Plutarh - Vieti paralele - vol.3 (Editia 1960) - scan

198 PLI ITARH LIICI]LLIIS 199

de curaj barbar, ;i cind pline erau toate sfaturile -_ rrrtr-o mare cimpie, Lr-icullus a pdrut cu totul mic in
Taxiles a riscat sd rnoard" impotlivindu-se singur ceLor ochii lui Tigranes si a dat subiect de disculie linguqito-
care erau de pdrere sd se dea lupta. Tigranes avea im- r ilor regelui. Unii rideau de Lucullus, iar alfii, in gluma.
presia cd qi Mitridate. din invidie. voia sd-1 impiedice de il uncau zarurj.le in privinla prdzilor qi fiecare dintl'e
1a un mare succes" De aceea Tigranes nu I-a mai agteptat, , omandanli qi reqi. clucindu-se la Tigranes. ii cerea ca
ca nu cumva sd imparid gloria cu el. ci a pornit cu rrumai el sd conduca acliunea, iar regele sd stea ca un
toath armata, ar'Stindu-se, dupd cum se spune, foarte .;implu spectator'. Tigranes insugi, voind sa fie amabil qi
.miniai; fa!5 de prietenii sai. pentru cd va lupta numai r.lrloumli,es!,inat a,,Duacvdeanuit venit ca
impotriva Lui Lucullus qi nu impotriva tuturor generali- spus acea vorbd fairnoasS: ca sol-

toarte mutrfi, dar daca
lor romani, concentra-ti in aceiaqi loc. Curajul lui nu rla!i, sint foarte pufini". in prima zi ei gi-au petrecut
,era intru totul nebunesc gi nici iipsit de raliune, cind iimpui fdcind ironii gi glumind, dar, a dowa z\ de dimi-
'vedea el cd in spatele s5u sint atitea neamuri si atitea rl''\iircin'amd{caddt,aLribuuaclrubflaalucrdesaeEori-aacuindrbuupsradartlsemparaedtaeapirnudssditionrciitmeaadirepiuelb.duatciaoiSeloi,
falange de hopiili qi atitea zeci de mii de caldleli. intr'-
adeval. e1 ducea cu sine doudzeci de mii de arcagi gr
prdqtiaqi, cincizeci qi cinci de mii de calareli, dintre care r1rrtc:.oulondaermearataminai ugor de ti:ecut, Lucullus dus intr-
qaptesprezece mii erau imbracali in zale, dupd cum a Ei-a pdrut cd
glab5, iar iui Tigranes i
s-a
cdtre senat" qi mai .;c' retrage qi, chemind pe Taxiles, i-a spus in ris: ,,Nu
scris Lucullus oameni rinduili in avea incd Ei cohorte fdra sa
de bdtaie. apoi vc.zi pe hoplilii romani cum fug dea lupta?"
qi falanga de linia i'axiles i-a rdspuns:,,Aq vrea, rege, ca daimonul tiu
cdlSuze de drum qi constructori de poduri peste riuri,
tdietori de pdduri si slujitori de toate felurile treizeci qi ',ii facd vreo minune, dar oamenii cind pleacd la drum
cinci de inii. care, ad5ugali la luptitori, ofereau o prive- ,.ncrLlsm1cseedleeimdsbicnrauctcuSarmiinldugchiilateoinaloererst;driSeldupecieitc1oeoa"irfecuirEi aigcnoeiacalisetndEusi tsnraeulufocsiclrooe-t
liste mdreala qi de o imensd putere.

27 Cind a trecut innnbele Taurus qi a. vazut armata "lrsr1r.'e".aSci.eilnotrr*caadleevluirp',tas-qai care merg impotriva duqmani-
romanilor. care ela ;rsezatd in jurul Tigranocertei, la
aceastd priveli;te. mr.r1lirnea barbariior din cetate a in- vdzut cum. mai intii, vulturul
lrri Lucullus nu s-a intor"s $i cd cohortele sale s-au rin-
cepr-lt sa scoati strigdte de bucurie qi sd aplaude Si, lr-rit 1a co1in5, ca sd treacd riul. $i, cu greutate. ca ;i
ameninlind de pe ziciuri. le-a ardtat romanilor pe almeni. lirrd s-ar fi trezit din belie, Tigranes a zis: ,.Aqadar",
In timp ce Lucuilus se gindea la iupta, unii i1 sfdtuiau ricesti oameni vin in:iple noi". astfel c5. in mare zalvd.
learsaeuadseectpridulleErei ssddpnournelaassecdinspsrpeaTteigaratinlioacedrutasm. iaanri,acl-i
sd pdraseasc5 asediul. Lucttllus" raspunzind cd nici unii, 'nullimea dugmanilol s-a rinduit in linia de bdtaie.
Regele insuqi comanda centrul liniei de bdtaie. iar
lii aripile liniei in stinga pe Adiabenus, in
a$ezase, in prirtul qir. dreapta
sd Medus" sub comanda cdruia era, cea mai
nici a1!ii nu-i dau sfaturi bune, dar ci qi unii qi a1!ii ii 1;e
dau sfaiuri frumoase" a impdrlit armata in dou5. Astfel"
pe
rrrare parte dintre osta;ii irrbrdcali in zale. Cind L,ucullus
pe Murena, cu Ease mii de pedestraqi, l-a lasat sd con- lra gata sd treacd riu1. unii comandanli 1-au sfatuit sa
tinue asediul, iar el" luind doudzeci qi rstepte sd se scurgd o singura zi dintre acelea numite
patru de cohorte,
in care nu erau mai mult de zece mii de hoplili, qi pe
to{i cd}irrelii pldqtiaEi qi arcagii, care numdrau ca La o rrcfaste, pe care romanii le numesc ..negt'e". cdci in acea
mi.e, a pornit Ia 1upt5.. Aqezindu-Ei tabdra ling6 riu, ui fusese distrusd armata h-ii Caepio, cind se napustise

zga PLUTARH LUCULLUS 201.

asupra cimbrilor, dar e1 a rdspuns cuvintele acelea deve* infrinte atitea zeci de mii de duqmani. Mare a fost mdce-
lul acelora care fugeau, dar mai mare a fost mitcelul
nite celebre: .,Eu voi face aceastd zi norocoasd pentru acelora care voiau sd fugd, pentru cd nu puteau. cieoarece
romani". Acea zi era in ajunul nonelor lui octombrie. clau impiedica{i de catre ei inEiqi, din pricina desimii Ei

28 Zicind acestea qi indemnindu*i sd aibd curaj, a tre- adincimii rindurilor'. Tigranes, indepartindu-se 1a ince-
cut riul si e1 cel dintii i-a condus la du;mani, fij.nd imbra- putul retragerii, a fugit cu ciliva oameni qi, vazind pe fiul
cat cu o platogd de fier din lame dispuse ca solzii, care
dstirndlutecaecad, ,;ileofdcacmeaaqsdemcunfrsaonldjuarliil;orarcddtintrdeub-5uiiesasbiiainscceoaapsdd sdu cd impdrtagegte aceeaqi soartS, Ei-a scos diadema de
pe cap qi, plingind, i-a dat-o lui, indemnindu-l sd se salveze
cum poate pe alte drumuri. Tindrul insa n-a indr'dznit
lupta cu niEte oameni care puteau arunca departe qi cd sa-qi pund diadema, ci a dat-o celui mai credincios sclav
avea sd ocupe spaliul strdbdtut de sdge{i in graba iure- si o pdstreze. Acesta, din intimplare, fiind capturat, a
qului. Cind a vdzut cavaleria imbrdcatd in zale, de care fost dus 1a Lucullus, astfel cd la el, o datd cu ceilalli
se vorbea foarte mult in armatd, aqezatd sub colind --. plizonieri. a ajuns gi diadema lui Tigranes. Se zice cd ar,r
colina avea deasupr:a un platou deschis pe care se putea pierit acolo peste zeci mii de pedestraEi dar cd clintre
spmsdtoealrudsgeniie.cndndaeupcsuatgsluStrelreaedus{eic1ddou.reqdotsirrntarEdcfbilialdEantiuccgtaaaqr1seiiu, npdpiruecaciecdiaanurtqoermepitiadonitaaeilvtcodedra-qdcei usapdsaitdnr1:earo.olt- cal5refi au fugit pu{ini. Dintre romani au fost rdnili o
sutd de oameni si au cdzut cinci. Antioh. filozoful. in car-
tea sa Despre zei,, amtntind despre aceastd lupta" spune cd
soarele n-a mai vtnut o luptd asdmandtoare. Iar Strabon72,
veascd cu sabiile prdjinile sulilelor, pentru cd singura rrn alt fllozof^ in Amintirile sale istorice, spune cd romanii
forld a soldalilor imbracali in zale era prdjina sulilei, de s-au ruEinat de ei inqiEi gi s-au ironizat pe ei inEiEi pentru
vreme ce ei nu se puteau folosi nici de ei, nici de altd <'ii purtasera atitea arme impotriva unor astfel de sclavi-
armd impotriva duqmanilor. din plicina greutatii gi in!e- l,iviu spune cd niciodatd lomanii nu s-au aqezat in linie
penelii armurii, ci se asemdnau cu niqte oameni infipli cte bdtaie impotriva unol du;mani atit de numeroqi. in-
in ziduri. Lucullus, luind cu el doud cohorte, a pornit in tr'-adevdr. se povesteqte cd invingatorii au fost a doud-
glabi spre colind. in timp ce soidalii il urmdreau cu zneicceiacopmaratendEainmli ariopmualninii decit cei invingi. mai strag-
mare curaj, pentru cd i1 vedeau gi pe e1 cd suferS, incins qi care avuseseri Cei mai mult
cuirr ela cu armele, mergind pe jos in grab5. Ajungind cel
de-a face cu dugmanii laudau foarte mult pe Lucullus ci
sus qi stind pe cimpia de unde se vedea tot, a strigat in inflinsese doi regi. cei mai faimoEi qi mai mali" cu doud
gura mare: ,,Am inrrins, soldali1or, am inimvibnrsd"c.a$lii,inzicpinlad- procedee foarte opuse, cu iuleala cu incetineala. Tntr-
acestea, a pornit impotriva du$manilor adevdr, pe Mitridate l-a mdcinat Ei timpul qi cu inceti-
cu
toqe, poruncind ostaqilor sdi sd nu intrebuinleze sageli1e, cl neala. iar pe Tigranes l-a nimicit cu graba, intrebuinfind,
fiecare sd loveascd cu mina fluierele qi coapsele duEmanilor', plintre pulinii ccmandanli de atunci. qovaiala in fapte
singurele p5rli pe care implStoqalii le aveau descoperite" ;i indrdzneala la menlinerea securitalii.
Dar lupta n-a avut nevoie nici de atit, cdci duqmanii n-au
primit pe romani, ci, strigind gi fugind in chip ruqinos, ei 29 De aceea, nici Mitridate nu s-a indreptat intins
singuri dintre toli s-au salvat qi s-au salvat qi caii care
erau grei, ducindu-i la armele pedestraqilor, inainte ca spre lupt5, socotind cd Lucullus se va rdzboi cu obignuita
aceia sd-si inceapd lupta. astfel c5. fdrd sd se primeasci lui pruden{d qi incetineald qi s-a dus incet spre Tigranes.
o rand ;i fard sd se verse o picdturd de slnge, au fost:
Si, numai cind a intilnit in drum ciliva al:meni, inflico-

5a!i Ei ingrozi\i, care se retrdgeau. gi-a dat seama de ne-

202 PLIJTARII LUCULLUS

nolocil'e^ a-poi, intilnind mai mr-i1!i soldali, goi qi rinili. gi ,-iceste fapte. ci. clucindu-se 1a mormintele gordienilor, s-a
rplit in fala molnintului hri Zalbienus gi. r'idicind un rug
aflinci cle fnfringele. l-a cautat pe Tiglanes qi. gasindu-l cirinepLoadTobigitracnuesv,ee9lmininstueqEi ii-paoddoaatbfeocdegiaaurfdqciupt lldibzai lluiiaclett'
gol qi r-trniI, nu I-a insultat. ci, coborind de pe cal qi plin-
glnd impreund cu el nenorocirile comune. i-a oferit o
iigrijire legeascd qi 1-a incurajat in privinla- viitorului, plietenii qi rudele acestui om. numindu-l prietenul sir-t
personal qi aiiatul r"omanilor. A mai oldonat si i se facd
ni bine. acesti doi regi au inceput sd stringd alte armate. .i un monument" care a costat mul{i bani. intr'-adevdr.
iimn pcoettrairtr.eaabTairgibraanriolocrer9tai ,oifneretiamu pcecteateealelnuiii se ridicaserd
Lucullus, el. se gdsisera foalte mulli bani gi aur gi argint in palatele lui
Zarbienus qi erau depozitate acolo trei sute de miliade de
ataiind-o. a cucelit-o. Tezaulele din cetate le-a 1uat. iar de gliu" soldalii lui Lucullus s-au folo-
cetatea a dat-o soldalilor s-o prade: aici se aflau. pe lingd banile. Lucullus astfel ca Ei minunat c5. fdrd sd
a.1te lucru-ri. opt mii de talanli monede. insusi s-a ia nici o
sit qi
:li'ahma din vistielia publica, e1, prin propriile sale re-
in afard de asta. e1 a mai imparlit fiecdrui soLdat cite .;ulse. administla lazboiul.
opt sr-tte de drahn're qi, aflind ci in cetate rimdseserd in
jurul hri Dionysos mu1!i meqte;ugari pe care Tigranes 30 Acolo a venit qi regele palli1or cu o solie, cat'e-i
ii stritroese de peste tot cu intenlia de a impodobi el insuqi plopunea plicterrie qi alianla. Toate acestea ii pldceau 1ui
leatrul" Lucullus i-a intrebuin!at pentlu intr:ecelile qi
spectacolele in cinstea victoriei. Pe eleni i-a trimis. pe l,rrcullus. apoi" ialaqi, a trimis qi e1. ia rindul siu, o solie
fiecare, in cetSlile 1or" dindu-ie bani cle drum. La fel a .ta regele par'lilor pe care l-au prins cd duce o politica
rpoc-pdootauma ifalocnutr,Trriig;fai.niens.asCcri-nrnds.aceai'eflabtaanci ecsatesdluacllieuzrei,
procedat Ei cu barbarii care fuseserd siiili sd locttiasci N{e-
icolo; astfel cd, destrdmindu-,qe o cetate. au fost intemeiate
Lu-
i'ullus s-a hotaril sd lase pe Tiglanes 9i pe Mitridate, ca
basailntleuetmalutui;lstlie-iuuccbeuitltli:ulisL. :uacq1ui1co1durmso.re$kriirtiance.e1fpdeecla5n1tttoerrut;lcei dbi,nuftreiiinmidieimedteroerrgpeetarqaui i.e ni$te dusmani despei'ali. qi s:i incerce for'!a- parl;llor'" pc1'-
rrind cu armatd impotriva lor'; socotea c5. clintr'-o singura
iovitur5 a r5zboinlui. va lovi pe rind tlei legi" ca pe niste
'uman" dorea mai mult gloria decit succesele rdzboinice.
intr-adevdr. armata i-a oferit multe laude, dar cele mai :rtle!i, $i cd va pleca neinvins si invingdtor, dupA I'Apunerea
m.ulte i le-a oferit norocttl si acestea erau manifestdrile unui
rrelor trei mari conducdtori de sub soare. A trimis deci
poluncd 1ui Solnatius in Pont, sd adr-rcd almata de acolo
sr-rflet blind. care {usese bine educat. 9i prin car"e Lucullus la el, de vlreme ce va pleca din Golduene. Aceia ins6.
igi sr-rpunea atunci pe bai'bari fari arme. $i regii arabilor
n*uu il.r. 1a e1, punindu-i la dispozi{ie regatele lor, qi de :.lupa ce qi mai inainte f5cusera cuno;tinlA cu rdtttatea
-i indisciplina soldalilor" atunci au vdzut pe fala neascul-
pallea. 1i-ri s-a dat si neamul sofenelilor, iar pe gordieni i-a i-ai'ea 1or': in nici un chip nu pr-rteau sa-i atr:agd. nici prin
tratat in aqa fel. incit voiau sd pdrdseascd cetali1e qi s5-1 lonvingele" nici prin constlingere" ci stligau in gura
ufmeze cu fernei qi copii. Ei mai voiau sd facd aceasta
gi pentlu urmdtoml motiv: Zarbienus. regele gordienilor, rnale ci n-ar-l sd mai ramina acolo si cd vor pleca. idsind
dupd curn s-a mai spus. s-a inle1es in ascuns" prin Appius, I)ontul pustiu. Cind s-au auzit acestea in tabara 1ui Lu-
''li'iucnvrldelunsmi"seearrue':iuingct'raeegpoauzit^dsiiAanrsctcraiingudezaaqibusoaogfldldalaitelidii eEdeineaaaicsluicx-uultalguresi ar-s.s,5oildcsaei-,-
cu Luci-r1lus impotri-ra alian{ei. nemaiputind suferi tira-
nia 1ui. Tigranes. dar. fiind denunlat. a fost ucis, iar so-
;i copiii lui au fost si ei mdceldlili inainte ca romanii
lia Lr:cullus n-a pierdut : iLor de dincolo, au inceput sd-i numeascd oameni cula-
sd im,'adeze Armenia. din vedere

PLUTAIIH LTlCULLUS

joqi qi sa spuna cd tlebuie sa-i imite, pentru cd, intr-ade- intea lor se gdseau arcaEi cdlSri mardiT5 si ldncieri iberi,
slrdini in care Tigranes se incredea foarte mult, ca fiind
vdr, ei au facut multe fapte pentl:u care meritd sd se cei mai buni luptdtori. Totuqi n-au sdvirqit vreo fapta
stldlucitd, ci" luindu-se pulin la har!5 cu cdlare{ii romani,
salveze qi sd inceteze oboseala.

31 Lucullus, aflind cd s-au spr-rs cuvinte ;i inai ur:ite rr-au rezistat la atacul pedestraEilor, ci, por.nindu-se din
decit acestea. a lenunlat la expedllia impotriva par'lilor ;i irmindoud^par{ile pe fugd. au atras si pe caiareli in urma-
a pornit iaraEi impott'iva lui Tigranes in toiul verii qi, rilea lor:. In timp ce aceEtia se impraqtiau, Lucullus, vdzind
trecind muntele Taurus, s-a descurajat cind a v6zut cim- rnullimea qi strAlucirea caldrelilor din jurul lui Tigranes,
piile ingdlbenite, cdci aqa de intirziat el:a anotimpul. din ir fost cuprins de teama. A r.echemat deci pe cdlareli de
iauza rdcelii climei. TotuEi. coborindu-se in cimpie qi. li.r urmdlirea duqmanilor qi el, ce1 dlntii, s-a opus atropa-
respingind de doud sau de trei ori pe armeni" care prinse- tenilor care et'au in fala lui. impreund cu cei mai buni
serS curaj impotriva lui, a inceput sd pustiascd satele fdld solda{i Ei, mai inainte de a ajunge corp la corp, i-a inspai-
fricd qi, lidicind griul care fusese pregdtit pentru Tigranes" rrintat qi i-a pus pe fug5. Fiind aranjafi, in acelaqi timp.
a intors asupra du;mani.lor lipsa de cal'e se temea el in- iii linie de bdtaie trei regi, se spune cd in chiputr cel mai
itszaubbgdui.rta$itic,su5de-EiEapinuL!nuqaciuidlnliusstmluiigigcicnahdreeum,-lceaulsaatotieaultpeetasc.uabindcoeocnhrjiruiar1iinotdrn,uun-llt-eea lrrsinos a fugit Mitridate din Pont, nesuferind nici mdcar
rtrigdtele de razboi ale romanilor. Producinrlu-se o urmd-
, ii C car'e a du|at toatd noap'rea. romanii nu nr,imai cb ii
ori fuseserd izbifi. R.idicind deci tabdra, a pornit la Alta- i)rnorau. ci ii qi faceau prizoniell qi ie luau bani si pradd
xataTil, reqedinla lui Tiglanes. unde se aflau qi copiii 1ui 1;ind cind s-au sdturat. Titus Livius spune cd in prima
mici gi soliiIe legitime: l,ucu11us socotea ca Tiglanes ntt iuptd au cdzut mai mulli solda{i. clal in aceasta au cdzut
va renunla la acestea farl luptd. Se spune ca Hanibai fost luali prizonieri
cartaginezul, cind Antioh era atacat de cdtre tomani, a ;i au cei mai rie vazd duEmani.

coborit cdtle almeanul Artaxas qi i-a fost cq5ll,dudiznidtour-ssii 32 in urma celor intimplate" Lucullus, infldcdrat qi in*
L rrrajot, bseargbianrdi,edaais'.dinpoarnneoatismcpduilntosaumsn;eii. sd doboare cu
invSlator petrtru rnulte lucruli folositoare lriiul pe cind ziua este
seama de pozilia locului. care era foarte bine aqezat ;i
foarte pldcut, a f5.cut figura unei cet5li in acel loc qi" lqald cu noaptea, fdra sd se aqtepte, au inceput sa cadd
ducindu-l pe Ai'taxas. i-a ardtat'o 9i 1-a indemnat sd o lrloi greie. in cele mai multe locuri" ial in zilele senine
colonizeze. Regele s-a bucurat qi l-a rugat sd conduca el ,'l'a- roud qi bruma. Din aceastd priciriS apeie riurilor erau
rlleu de bdut pentru cai, din pricina frigului pt:ea mare,
Iucrarea pi astfel s-a lidicat un oraE mare qi foarte frumos r:r c,rat-l qi gleu de tlecut, pentru cd Ia suprafali se formau
qi, dindu-i numele regelui" a fost declarat capitala Arme*
niei. Lucullus s-a indreptat cdtre acest ora;, dar Tigranes ,'r'islaie de ghea!A si. fiind colluroase" taiau tendoanele
n-a putut rdbda, ci" punindu-qi armata in rnars. a patra r rLilor. Curn linutul era pe o mare intindere pdduros, cu
zi qi-a a$ezat tabdra in fala romanilor, avind intre el gi ei 1rr:teci strimte gi mlaqtinos. ii uda mereu qi. plini de zA-
lrLdd" ei trebuiau sd-Ei petreacd noaptea facindu-qi drum
riul ArsaniaTt,, pe care romanii trebuiau sa-l treacd vrind- l,''in loculi pline de apd. Dupd ce au urmat citeva zile pe
nevrind, in drum spre Artaxata. Lucullus, aducind sacri-
ficii zeilor, ca qi cind victoria era deja in min5, a trecut LLicnllus. dupa o lupt5, au inceput sd se impotriveasca.
armata peste riu, orinduind-o in doudsprezece cohorte, r\lai intii 1-au lngat" trimilind pe centulioni sd-l induplece.
\poi.
iar celelalte au fost destinate incercuirii duEmanilor. Mu1{i noaptea" ar-l inceput sd se ::Sscoale^ fdcind multa zarva
;i sd constituia rcrnnul
erau c515re!ii Ei soldalii de elitd aqezali in fa!d, dar ina- se jeieascd plin colttiri. ceea ce

ILUTAITH 201

Lrnei arirate pe pllnctul de a se r-izvl'dti. X'Iulte insistenle in fala armatei. Salus',iu spune ci sotdalii au fost r'5u dis-
acinclde.pupsuLnuincdulmluiin, asopcoetincdartcadgioneszaul1ediinnspAirrme ecnuiraa.j, pind pu;i fald de el la inct=putul r'Szboiului de la Cizic si iard;i
adicd in ldzboiul de la Amisos. u-nde au fost siliti sd petreaca
in tabdra doud ierni consecutive.
pe fianitat. vol nirui injghebalea celui mai odios duqman'
bal neizbutind sd-i convingS. i-a pornit inapoi. qi a trecut intr-adevdr, pe ostaEi i-au iritat qi celelalte ierr-ri. Ast-
mclmidmApilenramueaotcruana.choittcuste"eenoudldfcNcsoemrsa.'i.easltTarLclireAberuadtei$aecuseiuniTrdsflui;haceo"dis-isaadrrfiesoqtadri"dgiaulrciaiasluquteqeee.cliexeonimzppcnbnni5neoorim-iltdrpr,dsi1ieeuucAittlnlalueac'niolbn-rattl-ateidG'o"iatlfnuha5iuiqmnliiaalamscp-psiSnmaT-eiuqantf4imiicLjcrnyi.ao'eicgiratirardcutieceLIouciMl,nnbeculeidycoaccllagniuuldt.btddlloirrcotaAu-ltencTrrcisteialifaeaigealtsTraeoelattuCainr.o"lnraeauiluudacslnioue-"-ll fel. ei iernau sau pe pdmint strain" sau i$i intindear,r cor-
irmele qi s-a ardtat foalte omenos fala de Guras. care i turile sub cerul liber pe pamint aliat; intr-o cetate elend
s-a predat iar: cind Calimah i-a plomis cd-i va descoperi ;i prietend n-au patruns cu armata niciodatd mdcar. in
tainice clepozite cu bani mu1!i. nu i-au dat ascultare- ci aceastd situalie aflindu-se ostaqii. demagogii de la Roma
afsoinpiudotlrru-pinedcecitapsreud-tlifnipeluasaeddseuesaci-negitaiaalrinidltAuamri'"bisusonpsdl.rvecolaiinsltdaruafgasin{o5dc-odoteeaqeliSle"tdnipei-' le dddeau cele mai mar.i prilejuri de atac impotriva lui,
invidiindu-l qi acuzindu-1 cd prelungeEte rdzboiul pentru
llil Pind aici s-ar putea spr'lne cd norocul l-a urmat pe
cd este setos de conducer.e gi de bogdlie qi ca sinqur std-

pineqte. in acel timp, Cilicia, Asia, Bitinia, p;rftragonia.
Fontul" Armenia pina Ia Phasis. iar acum a distius qi
pl{cslui^i,ade}riulc-saiiprLnturoeuleuralceidsieuiu.erlclepcuaagsespreEeurlliuaenapigeecTia.coigmonnfirdnauauuvn1ciRsen!ei5ossrde,m-Iiiacnsaiaetn]prnfeqruraoniintvoruc_gisnirlnat]lcadd.siqeziSinaiii.tectrlrfeasifsmriepepnuifrtoenae5rsettauotiurclrt]-ilil.1iglaroJunac,bvcuiise:ocicti_touasoqstdlt-ei

rnanda lui.

Lucullus qi a colaborat cu el in cond.uceiea ldzboirilui" dar" 34 Aceasta fiind situalia iui LuculLus" s-a inai aciiugat
de aici inainte. intocmai ca un virrt. 1-a pirdsit. cu toate qi acliunea aceluia care a contribuit foarte mult la distiu-
s;gi'oertepieairiin1luudii"eLq' uitocaauntuldlumsne.espated1puc-iniaFirre.-eiibasieiusssi piCnurlnaLeu'ddzcirnd-resoa- lLant.neEcoi1in.rals. tviisliaoetl.eecnleAt
cA a aldtat toata vjrtutea si curajul unui bun comandanl;
faptele sale nu i*au mai adus nici o faiir,A si nici o fecl-1-
noqtin!5. ci" a-rind insuccese qi agitindu-se zaclat'nic. el'a
aproape s-o piarrla si pc ace':a pe cale o avea. E1 pet'- era foarte nestapinita. Atunci Claudius" aflindu-se la oaste
sctcorauii"vmlaLpaceuatrc1eritudurd.lsil.uaiLtEsr-"fiiinicinncsuuoe1dclpudousdote,tebarsian"mdscinlpauitsirslne:{-mdiacidouninestdsitvatdevaEroal"jml'pdbcaeeidtnaccmaculauerletrrie-iitcznFaaoiitnmop'.saurbi.d.ririreetinarliuapitli,lmrieilnaIpstnrdocegud-
sonal n-a clat nici ce1 mai mic motiv pentru crearea aces-
tei situalii" nefiind un om care s5 lingu:ieasca masa solda-
f,i1or. cici socotea cd orice faptd a comandantului sdvir$itd
spre a face pe placul subol'donalilor este inceputul lipsrei
de onoale qi al destr5malii. Dar lucrr'rl ce1 mai importanl
este cd din file el nu se putea pune de acol'd nici cu cci siinoglduaqliilii.caArceeqletiapelirmaueasuolcdua{ipi lSpececreare;i, le pldceau sd fie
puternici. nici cu cei cu i-a disple-
egali in cinste el' ci mai inainte. Fim-
{tianiuevaiutIcttp..uepireueto1ml.liincSgqseid, ips-iapolicuasenteoepcucoctet5ilste.acliandvltlroen-laubcdeaneal'vsi.tedcdAtrt'i.itqicaindciicenmisl.eitceelelidapnettfc'eeioncamtlmefpoealrenra-t;ea-i blia ii convinsese s5-gi ucida pr.opriul comandant. De con-
suiul F1accus" qi sd-I aleagi pe el comandant. Dirr aceastd
pricina^ soldalii il ascultau cu aten{ie si-l numeau ".iubitor
sufer.d pcntr.r-r ei cind
de soldali", pentru ca se prefdcca cd

2OB PLUTARH LUCULLUS 209

ss.frdeu"rufdgE-inrrsridAnrellireseE.tceoic,tcirstdetcrznddeubndvvitomianrdimclutadopiitntvapeadnmcmieeasirnsfeittrduuqlei,tcuxiuEpl eiaadvctieoliitseret,oapcreiptrrdovezpcobeoroaia-nrvieseiaolqElaiii lindurile, sub cuvint cA sint elibera{i Ce o hotdrire a po-
poruiui Ei cd nu se cade sa-i mai dea ascultare lui Lucul-
111-r, cl€ vrerne ce provinciile fuseser'5 repartizate altor
gtr.velnatoli. Ei bine . I-uculLus ;r infruntat atunci toate
urnilinlele, aclresindu-se fiecdmi ostaq ln parte, mergind
cPfaJioouotaprmipri;ipiiuc.eadscir,etu:eioltipteiaiveimEmdtrieeplcnaodisrtmcirdniuivliimenalrpeolpeudl.ouinpiiMnicoLeiratu,,rciclsdeoutsaciatlutuuetiseim?asqccipcaTaisn[irgzdeirccacgeenueaetSmsesl,il,od]infelodiislr"petduauqEEssgitidi.iudlcusqrueii i-rmii qi piingincl pe 1a fiecare cort, uneori chiar luindu-i

rle mind, dar soldalii respingeau imbierile lui, ii zvirleau
rn fa{5 pungile goale gi-i spuneatl sir J.upte singur cu duq-
rlanalnulgi adneinl.a{iiceareceslionrglaulrlia:;o;t1iudat!is,afimsebirrinebnoigi"affeiiansdcdi.nTdoutpulgei-,
nelocuite, qi fard sa fi distrus palatele reglle a1e Asiei, ci la!i, s-au lnvoil sd rimina in timpul verii, dar, dac5 in
doar peniru cA au luptat cu niqte dezertori in Iberia qi cu accst timp nL1 va mai I'eni nici. un dtlgtnan sa lupte cu ei,
nigte sclavi in italia. ,,Dacd deci trebrrie sd rrol pleca. Lucuitrus trebuia sau sd primeasca aceste con-
nu incetdm
niciodatd expediliite, de ce sd nu ne pdstrdm Ei sufletele ,lilii rie ncvoie, sar:, pdlisit ck: ostagi, sA lase balbarilor
gi colpurile pentru comandantul care socoteqte cd cea mai
imnmuapirAreoir.tmprniovaudatoalal-uabludi miMeLasittuireicudburaomlltgueaSs,t,licanfiiniipcndridoaipmccreopiislrootuatrprintvsddaavid5lsueleoilaadTsaditlgifi?enral nAderems,iennnviicai-i rri'r.'l !li-lut. Fii a putut deci sa-i lelinir. flira s5-i mai for{eze
r.i fdla sa-i duca 1a lupta, ci ;i ti:ebull sa se muIlumeascd

si:l i.anir1i pe 1oc 9i sa se r_iile cr_l ja1.e cr;m Capadocia era
pr.r:;tiita de'f igi'anes qi cnm Lliit;'iriale se obrdznicea iarAgi.
l}{ai ilisi ei'a] ca Lr-tcuillrs insugi scrisese senatului
in Pont qi-Ei lua iar in primire domnia, - ci-ostagii-.pre- fi-tsese infl'int, ba chiar veniserd qi delegali cd
textau cd este iarna Ei-Ei petrecean timpul pe la Gordiena, hiitrida.te de
aqteptind, de fapt, sd vind Pompei sau un alt comandant
Lir Roma ca sA lcglerirenteze sltualia din Pont, ca gi cind
in locul lui Lucullus. ;';liplnilea iotnanilor ai' fi fost deja temeinic statornicitd
rrcolo" I)ar', cind ari aiuns }a fala locului, au constatat cA
3ir Cind s-a aflat cd &{itr:idate inrrinsese pe Fabir-rs 9i i,ucullr-rs nu mai clispunea nici cel pulin de sine insugi, ci

cd se indreaptd impotriva lui Solnatius qi Triarius, scldalii cla luat in batjoctiri gi insultat de soldali, caL-e ajunseserd
s-au luqinaf qi t-au urmat pe I-ucullus. Triarius" dorind atit de obraznicl fala de comandantutr lcr, incit pe la
cu ardoare si pund el mina pe victoria pe care o socotea sfirgitul verii, incingind armele Ei sco{ind sdbiile, chernau
sai"gfuors'5t .inmflaini tinianitnr-teo de a sosi l,ucu]lus care elra apl:oape' La lupta pe duqmariii carc' nu mai ei'au de fald gi renun-
male bdt5lie. Se zice cd au fost omo-
rili -pcelesteceEnatputreiomnir,i cle romanl, printre care o sutd cinci- 'qtisera de rnult la lupt5.
clouazeci qi patru de tribuni militari, Scolind strigAte de razboi Ei agitind sibiile in aer,
zeci lfimbrieniil au iegit din tabar5, striginci ca se impiinise
iar: iVlitlidate a ctlcerit tabdla romand. Dupa citeva zr\e, timpul in care vor r'dmine.
a ascuns pe Triarius, calre era cdutat de se inleleseseri cu l-r.rcullus ci
Lucullus, sosind, qi ire ceilalli ostaEi ii chema Ia el, prin scrisoli, Pornpei, care
pentru ci Mitridate nu voia sd dea locrnai fusese ales comandant, fsi ccnduc6l rdzboiul impo-
soldalii miniali, tliva 1ui Mitridate gi Tigranes. datorlta trecelii in fa{a
ulruerpg*tiuasi.u5c-,qi Liauuqncteeuapllstuacsd-pefso*Tia'iieghlreao.ntsaeAsri,jtaccsaaalr,eiamcr5oaqbiioiirnnisatei:inudteeinjatcimacpucine-"ai1rdeto4ai poporului qi linguqirilor demagJogilor. Senatul qi aristo-
clalii socoteau cd i se face o male necheptate lui Lticullus,
lui Tigranes qi sa dea lupta cu el. In timp ce mergea spr,e c'ale nu primea succesori ca si contiirue rizboilrl, ci ca sd
duqrnJn. soldalii Fimlcria. rdzrrrdtindu-se, au pdrasit
hli

1+ - Vieii paralele - vol. III.

