Plutarh - Vieti paralele - vol.3 (Editia 1960) - scan

98 PLUTARH MARIUS 99

impotriva lui gi va aduce cetdtii noi victorii, noi prAzi. din 33 Acest rinboi foarte variat prin intimplSrile qi in-
Pont, iar casa va fi umplutd cu bogd{ie regeascd. De torsdturile norocului, pe cita glorie g1 putere i-a dat 1ui
aceea, deqi Mitridate ii ardta toatd curtenia Ei tot respec- Sylla, pe atit i-a luat lui Marius. Intr-adevdr, Marius
s-a ardtat foarte incet la atacuri, plin de ezitare gi de go-
tul. Marius a rdmas neinduplecat qi, necedind nimic, i-a vaialS in toate acliunile, fie ca batrinelea stinsese in el
spus: ."Rege, sau cautd sd ai o putere mai mare decit
Mroimtriadnaiit,esaauredxmeacustdimipnretdscioenreat,cecedacicem{ai isaeupzoisreunvcoer$btein".- acele dorinle de fapte qi infl5cdrare, cdci trecuse de qaizeci
du-se in limba latinS. dar abia atunci cunoscuse indrdz-
neala romand. gi cinci de ani, fie c5, aEa cum zicea eI, fiind bolnav de
nervi qi simlindu-se rdu fiziceEte, a luat asupra-qi" im*
32 intorcindu-se Ia Roma, Marius a cumpdrat o casd potriva virstei, expediliile militare, rninat de sentimentul
aEezatd in apropierea forului, fie pentru cd nu voia, dupd onoarei. Totugi qi atunci, iesind birr-ritor intr-o mare b5-
cum spunea e1, sd deranjeze pe cei care doreau sd-i arate tdlie, a ucis gase mii de soldali qi nu 1e-a dat nici o posibi-
respectul lor. fdcindu-i sd meargd mult, fie ca se gindea litate sa-l infringS, ci a rezistat impotriva lor, chiar cind
cd aceasta va fi un motiv ca sd nu-l viziteze mai mul{i iqi inconjura tabdra cu qan!, iar cind ei il luau in ris qi-i
oameni decit vizitau pe allii. Ceea ce este adevdrat din provocau 1a 1uptd, nu s-a miniat de 1oc. Se spune ci
toate acestea este cd Marius, fiind lipsit de drdgdldqenia Publius SiloTa" care avea atunci o fairnd mare qi putere
convolbirii chial in serviciile politice pe care le fdcea al- printre duEmani, i-a zis: ,,Doar eEti mare generatr, Marius,
tora, o neglija parcd ca pe o unealta militard in timp coboarS-te qi dd lupta", dar Marius i-a rdspuns: .,Ei bine,
de pace. Marius se supdra foarte pulin cind allii il egalau qi tu doar eqti mare g1eneratr, sileqte-ma sd lupt fdrd voia
in faima" dar il irita foarte mult Sylla, care iqi sporise
puterea din ura optima{ilor impotriva sa gi care-Ei fd- mea",
cuse un plincipiu politic din dezbindrile cu el. Iar cind
regele BocchusT3, numidul, purtind titlul de aliat al ro- Odatd duqmanii i-au dat posibilitatea sd atace, dar ro-
manilor. a indllat pe Capitoliu statui ale zeilei Victoria
purtdtoare de biruin!5, iar lingd ele era reprezentat, prin- manii s-au infricoqat, apoi si unii si allii s-au retras.
tr-o statuie de aur, Iugurta, predat de cdtre el insugi 1ui Atunci Marius, chemind pe sotrdali in adunare, Ie-a zis:
S).Ila" Marius qi-a ieEit din fire de minie gi ambilie. gin- ..Nu qtiu pe cine sa numesc riai laqi, pe dugmani sau pe
voi, pentru cd nici ei n-au vlzut spatele vostru, nici voi
n-a!i putut vedea pieptul lor". In cele din urmd. a renun-
lat 1a comandament, pentru cd era slSbit fiziceqte dato-
ritd bdtrinelii.

dind ca Sylla iEi atribuise siegi predarea lui Iugurta gi se 34 Iar cind l5zboiul cu italicii incepuse sd fie pe sfir-
pregdtea sd rastoarne cu forla statuile. Dar qi Sylla se iar la Roma mulli aminteau de rdzboiul mitridatic,
supdrase pe el. iar cearta, care era gata sd izbucneascd pEritien demagogilor. Sulpicius75, tribun al ple-
intermediul
in public, a fost opritd pe 1oc de rdzboiul cu alia{ii, care bei, un om foarte indrdzne!. aducind pe Marius in adu-
incepuse dintr-o datd impotriva Romei. intr-adevdr, cele narea poporului, impotriva oricdrei aEteptdri, l-a propus
rnai rdzboinice qi mai numeroase neamuri din Italia s-au sd fie ales consul qi comandant impotriva Lui Mitridate.
r"idicat impotriva Romei Ei era cit pe ce sd-i distrugd Poporul s-a dezbinat, pentlu cd unii voiau sa-l aleagd
dominalia; aceste neamuri se bizuiau nu numai pe armele pe Marius, iar a1!ii il chemau pe Sylla, iar pe Marius il
dEiibpaeciavigcooamraenadsaonlldiloarli,locra, rdeaer rcahuiamr iqnui npaeteavqiinteuglaElei indemnau sd se ducd la BaiaeT6 ca sd facd bdi calde qi
pe sa-qi ingrijeascd corpul, cate nu rnai era bun de nimic.
ale lomanilor- cu din pricina bdtrinelii qi a reumatisrnelor. dupd cum el

100 PLUTARI{ N,IARIUS 101

insuEi spunea. Intr-adevdr, Marius avea, acolo, tingd escortS, Ei-i numea ,,antisenat". Pornind deci Sulpicius
MisenumTT, o casd scumpd qi foarte luxoasd, cu multe cu armele impotriva consulilor care prezidau adunagea

comoditdfi Ei apartamente, prea feminin aranjate pentru poporului, au prins pe fiul unuia dintre cei care fugiserd
din for, qi l-au ucis, iar Sylla, care fusese urmdrit pind
un om care purtase atitea rdzboaie Ei fusese in atitea ex- in fala casei lui Marius, impotriva tuturor aEteptdrilor, a
pedilii. Se zice cd aceastd pe intrat inlduntru. Sylla a scdpat, intr-adevdr, de cei care-l
cas6 a cumpdrat-o Cornelia,
qaptezeci de mii cinci sute de sesterfi. Nu dupd mult
timp, Lucius LucullusT8 a vindut-o pe cinci sute doudzeci urmdreau in fugd. Se spune cd fiind apoi scos de Marius
pe attd uqd teafdr, s-a refugiat in tabdrd. Dar Sylla insuqi,
de mii de sesterli, aqa de repede s-a urcat prelul casei Memorii,Le sale, nu spune cd refugiat acasd la
qi atit de mult lunecaserd oamenii spre viala de lux. Totuqi in s-ar fi
Marius, ci scrie cd voia sd scape de invinuirea cd votase
Marius, cdutind sd inldture necazurile bdtrinelii, cu multd legiie silit de Sulpicius, care-I inconjurase cu ostaEi ctl
sirguin!5 qi in mod prostesc cobora in fiecare zi in cimpie
gi, fdcind exercilii fizice cu tinerii, incerca sd arate uqu- sabiile si-caoasinecdreinditne{aact5.coDnudpuicearceeaeat,dSzublopiiucliuuis,luieiqiMndarviuics-,
rinla cu care se miEca cind minuia armele qi Ia alergdrile torios,
iar Marius a inceput sd pregdteascd plecarea in expedilie;
de cai, cu toate cd la bdtrinele nu prea era suplu, ci car- tot acum a trimis doi tribuni militari ca sd ia armata de
nea incepuse sd se bdtdtoreascd qi sa se intdreascS. Unora
le pldcea cind i1 vedeau fdcind aceste lucruri qi, coborind 1a Sylla. Dar acesta, alilind pe soldali (cdci erau qu rnqi
pulin de treizeci Ei cinci de mii), i-a dus impotriva R9rytei,
in cimp, illeafddmceiraauinpeinnttrruecaemrib, idliaarluairiEsitopcernatlriulore,focritnudrileil tribunii militari trimiqi de Marius au fost uciqi de soldalii
pe care Iui Sylla, care s-au ndpustit asupra 1or. La Roma qi Ma-
priveau, Ie venea si plingd, vdzind ldcom,ia gi iubirea lui
de slavd, pentru cd, deqi ajunsese din sdrac cum fusese, rius ucisese pe mul{i dintre prietenii lui Sylla, promilind
in acelaqi timp sclavilor libertatea dacd vin sA h'rpte alSturi
fnouarateqbtoiugtast,dEai idbidntor-ulimn iotdminmifcer-iciruen; om foarte mare, de el; se spune cd numai trei sclavi s-au prezentat la
rdzboi" dar Marius. dupd ce a rezistat citva timp impotriva
el nu se mullu-
mea cd este admirat qi nici nu se bucura de situalia de
fala in liniqte, ci, ca qi cind ar fi fost lipsit de toate aceste lui Sylla, care se afla in cetate, a fost repede respins gi a
J.ucruri, dupd ce intrase in triumf qi-qi dobindise o mare fugit din Roma. De indatd ce Marius a pdrdsit cetatea,
oamenii lui s-au imprdqtiat. iar el s-a refugiat pe intu-
faimd, s-a ridicat gi-a pornit, tirind dupd el in CapadociaTe neric la o mosioard a sa din Soloniumsl' Pe fiul sdu l-a
EAricihnalPaoonstugli Euxin o bitrinele inaintatd, ca sd lupte cu
Neoptolemos, satrapii lui Mitridate. Justi- OMtrsiumticaii8us2s,s, udcnaidareepunrnouvpiezrriieai tdednee.pdcarurutemn.uidmaeer lpeee1dame oNcEouibamoseroriticuirsnu,luipiiopsrrdteuu-,l
ficdrile lui Marius fald de aceste acrlzdri pdreau copiia-
reEti. Astfel, el spunea ce vrea sd-l ajute pe fiul sdu sd
se exerseze, fiind eI insuqi de fa!d. gitise o corabie, gi fdrd sd mai aqtepte pe fiul sdu Ei avind

35 Aceste lucruri au distrus cetatea, care de multa cu sine numai pe Granius, a pornit pe mare. Dar tindrr-rl
Marius, ajuns pe moEia lui Mucius, in timp ce se pregS-
vreme era bolnavd qi suferinddsO. Astfel, Marius a gdsit tea sd ia cu sine cite ceva, a fost surprins de zorii zilei
un instrument foarte puternic pentru distrugerea comund,
anume indrdzneala lui Sulpicius, care, admirind qi imitind qi n-a scdpat cu totul de dugmani, cdci au aparut pe acolo
niste cdldreli care, bdnuind ceva. controlau locui. ingri-
in toate privinlele pe Saturninus, ii critica doar sovdiala in jitorul ogoarelor, vdzindu-i" a ascuns pe 1\'{arius intr"-o
acliunile politice. Sulpicius insuqi deci, fcdarddseduEnovfdeiel,
se caruta cale transporta pietriq Ei injugind boii, a intimpi*
inconjurase de Ease sute de c51dre!i, de

102 PLUTAR1I MARIlIS 103

nat pe cdiSle{i spunind cd duce cdr.ula in cetate. in acest pe prezicdtori, iar ei au rdspuns cd Marius va fi unul
nfeolpMliia.rliuuscraurfiolestddeusca1r-aecaavseaasonleieviosiea,lea;ci,olbuoinridt ,lainmtiamrepusli Ointre oamenii cei mai cu vazd qi ci va trebui sA ia
s-a imbarcat pe o corabie car.e plutea spre Libia. asuprd-Ei de 7 ori cel mai mare comandament qi cea mai
inaltd magistraturS. Unii autori
spun cd Marir:s a pdfit
chiar aqa, dar allii zic cit aceastd poveste au scris-o acej.a
36 Bdtrinul Marius cind a pornit in lar.g a fost dus de. care au auztt.,o de 1a el, in timpul celuilalt exil, qi au c1'e-
un larmul Italiei qi, temindu-se zpvuouteltctuudrlupMlouvuiesnsatuieoasfaeacsetemmcinaui{timot tcuuillntidndceahdispopuiuitspdu'dpieegsnpi,trrezuicvcuaelitf.uecmlheciaidar:
vint favorabil pe iingd
de un oarecare Geminius. om influent in Taracina83, unul
din dugmanii sai, Ie-a spus cordbierilor sa visleascd departe
de Taracina. VislaEii voiau s5-i facd pe plac. dar vintui se
deplasa spre larg qi facea multe spume. de aceea se pdrea u,.,.NltiamTEoteetluotqrrei,iindpc.uui-r,c.tpaletteudroi,oi rMiii,apirnaiuratssimeaqptseuplqulespxceidluuvrnialuolmrileqriingigenripjteiimnqatpeu"la.l

cd nici corabia nu va putea r.ezista valurilor'" iar Marjus
nu putea suporta mal:ea i se simlea rdu din plicina plu- aI qaptelea consulat, ceea ce este lecunoscut de toata
tirii. gi atunci" cu greu" vislagii au putut sd se apr.opie
de larmul de 1a Circeisa. Dar. deoar.ece furtuna creqtea, lumea.

iar hrana lifpdsreda,neici iauu ndesbcaorpc"atcEi iaaquainccuempustesainrtdimtdcpelaascian 37 Cind erau ei ca la doudzeci de stadii departe de
pe uscat, Minturnae86, o cetate italic6, au vdzut in fala lor un esca-
dron de cavalerie, care inainta spre eai,titEci titoet laatudneciiiratell
marile incurcaturi, fugeau illei'er't de prezent, pentr.u cd
era rdu, qi-;i puneau niidejdile in neprevAzut. intr-adevdr., zArit doua holcade. !-iecare dintle ei.
duqman le era pdmintul, dugmand le era marea gi le era de picior qi de rezistent, a dat fuga la mare Fi, al'un-
groazS. sd se intilneascd cu oameni. dar gloazd Ie ela qi sd cindu-se in apd, s-au agalat de cordbii. Cei care elrau cu
rdmind singuri, cdci nu mai aveau alimente. Totuqi. intr-un Granius, imbarcindr,r-se pe una dintre e1e. au trecut in
tlrziu, au dat de niste vacari care n-au putr,rt sd 1e dea numeEte Aenarias7' Dar Nlalir-rs,
nimic, dar care. r'ecunoscind pe Marius, l-au indemnat sd insula ditt ta1a, care se a fost ch-rs
fugd cit mai repede, spunindu-i c5 cu pulin inainte fuse, care el:a greoi qi foarte greu de transportat, in cea-lalta
sera vAzuli nun'lerogi c5lareli pe acolo cutleielind. spr.e a-l cu greu ae aoi sclavi pe deasupra apei. Ei pus
o.abie, in timp ce de pe ldrm cdlarelii insistau qi polqn-
Easi. Aflindu*se deci Marius intr'-o male incurcdtura. ial ceau coldbierilor sd aducd corabia sau s6-1 alrunce pe NIa-

cei din jurr-1l sau refuz?nd sa meargd mai departe clin rius in apd, iar ei sd se duca unde vor. Dar cum N1arius
plicina lipsei de apd. s-a intors din drum. s-a cu-fr-rndai ii impioia qi plingea, stapinii holcadeiss, intorcindu-qi
intr-o pddule adinca qi qi*a petlecurt acolo cu gr:eu noaptea
A doua zi insd, impins de foame qi rroind sd mai faci gindui, icndtlrS-ore{iiliiopi'dc,dsnpurepaomt pinddroausiappeoMsibairliitudsli.leC.a.iaJ"r-e?{Yii
ierp,rnt
cerra mai inainte de a se distli-ige cu totul fiziceqte. a polnit s-au miniat, iar stapinii holcadei. schimbindu-Ei iar5;i gin-
pe lingd {5rm. ca sd incrirajeze pe cei care-l insolear-l qi-i ,durile, au inceput id visleasca spre !5rm qi, aruncind an-
ruga sa nu se lase pradd oboselii mai inainte de a-i inde- cora la revdrsarea riultii Liriass!]" care face o m1a"<tind
ultima dorin!6, pentrr-r i-ealizalea cdreja e1 se mai au inceput sd indemne pe Marius sd debarce, s5-9i ingri-
plini

pastreazd" avind incredere in niste vechi oracole. intr.-ade- njueesacasauctd-p5cin,odrinpcturin-ladcdaveravedssru.uffeleaxriiissaetrddmgoiuuolntrdEvoiinbstiagfnasuveitodhrarcdbinnile:daesmicdaspi'epuae-
v5r" pe cind era el foarte tinAl qi avea treabd pe ogo1., s-a

15s;at pe hirnationuls; lui ur-i .r.ilt.rr' care avej qapte'pui.
PArintii lui" vazind acest h-icm si minunindlt-se. au intrebat se potoleqte. Ldsirrdu-se convins de ei. N{arir:s a fdcut a5a.

104 pLUrARl{ MARrus 105,

Cordbierii l-au ldsat pe uscat, iar eviIi,tocru.lcCaot rpdebiiearribi dc,eEi di-ae mea Titinius, i-a cerut sd-i restituie zestrea ei care era
lndreptat gindul foarte departe in gi, ridicind ancora, au mare; eI insd o invinuia de adulter, iar Marius, consul
pe corabie s-au imbarcat indatd
fugit, gindindu-se cd pentru ei nu era bine nici sd-l predea a E'ianseauormarad-,ceeralojfuadredctdattoer.la proces, se pdrea cd Ei Fannia
stpdeitrdMdeasdricudaslt,irpeneaitcosic!sdi,dqm-li,usacltluvdegzverree. umF,ieirnidadicdzinedd,ccuiui-tnspeae,caemsiatn1fceuellppmudtdrdrsid-i fusese o femeie tonaestetdcpiiniqtStiu, sdeacr dcdesEtei barbatul ei o luase
aEa qi trdise
in cdsdtorie cu cu ea
multd vreme. Atunci Marius, miniindu-se pe amindoi, i-a
mearga anevoios pe cdi lSturalnice qi, strdbdtind el mlas- poruncit bdrbatului sd-i restituie dota, iar pe femeie a con-
tini- adinci gi gropi pline de apd qi de noroi. a dat peste damnat-o sd pldteascd de semn
patru monezi aramd in
coliba unui bdtrin pescar qi, cdzindu-i la picioare, I-a de dezonoare. Totuqi Fannia nu a avut
rugat sd-i fie salvator qi ajutdtor. spunindu-i cd, dacd va femei nedrept5lite de el, ci, atunci cind sentimentul unei
I-a vdzut pe M?-

scdpa din situalia de fa!d, ii va da el o rdsplatd mult mai rius, departe de a-i purta ranchiund, a inceput sd se ingri-
mare decit se aqtepta. Dar omul, fie cd-l cunoqtea mai jeascd de el cu ce putea gi sd-l incurajeze. Marius a inceput
de mult, fie ca s-a minunat de infdlisarea lui, ca de a unui lucsa-oromnesladatiut,tuoddirese:eoqcdifpnasetdddn-tiMrssu-apareuuinul asdu,encscdcsohepnmirsdinnupdsboeudr{cnei1u.ertSra'gaei,nmipnuneiaunn,ltrmaaudfa-ocgjdsuatneriasn3inaf5csead[lsrugditii
om mai distins, i*a spus c5, dac5 are nevoie de odihnd,
ii este de ajuns o colibd, dar, dacd rdtdceqte fiinclcd-i
urmdrit, are sd-I ascundd intr-un loc care prezinti o mai
mare siguranld. Marius l-a rugat sd-I ascundd, iar pesca- dinlduntru ca sd bea apd dintr-un izvor, care curgea in
ru1 l-a dus la mlaqtind gi I-a indemnat sd se piteascd in- bamcMpuduarcosgiuiauperlsiitvee,acr,erilneas;at-reqagriiipioar^vcpeaeartsiiinnttvacdme,enpfpaairuipimvtitnuisanltdi"diimaspianuesrldptMfuaidsnalearcijdpuuleusrduiimc,vluiaanluprbietoialiintdde-deeaaecbsliietcui odc;auseirrauicpetdune''
tr-un loc scobit, lingd
riu, gi deasupra lui a pus multe
lujere de trestie qi alte vreascuri usoare, care puteau sa-i
ascundd, fdrd sd-I vatdme.

38 Nu dupd mult timp, Marius a auzit un zgomot qi uscat, pentru ca mdgarul. nemaidind atenlie hranei ltscate,
un zumzet dinspre coliba. Inti--adevar, Geminius trimisese de la t-u indreptat spre izvor. Dupd ce r-a spus aceasta
mai mulli oameni din Taracina, ca s5-1 ur.mdreascS, dintl.e Fannie"1i, N{arius s--a culcat. rugind-o sd inchidd usa casei'
care unii, nimerind din intimpiare acolo, cdutau sd inspdi-
qcmluiinqdmteezabpnreAabclidnrtodrumin-saEen,ii-liossr-.atrNigc4aoaubrioucsrditdpiernicmtir,i-soreidbiqcaiinlatdsdcuuc-nsasereesdeeapvaeecaoulnoo dDs(sdeievnlii3btrsrg9epeeruDaacnsrlteecuedqtgidq"ailaNieatcuolnauenriraiiaiihsudtdsogdin.itlnflcarMaaiptMimittnaisittnel;uatradruannarlaniuurneaaumetpnnaaipqmrciuti5eemqmlanoanvireiaednnm!liue-bagC,l raacqiailriievssasuate5atur-i1:nttau.dc.trrlic-rumraiu5aitilbdcadrsalunu,at
apd grasd qi miloasd. Acolo insd nu a scdpat de cei care-l "cMMuoaararrsrriidu"ur,sussneiui s-apavurenuaencocdiluosmofilnldadactpulrrldeaasactrlvSaurlutdcimiqtoip,arfreieisniadE. iccacamdolconhtuivinolecue-i
pquuci,itzezirvnpirieciianCdai-iaupsuzmMisnadraiinulusli?ni"tn.unBmearirjiblcoa:cru.u.illnadcraaieszeEnii,et qadteiietaugc,io,tolopmeinulpefou.grsldii'
urmdreau, ci a fost scos afard plin de noroi si, go1, dus
la Minturnae qi predat dregatorilor. Intr-adevdr, se
toate cet6{ile ordinul ca Marius vestise
in sd fie urmdrit oficial,
iar cei care-l vor prinde, sd-l ucidd. Totuqi dregdtorii au
hotdrit sd se sfdtuiascd mai inainte de a-I ucide qi l-au
aqezat in casa unei femei, numitd Fannia. care nu pdrea
c5 are sentimente bune fa!5 de e1, pentru o pricina veche.
Astfel, Fannia" desparlindu-se de bdrbatut ei care se nll-.

106 PLUTARH MARIUS L07

spunind numai aceste cuvinte: .,Nu pot sa-1 ucid pe Caius avut curajul ca" de pe insuld. sd se avinte catt'e Cartagina.
Marius". q1 cdinla, Libia ela guvelnata atunci de Sextilius, un loman cdnria
Pe toli i-a cuprin5 uimirea, apoi jalea Malir-rs nu-i fdcuse nici un serviciu. nici mi.c" nici mare.
;i s-au dojenit pe ei inqiEi pentru cd luaserd o hotdrire
nelegiuita si ingratd impotriva omului care salvase Italia Marius se a;tepta ci il va impresiona situalia sa jalnica
qi careia faptul ca nu-i veniserd in ajutor pdrea grozav. ql cd-i va fi de foios.
Ei iEi ziceau in sine: se duca deci unde trebuie. Abia cobolise Marius de pe corabie insolit de ciliva
indurindu-qi in ,,Sd parte hotdr-irile destinului. ca 'foaalmae, nii-acdzli-sa'. gi intimpinat un slujitor qi, oprindu-i-se in
exilat. altd si
iar ..Gr-rvernatolul Sextiliuse; i{i intelzice
noi sd ne rugdm zeilor sd nu ne pldteascd pentru ca am
izgonit din cetatea noastrd pe I\4arius. lipsit de cele nece- pui picioru] in l-ibia" Marius. in caz contlaliu. e1 ili aduce
sare". Cu astfel de gindur.i s-au strins ei in jurul lui la cunoqtin{a ca va execLrta hotarirea senatului. tratindu-te
Marius Ei, incurajindu-l, l-au petrecut pind la mare qi, in I
,ca pe un duqman al romanilor'". CinC a auzit aceste cu-
timp ce fiecare ii fdcea cite un serviciu gi cu tolil se 916- ! vinte. Marius" de supdlale si. minie. n-a gasit cuvinte sd-i
sA,i fie de folos. s-a plodus o oarecare I laspundd qi o bucata lunga de timp a stat iiniEtit. privind
beau pierdere de
timp. Pddurea asa-numitei Maricag0, pe care o cinstesc ei ,clunt ia slujitor. Iar cind siujitorul l-a intrebat ce are
qi vegireazd ca nici o fiinla care a fost dusd inlduntrui ei i de spus qi de comunicat guvelnatorului. Nfarius i-a ras-

sd ni-r mai iasd de acolo, era o piedicd in drumul spre mare, { puns. geminci: ..Anuntd-i c.l ai vdzut pe Caius Marius
grdbeascd ca s-o inconjure. pind fugar pe povilniEur"ile Cartaginei". lVlarius. prin aceste
iar ei trebuiau sd se
cind unul dintre cej mai bAtrini a strigat spunind: ..I{u cuvinte, ddduse un flumos exemplu cu soarta cetdlii ace-
existi nici un drum de nestrabitut gi de necdlcat, dac6
cpirteinvae1dipnoalutecrufirilsealdvuasteMlaarciuosra"b. i$e.i el, cel dintii, Iuind leia si cu schimbarea propliei sale sorli. in acest timp,
a strdbdtut pidurea.
Iampsa, legele numizilor" planuind sd se pund bine qi cu
allii. l-a cliunuet1i,ndmala,rceincdinsate pe tinarul Marius
40 ,.rpoi toli l-au insolit cu acelaEi avint, in grabd, iar urnii" qi cu ce e1'au vl'ut sd plece, i-a

:si pe cc.i
oplit. invocind un pretext oarecare. ceea ce dovedea cd
un oalecare Veileir-rs i-a pus 1a dispozitie o corabie. Acesta, nu le aminase plecarea cu intenlii bune. Totuqi li s-a
mai tilziu, pictind un tablou care infaliEa intimplarile intimplat ceva in folosul salvarii 1or. Astfel, tindrul Ma-
acelea. l-a aEezat in templul de unde se imbarcase si por- lius, avind un chip distins" fdcuse pe una di.n cadinele
nise i\{ar-ius. Acesta, folosindu-se de un vint prielnic, a
tost dr:s. din intimplale, in insula Ainaria" unde. gasind rc.gelui sd sufere c:l se gdseqte intr'-o situa[ie nedemnA de

pe Granius qi pe cei1alli prieteni. a pornit cu ei in Libiael. e1" iar plingelea aceasta era pentru ferneie inceput ;i un
pretext de dragoste. lVlai intii. Malius cduta sd scape de
Dar" lipsindu-le apa de baut. de nevoie s-au opr.it in
Sicilia" in linutul Ery>q9:. Din intimplare. acel tinut era femeie, dar pentlu cd nu vedea nici o altd cale de scdpare.
iar femeia punea prea mult suflet ca sd fie numai o pofta
sub paza cvestoruli-ii uoman qi era aproape sa-l prinda pe nestApinita. Malius a primit qi el mingiierile ei qi, plecind
Marius cind a debarcat. dar pind la urmd a ucis doar
11 dintre cei care ii aduceau api. Marius" pornind I'epede 'c datd cu ea. a scapat cu prietenii qi s-a dus Ia tatal sdu,
llalius. Dupa ce s-au imbrdlisat, au polnit pe rnalul marii
in lalq. a trecut
mai inlii cd fiul marea spre insula Menixg3. ;i aci a aflat qi au dat de niqte scorpioni cal'e se bitear-r intre ei. N{arius
a socotit cd aceasta estc' un semn ldu. lndati deci s-au
sdu a fost salvat impleund cu Cethegus imbarcat pe o coribioard ;i au tlecut in Cercinal)G. o
gi ca au pornit amindoi 1a lampsassl" regele numizilor, ca insuld cale nll ela depai'tc cle !dlm. nSi ntitrrai cit se arrin-
.sd-i cear'A ajutor'. De aceea" respir.ind putin. Marius a

1 {i:l NiARIUS 109

taserd in larg, ca au ;i vdzut cdldreqii regelui venind spr:e 42 Dupd cse-aaqsiaaluptuact aptedCeinluncaruEi a intimplnat pe sol-
locul de- unde plecaserd. Marius a socotit cd primej-dia,
da!i, indatd qi a produs o mare
aceasta fusese una dintre cele mai mari de care scdpase.. schimbare in situalia poiitic5. Mai intii, a inceput sa
atace cu cordbiile pe cele care tlransportau griu, apoi, prd-
47 La Roma, se auzea despre Sylla ca poartd rdzboi ,dind emporiile. a pus stdpinire pe provizii Ei, plutind pe
cu generalii lui Mitridate, dezbi- l,aocinael1gmu6daedntciind.ertASeupptlimoltei,dpd,rinaectdlunpaczeeminr{iuddnlrdtmuen-,lupIecop-rdaruinprcieutsqrctdieedarfailtuureucvinis-uasl diTpufioobparldutrut.aelaltOmats.iuitaiIalnlti,
intrc ei, in Beolia, iar consulii,
nindu-se a ieqit recurgeau lqaiaarmiez.g$oin. itdipneduC-siennoal,u6patdre,
Octavius
invingdtor
proceda prea tiranic, iar in locul lui a instituit consul pe
Cornelius Merula. Cinna, stringind armele din restul ,complet aprovizionarea duqmanilor de pe mare. Ridicind
iui OctaviuseT si Ita- tabdi'a, a pornit cu toati armata spre Roma si a oc-upa-t
liei, a pornit cu rdzboi impotriva Me-
1kuri1naee8s.dMpaorrinuesa, sacdflicnidt a'ceste lucluri, s-a gindit cI cdpmdeeun,netrrtxe&upipe^eecrluiacenvtniiincilndudih,d-.rpsmdrAeevssiart^qfeimnslu.eindamuetlqiaitoirpsmi egdunrretlelriqupeitlcalidtienpOado,elcittmniacevneig.aulus.ijc.asidstdeinpcuehlitenpilmtsurdue1
Libia ciliva cdldre{i mai repede pe marJ qi, luind este
veneau in grabd din mauretani gi ciliva dintre cei din
Italia, a strins in total ca Ia o
care.

mie
de soldali; pornind cu ei pe mare, a acostat in localitatea pe sctavi 1a li'bertate" a spus cd nu va da sclavilor patria
Telamon din Etruria unde. debarcind. a proclamat elibe- 1dqeie-givil1eaer.ncaDatoalerr,uap1lel1Anni-fgr.'5ri-".tipi",aefuMCga"iittu"dslliunMsa,prrfiiciuu-siln,alcualuireiMMveitanereliluusss,d, vfaeopnseitsrueel
rarea sclavilor. $i, in timp ce oamenii liberi care se oclr.-
pau cu agricultura Ei cu pdstoritul au dat fuga la mare.
datoritd faimei sale, Marius a convins pe aceia caue el'a._r iL nomu qi se pdrea ca este cu mult mai bun comandant
,decit Octavius. soidalii au pdrdsit pe Octavius qi s-au dus
in floalea virstei s5-l urmeze qi, in pu{ine z1le, a strins
o mare armatd qi a echipat patruzeci de corabii. $tiind
la el. rugindu-l sd ia comanda qi sd salveze cetatea' L-arr
insd cd Octavius este un aristocrat gi cd voieqte sd guver-. asigurat'"d .rot lupta bine gi cd vor invinge, numai dacd
neze cu dreptate" dar ca Cinna este suspectat de Sylla qi
lupta impotriva constituliei in vigoare, Marius s-a hotdrit 'vor avea un comandant cu experienld qi activ' Metellus
,:adi-ueaoatsrrueepccedurtaadtpeEieipildeau-ratteipnioccrrleuudnqemcrietaansidlocdrs.ecMedteuactteedialulavsacaomnfausiuglpi.tudtgeaiar eefli,i
sd se dea de partea lui Cinna cu toata armata. A trimjs;
deci niste soli ca sd-l vesteascd pe Cinna cd i se va sllpunc
ca unui consul qi va face tot ceea ce-i va ordona. Cinna:
I-a primit qi l-a ploclamat proconsul gi i-a tr.imis fascji pastratS. Octavius a fost relinut la Roma de nigte astro-
iogi, sacrificatori Ei sibiliniEti. convingindu-1 cd lucrurile
Ei toate celelalte insemne a1e magistratulii, dar Malius a vo"r'ieEi bine. Se pare cd acest bdrbat, degi avusese cele
spus cd aceastd podoabd nu-i potrivitd cu situalia lui pri,'-
zent6., ci, imbr:dcat intr-o haina sdracdcioasS" cu barba si mai bune intenlii din toli romanii qi pdzise demnitatea
,consulatului neatinsd de linguEire. potrivit obiceiurilor qi
pdrul netuns din ziua cind fugise, el. care era trecut d€, legilor strdbune, ca qi cind ar fi fost niqte prescriplii de
Eaptezeci de ani, mergea pe picioale^ voind sa pard cii; ne"schimbat. a dat dovadd totuEi
de sidbiciune in aceastd
mai de plins. iar infdliEdrii sale de plins i se adduga obis-
nuita sa privire infricoqatoare qi se vedea ca tristelea nu-i imprejurare, pentru cd qi-a petrecut mai multd vreme cu
scdzuse patima. dimpotrivS, o fdcuse qi mai saibaticd din ghicitoriile qi cu profeliile decit cu oamenii politici qi cu

pricina schinbdrii sor'{ii sa1e. ,duqmanii. Mai inainte de a intra Marius in Roma, Octa-
vius, fiind luat cu forla de pe tribund de nigte oameni

