Plutarh - Vieti paralele - vol.3 (Editia 1960) - scan

298 pLUTARH sYLLA

299

j a.tpgd;ddzeicdrdie,imveendsziiaudndunpbssriilmgttnuieata,ia,rimtifnda-eropeaepasrtfurto.eqdecAoslitlmeeiat{csiiidtnnanitlfausiarces.e;qsnailltc,umcttea,riji_eailqctoiunadoioinrniraarcifcicrotorleeaiearcRcbolpsuoiiiotasu,rurmpto-irrrca.dtireiqddaileena.iriiacespAlauloierncpoiv-unadeuaicsustqruiuittronsdaurdrleuiuitlucdrcpceesrls.raaeouitui;eraamescaidrlciaa-gsnadtaqrrueereeiir,iagiciilncnedrepducusauugtecpaEaumiiriticindcbia5Isnuee-;;ii 8 Marius iqi ia tribun a1 plebei pe Sulpicius, un om
, rre nu ela mai prejos in cele mai mari netlebnicii. decit
; ,,r'icare a1tul, aga incit nu se intreba cine este mai rdu, ci

mare minunS{ie dintre toate a fost aceea cA, pe un cer fdra rrr ce este el mai netrebnic decit sine insuEi. Astfel, el era
nIuonrgi inqid_us-esneinE, iardrsdusnuinnadt un sunet de trimbila ascu{it, pre_
jalnic, incit toli s-au speriat fo-arte r iolent. indiSzne!, lacom, dornic f5la mdsurd de lucluri
tare qi au sdrit in sus datorita acestei minuni nemaiauzite. rrlite, qi de olice rdu, vindea iu vdzul tuuror liber'lilor qi
Prezicdtorii etrusci ardtau cd :rt.r'Sinilor dreptul de cetdlenie romand ;i numdra banii pe
unei noi virste Ei schimbarea aceasta inseamnd venirea o mssd intinsa in for. El hranea trei mii de culitaqi gi o
rrLr-rlfime de tinei'i cavaleri care e1'au gata la orice Ei pe
lumii. Ei spuneau cd sint r'irle i-a numit antisenat. Promulgind o lege care preve-
'curqcdcdttiopoanaremadeiepurttarriccteeipnepi1slieioaegtte-5dElasrsaefec,iieeimpopuen-lpfa-oaaldiieeeuieilrdnnmntdrenvrleatsaaieiqdiioinidtvlsnrtialaueaieeiucitinnetdensiunocnelsdi{euettnrrtaibdeaineuilousdeez.iaErcEeacgdpidnoiSmiiainltnpiaiedtan,masaaermuetlpicssneamnceiapotmir,dneenrueeicinrei,.oin.as,"iuus;ac'erc$liriieeanmnariaad-rcrv.dcsiejdnmatqluuiiceattvr,aidrdist,nieibpcIenlediaidioasrdcnieomdtitrrdesanead,aeacactaonucqcgeuhenisctiieoqaatieieiempafl,isoebarcruttcbreicdauqrlgtasanicqineimicanfrrlnaieieenfjeduuseiciaesotcnaesndeiarmdbegemtgaudsdraleel.ueenedie"rnemsilert-1atdoe,vmasreavacearfiadidi"aositpnaLjgaituflrvmueipliorleinrdtialnei"ganeozg'u.lnsar,aiiilreE__itd_e_ti..t,i rlca ca nici un senator sd nu aibd o datorie de doud mii
,le drahme" el insuEi a ldsat la moai:te o datorie de trei
siite de mii de sesterli. El deci a fost lansat de Marius in
irrijlocul popclului ;i. tulburind toate lucrurile cu violenla

::i cu sabia, a promulgat multe alte }egi rele, gi aceea care

rladea lui Malir-rs comanda impotriva rdzboiului lui Mitli-

rlate. Dupd ce consulii hotdriserd. din aceastd cauz5. ince-

lai'ea lucrului. Sulpicius a adus impotri.va 1or, pe cind
lineau qedinla in Templul Dioscurilor, o mullime de oa-
rneni care au ucis pe mulli, printre care se afla gi fiul
consulului Pompel: consulul insuEi a putut sd scape pe
|,rriq. Sylla. urmdrit pind 1a casa Iuj. Marius, a fost silit
sd se ducd in fala poporului gi sd anuleze incetarea lucru'

1r-ri qi. din aceasta cauzd, Sulpicius. fdcindu-;i-l pe Pompei

coleg, nu i-a luat comanda lui Sylla, ci doar l-a numit pe
\.{arius cornandant a1 rdzboiului impotriva lui Mitridate.
.\ trimis apoi tribuni Ia Nolal8, ca sd ia in primire almaLa

-i s-o predea Iui MariLrs.

.pvcprcsirdaaretueerrznrvteiua.e_etlaAsrdgrtvtculeiienestqaqusetueeetredolofaevarac,aii.uimulltoepdoaasivrnsaurcpitma-ldutobepnpqimeresrtedaiinpuucuclnaumamdrcideeaidzjciial,eouvrmiainaelepcaaurierliecitBniuizsdneictcelcaluouaiclontnstiacteoai{cLrasiuiaTi-lpnalt,dieria.gdoeurqIfezenasibic.leinuetTrieesemrdlattd,lermptmuq,lsdiuucic_n_o*ei 9 Dar Sylla s-a grabit sa i-o ia inainte, fugind in ta-
'.bceoisttogearigtiiudqreiamlimvudinl{iucmaneigaprerveiaevgreeaslbeteo,aainuadrdadecdzebiniindaoerraelsaq. izlaiccreidnadrstdicnditnarturceesaticscetia.i
bara; soldalii, cind au aflat acestea. au aluncat cu pietre

in tribunii rnilitari, in timp ce prietenii 1ui Marius iarAqi
au inceput, Ia Roma sd ucidd pe prietenii lui Sylla si sii

le prade bunurile. Aveau loc stramutirri de locuinle gi fugi,

cAci unii se duceau din tabdra in oraE, iar allii se duieau
din oraq in tabara. Senatul nu mai era stdpin pe sine, ci
se ISsa condus de hotdririle lui l\{arius Ei Suipicius. Apoi,

aflind cA Sylia se indreaptd sple oraE, a trimis pe pretorii
Brutus qi pe Servilius" ca sd-i interzicd sd meargd mai

300 PLUTARII SYLLA

md:dpsispmtcE;cppddiSo^eni.aeeidofueieoeanEayemis-vmizpatcignd}nzlsutlelaiicayaacola,neiuauiplaziodltrg..d'lilenapi-l.rtiea{illcnensu'ei,eazudetosa'aodood-ae.,tgpnailcrsp.ycm,ltual"eSudnieaDe'u,caddius-idplaltddndyisereciiIeouaecd{misnoal.onEaifialiPneloiercoaaqact.rliapr'tiiie.maoaar_inrSeu1paieiin-lsrrl-nnafcdranac;ctprt.ai,isi.eutiitu'viel"uiiumr.anecerlslmiendrafnsptatataesi.eanlieleemeoletiznariscjlscrarindcslnut,tecaeeeelvisii.dLucun_e_eh,fqNs.acae-lia;.pcsioiaStiiicnioipnl.-niddal.-CeenedaiamsiidunoaacadvauiveuzbevnaaBli.co,ibt,crioicadins,.catudmu.acmAirra-detednetaauiuiSfpretamripsLaaaiducel*ucee.i"yoipndl,n,aiaiptia-ovtlspattileribvzIisiardine.npi,rirriSesracinzviso.uaeaneceaq_aiay.ttalmd'aatpas,'ltfsilctilaiecallpneepeaapanRqioftdsnoeudcesaealticpbuteieuainlrrei.lie'ecdonsmaracgra"il$e-Ai,rdvazui"nu'iecnaudigirirtonnldniniieraoenfei,tpierui"._bniinMiae"",n"aill;toamiiuaia_c*e.?,nerzru;apou","niftpd"iiit;irranifm"i-.1""l"ftl"rliieriuei-iucinu,e;lp-;*ipep;aaa,-iililsurdv.u;"sl;r;ft.ei-.i;n;o_;i,ir$.ciin__ctl";_"rsiaro"-eiaiq:lio.;..iitreeiti i. iuind o faclie aprinsd, a pornit in fruntea 1or qi a dat
ziaizcaaSdmantvFnl-ooeirLuoaec.itdyduvoapnh1iodlmiuepsmint-uoldnelmeraaoucrcplsapne.isa,sci.c.lcnirDc;ai'restaleiiAIesddetsrEtnl*lt.'iasepzegpdsmastddiaple,dqdpadoleuerciuraipicnaelmgnepmoiiceopipinadiiimnrnenrseasree1eeduuzicapueeiorlaen,udtlnp,p)ccgipa"c;sppecieieieric6emeeoreiueeiat1ppainlppptotrncpaLiedonoc,cr-asntiu.oraa-oa'artdtaiiocaueriqydiirlii.:ules'.liritliaeuldsi_aicuatitrid,p1narer".lioiils-edrRtabgepplail-DoernaBBdoeaoi.'ragtuinspcre.laamnrtdd.tuualoSee.ss"its,1lesiqrIiciiupynSmldulqeoieuauiuiidlylutlirg.ssnspoau,aslatisiltr_iniaeftansalqpeapauocp,cnuqaiiemlduo,,oaia,tncp*c"irrvetzsgnc{eusn.ena"Alidifi.uogtlcrioitrzatv-rsiiCilacsaiuae"iaalaunoraueartj;eadiaitiq'iEaldioipuaietinngisiofncislcoreaeaduacueeidugczeccuupMea-iailn"rieaanoc.*auaup"uptatfai"acam.criliicjseeaimtesutsboere,ectia,opn.pnaiaaiatc.rsolrsoessl,iiistltttia.ete;".r,.ir..;,ii ,,r'din arcaEilor sd arunce cu torle aprinse pe acoperiquri.
l,'ricea aceasta tard nici un fel de raliune. ci plin de patimd
rr'1dsa in voia miniei. Intr-adevtir." e1 vedea peite tot
rlLrinai duqmani qi nauprompaiai l{iinqeianicciei lcncu-s1eaclunparidnedepariemteilan,i
de
,i de neamuri,
,lrri'rnergea prin fier qi foc qi nu fdcca nici o deosebire
irrtle vinovali qi nevinovali. Dupa acestea. Marius. fjind
rrrghesuit spre templul zeilei Te11us21" a inceput sd cheme
prin crainic pe sclavi la libertate" dar, dc.oatece duqmanii
rl atacau viguros, a fost infrint Ei a fugit din or.aq.

10 Sylla convoacd senatul qi obline nn decret pri.n cale
care gi tr"ibunul Sr-r1picius22.
\lirlius qi incd cifiva, printre
rLL fost condamnali Ia moarte. Sr-rlpicius a fost ucis, in
r:r'r'na trdddrii unui sclav pe care Sylla cl-aapuellilbueiraMt aEliiuaspoai
I rr aruncat de pe stinca Tarpeiei. Pe
p-preo!li,tidc.inidntrd-oavdaedvdddr,eMnaerrieucsu,ndoes$tiin'ladi:9fii
llis de lipsd cle
putut sa-l
r;rc't
pi indd in propr"ia sa cas5. totuqi l-a 15sat liber. Desigur,
iYliu'ius, dacd n-ar fi dat drumul lui Sylia, ci 1-ar fi predat,
, ;r sd fie omorit de Sulpicius, ar fi ajuns stapinul Romei,
{olusi I-a crulat. Dupd puline zlle, cind Marius i-a oferit
tt'dziL\, Sylla nu l-a tratat la fe1. Pentru aceste fapte, sena-
trrl a fost cuprins, in taind, de minie impotriva lui Sy11a.
riii ura qi dorul de rdzbunare aI poporului impotriva Iui
;rrr fost dovedite prin fapte. Astfel, cind Nonius, nepoLul
';au, si Serveius au candidat la anumjte magistratur.i, po-
polul i-a respins Ei, insultindu-i, a ales pe alli ma,gistrali.
pc care-i cinstea, socotind cd-l indurereazd pe Sy11a. Dar
,'1 se prefacea cd-i pare bine de cele intirnplate" pentru
.tiltte-a dsiernaulafaecel -cepvorpeoaruEli,, datoritd lui se bucurd de liber-
suslinind ura. a numit consul
pc Lucius Cinna23, un bdrbat din factiunea adversd. dupa
cc-1 facuse mai intii sd se angajeze cu blesteme Ei jurd-
interesele sale. Iar Cinna, urcindu-se
rrrinte cd va susline
pc Capitoliu qi luind in rnind o piatld. a inceput sd jure
.ric:ind: ..Dacd nu voi respecta buna intelegere cu Sylla,
;rra sd fiu eu exilat din cetate cum cade piatra din mind",

302 pLUTARH

30s

SdcVpad_aeiieenitrsnpersdg.iceomieadliapnpurceuuosu.tmt,rzLsituavrduatliboianarulnpudgnuoiiliienSappzyireipoelplcrattlroieemeaqsbitiuiee'seali.a.hapcSocuoatypsandlolrsdsairu,drnil_ilianienlttsauipEdmci,riu,epduzzloaeue"tspnrp.i.qaunieva"daau;m;lc_ntL-eal""oieii;a"imlMr;;-e;;au_;c;.a-l;tiu;o;-e"r tlesfdgurau mai bine decit se a;tepta el. Elada era dispusd

ari"rj;; hffffi#lilliict}tiAuntrparcpcnnTurnspiacIoipavep":ducdninnlaepruadireiaivrr'g,odmtnreiAiausdatrtioe.nilipt,iadecreponsls.conr:tapii--aueac.eitS1aecttoui.tialmtuIeaarsdlvaendullluirt1srum.unelfd"naa,tneeouBu.ioeia.ql_cTr.tiecaSlaa.icsalerrmiemielpciapaeafvoefAlmlial;dtgetiaaMoi5cuiuSdades,"znicsrrderiunmolule_eitmz:p,ai.dreaileaMmCbrson:aane,lirce-aecdectrPtdioosirhigeetanai:niEulerMuEqgtautn-gumeardgluactoctrelacce*lii,udtirdieaotcreiurictnlddemoaeite2u.obsudinlnlardenintsariSntdf5-i-eliiignarfreLedou.enaaedia.tiirpeyesialnateeue,,oetaznpusaeEaCublntatscics,dlaiparitoiatacfianichreeiaaitci,nemlnzutdcruritaeatceldsmnSaurnasioisiieaIissplenrunts_n_areemiea.ror6gnmdspauiqol,.aneoas;lpLaiedgaepeejnlltBiusnrtiainusiutgiiunnpateaoi,aude;"rcerq_dnt-iSiie"lisieociit,vsei_nnsutlouuiis,ated2reuued,qpiemsctan_alcnp.ipTaecii'n_leccnqaitaretuilusg,,eAuaeeaoiAuat'eiaiiM,in;nrliapdrugccdisspr;-rssptdteMdsaEeetBmtoaasaeue.ei-opeid;rvca*,iusli,szatjouiv:ioarauieoSrrt_oafeJespiirterepJ'dusrslnstt-"nrrrutrfirtiLriiiicritlo,udicosi__q,.ai"nnarlcioEium-prpol!aaaB*m;miiiaaJ.ed^lnt-umuiil.mlita.ctuai"dnieeFrdsnaieno,ui;ipii"nGaurr;,udn"uiieaspvnr{-lr"ael;te"n"ttuelsatnre"ie^tiria;Aaoditnlmtedifflumir1ndr"o-fieeaAietartalgra"r1fleeh}raepds"zmesur;,iapal4ir.at"piapaae_ira;d'"ipnmaln"cefd_;it;"l"agortsc"ice-;a";anuziiiAtgrii,Uia;"i;-iiree;r;eulbttut;;"-njtra-,re-,i"dia5i;"s"""u'oh;'"nn;"nisis;iB";lo_u;f;liJtle"iiega;;;itiuvuu;dr;c.;narai;,;irlii;f"p;;p-iadunllaii.;ltjt,puJee:i-s;roi;oriu1,;ftiu";r?;e-;e;zi;li_a'_ltri.esi_;""*a"i.iaaui;:i : lii schimbarea lucrurilor din pricina bundtdlii lui. Dar

pentru Bruttius acestea erau cele mai strdlucite fapte.

12 Sytla a fost intimpinat indatd de toate cetdlile, care
lr'imiteau soli qi-I chemau, dar la Atena, silita de tiranul
Alistion28 sd suporte un regim despotic, Sylla a atacat cu
l,oate forlele qi, blocind Pireul, a pornit asediul, punind
tot felul de maqini adEeterpdtaztbopiuEliindtiinmdpt,oat rfefilupludtuet
lupte-
I)esigur, dacd ar fi sd ia

t'ctatea de sus fdrd primejdie, deoarece era redusd de foa-
rnete gi de lipsa celor necesare la ultima putere de rdb-
tlare. Dar Sylla, grabit sd revind la Roma gi temindu-se'
tle schimbarea situaliei politice de acolo, a grdbit rdzboiul,

infruntind multe primejdii, dind multe iupte gi facind
rnulte cheltuieli; in afara de celelalte pregdtiri, la mane-
vrarea maqinilor ii veneau in ajutor zece mii de atelaje,
la care, in fiecare zi, lucrau cu multd sirguinld. Dar, Iip-
sindu-i lemnul, datoritd faptului cd multe maqini fuseserd
stricate de greutali Ei arse de tor{ele aruncate mereu de'
rluqmani, a recurs la dumbrdvile sfinte qi a inceput sd le'

t,irie. A tdiat Academia2e, care era cea mai bogatd in.
rrrbori dintre locurile din preajma cetalii, qi Liceul3l.
Dar avind nevoie de mulli bani pentru continuarea
r'Szboiului, a recurs qi la azilele Eladei, cerind cind din
I,lpidaur:]1, cind din Olimpia32, cele mai frumoase qi mai
scumpe statui.
A scris qi arnfic{ionttot:ll, 1a Delfi, spunindu-le cd ar fi
rnai bine sd aducd banii zeului la eI, pentru c5, fie cd-i
va pdstra in mai mare sigulanld, fie c5-i va foiosi, o sd le
lestituie mai mulli. A qi trimis unul dintre prietenii sdi,
;i anume pe Caphis din Foceea cu porunca si cintdreascd
t.ot ceea ce va lua.

Caphis s-a dus, intr-adevdr, 1a Delfi, dar nu indrdznea

sd se atingd de obiectele sacre qi, in prezenla multor
irmfic{ioni, a plins cd se gdsea in aceastd situalie nepldcutS.
Unii dintre cei de fa\d ziceau cd auziserd chitara lui
Apolo rdsunind in temple, fie cd credeau cd este adevdrat,
fie cd voiau sa-l faca pe Sylla superstilios; atunci Caphis

304 PLUTARII SYLLA 305

a trimis pe cineva sd-l anunle. Sy11a. in batjocur e, a ,.ir- pentru cei care erau sub comanda sa, astfel cd, in acelaEi
scris cd se mild de faptul cd Caphis nu in{elege timp, pe unii i-a impins Ia trddare, iar pe cei de sub co-
puns in manda lui, 1a desfriu, fdcindu-i sd aibd nevoie de mulli
cd acest cintec este un semn de bani gi mai ales in timpul acelui asediu.
I-a poruncit deci sd pund mina veseiie, nu de tristele.
cuvint cd zeul se bucurd si-i da. pe bani cu curaj, suh

Ceielalte lucruri au fost trimise in ascur-is de atenieni. 13 dSeyl1aaceurcaesritdApteinniat ,dfeieocpdutseernriaczdboEiianceuosutomitbdredloe-,
dar un butoi de argint masiv (una clin ofrandele aduse de
rinld
rivnind la vechea glorie a cetalii, fie ca se miniase pentru
rege) nu puteau sa-i ducd animalele de povard, clin cauza batjocurile qi insultele pe care i le arunca gi impotriva
greutdlii gi a mdrimii. fPentru a-l putea dr-rce]. amficlionii
Metellei, 'de pe zid, un oarecare tiran Aristion. Acesta
au fost siliti sd-1 sparga. Cu aceasta ocazie isi aminteau cra un om al cdrui suflet era pl5mddit. in proporlii egale,
cind de Titus Flamininus3l qi de l\{anius Aquillus:l;. cind
de Aemilius Paulus:16, dintre care unul alungase pe Antioh din neruqinale qi din violenld qi care luase asuprd-qi cele
mai rele dintre bolile gi patimile 1ui Mitridate. El adusese
din trlada, iar ceilalli infrinseserd pe regii mace-donenilor. la ultima primejdie cetatea care scdpase de zeci de rdz-
qi nu numai ca nu se atinseserd de ternpiele elenilor. ci 1ei
aduPseeseardtudnacriucroi,mEai ncdinastoe, si multa veneralie. boaie qi de multe tiranii qi dezbindri, ca de o boald data-

aveau, in virtutea legii" ni;te loare de moarte.
.ocaommeannidiann{leilolerp, liacqei qctaiareaivnevadufasseuif.laetsedcsue
supund in'tdcer.e ln timp ce in cetate bani[a de griu costa o mie de
ad-evdrat regesti. rh'ahme39, iar oamenii mincau parteniula0, care cregtea in
jr-rrul Acropolei, qi fierbeau curelele de Ia inc5llaminte gi
erau cumpdtali Ei faceau cheltuieli mdsurate gi bine rin_ cle la vasele de ulei" el o ducea fdrd incetare in belii qi
dui.te, socotind cd este mai ruEinos sd linguEeEti pe soldali chefuri incepute incd de diminea{d. Dansind pirihiul qi
pudspeeirnl.iicnitviiitrivemssimlddtpueotftaeaterc,iltvuedgaimidSaaievtymdliolnleaardag,doncudgeiqqeivmetcoigiaitceinniiinmdd. deApinoacctrtuoimriminevedtaauimntcdeseauadaiq,umpmcroauainmrlntmialfcooanarcrt,alstdaad.nuAqlluipiifpoondtrsei_e.ri
i izind in fala duEmanilor, nr-l s-a sinchisit cd lampa sacrd
a zeilei se stinsese din pricina lipsei de ulei, preotesei
<:are ii ceruse un hemiect de fSina i-a trimis una de piper.
iar pe bulenlii gi pe preolii care-l rugau sd aibd mild de
cetate gi sd se impace cu Sylla i-a imprdqtiat aruncind in
pldtind pe soldali ca sd munceascd cu banii pe car", in ci cu sdgeli.
acest fel, ii cheltuiau ca sd le procuue pldceri, nr_r bdgau
de seama cd scot in vinzare patria Ei cd ei inqiEi se In sfirsit 1cu greu a trimis doi sau trei dintre prietenii
sclavii celor mai rai oameni. ca sd conducd pe cei lac lui ca sd discute pacea. Aceqtia nu aveau nici o
de chef,
mai
burii. idee salvatoare gi invocau cu mindrie pe Teseu, pe Eumolp
5i rdzboaiele medice, dar Sylla le-a zis:,,P1eca{i, prea
Toate acestea au fdcut ca Marius sd fie exilat qi tot bunilor, luind vorbele astea inapoi, cdci eu am fost trimis
e1e l-au adus iardqi la Roma. ca si 1upte impotriva lui ia Atena nu ca sd invS!, ci ca sd dobor pe cei care s-au
fi"
Sy1la. Acestea au fdcut de asemenea pe Cinna .a lui asasi- desprins de romani".
Fiac-
nul 1ui Octaviuslli ;i pe Fimbria sa iie asasinul 14 Se zice c6, in acest timp. ciliva spioni au auzit
nigte bdtrini vorbind intre ei, in Ceramic, qi invinuind pe
cus38.
tiran ca nu strdjuieEte intrarea qi prozbola zidului dinspre
Impulsul inilial a1 acestor lucruri l-a dat foarte mult Heptahalcon, singurul loc pe unde dugmanii ar putea sdri
Syl1a, pentru cd a corupt ;i a chemat la sine pe soldalii

de sub comanda altora, fdcindu-le daruri si cheltuind mult

20 - Vieli paralele - Tol. III.

306 SYLLA 307

uEor zidu1, qi l-au anunlat pe Sylla. El nu a displeluit Acropold, a fost asediat. Curio, care supraveghea asediutr,
informalia, ci, dr-lcindu-se noaptea qi privind locul, s-a
a rezistat multa vremel dar in cele din urmd s-a predat,
convins qi el ca se poate cuceti, aqa cd s-a apucat de lucru.
fiind forfat de sete.
insuqi Sy1la spune, in Memorii,, cd Marcus Ateius, cale Si divinitatea a ardtat indata un semn" cdci in ziua si
s-a urcat cel dintii pe zid, a dat o lovitula duqmanului care
i s-a impotrivit qi de greutate qi-a rupt spada de coiful la ora in care Curio l-a adus pe Aristion. s-au strins nori
duqmanului, totuqi n-a cedat locul, ci a rdmas qi a rezistat,. pe un cer senln, qi a inceput sd curga o ploaie imbelsu_
qat5. umplind Acropola de apd. Nu multd vreme dupd
Cetatea, aEa cum spun bdtrinii atenieni, a fost cuceritA aceea. Sylla a ocupat gi Pireul. dind foc celor mai multe
pe acolo. cladiri, printre care era qi Hoploteca',l lui f ilon. o rninu-

Insuqi Sylla, ddrimind zidul dintre poarta Peraicd ;1 nata construclie.
cea sfintd qi netezind locul, a pdtruns, pe la miezul noplii,
15 In acest timp. Taxiles, un general al lui Mitriclate.
rdspindind groazd, din pricina trimbilelor Ei a multor , obolind din Tlacia si Macedonii cu o sula cle mii de
cornuri, in chiotele de luptd gi strigatele armatei, cireia oarneni pedeqtri, zece mii de cdldreti si nou5zeci de mii
eI ii ddduse drumul sd prade qi sd ucidd Ei care se nipus- tle care, trase de patru cai drepaneforia2, a chlmat pe
Alh_ elau care incd iqi avea cordbiile la Muniheia,'3 si care
tea prin strazile inguste, cu sdbiile scoase. astfel ca nu se nu voia nici sd se indepdrteze de mare, dar nu era nici
tlispus sd inceapd lupta cu romanii; el vroia doard sa
mai gtia cili au fost uciEi, ci numdrul lor se mdsoard gi t.r'eacd timpul gi sd le impiedice bnna aprovizionare.
rn_liunSaAyr1tiflciaa,pcusuptunreot ssBcdein-oldfhiasr..ditnupeeaanlsiatcrdumncaidciilboinicnuetrimildepecedirteaeupla,pcraeo.apMioteurn1qi!tii
astazi dupd locul scSldat ln singe. socoteau ca Sylla face un ralionament greEit, pentru cd.
pardsind Atica ce era neprielnicd qi nepotrivita pentrlr
Cdci in afarS de cei care au cAzut in restul oraqului, rcI'3:aucv'.eoa!lieqar,iiedc,aesv;eai lveaervcieilne.tdScdyinlltaocaiinmtaspapi,iulefteurgE.eiinaidnd, ludoqucmuprdailnecuuldumei scsco-hnaisiestapduiisnn,
,rptI'lllaioilnnirmretTecedaenjuudssszaiiauamlisaafd,.oniauaniimlndmieIacltuLoeapdqmi ttqaleauip.niatdaiSiauliynpmltilsnaaec.iaisiptdnraeismbpbitliaoraqnriii,,tiecueairbnmaidtdsoairlEvitdei aessditsluudinap-af{trideauu,nclpdtuee,i
mdcelul din agora a ocupat tot Ceramicul, pina la Dipilon. r(l'aurseDpieenraHp,ordirceteinnpasriuiansc,epapdsetra{ia,lelSteynIcoIadaisa,trpepr,.oinirnnpqiaterlininnedsB4p?eeoslpibarae. rCTbaiatpoihir,iasa.,
r(Xl<rarieccr.reixinoent,dudiEnreiiitora,aauarosdfoecszse-atattasuptae_elvraeaotfliui.stgtAdiinaEectedmgziEiandrfieouinc-cqecuioemannijicuie,irscattaaetbrdaaeresaft,dupz"grHai,epocidrutisetudniine:-
Muili spun ca singele a trecut de porli, curgind pini in
Proasteion. Deqi cei uciqi astfel au fost atit de mulli,
totuqi nu mai pulini erau cei care s-au sinucis de jalea
qi dragostea patriei, aqteptindu-se sd fie nimicitd.

Aceastd situalie i-a fdcut pe aristocrali sd-qi piardi
nddejdea qi sd se teamd cd cetatea nu va mai fi salvata"

deoarece nu se agteptau 1a nimic bun de la Sylla. Dar cum.

pe de o parte, il rugau exilalii Meidias qi Calliphon cdzind
Ia picioareJe lui, iar, pe de a1ta, il implorau senatorii:
romani, care erau cu el in expedilie gi-i cereau iertarea
cetdlii, insu;i Sylla, saturindu-se de pedepsire, dupi ce a
fdcut un elogiu vechilor atenieni, a spus cd face cadou
celor mulli pe cei pulini qi pe cei vii celor morli.

Sy11a insuqi spune cd a cucerit Atena la calendele lui
marte, zi care coincide perfect cu luna noud a lui Atheste-
rion, in care atenienii sdvirqesc multe ceremonii qi amin-
tirea distrugerii qi pieirii aceleia produse de potop. soco-
tind ca in acel timp s-a intimplat Ei cataclismul.

Dupd cucerirea cetdlii, tiranul, care se refugiase pe

PLUTARH

SYLLA

sius a respins in timpul zilei pe du;mani, iar noaptea, Cephissoss0 qi sa sape qan{uri, fdrd sd le dea nici un re-
coborind spre Patronisas pe cai rele, s-a unit cu Sylla, paus, iar pe cei care se codeau ii pedepsea cu neinduple-
care ii venea in intimpinare cu armata. care, pentru ca in acest fel, solda{ii, nemaiputind munci
din cauza oboselii, sd prefere sd se avinte in primejdie.
16 Unindu-qi ei forlele, au ocupat o colind, care se
in mijlocul cimpiilor de Ia Elateaa6 qi care avea AEa s-a Ei intimplat. A treia zi, in timp ce lucraLr,
ridica
doud pante, iar la poale curgea un piriu. Se numegte Phi- Sylla a trecut pe acolo, iar ei au strigat s5*i duca Ia duE-
mani.
loboiotos'.7. iar Sylia are multd admiralie pentru natura
Sy1la le-a spus ca acest lucru i1 cer nu soldalii, care
qi agezarea ei. AEezindu-Ei deci tabira. duqmanii au avut
impresia cd sint pulini, cdci nu erau mai mult de o mie \.or sd lupte, ci acer.a care nu vor sd se oboseascS, dar
cinci sute de cdlareli qi cincisprezece mii de pedestraqi. claca. intr-adevar. sint insuflelili de dorul de luptd, le-a
Apoi comandanlii ceilalli ar-l forlat pe Arhelau si. rin- spus sd aducd aci armele. Le-a ardtat 1ocu1 in care mai
duindu-si armata in linia de bdtaie" au umplut cimpia de inainte fusese Acropoia Parapotamiilor5l, iar atuncea, dupd
clistrugerea cetdlii" riimdsese o colind pietroasd qi povir-
cai. de care. de scuturi qi de coifuri. Aerul nu putea ind- r-ritd" desparlitd cle mr-rntele HedyIioni,2 de atrbia riuluj"
busi strigdtui gi alalagmosul48 atitor neamuri car-e se lin- Assossit. care, 1a poaleie muntelui, se varsd in Cephi.ssos
duiau in linia de b5taie. Iar mdre{ia si mindria luxului 1i. iulind cursul r'iu1ui. face colina Ei mai prielnica pentm
Ior nu erau de loc lipsite de consecinle qi nefolosi.toare
pentru producerea uimirii. Dimpotriv5. straluciriie arme- asezarea taberei.

Ior, care fuseserd impodobite in chip mdre! cu aur qi cr,r Sylla. vazind halcaspidele5/n du;manilor indreptindu-se
sple colind, aavcin5tuutal tsosaldaleli-loori.aDinaar idnutepdEicea
argint. culorile mantiilor medice qi scitice, amestecate cu sindu-se de ocupat-o folo-
strdlucirea bronzului qi {ierului, cind se migcau qi erau Arhelau, izgo-
nit fiind dc acolo, a polnit spre Cheroneea, si pentru cA
minuite. produceau o impresie infr-icoqdtoare de foc, astfel cheroneenii care luptau alaturi de Sylla 1-au rugat sd nri
cd romanii s-au retras in intar:itr-rri. iar Sylla n-a mai
putut sd Ie spund nimic ca sd le inlSture frica qi, nevoind lase cetatea neapat'ata, a trimis pe un tribun militar,
sd-i mai forleze in fuga 1or, a fost nevoit sd-i lase qi sd nr-lmit Gabinius, cu o legiune qi impreund cu eI pe chero-
sufere in acelaqi timp cind vedea pe barbari cum iqi bat neenii voluntat-i, dar n-au putut sd ajungA inaintea lui
joc de el dispreluindu-l qi insultindu-l. Dar tocmai acest (labinius, atit de qi de era acest tribun militar
bun dornic

lucru a fost in avantajul lui. :rir salveze pe cei cat e aveau nevoie de salvare.
Intr-adevdr, duqmanii" dispre[uindu-1, s-au dedat la o
mare neorinduiala. De altminteri ei nu erau prea disci- Iuba spune cd n-a fost trimis Gabinius. ci trricius.
plinali, din pricina mullimii comandanlilor. Iatd deci cit de aproape a fost cetatea noastrd de pri-

rnc.jdie.