210 PLI'TARH ILICI ]LLUS 2tl

intre in tliumf la Rorna; spuneau cd Lucullus este foilat celelalte neamuri fuseserd supuse de Tiglanes. iar puterea
sd renrinle nu la comand5. ci Ia cinstirea faptelor sale cle parlilor nu era atit cit s-a aldtat pe vr:emea lui Crassus
;i pe vremea lui Lucullus. ci, din pricina rdzboaielor civile
comandant si s-o lase altora.

36 inca gi mai odioasd li s-a parut ceior. de fald com- qi a razboaielor cu vecinii, n-a mai fost in stare sd reprime
portarea lui Pompei fald de Lucullus. intr'-adevdr', Lu- nici pe armeni, care deveniserd insolenli.
cullus nu mai putea acorda nici o onoare sau pedeapsa Acuma eu socotesc cd Lucullus a adus patriei mai
dintre cele obiqnuite in rdzboi, iar Pompei nu mai ldsa puline foloase clecit pagubele pe care le-a pricinuit prin
allii. Intr-adevar', monumentele de biluin{a ridicate de el
pe dniismpeonziilisildors'eludui"cdpelacealreEileniclui asaimdeparaetuenni(iecuscrciseoir.izlce'c1c"i 1n Armenia. in apropierea parlilor" Ei Tigranocerta si Nisi-
bis qi bogdlia multa. care fusese adusd la Roma din aceste
5i
iegali. ci interzicea acest lucru, punind afi;e si aratindu-sc.
infricoEdtor in fruntea unei ar.mate mai mari. Totuqi prie- provincii. Ei coroana regalS a 1ui Tigranes. trimisd ca o
tenii au fost de pdrere ca este bine sA se intilneas-e qi captur5. a infl5carat pe Crassus sa porneascd in Asia, ca
s-au intilnit intr-un oarecare sat din Galatia qi qi-au adre- ;i cind barbarii ar fi fost numai pradd qi posibilitate de
sat cuvinte rndgulitoare unul altuia si s-au bucurat irn- lmbEoigabliinree.ECi nraimssiucs,alctclienvda.repede peste sdgelile parlilor. a
preuna cle succelele repurtate de fiecare dintre ei. Lucui-
lus era mai in virstd" dar faima militard a lui pompei era; aratat cd Lucullus nu invinsese datoritd lipsei de preve-
mai mare, cdci condusese mai multe expedilii gi lntrasc, qi slSbiciunii duqmanilor, ci datolitd mcuariaijnuluurimEdi .dibd-
de doud ori in triumf. Lictorii amindurora mergeau ina- dere sale. Dar despre acestea vom vorbi

ciei

intea 1or. incununafi cu laur.i, in urma victoriilor replll.* 37 Luculius, urcind la Roma, rnai intii a gdsit pe fra-
tate. $i, deoarece Pompei strdbdtuse un drum lung prin
locuri lipsite de apd qi ar.se de soare, lictorii trui pompei l,ele sdu Marcus acttzat de Caius Memmius pentt'Lr faptele
aveau cununile de laur pe cap uscate; soidalii lui l-ucullus.,
vdzind acest lucru, le-au dat din propriiie lor r;dvirgite din ordinul lui Sylla. cind ii era cvestor. Fratele
cununi. car.e Iui Lucullus a fost achitat, dar Memmius, ndpustindu-se
erau proaspete qi verzi. Prietenii lui pompei au interpre- asupra lui Lucullus. a inceput sd a!i!e poporul, acuzindu-l
tat acest lucru ca un semn de bun augur. intr-acle_vdr. ca sustrdsese multe lucruri qi prelungise razboiul, $i a
fdpaeiplniteetriluelueiuii"iPcLoiumsc-puaeliuui.sdDeaisnupdcdroilsintc.feuinrlisiittrnoa-inmainardereuz-usslettraatqluincmiimreaiicemxbpuuetnr-i
unul fa[a de cela]alt. convins adunarea sa nu-i acorde triumful.
Pompei a revocat toate rinduielile statornicite de Lr-i-
cullus" i-a luat ostaqii qi nu i-a ldsat decit o Angajindu-se deci Lucullus intr-o rnare luptd" frun-
cll care sa dar aceEtia mie gdse sute" tasii cetalii si oamenii cei mai cu influenld au coborit in
intre in triuilf. nici nu l-au urmat urijlocul triburilor qi, rugind pe cetdleni qi stdruind, cu
pe Lucullus cu avint. rnriitd greutate au convins poporul sa-i acorde triumful.
intr-adevdr, dacA Lucullus ar fi avut qi aceastd calitaie tr)ar l,ucullus n-a fd.cut, ca allii, un triumf impresionant
alSturi de celelalte. care elau atit de valiate ;i cle mat.i. :,i popular prin mullimea oamenilor din cortegiu gi prin
Si anume: bdrbalie. atenfie" inteiigenla. dleptate" knpe- mdrelia cerernoniei. ci a impodobit Circul Flaminius cu
roman n-al mai fi avut dsrielp,ItahreoatarFeIyirncaAnsiciaAi-s.
r"iuX cj extrernita!ile Asiei Eufi.a- itnnele luate de Ia duqmani. foarte numeroase. qi cu maqi-
.\stfel.
tul" nile de rdzboi ale regelui cqnstitr-rind un spectacol care
;itldgea atentia prin el insugi. in procesiunea triumfului
lnergeau ciliva cdldreli imbracali in zale si zece care dre-

J.ranofore. qaizeci de prieteni gi strategi regali si erau pur-
tate o sr-rtd de cordkrii mat'i cu carenele de bronz si incd

2t2 PLUTARII LUC]ULLUS rl Q

altele zece, apoi ela pui'tat ;i colo:;nl 1ui llitridate, ficr_rt batrinele mai pldcutd, daca s-al fi letlas din politicd dr-rpd
a-lungarea lui Catilina, iar Scipio, dupa ce adaugase Carta-
din aur, inait de qase picioal:e, un scut, impodobit cu pie-
ginei Nu-mantia, pentru cA existd qi pentru activitatea poli-
tre scumpe, doudzeci de cale de scuturi de argint ;i trei-
zeci Ei doua de care de cupe de aur, de alme ;i de bani. Licd un sfirqit. Astfel. si luptele politice. ca qi cele atle-
tice, se termina cu inflingere, cind te pdrdseqte vigoarea
Aceste lucr:uri erau purtate de oameni. Opt catii:i purtau ;i tinerelea. DimpotrivA, Crassus qi Pompei iuau in ris pe
pe spatele 1or paturi de auL, cincizeci qi gase duceau ar.gint I.,ucullus c5 se ddduse pl5cerilor si 1uxului. gindind cd
pentru astfel de oameni moliciunea este mai nepotrivitS
mcmaairresiai,vdi,neiatdloeatal{dliiilraa-them,ofesd.uc.ePtAaeu;alpaetpgerios-atrpepeluedrtocauauarersnuvoteneende;adapudteeazaperocgiiindstee, cu virsta decit activitatea politicd qi miiitar5.
gS.seau inscrise snmele banilor da.!i de Lucullus lui Pom-
pei, in timpul lazboiului cu piralii, sumele date cvesto- 39 Viala 1ui Lucullus se poate citi intocmai ca o come-
rilor', in afarA de faptul cd fiecare osiaE primise cincizeci die veche in care, la inceput, se vdd activitSli politice qi
comand^amente'militare, iar, la tsoftirfqeitl,usl edevdpdetbredcueturir.i,EEui
si noud de drahme. Pe linga acestea. LucuiLus a dat ospele ospefe, Ei chefuri, ;i torfe, gi
strdlucite cetdlenilor din Roma qi din satele de primprejur, socotesc cd sint amuzamente gi construcfiile luxoase, qi
pe care romat-rii Ie nume.sc Vicus. aleile pentru plimbari. qi
qi mai amsutflet l- pictu-
li8 Despiirlindu-se Lucullus de Clodia, care era nest5- rile ;i statuile, qi toatd abddim1ei,raC{iia- pentru de ai'te,
npiinciitaacEeiarsetaa,csd-sadtcoarsiedtnoruit cu Servilia, sora lui Cato7g, dar pe care el le-a strins cli mari cheltuieli, investind fdra
a fost fericita. Astfel. Serviliei cr"ulare toatd bogSlia in eie, bogdlie imbelqugatd Ei de
ii lipsea numai un singur viciu, dintre cele de care era rnare strdlucire, strinsa din expediliile militare; de aceea
siSpinitd Clodi.a, gi anume relaliile cu frateLe sau. In cele- si acum, cind luxul s*a dezvoltat atit de mult, grddinile
la"lte privinle. ela la fel de nestapinitei ;i desflinata. l,u- lui l-uculius sint numdrate printre cele mai scumpe gr5-
cullus a fost siiit s-o suporte din respect pentru Cato, dar, rlini regeqti. Cind Tubero8o" filozoful stoic, a vdzut cele
in cele din urmd-, a repudiat-o. Dupd ce trezise minunate
nadejdi in sufletele senatorilor, care socoteau cd vor avea de pe {drmul mdrii qi de la Neapole, anume coline suspen*
rlate deasupra unor bolli mari, gropi qi canale sdpate in
in el un scut impoti'iva tiraniei lui Pompei qi un luptator iurul caselor, pentru ca sd vind pe acolo peEteie din mare,
pentlu aristocralie, Lucullus a pdrdsit viala poiitici qi i-a apoi palate construite in sinr-rl mdrii, I-a nurnit pe l-ucullus
intors spatele, fie ca vedea cd nu se mai putea pune in urlinn{Xe,esrxaeloainnetocgudv. eLduecrui lilnustoaavteeapEdirllaileT, uaspcaurtlaummesnl tree$dee-
ordine qi era bolnavd, fie cd, dupd cum spun unii, era
plin de glorie gi dorea sd duca o via!6 mai uqoard qi mai bo5drabt6aliPdoemspcheiis,eaEidloojceunriit de plimbare in care, aflindu-se
tlinclavd, dupi atitea lupte gi suferinle, care nu se sfirqiser.a pe Lucullus c6-qi fdcuse casd
in chipui cel mai norocos. Llnii il lauda pentru aceasld
schimbare, cdci n-a pdfit ca Marius. Acesta, intr-adevdr, foarte bund de locuit vara" dar de neiocult in timpul iernii.
Lucullus, rizind, i-a zts: ,,|)ar ce, tu crezi cA eu am mai
in urma mutrtor victorii cu- cimbrii qi in ui'ma frumoaselor putind minte decit cocorii qi berzele, ca sd nu*mi schimb
qi marilor succese repultate acolo, n-a voit sd se destindd, felurile de viald dupd anotimpuri?" Un pretor voia odatd
dupa ce se incdrcase de atita s1av5, ci nesdturat de slavd sa dea un spectacol mdre! qi sa echipeze un cor qi i-a
qi de conducet:e, el, orn bdtrin, ducind lupte politice impo- cerut lui Lucullus o de porfird, iar
struivfearinulneodr etinneeirni,chsi-pauait.viPnotaatteincdsqitiuCaliciiegroroaarznfiiceavEuitino lr spus cd-i va da, hlamidd avea; apoi, a el, cercetind,

dacd va doua zi, I-a
intrebat de cili bani are nevoie. Acela i*a rdspuns cd are

214 LUCULLLjS 215

nevoie de o suta de dinar"i. iar Luculius l-a rugat sd ia ,,rsircinat cu pregdtirea mesei. Sclavtll i-a l'dspuns cd
dublul acestei sume. Cu privire la aceastd intimplare qi ,rr:otise cA nu trebuie sa cheltuiascd mai mult cinc'l nu era
poetul Flaccus a spus cd nr"r socoteEte cd e un om bogat rit:i rrn invitat, dar Lucullus i-a 1zaisL: u^c"Culelussp?u""i" ornule. nu
acela care nu al'e mai mult decit ceea ce se vede. ,.iai ca astdzt Lucullus cineazd
Disci,rtindu-se muit despre aceastd intimplare in ce-
40 Cina de fiecare zi a lui Lucr-rllus prezenta un nou r ito. cum este firesc. odatd, pe cind i;i petrecea timpul
lel de bogalie. Astfel patulile er.au impodobite nu numai i n lo1'. s-au apropiat de el Cicero qi Pompei. Primul il
cu covoare brodate cu atll' si pe rrasa nu se aflau nurnai ," lr plieten intim qi foal'te apropiat. dar cr.r Pompei avLtsese
cupe impodobite cu pietre scumpe. iar in limpul ospalu*
lui nu patrundeau numai coruri ;i instrumentiSti, ci pe mrcle diferende. iscate de 1a cornanda militar;i. totusi obig-
rrriia sA discute gi sd converseze de multe ori cu el ctt
masd saeratdfl,aupemnitnrucacriadesdtoptrfoevir,ortar c;ie prdjituri plegdtite cu lr'slula" irlindele. Cicero. salutinclu-l" 1-a intr'ebat cum stA
admiratia oamenilor 'ir ospetia. Lucullus i-a r'Sspuns ca st5 foarte bine li l.-a
mare
simpli. Pompei si-a ci;tigat o bund faima cind a, fost
bolnav. Astfel" medicul i-a it.rciemnat sa mAnince o stri* i,(iemnat sa spuna ce vrea. Cicero i-a zis: ..Astizi vrern
,.r cinam la tine, dar sd nu faci nici o prc'gdiile speciald"".
die. dal sclavii sdi i-au spr,rs ca n-ar putea sA gaseascd uciillus s-a cam zbirlit si cerea sd-i amine cu o zi^ dar
o stridie in alta parte decit in acvariul lui Lucutrli-ls. Pom- i l-ar,r n-rgat sd nu schin-rbe nirnic ;i au ad-augat ca ilici
pei nu i-a lasat sd-i aducd de acolo. ci a spus catre medic:
".Ei bine deci, dacd Lucr-illus n-ar duce o viald de lux. r,rr-l vor lisa sd ia legdtula c'.;- sclavii. pentru ca nt1 cllmva
.rr le porLrnceascd sa pund mai multe mincari pe masd
Pompei nt'r ar tlebui sd traiascd?" A cerut apoi o hrana ,ilcit cele obiqnuite. I-a ingadnit doar sd-i spuna ttnuia
care se putea procura. Cato ii era plieten qi rud5. dar lintle sclarri care il inso{eau cd astdzr va lua cina iir
atit ii displ5cea via{a gi feh-rl lui de trai" incit odata, in ,\polo" (acesta era numele r-rneia Cintre luxoasele lr-li
senat, in timp ce un tindr oalecare {inea" intr'-un moment
nepotrivit. un discur's iung qi nesi-rferit despre cumpatare ';rsc) ciaulviCnti.ciierionqEeilaPseo.mApsetifeni,-adu"upbAagcautmdesesp,eaaremr"ir cir cr-i
qi inlelepciune" Cato s-a riCicat si i-a zis: ..Ei bine, n-o sA ,r cst
in fie-
;rrc sufragelie se dddea un ospS! cu o cheltriiaia hotalitd
incetezi si tu sa fii bogat ca Ci'assi,rs. sa trdiegti ca I-u-
cullus Ei sd ruolbegti cum vorbegte Cato?". LTnii spun cd ., Iiecai'e avea Lrn fel de preqitire proirr"ie" incit sclavii
rrrd auzeau spunind und.e vlea sd cineze. qtia,-r ce chel*
aceastd vor"'ba a fost spus5, dar nu de Caio. irriald sa facd, cu ce impodobir"e si cum sd aseze masa. De

41 Era evident nu numai ci Lucullus ducea o astfei ,lri<rei. cina in ,.Apolo" costa cinc,zeci de mii de sesterli.
l)indu-se aceastd cind" pe Pompei l-a implesionat mdletia
cle via!5, dar chiar se f51ea ca o duce, aDa cum reiese din ,lrt'ltuielii. dal mai ales iufeala pre,gatirii. Pentrn asifel
Memoriile lui. intr-adevdr. se spune cd nigte eleni, urcind ,ll lucruri l-ucullus risipea avefea cu mlndrie. tlatind-o
ir pe un sciav si barbal.
la Roma. au fost ospdtali de Lucullus mai multe zile $i
42 $i bibiioteca h.ri merili si fie men{ionata si. inri.tata.
au avut un sentiment cu adevdrat elenesc, spunind cA se irrtr'-adevdr'. el a strins multe sr frumoase carli. dat' se
lolosca de e1e mai grijuliu decit 1e proculase. Astfel,
lugineazd cd din plicina 1or s-au cheltr-rit in fiecare zi lribliotecile h-li erau deschise iuttirol qi in jurul bibiiote-
ati{ia bani. Atunci Lucull.us le-a zis: ..Intr-adevdr^ s-a 'ilol erau alei de plimbar"e si locul'i de oclihna. care pri-
ir)('al-r pe eleni ca intr-un fei c1e casa a mrizelot'; elenii se
pregdtit ceva Ei pentlu voi. elenilor, dar cele mai multe
pregdtiri aici se fac pentru l-ucullus". Cind cina el odatd
singur, i s-a pus o singurd masd qi i s-a pre.gatit un meniu
mai cumpatat. dar eI s-a miniat Ei a chema.t pe sclavul

216 pLUTAF,ii

LUCULLUS 2tT

fpicdemeoul,prclietee.ie1caduiouensppadeaca_talcatoleueloEilieoeEpici-edudeaepimsplaceleiiuinmsit.liaebAuqcaidinrjenecc"iasturse-reasuoetlierinuidpi"igeidiipnieaaptsriepteuetrr.^iennrfacizlieoicenaltcoli{sug;cAi_i'!s";qeeepl.i corItiuiiutn""iip"p"ruli!ui;;-"-ii' epgpdseuerei apnis.Ldadeudt-vpcalpiuudraelleclinunnucisemtzi.leiczev.zAinaliSecia-.isnancceed-ivnansdcatdddztooVuamertetil,tcatfiiiuldatuesprsaenrcsielaineeegsfdopfaftaeuslcuEtsleactszedrtvpuueisoirjleepci-tsIiou,tmrveucuicnoafluiatrd,stildsaclp__lpm-ialeneinaninntpisrucouuamhmlletcie_ids-t
idedeleei.nfJilpioloezznootfrfiieucegc,eidieacrraaroebdivneeeonvseoeatirtuiotariadErRiaoignmolesatl.ee"gimsai tbozlear r{pia;eavneti*riiup"""o.rrittcr"e"l Se spunea cA se sinucisese, dar purta
l:uogi r;ei. cd fusese nsecmisncehleialar t'ud_e
Academia vc-cire" nr-r pentru cea noud" degi aceasta'lnfro- lovituriloi.. Se pdrea deci
aceia care-l puseser.d sA declare fals.
sPnvsrIlsCrcbitatfe:idiu-rdiir:iapaupo.rdiuexoieuaiacuri_saqpcalLlnnhtsicqus.piisapolsFtupto,iicpeauapouctmCcdebqiipttstslrasuuifeeoaoudiil"trodernplsirrrinenlcatpeaateTetuipteeatcasiiarrasto;epianpin\etliiponseeanrpirlnvrndtlclsiulcieuoteriuaenviaaf-tmoanitrranilo:tgco.tdst:lseariCoiteur.anPmieurei;bsijnnrnAua'sdioaae'sieodao:tttticm,annvtoaedaidni.s''taveeasjg.'opusauccpLcrrttasaiIbeee,ni*eurlnniucuairsiin-euhld"np.rc,tee-te:cn'unoaceoqd,iui,l-eortnaLec-cptidaealranpejsrtelrusocueazutlieevxreulitedl'caeeqouLolrsciunaevlrc1treiiupiApl-edges;asulnsuiarulCtueecclue.iitasi.itssrati.ii.npoiie.rcdtelciced--siuatepearlfEetauCeuat.usss-recrrailmouuielarzdei5istcpti.rindeiCiJasnciinvnpi1aeea_pArracdarere-rea;a.t.etl.ecauipe_Lv"_usardseodeaplbntuos,.op"rueresctoucrtteidptlaishtpsdrcuu't;sulad'iuizircerl.ice.tlliienetip'hisnEauledccapnar"b?6crsui.taeitJu.sreifei'i"tlaiF,"np,as'ciira,lectcs"n-'ccdclui"opa-mru"e;aoraime-esimatttialnaCinsp.raoilvsfveAtt;tucerlerosrldel;nuupru'_ah_,iri__ar,_i_l;n-uae;irfi*-tn,.
plpqdurluiaiiepatldaC-laercpntauei'soa'siimnusdvsiis,eindsmsC"ieaaaCsitesoedtzref1eeag-lagrracisiimbaioa.ppluiisoeem-mcnaliptrpcuieapiinutindtias,edacLfoecusltsecblttauuteslnsraieuoli,sictcluiraase"lri-iac1aotor"nmr".luo"lerru*.garisataiari-aiRc"si6uui_ c^ind43C_Aicceerost fapt a indepartat pe Lucullus de politicd, iar
tLsroueiccrjeu.aaltliun. s.sidda,,ironrpofaomriu't.ilzgOaepn]ti.ii"mg1aiuf:iiyipsof-moarufp,aem,i itanz-ugiaoatndidnuedscpieneteCfo"aurto,pogei'pup!ne* a fost exilat, iar
poaortercivaareiuVietPtiro-rms.pzeiic.inVdetctdiusfu,sdesree pptrirndsspcuinnds,caonascpuiizaaitmin_ Cato a fost trimis in Cipru,
pml,ru,urlcriniu,.llsuC-saosirrn-naebldoiuelnszau}vImeit"pflaoctosnczsuictieitnolctauali.nLtSuuenceuzclilicunesducn*diu_. signeia_pibnutpteiinedrcdeiuteat
ocdoternaquvtinainuJcalud- icinniitnelinbplrieaicrlicniiaasLdbuiocnuiiuil,lmucsiitsaCd-afloliisustbteendaeas.ctdApcimeesiartaiii,'mi_ouatrltddvpaeitt
dpfcEcer1aiuoian-,tcaltaddieit,naiilceaudirnisiiruo,ict-stfiipridtcaocuuvcfopoahsrotsiop-araotuutruiallanclviadnidunmcfitdunofionolsmrimrsnta,tearctiaaeniiutz{epfcdeiorroe.aErimntiTmairngaotaicrnt-rlupdadeeqeaipijpmn,atiuiekcnetvre:inedniratsrudeuiliti.dhaIllcdinaarmcmcerlediaatiu_lpitirtLtltaituat,dar,,cug.vjucucneqlaedlruiaee;ssiu_;a-,i
ldnnsIauieuuicpmaMsueroentea:qiarnaeitadseurat,EelmuuuopanidtuardidlAnteIdi,tnarifelrsaTatifncdutreegursuarlnceositunpatalitatqud,ismi,iiiea,inrLr-a.oaaubpsscicariuieiop,lgclneuidudvstSmi-i,nil:yesrsliuanleasggdidlrnpno-edrlaaeuiirpgnn_edmmcstueipoosmererdmm.CeniinMiinmmetteuapilzlrntueqedili
vreme n-a mai trdit dupa aceea nici fratele sau. ci, fjind
aproape de el si ca virstd gi ca faimd. n-a mai vietuit
mult dupd moartea fratelui sdu, pe care-l iuJ:ise foarte
mult.

PARALI:L i I\ fRE CI\IO\ 5I I UCULtI.S 2rs

,t,rLele. $i. 1a fe1 oamenii cind se lmbogdfesc, nu-qi. admi-
r:ri-ctreazd 1a fel brogSlia. intr-adevdr'. nu se poate asemina
,:asa lui Cimon, constlultd cu banii aduqi de Solon in par-
lea de nord a Acropolei^ cu palateLe gi cu epopsele renu-
r-nite de 1a Neapole" pe calre Lucr-ll1us le-a construit din
prdzile aduse de la balbari qi nici nu se poate compara
cu masa lui Cimon cina 1ui Lucr-rllus. r-lna democratd si
I'ilantropica, iar ceal"alta luxoasa ;i aristocraticd. Astfel,
PARALELA 1NTRE CIMOI\ $I T,UCULLUS masa lui Cimon, mici. hr-5nea mul{i
oameni in fiecare zi,
lar masa iui Lucullus era pregdtitA pentru pulini oameni
tiedali plScelilor, qi cu mu1!i bani. Pe Zer-rsl se pare cd
rtimpul dduce o schimhare in lr-rcluri" caci nu se qtie dacd
-pautemausroitunineacini teLra-icsucLhluismabdarviui tvuienlisi fpiroiiltitifceericpiet Cimon, incetinci activi.tatea gi strategiile qi trecind intr-o
1 S-ar viala fara razboaie si fir'5 activitate politicS. n-ar fi dus,
pentru cd si e1" o viald greoaie si inchinati placet'ilor. Era. intr-ade-
bu"" u adus-o destinul prin lazboaiele civile qi qi-a termi-
nat viata intr-o patrie iare e.a bolnava. ciar care mai era .,'ar. inclinat catre b,ititurrS. sdi'iratori ;i cdtre femei. aqa
incd iiberd. Acesi lucru ii este comun cu Cimon' Intr-ade- ('um s-a spus mai inainte" iar succesele dobindite in h:ptele
miiitare si politice plocltrd altfei de placeri" qi pun stavilS
vdr, qi Cimon a rnr-rrit cind incd nu se tulbulase situalia iiorinlelor rele qi fac pe oameni sa uite de politica gi de
elenilor. qi mai elau incd in floare. Desigur. cind era 1a
oaste gi comandant qi cind incd nu renun{ase 1a arme. la .irimcbomiliia.nDdiensdigouqr tci,acr$eidl,uccI unlliucsi ,ced1acmdaai lasfiprmu uolmit, h-rptlnd
dtsimtersapptuereTgiiOsEirfieclahu.emfcuoainnruedm.zeiacnsetaeccianuccmheiinsacpatuernebeiorPudilnaultceoinb. ipnineetreibncaintIjdnoufce-uprnr-ii
iubitor
rie cliticS. n-ar fi putul sa gdseascd vreo vind. Acestea fie
zise in privinla felului r1e via!5.

u" gd."." intr-o belie continud.- Intr-adevdr', petrecerea 2 in activitatea mili.tard. qi unul. ;i allul au fost buni
timfiului in iiniqte qi in disculii de tot felul. care procu-rd
otvffaoa-iraapdidllrtuiaetutcealteep"tp"oco.flourituaviltc"rmiSaitvpoe^{i5laStqiisnaciectefeorulossaedtaLreicqlvsneuiiial'bn;cpsiaatpofetersrdetliinbendpilpcelidrtaeadcmrtzteleeebirnceoagde,airieilcneeeacrcqeqeosi,itncaldcutoteoapxmrmrldpnqazalbnuia,dorr'ieeaSansm.isett-euelreeernsnusttg-aeetn'i lr-rptdtori ;i pe uscal.. $i pe mare. I-ucrul acesta este evi-
rlent qi. dupd cum oarnenij. numesc invingdtori neaqteptali
pc. atlelii care inving dintr'-o singuld lovitula. intr-o sin-
Lilu'd zi gi intr'-un singur pencrat. tot aqa qi Cimon. intr'-o
r,inguli zi. dind o lupta navald gi o lupta pe uscat, a
incununat trIada cu un stralucitor monument de biri:in!5
-insitre-satdeevvraerd'.npicastrdiadei-lainadalotculul iinLtuiicuinlltrl.ers
lucru demn de vechea Academie qi nici de cel care imitd comandanli. $i,
pe Xenocrate, ci seamdna mai mult cu acela care inclina hegemonia. iar
(limon a confelit e1 patliei hegemonia. Astfel, Atena con-
lvaSdtrfro,esinEt pl"enicpiuprro."b,Aacbteoilsatut lqluoicpnruuess.ttrtdeinpzeienrqeitt6lee.acphleuiaircCminimidraotrnien.seeirneptlrea-raaed-1ecr--dli ilucea pe alialii sdi. Cimon i-a supus pe dugmanii patriei
:;ale. pe cind Lucullus. luind in primire ocirmuirea patriei
cale era condusd de aliati, a adus-o in stare sd domine pe
Lucullus i fost piind de cuviin!5 si de cumpdtare' Schirn- irliali qi sd fie stdpind pe duqmani. Astfel" eI a silit pe
barea spre mai bine este mai bund. intr-adevdr, este rnai
care imbdtrineqte rdul qi infloreqte persi. invingindu-i. sd renunle la mare, iar pe lacedemo-
simpaticd natura in

220 PLUTARFT ,ELA 1NTRE C]MON $I LUCULLUS 22L

nieni i-a convins sA se t'etragd de bundvoie. Ei Lrine, daca ineni care fugiserd in pustiu-, gi in pdduri nefrecventate
';i necdtrcate, ca niqte fiare s5lbatice. Dovada acestor fapte
cea mai mare calitate pentru un comandant este sd inspire '-':;te rnaie: astfel, perqii, ca qi cind n-ar fi. palit nimic din
sentimente de bundvoinld in sufletele soldafilor. Lucullus partea lui Cirrcn, s-a-u opus indiltri elenilor qi, disLrugind
a fost dispre{uit de soldalii sdi, iar Cimon a fost adrrrirat
de aiiali. Intr-adevdr. soldatii l-au pdrdsit pe l,ucullus, ruarea 1or putere ln Egipt, i-au captr,rrat, pe cind Tigranes
iar alialii s-au dat de partea lui Cimon. Lucullus a pornit 1r:ni aMreit"l'icdiaMte.itrdiduaptae,l-ubcouln1lauvs, n-au mai facut nici o faptd
ca comandant al oqtilor, dar s-a intors p6rdsit de ei, iar nici n-a rnai indraznit sd-i EariaztedrloubiitPdoempperiimaermlealtuap, teir,r
Cimon a fost trimis cu soldali sii implineascd porunca datd
altora, dar s-a intors dind ordine acestor soldafi, izbutinci raiiacri,aiacrleTt'aigbraarnde,sE, ia, rfautginindud-sine Bosfcir', gi-a petrecut via{a
sa infdptuiascd, in aceiaqi timp, pentru cetate, trei mar:i go1 gi neinarmat, s-a prd-
Iucruri, foarte nepotrivite intre ele. si anume: pace crl bugii la picLoarele lui Fompei gi., tuindu-;i coroana legald
dugmanii, hegemonie fald de alia{i, inlelegere cu iacede, Je pe cap, i-a pus-o }a picioare, nu ca s5-1 lingugeasca
pentru faptelc. h-ri" ci ca sd aducd iaude faptelor siivirqite
monienii" Amindoi Ei-au propus sa distruga mari imperii lle ]-uculius. Agadar', iui Pompei i-a placut c5 a luat aceste
Ei sd supunS intreaga Asie, dar s-au intors fdrd sd aducd,
planurile ia indeplinire, unul din pricina sorlii, pentru cd insignc, ale puterii regale de care fusese despuiat, de altfel,
comandind qi savirgind tnai inaintr:. Este deci mai mare comandant acela care,
a murit fapte mari, iar celdiait iniocrnai ca un atlet, preda pe advei:sar sldbit celui care
poate cd n-ar putea fi absolvit intru totul de vind, fie cd vine di"rpa el. $i Cimon a l"uat in primire puterea regelui
n-a cunoscut, fie ci n-a vrut sd dea ascutrtare rdzvrdti- perqilor Ei rnindria persan6, distrusd in lupte mali ;i in
rilor Ei dojenilor care veneau din partea soldalilor sai, de iugi neincetate de catre Temistocle.
1a care gi-a atras duqmania atit de rnalre.
Poate cd lucrul acesta ii este comun qi lui Cimon, cd $l tr-eotichidas a invins mai uEor ogtile acelea care deja
gi pe ei l-au. tras in fala judeca{ii concetdlenii sdi gi, pind re prakrusisera Ei fuseserd invinse in sufletul Jor. l,a pi-
la ulmd, l-au qi aEa ca sA nu s-auda giasul sdu. cioaleie Lr-ri Lucultrus a cd.zut ligranes cel neinvins, dupd
ostracizat, zice Flaton. lntr-adevdr, firile rnuLte ltipte Ei inflingeri a1e semeliei iui. In ceea ce pri-
timp de zece ve;te mullimea, nu se pot compara cei lnvinqi d-e Cimon
ani, cum cu cei care s-au ridicat impotriva lui Lucullus. trn a"cest
aristocratice sint foarte pulin de acor.d cu mullimile qi {e1, clacd. jr-rdecdm in gener-a1, se pare cd judecata este
sint foarte pulin inclinate sd le facd pldcere, dar, de cele
mai multe ori intrebuinlind violen{a, supdr.S pe cei supuEi greu de plonun{at, deoarece se pare cd divinitatea a fost
comenzilor, aEa cum supirii gi lanlurile medicilor. deqi ei
vor sd aducd pe bolnavi la vinciecai:e. Dar poate cd qi unul, i:inevcitoale penim amindoi, peritru c;t i:nuia i*a dat sa
Efdicaulttuinl trebuie iertali de aceastS invinuire. Lucuilus a sArrilEeas;cd izbinzlle care trebuiau, iar pe altul l-au ingti-
rdzboi un mare prog1.es, ti-ecind muntele Taurus. in*ratr 6"rtte ceea ce trebuia s;i pizeascd. astfel ca gi votuL
cu armata cel dintii dintre romani. trccind zeiioi' aratd cA amindoi au fost oameni buni si au avut
capturind Ei iracendiind palatele regaie din aApsoiiaTinigroucihEiii lnsu;il'i diviue.

regilor, incendiind apoi Tigranocerba, Cabira. Sinope, Ni-
sibis, qi Nordul Asiei pina ia F asis gi sudul Asiei p?nd ia
Media, supunind apoi, qi spre miazdzi, toatd Asia pina
la Marea Roqie, cu ajutorul regilor arabilor.. clistrugind
armatele regilor qi renunlind doar si-si ia pr.izonieri oa-

LYSANDROS

NOTITA INTRODUCTIVA

Actiui,tatea lui, LEsandros este legatd. de euenimentele
co.re azl dus La caTsittilarea Atenei, la sJf.rqitul rdzbaiul,zti,
Ttcloponesi,ac ;i de i,nsti.tui.rea celor ,,treizeci, de ti,rani,".
Ii.ste deci necesar sd rea"mintim citeu& dintre cele mai de
seumd. eueninzente la care a participat Lysand,ros.
in noti[a istoricd. la Yiata lui Al,cibiqdel , am srd.tat
i:are &LL fost candiiiil.e econo,rnice, social.e ;i potitice tn
a izbucnit ;i s-o
.cLre desJd;urat rdzboiul peloponesiac.

,\ci, uom insista mui mult asupra euenimentel.or petrecute
dztltd dezastrul suJerit de utenieni in erpedi[ia din Sic.iliq,
in qnul 413, d.e;i, lct cereres t"tLi Nicids, Atenu trimisese
i'p,netdursircia(tr,rlona|tnefdri,dnigneSredcgilrieaa, ,qt;ei,niceuniioo'ul.unsdu.femria,ti in august,
tirziu, pe
1nare. Nicdas a fost |ncercuit, pe cind se retrd.gea, pe [dr-
iitr-tl r|u,Lui Asinaro-c, apoi, fiin.d cuptztrat, a fost ucis im-
Dreund. cu colegii Lui, iar sol.dafii, o,ru,ncali in curierele de
piatrd..