110 PLI]T-AR1'T MARIUS 111

trimiqi inainte de Marius, a fost ucis. $i se zice cd. clupd incepuse sd sldbeasca qi sa se satufe de mdcel. Dal l'{arius.
ce a fost ucis, sinul togei lui
in a fost gdsita o diagrarnA, in fiecare zi" miniat Ia culme qi insetat de rdzl:unare,
aptrseutnrotclroudgia-crat.aAdpcinre.tser.tzeifcadeprotiiicpufaepirmNinoldaqer-iaiucsoomlm_aaanrsedaaclnvo{anitt.r-apdeicrleciesin"pedpcctnpu_el ucidea pe toli care i-au parut cit de pulin suspecli. ?oate
Octavius l-a pierdut. drumurile qi toate cetdliie gemeau de oameni ulmdrili gi
vinali. care cdutau sd se ascundd. Acum s-a dovedit cd
43 A;a stind lucrurile. senatul _q-a intlunit si a tr.imis temeiul ospitatita{ii gi a1 prieteniei nu avea nici un pre!
soli la Cinna qi Ia Marius, r.ugindu-i sa ir-rtre in cetate si in aceste cumplite vremuri. cSci erau foarte pulini aceia
sd clule pe cetdleni. Cinna. in calitatea lui de consul. se.
dea pe un scaun curul, indeplinind sarcinile func{iei saie. care nu trSdau pe cei care se refugiaserd la ei. Este rtred-
si a dat solilor raspunsuri blinde: Marius care sedea in
picioare linga scaunul lui Cinna" fard sa scoatd nici un, nic, totuqi, de uimile qi admiralie faptul cd sciavii 1ui
cuvint" ardta neincetat. prin asprimea felei si pi'in rriolenla Cornutr-ts. care. ascunzind pe stdpinul lor in casd. ati rdpit
prirrit'ii. cd inciatd va r-rmple cetatea de asasinate. Dupd un cadavru oarecare qi, punindu-i ia git un inel de aur a1
pjcuelrinas-taddereidomicgianatiledq.ai .afaudcaepraleMciraaorti.nr.Criis"inszn-iaacioanpdinlicttrdaIatepisnoterclieeletxaitcleae.ttidnStciiioncsid-" stapinului 1or. I-au ardtat celor din escorta lui Marius" apoi
legea i1 line departe de patrie. Dar dacd cineva are nevoie I-au inmormintat ca gi cind ar fi fost stdpinul 1ol fdrd ca
de prezenla h.ri la Roma. trebuie sd anuleze decretul de nimeni sd bdnuiascd ceva: Cornutus" scdpind in acest fel,
exilare. prin a1t decret. Prin aceasta el voia sd arate cd ei a fost transportat in Galia de sclavii din casd.
respectd legea qi ca doreqte sd se intoarcd intr-o cetate
lib,erd. Marius a convocat deci poporul in for si mai ina- 44 Marc Antoniu. oratoru1l00" cAutind sd se salrteze la
inte ca tlei sau patru tribur'l sa termine de votat. a ldsat un prieten. s-a nenorocit. intr-adev6r" prietenutr sdlt era
de o parte prefdcdtoria qi a inceput sd justifice acel exil, ,n idtu. din popor, dar'" primind pe acest roman cle frunte
in timp ce in jurul sdu erau gardieni aleqi dintre sclavii qi voind sd-l-omeneascd din toate cele ce avea. a tlimis
care veniserd la el ;i pe care ii numise bardiai" Aceqtia un sclav la un negustor din apropiere" ca sd cumpere vin'
au inceput sd ucidd mu1!i cetdleni la un simplu cuvint Dar. pentru cd sclavul gusta vinul cu prea multa grijA
al iui sarl semn ciin cap fdcut de el. in sfirgit. au ucis. qi-l indemna pe negustor sa-i pund vin mai brin' nequsto-
in fala lui Marius. cu sdbiile pe senatorul Anharius, p€fl- rul a intrebat ce s-a intimplat de nu cumpdr6" curn obiq-
tru ca intilnise pe Marius, si ,nu-i spllsese nici un cuvint. nuia, vin nou qi de care bea tot poporul. ci cere vin vechi
Dupd aceea ar-r mai ucis qi pe al{ii cdrola, atunci cind il sa- gi scump. Sclavul i-a spus sincer' ca unui prieten 9i cu-
lutau pe Marius" acesta nu le spunea nici un cuvint sau noscut, td stapinul gdzduiegte pe Marc Antoniu" care
iru le rdspundea la salut. Acesta era semnalul uciderii pe este ascuns li el. sdu
loc. astfel cd mutli dintre prietenii lui Marius erau plini ' negustorul, fiind un om crud qi
de frica qi de gloazd, ori de cite ori se apropiau de Marius dar
ca sd-l saiute. in timp ce tot mai multi eriu uciqi, Cinna nelegiuit, cle indatd ce sclavul a plecat. a qi intins-o spre
Marius, care se afla ia cind li. apropiindu-se de el" i-a
spus ca-i va preda pe Antoniu. Se zice cd Marius. cum a
auzit aceste vorbe, a dat un chiot gi a bdtut din palme
de bucurie qi pulin a iipsit sd nu se scoale el insttsi de
la masd qi sd se duci la 1ocu1 indicat. dar pentrr-r cd prie-
tenii l-au oprit, a trimis pe un oarecalre Annius ;i citiva
soldali cu el, poruncindu-i sd aducd indatd capul lui Anto-
niu. Cind au ajuns la casa indicatd, Annius s-a oprit la

112 r a,)

luaFdA"niatornsiuo,ldsaeliiinsd-eamunuarucautnpiiepsecdarliliiinsdcainsdce;ai,pduitminddcue-lusle. nalul cel mare aI nenorocirilor care au urmat. Nlarius
Dupd cit se pare, atit de mare elra dulceala qi farmecul insuqi, nemaiputind rezista din pricina suferinlelor qi
curzintelor lui Antoniu, incit, incercind sd le ceari indu- fiind parcd copleEit de griji, n-a mai putut sd mai reziste
sufleteEte la gindul unui nou rdzboi Ei al unor noi lupte
rare si sd nu-l ucidd, nimeni dintre soldali n-a mai indrdz- qi grozdvii, sufletul care se agita din pricina primejdiiior
nit sA puna mina pe ei qi nici chiar sd-1 priveascd in fa{d, infruntate Ei a oboselii, gindindu-se cd rdzboiul nr'l va
ci, privind in jos, toli au inceput sd plinga. Dar, de vreme trebui purtat impotriva lui Octavius Ei a h-ri Merula, co-
ce timpui trecea Ei soldalii nu mai veneau, Annius s-a mandanlii unor adundturi rdzvrdtite, ci cA va veni Sy11a,
urcat pe scdri qi a vdzut pe Antoniu vorbind cu ei, iar' care-l izgonise mai inainte din patrie qi acum iI inghe-
pe soidali impresionali qi imblinzili de cdtre Antoniu. suise pe Mitridate in Pontul Euxin.
Atr-rnci Annius, dind fuga Ei injurindu-i, a tdiat el capul
Lutatius Catulus" care a Fiind framintat de acest fel de ginduri Ei revenindu-i
lui Antoniu. Despre guvernat parci inaintea ochilor rdtdcirea, exilu.l Ei primejdiile indu-
impreund cu Marius qi care a intrat in triumf impreund
cu el. dupd rdzboiul cu cimbrii, deqi multi iI rugau pe rate pe pdmint qi pe mare^ a fost cuprins de frdmintare gi.
in spasmele de fricd nocturne qi in visele tulbur'Stoare pe
Malius Ei-i cereau sd,-l ierte, el a spus numai atita: ,,Tre- care Ie avea, i se pdrea cd aude mereu pe cineva care

buie sd moard". Catul a fost inchis intr-o camerd qi, spune:
aprinzindu-se rnulli cdrbuni, a murit sufocat. In timp ce
corpur:ile, lipsite de capete. erau aruncate qi cdlcate in .,E groaznic cuicugul chiar cind leul e departe".
picioare in drum, lumea nu era cupi'insa de miid, cl de Temindu-se mai ales de insomnii, s-a dedat bduturii,
frica si groazS, cind le vedea. Dar poporul era indeosebi
miniat de nelegiuirile aEa-ziqilor,,bardiai". Intr-adevdr, impotriva virstei sa1e" incercind in acest fel sd scape de
ucigind pe stdpini in propriiie 1or case, le necinsteau copiii ginduri. In cele din urmd, sosind un vestitor de la mare,
qi le violau soliile gi nu mai cunogteau nici o opreliqte in Marius fu cuprins de noi temeri; datorita fricii de necll-
rdpiri qi ucideri, pind cind Cinna qi Sertoriusl0l, sfdtl-lin- noscut, a grijilor gi neplicerilor pe care i le provoca pre*
du-se qi cdzind de acord, s-au ndpustit asupra 1or, in timp zentul, a cazut in boala numitd pleuritd. Filqzoful Posi-
ce ei dormeau in tabari Ei i-au ucis pe to{i cu sulilele. doniu istorisegte cd intrase la Marius gi vorbise cu el in
legaturi cu solia pentru care fusese tlimis in timpul cind
suferise de aceast6 boala. LTn oarecale istoric, cu numele

45 Tot acum soseau veEti de peste tot, anunlind cd cle Caius Piso102, povestegte ca odatd Marius. plimbindu-se
SyI1a. terminind razboiul impotriva iui Mitridate Ei pdrd- dr,rpa cina cu prietenii, a ajuns sd discute qi despre faptele

sind provinciile, vine pe mare cu o mare armatd. Aceastd sale qi istorisind el numeroasele schimbdri qi in bine, Ei
in rdu din viala sa, a spus cd nu se cuvine unui om ctl
veste a produs o incetinire qi chiar o micd pauzd. in qiruJ. minte sd se incredinleze norocului; dupa aceea, imbrdliqind
neintrerupt de pina acum al nenorocirilor, pentru cd se dUenfiia!sdp,usn-acdcualcmabt iEliai dluupi aMqaarpiutes.ziieleqidnde boald, a
gindeau oamenii cd r6zboiul bate la uq5. Izlarius a fost pe cei
ales consul a saptea oard si, la inceputul anului. 1a calen- murit. cu totul
dele iui ianuarie, pdEind in fala poporului, a aruncat in ia iveal5 in timpul bolii. s-a transformat intr-un fel de
prdpastie pe un oarecare Lucius Sextus. $i oamenii din demen{5 ciuda.td. Astfel. i. se pdrea cd este la comanda
adunare. Ei cetatea intreagd a socotit cd acesta este sem- rdzboiului impotriva lui 1\{i',ridate. apoi, a$a cum obiEnr:ia
in tirerpul luptelor, fdcea tot felul de schime El migcari,

8 - Vietri paralele - vol. IIL

Ll4 MARIUS 115

scotea strigdte puternice qi dese alalagme. Atit de stra$- cu puline zile dupd aceea romanii si-au dat searna c6-si.
nicd qi neimblinzitd era dorinla de a sdvirqi acel rdzboj" in floare, in
jzvoritd din pasiunea de a fi comandant qi a se intrece ciEtigasera ut'r .rou tiran si cruzime a locul celui vechi, J'e
cu allii. De aceea, deEi trdise gaptezeci de ani gi fusese o atit de mare violenla
dat dovadd fiul sdu"
Marius. ucigind pe cei mai buni qi mai faimogi oameni"
pcoroncsulal^mdaetE-i €1, cel dintii bdoingtdreliemsuufriictoierni t-a de qapte ori Astfel, acest tindr, ldsind impresia cd este indraznet sj
pentru multe ca-i place sa infrunte primejdiile impotriva dugmanilor-
avea casd qi o fIaiinidncdeopuvet d_ait
regate, inainte de a muri se plingea totuqi de soarta lui" fost poreclit ..fiul lui Ares,,,
ztcind cd nu dobindise qi nu realizase cele ce dorea. in fapt, a fost poreclit ,,fiul dar mai apoi"
Afroditei,,. Tn
cele din urmd, fiind inchis in Prener1"105 6|s Sylla, dr-rpa
46 Ei bine, Platonl03, inainte de a mnri, i$i lduda mai ce a incercat zadalnic s5-qi salrreze viala" vdzind cd sfir-
intii daimonul qi soarta, fiindcd se ndscuse om, apoi, ;itul esle inevitabil. cdci cetatea era capturatd, s-a sinucis,
fiindcd se ndscuse elen, in sfirqit fiindcd nir se ndscuse nici
fdrd rafiune, nici fiara sdlbaticd, qi" mai presus de toate
acestea, pentru cd naEterea lui avusese 1oc pe vremea lui
pe Zeus. se spune cd Antipatt:os din Tarsos,
iSnocpraretea. jm$ia, morlil, facind socoteala fericirilor de care
avusese parte in timpul viefii, nu uitase nici de cdldtoria
norocoasd pe mare pe care o fdcuse de acasd pind la Atena.
Dupd cit se vede. el socotea cd orice dar prirnit din par-
tea sorlii este o mare favoare. Aceastd favoare a pdstrat-o
in memorie pind la sfirqit. Nu existd. pentru oameni. un
mai temeinic celar de lucruri bune decit memoria. Desi-
gur, din rnintea oamenilor uituci qi fdri minte. cu timpul,
dispare amintirea faptelor. De aceea" acesti oameni, ne*
pdstlind nimic gi nerelinind nimic in memorie, duc me-,
reu lipsd de lucruri bune; fiind plini de nddejdi insd" ei
privesc mereu spre viitor. l5sind sd le scape prezentul.
Desigur, soarta ar putea sd 1e rdpeascd rriitorul, dar pre-
zentul nu se poate lua. Aceqti oameni. aruncind dalul
norocului ca pe un lucru care nu-i priveqte, viseazd la
ceea ce este nevdzut, qi pdlesc ceea ce este firesc sd p5-
{easc6. intr-adevar" mai inainte de a pr,rne celor exte-
rioare o temelie qi un sprijin cu ajutorui raliunii gi edu-
caliei, ei incep sa Ie adune gi sd le stringd Fi nu izbutesc

s5-qi mai sature nesaliul sufletuluiloa.
A murit deci Marius in a saptesprezecea zt a celui
de-al optulea consulat. O mare bucurie qi insuflelire a
cuprins Roma. gindind cd scdpase de o grea tiranie. dar

CIft,ICN

NOTITA I]VTRCDUCTIVA

Am ardtat, in notilel.e istorice /o Vielile Lui Temistocle
si Aristide, c(ffe au fost condiliite i,n care s-au ciqtigat,
i,mpotriua per;il.or, memora,bilele Lupte d,e la Salamina,
P_lateea, Micale. Pentru a in{elege mai bine rolul jucat
d,e Cimon ?,n euenimentete potitice qi mil.itqre care s-&w
desfd;urat dupd. inJr|ngerea per;il.or in bdtdliile mentio-
nate mai sus, este neCesclrL id ard.td.m mai intii care era
situa{ia politicd. dupd. inJri,ngerecL per;itor ;i s(L trecem
apoi Ia erpunerea, euenimentelor lu care a luat parte ;i

Cimon.
A;adar, Liga panel.enicd. a ci;tigat trei. mari bdtd\ii
irnpotriua pergilor: la 29 septembrie 480 i.e.n", dstoritd.
geniului lui Temistocl,e, flota persand. a fost inJrintd. La
Salqmincl de sprintenele cordbii ateniene; in august 4Zg
'i,.e.n., La Plateea, arms.tele terestre ale Ligii, comsnCate
Ce Pausanias, qLL repurtat, dupd. mari primejclii. uictoria
ci|muionpngiooitsrd;iuiisnaccuulralimiraainte&tir,neuf)lesurpisaa4n7ret9a, in.ieni.;nifr.,aulfnilaote,ttaaii
cd.reia se afl,a Mar-

panetenicd -o d,upd

lor, pe d.e parte,
;pfilootaleistieunpreiie,rsnpai,enaedldLeatuMariilctada"lee-.cqrreepsuertgedaszeda.uoEuEiicntaor;iieaitrtnepoctitreiuuaa

,'Cm1,.Ga.8'.oio.m9Jnn7aP1od.dhnAreperenel.zo,sstA3.e.Rtnn6teBvofiqepIimri,udenieeagsu,Dae,lraPnm1iEue,9ai,.b3rBa1iR4issn9u;,.t3iisSnd1C9oe9w;od3mlBt4ioh,eo,eebkprnrnGo1a.g,mdrtiitlseLia7ssccaoc,lhhhiensKeGqc,iShriKmdetuaGcrodiresGrnmmieee,er.ucsz;ticnhenhlGgii'sthi,cc.ieRhMrhntLn.eeiEi'n,noG.cAiv,rsin-eotXrahscibt.cneIih,oa,IniIcn1rIh49,dd36tcee80t1isu...,,

t20 N. I. BARBU NOfITA ll\TTRODUCfI\A - Cl\1ON t2l

Dupd bdtdtia d,e I'a Micale, au inceput s(t iasd" La iueald", Atenienii i,nsd, insofi'li de al[i greci care rdmciseserd pe
ad,esea cu accente d'rctmatice, nu nu'rnai deosebirile de
Loc, au incepui ased'iul cetdfii Sesfos, pe care au cttcerit-o
interese economice
Ci'ntre Sparta si alialii ei, ;qi iAintetenreassei dup-IdnsJ orldrz indelungate. se pdrga cd frontul' lsan'elenic
atiafii, ei, ci clzi,ar d'eosebirile de conuingeri
primduora &nului,478,
se reficuse, d'eoarece, cl,nd alialii din Liga panelenicd au
d,inire grupd.rile poli'tice de la Atena' linn.nd deci seama ptPLqoioua,aSnrctnerdpuilaterfrniclltoeialiin,taap'cnuda.onrrteuuerea,mocuidrupircntead-rL''Paamd[aiaiouteceasfigia'riumnndbiepoianousqetd,i,rziacuceouaicnmicdpuud,encedrde;eairclooitotd'lrrcoa,dettedbatrr,iatie'Li-nsaipgprBJ.aieirr,izozteanadnntnetwed[;''l.i
nueeoi,imnS,-cpepatu'rattatedca.uesaudtrimai,[ind'il'teoelrei,igi';eifamgcrturonpriad' ri-il'ueqppooerlirdt;i'eici'sefAddtseeunrlqaareAcatueneaualie'a-n"[ii-i

mentelor.
Dztpd bdtdli,a d'e la Mi'cale, ttota paneleni'cd s-a indrep-
taapteslpcieetdSlailmoorsi.,oRnei,gcleelesdsystaertadn'e, cLlaeroetynclet'aidtairsn,aateaddr'eespaet ru;ni' Zpppe\Trlotauiieueanmnn",rdieectiddtrdceida.a,n"i,impuriinciad"tpn'ctl(torlicttutrt"oraduDniituzeJaoablotr'ioiuc,csLucittcsualeuina,l;uiii;istt'iiPn,egsmlacoler-ureacae'Jscu.ntrdaeiiie,Jctnocuecijailrszgsuuseetn,ldrmpidcrtLeoaialuserrrtepqi .pauiFf'.iaerean.tltarodStPasnryaaid;iiuna'gnesirrtaatuanasc.niu,.oniLeampouis.geianttanniertcedztmprdabuapnuunas{lieai'--t'
ietd{ile au d'at urrLare apetului' ;i s-au decl'arqt neatir-
nate'. Pentru atia{ii panelenici se punea acum |ntrebureo':
cptadini..eeepGrGstp;rriieeldrt,decborceiureair.,,iea'ie,A,,a, t-Tponcfttdarenefc,tptoooeuco,trutpaictpceouaputrlc'atiuL.d[iuttlieeeacsdrem.ncosleirietcnaetSddqdtc,e[eielnli$oozt'udLrorgefliicdar'o?eartneudrSaeiicsnpdetcaredeJrs.tcrudaiudiu',asits,'ie{p{epaaredursdnchtdoirnimdae'Lcmgeolprr[uiacidc,tiraaoeettellddrdaca'''
Jn$'nisal,epooonmrltti.edrcisdiruuMr:ptrauuiaa.trterupie,esereaininr.ttii;bNcticltedoe'darardt.;gaiterc2Pde'idnsn',s.drttLedee' riereiqecnceosuLttrlndtenAddtai,,teinen2uenunoleLeerlnniiig'bicecaaoeadnr.tpt.q'rasnirDtutneiitumeeaullie'lfc-ncuaditcntidlSa5o'b,oriap'cmpsmruotooialospigsr"nuiitnttLsildatnrruitrcnlr'ecC!L'' i.pLasisnudlaui.snDlDe.ue'o+Ai|er;4ctaate7risdiqn8c,ga"iaiad.,rei.ln,o.cndarsat.'ii,ttnnTc'dittmeeLetu.itu{gartiapdnaie,'eet qct;a&riiacusrrudneedmentapyecdo;teddrpetnrefoeeialnalaaiitlsttiLircceueidddEpp.asioridrplaiLdrstemeudi'rpnlialaeadtrpi.Dniieene'cP-lpGeoerpsleiomu'spitto'uuua-lrll
LrDeuetealon{siiim,l.peeenctldei',nleetroueopAraterJtnei &'dq'eqitiep' rcomle'ii'itnliacaaltleig'mrcuelipnmdbpriralio'rrtaepiaoLeliilt'giecniei'i'cddde'e, de

La
La

panelenicd, intdritd cu cordbii' iortice. a pornit sd distrugd Atena, pe de alta.
dd".aeru, &cstnedl'dacuutadju'innsorIcaJ'iJnau[laluLiocXuelurxi',espopdeusltenHue'mlesa-.i
pad.ul Dupd. retragerea Spartei din Liga panelenicd, Atena
ytont, qi poliiurile care aueai interes ca Lupta tmpotriua per;i-Lor
sd. continue in anrtl 477 2.e.n., gi-au trimis soii lct Delos,
eristct. care, in scopul intdririi Ligii, numitd de aici inainte Li'ga
aici inainte cleosebirile d'e uederi dintre Sparta ;i Delos) au h,otiirit: 7) scopul' Ligii: continuarea rdzbo-
De impoiriua perqilor; 2) esenfa Li'gii: al'ian{d de state
Jrunta;e, au inceput sd se maniJeste tot mai' d,e La
Atena, cetdfi repercusiuni tot mai i'mportainte. AstJeI, cle
iului
Jrecue'nt., cLL greceqti, egale ii C,reptwri, neatirnate unul Iatd de ctltul;
ate.nienii, stts[inu[i de alte pol'isuri, au propus 3) mijl"oacble necesare atingerii' scopului: fiecare cetate,
la ITel.espont opera{iile naual.e irnpotriua garni,zoanelor TLare"sctu micd, trebuzct sd uerse, QnrLQl', sulne tr)raporfio'.
sf.t se continue Litoral'ttt llelesponttt"Iui qi aL Propontidei, n*Ie cu uenzturlile. aga 1ncit sd se asiglure intre{imerec. unei

persane d.e pe llate d,e d,oud sute d'e trireme pe tim,p de gapte I'utii cttzual;
d.ur Leotyclfid,as, comandantwl spartan, a reJuzat ;i a por'
nit sltre patrie. f)eci o primd' spdrturd in frontul panelenic"

't22 N, 1, BARBU NO'|ITA INTRODUCTIVA - CI]VION t23

AtencL erct insd.rcincLtd. cDuecloosn,sutrnudireearn;ei minbtrriei {LinigeriieaseJla.adteui-; rt:iaradte',coinnuuiningid, taoct'tlmtl.irda'teor!'aaLMlauriatAornis, tiCdiem, o;in era LLn aristo-
un Joctrte bun
4) secliul Ligii: insula comclndant. Simpatiile sale lnergeau cdtre
nau a datd pe an, spre a Lua in discu{ie problemele rid.i,- Sparta. A auut

cate d.e |rnpr e jur d.ri,. tisanrtteg.raeitetleeJtgigui,elprpiiieeinn:dtteLrruaeucieaaSdilpud'aa"lirmsta4yo7tn;a9iirotta8Asn,tie,E"nelC,a.eni.'imp.,IszoCb,nsiumietToirnneads6ay,slt'pdao'srrts.iinezAadfcnamauclildritadu"afntlioeleersi

Nece.sitd{iLe continud.ri,i, rd.zboiulwi, e,rperienla neuuld,
gi, superioritatea me;te;ugdreascd, f)recu?ll qi prestigiul
politic sI Atenei i-au asigurat rolul
dominant 2n Ligd., iar
celelalte polisuri, md.rginindu-.se sd pldteascd. phoros-al, se ::ts;tdau,le-Jiice2le.ncoLusntmcirribsnr;di$pip7er',inpTeearmcs.oitsinutocnctijlLueel scqaleliespede&etAncrdaismIt'icadmeAd. aterunta, r,epuu$enSinte-
.sLLpune tt"u uoin{ei celui rnai tare.
La Atena, Lupta politicd., inainte de Sulamincq se dusese
intre grupdri politice ai cd.ror ;efi, erau Temistocle, repre- Iatd principalele el)enimente cure i,-uu adus Jaimd ;i
zenta,nt aL intereselor meqte;ugarilor, ;i, in eeneral, aL
Iucrdtorilor tnanualz, al. armo,toril,or ;i aL negustorilor, c(trre p' r e stiEitt. Lui C imon' : inceputul anului

se incdl'ccLserd de glorie Lu Sulamina, si de Aristide, re- Citre s|irsituL anulLLi 477 i.e"n. scnl
476 2.e.n." Cimo'n reltseste sd' al'unge pe Paus{nlias din Bi-
prezentant al qristocra[iei agrare. A;a cum am ardtat in z.an!. in anul 17 5 i.e.n. cucere,ste cetatea Eion7, situatd Lingd
Anoritsilteidlee,isintodrircoe.mIqaticYaiaintacleLgutai rTeemdeisLtoacSlea,la;mi inlaa,
Yial,a Lui reudrsarea Jluuiului Strgmon, unde perpii aueau o puter-
Aristide, nicd garnizoand., prilneidie Latentd pentru Libertatea co-
care Jusese erilat i,n 482 i.e.n., se gd.sea aldturi d.e Temis-
tocle2. La Plateea, in 479 i.e.n., Aristides comanda tner;il,ui elen. In acel'a;i qn, Cilnon i'n,staleazd' o cleruhie
ateniene. in ierna qnului 479 i.e.n., Aristid.e se trupel.e Irt, insula Scgtross, garnizoanfL inaintatd a i,ntereselor eco-
rLarnice ale Atetzei. S'uccesele sale militare i-au adus nu
afla Ia
Sparta, 2n sol.ia candusd. de Temistocle4 care auea sd. in-
nu.nL&i lui un prestigitt meritat, d'ar cele doud grupdri'
,d,ucd. in eroare pse spartani, asupra construc.tiei, zidurilor a{'atcaeLruJiein;risi,teinu-eag"au(rsvptiosefr,ris;,islvoJuirin{.ii'da6'udi 'adeecmc[Lioacsnouradl,t' coinpus din meSte;u-
Atenei. Colqborarea dintre cei doi, aduersari politici nu a
|nsemnat |ns(t contopirea celor doltd. grupd.ri, nici anularea c- u politica de infri'ngere
deosebirilor de uederi, politi.ce. Asupra unui, sinqur punct
in' comun ;i atunci cin-d
a'!ost uorbi de ostraci'zarea Lui Temistocle, propus(t de
cele doud. grupdri politice erezt de acord: continu.area rd.z- .Le-obotes, ea a Jost sttsfinutd. ;i de Cimon. Dupd e:rxlarea
boiultti impotriua perqil,or. De aceea a
unul dintre Jonciatorii LiEii de Lq Delos. Aristide ;i Jost Lui Temi,stacl.e, in 477 i.e"n., si d.uptd' moarteu Lui Aristidee,

Aclizmile militare insd., pe cere a trebuit sd le ducd Cimon rdmine pentrw aproape un deceniu, personajul po-
.Liga de lo Delos impotrizta per;ilor, au adus pe primul
plan al. uietii politi,co-mil.itare pe Cimons. Fitt ctl lui MdL- Litic de seemd lq Aten,a.

n19e6l1Ii;uHAseeNrsoecdphooytsl,., Istorii, 4V4I5I-I4, 6925;,PElduittuarrainS,tiAinrliisfticidie, ,B9uc;uCreosrt-i, 6 Aristotel, A04vuico'r ico).rteicr, 26, 1; Plutarh, Cinton,75;
Pers., CPcClliootunrrst7onadnHTeri,Lhlnei2u.ir",,osSrc5diCyc;ociiNmltPli,iacadoPu,neoso,sapX,Bn.siI,co,I,',sTiCt6,.h9.i0Ile8n,V,m2;oI1;DniIs?P,,ti,oo12l6c.u0dl;?teoa;sIrITr,Ih3,h'd6u3;icn,CCy?i.dom;SirodAnince,eeislIl1i'i,aui B,us' Is,,X9NAI8,r;ei6sDpt0iodi'ose2,',;
Aristide,2, I.
3l.TAhriusctoytdeild,es,Aor;vRaidozvbioroiu\rlcepleal,o2p3o,neS.siac, I, 91, 3, Editura .xLVr, 241.
$dtoiinr5fiHfdicien5r,oBSduioccuti,rlieapo,tip, .X1c9,6i6t3..,0,Y1I;,3C9o,rn41e;liAusristoNleepTo,
27,3; Dio- r) Plut arh, Themistocles, 24, Aristide, 25.
s, MiIt.,7,6L.

lt{ N. I. B,\tiui,i NOTITA iNTRODUCTI\TA - CIMON 1'25

Cimon, de;i ari,stocrat cclre nutrea profunde .sintputii ,dt\,pecan'rhlitaoeipssltidefritui]mi.,tibpnaorter4i.u6ae2al2ut.teit'rrCti.ti,nmiirto-te'nsrd,i.,iahduoepJ.aolijs{uitittorardt,emdniai;eirn,pilaaatrniunteJmor-si.it
pen.tru Sparta, prirz ac{i,unile ssle hotdrite impotriua per-
qilar, traduce in, uia{d aspira{iile pol.itice ale demosului,
care u-edea in Jlotd" irtstrumentul palitic de {runte. AstJet,
itt, 470 i.e.n., o fLot(t Jeniciand. sta{iona Lingd coastele Pctm- tt'ickprPt,i't,uLlctqeuieiactlo'rlloTre,lsnrafirir|mt[spicioas,eolaeetis,nn;tcLri-eni(eeinsLcscas,uutcc,hdtlcta.itaegudisiappEeldricotuuo,ssiurttitistrate2uccaacnbLuuuttedtisccssscrocueepeporltuuealaaoddiortnrl'nt'edlqetattaiatdznliuncaLniAsid&iotcler|ocnghnlparrpaoiiru-pieiosnruAoId,tnm'elziuatdrt-ieoassuucldniipgi'dLieiasnm-.elncipCnnaetsornitaiuiprisdmnnfes&lo-eeaduntcatltee,pSs'lrspdeecdpdard,esezadaribrnsriat'ecteoeuefaEaiinn,iisrs,siltecaecddttqe-td"et''li.-
filiei. Citnon, i,n unei escadre ateniene.
Fhaselis, in Licia, Jruntett produce un nou ual d,e ocupd.
ceea ce
entu-
zictsm l.a Aten&. itztre 1i7np, d,e la constituirea Liqii cle La
Delos, Atena, ererci.tind,u-$i, cu hotdrire. ;i adesea cu bru-
talitate, hegemonia 2n Ligd, produce unele nemulfumiri

iar in 469 i.e.n. obligd insula liioros sd rdmind. in Liqd,
d.upir. ce, cu pulin mei inainte, constrinsese cetutea Ca-
rgstosl}, in Eubeea, Ligd. Dar tnarele eueni- ,osA|,tds-./ouitJsraisi*eceo&iozit;baittiijteeudic,cnetuaumnlt4tduu6tLnerAdte-ugs4i din5'f-ua9srreoptiu.leternititm|rzime.p,acitoiudmnrt't-iacuentjiriutnefittuli'ouiLtcrlo'afsiriptDn'4caud5erpt'7tadddnfi'''eiee.aLn'fconiileLor'e,o,ra-lCaa,'-csotioCrraenii'n.bimsJtumuooislyt',t
sd udere La
fttent care & adu.s Ttoate cea in&i '.-ie strd.Iucire gloriei
clobindite pind, aici de Cimon a Jost bdtdlia de Le reudl'-
sarea Jluuiului Eurymedonrt. Astfet, in 468 i.e.n., Cirnon,
dornic de a da Louitura d,ecisiud Jlotei persa.ne, care consti-
permanentd primejdie pentru nctuiga{ia ateniand, Sparta, hgina, Beofia se ridicd itnpott"hn Atenei' Cimon
tu,icL o uite ,eclrJmctt gq sd'-i
porne;te 2n erpedifie si dd o louiturd hatd.ritoare itz ape,Le d'in'svitr:L4 {ind irr' friu pe spurtani'
Fam,Jiliei, la reud.rs&rea Eurymedonului, atit Jtotei perscrrle,
c?,t qi armatei de usccLt.Darac{iunesLttiCim,on nu s-a oprit EL s-a oferit sd. ia parte chi&r Ia bd.tdlia de La TanaEra,
miunnudsei;fiioir;aaitir,emn2cinLetnsdena,utenlen4gia5on1cdiai.zead.n.io.t.usnCt '|incnLzJorrminn,tisddt'i,i[niduairdrzesadc'froicnsitcttairreeafatnt'izcaicttu"'
aici. In 465 i.e.n., o uictorie repurtatd. asupru insuLei
Tcsosrr, concurentd la qrinele din Tracia ;i La argintul si
Sparta si, utz an ,nui ti'rzi,u, i;i' gdse;te rnoartea in' cnlitate
{xurul rninelor din, regi,uneo. muntelui Pangaian, asigtn-d
Ateruc i ma ri aua rut a.jc e cou,ornice.
In 464 i,.e.n. se intimpliL i.rusd. un. tapt care a ma.rcctt tte comandant al u.nei flote cle dattd. sute de cordbii LttptintL
apusul stelei, Lui Cimon ;i care, mai tirziu, a contri.buit irn'pinotrituirauipi emrqailroi,r.aceasta a Jost
Ict ostracizaree lui. Astfel in 461 2.e.n., Sparta este zquduitd ,Je un proJund' patriotism, el a aiala lu'i Cimon' Animat
cle un lnclre cutremur de pdmin"t. Hilofii au proJitat de '!ost' mai' presus cle orice'

i.ncurcd.turile in care .se gdseau spartanii $i s-au rd.sculat, ul'L orn-d,e arme. Luurii de qlorie pe care i-a adus Atenei'
i-o recoltat 2n rfiferitele bdtdl'ii date impctriua perqilor'
;i, impreund cu pet'iecii, s-au retras pe mu.ntele lthome. fd.rd' r'ezerue aI modu'Iui
Sparta, i'ncolfitd, cere e.jutor militar La Atena. Aduersarii Fiind. insd aristocrat, ad'mirator
de uiafd spartan, Cimon n1J $i-a dat sesma cd demosul, ai'
rri0TFhIuecr:o-ddidoct,s,IX, 1{}5; Thucydides, I,9B,3. cdru.i reysiezentcntfi de[inea'tt frin'ele puterii La Atenct' er{t
'partizonuL rtnei pol,itici d'e erpan"siu'ne ;i de cuceriri 9i cd
I, 100; I\/, 102; Isocr... VIII, ll8; Dio-
dor din Sicilia, XI, ?0, 1; Plutar:h, Cim,on,2, 5.
r1 Herodo't, IX, ?5; Thucydides, I, 100, 101; IY,7A2,2;
Isocr'., \IIIX,86: Diodol din Sicilia, X, 1?0, 1; PIutarh. {liorlr1or1llTIri-Lrtlrrcctir.irn'IL'd,Sici.rl-C'eiilsiina,o. rrI,,X1I17,60:42N,:2t::AporiPss,ltuotpCaiil-rhrna.on?.?.3C,i'n2rL,oEn3s';i1sA6tte.,lit1l-is3'i;
Cint.ott, 14; Cornelitrs Ncy:tos, Cirttott,2, b: Polvae'n, VIII .Atisliit. XLYI. 1;8.
61. Par,soirlas, l, -9,-1.

