Plutarh - Vieti paralele - vol.3 (Editia 1960) - scan

P]-IITARIt ALE\ANDRU

ca1'e afe de gind- sd domneascd peste strdini, poate sd dea irnpdcat". Alexandru a poruncit atunci sd i se dea cinci
foc qi sd distruga palatui regesc. 1a1an!i. Ce mare str5lucire aveau abroagt5d.!iOi1leimppriiaedteaniinlotrr-oEi
LInii istorici spun ca aceastd intimplaie a$a s-a petre- ;Lle celor din garda per"sonalS ne
cr.it" iar allii sint de aita Toli insd m6rturisesc cd' :;pL;crcjlu'eismtoeanturieloprcrdEetiarceiaiAuftladecxsiadnpadeirutpo.rliieEtdaeenoziipcinoetc:rdiv,r,dlcnadcleiuodbreeqgtgeel,olerfide1.obrD,inaIeer
pdrere. pdrerea si ci a dat po-
,\loxandru qi-a schimbat i'epede

luncA apoi sd se stingd focul. pregdteEti multe prietenii. iar pe tine te lipseqti". Olimr

39 Alexandru. fiind din fire darnic. s-a facut qi mai piada ii scria de multe ori astfel de lucruri, dar Alexandru
ciarnic cind a inceput sd stdpineascd o Ei mai mare avefe" l,inea scrisorile ascunse.
trl insoiea ddrnicia qi de bundvoinla cu care se fac placuli Numai odata. Hefaistion a citit.
cei ce sint cu adevdrat darnici. Am sa amintesc citeva din t lr de obicei, scrisoalea impreuna cu Alexandru.
Acesta
rrrr l*a oprit, ci, scofindu-qi inelul, i 1-a pus pe gurd, ca
dSrrriciile sale: pArerizsetonnti,ndcuo-mi acnadpaunlt,uil-apagiolaneiin; i"lo.Ar,ceuacsigtainlda () pecete. Iar fiul lui Mazaios. care se bucurase de cea mai
(Nr)rrlsairazleatliatorpse,iceer,ereafuipznrinifmadl,aitalquiziaisDc:ua.,mliinuausinnEaitecE,airercehcgioaenr,dmeucraaeiamupnaer-esai.tiurDpnuacrri
un dugman qi
inu-noaia, ropis,liprn'uedgnecs,u:p,rv,eOilnuicenugeptaedmogesoctaeulcpaadtdd.ceeusiagauuprrd!,""d.tt0aA.rleAexpuson-idi,!riaudl,tadrriuzdiiaentsddc''
unul dintre mullii maceioneni care elrau cu el mina lin l)alius. dar acum tu ai facut mai mulli Alexandri,,. pe
I'at'menion, Alexandru I-a dArr-rit cu casa lui Bagoasll2,
catir', incdrcat cu o povari de aur pentru ',ristieria regelui, rir care se spune cd s-au gdsit veqminte preluind o mie de
dar- cum rrita obcsise. macedoneanul a luat salcina pe ume*
rii sai qi o ducea el. 1:r1an!i. Alta data a scris 1ui Antipatros qi i-a poruncit
,:r:;rl;rimirti1*ieesesi.itiieaCcfdeioncedignaamrctqrlaSiemibipuaetrlriissmleoanitsaielaladlie,nmfvsiiiuinnldntueciicdadi aisprdseue-nrliit,inrnudtsionaalrdesantcas-u.couaAslaelien.sxaMaesanxdmdpreseue-i
Ei bine, regele. vdzindu-l cu totul copleqit de greutate,
l-a intrebat gi a aflat ce-i acclo. l,{acedoneanul tocrnai era
pr,rni jos. dar regetre i.-a zis:..Si nu te iaqi pradd
.gata s-o lncd resl,ul dlumului :;rrferea in lini;te minia ej. Numai odatd. cind Antipatros
oboselii, ci mai du-o pind la cort,
la tine!". De altfel. indeobqte. mai tare se supdra pe cei
care nu primeau decit pe acei care-i cereau. A qi scris o- i rr scris o lungd scrisoare prin care-i aducea amjnte anr,r-
scrisoare lui FocionNll. in cale il inEtiinla ca pe viitor nu-i rrrite invinuiri ale OJimpiadei" Alexandru, dupd citirea
r;r'r'isorii, a spus cd Antipatros uitd c-o singurd laclimd a
va mai fi prieten" daca-i va rnai respinge darurile. Dar nramei sale gterge zece rnii de scrisori.
hii Serapion, unul dintre tinelii cu cafe regele juca min-
gea. nu-i dAclea nimic, fiindcS acesta nici nu-i cerea nimic. 40 Cei din jurul lui Alexandru incepr_rser.d sd se dedea
Odatd, Serapion, luind gi el parte la joc, arunca mingea ,cpcrur.rr.titalooturctugr irmeosodoleilcaainuerngiiEin, itscidnosssetiasnfiatdocaadlere,n;eluasirs.tlLffeeerol,ilniAndagitnnoospnrmiccailniinamTpue1lotdes-
celor'Ialli, dar nu i-o alunca regelui. Regele" inciudat. i-a
mie nu mi-o dai?". Serapion i-a raspuns:
zis: ,.Da ceri?". Atunci Alexandru a ris qi i-a ddruit ,,Dacd , alnile ii aduceau nisip din Egipt pentru gimnasir-i, iar
nu mi-o i'hilotas iEi pusese o sutd de covoare la porlile staclio-
si 1ui
mai muLte lucruri. Apoi. Alexandru parea ci e miniat pe
Proteas, unul dintre tovardqii pldculi la glume si la bdu- ia baie. Cind se ungeau cu ulei p"trtr-.r
turd. Prietenii sai l-au rugat sd se impace, iar Proteas a l',i,i1lel.ti1fi1z3icEei, consutriau rnai mult mir decit alta data exerci-
tintCe-
Eziis:pl,i,nEsi.bAinlee,xraengder.udda-mspi ucsevcaAcsaesiam-mpai cddo.veddaer-sPti rcodtetaes-aai Icmn gi la baie aduceau meEteri ungdtori gi sclavi. Ale-
rrrndru i*a dojenit cu blindele Ei inlelepciune. l,e spunea

4OO PLUTARH ALEXANDRU

401

ci se mir.l cd, dupd lupte atit de multe qi de greie, nu-qi itnilor lui Hephaistion, car.e nu era de fald din pricina
rnai amintesc cd acei care au pl'icinuit cuiva oboseala
,dolm mai cu plScere decit acela pe care l-au obosit qi i-rnor tieburi, le-a scris cd, pe cind se jucau de-a ihneumo-
rrul, Clateros. cdzuse in lancea lui Per.diccas qi se r.dnise
nu-gi dau seama cd s-au lSsat pradS vielii motreqitoare- a la coapsd. $i tot aqa, d',rpd ce Peucestas a scdpat dintr-o
pelgilor. ,,Este, le zicea e1, o faptd de sclav sd te dedai
te por{i ca un lrege". 1:oa15 grea, Alerandru a scris medicului Alexippos. mul-
inoliciunii, clar numai cind muncegti lr-rmindu-i pentru grija pur.tatd bolnavului. Odata. Crabe-
Le mai zicea: ,,Cutrn ar mai putea cineva si mai ingri-
jeascd cu mina lr-ri un cal sau sA piegdteascd o lance sau los era bolnav. Alexandru, avind o r.edenie ln somn, a adus
r:iteva sacrificii zeilor pentru e1, poruncindu-i qi 1ui Aie-
un coif, cind s-a dezvalat sa-gi mai ingrijeasca trupul s5u xippos sd mai aducd sacrificii. Dupi aceea a scris si docto-
di'a-g cu insd;i mina lui?". .,Nu qtili" a zis, cd' taria stapi- rului Pausanias, care dorea s5-1 lecuiasca pe Clatelos cu
nilil noastre este sd nu facem acelaqi lucru ca cei invinqi?".
tlairpiitsfseuelri{cieEneigaai^vbiinndtttirnr-idnauud-elsvLedarcl,aonine,cxro'e5rrdzcianiltdii gfcii.nzmimceaAiqlmei xluaalnt,vdiirnnuddtuaoraidnroed-. :,prnz; Alexandru, cind se impotrivea. cind il indemna sA
apiru-urstrveienbusiltnaitlneczfueeriia,dccienrsettziilienfaducg.ca5Ia-1Er iipndeveinzEeufriieatasitrceeapseiLpuneieHdCraheripspsta.olosp,se,caciu-eaei
borit Aulnex1aenudmrea,rpee, ni-taruzdisom,,Fnriueml"o. sCrtaet-earioms aai luptat cu bolnavi Ei batr ini i-a trimis acasd. Euryloh din Egeea s-a
leul. indllat lnscris printre bolnavi, dar a fost dovedit cd n-ar.e nimic.
1a

Delfi imaginea acestei vindtori, punind sd se toarne in Atunci a mdrturisit cd iubeqte pe Telesippa gi cd doregte
bronz statuia leului ;i statuile ciinilor gi a regelui stind
.tingd leu, iar el venind s5-i dea ajutor; pe unele dintre s-o urmeze la mare, unde pleaca ea. Alexandru a intrebat
,aceste statui 1e-a fdcut Lisip, iar pe a1te1e Leohares.
riin ce famiiie se trage femeia. Aflind cd este hetaird
liberd, a zis'. .,I1i inleleg dragostea, Euryloh, si vreau sd
41 Astfel iEi intarea trupul Alexandru, chiar infrun- ie-ajut, dar vezi cum induplecdm pe
Telesippa sd rdrninl,
prin daruri sau vorbe frumoase, cd altfel nu pot, deoarece
tind unele primejdii gi-ndemna gi pe a1!ii sa se oleleasc5, r'ste femeie liberd".
ca sd fie viteji.
42 trste de mirar.e cd se ocupa atit de mult de prieteni,
Dar prietenii 1ui, din pricina bogdliei Ei a vielii pJ-ine incit Ie scria ;i scrisori, cr-rfir a fost aceea in care porun-

cle strdlucire pe care o duceau. voiau sd prelungeascd viata
de moliciune qi de bine, f5ceau cu greu drumuri intorto-
cheate qi expedilii sodbo-sl itvooarrbeeaEsi cpau{dinecritdeup. uAlilnexaaunidnrcue,pulat leqte sd se caute sclavul lui Seleucus fugit in Cilicia qi ca
Peucestas c-a prins sclavul 1ui
.sa-l birfeascd qi rrceea in care laudd pe
l]rateros, sau ca aceea cdtre Megabazos cu privire Ia scla-
inceput, rAspundea cu mare blindele acestor clevetir"i, zi- ru1 care se lefugiase in templu: il indemna sd incerce
cind cd e firesc ca un rege sd-;i audi vorbe de r5u" chial
dac5 face trine. Desigur. cele mai mici lucruri pe care Ie srlcnir.c-mIepcphuiuetl.mucieinsaddfanjruAudeEpciuannupdmrimaciiinnaia9leapsined-elc1ap.ir:ie$nidedrs,aeuinssipnduvininneduucinrdit,rdu1eal

sivirqea el pentru prietenii sdi erau dovezi ci el 1e era
tare 'binevoitor qi Ie acorda mare cinste; dintre acestea
voi da pu{ine pi1de. I-a scris 1ui psr-rcestas, dojenindu-l ci'ime" qi cind vorbea acuzatorul. igi punea o mina la ure-
t'ire sd nu audd pentru ca sd judece nepdrtinitor pe impri-
cd, fiind muqcat de un urs, celorlal{i prieteni le-a scris L'inat. Mai in ut'md insd, l-au scos din fire multele invi-
ce s'e-ntimplase, dar lui nu. ..Acum. zice" ce1 pulin scrie-nli
cum te simli qi nu cumva sd te pdrdseascd vreunii dintre iruiri, prinLr,e cal'e se strecurau rnulte piri mincinoase: cele
mincinoase igi croiau drum spre crezare o datd cu cele
cei cu care vinezi impreund, cd am s5-i pedepsesc". Prie- rrdevdrate. Si isi ieqea cel mai mult din lire cind auzea

i(i - Vieli paralele voi. III.
-

402 PLUTARH 403

cd-i vorbit de rdu qi era grozav qi neimblinzit, deoarece' xandru il vor rdspldti zeii pentru cuviin{a ce-a ardtat-o
viald Ei de rlamei, soliei ;i copiilor mei; lui ii intind prin tine aceastd
zicea eI, iubea faima mai presus de dea a doua domnie" rnind dreaptd". Zicind acestea gi luind mina dreapta a lui
a porni.t spre Dalius, ca sd bdtSlie' Irolystratos, qi-a dat sufletul.
Apoi
mAldmAsuuaucunutrzo1egilisdnlodalod,ceqlsdaniiisnsaigTgdsliriaaatleoetdearcipismd(asiaanairDlmitcesetaekitn,rrrldanriituloioebapsnmrqd,edita.iunnenLtifcu"oualcumsnian-tussdrtpprreermr*rieanianmdzdddsereaiucrdvdecieodeeaaurzal,Beidullueecsmsd)ai dslpDsaoie-dirsaaeldlruldi"iptue,erfsseaeta.lairadcimldtaaarefrtniioeiudlaaitrerrpncteriaenaa-i'
Iar cind a sosit Alexandru, se vedea cd-i. pare rdu de
aceastd intimplare gi, scolindu-gi mantia, a aruncat-o peste
DLralmridusEEi li-la-asfiinEviaetl,itinccuoveoain. dPedoBiecsosopsacIi-adrperpinlisqmi aapiroin-
piindu-i unul de altul; legind apoi de fiecare copac cite
o parte a trupului 1ui Ie-a dat drumul
bvicvAireaoriuuuvEertriizmdatnneii,punddle'5fcdiu,au-d-acrqgaaiua'incairieEoq-irosiaieiistctueezopehaimuvidtdirneouieilrssfnubap:-ioecae,dj.e,,uCcipAAnraaorulltieetrpnpi1lxxrizriiiialsai,,ocdnn-ldri-udndaanrarcuoguuadqisu-iiaten-ivraiutdvt.leiumzolDiinnaimn-paitttrdlreucpdnbtodpiireaenire-feritoumdpiatlcneeaoruitdeinilpemiictueedm-cpuudeslaacnildrcanraeaertcielipaodpqta5i"ie-ii'ti''' l'-iecare s-a departat de Bessos, cu forla, a tras Ei, cind
sine
ceialalt cu
paltea de care era legat. Trupul lui Darius, impodobit
lc.geEte, Aiexandru l-a ti'imis mamei sale, iar pe fratele
ir,ti Darius, numit Exarthes, l-a iuat intre tovardqii sAi de

irL'me.

care-I insoleau cu capetele aplecate de sete gi privind spre 44 Apoi a pornit cu avint in fruntea oastei sale, fu-l
el, Alexandru le-a d-at tor sd bea qi, mullumind macedo- Iiircania. A vazut un bra{ de mar.e care pdrea ca nu-i mai
nenilor, le-a zis: ,.Dacd voi bea eu singur, d;tia se rror rnic decit Marea Neagrd, dar cu apd mai dulce decit a
descuraja". Cdldrelii, vdzind insd
puterea de stdpinirg li rndr-ii. N-a putut sa afle nimic lamurit desple acest br.a!"
N,Iai mult s-a putut crede cd este o baltA a lacului Maictis"
l)eslgur, naturaliqtii, cel pulin, nu erau straini de adev5r
tsmeeaad1mr5ind, i',mnqiicai ic1lsSuediet,eaar-usr ibinniccieecpirc-nratuilsodmr,satzriiicgsieoncdsoatce-dsi cdnucucddssliamint1tunmpitcu5ri,itofodbtr'oiA"-
t'ind povestesc ca cu mulli ani inainte de expedilia lui
.'\lexandru, dintre cele pati'u brale ale Mdrii de Sus, acesta
cste cel mai de miazdnoapte, numit Nlarea Hircanica sau
(.laspi.c5.
atit timp cit el va fi regele 1or.
Aci niEte pel;i au cazut pe neaEteptate asupra celor"
43 tr adevdrat, toli erau la fel de curajoqi, dar se s-pung { il'e duceau pe Bucefal. calul lui Alexandru, si l-au luat.
qiqnaiizpeteacbiliain-ragSudannuudmptrueesroctiautstoepledeasttrtddescmuuruielilnt acasdrurgcpairnatettqacbui e1frueet-i: i\lexandru ins5, m.iniindu-le, nu s-a putut stipini cLrm se
cd numai ('uvenea, ci a trirnis un crainic 1a ei;i i-a amenintat c5-i
duEmane. ucide pe to!i, cu femei si copii. dacd nu-i inapoiaza caitil-
imprdEtiat Dar cind i-au adus calul
msnftsrtuorutaaersget"d-lgeril!pii5ioiuaqui,rstuineum'ccsasaEiuenprdilefueoceanfosir^pnmdupt-doe,ingiinr,dcratleotleafsdedcrridoterilunacoAissnivrlevdeiss,i:itxpzibu,cae,iecOrdtnriiauaimd,mdnqrguecluaii1rd,-eseautbucu,eitidalinnifilcvnddddpeatc.'arlusi-gasrndotdtaatustzprtaeaprinrsdilsndsfedbcodtt'iliiasamrn,dtteeriop,eascaetuqcrePrluSimcpoD'neelteyAraiuausrAcitpuapc1rintasreoete"---l-t 'I\ilmexpauni dcrituinst-raelipnuusrtearta biind i-au supus gi ceta{ile 1or.,
Ei ei, dindu-le bani pentnr
calul.
cu

45 De-aci s-a dus in Parlia. Aco1o, avind rdgaz, a im-
Irrdcat pentru prima oard haina persand, fie cd voia sd se

obisnuiascd cr-r obiceiuriie locului, gindindu-se cd comuni-
tatea de obiceiuri qi de rasd face mult pentru imblinzirea

ALEXANDRU 405

PLUTARH

oamenilor, fie cd voia sa incerce pe macedoneni, sd vadd va citi acestea Eiai rnudalcea-alel -carerdcer,endeu, va admira mai pulin
se inchine, obignuit nu-l va admira mai
daca-i poate face s5 i dupi ce-i va fi pre Alexandru.

de feiul vielii de mai inajnte. Totuqi nu rlult.
imbrdcdmintea persanS, fiind indeobqte
cu indepdrtarea 47 Temindu-se cd macedonenii n-or sd mai rroiascd sd

qi-a pu; toatd
uhojirm-atrtpiiamnmuidoanbtadraludttogencai6gmrmndeeeicdnoduitbeceiceqmi,ntaiumncmieeteaSacsi,imtemnpeceiodacsddtitde.ensOc-etdauii,mdhnhbe-iarrcca5iiitncttpaeucaerdjbnuaeatmaponldebo' trinaccsietaielingadcipr-iganeqrdi,sifdapnmcniruacei-tii' se mai avinte in expedilie^ Alexandru a lasat grosul arma-
tc.i pe 1u . . .]l8 qi luind cu el numai pe cei mai buni, care
nrr.miirau douazeci de mii de pedeqtri qi trei mii de cild-
leti. a pornit in Hircania.
Le spunea cd dac5 acum duqmanii ii pr:ivesc ca pe un
mei pe pergi gi pe prieteni in casd, apoi se mai vedea in r,'is" in cazu| cd s-ar retrage^ tulburind numai Asia. ii vor
mactpocei.aeanrtscertteree,udbdvoupaenlirqeSenmacsiem.idnreii-tnneai ttiirnqcn-giaidnsdudldad-eqvuiveiaideqdreseE,aai:caqueecinleleveaploalsrerlibttmedeluiasvpceirrcriutvuoureimllloiipEvuaeti1letleuicmareIdunerieaa,in'lgsePiunpepfduandelcptraerdduua-, ataca socotindu-i ni;te femei. TotuEi, a porr-rncit ca cei care
r,oi' sd plece acas5. Apoi a spus in fa{a tutu.ror cA dupd
cc--a cucelit tot pamintttl pentru macedoneni, ei il pdrdsesc
si a addu.gat cd va face expedilla numai cu prietenii qi cu

cr.i care vor melge de bundvoia lor.
Aceste lucruri sint scrise aproape cuvint cu cuvint in
iare-i atinsese osul doborind citeva sfdrimSturi; apoi fusese
piatrd, incit scrisoarea adresatd de Alexandru 1ui Antipatros. Alexan-
iardqi atit de greu rdnit ia git de-o i se pusese rilu il mai inqtiin{a cd. auzind aceste vorbe. toli au inceput

pe ochi o ceat"d care nu s-a destramat multa vreme; totuEi s:i strige gi sd ceara sa-i ducd in orice parte a pdmintului
sd-ier-iausl eOarzevxairrlitefsd,r5pecrcualarereilincrperdimeaejdcdie.eTTrea--
nu incetase o sutd de voieEte. Aga au rdspuns ei Ia incercarea lui Alexandru, ;i
cind chiar scili, i-a urmdrit cale de tulburase rnul{imea-1 Lu'ma. lSsindu-se cdlSuzitd de eI.
qi respingind pe scllrgea din
,ruir116 deqi singele cale i se rand il Alexandru cduta s5. ducd o via!5 cit mai asemdndtoare
t'rr a locuitorilor de acolo. qi pe ei cerea sd-i atragd cdtre
stadii,

si-i sleise puterea. obiceiurile macedonenilor" socotind ca atunci cind e1 va fi

46 Mulli istorici spun cd aci a venit 1a el Amazoana' rlcpatte, lucrurile se vor linisti mai mult printr-un ames-
Printre aceEti istorici ie afla Cleitarchos. Polycleitos,, Cne- 1t:c intre macedoneni Ei perqi qi printr-o viald
aEpi IositrHose.caDtaeul AdriinstoEbruetl.reCehaa.rePsto. lceemlacioasre, rlccit prin si1a. De aceea a qi ales treizeci de dusa laolaltd
sicritos, Antigene
anunta mii de copii
la curte, rprcmlEaitaEi a poruncit sd invele greceqte si sa fie cresculi in
Philon din Teba, Fiiip din Theanghela, Fiiip din macedonenilor. punindu-le mulli indrumdtori; c5-
Anticlide. Duris din Samos spun cd aceasta este o plds- ;irtoria cu Roxana s-a facut din dragoste. O vdzuse dansind
Chalcis qi
l:r un ospd!" frumoasd Ei coapta pentru casdtorie, gi soco-
muire117. este de pdrere cu ei. deoarece, Ica cd aceastd casatorie nu este nepotrivitd cu impreju-

$i se pare ca Alexandru toate acestea iui Antipatros' lr-u'ile in care se gdsea. Perqii au prins curaj, datoritd legA-
deqi- povesteqte amdnuntit scit i-a dat fiica in cisdtorie, lrrlilor innodate prin cSsdtoria aceasta, qi au inceput chiar
meniioneazd faptul cd un
dar nu amiirte$fe de Amazoana. Se spune c5, mult timp in ',;i-1 iubeascd foarte mult, fiindcd era foarte cumpdtat in
Lrrmd, Onesicritos i-a citit lui Lisimah. cind incepr.lse sd ;rstfel, de lucruri gi n-a voit sa se atinga, fard lege, nici
dupd moartea lui Alexandru. cartea a patra.in ,'lriar de singura. femeie de care s-a simlit subjugat. Dintre
domneascd deJpre Amazoana. Lisimah, surizind u;or" i-a pi ietenii lui cei mai de seamd, vedea pe Hephaistion cd-l

care scria
zis: ,,Ce zici, dar eu unde eram atunci?"' Ei bine, oricine

PLTJTARI] ALEXANDRU 407

larida Ei se impodoiregte ca qi el" iar pe Crateros cd rdmine Lntigona; pe ea a luat-o Philotas. $i vorbindu-i deschis
la portui patriei sale. Plin Hephaistion deci aranja tlebu- n-lrrlte despre gindurile qi faptele sale de arme, ca un tindr
cdtre iubita 1ui, gi mai ales cind e b5ut, i-a spus cd cele
rile cu strainii, iar prin Crateros, cu grecii qi macedonenii rurai rndreie fapte au fost sdvilgite de el ;i de tatal sdu,
pe plirnul il ir-rbea foarte mu1t, iar pe cel
d;ie" -ianlddeoobileEate.il ca He- lal pe Alexandru 1-a numit un copil care numai datoritd
cinstea. ginCind gi spunind meleu lor a cules faima marii 1ui stapinili. Femeia a spus aceasta
phaistion iubeEte pe AJexandru, iar Crateros, pe rege. De
in ascuns, r.rnui prieten, iar acela altuia qi vo''be1e au ajuns la ure-
saceeecae)ltHauepuhnaeisotiroi.nOEdiaCtara, tienrotsi,mdpuuglmedxnpineddui-liseei din India, :hiie lui Crateros, care, luind femera. a dus-o in ascuns la
au ajuns chiar 1a bataie qi-gi scoseserd pumnalele, dar prie- auzind cele spuse. a indemnat-o
,\lexandru. Alexandru.
-rd continue s5 se-ntilneascd in acelaqi fel cu Philotas gi
tenii lor 1e-au sdlit fiecdruia in ajutor, iar Alexandru, dind or"ice va afia de la el sa vind sa-i spr-rn;i.
fuga, a inceput sa-l batjocoreasci pe l{ephaistion" numin-
ciu-l zdpdcit qi smintit, dacd nu-;i dd seama cd dacd i-ar
i.ua" cineva pe Alexandlu, el nu e nimic; apoi. luindu-l la 49 Tn acelaqi timp, Philotas nu gtia ca i s-a intins o
o parte pe Cratei'os tr-a celtat arnarnic, gi aducindu-i pe rrstfeL de cursa qi se-ntilnea mereil cu Antigona, aluncind,
jurat mtriivnaiosreqgieflduljo. sA, lemxualntedrvuolibnes[E, idpeoqvi eiigtcidnztetslaeloincuml liondr impo-
amindoi 1a un loc qi impacindu-i a pe ei piieiuAbmeqmteonmaEii o pu-
pe ceilalli zei c5, dintre toli oamenii, telnicd dovada impotriva lui Philotas. s-a cufundat in
mlllt, dar cd daca va mai afla cd se ceartd, ii va ucide pe
arnindoi sau pe cel caire va incepe. De atunci, se spune cd 1:;icere .si a aqteptat, fie cd avea inci:edere in bunele gin-
cei doi invrdjbili nici in glumd n-au mai vorbit nimic, dar il-rri ale lui
Parmenion fatd de el. fie cd se temea de faima

-nlci n-au mai lucrat impreuna. si de trecerea 1or.

48 Philotas a1 lui Parmenion avea o mare faimd prin- In acest timp, un macedonean numit Dimnos" de fel
tre macedoneni, fiindcd se arata plin de bdrbdlie si tare lin Chalaistra, care pindea pe Aiexandru ca s5-1 ucida,
dalnic gi iubitor de prieteni, cum nu mai era nimeni, in
afard de Alexandru. Astfel, se spune c5, o datd, cerindu-i a chemat pe un oarecare tindr nuinit Niconlachos, pe care-l
bani un prieten, Philotas a poruncit sd i se dea, dar cum iubea, ca sd-l facd pdrtaE Ia complot. idicomachos n-a pri-
rristiernicul spunea cd nu are, Philotas a zis: ,,Ce spui? mit qi i-a mdrturisit taina fratelui sdu Cebalinos" care s-a
N-ai nici o cup5, nici o hainS?". Dar, ardtindu-Ei marinimia Cus la Philotas qi l-a rugat sd-i ducd 1a Alexandru, zicind
gi greutatea bogSliei qi ingrijindu-Ei trupul qi ducind un ca au sd-i spuni o vorbd de seamd. care n-aEteaptit zitbavd.
finetlrd-uenvicah!5ippnreeasdnbeupitogtriivnitedplcdLcIr,urtn, gsiimsiplinludup-asreticsudlapr,ar9di Phiiotas insa. nu se Etie de ce. t-iu i-a dus la Alexandru,
falnic qi mdre! din pricina felului sau gre;it qi neobiqnuit zicind cd regele este prins cu tlebut'i tnai de seamd. Aceq-
de a se face vdzut, a stirnit banuialS qi pizmd, astfel cd tia insa, dupd disprelu1 ardtat de Pliilotas, s-au dus la un
qi Parmenion i-a zis: l,u,Fiiuflues,efsae-rtde pulin mai mic". Apoi
rnulte piri impotriva de foarte mult altul gi, prin acesta, au r'azbatut 1a Alexandru. Mai intii
aduse, i-au dezvaluit planul lui Dimnos, apoi i-au spns, in liniqte
timp, la Alexandru. Astfel, cind s-au luat banii de la cum Philotas nu-i bdgase in seamd, deEi vorbiserd de doud
Dam.asc, dupd invingerea lui Darius in Cilicia, au fost ori cu el, qi-n doud rinduri a fdcut aqa. Alexandru s-a
aduqi mulli oameni in tabdrd; printre prinqi s-a gdsit qi miniat foarte tare. Ceva mai mult: cei trimis sa pund
o femeie, de fei din Pidna, frumoasd qi chipeqa, pe nume mlna pe Dimnos il omorise, deoalece i s-a impotrivit.
Alexandru atunci s-a tulburat qi mai mult, socotind cd

i-a scdpat dovada complotului. Miniat cumptrit pe Philotas,

PLIITARH ALEXANDRU 409

Alexandru a adus la celcetare qi pe vechii lui duqmani. si imprejurarea in care s-a sdvir;it uciderea lui Cleitos"
care spuneau acum pe fa{5 cd regele dd dovada de ugurd- rjiisim cd n-a fost fdcutd cu premeditare, ci din nenorocirea
tate dacd crede cd Dimnos, un simplu cetdlean din Cha- logelui. Minia gi starea li-ri de belie au dat de trucru ge-
laistra, a pt-ls la cale, dupd capul lui, cu atita indrdzneal'a niuiuil2O lui Cleitos. Lucrurile s-au petrecut precum ur-
uciderea regelui. DimpotrivS. Dimnos este o sluga, mai rteaz6,. Au venit unii de la mare ca sd aducd regelui
mult o unealta a unei mdrimi qi trebuie cdutat firul com- rriste fructe grecegti. Regele" minunindu-se de frumuselea
plotuiui la aceia care lineau indeosebi ca aceste lucruri Ior', a chemat pe Cleitos. voind sd i le arate qi sd-i dea
sd fie tainuite. Vdzind deci duEmanii lui Philotas cd regele r;i 1ui. Acesta, din intimplare, tocmai aducea o jertfd zei-
iqi pleacd urechea unor astfel de vorbe qi bdnuieli, ei. mai 'Ilo'rr''e. iddairnldasniinmdalsealecrmifiecinuiltenejetertrfmeiinsa-ta, ualupaletcdaut psapreel.t:eR€ele-"
Ei alte zeci de mii de invinuiri impotriva lui
addugau De-aceea Philotas a fost arestat qi supus iude- r1cle" aflind despre acest lucru. l-a adus la cunoqtinla plo-
Philotas.
cdfii. in timpul judeca{ii, prietenii lui Alexandru se aflan l'r'tiior Aristandros qi Cleomene din Laconia. tri au spus cd
de fald cind Philotas era supus la torturS. lar e1 asculta 'r;rto'iurrdnujel retfdrddue. Alexandru atunci a poruncit sa aducd
de dupa o perdea, care fusese intinsd intre ei" Se spune curdlire pentru Cleitos. De altfel si e), o
a
cd Philotas adresa vorbe piingdtoare qi umile rugaminli lrcia zi dupa intimplare" a avut o vedenie ciudata in
celor din jurul 1ui llephaistion, dar Alexandru i-a zis'. :romlr: se fdcea cd vec.le pe Cleitos dimpreuna cu c.opiii lui
,,Fiind aga de slab qi lipsit de barbSlie, cum ai indrdznit, I);ri:menion stind lingd ei in haine negre, deqi copiii iui
Philotas. sa pui la cale astfel de lu-cruri?" I'armenion erau cu tolii morli. TotuEi, Cleitos n-a agteptat
indata dupd uciderea lui Philotas, Alexandru a trimis rrlir';itul sacrificiuh-ri adus pentr"u sine, ci s-a dus la mas5.
poruncd in Media de au ucis qi pe Parmenion. Acesta lrr lege, cu prilejul sacrificiului pe care-l adusese regele
dusese multe lupte aldturi de Filip. Era singurul dintre l)ioscurilorl2r. La masd s-a incins o petrecere plind de
prietenii mai bdtrini ai lui Alexandru care-l indemnase vcselie qi cineva dintre ei a inceput sd cinte versurile
cel mai mult sd treacd in Asia. Dintre cei trei copii pe rrrrui oarecare Prahinos, rar dup[ cum spun unii, a1e 1ui
care-i avea Parrnenion in expedilie, pe doi ii vdzuse mai I)ic'r'ion, fd.cute spre ocard Ei batjocr-rrd generalilor care
inainte murind, iar o datd cu ce1 de-al treilea fusese l'Liseserd invinEi de cr:rind de duEmani. Oaspelii mai ba-
lr ini incepuserd sd se minie ;i batjocoreau pe poet qi pe
ucis gi eI. gi cei din jurul
t cl care le cinta. dar Alexandru sdu ascul-
Aceste fapte l-au fdcut pe Alexandru infricoqdtor pen-
tru mulli prieteni, dar mai ales pentru Antipatros. care liru cu pldcere gi-l indemnau sd cinte. Cleitos se imbdtase
a Ei trimis indatd, in ascuns, o qtafetd catre r lc-a binelea. F iind din fire iute la minie qi mindru. atunci
dindu-le asigurdri de prietenie qi a primit qi ei etolieni, :;-a miniat gi mai tqaileduEqimzaicneilaorc,ds, dnufieesbteatjforucmoroi{si
rnijlocul strainilor ca, in
o astfel mace-
de asigurare din partea 1or. Etolienii se temeau, intr-ade-
vdr, de Alexandru, din pricina rdscoalei oinazilorlle. Ale- rlonenii, care sint mai i:uni decit cei ce rid, chiar dacd
xandru, aflind despre aceastd rdscoald, a spus cd nu copiii ;rrt suferit o nenorocire. Atunci Alexandru a zis cd. Cleitos
;.c apdrd numind iagitatea nenorocire. Cleitos, ridicindu-se,
oinazilor, ci el insuqi va pedepsi pe etolieni. ;r rdspuns: ,,Totusi, aceastd iaqitate te-a fdcut fiul zeilor,

50 Apoi, pulin mai tlrziu, s-a petrecut gi nenorocirea 1rc tine cel care nu de mult ai intors spatele pumnalului
cu Cleitos. Aceastd nenorocire, pentru cei care o privesc Irii Spithridates qi prin singele gi ranile astea ale macedo-
aparte, este mai infiordtoare decit cea cu Philotas. Dar rienilor te-ai fdcut aga de mare, incit ai pus la cale sd fii
dacd punem una linga alta, cu judecata noastrd, gi pricina :rocotit fiul 1ui Ammon. lepddindu-te de Filip".