Pulini rdmineau in tabdrd" dar cea mai mare parte 17 De Ia Lebadeea si de 1a Trophonios 1e veneau ro-
dintre ei. atragi de pr"azi qi jafuri. se depdrtase de tabdrd
mai multe zile nranilor olacole binevoitoare qi pi:evestiri de victorie.
cale de Panopeilor. au Ei se spune cA duqmanii 'iaeufuditdrmimaant- Despre acestea baqtinaEii spun mai mult, dar Sylla
cetatea pradat Lebadeea qi au irrs.,tsi, in cartea a X-a din Memorii, zice cer Quintus
teiulag. fdrd ca vreun comandant si fi dat ordin. 'i'ii.ius, aceia care aveau
Sylla era tot mai indurerat vdzind cum, sub ochii lui, Lrn om lipsit de vazd^ unul dintre
{r cbuli in Elada, a rreirit la el. anunlindu-i victoria lup-
cetSli intregi sint distruse. incit nu idsa pe soldali sd stea Ir:1 de la Cheroneea ;i adaugind ca Trophonios5s a pre-
in liniEte, ci, scolindu-i, ii silea sd schimbe cursul riului
,, e..;tit o a doua batalie si victorie. dupd scurt timp. Dupd

310 pLUTARFT SYLLA 31I-

aceea, un om dinti'e cei angajali in iinia de bdtaie, numit ;;i se inceapd lucrul, fiieaclaerleEai-raiprdin, dpueitcelianidaredaeptbddtaaileuaqti-oa
Salvenius, a adus la Sy1la un oracol de 1a zeu. pr"- rrrrpdr'lit caldrelii la
vestea cum aveau sd se petreaca faptele din ltalia"u.i.A"min_ r'1. iar pe cea stingd a dat-o lui Murena. Legalii Gaiba Ei
doi spuneau acelaEi lucr.u despre olacol. zicind cd vdzu- iloltensius, ultimii care mai aveau citeva cohorte de re-
u_n chip de o frumuse{e si malime egald cu a1 lui
lerd din Olimpia. Dupd ce Syila a trecut riul Assos, mer_ ,:t'r'vd. s-au aEezat pe indllime, ca sd-i apere de incercuire.
lutr'-adevdr^ se vedea cum duqmanii pregdteal'l, cu multd
Z,eu.s pe linga Hedylion. qi-a aqezat tabdla lingd Arhelau. , rilalime qi oqtire uEol inarmatd, o aripd de armatd lejera

gind ,i splintend, pentr-u ca, fdcind un lung inconjur, s5-i

gare-gi pusese tabdra, intaritd, intr.e Aconllotrtc si Hedy-
lion, lingd cetatea numita Asioi;7. Ei bine, locul' in caie
fadIcsaa-diu-uvuuaqo.cdmraPdaosaebuejnteidzrlieeirat,dctcfaietaanatrdabiepid;naaoregimarcrdniaesiourn-taitusseanpilgnuqreCgemizueaCorpit{dhh,i eilazsdersl.iegdo,ointlSsuuae,nyre.sIeeeaIiil"ar.c.E'caaaiiarapiddsrstisni6ndaeddthliuaaipar-seli-uat'siprriMezamoius.rarsncAetedairnmt.ahndipredesee- , rrt crci-tiasca pe romani.

18 in acest timp, cheloneenii au luat de 1a Syl1a de
,.rrnrandant pe trricius gi au inconjurat, fdrd sd fie vdzuti,
localitatea Thulion qi apoi s-au ardtat duqmanilor, iar
rcestia au inceput sd facd mare zarve ;i s-o ia la fugS;
l'oarte multi se ucideau intre ei. Intr-adevdr, ei nu rezis-
acolo si sd vada aEa-numitul Thurions0^ care fusese ocupat l;iu. ci. impingindu-se unii pe allii, se pldvdleau pe panta
mai inainte de du5inani. Thurion este o indllime prapas- rrrtintelui. cdzind in propriile 1or ldnci, pentru cd de sus
atcriiqoauaarlesdMden,oolualoinsiT1fhqenuilrutodem^emimmpmaluumolnrat1toeulpuiainiAgCopfsooh,lalomiiaroTar'nhu1.uandrieoupssiop.afrreZlueeccleaut rIleauseis-aepienisnpu,aumnfpleiaet rr atacau duqmanii qi '1e loveau corpurile neacoperite de
;rrrire. astfel cd au cdzul ca Ia trei mii la Thurion. Dintre
r'r'i care fugeau, pe unii i-a ucis Murena, care ii rinduise
rrr linia de bdtaie qi i-a distrus ie;indu-le inainte; ceilalli,
ca a fost intemeietorul Cheroneii. iar. allii spun cd pythios (iu'e erau impinEi cdtre tabdra prietend Ei dddeau buzna
a dat lui Cadmos60 o junincd. ca sa-l conducd. Aceasta a ucste falangd, au umplut de teamd ;i de tulburare cea
apdrut aci. iar locului i s-a dat numele ei: in 1imba feni- nrri mare parte a oqtirii qi au dat mult de lucru coman-
,lrrnlilor. ceea ce le-a produs o mare greutate.
cienilor. juninca se numeEte thor. ln timp ce Syl1a mer- Astfel, Sylla, aducind repede armata impotriva du;ma-
gea la Cheroneea. tribunul militat' rinduit si apere ceta-
tsa a luat pe soldalii inarmali si i-a ieqit in intimpinare 'rriaionlutlautlbtouaratdli qi ocupind intervalul care-l separa de ei,
purtind o cunund de laur. Acesta. pr:imindu-i. i-a salutat eficienia drepaneforilo/il. intr-adevir, dre-
l.rneforele aveau for!6 datolitd lungimii. cursei, care le dd
pe soldali $i i-a iiengdiet minnacat lseddionifrcuhnetreonpereimni"ej"dOiam,oldoaihrotsocq-i rrrrie qi avint in timpul alergdrii, pe cind lansdrile de la
mai atunci i-au rricd distanld rdmineau fdrd efect qi slabe, intocmai ca
r;rgelile care nu sint aruncate cu putere. Acest lucru li s-a
Anaxidamos, care garantau cd vor zdrobi pe cei care ocu-
pau Thurionul" dacd eI Ie va da ciliva soldali, pentru cd
leastaeEoa-pziostuelcPdentreachuonso,stcruetcdedpeedluinsgmianTie, mcaprleulpMorunzeestloer riurl',eimcpelaitnEaiinbtaarubaarsiluoprr.aMloari intii" romanii, izbind primele
de agale. qi aplaudind qi rizind,
qi r'lcou altele. ca Ia cursele de cai. Atunci forlele pedestre
merge mai sus de Thurion; daca se vor duce pe acolo,
foarte ugor vor cddea asupra vor alungi de sus ; rru revdrsat, in timp ce barbarii aruncau sulilele lungi
cu pietre sau ii vor impinge in 1or Ei-i r incercau sa-Ei aldture scuturile qi sd lind falanga in
cimpie. Deoat'ece Gabinius rrnduiald" iar romanii aruncau sdgelile, apoi, scolind sd-
a garantat bdrbSlia Ei buna lor credinld, Sylla a dat ordin
,l ,iilc., Ioveau sarisele, pentru ca, miniali cum erau, s5 in-

3I2 PLUTARH 313

ceapd cu ei lupta cit mai repede. Intr-adevdr, ei vedeau, barbari au fost uciqi in cimpie, dar cei mai mulli au fost
aEezali in linia de bdtaie, cincisprqzece mii de sclavi duq- mdceldrili pe cind se ingr5mddeau Ia intdriturd, incit la
mani, pe care comandan{ii regetrui, eliberindu-i de prin Chalcis63 au scdpat numai zece mii de du;mani, din atitea
cetali, ii rinduiserd printre hoplili. Se zice cd un centurion. zeci de mii, iar Sylla spune cd lui i-au lipsit paisprezece
roman a spus cd numai la Saturnale Etie el cd sclavii au soldali dintre ai sai gi cd dintre aceqtia, spre seard, s-au
voie sd fie indrdzne{i. Ace;ti sclavi, respinqi fiind cu greu prezentat doi. De aceea, pe monumentul inchinat biruinlei
de catre hoplili, din pricina adincimii qi a desimii liniei a pus sd se scrie: ,,Lui Ares, nNuicmeai iEpi uAlfinroddaitteoir"ifttd, voind
lor de bdtaie qi din pricina c5, impotriva firii 1or, rezistau sa arate cd repurtase victoria noro-
pe 1oc, abia au putut fi imprdEtia{i qi respinqi de sulilele
;i de sagelile aprinse ale romanilor din a doua 1inie. care cului decit datorlta vitejiei qi puterii soldatilor. Dar acest
monument l-a ridicat Sylla in cinstea biruinlei in lupta.
erau aruncate din belqug impotriva 1or. din cimpie, pe unde mai intii au cedat soldalii 1ui Arhelau
pind 1a riul lui Molos, iar altul este Ia Thurion, ridicat pe'
19 Arhelau si-a pornit aripa dreaptd ca sd incercuiascd. inallime, in amintirea incercuirii duEmanilor, ardtind, in
pe romani, dar Hortensius a dat ordin cohortelor sd se
ndpusteascd. Ei sd Ie atace din flanc. Arhelau qi-a intors cuvinte greceqti, cd eroi fuseseld Omoloichos gi Anaxida-
repede cei doud mii de calSreli care se aflau in jurul sdu" mos. Victoria acestei lupte a sdrbdtorit-o 1a Teba, ridicind
un altar lingd izvorul lui Oidipust'ii'. Judecdtorii erau eleni,
Hortensius, inghesuit de mullimea lor, s*a retras, indrep- chemali din toate cetdfile, pentru cd nutrea o urd neimpS-
tindu-se spre munli, in timp ce se desprindea cu incetul catd impotriva tebanilor; defalcind jumdtate din linutul
de pedestrime, iar duqmanii incercau sd-1 incercuiascS" lor', l-a dedicat lui Apolo Pitianul qi lui Zeus din Olimpia,
Sylla, aflind, a dat ajutor din flancul drept, care incd nu.
se avintase la luptd. Arhelau, bdnuind ceea ce se intimpla, porr;ncindu-le ca din venituri sd se restituie zeilor banii
pe care ii luase el insuEi.
dupa praful celor in marE, l-a l6sat pe Hortensius in pace,
iar e1, intorcindu-se, a pornit spre aripa dreaptd, de unde 20 Dupa aceea" aflind cd F1accus66, membru al celuilalt
pornise Sy1la, nadajduind cd o va cuceri. fiindci era fiird
comandant. In acelagi timp, Taxiles a dus pe halcaspizi62 qlup politic, fiind ales consul, trece Marea Ionicd cu
ia luptd impotriva lui Murena. Astfel" zgomotul ridicin- arm.atd, sub pretext cd se duce impotriva lui Mitridate,
du-se din doua parti iar mun{ii i'etlectind ecoul striga- in realitate insd se indrepta spre sine, Syl1a a pornit s6-1
Scyolmlaannuda;tiparoinprcieeiplauritelisndiisediendbredptateie. ,Haottdrriimndius-spee intimpine in Tesalia. Pe cind se afla lingd oraEul Meli*
te1or, teea67, i-au sosit din mai multe pdrli veEti cd regiunea
din spate a fost distmsd de o armatd a regelui" nu mai.
sd ia micd decit cea dinainte. Dorilaos. venind la Chalcis cu.
Hortensius in ajutor Ia Murena cn patruzeci de cohorte, rnulte corabii mari, pe care aducea optzeci de mii de sol-
iar e1 insugi, poruncind cohortei a cincea sd-l urmeze, s-il dali pregdtili qi rinduili foarte bine. din armata lui Mitri-
indreptat spre flancul drept, care rezista. cu Eanse clate, de indatd a ndvalit in Beolia qi a ocupat !ara, dorind
impotriva Cind a apdrut el, soldalii au egale
lui Arhelau. sd-l atragd pe Sylla Ia luptd, fdrd sd se apropie de Arhe-
fdcut
un nou efort gi, invingind, au inceput sd urmdreascd pe lau care-I impiedica. EI rdspindea zvonuri cu privire la
duEmani care fugeau in dezordine spre riu qi spre mun-
tele Acontion. TotuEi Sylla n-a pierdut din vedere pe lupta anterioarS, spunind ca nu fdra trddare fuseserd dis-
Murena, care era in primejdie, ci a pornit sd dea ajutor:
celor care se aflau acolo qi, vazind cd sint invingdtori, a truse atitea zeci de mii de oameni. Totugi, Sylla, intor-
cindu-se repede, a ardtat L"ri Dorilaos ci Arhelau era un
luat gi e1 parte la urmdrirea duEmanului. Mulli dintre
om inlelept Ei care cuno;tea foarte bine vitejia romanilor,

:314 PLUTARH SYLLA 315

astfel cd, atacind pulin pe Sylla, Tilphossion a fost ce1 'iabdla duqmanilor. Iar ei iardqi s-au napustit in linia de
dintii care a socotit cd nu trebuie sA se mdsoare in luptA. bataie mai muLt decit inainte. Diogenes, fiul soliei lui
'ci sd prelungeascd drdezblaoiuOlr"ccuhomcheenoltsu6iselai Edi aptiecruderarej Alhelau, care excela in flancul drept. a cdzut in vdzul
timp. de r"uturor, iar arcaqii, fiind presali de romani, nu au mai
Totuqi iocul
lui avut posibilitatea sd se intoarcd, de aceea, folosind sdge-
.Arhelau. Acolo qi-a aqezat tabala. Lccul era foarte bun de
tile pe care Ie aveau drept pumnale, ii ucideau pe dug-
lupta pentru cei care erau tar.i in cavalerie. intr.-adevar. inani; in cele din urm5. fiind incelcuili in tabara. romanii
aceasta este cea mai frumoasa qi cea mai intinsd dintre ar,r petrecut o noapte grea, din pricina rdnilor gi a m5-
'cimpiile Beoliei. Acest loc" {inind de cetatea Orchomenos.
se intinde neted qi fdrd arbori piud in mJ.aqtinile in care celului sufelit.
se revarsd riul Me1as, care izvoldqte de linga cetatea A doua zi Sylla. ducind pe soldali la tabS,ra duqmanilor.
'Orchomenos, imbelgugat in apd qi navigabil chiar de la
-ivzavrosadr,el.aesloslsintigliuurl dintre riuriie greceqti, iar cind se re- i-a pus iardqi sd sape qanfuri. Dar dugmanii au iegit in
de vard, ca Nilul aduce plante asemd- ilasd ca sd dea 1upta, iar Sylla^ ndpustindu-se asupra ior,
ndtoare celor de acolo. numai cd nu dau roade si nu cresc ri respinge qi, pentlu ca fald de teama celor respinqi, ni-
mari. meni nu mai rezista, Ie-a cucelit tabara. $i. pierind. duq-
rnanii au pdtat cu singele lor mlaqtinile Ei au r-rmplut calea
Mai departe nu merge, ci cea inai mare parte din riu cu morfi, incit dupa apnoape doud sute de ani de la acea
,dispare indatd, in lacuri oarbe qi mlagtini. in timp ce o tratdlie, se mai gdsesc qi astazi in miaEtini multe arcuri
micd parte se revarsd in Cephissos. in partea in care se l;arbare, coifuri. frinturi de platoqe de fier qi sdbii.
pare cd lacul produce trestie, din cale se fac fluierele.
Acestea se spune cd s-au intimplat la Cheroneea qi la
21 Dr-rpd ce qi-au aqezat taberele aproape unul cle altul,
Arhelau s-a liniEtit, SyIIa insd a inceput sa sape qanluri Olchomenos.
din amindoud parlile, pentru ca" de se va putea, sa separe
pe duEmani de terenurile solide gi pe care se poate merge 22 Dar, deoarece Cinna qi Carbo. la Roma. sdvirEeau
.cu iapte impotriva legii. intrebuinlind violenla contra celor
caldrimea qi sd-i impinga in mlaqtini. Dar, deoareie rnai de seamd oameni" mulli, fugind de tiranie. se revdlsau
,dugmanii n-au ingdduit acest lucru. ci, de indata ce in tabira lui Sy1la, ca intr-un iiman, incit. in pu[in timp.
primit ordin de la comandanli" s-au ndpustit cu furie au in jr-rrul lui s-a strlns par"cd un senat. insuqi Metella,
sr-rstrdgindu-se cu greu duqmanilor'. impleund cu copiii,
in s-a dus la Sylia. anunlindu-i cd propria lol casd gi depen-
masd, s-au impragtiat nu numai soldalii lui Sylla care lu- Llinfele au fost incenclj.ate de dusmani qi.-i cerea sd vina
,crau, ci a fost destrdmatd qi o mare parte din linia de rn ajutorul celor de 1a Roma. Sylla a fost pus in mare
bdtaie, care fugea. Atunci Sylia insuEi, sdrind de pe cal incurcdturd, deoarece nu putea nici sd-;i lase patri.a in
un steag din mina
gi smulgind unui soldat, a pornit-o suferin!5, dar nici sd lase razboiui cu Mitridate netet'minat.
inainte spre duqmani prin mijlocul celor care fugeau, ceea ce era foarte important, qi s.I piece la Roma. Tocmai
strigind: .,Romani, pentru mine aici qste frumos sa mor', pe cind se frdminta el, vine un negustor de la Delos. cale
iar voi cind vd va intreba unde a{i tl5dat pe comandantul
'vostru, st: numea Arhelau. ca sd-i dea in ascuns citeva motive cle
lineli minte sd Ie spune{i cd la Orchomenos,,. a ndddjdui de la un ofiler al regeli-ti" dar fdrd gtit-ea lui
'eAdlic,neaaasrrteidpsapviondrsrbedpaepi-tadduiEni-tmaouarsnsi.pdeDritcueciniincdaaurjue-itofuprgu. elSianyu1mlEaia, diluoiniun5ducurmo-lhedorcqteui, ,\r'heiau. Sylla s-a bucurat atit de tare de acest fapt,
rdindu-le prinzul solda!i1or, iard;i a inconjurat cu Ean! ir-rcii s-a grabit sd intre in vorbd cu Arhelau qi s-au
rntiinit pe ldrmul m5rii in jurul Delosului. unde se afla

316 PLUTARH SYLLA 317

Templul lui Apolo. Incepind Arhelau sd vorbeascd. i-a pe o mie de pletre in Eubeea gi, de asemenea faptul ei
rr oblinut de 1a Syila titlul de prieten qi aliat al romanilor.
rdperigonep.RuSsoymslalaal,ails-uaeinArdassiapbuasnnisiP,, oitnrnidrteeumml qneiinsEdaiuso*ela, sinstedtocanirutcdasevlarmeraaaizdbineoteiu1_al In privinla acestui lucru, Sylia se apdra in Memorii.
Atunci, sosind soli de la Mitridate, acesta anunld cd
legele prime;te celelalte propuneri, cu condilia sd nu
reseze de Mitridate, ci sd fie el rege in locul tui Mitridate, ifnievodiee.sspteuiadtedIeocP.aSflaygl}oan,iam, iinaiirnidnup-sreiviantluanccoi,raabisilpour sn:u,,Csee
qi sd pr:edea cordbiile. Arhelau
sa fie aliat al romanilor
a respins cu groazd trddarea, iar Syl1a a spus:,,Deci tu,
Arhelau, care eEti capadocian qi sluga unui rege barbati 'zice\i? Mitridate se opune la cedarea Paflagoniei qi refuzd
propunerea cu corabiile, Mitridate, care socoteam cd mi
sa-u, d_acq vrei, prietenul lui, nu po{i sd induri o ruqine in se va inchina, dacd ii voi ldsa mina dreaptd cu care a ucis
schimbul unor avantaje atit de mari gi indrdznegti sd vor-
beqti despre trddare cu mine care sint comandant roman atiiia romani? Ei bine. el va spune alte cuvinte dacd eu
voi trece in Asia; acum el condlrce de la Pergam un
qi md numesc Sylla, ca qi cind n-ar fi Arhelau aceLa care, razboi pe care nu I-a vdzut". Solii, fiind cuprinEi de
a fugit de curind din Cheroneea, cu pulina oaste ce i_a teamd, au stat liniqtili, iar Arhelau ruga pe Syila qi in-
qmiasi-radmasacsu.ndsindocuedlezoilesiuntdmdioauqdtzineiclei
de mii de oameni, cerca sd-i potoleascd minia, cuprinzindu-i mina dr:eaptd
de la Orchomenos 5i plingind. in cele din urm5, I-a convins sd-l trimitd la
lasind Beolia de nestrabatut din pricina mul{imii mor,lilor?,, va obline pacea in condiliile in care
MgAutiuttrnisdcdai,tpeAu.rnhSdeyllcalaaup,aaretplrur.i.aminzdibtovriruorlorubpiauEnEieisreidnacinhgitinrsein-adinuin-ic-leshge-e,diatiut-raidnclceeu-- 1\'{itridate, zicind cd
doreqte el, iar, dacd nu-l va convinge, iI va omori el
insugi. Trimi{indu-l cu aceste condilii pe Arhelau la
Mitridate, Sylla a ndvalit in Maidia qi, pustiind o mare
legerea ca Mitridate sd pdrdseascd paflagonia qi Asia, sd parte din tinut s-a intors iardEi in Macedonia Ei a pri-
se retraga din Bitinia^ pentru l{icomede, qi din Capadocia.
pentru Ariobarzane, sd dea romanilor doud mii mit pe Arhelau Ia trhi1ippi6e. Acesta l-a anunlat cd toate
de corabii halchere cu de talanti sint bune gi cd Mitridate cere sa intre sd vorbeasca cu el.
si sd predea Eaptezeci pregdtirea. Cauza acestei schimbdri o constituia Fimbria, care ucisese
proprie" ia.r Syl1a s5-i garanteze
lomanilor. domnia ,si sd-l deireteze pinevicnognisnudlupl eFlaccocmusa, ncdealinnleiialudie cealaltd fac{iune, qi care,
aliat al Mitridate, pornise spre

23 incheindu-se aceste inlelegeri, Sy11a s-a hotdrit sA Mitridate insugi. Acesta temindu-se tot mai mult de el,
qi-a ales sd fie prietenr-r1 lui Syl1a.
se intoarcd in patrie 5i a pornit prin Tesalia qi Macedonia
sple Helespont, avind cu sine pe Ar.hehu. in mare cinste.
$i, imbolnavindu-se glav. s-a oprit din drum lingd Larisa. 24 S-au intiinit deci la Dardanos, in Troada. unde
ftIitridate avea doud sute de cordbii echipate qi pedestrime,
unde a fost ingrijit de unul dintre comandanlii qigeneralii dmouuallzi edcriedpaenmefoiirid; eSyh1olaplaifvi,eaEapizaetcrui dceohmoritiedqei caldreli qi
de sr-ib comanda sa. Si aceste fapte au constituid o acu- doud sute
zare de feiul cum fusese dusd acliunea de la Cheroneea.
Se spun-ea cd in sdvirqirea acestei acliuni fusesera unele de cal5reli.
lucruri necurate. Se mai adauga cd Sylla, predind 1ui Intimpinindu-l Mitridate qi intinzindu-i mina dreaptd,
Sylla I-a intrebat dacd va inceta rdzboiul in condi{iile
Mitridate pe ceilal!i prieteni. pe care-i avea cap"tivi" a acceptate de Arhelau. Regele a tdcut, iar Sylla i-a zis:
ucis numai pe tiranul Aristion. otrdvindu-l. pentru cd era .,Ei bine, cei care cer, de obicei. vorbesc cei dintii, iar

certat cu Arheiau. Un cap de acuzare 1-a constituit $i pdmin- cei invinqi se mullumesc se tacd". N{itridate a incercat
capadocianului" pdrnint care se intin:iea
tul care a fost dat

318 \ PLUTARH SYLLA 319.

sd se apel'e qi sd incerce sd dea vina rdzboiului pe zei qi 26 SyIIa, pornind cu toate cor'5biile de la Efes, a treia,
in acelagi timp sa acuze pe romani, dar Sylla i-a- rdspuns tt a ancorat in portul Pireu qi, iniliindu-se in mistere,
:L lidicat, pentru e1, biblioteca lui Apelicon din Teos72, in
cd, mai inainte, ar-rzise pe allii, dar acum afld el insufl ( .lre era cea mai mare parte a cdrlilor 1ui Aristotel qi
cd l\{itridate e un foarte bun orator, pentr.u ca, dupa ce 'l'cofrast73. care incd nu erau cunoscute bine de publicul
sdvii';ise fapte atit de rele gi de nelegiuite. nu-i este grell
sd gdseascA cuvinte flumoase. $i expunind cele ce faiuse lirrg.
Se zice c5. fiind adusd aceastd bibliotecd la Roma,
regele Ei acuzindu-I. iarS;i i-a intrebat daca respectd in- ulamaticul TyranionTl' s-a ingrijit de cele mai multe qi cd
voielile acceptate de Arheiau. Cind Mitriclate J rdspuns
ca lsiem5rrpuedstacpate,tcatcSpu,oiaM, tciuthin.eidcmiaitSnedy. lipael-Aar.iosbaalurztaant eEi,EiimpberaNliigcoinmdeud_e},- ile la el Andr:onicos din RodosT5 a oblinut copii qi le-a
I-a alcdtuind astfel tablourile care circuld astdzi.
i-a. (lr}t:riblmicaati, vechi peripateticiT6 se pare
cd erau qi ei inqiEi
:rpirituali qi culli, dar cd incd nu cuno$teau rnulte din
tri bine. Mitridate, predind cele optzeci de cor5bii qi cinci sircr'ra'iemridlenulun{iimAer.isdtointelca;iuzTaemoforaqstet nqiriiinilcuii nu le studiaserd
aryf-lti-n" d9"caarcsaoEldi,aaliipsoirnntitrepveomltaartei inapoi in pont, iar Neleu77, fiul lui
din plicina acestei Sy1la, ,'icepsios, cdruia Teofrast ii ]dsase cdrlile. De Ia el cdrlile

impa-
dcsgbfepeaoerugromiindms-itniipriideodqguszeieo-itipleerdqoraidcmti{czAmiaaii,nrnpsed-io,aidctnlaroceiftAsfelipaeassalupiiaeturi,cniutndputeaAtre-nssscoiaitaae-rs,1eigusntpeog:ostueapp-r.zalarenAiginacdzd-paitadsceacedraeasl;ctausietqdidnlio"p-mtcilfsimeantaocclpiareisz,s,eeliccosncuue-ri.
riu ajuns la niqte oameni lipsili de ambilie gi de rind. Pe
'o'ir-drculreSLyel.lainiEsoi lpltedtrdeeceoa iimpul la Atena, a fost apucat de
ldsat in picioare
toropealS care s-a
si despre care Strabon spune cd este ginguritul podagrei"
l)olnind deci pe marei la Aidepsos78 s-a folosit de bdile
, alde qi, fiindu-i mai bine, i;i petrecea timpul cu meqterii
Fimbria qi cu Mitridate, dacd s-ar fi unit amindoi impo_ lrri Dionysos. Plimbindu-se o datd pe malu1 mirii. niqte
triva lui.
pescari i-au adus ciliva peqti foarte frumoEi. Sy1la, bucu-
25 Sylla, pornind de aici impotriva lr,ri Fimbria, care-$i
asezase tabdla la Thyater.iu70, s-o aqezat aproape r"indu-se de dar gi aflind cd sint de la Halaia, le-a zis:
a sdpat un rsant cte el qi .Ce. mai trdieqte cineva d'intle halai?". Intr-adevdr, se
in jr-irul taberei. Soldatii lui rntimplase cd, in lupta victorioas5 din jurul cetdlii Orcho-
Fimbria. ]lenos, Sylla urmarise pe duqmani qi distrusese din te-
imbrdca{i cu o singurd tunicd, ieEind din tabdrd" salutar_r
pe soldalii lui Sylla qi iuau parte cu ei Ia lucrarile qantu- rnelii" in acelaEi timp, trei cetdli din Beolia, anume Anthe-
lui. Vdzind Fimbria schimbarea soldalilor rlon, Larymna qi Halaia. Oamenii, de fricd, au rdmas in-
de Sylla, pentru ca il qtia neinduplecat, s-a Ei temindu-se, ,trozi\i, dar Sylla, rizind, le-a spus sd plece in pace, pen-
i ru cd veniserd cu apirdtori distinqi, care nu puteau fi
sinucis in ta- ignorali. Se spune cd halaii, prinzind curaj, s-au intors
bdrd. Sy1la a pedepsit intreaga Asie cu doudzeci de mii de iariqi in cetate.
talanli, dar, in particular. a ruinat gospodariile prin vio-
ien{a qi ldcomia celor incartiruili pe acolo. Astfel, se ,
hotdrise ca gazda sd dea celui incartiruit patru tetra- 27 SyIIa, coborind prin Tesalia qi Macedonia, se pre-
drahme pe zi. ln plus, trebuia sa-i dea 1ui q1 prietenilor rjiitea, cu o mie de cordbii, sd treacd de la Dyrrachium7e
pe care voia sd-i cheme la eI cina, iar un taxiarh7l sd pri- la Brundisium. Apolonia este in apropiere qi lingd Apo-
meascd treizeci de drahme pe zi, o haind pentru interior, lonia se afld Nimfeuls0, un loc sfint, intr-o vale inverzitd,
iai' alta pentru ieEirea in oraE. ilin care {iEnesc izvoare de foc, care curg fdrd intrerupere.

320 pLUTARH

SYLL,\ 321

Aci se spune cd a fost prins un satir dormind, aga cum il rcilei Bellona ii prevesteqte: putere in rdzboi ;iinvifclStocraieri..
inchipuie psrcinulpmtour1ii!iEtdi lpmicatcoir,iic,ingei fiind dus la Sylla, llacd se grabegte, Capitoiiul va arde
intrebat, El a rdspuns tr-a insd nu Asc-aea;sitdinztiimapflaotstininaacjeuanuz-1i,
este? Syila adaugd cd lucrul acesta
greu ceva Ei neinleIes" scolind articulalii cu :i::a cum a profelit acest om.
ales asemdndtoare cu nechezatul unui cai
qaiscpurebeEhidmituali rroneloL lui Quintiliss6, p€ care acum le numim iulie. incii
unui !ap. Sylla, fiind impresionat, l-a trimis inapoi. Pre-
gatindu-se eL sd treaca soldalii peste mare qi temindu-se ,,i Lfarcus l,ucullus, unul dintre cei care erau sub corranda
ca nu cumva soldalii, cind vor pune piciorul pe pdmintul
lui" fiind aEezat la Fidentias7, cu unsprezece cohorte im-
notri.va a cincizeci ale dusmanilor, s-a incredinlat avintu-
Itaiiei, sd se impraqtie fiecare prin cetatea sa, mai intii iLri soldafilor. dar, avind pe cei mai mulli fdrd alme, qovaia
a oblinut de Ia ei jurdmintul cd vor rdmine in oaste ;i cd
sir atace. In tirnp ce e1 se frAminta ;i govaia. din cimpia ve-
nu vor face de bundvoie nici un rdu Italiei. Apoi, vdzind , irrd, care avea. o livadd, a pornit o adiere dulce, care a
ei cd Sylla are nevoie de mulli bani, au inceput sd con-
tribuie fiecare cu prisosul de bani pe 'pILorrr.l'uclsiomsif-uuarlitpleedruf-ql-ori,plcieiinsscinautrtmuinraiclteudnsuqoniladlefai-.lailAortrdu. snapcsiitn,fedinlits,cuddfleedluilnqadmusa-isnneei-,
n-a primit acest dar, totuqi i-a laudat care-l avea I-a Sylla
a trecut marea. Cum spune e1 insuqi, Ei, pornind drum,
Sylla ducea arrnata
impotriva a cincisprezece comandanli duEmani, care dispu- .;i mai mult, ei au pornit cu deosebit avint asupra duEma-
nilor qi invingindu-i, au Llcis optsprezece mii de sol-
neau de trei sute cincizeci de cohorte, de vreme ce zeul rla[i si le-au luat qi tabdra.
ii ardtase clar norocul lui. lntr-adevdr, cind a adus o
jertfa, de indatd ce a trecut in Tarent, ficatul victimei Acesta era Lucullus, fratele acelui Lucullus care a
pultat rdzbot" mai tirziu, impotriva h:i Mitridate;i. Tigranes.
avea forma unei cunune de laur qi a doua lemniEce imple-
28 Sylla, vdzind cd duqmanul se revarsd din toate par-
il,ite. Pulin inainte de a trece in Campania, la rnun-
'itcdneiotleeicaopTpauimflEaineita,fnd8ircli,diinniocduilnutdofpouatsa-tset.evEmddrizagecu,Idladireidpleso5igmicualiarnr,ept,oissemv-aeiandirtmeiimnpbieprdd,ltdginctadisarudte-,lsienepfuaacleacinrdp, lile Ei cu mari forie" a pornit si se foloseasca tot mai mul1,
la fel cu spectrele tenebroase. care apar adesea, apoi au ,lc viclenie, chemind Ia impdcale pe Scipio88, unul dintre
lonsuli. Acela a primit qi au inceput mai multe convorbiri
dispdrut. .i discu{ii ?ntre ei, iar Sylla, aducind mereu pretexte qi
Nu mult timp dupa ce Marius cel Tindr82 gi consulul rrrotive de aminare, a inceput sd corupd pe soldalii iui
Norbanuss3 duceau in acel loc mari forle, Sylla, fdrd sd se l-icipio, cu aju'Lol"ul alor sdi, care erau plegdtili pentlu in-
:aranjeze in linia de bdtaie Ei fard sd-Ei rinduiascd propria rclSciune. intocmai ca gi comandantul lor. Astfel, intrind
.armatd pe unitdli, folosindu-se de puterea avintului tuturor rii tabSra duqmanilor gi luincl iegdtura cu soldalii, pe
:si de strdgnicia curajului, a respins pe duEmani Ei a inchis irnii i-au corupt indata cu bani, pe allii, cu promisiuni,
pe consulul Norbanus in cetatea Capua&, ucigind Eapte mii i;i1' pe aI{ii" lingusindu-i gi convingindu-i, qi ar-r izbutit
de soldali. El insuqi spunea cA aceasta a fost ca.uza pen; ;,i-i atrag5.. In cele din urmd, SyILa, apropiindu-se cu
tru care solda{ii nu s-au imprdgtiat prin cetSli, ci au rd- loudzeci de cchorte de tabdra 1ui Scipio, unii dintre so1-
rnas aldturi de el, dispreluind pe dugmani, care erau de rl;,rtii sdi au saluLat pe solda{ii lui Scipio, iar ceilalli, ras-
multe ori mai numeroEi decit ei. De asemenea, mai spu- lr.rnzind Ia saii-rt. au venit spre ei. Scipic, r:dmas singr.lr
nea cd la Silviums5 l-a intimpinat un sclav al lui Pontius, rii cort. a fost capturat, apoi lasat in libertate. Sy1la" aga
cuprins de un delir divin. Acesta i-a declarat cd din partea , irm fac vindtorii de pasdri pr-rnind in plas5 pdsari don-res-
i ice, cll cele do,r-r;izeci de coholte, a atlas pe cele patruzeci
,i le-a dus in tabirS.

I I - Vieti pariiicle - \.o1. III.