t

t ln N. I. tsAlTBU NOT1TA INTRODUCTIVA CIX,{ON t27

deosebirile de interese ecorlornice. cle Ssptrattrctatuerdrusuocaiat,ittd.d;ei accalarlseud-p,,ftupasrteeTcieusemntitpr;:isuiJtreilp'pourlainnceoranecicsfLlin'uAunlr'eeo&spdIau'ug. wiAlE,ruiJsii.ataiLncterad;triecpoatxtLLL'r!:'iiu?leLiSF-,deeeL-
de tendin{e politice dintre Ateno,
qi
mari, |ncit nu puteau fi impdcate nwnai, prin bunduoin{d
I

si simpatie. Md.sttra spartaniLor de a conce,dia deta;amen- ricte (151; Jiloipartan pqsion&t, eL a propus sd se dea Qiu-
tul atenicLn de la ithome, ca,re i-cL achts lui Cimon erilul, torul cerut d,e spartani' gi, prin aceasta, 1i'-a atras etiLul'
ar fi trebwit sd-i deschidd ochii. Eru prea tirziu. EJiaLte si, cd prii aceste acfiuni Cimon s-a situctt impotriua
Este cl.ar care d'd.duse incd de mutt dreptate poli-
apoi., Pericle Luaserd. frinele conducerii itt tnind. Cimon si-a rnersului, istoriei
oferit seruiciile sale patriei, ticii Lui Temistocle, $i pe care, parlial, a urmat-o eL insuqi.
cuse suspect. Armistiliul de dar Ji,tol,aconismul sdu iL fd- Cure este &titudinea Lui Plutarh fald de aceste dart'd pro-
cinci ani ci-i Sparta, Lu cere
a contribuit atit de mult el. insu;i, n-a putut inldtura c:on-
tradicliile dintre Sparta ;i Atena, care, in anul 431 i.c'.n., bLeme? este partizanul Areopagul,ui qi, tle (rceer'
au contribuit la
izbucnireo. rd"zboiului peloponesiac. Un BiograJul
tpln.uotirreuEblJiaiia,nLp{teeo:arz,i,idCt iaentrdupcrCuelismtioncnuaulai;'nip,teledcidsaetrtucig,raiinrtiddc;di riinnpdeeunritparetlcldti;tlciie{iL'u,enpgei?lae'
Ccuimtoontu, loaslt,atdq-spocaLtrrtido..t,Rtdeardl.itefitl,eo&laacaJnoissmt inastd 't'i, auut" poate,
alta.
Noi em insistat rnai sus asupt.a. l,tti Cimon ca onL politic itrabune de care se serue&u mai: tnainte, sub cand'trcere$
;i ca otn de arme. Plutarh., irt calitate d,e tnoralist, e uoit Iui, Efialte a Luat sfatului din Areopag &proape toste atri-
insd. sd" pund. in Lutnind. rnai ales car&cterul Lui Cinton" bufiile judecdtore;ti, 2n aJard de cf.teua, ;i, Jdcincht-se pe
Iatd., in citeua ctLuinte, portretul ht,i Climon care se des- ei inqi;i stdpini.i judecdfii, au cufundat cetatea irutr-o demo'
prinde din Yiata scrisd. de Plutarlt: cle oriqitte tracd. clu,pd. crafie nestduili,td, pentru cd ;i Pericle auea m{rre putere
mz:aaJmi \afudu,rdt .lemgudlttudricu;iltucrud,sionrcalinscaL(tcasppr.e4e);roitn.itserntig-enip,ocautc- ;jiil6gtaincdo.enaisIranuJet LLcuui ysoporul" (15). Cind' este |nsd t':orb& de
de
Cim,on, Plutarh este cit se, poate

rajos, drept, bun ostag, patriot, Lo, Salamina a sprijinit pe reticent. in capitol'ul 76, unde este uorbo de filolaconis-
aduerscn'ul" sdu politic Temistocle : chipe; (5); datoritd bl.in- mul intransiqent at Lui Cimon, biogratul' se mdrqineqte
defii sale, a atrus pe al,iali care nu puteau suteri pe Patt- sd erpund obiectiu faptele, Jdrd' sd" ia atitudin'e pro sau
,scrniirs (6); a sduirqit mari Japte de arrnp l,cr. Eion (7), Lu contra. $i, tocmai Qici este problema-cheie a e;ecultti poLi'
Scyros (8); in[elept ;i iscusit (9); darnic qi incoruptibil (10), ticii Lui Cimon.
sEaufuraymcmuieltidtdopinnea(r1lec2gn-ei1c3pn)ri;ibnauuniniicJmtorairniritiinecaerrteiapt(e1uc1rLt)a:TtpaesaoItrasi.ocPtoh;niac.ustre'ietlicnsutd;:,i, Se uecle d,eci ldmurit cd Ptutarh, partizan aL apozigiei
& Atenei Ia minele ditz iurul muntel.ui Panqaion; acuzat
aristoct'utice a Lui Cimon, se fere;te sd' ia o atitttdine tot'
asdti.t-;di aeraclt,aerdc.o2nnceppriluiainf{aaldJidloelamcoenrissumlueluuien;ii,myetnr'itnelaocrepasotlai',
d,e mituire, se declard. udlniratorul modului d.e uia{d. spar- tice. Din acest punct d'e uedere, bi'ograful are me'ritzLl cd',
tan (14); luptd. pentru oligarltie (15); ultrafilospartan, eI cel pu{in, a erpus Japtele obiectiu ;i n-a omis nirmic in
'propune sd se trimitd cLjutor spartatzil.or Ia lhtome (16); d,orin{a d.e a infru'musefa portretul politic aL Lui Cimon'
ostracizat, el i;i oferd. seruiciile, dar, fiind, In ceea ce priue;te calitdfile Lui CTztrmicoenpe-reacui,nrarjdtizl.bobadier..-
|ndeamnd pe prietenii La Tanagra, inteligei;a, ddrnicia, uitejia. ;i, desigur, ;i
respins, ii sd.i sd lupte impotrh;a bdfia,
spartanilar (17); a mu.rit in eqtedilia din Cipru (15). q-stdPziliLteuraidmleirdamra.tdDcinu mul'td. cdl'durd I'dsa nim'ic La
Problemele de cd.peterzie in judecarea actiuitdlii lui etc.
grija de a nu
noi cmeuoiroImi dpnuutunt[ict oanLtrluibiuiCLiamcoonm, pFulnu'etarerha
Cimon, care trebuie fd.cutd. irt Lumina eueni,mentelor isto- o parte d.in cele
ccLre G participat, sint: ori,ginea si pozi{ia sa de uiui portret cit
rice la

t io N. I. E_A.rlBil NOTITA ]NTRODUCTIVA - C]MON L29

relateazal ;i uersiunile cu priuire la erotismul Lui Cimon, pWoe. {Ui ;rikual}lt-eGaylrlnednnbuanntedrisnalJeigrmiitdu.rdc.dcuPnluetaamrhulaLugidCsimit otno.t
JIa(trdL.esgdd. itauriolealtuitui dciunesoprcrLecsi&sd, EJla.p[dinidcee.uBeirosgiurantiule,L reJeritoare
se mdrgi- rnateri,alul Vielii Lui Cimon in oytera unui autor de peri-
egese, greu de precizat ;i, entr-o culegere de extrase din
enerpqrteessd&csepsutnedu. e,,rsseiuznici.ei"n, Jd.rd. sd. confirme sau .sd infirrne poefii, comici asuprcl marilor oameni. politi,ci, extrase cat"e
acest punct trdsd.turile caracte-
rului lui Cimon sint ;oudielnic ;i nesigur creionate. au Jost insolite de scolii. Noi in;ineLe am emis i,poteza cit
Plu.tarh n1t cffe o atitudine clard nici in ceea ce pri.uegte Plutarh a consultat, 2n afard. de operele unor istorici, 'l.u-

politica Atenei Jald de al.iali: Cimon s-a purtat blind, cr-t. crdrile unor peri,pateticieni, care se i,nteresau de uia{a in-
alialii, dar aceasta a dus La subjugarea Lor de cdtre Atena, timd a marilor personalitd{i, politice. A. W. Gomme2a,
la domina{ia Atenei 2n Liga de La Delos. Este Plutarh ocupindu-se rrlai, indeaproayte de Plutarh, pe care nu-L so-
coteyte ni,ci biograJ, nici istoric, ci un JeL de eseist, inte-
de ucord cu aceastd. politicd. a Atenei, La care a, contrzbuit
pcirCaeorifarmllie,ttcocicgontddni,..tsrdaqapeidaAi;inricttelaeiinb.nrLiea,oeig,audrinaaiLnfruifatiprPloetfladsu.tpatcaapcurrt{eldtizuan.,.nntirc?niul&etrrP-he.qlesudcigtreieai.tdurircnehddoirl.n,enipCaulouimmlniiteoiacC-nraoii,mtiasdmapreiunmsdntooes;-e-,i resat nzai ales sd a,JIe ;i siL descrie caracterul personajului
politic u cdrui uia{d. o scrie, aJirmd cd biograJwl a Luat
note di,n diJerite cdrfi, pe care, de mul.te ori, Le-a citut din
memori,e sau a, consultat cdrfile de care a dispus, Jdrd sd
se intereseze de ualoarea Lor.
craticd. i,nternd. a lui, Efialte, Iaudd politica democraticd,
erternd dusd de Cimon. Noi continudm sd credem cd Piutarh n-a gdsit biogrctJii
ale oamenilor politici, scrise 2n opera alerandrind, pe care
In ceea ce priue;te izuocu"el,e, Plutqrll citeazd. urmdtori,i,
autori: Arhelau ;i MeLanthios, poefi, pe Stesimbrotos din biograful Le-ar Ji amplificat cu alte date. Spri3ini.ndu-ne
?trso.s,' Euripide, Panaitios, Iil.ozojul; poetul lon di:n Chios; pe absen{a oricdrei douezi, temeinice ale etistenlei unor

Gorgias din Leontinoi; Critias, unul dintre cei 30 de tirani; astfetr de biograJii, pe preJa{a scrisd de Cornel.iu.s ly'epos Ia

Ephoros; Calistene; Aristotel; poetul, comic Cratinos; Fha- opera De excellentibus ducibus exterarum gentium ,si pe
nodemos; Crateros; poetul comic Eupolis; Diodor periege- capitolul introductiu scri,s de Plutarh /o Vielile Lui Al.e-
xldamndurruiri;ci aCreenza-&r r-Ji 2n care cei, doi, eutori, duu unumite
tul; spuoresetuil.nctroomdui,sceAprirsitnoJ,,asen;zNicaeu".siIcnrcadte. sd.inM. saeciocl,irttel atrzedcuEti
fost necesare dacd publicul ar fi Jost
alte tamiliari,zat cu biogt afii.le unor aoaalmrlepnliiJipcoalti,dtiactie-le, noi
s-(L pus probl,ema izuoarelor folosite de Plut(rrh pemtru poli,-
Yia.\a l.tti Cimon. Busoltls crede cd pentru Yiata Lui. Cimon, continudm s(t credem cd Plutarh
ti,ce, 7te care Le gdsea in oyserele istori,ce, cu qmdnunte di,n
Plutclrh a auut ca sursd, principald pe Theopomp, pe care uiafa intimd, aflate i,n opere de alt gen.
Id-iancaolmtipi.leBtautscoultld' aatfeirmlucdLtceddiP,nluMtaerlahntahi,aous,uPt aunnaitmioosde;il,
Da,cd. este greu de determinat i,zuoarele din care s-a
dnspirat Plutarh, putem judeca insd. mai, clar rezultatul
alerandrin pe cqre L-a completat cu date luate di,n Cali,s-
tene. Ed. cd. bioqraful
Meyerr7 este de Ttdrere unde a gd.sit s-a inspirat rB W. U x k u l1- G y 11e n b a nd, Plutarch und, die griecltische
indeosebi Didymos, citotel,e din
din opera lui Bd"ieosgVra. pJhahierh-undSerttusd, iel9n2?z,uprp.p1lu5t,a1rc8,h5is9c. hen Lebensbesch.reibungen
t:'t Les procddds de Ia peinture des caractdres et La u|ritd
1; B u s alt, Die Quellen. Plutarclzos i.ns Leben des Cirnon,
diss.Jjt7M; 1tar6rcbl".umMrg,,e 1867, pp. 4r{, 51, 70. historique dons les biographies de Plutarque, Paris, 1933, pp. 61-64.
Griechische GescLtichfe, III, 1 (1897). p. 36, n:. L.
alten Gesclt.ichte, iI 20 A. W. G o m m e, A CommentarA on TltucEd,id,es, I, p. 45
1- e r, Fcrscfuungeti. zur (1Sgg),
qi urm., Oxford, 1959.
caF. 1.

I - Vieli paralele - vol. III.

N. i, BARBU NOTITA ]NTRODUCTIVA - CIMON 131

lucrului sdu. Am ardtat contradicliile politice ale lui Ci- N e s eparind sistematictLl de cr onologic, neinu e r sin d cr o -
prnuonnc, tcuclrrdeeseaeredfelerectdL.it;eirainr, concepfiile lui, Plutarl't. Din
Plutailt combind erpunerex tr,ol.ogicul, in fauoarea sistetn(fticul.ui, citind uersuri ;i inse-
cronologicd. cu erpunerea, sistematic-ilustratiud. intr-un ri.nd mamente din uiala particul.ard. a Lui Cinwn,, ccLre a'LL
tnenires de a pune mai ales in Lumind pe Cimon-omul,
chip destul de fericit. Plutarh o. izbutit sd. su'ie o biagraJie care se cite;tc ctL.
tntt,lt interes, mai ales cd in erpunerea faptel.ar ntt se gd-
Plutarh putea, in qeneral, sd intrebuinleze trei metode
in erpunerea uie{ii lui Cimon: 1. sd f acd, un portret Lct" se;te n,i.ci o tLrTnd. de retorisnt, sctu eragerare poeticd.
tnceput, iar faptele sd uind sd ilustreze caracterul. tormu-
lat mai |nainte; 2. sd. erpund mui intti, Japtele in ordine
cronologicd., iar caracteristicil,e sd le formuleze Le sJir;it;
3. sd. grupeze Japtele in iurul, diferitelor trdsdturi al.e ca-
racterului, nemai. espectind ordinea cronologicd. Plutarh
I a ales ca procedeu de buzd. erpunerea cronologicd. a Iap-
telor. La inceput insd (cap. 3), biograful, uoind sd justiJice
i paralela dintre Cintan ;i Lucullus, prezintd citeuq trdsd-
turi, ale caracterului lui Cirnon, ca: uitejia, blLnde(ea, poli-
1 telea, umanitetea, ddrniciq. CeLeLaLte trdsdturi ale carac-
J

terul,ui Lui Cirnon sint ilustrate pe mdsurd. ce nareazd. Jap-
tele- AstJel,, lipsa Lui de culturd. si de Jine,te este aminti,td.
;l d.e erotismul sdu. Despre
2n cap. 4; tot ocolo este uorba

Jizicul sdu se uorbe;te abia i,n capitolul 5. Despre blindele
se nxai uorbe;te incd o da.td 2n capitolul 6. Inclinarea Lui

spre muzicd este ardtatd. de Pluturh in capitolul 9, inco-
ruptibilitatea, in capi,tolul 10 etc.

ln palalela di,ntre Cimon ;i Lucullus,la sfirgitul biogra-

tiei Lui Lucull.us, Plutarh uine cu unele afirrna,tii mai pre-

cise.

AstJel, despre CiTnon, bi,ograJul spune: ,,Era intr-ade-

z:dr it"tclinat cdtre bduturd, petreceri. ;i Jemei" (cap. 1). Iar

eiespre tirea sa ari.stocrati,cd, biograful afirmd.: ,,intr-ade-
ud,r, firil,e aristocrutice sl.nt foarte pu[in de acord cu mul-

fimile ;i sint Joarte pu{in i.nclinate sd. Le facd pl.d.cere, dar,
de. cele mai multe ori, intrebui,nfind uiolenfa, suytdrd. pe
cei supugi comenzilor, a€cl cum, supdrd qi ingrd.dirile pe
tnre Le pun bolnauilor medicii, de;i ei uor sd. aducd pe

bclnctui L(t uindecure (cap. 2)".

$i din acest pasaj se uede simpatia Lui Plutarh pentru

aristocra{i.

1 Peripoltas, prezicdtotull, a adus din Tesalia in Beo'
almiauLliptsdeatrv,eragesemtlfeeelO,dfleealtoams2obauqrntiedpaofaspiaomruu6nl' dCneeesaaummb cacaoi rnmeduascr-eearepLaraurcstuaeraqati
acestui neam a locuit in Cheroneea3, prima cetate pe care
a ocupat-o, dupa ce au alungat pe barbaria. Cei mai mulli
membri ai aceitui neam, fiind din fire rdzboinici qi-viteji,
au pierit in timpul incursiunilor rnezilors 9i ga1i1or6, pen-
tru cd DdnduaaemrEvocini-araTsrue.tapcaorvluureetiaactpluivtrniiPanlecaraf.ripruaRomcdlttuamessrien, nleceeaaEinrelsterdifunuputirtuneqlcubieidaaiqsacpiturionumrt'feaDulnile-,t
nurnit
pe cei

genlA,
icest baiat, care abia trecuse de virsta copildrieis, s-a
indrdgostit comandantul unei cohorte9 romane, incarti-
ruit5, in iarnd, in Cheroneea. Cum nu reLl$ea s5-I con-
vingd prin nimic qi nici chiar prin daruri, se vedea bine
cd romanul avea sd intrebuinleze violenla, cle vreme ce
si cetatea noastrd trecea atunci prin rrremuri de restriqtelO
$i era nebdgatd in seamd din pricina micirnii qi stirdciei.
Damon, temindu-se de violenli qi fiind indignat de incer-
cSrile rotnanului, a pornit sa-i intinda o cursd qi a ri.dicat
impotriva tui ciliva tineri de aceea;i virstA cu el. Tinerii
nu erau prea multi, ca sd poatd trece neobservali, ci
numai unsprezece. intr-o noapte, se ung ei cu funingine
pe fa!5. beau zdravdn vin neamesiecat cu apa{t gi, indata
ce s-a facul ziu\, se ndpustesc asupra romanului. care
aducea sacrificii in agoral2 qi, trinti.ndu-l la pdmint pe i''L

134 pLUTARH 135

qi pe cei care erau cu el, au fugit in cetate. prodr-tcindu_se Cheroneenii care au scdpat atunci au ridicat o sbatui'e
droominrsaedainrgupedd-oistttlooue1rglbaiiiireumrcrpaironeeraaeqnrue,tterdsui.imfnaAtcpatcuereltellaao3ustrent.dd.dii-n,ShaDeouCatadhrumaerc,itlo.ieopsnneesesrieciaaiiacnisrnudd_,aEfadaiaiualcaipuluudrniio.uaomtgsbitaicsrte.neii1idcli1o-iun"ar,- ,rlc piatrd lui Lucullus, in agora, linga statuia lui Dionysos.
lar noi, deqi trdim cl1 multe generalii dupd Luculh-rs,
cetate. socotim cd binefacerea 1ui se rdsfringe Ei asupra noastrd
t'are trdim astdzi, fiind de pdrere cd icoana26 care-i aratd
I'ilea Ei caracterul este cu mult mai frumoasd decit cea
eapvcociauponorrr1o-iiDnonnpv1iiddndta6_gu"tidpnu-aisn,ebterptticr-itomaeoidr.cpnciuaqnlditcatei,,[rdmieudlqrun,aiuimeiitamno,dpdcec,tormopeatcrancaiursvefittedaaais.n.ctipanuoteaetccdaoedpacleeotccaleeozstrciaoclceuteluedtaLaaraourlrniemmciuicauaaeastnarfr.i.aeLai puLfcsucutueescuuellnola1usi1rfmesluatdsrisuce,.i care-i redd corpul qi fa!a. Acum cind scriem Vie[i,Le pa-

ral,ele, vom expune Ei faptele Iui, ardtind adevdrul. Este
rndeajuns recunoEtinla amintirii. De altfel, el insuqi-n-ar
li socotit sd ia, drept rasplatd pentru o mdrturie adeva-
I ratA, o expunelre falsA gi pldsmuitdlT. Intocmai ca pictorii
.at'e zugrdvesc chipuri frumoase qi pline de farmec, dacd
ll

in acesie chipuri este vreun amdnunt nepidcut, socotim
ca nu se cade nici sa-l 'rrecem cu totul cu vederea, nici
ash-tdararD'g!inuadtim.aortosrcniemi,tnafidlticenceaidtn.adtCleae,intelca-alu{eurssnoifiuliainicdiucinuttilchhCodonhrtdeeaursroctinird"ietoepbrarluidnlcidniuaecnelluia.riclsi'agniui.milceasi.nni-g_d1i sd-l reddm prea fidei, cdci un procedeu ar urili imaginea
pictatd, iar: celdlalt n-ar semdna cu originalul. Aslfe.l,
deoarece este greu Efdi rpdoactuescuhr iaqri cu neputinld sa inf6!i-
apoi, pe cind se ungea cu uiei in pyriaterir{ 1_au gam viala unui om curdlatd de orice patd.
siu{S, Deoarece multa vrenle apdreau stafii in acel 1oc si cind este vorba de trdsdturi frumoase trebuie sd redam
adevdrul. ca fiind expresia asemdndrii cu originalul, iar
ucis.

atsoecreailiuuizaeluoacuziagdeuimt imuetspeir,leedspuiaypriciaactuepmrei.usalupciuo. nloEpicduptrirnienAileiiardnsotsisrtztari-"fi.ivi leoscciiunsi_iei gregelile qi lipsurile Care ne lntimpind in acliunile untli
aud glasuri tulburdtoare. Iar pe cei din neamul iui l)am<ln 6m,'fie datoritd vreunei patimi, fie vreunei necesitSli poli-
decit
tice, sd le socotim mai degrabd lipsuri ale virtulii
fapte ale rdutdlii, sd ttu 1e darn o prea mare amploare in
F-Doacmcidodanci-pmornaiii.i.etnrud1maieuescscicd,ueenreoiail,izrmionrdan2ai0na, ulaelsusbi opslmeomolielnitngocari-2l lSf.uctneleiniolgaiairneecine. nici sd stdruim prea mult asupra 1or, ci,.oare-
isforisire Ei ruqindm de slabiciunea naturii omene$ti care
cum, sd
ne
nu dd un catacter cu totul curat Ei [model] de nediscutat
al virtulii.

2 Orhomcnienii. fiind vecini qi in duEmdnie cr-r chero- il Cind am inceput sA cercetez cu atenlie' mi s-a pdrut
neenii" au piALit un sicofant22 roman, ca sd scuze in fata
justi{iei intreaga cetate23, ca pe un singur om. penti:u cei acdmui giLnmudaocnuiilloaluru,sdfopaosrat tbredl-iznfbizoi ciinnoicmippqoailirtpaictlidcnuiqdiCemimsatoirdnal.lueicsnirtiren-aidtniemvfpadulra,l
rdpusi dc Damon. iar judecarea procesului cddea in com-
npvoeurtebtnerilamauigsiunevseearprndSartagoiur.uei,la-ueic2i'enaatdMtotialiicaeinudoinEnilveaoidca-a2t.)cm-dacirtiruaormriaaclneuiiii
incd lazboaielor civilelS, au prilejuit patriilor clipe de tdgaz;
fiecare dintre ei a ridicat monumente in cinstea birui.nlei,
care celebrind faimoasele victorii dobindite. Caci nimeni dintre

Lu-
cullus. Guvernatorutr a sclis iui Luculius- acela a rndrtrr- eteleanliu, iinLauinctuelaluslu, inC-aimu opnu, r,tsai tnirminebnoiadieinatrteit
lisii aclevdrul si astfel cetatea a scdpat de proces. cinil :le romani, inain-
de departe de
afla in cea mai male pi'inrejiie. patrie. dacd lasam de o parte faptele sdvirgite de I{e-

136 PLUTARH CIMON 137

rcules2e Ei de Dionysos30 sau vleo alta ispravd demnd de celor scrise de Stesimbrotos. lncd de tindr, Cimon a fost
crezare sdvirEitd de Perseu3l impotriva etiopienilorl a me-
armenilor, invinuit cd avea legdturi cu sora sa. De altfel, se spune
z1lor, a sau vreo faptd a lui Iason32, pastrali cd nici Elpinice n-a fost prea corectd, ci a avut legaturi
de amintire pind Ia vremea noastrd. Comun le-a- fost qi
faptul cd nu gi-au terminat expediliile, ci s-au oprit neingdduite cu pictorul Polignot4. Se spune, cd, de aceea,
dupd
ce fiecare dintre ei iqi sldbise duqmanul, dar nici unul pictorul, cind a pictat Troadele in localul care se numea
atunci iar acum ,,Stoa Poecile"1,5, a zu-
nu-l zdrobise. Dar Ia amindoi se poate vedea cit de mult grdr,'it ,,Peisanacteion", Ia fel cu aI Elpinicei. Polignot nu
vseoinaslde,mdSenlaicaintcellienaarqeai m1dorrinsipmreiapionlitevilealaEidoemteonaiete, chipul Laodicei,
bun6- era pictor gi nc-iaqtipgiectfaatim,,Sdtolna"facalascdectdiq{tiiig, eaEbaancil.lrnci
zilele, tuit, ca sd-Ei gra-
Trecem peste alte asemdndri, pe care nu va fi greu sd Ie spun
istoricii qi cum zice poetul Melanthios in urmdioarele
punem fa{d in fald din istorisirea insdqi. versuri:

4 Mama lui Cimon se numea Hegesipyle; era de neam A,,PgeorparolupiliaC-eiccrohpe,ltcuuiavl5irtau{imileposdeombizitetielomr"p. lele zeilor,
trac, fiica regelui O1oros33, aEa cum sti scris in poeziile
lui Arhelau3/* qi Melanthios. inchinate lui Cimon. De aceea.
9i istorictr.l Thucydides. rucia cu Cjmon. ela fiul lui Oloros, Sint unii care spun cd Elpinice n-a trdit in ascuns cu
Cimon, ci cdsdtoritri legal" deoarece nu-gi pr-rtr-lse gisi un
care avea acelaEi nume ca ;i bunicul sdu qi avea mine de so! potrivit cu originea sa nobild. dar ci, dupa ce Callias,
(o un bogdtaq din Atena, indrdgind-o, s-a declarat in fala
aur in 1'tu"iu;15. Se spune cd a murit la Scapte-Hy1e36
localitate in Tracia), unde a fost ucis, dar monr-rmenti-rl
sub care se afld osemintele 1ui aduse in Atica se afld poporului gata sd plateasca amenda tatalui ei, Elpinice a
fost convinsS qi Cimon a dat-o in cdsdtorie lui Cailias. Se
printle mormintele familiei Cimon, lingd mormintul trlpi- rnai spune cd, indeobEte. Cimon era stdpinit de sentimente
nicei, sora lui Cimon. Thucydides a facut parte din demul
Halimous3T. iar Miltiade. din demul Laciadae3s" Miltiade, erotice pentru femei. lntr-adevdr, poetul Melanthios amin-
fiind condamnat la o amendd de cincizeci de talanli3e si teEte de Asterias din Salamina qi, apoi, de Mneslraafi. in
aruncat in inchisoare, ca s-o achite" a murit acolo, neplt. elegia in care se adreseazd" giumincl, lui Cirnon. nr:d"e ii
tind-o p15ti. Cimon a rdmas tindr de tot cu sora sa. tindrd spune ci se inter:esa indeaploape de ele. Este vaciit lucru
fecioard. necasdtoriti. ;i o bucatd de vreme a avut o faimd cd Cimon a iubit cu multd pasiune pe Isodice" fiica lui
rea in cetate, spunindu*i-se vorbe urite cum ci ar fi des- Euriptolemos, fiul l'-ri l,{r:.gac}e!i1t7. care-i era so{ie legitimd
trdbdiat. betivan qi cir ar semina cu bunicul sdu Cimon, gi c5 a suferit mult dupA moartea ei. si cA putem sd
care" dupd cum se spune" din pricina stupiditdlii de care aCucem dovadd etregiile adresate lui Cimon. spre a-i con-
dddea dovada. fusese poleclit Coalemosa0. sola de durerea sufeli"tS. Filozoful Panaitiosl*8 crede ci
Stesirnbrotos din Tasos4'|. care a trdit pe vremea iui
autorr,il acestor elegii era fizicianui Arhelau4g, ceea ce nLI
Cimon. spune cd acesta ni-r inval,ase nici mttzicaa2, nici era in nepotrivire cu timpul.
I

vreo alt5 invdldturi liberatr5 ;i obiqnr-ritd elenilor. cd era
cu totul strAin de dibdcia la voi'bd gi de flecAreala aticd, 5 Celelalte trdsaturi ale ca.lactelr-il-ii eraq pla.c'.r-re 5i
dar cd in firea lui era multa noblele qi sinceritate qi cd nobile. Astfel. e1 nu era mai preios nici decit }{iitiad.e50
in privin{a calacterului pdrea mai mult peloponesian. in curaj" r-ilci decit Temistocle5t. in inteligenta. Se silrune
..Neciopiit" fdrA qralie. dar plin de tvleirit:ru.riXei"a-dducglalmie cd era mai dlept decit an.rindoi" qi. fdrd sd fie lipsit cit
cle pulin de virlulile lor ostiiqesii. ela cu neputinla sa fie
spLlne Euripide in Llercztl.es'.j1. Acestea-