PLUTART{ ALEXANDRU 411

51 Atunci Alexandru, miniindu-se, i-a rdspuns: ,,Soco- Atunci Alexandru, h-rind o lance de la nn soldat din
!'alda sa personald, a strapuns pe Cleitos cu care s-a intil-
teqti tu, smintitule, ci dacd ai sa volbeqti peste tot aqa de r-rit cind trdgea perdeaua de la uq5. Cleitos a cdzut gemind
mine qi ai sd invrdjbeEti pe macedoneni. ei au sd se ri urlind, iar Alexandru qi-a potolit indatd minia. \re-
bucure?" Cleitos a rdspuns: ,,Dal ni.ci aclllrl nu ne bucu-
rain" Alexandre, cind primim o astfel de r"asplatd pentru nindu-gi in faiiem9aiivadvziuntd pe prieteni incremeuili de groaz5,
truda noastra. ci fericim pe cei ca1'e alt murit inc5 mai ,\lexandru
inainte de-a ne vedea pe noi, macedoneilii, sfiliecali de timp si scoata Lancea din trupul
vergile mezilor Ei milogindu-ne pe lingd pei';l sa ne dea l',-ri Cleitos, dar a fost oprit cind a incercat s5 se-njunghie,
rdci oqtenii din garda personalS l-au {,intit de iliini gi i-au
\'oie sd intrdm ia rege". tlr-rs cu greu in camera de culcare.
Cleitos striga cu indrdzneald asemenea voLbe, cei din
52 $i-a petrecut noaptea in zbucium. plingind, iar a
jurul 1ui Alexandru se ridicau impotlivS-i qi-l batjoco- iloua zi sta intins pe pat treaz. ldu tipa, nici nu plingea,
reau, iar cei mai in virsta se straduiau sd potoieascd zarva.
Alexandru insd, intorcindu-se spi'e Xenodoctrros din Cardia r:i gemea greu. Prietenii sai, temindr-t-se de tdcelea lui,
Artemion din ColofonL22, Ie-a zis: ,,i$u socotili voi iru intrat cu tor{e la el. Alexandlr-r insir r-ru bdga de seami
9i spre de macedoneni, grecii par cd sint ca nigte semizei vorbele nici unuia dintre ei, iar cind Aristandlos i-a adus
ca, fatd. :rminte de vedenia cg Cleitos $i de semnul ardtat, spu-
care se piimbd printre f,iare?". Dar Cleitos nu se da bdtut,
ci-l indemna pe Alexandru sa spund deschis ce are de spus irindu-i c6 acestea fuseserd hotrilite mai dinainte de ursitS,
sau sd nu mai cheme 1a cind oamenii liberl qi care spun ;i pdrut cd incepe sd se-ndupiece.
Atunci prietenii sai au adus Ei pe Calistene,
ae gindesc. ci sd traiascd cu strdinii gi cu sclavii, care se Anaxarchos ciin Abdera. filozoful,
vor inchina inaintea cingatorii lui persane $i a hainei sale luda lui Aristotel, ;i pe
albe. Alexandru, nemaiputindu-qi stapini minia, luind un Calistene iqi dddea silinla sd-nceapd o ciisculie cu Ale-
xandru, cu multd bdgare de seamd si blindele qi, Iuindu-l
mdr de pe masd, a aruncat in el 9i l-a lovit; pe data apoi pe departe, potrivit firii Iui, s5-l scoa'ud fdra durere din
a inceput sa-qi caute pumna1ul. Intre timp^ unul din garda
sa personala, numit Arj.stofanes, reugise sA-1 scoatd pe suferinla sa. Anaxalchos ins5, care mefgea de la-nceput
i;e-o cale a sa proprie in filozofie qi cale^ plintre plie-
Cleitos afara pe nesimlite qi toli il inconjulaserd qi-l ru- atenini,triaEti,caiEtsigtraisgeatf:a,i,mAacecsataeesmteinAdleluxaEni dbraut.joscporreitocia:,recuin;it
gau sd se liniqteascS, dar Alexandlu. sdrincl de la mas5,

a inceput sd strige in limba macedoneana qi sti cheme strS- are privirea alintitd acum lumea intreagi? Uite-l cum s-a
jerii. Aceasta chemare era semnaluL r,rnei mari primejdii.
A mai poruncit ca qi trompetistul sd sune semnalul pri- lrintit la pamint Ei plinge ca un sclav" temindu-se de
dojana Ei legea oamenilor, cind el ar trebrli sd fie legea qi
mejdiei Ei i-a lovit cu pr,rmnul, fiindcd se codea Ei nu voia mdsura dreptdfii, fiindcd a pus mina pe stdpinire Ei pu-
sd sune. Mai cigtigat o poarte ca un sclav doboril; de o
in urme, ins5, trompetistul Ei-a 1.ere, iar nu si se pdrere
bund faim5, ca unul care fusese ce1 care impiedicase" mai
mult ca oLicare, tulburarea tabetei. intre timp, prietenii degartd!" ,,Nu Etii, i-a zis lul Alexandru. c6. Zeus are lingd
izbutiserd sd scoatd pe Cleitos afard. dar el intri iaragi er1 dreptatea gi legea, pentru ca tot ce face Stdpinul sa fie

pe alte uqi, n'lai nepdsdtor qi mai indrdzne!" spunind acest Iegi^uit qi drept?"
Intrebuinlind astfel de vorbe. Ana:<archos pe de o palte
stih din Andromaca lui truripide: a ugurat suferinla regelui, iar pe de alta l-a facut mai
mindru qi mai dispreluitor fa{a de lr.gi. Anaxarchos qi-a
.,Vai mie, ce rele obiceiuli sint in 5t""iurr123. clEtigat de minune simpatia lui Alexandru, dar a cdutat

412 FLIjTARH

sd inrautaleasca I'ela!iile regelui cu Calistene, care nici 413
pind atunci nu erau bune, din pricina asprimii filozofului.
iucruli fdrd ocol impotriva macedonenilor ;i, afirmind ci
$i se spune cd odatA. la masd, se vorbea despre ano- dezbinarea greceascd a fost plicina ma,rilii" qi puterii 1ui
timpurile qi clima tramintului. Calistene era de pdrerea Filip, a addi-rgat:..Iar in dezhinar:e. chiar ce1 ldu a avut
celol care ziceau cd aci nu este o climd mai rece qi mai irarte de cinste". Pentru aceasta. macedonenii au prins
aspra decit cea greceascd. Anaxarchos il contrazicea 9i voia urd amarnic5 qi grea impotliva lui. Ei Alexandr:u insuqi a

sd invinga cr-r pdrerea sa, dar Calistene i-a spus: ,,Desigur, ,spus cd filozoful Calistene ar'5tase macedonenilor nu talen-
tu trebuie neapdrat sd spui cd aci este o clima mai rece lul sdu ci ura impotliva 1or.

ca in Grecia, fiindcd acoio ili petreceai iarna intr-o manta 54 Hermipl2T spune cd Stloibos. sclavul care fdcea lec-
roas5, iar aci zaci invelit in trei pdturi". Deci qi acest
luclu a supdrat pe Anaxarchos. .Luri pentru Calistene, a povestit aceste lucluli lui Aristo*
Lel. Stroibos a mai spus cd, dindu-qi seama cd regele se
53 Calistene minia pe ceila1li sofiqtir:'' qi iinguqitori, lnstrdinase de el, Calistene de doua sau de trei ori, cind
intii fiindcA era iubit de cei tineri pentru felul sdu de a pleca de Ia r:ege. i-ar fi spus:
vorbi, apoi fiindca pl5cea f oarte ir-rult si celor bitrini
pentru viala sa chibzuitd. mdreald qi neatilnata qi fiindc6 ,,A murit qi Patrocl-r, care era mult mai bun ca tinerll:s.
el indeplinea ceea ce spr'rsese in legdturd cu pricina ple-
cdrii 1ui in expedilie: spusese cd merge cu Alexandru ca. Se pare cd Ar:istotel a spus fdrd glumd despre Calistene
sd intoarcd acasd pe concetalenii sdi ql sd inalle iaraEi cd era puternic qi mare Ia vorbe, dar ca nu avea minte.
patria sa. Dar pe lingd cd era pizmuit din pricina faimei
sale, a dat qi el pricini de invinuire celor care-l birfeau. Calistene, prin faptul cd respingea cu tarie ;i ca un
Astfel, de cele mai multe ori, e1 nu primea sa vie la pe- inlelept sd se inchine lui Alexandru Ei spunea el singur'
trecere, qi cind se afla in vreo adunare, prin gravitatea Ei 'Ceschis lucruri de care, in taina, erau nemullumili cei
tdcerea sa, 15sa sa pard cd nu incuviinleazd qi nu-i muJ"-
zluism: i,t,Udredscceepaecesosfeisitnutlimcaprlae. Astfel cd gi Alexandru i-a mai buni Ei mai batrini macedoneni. a scdpat pe grc'ci de
1ept " l:s. o mare rugine, iar pe Alexandru" de o ruqine qi mai mare,
nu este Ei pentlu el in!e*
|Scindu-i sd renunle la inchinare, dal pe e1 insusi s-a
Se spune cA odata et:au mai mr-r1!i 1a masd. Calistene. pierdut, caci se pdrea cd mai mult l-a silit decit l-a indu-

avind poruncd sd iaude pe macedoneni la un pahar de plecat pe rege. Chares din Mitilene spune c5, 1a un ospd!.
vin, atit de imbeiEugat a vorbit despre ceea ce i s-a propus. Alexandru. luind o cupd cu vin, a intins-o unui prieten.
incit cei de fa{5 s-au ridicat qi au aplaudat Ei au aruncat
cu cununile de fiori in e1, iar Alexandru, recitind din Euri- Plietenul. primind-o, s-a ridicat in picioare spre altar gi
rnainte de a bea, s*a inchinat in fa{a lui Alexandlu. apoi
pjde, a spus: ira sdrutat $i s-a intins pe pat. To{i ar-r fdcut apoi. pe
lind, 1a fel. Calistene insd, luind cupa, tocmai cind regc'le
*Cel ce iqi ia subiecte frumoase,
Nu e mare lucru daci vorbeEl.e bine"Dti, nu era cr.r fala la el. ci vorbea cu l{ephaistion. a bdut qi s-a

ci aratS-ne, a zis, talentul tau invinuind pe macedoneni' clus sd-l sdt'ute. dar Demetlios. cel poi'eclit ai lui Pheidon"
pentru ca sd se facd qi mai buni, aflindu-qi ei greEelile"" ,r, zis: ""Rege. sd nr-r-l saruli. fiindcd el nu s-a inchinat
lntorcindu-se la teza potrivnicd, Calistene a spus multe inaintea ta". Alexandru n-a voit sd-l sdrute^ dar Calis-

fe.ne, strigind tare. a zis: .,A sd plec deci cu o s5l.utare rnai
pufin".

A1A Pi-UT'ARH ALEXANDRU

55 intirilplindu-se ace,qt fapt care a adus o mare instld* 56 Aceste fapte. cie altfel, s-au intimplat mai in urind.
inare intle ei. se dadea crezate lui Hephaistion" cai'e spu-" lJemaratos din Corint, ajuns Ia bdtrinefe, a avut ambilia
nea ci. deqi sc infelesesela sd i se inchine, Calisbene cd1- s;i se ducd 1a Alexandru qi. privindu-I, a zis cd de o mare
lrldcere au fost lipsili grecii care au murit mai inainte
case inleiegerea. Apoi se mai fdceau pe aco).o ri Lisimahi sj" tronul lui
Agnonil:lll, care ziceau ca sofistul se plimbd incoace qi-n- rle-a vedea pe Alexandru stind pe Darius. Ntl

co1o, punind ia cale lucrr,rri mari pentru distrugerea tira- s-a bucurat insa multd vreme de bundvoinla ce i-a ardtat-o
regele, ci a rnurit de bdtrinele qi a fost inmormintat cu
niei si cd se adund la el copiii qi spun cd el este singurul rnare pomp5, iai: rnormintul i 1-a sdpat chiar oastea, pe
om iiber in atitea zeci de mii de oameni. HermolaostJo linia care inconjura tabara; era inalt de optzeci de co!i;
fdcuse un complot impotriva lui Alexandru qi fusese prins"
Se pdrea ca bilfitor:ii au di'eptate cind il invinuiesc c5, r'5mdqilele pdminte;ti i Le-a adus la mare un car cu patru
cal, impodobit cr.r rnal'e stldlucire sple a fi trimise in patrie.
intrebat de cineva cum s-ar putea ajunge sra fii vestit,
Calistene i-a spus cd numai .,dacd ar omoli pe cel mai
renumit". Se spune c5. chiar qi indemnase pe Hermolaos' 57 Alexandru era qata sd treacd munlii in India, dar
r''cdea cd oastea-i era ingreuiatd qi inclrcatd de mullimea
la fapta" zicindu-i sA nu se teamd de patul de aur', ci sd-sj. prtnllor de rdzboi. Atunci, dis-de-dimineald, dupd ce ca-
cndumelapiocaatenfoj.mloseinEi iduinnupi dblotaln;aiiv.1quii unui lanit. rele fusesera pregdtite. a pus mai intii foc carelor sale"
am.inteascd apoi Ei carelo"r prietenilor sdi, dupd aceea a poruncit sd se
Hermolaos
Totugi, nu pund foc gi carelor macedonenilor. Hotarirea lui a pdrut
n-a invinult pe Calistene, nici cind au fost supuEi la cea
rrai mare schingiuir:e, dar chiar Alexandru insuqi. intr-o mai mare decit fapta qi mai inflicoqdtoare decit lucrul in
sclisoare adresata lui Crateros si lui Atalos qi lui Alceia.' sine: pe pulini. intr-adevdr, i-a minia.t, dar cei mai mul{i,
strigind Ei chiuind c1e bucurie qi dind cele necesare celor
zice cd sclavi.i supuqi la schingiuire au mdrturisit ca prinSii ('e n-aveau qi pnnind foc qi distrugind ei singuri ceea ce
sint vinovali, dar ca nu- mai au nici un pdltaq. Mai in
ulrn5. scriind lui Antipatros. Alexandru il invinovaleqte alcl'tpferisl,oAselea,xaarn-rd'r;mu ppleudteppeseAalefxdarnddmrui1d5epaevicnet iEni ecuprd.asji.toDrie.
Ei pe Calistene c5" a luat palte 1a acest complot: ,,Sclavri
au fost uciqi cu pietre de macedoneni, dar pe sofist 9i pe' r\stfel, i-a poruncit iui Menandros. unul d-intre prietenii
:;5i, sd stea in fluntea qdrzii. dar e1, nevoind s5-1 asculte.
cei cale l-au tlimis si pe cei care l-au primit in cetalile lor Alexandru l-a omolit, iar in C)rsodate, unul dintre supuEii
ca sd ulmeze complotui impotriva iltea ii voi pedepsi eu."
Alexandru a ascuns cu totul lui Aristotel aceste lucruri' r'5scula!i, a tras el insusi cu arcu1.
O oaie a fdcut un miel calre avea pe cap qi un semlr
cu forma qi culoalea unui turban persan, ial intr-o palte,
de vreme ce, fiindu-i ruda, Callstene fusese cnescut in ;i intr-alta a turbanului ela cite un cap de gemen. Ale-
casa Lui Aris{.otel. Ca}istene era fiul Heroei, vara h'ri
Alistotel. LTnii spun c-lesple Calistene c-a murit spinzulat randru, intristat de acest semn, a pus pe babiloneni sa-l
purifice (pe ei de obicei ii folosea in astfel de impreju-
de Aiexandru. Al[ii spun insd c-a murit bolnar'. in lanlui'i, rari). Apoi a spus prietenilor cd s-a tulbulat nu fiindci
iar Chares istot'iseqie ca dupd ce a fost prins. a fost pdzit
Eapte luni in 1an!uri. pentr:u ca sd fie judecat in sfatul- i-ar fi fost frica de viitorul sdu. ci s-a chinuit cu gindul
de rdzboi, in prezenla lui Aristotel, dar cd a murit in zilele din pricina 1or, fiindca se temea ca nu cumva, ciid nu
va mai fi el, Zeus sii treacd puterea asllpua unui om de
cind Alexandru a fost rAnit in India. suferind din pricina: neam plost Ei lipsit de curaj. TotuEi, descuraiarea i-a
prea marii sale grdsimi qi fiind plin de pdduchi. pierit cind i s-a aratat un alt semn mai bun. Astfel, era.

416 PLUTARH I,LEta,\l.ti) li.t 4r7

un macedonean numit Proxenos, pus in fruntea celor care r .i{rdlu, gi i-a zis: ".Jie 1,i se cacle s.r, ciai clor-acli.r ci.-: bilrbd,
.aveau in grija inveligurile patulilo-r' Ei ale meselor. El a pricina
sapat o groapa lingd riul Oxos, ca sd se ridice acolo cortul e sl din numeh-ri tdu". f ir-r.it'r,i1 a cazr_rt li-rntincl

rmegaei liuni,tiiEiliachaidaut ldgerousn lichid gros gi Llnsuros. S-a scr.lrs rr'rria,iiaefle"cj-eelgaditoiennz,egidsnia:iire.n.AaDuleeeinxrcdaaren.Sr.cuzinrrnuaerta-daiuur5fosuas;1ddtaitndatacre:cr:e-mi^aiisn.rra\'eili-et.n,lutnaam*niainc.mri1amrrNaiin..tvrsIla6tairn{i-acd-itdnpicedel
apoi a-nceput si !iE-
;i unsur"os)
nseeadsecdo,sezbgeoamdoteosu,nutdnelfeerlndneuluolebiiqcnuuliat tn;iicilimlapgeudset,canriecinlau
miros, ba chiar se asemdna foarte mult la strSltlcii'e gi r,,Dt?" 9i a pornit sd treacd apa folosiridu-se de scut. Dupa
,r'',r:tLi'cinse.tiqacrreiejiaatrtdgruippattaecire"e.als'u{-aaviuein4rnittilinsulo-naiiaui td.veAiizplauoiic.ienctcdinin"dlsiieiciums-paalie'aisledulureastesoi
grdsime. $i totul s-a petrecut aEa, degi in acel linut ntt plr.n5. Alexandru a poluncit s-o ia cel mai birtr-in dintre
Oxos are o api foarte
cresc mdslini. Se spune cd chial liul ,'; si si 9ad5; acela se ilt-trrrea Aci_lfis. Minunindi:-se deci
unsuroasd, astfel ca pielea celor ce se scalda in el se face

lucioasa. Doriada cd Alexandru s-a minunat de acest semn lr:ufis de bunatatea qi ornenia lui ;\lexandru. 1-a inti.ebat
e scrisoalea cdtre Antipatros, in care socotegie aceastd sa faca ca s5-i aibd prieteni; legele
intimplale printre cele mai mali semne pe care i 1e-a ald- i: voieEte de j-a lds-

tat divinitatea. Iar prezicdtolii socoteau cd, intr'-adevdr. .yirLsintist:d".dSed te pund pe tine qeful lor" iar.nourd si ue tr.imita
:i:.;: ".Dar, oameni, pe cei rnai buni"ltl. Acr_rfis. r.izincl" i_a
acest semn prevesteEte o expedilie glorioasd" dar plinA de mai bine claca'r,ci ll.imite
munci ;i greutali, zicind cd zer-rl a dat untdelemnul oame- rege" voi comanda
1ri'cei mai rai la tine si nu pe cei mai buni,,.
nilor ca un ajutor la munc6.

58 Alexandru a trecut, este adevdrat, prin multe pri- '1i,ri;rridlrr.si5nau9e"nciDcegd1e.ispsfpruaur{leucinttTiencadifxtruipElemegsoiApasltseeuexl.sadpEneudlnmreuea"rlacei-i"uaansvztli;bpnisadi:nrCbeceeaaltenoienrnvtpoeaaiilere1bp,oaetgr.radeStmiene
mejdii in lupte qi a cdpdtat ldni ca un tin6r luptdtor, dar' r,oi de.razboaie Ei de luptc unul cu aitul. Alexancll.e. daca
cele mai mari pierderi i le aducea expediliei lipsa celor ne iei apa Ei nici hrana neapdrat tr.ebuin_
neaparat trebuincioase qi clima rea a linutului. r n-ai venit sa
cnuurDaejsatqreiedfloeirnn{saeucEduuicg-emritaanpvdeinnptdrruianmovabimtie{iejaineisid-c-unrvasiejnosgEedilgEssoi accraitanniipmmriiincc r,,rr:lri,cr-atlnaiisSspaiatlrgi.uelaisrj-oiisnzsdsigsauedsel-reea!cibaiapmttvedtuein?nir{teuitD"um.asfeccaindsacctriee,ng,u.daouiAtana-mslmeasxeiaitn-tenulticiicinrnfu.larun.c.embcbbiinnuiinntecee^nar:snlitniiucandrlupml _nrdidesvaaecidnpdaadl*esu_e
iict'essttietuvocrbdeinEtiilpnriirveinadnuo-al sptrridetveanefsitef"air-iai
nu e grell pentru cei indrdznell. rdspuns: ",Gin_
intrLcere,.clupd
Se spune cd Alexandru impresura cetdluia lui Sisimi- rri'i,nrriua-i-e''pi-m'aidno.ida-tipserlaipeuviiutnnaiasstttdlrratgaeuanfsicitclimiqfi"aei.mia,lnrAindoamndelireiubcuvxvmooialottgreenibdardleaueqtrruiadq,;ceiilfIarncaAam'iictpsclaniermnerticldmrdeiaentdaaciedteset.ianldoe"faieiAuainccrslfdieumitcmfxe5tdatiulu"nnc"eiceitl_enlesraitdbnrvduvoannabinairuist_snlauuraetprp-pfiteoaat?sa__loii
Lhres, aEezata pe o stinca foarte prdpastioasd qi de care
nimeni nu se putea apropia. Vdzind cd soldalii sdi sint

descurajali, a intrebat pe Oxyarthes cum e Sisimithres la

suflet.
Oxyarthes i-a rdspuns ca Si-qimithles este cel mai fricos

orn din }ume. Atunci Alexandru i-a zis: ,,Spui deci cd
cetdluia poate fi luatd, fiindca stdpinul ei nu e tare". Ei
bine, Alexandru, virind groaza-n Sisimithres, a cucerit

cetdfuia. Apoi cind a atacat de asetnenea o altd stincS, 1a
fel de prapdstioasd. avind cu e1 pe cei mai tineri macedo-
-neni. Alexandru i-a grait unui macedonean, numit tot Ale-

7 -- Vietri paralele - vol. IIL

P]-IITARH ALEX \NDRU 419

41g

l, rat pe prieteni. cial pe duqmani i-a ficut sd fie mai blin:zi' <'u doudzeci de stadii, gindind ca dacd cluEmanii vor ataca
Etitofe"ai"iig.l"puae;tIanji"ld"l't"ec;"ae-olti;ie""e;pnttnii.utuirias-1cociauepsiacieaAtemastl1etacaeixatiealifii"-a:n,Sacpalzejtplboe'zuoorli.eniisnoEi4il-curalliid.tiinpfprcisAirenuaiznctbcaslooup!iipn|uita'eacicjth,tercieal,pliri'prardi-tatculumtipcalnuc5upaacieeacueeluscctoaiefrn.d.nticnadueu!{gelist'slue=eeee
c'pfp-iale"or'pc'eNze"ol";sef*ietii,mr'"silptiape"iui:t-;dspt*eutuutsptitreidn"rc55lael.i'.gbbneeacu-ltiqeuni.qi*dtiDiumfdepiai"anai cd"ocuebcde1iiac,veiioan-iaurdb-Eleueirreansdgupnaiiatlnd.oluzueru'i}"rr.adAaitl-retipzxpeavenrmSdrerluuigrirerlil irl,r:ruufnrcueanlpdlaerid.meSesa-tarivmianetafiimicnpulmamtiqu;clitarmre,r,anafiatqlaarineag1dateamc.iatinceetrid,-oaiandereavdnaddcr.Silmvvoaari
intii a respins o mie de cAiSreli ;i qaizeci de care, ce se
iil'uncasetd asupra 1or, apoi a cucei'it toate carele. iar din-
|r'e cJrlSr'eli a omorit patlu sute. Poros, dindu-qi seama ci
r\lexandru insugi trecuse riui" a polnit la atac cu toatd
alrnata qi n-a 15sat pe joc decit atita cit era nerroie ca sd

impiedice pe macedonenil care nu tl'ecuserd incd. Alexan-
clru, temindu-se de elefanlii qi de mullimea duqmanilor"

r-i'r.:rca arnindoud aripile. iar lui Coinos i-a poruncit sA

iltace aripa dr:eaptd. Apoi dugmanii au fost r:espingi gi-au
incepr,rt sa dea inapoi din amindoua pdrliie c6tre elefan{i-
dintre ei. i-)ap ,nu"udonenii se tineau stringi buluc cle ei. astfel cd

60 Cum s-a desfiqurat h-rpta impotriva lui Poros nE lepede s*a prodr-is o invalmiseala in iuptd Ei-abia in cea-
l1a"irnp-on*r5-tltrraat-o-t:'iiualt:Aiim-acosois"bocaAqituud,fsiliAeienf-aiplprix,it,sciue'aiuecfszllnriapedrd5uidauludztr1nm"uggtlu,e:eomi:nc'iclcrneA5i:alcrs1e,.oqneu,'sltii-urieDps:qisaiCiiiuenridirllnscmit:niplilnia{rcdsoisducdicrueetbiapi'-cnisoslaspJceeipo-rol"oitrmetrrtn-iFe:ln-aee"coadirensl"riLmsinceolaroc-gsSlirienoepe'''aaeAD$tdpdaeplualeezboqrsxraiadrntasnriiienieniam,m';net}fecrriiiu"j-aeuloorE,faisacoiiniunpnaloriloee.isaiifcrpciicpiueeqte9eel=*-.ii su1 al optuleai32 duqmanii s-ar-t dat bdtuli. Acestea, in-
tic1fmIpaard{,liitui"bcdutniln'ue'aAJlnpts-tpasr1urtceiipet'ct;iiq,eiercuo.amiaiitnn-vgconmlcaetiirttrlarnelu-iet1arira;dcs5icedistieer,iasnmie,nsiverivuqprge'ifrd'1zidoaa.permrilten,n,"1dbtiuuosudla.ueric-ltttI,deiervc;asanmiiiaipf!ineufiiupas'at,lnsioleg'LmiJpLllreori'uunnnarrsmnc'eeiilo.t,eiaiJfqnJcdcc,iAi'ianalitacntfelslraleieidesxlilpscina';dsuanrn'si:einirsvienunm:dootclied"5lareapmuiscjll9defiqptiocdariiiiidiuscesnsi?asz-anea-sel"iauefssirAp:agfucadacluv,snieo,rriO-uizsntmaripitiaiinepuearafqdaaauetl'i ti--adevdr. 1e-a povestit insuqi Aierandru in scrisolile sa1e.
lp"eieipru-orvnued.tslelt,e'saqeteprdCervdnisersistaicSsr5eitorcsrii.iueAl"liei :i:naatnrtc"r1.ine"rcd'urr'itinncsnda.padr6:"ulnppeainledcpnlrmainsp1pi:.lc"lnut'e1l: (,ei mai mulli isiorici spun, toli 1a fel, c'i Poros intrecea
itpoi. i:o'nind cu cdlare{ii" a luat-o inaintea pedestrimi:: r-.c ceiial{i in indl{ime carp-rropaaptreuccitoelile=fsai,ndtualtopreitdcatrreupcuallud-i

r,i'iu mare qi falnic, elra
li:a. Desi,gur', elefantul Lui era foarte mare qi-a dat dorracia
cil-i inteiigent qi ca se-ngi'ijeqte minunat ctre bine de regle.
ilstfel, in timpul luptei. i1 apdra pe rege. cind acesta in-
rlemna cu criraj pe luptatori qi izbea pe dugmani" iar cind
rr sim'r.it ca regele e copieqit de muilimea sageliior qi a
la'inilor, $i temindu-se sd nrr-i lunece de pe spate. a-n.qe-

rii-rncheat atutnci qi l*a lasat u;ol jos, iar cu trompa i-a
..cos fiecare s5geata din coi'p.
Alexandlu, prinzindu-l pe Poros, 1-a intrebat curyl vrrla

r-5 se poarte cu e1. Foros i-a laspuns: .,regeqte". Alexandru

i-a mai intrebat d.aci nu m:ri are ;i altceva de spr;s. Foros
;iildqi i-a i'Sspuns: ,,Toate se cuprind in cuvintul ..regeqte".
i'r1esetafeclecaAvuAsleesxeanindariur"rtneu, nnur-mtminadi uca-l 1-a lAsat sa stdpineascd
satrap, ci a
mai cucerit
',i un linut din tara ca-re eira incd liberd qi i l-a dat in
',1,5,pinile. Acolo se spune cd erai-i ci.ncisprezece neamuri,

PLti:.\Ru

l\LirX.{NDR U

cinci mii de cetdli r.estite $i puzderie cle satc. ial peste '',ic;'landlu" lasinciu-se incluplecat" a t'icilcat rabdra. puninc{
alt {inut. de trei oli cit acesta. a numit satfap pe un
oarecaie Fi1ip" unul dintle plietenii sai. l,r cale mai multe luclnri in;elatoat'e $i vlclene ca sa-si

6i Batalia impotriva |-ri Polos a adus si moarlea h,ii r rstige faima. 1\.qtfel. a pregitit al:me foar'le mari qi iesle
Bucefal. N-a rnurit indata dupd lupta. ci. dupa rrdrtur.ia qi apoi nri le-a mai folosit qi le-a ir-irpraqtiaf
,il cai si frine
ritoace si-ncolo. A lidicat insd altale pentlu zei. pe calc-
celor mai mulli istolici" mai tirziu. pe cind i se ingrijeau r '.'gii praisiliior'. tlecincl Gangelc. le cinstesc pind azi
trill linile. Onesicritos spune cd a mlrrit din plicina batrine{ii.
,-aduc jei'tfe dupii obiceiui glecesc.
J

Se povesteqte ca avea treizeci de ani cincl a mur"it. Ale- ir'eSacnddmlacaoi titnosuelmradcoepl ial l;i a .;dzut pe Alexandru. Se
xandru a sufet'it mult din pricina moriii lui Rucefal" soco- spus cA Alexandt.u a plis
tind ca n-a pierdut pe aitcineva. ci pe r-rn prieten . fi

,t intemeiat o cetate in amintilea 1u-i" linga rinl a'or.opiat. i ,ina pe puiere fdld male gleutate. de I'r'eme ce legele
Hidaspe, l,,c'r,ilui ela ui'ii si cli,<prelui1. de supuqii sdi. din pr.icina
1i-a numit-o Bucefalia. $i se mai spune cd. pielzind un
ciine numit Peritas" pe cale-1 ci'escuse el fi-l iubi.se mult. ,'i,.rt5!ii si a neai'nului sau ptost.

a intemeiat o cetate cu acelasi nume. Sotion insd spune til| Alexanclt"u a plecat deci c.le-acolo ca sa vadd Ocea-
ci a auzit aceasta de ]a Potanton din Lesbosl:r;1. ce a constluit multe ccr.abii de transpolt
'',rr-lpl coldupuil.i umbiatoare, Fi a inceput sa pluteasca cu visle.
62 Lupta cu Poros a slabit mult puterea macedone-
nitror qi i-a impiedicat sa mearga mai cleparte in India. incet pe
Astfel c5. dupa ce abia respinseserd cu gleu oastea lui ;rr;cle riui'ilor'; dar plutirea nu era nici faiS bitaie de ca"t,
Polos" care comanda doudzeci de mii de ped.eqtri qi doud rLici fdra lupte. ci cobola la ldrm sl polnea ataculi
mii de cd1dre{i. s-au impotlivit cu talie lu-i Alexandru, r, jva cetatilor Ei impo-
}e supunea pe toate.
care-i silea sa trea"c6 qi Gangele" fiindca aflasera cd e lat tral cind a ajuns la asa-numilii malli. despi'e care se
:,,,let'lnoemcodlits. inAtsctfee.il.mAalierx"adznbdoluiniaci indieni. era cit pe ce si
de treizeci qi doua c.le stadii ;i adinc de-o suta de brale cu alungat de pe ziduri
intinse ;i cd malul din fata era acoperit de-o mul{ime c1e pe po

arme, de cai qi de elefanli duqmani. Se spunea cd acolo '.l,ieiscmaatenrei. ajutorr,tl sagelilor:. dar indatd ce izbutise sjr
zid cei dintii, pe-o scara pe car.e o puseser.S
asteptau regii gandarililol si praisifilofls'i. cu optzeci de ,icolo. scafa s-a lupt si du;manii au aparut la zid. Ale-
mii de caldre{i. cu doud snte de mii de pedestri. cu opl 'ianCru a primit multe lovituri ciin par.tea duqmanilor, dat.,
mii de care de rdzboj si cu sase mii de elefanli de lupta. ,rtiriliiunpcmilcuiionlasirnoel.imtCniijnuiodmcaualiinddceuescpmiulaitvnsaialosarotaEldci"aedlic.inus-aianr.tmcimhelpieti"iat drqeui,qqmai-aacndizdluoa!r.t
Si nu elau volbe untflate. Astfel. Sandracottos. cel care li s-a pdrut ca licdreste un fulger qi o vedenie in fa!a-le.
a domnit nu mult in urma. a ddluit 1ui Seleucuql:i; cinci l-)e-aceea, chiar de 1a inceput au fugit qi s-au imprdqtiat
'rloaorvieist-ucnulci,toatasriro"u.snD-caianurdacrciuunndccaumt{iaatsellui;ipl-rsaauu1liulevi a,Eziiauurtnuiininsilaolcltiuot1pn,leucqmueaatouiacdteue
sttte cle elefanli. Ei a strabatut toata India. supunind-o cu ,'a se apdra de 1a o oarecare depdrtare. a tras in el cu un
o oaste de qase sute de mii de oameni. La inceput, A1e- rrlc atit de bine intins gi de tare, incit s5.geata, strdpun-
:1indu-i pieptarul, i s-a infipt in osul pieptr_rIui. Din pli-
,-iandru. descurajat qi miniat. s-a inchis in cort si stdtea , ina loviturii, Alexandlu incepuse sd se inmoaie. Gen...un-

mihnit Ei intins pe pat. nefiind de loc mul{r-rmit de ceea
ce fecuse" dacd nu \ra trece Gangele" cdci socotea intoar-
cerea ca o mdrtr-rrie a in{ringerii sale. Dar prietenii cautau

sd-l incurajeze cum se currine. iar soldalii sdi. stind la
us5. il mgau. gemind si strigind. sd-i porneascd inapoi.

i:hii i se-ndoiau. iar dusmanul care aruncase sdgeata s-a

i
i

422 PLIITAITII ALEXANDRU

azvirltt asupra-i c-o sabie indianS, dar Peucestas 9i Lim- i:t pe Sabba, a rdspuns: fiindca voiam sau sd trdiesc fru-
,',ros, sau sd rnor frumos. Cel de-al cincilea insir" intrebat
ocanaampfioooasstraitit-saueAuclmies"xi,auad,lnrtaiedtrirtruPaa.envAuiinc.ceteuMsslt.ataasAi imiannsinrdeudzorpmiisritam5au,ti,sffoeiiiasnmtrdrpualelnoteivldi.iultoqLviimmnitanuntaro.iiloi-u9asli le ci'ede: ziua sau noaptea a fost mai intii, a rdspuns cd
csisiauledubpagEdmtemeraaaiatandiia.nedIdeZgcaeiatltleae,""mqidsni-no-taiamtc"rs"pu-iapliasarltpi-eljuaiinntiudnoitirtsujtrrmr-'lu"rreuurps-linstu-eiulacEiCicin,felfed-,.arzemnuisduutd,r-rudqicssuieu,ri.nncfAaauJciuaomd-rdtstd;udpierlainteatl r;ua, inlr'-o singurd zt; a rr"at addugat, la mirarea legelui,
r rlr ia intlebari incilcite trebuie sA se dea 1ef 15-rpunsltri
liirnrceiiv.caites. ATsreecifnadcdlafoaa1rt;easieulebait,; l-aaceinlatraebradtspclulnms: ar pu'tea

dacA ar
iiispira graaz\, puternic fiind. Ial clintre ultimii trei, uilul,
intrebat in ce chip s-ar pul.ea na;te un zeu dintr-un om,
,i rdsiru,ns: ciacd ar face ceea ce nu-i cu putin!5 unui om
-:..i facS: ial altuJ, intrebat clacd este mai putertrica viala
iq{urre6tuuu',trabpteieinpEftiipacsruuelsm,eturielntbdtru-tiruaunud5so.ds.ssi$cdoi easstedfas-cpriinulfdnuuel.-ciddecie1firegarriljaaalt, dar cu r:-,u rnoaitea, a rdspuns cd -ria!a, deoalece ea ne pricinu-
sdge{il, ,:ite atitr:a i'cle. ln sfirqit, ce1 din ul'ttt5, intlebat pini cind
de trei olol,eqte c:i este frumos sa trdiascd ulf om, a rdspuns:
d'ne"gieilt"e gi lung cle patru. Alexandru, deqi se zbitea rinA aiunci cind socote$ie ci moartea e mai bund clecit
rirortii, pricina leginurilor pricinuite de in chi- ,'iaf a. Ale><andru, intorcindu-se cdtre judecdtor. i-a po-
din
scoate-
rea virfului sagelii, totr-rqi in cele din urmd Ei-a venit
in i dncit s5-;i dea pdlerea. .ludecatorul a mdrt,urisit cd unul.
fire. ;r rdspuns rnai rdu decit aitr-rl. Atunci Alexandlu i-a zis:
Scapind de prirnejdie. dar fiind inci siSbit Ei linut muri cel diniii, deoarece ai judecat astfel de
"rleci, tu- vei E1 a lispuns ins6:,,lrlu eu, dacd tu n-ai spus
mult timp in leacr,rri !i ingrijiri, a arflat cd afard macedo- ljrspunsuLi".
nenil clorind sd-t rrad5. Atuuci riirrciuni, cind. ai zts ci mai intii vei osindi pe cel care
fac multd zarrrd a luat o

haina pe el qi a ie;it }a ei. A adus sacrificii zeilar Ei iardsi ,:r cla ce1 mai rdu idspuns".
s-a ridicat qi s-a dus cu oastea qi a supus un mare linut
qi multe cetali. aceEtia i-a 15sat in pace, dupa ce
tj5 Pe Rymnosofigtii insi unii care se bucut'au de cea
64 Alexandru a prins zece gylllnosofiqtii:o care indem-
ir-a dat Car"r-rri. Erau
,r:Li. i'nare fallnd qi care trdiau liniqtili, fiecare' prin ei
naser'5 intru totul pe Sabba sa se rascoale qi cale f5cuse ,lsui;i. I-,a ei a tlintis pe Onesicritos, cerindu-i s5-j achicS
mult rdu macedonenilor. ,i:r el. Onesicri-ios era Lrn fiiozof care invdiase c,-l- llio.qene
foarte Aveau faima ca sint
neintreculi ln rdspu-nsuri qi vorbe scurte. Alerandru a
le pund niqte intrebdri incurcate, zicind cd va 'inicr.il. E1 spune c:i filozoful numit Calanos i-ir poi'uncit
inceput sa infii pe cel care nu va da un rdspuns- bun, ,'c;-rilte batjocolitcl si rdstit s5-;i lepede haina si s;i ;rscr;lte
.k:lpuiat cnvintarea sa, fiinrJ"cS ahfel nu-i vit volbi. chiar
o-oii mai pe ceitalli; a mai poruncit ca r-rnul mai
Enei tarpitot isldalerinfide, judecator' Astfel, cel dintii, a fost lntre-
:-1e.,-ar fi venit ciin partea lui Zeus. Dandamis ins5, po-
iresteste Cncsiclitos. a fost mai btrind si. asci"iitindr,i-1 pe
bat: care sint mai mu1!i; rriii sau morlii? trl a ldspuns-cd (.lr-rcsici'iios crim volbea de!;pre Socrate. Pita5lot'a si Dio-
viii, deoarece cei morli nu mai existd. A1 doilea. intrebat
ci.ne hrineEte mai multe animale, pdrnintul sau marea, a ilelre" a zis ca acei bdrbali sc- par"e ca au irrst cie br-ln soi,
rdspuns cd pdmintul, deoarece marea e o parte iiiii' ca prea s-au temut de legi in tiirrpul vielii. Dr.rpa aL-
a pdmin- 1.ii insd. Dandamis n-a spus nimic altcel'a cler:lt aceste

tului. Apoi cel de-ai treilea, intrebat: care este animalul vorbc':,.I)e dragul cui a fdc,-rt Alexanclr:ti o cale aii'i de
mai viclean, a rdspuns: acela pe care inc5 nu
ce1 cunoscut. $i a1 patrulea, intrebat cll ce omul a rdscu- iunqa pina aici?" Pe Calanos.' intt'-acier'5t', 1-a induplecat
gind
l-a