322 323

Se spune cd atunci Carbo a zts ca in sufletul iui Syila. AceEtia, neprimind nicl o loviturd sau prea puline, au
locuiesc o vulpe El un leu. cu care poar"ta el rdzboi, dar ;rcilobit mari for{e ale dugmanilor. in acest fel, acela care
mai mult vulpea. h{alius, avind optzeci Ei cinci cra in fluntea celei mai mari glup5ri politice adverse,
iI iritl ( lalbo. parasindu-Ei noaptea armata, a plecat pe mare ir-l
de cohorte. a provocat pe Sy1la 1a luptd lingd Signiumse.
Sylla era chiar pregatit sa dea iupta in acea zi, pentru ca I.ibia.

in timpul sorlnului avusese urmdtoarea vedenie: ,,I se pri)iJeltritm2cc9eaaSrseldaumpsfeatnAciataurlaulsnATpceAeolesrasuliiselneuzuepsRraao-cmuliuneinnui.teioAacasmtlltuefaeitil.SecpaeyuiluliaznsaeEtaig-tslre'adtbepperriaaaoarccdsai-lt,
pdrea ca batrinui Marius. care mulise, il indemna pe firil.
sdu sa se pdzeascd de ziua" ulmdtoai:e. de vrente ce o sd-i
aduca o mare nenorocile." Din plicina aceasta, S;rlla se
sLmlea gi mai indeminat sd luple Ei I-a chemat pe Dolabella,
care avea o tabara mai cieparte. Duqmanii stdteau pe iinga il'npreund cu Lamponius din Lucania, sd stringa o mal'e
cc.at5 de soldali qMi asrdiuis:ordneeaasscdedsiup.reDacet'.tadteuapdPrceeneastea.flcaat
drumuri Ei-i opleau. iar soldalii lui Sy11a, iuptind qi aler'- sir elibereze pe
gind. se oboseau. in acela;i timp, cdzind o ploaie imbelqu- t"ri Sylla vine sd-l atace clin fa{5, iar: Pompei din spate"
gata peste lucr'5r'i. le fdcea rot mai rdu. De aceea, coman-
danlii, ducindu-se Ia Sylia. ar,r inceput sd-l i'oage sA amine virzindu-se ameninlat qi din fa{A. qi din spate, birbat
liizboinic Ei incelcat in rnali h-tpte cum era, a pornit taba-
Iupta, ardtindu-i cd sotrdalii, distruEi de oboseala^ sint i.a. noaptea" ,5i a inceput sa meargd cu toata oastea im-
culcali la pamint. pc. scutrtli. Sylla s-a invoit fari plSce- potriva Romei. $i pulin a lipsit sa intre in Roma" cale
re Ei a dat ordin sd se a;eze tabara. In tirnp ce ei incepu- ia o distanla de
sera sd instaleze tabala ,ci sd sape qanlul de intdritura- i.rra lipsit5 de pazd. dar. zece stadii de
Marius s-a napustit. rnindlu. cr,r cavaleria, cu intenlia de poarta Colina" :ii-a asezat tabara in fala cetalii, avind
a impragtia pe duqmanii aflali in dezordine qi in tulbu- cqeindinufrriumntaarsie;iaftiiinlida infldcdrat de mari nddejdi. de vreme
rar"e. Atunci divinitatea a adus la indeplinire vorba pe care Luminindu-se cie
mari comandanli.
i-o spr,rsese in vis. intr'-adevir'. o tninie s-a lidicat in su- ziud" in timp ce cei mai strdiucili tineri fdceau cdlare in-
t'ursiuni impotriva lui, el a doborit mul{i" printre cai'e
fletul soldalilor ;i. incetind luclalile. pe unii dintre du;- Clauclius Appius. un bdr"bat de neam bun. Ploducindu-se
mani i-au strapuns cr-r s5.eelile la qan!. apoi. scolind sA-
biiie Eciudidnudqmstalignaii.teAcc1ec;it'i6azbno-ia. uaureiznicsetpaut tm. iuuplttatimcoplp, in cetate, a$a cum se intimplS de obicei, zarvd mare Si
corp, la. bocete de femei, qi forfotd ma1'e, gi strigdte ca sint luali
cu asalt. cel dintii Balbus a fost vazut avinlindu-se dii-t-
ci.
fiind puEi pe fuga, au fo,.rt mulli macelari{i. Marius, fu*
gind in Preneste. a gasit por'{i1e inchise ;i, lasindu-i-se. o sple Sylla cu multri insufiefilc. cu gapte sute de cilaleti.
a'isp;otei"pptiunndinddoaiarraagtiitflciiiet lsedcs,-eeiilzorrr,ianteincseupdro-rat lecua de pe cai,
fringhie de sus. s-a rncrns cu ea si apoi s-a ridicat sus pe graba ata-
zid. Unii, printle cafe este ;i frenestellae0, zic cd ly'Iarius
nici n-a qtiut de lupta. ci ca" din pricina vesherii qi obo- cul impotriva duqmanilci'. in acest timp a apdrut qi Syiia
si" poruncind ca primil :id prlnzeascd. s-a asezat in liniar
selii, dupa ce a dat semnaiul de 1upt5, s-a intins pe pA- cle bdtaie. Dolabella gi Torquatus il rugau sd se opreascd
mint, la umbr5" qi. alipind" cu gleu a fost trezit cincl a
inceput fuga soldalilol sAi. in aceasta luptd, Sylla spr-rne 1i sd nu se avinte in uliima primejdie cu aceqti oameni.
r-'puizafi de oboseal5" (caci nu se va bate cu Carbo qi cu
cd n-a pierdut decit doudzeci si trei de soldali qi ca el a Nialius. ci cu sarnnili qi lucanienii" cele mai inverqunate
ucis dou5 mii de duqmani si a iuat vii opt mii. Cu acelaqi neamttri impotriva Rornei), dar Sylla. neluindu-i in seamd.
succes s-au batut qi ceiiaili comandanli: Fompei, Crassus.
a dat polunci si se dea din tr:imbi{a semnalul luptei
Mete1lus, Servilir"rs.

324

325

aproape in a zecea old a zi1ei. Dindu-se o lupta cum nu tlc.ce de partea iui. AceEtia, dind crezare acestei promisiuni
a mai fost a1ta, alipa dt'eapt5. in cat:e se asezase Crassus,
a oblinut o victorie stlalucitd. iar aripli stingi, cale era riu atacat pe tovarS;ii lor Ei muili s-au mdceiarit intre ei.
i,n sufer:in!a qi intimpina greutS.ii" i-;.r lJ;,11a, stringind gi pe ace;ti s;oldafi ql pe a1!ii care supra-
r.enit in ajutor
Sylla, avind un cal atb inflicitat si foalte iute la pici-oare. rrnreulsu"isaerdc,on;ivoccaaret seeranuatcual min1atesmaspeluml iiz,eiinleCi iBr.ecullsonlVat.axEi-I
Dupa aceste semne i:ecunoscindu-l doi du-smani, au intins
sulilele ca sd le zvirle impotriva iui. trl insd n-a h,rat ;nsusi. a inceput sd vorbeascS in fala setnatuiui" in timp ce
irrtumili soldali, din ordinul lui, mqai cfier.ledsrceacuinpdeactitej.ialaosae-
mdsuli de prevedere. iar hipocomul" biciuind calul, s-a rrrii. Auzind.u-se
avintat atit de tare inainte. incit 15nci1e au cazut lingA gemete, curn era
rneni elau mAcelarili pe un spaliu mic. iai. serratorii fiind
cozile cailor qi s-au infipt in pdmint. Se zice ca Syl1a rngrozi{i, Sylla, aEa cum vorbea cu fala impasibila gi
avea o statueta de aur a lui Apolo din Delfi pe cal.e o
purta intotdeauna, la eI, in sin. in tllputr luptelor, dar ri-c,qchimbatA, le-a spus sa fie atenli la ceea ce spune el qi
sorrid_innuuLseluoicuspientdpeecdeeepasci{ei se intimplb_ afai:a" pentlu
atunci. sarr-rtind-o a zis: .,Pitie Apolo, oale ai sa rdstorni nigte netrebnici. Atunci ca Ia
aici pe norocosul Cornelius Sy1la, pe care l-ai facut atit
,iranul cel mai isnccheimt blaasme itnirtaenEui-l,a clat si lo-
llsemna cd se dar. seama ca aceasta
de stralucit qi mare in atitea lupte aducir-rdu-l aici. la desfiinlase
por{ile Romei, ca sd piard in chip rt-lginos impreund cr,r nu se
Se zice i r rania.
concetS{enii lui?" ca. dupa ce a facut o astfei
de invocalie zeului. Sylla a inceput pe unii dintre soldati 0i, bine, Vlarius de la inceput a fost rau qi a continuat
s5-i roage, pe allii sa-i ameninle, iar pe al{ii sd puna srr aga neschimbindu-Ei firea
fie atit timp cit a clelinut
r:upilicurrlltuleticrnieudcaro.m,mSsuaeyintl15adaradcnitunabmsseaapdri1uitsaabtroieitcnorcqraeitdpipceuotqgl,itilefuoplmeloo,speiiung;idliauadr-t,ositbemicndlaedeiiscaeonlroenfarspoidmcctuida_l,
mina intorcindu-i spre duqmani. in cele din urma, alipa
stinga fiind respinsa" Sy1la s-a r.irit printre fugari qi s-a
retras in tabdrd, pierzind mr,rlli prieteni qi oameni cu
vaza" Nu pulini dintre
pl'iveasc5 au pielit si aceia car.e rreniserd ciin cetate ca sA rriilor, incit plingea foarte usor.. I)e aceea, pe buna drep_
se irite, a fdcut sd se spund ca marile puteri de care clispurr
au fost cSlcati in picioare, incit
credea cA cetatea a fost terminatd qi cd chia"r l\4arius
spdrsese asediul. Mu1{i clintle cei care. fugind, aiunse- rrrirr1iieoafarncenimi npre,rriteinleansdtec;airavcatenrietoleasaeEaqci unmeusminatnlea. incepr_rt,
serd la Preneste. incl-en'inau pe l,ucletius Cfella. care co-
r;r'ltimbare, fie ca este o modificare qi o Aceastd
,iirtolita nofocului, fie cd, mai degrabd,
mancla tlupele asediatoare. sd se i-eLl'agd inclata. cleoalece schimbar.e a firii,
Sylia fusese ucirj qi truorna. c'*celitd de di-rsmani. este o dezvdluire
rrr timpul puterii, a r5r.rtSlii ascunse, poate fi subiectul
.30 Pe cind ela incii noapte adincS. au vc-nit in tabala rrirei alte lucrari.
1ui Syila cifirra soldali, trimisi cle Ci,asslis. ca sd ceard
hi'ana pentru e1 si pentlu solda.li. cdci dupd ce invinsese 131 Sylla. polnindu-se pe ucideri ;i maceluri, a umplut
pe duqnrarri urrrralinciu-i pinii ia r\ntemnae" i;i asezase aci , r'Latea de omoruri, care nu mai aveau nici num5r, nici
tabira. Sylla. plimind acea,qtd vestc s;i aflind cd cei mai (,rrirru;iruuiin.'eqpiiilrnipieene,tsercsunodginciloaiinrlme.g,Aauidtnlu{uinicaecarirm"a.euuuSlntuyec1o1imqaaidrne.gcuciealdaureivrnie,taicnpadlnictsi.ci,dninafuauncumdnaiopmf reeCsdpitiueiuaqcs__,
n'ruili cluqrnani pieriserd. dupi ce s-a luminat de ziud, a 1\'lt'telJ.us, a indraznit sd intrebe pe Sylla, in senat. care
venit Ia Antemnaeel qi. cind tlei mii Ce oameni au ti-i-
mis ci'ainici la e1 pentlit a ,.;e precla. Sytla 1e-a promis
ca ii va ierla, daca vor face vreun rdr-r drisrnarrilor si vor

329 PLUTA ilH slLLA. 327

r.a fi limita nenorocirilor, pind unde va mer'€le el ;i cind 32 In acest timp" Maliuslrl. fiind captLlr'at, s-a sinucis,
trebuie sd se a;tepte cA vor inceta. ..Te lugam. i-a zis, cetatea Pi'eneste;i. mai
,rLr Syl1a s-a dus in intii. a ju-
fiecare om in parte ;tioll-iadpoeudisepplseitz.eacpeori,nfiiiin9dci da
nu sd ierli pe aceia pe care tu ai hntilit sd-i ucizi. ci sd ,lt,cat pe timp, i-a .qtlins pe
scapi de nesiguranld pe aceia pe care te-ai hotdrit s5-i rL1 avea
lcruncit sa fie mdcelilili. iet'tind nrtrrtai pe unul cr-l care
salvezi". Sy1la a rdspuns ca inca nu ;tie pe cine o sd ;,',-ea legdtuli dc ospelie. Dar ace1a" spttnind cAtre Syila cu
ierte. Atunci Metellus i-a rrrultd noblele cii nu va adlice nici o mullumire cdlaulr,ri
r'Sspuns: ."Atunci ar"atd-ne pe
ciue ai sA pedepseEti", iar Sylia a zis ca va face acest
rlucrtt" Unii spr-rn cd nu MetelLr-rs. ci ur: oarecare Irufidius, rl.lriei sale, s-a amestecat cu cc'i doudsprezece mii qi a
ucis. Se pare cd intimplarea cu Lucius Catilinal{)3 a
care avea trecere 1a Sylla, i-a pus uitima inti'ebai:e. Sylla I''oosstt cu totr-r1 neobiqnuita. intr'-adevdr. acesta. cind incd
a proscris de indata optzeci de oarneni. fdla s;i facd cunos-
cnt acest lucru vreunui magisti'at. Ili. in tirnp ce to{i erau lLrclurile nu se l5muriserd. si-a ucis flatele qi l-a lugat
,r,: Sylla sd-l treacd pe lista ploscriqilor', ca qi cind ar fj
r"evoltali. a 15sat sa treaca o zi ,si a mai ploscris al{i cioui lorit in via!5" ii Sylla l-a proscli.r.
sute douazcci, apoi a treia zt. cant tat ati{ia. Vorbind in Catilinall;l a omorit
fala poporului" a spus cd ploscrisese pe toil de cai'e i$i Drept muiiumire adusa li-ri Sv1ia.
oarecare Marcus Marius. Lln om din facliunea ad-
aciuce aminte. dal pe cei care ii scapa acum o sd-i pro- l)c u11 care sedea in for. pe
sci'ie dupa aceea. A mai decletat qi pedeaps;a cu moartea qi i-a adr-rs capul 1ui Sylla.
r,cr.sd.
,t'aunul sdu. Dupd aceasta. Catilina s-a dus qi qi-a spdlat
pentru aceia care gdzduiserir qi salvaserd pe Lln proscris. rniinile in vasul cu apA lustraiS asezat in fala Templului
neexceptind nici pe fiu" nici pe frate'. nici pe pdrinlii
proscliqilor, iar ucigaqului i-a lixat un dar de doi lui Apolo. care se af15 in apropiet'e.

talanli pentru ucidere, chiar dacd sclavul iqi va omori 33 in afard de m5celuri. ;i celelalte fapte ale itii SyJ.la
pe stdpin qi fiul pe tatal sdu. Dal ceea ce a fost considerat
culmea nedreptdlii. a fost faptul cd el a sti.gmatizat cu ri indignau pe oameni. intt-ader-di'. e] s-a numit dictator',
infami.a si pe fiii si pe nepolii celol proscrigi qi le-a confis- ri,:-;i acest mod de a conduce fttsese suprimat de o su,ti
,Loudzeci de anl. $i i-a fost acoldatd pr:in vot amnistia
cat averile tuturor. Au fost ploscrigi oameni nu numai t;entru toate cele ial pentlu viitor i s-a con-
la Roma. ci in toatd Italia Ei nici un temp}u nu rAminea intimplate.
nepingirit de singele celor uci;i" nici un altar primitor l'cr.it puterea de a ucide, de a confisca. de a mo;teni, de a
rntemeia qi ddrima cetSli, de a indepdlta legi de pe tro-
de oaspeli qi nici o casd strdbunS" ci bdi'balii erau ucisi in .riurdieEsip. aotliesmd-avcinuzi dvlailevoai.vSeyrillloal
fa{a soliilor qi copiii in fala mamelor. Ial cei care piereau insa fircea cu atita mindrie
din prlcina miniei qi a duErnaniei, nu egalau pe cei piel-
confiscate. Eezind pe tri-
i;una din for', incit daruliie 1ui erau mai urite decit con-
duli de averea lor. ci asasinilor le r,.enea in gind sd spund fi-.;cdrile. Femei ft'umoase. cintaleli.. mimi primeau de 1a
adesea cd: pe unul l-a pierdut o casi mare. pe altul, o
gl'ddina. pe altul. turmele. Quintus Atilelius" un om care ,'L in dar {dri intregi Ei venitulile cetalenilor, iar pe a1{ii
nu se amesteca in nimic gi cale socotea cd nu ia parte ii cAsdtorea cu anr-tmite femei. fard voie. $i voind sd se
Ia nenolocili deciL cu simpatia acoldatd celcu' nefericili, rr:r'udeascd cu Pompeius Magnr-rs. i-a poruncit sa-gi lase
;otia pe care o avea gi i-a dat in cdsdtorie pe Emilia. fiica
s-a dus in for qi a citit lista plosclisiior qi. gAsindu-se qi
pe sine pe listd, a exclamaL: ,.Vai. nenorocitul de minel lL;i Scaurus;i a X'Ietellei. solia 1ui" care fusese luatd insdr-
md urmdreqte locul de pe muntele Albanus" qi. inaintind
lir-rat6 lui Manius Glablio. iar femeia a mulit acasd la

ciliva pa;i. a fost ucis de unul care il urmdrea. lrornpei, cind naqtea.

328 PLUTARH SYLLA 32S

Lucretius Ofeila, care asediase pe Marius. candida Ia r,i I luga. De aceea. Sylla, cind a vdzut pe Pompei ple-
1fu9cocoourrrn*ers,s4,qu,Silns"ayTitl,ltaipmSOraiypfveiel1tcar1aeiamin,edsiiiensdgd_peseaduemesianunmsnpaaetudrcacltireedniblaiumnutl.ntrupaOeet,laicicmnepinnreTietenuvetiareimioniuspni6,liu_is1al _srDoaaepio'sircestslauaciustscrlp_idi_nea,
centurion qi l-au dus la tribuna lui Syi1a, dar el le_a po_ , rrrd cle la alegeri, mullumit de victoria obfinutd, l-a che-
runcit sd incetc'ze zicind ci el ordonase
qi 1e-a dat ordin larma, in pace pe centurion. acest lucr.u- rrrt la sine gi i-a zis:.,Frumoasd mai este, tinere, fapta
sd lase t;r politicd, ai proclamat consul inaintea 1ui Catul, care

34 Desigur, triumfui lui Sylla era mdre{ prin luxul gi t':;t.e cel mai bun dintre to!i, pe Lepidus, care este cel mai
noutatea prdzilor regeEti, dar el a oferit un mai mare ;lrrpid dintre to!i. Acum este timpul sd nu dormi, pentru

,;L [i-ai indirjit adversaru] qi mai mult irnpotriva ta in-
:rrrti". Syl1a parci a facut o plofelie spunind acest lucru,
, iici repede l-epidus, devenind arogant, a pornit rdzboi
rrrrpoLliva lui Pompei.

f.ast Ei un mai mai'e! spectacol, anume convoiul exilalilor. 35 Sylla, aducind jertfe lui Hercule din toate felurile
,lr: animale, a dat poporului ospele foarte imbelEugate qi
ptApiadnst'tdirfnieetcel,gulecin-qeupii.namriterpaviedieiz,ducdesaeesopread,ariesrlncode{uiidrElemai tmaogruia.iciianopupiuuimiit.ieinerndi iusce-iIcinsetaotdlrvlseaentsoie,rurpalul risn_i ;rtit de mari erau pregatirile pentru acest ospa!, incit in
|iecare zi aruncau mincdluri in riu qi beau vin de patru-
zcci de ani gi chiar mai vechi. in timp ce ospalul de
l'iccare zi era in toi, Metella, solia lui Syila, s-a imbolnd-
claaufsaDafpciuretgpeiaiatlEo, ciraeaspvasoil-nearutu,innEacdiift,anuclnoaaarotpAcceudnulut,rtn.oEua{iritfioi,aiapSpttebyepllaaeoc,resufsadltuleceaii,ndscaedl o apologie vit qi a murit" $i pentru ca preolii nu-l ldsau pe Sylla sd
enumerit. :;r: apropie de ea qi nici sd pingdreascd casa prin atinge-
vitejie qi,
rca cu ea, a dat un decret de desfacere a cdsatoriei'pe cind
fie ir"-it cra incd in viala, qi a poruncit sa fie transportata in altd
pclMllcyl1_pCcmset,aaac-,ioioueene-nanooro.parteas,Rorena,rfcolni^lsnrdsaegnpociutodrtper,cgettmuuiisucg6itole{ltclnviioe.uau,iirpLe,nSeiiase,lnnFssrFoaesou,yideecdeaep-ralurSlc".uullliuol1ili,;apcm.diina-yle,sxcuars,uSmsas.ltEo"-udldeaits,-ra,edypiao,i.aeasduulaiIidplpiRElauaiiaaapsenguaansrprerohfgdaesdldrsarsmceen.etcoomu-itpeiissraiu1aandcma.ohrieptl,isduneatirtpniopontiuconlciienieiaanszedcd,iecqan,isdrnrniise,lifpptt.eiedtroutoab.tfmled5dramcesrSliudzsur,joc,al.obu,eenEniccu.nfg.mrdaisaqe{rrnlisiiaicecIisuiirtaeaulmalcdteutuuJrstrlihriiiieicannap.iilta,Ieiiult-cvnusarroEpeuasalmdserieoortnrntertlzsariauaamirnidaiIebrli,svtttanoiuusdoidgpaisfMrcsp,mfqioeinu"randcei;aiaciea,Ei,s_iuioectadrtqluii".eltiiadef,eacmtt"unn.uleressaiunipapaursmpa"uniaov":cte"tstpuilmiaiss"hdtau.-ntai.t_irainLmid;ltmffirciastan"ar;uitr-oi;iou,uopbinrscldmGccnoirataduaioluioeaaaueusarr_"_s_,___s-_iir-,
t'as5. Sylla, din superstilie, a respectat cu sfinlenie si acest
obicei str6vechi, dar legea care hotdra cheltuiala de inmor-
mintare, pe care o promulgase el insugi, a cdlcat-o ne-
t rulind nici un fel de cheltuialS. A cdicat si hotaririle lui
insugi cu privire la cheltuielile meselor, mingiindu-gi ja-
iea cu bduturi gi ospe{e. care comportau mult lux qi fle-
careald. Dupa citeva 1uni, a dat un spectacol de lupte de
aileli. Locurile la circ nu elrau incd separate, ci circul era
plin de bdrbali Ei de femei aEezali unii ling6 a}!ii. Sylla,
din intimplare, qedea lingd o femeie frumoasd qi care se
trdgea dintr-un neam faimos. Era fiica lui Messalla, sora
oratorului Hortensiusg6 Ei se numea Valeria; nu de mult,
intre sepaatEeilesoluluil ei intervenise divorlul. Valeria, mergind
prin Syila, a intins mina cdtre el qi, luindu-l
rJe pulpana hainei, a trecut la locul ei. Sylla qi-a intors
capul qi a privit-o mirat, dar ea ci-iavzriesa: u,,Nsudeisateungicii un
extraordinar, dictatorule,
lucru eu
pulin din fericirea ta". Sylla a ascultat aceste vorbe cu

330 SYLLA Del

pldcere qi se vedea pe 1oc cd fusese r"dscolit" pentru cd 37 Sylla ntt numai cd qi-a prevazut moartea, dar'. in-
a intrebat-o care ii e numele. neamul- qi felui vielii. Ea lr'-un fei, a gi scris despre ea. intr-adevdr, eI a telminat
i-a spus. De aci qi-au aruncat unul altuia priviri Ei-qi
fala mereu unul catre atrtui qi-gi (rl'lr'ieuc'cl.mrabeuedmiaasucsdtruai.cdtc$uceciasdeletelLooarin'.vasEiua2ql!2i5i-nsaspfruauusnmMieosaeapmcsuaAonrehi9ialcoilcdrsledfcii.riu-srielidsoppaurruadebzizuisisqlee-eraaainsacacraaidntvtaienat
intorceau surideau qi,
in cele din urm5, s-au in{eles qi au conrrenit si se cdsS-
toreascS. Desigur, ea a fdcut acest lucru cu intenlie ire-
proEabili, dar Sylla, degi a luat-o in c5sitoria cumpdtatd
;i nobila, la inceput n-a intrebuinlat totu;i un procedeu rn vis cu pulin inainte de moaltea Metellei" stind intl'-o
cuviincios gi frumos, deoarece a fost im.presionat de atrac- lraind sdrdiacioasd Ei rugind pe tatdl sau sd inceteze gri-
,i'ii,lreinqi,limnieqrtgei.nTd octuqielSlayllma anm-aa sa Nletella. sa trdiasca cu
tia ochiior: gi de poft5, ca un tinir, cind stie cd aceste pa- de
siuni sint cele mai urite gi lipsite de cuviin!5. incetat de a se ocupa
cu zece zile inainte de a
36 Sylla, degi avea aceastd solie in casd. avea legd- 1r'eburile obqteqti. intr'-adevar" ei'au in vrajba in cetatea
rnuli, impdcind pe aceia care
l)icaiarheial05" le-a sclis o lege dupA cai:e sd se guver'-
turi cu mime, chitariste Ei dansatoare, fdcind meteu, de neze. Cu o zi inainte de moarte. aflind ca dregdtolul Gl'a-
nius, care-i datora poporului o anumitd sumd de bani. nu
cu ziua, chefuri pe paturi de ialbd verde. Camenii care el
aveau cea mai mare trecere la e1 elau: Roscius. actorul, i-o restituise. ci a$teaptd moartea iui" 1-a chemat la
Sirus, arhimimuleT, gi Metrobir.rs. Iysiodtili)S. car:e. deEi in jr-uul 1ui pe sclavi. le-a poruncit
era bdtrin, iI iubea intr-atit" incit nu se ruqina s-o spun5. in camerd qi. punind Syila. care striga qi se agita. i s-a
De aci qi-a intrelinut qi boala, care a inceput dintr-o
sir-1 inabuqe" iar' lui
spLpairsadinrstcilnadbdocuei-slcuopipr,qiritieinarilelfiaqEqndi iptdeeutrn1eac;uiNnv'dIoetoiedlinaeo. asiaipnrtgeVel.aeDlae,uripaadamacunedteista-,
cauzd neinsemnatd. Multi vreme nu si-a dat seama cd
avea puroi la viscere, care, mistuind intreaga carne a cor-
pului, a dus-o Ia distrugele, astfe1 ca deqi ziua $i noaptea lut o fetili. dupa moartea iui. pe care au numit-o Pos-
mai mu.lte persoane ii scotear-r puroiul Ei ceea ce se sco- l.uma, pentru cd romanii nlrmesc postttmi pe copiii care
tea ce se ploducea.
nu era nimic in comparalie cu ceea sc nasc dupa moai'tea tatdlui.
ci toate hainele, qi baia, qi apa in care se sp51a, qi hrana
38 Mu1!i oameni au pornit ;i s-au strins in jurul lui
se umpleau de acea scurgere ;i distrugere, aqa de rnult se Lepi.dust06, cu gindul de a se opune ca rdmaqilele pdmin-
producea. De aceea, de mai multe ori pe zi intra in baie, te;1i ale 1ui Sylla sd aiba palte de ingrijirea legiuita. Dat'

ca sa-Ei spele corpul qi sd se uqurele. Nu era insa de nici Fompei, de$i era mini.at pe Sy11a (pentru cd e1, singurul
un folos, pentru ca schimbalea in r'5u era mai putelnicd
qi infringea orice incercare de curSlire. Se spune c5, in dintle prietenl, fusese trecut cu vederea in testament).
indepartindu-i pe unii prin rugdminti gi favoluri' ia1 Pe
trecut. aceastd boal5 a distrus pe Acastos, fiul lui Peliasee, al{ii prin ameninldri. a trimis corpul la Roma qi a oferit
iar dintre cei care au trdit mai tilziu. pe poetul Alcmanl0o,
pe filozoful Ferecidel0rt, pe Calistene din O1int102" cale era inmoimintarii mlianlieEtceanEtiitoanteoadle'e.arSoemaztiec.einccdit,feimn eaiflaerdi-adre-l
pAzit in inchisoare. qi pe legiuitolul Mucius" si dacd tre-
aclus o aqa de
cele doud sute zece amfore de aromate care au fost aduse,
bfruuimeosaasSam, dinatirmauEi de aceia cale n-au facut nici o fapta meEtelii au fdcut din alte aromate o statuie foarte male
ajuns faimogi, se zice cd qi a 1ui SyIIa qi chiar chipul unui lictol din libanotlO7 de mare
sclavul
Eunous103. conducdtorul sclavilor din Sicilia. dupd ce a
fost dus la Roma capturat. a pierit de ftiriasdl0". pre! qi din cinamon. Ziua, de dimineald, era innouratd
gi oamenii se agteptau sd cadd ploaie qi, de aceea' cu

PLUTARH

sppigqdunerlodinomealsastuv'odlrpietirucanmscnetuetoedinaprsretcinuutadinaonttief.acrgieorapadSnlclutaitnicfcanmclactsisucat1oupuilus.rasreltiLa.iuk'iacal-d.ridaiuudpscgasuceuderrrEiqalsmcaaiitoifaainplornat{psircniucalcepianrolp,eigprdnusplocitAaufaaiosmlpcszacprteip.ealriesuanlrcree,ltbo.o,1nadDitcsusenauitimznfmriMerd,daelenszaicau{urrmudmutfelifuaigeosntl_us:tsd.oa"tli PARALELA TITTNU LYSA}TDF,CS SI SYLLA
spune cd, ..nici r_in plieten nu l-a intrecut in binefaceri
si
irici un duqman in fardelegi".

1 Dupa ce am terminat de sclj.s gi aceastd Via[d, stt
riccem acum la comparat,ie. f'aptul ci au inceput sd urce
;ple mdrire qi ca au ajuns putelnici le este comun amin-
iltrlora, dar este o ti'dsdturd particulal5 a 1ui Lysandros
li a inceput sd plimeascd demnitSlile cu bundvoia cetd-
t,r-nilor $i cd nu i-a for{at cind nu doleau cel.a, Ei nici n-a
. lclinut puterea irnpotriva legilor.

,,Dar in dezbinarc chiar qi ce1 mai rAu a avut parte de onoare".

Aga cum 1a floma, atunci, popol'u.l era corupt Ei statul
lrolnav, din fiecare cetdlean se ricr,ica
un dictator. $i n-a
i'ost nimic de mirare dacd Syila a clomnit cincl Glaucii qi
!'laturninii izgoneau din cetate pe l,{eteiLi" iar. fiii consuli-
lol crau mdceld.r'ili in miilocul AdunArii popoli-rlui qi luau
;rrrnele, cumpdr"ind pe soldali cu arr;int altr qi au adus
Ice'iie cu foc si fiei'" forlind pe cei ce1'e l$i i
Ee opr'tneau. Eu
rru in.iinuiesc pe acela care a ilijloa:ii sa ajunga mare
intf-o astfel de situalie, dar nu o dovada
ajunge consider puternic c5 este
ir.l mai bun acela cale mo-
cel mai in
mente atit de glele pentlu cetate. Lysandlos" cind a fost
ilimis din Spalta sd exercite ceie mai mar-i comandamente.
lin cetatea care era condusi cli'{oar.tc mulle legi si e'.a
i'oarte inleleap'r.a. atunci a fost socotit apfoape cel mai
irr-in dintre cei mai buni qi pi'imui intre prirrlii. De aceea
poporului cai:e i-a dat adesea conducerea cet5fiiol, e1 i-a
i;;rii'eadiabtd-oinatCijer:sLeaai.eTanctro-1aod.epvder'c. icnndoaSrLyralla.".rifri:itnudtii a contini,rat
ales o t1a.ti

33.1 PLUTARH PARALELA INTIiE LYSANDROS SI SYLLA 335

comandant al unei almate. timp de zece ani incontinuu rlc cumpdtatd qi de spartand Sl de infrinata qi-a ardtat
s-a lacut cind consul" cind dictator qi, fiind mereu tilan,. pcste tot viata zilnicS. Dimpotrivd. Syila nici cind era
linar nu qi-a stapinit clolinlele, deqi era sdrac, nici cind
a rdmas un tilan.