138 CIMON 139

intrecr-rt in cele politice, chiar cind era tinar ;i neincercat ,a;a ca nli s-a obselvat ca el pune nrina pe putelea Eiadei.
in r'5zboaie. ASa, de exemplu, cind au fdla arme" nurnai cu cuvintul qi cu cai'acterul sdu. Cei
ndvdlit perqii, iar rrrai mu1!i aliali s-au rindrrit de partea lui Ei de partea
Temistocle a convins poporul sd pdrdseascd cetatea, si iui Alistide" neputind sufeii lSutatea ;i disprelul lui Pau-
lase {alj.nile gi sa-qi pund armele pe corabii, in fa{a Sala-
.minei Ei sd dea lupta pe mare. timp ce poporul era saniasi':i.
in
infricorsaf de aceasta hotdrire incirAznealA, cel dintii a fost Aristide si Cimon qi-i atr'5gear-r Ei pe acegtia, dar in
vitzut Cimon cum urca radios prin Ceramicos52 pe Acro- .paecelPaaEui stiamnipass. cdreiavu1'Eemi eefcoerSilopraliiandeesmteniinnjdous-itias,AiarerchEelamdea
polS cu prietenii qi cum a ofelit, dlept oflandS, zeilei
friul unui cal pe care-l a.vea in mind, volnd sd arate c5, l.ulJ:urata. Se spune ca o fecioard din l3yzantiani'a, numitS
in c).ipa de fa!d, cetatea nu are nevoie de for{a cdlarimii, Cleonite, a fost cl-iemat5. spre a sAvirqi un lucru ruginos,
ci de iuplatori pe mare. Oferind deci friul zeilei ;i ir-rind rle cdtre Fausanias" qi ca pat'in{ii fetel, cle nevoie qi dr,:
citeva sci-rtr-ri'i atirnate in jurul I;'icd, au lSsat copila sd se dr:ca. trata. rugind pe sluji.tolii
din cele templului, s-a
rugat zeilei qi apoi a pornit spre mare; pentru mulli,
aceasta a insernnat inceputul. Nu era de dispre{uit 1a infa- iiinain'Lea carnelei 1ui Par-lsanias. s;A indeparteze 1ampa" s-a
liEare, dupd cum spune poetul Ion, ci era inalt Ia staturd,
iar capui i-1 acopelea un pdr imbelqugat. Ardtindu-se qi :rpropiat in intuneric ;i tdcelc de patul lui Pausanias cat'c
in acea lupta minunat gi viteaz, indatd qi-a dobindit in ciormea, dar s-a impiedicat ;i a lasturnat lampa fdlS si
c;vie-r1eta.dtineniccfieaerimdnnedaMuEaisrsdaimtpopnua.ntCile}inaqdicmaaluepl6Eligiistsedinaidnvduieanpalaluinpeinoalsijtcuiacrauf,al ppluote-i
vr"ea. Pausariias, tulburat de zgorlotr,tl c:iderii gi socotind cd

r'.n duSman a vc.nit Ia e1" a scos pllmnalul care se afla
.alaturea qi, lovind fata. a r'SsLulnal-o. Fai.a a murit, dal
porui l-a pr"imit cu multa placere qi, satul fiind de Temis- lnoaltd nu*1 lasa sd se odihneasc5" c'i. noaptea, ii apdrea ca
tocle. I-a ridicat la cele mai inal,te onoluri qi slujbe, caci .r stafie in vis ;i-i spunea cu minie r-trmStorul vers:

,,Grdbegte-te. dreptate. 1'ea e-qte violen!a pentru ca-
l l]eni".
el era gi pldcut ;i drag concetatenilor, datorita blinclelii Indeosebi pentr-r-r acc'st fapt aiiai,ii nr;-1 pi-iteau suferi 5i.
qi simplititii sale. ridicarea impler-rna cu Cimon. ar-r incepi-tt sA-l :rseclieze. Fausanla:;.
F oarte mult a contribuit la
lui Aristide, fiul lui Lisimah, deoarece ii intrezai'ise no-
b1elea caracterului qi voia sa faca ciin el o contrapondere aiuilqat din ld3aytzafungtioan1, aEni etuclrborm-ua'antteclieu'lif'a:'ndtoinn'rdH.edrra.rcpldeiacuEmi^
impotliva ingeniozitalii qi indlazneiii lui Temistocle. :le rjpune, a
ciiemind sufl"etr-rtr Cleonite'i" a mgat*o sir-qi potoleasca mi-
riia. clar ea" ai'at"indu-i-se. i-a spr-rs ci i'epeCe are sd ince-
{i Dupa alungarea perqilor din Eiada, a fost tlimis stla- ti:ze eI lelele din Spalta" f5cinci aLr.rzie" citipa cit se pare,
teg cind atenienii nu delineau incd supremalia pe mare, l;,r- rnoaltea lui api'opiata. Acesi;e lul'rl'i lc isiolisesc nnili
ci-l r-ilmau incd" pe Pausanias gi pe spai'tani. LIai inrii a
facr-it pe concetdlenii sdi sa se dis'cingd rnai mult dintre :.r1i 1.o l'i.

to{i ceiial{i in toate expediliile plintr-o minunata cuviinla 7 Dupi. ce alia!ii se clSr.iuse;:i cle pe.rtea 1ui" Cimot-t,
qi bunirvoinla, apoi -- in timp ce Pausanias intrase in tt'a- fiir-rci comanci:'.nt" a pornit pe rxal'e in Tlacia. pentru ci
tative c,-r duEmanii pentru a pune la cale trddarea ;i trimi- aflase ci nisic nobili per';i gi lude ale legelui, ocupir-r'.1
terea scrisorii regelui, iar fa!5 de aliali se pulta aspru cetatea Eionin'" asezatd pe Strimon:';. provoaca nepliceri
qi minClu qi-i insulta adesea, ciin pricina putelii ;i a in- eic'nilor ca1'€\ -c.i\ gdsesc in acea resliune. Mai intii, Ciirlon
girnfirii sale prostegti. Cimon ii primea cu blindele pe a infrin{,. inli'-o tuptir. pe pelqi Si l-a inciris in cetatc,"
cei calola Pausanias Ie fdcr-rse r'air,r si 1e r,'or"bea cu omenie, ,apoi, aluneind pc tla.cii de la nolcl de Stlimon. de unde

140 pl.U tARlt CIMON L4t

le rrenea pelqilor griu, gi pazind acea l.egiune, a adlis pc i:i pc-ste masulJr 1a faptele iui Cimon? Oale pentlu c;l sub
cei asediali intr'-o asa mare lipsa, incit Boutes58, coman- a1!i comandanli luptau impott'iva duEmanilor, pentiu a
dantul regelui. pierzind nadejdea in salvare, a dat foc: nu cddea sub jugul lor', pe cind, Cimon. comandindr:-i i-a
cetdlii gi s-a dat pieirii impreuna cu prietenii si cu banii. impiedicat si se arate laEi s,ri, ciupa ce au patruns pe beri-
Cimon. cucerind astfel cetatea. n-a indeplinLt nici un all toliul dugmanilor', au ciEtigat pimint, Ei chiar cetalile
fapt memorabil. ci, pentru ca cei mai mul1i locuitori pie- .FJion ;i Amphipolis, colonizindu-Ie? Au colonizat apoi insula
riserd in incendiu impreuna cu barbarii, a predat atenie- ,9cyros. dupA ce Cimon a cucerit-o, din ulmdtoarea pri-
nilor acel linut, care era foarte rodnic si foarte flumos. r:ina. Dolopii locr,iiau insula Scyrost;L ;i iuclau riru pdmin-
Foporul s-a invoit sd-i ridice Herme de piatrA. dintle tr.;l. dar', indeletnicindtr.-se cu pilateria din vechime" nlt se
care pe plima scrie: ablineau de a face lau nici chiar oaspelilot' ca.re se duceall
la ei spre a face comt,.rt. Intr'-o zi, punind mina cu violenld
ire nigte negustori tesalieni, care ancol'aserja la Ctesion,
..Acei bdrbati r.'ileji care au adus i-an aluncat in inchisoare. Oamenii acegti.a, scdpind din
Copiilor mezilor, 1a Eion, 1a izloar:ele Stlrtnonului, lanluri, 1e-au intentat un proces in fala Arnficlionilor qi,
Foamea pi pe Ares, strSlucitoml si aducitor.ri clc lAzl_.oi, cum poporui din insuia nu voia sd plateasca banii prAdali
Ei cel dintii au gdsit leacul pentru lictorie".

Fe a doua sclie: rie pila{i. pentru cd celeau ca piralii sd restituie banii
pladali, ace;tia, cupringi de teamd, au trimis o scrisoare
lui Cimon, cerindu-i sd vind cu cordbiile qi sd cucereascd
.,htenienii ar-i clitt accasti tirsplati cornalndantilor, cetatea pe care ei i-o predau. Cimon, ocupind astfel insu"1a,
Pentru fapta lor bund qi pentr-u marile binefaceri.
Oricine. dini:t<t cei car.c mai tirziu lor a izgonit pe dolopi, a elibelat Aigaiul62 qi, aflind cd strS-
Si ca.ute sd ajbd si ei o faimd pentru vedea accstefaptc, t:a i.oi.. vechiul Teseuulr, fiul 1ui llqeu, fugise din Abena la Scyros
fapte str'i1trcite,,.

Pc lit.:'rna a l|t'ia srire: a;i cd fusese aci ucis miqeleEte cle cdtre regele Licomedes,
cdutat sd-i descopere mormintul. De altfel, atenienii
primiserd un olacol care le poruncea sd duca rdmdEilele
..Din aceasld ce.tate Met.restcu, irnpreund cu Atrizii, pamintegti ale lui Teseu in cetate Ei sa-l cinsteasc5 in mod
A condus oastea in Cimpia Tt:oian:i. deosebit ca pe Lln erou, dar ei nu Etiau unde zace de vreme
Despre acestea }Iomer a spus c5. intrecir-idu-i pe toti in luplli, ce locuitorii insulei Scyros nu le spuneau nr-l-i ldsau sd-1
I4l a rrenlt, cipetenie a danailol put'tiitori dt platosar. caute. Aturrci, desigur. dupd multa celceta"srie, sicriul a fost
i\stfe1, nu este dc 1oc nedrept pei-rti'u atenieiti gasit. Cimon a pus oasele qi celeialte lucruri in corabia
Si fie numili cosme{ii1r in r.i:zboi qi ii-r cr.'irrt'enir iuptd,,. lui qi, impodobind-o cn mult fast. le-a dus in patria 1i-li,
dupd aproape patru sute de ani. Pentru aceastd fapta,
B Aceste lucruri. desi nu alariii niciiieri numele lr,ri popolul I-a simpatizat qt mai mult. In amintirea acesiui
eveniment, au instituit o intrecere pentl'Lr cea mai bund
Cimon- se p;r'eau cd constiluie o male cinste pentrr,r Ci- tragedie care a devenit lenumita. Astfel, Sofocle, care era
rnon. intr-adevdr, nici Temistocle, nici Miitiacle nt,l s*aii pe atunci incd tinar, juca prima sa tragedie. Arhontele
i:ucur"al, de o astfel de cinste, ci, cind acesta din urmri a Apsephion, vazind cA spectatorii sint in ceartd qi tulbu-
lare? n-a tras la sorli pe judec*torii lntreceriiGl', dar cind
cerut sd i se acorde cununa de stejar, Sophanes din l)ece* ;;. intrat in teatlu Cimon, impreund
1eia60, ridicindu-se in mijlocul popor.ului, s-a impotrivit, cu colegii 1ui Ei a facut
spunind in fala mullimii o vor.bd nll binevoitoar.e, clar. r:nvenitele iibalii, ntl i-a lSsat sI punindu-i sd
placutS; ."Cind tu. luptind singllr.. vei invinile pe barbar.i" plece, ci,
atunci sa celi sd fii gi incununat singur.',. IJe ce all tinui

142 PLU'IARH CIMON 143,

depund jrlt'amint. i-ar :iilit sd se- a-seze si sA judecc.. irll 10 Cimon, incdlcat de plazile pe ca1'e se palea cA le
lrr;rsc in mod onorabil in expedilie de la dugman. le-a chel-
erau zece la numar'" cite r,urr.rl de fiecale triir. Asadar'. lr-rpta lrrit,;i mai onorabii pentlu prieteni. Astfel, el a inclepdrtat
a intrecut ambilia. ;i din plicina faimei judecatoritror'. $i"
lnvlngind spune ca trschil a fost tare iltdur.elat (rii;urrc'<aluvleileaudene1vaoieogsodarpeo,aptaenlutraufacradEfriicsdtrdfriunciiteq,i cetalenii
Sofocle" se
5i. sufelind foarte mult. n-a mai petlecut multd rrLemtr la iar acasd
Atena, ci, ctiplins cle minie. s-a dus in Sicilia" r.rircle a rl;irlca ospele modeste. dar care ajungeau .pentr'.1 rnulli
murit gi a fost ingropat ia Gela(6. rrr liecare zi. Oricare sdrac venea gdsea o h and fdrA lu-
, r'rr. putind sd se ocupe numai de treburitre publice. $i,
9 1or-rtitl spune cA a luat parte la o masd impleunir cu rlrrpd cum spune Aristotel, Cimon n-a pregdtit ospele pen-
Cimon, cind a venit. tinar fiind. de la Chios la Atena" in lru toli atenienii. ci numai pentru concetSlenii sai din
'rrizitd 1a Laomedon. Facindr,r-se libaliile. Cimon a fost l,rrc'es care voiau. Pe Cimon il r,rrmau prieteni tineri im-
invitat sd cinte" iar e1 1e-a satisfdcut dorinla. nu fdra arta, lrri'rcali frumos. dintre care. dacd vreun cetdlean mai bd-
asa cd cei de fald i-au idudat cd a cintat cu mai multd
rndiestrie chiar decit Temistocle. Astfel. Temistocle a n ilI r 'r intilnea qi nu era imbrdcat cum trebuie. Cimon
rdspuns cd nu invdlase sd cinte din gur5. nici din chitara, :rclrimba hainele cu el. Gestul pdrea distins. Aceiaqi tineri,
dar cd qtia si facd o cetate male si bogatS. Dupd aceea. ;rrlucind bani din belqug qi stind lingd siracii mai clistingi
asa cum se intimpld 1a un ospd!, discu{ia alunecind spre ir] a[lora. le puneau in miini bdnuli. Se pare cd,si g.mi.nt
faptele lui Cimon si amintindu-se cele mai mari. el insugi ('r':rtinos6$" in piesa Arhilohii, aminteqte de acest fapt in
a povestit una dintle stratagemele 1ui. socotind-o mai rrlmdtoarele versuri:
inleleapta. Astfel. alialii" dupa ce luaserd mulli prizonieri
barbari de la Sestos6T si din Byzantion^ i-au dat lui Cimon ,,$i eu, dramaticul l\fetrobios, m-am lugat,
sd-i impartS. trl er pus de o parte prizonierii" iar de altd Cu un bdrbat dlvin gi foarte iubitor de oaspeli,
parte podoabele pe cale le aveau asupra lor'. Alialii criti- gi cu cei mai buni pani eleni,
cau impdr'leatra" zicind cd este inegala. Cimon i-a indemnat Ca Cimon s5-9i petreacd o bdtrinele ugoard".
sA aleagd una dintre cele doud pdrli, spunindu-le cd ate-
nienii vor prefera sA ia partea pe care o vou lSsa ei. lncd qi Gorgias din l,eontinoiT0 zice cd Cimon ciritiga
Herophytos6s din Samos a sfatuit pe aliali sd ia mai de- bani de ei" pentru
grabd podoabele perqilor decit pe perqi. iar ei au luat rr se cfaacesdosneorfaotlo, siaearsCcdrit-ias7sti, suenfuollodsienatr-e cei treizeci cle
podoabele gi le-au ldsat atenienilor prizonierii. Atunci i.ii'ani, se roaga in versuri elegiace sa aiba:
Cimon a plecat, pdrind cd a fost un impdrlitor cle batjo-
cur5, de vreme ce alialii luaserd pentru ei br5!dri, colier.e ,.Bogitia ScopazilorT2, mdrinimia lui Cimon,
de aur qi haine lungi cr-r mineci ;i porfird, in timp ce ate- Victoriile lui ArcesilauT3 Lacedemonianul".
nienii luaserd colpurile goale ale prizonierilor, bune pen-
tru muncd. ldu mult dupd aceea insd, prietenii gi rudele Intr-adevdr, desple Lichas Spartanul qtim cd a ctrevenit
prizonierilor au cobolit din Frigia qi Libia si au rSscum- celebru printre eleni pentru faptul cd dddea ospele strdi-
pdrat fiecale prizoniel in parte, pldtind bani glei, astfel
cd Cimon a procurat pentrn corabii hran5 pentru patru nilor la [sarb6toarea] Gymnopediilor, iard belgugu] iui
luni qi a mai $i rdmas Ei pentru cetate nu pulin aur din
Cimon a intrecut qi vechea iubire de oaspeli a atenienilor,
banii de rascumpdrare. si umanitatea 1or.

Acegtia, cu care cetatea se mlndreqte pe drept, ait dat

elenilor qi saminla hranei Ei a apelor de izvol . . . si att

invdlat pe oameni cum sd aprindd focul, iar celalalt a facut

144 PLUTARH ClMON t45

din casa sa un pritaneu comun pentru ifc-raeutcSdtleuesnEi iinEdti,ri-noufentorianftedel din cauza moliciunii gi a prostiei. in acelagi timp, pe
strdinitror, pe pamintui mul{i dintre atenieni Cimon ii imbarca pe corabii pe rind
iui pirga din c;;iil.ddboeabainuqinibualuinnadii.uli-Iinditenr-alsadceuavrldtiart,ilmiaipl-iaacliuif,dedcxiunptepsdrtiidlciipilneina. iclinucaescliotmivrbitcrSaiilrleeii
cele bune cite le aduc ior militare, obiEnuindu-se sd se teamd qi sa linguqeascd
anotimpurile,
la acea comunitate a vielii despre care se vorbeEte in pe aceia care pluteau mereu, care aveau totdeauna almele
mitul lui Clonos. Iar aceia care-l invinuiau ca faptul acesta
este un fel de linguqire a poporului qi demagogie erau in mind qi care se antrenau, n-au bdgat de seamd, c5, in
dovedi{i ca n-au dreptate de cealalta atitudine a hri, care ioc de aliali, au ajuns tributari qi sclavi.
Ceriamooniigsaerhiimcapo;itrisvpeaartlaunid.TAemstifsetlo,cilme,prceaurneaa!ciu!aAproisptoidreu,l
mai mult decit era necesarT4 qi care, mai in urmd, desfiin-
lind de dragul poporului sfatul din Areopag7s qi. vazind cd
ceiialli se umplu de toate relele populare,6, in afard de dria12m$air,eilnutir-raedgeevdmr.ani immuenlti n-a umilit qi micqorat min-
Aristide Ei Efialte, Cimon s-a ardtat necorllpt qi neatins decit Cimon. Astfel, Cimon
de rnituirea politicd, de vreme ce fdcea toate gi spunea nu l-a lasat s5-i scape dupa ce a fugit din Elada, ci. parcd
urmdrindu-l pas cu pas, a rzbutit ca. mai inainte ca perqii
toate pina lcadsufinrEoitacreucagreenepreorzsiatantecuEindurmepet1aeted. e sd{idenurpetausrprteii,raeiaeErleipnseialoasrl"teeinlaeEceistzdecllieesdldaejeIsofpunriiiaanTsdTcdaEdiqepi ilsnedageslauspPiusandmd lfeuilinade'eSlea,
Se zice Roisaces, Asia a fost golitd cu totr-rl de armele persane. Aflind Cimon
clesprinzindu-se de rege, a venit cu bani mulli la Atena
iEini,gfdiinqdainicuoillditouded sicofanli, a dat fuga la Cirnon
cupe, una piina cu darici de Ei a pus cd comandan{ii regelui pindesc linga Pamfilia cu o mare

argint gi
a1ta, cu darici de aur. Cimon, zimbind, l-a intrebat cum
vrea sd-1 aib;i: platit cu bani sau prieten? E1 a rdspuns cd armatd qi cu multe cordbii qi ca vor sa fac5 marea nenavir
gabil5 qi inaccesibila, de fricd. a pornit. ridicind ancora,
prieten: atuncj Cimon i-a zis: r.Ia astea qi du-le cu tine de la Cnidos7e qi Trioposs0 cu doud sute de ttireme, cate
acasd, pentru cd md voi folosi de ele cind voi avea nevoie,
clupa ce-!i voi fi prieten-. fuseserd pregdtite foarte bine de Temistocle de la inceput,
in ceea ce priveEte viteza. Cimon le-a facut atuncea
11 Alialii plSteau tribut, dar nu dddeau oameni si co- mai plate qi a dat punliior Loc de trecere. pentru ca. -si

in
felul acesta, sd poatd sd se avinte cu mai mul{i soldali
rabii, aga cum se orinduise, ci refuzau sd se ducd la armatd impotriva dugrnahilor" $i. plutind cdtre cetatea PhaselisEl,
qi, neavind nevoie de rdzboi, doreau sd facd agricultura locuitd de eleni, dar care n-au vrut sA
qi sa trdiascd in pace, de vreme ce barbarii se indepdrta- primeascd flota qi

serd qi nu-i mai tulburau, aqa cd nici nu echipau cordbii, nici sd se desprindd de lege, Cimon le-a devastat pamintul
qi a inceput sd atace zidurile. Locuitorii cetalii Chioss2,
Ei nici nu trimiteau oameni, de aceea al{i strategi atenieni care pluteau impreund cu Cimon ;i care erau plieteni clin
vechime cu cei din Phaselis. cind cdutau sa-l imbiinzeascl,
i-au silit sd facd aceasta qi, ducindu-i 1a procese ;i pedep-
sindu-i, au facut conducerea ateniand sd fie urita qi supd- din alcttri sageli peste ziduri,
rdtoare. Cimon ins6, mergind pe o cale opusa in strategie, pe Cimon, cind, aruncind in virful sdgelilor. In cele din
n-a intrebuinlat violenla impotriva nici unui elen, ci, trimiteau acestora carluiii
r-rrmd i-au impacat cu condiiia sd dea zece lalanti s5-1
luind bani si corabii goale de la cei cal:e nu voiau sd Lri'n-Ieze pe Cimon qi sa porneascd cu eI impotriva barba-
mearg6 la armatd, i-a 15sat pe aceEtia sd se moleEeascd
in pace, ocr"rpindu-se de gospodariile lor Ei ajungind sd fie rilor. trphoros83 spunea ci comanda cordbiilor regelui o
simpli agricultori gi negustori, din rdzboinici cum el:au, avea Thitraustes. iar cea a pedestrimii o avea Pherendates,

in timp ce Calistenesa spunea cd Ariomandes. fiui iui

10 - vietri paralele - vol. III.

146 PLUTARH ClMON 147

Gobryas, care era ce1 mai mare comandant al armatei. a de luptd. s-au indreptat sple Hydros. a pornit iri grabd
cordbii, deEi nu era dispus sd impotriva 1or, in tirnp ce comandanlii nu $tiau nimic sigur
pornit la Eurymedon85 cu cd primise optzeci de cordbii cic-spre o almatd mai mare, ci erau cuprin;i de neincredere
se batd cu elenii. pentru
feniciene, car.e veneau din *'i de indoialS. De aceea, fiind impresiona{i qi mai mult,
inaintea acestor cordbii, a Cipru. Cimon. voind s_o ia au pierdut toate corabiile, Ei impreund cu ele au pierit
ridicat ancora, rnufti oameni. tr'apta aceasta a lui Cimon a umilit atit de
pregdtindu_se
sd le forleze, in caz cind nu vor porni 1a lupta"navald de
bunavoie. Barbarii,,la inceput, ca si nu fie iitill ,e lupte, inr-llt mindr.ia regelui, incit s-a invciit la acea pace fai-
au pdtruns in riu. dar cind atenienii rx.oasd, si anume ca perqii sd se lind departe de marea.
s-au rinduit in linie de bdtaie, cu au pornit asrrpra ior, c.lenilor la distanla de o curs6 de cal qi sd nu pluteascd
$ass sute de cordbii- cu o corabie mare sau cu o col:abie cu carend de bronz
dupd cum spune Phanodemoss6. sau cu trei sute cincjzeci.
dupd cum spune Ephoros. Desiqur. cac!lr.llco:irneAnsuipta.enreitrc.iin.iiDntvraeossietiiinglnifu.crriicn,loigCic'eadCr"il)iias'atsnefuoenfeseestrTsintpeetuqvnFioeriintccddsdudsnt-l'teaeltgtmelexleieenncsrtn-iunr-'tlraee-.rltoiinnarcthHfiateepidaltiet,-
nici un lucru demn de puterea 1or. pe mare n-au sdvirqir:
pe uscat" cei din avangardd cl. intorcindu-se iardsi
la grosul pedestrimii. care
din ariergardd insd au fost s-au desprins gi s-au refugiat departe de trlada, incit Pericle a plutit numai cu cincizeci
c1e cordbii iar Efialtess, dupd aceea, nlilnai cu treizeci,
era r.indijitd in apropiere; cei

surprinEi si distruEi impreund
cu cordbiile. Este evident cd foarte multe cordbii fuseserd
echipate de cdtre dusmani, deoarece, deEi au scdpat multe" ::ple insuleie Helidoniae, fdra sa fi iniilnit vreo flotd de-a
baarfrldlraqriilocro'.piiindedepcerettrealetaltl,eccaaqrei le-a cules Clateros,
dupa cit se pare. qi muite au fost distruse, totuqi atenienii cind se
au capturat doud sute. s-ar fi incheiat
in

13 In timp ce pedestraqii coborau la mare. Cimon a lealitate. Se spune ca atenienii ar-r ridicat qi un atrtar pen-
ti'u aceasld biruinla ql cd au cinslit in moC delosebit pe
socotit cd este foarte important sd for{eze debarcarea si si Ca11ias, care a fost so1. Cind au fost vinciute prdzile captu-
ducd pe atenieni, care erau obosili. impotriva dugmanilor_ late" poporul
care erau odihnili qi de citeva ori s-a simlit incul'ajat de bani si intreprindd
Vizindu-i inflacdrali de curajul si mai rrumelosi decit ei" pbsodi Laseilit,ceocanttsctfrrieuusinruei,lasienmlceaitpriraloovrceoznnidistuetrni"dlitplneEiacazc1ier'e-alu1elexdnpeue-msduieldisec.a"S'lS_Aceec7lrei9o"9.-
du,1mani" cit qi de dorin{a de a de gindul de'a bate pe
porni impotriva 1or. a
clebarcat pe hoplili care erau incd infierbintati s-a fdcut mai tirziu ;i cd prirna terne.lie. ca1'e cddea pe
naval5, iar ei i-a.u napustit asupra clusmanilor, de luota locuri mlaqtinoase Ei pr'Spastioase. a fost inlSi'itd de Ci-
Deoarece persii rezistau qi le primeau atacul strigind. mon; mlastinile au mr-lf i nisip +i pietrit"
vitejie. s-a angajat o h-rptd grea si. dintre fcst con-.o1idate cu
cu o nob,ild pentru cd Cimon 1e ploct-ria :ii le dadea bani. Cel dintii,
atenieni. au
cdzut oameni distinsi- nobili si cei dintii ln privinta pres*
tigiului. Apoi, dupd o puternicd lupta, respingind pe bar- erl a obiqnuit cetatea cu acele preocupari distins;e qi demne
de oameni tiberi. qi care mai tirziu au fost cu deosehire
bari. pe unii i-au ucis. iar pe cef vii i-au captuiat im- iubite. plantind platani in agora. Apoi clintr-un loc fdI'i
preund cu corturile .cafe gemeau de tot feiul de lucruri. api si uscat a fdcut Academia. rr.nde a fost plantatd o
Cimon. asemenea unui straqnic atlet, cigtigind intr-o sin* pddi-rlice cu poteci curate qi locr.n'i de plimbare frumoase.
intrecut victoria de ta Salamina
gurl zi doud lupte, a 'si pdrdseascd
npari-nva-l5lu"pstai apepdoersntridt ,sidariabviriucitno{raiiledecluaapslaatlteegai,-apfrliinndcecaa perqi nu
cele optzeci de trireme fenicienel care se linuserd depa.rte 14 $i. deoarece ciliva vina ;i pc voiau de sti-.. dispre-
tlacii
Chersonesul. ci pofteau sd
lnind pe cel care pornise cu foat,te pufine coi'a]rir de ]a

148 PLUTA}]F] Cll\{ON 149

aA.tcenncae. r.iCt itmr.eoinsparezpelcuetidt eim-alpeoltolirv.;aiz1goorncinudppaerrpuercguilaqbi iiiri;*i tei'e ;i gindea la fel ci-r poporul. l)c aceea. cind Cimcn s-a
vinginci pe tr.aci" a adus sub stdpinirea cetafli ir.rtr"g'Ch"r_ intors qi. supS.rat cd se allrnca cu noroi in plestigiul sfa-
tului" incerca sd ducd iaraqi in Areopag procesele qi sd
i'idice iaraqi aristocralia care domnea pe vremea 1ui Clis-
sonesul. Dupa aceea, dind o luptd navald impotriva" cetdtii tenet)3. cetalenii ridicindu-se cu totii. strigau impotriva 1ui
qTai storses!i),dcearceorsaebdiie, sapriansseedseiatclceeAtatteenaas. iaacacpiqtutirgaatt
treizeci 5i a{ilau multimea, amintind qi de atitudinea lui fald de
pentru sora sa gi invinuindu-l qi de laconism. Pentru
Axminutanae*prtseciaantjienuureliflindidlneutceciiniisodu.ucio-retDao-i-rceotbeAeiin,isneldeiimiclenxoCMtoeardifamtnauidqcvd{goeeiarmndpuaajoae,uIaunnncrvrtieilt.aee.ergasquccesaiaalpciletrpiooaeesdsmrrndiesmilabioelocdirailen,ierlt,idavtadfouocatiencsaslseaaLprtpnseeuiiecezlnsosearrvcacirni)aldanOnirtemeua.nb-rirpa_lgto-irocigcseiotnatadrsdltioppttviienfio.anrs,deripcsdealuderurrosm_saiie-,er.t aceasta.
poetul comic Eupolisea a so-is in batjocurd despre Cimon

cd:

,,Nu cra rAu, dar idi opllmdciet acu-rpinlAucl eErieeirna neglijent.
$i r:iteodat5 ar fi Lacedemoi-ra.
Chiar daci ar fi ldsat-o pe Elpinice singurd".

fac ceilatrli. ca sA aduleze qi sd primeascA avantaJe. ci este qi" $i dacd el. nepdsdtor Si chefuit, a cucelit atitea cetali

a lepurtat atitea victolii. este evident c5, dacd ar fi fost

ploxen.ql!)l lacedemonienilor. pe care ii imita" fiind inclL.j- nebaut qi atent, nimeni dintre elenii de mai inainte qi nici
gi in{elepciunea 1or. inaintea de cei de dupa el nu i-ar fi intrecut isprdvile.
gostit de simplitatea vielii
cdreia el nli pnne bogalia, ci este
cetatea cu prdzile luate mullurnit ca a imbog5iit 16 Deci, di.n totdeauna, Cimon a iubit pe spartani qi,
de la dusmani. Stesimbroioult:, intr'-adevdr', pe unul din fiii lui gemeni l-a numit Lacede-
-leuarmai Finuetnilnicdalcecu,lezcaaatcosel5l-f1oparroro.ctaeegsea, szppiecrn.euti).crEq-riECclidpminpoiencre.(icpslee-na, tsrduuur.scizdlianadcr.-elssi_itlaae
monius, iar pe ce151alt, trleios. Aceqti fii i-a avut de la
solia lui, Cleitoria. dupa cum istoriseEte Stesimbi'otos.
addugind cd de aceea, adeseori, el batjocoreEte neamul lor
zis: ^.trgti plea bdtrina Elpinice. pentr.u ca sd incerci sd
ir-rijlocesti astfel de LucruLi". Totuqi se spune cd pericle dupd mamd.
de Cimon Diodoros Periegetule:' spune cd ;i ai treilea dintre bd-
a fost foarte binevoitor fa!5 in acel pr.oces si ie{ii 1ui" numit Thesalos. Cimon l-a fdcut cu Isodice, fiica
ca odatd chial s--a ridicat impotliva acuzdrii" ca s-o 1'es-
ping6. Iui Euriptolem, fiul lui Megacles. Mult i-au sporit presti-
siul lacedemonienii care purtau rdzboi impotriva lui Te-
15 Cimon a scapat de acel proces. De aci inai.nte. in mistocle qi care voiau ca Cimon, tindr pe atunci la Atena"
sa aibd mare trecere Si putere. Atenienii. mai intii, vedeau
activitatea sa politi-a, ori de citb ori se afla in eclesie. el cu pldcere cd se bucura de bundvoinld din partea sparta-
linea in friu popor.ul" care se poi.nea la atac nilor in mare parte datoritd Iui. intr-adevdr, la inceput.
doirrina si
pi;nioipppooetrrusivliaaapaipnr'o1ile-r*n.toiCtcriaantldialocrCu. islmifiocnndaualtaspis.ldeccipisiuttrniuadgr.iamngdiiniarnin-pdeeuxpipaeuldatei'lqireei
cind atenienii sporeau in putere gi in alianle. lacedemo-
nienii nu se supdrau numai pentru respectul qi recunoq-
pacleeetgrrieieblaeui l{isunitiirlsedEibstjuiuiandsleettedca"dpteoainr.clieuiaqajrub.teid"ssefi-canadtuslailieuf"alivaladiutindrcneuAafrciueiitnonedpavaaiangtltecsa.eip"tsraofuteaebipainecdoinntuotdr_a.r_-rtiee_o tinla pe care o aveau pentru Cimon. Astfel, cele mai multe

fapte sdvirgite de eleni se facuseri cu ajutorul lui" pentru
cd el se purta blind cu alialii qi fdcea pe placul lacedemo-
nienilor. Apoi. cind atenienii ajunserd mai puternici
democralie nestdviliia" pentr.u cd si pei.icle avea mare pli_ vedeau cd Cimon se ce mai mult ;i
alipeqte din ce in
de

