CAESAR 499
PLUTARH
tat. Printre ei era qi Brutus, care mai in urmd a luat ;it;hi"til;;""er;Upi"U"c";;",;1u"nl;";rii"iiiiliin;osfidn,';p.5"v,aupnPininecriton-uiitintctnPihiecrecseo-saptdilmdncuuomCcpt'spd"eadugu"ier:rei,dsst'q"-eeazca"i'braft1pauroIuecrl-niuiiul,amecnClaige1pavdsaa3uieainsndrs-ccetgaiauiiEi,rtpro'p,tgde-Deemieafpti.ArnCatedlrrleaneeadrcg-coaaapesapgaudalunfdttoporeldasqraroCeitepcib:l'ntiilemnn'eoeodadqamapeipiaabsodaspatrirnripcluseaeddoenist'i'
s-a tulbu- "";";;i;mmaiFiul1iJ^ni";lc"t;sat;;i,aaula;";-t"Gei"a;oifimTi',"mu;it-ala.iiC;p"n"ntintimCotpdiaopaueaualip"tiirteenesil"cdrrqi"sea".itzt.inielias'tgei"tua.cr5rstda"eedvidcsfclgpiiuscosancsemlardiep-ddedlsrrdlctieuIvuraeioeie.iisiltbiaatdi-ap-slenaiauulecEuueatctafrinrn.ucs.miued"eeueqnh"mPseili,ia.cdiiaiaaaonpaii"rsdqvatrd'.rrdhc.ca,egiiraoaiemeAsnaistidinelcenoss5rirtmmdetoirapdfasdse1lhuaaeameee,elmb-tps1i,aa1fzoeulooersain9'eccdili'fiTPocfuanCuicaOsnencoprtacue:uduteqeeehmqqperimsaetiidaummleiameildelnranirtinoAneenoareegtaaeuscrislagEtoenumavpupiibpteirpltea'falee.ueAcetcciis1ern.surhchsps.Ceipndiiettiroltr'aneeuaeircdllgeszeeonsdmeimepsrneri'arrniuanceu'alutladderi'ara-''a''il
parte 1a uciderea 1ui. Se spune cd f-oastutnscai lCvaaet sqair a venit la chemat, intr-ascuns, de la lara pe Cleopatra'
6uliSp'pliei";iJrc1oaim;iu4cip;;i9tdabA"i"t;Ain;t"ntii,c"dlelpesievmcaCucirolsbzt"utcitgaucaZisrrtai,telcA;ut,la,iuntasc.-iidendnoSuetdie-uinac,uspdcsae-cetqp^.saspuptiarpieneei-niqcle"uioish-ndactoiripdnnelbip,i5taceoaps-di-^otral-.rr-atlauuacn-ctpotunfuuuorfmvoall.so5batacriclreeuiicuit'egiuprtmelaceaiianeanl',AdirctaNirraatp-dddelooduzueplennosrpueegd-aiotaeaioictn'llrecnedd-ahod'siidpsaiaqtreid-tr^il
iat cind nn I-a zattt, iar cind a hciici..r"eraurtie-aitl"irof^Cirprlhali"uuete"ta"aerttgluoifeqn;e.{,icilqe,upeciilnu'pu,aPunuircoeetadtl,adhsedssd"caiaiatniritaodsnepesoimmr,fcpricenaeuicivesunraaatnanasuleicamlc;ca1dueEpcflri.aalcairtreliraceimptii,airlieiietna''clutuLuicbnniiIl'"Adus,nteigirnscdsaecguetile,card-deaavea1r,-lei'ummsbAeiidepipardrC,mbeiocnaiudaeiet'rtrscec-ucaoudl-lrl
el, a simlit o deosebita bucurie.
se 47 lat dintre multele semne care prevesteau victoria"
cel mai
poveste;te cd vddit s-a-ntimplat- la Tralles8e"
ilcnuutii-pCaiadaeetsrvaaar;,ra.iacair,coipaldom,sioinnctluute1l mdsitpnalutjuulievruii,cltsoeeriiesepir.ausnteealrinea6q1rid!aasqdsttreaitrtunuiuattl
lmLIvcdieieisu.ilrittos,ia.r,itarnradu,dseaiiepusrfitnccatoaoiulirdtsriepcmcercuueOadltz,l..'livMlucuIrecaaearrimr,iui'ildelnacaientoiPsinint,iaecndte-tcanituamdvcrpileueepipamlsaucne,truueqCmdl,idoqtcdrpoidneocpaevmorieiibaeuasdmtstieetSeinsGnntluieaailiziuliTsquuseiiat,iuadrTksuesliacntpLutuudlisas---
t.uap'ttiai .ttAtgpionid, 'pirnivfliSncddriaartS:,,qIni vpidnsgdi,r-ileC-.qaiesvaarzei!n"'dCseeimdneelfea,lda
edmTreiaatuuipsieninLacmiainvpitir,eumasduejsru-uialrsia,slitendceaddrocvnCueuodtrdiEncrie-i5oeliutvdcs9ldmGmadaccaiuei]rssep,taulfunasienapdtniuaua-rqdEli-ga.aic-snpo-Eeraoeaclpanaetap---
trecut.
ripdaiAin"teisirundii.4laaelCdu8$.tod.mirSgC,-ryiioipaiarlnecseeo"insitni,d,yaaudrdrdsctu,*uuialeaamdsrrneduodi-Aplsraaovalpdetrcirc,xeciernltaeil.oboatAn-ueralpdis.ero"critlaiieaiaqa,,trddi,eea,fapeealutlacpogb-qlrcoiil1obpiiucrdaeuainaaTrlpsituiistatneectpcieaonpitenzailmcuadpuottcrperlTqoeumsecvildaefoilainul'uldieeecpotinilddarelTieuliioema-rimoroao,pPmpiaoctaoaulaamdtmrenrutipeoads"-
"iripit.,tr.tout""tosviraiaraEqii,iolruqinidpur-iei tseign-iilloiurlelru, .iaPinomceppeui,t sA plingS"
care r6td-
ctRaaisocbemuirtrdaubpilinenr-ileneaigtsrie"cgasriit-psectacpqudeitanfcutetsraseuAsmeeqarlid-iispmdartairsnaragegliSv$ed.izeImearreangpieerpinileleactecedutena.tiadtlocpofroleosl-od'c.sii.l{iedniv-ilnada'
dintre concet5lenii care au luptat impotriva sa'
501
500
o cursd. Acesta. cet'cetind faptul. a inconjurat camera sa 51 De-aci. clebai'cincl in Italia, s-a ulcat in Romalr'
cu o gardd. iar pe Potheinos 1-a omorit. Achillas, ftlgind
in miJlocul armatei egiptene" a poinit un rdzboi greu qi tocmai cind se termina anuL pentru care ft-tsese ales dicta-
cu neputin{5 cle dus pentru Caesar. cale trebuia sd tor a doua oar5. N{ai inainte. clictatura nu dulase niciodatd
se-mpotriveascd numai cu pulini oameni unei cetdli ;i
unei for{e atit de mar:i. in acest rdzboi. intiia primejdie a Lrn an. Pentlu anul ulmdtol a fost aies iard$i consttl.
infruntat-o cind n-a mai advouuta.apc5in. dfiinidcsa-aledviisletlufrs-rsef1soetra'6, Lumea il birfea mult. fiindc5. r'Ssculindu-se nigte solda{i
il'
distruse de duqman. A qi omorind pe comandanli. Cosconius qi Galba, pe soldali
li foc. Polni.nci din atelielele navaLe. acest foc a
,lr dindu-i-se biblioteca. A treia primejdie. atunci cind se i-a pedepsi.t numai numindu-i cetdleni, in loc de ostasi.
li a sarit de pe parapet intr-o barcd
i, distrus qi ajutol luptatorilor, dal. vazind cd qi dind fiecdruia dinLre ei cite o mie de dlahme qi impro-
dadea o luptd la Far
qi a inceput sa dea el din rnai multe par'{i. s-a aruncat prietdrindu-i cu mult pdmint in ltalia. Caesar ajunsese sd
mafe greutate qi cu multd sfor'lare. fie urit de popor din pricina r-rebuniei lui Dolabel1al00 si
eingi-patpeaniqii.paluitneosbcast pcrue a ldcomiei de bani a lui lMatius" qi. a beliei lui Antoniu. qi
Pinj Ia ulm5. barca a fost scufundatS. Se spllne cd atunci, i se mai adduga qi faptul cd Corfinir-rs a d5limat casa lui
deqi avea mai multe cArll, nu le-a aruncat" zvir'1indu-Ie
Irompei qi a zidit-o aitfei. zicind ca ela prea mica. Pentt'u
aceste fapte. lomanii erau minioqi pe Caesar'. iar e1" deqi
le cunogtea $i nu le voia. ela silit" din pricina ulzelilor
politice" sd se foloseascd de ajutorul lol.
sau scufundindu-le. ci c-o mind {,inea car'lile deasupra 52 Dar^ de rrleme ce. dupd bAtalia de ia Pharsalus,
a^peiin;icceulecdeianlaultrdmindo, trae.gele clindu-se de partea duqmanilor Cato si Scipio fugiseld in Aflica qi" cu ajutolul regelui
Jllbal0l. stlingear,r o$l.i insemnate, Caesar s-a i'rotdrit sa
sai. Caesal s-a-nclreptat catre el si" incepind lupta l-a i:orneascd cu armata impotriva lor. $i tL'ecind in Sicilia in
invins" dupa ce-au cizut mr-illi in lupta qi insugi regele a
dispdrut de-atunci. Apoi" Iasind pe Cleopatra sA dom- ctilme ppideerdiearlenddEei voind sd taie orice nadejde de zdbavd qi
nedscd peste Egipt -alemxaanidirn'lnuiirmil dnuenaleascnCdsaceusat tu'ionn copil generalilor sdi, Ei-a
facut cu el, pe cale timp infipt cortul
plecat in Siria. -a intr-un loc scAidat de vah-rri qi" cind a inceput sd sufle
vintul" s-a imbarcat indatd gi a pornit cu trei mii de
pedestri qi cu ciliva caldlefi. Dupd ce i-a cobolit pe !dr-
mul african. s-a inapoiat pe ascuns. fiind ingrijorat de
50 Plecind de-acolo in Asia. Caesal a fost instiin{at cd soarta restulr-ri almatei. L-rtilnindu-se cu ei pe mare i-a
I)omitius. infrint de Farnace, fiui lui Mitrid'atolrii" fugise dus pe to{i in tabdi'a. Apoi a aflat ca duqrnanii sint incu-
i'ajali de r:n vechi oracol. cat'e prezicea cd ii era dat nea-
din Pont cu ciliva ostaqi $i c5 I'arnace. imbitat de victorie, mului Scipionilor sd invinga intotdeauna in Africa. in-
plrsese mina pe Bitinia ;1 Capadocia qi se indrepta cati'c. timplindu-se sd fie qi in oastea lui un soldat oarecare, luat
hr"menia- numitd cea Micd. chen-rind 1a ldscoala pe toli in ris de toli si nebagat in seamd^ din neamul Scipionilol"
1reugi' ifi'aqrindarceegactuortiiledieleagcii.uCniaeqsi"aldainpdoolnimt ainredabtd5timilipeotlitn'ivgaa numit Sciplo Salvitius. Caesar il punea sa lupte in frunte
iaZdr.aa^rmpaetaFaj-ranadieist1lu-sa-opucsupteotfuulg,d$, igvoenisntdinud.-1tinduini ca pe un comandant al oqtirii. silindu-l adesea s-atace pe
olagul duqmani. Este greu de spus dacd fdcea asia ca sd ia in ris
Pont.
pli.eten al sau djn Roma. numit MatiuslrT" scurtimea sl iu- pe Scipio care conducea pe duqmani, sau ca s5-qi atragi
leaia luptei" i-a scris trei cuvinte: c".uAvmintvee. naitv.inadmavcaeezauqt,i
am invins". in latjne$te cele tlei de partea sa oracolul. Iar ai lui Caesar n-aveau nici griu
pentru hrand, nici nutle! pentlu cai, ci erau sili{i s5-ii
telminalie. au o scut tirne couvingStoat'e'8.
PLUTARH CAESAR 503
502
h;ha;OilgIe;;,ard"tid;"e'l"oiini;lsui-iJ;Jeel,ac-l;ua"a"tauc,tsti;iaacasciuo"rdti'nude;.m-fup""c.pdfuEoti-aun"alirrmiigininii"rlte"seaEccauapuniilpiuni"aireiimet,t""s""pauiavu;p""et.cqetiritjizueec";,"lilih;eiuntnidl;iandrc"liiodb'"sqnal edcicstnd"uritealloSmdiiruln--aai,'la-ctEti.erfIat-ianeoacdicp,titauuiird'dnupim-erofsepmrlipca,nupizaslautsemerditmi''tarpiid3ipnsmlpneeiuultlldaeua1ntsfc'ifurnadsmuegiitcilz-td'apdl'aldartir]uAuvi.clgnnrpl"peSlioaleldfic':lbrlteraaa.dici-njaic-u'aeaa"a'dntui-r'-t totul de ea, cind incepuse sd i se tulbure gi mintea, a fost
dus intr-una din intdriturile apropiate qi a petrecut tot
coi;mJidlpazJSurnpitiiri;iri'pcnf'p.l;oiar;aistcn;AP";dsaiuet.tCt.e-stt.ade$tertcids-#aanr""reu"iIrnpt"atsuej,u1rtf;"caai,iantv"pjdauui-tnlstocu"eru'rrsi^ne'dpilliungtnAi.imtesacibpacndrudieurlSCsfuu'aPngerdeuosaazlilr'bia'olot-l'auaiulci-nli'unaddttorudqrifesi-i timpul in liniqte. Se mai spune cd unii dintre consularii
!i i-a zis: ,,Aici sint duEmanii"'
qi comandanlii care fugiserd din lupta s-au omorit ei sin-
guri, cind au fost prinEi de Caesar, iar cd pe a1!ii i-a
omorit el.