Dezastrul suferit de atenieni in Si,cil.ia n-a intirziut sd.
ribd. repercusiznzi atit d,e ordin ertern, cit gi de ordin
')ntern. Astfel, cetd{ile din Liga de La Del.os, care de mult
'pindeau prilejul sd, scayse de domdna{ia Atenei, ou socotit
cd a sosit rnomentul sd treqcd. l,a ac{iune.
i,ttsul& Chios gi con,tinuimd cu Teos, Milet, Incepi,n,J cu
Clctzomenai,
aet(tfile se desprind din LiaiL, iar Atena, {inutd 2n Jriu de
:larnizoana spartand. stubil,itfL La Decel,eia.. la cloudzeci de

1 P I u t arh, Vietd paralele, rro1. II, Bu_curesti, 1g60, pp. T-25.

\ se: I'edea si G. GIoLz-R. Cohen..{,a {irAce au V-irn.e sibcle,
i'aris, i9;11" R. Coh en, La Grdce et {'hdlleniscti,i.on. du mond.e an-
.tique, Parjs, 1934. H. B c n g tson, Griec:lzisch.e Geschiclfte uon d.en
Anfiingen bis in die rdmisclte Kaiser:eit, Miinchen, 1960.

15 - Vieti paralele - vol, IIL

226 N. I. BARBU NorrTA rNTRoDrrcrrv.A - LYSANDROS

ZZ.l

kilometri de Atema, inca inairtte d.e dezustt'ul din Siciticr.. t'ind se aflA La Sonzos de. cele petrecute la Atena, marinarii
alassids.tdinnsde.puptrinacdi,doads.de.zn!,de.dc.eleicslitir.dC.muarienafriLgilgtriai.reAatedn.easpent.ud.ri,si-e.
tl,tmocra.ti de pe llotd se ,t e,ttoltd. Alcibictcle, care-si d.d.clen
r.\l(i:,ea'rt'rlule, gcdletuirrcnLpcctn"t,atn\o{ataf.loTterciL,siibq'ui Lscdhi.nimbSdtetairciati,ceun;iuliad. iinmtrec-
zdzoeieteecrnpieied,eensuiyitrsrmicaroeratnrsns.unetnrii.ueciSeieyscrsciao,arcijtnuan,tiiorasirni pudfeidln.4ans1xne2aac,.frifeaoL.arJDctpodee.tdrahscodieet.e{ie,taro'i,presJinadutrtur(ituacinicu,ntoeicrnn_i_-i strateqi, Jol.osind pril.eju| abanclond.rii Ligii de cdtre ceta-
!r:a Bizanf, conz;inge pe ntori,nari sd ateagd. cornandant qse
strui,rea unei flate. Pre(ul ajutorului este intrarea sub in_
,ttlci,biade, spre a re$rluce 2n &scultare cetatea clefetisi(t"
,,ll.cibicrde" inuestit cu ccnro.nd.a flotei, trece imedat In ctr:-
fiuenfa Persiei a cetd.{ilor din Asi& Micd.. Atctta izbuteste ;:'t.n:iut'ti.z.nttoetrlee$rioaLliegdpaourmhniinei adi{ne,i,aIusetodA.ret.ereant,;,.qc1Aeraslzcttf(rL'epLna,eterinurtferseleumgteei;'r,teiic,ds,ienfloiJ.stracudnntr,e,sLl
sd.-;i, creeze o bazd. nauald la Samos $i rep,.7y6s"zd. unele
t:tL, Phrynich.os, se preqitte,au sd. predea spartanil.or portul
succese in rd.sd.ritul Egeii.
praPyteeyemrnDiJc.iirerlaeyonrt.nisic,Sttuqameultasaplsatiotrriqloogilt.rfaeiiqcgsdidnoieneilsniatgeeao,drSrrenihizc.cicii|d,Ctisadtulreaunpugl-.r,uaiinliae.qirndliuqmdiq,peCsellemfJdiosirnrtdmeienuue.;drim;.ei rde"g,aurutiouenletL(riutc_"ti Pireu, in timp ce rnoderctfii, ccndu;i de Teramene, se
inr,potriueau. Pltryniclto,s es/e ucis, ior conducerea ol"iqar-
ltilor trece, insfirmsiitiunliterquluz:ierTrtedr:a{irn,,ecneelo.rDpoautdru. Jsaultttee*:ztoiti
Practic, indatd d"upd. ce se anunf,ase Coezostrul, d.dn Si- sd
'ttecetluiasciL
itr-
.(t orianglaerdeinsuEf uebreitedctdiemtploattariuta>l.iAqaterhritcedi.. Iingd Eritre-ec ;i
pic,dnultitraed,riisneersntciunemnsd,eis,Aecrldcai.brzei.eoacdeper.oTEatrptoebstetclodai.f,lianuln.ioncfeupilearrusleiSa,cJoaduttnupitds..a.Acr'ice, ucsmue r(ts-
TJn fabricant cle, Lire,
C !,c c19lt on, a r e.st&bi|it J (tr d. incidente sing er oase, constiiulia
IrL.i Cleistene si ct, Lrti Feri,r:|.e.
certase cu spartanii. Actiu si abil cLLm era, el, se oferd. sdt intre anii 410 si 408,
le mijloceascd. ateni,enilor cu regete per;ilor, d,acd. ,'i(ttnas, ct dat puternice A"llcoiubii.attctrl.ee,flcootmeianscplcintriltaJnteo.taToctlueS'tdrct,
alian{a
uor abali regimul democratic. Dctr Ia A.tena euenitne.ntele
iau o intorsdturd. nepreud.zutd. cle el. Astfet, Feisand.ros gi ,:t:tiun.i en uederea obtinerii uictoriei CeJinitiue cLsuprtL
itotei spart&ne ft-{Lu, jost intreprinse, deao"rece Alcibiad,e,
Terq,mene conuoacd. ecclesia si obfilt alegereo. ti,nui comitet ,'ritat de opt ani, este cuprins de d.orul. de patrie si se
erecutiu de patru sute de memhri care, la rind,ttl Loz., aleg ,'rttoayce. La Atena, und.e este primit i.n triumf , Ia 7 iun,ie
!07 . Atenienii L-au repLLS in toqte drepturile ;i l-au al.e.s
o ecclesi,e de circa cinci mii de cetd.{e,ni. Asad.ar. d,e aici
(omandant su'prem.
inainte, numdrul cetd.lenilor care eueau sd. io, in, mind. d,es-
Alcibiade a si pornit, toanl,na, spre Asia Micd". Ci.nd. a
rtinnaeileimAptoerntaeni tesetseterefdaupstuLlaccdi,nacitimt ii,inpsaJtarrtut lscuetelo. rDpaartr;ui ;:osit acolo ins(t, a giisit o situalie cu totul. deosebitd. de
sute, cit;i in ecclesia celar cinci mii, majoritatea o aDeau t,{:eeci pe cax'e o /dsose. Astfel , Cirus cel I'i.nd.r, JiuL Lui
boga[ii.
l)trrius al II-!,ea, de;i itz uir,<td. de num.ai 76 ani, |nzestrcLt cu.,
cdiinncPuieimsltiineiigrildatostsdutarpit,ruriemluaai,rdeceaeiaaploascetraui{niisclouertpeeaocnboe{rdignaoticenieteuricncccl,fueiosinSaapcraeitrlotoarr. tnctri calitd.[i de comondant, i;i dd.duse mina, cu Lgsandros.
ttoul nauo,rh spartan, url otrL de arme incercat, in care se
Aceastd hotd.rire contrquenea pl.anurilor fdcute de ALci- ,;ntbinau uitejia cu crttzirnea ;i cu gi,retenia ;i lipsa de
biade,,a cd.rui acfiune era ind,reptatd irnpotriua Spartei. Un sct'upule. Printr-o graud gre;eald. a comcLnd.antului care-l
inlocuise pe Alcibiade, acesta fiind chemqt in crttd parte,
nou Japt tulburd,tor pentru cei patri sute se prod,uce: tl,e o)te treburi, flota ateniand" este tnfrtntd la capul No,

228 N. I. BARBU NOTIT\ IN |RODUCTTVA - LYSANDROS

tion2. Alcibiade, de;i, nu cornandase personal flota i,n acea Condi{i.i.Ie pdcii. pentru Atena: desfii'nfarea Li'gii' nauale,
bdtdlie, bdnuit cd urze;te alte i,ntrigi, politi,ce, este desti-
ttnuitCdhienrsJounnecsfuial se refugiazd. in interdiclii de u mai, auea Jlotd., distrugerea ,,zidurilor
d.e strateg Ei nu dupd. rnult Frigia, apoi. l,ungi" ;i a |ntdriturilor d.in Pireu; pierderea tuturor pose'
tracic, llnde, timp, y;iere siwniior in afard. de Atica ;i Salamina; intrarea Atenei' in
ucis. Ne-am fi a;teptat, dupd. yslecarea Lui Alcibiade, ca t iga peloponesiacd ti recunaaqterea domina[iei Spartei;
euenimente"l.e sd iu o intorsd.turd fauorabild. ]spartanilor, ;ir eint oar c er e & o str sciz&{il or r e stqbi'"\'ir e a orintlui,elil or str d'^
auind in ued,ere caLitdlile de ostag |ncercut ale Lui Lysan- rn oqegti.
dros. Nu clceasta a fost insd rectlitateu. intr-adeudr, Lysan-
O ultim\ canuulsie Ttal.iticd. La AtencL o constit'uie ctr-
d,ros este rechemqt in patrie, i,ctr succesorul sdu, Call.icra- t(neuiGrecLru,c,tcte2l.narptrriemiziercei, de tiruni". AstJel, Lysand'ros, dupd
tidass, este bdtut in insulele Arginusae. Victorie ateniand" flota ateniand qi zidurile cetd{ii, a
deJinitiud? Nu, deoarece atenienii sduir;esc gre;eala de
a judeca ;i executa yte comandan[ii uictori.oqi |ntorqi, la prapus intlatd, 2n Aduwrrea poTtorului, schimbarea Jormei
Atena, sub cuuint cd. nu ingropaserd. cadaurele ostagilor rle gwuerndmint. Atenienii, dupd ce au incercat sd. reziste,
ou tost sili{i sd clccepte ;i astfel Lysandros a instituit
cdzu{i in bd.tdlia naualdl'. Aqtoi, Atena, prinh"-un ultim lt'r:izeci de conducdtori. in cetate u$.inzeltoc"errinnosPteireinu, a s$ez(ft
eJort, i,narmeazd. o flotd de o sutd optzeci de trireme, in instituit
fruntea cdreia 1L pune pe Conon. Un ultim dezastrw yse- rld.rzi pe Acropold. gi a persocln(L

cetluie;te soarta Atenei: flota comandatd de Conon este Itti CuLlibias. tirani" -iarprainl{triie ccLre uni,i erau ertre-
2nJrintd. la Aigos-Potam"oi5, in august 405. Lgsandrosq se Critias, moderafi, condu;i d,e
grdbe;te sd izgoneascd. garnizoanel,e ateniene din Asia mi;,t,iC,eci otrnedizuegci iddee
au dezldnluit o adeu(trcLtd teroare impotriua
Micd, apoi, in scurt timp, arntata de uscat ;i flota pelopo- rTlcemr{rornceran{eil,a- r, apoi clu incepLlt sd se rdzboiascd i,ntre ei.
nesiucfL incercuie:sc Atena. Lysandros ;i-a a;ezat tabdra 'l'erantene a Jost erecutat. Trusibul se inapoiazd in Jrun-
l|nqd Atena.
In iarna anului 4A5-404 i..e.n., i,n timp ce flota pelopo- tea detmocra[ilor ostraciza{i qi silegte pe ti,rani sd se refu-
qieze la Eleusis. In timp ce d"emocra[ii clefineau puterea
nesiacd stafiona i.n fala Pirewlui, i,ar f oametea fdcea rauagii irt Fit'eu, ir-tr oligafitii modera!.i, Ia Atena, oligarhii ertre-
i,nAtena, oliosrlfiz au trecut din noulassel.t. Cleophon a rrtisti, can"e se aflau la Eleusi,s, au cerut ajwtar Spartei,s.
Jost ucis, iar Atena a capitulat la 27 april.ie 404, i,n ti,mp
ce Pireul era ocuprlt de Lysandros7. {,ysandros porne;te 2n expedi,[i,e, dar este repede rechemat
it. Si;arta de regele Faus.rn,ias ;i ope-ra{iil.e sint |ntreru"pte.
2X en oDf ioond,oHrendleinniceSle,icIi,iia5,, 1, Editura Stiinlific5, Bucu- Ci,rrnuirile din Pireu ;i Atena se uniJicd, oligarhia din
resti,1965; Lgsan-
XIII, ?0; Plutarh, Eleusis se prdbuge;tes, iar democra{i,a se instot-Lreazd iard;i
Ic Atena, in taamne rnului 403 i.e.n.
d,ros:,r3X. enofon, op. cit.; Diodor din Sicilia, ap. ci,t.;
P 1 u t a rh, Lysandras, 5, Alcibisde, 35. Dupd d,drimarea zidurito) gtnrnl, Lysand,ros, aureolat
'" Xenof on, op. cit., I, 6, 1; Diodor din Sicilia, op.
de strdlucirea uictoriei repurtate &supra Ligii, nauale, con-
cit.;F7 utarh, Lgsandros, G.
5 Xenof on, oyt. cit., I, 1?: Diodor din Sicilia, XIII, duse de Atena, a pornit spre Tracia. in entuziasmul gene-

L01,07X; ePnI ou fto11nr,h,oLpg. scaint.d; rDosi,o1c0l,oAricibdiiandesS, i3c6i.lia, XIII, L0?,2, s Xenofon, op. cit., II, 13, 13; Diodor din Sicilia,
7 Xenof on, op. cit., I, 13; Diod-or din Sicilia, XIV, XIV, 10, 1; Plutarh, Lllsandros, 15.

B, 4; Plutarh, Lgsandros, 15. e Xenofon, op. cit., III, 4, 2; PIuIarln, LEsandros, 14;
Cornelius Nepos,3,1.

230 I\i. I. BARllll NOlll.\ l\TRUDU( f ,\.\. l,:r\DR(r5 z)r

ral, cetd.{ile el.ene ii ridicau altare si-i crclztceou lertfe ca :i cd.zut. Acestea sint eueninrentele mai tle sealnd. de care
ciu alecretat ca sdrbd._
unui zeu. Locuitorii cetd,tii Scrncs cste Leqatd. uctiuitatea Lu"i Lgsandros.
taarea Heraiu sd. fie
nnluomnuitle*t'iLtt:tr.s1r.n,dt,.irciata.t.{ieiss_asle.t-lai{liDcaetlfi{,) Din cele srittate moi sus, se uede cd Lysandros a apd"-
s.tah-tie la animpia,.ttrl rut pe sceno paliticd-militard. la Sparta tounai in 't'aza

ictr aLiul lct S4partcLttt. rlecisiud. a rd.zbci.ului, peloponesisc. Bun streteg qi i,nzes-

,P.ai ulD.tst;uictpLndiyo.ssa,inn2ccnhlreuorisemr,eceLsra.cuipitd'enri.ecc.uiitccre*tLIiizmAairl,:teii.n'slit{1rin,t.tnide,!,1oq,,oymjcaiin1atstLnd{i.iacdlis.tetp, arAeritgeanenalei.t t;retuLnt,laincdacueiicatgoiritairnimp,pocturiuoainAtetelingeeinfndL,L r'euos.Lpisutdte., aeLji |Ei dd
obli-
nu.td. dclcd. Sparta nu-gi uu cLsigura ajutoru! per$ilor. in{e-
indepdrt_atd, Lgsanclros a po,rnit spre Iletespottt, co sit l,cgt:rea Lui crL C'jlzls ,si gre;erilo. sd..-ir;itit cle comsn,dctntul
ctgtige de partea sa pe Pharnabazas, dsr scesta-!.-a irdclat|.
putere, fdcutd. cte Ly- ldscLt de Alcibiode la Jlotit, in absen{a sa, ii cduce uictoriu
O incercare de, a,se men{ine la d.e ct inoclifica cLe La, Notio?I. cauzd. intediatd" a indepiLrtdrii Lt.ti Al.cibiade.
sendros,t2, o cortstituie tentcr,tiua hi,i
tu.{ia...cu gind.ul. cd, dacd uor fi inld.turate d,e la guu"eornnaririe_ Parcd. spre tt-;i qrdbi inten{ionat inJrimterea, Atena L-a
itzdepd.rtat pe 1\lcibiade, a cdx'u,i inteliqe,nld qi inuentiuitate
eclf.iael_milnd_msailutiadil;eii,..|iennDudacriror,pimttoueunnitnttiaz,stiidh,LILotaa.,t,suspcri?oiLrarelt.hoeleaaartaegtcilaemtizzmiitillson,toztitri.,c,dtlipeiaersrliuigtdauuetuel. e,cdnTagnircneflyreusuaaoanL_r1fcii, cLr Ji putut fi de folos 2n aceste grele mornente. Dupd in-
rleptLrtarea lt.ti Alcibisde, Lysandros, sprijinit mereu de
pergi, poate da Louitura atenienilor la Cedreiai, La trasos,
apoi Louituril.e d,e la Aigos-Fotclmoi. prin care se pecetL?L-
dras, esuea75l3. ie;te infringerea deJin,itiud a Atenei ;i uictoria spartand.
Abia dupd. uictoria repurtatd. la Aigos-Potamoi eual.u-
taraunnisueAel,g3cea9ost6.iirltaei.udel,u.enTp.tmt.eanAuutgrlutiemsaLpiylncosuadtrnrizreuJ;ri.asrro,ipdsc,e.oircrpqnaiolor,eoryn7tlce1ala,;,tr.neaLt nyalnsgtaunfleodrcr,plr.,eo;eesrcel,lo{gplueisemp.sitadilni.r_t- l;ia euenimentelor pune |ntr-o ui,e hLmind per:tonalitatea
Lui Lgsandros. Astf el, crud ;i dornic de rdzbunare, el
gtdrleeoirAzieeg,ecsieirldaaeu,uncools-iepirpnnopuulu)p,odur.t,ie,s,a,tsriJbneuLt.fnietiocriti.,s,c.dleIsncibcLdtri.nm-cetpnqzzctlloeinrjcpuarzrIedcn.iet[ileol{ri,,
tLcide pe prizonierii atenieni c:aptwrafd. Bttn strs.teg, eL iqi,

dd. seama cd trebuie erploatatd uictoria qi cucerite ul.timele
'puncte de sprijin ale
Lipsit in,sd cLtenienilot': Biz{tnf , Calced,on, A/es-
tostt'etc. psilzoloclicd.;i de tact
de intu.i{ie
Ttoli,tic, Lusandros cL i.ncredi,n{at prietenilor sd.i guuerndrecl
p'Igoertsainl,aldu.2nnuTri-oaad|an.credirt{at clecit o "ornorrd.d. de mdcd.'im- i,n diJerite cetd.!i,. Ace;tia, dedindu-se la tot JeLuL de abu-
in anul 395 i.e.n., si aceste J'ultclii ale lui L.ysanch-os zuri, i-au instrd.inat ertrern de repede simpatiile.
A urmat *.poi, bl.ocada ;i cupitttlareu Atenei. Lqsandros
littttcieetepaazdrt.i.cOipaurlteima dI.aJardpztbdoditLe!.arinrnpeotctL,il,uuiaLtblseaon[die.ri,osinL consti_ s-a ur'dtat hotd.rit neindupleccLt ;i chiar crud. Astfel., dupd
cit se pare, eI a fd.cutr6 in statul aliafilor, prapunerea ccr
csre a atenienii sd fie redusi in sclauie. Propunerea nu a Jost

rr) p1 r.,tarh, Lysand.ras, lB; pausanias, V, 13, 1.1. tnsd. acceptatd..
1l Plutarh, op. cit.., p elusaltias,
'I2 Pausanias, III, 17,4. X, 3, ?. Gloria Lui atinsese acunx apogeul strdl.ucirii: Atena era

SiNl-r-oeicsp11,iolri\|1asPXL,,leul;nt3aPXo,1rfIo'.V11',oty_n3a,,5eL,oyn5s.,p;aV.pncIdlIui.,,rttoa1.,s9r.,hII,2, 04; ,CLE2ogsr.na.nelIdlIir,uoss4, ,1.12,;N2De; pCiooodsro,.nl eLlAiuScsalinn- lu pdm|nt, iat' perqii, erau alia[ii Spartei. Era realizarea

r;Xenofon, op. cit.,7I,2,5.: Diodor din Sicilia,
XIII, 6, 8; Plutarh, Lgrsondros, 13; Pausanias, 329.

16 P 1u t a L- h, Lasandros, \5.

N. I, BARBU NOTII A TNTRODUC fIVA - L\ SANDROS 233

celui mai mtLre{ uis pentru Sparta. LEsandros, dispuninr} (18); comicul Theopompos (13), apoi de multe ori'
acum de cea mai m,are putere, a dat Ia iueql,d intreaga Plutarh intrebui,nfeazd unele tormule: ,,s€ zice", ,,s€
rnd.sur(t a capacitdfii, sale. Nw i se poate reproqa lui Ly- sy)ulne",,,unii, spun" (1, 2, 73, 74, 75, 20, 27). Este inte-
sand,ros cd, obi;nuit culn era cu, si,stemul de guuerndmint
sytartan, u rinduit lwrmo;ti ;i garnizoane resant de constatat cd. Plutqrh nu citeazd pe XenoJon, ceea
cetdli gi a sprijinit spartane prin
oligarhiile, dar du;md.nii. tle neimpdcat ce inseamnd c(t biograJul gdsea la Theopomp ;i La Eplt'oros
&dus ubuzurile de ;piruetetereniasdcuiur;itcer.uzdiemeeLaL;iT, ,deLgpsraiendte,rnosii
i,-au AstJel,, imbinind" l,oqte datele aJlate Zru trIelenicele Lui XenoJon. Pe de altd
Lud. I)(ffte, trebuie subliniat cd istoricii Ephoros ;i Theopomp
u ceru,t truntagilor poparulu.i din Milet, c{rre se erilaserd, si,nt cita[i in legdturd cu euenimentele politice, chiar dacit,
sd se intoarcd in patrie, promifindu-Le salemn cd. nu uor ttneori,, biograJul ii ia ca msrtori spre a conJeri caracterul
de uutenticitate unor amdltztnte dramatice. Ephoros este
swJeri nici o ud.td.mat'e, dar, dupd. ce s-au |ntors in cetate, citot i,n capitolul, 25, spre cl, pune in Lumind wna dintre
a dst ordin sd fde m.d.ceidrili. A mai sduir,si,t ;i alte fapte rnaneurele lui, Lgsanc\ros, intreprinse in uederea schim-
de acest fel. bdrii constituliei sytartane, pe cind fil.ozofii gi poe{ii sinf,
Euident, nu nutna.i gloria Lui Lysandras gi mai ales, men[donafi, 2n Leg(tturdL cu cat'ucle]'ul Lui Lgsandros. De
ebuzwrile sd.uirqite de el. 1i de prietenii lui. care crealL a pildd, Aristotel (2) este citctt cu priuire Lu nqtura melan-
atmosJerd. ostild spartanil,or, au trezit o puternic:d. opozdlie colicd. a Lui Lysandros; Teofrcst (-'L3)ytseanutrpueantiriuusotrueorcbud-
Ia Sparta. Declun;area opozi{dei la Sparta * fost
jignirea adusd. de Lysa"ndros lui fdcutd. rajztl l'-ti Philocles in Ja{a mor{ii
de Pllsrncrbazos, cel.ebrd a Lui, Alcibiade (tr9), iar Platon (18) pentru incu-
care o,
trimis o solie la Sparta, cerind dreptul de a-l eclrza 2n rajarea lui -necupneonstcruutdoaduigurteo--
Jala eforilor. Ace;t[a i-au cerut Lui ia Lysand.ros sd uind Antimcrchos, Anaregorcts
la Sl-aparrutag.aLtypsaenFrllrmosrn, aEbi.arezto. salsinscedrcsac.rti,esdc, trletdd.resscreiszoectsrietupartiian siu,ne Jizicd (12). Interui,ne crpoi irlclrea
ri,Ior uscunsi sub Jorn'tulele ,,se sy)llne" , ,,so zice", ,;tnii,
;i spun".
care sd. se dezic(t. Pharnabqzos, pri,t'ttr-r"tn qiretlic, i-a pre-
dat lui Lysartdros o scrisoure prin care il ctcuza. Cind, i-au |n, orice caz, simdlitudinea d,intre caracterul informa-
citit-o eforii, Lgso,ndros, st-trytrins, a erclarnqt: ,,NI-L numai.
Odiseu este uicl,ean"L9. liilor date de istoricii cita{,i. pe cle o parte,;i' celelalte
Pentru i,tttocnzire{r biografiei lui Lysandras, Piutarh date de filozofi, pe de al.ta, duce ineuitabil ls. cortcluzia
cd biograJul a consultat, cel pu[in doud categorii de iz'
sI)eo&orceu:tris)(tLour,ic|ned;ei,ofsileobzio, ficcien,dinergaenuuol rpbearidpaeteoticpieernsiolonra, lictaatree
auea inaintea sa o sumd. de izuoare dintre cel.e mai ua-
riate. Astfel, el ci,teazd. nunxe de istorici,: T h e o
pom pos Ttoliticd, de caracter gi cle uia{a intimd, ldsind pe seetna
(17, 30), Ephoros (77, 20, 25, 30), Duris istorici,Lor rel(ftarea euenimentelor politice ;i militare. A
din Sa- gzoopdJesi?irtdEofsailtraeezcoPufliucndtea.prshuatiugna{bdtaiossgdtrrapinrfeiseseu,-piunntetron-a?o,tesaigcnaigtqucetredulael,uddcirinnqrdefoiluo-d-
rnos (IB); Anaxandridas din Detphi, Dai-
machos (12); nunle de filozofi: Anaxagoras
Platon (18), Aristotel (2), Theophrastos (12),
(1J,
19); nume de poe[i: Antimachos Si Nicocrates
motiue: 7. uarietatea i.nforma[iilor este tr)re& n1,are, pentru
17 Plutarh, Lgsand.ros, 19; Diodor din Sicilia, XIII, a Ji atribuite unui, singur aLltor, afard. de cazul cind acest

106, 8. autor ar fi scris biograJia Lui Lysandros; nu eristd. nici o
mdrturie cu priuire Ia eristen{q unei biograJii a lui, LE-
18 P I u t ar h, Lgsand,ros, 20.
1o Ibidem. sandros 2n genul celei scrise de Plutarh. Este deci, uerosi,-

t ?l1 I'J T rJA]tBU NOTITA iNTRODUCTIV,'r L1'S.\NDROS

rnil cd biogra,jul a &uut la ind.emind,. unt sau mai mu.lte i,int-Ltd. sittr,patie opozi[io. fdcutd. La Spartct lui Lptso.ndros
(2A ;i urm,.) S rel.ateazd. pe un tort rtewl,ru acorrlarea ano-
Lucrd.ri peripatetice. cu ccLre a comy:letat inJarmaliile d&te rurilor lui I"yscnr,dros (18).
de istarici2\t.
Este greu de definit c{Lre era cancepfia lui Pltttctrlt i,ii
L_ysDanadrropsrobztl"etmgrda.ueitsednefinFlld.uteasrhte? urntd.to{tre&: cutn ne ap&re
Din punct de uedere potitin:. Flzttctrlz prezint(t o serie ipnri'-e-inu{eaniemt,eennit,enlleenpteolnl.ritipcee,ccbliroegLreunfuolr,ettnlzodr.s.CLdisttftpinider,t"loemLCt.ilr"'
de fapte de ale lui L,gso.nclt.os cce.ttldotiiooflrj.en"sor(e3J:;;imep,aretieu:siat Din pozitit:ul qi ditt 'negtfiiuul in,sttli-
fd,cr"t,t, intr-un fel, re- ue.dere ,,palitic1rL". tottt;i inireziu-i, cel pttyin tLprarim"cftil:.
abtarac.gi,d.apfedcCuirtursd;ui econotmia
siJ-t rilor Lui, s-ar pittea
sd. mdle&scd. sald{L tnorino.rilor (a); cli- cutn ar fi Jost un Lysanrlros ideal, in. concep{ia ltfi Pl.u-
duq,rnanilor (4); n-ct stat imsctiu cind" tarh. Biogt'uful aclmird" dibdciq lui irt bdtd.i.ia cle Lct Aigos-
qCeliierduntibsi dps.cr-iiaueie,de.auus ccliau;tigtpal{.rdttd.clleurs'epd.trl,caLL(dfgae),,;plttaela'tetAaihrgittodi s.L-upttsouotn"anemdi.orcoilsr,,1ibcgzau-rlieni1t'ei;i Potatnoi, prin care Lysandros q".sidcui2;t'rig,scdLsseeoinftarp-atdoJrodurct<e:l

mare cu o fcctrte micd. sfor{are
mai Lncleluttgat qi rnai uariabil t"dzboi din citt; se pu.rtaserd"
readucea 2n cetdlile Lor pe locui.torii izgoniti cle utenieni tn(fi inuinte prin suferin{e de necrez'ut si prin, hftorsdtt-nilt
curajos JAaglieLscillce,uq,dpzteenrstrauriia,scdd.i.pruoi iiutirccia(r2e2I)a; ad.ofoms-t sorlii. Acest rd.zboi a sc:himbat nti,i rJe fete ale Luyttet"or 6i
(-1"4); n uL.mcscut nenumd.rate 2nJdli;dri ttLtz Jttptelor ;i, du'pd.
binef^decrda"torul lui ce a conse,rnita.t ati{ia strateqi eteni cit n1L consenlnaserd
(ry214n).;"nuIuaptfaotst(2la3c)o; mLydsaettbculrroLsi ct sparit prestiqiul Spartei tocLte rdzbosiele anteriocre, a Jost terminat prin bwntt
(30). Tanwl de |i;elegere cu cltibzuinld ;i dibdcia u.nlli om" (11). Asadar, PLU'tarh il,
care Plutclrh relateazd aceste japte conttclsteazd. insd. cu admird" in cctLitute de strateq. Dacd. Lysandros nu s-or fi
crit-icile e.rprese pe cclre le ad,uce spartctnilo,r. Astfel, plu_ aprudtetarte,brduetacli.,dc(trcudd" ,acrinfiic,fo;isret ts,initctebri,torrnacdl,e,efraastt,inamfeer{icitirdee.
ps((pCta2!dpda)r.)e,rlchl,edarajsrcuaepr-rlreadea,ctntiaddbdega.srulussoecs,cdtcniaa.tiicalpL.pa(tuy6er(.lLs,e8)aa.p,s,ncLejf7diuaygrr0zpo;snd,i,ats.ei1sntmt3eided,rirsjteo2lr:-oe0suLapL);incueenalemrgL;lsdueidian,;l.Liicut(tsTorTi-e:(rare;)6ai;.d)(jts;2ueienc,arr{4rdaaau;)eat,tp;cuipcZprtdludeuer..ti'me,eeitisfrt;eeieaiuianan'alfacridpcirlicumorcsuidmnl_det,i d.rept si chibzttit, si dacd n-ar fi Jdcut pe eleni .sd. quste
din bdutura dulce, a libertd[ii, turnindu-Le apoi olet in ect,
pentru cd. Lysandros ntl ldsa poportt! sd Jie std.pi,nrtl situo.-
cetd[i c.oteriilor gi prietenil.or qi n-a sti,ut id. *nniio,rn liei prin cetd"l,i, ci iL dddea pse rnina cilorua oatneni foarte
aspiraliile dduepd.Altiebenr(ttsitneuicntls,edc. e(t1d5li)t;ara(1in3t)r;oad.fuosstbcarnuidi.
indrdzne{,i si Joarte ambi{io;i (13). atttnci ;i-ar fi atras
cinic fafd
'ituntcLi ctclrnira{ia biogrof ului.
De;i preact"pat de a.necdotic ;i de digresiuni de cLlt
si ordin, decit cel. pctlitic, in qeneral., se pare cd. biocya.f ttl e:;te
In
Sparta (lc1eu7i)dm;oietmLabnpiiteour(t2ed5rei.i2la(61s)t8. ;,Pi 1lus9tec)m;Lregjfta, etoax,bpduuezlliueoqrciicubeoruptaeabln,,iturcuirneca-l
cle pd.rere cd. Lysandros a Jost un mare om de an'nte, clar
er.a in lipsit de tact, cu un orizont politic md.rginit de TtracticiLe

ajunge spartane, amt:ifios, ;iret, cinic ;i crud, a trezit o'pozifie
La Sparta. cdreict e! ii sporise atit de muLt prestiqiul. Aceas-
20 A sc vedea lucrarca noast.r'i Les orcc|d,es de Ie. peinture tles td idee, dedusd, de noi, este cit se poate de apropiatd de
Rf(ciPai"lrreoaZccieletuddgrieeleesPlrele,utztaluarignhtr)d6,RrvPi.tiEdrai.ir,ihsc1i,9asbtr11oa9.rc3iqt3et,treesliodaran'gtsiic1oaelsduebl ivoFigrlu,rualtapirlscfitheo,sorsici,e,.i'np"*lurbrtaaioriqguidaeu-
edeud.rul istoric. Dar biograJu!. nu pare a fi fost preou,LpcLt
s-o pund. in lztmi.nd.
Este de remsrcat cd, in paral,ela pe care o Jace intre

236 N. ]. BARBI' NOTITA INTRODUCTIVA - LYSANDROS

nldLt'ntogetubsidaluL,{enay{dstsercoaoSh,snpi.dcma;ririobtuasoSi,stfyucadltol{eaddnc,,ostpdrt_ei.ttaesuusitpc{admira.riehecsteipelieatacnuuxrcitlca,td;eni.cdriipfni.ta,iiicnl'paidaect.utlowiaul'ccpeainaolditc,udLiea.iE-nnrLnzsgitpi,snrtaur;ren"rlrbt'daiu,sr;rto-;leiis a zis cd Etcld,a n-ar fi putut suporta doi Lgsandri. Teofrast
itr^asts',cneidiar.ntg,9.rnceedPuitetebalu.eirgu"riz;e;n'iciitna.2ttura{rsue)uelcticctqiJ_Lit,ln.oceazge(l..dp4eidei.)ezttln._eeite,gct,;lprregciac(ctlrSS,aii.disui).nzc.iuttanodoAtiirlricdoco,cicec.aattdiaterrartsueeettruce,dstv.ircLeeipeuecSreuiw'ad"gyosrie!Lt,turetsegca1:pc-es-,iurt,naei,tnnipnrrdeoirLdzoeeiiycr"rmo*istpdel,atii.ruunnio,enml,eccspltbesriremncidotord2es,oig,nipienriroiia:iprc,nlicfotn1iittendrtri)itt.citiiarrcor:cdrcricll.__te",t_- :;pune cd acela;i, Lucru L-a spus Archestratos despre ALci'
adtcd,'c-eter'rd_elaa_ssbtddia.p;-buci i:noreacg'rftryuecltrrlieilalineu^.ers!,.iiu.:i 5;rtsieearSounqacctprioicrtireuctcls(Liteeitrspieit,eees'aii',,u,mSctrSaba,riJnucaoqllltta!t.egiautir,e.c.uFicl;,*tr;.oo;.;cn;eo;Sd"lo,"teg;ei;l_e; biade, dar acolo uiolen{a ;i desfrinarea, impreund cu Ldu-
ddroqenia, supdlau mai mult, ;pi,edcetndneTstuuritearrietadLinui LEsan-
7,!, I;;";;i;;;,adc91uii:1ant.i!.?,"m_i"p,g\:rait;c,piDqneiealderJi,tiL8nof,ier,iinci2tgact2nlircs,icd,c-o?"atelBiLcre:iE:zioAdscnracsuintitrn^fdeisgrtoI,es-sdani.n.eterrsriamtccdlLaepit'pcdii.nuin.ttiotoittlonupatil\rtmnmtZld,aBrtAdtd,a..nuib"moLitpaptriotimnotrel,iiZortri:ieini,t dros deuenea inJrico;d.toare pricina

JocidieniLor gi,, Iui,nd comancla, a pornit i,n erpecti{ii,,. A"_ rdutdlii carncterului sdu. Euident cd, dacd. acest din urmd
procedeu ar fi Jost generalizat, am fi auut o imagine mai
aledsupgoc7atbtufcdleo9uricrroeoeteai,m{tfc:ggin.eir?tioPfua^ietiociaa3ne.enlliiAerzyaqLuiuieEiddct,utttisde.iiee.tteendtipeae,u.sorisstneonhrzafadrtpeilLcdipLquiarsApglnuorreetiedsrgeolentiiuuaic.ine,rcrs,g,innpibcssTeepauccddieatezrallrrau.aecu"e;irirttampouleliteesdcdzafs.rl^card.ee'unecthuep.p.c,bsnlus..retetLorsidnueil*osVitnytlnnpirtepngsa;ectehil,riruaeu,le-adie,dnfnnpalfsiii.ilcusJmretdlLneueildlee"rtcg.fdieo.cipcrtsrcopia&sneimtdaLtefbe,acrur.abnyuelicbdtrd,midpdspcanea.sre,daerdtletitLeorqeie.tunitcredtzslzioc.Ldeaa.npeoaplci..piATru.rsaende*oiBtssetbEepuenooAitiu,nfloiprmtct,ttenitr;upoigealrcutitoduut,ezrluzou.ca,td2utnntraalJJsna.a2rtcaueruii2J{en,tli-ailepz"mdBatuaumoolsroidnsd(nd"crstpLa,td.e,sd.iiui'_n.itip.nctc,isatue,cnibc?ue,tddraD.ctsiunpu-onerIdaaJiniao_f_ui^.-iIi clard asupra aprecierilor sale cu priuire La LEsandros.
Aldturi, de caracterizarea general(t, de naraliunea ;i de
cliqresiunea de ordin mor{il ;i qtiinliJic, in, aceastd biogra-
fie igi Jace apari!,ia ;i dialogul., ceea ce can'Jerd. relutiu
mui multd uioiciune erpunerii,.
In 'i.ncheiere trebuie subliniqt cd dintre cele tt'ei ele'
mente esen'!;iaLe c&re constituie Jondul biografic-politic,
Jciel.eo&zocJeic-nmuoreasl,te;isaunrepcridnoztdicto-r mai pw{in clar cLpare primul,

La Pluturh, ca.re, in capitolul
i ai Vietii Ltti Alerandn.t cel, More preuene pe. cititor c(t
,,nu scrie istorie, ci uie{i".