150 PLUTARH CT}Ii]N 151

spartani, alt inceput sd se supere. intr-adevdr, qi Cimon ci s-o lase sd zacd Ia pdmint gi sa umileascd rnindria
insusi, ridicind in sldvi, in fa{a atenienilor" Sparta. in
olice imprejuiale qi mai ales atunci cind il supdr.ai_r sau il Spartei. Critias povesteqte cd atunci Cimon, punind creEte-
a!i!au, dupii cum zice Stesimbrotos, Ie spunea cle obicei:
..Dar nu sint asa spartanii". De aceea, Cimon a inceput rea patriei mai prejos de nevoia spartanilor, a convins
si-qi atragd invidie si urd din partea concetdlenilor'. I)ar poporul sd iasd intru intimpinarea lacedemonienilor qi sd
aacufozasttiaucrranlrSe.taoaarevau:tAcrecahidmaamiomsea6r,efpiuulte1reuiimZepuoxtirdivaamolus.i le dea ajutor cu mulli hoplili. Poetul Ion aminteEte qi de
domnea ia Sparta, in al 4-lea an de la data cind. se pro- ,r-uvintul care a miqcat ce1 mai mult pe atenieni. cind i-a

rug;at sd nu uite ca Elada este Echioapd Ei cd cetatea 1or

este supr-rsd altuia.

dusese cel mai mare cutremur din cite se spunea cd fu- 17 Pornind sd dea ajutor lacedemonienilor, Cimon a
seserd mai inainte. iar tala lacedemonieniiol era distr.usd trecut cu o rnare armatd prin Corint, dar Lachartos i-a
de multe prabqiri de pdmint. iar citeva culmi ale mun- leprogat cd conduce armata prin Corint mai inainte de a
telui Taige s-au py{1riIit" sfdrimindu-se, qi chiar intr.eaga se invoi cu cetdlenii, spunindu-i cd nu este bine sd intri
celate aproape se ddrimase" in afar"d de cinci case. iar pe intr-o casd str'5ind, indatd dupd ce ai bdtut la uqd qi mai
celelalte le distrusese cutremurul. Se spune cd in timp irnroaii"nLte,acchaasrtdosrd. sapuiinbdSdtusttdipainpuol.rlCileimcolneoanardilospr'ugnis:m"e"Dgaarrieq-i
ce efebii gi tinerii iqi fdceau exerciliile gimnastice laolaitd
mijlocul porticului, cu pulin inaintea cutremurului a nilor qi, cind v-au oprit, i-a{i forlat cu armele. cerind sd
in un iepure, iar tinerii. unqi cu ulei s.peutdeeres"c.hIiadtdd toate porlile acelora care aveau mai mare
apdrut sd alerge qi s5-1 urmdreascd, rizind. cit de indrdzne! a fost eI fala de
pornit cum erau, au acel corin-
dar prin CorLnt
au rdmas. iar qimnasiul s-a prAvalit ci efebii ctiuana-rmadtea.nLeavoceiede-moqni iceunmii a reuqit sd treaca pe atenieni
cu_ tolii. Repede deci, Archidamos, peste ei si au murit au chemat iardqi
dindu-Ei seama din impotriva mesenienilor gi hilolilor de la Ihtome{)8 gi" cind
cele c9 se intimplaserd, de primejcliile care-i pindeau gi
vazind cd cetSlenii incearcd sd scoata Cin case, spre a le atenienii au sosit, spartanii, temindu-se de curajul qi de
strdlucirea 1or, i-au trimis acasd, pe ei singuri dintre alia{i,
salva. obiectele cele mai de ple{" a dat semnalul iu trim_ sub cuvintul c5 vor aduce schimbdri formei de guvernS-
dr_rEmanii" penl.r.u ca rnint. Atenienii, inapoindu-se, erau evident miniali impo-
bi!a, ca Ei cind ar fi venit spartanii
qlhtsurddiucisosrieclnuigidaadudsi-uddisneriaendalpavcueraiatmftusmgacadalatiuipdsnreeeicpispoepfedroaienaor.trdga.cotuneuaiilriimeacrcmsauairleetcdleifSieunipsnbteaodsrjautetatarre.diuepIls.n5astarrii!_uuvi1aa.edplAie,opcvredendnasri_trt,
triva celor care fdceau politica spartanilor qi, atacindu-l
pe Cirnon pentru un mic pretext, l-au ostracizat pe timp
de zece ani: acesta era timpul orinduit pentru toli ostra-
cizatli. In acest timp, lacedemonienii, a;ezindu-qi tabAra
tra 'Ianagra99, cind s-au dus sa ellbereze Delfi de sub jugul
impotriva cetd{ilor pornind razboiul pe fald si, dupa ce foceenilor, atenienii Le-au ieqit in intimpinare, ca sA se
au convins pe mulli perieci, au inceput sd atace, in acelasi bata cu ei, iar Cimon s-a dus cu armele in mijlocul osta-
timp. Sparta. Lacedemonienii au trimis 1a Atena pe peri- ';ilor din tritrul sdu Oineis, fiind gata sa lupte impotriva
cleidase7. ca sd ceard ajutor. Despre acesta Aristofan spune,
lacedemonienilor. alaturi de concetdlenii sdi, iar sfatul
intr-o comedie, c5. ,,gezind la altar, imbrdcat in haine cle celor cinci sute, aflind qi temindu-se, de vreme ce d';q-
porfirA" trist. a inceput sd ceari arrnath',. Dar trfialte se manli s5i strigau impotriva lui cA voieqte sd tulbure
impotrivea gi le cerea, in gura marel atenienilor, sd nu Ie armata qi sd aducd pe lacedemonieni in cetate, a interzis
trimitd ajutor gi nici sd ridice o cetate vrdimaqd Atenei, comandanlilor sd primeascd pe Cimon, dar el s-a dus sA

152 PLU ARH C]NION 153

roage pe Euthipposr(}il. fiul 1ui Anaphlystios, ;i pe aili rrestit moaltea" tdlmdcindu*l in acest fel; ciincle ii este
invinuili cd simpatizeazl pe duqman ornului la cale latrd; qi nimeni n-a1' plr,tea sd
prieteni care mai ales erau devind prietenul unui duqman. decit murind. Iar amestecui
lacedemonieni, sd lupte cu culaj impotriva dugmanilor qi
cu ajutorui faptelor sd destrame invinuirea in fala conce- vocii arata cd dusmanul este medu110t, pentru ca atmata
t5{enilor sdi. Aceqtia. luind panoplia lui, s-au dus in uni- mezilor este amestecatd cu eleni qi cu barbari. Dupa acest
tatea miiitard qi, stringindu-se in total ca la o sutd de per-
soane, s-au ndpusti.t cu curaj asupua du;manilor, fdcind pe vis, odatd, cind Cimon aducea un saclificiu lui Dionlrsos,
prezicatorul a tdiat jertfa, ial singele care se lncirega a
atenieni sa-i doi'eascd qi sd se caiascd de invinuirile pe {ost tirit de un roi de fut'nici" pulin cite pulin, sple Cimon;
cale Ie aduseserd. Pe de o palte fiind silili de situalia furnicile s-au aqezat pe picior. la degetul malre. si au tre-
poiiticS. iar pe de alta amintindu-Ei de cele ce pdlisera" cnt multd vl'eme neobservate. In sfir;it, Cimon a oJrservat
atenienii n-au mai pastrat multd vreme minie impotliva cele ce se petreceau. iar sact'ificatorul, fiind de fata, i-a
arrdtat ca lobul ficatului nu ale cap. Dal erpedilia tln mai
lui Cimon. Astfel, fiind invingi la Tanagra, intr-o mare putea fi opritd qi. de aceea" a pornit-o qi a trirnis saizeci
luptd, si aqteptindu-se cd in anotimpul prielnic al anului
va veni armata peloponesienilor impotriva 1or, au chemat cle corabii in Egipt, iar cu celelalte iardqil0l.
pe Cimon din exil si acesta a venit. Decletul de intoarcele a pornit el pe mare. $i, dind o iupta navald, si-a airas
l-a redactat Pericle. Acestea elau atunci dezbindrile poli- partea sa flota regelui de
compusd din cor6bii feniciene gi

tice; patimile erau cumpdtate gi puteau fi ugor indleptate ciliciene. precum qi cetdlile de plimprejur. Apoi tot spiona
spre interesul comun. iar ambi{ia tuturor, invingind pati- trgiptul. Planulile 1ui nu erau de loc modeste. se 3-indea
mile. ceda in fala intereselor patriei. sa destrame intreaga putere a qrei gtreelcuei,re-a mai ales dirpd ce

aflase ca faima lui Temistocle lui in fa.qa barba-
lilor este caci acesta fagdduise legelui cd-i va fi
18 indata dupd ce s-a intors, Cimon a pus capd,l raz- strateg in mrdazrebo-iul cu elenii. Ei bine. se spllne
boiului si a impdcat cetd{ile intre ele. Si, dupA incheierea cd Temis-
tocle, pielzind nddejdea de a sr-tpune pe eieni si. ia gindul
pacii. si-a dat seama cd atenienii nu pot sta liniqiili, ci cd n-ar putea sd intreacd not'ocul qi viltutea trui Cimon,
rior sd se miqte qi sd-qi sporeascd puterea prin expediliile
militale. De aceea, pentru ca atenienii sa nu mai tulbure si-a pus. de bundvoie. capdt zilelor" iar Cimon. por"nind
insulele" sd nu mai dezbine pe elini sau, supunindu-si mari lupte qi tirindu-qi mei'eu flota in ju-rui Cipru-
Peloponesul cu multe cor'6bii, sd mai dea motive de raz- sA dea oameni de incredere la templui il-ti
trimis niqte
lui. a
boaie civile qi de acuzalii intre aliali impotriva Atenei. a -A116sn1{tit ca sd-l consulte asupra unor lucluli tainice.
intr-adevar, nimeni nu qtia pentru ce fuseserd trimiqi.
echipat dou6 sute de trireme. sub pretext cd porneEte in
expedilie indata impotriva Egiptului si a Ciprului. El voia IarA zeul nu 1e-a dat nici un otacol, ci" de cllm alr intlat.
sA se pregdteasci"r in luptele impotriva barbarilor qi. tot- Ie-a spus sd se inapoieze pentm cd. din intimplal'e. Cimon
odatA. si traga foloase legiuite. aducind in Elada provizii se afld la el. Auzind cei trimi$i acestea, au- coborit ia male
cie 1a duqmanii filesti. Cind toli erau pregdtili qi armata
qi. ajungincl in armata elenilor care eta atunci in Egipt,
era la corabii. Cimon a avut un vis. Se fdcea cd un ciine au aflat cA Cimon murise. intr'-adevdr'" in zilele dinaintea
furios latrd 1a el qi ca din latrat se aude o voce amestecatd profe{iei, au aflat de moaltea enigmaticd a ir"ri Cimon,
cu glas omenesc care-i zice: care atunci era deja la zei.
",Gidbegte-te, cdci imi eqti
prieten qi mie qi caleilor mei". Dupa cum spun cei mai mtilli scriitori. Cimo:r ir tlnlit
in timpul asediului cetalii Citionl0/t. fiind bolnar'. ir.Ilii
Visul era foarte neldmurit, dar Astiphilos din Paestum. spun cd a murit din cauza unei rdni, pe care o primise
prezicdtor si prieten cu Cimon" i-a spus cd visul i-a pre-

154 PLUTARH

ciueplotinr dd.inimjpuorutrlivsadubasrdbaporirloner.asIncadinintedadted a muri, a poruncit
sd ascundd moartea sa; inapoi pe mare qi
s-a intimplat ca-nici
nici alialii n-au aflat aEa moartea 1ui dugmanii,
qi s-au
de intors in
.s-igudruapnafS,cucommsapnudnae{i,Pdhuapndodceumm
socoteau, de Cimon, care
zile. Dupd moartea 1ui Cimon,
-armmautariseeiedneilotrreniz-eacmi calei
savirEit nfci o faptd insemnatd impotriva barbarilor, ci
strategii, fiind a!i!a!i unii impotriva altora de cdtre dema- LUCULLUS
gogr_ Eniudsedrcedatrse5p-iadrteizspaanritiSr,asz-baouiupluoirnEiit in timp ce nici

unul pe rdzboi, dind
paisetrfedlerriegpeultueiripi oesliebniliiltoarte. aTirszdiur,eAspgiersei,laEu,i
-pdriondduu-cEini d mari

seama
de aceasta, a pornit cu armata in Asia qi in scurtd vreme
sfaaepintadcf.elampuuatirnerd, lzninbicouiituusltlirm5dlepuocItiatr6iv,masa-craeo;mamnaenessddtaevncirfaigltoiniradrrdeiEngise.,dluinni, iccr6airseo-
coalele Ei tulburdrile elenice, dintr-un a1t motiv, dupd
care a plecat iSsind perceptorii perqilor in mijlocul cetd-
lilor aliate Ei prietene. Pe vrernea lui Cimon nu coborise
}a mare nici un curier, nici un cal pe distanla de treizeci
dduessetaindiiA. tCicdardmmdarEtuirleisleeqptedmminotneugmti eanletulludieCliammonoramuinfotuslt
Iui. Un mormint al lui Cimon cinstesc si locuitorii cetatii
Ca3pdnoituriuctuidmmncd,piatdurusludprudinncceuauiumucniiutusemipoudemneegbCirueiamnto.ournun,leNci iasuessc6iec-rltaect,eindssli0vtesina, siplcaedtnestariu1sedc_d_a,i
Astfel a fost comandantul grec.

I{ OT IT A I iV T RODI] CT IV A

L. Licinius Lucullus a trdit ;i a actiuat in perioada
tii:-bouielar ciuile cure, au dus, in cele din urmd.. La destrd.-
nilrea republicii ;i la instituirea dictaturii militare.

Pe la. anul 100, cind Lucullus, care, probabil, se ndsct-tse
(l1t2Lt4tL1Ltea),re7Ca1o7inris.eicl.tana.tgl,iaiaS(itasnrfbdirridn;i"itcaualt(2tco3ug8ca)e, crHiiruiisiilpdIal,:{nRili.aoiemCi,a2it7ie;0iri)oe,rreS(,2ircc0ii1ltiaa),
Ilispania [Jlterior (197), Hispanio, Tqrraconensis (197), Lu-
';itqnia (138), Galia Cisalpind ( 191), Narbonensis (121),
llpirus (168), Macedonia si Greci.a (146), Asia (Misia. Lidia,

Oaria) (133), Frygia (103), Cilicia (102).

Toate (rceste cuceriri au auut profunde consecinfe pen-
( ru uiala economicd, sociald, politicd qi moral,(t a Romei
.si, au agraztat criza pri'n care a trecut societatea sclaue-
rlistd rornand, care, spre a dd.inui, a trebuit sd recurgd. la

rlirctatura militard.
intinsele teritorii cucerite de Roma, marile mase de
sclnui ccrre se intlreptazt dupd Jiecare rdzboi spre ltalia,
irruensele bogd{ii care sporeau auerile comandan[ilor gi
rlcmnitarilor romani au contribuit Lct prodttcere(r unor con-
lradic{ii economice, sociale, politice ;i morctle atit cle uio-
Lor de ct
It'nte, |ncit, in incercsrea Le rezolua, oanl,enii
lInrrlliaticai rm;i ecloorm. aDnadra,nI{uiicrdue o;ti au trebuit sd recurgd la
si mai grclu, contradic[iile in-
l('rne erau, agrauate de rdzboaiele erterne) co.re, de cele

1 Plut ath, Lucullzrs, I, 1; 3, 6, 2; Po,rnpeius, 81; Cicero,

Ltrl'ulhts, 6l; Arch., 5: Prou. cons., 12.

l5B N. T. BARBI] NOTTTA ]NTRODUCT]VA - LUCULUS 159

?nai multe ori, erau, prouoco.te de. t:ontractic{iile intern,:.. Marii LatiJundiari, in dorin{a de cL se imbogd.[i gi m,ci mul.t.
astJel cd un rdzboi ciuil se desfdpura concomiterzt czt ur inghileau sdrdcdcioesele loturi ale micilor proprietari de
rdzboi ertern, ;i ambeLe se intluen{au reciproc. De pildd., pdmint, care, |ngloda{i in d(ftorii ;i concura{i de m,ina de
lucru seruild, 2;i uindeau pe nimic mic(L lor proprietate
pentrzL desemnarel:t conlanclcm,tu"Lui rdzb oiului impotriu a Lut, ;i se duceal-t, cei mai mul.!i, La Roma, unde ingros{Lu rn&sa
oamenilor liberi fdrd de lucru, care cere&u di,stribuiri de
iWi,tridate, qu &uut l.oc scene. de rdzboi ciuil intre parti-
zanii Lui Syl.La qi qi lzti l,4ttrius; Nlitrid.ate s-a gdsit, la u.n
moment dat, i.rt fala a doud. armate romcLne care se du,;rnd,-
neau intre ele; .Sylla ct trebu.it sd, renutt[e Iu dobortrea l,tti Tsd.minturi.

Mitrid,ate ;i a incheia.t p&cea de la Dc,t"danos, spre a se Nicdieri nw s-ar Ji udzut mo.i bine decit in Jorul ro,man,
f,ntoerce Ia Rorna, i'n uederea rdfuirii Jinale cu aduersctrii i,n primele ore ale diminefii, diztersitatea categoriil,or ::o-

s:di politici intertti si a;a mai departe,. ci,ale cu intere.se.Le Lor contrcLdictorii.
AstJel, aldturi de rnarii propri,etari de pdrnint in. cdu-
Ai rSnpilirtearadinqleRleogmeerio;l,iulluiumci.antadie.nLcuactu"eL-lLuspri,enztintitsdl.aPploult,aitricltd, tare de bani necesari sd.-;i sgtoreascd. auerea si canstruc-
liile, s-ar fi putut uedea: micul proprietar de pdmtnt.
este necesar sd. schifdtn citeua asysecte ale uie{ii econotnice, ru.inat, Ttroaspdt uenit Ia Romq in cduta,re de luct"zt, scluuul
uenit dupd cumpd.rdtwri, ornul de afaceri etc. Marele pro-
sociale, politice,, militare si m,ctr{ile in prima iumdtate ct pri,etar de ateliere, i.n cure Lucrau zeci. de sclaai, se i,ncrtt-
secolului, I i.e.n. ln societatea rorn{Lnfl se distinge.au neL ci;a cu micul meseriag, magistratul,, i,ndreptindu-se. spre
d,oud. clase saciale: stdpinii de
a,cestar clase eristcLu. diJerite sccaltaeugio;riii,scplaeucii&. rIneldL.uenturoum.L, tribwnq din Jor, ddd.ea m|na cu c(trndtarul, sse61f,67"ul - sg
ami.nti,. Sclauii se gdseau peste tot uncle trebuia sdt:ir;itit simpl,ul plebeu, care n-auea dupd ce bea apd.
o muncd.: pe oqoarele maril,ar Latifu,ndiari, in rnin,e, in
porturi, in co.se.Le tnaril.or bogdtasi d.e La Roma qi din ora- d,icAtocreisi.tecacrleasaeu;i categorii sociule tlueau interese cantra-
dus Lo conJlicte
sociale si kt rdzbauie
gele italiene ;i p'rouincicLle. Erau. prost hrdni{i 5i rdu caza{2. ciuile. in acest hdfig de interese cantr&dictori,i dortd erau
problemele dominante: problema agrard si problrcma dato-
ma,i, ales La fard. unde l,ucrau adese& in, l,an[uri. Tratatnen-
Lor rdw coroboro.t cle sufetin{el.e rncral,e riilar, care afecta cel,e m&i multe cateEorii social,e.
tul ii fdcea sd Parcd, .spre o, compli.ca pi mai mtLlt situafia, luy:ta pcli-
fugd" ;i, in
coalei. La orice co,z, .sd nutre{rscd gindtLl fugii saw aL rds- ticd Ia Roma nu se ducea pe baza unor partide cu stutut
tn,arilar scLauii
Roms, unde in casele bogdtaqi, pqloairup;riion,gdrjauamtrdu, lfciliionprdeucabosantzetainclpuieeanrstseoclrl.zteai.ml.iC,tbdlatiierle.nor{diiepuotolait.ctaitcuicedc, ucgcTint-tteit.tnrgoernouiti-i,
aueau diferite serzti,ci,i, apropierea de stdpinii lor lc: crea chiar de ldnie politicd a urtor personalitdli, cl.ienfii t:otau
oorasigtunau{ies-maaairdbu.tnadt .?;,in,todted,eaacueneas,soca!.tideagrodricctuscsluctla:i!..uoiri de cle multe ori Legi i,n contradicfie czt propriile lor interese.
cle Ie
lrt De pe uremea Gracclzilor i,nsd, stri,ngenla problem,elor.
ta.rd.. In rnarecL clqsd, a aclinenilol' Liberi se distingea'u maLi
multe categorii sociale: marii latiJundiari, proprietari de economice ;i sociale a silit pe cei angaja,ti in luptele polz-
sclaui, constituiqu in, general, aristocrafia senatoriald, in ,tlJaicdeo,uresddri"snsaeerailodzr;i";lseptiion, gpadudlopaprriet,innsd,a,,t7gittuiodupinnuelacouriuiL"i,onrtcJapare[edcldauerpetp-arlouobplpeuemnneetalreuu
s|nul cdreia se d.istingeau nobil.ii, adicd descendenfii fami- rezoluarea grauelor probleme Ia ordinea zilei: impdr{iri
de pdm|nturi, gri,u ieftin pentru populalia sdracd.. drept
Liilor care purtaserd. o magistraturd. curttld; caualerii, i11,
mina cd.rora erau indeob;te m&rile. intreprinderi coinerciale
qi opera{ii financia,re; dintre ei se recrutau de obicei publ,i-

canii, care Luau in arendd. incasare,a intpozitelor in pro-
tincii. Plebea, la rindul ei, era constit,ttitd. din negustori.
rneseriasi, mici cnztreprertori, agricultori mici pi mijlocii-
cle cetdfenie ital.icilor etc.,. optimates, ,,optimalii,", se opu-

160 N. r. BARBU TIOTITA INTRODUCTIVA * LUCULUS 161

neell cLt. inclirjire oricdror reforine. Atit in grupa optima- t.t:i lui Fimbri.a, aduersarul Lui SgLla. care-i, propunea sd.-;i
lilor, cit qi in grupa popularilor se ajlau ocLnxeni din cele ursc.ttgtie-eai"ls.recddpF. eaJaonsrtc{udel.lu.eLiz.tsiii.n,Stdr*yianllddae'lp-o-oudsrit,iubdria(littcaidLteeLaugcrdtaLe[LdLeau-slLu,si|dnh-JalirrtirnJidgiaeuteipsiet,
nlai cliTerse cctt,egorii sociale: patricieni, nobili, caualeri, ,;l:'.outnrl!'l.ue!'sl!el;llsepatrl.iaenrculjri.catrdldermilruaesiu,FLpituunibrdr;ieai ,asriminizupbla,suieu, ltrnaalraiaJeric6f.uoAsFtqitamedrbmarrii,anL,auta-,
simpli plebei. Un singur eremplu: Caius lulit-ts Caesar, ti,ecis cine auea saL fie inuingd.torul lui lWitridqte.
ppaletrbiceiiciLgnru;ipanlci binil,,juarufol sLtu;ieafuulfdgcruutppdoriliitipccorpuploapruilolarr,iloiarr, ln, urma pdcid de lu Durdanos, SyLl,cL s-a intors la R.onta,
pe cind clien{ii lui Cato au Luptat pentru interesele opti-
m,af,iLor. de;i ar ji trebuit siL Jie aliLturi de Caesar. .'t.nde, dupd. cucerireo ara;ului, a clezl.d.rt{uit singeroasele
:ule gsrctscrip{ii. Lucttllus a rd.m,as f,n Asia, ca sd incaseze
,/\ceestit sclzild a situa{iei economice gi sociale Ia Romq n,menc\a de doudzeci de mii de talanfi irnpusd. de Syt"la-
ne ua ajuta sd. in{elegem rnai u;or rolul jucat de L. Lici- \pre deasebire cle acest singeros, Lucull,us a dot clo--add
tle rnultd umanitateT. intre anii d8e4c;iit i.en., respectind
nius Lucullus in uiafa politicd. ;i militard a Romei. Mitridate, n-a Jdcut 79
Trei sitlt perioadele ccffe se disting mai pregnant 2n t)(tce(r cu &sedieze cetdtea
sii
uiala lui Lucuilus: 7. actiuitcltea Lui in rdzboiul dus de ivirytitene, pe care, in anul ti}, rL utce,rit-o propretortrl M.
irlin'ur:itLs'j'hernzus. A.les e-d,il irt, c,ttttl 79 i.e.iz., insinte Ce a
Sglla i'mpotriua Lui Mitridate; 2. rd.zboiul dus de eL insu;i ,:t: imtoarce lct Romas, apoi pretor in annLl 78 2.e"n., Lucul{tLs
:r Jost Ld.sctt m,o;teni,tot' de SyLLa, Japt care l,-a supdrat pe
|mpotriua lui Mitridute; 3. pe.rioada de dupd reclzetnareo.
Pom,yseiu,s. A;adar, in anii 84--74 i.e.n.. Lucullus n-a sd.-
Itti Lu Rorna.
r'i.r pi,t J c.pte pr ea strd.Lucite.
Dricd. {inem seamal cd a fost c:onsul in 74, Lucullus
itt, s.ntrl 74 2.e.n. Luculltts este ales consiLl cu h[. A'ure-
s-a di.stins, |ncd. de t|ndr, ysrin dirzenia c1t c&re, aldturi, .i ii;.s Cofforr. De aici inainte incepe ct d,ous, periottdd inzpor-

de Jratel,e sdu, a urmdrit in iu:stilie pe C. Seruilius, fratel.e ttlittd. di,m uiata lui Lucullus. Rom,a se gdsea, in, amul
probabit, ol, lui Isauricus, acuzatarul tstdlui sdu. Ambifios, .i1 i..e,.n,.. incalfitd. d,in mai m'ulte, pdrl;i: Ntraceclonicr era
tn timpul t'd.zboiul.tti cu socii, el" a cdutat sd decL douezi de :itii.c{itd. de popula,{iile int:ecinate, pirct{ii infr:stau lWedi-
uitejie in calitate de tribun militar2. Poate cd in aceastd :r,:i{!'no, Po'mpeitts, amenin{at, seldos de Sertorius irz Spania,
Junc{ie s-a erercitctt chiur sub comanda tui Sglla. in orice ''i.i't?iL ti..j'u,tor, iar lVIi.tridq,te,, tl,enurzfirttL ctu.tenticitatea te.sta-
caz, in grauul, con,flict care s-a iscat intre Marius ;i SyLLa ;ttt:nl,rt!t;,i prin ccre regele Nicrtrnede o! III-lea ldsct Bitinia
in Legdturd cu comanda rdzboiultti impotriua Lui Mitridate, ,',iitr,:e;1d,,e.',i1i,t..i,rteriipionpof3ruitilnuiiara;irno"cet"rr,lp,ds. eCoapl.aiur.zlodc, icau. ,L!ui,cuull.l,lutLsiollttlficinoe-
i ir i'. n'r.*'t t..: {t r il ;: b o iultl. inzp otr tL'|.'Lt iiT i ! t i tl at e .
Lucullus s-a gdsit aLd.turi de SyLLa. Printre ser'--iciile aduse .lli.:::hoitr.i riti:; de [,u.cullus impo'L,riz;o Ltli Mitri,date, cctre
,
de Lwcullus Lui ,SgLLa in timpul rdzboiului impotriua Lui tlurnt din ri,nul 74 i.en,.,;:ind in, atzzt! 67 !..e.n., cind a

Mitrido.te, citdm: baterea unei monede (necesare aclzitdrii ; Pi ir t alh, l-rcl,iJa,s,
' i i'i e
sol.deLor) din tezaut"ele luate din luptele de La Epid,aur ;i
Climpia:\; cd.l.d.toria in Creta, Cirena, Egipt, 2n tuederea
apro.-iziondrii lui SgIIa"; in timpul, ace,stei cdldtorii L-cL
cunoscut pe Ptolem,eu X Soter II, care L-a primit c:u rnult

fctst; iw a.cetrstd. cdltrtorie ct intirziat cam m,ult, ktr SgiLa a
trebu.it sd.-;i Jacd" singur o flotd. Ce! mai mare seruiciu
odus cl.e Lucull,us Lui Sglla l-a constituit insd refuzul ofer-

:I)PP iii,'LLi tt ar h, Lttcttllils, 2, 1 '. SELta, 11. rir, iigLi.a. 25; -{1" 1, 1.
arh, Lttcullus,
2, 2i; Sylla, t2 Lztculltts,
'Irlern, l,i-iciilius, 1, 9; Ciccro, De Officiis, \1,87.
Appi an, Il.dzboaiele " F- i u t a r'lt, Lu.cttll.tts, 1, 4: ['atnyleills, trS; Stltla, 33.
ctui,le, I, 34fl-3?0.
a C i c tr -L' o, Lu.c:ttllus, 4, 11, 61; f,' I ut arh, Lucwllus. 2, 3--6;3,2. '" Ciccro, Verres, Ii; V, :14: PIutarh, Lucu.l,It-ts, 5.