2 Aqadar Lysancilos a incercat, dupa cum s-a spus. sd o a bdtrin. deqi era in vilsta. ci. a;a cum spune Salustiu.
rlrrdea legi cu privir:e 1a cdsdtorie ;i Ia curnpatale pentru
schimbe cirmuirea cetatii cu mai multd blinclele gi legiuire cctdteni, in tirnp ce el iubea qi fdcea adulter. De aceea,
decit Sylla. intr--adevdl. el a schimbat luclulile plin con-
vingere $i nu crl ajutolul ai'me1or qi nu pe toate dintr'-c, s.1.ila a ldsat cetatea atit de sdracd qi de lipsitd de bani,
data, aqa cum a facut Sylla. ci a conferit o buna indrep- rrrc'it a vindr-it pe bani alialilor Ei cetalilor plietene iiber-
iirtea si atltonomia. deqi. in fiecare zi, confisca qi vindea ia
tale situaliei regilor. Palea ca este drept Ei lilesc ca aceia Iit'itafie bunurile celor mai bogali 5i celor mai mari. To-
cale era cel mai kri-rn ciintrc cei mai buni sa conducd ceta-
tea care condr-icea Elacia cu vlrtute, nu cu oliginea nobila lirs;i el nu avea nici o mdsurd pentru lucrurile pe care le
,l,ir'lea qi le facea cac].ou linguqitorilor. intr-adevdl, ce fel
a oamenilol ei. inti'-acievar. vindtolul cautA un cal, nr,t ,lc socoteald sau crulale a banilol putea sa aibd el in
ceva care se tlage clintr-un cal. Astfel^ cum ar putea ca.
dintr-un cal sa se nascd un catir? Tot aqa omul politic rrrt.ilnirile qi hatilulile pe care Ie fdcea 1a chefuri. cind
r.l. odatd" in mijlocul poporului, a scos in vinzare o mare
va greqi in totui" daca nu va celceta cine este cel cale' ir\/ere pe un pret. de nimic qi a dat ordin sa o adjudece
conduce qi din cine se trage. Sparta.nii insitl ]e-au luat
conducelea unor regi de vreme ce, dupd pdlc-r'ea 1or'" nu rrLruia dintre plieteni" dar" deoalece altul a intrecut pr"elul
ol'c'r'it qi crainicul a anuntat supraplelul ofertei. Syila s-a
se ardtau leqi, ci sl,abi si de nimic. Iar daca vili.ul este :;rrp-drat, zicind: .,Gloaznic tnai sufdr si sint tiranizat, prie-
faira fairna chiai' la un om Ce vitd nobila" tot a$a virtutea
este onoratd nu pentrn oli,qinca nobila a celui cale o are- lcnilor cetSleni. dacd nu pot sa-mi chj.vernisesc plopriile
ci pr:in ea iirsdEi. Nedleptaliie" unul le-a fdcut pentru prie- rrrclc prdzi cum \ifeau". Lysandros insA a trimis cetafe-
rriJol si celelalte daluli care-i fuseserd facute. Dar eu nu
teni, iar celrilalL. pinA ia" plieteni. Aslfel. :;e lecunoa;te' l;rrrd aceastd lapti.
ca Lysandlos a sdvii'sit cele mai mari gle;eii clin pricina
pi'ietenilor si a indeplinit ceie mai maf i mdcelr-lri pentrr-r intr-adev5r, Lysandlos a adus atitea prejudicii S;oartei.
, r:rtigind bani" cite n-a adus Sylia Romei" despuind-o de
dinastiile gi tilani.ile plietc.nilor. Sylla. climpctlirrS, i*a 1r-iat lrrrni. Vrear-t sd ai'dt trii:sa de atraclie a lui Lysandros pen-
lui
ai'mata lui Pompr.ri cliri cin.r'vaidgiaeta;i.sdauip-6o ce ddc.irrse comanda uI r bogSfie. Dar fiecale dinl.re ei a fdcut ceva deosebit
navald DoLarbella" lrrt.a cie cetate. Sylla. fiind nestapinit gi cheltuitor". a cumin-
ia si. dlept recti-
nolqtini5 pentlu mulie'le qi marile servicii ad',tse de Lucle-
tius Ofella. a dat oi'ciin sa fie ucis sub ochii s51" cind cerea lil pe cetSleni. pe cind Lysandros i-a umplut d.e patimile
l)(' care el insuq;i le i'espingea. in acest fel. el a greqit
1i el consulatul. vilin:l fi'icd ;i groazd in oa"meni. plin.
care ii t)r'ntru cd era mai btin decit propriile sale legi. iar celalalt
uciderea acelola elau cei mai buni plieteni. ,r gresit pentru cA i-a fdcut pe cetdleni mai buni decit el

3 inca si mai muli dor'lnfa lor de pldceli qi de bani irr-;Lrsi. cdci Lysandros a invatat Sparta sd doreascd ceea
arata temperamentul de comandant al unui.a iii de tiran al i (' el splrnea cd nu trebuie sd doreascS. Acestea au fost
,1,., i faptele lor politice.
celuilalt. lntl-adevdr'. se pale cA Lysandros n-a fdcut, cind
4 Sy11a este de necomparat prin luptele qi faptele de
delinea o atit de mare plrtere qi for!5. nimic nestdpinit gi 'rtlategie. prin mullimea faptelor de biruinld qi prin mari-
nimic necr,rgetat. Si. daca vreodatd cineva a fugit de aceasta. rrci: plimejdiiior infi'untate. Desigur. Lysandros a dobin-
vorbd: ."Leii sint acasd. iar: r'ulpile afard" a fost e1. Atil,

336 PLUTARH ELA 1NTRE LYSANDROS $1 SYLLA 337

dit doua victorii in doua lupte navale. ii voi atribui ase- 5 Dar luci'ul cel mai important dintre cele relatate,
diul Atenei care, de fapt" nu a fost mare, dar a fost stra-
lucit prin faima sa" iar faptele din Beolia qi din Haliarta liupd cum socotesc eu, este ca Lysandros a dus toate la
bi-rn sfirEit, in timp ce spartanii din patrie ii dddeau aju-
au fost poate sd,virEite cu oafecare nenoroc, care se par.e i-or', pe cind Sylia, exilat qi atacat de duEmanii politici,
cd a ac{ionat acolo fAcinciu-Ei calcule greEite, deoarece
n-a aEtepbat armata marelui regc. care era gata sd soseasc5 in ti"mp ce solia 1ui era izgonita qi. casa era darimatS, iar
plietenii ucigi, aqezindu-Ei oastea in iinie de bdtaie. impo-
din Plateea" ci a dat buzna minat de patima qi de ambilie, |L'iva unor nenumdrate mii de Euinavminotninudmu-esnet in
intr-un moment neprielnic, astfel cd oarnenii de rind. sarind qrrimejdii pentru patria sa, a oameni in
de pe zid fald nici o socoteald, l-au dobolit. intr-adevdr, el
in5l{at
r:instea biruinlei qi, cind Mitridate i-a oferit alianla si
n-a cdzut a;a cum cdzuse CleombrotosllT la Leuctra, impo- armatd impotriva duqrnani.lor. nu s-a ardtat de loc slab
trivindu-se duqmanilor care atacau" gi nici ca Cirus, si
nici ca trpaminonda, care a oprit pe cei caue se letrdgeau, sau uman, nici mdcar nu i-a adresat cuvintu] qi nici nu
i*a intins dreapta, mai inainte de a afla din gura lui cd
temeinicind victoria printr.-o lovitur.a datd la momentul lasa Asia liberd, cd predd cordbiile gi cd renunld 1a regi,
potrivit. Dar acesti regi gi strategi au avnt o rnoalte re-
geasc6, pe cind Lysandr.os, iirtocmai ca Lln peltast gi pro- la Bitinia Ei la Capadocia. Se pare c5. in general" Sylla
drom. sacrificindu-se zadarnic, a dat dreptate vechilor n-a sdvirEit nici o faptd mai frumoasa
qi pornitd dintr-o
idee mai inaltd decit aceasta, pentru cd, punind interesul
spartani care se fereau de lupteie date la ziduri, in care cornun inaintea celui personal. a procedat intocmai ca
cei mai buni ostaEi puteau cddea lo-".i!i nu numai de un
om de rind, ci chiar de un copil sau de o femeie, asa cum ciinii de rasd care nu lasd muqcdtura qi partea prinsd in
dinli mai inainte ca adversarul sa renunfe, abia atunci a
se spune cd a fost ucis Ahile de cdtre Paris, la lupta de pornit sd-Ei apere pe ai sdi. Dar, pe lingd toate acestea, qi
Ia Porli" Ei bine, Sylla a invins pe duqmani, al cdr.or nu-
m5"r' este greu de calculat. Apoi a luat cu asalt de dou6 lapta sdvirEita la Atena are oar:ecare greutate cind com-
pardm caracterele. Intr-adevdr:, Sylia, cucerind cetatea
ori Roma qi a ocupat Pireul alenieni"lor'. nr_i numai prin crare lupta impotriva-i pentru puterea Ei dominalia lui
infometare, ca Lysandros. ci l-a cucerit prin lupte multe
m;i amrea. lEi sctieocmnairri,eaqluindgeinosdebpiereAa rihnelparuivdinelapeloculsiitcoarrt_srlpui-ie. Mitridate, a lasat-o liberd gi autonomS, pe cind Lysandros,
deqi cetatea sa decdzuse dintr-o mare conducere ;i stdpi-
cdci eu sr:cotesc c5 cilmaciul lui Aicibiade a luptat molatic
rrire, n-a deplins-o, ci, suprimind democra\ia, a proclamat
prentru conducerea ei pe cei mai cruzi gi nelegiuili tirani.
qi in glumd pe marei impotriva 1ui Antioit. si a inqelat pe Este clipa sd vedem daca nu cumva ne depdrtdm prea
Philocleus, demagogul atenienilor, ?.un om fdra faimd, cn
tare de adevAr, declarind ci Sylla a avut mai multe
virful limbii asculit". Pe aceqti oameni h{itridate n-ar fi rzbinzi, iar Lysandros a sdvirqit mai puline greqeli, ii
socotit ca meritd s5-j. compalc nici cu hipocomul, nici cu
labduhul sdu insu.qi. In pr.ivin{a oamenilor cu putere care :rcorddm unuia premiul stapinirii de sine qi al in{eiep-
c'iunii- iar celuilalt, al strategiei gi vitejiei.
s-au ridicat impotriva hli Sylla, qi anume consu,li, coman-
danli de oEti, deneagogi" ca sA las pe a1!ii la o parte, arn
sa intreb: cine dintre romani era mai inspdimintator clecit
Marius sau mai puternic dintre reqi decit Mitridate. sau
dintre italici rnai bun luptdtor decit Larnponius si Tele-
sinu.s? Ei bine. Sylla pe Marius l-a izqonit. pe L,{ibridate
I-a supus. iar pe ceilalti i-a i,rcis.

:2 - Vieli paralele - vol. III

ALEXANDRU

N OT IT A ],\'IPCN U C'1' LV A

( Tabloul pe care:[ znJd.[i;eazd sor,ietatea scleuctgistd. irt,

irecia ;i in Orient, in mornentul, cind la orizontul politic
ttpare tiniLrc figura s lui Alerandru., cuptrincle o serie de
tt.specte deosebite.
ln Grecia tie /.a s{|rgit,ttl seco'lutui V i.e.n.. societotea
:(l;i)tmrl.aatpuzallc-gsiitstatpdt,ropcdraewrzece{oniaJt,9erriscs:iemI,asptiitguotmLtirmealneit{aautdsn.te,dipsagintriisatJoudre.cduc,sereizsencl.ectupuooi lioilsetuitlsai.
irt,teresele diferitel.or clase ;i categorii sociole, se d.oued.ea
tt. nw rnai, puteo face [ala conflictelor d.intre d,iferitel,e cate-
tlrtri^i sociale, cu interesele lor contradictorii.
Intr-cLdeudr, irt rnarile polisuri producd.toare d,e mdrJuri"
.(r,i;ilrin'ir'zdcleoerallufLfLcAarurteeandaes,zcCulrooulrtiialn.rote,r,Msdie,iJgceaorrenancl,loieunrnteitdueendte,irnppltr,rooedautabcro{egiaoam{lui,ias,i--i
'rtraci deuenise cit se poate de flaqrantd., iar tupiete so-
, icile atinseserd. o m,are uiolen{d. Mina d.e Lucru aiclauilor,
liitzd mai ieJtind decit mina d"e Lucru a omului tiber, ii

,:ilise pe mul{i, dintre micii meseriasi, d.e toate categoriile,

.,ii-;i inchid,d. micile atel,iere ;i sd. constituie o ml.sd. d.e

,r'lrlI,r;l;ri'cr;rrotrizlclctclebarau1aeotrtsetiievinTupqpedtla!ri,eaicrdntrcu1au"Ae9nncsy6atoaei6edsis.,rntecidnaiunist,ptrddeedrseeiieuvnmascbtiertn,neerntanztRiuiliccdieeme.adnszeartbieeeloesmiccuai deloistgefrppotaesiasn,rleo,rittretpibapenuozoninnnlbaoieiu,otrsienliia,uaaddulccieiec,pnehgengsdlopoaurttprduliaeotilrt.trandoeriteraxc,psrtseeuiigaeiletclfeis,aii,neini.pemlcrieaiefoacinascotupirndsitud,_ere

842 NOTITA INTRODUCTIVA _ ALEXANDRU 349

oameni fdrd lucru, cdutind sd trdiascd. din ytomana celor mtinile Spartei, 2n urrna uictoriilor d,obind,ite in rdzboiul
auuli. Marii proprietqri de ateliere, mnrit negustori, pe peloponesiac, aceasta a impus celorlalte potisuri regi,mul
de altd parte, erau preocupafi de desfacerea surplusului de
produc{ie, cdutau piefe de desJacere qi aci ueneau in con- oligarhic.
t_lin. Inseacoceluslt
flict cu producdtorii ;i negustorii din alte polisuri, iar fel, conftictele 2n societatea sclauagistd. greacd"
Iupta dintre bogafii ;i sdracii dinduntrul unui polis se conl,- al IV-Iea i.e.n. se desfd;urau pe d,oud. planuri:
plica lrr:aunlJTlictotelis;iurinilocdr,.i;eirdcroi ninfltirceteclgaiserd;zibocaaiteegi.onrtiri esopcoial,liesuirni.dun-
prin lupta ;i concurenla pe c&re gi-o fdceau polisu-
rile intre ele ;t care deqenerau repede in rdzboaie.
Exemplul tipic in aceastd. priuinfd. ni-l oferd rdzboi,ul oqepnaGurilrleicaceicluornreranom,oauinptsriotteaatpm:eMneiapcsueui,sdz,aoctnldniadd,,eupnceodane,rf'etrirecLgateepl;oetlistrideczdbspoigraiijii,efnaecdaee
peloponesiac purtat de liga peloponesiacd i.mpotriua Atenei,
pentru dobindirea hegemoniei politice ;i, economice. Pro-
blema conflictului economic o constituiau piet,ele din uest pe aristocralia m,ilitard. gentilicd., pe a;a-zi;ii hetairoi (pri,e-

;i, in special, cele din Si,cilia, asuprct cd.rora Atena ti,ndea t,e.ni).

sd- ;i impund. dominafia2. i''ipnnitnesFdrpeielsoicpeilaseale,lerpliclee-olneddoaeem, ioc,rceuepgceaaelrelretireMig,,ar;aiececaudilleeoonnrpiii,eentirr(;egi3lpeo5enr9,de-ep3rae3il,6n;di.ie.ceaoa.tnlenta.J)A.,litcientncceeu-i
In polisurile unde erista ;i o producfie agricold, m,esa Profit|nd de netn[elegerile dintre polisurile grece;ti,
f ihp s-a amestecat in certuri,le Lor ;i, amenin!2nd- pe unii
celor fdrd de Lucru se-ngro1a ;i cu micii proprietari de rlintre aduersari gt cumpdrindu-i pe alfii, a izbutii ca, in
pdmint ale cd.ror Loturi fuseserd. inghilite de mari, pro-
prietdfi. Cu cit, in urma rd.zboaielor ;i a dezuoltdrii, pira-
teriei, pe pielele marilor orage se reudrssu tot mai mnri
cete de sclctui, cu atit mai adf.ncd se desch,idea prdpastia
dintre sclo,ui ;i proprietarii de scl,a,ui, gi dintre sdraci ;i lgarle scurt timp, sd. deui,nd hegbrnon at Lumii grece;ti.
AstJel, Ia Atena se constdtuiserd. d,oud grupdri pol.iiice, una
bogali. ltrom,acedoneand, aL cdrei principal reprezentant era Iso-
Fire;te cd luptele politice erau consecinta directd a
contradicliil.or sociale. Aproape ind.untrul fiecdrui polis crate, ;i alte antimacedoneand., al. cdrei uajnic cond.ucd.tor
erau doud. grupdri poli,tice: grutr)are& celor bogafi, gi gru- Dernostenes. Conftictul dintre Fil.ip, pe
t fost d,e o parte,
;i cele doud grultdri politice
pclrea celor sdraci. in general, in polisurile grece;ti,, luptele primit o solufie pe cimpul ateniene adaeise, pe d,e alta,
politi.ce se dddeau"intre reprezentanfii oligarhiei, qi, ai de- a de bdtaie de Ia Cheroneea4 i,n

mocralzei, sclauagiste. Lupte tipice intre cele doud. grupdri gnBl'redeia,tonon{trtdea..,S((aJ3tuan3t8ecJrlione.esm.gtnra.se)i,icltiuietren;ztdiiusegdarruercepgLcaeuutluenetolmaionscaCcjdCue.dorohnuneglegrAe&estnmeunoloe.ndi.iieae,'fgliairi.ntnaCidnc.oeurciiinlnno--t-
politice ne oferd Atena, unde. dupd. Louitura de stat ol,i-
garhicd, reprezentcLn{ii, grupdrii, celor boga{r, cereau li,mi-
tarea numdrului cetd{enilor cu drepturi politice depline,
desJiinlarea ajutorului dat cetd.fenilor sdraci, impdrlirea La care au luat parte reprezentan{i ai tituror statelor gre-
cetdfenilor in categorii dupd auere, concentrarea posturi- s-a hotd.ri.t instaurarea pdcii,
'Lor administratiue tn miinile oligarhilor. ce;ti ;i generate gi, punbrea

In unele state grecesti, ca, de pil,dd., Sparta, form,a de i(ClAs_bot,i_olnreoarda3riactaeanTAimni,.dl_aiddno,_s,reaelu_au_i,ncalvpet9eseuacd)ans.aeactcdaAtriree,ulin.ei)1isinxeupeaapnuantlino5cdljgaeepralaueibnasladsctunieleniauaupqimtlnrtoiiemdevprialnpcdu(ruetlptDiSsnetot,iarisrdsolFecmiddielauiti,onirppsnecidrrcaeed,e!rd.lufXedaeloiVgmDAui,olelzDesm8exius6coalcuis;nutiddpersienreiuuepula,bntp6pcaiee.d).nni6rhuXttrroiuu,a6
oligarhicd. Cind
guuerndmlnt era hegemonia a trecut in

I In daeceTashtdupcryivdinidtdescdrslii1net VI 9i VII din ,,Rd.zboiul pelopo-
cit se
mesiac", poate de grditoare.

N, I, BARBU NoTITA INTIioDUCTIVA * ALEXANDRU 345

bazelor uiitoarei federa{ii qrece;ti. S-a rnoi hotdrit: inuio- lnihtduara anul.ui 334 i.e.n., porneqte spre Asia cu treizeci.
labilit&tea propriet(t{it priuate, men[inerea raporturilor
cantractuale eristente intre debitori qi cred.itori, interzi- rlt' nli,i de pedestra;i ;i patru mii cinci, sute cdldre[i ;i, in.
tirrtp de zece ani, cucere;te un teritoriu ccrre se inti,nd.ea.
ucenruela(Loriridcde.rduai "fteolriideqi|me,pLdibrelirrderi a pd.ml,ntt"nil,or ;i a oricdrc,r 'iittAInrudniacipnidndoinprlituailriea gi din Egiptt pind. La NIarea lrleagrd..
de sclaui, pentru ca sd" se asuprct situafiei econoimice, sociale
pund. capdt, gsrin aceste m,dsuri, ori,cdror confl.icte in s|nul, ':i 'poliiice in cere se gitseo. imperiwl persqn, uam in!.eLege
lumii grecegti. tItrtrLitil.Tlntsroorrnlruu,nudmaragi t,ruTptrio,dpeolret;ii;l,ie
rdsundtoarele succese ale
cgerLqrPti-.eCLoiinmngddpu.ocatecrreieua&astacp,Letsira-;anil{"oeluri,titiiLnsrt-irateoinMacalr,eicaedndi{ndolna-ita oJensiud, desi- i,,t' i,n,traduse de eI.
;i insemndtatea refonne-
;i statel,e gre-
Irnperiul. tr)ersan era url conElamerat de papaqre cu
Lui Filip. intrc ,r.;r'r:irl econo'mice, socia,Le ;i politice ci,t se pottte de telu-
337 ;i 336 i.e.n., stLb Lozinca rdzbundrii irnpotriua per;ilor" ,it,'. Astfel, incepencl cw utriotele rctmuri de agriculturd.
eL face pregd.tiri pentru rd.zboittl de cucerire a imperiului
f)et"scx?7, c&re urmcL sd-i sducd. i.mense profitwri economice ;''ttticulturd ;i gsrd.dindrit in, Pcrlestina, Siria qi Babilonia,
;i o neinclli,puitd. faimd.. i,n ccre erctu interesute el.e'mentele ,,tiitt,t'a cere&l.elor in Egipt, cre,sterecL uitelar ;i i.ndeosebi
amzpliutqsriisntsed;i|ncdoem.pelinrciriaelue, din, Macedonia gi, Grecia. Istoria, ' cr;iLor in Turkestan, Arabia -- qL continuind. cu mics
umerii i;nL
scestor uria;e sarcini, pe 1,ro'Jr.tc{ie de mdrJuri ord.;el.ele ;i ora;el,e din punctel"e

Lui Aleratzdru. trtrri de seantd, irnperiul, persan cufto€teq, .gi marile oteli,ere
intr-o,d,eud.r, Filip a Jost ssusincLt in 336 i.e.n.s, ier ALe- 'i rnrtrel.e comer{ ditt, ora;el,e Erecegti, de pe fdrmul M(trii
randru, proclamat rege, a trecut intii sd. dea Lupte irupo* tli')t<o1sae;€. bAigcriicoub.oLntoi,ri;ilibmerui npci iptoerijuimn dgtardted.Lini,ib,eyrti,esLcil,auueiz-i irt.-
triua unor triburi care se 'rS,zurdtiserde . ProJdtind de ab-
sen{a lui, statele grecegti incepuserd. siL se miqte, dar cl,e qt trt

Iu Dund.re -de A'Lerandru trecuse Istrul. spre a Jace o d.e- ttloitt''li..ietnrecL-ri nussevicr;i pcttroni de uteliere mai ntari, negus-
Tsrestigiu i:ntpotriua ge{ilor, cdrora le-a oamenl
m,onstra.tie cu- Latifundiari ;i mari armcLtori de cordbii,
,tt zdren{e ;i urma;i ai, muril,or familii nobil.e, toatii gatna
icneriot rodicneeta[tde.r-ileuinlidreicese dEianseare, sAtulel,raMnadcrue,dodnttpiedi., ce cL pus , ,ttegoriilor socicrle se putea ueclea in nesJir;ita impdritfie
ir' gt-1gs1"i?'scl cdreia a pul"ces Alerandru. StcLtuL persan era
uine cu,
iuleetla Jul,gerului la Tebai, ia ora;ul cu ascrlt qi porun-
ce;te sd fie distrus. Apoi, i,n uirtuteq puterii, pe care i,-o ttLpd.r-fit in dou(rzeci Ce satraytii. Fiecare satrapie era a'
itttitote militard ;i Jiscald" in acela;i timp, trebuind sd
dddea ccLlitotea sa de comendant aL erpedi{iei |mpotriua i)|ocl-rre bani ;i osta;i adrninistra[iei, centrale, in fruntea.
per;ilor8, recunoscutd, de greci chiar ina.inte de cam,pani,a
, itreia se gdsea ,,rnarele rege". Centrul administrafiei per-
lui i,mpotriuu tracilor, incepe pregdtirile de rd.zboi ;i, in. ',rnte iL constituia palatul regal, de unde parneau ordinele

5 Diodor, XVI, 91, 1; Plutarh, Alerandrz, 9; Arria- , ritre diJeritele satrapii ale imperiul.ui. Dur Jiecare satrapie
nus, I,1,1.
ttres &rmcLtd ;i buget proprirt, iar satrapii, dispun|nd de'
I, 16,D4i;olduosrt,inIo,c. XcitI.,; 3P ,lu1t;aPrho,lyAaleernaonds,,ru,IV11,;3A;rSriatrnaubso,, lrtrgi puteri, sduir;eau destul, de des acte de independen[d.
!;qiptul, Fenicia gi oragele grece;ti din Asia Micd, auind
vlr, 305. /ule?zse legdturi comerciqle cu ora;ele din Grecia qi Jiind
XI,847 DD,7iiooqddi oourrrm',, .XX; VPVIlIIu,I,tBa4,r,6h7;,;AACrlreiictaaennrduorsu,,, I, ? qi urm.; Iustin, it't.t(udLosrpaebrailtesddesjeugduelspTr)einrsdcdln,daisnteipmtapuerniuulm, paei rps.raimn.uAlcpearsiltecrj
Pl u t a rh, De Alerandri Jortuna, I, 3. ll; rDeepmuobslitcean,e,V23I.I, 15;
,'t u, |i'L Linii rnari, situa{,ia imperiu,lui persan.
De

346 N. i. BARBU NoTITA INTRoDUCTIVA _ ALEXANDRU 347

pstls".motsdrnr"ceda;ced,oa.rtrep.simbpimsla.nPnqiewusiisnocAluttreiidredstdrls.,e-'nte.muu-dpr;di;mainpamnrs,diibrdnuuma.palrfodbiaiioneaIinuiiq|{lc,id,ti;nndntiieo.ia.cttescf,mriNilif-zeicutaae,etsiiulnceldllcdpoesanimaudmrrus{t.ididrearasspcea..tieaaueaeraptdprtde1reepm"iu,:utarojcaeaslpqateiataunttfnerotcinciai.zia,tafdgd'edtec"l,rczeelsatiLio;lnieateuniaernleendeocfis,rctiearrneiteuatniarturtgon;reaatea_eeutnurLqalaleaitnoaeltopbtrusnrrAi,gdcdaoti.,iuor.lAeobeemnaJlilfcreeneasu,aaecsmtpirne-tt;taatneitepc.irndpdtlln"dreaadtegueienucru.Jetu'esoscpI"dduoineeotea__ .Rulqcros. In general, el a Luat doud mdsuri care aueau sd.
contribuie la organizare& unei administra{ti centrale: im-
geJBcendtteodlu,tureaencsititss'bet'o\AdtAtiaiFne&l.sro.loaniettJ'nnJcrmntifree_eeu.oeiucc;iluls,etneua;ectipdrdi;,efoiuua'rcctrtpuApduashsadldtaqbi.ida.actpeerui.ccarnaerdleulotpspiadtactcrerties.eauoedgtss.umndnr.rai,irtsdrfeetidecsre.czailama'{ieete,pitroin;eitA'altdaseoaiise,erpmii.bsmmenc:ioaieidraMecenM.aciuSnn{adrdtii{luazin.ceeininlanziuid,a;ieecmtoi,.Auris,dfsirlDpoidesOa-oretzaJm:d1nrasrc;y.i.iant;elieeaie;dcsini"rfpi,e.fit;rinoChicu;eniurteu'n{ira-ttaesaiir"nzi",ncaoderta,ar-tircirtuucrLoiope,"t*rnmeapdlii:itri.,ltslaaaislodo_e"ttrie,
mrsaidtpnnnnanup,io-iqci-zznrarrLtcnaetoadEiirdticamurn'rmsefseauiuisztpeecue;dit,puort.utaurogandletrurlwdrredrienntednp.si.rrqucirruapoafpaiidimiiuecrrrzditadpanuptesieirrtdluefdeuitealetuprdpesceiran.,ceereabts_iil_qcrutlcoisoeienaimtiezrtn-urdrotta:lcpaadueoritue2.atof{emuJlapn,cisutldgDnoat,dieL,ulrseci.srdnrie&dn{;duir.sii.qeuoseritemcaLifecnto'pweu,ocAaacrrdamarjmootrJo.creolniuobederlenrsoisnl.ctaee{ltatairerltuiaorcrdpdtnearnern.ls,ie,te;agareatdciutn1,ini.oeltpn.ceeiuipIrii.tampresesAEipzctrrlaprneeeuiugaintetuiicrttrl,iesdiceadepd-lloe,,.ga,rpileen,,isri'te,ao,teoc2oagnnAi.rmrhns,";gg-IiSicid-.eeoaacJnso,e__a__er"ti- pozitele erqu incasute de epimele{i qi udrsate direct uistie-

rie.i centrale, pe care o urerne e administra.t-o Harpalos, in
punctele strategice de seamd, puterea militard. era incre-

dinfatd. unor garnizoane macedonene. LIn impuls ui,e[ii
aconotnice a incercqt sd dea Alerand,ru prin intemeierea

de oraqe comerciqle Ia incruci;arecL marilor drumuri. F'cti-

tnoasele Alerandrii aretd. ctt de std.ruitor a fost efortttl

sd.u 2n aceqstd direcfie.

Nota origincLld. a incercdrilor sale de centralizare qi
uniJicare sociald ;i pol.iticd o constitwie adaptarea unor
obiceiuri, persane, cdsdtoriil,e macedonenilor cu persane ;i
i,ngenuncherea in Jala sa, ca in Jala unei persoane de ori-
cline diuind. imbrdcind el insuqi lzqine f)ersane, cdsdto-
rindu-se cu Rorana ;i Stateira, admi{ind clziar i.n sl,ujbele
de la palat Junclionari Tsersani, ;i mai ales, celebrind cdsd-

l,oriile celor optzeci de ofiferi mqcedoneni cu persane, Al.e-
xandru a, i,ncercat sd. ;i-i, atragd. pe per;i. Frin institwirea

irtchind.rii, eL u cdutat sd.-;i asigure supunerea imed,iatd. ;i

ne c ondi{ionatd. a g uu ernant, ilor s di orient ali.
Fire;te cd. crceste mdsuri s-au louit de rezisten{a gre-

cilor ;i, mai ales, de a macedonenil,or. Comploturile ;i

maniJestd.rile ostile ale mqcedonenilor, despre care uor-

beqte pe larg Plutarh, o aratd. cu prisosinfd..

lmpd.rdlia lui Alexandru n-a durat, nici nu putea sd.
clureze. Fiind un conglomerat de popoare nelegate intre
cle prin identitete de interese ecanamice si sociale, prin
camunitate de limbd. qi de obiceiuri,, imperiul lui Aleran-
dru auea sd se sJurme. Imedist dupd. moarteq lui (tu urmat
certwri, rdscoale, rdzboaie. Totu;i paginile istoriei scrise
de eL nu s-qu mai intors. Unitdlile politice care au Luat

Jiin[d. dupd. dezmembrarea imperiului, creet de eL n-au mai

corespuns uechilor impdrliri politico-administratiue, iar
uia{a economicd qi culturald a cunosctLt o inJlori,re care
n-ar fi Jost posibild in uechile forme politice ale ora;elor-

348 N. I. BARBU NOTITA ]NTRODUCT]VA - ALEXANDRU

349

st&te greceqti sctu ale satrapiilor persane. Dupd ,nlaartea Pl.utarh pe Alerandru ,si cum a inleles el s(t-i .dea c'trti'p
rie{ii? " .
Iui Alerandru, o noud. perioadd. a inceput in istotie, pe-
Plutarh,, aSa cunx o rndrturise$te insLL$L in prefa{d, nu
rioada elenisticd..

Yia)a" tui Al.exand,ru, ,"rru", cle plu.tarlz, este astd.zi unul rArtl-eexaadnedrguin, dcisds.d.sac:lreieagodisdtionrienoaiamndunludne'lit'dfopateeptpeecdai[rieei i ItLi
din izuosrel,e de bezd. ale istoriei lui Aleranclru Maced,on.
Le

puneau la i,ndemind. izuoarel,e nunlax pe acelea core er&Ir
qrd.itoare pentru Jirea, pentru fiinfa fizic(t sL morel'd a Lui
DlLa{at Ptm"l.obrfeitoargtrehraa,,Jtlu'uilgiduArinul.eCL.,urltti,etnArdolenruerae-na-da1ru6trdisueitniimienptr5tle2s3e6si0.ee;.aint"e1-n20{iee;ii.nrp.ninDudle-. Ale:randru. O glumd, o uorbd. de spirit era pen'tru biograt
mui de pref decit o bdtd.Lie rd"sundtoare, dacd arurt'ca o cit
rle slabd. Lumind. asupra sufletului Lui Ale,randru. Multe
tor-istorici, iar legendele populare cluuseserd timp sd impo_ clin faptele de arme qt, din rinduieli.le politice stqtornicite
dobeqscd. minunutel,e Lui fapte arme cu cele mai Jin- rle Alerendru uu fost trecute de Plutarh sub tdcere. $i
tastice am(r.nwnte. Flutsrh aueq d,e fafa sa o imensd. biitho- l.otu;i, td.rd. sd. urea, Plutarh a trebuit sd. uorbeascd. despre
Alerandru comandant de oqtd, ca qi despre Alerandru orin-
in
pAtccgrearirutairsJeCcniteehoco.&LabiN..rpumeTuulsartdiedueibmsnitntuesaCi(Mertleao-igcs,rittesccLiallaolei,nnrrndtsteusedr.ue,tdaliati.pend,oesmppFdeC.eharuntietcpenaloitsrorllif-lica.stser,tpi&amtcotI:euastu,ipsoatllpsiuunt,etirtta,ofiCrpmrul-iaetla,la,ruidcLsi tit,urtoeueninrtaeuieLlzo,al"ptdgra,eoupnp-sc__eeu" duitorul economic ;i politic. Cum ne apare. in aceastd

'priuin{d, Alerandru Ia Plutarh?