54 Dorind sd prindd pe Cato viu, Caesar a pornit in
glabd, spre Utica102. Cato, avind sa pdzeascd acest oraq,
nu luase parte la luptd. Cind a aflat cd se omorise, Caesar'
pizmu-
i, a fost parcd muEcat, nu se ;tie de ce, ;i a stpuusm: ,-,aTie invidiat
I iesc, Cato. pentru rnoartea ta, fiindcd qi
pentru putinla ce-aE fi avut a-!i ddrui via!a".
lr Cuviritul scris de Caesar impotriva lui Cato, care mu-
ir
rise, nu pale sd vddeasca inclinare spre blindele qi impa-
ciuire, cdci cum l-ar fi clulat dacd trdia, cind a vdrsat
atita urd impotriva lui dupd ce murise? Se crede insd, din
blindelea lui fala de Cicero Ei de Brutus qi de alli nenu-
mdrali duqmani, cd nici acel cuvint n-a fost alcatuit din
;itii;t";lIrnimiz;dldgudauAco"c;-uiei;euiiue;pidusbcstn;p"iiqi-i-untet5a;elJuanqn"ai;mAcsrnff,3s"o;ci-aoie-tspc"fere;acD?!adasrod"*a5aep"na*etlceIrrda.daeuitco"n,e,ladapueenDaitie-cimpCd'ebni"uassjnuriuaaeodspdasiait,bipzidtorfvruemenarooeeauCdqav]eissvanrresel,ria.ueTiupildic,tstea-dinrEaamttaeeLt"Jeoeirliirppt,icldatatui-s"tLtu;isd"uite-zs-rJt"il"uaui"-t"a"a;irbe"in-sniina"uloc?t.q'ato,i-ptadlicabntioiLua"'iarcudceiiialptzeiqrd"noiau,ipsbil'anostiulntettri-ead"deuctiruDiioanitzsnfotup""oilttpt"oaeittdotiild*ed-itondoEqplpisec'Ipa,u$daraailraoiqtad,ia-Coulaid.uac9ri-n-eiairtr!ianseiianncentiooPafctepe,uactdtitaamtciar!ursaaleci,en-esap-iutqacturdnoprsueoelperaiiuilnicupr1,'taa'lnenaibujgnuitlmrtcicasdzealyturielaan'ltrtsueutduLrilrruceSclrcra'd--cea"aeA.a'"apqvdp.'iepic:btfbt-zdaetfi=tia1sdeiia.aeepzq'iaputd-va^anlti.utncaiunlelfditndnls-tit,oftrttcaate11uliPldaitpldireuusieeuiI'"t:eltePutre'spdd"iptctilpi.^abudajrSme.1-aieaisstbdnocaganicttaeninrdniuie"iasiea;aiptttnrr.Tsflpo.rrmcA*uiin1ldzfiuuoctes1ras.,r1-ie'ati;-u"lt''l d.purqicminddn:ieC, iccei rdoinatrs-ocriasmobLilcieludpdollituiciSC, apteon, tpruunuinrmd dstocraireeraii
titlul de Cnto. Scrierea era laudatd muIt, cum era firesc.
fiind alcdtuitd de cel mai talentat orator, in sprijinul unei
idei foarte frumoase. Acest fapt a suparat pe Caesar, soco-
tind ca preamdrirea unui om care murise din pricina sa
este o invinuire adusa lui. Astfel a scris gi el o carte, in
'care a adus mai rnulte invinuiri lui Cato. Cartea a fost
iniitulata Anti-Cato. Amindoua c5rlile iqi au cititorii lor
pasionali, datoritd faimei iui Caesar qi lui Cato.
55 Cind s-a-ntors din Africa la Roma, Caesar s-a f51it
mai intii in fala poporului cd a supus atita pdmint, incit
va aduce in grinarul public in fiecare an optzeci de mii
de bani{e aticel0s qi treizeci de mii de litri de untdelemn.
.Apoi a sarbdtorit triumfurile: galic, egiptic. pontic, libic.
,dar nu al luptei impotriva Iui Scipio, ci impotriva regelui
Iuba. 'Iot atunci a fost adus captiv in carul tr.iumfal qi
Iuba, copilul regelui Iuba, suferind cea mai fericitd capti-
CAESAR 505
504
vitate" fiinclcA un strain ;i numid s-a numdlat printre cei' ciriqmani, ci impotliva copiilor untli foalte bun rouran" ir-r-
mai invalali istorici ai grecilor.
Dupd trliumfuri, Caesar a fdcut daluli mari soidalilor vins de soaltd. qi impotriva neamului sau distrus
qi a-nieput s5-Ei atragd poporul cmuesoesp;ei leof-eqir.inspdecstpaeccotlea"- din temelie sd se fdleasca in triumf pentltt
ciind clouazeci si nenorocirile pati'iei. buculindu-se de lucruri a cdlol' sit-l-
doua de mii de gurd justificare ;i fata de zei' si fala de oameni era cd
cole cle luptatori perechi 5i luptStori de cordbii" pentru ie-ntimplaserd clin voia destinului. Ceva mai mult. mai
fiica sa Iuiia- cale-i murise cle culind' inainte de triumfuri. in timpul razboaielor civiie. nu tri-
a popu- misese nici o veste qi nici o scrisoare poporuluil('7 ca sd-i
Dupd spectacole" fdcindu-se o numdratoare anunle vreo victorie. ci cdutase sd-nlStule faima acestor
mlranaliiie"reinupilomiemradieeio^ressu-aatdduuscgeindscseiiztr,edciznibdoloeiucml dqiiei dmterdeclioincsauusitteeorodi.opuOadrzateetc-itai tdditee'
lupte" de care-i ela ruqine.
r.le insemnata a poporului" afara de nenorocirile care bin- 57 Totusi lomanii. incliriindu-se in fala sorlii it-ti 5i
plimind o inftinare a libertalii lor si socotind cd condu-
t',riseld lestul Italiei qi plovinci.ilel0a. celea unui.a singur ii va lSsa sd rdsufle uqurali cle nenoro-
56 Dr-rpd aceasta. Caesar'. ales consul a patra oard. a cilile rizboaielol civile, l-au ales dictator pe rriafA. Aceasta
Spania" impotliva fiilor lui Pompei, era o tliiprasnaiedeprirmasitpdunddeebreu.namvaoiiec, adpeaotadleqcei monalhia. pe
pornit cu at'mata in iingd pelpetuitatea.
iale erau tineri. dar care strinseserd o armatd nemaivdzutd
plin mdlimea. ei qi care dddeau dovadd de mult curaj, ca' Cicelo a propus cel dintii senatului. in scris. onoruri pen-
niste aclevalali bdrbali cu talent de comandanli; aceqtia tlu Caesar'. Aceste onoruri" intr'-un fel. erau pe mdsura
unui om, dar allii" adaugind alte onoruri nesabuite qi
i-au prilejuit lui Caesal cea din urmd plimejdie. Marea luindu-se la intrecere in a-I inc6rca cu cinstiri de tot fe1u1.
bdt5lie s*a clat J.ingd cetatea Mundal0-r" in care Caesar, vd-
zind cA soldatli sAi sint lovili cu putele ;i lin cu greu I au fdcut sd fie urit si nesufer-it chiar de cei rnai culrlse-
cade oameni, din pricina mdlefiei si neobiqnuinlei orroru-
piept dusmanilor'- alelga incoace qi incolo. printre rindu- lilor rrotate. Se crede ca qi cei care-l urau tot atit cle mult
iile soldalilor sai Si-i intleba strigind daca nu le este ruEine
sA-l dea pe mina unol copii. in sfirqit. respingind vitejegte- ca Ei cei care-l linguqeau se straduiau s5-i inlesneasca r;ota-
dal cu male gt'eutate pe duqmani" a omorit dintre ei ca
lea acestor onoruri ca sd aibd cit mai multe plicini de
invinuire irnpotliva lui qi sa para ca-l ataca cu cele mai
ia treizeci de inii. iar dintre ai sdi a pierdut o mie. pe cei puternice temeiuri. De altfel. dupd incetarea t'Szboaielor
nrai buni. intorcindu-se dupa lupta. la prietenii sdi, le-a civile. Caesar n*a dat nici o plicina de a mai fi invinuit"
spus cd de inr-rlte ori se bdtuse ca sa ciqtige victoria, dar
scape viala. A ciqtigat aceastd luptd Astfel se pare ca s-a votat ridicarea Teniplului Blindelii
acum a luptat ca sa-si Dionysiilor. cind se spunea cirept mr-rltumj.r'e pentlu blindelea lui, deEi Caesar nu elra
ca gii'
in timpul s6L'bdtorj.i ciin fire blind. A qi dat drumul multora dintre cei care
Fompeius Magr-rus plecase 1a ldzboi; intre timp. se scur-
setefa patru ani. l-iul cel mic al lui Pompeil0(ia scdpat,.iar luptasela impotrivS-i. ba unora le-a ddrr-rit chiar slr'ljbe Ei
onorttri" ca lui Brutus qi Cassiusl()8. pe cai'e i-a facut pre-
capul celui mai male I-a adus" dr-rpa citeva zlle^ Didius' tori. N-a lasat nebdgate in seama statuile lui Pompei" care
o.liuAmcefusltasdalbfdotsotrcitedl edienl ur:md rdzboi Caesar' Dar
dupa acest al lui fuseseld culcate la p6mint. ci le-a indilat, fapt pentt'u care
a miniat pe si Cicero a spus Caesar" indllind statuile lui Pompei,
rdzboi le-a statolni-it cd ale sa1e. Cu toate cd prietenii sdi
romani mai mult decit orice. intr-adevdr, romanii soco*
nu e cfroultmtaonsciacnali--strdduinpdi, ce nu se bAtuse nici im- pe Eiii
teau cA nici impotriva unol
polriva Linol' regi cereau sa aiba o gardd personala Ei mu1!i s-arAtau gata
506 PLUTARH CAESAR 507
s-o fac5, nu s-a-nvoit, spunind ca e mai bine sa moard o I pina la Tarracina. facind astfel ca dt'umul celor care ve-
datd, decit sd stea mereu cu frica-n sin. Voind insd sd { neau la Roma pentru nego! sa fie neprimejduit qi uEor de
se-nconjure de bundrroin{a ca de cea mai frumoasa Ei mai fdcut. Pe linga aceasta, deviind direclia miaqtinilor de la
puternicd pazd, a inceput indatd sa-Ei atragd poporul cu t Pontine qi Setia, voia sd scoald la iveal5 o cimpie buna
ospele qi daruri de griu lunale, iar pe veterani ii trimitea { Ce lucrat pentlu zeci de mii de oameni. Ridicind Ei diguri
in coloniile mai de seamd, cum erau Carta-gina Ei Corintul. 1i punind astfel zavor malii celei mai apropiate de Roma
Din intimplare. Cartagina qi Corintul fuseserd cucerite ,j 1i curdlind locurile infundate qi pe unde nu se putea de-
in acela;i timp" iar atunci au fost restaurate amindoua balca Ia tdlmul Ostiei. voia sd facd limanuli
i qi porturi
vrecinice de incredere fala de o astfel de plutire pe mare.
deodat5. $i toate acestea clar-t in plegitiie.
58 Cit privegte pe cei cu vazd" Llnora le ddclea consu-
late ;i preturi pentru viitor, iar altora le potolea pofta 59 Aqezal'ea calendarului gi indrcptalea nepotlivirii 1ui
prin aite slujbe qi onoruri qi tuturor 1e dadea spelanle,
cdutind sa-i conducd cu incuviinlarea lor. Astfel, dupd ,scfuirqtiimt, paufoi,sct udnerpndenpirtea{uinitlef1oelopsl.e;;t\efddceutealc;eiasdtausnduInaubmuani
moartea consulului Maximus, pentru o singurd zt care .fiindcd" in vechime, romanii aveall lungimea lunilor neo-
mai lamisese din consulat, a ales consul pe Caninius Ro- iiiieenadauuiiztnaevidlloeulpmqdiianscedeperbaoataltiovairtnielnolrcuuliu-tnimepcauisn,tlfdlellpitcuAli,zndileaclrietecdhepiauprrliidnnz,npculdii---
bi1us. Cind, dupd obicei, mul{i se duceau ca s5-l felicite ..zin!a anului solat'. unii nu puteau sa facd nici o socoteald
qi sd-l insoleascd spre senat, in semn de cinstire, Cicero
a zts: ..SA ne grabim s-ajungem la Caninius mai inainte in ani, iar preolii, qtiind numai ei timpul, decretau deodatS,
de a-qi telmina consulatul". :;i far'5 sd gtie nimeni, luna intercalard, numind-o luna
Multele sale tzbinzi nu-i indreptau puterea innascutd mercedomas. Se spune cd legele Numa Pompiiiuslll a
de a face fapte mari Ei ambilia spre desfdtarea cu cele
pentru cale trudise, ci erau o infldcdrare qi o lnculajare intercalat aceastd luna care, deqi micd gi scurtd" a fost
pentru viitor, gi nagteau in el planuri pentru fapte mai Ce un male folos pentru intoarcerea anilor, dupa cum
mari ;i-o dorinla spre o noua slava, la gindul cd sorbise am scris in Via{a lui. Caesar a pus aceasta problemd celol
pe cea de fala pind la fund. Pasiunea sa nu era nimic alt- rnai buni filozofi qi tnatematicieni, qi din toate cdile
ceva decit un fel de dolinld de intrecere cu sine insuqi
ca qi cum ar fi fost indreptatd impotliva altuia, Si un fel plopuse de ei a g5sit o indreptare proprie qi cu mult mai.
de dorinla ca victoriile viitoare sd fie mai presus decit cele
ciqtigate. Iar pregdtirea qi planul sdu era sd porneascd cu bine cercetata in amdnunlime. I)e acest calendar indrep-
armata impotriva parlilor qi, dupd supunerea lor. trecind
Pontul prin Hircatriul0e" pe iingd Marea CaspicA qi Cau- Lat se folosesc pind acum romanii" qi se pare cd se-nqala
caz. sd intre in Scilia, apoi. dupd ce va fi strdbdtut {inutu-
rile invecinate cu Germania qi Germania insaEi. prin Galia mai pulin decit a1!ii cind e vorba de nepotlivirea anu-
sa se intoarcd in Italia si sa incheie astSel cercul stdpinirii, lui cu timpul. Totugi Fi aceasta a dat plilej de cirtire in-'
mdrginita pretutindeni de Ocean. In plina pregdtire a cam- CviiC.cieorqoi,loorraEtiocreullo. rducapraecnitu-siepqulitee.aucinsdufecirni epvuatei-reaas: pausstfecld,
paniei, a pus sd se sape istmul de Corint, dupd ce alesese a doua zr vot sdlbdtori Lyra, a rdspuns: ..Da. din po-
runcd". gindind cd oamenii. pr'Sznuiesc qi aceasta sirba-
toare din poi'unca lui Caesar.
pe Anitus sd conducd lucrdrile. $i mai voia ca. printr-un a 60 O urd fdtiqa lEuii aducdtoare de moarte impotlivA-i
canal adinc. sa ducd Tibrul de la stirnit dragostea rege, cafe, pentru
Roma pe la Circaeum de a se face
i)LI JT,\RI I (- \ its All
ch,rEmanii sAi cei mulli. a fottts"atttpt.liimn ualscpulnilsc. jcecllcmaalaicb- i.ndea-l timpul sarbdtorii. mulli tineli nobrli si magistrali umbid
pentru cei cat'e Ce mulL il qoi prin oraq" lovind c-ttn bici cie cr-tt'e1e pe cei intilnili
venit. In adevar. cei care aveau sd mijloceasci lr-ri Caesar' petrecind cr-t gl,,tme ;i lis. $i cirial dintle femeile cu vaza
aSnaculitbefmesiltilanlniaeucnll.iign.O.dcdruaavcstoaepr.rinicrpdeienoaadlnupCiazarcve'luoislaonatlt'tlt'cvm'ioabainotfAii'apciondopfendodpllautcusAAiit"AlbddaeuCpleuadnt'cRoA'mroermlagilenac,'i' multe cauta sii-i intilnt'asci lntl'-adins 9i intind miinlle ca
aiave;caooalAnacqatest'ae fie lovite^ clezind cd cele insArcinate vol
tt:;oat'a. ial celelalte" cale n-avear"r copii,
l'ol rdmine insircinate. Caesal pl'irtea" sezind pe tribuna
r,rnii au indr.dznit sa-l salute cu iitlul de |ege. di'rr fiindcil clin for pe un -qcaun de aur'" imbi'acat in hainele de triumf'
poponrl s-a tulbulat cincl i-a auziL. Caesar s-a supdrat qi-a ial Antoniu ela unul clintle cei. cat'e aveau sd primeascd
ipirs ca nu se nume;te rege. ci Caesar'. Auzind aceste' plocesittnea sfinld. f iind consltl. Cincl s-a dus in for'.
vipnopbneircroobitrprepui.birraeiautpaunecAslste5eteicnneulfin.itlfeouc;irulcm'.lnetCoaicrlolniii.naipdsrilaieue. rlaDiiinCimtsnai'ieeuinspgllatruieslmmeoapnti'tltaia.li'terrsSecl-l"cr.a-ntrdeta'taltmrdsr-raiueleisdi'cildaqenvipouoasdlal-atsase-tteai"ii: inullimea. s-a dat 1a o palte dinaintea lui. iar ei. purtind
o cliadema irnpletilei din flunze de laur'. a intins-o 1ui"
Caesar' 9i citiva din mullime au aplaudat" nrt insa prea mulli.