LYSANDROS

ialindu-se cind sint ldudali. Iard omul care rdmine nemiq-.
c'at in astfel de implej.-trdi'i este ciispreluit, ca fiind fara
rmbi{ie qi neti'ebnic in astfel de situafii. tri bine, ambilia
si iubirea de intrecere sdclita in el de educalie i-a rdmas,
iar natura lui nu-i cu nimic vinovati in aceasta privinld.
,"ic pare cA i-a p15ci.rt sd iingir.;eascd pe cei puternici. mai
rnult decit se pcAroclpeariiulenusai lsepianlttearnesEei, cd suporta cu uSu-
rinla. pentlu greutatea mindriei
ior. Unii socol,esc cd gi accasta este o mare parte a diba-
i'iei. Alistotel. aratind ca1 malile naturi sint melancolice,
ilsa cum a fost Socrate. Platon si Herakles? spune cd Ly-
srilndlos nu a cdzut indatd in melancolie. ci cind era mai
I 'Ic'zar-ilul acantienilolr de ia Delfi ai'e ui'mdtoarea l-:Atrin. C particulariLate a calacterului sdu a constat in
inscriplie: m.,Burallsi idsoacsr:it;eiscaccadntsietantiiuli*aacha.rlaet la ater-rieni".
De aceea de in mijiocul rtceea cd a suportat cu nobLele saldcia qi ca n-a fost invins
si cori-rpt de banii nim,inui. dal a umplut patria cie bogd-
sti
cl5dilii, linga uga. este a lui Il'asicia-e, dat' statuia este.
in realitate. a lui l,ysandros. cale poartd palul lung si o lie gi de lScomie qi a fdctit-o sd inceteze de a mai fi ad-
rnilatd pentru cd nu admira bogalia. Aducind in cetate
balba imbelquoat5 dupa .rechiul obicei. intr-adevdr. nu o mullime r1e aur qi ar"gint. dupd r"dzboiul cu Atica, el
este adevArat ceea ce suslin unii ca algesenii:], suferind
o mare infringele" qi-au tuns p5lui de jaie. iar spartanii, n-a lelinut pentrr.r el nici mScar o singurd drahmd.
Cind tiranr-rl Dionysios7 a trimis fetelor lui veqminte
dimpotriva, bucurindn-se de succes. au l5,sat sd le creascd c-le male pi'e!, luate de la sicelis, Lysandros nu le-a plimit,
barba. Si nu*i adevdrat nici ca Bachiazii din Co::intt, cind
s-au refugiat la Sparta. au pirut atit de umili s;i ulili. din "ticind cd se teme ca nu cumva, din pricina 1or, sd pard
rnal urit. Dar pulin mai tirziu. cind Lysandros a fost
cauz\, ca-qi tunsesera pdrul de pe cap, incit spartanii au tlimis in solie cdtre acela;i tiran din aceeaqi cetate, tira-
fost cuplinqi de clorinla de a purta parul lung, ci ;i acest
obicei este o in-qtitulie cle 1a Licurg:,. Se spune cd Licurg nul" i-a trimis doud stolee ;i I-a indemnat, daci vrea" si
afirmase ca palul lung ii face pe birbali frumoEi si apar" ia una ;i sd i-o dea {etei sale. dal el a spus cd fata sa va
;i ilai mindli. iar pe cei urili ii face qi mai infr.icoqdtori lti sd facd o mai bunS alegere gi, luindu-Ie pe amindoud,
a plecat.
in urilenia lor'.

2 Se mai sllune ca tatal lui Lysandros, numit Aristo- 3 Dar pentru ci r'Szboiui peloponesiac se prelungea qi,
cletos, nu se tragea dintr'-o familie regeascd. insi cd era- dupd insuccesul din Siciiia. atenienii iEi dobindisera faimd
din neamul Heraklizilor'6. Lysandros a fost clescut in sd- cd vor fi inldturali de pe cd. Ia pulin timp dupa
vor renun{a intru mare ;i Alcibiade, intorcinclu-se,
rdcie gi. ca orice spartan. s-a ardtat cumpdtat fala de obi- aceea, totul"
ceiurile strdbune Ei curajos qi mai presus de orice pldcere"
afard de aceea pe care le-o procurd fapteie frumoase oa- din exil gi punind mina pe conducere, a adus o mare schim-
bare in situalia politicd qi a restabilit. ln luptele navale,
rnenilor cind sint cinstili gi au succese. Dar ln Sparta echilibrul dintre atenieni qi spartani. Atunci spartanii, te-
pelrtru tineri nu este o ruqine sd fie infrinli de o astfel mindu-se iardEi qi fiind cuprinqi de un nou avint pentru
r'Szboiul cafe avea nevoie de un comandant destoinic qi
de pldcere. Cdci spartanii voiesc ca. de 1a inceput, tinerii de o pregatire mai serioasd, au trimis pe Lysandros sa ia
sd fie sensibili la glorie. suferind cind 1i se face dojand qi

240 PLI]TARH LYSANDROS 24t

comanda pe mare. Ajungind in Efes, a constatat cd ceta- sili de entuziasm gi razvrdtitori gi dddeau multd bdtaie
tea ii era binevoitoare qi simpatiza foarte mult pe lacede-
monieni, dar atunci o ducea rau qi se afla in primejdia cle cap comandanlilor, in fiecare zi. Deqi Lysandros a atras
la sine pe cordbieri qi a fdcut atita rdu duqmanilor, n-a
de a fi barbarizati. din pricina relalii1or cu persii, deoarece avut totuEi curajul sd dea lupta, pentru cd se temea de
Lidia o inconjura din toate pdr{ile, iar generalii regelui
igi petreceau tot timpul acolo. Lysandros qi-a agezat ta- Alcibiade, care era energic, calre se afla acolo cu o mul-
lirne de cordbii qi care purtase, Ei pe pdmint, qi pe
b5ra acolo Ei, ordonind sa i se aducd de peste tot vase a'cel timp. mare?
lupte qi se ardtase neinvins in
de transport, a construit un arsenal de trireme qi a refd-
cut porturile, intensificind negolul, gi a umplut piala de 5 Cind Alcibiade s-a dus, pe mare, din Samos in Fo-
masetgfetel qinucgiatr,i,diianraccaesl emleomEei nmt,edEateto;urgitui riiulei -Lysadnedraofsa,cecrei,- r:aial3, a ldsat cirmaci la flotd pe Antioh, iar acesta, parcd
spre a-gi bate joc de Lysandros qi spre a se fdli cr-r cura-
tatea a putut ndddjdui la jr,rtr sdu, a intrat numai cu douS tireme in portul cetSlii
afe acum. strSlucirea Ei mdrelia pe care o dl,lefefisla. ffdAclionsdpmrinulfta{zagocmorodlbEiiil,osrctoralisned
mari hohote de ris,

pe uscat. Lysandros,
4 Aflind deci rniniindu*se qi trdgind in apd, 1a inceput, numai citeva
dus la Sardes, a Lysandros cd Cirus10, fiutr regelui, s-a cnileiirileeimidesina, rauirnimncadejuplutuoptri,as5a-n1eacvuharmilpdaa, rtsea-aalstuecdacvoEirin,dtvbaditizEuinin,diiinccimdeppaiotnetdrnivieian-
plecat sd discr-rte cu el gi sd acuze pe
Tisafernell cd, degi avea or:din sd vind in ajutorul laced-e-
monienilor qi sd alunge de pe maue pe atenieni, se pdrea
ca, datoriti lui Alcibiade, este fard bundvoinld qi cd, aju- luitora. A invins Lysandros qi, captr-lrind cincisprezece co*
tind cu zgircenie pe spartani, le distrugea flota. De a1t- rabii, a indllat un monument in cinstea biruintei. Pentru
fel ;i Cims dorea ca Tisaferne sd fie acuzat, de vreme ce a.ceasta Ia Atena, poporul fiind cuprins de minie pe Alci-
biade, l-a destituit. Fiind desconsiderat de solda!ii din
era un om rdu si avusese cu el r-rnele nelnlelegeri personale. pSeammosarEei auzindu,-Ei numai vorbe rele, a plecat din tabdrd
Din aceste motive Lysandros a izbutit sd se facd iubit gi
prin felul comportdrii saie. ;i. captirrind pe tindl mai ales spre Chersonesl4. Aceastd bdtdlie, deEi in fapt
prin dibacia cu care il nu fusese mare, norocul a fdcut-o celebrd din pricina lui
adr-rla. 1-a ir:rcurajat la rdzboi. Cilus Alcibiade. Lysandros, chemind la Efes pe aceia pe care ii
1-a ospdtat, cinci ela gata sd plece. qi i-a cerut si nu res-
pinga darurile pe care i 1e va face" ci sd ceard ;i sd spun6 vedea cd se disting prin curaiul qi mindria lor, a inceput
tot ceea ce doreqte. de r.Leme ce nr.l va fi lipsit de nlmic sd pund bazele decadiarhiilorts $i innoirilor care au fiintat
rnai in urm5. lnduplecinclu-i si inclemnindu-i sd intemeieze
din ceea ce va cere. Alunci Lysanc'l.ros, rdspunzindu-i. i-a asocialii de tineri, eI le spunea sd ia aminte la treburile
zis: ."Cilus, pentlu ca imi at'iili o atit cle mare bunivoinla,
te rog si te con3'ur sd adaugi la solCa coldbierilor un obol, pclitice, deoarece, o datd cu destrdmarea atenienilor, ei
vor indepdrta pe democrali qi vor fi ei dinaqti in cetd-
pentr:'u ca sa poatd prirni patlr-r obolit2 pte zt, in loc de tl.ei". lile 1or. Fiecdruia dintre aceEti tineri Lysandros ii dddea
Lui Cirus i-a piactrt filotimia lui Lysandros qi i-a dat
zece mii de darici, din care el a putut p15ti cite un obol bemei de incredere prin inseqi faptele sale, deoarece unora
in plus cordbierilor si, fdlindu-se cu aceastd ddrnicie, in care ii fuseserd psrtireatteengiiiEqi io,alsupinedli Ie crease situalii deose-
pulin timp a golit de vislaqi corabiile duqmanilor. lntr- apoi parte el insuEi Ia
bite, onoruri Ei
nedreptSlile qi Ia greqelile 1or, ca sd Ie satisfacd l5comia;
adevdr, cei rnai mu1!i cordbieli se ducean la flotele care el i-a atras pe to!i, Ie fdcea pe plac cu ei,
plateai-,1 mai mult, iar coriibierii care ldmineau se aratau lip- ei ndddjduiau cd nu le va lipsi nici Eri:nchleufcuriua, oricit iar

de

l6 - Vieii paralele - vol. III.

PLUTARH LYSANDROS 243

male, atiia tirnp cit va deline el puterea. De aceea ei i-a zis: ,.Nu e nimica glav, pentru cd am sd agtept aici
nu au v:azut cu ochi br-rni pe Caliicratidas, nici atunci lrina cind o sd termine de bdut". Atunci, intr-adev5r, a
cind rrenise sd inLocuiasca pe Lysandros la comanda flotei, lacut impresia cd este bdddran gi
nici mai tirziu, cind a clat dovadd cd este cel mai bun ql a fost luat in lis de
barbari" motiv pentru care a plecat. Dar cind, ducindu-se
ce1 mai drept dintre to!i. Lor nu le pldcea caracterul lui, rr d.ou-a oard la patratul regelui, tot nu i s-a ingaduit sa
care era simplu gi drept cu adevdrat. Virtutea lui Callicla- trorbeascS, s-a supdrat fcoaarreteiltainresuEltiaaseprdorpnriitmsaprdeaEtdfess,i
tidas o iubeau, ca pe flumuselea unei statui, dar dorean irLestemindu-i pe aceia
ardoarea gi prietenia lui l,ysandros Ei ('afe se invdlaserd sd fie obraznici din cauza bogSliei 1or
le aveau de la ei astfel ca, regretau avanta- r-;i a jurat fala de cei care elau cu eL cd, de indatS ce
jele pe care
la plecarea lui pe
mare, soldalii erau descurajali qi nu-qi puteau stdpini vil ajunge in Sparta" va face totr-tl spre a impdca pe eleni,
1rc'ntri.r ca sd vire graaza in barbari ;i sd inceteze de a mai
lacrimile. Iolo:ri putelea bai'bar ilor impotlit'a lol inqiqi.

6 Lysandros nu numai cA fdcea pe soldali qi mai pu-
lin dispuEi fala de Cailicratidas, dar i-a trimis la Samos 7 Dar: Caliicra.tidas" cale avea ginduri vrednice de Spar-
;i restul de bani pe care*i ddruise Cirus. indemnind pe lrr si. intrelinea legatuli c,.l cei mai de frunte eleni datoritA
Callicratidas sd-i ceard el rlrcptd{ii. ndlinirniei gi vitejiei sale. nu dupd mult5 vre-
cum va hrdni armata. In insuqi dacd vrea c;iinsddasepovarndidt rne. fiind bdtut intr-o lupta nar,-ald la insulele Arginusael6,

cele din urrnd,
inapoi pe mare, i-a declarat cd-i predd fiota stdpina pe :r disparut. cind evenimentele incepuseri sd se preci-
mare. Callicratidas, dolinci s5-i dovedeasca ca este min- $i
piie" alialii trimis solie ia Sparta ca sd ceard pe Ly-
au
dduru-teEitvuanlaitoMs.iiie-at zis:. ,,Ei bine, avind in dreapta Samosul" sandros ccmandant pentru flotd, spunind cd ei vor incepe
Ei predi-mi aci triremc.le. pentlu cd nu t'Lr mai mult a.dni acfiunea. dacd il vor avea pe e1 co-
trebuie sd ne temem de dugmanii din Samos, dacd sintern riranciant. Acelas;i lucru le-a cerr't qi Cirus printr-un sol.
setuS, pciintiupeaimcoamrea"n.dLaacaocredsbtieilaorL"yqsai nadprohs-rtiit-as.p:l:eSsPpeulonpso: n,,eNsr,x rl:rr penti'u ca exista o lege care interzicea ca acelaqi om
lisind pe Callicratidas in mare incui'catnlir. intr-adevdr-,
r,a fie de doua ori comanclant al flotei. lacedemonienii,
,, oind sA faca pe placul alia{ilor cu numele i-au dat h-ri
Callicratidas nu adusese hani de acasd. nici lui putea I'abda ,\r'acos cornanda fiotei" dar, in realitate, 1-au trimis pc
rcNaauli-ciioemrtdraleiilegredsmludii,nsectrauinmdgedfc5ibccauiensceiitEl,syldssadsnefdideruocsfdo, iq'plaietse1aascudeE-aiilrepdrEebideaennaei."-. Lys;andlos, c,r titiul de epistoleuslT, ca comandant suprem.
l,li bine. Lysandros a piecat. fiind dorit de cei mai rnulli
,r-i;:reni care conduccau si avea.u cea mai male tlecele
Era insd din fire un om cu ginduri mali. care socotea ca 1;"in ceidfi. .\cesti oameni nddajduiau ci vor avea o s',i
orice infringere suferita de eleni din partea eLenilor" este n-..ai mare lrecei'e cu ajutorul Xui Lysandros" ci desrocla-
mai nobila decit linguEirea 5i umblar.ea pe Ia usile unor tiile vor fi risturnate; dar comandanlilor cdroi'a le pl5cea
oameni barbari, calre au mult aur, dar nici o noblc'{e.
triind de'ci nevoit datorita lipsei de bani, a inceput sd ( iuactefu"l simplu ;i nobil, Lysandros. comparat cu Caltri-
urce indat5 spre Lidia. s-a indreptat spre casa lui Cirus r'ratidas. ii se parea cii*i qilet, sofist qi cd intlebuin!a
:.iletlicuri in cele mai multe acliuni rdzboinice, ci sldvea
qi a spus celor de 1a r:qa regelui sd-i comunice cd navar'- ,tleptatea ca sa clobindeascd utiiul, iar dacd nu-tr ob{inea,
]rul Callicratidas a venit uEqiadoreregEetleuisid-avoslbpeuass: c."dStcrduinee1,., lua utilul dlept fltirnos si socotea cd adevarul nu este su-
Cineva dintre cei de la lxri'ior din naturi minciunii. ci statornicea valoarea fie-
Cirus nu are l6.gaz acum. cdci este tra Jrduiurd" iar eL r':ilui luclr: dupa ;1r'adri1 de utilitate. Odatd unii i-ar-t spus

'244 LYSANDRoS 246

cd cei care se trag din Herakles nu poartd rdzboi cu vicle- cla de laaurtaEtai ldesdaur,gainltd.sIant cele din urrnd, urcindu-se in
in seama lui incasarea impo-
qug, dar eI, luindu-i in ris, Ie-a zis: ,,Cind haina de leu N{edia,
zitelor din cetdli Ei i-a incredinlat propria sa domnie.
nu ajunge Ia lintd, trebuie sd o imbrdcim pe cea de vulpe""

B Aceste fapte se spune cd le-a sdvirqit el in legatura irnbra{$lndu-l qi rugindu-l sa nu dea lupte navale cu ate-
nienii cmoardi biniiadininteFdeenicaiaregvieCniiliecli,a-lg cdci va reveni
cu Miletul. Astfel, in timp ce prietenii qi strdinii, cdrora cu
le promisese cd va rdsturna democralia si cd va alunga pe nLulte dus iaraqi la

adversari, se schimbau Ei se impAcau cu du$manii, L;r- lcge. Lysandros, neputind lupta pe mare cu un numdr egatr
cle' colabii cr-r al cluqmanilot', nici sd stea pe loc, cu atitea
sandros, pe fatit, se prefdcea cd se bucu-r'd gi cd se impacd corabii, a pornit in larg atrdgindr-r-qi citeva insule dupa
cu ei, dar:, in ascuns, batjocorindu-i gi clevetindu-i, ii a!i!a
sd atace poporul. indatd ce a aflat cd s-a produs rds- ci.:r.re a pornit in gi'abi sd ia contact cu Egina si cr-r Sala-
$ini, ajutor nrina2i). Debarcind in Atica qi salutind pe Agis21, care
coala, Ie-a venit qi, patrunzind in coLate, de crrborise de la Deceleea22 la seplun- indacdarodrtiautnpdeedevsrett.aimsidi
cum intilnea pe vreunii dintre cei care aduseserd innoi- ( al'e era de fa!5 foria flotei.
rea, striga minios 1a ei qi cu sine dr-rcea pe cei exasperati
din pricina situaliei ca sd pedepseascd pe cei rSzvrdtili, 1;kiteascd este stdpin pe nlalre.
Totuqi, aflind cd atenlenii il urmdresc, Lysandros a
iar pe aristocrali riiduindceimt tnima psdeasitbeaeinl cdreedfear!ed.;iLyssdanndurosse i'Ligi'c in Asia pe alt cilum Ei, gdsind Helespontut iipsit de
agtepte la nirnic llpirare, a inceput sd atace cetatea T-ampsac23 etr insuEi
juca acest rol Ei ducea cu vorba pe oamenii cu convinge- t u cordbiile de pe mare, iar Thorax2'', sosind in acelaqi
rile cele mai democr:ate qi care aveau cea mai rnare inflti- lirrlp cu armatd
en!5, pentru cA rroia ca aceqti oameni si nu fug5, ci sd cetatea cr-L pedestrS, a incetrut atacul la zidurl. Cr_rce-
moard, ::Sminind in cctate. Acest lucru s-a intimplat, pen- lirid dat-o soidalilor s-o prade.
for'!a, a trloia
;r|enlenilor, care ni-:n'rit:a o suti optzeci cie trireme, toc*
tru cd toli care au crezut in vot'bele lui au fost mdcel5- nii'.rL:ilni danccoLraasrierpsca.iecllci uclsitncdpilealcliE-iLt,aaiur-:r,;lil;ciiincatCihnerrlasot;iieeasn,codraar:,
t'i{i. Se mai aminte;te gi o vorbd spusa de Androcleidas.
care critica uquratatea cu care l-ysandros trata jr-rrdmintele,
Astfel, dupd cum spune e1. Lvsandros indernna copiii sd l.iolninci spre cetatea Sestos. Apl'ovizionindu-se der aici,
rru pornit pe ntare spre Aigori-Potarnoi, in timp ce ciuq-
ingele Ia jocul cu zaruri" ial pe biirbali. sd calce jurdrnin- rnanii i;i aveau cordbiile ln paltea cealaltd, in julul ceX.a-
tele, imitind pe Policrate din Samos18. Dar e1, comandant, li.i Lampsac. Com.and;r atenierrilor o avea, printre mr-rl{J
nu imita la timpul potrivit pe un tiran qi nu tra,ta pe irilii, gi Filoc1es, cale convinsese ociinioai:'ir pe atenieni si
zei ca pe duEmani dupd obiceiul spartan. ci mai degr.aba
sdvirgea un exces de brutalitate. intr.-adevdr, cel care isi vcteze arnputarea Cegetului mare a1 miinii drepte a pri-
,:onierilor, ca sd nu poata purta lancea, dar sd poarte in
calcd jurdmintul mdrturiseEte cd se teme cle dr:smani rniini lopata.
dispreluiegte divinitatea. Ei

I Cirus, chemind pe Lysandros la Samos, i-a dat an'-r- trO Atunci cu to{ii s-au dedat odihnei, nriddjduind cA
mite lucruri qi i-a fdcut unele propuneri, prefdcindu-se ," or da batalia navald a doua zi. Lysandlos insd avea alte
cd-i curajos, ca s5-i facd pe plac. I-a spus ca" dacd tatil 1llarnuli Ei, cu gindul ca in revdlsatul zartlor
sdu nu-i va da nimic lui Lysandros, atunci eI ii va p'"lne rr dat comandd cordbiilor va da bataiia,
la dispozilie averea qi daca i-ar lipsi toate, i-a fagadult qi cirmacilor ca revdrsatul.
la
cd va tdia tronul pe care stdtea cind dregdtorea, tron care z;oi'ilor sa se imbarce pe ti'ireme qi, stind in liniqte, sd
.r;lepte dispoziliile; de asemenea. a dat ordin ca pedestri-
rnea s;i stea in linigte pe malul mdrii. Imediat dupi ras5-

216 tr-YSANDROS 247

litul soarelui, atenienii au inceput plutirea, in linie, cu 1rajul, coribierii Ei epiba{ii26, iar cind se va da semnalul,
sJi porneascd impotriva dugmanului cu tot avintul qi cr,t
toate cordbiile. Lysandros, avind cor'Sbiile cu prorele in- tot curajul.
dreptate spre duqman qi echipate incd din timpul noplii,
nu a pornit impotriva lor, ci, trtmi{ind nigte slujitori la Iar cind scutuL a fost ridicat c1e pe cordbii qi s-a sunat
primele cordbii, 1e-a poruncit sd stea liniqtite qi sa pds- .lin trimbild sernnalul de atac de pe corabia-amiral, au
tr:eze ordinea, fdrd sd facd zgomot qi nici sd porneascd
rrc:rhit toate cordbiile 1a lupta. in timp ce pedestraEii de
irnpotliva duEmanilor. Astfel, cind. pe la amtazf, ate- 1rc mal . se inLreceau sd ajunga pe culme. Ei bine, dis-
nienii au pornit inapoi, Lysandros nu a dat drumul sol-
dalilor de pe cordbii decit de pe dou-5 sau trei tlireme, pe lanla dintre cele cloud uscaturi pe aci este de cincisprezece

care le-a trimis sd spioneze. ca sd vadd pe duqmani debar- ciadii gi ei. in grab5, au pornit cu zel qi avint la 1upt5,
;ul Conon27, cel dintii comandant al atenienilor. cind a
cind. A doua zi, a treia zi qi a patra z'1, s-au intirnplat r';izut de pe uscat cd flota pluteEte la atac. a strigat deo-
iiatd sd se imbarce gi, deqi suferind. pe unii ii indemna,
aceleaqi lucruri, pind cind atenienii au prins mult curaj qi pe a1!ii ii ruga iar pe allii ii silea si se imbarce pe cord-
dispre! pentlu dugmani, crezind cd se tern $i cd stau con- lrii. Dar aceastd acliune a lui Conon nu folo,sea la nimic.

centla{i de fricd. ln acest timp Alcibiade (era in Cherso- yrr:ntru cd oamenii se imprdqtiaserS. lnlr-adev.1r, cind co-
boriserd de pe cordbii, ca unii care nu se agteptau la ni-
nes qi-qi petrecea timpul intre zidurile cetalii). avintindu- ;rric. au inceput sd umble prin linut ca sd se aprovizioneze,
,lormeau sub corturi gi prinzeau. fdrd sd bdnr-riascd nici
se cdlare cdtre armata atenienilor, a inceput sd invinu- pe departe ceea ce avea sd se iniimple, din lipsa de expe-
iascd pe comandanli: mai intii c5 nu-gi aqezaserd takrdra ricnla a comandantului. Dar cind duqmanii au pornit in
bine si in siguranld in niqte colluri de mare, in care nn lureq strigind qi imbulzindu-se, Conon s-a retras din fala

se poate debarca gi desfdEura flota; apoi 1e-a spus cd gre- lor'. cu opt cordbii, refugiindu-se in Cipm. la Evagoras2sn
iu' spartanii, ndpustindn-se asuola celorlalte coribii. pe
qit iqi aduc proviziile de departe din Sestos, pentru cd L'ele care era"u goale le-au capturat pe toate, iar pe cele
trebuie sI pluteascd in cetatea qi portul Sestos, in scurtd 'are erau pline le loveau" Oamerrii de pe cordbii, fiind
vleme" qi sd fie cit mai departe de niqte dugmani care ueinarmali ;i sirrind in ajutor icl-colo. mureau sau. fu-
rrin cu o armatd comandata de un singur otn ;i care, de aind pe uscat cind dusmanii debarcau. erau mdceldrili.
fricd. executd toate ordinele indatd ce le primeqte. De;i Lysandros a luat trei mii de prizonieri, cu comandanli cu
Alcibiade Ie spunea aceste h-lcruri, ei. nu i-au dat ascul- lot, din portill fdrd {drm, in afard de cei care fugiserd
tare, iar Tideu a qi spus, in batjocurS, ca nu el, Alcibiade, cu Conon. Legind cordbiile una de aita si distrugind ta-
ii este comandant, ci allii. lrita, a umplut cetatea Lampsac de flaute care intonau

i1 Alcibiade, bdnuind cd acolo este la mijloc o trddare, 1raiane2g, dupd ce sdvirqise o faptd foarte mare cu o foarte
a plecat. A cincea zi, atenienii au inceput plutirea qi iar
s-au retras, dupd obicei. cu nepdsare qi dispre!. Atunci rnica sforlare qi ciqtigase intr-o ord cel mai indelungat
ri mai variat rfzboi. din cite se petrecuserd mai inainte
Lysandros a trimis cordbiile spioane qi a pomncit trierar- lrlin suferinte de necrezut qi prin intorsaturile sorlii.
r\cest rdzboi a schimbat mii de fele ale luptelor qi a cu-
hilor ca. in clipa cind vor vedea pe atenieni cd debarcd, noscut nenum6rate infdligdri ale faptelor, Ei dupd ce a
sd se napusteascd din spate spre a--i respinge in toatd
graba qi, cind vor ajunge la mijlocul drumului, sd ridice
un scut de aramd pe prord, cale va fi semnalul pornirii

pe mare. Insuqi Lysandros, plutind. indemna pe cirmaci

Ei pe trierarhi qi ii implora sd lind fiecare in ordine echi-

248 LYS"a,NDRos 249

consumat strategi eleni cit nu consumaserd toate rdzboaieie iar oamenii, pdrdsind teama gi frica, s-au dus si vadd ce
anterioare, a fost terminat prin buna chibzuinld Ei dibA- este, nu s-a vdzut nici chiar urma unui foc atit de mare,
cia unui singur orn. ci numai o piatra. Piatra era nrarez de altfel, dar nu s-a,
vazut nici o parte, ca se zicem asa, care sd aibd ceva din
12 trrau unii care spuneau cd Dioscurii30 au fdcut sa cercul acela de foc. Este evident cd Daimachos are nevoie'
strdluceascd niqte stele de o parte qi de alta a corabiei 1ui
Lysandros, cind a pornit prima datd din port impotriva de auditori binevoitori. Dar daca teoria }ui este adevdratd,
atunci eI contrazice cu toatd puterea pe cei care suslin
duqmanului. Unii spun ci un semn pentru aceastd intim- cd aceea a fost o piatra care s-a desprins de pe virful
plare I-a constituit cdderea unei. pietre. A cdzut, dupd cum
este parerea celor inai mulli, din cer o piatrd foarte mare unui munte din pricina vinturilor gi furtunilor qi, ridicat5
in cer intocmai ca un virtej qi purtatd de indatd ce forla
in riurile Caprei qi sCehearsraontdesinici dpdEsitraecauzmd acea piatrd, care o fdcea sii se invirteascd s-a destramat, s-a desprins
cdreia locuitorii din ;i ea a Ei cdzut. Dacd nu cumva, pe Zeus, ceea ce se
un a"devdrat tase era r,rn foc adevdraL, care are-
cult. Se zice ca Anaxagora3l a spus mai inainte cd, deoa- a durat mai multe zile,
rece corpurile pe cer sint inidnluite intre ele, atunci cind
iar stingerea ;i distrugerea lui a produs o schimbare in
are loc o miscare, unul dintre ele se sparge sau cade;
cd fiecare stea nu std in locul unde s-a forma-t, pentru cd, aer, aducind vinturi mai puternice qi miEcari mari din pri-
cina cdrora qi piatra a fosi zvirlitd jos. Dar aceste lucruri
fiind pietl'oase qi grele, etre plodr.rc li,rmina prin frecarea lin de un alt gen de scriere.
Ei spargerea eterului, cd stelele sint trase cu forla, fiind
presate de rotalia gi de tensiunea miqcdrii, ceea ce a qi 13 Lysandros, dttpd ce a condamnat Ia moarte pe cei
impiedicat de la inceput cdderea lor in jos, unde lucru- tlei rnii de atenieni pe care ii luase prizonieri, chemind
rinilsedregci ioEai gltrdelpeesre-areu, sepalat din intregul univers. Existd pe Philocies:ll, comandantul 1or, l-a intrebat ce fel de
rnai convingdtoare decit aceasta, a pedeapsd iqi dir ei singur pentru sfatul dat cetalenilor in
acelora care spun cd stelele cdzdtaare nu sint o curEere plivinla prizonierilor eleni. Philocles, necedind de loc
qi o distribuire a focului din eter, care s-ar stinge in aer, imprejurdrii, i*a cerut sd nu acuze oamenii care n-au
cinhisai,rtscainadesrueluaipcrianrdees,eEdiensitcrai moaadpirninpdreirceinqaidoensstrit55lu{ici,ircei iudecatori, ci, fnvLngator, sd trateze pe invinEi aEa cum
sslianbt icr-ioi rtpeunrsi icuenriei EmtiiqccadreriisdeesproatragliEei cad palca d"in plicina ar vrea eI, clacd ar fi fost invins. Apoi, imbdindu-se gi
a universului, dar nr-r luind o hlamida str'dlucitd, s-a dus, el cel dintii, la
cdtre regiunea locuit5 a Pamintului, ci cele mai multe cad
rnoarte, aratind drumul concetdlenilor sdi, dupd cum spune
in afard., in malea intindere a mdrii, de aceea gi scapd
neobservate. In sprijinul iui Anaxagora vine qi Dairrra- f eofrastSl'"
chos32 in lucrarea intitulatd Despre eulauie, povestind ca
inainte de cdderea acestei pietre s-a vdzut, timp de qapte- Dupd aceea Lysandros, plutind pe la cetdlile mariti-
zeci qi cinci de zile, pe cer, incontinuu) urf corp focos foarte rne, le poruncea tuturor atenienilor pe care-i intilnea sd
rrlarel ca un nor de flScdri, cat:e nu sta nemigcat, ci se se ducd toli Ia Atena, pentru cd nu va crula pe nimeni,
purta incoace Ei incolo, astfel cd, din pricina miqc5rii ;i ci ii va ucide pe toli pe cei care ii va gdsi in afara cetdfii,
Iracind acest lucru, a strins pe to{i cetdlenii in cetate; el
a rdtdcirii, fragmentele acestea de foc provenite din spar- rlorea ca, adunindu-i pe toli la un Ioc, sa se producd o
gere erau purtate Ei strdluceau peste tot, intocmai ca loamete grea din lipsi de alimente qi sd nu-i mai dea lui
stelele cindtoare. Dupd ce piatra a cdzut aci pe pdmint, bataie de cap, rezistind uqor la asediu. Rdsturnind demo-
r:r'aliile qi celelalte forme de guverndmint, l,ysandros a
lSsat in fiecare cetate cite un harmoste spartan gi cite zece

250 PLUTAR1I 251

arhonli dintre aceia care fuseserd de partea lui. $i, proce- cina foametei" a pornit spre Pireu qi qi-a aqezat tabdra
dind in acest fe1 qi cu cetdlile care-i fuseserd dus,mane qi iingd cetate. care, astfel, a fost silitd sd cadd la invoialA. in
cu cele care-i fuseserd aliate, a pornit pltltirea in liniqte, condiliile pe care le-a impus el. Desigur, gi astdzi lace-
ca sd ia asupra sa conducerea Eladei. lntr-adevdr, eI n-a clemonienii spun cd Lysandros a scris eforilor urmdtoa-
ales pe arhonli nici dupd originea 1or nobild, nici dtipd lele: .,Atena a fost cuceritS". Iar eforii i-au rdspuns 1ui
bogdlie, ci, incredinlind treburiie publice coteriilor qi prie- Lysanclros: ,.Este destul cd a fost cucerith". Dar cuvintui
tenilor, le-a dat puterea de a acorda onorur'l qi pedepse. acesta a fost pldsmuit pentru frumuselea 1ui. Adevdr:ata
hotdr:'ire a cfolilor insd sund aqa: ."Hotdrilile lacedemonie-
La multe mdceluri asista el insuqi qi, alungind pe duqmanii nilor sint urmdtoarele: Distrugind Pireul si zidurile mari
qi retrdgindu-vi din toate cetirlile" sd cultivali pdmintul
prietenilor sdi. n-a ardlat elenilor un exemplu de con- i,'ostrn si" practicind rnereu aceleaqi lr.rcruri. sd r"espectali
pacea gi sA da{i drumul exi}afilor'. in ceea ce priveqte mu1-
ducere lacedemoniand. Dar qi comicul Teopomp3s se pare timea cc,rabiilor, sd faceli ceea ce veli crede de cuviinfd".
ATecreaamsetnae3-qTc"itfaiiuSi au acceptat-o atenienii 1a indemnul 1ui
cd i-a luat in batjocurd, comparind pe lacedemonieni cu lui Agnon. Se spune cd Teramene. fiind
lr:itrebat de un oarecare tindr dernagog. nr-lrnit Cleornene,
negustorii de mdrunliquri, pentru c5, fdcind pe eleni sd
Cacd indrdzncqte sd faca qi sd spund lucrur"i contrare celor
guste din blutura dulce a iibertdfii, le-au turnat apoi siivirqite de Temistocle. predind lacedemonienilor zidurile
olet in ea. Intr-adevdr, libertatea indatd a devenit insu-

portabild qi amard. deoarece Lysandros nu 15sa nici poporul

sd fie stdpin in cetdli qi dddea qi cet5{ile pe mina citorva
'oameni foarte indrdzneli qi foarte ambiliosi.