Spre a ne da mai bine seam,a de ceea ce ne infd.fiqeazd
Plutarh, trebuie sd. amintirn cd, a$a curn se uede ;i din
onDtoptarari,errt;cotLearisiretaocictcoucit,l.traoclrumii aaeicctilempsraeialorjitolrenrbietLodragp{ideei .rd[Jpe,aie;ltpideet,eiic,lliouetru'nspiuei Amcclleaeelrcreeai ncuteadnr,poerouruaiensustuaierJsicosc,se.tt Lraducerea de fa[d, chiar in culn-LecL puteri,i, AlerandnL a
euut qduersari. Grecii ;i macedonenii nu se Ttuteau impdca

de Lac cu practica genuJleriunii. Dacd printre istoricii lui,
Al.erandru foarte mul,ti au dat douadd de o nefdrmuritd
o,dmirafie, m,ul{i au dat douadd de sim! critic ;i au pre-
pentru c&re scrierile celor cita[i, mai sus ercLl-L principalele :entut Japtele in proporfiile Lor fireSti. Dar, in general,
izuoare de informare. Se pune intrebereu: plitctrh. a citit
pe Aristobul, Chares, Ptoleynuios, Cnesicritos sau i-a gd.sit iilozotii greci s-au ard.tat ostili Jigwrii Lwi Alerandru. La
Roma, in special, tAnl.;ecroalniledruderereptroerzicedntad,ininprtiomnad,iupmeddtautqe-
cita{i Ia un istoric de rnai tirziu? Starea fragmentaid. in a secol,ul.ui I e.n.
ccLre ne-ou paruenit majoritatea operelor rnanu.l libertdfii. FiloJozii, spre a-i mic;ora meritele, atri-
amintite nu ne"
|ngdLduie nici un Iel de rdsysuns intemeiat Ia aceastd. intre-
af;Pb,intale,umsrYettodui.a.rlr[tltiJellaen&dLusiucnniuinonAglrea,lsguesperrcniourlduintteecdmlrercuuurd.ilstetiEcerJLenepc,aILocu,iauIcmtmuceueneaollotssefritcreupmqtAem,ardccis.cauntruouesbnicgutteeeul',rrctcai;tliieunticdfmcdi.hti,nidaie;n.dir:. b'uiau cea mai rnqre parte a izbinzilor sale mai lnult noro-
cului decit destoiniciei Lui.
Plutarh, Jdrd. sd. cadd in eragerdril,e fanteziei popul.are,
,,Alirdndria"9. ,Se pune deci intrebarba: curn a judecat este, indeob;te, destul de fauorabil lui Alerandru. NeJiind
in,nosndf.icpere;oi csuopcaitaldeelupartoebldeemAelleerraidnidcraut,ecdaeremddesliunriqletiet cdoe-
q1,,B]9tiiibmelqioAaitelaicexadda,invplidueerntiratoorumemAstotnaeteir,a,oe,s1cicn9da5f9Lre.tuesetefnolapi ruitnbelicpreaottphdueldaaerdcDuslaitunfordSarirmtoemovnAeencsehcaeuscilina" mul,t aten{ia cercetdtorilor rnoderni, Plutarh trece .sub
tdcere o serie intreagd" de amdnunte care, pentru qtii,nfa

rLctuald, ar fi de o neprelui,td. uuloure.
in general, Plutarh rel,ateazd. fapte. In pouestirea Jap-
tttlui ca atare, |ndeob;te, eL dd douadd
de bun-sim{ ;i de

350 N. i. BARBU NOTITA TNTRODUCTIVA - ALEXANDRU 35n

pruden[d. Nu intotdeauna insd. el ia o pozi[ie criticd" Ja{d rrnr,au.i,it,i,dnatciid.- zice Plutarh p-e Jd un lucru cu totul neobiq--
de unele uersiuni. De pil.dd: ce este adeudlat in Legend,ele urei, compard discipolii lui Al,erandru cu ai

cu priuire La na;terea Lui, Al,erandru? Plutarh dd. d.oud Ir.iu;itePlatitnoenri;idecuaia,[id.Lnuoi Sbioldcr,actae,.reFuil,oorzboeJaiiuaaucaeeuau;ti, drept eleui,.
uersiuni, Ldsindu-l pe cititor sd aleagd. Dar chiar in pri- Iimbd. sau,
<:eL pufin, inlelegeau limba greacd ;i, totu;i, pe mulfi n-au
uinfa faptelor a cd.ror rea.Litate este incontestabild, eL se
md.rgine;te sd Le expund, fdrd sd. se intrebe nei,ncetat, aqa izbutit sd-i conuingd de qdeudrul inudfdturi.lor lor. Di.mpo-
Alcibi.ade gi Cleitoph.on
currb s-ar Ji cuuenit, c&re erd scoTtul urrndrit de Alerandru t,riud., Critias ;i lan{urile |nud{dtttrii, ca ;di,ealu{ini, ca ei,, scu-.
cind purcedea la sduir;irecr unei ac{iuni. Astfel, eL uorbe;te I.ttrind,u-se de s-au
friu,
despre |nterneierea Alerundriei Egiptului,, dar nu, ldmu- intors i.n altd parte. Dacd insd ai sd-[i, indrepfi priuirea
ul;upra inud,fdturir, pe care a dat-o Alerandru, ai sd. uezi
re$te scopul urmd.rit de Alerandru. Pe de altd. parte, chi,ar <'d.: a |nudfat pe hircani sd. intemeieze cd.sdtoria, Le-a ardtat:
cind se for{eazd sd. gdseascd motiuele care l-au rnf.nat pe
pArleejruarnadreruoasdre. sceerceo, mpupnocrtteulindter-uunedaerneummiot rJeelLpirnetdr-oomiinmd-- era,hosieni,Ior plugdria, a induplecat pe sogdieni sd.-;i hrd.-
rteascd pd.rin{ii, nu per;i, sd-;i, ci,nsteascd.
AstJel, ctnd e uorbe de menlinerea unor satrapi 2n postu- le isadi-ni ocrrdlosadrteo,rie;i pe
truannele, nu sd Pl&ton a scris o sin-
cmrPia.oLe\recnoulstole,erlloFesrluqpdtuoeelridthlieacrepcguhdanilpeeuumtLlounctiuunAmiltalpetAerealesneerdlaaerrnuned.arroPucuuelsuu-diia,ien;pfiaeulinrtdt;uai tpdaafiusrs[tcdeee",nrndtsieee- . ..
tltrrd. constitulie ;i n-a izbutit sd conui,ngd pe ni,meni, s-o.
uplice, din pricind cd. era prea asprd, dar Alerandru, inte-
tneind peste ;aptezeci, de cetd,ti in mijlocul unor popoare
Inrbare ;i presdrind Asiq cu a;ezdminte elene, a smuls pe
pare cd. biograful nu-;i dd. intotdequna searncl de uarieta- Iocuitorii de acolo din ghearele unei uie{i, sdlbatice, care
tnl er& departe de cea a fiarelor. $i pu{ini citim Leqile
tea gi insemndtatea problemelor cu care ercl confruntat ltLi Platon, dar legilor lui Alerandru Li s-au supus ;i It
Alerandru. AstJel cd. portretul lui Alerandru, fdrd sd fie .\(, sutr)un zeci de mii de oanleni" (cap. V). Lauda continud
nimbat de strdlucirile ireale cu care L-a impod,obit fantezia
populard. ;i Jdrd. sd. tie Lipsdt de petele pe cqre le-qu inti- 'pc acela;i ton qi din restul Lucrdrii mai afldm cd: Aleran-
dru nu i,-a ucis pe pri,n;ii de rdzboi, ci i-a inud[at sd ducd
qprudi lrPuithi ifelaocptoatensole-mdiceeccstrtlueizmtimopteeur;-iiulluicpiuscniutl cadeefroitcs.otinnudtcueidro.uebrr;ielteea Lui Cteitos o uiafd mai burtd.; Zenon a emis ideea unei, cetd[i a lumii,
i,rt, care to{i, oamenii sd" fie egali,, ceea ce a pdrut ttn uis,
orinduito- dqr Alerandru a inJdptuit-o, cdci nu s-a purtat, a$a curn
insd., por-
tretul lui Alercrndru, de;i retu$at de penelul moralistului,
este cu mult mai, aproape de (rdeudr decit aL Alixdndriilor il. sfd.tuise Aristotel, cu greci:t, ca un prinf, iar cu barbarii
ca un tiran, ci pe greci nu i-a tratat ca pe ni,;te prieteni,,
populare, dar poate mai pufin apropiat decit cel fdcut de iar pe barbari ce pe ni;te plante ;i, animal,e, ci, fafd, de.
un Arrian, istoric cu un siml critic mult mai dezuoltat. l,o{i s-a purtat la fel, aduci.ndu-i cu armel,e sau de bund.-
Plutarh este |nsd si autorul scrierii morele Despre no-
rocul sau viteiia lui Alexandrti, ccLre, transpusd" mai Liber, poia lor, in acela;i uas al contopirii uniuersale,2n care a
ar suna: ,,Fost-a Alersndru norocos sau uiteaz?". Scri,erea
este compusd pe un ton de laudd., iar Pluterh insistd" cu orumreis; teacatmt bJerdlucraitdheaoisneabimteeddde.,upiaefndt,rdueccadssddto;tr-iie., de mora-
atragd. pe'
Localnici, dar prin, aceqsttr n-a sdaer;it o trd.dare, cu,m este.
mai multd Limpezime osuf)r& unor fapte Ldsute in umbrd i.rtuinuit; nu s-a dus in Asiu ca s-o prade, a$a cum au Jdcut
de biografie. IIanibal in ltalia, iar scilii 2n Media, ci a cdutat sd. uneqscd.

Pornind de la o compara[ie cu filozofia Lui Ale:randru., pe tofi oemeniL intr-o singurd. cetate; iubea gloria, uirtu-
Plutarh obserud. cd ceea ce unii Jilozofi abia au indrd.zni.t
sd. intrezdreascd., ca o teorie, Alerandru a ;i infd.ptuit. .,,5i Lea, uoia sd-i i.ntre,scd. pe to{i, in uitejie; in Alerandru, rdz-.

352 N. I. BARBU NOTII:A INTRODUCTiVA -- A-Lrl{.\Nllit(l 353

bundtorul. era u1rL(trn, bund.tatea era bdrbdtetrscd, d.drnicia ltitstreczd., iard;i l-a irt'trebat rLaca n,tt' cll'rnutr, Alets'nd'rw a
:tiuir;it Jo{d tir: ecL ;rreun gest de necuuiinl;rt'. Eurtwcrtl,
cu socoteald", minia u;or de imblinzit, dragostea cumpd- itL.rind, i-a rasptLtts: *So[ict ta este a$a cuun ai ldsat-a, iar

tatd, munca nu era lipsitd de odihnd. ,4lerand1u estb cel mai bLsupurnceru6crieil"erm;iroei sgs-tinldo,rrpuipngriatintotamrqe'>a':oAa"tZm7e!'ertLrnCsi,i,
insemndtateo. Lucrd.rii, constd in erprimarea iudecd[ii
d,e ualoare pe care o face Plutarh asupra actiuitdfi't ciuili- i)cLrizr.s a riclicat miinile

zutoare a Lui Alexand,ru ;i asupra incercdriLor l,ui de a :tr, reEe care cirmuie;ti
pize:1ie-mi cl.omruia 'printre mezi $i pergi, a;a cum mi-ai
contopi Jeluri de iuilae[da. dduiJceecrLitue.L.uSieATlteotraunedd"reua limpede qi ,lrLt-o. Ictr clcLcd ttt nu md mai socoft' regele Asiei, sd' mu
.criticile pe care aduersarii: rl,tt.i putererL nles al.tuict decit Lui Ale:tcLn'drtt". Astfel deci

acliunea de cucerire, diuinizarea, trddarea macedonenilor. Itrptiie in{elepte nu sirLt intt'ecule czt z:eclerea n't'ci de
in scrierea sa tnorald, Phtterh aplaudd deci din toatd
inim,a opera inJdptuitd de Alerandru. in biograJie, otitu- rltt.srnrni" .
d,inea sa este cu mult mai, refinutd., iar punctul de uedere f!', 1A. {Lratd
Curtius Rufus, in Istoria 1ui Alexandlu'
\'unl Teireos a ajuns La Dsrius gi i-a c"dws I'u cunar<tin'td
ytsil'tologic-moral. d.in care este priui.t Alera.rLdru pune ade- nrnartea sofiei 9i cum' Alex{tndru, Jdrd s-o iigneasci' dwpii
sea in umbrd. sau JalsiJicd. planurile qi, scopurile econornice,
saci,al,e ;i politice pe care Le-a u,rrndri,t fiul Lui, Filip. t t, o, cd.zut captiud, a ;i pt|ns cle mcarteu ei. 'Apoi Curtius
$i, totuqi Plutarh, a fermecat Ei continud. sd. Jarmece pe aceste cu'-uinte au su{Letul
/r)rrjus continid.: ,,Chiar trezit in

'cititorul sdu. Ini Darius, care-si i,ubea so{ia, d'urere ;i biLnuial'(t, :;ocotind
SpeciJicul ,,.i,"-t,dc,trt't.iiiitrzdrcd,|esud:ae.T.LsVduiegiir.uezArio,lTseder;esiirneoJaddsIrr'due, "gndpsu.detu"-nirmtdrLz&rusticrsipptodle'iln.inagtAr(swgt,aatcdcmaiairnpr,J'tocricuiiutn(m"nt diset.t'tr'tiaA'snpdipicnriiincnauid,u--,
proceddrii, lui PlutctrlT in erpunerea unui

Japt se ytoate uedea ;i, din eremplul urmdtor:
Dup(t moartea so[iei Lui Darius, eunucul Teireos scapd
d,in lagdrul lui Alerandru pi se duce la Durius sd-i anunle
moartee. so[zei ;i-i sp)une, intre altele, cd Alerandru :d fie, i,ntr-o cli12d, moqinile de tortut'd, d'tlr sd n-aqiep{i
s-a le ad,uc, pe zei, cl'ucd. n1"o'i a'i',-rerni, pic cle respect pentltt
purtat cu toatd cttuii,n{a, ba chic:r a pli.ns. in sufletul lui, .;ii SFtune-rmi, a fd.cut oare- dulman'tt.l' meu core este

Durius s-a strecurqt bd.nuial.a cd. Aler&ndru auusese legd- !(:{Je" tid.pin peste toate qi iind'r, ceea ce rrecLu si" gtiu;i
turi neingdduite cu solia sa. Dqr eunucul, fdcind cele msi
puternice jurd.minte, L-a asigurat cd Alerandru este rnai, ,,r,r*
trr,i-e ru;ii"te sd-ntreb?* Eunucul a spus cd-t' gata sd'-ntrunte
presus de orice bdnuisld. Dariws s-a rugat zeilor ca, dacd
'nu-i mai e dat Lui sd domnecLscd, atunci pe tronul sdu sd ,:'itinuril,e ;i a i.nceput sd ia, n"artori pe zei cd' tLlersndru
nu ajungd. altcineua decit Alerandru. Iatd curn este erpus ':-$ pttrtclt Ja[d de .so{ia sa cu toatd' cu;uiin{u ;i citt'siea'
JapAturlridaenAusrc,iaAnnuasb, aCsiusr, tiIlVts, i'in(i, in sfirgit, s-a incredin'fat Dari'tts cd cel'e spuse d'e
Rufus qi Plutarh: t''it,i't'uc sitzt adeu(trate, acoperindtL-1i cspul, a pl2ns inde-
20: ,,Se mai spune iit,nE. Apai, cu ocl'tii plini d'e Lacrilni' d'escoperindu-$i fa!*
cd, pu{tn

dupd lupta care s-a dat intre Dari,us ;i Alerandru La Issos, .:r. riclicind miinil.e spl'e cer. a zis . . .".
eunucul care pd.zea pe so[ia Lui Darius s-a Juri;at din 'rl,ePruluntda"rruh,sceappu.rXtaXseX,cusupiuinnceio: s,,DJaar{idtL' Sd,easuoz{iinadsaacl,esst-eaatu[cdl''
tabdra Lui Alerqndru ;i s-a dus Ia Darius. Cind l-a ud'zut i;urat qi suJerin{a L-a d,us la bdnuieli neLcilocu.l I'ar 5i' du-
so[ta gi rnarna ,::lnd.w-l pe eunuc mai |nduntruL corttt'lui, i-a zis: "Dacd'
Darius, mai intii l-a intrebcrt dacd copiii, tt,u. esti ;i tw, ca qi soarta mea, de partea macedort'eniLor,
2i rnai sint in uiafd. AILind cd sint in ai.afd gt, cd li se
spune |ncd regine ;i cd se bucurd. d,e aceea,si onosre de tL-fi mcti sint incd. stdpin eu, Dsrius, spune-mi,, pe lumina
c'!.auriei;si embauic. uprdqsutrecainzdd erau cu el, L-a intrebat dacd sofia
|ncd cinstea. Cind a aflat c(t ;i-o

13 - Vieti paralele - vol. III.

354 N. I. BARBU NOTII.\ I\-ROIJICIT\ \ NLL\,\h\DRI

Iui Mitl'L.ra ;r pe mina mea dreaptd, pe care {i-o intincl rr,itcr.tl.ui m,iirinimia l,ui Al.erantlrtt. Motnentul creionat de
,\rrian este palid., sobru, cancentrat. Curtius Rufus da
qcurn cinstindu-te, a;ct-i cd. ew nLL depltng cele mai mici
nenarociri el.e St{Lteirei, cd. poate am suferit altele gi, rmoi
rnari, cincl ea ercr incd. in uia{d. t<:l,ieJ gesturilor dramatice, iar Fluturh anatizeazd. gind'w-
uede, ;i mai nenorocz{i, cd.zind in;z atn Jost, d'upd curn rile. Arrian este un, patuestitar mai pu{in preocupat de
tnina urtui otrt crud se tJ'ecte artistice. Curtius RttJus este un drarnatizant, FLu-

;i
nelegiuit? C(tci ce Le.cldturd cttuii,rtcioasd., care sd ducd ls un psiholog
o astJel de cinstire, poate sd. aibd. un tind.r cu so{ia du;- A-lu7"l1, |ntrebare se rrnral,ist.
manului?u" Darius iqi ducea mai departe uorbirea, dar' culnua deosebirile de amd.-
ridicd: ?Lu
rtunte dintre cei trei autot"i se clataresc izztoarelor pe care
T'eireos i-a cdzztt Ia picioare ;i a inceput sd.-\. roage Jier - tnoi sus nu priuesc
binte sd uorbeascd ceea ce trebuie ;i sd nu-L nedreptd- lc-rLzt Jalosit, ;i deci ctrctcteriziLrile de
feascd pe Al,erantiru gi nici sd necinsteascd. amintirea so- opere s-au pierdut?
1te autorii no;tri, ci, pe allii ale cdt"or
Adeudrul este cd nici unul dintre cei trei autori, n-a Jost
liei ;i surorii sale ;i s(t nu-;i distrttgd singur cel rnai 'u.rt simplu copist. Dimpatriud, Arrian d& douadd de un'
puternic motiu de ntinqiiere pentru Louitztrile primiLe, ;L pronunlat sim.t critic, iar Plutat"h douede;te cd. auea sub
(rnulne |ncredhfiare(r cd a Jost inuins de un om peste fire' or:hi, i,zuottre conlin|nd foarte multe smdnunte. In generallo,
de bun. Dimpotriud, sd-|. admire pe Alerandru fiindcd a [)!,utarh nu insistd. prea mult asuprcl momentelor de amd-
ardtat mui fftulid. y.rutere de infrinare in ttunt (arpl,aereu.nAu$i aJacput,rnci&stsdpruusiePalustuapfiria. Lumini,i morale i,n
persilor, dec|t bdrbd{ieL per;ilor. in acel.aqi fa,ta Jemeil.or ('(lre
timp, eurtucu,l. in prefafd qt cum
f.ntd.rea prin it"trfuninte inJrico;d.toare cele spuse ;i mai
crduces, ;r, alte douezi cle stdpinire ;i mdrinimie dcLte de tn-atd. ;t compura{ia de m&i s'us, eL urea sd pdtrundd in
Alerand,ru. Darius, ie;ind din cort ;t intinzi,nd mitnile La f)ersoanelor despre
stfl.etele care uorbeste ;i sd Ie Jacd
trtsi al,es portretul moral. Cu toate lipsurile sernnalate mai,
cer, in fa{a touard.;ilor sdi de arme, a |nceytut sd se roage ::tts, textul l,ui Plutarh. continud" sd rdmind unwl dintre iz-
a$cl ...". rourele de bazd al,e istoriei. erpeditiet lui Alerandru qi sd
In esen{d, cei trei autori sint de acord. O singurd ne^
potriuire de Jond.: Arrian plaseazd. faptul in timpul uie[ii <'onstituie, prin farmecul, pe care-L erercitd. (tsupra citito-
rztlui, o f oarte pldcutd lecturd.
Stateirei, pe c|nd ceilalli, dupd. moartea ei. Sint insd unele

deosebiri, de amdnunt care ne qt'atd. cu destuld lirnpezi,me

punctele (rsupra cd.rorcL se cancentt'(r mai ales pri.uirea fie-
cd.rui cttLtor. AstJeI, Lct Arrian Lipse;te atndnuntul cu nLCL$i^
nile de torturd.; despre Darius, nici o altd inJorma[ie, cind
a a.uzit de cu--idn{a Lui Alerandru, decit cd a ridicqt mii-
nile La cer; replicile eunucului qz ale lui Dari,us sint destu[
de scurte. Curtius RuJus dd amdnuntele care Lipsesc La,
ArricLn si insistd &suprcr man,ifestdrilor de durere cil.e Lttt
Dardus. Flutarh, la fel ca Arrian Ei, spre deosebtre cle' rl,montiqd10uoeVn,,eP1z9ia6Rr2is..,HC1.9o3Bh4e.eRnng., tMsLoa. nCG,ordGocrkei,,eecTthhiIse'hclezGelldreGneeisksacsthioticinlhtedAuloeroarnnnoddneedrne,

Curtius RuJus, nu uorbegte nimic de ma;inile de torturi". tlnftingen bi,s i,n die riimische Kaiserzeit, Miinchen, 1960. S. F. C.
nici despre manifestd.rile de jale al.e Lui Darzus, dar insistd.
mult asupra gindurilor eunucului ;z ale Lwi Darius, std- t,'rr I I e r, Th.e generalshi,p of Alerander the Great, London, 1958.
ruincl, indeosebi, asuprcL uimirii pe c(tre i-o produsese eu* .1. G. L. I{ammond, -rl history of Greece to 322 8.C., Oxford,

1959.

ALEXANDRIJ 357

Ncoptolemi'. Se spune ci Filip s-a iniliat la misterele din
Sam-otrace deodatd cu Olimpiada. El era atunci. un baie-
t:inclru^ iar ea o copiia orfan6. Filip, de curl a vdzttl-a,
:;--a-ndrdgostit de ea qi a pus la cale cdsdtoria, dupd ce,
intii, a cdpatat invoirea lui Alymba6, fratele ei. lna-
rrrai de noaptea nunlii. tindra mireasd a avut un vis: se

inle
l;icea cd tuna, ca un trdsnet ii cade pe pintece Fi, cum
i -l lovegte, se face o vilvdtaie mare. se destramd apoi in

rruri multe' flacar:i qi disPare. Filip a visat cd punea o

Mai tirziu, dupd cdsatorie, cite putea el
1ri,'cete pe pintecelb soliei qi pe pecete, dr"rpa prezicd-
1 Scriem in aceastd carte povestea vielii regelui ALe- t,;l-si dea Toli
xandru qi povestea vielii iui Cezar, cel care l-a Coborit pe seama. et'a ficut chipul unui leu.
Pompei. Multe sint faptele pe care }e-au sivirqit ei, dar lolii er"au ingrijorali de acest vis. cdci" potrivit tdlm5cirii
ilrosrr',lotlr'ailiipoltireeibusalales;dnuvemgahei zAerisctuanndlnaoi smdulitnd luare-aminte
pneo-innduelleet-eomfirupolvec:esltoi pr edetoactaere1asr*iandduEsi nici n-om depdn;r Telmessos7 a
:;pus cd solia lui Filip va face un copi1, cdci el n-a pe-
vestea, ci le-om r"trtiuit un vas d.eqert. ba a qi adaugat cd va face un bdiat,

scurta pe cele mai multe. ('ilre va fi aprig ca un leu. dormea" a fost vdzut in-
pe cind Olimpiada acestei intimplSri, se zice
De aceea. un singur cr-rvint de-nceput: rugim pe citi- $i. odatd, un
tori sd nu ne-nvinuiascd c-am fdcut aga. cd nu va fi cu tins linga ea qalrpe. in urma
dreptate, cdci aici noi nu scriem istoliel, ci povestim vie-
lile unor oameni, g-apoi viltutea sar-l cusi-r.uu1 nu se vddesc cii drag'bstea si drdgSlaqenia lui Filip pentru solia sa au
intotdeauna din faptele cele mai stldlucite, ci. de multe s;iabit foalte mult^ astfel ca. adesea, nici nu se mai ducea
:,ii doarmd lingd ea. fie cd se temea de niscaiva vrdjitolii
ori, un luclu neinsemnat. o vorb5. o g)umei oarecar"e dau si farmece. fie ca se ferea sd aibd legdturi cu ea8, gin-
in vileag firea unui om mai bine decit bitSlille in carc rlindil-se cd de ea se apropie cineva mai.,mare" decit el.
cad ostaqi cu zecile de mii qi decit intinse qiruri de o;teni
gata de pornit la lupta Ei chial ciecit faimoasele impre- in aceasta plivinla se mai zvonesc qi altele. Astfel. se
pictorii prind insu;irile :iFune cd. inca din cea mai indepiltatd vechime, femeile
surrdri de cetSfi. Deci, dupa cr.;m
osebitoare2 ale unui om. cdtind sd rradd cum arati ia fala tlin acel {inut se indeletnicesc ctl practicile misterelor'
qi cum ii e plivirea ;i se-nelijesc pt'ea pulin de celelalte
pdrli ale trupului, tot aga Ei noi trebuie sd critiim sd ne so1i 'fmiciemEailocnr-ereorqgiiilme u1lutei Ddioinnyrsiotusli;Jiesliontr poreclite clodone
se aseamdnd cu

ddm mai bine seama de semnele osebitoare a1e suflebului t'ele ce fac edonienele qi tracele de pe lirrgd muntele He-
qi, de ele cdlduzindu-ne. sa zugrdvim viala fiecaruia, la- must0. De 1a practicile loi'. pare-se" se trage gi verbr-1l ""a
sind in seama altora istorisirea faptelor mirele gi a batd-
liilor care au uimit lumea. 1l'Ltr-:iza", cuvint cale inseamnd a sivilqi celemonii in cale
rrr-r mai exista nici masura. nici cumpdt. Olimpiada insd
cauta sd-;i piarda cumpatul cu mai multa ardoale decit
2 Dupd tat5, Alexandru se trdgea din neamul Herakli- r e1elalte gi se strdduia sa se dedea beliei divine cu mai
z1lor3, cdci avea de strdmoq pe Caranos, iar dupd mamd multd patima qi, de-aceea, la thiasurill, aducea cu ea qerpi
se trdgea din vild de Aiacida^ c5ci maicd-sa era fiica lui mali imblinziti, iar qerpii ieEeau ltneori din coEurile sfinte"

358 ALEXANDRU 359

impodobite cu iederS. dEei sfeeminecoi"l5icaelabndirnbajuliir"ucl inthdirEiiilovr'e{2- 4 Chipul lui Alexandru il infaliEeaza foarte bine sta-
.;i coroanelor purtate l,rile fdcute cle Lisipl;. De aitfel. insuEi Alexandru a socotit
sd-i toarne chipul in
deau, erau cuprinqi de groazS. r este singuml sculptor care poate fdptura gitului chiar
adevdrat, infa{iqase
i3 Se spune totuEi, ca dupa vedenie. Filip a trimi.s Ia ,ionz. Lisip. e strdlu-
.rr:ricl 'calrolrrcheiriloa.r.inqcilinaacteust;olur csrpurel-satri-nrgiam, pitraetcurmnu9llii dintre
Delfi pe Chairon din Megalopolisij" iar Chairon s-a intors
cu un oracol din partea lui Apoiol"" prin care i se porun- i1r,,rrict''i'ac,,[atieqt enpzieie;Aicrl-eur]xroamanraedagruiai dspecuvurdltpdrattootdrrualduei.ptiAredplsiein1, eecsti2- 6nl-i-anasf6idz,cbcuuittnitmdsaaii
cea sd aducd sacrificii zeului 4*tt16n15 si, dintre toti ze1i,
pe el sa-i cinsteascd cel mai mult.
Se spune ca Filip Ei-a pierdut ochiul cu care s-a uitat
prin crApdtura uEii Ei-a vdzut cr-rm zeul. luind chipul unui ,;Lche; ;i mai intunecat. Alexandru avea pielea a1b6,
;arpe, gedea lungit lingd solia sa. Eratostenel6 spune cA
tirziu, pe cind Oiimpiada petrecea pe Alexandru, care ins5, dupa cum se spune, Apoi, am citit
pornea in expedilie, i-a mAltur"isit atunci, intre patr'r rrr Apme ipniteirpitieEilupie fala dddea in purpurir.r.
't lui Alexandru
Arisioxenos2T. cd pielea
r;spindea un miros foarte placut, care ii stdpinea gura gi
ochi, taina naEterii lui si l-a-ndernnat sd vegheze ca cuge- rol L-t'upul, aqa incit qi hainele se iriebibau de-acest miros'
tul Ei fapta sa-i fie pe m6sula obirqiei sale. A1!ii spun i 'rrptul se datora poate plamadei trupului sdu, care era
insd ca Olimpiada a citat sd alunge invinltirea ci avusese loiilte caldd qi plina de foc, cdci, aqa cum spune Teofrast2s,
legeituri cu Ammon-Zeus ca de o nelegiuire. zicind: .,Nu
va inceta oale Alexandru sa md acuze cdtre Hera17?" irrirosttl pldcut se produce cind cSldura inlStur'5 umezeala
,olp'suoalur:i'e" Aqa se explicd de ce linuturile uscate qi-alse
Alexandru s-a ndscut la inceputul lunii hecatombaionls, prodr-rc cele mai multe gi mai frumoase plante
pe care macedonenii o numesc la l('
ars templul zei\ei Artemis din Loos, Cu Eaacseestziplerildeuj,pdHecgee-a- r'rrliiorldlbmeueraaplatil.cu"teitlue,sApq;iutfeliaeulnic"umamdaiueuplunfdiitnemcdulcuamdcemssgeoinaapiire'ae'drleee$.aiinisltdoueftdpupcrEdaeria,tceiponaezcrpdaAurdll-eirilmxnoaercn.zoedIapruluia-t
Efes. ;ilie se arata inlelept prin aceea c5, de;i indeobqte era
sias din Magnesialg a spus o vorba atit de rece, cd putea
sd stinga vilvoarea focului: anume cd, pe bund dreptate, rriivalnic qi foarte pornit" nu se lSsa furat de placeriie tru-
a luat foc templul. caci zeita Artemisz0 avea treabA sa-l
rr:sti. ci 1e gusta cu multa cumpetal:e' iar ambilia il fdcea,
mo;eascd pe Alexandru.
Magii2l. care, intimpliltor, se aflau atunci in Efes, soco-
tind cd nenorocilea cu templul este semnul unei alte rr pofida virstei sa1e" -qd aiba ginduri mari qi sd fie mari-
nenorociri Ei mai maii. s-au pornit sd alerge incoace qi in-
colo, sd-;i dea cu pumnii in cap qi sd strige cd mare neno- rriruos.
rociFreilipEi ndpastd a adus acea zi pentru Asia.
insd. care abia terminase de cucerit lJu-i piAcea lauda de 1a oi'icine $i nici orice fei de
,iiudd" cllm era triiip. care se fa1ea, ca Lln sofist, cu tali'a
Potideea22, rrrrintului qi punea si se gi'avetre pe monede imaginea
a primit trei solii deodatd: una ii vestea ca ilii'ii fuseseri
invln;i de Parmenion2il intr-o mare batalie, alta cd, la ''tici tdoilnii.ljoulr:ruelpsualtuatle-adueinctalelebleatl.uiislpaitiOndiimu-pl,iad.accidcahriavr ociinsdd
Olimpia2", carul sdu de lupta iegise invingdtor, iar a treia
ii anunla naEterea lui Alexandru. Filip era incintat de r.r palte la aiergAl"iie drdesplaunOs:lim."Dpeiasig-ur ca era iute de
toate aceste veEti, dar pi'ezicatdrii iI infiacdrau qi mai mult, rlrnic-raiosr'lu- a Alexandru a
zicind cd feciorul ii va fi neinvins, deoarece venise pe 1a intrecere cu regi!" Este insa c-as vrea. dacd

dovedit ci nu-i
,rl;icea atletismul, pentru cd - deqi a orqanizat foarte
Iume deodatd cu vestea celor doua izbinzi.

360 PLU'f_ARrl 361'

muite intreceri. ;i nr-r numai inirecer.i intle poeli. tragici" indrumdtorul lui Alexandru. Ce1 cale insd i;i lua aere qi
cvEEaaii lceirnghtlainla'etrl-efilncantei,-learl.iici,l-eqaqriiiinb-lsialaiittra:nrhioaiicttacirfue"ois1ptpuiu"llamddcaeenrruevlcinhdsieaaaottrio"slelqaibiEltiiauni pltsartae5lupdrapurpentseaaopzctldiau" cAuta s5-qi atraga numele de pedagog era Lisimah, de fei
din Acarnania. Acesta nu primise cle fel o clestere aleasd.
qi cu pumnuil{i. dal fiindcd se numea pe sine Phoenix, pe pArlienxtraendinrduru--*
Amhitiioer,iiialuripAeleFxialinpdr-u, Peleu3l. era iubit qi.
ocupa locul aI cloilea.