PLUl r\I]iI ALEXANDITU 42,r'

Taxiie:; sa se drr.r:A la Aleranrlli-i: el se numea de fapr 67 intremindu-gi iat-iqi oastea, a polnit. inso{it de cin-
Sphine,r. cale in loc
ITaiyei:t;. cajarf' rc::isetcanlei,ciner,i-l:icirdied(a]rbei.cniefCe asipaunncees-.i Despre e1 da iece si dans" timp de sapte zile, plin Calmania. Opt cai
se Lj. duceau agale pe r\lexancli'u, cai'e sc ciesfata ziua qi noap-
spune crir i-a iniitisa,i lui Alexandru ciiipul viu aI stii-.
pinilii.,ristfci. a i.,i'rrnca',; ii-i rnijlocr,rl lol o daira cu pielaa 1ea cu prietenii sai. deasupra unui piedestal sprijinit pe
r.r capld in patru colluri" inalta. cie pe cafe se putea vedea
aluupsccalasuladtc.dlaeac]jluri.-i*'si i-anao-roulrirrnepjfirlc-aiilroulliuncllacinlelatlrel'e-iaoi.itoeaaprataera,rltiia.atrScdidafSipr..eaciunoad,riauficninedd:l. 'i cale era d,e departe in jur; apoi ii Llrmau trdsuli
zS.ritd acopelite cu
numeroase, unele p5turi vopsite cu purpul}

apasa, sre-ntir:ni:,1:'i 1:r fe1. pina cinti" punind picicrul in mij- :iau 1r;l1g2ls" iar altele umbrite de ramur.i verzi si fragede"
locui clailalei. i'rr-r s-ir, mai clintlt nici pic. Aceasta plldi:,
in care se aflau ceiial!i prieteni si cotrlandan!i, purtind
cLlnuni pe cap qi benchetuind. ll-ai fi putu1. cleci vedea un
lmtorccijrila-orri:-;e'5uilairsllart:itaiepmirn:luiilli'ii\.iis-a.rleait=rrijlsu:ittn'eultuseiemsiar iadpeepsieir.itier.zaci mult pe : cut sau coif sari 1ance. ci. de-a lungul dlumr-r1ui" ostaqi
cle mii- cu cupe. fdra manr-rqi, qi cupe in folma d-e cornur.i qi cupe
i'le Theticles. turnind vin din airrfoi'e mari si din cratere
si inchinau unii in sandtatea altola" unii conducind ar-
tj6 Plutit'e'a pe t ir-ri'i pina ia mat.L. a durat qaote iuni. rlata. Ei mergind, iar al{ii stind tolanili. Si mult farmec
$i irrtlinc.l cu coLabiilc in Ocean. a piutit cdtle insula pc cle cintec de fluiere qi flaute qi lire .1i dezldnluire bachicA
care e1 a nurnit-o Scilir-istis. ial altii. PsiltLrcis. Ajungincl :r femeilor stapinea tot trocul. I-a acest alai ciezordonat si
lart5citor se mai adduga si un fel cie jocuri ale dezldnluirii
gi cobolinC acol,r. a acl,-ts jei'tfe zeilor. qi a celcetat indelung l;achice. ca qi cind zeul Bachus insusi ar fi fost de fala qi
lil fi condus sdrbdtoarea sa. Iar cind a ajuns la palatul
marcra si {armul. cit ei'a cr-r purini.ir; apoi rugindr-r-se zeiloi- ri :eiigsael rabldGri.e$dliossieei,spAulenxeacnddriunsiuaqrai gAile;ix-aandderus.fdatamt eolaitstedac
ca nici L11] olr-t s:i 1')r-r. ii'eacd mai ciepalte pe linuturile cu- i-r:i.uturi, plivea intreceri de colur,i Si c5. iubitul sdu Bagoas"
treie.r'ate de e-1. s-a intols. in pr.ivinla cordbiilor.. a dat po- ca" dupd ce-a strabdtut
runcd sA piuteasc;i pe lingd !dr.in" avind India ia dr.eapta. liind coreg. a ieqit invingator gi
ssLoiecs-r.aitaocslaa. tjEucnlosinnrisanalt.ccipeaianelcmoineadilJcgeuraorpzcaehvdo:esas, itnira"c-imru, r;eecaafptcurirli'ml5] alqicnii.uatpupeiieOrOdnrlee-i-t- reatrul impodobit, s-a asezat linei Alexandru. Macedone-
aga de multi oarnc.ni. incir n-a mai adus din India nici a nii au inceput sd apiaude. sd strige si sa-l sdrute, pina
pafi'ar parte din osta5ii buni de lupt5.
,-ind. apropiindu-se Bagoas cie Alexandru- regele 1-a- sd-
Desisur'. pedestlii lui erau in numdr de o sut5. doua- |utat.
zeci de niii" ial calaletii ca Ia cincisprezece mli. Dar mulli
au pierit de bolile t{rele. de tlaiui rdu ;i d.e alqi{ele mis- 68 Aci. Alexandru s-a buculat d,e sosirea lui Nearh ;i
tuitoare. ial' cei mai mulli au pielit de foame, cdci sti'i- a ascultat intimplarile ce au avut loc in timpul plutirii.
bdteau irdmintul nesemSnat al unor oam-oni ce duceau o ..ipoi s-a aviniat el insuqi sa pluteascd pe Eufrat cu o
Lfloibtideim;ia.reinEsi fairpqoiti. sd meargd pe lingd coasta Arabiei
via{d sarac5cioasd. Aveau puline si jigarite turmc-" care se sa ,<i
intre in Marea din mijloct3s pe
hrdnear-r cu peste cie tnale si aveau o catne proasta $i ritr 1a
milositoar"e" Ast{el deci" a strabdtut cL1 gl-eu. timp de. Coloaneie lui Helaclesl3e. Si la Thapsacos au inceput sd se
construiascd I'ase de plutit cle tot fe1u1 qi au inceput sA
saizeci cie ziie" aceasta lara si a pr-rs mina pe Gedlosia. Acj :.t adune corabieri qi cirmaci din toate pdrlile. Expedilia
a dat c]e Lrel;ug. deoat'ece satrapii qi regii din vecinatatr: c'le sus insd. care fusese grea. qi rana primitd in lupta cu
I*au inciestr-rla.t cu de toate. r-.rali qi molima despre care se spunea cd ddduse pieir.ii:

'l
1ii

",+26 PLUTARH ALEX-{NI]RU

multd oaste, semdnaLl neincredere ca el va scipa 9i, pe de .:lpitaf l-a tulburat foarte mult pe Alexandru. care s-a
gindit la qubrezenia qi la schimbat'ea luclurilol omeneqti.
de o parte, incurajar-r neamurile supuse la rdscoala, iar
pe de alta, 1e dadeau comandanlilor qi satrapilor curaj sd Calanos, suferind cie stomac^ dar nu de prea mult timp,
facd multe nedreptali, sd fie ingimfali qi nestdpiniti si, in riungci.ri$niatfipinedsiandeuisnspueqiulnorcaqli
sfirqit, indeobqte, toli incepuserd sd se miEte 9i sa se rds- a cerut sd i se aprindd un
zeilor qi
acolo, s-a rugat s-a
prietenilor 1e-a dat o quvila din pdrul siu. Apoi s-a urcat
coale. gi Clleopatra, r'Szvr5tindu-se
impTootrtivaatulunci iAEnitiOpaiirtrnopsia, daau impdrlit regatul. OLmpiada pe rug, a saluiat pe ma-cedonenii de fa!6 gi i-a indemnat
sd petreaca acea zi in veselie qi sa benchetuiasca cu regele"
a luat trpirul, iar Cleopatra, Macedonialln). Aiexandru, iar pe rege. a spus, il va veciea dupA pulin timp la Babilon.
auzi.nd acestea. a spus cd marira sa judecase mai bine, Graind acestea s-a urcat pe rug qi s-a acoperit. Nu
fiindcd macedonenii n-ar fi suferit si aiba pe tronul r'egal s-a migcat de loc 1a apropierea focului de eI. ci, pdstrin-
o femeie. ir,r-Ei pozilia in care se culcase. s-a sacrificat dupi obi-
I)e aceea. Alexandru a ti'imis iara5i pe Nealh Ia ma-
re . . .141 Aflind ca toL plaerdmepuslitsepeumcopmluasneddaenlidi urgdmi'aAnpi.oai ceiul str5bun ai inleleplilol indieni. (Aidoma a mai facut
coborit Ia mare qi a un alt indi.an, cu multi ani in urmd. la Atena, in prezenla
Lui Caesar; qi-acum se vede rnolmintul lui" numit ..lvTor-
el insuqi a omorit pe Oxyarthes, un.ll din fiii iui Abuli- .mintul indianului"')
tes, strdpungindu-i cu o lance macedoneanS. Abulites
nu-qi pregatise pentru expeciilie nimic din cele neapdrat 70 Atexanciru, plecind de la rug ;i adunind 1a mas5
trebuincioase, in afard de trei mii de talanli in bani. n-rulli prieteni qi comandanli, a pr'opus o intrecere 1a bdut

Alexandru a poruncit sd arunce argintul inaintea cailor. vin curat Ei o cununS pentru invingdtor. Astfel, Fromachos,
Dar caii nu-i gustau. Alexandru a zis; ,.Ce nevoie avetn care a bdut mai mult, a ajuns pinA
r:e1 1a doisprezece litri
;i a ciqtigat cununa cie invingdtor, da.r' a mai tlait numai
noi de pregdtirea ta?" $i l-a aruncat in inchisoare. trei zi1e. I)intre ceilaili. palr.rtzeci ;i unu au murit bind,
i.iind cuprin;i de un tremur greu din plicina bduturii.
69 Aiexandru. ajungind in Persia, atunci a dat pentru Alexandru a sdrb5torit cdsatoriile prietenilor sdi, la
prima datd bani ferneilor', a$a cum obiEnuisera regii locu- Suza. El a luat de solie pe Statc'ira, fiica 1ui Darius, qi a
1ui, ori de cite ori reveneau in Fersia, sd dea cite un ban clat pe cele mai nobile persane celo-r mai nobili prieteni
de aul fiecarei femei. ;i a sarbdtorit printr-un osp5! toate cdsdtoriile
nenilor. Se spune cA la acesl. ospS{ au luat parte macedo-
Se spune cd din aceasti pricina unii regi nu prea se
duceau in Persiet. iar Othos nr'i s-a dus chiai: niciodatd, la masd
ci a ocolit-o. fiind tare zgircit. tioud mii de meseni qi e1 a ddluit fiecdruia cite o cupa
de aur pentru libalii sdiasto-ariialerdtutatut rmora',rep!reinluittoeaitne,trodtsa-l
Alexandru. gasind molmintul lui Cirus jefuit. a omo- el creditorilor
rit pe cel care-l necinstise, deEi era un macedonean, om punzind

de rind, din Pe11a. nurnit Pulamachos. Apoi, citind epita- la noui mii opt sute gaptezecl de talan{i.
ful de pe mormint, a poruncit sa fie sdpat in cuvi.nte gre- Antigene, cel nttmit cu un ochi. s-a insclis pe nedrept
ceEti. Epitaful suna astfel: ,,Cmule, oricine eEti Ei ori de
unde rrii, cdci Etiu cd vei veni, eu sint Cirus. cat:e am in- ca datornic si a adus 1a masa cu bani pe cineva ca sa spund
temeiat imperiul perEilor. Sa nu ma pizmuieqti, deci. pen- ca l-a imprumutat, Ei-a cerut banii. Apoi i s-a
l-a dat afara din dovedit
tru acest mic pdmint, care acoperd trupul meu". Acest rninciuna. Regele, miniindu-se^ paiat gi
i-a luat comanda. Antigene insd era unul dintre cei mai
r'dzboinici oameni; incA de tindr, pe cind Filip asedia

ALEXANDRU 429

PI I l'f Alill

cetatea Ferinthos, degi ii intlase in ociri o sagcata atl'un- -zi1e gi doua nop{i Ei se jeluiau gi ciremau pe Alexandru

catd de pe-o catapultd, nu s-a idsat s5-i scoatal sS"geata din ii nu voiau sri se dezlipeascd de*acolo.
ochi qi nici n-a dat inapoi, continuind sA lespinga pe duq- A treia zi. Aierandru a ieqit la ei qi. vdzindu-i intr-o
i;lale jalnica ;i umilili" a plins o vreme
mani din fala sa ;i s5-i vire intle z:iduri" Astfel. Antigene mdsur.d si buna; apoi. doje-
nu putea rdbda in lini;te neclnstea care sie abdtuse asup- ninclu-i cu rrorbindu-le cu bunavoinld. ie-a
Cat drumul celor care nu mai puteau lupta. Le-a fdcut
pra-i. gi r:hi.ar r"egele vedea ca de supdlale qi ciesc'.ilajale dan-rri f-imedsrleo!beo, zsi iqai scris lui Antipatros sd aiba gr.ija cle
parte 1a jocurile gi ia sp"ectaco-
avea si re omoafe. I)e-aceea qi-a pototit minia ;i i-a po- ci" sd sd ia

runcit sd ia banii. ic.ie din teatru. pultind cununi ire cap si sd qadd in pr.imele
Loculi. Iar-: copiilor: orfani ai mecedonenilor cdzu\i in luptd
71 Apoi Aiexandru s-a bucurat r,'5zind pe cei treizcci l,' a daI petrsii.

de mii de copii perqi pe care-i lSsase sa se pregdteasci ce-le72deCninedapadraajtudnstrelabuEinc!b5a.taianra.a, sini sl-Vafeddeical,agt isapeicntdaecpollienlritr
qi sd invele, fiindcd s-ardtau vig;uro;i la tlup qi chipe5i
la infalisare, dovedind ia exelcilii multd indeminare si o
minunati ugurin!5. Din aceastd pricina. pe macedoneni nria.iieeisgtteitoeanlitrdauinfEoisGstreearcpbiua6c.rai,lStoird.dedinefroiiqanruteimrci"epdliaiarres..ocsianiseuarndceotlremezi itirienn"iiriH. dese-i
i,-a cuplins gi teama, gindindu-se ch legele se va ingi:iji o\.r,:in.-ac1luir"iee5r'i,nn"ti.leunianit.dpcianruitcnavizticialpelluauimtdianeedmnsiocrinaludcilaattGi.tr.lunazenuiupccousosl-icneoadsspiffmiileeicr.ciutra.mtta.p1adbautdat;ueti taiaatorpumoo.aiinll5aa-
mai pu{in de ei. Alexandru a trimis pe macedonenii sld-

bi{i ;i pe schilozi Ia male. sd-i polneasc6 in !ar5, acasd;
dalgi ei au spus ca Alexandlu ij. insulta qi-i batjocolreste:
s-a folosit de ei in toate greutaliie qi acum sc ieapddd de
ei ;i-i zvir'1e cu ocard patriilor qi parinlilor, cind nu trrai
I{ici un gind n-a putut sd-i usureze lui Alexandru
sint buni de nimic, dupd ce i-a luat de*acasd in clepline

puteri.
I)e aceea. stri.qau ei^ sd Le dea drr:rnul tuturora qi sA-i
i.l:r.ecuctld.oatrsiltodcradiduloirmrerpienr;ejisunerd"maitnaardaepepjaonlreeunn;ociriotscsdidtussleedsetumrnnudelgdddiccociar-eamneie,laleusrttiiulge--
socoteasci pe toli nefolositori ql sa pastleze pe acelti ti-
neri dansatori de pyirichiu" cu cafe va merge s;d cuce*
rrit" Ei-a dat poruncd apol si inceteze flar,rtele si or:ice f"el
reascd lumea. iie muzicA in tab5rS. multd
Amarnic il durea pe Alexandru Ei de rerulte oli" mi-. vreme. pind cind a venit o pro-
niindu-se, i-a batjocorit Ei scolindu-i pe ei din gdrzi. le-a .iiofrn;c.thcsllaiieuteippsstduuaioste-nSpnIiaaeEmracizmaaseiduuspilidoc,-s\toimoesuiesmaraamdoislnaocncira"."decjoaasamslarececoai lrsviipfneiicodssirtdienp-aciienavcstiAluonine{afiizuerteiinlbpaperreoorridusio.z.la5bAAmvocpieeitonasHiis,iet;daa-i
incredinlat pelqilor. iar dintre ei Fi-a fdcut o garda pelso-
nala. inarmindu-i cu ldnci gi cu velgi. Nlacedonenii va-
zindu-l insolit de pet'9i, ial pe ei in;iqi indepdrtali qi
beraatjuocnoerbilui"nistddetepauizrunml glliildi e;imsienlsef.ditnuiacueleindtrien ei qi parca
ulmd insa. 'plf;-atoaipodrtlonada.nbofiiqenlcielulfmddceemeataloessrbamouccirioninfttietacuaiiullaq$idsiseIcaiucminirptbirdnletcmuaaicoafeasr,ccma;hizepneleltauusrltiueaeialaz1eiupucieriHinmeEpmiihieadc;i_el-t
in{elegindu-se intre ei. s-au dus fdrd arme qi imbrdcali
numai cu o slngura haind ia cortul iui Alexandlu" ple-
dindu-se cu strigdte qi gemete qi cerind si se foloseasca de
ei oameni rdi ;i neplScu{i. Alexandru insd nu t,egugul nveiemmaievEdzter-rrutlaS1taimsicproadteosb. iSriit.asAicralitnesutsedfedclei afocaariee
ca de nigte
li deqi incepuse sd se inmoaie. Macedonenii tnult sd
s-a ardtat,
n-au plecat de-acolo, ci au stat in picioare lingd cort doua

430 PLUTARH ALEXANDRIi 43tu

imip;r;u"ait;r""iei."u!'"""q;taitli"ne,dAcrilAiehztivapnaneu!dlfariqncuei,'cfcoir-eearaam{simip1i ueausihncm-uidi.ai deAoisnsmtttrfr'ieetdDl.maiqnciutdivninelAiis,nltedAitxudtao-sssnetudaltrumudieiain-i'i' mqi al-aEisscodsEaafadrddinEi i-a poruncit sd ia haina regal5 gi diade-
tdcere pe tron.

tiocninvcedamtadraitrdreeeicp.loatAc'icuilbehitaxidaalirendbpdaerzpuemacnueimn-matbeetiprliqerudi-uAegitaoiottas,amd-aeanurliin.niEuiianiirdrpicle1cut,ruecdacmreereiaanpasvtearsevtaimandrgeusda-i 74 Auzind acestea, Alexandrn l-a fdcut nevdzut pe omulr
ace1a, aqa cum l-au sfatuit prezicatorii. dar el era descu-

rte:anjai tiiEbi dnnuuliam. ai avea nici o nadejde in zei, iar pe prie-

i""nip"i"d gi punind la cale cu a1!i meqteri adlteec^ipt laScsemstueiari' Tale se temea insa de Antipatros gi de copiii 1ui; unul
".t tt*it mai neobignuite qi mai costisitoare
clintre ei, Iolas. era mare paharnic, iar Casandru, care
sosise de culind" aci, a vdzut niEte pergi inchininciu-se in
l'a{a lni Alerandru. Fiind crescut dupd obiceiul grecesc
73 Alexandru iEi mina oastea spre Babilon' Nearh (ve- ..ri nemaivdzind rnat inainte aqa ceva, a izbucnit inir-un
nise iardEi clin marea cea mare plutind-pe Eufrat) lis cam zgomotos. Alexandrr-r s-a miniat ;i, apucindu-l cu
cd se intilnise cu niqte haldeil{D, care-l rugaser5 i-a^sp,us amindouS miinile putere, l-a de
de par cu dat cu capul
p;t;;r" p" Alexandru de Babilon' Dar Alexandru sd inde- pelete. Apoi. ial5qi intrerupind pe Casandru, care voia
n-a luat

i,-r r"u*a ionsrtfaaregtuuell,ui,ci,iiaamr euvrngieziiauatmu cacodi zdlubeLjpalminl'tguea:lt5ieizIc'biAnupdroinard-aaj$uplln-l.smb1lla.t sa spr,ind ceva celor- carc. inl'inuiau pe Antipatros, i-a zis:
zidurile zici, aceEti oarneni au stldbatut ei cale atit de
"fd,Cred indurat5, lung5"
tindu-se sa fie minati de vreo nedreptate ci numai
ca sd scoLneasc6 invinuiri nedrepte?" Casandru a rispuns
t pi,,a impotriva lui Apolodor, comandantul Babilonului' crd semnul invinuirii nedlepte constd in chiar faptul cd au
S".-ipt""u cd adusese sacrificii pentru lege' Alexandru a'
aciaiiiip-"d;*rsa;,.,"l"hir"uiGsrti"u"i.is"LgieieiciJctii1;;pcA"=i,uma.aa"F;-u-l"g"r';iqtpuaa-u.&aq"siluir"itatr"ts"igAitmpiiumplceu'*fciicejj"dpe-"d-npdoJ,u5urepst.riricrt.:ctplunednlulatsearruiaeretanuamdeceliltsvldCntndtuopzaaceaeenpqgduitbliiilucrinateeuSnstimelidrpilmm.ildrmetht--gctjenuruosAaaoeauioriiergn.lvncn'elgtrunEmeofdi.idegAtuc;"leaxmuiarneCiltc,P.neqvcaifefacmauioDlriexrini.ntn.inaepttaarnlidedrdAisiomtngntntinucui.-il'ns.oddaunaaseiltemtiPA,rrusirFuffauldaeeriiAepiaifri.,tonvnc'etlr,qo,lasueu,el^fzzAneii.ugumnvllxtib.dtalstlA,.ondneair,rcato:nteiidrdrnxdeicirasne-m,bl.-adqx,aulaavaVd1aiaern6datirpeudnntsadigidc;udnnceqricrtalae'sladoi-ueturlcnrinarsrcttsmd]s-edrndeaf'perfal:adei6'-ueunurillacenrcavs-oestlnoasurqrstueoer-tseiuctdardie:imiibienYn"tutd"lctiicaaua'nndvninadradcrulit"teglna"idur:estlnsoM-fudducudefidcedcujli.rccrmecr'r:la'ciromraue"essrulnauil"tet--ti,'-i', bitut cale lung;i pentru a fugi de dovezi. Alexandru a
:ris, rizind: .,Astea sint sofisme inv5late de la Aristotel,
bune v$oirpfeintpi:eud9epi scio{in, tcrah,iapredcaacfae ie intrebuin{eazd
('ai'e acei
se va dovedi cd n-au
:;iiLvilqii un puea male l:5u".

Se spune'indeob;te ca o groazd atit de straqnicd qi de
nesitealsd a intrat in sr,rfletul lui Casandru, incit, cu mul{i
rLrri in u.rm5, pe cind domnea peste macedoneni qi stapi*
r-',ca Grecia" plimbinciu-se prin llelfi qi prir,rind statuile de
rL{:olo, s-a g;isit deodata in fala statuiei lui Alexandru ;i
pe loc a inceput sd se frirminte qi sd tremure din tot tru-
pul gi cL1 gr'eu ,si-a revenit, fiind ame{it de vederea sta-.

tuiei.

7ir Alexanch'u, ci-r mintea tulburat5 qi infricoEatS, a
pornit atunci sa indeplineascd cele ce se cddeau zeilor.
Oi'ice intimplale neobiEnuitd ;i ciudatd, cit de micii ar fi
I'ost. o socotea minune $i semn zeie'sc, iar palatul era ptriri
de oameni care aduceau sacrificii $i faceau purificdri Ei"

+32 ALEXANDRU 433

pi'eziceri (Ei-i stirneau lui Alexandlu o teamd copild- 1o dea comandanli clupa ce ii vol fi supus 1a o prob5.
ln ziua addeusdojeuratfzeeczieEiloi rt:reai..pfoirin':,drncfiot aaip'ioei aplins,5-a
leasca). lli qi a ca cei mai sicu-

Astfel" dupd ce 1a incepr-tt arataserd o grozavd neclre- mari
din{5 qi nebdgai:e in seamd a zeilor, cdzuserd intr-o teri- c.:,.mandan!i sd stea in pa1at. ial comandan{ii de rnari
bild superstilie. care ii ducea. ca un vaI, spre descura- p:-ilii ale oastei ;i cei care comandau cinci sute cle oatteni
r;i-si petleacd noaptea afara.Apoi. clupd ce-a fos;t dus
j ate t"'t. iir palatul de peste liu. la douAzeci qi patru a1e aceleiaqi
Iuni.. a dormit pufin, dar caldurile n-au :;cAzut. Cind s-au
Totuqi, aducindu-i-se 1a cuuoqlinla niqte oracole ctt ilus comandanlii 1a el. nu mai putea vorbi. Tot astfel Ei
privii"e la Hephaistion. Ale>ranciru a pdrasit jalea qi iarA;i cinci" I)e aceea tnacedonenii cre-
a inceput s-aducd jeltfe zeilor gi sa benchetuiascd. Abia r:r ziua de douazeci si
ric;ru cd a murit gi au inceput sa stt'iqe la ugiie palatului
terminase ospiful strSlucit dat in cjnstea lui Nearh si pe ,'ii.n,i-ic-tqirdeaacuumdtcep.nsecinhlliisengupqaeilepp,aaitmzunlbiilc'uAi,iccazal\ileleixna-intdduran"ucic.leda, ur-iinnrat]pcoiit.e Apoi,

cind se imbAia. ca de obicei. pregitindu-se de culcare^ a unill

xtvoaeannrdeitr,uuansi-nmaceedpdur,srEt. i$sla-iabaiip'nooddltcai5tc1isc1dtouarpi.etdtTrenncaodcaApntu1eaageqolliisazeciuacasudup. raAml1deu--i in aceasta zi, Peithon qi Sc-leucns^ trirnilind pe cineva
Fleracles. qi-1 cuprinse deodatd o durere de qale ca qi irL lemph-rl iui Serapis. 1-a pr,ir; s5-l intlebe dacd pot sd
cind ar fi fost strdpuns cie o lance" cum spun unii istorici ;iducd acolo pe Alexandlu. iar zeul le-a poI:uncit sa-i lase
care au crezut ci trebuie sd scrie aceste lucrur:i. ca si ;lriermloucl.it.ln ziua c1e doudzecl ;i opt" clupi-amiaz5. Alexandt'tt
facd parcA un epiiog cutremuldtor gi tragic unei mari
77 Cea mai rnare pai'te din cele spuse ryrai sus stau
drame. :,ri'ise astfel in l\rlemorii.
Nimeni n-a banuit indati dupd moar:te ca la mijJ.oc ar
Aristobul insi spune cd Alexandru" avind cSlciuli ne- ii fost o otrdvire" dar se spune cd la qase ani dupd moar-
buneqti qi-o sete foarte mare. a baut mult vin qi c5" din
aceastd pricina. a inceput sd aiureze gi a murit Ia trei-
zeci a1e lunii daisios.

76 Tn Menzorii a4a std scris. cu privire la troaia lr-ri ica lui Alexandru, facinclu-se o pir-A c-ar fi fost otrdvit,
Aiexandru: in ziua a optsprezecea a lunii daisios. Ale-
xandru. fiind cuplins de cdlduri. a dormit in sala cie baie. 'r.')iilmimap;ii{aedlea a osindit pe mr,rlli Ia moarte qi a poruncit ca
In ziua urmdtoare" fdcind o baie. s-a dus in camera de trupe;ti aie lui lolas sd fie spulber-ate. gindind
lei el ddduse otlavd 1ui Alexandr:u. Llnii spun cd Aristo-
'culcare gi qi-a petrecub ziua jucind zaturi cu un mecl lcl a sfatuit pe Antipatros si faca aga" dar cd, de fapt, el
tailzaivuuEt icaadlduucrini.dLjaerdtfodudzzeetlcoir.adleupludnciie.
Apoi, imbdindu-se ,L adus otrava: ei suslin cd un oarecar"e Agnothemis a dat
a mincat" noaptea .rr:e-st amdnunt, pe care-l auzise de la legele Anti4cnos.
imbdindu-se iardgi" a adus jertfa obiqnuitd gi apoi, intins
in sala de baie, statea de vorbd cu Nearh, ascultincl in- ()trarra, zic ei" ela o apd rece qi gtrteloasa, ca Lin fel de
rouS fin5. luatd de la o stincd dir-r \Tonacris. pe calc o pun
timplarile petrecute in timpul plutirii pe riuri qi in Marea iirti'-o copitd de mdgar" fiindca nici un a1t vas n-o poate
cea mare. In ziua de douazeci ri unu, fdcind acelaqi
lucru. s-a aprins qi mai mult qi noaptea s-a simlit lau qi l iire" ci plesneEte din pricina ra,celii qi pttterii ei.
Cei mai mr-ri{i cred cA cele ce se spun cu privire la
'z.biuaiaa urm5toare tot la cfheilb. z$uiitsccuulisnfdaut-usled. es-radzinbotiincsulinpgrid- ollavd sint de-a dreptul pliismuite. Ei se sprijind 1re-o
cea mare. Aci a 'llioirir'apdddedmesatiulmdrelltepuzteilern,icdSa:r generalii s-au certat intre ei,
vire 1a unitSli1e care n-aveau comandanli. Le-a spus sd
corpul lui Alexandr:u. degi a

28 - Vietri paralele - vql. IIL

434 PLUTARH

ramas neingr"ijit in locuri calde gi chiar inSbuqitoare, n-a
dat totuE! nici nn sernn de putrezire. ci a rdmas curat qi
proaspdt.
Iar F,oxana. din intinrplare, tocmai atunci a facut un
icnopmilaErei pceinnsttreu. aceasta macedonenii au incepu;t s-o {in;"r
insa duqmanie Stateirei. a amd.-
Purtind
git-o printr-o scrisoare plasmuitd sA vini acolo crl sora ei
qi, atragindu-le intr-o cltrsd, 1e-a omorit, iar lesurile 1ol:
le-a aruncat intr-un pu!. pe care L*a astupat cu pdmint. CAESAR
Peldiccas stia qi-i dddea aiutor. intr'-adevdr. Ferdiccas
avea atunci cea mai mare putere aEidcohmenmieais.eAtcraesetal
Arridaios. ca pe un fel de pe
parrdzd
ss*
trdgea dintr-o femeie fard faim5. de rind, numita phiiina"
EI nu era in plinatatea minlii din pricina unei boli tr.ir-
peqfii. Boala nu-l apucase din naqtere, nici pe
spune cd ar.e neagteptate.
ci se cd in copildrie se pdrea
un caiactei
pldcut gi nobil, dar cd apoi, desigur. vdtdmat cu otrA-
vuri de Olimpiada, qi-a stricat -'n,"u. . "l4l:-;

!

I

l\t OTITA INT RODLiCTIV tl

C. Iulius CuescLr a Jost om,ul politic ;i coma,nd.qntul
nzili.tar, care, aysrsinfd, "frai.tpntaetleitzsuaelcel-tditeztlaar-ptnaera;it przn ac[iunile
sale politice, de stat, &l re-
publicii qi a instaurat clictcttura militard.
i'o117,ane in notila istoricd Ia Yia\a lui, Lucul.Lus
Am
insistat
&supr& gr&Delor prableme econornice, sacialrc gi politice
cdroro. era clzetnat s5" le Jacd fa{ii sta.tul ralnsn ?,n perioad.a
I rdzboa.ielor ciuile qi a destrarmitrii republicii, precum: rd.s-
I Jrcaoiietcletlce,lteRssooccmlica,ct-uLteilsa'l;rti'a, ilmduipanttzerei\epclo"aaLlr'ietaiccmeee&pneainntltdur.uiriiS&LpturaiirbtHaucoirunesiabcarclif;.teucpatudn"---
tmnluoeir,mim,n,cotuuaslrr[ueuilm(orddier.gzirbatqtopriiraretett,ilunie,,in,intad3lliuiuacprd[zi.tltroeli rtla"eu;liedgCr'iuctctsstuilelaiicn.dia1loe2,rraobJecl.lr{entarerne[ndi.ii,aadwGicrnadlacuttocosharitiLi]e-a;
r:ategoriile sociale, i.wcepind, cu cei moi boqa{i senatori,
t1Metiirn,ntdriecLl,sattle.ci.neatirrnaeztdqc.iacswrdne"prclctacecirlseeiau(Lymsu.r:ii;nleziepijmlcetipbil.eaa irt;ridEu.rincaaL"ufle,aurridd.Izucbagor uueireatmaeer,r--i

ninfau I?.omt
;dAtdiec{faiCiolue.;nltutiiclr,uategiltiiustpa.oasautleCuratal.erpeedas:l.lartaicctritecatepcn.{lutriqorrldn.nit"aemiitlneicfilenii,idltn,ueemtrqreieeojtamoie^c,eusupeuit,nosdiuldtiutncicceet lsneLgtataaeirolieucfoerrcdmealmzmLaodniilnncucltts,icdatrteenrlii.t-
<lrauelor problerrte Ia ordincu :i!ei.
Ndscttt lct 12 iulie anul 10A i.e.n., d,in ginta patriciartd.
u lzrliilor, Caesar era, in acelagi ti,mp, palricius qi nobiiis.