14 Dupd ce in scurt timp a pus la cale aceste lucruri, Atenei Ei pe care acesta le ridicase impotriva voinlei lace-
a trimis la Sparta sd anunle cd se indreaptd intr-acolo cu demonienilor. Teramene a zis: ..Tinere, eu nu fac nimic
doud sute de cordbii; apoi s-a intilnit lingd Atica cu regii iamcepsntetrizviadrc-reliloplesndtrvuirqsiatelvadreeaTecmetisdtloecnleilo" rcaiacirEni eoli a ridicat
Agis qi Pausania, cu gindul ca^ impreund cu ei, sd cuce-
le dari-
reascd repede Atena. Dar" pentru cd atenienii s-au impo- mim pentru salvarea cetalenilor. Iar, daca zidu.rile ar face
trivit, Lysandros qi-a luat corabia qi a pornit iar in Asia. cetalile fericite. ar ti:ebui ca Sparta sa fie cea mai neno"
$i, de asemenea, qi in alte cetali, }a fel, a destrdmat for- locitd neinconjuratd de ziduri cum este".
mele de guvernimint instaurat decadarhii, dupd ce
qi a 15 Indatd a luat in primire toate cor.Sbiile atenienilor',
fuseserd uciqi mul{i cetdleni qi mulli fugiserd. Izgonind afard de doudsprezece, qi zidurile cetalii in a gaisprezecea
pe toli locuitorii Samosului din insuld, repede a dat cet5- zi a h-rnii Munyhion. in care elenii invinseserd pe perqi
'sqailnederoxsilanl-ialorin. gSdmduuiltgliondcuaittoerniloiernsilaorrdcmetiantdeainSeesat,osc3i6a, Ly- in bdtSlia navala de la Salamina. Lysandros a propus
dat indatS, in Adunarea poporului, schimbarea formei de gu-
'cetatea spre a fi locuitd cirmacilor qi comandanlilor vis- rrerniimint. Dar deoarece atenienii nu se ldsau convingi,
1aEilor, care slujiserd sub comanda lui. Impotriva acestei r,"i se opuneau. el a trimis pe cineva in fala poporului sa
fapte pentru prima datd s-au opus lacedemonienii Ei au spund cd cetatea se gdseqte in situa{ia de a nu fi executat
readus pe sestieni in cetate. Toli elenii priveau cu pldcere prevederile invoielilor, pentru cd zidurile stau in picioare,
1a acele fapte ale lui Lysandros, vdzind cum, dupd multd desi tr,ecusera zi1ele in care trebuiau cidlimate: ca el ia-
vremel eginelii intrd in posesia propriei lor cetdli, iar i'dgi va face alt6 propunere in consilir,ri aiialilor in privin{a
melienii qi scionenii au fost aEeza{i de el in vechile lor zidurilor, de vreme ce ei incdlcaserA condiliile capitulSrii.
cetdli, atenienii fiind izgonili dupd ce predasera ceta- tlnii spun cd s-a qi fdcut alialilor propunerea ca atenienii
{ile. Aflind cd locuitorii din Atena o duceau rdu din pri-

PLUTARH LYSANDIlOS

sd fie redugi in sclavie, iar tebanul Eriantos a propus ca cfolii au deschis vasele qi au numdrat banii, suma nu se
cetatea Atena sa fie darimatd, iar terenul sd fie 16sat pI- :llro:etrs:itvaeia-acpuuslitpeeraefo[inrisicnrisinSc,ucracdretuarar"dtdaarsuumn as]clgaiv lucrul
Euunneosppedn! tqrui oi. Intr-adevdr, comandanlii s-au r.eunjt ia a1 lui
un parodosul din Gvlippos le-a spus sub o fboulmfniileen".igDmra-tripcid:c,i.tSusbe!ipg1aarec,aspeei
cintare! foceean a cintat sr-au fdcut cuib multe
El,ectra3s lui Euripide, al cdlui inceput sund a;a:
i'iecare ban era intiparit chipul r-rnei bufni.le. pasdre cin-
A,,Om, fivicednita, lui Agamemnon! s;titi de atenie'ni.
Electra, la palatul tdu prea siribatic,,.

Atunci toli au plins qi au socotit cI este o ticdlosie ca 17 Gvlippos. socotind. cd aceastd fapta este r-rritii 5i lip-
ritd de noblele in comparalie cu faptele mari EdiinstrSdpluacrittae.
aasttiftc.dl edeglboarirobaasldi "sdDudpisdtrucgeaaqtei nsiienteiir:amuinececdeatatt1eaa aceea '.Svirrqite de el insuqi mai inainte. a plecat
toate., {ar cei mai judecali spartani, temindu-se qi din aceastd
Lysandlos a chemat din cetate multe cintdr.ele din flaut
gi stringincl qi pe toate cele care se aflalr, in iabdr5." a in, pricind de puterea banilor care puneau stdpinire nu numai
pe cetdlenii de rind. au inceput sa-I batjocoreascd pe Ly-
ceput sd ddlime ziduriie qi sd dea foc tliiemclor in cirr- sandros gi sii indemne pe efori sd indepdrteze din cetate
tecul. flautului, in timp ce aiia{ii purtau cunllite 1i
glume, zicind cd libertatea. fdcear-i loi aurul qi argintul ca pe un blesterr. Iar ei au instituit
in acea zi a inceput
indati i,r deliberare. Teop'omp!'t zice cd Sciriraphidas, iar' llphorosal
Lysandros a schimbat qi constitufia, instiiuind treizeci de
conducatori in cetate gi zece in Pireu, punind gai.zi pr: rijrune cd Phlogides a fost ce1 care a exprimat pdrerea cd
nu trebuie sd se mai primeascd monede cle argint gi de aur
Acropole, iar harmoste3s pe spartanul Callibios. 1\cesta. in celate. ci sa se foloseascd banii strdbuni. Banii strdbuni
ridicind bastonul. ela pgata sa loveasci pe i.rlietnl Ar-;.tol-7cor.,
acela despre calre a scris Xenofon Cspd{u,L, ciar Auto13-cos" el'au de fier. [La fablicare] fierul era scos din foc, era
ppdrirnaztl,ncditl-1I-adeqmi oijnloocr,a1t -paeraAsluutlonoly.Lc"osL1zz.iqc;i1ni;c.6ru1i'cl:tiiinuCait-iil:itbsic.,,st- irrriuiat in olet ca sd nu se cocleascS, ci, prin cd1ea15, s5
iiimini dur ;i nemaleabil, sd atirne apoi gleu si sa fie
cd nu ,stie sd conducl niqte oameni libeli. ;reu de tlansportat gi, deqi cuprindea un n-]are volum, sd
cos l-au ucis mai in rtlmi cei treizeci de Dar pe Auio11,'- :,b:r o valoale inici-
placul lui Callibios. iir.anj. fdclnci i-:e Se poate ca in vechime, indeobqte, sd fi fost aSa. pen-

16 Lysandros, eliberat de aceste tlebr-rri, a pct'nii in 1.rr-l cd unii oameni se foloseau de furci de fier, iar ai{ii
:ie fr:rci de aramd drept monedS. De atunci existf -si
'-fracia pe mare, iara prisosul de bani qi toal.e darurile acuin obiceiul ca o mul{ime de bucali sd se
|le care le.plimise el insurei qi cunr.lnile pe cafe mtrLl,j. r:um numeascd
obo1i. iar qase oboli sd se socoteascd o drahmS. cdci atilia
era filesc, i 1e dddeau ca. unui bdrbaL foarte puter.nic ;i.
intr-o oarecare mSsurd, stdpin oboli se puteau cuprinde cu o mind. Dar. deoarece priete-
al Eladei, ie-a trinlis la nii lui Lysandros se impotriveau ;i-qi dddear-r toatd silinla
Sparta prin Gylippor. comandant in Sicilia. Dar Gylippos','1,
dupa cum se spune, desprinzind capacele vaselot. cr,r bar:ri ca cetatea sa hotdrascd ca banii sd rdmind in cetate. in cele
din urmd s-a hotdrit ca pentru serviciile publice sd fie
qi luind mulli bani de argint din fiecare, le-a legat iard;i folositd aceastd monedS, dar dacd cineva se va dovedi ca
la loc, fdra sd qtie ci pe fiecare se afia o literd care aldta
suma aflatd inlauntl'u. iniolcindu-se la Sparta, Gylippos a are bani acasd 1a el, sd fie pedepsit cu moartea, ca qi cind
aqezat sub !ig1a casei banii pe care ii luase, iar vasele cu
Licurg s-ar fi temut de bani qi nu de iubirea de ar:gint pe

bani le*a predat eforilor qi le-a aratat pecelile. Dar cind care o trezesc banii Ei pe care n-o suprima neputinla parti-

PLUTARH LYSANDROS 255

cularilor de a-i cigtiga. cit o provoacd posibilitatea cetSlir rlintre care unu1, dupd cum se spune, are urmdtorul

de a-i foiosi, pentru cd intrebuinlarea 1or le aduce valoare inceput:
gi dorin{a de a-i dobindi. intr-adevdr, banul nu putea sA
fie dispreluit in particular ca nefolositor. dacd cetalenii ,,Pe comandantul bunei Elade
vedeau cd este apreciat in public qi nu era posibil sd soco- Venit de Ia intinsa
teascd cd in treburile personale nu este de nici un folos
Spart5, il vom sl5vi, o tu,

O tu, Paian".

pentru fiecare in parte lucrul care era atit de faimos qi Samienii au votat ca sdrbdtoanea Heraia4e, cate se {i-
de dorit in pubiic. Dimpotrivd, cu mult mai repede se nea in cetatea lor, sd fie numitd Lysandria. Neincetat,
rdspindesc obiceiurile de la practici publice 1a deprinderi Lysandros avea pe Choirilos, poetul, in jurul sdu, ca sd-i
plosldveascd cit mai mult faptele cu ajutorul farmecului
particulare decit se urnplu cetdlile de viciile Ei greEelile poeziei, iar lui Antilochos50, care fdcuse citeva versuri
particulare. Este firesc ca pdrlile unui intreg sd se dis- m.oderate in privinla sa, i-a umplut, entuziasmat, boneta
tle bani de argint. Antimachos din Colofon qi Niceratos
truga deodatd cu intrequl, cind acesta incepe sd meargi
spre rdu. pe cind gregelile sdvirqite intr-o parte a intre-
gt-tlui primesc intdriri Ei ajutoare din partea celor sdna- din Heracleia5l s-au }uat la intrecere in arta poeziei, in
toase. Eforii"3 insd au pus frica qi legea drept paznici in timpul sdrbdtorii Lysandria, iar Lysandros, sldvit, a
rtaruit cununa lui Niceratos, dar Antimachos, supdrindu-se,
casele cetdlilor, pentru ca sd nu se adune in ele bani, dal si-a distrus poemul. Platon, care era incd tindr pe vremea
nu au putut pdstra sufletele neimpresionate qi nesimli-
toare in fala banului. pentru cd le-a virit in suflet dorul aceea qi admira pe Antimachos pentru talentul sdu poe-
tic, cind l-a vdzut sup6rat pentru infringerea suferitd, a
de a insemna ceva qi de a fi bogat. In privinla acestui inceput sd-i ridice moralul si sa-l incurajeze, spunindu-i
subiect am criticat pe iacedemonieni qi in alie scrieri.
cd neqtiinla pentru cei necunoscdtori este o nenorocire,,
cum este lipsa vederii pentru cei olbi. De aceea pentru
18 Din prdzi Lysandros qi-a ridicat lui insuqi o statr,rie ccdurcsiutarirleedpuol eAtriciset,oni-oauss,pcuasreluciiqLtiygsaasneddroesE, acsae ori la con-
de bronz la Deifi qi fiecarui navarh, apoi citeva stele de sd-i lingu-
aur Dioscurilor, car"e s-au fdcut nevizuli inaintea batdliei va mai invinge o datd, se va proclama
de Ia Leuctra"/,. in tezaurul lui Brasidas qi al acantienilor ;eascd, cd, dacd citaredul lui Lysandtos, acela a zis: ,,Ci-
se afla o triremd fdcutd din aur ;i fildeg cle 2 co!i, pe el insuqi cd este
care Cirus i-o trimisese in dar dupa victori.e. Anaxandr.i-
des din Delfi/,s istoriseqte cd mai existd acolo depus de tar"edul sau sclavul?".

Lysandros un talant de ar.gint Ei cincizeci gi doud de mine,,,j 19 La inceput, ambilia Lui Lysandros era de nesupor-
$i, pe lingd astea, unsuezece statere1.7. E1 r.elateazd fapte tat numai pentru fruntagi qi pentru cei de acelaqi rang
cu el. Dar, deoarece cu ambifia. care sporea din pricina
care nu se potrivesc cu cele recunoscute in privinla sdr.d- lingugitorilor, se adduga in comportdrile sale foarte multd
ciei acestui om. Lysanclros, avind acum o putere cunt mreiandornieoaErieiinfquiminurdaarere, aelpneudeapvseeai,naiEcai o mdsurd in acorda-
nu mai avusese nici unul dintre elenii de mai inainte. cum se cddea unui
om din popor, ci puteri personale gi tiranii de nesuportat
ducea o viafd fastuoasd si era de o mindrie mai ma,le decit prin cetdli erau premiile prieteniei gi ospitahtalii contrac-
de puterea de cale dispunea. intr-adevdr, dupd cum isto-. tate cu e1, iar pentru potolirea miniei avea o singura cale:
uciderea aceluia pe care-l duEmdnea, cdci de el nu se
risegte Duris48, cetdlile au ridicat in cinstea lui cele dintii putea scdpa. Cu timpul, temindu-se ca nu cumva fruntagii,

altare, ca unui zeu, si i-au adus jertfe qi i-au cintat paiane.

PLUTARH LY:.JANDiIOS 257

',murimifpeanlirnolcaieinepniuciia.docc.epdio,rntddueauniieeltcaljuedaiumnirirrpainooadegecudu-ilunrneaclsneaelMoiidudlibpodurmicelrtrEae,adpasmttorticueanodsaptteadnlreseie.gie.insalAaoEcetcarrrvdeshiueedscqixlaetlu-ceoiiaalnaelrlsdumou,uzeczcefdcsoedcceaqmrqrpereiddiesi,lzieu,nrdnduirsai-uotopaimdrjnqrulimitenaeiderlddtareahe.cc,tuacenedcatlcitdeilididroersu{eorvgdinlamr_ismetuslidoomcdlaiarlrdceda.ece,ualDlnapuvccree_duae_e ,,iAi;iiate" dal cii..d ia -"citala pe c;ite o at'e e1 si. pulre cu-
c'a,;a ir-r jurul ei pr"in infdqurare" iiterele sc. oiiuduiesc
, ilm era.u ia incepul;i an un iir-le1e:l coniini,ru. Ca.r'tea aceasta

:,e numeqte cu acelasi ni-lme ca lernnul. scitalii, a.qa clltit se
,rumegte un lucru masulat cu numele rrAsiiraiot'ii.

20 Cind i-a venit scitala iir llelespont. Lysandl'os s-a
rrtlirttlat gi, ten-rindu-se nlai ales de acr:za!ia lr_ii Phalna-
1l:izos, Si-a dat osterreala sa intre in "".or.ba cr: el^ spre a
lAfaadrclaucezdsieibsdatiraczoEddiEcteeeeE,onlcdciaaldaed, raSasancpucea-poalrdatlroagrnaifvuiuliluo5pmc2lueratnusuliia-tlsm-saEduuiopsldtbop,eriunstpasfdreiidAnt oarcocirihenbLeaduys,nstiapdrman.ftprdaoirrtisoem"surcd".nl,edTcsepifnocureud_l rnl5tura clezbinarea" $i" intilnindi-r-se ei" l,ysandi.ol a iu-
, e'pul, s5-1 ro;rge sa trimita o a1t6 scr"isoare 1a rileedtori qi
:;il spund cd n-a sufei'it nici o nedreptate qi nici o riniate
rsl.ipainlnlnupel.ar-I'nl,tera'f-iacsdeaea.vDdcrua'"lPpLhi"yaosrmnaanibldinalodzsous-n,i rcc-aair;etviaaerfcaaAccer-.etlaonaais,t4ea.
,Lcy-isnaanrddroustSd{eiivcenaeraacitnefrruicluogi dstdoua.reLaqcf eddeemneosnuiefnlriiit clin pri_ cu-rn se
prea pe cre-
nu precum
rloi''ca. Pharnabazos a sclj.s o scr.isoale asa cum cerea Ly-
dddeau atenlie altora care il act)zau.) dar cind pharnaba_ .:-ndros, clar in ascLtns avea o erita sclisoare sclisd ciinainte
-,ezpcSi-oareapsar5euaT3rintsthaarttioromiscnrcauasimsexrfees,ioterdusitsnbdiocnau-ilntlianfaiedlcjdpulliJeunroznilteerrt)dureuoidrarnpirnsridrninieetdpeofaut,oerr-.lrtin-eiaCiiasiusidnEl-uudaviciiunc,iesodmaf,oleiiitarnngririiiimaiplturtdiaisimeqtrL'iois,eivattsar;maaursnetencedsnig-ttairicinoeollasda_, ;rcolo ;i in timp ce punea pecelile a schiinbat scrisorile,
r.'ale nLl se deosebeau de loc ca. aspect qi i-a dat-o pe aceea

rcrisd in ascuns. Sosind deci Lysandros 1a Spa"r.ta si, du-
rindu-se cum esie obiceiul in localul cdpc.teniiior. a dat
r:for"ilor scrisoarea lui Phalnabazos. fiind convins ci au
icsl destramate arttzatlile capitale, care i se acluceau. in-
tr-adevdr', Fharnabazos era iu"bit foalte mult cle coman-
mandant de flotd sau un strateg in strdindtate, tdind doud iianlii lacedemonieni, fiindcS, ir-r tlmpul r.azboir-itrui, fusese
bucdli de lemn rotunde, egal de lungi qi de groase pind r--el mai inimos comandant al regeiui. Eforii au citit scr:i-
Ia cea mai micd parte, le potrivesc in aga fel, lncit ele sa
se suprapund exact la tdieturd cind sint aldturate :.ioarea, i-au ardtat-o, iar el a inle1es qi zicind:..ldu nurnai
iar pe celdlalt il dau celui trimis. si unul Cdiseu este viclean!" a plecat pe loc tare tr-r1l:ut.at. Dar
'il opresc ei, riup;i citeva z1le. intiinindu-se cu condtir:;itorii. le-a spus
Aceste
Iemne se numesc scitale. Cind
tainic Ei important, deci voiesc ei sd comunice cd trebuie sd se ulce in teitph,rl lui hrnrnonsri si si-.i acluca
un lucru de forma unei jclrtele pe care julu-ise inainie de incepei:ea bitaliei
fac o carte i 1e
curele, lungd Ei ingustd, qi o infdgoard in jurul scitalei
pe care o au ei, fdrd sd lase ior. llnii spun c5. intr-adevdr.^ pe cind Lysandros asedia
ci fac in aEa fe1 ca nici un spaliu intre spiralele cetatea Apnyta in Tlacia a vai.ui^ in somn. pe zeul Arnrnon
curelei, scitala sd-fie infdEuraid, fdrd ;i c5 de aceea, incetind asedj.ul qi zicind ci ze.u1 ii ddciuse

sd se lase un spaliu gol. Dupd aceea scriu pe cartea aceea poluncd, a dat ordin iocuitorilor cetir{ii sd aducd jertfe
forma curelei, care
'idaer dupa ce scriu, iau este lnfdsuratd in jurul scitalei, zeuir-ii Amrnon iar apoi a plecat in gt'abir in Libia, ca sa
cureau" d" p" Iemn qi o trimii impace pe zeu. Cei mai mul{i insii credeau cd povestea cu
strategulqi. Acela, cind o primeEte, nu poate sd citeascd zeul este un simplu pretext. gi ca. in reaiitate. el se teme
scrisul, deoarece literele nu au o continuitate, de efori qi c5, neputind sd ducd ;i sa rabde iugul din
ci sint im_

l7 - \rieti paralele - vol. III.

PLiJTAR} i LYSANDRO:;

patrie" dorea sA rdtdceascd qi sd facd vizite intocmai ca un tindu-le spada, a zis: ",Ce1 cale s*.Spinegte mai bine sabia
cal cafe, intolcindu-se cl"e 1a p6;une Ei din livada Ia ie:;k:" ;rs;ta discutd cel rnai bine pentlu hotarele pdrnintului".
tinde iardEi sd se ducd spre locul cu care se obirsnuiss. (lind un om din Megara" intr-o oarecare disculie, a fost
Iata gi motivul cSlStoriei pe care i1 da istoricul Ephoros" tam indrdzne! fald de L;rssnsiros, acesta i-a spus: .,Cuvin-
h voi expune pe scurt. |c-le tale, strdine, au nevoie de o cetate". Cind beo{ienii
lratau cu ambele pdrli, Lysandros i-a intrebat: ,,Oare s.l
21 Cu greu ;i cu rnulte sfor{dri a mijlocit T-ysandr.os treac5. prin lara lor cu lancile drep'r,e sau inclinate'/" Cind
sa oblind de la efori piecarea pe mare. Dar in timp ce ei colintienii s-au desprins de Sparta. Lysandros, plimbin-
era plecat, regii Spartei, gindindu-se cd Lysandros, du-se pe lingd zidurile 1or, a vdzut cd lacedemonienii
iinincl
in mirrd cetalile cu ajutoml eteriilor, conduce tot timpul alacd cu qorraialS. Tocmai atunci a apdrut un iepure, care
qi este st:ipinul Eiadei, au mijlocit sd incredinleze puterea.
democralilor" izgonind pe prietenii 1ui Lysandr:os. Dar" sdrea peste qan!, iar el le-a zis:,,Nu vd e ruqine sd vd
teme{i de astfel de dugmani peste a1e cdror zj.duri sar
ddeinoaPrehcyelas-iasp-arouduns:ipoumsLairteasmuip;craare,,cEei.locretirdeiirzrteiic, i"atseni iie-aniui ic.purii Emi udroitr,mlddsiinndpirniciunrdmScd-i nu sint apdrate?" Regele
arestat" Lysandros s-a intors indatd qi a convins pe lace- Agis a un frate, pe Agesilau, qi
pe Leotychidas. socotit fiiii sau. Lysan.dlos, iublnd pe Age-
demonieni sa vind in aju.iorul oligalhiior qi sa peciepseascir silau, l-a convins sd pund mina pe domnie, motivind cd
pe democrafi. Mai iontsiiu, tdla. cterediezmecoincieleniitaaiuantr{.i.lmpisen,.tcreuloar r:ste vlSstalul lui Hera.kles. Leotychiclas era rdu vdzut,
treizeci" de tirani tleoarece se credea cd este fiul lui Alcibiade, care se intil-
purta rdzboi, iar comandant l-au trimis pe Lysandros, ieir
regii, invidiindu-l qi ten'lindr-r-se ca nu cumva el singr-ir sii rrise in a.scuns cr-r Tlmaia, solia lui Agis, in timpul in care
Alcibiade igi petrecea exilutr Ia Sparta. Agis, dupd cum se
cucereascd iard;i Atena, au hotdrit ca nnul dintre ei sa spune, calculind timpul sarcinii soliei sale Ei conchizind
ias6 din lardr in expedifle. $i a iesit crin fard Pausanias. cd Leotychridas nu este fir-rl s6u, 1-a negiijat qi era evident
sub pretext cd duce ajutor tiranilor impotriva democra- r:6 nu-1 bSga in seamd. Dar. cdzind bolnav, Agis a fost
lilor, in realitate insi. el pornise ca sd inceteze rSzboiui, rir.rs 1a Heraia. Cind era gata sd moard, l-a rugat, pe de o
pentlu ca nu cumva Llrsandros, cr-r ajutolul prietenilor" 1:ai'te" Leot;vchidas insi-rgi, iar pe c'le nltd parte plietenii,
sd ajungd iarriqi stdpinul Atenei. tri bine. acest lucr.u l-a
ficut usor si, iammpbdicliiandlupi eLyastaenndiernosi .;iPpuulinninrndaci ainpdutr.rn.dlds-- siri-l i.ecunsascd cie fir-r pe Leotycliida:;. Agi.s I-a recu-noscut
in prezen{a mai mutrtor persoane qi, rugind pe cei de fa{d
coalei, a stins si mdrtr,lriseasci aceasta in fala lacedemonienilor, a murit.
cind atenienii s-aii r'Ssculai ialaqi, Pausanias a fost invi-
nuit cum c5, dinci dmneul poporului cale fu:.;r,'se pus in fliu ,1\ceqtia a,-r mdrturisit faptul in favoarea lui Leotychid.as.
./rgesilau, care era un bdrbat strdlucit in celelalte privinle
de cdtre oligarhie. i-a ldsat iar5gi sI derrind violeni li obraz-. r.i care a\,'ea un tovardq de luptd in Lysandros cu tot atitea
nic, dar. in acelagi timp, a contliirujt ia r.aisplndirea ideii ca, calitali, a prirnit o loviturd de la Diopeithes, un om renu-
nu aciionase pentl'u a face pe placul altola qi a juca leatru" mit pentru talmdcirea oracolelor, calre a citit in public
t acest oracol referitor la Agesilau, care era Echiop:
I ci cd. de fiecare dai5 iuptase peiltru in'lelesele Spartei"

I 22 Lysand.ros dddea. dovada Cc' curai cinc] },;ia cr-r",-intul ,"Vegtrcaz6, Sparto, desi esti foarte f51oas6,
Ca nu cun,va s5 te stdpineasci o domnie gchioapS,
impresionind pe adversarii s;ai. Asifei cind argeenii se,
cioncidneau cu spartanii penti"ri hotare si cr.ccieau cd ;LcJttr,: Pen'cru ci multd vreme suferinte neagteptate te vor stdpini
algumente mai temeinice decii spartanii. I-ysandros. ar5-"
Fe va-lurile rostogolitoare ale rdzboiului distrugdtor
Dc oameni''.

260 LYSANIDRCIS 261

in timp ce mulli se inclinar,i in fa{a oracoluhii si se al puterii era iegal de simbolul ei" iar pentlr-r rege nll mai
dadeau de partea 1ui Leotychidas, Lysanciros a spus ci lirminea decit numele golil de putei'e"
Diopetheis nu interpreteazd bine acest oracol. pentru ci
Poate ca trebuia deci sd existe o oaiecare opi'eliqte
zeul nu se supdra daci vreun gchiop ar guverna pe lace- irr caLea acestei ambilii deplasate a 1ui l,ysandros, iar el
:;ri fie trecut in a1 doilea r:ol, totuqi a zvirli cu totul gi a
demonieni, ci spune cd domnia este qchioapi dacd, im- impr"oqca cu noloi, din pricina dorinlei de glolie, pe un
preund cu heraklizii. domnesc bastarzii qi estropialli. Zi- l;inef5citor qi prieten nu era dernn de Agesilau s-o faca.
<-'ind eI acestea ;i avind o mare trecere. i-a convins pe
spartani ;i au ales re.qe pe Agesilau. Astfel, rnai intii, Agesila'.r nu i-a oferit iui Lysandros pri-
lr:iul'i pentru fapte rrrarl Ei nici nr,t i-a pus la conclucere pe
23 irrdatd deci Lysandros a inceput sd-l indemne gi 1-a
aq:eia de care afla ci l-ysandros face ceva pentrtt ei sau se
determinat sA porneascd expedilia in Asia, ndddjduind cA inqrijeqte de ei; pe ace;tia ii concedia fara sd le dea nimic^
unlilind.u-i mai mult decit pe oamenii de rind, destrdmind
va distru,ge pe pergi qi va ajunge gi mai mare. I-ysandros
a scris prietenilol sdi din Asia, indemnindu-i sa ceard din ;rrifel in liniste qi stingind puterea lui. I-ysandros. dupd
('{-r a crsuat in ioate incercdrile. ;i-a dat searrlai cd zeiul plir:-
partea lacedemonienilor ca strateg pe Agesilau, pentru toniloi' fa!5 de sine este o piedicd pentru ei qi atunci qi
c1 insuqi a ii'rcetat de a le mai veni in ajr-rtor, ba a inceput
i'aizboiul impotriva balbarilor. Prietenii sdi s*au lasat con- sa-i rcage sd nu mai vind pe la el qi nici sd nu-i mai dea
vinqi qi au trimis 1a Sparta soli care sd plezinte aceastd semrie de cinstire, ci sd discute cu legele qi cu aceia car"e
cerere. Se pare cA acest lucru bun, intru nimic mai prejos puteau sA fie de folos celol care-i onorau. Mulli, auzind
ilceste lucluri. au incetat de a-I mai tr-rlbura in timpui
de domnie, i-a revenit lui Agesilau datorit5 lui Lysandros. activitalii. dar nu att renunlat de a-l inconjura ci, inso-
Dar oamenii ambiliogi din fire, deqi nu sint incapabili lindu-l in loculile de plimbare gi in gimnasii, il infuriau
cind clelin conduceri militare, fiind mai invidioEi pe cei pe A€esilau $i mai mult" rdscolit de invidie pentru cinstea
egali cu ei, din pricina dorinlei de elorie, sint impiedica{i rie care se bu,cura Lysandros. Astfel ca Agesilau a incre-
riir-rlat soldatilol de lind comandamente importante qi
de invidie sd sdvirqeascd fapte frumoase. intr-adevSr', oa- irrirninistlaliile cetirlilor, iar pe Lysandros l-a insdrcinat
lu distribuilea cdrnii apoi, insuitindu-l in fala ionienilor,
menii ambifio;i" cind se strdduiesc sd fie virtuogi. isi fac ir zis: ".Duce{i-vd acum qi linguEili pe distribuitorul meu
criovlaabliopraeto,raic. eAiagedseiiacualrgei-aarlupauttepaesLayssaenfdorloosseparsicndtrderecpeti ric carne". Lysandros a hotdlit deci sa se ducd sd aibS o
treizeci de sfetnici. cr-r gindul de a-I avea plintre cei rnai
apropiali prieteni. Cind a ajuns in Asia insa oamenii nu iilscr-rlie cu el qi. intr-adevar'. a avut 1oc irrtre ei un dialog
elau obiqnuili cu el. pentru cd volbea scurt qi rar^ si de
aceea nu simleau pldcere sd discute cu e1. Dimpotriva, Iticonic gL aspru:
Lysandros ]e era pl5cut din pricina cd mai inainte avu- -- Flumos mai qtii, Agesilau, sd-!i micqorezi prietenii,
seserd prileiul sd stea de vorbA cu el de mai multe ori.
Lucrul acesta il fdceau qi prietenii, ca sd-l linguEeascd, irni-spoIlraecsdc r,'or sd fie mai mari decit mine . . . Dar cei cale
gi cei care-i elau suspecli, de teamS; ii fdceau vizite acasa putelea, este drept sa qi participe
qi-l inso{eau. asa cum se intimpl5 cu actorii in tragedii, la ea.
anume ca cel care poartd masca unui crainic sau pe a
unui sclav are buna faimd Ei este protagonist" pe cind liicu- t Poate c5. Agesilau, !i s-a spus mai mult decit am
actorul care poartd diadcmd gi sceptru nici nu se aude eu. Totuql" te rog qi pentru oamenii dinafald, cale
"scolind o vorbS; in aqa de mare mdsura intregul prestigiu