Caesal a inld-
ci pr-r{ini, clu.pd ci-rm fusese pus lar ca1e. Cind
turat cii;rdema. lot popolul a apiaudat. Cind iaraqi i-a
ilaiariiiaota. rceic. aclae.;iacurdmspar-rinfsi avut de-a face cu ni;te par:ticu- intins-o. ar-i aplaudat pulirri" dal cind Caesar" n-a pli-
cd onol'ttlile tlebuie mai muil mit-o. to!i. Astfel. mai facindu-ss aceastd incelcale. Cae-
decit inrnultite. Acest fapt a supai'at nu nt-lmai sar s-a lidjcat si a poruncit sd duca diadema pe Capi-
lestrinse dar ci-ri.ar popolul cale gindea ca f iinc.l toiiu. Statuile lui au fost vdzute cr-l di.ademe pe cap qi
a fost batjocorita cetatea. Aceia cale in josit doi tlibuni, Fiavius $i Maruilus. s-au dus qi 1e-au lidicat
senatul. puteau si. gdsind pe- cei care numisei'a cei dintii pe Caesar rege.
senatul. i-au aluncat in lnchisoale. Fopon-ri il urma apiaudind
isndcnituqmi aCiareasmati'n. ad.inaduup-qlei csaetacmleagrdaebasiintutra'-loie.adairtpclaectdactericn-"*
dati acasa si a strigat citre prieLeni ' dezrrelinclu-si gitlrl, ;i nr-rmindn-i llluti" fiinCcA Rrutus cui'mase gil'ul regilor'
cA e gata s5-1 dea celui care vrea sd-l omoal'e' ;\poi" dr-rs :i cldduse popor"r-r1ui qi senatului puterea strrulsd monal-.
pe ginduri. a spus cd iru se simte bine. cdci cu.qetul celol miniindu-se. qlei-apolupaotruful"nici lianu5mi." eaaduRcinruduti-le9i
care sufeld de aceastA boal5. indeobste nu std tl'eaz" cinc.l 1riei. Caesar'. batjocolind
rrolbesc in picioare mullimii. ci" zguduit ;i zbuciumat"
invinuiri fi
[,]asii.
stdpinile pe
-plodinutcime palmareelaeliinqsi5punnlle s-a petlecut ei' ci se spune cd 62 Ast{e1^ mullimea se intoat'ce catt'e Marcus Brutus
l'ale p6r'ea ca. dupir tatA" se lt'age dir-r lJlutus ce'l Bdtlinlll,
a;a.
lntCienaasgetulusilaqucri'ait,,odaree'.qqftCoii sodCttoa'noleeepsaiariuilftoqBcaialerlntbeuur-nrmsg.dpucsrlieate5tsl'eteiilncis-uaaelclzaisdidlseiuc:.cs.m'a'lidnateuai i-mnp!itoeuaarlmtlisiucuena--
i;rr dupa manrir. clin nearuul Se lviliilot'" aitd casd cL1
i'azri. fiind qinerele ,.i ne'poiul lui Cato. LIumai cinstirile
ri favolurile daluite de Cac'sai' il impiedicaserd pe Bru-
ius sii-si iasir c.lin file si sd se avinte 1a sfarimalea tira-
unul cale eqti mai puternic decit ei?" nici ir-rscdui'rai.e de cl. Astfel. nu numai c-a fost cru-
61 Acestor pi'ilejui'i cle nellrultumire Ii s-a adaugat 5i tat la Phalqalus cclluinpetlicfupgraie'cteuniPi osrani"pemi i1jlionciundnupmealiincg-ai
batjocorirea tribunilor popolului. Era sirbatoarea l,uper- rcipat pe mul{i
cA. ( lac-sar'" dal chial s-a ;i buci,tlat cle n'ralre incledet'e. A fost
caliilor. despt'e care mulli scliu in vechime" era a
ciobanilor sl se asemdna cti Lyciile arcaclienilor'ltl' in
rumit intr'-una ointt'e ceLc' mai cle sc'arni slujbe de-atunci
510 PLU]'ARH CAESAR 511
li avea sa fie consul dupa patru ani, fii.ndcA era mai a-ncetat, n-a avut nici o vdtamare; cd chial lr-ri Cae:ar.,
cal'e ela lirtal. Se ripune ca pe cind aducea un sacrificiu, i s-a intimplat sd nu ga-
bine vazut clecit Cassius, cu seascd inima animalului jertfit qi cd minunea este infri-
Caesar a z\s ca mai drept vorbeqte Cassius, dar ca n-ar cogdtoare, cdci n-ar putea din fire sd existe un animal
putea si tleacd cu vedelea pe Brutus. $i, odata, dr-rpi
conspiralia. unli l-au pirit pe Brutus iui fdrd inimd.
ce se inchegase n-a dat ascultale, ci, N{eritd sd fie amintite aceste lucruri. pe care le
atingindu-qi trupul pomenesc mu1!i, qi anume Ei un prezicdtor i-a spus lui
Caesar, dari el cd
cu mina, a zis catre cei cat'e-1 inr''inuiau: ^'Brutus va
suferi aceastd piele", gindind ca era vredni"c de dreqa- Caesar sd se fereasca de-o mare primejdie in ziua lunii
toria pe car" o deiinea datolita vii'tulii sale $i c5, mul- martie pe care romanii o numesc ide1l6. cd venind ziua
vciratlueti.cid, untuauarscphuimtebaasreaafileucraiuulilqoirnegrieccuanroesacdveioat"u idelor Caesar, mergind in senat ca sd-1 salute, a iuat in
tumiti ris pe prezicator" zicind: ,"Ide1e lui Marte au venit".
Iar cei zicdtorul i-a rdspuns in venit. dar Pre-
privirile alintite numai spre Brutus sau spre e1 mai intii, linigte: ,,Da, au n-au
issuicurjibsinaud.lliaCpzeineleedaemustasaAilum-li ruvioltresbcesaacuslncisuiiu.l rcpiieerll'coaaaurpedtceia;ifuemliunpdlieeapacliue'nsetcaau: trecut". Cu o zi mai inainte, Caesar, lua masa la }larcus
LepidusliT qi, din intimplare, semna ni.qte scrisori. ca de
obicei. intins pe pat, iar disculia lunecase asupra ches-
e;ti Brutusl". Cassius. qtiind tiunii ,.care este moartea cea mai bund" qi Caesar, luin-
I c,"dDoarmmbi,ilBiaru1tuusi ?B"rustauus ,,Nu ldscolitd in taind de aceste du-le inainte la toti, a strig'at: ,,cea fdrd de veste!".
este
i' sntrcuurtirsepuarriicq,iiniluilenimsppiemingciaaemraeinEleti--dlaeamu!ir!saacliEimsi pimnoatlViivimaa[ua11ultiu, CimaRaesriuaatrul,esps'ect$ld-i Dupa aceea, dorrnind el. ca-ndeobqte, aldturi de so{ia
sa, deodatd s-au deschis uqile qi ferestrele incdperii, iar
I
t,
Caesar banuia pe Cassius, incit a $i zis odatd, cat-re el, tulburat Ei de zgomot qi de lumina lunii strdlucitoale,
laelveaszeutqpi escCoalinlpdurgneiamdeotermnienldSmaduirnitceEpi qrionptsinodmvno;rsbee nein-
pnuri-emteinpil:aC,,eC€c,5-ni uprecaredpae1t.ii.dc".aSvel'sepaunceeviaardCqaiscsaiusc?inel\v{aie.
pdrea
cd plinge pe Caesar, pe care ea-l ducea, injunghiat" pe
invinuind pe Antoniu gi Dolabeila ci doresc sa schimbe' brafe. Allii spun cd n-a avut Calpurnia acest vis" dar cd
lucrurile, Oausar a zis'. .,Nu ma tem prea mult de cei in casa 1ui Caesar rin soclu pe c-a- resie-nI adtaurlu. isdeup-d
gragi ;i pdr"oEi cit de cei palizi 5i slabi", gindindu-se 1a era mdri str'5lucirea qi distinclia sple
cum
Cassius qi i3rutus. a-i
poveste;te Titus Livius" qi cd. vdzindu-l Calpur"nia" in
vis, sfdrimat, se fdcea ca cere ajr-rtor gi plinge. Cind s-a
63 Se pale insa ca sfir';itul ttnui om nu este atit cle fdcut ziua. Calpurnia a rugat pe Caesar ca, dacd e cu pu-
nicnne-aaoatieqnatt;eseiptftevdaelet,ddceseinftiiirniqe.tsiiPmttueopladlsatee6reumn,efeCuinrlaigitSeaestluaselal'l'aealf,idedaeevapoumaetli'encgcetiietress9eeiminzsngpeleougmnmdeotirni-eciurlded-, tinld, sd nu plece de-acasd, ci sa amine gedinla senatului.
in timpul noplii in multe loculi Ei pasa- Dacd se gindeqte prea pulin Ia visul ei, sd cerceteze viito-
care se pornear'l coborit in for. Filozoful Stra-
singuratlce care s-au rul cu ajutorul artei prezicerii qi al preolilor. Dupd cit
rile fost vdzuli mulli oameni se pare, qi eI era stapinit de banuiald qi de teama" cdci
6o115 po'vesteqte c-au cd sclavul unr-ri milital a mai inainte de Calpurnia nu mai intilnise nici o femeie
f.omset rzgdinrdit cuprinsa de spaimd din pricina prevestirii. dar atunci a
invaluili in fldcari qi vdzut-o pe Calpurnia. $i cum prezicdtorii. sacrificind. i-au
zvirlind o male flac5ra din mina si ca cei care l-au v5- spus ca multe ii sint potrivnice. s-a hotdrit sd trimitd pe
zut au a-rut impresia cd alde" dat' ca, dup5 ce vedenia Antoniu sd amine sedinta senatului.
512 PLUTARH
64 lntle timp. Decimus Brutus, poreclit Albinus. in
care Caesar avea male incredere, cd-l l5sase al doilea moE-
tenitor" dar cale era partag la complot impreuna cu Brutus
celdlalt 5i cu temindu-se ca nu cumva, dacd Cae-
sar va amina Cassius. senatului, planul sd fie cunoscut, i9i.
sedin{a
batea joc cle prezicdtori qi-l siciia pe Caesar'. zicindu-i cd-;i
,dobindegte plicind de birfeala din partea senatului, care
va clede cd Caesar iqi bate joc de senatori. Mai spunea cd
acum s-au adunat cu to{ii la ordinele }ui qi se invoiesc
sd voteze sa fie numit rege al plovinciilor dinafara Italiei
gi sd poai:te coroanS, numai cind va strdbate alt linut ;i
alta male dinafara ltaliei. Dacd cineva Ie va spune' cind
sint chema{i la adunale. cd Caesar acum std cu sfial5 la
o parte. dar ca va veni mai pe urmd cind Calpurnia, va
arr-ea rrisuli mai bune, ce volbe or sa spund pizmaEii? Satl
cine rra mai asculta pe prietenii sai cind spun cd acestea
nu inseamna sciavie qi tiranie? Dar dacd trebuie sa faca
celemonii de purificare in acea zi, este mai bine sa se I
duca qi. volbind senatului. sd amine qedinla. Blutus, spt-l-
nind acestea. a-nceput sd-l conduca pe Caesal, luindu-I de lx
min5. Cind Caesar se departase pulin de la uq5, un sclav {,I
strain" care linea cu olice pre! sa-i vorbeascd, dar fiind
coplegit de invdlmdgeala qi mullimea I
din jurul lui Caesar'.
:
,l a dat br-rzna in casd qi s-a incredinlat Calpulniei, fugind-o
l sa-l pdzeasca pina se va intoatce Caesar, fiindcd avea sd-i
i
I spundr lucrr-rri mari.
l
il 6i Artemidor el.a de neam din Cnydos, cunoscdtor al
cdri,nrltjuurliiuqllelucei $Btirusit.udsi.naasctfeealsctdd pt'icind, era prieten cu unii
qtia multe lor.
din tainele
El a venit la Caesar, aducind scrise, intr"-o carticicdlls cele
ce avea sa-l spuna, dal vdzind cd Caesal pi'imeqte fiecare
PIRUS
tablita ;i apoi o dd sclavilor din jurul sau" aplopi'indu-se
de el. i-a aat o tantiiS qi i-a zis;..Pe asta, Caesar. citeqte-o
singur si repede; sint scrise aci fapte mari qi care te inte-
resEazS. Caesar'. luind-o. a fost impiedicat s-o citeasca de
mu.llimea celor care-l intiilpinau, deEi a incercat de mai
mrilte oli. dar'. sti'ingind-o in mind: qi pastrind-o numai
pe aceea, a intt'at in senat. Unii spun cd altcineva i-a dat
L! 3i- "ffi"
4.
Wwffi
2 e4
i &s
47- at
c2 1
d
i
s;n f
s$i
''t
p
f;
CAESAR 513
'f.:":r:i.:..!:l:' ,: .,"""4*"l:" 'l aceastA tdbli!6, iar ca Artemldor ni.ci n-a ajuns 1a el, ci
'"'F, ...:,t: I a fost inghesuit pe tot lungul drumului.