5. Odata. in iipsa lui Filip. Aiexandlu a pi.imit pe solii [i Pirilonicos din Tesalia a adus pe Bucefal sd-l vinda
regei'.li uergilor 1i, imprieienindu-se cu ei, intr-atita i-a lui l-ilip pe treisprezece talanfi. Au coborit deci in cimpie
subjugat prin bunavoinla prieteneascd ce le-a ar.dtat-o qi ca sd-i incelce. Calul pdrea cd este sdlbatic qi cu totul
plin nu pu.nea nici o intrebare copilSr.eascd sau
fira laoc,eqe'ia*.ca ndldva;, cii nu suferea nici un calare! qi nici glasul cuiva
ci caut;.r sd afle de la ei cit de lungi sint dintre cei din jurul lui trilip. ci se ridica in doud picioare
drrimui'ile si cum sc- caldtot'eqte pina in tara lor, qi-i mai impotliva oricui s-apropia de eI. Filip s-a miniat atunci
aqisciceocdiaietasd-,ea"iucmj.measiipnerueenrseatgete. Elre'iitpaeeujii'a;isioo;irc'.opctriutrticen5res,eafappotedarl;tdidleo'rin'a-vr..iSnztbuionalcicqi.ti 1i-a poruncit sal ia de-acolo, socotindi-r-l cu totul salbatic
;i neimbiinzit. Alexanclru, fiind de fa!5, a zis:
pric-inaCneemindaei mcai1napriiei rsdi, negtiind cum sd umble cu el, din
inclinarea ccpiluhti cdtle infdptuiri rnarele. faimoasa pu-
ter"e a cuvintului lui Filip nu insemna nimic. a fricii lor!
La"-nceput, Filip a tdcut^ dar cuirr Alexandrr-r tot spn-
$i astfel. ori de cite or.i se vestea cum cd trilip a cu- nea vorbele astea si era necdjit c-au si pialdd ca1u1, i-a
cerit o celate lenumitd sau cd a cir<tigat o batatie rasuna-
2i1S:

t,oare. Alexandru nu ela prea buculos, ci zicea catre copi.ii s- tii Dojeneqti tu pe a1!ii mai bdtrini decit tine, socotinci
de vi|sta 1ui: ..Copii. tate va totul mai multe decit ei sau cd poli umbla mai
mie n-o sa-mi mai cucer.i inaintea mea. cd bine ci-r
ial i.dmina pr.iiej de a infaptui
nici un calul?
cu voi vleo fapta mare :ii str.Alr-rcitA!"
Astfel" Alexancln.r. i-iu dolea nici placelea" nici bogd, bine- Cu ca1u1 dsta^ r'Sspunse Alexanciru, a; umbla mai
cu oricale a1tul.
!ia. ci numai virrutea si gXoi.ia si socotea ca, cu cit tatal decit si

icsiauvuocvritamsfaeaciienrdlnmr-unalilniecisnciuulflioacpl*tt-.eurlre'c'eprm.uillait.ar.cti.uaDiaeetiltaucmieefaaii"lippsue"ligrcriuendaieztabiitncdsz.ei, nea-la $i dacd n-ai umbli, clrm o sd te achili de-ndrdz-

ta? plati cu
Voi
impulineaza pentlu sine prilejurile de a mai dobindi iz- -l\n cu tolii plelu1 calului" lispunse Alexandru.
ri-q
q-au cazut apoi 1a invoiald in privinla
banilcrr. Alexandru s-a repezit ia cal gi, lr-rindu-] de friu,
binzi. ;i dorea sd plimeascd o domnie cale sd nu-i aCuca l-a int.ors cu capul la soare. Dupd cit se pare. ,AlexandrLi
nici bani" r'rici pulta r.dz* inlelesese de ce era tulbulat calul" F-anume fiindca-qi ve-
p15ceri. ci nurnai putinta cle-a
boaie. cie-a da bdtalii si de-a savii'si fapte mai.e{e.
It{ul1i elau. file$te" indrumdtorii qi conducatolii pr_rqi dea umbla intinzindu-se inainte-i 5i rnigcindu-se. A;a cd
lc-da-qmi iinagciiautlaEj i l-a bdtut uqor cu mina si cind 1-a vdzut
s5-l suolave,gheze; in fruntea tuttiror insa statea Leoni- si avint. linigte haina qi"
das;i{}, un orn aspru qi care era r.Ltdd cu Olimpiacla. l\ici si-a lepadat in
ficindu.-si curajos vint" a incAlecat fard gov6ire. Apoi.
lui n eonidas nu-i displScea titlul de pedagog, care are o stlinglnd pulin friul, a inceput sd-l mine. firrd s5-1 1o-
menire frumoasa si stlalucitd, dal ceilalqi. datorlta tr.ecelii rreascd gi sa-l zgucluie. $i, p" mdsurd ce-l vedea ca-gi poto-
sale ;i inrudirii cu Olimpiada, l-au numit educatorul si neqte furia ;i se aqterne tra drum. lasindu-l rn .,roie. il mina

PLUTARTl ALEXANDRU

mai tare" indemnindu-l mai cu curaj qi lovindu-l cu cal- ile pe care Ie-am primit eu sint cunoscute de to{i oamenii
ciiele. La inceput, cei din jurul lui Filip tare se frdmintau. le rind? Eu insa ag voi sa mA deosebesc de ceilalli mai
insd taceau. Dar cind Alexandru s-a intols cu calui falnic 'rrrrrr5-rlelt!,pdriencitinpcreinrcpduritleel'ed.eFaii face tot ce este mai inait
qi
'qi vesel. toli au inceput sd-l strige, iar tatAl sdu. se zice. sdndtos".
c-a qi plins de bucurie si, cind a coborit, l-a sdrutat pe Aristotel, ins5, cdtlnd sa dornol,eascd aceastd ambi{ie a
frunte ;i i-a zis: ,,Copile. cauta-li o impdrdtie pe mdsura lrri Alexanciru, incearcd sa se apere de invinuir.ea ca da-

ta. cdci Macedonia e plea micd pentru tine". rluse in vileag acele inv6"laturi, zicind c-au fost qi n-au
Iost date in vileag. intr-adevdr, metafizica. neputind fi
7 Filip vedea ca Alexandru, din fire, nu se lSsa uqor rrici inv5lat5, nici pledatd Ia;coal5" a fost sclisS de la
induplecat Ei nici nu putea fi silit. dar cd putea fi uqor dus rnceput. ca un fel de indr.umar pentru cei cu o cultur5
cu vorba bund sd facd ceea ce trebuie. De aceea, mai intii
el insuqi a cdutat sa-l indupiece mai mult cu sfatul decit i iialt5:J;.

sd-i dea poruncS. Apoi" nevoind sa incredinleze profeso- B tru cled insd ca dragostea pentru medicina i-a insu-
rilor de muzicd gi celor cale predau obiqnuitele invdt5turi Ilat*o, mai mult decit allii, Aristotel.
supravegherea si buna lui indrumare. de vreme ce se Astfel, lui Alexandru ii pldcea nu numai medicina
gdqieinddfueripauaepcluu-tmernasicpciueqnsei tteSootoofodtcraleetda:|2bd.deucncairr,em,lucdce"rr,ueamcacu1h'leetamaroaesttenpneeevaoclieael ,trciroialertiicida, jcuit,adaudpeasecaumpesperpieotaetneiivseadieabodlninavsicqr.iisloerilsetastaoler-,
rricea anumite ingrijiri Ei feluri de mincare. Avea apoi o
mai vestit si mai invalat fi.1ozof, pe Aristoiel. ca s5-i dea lrldcere innascuta sa se instruiascri qi sa citeascd. Socotind
.L numind lliada melindea trebuincioasa pe calea vir"tufii
1ui Alexandru o flumoasd qi cuviincioasd crestele. De r'iizboinice, a luat pe cea indreptata de Ar.istotel, care
aceea, Filip a Ei colonizat din nou cetatea Stagira, patria
1ui Aristotel" a carei populalie o risipise el insuqi" iar pe rndeobEte se numea cea din cutie, gi-o linea tor-
cetalenii fugili sau cirzutr in r:obie i-a readus in cetate. rleauna sub pernd, impreund cu pumnalul, dupd cum isto-
Dlept Scoald qi 1oc de inva{atura. Filip a dat lui Alexan- riivseeagteacOolnoessiucsri,toins3fFi.e$rsiiac,ui-ma din celelalte car.li nu prea
dru Ei Aristotel Nimfeul3ii de la Mieza. unde se vad pina celut lui Harpalos sa-i tli-
astazi bancile de piatra qi locurile umbroase pe unde se rrritd, qi Harpalos3T i-a tri.mis carliie 1ui Philistos ;i rnulte
plimba, predind, Aristotel. Se par.e insA cri Alexandru n-a ;i Eschil Ei ditirambii
primit numai o instruclie morald Ei po1itic5, dar cd a rlin tragediile iui truripide, Sofocle

gustat iui Telestos qi Fhiloxenos38.
t5torii glui iinAvraistdtotuterlileletanuinmiceeau;i, Alexandru il admira, intr-adevdr, la-nceput, qi-l iubea
mai adinci" pe calre ascul- r;e Aristotel ca si pe tatdl sau. dupa cum mdrturisea el
in chip deosebit. acroama- insuEi, gindind cd trilip i-a dat viala. dar Aristotel i-a
tice Ei epoptice3a ;i pe care nu le fdceau cunoscute oame-
riindddu-Ir,ucmdaaailtr-bosdimnpueliaacmsacliedna,tenvleuirtaluutilitii;dAemleatxaiarienndinruucrmipt desnain-trisudfa,Acindricsevtrpoeutuesnle,
niior de rind.

Cum a tlecut in Asia si a afiat cd Alistotel daduse in
v.ileag unele Iucruli despre aceste invdtaturi" Alexandru
i-a scris o scrisoare in care-i vorbeqte deschis despre filo- rremaiavind cdldura Ei drdgdia;enia de altadata, erau o
zofie. Scrisoarea suna asa: rlrdrturisire de instrdinai"e.
bine,,Aclienxdanadirudaiit Totu;i, zetul gi dragostea pentru filozofie, cu cale se
t::imite lui Aristotel sdnatate. N-ai facut ,llSrmscumsearqtui rcisuecEatereccinresstceuasep,encuari-eaiu-apiaerriittadt-ion
in vileag invdlSturile acroamatice, cdci inimd, dupd
.cum md voi deosekri eu de ceilalti oameni" dacd invdtdtu-
lui Anaxar-

364 365

hos3e Ei cei cincizeci de taianli pe care i-a tlimis 1ul rlucE oamenii din Eulopa in Asia" tocmai Ssta care s-a
rrnpiedicat trecind doar dintr-un pat intr-altul!". Dupd
Xenocrate',O gi cum dovedeEte pr-rrtarea fald de Dandamis aceastd batjocurd prirnitd Ia belie, Alexandru a luat pe
qi Calanos/'l, cdrora le-a a;:Atat atit de mare atenlie. Olimpiada qi-a aEezat-o in Epir, iar el a-nceput sd-Ei

9 Pe cind Filip ducea rdziroi in'ipotriva cetdlii Brzanl,.. lrc.treacd timpul in lliria. Tocrnai in acest timp, Demaratos
Alexandru avea unsprezece ani qi, fiind ldsat singur in rlin aClordritnutt{'7p,eoa1sapFetielilpe.c$asi,eid;ui pciacreuvpinutteelae vorbi deschis,
Macedonia, cirmuitol al treburilor publice qi stdpin al s-a de bun sosit,

pecelli regale, a supus pe maidienii care se rdsculaserl gi, t;'ilip l-a-ntrebat cum stau grecii cu inlelegerea intre ei,
Iuindr-r-le cetatea, i-a izgonrt pe locuitoi'i, iar oraqul l-a ial Dernaratos i-a rdspuns: "t"uIircuamroes!ii-lai imuarirpsltuat !ie, f ilipe!
colonizat cu oameni de toate neamurile gi l-a numit A1c- 'fu te ingrijegti de Grecia, propria-ti

xandropolis. Apoi fiind prezeni ia Cheroneeail. a luat lasa de atita clezbinare si de atita tulbulare!"
parte la lupta impotriva grecilor' ;i se spune cd el cel trilip, gasind cA Demaratos ale dreptate, 1-a trimis de
dintii s-a n5pustit asupra Jratalionr-rlui saclu4.l al tebanil.or" l*a adus pe Alexandru. Acesia nu s-a lasat induplecat
s$tieijnarv,renmurenaitnoaal slturdi, ,rlccit numai de sfaturile lui Demaratos.
pe mah,rl Cefisului, se vede bdtrinul
10 Fixodaros',8, satrapul Cariei, cdtind sd se strecoare
Alexandru. lingd care gi-a aqezat
atunci cortul, qi nu departe de eI se afli cimitirul macedo-
nenilor. Acestea erau plicinile penti'u care, cum era firesc, intr-o alian!5 cu Filip prin legdturi de rudenie, dorea s6
,rlea pe fiica sa mai male li-ri Arridaios4e, fiul lui Filip. A
Filip iqi iubea atit de mult copilul. ba chiar se qi bucura Lrimis" d"eci, in Macedonia pe Aristocritos, ca sd pund lu-
cind macedonenii numeau pe Alexandl'u rege. iar pe trilip
clul la cale. Far"5 nici o zdbavS. 1a urechile lui Alexandru
general. ,au qi-nceput sd vind feL de fei de zvonuri si birfeli din
Dar neinleleger:ile familiar:e ale lui Filip ii aduceau
multe invinuiri din partea lui Alexandru qi mare dezbi- paltea prietenilor sai qi din partea Olimpiadei, care ii
:;punea cd Filip, punind la cale cSsdtoria qi pregdtind qi
nare vira intre ei. din pricina cd" daioritd dragostelor qi aite lucluri de mare-nsemndtate, il fdcea, in fapt, pe Arri-
cdsatoriilor lui Filip, irnpreuna cu gyneceul4" suferea qi ,rlaios moqtenitorul domniei. Alexandru s-a tulburat auzind
domnia, iar rdutatea Olimpiaclei., femeie certdreald qi mi-
nioasS, care-l atila pe Alexandru. le fdcea qi. mai mari. iistfel de vorbe qi a tlirnis in Caria pe Tesalos, un actor
ile tragedii, ca sd spund iui Pixodaros sd lase 1a o parte
Cea mai vaditd pricinzi de ceartd intre Filip qi Alexan- pe bastardul Ei prostul de Alridaios qi sd-;i ind.repte gindul
dru a prilejuit-o insa Atalos',;. la ospdlul de cdsdtorie a
regelui cu Cleopatra46, de cale, fecioard fiind ea, Filip, cdtre el.
Mult mai mult i-au fost pe plac lui Pixodaros astfel
cu toatd virsta sa inaintatd, se indrdgostise qi gi-o adusese ,de vorbe decit cele ce se statorniciserd mai inainte. Se
in casd. Astfel, Atalos, unchiul dupd tatd al fetei, infier-
bintat de bdutura. indemna pe macedoneni sd se lroage :iDUn€ insd cd Filip. pindind un moment cind Alexandru
lra in micul sdu palat, a luat cu sine pe un prieten ;i
zeilor sa daruiasca nn copil legitim lui Filip Ei Cleopatrei, rpropiat al sdu, pe Philotas50. fiul lui Parmenion, qi s-a
ca s5-i fie urmag la d,omnie. Auzjnd aceste vorbe, Alexan- rius Ia Alexandru Ei I-a dojenit gi 1-a batjocorit amarnic,
dtitruules?-a" -qnifuariaartuEnci.azticininde:i sint bastard.
..Dar ce. eu Filip, scolind smin- :rpunindu-i cd este de neam prost si nevrednic de bunurile
c*un pahar. pum- dacd-i place sd carian" care
<.iin juru-i fie ginerele unni
naln1. a sdrit asuprd-i Ei" sple felicirea amindurora, imple-
ticindu-se din pricina miniei qi a vinului, a cdzut. Alexan- i:ste sclavul unui rege strdin. Filip a scris apoi corintie-
rriior s5-1 aduci in lan{uri pe Tesalos" iar dintre ceilaifi
dru insd, batjocoritor, i-a zis: ,.Uite cine se pregdtea sd

366 FLUTARH ALEXANDRTl

pErriiegtyeionni :,,2aisliupieAPletoxlaemndarious,s3pei-aHaitn'pdae1podsr,.taptedNineaMr.ahc5el,dpbe- A pus, intr-adevar. capdt miqcdrilor popoarelor qi rdz-
boaielor de-acolo, alergind repede cu ar.mata pinb ia
nia. Pe tofi aceqtia, mai in nlmd. Alexandlu i-a reche- Istru57, unde-a qi. invins, intr-o bdtaiie mare, pe Syrmos"
mat gi i-a avut in cea mai male cinste. Pausaniasba, sufe- lc.gele triballilor5s. Aflind c6 tebanii s-au rdsculaC si ca
rind o dureroas6 jignile, datoritd intrigiior lui Atalos qi alenienii nutresc aceleagi ginduri, a pornit indata cu ar-
ale Cleopatrei. si negdsind dreptate" a ucis pe Filip, mata spre Atena, trecind prin Por{i:,s. A spus deci:
Ei care m-a numit copi1, cind eram prins in ,.De-
cea mai mare vind a cdzut pe Olimpiada. Se spune cd ea rnostene60,
indemnase Ei alitase pe tindrul miniat s6 sdvirgeascd lupte
<:u iiirii Ei cu tribailii. qi bdi.at, cind am ajuns in Tesalia,
aceastd fapta; gi chiar qi asupra 1ui Alexandru s-a ab5tut va vedea ca-s barbat cind voi fi sub zidul Atenei',. Ata-
o oarecare invinuire. Astfel, se spune cd Alexandru, cind c'ind Teba qi aratind apoi cd-i par.e rdu de cele intimplate,
l*a-ntilnit pe Pausanias, dupd ce suferise jignirea, ;i pausa- ir cerut ostatici pe Phoenix gi pe Plothytes si a crAinicit
libertatea celor care vor trece de partea sa. Dar tebanii
nias i s-a plins, a rostit versul din tragedia Nfedeeu: pe Philotas gi pe Antipatros si
.,[Voi pedepsi] pe cel care dd in cas5torie, pe cel care cereau, in schirnb ostatici
se cdsdtoregte qi pe mireasd . . ."5s. dadeau de qtire prin clainici celor: care voiesc sa libereze
Totugi, Alexandru a c|tat sd descopere pe cei care
OIulaimsepridadpaa,rtdeeloaarceocme pinlotligpisai-asapesdeeprdszitbEuni ass-ae Glecia impreund cu ei, sd se stringd in iurul lor. Alexan-
miniat pe, dru a pornit atunci cu macedonenii la iezboi. Tebanii au
Iuptat, intr-adevar. voiniceqte gi cu un curaj fdrd seamdn,
impotriva. mai presus de puterile 1or, cdci au fost puqi in fala unor

Clcopatrei;6.

c.luEmani foarte numeroqi. Dar. dupd ce glrzile maceclo-
11 Alexandru a primit deci domnia la virsta de doud_ mneunlillio,r,fiilnasdinidncCoandjumreaefia, 6al,ulec-dazuuct dluzputtinind,slpaartec. ecteatiemaaai
zeci de ani, o domnie care-i aducea inverqunate vrdjmdsii
Ei duEmani aprigi si primejdii din toate pdrlile. Astf"el, nu fost cuceritd. Dupd ce-au prddat-o" ogtile macedonene au
numai cd neamurile strdine gi vecine nu puteau indura ddrimat-o din temeiii. fiindca Alerandru socotea cd grecii,
robia Ei doreau sd aibd regi pdminteni. dar, mai mult ingrozili de-o astfel de intimplare,
fiind inspdimintali si
se vor linigti, mai ales cd se gi falea cd nu face altceva
chiar, dupd izbinda dgoi bsi*nodiitm5balinsZueparascGd,reccicieii,,rF-aiviiupsenseu qdei cpitlactdededniai sici ulatadrueseinsveirn'5uipr.liilnogr etorvi airm"dpqoilotrrivsaai (focidienii
izbutise s-o subjuge tebanilor.).
ditnimineppl,ercicmiinduaoltanrzebsisucchcuiiumsmibnaleEsiei lmuqiiu.tluMtdlbaucfrredadmsoenineltunaciri erueErraiiuc1aeinrepfrdipcrduosrgitsaaeu{,i
de primejdiile clipei de fald qi credeau cd Alexandru tre- cvtlAeroidpngagoddle.ieutauait,u.rpis$detdiri-ineancusePoisid1fnopeadsioaltltapir,6alci2ctraataemEtreeipqpecea"uripzacremueecoaiictcdciaeaesdr1ieomapnseeiteirneidioiiim,ezlieppmccoeeiotrirdcilvciee.iasiremecradiairv.eredia_ssuae-
buie sd pdrdseascd cu totul treburile grece;ti qi sa nu for*
leze lucrurile, ci sd caute sd imbuneze pe strainii care se
ardzpvordrntisiterdaeEliasduinndgeipnddrteczue pricinile rdscoalelor. El insd
totul potrivnic, socotincl cd ocafree7m2aepPideesacviuensdcteisttdeatpeqeait,rinencliegeltaeeuatparatcdec,lie,asmupudplrrtgedidnEadi tg-coraesdleaeiTnbitmiamnopci.lldeiairii,r;
numai cu indrdzneald gi cu mdrinimie va putea sd aducd
liniqtea Ei sd-ndepdrteze primejdia; iEi d6dea
daca l-ar vedea c5-Ei pleacd mindria. ciuqmanii seama cd" cdpetenia 1or. apropiindu-se cu sila de femeie si necins=
tind-o, a intrebat-o dacd are undeva ascuns aur sau argint.
cu tofii cu qi mai multd furie. l-ar ataca
Ea a mdrturisit cd are qi, luindu-i pe eI singur "r, 6u-"

:B6B 369

grddind qi ardtindu-i un pu!. i-a spus cd aci aruncase ea 14 Iar cind grecii s-au adunat 1a Istmul de Corint6a
bunurile cele mai de pr-e{ in timp ce cetatea era cuceritd. si au votat sd porneascd o expedilie funpotriva perqilor,
Pe cind tracul s-apleca qi cerceta locul ar6tat. Timocleea in frunte cu Alexandru, el a ;ifofsiltozaolefisiicoiemqaeanudainnt.ca$lei,
'Li--aa fScut brinci in pu! qi. aruncind pietre multe peste el,
an lanluri, Ia Alexandru, r.Szind cd mu1!i oameni politici
omorit. Cind tracii dus-o in fi se bucurau impreund cu eI. Alexandru nddaiduia ca qi
mai intii s-a vdzut, dupa privire gi mers, cd este o femeie I)iogene din Sinope6i'. care-qi ducea atunci via{a la Corint,
demnd qi mindrd, urrnind pe cei cale o-nsolear-r fdrd teamd va face la fe1. Dar cum Diogene se sinchisea prea pulin
gi spaima. Apoi, intrebind-o regele cine-i, a rdspuns c6-i rie Alexandru gi-qi vedea liniqtit de treaba lui in Cra-
sora lui Theagene, cel care luptase Ia Cheroneea impotriva rreionti{i, s-a dus Alexandru insuEi ia ei. L-a gasit intins
lui Filip pentrr-r libertatea grecilor qi care cdzuse coman- la soare. La sosirea atitor oameni, Diogene s-a ridicat
dind oastea. Alexandru^ minunindu-se de rdspunsul gi de pulin E-a privit spre Alexandru. Acesta, salutindu-i qi
fapta ei, a poruncit sd i se dea drumul, dimpreund cu rrdresindu-i citeva cuvinte, l-a intrebat de are cumva ne-
uoie de ceva. Diogene i-a rdspuns: ,,Da, dd-te pu{in la o
copiii ei. din soare". Se spune cd Alexandru a fost atit de
gi atit de minunat de aceasba purtare,
13 Cu atenienli s-a impdcat Alexandru" deqi am?rnic 1;arte mult s-a
se zbuciumau ei. din pricina nenorocirii de 1a Teba' Intr- Lrimit
qindindu-se Ia dispreluitoarea nebagare in seamd qi Ia
'ca1oadrre,evleds-rea, uaretpefuangriedianssiiiet.tt'ddoetu]qaqi ieedriainiunpinrcicetitnoaatiuedliu-sardeurrbipid,rtioiamrririitpi ecmutiesbttoeaarnetdi-i rnarelia lui Diogene, incit, pe cind se indepdrtau, iar cei
omenia. Dar. fie cd Alexandru iqi potolise minia in singe, riin jurul sau rideau qi-Ei bateau joc de Diogene, el a zis:
ca 1eii, fie ca voia sd puna o fapta cumsecade lingd aceea ".Totuqi, eu, daca n-ag fi Alexandru, ag fi Diogene".
Voind apoi sd ceara lui Apolo un oracol cu privire Ia
ioarte sdlbaticd qi tristS a distrugerii Tebei, nu numai cd t,xpedilie, Alexandru s-a dus ia Delfi. $i, din intimplare,
a iertat pe tebani de orice rrind. dar le-a Ei poruncit sd in acele ziie in care nu era legiuit s? se dea
;L nimelit
.fie cu luare-aminte la cele ce se vor petrece, pentru c5, oracole. Alexandru, mai intii, a trimis pe cineva sa roage
preoteasa sd-i dea un oracol. Dar preoteasa nu voia, ci-i
de s-ar intimpla ceva cu el, Teba va 1ua conducerea G::e- i)unea in fa{5 legea. Alexandru s-a dus el insuEi Ia ea
:r-a luat-o cu sila la temph-r, iar ea, parcd invinsd de zelul
ciei. Intr-adevdr, se spune c-adesea, mai in urmd, amin' lrri, i-a zis: .,EELi de neinvins, bdiete". Alexandru. auzind
tirea nenorocirii abdtute asupra tebanilor I-a intristat gi ;rc:este vorbe, i-a spus cd nn mai are nevoie de alt oracol,
< aci acum l-a aflat pe ce1 care-I voia.
s-a ar5tat blind fala de mulli dintre ei. Iar cind a plecat in expedilie, se pdlea cd divinitatea
Indeobqte, qi ceea ce a {dcut e1 cu Cleitos la bduturS. I a trimis multe semne prevestitoare; pt'lntre altele, se
r;l)une cd statuia de lemn a h-ti Oi.feu din Leibethra6T a
qi frica de care au dat dovada macedonenii cind s-au piculat mulli stropi de apd in acele zile (era de lemn de
lltiparos). To{i erau ingrijorali de acest semnl dar Arjstan-
gasit fald-n fala cu indienii" fiind gata sd pdrdseascd expe- r lros i-a indemnat sd fie pe pace, cleoarece semnul aratd
r ir Alexandru va face fapte necintate incd de nimeni pind
ailia gi slava lui ca pe 'un 1ucru care n-are nici o noimd.
Alexandru le-a socotit aduse de minia gi rdzbunarea lui ;itLrnci qi pline de faimd, care vor aduce muitd sudoar.e Ei
llrrdA poe{ilor cale*l vor s15vi.
Dionysos63. Nu era apoi nirneni dintre tebanii scdpali cu si rnuzican{ilor
viald care sd-l intimpine gi sd-i ceard ceva qi sd nu dobin-
deascd nimic de ia e1.

Acestea-s'de ajuns cu privire la cele ce s-au intimplat

l].a Teba"

I I -'* Vieii paralele - vol. II1.

3?0 PLUTARH ALEXANDRU 3?1

15 In ceea ce priveqte mdrimea armatei, istoricii care ceputul cuceririi. Cei mai mulli din inso{itorii lui Alexan-
dau nurrdrul cel mai mic scriu c-au fost treizeci de mii de dru se temeau de adincimea liului prripdstiile si po-
pedestra;i qi patru mii de cd15re!i" i'ar cei care dau numd- virniqul malurilor de dincolo, pe Ei de trebuia sd pund
iul cei mai mare scriu c-au fost patruzeci qi trei de mii de care
piciorul luptindu-se, iai: a1!ii socoteau cd trebuie sd pds-
pedestraqi qi cinci mii de ca16reli" Drept bani de drum insd" treze datinile lunii (in timpul lunii DaislosT6, regii mace*
[t1a1la5n16{i56s91.t;siasfptDlnuerisc7d0ns-acraievucbamAaliemxaunitddruecait qaptezeci de clonenilor nu obiqnuiau sd-gi ducd armata la luptd), dal
Alexandru a indleptat acest din urmd neajuns, poruncind
avut numai
treizeci de zile. iar Onesicritos cd
hrana pe adaugd cu mai ca aceastd luna sa fie socotita atr doitea AltemisionTT.
era ciatbr incd doud sute de talanli. Degi pornea Parmenion il sfatuia sd nu se avinte in primejdie in
mij-

loace biinegti atit de mici qi intr-o atit de mare strimtoare. acea zi, dar Alexandlu, zicind cd i-ar fi ru$ine de Heles-
nu s-a urcat in corabie mai inainte ca, cercetind situalia pont de s-ar teme sA treaca riule{ul Glanicus, se aluncd
prietenilor, sd nu ddruiascd unuia un ogor, altuia un sat. indata in apa cu treisprezece cete de cd15re!i qi, avintin-
lltuia putinla de a merge intr-o colonie sau intr-un port- du-se cdlare impotriva sdgelilor cu care-l intimpinau dug-
b$ui,nvuelziliendrecguemgtci,hPeeltruidlaiccqaisiTmLp5i.raleazisin: scris aproape toate manii qi impotriva malurilor prdpastioase. care erau pline
de ostaqi inarmali qi de multei cdldrime fiind izbit din toate
,,Jie ce-!i mai ra-
mine, rege?z Alexandru i-a rdspuns: ,.Nddejdea". Atunci
Plpieaerritcdeiucactacin*ese-iin-faueszevisosem:,,dDiamerpucdiitrdqtd.i sniaiorci uucaneriaei "dl.uiPndetmrredpiccaceratieslani1lai-aperpxiepritemednii-ti parlile qi udat de valuri, s-a parut cd-qi conduce armata
mai mult ca un ieqit din minli. fdrd nici o socoteal5.
rlecit cu judecatd. Totugi, dupd ce-a izbutit, cu mare in-
r:ordare qi greutate, sd treacd gi si stdpineascd poziliile
ii nt-un pilda. dar Alexandru le fdcea binevoitor pe plac care erall umede qi inEelatoare din pricina noroiglui, de-
celor care cefeau qi luau ceea ce le ddruia, impArlind in odatd a fost -qilit sd se batd de-a valma qi corp 1a corp cr-r
acest fel averea sa din Macedonia. ndvSlitorii, mai inainte de a avea rdgaz sa-Ei orinduiascd
Aqadar, cu acest avint qi cu aceste ginduri. a trecut ('Lrmva soldalii care trecuserd riul. Astfel. duqmanii ndva-
a adul
sAalecxriafincdiuruzeHieleleispAotnetnu1a7,2q. iSai, urcindu-se 1a Troia, lcau strigind qi, punind cal lingd cal, se luptau cu 15nci1e
Ungind si cu pumnalele, cind iancile se rupeau.
fdcut libalii eroilor.
apoi ctt ulei lui iAmhpirleeju',*r1'.acleurmginedstgeoo1,biimceplruelu, ni-da
cu tovaraqii statuia jur l-a fericit- fiindcd in viali a avul Puhoaie de dusmani ndvdleau impotliva lui. Alexandru
sai. de - falnic. datorita scr-rtului qi coamei coifului, care-a-vea

pus o coroand pe cap ;i de url rlclua aripi minunate prin albul t;oitrrmqdi rnim-aefaoslot rra-nit. deEi
parte cle utt piietet-t credinciosT3, iar dupd moarte' Co-
inale clainicTz. $i, odat5, pe cind se oraE $i izbit cu suli{a sub cuta platoqei,
plimba prin
rredea, cineva 1-a intrebat dacd vo-. rnandanlii du;mani. Roisaces qi Spithridates. s-au ndpustit.
se desfata de cele ce in acelaqi timp, impotriva lui. Alexandru s-a ferit de
iegte sa vadd Alexandrr,r75. trl i-a rdspuns ci R-1ea Spithridates qi. aruncind lancea impotriva lui Roisaces.
lira lui
pulin ii pasd de aceastS lird, dar c-ar vrea sA vadd lira
ir'"u." Ahile sldvea gloria Ei faptele barbalilor viteji. rare era imbrdcat cu platoEd, qi spdrgindll-i-o, s-a repezit
indatd la lupta cu pumnalul gi, in timp ce ei se loveau
16 in timpul acesta ins5. generalii 1ui Dalius' stringind lu furie, Spithridates. luindu-1 din coastd si ridicindu-se
o mare armjtd, o aqeazd la trecerea riului Granicus' fiind nrpede pe calul sau. 1-a iovit cu o secure persand qi i-a
neaparat nevoie sd se dea o bat51ie, s-at zice, la por{ile sfarimat creasta coifului cu amindoud aripile, incit coifui
Asiel. pentru intrarea in impdrdlia persand 9i pentru in- ;rbia a rezistat lor,'iturii" iar tdisul a atins pdrul cregtetului"

PLiJIARH ALl.\-\,\ il{L.r

Cirid Spithlidates a incercat si lo-reasci a doua oard" i-a rsr;lolsJirnipteirlie-'eaiuri.anipInl:uinedvdengriaasnii-c,Lc:dtbc,dees'ieucuecsacinoialenahatsuui,sejgrpn,sdsiill.acniepeinpimpdudoqaseinerinetaanniejnderc.ccdaapieeeesivde-?mtcaapii,dt'ae.ectasmelnluasii,iatesailarenprdXil-uutllcreibaicnlbiienienpalu.tlaqecoetanitasiicsstsir"iaaaenpialntslre_mfeesesi,lceectquDcdar_illparaefi.cmirirrmtadeibdou"giradtsruoadtre.rr.tn.neebciciz"..cuad.ii;izcsre"iilcpvde"io'nrltmupeur,Ec.ue.rrrrilnseitu.Srtast_a_eueiir:
luat-o inalnte Cieitos ce1 Neilr:ri78" strdpungindu-i mijlocul cr'u^iD,nrh.ii.;r-aetoreoiCr.ezes.r"lriaii;icllclioi,ecia.prisrearv1iliaii.nal.otaIpprairtn'bare-rce.in,ieaescctsvatajarcr,drddaesfbcjidp.dainiep-tcedzooucrereriis.afeteafdisdtlsecocprtediirrmali,dai.masruiim-tnnifdamitsulriir-cdetleaoeritmaidrpagare.lirsievraef.idoic.inrsci.A.apu'tiieIlnnmeipitadexebsr-anpaedlanut'rblndusuFder6ieuatmanuA2t5i$"uci1ceic-il*raatla_-ei
cu lancea. in a-cela;i timp insd a cAzut ;i. trloisaces. lovit r:'t:ric'iuc'e*;.cborrrascclpnrreoLprr,ma.'aapceldaftdddsiced.tmai,ailrtfeueSdlc"ui,ni<rniat.iodrrA.tidhpcdeaeeialzsseuctdonllepuaineca.suer-eucateu-psilrsltudtf-iiaanvrapmcalitetuadmnnectsioocliibisn.MiEclcaenaeurnrgeiats;ncreddusrruuifduniiracniuen_
c{ltiliuiejeocpruputaemjrdu'?nenuasslletui;esrie.cfDasieAluaAsnfilirgeera:a<naamintiaidtncel-'duaceir.,-c$inp{iel,iinnmtuoreoctjtdm7piio)iaeasipsictdisnc-daguuilcuisnuptcrrtoiaanrjsdcqadpitludAntr,ieeca--i
irrult tinp, ci, fiind lespin;i, aii fugit, afald de mercerrarii
qreci. Dar ;lni veoii.aal5ducnuinAdrle,rx-sae:rrlcinlltgt.dDoarcoel1i.nsd-a, aauviinntcaetrccaetl
sd cadd la
dintii in 1upta, minat mai mult de curaj decit de jude-
catd qi nu numai cir gi-a pierdu.L aci cah;1" care fusese lovi.t
in coastA de un pumnal (era a!t'-ii. nli Bucefal), dar aci s-au
avintat in primeidie r;di zahuoincaicziucbelui prntianidmimulpliotdriinvatreuncoeri
oameni desperali qi
cal:e aL1 rlmas rnolti sau au {ost rani{i in aceastd bdt51ie.
ca dinl-r'e pede;h:ii dr-rgmani att doud zeci
$i se spune cd.zut
de rnii. iar d-intre cdlSreli, douai mii cincl Dintle ai
sute.
lui Alexandru, Aristobul spune cd, in total ar; fost tr:eizeci
qi patlu de morfi, dintre care ncluA erau pedeEtri. Alexan-
ch'u a polunclt ca acestor viieji sA li se ridice statui de
bronz. Statuile 1e-a lucrat Lisip. Vestind grecilor victoria
Alexandru a trimis in chip deosebit atenienilor trei sute ,Ce minunat se potriveqte asta cu Alexanclru: de caut pe
ll.oduLir, dsci ia sine, imi aptr'c cinerra,

de scuturi din cele luate de tra plizonieri gi, indeobqte, ;r ri{r'rcau tr.ec pe uncleva prin ma.e, * ar"#,iJl&ide
poluncit ca celor'lalie prdzi de l'a:ztrroi sA li se puna urma-
toarea inscripfie. foarte rnindra: ""Alexandr"r-r al lui trilip ca'ca,,.

qi grecii, afara de spartani, le*au luat de Ia popoarele strd* Alexa-nch.u insugi, iir sc'isor.ile sarle, fara sa pidsmuiasca
;(lrirrr,rrr,i'ri1:rlrurrlii:r'ncii-reti'epiS-e.eo:,apusbfniealib5taiul.sitaci.u;art;.ilifmteremrn,ca5labrcuiqzdjdidlianonmeheul-c.danrati.imntzuuans'e-mriliimanpein"iiumgtaaaisnauvluid-atiaiSlaumttsei{rAcetdaiuaair.c.cltritpuosdrdeAnerita,aoolaeztacprtii.xneaulioteaeuarliie.t.n;.nTiigi'dnsAoihnlerueausdacomdt.vedefuaidteeilsaontcc,ietznLteadsdroer.s_easfpatiTnefohccenisilura.ilineunasoapdccepcdcchiue_isiiarnntlm.tssbseatl,taljdstii"ui'rsdse__J_a,,
ine care locuiesc Asias{)". Iar vasele Ei porfira qi alte
lucluri de felul acestora,, lle cai'e 1e luase dc' 1a per;i, le-a
lrimis pe toate, afara de citeva, marnei sale.