N- I. BA.RBU NOTITA INTRODUCTI'I'A - CAESAR 439

Ginta lulia. pretinde& cd se traE'e. prin Iul'us, din Enea' ;';n{ei sale." . Neastimpdlul. intelectwal aL lui C&esar d.in
Tatdl Lzti Caesar se nulnea, ca ,xi fittl sdu, C. Iu'l'ius Cqesar :tr-:eastd uyelne ne este conJirmat si de faptzrl cd. cel. pu{in
;ist-ieiuaagct"tisitfnocru"sdltt,rtiup^rldmrlu.eaditoi'ioCsrrcauiunemfsii,at8'e,r5c,.';hdiEi'i'psnintuedfr.iiuer!'eem;onrsautmdrr'dielbebiifundioncisnhiL,ipofdaurom"i,tri'Lurcill'deind,, epianritmufra.iuipninrtcen-l ltuc,rcisrderitl,eocLmaauidienlea1ceuaisHtde.rpcre.r.riolead;id. tragedio Oedip au fost
Dar chemr.trea lui Caesar nu er'a pentru literaturd.. Isto-
: i,a rolul d.e om politic ;i militar. Cd.sdtoria
ii incredin{ase
:tt cu Cornelia, Jdica Lui Cinna, renutnitul
mari era neincetat alimentut qi sporit. Ne-{Lm ii a;teptat tlnul, 83 i.e.n^, inainte de intrarea Lui popular. tocmsi
ca, in cond.i[iil,e amintzte, Cuesar sd Jie unu{ d'intre cei itt Roma,
Sgtta in
*oi intronsigen{i, aristocra{i. A;a cup uom uedea indatd, r:,ra.td. nw numai cd Caesar. aderase definitiu la politica
ut'Iaalt,catid,twlasta2f,oucsatiris&mtIuoedcdel lpb. oct;tieatiicssdepripieoezzeictcaaetreea6a'ni iugr'rrmiAjdoutrp-eoel.inn$l',ri-ucaietpdai'uetdcradfduiaet inacupinugladr.iltoorr,iladralruci,d.Meirtaridqai the,,otpdrreitnstdi.;uinnfirnudntcedimtinpadtlruiulirpeaa-
:ricis,n, uiitor seJ aL popularil.or, ipi punea ipoteza Anfifn-
i-a d,crt sodz+e,tlcuucau[eiestcitutt'LtoCtt'LMl ianrgirtitisit,d';-ef"CadL'spdtoopri'ya' :1erii pardizanilor Lui Maritts" care mztrise in ianuari.e
"fIiuulil.ueii, sdrt, .iri1i.,ttl.:,dty6:irsir.driritlpns.iia.ncgep,tccite.i,ettn,rlepus.cuopr&fdairn(ntertctJercl-iuluefaatcgcd{iui-iLdd,e,neeuoudrrcdiierlutpren,ptr$piainftinln(.utdtjJarRtrddrufioenl,uldmgzip-eCleadnera,enneecua[Guusamaihdrrnretedec-caeraLiynEe-xcid-rn,eao,tttla,Sui-oJzrJdyzadro.lii.azmlmcaruptto,tetaradRisimst.iuotestupmlduesdlltabii.ennp,scg.dtredieoNc-ilessne;zii-t
sora tatd.lui
a contribuit. pe LiwEd slte moti'ue necunoscute de
Iari,Lor, orientarea potittcA a'!'ui Caesar,
mai ales cd in
nai, Ia
87 i.e.n., Marius a interuenit ca tindrul'ui CaitLs, cal"e n-au3a
mdt8r,3ieebcuni.i,teid..ttnriae;.,iliisscpeir,nte,'pclz.lreaelcaoestpRaaoLonrimiLr,etatsa'idpluauipmtesitUereeir;ca"ieo. eniArfLeacureie'isnCtdaeemeumisenann'ariit.mupitneoentpartuedlaa'e8rci7floolanr;--,i
;;.mpluse castL cu capetele qduersarilor ucigi, a d.at orditz
iar SyLIa Lupta, in grele cond'i{ii; impotriua Lui Mitridate, r:e, de aici inainte capetele celorlo.ili sd f ie
Ceesar t;i cledcperoaJesstuodri,i'aile.auDuint pdcate, nLL cwl-Loa;tem,,in pe tribuna din for. Nu ;tim ce acluersari il uor
itr'puse sentitnente
am(Lntrnt', si in ce domenii a studi'at
mai mult. Ne este cunoscut nuntai M' Att'toninus Gnipho, ii stdpinit pe Caesar cincl uedea. cd.zind. unul d.upd. altul
pe fruntasii popularilar pe cere, cLL siguran{d., il. ii
cel,ebrul retor, pe care, dupd toate probabilitd[ile, Caesar nosteo. Joarte bine. Cert este cd SELIa, in prinzele luni "arlre-
L-a aud.iet in'aie;ti &ni:r. Nunuii;tcimlin'trdeacJdil'oLz-oafiini tcearree'saatu proscripfiilor, nLL s-(t ocupat de rdfuieli
Ji'Lo- Caesar. Auea alte
zofia qi dacd. a qud'iat pe rle dus. Cincl insii si-a oprit aten.tia si asupra tindlului
tost
.pSsaitor"jJaiebsioou,rfaieiurlitutoiurCrdei,coeetirnroaJ"g.teuEceslnitiet['du;';iei rodoresaimttaoirlu;cniecplheribo'urbluas,bdpiule.cCqcCa. 9rIeu7lsiC'.uasir'
patrician, deuenit proaspdt ginerele ltti Cinna, faimosul.
nIruenlitca.FdpuopVtdul.caet"J, uSEdLeLsI tii-tauisaerd.donincLtcslde.msenictaletespaardto.e,lfnlamCoenn-
ceroc ii Laud.d. pentru ,,urbaniLatea, Jurmecul, dulceafa elo- dialis;. Dur Caesar nu era otnuL care sd se lsse infrico;at

l Tsaucetiotunsiu, sD,iaIlougliuuss,d1e, 1. si reJu.zd.. Gestul era erLrem de primejd.ios. pute{L ueni
I imediat erectdiu. Sylla se md"rgine;te sd. conJi;te d.ota
oratoribus, 28' Corneliei, clar Ttrimejdia erecufiei nu trecLtse, d,e aceea

:r Sueton iu s, Grantnt., 7.
Cicero, De oratore, II, 98; iII, 30. CcLesar se e'.scttnde in {inuttLl sobinil.or. Bolnsu de frigtci si
5" O. Ribbek, Tragicorum RotrLanarum fragntenta, i,eipzig,

1 897. 'Plntath, Caesar, 1; Suetonius. Iuli.u.s, 1.

ti Brutus, ll7.

44* N. l BAlilttJ NOTITA INTRODUCTIVA _ CAESAR 44L

trebztind sd-;i sclt,imbe i.rt fiecare noapte gazda, intr-a san",l-a inuitat sd ia parte lc m,iqcare.a f)e care o conduceat\.
seard, pe ci.nd. se muta clinl,r-o ctrs1. intr-al,ta, Caesar cade Jost motiueLe care L-u.u in"ciemnat pe.
in minu uttor sclda{i ccLre c{"utttu pe oamenii polit'ici a,s' l,lu. ;tim care au
C(tesar sd. refuze. Totuqi, incd.rcot d.e meritele militare
cun;i. Punind in luminii. o altd t'rdsdtturd u cartrcterului sdu, dobindite in Orient, <zl. ttu in{eleEea sd.-qi, piardii timpul"
qi anutne prezenla de spirdt ;i. indrdzneala, Caesar cum- Trebuia sd atragd rnereu aten{ia apiniei publ,ice asuprct
pdrd pe comnndantul solrl"a[ilor cu enorma sumd de doud"-' sa., prirt ac{izLni puse in slujba intereselor Rom,ei. De aceea,
sprezece ni,i de dinari gi scapd. in acest timp. kt Rorna, C&esctr a utacat, in fala cur{ii de judecata, pe Cn. Corne-
ruclele Lu.i Caesat", prietenii ;i citictr ''-estalele fd.ce:Ltt mari liu,s DoicLbell.a, care se fd.cuse uinouclt de jefuirea prouin-
cie,i. DoLabeLLa, partizan aI Lui Syll.a, este achitat de corn-
interuenlii pe L|ngd SgLLa pentrr-t sol'--st"ea Lui. Dictatorttl pletul d.e jwdecatii constituit din senatari Jouorabili regi-
egi. cl.dduse seo.nLCL ce i'ns:etnnnd. caracterul Lui Caesar, de
cu qreu indu.,yLl,ecat, a cedt.t ::tdruin{elor,
do.sc"ereeq,, Ldsip"du-se nz'ului in^stau.rat cle dictcttor, dar Caesar ;i-a ardtat talentul
,c,Sd,dinintC:iwaegsdr.tri-nszsntrtdr.nd"attiinmfeLueLiiLoMrQgriiuss"d8-"t Lu.pta itnpotriua oa.merLilor lui
erclamat: artrtaric qi hotdri.rea cie a
Syll.cL tocmei ?n tnornet'rtul in crLre partizctnii tui Marius
aibd., d,ar sd ;l.ie
Clzi&r dacd aceste cttxi'nte --or fi r:re,a-te u'l.terior d,e imagi- in::epu.:;erd. sd. se afirnzelr. Acela;i re;zztltat auut ;i acu-
i.e.n. impotriua L-cL
nalia ztreunui awtar intpresionat de rtri,a;tt actittitote a lui zareo, susfinwtti. itt anul 76 C. Antonius,.
Lui
care se fd.cwse '--inouat d.e acel.easi nereqzLli ctL si DoLa-
Caesar" este me?ndoi,el,nir: cd. pri,n. 'iertcLreo. cicestuia, Sglla. belJcrj2. Fie pentru a euitcl zLt"a optirnagior pe care ;t-o
7,-a incredin{at istoriei pe cuce.ritorul Gsliei, qi pr: interme-
i.etorzLl aictaturii nzi,Litare. Frztc!,enga lui Caesar 2i eqalq. atrd.sese cl.in plin, Jie pen,trw cd. socotea cd .situa{ia potiticd
inc:d. nu este coaptd. dpeenutruseop, ienrtfreecp{iroinndaeinnoairtacct{uiuonrbi,irfiiei,
fnctritzneala ;i lzotd.rirea: ori.cutcl Srll.a putea reueni asuprcr clin dorinla sincerd
iertiirii. De, aceea, Co.esnr a plecat in Orient 5i s-o inraLat
tn srnzatcL lui M. Mitzucius Th,ermtts" care luptct impotrius Cctessr ct pi.eccii, f,n 75 i.e.n.. Ia uestitttl retar
cetdtiz lllitil.ene, rdlnssd. credincioasd, Lui l\[itrido't:e. i.nfrinl: spre l?.aclos, Molon di,n
flcdos. in drum Caesar cade in tnina umor
pirafi, cere, nentru a-L elibera. i.i, cereant o suntd enormd
irtneeccjireeen,dta"idtz9et'sartSinoytliltatmc.oi-srSoi-uGnnaedcispivteiincsLai.,nT,gt,rd(iot"ztr"eroeqamenoluerccNeatidcbfoielrenneef,scalpsecteda"L,deiBiust-iia-- d,c bani. Caess.r Le-a oferit smLLami etmtuzetlct e;sia;rid-.airttritmitnispup.lr.iecteelonti.

prin cetd{i c.a sd procure

niei, ccLre L-a primit, cIL n"Lare cinste9. intr+L.n cuuint, Caesqr treizeci gi api cle zile pe care Le-a pr:trecut La pirafi, Caesar
era &ctLnz un butz ostaq, care, cle fapt, Lupta pentrtt gloria a dezud.Luit alte trdsd.tttri (rle firii sal,e, pe Lingd neinfri-
Ranzei. Era oore la eL ca.l,ctLl,, fricd. pruden{,d ssu l'oate lct ccrre.: dispretul pentru. rlusmani, krcrederea in sine qi spiri-
u.n, Lac? Cert este cd Caesctr iqi intrebuin{a mi,n,una,t timpul" tzii, de catnsn,d.d. Astfel, Caessr fiicea eret-citii .fizice. ccm^
Dorind sd-qi creeze cit ra,qi muLte merite mititcre, Caessr c':
tret:ztt, in 78 t"e.n., su,b r:otncLnda l,ui Pzblius Serui.Litts, (are pii.fteo uerst"tri, pe care le citeci pira[ilcr ;i-i a,m,eninfa, irr
r1!u.md cd, dacd. nw-L asu,L.Ltd. ii :;pinzurd". De asenl,enea)
lupta, impotriua pira{il.rtr. Aci |nsd n-ct zdbouit prea m'ult, ci';ld se odihnea dupd. prAnz, Ie poruncea sd" Jacd. Liniste.
cdci ue;ti de La Roma 21. o.nuntaw cd SUlia ntl.tri.se. Ci,ncl a fost Ld.sat liber, Caesar, cu
ajuns La Roma, l-a qdsit pe consttlul M. Aemil.ius I"epid.zt's Dupd ce a pldtdt bamii si a
qceeasi hotarire, s. cilcdtuit o escadrd. din nctue puse La
Ittq1tttzd impatrizta regimului instaurat de Sull'o. Le,pidus,
cu,noscind bine idei,le ;i, sentintentele politice cLl.e lui Cae-
ro Suetoniu s, Iulitts, 3.
lbid,em, 55; Cicero, 26tr: Tacit 'ts, Diglogtts d,e
t\ Brr,fzrs,

s Suetoniu s, Iulirts, 1-. oratori,bus, 34"

t) Il:idem, 2. 12 C i c er o, Petitio comsulatus, 8.

442 N- I. BARBU NOT]TA]NTRODUCTIVA CAESAR 413

dispozifte cle cetd,tile b|ntuite de piru[i, a pormit tmpotriua ;tentru Jemeile in uirstd,. Caesar ;z-a cdpdtat reputalia de
gdsindu-i ancoralr, Lingd Mil.et, i-a capturat, Le-a luat "l'.u;o.{l,idau, iuods..dCuuuapluuliinMinaariiuntse,, la inn"ormintarea rndtu;ii sale
Lor ;i,
iar pe pirali i*a spinzurat aqa cutn it amenin{ase, rostind de usetnenea o lqudd
baruii, innebrd, psreamdrise originea diuind a nesmu.Lui sdu ;i
cind ei credeau cd Elume;te. Guuernatorul' Asiei' uoia sd-i
uindd ca sclaui, dar C(resar 'T,rurtase in cortegiul, de ?.nmormintare statuile partizanilor
n-a {inut seamd. de pdrerea
Iuit:t. Ceesclr ;i-a continuat apoi rirumul spre Rodos,'unde hLi Llarius:16.
L-au gdsit euenimentele prouocate de Mitridate, care, i'n 1it'tIitnoraanLiiLu6i7P;oim6p6e,i,CpqreisnarszsL-sa{inaefirrema aLtegcici lGua?bt iunaiajn, iccarseprini-
anul 74 se pregdtea sd, utace posesiunil'e roln'ane din Asia. anul 67, ii conf erea colnands riizboiului |m'potriua pirafilor
De;i simpl.u particular, Caesar stringe trupe ;i {ine in friw .yi a legii Manilia, care, in 66, iL inuestea cu cornaruda
cetdfile goud"ielnice din Asia|". Arzr .se ptie precis cit u stat rd.zboiului |mpotriua tui l\4itridate. intreaga Luptd dusd de
eL in Asia. Sigur in absen'fit a |jaesar pentru srtrijinirect hti Pompei urntd.rea atragerea
este cd. prezer*at JloastaaleLgeserpiolentid;Jeicetrlri'-. laskilui osta; aL Lui Sylla de partea popularil.ori;.
intorcindu-se La Rotna, s-cL

bun militar, unde s-a udzut ce 'nlare era popularitatea lui, AnuL 65 i-a of erit lui Caesar posibilitatea de a-;i da pe
pe care ;i-o ciqtiqase nLL ntnnai prin impdrfiri de bani ;i
prin spe'rruiniciliuleptpaercsoonnsaelecupeentcdarpeeIecafdreceoa oricui Ie solicita, slactrdu,p,usilem&ini clor caracterul sdu. dirz qi netnfricat, Lipsa de
ducet impotriua alegerea mijloacelor necesare atingerii scopu-
ci, ;i iui gi hotdrirea lui de a lupta ca un
regimul.ui politic instaurat de SgLLa. Nu ;tim dacd intre dcoinnd6u6c,dftuosreasLerTdt.odpeu--
'{tnii 74 $i 70 Caesar a desJd;tL'rat ureo ctctiuitate militard, Larilor. AstJeL, La alegerile consul,are
semna{i consuli ytentru &nuL 65 P. Cornelius Sylla, nepo-
in afard de cea politicd, pe care cL dus-o cu consecuen{'(t tul dict&torului, ;i P. lllLtronius Paetus. Dafi in judecatd.
;i;nii cPldtootomdrpdireeeit,adiiccuaonJuoensrcdiunLtudu.eirCAqnuaeunsLaat7rd0p',uoc;smiinbadiLnietaarltq'euoapcdtoiemnsaau{isllioeCra,rafsisrpmszrias-
yse motiu cd practicasera corup[ia eLectorald; cei d,oi consuli
sint cleclara{i decdzu{i clin calitatea Lor ;i, in locul Lor, sint
jinind cu tnult zgontat leqea propusd. de Pompei, prin care ole;i consuli L. Manlius Torquat.ws ;i Aurelius Cotta. SyLIa,
se restituiau. tribunilor plebei ueclil'e Lor drepturi abrogate. impreund cu Paetus ;i cu Catilina, de acord cu Caesar ;i

,d,e SELLa. Ilu qtim c'u.'trL s-a comportat Caesar in peri'oada Crosszts. hotdrird sd-i asasineze Ia 7 iunuari,e 65 pe consuli,
C. Verres, cu ocazi'a cdruiq Cicero,
laimosului proces aL Lui iclr in Locul Lor sd fie proclam,a{i Crosszs clictator, iar
acuzqtorul. guuernator al' Siciliei, pe care o
acestui tost Caesar, magister equitum,pomenclantul caualeriei". Con-
-*uli aueau sd fie: Sylla cw Paetus sau Catil,ina cu SELLa.
jeJuise, a tdcut un aspru rechizitoriu ctl ctristocra{iei sena' Secretul complotul,ui transpird.. Consulir, i-au mdsuri de
toriale, ue.nale ;i corupte"
Incepind cu anul 68 i.e.n., Cqesar incepe sd se aJi'rm,e pazd. la 7 ianu(rrie. Louitura de stat este uminatd pentru

d.in ce in ce msi mult pe tdr|m pol'itic. Astfel in att'ul' 68, 5 Jebruarie cind, nu se ;tie de ce, n-a mai Jost infdptuitdls.
eI este cuestor. Pi,erzind pe so{ia sa Cornelict, la cerernonia Caesar a continuat insd sd. caute sd-;t, asigure o cit mai
ilLare popularitate. AstJeL, edililor Le incuntba do,toriq de
Junera,rd. a rostit o Laudd. de innzormintare,Lucru cu tottil aCaseessinr gariJjidcduet,fainimoaasscuenles,joccitueruiarobmusatnueri., Cu acest prilej
neobi;nuit, cd.ci Lsudele de inmormintare se lineau numoi
qle lui Marius

fr Plutarh, Coesar, 7; Suetonius, Iulius, 4, 74; YeI- Piutar!e, Caesar, 5; Suetonius, Iulitts, 6, 1.
Pl utarh, op. cit., 5; Dio Cassius, 36, 43.
lei u s Pate rc ul u s, 17, 42, 342. Suetonius, op. cit.,7.
1{ Sueto.ni u s, Iulitts, 4.
15 Velleius Paterculus, 1I, 43, 1.

N. I, BARBIJ NOTI'IA INTRODUCTIVA - CAES,{R 445

'l i;ni trc-roteunaoasptteet,u!iea-aleaV;eicztaatripeei,, purtd'toat'ect de trofee, Ei, Draetor clesignatus perftru cLnul 62. AstJel, dupd, cum se
Capitoliu. La ziud, zuonul stie, injri.nt qi La alegeril.e cansul,ane Cin 63, Cstilina re-
despre prezen[a Lor s-ct rdspinclit' cu iu{eal'a fulgerului-
Mul{imea s*a sl.rins repede ca sd Le usdd. Partiraruii I'ui curge la Jarfd. ;i la Jaimoosa conju,ra{ie pe core Cicero o
SyLIa strigau cd. CcLesar sdtir;eqte acte de dictstor ,,rein- descoperd.. Lct 5 decentbrie 63 s-a disctLtat in senat pe-
cleaytse cere trebui(r datd canSura{ilor. Caesar a indrd"znit
uiind. onoruri care au tast in,mortnin,tlte prin Legi ;i de' cel dint'i,i sit se 'pronun{e impotriua pedepsei cu rnaartee,
crete"lg iar partizatzii tui Marii-ts aplaudau cu totLtd tdria" pe care o preconizaserd conswlii desiqna{i qi mulfz alli,
I

Qui.ntus Lutatius Catu'Lus, princeps senatus, ,,fruntap al senatori, fosti clemnitat'i, inainteu Luil EI s-a pronun[at
senatu'l,t-ti", a arlus faptul ittaintea maturwlui cttr"p, dar pentru pcza ;i judecarea cr:njura{ilorzt.
Pd.rerea lu.i strictd., anchetarea
Caes(w s-a apdrat cu o mdiestrie care i'-a conuins p,e mul[i mu.Ltor categorii sociale ;i,
senutari. La alegeri,Le cl,e cansul.i, din anzil' 64, prezentind, i-a asigurat, i-u atro.s simy;utia
Libert&teo de tnaneurd poli,ticd pentru uiitor-
prime3d,ia pe caie ar fi reTsrezentat-a Catilina, care aJi';ase [n 62, Caesar era pretar. N-a scdpctt nici un pritej de a

un praorsln de infdptui'ri saciale indreptate |mpotriua bo- Loui i,n aristccra{ia senatoriuld., chiar de La inceputttl, anu-
uganfiinl.doru,-dsceLcciiuurcaJ-iuJaol.setriai,leas canswl, aristocralta senatoriald, hti. Astfel, m&i int|i, a |nce,rcat,
m,a.n'eL-rat pentru alegerea Lui pe Q. Lutcttitts Catul,us de a Jii.rd succes, sd.-I impie-
rlice tertnima reparafzile tem-
M. Tutlius Cicero cu C. Spre finele amttlui 64, plului lt-Li lupiter de pe Ca,pitoliu, spre a-L impiedica astfel
C. Seruilius Rullus, uLes An't:anius. plebei, intrd rl.e a-si z:edea numele ittscris pe frorttispiciul acestui tem-
iriburl, aL in func{ie
Ia 70 decembrie ;i propurte un Ttroiect de Lege agrardu
redactat, dwpd toate probabil'itd[ile, sub directa TtIu)2. Senatu.L, constituit mai ales din optimafi, iritat d,e
conceput ;i sprijinul pe ccffe Caesar iL acorda propunerilor fauorabile
a Lui CcLes{rr. Proiectwl. preuedea impdrlirea Lui Pompei, tdcute in Adunarea poporului de cd.tre Q. Me-
indrumare tellzts Nepos, tribun al. pl,ebei, sdu.
pdmi,ntului public, chiar qi in regiunea Cgpua. constituireu l.-a erclus din sinuL
unwi Jand, in uederea cumpdrdri,i d'e terenuri etc. Impu*
ternicirea datd. comisiei decemuirale ;t' modul, de al'egere Caesar s-a adrescrt poportLlui, care, uociferind, a constrins
a d"ecernuzrilor ardtctu cd se preudzuserd mdsuri. rctdicale senatul repund in drepturi. Optimalii au trecut
pi din punct de uedere palitic. Cicero, chiur La intt'are in cLtac qi, sd"-l l-au acuzat cd participase Ia ;i ei to
Q.Curius,
prin conju-

func[ia de consul, intrebuinleuzd. argsumente detnugogice rafi,a lui Cati,Lina" dcLr Cc.esar o. adus in sprijinuL apdldrii sal.e
o md.rturie- o, l.wi Cice-ro, pritz ccLre se conJirmct ajutorul dat
pentrLL G detertnina seruattil ;i poporul sd. res'pingit proiec- de Caesar Lui Cicero in timpul. co"nspira{iei. A;adar, Caesar
tul proptts de Ru,Ll,u,s2{t. Nu. $tim ce cLtituditte a auttt Cati' jr-tcuse pe doud Jronturi: pe de o parte se impotriuise yte-
Ii,na lald de qcest; p'roiect. Este posibil cu. al'd'tut"i' de Cae-
sar, eL sd fi tost ttnuL clirztre inspiratat"iz proicctului. IatiL-l riepsei cu moartea, iar pe de alta il inJormase pe Cicero
d,eci pe Caesar, incd" o d.atd, aLt'.tttri de Ca';ilitza, aqa cum
rle.spre amumite mi;cdri ul.e coniurelilor, ceea ce i-a pri,ns
Iti,ne, clupd. curn se uede. in nici un caz nu se poate pre-
tusese zn ianuarie-februarie 65, Lu.'ptind penh'u' infdptuirea srluiapLreLncetlecdluCiaCesaatrilianar .fiOJoinsttimdeplaarceorsducruuepnliatdruit.nrilecLcinescteann-
unor pl.antrri politice r atl.ic'JLrz.
cinocndsuol&dtu{rltud,iinLttl'tiwCrnaiensdacr o;ni 'saeLcuceonnfsapLiruaTltieteii
lui Anttl 63, anul, in cd.snicia lu,i Caesar ne &rcLtd. cit pentru el politicul era
mai presus de orice. Astfel, spre sJir;itul anului, Cl.odius
Catit"ine, pune este gd.sit in casa Lui Caesar, in timpul celebrd.rii misterelor
politice qi dirzenia lu,i Csesar care, incepin'cl din iulie, era

le Plutalh, op. cit.,6. 2r Cicero, Oratio qrLarta in, Catilin,anU Piut arh, op. cit., B.
ro Cic er o, De lege og;rario, I-III. Sue tor-riu s, op. cit., 15; Dio,
rr Cassius BT, 44.

N, 1. BARBU NoilTA lN |RODt CTrVA . - CAr'SAR 447
446
c:ralict senetoriald) asu c'utn se udzuse mcLi ales in 65,63
zac"imZeci'[c"njt;s:Is',ie)'nt"Ru;JAmtrrlbr;i;il'iudi"aliu,,de("io.il"ote;n-etitr,iet",nriat"dntu;r'eu"ef"etgrIi;-;;rr*(sffdi,)itiiicprl:i"ia)"iut;innri"trl-tzi"ac"irrccBi;ote;oprri-".et"to;ioIefaidrcio;ibra;i.ltLzaCsclii"toiz.e.nl;nn"ica.icnt.eoqtir"udtaaonnrajoucbn"irgt;eLn'r'tliirlluePi,liauiic.mi'ediidr"ataetsnam:ppl,uudi,i.diage6uame,gtpn"uPe,t-'uuI,esteoIopl"Juee''f,asbuuPcieiRulttr.,iiturer!ca,aldbtiu"tdeuogieodneeidS,loetniotteoLrz.r'q'aidrztr.iciraurmni.uoit,seigsezltnnniuee,ti.elCcpulracceaoiza"bci&lrtreietem.l-iiuuJc'(eiiiIi-ti'.u,rat!C:iacPibduti{daclarorlec,nridaiuirco'iiclloiduaea,e"iruseoln'geifieun,iilC"oa'iamsishnstipaotsta{staarmadrciracna"'nuarsc'c'aodatpo,aullaaen{ier7tdultssnri'ii'adodoc'dteafpcRapr'1"rnsu,pig'cidraetisiz'escstesrrqiato',icouL'un.ranel'osneit,resrmatausndds'drnepuplet";'rcCrt-diduer'uSuei)aua-neiieaCsuatC'eojrlipCne'on,p!'{id.n.oiaua'seadPodcd-.sgsDuldudpeedopEyeCdln:nee'inna'imaisrd9urteucs'u[riarae,ilurail'ta'essam;tLo,ds'uii'qe-tonuumtPr.ieAear'.'idigtlrteiIins'iartna[rnnoeainsduiaipeacpiececiupuanuutrlraJrnuadutotJuonde's]esemta?orr.neriaarertannepiziea{cnrrs'"-nlnat,tisuiiit'euead,nJd'.Lt;ttsa"wuctpue:sinr;'tuueceS2misietrrddnetindLrLdidool?neead:L*m;-ilaatuaCass:s'ltsPrsobnez^tmdccuiaeecelpt:uard't[aaetirudo!ee(anime'"epaLr.stit.ntnJl:dua:tiys:oipuLsg\niLan:'rgmnl:adn^nsadueoamniiccTgditsmu'sa!nseaturmz.teieid"prpt9naeetu'ferdrc^'.surtuiudicr{uiealt!pr'rte:'crteeir.eienutssn-eIee'eat:.---i'-a{'--i-.ii ;i 62, ii era ostil,d. Atunci, cu o promptitudine in acfiune
qeniald, eL a pus la cale |mpd.carea lui Crassus cu Pornpei
i"Zpicgiruodi:e",ns;'ziirittertrloin-antlcL".tp"it1rDatea,lz1eeeagi"nate"etcrragei1:eeurCa.intr.eauc'siadsaae'uueslsetacaeoorrannbassicctuaierlciepr'toneatlrutncdncaterufripaneaPtd-rioltaeipmnup:tteieRr:ita:'ou'.myimp'afrar"ilm'^u.ese,rL?"ijsd:sst"uo--:cttt't 5i a constituit faimoasa asocia[ie pol.iticd, cunascutd. sub

naipups22:4r,i-iFC"o,,lpicu.eitcaariotrr.b,h, 6i,o,,ipo2".tp,"c7."itc;i;.i'i"tC[i',l,|3i,cl0i,e\;r3oCe1,,;a5srA7]sI;d,-^sii9Alu;tsetCi.ct.uoDamnsioi'su'Iiu's3'?s1'3oD4'p53'i-'c;oiSt'''u3l7ee't'5o12-"-; numele de ,,primul triumuirat". Caesar ct Jost eles consul
pentru 59, an in care, prin Legile aqra?"e pe c&re le-a adus,
P 1u t a r h, oP- cit.' 12. prin faimoasele
pe Jiica sa lulia cd.sd.torii pe Lcuai rFeo"Lme-,paepi,uisaLraeclu. lse-a- eL a det
in cd.sd.torie cd.sd.torit
cu Calpurnia, Jiica Lui Calpurnius Piso, destinat in com-
binaliile Lor politice sd. fie consul in anul prin
lizarecl aduersarilor d58e- ternut neutra-
politici cel,or rnai (Cicero
a luat drumul eril,ului, iar lui Cato i s-a incredin[at o
misiune in CLpru), & pus bazel.e puterii sale persoruale ;i,
ca o incoronere, & ob[inut guuernd.m,intul Gqliei pe timp
de cinci anP;.

Intre 58 ;i 49, Caesar a dus u.n lung rd.zboi de cucerire
o Galiei; euenimentel.e petrecute sint erpuse in opera
Commentalii de bello Gallico, (,,insernndri despre rdzboiul

cu galii'<)26. in timp ce Cuesar era in Galia, La Rotna corn-
portarea nesocotitd. e llnor pctrtizani ai sd.i, Lipsa de princi-
pictlitate politicd a lui Pompei, precum ;i intrigil.e urzite
cle aristocra,tia senatoriuld contribuiau din ce in ce mai
mult Ia destrdm,area trium,uiratului. AstJeL, Pompei, indig-
ti,at de insolen[a politicd a Lui Clodius, omul Lui Caesar.,;i

i,nduplecat de momel,ile unor nobili, se apropie de aristo-
cralia senatoriald" ;i luptd. pentru rechemaree lui Cicero
:d:ii,neserrlr,ili.n.AsceesptcteLmin,tbrdri.eL5a7R.oTrnriau,mJaiin-idrapturli.mpidt.rceua erltu-
mclre arne-
graD
rtin{at. Dar jiqnirile, Lipsite de tact politic, aduse de senat

lui Pompei, iL apropie din nou de Caesar ;i, in aprilie 56,

are loc Jaim.oasa intreued,ere de La Luca, din care triumui-

tntul iese i.ntdrit: Pompei ;i Crosszs aueau sd. Jie ale;i

i7; r; Suetoniu s, op. cit.,21; Plutar:h, op. cit., I4.. Pompeius,
Cicero, Ad 21, 3; AppiarL, op. cit., II,74"
rr;A se AtticLLln, II,
r csii, 1964.
vedea traducerea apAruti Ia Editura $tiintificS, Bucu-

448 N. I. BARBLT NOTITA iNTRODUCTIVA - C]AESAR 445

il {onsuli 'pentrLL &nuL 55, iar Cuesar auea sd fie insQrcinat itr,burcase La Brundisium, Caesar reuine Ia Rcma, zdbo-
ltette citeua zile ;i, sr:cotind cd asigttrctrea spatelui strate-
cu cond,icerea rdzboiului in G&t'ia incii pe cinci anP1. ,qic este cel tnui urgent lucru de Jd.cut, pornegte spre Spa-
ctrliuuptLnd)uumiprdacttzrtnt'lto.eauertseLteatLiuluCirltriuaesui,slmussoe{niinate, L5du3ei ,sFtirnodm'mrpdae.zti,,boizaintLr laCnauutelsp5aa4rr,fni5iu,i ,titl.
$! acolo, in lupte e*,rent d,e pri,mejdioase, ii infringe
::e AJranius qi pe Peh"eius, loc{iitorii tui Pompei, d.upd cire
',-o. inclreptat spre Grecitt, spre a se angaja in rdJuial.a
aueu alt ociversar clecit pe Fompei. Dorin{a de a fi primuL ,j.ccisiud cu Pompei. Linupsteapftienmal.bdr.iein4tr8e. Caesar gi pompei
.in Etonra, core-i std.pinect irt eclal,d' md'sttrd' pe cei doi co- t-a dat Lct PhcLrsal,us Fomysei,|nfrint, a
mand.an{i rJe ogti, era mcti presus de arice ;i anuLa orice
al.te r:ansitterente care ar fi putt't't duce din nou La un i'ttgit in Egipt, unde, 2n momentul debarcd.rii, a fost ucis
ri-': oamenii regelui Ptol.emeu, sub och.i,i ingrozi.ti ai so[ie-i
cLcord intre ei. imprejurdril'e s-su insdrcina,t sit I'e furnizeze :!''ti't.!'.:cCutaeias&rnr,aT4s8ornsipnrdep4e7uirnrnAelle.eraatnlucelrrisoq. rAulcwoil.osda.tL,a;iu-uat
preterte yser,tt"tt rdfuivs* final'd. AstJel, d-ezordinile pe-
au auut toc la Rarart, in &n,ul 52, duTtd ascLsinare& Iui c-are
CLo' Loc
it:itno&sa sa euenturd cu Cleopatr&, pe csre, nul numsi d,in
dius, azt d,eterminctt senatul sd-l' al,eagd pe Pompei cansul lit'tosttciuLleat-soepnteimteronntaulel ,frdaaterlu;ii politice foctrte temeinice, a
tioldn'ed".tcrerreedereasucutetostdijiuuue,pecdcrtaer"e.crnEteldter.drasiJtt;d,uuir.ltdnuodsgtieuteicTlsicttti,ultauctaearsarla'euAsi,aatpunt[iddrtu'aiqun[du'iseale,leeMaCLmuafioleid'oson.sc,rertttrsFet''tiod,AmmupsitulrpJiitlenedtl.i,ocarIiaganorelLptuti,uuesael-'t ei, Ptolemeu, cd.zut apoi in
,,!,trtiaLltt'tlepeutr,dii,l.Cic{DarlieoclstruaainitrodCarsardpeo.os?taemrnrra,mintaianfaseLuiumpraeroatp-a,oesLdelue,laei,cifucnuugFduAa.i,srnniputaercM:ileevi,cjeufdnii.uni.Fdl ,avLuriund-iiaiM.cueviiit,itrcoliia--,
mdsuri de siguran{d care depd.;eau cu mult importan'{a ."r,Lnz uenit, am ud.zu,t, ann, inuins".
procesului gi gyrauitatea situaliei. Apoi, a, propus dottd' ltro-
iecte de Lege carea Loueau direct in Caesar: nimeni n-aue(t Dar rd.zboiul ciuil nu era terminat. AstJeL, La finele
jdzit,ouri-eeqaisleds.secaanmnzdaoigdicesdztr.eattnLedaresccoeinst seduupl&prtdeaicninda,ecbpisaceLnrnt,e{i.d,;DaneiSmfidePcnouimtnpeuercip,eudpti{eniae- ttit,ului 47, Caesar u trebuit sd plece in Africa, und.e, 2,n
a_ltrilie 46, i-a inui.ns pe pompeieni la Thapsui. Incdlcat
,citnlretulsalufu|irry4iii6t,a, tpp|taroitnrrutir.-ztorbiiunumzltiifmmuridili:,tagdrae.al.,irc'en, IeesTgdinprcbtehdaitpnou,rieta;sdteiea, tsgiip,rreeaiirfiicnsaefonler.-
pentru Cctesar, erq prea tirziu: inten[iile satre intime fu-
seserd d"ate in '-uilec,g. Anii 51 qi 50 sint insemma{i prin
incercdrile arupului din senat ostil lui Caesar, sprijinit in '".are, Caesa-r zd,robe;te 2n 45 ta Munda, in Spani,d, uLtimele
,'dmd;if e ale pompeienilor.
secret de Pam,pei, de a-i l,rim,ite urt itzlocttitor La comctn-
d"omentul d.in Galia. Cu toate incercd"rile cle iTnpdcare, in Duytd" uceste uictorii, eL era std.pinul necontestat al.
ianuarie 49 Caesar tre,ce Rubico'riul gr' rdzboi'u! ciuil este Romei. In scurtele interuale cind, a rdmas in Rorna,
in
rni.it 46 ;i 45, a putut da uia[d uastelor sale proiecte d.e
<tezldnfwit. Surprinzht'dtL-L pe Pompei ctt mobilizGi"ea ar- 'rterJuoram-iesmiliiliptaer e, administr etiu e, culturale. D e' pildd, pen-
i,n colonii,
mcttei netet'rnintLtd., Caesar inaintectzd, uertigincs in ltqlia cetdlenii Jdrd lucru sd. se ducd.
proJitirtd. tle zdpdceula tutttror, ocupfl terenul pe care
5i, ced,a retragerea dezordonatd a cL redus numdrul celor care prirneau gratuit gri.u de la
lui Pompei. Renunlind stat, de la 320 000 Ia 150 000. A intemeiat colonii, in cqre
i-l r-L trimis peste B0 000 de cetd{eni sdraci. A incercat sd
aleocatndatd. sd.-L urmdreascd pe lnare pe Pompei, care se