66 Dar toate prevestirile qi intimplSrile acelea neaE-
teptate au un tilc. Iar locul in care s-a produs ;L acei
mdcel si acea lupta qi-n care se adunase atunci senatul qi
unde se gdsea statuia lui Pompei trintitd la pdmint, sta-
tuie cale era una din podoabele teatrului luj. Pompei, a
ardtat, in totul, ca Iucrul s-a-n1,imp1at numai fiindcd un
zeu conducea qi chema acolo pe faptaEi. $i se spune cA,
inainte de-a incepe mdcelul, Cassi.us, privind cd:tre statuia
lui Pompei, l-a chemat in ajutor. degi nu el'a strdin de
invdldtura lui Epicurllg, dar. dupd cum se pal'e, clipa aplo-
pierii grozdviei ii r'5sco1ea avintul gi pasiunea, izgonincl
teoriile epicuriene. Antoniu, care era credincios lui Caesar.
& gi totodata un bdrbat curajos, a fost relinut afard de Bru-
a tus Albinus, care-ncepuse intr-adins o convolbire lungd ci-t
tsl
U el. Cind a intrat Caesar. senatul s-a ridicat ca sd-l salute,
p iar cei din jurul lui Brutus l-au inconjurat pe la spatele
J scaunului, iar ceilalli 1-au intimpinat, zicind c-aveau sa
uneascd rugaminlile lor cu ale lui Tillius Cimber, care-i
E4
r vorbea despre fratele sdu exilat qi au continuat sa-l roage
pina ce s-a aqezat. Iar Caesar, aEezindu-se, le-a respins
A rugaminlile. Ei stdruiau in ruga lor, dar el raspundea
U
D
supdlat fieclruia. Atunci TiIIius, luindu-i toga cu amin-
doua miinile de la git, a tras-o-n jos. Acesta era semnah-rl
inceputului. Casca120 ii implinta cel dintii pumnalul in git.
o loviturd care nfir-easfco, sitnntiuclibmuroarrteaalSsStiirnniitcdi dgreeain,cdeapur t-ul
aqa cum era qi
unei fampitneadpeemCaareesainr.drcdazrnee-qailasc-otena-apuimzbnua1tiut ld, egci ist ds-dl
:;@,*...:". "ru_ pund
opreascA. TotodatS, Caesar, pe cind era lovit, a strigat in
IatineEte: ,,Nelegiuitule Casca, ce faci?", iar Casca, care
da lovitura, a zis incdcetrpeuftrual,teinlemsadrmu:u,r,iArejuatdq-mi gdt,ofarazatela"u.
Fdcindu-se astfel
pus stdpinire pe cei ce nu qtiau nimica de ceea ce se-
ntimpla, neindrdznind nici sd fugd, nici sd sard in ajutor,
dar nici sd scoatd vreo vorb5. In timp ce fiecare dintre
cei pregdtili pentru omor iEi ardta pumnalul scos din
$$ - Vie{i paralele - vol. III.
5L4 PLUTARTI CAESAR 515
teacd. Caesar era inconjurat din toate pdrlile ca-ntt'-urE nu pentru fapta. ci pentlu inten{la lor de a pal'ticipa Ia
ipcaeintreca,tc$idniedinlosvpoirtrueicrefila-ep!da.trutcetiunsrdoe-rsnpqtorierdcoeeacfh,ieicra5utiil,nipdnutoamcjunmtaoaleri,loceraraion-dnfrtiiaemrpd--
incollitd. se rostogolea rdnit in miinile tuturor: trebuia ca mAcel.
toti sd ia parte lalncepub la mdcel' De aceea insugi Brutus
i-a adpadt rlauiimCapeostarrivoalocveiltourr1dalilni ;vi insterez.vUircnoiilesap-nucnocadceCaqeis-na-r A cioua zi, cei din jurr,il lui l3rutus, ducindu-se in for,
se Prrutus cu pumnalul scos
coto qi striga, dar cind a vdzul pe au inceput sd vorbeasca popolului. Poporul asculta cele
ttas haina pe cap gi s-a predat, fie impins
c{in teacd, ^iit"l-a q1-ntre timp ajuns,ese ling5,pie- ce se spuneau neminiindu-se" dar nici ridicind in slavi
d" ucigaq, cele ce se-ntimplasera qi lasa sir se inleleagd, prin adinca
de soarta, sa tdcele" cd deplinge pe Caesar si nu se-nclede ln Bru-
destalul pe care era stltuia lui Pompei. 1\{5ce1ul a umplut-o tus. Senatul. pi'egdtind amnistii $i onoruli pentru tofi, a
aqa de tire de sin51e" incit pdrea cd insuqi Pomp-ei a. a.sis- hotdrit ca Caesar sd fie cinstit ca un zeu si sd nu se
tat Ia pedepsirea dusmanului sdu, care-a cAzut 7a picioa* schimbe nimic din cele infAptuite de el pe cind ela la
conducere. iar celor din jurul h-ri Brutus le-a dat pro-rin-
cii qi onoruli de seamd, pentlu ca toli sd creadd in felul
acesta ca lucruriie s-au linistit li cd qi-au gdsit imbinarea
cea mai bun5.
rele saie Ei s-a zbdtut de mullimea rdnilor. Se spune c-a 6B Dar dcschizir-idr;.-se testarnentul lui Caesal si gasin-
primit doudzeci qi trei de lovituri qi cd mulli s-au rdnit clu-se o*nsemnatd danie fdcutd fiecdrui roman si vdzinclu-i
intre ei. dind atitea iovituri intr-un singur trup' trupul. ptu'tat plin for" ciui'r-rit qi urilit de lovitur"i. mu1-
67 Caesar fiind deci ucis, Brutus a pdEit in mijlocul adu* {imea n-a mai pdstlat cuviin!5 qi rinduiala, ci a-ngld-
ndrii ca sd spr-rna ceva despre cele-ntimplate, dar senatorii, m5dit peste inort banci si ga-r'clr-rri qi mese din fol Ei le-au
bfus;diaunraraiviafaastsdcidpd*ea-orlcuipleaeoeisnalgiucuichlltueiecsn"usiueiavqpsueieleEedtrdtaeciuactccuseenseadesluov,erai'ibnlaaidartgpreaoeaalaluniluildiqcis,daeglpaqii-niai.ltnouofcurc9lugdealisanpaiund,tt,ai!dmasabutupfeep1ltal9lu1rccl_i.edi9.' dat foc gi l-au ars; gi smulgind tdciuni aprinqi, au alergat
la casele ucigaqilor. cdutind sa-i prinda Ei sa-i sfiEie. Ni-
meni nu le-a ie;it insd in cale, ci to{i ucigaqii erau bine
pitzi\t. S-a intimplat insa ca Cinna. unul din prietenii iui
Caesar. dupa cum se sprir'ie. sa aiba in noaptea premerg5-
vaaizluusei rC'Aa. eAsanrt,osntiruec!iuriLnedpui-dsues,pprirniemteunliliimceei, mai apropiali toale o vedenie ciudatd: se fdcea cd Caesar i1 chema la
s-au refugiat masa qi cd voia sa-l ia cie mind" dar ca el s-a ferit sd-i
in case strdine. Cei din jurul lui Brutus, cum erau incdl*
tfzuoitglii,daceiinmmdsaceeinld.aeta,grmdrateinbrdfgempbuiunmdsnrpairleeglieCpaslcipnoiaitso-dleieudcifnaurrtaedaj,csdqdiqpciahieeraqminacd5u: dea nrina, intinzind-o in altel palte. Cind a auzit c5, tru-
pul lui Caesar alde in for. s-.r sculat Ei s-a dus la cinsti-
rea lui, deqi tulburat de r,is Si cuprins de friguri. Iar
cineva din mullime" vdzindu-I. i-a spus altuia, care nu-L
pop-orul la libeitate gi-qi aldturau pe cei mai de-ncredere cunogtea. numele 1ui, iar acela altuia, qi-ndatd s-a rds-
ecei iqpiesc-aarue-ai minetislnteecaaut.inUngiirucphuralr au inceput sd meargA
ciin 1or zicind luaserd pindit pi'intle toli volba cA acesta este unul clintre aceia
cd care l-au ucis pe Caesar: plintre complotiEti er:a ;i unul
cu
epiqsraipa'crdrt-lgereitslCani aeGoerumsaEaiouirnrsacqreOeilaccTtdmaiunvatdiaiuruis,nsnEuie-irqbmLuiedcfna,uctrfudiinli-undfsdau-i-mosSemap:ioanrpstihrltiifneedtrlre'ed-.EAaecineftaqoqiin-mtaiaitual'
cu acelaqi nume de Cinna. Crezind cd el e cornplotistul,
ri-au al'Llncat asupra lui qi }-au sfiqiat pe loc.
Cei din julul lui Brutus $i Cassius. fiind inflicoqali, nu
pentru care au murit. Cei care i-au pedepsit au fdcut-o' dupA multe zile au pdr"asit olaqul. in privin{a celor ce art
516 517
facut qi au sufelit qi cum ar.r muril. s-a scris in Via[a lui pat, a intrebat cine e. $i vedenia i-a laspuns: ,,Sint ge-
Rrutus. niul tau, Brutus: ma vei vedea insa la Philippi!"122 Brutus
atunci i-a zis cu caurvaej:n.,iTt etimvopiuvlebdeaata".iie$ii geniui
69 Caesal moare ia vilsta de cincizeci qi Ease de ani, a plecat
indata. Iar cind de la Philippi,
Brutus, gasindu-se in fala lui Antoniu qi Caesarl23, in pri-
supravieluind 1ui Pompei nu cu mult peste patm ani. Din ma luptd, a invins pe duEmanii aqezali in fala sa, i-a dat
putelea legeasci .si rangul de conducere pe care i-a dobin- inapoi Ei s-a avintat sd pustiasca lagdrul lui Caesal, dar
dit, ulmdrindu-l pr:in atitea primejdii grele. de-a lungul
intregii sale vieli, n-a cules nimic altceva decit un nume cind era pe punctul de-a da a doua lupta, a venit iaraEi ve-
qi o faimS mult pizmuita de concetdlenii sdi.
Totuqi marele sAu genlu care l-a oclotit in timpul denia, tot in timpul noplii. farA ca sd-i spund ceva, dar
Brutus, in{elegind cd e clipa fatal5, s-a avintat in pri-
vielii I-a ajutat gi dup6 ce-a murit, rizbunind uciderea mejdie.
TotuEi, n-a cdzut in lupta, ci, dupa ce-a fost respins,
sa, strdbatind tot pdmintr-rl Fi toate mdrile qi urmdrind pe refugiindu-se intr-un loc ripos, qi-a repezit pieptul in
spadd, incurajat, se spune, qi de un prieten, $i a mulit.
uciga;i. pind ce n-a mai rdmas in via!5 nici unul dintre
ei. pedepsind chiar qi pe cei cale au luat palte la uciderea
sa in vreun feJ, fie cu mina, fie cu mintea. I)ar cel mai
minunat lucru djntre cele omeneEti este ceea ce i s-a in-
timplat 1ui Cassius: fiind invins la Fhilippi, s-a omorit ctt
acelaqi pumnal cu care-l lovise pe Caesar, iar dintre cele
zeieqti, cel mai minunat lucru este marea cometd (s-a
ardtat frumos impodobitd, dupd uciderea lui Caesar apoi
s-a fdcut nevazutd) si slSbirea luminii Soalelui.
intr-adevdr, in tot tlmpul acelui an, discul soarelui a
avut o culoare galbend, iar caldura lui era slaba qi pi5-
pindd, astfel cd aerul p5rea intunecos ;i greoi din plicina
slSbiciunii cSldurii care il revene;te, iar fructele iqi pier-
deau dulceala, fiind numai pe jr,rmdtate coapte, ;i nea-
jungind la coacere, se stricau din pricina racelii climei.
Dar mai ales vedenia pe caue a avut-o Brutus a aratat
cd uciderea lui Caesar n-a fost pe p1acul zellor. Aceasta
s-a petrecr-rt astfel: cind era gata sd tleacd armata din
Abydostzt pe celdlalt !5rm al marii. Brutus s-a culcat,
ca-ndeobEte, in cortul sdu. Se spune cd el era cel mai pu-
ternic somnoros dintre comandanli gi c5, din fire, iqi
petrecea cea mai mare parte din timp treaz. I s-a pdrut
ca aude un zgomot 1a uEd Ei, privind la lumina lampii
deci era gata sd se stingd, a vAzut chipul
care unui om de-o
mSrime nemaipomenitd ;i c-o infdliEare asprd. La inceput
a rdmas inmarmurit din pricina vedeniei. Dar vdzind cA
nici nu face, nici nu vorbegte ceva, ci std in tacere linga
PIRUS
I in mavirsteotfmleolgupdiratiei"lgeferig"ene"aon"cdmadateriseinie.luapMlddinstitunaral'tM,u, dreciesiaod-op9eroiigptiinimrnoeipBao,oibrrctllaiteelrn,eetxatu-tlctnai-tee'lpoleilrils*oiteneca-dl1epexd-ptotatrrlrurl-l
ppaneala"p&"srngoiioiP,ii,otieri.lrrioit uctual tieaHsptoeronlifoiamsle.(azleupleSlaosagrieloluri,) sstird-av1ecChleympeonpeuil'a.l.ie
t pre-
t
-n-H-O--"e"V-ou-1fa-fimiecoa";iU"l;tldi"u;eapi'o"r-tn-"up*Jiu<ii",,tc.ii1'-rlaattd,ti;ttnt"tpuatdgetiu"(iiilPin"pqr.patyotuinoGcrrl.troasutiuurhue"-lzitjfaacuDui)i-s-aIrt.ildr*ue.i""tlsg"i"maDioi,eqenerisl.iaiiptndripSameaera.ril"uri'tnelseitst.gAifeb)',iel,zucrcunraeaoieeicrg-dearoHefaegselizee.,utleerlipaeanlolupao.kt.mrilElcomeoaeppasbMrna,.icearjirein,iHbemssomaicyeltsp'euI'Iuurloioe-aellb.sttt'nuriol.mtieden'nrurpdueuaoopalp.'crtruaifiuniaqusatelsfr'lca-'ooult1luIulionnuaii'i
q
i
6
1 i*T-Vt'-h't--ea,ianri'""aAEJci,*.ibPtciit"Gayzfiad"stdus,riueitu,ne.-irst't;^n1ec,.il.t.gprde)cteeasu"icg.atdpaa.reiot1roilaaeentm,"iscmm.moetuuloiP1oac'l,seioeiasaoslapeigllsl.you"eippmlrtsoc',ae,rtiasr,rcAtidtihdcamicnoiihtpnnduiAa,llllPtrte,golahuslercaa,oinrpsseNP-era.rdirealrbsuzuolo)usbsp.nl'oNtao1DiuujlueeumlimsmleAmaonimaastit'nlciipaeiTaaicu"tl5'1rl-duodti Taosiis9mr'tlou"i-in,a--i
s
s
I rx RLedo,Maczvrstpi"o.btounahtianoriatuel,rrri,rotnuel,ti,esIiiti.13nt't,sL,aLt2d-,acmata1efias.urmmiairtua.treoecitaiatna"."etnscfet,ne.vi,eEggiapnd*aaul-triealc".;oupa;aravd;aLi"potmeene;Lci,iLnolafaniiaae*rat.,rstnin,eicoiidscrei,ctdauitaaa"aacpnitr"aoieEidmeialaiot,d.pomtpLrel-oatuLaooattelpmrerat"inoto,vtriisaiitnantl,et'aihsddaae'Mi'TndlcaeeuLeiscrnoimeclciadnAoiroispsdlcnetiuailaitexetuep'a=ii'uesnpciAldeiFaedT-rsojAaucee.ic5ndnci1cditatudeiai----ll'
rl
N. 1. BARBU N()f}: - PIlills 523
12 Andracleides si Angelos, pcrsonaje obscure. LisimminaniIooe,Tarit,fttri.'rtaieisr-cartlinie2cuifcl:ltiiiejnlcui.oleii3;pn.lr0t-tzra6r.eeAicp.egir.iecdnmin.ez,itetLiaarLangtu'liili.nvaieA1ilruu-ttrrplnaiu[tAastenlaelcouxutTpnaltSe'ne:tncdcltn:eriueeudicfa'ecotAresis,c1ilditMneaevlac2erM8uen2a,irtceidelgeeude'gnoplee'-i,
AGnladuycoiacsla, 'oreng, eHleipptaiausla, nNlieloarn',drpoosp, uplearlsieonilairjei obscure.