17 Aceast5 lupt6 a adus indatS o mare schimbare a
situaliei in favoarea lui Aiexandru. Astfel" nu numai cd a
luat cetatea Sardes. podoalra sripinirii pergiior' 1a mare,
dar a cucerit qi celelalte' ceta{i. S-au impotlivit numai
Miletril qi Halicarnasr-rl. T,e-a cucelit insd qi pe-acestea clr
forla si a subjugat toate cetatiie din jurul m1ourl.teNouliEtsiae 18 Dupd aceasta, i-a cucerit spiupneindpisaitduinecniiistcaapri.neirsee
sa intleprindd dupa aceL'a. Si. de rrirrrrpcoettliar;teeaanGsoir.adiosnu.pudsesEpirFercigairae.
insa ce se spune cd este vatra.
inflacdra, plSnuincl se se arunce asupra lui Dat'ius ;i s5

ALEXANDRU 375

lui Nlidas cel Bdtrin, a vivut faimosul car legat c-o frin- :;i rdmbsese inlepenit de frig. I.{ici un medic nu a.vea cu-
auzit Ei-o vorbd in laj s5-i dea ajutor lui Alexandru, ci, socotind ci primejdia
qhie Oln scoartd de corn qi a legaturd

Js,iiA-Lnpr"nltuedrn"riee","eugJ"a.eiur"nldcftec"tdeu^fl,pcrduineenmleelgJipgirhiiau.dictetiMiaunif,mruedi-1lpeus!veildatqseclpideauoecrndzearle,iezoeiginlneartasgr-plueieanu,gdincandeeiftldvtacudEduriiraruai,crtiicaenndtisceo-dunadqeruuc-hilaaasiccntereuonavlozoEsediia'dta-beSsctiaeaead este mai mare decit orice ajutor, toli se temeau ca nu
'lcruuuiml.AvFaleilxmipaancddeirdnuonAeescntaeiri ngsa5rne-iiaai,ndviniansrua,iabisqizciuddinacdudume-asveasepca-emauaprg-icere6teqsnittiaelereaqa-i
socotind cd este groaznic sd nu se avinte in primejdie
-iqnpiusa"duucodi6etqA"iilt,elxdaaenicvdaerraue15earmadeianziflSemgluaurLlateftodaccarutpereetuaeuq' aoArjruinsgotuodlbuuuil,:l primejdie, ajutindu-i si filnd
.:rlaturi d_e cel care era in
spune :tl5turi de el pind la cea din urmd incercare. s-a apucat
sd fac6 un leac gi l-a convins pe Alexandru sa rabde gi
a scos sa bea, pentru ca sd se insandtoqeasci qi sd ducd mai
,i{eparte iazboiul. Dar chiar in timpul acesta, parmenion a
9i apoi lrimis din tabdra sa lui Alexandru o
scrisoare prin care-l
amnetvonoarsuin,cDa!to5qid(e"suriumancci;niiehuucciIilmjauludmrrAgucinplulddetteletxrr.ueiacirnnaifg,eidpelar"icnnuadleieoEsErcptapiii-)uerlai,einnaaicl".utarAplairareusDinzscdasienaer-idlmsueppsadaum,reintceeumamaallturoeesclaat6arEtcp-veiiueeravearpaatullaujicpfiislnuardMirgcipoepiangmnozuiira--*-ii rndemna sd se fereasca de Fi1ip, deoarece Dalius ii oferise
rnari daruri Ei se ardta voios sd-i dea qi pe fiica sa in
lasdtorie, dacd-l va ucide.
Alexandru insd a citit scrisoarea si, fdrd s-o arate
r,r'€unui prieten, a pus-o la cdpatii. La vremea potrivitd,
nbmeitaiaiTsctdodcedmienoaamipmaauertltunleiimna) cqedi iae;iinascDurmusararaaituje!as5itrscidioa.ebleour(nacodvmeisanlapdeaScuEasaars8ee2,msiumatgebididr^i-el intrat cu al{i tovardEi, aducind leacul
Iilip a in pahar.
:\lexandru i-a inminat lui Filip scrisoarea, iar el a primit
i.,illlciccara'risrcccc_uhednlilsudqpdli,raliaapvlteeibflnreierEt1carte,ue. pcaAbuipuetAonrsadild,etamaxbtuaeeinnaaiundcincruueuaip-tcdlFuuptislrirsapiivdj,deqrsiaaaiemrfcudaFuirttdieilcifpAabudl:nian;uuiunsliapeuf1iinel8ri,c,ndfiauatie"ssiae;t,-i,
tilcuiau mai mr-rlt ca sd-i facd pe plac decit dupd ceea ce
pDLhacdsaupartioteerniinadumcescapvliadseAezteucrluseaaitttx.erdace.Pnuidnordreitinrrep-uafru,aoucrccltileenavrssgtedtreiigrvn,ceeidsallvuiissiAinneas-lseputeex5;amicriedinmpadfsiaaurclluuiladjineln-uzgEaeiaituneBJimtmeellualu,bocisirp'e^a8iedF-3ca,o,aecrnsitdne-fatcddnaucifleeodcaIodr-,
macedonenii vor ajunge intr-o strdlucitd $i faimoasa si- pulin cinutminpddetaulmdiiinniplericlainaceirn, vciinnudiriinigEein, ucnincdheiai chema pe
rci Ei lingd pat
ri indemna pe Alexandru sd aibd curaj si sa i se inc*redln_
":rlllccerLurazrplectmlurtirfunlriunsiplrputa,euuipannlFuaiiicirfl,ceiispdalo-,asdist-teefat-euaasllmabafcil5rurudEd.nrteaLlgauateatliasdtmci.A,duaTluilcen,orexcetIdulaaeroEe-nonnaibd,cegresinutnpeiiltu,oiia--trs,aar-icaptavpurEiiinenrei,ciitrnihm-nidtoitrarcqesiiiinttmid-ng-pisaaaaiisntdinrii_lndr_treele_a,
mt,u"paie"lidep',"i.citgditi*AvalDexpaaireinurddsre,ucvaviaarelap,ducinniendcsutvdraipeifnri iarienjunpcseuelmAseseiaare,ggdleou,rpi.eAdia' crucmi

19 Darius a prins gi mai mult curaj, dispreluind pe Ir- a-l vedea la fa!5, cdzuserd cu totul prada deznadejdii.

Alexandru Eini socotindu-l fricos, deoarece zabovea de mai t;ira20luEi,ranuinmaitrmAmatyanltuais,Dcaarriuescuunnomstaecaedfioreneaalnu. ifuAgtieitxadnin_
rnult timp
tuit de bbala idaCerisl-ipacrtie1ai.ic, aAfirilteetdxua"nSnidisrseupsuzcnadblcdodavsele-aainapcaroipnloasiCndsiidndnpu!ilrnui--i /r'rr. Acesta, vdzind pe Darius gata sd porneascd cu avint
cina oboselii,

ll r'\ Rl I ALEXANDRIJ 377

iatcAnabcpalIirinniduhuseu"mlipemitgnibctaapopxti*cuietronutuiaesarirda,"srtvon-p,v*au5tiqiud.nltasai--iitli.dsemrrIunsegel'Dslid.duA;ngap;aelc.ti-ceeuio"1lCla-ue:iPApauoisurebireatsconec1ahdrinaxtJaorititoo.ntqnalds|psaesaunailpsnilitd.catiaaesaiailAc,ii.iici-ivisnuelDmnaaeeilo.ttn'saaxel5papclrdisarumdrroaoiect.unsiarrictinimenpndsdl"ei.luvidriatfspdunnouaiesioiisagnndpsugtsgaepclrztdirneedhpavlierssqoauecaoseCseirsetaeesSaiSstldiamaai5tiri.c1urnleida-iraiiA;samatnierc'rti"mn'usa-eientutamcTdi,yumasdcnnoon-iapaeinitptnse'siaemnooi-mencasaaqcutarinaepusvinsivucsrratreeft-uealppre'lqageimmuumliae.,llvt,ectul.ipi-fiecttrnaziaa:te,Li"ri-l' r*,iii,,i,i,ri,r,lrmu''1-u.:'iirt*.,ie-is,eNl"liiu*.r3,ipic*ruatrttiii:gm6nue'ecti4iJL.i-;ftai"sclaeoiad"his-iisdci'irEa"ftqca-nenastutol"t"ii"-piar.iottcg"t-Cdate.sobadiaaAgataSedezceuaaivC1tlstll"eestcnisettaielectiv-taedisaoluiexia,tainddc-iselrqpadlnlosbldieeiitue"ntinneuvrr1eenoeredi.zicmiial.udnJgnncilegllDDnuuilbriaaalguauiubcdEarp'dDeaislduln.ceuiirlraluitiiisbatleualifda-malcoueqidD-uqclrc-c"ia'iesrmimltioeocua.atuuiic'iAsa-riaaisraUlalanmiipaiaudillrl.nrnuueietieenmteliDtnoe"iaAsxermiut.iireaZeaaasannrqfshlialacuelenb1vuiAegia.dusrEudduicfr.dfneibialeipstinisnrehnirs'aqoqlas,du"e,eaiaxptimaripeitsc'llscpsapaieoclsantimcdaAisCo'lnrlcomlra'l"tuinatupigianedeiousmn$einsmciricnilemqnnlediaulciebtdepietrtoEnutalduadeftn'isacaraniensil'oiep-apaoIdlpiivnpenntnndlvtd.rrcbaruic,egralitslaedeeucSa,naslniiidtai-zrvi.eeaiglmcinmbsamtupuaaaoadpAraacpdtolrbadsjdiielisereidesenbetpnialaedeaseeil"ixuccdteelpdnccqu'epddasoszocer-.riiuepuialatnnemthl-ocsciinoAdreanedtdptifierttmrnoroun-rsIlrlrfdelaydneu-acardo1dqeiugnealn----a-'i-:r-i:l
intilni si s-ar_r intor,s iar-5qi de unde porniserS. Alexandrti
epbiaedrradrDAagi.albiusrliiocair:uccsauldoiclnru;ciml-cseait.ermiidminanettistroi-cmiaaniltd€aupe.Eilnavaitraaeterr,a.psDlrieinlainasritteuraduslgddsraeiieln-oa;beisueaptcrluisumts5eleat-aoa1ac"imidnrncattg'iinlicn-dae5ea'lusatacaq1ai-'
(ccrriaa1dlvrmiecalincetuuruirreigsii,.e-aapirn.ipgif"rir-lirtncst5itoamztuiccti.llluoesqcemm. ianJafrinuneinl.uocdrtlaue.psl eumelliiuannntiprli-1,euaqsntinedu{tienmortr-driprtu"rnlele'sPioa'rilnriieaaA}trnoi-eicsct.t'
i1',,'oi,drior'utdt"lc" dpiraetupl.iileotreqnii.aAlelemxeasnedl'or-lt si a1e camerei de ospdt"
a zis: "'Asta inseamnd,

xanclru, insa. intirnplarea i-a ales locul b5taliei. ia"r' el qi-a rlupa cit se pare, a imParSli".
21 Alexandru tocmai se indrepta spre cind cind cineva
condus oastea rninat si ajutat de noloc ca sd ciStige vic- Ll vesteEte ci mama lui Darius Fi dor-iil fiice nemS-
toria. intr-adevar. cle$i nr"r avea- cu el un atit de mare numar Ei solia au vizut carul de lupta qi ar'-
iddnerceoopnsttjlausalei .cdacuisdmuasamatrluaulnnuiici.asi.taIiar, rneipuia.less-ttaiinnddgadftaartods'tuarsiqiaaqpzuupliilnna{aaarrsiipap-ia1i litarte, care fuseserd plinse. pi-lmnii in piept ;i pling, cre'

, irl lui Darius qi se bat cu
as-ma ugriint.dEit imbianiem" Aulletx1aandslo'tal,ltdau1podrcdee-acitstlaat citva
clleaptd. a pus pe fugd pe ciuqmanii din fala sa" luptinci .rincl cd
a sa"
tirro qi
la ele pe Leonnatos.uT" poruncindU-i sd le vesteascd
neinirlcal in fruntea'aloi sdi. I)upd cum spline Charessa' ,r fiimis Darius n-a murit Ei ca nici de Alexandftl nu tre-
Alexandru a primit cle la l)al itls o lorrituli de pumnal in , ri nici pentru
coapsS. Iar Alexandr,-t, sclijnd lui Antipatloss5 despre se team5, cleoarece cu Darius se rdzboie"<te
acea luptd. nu i-a spus cine l-a r:dnil, ci cioar ci primise lruie sd parte cle tot ceea ce st5-
o lovitula de pumnal in coapsa. dar ca nu i se-ntiniplase ircgemonie" dar cd e1e vor avea pe lingA faptr-rL ci aceste
uirieau cind erau cu Darius. $i.
,. oi be ale lui Alexandru pdruserir femeilor blinCe 1i bune,
nici o vdiSmai:e urai grea. A ciqtigat astfel o victolie strd- \lexandru le copleqea incd qi cu mai multe fapte ome*
a luat peste o sutd zece mii de dusmani p1'vo' roase. Astfel. le-a-ngdduit sa ingroape pe perqii citztttr,
Iucitd si fiindca fr-lgise ina:
nieri. pe Dat'ius ni-r l-a putut prinde.
dar

PLUTARH ALEXANDRU

a$a cum ar d$oirineuiele, -dainmduic-gleoriamt binrdtrcuamniinmteicEni igcdi tceinlisdteina zind apoi 1ui Philoxenos, l-a batjocorit stragnic qi i-a po-
prdzile sale. luncit ca pe Teodor, cu neruEinata lui marfd, s5-1 dea pe
qi nici onoarea de care se bucuraserd mai inainte. iar in mpeinnatruc5cldau-ilusic. rAisesdeojcednitvoaipeoqiteasspdrucuEmi ppgeretinqdi rsudl-iA,agdnuocnd,
plus au dobindit qi mai mar.i veniburi decit avuseserd. Dar
'cea mai frumoasd qi regeasca favoare ddruitd unor femei ce tindrul Crobylos, care avea bund faimd la Corint.
,aAloulensxeainlnuidictraufre,emaeefrliialneuduinnaoparolimscoadldtaDalasi musbiornncborEmiaiaETnii,dmia-oaltuesuic,Pridsaorlmui eimnPaiocaenr--,
de neam mare qi in{etrepte, ajunse roabe, era aceea cd nu
auzeau gngudiignsntietturicanbaitamran-esuurcnieuanudlaseqgEiafeinrcnudieouvasEdreemzauas;tnfte.idnpcetetiaapuglaliilrian,ce-cnapairrmihfqiidicnfcoiuutsermt.it,jpnndrc_--ri
duceau menion qi i-a poruncit ca, dacd sint dovedili, s5-i pe'
':lepseascd la fel ca pe niqte fiare ndscute pentru pieirea
s-ar fi ccodaumacemunvivliondrtz,Euaitqspade:-i,i,ooElmiuaonaluruei.nDCuamitraiduie.sscspaareuns-caidnEea,pmiu-atdeoascrifrtiiss,d-coouvvvedidnditt'
zite in
tr-adevdr, se spune cd solia lui Dar.ius era cu mult cea mai
dc_ehipsetagdtudrSin, tereratocaetlemraegi icnheiplee,EdculipnitrceubmdrqbiaDli,airaiursf,iiicnealelt
semdnau aidoma cu pdrin{ii lor. Dar'" dupd cum se paue, rlar nici mdcar cd am ascultat ceva din cele ce spuneau
Alexandru, socotind cd este mai potrivit ca un r"g" iu ," ':brs]ielndsebpircceiducndheii,pneucsi uteeliciafnrrunemdssocisud"t.ianAiinmadpfiarreeuuagnaaot mrceae,,ncfeiaiansddcidnmtqru-iorsitusofiren,rgiqnuttriaed
stdpineascd pe sine decit sd invingd pe dugmani, nici nu
s-a atins de ele, nici n-a cunoscut. inainte de cdsdtorie.
altd femeie decit pe Balsine. Bar-sine a fost luatd in robie si pldcerea. Alexandru putea apoi sa-gi stdpineascd foarte
vdduvd dupd moartea 1ui Memnon. bine qi stomacul qi a dat multe dovezi despre asta. Printre
ia Damasc, rdmasd
a primise o educalie--greceascd...88 avea o fire placutd, se poate aminti qi ceea ce a ipus catre Ada90,
tatdl ei era Artabazose, iar mama era fiica regelui. Aie- aceste dovezi
xandru a cunoscut-o prin Par.amenion, care 1-a indemnat, fdcuse mamd adoptivS gi o alesese regina
dupd cum spune Aristobul, sd s-apropie de o femeie fru- pe care gi-o Iingugindu-1, ii trimitea in fiecare zi multe
Cariei. Ada, prdjituri qi-n cele din urmd i-a trimis pe
moasd gi nobild. mincdruri qi qi brutari. Alexandru insd a spus
cei mai buni bucdtari unul dintre ei, deoarece il insolesc
Alexandru, vdzind pe celelalte persane luate roabe anume, aceia pe care i-i ddduse
deosebit de frumoase si de mindre, a zis, ca un joc de c'd n-are nmevaoiiebudnein, iqcii
spirit, cd bucatari
la rindul spaeurs, ainneflealasinfrtusmuufesreinlitielloer,ocfrhuimlour.seAlerdatipnrdopinrisedi pedagogul sdu Leonidas: pentru prinz: mersul din timpul
noplii, iar pentru seal:a: prinzul frugal. .,Acest om, a zis
sale stdpiniri Ei cuminlenii, le-a pornit cle la el ca pe nigte Alexandru, imi desfdcea cuferele in care erau pdturile
statui fard viald. cle invelit qi hainele me1e, cercetind de nu cumva mama
rni-a pus acolo cer,'a de lux sau de prisos".
22 Philoxenos, ldsat de Alexandru al {inu-
'buriior de la mare, i-a scris ca Ia el se comandant 23 Spre bdutura era mult mai pulin inclinat decit se
gAsegte un oarecare credea. Se parea insd cd este inclinat din pricina timpului
Tf{e"oddoer_dfirnumTaorqei.ntE. i-c1arientarerebadedavcindzvarieeadosi6s-ci lcauvmi ppeesrete. pe care-l petrecea la fiecare pahar, mai mult vorbind
Alexandru s-a miniat foarte tare din pricina acestei scri- decit bind, qi punind intotdeauna in disculie o chestiune
sori qi a inceput sd strige cdtre prieteni, intrebindu-i la Lunga. Dar nici asta nu se-ntimpla decit cind avea rdgaz
ce faptd urita a sa a fost martor philoxenos de se face mai mult. Pe e1 nu-l oprea, intr-adevdr, de la treburi nici
mijlocitorul. unei astfel de intrebdri neruEinate. Rdspun- vinul, nici somnul, nici vreo glumd, nici vreo cdsdtorie

3BO PLUTARH ALEXANDRU 381

sau spectacol" ca pe atrli comandanti. Acest luclu il aratd 24 Dupa bdtaiia de la issoslrl, Alexancilu a trimis 1a
viala lui pe care. desi a fost foarte scur.td. a umplut-o cu
un noian din cele mai rnar.efe fapte. Iar. in timpul tiber" i,arnasc calareli de-au adus banii 6i baqajele" si copiii. qi
mai intii se scula Si aducea saclificii apoi pr.inzc,a" It'rneile pelqilor. $i ceie mai mari foloase le-au tras cava-
zeilor. l,'r'ii tesalieni, fiiridca pe ei i-a tl'imis intr'-adins acolo. vo-
Eezind pe scauntil. apoi igi petrecea ziu-a viniid iarr pu- rrrcl sd-i ajr-rte" intr-ucit fuseserA deosebit de viteji in luptd,
nind Ia cale ceva din ale rdzboiuh-ri sau impdr'{ind drbp* insd qi restul taberei s-a umplut de provizii. $i. macedo-
tate sau citind. Iar dacd fdcea rrr,eo cdlAtorie" cind nu ei.a r:cnii, indr.ilcindu-se atunci pentlu pr-ima oara din aurul,
prea grdbit, invala dsianutrs.-dutnr.acgadlcduearrcauzlb,osja. uDsudpudrcceumEi iin algintul. Cin femeile gi din feiul de viald a1 perqilor,
mers sA ',t' grabear-r, intocmai ca niqte ciini. sd mearga pc Lirma
coboare din se
poate vedea din i inatului, si urmdleascd gi sd dea de loctll bogaliei per-
qi pasdri. Memoriil.e saIe, uneori se desfdta vinind
vulpi inclrepta cdtre :iol'.
Iar dupa ce terrnina. se
baie, sau se freca cu ulei si apoi inti'eba pe brutari si buci.- Alexandlu a socotit cd tlebuie mal intii sd-qi stal"or-
lDngitunaurencrisjgeiafiepdiieaeanccauibdmsdosccupcdaiintderueactrralianitepte,sertnidzevienueegeptaragtduitaria.ncizt,ousi$umjtiuiu..frlasiPuner-dltaariarnmesbscpaeaeuspglmseea,mir.ipefniaapiunitden,dpenaccltait5srnAcuedu,vactomsinaredd.tbrii.n-nnea$itatmudrienemievcptucdro.aelsrtt,d*,.i ,riccascd temeinic stapinirea peste lalile de pe !5rmul m5-
rii. Au venit. inlr-adevdr. indata re.qii ca s5-i predea in-
Fenicia. t\umai Tir nu s-a supus.
Lria Cipru ;i celor Eapte luni ola$ul Ti-
In timputr dut'at impresurarea
cit a de rdzboi gi cu
rrrlui. sapind Eanluli ;i. atacind cu
regii qi nu era lipsit de nici un farmec. atunci. Ia bautur.a. ,ioua sute de trirerne de pe mare. maqinJ. un vis in care

a avut
l f5cea ca Heracles il saiuta de pe zid qi-l cheama la el.
se fdcea neplScut Ei prea fdlos din plicina mindriei. nu \poi multor tirieni ii s-a alatat in vis Apolo, care spunea
numai fiindcd el insuqi era inclinat spre ldudar.osenie, ci ;'i se dnce ia Alexandru" fiindcd nu-i place ceea ce se-n-
scEEaeiir1feiiaidngediIacfpraeiiuns.cterele-1iicn5mesgraauediqcuibtusoinrdeliiiecntrgueli6nsi cgiotuuoblisir.EiiitAn.oucrneiiliiiscltiuimiais,pndicnuufgimeevaosmuiaeuaIdaiunplciinrceegiiruo,srnsa* r inrpld in cetate. InsA ei, socotind pe Apolo dlept un om
rlins pe cind tlece de bundvoie 1a duqmani, au inceput
ri infagoar:e cu lan{rili statuia zeului ;i sa-i batd cuie la
decit ei in laude, fiindca plimul lucru li se pdrea urit, iar I'icioare, nurnindu-l ..alexandrist". Alexandru insa a mai
al doilea era primejdios. Dupd bduturd. Alexandru ii'ut gi altd vedenie in timpi-rl somnului: se fdcea ci un
se rrfil danseazd in fata lr,ri, depalte" si cd, voi.nd s5-1 plindd,
imbAia incd o datd si dormea uneor.i pina 1a prinz, iar ci-
teodatd erarr zile pe care 1e petr.ecea dormind. In ce-} pri- ,ith'ul a luat-o 1a fugS; in cele din urmA" finindu-se rnult
veqte. el i;i stdpinea qi pofta de mincdruri rar.e. incit chiar irLpa el gi aiergindu-l incoace gi-ncolo, 1-a prins. Talmacii

dacd i se aduceau de la mare cele mai rare flr:cte qi 'rsd, despicind firu-n patlu, i-au dat un rdspuns ce palea
peEte, el trimitea din ele fiecdrui prieten, li, de multe ii nu-i str6in de adevdr', zicindu-i: ."Al tau va fi Tilul"e3.
'i astdzi se afld un izvoi'1ingA care se zice c-a avut el in
ori, se-ntimpla cd nllmai lui nu-qi mai opr.ea nimic. To- rs vedenia cu satilul.
tuEi, cina lui se desfdsur.a intotdeauna cu fast si chel-
tuialS. care, mdrindu-se pe m5surd ce se inmul{eau izbin- in toiul impresurdrii cetalii Tir, Alexandru a facut o
'xpedilie impotriva alabilor de lingd Antiiiban qi a trecut
zile- a ajuns. in sfirqit, La zece mii de drahme. Aci s_a ''r'intr-o primejdie din pr:icina pedagogului s5u Lisimah,
oprit cheltuiala Ei-atit s-a hotdlit sd ,u'e se {inea dupd el. zicind cd nu e mai rau $i nj.ci mai
se pidteasca chiar 1i
celor care-i pofteau Ia cind. ,:ih in clecit Phoenirsa.

382 ALEXANDItU

Astfel, Alexandru, apropiindu-se de munli, a descdle- zAildeuxal n-druqiaticriuecneiir,it inspdimintali, au lttat-o la fugd, iar
cat Ei a inceput sd mearga pe jos. insolitorii sdi i-au luat-o cetatea in acea zi.
cu mult inainte, dar e1, nevrind sd pdrdseascd pe Lisimah, Dupd aceasta, in timpul asediului Gazei, cea mai mare
care nu mai putea sa meargd de oboseala qi se ingreuia, ii cc.tate a Siriei, ii cade pe nmar un bulgale de pdmint,
indernna Ia drum si-l suslinea cu toate cd incepuse s5-i lasat de sus de o pasdre, iar pasdrea s-a aSezat pe-o magind
cuprinda noaptea gi dugmanii erau pe-aproape. Astfel s-a. de rdzboi qi, fdrd sd fie vdzutd, s-a prj.ns in plasa de sfori
facut cd nici n-a b5gat de seamd ca se depdrtase de gro- care intorceau spetezele. Semnul a avut inlelesul pe care
sul armatei, rdminind insolit numai de ciliva soldali, qi l-a prevdzut Aristandlos: Alexandru a fost, intr-adevdr,
ca inopieazd in locuri neprielnice, in intuneric qi in ger lovit la umdr". dar a cucerit cetatea . . .
puternic. Deodatd, nu departe, a vdzut mai muite focuri Alexandlu a trimis multe prdzi Olimpiadei Ei Cleo-
de-ale du;manilor raspindite ici-colo. Avind insd incredere patrei qi prietenilor sdi, qi a ciaruit qi pedagogului sdu
in sprinteneala trupului sdu qi obiqnuit sd potoleascd teama Leonidas timiie, cinci sute de talanli o sutd
macedonenilor prin aceea cd rabda el insuqi oboseala, a de smirnd, amintindu-gi de nddejdea pgereLcratartee,i-Eoi
dat nava15 peste cei care avealt focurile mai pe-aproape, trezise
a lovit cu pumnalul pe doi du;mani care stateau lingd pedagogul in copilarie. Atunci Leonidas, dupd cit se pare,
vatrd qi, smulgind un ticiune, a plecat sd-l ducd alor sdi.. in timpul unei jertfe, spusese 1ui Alexandru, care lua cu
Aprinzind apoi focuri multe, pe duEmanii din apropiere amindoud miinile tdmiie qi punea pe altar: .,Numai cind
i-au infricoEat Ei au fugit, iar pe cei care-i atacau i-ar-l vci pune stdpinire pe locul de unde se scoate tdmiie, vei
respins, si au petrecut noaptea sub cerul liber. fdra nici o putea face o jertfa de tdmiie atit de imbetrqugatS, acum
primejdie. Aceasta pdlanie o povestegte Chares. insd foloseEte-o mai din economie pe cea pe care o ai".
Acum insd. Alexandru i-a scris: ."Ti-am trimis tamiie gi
smirnd din belqug, ca sd incetezi sd. mai fii atit de zgircit
25 impresurarea cetdlii Tir insa a avut urmdtorul sfir* l:r{d de zei".
qit; Alexandru ldsase o mafe parte din armatd si se
odihneascS, dupa niultele lupte de mai inainte. qi ducea c:recel2lmo6raaAicpsaocliuemilupsa-slauecal5rduub.saAnulieni xqacihnbidvalougtaajcealiernetlru-eibDadtaurppiuedspp-rdieretreeernaai
Ia zidurile cetalii numai ciliva solda-li. pulini la numdr" cc 1ucru, dintre cele mai de pre!. merita sa fie pus in eI.
pentru ca duqmanii sd nu fie l.Isali in pace. Aristandros" ,!i care mai de care avea cite o pdrere" dar e1 a zis cit.
prezicator:ul, a facut un saclificiu si" cercetind semnele va pdstra acolo lliadn. Si aceste fapte le amintesc mulli
pe care le ardtau animalele sacrificate. a spus ldmurit qi rlintre istoricii care meritd incledere. Iar dacd ceea ce
cu mai multd incredere celor de fala ca in acea lund ce-. ';pun alexandrinii, dind crezare lui Heraclidgs, este ade-
tatea va fi cuceritd in intregime. Cei din julul ]ui au ince-
put sd glurneasci gi sa ridd. pentru cd era ultima zi a vdrat, atunci se pare cd Homer nu 1-a insolit pe Alexan-
Iunii. Regele, vdzindu-I incr-rrcat ;i fiind intotdeauna de.
partea prezicatorilori a poruncit acea zi sd nu o mai ilru in expedi{ie fdld treabd qi fdra folos. Intr-adevdr, se
ca
socoieascd a treizecea a lunii, ci sa o socotea-qcA a doudzeci spune cd Alexandlu. punind stdpinire pe Egipt, voia sd
qi opta. Apoi, punind sd se dea semnalul luptei cu trimbi.la,
a inceput sd atace zidurile cu mai multa putere decit se intemeieze acolo o cetate male greceascS, cu multd lu-
gindise la inceput. S-a pornit un iureq invergunat nre. ca1'e sd-i poarte numele, ba chiar cd ar fi inceput sd
acest timp care se odihneau in tabara n-au -qeziunt rndsoare $i sa inconjure un loc cale, dupd pdrerea arhi-
nici cei l.cclilor, ela atit de intins cum nu mai fusese altd data
pe loc. ci au pornit si ei sd dea ajutor celor care atacau pentru vreo altd cetate. Apoi, noaptea, pe cind dormea"

PLUTA R] { 385

a avut o vedenie minunatd: se fdcea cd un b5rbal" cu s;a intorci pe Alexandru din drtim, cind pornea hotdrit sd
parul alb si batlinicios 1a chip. stind linga e1" ii spunea
lacd ceva. intreprin-
aceste stihuri: De altfel Ei. in51!a do-
,iea eI. i1 fdcea norocul, neopunindu-se celor ce

dirz in hotariri iar culajul sdr-r
ru1 de izbindd pina la cele mal mari fapte: acest dor de
,,in marea cu r.a1uri1e zbucimate, izbindd ii silea nu numai pe duqmani sd i se supund, dar
In fa{a Egiptr-rlui se afli o insula; de oameni e Farog ttr,t-r-ti15;r.rtli rr,Cucea la ascultare locuri qi implejur'5ri potrivnice.

Alexandru deci s-a lidicat indata ;i s*a dus 1a f'aros. 27 Tntimpldrile norocoase care s-au petrecut in timpul
.icelei cdldtorii, in rnomente de incurcdturd, Alexandru
care atuncj. era inca o insuld pulin mai sus de gura cano- lc-a socotit ajutoare din partea zeului mai mult chiar
bica a ltrilu1ui, acum insd, printr-un dig s-a unit cu {5rmul. iiecit au fost oracolele de mai tirziu: qi intr-un fel oare-
Cind a vazui acel loc. care se deosebea prin prielnica lui r'::rle, credinla din oracole a capdtat-o chiar din pricina
aEezar:e (este o limba de pdmint. care, avind peste tot rrcestor ajutoare. Astfel, mai intii a cdzut apd multd, iar
acet-,asi f,i!ime, ciespai'te rrn 1ac ini.jns de rrialea carc pii- tloile indestulStoare trimise de Zeus i-au alungat teama
,trunde intr-un mare polt), a spus ca Homer este intr-adevdl'
minunat in multe plivinfe, dar gi un foarte inlelept arhi- lc sete" apoi. stingind uscdciunea nisipului care era umed
tect qi le-a poluncit sd tragd dire, inchipuind zidurile '.i se-ndesa, fdcea aerul br-rn de respirat gi mai ales curat.
cetalii potrivit cu locul. nSi pamint a1b pe-acolo nu era
intr-adevdr, dar luind fdina, au tras pirnint ,\poi, cind urmele pentru cdlduze se qterseserd gi cei
in cimpia cu ('i:r.i'e mergeau se rdtdceau qi se-mprdgtiau din pricina ne-
negru o jumdtate de cerc din centrul cdluia porneau spre ,'unoa$terii locurilor, s-a i.vit un stol de corbi care zbura
margine drumuri drepte, resLringindu-gi mdrimea ca fran-
jttliie, unei hlamide. P,egele se bucula de aqezarea locului, rrraintea 1or. cSlduzindu-i. Corbii aci se grdbeau cind c5-

lccraiialnsedan.tEi;dnitcemiomdanalrcotiamuc,iililni.enisqa-fteiauinuppiailon.sdmaArrieilte-pnoxtcaa'ndtnuesdmplluadreratfaltauercveEeiuli sdl-oeqacittodEuaeiitben1u-analaeluaatcmmduqiani-,i liitorii se llineau dupa ei. aci ii agteptau cind rdmineau
pricina acestei prevestili. PlezicAtolii insd i1 incir:mnau
sd fie pe pace. spunindu-i cd va intemeia o cetate foarte rn urm5. Dupd cum povesieqte Caiistene. cel mai minunat
indestuldtoare qi care va hr'dni oameni de tot felul. Atunci
a poruncit arhitec{ilor sa se agtealnd pe lucru. iar el a lr-icru era cd noaptea, cind unii se rdtdceau, corbii ii
pornit pe dlumul care ducea 1a zeul Ammon. dlnm care liremau croncdnind qi-i indrumau pe calea cea bun5.
i*a pricinuit multe greutdli qi supdriri Ei doud mali pri- \.lexandru, strdb5tind deqertul, a ajuns la locul cdutat,
mejdii: una eral fireqte" plicinuitd de iipsa apei. care face irrr plofetul lui Ammon i*a urat bun venit din partea zeu-
locul pustiu cale de multe ztle, iat' alta se i.rea din aceea
cd, atunci cind strdbdteau printr'-un nisip adinc qi nesfir- iiri" ca din partea tatdlui sdu. Alexandru insd I-a intrebat
;it" putea sa Ie cada in spate vintul din miazazi. vint fu- Ll:icd ni-r culnva i-a scdpat cineva dintre ucigasii tatdlui
rios desple care se spune cd qi altd datd a riciicat un val :riiu. Dar profetul 1-a rugat s5 vorbeascd cum trebuie, cdci
mare de nisip gi^ revdrsindu-se peste cimpie in jurul ,,1 n-are tatd muritor. Alexandlu, schimbind vorba, l-a
armatei lui Cambyse. a ingropat. ucigind, cincizeci de mii
de oameni. Aproape toli se gindeau }a asta. dar era greu intrebat dacd a pedepsit pe toli ucigagii lui Filip. Apoi
r,-rlasi l-a intrebat despre domnie. dacd zeul Ammon il
rriutd sd fie stdpinul intregii lumi. Preotul i-a rdspuns cd
:Ln1 ii indeplineqte gi aceastd dorinld gi cd Filip este pe
rlcplin rdzbunat, iar Alexandrr-r i-a ddruit statui strdlu-
cite, iar oamenilor le-a dat bani. Acestea le povestesc cei
rrrai mulli istorici despre oracole. Alexandru insd, intr-o

rclisoare cdtre mama sa, spune ca i-au fost fdcute niEte

1i5 - Vieti paralele - vol. III.

