, so[ia Lui'
Ptol,emeu, pi core uceast& o auusese cu Filip' regele Mace-
doniei,, mai^\naint'e d'e a se cd'sdtori cu PtolemetL. Aceste f apte
sint d"ecit primele tlintr-utt' lung sir, care Lasd',impr.esia,
nu i,storia n-a putut
c(t qtlwce pe scencL politicd' si rniLi'tard
o personalitate mui potriuitd sd ilustreze, gtri'n |nsuqiri'Le
;dcisia,raueirf,seLL&p,eacdenerusfsuiea.tstenlseiaame.p,uPeoeJniirniitzccedltaeslmeLLsepau-itaoinetAatcstigdisdcasa-edti'o'pc5tco&uilrenrmite,(,tictsdim&-tucarLapercieiLidb-saLAi'dnunetacotdiairgunirtoescnLaCuaum,opDrida'ecnremditricaepiin't'iplrdsiSaoud-ts'-a,,

zFCsua;le;irE;si;s1ec;,nAg1iiiinl9ns6ntee2dn,.voqeeum\rdoLaepa,iauvnd6oqionsti.cnnAhiqie.;uA'|nPntKeKfirirgo.iin,maeIg.gnaeeBtin',on1e'l9eb,l6o,i2scP.Hl'aiHirtsr,tti'osRdBi,,rio1,eeem9ndir2sogec7mhsR;etiLo.osunGmc,iheGgese,irciehle{Pidac'cih'ashiaertseercz5hteb-iea,ii'*s'

lMiinchen 1960).

B N. T, BARBU NOTITA INTRODUCTIVA - PIRUS

9.

pniF$FdADAP,apcL?Pnryoaia.oiul.oecir:toerfrt_r3:ftSoycfa;leunre,oiiiai?Daaostinopspce:dua,rtr_etr.nit.ctoeid-ls;iarsnaidrzd.eoriue.e-blgMengirteso.eeupFieCo9t,anSaDqsarugainciaactgr.iiouormel,eiu!eroarttApcs,taaslensaraidd"s,ccdstMr,.ePwg..t2uete.edeiraoiSmcmzilns.clp;a,liraleienitc,aosodeptai.Ltisiar,,.stcuoprcdptzIairtiameiu-eitntat-eielrpcaatdnaeAirocceOu{ea-pe_tire1gpbajtascirsrtcq.lLrc.iLcdac(ti;eaurdoAgiteitzrAocO,t..progie,lbtmisAe|srlc,ioniOonuutdntonlagcp{i,icttaituc.Cnaucn.lwiJ,uTutLlwtipColelo,tuoLpnotaic4urraciiartreao.reercdtrmlrrenergtmii.ulhteerccna,naodMacalii,aceastcgi.aus,neueaeiancicrateueunfpp-ctlIituiolartLagaslienieunoaigaireo',eudidsdi,upaianc.zic.i,dfciooe,i;odcobeam,ic"iznlius.taironruriaodti'pniiciesicil,.,nrodc;iu.di,tetra;"rdrdrf.pen;srdo;ci,;caJe;iioiiu,d;nrzle;Rr(;i;ra.ibitbiur;uur;in,so"itnwlcieener2slmt.ftuc;rrngniidrAie;ed_ae-0n_.aii^ mari,, Plutarh ne prezintd un tablou ueridic ul ytersoanei,.
uielii ;i actiuitd{ii Lui. Pirus.
'cdietitMpoerarsieoisnattneearqe;dsi amanictrdati.ulieaitsantteeeapinrelsucdiu, paPetii,{triuutdds..inaCeeabeiuol.gucir,eaPffurlualuptiae, raphzednt.atpr(ued-
calitdlile militare ale lui Pirus. Iatd., i,ntre multe altele,
un pasaj din care reiese li,mpede insuJlet,irea cu care.
Plutarh prezintd. calitdlile rd.zboinice ule lui Pirus. ,,La
ffLarea bd.tdlie de La lpsos, la care au luctt parte to,ti regii,,
aPtrriidoru.stsq,,taipnrlciendspbdideniess,tptarneddlurdLcut,i;rreanaJpnorsiinit tcdraeereJlua-i{pdst,dtdimttoeprair"ueu(i4tnz)d.faAcfsudeDmEeeimnsee-ac-
relatdri se mai i,ntilnesc ;i in capitolele 7 , 8, 77 ,
22 etc. admirutiue
relinutd admirafie, Plu,tarh afirmd cd'
Cu o abiu
Pirus era recunoscd.tor (9), doritor d.e qlorie (10). pru.-
d,ent (16), en[elegdtor (9). BiografzLl nu pierde din uedere
i,nsd nici deJectele lui Pirus, curft ar Ji,: dispreful fa[d. de
GGa\arI?Sz2rieap7roelirreejne.ndfcen8dcryacsrnedftctiaizuauc.uela.l$tficzil.i(wt:^nducncq,,r.ioeu.eecic,lrcfhtEacs|iaLeqmene;eriaTeirenCpnLlapCecdnoaaarloaautezjgrnuStigtliaatrnansediendnc,rsg,.ecauieteailesnseilsejua-uuaee;aiits.ttii-ysdo2rdipccqe7or.rqiiil.2etgr,tupp)rurauieetiea,e.snnoe(mra.liraacetpa-u&ILdcdai?nicetrMp.ueuuadrl&lesxco"se.ecpbtccodheZrlooapaidSrtlo;rwma.ie.ot"aniosr,dni.tddnaeiie.pr.ctneneietao.ib.iuc,cmiaqAc,uei"reai"taAtnadpd.t,id,n.nii.epo,{itmgatiiiilgrttairneri"tiuo"teiiiltin"saiissiiziiitiitcfu.:n'iA*,ai,-^ cei umili ;i Lingusirea celor puternici (4), Lipsa de deuo-
talnent gi capacitatea de a trd.da (12), perfid,ia (30).
Ace,stq era, in, definitiu, Firzts omul. Dctr Plutadt nu
se puteo. sustrage oqbi loigmafui,lepi odelitiac-.;iinardac,teaasattdi.tupdriinueinatdS,i
dinastul, f(rtd
de Pirus bio-

Eraful Joloseste cuuinte puternice care-i erpiimd. indictna-
rea fa{d de Ld.comia regilor. Iatd. citeua pasale semnifi,ca-
tiue: ,,EL fDemetrias] auea de mai inainte &numite di.fe-
arigt,aecuintermediabae*oiptcaeemulamnuPtdinrlitturnoudicncs"lscracei;rLuie;t-difnd. cinacudeisuicenpmlcidnmur.aenemzgtiedtoi.mllaetoor,ruat,elnrtaeaei"dcDiiinc(e7ndci)rdueL..rard.semc.iuaoin,em,,iinlnia-iitnc,r-iLaTuepdeeeusfcduasincltd,iieiLuraa,-,l
af"appretSecclieeririniindasYouripdar,taianeltourc.iroFnirowlosg, iFcdlu.taqtr,hi,cic_acodt.oe, obicei. a erpus nu este hotar Ldcotniei, qi nici Limi,tele care despart Europa

a fdcut ";;L;

I"l:;.t.oa,rt!au-:"p:.,nt:?i:t?z\ze:^i"u:t.nt,ua"esdntap"pcrrLtu,ue.erml?nLtDe,dna"timr.eot2n,(a,cnn1wttu..;ye)un.ntb,nstiotd,io.oa,sieaeqdzsderlruu{aaubdioti.-c.eiJdiaonts.urr-gyu_le;p.tlriHuleae,pniionfnsr,,et,ititnrcsno(cua3etere'irn)ci".,cpmoroep,oii,d.a.rsae"seLetuTrseiiriizfsidiiianLlitLaccept,efnnptio.;rea.,tlsruetine1oiitmiagercs,ispr,u"dhiu'1aninp,"s"tcie"nerrLn,iu-ia,ujn.icmeL"i(ri1srtiaetaf.,L)i-er"dgrilicn.'a)iet"i,_ de Asia nu opresc poftele, nI-L se poate spune cuttl s-(w
putea ca, uecini, fiind qi atrdgind,u-se, unul pe altul, sd,
stea linistili in situalia de Ja(d, Jd.rd. sd. sd..--ir;eascd nedrep-
td.fi. Dim,potriud, ei,, prin faptul cd se rdzboiesc rnereu ;i
de aceea au innd.scut obiceiul de a intinde curse .1i de
a
npi,n'(Lrucoiemdie-an, t,scedaaJrodle"nousnetsodcundpedez.i,oddrpueepprdtea.ctcehu.emEd,ieiiscipnuout aisnrottedco-intiftei rrddeezsbutool,ia,dtqdei

10 N. I, BARBU NOTITA INTRODUCTIVA - PIRUS r.1

lumea nlai buni cind poartd. rdzboi decft cend dqu ?,nqcti- ,,Prin crceste cuuonte Cineas L-a rniniat pe Pirus mai,
uitdlii ;i rdgazului pdstrat cu nedreptate numele de drep- mult decit L-a Jd.cut sd-;i schimbe h,otdrirea, cd.ci, pe de
tate ;i de prieteni,e. Lucrul o"cesta l-a ard.tat Pirus, cd.ci, ,o parte, se gindea la ce ui.a{d fericitd gtdrdsea, iar, pe de
stind piedicd. tn calea lui, Demetrios, care se restabi:lea gi, alta, nu putea sd renunle La nddejdea de a dobindi cele
rinlucpedrcoifimd asrdepb'uonadlds.,taaauildenpitu2tenraii juLtuoi,rucal reeleTntoi,aloter
se intrem,a ce riunea" (14).
in Atena" (12). Aceste replici pun uiu in lumind" intent,ia biograJu.lui
;i a trecut de a ardta cd Ia bazq acfiunilor Lui Pirus stdteau Ldcomi'a

Amtndoud pasajele etprimd., cu o m,are clari,tate, cri- gi pofta de a domni peste teritorii cit mai multe ;i mai
tica uehementd a Lui Plutarh Ia adresa regil,or care por- intinse. BiograJul ar fi putut sd subli.nieze ;i. altd trdsd-
nesc rdzboaie din dorinfa nesd,{ioasd. de a cuceri, noi, tet'i- turd a lui, Pirus rel,euatd de dialog: totctlul sdu dezi'nteres
'pttnooorliirtiaicqleiaXncaoprireor-ebi gleiranmtpeei.ni,Bg,eisoai gznrtuapJeaunlcresrlieg,zie.oasp,zdrd.e.r;emtceou2trig,nudse.dl'elI,aasroda.cszipbaeoleaciteu;i.l, pentru supu;ii sdi qi crasul sdu egoism. Trebuie sublini'at
cd Plutarh n-a Jdcut aceastd. subliniere, pentru cd nici' pe
el nu-l preocupa. sourta celor mulfi.
Am Ji., de asentenea, doritori dsdin;ttri,emdcienoins[tei leagmeinbtioitger.aDfuel Li,psegte din acest tablort al uielii lui Pirus seri,a de
Ttrin ,dreptate" , in, Iuptele .catzsiderente cu. priuire ln lzLptele pentru domnie ccLre a1r
remat'cz.t c(t Plutarh. insugi cade in uina pe care o criticd, urrnat dupd rnoartea lui Alerandru cel Mare qi care s-au
anunle in admirafia ytentru uirtu{ile ostd,;egti ale Lui. Pirus.
Dar mqres contradic{ie a lui Plutarh in prhsi,nfa ati,tu- prelungi,t pind in urernea, Lui Pirus.
Da,cd. absen{a incad,rdrii Lui Pirus in complerul de
dinii. tafd. de Pirus comstd tn admirafi,a pe care o are rde,eazali.tmddligeeqctoen, oinmiscceh, i.smobciqpluen;eirepaolii,nticLeuminincda. rae a actiuat ne
pentru uctiuitateu de ostaq, de om intreprinzdtor gi, ener- faptului izo-
qic, de curujos sJiddtor aL prirnejdiilor, ;i criti,ca pe care lIaetctcuurai,natterrdp.gredt.atoraerae.luDiamcdo.rabl.idogimrapflu.icl intdusanueeprpreliczii.ntdtdJaucne
.Pi,rus jwdecat in lumina tnarilor considerente de ordin eco-
o tace nesd.,tiosului spirit de quenturd, care L-a caracterizat nomic, soci&L gi politic, eL ne oJerd. in schimb mici tabl,ouri,

pe Pirus. in uceastd. pri,uin{d dialogul Lui Cineas cu Pirus
este cit se poate de elocuent. Mai, al,es semnificatiue si,nt
de uiald. omeneascd., in zugrduireo cd.rora se simte ati,tu-
replicile fi.nale aXe dial.ogului : cl.znea de umanitate ;i dorin{a de bine de care este insu-
Nimeni nu se uq mai opune, IfAluepi,ptiAtiupasup, tiuoursnulC.olmIaau,tcddui,udsueaCzpdial..e.dcddu,ascruincnnarspeer,endzaiitnn:td,p,ArPitcluuinntaacrihbCdulateruinndiire,eulaisi
este- obserud. Ci,neas, Jiindcd.
euident cd auind o astfel de armatd.,
uorn putea sd.

cuceri,rn Mqcedonia ;i sd. conducem temeinic Elada. Dar gi a lipsei totale de uedere, renunlase La uiala publicd qi,

.cind totul ua fi, sub std.pinirea noastrd. ce uom Jace?
P'iru:s, rizind, zice:
incetase sd mqi facd pol,iticd, aJlind de propunerile Lui,
zi, p-reaVobmunualuee, a;imnueltudotlinniugetesel;ii, ne uom ospdta in Ji,ecare Pirus qi de zuonul cd senatul are s(t uoteze inuoieliLe cu

n'r,ereu,, discut|nd. regele, nu s-cL putut stdpini ;i a porunci,t sclauilor sd-L
Atunci, Cineas, Luincl cuuintul, zice: ,,Ce ne impi,edi,cd
ducd, iar ei l-au purtat intr-o Lecticd la senat, trecind prin
sd. bencltetuim ;i sd. fim tn Li.ni,;te unii cu al{ii, dacd tor. Cind a ajuns La u;a senatului, a fost inti,mpinat de
intr-adeudr auem gi ne s|nt lq, i,ndem|nd, Jdrd bdtaie de 'ct,onlpdiuiint;riu, ,dieargsienneartiui l,L, usif,i,cin&drue-,seindceonpjurerz|nednu{a-\,LuLi-,ayutdsdturas
ca7t, aceste bunuri, pentru atingerea cdrora auem sd" mer-
gem pri.n singe rnult, pri,n mari, suJerin{e ;i primejdii,,
Jdcf,nd multe rele altora ;i suJeri,nd noi, ingi,ne?". o td.cere amestecatd. cu teanxd. Claudi:us, rdmini,nd i,n pi.-
cioare acolo, a zis: . . . ". (Urmeazd o scurtd, d,ar uibrantd"

da$'. d4.tzh.,, O/-fu gta

L2 N. I. BARBII

cuuintare, in care Appius dojene;te uehement La;itatea
romanilor, iar despre Pirus spune cd. este un auenturier
inqeldtor c(ffe propune rotnanil,or olian{a cu armata sa
i,nJri,ntd.)

d-arIaattdr.dgacdutomarzeu,ginrdc.ourituep, tiinbdtrl-itoateearpu;inecrueratjowtl,aLtiuti de simpld.,
Fabriiius:
,,Pirus l-a cinstit intr-un mod c'u tott-tl deosebit gi. incerca
sd.-L conuingd sd. prinzeascd aur, desigur, nLL pentru a-i
atraqe z;reo dezonoare, ci ca sernn de prietenie
alianfd. Fabricius a respins atunci propunerea, iar ;i de

Pirus
a rdmas lini;tit. A doua zi, Pirus, ooind sd-l inspdimi.nte
tl-oacnuctld-icni Fabricius nu rnui ad.zuse pind. atunci ureun el.e- 1 Se spune cd, dupd cataclisrn{, primul care a guvernat
a dat porwncd" sd Jie aqizat, pe thesproli Ei molossi a fost regele Phaeton2, unul dintre
in spatele Lor, in cei care au venit cu Pelasgos3 in Epir. Unii spun cd Deuca-
care di.scutau, cel. msi mo"?"e el.efalzt, ascuns d,u,pd"
poedrriaapse-raier.id$ici aat;,aiasr-aelJedfacnuttusl.i,, Iion qi Pira4, pdrdsind templul de Ia Dodonas, Ei-au strSmu-
dindw-se u.n seffLnal, dra- tat locuinla aci, in {inutul molossilor. Citva Limp mai tirziu,
ITeoptolem, fiul lui Ahile, a venit cu mult popor Ei a stapi-
deod.atd., a ridicat trompa nit Ei el acel linut Ei a ldsat urmaqi o serie de regi, supra-
deasupra capwlui Lui. Fabri,cius. intorcindu-se Linigtit st
zi.mbind, s-s adresat Lui Pirus, zi,cind: oNi,ci ieri nu nz-cL
irnpresionat swrul tdu nici astdzi el.ef antul,,,". Nu putem numili Pirizi. Intr-adevdr, Ei Neoptolem, cind era copil, era
adeudr si ;i, scurt nto- ppoiirieleclgititPimiriupseEci aaredai-tanauvmuet lceudLeanPairsusas, $i unuia dintre co-
;ti ce este ce este leqendd., in clcest
n'Lent, dar nu se ysoate td.gd.clui cd. e:rpunerec:, pe cit este fiica lui Cleodaios,
fiul lui Hy11as6. Din aceastd pricind qi Ahile s-a bucurat in
de simpld., pe at|t este de atrdqdtocLre si semniJicatiud. Epir de cinstiri care se aduc numai zeilor, fiind numit
Inserind. dialoguri gi anecdote, redind scurte tablouri
din uia{a Lui Pirus, uneori dra,mstice qi traqice, cllteori Aspetos in graiul locului. Dupd primii regi, se spune cd
cel dintii TharypasT a devenit celebru prin aceea cd a rin-
senine qdiepittooareteg,ti,i,nfuddcliwndindadimestereaaroeof.leecrpliiunrneoreialien,tr;i-,otnaat-i duit cetSlile dupi obiceiuri, scrieri Ei legi elenice blinde,
presus in timp ce regii care au guvernat dupd ei se ddduserd dupd

mosferd de targd urnanitate, PltLt"ailz, d,e;i contradictoriu obiceiuri barbare gi de aceea au fost mai Eterqi qi in ceea
;i, adesect superficial din punctul cle uedere aL analizelor ce priveEte puterea, vielii 1or.
de ordin, economi,c, social ;i potitic, izbute;te ca in yiata gi in ceea ce priveEte felul
Iui Pdrus sd ne dea o bioqrafie interesuntd. Tharypas a avut fiu pe Alcetas, iar fiul 1ui Alcetas a fost
Arybas, iar fiul lui Arybas qi al Troadei a fost Aeacides8.
Acesta a luat in cdsdtorie pe Phtia, fiica lui Menone din
Tesalia, care-Ei ciqtigase o bund faimd in rdzboiul lamicl0
s,i-qi cdpdtase un mare prestigiu printre aliafi, dupd Leos-

thenesll. Aeacides a avut cu Phtia doud fete, pe Deidomia
qi pe Troada, ;i un bdiat, pe Pirus.

2 Cind molossii au inceput sd se dezbine, au izgonit pe

Aeacides gi in locul lui au adus la tron pe fiii 1ui Neoptolem;

t4 PLUTARI.I PIRUS 15,

prietenii lui Aeacides au fost prinEi Ei uciqi, iar pe Pirus, duri, temindu-se de Cassandros, care-i era du$man lui
Aeacides, Ei pdstrind multd vreme tdcere, chibzuind in
care era incd prunc Ei pe care-l cdutau duqmanii, I-au rdpit sine. In acest timp, Pirus, pornind de-a buqilea, a apucat
Androcleides gi Angelosltz qi, fugind, pe Glaucias cu miinile de haind gi s-a ridicat in sus la
au tirit dupd ei, de
nevoie, ciliva sclavi qi citeva femei, care ddddceau copilul.
Deoarece fuga, in aceastd situalie, 1e era mult ingreuiatd Ei picioarele lui, ceea ce a produs la inceput ris, apoi mild,
au fost ajunqi din urmd de duqmani, au dat pruncul in primi- cdci dddea impresia unui rugdtor care plingea.
A1!ii spun cd copilul nu s-a tirit pind la picioarele lui
re lui Androcleion. lui Hippias si lui }deandrosl3, tineri de. Glaucias, ci cd, ajungind pind la altarul zellor, s-a ridicat
incredere .qi curajoqi. dlaindMue-glearpao, rluonccadlitsadtealienrgMeacceitdioinliian,
puterile Ei sd ajungd EluiiqGi-alaupcuiassmdiiinviilne. in juru-i, iar acest fapt i s-a pdrut
iar ei, cind fdcind rugdmin{i, cind apdrindu-se, au putut im- De aceea, indatd l-a dat
in seama
soliei, poruncindu-i sd-l creascd 1a un loc cu copiii lor qi
piedica pind spre seard, pe cei care-i urmdreau, sd inainteze. pulin mai tirziu, cind duEmanii i1 cereau. iar Cassandrosrb

Izbutind cu greu sd-i intoarcd din cale, au inceput sd alerge oferea chiar doud sute de talanli, nu l-a predat, ci pe
dupd cei care duceau pe Pirus. Cind soarele incepea s5
apund, erau aproape de realizarea dorinlei, dar au fost cind era in virstd de doisprezece ani, l-a dr-rs cu foltd
impiedicali sd inainteze din cauza unui riu repede, care armatd in Epir qi l-a aEezat rege. Trdsdturile felei lui
curgea pe lingd cetate, nesuferit Ia vedere qi cu nepu- Pirus ardtau o infdtiqare regeascd, dar mai mult infri-
coqdtoare decit distinsd; el nu avea dinli mulli, ci in
tin{d de trecut, apa riului fiind muitd gi tulbure. Intr- partea de sus era un os continuu, avind parcd schilate
adevdr, ploaia cddea din abundenld, iar intunericul fdcea
lucrurile qi mai infricoqdtoare. Ei au pierdut nddejdea de a prin zgirieturi subliri, despdrlituriie dintre ei. Se credea
mai putea trece copilul qi femeile care-l hrdneau, dar. cd Pirus putea veni in ajutorul celor bolnavi de splind,
sacrificind un cocoq alb qi apdsind uEor cu piciorul drept
vdzind pe nigte localnici cum stdteau dincolo de riu, i-au pe splina bolnavului, care gedea cu fala in sus. $i nimeni
rugat sd le ajute sd treacd qi-i ardtau pe Pirus, strigind
Ei rugindu-se. Cei de dincolo nu in{elegeau nimic din nu era atit de sdrac qi de obscur incit sd nu oblind leacul,
dacd cerea. El primea cocoqul, pe care-l sacrifica, 9i acest
cauza violenlei iEairzagoilmii ontueluinileriluegluini dq,i-pqiinpdiercdeinadu timpul, dar ii era foarte pldcut. Se zice cd degetul cel mare al
cineva, picioruiui drept avea o putere de zeu astfel cd, dupd
unii strigind,
reflectind, a luat o scoarld de stejar gi a scris pe ea cite
ceva in legdturd cu soarta copilului, cit Ei faptul cd tre- moarte, cind intregul corp a fost ars, acel deget a fosb
gdsit intreg qi neatins de foc. Acestea desigur, s-au petre-
buie ajutat, apoi a legat scoarla de piatrd qi, folosindu-se cut mai tirztu.
de piatrd ca de un proiectil, a aruncat-o dincolo. Cind
au citit deci cei de dincolo de riu scrisul qi au inleles
urgenla imprejurdrii, au tdiat lemne qi, legindu-le intre 4 Cind era de gaptesprezece ani qi socotea cd line
ele, au trecut dEini caolpor. i$mi,itdpineinPtiirmupslasree.npumrimeaulAdhiniletr.ePeei
trecut temeinic frinele domniei, s-a intimplat sd plece de acasd,
care a
ceilaili i-au adus pe fiecare cum s-a nimerit. deoarece unul dintre feciorii lui Glaucias, cu care fusese

3 Fiind ei astfel salvali gi luind-o inaintea celor care-i crescut, se cdsdtorea. Iaraqi deci molossii, stringindu-se,
urm5reau, au ajuns in Iliria, la regele Glauciast/*. L-au au izgonit pe prietenii }ui, au prddat banii qi s-au pus
gdsit Einezimndijlaoccausld1cour. solia gi au pus copilul jos pe pd-
mint, Glaucias a stat muit timp pe gin- Ia dispozilia lui Neoptolemos. Pirus, pierzind astfel dom-
nia qi fiind despuiat de toate bunurile, s-a retras la
Demetrios, fiul lui Antigonosl6, care avea de solie pe
Deidameia, sora lui. Pe aceasta, cind era fatd, o numeau

l

PLUTARH PIRUS 17

sotria luj Alexandrosl7, fiul Roxanei, dar, deoarece ei au ruri. Atunci Gelon, un om de incredere in ochii lui Neopto-
fost uciEi cind ea avea virsta de mdritat, a luat-o in cdsd-
torie Demetrios. La marea bdtSlie de la Ipsosts, la care Iem, salutind cu multa afec{iune pe Pirus, i-a daruit doua
perechi de boi de plug. Myrtilos, slujitorul de la vin al
au luat parte toli regii, Pirus, incd bdielandru, a fost de lui Pirus, fiind de fatit, i-a cerut sd i le dea lui. Pirus nu
fa!6, impreund cu l)emetriosle, a respins pe dqmanii i le-a dat lui, ci altuia, iar Gelon n*a scdpat din vedere
'care-i stdteau in fala gi s-a ardtat plin de strdlucire prin- jignit. Chemindu-l deci la
tre luptatori. Cind Demetrios a cdzut, nu l-a pardsit, ci ca Myrtilos se simlea abuzind de el. la bautur6" osp6{ Ei,
i-a pdstrat cetSlile care i le incredinlase gi cind De- dupd cum spun unii, c5ci et'a
metrios a incheiat fuen tratat cu Ptolemeu20, foarte frumos, au discutat in taind qi l-a inciemnat sd se
el a plecat dea de partea lui Neoptolem qi sd-l otrdveascd pe Pirus.
in Egipt ca ostatic, pentru e1. Fald de Ptolemeu, la vind-
tori Ecidindingitmrenfaezrini,esile-aluari dPtatot lecmureaujoscegar rezistent gi, v5- Myrtilos a primit propunerea, prefdcindu-se c5-1 aproba qi
mai influenta qi pcroenzveinnsta, tdalur il-Ga einloqntiinp{eatApleexFicirruaste. s$,i.q1eafiunldpeamhnaru"-l
zind ca a fost
,distinsd prin virtutea qi inteligenla ei era Berenice, pe ea
lui, I-a
nicilor, sub cuvint cd va lua ;i ei parte la faptd impreunA
'a cinstit-o cel mai mult. Era tot atit de dibaci in a se cu ei. Pirus voi astfel sd aibd mai mulli martori. doveditoli
.insinua pe lingd cei puternici spre a trage foloase, pe cit
era de dispre{uitor fald de cei umili, aratindu-se cumpdtat ai crimei. Dupa ce Gelon a fost inqelat in acest fe1, Neopto-
Iem, care fusese de asemenea inEelat, socotind cd complo-
'fEriupnrtuedaenftosint viala de toate zilele; dintre mulli tineri de tul este pe calea cea bund, n-a putut p5stra taina, ci de
preferat sa ia in cdsatorie pe Antigona? una bucurie a destdinuit-o prietenilor. $i, odatd, pe cind fdcear-r
dintre fiicele Berenicei:l, pe care o fdcuse cu Filip, mai chef ]a sora sa Cadmeea, s-a intrelinut cu ea despre acest
inainte de a se cdsdtori cu Ptolerneu.
lucru, gindind cd nu-l aude nimeni, cdci nu era nimeni de
5 Dupd incheierea acestei casdtorii, avind o gi mai
fa!a, in afard de Phainarete, solia lui Samon, care vedea
de turma de oi qi de cireada de vaci a lui Neoptolem, dar
'.iqbniu-naEdppfiarro,imcpu5er,naitatrurbaAcnnaitigsE5oi-ngoaiarsfeitiecnadqpeiatealStdumoriimjdloneciaei.tl o bund solie, qi ea, intoarsa cu fala Ia perete pe un pat, pdrea cd
doarrre. Phainarete, auzind totul gi fdra sd fie observat.l,
sd fie trimis s-a dus a doua zi la Antigona, solia lui Pirus, gi i-a spus
Cind a ajuns
acolo, mulli ii erau binevoitori, din pricina duqmdniei pe
,care o nutreau impotriva 1ui Neoptolem, care domnea cu toate vorbele pe care auzise cd 1e spusese Neoptolem surorii
sale. Pirus" cind a aflat, pentru un moment a stat liniEtit,
rdutate gi violen{a. Totugi, temindu-se ca nu cumva Neop- dar, aducind jertfa zetlor, a chemat pe l\eoptolem 1a masd
tolem sd-gi cistige alianla vreunui rege, s-a impdcat cu gi i-a ucis, deoalece gtia cd cei mai puternici epiroli sint
el, convenind ca sa impartd domnia. Cu timpul, s-au gdsit
unii care-i alilau in ascuns, trezind banuieli, pe unul de partea sa Ei-l indemnarr- sd scape de l{eoptolem Ei sd
,impotriva celuilalt. Cauza care l-a pus cel mai mult in nu se mullumeascd sd aiba o mj.cd parte din domnie, ci si
urmeze naturii sale Ei sd pund la cale fapte mai mari qi,
miqcare pe Pirus se spune cd a avut urmdtorul inceput. deoarece era o
Cei doi regi aveau obiceiul ca, in localitatea Passaron din oarecare banuiaiS in privin{a lui Neopto-
Iem, sd i-o ia inainte, ucigindu-l.
,Molottida'zz, sd aducd jertfe lui Zeus Areios qi sd jure,
Iuind martori pe zei, s-i sd conjure pe epiroli cd ei vor 6 Pilus, amintindu-gi cie Berenice qi de Ptolemeu, a
'domni dupa lege, iar epirolii vor pdzi domnia dupd lege. dat nr-rmele de Ptolemeu copilului pe care i l-a fdcut Anti-
Aceste jurdminte se depuneau, fiind amindoi regii de fa!5,
'iar i.rnpreund cu ei erau prietenii lor care le ofereau da- gona Ei, intemeind o cetdte pe !5rmul Epirului. a numit-o
Beronicida. De atunci, fdurind cu gindul multe
gi mari

2 - Vieti paralele - vol. III.