, l -- \'ielj paralcle - vol. IIL

l0z N 1, BARBI] NOTITA iNTRODUCTIVA - LUCULLUS 16:i

fost inlocuit de Munius Acil,ius Glabrio, a auut multe alegeril.e corisul.&re" cand,idutura Lu,i L" Li;cinius Murena,
peripe{ii. Se pot distinge care & ;i Jost ales impreund cu Decimus luniws Silanus.
in total doud. perioade.: 7. peri- Irt, anwl 67 i.e.n., d.na]. era 2n toi scandaLwl pingd'ririi miste-
ouda de succese in c(ire Lucullus, rei,ntron?,n'd di,sci,plina in
paormpualtad{,ii.cleom'Iopcoarleti,nddiu,n-sdenceuincoertnsetncielouqazddbld.inedper[eud!ean[d[deslei rel.ar zeifei Eono., petrecwte cu un ant, inainte, Lucullus ero
insultat de ba.nd,ele illueipoCelotudliuAsr,clfzaias,stu. lInsduunucul .6m0nia.et,.n;.,i
de stdpinire de sine, L-u inuins pe }\fitridate, silin'du-L sd
a$tepta sd Jie c?,ntat
se refugieze la Tigranes, regele Armeniei, care-i era qi- ce!. al, constituirii asocia'eiei, politice secrete, cunoscute sub
nu.rnel.e cle ,,'ltritnul trizt"m,uirut", Lucullus i;z uedea de
nere; 2. perioada in care, abuzirzd de puterea de rezisten{d ui,Iel,e ;i de piscinel,e sale ;i, se bucure cl.e insttccesele Lui
a solda[ilor, Lucullus n-a {inut .seal'n(r de repetate!,e lar
P orn pei in'problema [e.Eii agr(tre.
proteste 2mpotri,ua nesfir;itelor cumlganii militare qi mici
rdzbaaie care nu se mcti terrninau.; arbit de dori,n{a nesd- Euiclent cd opozi{ia dirzd ;i mioapd fdcutd. de aristocra-
[ioasd de a recolta triu.mt' clupd triutnJ ;i, ltoate, nutrind p{iaei,se'1n,-aataorriuanldc,ait'npgeenineurciinl,gqititdoeruslelnwait,MinitrisdpceLctieal,inlui,brPao{emle-
tn sine cltndul d,e a fi urL noLL Alerondrrt cel Mare, Lucttl' lui Caesar, contribuind la canstitui,rea primu.Lwi triumuirat.
Ius a intins la mari.mum caarda rezi,sten{ei .solda,filor 5[,
s-a'-udzut in neputinfa de a mai intreprinde ureo campanie, I-ttcullus, in aceastd. luptd., s-a Ed.sit, d,esi mai mult comdus.
ba mai rnult, s-a aflat 2n trista ;i, jalni.ca situalie de a rLecit con,du.c2n,cl, IinEd Cato.
ln anul 59 i.e"n., cind Caesar, in culitctte de con'st.tL,
nlerge pe Ia corttLrile soldafilor, ca sd-i implore cu lacrimi acOchJl,p."ddtod.ct,zdeuiutr{oiilarudtrplaeigalEoriusbputpe'!usn.utlteur.sruii,l.ocduTa.otloeVtazgeawrtmet!d.atu'-tlsreu, gipuCiuirasmaegiisnnraatdrrru-e-a-,LdLincaursl2cd2utd3ullfe.,rsui,tserdir'suceelmacauloffilinraii.'

in ochi sd. ia arntele impotriua dugmanilor. :,:d. acuze aristocra{ia senatoriald. de rL.n complot, l-a numit
Peri,oada a treia a uietii lui, Luculltts se intinde de Ia
intoarcerea sa la Roma, pind. la sti,rgitul. ztie{ii. ln &cest
timp Roma a Jost martoru unara ddntre cele m'ai d.rama*
tice euenimente d,in perioada rdzboaielar cit;ile si' a d'estrd-
,,prima conjuralie a Lui Catil,ina" (ianu- ::i pe Lucul,Lws. Ninteni n-cL luat insd itz serios pe Vettitts,
mdrii, republi,cii: in, irrcul problernei, care, se'pare. a lost ucis chiar de instigatori'i' Lui. Dupd
aqrare qi datoriilor cLceea, Lucullus s-a retras cw totttl din ui'a[a politicd., iar
arie 65), Luptele
;i dramaticeie al.egeri, conswlare d.in anul 64 i"e,.n." proie,c-
tul de LeEe agrard ;i luptele paiitice stirnzte in jztruL lni in anwl 58 i.e.n., cind Cicero era erilat, a ;i murit.
Se poate spune cd Lttcull.us a fost un aristocrat ambi-
( ianuarie 6 3 ), can jur alia Ltti C atilina ( octombrie -decernbrie [io-^. Dornic cle glorie, el, a cdutat, ca ,si Pompei ;i' Caesar,
63): constituirea primului tt'iu.muircLt (i.uni,e,-ittl,ie 60.1, can- ::(t se distittgd. i,n primul rind, ca rruiliiar,
sul,qtul Lui Caes(rr (59). in care acest{L a pus hszele ptLteri{, bun comandant
sale personale, erilul. lui Cicero si incdie'rd.ri,Le ciuile pro- s:it i. se incredin{eze quuerndminte de prouincii, sd. poarte
uocate de. bande |narmate, (58). Care a lost comTtortarea adwcd. Jaimd. ;i boqffiie. El ;liu-ai udzut
lui, Lucttlhts in aceqti, ani? rdzboaie., ca,re sd-i.
c|ncl a pornit rd.zboiul, impotriua Mitri-
ztisul ctt ochii
Ari,stacrat qi nobil, fdrd. sd se aztittte cu Ilasiune in uil,- c7ate, i,n o"nul 74 2"e.n. In,fini,t mai omert'os clec|t Sylla, rela'
toarea luptelor politice, L'wcul!.t;s, ded|nd,u*se une,i uieti de liu rnolatec si pmaecafpiiua,pnnueta{isnceupcdreaortroinrripl&ot r;inifdrpadrc.utisd,ufein'nre;teit-i'q-i, cLitiepeosLditqsdt-dea
pldceri. in ccLre lurul tneselor si conuersafii.le cu Jil.ozofi ;i i,ncetineals in
octmeni, cul{i ocu,pau cea. mui n'Lare parte a timpului, c
ld.sot antrenat
tct,ctul necesar, s-a ud.zut pdrdsit de propriii siti, solcla{i. In
sus[inwt molatdc qi ocazional pumctele de r:edere, ale qru- ltoliticd, Lucullus n-a putut in{elege Erauele probleme cu

pdrii, i,ntransigente a aristocraliei senatori,ale, reprezentate cere ercl confruntat statul repztbLi'can gi de aceea s-a a,fLat
d,e Csto. AstJel,, in anttl 63 i.e.n." Lucullus a suqinut, irt

164 N. ]- BAR}]II NoTITAINTRO])UCT]VA LUCULUS 165

aldturi de Bibulus ;i de Cato, |mpotriua incercd.rilor de udzut o cetate arsd., cd a i,m'pdrfit dreptate in cetd{ile din
rezoluare a grauei, probleme qdgerarceulptuerdcd.,reetlesf*decedaeCda,aets,airn'.
Asia (19,28), cd a ,stiut sd se grdbeascd' cind trebui'a (28),
Rafinat in gusturi, dornic cd a infrint deodatd trei regi, (3L). Toate (rceste laude se
ultirna parte a uiefii,, unui trai L,uxos,
din contemporanii sdi rafinat ;i uol,upiuas, reJerd mai, ales Ia comportarea Lui Lucullus in timpul rdz'
pe care mulli boiului, rJeci, au in uedere nlai ales cal'i'tdlile Lui de conl'an'
l-au criticat. d.ant d.e ogti. Cind este uorba
Cu toate cali,td{ile de care a dqt douadd., Lucullus, ca de renunt,area lui I'ttcullu:
un nlctre deJect: nu gi-* dst seama La uiala pol.iticii (38), Plut*'rh, nu adoptd o ati'tudi'ne clard,
toli optima{ii, a auut

de sensul eu enimentelor. ci relateazd" pdlerea ctcel.ara care il Ldudau pe Lucullus cd,
Pentru Yiata lui Lucullus, Plutarh. a consultat mul.t
mai puline izuaare decit pentru Yiata LtLi Cimon, a lui retrd.gind.u.-se la timp, a Jost crufat de d'urerea Louiturilor
n$erite d,e Marius ta bdtrine{e, cind uigoarea iL pdrdsise
LEsandros ;i, 2n general, pentru eraii sd.i qreci. Astfel, in qi prin JrcLza ,,poate. cd 5d Cicero ar
biografia lui, Lucull.us, Plutarh citeuzd. Memoriile Lu"i Lu- fi auut o bdtrine{e
mai lpuldi.cCua,idti.lindc,at,cdiasr-aSr cfii'pirtes,trdauspddinceTtaodlidtiucgitasdeupCdaartlauqnigntet-i
cullus (31), apoi pe Cicero (38), pe Cornelius Ne- rea
pos (33), pe Saliustius (11, 33), pe Titus Livius iiumantia, deoarece eristd qi pentrw &ctiuitatea politicd ztrt
(20,31), pe St rearpbroesi(c2l9,),,speesJpilu.onzeof"ul(.1A, n1t5i, oh. Inti.Lnim
sfir;it. AstJeL;i Lttptele politice, ca qi cele atl'etice, se
de citeua ori .29, 33). Este 'terrnind. cu inJringerea, cintl Le pdrdse;te uirlt:area ;i tint:'
greu de precizat 2n ce md.surd a consultqt Pl.utqrh" izuoa-
rel.e scri,se in latine;te. In orice cuz, Lucru demn, de remar- rped{,reecr,e".-Lassetipirasirteincsdd,bPio!.'uc;traurJhulmeesnte{iodneeaczLdc'ocrdritcicltaafcdecaustt'da'
cat, asuytra cdruia r)oTn reueni -rnaererpduenceitrecaeacrsoisntoelm,oagitci,dc--
lui. f.ttcull.u.s de Crasstts ;i Po'mpei, ccLre socoteall cd ,,pen-
i,stori,cd ocupd. un loc mult mai, tru asttel, d.e oumeni molichtnea este rrLcri nepot'riuitd" ctr
anecdoticd, care este rnai accentuatd in Yiata lui, Lysandros
uirsta decit acti'uitatea politi<:d ;i' militard" (38). Bioqrshtl'
sau a lui, Cimon. n,u ne ctrutii ldrnwrit de parteu cdrei pdreri. este.
Nici in biografia Lui Lucullus nu intilnim o jud.ecutd
cle ualoare politicd unitard. di,n partea lui, Plutarh. AstJeL, Interesartt d.e rtbseruat cd, Jdci.nd o generulizare, PIU'
tarh afinn{t (64} cd Luculltt's ct odars mai pw{ine foloase
scriitorul Laudd. telul in cure Lucu.Ll.us a bdtut monedd. pen. pisoartrrtieeai sdc.ierciint pAacsluiab,e.cadeoqtin'ec.icne'd.,baairnbfla,d,rciidarart rte Crassus sd
tru SyLLa (2), a curd{it Creta dlelupsir-caL[ild;si aat scdpat pe cire-
nieni de rdzboaiele ciuiLe (2), amd,git Pto- fi. fost num'gi
d.e pt"r-tE'J,e4:tgei,riintcd:u;i-bsileitalate cle imbo.clEfire si ni'rnic altceua" (36).
lerneu (3), nu s-a aliqt cu Fimbria i'mpotriua l'Lti Sulla (3), actiuitotea politicd dt"tsd' de I'ucullus
s-a ard.tat bl|nd 2n tncasarea amenzii, impuse cde ucesta
pEceoeStndt(fre5u)n.ioliobl rfcindriedtircnedaA. ysctaieamnMteruniczcidid.r(da4z)rb,eoaciuulrluisni,uLaitrnaipnjuottoJria,ruiruaeleuLnuFirdaMeemictriaei--i du1tiL intourcereo. d.in Asi.a, Plutailz, deqi (38) afi,rmas,e cd.

ccestu intarsese spatele uie{ii politice, ne sf)une (42) cit
f,i,c[,twqciuLlluupstanupesnetdruesdp.roinbsinedsierecauintottiiuel'tdd{eiip;oi,lipticudte, rdii,arnesfmiitzbci-l
date ({i), iL elogiazd pentru cd" a gtiut sd disciplineze pe Ii.p::i.te cle prinzeidii ;i cle e{cese, le-a ldsat pe seanta Ltt.i
timbrieni, pentru cd l-a iertat pe Cotta, care suferise o Cinsszrs si tt lui, Cato". Printre sporadicele
i,nJringere din Corin{a d,e a ingenunchea eL pe Mi,tridate lui actiuit(tti
'politice, Plutarh. citeozd: asisten{a prietenilor in adunares
i,naintea lui Lwcull,us (B). Obserud. pe un ton el,ogios cd poporului si combaterea proiectelor Lui. Pompei in sena.f .
Lucullus a dat d'cusdd de prudenfd., std.ruin{d, clirzenie
uitejie impotriua lui Mitridate (8-17) qi, d"e ctsernenea, ;i "meaiai, d".eegLra-abdJ,dlcautcopnejuProam[iapeliu' si dCrreacsusrugsdgIiaapLriuei,teCnaieasa;ir,'

d.e
omenie, crufind femeile regelu.i (18); cd a plins ci,nd ct
Cele i.ntreprinse d.e Vettius, obserud' biograJu'l' mai departe,

166 N. I. BARBU

,,a indepdrtat pe Lucullus de poli.ticd, iar c|nd Cicero a
Jost erilat, iar Cato, trimis in Cipru, Lucullus s-s d.ezum-
flat cu totul" (43). Plutarh nu ne spune erpres, d.ar printre
rindurile citate se poate citi lipsa de admiralie a bi,aqra-
Jului pentru actiaitutea politicd. d,usd. de Luculht s in ucest
tdmp. De altJel, aceastd. atitudine a lui Pltttarh fa{d d.e
ultima periaadd. a uie,tii, lui Lucwllus este confirmatd ;i
primul capitol aJ dintre Cimon si Lucullus, d.e
Faralelei
in
care biograJul justificd. ,,petrecerea timpului in tinigte qi
2n, discu{ii de tot felul", care oferd prilej d,e conternpl,are
unui ,,bdtrin cclre a incetat sd me.i ia parte ta rdzboaie qi
nLcaaurueeiasi{mtae iputdonlipLtiueccdrX"u,eddneaomrcr,na,utdieaesfa,uceaicfrhoseedaaismAiadccnad{dtednne?ta,pieiett;nri,eucnlteicrceiud;aiecLeciu,ecrlt ip:rlia.r1neEuBmteunipiiclliiurluilnm}luiiiid.Liutaustc.aulililsuaesurafauusfneocsshet iacdcouunzpsaautfmdiaearrfnuMdret',tI^nieallrcuesmel,aamscuae-
care incli,nd. spre Epicur". in orice cctz, craticct ultimed pe- il.Lauurt"--at"cC-tu"ipolelu*cssiiailauinujs^bgrtua,il'q'rquai,il:di'nuSecteaafravidiinlmieuirasat2i.nci,nddarncv,uiuamzladaautoipsrieonuslilateiitcnaoStt,edvialadu!edi5asatdoiurcnd,aodnjnuodadvidteeda--'
rioade a uiefii lui Lucullus nw e:;te. Jdcutd erpres din dindu-i ci s-avirEise niqte nereguli publice'
roi.ilnae*sit"pRip-iaroet.tamr"oaupalctuunce,lialisdpsaderotovucacaonedatcsedciauccpuzaieanadtdncieneusneapuesrritre5aeaortflaaiap-ufcpsaiinllptaa.dtddspmeteqrijanlloooolruacibom-claeimtesdlenSoi'iE'tcinDviieevercoopiramnbelsretasft-oenial.iuil-,i'
punct de uedere politic gi, motal.

Se poate spune deci cd, ;i en aceastd. biagrafie, clari,-

tatea si consecuen{a judecd{ii de ual,oare cLSup.i"{L cond,witei

politice a Lui, Lucullus a, Jost intunecatd. d,e considerente
de orcLin psi,hologic ;i rnoral.
Nici in Yia\a lui Lucullus nu se afld. o scltemd rigicld.,
ci sistematicul este i,mbinat cu cronologi.cut. ptutarh er- asa cum ataca ciinii de vindtoare salbdticiunile'
Totqi procesul s-a
fpaupntee,leredlaeti,qurmcuemuwlelteLueimLdu.ncuunlltue,s,bpdotdaltiietecug'i,pinrnagernneurla,tle, dezbdtut intr-o atmosferd atit de

amdnunte pentru munultbidoegrasJis,tecmaroet,icind,emcoitdd, ,feirecrsocn,olpoagaicte. pitimaqA,incitfiscindu-seoincdierare]uniiaufostrdniliEi

fi preocupat mai imeqd"ta,3vnr,i"eariof|-usuaaladgrrsourlbiaditacnupgiineadcgiodsvftaiuruS-tidduuronpmiiy,rmvu.ctmlffitttodotiesvaldiazirostan,ruir,aLd,ckqts,baub.rEidiiniccarinSrpneeudavteeaeaLrcoerpsibaruvitbttgesoedsieltati,snuoulaietoncrssricsd-triacrcataauillaas5.racu,tnsifaljzinoq-aulnilisbqiusi.metitmiiosanIanairtamidonrnitiacca,ragsians-hburrmapldptriidEdtjedroriaatetoeeeuSatdra'pav5ee,rf,Tdorandf1i'nnrlu"iioid.l'ieumconspvuegmdbrualultiLaod1iilsliuttnrecnoudaps,3iilrntcdlr,celiastin"cbiaaep,cnolfseaatrmdLelitriucpfxnudped'ieetcu'leerrI"funsaCnnco-aeladuaua--r
Acest Japt douede;te incd. o d,atd cara"cterul izuoarelor
consultate de Pluturh.
in general, portretul Lui Lucullus este d.estul d.e unitar,
biografia este strdbdtut(t de o cci.Ld"d. si,mpatie pentru ornul

politic gi comand,antul de o;ti roman gi nu Ligtsesc nici
anecdotele, de;i sint mult mai reduse decit in biografiile
oamenilor politici gr eciro.

lirA sc vedea A. Piganiol, op. cdt., p.6D. I. tr. r,ran
Ooteghem, Lucius l-icinius LtLculltts, Namur, trg59.

168 PLUTARH LUCULLI'S 1 69,

cmIduduunsipnaufdtdlil-odcclaeazuzroge,bfteiiindamtaaa,'rpdeeturaaseseizscdilunmindspiuenolptmcoeuldptielienuhripne. fetareai,uesccidiancmsdoinbatsie{dimma-sapciilaaa,itm.reivx_baited.ctqtur"iirnr,r.ti;lt"n.-risrires"asii*._eai rodiene impotriva cordbiilor duqmane, avind sd se mdsoare
iasddaibdssecclmniii9tefainuucnrorsetpas.artlgcg-ci,l}li,iu1iusuiia-{rusnnmieS.iosrnl"uterps,ricomb_cniaE_aoaepos'ade-sipma_lelmiclenciomnpatuevpdpaairsirlnlgiaeiaureiicnpmsrv5granlsoieulceiniiimadrc'misrisscant.s.eteceivrpripntd.nqdgneaiiaunartrtnsiuteoqens$tusaearlssnptaotir.5amfscretd-umrauu,-aamcl^nou.vdnmldaeubaued1neseicaluaispgtirc.ava*niuiesoirslreodaturaddeata.ciorjlma-femulua.edrlera.onaa.it1ndszssicirdqnitenuspeenped.tecctsceseeipelqlu*Mcateccipnndettaaepitttsquiaadrarlai"rtu.ierupfii.tiuc.trumfrueceoaofrc.c.onlardfreccaaurm"inszscenau.iam.ps-dtatitsttdainuAiacuneatiioor:tullnlssclteefaleHstuartromisfraips;rsieii*ezrsinttoort;iioel:laef.t'in,cablfie'rtleureet,ursi,oIr:ucnne_eieconi.M.spuur"Jbri,eioipc.lsaeaiiusii1uluc*"t"reiemsepdluliccilsnna,uLidu.nuizilnts*cesuip.isui_ar_s"risaeej.-ji cu multe corabii care strdbdteau marea venind din toate
pideedlerplinlierea,closinpgtreiensiacted-gpciinaddriesppieui ttacuirlvbeiuncrtieoanruiia, .di-eaTotiitnruacqnui"ireaciua;itradqlieinlder6-,Cazbrdeotaaat-
impreuna crr e1, edil. o constitulie, fdcind cetatea s5-qi aminteascd de acea vorbd
a lui Platon pe care el parcd o profelise in fala 1or. Ast-
2 In rlzboiul cu marsii fiind totusi tinir." a cjat rnulte fel, dupd cit se pare, rugindu-i ei sd le scri.e legi si sd le
fclbdoieolalroavtueesm]rzitii,i9a{il.*nid_-obmegririaylncard.d?eeeijinf.aegcraidedopieuauiritneSnt.eyuPllimglraieannaitlrdpec.edacunlcattearr.ustmtesfaaai ipEaateit-efiloesusp"it.u"""srgti"i,;,",:'r"-a"",r,.rcij*rii.i.-z_uor orinduiascir poporul intr-un fel oalecare dc. constitu!ie
pctpbadaedleaceaaeitgatmemamadeStticoda"auaaio,nnrbsvlaleeSeio_up.sddyttcruciaeiolmurnoplianvrtrtrpi.uia.azrd.nivuleicfmbtoeideliiinPigin.asrmavheasdErreiplztoeeoarrebspmeapa-otapa_oLderiirdnuuonpilceecvlauiuinsatnstiiico,lle,dolapiu7iitapunesrsfreoeel-eiuasinteineistdqntmnrcriubiEucnaupaqaegitmmitunf,iuipgoelniatiittsiavrinctisro,A;i,c.ufiizmieoltTebcLeatoa_aooinnbiuroittai.encuieesa"acaultul"amtildacliruitqmaaueulsiucrl.aaslo,acturdfrecui,s.iptlanMileccnlpoddiphic."auirlouitrpincmrrt-,_tcAr,aiiei;*-t.i inleleapt5, a spus cd este greu sd dea legi pentru cirenieni
care sint atit de fcricili. intr-adevar'" se palea ca nu eqie
nimic mai de neinduplecat decit un om care pare cd o
duce bine qi iardsi nu este nimic mai usor de condus decit
un om care este dominat de soartS. Acest lucru a fdcut
pe cirenieni sd fie mai blinzi fata de Lucullus. care 1e
dddea legi. Pornind Lucull'-rs de aci spre Egipt, a pierdut
cele mai multe corabii, dar el insuqi" salvindu-se. a intrat
cu fast in Alexandria. Aici 1-a intimpinat intreaga flotd
egipteanS, aEa cum obiqnuia cind acosta vreltn rege, flota
impodohitd cu mare strdlucire. iar regele Ptolemeus. un
biietan. a aratat multa admiratie 1ui Lucullus si i-a ofer.it
ca reqedin!5 un loc in patratele regale" deqi mai inainte
nici un oaspete. comandant strdin. nu fusese dus acoio. I-a
dat apoi bani de cheltuiald si armati de patru ori mai
mult. fa{d de cit ar fi clat altola. cu toate cd l,ucullus nti
dorea nimic mai mult decit strictul nu primea
nici un dar. degi regele ii trimisese necesar iEni valoare de

lucruri
optzeci de talanfi. Se spune cd Lucullus nu s-a urcat nici
la Meinfis. nici n-a cdutat sa vadd nimic dintre frumuse-
lile mult admirate qi de mare faimi din Egipt; e1 spunea
cd aceasta este tr:eaba unr-ri spectator care are rdgaz qi
care poate sd petrc.acd, nu ldsase pe comandan-
ca e1. care
tul suprem dormind sub in fata crenelurilor
cerul liber.

dusmane.

oapifnepa3rditllCdausinCnidtipsaPmllutioaa,lrneiaalmgalde,c,uii-,dnaidinnfotrarifceeporqociitrennlcdeiuot -mrpsdeeabimiiinsaccrafuearm{ela-paseed,rsr-eiaInnlcuiinmrtsuaeotsntetstaaeitsloic-ir8an"

170 171

alrr; mai intii Lucullus I-a refuzat, dar cind regele i-a intr-adevdr, nimic din cele spuse o[driecinFeimcbi ridaa]cnd,ucoenra-
ardtat plopriul sdu chip cizelat, s-a temut sd-l refuze. ca :neverosimil, ci era evident pentru
nu cumva regeie sd socoieascd ca a plecat ca duqman qi
s6-i intinda curse pe rrare. Lucullus a adunat, in timpul vins de Fimbria, Lucullus, care nll era cleparte, ar fi dus
cordbiiie acoio ar fi incercuit poltul cu flota, rdzboiul
plutirii, o mul{ime de cordbii de Ia cetd{i1e de pe {drm, in Ei toli ar fi scdpat de nesfirEite nenorociri.
afara de acelea care piralilor:, s-ar fi terminat Ei
luau parte la tilhdriile a Lucullus insa, poate in calitate de legat al 1ui Sylla? punea
trecut in Cipru gi aici, aflind cd duqmanii iEi a;ezaseri
cordbiile in port, qi iI pindesc de pe in51!imi, a tras toate dreptatea mai presus de orice interes public si particular,
[i.e ca corapara pe lrimblia, un om blestemat qi. un asasin,
cordbiile pe uscat si a scris cetSlilor in privinla incartirui- cu" un prieie.n gi comandant, fie ca, potrivit unei hotdriri
aricloorlodperiimardnvaar;ai .aAapporoi,vciziniodndiliis,-aavpindrdr-rdtecdginedstesamaogmteepnte- liivine, il clula pe Mitridate ;i ii pAstra ca sd ai,bd un
tul plutirii, tlagind ccrabiile in apd, a plecat qi in timpul adversal ciemn de ei. De aceea n-a dat ascultare 1ui Fim-
bria, ci a oferit lui }tiitridate posibilitatea sd porneascd pe
zilei plr-riea cu pinzele ldsate, iar noaptea le rici,ica si. minsarligei,Emi sa5i -iEnitibi,ataa joc de armata lui llimbria. Lucullus
astfel a putut si ajunga cu bine Ia Rodose. Ilodienii i-au coldbiilor regelui,
oferit corabii, iar c.l a convins pe locuitorii din Cosl0 $i dat lupla impotriva
!-are au apdrttl in dreptul promontoriuiui Lectonf" din
din Cnidosll sd se desprindd dceetaSlilaiinS{aamreogse.luDi iEni sd por-
neascd impreuna impotriva Flios a 'froada, apoi, vdzind ca Neoptoleml; este ancorat cu multe
corAbii irr fala insulei Tenedos:|0, a pornit impotriva lui,
alungat el insuEi pe oamenii regelui, apoi a eliberat pe inaintea altoi:a, imbarcindu-se pe o corabie rodiana cu
colofonieni, arestind pe Epigonos, tiranul 1or. Tocmai
atunci Mitridate parasise Pergamul qi se retr'5sese la tri- rj.nci linduri cie visle, pe cale o conducea Damagoras, un
olrl cu br-rne sentimente pentru romani gi foarte incercat
tane. Aici Mitridate era blocat gi asediat de pe uscat de in luptele pe mare. Pornind Neoptoiem drept spre el Ei
Fimbria. Regele. intorcindu-qi privirile spre mare, a stlins poluncind cilmaciului sa-l duca direct tra atac frontal,
$i a chemat ia el flotele de pretutindeni, deoarece nu rnai
ndddjduia sd inceapa rSzboiul cu Fimbria. un orn indrdz- Damagoras s-a ternut de greutatea cordbiei grecegti qi de
rezistenla ciocurilor de fier Ei n-a indrdznit sa se cioc-
ne! qi ca1'e repulrtase mari victorii. Fimbria insd, vdzind ci a dat poruncd cirmaciului sd
acest lucru qi fiind lipsit de flotd, a trimis o scrisoale 1ui leascd pro::d, in prord,
i'acd reped.e i,rn viraj si sd ofere duqmanului pupa. Cora-
Lucullus, rugindu-l sd vind cu flota si sd nirniceasci im- bia a fost, ciocnitS, dar aici lovitura a fost fari efect, de
preund cu el pe cel mai mare duqinan qi mai rizboinic
rege, pentru ca nll cumva sd le scape romanilor aceastd vleme ce fusese data in partea cordbiei care se afia intot-
deauna sub apd. In timpul acesta, cum corabiile prietene
rdsplatd a victoriei [care era regele], urmdritd de-a lun- \/eneaLl in ajutor, Lucuilus a dat poruncd sd fie intoarsd
gniusleme1uilntosur qbidintamlii iEiniilseuf1eorrinqlei ,inatrnausemeinMpiltarsid5a. tDea, ccaaMreitvrei-- din drurn corabia qi, dupa ce a sdvirEit fapte demne de a
date va fi prins el], nimeni n-o aibd o faimd mai
clzatrceeail va impiedica sd Ii amintite. a respins pe dugrnani si a urmdrit pe |Ieop-
mare decit cel fugd Ei va pllne
sd tolem.

mina pe el; ca dacd Nlitridate va fi alungat de sine insuqi 4 Dupd aceea, ajungind din urma pe Sylla, care se
de pe uscat qi oprit de Lucullus sd se pregdtea sd treaca ln Chersones, i-a oferit securitate in
.[dFeimrnbarriae], le va procura amindurora izbinda, iar apropie
romanii timpul cSldtoliei putind, astfel. sd treacd armata. Inche-
nu vor mai da nlci o importanld succeselor lui Sylla atit
de slavite, dobindite la Orchomenosl2 Ei la Cheroneeal3. $i, .indu-se tratartul de pace, Mitridate a pornit de acolo in

FontuL Euxin, iar Sy]ls a pedepsit Asia sd pldteascd doud-

tI2 PLUTARH 173

zeci de mii de talanlil7. Ordonindu-i-se lui Lucullus sdl frompei, avind o faimd ca nimeni altul, va fi ales indatd
comandant in rdzboiul impotriva lui Mitridate. De aceea,
incaseze banii qi sa batd rnonedd, se pal'e cd a fost pentru cind Pompei a cerut bani qi a scris senatului cd, dacd nu-i
va trimite bani, va pdrdsi Spania qi pe Sertorius
acele cetdli un fel de mingiiere in riutatea lui Sylla, pen- aduce armata in Italia. Lucullus a Ei-gi va
tru ca s*a ardtat nu numai curat qi drept, ci gi blind, cind mijlocit sd i se trimita
executa o poruncS amarnicd qi greu de indeplinit. Cind cit rnai repede banii cerulr, ca sd nu aiba nici un pretext
lle a se intoarce cit timp era consul. El se temea ca nu
mitilenienii se rdsculaserd impotriva romanilor, Lucullus cllrnva toatd cetatea si stea la dipsozilia lui Pompei cind
a voit sd*i liniqteascd qi sd oblind o sentinld dreaptd pen- va veni cu o armatS a;a de mare. lntr*adevdr, Cethegus,
rare avea atunci o mare influenld in viala politicd, deoa-
tlu gregelile sdvirqite impotriva 1ui Marius, dai' cind'.i-a lece spunea Ei fdcea toate pe placul poporului, nutrea o
vazut cd sint stdpinili de un gind rdu, pornind cu cori- inare duqmanie
biite impotriva 1or, i-a bdtut intr-o luptd navalA Ei i-a impotriva lui Lucullus, care detesta via{a
lr"ti plind de fapte erotice urite, de laudarogenie qi fleca-
inchis intre zidurite cetdlii asediindu-i; a plecat ziua qi in lea15. Pe Cethegus il ataca deci direct Lucul1us, dar pe
vdzul tuturor spre cetatea Elaial8, apoi intorcindu-se pe' pLuocliituicsiiQduuinsteusd, eunSya1tlrtadEemi iairgcoegr,cacasred se ridicase impotriva
tr,rlbure situalia po-
ascuns qi aEezindu-se la pindd in jurul cetdlii, a stat li- litica, I-a fdcut sd renunle Ia incercarea sa gi i-a poto-
iit ambifia, dojenindu-] de multe ori in particular qi atrd-
niqtit. Cind insd mitilenienii s-au gindit sd prade tabdra iui gindti-i atenlia in public, a izbutit sd pliontdrivinit friu ince-
Lucullus" crezind c6-i pdrdsitd, el s-a ndpustit asupra 1or, putul unei mari gbioslai l-vatoar.ga cum era din punct
a capturat pe foarte rnulli vii qi a ucis cinci sute dintre cei ile vedere potitic
care rezistau; a fdcut qase mii de sclavi qi a luat o prada
nemdsuratS. Lucullus n-a prea luat parte Ia nenorocirile
din Italia pe care Ie provocaserd in mare mdsurd Sylla qi
Marius. deoarece a atrut norocul c5 a zabovit mai rnult la
treburile din Asia. TotuEi el n-a primit de Ia Sylla lucnu"i
de mai mica valoare decit alli prieteni, ci chiar Mern'oriile',
dupi cum am spr-ls, Sylla i le-a dedicat lui. in semn de 6 In acest timp, s-a vestit cd guvernatorul Ciliciei,
prietenie qi, inainte de a muri, l-a 15sat inscris plin te'sra- Cctavius, murise. Deqi multi erau cei care rivneau gu-
ment epitrop al baiatului sdu, intrecind prin aceasta pe nverarntedmtrienctuelrep,rocvainscdielieEmi liijnlogcuesaesacudpreeuCEeitthae,gLusu,ccuallruesavne-aa
Pompei. Se pare cd acest fapt a fost pentlu Lucullus ;i
Pompei inceputul dezbinarii qi cauzd de invidie, cdci Cat mare importanla acestei provincii, dar, socotind cd,
amindoi erau tineri Ei inflScdra{i de dorinla de glorie.
dacd ar obline-o, cum era vecind cu Capadocia, nu va fi
lrimis nirneni altul care sa h.;pte impotriva lui Mitridate,
;r-a pretat de nevoie, impotriva firii sale, Ia sdvirgirea unei
5 Nu mult dupd moartea lui Sylia, Lucullus a fost lapte urite qi a pus in miEcare toate maqinaliile ca sd nu
consul cu Marcus Cottalg, in timpul oiimpiadei a o suta i se acorde provincia altuia. $i, in cele din urm5, s-a
pretat ia o faptS care nu era nici cuviincioasa, nici lau-
rgdazpbteozieuclui qi iimEapsoeatr. iCvaindlumi uMlliitraidgaitateu,, dupd aceea, problema Cabild, dar eficientd pentru atingerea scopului. Era o fe-

Marcus Cotta a spus
cd ldzboiul nu a incetat, ci doar a avut un ragaz. Lucul-
Ius, trdgind Ia sorli provincia Galia de dincoace cle Aipi. meie, Praecia, renumitd in cetate pentru frumuselea gi
atraclia ei. In celelalte privin{e nu era intru nimic mai
era mihnit pentm cd aceastA provincie nu-i dddea posi- prejos de o hetaird. Aceasta, folosindu-se de cei care o
bilitatea sd sdvilqeascS, fapte mari. Pe el il irita mai ales
Pompei, care se bucura de prestigiu in Spania, gindind itnetrielnseealeugEi ipdoislictiuctaaupcriueteeanicloerr,inaduc-ii;tsigparitjinouifopaertnetrumainre-
: c5, dacd s-ar intimpla sd inceteze tdzboiul din Spania,

)
l

i
I

t, ii

t74 PLUTARH LUCULLUS l-?5.

influen!5 qi prin faptul c5. Ia dragalaqenia ei, se adauga lidicat la inceput, fdlos gi mindru impotriva romanilor ctt
o armatd plina de deEdrtaciune, deqi strSlucitd qi impo-
sEeisime qpriepseiaCcedtheesgteusp.rcieaterenoearsaainqi activd. $i cum igi atrS- zant\, Ia vedere. Dupd aceea, fiind infrint in mod ridicol,
floarea pas-deaenvitnr5uvradatlaptdeomnuitnaruteoaaEcridf.iu,cnEineid-.aiensrtatlr-iagndasetavodqsrdt'i,lepro,'erpnnreueangslacinatidnldaIaur-dlmezubc1ou-i
gloriei atunci qi
conducea cetatea, qi cu care avea legdturi de dragoste,
puterea cetdlii trecuse cu totr,rl asupra ei. Tnti'-adev6r, nu
se facea nimic in Adunarea poporului fdrd ca Cethegus
s5-qi dea asentimentul qi fSrd ca Ft'aecia s5-l indemne. i.i-r- lineile de tot soiul de oameni. la ameninldrile in multele
cullus, pornind sd cucereascd aceastd femeie cu dai:uri limkri ale barbarilor, la armele poleite cu aur qi cu pietre
scumpe, pentru cd socotea cd sint prdzi luate de ostaqi
Ei tinguqiri (ciEtigarea simpatiei acestei femei mindre qi victorioqi qi nu o forla pentru aceia care le aveau, fdcea
Lucullus un mare ciqtig)" repede ca ostaqii sd poalte spade romane ;i scuturi grel-e qi mai
ambi{ioase era pentru
I*a avut pe Cethegus aliat qi suslindtor in dob'indirea
Ciliciei. $i. dupd ce a dobindit Lucullus aceastS pro- riegrabd inrola cd15re!i exercita{i in lupte decit impodobili
csliefsatlroaqqii,Eriiandsutriinlisin1a un loc dou.lsptezece miriade de pe-
vincie. n-a mai avut nevoie s5: roage nici pe Praecia, nicj. falang5, dupa metoda romanS, qi
pe Cethegus" ci toli cetS{enii i*au increclintat" de colrlun
acord, rdzboiul impotriva lui Mitridate" spnnind c5 acest rlou5sprezece mii de calarefi. afald de dlepanefoiele22 cu
rege nu poate sd fie mai bine infrint de nici un alt co-. patru cai; acestea erau in total o sutd. $i, pregitind el
mandant decit de Lucullus, de vreme ce Pompei se rdz- qi cordbii, dar nu impodobite cu corturi de aur qi nici ctt
bai pentru cadine qi nici cu locuri de exercilii pentru
boia incd cu Sertorius20, iar Metellus renunlase la luptd. femei luxoase^ ci cu arme, sdgeli qi bani, a navdlit in
din pricina bdtrinelii. N{etellus qi Pompei erau sinqurii iiitinia unde cetSlile il primeau cu dragi inimi qi nu
pe care cineva ar fi putut sd-i facd rivalii lui Lucullus in
dobindirea comandamentuh..li. Totusi Cotta. colegul sdu, nurnai cele din Bitinia, ci intreaga Asie era cuprinsd de
un fior d,e inviorare ;i pardsire a bolilor anterioare, Asia
adresind stdruitoare rugdminli senatului. a fost trimis cu care indura suferinle neinchipuite din pricina puternici-
o flot.i ca sd pdzeascd PropontiCa qi Bitinia.
lor gi pubiicanilor'23 romani, pe car:e1 mai tirziu, Lucullus
7 Lucullus. avind o legiune recrutatd de el insuEi, a i-a izgonit sub cuvint ca rdpeau hrana locuitorilor ca
niqte harpii, acum insd incerca sd-i facd mai moderati
trecut in Asia. Aci a rrai luat in primire gi cealalti oaste. atragindu-le luarea aminte" incc'tind in felul acesta des-
Toli erau corupli de viala de lux qi de belqug, iar aqa-zr-
qi ,,fimbriani"2l erau greu de stapinit. obisn'-liti cllm erau plinderile popoarelor cle llorna. cind nimeni, ca sa zicem
cu anarhia" Ace$tia erau solda{ii care, la instigalia iui irsa-" nu qedea liniEtit.