2TSrretonius, op. cit.,22, 1"; Cassius Dio,38' B' 5; rezolue ;i problema datoriilor, ysromulgind Legi care ocro-
FI.1?u.ta10;riDn,ePpormopueiinzcLi.tss, 4, B; Crasszs, 14; Ci cAettricou, mA'dI'Yfa'm5-iliares, te,a,u persoqna dqtornicului. Pentru a da un impuls agri-
consu'Iaribus, 28; Acl cziltu.rii, i-a obligat pe particulari, sd. inuesteascd. sume in

29 - Vieli paralele * vol. IIL

450 N, I. BARBU NOTITA INTRODUCTI\,'-4 - CAESAR 451

ti ''tlrerroepnruiertida{gi fiuicnuctitaurreii. Pentru a ocroti sdndtatea' a redcr noL izbt-ttind sd-;i Jacd din aduersari. prieteni. in timpul ind.e-
circula[ia, a inceput Lucrdr.i
i ;i a uqura Iitngatelor rd.zboaie cu galii, apoi cu aduersarii sdti politici,
d,e secqred mla;tinitor, d.e irigarea solului, de construc{ii' Caesar s-& do'-^edit un geniu militar neintrecut. De;i pre-
c\e clrumuri. A pus sd. se inceapd lucrd.ri de adincire a PoT-
ten[ios si seuer cu soldalii, eL a ;tiut sd-;i atragd dragostea
+"wlui, Ostia ;i se preuedea construirea unui canal prin
in problemele financitre, a pus sd se lar. Adeses iertdtor cu aduersarii pind La i,mprudenfd, nu
Istmul cJe Corint.
ezita sd fie crud cind intereseLe sale uitale erqu amenin-

i, b&td o moned'd cJe aur. A iniliat o reformd a ccilendarului' {ate. dupd intoarcerea din, Egipt, in scurtele interuale
S-a -pirmeopcoutipiuaat
ri cle organi'zarea bibliotecilor- A promu.Lgat Abia
Legi <::it e stat la Roma, Caesqr a ardtat mdsura geniului, sdu
lurului. Din in;trarea acestor mdsuri pe de om d.e stat. ReJormele enumet"ate mai sus ne aratd. cd,
cire le-e Luat Caescn se udd uastele, adtncil,e si multiplele
iticsr-iotacaclnied,Ots.rpritateccrnrliertin.toeiipdnnc.ucduupe-uipciul-eddttIiiren'eidafddaeus.eLtuius{utrueIeejnbddf'deeoiener;tremLieaSsdEpoeaLonaitdmaoli'u-otrpiupciAdert.cail.iaiteindAIsccioeunaacracidaJtdaiodlmeutpcetspruraodsutft-afqLltrooiai'rrnd'atea'zts-crtbdiae.toiuqeipduda-oiInupcleiiee-, de;i n-a putwt, in condi[iile de stur?,ci s(t-gi dea seama de
u.deudratul izuor al contradic[iilor econornice, sociale ;i
ip,nolleitliecseto- tu;;ii manauimbeinceridzaecoitrianldliiuiuraiisstictclaLuteaagi;siteco-m, pleeLxi-a
Iatea problentelor ;i a |ncercat sd. Le rezoluae in mdsura in
cqre-i ingdduia nz,omentul istoric. Euenimentele c&re a,r-L
tLrmat dupii ctsasinerea hti Cttesar au demonstrat dirt, plit'r,
o.d,uersuri intrebuinfinct blindefea qt iertarea. Totuqi, faptuL cd., intre unurhie ;i dictatura militard, Caesar a ales sin-
cd. a pri,mit cu pldcere toate demnitdfile pol'itice, care, de
f'taztprat,'pceonusiatz[dtu, icaoi ndseus,ltaiit'unl{apreerapectoun'usteittuc[.iegii ron'Lclne -intdreicztda-- rlura cale pasibild: Cictatut"a miLitara.
nnai' ales
rirea d,orin{ei sale de a Ji proclantat reqe, au pr,oDocat
constituirea unui' complot, La care au partici'pat chiqr o(r-
imed"iata, sa apr:o7tiere. Caesar a cdzut astJel sult Ca gi pentru $Ierandru, tertul LtLi Plutarh este unul
nzenii din conjurafi.Lor zile rlitftre izuoarel"e de bazd. ale aie{ii. ;i actiuitd[i,i, lui Caesar.
loztiturile la 15 murti'e 44, cu pu{ing
intfi,nte d.e a porni in erpedi[ia impotriua dacilor 9i apoi' Problemele care s-au, pus acolo se pun pi aici. R.dspunsu-
tmpotriua paigilor, dupd' cucerirea cdrora, ,.trecind Pontul.
iile sint insd diferite, dupd. specificul subiectul.ui tratat.
'mpitzr.aitnrrenHaini.;ricSqacizipfiia,oa, i-pqGei,esLrtmirnSgabdndimattnaidnresa[dingCui,atsuspdriicleds"eis'nitnuCteoacaiunrccaadtze,incauueltGaaelisard- In priuin[a izuoarelor, speciJicul problemei constd in
"TmtrdinrqGiniateliap,restdutsinecTine'ncihedi,ee astJel cercul' stdptniri'i' rorna'ne, ricee& cit Plutarh nu ;tia prea bine lotine;te. Nu ;tim deci
Ocean" (P 1u t a r h, Caesar" 58)'
in, ce md,surd q consultqt izuosre Latine. Nu qtim, de ase-
rruenea, duc(r a consultat izuoclrele de importan{d primor-
(,L'eiqeldse-r, co insemndrile despre razboiul cu galii, scrise de
rrlcifr,ersllnanemzrsienipsftoiatidre,ls{"ietdntrrei--uf,oaLdotact,.'i;dddufifa.i-.mdaztaotiroicfdaruocci.rtttshterzbcautti,iioiisct|,tnnmclatLt'caraetiiue'tlicqamLoosttraiiei,cicrlalepiir;ina.nari.n'ntipDdCreu,ei.eduieipiac,oioIoenmlnlisiesntctuuitfacaemisrtillcut,i;s'caiugr-fupdeiluaolenestsr{Jt,eds.rce-d'lioeiTrelrpruiItatteirciuraoi'ddi'tmi'eieFnnf;opiia9''c.tnJsl"oe9tiotdnnxdnndc,tiir'ide-peeaas'ql-mcloibaait-''' sall biografiile acestuia sc'r'ise de C. Balbus ;i
t'. Oppius, colaboratorii sdi intimi, ori istoria redclctutd. cle

lsinitt.s Pollio, care a Jost martor IcL trecerect Rubiconului,
l)recurn ;i al.te opere de aceeaqi insemndtats
-l]usosroLccoJtcimlsft
lL'-a gdsi,t citate La alfi, autari de mui tirziu.

n(cesar sd ddm ai,ci, lista tuturor operelor pe care Le-ar Ji

lttttut consulta Plutarh, cu a'tit tnci mtilt, cu cit, in cea

+JZ N. ]. BAITNU

NoTITA INTRoDUcTivA - CAESAR 453

rftcLi lnarte parte, dirt aceste opere nu me-au pcLr'"*enit decit ccirile Ce cL-\, Ttroclctma pe Caesar rege, Flutarlz ii este din

tt einsernn ate fragmente. rr,ou clefauorabil (cap. 601.
Mai intportant este sd incerciirn a deJini rttitud'inea lui Erem,plele de mui sus ur(rtd. indeajuns cd" pozi,fia pe
care o ia Fllttarh Ja{a cte actiuitatee pottttca a iui baeiar
PplouttCadarlie'ststJainarlc;dat-edJlecostCtaeoe!s:paure.lrds:o;tnaaruliti,atdeeeurtirleitmnodbeilcdo,rnepLleegr(atn. tS:e;i
riu. este nici unitard, nici coerentd..
cltrtezarr, cntt-tl pol,itic, corn'p!,otistul, strcttegttl, omul de Cind e,ste uorba de rd.zboaiele de cucerire duse d.e
stat, orcttc';'u!, ;eJ'ul, d,e Galia, Pluterh se mdrgirte;te sd
il qi autorul tLrzoi' decreLe Jct.rniLie, clzeitr-titarul fdrti socote{rld cOaaelistcdtrli-licnr, tle om" de artne ale dictatorului insiste cLsuprcr
unui prinz i"u priuin{d., cri,itudintta lui ii este bineuoito&re.
i care Jitau ;i cctsttt'L ,si, in aceastd
l-iom,tr etc. {Jn, biogra! aL Lui Caesar ar fi trebu"it sd" finrt
scaln& d.e toate ctceste asPecte. Nu trebuie sd. creciem cd. Plutarh a fost un simplu
Plutarlz, tnoralist, rtu !"e gnme clec|t pe wne[e in Lu'mirr,d", compiiator sLiucidCsaie-asasrcdltuimpbdect uartnituaduienaeaintofadf.acleocohailcof,r'tinuen
ic:r despre eLtele nu spune a uorbit. In cee,a ce priueqte
:,au al,ta a
izuar .sctu altul.. Lipsa de coerenld
gtclitica ;i reiorm,ele introd.use Ce Caesctr, a{itudinea Lui &supra poziliei fald. d.e
L.lutarh itolitica lui CaescLr trebuie Tsusd
este, dacd nu contradzctorie, in orice caz coniuzd'" mdeaJiindieteqraalbed.LIiJi eplsuectalmrchL
i.ipsei.'u.nor concepfi,i politice bine
AstJe!, cind <zste uorba d.e LegiLe cLgrclre intradttse cle Caesor
in anul, 59 2.e.n., anul cortsulatului sdu, Flutarh este net
mjd)aeifrapeaprfotuepnaocrau{rilauisi,tdopecrroaciloeiencistesueld,nea[CtLoaeregiasilaepr:o] ,t,arlinudiintaectdenpcuuet-causdl"ut.ra,nrtdt ciunocndpsruiir,lz', i..i].s?LSz.

Cit despre celelalte ccLlitd{i gi octiuitd.fi ale Lui Caesar,
it$dli;ate si apreciate de Plutarh., o scurtd. cotnparafie cu
biografia Lui Caesar scrisd d.e Suetoniu in opera so Cei
ci cu un tribun foarte indrdzne{, care propune, f)e placul cloisprezece cezai'i ne us pune intr-o Lumind. si rnai ldmu-
mulfimii, uotorea de colonii sau impdr{iri cle pdminturi"
r it d s pe ciJ icut b i o q r af iei plut cu-hie ne .
T'rebuie m,ai inti.i m,en{ionatd cleosebirea cle m,etocJd. in
(cap. 14).
Reiese din citot cd, irt mintecL lui Plutailz era inrdddci' (prrctclerxee:elptaoeralspeLeu.innib,elnL-irttn4eeo:tr5r;tJdili)ontri.enleotreisiiaoaitpocdrr..oLeoiduSrnpeoiuouCelconrtaeegoeeilin.rcsudeiaduaor.a,r,.ieibsfnRaiaetorpaegtrrurbeeeanulofoJeioirnr"irrf,d2epfcnclatiuznaopdtdrat.d,Jer.haiadn,ppoienteeueecrdr-ppcouupranoornoorbreetcboteigamsfdai-,cceedpdle,u:e.-
natd. ideea cd consulii, trebuiau sd imbrit[i;eze neapdrat' JSl.aiuz'neicttilua.ilen,,iuecluenrgeteazdnad{na. u,dle,dsrsparigeao. msCtaeanaetsudal..reerpntcuie..LtPtrermoiaperideimfnio,dua,ls.tieen,-caL;meciJ(stuntutfnedte.le,
politica aristocrafiei sen(ftoriale. Este insd o atitudine care
a Jost uorba
contrazice pe cea adoptatd de biogral cind este erpus de
ridicareq stqtuilor marianilor, unde faptul,
tr-o Lumind. cit se poate de Jauorabild. Cind in'
Lui Clodius la plebe, Flutqrh o
d.espre trecerea uorbe;te
numeqte
,,cea n'Lai uritd dintre Japtele politice petrecute in timpul
consul,atului Lui Cuesar" (cap. 14). Deciincdo criticd.adusd.
'politicii populare a Lui Ceesar. Dar unul din' m,ornentele
cl.e.ct,t P!,zLtarh..

decisiue in actiuitate& acestuia 2L constituie trecerea Rubi- Cind este insd. uorbs de a Jiro jud.ecata de-ualoare pe
conului. Plu.tarh, menfionind dre'pt cauze ale ajungerii in care Suetomiu si-a fdcut-o. cet pulin in sine, d.espre Caeiar
acest impas coruplia de La Roma, anarhia. cu incdie- in aceea;i. necuno;tirt{d. Intr-ad,euitr.2n
in qeneral^ sintern
rrpluneetiatitCorRrcibiuetau,sbtaneicrcioifl naTcurcdtlcLt"Ltzpsit:rdo",rrf,iulaTolcurrd,ei .cSiaziun.gpecorlteonacnisi{ietwiJrcie.elliIxnaaptrduRm.ltoacemutarfnaa-ppidertetse.tls!eeact{ripiaieuoea,lictlailcutreneadcca.elrtuei-is
rdrile ei s|ngeroase ;i politica Lui Pornpei care tindea sd.

pund. mina pe Ttuterea supremd., pare cd. justiJicd aceastd

qraud. ac{iune a lui Caesar. C|nd este insd uorba de incer-

454 N. I. BARBU NOl ITA ]NTRODUCT]VA - CAESAR 455

:iolda{ilor qi, pl.ingind ;i sfi;iindu-;i hainele, a chem'at in- d,e toate u iubit-o pe Seruilia, Tnama lui M. Brutus (cap. L).

tr-ajutot' Jid,elitotea lor". Se crecle cd a Jdgdcl'uit fiecdrui N-a respectat leEdturile cd.sdtoriei nici in prouincie, curn
soldat cd-i uq dd.rui auerea unui caucil'er . . ." (cap. 32). se poate uedea ;i din aceste uersuri, cintclte in cor de soL-
Ceea ce-\, preocupd pe Suetctniu este eractitatea fap'
deti irt triumful asulJr& qal.ilor:

tul"ui cct atere, ;i nu interpretarea lui. De aceeu eL contrtt' ,,Pdzi!,i-vi soliile, or5qeni, aducem pc desfr.inatui chel . . .
Ai cheltuit aui'ul imprurrrutat la Rornr
zice uneori izuoarele, dar num&i pentru a stabil,i faptul ?.rt Dedirrdr-r-te desfi'iului in Galia.. ." (cap. L).
sine. Nuntai cind este uorba de onorurile eragerate acor-
cl,qte Lui Ca,esar, Suetoni'u adoptd o atitudi'ne cl&rd si spune:
,,A iubit si regitrc, 'printre care pe Eunoe, salia lu.i
,,T'otusi, grew c|ntdresc celelalte fapte :si spirse ale Lui. Bogud, regele mauril.or . . ", d,ar nlcli al.es yte Cleopatre, cltr
incit se na$te corluingerea cd a ubuzat de puterea sa ;i cit care a
deci s fost ucis pe bund dreptate. Cd.ci Cqesar nu nttmcti intins odesea ospe{ele pind in zori . . .". Renunld.m
ci:. a prirnit ortoruri nemaipomenit de mari, p'reu.Lrn consLL' sd mai citdm diet, cap. XLIX, untle este uorba de Caesar ;i
Lcttul continuu, dictatura pe uia{d., censlrra rnorauurilor $i lrlicomede.
Plutarh a curd"lit portretul luti, Ccresctr de aceste pete.
pe deaswp're, titlul de imperator ;i apelntiuul de .,Pdri'nte .EiograJul. din Ch.eroneecl a renlrnlat ;i La unele amdnunte
al patri,ei", a$ezarea statuiei sale printre cele ale regilor. ccLre ne-ar Ji ajutat sd.-I uedern mai limpede pe Cae.sar,
un tron 2n archestrd2s, dat' a |ngdduit sd i se ctcorde ci.nstit'i |nal,t d.e staturd., qlb Ia Ja{d, bine Legat, cw
rrtoi presus de mdsura unui otn . . ." (cap. 76). 'precurn: ,,Era
.ia{a cam plind, cu ochii negri ;i uii, sdndtos. Afard. de fap-
A;adar, in cea rnai lnare parte a erpunerii, Su'etoniu igi pierdea deodatd cuno$-
;eniurcaeJamscudelunoiuidnudetueclccinLnteds.tiardereacutdaarloecadir-eab, iiocagarrrcqaicJntudelroiezraJaai cpmeeeestatdeimmLpii'romatptroeiudraiei tul cd., tn ultim,ul timp aL uiefii,
tin[a ;i auecl accese de spaimd. in somn. Se spune cd a auut
d.oud atacuri de epileytsie, 2n publ.ic, in ererci{iul, func"
ti,unii" (cap. 45).
Lui Caesar, ca gi pe adue.rsarit, care uoiuu sd-l Jacd. odios. Dacd ne este ingdduit(t o comparat,ie din teltnica actu-
Cind |nsd" este uorbcl de celel&Lte Japte ale Lui Caesar,
de a s ebir ea din tr e Pl,utcLr'h. nl,ar alistul, gi S ueton'iu,. erudi,tul .rtld., arn putea spune cd. Suetoniu este fotogrttJul con;tiin-
cios, care cautd sd. redea cit mai limpede irnaginea obiec-
cFcuolt.nt;trtaeii.,rmgheclnieousNt;irco)oamims,teeodnr.ieec;utael InreBircnietii,crfcieldpeia,srdeper;esi pLrrneeagndi ttttuimmrielpereodltuiesi.eAClesatesfseasl!e,r tu.l.ui, pus in fa[a aparatul.zti sdu, pe cind Pl.utarh erercitd
adwi,tere, despre cruzimea de care u dclt oclesea cLouudd o ac{iune de selectare qi d-e retuqare.
Chiar docd FlutarlL n-a izbutit sd ne dea un portret
unitar, dupd curn de altlel n-a i,zbutit nici Suetonitt,, YiaI,a
.fuld de irtuin;i. in aceastd ordine de idei, un citat ditl' Izti Cuesai' scrisd de Flutarh are meritul. de a fi redat
Suetoniu ne ua Jace sd. simlim ;i mai mult n'atura amd.' relatiu eract Japtele, de a se fi intormat destul de congtiin-
intntel.or trecute sub t(tcere de PL'u.tarlz:
'cios ;i, de a Ji suut o atitudi.ne cle ne{dlmttritd. admira{ie
,,Et:istd. o opinie stdruitaare cii. Cctesar a lost nt'uLt incLi- .ia,td cle Japtele mari. Ce;i, de cele moi, multe ori, nu le-a
nctt spre lc2dld.acesreileducslruagnatsntceLzr,e
aceasta pi cd a cheltwit mult pentru stu.diat resorturil,e din care au [isnit ;i nici lelurile ul.time

numdr de Jemei de przmtL! ift ueclerecl cdlaro erau sduir;ite.
ran,g, 1n'intre c&re sint: Postt-tnzia, so{iu Lui Seruitts St"ti'pi'
cius, Lollia, so[ia Lui AtLLus Gabinius, TertuLlo, sa{ia Lui Complet|ndu-L pe Plutarh cu Suetonixr $i, pe ici-colo,
M. Crassus. chiar si Mucio, so[ia Lui Fompei . . . Mai preszr.e ,clziar pe Suetaniu cu Plutadt, cititorul ua sd aibd
ysutea

vnai cla.rd. imaginea personalitd{ii Lui Caesar, ssupra cdruia
s-a scrds ;i continud. sd se scrie utit de rnult. N-aztem sd.
ls Loc de seatrtd in 1c:rtt ul r'olnan rezcn-at setlatorilor.

456 N. I. BARBU

!, c:'n:,intirn in aceustd. ordit"te de idei dee:it operele Lui Shakcs'
peare ;i Sh..aut, spre a ardta cd nu numai pentru istorici
1

L)a.esar a Jost un obiect de studiu, ci cd personalitateo cr-ttn-
qz trria;a
plerd sa actiuitate i-au preocupat ;i pe ut'tii

:lintre cei tnaz de searnd. scriitari.
Cititorul, pe care-L intereseszd' friimintata epocd' in care
,,t tt'dit ;i actir-tctt Caesar', are prilejul, ysrin' traducerea de
i acel'ei epoci, izuor
jafd., sd d,obi,ndeascd nai Lumi'ni asupra
! de contintte preoczLpdri pentrtt csrnenii de ;tiin{,d ;i Ii^

tera[Pe.

:11 Vezi' A. l'jiganioI, I'a crtnrlttCte rarno.ime, Paris, 1927: 1 Sylla, ajungind dictator Ei neputind sa-1 indr-tpiece
Chr. M eyet, Zur Cltrottologie und Palitik Caesars ersterl Kolt- pe Caesar. nici prin fdgdduieii, nici prin ameninlari. sd se
srrlot, Historia X (1961), pp.68-98; R. E. Smith, The failure oJ desparta de Cornelia, fiica lui Cinna'l. acela car:e a cirmuit
Roma ca un monar-'ll, i-a confiscat dota soliei. Pricina urii
t!rc Rc,tman llepublic, Cambridge, 1955; V. Ehrenberg, Polis tui Sy1la impotriva lui Caesar sta in inrudirea acestuia cu
'tind. Imperiurtt., Zirick, 1965; I. Carcopino, Ln rdpubliqu.e
ron'taine el.e 733 ct 44 a--. I. C. Cdsar, Paris, 1936, in Histoire c1i' Marius: Iulia, mdtuqa lui Caesar, se cdsdtorise cu Nlarius
ndrale publi\e sou.s Ia clirdctiotz de G. Glotz, II, 26.-aIV, iW. -iGeseblazd,ccnr,' cel Bdtrin, cu care a fdcut pe Marius cel Tindr, vdlul lui
Ceesar, Der Pciitiker und der S'taatstnann, ed. a
1950; C 1-r. P a r din, Cesar, Paris, 1959. [-'aesar"
La inceput, hdrluit peste mdsurd de numeroasele pros-
cCraiepsliairE. Di talerbCuarei spaurbnlicue,s-Sayrllnaull-laumpiiet rsddutstdeian
vedere pe
ci.
liniEtit.
r1e;i foarte tindr. s-a infSliqat poporului" ca sI fie ales
intr-o fi-rnclie religioasa2. Sylia s-a impotrivit qi a luat
mdsuli impotriva lui Caesar. fdcind sd cadd la alegeri.
llictatorul se sfdluia apoi cu ai sai dacti n-ar fi mai de
lolqs sd-l ucida. dar unii ziceau cd n-are nici un rost si
{-}moafe un copi}. Sylla 1e-a r:dspuns insd cd n-all minte
clacd nr,r vdcl ca in acest copil sint mai mulli Marius. Ajun-
gindu-i aceste rrorbe la ulechi. Caesar a stat ascllns citdva
vreme, plibegincl prin linutul sabinilor, dar intr-o noapte,
cind era mutat dintr-o casd in alta, fiind bolnav, a cdzut
in mina s;oldafiior lui Sy1Ja, care cutreierau acele locuri,
ca -qa prinda pe cei ascungi. Caesar a dat doi taianli3 1ui
Colnelius. comandantul 1or, qi 1-a induplecat astfel s5-1

lase iiber'. A fost lasat deci slobod si coborind indata Ia
nrare" a pornit-o pe api spre Bitinia, la legele Nicomedel*.

Dupd citva timp, intorcindu-se acasd pe mare. a fost prins,

i

458 CAES AR 459

lingd insula Pharmacussa, de n$te pirafi, care stdpineau spune. intr-adev5r, cd Caesar era chiar foat'te bine inzes-
qi iutreierar-r pe-atunci marea cu mari echipaje Ei cu tlat pentrr,t a line ;i cd qi-a exercitat darul cu
rivnA, discursuri a fost aqezat printre oratorii
corS-bii nenumdlate. foarte male
astfel ci
cle a dor-'.a rnind; la locr-rl de flr,rnte nu s-a ridicat" deoarece
2 Cind piralii i-au cerut drept bani de rdscumpdrare se strdduia mai mulb ca si aibd cea mai mare faimd qi s5
dor.rdzeci de talanli, Caesar fie neintrecut in razboi. Aqadar, n-a putut sa ajungd la
mai intii a izbucnit in ris.
zciincicnizdeuc-iledcedtanluanqlit.iuAppeoicainetriamuisprpinesinEsiolelit-oarifiagsdadiuiint ceea. ce-l mina firea lui, la vortbirea r-rimitoare, din pricina
expediliilol militale qi a politicii. plin cale Ei-a cigtigat
diferite cetali. ca sd faca rost de talan{ii ceruli de pirafi' locui de mare conduc5tor. Intr'-adevdl. chial el insuEi, mai
Caesar- a rdmas numai cu un singur prieten qi doi inso- in urmd. in r'Sspunsul la scrierea lui Cicelo despre Catoll,
Alittoitlidieadaiscepqretilupiftuo'ar lisefopaurtretasicnugeerio,gini,cciat,recinedrasuecoildicihienneira'', i$i alata dorinta ca sd nu I se tudsoare currintul lui. un
rniUtar'" cu aI itn'rti orator talentat" inzestrat de Ia naturi
le trimitea-poruncd sa faca liniEte. $i timp de treizeci qi cr.r darul volbilii qi care-a facut multe pregatili in pri-
dpcopuupeitznt-eaiectila,eddfrszed"dierloeapatsgsnuc-a-liuacrnlditjeeudo,ccpiiatoaeetprarEslmpioi{eidng,aqic-lnaeidui.bfdcaSccdrcaubrortaiurieina:nixdneqppurricoizaiIeleoidizlneepiiiseldegfriacz,i eidcciaieiisuccaimiuamirpsenuruunnemri.unio,enlmaaii,'i vinla asta.

rizind. c5-i spinzurd. Piralii erau incintali cte purtarea h-ri 4 Dup:i ce s-a intois la Roma. Cacsal a ciat in jude-
Caesar, socotind indr'5zneala lui drept simplitate qi giurnd' cata pe Do1abe1la pe'ntlu jefuil ca provinci.ei pe cale o
Caesar'. primind banii din Mi1et6, qi inrninindu-i piralilor, quvernase" si mai multe ceta{i 5;r'cce:;l-i ai-r adus mdrturii
a fost lasat iiber. Apoi, echipind citeva cordbii, a pornit in sprijinul acuzaliei sale. Totuqi, Dol:i 'oe11a10 a fost achi.
din lVliiet pe mare, impotriva 1or'. Gdsindu-i inca ancorali lat, dar Caesar', rdspunzind gleciloi' penti'u bundvoinla
lingd insuiA, a pus mina pe cei mai mulli' Banii i-a fdcut ai'5tata, i-a splijinit cind au clat in jr.rdecata pe Publius
ptu-da cle rdzboi, iar pe pirali i-a aruncat in inchi.soare, la Antonii-ts pentlu luale de mit6. iu f;i!a lui l\{arcus Lucu}-
ite.gam; de-aci a piecat 1a Iuniu.s, guvernatorul Asiei/, iusll, guvernatolul Vlacedoniei. $i-atit de mare putere a
fiindca numai eI era in clrept, ca guvernator, sd osindeasca avut cuvintul }ui Caesar, incit Antonir-ts a chemat in ajutor
pe pi-rafii prinqi. Dar guvernatorul rivnea la talan{,i (pre- pe tribuni, spunind cd in Grecia e1, un l:oman" nu poate
vtuaiacue-rcfoeatariveinmaullot)i', iai in prjvinla prizonierilot zicea cA
mai pese obline ciqtig de cauzi irnpotriva gr:ecilor.
pe-ndelete. Caesar, fdrd sd-i
sp-iaradlri-ir.si-iaardsqplinlzaurPaet,rgdaumpdEci,umscole{inspdudseinseiuacdheisseoaarien L,a Roma. o faima str:dlucitd i-a adus Ei frumuselea
cie el" cuvintului lui, cind apdra pe ciireva. clar multe dovezi de
pe toli
insuld, cind lor li se parea cd glumeqte. dlagoste din paltea poporuh,ri primea gi pcntru bunS:tatea
binelelor qi legatuliior sale cu camenii. fiindcd era neobi$-
3 Dr-rpd ciidva vleme. puterea lui Sy1la a inceput s:i nuit de indatoi'ilol pentlu virsta sa. Itrl se mai bttcura in
slabeascS. qi cei din Roma l-au chemat pe Caesar acasS;
el a pornit pe mare tleburile politice si de o influenla care crescuse pu{in
spre Rodos, la stu-dii. ca si invele cu cite pulin" datorita ospitalitS{ii sale qi, indeobEte, vlelri
Cicero, qi cale s:rle pompoase. La inceput. pizmaEii lui Caesar socoteau
Apolionios Molons, acela cu cale in-"'d!ase 9i cd in curind nu va mai avea ce sd cheltuiascS qi puierea
erb profesor de retorica parea cd are fire aleasd. Se iui se va spulbei'a fdra sa bage de seamd cd, dimpotliva,
gi o populalitatea lui era in floare; tilziu insd si-au dat seama
i-n-fricndtap" uqtei rceinacllutini dCeaaedsea-lasecli'mepdtrl-irsl elaqsichniumbmar"aeiaptur-ttetuarofiri

(--AESAR 461

r,60 PLUTAR}I

orinduielilol ca nll trebuie nesocotit ince'prlltll- nici tlnrli aceea sj . cind a ajr-rns stdpin pe- putere. l-a numit pe fiul
lucru. olicit de neinsemnat. cici. incetul cu incetul. con- iui cr.e-stoi'" Intolcindu-se cie ia slujba din Spania. Caesar
tinuitatea il mdle;te si. ciin neb5gat de seamd. devine de lu-a cdsaloi'it, a tleia oar'5, cu Pompeia. Cu Cornelia avusese
o fata. pc cafe i-a clat-o in ciisitorie 1ui Pompeius Magnus.
neinldturat. Apoi, cheltuind fara clr-ifale. pilea cd, risipind mai'i
sume cle bani. avea s5-si cistige un renr-rme pieritor qi de
inti'-adevar. cel dintii care pdlea ca-l priveEte cu banu- ::rclrl'td d';rata. in lc.alitate- insa. cr-tmpdra lucr:uri mari pe
iaiS si se teme de politica 1ui ca Ce sr-ilisul mar:ii li care-si ci'e{ de riinlic. Se spune cii. chial inainte rle.-a ocupa vreo
daduse seama de firea-i dirza. ascuttsd sub dulceala buna- rhijbri-n stat. se inclai.oi'i:,se cu o mie tl'ei s-r-lte de talanti.
tdlii qi Eagdlniciei sa1e. a fost Cicelo. care-a spus cA in $i, fiinci ales inqliiil"l'lil 3] ciiii Appia, a cheltuit foarte
toate planulile qi intreplinderiie sale politice vede intenlii
cie tiran. ,Dar" a addugat Cicero, cind ii vad piruJ. piep* mulli bani. Apoi":lr,'ind sir-ijba cle edilr1" a dat,rn spectacol
tanat cu osebiti grijd gi pe el scdlpinindu-se cu un singui" de tlei sirl-e douazeci de pclechi cle l.upt:itoli. astfel c:i
cieget, iarS;i nu mi se par:e ca acest, om al pr.rtea sd se pri.n pleqatilile Ei mar'lie cheltuieli facr-rte. atit cu repre-
gindeasca 1a un rdu aqa cie mafe" la distlugerea republicii ,'renta'tii1e teatL'ale" ci'i gl cu osebitele sirrbitoliri qi ospele^
romane". Dar desple aceste luclttri vom voi'bi mai tilziu," au intiecut pe toii cei care inaintea lui ficuser'5 cheltuieli

5 Cit de mult ciEtigase Caesar inima popolului s-a nebuneqti pentru a ciqtiga favoa.lea poporului. $i intr-atit
si-a atras bundvoinla poporului. incit nu era nimeni care
vddit atunci cind qi-a pus candidatura impotr:iva lui Gair,is onomli.
Fopilius, pentru oblinerea rangului de tribun militar. fiind :;d nu caute nol p-qululjtbielii1isnaolei. cu care sd-i rSspundA
p,entru rndlelia
ales el ceL dintii. A doua dovada. qi mai vddita incd, s-a fd-
cut la moaltea Iuliei, solia lui Marius -folaotunsctriSCluaceistadr,lafiuin':clili
nepotul ei, nu numai cd a rostit in 6 trar dintle cele doua grupari politice ca1'e erau atunci
la Roma l.asata de Sylla, care avea o mare influ-
de inmormintare. dar, mai mu1t. a indraznit sd pund la s-t-atcgeai cea lasatd de }Ialius" care se ascunsese
irimormintale. in fmntea convoiului funebt:u statr-rile parti- cn{a in
iCpicea' etaescaaemrqaatiagv.ioCsiethisemdlipu-riideiqnlitclieauslcaeuj.egzldre-siicnErdairr-sii-ldes-eieiadniitrlrai*tgaodrestdaeerreapuuamritneil5ato-s"ia,
zantlor lui i\{ar:ius, care fuseserd osindi{i ca dnqmani ai
republicii. Statr-ri1e lol abia atunci au fost vdzute pentlu
intiia oar'5, dupa stapinilea 1ui Syilall. Pe cind convoiul 'cind Caesar a fdcut. in ascuns, si citeva chipuri ale lur
funebru strdbdtea Roma. unii strigau impotriva lui Caesar" iMnairr-iousnoqaip-tcetelretu*iaaaleduVs iEctioieli-eai,apqre,izltadttoinarCeaapditeoliturlos.fee si.
dar mu1{imea a strigat cu putere impotrir,'a 1or. primindu-l
pe Caesar cu aplauze qi minunintlr,r-se c5^ dupd o perioada
atit de indelungatd, a adus in cetate. ca din infern. onol'u- L,a ziua. cei. care 1e-au vazut pe toate strdlucind de ar-rr"

lile lui Marius. Era, apoi, un obicei stlavechi 1a lomani ca 1i lucrate cu nemaipomenitd m6iestrie (purtau Ei inscrip{ii
sd se rosteascd cuvintdri ia inrnormintare pentr"u femeile care vorbeau desple izbinzlle impotriva cimbr-ilor) au rd-

bdtrine, dal nu qi pentru cele tinere. Caesar'. 1a inmormin- .sm---aasuseinadmEutdinaramct iunmrei{uielldi-eoianmadpredonzii.nsez5avioalencnvelalurd'Sidc.sapUrinendiliiensdatuqli-egszaeausreeipnaeccodiuleo-
tarea soliei sale. a rostit toiugi. el cel dintii, o cuvintat'e
gi prin aceasta gi-a ciEtigat iaragi t1n nume br:n qi, prin
trista intimplare, a fdcut poporul sa-l iubeascS, socotindu-l clali ca Caesal face politicir de dictator, reinviind onoruli
care au fost inmormintate prin iegi qi decrete ;i cd prin
un om duios Ei cll un ales caracter. Dupd inmormintarea
so{iei sale. s-a dus in aceasta cdta sa vada dacd popolul, pe care-1 qi domolise,
Spania. in calitate cie cvestor al va putea fi ci-i totul subjugat plin cheltuieliie lui fdrd.
gurrernatorului Vetus, cdruia i-a purtat mult respect dupd