18 PLUTARH prRus 19

planuri s,i punind stapinire cu nadejde mai intii pe vecini, anumite diferende mai de mult cu Pirus, qi fdcuse mai
a gdsit ni.merit sd se amestece in treburile macedonenilor,
folosindu-se de urmdtorul pretext: Antipatros, cel mai rerr-rite inculsiuni in Tesalia, iar boala inndscuta a dinastilor,
adicd ldcomia, le fdcea gi mai mult inc5, dupd moartea
mare fiu al lui Cassandros, isi ucisese mama, pe Tessalo- Deidameii. vecindtatea temdtoare qi neinclezdtoare. $i,
mnicise,oEsi oizligeonlaiseDepme efrtraiotesl,ecsedriundAule-ixaanjudtroors,. Acesta a tri* stdpinind fiecare cite o parte din Macedonia, au ajuns sd
gi l-a chemat se cer"te pe acelaqi regat, iar dezbinarea gdsea qi mai mari
Demetrios acliona cu incetineala din
Ei pe Pirus. Dar, cum pretexte. Demetrios a pornit o expedilie lmpotriva etoli-
pricina numeroaselor treburi, Pirus s-a dus gi i-a cerut enilor Ei, invingindu-i. a }dsat acolo pe Pantar-rchos26, cu
drept ptatd pentru alianla Stymphaia gi Pararia23 din Ma-
cneadnoian,iaA. miapr hditionctrheial.drTiliendsruuplusae i-a cerut Ambracia, Acar- multd armat5, iar el a pornit spre Pirus Ei acesta. cind a
aflat, spre el. Facindu-se o a€llrteuqle:aDldedmeeciarilocsu,l a drumului,
abandonat aceste !dri, iar navdlind in
Pirus le-a luat in stdpinire, instalind garnizoane, iar pe au trecut unul pe ling5
Epir, a inceput sd-1 prade. iar Pilus, ndpustindu-se asupra
ceielalte le-a ocupa.t pentru Alexandros qi astfel a tdiat Iui Pantauchos, 1-a provocat la lupt5. Soldalii s-au nd-
din stapinirea Iui Antipatros2l'. I-isimah2;, el insuqi, deqi
dorea sd-1 ajute pe Antipatros, era ocupat, dar, qtiind cd pustit unii asupra altora gi a inceput o bdtdlie mare qi
aprigd mai ales intre comandanli. Astfel, Pantauchos, fiind
Firus nu-i refuzd nici un lucru qi-i indeplineEte orice do- ttnanim ::ecunoscut ca cel mai bun dintre comandanlii lui
rinld iui Ptolemeu" i-a trimis o scrlsoare pl5smuitd prin
care Ptolemeu i1 ind,emna sd renun{e la expedilie; totodatd IlIaa)ej,m1uEepittra5io.vsidn,adpr$rEiiniinPvdiirrtauezsjin,aen,aeplcdreidngiinpidnutetneliircgeieaunllndou.vipitrru:eorgvieiocEiani prin cu-
ii trimite trei sute de talanli de la Antipatros. Pirus, des-
fdcind scrisoarea, gi-a dat seama de procedeul necinstit pe Pirus
privinla

al lui Lisimah, deoarece formula prin care se adresa in vitejiei qi a indriznelii Ei voind sa-qi ciqtige faima lui Ahile.
mai mult prin virtute decit prin originea neamului. inainta
scris nu era cea obiqnuitS, cdci nu scria ,,'Iatdl trimite sa- printre luptatorii de fa!5 spre Pantauchos. Mai intii au
lutare fi.ului", ci ,,Regele Ptolemeu saluta pe regele Pirus"" aruncat cu sulila unul intr-altul, apoi, ajungind corp la
Batjocorindu-I pe Lisimah, a fdcut totuqi corpl au incercat sd minuiascd pumnalele cu megtequg si
pace qi s-au in-
tilnit ca sa depund jur'5mint, qi sa aduca jertfd un berbec.
un mistre! Ei un taur; berbecul a murit de la sine, aEa ci cu violenld. Pirus. primind o loviturd qi dind doud, una in
celor de fala le-a venit sd ridd, dar prezicdtorul a coapsd iar alta la git, a respins qi a rasturnat pe Pantau-
impie- chos, totuqi nu l-a ucis, cdci i 1-au rdpit prietenii aceluia,
dicat pe Pirus sd jure, spunindu-i cA divinitatea veste;te
prin acest semn moartea unuia dintre cei trei regi. Pirus Iar epirolii, exaltali de victoria legelui lor Ei admirindu-i
virtutea, au for{at qi au sfdrimat falanga macedonenilor gi.
s-a ablinut astfel de la incheierea pdcii. urmdrind pe cei care fugeau, au Lrcis pe mulli dintre ei qi

7 DeEi Ia prima vedere lucrurile pdreau cd au o oare- au luat qi cinci mii de prizonieri.
care stabilitate pentru Alexandt:os, totuEi Demetrios a ve-
nit indatd gi era evident cd venise f5rd ca Aiexandros sd-l B Aceastd bdtSlie nu a umplut pe macedoneni de minie
qi de urd impotriva lui Pirus pentru cele ce suferiserS, cit
fi chemat, aqa cd n-a fdcut decit sa-l infricoqeze pe acesta; a provocat o admiralie pentru viiitevdjiazussaerEdi mare faimi qi
petrecind impreund 'citeva zile, din pricina neincrederii, faptele $i care
disculii in rindurile celor care se pdrea cd infdliqarea qi
qi-au intins curse unul altuia. Folosindu-se de clipa priel- Iuaserd parte la luptd. Lor li
nicd qi luindu-i-o inainte, Demetrios. dupd ce-l ucide pe uqurin{a cu care se miEcd seamdnd cu a1e lr,ri Alexandru qi
cd vdd un fel de umbre gi de imita{ii a1e comportdrii qi for-
Alexandros, este proclamat rege al Macedoniei. El avea

PT,IITARH 2\

{ei lui in 1r-rpte. in timp ce ceilalll regi il imitau pe Alexan- 9 Dupa moartea Antigonei, a luat in cdsdtorj.e mai
cu escortd, multe femei. Astfel, s-a cdsdtorit gi cu fiica 1ui Autoleon,
clru imbracindu-se in porfire. inconjulindu-se tiranul paionilor2e, qi cu Bircenna, fiica lui Bardyllios"
inclinind capul qi vorbind mai mult ca el, Pirus il imita in
arme gi in miqcarea miinilor. Iar exemple in legaturd cu regele ilirilor, Ei cu Lanassa, fiica lui Agatoclei)() din Sifa-
cunoqtinlele ]ui tactice Ei strategice Ei cu iscusinla lui se cLrza, care i-a adus ca dotd insula Corcira, cuceritd de Aga-
tocle. De la Antigona a avut un fiu, pe Ptolemeu, de 1a
pot lua din scrierile cu privire la aceste probleme pe care Lanassa, pe Alexandru,'iar pe Helenos, cel mai tin5r, de
tre-a Idsat. Se spune, ca qi Antigonos. fiind intrebat care
este cel mal bun strateg, a rdspuns: ,.Pirus. dacd va tra Bircenna. $i pe toli care erau din fire viteji, i-a crescut
imbdtrini", ardtindu-i numai pe el dintre contemporanii in arme gi i-a infldcarat trezindu-1e, de mici copii, avintul
pentru arme.
sdi. Hanibal a declarat cd primul strateg cu experienld gi Se zice cd odatd, intrebat fiind de r"rnul dintre ace;tia,
dibdcie este Pirus a1 doilea-Scipio, iar aI treilea
-geneel rinasl,usqei care era inca baie{andru, cui o sd lase domnia, Pirus i-a
aqa cllm s-a ardtat in Vi,a[a lui Scipio27. $i, in voi care va avea spada mai asr:u-
pare cd Pirus, toatd viafa, a exersat qi a meditat asupra tr,aitstip"u. nAsc:e,s,At credlsupiaundsinntrue
acestui obiect, ca fiind ce1 mai regesc dintre disciplinele se deosebegte intru nimic de acel
blestem tragic aruncat de un pdrinte asupra fiilor siii:
de invd!5turd, iar celorlalte qtiinle a1e politelii nu le-a .,Fra!ii sd-qi impar^td cu spada asculitd averea mea". Atit
acoldat nici o importanld. Se zice cd, fiind intrebat odatd.
la un ospd!. cine crede c5-i mai bun flautist, Python sau esl.e de nesociabila qi feroce arnbilia.

Caphisios, a rdspuns cd cel mai bun strateg, dupd pdrerea 10 Dupd aceastd batdlie3l. Pirus s*a intoi's acasi radiind
cle bucurie. deoarece ajunsese sd aiba mare failna qi pres-
sa, este Polysperchon, deoatece unui rege nu i se cade sd
vtiuglituu.r'$, i,caficini dcunrnumni-tovsudltumr adeincaait!leceupairjoultio, rauzl iasr:m,,Selion:t:
cerceteze $i sd cunoascd decit acest lucru. Pirus era qi fald voastre, care sint intocmai ca ni;te aripi iu!i?". Pulin mai
de plicteni blind Ei se minia greu, dar prompt qi piin de tirziu, auzind cd Demetrios este bolnav pe moarte, a ndviiit
in liniqte brusc in Macedonia qi a inceput s-o prade, incii era apfoa-
avint cind ardla recunoEtinld. N-a suportat pe sa-i infringa pe toli macecionenii qi s,I cuceLeascd
moartea lui Aeropos, zicind cd Aeropos suferise soarta regatul fara 1upt5, deoarece pind la Edessa32 nu intilnise
comund a tuturor oamenilor, 'lar cA este supdrat pe sine nici o rezistenld, ci, dimpotrivd. mul{i i se aiaturau qi
gi-qi reproEeazil cd, tct tergiversind gi procedind incet, nu luau parte la expedilie. Pe Demetrios primejdia l-a fdcrlt
i-a rdspuns la o binefacere. sa-Ei infringd sldbiciunea. iar prietenii Ei comandanlii"
lntr-adevdr, datoriile pot fi restituite gi de moqtenitorii stringind multa oaste in scurti vreme. au pornit cu curaj
datornicilorr pe cind recunogtinla pentru binefaceri, dacd ;i insufle{ire spre Pirus. Acesta, deoarece a venit ca Llil
n-a fost ardtatd acelora care o merita, irita pe omul bun pirat, nu a rezistat, ci, fugind, a pierdut o parte din ar-
gi drept. Odat5, in Ambracia2s, unii indemnau pe Pirus si mata in drum, pe cind il atacau macedonenii. Iotu"qi
indepdrteze pe unul care-l birfea Ei flecdrea, dar Pirus le-a Demetrios nu s-a mul{umit numai cu izgonirea lui Firus
ne birfeascd aici pe loc, fald de pulini din !ara" ci s-a hotdrit sd se apuce de treburi mari $i sa
rdspuns: ,,Ldsa!i-l sb lntre-
oameni, decit sd dea tircoale pe la toli oamenii"' A clobindeasca domnia strabund. Folosind o armatd de o :utd

bat pe unii, care-l batjocoriserd la bduturd gi apoi fuseserd cle mii de oameni qi cinci sute de corabii. n-a vrut nici nd
dovedili ca fdcuserd aqa, dacd rostiserd acele batjocuri. se ciocneascd cu Pirns, nici sd lase macedonenilor un vr-
msUpnauuisl,rpdreiunplttlreev, iqntiin"-.aemPriirifnuissds, pri-uizasinrEddis,pmiu-aanisd:ma,,utA1cdteersu,tmedaubcla.atjoacmurfiilea-avmut

PLUTARI-i PIRUS

cin energic qi nesuferit, ci, pentru cd nu avea timp sd se trimis pe comandanlii sdi ca sd ocupe celelalte cetdli' Iar
Demetiios cind a aflat aceste lucruri qi i-au ajuns 1a urechi
batd cu e1, gi-a propus sd inceteze rdzboiul, sd facd pace qi veFti proaste in legaturd cu tabdra
apoi sd se intoarcd spre ceilal{i regi. incheindu-se deci zatva care domnea in
macedonenilor, s-a temut sd meargd mai departe, ca.,nu
inlelegerea, din aceste motive, qi ardtindu-se o datd m6ri- cumva solda!ii, apropiindu-se de regele macedoneni'lor,
mea pregdtirilor gi mdrelia gindurilor lui Demetrios, regii,
cupringi de teamd, au trimis la Pirus vestitori, cu scri- care-gi dobindise o toare faimd, sd treacS de partea 1ui"
sori. In aceste scrisori ei igi exprimau mirarea c5, dupd ce S-a indreptat deci spre Pirus, gindind cd acesta este un
a pierdut momentul favorabil, agteapta clipa prielnica strdin p"ttttu
macedoneni qi-i urit de ei. $i, dupd ce gi-a
pentru Demetrios, ca sd poarte rdzboi; cd deqi poate s6-1 aqezat tabdra acolo, mulli dintre cei de la Beroia, au venit
alunge din Macedonia acum, citrd pune multe la cale aici qi-l ridicau pe Pirus in s15vi, zicind cd este neinfrint
qi produce multd tulburare, aqteapta totugi sd se batd 1a rdzboi. bdrbat strSlucit care se poarta cu blindele qi cu
cciunde1v-a pentru templele qi mormintele din Mtooaltoessaicdeaste-a omenie fald de cei pe care-i care,
supusese. Erau unii
avea rdgaz qi va fi foarte puternic qi fiind trimigi pe ascuns de Pirus Ei prefacindu-se ca sint
Ie face Firus dupa ce Demetrios ii rdpise de curind Cor- macedoneni. ii""u.t cd acum este momentul sd scape cle
cira. impreund cu solia. Intr-adevar, Lanassa miniatd pe 1ui Demetrios, trecind de partea unui om popu-
Pims cd ii preferd femei barbare, se retr'5sese in Corcira,' incetineala iubegte pe soldali, anume de partea lu-i
Pyry'
iar qi care
si dorind sa se cdsdtoreascd cu un rege, chemase pe De- aiDnceestaotetautvneocpri,bdcereliaqieim-.l aEcia-lmuttoaacruempapeiariPqteiirusacsoo, sacesestreeciecatoiniffdouslct-puainlpildraivtcdiirnidldee,
metrios, gtiind cd dintre toli regii el este cel mai dispus sd
incheie cdsdtorii. Venind deci Demetrios in Corcira. s-a
casatorit cu Lanassa qi a iasat o garnizoand in cetate. ialagi dindu-;i seama de situalie ;i punindu-qiJ, a^ fos.t
qreicausntofesicuctddmeascoelddoantiednuii,pddincodanmdavasltdr:,dliu-aciutocaereruat coifului,
11 Scriind aceste lucruri lui Pirus" regii iI siciiau Ei
consem-
ndvlueduizlsiDmnteedjiamlipit,eaetarriucocesafSi qidcniuiscntuiqnqjidui ecraiu5rl,lafdlifuaeficlo'dPsUtsirnecuioisvmaaiaunnrciednutadnrnarudtgnuzelanllqiioticrs,vudai-a.irrapsmpdaurlu6lnirsia.,ii
pe Demetrios, care se tot pregatea qi amina pornirea. Pto-
lemeu, plutind cu o mare flotd, a rdsculat cetdli1e greceqti
care se aflau sub ascultarea lui Demetrios, iar Lisimah,
ndvalind din Tracia, devasta Macedonia de sus. Pirus,
ridicindu-se iirrpreuna cu aceEti regi. a pornit spre Be- totul in favoarea 1ui Pi.rus, aceasta va fi cea mai bun6 hotd-
roia33, fiindca se aqtepta Ia ceea ce s-a gi intimplat. anume Demetrios.
rire. vdzind cd armata aclioneazd potrivit cu

ca Demetrios, ieqind impotriva lui Lisimah^ sd lase fdrd aceste cuvinte, a fost cuprins de teamd qi, imbrdcindu-se
lala de jos. In noapte, a visat cd este che- cnueaondm, aantfaupgriotapsetdagsicpuunns.inSdous-qinidpePicraups,oabocnuectde.mritacta-ebddora-
apdrare acea Ei. infA{iElndu-se. fdra lupta qi a fost proclamat rege al macedonenilor'
Alexandru cel l-a vitzut
mat de Mare
bolnav in pat. Alexandru i-a spus vorbe bune qi blinde gi
1-a asigurat cd-i va veni in ajutor. Pirus a indrdznit s5-1
intrebe: .,$i cum ai putea, rege, s5-mi vii in ajutor cind 12 Cind a apdrut" Lisimah a pretins cd rdsturnarea lui
egii bolnav? Alexandru i-a raspuns: ,,Numai cu singurul Demetrios este o treabd savirqita de amindoi qi a cerut
sa impartd regatui. Pirus, neavind prea mare incredere in
meu nulne" qi, incdlecind pe calul Nisaios, a luat-o inaintea mac.donetti, ci fiind mai degrabd nesigur de ei, a primit
1ui Pii:us, ca sd-1 conducd. Pirus. dupd acest vis, a prins
curaj Ei, stliibo.trnd in glaba fminauretupl apritnedd1ina Beroia. invitalia lui Lisimah qi Eai-faoustimfoplodsritloitarinetrpeenetirucemtSolrinleenqtj
ocupd. $i, Iasind aici cea mai arrnatS, o
a {ara. Aceastd inlelegere

PLUTARH 2*.

Si a pus capdt rdzboiului dintre ei, dar, pulin mai tirziu" sclavii macedonenilor, qi cd respinge in Macedonia pe prie-
amindoi dat seama cd prin impdrlirea regatului ei tenii qi pe apropialii lui Alexandru.
;i-au $i,'dupd ie a-convins pe mulli macedoneni, Pirus. fiind
nu indepdrtaserd duEmdnia, ci fdcuserd un inceput de dife-
rende qi dezbinare. Intr-adevdr, aceia pentru care nici cuprins de teamd, a plecat cu armata epirotd ,si cu cea aliatd'

muntele, nici marea, nici pustiul nelocuit nu este hotar pi-erzind astfel Macedonia, aqa cum o luase. De aceea regii
rri.i ttu pot sd invinuiascd pe particulari cd se schimbd
ldcomiei, qi nici limitele care despart Europa de Asia nu dupd interes, pentru cd particularii ii imitd pe ql, care.
opresc poftele, nu se poate spune cum s-ar putea ca. fiind
vecini qi atrdgindu-se unul pe altul, sd. stea linigtili in fac aceste lucruri qi le sint dascSli de lipsd de credinld qi
de trddare qi socotesc cd cele mai mari foloase le trage ace-
situalia de fa!a, fdrd sd sdvirgeascd nedreptdli. Dimpotrivd, la care procedeazd. cel mai pulin cu dreptate.
ei, prin faptul cd se rdzboiesc mereu qi de aceea au inndscut
obiceiul de a intinde curse qi de a invidia, se folosesc de
coupmereciihepdoeacrtudviinntteer-esurdl zdbeomi oqmi peancte" 13 Atunci deci, cind Pirus s-a refugiat in Epir ;i
-dacra de monezi, duod, ajutat sd se d-ea
pdrdsit Macedonia, norocul l-a foloseascd
nu dupd drep- qi sd
tate. Ei sint socotili de toatd lurnea mai buni cind poartd de fald f5rd bdtaie de cap a nu domneascd
razboi decit cind dau inactivitdlii qi rdgazului pdstrat cu iimn p-praecjuerapreesate sdi. Dar el. socotind cd
ai face altora
nedreptate numele de dreptate qi de prietenie. Lucrul
acesta l-a ardlat Pirus, cdci stind piedicd in calea lui draur,cr,eEioa vnira,r{saudfeerzigeulstidntsouaqrei .diinntopcrmicianiacaaltAohrailein, sneuamrdnbdi aa
Demetrios, care se restabilea, qi incercind sd pund stavild inactivitatea, ci
puterii lui care parcd se intrema. dupd o mare boa1d, a
venit in ajutorul elenilor gi a trecut in Atena. Urcindu-se ,i,ra. .*.iitqtiti pi rdppe5dtoeca inima-i dragd
pe Acropold, a adus jertfd zeilei qi. coborind in aceeasi, si dorea luptei si rdzboiului"3{'
huietul

zi, a spus atenienilor cii-i ptolatcueEibsuinndt vionilnellaepElii,inacrretdreerbeuai Simlind deci nevoia sd acfioneze' a facut un piair de
noi acliuni. Romanii se aflau in rdzboi cu Tarentul' Ta-
poporului in el, dar, dacd rentinii, neputind nici sd sufere razboiul, nici s5-i puni
sd nu mai ingdduie nicl unui rege sd intre in cetatea 1or si
nici sd-i deschidd porliIe. Dupd aceea, a fdcut pace gi cr-r capdt, din pricina indr'Sznelii gi rautdlii demagogilor. se
Demetrios qi, dupd pulin timp" cind acela a plecat in Asia, statuiau s5-I ia pe Pirus cle comandant, deoarece eta cel
convins fiind de L,isimah, a rdsculat Tesalia qi a inceput
sd atace garnizoanele hri Demetrios din cetdlile elenice" mai pulin ocupal dintre regi gi cel mai straEnic conducd-
lininci mai bine in friu pe macedoneni in expedilii militare de ogti. Unii dintre
decit in timp de pace. De aItfel, nici etr insuEi nu era f5- tor oamenii mai in virsta qi rnai cu
cap, impotrivindu-se cu strdgnicie acestei pSreri, erau
inirin{i de strigatele violente a1e cetror care suslineau r52-
cut indeobEte pentru linigte. In sfirgit, cind Demetrios boiul. iar a1fii,-vdzind atita dezoldine. pdrdseau adunarea'
'eurna epuizat de rdzboi in Siria. Lisimah, nemaiavind nici
motiv sd se teama de el qi LIn oarecare cetdtean cumsecade. numit Meton, cind er venit
dispunind de un rdgaz, a ziua in care trebuiau sd voteze acea hotdrire, iar poporul
pornit indata impotriva lui Pirus, care se agezase lingd gedea in adunare, a luat o cunund veqtejitd qi o fdclie,
Edessa qi, dind ndval5 peste convoaiele cu aprovizionarea
gi punind stdpinire pe ele, mai intii a produs o mare in- intocmai ca chefliii, qi a pornit. condus de o flautist5, spre
p$di,stareqaazcdumordsieneinat,imunpildi, intr-o mullime de popor
curcdturS, apoi, trimilind emisari cu scrisori, a corupt adunare. cind 1-au vdzut au ince-
pe fruntaqii macedoneni batjocorindu-i cd gi-au ales de
care nu
put sd aplaude, iar allii rideau qi nu-l impiedica nimeni'
stdpin un strdin, ai cdrui strdbuni au fost intotdeauna

PLUTARFI PTRIiS

ci indemnau qi femeia sd cinte din flaut si pe el din duc- Se zice" Pirus. cd romanii sint rdzkroinici ;i cd con-
gura" Ei sd vina in mijloc. Se pdrea cd el este dispus sd multe neamuri de buni luptatori. $i. daca
zeul ar da
1e dea ascultare. Facindu-se tdcere, el a zis: ,,Tarentinilor,
bine faceli cd nu invidiali pe cei care vor sd petreaca qi s5-i invingem) ce vom face cu victoria? un luclu
Md intlebi" zi.se Pirus. despre evident.
sd chefuiasca atit cit mai este posibil. Dar, dacd sinteti Dac-d lomanii vor fi acolo nici
cumin{i. bucura{i-vd ci.r tolii de libertate, de vreme ce invinqi nu va mai fi o cetate
veli avea alte lucruri, altd viald si altfel de trai cind va demnd de luptd, nici barbald, nici elena. ci vom stdpini
iItaseliec,aadecsadreni umaolimcuen.o:vrsirctAu,tedaEri putere
veni Pirus". Aceste vorbe au convins pe mu1{i tarentini indat5 intreaga
Ei a inceput sa se spund in adunare cd bine vorbise. Dema- oricalui altuia nu !ie.
gogii. temindu-se ca nu cumva, dacd se va incheia pacea, Cineas, oprindu-se pulin. zice:
sd fie predali romanilor, au inceput sd batjocoreascd po- l-atAi--q, iuigF$notoii,lnadddrteueepcSadupicccreioeliraaivtp;omeimni-inicinlrezs-t.luccoieciir"iiPndtsirertuuallsladia,m.rcourodenangoritecsed.caicn;eiidubivgionAinmegdaputfooalcpc1leueu?*,i
porul cd se iasa luat in ris qi bal;jocurd de un belivan atit acum domneqbe dezbinarea Ei anarhla cetalenilor qi dema-
de nei'uEinat, qi, inconjurindu-l pe Nfeton, l-au scos din adu- qcgilor"
Bine zici, Pirr-rs, r'dspunse Cineas, dar cucelirea Si-
nare. Votindu-se deci in acest fel hotarirea, tarentinii au cilie-i
trimis soli in Epir, nu numai din Talent. dar qi din ltalia, va fi oare sfirEitul expediliei noastre?
ca sA-i duca daruri lui Pirus qi s5-i spund cd au nevoie de ne dea, zlce Pii'us. victoli.e ;i succes! Acestea
ne -vorZeseuIrvsid
un comandant priceput qi cu faimd qi cd aci se aflS mari numai ca ni:,,te preludii pentru fapte mari.
forle armate de la lucani, mesapi, samnili. tarentini, ca Ia CAci cine al putea sd se abf,in6 de la Libia gi de 1a Carta-
gina, care se afla ia indemiui si pe cate Agatocle, fugind
doudzeci de mii de calareli gi ca la trei sute de mii de pe ascr'rns din Siracuza qi trecind marea cu citeva cordbii,
era cit pe-aci s-o cuceteascd? $i s-au mai putea spune
pedegtr"i. Aceste propuneri nu l-au a{ilat numai pe Pirus, oal:e ca, dacA-i vom invinge, vreunul dintre duqmanii
dar le-a insuflat qi epirolilor avint gi imbold pentru expe-
dilie.

14 Cu Pirus se afla un oarecare Cineas, de fel din Te- cbraznici de acum ni se va mai opune?
salia, care pdrea cd are destr-rld inlelepciune qi, ca fost opune, observd Cineas, fiind-
auditor al lui Demostene, era singurul dintre toli oratorii cI e-steNeivmideennit nu se va mai
de atunci cale le amintea ar-rdltorj"lor. ca intr-o icoand vie, cu o astfel de armatd votn pntea sd cuce-
de putelea qi dibacia elocinlii iui Demostene. E} era prie- cd
ten cu Pirus cale-l trimitea in solie pe 1a cetS{i qi con- rim Macedonia qi sa ccndttcem temeinic E1ada. Dal cind
firma adevarul spus de versul Iui Euripide c5; totul va fi sub stdpinilea noastla ce vom face?

Pirus. lizind, ztse: ne vom ospdta in

,,Cur;intu1 cucereste tot p-reaVobmunuavlee,aEmi nuelHvolminiEvteeseglii tllereu, discutind. fiecale
Ceea. ce supuse sabia dusmanilor"l;.
zi. ne impie-
al{ii, daca
Pirus deci spunea cd mai multe cetSli cucerise Cineas dica- Atunci. Cineas, Iuind cuvintul. zice: .,Ce
foarte sa benchetuim gi
cuvintul decit el insuqi cu armele qi-l cinstea sd fim in lin$te unii cu
,chiar avem si ne sint la indemina fdrd bataie de cap
cu aceste lucruri. pentrr,r atinget'ea cdt'ora avem sa mefgem
mult gi se folosea de e1. Cineas, vd,zind atunci pe Pirus cd
se avintd spre Italia, cind l-a gdsit odatd mai liber, l-a prin singe mult, prin mali suferinle qi primejdii. fScind
,-nulte reLe altola gi sufelind noi inFine?"
atras intr-o convorbire de felul urmdtor:

PLUTARH PIRLiS

Prin aceste cuvinte Cineas a miniat pe pirus mai mult; :aducind in acelaqi timp qi unele dintre corabiile salvate,
decit l-a fdcut s5-qi schimbe hotarirea. c5ci, pe de o parte, .in care erau. in general. pulini cildreli. dar nu mai pulin
se gindea la ce via!5 fericita pdrdsea" iar. pe de a1ti, nu
putea sa renunle la nadejdea de a dobindi cele ce rivnea- de doua mii de pedeqtli Ei doi elefanli.