PLUTAITI l LYSANDRoS 263

igi au pnviri1e a{intite sple noi" di-mi un post aici Ia co- 25 Mai intii deci, Lysandros a inceput sa convingS qi
manda ta-. unde cr:ezi cd a.q putea sd te supdr cit mai pulin, ii-Ei atraga pe cetSleni printr-un discurs scris cr-r acest
ial eu sa-fi fir-r cit mai folositor:. rubiect dJcdtre Cleon din Halicarnas, apoi, dindu-qi seama
li noutatea innoirii pianuite are nevoie cle
24 Dupd aceea. Lysandros a fost trimis ca sol in IIe- iEndi aramzphterolea,reaa inceput
rrctir-rni mai sd construj-ascd, in fala

lespont si cu toate c5. era minial; pe Agesiiau nu inceta de :'etdlenilor, o maqitld, ca intr-o tragedie, ndscocind qi cone-
iir'rurlnCinlcelonnigntue-lov|aacoaLjeiliaatrdibacuaitenuP-iitiveai,imgipnrdesiniodnacApdeibcieictdia-
a face ceea ce trebuia. ci. invrajtrind pe Pharnabazos cu
persantil Spitridate. r-rn bdrbat rrobil si care
avea o armatd 'cni. qEii npurinEis-iuvpaerasttrilaieg.e Espd,haoslocusltsepduinsecucrdsuLlypsiainnd,efr'oicsa, i^ncie-
in jurul sdu, 1-a dus la :\gesilar,i. Aitceva n-a mai facut ..eu
in timpul a.cestui r'5zboi, ci. trecind timpul. a pornit pe
mare spre Sparta" fard onoare. miniat pe Agesiiau qi urind :ercind sd corr-ipA pe FluitiiaP;iersicdlec,onavinegqauaptreqoit,esuerlcelndde 1a
intreaga constitulie spartani Ei mai mult decit inainte,
hotarit sd intreplincld Ei sd nu mai amine planurile care r)odona cu ajutoruL la
se pdlea cd fuseserd intocn'rite 9i p.,rse Ia cale pentru
\mmon, a avut convorbiri cu tSlmacii zeilor. dindule
;iruli. algint, dar ei s-au miniat gi au trimis soli la Sparta,
a l5 aiuze pe Lysandros iar dupd ce Lysandros a Jost
schimbarea Ei innoirea folmel de guverndmint. Situalia r,ctiiiat, lltrienii -- se bziicnee-atuanucispcuinsd: ,v,Doai tv, cs'D!iarvtaennitirosr,i
era asa: neamul lleral<iizilor. care se arnestecaserd cu do* noi rioin jucleca mai
rienii gi se intorseserd in iPnelSoppaorntae"s.dcarresncuusinet,riengflonreisaemuEli aici cu noi in Libia". Au spus gindind
lrcuili asta 9L4i-bYia"'
ajunsese mare qi stralucit vechi spunea cd lacedemonienii trocui in
irracol vor
l;nL:trlbe5a, -gcaarceunrsr,dr pqoirnpisreegI6atirinetiampinlaEreeldSciiucnairi,e'cianrt:oeclmlua.iecraa
participa Ia succesiunea domniei, ci pe tron dornnealt nu-
mai mentorii a doua familii, numili euripontizi qi agiazi,
iar de ceilal{i nu se mai ilinea seamd mai mult decit de intr-o diagramA matematicd, porneste de la premise mari
a1{ii in via{a politicd Ei nu se mai avea in vedere noblelea .i importinte qi, inaintind prin lalionamente grele qi
orbscuie, ajunge Ia conclu-zie' o vom expune urmdrincl pe
neamului 1or, dar celor caLe aveau- trecel:e datoritd virtulii
Ior le erau deschise cdile spre toate onorurile. Lysandros, i,;phoros, istoric qi fiiozof.

fiind unul dintre aceqtia, devreme ce igi dobindise o mare 26 Era o ferneie in Poirt, cal'e spllnea cd rdmdsese
fairna, datoritd faptelor sale, Ei igi ciqtigase mulli prieteni LnsAi:cinatd cu zeul Apolo. iViti}li. cl-lln era firesc, nu o
qi putere, era tare indurerat cind vedea cd ceiatea fuse.se
marita de e1 Ei guvernatd de alfii care nu ei.au de 1oc mai rri'edeau, dar mu1!i ii dadeau toatd atenlia astfel c5" dupd
, c a naicut un baiat, acesta a fost inglijit de foarrte muLti
buni decit e1, dar care pldnuia sd smulgd domnia din mina ;,irri:a!i de seamd, care au supiavegheat creqter'ea $i edu-
celor doua familii Ei s-o dea tllturor Heraklizilor, dupd
cum spun unii, iar dupa cum spr,rn alfii, nu Heraklizilor, lai.ia lui. Pentru nu gtiu ce motiv, copilul a prirnit nurnele
rle Seilenos. Lysandros, pornind de la mdrturisirile acestei
ci spartanilor, pentru ca putelea sd nu j.ntre in mina celor mai departe el insuqi miiu-l- cale,
care descindeau ciin Her"akle, ci in mina acelora care soco- ic-.raei" a tteitslupt,!iavaeaaramnujaltli sprijinitori. Ace;tia contribuiau

in acesi,
teau cd puterea este un dar fdcr,rt virfurilor, rrirtute care ia acleriitarea legendei na;terii bbiatr:ir-ii. f5r'5 nlcl o b5-
I-a dus qi pe lIerakle la cinstiri egale cu ale zeilor. EL irr:iali. Aducind si altd povesle de tra Delfi la Spalta. au
ndddjduia cd, dacd domnia va fi astfei atribuit5, nimeni laspindit-o qi au irnpra$tiai-o peste tot. Astfei, el spui-reau
ln.r,.'r niste scrieri tainice sint pastrate de ixeoli anumite
inaintea lui nu va putea sA fie ales rege.

t-l,IJTAii l l LYSANDROS 265"

oracole fi;ai'r.e vechi qi nu*i este ingdduit nir:r5nui. nici lui Helakles ;i Dionysos, Ei anume au hotalit sa se deschicla
lor, sd ia in miini .aceste car.ti 9i nici sd le atingd, decit in
dacd s;-ar cluce cineva ndscut din Apolo si care ai. dovedi Beolia orice casd pentru atenienii care eran in nevoie,
ial tebanului cale nu va ajuta pe cel cale aduce un exilat
printr-r-tn l_r-sre;rmcnAsr'i{qirie-ir.inacceastreltrecrlauucseclol.niseca-or-reacpo;izleelsec. in patrie, sd i se dea o amenda d-e un talant, ial daca
cdr.lile, cineva va transporta spre Atena, prin Beofia. arme impo-
al putea
punin-

du*se acelte iucllr.ti 1a cale, trebuia ca Seilenos sA se cluca tliva tilanilor', nici un teban sd nu vada qi sa nr-r auda.
;i sd cealei oracolele. ca fiu al lui Apolo. iar preolii care Hotaririle luate de ei elau nu ntunai demne de eleni qi
colaborari cu el" :id r:r,:t'ceteze cu arnanr-mt'.rl toate qi sd sc- filaritropice Ei nu erau numai pe m5sura
informeze asr-ufra natsterii sale Ei. in cele clin r-lrmd. con- jurul sct'isorilor, ci
viningpirnedzu;-es;neiad,ielafiomrmtiilil",osi5.a*i;iaraalttee lflasibul qi cei din sau, ocupind Phyle"
iar ei sA citeasc! in Teba le-au
s;crierile, r-,i eicelea cu pli_ apuisnctreapinedaecmfiiunndeaar.mAecegsitebaanciuEziaa{isi c;ui nlezi-;auliciqqrtimgaijtloLcyusladne-

profetii,
pnviearentitartruaadcsepoaarsnrttjaaa:ntipreesaibt'-uLSliuai acslae;rategs:efir_rrssepegsurendpduincstd6re1eacscteeatlimeletanoiiaicldcleemidbmosraii_ti
dlos din paltea tebaniior'"

28 Dar fiindcd Lysandros e1'a cu totul r5u la minie
Lbry-rsr-arin. rAJij'roisngaindvi,Szetlilledtr-orasmba5.eiaqturlnnac.lred-sini pcoat,lnrzinaelfrliaciaic!uiunntre.-ia,. din plicina melancoliei care a pei:sistat pini la trdtrinele,
a ali{at pe efori qi i-a convins sd trimitd o garnizoand
dfLoiynssttra-ce'duarpoclsli.n.osiiitdlsliesc-soapi:rvaiE:ioi:znit.:iaat;sonirii.amcdicai.slepc.aiclniunutcn.l-Ciaaiipidotrri,m.inpiipit mlainoasadcrlt'ieauanter1a.i;iita. dirnilpieo.triinvacfeoleciddieinnlulorrmEdi,, luind comanda, a por"nit in
spartanii au trimis Ei pe expe-
regele.

Par-rsanias cu o almatd, dar Pausanias. facind un inc.rn3ur
prin Citerionir7, er'a gata sd navaleascd in Beolia. Lysan-
Bineioo2at7iracLdsyadsuainnmdAlaosisiain"aatrim-n.ctuemla.diltecminaacjiinsirneraaadinnagt-eadiiacasadeaA.ingScersaizpiaobuvoeisusatlescscue dlos, avind cu sine mulli soldali, i-a ieqit in intinepinaie
prin I'ocida, gi a ocupat cetatea Clchomenos, cale i s-a
pledat de bundvoie gi a distrus Lebadea. I-a Lrimis lui
nvaiminloianr'd.teotburaai n.vialeoclrus"ziudianpriieea.ittLeii.Iin:aciini dieacsutdevisi.ndi ardt.iprnrer.vrei"nrl.uara.htl_t;iriii.t*ss;pliu"a"n-te;ciblda_e Pausanias o scrisoale plin care-J. indemna ca ciin tr)]aLeea
sd se indrepte spre l{aliartosli8, de vreme ce el insuEi, in
levirsatul zorilor, va fi prezent in fala zidurilor iraliartie-
Auhs;rt si cd" pentr.u a angaja pe spartani intr-un rdzbci nilor'. Aceastd sclisoarc- a ajurns la tebani, deoalece acela
elenic" Andi"ocleis si amphiteos, corup{i fiind de banli care o ducea a cazut in miinile unui spion. Tebanii, dupd

regelu.i persan. an atacai pe foceeni qi^Ie-au distrus Lara- ce ateni.enii le-au venit in ajutor, au ldsat cetatea pe
c!;ueapmua'r,iionr'l.niaairnteeia, dluupi irLypsraimnculrloss,omlan,Haauliapr"otornsibqiEci uauoapjuanrtse,
Se spune cil Lysanclros s*i miniat cd tebanii ar,r pu.s'sin_
tdcgaia_alliauadrenrulii_is.Lmesytpisdnpeatae.ncicalaepiurl"ejeolasiaintieii,iisnlnetitsceirit.eniii.mtaiulo$jipssrieaecssrdetlae-ystssad-eaainnSesdpiuiprbaporerAast'a,erza.szi,tieniqcnldaAi eiptlaiaemcclreee:piisidrteuicp.meeebioznacnetenirce,uiiiinlaicpcilr.taeei
din oasLe au intrat in cetate. Lysandros, la inceput, s-a
I-rotalit sd aqeze arrnata pe o colind qi sd aqtepte pe Pausa-

nia.s. apoi" cind s-a facut ziu:a, nernaipr-rtinci sd stea linigtlt,
a luat almele si, pornind pe aliali cu falanga in ordine de
virii-rci ri:ica in ei. votaser.d ca toli exilalii de pretutindeni bdtaie. i-a cius pe lingd drum 1a zidurile cetdlii. Tebanii"
sd reintle in patri.e, iai. cei care se vorj i-potrivi acelora
cale ii aciuc cei care rdm.lseserd afard din cetate, in stinga ei, au pornit
sd fie scoqi Cin tratat. De aceea tebanii aii impotlir,'a" ciuqmanilor ciin ai'iergardA pe la izvorr-rl care se.
votat desrete cuviincioase qi frdleEti, potrivite cu faptele"
nume,lte Chisusai'l). unde se povesteqte c;i cloicile au spdlat

:263 PLUTARH LYSANDROS 267

.pe pl'uncu1 Dionysos, care abia fusese ndscut, pentlu ca r':e& Lllrrii arniistiliu era gl:eu. chiai' dacA ar fi invingd-
caIrpa-ralidiaarIuateiegcnuuii,slost.aprNuenaucvddineaupialcuritie,s.-eadsetnedassctcroudltoluRccairtedoasacmreatrnqet6is0ftoiisaicr-trieeatiprnalaetd_.
mnctpcIbmqmeuudidrilbouoiimivtnmvararlASmlmtainiorealmeiiiairnniuoncmuftdnstipavututilrutaurncaluS,hizaqutmo,cuuatpi,e-.ltfltioeiidioiTaAimcnaselIcrariapudtobidai,rLemairf.Eyuecenanoesidgu-iiusainislsdn,tnee:dnaaccidiituqin,uiornnctm.ialdro,dccuipcsvtepdaaaoeasucptusitcsiacrelvctoastdueAredareeea,otlpRprseumtcesrc:dpaiopunheamfd.puldais,saiiantueiurnmndaeuidpncnutaerdlacgspe6pnouaaptaetdaz.-rlosoaaidtDdctreptuc.alauayi.iipnerrrijoepni,aaarilseesondcmttlfedraiioscentolorqiieesalo"iiaeeittrirodmaedt1irtcfndagi:auigei;dr_ei"li,i.i lirri. sd lidice cadavlui^ a trimis i-rn crainic qi, fdcind invo-
l-ysandros au pornit cu tolii la fugd sltre colind ;i o mie
dintre ei au fost uciEi sau au pieriiiar trei riia de airmisti.liu, a retras ai'ilaia. Pe Lysandros 1-au
care s-au napustit asupra duqmanilor. in sute de tebani. rnmormintat intr-un pimint prieien qi aliat, in {inutul
locur.i pl,ipas_ p:rnopeilor, pe unde se duseset'5 mai intii, peste mun{ii
tioase Ei rele au avut aceeaqi soartd; acestia elau inrzinilifi Itcoiiei. unde se afla qi acum mormintul" lingA drumul
cd laconizeazS. qi, voind sd qteargA aceast5 acuzalie in fata r';Lr.'e dLrce de la Delfi 1a Cheroneea. in iimp ce armata
lr,icza tabdra, aici se zice cd unuL dintle focidieni ii poves-
ica altuia, care nll asistase 1a h-ipta. cum cd duqmanii se
rrirpustisera asupra 1or tocmai cinC Lysandros a trecut
lloplitul. Atunci un spai'tan. cale admirase pe l,ysandros,

:r intrebat pe prieten despre cale iroplit vorbeqte, pentru

la nu-i cunoaste nltmele. Iai: ei i-a zis: ,.Chiar aci du;-
manii au doborit pe plimii ostaqi din armia noastrd. pen-
Lri,i cd riul care curge pe lingA cetale se numeste lIoplitul".

:Spartanul, auzind acest lucru, a inceput sd p1ing5. zicind
cii omul nu poate sa fuga de destinui siiu, pentlu c5, dupa

li.rm se pare, un oracol ii fusese clat 1ui Lysandros, care

;rtna in acest fel:

I concetSfenilor, nemaicrulindu-se pe ei ingiEi, au fost ucigi ,,1{i pcruncesc sA te lelcgti de liul FIoplitul. care vine
in timp ce ulmdreau pe duqmani. Care esle un qarpe r.riclean pbmintului ;i
din spate". al

l 29 Pausanias a primit vestea acestei nenoiocir.i in dlum L.fnii spr-rn ca llopiitul nu cufge catre Haliartos. ci cdtre

cdtre Plateea la Thespiae6l gi, orinduindu-se in iinie de ,-ioroneea62 ;i ca este un toi'ent car,3 se varsa in Phi1aros63,
A venit qi Trasibr-rl de }a Acest riu inainte se numea l{oplia, iar astdzi
bataie, a pornit spre Haliartos. lingd cebate.
Teba impreund cu atenienii. in timp ce Fausanias a puopus I se zice tr-qomantos. Barbatul d,in Flaliartos cale a ucis
sd se facd un armistiliu qi sd. se ceard morlii prevdiuli pe L,ysandros se numea Neociroi'os Ei avea ca semn pe
actcsdrEaoueadarftept,aarruiavtianulrtuardllultdi"iilnnuuccpieutediLimiaymvrispnmiaacquneitiolEdlberruidioesintsn,r-uiannpriuniueaiddnnrvuimtdanrsutiqrfslieiact,irelisiiniudiepv,icgacinaeractg:ati:qiinnaviirdEoria-f,oiraiircn1ulucudvmddpodmelrepicairiihenap.vgnrevearniaoctitilrpe-crfsa-adiri .scut un garpe; se pafe cd la acest Fuanrpoersa-caorl einferteitriorrpalucol lluul.i
Se spune cd gi tebanii au primit
i\polo din Ismena64, in preajma razboiului peloponesiac,
iare i-a inqtiinlat despre lupta de la Delion ;i despre
:rceastd luptd de 1a Fialiartos. calre s-a dat cu treizeci Ce
'lni mai tilziu decit erceea. Iar oracolul suna aqa:
frumos sa fie inmormintali aci irapreuni cu- comandantul
timp ce cei mai bdtrini ipuneau aceste lncruri. g..Pi idzeescieo-litnea, in cele Cin urmd, de iupii ctt cozi mari
lor. in nu o pdrdse;te
Pausanias, vdzind cd este greu sd infrrnga in ir.rptb pe Orchalida, pe care niciodatA

Vulpea".

tebani,- care tocmai repurtaserd o victorie,-iar corpul iui Oi'acolu.l s-a refelit la locu1 de lingd l)e1ion65, pe acolo
Lysandros zicea aproape de ziduri, astfel c6 fara inche_ pe unde Beofia este vecine cr-i Atica, iar prin Orchalida a

tl
I
lr

lirl
ri

,i

I

268
rlli
illl

rii ' in{eles colina cAreia il dau nllmele astdzi de Alopecos,
1t aEezatd in parli1e Haliartosului. lingd Helicon66.

i

I 30 Fehil cum a murit Lysandros a indurerat aEa de
i mult pe spartani, incit i-au inientat i'egelui Pausanias un

I

l proces capital, dar eI, neprezentindu-se la judecata" a fugit
in Tegeea6T qi aci a tuiit ca rugdtor in templul zeilei Atena"
illr Intr-adevdr. sdracia lui L;rsandros fiind data Ia iveald SYLLA
abia dup5 moartea lui" i-a pus in lumind si mai rnult
virtutea, pentru cd, deEi avusese bani mulli Ei putele. qi
cetdli care-l lingugeau. 9piuulinn rege ca1'e-l cinstea. nu qi-a
i infrumuselat casa, dupd cum istoriseqte
cituqi de

I i Teopomp, cdruia se cade sa-i dam clrezare cind laudd mai
mult declt cind clitic5.. pentlu cd criticd cu mai mult&
,.

pldcere decit laudd. Dup;i cum relateazA trphor'os, mai
ti,rziu, iscindu-se o controversa intre aliali la
l fiind nevoie sA se cerceteze sclisorlle Sparta Ei
pe care
1,ll Lysandros
I le avea cu sine, Agesilau s,a dr,rs acasa la Lysandros. Aci
li a gasit cartea in care se afla scris discursul cu plivire ia
,l constitulie, unde se spunea cd trebuie sd }i se ia euripon-
I tizilor Ei agiazilor domnia $i sa se aleagd cei mai buni
Li aristocrali. Agesilau era gata sd citeascd discursul in fa{a
poporului, ca sd arate ce fel de om se ascunclea in Lysan-
I dros. Dar Lacratidas" un bdrbat inlelept qi fr:untaq intre
efori, I-a oprit, zicind cd nu brebuie sd dezgroape pe Ly-
sandros, ci sd ingi'oape cu el aceast5 dare de seam5. care
fusese compusd cu atita convingere Ei dibacie. Totuqi. ia
inmormintare i-au acordat toate onorurile. apoi au pedep-.
l sit pe aceia care se logodiserd cu fiicele 1ui, dai:, filndcir
dupd moarte s-a descoperit cd Lysandros era sdrac. le-au.
repudiat. I-au pedepsit pentru cd, socotindu-l bogat, l-au
Iinguqit. iar cind s-a dovedit cd este drept gi cumsecade,
I-au pdrdsit din pricina s6raciei sale. Era. dupd curn se
pare. 1a Sparta o curte de judecatd impotriva acelora care
se cdsdtoreau prea devrerne sau prea tirztu, sau care se
cdsdtoreau rdr-i. In fala acestei cur'li de iudecatd aduceall
mai ales pe aceia care se c6sdtoreau cu fete din casele
bogdtasilor. nu cu fete din casele sirace. Aceasta este
istorisirea vielii lui Lysandros pe care am putut sd o facem.

NATITA II'ITRADUCTIVA

L. Cornelius SgLLa, dictatoruL atit de binecutzcsc'ut chia.'
de cd.tre nespecialiqtii itt istoria Rom'ei, repre,zintd tipwl;
oristocrstulu.i potrician care, inzestrat cu. multe calitd[i,

rJar' ;i cu lnul.te clefecte, a |ncercat sd, rezalue grauele ytro-
cu rdz-
bl,eme cal"e era conJ'rutttcLt stqtul ron'LCLn in epoca

battielor ciuile.
Urnzctq ctl" unei Jomilii patriciene care, dupd erpresia
istaricului Salustius:L, aproupe se stin,sese din pricina ne-

trebniciei strdtno;il.o'r, Sgll,a s-a ndsctLt 2n anzt.L 138 i.e.rt'.z.
Singurwl strdrnoq il.ttstru aL Lui S'yLLa cunoscut in istorie a
lost P. Cornelius R.ufinius c:are 2n anul 290 i.e.n,., in cal.i-
tste de consuL, a pus caysdt, impreund cu colegtll sd.u lo4o-

'nius Curius Dentot'tts, rd.zboiu.Lui Romei cu satnni{ii. Syl.La
se ffeindlea' clesi-qu'r, c:u gloria acestui strdbut't'\. Deqi lipsit
de contli{iil,e mcLterial,e cerute de ariginea ss
atit, de stritntor&t era, i,n,cit, [acuio, ctt chiriel' soaciaizldb.u-tit
-
tattt.si s(t" dobind.erLscd, o in,stru,cf,ie. at,easd.
Pitz(t l.a u|rsta de treizeci de c.rti, Sullc a dus o uia[d.
dezartlona"td". incl.inat moi mul.t spre pldceri,Le erotice, e"L

se campldcea Joarte bine 2n compania actorilor. ii placca
uiafa de chef si de petrecere si, cu pdrul sdu blond gi
ochii alba;tri\, SAl.La era Joarte pldc:ut in societatea fe-

1 Sa 11 us ti u s, Eellum, IuEurthinum., 95. NIaximus,
Velleius Paterculus. 17: Valerius
:

trX. 3, B; A ppi i:.n, Rd"zboaiei.e citile, I, 105.
ii G 1i r,L s, -ly'ocfes Atticae, I, \2.
eL

5'{PVlaultearrihu,s SgLIa,'1.. VI,9,6"

Maximus,

lr

i

'272 N. I. tsARBU

NOIIT4 lNTRODUCTIVA - SYLLA 27ts

f.i rneilor, ceee ce l-a Cteterrninat sd. se- socateascd rdsfd.{atul pcrere sd se trirrtitd o solie la Rotno cu propunerile de
zeeraifediezV-einnteursets,.aCtditqeiold-tu:ttdpuasjeicm{ittrt-rotealumLuimi dpednetsrtuulfetlner,pe'ui tninu
It 1iu.ce ale Lui Bocchtts. care, clupa primi'rect rdspunsu[tLi de
Jauorabildi.
In orice rir Ranle, l-a ch,entat, iard.;i pe, Sylla Ia sine ;i i-a trim,is
cind a Jost caz, sigur e.st,e cd. la fiama, pind. irt, anu.I 107, in. intimpin&re pe Jiul sdu Volur.
ales cuestor, Stllia at"ea reputa!.ia unui tindr Acolo a auut Loc Jaimoasa intrer,uedere in care Sglla L-a
dedqt uiefii de cheJuri qi petreceri, de La care nLL se yx,ttea ,:(L:erqninat pe Bocclzus sd,-i predea pe luqurtalr). Preclarea
a;tepta prea mult, sau. ysaate chiar nim"ic, ?.n uia{a publicd..
Sy;re marea f.osaztrrtperipzdreagnta,unttt.tirsotroirnicsdu"l. S'yl,La a cloueclit, a;a iiri Iugurta {L canstituit 1:entru SyllcL un, iitlu de glorie,
ll ,curn spune
Sa|l.ustiuss, cd era'el ,.itir':;i c&uzs du;mdniei de rnourte aintre eI qi Marius, c{rre,
i dot'itor de pl.ilceri, dc.r si rnsi, dornic C"e glorie. [ntr-nd,et,dr,
I ,iitti t|'rziu, a, clus lcL rdzboiu"l ciztil.. :lstlel. SgLl"o., inJldcdrat
I ,tr' :;t.tcaesul capturd.rii lui lttgurta. ct uitct cd era cuestorul
[iti hfarius gi, ca qi cinci eI ar Ji nu.s co.pd.t rd.zboiului cu
Jiincl ales, prin traqere La sor[i, cuestor: eL hti Marius, a;a il,qurta, tr plLS .sd z se inct'usieze 'pe lnr inel scena preddrii
cum istoriseqte Saliu:;tiust), toarte repede SqLIa a d.st clauad.d
cd posedd. ntoril,e calitdlri fundamente,Le a.Ie uttui bttn co- , ,'4elui w-tmid. BSoyciicalt'ptttsu'tic-Larit:[.rci:lslll,tii-nct:Ltztitpetitezcsettaattu;ei tse-aclseinat{uirt

mancJ.ant de oqti: rctpiditate i.rt |n,su;irea cunoqtin{elor teh- .i;.{iwlit cint!
,t:nrezentind aceerisi st:cnd. o Xtreti,d"rii l'tLi Iu,Et.u"taLL.
nicii militare ;i a conducerii rdzboiul,tti, darul, d,e a-;i Dcrr f,m,pz'ej'Ltrd.rile'isiorice .j-oi., itt"siircinoi pcu'cd sd
taetrnalgdeinsoaldca{i{t,tini ,cei.eTsouabtecaarcneasnttedacasl.ait,dp.{ric, tpmeptcitsur.edinLee-a;i
rezis- ::s:oreascd. pentru Syllct pri!,e j'-rrtle d,e infdptui.ri mdre{e.
pus 2n :..ii\z::btjae!iu,,L2n?trtenpaomtriiiut0a'1ci;mi bi0ri1l.ai.re.qn"i"tefi.uotron&nisi.osr;.-tItnt deans,uu.sl{1in0u4t,
I Lrseudma-iinsidcnl.ciinrnetdrJ-iunulnn;ec, zliineatemdreiusaciuul neJesotaaort.ft,eola-sarctuuerdtimedt.peeortmritma,inpiatdtclpuapbd.Mciln.attrtcirwears-ii :lyLlo. a Jost l,egat, iar i,n 103. tribun,ntilitar, stLb comsnda
l iui iVcirius. in 102, S.t1i,ItL ct trectt,t :;,t"b contandcL aristocrs-
tratati,aelor cu Bocclzu.s, regel,e Mauretaniei. cure-\. rug&se rrt!.tfi Q" Lutotius CstultLs, coleg ci! lzti i\(r:r.itLs, unde a
i :i.tmcls pin{t la sjirqi.tzr.l. rd,:1:aiului. -i)rr',i sirb com",s"nda Lui
pe Mariws sd-i trimit(r cinci oam,eni de incredere, ut bare
sd. |nceapd. discu{iile in uede.req unui aranjam,ent. Marit-ts
L-a trimis pe Sgll.a ;i pe Legatwl Aulus Mq,nlius. CtuLtimtwl, ,\'iurizts, cs(L cu17r spu1l.e VeLleiust:!, S'y!.l.rt repzt.t'tgse succese.

2n cl.ucerea tratatiuelat-, il.e scord cu McLnlius, l-a auut SyLLa, ';iib cam&ncicr lui C*ki. s-n Jiicz;i qi t:l ririouat cle ir,Jrin-
Dupd patruzeci de zil,e de La intoarcerea hLi Sgtla ctb La
.ierea pe c&re aL!. su.ferit-o ratncrtii, trcltu,tiizd rezistu citn-
Bocchus, scesict i-n trimis hti htrarius o solie compusd d.in rr;"elor. $111!a, irz l\,Iernoliile sele. {L lieciLt sitb tdcere clceastd.
'cinci, oameni de incredere. Marius era pl,ecat intr-o e:rpe- i;tlrirrornt',. Via{rt rJe, petrtt:eri '{}{. ccgc rL dus-o pind La
ditie. Syllo. tlind dot'udd dc itn ocintirabil. siml diplomttti:,
;'ir.sfa d"e a;reizeci .Je ani n-- t ri,.:tt{).s .i'dt'd urtndri pentru
Jd.cut o primire atit de cdld,wroasd. i:ririertL stt lcoliticit. llslfel. *itia itt tnu.L 95 a putub su can-
Ie-a solilor, incit ace;tia .,.i.ideze la Jztrtc{itt de pre'iot. tl.or rt. ios;t respins, deoarece
:)-au d.estdint-dt toate pl.anurile ta,indce ale regelui.
FaTttul,
'aLiufolusit, de o deosebitd irny;artctn[d, Jiind,cd
pe core l.-a conuocat Marius dupd An qbd.inpa consi- \ l0 <r.r l llstius, op. cit., 1{}2-,113; PIutai'h, S3illo, 3;
pli i a r', Xiuntitlic:a, ii'g. 41,
2napoierea .sa in p Pateri'cL1 lus, II, 12; .1.
'tabd.rd", Sylla, cunoscind pl,anurile regelui, - a fost de
Diodor', 11.?.. XXX, ,39: Plr-rlarh,
rtS:. cit., i3 lwarius, 10; \/a1er-ii-Ls liI i,ixlrnus, VIItr, 1,4: PIi-
6 Plutal'h, Sglia.,6" i u isr ,1A/e'aiJleurailuissLliPstaorticol.c, uXiuXsX, VII,
rr 9.

T Ibidem, 2. li, i7-
Sa I I us1 1:r PIuialh, Iigllc, 4: Mlarius.25, 2ij, Pluterrh pcate si fie
I Ibidem. iguis-t,1o3p.. cif., 9r. influeniat de llferr,oliile lui Sr,lia, crre ayea tot inlelesul s5-l

:'r

ciefiinreze per Mat"ius.

i lB * Vieti paralele - vol. 1II.

N, I, EA]tBTi NurlT{ l\ lRoL.rr, t tv4 s. t LA

paparuL cunarjte{t iJrieteyLil:r lz,"i c:t Eocctrus Ei uoia *i_L si_ t' r:riser d" cetcLtea Aese,t'nia, pd.trunse serd. i,m C ampankt. S t1ll.a
leasc.g -cd c{}itd,id,e:e in.tunc.g.itt ti.e ed.ii,,,,,;e;tru crt, in accnslit
,cct.!.its.'re .rrl cieci :;pettr:,cole" in r-:i-t.c" ctL cni,iqnctl,e sdlbatice Ie iese in cal.e, ii infr|nge in c:?.teua llupte, cucereste si
rlistruge araFul Stabiae (aptrili,e Bg), aserJiazd. oraqu,l Fam-
ad.'tLse cl.in, Ajrica," frt. !)4 o. Jcsf ales pt-etor, ictr in ortu.i g3. pei, respin{Je pe carmamdantzLl, samnifilor, L. Clt-te.ntius, La
i.n aceasti. tti!,ilnte, tilr:ini pt: gu,,:ttt! poporului, a organiz-tri
u{t-e1tuLii'is,spaie,ucsltseiue.cipitottl!a.idtsetui itc.ifari,crs.s,'mcisiett-,n-rrid:csl:r"ripeneatci k:;sti.iui:d:ts.deticRii.t"eot,r:\rae::iir:.,tufens.e/.p'due,q'liuipnte.lctnf.i_i ;;uci cle Vez'ur,:itt, 2i iese a ttroua aerd in cale Ei-t respinge
sdu, care fafa oraqului Nola"
'pind. i.r Lcgdrul se ctfta in

;:ir1[La cucere;te lagarul. si, lingd. zidurile cetdtii Nol,a, tace
o ctdeudr$td. bcLie tl.e singet6. Acesta cr Josf peTLtru SgLLa un
Dar euet itne,ttei. s-cut, itl,sii.tcina,t parc:it si nza.i mu]t sii
dea satisjoclie a,mbi{iei !,-ti ,Slilg id.^i ,rpare"scd. 'ntcve titlu d,e glarie" ca qi cctptuyareu lui. IuEurtrs, dar ;i
it5,d ciin r:c ttrr, prilej cle a--imt. Ldsi'nd
in cc tnt,i tnt'iL a:'gniit;! . ,i.:ttcl . opui gZ a fosl trint)s trwpe de asediu l.a Nol,a qi in
Ilropre+;or ?.rt Cilicitt, ctt tt,!,te iac'wri ocu"pate tle samni{i, Sgl,Ia s-a |ndreptat spre
misi.ttlizeti il.e u ol.rntctg. d.e l.a con,_ It,it'pirui, ci cttc:e'rit cetd{il.e CornpsatT, lteclcLnunt qi a pornit
rl:lrerert ctmatlcci.ei pe Gord.ht::, *rnttl c!.e in,'irecet"e a.t lui
Syllc, si cle a rep1tl?,e pe tromul Capr,tclccJei pe spre Satnnium; cLCi ocole;te strinttaarea ocupatii de C. Pa-
St1i.!a nus-n nr"6,rlinit s;d.-l ttlurzcye pe Gordiu.<" Arioba.rzctite. Ttitt,s Mutilus,
tl,tmd. o lwp!,d. camandantul. scm,ni{ilor, ?.i cad.e hu spate $,
ci g urtndrir .singeroasd. de ora;ul intd.^
plsrJbpEosue-zOaaicrtitptrawtsrr.zdrLmtioeatri4pltld.oz.iiltc.ecacniLrn(ntce''riistEtta:l:ctt"e.iiuutSurstI,fOtLysnmriprcmlsn,errDL.iig)in;fAnea1riedtutnrtlrssaras;,uaiia-a.ucp|rJbid"szeter.ecr,bportislj:saieurnt,m.\me1.ctre.ccuneazc(:ai'l:qnnrrcia,t-:erqint,rtte'{eC!,rlii,-a(ne,pL;i,-nzn,!i,na.:b7ts,-nula,t;toirit.apiisoniiiuttrtji,itifnc'r{nial:2.leistepo.liisoeduq,c'w,crrreip,^ufitu.tlnlteo,utrui.slnmeiioecAtlirnt,cpil-eci;lSimecr.airi.ia:u,,trulii/,p.,{rei,ae:il"s;dlrrd.ud;li.oue.neL.a!o,rb,ro;ri-rsuiu;it.sd.;ico.;szciRin;rdLjqt;eriAie,irt.;ce.orlq;ifrmc,e*'iees,.ouc.a;ltirLcel^trit trei ore. cucere$te
ri,t lSauicLnutn, cuTtitala samntfilar. Mind.ru de o.ceste uic^
torii, Sglla pleacii La Roma, unde candideazd. La consu!,at
si, este ales canswl petztrtt anul 88, impreund" cu qristocra,
l.tt! Q. Pornpeius Rufus. Se despcrte de Cloeli,a (a treict
sotie dupd" llia gi Ael,ia) ;i se cd.sd.toreFte cu Csecili.a Me-
tclla, nepoats, aristocrcLtultti Q. Caecilius Metellus, d,u;ma-
rn-d. rie rnoo,rte al Lu,i Marius. Cd.sd.toria cu Caecil.i.a Me,te,l]a

ii uqureazd lui Sqlla pdtrunderea in inaltele cercuri, ale
rr.ristoc'rcLti.eiit\. Tacnzai etutzci ,ipzbriun,ctnreaqgteerred.Lzabo.isuol rcfiucMuitcroi--
areui,necneclpicu(ttrilaosra.l-ozris. ua,Ice,,qrdti.azbso-ai tci urdssceitclaiit,,imsa,pwot-r,imuaarRsoicr,n,i,sir-stut
rlate. Syilct este insd.rci,nat,
tnanda rdzboiului impotriua Lui Mitridate, iur colequl sdu.
,,riLzbaiul social". Print"ejci.i* er$ tnare. l,4ztlte personalitd{i rdm,ine sd TeglTeze in ltal,ia, unde rdzboiul cu soci,i nu se
!.ertnina,se. Dar euenimentele mdl,itare au Luat iardqi o in-
I cle_ seaqnd s-sLt. pus la di:;pazilia senat,ului, printre ccLie l.rsrsd.twrd. paliti,cd.. Fublius Sulpiciws Rufws, un patrician
Xf_cxrius.si Sq,lla. Acesta din urrnd, anut giT, a fost Leqnt
Iul.it-ts Co,esctr, iar in. <:cr, si Sylla, trecuse la plebe ;i fusese ales tribun aL ptebei
aL conszilwl.ui L. i,n, Bg o slu,iit i,n aceissf a propus un proiect
funcfie sub consulu! L. 'stentru anul 88. in s.ceastd. calitate,
trtt S4iIa a.nt-Ll, rm,arilor Porcius Cnfol5. Attut ig a fost pen- de lege prin care se acordau olia{dl.or toate drepturile pe
i
uiciorii, el marilor seruicii a.d,use.
Romei. al. sparirii ls nzarintttm a i,ncred.erii in cat'e Ie aue&u romanii, precLLm Ei eliberarea al,iafilor cure
ten';ii!cr in ci-ri':us honorurn. Astfet, sanznifii, sine, eI. prc-,
clupd. ce" cii_ tnIi';eprA.p1r1,(p77i3i CpVa5Vi;neiaec,Vln1leeo,1aripeuol.aeis,ucprisD.-t.ic,ePuPiItsa.d,a,itut5\eMe0inr.rcaa5cu5txuio:lilunnuMsetsiu,,t,hsIr,,iIdIIT,aII1,,3t6ic:6.1aI,7I,,4-21;628.ED;;LPTritiurtoutapsrihuL,si,vViSug,lsl,a3,,;

il Appian. lVithriclatica, 5?; T. Liviu s, per., ?0; \re1-.
treiuii,cApPl:a.traenlc,ufllu.csi:,boaieTle,2c4iu; iietr,1I,u4t0a;rhD,iodctSr1, 1fLrIga.,5X. .iXViI, 2. g.