It Al- li ',' PantDpaauloz.cmahiocEsht,oe1tge"cienai,e1argaelfoalilsiotrlu,iniinflDtirneetrn3e0dt0erio9osi .a2sl-i9tl0esaiir.ech.'ni-n'riaPt idlues'acinestaancuul
de pe teritoriul
1"
ti' CAanstislrA'dn2genea8eaongrnz3mnrstedeiitoepi,n.elrevsaaioir.tb,snetaldl,.foreMti-,fusiitaar,rllnzcurnieGll.lusid1sotoidacunnteDuni,ieoteAdias.mupn)'peLtAesieapta"lrapaiurmo7etr"sg3uooGeq2Psro,.9i,otn(rliIcnaii.aonedtar.3rcnms0uae..6na,itarecRni-.esreuaeld.cmEg2noe9e.nii,s7teaCtana-il.ali,e)sP.cnsMdhci-aneiaunleddlcpircm,oimdslfaoooiidniacceirumaeevlai,ilndruieineeii 289 i.e.n. lui Hanibai, scrisi de Plutarh,
r(i
21 Viata 1ui Scipio, invingitolul
28 t\tnbsr-aacPiaield(auzt.i .Arta), regiullc si olaq itr Acarnania, la gura
f luviuh,ri ;\r'achthos.
11 Al,ernlCruardlaanissldTcPs.turaeaotnldsscdialcrIu,coVapsp,sie1,nfm-iataulo'pulaloinilc1teaauuaitilnuAtcaila3teAS1pxn0ltautiivinig.edsol.arninuuo.,sAscpAenqu1-iprspaMuhdmnauipaisroeisliidnis9n-iitEimiaiauspr1saorsuepRibnuaoe,nxtzuauSentneedpclieaeu, Paionii (Paiones), locuitorii Paioniei, regiune ir-r nordul Mace-
ale fiuvir-rLui Arios (Vardar')'
doniei, .le arnbele parii
tl Agatocle, tilanul Siracuzei (;161*-2Bg i.e.n.).
VEde,zel{siausscaeavsiepaes.zt7riecEqtdedeiindPsisenPa'{lalrase.azpeNurinmuVtmaioloceVlrel-eianrats'ae)d,.g,ioii taf'atilssNeisil-aercMemda:orclicriidenioatiitnniaateiinntAeEigmdaeai'tahAiasc,ei
amindoi. :N.
:i:l
ls DBedmtugL3der0oilsim1natirmodiiods..aes.eAh.SnP.nl.a-ot,piagliienooIfprntddcrsoceeeostuseAatas(lnctocat,eri,gia.clzegouVubnctiiricenuzitrnioi,tpFro1pirrrauiiuegPnlati5dad.v)efeiocsots-ooatrrpadidaaEeraetset"pa,,ainfr9intueiaviaSvaaelrcullaee5iuloacdAnroeusndltuilgina-ii muta la Pella. Macec.lonia, in Emathia, aproape
re x:t Beroia (azi Verria), oras iu
de malul sting al flLrviului Flaliacmot: (Vistt'i!a).
:)i lliadd, I, vs. 49i-492.
3cMIpaleas1coaLesnids,'roiianmnaiaerdehi iuningsiiCt2Pi9spi4drruuis.seei.m.nLr.p,iudodaitcertievucandadpilnuetiivanPodtfouoelseqStmieiezlseugduocSnaooijstut,einnarg' 2iimn8rv7ueingri.ieset.niIa.na,l ,,... ci acolo stitea
ioJ. mis'Luindu-sc-n si nr',
20 Ptoletteu, r (Ptolemaios) Soter, fiul lui Lagos, rege al Egiptu- Ilornic in sine fiind cic' I'alma
iui dupb 306 i.e.n. Mai inaj.nte fusese unul din generalii si llt nte brrrii"
lui Alexar-rdru ce1 Mare, pe care il inso{ise in toate cam- T'ad. G. Mrr; rrri
paniile lui-
;r'-' E Ll r' i p i d e, Fer'icie'ncle.
2t Berenice, so{ia iui Ptoiemeu Soter'. Berenicr: fusese casStoritd lii in legirtrrr':a c:t I'aetina.s, vezi cap' 16'
mai inainte cu un tnacedonean, Philippos, cu care avusese' :t'Pand.osia (azi Castel Frantlo) si IIerar:Ieirt (l)olicoro)' ot'a5e in
intre ai-ti copii, si pe Antigona, solia 1ui Pilus.
ljll Lucania. aproape de gula llr-ir"iului Sit'is' ]-ucania; se varsi
! Passal'an, olas in Epir, in tinuiul molossilor (Molossida sau Siris (azi Sinr-io), iiuviu in G|ecia ma|e, in
in goiful de Tarent.
It{olottida). :r'j E vofb- de Diortysios d'i,n Hal'it:artzds, ca|e' a \L'ni1 la Rot]la in
gl'amaticir, cle c|itici lite-
2it Stgntphai,a (Tymphaia), regiune gi localitatc pe Aous' 1a- poa- anul 30 i.c.n. si a scris litcldn cle
lele munlilor cu acelaqi nur.re, cle ta limita dintre Epir qi t ltt :r si u istot ie t orna n5 :
lvXaceConia. Trarania, regiune in nordul Macedoniei, la r-rord
in20decAr{i,careredautoateer'cirirr-rc-.ntclcdc]aintemeic-
cie Tymphaia. leat Romei pitra ia primul I izbc-'i puuic'
,ilr din C-'ardia, carr' a sc|is lsforia Diadctltilor si
2t Antipatros, fiut lui Cassandros qi al Thessalonicei, a domnit I{icrrorriril Eltigttttilttr (cupliilzind si istoria Jui l']irus)' Ilieronim
dr-rpi fratele sdu in Macetlor-ria, incepind cu anul 297. El Istoria
qi a ucis n-rama fiindca iI favoriza pe fratele s5u Alexandros, dinCar,cliaalostunuldirrtreizl.oar-e'ledt.baz"la1eluiP1tt-
care i-a chetnat in ajutor pe Pirus $i pe Demetrios Polior- tarh in ViaJo lui Pit'us.
4i aulcttlit' rotlran t'stc -'lppius Cloldirrs Clcectt's'
cetl.s. Nrtrnele
524 N, I. BAI{BU NOTE ,- MARIUS 525
a) Chaoni gi moZossi, populatii din Epir. '& Galii mercenali din almata lui Pirus. blindate cu piele qi
a:t Dorif or (8opuq6po5), soidat inarmat ci-r lance. 6i' Tturnurile elefan{ilor: turnut i Ei ocupate de ciliva
a" C. Fabricius Luscittus, consnl in 282 qi 278 i.e.n., censor in 275, de lemn,
se{ aI miqcArii popr.rlare :rlituli cle Manius Curirts Dentatus. metal, fixate pe spinirile elefanlilor
soldali. Elefantii prevdzu{i cu asemenea turnuri erau ade-
4i Q. Aemilius Paptts, consul, irnpi'eurr:i cu C. Fabricius Luscinus* vErate fortirre[e arnbuiante, in felul tanctlrilor moderne.
Ascuinluarrnt i(ia2z8i2A9sic2o7li8 i.e.n. ((t CAAsplaidrdab(isti,orgiqim-n,,a,s,siuci,riin")t,clomcefioa|ttifinicaot ninoa,At'.crgaosl.ui
1i oraq in Apulia. Cylarabes, la
di SatLiano), '1i7
47 Hieronhn din Cardio, vezi nota .11.
t'E Dionasios din Halicarnas, r'czi nota 39. Argos. Danaide' Ela
4u Ptoleme'u Ceraunos (Fulger'ul), fiul lui Ptolemeu I Soter, regele' La{51 laimoaselor consi-
1.\8 Danaos, erou legendar,
derat ca fondatorul olastllui Algos.
Egiptului. A cucerit tronul Macecloniei in 281 i.e.n. $i a c5- (.ix Thvreatid,a, linr.rtu1 orasului. 1'hylea, irr Laconia, la hotarul cu
zut in lupta cu Galatii celt.i in 279 i.e.n.
5(t ErAx, munte in co1{u1 de rrest al Siciliei, celebru prin templul i| Argolida.
zei{ei Venus, numiti adesea si Venus din Eryx. Pgramia, loc:rliiate neittset-tlnatit in Lacon.i:'1.
bt Libia: 1) Africa dintre Egipt si Sirte, 2) Africa intleagf,. Marea
Libiei este porfiui-rea din l\{editerand situatd in fala Libiei"
il Thoinos qi Sosistralos, pelsonaje obscul:e.
NI ARIUS
5:r In legiturl cu Mani.us Curius DentaLus, vezi cap. 24.
bt' Beneuentum (azi Benerrento). oras in sudul Samniului, la Hir'*
pini, pe via. Appia. Inainte de victoria romani asupra lui
Pirus sc numea Maleuentun (sau Llaloentum), ceea ce \ ['osidortios din Apamea, in Silia, c]errul stoicttlui Panaitios. A
vizitat Roma, dar a tr6it mai
suna pentlu romani de r'5u augur. De fapt, numele nu avca mniL Ia Rodos. A fost audiat
de Cicero, Pompei. qi cie alte personaliteti de seam5. Fiiozof,
1a origine nici o legdtur'A cu adjectivul latin malus, ci filolog, istoric, geogra{, I'osidonios er scris Despre indatoriri,
tema sa se refelea la un tcrmen iliro-apul cu sensul de
e,m,,,csnaotraludsnet:dt,eA"!,dd,mr(nilaountnc"ic.taealU"i.l,anVitaeeMrazailisonHcn.tusKaruttfbr.lasactsrhatienetu,alBtA]eaimsplltecabantiniisniilirl)yoi;nrmiisn5cllhinreeiaalb,rgaleandoleegzrdi:aa,.' Istorii (in care continr"ta pe Polibiu), Despre ocean.
) inseamni ,,s15birncgu1", ,,uscatul", de Ia macer, mdcra'
Macrinus
macrurrl. es :
n iMnsaenalimusniT,o,ctaqt ueaptuosaalti un colier'", de 1a torqu co-
Torquatus luat colierul unui gal, pe care
phischen Namen, Heidelberg, 1925, pp. 53, 55.
lier. T.
l.-a invins intr'-o lupt[ cot'p la corp.
55 Himation, in contrast cu mantia de purpr-rri. Sulla n-are o etimologie acceptabilS.
!.G CleonAmos, fiul r'egelui spaltan Cleomenes; iiir-rd exclus de la "5 Mnemon inseamnd ,,cel care-qi aducc atninte".
mostenirea tronului, a fugit la Tarent gi, aliindu-se cu
Pirus, a int'elcat, in 273 i.e.n., sA se impund Spartei cu for[a, {j ACGcargelqlpainiositsCcdoainsatsotieitnucasdemeilannmBei dn,a,btvrluinuclte,iulcMruacalal'lerpiueieasEaufianvo{"vb.ailtidnaeuttctouotlluu,,qrvaiiclitgmorrebiaeacdfrguarmeaaovcau5std-l"oa.
dar fdri si izbuteasci. 1
51 Areus, rege aI Spartei din familia Agiazilor', fiul lui Acrotatos,
'li
nepotul lui Cleomenes, ciruia i-a ulmat Ia tron si a domnit bitrinete. l\{arius afiqa disprelul fatd de cultura greac5 spre
intre 308 si 265 i.e.n.
n\ Megalopolis (azt Sinano), oras in Arcadia. pe un afLuent al e ,,Sda-agidausccui nsdaecsriifilceigi leMtuulzecldorn-soi cunoaste. grcceqti", adice sa
Alpheului. intcmeiat de Epaminondas in 370 i.e.n., in pro-
Glaliilor
cultura qi manierele greceqti.
porlii grandio:rse, cu loctritor:i zrclusi clin patruzeci qi patrtl xB adopte in Latium.
de localitdli ale Arcacliei, cu scopul cle a ril'aliza ctt Sparta. Arpinum, localitate in linutul volsciior,
n\ PCeulbA,tlieibumesriil,CluposornpPeualliauutlsiuesS,dcniipndisoScpAuatendmiaeil,ipadnreiumsoarAigsfiarnicesaoncleiuelstic,PSaf.ipuilrialuqi iLaudcoiups-
51 Arhidamia [e femeie, deci fdrd -as], cea mai instiriti femeie A'
din Sparta.
6a Aristeas Ei Aristippos din Argos, fruntasi ai oraEului Argos"
6L Eualcos, personaj spartan, rnenl;ionat numai aic:i. 1cccb.alaiaetnntduudclsiseoancPssed-.ueal ClB.lnoa6odrtpnsPreiecnidlrui.aunttPsaipi.ulSeeb1c6llirip8aunisoii.le1iCtA.8anof4l.rre;incIinaencnlita1utrtr4esse6,Saaafclituuiecpolliedoml,uuaAsainePdlmlaa.uitlS,aiadcitinnsipputriscaouargAAlteietarfferrt1iiea-a-
E:t Aptera, cetate in vestul Cretei. pe coasta de nold a insulei.