15 Mai intii deci Pirus a tt'irnis pe Cineas, ca sd ducd 16 Luindu-i cu el. Pirr-rs a pornit spre Tarent. Cineas,
cind a aflat de sosirea }ui, i-a iegit intru intimpinare cu
tai'entinilor trei mii de soidali. Apoi. fiindu-i aduse multe, ,-;olda!ii, iar acesta, intr"ind in cetate. n-a fdcut nimic fara
cdoerdebleiifainnltia, rtirteeiEmi rini udletecddel5rtera{in.sdpoourat.zeaciimdbeamrciai tddeopueddzeec;-i
voia tarentinilor, pina cind au fost salvate cordbiile de pe
mare si s-a strins cea mai rnale parte a armatei. Atunci,
talarui^fmodosijtulodgcamutali,iMrdiddeircaiiirncldaoqniaicnEeci o^cri.naac. ifaosisp-ittoersdnueitr.ppi$r^idin,ssptiaed;eic. iCnvdiinndeturtaola1pd.eee,. a vdzut cd popolul terentin. dacd nu va fi silit de o mare
constringere. nu se va putea salva" nici pe e1 si nici pe
ailii. pentru c5. 1a ginclul cA Filus va lupta pentru ei
miazdnoapte, care se dezldnluise tocmai cind nu trebuia. tarenti.nii stateau acasa qi se ocupau de bai gi chefuri.
VrtsricutidpdntptauavitlinrsadtuiirpljaiiutiSsag,jiuininnbsputirnm1imdapve{ojcddienrimelreeipscrtcuuoolprmfdrliobaatireeesiraislgoc-rareorudEateibasitcteerid,rmEmdaiaardct.,iulcdopoara,rt5ooa--
De aceea el a inchis gimnasiile gi locurile de plimbare in
care cetdlenii, cupringi de nelini$be din pricina situa{iei de
.[a{d, fdceau pe strategii teoretici. A suprimat bduturile,
,chefurile gi dansurile nelalocul 1or Ei a inceput sd-i cheme
biile s-au impldqtiat qi unele" nemainimerind in Italia, ar,l la arme, fiind neinciuplecat in alcdtuirea listelor celor care
fost impinse in l\{area Libiei qi a Siciliei" iar pe cele care, trebuiau sd fie prezenli 1a oqtire, astfel cd mulli au pardsit
n-au putut sd treacd de inallimea Iapigiei Ie-a surprins ,cetatea din pricind cd nu erau obi;nuili sa li se comandel
noaptea qi marea fiuer;tiureno, ales-daEdi,isimtrupsingpiendtoua-l.ete.sipnrealfdarr.dm. udrei loli aceEtia numeau sclavie faptul cA nu puteall trdi dt-tpd
pldcerea 1or. Dar cind s-a anunlat cii vine spre ei Laevi-
stincoase si fara
aceea a regelui. Aceasta" pe cind valurile dominau inci dii-r
larg. a scdpat daeinattaincrupriinleatm*odrviiindtautol rcitaar.empdorirmniisi egidfoertpeei nus36, consulul romanilor, cu multd armatd Ei cd deja
Lucania, alialii nu erau incd alSturi de Pirus'
ei. Dar cind 'DCeevaascteeeaazd, socotind ca-i plirnejdios sd persiste gi sa vadd
r!vdluar-lmusel"i,cpeorrr-aailtbianiali,ppcreiamlemejasdrtieeiteasadincsfule'lrsipaiart.rao.mradce.inAvfinsaeltaualvfuicnarl;trauenldsiisuifndlae-
.pe duqmani venind ;i mai apnoape, Pirus a ieqit din cetate
armata gi a trimis un
cu sol Ia romani spre a-i intreba

din difelite dilectii pdrea mai infricoqdtor decit nenoro- dacd 1e-ar face pldcere ca" inainte de a trece tra rdzbtli. sA
,ceard satisfaclie de la itaiioii, luindu-l pe e1 ca judecdtor
cirile de fa!a. Atunci Pirus n-a govdit sd se arunce in ;9i impdciuitor. Laevinus i-a rdspuns ca romanii nici nu-l
mal:e1 dat' mare a fost avintul si intrecerea pr.ietenilor :"i iau pe Pirus ca irnpdciuitor, nici nu se tem de el ca
celor din escortd pentru ca sd-l salveze. Noaptea gi valu-' ,Cuqman, iar Pirus, inaintind, ;i-a aqezat tabdra in cimpia
t"ile, cu zgomotul lor mare qi cu refluxul puternic, in-
greuiau ajutolarea. incit cu greu. la ziud, potolindu-se ,dintre Pandosia gi Heracleiu']t. $i, aflind cd romanii sint
vintul, Pirus a fost impins la !drm. cornplet sleit fiziceEte. .aproape qi c5-Ei Siriuss, s-a
aEazd tabdra dincolo de riul
apropiat cdlare de riu, ca s5-i vadd, qi privind ordinea,
dar'" cn incirdzneala si tdria sufleteasca pe care nu le pier- strajile, rindujala ior Ei forma taberei, s-a minunat qi,
du:e. a continuat sa lupte mereu impotriva grelei situafii. adresindu-se plietenului care era mai aproape de e1, i-a
In acelasi taimn pp"orrnneisl acpuii.totaliiltsirdm-lrialjrc_raterocrau fusese aruncat
ceea ce aveau zhiasr:d,,,1i\a{efgaacsluesp.raoradcinlieuaniai cleoarstnaeavobmarbldamrilourri nu este bar-
de valuri.
repede". $i,

30 PIRUS 31

gindind profund la viitor" a hotdrit s5-qi aqtepte ahalii, in calul lui. Amindoi caii prabuqindu-se, pe Pilr.ls l-au
iiEcnaeic-rraeeirampc.uapRsosooatmlitsvratearnaaircjiodaimndrsiairdn-nc,iliolgomlrold'ab-di iendedprvuieur-esn.metcrearsll-eceoiveseidasnotisueiniaraei.mlaiintaptateieelaiadailaccilejodurttcvleoa-i--" smuls prietenii care erau in juru-i. iar italicul a fost ucis,
rezistind vitejegte. Era de neam frentan, comandantul

unui escadron qi se numea OPlacus.

relor pe care se hotalise el sa 1e a;tepte. au inceput sd 17 Acest fapt i-a fdcut pe Pirus sd se pdzeascd qi mai
mqiualt.pu$si.-ovdinzinodrdciunme dceedbedatzadiec.aialdrreel1ii,. a chemat falanga
treacd riul. pedeqtrii. plin vad, ial ciiiSre{ii, prin m.ai mantia
multe locuri, astfel cd elenii, temindu-se de incercuire" schimbind
$i armele cu cele ale r.u-rui prieten. numit
s-au retras, iar Pirus, vdzind sitr-ralia qi fiind cuprins de oarecllm" ascunzindu-se in hainele aceluia. a Megacles" Ei,
tutrburare, a spus comandanlilor pedestrimii sd se aEeze tliva romanilor. Ace;tia l-au luat vitejeqte
in linia de bdtaie gi sa aqtepte in arme, iar el s-a avintat pornit impo-

in plimlre qi
s-au li-rat la inciierare, dar lupta a rdmas nedecisd mult
cu tlei mii de cdldreli, spelind cd va surplinde pe romani timp gi se zice cd de gapte oli cele douA linii oe bAtaie
pe vcoinrdtreacevrl.izuul timopmrduqtltiaimli e;i in
cind de dezoldine. vr'Sjmage ati fost respinse qi au tlecut la atac' A-stfel,
schimbarea armelor Pirus a fdcut-o la momentul poilivit.
Dar scuturi strSlucind
dincoace de liu qi pe cdldreli avintindu-se in rinduiald,
atunci" stlingindu-si lindurile de bdtaie, el a pornit cel icpieteunmatrluuie1c!diEdii-uasqamsacalovnmai tpsveroianmlaAi"tpaudsavti:eicaatsuotraaiase.urapInrsatdr-1asucdhieiMmvdebrge.aiicnniterset.iamcgepai
dintii 1a atac. Si acolo, se distinse prin frumuselea gi.
stralucirea almelor cu care era incins si ardtind prin fapte
cd faima lui nu este mai prejos de virtutea 1ui, mai ales cc-qaomrneuslusl-lauclolLoifauvelitvqicnieumlsda, niantritaaiitis9niidaLu--aai-lireearsgqtauitrsnitnaritg.gionnaudnm:a.i.ctAaDmluehxu-urcisis.spip-raee
iqi expunea ilnuilucputdmEuiltmciiunrialej,, qi corpul gi. respingind
cd cei din fala nu-gi pierdea cumpatul. Pirus". in timp ce prdzile erau trecute qi ard:tate din rind
pe
gi nici nu-qi ieqea din dreapta judecatd. ci. dimpotriv5,
conducea bdtaiia ca qi cum ar fi privit-o dinafard, cu toate in rind, qi dornnea o mare bucurie. insolitd de stligdte de
cd ei insuqi dddea fuga in toate pirlile qi sdrea in ajuto- victorie. 1a eleni ciomnea descurajarea $i inmdrmlllirea,
pind cind a aflat Pilus de ceie intirnpiate ;i s-a aviutat
lul celor care pdreau cd sint gata sd cedeze duqmanilor. printr"e rlnduri cu fala descoperita. intinzind mina cire^aptd
Atunci Leonnatos" un macedonean. vdzind cd un caiare!
italic de Pirus qi cd ori iqi indrepta calul spre cei care luptau qi dindu-le semne cd el este. Intr-
triva lsuei,linoeli iqi schimba locu1 deodatd cu Pirr:s. impo- adevdr, in cele din urmd, in timp ce elefanlii spArgeau
ttrmd- rindurile romanilor, iar caii, mai inainte de a se apropia
rindu-i toate miqcarile" i-a zis ,,Yezi" rege. pe barbarul
acela pe care-l poartd calul negru cu picioarele albe? Se de elefanli. pentru, cd nu 1e puteau suferi mirosul" ii pur-
tau pe calareli incoace qi incolo. Pirus a zvirlit cavaleria
pare ca vrea s5'savirgeasca o fapta tmaaersete;i infricoEdtoare. tesaliand impotriva romanilor, care erau in dezordine gi
Cdci se 1a tine qi impotliva i-a respins" producind un mare mdcel plintre ei. Diony-
uita rinduit gi este'
plin de avint Ei insr,rflelire, iar pe ceilal{i ii lasd in pace.
Pazeqte-te de eI". Pirus i-a rdspuns: ,.Este cu neputin!6, sios:ie istoriseqte cd dintre romani au cdzut ceva rnai pulin
Leonnatos, sd fugi de destin! Dar nici acest italiot, nici de cincisprezece mii" iar Hieronima0 zice ca numai qapte
mii" iar dintre cei din jurul lui Pirus. Dionysios zice cd
altul n-o sa fie vesel cind ne va ataca". Cind ei iqi spr-r- au cd'zut treisprezece mii, in timp ce Hieronim spune cA
neau aceste lucruri. italicul. luincl sulila in mind si intor-
cir-rd calul, a pornit spre Pilus. Apoi" in timp ce italicul mai pulin de patru mii, dar aceqtia erau cei mai viteji
dintre comandantii gi prietenii sdi, in care avea cea mai
infige sulila in ca1ul r'egelui. Leonnatos irii infige sulila.

:32

mare incredere gi de care se folosea in cele mai grele qaserd italicii. Atunci Claudj.us Appius'*l, Lln orn cu vazd,
rnomente. ITu numai atit, dar Pirus a cucerit si tabdra ,lur cute, din pricina bitrinelii qi a lipsei totale de vedere,
renunlase la viala ptlblicd 9i incetase sd mai faci politica,
romani.lor, pe care acegtia o pdrdsisera, qi qi-a atras qi unele aflind de propr:nerile lui Pirus qi de zvonul cd senatul are
cetdli aiiate cu ei. devastind un teritoriu larg Ei inaintind
sute de stadii de Roma. $i mulli iucani s5- voteze invoielitre cu regele, nu s-a mai puttrt stdpini qi
pinS ia trei dus 1a Pirus dupd luptd, iar eI i-a dojenit Ei ;: poruncit sclavilor sd-I ducd, iar ei l-au purtat intr-o 1ec-
senat, trecind prin for. Cind a ajuns 1a uEa senatu-
samnili s-au cd
sint zdbavnrci, dar se vedea cd era plin de br-rcurie Ei cd trt5 la fost intirnpinat de copiii si de giner:ii lui care,
se falea. deoarece numai cu soldalii qi cu tarentinii invin- l';1,
a
lnconjurindu-l, l-au durs inliuntru, lar senatul, jenindu-se
sese acea mare oaste a romanilor. ^:le pl'ezenla iui, pdstra o tdcere amestecati cu tealnS.

18 Romanii insa nu l-au indepdrtat pe Laevinus de la 19 Claudius, rdroinind in picioare acoLo. a zis: ,,N'Iai
comanda. Desigur, se spune cd Fabricius a zis cd nu epi-
lolii invinseserd pe romani, ci Firus pe Laevinus. inlele- jnainLe sufeream amarnic, rontanilor, din pricina durerii
gind cd infringerea nll se datoregte forlei mitritare. ci :ie a-ini fi pierdut vederea, dar acum imi pare r'5u cd,
gnpoleoarlsiienaig-eRagofmianpedtiuu. irUicnEddieshinostetdomrribrai,ianalueudsveionaat sc;etiraesuvcroadir,rebciviaoaruvcoviaerssuttEredij*,i
strategiei. Romanii, completind rindurile Ei fdcind afirma-
olii fdrd teamd qi pline de mindrie despre rdzboi, au produs
mare impresie asupra caieufpfevitoavit,edcndiintedAaleteitrxeaaalni odtirrniuedrceie, ltsoMaluiaorceauminpe5nltriaii,ntrlci;aaiirqevoisEsp-tllarnirei,fnicaifnl,otdai-lranec.iaat
lui Pirus. El a hotdrit deci sd
trimita mai intii la romani sd facd o incercare, daci sint
dispuqi sd cadd la invoial5, pentru cd socotea cd, in ge-
neral, cucerirea qi stdpinirea Romei nu este un lucru uqor
de fdci-rt qi nici pe mdsura forlei ar:mate de care dispunea virstei, n-ar rnai fi sl5vit acum ca neinvins, ci sau ar fi
el, pe cind prietenia qi invoielile cu romanii sint foarte fugit sau. clzind pe aici pe undeva, ar fi lasat Roma qi
nimerite, spre a-i aduce gloria, dupd victoria repurtatd. ttrai faj.moasa? Voi dovedili acum cd acele vorbe sint falo*
Fiind trimis deci Cineas, acesta a vizitat pe cei mai de eie goatr5 qi. fanfaronadS, pentru cai vd temeli de chaonial
searnS r'ornani qi a oferit copiiilor si soliilor 1or" daruri din 11iodr;6vmooi lotrsesmi, ucarareli au fost intotdeauna prada maceConeni-
partear regelui. Dar nimeni n-a primit darurile, ci toli care qi-a petrecut
in fala lui Pirus,
viala stind. in jurul vreunui dorifor''-3 al trui Alexandru Ei
bdrl:a{ii qi toate femeile au rdspuns c5, dacd Roma va cinstlnclu-l; el n-a venit atit in ajutorul eleniior de aici, cit
incheia oficial un tratat cu Firus, nici ei nr-l vor intirzia
sd arate regelui sentimente de bundvoinld Ei recunoqtinld. ei fugit de Cu;manii din pdroobpiiniadisliao{anrAou;di rataceqte. prin
Italia qi vi propune sa hegernonie cu
Vorbind in fala senatului, Cineas a fdcut multe propuneri al'mata caie nu l-a putut ajuta sd pdstleze o mica parte
insinuante qi atragdtoare, dar senatorii n-au primit propu-
nerea. cu pldcere qi cu insufJelire, deqi Pirr-rs Ie oferea sd din Macedonia. Si nu socotili deci c5, dacd ve{i incheia
ellbereze pe prizonierii luali in luptd fdra bani de rdscum- Dimpotriva, e1 ii va adr-ice
aiianfa cu el. o sd plece de aici.
pe aceia cca1er"eorvicdinev,odracdaisPpirrei-llsuip. lseoaccol tfiniidlau-svAi flceAppeculteepl-i
pdrare, sa ajute pe romani sd cucereascd Italia, qi, ln
schimb, romanii sd-i acorde prietenie, iar tarentinilor, tl irrt.ittll
securitate. Pirus nu mai cerea nimic altceva. Era vddit :rit pentru insultele pe care vi le-a adlrs. ci ia. dlept platd
Eia b:itut joc de i'omani., pe tarentini qi pe samnili"'
cd irrulli senatori inclinau spre pace, gindindu-se cd fuse- ce Dupi ce Appius a spus aceste cur,'inte, o mare clorinld
infrinli intr-o
serd armatd ;i mai rnare luptd Ei aqteptindu-se Ia alta de de lupta a cr-rprlns pe senatori Ei. 1-au trirnis pe Cineas 1a
mare, cdci armatei 1ui Pirus
la o i se addu-

3 * Vieli paralele -- vol. IlI

PIRUS 35

34

Pirus s5-i spund cd mai intii trebuie sd pardseasca Ita1ia n;isJFr""iciuazobi-upnr}ri.;udit"ctrlitiiiodfu"v.u,"lsi=ig"eupaa{datie"e,id,sepdgptirvaleiediiga"prcac.ate1'acicattrret:eleaipsv.',qoidieOeniiepi,itditiinacHcepuvateledgrd.reaccrfdiideuijeoatlreiuivI.sdrrrp,Ceie9,umlfiencnineeg9deitiaa,cc.ituuunaii'mn'civFdntcaprii-trCtpdouprilsnmdnovecdaiaqaaeriiqsllteddis.Avdapol9timi.pdrs.lrpb-zetnsuercbiiuitoallodgi--'ii
dqaeirmsnpuarmteaapiinrideuIttepan51iieaa,cqerieoaam,liadanancilidds,eadrveaornrcedbv,oaiateet,itcpauotaeitmel pcsduc, vtitooarebtsdeteapscucu-i
terea, chiar daci in luptd va respinge zece mii de levini- c-Ausntfoeill"Pirus,aclmirindmindriaEicaracterulacestuiom'
Se zice cd, pe cind se duceau aceste tratative, Cineas 9i-a
dat osteneal-a qi qi-a pus toatd rivna sd cunoascd felul de
via!5 roman, sd-qi dea seama de forla corlstitu{iei romar-Ie
Ei sd stea de vorbd cu fruntaEii romani, dupd care i-a
comnnicat Pinrs toate cele discutate, spunindu-i ci JcJv""c"6vbitr*fALiil.-o6"od""iioo.iu;iii.-i"u"r"i'si-"rct*r.a""be.lt",imti",t"r"p""l"',aitcd,tJ,a-e"oru.t""i"clin+aa,,cmnnieia-",eatrruqoincrttl-ili-uiepltaauidqudiuul"rafoqioeiiruiptcnqcetaincvdetpadranrirsridor,iarp"ttu.ibmraimaeeetrvbc,apncptir.rotialliriairteeliatmatitcedS,tiEraiclstic,zatbeucamiciipiucarbcacensrrtbrissa-leeurraovnaeeidpenilqslsisiilmrfF"tnquotntietotc.ce'aedgnanaa-aairsuAqsteautbcrarniuscnreeimsuru'Rudclls,ipaitvn'dnq$ianfdiorifieceeuucioinipiumFe.hlmslriiptlteciuaeestaeidveuenpsdeibi,itaesendetrcrasridiviianii--n-mvuocnedpaIvaeiaitoinbmd:moruudu:ma"tiai6aiursnrnoaeelimvtcr-eitructvsdrndeioaeipeerrlm-ddeianineasaganzevararir5dctSeebe,tocacFe-rirrgdantepuijedaaeangummti{mrs,oblsciaIliiippnanzaaaerprh,tstiuirociiinceddiPdcpdpneSeinz.di-reuedreisaitqra:oerii.edesc'zeuic"tgnsiengo'auourrdnsirleeariirteanDu'aiignpnm,ibriYnbcq]seaasaetlidd.5ai5l-ia--utr-'--'t
lui adunare de rnulli regi. Cit despre
senatul i-a pdrut o
popor, i-a spus cd tare se teme cd vor avea de luptat
impotriva hidrei de 1a Lerna. cdci consulul recrutase deja
un numdr de ostagi de doua oli mai mare decit inainte
qi ca la Roma se mai afla de rnai multe ori atilia oameni
in stare sA poarte armele.

20 Dupd aceea, au venit la Pirus soli ca sd tratezE
problema' prizonierilor. printre calre era gi Fabricius('i'
despre care Cineas i-a spus lui Pirus cd romanii il preluiesc
foaite mult pentr:u cinstea sa. penlru calitalile sale militare
gi pentr:u extrema sa sdrdcie. Firus l-a cinstit intr-un mod
cauu-r,todteusligduerosneubipt eqni tirnucear-ciaatsr5a-glecvornevoingdaezsodnoparliem,ecaisccaa.
semn de prietenie qi de alianla. Fabricius a respins atunci
Pirus.
propunerea. iar Pirus a rdmas linigtit. A doua zi"
vipnoinisndpaaattseudlne-cl1iionvrsl,epiunS.nilmoecinluetlefain-ntca-crSecadi isFdcaaubttarpiuco.iruucsneclndmusamdi mfaieai i:vead-qzeeulzseae*t
ddurippaeroiadras-paerrieid.j.$cai ta.qiaasr-aelfedfcauntt.u$l id. edoinddautd-sea Pcp"snguoaarriain"uttt.2brsrldau15."ep,cl,i.Det"dppalteu"aeraprccvifiEnadalrec:pilntrecciasaoidteetaminmrcrlFadetuaiezam-lnedlbbre1iioiericnniiicguiundtiieellueuu,ltsvmiuia'aoiqb1nfriiddtial-rtrrdraiAdimsenadlicpuuiinsuornasidnmeotoroeeqim;psnjctididconiiazrnepm{iesda'raopsuimFsaugcccarfnididneibreleddrtvldiulucaoeflipiuuceussnPconc,cocirltiremiirldsuniugaoepds,u.aliclodpgruidneeet-i'
fant^ ascuns

un semnal,
ridicat trompa deasupra capului lui F abricius $i a incepul
sd scoatd un rdget infricoqdtor qi greu' Fabricius. inl'or*
cindu-se liniqtit Ei zirnbind, s-a adresat lui Firus: ,.Nici
ieri mnuasmd,-apuimrtpinredsui-osireptdaifuerruitletdduis, cEui lniiicqj. iacstedlzei elefantul".
La mai multe Fabricius qi Quintus-Ae-
invirtindu-se in jurr.l trladei qi al filozofilor. Cineas a adus regelui Pirus' De obicei
din intimplare vorba despre Epicur qi a expus doctrina iic,ri.oaiea era scrisd aqa: ,,Caius
epicureiloi cu privire Ia zei, ia activitatea poiiticA gi la mi1iusa5. consuli, tr:imit salutare nici pe prieteni' nici pe

n-ai avut qansi sd judeci bine

PLUTARH PrRUS 37

duqmani. Citind scrisoarea trimisd de noi, vei afla cA tu gdsea Firus, care zvirlea falanga sa impotriva celei aqe-
por{i rdzboi impotriva unor oarneni cinstili qi drepli qi c5
te increzi in oameni nedrep{i Ei rdi. Aceste lucruri nu {i le iate in fala iui, dar cel mai mult a contribuit 1a deruta
vestim de dragul tdu, ci pentru ca nu cumva nenorocirea iptmbuupiieeeatsuudozssidtea-qtreieaatrraqagitedf,ovrciltaaejgeiailecifnianndlluilsop-rta,dr,dfecioiagsrdeoscceiotteirnoamupacrendzieittnn'elua-
ta sd arunce asupra noastrd vina gi sd pdrem c5, neputind
birui pe dugrnan plin virtute. l-am uciE prin viclenieo'.
Pir-us, citind aceastd scrisoare gi dovedind complotul, a rnafaeduvpudtceddrss,tedvcrrbiei,iiunusnenulspuodoiloravstgian.tledRps,tcoaeemuslaedzngmimiuaoadauiurdgilrurifiaedutl-renoi ussduidefcecfuiirtilnrsaedlemvf,iuruqfgrdiatrEdvsirpecsroedd
pedepsit pe medic, iar lui Fabricius qi romanilor. drept rds-
puns, le-a ddruit prizonierii qi iardgi a trimis pe Cineas sd
trateze pacea. Romanii, socotind cd nu se cade sa pri-
meascd fdri bani de rdscumpirare pe prizonierl, fie cd tabdrd, calre nu era departe. Hieronimt'7 zice cd au pierit
ar fi un dar din partea dugmanului, fie recompensa pentru qaizeci de mii o'qta$ii 1ui Pirus'
de romani, iar dintre
atsccrl-lgeaeaatuiaoccmduoasrirtiindndcgscoiuednurcddrreiolilumsuapuptaetttenea5iz.ilcdacainauiAncresif.cocauDsoltumadimrunerfDnarqtiitoainnrcpliiyai.ilsneinEodruselalagp8toerarelssiptptiaiunu, sudnaueteuol-rccsmiodidaus-snirrn-giuatt-
cd nu consimliserd la miqelie, i-au elibelat un numdr egal
de tarentini Ei sarnnili, iar in privinla prieteniei qi a pdcii,
ei n-au ingdduit sd se discute nimic mai inainte ca Pirus
sa-Ei ia armele qi armata din Italia qi sA plece ln Epir cu
corabiile cu care venise" Dupa aceea, deoarece situalia-i
cerea sd dea o noud bdt51ie" ridicind armata, a pornit Ia icFslcrila.aiuilrirprl,uuenac.si-n5P$iclaiieiriri"-icsFruis"prirrnupnurrliasiidsdnqcui;lifaitnutJ:ratusu-rerl"ilbsaigiraeordgesmrai-nudjaaetnrusln:ei-eti.adcduuacaecsimdeoieainacsuispnctdmrcaaiginsbreuspeiarrr-dteialdizefqelleaocidleirducu'qiinmtnSmatreuibaei:nrzdasii.,ec,o!D,ealdfabiiceaaciaAa--r
drum gi ciocnindu-se cu romanii linga cetatea Asculurnt'6,
a fost impins in nigte locuri neprielnice desfdEurarii cdld-
rimii sale gi, la un riu mlSEtinos Ei dificil, pe unde eletanlii
nu puteau trece, ca sd se uneascd cu falanga. Acolo mulli
dintre soldalii sdi au fost rdnili qi mui{i au. ci:zut morli;
lupta a durat pina la cdderea noplii. cind s-a desprins de vcilrAsr.oi-nuoeiltlurar!orv,,'usnr"eireeimvvcr"rcaondl.ppetalaralta-cger'irle-uatcri-p-eue.urataripaaepdr-aujblrneliioivrdnl,tiaiartcan-apcctout1aeiiuand,ostsltdc"iodot.naemttiEilmaauiboias,lppcei"ioda.oru\sisutedincrntcgafiiudvteeatrz5dlnl-qe'uae.diirtcida'erivuqseeiuenvipvi,inniecdcisifatodsrrtpi,eomemirno.liprgiaqpneicesneiaed-cr?laiu-readlsdelpnuii.anrtpla9oi5tlinrumirm?i-l-upuubda-eriqjneoe,inxli.mligF,iiaalsi-piozgraceuipvrdeno-losilii.raoln-o"-ri
duEmani. A doua zi, manevrind ca sd dea lupta la ses. iar
elefanlii sd poatd ataca pe dugmani, a aqezat dis-de-dimi*
neala strdji in locurj.le irnpracticabile in care se bdtuserd
in ajun qi, aruncind printre eiefanli mu1!i arca;i qi prdq-
tiaqi, a pornit cu curaj impotriva romanilor. linind armata
strinsd si in buna rinduiala. Iar romanii. nemaiavind po-
sibilitatea de a evita pe duqman qi de a-I ataca la timpul
potrivit pe care-I avuseserd indeaiuns, au trebuit sd-l atace
in front, pe un teren ges. $i, grdbindu-se sA lespingl pe pricina urii. in-ipotri',ra duqmanilor.

hopli{i mai inainte de a veni la atac elefanlii" romanii d6- 22 Pe cind se a{la in astfel de incurcdturi, Pirus s-a
deau lupte grele cu sdbiile impotriva sariselor dugmane qi, lSsat iardqi pradd unor nddejdi gi s-a gdsit in fala unei
situalii care pLlnea gindirea in mare incurcaturd. Astfel,
necrulindu-se pe ei dinuqgigmi aEnii,doeriinndundudmdaeai rs,rd provoace r'5ni lrnnuegaaaucueIlaacgaic,tliaismlpdpot,zuiraliieudvAeegneriiigt, ensnidqttuaell.usSnogilrieadcpiunezaSciaqcriiltiaaLg,eincoeanzrteiin-qii ipqlsii-d-l

;i sa rdstoarne pe nici o atenlie
propriilor suferin{e. Dupd o indelungatd luptd, se zice cd
respingerea romanilor a inceput in punctul in care se

t;:

PLUTARH PIRUS 39

scape insula de .tilani, iar din Elada i-au veni.t veqti cd djzczvtueiaeuiaarrErustumeulmmuldlaiais,qvsjndeeidsiulraaio-tnI"fro"gmeplunirgumrievdrlbsteddaueamrvnesiepaittceeexdda.pjrd.i5eDeaiiadrnuiaieeprannaddmtblcidatcre,oatusdcrcstpledpeife.eeriiacrnEldedtfarerlaeecilcsnopceoal-teeoEartaad6icrptludfosiodit,rparf,leumiPttilsnuiecrnludcc'iidm5s,ittee,H-ialcdoeien,imanntdderettreuaurreas,r--
Ptolemeu Ceraunos49 cdzuse impreund cu armata, lup-
tind impotriva galilor, cA mai ales acum, cind mace- ceri.
donenii au nevoie de u,eni rege, ar fi momentul prielnic
sd li se infSligeze. Reprogind sorlii cd, in acelagi timp,
i-a oferit prilejuri pentrr-r fapte mari i;ni socotind cd,
cieoarece amindoud prilejurile i se acelaqi timp,
oferd
va trebui sd piarda unu1. rnultd vreme qi-a framintat
mintea. Apoi, considerind cd in Sicilia sint treburi mai
iimntpoorsrtapnrtievi"ridXeeoainretrc-eacLoibloiag-i" sccotea eolb-ignuaipar,oaapterimgi-isa dcauhcecia2eera3autstrseimbanurubutlaamtelrieiias-duuinpiannjuiiauirriulmililebMdlaeiennsltaisrloteeirnn,eeaiii,a,en,raruaipmuleuibliuiunMmniiaai mrqlutieep-"irt'tafianPtocii,urriusp,esrrdoAea-

aga cum
indatd pe Cineas" ca sd trateze cu cetalile. Stabilind o
garnizoand in T'arent, etr a indispus pe tarc'ntini, care,
de aceea, ii cereau sau sd le ofele ajutorul ln vederea pr'lns pe perceptorii mamertini care stringeau impozitele
ae la et"ni si i-a ucis, iar pe ceila1li mamertini i-a invins
cdruia venlse, luptind alSturi de ei impotriva romanilor, iSgesiMnnaerutsaaarrd.tursa-r,ecoidcalmeiinliiuslnit-cplpitainuorbteqadniceaidogEilsIairaAlildi.allebcStLia-iicilimacdm,riaufdpdfiaerliA}asicatcdtqrmuaiidnssraesevi-iidvomEmsaiaauiuiascblpdltcrdtariee,islescoe1egtareelande-nha'eincioreaireiztdia'opoo,sarupasnrpiuunnternamtiu.eist:ret6eCtecenaadEeireesiiutaapgn'bgialapPiien*naiselreiriuzddnn;sie-i-ii
sau sd piraseasca {inutttl Ei s5 le lase cetatea asa cum o
luase in pri.rnire. El nu le-a r5spuns de loc cu bundvoinld,
ci, poruncindu-1e sd stea liniqtili qi sa agtepte vremea lui,
a pornit cu cordbiile. Cind a debarcat in Sicilia, toate
nadejdile satre s-alr implinit cu totul, ceta{ile i se puneau
}a dispozi{ie cu avlnt gi, la inceput, n-a intimpinat nici
o rezistenla din partea acelora impotriva cdrora ar fi
fost nevoie de iupta ;i de for{d, ci, atacind cu treizeci de incledere in forlele de care dispunea' Pirus Ei-a contj'nuat
Lealizar"ea spelanlelor. in vederea infaptuirii carora plutise
mii de pedeqtri, cu doud mii cinci sute de cdidreli si cu ccacleiveopisn1udaqt iis"nbAocltienastpdblillnitc',mgiaruicvlevntitseianliaidclqeai,l.laecTicdoluuteuccgeveiorairraubecealuiapmLsciabuniudedeiissaepenrcpetheu!irprqitoaia,ajesrc,etag,apvdiiainnirli-;,t
cloud sute de coi:abii, a izgcnit pe cartaginezi qi a rds-
turnat dominalia 1or. $i, pentru cd cetatea Eryx50 era
cel mai intdlit lcc 9i avea mulli apardtori, s-a hotarit s-o
c'ucert'asc'a cu -[olta.
Cind armata el'a gata, a imbracat panoplia qi, pagind .de minie, folla Pe iocuitoli.
La inceput, indata dupd Pirus nu se pultase
inainlea ostaqilor, a depus juramintul lui Hercules cd va sosire,
:asa. ci, mai mult decit allii, dddea dovadd d-e curtenie, le
da joctiri ;i-i va aduce sacrificii drept cinstire, daca-l va ardta luturor incledere qi cduta sd nu supere pe nimeni,
ajuta sa se arate elenilor care locuiesc Sicilia un lupta- dar, mai apoi, din demagog a ajuns tiran qi, din pricina
de puterea pe care -o deline. $i, lautalii, qi-a atras faima de nerecunoscdtor qi perfid.
tor demn de neamul qi f otuqi aceste cetali se invoi.au, de nevoie, s-d-i dea
poruncind sa se dea semnal,ul luptei cu trimbila, a im-
prdgtiat indata cu sdgelile pe barbari. Apoi, punind sc6- tot ceea ce le cerea, deqi sufereau din greu. Dar, deoarece
rile, s-a urcat cel dintii pe zid. Mulli dintre dugmani bdnuitor qi. nu voia nici sd ia cu
era el qi nici sa lase i{t
Siracuza pe fluntaqii siracuzani Thoinos 9i Sosistratos52,
rezistau. dar el, iuptind, pe unii i-a pravdlit de pe zid in care cei dintii, i1 convinseserd sd Sicilia, iar dupd
amindoua parli1e qi, foJ.osindu-se de pumnal, a fdcut in vind in