F imbria, uciseserd pe consulul Valerius Flaccus qi preda- I Sji, in timp ce Lucullus ela frdmintat de aceste
serd pe insuqi Fimbria lui Sylla; erau niqte oaineni mindri
qi nelegiuifi. dar r-Szboinici si rezisten-ti la suferinte. da- griji, Cotta" socotind cd este r,/rernea lui, se pregdtea se
dea el lupta impotriva Iui Mitridate. $i, cu toate cd
toritd experienlei in rdzboi. Totugi Lucultrus" in scrrrt timp, mu1{i i-au daarmt daetaE, CtiroettcadaLugcinudlliut scdesdteoadrenjauinareFriingciad
a infrint gi indrdzneala acestor oarneni qi i-a domolit qi ca
pe ceilaIli, care, atunci pentru prima datd. dupd cit se sd-qi a;eze
in
rnind triumful, qi pentru ca nu cllrnva Lucullus sd i-l
pare, fdceau cunoqtinld cu un adev5rat conducdtor qi co- ldpeascd, s-a grdbit sd dea lupta irnpotriva lui Mitri-
mandant. De altfel. ei erau linguqili. obiqnuili fiind si
porneasc.i in expedilie dtrpd poftd. Situalia dusmanilol date. Fiind infrint, in acelaqi timp, gi pe uscat, Ei pe mare
era urmdtoa.rea: Mitridate, aga cum fac mutrli sofiqti, s-a a pierdut qaizeci de cordbii cn oameni cu tot qi patru rnii

176 LUCULLUS r77

de pedestraEi. El insuqi, inchizindu-se in cetatea Calce- i-a poruncit sd plece qi. apoi, a intiebat pe aI cioiiea gi pe
Suinfiiiincdaraeseinddiaet,mEni-aauinptoersLupcruivlilruisle scddtnreu Lbuacgulelusin.
don2a ai treilea la fel, apoi, comparind cantitatea de hrana pe

Erau care o aveau ei pregdtitS. cu mullimea ostaqilor ce trebuiau
seamd pe Cotta, ci sd meargd mai departe, pentru cd va
cuceri regatul lui Nlitridate, care era pustiu. Aceste in- hldnili. qi-a dat seama c;i duqmanilor nu le mai rdmdse-
:;erd provizii decit pentru trei-patru zile: dindu-;i seama
demnuri le fdceau mai ales soldalii care erau miniali pe de acest lucru qi-a pus nddejdea in timp si a inceput sd
Cotta, cd nu se distinge numai pe sine Ei pe ostaqii sdi, transporte in tabard mari cantitdli de qriu, socolind ca el
ci ca-i impiedica qi pe ei sd invingd fard sa dea lupta. o va duce in belgug gi rra supraveghea lipsa de alimente
Lucullus, vorbindu-1.e, le-a spus cd ar prefera sd salveze il du;manilor'.
un singur roman din ghearele duEmanilor, decit sd ia
toate averile acestora. 9 In acest timp, Mitridate le intindea curse ciziceni-
Arhelau, generalul lui Mitridate, care comandase oas- ior, care primisera o ioviturd, in b5talia de la Calcedon.
tea in jurul Beoliei" se desprinsese apoi de rege gi lupta Intr-adevar, acolo ei pierduserii trei mii de oameni Ei zece
l

alaturi de romani. asigurind pe Luculh.rs cd, de indata ce corabii. Voind deci sa treacd neobservat de Lucullus, in-
va fi vlzut in Pont, va supune deodatd toate cetafile. dar clata dupa cind, pe o noapte intunecoasA gi ploioasi, a
acesta i-a spus ci nu este mai fricos decit vinatorii, incit pornit 1a drum Ei, intr'-adevdr, a putut sd o ia inaintea
sd treacd pe linga animalele de vinat gi sd se ducd la Iui Lucullus aEezindu-Ei armata in revdrsatul zorilol lingd
muntele Adrasteii. Lucullus a aflat qi, urmdlindu-I, a
vizuinele lor deqarte. $i, spunind ace::tea, Ei-a dr-rs pedes- preferai sd nu se napusteascd in dezordine impotriva duE-
trimea impotriva lui Mitridate, avind cu sine treizeci de manilor, ci qi-a aqezat armata linga un sat cu numele de
mii de pedestragi gi doua mii cinci sute de caldre{i. Oprin-
du-se ca sA priveascd pe duEmani qi minunindr-r-se de mul- ,,Tracia", intr-un loc care era foalte bine plasat in dru-
limea 1or, voia sa se ablina de la lupt5 qi treacd timpul, oi.aluml eEniiiinlupioMziiltirilledadtein care Ei prin care era necesar pentru
dar deoarece Marius, pe care Sertorius sa trirnisese din sa aduca proviziile.
De aceea, inchipuindu-qi cum vor deculge evenimen-
il
Iberia Ia Mitridate, cu multd oaste. i-a ieqit intru intimpi-
nare qi l-a provocat la lupt5, Lucullus qi-a aqezat oastea tele nu le-a ascuns soldalilor, ci, dupd ce s-a a;ezat tabdra
qi ;i-au terminat lucrdrile, stligindu-i in adunare) a in-
in linie de bataie. ca sd ciea lupta, qi ela gata sd se incaiere, ceput sd se laude cd, in puline ztle, ate sd le dea victoria
dar s-au ablinut, pentlu cd cerul, fdrd o cauzA evidentd,
dintr-o datd, s-a spart parcd gi s-a vlzut tln corp Inare fara varsare de singe. Mitridate, inconjurind cetatea Ci-
de flScdri prdvalindu-se intre tabere. Focul avea forma zic25 de pe uscat cu zece corpuri de armat6, iar de pe mare
unui butoi, jar 1a culoare aducea cu argintul ::oqcat. Cele blocind cu cordbii strimtoarea care despdrlea cetatea de
uscat a inceput s-o asedieze din amindoud parlile; pe de
doud armate au fost cuprinse de teamd, din pricina aces- o parte, cizicenii elau neinfricali in fala primejdiei qi
tei vedenii, Ei s-au desprins una de a1ta. Se spune cd
intimplat in Frigia, in jurul localitalii nu- elau gata sd infrunte orice greutate peniru romani, dar,
acest lucru s-a neqtiind bine unde este Lucullus. erau neliniEtili cd nu
mite Otryai. Lucullus, socotind ca ni.ci o pregdtire
o bogd{ie omeneascd nu poate sd hr5neasca multd Ei nici aflasera nimic despre eI. Tabdra lui se putea vedea, ea
vreme fiind sub ochii lor, dar cizicenii erau inEelali de soldalii
atitea zeci de mii de soldali, cite avea Mitridate, a poruncit
csl5aisli-aiscfeiaeminaadrcauozsritu.dneDuopparidsztoecnelioeocrs.uti$aaEi,iunml aacoidriant ttEiriid, aslp-panoniisnc,tirtLdeubchaurtlahcniusi lui Mitridate. intr-adevar, ardtindu-Ie pe romani, care iqi
aEezaserd tabdra pe o inallime, le ziceau: ,,Ii vedefi? Este

armata armenilor gi a mezilor, cdci Tigranes a trimis aju-

X2 * Vietri paralele - vol. IIL

li3 PLUT'ARH LUCULLUS 179

tor lui Mitridate". Ei au rdmas impresionali cind au vdzut pe zeila Atena. udd de tcraanaspvieranliite,sdqdi eleasainjudlournci.zptecteic-
ce un astfei de rdzboi se revarsd asupra 1or qi nu mai pentru.Peplos qi
spunind
sperau, chiar dacd ar fi de fala Lucr-rilus, cd mai este nilor. froienii arati o piatra pe care sint scrise hotAriri in
timp pentru a le da ajutor. Totugi, cel dintii Demonax. Iegdturd cu aceste faPte.
pe care Arhelau l-a trimis la ei, 1e-a vestit prezen{a lui
Lucullus. in timp ce lor nu le venea sd cread6 qi so* crleann1il,1iicMsadriite,;:iigJdcnadotperaa,ucfdoiteamt-iqmetrtpeimaetcorlraiinriilnteadbuadssrdeidnqiuieleurolia'aDrireiatdaretredcpeoemcdaiezni--i
$i, spun lucruri plSsmuite, spre a-i incuraja
coteau ci se
1i
in situalia de fa!d. a venit un sclav de 1a prizonierii de
rdzbd, care scdpase neobservat. Intrebindu-l ei unde este s-au prabuqit ambi{ia Ei dorinla de intrecere" cind a aflat
Lucullus, sclavul a inceput sd ridd, socotind cd glumesc. rle strlimtoririLe in care se zbateau soldatii sai qi de antropo-
Dar cind i-a vizut cd vorbesc serios^ 1e-a ardtat cu mina fagiile care se pett'eceau acolo" de vreme ce Lucullus nu
tabara romanilor, iar ei au inceput sa prindd curaj. In timp pu1'ta razboi ca sd fac5 teatru si sd se f51easc5, ci. a$a cun'l
ce lacul Dascilitis2d era plin de corabii de o mdrime mij- i.' sput'te, il ataca la pintece qi fdcea totul ca sd ia dusma-
Iocie, Lucullus a tras cea mai rnare parte dintre ele la nu.lui hrana. De aceea, in timp ce Lucullus asedia o for-
gi a
mare) pe o caru!5 de transport, qi a imbarcat pe eie atilia t;ireala. Mitridate s-a grirbit sd profite de mornent
soldali, cit puteau cr-iplinde. Au scdpat nevdzuti noaptea Bpeitipneiadeasptrra"oqaiipceatroetinucdelSrareutidi ecrfioalonsimlaalenliemidce'
qi au pitluns in cetate. trimis in ifU"a de aceastd acllune. s-a- clus chiar la mie-

povard Ei
i,uculius^
10 Se pare cd qi divinitatea, bucurindu-se de vitejia zul noplii in tabdra, iar in zarh zilei, in timp de iarn5, a
lor'^ a incurajat pe ciziceni, qi prin alte serrne evidente, hrat ze'ce cohorte si cavaleria si. ud de apa qi de intempe-
cind a venit sdrbdtoarea Ferefatiilor2?. D" exemplu, ei nu. rrcmdiliamelceiolaessv,rsiieenimslieunii*rcmal-ddpirn:a-o-sdc,tfeueastla-tsoecudaarfAm)lrlptiuno1dslo!eipnsemiaoad,lduraaequlril.nninarfcdnreipinpulgiunqetgi rdsdederilinref-rclilpgiRrt"afidaneeu--
aveau o .,2i1;ea neagrd pentnt jertfS qi. de irceea. fdcind crlcrniaan.gicr.alits'o;lp,erlaeemzq;euaicl{cesimrdmmeiiai endreoeabdoieefaitmcreetreesmnlceii..ncPaaeetuldocrfi:donudsectiaiicsnaai.idpmDutcuauelrpeaaSldiinceqeatpsaaeobuvmdaprridiidedrpqieeti
o vilea din pastd, au prezentat-o la altar. Victima care,
era crescutd pentru zerl,a avea o pdqune, ca toate cele-
Ialte animale ale cizicenilor. dincolo de mare, dar, in
I

acea zi, desprinzindu-se de cireadS. s-a dus in cetate 9i s-a.
oferit singura pentru jertfS, iard, zeita, vis.
lui arStindu-i-se in
eu i-a spus: ,.Am venit si
Aristogoras, scr:ibul poporului,. pentru ddntuitorul din toli maiei s'mtiai.r Lucullus a trecut pe lingd tabdra du$manilor'
Eu cd Salustiu2s spune cd atunci, pentru prima
aducind flautistul din Libia
Pont, spune deci soldalilor sd aibi curaj". In timp ce cizi-
cenii se minunau de aceastd vorb5, in revirsatul zoriiol dat5, romanii au vl.zut cdmile. Cum socoteqte^ el cd n-au
rnarea a inceput sd se agite. ia suflarea unui vint nede- vazut cdmila nici ceri care au infrint pe Antioh2e impreund
terminat. iar maqinile de rdzboi ale regelui. fiind aqezate crr. Scipio. nici cei cafe s-au rdzboit cr-r Arhelau in apro-
pdlalienzsindTiunerdsial,eliaacpe-otSi.{iuai n-u piere de Orchomenos qi in apropiere de Cheroneea? To-
magini minr-inate facute de Niconidas iuqi Mitriclate se hotdrise sd fugd cit rnai repeder Dorind
lnsd ca sd-l faca pe Lucullus sd lupte piardS
ar:atat viitorul" mai intii scirliind si qi s6-qi
vint dezlSnluindu-se cu o putere de. timpul,, a trimis ia Marea trlenicd pe Aristonicos, coman-
necrezut, a distrus toate maqinile de rAzbot intr-un timp,
scurt qi. cldtinind turnul de lemn inalt de o sutd de co!i, daniul flotei" Dar Aristonicos. tocmai cind era gata sii
l-a prdvdlit. Se spune ca 1a Trcia mul{i au vdzul in somn plece pe trnare, a fost determinat de Lucullus sd-l ttldeze

180 PLUTARH LUCULLUS 181

pe l'ege, cu zece mii de monede de aur'. pe care ]e adusese Lr,rcullus sd nu ucida pe nici unul cal'e aveii numai rr'n
ca sd corupd. o parte din almata romand. De atunci Mitri, ochi" pentru cia sd moard nurnai
date a fugit la mare, iar comandanlii pedestrimii au retras insuitat qi batiocorit. dupa ce va fi fost
armata" Lucullus s-a ndpustit asupra 1or linga riul Gra_
demniiic.niuiSsdsiel0oe,lzdoaicaaecmliaecbpndutiu.ndraiintluptpeotadfottdoarraiterammuautpalieliarE"lciitiataupuitrc,o.iisapdzeein6teraemcioisiluucttiiie:nritcrsleei pe 13 Dupd aceea, Lucullus a pornit sir-l urmireasci
pentru ca nAdajduia cd-l va gasi in Bitinia,
Mitriclate,
parit cte Voconiussl, pe care el insuqi 11 trimisese cu co-
t'aUiit. spre Nicomeclia:l;, ca sd impiedice fsuegaini.lrieegzeeluqi'i
s.ctseeio-arasme1cana2dgu.Lf,ellquouziitca,dautae,lpslucvtaais\ntzudssudle-tiartnerpedaeatuefcsizmdreemplia{talaesukcils'distnz.ipnelAoidiilnpeltliaouinlai.gCiaraClozpiicdnct.'iclitnEeasdipiua;uz-isi,tcg-eisuinnaslcatluat^pi-Ttmriei:.p-gopldaiua__,i Dar acesia a ir,tlrzrat' in Samotrace:1", ca sa
gsii:r5bbdetaoasredai.nMtreitriidnatPeoinnts,dm, acai rienapionrtneisdeecua
sd petreacd

floti qi se
ajunge acold Lucu1lus, este surprins de o puternicd.fur-
tuna*din pricina cdreia a pieldut o parte din coribii, iar
scufundate, astfel cA multe zile intreg
altele i-au fost
.bii",.,D* ce ;ovdi. leutre viteaz? Tn apropielea ta sint cer- {armul a fost piin de resturile cor5biilor, care erau aduse
fdmoieaearfbndrCddeumvosarrdieanmblsteaipadrcrelepiiariemtremscarc:adcaarliieltiion.drpt.irlnu-DotepearaidcaMiilnntifcdteraildc,fdarcdtheemriaaiinnrstmauinrEaeri elnqa' uiriagimprupcstoieeprudaa-ibmcsiaaad
Trezindu-se din somn, a chemat pe prieteni chiar in
timpul noplii Ei le-a povestit visul. Au venit apoi niste
oameni din Troia car.e povesteau ci in por,uu1 aheilol fu_
seserd vdzute treisprezece pantele ale legelui care pluteau
spre inIes-ualacaLpetmurnaotsq. iLuacuuclliusspse-acormidaicnadtainntdual t1dorE, in, upmori-t era grea gi aproape de nesuslinut- Atunci Mitridate s-a
nind, spaelvoatm, icoopnatrroandtudtuerpoirraalEi tqeip, tparreildolrn, dinu-scehaipc-emstoirraa-,
Isidoros. iar impotriva celorlalli a pornit pe mare. tri coboiit

a fost
culos, in Heracleia din Pont. Ambilia ardtatd de Lucul-
tocmai erall ancouali gi, tragindu-si col5biile cdtre uscat, 1duuspaincefasleansaetunlavtoutlausi easriiimpraegs6tneeacslciAticapteSn.truin-tla-acedle. vrdizr.-
au inceput sd lupte de pe punli qi sd dea lovituri oame-
nilor lui Lucullus, caruia nici pozilia nu*i ingi"duia sd-i bisnmoouapimrioeeadgifLiiccofuadtatlic,nroidenrua6-lvbiszaieaiiloerceadaarelviaaadcleiealosltutrleen, igifahamro5ptieidsrdMdieriif,ttiraeitdrlaianmnteelciil,eidnsLeadulpcAouelolruslasacrrtei.ia-t
incercuiascd, nici nu putea sd izbeascd cu cor.ikriile sale
din larg cordbiile dusmanuhri intoar.se spre ldrm. To-
tuEi pe acolo pe uncle insula dddea posibilitatea unui ac-
ces spre uscat. Lucullus cu greutate a debarcat pe cei
mai mulli barbali, care, c5zind in spatele dusmanilcr, pe unii cie mare cheltuiald qpirpitreelg, dlutipret.in$di,ailn5ttru'-ariddeveder.1.dSiveinzitiace-
i-a ucis, iar pe allii i-a silit sa taie fringhiile de la pupele
tea i-a oferit acest inatuse peste locuitorii Pontului, de
cd o iarnd grea se templul
cordbiilor gi, trdgindu-le de pe uscat, sd se ciocneascd Ei mutaserd din loc chipul
intre ei gi sd cadd asupra cordbiilor din jurul lui Lucul- vreme ce vfolaserd
de lemn al zeilei Artemis Priapina3s.
lus. Mu1!i deci au fost uciqi, ial printre cei capturali a
fost dus qi Marius, comandantul care venise din partea 14 In timp ce mul{i il indemnau sd amine rizboiul,
lui Sertorius. Era, intr-adevdr, fdrd un ochi qi se d5- pLuocrunliltusp,rifndrdBistidnilaindEisGeaamlaaliadespcefeearecgeastupui nlueai ul'eIiit,ri.-a
duse ordin soldalilor car"e au pornit sub comanda lui

182 PLUTARI'I LUcuLLr-rs 133

date. La inceput era lipsit de cele necesarel astfel c5, Daci ne vom gr6bi deci sA-l aiungdm pe l\4itridate, vom
in urma lui veneau trei mii de gali, aducind fiecare, pe i'isca sa-l atragem pe Tigranes impotriva noastrd qi n-ar
umeri, cite o bani!5 de griu, dar Lucuilus, mergind ina- putea sA gaseaica un pretext mai binecuvintat decit acela
inte Ei luind totul in stapinire, a ajuns la un
mare belEug de provizii, incit un bou in aEa de cd va fi silit sA dea aiutor unei rude gi unui rege. De ce
tabdrd se vin- trebuie deci sa facem noi asta qi s5-i sfdtuim pe Mitri-
dea pe o drahmd, un sclav pe 4 drahme, iar celelalte date care nu qtie alaturi de cine trebuie sd h:pte im-
prdzi, nemaiavind nici o valoare, unii le pdrdseau, iar potliva noastrd? Ei care nu vrea sa lupte impotriva
al{ii 1e risipeau. Intr-adevar" nici un lucru nu mai era iroastra qi care fdrd glorie se dd pe mina iui Tigranes?
schimbat pe altul, deoarece toli erau imbelgugali. Fdcind nCprraaortpeerm'nliuice-ui.lcmc.soaulicfsbheiini,Fecisusad-tiibdpa5rrimennctiliiamqpcii-cslradapsja,edioaprc.eriegnndtioei,aipscseaacdanirnee
Isinads-cdI idminepcviauasrstdeiuiznenij,Suic,rdualljdurrnii,ugplinurdiinTphaiencraemloialdinoTnuhstel,m,cidsacuysri5an-:crl,eipprsuaitdpesinaqa-li adeseori noi i-am infrint, mai degraba decit cu mezii qi
invinuiascd pe Lucullus cd iEi atrage toate cetdli1e, dar
armenii?"

cu forla n-a capturat nici una qi nu 1e-a dat-o lor ca, 15 Avinct aceste ginduri, Lucullus gi-a petrecut tim-
prddind-o, sd traga qi ei foloase" Ei ziceau:
acuma, dupd ce a pdrdsit Amisos38, ,,Dar Ei pul pe Ia Amisos, ducind leneg asediul qi, dupd trecerea
cetate ugor de cuce- iernil, I5sind pe Murena40 acolo, e1 a pornit impotriva
cdrihut,caelddsaaAcilaolurs"p.-tadDrmainrctLueulMicauitslrliueddsa,iutenl,eiianmg.btpeeupiEstiutnigudalut5-tisbeEacri edbnoivgloaartiEdi,uicnaeeI
lui Mitridate car:e qedea in linutul cabirilor qi care pld-
*ruia sd reziste impotriva romanilor, dupd ce-qi strinsese
o armate de patrr-izeci de mii de pedestraEi qi de pairu
pe soldali la atita zdpdceald citd au ardtat mai in urmd, mii cje calareli in care avea o mare incredere. $ini, trecind
le trecea cu vederea cele ce spuneau qi nu le dadea im- r-iu1 Lycos, ii cimpie.
portan!5, sau se apdra in fala celor care i1 acuzau de provoca 1a lupta pe romani
L-]inciu-se o batalie de cSidreli, r'omanii au fugit. Pompo-
incetineald, spunindu-le ca petrece prea mult timp aci nius, Ltn bdrkrat neiipsit de faimd, a fost capturat rdnit
in sate qi cetdli care nu merita rnultd atenlie, iar pe
Mitridate il lasa in felul acesta sd-qi sporeascd puterile. 'pcl;ojurriea.r-tpoienomntir?aed"ubu,isiiPnidlolaiumv-Mp1ooiitrnrefiiciugisapetrleiei-e,:ate,s,rnuDS,faesdcpradiuncndt5esmn: vu,,uoD, liitalicscdalvinlovteaip,frviiicemdiniuiaismvmrepaaiinnc"fia-'i
sutnreinLltguecdsucollcuasarMamaizttridisd:ap,ut,eAtessrtnaaic;fdiie, vplieaearndutqr,ui sudcnaqeosdmd pmmeaaloirecrdEmEiiinssdda
aici sd nu fugd cind ne vom apropia noi. Sau nu ve- h{itridate, admirindu-I, nu i-a fdcr-rt rrici un rdu. Tocmai
deli Ei spatele lui existd un deqert mare qi nedovedit, cind Lucullus se teirrea mai mult de duqmanii care st6-
ca in pincali cimpia cu cdidrelii $i ezita sa meai'gd spre !inu-
in apropiere este Caucazul qi mulli munli qi vdi adinci iul rnuntos, care era lun"g, rnld;tinos qi greti de str5b5-
dcEaexrielsatpaCooat baicrsia3celuensdfpceraeEreiAorpmporeai ntmeiafiiiudnsedtreraebIagditcucotandrdjeuincfuegrpeudeleisntleeupaztEditer?e-
tut, dintr-o clatd., sint capturaii nigte greci care se refu-
ir;iiuamseirtaAilntetirn-ioclbpreosst,erad.fdCgeaidmuiat icdin-l vilsta dintre acestia,
zat Tigranes, regele regilor, avind o mare armata gi care va duce pe Lucullus
qi-l r'a a$eza cu armata intr-un loc prielnic pentru secu-
stdpineste SiMeiriiitaaridqfaei ttPeea.leleEsqitiinnsaoulEiivileua.cAiEdcoeevsrdetiagseiiisctpeelimrsueedatarsacEgdi din ritatea taberel, in care se afid o fortdrea!5. aqezatd dea-
gi- incredinlindu-i-se
Selecus gi 6upra cabirilor. Lucullus, qi aprinzind
nerele lui pe mii multe focuri la cdderea nop{ii, a pornit Ei, trecind

Mitridate ca rugdtor, ci va purta rinboi impotriva noastr6.

t
i

ri i

PLUTARH LUCULLUS 185.

f.1'5 nici o primejciie pc iini;5 strimtori" a ocupat acel mit cu pldcere, pentru cd in tabdra romand se vorbea
Ioc, iar a doua zi a apdi'ut deasupra duqmanilor, aqezindu-
Ei almata in locuri care ii oferea posibilitatea sd 1upte" amuimlt bdre5slpiqreatecl uEi,adtiintadup-lgAicseeraelrlsaimrepplietadeteadeluvai,loianrecait lui,
dacd vrea, qi, in acelaqi timp, sd nu fie for{at sd lupte" l-a
invCitaint dladamnadsadriqdiullaaEseodcinolteitleccdonessitleiulmuio. mentul. a po-
dacd vrea sA stea liniqtit. Nici unul dintre ei nu av-ea luncit sclaviior sd-i aducd ca1u1 in afara de tabarS" iar el.
de gind in clipa de fald sd se avinte in pr.imejdie. Se
zice cd," in timp ce soldalii regelui urmdreau un cerb" in miezul zilei, in
au dat pesie nigte romani cale voiau sd ie taie calea si c.lormeau, a pornit. timp ce soldalii stdteau lilnaisgtiinlicluEli
ca de aici a inceput harla. in timp ce ;i in ajutorr-ii unoua, spre cortul comandantului,
cd nimeni n-o sd-l impiedice sd intre pe eI, care era un
dEiinal celorlalli venear-r din ce in ce mai muili ostasi. in cele barbat cunoscut qi prieten qi care avea sA-i spund hii
urma au invins soldalii regelui, iar r.omanii chn ta* Lucullus lucruri de mare importanla, qi ar fi intrat far:l
bdra, vdzind fuga alor lor. au inceput sd sard
rugindu-l s5-i duca impotriva qi -cd alerge teamd, dacd somnul. care a distrus rnulli comandan{i"
la Lucu11us, dusmaniior nr-r l-ar fi salvat pe Lucullus. Intr'-adevdr, din intimplale,
ie dea semnalul de luptd. Lucuilus, dorind ca so1-
dEai sli5i sai sd afle ce inseamnd prezenfa gi vederea unr:i Lucullus tocmai dorrnea. iar Menedemos. unul dintlc-
sclavii de camerS. carc stdlea 1a uga. i-a spus lui Oitha-
comandant inlelept intr-o luptA si intr.-o primejdie de cos cd n-a venit la timp potrivit. deoarece Luculh;s abia
rdzboi, le-a poruncit sa qadd liniEtifi, iar el s-a coborit atipise dupd o mare veghe Ei dupa atita str:ddanie. Cr-r
in cimpie gi, intilnind pe primii fugari, le-a poluncit sa
se opreascd qi si se intoarcd la lupta impreuna cu el. |oate indemnurile 1ui Menedemos, C)lthacos insd n-a vrut
s;5 p1ece, ci a spus cd o s5 intre chiar dacd o s5-1 impie-
Ei s-au rl5essaptincgodnvpien;iduEgi,mreaznisi tqinidsacu-i pulin efoit" ar-l ince- clice, fiindcd voia sd-i vorbeascd despre un lucru impor'-
urm;ireasci tant Ei mare. Atunci Menedemos, rniniindu-se, i-a spus
put sd pind in
tabdra lor. Lucullus, intolclnclu-.*e" a pedepsit cu Cezo-
noarea iegittita pe ccl c;ire fugiset"A" pon-incindr-i-Xe s.i se cd nu-i nimic mai necesal decit salvarea lui Lucuilus, si
l*a imbrincit cu amindoud miinile" Olthacos a ieEit din
imbrace in haine" dar fira centuri. qi si facd uir qan! de 1,al-riira gi. luind calul. a pornit sple Mitridate, fdr'5 s5-i
dcr-ldsprezece picioai'e" in timp ce ceilalli soldali stdteau l'i fdcut nimic. in ace-oL fel" momentul dd faptelor, ca qi
lingi ei in picioarc. qi-i priveau.
n.reclicamentelor, o intorsd.turd salvatoare.