i

i
I

N, I. BARBI] NOTITA IN f RODUCTIVA S\ LLA it t

tl I u,ptct s,er d. sin-tapodtoriuuead_it.RaomJi3sitcr.laSiuytllaprne_jaudien'fcedlet[siloimr pireisr ta,oticurui-l
I
t-trernii gi Su,lpicius ql sd-l e:xputzd. pe trepl;el"e tribunei din for. Apoi
ii anul.areo tuturor Legilor uotate La propunereu
o trecut Ie.
atsl'si{rtpneiod'ui.L-eao.,ctitritttrb,ucezmesJdlaei.tr.ltpui-esraildimziitw.leieaaiat-.Cartele.i.rt"nocmigasCeneipluenecrsrlueaa,ppuu!,tr,riccl.coceimaiartpierudirtpeuunre.steoso'ea"bcnra"zdrcmu-iuteciJrac"celia!tppslotuzcdde.uutlq,orzbauposityrlLa-ituict!uettu,t"eslsesodnniptda..rdr.uSmuioapdt,wclid,,buipase.[jipicsLnreoestitucuicpdittiaLiruruenbcausldNad(.fiLR.tJameuoATau'cgrsideniLfrtrau:an,railuesdeac"n;btnti,enuaiC;,itrr,.*eeoezapna'naiii[tll;t"eszpr;:i:;p1uaiLir,iiio.Lirig"er_--_;_iti Lui, Sulpicius qi a h,otdrit ca: tfic:i un yn oiect de Leqe su
lritounrantaiinpopartedaIlai,bpirlodpeWssedneatu: nautrcitbourinta,sdupcadtrunmu .ua,,afui tosraitnac--
tea senatorilot""; sematul sd nu mai uoteze pe tribttri, ci
'pe centurii; senatul sd fie mdrit cu trei, sute de nobiti.
Prin toate aceste trei mdsuri se ingrddeau puterile dobin-
dite de tribunii, plebei ;i se |ntdrea puterea senatului.
Aceste ac{iuni politice ale lui Sglla au trezit nemui{umiri
in, Ttopor, care, la aleqerile de cansztl,i pentru anul, 87, in
uLlu.dRtdc'i{ylsn!it-sipluot._il,ieii.:naeazo,nut1ltir^.ot_&oi?i;i1cmi{pgcltm,iN9s7szeiiremMr(Liiygecee,eianrcr;ss:.na:ssia.it,en_hi.d.wus-l.c,mriaaiitaSipniiDui'il,u^rSlumud.upy.suarcapgua:nLa.yen;idtl^eaucJee,mendtI,.iiutlano2inldetrdechtaalmii,ircLttrui)nztzeleop,*i,iaecdetlebai-?dtto.osductP(lcett,uadneitertulR,itrc'ny.edauepLtanopistarporiluaeit6edotcleiaotmnaJiissg.:.rtraMzpr&cctpcoieuieTuLcLbabilrslltii-tc,_-enen|irdt2uuReianttwaeruic:b.citinettueao.sle_dlipaiec.ia;ar{tuiurtc,mAnlilni$i1,laa.aiq..etas&eiAsiu:i,,tcatidadu^woeriitisuaipr.mewtlr.trtd.zrribsicisppd-.tAipdspbupleilieeTotiu.tSitoirwaeetidi,tpiecre,mrtyi,train.t-cdntrrMe,rbLrldadite,,:i,-aupJL"iutp.io.tcaru,taauu,traolnr,nrnrce.cSrergrn,ii.ltpd.s'ui-Sae"iugJriac.ceLrcii_oiycsrlasmrilttzpu&lsrolur,oaoadtaerinr_iareraeeo"Jjcejurp!dW*rsbstlt',niea.o.urcaeoitreete_jna_zdiriqiucirirupctf,g,ritcncarn,irLii,nsreteitt"lc,"it1ueoz_rgrttjiti"s-tnaintetlzooertnnbqccciz-tu;ter*tloo{eeiraleceumat.irlpniirrsolret.stair.rlcitnrmililtboutias.,ont,ii"'pdzc'p,.rc;faos,ttida-iipiiitirenfati;hl"ptssgie"st'iic;d:i'srpilidZiisi-tniiuarAe,__.rJi_et_da_lit._itieiiti loc sd uoteze pentru cnndidafii sprijini[i de SELLa, o,w dat
uaturil,e optimatu.Iui C. Octo"uius qi popularului Lucius
I Cornelius Cinna. Sglla a trebuit sd"-;i stdptneascd. si sd.-;i
ascuncld pentru ui'L rnoment minia impotriua .poporului,
I dur nu s-a putttt opri de a-i cere Lui Cinna sd. jure cd nu
I z;a |ntreprinde nici o ac{iune dugrnd.noasd. |mpotriua Lui.

dCii.ninccdt aujc'uersatt,judradr"mcleinitndfwustdesceeda,eipnutrssdt .einfofurrnnc6f2ie!',. a d,oue-
SyLLa a
atni.nat rdfuiu\a cu aduersarii sd.i politici ;i a pornit in
lrwntea arntotei irnpotriua lwi Mitridate care, in 88, ocu-
pase Bitirtia, cztcerise proui,rtcia Asia, ipi i.nstcLlase curtea
La Pergam,, apci, |rrcurajot de mar;ul. Lzti Stgtta im,potriua
Ram,ei, dd.clztse, la EJes, ardinul rie ucidere a tuturor celor
ce uorbeau latinegte, rotnani si ital,ici,, ocLLps.se coasta tracd
;i^rnaceclcneand. ;i pLLSese std.pinire pe Atena, unde pwterea
eJectiud o de{ineau Aristio'n, ;i Arhelau. SgLLa nu s-a in-
dreptat tlirect spre NIitriclcfte, ci cL crezut util. sd.-i pedep-
se&scd. rnai intii pe atenieni pentru trd.dareu lor.
Desfd;urarea luptelor cl,e la inceputul campaniei tm-
potriua Greciei pind lct acupa.i.ea Atenei este naratd
'r1j rliitr,rs I-i..'ius. de uu-
leirrs Faterculus, torii cita{i ;i indeosebi de Plutqrh2s. Vrednic de ref.inttd
este faptul cd Sglla, sitit cle rezisten[a ad.uersorilor sdi sd,
?.er. ?4; Appian, op. {,ir." i, 5n: ry'eI_ instituie qi sd sus{ind un lung asediu, n-a;ouiti,t sd" taie

trI, 18.

tC^it..a,t.i-!]iIri2:,nP51Pal7)eulPr.,l-,a1r1truah1tr,,aho5r,ph;.,cVSiItva.y,,iio9Ue,r.raiziu,r6ss,,i:i!5):, S.gila, 10. De (.cnixffatione DIAraipot22pde4iioPrPcarllr,runr,,tfrlraut.garrsp.rh..hX.c,XIdISofX,.,p.VyI2.l,lIa0cII.6i,;t31..7\,0,lr;1at2Trla,e.1urL9siu;ia-sArniuipaMsps,ia,axpInXier,r,r.rMTu7,it4sih;.,ridyIX,eat,lilcea7i,u,54s2;;
z, Appin", ,p.
12: S;,illustius,
lM'a:;i,r-rus,'iX,

-,, .A p p i a n, op. cit., I, 97.

\. i.:.\i:.!,rll NOTITA JNTIIODUCII\TA - SYLLA 279

sc.a.rflpaclaii d-gditnemLEpclualioLsui;iAs.pcrleepsitaiq,;iodsiiinpElaptuid",.naiuar,i Acad.emiei, \,cum uine aro" c2t'td, auqmanut de rn,aan'te aL Rottir,i, iVlitri-
tlute, se gd.se;te in, fo{a a doztd ar,m,a,te ra.'ncLne, ctL?'e se
temptul lzti
Ap.alo d.in Delfi ;i temp|ul lwi Zezrs ilin Ol.i:npia cle toate
obiectel.e cJ.e aur. si sd. ordone sii Jie tra.nsforrnate in rno_ riugrndneau, ytunznd Rom,a in situc,tia d,ramaticd. de a ae-
clca cutn conflicte interne se complicd. cr"t 'utz rd.zboi er*
nedd.. Dultii cttcerireu o,-a$ulu,i .Atena. l urrnut un i.nfiord.tor ttnern"{eLn$inifdcu.tomarpericmleec.jid,iiaoriscuicnadm. ,AbdsrtiJi eiln,,isnintgime p;i ttrd era mai
rndcel, prouocat de solda{ii LrLi Sylin, red.at rle plu,tarh in ce l\.(itridste
toat(t Erozitri* 1ul$. Sy[La rui era omul" btind,e{ii qi cu greu
Lnscd-ats, iLdndadsurut-nliruptdeatipAqierohcueadlta.itsud.o. bocl,orlCicpaainttes2idnncdIe[eut{oLm"reJuaacchmipadoc;reittlutpl.uiet,tiiAFerinriseAuti2ote7n., ,se otla in partu.L Pitane, lingd Pergarn,. dupd ce Ju,sese
;'afrint cd.tre errTTota co'mandatit. de Firnbris,
cie Lucitts
s.rr[eep,gitrcreeianl.,geuCesarheLrioulJscui.uipiF,XLu'ui[ttisuttir,,tlitlderfaiiEutaceatoupprl.etuj'Liruatisi,lcttS.uatutFz,liLl,zamta,bitun.rLeciaz]ht.teicci&nuiesllcuuuosjireio,,ppceeJit'Lncianzt&da.lr,ceedli,.pidn;ae-i
asediat pe Acropold., el s-a indreptctt imTtotriua {ui Ta,ril.es,
comandz.nt de oqti ct! ltti Mi,tridatc,;i l-a infrint
'un alt
Cim,n-hutrel-troeonLaeunepatdt.d,.npauamlettrecia,d.;ribeiipopegenrr'Ncip;ireuttftiudjai.sp6Ottttttlancadcr.laobt,edua.tcdll,eut.iiaFttldust-.acLrtLnct)lEuctaurleat,
tle Ja[d de sentitnentztl m|ndriei romcine, iz cere Lu.i Lu-
cullus scd.utreaalecds. qpleesls,eprceeratuirnilJerindgeepapretiddu,s;rl nsad-t,tsui lrtRn.eaansrcedi.
Sglla qi-a riscat uia{a -prasa-ss.pdd.a.tt la Orcl-tomert6s impatriua ,ior{e\e
unei Ura de clasd. era insd ysrea puternicd in suj\etul lui, Lu-
artnate trirnise rle lV{it-ida,tp2',r. L)ucttllzts rjl:iuclltuesle;ipno-liaticdeatinatescr'nu,le.tnrroey1n)qronpeu?Lz-eor.itit lui Firnbria. Ca?L-
icnldtoreccmt ,sispereuln)Iiptrliadnatset,raztdebgoiucisiE;ereinqitG. rinecilaocqi,sdd.,uspedinuriJcrteopritae scLluat in uce(lsial
clipd. pe Mitridate de La o pieire sigurd. AstJr,L, rl.upd pier-
ddeatl(tti.mChpersodn. etreiam, iitnit Loc sd. parneascd. irwpo:tri,ua regetui, i-a d.cpetuirteeesqateGudnreiscypiteruiis,les;jidr.emitnuaclie. abrepinciielettr:cTeltnlcriLntttipviceeline-{trrduein,S1p1at1icLinle.at.adittetrpicteitnpSuEuLn's[.eae

o tzoud. armutd. caie i-a pus" uia,ta in
primejclie lq Crcllom c nas "
Dupd repurtate La Clte.raneea si La l,a col.e mdsuri spre a da cwrs dorin{ei sale d,e rdzbunet"re
cele doud uictori.i
t)rchom,enos, at J.i, Jost jiresc ba Sytla sd se tnd,rept'e cu
tou-td. energia ;i in toatd. g|mrapbieacclidca.trteinMsdi"trpideatSey. lLtaup-stde-le6i im,potriua cetdli!,or din As;,a hficd rdscwl"ate impotriua Ro-
politice de lct mei,, ;i dori,n{ei cJe a se rd.jui, cit Fi,mlsrio. De acee&, Sgllc,
Rome L-au ,nrin rnijlocirect Lui Arhelazt, s*a ?,t:i,tClnit cu MitriilcLte l,rt,
ducd.. ermeiele irnpatriuq Lui AstjeL," pe ;)ardanos, in Troada, intre A.lsy'l.os ;i llion. gqlla, pentru.
qsedia Atena, LLn nrere nutndt Mitrid&te. precLLm si cind, r:cu'e dorin{a de rd.zbur(nre. i.1'rLpotri.u-u acl.uersctril.or sd"i po-
d,e nabili, so{ia
ss. Caecilia impreund. cu copiii, rnt ueni,t in tagdrul tui
iTpaanacsuatcrnrditeliiznip,adeni"iuii-SdLlduy.ircl,ild,amM. lacadstreeRi,rudoI.smactaarcisqo(andrni,qsuaeie-nsirdeps"rradadr.diriadpiszleebdrFode.icimull&alubrraiirnsiteaiulredis..dM.Mi_luli,at.risinidmlmacacLunutleut_,.l I,itici era "m,ai presus de inl,eresele Ram,,ei l-ocaLlsitici{tirddiinJuerlitLew,i
.\ii'itridate
ju.seserd wci,si, in aceea€i zi, in
g:este optzeci de mid de creegtde.fesrtatit'-rro. tqnuo.onian;iiei,btoe.lLlli-ciriy-:..
rriulfum,it sd ob{ind. de La s-o
Sol-
,rJa{ii Lui SgLLa au murrnurot im,potriua trceslei ltotdriri a
{omandsntului Lorstt. inui.ngdtartL!, in aceastd. situa{ie era.
21i Plutarh, op. cit., 12. in Jond, lWiLridate, cclre aL:ecr taate posibilitdtile sd se
Plutarh, op. cii., 14. rejacit. Dar S'glta nu auea att gincl. decit acel.a &L rd;bund-
:7
tbicl(m,15-t9.
)-

^,lt) !bi{m, 2I; AppViIaIIn, .g,M2i.t:LLArimd.amticiaa,n4u9s; FMroanrtcineulfs,inLrIiI,, ri,i.. A pornit deci imytotri.-*a lui Fimbria, pe c{rre l-a irt-
!x.-v1_r2,, 1lo2,ly41a. enus,
s0 Plutarh, op. cit., 23-24; Appi an, I\Iithri,da,tes, SE_'B,

N. I, B,ARBI] NOTiTA INTRODUCTIVA - SYLLA 28I.

t|Lnit lingd Thyatira, i.n Li,dia, ntt d.eparte cle perga,m. ale lui SgILa, Pompei l-a salutat, spunindu-i imperator-
Sglla i,-a cerut lui Fim,Isria, sd.-i precl.ea, cele d.oud. legluni" inaurmSagi lldaoui-dazerictis;piuntrseinudme iqnndiu. -DLuIpadJecLit,eduea;iluPpotentpmeai iauimea-;
acestcL a rejuzat, d,cr saliLa[ii de sub cottzsnda au fra-
Fimbria s-a dus Lui portante, date cle SyLLa 2n cLrum sytre RanLaJ',, t:iit,orul dicta-
t-ernizat cu solda[ii lui ,SyLLa. templul.
in
Iwi Asclepias de La Pergam ;i s,a sinucissl . Dupd" tor a ajuns in noaptea de 37 octombrie spre 1 noiembrie
ce a-im-
pus o &mendd. de douiizeci de mii de talnn[i cetiL{itor oproape de poarta Colli,na. Rdfuiala suprenld. se apropia"
din Asia care erecutaset'd prea reytede ordinu"l de erecu-
lie a itctlicil.or ;i le-a paruncit sd ofere osta;il.or sdi con- Dupd o Luptii singeroasd in care sqmnifii au rezistat cu o
caedlciefpoibion,arordncmeistitacp&ltarLzincaBerseTriueassnria,dclricieesLttindugu{tiinnMge. tiEa.accu{teuieidn|oininmnciueabrnasateeijtalidet-epaLiuraccutDitnreeycrrieaarpau-uchtuilsudSdEngLutsLiaeat d'i,rzenie demnd de remsrcat qi 2n care ariyta stin.cld a lui'
de.sJd.poare rapici itz fctuoarea Lui Sglitt. Astfel, rie;i popu- Sylla a suJerit o astfel de |nfringere, incit c|{i,ua dezertori

:;-stL dus La Lucretius Otella, care asedia cetatea Preneste,

6i i-au sTtus cd. SyLLa fusese captur&t, Luptd in care Syl.La
insu;i era sd.-gi piardd uia{a:ts, uiitorului di.ctator i-a uenit
Stireq, La o or(r dupd. apusul soarelui, cd aripct dreaptd,
Larii sprijinili de i,tcLl.ici, ctLre se temeau cle Szylla, dispu-
n,eau de mari far{e militare. nunla,i u,nul d.inire consuli, commdatd. de Crassus ie;ise ui,ctorioasd gi cd du;manul se
SCTUi.faLNItaaa,rdbleac-tanrudassu,{etrrqeitsodpeiningCtrianepduueacp,lr,eosrdye;w,sr-azoerrfeoeastrta.ps|enLfcarainCretapliu,a-aa3rn2fdu. ncStueytl-.lolea
rll tatirmeinupaeidcneet{rteet ipcreuluucLeiauacuAiwptrpsaitaCaatpiurinnede.LpiL.oualsiCticoS,elc.e,ipss,iooaldAp.usaifsaiicLLlaeuncicuStslrellls.oai,ianiur-z retrd.sese spre cetcLteu Arr,tetnnae.

i Du,pd. desduir;irea uictoriei, SgLLa ct trecut La cele mat
crunte represiuni. Mul{i uutori:}6 eu narat, cvt 'un sentiment
utras d.e partea Lor pe .soldatii lui Seipio, c'are, d"upi equa- de oroare erplicabil, ascrsinatele ortLonate de SyLLa, a cd.rut
r_ea tratatiuelor, cind s-a f,ntor.s tn !aqd.r. L-e qdsit qot. cruzinte i-a ingrozit pe contemporcLni. Pe Lingd. cLsasinarea
S,cipio a Jast fi"cut ltrizonier'. Dac{1, ime.diat d.upd.' ce Sillla unor aqrrLeni politici, s-au produs multe ucideri qi dato-
d,eb s,r c a s e I,a B nnt,di s it tm,, c i.t e z a p e r s o r tcLl.itd"ti p ct.l,tice mur -
cante tt'ecus;erd de partea Ltti, ctcltm, nttmdrul cl,cestot" noi ritd unor rdzbundri ytersonale. Pe drept cuuint, se i17-
a_dep[i sporecL rapid. A-qtfel, de partea tui Sylla au
fiut tu,i ldumidicus, trecut: treqbd, FLorussT: ,,Cine poate socoti pe aceia pe care oricine
8. Cctecilitts MateLlus Fitts, L. Serclius
DmCCefaaetrlriclleaiant,itanF,du.LitnC"etrosNertenlaetroclc"dliiuiu,,ss2QnCPuerh.nti.nhoitleri,pnuqpseuunsPstua,q!miC,cyc.itneeVdiiuemssrri&-e;aisi .duMe.ne..ritnCLnoruia;tscdislr..zeeetsii3ruce3u-s". a uoit i-a ucis in Roma pe oriunde?". Atit de crude qi de
nutnerodae erau asasina.tel.e ordonute de eL prin aJiparecr
Listelor de proscrip{ii, incit uoci de protest s-au ridicat
chiar din lagdrul sd.u. Flutcrrh ne spune cd., in pl.ind qe-
din{d. a sematului, tindlul C. Caecilius Metellus L-u i.n-
trebat cit timp o sd. moi dureze qnarhiu:
pentrLL aceza pe cqre ai hotdrit sd piard, ,,Te rugd.m, ntt

ci pentru aceia

34 Plutarh, Pornpei,us,6-8; Sylla,28; Appi an, op. cit., I,
87 qi urm.
,V1_-;,7qj_':r'J,14oPP:slIuOiuuttrsaao,lrshhVi,u,I,soo2,pp,..I1,cc1i2it;t0...,A,22p55p;; iVFalenol,rieuMsiiu,,thsrIiId,p.aa9tic,tea1,r'9:b;c9Eu-6luu0t.sro, pIIi,us24," :r; PlutaIh, Sglio, 29 Appian; op. cit., I, 92; Orosius,
u86ile; ,C:nIi_, cP8el9ruo;t,aVreIhnll,eViCuersarrsesmusp,,aI6It,.e. riSc,gul3ll,ua4i,-,:2tB7;-2A9Iip;-Zp!tZiit.aun,s Lirriu.s, per.. V, 20, 9; Vel1eius, II, 27.
ODbuelso,c::rsil7(IejiIPtum,risle15un,6ottai;raVuSr,,is2nuI,,1,eT,1tI2o,S1,g;gn2L,Vi;2uInaIDs.,le,e3ArbiD,euCnisoeaafeiscsiMailsur,,ali6Vux;is,m,A16lupI,.sp3,i;aInXC,,i2coe, pr1.;tctS,itDe.,neIe,lceag98i,-;
Rii,zboaieie ci-

N. I. BARBU NOTIIA INTRODUCTIVA * SYLLA, 283

pe csre ?:oiesti sd.-i lasi in uia[d, sii-i eliberezi cle team,d renestinii gi to{i sctnzni[ii/'). Oragul l{orbe a Jost cnceri,t
$ ncsiqt11611 1,1"3'. i.rr, tirn'trt'tLl ttop[ii 'prin trttrlare. Locuitorii au r]ctt Joc case-
ssudig{. iidmSdqeaenis&prpdpueninlrzeccitnercsid,d""?|ni3Qna!).r.maLSiawa,{yft2dall,,,taiiui,natst.rpCaitnfuaa.tbrutd!il,muiccsapletLmd-naeosiiinp, ,i{ntdrrc"teaeiibc-pceotei:n,Lc,Ciersdtiidnzt.ebipoc_toie
.l r.s'r qi s-au ucis intre ei4:t. ,A-ceste eremytle sint indeajuns
pentru, ct ardta darin{a d,e rdzbunare nepotolitd u lui Sylla.
l)ictatorul si-u r[tspLdtit apai partizanii. Astfel, nx(ri o.les,
trt Ittco.nict gi itt, iltruria au lost improprietdrili zeci d,e
pr"oscrigi care conlineu ctptzeci cle num,e. aXtoi a cloua zi, :ttii de ueteranilnl'.
altu, de ctorfi" su"te cttta, a treia zi, Spre a da o aparengd de legalitate ac{iwnilor sale
cu tat sl,iteq nunle. ciottdzeci cle nume ;i cd. mul{i clirttre - cle jopt, p'roscripiiile incepuserd imediat dupd. cucerirea

Sylla o. declaro.t apoi
duqmani i-au scd.pat ssppli,uucstde,a.r,slltmliui isnRuiati;,,mrdp,A.rf.uincis,Ll6ssuyisptcresumtueutilw.'Sprroeors,icnmrtipea_-i in
lege usor ce, te,rocLre .,intaomrfei i(C- . Sgila, &uincl lui uedere cii cei doi; consuli erau
ales cd, asa cutrn em Nlarius, 2qi luase si,ngur uiaga,
Marius, fiul
t,t'n" Cn. aPaipniuriiutastCsaernbaotuJul sseaseaulecaigsdt.nunSi,LcinliatercrleexC, nc.eeP&omce^
{iilor, s-a dat friu Liber rdzbundrilor ptersol-rale, cari, ad,esea. peiws),
t.r'eceau pe lista de proscrip{ii numele lrno?" oameni care s-a ;i jd.cut in pel"soclna Lui L. Valerius Fleccus. Toatd
lderufduuu:,reireseze_e;;limiiSestSgeppdLlgrcluLudeLraLi,li.aan:taCsReidpnaopdosim.ascaidmcfltpitiiiasunlnie{scLoi.iuobicoCit"ila'lciadsineutziinantAtsditLirtd,edreante.cztetpauitibrnirstiicaeRLupe,roiettnuausdc.{cllruidiisesupCt.seidahnRldercpyo"uirsesndoroc,sieAqfinctitopsromsinpreoe"duisttsirsni;ein1c,auorJairiApae+imaaus{0ittso.eieeirrnntfiictstuwuluLan-t-,l,t i,un1,ea, j'dcindu-;i iluzii, se agtepta ce sd se purceadd. La
ul.egeri. SyLLa a auut grijii insd" sd scrie Lui Flaccus cd,
';tcr"tul (rre neuoie de un d,ictator ;i cd eI este gata sd-gi,
esLLme crceastd sorcit';d.. Flaccus, conformind"u-se, a adus
t.n fcL{cL poporului proiectul. de lege tr)rin care Sylla era
i,nuestit cu dictcLturtr. Foporul a uotat, iar Flaccus l-a
.ttroclantat pe Sglla dictatorl,i.. Prin uceastd lege se ratiJi-
IrcaosarrerceeVa_LiceorurasttciInui;tgireaefrrinpiuuusstded.dpd;ieecctlrleiibn|unfnJoaiyol'rdtd.intMofruoitttre*stpdi ."iininiti.eapLwcncacaptpe\Letetelien- [c,a. uVu;iLetoriuasteFa'LcatcecleussadujoirgsittenudleniSt,yLdLraepintaridnsteplodfed,
u auut grijd sd Jacd s{t tie dicta.turd.
pcttricianul Cn. Cornelius magister
t:c,r-iitLiru. Apoi SgLLa ale;i con-
sSioLsdln._-erLuyedegdliusoeelua!E,rnet9mpaoarrasfdlstiqia,cjcpsurdpddpiedlu"aedresfrconecietseptadtrmcrstuieuairntiucpCisqniAul;dhiiitimmw.lioroliayssreraes.LrqoPeuriLeiagrrdioaeo,iS;uncniScyoeulgatcplsslLdarotaLe.esopa;-disctuuao.teleccaaf[atdipt{ldsaa"iasidocrie.uiauLnfntAdaitcaqsruuieattmtoeoadsg"rilperiiiiieiiil.ttemnirlAco.;'iicolpsml,eieiteofaslsesooneadeln,iiusi,i.eetuneetArLcforeceq[iJ[disa-.eaii
';u[i pentrw qnul Bl Dol.abellan
uyre cLuea de coleg pe plebeul I\4. TuILius Decula. La ince-
put'tLl, &rLului 81, a sd.rbdtorit un triumJ de doud. zile. Mo-
tiuui triumJului, era, formal, uictoria repurtatd asupra
iui Mitrid,cLte. in reuiitste Sgll,a sdrbdtarea triumful asupra
pa,rtiz{rnilor lui Mctrius. Doueda: a doua zi, aristocra{ii,
'!-)e c{rre eL ii, rech,entase din eri,l., au apdrut incununa{i, i,n
.::ortegiu.l triumJal. O dstd. stdpi,n pe putere, Sylta a infeles

]:'8rOPrluotsaiu'hs,. SUI/a, BI. 4? Piutarh, Sylla,321. Appian, op. cit., I,94.
/\ p p i a n, op. cit., I, 94.
lrrr C i c e r o, inVP. r2o1,R2o. scio Amerino, ne dezvdluie cu lux de 4":4r Cicero, De donto sua, 79; In Catilinatn, Ii, 20; III, 14;
ci qi ambianla politicd,
amdnunte nu numai asasinatul, economicd Pro A{ttrena,49; De lege agraria, II, 78; Appian, op. cit., 1, 1,01;
in care a fost s6virsil:. Sall ustius, De coniur(Ltione Catilinae, 28.
si sociald
-1.,2^o; Vt_eYlllre_iutasrh,PCaatteorcMuilnuos'r,,3I;I,V2a8l,e3r. ius Maximus, ItrI,
n5 A p p ian, op. cit., II, 98; C i cer o, De lege agraria, lIl,
i; Ad, Atticum, IX, 15, 2; P i u t a r h, Sylla, 33.

N. I, BAITBU I'IA INTRODUCTIVA SYLLA 285

cd. dupd" it'tldturarea aduersaril,or sdi" irebuia sd ia o serie Feniru ct d.q. a ntai mare posibilitate stutului d.e a ind,e-
cle rnd.suri Legislatiue, c(Lt'e sd. i,mpiedice reuenirea la sta- itiitti.s{trcinile clin ce in ce mai nutneroase, a md.rit nu,rnd.-
reu de Lucruri anterioar(L riizboiului ciuil. Dictstoru"L s" r t.t.L cuestorilar de Ia opt ls doud.zeci. ier numd.rul. pontifi,-
fdcut tot ce a putut penttw a amulaLeEile aduse de Grctccizi. til,cr qi aL awqurilar, de la noud lct cincisprezece (opt ple-
Astfel, el a anuLat distribztgiil.e cle griu care se td.ceau re- t.tti si sapte patricieni). restabil.it iard;i regwla ca intre
gulat pentru plebsatt. Caualerilor le-a Luat dreptul de a A
putea constitui Lis'te de jurtrecdtori"T " A Luat pcparul.ui pn'!:mul si sL doilea con::ula.t sd. trectcd. Tsgs cLniitq. A rein-
dreptul de a alege intre mai mul.{i candidafi, pe inalli,t ,t.oit apoi. [egea care- p'reuedea cd. intre cloud magistraturi
demnitari sqcerdotali s,i a conferit colegiil,or dreptul de a ir{1ii17io sd. treaccl cloi ctrti ,si ccl sd eriste un certus ordo
ocupa Locurile uacante prin cooptare. Lo;-itura cea mai nriigistratuurn'. pentru cuestur(t se ce.reau treizeci gi ;apte
grea a dat-o i,nsd SELIa tribunatului plebei, cheia de boltd :.i,t t\tuit pentru
a puterii popul.arilor. Astfel, dictatorul ct ltotdrit prin Lege cptcreesttuerdm, dVs;auLrriuzeeLci.a ariLtat cd inlelege sd.
cd tribunii plebei nu mai puteau prezentcL un proiect de Frin l:oate
lege in Jala Adundrii poportilui, mai inainte de a obline ',tltinilte in tot cee& ce auecr tnai cs,racteristic aparct"tul de
'ii-tt eL consLitrl.fiei rep'ublicat'te ,sd sd-l inLocuiascd. ytrintr-o
incuuiinlarea sen&tului"8 ceea ce insernna, d.e.Japt, supri- ': on s titu.tie ari:;tacraticd..
Syll.rt si-a dctt searrm ct1'., a;a cllrn anl spus mai sus,
n'Larea puterii tribunilar plebei. SgLIa Le-a LucLt tribunilar .lt,eia ti,e boliri cL cortstitu"tiei republicane este tribunatul,
gi dreptul de a se opune hotdririlor Luate d,e magistrali ii;;e cLin7 pirEhia c[e s'uqittere cL g'uLDerlzdmintulwi uristo-
.'t'a,tic ercL sen,etul. S'yLLct ct rezaluet groucl crizd. prin care
(ius intercedendi) ;i nu Li s-a rncri ldsat decit ius auxilii itc{:ea srlcietatea sclauagista rarnand, constituind o dicta-
ferendi, ,dreptul ae a ueni in ajutot' urettnui plebeu ,it.rd, ctri::tocraticd,. Dar, mai pi'esus de uoinla sa, condigiil,e
mqltrqtat de patricieni". Hotdrtnd cd tribunii plebei nu t'(:cnc'r7lice, saciale qi palitice in care u instawrat aceastd,
putrroiberuturnrnaaatui;ilp.uuciatepnalseubcleaaitnlu'edl .id-T,aolaaStEeLmdl.aaregapistdutrraailtt,ueLroilrezdtpitpuitareatripdcleieenbgeeraif-i;ef ,,':tit''i,'aiii:werdli.bLe-ra6u.res&iliut nsdo"riascm\adusi,u, ta"itrcibuuic,ra'erauctdeer popular, c1.Lm,
caual,erilor Le-a conJeri.t .senatului, cdruia i-a sytorit la mari' pd.m|nt uete-
mum puterea prin hotdr|rea cd orice proiect de lege tre- triftilol', introtiuceres in senat cL ll1lor centurioni gi a altor
't:tn,eni, prouenifi din piiturile de ios ale populctfiei. Fap-
bui& inainte d.e orice discupie. sd. aibd incttuiini,are& sena' tttl era cit se'poatr: ldinedselamnriefiscyasle,icut :poericpiotpduel,om.rui,l.etraarcJui
tul,ui. Puterile crescind"e ale senatului cere,Lu un personal' ,'r;it aristocratict sd
'it,putin{iL siL nu se {ittd. searrLcL
nunleros. De aceea, SyLLa a ridicet nulndruL senatorilar :i.'re luptutt pe cliJe'rite cimpuri ;i de interesel.e so'l,da{il,or
de l,(r trei sute La;ase su,te. Introducind 2n senat |nsd ca-
de bdtaie si care nu erau
ual.eri, centurioni qi at{i partizani cere n-areclw nimic de-a ,;lt:i patricieni. nici nobili, ci simpli plebei.
Prin abdica:reo :;ct. de La dictaturd., Sgll.a a deschis po-
Jace cu patriciatul,, SgLIa ct uait sit aibd La dispozi,tie un ,','i,t:birir,ri?dtLer,ii{trpldr" nrf;iiidnie.o\itnurpd,nsriotS'intruyciilnrplaeoootiaudJluoircdiut.oudmtteli,ntcrcltirddiertpmriteasiltiAoeL.cuaigarelu,esdt;,ei politice, p|nd

senut docil, indiferent de originecL mernbriLor sdi. cdtre C. Iulius
istoria a ard.tat

46 Sallustius, otrr. cit., frg.55, 11. Paterculus, II,

41 Cic e r o, I'rz Verrem, I, 37. ;(' Alrp i an, op. cif., I, 100
48 T. Livius, Perioch. 89: Velleius

30, 4.