PLlJ'IAR}I PIRUS 4l

ce a venit i-au predat imediat cetatea cotaborind cr_l el mult in fala celorlalli, a strigat plin de curaj gi cu gias
Ia cele mai multe fapte pe care le-a saivirqit in -Sicilia, tare gi i-a cerut lui Pirus sd vind in fa!d, dacd mai trd-
Sosistratos, de team6, a plecat din Siracu.za. iar pe Thoinos iegte. Acesta, in culmea indigndrii, s-a smuls din miiniie
I-a ucis e1 insuEi, invinuindu-l cA are aceJ.eaqi ginduri ca ofilerilor sdi gi, piin de minie, stropit de singe qi infrico-
Ei Sosistratos. De aceea, treptat, situa{la a inceput sd. se
schimbe qi prin cetili sd ia naglere rln val de urd genera}d Edtor 1a vedere, trecind prin mijlocul lor gi iuind-o inain-
impotriva lui; unele cetdli au inceprtii sd se alSture carta* tea barbanllui, i-a dat o lovitura irr cap. cu sabia, care,
datorit5 puterii miinii qr a calitalii fieruiui, l-a strApuns
gineziior, in timp ce altele aduc pe mamertini. pind jos, incit in acelagi timp, au cdzut intr-o parte qi
Tocrnai cincl vedea eI cd peste tot oarnenii itr pii:dsesc,
se revoltd gi depun rezistenla impotriva sa. a pi.inlit scli- intr-alta cele doud pdrli ale corpului care fusese taiat in
doud. Acest lucru i-a oprit pe barbali de a mai inainta
soli din pa::tea samnililor gi tarentinil.cr care scr.iau cA, rdminind inmdrmurili in fala lui Pir.rs ca qi cind ar fi
deoarece fuseserd aiungali iidecepreealuarain;ui"tocrl.-l
apdra chiar prin cetS{i, gi .qreu se pr.ltean vazut un zeu.
llceasta ctnstj.- Pirus. strdbdtind restul drumului fdra teama" a sosit
tuia pentru eS1icuilnia,pnreuteixntseoanmonlaai:icl dpe'fungtreu a Ia Tarent. ducind cu el doudzeci de mii de peclestraqi qi
plecind din si spune cA. trei mii de cdl5re!i.. $i. luind cu el pe cei mai viteji ta-
rentini, a pornit indata impotriva
nici cd-si romanilor, care-gi aveau
pierde nddejdea de a mai cuceri iirsula. Ader'5ru1 c'ra cA
Pinrs nu putuse line in stdpinir:e Sicilia, tull,:ui"ali ca o tabdra in Samnium.
corabie. ci, cdutind un pretext, a plecat de acolo qi s-a
ndpustit asupra ltaliei. Se zice c5, pe cind se inciepdita 25 Situalia samnililor devenise foarte grea gi curajul
de Sicilia. intorcindu-qi privirile lnca o datd spi:e insula" Ie scSzuse, invinqi fiind de romani in multe 1upte. Ei erau
a zls: ,,Ce mai palestra lasdm noi cartaginezilor minia{i qi pe Pirus. din pricina cdldtoriei fdcute in Sicilia,
lucrul accsta s-a iittimplat riu mult i;ni lorna- de aceea nu muili dintre ei l*au insolit. Pirus, impar-
nilor!". $i urrn5. {sidndimu-pgiei doiacsetepaeinunduoludd,intrcimonitseuloi dpeaarteveinni

aEa cum a presupus ei. Lucania, ca

24 Pe cind pornea el cu cordbiile. barbarii au navAiit in ajutorul
colegului sdu, iar pe cealaltd parte o conduce el insuqi
impotriva lui" aqa cd a fost nevoit sd dea o luptd navaLir impotriva lui Manius Curius53, care se aqezase iingd Bene-
cu cartaginezii in strimtoare unde a pierd.ut mulie corSi:ii, ventum&, intr-r-rn 1oc sigur, in aEteptarea ajutoarelor din
iar cu celelalte a pornit in fugd. spre ltalia; aproape Lucania. Manius uneori gedea liniqtit, pentru cd prezicS-
mii de mamertini" care trecusera inainte in lialia. zece torii, cercetind zborui pasdrilor qi jertfele, il opreau de la
s-au
temut sa se rinduiascd in linie de bataie impotliva 1ui,
dar. atacindu-l in locuri irnpracticabitre ;i napustindu-se ac!iune.

asupra lui, i-au pus toatd armata in neorinciuiala. Au cdzut Grdbindu-se deci sd-i atace pe aceqti romani, inainte
doi elefanli iar din ariergardd muriser6 muXti soidati. trI de a veni ceilalli. Pirus a luat pe ostaEii cei mai viteji
insugi, pornind din avangardS, a inceput sd dea ajutor
gi pe elefantii cei mai obiqnuili cu rdzboiul gi a pornit
noaptea spre tabdra romanilor. Mergind el cale lungd qi
celor care rezistau impotriva unor oatneni exercitali qi intortocheatd prin pdduri, forlele nu i-au ajuns qi sotrdalii
plini cie avint. Primind lnsd o loviturd de spadd la
retrdgindu-se pulin clintre cei care luptau. a dat gciamp a;i.i ss--aausrfdirtd;ict,it.ia$ri,Ioacurepvadt rfslianrdeacuzosrtlrlionrsudluqsomldaanliiilolr-,aunovadpzteuat
mult avint dugmanilor. Dar. unul dintle ei, un balbat
inalt de staturd si plin de strAlucirea arrnelor" alergind pe cind cobora de pe inallimi, ceea ce le-a produs multd

zarvd gi neliniqte. Totuqi Manius, avind semne favora-

PLUTARII 43

biie qi fiind silit gi de imprejurare sd intimpine pe duq- in drum, dind peste niEte strimtori, i-a pus toatd armata
mani, a ieqit din intdriturd gi s-a napustit asupra prirnelor in neorinduiala. Galii din ariergarcla lui Antigonos. fiind
rinduri si, respingindu-i, i-a in{r'ico.sat in aga mdsurd, lnci-t
mulli dintre ei au cazut qi au fost capturali. qi impreuni rnulli la numdr, au rezistat cu dirzenie si, dindu-se o luptd
cvuiunctdoeeriieaEl-riaecship{oiinvtdsariuetnlpeaefadMnin{ai ncciueaslreesddfuodusedea,sleaurrpaitpapi dianrApfsrlioinlin.dtAuccliumeaip;sileiSn,
cealaltd aripd insa romanii au fost respinqi, cu ajutorul violentA^ cei mai mulli dintre ei au fost rndcelari{l, iar
elefanlilor. Atunci, reirdgindu-se spl'e tabdra. a chernat conducdtorii elefanlilor, fiind incercuili, s-au predat cu
in ajutor numeroasele strdji, i:ecent insdrcinate cu paza
tbaasapsubaucretapoei'rrnelaeeit.re;EiAibliecusdfedaietsnzsiieloenilarocr,eraliantcrbpeae,dglparacil;noeiideantaiimedfcuidpnegedllaoasscaaeiugdnmerntidldsi"fnroriiinr,r-'etadiicfautipcorhasriientialegtitrereoqnsmeiAaoaalinrirnaruiilteotoniirac'-t^irutncrndlEd--i to{i eiefanlii. Pirus, pierzind o astfel de clipir qi lasindu-se
Lr'-adevdr, dobindind in urma acestei victorii prestigiu, dr-rs mai mult de noroc decit de raliune, s-a ndpustit asu-
pu-tere qi faimd cd sint invincibili, romanii au supus ime-
diat Italia qi, pulin mai tirziu. Sicilia. pra falangei macedonenilor, care era in plind dezoldine,

26 AEa cd dupl ce pierduse qase ani cu rdzboaiele in cuprinsa de teama din pricina infringerii. De aceea mace-
Itaiia qi in Sicilia, Pirus nu mai avea nici o speranla in clonenii se abfineau de la atac qi se fereau sa dea lupta
legatura cu aceste teritorii; in acelaEi timp, puterea ii
fuiese considerabil micgoratd. Totugi, cu toate luptele pier- impotriva lui. dar Pirus, intinzind mlna dreaptS qi che-
dute, e1 igi pastrase bdrbalia neinfrintd' Datorita expe- mlnd pe nume pe comandanli Ei pe taxiarhi. a desprins
rienlei in rdzboi, a ir-rlelii miinii 9i a curajuJ'ui, ajunsese de Antigonos pe toli acegti pedestlagi.
sd fie socotit primul dlntre regii de pe vremea
lui, dar Antigonos" fugind pe furiq, a pdsirat citeva orage si-
ceea ce ciqtiga cu fapia el pierdea din pricina nddejdilo.r, buate pe lal'mui mdrii, iar Plrus, socotind, in aceste mo-
deoarece nu se gl56ea sd aqeze cum trebuie nimic din
aceea ce dobindise, rivnincl la. ceea ce-i lipsea' De aceea, mente de fericire, cd sdvirqise fapta cea mai de pre! pen-
Antigonos l-a comparat cu un jucdtor de zaruri, care
aru.tid mr-rlte zaruri qi bine, dar nn qtie sd se foloseascd tlu dobindirea gloriei, anume vi.ctori.a impotriva galilor, a
de ceea ce-i cade. Ducind in Epir opt mii de pedeqtri qi depus cele mai flttmoase qi mai strdlucitoare daruri in
cinci sute de cai6reli, dar cduta pri- templul zetLa\It Atena ltonide, qi a pus si se scrie acest
neavind bani, Pirus
lejul unui rdzbot din care si-Ei poata hrdni armata. $i, clistih eiegiac;
dspcr-eeioptdcdjiienic,fdueiaiaidrsoscmd-daonuuegdaai l5srAnt-nuoi.triiagpdtoreancdoisleisov.,aid$fiagui,lalidlail.uuuapi atDnredeccvmeudealtittrdicioenusc'pMecaarurictteegmdainoudlnultiuaei,l
nutrind nadejdi rnai mari. a pornit spre Antigonos, dar, ,,Aceste scuturi le-a indllat, ca dar, Atenei Itonide
Firus Molosul, luale de la curajo$ii gali,
lVimlcinci toati armata lui Antigonos; nu-i mare mirarea,
Aeaci:zii sint si acum, qi au fost ;i odinioar5, teribili in arme".

Dupa aceastd lupta, Pirus a inceput de indatd sd cuce-
reascd cetSlile din Macedonia. Funind stapinire pe ele, a

tratat in general r5u pe oameni gi a ldsat in cetate o
garnizoana compusd din galii care luptaserd cu etr. Iar
galii, neamul cel mai nesdturat de bani, s-au apucat
sd dezgroape mormintetre regilor carora li se aduceau acolo
cinstirea morli1or gi au pridat banii, iar oasele le-au im-
pragtiat. Se pale cd Pirus a tratat cu uEurinld gi fAri sd
dea atenlie acestr-ri fapt, fie cA 1-a pierdut din vedere din
pricina treburilor, fie ca i-a ingaduit de teama de a pe-
depsi pe gali. Din cavza aceasta Pirus Ei-a auzit vorbe
rele din partea macedonenilor. Dar situalia lui nu cdpS-

tase incd temeinicia qi stabilitatea trainicd, cind Pirus se

PLUTARH prRUS 45

qi infiScar'5 cu nadejdea spre alte fapte mari. Insuitindu-l ddt't-eeinmmmu2painn7uadzl.Duti.n-ussoi-pnepolti{rcia-aiaa,tcadesncee-euavaa,?coarnu,pdrcrasniotptv5b,aa,ozrdrsti.aciaotinlnr}diadiFaeliScirriupadsasudvr,tipaadsu.ufd{pCaindpiieeirocaqnuadyicrernnenescostepsetrlauels_tgcpbadruautniinleiin,_a,
pe Antigonos, il numea nerusinat, pentru cd nu imbrdca
himationul5s" ci mai purta incd mantia cie purpura. Dar
cind i s-a prezentat Cleonymos;(i, spartanul, qi 1-a poftit sa
pornea-ccd irnpotriva Spartei, i-a dat ascultare. Cieonymos
era de neam regesc. dar, avind faima ca este violent qi 1deaoSarpeacretafu" sCeeseoradrelcuealpilepcrainsesuinrprCinrdeetrae,ciaarsAareculesa,a.ij,u"toiur
despotic, nu se bucura nici de bundvoinla. nici de incre-
dere din partea spaltanilor. asa cd pe tron era Areus57. gortinienilor, care se aflau in rdzboi. Dispr.e{ul h,ri pirus
Aceasta er:a singura incriminare mai veche pe care o adu- pentru sldbiciunea ceta{ii gi pentn-r rnicul numdr de apd_
cea el concetdlenilor sdi. Dar Cleonymos luase in cdsatoria
pe Chiionida, fiica 1ui Leotychiclas. fiind mai in virstd rAtori a salvat-o. Astfel Pj.rus, socotind cd nici un ,parlan
nll va indrdzni sd lupte, qi*a a;ezat tabdra in fa{a cetd{ii,
decit ea. Chitronida, indrdgostindu-se nebuneqte de Acro- iar prietenii qi hilolii lui Cleonymos ii
tatos, fir-rl lui Areus, un tinar in floarea -.,irstei, i-a fdcr.rl dobiserd casa. preg5tiserd Ei impo_
cdsnicia h-ri Cleonymos nu numai ciureloasa. dar chial: convinsi fiincl cd Firus avea sd cineze Ia eI.
La cdderea nopfii, lacedemonienii s-au sfatuit mai intii
rau-famata" caci pentru nicl un spartan nr-l eia un secret sa tl'imitd femeile in Cr.eta, dar ele s-alt opt-ts. Arhidamia5g
cd Cleonymos este dispreluit cie solie. Astfel, cum amdrd-
ciunile casniciei se addugau la cele politice. Cleonyntos. s-a infalisat gerusiei cu purnnalul in mina si, in numele
femeiior. a reproEat bdl'balilor pentr"u cd au socotit cd ele
impins de minie Ei de nemullumire. a adus pe Pirus }a pot sa mai trdiascS, in situalia cind Sparta ar fi pierdutd.
Sparta, cu cioudzeci qi cinci de mii de pedeqtri, dor:5 mli .Apoi ele au hotdrit sd sape un gan! de-a lungui taberei
de caiarefi, douSzeci Ei patru de elefanli, incit de inderta
s-a putut vedea, dupd marirnea armatei sale. cd el nu avea duEmanilo;:, iar de o parte qi de alta sd ageze cdiule, virin-
du-1e in pamint pinA 1a mijlocul rolilor, pentru ca. avind
sd cucereascd Sparta pentru Cleonymos, ci voia sa puni un parapet de netrecut, sa poatd impiedica trecerea ele_
stapinire pe Pelopones pentru sine insuqi, mai ales c5 ei
tdgaduia in fala lacedemonienilor care venisera in soLie naffeaijscuncitoleoiiao,rrrieca.eErDloiaerfletmcemulaeerini,iimnaubunvreidirlnescc'atdeitne.pcu:in\ntuugtrmiumncadalaiirhceciuame"rahuatitituoosanEpnuaielr"rtrpaecennasilitotesr1Ahacicateloerleea-
la Megalopolis5s. ",Am venit, a zis, ca sd eliberez cet;iti1e
de sub stdpinirea 1ui Antigonos qi, pe Zeus, ca sd trimit,.
dacd nu-i vreo piedicd, bdielii la Sparta, ca sd fie cresculi
in obiceiuriLe spartane. pentru ca, prin aceasta, ei si fie aveau sd dea lnpta ca, in timpuL noplii, sd se odihneascd.
Apoi, mdsurind lungimea sanlului de executat^ au fdcut a
super"iori tuturor regilor". Spr-inindu-le aceste rnincluni treia parte ele singure. Ld{imea Eanlului
qi ducind cu vorba pe drum pe cei care-l intimpinaserii, era cie qase co!i,
de cum a intrat in Laconia, a inceput prade Ei sd jefu- iar aCincimea de patru qi lungimea de
solii ii reproqau ca sd opt pietre dupd
iascd. Iar cind 1e face rinbai fdrd cele spuse de Pirus, iar dup6 cele spuse de l{ieronymos,
:rrai mica. A doua zi de dimineald, cind du;manii s-au
declaralii" Pilus le-a ldspr;ins: .^Dar $tiu cd nici voi. spal- pus in miscare, femeile, intinzind armele tinerilor qi pre-
tanii. nu spuneli altora ceea ce aveli de gind sa face!i".
Unul dintre cei de fa!a, numit Mandrocleidas, a zis in dindu-le sanful, Ie-au poruncit sd r.eziste si sd se apere,
graiul laconic: .,Dacd tu eqti zel1, n-o si pa[im nimic, c6ci spunindu-Ie cd este mai fr.umos sd moard in ochii patriei
Ei mai vitejesc sa-Ei dea viala in miinile mamelor gi ale
nu facem nici o ned-reptate, dar daca eqti om. se va gdsi soliilor, murind intr-un chip vrednic de Sparta. Iar Chi-
altul mai tare si decit tine".

PLUTARH FIRUS

Ionida, retrdgindu-se declparte avea la el pi'egatit un la{ bucura. Trezit din somn cle bucur.ie. a poruncit coman-
potrivit pentru ca sA nu suplavieluiascd 1ui Cleonymos, Jdea-naliploorvesdst{itinvaisaurml taatlamparceignadtuit-al de lupta, iar prietenilor
daca cetatea va fi cucerita. ca va cuceri betatea cu
forla. Unii s-au ldsat surprinzdtor de convinqi, dar tui
28 Pirus insuqi a dat un asalt frontal cu hoplilii impo- Lisirnah nu i-a placut visul, ci a zis cd se teme ca nu
triva nurner'oaselor scuturi ale spaltanilor. care erau aq,e- culnva, dnpd cum lsodc*ui railreateatliunsi epidruestrcadsinnetceetradtemninu
tot aEa zeii de
zate impotriva-i, dincolo de qan!, dar nu-i oferea nici r,rrnblat,
stabilitate din pricina prospelimii pdmintului scos din se
groapd. Atunci Ftolemeu. fiul iui Pirus, inso{it de doud va putea intra. El insd zicind cd toate astea sint garlatanii
mii de gali gi de chaoni ale$i. ocolind ganli-rl" a incercat sd. termopileice gi cd conlin muitd prostie" le-a spus cd tre*
treacd peste cdrule. Dar cdrule1e erau atit de adincite in buie s;i aibd alrnele in mind gi sa 1e intre in cap un singur
lucru: .,LIna este prevestirea cea mai bund, sd lupte p",-rt..,
pdmint si d,e dese, incit le ingreunau nu nurtai 1or atacul, Pirus". s-a ridicai Ei in zori a dus armata la lrrptd.- Lace-
clemonienii rezistau cu avint gi cur:aj chiar pesie puterea
dar qi lacedemonienilor ajutorul. In timp ce gatrii scoteau 1or". iar femeile elau lingd ei Enielveoiientisnidreiaduicasudgpeefi,
rotile de La cdrule gi le trageau la triu, tinarul Acrotatos 1i irauturd celor care aveau hrana
a observat primejdia gi, alergind prin oraq cu alli tr:ei rani{i.
sute de tineri, a trecut pe lingd Ptolemeu, cale nu l-a lVlacedonenii au incer.cat sd astupe qaniul" aclucind lemne,
observat insd din pricina unor ridicdturi de leren" Ei s-a rnulte care qi, r'evdrsindu-se pai.cA din belqug, ascundeau
aruncat asupra ultimilor duqmani. siiindu-i in felul acesta armele qi cadavlele. Cind lacedemonienii au sat.jt .d iupte
s;i impotrirra acestor.a, Pirris a fost zlrit tringd qan{ si 1lnga
sd se intoarcd qi sd se batd cu el. Dugmanii, impingindu-se acdriuz-bieu,cfancitinddinsfopLie:lpaltiusrdileinstrpearctAanlaill'oer.incacreetateer.aUunrisntdriugdillt
afnianiicinrloodgdlsorrat,ulbdoir5ainvn.raiPttffaiedprumteeaseoPcsilieearsurtdidassglueeipi,aepintecducsinencterpd:teugetcatareannsn{ldau;ilrsis.ursesndbeejuecpaoleiafsniaatgseiiceicnidsneicfqta.lsiidlnia,siandmtc.luauluprgleiprmnritegcdaie-"-.
unii intr-a$ii, cddeau in qan! qi sub cdrute. pinl cind cu cptatecleeuntzie{abio_,lde{ldutire.agioiDaiaaatuur,eipnscindeoccgaeaor.cpptaeiurnboetddaasplcEaePdi,sicrleta:ruudcase.tggodaiitenleimdipioofncunrusuijeeunansrcreiuicirtlduvsllouiraldrei,in,nindiiclc-iae,aertupieaesz-r.pae:a,luiirpltnuaeg"iniat"leii-it
greu au fost distruqi int;:-un mare mdcel. Spar:tanii cei paumsofuejinsuadeAuatrosoegrlevertrdeapu"ddpidusnitdtnaotedrumareCienlooavcrarCioiir{rnnmitre.tiuemaDtsilaniniiiac,darsasabbpdninutiaauoulnirc-ria,tolialnlcapuindiuriiiladlmocdeArbii-"ussrnupsetfneeiirgpe:lriaaoedtnslceoApbocuracsenavr.iientdoacmidntinaaiiiiai,rsii,esspfi";ccedavlde.freaotcaancsrAaeonisvatlidaeeienvanuneticinliuae.,t
mai bdtrini qi ceata ferneilor il priveau ne Acrotatos F'emeile s-au imprdEtiat indatd pe }a casele 1or,. socotind
cum sdvirqea fapte de vitejie. $i cind a traversat iardqi

cetatea, ducindu-se plin de singe spre unitatea Lui, exaltat
de bucuria victoriei, spartanilor: li. s-a pdrut cd era mai
mare si mai frumos qi invidiau parcd pe Chilonida pentru

dbArucarngooitsaptteeean, tqreuii.cSUuplancrii-tiateb".dcitnurlnCjuihrl*iulaolun,liuduiar,mPniaruutmssaitnirissgudinqfdias:ce"i"dlbludSd-iteeeat,i

o batSlie grea. Mu1!i L"rptau cr"i vitejie, dar mai atres Phyl-

lios, dr-rpi ce rezistase si rlcisese mulli duEmani care-l
impresurau, cind a siindit cd-i pier puterile din pricina

rdnilor, a cedat locul uncr tovardqi de arme qi s-a dus sd

cadd mort in mijXocul alor sai. pentru ca nici mort sd

ni-r ajungA in mina dugmanilor.

29 Abia la cdderea noplii a incetat lupta, iar Pirus,

pe cind dormea. a avut itrrndtorul vis. Se vedea arunciud

fulgere asupra Spartei, care ardea in intregirne, iai: el se

1B PIRUS 49

cd nu mai este nevoie sd se mai ocupe de ale rdzboiului. Pirus s-a umplut de singele lacedemcnienilor pe care-i
Barbalii, ldsind libeli pe cei care, impotriva virstei, veni- ucidea. El se ardtase intotdeauna neinfrint gi str"aqnic in
ar'rlre, dar atunci intrecuse in curaj gi violen!5 toate vite-
serd sub arme de nevoie, s-au rinduit ei inqiqi pentru jiile sale anterioare. $i, cind s-a indreptat, cu calul spre
.Eualcos, acesta, oprindu-se in flancul lui, era cit pe ce
iuptd.

30 Pirus, vdzind pe noii sosifi, a fost cuprins qi mai s5-i taie mina cu care linea friul. Friu-l a fost taiat dar
mult de avintul qi de ambilia de a pune stdpinire pe
cetate, dar, cum nu ducea nimic la bun sfirqit, ci primea Pirus, strdpungind,u-l cu lancea dintr-o lovituld, s-a cobo-
doar lovituri, s*a retras din fala Spartei qi a inceput sd rit de pe ucis pe toii solda{ii aiegi
prade pdmintul, planuind sd petreaca iarna aici. Dar nece- cjualr.uEli,lupei dEeusatlrcuo,sa. in aceastd b5ta1ie, tocmai care
sitatea era de neinlSturat. Intr-adevdr, in Argos se pro- h-rptau in cind

dusese o rdscoalS ciantArelistAiprpisotesafsusqesi eAprirsi.teiptepnous6l 0lu. i$Ai,ndtie- i'Szboiul era pe sfirgite, ambilia cornandan{ilot' a ptrovocat
vreme se pdrea Spartei mari pierderi de oameni.
ce
gonosl Aristeas, luindr-r-i-o inainte, a chemat pe Pirus in 31 Pirus, dupd ce a indeplinit, prin aceasti lr.rpt5,
Argos. Pirus, faurindu-qi nddejdi peste nddejdi, fiind mi-
nat de izbinzi sa intreprindd alte fapte qi voind sd cotn- lrarcd o ceremonie funebrd, dc. o inai'e strSlucire, pentru
-fliu1 sau, potolindu-Ei mult durerea prin rdzbutrarea impo-
penseze loviturile pr:in alte acliuni, nu era determinat nici triva dugmanilor, a pornit spre Argos. $i, aflind cd Anti-
de victorii, nici de infringeri si pund capdt gi propriei
agitalii, qi tulburarii aLtora. A pornit deci indatd in Argos. qonos se asezase pe o inNdalulipmlise6:1d.eaAsupdroauacimztp, iaei,trElmi-aisaquen.
Areus, intinzindu-i multe curse qi ocupind poziliitre cele iingd
zat qi el tabara

mai rele a1e drumului pe unde trecea Pirus, a ucis pe crainic la Antigonos, poruncindu-i sd-i spund cd. e1 este o
adevdratd nenorocire ;i, prin aceasta, sd-I pr.ovoace sd
galii ;i pe molossli din ariergardd. Prezi.cdtorul. vazind coboale in cirnpie, ca sd se batd pentru domnie. Antigonos
victimele cu ficatr-rl fArS lobi, ii spuse lui trirus i-a rdspuns cd strategia sa are nevoie mai mult de mo-
cd va
pierde una din fiinlele cele mai scumpe, dar el, flind in
acel moment cu mintea tulbulata de zarv6. gi de miEcare, rnente prielnice decit de arme, qi ci i-a deschis lui Pirus
multe cai spre moai'te, dacd nu are timp sd trdiasca. Dar'
a poruncit fiului sAu" Ptolemeu, sA sard in ajutorul ar"ier- gi Ia unul, qi tra celSlalt au venit soli din Argos, rugindi-r-i
gdrzli cu prietenii" iar e1 se forla sa retragd cit mai repede
jaurrmual taludi inPtsotlreimmetoua, rela. rOlabcaetdaelime ocnriiennceiinaS1esq-ia, incins in sa se indepdrteze de acolo gi sd ingdduje ca cetatea sd nu
aparlina nici unuia dintre ei, ci sd r'dmina cu bune senti-
pe care-i m.lAesnaitecoEni vpiensntrgui unu1, Ei pentlu celalalt. Antigonos s-a
comanda Eua1cos6'i. L-rindu-se Ia lupta cu cei din fa{a lui, 1e-a dat argeenilor pe fiul sdu dr:ept
un ostaq viguros Ia rnind Ei iute la picioi. numit Oryssos,
din cetatea cletand Aptera62, a dat fuga in flancul tin5- ostatic; Pirus le-a declarat cd se va indepdrta, dar, neofe-
rului care lupta cu insufle{ire, l-a lovit qi l-a doborit. rind nici o garanfie, dddea gi rnai mult de binuit. Pirus
Cdzind Ptolerneu astfeL. cei din jurul lui au fost respingi, insd a vazut o rard ciudS{enie. Astfei, capeiele boilor
iar lacedemonienii au inceput sd-i urmdreascd qi, infrin-
gindu-i, n-au bdgat de seamd cd se avintaserd in cimpie sacrificali, puse de o parte, au fost vdzute scolind limba
qi lingindu-si singele, iar in cetatea Argos preoteasa lui
qi fuseserd pdrdsili de hoplili, impotriva cdrora Firus, Apolo, Lyceios, a dat fuga, strigind cd vede cetatea piind
auzind de moartea fiuiui sar-r si fiind indurerat, trimisese
cavaleria molossilor. $i, avintindu-se in fruntea tuturor, de morli si de singe qi cd un vultur, care venise pe cimpul
de 1upt5, a disparut deodata.