6t Nauplia (azi Navplion), oras Ei port la Golful Argolide'i, 1a sud
de Tirint.
526 N. i. BARRTi NOTE - MAR]T]S 527
Cartagirrei, qi in tc-ran-rna anului 13il i.e.u., il cuccrit cctatea -S'-p'capuzcarr"mio"ussmtsartuuniPs,d,aaa1vsruotmuaiinrrIanudmti.augassurtioerAtncial'ubrfacprinaenardutceeseaa,lsuqcc{iiioosasnoditsiraauutnrqleAtuidcrl-uurS(ltuiadaursrt-phrnuPeual ol,1s1s1ua1t0ub0sm-i1ju'ue0ifuge'9ns'r,)'i',tiAaaulbri-ilrn5eduslaesat-'
Numantia, dupl ut't asediu de uu ati gi tlei 1uni.
Numantict, oras in Spania 1'art aconensis, azi Garray lingh
Soria, pe cursul superior al fiuviului Dorius (Dltero).
II Rornanii lnau nragi-.. intinsi pe pat, cite trei pe un pat, spriji- Adici pe anrreclitacrr:ai. ti
nindu-se in cotr-il miinii sdtiinngsip. leMsailiinugsac-pt'aataugluezi,atda,,dceiapsuripviriam" i-l;-;;'.tdi;.,."
lui Scipio, adici plimul de \{arius dneozbapilriioobra, rceariti1cui icParleuttaortuhqpi ecnorterusprclnrditeicaiule,
tricliniul <iiir 1a15.
Ii Adici a fost aics trLlnm.tis plebi.s. .,il'ibr.in aI plebei". .lJeifmneersicciseira.eiimrasaaziuetnai!aal r?ejunpfiutaimtriteeui,r.diaridisi'etrvPiAbluruuttaliuvrie'h'
Iti QtLintus Caecilius Metell.tts, consttl in anul 109, optirnat, sLlpl'a- care pedepsea excesul
numit mai lilzir-r NumiCic'us, t:ale a teptirtat mali relateazi cu. satisfaclie
victorii Bocirc-rhtitrtnspelararearengeeflaevoMraabuilrSetaluniieMi'aariluias't al lui lugur:ta incepind
irnpctriva lui Ittgui'la.
L. Aureltus aotta a lost in i1t.) i.e.n. colergul dc consulat al
altui Metellus: L. Caec;iius lvlel.ellus I-lalmeticus. "..-M-ndai"nlgii.atpin-autIlrni1c0iee7pnio.eic.rasr.aI'udzmboaalieiilobrocgiavtiil"e.,Nnuaitoaltei spnaotrbiciiiimeneiai
Adicir f6li si fie un ttobitis. N'obiZe.s et'au desceitdentii uncr" erau
famiiii cale avltseseLd plintle membrii li--t' ccnsuli sau pl'e* ple-
tori. ir.irtia si cavalerii constituiar: marea categorie a bogdtaEilor"
ll) Faptul ne aratS atit coutladicliilc dintre piebc 6i scnat, cii Palus Mpaii",otit"i.as ,(' l[raerg6i,uq;e), Marea de Azov.
si dirzc.nia ltii NIarius. 37 Neagli, ocupati de
Aci se pune in luntini lipsa cle principialitate politicb a 1ui 38 siiiii la nord de lVlarea
Marius. Plutalh nu intelege gr':rvitatea luptei de clasd de ia C-'imcscaiiiriteie.noi,'pp"otpi"uiasluiebzpisrteassceitii.ncSCdhienlsnooneldsuull PlaolnlrtiucluilC'elimusei;er,a)diqni
Roma in acel mornent.
Aediles curules, ,,edilii culu1i", erau magistrati romani anuali (0 ",,-p-iid;m;u;pp;;adOvuHerneitir.ir,ceycanaisarec"i'lcil(loHere.larcigznvioaarseiple:aDl usnebnriui mseeainqtinirduel aclsep'rreunestit
rsc-uiintracert,eiumar,bpciesor,mio,,p,voe,r,gtfadhrere5rae.iamcoperetaitrseiuun"il.u,loi"i-n'-(gcinroijmappducebtelpincal)az,acc, 5uigrr'ioaernaaani,n'ilstorenacduue:-
R(gorimjaei)d, ecuraaprluo.vdiozriounnzalseoallecmunigttrmir,r(g$ril,jainolggaenncizrairLii, de piala tL Neiip?nelisaitae,,,ieC"veoehcsoatselroelvmaacamigaoinraa!citltodura,il,na; t. eilnstieretaitlultili cintului XI di'r adiseea
de jocuri
Ulise cu sufletele mor-
(;11 ocazia unor solemnit5ti). 4? ti1or. cind l-au aolfeesnsciovnds, uplepceinSdcipaicou,mimluppotte|irvuapeprnetvreuclseal'livloat-:
Cassits Sabaco, pelsonaj obscur'.
Atunci,
lega1e, erau in
Censores, ,,censolii", magistrati supeliori, care avcau in sarcina rea cetitii.
1ol inrcgistlarea cetd{enilor romani, a averii si 'ieniturilor i3 Barathum ( Bripaopov ) (ia Atena), prlpastie in ca]:e eralr
( c ettsur ann ag e r e ), r'crif icare;r listci scr-rator'11or (Iectio senatu s )
si a cavalet'tlor (recognitia equitutrL), suprarregherca mora- aruncali condamnalii. cvestor in 104, tribun al plebei
rrulilor (censu r a morum,)" \4 Lucius Apuleius Satu'rninus,
C. Herennius, personaj tiespre care nll se Stic nimic precis in in 103 si 100, om de incredere a1 popularilor, in general,, gi
afard de c'erle relatate cle Plutar'h. patI'iinutireMcaariures,ciint6mspelecigail,lee1praivpitrooaprues legi favorabile plebei,
,Sella curuli,s, ,,scaun pliant", f.irii spctcazA, originar din Etruria, la improprietdriri, ia
unul din semnr:',e distlnctlve ale demnititii regilor, apoi ale 45 QuiiudnnnettuedssmeceLnuiaueItt\r,4ai .CtdiAuaesetcumoCl ilalioi-utnausiil,uiLnsleai,rpianpicrrsliuessptluo.elclnlLgavertie,upscliudtoiiut.nsscuuinl pinuatneaurnilue7lx8?c,8ei,npitmioapnparreoie--
consulilor', pretoriiot.
Turpilius, personaj obscur.
26 nu i se cunoagte exact pozitia.
27 Vaga, oras situat irr Nun-ridia; actualul 'lunis, pe coasta
28 IJtica, ot'as sitrrat in apropiere cie pierea Ianiculului
mediterand a Africii, la nord-vest cle Cartagina. a6 Rhodanus este Rh6nul de astdzi. de Panonia, pe lelitoriui
Plutarh redi aci rtna dintre icleile discursului pe care Sallustius regiune situatd
ai Noriium, la nord-vest
il atribuie lui Marius, in Bellutn lugurthinum, 85 si urm. a3 Austtiei de azi. in nord-vestul Italiei, pe coasta actualului
L. Calpurnius Bestia, consul iu anul 111 i.e.n., a acordat pacea Liguna, regiune
goif de Genova.
lui Iugurta.
528 N, I, BARBU NOTE _ MARIUS 529
att Cn. Papirius Carbo, consul in anii 85-84, impreund cu Lucius MitarivduattedeVplurEtautptarteoir,mreagrielredzPbooanile.u, liuni,trceuacnaiil'e901'-osim6a3l-tii'lea'nu'
BocchtLs, vezi nota 35.
Clirrrelius Cinna. Publi.us Silo (c. 33).
1'5 Sulpici,us Rufus, vezi PinluCtaarrhn,paVni,iaal,ali1nugi iScyalipau,lnMoitsaen22u.rn rcnLl-
50 Q. Seruilius Caepio, consul in 106 i.e.n. Trimis impotriva cim- 'i0 Baiae (azi Baia), oras
brilor, in Galia, a fost invins de aceqtia. miti staliune balneari in antichitate'
nt Alerandros din Mgnd,os a trdit intre anii 1 qi 50 e.n. qi intre
aitele a. scris lucr'flri1e: :repl 3gt:y (Despre animale),
6aupaoiorv ouvelol{ (culegere de minunSlii), nepintou6 cfr6 Misenum,lxomontoriu in Campania, nu depat'te de oragul eien
'Iipu0pd6 0a).tiooi,16 (Cdldtorie in jurui Mirii RoEii). LCiucrimniauei ,lLauncourlldu-sve, sat de NeaPole-
publicat6 in
s2 Ameria (azi Amelia), ora$ in Umbria, intre Tibru si Nar. L. cbrui Vt'a[d este volumul
53 Tuder (azi Todi), orag in Umbria. de fa!i. pieroivnintrceiaebibnnAicsiiacaMreice5r,aiuntcraeuCzeilleici,a,bos1iiiP"'onntlucsi' care
54 Pessinus (Pesinunt), oras in Asia Mic5, in Gaiatia, pe fluviul pClauptaadrhocniau,
Sangarius; celebru prin templul siu inchinat zei\ei Cibeie. i'.1
lt0
\3 Azi Balahisar. atestat numai in acest loc. EI ar fi remediul ce1 imnatiePriototrriviuit.l orapului Lanuvium.
Bataces, personaj Sa|oni,um, localitate
58 Massuliolii, locuitorii orapului grec Massalia, de pe coasta de TOasmtmiaaa, crpeino,artpu(elaRzvoiimaTeeAirrlpaapcgiianu.ara)I,nToivrbarre$umluiniu. rLi afotiaurmte,
sud a Galiei, azi Marsilia. 82 la Volsci. lingd
B:] vechi se nllmea
57 Archiloh din Pglos, poet liric gi satiric grec, din secolul al CirvAceenisrut(ard.zei MToenrrteacCinirac.eDilou),pdoraleqgegni dpdr,omaiocnitoloricuuiian Latiurn, la
VII-lea i.e.n., a scris celebre versuri iambice, in care vehe- vr5jitoarea
menla pasiunii satirice se imbinb cu asculigul invectivei.
58 Pal,u,damentuln se numea mantia de purpurd a comandantului
roilan, pe care acesta o purta pe umdrul sting, peste armur5. il Circe.
5e Vezi nota 45. (ipticlov), termenul grecesc corespunzdtor latinului
i Himation
60 Atison, riu in Italia de nord. Alison se crede cd este forma
coluptd in 1oc de Atesi,s, actualul Adige. $ AMeinnptotaeigtrrainl.adare(ran(zuiiilnImgscdeharialci),t,ulaainluselusTtlirdaienettToMa),arrroaercaain$Tai,nire1Lnaaiagtinuuimr,a,inrliauflaAuluiamLpnirrciosi,''
6l Boiarir, regele cimbrilor. Deqi cimbrii sint germanici, numele 88 Plumtaornhtosripuuluni eMisheonlcuamd'da' l(6glxorlif6u;l8uoi 6N)e,acpeolee.a ce inseamnd o
regeiui lor este celtic, ca o consecinlb a influenlei exerci- navd da transport, de obicei remorcatd ca un qLep.
tate de celli in lumea triburilor germanice. 89 Liris (azi Liri), riu intre Campania qi Latium.
62 Verrcellae (azi Vercelli), oraq in nordul ltaliei, in Galia Trans- 9tl Marica, nimfd din Latium, despre care legenda spune cA era
padana, siluat pe riul Sesites, intre actualele orage Milano
qi Torino. solia lui !-aunus, avea o dumbravb 9i un templu 1a gura
63 De notat atitudinea antipopulari a lui Plutarh.
64 Cuavifnirtmelaeli,e,udrlieretecltodr gloatelor" arati mai puternic decit orice
Metellus, aristocrat, riului Liris.
$i dispretul biografului pentru plebe. 9l Li,bia, pafiea septentrionald a Africii, dintre Egipt 9i Carta-
practica adevdrata virtute, in opozilie cu
gloatele care,,urlau". Cirenaicii qi Tripolitaniei de azi (care
66 C. Seruilius Glaucia, pretor in anul 100, sef al popularilor a1d- gina, corespunzind Libia). Adesea acest nume era extins
dtueriledgeeLp. rAinpucleaiures Saturnihus. Glaucia a propus un proiect lormeazi republica
reda cavalerilor curlile de judecati in la intregul interior al continentului african.
Er11:r, (azi Monte San uGniutleiamnop)lu, .mVuenrtegiilniuvsestu(El Sneicidiliae,i,Vu'n2d4e,
competen{a. cirora erau- proceselc dc delapidarc. 9.,1 zeila Venus avea
8t L. Apuleius Saturnlnus, vezi nota 44. spune cA sub acest rnunte ar Ii fost inmormintat Eryx, fiul
{i8 P. Rutllius Rufus, consulul din 105 i.e.n., a sprijinit alegerea zeifei Venus, ucis de Hercule.
69 L. VluaileMriuasriuFlsac1causc, ovneszuilaVtiaalaSiausieSayollaar.d pentru anul 100 i.e.n. Meni,nr
9i sau Girba (azi Gerba), insuld iingi coasta Africii, in
'10 Valerius Coruinus: e vorba de M. Valerius Maximus Corvus, golful Sirtei Mici, la sud de Cartagina. Numele lui in
care fusese de Ease ori consul, in anii 348, 346, 343, 335, 300, 94
Iampsas, regele numizilor, nepotul lui Iugurta.
299 i.e.n. lzvoarele Iatine este Hiempsal.
Norinus, personaj obscur. 95 Sertilius, personaj obscur.
34 - Vieii paralele - vol. I1I.
530 N. I. BARBU NOTE - CIMON 531
f(' lnsula Cercina (azi Kerkenah), insuld situatd lingi coasta 6 Gatati ( Ia)'tit*r, ), numele clat de greci cellilor dundreni care
au invadat lWacedonia qi celelalte ldri elenistice, incepincl
Africii, in Sir'1a Nlicii.
t]1 LC.n.sCuOofcfretnaceotuiluisuss,(cMaodnevsreuurllsasa,urbuflrlaolmguaiitn)C,,iinaunafao;nsvutel zn8iu7Vmii.aeitl.and,.,leuiniseSunyrmlalata.coinnscu6n- din anul 280 i.c.n.