16 ]trra in armata 1ui NTitridate rin oarecare dinast al 17 Dupd aceea, Solnalir.rsa: a fost trirnis cu zece co-
dandarizilor. riumit C)lthacos (dandalizii sint bal'bali dln- Irolte, ca sd aducd griu. dar fiind urmdrit de Nfenandm,
tre aceia care locuiesc pe lingd Maiotis)al un om pliceput
Ia toate" in r5zboi si in ceea ce priveqte iui.eala n'iiinii qi until dintre comandanlii regelui Mitridate, s-a impotrivit
curajul" qi iste! la minie" in cele mai grele momente. si si" producind un mare mdcel printre dugmani, i-a respins.
foarte npeiiiccru.itlmlaatvionlbcielear;'tid foarte curtcnitol. 1!cesi;r. afiin-
livalitate llind a fost trimis Adrianus/'3" inciaiS dupi aceea. cu o
c1u-sc. si in cur until din- rnare armatd, pe+ntru ca soidalii sd aibd griu din belsr,rg,
tre dinastii din aceiasi trib. pentru dobindirea irrtiietSlii, \tiiridate nL1 i-a trecr-rt cu vedelea, ci a trimis impotriva
vio-asataupscrioi,dmemispaeliumLiuNucullittlrluiidnsa. tbeRaectgjdoeclveuartd-sa,avclAirauqdisaoat -mqi iaair-ieialeisdpaurtraavc,diliiv-aar Io:^ pe Menemachos qi pe lt,,Iirr:n cu inuli,i cdiSre{i. qi cu
Olthacos a pornit cdlare cdtre Lucullus. Acesta l-a pr.i* rnui{i oedestraqi. AceEtia tofi, dupi cum se spune, in

l lai'd de doi. au fost r,rcisi de cd.tre romani. Mitr:idate a

irscuns clezastrul, zicinci cd nri fusese atit de rrare. ci
rrcinserrnat, iar comandanlii fuseserA infr.inli din lipsd

186 PLIITARFl LUCULLUS 18?

dgtoerriuedxqepiebrdiueecnup{arr;iaezinpi,eaacslietnfsegtlatiimntacpbitdArpdde,riaaMndiuutrscidinsadetepcldli-mraubleuampstplriSnlutertucddiee- intd1r8iteLuacluellures,gecluuci,elainddaCtapbeirsate;i cele mai multe puncte
dEpeeistcelouacrma,jdad.raeMr,,iitdareirdoasaot::eeldcase-liaoloarhmoleetd-nariiitpdrdionevcogicasardtdamnusualtmdtraitmui lirbs5uemrsaienrrdei
ipqgspinu5eiiiaice',ibrprcn-uioriettaterriddydil,iaeletiaitnlcndlobiiutspaioi-,onrsnsiti"cieaqmoii,,qtnmaeiiagaan,iriritb'earidampiim,adnebnieipaiutouileflpaz1odui,mFnrircldcpeecauanuraur-ilrrisedsaesr5iednoc-pgsi-uuei,ep-ctlusarluaaainvrircuSneiirs-ei"tae1eiEdfasiurc,iaeraaiiu,tdnnioncaddirficupusdaoli'E,tisdnAuutac,trnoueaisnfpntota,suacsAla-titt mari iezaure gi inchi-
sori, in care erau de{inuli mulli eleni Ei multe rude de-
a1e regelui. Acestora, care se aEteptau sd moard, gra-
de Lucullus le-a oferit nu numai salvarea de
{ierea datd
La moarte, ci un fe1 de inviere qi de renaqtere. A fost
capturatd qi sora lui Mitridate, Nissa. A fost insd o cap-
tivitate salvatoare, deoarece celelalte sduerEoirisoEciotfeeamueiclei

r^egelui au pj.erit jalnic la Farnaceaa,
primejdii Ei puse ia addpost. Mitri-
sint foarte departe de trimis la e1e pe eunucul Banchidas
date pe cind fugea, a
(ca sa le ucidd). Intre muLte femei, erau qi doud surori
itaoilmeniaprengdde,eluBpie-aretrnu]ilczeee5csdinind2eqCiahSinotaist-egiiraME, ocinadirmoeuardddmsidnosleMiis,eiidredet.feoDcreiiogsaipnrreee
cloidtsoltcaIranqtssi,auipnugriihpnMiip-ctoiritoecraiodcrmaea,,tteea1,aipf-aPaoorraanarimtctdad.esinstedtcafaibteafldldirndigrracpareeisulvnurijeitcuounriiininsuqaoll--ii Monima vorbeau foarte mult elenii. Se spunea cd regele
pro"Lt. vreun cal. ci, tit'ziu, eunucul Ptolemaios, V5- o curtase qi bi'imisese cincizeci de mii de monede de
aur, dar cd ea rezistase, pind cind s-au incheiat invoielile
dinescaacleeecaatfrdSempinetacrael,ucl usmAusgei duce de colo pind de nunti qi cd. trimllindu*i diadema, a numit-o legina.
,ir.d.t-l, Editneeaaplaaofirzctfreocdasd"etezncEiced1iisnnadddctaeoc,tradiient,ginilq-odaic-ualrudeaaertatrftaeu6rsnicEoidir-eeEgsaipadonredtd,pddElidndi jgndeeuuabitudafrn,rubnmsauouri!saeqEre-ii,,
colo, a l-a dat lui Mitri-
date. intr"-adevdr, romanij' se lineau indeaproape de el

gpui,ndeumpaincaitpeseelg,rcdibeeraau,cnitupepiaecrdi ussde-lrdprpinodsSi-t,ridliatartelSacodme i.aa acum decit un vis, dupd ce ;i-a pierdut fericirea aceea
gi zgircenia ostaqilor le-a rapit romanilor prada urrnaritd pe care qi-o dorise. $i, cind a sosit Banchidas Ei }e-a
in riulte lupte si in mali prirnejdii gi l-a lipsit pe Lucul- poruncit sd se omoafe aqa cum vor crede fiecare de
lcacgueaeusillr,euucdlalle-crraqeaei-rgfIeeaeurcldtui'umuivt,cdisefcti'dtaeeoarcpuicaoe,ddscd"Msind-iinatdertiecpurnalrnaaslitobpeclnuaaeaqttairtirtaiaddngceineafstattrrataeleaisscvdrienoiciefmitc,eoaafrniriaeeii'"ljopuAcrnudssclttfaraederulee,-
cuviin!5 cd este mai uqor qi mai fdrd durere, Monima,
luindu-gi di.adema de pe cap qi punind-o in jurul gitului,
a inceput s-o stringS, dar diadema s-a rupt indatd, iar
ea a spus: ,,O, blestemata treanld! nici Ia asta nu-mi eqti
il urmereau, a fdcut pe romani sa prade 9i sd adune
certindu-se ei pe prad5, [olositoare" Ei a aruncat-o, scuipind-o, qi s-a oferit lui
aLuucruullluismp-nra-aqtgiautsgtai,t numai acest fruct amar sd Banchidas s-o ucidd. Berenice a luat un pahar cu otravS,
l,dinctoirmziiee'i dar mama era de fa!5, o ruga sd-i
al otravS, iar sa, care i-a implinit dorinla. Din dea Ei ei
Berenice otrava au
Ilabonderun,fcirceudianeaut,eapaauofrrblui,ninr1doc-auitculAusr5i:a-cs1iresea.cdriTeunoct tdcauiqpIniegreLdCgtuoaecallulurilseil,utrcsaiaitnolrecs-is,aoscaulpdrtoaeerluiedinle'cacaigptreaus-lsd-l baut arnindoud, dar puterea otldvii n-a avut efect decit
pentru corpul cel mai slab, iar Berenice, care nu bduse
cit trebuia, nu a murit, ci a fost indbuEitd de Banchidas
care a dat fuga pe cind se zbdtea intre via{5 Ei moarte.
prade Ei tabdra regelui.

PLUTARH LUCULLUS r89

Se zice cd una dintre surorile necasatorite a1e lul iviitri* ctpa.tittetfuaetlimcseai$-sataeldvpeaezteSgcyleoltlraaiat,epalueAintteMrunuarcn.5m,,,iDra_atrusr .nmdcieiesc, iianddozriase,avdmoivisitn,di--al
date, proferind muite blesteme qi insulte impotriva fra- imit pe Sy}la". Totuqi eI a incelcat sa refacd cetatea din
telui, a bdut otrava" dar Stateira. fira sd spund nici o jalnica situalie
vorbd uritd qi lipsitd de noblele, a ldudat pe fratele siu, in care se gdsea. Mai intii ploile cd,zind.,
cd nu Ie-a neglijat, cind elau in primeidie s5--si vada cor- tlintr-o nolocile dumnezeiascd" chiar in timpul
pui pingdri+;, ci s-a ingrijit de libertatea 1or'. ajutindu-}e alt stins focul qi cele mai multe dintre cuceririi
sd moard neviolate. Aceste fApte l-au intlistat pe Lu= casele ddrimate
cullus, care era din fire cumsecade si cmenos le-a ridicat el" fiind inca de fa!d, si a primit gi pe ami-
senii care fr,rgisera qi a dat de locuit qi elerrilor care
19 Lucullus a inaintat pina la Talaulial'5 de unde, vr'o\miaisuo, smedrsauloindcoulonn1ieocadceeotalsiiutAdtednoau,azinetceimdeeiasttdadpiie.
cu patru zile mai inainte, I4itridate izbutise sA fugd in
Armenia, la Tigranes. apoi s-a intors. Supunind pe haldei \rremea cind puterea Atenei er.a in floar.e; ea stApinea
Ei pe tibarieni46, cucerind mica Armenie"T, l5sind garni- j.narea Ei de aceea multi atenieni care voiau si icape
sl lntemeind cetrili, a tl'imis pe Appius la Tigra-nes, ,rp,ie;rtinatdbiriadlinteiaanceohn.l.oloi iAl'uor.ciinsirtdiiolenpada8"irntpeiAeitaccinn.dqal.lpvaeeurrnntaanluedeaudlcaincttndAeltieninosario.,cssi-lcialaeu-
zoane
ca sd ceard pe n4itridate. iar el a pornit spre cetatea

Amisos, care era incd asecliatd. Asediul se plelungea din altora. Pe ettenienii carc fuseserA salvali Lucullus i-a
pricina comandantuluj. Calimah, cate adr-tsese multe ne-
"Tilim-faynat'btr,r'rta-aldaincmednasieitosil.fdsrlrula-\'',ma{uLAorf"uotseeclnonEuaasi.ll.iiudt Asiniin-tdaustrurn-.-rrcccl_eeoitntreaIuaactffhoci.e-issdpcita, rconn.eabeuplnic-ntoiiuiinebbradiil3nut0c-eg0li.ei dcg-aeair-caademillsanaethtlmiidbcoaueemri-,.
pldceri romanilor datorit5 expeiien{ei sale in magini de
rdzboi ;pildsttirtamgnaici eini saulremq5i.reAtetunnii.ciPiennst5ru,-caincedaestrda prelun-
gire a asediat

de LucutrLus" avea obiceiul ca intl'-o anurnit6 ora a zilei sa tlnpiiaorb-rtneeaed{i5au,a.itqst^iuuincnptnlrlcaoi-nibattolsadel-r+iea.t;eAveadaacorlcui"vkolecltreurdiidrarittiltaju-.cilidisraiaedpnaertdseultezlieubevineifnostre6datu.dr.stDleicialadarvepMapErau.erirtneedtneu^dapedenrrb-aaulc,nne5euin_a-

retraga pe soldali si s5-i ducd 1a oCihna. In acea old.
pe neagteptate, Catrimah a ndvdlit brusc qi a ocupat o
mare parte din zid, iar el insuEi a pdrdsit cetatea si a
fugit, fie cd nu voia sd ajute pe t'omani, fie ca. in felul
acesta, Ei-a pregdtit o fr-rgd mai uqoard. lntr-adevdr" ni-
meni nu se mai ingrijea de dugrnanii plecali pe mare" Lucullus a pornit apoi spre cetalile din Asia^ pentru
ci, cind o flacar'5 putelnicd a cuprins repede zidurile.
soldafii se lrregdtear-r sd plade, iar I-ucuilii.s. deplingind ra acum, avind r:dgaz de 1a treburile razboiului, sd poata
cetatea care se mistuia in foc, a dat fuga dinafard spre' Lua parte laavveraeudneprmocuelstaEivsraemimepanretavodiere,pbtaintetauidtae
foc chemind pe soldali sd-l stingd, clar nimeni nu-i dd- plovincia care
dea ascul"tare, ci toli cereau prdzile gi au stt'igat met'eu cum
lovindu-si armele pind cind, in cele din urmd. fiind silit ars9:driil'uaiplsididcsetaiun-nEriesi,cnvgloianirvdoisedctaidrbiteuddiivleeealrinndfeeaisnsplnir_i;tcerisim,dqp;eiilccd.frleeeetdenzieelfoecilrcroiei;otz.caueSrtet,fd,ijrleseqinfiutisuiittaeldtrluaoEiur,i
de ei, a cedat sperind cd va sc5pa cel pulin cetatea de
foc. Soldatli insa au ficr-iL conlrariul. inti-aderrat'" cotlo-
bdind prin toate collurile cu fdclii Ei punind foc, all insugi era sclavia. Dar sufer.inleic pe cale Ie indrlrau ina-
distrus cele mai rnulte case, astfel cd Lucullus, cinci a inte de sclavie erau qi mai dureroase. Astfel erau supugi
la supliciul cu fringhia si zvir'liti in incirisori Ei pedepsi{i
intrat in cetate a doua zi, a plins gi le-a spus prietenilor"

190 PLUTARH LUCULLUS 191

picloaidncrdCeirahei ercaavaafrgieiegSst,,iseetitirunalg,u''uoitazcirvudsilrluqulibilsiocipnearlnd'itnleol vrlcdoiberia.etStarSsliitnpfgeavilc,iipeni'ancAiiatsstcsfseucollraatdvreteiialmunilep"i n,iaosa-el' nindu-le sd stea tinistite deocamdatS. lntr-adevir, domi-
ismfpidtrptnmiioicreelutlaedrOdpit.ipiirpetaoua.a"mpaatrutstctldmaaariodosfuinoerr.eamdirct-s.uioadtStuvtnoamp-erentyaeaiictu.niltdratiieitltiadalnctto.utcaepcnueAlaTiletefudpss"idnceritoiideltdtacdruaaebepac.aSllaipiurtatnDzeotodlStie.rluorcoosucliI-itriirdillnbluleue.eedliiddua.,ApaeeailctT-eralouedinimanrtaaccurfrasdaeeotiliotc,iiacselsdred-etaisoedceaetllabriiaicficrinnrenetihaincatlodn-eira.sdslddearpsudiazne,anufatiezsre;fnldteumirie'.ueddsiaacaucoaedluigeabusri'niuplpensaacMumzudddvatlirtli9aaeaarednae---iit nalia armenilor nu era numai de nesuferit. ci si grea gi,
zltcatacuueervaeiicnecnrddeiiadl.,riuudtofLopceeruruoerivlcilmhcoiruma,-errril{.sinlaadu.idcuirszaeoed-jpcretienauiimennElsra,'faeldculnguarcetao.neiili.sgiznueiAca.stlacdsunide-erfraeaeirF;aimurriia-ddsae$rr'eeirinriiudcracdsaiiaceAdstcramstdeoreteislrgeatiriedmatarsduiqpepciniur'IaobadedlrtirnrtedRpiieztvroeaieadrdlportemaeletudsipuipuuml'iotrlndoApplsivocoida.iaecntosiergmcrietvt:tf-6dileaiaiei---'l mai ales, ingimfarea regelui 1or devenise cumplita qi de
nesuportat in timpul maritror succese? de vreme ce toate
de guvernator. lucrurile pe care le doreqte qi le admird mullimea, se
pdrea nu numai cd le are, dar ca:, si le procurase el
insugi. Astfel, incepind de la o forld micd qi dispreluitd,
a suplls mulie neamill"i .1i, ca nimeni altul, a urnilit pu-
tc.rea parlilor, a umplut Mesopotamia de elini qi a adus
mulli locuitori din Cilicia qi mulli dn Capadocia. A
scos din tradiliitre lor qi pe arabii scenili qi. aducindu-i,
ira aEezat aci, pentlu ca, prin intermediul 1or" sa se poatS
folosi de ernpolii. trrau mu1!i regi care-l cinsteau. dar
patru dintre ei pe cale ii avea mereu in juml lui ca pe
lqinigdAoreifol rpise3de-gtrci.inimdbera}cmaelirgineahcitodnlaisrcee,54e,i
r-riEte opazi52

rnergeau pe
iar cind qedea qi rezolva diversele treburi ale dreg6-
1.oriei. .stdteau in picioare, dindu-qi unii altora miinile
si rrrai ales acest gest p6rea cd constituie recunoaqterea
sr"cislaevriiesi t-dpinsuel-piid1leoar cd i;i libertatea gi-qi ofe-
pr6daserd mai mult sd sufere
corpul,
fiind gata
lotul decit sa intreprindd ceva. Aceastd tlagedie. nesufe-
rind-o Appius qi nelSsindu-se de loc impresionat. de in-
<lati ce a luat cuvintul, a spus ci a venit ca si duc5 pe
Mitridate in triumful lui Luculhis sau sd-i declare rdzhot
21 Appius Claudius/*e, care fugese tlimis 1a Tigranes Iui Tigranes. Acesta, degi se forla sd-1 asculte cu fala
1 (frateie ,uo1i"i fost conclus mai intii de neincruntatd qi cu un suris plefdcut, n-a putut sd r5-
hii l.,ucullus)" a
cdldrrzeau" pe o cale incurca- mini neobservat de ceilalli, care iqi dddeau seama cd
cdtre oamenii regelui, care itr
care a dr-trat multe zile in Jusese impresionat de indrdzneala aceh-ri tindr, deoarece au-
t5, care nu era necesard qi
partea de sus a tdrii. Dar un libert, de neam sirian, 1e-a zise o volbd curajoasd abia dupd doudzeci si cinci de ani,
laburanargt6adtqqci.ai lidenauqpealdddtecoviaatrereav"tads-,pziuialenri,nedtlreslac-ainriednv,tEoedrusefrrdaeetuclSla.ldcauazlaeelajournacbseaeirna- tcil*daaccirdadtsrioptaumntaismnlpiui ivdoAomprnpiinisuceseEpci,de.mnraduiz-dbleovqiarualb,pSas.redtisrvaianpizeaapMsaeir.tarTi.digEartaleneeErsai,
ppAFeuenqntTiii'iihcgliiruiia"in-deTe5ilgEa-ria-Danaeafancste'gr5ap50fsr.sinAdptpelreoecip"aacspareit'reiemsadeinssradauppo$uerinddZimnacuslibdtlei{eaivsnadtoeicnpset'tertrSeeaglciseoiullneo- miniat pe Lucullus pentru cd intr-o scrisoare i1 numise
tlordyeneist,"si mr,rlior cetSli redus-e sclavie de Tigra- numai rege ;i nu regele regilor, iar el, la rindul sdu.
-1iuni Lucullus. indem- riispunzindu-i, nu-l numise comandant. Tigranes a tri-
nes lL promitea pe ascuns.ajutorul n'ris daruri stralucite lui Appius. Acesta nu le-a primit.

r\Lunci Tigranes i-a trimis alte1e Ei mai multe. Dupa aceea

I

192 PLIITA,RFI LrrcuLLUS 193

Appius, nevoind sd pard cd respinsese darr-rrile din dus- I-ocujtorii de acolo iI rugau s6-i invele sofisticaso, dar el
r-ndnie, a primit o cup5, iar restul darurilor 1e-a trimis ie-a rdspuns pe un ton fdlos cd un delfin nu poate- in-
inapoi. gi foarte i'epede a pornit cdtre comandantul siu. capea intr-un hirdau. Trecind apoi la Cleopatra, fiica
tui Mitridate care era cdsdtorita cu Tigranes. a cdzut
22 Tiglanes nici nu catadicsise s5-1 vad6 mai inainte repede in dizgralie gi a fost acuzat. A fost ucis qi el Ei
pe Mitridate Ei sa-i adreseze cuvintul, deqi ii era lud5, inmormintat Cu mare cinste de Cleopatra, iar mormintui
dupd ce fusese izgonit clintr-o astfel de domni.e, se afla in localitatea numitd Sapha.
ci il
trecuse cu vederea intr'-un chip dezonorant si jlq'nitor,
ln tinrp ce era mai degrabd ptnit iir locuri mia;tinoase 23 Lucullus, punind peste tot in Asia ordine qi pace"
n-a trecut cu vederea nici plScerile 9i hatirurile, ci, ge-
gi nesdndtoase. Atunci insd l-a primit cu nlare atenlie qi zind Ia Efes, a incepub sa-Ei atragd cet6lile cu ajutorul
cinste in pianlladtrt.ur1rerebgdanl uEiie, liinleceppeincdadreisIceu{aiivteaainuicuen, uinl cimer--
rnultor sdrbdtori, adundri de intrecere, Iupte de atieli
cau s5-si
potrir.a celuilalt. spre nenorocirea prietenilor pe care ;i de gladiatori iar: cetdfile, rdspunzindu-i, sarbdtoreau in
tladeau vina. Plintle ace;.bia ei'a l\{etlodor din Skep- t:instea lui Lcuectautlilluesnquilr-eaucepeeantcreu era mai pldcut qi decit
:;is55, un barbat foarte pldcut la pr"irvi ire qi foarte invalat, It'ainrstcirienad-a
e1 o adevarata simpatie.
venit Appius qi s-a vdzut cd trebuie pornit
care se bucnra de o atit de inaltd prictenie din partea razboiul impotriva 1ui Tigranes, a trecut iaraqi in Pont Ei,
lui Mitridate, incit fusese numit tatiil regelui. Mitridate.
trimilindu-I, dupd cum se pare, pe el sol la Tigranes, tuind soldalii, a inceput asediul cetSlii Sinope asediind
ca sd ceard ajutor impotriva romanilor, acesta l-a intre- nrai ales pe cei care o delineau, adicd pe cilicienii calre erau
oamenii regelui qi care, ucigind muldi cetdleni din Sinope,
irrraintl:d,",?$iI'tIuet,loMdeotrr,ofdieor,acveindmainsvfdetcu'lieereqtii.ninteleacser;al sLtdr,tpi frii-- lu dat foc cetdlii, iai' noaptea au fugit. Lucullus, aflind
granes" fie nevoind sa-l salveze pe }4itliciate" i-a spr,ts cd, ri intrind in cetate, a ucis pe opt mii dintre cilicienii pe
in calitate de so1, il indeamnd sa primeascd. dar in caii- care ii prinsese, in timp ce locuitorilor le-a dat casele
tate cie sfetnic il sfatuiegte sd nu primeascd. Aceste lu- ;i s-a ingrijit foarte mult de cetate, mai ales dupa ce i-a
cruli Tigranes le*a ciezr,rdluit lui Mitriciate ql i le-a silr-rs cd cineva i-a apdrut
,irpdrut urmdtoarea vedenie: se fdcea
cr"L gindul cd n-o si-i facd nici un rdu lui Metrodor, Car in vis qi i-a spus: ,,lnainteazd, Lucullus, pulin, cdci a
"Mitridate l-a ucis indatS. iar pe Tigranes l-a apr,rcal o r.'cnit Autolicos, care doregte sd-!i vorbeascd". Cind s-a
llezit din somn nu qtia cum sa interpreteze acest vis, dar
adincd pdlere cie rdu, desi el nu fusese vinovat intru in ceea zi a cucerit cetatea qi ttlmdrind pe cilicienii care
totul de nenorocirea ir-ri Metrodor, ci doar addugasle o
qreutate in balanla du;mdniei pe care o avea Mitriclate porniserd cu cordbiile, a vdzut zdcind pe mal o statuie
.rdusd de cilicieni, care nu izbutiserd s-o ducd mai re-
impotrLva lui. Intr-adevdl. de mult timp Mitridate nutrea pede in corabie; statuia era una dintre frumoasele opere
duqmdnie impotriva lui Metrodor qi acest lucru s-a vA-
zut cind a fost capturatir o scrisoare secretd a lui Mitli- atre scu,lptoruiui Stheniss7. Llnul dintre cei. de fald i-a
;pus cd statuia este a lui Autolicos. care intemeiase ce-
date, in care se stabiiise sd-l r-rcid5 qi pe Metrodor. Tigra- ialea Sinope58. Se mai spune cd Autolicos fusese unul
nes l-a inmormintat cu strah;cire pe acela pe care il
trddase pe cind traia. a;a cum nu crulase nici o chel- L iintre aceia cTaeresaluliaaslemppaortrteivalaAmexapzoeadnileialorp5o9.rnEitla de
.ttsureeiabsluapiu.enAesacmdaumAriimtnifliiamcraT;tiiegrdafuengeeissle.EdiinerehStoaerltueiruiucAliamAdtfeiecnreaIait.eTA. idsg"tarfcueA.l llelakles din era
l'iu1 Lui Deimachos. Se zice c5, pornind din Tesalia, cu
Ilemoleon Ei cu Phiogios60, au pierdut coi'abia, care s-a

,l:l - Vieli paralele -. vol. III.

t
j

rl

I

I PLUTARTI T-IICIILLUS 195

194

sfdrimat in Chersones, de promontoriui numit Pedaiion. Itrufrat qi gdsindu-l umflat qi infuriat din pricina fur-
iar eI. salvindu-se cu armele si prietenii 1a Sinope. le-a Lunii, s-a intristat. gindind cd avea b5taie de cap 9i va
Iuat cetatea sirienilor pentru cd sirienii delineau atunci t,r'ebui sd tleaca timp pind va reugi sd-gi procure bdrci
acea cetate; ei se ndscuserS. dupd cum se spune. din 1i s5-qi construiascd plute. Dar, de cu seatd, r'iul a inr
Syros, fiul lui Apolo, qi din Sinope, fiica lui Asopis. cc-put sd se letragd qi sd se micqoreze, in timpul noplii,
si. in zorii z1let, a putut sd se vadd malurile riului. Lo-
Auzind Lucullus aceste lucruri, qi-a amintit de indemnul <'alnicii, vdzind ca in riu apdruserd niqte insu,lile qi cd
rrpa riului se invirtegte in jurul 1or, s-au inchi.nat in
lr-ri Sylia. lntr-adevar, acesta il indemnase in Mem,orii I'a!a lui Lucullus, spunind ca de puline ori se mai in-
sa nr-r socoteascS nici un h-rcru mai valoros si mai te- limplase acest luclu mai inainte qi ca liul se supusese
meinic, ca ceea ce i se va ardta in vis. Aflind Lucullus rlc bundvoie qi cu blindele se predase si-i oferise o tre-
ca Mitridate impreuna cu Tigranes sint gata sd nivd- t'cre fdrd bdtaie de cap si rapida. Folosindu-se deci de
leascd cu armata in Lycaonia6l si in Cilicia, pentru ca' rceastd imprejurare, Lucullus a trecut armata peste riu,
de aici. sd intre cei dintii in Asia. s-a minunat de ar* irrl ir-r timpul trecerii a avut un semn bun. Astfel, nigte
vaci sacle pdqteau in pajiqtea zettet Artemis persana.
meanc6, dacd avea de gind sd atace pe romani, de ce nu r,aci pe care barbarii de la trufrat 1e cinstesc mai mr-tlt
tlecit pe toli zeii. tri nu se folosesc de aceste vaci decit
se folosise de Mitridate cind era in culmea puterii qi *11irrrr-:inrerttrinudduj.ceidlntfclaaru.jseTtraotfttea,tipmneupcupalopvt,adoceiifleaoccrdllsteaaca1eeszcperlrli\nbede\ drqeiupqcoeinr,dciqmvi pole"r

nici nu-qi unise armata sa cu armata lui" atunci cind era

animatd de curaj, ci il li-qase sa piar'5 ;i sd se macine, ial .
aclima, insuflelit de nddejdi deEarte, incepe un rdzboi,
prdbuEindu-se impreund cu un regel care nu se poate'
line pe sine insuEi.

24 Cind Machares. fiul lui Mitridate" care de{inea
Bosforul" i-a trimis 1ui Lucullus o cunund in valoare de,,
o mie de monede de aur, rugindr-r-l s5-l inscrie ca prie- rliitt o mare bdtaie cle cap. tlna dintre aceste vaci, in
rimp ce almata trecea Eufratul. ducindu-se c5'tre o piatr'5
ten gi aliat aI romanilor, Lucullus" socotind cd rdzboiu.l srrcr':i a ze'i{ei. s-a oprit in fala ei gi. aplecinciu-$i capr-li inicc-
de mai inainte era sfir;it, a 15sat pe Sornatius ca paznic
al Pontului" cu sase mij de solclali. Apoi. ducind cu sine, rirai ca vacile care sint duse de lant. s-a ofe'r'it lui Lu-
t'rr11r-ts sd fie 'iertfita. Lucullus a mai jertfit qi un taur.
doudsprezece mii de pedestraqi gi nu mai pulin de trei rlLept mullumile pentru trecere. $i" in aceea zi. 9i-a ar<e-
mii de cavaleri, a pornit sa faca ce1 de-al doilea lazboi.
Pdrea cd se a-runcd dintr-un imbold ciudat qi lipsit de o :,at tabdla acolo. ial a doua zl ;i in cele utrndtoare a
logicd salvatoare in mijlocul neamurilor ldzboinice qi irraintat prin linutul Sophene0z, fara sd faca nici un fe1
impotriva a zeci de mii de caldreli, intr-o lard fdra sfir-
adinci, inconjuratd de munli. astfel cd nr.t rie r'5u oamenj.lor care veneau la el $i pi'imeau almata
qit. cu riuri cri bundvoie. ba chiar cind soldalii voiau sd captuleze
avea sd fie ulmat de bundvoie de so1clalii care nici altfel.
nu erau ordona{i. in acest timp. la Roma. demagogii stri- o {ortdreafd care pdrea cd are mulli bani inlauntru, Lu-
s-o devastali
gau in gura mare cd Lucullus duce rivboi dupd rdzboi, cLrllus 1e spunea: ,.Acea fortalea!5 tt'c'buie
cind cetatea n-are nevoie de nimic" cd nu lasa armele, ela departe.
voi" qi le-a ardtat muntele Tar-lrus" cal:e
.ia'rr aceastd fortdrea{a este rezel'vatd pentru invingdtoli".
numai ca sd aducd foioase comandan{ilor, imbogdlindu-se, Continuindu-;i deci drumul gi trecind fiuviul Tigru,
din sufelinlele obgteqti. Demagogii iqi pregdteau din vre-
nre platforma politicS. dar Lucullus" mergind drept spre: ;, rrAvAlit in Ai'menia.

i
I

i

196 PLUTARtsr LUCULLUS 19?

25 Tigranes n-a fost de 1oc mul{umit cind primul o mare mullime de alabi, care se indreptau spre rege.
vestitor i-a anunlat apr.opierea lui Lucullus, ci i_a taiat
capul. Nimeni altul nu i-a mai spus nimic, ci Mitridate, ,Sextilius s-a ndpustit asr-rpra arabilor, tocmai cind iqi
ilsezat-r tabara, qi a omorit pe cei mai mulli dintre ei, iar
lnueic,ucnoomscpinlddcinsdituu-asleia,sqdedaesacr,irnltfeldvcodrrbaet de patima rdzboiu- Murena, ltilneiancddu-csueostarirnmsadtdemTaigrreanoesv,ilctoecampardi pcaisntidoaisnd-
spre a-i face pldcere; de spuneau cerca sd
care i se
fi un mare c<;mandant, pildd. i se spunea
dacd va indrdzni ca Lucullus va si strimtd" a pornit in iureq irnpotriva lui. Tigranes o ia
sd infrunte pe la fug5. lasind in p6risire toata pregdtirea, aEa ca mu1!i
giqclecpltaicvaMnd-unraodeicraosasteairi'etaniAruu,t:uclirudspavsuzilnicltnumdien,vlaipndplicEdaiciealeiaconin-temtirisciaaee-asdidotuaatnadlpieaeietlntanceaimrn-ppufectunsiiaioiaigmrlicpdtucsensiesadvi,umpaatoitdpabeslraotdiadEiueaiiaurnstrzrntsdfcrrcecadeedbeubodeeudt-sldcaceoaigdmctirvt.aroEriagedeidudnpiduOiaaisuiesleadetgemnlp.crtase.rvpiuipmutiminzseaCvdieeeaeuutivreiidnfarvupsicisotaltnappaorelapaddanabriomfsMmloreueidpdiadetnn1paaiegcrutptietootanishmnueniaiosd,riumrt,es.eitotdantadraiSdsebLauCindirqivtpinantmuerln.aiaitd.erntccdutfqzrpaedannAidu-elaiiteuEteptnalsnrdcdlioiipceuutsdeSdeifrldiurcsneasLulieidnoiee.inslauimxsa.radsAtda.cteD-dptuerniLpscrualdednditiiudirumuauilazldlciilettunnsscqr,resaea,oes,airmtic..snlriafliaaIiiiutcnpnieucdcclrolcatuseeduue_e-ttiit
t'lintre oarnenii 1ui sint omolili" dar qi mai mulli sint
Iuali prizonieri.

26 in timp ce armenii se retrdgeau, Lucuilus. polnind
armata, s-a indreptat spre Tigranocerta63 gi. aEezindu-qi
arlmata in julul cetalii. a inceput asediul. Erau in ce-
tate mulli eleni care fugiseld din Cilicia si mul{i bar-
bali care palisera Ia fei cu elenii, adiabeniGa, asirieni65,
itordieni66. capadocienifiT. ale caror patrii Tigranes le dis-
ll"Lrsese. iar pe ei ii silise sd Locuiasca acolo. Cetatea era
plind de bani si de statuj. pentru cd orice particular. qi
dinast se luase la intrecere cu regetre ca sd sporeasca ;i
sa irnpodobeascd. cetatea. aqa cd l,uculh.rs o asedia cu toata
forla, socotind cd Tigranes nu va rezista rnultd vl:eme,
ci. impotriva dreptei judecdti. minat de minie, va cobori
sd lupte. Lucullus nu s-a inqelat. Cu multe lucrur.i nu
era Mitridate de acord" qi tlimitea stafete qi scrisori la
phcuionpAplio{crililqnnicdcauvdomer uaaltfsiameacaidpmrocupeilialirdsdomeldadagutiqi cmuuqaonsriinisneiadsre*i-uaalui,rda-m"seftiznia,et Tigranes, prin cale il indemna sd nu inceapd lupta, ci
doar sa-i impiedice lui Luculir,rs aprovizionarea cu cava-
ieria. Multe lucruri ii spunea si Taxiles. care venise din
qpai-rlteraug1auisMd istreidpadtezesadscpdalriticsipdefuaglad,tuprei ndteruecl dlaaIrumpetdle,
tabara.

Sextilius voia sd facd a.cest lucru. dar a fost impiedicat romanilor sint neinvinse. Tigranes. la inceput. l-a ascul-
statrtincgu6maurmltdatebluenddveoina{rdm, ednairfi- cind au inceput sA se
Ce l\4ithrobarzanes, care se avinta curajos sd inceapd gordieni. sd vind regi,
cnaitlemaduulc{ieaaulaabrimosatdeindetnmaerezai *qdi iandiajubreunli, qi cind au ve-
har{a. Dindu-se lupta, Mithlobarzanes a cdzut luptind. iar. Babilonr,rlui qi
mu1!i albani6e qi iberi70 de la Caspica" vecini cu albanii,
ceilalli. fugind, au pierit cu tolii, afard de ciliva. Dupa ;i cind l-au intimpinat muifi dintre oamenii care 1o-
satecimeqeeai-i.aaTt cidgoernacneeelnsitn,rasptudErt:oai sa-itnedsfTo-airglerra1enetroaacsceors1tpaor,e-dmaorurnaLtqre-rlmceua1Trleauus, rinunus- cuiesc pe lingd Araxes7l, care n-aveau regi qi fuseserd
i-a dat ftrgaz sb, se preqdteascS, ci a trimis pe Murena, convin;i numai prin curtenie qi d.aruli, qi cind toate
ca sa har{uiasca qi sa dea iovituri celor cale se concen- ospelele regelui erau pline de amenintdri" de nAclejdi qi
tlau la Tigranocer"ta" ial pe Sextilius, ca sd lind in lespect