4 - Vieli paralele * vol. IIL

PLUT.{RH 5l

32 Pe un intuneric adinc, Pirus, apropiindu-se de zi* ca lupul este de partea sa cdci, strdin fiind, se ndpustise
dul cetdlii si ajungind la poarta pe care o numesc Diam- fdcea el insu$i d-omEnieaa privit trupta.
pei'es, deschisa de Aristeus. a trecut neobservat cit timp peste localnici, cum
s-au revdrsat in cetate galii ]ui6a si au ocupat pia{a. Dar* Ge1anor, care atunci peste
Lupul a invins. iar
argeeni, a fost izgonit. Aceasta este deci povestea ofran-
deoarece elefanlii nu inc6peau pe poartd, ostagii le-au dei lupului qi taurului de blonz.
Iuat turnuri1e65. apoi, iardEi, dupd ce au intrat in intu- .
neric, zgomot gi zarv5. au a;ezat turnurile pe elefanli qi 33 in fala acestei priveligti, Pirus. desculajat cd nimic
s-a rrierdut timp. AsprgreeelonciiuaruilepriinntsdrdieteveqsiteauEi au pornit din cele niddjduite nu-i reuqise, se gindea sd se intoarcS"
nu fie oprit 1a por'file cetd{ii. care erau
spre Aspida66 si trimis un $i, temindu-se sa pe cineva la
crainic 1a Antigonos. ca s5-I cheme in ajutor.. Antigonos, strimte, a trimis fiul sdu Helenos. care r5-
porninci ind.atA cu. avint. a stat 1a pinda in fala cetdlii, iar rndsese in afara ceta{ii cr-l cea mai mare parte a oastei.
pe comandanli, printre care era ;i fiul sau. ca sd-i porunceascd s5 darime zidul qi sa primeascd pe cei
i-a trimis care vor da buzna afar6", dac;i duqinanii ii vor tulbura"
inlduntru, cu un mare numdr de ostaqi. A venit qi Areus Dar zelul sdu si zarva din jur iI impiedica si inleleaga
cu o mie cie cretani si spartani dintre cei mai sprinteni-
i$ni,trn*oapmusatirnedud-eszeorcduinteo.qAii tduenocdi aPtliraussu,pcraargeajlnilotrra, bine ordiriul lui Pirus. CeI trimis nu spunea nimic Ldmurit,
i-au pus lra chiar raporta qi lucrur:i greqite. astfel cii tindrul, luinci
cu stri-
gdte de razboi qi urlete prin Cy1ar.abis67, a obser.vat cd: elefanlii rdmaqi ,:i pe cei mai viteji soldali, a intrat plin
galii nu rdspund cu insuflelire qi avint qi a blnuit ca porlile cetdlii, ca sd clea ajutor ta.t51ui s5u. Firus tocmai
glasul lor este aEa fiindcd se afld in tulburare se intorcea. $i, cit timp agora ii oferea spaliu, Pirus se
A por"nit deci in glabi cu almata, zo'rind pe Ei suferinla" trientrddgceealolur pctein-ldaEtai,cdaiun.dDqai recI ilnodvitaurfiodsut qirmnapninilsord, igni rezis-
cdl:ir:elii din agora
fa\a sa" care euau mereu in primejdie din cauza canalelor"
de car^e orasul ela p1in. De altfel, intr-o luptd de noapte intr-o straCd ingustd, care ducea spre pordile ceta{ii, qi a
ca aceagta" ilt care domnea o mal'e confu-zie in modul de rlat peste cei cale se ndpusteall din partea opusd ca s5-i
a acliona qi in ot'dinele date, soldalii se rdspindeau qi vind in ajutor, el le dddea ordin sd se retragS, dar ei
ritdceau prin loci-lrile ingustg, iar stlategia nu mai putea nu-l ascultau, iar pe al[li care erau chiar foarte avintali
fi aplicatA din pricina intunericului" a zarvei nedeslusite ii impiedicau pe cL'i care se revdrsau din spate dinspre
qi a strirntorii; qi unii si ceilalli i;i petrecea"u timpui poartS. De altfel, cel mai mare elefant, cdzind de-a currne-
agteptind ziua. Cind a inceput sa se lumineze de zir-rd si zigul por{ii gi mugind ingrozitor, a constituit o piedicd in
a vizut Aspida inlesati de arme dugmane. Pirus s-a, calea celor care voiau sd iasd. iar alt elefant dintre cei
tulburat, iar cind a mai zdrit ;i in agora, printre multele care intraserd, numit Nicon, cSutind sd ridice pe stSpinul
ofrande. un 1up gi un taul de bronz. car:e pdreau cd sint siu, care se prdbuqise din pricina rdnilor, s-a ndpustit
gata sti se ia la luptd, a fost tare impresionat. amintindu-si rfedtrrd'agaeleaguesrep,repreielteqni ii-qai rdsturnat
asupra celor care se duqmani.
de un vechi oracol, care spunea ca-i este destinat sA claic peste grdmadd,
moard cind va vedea un lup luptindu-se cu un taur. Ace$tia cddeau unii peste allii, pind cind elefantul, gasin-
Aceste figuli argeenii spun cd se refer.d la o intimplare du-gi stdpinr,rl mort, l-a ridicat cu trompa qi cu amindoi
veche petrecutd la ei. Astfel, se zice cii Danaos68, cind a fitrdeqii si s-a intors gi. innebunit parcd. c5lca in picioare
mveunlitTphryirmeaatiddeait65ei.ncaarceeadsutdce!adrde, pe cind mergea pe dru- Etoildi issetruimgebaulpzeeacueqi icasree-inLginhetimsupiainuauun. iAi sintfter-l,ailnlii,tinmimpencei

la PyraniaT0 spre Argos-
a vazut un lup luptindu-se cu un taur. Danaos a presupus nu mai putea sd facd nimic, ci intreaga mullime, inghe-

52 PTRt]S

isnuitaam" iinndtoocumdadi icreeculini1esi.nPguurlinceorplu" pseteinstoeardcdedaea;iusiemspcohitmrivbaa bunicul qi de Demetrios, tatdl sdu, care erau exemple,
duqmanilor care ii incercuiau sau care ii atacau din spate;
foarte mult rdu igi faceau ei in;igi. Astfel, ce1 care-gi din propria-i casd, de schimbarea sorlii. Antigonos, impo-

scotea sabia sau iqi intorcea lancea nu putea s-o mai pune dobind capul gi corpul lui Pirus, l.e-a ars, iar cind Alcyo-
neus s-a intilnit cu Hellenos, acesta, imbrdcat cu o hla-
lar 1oc sau s-o mai a;eze qi toate mergeau ia intimplare midd saracdcioasd, l-a intimpinat cu blindele gi l-a dus
;i se ur:ideau, lovindu-se unii pe allii. la tat51 sdu, iar Antigonos, vdzindu-l, i-a zis; ,,Fapta a:;ta
este mai bun5, bdiete, decit cea dinainte, dar nici acum
34 Pirus. vi"zind furtuna qi fl'dirrintarea care-l incon- n-ai procedat bine, pentru cd nu l-ai dezbrdcat de aceasti
jui'a, a scos cununa prin care se distingea coiful sdu qi haind care ne dezonoreazd mat mult pe noi, aga-socotilii
a dat-o unui prieten, iar el, inci'edinlindu-se calului, s-a
intors asupra dugmanilor care-l urmareau si, primind o invingdtori". Dupd aceea, tratindu-I cu blinde{e pe Helle-
lovitura de sulila care i-a strabitut piepiarul, loviturd
care n-a fost moi:taia .si nici grea. a inceput lupta cu cei nos qi dindu-i haine bune, l-a trimis in Epir gi, dupd ce

a capturat tabara qi intreaga armatd, a tratal' cu blindele
pe prietenii lui Pirus.

care-l lovise. Acesta era din Argos, nu dintre cei cu vazd,
ci fiul unei bdtrine sdrace" Aceasta, ca celelalte femei,
plivea de pe acoperigul casei lupta qi cind a vdzut ci fiul
qceaii prae, z;aiisrutid-naclualtoi-ovPiitrinucsod,iufauqlsm.mOaunal.ssefciigeulacaomlio-inaadnoecudi dvzeumit.tileiunbiirlaePleiorud!seig1ilnad
baza gitului s-au presat si, de aceea, vedexea i s-a tulbu-
rat, iar miiniie au scapat friul. Atunci, purtat de cal, a
cdzut lingi smochinui lui Aicirnnios, necnnoscut de mul-
limea iuptatorilor. Dar un oarecare Zapyros, unul dintre
aceia care erau in expedilie cu Antigonos, Ei a1!i doi sau
trei ar,r dat fuga intr*un vesti-
si, recunoscindu-l, l-au tirit
bul, cind incepuse s5-Ei revina din lovitura primita. Dar
cind Zopyros a scos sabia iliricd spre a-i tdia capul, Pirr.s
l-a privit atit de fioros, incit Zopyros, infricogat, cu mii-
nile tremurinde, plin de tulburare qi teamd, cind incerca
sd-l ucid5, cind se oprc.a qi, de aceea, n-a putut sd-i taie
capul drept pe sub bdrbie, ci cu qovdire qi l-a desprins
greu de trup. Nlui{i au vdzut ceea ce s-a intirnplat. Atunci
Alcyoneus, dind fuga, a cerut capul ca sd-l recunoascd qi,
luindu-l. a alergat in goana caluLui la tatili sdu care gedea
cu prietenii qi i I-a aruncat la picioare. Antigonos a privit
capul gi, recunoscindu-.1, a alungat cu bastonui pe Alcyo-
neus, numindu-l nelegiuit qi barbar, iar e1, punindu-gi
hlamida pe ochi, a plins caci iqi amintea de Antigonos

MARIUS

NATITA INTRODUCTIVA

Caius Marius a Jost comandantul de o;ti ;i omul, politi.c
mqre ;i politic
care cr jucat un rol rnilitur in epoca de
destrdmare a republicii., 2n urerne& rflzbouielor ciuile. Re-
prezentant qi conducdtor al grupdrii, politice a ,,gtopulari-
lor", care luptau ytentru unor ref
inJd.ptuirea orme cerute
de pdturile sdra,ce ale populafiei Romei qi de italici., eL
;'l-a c\stigat strdlttcitori Lauri pe cimpurile de bdtaie, unde
o;tile romane aI,L auut de Luptat impotriua unor duqmant
erterni, gr., apoi, in rd"zboiu!, ciuil, |nzpotri.-a partizqnilor

Lui SELla. Fiind, confruntat neincetat cu Ttrobl.eme de ordin
rezoluurea cdrora se cerea un
militar 5i politi.c, pentru
compler intreg de culitdti, -polictiucdn.o, gtatincltedmipliolitmaareti,c,caitltittudi{-t
de comandant, t'Leribilitate
ulienoprasildzoinlotrgeicdceeritnc{.e-, Marius s-a d,ouedi,t La indllimea

dar mcli prejos de a;teptdri in aLte

?.mprejurdri.

Dacd. Meri?rs s*o, n(tscut d.upd toate probabilitd{i,le pe
La 157 cel mai t|rziu i.e.n.L, eL era Ia uirsts ci.ncl putea
inlelege destul de bine ac[iunile intreprinse de Tiber:ius qi
d,e, Caius Gracclzus, in 133 ;i 122 i.e.rz., pentru rezaluarea

graaei probleme qgrcLre. Locul sdu de oriqine era Arpi,-
nzrnv), iar pdrinfii sdi, spune o tradifie, erau plebei. PLu-

CIi,ic2le32,ArS1ap;a,FplDiliuoaesrnnut,disutR,usdrIa.,Iz,bdt9oesa,oe'1ier?llul.uemmc,iuIluIiIlge,u,8rI1t,h; i3Vn4u5em;llP,e6liuu3t,sa3r;PhC,aitMceearcrriouus,lu,Ps4r5,o;

Plancio, 20; Pro Sylla, 23; Pro Sestio, 50; Academica priora, II, 13.
De legi,bus, l, 4.

58 N, I. BARBU NOTTTA INTRODUCTIVA _ MARIUS 59

tarhs numegte pe pdrinl.ii sdi ,,fdrd. Jailni", i,ar Tacitus .;i pe cotegul sdu Metellus cu arestarea. Ambi{i'a 9i dori'n{ct
jiontsrepbdutinulredazad.pleetbperei"s.eAalted.,ptlerabdei{iinefimuoarab,e,;dte,indecseparemoariigd,ie-
nea ecaestrd a lui, Mariuss. in orice caz, este sigur cd- el tui ae a ajunge la onoarea supremd ni' Le aratd ;i taptul

cd dupd propretura d.in Spania s-a cdsdtori't cu lulia, md-

ero, urrnagul unei familii obscure, modeste. Nd.scut ;i tu;a lwi Cezar, o petrici,and.
rrdnzabnCodai,auLnLittdims{iel,epcuodntredi.,ueaamLLiu.lnuieilunMtgouesrtettaallu;cstor,)eiiencgeaartenusiil,e7u-a0n9dJ-7oeuL0e8dd,e'ii'-tcaio'un-
crescut La {ard, cLFa curn o spune eL |nsu;i 2n discursul pe
utribuie Sallustiusg, Marius a depri:ns hdrnicia, mu|-
care i-l
{umirea cu pulin, rezisten{a La muncd, inJruntarea cura-
joasd a prirnejdiilor. Depri,,nzind me.ste;ugul armelor di,n dat i,mpulsul sd se prezinte La alegerile de consuli gten-
tru 707, dupd ce a ob[inut cu greu de la Metellus inuoirea
practicd, tinmcpepoitnrdiuacucseetrdufiici iuNlummialintatiraTp,eucnadree,La-aldfdtucurit 2n de a pleca Ia Roma,2n uederea candidaturi,i. Mari'trs i'ntrq'se
rdzboiul de in conJlict cw Metell,usr4. ALes consul, Marius plecd. i,n
Iugurta, s-a disti,ns prin uiteji,e, rezisten{d gi, curaj 2n fala dN,eumcoimdiaandE&i,ndtudpedoc;eti,i;iizbpuutsi,eciunajiouctotroual tLeuci aLluitcdz[uilseCsoalre-
prirnejdiilor. Lsurii uirtu{il.or militare cu care se tmpodo-
bise Ia Numantia L-au incurajqt sd inceapd. Lupta pentru
parcurgerea Jaimosului cursus honorum ;i a Jost nelius Sylla, sd-L inui.ngd pe lugurta. Eaeni'mentele ca're
mil.i.tar8, augure, cuestorr\, tribunLr al ales pe s-au destdgurut de la al,egerea lui Mari'us la consulat ;i
rind tribun plebei, pind. Ia capturarea Lui, Iugurta sint erpuse pe Larg de
ainnualn1u14l .7I1n9,topraetteoraLc2e,sit,end7e7m5n, iTtdtrfio,pMretaorriLuss in Spaiia,
in SinalYluisatliausl,uiinMoaprieursagBi einlluYmia\IaugluurithSiynlulam. ,Ce$eiadcee Plutarh
s-a ardtat,
ca trebui,e
pi pe ctmpul de luptd, dirz ;i ne|nduplecat cu aduersarii
psdroi. ppuoslitio.ci.LeDgee,pdilded.a, mi,nbict&u,lit,a,itme pd,oetrtiruibaucnoraulpp,tlie,ebieei,leecLtoa- subli,niat este cd prin infringerea Lui lugurta, Roma a
ra"Ie", care louea in interesele nobililor. Consulul L. Aure- scdpat de un primejdi,os dugman ettern, dar, in acela;i
tri,us Cattct s-a opus, dar Marius i-a amenin,tat pe Cotta timp, a q,sista,t La asculirea Luptei di'ntre populari ;i' opti'
mafL Martus, un ytopular, te)mi'nase rd.zboiul, dar Sylla,
un optimat, iL capturase pe regele du;man. Contradic{i'i'le
ecanon'Lice, soci,ale gi poli,tice dintre cele doud' grupd'ri po-
3 Marius, 3. II, 38; vezi qi Velieius pa terculus, II,
a Historiae, Valerius Maxi- Liti.ce ;i-au gdsit erponen{ii Lor in Mqrius Ei SyLIa, care,
CVaesllseiiuussDPioa, t8e9r. c2.ulus, II, 11, 1;
12, 8: tn aJard. de considerente politi'ce speci'Ji'ce grupdri'i poli'tice
5 pe care o reprezenta fi.ecare, aueau acum ;i, alte moti,ue

Pm1le3lui;uuCs676tsa,SBiScVrePaheaIIIIrla,lIuii,ouumtMe,1ss5ralT,ttuciri7uuguiu.usucslrsusu;t,h,lsVaioon,nppaua..ImelIcec,,idttr9t.i.i,s8,,upc45c.uasaptqap.it.6Miou36nr,3ame4;x.s.C,i;mIivIce,uezs5ri2,.poV,luIpItrIao, rin, Marius, temei,nice ca sd se urascd ;i sd se detepte.
Dar inainte de rdJuial.a general.d dintre optimafi ;i
Fonteio, SB; pogtulari, 2n Jruntea cdrora se gdseau respectiu SyLLa 9i'
Marius, eueni,mentele L-au incdrcat pe Mrni'us cu noi luuri'
15,7; Vel- de uictorii rnili,[are. Astfel, &bia se terminase rdzboiul cu

s C i c e r o, Epistulae ad Bruturn, L, 5. Iugurta, care Jusese capturat, cl,nd Roma, care era i'n
culmeq bucuriei., este deodatd. alarmatd de zuonuri persi,s'
10 I d e m, Pro Plancio, 5L. de teutoni se indreaptd
SPulue1r0tt:1aoICPrdhnIiec,iuumetsraM,o,ta,hDrI,iueuIlnsiluo,e4psgV..,iebc6ruirt;s.e,P,m36l8.,u;ItIaVI,rah2l,e0rqiCuiasSesaalrMi,utsa. txiuims,us,olrV. Ic,it9.,, tente cd ual,uri de cimbri ;z a'me-
14; nin{dtoare spre Roma. Nici. n1r se putea iui o mai' burud'
63;
14 Sallustius, op. cit., 46, 9; Plutarh, Marius, 7; Vel-
leius Paterculus, II, 1"1, 1.

60 N. I. BARBU NOTJTA II\TRODUCTIVA - MARIUS 61

arsdoeyeud-crra-a?paiz:udspibesmp:ataprtsididrulea.eabnbpsetRierleruopcmtraeunMnmuseuaeita.o.lrninpiPudniesiautrnngLedteiabendrrd-dmgearuaaidio-.nr;e;iditinci.p,siti,naldtistqlnutijiaJomperrcuhaeiin:titsistaon\,tnmesttrdntWebetgarpiozcrrRnaiimicosiliidmtedcDj,aC.eefUciii-ltiut.e"idmctcius"ini{arredtull"e.t ytopularilor22, acti,ui,tatea lui. Marius in tirnpul rdzboiului'
cu italicii (90-88), se pare cd cffe mai degrabd d,reptate
Plutarh2s, care obserztd. cd. pe cit s-s distin,s Syl,La in acest
rdzboi, pe atit cr rdmus in uqrtbrd Mctrius.
Ardtindu-se tot at|t de crud ;i de uiolent ca gi SELl.a
lleauVaeerceSlelox,teiuienrqainnu_la1n0u1l, 1A2 i.e.n., qi pe cimbrii germanicd in
i.e.n. Marius, i,n culmea"glori,ei,-a luptele g;entrrt dabindirea cornenzii in rdzboiul impo-
triua Lui, Mitridatda, Marzus a trebuit sd
cacSaosbo,agcdraiInernlrtoeubssod!srrutd..i1nedtl7taii:oalna..noctrulCuiierrstyilusndtc-lsr-ctuaqi,aduoiil.a-a,snmtpGddsMae..tulualoaileapCluragiocau.emzisgsariSuda,i,,lfes.peiasaderrted&auLaf.;iroerrloiti,isusecuaittsou,rat-dnutcaGorsicmpnuasliasel{ippili.,unoe,ercitiriraLr,ij"a.uis.rine&uMnisimamntaene'tppbnpoumerraroloomtipu1abnLiull0liue..loai0estisAi'n,t,Ro.'p;tcetnWirouoc.mlnnilectait.etaiiinmiuagnIas_nii.oti peripelii in q cdror nara[iune fu.gd ;i, dupd,
nLL se poate
di,stinge intot-
deauna adeudrul, de pldsmuire2s, s-& intors la Roma, pe La
sf|r;itul anul.ui 87, in timp ce Sylla era angai&t in lupta
cu Mitri.dute $i, dupd. ccuerg;di-asinpgoetodl,init mini:a impotriua
belqug26, Marius
aduersarilor, Idsind sd.
a tost ales conswl in anul 86 pentru a. Saptea oard., dar
pufin dupd scee&, Ia L3 ianuctrie anul 86, a murit21.
Mariu.s a fost omul |nzestrq,t cu o uoi'nfd de
scsiCpms,1-eico,a.1aehca-priiur,ieumeda.n1s:lttdubatorah-1uailasi9omuqrsmdopu;duirfeeo,onpirnaadvftcoupnaonpi;onmrtasaiiisiimdpru,e.ter2ecrsrevltddai.j;aiu.,mimn-rrl,teud,uoi.OntriutuAdiam,ar.,cTb,.re,ndici,atlcesiuussai;tstdodiir.np.bLejcguiiriotileuedeumnirptige,i;stpiid,aoc.oMwro;tsiarn-jdamumr.serdfdiimiul,.ieeaitsiqoieauaalsnutresdte_aieaot.cdMe"ci{ranasrtrpr{rrriiiripptuesoio"._sen_.t ,in slujba unei. ambi{ii nestduil.ite. Ambi.,tia, fier, pusd
la rindul ei,
pe Lingd dirzenia cqracterului, a Jost slujitd qi de admi-
rabi.Ie calitdfi. de osta; ;i comandant de ogti. AstJeL, sub
,zidurile Numanfiei, el a douedit ccdu;tluiegusdrtaereqci uinte ordi,ne
pentru rdzboiului, grelele
ca, tn timpul
mamente cLLe bd.tdliil,ar cu cdime bcroiim;ai ncduantet.uitnonipi,ri'smdedjdoi'uile'e-
d,e(rscd mi.nunate insuqi,ri,
etterne care amenin{au Roma, Marir.ts a fost onlul salua-
tor, iar meritele dabincliJ.e de eL pe cimpurile de Luptd. au
Orici,t de mult a Jost ldudatd, d,e izubarele Jauorabile Jost atit de strdlztcitoare, incit au constituit motiue de
admira{ie entuziastd" ytentru mul{i romani.
BQ^!Idt^93iJ-.i;2o.urcl1n;_Y,ricne_,sV1,ruA.pt*e,t'r,u',esoIftlrP-M-mlX',aler,olll-tao;eXu,iuu,fuprIIiDttVi.svuana.uste,atsIcsrr,}_Vi,reilm.:h.L!P1em.",,Sp,,pir1Iavar,e,ateMiMt;;sruImet_7ileVoaials.rT,,rrrcuI,1iCi,lrruau\2rlcdin.,sm.,slu.n,up,.411.lp2etsu;415,io.8rn,,8svi1m,o,ue?,2cp366sz;IheI;I:i,;r,IaiA,iXTV,,,OS1d,16ti62a.rrt20,al7uolAi;e;t6,;ess1.tDttgyii;i4ueuceta;umLssryml.p,taieirvotto,arirIul,,MuuVIiiiu\nss,tI,cas,a\,i,iix1,rs2hI6i,,pm1Mc,',4e,oB1ur;anZBCi0.ossxS,a;uc5.i,eFlmh;asZaaVrrDiu.;o,br',i,isuonr6es2_,i7-,,i:
2r Euti'opius, V, 3, 3; Orosius, V, 18, 13; Ap p i a n,
Ildzboaiele ciuile, I, 19!.
i'vuisu.22s3'P, PNPaIletaueryiiorutccashu,ralh3u,2,.s77S, ;aLAIIIap,, pL6i7q,ail:;un,rEmoup.;t.rMcoipat.r,iuiuIs,s,,2350V;iq, ui3ru,mr3m.; 3.T;5iD;tuViosedIoILeri--,
XX>aVII, 2, 121- O rosius, 19, 6.
25 Titus I-ivius, Periocha, 77; Plutarh, Mamus, 35;
Orosius, V,19,7; Velleius Patercuius, II,19,2; Va.
lerius Maxirnus, II, 10, 6; Appian, op. cit., I,277.
26 Plutarin, Marius,4l; Sertorias, S; Appian, op. cit.,1,305;
Pat.1reu1rO9clur"oelu_rsos,i,usIPI,,r1Vo2,R,6l.at.b, ir7io; perd,,uelLionis reo,.t . Orosius, V, 19, 9; Velleius Paterculus, II, 22, 1.
Mar:izts, 30: Veiieius 27 Plutarh, 1M7;aVrieusll,e4iu2s-46;PTaitteurscuLluivsi,us,II,4P3e,rio1c;hAa pB-0;'
p Iutarh, Florus, II,9,

2r Titus Livius, periocha,69. p i a n, op. cit., 1, 346.

62 N. I, BAI1BU NOTITA INTRODUCTIVA - N{ARIUS 63

udstnoiioontruinsd,Daaca. lulrddiienit,elaeicpnpirltciuuinndcnidcc.cd,Stadiin.qnrdsettdeurats-ornou-nratieiai,nadactuchefmlusiartoeatI;s.tuiefpAel,ioraGldiMla,i.ltaainiccuartl.iear,ciuniid,sssna,ad,,ea.ec,zcntaaudfuor.snesqlalutr1niic0smr1eu0ttomaai".a,eirpui.s;pniae_or"taea,"imujaorrneUisalncolo.iudrtid_._-,e. cruzimii. (2), rdutdfii, perJidiei (7, 28), ;ireteniei (29), Ldco-
nPdIueorpui.nptdar' uictnredcclsiuepdiadutupolirrtudiand'tdeaearcpcealoiu_rliat;niicciutdeimo,rlueenrnneulfhdiioo.s,tnddaa,uruti:er'ep,caaofurn;uiisaetorniiipiuitsoiistramtduuondriu,seLrpznriuaouudtolli,uicpAiatiu,e.,ro.;t miei. (31), ambifiei nemdsurate (34), sdlbdticiei (41,), uio-
,ttptrd,eiei'mpeutrrreacsipazu,mctdlirudairauetsirc2laoytfmsoi)laee:reacqrpeihlcuu"eto.eiiarm'lcznaMciitntuluareeimrsnCiuoincsbreedoeerzrvloeslbio,.troec[,iJ,o,iacntp&gepatnqeiamldefr,aoniiunsrit,smtt|rat,neucotdrrac.i.aa,een,tt,ildtaeino.cmfuscbprreeanraniicovaqbeerutuol,p-lnreufeieaiosutlsscofsiltamsrMataupscsaiatt_,t-z--
lenfei ;i. ironiei lui (43). Dacd {inem searna cd, in capi'-
tolul 21 aL biografiei,, Plutarh, oprit'tdu-se o clipd esupra
J;ii.zia,ccwrilurni,eluai
Mari,us, menli,oneazd,,faitnoascr poson't'oreald

firii I'tLi", nerclrea euenimentelor militare ;i
palitice Lu care a partici,pat constituie o ilustrare a uirtu-
li,lor sale rdzboinice, dar gi a marilor sale defecte.
Acests et'cL omul. Dar reali.tatea abi,ectiud punea in
Ja{a Lui, McLrius o serie intreagd de probleme ecorlorrlice,
social"e ;i politice, cdrorcL |nuingdtorul cimbrilor ;i teuto-
ni,Lor a incercqt sd Ie dea rezaluarea pe cere am men{in-
nat-o mai sus. Plutarh abi,a 2;i stdpineqte antipatia pentru
mdsurile in spirit democratic fle care le-u luat Mari,us ;i,
2n general, pentru actiuitateu Lui pol.iticd de ;et uL ,,popu-
larilor". AstJeL, biogratul: Laudd atitudinea de ,,impar{i'a-
litate" a Lui, Mcnius Jald de senat ;i popor (4); erpune
gdatacntaaroopicetntll-redoouefua.,gnrccunaidaicmiedVedriYrete,.;iaLiuiai.aabddcirt,\tilea.iqdrortJealriuadtlactouoattpi;ieriusniatuceMtcrgldilcitauetaeumoar.rsldrpiiquatetiiurncsiiiludLe,pmd.iurp,uacmeeuttfulriibfllnnautuaiaiorimt.,earfgniMitczrnoe,uiiacltcntffereoluuuti.rlloulon-up,ss'seaiocie,atnJazazieandstrdcelads.d.d"ec"ecocJrircelitauefndl)erc'sd.uut'd.-p,pnl.trmoeeiaqonr'rcpbipdseaoor,arazeeniici,rolatecmnniliurucaqrosiilt-t-._,-,t pe un ton de aprobare c:d.sdtoria lui cu patriciarta lulia (6);

criticd. intri,gile urzite de Marius irnpotriua ari,stocratului,

Metellus (8); se aratd. nemul[umit de cuuintele aspre pro-
Jprate de Marius la udrescl aristocra{iei (9); se bucurd.
cd Sqlla i-a rdpit, in Jond, l,ourii uictoriei aswprct Lu.i Iu-
gwrta (10); pune pregruant in lumind. actiuitatea ,derna-
qoqicil" a Lui Marius (28); spllne cd. acesta, in comparafie
cu Metellus, ,,a renLr.nfat a fi cel mui bun, pentru a ti cel
ttrNaorda-:lu.aezntmdbCmae9luuiiun,taui.idtnnlii.cedrMct,spuuaci(rn3esurc,i)cui,uuamPsicptnl,eebuesnrc{tttiialiectiimderlsr.hmpeibauotaiesdotrr-ungmaerterd1oair.irpnzttaeeirib,a{nirai,fgeaei(ur1sncelepu1tilfdiee-e,p.ZnsocpdTtatuarer)teu.teilytuALsruugutaseaiurudtterha,uet,csanauetfi*mcilci(oelnTd,d,ct_atnllpmMc1zclid0u'laceit,)rtfctfia,d,Ldiunr.rit_snhei-i nnai ntare"; criticd. alianfa Lui Merius cu Saturninus ;i
Glaucia, pe care-i nurne$te ,,oelrLeni loarte indrdzne[i' qi
cere aueau la dispozili,a Lor pe cetd{enii sdraci ;i pu;i pe
scandal" (28); cri.ticd qiretenia de cure a dat doucLdd Ma-
rtuiuss(2J9a)f;ds. tddreuies,enpaartc(d2s9a);tisefdlo.cguiat,zadsLpLepraatrridsdtodc.rriai tluuli
Metel-
Satur-
ninus ;i Glaucia de cdtre Ma,rius (30) in care o"cesta
apare |ntr-o lumind dezastruoasd; stdrui,e cu pldcere asu-
s-a d,ouedit a Ji saluatorul patribi. pra slabei actiui.tdli a Lui, Mari.us 2n rdzboiul cu italicii (33);
C?,nd este insd uorba d,e actiuitcrtea politicd a lui, Ma_
stdruie relatiu destul d,e uehement asupra asupra dori,nfei Lui neostoi,te de comandd: ,,totugi Marius,
ri,us, Plutailt
cdutind sd inl,dture eJectele bdtrine;ti ;i, sldbiciunea, c11,
28 Velleius paterculus, II, 11, 1. ma,re ambifie ;i proste;te cobora in fiecare zi in cimpie

84 N. I. BARBI] NOTITA INTRODUCTIVA - IV{ARIUS 65

c;di_e,ocrfldatucil,iundd;eosrei Lxinaerbmcdi{itnriiiunfieirzefeiccleneLLcrmupreetlioanred;rriaii,fsliuenyrctielburi,c|caIiascdua-rlsenir,Jgaudrraiinltee_ ppcpusderoan.ipnttsiiructeedrldu.asuprtpiuieslnoenJngrned.tdrltteuruIdunitaeoMascrfcc{eoi;htuatdieiummnlidlitebuues.,stLeaePeqcLqleluliuaeptsuaOiodrlM.ceihtLstiqcadnndrui-s.-uiaueusasi,ign,n_Ltd{arueesriliuicetsMadstddsoa,dcdecrd.ticruo,aiot,rfsfoiacic,auccmrc;uladiueiSn;a.ltecueihiefmlisidaaat_,ere,I
cepuse sd se bdtdtoreascd;d sd se 2ntd.reascd,, (34); intre_
buin{eazd cuuinte foarte aspre la ad,resa lui Marius pentru
spriji,nul dcrt lui Sulpicius: ,,Aceste bucurii au d,i,stius ce_
tatea,, care de mziltd. L)relne eru bolnaud. ;i imparfialitatea fa{d de senat, ;i ptebe care nu contra_
suJerincld.. Ast_ -
Je.I, Mardus a gd,sit wn instrument Joarte ueneau intereselor aristocra{iei.
puternic pentru crMesqutuarceertCsniecuiaisormsitaz,epedrmi2dnrini;nt(eittsJlcicopdcietrucee.lucle,tiIolaeceqlair,l-tdpnecpieuJorcnYeeldoeciroeri,uttedlelidq.n,loeF;ergituiupecretnauersirmthoda.eintJsinaeutj|reemirltoecibtrn'lia.n,cpagwbreteioncscegirceorrurnaair'olft,uaelo;sllig;umipcctruuaaa-lii
di,strugerea comun(t, anume tndrd.zneala tui Sulpiciui,
an,udsm, iiriincdruit-i,Lca;id,iomariti;nouddu.-iatlatni,ntoaact{eiupnrilieuinpolelilteicpee. SSualptui"croniurdns-,
ldicesenu_oesassicnntrueoseCgcrtuttidi"intdn.udn(Cl3deiaae5eic,nir)cii,,sn;iuant{atoidsntcuroeeerdiucsg.stttsotdeusda.;dtisre&aeu;rcposrddgrnpueeeieduc,cct.cioadietedq,iz,,est,edt-(s;a4rtdceee1,deh{).iisn,,,MSdoc.cp.toaggduentrurtiiajuautcueslasr;trdaeirn.;essteLci-eeaziuuepdnduc,t.uiedcendar.utnuei,dn,ed,,nO-ea.trMcpeplt,oepaa,aatturlrrantiiieuututdeiaass_e,
riz.tLV_rti,traiept,aretceiaeric, oarcn{einccultoutLeu, ire-Jlecn{aiiria-{iusnei',clsctctourrete;tecianrapcrt:ei_-
s,nm,paouuLslnc{ireuiintseccodlcp.b^oeot(eng2sdt)rc,,ul"ie,,{isn7eiozJuzi),o,icuc,er,aaerc\leo,d{ri,.s,aeA(u1scLttotJ)se,rcli,,"u,unp(ZdentiL)si ,|unagbupdt.teousrrutpiarrs,erpeislreinciline*tei"q(,,ugsz1e-i,
s-& aliat cu cel rdu; in capitolul 42, plwtarh are cuui,rzte
de laudd ;i de scuzd. pentru Octauius, erpurre pe un ton
cggtdcCgsdroaeeidreuicarrrnuereeaHaleucirrb|aJtpaogon;rirriendeacttdeidesentbn.,mrirrtsnecr|d,dotiuiddCfcn.iirarnlinstduaiipac,.ouclctdeouoiiltPmrlu.ldiruinsllltderiuu,oiarecariuctinePraeisageuuSprleruptholaauoaortltultteatpepnudeuruaiIsucillIoldota-ai-Muralrt;rtnosrsidu,aom-pe,.garcT;raotidio{iuuolntiquebdnnas,dsuel,dr.eLdt2ufiumtlpfe7petaiid,rr;ee)oneaSu;.EibuioaepMcilicteiiustaucao,mtisuirranooaina,naorlaugiesenrasrinncJneu.niea{cca,sepLouuets,ienzm;ldd.i;edne,.ipelus,Gtoorpp;eirsnumsloaio[srp1pecudeubeirit,ctdrnanirireoic.tlanti_e___ei, SiPe-raiyspulorlae.ssste\,alrVtu,nurietLgmdetoi-emariiilgzedduasLocuirti.iicSIIign'tLLaLutoaet.rai(crl2a'eh5,ucaZorbez)cu,,onpen.uecslpupudLotzt.saieniutrt"orelnev&elea.auwmm, tpi;oi.eniriuilCienca{ait/tu?rdesr.i
amsntaaabtrdiueto(.ril'aLeNisi|iaozirrunatolfeaiaurercnesqizilroeetlrbascddpttuiadnrLntiieciclooaipbrraoedtsaiMstte-paareiimuninstprsounpterJiiru'aaarapatttdcup.itmlunisbuttaroinrrLiuh,ocr,rncacgaiii
ddte,eeuotpobun;tteielo,rnrinisctiden.rteeassduteelusaa.urraustafeilnizsuactupprsteeilntoptatt"oeugrnitcelrdqem;piiecel*eoinro,i*mpnronzr;dni.'g,,taiint\L_tq,
rbaucsie,,asincd."f.ruSnutbeiaectcedleroaraceasctolirodnoauud.S-uaetiubernisniunst ,oGamlaeunci[iasdq_i care biogratul parcd qsistd. qieuea ;i,-t Jace gi pe cititor sd.
este locul aci sd arcai.izd.m
Sulpicius. Este Joarte curios cum pluturh, care, ind,eob;te, ia parte. Nu eractitatea ;i
cea mai micd. Japtelor erpuse de plutarh,
se qratd. atit de .urn&n, n1r &re nici in{eleg'ere uerosimilitatea clar se y:oate

pentru sdracii de la Roma, co,re, sub i,mTteratiuul tegii bi,o_ aJirrna cd, Tsentru un biograJ, a cd.t"ui atenlie se concen_
treqzd mai ales qsupra analizei Ttsihologice ;i a punctului,
Iogice a conserudrii uiefii, Ttreferau sd. ntoard Luptiid. d,ecit

5 - Vieli paralele - vol. III.