7 VDiarmstoan,cpboprieldcriiiteiPIearipgorlteacs,i personaj obsctrr'
!3 8 pind 1a paispre-
dr-rra de ]a sapte
itr ierdrii ce a avut loc in for intre consulii Octal'ius qi Cinna. il zece ani. dceinntluergiii,unaed:ircdL,oirnnarn::i,odcanreomcuap1r,incdinecai, in mod
laniculurn, cotin5 situati in fala Romei, pe malul drept al sutc de
Tibr,rlui. CohortS, unitate
Mavc Antaniu, consul in gg i.e.n., celebru orator, pentru care normal, cinci
1t)(t Cicero exprimd o mare admiralie. Era bunicul ilustrului. oarneni.. Plutarh pentru cetatea in care se"
10 A se vedea dragostea lui
tLiumvir cu acelasi numc. rt nAscuse.
lt.tt QuMaiinnatpuraliesuncsuS,al eti8nr3itnoiar.eiSnu.usnpl.a,an8di7aeluzi.Cgaeu.itntse.pt,raiaotdrrdut',eeppiglaerpelcesaacesarleielredeaiasudllguvRuiirvosSemitlye.enlliaad, te-aionlp5poOtpiunrurideilandritnie", grecesc, neamestecat cn ap5, imbiita repede, iibe.rindu-l
Vir-iul bdtttot de sentimentul llricii qi al responsabilitdlii'
p"
12 Ag-ora, din orice cetate greacA, piata unde se intt'unea Adunarea
poporului.
::t 51opd11eotop[ bodqritnuel,uCdihi(,ntexrfoic'nne<etse6io"fa.eno),iti'iaccveeeioamraua$ni gaSrevfuca'ttiin(a6ioaufo)a.{r1rad)q,udcleuoim,Adpauulensq,a.ireidnae-
lti) anul 81 i.e.n., cind Sy11a l-a obligat sd se retragd.
Caius Piso, ltti s..a pestrat.
istoric a cat'ui operA
l0il Este rrorba ciespre filozoful Platon, cliscipolut lui Socrate.
104 Antiailpl alsutoriocosBtleod;sitnseiuTcsaadrsiuonns,CufullTndorizanoettr.esCtofiricuc,neptraroog,fieiisndoirAauclleadlcu.teiicmPiiicaa(np, arIiIitni,ocs1i4psi3e"s Adunare.
l1 Drrpi obicciul locttlui.
d Lttcius Licini.us Lucullus, a cdrui Via{ii esle publicatil in volu-
n
r':
dialecticorunt). mul de tati.
105 ,ir-r acest pasai este expusd succint fiiozofia moraiS a lui Plu* tti 661"5 in Cheroneea.
tarh, ca-re preconiza. triumful i'aliunii asupra paslunilor. Aclicd au itrcercat s5-l induplece sd t'enunle la rriolen!5'
Lut Praeneste (azi Palestrina), ora$ in Latium, la est cle Roma. 17 Gintnasiu| (yupyrior,ov) era un loc pubtic, unde
tinerii ficeau
ti
ttt exerci{ii fizice. )p, rcoa\rmocear5trcalninspinirsattaiala. tiLaadbeirbii5ei a unui
PAriater"n ( nuplarilpuov
romane
gimnasiu, destinat6 a
:ir,,Eos1eizniunmd"e,aaccotinccdamplrnoeirrautna.{insucdl actiuo. particularitAtile dialectuluj
CIMON
:L Peripoltas, prezicitor, persona.l citat nuntai aici. )1':JASsibcorecaoe6lohoff6alierinocnnr).dret.ed"Bt{oza6esoD:ioniviglcuioaea(m.dlnpv.(icioantiv,6rnxiv,\oe.lo,t)aq.g.la)obr,pireci6datce,veuuoicluafalcua)tc,arouetriarsncp,tdgediipnpciaieaitlrln'.eait{couit"ir.n:fnuleal(tgudorerillrlieilgaindceuoinicxfuousvmvniinon,tcg,ushilTnineosie-:i
2 aJeltas, rege citat numai de Pl-trtarh: vezi Dem.etrios, 11;
Cinron, L
sacli).
3 Ch.eroneea (Chaeronea, yutpdtvetu), localitate in Beolia, azi
Kaprena, patria lui Plutarh. Fiind situatd intr-o pozitie GiCnauprva"oleionmlccnuaioanl.nndt1dos4,urt6iolia,'{r1i.ioaeccmv.n6eea,traientMeiijunagraicuiivsevecCdeaioihrcunne{aiiriaenotonasrec,ioifciaomuassprutrepafttirrenaanfgonlGassdtrfee1ococropimrmerosia,ppitlcilijceuaiitnsroectritlp'riaar-tbora')ivaPamionisocudni.cb"e
strategici foarte in-rportantS, 1a o trecere obligatorie din ]i
Focida in Beotia, pe valea Cefisului, a fost de mai multe
ori teatrul unor mali bitSlii: in anul 447 i.e.n., intre tebani :4
I.
''l:t
l{
si atenieni, in 338, intle Filip al ll-lea al Macedoniei si
atenieni, iar in 86, intre Sylla si oastea lui Mitridate.
a Barbari, grecii numeau ,,barbari" pe toli cei care vorbeau o iinpalatul Augusl deveni o provincie separati, sub numele
altd limbi decit cea elend.
i Nlezii, ( Ilfl8or), populalie iraniani, de aploape inruditd cu persii, 16 B de Ahaia. lui Luculh-rs pe care o scrie Plutarh in pala-
u'or'5" de Viala
1e15 cu a lui Cimon.
care ocupa regiunea de la sud de Marea CaspicS. Rizboaiele lt Dragostea de aclevir Ei curajul de a-l spune sint subliniate
duse de ei cu pefsii in anii .190-479 i.c.n. au fost numite
de greci ,,r5zboaie medice". dc Flutarh.
532 N. L BARiILI NOTE - CIMON )JJ
I 23 Incdlerdliie Zceivuisleq1iaaRi oAmlcamaeunien|cHeperurtLlpdeesvererma epaerGsorancilicchairioera. nCoi ic-e r Despre indatoriri, Despre prouidenid, Despre politicd'.
2e
,t Fiu al lui o, in De officiis si in alte tratate de filozofie, s-a
inspirat mult din opera lui Panaitios.
( fortei lizice si a rezistenlei la munc5. Luptele sale cu Cen- alr tr'izicianul Arhelau, personaj obscur.
taurii, cu Hidra de Ia Lerna, cu leul din Nemea etc. simbo- .0 NIiltiade, comandant atenian, invingdtorul
I\zeazb lupta omului cu fortele naturii. de la Maraton.
irt ianteP'n1iaun,lainrvhi,ngVditeo[ri'ulpadrealIealeS, avloalm. iIn,aE, dViti'uarfaa
30 Dionysos, fiul iui Zeus si al Semelei, era zeul vinului, simbolul Tem'istocle, fruntaq
creatoare a naturii, al inspiraliei poetice.
forlei lui s-a publicat
CPaeur$scrasaiotamliotinniniirict,il.raoioifsbDirsc,,uu5(cippt,oKedmemBpacaulu:,napciltedurtArea,rxceln6ioaE6at taa)ia,d,vll1iecua9sas6ptl0eriaai.tsiresetNariuenlioclill{aooeplrteli,'ane,irfnpi,alortareirdntnuzlainbeliconnAiiiuutle(otlTnarianhc.srouapmcotayitrrnadidvniaadiceopSpeser,a--
3t Perseu, personaj legendar, fiut 1ui Zeus si al Danaei. i:!
32 lason, personaj legendar din 'I'esalia, cdpetenia argonautilor,
eroi, cale, cil5torind pentru prima oari in Marea Neagt'i 5J
pe corabia ,a,Aurgroip",itaumiarajucnuslo, adsuapa,,LminitAolodgeiea,upr"i.r-ra in Col-
hida, unde
it:t Oloros era numele mai multor regi traci.
I, 94). Din cauza ambiliei sale si faosvtecleonitditainlo-rrnadtelaa se face
3a Arhelau si Melanthios, poeti obscuri. pe conducerea Spartei, a moarte
35 Asupra ascendenli1or'lui 'iucidide! a se vedea stlldiul intro- stdpin
si zidit in templul in care se lefugiase'
dttctiv la traducerea operei acestui autor, Istoria ydzboiztlui :,i I)Azantion '_- Blzant, cetate greacd de orormigainne5.,maevgeaariasnids,esirtiudaictde
peloponesiac, Editura gtiinfificd, Bucureqti,
-3(i Sca'pte-H'Vle, localitate in sudul Traciei, unde 1966. mine pe Bosfor, pe locul unde, in epoca
oraqul Constantinopalis, Istanbulul de azi.
de argint. se aflau
t': Oracolul mortilor, Nezpopavt:i,ov, loc unde se invocau mortii
37 Demul I{alimr.rnt ('A).lpofr6-vco6 ) fdcea parte din tribul 5{i giosnp,receatapterezpiececorraiistctaluMl. acedoniei, imediat la sud de Amphi-
Leontis.
3$ UDenmtua.llaLnatcaiatidcae(Td(Alaavxcro<vi8),arc; afdgcreeauptaatertemodninettarridb.udi e
3$ Oineis. polis la gura Strimonului.
argint,
ocinmtiroenaed2d3,te9o2re](tgicdq,i echivala cu 6 000 drahme. Era numai 37 Striman (azi Struma), fluviu care strlbitea Tracia 9i Mace-
unitate pentl:u mdsurat valori mari, BdCooonlsltimeased,leid(seuvdIe{-oencsigtt..cneruleLb)r,u1aprAintenlaap, tearamuemnlaiogniasttdralai cini sdilccibnioagliracfu.
reprezentate prin cantitdli de monede concrete, prin lingouri i3
ori prin obiecre de rrretal prelios.
lLt
a(t NStdetlsduimridb.Curioln,t-orgosnre,dacinesqcTrtniessoDsKe, osadpd).revepeorT6sea,rrn,ias,otlomLci-ergi,rPeTeuorrii:kidglei"idsep, ,raoPdsmet"r.iirc-laetso,r al l supravegherea.
aI ttr-t (i0 Sophanes din Deceleia, personaj obscur'.
6t ScUros, insu15 in Marea Egee, 1a est de Eubeea.
62 Aigaiul (c.B).
u fel de pamflet din cale s-a inspirat Plutarh.
Muzica, ingougoernze{ l,al.poAactei insenna gi arta muzlcii $3 Teitpeoaurra(aTleh1leesA,etvueson,[email protected],oAEe{rdesite)u,rvaeeldSoeutiainmVlifiitiaoc(5loa,gB7icuu,ci rlieun'geeqPnti,ldua1t9ra6u0tl.hin,temVeiieet-i
e vorba de primul sens. 9i instruc-
ti.u.nea
a:r Etrlipide in tragedia Heracles.
41 PrtLignctt din. Tasos, pictor ceiebru de Ia sfirsilul sccolului 61' .Iudecdtorii concursurilor de tragedii.
65 Se!,a, oraq grecesc din Sicilia. situat pe coasta de sud a iusulei,
al V-lea. i.e.n., del'enit ulterior cet5lean a1 Atenei. Era in apropiere de actuala localitate Cerranuova.
foarte admirat in antichitate pentru frumusetea operelor Ion di,n Chios, poet, a scris \rersuri contem-
sale, pentru perfecliunea, mdrelia qi fecunditatea talentului 66 lirice si tragedii,
poran cu Pericles.
sdu. €7 Sestos, azi Bogali, oraq pe coasta traci a Helespontului, in
ai StoiasiPtoienceilaa,Z.eqnreocnesptreeieXgre6rrilie:ropurxiii)r.1c, a,,rceoloiqnai deaxppuicnteaat5"fi.loAzcoolilao fala oraEului Abydos de pe coasta Asiei Mici.
sa, denumiti pentlu acest motiv, stoicd. 68 Herophgtos din Samos, personaj obscur.
$''t Cratinos, poet comic, care la bdtrinele a fost rivalul lui Aristo-
4$ Asteria din Salamina qi Mnestra sint personaje obscure.
a7 Isodice, EurLlptlto,Lentos, Megacles sint personaje obscurc. fan.
a8 Panaitios, Panaetitts, filozof grec, s-a niscut ia Rodos pe la i0 Gorgias din Leonti,noi (oras in Sicilia), unul dintre sofistii
150 i"e.n., a trdit mult timp Ia Roma in cercul Scipionilor, celebri.
unde l-a cunoscut pe Polibiu, celebrul istoric grec. P a n a i- i1 Critia,s, unul dintre cei i,r,-trrfreinizgeecrei ad.eetiiriannir"6,zabroisiutol cprealotipocnaeresiaacu'
t i o s era un stoic ecie'ctic. A scris - lrtcrAri picrdrtte pcntru condus Atena, dupi
534 N. I. BARBU NOTE - LUCULLUS 535
I
1) Scopazii, membrii unei celebre familii de mari proprietari de 92 Stesim,brotos di,n Tasos, vezi nota 41.
pimint in Tesaiia. e3 Clistene, fruntas atenian, membru al familiei Alcmeonizilor,
rl i3 dr'eepPrelazteonnt,anstusaliine,,aAccaAdefomniediuml liuilcorcuiir"i,locrarneu, care, in locul genosurilor, fratriilor, triburilor, a instituit
Arcesil,au, filozof, impirlirea teritoriald a populatiei, pe triburi qi deme. In
spre deosebire registrele demei erau inscriqi toli cetilenii de pe un anumit
poale Ii cunoscut-
7{ ADreeliornepemaagauur,clai(nt'Aspaiemueopr6altitibraue^lriuo,qis),Ped,i,uiCnta!oerl1hineapae1renuotripuaagAruislruetoi:sc"rtarpliib.eunacal rien teritoriu. AceastA organizare era o lovituri datd vechii
organizalii gentilice.
,i se ea Poetul cornic EuTtolis a fost contemporanul lui Aristofan, pe
a
cdrui competen{5 intrau procesele de omor. '}I'ef 'Apeiou ndryou care l-a egalat in talent qi in faim5. N-a r5mas nimic din
eou),{, ,,Sfatul celor din areopag", compus din fogti dre- pieseie lui, cu exceplia citorva mici fragmente citate de
getori, care veghea la respectarea legilor. a1!i autori antici.
t0 A Plutarh fald de s Diodor Periegetul, geograf grec din a cbrui operd nu s-a pSstrat
se vedea alitudinea de ar.'ersiune a lui
masa poporului. nimic.
71 lonia, partea de pe coasta occidentali a Asiei ltdici, locuiti de
ffi Archidamos, numele mai multor regi spartani din familia
grecii de neam jonic. Eurypontizilor. Aici e vorba de Archidamos I, contempo-
;s Pamfilia (Panphylia), regiune situati pe coasta de sud a Asiei ranul lui Cimon. Cutremurul care a produs atit de grave
Mici, intre Caria la vest in Cilicia Ia est. pagube Spartei a avut loc in vara anului 464 i.e.n.
1t Cnidos, olaq Triopion, la
in Caria, in virful promontoriului s7 Pericleid,as, personaj obscur.
nold de insula Rodos.
stt Triopia, regiunea promontoriuiui Triopion, din spatele orasului e8 Ithome (azi Mavromati), munte si fortirea!5 in Messenia, ime-
Cnidos. diat Ia nord de oragul Messene, pe dreapta riului Pamisos,
EL Phaselis, azi Tekirova, oraq doric in Licia, pe coasta de sud es Tanagra (azi Grimada, localitate in sudul Beoliei, la hotarul
a Asiei Mici. cu Atica, pe stinga riului Asopos. Celebr5 pentru atelierele
sale coroplastice, in care se confeclionau gralioase statuete
3r Chios, insulS gi oras in Marea Egee, in fala coastei Ionlei. de teracotd pictatS.