386 PLUTARI-I ALEXANDRU 38?

preziceri tainice, pe cale i Ie va spune numai ei ia t e S-a spus, c5 Alexandru n-a avut astfel de ginduri qi nu
intoarcere. Unii scriitori spun insd cd preotul a voit s5-i
zicd in greceEte, cu o oarecare drdgdldgenie, ,,Copi1e", insA :;-a infurnurat, dar cA incerca sd-i subjtlge pe allii prin
din pricina grdirii lui strdine, la cel din urm6 sunet a dat iaima divinitalii sa1e.

Iinocsdigemna9,7E. iLauiziAs:le.x,Caonpdirleu,aslpluuni Zeus" pronunlind s in 29 Cind s-a intors din Egipt in Fenicia" a adus jertfe
ei, i-a pldcut greEeala ;;cilor qi a pus la cale intreceri de coluri n'luzicale qi con-
rostirii a rdspindit rrorba cd Ammon l-a numit fiul
sau. $i Ei spune cd Alexandru a ascul.tat in Egipt Ei pe t'lrrsuri de tragedii. Aceste concursuri au avut o deosebitd
se r;ti'alucire, nu numai datolitA pregatirilor, ci qi zelului pe
filozoful Psammon qi cA din tot ce spusese filozoful i-a
pldcut foarte mult cind a z\s cd toli oamenii sint condu;i. t'are l-au pus cei care au luat parte.
Astfel, coregil00 erau regii din Cipru, dupd cum la
de Ammon, fiindcd putinla stdpinitoare qi conducdtoare 't\ltiebn; atoelriacudcuotar:uegsi dcesiecainrtereearcaau tlagi ia sorli in
din fiecare este divind. Se rnai spune ca Alexandru avea intre ei, fiecare
o pdrere a sa, cale a fost sccotitd chiar Ei mai inleleapt5" lmpingi.
de un
rnlnunat imbold de a fi victorioqi. StraEnic s-au mai luat
cind a zis ca Ammon c'ste tatSl tuturor oamenilor, dar c5-i ci Ia intrecere, dar mai ales Nicocreon din Salamina gi
recunoagte de fii doar pe cei mai bunies. I)asicrates din Soloi. Intr-adevdr, pe ei ii hardziserd sor-

28 lndeobEte, Alexandru ela foarte mindru fa!5 de {ii sd fie coregii celor mai vestili actori: Pasicrates core-
strdini Ei semdna bine cu omul care se socoate cd este de rlui lui Atenodor qi Nicocleon, al 1ui Thesalos. De Thesaios
sc. interesase mult insuqi Alexandru. Dar el nu gi-a ar'5-
vild qi de naqtere divina; fa!5 de greci ins5, se ardta muXt tat insa interesul pentru 'Iiresalos mai inainte de a se vesti.
mai cu luare-aminte Ei*qi a;:dta cu mult mai multd bagare
de seamd increderea in obii'qia sa dir.in5, afarir de cazul cind in urma unui vot secret, cd Atenodor e invingdtor. Dr-rpa
cum se pale, Alexandru, Ia plecare, a spus cd laudd pe
a scris atenienilor in legdturd cu insula Sarnos: ,,Eu v-aE .ludecdtori pentru judecata 1or, dar ca eI n-ar fi stat 1a
da o cetate liberd qi faimoasa. O aveli insd de la stapinul indoiald sd dea o parte din impdrdlie, ca sd nu vadd pe
tatd de-alunci", numind astfel pe Fiiip"
EMiaaigtai-rzzisiuul rneu 't'hesalos invins. Atenodor, pedepsit de atenieni, fiindci
ins5, primind o lovitura de sdgeat6, cuprins ritr se dusese Ia intr:ecerile de 1a sdrbdtoarea lui Dionysos.
de dureri, a zis:,,Ceea ce curge, prieteni, este singe gi nu
lichid limpede, clrm cu.rge in vinele zeilor fericili". Altd' ir cerut regelui sd-i mijloceascd iertarea. AlexanCru n-a
mijlocit, dar a platit el amenda.
datd, auzindu-se un mare tunet qi toli inspdimintindu-se" Lycon din Scarfe a cules multe laude pe scend ;i a
fsiuofisatlull,ufiiinZdeudse?f"aA!dl,exi-aanzdisru: ,,,Nrizttincudm, vi.a-aturisa-i
Anaxarhos, strecurat intr-o comedie un stih prin care cerea, pe oco-
lite zece, talanli. Alexandru a lis qi i-a dat.
tunat aEa, infricoqez pe prieteni, aga
ipnudnesm: ,n,Ni tuu,vrceaarue-smdi dispreluieEti cina, fiindca cum ma
vezi pe Darius a trimis o scrisoare lui Alexandru prin care-l
ri,rqa sd primeascd zece mii de talanli in schimbul pri-
masd peEte qi nu capete de satrapi". Intr-adev5r. se ;ronierilor, sa pdstreze tot linutul de dincoace de Eufrat
spune cd regele a trimis niqte peEte lui Hafaistionse, iar si sd ia in cdsdtorie pe una din fiicele sa1e, rdminindu-i
Anaxarchos a spus vorbeie amintite, voind s-arate c;i dis-
preluieEte qi ride de cei care cautd s-ajungd vestili cLt pre- 1-rrieten qi aiiat. Alexandru a citit prietenilor scrisoarea.
dac-aE fi Alexandru, m-ag invoi".
lul multor suferinle qi primejdii, fiindcd pl5cerile gi desfd- I)armenion a spus: ,,Eu, ,,Pe Zeus, qi eu, dac-ag fi Parme-
tdrile lor nu sint cu nimic mai Alexandru i-a rdspuns:
mari sau prea pulin mai nionj". in ceea ce-I priveEte pe Darius, Alexandru i-a
mari fa{d de a1e celorlaili oameni. Se vede insd, din ceea

PLUTARH ALEXANDRLT 389

r'5spuns, indemnindu-l sd vind Ia el, cd nu-i va lipsi nici care sd duca Ia o astfel de cinstire, poate sd aiba un tindr
o dovadd de bundvoinld din partea sa. Dacd nu vine Da-
rius, atunci se va dnce Alexandru 1a el. cr-l solia dugmanului?"
Darius iEi ducea mai departe vorbirea, dar Tireos i-a
rb:Aeazsuct aIacepeicaiocaeretreEbi uaieinqcei psautnsud--ll roage fierblnte
30 $i-a schimbat insd repede ginciul, caci so{ia lui nedreptaleascd sa vor-
pe Ale-
xandru qi nici sd necinsteascd amintirea surorii gi soliei
Dalius a murit copleqitd de jale. $i se vedea bine atunci nu-Ei sfarme singur cel mai puternic lucru de
cd Alexandru era tare supdrat, cdci pierduse prilejul de-a sale Ei sa pentru loviturile primite, qi anume incredinla-
se ardta mdrinimos. A ingropat decl ferneia, necrulind rningiiere
lea ca a fost invins de un barbat peste fire de bun. Dim-
nici o cheltuialS. l"eileos. unul dintle eunr-rncir care pdzeau 1;otrivd, sd admire pe Alexandru, fiindcd a ar'5tat mai
camera femeilor qi cale fuseser'd 1ua!i captivi o datd cu rnuita cuminlenie fala de femeile perqilor decit bdrbalie
ele, ieEind pe furig din lagdr Ei zburind in goana calu-
lui la Darius, i-a vestit moartea soliei. Darius, bdtindu-se per'giloi'. In acelagi timp, eunucul intarea prin juraminte
cu pumnii in cap Ei plingind " a zts: ,.Vai de trnne, Zet inilicogdtoare cele spuse qi mai aducea Ei alte dovezi de
al pergilor, ce amarnic eqti, dacd ai hotdrit ca solia qi sora stapinire qi marinimie date de Alexandru. Darius, iegind
clin cort Ei intinzind miinile 1a cer, in fala tovaldqilor sdi
r,egelui nu numai sd cadd prizonierS, in timpul vielii, dar cie arme, a inceput sd se roage asai ,,Zer ai neamului rner-r
nici dupd moarte sd n-aiba parte de-o inrnormintare re- tronului, conducerea perEilor Ei pu-
geascd". Eunucul insd, curmindu-i vorba. i-a zis: ,.Pentru ;i zei ai dali-mi iar
rLpicorritelaerd-dsaepauonrdadilneai,ot aaAsldLtf,eexpla,enIndatrrucu.uctvoaiicnsmldaadiEocibinlinaddecasinmcsvtfiirocestaot rlpioaevEictiarsineA
inmormintare, o, rege, qi pentru toatd cinstirea qi pentru
toate cele de cuviin!5, n-ai de ce sd invinuieqti Zeul
r5.t{01 al perqilor. Cind trdia stdpina Stateira, nici mamei
tale qi nici copiilor nu le-a lipsit vreun lucru bun Ei cc'ea ce aveam mai scump! Iar daca a venit ziua fatald
:ri daca trebuie sa sufar rdzbunalea divinS, iar puterea
frumos din cele ce aveau mcaarioirnaalientvea-dadieacrSit ;ci atoeartaausltirpd-- persand sd se prdbugeascd, fie ca nici un alt om, in afard
site de lumina ochilor t5i. cind a murit nu i-a de Alexandlu, sd nu ajr-rngd sa qadd pe tronul lui Cilus!".
lIiupcsiriteavresotapaitneunllieO,rcsoi mchadiaersd-uqmnaicniii
au cinstit-o cu lacri- Cei mai mu1!i istolici spun cd acestea a$a s-au petrecut.

rrile 1or. Intr-adevir, Alexandru este pe-atit de binefaca- lil Alexandru, dupd ce a supus toatd partea de din-
tor cind invinge, pe cit este de infricoqator cind se bate".
l)arius, auzind acestea, s-a tulburat qi suferinla l-a dus ('oace de Eufrat, a pornit spre Darius. Darius tocmai.
cu un milion de solda{i. Cineva dintre tovard-
la bdnuieli nelalocul ior ;i, ducind pe eunuc mai inauntrul t'obrira Ei e1
cortului, i-a zis'. ai lui Alexandru ii vesteqte, ca un lucru cie
sil de arrns
lis, cd suita s-a impdr'!il., mai in glumd, mai in joacd. in
,.Dacd nu eEti qi tu, ca Ei soarta mea, de partea mace- rloua tabere: fiecare ale cite un general qi un comandant,
donenilor, ci-!i mai sint incd stdpin eu. Darius, spune-mi,
pe lumina lui Mithral02 Eini ptinedm, ianqaam-iecaddereuanputi pe care nniil numit de er Dalius qi cel5lalt Alexandru. Au inceput
acum, cinstindu-te. !i-o depiing ii spunea, sd alunce r"rnii in ailii cr-r bulgAri, apoi sa se
lratir cu puirnii si la urmd s-au infierbintat din pricina
cele mai mici nenorociri ale Stateirei. cd poate am su- ;rrnbiliei si au iijuns sd alunce unii intr-alfii cu pietre
ferit altele qi mai mari, cind ea era incd in via!5, qi am cu lemne incit rnr-illi nn fi potolili. ;i
mal puteau
fost, dupd cit se vede, qi mai nenorocili. cdzind in mina A.iexandru, ar-rzind acea.sta, a poruncit sa se lupte nu-
unui om crud qi nelegiuit? Cdci ce legatura cuviinciosd,
rnai comarrdan{li celoi' doud tabere intre ei. Pe cel pre-

3S0 PLUTARH ALEXA\IDF.U 391

sllpus Alexandru 1-a inarmat ei insuqi" ial pe cel numit iirvins, putinfa de a mai cute::er sd mai incerce dupd ba-
tiiie incd o dat6 sortii izbinzii. invinuind de aceastd in-
Dalius l-a inarmat Philctas.. Alrnata plivea iupta, soco- fiingele noaptea Ei intunelicul, aga dupd cum pentrtt
'cind aceasti intimplare ca o prerrestire pentt:Lt ceea ce
sneuminittimAplelexa. n$di,ruluqpitiandpttl-ismeitci'ni cculacrl,dilozuednsiep,reazeicne- infringerile rlinainte invinuise sli'imtolile ;i marea. Ela
avea sd
vins cel i,.rcredinlat, iirtr-adevdr, cA Daiiu.s va inceta si lupte nu
erririsrnvlfdienlsvdaceudauarcmrernaletidplesqdiinedtrel'a-ooinainmtrf'ie-inrnt.nigesari:seat{tez'tdlledt'oe-bliitnoeaulrtec,-a,rr,e.acapiviceeirnaddeo,
sate ;i i s-a ingaduit sd poarr"e ha-ine persane. Aceste
intimplAri 1e povestegte Eratostene.
Iar bdtdlia cea Inare impotriva lu.i Darius s-a dat nL1
la Ali:ela" cum sccdriuGacuegi amnateilamiunllilimistboaricpie. rcsianEdi iainsGeaamugnad- r.ulajlrl qi nadejdea biruinlei.
me1a. Se spune
a.x,rccianosdlacd,cei5nmtdeuimleqmie",ianfndiiincpdiecteSov, aicndsamvetiecldhqidmiroedm.ruuadrnnerutd:erloig3ep,epanentfssLatalnbi.niisgitct-5'oi-- 32 Dupa plecarea lor, Alerandlu s-a dus in cort Ei s-a
impotliva
cr:lcat" Se zice cd" in restul nop{ii^ obiceiulr-ri
.rilLl, a fost cuprins de un somn atit c1e ad-inc, incit 1a
lc..rdrsatul zorll.or comandanlii se mil'au qi au dat mai intii.
jilea ei" cle 1a ei, comandi solda{iloi' si minince. Dar timpul b5-
Luna a avut o eclipsa in boedlomionl0'', pe Ia incepu-
tu.1 misterelor de ia Atena" ial in a unspt:ezecea noapte l.iliei ij zorea ;i Parmenion a inli:at in cort Ei, stind lingd
de la ecJ.ipsd taberele du;mane au ajuns sd se vadd una de trei ori. iar Alexandru s-a
r;at, l*a strigat de doua sau
rtegteptat. Parmenion l-a intlebal ce-a palit de doarme de
pe alta qi Darius qi-a linut soldalii sub arme qi-gi inspecta ca un ca unul care are sd dea
'uinita{i1e, torlelor. Nlacedonenii dormeau. iar l)e acum mare invl.ngdtor, $i nr-l Alexandru i-a rdspnns,
la lumina lupta. Se zice cd
Alexandru stdtea cu prezicdtorul Aristandros inaintea cor- uea mai
{iumind: ,,Ce? Nu crezi c-am invins, dacd nu trebuie sd
tului qi indeplinea unele slujbe misterioase sfinte $i adr,rcea nrai alergdm incoace qi incolo ruinArind pe Darius?" Ale-

3'eltfe zeiler Groaza. lan!r,r1 munlilor Nifatos qi mun- xandru s-a ardtat apoi mdre! ;di en1eucplitnAt,itdparrinchjiuadreicnattaimq-i
curajul sdu, nu numai inainte
Toatd cimpia dintre
tii Gordieni se vedea luminatd de flacdla torlelor duEmane
;i. se auzeau ieqind din tabdri. ca dintr-o mare nesfirqitd, pu1 primejdiei.
intr-adevdr, in toiul luptei s-a produs o retragere qi o
glasuli amestecate Ei zgomotoase. Tovardqii mai bdtrini ai invdimdqeald in aripa stinga a lui Alexandru. comandatd
lle Parmenion, deoarece cavaleria bactriand dddea ndvald
Iui Alexandru qi mai ales Parmenion. minunindu-se de
mullimea duqmaniior, se vditau cd este greu sd cada peste
du$mani ia lumina zilei qi sd lind piept unui astfel de cr,l urlete gi mare avint impotriva macedonenilor, iar Ma-
rd;zboi. S*au dus apoi 1a rege. cafe ie;ise de la slujbele :raios scosese cdlarelii in afara liniei de b5taie. ca sd atace
pe cei care pdzeau echipamentul. l-oarte tulburat Ei de
sfinte ca sd-1 convlngd sd atace noaptea pe duqmani gi trna qi de alta, Parmenion a trimis Etafete 1a Alexandru
sa ascundd, cu intunericul, grozdvia luptei ce-avea si
vie. Atr-tnci Alexandru a spus o vorbd atit de vestita:..Nu t'a sd-I inqtiinleze cd-i pierdut gpraarbadp,etuunl Eai jeucthoirpapmuteenrntuicl,
fur victoria!". Unii dintre ei au socotit c5, acest rdspuns
dacd nu trimite din fa!a, in
lelor din spate. Alexandru insd, din intimplare, tocmai dd-
in fala
e'ste copildlesc ;i fdrd rost, deoarece glumea cd, pe unei iluse ordinul de plecare la 1upt6 oamenilor de sub comanda
de mari. A1!ii insa credeau bun.i sa. Cind a auzit ceea ce-i vestea Parmenion, a spus ce
primejdii atit nu judecd qi nu-i in toate minlile, ci cd, ciin pricina tui-
dreptate, Alexandru n-are teamd de prezent qi priveEte
cLl incredere viitorul" cdci nu voia sd mai dea lui Darius, bitrarii, a uitat c5, intr-adev5r, dacd inving, vor pune

352 pLITTARH ALEXANDRU 393

stdpinire $i pe echipamentul duEmanilor, iar dacd sint. r;eld spre duqman, s-a revdrsat Ei falanga. Dar mai inainte
invinqi, trebuie sa se gindeascd nu la bog5lii qi la sclavi.
ca primii ogteni ai lui Aiexandru sd se ciocneasca cu duq-
manii, aceqtia s-au tras inapoi, iar macedonenii au inceput
ci cRumdspsdunmzionadrialsutpfetilnIduifruPmaromseEniigolno,rioAsl.exandru qi-a pus sd-i urmdreascd: Alexandru ataca pe invingi la mijloct-tl
flontului, unde era Darius. El vdzuse, intr-adevdr, de'
coiful, cdci restul arrrurii il irnbrdcase in cort; pe dedesubt, cieparte pe Darius, deosebindu-se printre ostaEii din rin-
o camaEd siciliana strinsd in jurul corpului; peste aceasta, durile escadronuh"ri de cavalerie regesc. Ela un bdrbat,
incinsese o platoqd dubla de in, din cele luate la Issos"
udCenoiTffueelolefdrila.edingeufjliueelrruiqlni-asetlirtt',udlltutotci teigadiecpaufisaeerrgs,ein,imtpuepl ocpduoortabrtii.vt aEcrucaolpiufiuceirturaeit, inalt qi frurnos, urcat pe un impunitor car de r.Izboi,.
ii-iconjurat de mu1t5 qi strdluciti cAldrime, bine impdrlita
in jr-rru} carului qi pregdtita sd primeascd atacul du;ma*
nilor. Dar cind Alexandru a apdrut deodatS, infricoEAtor.
scumpe; apoi o sabie care avea o culoare rninunatd gi era inaintea 1or qi a inceput si rdstoarne pe cei ce fugean
nemaivdzut de uqoarS, d6ruita de regele din Citium (ela
deprins sa se foloseasca de sabie deseori in luptd). NIai peste cei care rezistau, a virit groaza in c51are!i gi a im-
praqtiat cea inai mare parte dintre ei. Dar cei mai buni Ei
purta apoi, legatd c-o agrafa pe umdr, o mantie cale, rnai nobili cdlareli, fiind uciqi sub ochii regelui qi cazinci
datoritd meEteEugului cu care fusese lucrat6. era mai stlA-
lucitoare fala de restul almurii: era lucratd de Helicon cel L;Lnii peste allii, impiedicau urmdrirea duqmanului, caci se
incurcau qi se zbdteau, invdlmdqindu-se qi amestecindu-se
Bdtrin, primita din partea cetSlii Rodos, care i-o ddrr-rise intle ei ;i incurcindu-se qi din pricina cailor.
in semn de coibniscteirie, ;cEini dpepuacneeaastianooprudrintae in lupte. Ale- Iar Darius, vdzind cd sub ochii sdi e numai vaier qi
vreo parte a singe, qi privind cum soldalii din fala se rdsturnau peste
xandru, de
falangei sau cind indemna pe solda{i la luptd sau ii in-
struia, sau ii supraveghea, sau ii trecea in revistd, avea c1" si nemaiputind sa intoarcd carul qi sa fugd prin oaste'
io--vcitducrii,;iiarroclialeii.speriinmqpi ieqdi iccaoup,les;tirliimdbeatme udlleimaetait de mari
a1t cal, voind sd crule pe Bucefal, care imbdtrinise; cinrl morlilor
rrc cS.cieau peste ei, sireau Ei zdguupdduicauumfrsiuelsp- unea. lisat
insd pleca la luptd, i se aducea Bucefal h incSleca indatA tairul qi armele qi. incSlecind. pe o
Ei astfel se pornea atacul.

celo33rlaAllliegxarencdi,ruamainvloinrdbuit-laetucnucmi inildeinlduenmg rtieasuagliei nstirioigra;ui minzA, a fugit. Se mai spune ci n-ar fi putut scdpa" atunci,
clacd n-ar fi veni'r ialAqi alli cdiareli din partea 1ui Parme-
sd-i ducd la lupta impotliva barbarilor. Apoi. dupd cum iiion, ca sa cheme in ajutoi' pe Alexandru, zicin.d cd acolo'
:.itJ. ingrdmaditd o mare putere dugmand qi duqmanii nu
spune Calistene, a cuplins cu mina stingd 1emnul sulilei. r.iai;. inapoi. De altfe1" indeobqte, Parmenion esbe invinuit
iar cu dreapta a inceput sd cheme intr-ajutor pe zei qi
sa-i roage ca, dacA intr-adevdr este fiul 1ui Zeus, sd ocro- cli in acea h-rptd a fost leneE qi fard vtragd, fie ca bdtrinelea
incepuse sa-i inmoaie curajul, fie c5, dupd curn spi-tne'
teascd $i sd incurajeze impret;nd. cu el pe greci. Prezic6-
torul Aristandros, care purta o manta de lina alba gi o Calistene, nu putea suferi qi pizmuia mdrelia qi strdlucilea
forlei lui Alexandru. Atunci, Alexandru, degi supdr:at de
cunund de aur pe cap, mergea cdlare pe lingd falangS; chemarea lui Parmenion, n-a spus adevdrul solda[ilor. cj
deodata a zdrit qi le-a aritat ogtenilor, deasupra capuhii
Iui Alexandru, un vultul care-Ei indrepta zboru1 de-a drep- a poruncit sd se sune retragerea pe motiv ci este sdtuj
tul spre duqmani. Cei r:are l-au vdzut au plins un mat'e cle omor qi cd e intuneric. Avintindu-se insd spre partea
imbirbdteze qi sa care era in primeidie. a anzit, in drum, ca duqmanli ati
curaj ;i au inceput sd se o data cu cdlarelii se inclemue fost invinsi cu totul gi cd fug.
unii pe Ia atac, apoi, care porni-
allii

394 PLUTARH 395

34 Lupta terminindu-se in acest fel. stdpinirea perEilor Odatd, in baie, lingA Alexandru ;edea un sclav prosl
_pdrea, intr'-adevdr, cd este cu totul sfilirnata. Alexandru, qi urit, dar care cinta frumos" numit Stefan. Atenofane a
recunoscut regele Asiei, a inceput sd aducd sacrificii strS-
lucite zeilor, iar prietenilor le dddea bogdlii, case gi posturi ;uis 1ui Alexandru: .,Voieqti. o, rege. sd incercdm naftul pe
de comandanli. Apoi, voind sd se arate m5ri.nimos fa!5r
de greci. le-a scris cd toate tiraniile se clesfiinleazd qi ca Stefan? Intr-adevdr, daci l-o cuprinde qi nu s-o stinge,
pot sa se conducd liber, iar plateenilor le-a incuviinlat,
in chip deosebit, sd ridice din nou cetatea, pentru cd p5- a.q putea spune cd puterea 1ui e nebiruitd Ei grozavd!" $i
rinlii 1or ingaduiserd ca grecii s5 iupte pe pdmintui ior sclavul s-a cam dat de buna voie incercdrii, qi indatd ce
pentlu 1i5"t1u1sltt5. Le-a trirnis apoi Ei crotonialilol, in
Italia, o parte din pr:52i, cinstinC- curajul gi virtutea atle- a-nceput sd se ungd Ei sd s-atingd de naft. o astfel de
tului Faulus, cafe, in timpul rdzboaielor medice, in timp
ce ceilal{i greci din Italia n-au voit sd qtie de greci, a flacdr'5 i-a infloi'it trupul qi focul 1-a cttprins 'pe de-a-ntle-
plutit la Salamina pe o corabie echipatd cle eL singur, ca qul, incit Alexandru era cu totul incurcat gi-nfricoqai. $i
sd ia parte la primejdie. Astfel, Alexandru era binevoitor'
fald de orice fel de virtute qi era pdzttot: Ei prieten a1 ciacd n-ar fi fost din intimplare mai mulli de fa!d, avind
in mind ulcioare cu apd pentru baie, ajutorul lor n-ar fi
faptelor frumcase. putut scdpa sclavul inainte de-a fi mistuit de foc. Dar'
chiar qi asa, cu greu au stins truptil sclavului, care se
35 Iar cind a intrat in Babilonia. acurn fiind toatd fdcuse tot r-rn foc qi care, dupd aceea, s-a simlit rdu. Pe
sub stipinirea sa, s-a minunat mai mult de groapa focului i:und dreptate. unii cdutind sd dovedeascd ad.evdrul mitu-
Lui, spun ci naftul este fermecatoria cu care Medeea a uns
din trcbatana, care curgea ca dintr-un izvor, qi de riul
de naft, care era imbelEugat ca o baltd nu depalte de colroana qi haina despre care vorbeqte tragedia. Intr-ade-
groapd. Naftul, indeobqte se aseamdnd cu asfaltul, dar se vdr, ei zic ca focul nu s-a aprins de la sine, nici in haind,
aprinde atit de repede in atingere cu focul, incit, fdr5 a
se apropia de flacdrd, chiar numai prin razele care se rds- nici in coroand. ci cd apropiindu-se de aceste h-tcruii o
pindesc in jurul focului din apropiere, de multe ori stratul flacdrA, aprinderea s-a fdcut atit de repede, din pricina
de aer calre se gdseEte intre foc Ei naft s-aprinde dintr-o naftului, incit nici nu s-a bagat de seamd. intr-adevar',
datd. Babilonienii, voind s5 arate 1ui Alexandru firea gi cind razele ;i undele focului vin de departe, in unele cor-

puterea naftului, au stropit uEor, cu picaturi de naft dru- puri revarsd numai lumind Ei caldura; cind insa se ingrd-
mul strimt care ducea 1a locul de odihna al regelui, Ei- inddesc asupra unor corpuri uscate. spirtoase, sau care
apoi stind pe culme, cind abia incepuse s5 se innopteze, atJ conlin o umezeald grasd qi imbelEugatA, atunci ele atrag
pus torle in pdrlile stropite. $i dintr-o data s-a aprins cdldura care se gdseqte in aceste corpuri qi, aprinzindu-le,
prima por{iune a drumului stropitd cu naft Ei, pe nevdzute
le mistuie repede. Iar producerea naftului era nelamu-
apoi, s-a intins flacdra, de la o margine la alta a vdii, iute lita . . . fie cA mai degrabd fiacdra este intrelinutd de li-
ca gindul qi toatd strimtoarea se fdcuse un foc des. chidul care izvordqte din pdmintul ce este din fire gras
qi s-aprinde repede. In Babilonia temperatura este, intr-a-
Se gdsea acolo un oarecare Atenofane din Atena, unul devdr, foarte ridicatd. incit boabele de orz sar Ei liqnesc
dintre cei care de obicei ajutau cu grijd pe rege la imbd- adesea din pamint ca Ei cind locurile s-ar zgudr,ri din
iat gi la uns cu ulei Ei cdutau sd-i liniqteascd gindurile. pricina cdldurii arzdtoare, iar oamenii, in timpul cdldurii,

dorm pe burdufuri pline cu ap5.

Harpalos, fiind numit conducdtorul acelui linut qi pu-
nindu-Ei ambilia sd-mpodobeascd palatul gi parcurile cti
plante grecegti, pe unele le-a putut sddi, dar iederii nu

3SO rLUrAKd 1397

numai' cd nu-i pria pamintul, dar Ei pierea din pricina rnultd vreme s-a gindit in tdcele, in cele din urmd a trecut
ciimei; clima era arzdtoare, iar iederii ii pria apa. rnai departe. Voind apoi ca soldalii sd se odihneascd (era
si iarnd), a stat acolo patru luni.
Poate cd ursuzii nu- ne vor invinui pentru astfel de
ocoluri in povestire, dacd sint fdcute cu mAsurd. iirti$iai se zice cd atnnci cind Alexandm s-a aqezat pentlu
oala pe tronui regesc? sub cerul mic de aur, inchi-
36 Aiexandru, punind stdpinire qi pe Suza, a gasit in puit deasupra-i" Demaratos din Corint" un bdtrin bine-
palat patruzeci de mii de talanli moneddl0ti. ial mobild qi voitor qi prietenul dupi tatd a1 lui Alexandru, fi.ind de
lucruri de lux, fara numdr'. Se spune cd s-a gdsit 9i por- a plins ca un bdtrin cumsecade qi a zis: ",Male pia-
fira din Herniiona, ca la cinci mii de talanli, strinsd acolo ia{d., le-a fost ripita grecilor care alt murit inainte de a-I
cere
vedea pe Alexandru pe tt'onul lui l)arius!".
de-o suti nor,rdzeci de ani gi pdstrindu-Ei inca strSlucirea
ei proaspdtd Ei fragedd ca la inceput. $i se spune c5 pds-
trarea se datore;te imbibarii porfirei roqii cu miere, iar a- 38 Apoi, tocmai cind et'a gata sd pcrneascd spre Da-
celei albe cu untdelemn alb; s-a vdzut, de altfel, qi porfild
albd pastrindu-qi ,Ei-acum strSlucirea albd si sclipitoare" riurs, Alexandru s-a dedat in a;a chip ia petrecele gi la
Iar Deinon spune cd regii persani puneau in tezaur, Iao- bdutura gi Ia glume cu prietenii sai., c-a adlls la chef qi
Ialta cu alte lucruri, apd adusd din lt{il qi Dundre, ca l'emeile care rrc-iriserd dupa iubilii lor. Pr-intre acestea mai
sd-ntdreascd parcd marelia stdpinirii ;i stapinilea lor peste' cu osebire vestitd era Thais prietena lui Ftolemaiosltii, care
to{i. ri clomnit in ui"m5. Era de neam atic. Mai intii aducea cu
nrare bdgare de seamd laude lui Alexandlu qi glumea cu
37 Persia era greu de cucerit din pricina linuturilol ei
mAcuenatosatdsestEaireerdaeplduzcirtbur:diei-naoibnillei spneirtEul.(ncudicioDmacriaurse fugise).' t'i, apoi, cind l:dutura a inceput s-o ameleascd, s-a avintat
vorLlea sa-i spund un cuvint care, desiguul se potrivea cu firea
'rompatriofilor sdi, dar care era prea rnale pentru ea. A
-dspouunsde-alicjmudnbignidc-icodtenadtpduetrcacsitdnoudr era ciin Licia, lai' tnama persani
spus, intr-adevdr', cd-n acea zi, desf5tindu-se in palatul
al unui linut nu plea male; se'
preasemelilof perEi, primeqte rdsplata suferinlelor indu-
Alexandlu er:a copil. Pitia a prcr_-
tellt ce un lician v;i caiAuzi pe Alexandlu in Pel'sia . . .107. rate tot cr.ltlelerind Asia. Cu qi mai mare pldcere, a zis,
Aci s*a fdcut, irrtr'-adevdl. un maue mdcel al prizonie- rLr aprinde, d"ansind, casa lui Xerxe, care a dat foc Atenei.
rilor; as;tfel, insuqi Alexandru afirmd c-a socotit cd acest ,'\r' vrea sd dea ea insdgi foc casei, sub plivirea rep1elui,
mdcel ii va fi de folos. li a dat ordin ca toli prizonierii sa
fie mdceldrili. Mai sllune c-a gasit bani mul{i, ca ,si la pentru ca sd se duca vestea ca femeile care insoleau pe
Suza" De asemenea, c5 i'estul de mobila 1i. celelalte bogSlii r\lexandru au rdzbunat mai bine Glecia impotriva perEi-
au fost incdrcate in zece mii de care, ii'ase de migari, ;i lol decit comandanlii care au luptat pe mare qi pe uscat.
pe cinci mii de cimile. Alexandru a vdzut' o statuie male
a lui Xerxe, r'dsturnati din nebdgare de seamd de mul-' \iorbele ei au stirnit un ropot de aplauze. Prietenii lui
lbEimiin, eepaasrdcceAlilonvroscreebaisnmecd-lmdcbeuu.eluzxenpaeuodmiinliarprtaiaula,itmi.-aqpiogstr-riadvaiot:pgr"li.etOcianilroefra-iq{ami saeaii
trec mai departe pe lingd tine acum cind zaci, sau sd te ,'\lexandru au inceput sd strige qi s-o indernne sd purceadd
rldic pentru mdrinimia qi virtutea ta?" Apoi, dupa ce
lir faptd, ;i care mai de care se grdbea s-o ia inainte spre

palat. Regele. entuziasmat. a sdrit cle 1a locu-i cu cununa
,le flori pe caplOe;i, c-o torla in mind, a pornit spre palat.
( lei care-1 urmau au inconjurat pa1atu1, dansind qi stri-

rlind; ;i alfi macedoneni, aflind despre ceie intimplate, au

;rlergat cu toi'!e^ veselindu-se. Ei socoteau^ desigur, cd nu-
rnai un om care se ginde;te sd se intoarcd acas5. si nu unul