N, I. BARBU

d,e ued,ere moral', naraliuni'le euenimentelor istorice si'nt
numai, amdnunlite, d'$r, conJruntate cu alte surse, ;i
nu

destuL de eracte2s.

29 Bibliografia amdnunlitd se gdseqte la A. Piganiol, La
iLNI"H"ao9nyemn6ral:l2qJseb.uoaniTAtlkiatc.tnidrSdFrtefo,tt.urhi1ldCa.mr9ioei6na2mese'r, i(n,iHs1ne9cP.6hya1VPe,r)i,nsloupARlt1k.a9e1rb2mpi4i7huo6;a'gbss-4irnlHia7kInip'.,si'h,tIoMEeiSrteunoolclffcahlesCMeRMn.ao,Marmir1taest9sr,c6i,hue1isd.na,.DuaRf.J-ho5R\oA-uodar/m,e'nPsPa'iaalDyrieos&elr,f'

1 Nu putem Eti care era aI tleilea nume ai lui C. Ma-

rius, dupd cum nu putem qti nici care era aL treilea nume

al lui Quintus Sertorius, care a stdpinit Spania, sau aI
Iui Lucius Memmius, care a cucerit Corintul. Numele
,,Ahaicus" a fost pentru Memmius o poreclS pe care a pri-
I mit-o pentru fapta sa, aEa cum a fost qi ,,Africanus" pentru

Scipio Ei ,,Macedonicus" pentru Metelius. De aceea Posi*
cloniul crede ce poate dovedi cd nu spun adevdrul aceia
care suslin cd pentru romani cel de al treilea nume este
cel propriu, de pildd, numele: Camillus, Marcellus, Cato
-doupdennturumceds-intzifcderdeln-umine.
acest caz, cei care au numai

Dar el nu baga de seamd
cd, prin acest ralionament, Lipseqte pe femei de nume.
piIanetrrc-daaidrneetrvPedorcs,eindleoiclnaiilutuenilediosofuecdmotneeuEimtneeup,riuosnperuiulddepseptenritmcruoumrlounmnumagnieni l--ii,
de exemplu, Pompeii, Malii, Corne1ii, aqa cum sint He-
raklizii gi Pelopizii, iar celdlalt este o porecld dobinditd
de cineva dupd caracterul, faptele, insuqirile fizice sau
pasiunile saie, co, de exemplu, L1[acrinus2, Torquatus3,
SyIIa", asa cum sint l\4nemon5, Grypos6 sau CallinicosT. ln
aceastd privin{d deosebirea obiceiurilor dd prilej la multe

discu{ii.

2 In pririinla infa{isdrii lui Marius, arn vdzut o statuie
in Ravenna Galiei, care reda foarte bine vestita posomo-
rea15 ;i acrime a firii lui. Intr-adevdr, avind o fire viteazd

68 PLUTARH MARIUS 69

qi rdzboinicd gi primind mai mult o educa{ie ostdqeascd urnAlul h,ri h{arius, care se afla intins 1a masd deasupra
daedciistppuoslidtiecdp,uMteareri.uSsenzuice;i-ca.i putut stapini pasiunile cind
nu invdlase literele greceqti luil'*, i-a zis:,"Poate t:e 6sta". Atit de capabili erau unul
qi nu s-a servit de limba greacd pentru exprimarea nici sA apar6 male de tindr. j.ar ce15lait sd intrevada de la in-
unui lucru important, spunind cd-i de ris sd invele lite-
rele unei limbi ai cdrei dascSli sint sclavii altora8. Se ceput sfir;itt-tl.

mai spune cd, dupd al treilea triumf, a dat jocuri greceqti 4 Se zice cd Marius, bucurindu-se in mocl deosebiL de
cu ocazia dedicdrii unui templu qi cd. intrlnd in teatru, aceastd vorbd, ca de o precizare zeiasc6, s-a avintat, cu
abia s-a aqezat, cd a qi plecat imediat. Ei bine" daci cineva neidejde. in viala poiiticd si a obtinut tribunatull; cu spri-
ar fi convins pe Marius sa aducd sacrificii Muzelor qi jinui lui Caecilius Metellr-rsl6. a cdlei casd o cinstea el de
Gspruanlibiiolur igreXceenqtoiecr-atesa,Eafilcouzmofualv"ecaaPrelaptodnreoabiccAei-uilpsrde-ai 1a inceput si din pdlinli. Pe cind ela tribun" Marius a
pr:opus o iege plivitoare Ia vot, care pdrea cA suprim.a
posac, zicindu-i: ..Fericite Xenocrates. adr-r sacrificii Gra- putelea pe care o aveau nobilii Ia jrldecdli' Consuiul CnitalT
mliilaoirm" d-,relne-acrammpaai nfiii pus el o coroand atit de uritd celor
militare qi acliuni politice, prav6- .s-a impatt ivit si a sfatuit senatul sa se opuna legii qi sA-l
lindu*se in cea mai crudd qi sdlbaticd bdtrine{e, din pri- cheme pe I'Iarius sd dea socotealS. $i fiind emisd aceasi::i
cina violenlei qi a dorinlei de conducele. nepotrivite cu hot5rire a senatului. hfalius a intlat in senat. dal' nu s-a
virsta, gi din pricina unor pofte neimblinzite. Aceste cornportat ca L1n tindr care pdqcqte in viala politici fAi'ri
s5 descinc.lS ciintr-un stlamoq sh'dlucitlfr" ci, 1u'ind aerul de
lucruri se vor vedea indatd din insdgi faptele lui. increclere in sine pe car-e i l-au dat dupd aceea faptele

3 Fiu aI unor pdrinli fdrd faima. sdraci qi care-gi lucrau ul'mitoale. a ameninlat pe Cotta cd-l va duce la inchisoa-re.
dacd nu ria revoca hot.lrirea. Cotta s-a intors spre Metel-
singuri pdmintul, Marius a vdzut tirziu ora;ul qi tirziu a lus qi i-a intrebat ce pdrerr: are. iar Metellus. ridicindu-sc'
lui; cea mai mdianrejupraurlteloactaimlitpdu{iliuAi r;pi-ia-
gustat din placerile Cir:rhatum. s-a cleciarat cle acord cu consu1u1. Marius. chemind de
petrecut-o afard pe slujitor. i-a poluncit sa ducd pe Metellus la
in satul
num10. ducind o viala mai pulin pretenlioasa, fa!5 de poli-
AtlneitdflaretoiracadarEenaiucrlafuld2ficenaudastum-ecodaeilnaiimatuNpvluoeomtcrrdhaivqinlaeotniraeclrse3ocl.mt,ibCdaeaonrrmii.locaPrunlrmid!.m,apnPadtt€uaeltxcapaineqddoi ibalisSseeecrmimvpdaiio--t inchisoare. Nfeti:ilus a incepr-rt sa cheme pe ceilalti tri-
buni, clar nimeni nu-i venea in aju-tor. iar
senatr-rl, ce-

clincl, a voiat proiectul de legele. Marius. plin de str:5lti-
cil'e, s-a plezentat avintat in fa{a poporului 5i a sanclionat
cd }4arius se distinge prin curajul s5u fald de ceilaili ti- nu se 1as5- incluplecat
pneerci aEriecSd cpipriimo ecadufotaarste-ouiEmoprusncdhimoqbater:neialorfecluorluuipldiedveialuldx, [proiectul clevenit] lege" ardtind. cA qi cd se pricepe sd se
de teamd. abdtut de sfiald
ca nu-i
ridice impotriva senatului. spre a face pe placul celor
qi moliciune. Se spune cd odata Malius, inc6ierindu-se cu mulli. Totugi faima dobinditd atunci Ei-a schimbat-o re-
un duEman, l-a ucis in fala comandantului. De atunci pecle prln altd acliune politicd. intr'-adevdr, s-a propus
Scipio I-a incarcat de onoluri qi odatd, dupd cind, vc'nind
vorba despre comandanli, unul dintre cei de fa!d, fie cd un proiect cle lege care prevedea sd se faca distribuiri de
griu cetSlenilor, dar el s-a opus cu foarte mult curaj Ei,
intr-adevdr era nedumerit, fie ca s5-i facd placere lui 6iruind, gi-a doLrindit un prestigiu egal in fala celor doud
Scipio, I-a intrebat ce comandant qi conducdtor va avea,
dupd el, poporul roman. Scipio, batind uEor cu mina pe orcline, voind sd arate cd nu fdcea pe p1acu1 nici unuia
dintre ele, irnpotriva intelesului pub1ic20.

70 PLUTARH MARrus 71

5 Dupd tlibunat, a candidat Ia edilitatea curu1521. Sint catorii ii erau impotriv6, in ultima zi a fost totugi achi-
dcua categorii de edilitate, una numiiS cr,rruiir, de la qi fiind egale'
tat, in chip neaEteptat, voturile pro contra

numele sRfcuoanmucnlaieanl,oiir,iapdruepccedaalcl'aeeltEda,eledingefepdrieioliaieriAdn,iliteiimsmtpera-rniJ,uccmuinitvddazi,dq,a,i [pGireao.rl6iraDitI'tanTcrir'"t,aimndsatupalpbutpaalittppitcarrieei,attsuueirnraizi,,cicaMoerbeacrldniiunusainsadceuddpraudrtcliaendatodtvoraeadvgpdieairrlddaeelic.mli.avuoi.l"di,zsgeauortta$ld3-i
exercitd
plebei".

voteazd iardEi pentru alegerea tribunitror piebei. Curn deci
era evident ca Marius avea sd cadd la ediiitatea curul5, a
schimbat repede candidatura ;i s-a prezentat Ia cea a ple- giui cirr.u"urur"qiinboesr.iiInstorcinotdeainu incd de atunci cd pirateria d.inspuu-ineuan
viala politicd, Marius nu
bei. Dar, avind faima cd este indrazne! qi mindru, n-a fost nbspiieinmcsaipttedau.etniDecbiaoi[gnio,dfpldfeieoexo,riuabnrtieilciactaiecetdecieaoaneccamloerecotdirnsale!el6an,bi,iuarscremduzireiasputrceivudneelcaaaucrleeacaucmmoonaqadirunemccceaaiarrueqei
ales qi, deEi suferise doui infringeri inbr-o singur5 zi,
ceea ce nu mai p5{ise nimeni, nu gi-a pardsit cit de pulin
mindria qi, nu cu mult mai tirziu, a candidat la preturd
unde era cit pe ce sd cada. A fost totuqi ales l4arius,
uJtimul, qi a avut rle sr-rslinut Ltn p1'oces in caie era acuzat popllaritatea lui, datorita consideraliei de care se bucura
icIpI*Mir"n4tuuaurtaai,tto'rirpegrailiipiuruui-n.qsnscttri",laeuc,s,cplia'iupnruaMoEoleomitaamarrcenp,ichr^tardaiuaoiuprntimupasuCfrrue9igaeiestm.ieiai-tctnase"ceadaaqaailseSrir,scaeadurdscp,miipstairefdnzieortia-eeclrn'tvttadnaocerroiVneaarsuuiaittdaraai6dtiilcaaesgtEiiiunuarifclzanfmrufeaidueruibrnr.cadi-eetiu-Iiilairo1etaeis'oio,deprdaA,eaclarisvseCdntte-cqsfeaaneuedieilnxt'h.,istoodmeoadracm"irtuieqe.itdlpplatol?ersaltriumtl,Irlpicdu"asaqei-5:tiili
de coruplie electorald. Bdnuiala a tyezit-o in cel mai inalt
grad un sclav al lui Cassius Sabaco:z" care fusese vdzut
inlauntrul barierelor, printre cei care votau. Sabaco era
unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Marius. Fiind, deci
chemat Sabaco de cdtre judecdtori ca martor, a spus cd,
fiind insetat din pricina cdLdurii, ceruse apd rece, iar
sclavul intrase cu un pahar la el si cd, dupd ce a bdut,
sclavul a plecat indat6. Sabaco a fost iz.gonit din senat de
censorii23 care au fost aleEi dupd aceea, avind faima cd
merita excluderea, fie pentru cA depusese mdrturie min- ursJdo"pf"i!cerueug?riltta"o-";aoittp"r",teav"ruzro,aiinci'lqctiuieniusidaaumfnctaseraAue{diapdiaccocninderegttamiarl,saetitfq'deccgcelrcaateeaotmdvlrsaebadl9cetdtig,fairiferongaeaarlzmetanangubcisac5emite,r,esMeMd'eruaDiatmrrdraeiiuiuqrrasist,cteinitpanaq-rdoa.iosdflmumudgfsrieea-det--i
cinoasd, fie din pricina lipsei de stdpinire. F iind adus
martor impotriva lui Marius, C. tlerennius2l, a spu-s cd
nu-i potrivit cu obiceiul strdmoqesc sd depund mdrturie
impotriva clienlilor, ci cd legea scuteqte pe patroni de
aceastd obligalie, cdci aqa numesc romanii pe protectorii
lor: pdrinlii iui Marius si Marius lnsuEi fusese cle la
inceput client al casei Herennilor. rinta.

Judecdtorii an acceptat lrecuzarea mdrturiei" dar Marius ccoactMuoaSe"emuial-lTteimeauicCg'nlqluauadlalumistaeitpnpacitM1rfediileacaeicMullhte"neseruaaidlmMcluruzliauusmbecspsoteeoqe.tiuemiilAclllnauuaecs-lisenaltliersatcd,vtgcufalpoooau,Iemsticut,ptlgatcacosenu5eirl,endrlcltnsiuaadmn,cun.dirsanleiio,nsicsza-maecairAtliaaips'ftmrrdaeeislvcutnaoiearttiicqer,doeusiaelq'tiaintgicnsrdclcuEdouohaisnr-.dicieassafedsaiutaeplallundet'iceineus,-
a vorbit impotriva lui Herennius, suslinind cd din momen-
tul in care imbrdcase o magistraturS. incetase dt- a mai
fi client, ceea ce nu era intru totul adev5rat. Cdci nu orice
magistraturd elibereazd pe cei care o oblin, qi neamul
1or, de obligalia de a avea un protector, ci numai magi.s-
tratura cdreia legea ii acordd sellct cui*u,1,is25. Deqi, ln pri-
mele zi1e, judecata mergea rdu pentru Marius, iar jude-

PLUTART'i MARIUS ?3

lriduznbeo,iudldcdoema pdoorvtedzmi. upeltsetenetoptld, cceleri,oMr.aarridusvinteujiefu.g$eia, deql Ia moarte. Dupd pulin tirnp, acuzalia s-a dovedit falsd Ei
de munca grea Ei nu dispreluia nici pe cea to{i cei din consiliul de judecatd erau
intrecindu-i pe cei acelaqi rang cu e1 prin nici intristali impreund
de cu Metellus, care era tare indurerat, dar Marius, bucu-
uqdard, ci, rindu-se si fdcind o afacere personala din asta, dind tir-
zuin\d qi prevedere, iar cu bund chib- coale peste tot, nu se ruqina sd spund cd e1 insuqi ii pro-
in cumpdtare Ei rezistenld, solda{ii h_rindu-se La intrecere
qi-a dobindit o puternicd afec- vocase Iui Metelius o furie rdzbundtoare" cdci iqi ucisese
liune din partea lor'. Astfel, se pate cd pentru fiecare os- oaspetele. De atunci erau, evident. in dugmdnie. $i se
taE mingiierea oboselii consta in a avea un comandant zice cd. odatd, pe cind Marius era de fa!a, Metellus i-a
care sd ia palte de bunavoie la oJroseala tuturor'^ spus in
face impresia cd nu mai existd deoarece sbiatpjolecucirSa:ca,,sTdu,pepremaabreunguiles,dpclSannduiideeEztii sd ne pd-
in felul acesta rdseqti, consu-
constrin- la
gere. Pentru- un soldat roman insa. este un foar:te placut lat? Oare n-ai prefera sd fii coleg de consulat cu fiui meu?"
spectacol sd vadd pe comandant mincind in ochii lui piine Fiul lui Metellus era atunci foarte tindr. TotuEi, deoarece
comund si luind p_arte la sdparea unui qanf si la construi- Marius cerea cu insistenla sd fie l5sat liber, Metellus,
rea unei redute. intr-adevdr, soldalii nu aclmird atit dupd ce I-a aminat cl.e mai multe ori. i-a dat drumul.
rnult pe dau bani si-i cinstesc, cle cind mai erau numai doudsprezece zile fpind la expiranea
comandandii care le
pe aceia care iau parte la munci si cit
mai mult pe cei la influntat-.ea primej- termenului] ca sd candideze 1a consulat. Iar Malius. str6-
diilor, qi iubesc care iau de bunavoie bStind calea aceea lungd gi grea din tabdra pind Ia mare,
parte cu ei la. muncd decit pe aceia care le ingdduie sa se
dedea rnoliciunii. Marius" fdcind aceste lucruli si plin adlaivpllitonicriatna2iEtep, aeinmiidaorauedr.az$tialieslEueiizoicMneoaacprdituepsarenazidqicutdsetojesrruutcfleci-eainseasipnnuteescrdceed-
aceasta atrdgindu-Ei solda!ii, foarte repecle a umplut Africa
qi Roma cu faima si gloria i-lumelui sAu, cleoarece soldalii
aflali in tabard scriau celor de acasd cd nu se va pune ca- zut de mari qi mai presus de orice aqteptare. Marius. in-
nll va inceta rdzboiul impotriva fldcirat de aceste vorbe. a pfioinrnditqpiedemaurne.v$ini,t
pdt ;i lui lugurta, daca marea in patru zi1e. ajutat strabdtind
nu-I vor alege consul pe Caius Marius. favorabil,
s-a infdligat poporului care-l dorea qi, fiind condus de
rrnul din tribuni in fala poporului, dupd ce a proferat
B Se vedea bine cd aceste lucruri il iritau ne Metellus, multe acuzatii impotriva lui N{etellus, a cerut si i se
intimplarea cu Turpilius26" acorde consulatul, promilind cd sau va ucide pe Iugurta,
Dar foarte tare l-a rniniat
intrelinea. din pdrin{i. legdturi de ospelie lu Me-
Ac_esta sau il va plinde viu.
iar atunci, avind comanda meqterilor timplari. era
tellus,

cu el in expedilie" Turpilius linea sub pazd, yaga27. un orap 9 Fiind proclamat consul cu mare succes" indatd a
rnare, qi. crezind c5-i bine sd nu faca nici un r-Au locui- cianocmoebpaiunctdeaisundlu{isii t-driinngamiinuatelrlmia aoluta5mi, nerenuci rpsudrtirimnadcisie-qridmiminuploalitrrmsivcaalatavleia"gsdifieteEEtii
torilor. ci sd se poarte cu blindele gi omenie, n-a bdgat de
seamd cd se ddduse pe mina duqmanilor. intr.-adevar, ei
cetate mdsdeoa}oesaepmo-eanrtiie.n.ccdriee-doainraelagcaue cum procedau qi cu alte lucruri fru-
au primit in pe Iugurta. iar lui Turpilius nu i-au armele celor cu faimd, care meritatr
fdcut nici un rdu, ci i-au dat drumul teafdr. Turpilius a
fost acuzat de trddare. Marius, fiind de fald la fiecare avea faima cd poate prezenta
Metellus. nu numai cd el insuqi judecatd averea drept garanlie. Totuqi nu aceste fapte i-au atras
in consiliul lui
il acuza
pe Turpiiius. dar a!i!a si pe ceilal{i sfetnici din consiliu. lui Marius critici. ci cuvintele indrdznele spuse cu dispre!
Astfel cd Metellus se vede silit sd-l osindeascd pe acuzat,
Ei insolen!5 iritau pe nobili: astfel, eI striga in gura mare,

T4 75

ad consulatul pe care-l poartd este o pradd, smulsd s1d- pvoeaerelaEliu, pi eqif-ai!dsc, riinacecrdcanus-dl induplece pe Marius in fa-
biciunii patricienilor Ei bogdliilor, qi zicea cit el se fdleqte gi simula cd este
propriiie-i rani, nu cu monumentele va preda
in fala poporului cu sincer, fdcind pe curajosul, dar, in ascuns, punea la cale
morlilor gi cu statuile al.tora2e. trddarea lui. in acest scop a chemat pe Lucius Sylla,
El spunea cd comandantii care n-avuseserd succese in cvestorul lui Marius, caire-i ficuse un serviciu lui Boc-
Africa, pe de o parte, Bestia30, iar pe de a1ta, Albinus3l, chus, in timpul expediliei. Dar cind Syl1a. increzlndu-se,
oameni din familii de vazd., dar care acolo n-avuseserS s-a dus 1a Bocchus, o puternicd frdmintare qi invalmd-
noroc, sint lipsi{i de spiritul rdzboinic qi experienla qi ginduri l-a copleqit pe barl-rar, qi gindul
intreba pe cei de fat532 dacd nu cred cd strdbunii 1or n-ar iE-eaalsatdaet multe zile pe Iu-
fi dorit cumva sa lase urmaqi ia fel cu el, deoarece nici in clezbinare, gindindu-se dac5 sd predea
gurta lui Sylla sau sd nu-i dea drumul lui Sylia. in cele
ei nu deveniserd faimoEi datorita noblelei neamului, ci din urmd, sanclionind trddarea pe care o pusese la cale
datorita virtulii gi faptelor frumoase savirEite de ei inEiqi. mai inainte, a predat pe Iugurta lui Syila. Aceasta a fost
Aceste Lucruri nu Ie spunea Marius in zadar qi numai ca
sd se fdleascd sau ca sd minie fdra rost pe aristocrali, ci prima samin!5 a acelei dezbindri neimpdcate si grele care
era cit pe ce sd distrugd Roma. Astfel, muili, din urd
pentru cd poporul, bucurindu-se de insultele aduse sena- irnpotriva lui Marius, doreau ca fapta sd fie atribuitd lui
tului gi maiurind mdrelia gindirii cu umflarea vorbelor33, Sylla, iar Sylla insuEi qi-a fdcut o pecete pe care era
iI ridica in s15vi gi-I imboldea sd nu crule pe nobili, ci
sa facd pe placul poporului. sdpat chipul 1ui Iugr-lrta in momentul cind era predat de
Bocchus. trl purta melreu aceastd pecete, iritind prin aceasta
pe Marius, calre era un ofit ambilios qi neinduplecat, cind
10 in timp ce Marius a plutit spre Africa, Metellus, era vorba de impar{irea gloriei cu altul, si certdre!, mai
copleqit de invidie qi patimd, la gindul cd, dupi ce el ales cd il impingc'ar-r dugmanii lui, atribuind prlmele
izbinzi in razboi qi cele mai de seamd iui Metellus iar lui
insuEi terminase rdzboiul qi nu mai rdm6sese decit sd cap- Sy1la, ultimele impreuna cu sfii'qitul r5zboiulul. zicind cd
Marius va inceta de a mai fi admirat, iar poporul se va
tureze pe Iugurta, a venit Marius, ca sd ia cununa Ei ataqa Ei mai muLt de Sylla.

triumful sporit de nerecunoqtinla fald de el, n-a mai avut 11 Totugi aceastd pizma si uri si aceste aci-rza{ii adtise
taria sa se intilneascd cu Marius, ci Rutilius, care fusese lui Marius le-a impt'Sqtiat qi 1e-a indei:5rtat primejdia care
legatui lui Metellus, a predat lui Marius armata. Nemesis3" ameninla ltaiia din nord, tocmai cind cetatea ducea lipsd
de un comandant qi toli se intrebau ce cirmaci sd folo-
s-a abatut asupra lui Marius la sfirgitul rdzboiului, cdci seascd spre a scdpa de furtuna unei astfel de primejdii
Sylla i-a rdpit faima succesului, aEa cum i-o rdpise qi eI qi, deoarece dintre marii patricieni sau marii bogati36 nu
lui Metellus. in ce chip i-a rdpit-o, voi istorisi pe scurt, se prezenta nici unul la alegerile de consuli, l-au procla-
de vreme ce amdnunte s-au dat mai mult in Vi,a{a Iui mat consul pe Marius, care ela absent. Abia se vestise
capturarea lui Iugurta" cd au $i venit qtirile despre [ac!iu-
Sylla. nile] teutonilor si cimbriior. care, Ia inceput, au fost pri-
mite in privinla mullimii Ei pu-
eraBsoocccrhuulsl,uriegIeulgeubrtaar,bdarailrornudinpdpreaartecaddaerscuoslaabo!drraii3csu, cr-r neincredere [mai ales] dar" mai tirziu, p5,reau cd
ginerele cind purta rlzboi, imputindu-i lipsa de sinceri- terii almatelor care invadau,
tate gi temindu-se de creqterea puterii acestuia. cele ce se spuneall sint rnai prejos de adevar'. Intr-adevdr,
incoDloa,rEci-iandpuIsu,gduertnae,veoixei,lautltifmiinadndEdierjddtedcinindBoicncchouasc, es-qai

dus la el. Acesta, primindu-l mai mult dintr-un sentiment
de jend, ca pe un rugdtor, decit din simpatie, a pus mina

MARIUS 77

PLUTARH

eralr in marE tlei sute de mii edreauiuapdtdustoerci eintealdrneac{io-pii gi spre Italia aceqti barbari, care se numeau la inceput cime-
impreund cu ei pi rieni. apoi probabil cimbri. Dar toate acestea au Ia bazd
se spunea cd mai mult plresupuneri decit ceva real. Mulli autori isto-
de femei cu mult mai numeloasel car-'e aveau nevoie cle
p5mint, pentru ca sa hrdneascd o atlt de mare mullir"ne de risesc ca puhoiul n-a fost mai mic, ci mai nurneros decit
ce1 menlionat. Irezistibil datoritd curajuitii qi iuleiii mii-
oameni. ;i de ceta{i in cai'e sd se stabileascd, qi sd-qi ducd. nilor ln luptd, ei inaintau asemdndtori asprimei si fortei
via{a. aga cum erau informa{i c5, inaintea 1or, galii ocu- focului, fdrd ca cineva sd Ii se impotriveascS; in linutul
paserFr cel mai bun pdmini din trtaiia. rapinclu-l eti'r-i-"cilor'.
Astfel. acegtia. neavind lela"lii ci-r al!i vecini qi ciatoriti in care ajungeau stringeau pe toli oamenii gi-i duceau ca
mari armate romane, mulli Ei mari gene-
intinderii pdmintului pe care-l str5bdtuseri. nu se gtia pradd gi muite qi in fala Ga1iei de dincolo de
cine sint qi de unde se abat intocmai ca un nor asltpra se agezaserd
rali lomani, care
Alpi, au fost rapuEi fard glorie. Ei, Iuptind fdrd iscusinld,
Itaiiei si Gahei. Judecincl dupa m5rimea corprlritror'^ dupd atrdgeau Ei mai mult asupra Romei n5vala cimbrilor
albastrul ochilor qi dupa faptul cd gerrnanii numesc cim- cirnbrii, invingind pe Ei
Leutonilor. intr-acievdr, toli care
bri pe tilliarii care locuiesc in pAr:lile de linga Oceanul le
ieqeau in cale qi punind stdpinire pe multe bog6!ii. se
de Nor"d, se pd.rea mai degrabd ca sint neamuli gelntanice. hotariserd sd nu se aqeze in nici o \ard, mai inainte de a
IJnii autori, avind in veciere lungimear qi iCaeliinlaeaiiraldreriaJ
locuite de celli, spun ddrima Roma gi de a pustii ltalia.
cA aceas.La se iniinde
dinafard si din regir-lnea su.barcticA spre rasSrit pina la 12 Romanii, primind veqti despre aceste lucruri din
Maiotisrl7 Ei atinge Scilia toate parlile, au ch.emat pe Marius sd ia comanda razbo-
s-au amestecat aici. Se Pontica3s qi cd cele doud neamuri iului. El a fost ales consul, degi legea interzicea sd fie ales
spune cd acegti oameni a doua oard in absenld qi fara sd fi trecut un timp bine
nlt s-au
ridicat dintr-o datd cu tolii, intr-o singurS emigrare, ci cA
in fiecare an, la finceputul] verii o porneau ner€u inainte stabilit de 1a primul consulat, dar poporul a respins pe
gi, pr"in rdzboi, dupd mu1!i ani; au ajuns pe continenb. De cei care se impotriveau. lntr--adevdr, ei. socoteau cd nu
aceea, deEi fiecare neam avea un nume, autorii ar,r dat atunci pentru prima oard legea va ceda interesului qi ci
armatei numele comun de ,,celtoscili". Ailii spun ca prima nu este nici mai pulin justificata cdlcarea legii acum,
decit atunci, cind l-au ales pe Scipio consul. impotriva
parte de cimerieni3e, cunoscutd de elenii de dernult. n-a nu se temeau c-o
fost mare fa{d de intrc.gul populaliei, ci ca, fiind izgcnili sIeag*Eiliopr;iaartdudnccei t[aatueac, dclci a[dt oleagre] ad]o, rdeeaqui
de cdtre scili, in urma unei rdscoale, cinrbrii au tt:ecut in sa distruga Carta-
Asia, pornind de la Maiotis, sub conducerea L-ri Lygdamis, gins1,t. A fost deci ales Marius qi, fiind adus din Africa,
iar cea mai mare parte dintre ei qi cea rnai rizboinicd impreund cu armata, chiar la calendeie lui ianuarie, pe
locuieEte, zic ei, la extremitd{ile larii, lingd marea dinafard. care lomanii }e sirbitoresc ca inceput al anului, a luat in
prirnire funcl;ia de consul qi a intrat in cetate in triumf,
un linut intunecos, pdduros ri fdrd soare, din cauza adin-
cimii gi desimii pddurilor de stejari, care se intind pind oferindu-le romanilor un spectacol de necrezut, anume pe
Ia padurea HercynianA',0. Ei mai spun ca acegtia locuiesc Iugul'ta prizonier; cit timp lugurta era in viala, nimeni
sub acea parte a cerului in care, din cauza inclinalii pa- clintre duqmani n-ar fi socotit ca poate fi prins. Intr-ade-
ralelei, polul se pare cd se ridicd mult qi cd se aflA 1a vdr. acest om era foarte dibaci sd se adapteze la vicisitu-
pulind depdrtare de zenitul a$ezdrii 1or; mai spun cd dinile sorlii, iar curajul lui era amestecat cu mu1t5 Eire-
zilele qi nop!i1e. fiind egale intre ele, igi impart timpul tenie" Dar atunci, in vilva triumfului, qi-a ieEit, dupd cum
in parli egale Ei cd de aceea i-a inlesnit uEor lui nlomer' se spune, din neinii. $i cind, dupd triumf, a fost aruncat
ideea mitului cu NecEial't. Se zice deci cd de aci au pornit.