PLUTT\RiI CAESAR

amd;ruscLrdi'din;inodiaricaa-tiitingdAecliuniderdszi nfealced. Pasalrfteiziacn1eii.joIucui liN-Iasliit-stds rradd de cea mai nesdbuitd indrdzneala. De aceea" Piso
insd" incui'ajindu-se unii pe allii- uimeau lumea nu nulnai si Catul iI invinuiau pe Cicero cd-l cru{ase pe Caesar
prin mullimea lor'. care ie cstiAt paini ecaluipCi daplnito9lciuh1l:' in timpul complotului 1ui Catilina. cind ii ddduse prilejr-rl
ii 5i prin ropotele apiauzeiol
pe'mulli inie. cind priveau striusese s;i pund mina pe el.
IoL, cale lntr'-adevdr" Catilinale pldnuia nu numai sd schimbe
chiirul 1ui N{alius. ii podideari {orma de conducere a statului, d.ar chiar sA suprime olice
pf1e:etlisdfaien!6cfoapnlaldaunccueitroreirlevEailusddiovdseeezmibemanzeaAip. measitcefiu,tgoinittahisnaintoegsuudlre; cind a fost
iacrimiie de buculie-qi-l pleanial'e-au pe Caesar'. riciicindu-l
lir slavd gi zicind ca el singttt' e vl'ednic de inluciirea cu a-i fi date
din Roma,
1\Ialius. pentlu a
senattll s-a tidunat cerceta faptul. lasind pe Lentulus20 Ei pe Cethegus2r 1a Roma" ca sa con-
Iar cincl
tr-utatir-rs Catulusi(j, care se bucuia cu osebile de r-ln bun c1uca mai. depa.lte rdscoala. Nu se Etie dacd Caesar i-a incu-
rellurne Ia lomani, r:iclicindu-se ;i invinr:indi-r-l pe Caesar', cumva sau
i'ajat ie-a venit in ajutor. dar in senat:]. cind

a lostit cr-rvintr-rl dertenit plovel'b: .,Caesal' nu mai catd sA s-a dovedit cu toatd puterea cd complotaserd $i cind Cicero,
naluie statul lovi.ncl pe se folose5te pe
furis^ ci fala dtr in calitate de consul, a cerut fiecdrui senator pdrerea in
urivinla pedepsei, toli cei care au vorbit inaintea lui
suennealtteltld, eialrdzabdomi"i.laCtoaei'isialru'. tap.sd-ariundinu-fsieer"bainitzabt uqtiitmsaaicmiEtuiglte; Caesar au fost de pdrere sa se pedepseascd cu moartea,
numai el, ridicindu-se" a linut o cuvintare plegdtitai ctt
1I indemnatt sa nu-qi slSbeascd mindria de cllagul nimdnr'ii" grijd, spunind ca. dupd lui" nu este
pdrerea nici potrivit
fiincicd, cr,r splijinul popoi'r-r1ui, ii va invinge pe toli Ei va
cu obiceiul strdmoqesc" nici drept sa fie omorifi, fat'a iude-
sta in fi'untea tuturol. r:atd. cind nu este neapdratl nevoie. niqte oameni deose-
bili prin cinstea gi noblelea neamu-Iui 1or; dacd, insd vor fi
7 in acest timp moare n4etellus17, marele pontifice, iarL' aspeldenzgaiettiuiglnisviuangcpihuCiqteiicaeinrmoca-itieavppaoinic^deitncdelpi avdcainefqIitiafiolniastli-ni-niqfprteien" tcsaaCr-eastilielfianvcaad,
f,-rnclia sa r:eligioasS. rAminind libet'd, ajunge prilej^ de
concurenld. de"vreme ce la ea candidau Isai-trucusl8 si
Caitul. bArbali de stat cu mare vazd qi cu mafe trecele
in senat. Caesal ins;d nu s-a dat inapoi inaintea 1or, ci, o pdrere despre fiecare partaq a1 complotului in palte.
cobolinclu-se in mijlocul popolului. cerea sd fie gi el ales;
se pdlea cA are aceiaqi sorli cle izbindei ca si ceiial{i' T-uta- B Propunerea lui Caesar, pdrind blinda qi sptrsa cu
tir-ri Catulus. care se bucttra de un mare prestigiu, deoa- vorbe convingdtoare. a fost lnsugitd nu numai de vorbitorii
rece se temea mai mult de necunoscut clecit de ceilalli" cle dupd el, dar chiar si de mu1!i dintre cei care igi spu-
a irimis pe cineva la. Caesal ca sa-l indi-rplece sd renunle seserd pdrel:ea mai inainte qi care au trecut de partea lui,
la. candidatnrii. dindu-i in schimb o mare sumd de bani" ilrliinsi-acuinidmapovterinviitt rindr,rl lui Cato qi Catul qi-o spund.
Caesar a r.ispuns insa c5 nr-l va pdrasi lupta, chiar daca sd Caesar. iar
va fi nevoit sa cheltuiasca qi mai mulli bani. ziua cu toatd puterea parerii
Iar in lui
Cato a strecurat o banuiaid impotriva-i Ei-a avut un puter-
cind mama sa l-a petrecut pind la uqd cu lacrimi nic schimb de cuvinte cu e123. Complotiqtii au fost astfel
alegerii. Caesar, imbrS{lqind-o, i-a spus: ,,Mamd, os?ndili la moarte, iar Caesar, cind ieqea din senat. a fost
azi ili vei intimpinat de mulli dintre tinerii din jurul lui Cicero" care
ln ochi.
vedea fiul mare pontifice sau exilat".
fo$sitfdacleinsc. luin-fsreicovoqtianrdeas.einnattru-ol qmi naorebiflirmdmeain, tcaarere, Caesar s-au aruncat asupra lui cu pumnalele scoase. Se spune
gindea insd cd Curio24, invdluindu-l cu toga sa, l-a scos pe nesim-
a {ite din primejdie Ei cd insu;i Cicero, cind tinerii l-au
cd de-aci inainte poporul" in frunte cu Caesar, va da do-

4{:4 PLUTARH CAESAR 465

zalit, le-a facr-tt senin cd nu incuviinleazd fapla 1oi'. fie cA iar gleci.i ztc cd ea este mama tiinuita a lui l)ionvsos'
se temea de popor, fie cA socotea aceastd fapta nedreapta
qian.idtiietmur.lpaalctadttr:i-vDaenlsep-gareii.sccNoriursts;cutllieaustupilrnemsdaecuecs.ut^ImnlsuCdcicrmuera:ioint-irszccirluiaecradeaef'osssteat slbn,aueaal-pesieacsrdtsebftiiietnnomtgad-prsdeltuduailtaezipaier"oils,aetetpi'tecobubdiricqbl-anaeumatic"usrsddriiuespdecaedactrlrfcuer;lm;imal.aesipinsleteinrtsbeimdamrpeimistpouioqinc' Tilo$c-lii
n-a folosit acea imprejulare, deEi ela un tninu-
in..,inr-iit cd ci cd s*a temut rrnacar si itea-n casd cind se s6virqesc misterele zeilei" ci
de popolul cale stitea in junr'l .ie spune cd numai femeile" ele intr:e e1e. s5virqesc multe
nat prilej,
lui Caesar asa cr-lm nu s-a mai vdzut. La cileva zrie dupi
aceea" cind Caesar s-a apdrat in senat pentru toate bSnu- lr-rcrlli in timpul siujbei religioase' 1a fel cti Orficii' Cincl
i ine deci iimpul sarbdtoririi" orice bdrbat. consul sau a1t
ie1i1e indreptate asupra sa, a fost intimpinat de senatol'i ilag-istrat" qi olice a"1t- barbat iese femeia,
cu un freamdt dugminos, iar qedinla durind mai muit tirnp ciin cas5. iar
ir-lincl casa in primii'e" o impodo-ne5te. $i cele mai multe
clecit cle obicei, poporul a dat ndvald cu str'lg5te qi a incon- lucluri a1e sel6ai'ii sc petrec noaptea. fdcindu-se glume -."i
jurat senatul, cerind cu strdqnicie sa i se dea drumul 1i-ti
iiind gi mr-rltd muzlci la serbdrile din tinepul noptii.
Caesar'.
\,'5zind acestea qi temind.u-se mai ales de lSscoala celor
care l1-aveau cu ce trdi, scinteia intregii mullimi care-si 10 Pompeia pe.l-r'ecea atunci la aceasta sai'bitoat'e- iar
Clodius, cai'e n-avea inca barba qi gindea cA astfel se va
punea toatd nadejdea in Caesar, Cato a izbutit sd convlnga sti ecnra neobservat cie r-iirneni" luind hainele qi podoabelc'
ienatr-rl sa le impartd cite o ralie lunar6 de griu2l'; din
pricirrd s-au lmaaciealedidaultgeact hinecldtuiEealiptaelemsiltioaatunleui,cidnacil unei cintdrele din harpA. a polnit spre casa serbdrii, pre-
aceasti sarhcpihsciami "absapct lliaenvcafaetcmaser6iee-ilttivniaedsrtSceL.ae$seci.ldalP-jra-ornmdguipnsediiilnasoucEsaisa'rd'ecafaarlerudie,tlaedaadmerasa-,
sute de mii sesterli
aceastd mdsurd politicS a stins in chip vddit teama cea
male clin acea r,-reme qi a diminuat mult din puterea lui
Caesar. tocmai cind avea sd fie trimis guvernator Ei sd se intirziat, iar Clodius nu mai avea r'Sbdale sd ramind acolo
uiiir-erancrnrsdateeeime-sl capll5raeesva.aasifteeAaru.sinrcdedlaaluivre-asie"^elccndailroiesareraro-pdinalecimselApubumsateisinnjdo5c-a.olca$aec!i..ie!Aea5tsu1i-tanfnecjolic,cosaclcolaadviaanot
facd ;i mai de temut din pricina slujbei ce avea s-o ocupe.

9 Nu s-a i.scat, de altfel, nici o tulburare din pricina
mullimii, totuqi, o intimplare supardtoare s-a abdtut in
casa l'-ti Caesar. Publius Clodius era de vi!5 nobila, vestit l-a tras in mijlocul casei ;i-a inceput sd-l iscodeascd cine
.ep\tesuiiii.ndcceai ursencdlsaeevavninuaem.seC6arl-o'Aidl uicurasa.aaqrssipisus-5aic^adliaaptEintdedea.pgtado1sdcdaluatvpfadugPvaoocm}ea-'
prin averea Ei darul sau de a vorbi. ln privinla obrdzniciei
qi a indrdznelii insi nu era mai prejos decit cei mai renlt-
r-nili pentru neluqinarea 1or. EI iubea pe Pompeia, solia
lui Caesar" cu bundEtiinla ei, dar camera ei era foarte liiminA gi a inceput sd striqe pe celelalte femei, zicind cd a
plins un bdrbat. in timp ce toate femeile inmdrmuriserd
hine pdzita, iar Aurelia, mama lui Caesar, femeie in!e* lt,]tl;,a:c5igie1loiia;zziSd"vaoAaaursercelueiniaslaaluudcasruit"rsiaeleminsnfacinleutpleud. etAsipndcoeic'tuaprteoreluaiensrce6inrbcdadstsoairicrsiieil
leapt.i. stind in jurul Pompeii. ii facea tot mai grele Ei
intilnirile cu Clodius.
p- rimAeujdioinassde romanli o zeil,ir numitb Bona26, aEa cum Ei iiclii aprinse" cdutind pe Clodius' A fost gdsit in f-ocasmt dqraai
;i. o data descoperit. a
grecii au o zeild cadfeamfoeislot rm. aFmrigaierengiie,trcuai rMeidaaus2im7,piraurmruo-- :rclavei, unde se ascunsese
tat-o Ei ei, spun :i{ald pe uqd de femei. Femeile au povestit intimplarea
manii cred ca a fost o nimfd driada2s care trdise cu Faunus,
bilba{ilor lor chiar in noaptea aceea, cind s-ar; intors acasi,

Il0 - Vieli paralcle - Yol. III.

466 PLUTARH (]AE5AR 16'l

Ei a doua zi tot oraqul vuia de vestea ci Clodius se dusese tiietate si vrdimaqii peutru cei puternici?" El le-a rdspuns
fdrd ingdduinla la o sdrbdtoare, ttnde ingindurat: ..As vrea sa liu mai bine cel dintii aci, decit
nu era legiuit, Ei c5 al doilea 1a Roma". Apoi se spune. de asemenea, cd odatd,
trebuia sd ispdqeascd rdul pe care-l fdcuse nu numai sdr-
bdtorii, dar chiar cetalii qi zeilor. in Spania, intr-o vreme de liniste. Caesar citea ceva d-espre
Aiexandru cel Male. RSminind multd vreme pe ginduri,
Un tribun a dat deci pe Clodius in judecatd pentrtr se zice ci a qi plins. iar prietenilor sdi, care se mirau de
sacrilegiul fdptuit fald de zei, Ei cei mai cu trecere sena-
.tloulini ds-aaluterindeiclaetgiquiileii.sianviar$cietelaqdietimel,p,giiirinrpomtroivdadeluois, edbeiztviAn*- plinsul sdu, le-a spus: ,,Nu vi se pare cd trebuie sa md
asa tindr, a domnit peste
intristez, cind Alexanclru, degi
cestul fdcut cu sora sa" casdtoritd cu Lttcullus2e. Dar po* atitea popoare, iar eu n-am fiicut incd nici o faptd strdlu-
citd, pind ia virsta asta?""
porul, r'idicindu-se impotriva lor, apdra pe Clodius cdruia ii
era d-e mare folos in fala judecdtor:llor" care se temeau qi
aveau frici de mullirne. Caesa':. aflind, a izgonit indata 12 indatd ce a pus deci piciorr,rl in Spania, a pornit la
pe Pompeia; cind insd a fost chemat ca martor la proces tleabd. astfel cd in citeva ztle a lecrubat zece manipuliil2
cle oameni, pe linga cele doudzeci care erau acolo Ei, por'-
a declarat cd nu qtie nimic despre cele ce se spun im- nind cu oaste impotriva calaicilor Ei a lusitanilor. i-a invins
potriva lui Clodius. Dar, mdrturia lui parind ciudatS, acu-
zatorul l-a intrebat: .,I)e ce !i-ai izgonit solia?". ,,Penttu cd, sti a inaintat pind la ldrmul de dincolo a1 Spaniei supunird
stdpinirii lomane Ei triburile care mai rdmdseserd J.ibele'
a rdspuns Caesar. am gdsit cA se cade ca solia mea sd nu $i terminind razboir-ri cu bine, a orindujt tot atit de bine 5i
fie nici mdcar bdnuitd". Unii spun cd-ntr-adevdr, Caesar a
raspuns aqa fiindca aEa gindea, iar allii cred ca a dat acest: iracea. statornicind inlelegerea intre cetdti qi punind capat
r'Sspuns ca sd facd pe placul poporului, care se avinta sa-L mai ales neinlelegerilor dintre rcieanmitiuitlarainEriladlaatol lndiactio. rAnsictifleolr,

scape pe Clodius. Acesta a scdpat deci de acLrzarer deoarece a hotdlit ca doud treimi din
sa le ia cdmatarii pind cind se va stinge datoi'ia. ial restul
cei mai mulli dintre judecdtori qi-au dat pdrerea in cu- sd rimina datornicilor. Cigtigind-..1-qi un hrtn renume pentlu
rrinte scrise neldmurit, pentru ca nici sd nu infrunte minia
aceastd hotdrire. a pdldsit Spania, ch-rpi, ce s-a imbogS,lit gi
poporului, votind impotriva Iui Clodius. nici sd-Ei strice el qi soidaiii in expediliiie facute, iar ei l-au cinstit, dindu-i
bunr-rl renume in fa{a nobili.lor, achitindu-l.
numele de imperatorsil.
11 Caesar, indata dupd pretur530. trebuia sd plece ca
guvernator in Spania. Dar nu se in{elesese incd cu credito- i3 Cei care doleau sd intle in Roma in tliumf trebuiau
rii sdi. care-l tuiburau gi strigau impotrivS-i impiedicindu-l sd*i pregateascd in afara olaqului, iar cei care candidau
sd plece. Atunci Caesar a dat fuga Ia Crassus3l, cel mai bo- ia consuiat tlebr-tiar-r si fie de fa!5 1a alegeri in Roma. Cae-
gat iamvpeaotnrievvaoipeodlietictriieclueriePaoEmi pinefii.e$rbi,inatastlefeal"
h.ri, roman, care sar. aflindu-se in fata acestei. ciocniri de legi 9i intorcindu-
ca sd lupte se in Spania chlar in timpul alegei'i1or de consuli, a trimis
numai dupa ce Crassus a luat asupra sa pe cei mai rai pe cineva sd cear5 senatului ingdduinld de a candida ]a
qi mai neimblinzili creditori qi i-a girat pentru opt sute
tl'eizeci de talanfi, Caesar a putut pleca in provincie. consulat fdri sd fie in Roma. plin mijlocirea prietenilor
Se spune ci, pe cind trecea Alpii si strdbatea un sat sdi. Caio, mai intii, s-a-mpotlivit incuviin!5rii cerute de
din Galia. sdracdcios qi locuit de pulini oameni" inso{itorii
lui Caesar at zis. rizind gi glumind: ,.$i aici sint oale Caesar, bizuindu-se pe lege. dar vdzind mai apoi cd mu1!i
ambi{ii pentru iocurile de conducere gi lupte pentru in* sint de partea 1ui, fiindu-i inciai,olati, a izbutit sa impuna

respingerea cerelii lui Caesar', irosind toatd ziua cu cu-
r-intarea sa. Acesta s-a hotdrit ca, renr-tntind la trlumf. sd

PLUTAR}] CAES-{R

i

l se prezinte la alegelile de consul. $i intrind in Roma. in- s-e clrvcnea. nici cu cinstea ce t'ebu-ia a|iiat.i senatul'r.
cial popolului i-a placut.
ii ciatd a pus ia cale o ispr.ava poiitica care-a amagit pe toli
oamenii politici. afard de Cato: aceasta era impacaiea lui ncs:tLil,mi-r,ciL;ilra:ri-iarmrattrua.:f1esiCielpaepgtcc.laliie"lapieol.pre'ouos,esensfradFia.caeicStpctarupeiooneaucu.inrincoottsii'neosvtltesnvuuniragcdLtdieslantiauieua.uptccdPcsfdeiCculiqoierunud,Cimisalrltii,laciairnlsp'plp_uacasupieoscuptruiidamamiiernoasnnteppieau.yni-aeatifrlFsl.e_dulliAain.engiucf-q.auAsidrapii.em1pcdipcteatudanuiiefernmet{iallaoteitnlnlpr,uccl.eimlsa.ddboiemser"esgia-iltinmapd_ioai.amiidotd.lsivoira.itioaeipnterdcac_.iai,eriArci'itisr;pneaomfmitd.tor.iiLsatfc.manaciiermti,tapc'a.soeip"jageeplocigontermaaelilcCuooiepbf"imigrglrriC"anesoei.soiiertiao_.-..it,:i
I Pompei cu Crassus, oamenii politici care aveau cea mai s,i:Ltll.ircioo,.ucrii.vtalglo'fraeniCIiiicd.iitssluonauaiatrrtdcilllotuSupBuul,iuicn.n-ipsbuiiseaF-'euao.rdocCizl-lcuoemdnuauunscaelpmdt,i{rlsateueiircasutrigl.io:irinlei.itiiulmieaneranineag.srpiaomc.urapoa.'l"Gietasprlialiuanp'retienldi.SiiaermdaaiCmsiuctaeiaa-cgce-sejsis-dunssaceturaalasuidrinli.ptpr-e.lfde_adi-nvgacdepipv-iAilznoeoiasasiptrcnidrilioie'caagtarolcacu.liruucnuniirnetdisai.et.drtrfned.odcaccuisnergAtdvuuiiacuioimrl"v_lrtaGdci,iaper_.toaeruslsnugtaaerfi_tiiri.
rnare trecet'e in Roma" Caesar i-a facut din duEmani prie-
,l' teni, ciqtigind in schimtr o parte din vaza qi trecerea
amindurora. Savirgind un fapt socotit omenos. a fdcut sd
I nu se bage de searna ca schimbd forma de conclucere a Ro-
mei3',. aittet. nu du;mdnia dintre Caesar qi pompei, cutl
i. cled cei rnai mulli, a dat nagtere rdzboaielor civile. ci"

lnai degrabd. prietenia lor'. deoarece mai intii s-au unit ca
sd distrugd aristocr.a[ia, apoi, tot a;a. s-au r.idicat unill
impotriva celuilait. Iar Cato, care a prevdzut
ceea ce avea sd se-ntimple" Si-a atras faima adesear

de onl
posac qi cicdlitor, iar mai iitziu a fost socotit om inlelept.
dar: nefericit prevestitor.

14 Caesar'. sprijinindu-se pe prietenia lui Crassus si Cato incerca sd se impotliveasca votdlii acestor legi.
Pompei" s-a 'olezentat 1a alegerile de consul u.nde a fost
ales. in mod strdlucit" dimpleuna cu Calpurnius Bi-
,rr1nr:];. fi-rdata ce-a luat in primire funclia de consul. a
inceput sd aducd in fala poporului proiecte de legi
potrivite nL1 cu un consul. ci cu un tribun foarte indlaz-
ne{. cale propllne, pe placul mullimii. votarea c1e cclonii
sau impar'{il'i de pdminturi:]li. in senat insa. nobilirnea se
impot,; ivea ploic':ctelol saie. Caesal', cal'e de mult urm5- cigtLlli'iaourdilicLii.cni.i'ie"luniCcnrpcpne.atohruuves-pilsilsaiinonoajdcurerai,u.itrnosgteroeeurt'c'tn,;ferdidhr:nuluiii-nb'iicanadnueicnunlasail-uiuils.pe-nesaisssunedmtccmao*dstdiian.aeevdttinDa.aeanvaaa"toi.rc.r"b.lh.cdu-tieiuelorgniumltioalem,aartrta.ilo.mtuepi.ll1bdue.ipndaiinIs,t,arcsrdceiiurc,bIaEdfuCdeiiui.nsianqrnaii.tdnimiotrr,'poemenaaovaseldmpsrczmzeguodeinunenin.asircari_i-.-ril
1€-'a un prilei cle cealtA" striqind si z;icind cd senalul" cu
ncmdsurata-i ingimfare si ldutate iI -qileste si coboare
in mijloctil poporului. a dat {uga si*acum in Adunarea
popoluiui. Si a.rind cie-o palte pe Classus" iar. cie. cea-
l:rll.a pe Pompei, ii intr.eba dacd-i incuviinleazd leglile qi.
rlispunzincl ci cd-i dau tot spriiinul, Caesal ij. ctren-ra in
etjutor impotr'lva celor ce arnenintau cA se voi. ii-npoti'i','i
cu pumnalele. Ei. intt--adevar. ii fagadr-riau ajutor'. illi r:.1i<lliare-.cdrnmAeacittai!oe.ir-'misiiitmean"ftuleaiacaicsaueeb?sda,at,aedCtruloio-nnanpdisiansiirdnettreineus.absetDaonatara:ir^t"zc.fi$ii_iisnnia:cdt.u,lcBsbapddoeutnsrsseicniedlteueinulemisua.,Cdtu"amenie;u;sds;loa;;ldfrdaiancceet_ri
Pompei a qi adar-rgal. ca impoti:iva purnnalelor vit venl
inzrrmat cu pumnalr,rl si cu scr,ibul. l{obilii s-au rninia-i,
clesigur'" aflind cd Pompei spusese aceastd vorhd nebu-
neasci si ccpiJaleasca" nepotrivitd nici cu respecttii ce 1i

PLUTARII 471

sd nu md tem, fiindcd pentrr,t restul vielii, nemaifiind 16 Apoi s-a bucurat de atita mare incredere gi avint
iiin partea soldalilor, incit aceia care nu se deosebeau
lung, n-am nevoie de pt'ea multA pazd". de ceiialli prin nimic in celelalte expedilii militare se
avlntau acuma in orice primejdie pentru faima lui Caesar,
Dar cea mai uritS' dintle taptele politice petrecute fard ca cineva sa poatd lupta impotriva lor sau sd le lind
in timpul consulatului lui Caesar a fost socotitS alegerea oiept. AEa a fost, de pildd, Aciiius care, in lupta navala
I ca tribun a tui Clodius, acela care i-a pingarit cdsnicia ,Cin jurul Massaliei"O, c5larindu-se pe o corabie duqmand,
t

d$oi brnoirsitleeraelleuidiCnictiemrop.uCl aneospa{rii.nA-acepslteacaat fost ales pentru
almatui neai
la
inainte de a ataca qi a exila pe Cicero cu ajutorul 1ui
L-a iasat fdia rnina cireaptS, dar n-a dat drumul scrl-
bului din mina stingd, ci, lovind cu el in duqmanii din
Clodius3T.

15 Se spune cA aceste intimpldli s-au petrecut ina- fa!a, i-a intols pe toli qi a pus mina pe corabie. Pe Ce
alta parte, Cassius Scoeva, in lupta de la Dyrrachium"l,
intea razbo-aielor lui Caesar cu galii. Cit priveqte condu- pierzind un ochi, din pricina unei sigeli duqmane, cr,l
cerea rdzboaielor pe calre le-a purtat dupd aceea Ei a
expediliilor prin care a supus Galia. cind parci el luase umdrul strdpuns de o suli!5 qi cu coapsa de aIta, dupi
ce scutul sdu fusese lovit de o sutd treizeci de sdgeli,
asupra sa o noud funclie qi intl'ase rre fdgaqul unei noi chema la el pe duqmani, ca
vieli qi a unor noi fapte, nimeni n-ar putea ardta pe .se doi, unuia i-a strdpuns usdmsderuplrecdueasaEbi,iap,reiazrenptiendcue--
vreunul dintre oamenii care au uimit lumea prin fapteie
Ior qi cale au fost. intr-adevdr, cei mai mari, fald de Ldlalt, lovindu-l in fa!a, l-a intors inapoi Ei a scapat, fiind
I

I care Caesar sd se fi ardtat mai prejos ca general $i co- inconjurat de camarazii s5i.

i, mandant, ci, dacd l-ar compara cineva cu acei Fabii' Iar in Britania, odatd, duEmanii tdbdriserd asupra co-
Scipioni sau Metelli38, qi cu acei care au trdit in timpul
sAu sau pulin mai inainte. pe Syl1a qi pe Marius, 9i pe mandanlilor romani care se infundaserd intr-un loc mldq-
tinos qi plin de apa. Un msoijldloactu-l Caesar insuqi
amindoi Lucullii3e sau chiar pe insuqi Pompei, care pen- gmhuealteluEpitavi-te, jesqdtirifnadptine, duEmanilor Ei suprave-
tru toate virtuliie 1ui rdzboinice era ridicat in slavile savirgind
i-a scdpat pe comandan{i, cdci
cereqti, Caesar i-ar intrece pe to!i, pe unul prin vibre- duEmanii fuseserd puEi pe fug5. iar el, strabatind cu greu
ignitainlcinleuretualtp-ldi mininctaurleuiapefocsat rseilli-tasdculucpebriet,, pe altui, prin mlaEtina qi fiind silit sd lupte impotriva tuturor, s-a
pe altul, prin aruncat in nigte smircuri gi cu greu le-a trecut, fdrd scut,
mal.utui1i,,imre;ra"iEni pcuiutedraelaendiuilqemgainivloicr lepenicaaroeaim-aeninilvoirnsp,eiacrapree
qi i-a atras, incd pe altr-rl prin cuviinla qi bunS-tatea ar5- cind inotind, cind mergind pe picioare. $i, in timp ce
din jurul lui Caesar se
acei minunau de fapta sa qi-l in-
tirnpinau cu strigdte de bucurie, el, foarte ruqinat qi cu
tal.a prinEilor de razboi, pe celdlalt, prin darurile qi mul- ochii plini de lacrimi, a cdzut la picioarele lui Caesar,
soldafilor, iar pe de-asupra, pe to!i, prin
1r-rmirile aduse cele mai multe lupte qi a omorit pe cei cerindu-i iertare c5-qi pierduse scutul. Altd datd. in Libia,
soldafii lui Scipio au pus mina pe-o corabie a lui Caesar
aceea cd a dat
mai mulli duEmani. Astfel, nepurtind nici zece ant rdz-
boi in Galia, a luat cu for{a opt sute de cetd{i, a supu:l in care plutea Granius Petro, cvestor. Pe ceilalli solda{i
i-au fdcut prizonieri, iar cvestorului i-au fdgdduit cd-i
trei sute de neamuri, avind sd lupte in parte cu trei dau drumul. dar e1, rdspunzind cd soldalii lui Caesar
milioane de oameni, pe un milion dintre ei i-a rdpus pe
cimpul de lupt6, iar pe ceilalli, tot pe atilia, i-a fdcut obignuiesc sd-i scape ei pe allii, nu sd fie fdculi scapali
s-a omorit cu pumnalul.
prizonieri.

472 PLUTARH CAESAR

t. irt.t;ii;d*rr;";i;sl."i;i;;orr"sc*;.ne"";ali-:;r;a";lni;l;ilu'iati?rr;i:efJpeeq;ui;";zt;;-*";r"aji""ui1l;i'iuair.^t;nge"tetr'dtpi;'"1;;i;ilA'"q'r,l-"liti;be-,no".;;ta=7ei;iaiii-l,fip;;"iim""istSciii":li""l;nlii.t";taeic"hd"euc"t"i"Ol"t-p"oudf.as.iai-r"uiea5,J.r"tnp.ec-.eIl"nrtl.itta*tiiitieit*i-d,idtaunr.lnuitcuerI"uceaiprtci.nii-a'tci"*iemuiii"relfralelri.uoui"udineluiriodi,".t"l"ilelppuqdinuanenri"nuci"uRaniiseniiddeduisr|rpuccitilnieuAnn"ttrcmeniph"cdovdmaeairlltipttolacrifu-pe-itaoedpaiqaacpcnadbec^i"psaaiupsilmt1rdntaoadrtsoll"iicotcoir.arereiitdnpb"a1sm,atedmacudader1aiiietafeddpd-sndiisneeuirraan'lnina-npuaaacallteleeanup'1eleuiudaispip"eqltonva.ulcraeeoss'iuaetbcc$ii$acsaa1bictssdecrplsnlnoabscrirnarznrfieuoueq,taineees.ie9peumoiaemnedocruelamnnisitiepcrapEtEacaringsaonisacreieuteaneaescameea.erampdiriazpasucialtceavuairidsticqueeliiticcoinredireioble.iuctelcnlegsenre6iidela.e-udtov,sliiqeljdnilieeisgtceduciaqni-etlnpu9cp-dnisil,lecaedaia91condleaaieeaiaileobne5d6doeetnddifrucislmltzxec.iindtsealar'pu.indcidi-ctnalnpidacdnaincssnd.aSlcderaceseieiIceaaevecopdvrisesce'iuRrsaroelagnlansbm'itdsetruldieiceriitnana^nl-idnccviddlfuudepmaplaoagaettsCsliudieutCaolenlliaanamtrea'tsrq1ndlioioriaorpiembp-dascclatolemetelddaoiada'mizlrpeeeizeularjbdlv,qdatoeauumdldiecgiiireseeclhllcniiopaneiarnregarnealqaanpinlj'e'emriarbe,utfe-dlieuritbtavrelelislain't'airuae"laeis'sirasi9oresduiapungpupeic6,iri;ulcrattg,nqalrqnr:teielipeiteisi--Cindrraatcasepnnudaiqqgag-iriecaf"dedamltalpises;ioolcdusaC.iimumr$msuse'-nudtuabseduiprpcoaage'uunlas:e'uilpeaotecuaegaeu.aalficaaestnltpuampuees.cvesubs1jorneitpcrlrc,drtecttsoarzialfra$e1l'iSpacnuiS'e-aaisilistcot5i.nI1itar;untqeiq3relirlila[d-aetav,ea"-ru''e'aI'ai"''i,-t-i]''i. ocupatii qi a mdrimii oraquiui Rorna. a gdsit cel dintii
i uchrtiaf9rriudsoeuaspdeuondeatcSc.alipeCiaedseaira" !an.crdnian-ippurtiicnicnlaamqtuepltteal-osrfasatulel mijlocul de a vorbi cu prietenii prin scrisori. Ial ca
Ir dovada a lipsei lul de prel.enlii ia masa" se aduce faptul
ca odata, cind era ospdtat de Valerius Leo, in l{ecliola-
I num4", qi acela i-a pus pe masa niEte sparanghel" iar in

I loc de untdelemn niEte uiei. Caesar, intr-adevar" a mincat
fard sa facd nazuri" dar pe plietenii sdi nemullumili i-a
certat. Le-a spus:,,E de ajuns cd mincarea a fost bun5"

iar cine numeqte masa aceasta mojicie, este el rnojic".
Iar altd dat5, cind cdlStolea^ din pricina unei fttt'tuni,
s-a addpostit in coliba unui oin sdrac. N-a gasit insa
mai mult decit o odaie in cale putea sd intre clt ql:eLl
un singur om. Spunind catre prieteni ca puterea tt'ebr-rie
srd facd loc cinstei qi slabiciunea nevoii" a poluncit lui
Oppiusas sd se odihneascd in odaie, iar e}, cu ceilaili, a

dormit sub streaqina ugii colibei.