41r Appian, op. c'11., I, 100.

286 N. r. BAI{BU NOTI] A IN fRoDUCTjV \ -. 5\ LLA

Scriind Viala lui Sylla, Flutci;.h, urirtd-net-;,rind,, G itt:r,"tru c-;i atinge scopul, de pildd, corup,tia solda[ilor
trebuit .sd. nareze fapte" sd ie arote ctn;zeLe, sd. ia. atitr;tline il2. 2B), cruzimes (34, 31), erotismwl" incom,patibil cu
cri,ticd.. Fuptele, ca ;i, i,n celelal,te biorsra,Jii, sirtt d.iiz d,a- r'i,rstcr. (35), uiafa de cheJuri ;i petreceri (36), fd.td.rnicia.
rsCy|rneitten.fi.du'i.ilcleuu.itede{e'di,uia.pppdra.orcbtwiacmur,elcapslraaetu"{sitczil,eudcnionuri,ddCascvmn,nie;s:nrrteiirutlasuctauiecce{eistittLopiltcallf,iatt.ipcpetee"
(i''ar"ale-la cu lrlsandlos) (3).
intr-o Lumimd Jauarabild. pt-m,e Plutarh La SyLLa: dibd-
de altit parte, mod,ul de tia umei misiuni grele, de Ttildd captur.area
narate in, eJ:ectLtcLrea
paate fi uctri,ctt. Itt,i trugtu-ta (63), inaltele cal,itd{i de comondant de osti,
-aL-In;ieaorrdi.,tautat,t:i:tiuntqtiwaer acufa.udi,.nctiee.fsafpetseule- irt,cl.eosebi stt"ateqict qi curajul (16, 19, 21). Citind erpu-
ficdent spre o, curacteriza o situal,ie .ri a ardta cttitud.inea i'.rea croTtol.agicd a faptel.or pe care le cuprinde Via{a,
biagrajwlui. Alteori, PluttLrh. isi e:rprimd clirect apt-cbarea t iLito'rul riim,tne cu imaqinea unui SgLLa cu f oarte multe
asda"euwmnnduecizlareLpmrt"edafnibmtaLurmet,{i 1-s.,aDuemaecl,netu"{li!.o.enera:n-1,ta"eeiasmestscn.Ltmlu,tieJt.iroceacrtieiur2edn&"spdseu-rzbtrtzdltu.cacertriue- I rd:;d.tttri d,e carqcter uri.te, da.r cu c?,teua calitd.ti, esen-
li,nle pe cimpul de Luptd, cere L-cLu ajutat sd. infringd" pte
tudinea bioqraJul.ui, fafd de ja,ptu!. noro.t. tltt,."tmctni; qi, prin forla arruelor, sd. pund. mina pe putere
:;,; .sd. alungd. stdpinul l?,ormei. Faralela cu Lysandros nu
p-rhPnleutrciitrrehcteprpd.urenreea, ,inarn'ndu.nrnuenrtoeasclein,ritntiad{ua.rpi.afrdtircdula"srdd-,sda er- tl.ccil, sd. confirme acecstit imagine. Dar Jace
ctceasta, jiind
lu.i prin.
r t atiu' tt lt Lcruri:Loy rnai st s!,emoti,cd, d,e ci,t e rpuner ae- cronol,o -
Jpnlbbluliueellsdlmrae.ut,sua,nielai ccortLaaaudnrrdamee,ec,doidin-m.seqiealeoabrnaripr{mfieaiiroerinJtdepzoanertstoittedtt;,artt"etobiu.Lebiiilc.imS,epeu.guctietiDtntiaudxeiiL.tncaebpittLeirst,td-erita..(ndcsite.)e,trtrieip{mnai,,ln,etaietrcntcreeadi{'tfe,rerihasd,tL.aciendn.efa"actsrrueaz,eioatlt,zrutLaodesi.-c,t*_ r1icd.. atinge ;i problema esen{ial.d. a uie{id si actiuitd[ii lui
,\t1lla, cnzunl,e problema pol.iti,cd. Plu"tarh criticd ueh.einent
irtstituirea dictctturii de c1.tre Sgllla:
.so,n,drosl cL schimbat c,,ainntur-ina{dteetu'edrs, i.enl.u[Ligu-
.tlt'jdtcituotruSlEItLLia"r"J"L(e2lo)r..5.i Lu,:rtt.rile prin
nzt pe toate clintr-a tlatd., c$a
treazd" condifiile Atnltadtdeartids.le(3n)zopdlue.sttuertiTnncearsepu;in-ea ,^intr-adeud,r, ntoartea uirtu.fii curn o
Sylla tinere{ea.
e con-
Litlu.at s{L aibd. intiietcLte ocolo p,a Spartal, pe cincL SyLLa"
petrecut
liind, ales coTnand&nt o.l. unei st"mqte pe timp cle zece ani".
iA Sytto
era ld.uddros din fire, ceea ce constittLie o e:rprinzare d.i- s-a jd.cut cind conswl, ci,ncl dicta,tor ;i fiind lnereu tiran,
rectd. a atitudinii biograJu.T.ui cu Ttriztire la cxrcLcterul Lut,
Sglla. rL riintas utt tira'rr,". (7).

tod_ainegrpeunnerearli.i adoptincl, ca $i in ce!,elalte bioqrafii, me- Pasajul este clar: Flutarh cond.amnd dictaturcl Lui Sqlta,
cronologice, Plutarlt aratd. pe in ton cri- Atunci ce-ar fi, t,rebuit sd. jcicd. cl.ictcLtorul, cum ar
tic ambilia ;i dorin{a de pwtere care l-a d.eterminat pe buit sit se comporte? BioqraJul nw ;i-a pus aceastd. fi tre-
Sglla sd meargd. ,,prin singe ciuil ;i Ttrin d.ezbin|ri d.e bare, jiind.cd nu ;i-a propus sd studieze rnai adinc
inh"e-
concli-
tiile economice" sociale si palitice in care a trdit qi a ac-
nei,mpd"cat spre tiranie qi spre |nudlmd.qeala tutu,ror Luc:ru- fionat Sylla ;i sd.-l ittdece in Lumina realitdtilor uremii.
este url
rilor, a ard.tat cd Euripicie o|nmdeianm{en\edp. tp;ei cu- BiograJul, obserud, intr-adeuiir, cd. l,a Roma atunci ,,poporut
nosc(ttor al bolilor politice, deoarece era corupt 5i statul balncn)", cd. apd.reau. mereu al{i dictcL-
oG- de mirure dacd. SyLLa 6
meni sd se Jereascd. de arnbi{ie, ccn'e este cel mai prirnejclios tari. ,,rSi n-a Jost niruic
p,i mcri rd.u demon pentru aceicL care o au (4).,, in acelaq| tlatnnit cind Glaucii ;i Satut'ninii izgoneuu din cetate pe
JeI, Plutcn"ll ,pune MeteLIi, iar' Jiii cottswlilor erau mdceltLrili 2n mijlocut
in Lumind. Ia Sqlta nebu.nia miniei (g),
nerecuno;titzta (10), ?.ecurgereo" lct mijloace necinstite: Adund.rii paporul.wi ;i luau ermele cumpdr|ncl pe sold.a{i

N. I, BARBI] r\,roTr l{ INTRODUCilVA - SYLLA 289

cu argint ;i aur ;i aduceau Legile cu foc ;i fier, for{ind,,pe ldri dictqtoriale, cel care a realizat pentru un scurt timp
r|ictatura a fost L. Corneli,us Sylta.
cei care Li se opuneuu. Eu rzl-t inuinuiesc f)e acela care a Dupd. abdican'ea Lui, pe scena politicd romand. s-au pe-
mijlocit sd ajutlg(t mare |ntr-o astfel de situa{ie, dar nu rindclt mai mul.{i candida[i Lq dictaturd, d,ar C. Iulius
consider cd este o douadd cd. este cel mai bun acela. care Cctesar ;i aTaoi August i-au dat dictaturii sub forrne
ldtriJineriBteiza-n,t,coinnc{dinu;ituml, acai rmeuclLt.ddinuit p?,nd I-a 426 e.n.;i,
ajunge cel. msi puternic in monzente atit de grele pentrw
Plutarh nu putea pune i,nsd problerna in JeIuL acesta.
cetate" (Para1e1a,1). Vietiior constd in aceea
Acest pasaj ne Gratd cit se poate de clctr contrcttlicliile SLdbiciunea i,nerentd u tuturor
r.:d. el cautd modele de uirtu,ti tocmai La unii oameni care,
lui P'l,uttLrlr gi conluzia pe c&re o Jace eL intre ,,,nv,oral" attde,ceseesait,(yt{;iryintotleitmicpee, rsainnntencte, idmara, idpeufo[inartaepmfi,usldte ori d,in

5i,,politic-necessv'". intr-aderdr, dacd ytroce,deele, |ntre- practice
buin{ate d.e Sylla pentrzt a ajunge sd. pund. mina pe pu- ltinele, pe care-L dore;te cu atita ardo&re biograJil.
tere ant Jost clel,ennina.l:e de acfiunile pol"iti;ce ale Gl.uu- Totugi, prin ampla sa informare i,storicd., prin erpu-
;tIc:icttirlmeS&agalilsrant,odPrniueluni,tlaiptdrrh.inaatuainzl,oebnruttfuaitl psstdde.uncdaereedp,aeoorueposutbtietiooargtrSiaifLiiednsacytaeipitptaie-
cilor ;i Satuntinilot', atttnci a,u Jost neces&re ;i in cazul 't.tLntd., mai ales cd a ;tiut sd imbine anecd,otiCul cu realul,
tlmd.nuntele din uiala particulara cu politic, crono-
acesta st'nt lustiticfie" lagicul cu sislcmuticu|io. Japtul

aacieteCoao{indotiranantdtz.'ieecn{ibisiinpdeoral.stitniiro:nifiecacfnlegsinaajrac.c,ltniie'eicte'tss-rait(tttEzl,bd:e.ososi.tienpuleo. lnictuiicurdnilesli,-aSauJdlol,test,-t pgBcsaHiI-'Tmiuip_t.ceLC.i..a..sen.f..p,t8HrttoRr|eI-I.e-iR4rV.rYooisea8onmSelnc.di(dsz.cr1oimueei9nDu,ie6,l4ReL1e1r1.loo)sor9manpm6VdPdr1.eaeeo.i,d6igrnnTfe4.R,aa,.d-ot1An7pFl.m9.9ai.b6od.er2C-hiIe,a,sI,i'o,s,rPd. t1r1e.rRo9n9iLjJ6rm6.Se1Ea2aCiay;,;sILo,J,HcocIfaoh.LnT.enCethdvVnhce,ealroeuV6RldrI:|lect.keeReesompTapadturphamh.oaebseitsnaointnainrJkBoanne',a,i,u,SnW'irtoWuLebeSol.a,auIsfrlztraiitpo"iled,ol.lmas.fonA,-Asr,usc"dfitss"iitdaS4,o,a,aipf_si11crS9isa9il6s6Laic2n1e2eihi7-i;,s-;
tertninat pe Sglla, ccn^e ar)ea tlefectel,e ardtate din pl.in
19 - Vietri paralele - vol. III.
de bioqraJ. sd. mecirqd" la procedee rept'obabil.e din punctul
de uedere moral, dor necesat"e din putzcl:ul. de uedere aL

aSagciLfniLuuani,noiigrpei rrapeccetLicLce'trdq,zets(etprusrenLrai&,,pSprouacnteuedrneteinnLiunesapqopleii,GtTiclsaeuute;ciriea.m, DMileiatcari,riuessytpr;eei
'cttre le impwne.ou rno,m.entele ?,tt cat"e acgionau, ori se re-
trd.qeatt din, lupt(t si trdirnL ca simpli particulari. DiLem,cl
era dramaticd., dar de o inerorabild. strinEen{d. trrireqte,
rhnciuno.,, gire,tenirL" lirzgu.;it"ea, rdwtqtea :;i cru.zirnea gra-
tuite sint reprobabile i.ntatcJeauns.. Dar Pluturh nu face

nici a distdnclie intre procecleele reprobabile, dar necesare,
"5i conzportdrile reprobabile grutuite"

Insd prcblema d"e ciipetenie ct dictuturii lui SuILa si a
intregii sale- leqislctl;ii cra aceecr a conformdrii sau necon-
formtLrii cu tnersul istoriei. Istoris s ardtat cd" La Roma
Iupta de clasd. deueni-qe atit de inztergunatd., contraclic{iile
dintre closele ;i catecSr.triil.e sociale a,tit de ascufite, incit
dilemcl pentru societatea. sclauagistd. romsnd" era urmii,-
toqrea: cmarhia scLu dictatura. Dacd. pind. la Sulla com-
portdrile politice ale Gracchilor, Sat;urni,nilor, Glauciior ;i

Sulpiciilor, cum 2i nume;te Plutarh, au Jost niqte manifes-

29I

intre ei exista numai o diferen{d de o mie de sesterti
ca.e valoreazd doud sute cincizeci'de drahm" iL;;;
se istorisesc despre "Styi"1"la..
prima etapa a vielii lui

cd;ioeqmp2detaoCirsutiganrntfiurinaiclreeoacgtlladautrieo,.lrdA.IailnAbiasnptsffarteir{c1iugi,lnaparoeec,chfuiianlollorag,reicilnuafeeirrelaeinle,if,rlsaoserefepoaofada,rcttieeecia_vinceiondflrceoiaa-.
amestecat5 cu albeala pielii, o roEeald grea. De aceea se
icpsnpuieubinfiaide.tijnoAccddsut"fSr.edyNl,,llvuuaenrgeusisu-ltaleduiannrtmtreraepdsotmoctrrhdi:visa.ic,trSdsoyridlclpaiinodereesintcfelodAslotidcesaanirmtanoirnaditdepcorceamucspleolursrast.ei"ti
1 Lucius Cornelius Sy1la era patriciant din rindu]
acelora pe care i-am putea numi eupatrizi. Dintr.e strdbu-
nii lui se spune cd Rufinus2 a fost consul Ei ca dez- uiafcfdccgSalcirsnsaaaaaiuneilaepudclyl,lretdmauutelrtaocmld.meeocnactncidreadiiaaiteeaiennndieeEeteermtsiddrcreciirsanumtomaiocdiepigtgiaii,n,raarcirioi:Iumigdebirciaicsnsemelersiiietlecineaneielaemc,baidsvisnpdnugazcaifastotedeoitueuisttgedriizromamrdgepeliecaiadnrsnz,trredtdpdcdaitdeinatntfisemhiviv,odnuzncmtIruiiddaesminapaisdtrulecastpei{rrnubrrapauiadesuiebcailpetrqit.eutdiatiaEadieatnoi,ieriNStcearinmdefrrlieetauei{siacejenloesreruuegaircrrapddst.euEridrlci1aetnodilaefoferunrcaaabuiulreanai,qfupiaciilpermma,ueielaiiflc6dplsarazoe,IddgsciS.oaacndncs,eiienciecnySicieunrtiocrebil;ec_iotldrniis,tqEaraaaaaaiieeintu,pbiuipusacpaenmaipetsepdisleunrce.rjLteopguecrra,r1acseeseAaainsarsl.ipaocacir,btsscnreriiJ"tgiimmeni;engjarianhflmdnu,enatoireipcuiidoegtcbmaurl,vai.,"siiltambleutiqoraarlp.tcldilimeueciiiiodpinlotron.p_uanocsiueC"usrvaedri_tr!,,e-ei,il
onoarea de care s-a acoperit a fost mai mare decit aceasta
demnitate. intr-adevdr, a fost gasit ca poseda mai mult
de zece iitre de argint3, deEi legea interzicea acest lucru.
Din aceastd pricina a fost izgonit din senat. Urmasii lui
Ei*au petrecut viala in obscuritate qi insugi Sy1la a fost
tccirunemesrceiullesceainsdlpoucpnuaeiratinomliicaadi sitsdiprzuinniucehaiiunriadbtedatojpoecuulu,rrdn"r,"pc-ir6nedd! lomacjuircnes,.easIsena
bdloiingliadaitt,dddineqqiLicinbauiacim,neeelvriastaed. fiAndslterteafeolq,aismseeeznimciieinncdodrbeoialdi acqtuid,bvduicuntpoidrj--iaeaxpzdieos--:
,,$i cum ai putea sa fii un om bun, tu care ai atita avere,
deqi tat5l tdu nu !i-a 15sat nimic?"/' Deqi romanii atunci
nu-qi mai practicau moravurile cinstite qi curate, ci lu-
necaserd $i se afundaserS in desfriu qi lux, batjocoreau
totusi, Ia fel, gi pe cei care-qi pierdeau averea moqtenitd.
gi pe cei care o cigtigau pe nedrept. Mai tirziu, cind Sylla
ajunsese Ei omora mulli oameni. un li- Ei urmdtorul lucru: s-a indragostit de o
in culmea puterii dar bogata, numitd Nicopolis. ii, datoritd
bert. care era bdnuit cd ascunde pe unul dintre proscriqi gr farmecului pe care i-] da tinere{ea, i-a
qi din pricina aceasta era in primejdie de a fi aruncat de femeie de rind,
pe stinca Tarpeieis, a insultat pe Sylla Ei l-a luat in ris, relaliilor intime
inspirat o mare
spunindu*i cd multd vreme trdiserd in aceeagi casd. pen- AdramgoasitemogEi taenfoitsgt ilapseatbmunoigctaensaito. rcadree_fleimubeeiea,
tru care el platea doud mii de sesterli chirie, iar Sylla, "cia.rdpea murit.
care locuia la etajul de jos, trei mii de sester{i, astfel cd el. copilul

PLUTARH

SYLLA

3 tr'iind aies cvestor al lui Marius. care era consul
i!I_n,ieb-tinaa.t,bru6carpdrs,iamSpayolaioaratres5-,radazabproolitarinmtitpinoimttrpoivraeatue1nupdirIicuvuginuteretlalep6.ebAimnjueanvrgeJii,ntoidnr r1e-ai treilea consulat, ca tr.ibun militar. indeplinind multe
Iucluri folositoare cu ajutorul lui. Astfel, fiind legat. Sylta
zr capturat pe Copillus, comandantul tectosagilorT qi a
Enii,tfopleosreinadqut-espetactuem, ;it-raebautiraasdeproieimtenpiraejluurai lleJoccacrheusa, convins pe marsi8, un nea,n ma1"e, care d.ispunea de mui{i
si-lrve- razboinici, sd fie prieteni si aliali romanilor. De atunci.
regele
numizilor. Astfel, Sylla, primind pe solii iui Bocciius. Sylla, dindu-gi seama cd Marius e miniat pe el Ei cd nu-i
care scdpasera din mina unor pirali numizi Ei ardtindu-Ie mai ingaduie cu placere pornirea 1a fapte mari, ci se im-
toata prietenia, i-a trimis inapoi 1a Bocchus. dindu-le da- potrirzegte rictricdrii lui, s-a apropiat de- Catule, colegul lui
ruri gi o escor'td care sd-i petlc.acd. Bocchus, incd de mai Marius, un orn cumsecade dar, rnai slab in iupte. Sylla,
inainte, ura gi se te'mea de lugurta, cal,e-i era ginere. dar. lciaurn-ui"iaigCiactui;tligiiainpcurteedreinalaqci efaleimmaa. iinderdfrzubnotieaEci agpretuleraat co-
atunci cind Iugurta era infr.int gi se refugiase la eI. Boc-
chus, voind sd-I trddeze, a chemat pe Eyl1a, voind ca gamslaiutrfee-lpdapelir.eicrnadinnintditabstaaerlbcdianela'iigsdrdiiun-l,Apirnlopccii,ut.riaeprr-.,clsinoasdinfndd-c,ausutormlocaslatilicailveluuoti
arestarea qi predalea lui Iugurta sa se facd mai degraba
sine insugi. Conl-rni-
prin interrnediul 1ui Syila decit prin
cind acest plan lui Marius qi iuind ciliva soldafi, Sylla 9Jr"?ritS4ygll"a mai dat gi soldalilor lui
a infruntat cea mai mare prinejdie, incredinlindu-se unui se spltne ca l-a miniat Marius. Aceastd fapta a
barbar care dadea dovadd de necredinla fata de propriile groaznic pe Mariiis. Ei
bine. cluEminia dintre ei a inceput de tra un lucru atit de
sale rude, Ei pentlu ca sd prinda pe altul, r-u oir"it p. neinsemnat qi copildresc. si-a luat drumul qi capdtul de
sine insugi. Totugi Bocchus, ajungind in stapinirea amin- aici" apoi. mergin"d prin singe civil si prin dezbiniri de
durora qi fiinci nevoit de a incheia o inlelegere cu unul neirnpacat spre til'anie si spre invdlmitgeala tuturor lucm-
impotriva celuilalt. a fost multd vueme ?n clezbinare cu liior'" a al'5i.at cii Er-rri.pidelo este Ltn om in{elept qi cunoscd-
propriul sau cuget qi, in cele din urmd, a pecetluit prima ftreo.lirl''ca;;drs1ccbrdtrrtocriitrleopraepiiriobtil'iiuttiiccae.c,ccdaiaereocaaer,es.ecteeocinaeudl.emamaindprpimeeojcalmioesnqi isdmsaei
trddale si a predat pe Iugurta
1ui SyIIa. Cel care a trium-
fat asupra lui Iugurta a fost gloria
triumf, pe care Marius" dar acestui
Sylla, il amdra cei cai:e urau pe Marius il atribuiau lui
adinc pe l\4arius, care sr-rferea in taind. 5 Sy1ia. socotind ca gloria clobinditd in acliuni rdz-
As.tfel, deoarece Sylla, ISudaros din fire, ajunsese pentru slJre a sdr.irqi pe
}:oireicr: ii estr:: de aiuns cele politice si,
trecind tle la a.ctiritatea militard la activitatea
prima datd ia o oarecare faimd in fata cetdlenilor, dupd cand"idat Ia pletura" clai. a fost respins. Vina politici, a
cceerdeuasegsloeroieiv,iaalaaujumnsilalaEioneacsutnfeosl cduetaa, mqikgri.firert,uirnucaitinpuprUta- penilu in-
frin,qere el o clA pe rnul{ime. Astfel. Syl1a afirmd cd cetA-
incontinuu pe d_eget un inel j?e caue era gravati aceasta {enii. cunoscired prietenia Xui cu Bocchus qi asteptinclr_r-se
intimplare. Gravura reprezenta pe Bocchus predind gi pe cd" r-lacd va fi edil inainte de a fi pretor" va da spectacole
Sylla primind pe Iugurta. cu- vindtori strdlucite de animale din
pretoli. pc.ntlu ca el sd Dar Libia" au ale.s pe a1lii
4 Acest lucru [predarea lui Iugurta] il irita pe Marius. fie editr. se pare cd Sylia n-a
iTs1uofltoualsois,deosaoucainootinaedrxdpc,edld-aSiliyiflleolalomesisilttiteacrpaere.leaAgamstt.ifcei,al,sripinirnedatiamii fpoinusvltidcceioalnut_,i mii"riurisit adevirata cauzd a eqeculi,ii si este doveclit de
fapte. Astfei" cu un an in urmd. a izhutit. fiind pretor"
sd-gi atragd o partr: clin popor prin lingugili. iar alta prin
aceea se zice cd, pe cind era pr"tor.
ciaruli in bani. De
i-a spus lui Caesar. cu minie, cd va foiosi puterea de care

'294. SYLLA 295

dddtrireisme{ppiuiistndceuiunpivmdiCnpcateposatoaldicvoioactceiuaElu.mtisip,ucddbiarapprtur,oeCte"tee.rezxDaatur,cepdsraitzespienareddtt,uuacir,-deap, seSsdnpytfrulauisac:cde,d,spptee€o Iictoriei purtdtoare de biruinld si, lingd e1e, chipul de
riur al lui Iugurta predat de cdtre el insuEi lui Sylla.
,\ceastd acliune I-a facut pe Marius sd sufere adinc gi,
Ariobarzane sd coboare la expediliell, dar adevdratul scop in timp ce acesta punea la cale ridicarea statuilor, iar
era sri-l opreascd pe Mitridate, care punea multe lucruii :iltii se pregdteau sd vind in ajutorul h-ri Syl1a, gi cetatea
iloar cd nu fusese aprinsd de amindoi, iardgi a izbucnit
lazboiul cu alialii qi a oprit dezbinarea atunci. In acest
la cale Ei cduta sd dobindeascd o putere qi o dominalie nu rdzboi. care a fost foarte mare qi variat qi care a adus
mai rnicd decit cea pe care o avea. Sylla nu ducea cu
sine o armatd prea rnare, dar, avind aliali plini de avint, i omanilor cele mai multe qi mai grele nenorociri si pri-
aseordmionriat jmutourl,{igciaapaizdgoocnieitnipEeiGmourdliloi sa"rmiaer npi,e rnejdii, Marius. neputind sd sdvirqeascd nici o faptd deose-
care Ie sdri-
l;it5. a demonstrat cd virtutea rdzboinicd are nevoie de
Ariobarzane tinerele Ei de curaj, in timp ce Sylla, sdvirqind multe
[-a numit rege. In timp ce igi petrecea timpul la Eufrat,
a venit s5-i vorbeascd partul Orobazos. solul regelui Arsa- l'apte memorabile, qi-a dobindit faima de mare general,
ces12. Atunci romanii gi par{ii nu veniserd inciin contact in fafa cetSlenilor, de mare general, in fala alialilor. qi de
unii cu allii. Dar gi aceastd intimplare se 'ipoai{ritteancoerlaocqoi slugcernuecraul, in fala duEmanilor. Dar Syiia n-a
reazd rnarelui noroc al lui Sylla, anume pare cd se dato- Timot}reos. fiul lui Conon. Acesta
- deoarece duqmanii puneau izbinzlle lui pe seama noro-
ca parlii sd dis- cului qi pictaserd pe Conon dorrnind, iar norocul condu-
cute cu e1, cel dintii dintre romani, cind au cerut alianta
Ei prietenia cu romanii. Se spune cd. punind trei
unul pentru Ariobarzane, altul pentru Orobazos scaune, cceini dcacreetdfdlicleusceurddaecgeesttutl a-blosu-.aziincdinigdncadt qi s-a miniat pe

qi altui ii rdpiserd faima
pentru sine, Sylla s-a agezat in mijlocul lor spre a deli-
cjlrbo:ioretcb;rtaoidmm.reiPsapeeibrnnaidnterrbucpuauorartmicrO,ievdiaraio,st.brtpaaeSazpeloSelisiyisO.ltllcora-oharbiausuaeindzqsoieitoseucl.-ocrdaetdeuigt eunlndlneeeusuapdemlaardi"troifsunciiaoittsriien.gi dila-c-uamae-isbboeciamtaitouroleas-t c'tobinditd in acliunile sale qi a zis- in fala poporului, cind
se intorsese dintr-o expedilie, care pdrea cd se desfdgurase
bine: .,1n aceastd expedilie" atenienilor, norocul n-a avut

nici un ro1". Se spune cd divinitatea s-a opus lui Timo-
theos. care pdrea atit de ambilios, astfel cd dupd aceea
fala-h,ri Sylla qi inlelegindu-i adinc, dupd miEcdri, qi gin- n-a mai sdvirqit nici o faptd strdlucitd, ci, inregistrind nu-
d.urile, 9i inlelegind si miscar.ile gindufui qi ale
Ei cercetindu-i firea dupa aceste mi;cdri, a zis cd""otrr.pebirut.irei mai eqecnri in faptele sale Ei intrind in conflict cu poporul,
ilecminal upsasdocetnilsi-tvuaaofiminleetesgcndieit,aaljLlrduinaiungsntaeiipfbodraoainncrtctiersdemedteaolartedi.euqlCnai ipcnrideddgassreee*am.alaiiin.racdttuoczgrusiinm.pdCruireea-nltbescdnoaa-.,
in cele din urmd, a fost izgonit din cetate. Dar lui Sylla
nu numai cA i-a fdcut pldcere sd-qi atragd o astfel de

favoare a zeitdlii, ci. sporind impreund cu divinitatea fap-
tele sa1e, qi socotindu-le dar al divinitSlii, a pus mina pe
noroc. fie cd se fdlea. fie cd aga gindea eI despre divini-
ToiuEi el nu s-a prezentat Ia proces qf a scdpat de acu- tatel3. intr-adevdr, Sylla a scris in Memoriile sale cd, din-
zaTe.
tre faptele care pdreau bine puse de el la ca1e, unele care

6 Ei bine, dezbinarea dintre Syila gi Marius cleqtea fuseserd savirgite cu indrdzneala au ieEit bine nu datoritd
rnereu, primind un nou imbold d,in partea ambifiei 1ui planului sdu, ci potrivit imprejurdrii. Chiar din afirma-
lia ,,cd a avut mai mult noroc decit virtuli rdzboinice"
Bocchus, care, spre a lingugi poporul de 1a R,oma qi spre se pare cd el atribuie un mai rnare ro1 norocului decit

a face pe placul lui Sylla, a a;ezat pe Capitoliu statuile

PLUTARH SYLLA 29.i

i vitejiei qi c5, in general, el se socoteste omul divinitatii. lazboi, pentru ce vor incerca sd repare greqeala, dind
i El pune pe seama divinitdlii Ei inlelegerea trui cu rlovadd de vitejie. El nr-r se ingrijea de loc de cei care il
care era un om cumsecade qi de o egala valoare. Metellus.
lr intr_ade_

fampAftldpqEsmrEtddd{vuorrdvrurtceiiuerdrsaucireeiziveedpdpfndtrrlizbaaesitgnd,cuclristeeiucoitmgdendidlmtenncpc,apfiotz-eteulaaetodoie-etuoireEtglcidpeiotrlvnscslaiaiauic1ceoutvdaaoereMlaeutsuvcci,uriioiglnqeleeeciaeeLerrStftfLbeai,iideutoal,icqcaeaiyuadlatervsieeclfillaiaceajltetldcr-stuteudaeiscuoaalaretcaiinsm,sn,e-sitleu,lalegtdpgsapaebufscrao.uiteueldrdsbeas-sia5intSsaa*vcisp.tiitsafleivvjneaidydru;noilCftaeuiEddladstpciliarumsanhnorttsprlddoecrapesroifsuoeifitiradasunepmadapuiracdptrtniaatiutoluhrusmausjetieeEclissseariifenvniteponoaiis,ediovslsuefinamsicooilnniatacpniarlracilenmmedraatlarzdsrgdideepfriadusdaMroiuereucnncduumribcqdtsleenlslot,suinemileeudequvneiamdbptrnta1drq-in".uea-iun6gtdefolucciiei,uE.roipiritsa,ruedit,sudniAedicalpiioefci,ts,laleohlrftesdmcaaidciracoaaarinoistzticv.o"acfbspcaurpedtdeditieenreerturiiruetdellearqiuupbil,aiaauaialaesi-brlioa"tettrfdcimed;idummuicresmalrl"vceaeiarmsrui;n,piacebnd"tp;tnllsreceeprtdcftdcrddieeaetdlemajti"phi"idacaulrreanr;_&dcietdae1Iiu;isnpa_ied.a_cu.t"i ircuzau, ci, pldnuind sa-1 rdstoarne pe Marius, pe cind
ri"rzboiul impotriva aliali1or pdrea sd se apropie de sfirqit,
linguEea armata de sub comanda lui. pentru a fi ales co-
rnandant impotriva lui Mitridate. $i, prezentindu-se in
lctate, este proclamat consul irnpreund cu Quintus Pom-
pc.ius, in virstd de cincizeci de ani, qi ia in cdsdtorie o prea
ilustrd femeie, pe Caecilia. fiica pontifului Metellus. Pen-
llu acest fapt, oamenii din popor recitau multe versurj.
impotriva lui, iar mn1!i dintre optimali erau miniali, soco-
lind, dup6 cum spune Titus Liviusl6, cd nu este demn de

l.cmeia frumoasd acela pe care-l socotiserd dernn de consu-
lat. De altfel, el n-a fost cdsdtorit numai cu Caecilia, ci
plima sa solie, luatd cind era incd tindr, a fost Ilia, care
i-a fdcut gi un copil, apoi dupd ea, s-a cdsdtorit cu Aelia,
iarr a treia a fost Cloelia, pe care a repudiat-o pe motiv
cd era stealpd, dar cdreia i-a acordat totu"Ei cinstire gi
daruri; la puline zile dupd ce a luat de solie pe NIetella,
a inceput sa se indoiascd de invinuirea adusd Cloeliaei.
Dinti:e toate, pe Metella a respectat-o totugi toatd viala,
lalse;tfpeal c.rdtizEainpioi p1ouriuMl raormiuasn,,ecxinildaldi,orSeyallsad aduca in patrie
se opunea, dar
pcpolul le-a sdrit in ajutor, staruind qi rugind pe Metella.
ceva, astfel incit nu se putea preciza daca clin fire este Se pare insd c5, cucerind Aclopola atenienilor, s-a purtat
mai batjocoritor sau mai linguqitor. trar despre anomalia
ip!mie,pdpdec"pasu,erlbmoirn5de,asdtueisppdouersta,edIuu-qpodrecolemlloevinmeiaeaicdruenabnrdeiilmunelpcdialcreaiptn,ttdidm{iaprqlaipresee- cam prea aspru cu ei, deoarece insultaselrd ct-r glume urite,
cle pe zicl, pe Metella. Dar acestea s-au intimplat mai in
depsea, dimpotrivd, greEelile mici qi neinsemnate, cu asisi-
tum5.
iiengnariatte1id5mqsiniappucfrilrortersazccirgmeierseertaeuu,ai lcrabdinuzrdbnnouisnireiieclogurEinai-daleiamasl-ailiaa,rrndiipncuutpeltaerdea,pcseseepdleneupinsEseate1ec,eA.sdCoaSlhdiyialaclaldri
au ucis pe legatul Aibinus, aruncind in el cu legume qi 7 Atunci Sylia, socotind cd consulatul este o onoal:e'
spaoiteiltdtraedl,eiiSdnyei1ndlaraeacaeptartsdet,cducpti,rcicmuinivndeddrvienorderuaa-vEseei a,ni-rrannpipiredmdEetrpi:atstivtcoourrbfaaajpctidnd
plea micd fala de pianurile sale de viitor, s-a dus cu gin-

du1 Ia rdzboiul impotriva iui l\{itridate. impotriva lui s-a

liclicat insa Marius, din plicina dorinlei nebuneqti de g1o-

lie qi a ambiliei, care sint patimi de nevindecat. Marius,
care era greoi 1a corp ,qi care tocmai renrinlase la comen-
zile militare, din pricina batrine{ii, dorea acum rdzbcaie
in afala patriei, peste mdri. $i" dupi ce Sylla a plecat in

tabSr'd. ca sa sfirqeascd niqte treburi rdmase neterminate,

L{alius, r'dminincl la Roma, a ur-zrt cea mai nimicitoare