It MARIUS 7g

ll

i

PLi]TARH

in inchisoare, unii i-au rupt haina trdgind cu violen!5, iar timp sa pregdteascd pe soidali prin exercilii gi sd Ie ridice
alfii, grdbindu-se sd-i smulgd un cercel de aur, i-au sfiqiat, moralul, incurajindu-i qi, lucrui cel mai important, sd le dea
in acelaqi timp, urechea. Apoi, go1, a fost impins in ba- putinld sd-Ei dea seama cum era el. Astfel, tonul lui aspru
rathrum4s. Cu mintea rdt5citd qi surizind, a zis: .,Hercules, cind comanda qi neinduplecarea in darea pedepselor -.-*
ce rece este baia voastrS!" Dar, dupd ce, timp de qase dupd ce se obignuiserd sa nu facd nici o greEeala gi sa
zile, se luptase aprig cu foamea qi se agdlase pind in ultima dnrueacpotdm,itddarnsicailvoatoinadreis, ciiaprlinvdiol-enlali, se pdrea nu numai
clipa de viald, a ptdtit cum merita nelegiuirile sdvirEite.
rdguqeala glasului Ei
In triumf se zice cd au fost purtate trei mii qapte sute de severitatea felei care ii intrase in fire pulin cite pulin,
livre de aur, cinci mii gapte sute optzeci qi cinci de livre socoteau cd nu sint de temut pentru ei, ci pentru duq--
de argint nemarcat. iar monedd, qaptesprezece mii doud-
zeci qi opt de drahme. Dupd sdrbdtorirea triumfului, Ma- mani.
Mai ales dreptatea cu care judeca le pldcea foarte mult
rius a convocat senatul pe Capitoliu. El s-a dus pe Capi- soldalilor. Se da qi urmdtorul exemplu. Caius Lusius, ne-
toliu in haine de triumf, fie uitind de sine, fie ardtindu-se potul lui, era in expedilie cu el, rinduit la o
prea necuviincios fald de senat din pricina norocului, dar in general, pdrea cd nu-i un om rdu, dar comand6, Ei,
sd
nu putea
Ei-a dat repede seama cd senatorii erau indignali gi, ieEind reziste tinerilor frumoqi. Lusius iubea un tindr care se
,1

grabnic din senat, Ei-a schimbat toga tivitd cu banda de afla sub comanda lui, numit Trebonius, qi, incercind de
I purpurd dupd care a revenit iardqi. mai multe ori, nu izbutise. In cele din urmd, intr-o noapte,
a trimis un slujitor s5-l cheme pe Trebonius. Tindrul a
13 Pornind in expedi{ie, el punea armata sd se exerseze venit, cdci nu se putea sd nu dea ascultare comandantului
,i in timpul marqului spre dugman, supunind pe soldali Ia
cind era chemat, dar, cind a fost dus in cort la e}, iar
alergdri de tot felul qi la drumuri lungi, silindu-i sd-qi Lusius a incercat sd-l forleze, Trebonius a scos sabia qi
ducd ei inqisi bagajele qi sd-gi pregdteasci masa singuri, I-a ucis. Aceasta s-a intimplat pe cind Marius lipsea.
astfel cd Ei dupd aceea oamenii muncitori qi care indepli- Cind s-a intors, Marius i-a intentat proces lui Trebonius.
neau fdrd sd cricneascd poruncile erau numili ,,catirii lui In timp ce mulli 1I acuzau qi nimeni. nu-l apdra. el s-a
insd cd alta este originea acestei ridicat curajos, a povestit intimplarea qi a avttt martori
Marius". Al{ii socotesc cd respinsese adesea pe Lusius cind incerca qi c5, degi i se
anecdote. Aqa de exemplu, se spune cd, pe cind asedia
Numantia, Scipio a vrut sd treacd in revistd nu numai ofereau lucruri mari, nu gi-a dat trupul pentru nici unul.
armele gi caii, ci qi catirii qi carele, spre a*qi da seama Atunci Marius, pldcut impresionat, a dal poruncd sd se
cum le pregdtise fiecare; Marius a prezentat un cal foarte aducd cununa strdbund, care se dddea pentru mari fapte
bine hrdnit de eI insuqi qi un catir, care se distingea cu de vitejie Ei, luind-o, a incununat el insuEi pe Trebonius.
mult de cei1alli prin buna infdligare, blindele qi putere. deoarece sdvirqise o foarte frumoasd faptd, tocmai intr-un
Comandantului i-au pldcut anirnalele intrelinute de Ma-
rius qi a amintit deseori de ele, de aceea, cei care laudau, moment in care avea nevoie de exemple frumoase. Aceastd
fapt5, fdcindu-se auzitd. la Roma, a contribuit foarte mult
fdcind haz, pe un om care pentru cel de-al treilea consulat al lui Marius. De altfel,
cdruia mil Lnlnucmeeaaiunc,,ocnattiinruululurdi bl\d{adrtiours"E.i cum se agteptau ca barbarii sd se revelse spre Italia in
ii pldceau eforturile, anotimpul verii, soldalii nu voiau sd se avinte in primej-

14 Se spune cd mare a fost norocul lui Marius. Astfel, die, luptind impotriva 1or, sub comanda nici unui alt
deoarece barbarii incepuserd parcd iardqi sd meargd cu general. Totuqi barbarii n-au venit atit de repede, cum
avint gi sd se reverse mai intii spre Spania, Marius a avut
se aEteptau ei, Ei iardqi i-a expirat lui Marius anul consu-

I'i

il

PLUTARH MARIUS 81

latului. Dar, deoarece se apropiau alegerile de consuli, iar atrmeberiogniii,Mraidriiucsin, dauinadpadtAruttaibndrfaalaqitsatbraebre6itirnodmal_innuet,r_nrel rdraini--
colegul sdu murise, Marius, tasind ii fruntea oqtilor pe vdzut de muili gi de hidoEi la inf5{iEare qi facind o zarvd
Mtaaunmiusu-lAliqcuailniudsid, asli-aEdi udsinltareRcoemi an.oLbaili,codnasruLlautcsiues'prSeazteunr__ ;i un zgomot ca nimeni allii.
ninus4{, tribunul ccaurletivaavteadeceaMmaraiui sm. avroerbtreeacecreetditnenfialotar
Ocupind cu aEez5rile lor o cimpie mare qi aqezindu-qi
poporului, fiind acolo tabdra, au incepr,rt sd provoace pe Marius la lupta.
u$jsgnnlriuuniudnoiuucdgslrsasaeeoeooetmacmfpdvqdu_nqreecicloiicdneeil-sace-urddaetaorauiie,mlfr-dabSMsoieausitalnraanosu-ateEd5trauloi,an-ruoicrInedsannsaian..aoierqcleuirrmiani-iaatsmapatgzadotidaidccealrpeeeeiccpoanaopdeisronurtutcdpdmatelcrda,trl-oiepetmvoclrarepdeoeangpzrnfft{eauirirsinpndcvizumgadeoddlv.itideoeLsomiDtjrnidoutitdeaaduirteae,augrra,dlitllSsiudidgucatpa?i"rsiibaoanttiiutdtucntdCurrcai.neilar"eeiuaccaitnuaipea,lmuEuorqdcssepMaiioa4orndi5ccasegr_ed,ed.-.i
-16 Marius nu se prea temea de ei, aEa ca ii linea pe
solda{i in tabdi'a
;i pedepsea amarnic pe cei care fdceau
pe curajo;ii qi-i numea tr.adatorii patriei pe cei ce se ldsau
dugi de minie gi voiau sd iupte. I-e spunea cd nu este
momentul sa se ia la intrecer.e pentru triumfur.i qi monu-
tnente in ci.nstea biruinlei, ci ca trebuie cercetat cum se
poate sd respinga un nor atit de mare gi o furtuna atit
de neagteptatd a rdzboiuLui qi sd salveze Italia. Acestea
1e spunea in particular comandanlilor si celor pe care-i
,cinstea deopotrivd cu ei, dar- pe solciali ii aqeza pe rind
.rAsRsltuth-lrrpoiac1dictitea5ugninmnMuiecscv.ag'*ealr6Isaia,uasbrsrad5e,.,tfraa$siaedfdinl,uisntfisrnopdecaora!occrcatnoddu!ljilou,Idarpudpinqelirundmopmvacplianauzriiirciiiezmiisdndpai,ainnolttatlpribbapivreipsoralraEevo,uiiiazmgipdiin,ipeeiogi-e,er6raaanlipftmtlitervureueunvncltiuruutcueiatl pe mal qi, poruncindu-le si se uite 1a duqmani, ii obiqnuia
csadreIeesruapcourtetointufdl lniqeaorbeiaqnEuiitasdqniusaslebastipcear,ieqidsedlicrnerbcaete1zoer,
armamenti-rl gi miqcarile }or gi pentru ca, treptat, s6 se
obiEnuiascd cu cele ce le pdruserd mai inainte groaznice
inchipuiri. El socntea cd noutatea adaugd multe insuqir.i
ax]rur'ImLauraiiut,dsgclu-arairleefdmRcauoitniuunlqauoiinrpteErimicreiasrpeeairddm. mAusulttlftteimml, pidl isqnii inexistente lucrurilor de temut. dar cA obi;nuinla. chiar
p"rruici"noartirreitfolur_,
nislp ameste_ a lucrurilor care din fire sinL infricoEdtoare, le rdpegte
forla de impresionare. AEadar, nu nurnai. faptul ca ii pri-
cat cu_noroi adus de valuri gErilule. fdcea anevoioisd pluti_ veau zilnic le risipea romanilor ceva din teama de duq-
rea celor care transportau Marius insa, trimiqind mani, dar chiar curaiul pe care-1 aveau de a rezista in
!abf-laucilnov!ml.iouralyuarairi1l,moerla-Eatcaio,d,rsacicrbaihjiraiiemtsebisripcanarde_rienpu, eninrea-gapcocaielfucl-spua,rEosaiturtiifpvmiuutp,ns,easpiddrimneszcaeersnisitapaap,caecsre'plsiurie_nu
fnaelsaufaemritenleinliancriaiolzredauqEim1aeniinloflrdEcdi rian tala faioEiei 1or de
se
sufletele; aceasta
dinetimjuprlaimnpurneujumr,aicci incdhiadur Ecminadnici iSpdraedara-ruagtai cduevriaslatauinttodtrui-l
zprBtfmroedrearvaibatnereroTberzsvLaa,eeiirtogiinaudiqcgcriseiindua-aaar"sqdSuuturi,seliita,imcnemspeartpprg'deidonizq,virtierilJdainirVtveseraoniabrntuietdc1muutmudumtiiootrad4MeuniTadaid,im:reidEimcuuuivisp^plmat,aod,lmbIutparnrrbieviiurim.aomqcAaneilicir-unileaeedir.uaaCsiCtuateapailimutoeuiMtrsqblon,iarsn"qi'pdi"iiiiisulass"sgr_udte.i turile taberei cu multd neruginare qi indrazneala, incit
strigatele de indignare a1e soldafilor, ajungeau pind la
Marius: .,Dar pentru ce laEitate, strigau ei" ne-a osindit
Marius, de ne opreqte de la luptd. ca pe niqte femei, zdva-
rite de chei gi ugieri? Haide, insufielili de sentimentele
unor oameni liberi, sa-l intrebdm dacd agteaptd pe altii
sd lupte pentru Italia, iar pe noi sa ne foloseascd tot

6 - Vieli paralele - vol. 1I1.

o3 PLUTARH MARIUS B3

tirnpui pentru corvezi cind va avea nevoie sd sape qanfuri, soldalilor din tabdra, aceEtia se bucurau ia gindul cd vor
sd curele noroiul si sd intoarcd cursul riurilor? pentru
asta ne-a pregatit in muitele munci qi cu astfel de fapte repurta o victorie. Dintre multele semne care s-au ardtat
atunci. unele aveau un caracter obignuit, dar din Amerias2
sdvirqite in timpul consulatelor sale o si se prezinte in qi Tuder53, oraqe italice. s-a rdspindit zvonul c5, in timpul
fala cetalenilor? Sau se teme de soarta iui Carbo/'g qi
Iui Caepio50, pe care i-au invins oameni de a noplii, au fost vdzute nigte ldnci qi scuturi de foc, care la
duqmanii, o inceput erau separate, dar apoi se ciocneau intre ele qi
faimd qi de o virtute mult mai prejoase decit ale lui Ma- fdceau figurile qi miqcdrile unor luptdtori iar, in cele din
rius qi care aveau crr ei o armatd cu mult mai prost pre- urmd, unele s-au retras, iar celelalte au inaintat, urmS-
gdtitd? Dar este rnai bine sd pdlim ca ei, fdcind cevq_
decit sd stam spectatori, cind aliatii nogtri sint prdda{i';" rindu-le gi cd toate s-au indreptat spre apus. in acest timp,
a venit din PessinusM $i Bataces55, preotul marii mame
a zeilor, ca sd dea de qtire cd zei\a ii strigase din sanctu-
17 Ar-lzind aceste strigdte, Marius se bucura qi-i min." arul sdu cA din acest rdzboi romanii vor dobindi victorie
giia spunindu-tre cd nu-i lipsegte increderea in ei, dar cd
pentru a da ascultare unor oracole" asteaptd momentul gi qi putere. Senatul, dind crezare lui Bataces,a votat sd se
ridice un templu zeil,ei. Bataces s-a prezentat in fala po-
locul prieinic victoriei" intr-adevir" Marius ducea cu sine porului, ca sd spund aceleaqi lucruri, dar Aulus Pompeius,
o femeie siriand, numitd Marta, despre care se spr-rnea cd
profe{eEte, purtatd in toata cinstea pe o lectic5, iar el tribun al plebei. l-a impiedicat, numindu-l qarlatan qi
indepdrtindu-I cu forla de pe tribund. Acest fapt a dat ;i
aducea jertfele la indemnul ei. Mai inainte, cind voise sd mai mare crezare celor spuse de Bataces. Intr-adevdr,
informeze senatul despre aceste evenirnente qi sd prezicd
viitorul, fusese respinsa. dar ea, ducindu-se pe Ia femei, Aulus, dupd imprdEtierea adundrii, abia a apucat sd se
Ie dddea dovezi cd poate prezice; aceastd dovadd a dat-o cuprins o fierbinleal5 atit de'
intoarcd acasd, cd 1-a gi
mare, incit z-ileaaqamcuurmit. au vdzut gi au spus toli oamenii
mai ales soliei lui Marius, la o luptd de gladiatori, cind, -
gezind ia picioarele ei, ii ardta dinainte pe cel care avea dupd Eapte

sd invingd. Aceasta o trimisese Ia Marius care o admira. 18 Teutonii au incercat sd ia cu asalt tabdra lui Ma-
De cele mai multe oli era purtatd in lectica, dar 1a jertfe rius, care stdtea liniqtit, dar fiind
se ducea imbrdcatd intr-o haind de porfird. fdcuti din sdgeli, care erau arLrncate de pe intimpinali de multe
doud buc51i prinse cu agrafe gi purta o lance infdquratd intdrituri, qi pierzind
hotdrit sd porneascd mai
cu panglici qi cunr-lni. Aceastd inscenare dramaticd a iscat ciliva oameni, s-au fricd. Stringindu-Ei deci ediebpaagrtaej,el_eq,i
ln mintea multor oameni intrebarea dacd Marius era con-. 'sd treacd Alpii fdrd
au inceput sa defileze pe lingd tabdra romanilor. Atunci
vins cd femeia prezice cu adevdrat sau numai se prefdcea mai aiel s-a vdzut cd teutonii sint foarte numeroqi, dato-
cd crede gi ajuta femeia sd joace comedia. lntimplarea. gi timpului in care s-au
cu adevdrat minunatd, in legdturd cu vulturii o istorisegte rita lungimii coloanelor timp de qase zile, au tot scurs.
Alexandros din Myndosst. Astfel, intotdeauna in jurul
Intr-adevdr, se zice cd, trecut

unei izbinzi pe care avea s-o repurteze Marius, apdreau pe lingd tabdra lui Marius. deEi mergeau fSrA intrerupere.
Treceau pe aproape de tabdla rotnand Ei intrebau pe
doi vulturi dupd care venea armata. Aceqti vultriri erau romani, in batjocurd, dacS n-au ceva de spus nevestelor.
recunoscu{i dupd coliere}e de bronz pe care 1e puseserd liandeelped. r$tai,sedrudpldaceo
soldalii, cind ii prinseserd" qi Ie ddduserd apoi drumul. De pentru cd ei vor ajunge mai repede
atuncea, vulturii pdreau cd recunosc pe sinoldclaipliaEiei qcair-iii barbarii se scurseserd cu tolii qi se
salutd prin croncdnitul lor gi cind apdreau oarecare distan{a, Marius a ridicat Ei eI tabira qi a inceput
sd-i urmdreascd de aproape aEezindu-gi tabdra mereu ling5

84 PLIJ1,111J1 MARiUS

85

ireniit.es$iggi,ri-uing'atronet!ud5.edaI,euIencratg-,ilcnMedraitel,iiucasasitsqtdei-lEaiqni eapzionaatettaa.bpidueratraeijnucneisoE'1ciaunroAi aqinputta;eie_a geau cr-l tolii in cadenld, stligindu-gi propriul lor n'.rme
pcDSieeaens_ittuairacpueet^aetaadb-,aeacgri'n5lqn,Ii\,dd{aiaenrrinuaausccoeamlsot ainsnicucoaepsvpe,euaagtu6ass.meldeasusauelptldpsrldioengdiaiejtfueoanaajug"rsntdecsd,tpaps"eptarnritertprruiiat. ,,ambroni"" fie cd se incurajau unii pe alfii, fie cd voiau sd
cd vnia. dr-lpa cum se sPune, ca qi prrn sete si conitringa inspdiminte pe duqmani, spunindu-le dinainte [cine sint].
cgpaea.ruesoacirdcltea'[s{]eitasl.udicncrleuaa,plduropaptraiel.ir{ela4rduiueilsitasleubf-dear::aealadrauutgogm"rteaucnuediemsisineletae_auqinssilrtr,it-isuir: Primii italici care au coborit impotlir,'a 1or, a-nume ligurii,
gnD,.lAuaelcsucoilelioncdisite;etc1iati..:ifml5a"pru,Moazvabiedsi rmi-srrtrorst-rtiirdin6agtrcleeiai,brreeunciuteel.?ensb,,eAr,hrdni{eauecrciuiuinrsintmaplerpdi-ormaatrtdirrtirarcasiudprursainuin.sg'-.g,[reca,,u-. inceput s5-Ei stri-
cind ie-ia"ulaaruinzidt uEil au inleles ce spuneau, au porecld
ge pi 1or nltmele" cd au qi ei o str5bun6"

cdci dupd neamul 1or" ei inqlgi se ni.lrrresc liguri. Aqadar ei
igi strigau des qi la fel nuirrele. rnai inainte de a incepe
qbAi tsaeliaa,mEbi,iilniontiamupscdesaerrinnattreelea^cpi einrinfed,luiql iasctersigtaa,u-stnriu.gmdettl-etl
le atita qi biciuia avintul. Pe arnbroni i-a imprdqtiat in-
cercarea de a trece riul pentru cd nu se agezaserd de la
inceput in ordine de bdtaie, ci ligurii, dind navald., s-au
ndpustit asupr:a prirnilor ambroni intrali in apd qi au
inceput 1upta. l)ar. deoai:ece romanii au sdrit de sus in
ajutorul ligurilor qi au incetrut sd se ndpusteascir asripra
ni.airc"iim9ru:eSl{niomtlrdeuaafaiisn,lidumejiatsoliersl.eiulofedr,reenapeuaovvaianmrcdal ,rdnaeicu,baci-uoatbunodirciatitipnaesnccLitrrrnultpaireeei,,, duqnanilor, aceqtia, neputind rezista, au fost respinqi. Cei
gadiuinlpidiassceAec-suiiElip.i riioaucarusareelrldiai.pdcaeh,oiacd.har itsaacrucdruteuruislc-qaioiraprbueamleten, acrlieun,idia,utvoslnprncoalinrdeiie.,
mai mu1{i dintre ei, fiind inghesui{i unj.i intr-ailii acolo
la riu. prirneau lovituri de la ligrl'i, incit au umplut riul
ndeusiinngcelrdgzindeeaumosrd{i"seiarmpaeiaimntboia:orncidi ,caiireutcreidceuasuerdroEmi acnariie,
Lmau_llini cperpinuzte. apuu,lidnuipdduqbmaiea"niiasr-aauililiuaset Ia har{;i cu ei, cdci urmdrindu-i pina la tabdrd qi- la care. Aici [la care] insd
in acest loc curg izrroare de apa
o trarte din barbari se desfdtaur. spdlau. intr-adevar. i-au intimpinat fen'lei.le, car:e aveau in miini snbii qi securi.
Iurali de pldcelea sj. rninundliile Scolind tipete infricogitoare, ele incercau sd respingi cu
scai lcsled.a$mi.utzoacur"n"ldrispinedrc-ii-nscel mare curaj, $i pe cei care fngeau. gi pe cei care-i urrnd-
locuiui. au fosi surprinsi reau. pe unii ca trid,ii,ol'i" iar pe ceilatrli ca ciuqmani. Atne.o-
tecindu-se printre luptatori cu bralele goale" ele smulgeau
de du;mani. La stligdtele bar.barilor care luptau" ii ve-
neau alergind allii din ce in ajutor. Lu! scuturile romanilor qi le luau sdbiile qi, fiind rdnite qi
in ce mai mu1!i ciopirlite. riimineau totuqi cu sufletul neinfrint pina 1a
Marius li era greu sd relini pe soldafi, care erau ingrijo- mcarte. Se spune ca lupta de la riu s*a desfdEtirat mai
ra{i de soarta slujitoriior'. Atunci, cei mai rdzboinicidus- rcult datoritd intimpldrji d.ecii hotaririj. comandantului.
mani" ace-ia care mai inainte zdrobisera armata romand
de sub comanda lui Vlaliius qi Caepio (se numean ambroni 20 Dar dupi ce au mdcelSrit mulli arnbroni si s-au
fsui reierausap-e;istieatraerimzeeclei .dCe umciioerpi usriinleguinrig),res-uaiautenddpeusmtiut lctAu retras, iar intunericr-r1 noplii s-a l5sat, romanii n-au fost
!ua!i in prirnii:e. ca dupd o izbindd atit de trnare, de cln-
zm:ria\iniletcu,aridreadte;oziroitbrdddouvntinuartue6lu,qidi naneerabrmurenesesetqeltici,saqti iicnnutura-oipcdom,te.iran.utun*s"at"trgdil"ddutiesupodir_e-t' tece de victorie, de bdr-rturi prin corturi, de risete qi vese-
razboi nearticulate, ci-qi loveau armele in ritm si mer-
lie 1a cind si de ceca ce e"lte mai dulce dintre toate

pentru niqte ostaqi biruitori, anume de un somn dulce, ci,

in mod deosebit, noaptea aceea au petrecut-o infricoqali
Ei tulburafi. intr-adevdr, tabdra romanilor nu era incon-

86 PLUTARI{ MARIUS B?

,av3da'nueirrtabamtruaoinicEiuiidcngeauarbregdaesrEembi esacaaruluivzancisdeaeirgnodiafrmEmiinaesfniei iri;jd,eim,cluaiaisasmecusoeeitsnerataenucionauaclipdhtcemtu;eutealitdceneeuqznteisrac_e,i Aici in cimpie, in timp ce primii ostagi se a;ezau in linia
de bdtaie, cei din spate, in neorinduiald, incepuserd sd
strige. intr-adevdr, Marcellus nu pierduse clipa prielnicd,
ci, cind strigdtul a ajuns pe indllimile colinei, el s-a
lete qi de ragete amestecate mcuulalimmeinaintliat rdi eqimjeaiurii.r.fid,cceaareu ridicat cu cei din jurul sdu gi, alergind gi sco{lnd strigate
porni.te din piepturile unei rdzboinice, Ie-a cdzut dugmanilor in spate, omorind pe cei
gsrdoardznsiucneec-o"u"1sttdi pidneeapcriimmppiare, jiuarrqpie"irfo"m"flaf"ni lirif"i.-U"
ii copieq'seda din ultima linie de bataie. Acegtia, dind buzna peste cei
qPaiT? Ei insuqi Marius era ingrozit, cdci se clin fala 1or, au umplut toatd armata de tulbu-rare qi, fiind
aEtepta izbili din doua p5rli, n-au mai putut rezista mult timp,
fie silit sd dea o lupta de noapte, in neorinduiald qi iulbu-
rare. Totuqi du;manii n-au venit la atac nici noaptea, nici ci, destrdmind ordinea de bdtaie, au fugit. Romanii, urmd-
rindu-i, au luat prizonieri sau au ucis peste o sutd de mii
pzriuegadutirnmdua-tsoea.reI,ncai cqei-sat utimpept,reMcaurtiutism, -pauvlinrd.inidnuivneddue-sree qi qi, punind stapinire pe corturi, pperincavreotE, si dpelelud.ceraurliulei
deasupra poziliei duEmanilor -qe aflau cd care fuseserd furate, au hotArit,
gduni cu pdduri de stejari umbroase, vdi inclinate qi vd-
trimite pe Claudius .L{arius. De;i Mariu-s ob!inr-rse acest prea stlalucit dar,
poruncindu-i sd se totuqi a socotit cd nu primise un dar pe rndsura victoriei
Marcellus cu trei mii de pedestraqi, repurtate, comandind armata, avindu-se in vedere m:iri-
ageze intr-un ascunziq Ei in toiul luptei sd atace din spate
pe duEmani. Pe ceilalli ostaqi care lLraserd cina la vr-eme mea primejdiei prin care trecuse Roma. Alli ar-rtori nu
qi dormiserd i*a rinduit in zori, inaintea taberei, iar pe sint de acord in privinla darului prdzilor Ei nici in pri-

caldreli i-a trimis in cimpie. Cind i-au zdrit teutonii, n-iu vinla mullimii celor cdzuti. Ei spr,rn numai cd massaliolii56
qi-au inconjurat viiie cu oasele rnorlilor Ei cd pdmintul,
rnai putut aqtepta sd-i vada coborili in cimpie qi sd lupte din pricina cadavrelor care se a{lau acolo qi din pricina
de pe pozitii egale, ci, luind armetre in giaba, furie ploilor care au cdzut in timpul iernii, s-a ingraqat atit
cu
s_-au ndpustit asupra colinei. Marius a trirlis pe coman- ,cle inult $i s-a umpiut de putreziciunea care patr"undea
danli in toate rindurile armatei, spre a ordona soldalilor
sd stea pe 1oc qi sd agtepte, iar cind duqmanii vor intra ,in adinc, incit a produs un belEug neobignuit qi o mul{ime
,dc' fructe, ei au dat dreptate lui Archiloh57, cale zrce cd
sub bdtaia arcurilor, sd dea drumul sdgetilor, sd inceapd in astfel de imprejurdri. Se spune
lupta cu sloacbuiiireileEin, ulovpirnedzuen-itacuu scuturile, sA-i respingd. i{naritnirirlepusleminagrrialogrd cdzut ploi extlaordinare, cd
bdtdlii au
Deoarece nici o siguranld pentru fie
cd vreun zeu voise sd sfin{easc5 pdmintul cu ape curate
duqrnani, loviturjle lor. nu vor fi gre1e, iai scuturile 1or, ,Ce ploaie qi adusese peste el un potop, fie cd singeie gi
aEezate unul lingA altul, nu-i vor putea apAra, cieoarece putrefaclia i'idicau un abur umed gi greu, care tulbura
soldalii, din pricina accidentelor terenului, vor trebui sd
se framinte mereu gi sd se miqte. Aceste instrucliuni le .aerul mobil qi uqor, fdcind ca de la un inceput mic sd
ajunga la o mare migcare.
dddea Marius si se vedea cum eI, cel dintii, le indeplineEte.
Tntr-adevar, ei nu-Ei exersase corput mai'pulin d^ecit cei-
Ia1li gi-i intrecea cu mutrt pe tofi-in curaj. 22 Dupa luptd, Marius a dat ordin sA se aduc5, pentru
Lriumf, armele Ei prdzile barbarilor care erau frumoase,
21 R,omanii, ridicindu-se qi ndpustindu-se asupra duE- intacte Ei aveau un aspect sdrbatoresc. Pe celelalte, multe
manilor, au oprit pe cei care se avintau sd urce Coiina qi, la numdr, adunindu-le pe un rug mafe, le-a dat foc, adlt-
sd
presindu-i, i-au siiit se retragd cu incetul in cimpie. cind in felul acesta o mdreald jei'tfd zeilor. $i, in timp
ce armata stdtea in arme purtind cununi, Marius, incins