18 lntiiul siu rdzboi cu galii a fost cel pultat iil-
potriva helveliloraG $i tigurinilor. caue, dind foc celot'
cioudsprezece cetdli qi celor patru sute de sate ale lor,
au dat buzna in Galia supusa de romani. cum facuserb
altddatd cimbrii qi teutonii"T. Se parea cd nu sint mai
prejos decit acegtia in plivinfa curajului qi a mr-rilimii
lor'; ei'au trei sute de mii cu tolii. iar cei mai btlni de
1upt5, o suti noulzeci de rnii. Nu e1 a zdrobit insi pe tigu-
rini, la riul Arar, ci Labienuslt, trimis in locu-i. Helvelii
l-au atacat pe neapteptate, pe cind igi ducea armata intr-o
c:tate prietend. Luindu-le-o inainte, Caesar s-a agezat in-
tr--un loc bun pentru bataie. Aci, adunindu-gi arinata gi
punind-o in linie de bdtaie, i s-a adus un cal, dar e1 a
spLrs: ,,Voi intrebuinla calu1 dupa ce-i voi in'ringe, ca sd-i
urmdresc, acu-m insS sd mergem impotriva du;manilor".
$,i pornind pe ios, a inceput atacul. I-a respins, e-adevdrat.
ciupi o grea gi indelungatd lupti, pe galii rdzboinici, dar o
lupt5 dirzi s-a dat qi 1a carele pi la intdriturile 1or, tiindci
aci se impotriveau $i atacau nti numai barbalii, ci chiar
copiii qi femeile 1or, care se apdrau pini Ia n-roarte. $i
a$a au fost cisSpi{i de-a valma, astfel ci lupta s-a sfirgit
abia la miezul noplii. Iar 1a fapta frumoasi a victoriei a

""rit"t1"iot

474 pLUTARH CAESAR

lr iipatclirrnduier"adifcrtvu6sii*gi,1esaidestiEirinaundncnlEbua-aoimargsaici;ilcmuilreaoeparfra1iEictanbieSduimo-niaoi5nsr9a,fudiqoautsedrc--lleseaodee-tpaesecstcdami-rcpa1loiia.inac.reeudaC]apuesa1enceonalirstii,mnagprreuiiecmritm-iugsaianelanirlipninlii,ie'dtsonccurndasmeprealp6o-le-il' semnele lor, plevesteau cd nu trebuie sA se dea lupia mai.

inainte de-a fi lund nou5. CaesaL, aflind aceste lucruri qi
v"izin:d cd germanii stau linistili. a socotit cd e bine sd*i

atace atunci cind le lipsea avintul, decit sa stea sd asiepte

svliiat'ue-miriileneat5Epliriticeeolnlqiinciedil-eaaptafedccucualutries1diogr'ic. oa$bqioeazaatraeseciqi'naidtsuaa-bleainraac"deeaaspeidnacliuenpptSuta-t
miniali. Apoi, izbindu-i intr-un chip strSlucit si silindu-i
19 A1 dorlea rdzboi l-a purtat Caesar impotriva gerqla- .-.;d se retragti, i-a ulmdrit cale dc. irei sr-rte de slaciii, pina
nilol de-a clr:eptul pentru apdrarea galilor, de'si mai inainte 1a Puin qi a lr.mpJut toata cimpia de mor'{i qi prazi. Aliovist,
luind-o cu ci{ir,,/a inainte, a tlecut Poinul. Se spune cd au
ipAifcsalaltdqqeuliaeeul'rpveeinijiia.unoissn"hfnvmagrtld,Airtr,riiilrapeceipuncidsipumetaditaudJaiagsnuleseneaeeeiaetticil.mlnLpfcmeiasr,ineGdarinitpdnicsiruunmaneeonuap-otiraGtp-ec,eemcricbiuiitjlidalierderdqaa'icaeallieiiininiaipua!EcRuiuiducqiRiiimnasu,omEtdoeseiEtplnaimenrq-escmaoaneaeaoi-emuitrara,imrsirsi,inof-pdnvtapicfiaiElenluaie'aoosnpimqsrrerdridevesnuiedualarotniiingaLsmd.nrciuneuceenldptAbuiii-lnliqteomimmenlpniagt.meisireidataSitos-dluiaooclil-cevcaqvaiop.rurasuemirimsltseueCcceplcfcearcaiiiauddnjengneinesddiiiiirnddaslin-eqoncpefaarvsSdrncircerniaienile.ismaltirvtaqiuqmtxducaM_egiap,e?-aacjniteadasq,pcitmdtaui-rTapiomooidiub--rl-rgdirsaaaa?siasrnia-eer,iti:i'i lost optzeci d,e mii de morli.
mAecdps1upuiteneuusraeanrlisblnnjcc.ecvaai criinnnladeuir.dtgJ:iticianusoihnuntili-rciaea-irpaareu,eldd-acaeaecisrvunoXeeadma-zura.aarsamtn-caratddeaatatfvbtraaniaatmpcldiruieda;ist1icCnolaaisratp.ocerdld$ouiseeopairs'uairIeppadjcrruleeaieslnalcIueli,uetin9eddlieateerdlAaesaemlr5tiveco-suiievntl-lleatimetsegdtqudi-iuziilo!insludude-iede,a-'
20 T'erminind aceste lupte. Caesar a iSsat arrnata sI
,ideelnetrzeebuinrile{induintuRl soemcava, nailoctoir)b.oilaitr el, voind sd se ocupe

in Galia Transpadana.
cale {inea de plovincia sa: fluviul Rubicon despalte restul
Italiei de Galia Cisalpina:,i. Oprindu-se aci, a cdutat sd-qi
atragS poporul, qi mu1!i veneau Ia ei Ei din ei
.ii indeplinea cererea, gi-i trimiiea apoi fiecdruia
inapoi,
pe toli
clupd ce unii primiserd ceva de la e1, iar, al{ii aveau nddej-
c{ea cd vor primi. $i, in tot timpul expediliei sale militare,
Pompei n-a bdgat de seamd cd Caesar cucerea cind pe
duqmani cu ajlltorul armelor concetalenilor sdi" cind cis-
tiqa Ei punea sl.dpinire pe concetSlenii sai cu bani luali
Ce 1a duqmani.
Cind a auzlt insd cd belgiii'2. cei mai viteji dintre gali
qi care stdpineau a treia parte din intreaga Galie, s-au
lasculat 6i au adunat mai multe zeci de mii de oameni
inarmali, Caesar. intorcindu-se indatA. a pornit-o cu toatd
iuleala spre ei si i-au atacat pe cind pradau pe gali alialii
tabere. Romei. Punind pe fugd pe cei mai mulli dintle ei. deqi se
Acesta nu se aqtepta ca romanii sd atace pe germani' stlinseser'5 unul linga altul qi luptau cu dirzenie, i-a nimi-

ucSp"cti"seimpSporetraivcaargoemrmaanniiilnour.eDraeuaincseteaaresenimciimnudncaarqsiSmsaei cil in aqa fel" cd balli qi riuli adinci au putut fi trecute
mult de it d.;rtt"ilu lui Caesar qi vedea cd armata sa este de romani calcind trupulile celor morli. Dintre gaiii r6s-
culafi, acei de iingd ocean s-au predat fara sd lupte, insA
dicieesriciC"lueuriarf"aej"al".utm"at!.eigtiuieorrrmilseafinnqitleoi'zr, gcsoa-amresoppteurllibeveearaaputeqlloairmvqiari,itejmujudurelitlcedinerdipudrreuilTpoid-r impotriva nel'vi1or5ll. cei mai neimblinzi{i qi mai razboinici
germani de-ac-i" a trebuit neapirat sd porneascd cu armatd.
l'Iervii locuiau de-a valma in paduri. Dupi ce qi-au dus

Al c 477

familiilc. si ar,e|ile i|r [rinr1i]1 pSciulilor'. cit mai clepa|te ilc. cele intirnplate. cleoai.ece acei caie luaselA atilia bani cle
clusmani. fiir-rd ca 1a saizeci de mij" att atacat pe irea5te.r- ia Caesar'" ca sri
tate pe Caesat'. cale-si fAcea intdrituri si nr-r se a;tcpta a'sa dea celor. stlirntot'afi" cdrltau sd convinqi
|st-te'riinm,apitsuroli.rp-suitirr'r-mealdailieinrstnrduimelti;eii}liosirinl'e. aCirnuasrts_odrlanvuoCteiepztr.ea."r-ccr1reL-ftaioattrd.-F-..a,vro-funrsrin,e_isrcel,
cle culind la o bitSlie cr-t ei. Pe cilareli i-au dat inapoi 5i
ira*rcnnii.eteticajmiAoippacneieeta.jn"u'l.imettsiornsfn-aliri-irc-rauiiglp-clllialioaeli,iflrnmigi-icinuasiiftnnncistiddcliesfpa-uapaant"auatttla'ilricc.ftliruiou"SIru'siinvin.dAuisddasiprulaiislaterocc-ziiillniaecelccl)Catueaidt-aapjuueasd,tsi;lomizadatel'aaic.cnineneccSciaslii'oanaulprp"da$'t.caei1eoaslnte.elea'uptaoptad-riialni-ltitoaanreem"prcclpoicuel-ia-ir.i-
care aLrt partizanul ze:los al lui Cato" nepr-ttind sa ajunei
sscnlaieiimitarrrmediicninnaicic.iuelmnLpclunuiriteoltnszti'd"iauiclccitieaaerh.rtj-edrevmtiilnroeeacldblpraisonutDiedliofnciliermlee-rlpcedioline"tllsmaipvtjaouaattmeio1airplo.ue.er:Dcifaloe;aiolaorplsaCnerutrllcgau_,as.il staCurssanc.eusfiloataatrr
rajului lui Caesar'. oamenii- s-aru bitut peste puterile
|esping.l ucis lupii^nlcrrl;" 22 Caesar'. intor.cindu-se ialasi l"a ar.matele sale dirr
clar n-au izbutii sA pe ne.r.rri" ci i-arr-r po'^este cjin nou ra i'azboi. flindca tocmai atunci
cdoernnar'diiancfleiinelorvrl'.a.ur,uscrdapi attrenui mciaini {r'lia"
se spune ca clin saizeci
dintrc. citrud neamuri ger.rnanice tlecusei'a rlinui. cer sA car_rte pd_
cinci sute. iat.
patrlr sute. ntlnt roclitot'; unii din ei se nr'tiresc r_rsipeti" iar. cej.laiti s,:

21 Atiincl de accasti victol'ie' senatul 1'oman a l-rotAlit numesc tencteli. Ilespre lupta dusa impotliva 1ot. sclit,
ca timp de cincisplezece zile s-aduca sacrificii zeiloi' ;i sa i Memoriile:,tj sale. dupa cum unneazd:
rI insu;i Caesar i*
insneitc|tiii_nolSciatsltaadrt.ibtveSiactotonal|eieca.'m.ilsuDare.icaaulumtfefonlsustimdpearoiimdhaeotatjdaizi'aicslesro-iabniataeiln.'ittieaartpbmern-aictlir''-eti]-' li,-rsmanii alr trip.is soli Ia Car..car.. dai. in aceiasi timp,
fl l-au atacat pe cind er.a in rnels" desi lupteie incetaser'a.
r ia si dlagostc'a popoi'ului pentru Caesat'^ invingatorul' g.rlin buna inieleqer.e. Au izbutit sd respingb cu opt sute
I cie calare{i de-ai 1or." cir-rci mii de cdlAr.eti i,omani" ataca{i
fdcea aceaiiii victor"ie mai stldlucitd decit multe altele' 1;i'in sulpr"inderc.. Apoi, au tlinris a1i.i soli la Caesal ca sa_i
Caesar'. chibzuind bine lucrulile din Galia' iar'5si si-e' ! insele" cial ei" opt'in.l solii. si-a ar.nncat almata asupra 1ot.,

petlecut ialrta itl aplopielea fh-rl'iului Pad" cautind sd-;i ti socotind cd increcler-ea in niste oameni atit de necrcdin-
ciosi si de cdlcatoli de invoieli cste o slaibiciune de neier-
clqtige Roma cle pai'tea sa. Astfel. nu numai c5 cei care I l-;tt. Tanusiu.s:'7 spune cd. in timp ce senatul ]rotar.a ser,brili
la functli in stat izbuteau sd fie aLe;i si fdceau Carto celea ca Cacsai' sA fie pt.e-
"tcccontleeart'irtsdcmpceidhreaiuljaaii.ntrccueufloapitu|rue.ittecesaeirm|-ecruoc11luaa!ipsRdindiodn-mitpilnaeodptsb-'o-eaararuusblcadAciuuiipsbucaletaeniri'recndala.a,illfiaor:dl'oeeLsnuiCnucdmaaueii's4-lisaer;q,ii ',.i :ri jcrtfe pentlu virtolie.
aioleusi.vuestdni iNdtoePupoaomtse.pcpeiricoqlceiolCnicsltaousrlusiiu'l5sSqqpiai mnAipeapil.iumSs-u,alugt ucsvlteelinldnosar-tdroaelucsiul taSecioccliloe- dat clustnanilor'" pentr.u ca" in intei.es'"rl ceteilii. sri se incle_
'I plrteze pedeapsa cSlcArii invoielii si sa intoalca biestemr,rl
J irnpotriva celui rrinovat. Dintr-e gelmanii cale trecuser,d
Rlriui au ifnoasptooi.mpoulil{iinpi a1tar.nuusmudter'.die*amu ipi.liimaritpse,;gcaemi cbalilie.
i r-au dus

tI\l;, ncam get'11-tanic. Caesar. gisind in ace.astJi fapta a germa_
njiol un pt'ik:i ca sd*i atace. si" de altfel. clorincl sa-dcbin-
asCsdelaentfariaegietdo"airilgi'ec.rFsr-,iiarrrccejoiluntnicacsltelouucrlnria."strailfaarG1"t'aalauucliihaeCopi taiSaneursc'aidtrra'6;spna5el:a-Pistcticrmlrirm-rt.prtiptoadeteuiqb-liacCuninriimacqisii.sl.isau5nds-ie'l I dcasca fainra a fi tr.ecut cel dintii Rinul cu
r)art poruncA c.le se faci r-rn pod peste fluviu. at.mati. a
Rinul er:a
foalte 1al in si
acel 1oc" r'er,'rir,saL si plir-r de I'ir.tejuri. iar
k'mnc.k: si trunchiur.ile de copaci acllrse cle valuli lovealr

4Tg PLUTAITFI 479

F;ipiJopi.m=;Jr.uln;"lf:pi.a;"erri1i,oaduicqpaaiclplie-riaen.seIftreiqliiii;nlcteigi'amt;iAfi,enrtd'e,isl,'.cipp.,ru1.i.irtdiiten.'eotreu,e'al."atarurc-rllad-etppierloeimitdito"uc'allai'tnlaraDe"zaJaad;lrtgttezu,eapbizlet,audarr'pe^re-uaaamn:lidaunparndoigld.dsluuaael"l Martese, ;i-acolo ii este molmintul Ei i se aduc cinstilile

I6cr-rt in zece ztle. obiqnuite mor{i1or.

24 Caesar, de nevoie, iqi impdrlise armata. care el'a.
acum destul de numeroas5. in mai multe lagdre de ielnat,
iar el, ca de obicei, se indreptase spre ltalia, cincl iaraqi
hoardele galilor au inceput sd. ndvdleasca
bilnniioldqeirtn2eA3igzcveniA;retidsraritaanisedntarilen,e-cisCinii.aae;eiiasnsmpiiauariun'rdra;u.iiircl-ieonaaaldegst"eclp'ei.c'tecrDiruaiacnntersicaipiselci'ir.majosfriaer-l-ritrsnaeiemd'bsiieiba"crr'urcdacltzfiorqicjcammhu'!oeainbcnitai-il!'ruiil.n'zruizuna-- numeroase au inceput sd devastc.ze de jur ;i armate galice
r'orr."t-ri1"r^ Caesar' ,-u t"'t''ut ia.a:1i in Galia, ciupi o zdb,va laga-
imprejurr-rl
;cicd-;lAee"rpiiopUeitp1tr""teips;cp""ec;arieali1zlaccJieuii.cnpl,eu;itnl-imuizapi-tetloiae'tattiliipiionsnrlretitaG.n-lna$ebdNtlimoli{ctilaaaiaunrnentciaciaidnlo.oAdleldtslbias-tiendai.,ticcaicnuaddp5umrpssi,nla'oeddta'aesulacsd"ievnci1idts"eajp:am:ufra1mniiameiaz"ASct:a"a- reior qi sd atace pina qi intdriturile rornanilor. Ce.i rnai
mulli si mai puternici dintre galii revolta{i, sub condu-
cerea lui Ambiorix, au omorit pe Cottatj0 gi pe I'ituriustit
chial in lagar Ei au inceput sd asedieze legiunea condusd
de Cicero62, inconjulind-o cu saizeci de mii de oameni qi
era cit pe ce sd fie prinsd. c5.ci lomanii fuseserd ci-r totii
rani{i qi doar curajui le mai da puterea sd faca niste sfor-
tari mai presus de fire. Cind Caesar a aflat despre aceste
intimplari, se gdsea departe. dar. intorcindu-se repede si
adunind pe toli cei qapte mii de oameni, a por"nit sd
desfacd pe Cicero din impresurare.
Caesar n-a putut scdpa nevazut de plivirlle asediato-
r"nc-rr"cbt*sicirzfir*ieaalautrtae"ai"rauiui-ulrsnmlni"irlon-eetle'-se"eaa1C"i1"ligia:".siotnna"cEdumuqupecm-pirilitmutclulduit:ia.itoas+""nutuncizddiptiriiel"icrfe""-uaneemoiiitmaaos.asqaj-,uul-Ga-emiulip-rovpc,aaini-fainaoerooiaafsudgcitlcoitraslRpimcb"eliPvintspentpe,ut.a-oiu'oitaaaleninsttmpcumrcricnqmlntbiialdds.cendieaiGiaapm.itcaublsnus;ire,taEtit'ic'.tllmgli'is;iBieiaeptlcl.m;i,rTdiieaad-iarnrituiior-eainnr'lape,iptniielqilp,atliaceinaeapeiurirsian.Icsi"ul1ucciueesclltuinegd5cinueaenaciaanlsremaligiiamm-csceealntriedeaeq"mcddttclidedteireiitdldie-aiulldu;i'gua"'bpis)ii_tnrlnn,essTedduatmd9lPet,icernrruanailseimi'neoi-al-aicrctvaiapoasdmecunrliieuouiuninsuninldtpepnsts,vltrdsddtud1eetefa'dd.eaueic,ee'rlistucsv'ot.auCI-di"dteilcstamrsdqpeaieAtesinmiiptraetioobcouunenddisdrnoprdtpinrrauiaaeiuqoniisaioiaCr'rintztlcoSue-cfrcrrelbo"etit,ial-aadd,milee,aqiiollicraaioonaaueiodprriaauruspincbo'eruulmfprSlpisgremiic.taerielrleeug'aceeauiilzcatlqeeovulcenrrr1uaeiea-eeae-t-lr-iit''i ri1or, care i-au ieqit inainte ca sd-l prindS" dispre{uind
pulindtatea oamenilor lui. Caesar. qi e1, cdutind sd-i inqele,
se retragea mereu qi, ocupind niqte loculi prielnice pentru
cineva care iupta cu pu{ini oameni impotriva unei almate
numeroase. qi-a intdrit tabara Ei i-a linut pe-ai sai depalte
de orice incdierare. Apoi." vdzind cd solda{ii sdi sint cu-
prin;i de frica. i-a silit sd smulgd intaritulile ;i sir stlice
por'{iigti3. Facind apoi niqte miEcdri inqelStoare care sd dea
curaj duEmanilor'. a atacat pe nesimlite pe gali. care,
incurajati. se avintau in neolindr-rial5 gi i-a respins, omo-
rind pe mulli dintre ei.

25 Aceastd izbindd a pus capdt multelor rdscoale ale
galilor de acolo. Nu pu{in a contribuit gi faptul ca el aielga

in toate pirlile ;i era foarte atent la incercArile de rascoaLa.
De altfel. ii qi veniserd in ajutor, ca sd inlocuiascd soldalii
cazuti, trei legiuni din Italia. doud trimise de Pompei

dintr-ale sa1e, iar una strinsd de eI dln Galia Transpadana.

CAESAR 481

4ft{) PLUTAI{II urnrmindd,cse-taduli',rdlusicnudlapf riimzopnoiterirvi apesaceqiirhdesdcuuilia66tj,. ln cele din
care tot
nec;up"scl..d,pfrtgaer;hi'rn;aii;iaa"-a:;irr;:hlrorr1lt,.oi'Li<trsDedil.ati1l;;riecciu'-il.-tc*nep;oes.utn'lrlf;prli:re;piuli"".lu:cirfeiaezrea-antll;to.aa;tp;"i.e"sldhitlr."Cat-.rme;r1i;c'ecpo"er'1itieadugie'm!act.u,s.aorcd'n.emiu,nrfaa=st\es1d'iuirleniclia-tnaeac"sainfeicp"ato"noetir1esrrca,rntq=aesi-leppli-*ee,Acneceeir,u.rdqoaltt-ces"olfineidt,'spnli-5;dtieitauleeg;'i"l-rl;;gjisiivsali;'Tad;;"a";uanracds-lfbtfJis;uiriitla*']rlztaie:;;;i.Jq"itatviciuir"i'eitinnio-uerdn'tutl-ip-emmseir'iaisillne;t'a"cnlrlAl"eiei-Aia'dpl"nnca"crsiupe1"tbztleca"ut;'pqnen-"ibeo"nartriaerecaioicl)gjrruc.zoflaactleiuucauiSaiepiiinritl'ca'eslouoii;1lisbiitatierzizmrii.teainnnavlrisaunsfoiaicutnaepftliilirrnlepaoizigtt'eieilcdrronlevpatcisialcicandti-'cdcpeslc'tidoa"ma-eeplearllAtlrcuie,siaoipdlztz'aeav.:esatrta.vur-ddz"iaemcu"opest'uidazcuglutca]sueiuuaeadrlon9l'aeroi-'l-nieilet:ftenlbfac:ziauoci:"nliaasuiTouautlimcpc-etearrccrro:i]b"aaae:'"puseat"a,caojl:dpilnttttuuteeSa'auo{d]ee^i-iilt:--'crer'tl pe
ii numiserd frali qi-i respectaserd
qni-simdIbi,iql;n;;;t":tiniea:a;;e;o:.ai-'ouaJ;n;rt";apailp'2aes;idiep;iiatutrlll;ttp;rdiii;ojJri-."nn;psr"oaaf,dtCi5;iiailAn;aqnqdinz-uar""dccnd1l,aab;-leteriiuioir"a'gc'oscnairimealtlaifnriibeieaAtripritlars',iaatecri.,tpicfc"1i."nlnacannlu1.q-raaeuiisupec,s,r.liptar.-n-a,teci6u;t,,tcai,aplde,taicirisieaelto"aiiEtliJaCfettJ".atyl"dii-ciiaiaan-ii-i''"sani"ia;meapec.aG'i1dd-ts""ded-ioi"iaeaCi"i"dnrap:epei'atrnqifiuo'la'tpe&,oiitpgisaieleisa'e"1n""cdatrm,te,auittei'adiaoirovt"s'l'ltiaterl'nlgrenle"i-timaeiintlrio5ziucanul-cnP6igauba'tu-n'geiti'maat1olgfnlaiCimiaafilnir"!itna..cinueiei"a"jcfiadotaaclc"rlsifalllrtdgiillntoi.]aaauoceimaricliinmtcinla'nliluaiiiedbtdavdindplastsAaitpavriiontneirolniptri'cenmr'llleodaia"oudialuAonoaareaqRttnrstetluoscdnsltiiaiu'fsnaaoalega;lltomrii;adrrmiffacsr'cai''erer"ilrceutlra'a{aeuloetmrleiidllvc''{ll-ttpoisiaaeie-ccniainodegntsoredcpucert{r'daveplieitaeop-tcuu-epdaeu"Abpacrtahcnarai'aceua'nv-rlrrdrutassiclairitlutais--ine'eein:t-ur- limpul romanii insd s-au unit cu rdsculalii qi au cum se
solclalii 1ui Caesar. De-aceea el,
r"nr.arirre'r"i,riactdunicni virit o

indrep-

iindu*se spre ei, a trecut peste {inutul lingonilor, voind
sg-iiasjeuangl dla-nhloatraarusleIctavalieniil.orAccai rdeugiimearanuii prieteni si care se
cdutau
il atacau Ei
s;*l incon;ulre cu zeci mii de oameni, dar e}, polnincl
cle to!i, i-a pe gaii
'ia lr-rpt5 qi betindu-se rdpus. A razbit
cu
iupa lupte indelungate" macelarind pe mu1{i dintre ei. La
inceput,- crezind cd e inflint. arvernii ardtar-r un pumnal
atirnat intr-un templu. despre care spuneau ca
e prada
el a ris :1i, cind prie-
iie 1a Caesar. Vdzindu-l mai tirztu, i-a 1dsab, socotindu-l
ilenii
sdi au vrut sd-l lidice, nu

sfin!it.

27 TotuEi, atunci mulli gali dintle cei care au scdpat
t acviiinand{dpClsiac-eaisnuaarleozfuiadgiueiarditilaoc.rupsdiaer"liegnedilnuea-1iltoceld,innEuicaeptoamateteualflAiimlceusiiclaec.reit$laoi,r,
cu
! pe

I ;i

care-o apdlau, o primejdie dinafard neinchipuit de groaz-
nica se ibate asuprd-i. Astfel, toatd floarea bdrbalilor din
calredibutanutaresileenucduienararGmuaemliaEai-ippourtnrliiesneii sute de mii la cneuimindcrh-iqi
spre Alesia iar se

in
de o suta gaptezeci de mii,
astfel cA Caesar, prins Ei asediat in toiul unui inspaimin-
L:itor i'azboi, a fost nevoit sd ridice doud zidr-iri. unul spre ce-
late, iat altul lmpotriva celor care-1 impresulau dinafara. Se
,-ia]in!diiesaaci dvodrafciamsaecveolarliuli.niFdceraleinddoouidaldfo. rdleinvmrdujmlteaqpel,icsinoii,-
pprriimleejujditiafadpetelaclAelecsuiraaj;iq-ai dobindit pe drept faima c-a
de marelie nemaiintilnitd in
nici o alta bdtalie. Te-ai putut insd minuna aflind cd in
tot timpul luptei cei din cetate n-au qtiut cA Caesar lupta
dgloiinmeaafraanridai tcqaaci.raemt fdadeci emaatuuitletd.aeczdsetrnca-ijadEuilaqzetizcuiitddudelecmaestitiSaldinie:iceoiiacmnh-eiaanuri
afiat de victoria impotriva navSlitorilor dinafar5 mai ina-

3l - Vieli paralele - vol. III.

48) PLLJTARII CAESAR

-,rte cic a aazi plinseteie iemeilor' ;i bdrbalilol din Alesia, De multe ori ajungeau ser ia o hotdrit'e abia dup5 ce pdtau
se bAteau deznaddjduili cu pumnii in piept tribnna cu singele oamenilor uciqi. Vazinci cetatea ldsatd
ca.r'e qi pind sd se destlame ca o barcd pui'tatd de rialuri, fAla cirmacl.
nu au vdzut in amindoud pdrlile cetalii multe scuturi im- oamenii cu jttdecata cla''t t'n-*llurnili daca. dintr-o astfel
1--oCobite cu aur Ei argint;i multe platoqe stropite cu singe de nebunie qi clocotire- luclurile ntl vor ajunge 1a ceva
q:. apoi" vase Si corturi galice luate pradd de romani qi mai rau decit monarhia. Multi insd indr:Szneau chiar sa
aduse in lagdr. Aqa de t'q,.pede dispdlr,rse $i fusese nlmicita
a.ceastd pr-rtere atit de mar:e. ca un vis sau ca o vedenie" spun;l deschis cd statr:l nu mai poate fi vindecat decit cle
fiindca cei mai mulli cdzuserd in luptd. Iar cei impresu-
ra"!i in Alesia. dindu-gi mult de lucru qi 1or inqiqi qi lui conducerea ttnuia singr,rl qi cA tlebuie sa se supuni qi sa
Caesar'. in cele din urma s-au predat. Iar conducdtorul 1or ia leacul pe care-l va aduce un medic foarte cinstit. gin-
ir-r l'Azboi" \,'ercingetorix" luind cele mai frumoase arme si
impodobindu-qi calul^ a ieqit c51are pe porlile cetalii. $i dindu-se. desigur. la Pompei. Acesta" cu riorba se fdlea
dupd ce-a inconjulat" cdlare. pe Caesar" car"e qedea jos" a cd este i'ugat. dar cu fapta intrept indea tot ceea ce l-ar
de.scdlecat de pe cal. NIai intii a aruncat toate anlele" apoi fi ajutat s-ajunga dictator. Cato. chibzuind asupra impre-
s-a asezat la picioareie iui, fdr'd sd scoat5 nici un cuvint. jurdlii, convinge senatul sa-l aleagA consul {drd coleg, ceea
pind cind acesta l-a dat in pazd spre a fi pdstrat in vede- ce-i mai potrivit iegii. pentru ca asifel imblinzit printr*o

rea triumfuh-ri(;7. ccr-rducer:'e fara coleg" sa nu aiur-rgd dictatol cdlcind legea.

28 Caesai'se hotdrise incd de mrrit sd scape de Pompei. L;nii insd au pus la vot gi birtpul iu care putea sd aibti
fl1r-pd cum. fdrA indoiala" se hotdrise qi Pompei sa-l inli- sub conducerea sa plo-,,incii; ;i i-au dat. inLi'-adevdr. cioua:
ture pe el. De altfel. Crassus. care ii supraveghea pe Spania qi Africa. El le conducea prin oameni de-ai sai qi
amindoi. irrulise luptind impotriva parlilor. Dupa moarte: intretirrea acolo a.r:irrate cti cei o mie de talanli pe cai'e-i

trr-ri. Caesar'" spre a ajunqe singur' ..mare''" trebuia sd alunge lua in fiecare an c]in tezaurr-ti inblic.
tte cel cafe era ."male"" iar Pompei" temindu-se sa nu fie 29 Din aceastd pricina ins5. Caesal se strdduia prirt
inldtttlat trebuia sd i-o ia inainte. Pompei insd. abia de
prilit-tlinbatrgmaspeinincespeuasme ds.dg-iqnedtienadmcdd de Caesar. Pind atunci lrimiEii sdi sa fie ales consul qi rnai cerea un nou qil de
nu-i un lucru greu sd ani pentru stdpinirea pi'ovinciilol sale. La inceput" intt-
inciepill'teze pe acela pe care e1 sinqur il ridicase. Caesar adevdr. Pompei tdcea" ial Marcellus(is si Lentullus6{) sc
insd. de la inceput gindindu-se 1a aceasta. intocmai ca un impotliveau" fiindcd ulau indeob;te' pe CelesaL, qi la invi-
al1et, s-a linut departe de livalii sii si. fdcind exerci{ii in nuiri indieptdtite addugau altele nedleptd{ite" pentru a-i.
ldzboaiele galice. si-a cdlit in lupte armata qi. prin faptele pdta cinstea ;i a*l injosi. Astfel" locr,iitoL'ilor cetdlii Novum
r-q:uaiei"zsbi-inazmllearliut ifaPimoarn. pcea1i.'einse lua de-a dreptul la Cli osm-aumda-t drceapfter-rflusdeesecedtSe{ecnuirei.nrilacl oXl.{oanrlczealt}ausd" eciCnadesaarfo-st
celr: mai nimerite intlecere ales consul" a lovit cu fascia pe ur-rul dintle senatorii din
prilejuri. ldovum Comum, care ve-nise ia Roma. spunindu-i cd prin
llneie. intr-adevar. i le dddea Pompei insuqi. altele insa aceasta il lasd sd inlelea"gd cA nu esle cetdlean roman qi
i le dddeau imprejur"drile gi. proasta cirrnuire de Ia Roma. cd-i porunceqte sd se ctuca ;i sa se plinga ltii Caesar.
Astfel. cei care doleau sd ocupe vreo functie intindeau
mese cu bani in public qi mituiau fdr5 ru;ine poporul. Dupa consulatul lui Marcellus, Caesal a inceput sa dd-
Fiind rnitr-rit. popolul nu cauta s5-gi mai arate voinla prin lr-iiascd clin belqug din bogdliile galice tuturol celor care
aveau o funclie la Roma. L-a scdpat pe Curio70" tribunul,
voturi. ci se folosea acum de arcuri. de sabii si pt'astii- de mai muite datorii qi i-a dat lui PaulusT!. cind era con-
sr-rl. o mie cinci sute de talan{j. cll care a ridicat Basiiicatr

IO I PLUTARH CAES,\R 485

dP;iiccm;iiluioeanpmitpidordfiporuir"eaer.mrh't"i,i.eamimumn1ietnuaoiTlifp"inr;n]ilsu.ccindiioaD'"iin"g.ru,r.e-au'c-nritonsatdcadvEoseefldmtiu'aesaafpsticeianettet.edraaucaa.stili-tieam;n-isadaloipcgiitLlaodqicdciaaiauliintr^cvneceamfitarsueui-glrjaa"ltoadmuscciaaiouelciqon5ealdrllleo"raspriurlaCeiisticaCafpceacaeFusliendausccariaviaEcz1irerie'eeeqice-ni-at'ilii cstfaldaecbafdiaeaatccdapeeeiiacnlsltairer'tn-rauoatctnczo-lliul.i.qalaminnuaptmuiriiumicltdlpaacaCiatnartsieeriesni.ablrIaadnleelLlcspv-ianaarduedraceeolp5cnrt-asurnulCaeliatiaeparsm'ua-lrle.iinlnesl--i'
soldali au rispinclit in multime vorbe necuviincioase qi
l:ezllnedLua-iancJa.rc'rl:esajdlitici leC;aaerstear:'"iiiaslpip-renePaoumcpieiallm-aautaa' iiruraiqCit.aetrsea-r ciar' La a d-oua. aploape to!i. lal' cind Anloniu a propus ca
i.oleEte sd-l aibd pe el comandant, ca situatia d-aci
lea din pricina urilor trezite d,deino ipal5mrcienordre-oi.sirC-srldiunlddLeeipnnustnuddluSasrc:amipeisoltei .aigtoainfticcdeacp-ouimdtapstaoatarsiuvileafoassuctnddtteliupaccri-reuaeratil:e'ei
Roma este" intr*adevdr'" nevoie de ai.rne. nu cle voturi. atunci aduna|ea senatulr-ri
politicS inseLi:toai'e, Cai s-a impr'Sgtiat ti senatolii ar-r irnbi'acat vesminte d'e doliu'.

pentrr-l adinca dezbjnare dinti'e ei.

cd almata de-acolo line ia el gi ca l-11 A venit insd o sct'isoare din partea lui Caesar" cale
pai'ea ca dd dovadd de mdsura (se invoia sd lase c"letralte
idaocaiedscatlalei,i,ld?nianurmlepaaliicliusndiatPrmeoamucSipl.iemCi"aiieaessaxarpicenlceiIitnlalielloisaru,fmeqtii'liitptaelereio,cci;cisveefinivnisoceli' pr"ovincii. dar cei'ea sd i se dea Galia Cisaipina si Ilir'la
riimnoirilnpculaccllc,uet-ao-ale.tegciaicuzlebneluie.tcliapsieleitnecaspuav-rr1oainpimdfuinbsaeliolnresiz,siesseiaatasrii'cndrduqiiapCcetiooliPnctusoiquamil)pts"ieaCii.cicscdeeaurrroteea,.tropast5g'lai-a--i
b5nuii ca vrea sd iniicdlineze monalhia. Auzind aceste
\iorbe, Pompei se umfla cle minclrre qi se iipsea cu totul
cle pregatirea soldalilor'. zicind cti nu se'- teme. clal' cu volba
d9sadelfli"gi.nIiontdclcimlcnrdteisdlniunudciEeeial.iesto,1e.ptipaorsleiR"tliucoundnpg'.iestargp-t-tleeecasdslutpuijnibnrdeaugliiTnndai..fGn.a.tarlaeCliaacseoe-sm-na,raatnnaudullauoenivllqaiiiti lui Caesar soldalii. Cicei'o car-rta sa convi.ngd pe prietenii
lui Caesar sd plimeascd provinciile certtte si numai sase
mii cle soldali. si sd se impace cu Pompei. Acesta inclina
tsui leulssanupri1m-aea1s5csaatq. iccid. zbuasetjolacoirnivnodiaqlAi .pdearAnco1n'osnr'itulu' l Len-
minerul sabiei. zicind: ."Asta i*o va prelungi"'
$i p9
Curio. i-a alungat in chip r-uqinos din senat. Au dat astfel
lui Caesar cel mai indleptalit priiej. de cale e1 s-a folo:;i'i
30 Totuqi, in cererea lui. Caesar avea. intr-adevdt-" o ccnsiateiqt isttlea.nabazcr{dadifclesuailmsecealierniiliacenlheiinsiqldiia.petcoeles.sotaelludsajcmabu{5iini"5isniideiiq.nsisatearhrdt'a.5tiinfnpuceeglufci-lu.lileeldis;nicnidslatieRnvoibRm(doaramsbtaafce)uf"li
Pstor"mdlpueciitasaincflaeipiSunaareadrme edlere.pntadctela: jdeulainddecdp.draejulenc;iaaEmiire-r1d.qoii
simpli particuiari. se vor de cinste din partea con-
cetdfeni1or. Astfel. zicea bucut"a lJ2 Caesar'" aflindu-se in Galia Cisalpina. n-avea cu el
sa predea armele" iar pe care ii cereau 1ui Caesat' mai mult de tlei sute de calai'eli qi cinci mii de pedeqtli'
el" cL'i il inculajar-r qi mai virtos
cealalta ar.matd" Idsata peste Alpi" ul irla s-o aduca oamenii
Pompei
sd ie pastreze, pe Caeiar il invinuiau cd voie;te s-ajungi siuanapimio.ciViatcoai'oetz'ninsv;iedingisiund!scseAdeaa1cced6t'atpuinmrcimaefiotl'eimloapasuatir'e;aei taupiteicmolciiapalemleeiealenpd-iroeimezvlluneailgcltiae"ler.iczi qiidtiidl.cefauimicinieac-iijl
d;ai-\i.aactiuteuCa-tt.nuoaarAdrioi,une"sitiaotp-arnFaociip-upinec,coaoPrifturioicioltnruua:drinpn,poeoeatsirpcdibiofu1eourtseaunftjllua"uoabcialpaeio.ulsaateiudsmsradcp-rparsdfioitserqdoeciuoard,iribicesmaitntalredpddtooiqulnrunt-"lliiicvpcCiaaeaartevqpesoiaeaiunr {nuliuenniiii va ataca ctt oastea^ a poruncit comandanlilor' ;i capilol
"Coaterrs.attri.toint, senat insa. Scipio, socrul lui Pompei' a proptls
*l

486 PLLTIARI,{ CAESA]t

I de unitdti ca si i:e inalrneze ni-imai cu sdbii. fala ceLeialte unele de altele. Iloma era palci cuplinsa de r',a1uri cii:r
t pricina locuitorilor din jurul ei cale'" par'Ssindu-;i linutu-
arme. gi sd ocupe Ariminum. ol'a! male al Galiei Cisalpine, lile 1or" se relugiau acolo. gi. nemaiputind fi condusS, era
cit pe ce sd se distruga ea in-.dEi. intl-o atit de mare zgu-
crulindu-I, pe cil e cu putinfa" de orice macel ;i tulburare.
Pe Hortensius l-a investi.t cu conducetea armatei" iar el
gj.-a petlecut acea zt in v'azul tuturor. stind si privind la duire qi furtuna se zbatea. Astfel, peste tot elau numai
oameni cuprinqi de sim!5minte potrivnice qi de mali fli-
cei care fdceau incercdri de iupta doi cite doi.. Ins5. spre n'rintar:i. intr-adevdr" nici cei cale se bucurau de aceastS:
sealA, spAlindu-se qi intlind in camerd" a stat pulin cu
cc-i clien'rali 1ar ciird. indata ce a inceput sa se insereze. a schimbare nu stdteau liniqtili, cl. inti'-ttn mare oras ca
Roma. in multe privin{e lSceau acelaqi luclu cu potlivnicii
I mingiiat pe cei ma-i mul{i qi i-a indemnat sa agtepte cd se ior. Fiind siguri de evriaitoinr'f.risceogcaetr,tafirel cianltereineipa;ii'techiliahrdpt"e-
i t-ao-falinrapue.mPaaeci eutltia-n]o;i1cdaarrudmiinnc,tlhceii"ripafireti.ectaaernepioplreenasitpltuiar,-srcetras-elaedsi-dn"-sl
va intoarce Pompei insuqi. care
I quia, unii invinuindu-i c-a fdcut mare pe. Caesar', care se
Llrmeze. nu
apoi a ieqit lidica acum impotriva-i. Eaicucdzaaurec-saai-n;igddedausiteasma afiedebafetljro,i-l
mai ir;|ii pe-o c;r1e ca1'e nu dr,rcea }a Ariminum" apoi s-a
indreptat insple Ariminum. Cind a ajuns la riul cale cum ocilmui.e;te; a1!ii il
corit de Lentulus. cind inceptisc' sd cadd }a invoiala qi sa
clesparte Galia Cisalpind de restul ltaliei. numit Rubicon,
L-au nipddit gindurile. cdci se aplopiase mai mult cle pri- propund o impAcale cuviincioasd. Favonius i-a porunclt
rnejdie. iar cugetu-i era tale invSlmdqit de marea sa in- batjocoritor sd dea cu piciorul in pdmint, fiindca Pompei.
drazneald qi" stind locului in cir:um. multe ginduri a fr5- odatd, ldudindu-se in fala senatorilor'. nu i.-a lasat sd ia
mintat el singuf in sine. in tacere. chibzuind adinc la n-rdsuri qi sd se inglijeascd de celc- tlebuitoat'e pentru rdz-
boi" zicind cd-ndata ce va bate cr-r piciorul in pdmint. .ra
amindoua cdile. qi judecata sa a avut foat'te multe inlor'- r-rmple Italia de armaLd. 'Totugi. qi in acea clipa Pompei
intrecea pe Caesar in plivinla armatei, insd nimeni nu*1
pnsaeritnnuotrlile.oScciialimreru,alqteid1laeu-inaAamssitnieltirrue.snt'liPesoictleliqorie7p5a.ril.'iSeuetlei-gnriiinlo;dilecacee-lal pincrs'eiolelmejaaduie'.i idsa sd hotdrascd dr-rpd cum gindea. l)ln plicina unol' nu-
vorbi va idsa iilmasilor aceastd tleccre. in sfir';it. clindu-Ei mcroase qtiri qi mincincase ve;ti cale ziceau cd lazboiui
palcd dlumtrl cu culaj din opleligtea judecai,ii c;itre viitol ba1.e la uqd. cupri.nzind toatd Italia. Pompei, invins qi sccr;
vorbele pe cal'e le spun de obicei tol,i cei cale clin fire de zbuciumr-rl tuturol sdu- a decre-
;1 r'ostind sple fapte indrdznele. pline Ce incurcdtiili. si ceLor din julul
se avir-itd tat starea de rdzboi gi a pdldsit Ronra" poruncind senatului
anume: ..Fie' zalul aruncat((7{i. a trecut peste riu qi. strdba- sd-l ulmeze si sd nu ldmini in ora; nimeni dinti'e aceia
ca1'e pun patlia ;i libeltatea mai. pfesLts de tiranie.
tincl l'estul dlumuiui. a ajttns inainte de-a se lumina c1e
zi\u5 la Aliminum 5i i-a ocupat. $i se spune c5-n noaptea
34 Asadar', consulii au fugit fdrd macat- sd aduca sacri-
dinaintea tlecerii a avttl un riis infiolatoi': s;r: fdcea cir t;''l ficiile legiuite" inainte de-a pdrdsi Roma. Au fugit apoi qi
irnpleuna cll rnama sia. cei mai mulli senatori. Iuind ficcare di.n ale sale }a rlime-

313 Dr-rpi ce-a fort ocupat Aliminum" cleschizindu-se leala ;i pe apucate" de parci ar fi li,rat. clin avutul altuia.
palcd porlile largi aie lazboiului. pe tot pamintul qi. pc r\r,r fost insa rnulli carc'" de;i mai inainte ei'au parttzani
inflacdra{i ai }ui Caesal. de groaza gi-au ieEit atunci din
tc,ate mii'iie" qi iopinclu-se o clatd cu hotarele plovinciei rninti qi s-au idsat duqi cie valurile acelei tdlSzuiri. deqi
iui Caesal qi legile h-omei. n-ai fi crezut ca numai ni.qte
bai'bali qi fcmei inspaimintai,i ca altidatd cutrei.ela ltalia" n-aveau a se teme de r-iimic. Ela. intr-adevat'. foalte cle
plins priveli;tea Romei. cale. in timpul unei atit cje n-rari.
r--i ci inseii cetd-tile ,qe ridicasera si se imprdqliau fr-rgind

PLUTARH 489

fultuni" era tocmai ca o colabie ldsata in voi.a intimplarii. temeau de minia 1ui Pompei" c-a fost parasit de toal.a
lumea. fie ca socoteau ca Caesar nu ginclegte, ci numai
c.ie cdtre cirmacii ce-o pdrdsiserd. Dar, deEi piecarea tu-
turor ela atit de jalnicd" totuEi pe de o parte oamenii" vorbegle asa cum se cuvine.
Iar cind Metellus. tribun al poporului., l-a impiedicat
bizuindu-se pe Pompei" socoteau cd pentru. ei fuga intru- sd ia bani din tezaurul public, invocind anumite 1eqi"
chipeazd mintuirea patriei, iar pe de a1ta, pdraseau Roma Caesar j.-a rdspuns cd nu se poate purta r5zboi qi respecta
ar fi fost laqarul lui Caesar. De aceea qi Labie-
ca ;i cind qi sulcalterni ai 1ui in aceiaEi timp qi legile. ,,Iar dacd tu eqti nemullumit de
unul dintre cei mai buni prieteni eeea ce s-a petlecut, pazegte-te acum, fiindca rdzboiul nu
nus.
Caesar. care dovedise un foarte nTare curaj in toate luptele ingdduie obrdznici.a. ial cind glasul almeior va inceta,
I impotrirra ga1i1or. atunci l-a pal5sit gi a fugit la Pompei- dupd impdcare. atunci o sd te ulci. la tribuni qi-o sA
Dar Caesar i-a trimis qi banli qi arrnele pe care le parS-
I
1l

sise fugarul. apoi. pornind spre Domitius. care pdzea orasul incerci sa-!i atragi popolul." $i a mai addugat: ""$i spun
i Corfinium cu treizeci de cohorteTT, qi-a aqezaL armatele' aceasta bizuindu-md pe dreptulile mele" fiindca qi tu. Ei

I in jurul oragului: dar Domitius, pierzind orice nadejde. a toli cei rasculali impotriva mea, pe care v-am prins, sin-
cerut unni medi.c. om de cas5, ottavd gi luind ceea ce i-a teli in puterea mea". Dupd ce-a spus aceste voi'be lui
aidnadcrrheiapertmdaqtaitsMpnrieeEtetueElluafsiteeslzaeariuimrEupliuoiltelipv-uaebalpicgo.ir$ucinilincveiatgdsi-li
il dat medicul, a bdut, ca sd moari, dar auzind cd Caesar se Metellus, s-a
poart6 minunat de blind fald de prizonieri" a inceput sd-;i
li sind cheile,

plingd soarta Ei se invinuia singur cd se griibise. Medicul spargd uEile, infuriat. l-a
ins5, spunindu-i c-a bdut a-l tulbura.
I-a incurajat o doctorie care incurajau sa se lind tare. Caesar" ameninlat
aduce doar somnul qi nu moartea. Piin de bucurie" s-a c5-l omoara daca nu inceteaza de
A adaugaL
apoi: .,$tii, tinere" ca mi-a fost mai greu sd spun decit sa
ri ridicat qi s-a dus la Caesar qi. dupd ce 1-a salutat. a fugit

iaraqi Ia Pompei. Vestea acestor fapte. ajungind la R,otna", savirqesc fapta". Aceste vorbe l-au fdcut pe Meteilus sa
plece de frica qi sd-l slujeascS ugor qi repede cu celelalte
a mai inveselit lumea gi unii fugali s-au intors. Itrcruri trebuincioase pentlu rdzbot.

35 Iar Caesar a pus mina qi pe armata lui Domitius qi 36 Apoi Caesar a pornit cu armata in Spania. avind
pe al(ii pe care i-a prins prin ceta{i stringind oaste pentru
FCoamespaeri.a$pioinrntoitcmspinleduP-Eoimopeai.rmAcaetdstma ainrsedqni -inafrpicroimqdittoaaltea.- de gind s-alunge de-acolo pe AfraniusT8 qi pe VarroTl)" Ioc-
cul, ci, r'etragindu*se in Brundisium. i-a trimis pe consuli pliirtoovriini cliuiloi rPdoem-apceoi.lo;"i abia
sa se dupd supunelrea armatelor- qi
indrepte asupla
cu armata la Dyrr:achium, iar el a plecat pulin mai in nemairdminindu-i in spate nici un lui Pompei,
urmd, cind Caesar l-a atacat. dupd cum se va ardta in viala in primejdie in atacuri date
dpueEmasacnu. n$s1qpiufniiinnddu-cEiti
pe ce sd-qi piardd armata din pricina foametei" n-a incetat
Viafa lui cu de-amdnuntul. si urmdleascd, s-atragd la luptd qi s-asedieze pe duqmani"
Caesar, care voia sd porneascd imediat dupd Pompei,
n-avea insd cordbii. S-a intors deci la Roma, unde a fost pind cind nu le-a cucerit lagdrele qi armatele. Comandanlii
timp d,e qaizeci de zi.le singur stdpinul Italiei, fard sd armatelor au fugit 1a Pompei.

verse o picatura de singe. A gdsit oraqul mult mai linistit 37 Iar dupd ce Caesar s-a-ntors Ia Roma. Piso. soci'ul
decit s-agtepta, qi multor senatori rSmaqi pe loc ie-a vorbit
cu cuviinld qi bundtate, indemnindu-i chial sd trimitd o' sdu, l-a-ndemnat sd trimitd soli 1a Pompei ca sd se-rnpace.
Isauricus. insa" fdcind pe placul lui Caesar i s-a impotrivit.
solie Ia Pompei, care sd mijloceascd o impacat'e aEa cum.
se cuvenea. Nimeni insd nu i-a dat ascr;Itale" fie cA se Apoi. Caesar, ales dictator de senat. a chemat pe fugali qi

49{) PLUTARII CAESAR 491

a cinslit ;i pe copiii celor nenorocili de Syl1a, iar printr-o $i in timp ce rilrl Aooss: ntina coldbioar.a spre mare,
reducel'e a dobinzilor, a u;urat pe datolnici. DupA unspre- un vint putelnic a-nceput sa sufle in timpul noplri dinsple
mare si a stins ac.iielea cale in zoli. de obicei. sr_tfla spt.t
zece zlle.l5sind dictatura qi alegindu-se consul cu Servi- male si-adr-rcea lini;te, purtind valulile in susul liului.
-plsnlluoeuslcmsatIaissliieauEulldardiscieenuassia"iunrtnateeda,dluealaupctiAo.crioldnemri-etaalpinelda6almseaEeatixl'eEpineiindcuiiplnriemlcimii.dieA,elgireamiurzanileitete"l,l,ae-lleu"c5ia1nllut'd9ei
j Plutirea pe t'iu s-a inlautd{it din pricina revdlsarii mdr:ii
ll Ei a furtunii cale bdtea impott'iva-i. Apa riuir-ri a devenit
apoi lepede ;i vijelioasa qi, r'idicinclu-se ir-r virtejuri pu-
I ielnice $i mari I'aiscoiii'i" ciimaciul ti-avea curn si se im-

ianuai le" cale af corespuncie cu Poseidon La atenieni. $i potriveasci. A poluncit deci r,islasilor sti schimbe visiitr,il.
trecincl marea Ionicd, a cucerit Oricum ;i ApoloniaEl, iar
corabiile le-a ltalimmdisseisnealapoiinlaulBmne-i.ndDisaiur mso. ldpaetnii"tluciat cdfa ca sii intoalci plutirea.
soldatii, care timp Caesal insa" auzlnd polunca cit.rnacir-r1ui. i s-a dezvd-
e1'au pe di'um. tot cirteau impotriva lui Caesal, zicind cd luit si iuinciu*l cle min5. caci ram5sese iricr.emenit cind l-a
vi,.'z..:rt" i-a zis: ..I1aide" om de \ri!a" ai curaj gi nr-r te teme
nn,o-tia-naideermauunincif:lo.a.Urenadevinlseteviaqdi uncuemacaei sptuotema,upruarbtidnadua-tnitea cie nirnjc: cluci pe Caesal qi soai'la lr-ii" cale'pluteste dim-
pi'euni cu e1". Irc. loc vislaqii au uitat de fultund ;i. ase-
;1 foiosindu-se de noi ca de ni;te lucruri fdra oboseala Ei zindu-sc la vis1e. au incepul.
;i fierul s-a toclt de lovituli, qi scutul rii lopilc.ze impotlirra valu-
iard sufiet? Pind rilor: cr-r tot curajul. Flind insd cu neputinld sa le*nvinga.
qi platoqa au nevoie de crulare dupa atita timp de lupte!
Oai'e. nici cind vede ranj,ie. nu se ginde;te Caesar: ca dom- deoalece mat'ea nAvdlea in ali:ia r.iului din bel;ug qi, ta
mduullietolirio;nitecnaeqdtie?c$i is-ianpteomi nfiacci uclhi ias:li lcvdlsalc.. \ralul'ile deveneau pt.imejdioase, Caesar a cazttr,
negte peste oameni vlind-nerrlind" la invoial;i cir cilmaciul. sA se-ntoalca. Iar.
avem qi furtuna pe mare. dal" cind a cobolii din ccrAbioard. i-a intimpinat mullimea
iin'r15minte ;i dugmani,
un zeu nu poate sa infrunte iarna ial nu urmd-
, el se avinta ca qi cind ar fugi de de sold.a'qi" fiincl foarle inciur.er.aii si mihniii ci n-ale in-

rinclu-i". Tot zicind ei aqa, mel'geau agale sple Brundisium' cledele ca va putea inrringe numai cu ei. si ca este supdrat
Dar'" cind. la sosi.r'e. au gdsit pe Caesal acolo, lepede qi-au
pe ei -<i-i nesocoteqte de dragul celol car.e lipsesc^ nebi-
z-'.rindr-r-se pai'ci pc cci de fa[ii.
tsrcahdj.matboaltiiqcinodmualinledaEni tsueluini vsiunpurieamu ,pe$ieci hiniEairSii,nnvuinmuiniaduu-spee
comandanlii lor ca nu-i grdbiserd. Apoi, urcindu-se pe ljO ln sfirsit. Antcnius;l :r venit cu almata Ce ta Br.undi-
spl'e nlale sium. ial Caesar'. plinzincl cur.aj. inceput sd-l a{i!e pe
loculi mai inalte. se uitau ;i spre llpil si vac{a a
Irompei la lupta. Pornpei o.a asczat intr.*r_tn loc bun si se
riaca vin cot'abiile sii-i trcaci clincolo. aproviziona ciin bclsug: cie pe rlscat si de pe trare. pe cind.

38 I,a Apolonla" Caesar'. neavind cu el destuld armata C;resar'. inca dc. la inceput, n-avea pt"ovizii din bel;ug; a
qi foalte ingrijorat din fost mai in ut'tnd chial foalte stlimtor.at de iipsa celol
ca sa-nceapi lupta si fiind incurcat neaplral tlel:uincioase. cdci soldalii iui se hraneau cu radd-
tsrundisium. a luat o cini flilminLate cu lapte. Uneor.i. fdceau din aceasta coca
plicina inlirziei'ii aimatei. de Ia
i'rotdrire ndstluqnica: sa se urce-ntr'-o coribioara cu doi-
sprezece vlslagi, fdra sa Eti.e nimeni, Ei sA se ducd Ia Brun- cirial qi piine. I)ucindu-se apoi cr-r ele la primele posturi
dlsium" deqi mar:ea ela cutleielatii cle atitea cor'5bii dus- de paza a1c dusmanilor. li se a1'Ltncal1. spunindu-le c-atit;t
mane. Aqadat'. in iimpul nopiii, imblacirldu-se c-o haind timp cit pdmintr,rl \ra da astfel cle ladacini. ei nu-l vor.
dc sc1av. s-a ttrcat pe-o colirbioara qi s-a asezat ?n ea ca despresr-u a pe Pompei. Totuqi lrompei nu ldsa sa fie
L1n om de rind, fard sa scoatd trn cuvint. solciafilol' sii. fiindcd c,luse
nicl piinile. i'rici rior']:e.le loi
ar. fi

4!:2 Pr r lTA II{ CAESAR 493

incepr-rt sA se clescti|ajeze. teminCr-t-se Cel salbtilicia ;i lipsir' mal'e s.au" ciirci nu. r'a inr.inqe pe Scipio" r.dmas singr,rl 1n
simtjle a dr-tFrnaniior. ca cle niste'' fiale.
cle .i\,{acedonia.
ldeincetat insa se dacleau ici si colo
luptc la intiili- 40 AlucieaPsoiamlp-ieoitsaalileiasaainclciru-rlalajagtdlasrmi saatap;ui npdemcionmaapne-

turile 1ui. Pompei. $i-n toate Caesar e|a inving5lor'. afirr'ii rlanlii
cle una. in cat'e. ai sai fiind I'espinSi pe c, mare di-*tania' jpCulaerevdsdarzit'a"stcio.ar'f,ipinrerec'v-lronfoiniandrr.tsietrasbdisneieafirpoglealuglipat.ttaiDt eiinnalattofsettflue. llppodemenptirmer_ipire.uie.na-
era cit pe ce sa-qi piarcia tabira. Astfel" Pompei ataca' clin
lazboi indelungat. socotea ca i mai birie sd macine si sd
plirurliraniilespAidnsetilmelezcsenuilrinin,c-ralui ,misiloea.ildpianr.lclitire-liput -urierPzi iossmlia-paeclaii.csien-aaSuiinrSt-inramcnlptulfurailllea5;ililila;-i subrezeascd putclea dusmanllor'. cal'e voi' fi i.epede infrinli.
Caesil. Acesta insA. impotri.r'indtt-li-se- cdr-tLa sd intoai'ci
pe cel ce fugear,r. dar nimic ult izbtttea. ci. cind a voil' sd ilIoontalr'ln-taeudjpenuvcdtcerra'c" anctiireniicn-mnluiapt,irt.eb:zuisstniae.irc.taiuarLpi. tpcdilntioncrli.fidaeaceicauluur.aimj aC;iraEiemusrpiaorintertiroval:t-rr
punA mina pe steaguli. cei ce le pttdau le-att al'nnca1"
incit dusmat-tii at luat tleizeci si c-ioui Cin iqrtjourherjechu_aeliald1lt9einn"tolcaupiprplritcdeican;irn.eledozsbaelAoursabteaicvabionucllnb'ceiailisnldri.eupcpirrne.nic;crli,iir.npndaczi.besa;iiu-t5lizinipce.ieltuirridileegaisuievcraelru--
r:Ie. ial el ct a
css6oitldspateetacinepaesldtlosfciiev5ooimisnAoicrsitec. a:inl\e.tsotffauerglceCdaaleapseadt'iu.inspgmrA-arnneiint"rd"dim-aailnpsaoo'lpudenacluuJil'r,t
nCst-icmdaueudptsacutaqiaptru'r.ddliii.elncuentipr-Pr-aCiamoacmteei1tspejcae-ilrsqii^eaii-v"caiplliaiiieinltursicaptclrlurod-isocsleuinsicnarai-atbrasaiin-aldSiteecbjfdaaiqcepiaistuIaa-iil.na-ii1nls-oilnoaz-vvl1bei1eitlnausimdsancuaindu'da,umin-dsicinearir'-rl
Tot atunci s-a declalat in lagdrr,rl ir_ri Caesar. o boaiA
moiipsitoale. pricinuita cic lipsur iie. inclur:ate. Roala se
i'aspindea lepede plintle soldali" ial Caesal nu avea nici
bani qi nici hrana si se parea cd-n timp
infrint. scur.t avea sa fre

cd a sllit pe dugmanii r"espinSi sd se letlaqa qi sd.se inchidi
in intiritilA" a spus pr:ietenilol sai" retr'Sgindu-se: "'Azi
victoria al fi d-e pati"a tiuqmanilor'. daci a1'avea pe invin* 41 Singur Cato iduda pe Pompe.i cd. clolind sA-Ei crute
gdtor". Apoi ducindr-r-se in cort qi inchizindu--se acolo' a
[saepptulroenpicnieudrtue-cgscieacidmntaainj.dcaoentandauolsdvlandlouearaip'adtezinbicondirigqi.iin-pidesuntetrliitueinacvuiai'llmadedi-;n1liid''t'eirn'- riprrn::ioeontalndtducliuuetLa-tsA:.sm;uliaeaunfnan"uiii^lmiialscineidsndzifveuuiptn-l'leiluiaAininaggsuaialnumdpdpee.etmdaT.Pnloucooa{pnmitelpqca.iceilEoeilcgla.mAelillnieifeutir,ngl-easaegAdilpO-oellmve.esdcaelrau.,rtpgfivaitinnadcdozdcp;inlael-da,-l
inina cetalile imbelsr-lgate din l{acedonia qi Tesalia, 1-otu1i cdc:raiu'.'lccdeaelca-aidutpcaelaois-cr5etru-ralul cismvadoiutiaaetsislpdidaepl.Ccleiomanmteoua^allnstv(cdo'laaarbnpcilnioosdmluaadnnaecdssiacc. huFsilstaae.vdeodelneaimuenso1enm;ianirus.dshl_e.,
s-a feli.t sa dea h-rpta acolo qi s-a a;ezat aci la mare" undr", lumit ca nu va putea sd nanince anul acesta smochine
din Tusculum din pricina poftei cle domr-rie a lui pompei.
clat fiind cd dusmanii sint putel'nici in coldbii. este trrri irIn'a;itrrr,reAlbufalpatndeielteisc."eilrr':eiunnviltuindpuetaiaciumcr-ipanodtpr.ideivirnaduSntpeaganuri-.smat,oautreunldupeieccbaoarnenduic,jue;msi-e-l
rnuit el implesur.at din lipsa celor. neapa|at trebuit-tcioarse.
parase provinciile de la elq;. Din toale aceste pricini pom-
decit asediaza el pe dustrran cu armele'

Aqa, zbuciumindu-se in ginduli ;i chinuindu-se din
pricina incurcdturii qi irnplejulalil t'ele in care se afla' a
iidicat armata, hotdlit s-o al'unce asupra lui Scipio' in
&Iacedonia. Se gindea cd sau va atrage pe Pompei intr"-un
loc unde sd lupte firra sa-si mai poatd aduce hl'ana pe

PLUTARH CAESAR 495

49:I

pei" aruncindu-se fald rroie in ltrptS" a-llceput sa ut'ma- prima victima, plezicdtorul i-a spus indatd ca intr'-o iratA-
tr;ca"aie;Jliplan;aar;rosJtI,icu"-aciind.,lapr"i.iePuacCntee;i"raiiteUmDaCecataiiseeioneaaaqnnscruiaiylGrassns.do"iauioasmit-"pt.iridfalid."editbtdi-a"uv;didniiptJen"uer*aTtidcebpciipsnnotuaoa"abluligdadbe:r'ierlrpeiunifuieium.euginc"onqe'iisiuna"tp-mtoa;baotuetiracnitpmleldeti.aicacdftauiedd.i'ir.icst1daipa-nrdruam-tecmerna-lebuuasr1oiJaudaad'nurueldiailn-'t-'' lie de trei zile se va lSmuri situa{i.a lui fala de duqmani.
Caesar l-a intrebat dacd vede in jertfd vreun semn bun
in privinla rezultatului luptei, iar prezicdtor.ul i-a rdspuns:
."Tu singur ai pr"rtea sd-{i raspunzi la aceastd intlebare;
zeii dau semnele unei mari schirnb5li si prefacer.i a stdrii
cie acum intr-alta potlivnicd. astfel cd" dac5 socotesti ca in
timpul de fa!6 i{i merge bine" agteaptd o soartd mai r.ea;
iar dacd socote5ti c5-!i merge rau. agteaptd o soarta mai
bund". in noaptea ciinarntea bataliei. cind Caesar iCi
inspecta g6rzile. pe Ia miezul noplii a vdzttt lumina unui
rr;lmi";tcoe;ntr;il:'-";emaiia;p;reiJ4rn;iiaale-,2;tifri;tn;-amne;i.tq$i."a"lta.ad.i."liiu.t"CneiStiitintier,nlme'aa"tiDpi.ruainrdfiioor,nam"gr-itmnl"dirloulldalaiilvitl."j'tiaou.aiidrattmaarte'es.tumilnie-intlpmpdqesceadsin"laotctiei-SiAsluir-etipa-irsanaatidipntingautoRscvTvhupvdoneaeoedlunnitszrm.iat-iasflttirv^isaluci-ltienraoi'elipiaia8c,'cntqSusodrvadai'9tiueisaqistnp9selnivlid1eaavenatonacetacsuitrln:dde'rl,utll"uprcezasd.vehina:nAcjeoli*rpgdoltriri'loetucmani:ct1a-.zrft,a1su-ireeriained^svidrtt'a1aEailiia'ctt:clrb,istnt'irddocl::esleseei:--dir- foc ceresc ca-r'e" ti ecind stlalucitoale qi puternica pe deasr,r-
;cc;lic-fsic"mcooi;li;i1epiin;er.rtrae;arec;dliae'Facupibu'4"adfre5fziiolsii3iiiileune"e"1dnvoaaice..;une.oCrr.der"epitsiamisfeentCdtacecsoqepisieusciaoliaLamce.ftauglseueidpdconrictsasmo'nuaete.rlaraeeta.ricqlle.afraartitl-ilieetaqmiiacdrin-esi,iucinuilaviresd.ouillrnisgipeilrp.anda!usialqpnleiootu^fui"rad.Lsnpu"faltttealu!-a"iag*,pebe5atl-z't-hoidrmsq"iMtntenescd:rOittcdsdadca-egetlsadeuintgiacicaE"ooopqailtuurrip"tuluiiurdealdurammiactdaaaodniicossiln;naulaeeitiiuii-ucaracila-ied.l.abAsi-du1pavtlqaiediiotapoileilrieneioro"rnmtldeanctigdamurneqiTaaprq'i'nintutmleA'lqaiileCcinu'iC.pnl''iai-iirsdanc{'as-ptspiiteieedatniicirlt?tsnlei'iird.nttqnaCIlag,nluqltuuadirntr.aun"'pl-eeit.aeceirdlltuto,u"isnsArcl^caa:aaastile..dcpnt"ra'rcra^crutuer:iiCalhlanil^nanp'rgflIdo,"piiLlnul'Ylaarl1tc1ulu(e(ai-l'lr;:ar--r'ri- pra tabereioi, se pi-r'ca cd a c.zr,tt peste tabdr.a lui Pompei.
ln timpul strbjii dinspre ziua. soldatii lui
gi o mare tulbnrare la Caesar. auzeau
duqmani. TotuSi
n-a .qocolii ci
Iupta se va da in aceeaqi zi aga ca, r'idicind ar.nxata, a
pornit spre ScotussasT.

44 indatd dupa ridicarea corturilor patlulele de cald-

reli au pornit fard zdbava inaintea alnatei lui Caesar qi,
intorcindu-se" au arrun{at ca du.;manii coboarass la lupta.
Caesar. bucurindu-se si cerind ajutorul zeilor'. a inceput
s5-Ei aqeze a1'mata in oldine de bataie" fdcind o intreita
linie de atac. in fmntea solda{ilor din mijloc a pus pc
Ilomitius Calvinus, Antoniu comanda aripa stingA. iar el
pe cea dreapta" dorind sa lupte in rindul legiunii a X-a.
\idzind insi c5 impotliva acestei aripi sint aseza{i caldrelii

duqmani qi temindu-se de strdlucirea qi de mullimea 1or,
Caesal a poruncit ca, din uitj.ma linie, sa rrinii, pe asclrns
Sase cohorte $i 1e-a a$ezat la spateie ar.ipii comandate de
erl. spunindu-le ce trebuie sa faca atunci cind soldalii duq-
raani vor porni la atac. Pompei era in fruntea aripii dr.epte.
a armatei sale. l)omitius cornanda pe cea stinga. iar Scipio.
socrul lui Pompei. comanda mijlocul armatei. Caia,'etii lui

Pompei s-au strins cu tolii in aripa stingS" pentru ca
sa*nvdluiasc6 aripa dreapta a lui Caesar qi sa-i pund ostaqii
pe fug5 chiar in punctul unde se afla el. Ei socoteau cA
r-rici o linie du;mana, oricit de deasd ar fi, nu va putea

PLUTARH CAESAR 191

llcii-o;ofiu*;--u;nl;eru""'pt'de'."tds61"Cii*n"i;"pal;;bi.J;id;"ne"-tP"pimP;pa;lt"oo;to.sitrma:nmEauindvptrilp'aipioielonerlaceoriauiu.umrfdldaaiu,Culgiieinanpqrr1iegffotJnporraiarariradibn,unr!nre,etcanicerii"cn;e;uc;icii9slqtiednii5tltnp'zedt,diefet3di"rmredsraidaoener"!aub.b5is;!vlplit]3t5tngimoueretatar'caamiqt.sluraaoiiieelqrzpocasscbrrd,oatdjtuesarprseedisia'cataudt-pdfonn'Ii're-caeaefieartdmuoeripinsenndepcoatdsseeulrdeupputaeaernidcfdclrrcaoiiieelSolcaoceaser-rert aveau sd se fereascd qi sd fug5., temindu-se qi de plimejdia
sd,-Ctts.m"le;.lr".-;ta;i'1eVaii;tibaia"i"iinipotIp;JisaittaJlvr"im'eis":-votop.e"lO'iiip-r,rinc"c,i.fciru;nulleetaua"d1ia-pv.ni.triusod''teiedeodn,cdl"edcda*,"agqnires1Cdac,mueeisueldaulm,aadctiudrccecidpsauri,celislru,atitmme',adauntqc'.Ctlrmoanti.r,iaqiiEi-"autsi,aaidainipeat-imrcdrpiiisszuinine,sm.nrataempdciolviu,ircdteroeiean"o'ic.immptti*dgad-salu.eeiCinalevnosIE'mcaddduazcrdmiututa-*sa"ussicdEtrn'ei:qiudaul.ium,cEZm,i*rqjdnCsee.uia.lmcga-eettrnelir;i.i?nncatla,iraitsdain"an,llpsogo'ocipidlIealorea1voactid''arn,c.aliiuerad:nmern'pneljidesrdCnrledcuos'tu'Sitderehdlr--aipzaareae-lcdnbs'rscattmiiiaoiCgnsovenniaidieurqlrnrnedaiedc;eilg'dsstaiousu''netsuCmpe{sCi-ac.di'ru'a'nilaaiau{h'nniiin-adiuunp'enqstt_ezssaa--lii:-ir clipei de fala gi de ruEinea de apoi. Acest lucrr-i aga s-a
qipirienteimi, p^clai-tq,i tiinaca ei nu rezistau cind suli{ele zburau
ieqise prin ceafd' pierdeau culajui; gi r''5zind tlecean
cum le
q.Iipi;Cs,rnliu"-niliarraraq-i'arl"ueti4nu;u"n"iP-s"5iop.-itqa,f,;oe"rrtrttr$varumie-lt""ridiimuerjptijeo"el,arteroialiAiris"naioqnmntvfsiiapdieareucn"dErollnci.ainptineissrtppempacaiiievlneoaeaia.racrtl;rocunili-e1iTrnim"n.iinnfei"td"canuaudiai;jilentltpnninoa"lpd;rtuaiuccaie;ca,gu";umdcisao"a.el,l.ueoueaaiqa"clsiuindspirotmprualauimaa-iit'frnarirq"io'mtatritciianaroed"itida'eiuds]c.aqultfc-cpheeillip,iueauajrifdiismCrlnsuirttErl'daeiirduic-tfieuteiadelrC?sls-dreacsmlaaeau'"esneerl"bcaaaneiusesnanrugia-.esnpdte3ra'tdiuDecIrhice,ceici-9oaral5lveeoa,iordElnit"Atrivber?r^tfsrlimeifa',ntce-ma1ul1!celolauac1!ira1ri-iil''l:
pe hnga ochi, au inceput sd se intoarca ;i sd se ac-opele
olluualpbstuaar.-aIrilenf,eirr-sea-aadsuecdvpaufars,1pase.o'!fludi galadli,iusvrtmircic5toi.nrsdiotAqcuipianmiilallrudeeiruoCqiaa'nesetsfaetorladataell
inceput indatd sd inconjure pe pedestlaqil duqmani 9i sa-i
1oveasc5, cazindu-le in sPate.

Iar Pompei, cind a i|zut ca de peste tot c5larelii sai
gapsicnuiementortimesnrspclivenauqetaugeinniaiai,patdleipoEeovftduseiletngtpaeaittIa,dPafeiaocEpimuu'iaunpptngieeeeziiralereddMsuaubsas(dcspegaaerneruacueucsdmmso,efarzcpirtniiauE,d-tlimudatsulsaadlej;.dluim'euNqenitanuii.cedaizadeqenueuiouzplo-ninaqirnudi').umfi.rm-isosun"-amela*ti
timp, toli ai sii fiind respinEi, duEmanii at' inceput sa se
p" intarituri qi sd se lupte cu gdlzile
ut"" sale' In acea

ciipd, venindu-Ei palca in fire, a spus, dupd cum sg..po-
acbste vorbe: ,,Agadar, 9i la intdriturS?" s-a
veitegte. numai
intii cie mantaua de comandant. apoi. im-
clezbrdcat mai
br'5cind o manta de dezeltor, a fugit pe ascuns.
Vom ardta insd, in Vio[a lut. mai intii ce soaltd a avut
dupd aceea qi, apoi, cum a fcst omorit. dupd ce se predase

unol egipteni.

46 Cind Caesar a intrat in qanlul intarit a1 lui Pompei
;i rnorlii zdceau intinqi, Ei pe soldalii care cd-
gi a vdzut ce spus indurerat: .,Aceasta au
deau sub ochii s5i, voit, ln
a
astfel de primejdie m-am virit, incit eu' Caius Caesar, care
u- r"prriut ceie mai mari victorii.
daca a; fi dat dlumul'

al'matei, ag fi fost poate chiar osindit."
vorbAesininiulsatPinoelglitoe.sdpaurnecicdelClaee-asatrraadrr-orssitnit atunci aceste
grece;te' lvlui

aclaugd cd cei mai mulli moi'li au fost dintle sclavi, ucigi
La ocirparea intaliturii. qi cb n-au cdzut rnai mult de ;ase
mii de solda{i. Pe cei mai mulli prizonieli" Caesar i-a
lar pe mulli dintle nobili i-a iei-
valsat in.legiunile sa1e,

:l2 -- Victi paralele -- vol. III.