B8 PLI]TAR}T MAIIII]S 89

asa coi,llrlfore'fs;,tieaopblinirs:eaiusl"i"li-r'aiclipcuinsd-no-racnutiaamdiendpouu"rd.puri:.dri5ins,ilea cetinci locril. s-au" hotiiltt si au polnir si astune r.iul" sfar,i-
mind colinele de primprejur'" ca niqte giganti. au inceput
luat
cdtle ce-i.'. ei'a gata s-.o apropie Ce r.ug. cind" deodard" all
fost i';,rzi-li:i niSte r,r'ieteni aiergind in goana calului ;qpre sir iiducd la i'iu copaci smulqi din i.aclaicini. bucSti de stincd
;i rnari brazde de pimint" ca sA reducd cursi,rl apei si. fd-
e1" asifr:1 cd lcfi s-alr cufund,at in inaLe ln1.;i.c--.:i:.e a_5tepta- cind sii se rostogoleasc5 asupra stilpilor cale suslineau po-
rea ceioL' ce1 avealt sA lrrineze. Cinr.l s-au apr"opial sdr.incl.
de pe cai. au salutat pe Marius qi l-ar-r anunfat cF_ fr_lsesc dul ma"ri greut;i{i care se asezau de-a curmeziqul apei-
lovear-,. si z,qilfiiau podu1. atur-.,ct cei rnai mul{i -solda"ti r.o-
ales ar cincc'a oari consLri gi i-ai; cia.t o scrisoai.e in let{i- mani" cupiinsi cle gloaz5." au inceput si. pdriseascS. tabitra.
turd cu acest luciru. .Deci" la acest sacrificiu de biruinla
s*a inal adiuqat o nlai:e bucurie, aqa cd ai.rn.atal cntuzias- sp;idunsfeiacsfaeiimureantraibugu5ir.-.pleTs;:ni:roaCnceae:ldldevincrs'lriiap1i.eo.croeCmjao.tsaunldde-anvtiaa-s{aa cum tleltruia
lrra.td, a inceput sd si.rige aplaudind qi s5-qi lovea,scd ar-
inele" iar: coinandanti"i au incins iardsi cu fr-unze a ar5_tat cd
de clafir-r
fruntea lui l\'Iarir-is. c?,'c a aprinr r ugr_rl si a tr:rminr.t concetiteni-
Ioi' sai" Astfel. neputind con.linile pe soldati s5 r5.min5." ci
rrdzlnclu-i cum iqi ficeau bagai:ie cn grcazS. a porr:ncit
jelrfa. sA duc5" rri-rltulil ln prin:re1e rirrdirr.i ale solclatilolr care se
r.etr'5geair, apoi a pclnit in fu,qi si. pui'rindu-se ?;r fruntea
23 Da;r aceea ce1l'e tli.r. ingddr-rie oarylenilol si guste 1cr" ii con<h;cca. r'oir-rd ca nisinea sd cadd asupl.a lui. nr.r
placerea curatd a mat'ilor iz-ninzi, ci^ amestecind r.5ul cr_l
binele. aduce varietate in fiveiac{a5-oirnneanteLair-.cacii.n-e.iitfaiebilcd;i-ai alullrt l-.ail'iei si s;i. se dea impresia ca solda1.ii n-ar-t fugit,
soarta, fie ca*i lriepre.sis. ci ar-r efect',rat letla.ger"ea urinind pc comandant" .[:_ir. bi:.rba-
Iuci'urilor ni'l mulle zile rnai tir:ztu, i-a adus lul
cr,r tir-np fn-irrros si iinistit. vesi'real cleslrrir lii. atacind foi'tific--atia de di.ncolo de rltison. aLl cucerir*-o
Mai'ius, ca nor pe ;i" cu.plinsi de adn:lji'atie pentlu romanii din fortificatie
-L,rn t-atecepiemrtrari.ibpuanitrh:i:le'l-.a1i-,ia,cua,ried--s.ai ti'islicbae.rs.ei"rdinviualtma acuundeeirlnini--

Catlil:'l1. cclegul s;iu, ilrsr,'ocind o att5. panicd qi tr,rlhr.liir.e
la R,oma. Astfel. Catu.l. cetle se crinciuise irnpotrirra cimloi'i-
1or, a renuniat sa mai anele lrecdtoi,ile Alpilor, penir.r-i rrcieli lonoi'lbiiel. julincl pe tai;r'r-r1 de brc,nz" desple care
se:1rune c;l niei tir"zil,i. fii.nd capturai irr iuptd" a fost dus
ca nrl cs1i-irns\ria.lefiiis:lrarih"e.a;isiitcas",i-Csioibrnorr;ianldtadfeocr'ileilnediantdrniani muite in r.-asta lui Catr-ii" d-repi +"r'ofer-r, in r:irrstca rrj,:,toriej. Aooi
lta"lra revii'rindr,i-:ie plir: iari. rridurrita de apdrare. a',l incepu.t
nilti"
qi ldsinci in {afi liui Atisontilr, e lidicat. pe nmL:e,'Ie n-iatr'.-r r.i"
pe 1a troculile de tr"ecet'e. putcrnice fcri:bificatli si a ccngti'i.i- s-o det aslezo.

it lrn pod" pentt'u ca :,ir po:"1;i r.eni in aiutcr o:ltasilor r..:,r., 24 in acesi timp" l,,farius a fost chemat la Iloma qi,
zali clincolo cie li';. in caztil ci1 barba"r'ii. trecinci pi'il-t
strirrtori. s*at' fi iriipurlit asr'tpl'a fortificafiilor. prezer-itinclu-se. toata iumea socotea cd el rra lLntr-a in
brii aveau. atita clisplel pentru I'olrrani si elau Dar c:im- trit;mf pe care senatul chiar iI decretase cu lnsi-rflelire;
e1 insd n-a inr:i-i.iiin(at acest lucrrr, fie cd nu voia s5.lip-
clc aiita clLr:ii. incii. rnai insufler,iii
cie inciraznea.TE decit mLilt {ace paradd cLe
si spt'e r;oi.i.r a cr_rlai seascd pe soXda{i qi pe tovardEii c1e lupti cle aceastd onoare.
ceva din ceea fie cd. voia si incuraieze poporul in clipeie de fata. punind
a face ce ii
ei'a rlecesal. r'ezistalr goi ia pio;rie qi se avintau spre
zapada adincl" apoi, punind ir-ial- pe seama nolci:r;lui llcma-i glot"ia ;lrimeiot' izbitzi. pentr.u
{imi plin ghcluli qi urin gcir- cA s-a alirl.a.t si rnai straiucitoare 1ln izbinzile '.rr-mitoar.e.
tu,r:iie culcarte sub ei si cj.indt;-si dr.umlrl de su-q. lLrneca:r
pe pantele hinecoase ale l,tincil:r si prapdsliilor f;jrii i;_inil. pfSarp!odup"nlianiiidxsirinoril'fnsaoitlladsapsteriencaCitiunairtG-ulial,cliela-e.aaDciunepceudr,arcaepjaoattlEisvoii.tsa,itcccuhr,ercnelipiiaaqt ipdeae
Apai" clnd si*au alezat babdr.a. aproape de r.omani ;i. ci:r'-

90 MARIUS 91

trecut fluviul Pad, Marius a incercat sd impiedice inain- Au statornicit ca trupta sd se dea a treia zi, iar locul sd
tarea barbarilor, care pdtrunseserd in interiorul Italiei. fie cimpia de Ia Vercel1ae62. Cimpia
Dar ei tot aminau lupta, zicind cd agteapta pe teutoni gi evolulia cavaleriei romane gi oferea era prielnicd p-deenstfrdu-
posibilitdli de
cd se mird de ce intirzie, qi aceasta fie pentru cd nu cu- qurare unei pedestrimi numeroase. Aqadar, respectind tim-
noEteau in realitate dezastrul suferit de ai 1or, fie cd voiau pu1 fixat, Ei-au r:induit armatele unii impotriva celorlalli.
sd dea impresia cd nu cred. Ei aruncau o ploaie de insulte Catul avea doudzeci de mii trei sute de soldali
pIdemvienstteqai ucedteSzlai sintruclarEei,stdrimsei{sitnadbilesaos}ci dla, doud de mii de soldali. AceEtia, iar Marius,
'asupl:a celor care treizeci gi cuprinzind
oastea lui Catul in mijlocr-rl 1or, s-au impdrfit in amindoud
Marius, ii cereau
potrivite pentru ei inEiEi Efriapleiintlorur,friaalriieloi ra.uMradrsiupsunasincd- flancurile, aga ct-lm scrie Sylla, care a luat parte la acea
trebat pe soli care sint trupta. Sylla spune c6 Marius gi-a imparlit astfel forfele,
teutonii. Atunci toli cei din jurul lui Marius au ris, dar fiindcd nddajduia ca liniile de bdtaie se vor ciocni mai
el i-a luat in bdtaie de joc, zicind: ,,Ldsa!i, nu vd ales cu extremitSlile Ei in flancr-rri, gi pentru cd voia ca
ingrijili de fralii voqtri, ei au pdmint qi-i vor stapini mai victoria sd aparlina soldali1or lui, iar Catul sd nu ia parte
de-a
pururi, cdci au primit de 1a noi". Solii, inlelegind ironia, Ia luptd qi nici contact cu duqmanii, deoarece asa cum se
au inceput sd-l insulte, zicind cd va da indatd socoteald. intimplS de obicei in liniile de bdtaie intinse, centrul se
cimbrilor gi teutoniior cind vor sosi". ,,Au gi sosit, Ie-a cd ;i Catul aduce in aceasti
zis Marius, Ei n-o sd fie frumos pentru voi sA plecali mai curbeazd. Se istorisegte pri-
vinld aceleaqi mdrturii, spre a se apdra, invinuind pe Ma-
inainte de a-i imbrdliqa". $i, zicind aceasta, a dat poruncd rius cir ddduse dovada de multA perfidie impotriva lui.
sd fie aduEi regii teutonilor pugi in lanluri, cdci fuseserd Pedestrimea cimbrilor, iegind din intdrituri, inainta in
facu{i prizonieri de cdtre secvani, in AJ.pi, pe cind fugeau. XiniEte, avind o adincime egalS cu ld{imea: fiecare flanc
aI falangei ocupa treizeci de stadii. Iar cei cincispr"ezece
25 Cind Ii s-a adus cimlxilor la cunoEtinld aceste Iu- rnii de cdidreli s-au ndpustit, strdlucitori la vedere, pur-
cruri, din nou, au pornit impotriva 1ui Marius, care sedea
iiniqtit gi-qi pdzea tabdra. Se zice ca pentru acea luptd tind coifuri, care pdreau botur.i de fiare ciudate cdscate pe
care rnontaserd penaje in formd de aripi, ca sd pard mai
Marius a introdus o modificare in strucura suiilelor. Ast- mari.. Erau impodobi{i cu platorcs de fier, iar scuturile lor
fel, pina atunci partea de lemn a suli{ei era fixata de fie-
rul sulilei cu doud cuie de fier. Acum Marius a l5sat strdlucitoare scinteiar-r la soare.

minerrri fixat, aga cLlm era, de unul dintre cr-liele de 26 Atunci cimbrii n-au atacat pe romani frontal, ci,
fier, dar, in locr-rl celuilalt, a bdtut un cui de lemn care inclinlnd spre dreapta, se rdsfirau cite pu{in, ca sd-i
se putea rupe u$or, pentru ca sulila, cind va cddea pe cuprindd intre ei gi pe pedestraEii care erau agezali in aripa
scutul dugmanuhii, sd nu ramind dreaptd, ci, dupi ce stingS. Comandanlii romanilor au inleles pe 1oc viclenia,
cuiul de lemn se va rr'lpe, sd se invirtd in jurul cuiului dar n-au reuEit sd opreascd pe soldali, pentru cd atunci
Iddenfcieii,r,dgaitosrditdtraingdvirlntirijio. s.B{oinioinrdixu6-sl,eretogteulEei de virful cind unul a s^trigat cd dugmanii fug, cu tolii au pornit sd-i
urmdreascS. In acest timp, pedestrimea barbarilor inainta,
cimbdlor, revirsindu-se ca o rnare fard fund. Atunci Marius, spd-
insolit de o micd escort5, si alergind cAlare pe linga jmIuinridiunuini-legdiucm-dleitirnoeilehceecEra,i traoidmijbcuidrn.udCiuta-tlcue1i ,svdpaereascsoeecmro,etsni -esaaf,irn.rutiddgiacFtinozdretuuil-noEar,i
tabdra romanilor, chema pe Marius Ia 1upt5, fixind ziua, acelei zile. Se spune cd Marius a adus un sacrificiu qi,
locul intilnirii Ei bat5lia pentru pdmint. Marius i-a rds-
puns cd romanii nu se vor sfatui niciodatd cu duqmanii in
privinla luptei, dar cd totuEi Ie mr.ri{umeEte cimbrilor.

PLUTARH T/1AIT]US

aratindu-i-se sern.nele favorabile, a strigat cu glas tare: lolile qi sub picioarele animalelot.. iar pe e1e se omorau.
Se spune cd una dintr.e ele se spinzr_irase de virful pro{a-
a,,tAacmule, aMeasrtieusviactionrtiiaml"piSnayltlaoisnteoprilsSecsetree cd, pornindu-se pr-l1ui, dupa ce-qi legase cei doi copii dc ceie cloi_id glezne;
pornitd dintr-o cic$aaiin,rdbdaacbristbciiaiici{edioia,ehmdipaianiuci ilomilpaasardrfeuelgdepaea"b.ciot'oilrcipilnoa.d*rcre,i_,aroi*qpirinoSluiei 'lgcjetaaiulrcdriagnaCidtcueueai-siut.clfeileioic.vtcraci,taiuculnlermeialeuas,.ii
rdzbunare zeiascd. Astfel, cutn era firesc, ridicindu-se un
nor de praf imens si acoperind ta.berele, Marius, cind a
pornit sA urmdreascd pe dusmani ,si-a strins armata. dar
n-a mai putrat sa clea de ei, ci s-a invirtit in cimilie multd fcst facufi t:li:;o;lieri riintr:e ei peste sajzcci de niii. iai. t-ej
pfbcoiarlaclzo.duIsetaiittasscueoazfloidcosaetlciddlAuolsuvaeaui.d}fsa4oesactsriApduuesrn..deiico,autiolAnrpiotarardilfzcupiilrseeae,as1tseiuttaeir.aeCgpBauutaurrg1ilia..eaject;dalei.i.cetlerleii-ema-eua-l
vreme. in timp ce. riin intimplare, barltarii s-au revSrsat insuqi. $i. dup6 cit se pare" iscind-u-se o ceartd pi.inh.e
impotr:iva lui Catul" iar iupta a sus{inut-o mai mult eI
Ei solda{ii lui, printre care Sy1la afir:nd c;i fusese e1 insuqi
rincluit. gi c5. aiSturi de romani. a luptat cdldura qi soa-

rele, care le revdrsa cimbrilor lumina in fat5. Asa" dupd
cum s-a rnai spus. aceqtia nu puteau sa irrh-rre gerurile
cu t,irie; fiind crescuti ?n legiuni intunecoase qi reci. oi soldali a cui era victot.ia, au fost alegr sd tr.ansezc. disputa
niqte soli palrnitani^ care. ciin intimplai'e" erau de ia!d.
nu puteau sr-rporta cSldula cu colpurilor inundate de su- Soidalii 1ui Catul i-au dus pr.intle cadavrele dr_rqmanilor,
i)e care i-a,u aidt:rt sti.ripilnqi r1e siqci.ilc lor. care se pu-
doare qi, suflind greu, iqi puneau scuturile in fa.!d. Intr'-
adev5r', lupta s-a dat dupa solstiliul de vard, cu trei zjle
inainte de h:na noud, care se numeqte acum august, iar teau i:ecunoaste dupd literele de pe sage{i qi pe cale Catul
ljpuuosil"tuMinfiaccirrai;uesps1ain'eitrrseeeaniglnilacler.vuilscatteozcreioennucdmleuecaleec.ruelT.nol"st1uilsaciielaaulmeanestaeprioiiopaaolrid.ii"btus--ii-aiii
atunci. ,$extilis. Totoclati praful care ascu-nCea pe dnqmani

a contribuit in mare misui:5 gi la incurajarea soldalilor
romani" Tntr-adevdr. romanii nu vedearl de departe rnulti-
mea duqrnanilor, iar cinci dadeau iureq, hiau contact doar numea al treilea irrtemeietol al Romei. zicind cd e1 res_
dpiencseitseacaeceeaacstodnpsrtji,mtueitjadiec,lecgaareli.npuiifnusiedsee
cu cei din fala lor gi se l:Ateau fdra sA fie infricosa.{i de nrai {iecare aca-qii la e1" lmpr.cunar c.ri:.oLi;r si de loc mai micd
inainte de mutrliinea du.qmanilor'. Atit de antrenali fiziceste acelaEi a.vlnt.
timp, ospeie. libalii si zciloi. cetd{enii,
coltiii.
qi de exersa{i in lupte era,.i 1'omanii" incit nici ltnu} ciintr.'e aclucr:a|l. in
ei n-a fost vdzut transi:irind sau respirind greu. degi hipta si lui L{arir_is,
cereau ca qi
Totr-rgi e1 singur sd sdrbdtoreascal cele douA tliumfuri.
se desfdqura pe o zdpugeald atit de mare si in fi-tgd. Ctrp5. el n-a sarbdtoi'it singur cele dou_d triumfuri. ci
cum se spune cd istorisea Catul insuli clnd elogia pe dcsimaoepldnfreaeuruliiicnci6ulrumeci.uvPaCC.oaaadtttuauelcl,,dccvdaioxiisnne-dtareursrcaifiiuitsveiran:aitnreM';drrzatueirsiilcui ulsaumlisdp-Ctdautaartitetumdslieouinntaoqaicrilseipcdaleie,,

soldati.

27 ,Cea rnai mare parte qi cea nrai rdzl:oinic;i. a dusjma*
nilor acolo a fost mdceldritS. pentlrr ci pl'imii luptdtor"i se
legaserd intre ei cu lanluri iungi. petrecute pi'jn platorse acegtia sd nu-l lase nici. pe e1 sd intle in triumf.

ca sd nu sfarme linia d,e bil.aie. Respingind spr:e tabdrd 28 A inti:at decr in al cincilea consulat. iar pe cel de-al
pe cei care fugeaLr. romanir elar-r s:ner--tatorii rtltor scene qaselea. la care nu livnea nici un fruntag mai inainte, l-a
neinchipuit de tragice. Astfel, femeile. irnlirdcate in haine ,noabucelisnntruu.imt inlainai ggimiusstprianotdturtipv'i.oapdsoatrrru5cllhusiciairfldiiqcEiiniimdpprpeoestrtpiivg1aaiucfului1riimiobusl;a{tilerens.ici6d3ian,i
de doliu si stind pe car:e. ucideau pe cei care fugeau.
unele ucideau pe so!i, altele pe frafi. iar alteJ.e chiar r,:e
prrincii, ii ar-uncau sub
pdrinli Ei, stringindu-si cie git

PLI]TARH 9$

dorin{a de a da dovada de suplela si de popularitate. degi atitea consulate, dar se spune ca intre primr-rl qi ultimul
era foarte pu{in fdcut pentru asta. Dar, dupd cum se consulat al lui Corvinus au trecut patruzeci qi cinci de
spune, din pricina setei de glorie, se prezenta in activi- ani, pe cind Marius, dupa priinul consulat. a parcurs
tatea politicd qi in fafa urletelor gloatelorsa lipsit de curaj, celela1te cinci printr-o singurd favoare a noroiului. -pe

iar atitudinea lui fermd gi impasibilitatea lui din lr-rpte le 29 Marius era urit mai ales in ultimul consulat, de-
pierdea in adunarea poporului. ieqindu-qi din fire, din
pricina laudelor qi a critjciior care i se fdceau. Intr-adevdr, oarece sdvirgise multe greEeli impreund cu Saturninus_
Printle aceste greqeli se numdt'ir si uciderea lui Nonius.
se spune cd Marius a ddruit c-etdlenia romand Ia o mie de care a fosl lacula de SaLur.ninus, cind ii era conLlacancli-
camerini. care iuptasera vitejeSte in r'5zboi. Se pdrea cd
acest act este i)-egal si mulli il criticau pentru fapta sa" dat la tribunat. Apoi Saturninus. fiind tribun. a promulgat
ljeugreeacdagvararreds.pienctacatoreatseeceplreevceecvieaahcodtdsrienpoaptuolr.ufrlesbiuciati.-nsud
dar el a spus cd nu putuse sd audd glasul legii din pri-
cina zgomotului armelor. Se pdrea totuqi c5. in .cel mai
lnalt grad" el. era impresionat si se temea de striqatele se va irnpotrivi la nimic. Marius, in senat, se prefdcea ci
daetapcrd-inaaccj.uasld'cdmpinretuvel dseirecadsinocleogtees,tespcu.{ninnidcicudnnroi maccceupmtdintsed
din adunarea poporului. Desigur, in arme necesitatea !i
dddea prestigiu qi putere, dar in politicd, fiinclu-i pericli-
tatd i?nntfiaieltaatepao,pEoir-ualugi5sqiit refu.qiul in bsuI nfiiveocinellamEai itrebcuen-" n-o sd accepte, pentm cd -savizrgiceeqateeol - dacd legea
rea a renunlat este rea. inseamnd cd se nr_r
vioJenla cind
se
constringe senatul sd accepte acest lucru fortat. si nu din
pentru a fi cel mai mare. Desigur" Marius se lovea de convingere ;i de bundvoie. Dar aceste vorbe le-a spus
opozilia tuturor aristociafilor, dar se temea mai ales
de Metellus65. cdruia i se ardtase ingrat. Acesta, din fir:e Marius nr-r fiindcd gindea aqa" ci ca sa intinda lui Metellus
o crilsd. C,in care sd nu scape. lntr-adevdr', Marius, socotincj
practicind adevirata virtute. ducea rizboi impotriva celor ca inqelatoria este o palte a vit'tulii si a dibaciei, n-avea
care. prin miiloace necinstite, se insinuau in sufletul po^
porului qi-i fdceau pe plac spre a pi-l atrage. qi pl5nuiau si iina searnii cie celrl afirmate ln f-ata senatului. $tiind apoi
sd-I exileze. In acest scop, atrdgindu-gi pe G1aucia66 gi ca },{etellus cum
esfc un om statoi'njr: si cd socote;te" dupa
spune Pindar. ca adevdrul este inccpr_ltul matij vit.tuti. Ma-
SaturninusoT. oameni foarte indrdzneti si care aveau tra dnrfianeetspimaurprnsoddeiacnjauastrAtdud-miluinpiin.ritnpsrd,aararl-tlsecdiuaosrpvedeos-dppieionaargtsureaclludegiad.apAdjurog_riria,qmcmsAid*nnaniiraiuqiucieiviaonfiirtemicmquapttediladsitne.d
dispozilia lor pe cetd{enii sdraci si pusi pe scandal, N{arius
a inceput sd promulge tregi prin intermediul lor. Funincl
in miqcare armata, lr'{arius, a imprdqtiat pe soldali in adu-
narea poporului qi, prin intermediul 1or. a inceput sA
instige impotriva lui Metellus. Rutilir-1s68, un on'r. in gene- Intr'-adevdr, dupa sedinla in care Metellus a declarai cd
ral iubitor de adevdr si cumsecade, dar care, in particu- nu va depune jurdmintul cerut. senatr,il s-a imprastiat,
dar. dupd citeva zi\e, in adunarea poporului, cind Satur-
lar, avusese un conflict cu Nlarius. istoriseqte ci acesta njuinlar-mlsinchtuelm, aMa1ra:iutlsibaunpdaqpitessieenla1toaritrisb:ri,-rinsdileqai,
nu putuse obfine al qaselea consr.ilat decit aruncind mari sA depund
sume de bani de argint pentru propagandS pe la triburi fdcindu-se
tdcere. to{i ochii s-au intors spre el, iar el, uitind de cele
Ei, cumpdrindu-le, a indepdrtat pe Metellus de la consulat declarate in senat cu emfaz6., a nu-gi poartd gitul
qi Ei-a luat pe Valerius Flaccus6e rnai mult slujitor decit spus cd
atit de lat. incit sd qi-l arate o singurd datd
coleg de magistraturd. Inaintea trui Marius. in afard de jurare atit,de impor:tantd, ci va jr.rra Ei se intr-o impre-
Valerius Corvinus70. poporul nu ddruise. desigur'. nimdnui daca este 1ege. e1 a addugat acest lucru va
ca sltpune legii,

un mijloc"cle.

PLUTARII MAR]US

a-si aco'seri onoarea. Poporr.rl. incintat ca Marius depune senatului s-au dus noaptea Ia eI acasd Ei-l rugau si ie
julaminlul, l-a intimpinat cu aplauze qi cu r-rrari de no- vind in ajutor impotriva lui Saturninus, in timp ce Marius,
ioc, dar aristoci'alii au fost ci-rpri.nEi cie o adincd tdcele pe alte uEi a primit pe Saturninus, fdrd ca acegti. sena-
qSienc1aetco;:i;uc-rieacai,miearnrninicdiui-msepodtelivpaopsoclh',imabluarl"-ioi tLaut icMuatroiulsii., tori sd Etie. Apoi, pretextind gi fa!5 de senatori, qi fa[d
Ia rind" pina i-a venit rindul li"ri t4etellus. /\ces't'a insd, sufera de diaree, alerga prin casd, pe
de Saturninus cd
rind, cind la senatori, cind la Satulninus invrdjbindu-i qi
deqi prietenii iI r:ugau qi-l impiolaur sa ciepund ju.rdinintul a!i!indu-i. Totugi, deoarece senatul qi cavalerii s-au li.di-
.,si sA nr-t se expund unol pedepse i.repara'bile cat plini de minie, Marius a adus trupe inalmate in for
qi pe care

Satulninus 1e introdusese in lege impoli'iva celor carE nu ;sieurirmpedrCinadppitoeliSu,atiu-arniinnufsrinqti pe Glaucia, care se refugia-
vor c.lepune julamintui. nu n-a
gi-a par;lsii mindiia qi prin insetare, deoarece le-a
depus juramintul, ci. s'-rpunindu-se caractelului sdu Ei
pregatindu-se sA indr-ile olice grozdvie, spre a" nu s'lvirqi tdiat conductele de apa, aqa cd ei, din desperare, I-au che-
mat qi s-au incredin{at aqa-zisei Jides publica [securitalii
b fJpta ulit5. a plecat din ior" Disctit'ind cu cei cJ-in jur'ul publice]. Dar cu toate ca avea intreaga putere ca sd-i salveze,
sau, el ie spunea ca este uqor sd {aci u-n hict'r-t lau. ctl nu le-a facut nici un bine, ci, coborind in for, a poruncit
oricine poate sd faca bine. fdla sa se expund, ..lai: nutlai
un om bun poate sa faca binele, expunindu-se la prirnej- sd fie uciqi; Marius a intrat atit in dtzgrafja celor puter-
nlibicei,rcditeEci einrlzderiz:,gdraelEiai poporuiui, iar cind s-a ivit un loc
dclalim. De.u-apdluai CNelte"tae1Sl.auis-r-irlnsienuins.laei'hziocteaua.ilrac,afocccr-nr'sl uqliiiascod'operro6-- avea o mare faimd, totuEi nu a
indrdznit sd candideze, ci s-a rezumat sa fie aieqi allii,
mMMineetinrtteeetulllliulu,nssi.ndE$ceiiiz,tbdicnidnedaiteilmmeauapciufcdueepgloaejopbsiteaimapieadellbii,ineafi5pcecrcrei'casaitunuaagncaeustraac,i-sicnaai ucida pe care-i erau inferiori, temindu-se sd nu cada in alegeri.
De altfel, Marius insuEi se fdlea, in fala mullimii, cA nu
jurui lui vrea sd-Ei supere concetdtenii, cercetindu-le cu de-amd-
iasat sd nuntul felul vielii Ei moravurile.
a plecat
situalia
din cetate, ficind un pl'aolpioonrauml seenvt ainclealieqpit:e,u,SmauI voi in- 31 Dar, propunindu-se o lege de rechemare a lui Me-
se va imbunatdli, ial tellus din exil, dupd ce s-a impotrivit zadarnic qi cu
toatce, fiind rechemat" sau piebeii vor rdmine aceia;i Ei
atunci va fi mal bine cA am p1ecat"" De ce br'rnavoinla qi vorba qi cu fapta, Marius a renunlat in cele din urmd la
lupta. Poporul a primit cu voie bund aceastS lege, dar
onoare s-a buctirat Metellus in timpui exilului qi cum
qi-a petrecut timpi-il La Rodos. fiiozofind, se va al'6ta in Nlarius, neputind suferi sa-I vadi pe Metellus intorcindu-se
din exil, a pornit pe mare, in Capadocia qi Galatia, sub
cele scrise despre el" cuvint cd are sd aduc5 niqte iertfe pe care le juruise ma-

ilO },Ialius. fiind silit. in schimbul ajuiolului primit mei zeilor. In realitate, cu totul altul era motivul p1ec5-
de ia Saturninus, sa nu la seama cd acesta- iqi dobinclea rii sale qi neEtiut de cei mulfi. Intr-adevdr, nefiind fdcut
racdermul mecllaeei-nnmeamiererintacdtu,rgsai.djcv;aiirgpSiuanttdeulremn.idnncu-esalumolibe.srsegplevaraetdtceiar-airsnidvieriie"qpqitsiueslpucrneu pentru pace gi pentru viala politicd, ci fiind crescut in
sducerhmia.mriibsaatorecfaorasflotiernm;eieviocdaiter-stgtdiundvse6srv5nir-dq9mei aianstcti'.6aDgoaalpfMaLepabtleaiuas.n"einfdeelcimnecnleiau-dsdiene rdzboaie, qi, apoi, socotind cd puterea Ei faima 1ui se
veEtejesc pulin cite pulin din pricina nelucrdrii gi a ii-
un om liber, urzitd inti'u totul cu viclenie' Astfei, fruntaqii niqtei, Marius cduta pretexte pentru noi fapte. In acest
scop, el socotea c5, tulburind Ei ali{indu-i pe regi qi pro-
vocind Ei instigiird pe Mitridate, despre care se credea
cd va lua armele, va fi ales de indati comandant al oastei

7 - Vieii paralele - vol, III.