'"3 Ephoros, istoric grec din secolul IV i.e.n., e1er. al lui Isocrate.
A scr.is o istorie a lumii, de la intoarcerea Heraklizilor \00 Euthi'p'pos, personaj citat numai in acest pasaj din Plutarh.
\100r2Mrleoxetuull in
pind ]a 340 i.e.n. (ir UqSog), ,,rnezii'., adicd, cazul de fa!5, persii.
aci este corupt.
31 Calistene, vezi note la Viata 1ui Pirus. 103 An1,mon, zeu suprem adorat de egipteni cdruia i se acordau
Eurgntedon, azi Kioprtrsu, fluviu in Pamfilia; se varsd in Medi- l aceleaqi atribute ca lui Zeus. Sanctuarul sdu vestit se afla
8i
teran5, aproape de oraqul ar-rtic Aspendos. intr-o oazd (actuala Sinah) din mijlocul deqertului egiptean,
8fr Phanodemos, atidograf (autorul unei 'A[0iq, cronicd a Aticii), in Libia. A fost vizilat personal de Alexandru cel Mare,
a trdit in secolul al IV-lea i.e.n. in 332 i.e.n.
81 Stincile Gganee ( Kurivear ntrpat), de culoare neagrd sau 104 Cition (azi Larnaka), oraq pe coasta de sud a insulei Cipru.
albastr5-intunecatS, se af15 in Marea Neagr6, imediat lingd ras Nausicrates, r'etorul, personaj obscur.
intrarea in Bosfor. Se numeau si. Sgmplego,des.
88 Efialte, fruntas atenian. Aldturi de Perikles, a suprimat toate
priviiegiile pe care le aveau unii cetd{eni datoritd originii
LUCULLUS
1or sociale.
80 ?asos: insuld si oraq in nordul Mdrii Egee, aproape de coasta
Traciei. t Quintus Caecilius Numidius, vezi Viala lui Mari.us,
nota 16.
e0 Alerandru, regele Macedoniei, e vorba de Alexandros I, care 2 Seruilius, personaj obscur.
a domnit in prima jumdtate a secolului V l.e.n. gi a parti- Cele douS limbi erau latina qi greaca. 1a Roma,
cipat la rdzboaiele medice, ca vasal al persilor. :l Hortensius, oratorul, reprezentant al curentului asiatic
a
et Prorenos ( rcp6[evo6 ): 1) oaspete public, titlu de onoare decer-
pe care Cicero il numegte rer fori, i,m,repguesleinfofrourlueil"o.cAincleaa1sutii
nat unei persoane care fdcuse un serviciu unui oraE; 2) strdin intiietate a definut-o pinb
care, avind repedinla intr-un oraq, reprezenta, in diferite cind s-a
probleme, oragul siu de origine; 3) protector, patron. Aici Cicero.
5L Cornelius Sisenna, parmeticour lgliuai pVoai rgruov$eirnaaltolur iaCl iGcereroc,ieai.
e vorba de primul sens. fost
cruestor in Sicilla, Cu-
IN' BARBU NOTE - LUCULLUS 537
586
icn{aoormseceaui tmAscearisiga_aloeliscc9uai pirsritziovbirroiecaqiieiaolerealvtuoeinr.iSDmyienlnllatse'tloenr-idaaiurnotrrmdemgc,aunsc(eLdr'iepreceait 3r vAoccooIuriIiiu.s(,grseucebsatlete),rnslauijitlouriiiLEuci unlelugsu.stAorpii care urmau o armatS.
p i a n' Mithrid'' 16-77
32
I ,?6g'FI-'1n-''i'i""t.t;titiepe"tduoux"^piattvttii't"tntoloean.sertr"aJbr""Vtoft*arddptaItianergaieEnlam'ioLiceueniq8ip.An0tade(tCzetoibo.ol.meoalrr{.,anunnPieco.ee,teln,aoipul&ileenesipbnmtcrrccSeueoibynuvl9rdlPea0)a,,gt,old;eniileXeaa6aImvfr3-alIieeupiP'uu-atleqot,i'onnamAian't,luruuSdlVlmel'uintIiode,ItImers-ce,leuePccnaaoactrmu'raeelrcpeaadepvierrR'ieemocaumaesrrlnaea5 zr il numegte gresit Varits' oraq in Bitinia, pe !5rm.1 Propon-
departe de a fi ,,tindr". Nicomedia iazi tsnikmid),
;l
1) Roclos, insulA in Egeea, 1a sud de Caria'
3', tidei. inadnicoirdaudl oErgaetiii'inlaoerasgt udlePTraiasopso' s din Misia'
Samotrace, insuld
3ir Ar:tumis Priapina,
x in nord-vestul Asiei Mici. in Asia Mic6, in Pont' aproape
T- h-eiiscara (azl Terme)' oraq
A" C"." riului Thermodon, pe coasta Merii Negre' Era vestit
37 ca resedinld aTelerg"menedceaarei)lorriuAminazonaonr-ed'u- l Asiei Mici, in Font'
Thermod,on, (azi
afluent al Mbrii Negre.
l0 iCnoisd,.iinss,uo1r5aIsainnorAds-viaesit\'Idiced,Riondovs'estul 3s Arnisos (azi Samsum), 6raq in Pont, pe {5rmr'r1 Pontului Euxin'
t1
Cariei, lingd capul numit 3! lesedinta 1ui Mitridate. in Pontul Polemoniac, pe !5rmu1
azi Krio. Cabirt (azi tqksarjf ot'uq
a0 -L'. tMMiLonicutc6eoirrletli'eidinunNeaseeanagMtrueOtu.lorelseu"tneiaitu"S,tiiry"faJiliutatilenirsn]nuudsaililLicud.ooinLilLseicuuailcn,uriiaunllzusbsao}n,iiln[uuclruae6n2lMati.riteecriialnder'eaa',ttefriuniz^lsinbreuaose-il
L2 PONCTeherrcnoeohbrmpoodtnc.mooelenseer,tnanoio,n,rsiojgt,ulreoal5Lnrqaee1sdrcaaitinoiuvnaeE1BsgdetleuiodeniteaiaM,Tl,asri1tocirtauaiudldraaraCetticsost'pinedaelsnf,au11lamaaceusTglurtCodeaodapdeaeziisiO,' Brlacahboianmbtreuanrruoensa'" mitridatic'
13
14
15
$
Li TalaiirntHue| le:sP6o0ntd. e mine qi 6 000 de drahme' Un talant cintarea 4r Palus Maeotis, Marea de Azov'
a2 STAFodaarrrlnainaauamtirc'uitiatss(,,,CoaePriraecarqissopoiunenslas)i,jor1oonbrtaeasjgrcioroitbnrr'suctPuPor'notn' tului
rt 81sfu2,5',092inkge6. actr]alul Klisekioi), ora$ pe coasta de vest a Asiei 43
Mici, in Eolida. 44 nesigur iden-
T,ucullus Aurelius Cotta, in 74 i'e'n" as Polemoniac,
1l a fost consul cu N{arctrs
Sertorius, se vedea Via{alui Sylla. aG HaiRdtifeaicibasitloa. nuucluail.dTeiib()Curheanlid,'aloeic),irliotocrui idloinri ai reg-iunii dir.r jurul
20 a
DS-Pr"oue'l"bpdP.;l.aai;.lcinfl.'a,iioitini"{nIocir.idrrr"iere'"rFlsrelaittmr"au,ctrtbe,uucreilcaupta.iaiamiloretprornioamrizcraliotiaenmilseda(e,cinnacei,aroieirpn]u.epcterermvesroiroearinmuzaauenstianeudcmracelseupiatuirciebnsoaclauicasmieismi)Se'pdz' oielnza.idtoeecrldoarr1i*.ea regiunea Pontuiui. la
:r
vcst de ChalYbi. situati la sud de Pont qi la vest de
2l 47 Mi,ca Armenie, regiune
2r
contribuabiliidin'provincii.Sumeleincasatedeeiintreceau aE iAprpisMiutiaosrne,aCaloAsdrem'iuveesn,dieefra.atVeilaelas\otliieSi yllulai, nota Este acel celebru
',s
50 Lucu-l2l8u' s' de Antiohia,
Dafntc-,rAteaiib,trneutloianoec"hraaaisladiatoiasfletiimnenraigatmter5de,eeDadmMilaoeefictnlrocroeiep"idnl.ooilirSnn52d'vSoEei'eiurrs'dcinaiin'u,loddncaguatbrlaidtebdexpelipa'lrereCtesdaiae
2a CCaielcicecud,(oCmny,uzioitcroPassei,icneolreBaiqPtiniibniatit'PeirnsotpafaotulnaltuidBi'aiz,apnetucluoia' sta asiaticS' lui Plutarh
zi irnportan!5,
26 ST a"crrbrjltoDaarsecailitfiesrdeifnaBtiii.ltoiniias.e tinea in cinstea zeilei Persefona" si cind s-ar
zz
2s -RsA--ain-ulltr"IsSilLuooocGsghttiitpuatiructiaroi,e1tnia.uliAitc)sitMsuitP9aiosaalirutriitHelctcauo,uiuzsnisrltie,oCXsglraatieoa'afiitleeiesi\it'caIclanSaE(rgIaiiessnrD)taieo,eeDis)rBimiiaaeeese)ie'IietcnIruneoanii1ns'fi9tijiiu0cIureiia'ng,etu'inioncr'ntovheilnilnusculanddtttee'Ii(LnnRo.odreCzdbo-(vorDneieuesslltipucrsaeu'l 5t corsgiupinuieinia'e(s,c,aBuuuAcsuGirreoiasrd,ti,ia.lia.n"iaguJdt,truBediginieuadnseea"c-d'uinrsuslusduupl eAriromr eaniieTi'iglarulmuiarq-i
locuitb de carduchi, iar azi kurzi'
2s HoDpi;toa;inzf.iis;i(cgeref c(lg"eprqertce,ei)b,qptien")ts, o)tlu,itnosrioci.lidasctiuritnea' rrnali
52 cu suli!5 ( D6pu)'
30
tt
Asiei l\4lici. in Troada.
s4
538 N. I, BARBU NOTE - LYSANDROS 539
53 Metrodor din Skepsi,s, Iilozof grec, originar din Skepsis (azi 24 1t-AW-v"rs1"aaCnJi'gdnoioazisr,a,,'tipaisrfuoo;vnipr(i"nMuu"-ur"lluea.ia<r"liazi-eml5tin)t.u,"tirrmfenealuniu";ciiv;meae;inlueisStl-i.ddsuEdoii'uneuEffr[ouapnpcrtoi'msthrtt,tcr'oaslaurtut-ileriisndlVdiolneeerispenao.onoppctreoaadtltatc'ersamll,leMieenri'ii'dusp.trliria'iciln-ndCs' Aauuarsnmdmpl_riecic.nd_eae--'
Kurqunlutep6), oraq in nord-vestul Asiei Mi.ci, in Misia, ia
est de Troia. Ii
ii t6 Sofistica: 1) metoda de a raliona a sofigtilor; 2) preceptele so- ,,
ligtilor; 3) metoda de a face ralionamente ingelStoare (so-
fisme), cu silogisme bazate pe premise false.
5i nu numai i-N-1Vy-e-l-1a--sotii,r"b.iee-t.TnTigg)!stu-ietuianap";zperoricioriNpni1iaaulisscrlsittbariucaiC,ndntea)ac,btd"oiliolic,lnienT'iu"gJms9tmiuiupcid"enoe-nrietslrasadiostnIiru,nctMlc-luiaeNnlacleltlea'vlibesclietcrescudS-iaoloimsrnqBipiaaoiiir'tciaEire'mei.diMeHui-,egcisrtnoicbpaMollntuayialmgadiaedo'rvnaei4rr-:
Sthennis, sculptor grec din secolul IV i.e.n., celebru
prin lucrdrile sale comandate oficial de diferite oraqe (prin- iz
tre care Si de Atena), dar qi prin sculpturile cerute de parti- ts
culari, cu deosebire funerare. ,s
58 Sinope, orag grec in Pont, in Paflagonia, pe coasta Mdrii Negre.
5'J Amazoanele, populalie de fernei ldzboinice, cu totul irnaginard,
pe care legendele grecepti o situau de preferin!5 in Pont, ATucsisAtc-auoe.rtlugcavmealotli.rsu(ubtasioazCiciTa,dFueaersbaalesoLr'cis.'attpiuA)e,neLoci'arisLatrSoegr-TCiicnu'ibLceaerotri,uomfi'l,oBlzrauotftstussd't_o1e1ics7't' Fiul sdu'
clar alteori in Scilia ori in Libia. s0 il descrie
60 Demoleon r;ei gPiuhnloegi.ions,ApseirasoMnaicjeb,leJg"aevnedasrted. e
Lacaonia, Capadocia qi la sud a| de Roma'
8I
cie Galatia. C-'a' riP"diateuidulm,eLapsurrcgoarifnuienersialaCorMA"usrunip'nin."tieei,iicle"uetpiisriAte"glazJiterneanadntuiadrsinei' toaamlseeAncemaqudtiuedummeieia.i noi (215-129),
cunoaEte fon-
62 Sophene, regi.une din sud-vestul -A.rmeniei, in stinga Eufratului,
ia nord-vest de Gorclyene. 82 in practicd cu
63 Tigranocertd, (azi Tell-Ermen), Ia
oras din Mesopotamia, nord
de Gordyene Ei la sud de rnuntele N{asius (Et-Tur), care
desparte Armenia de Mesopotamia. Intemeiat de Tigranes qi -F-ilolvniet"rdo""sin,imciLlilatianrtisessaea.c,ofluilol zI oi.fep.nla',taosncicuilatant,
decretat de Lucul1us, n-a mai jucat nici un rol insemnat s3 seful noii Academii din
stu-
in epocile urmdtoare. cle Cicero' in timpul
ta Adiabeni,, locuitori ai regiunii Adiabene din Mesopotamia, si- { ,,a""edmi'datioeie"laoirilnlsirouaeis,a-,r,ielrrelecca.oarletrlieitc$a"ita,eeiaintdetcrfcniilmioenr.e.d.P.iacrctialonrdnca.esctieinPtaulsarittotadonnPcd.el.ia.pnctl?oia:cn"o,t.ey?ps,lrt,let]llr,nu?nr.n"l1ldu"-,:elr:1:ldge, i.rnj""ta^:rl;e:el
tuat[ la sud-est de Gordyene. st a- ntiBFipnoerrtuielinitmp-utaarseei.ieietAatloceuirtsidcoicairatiudolqtoeraiiiai,la-l1ilsstfeiiimlosautizo-mlopuicfliuiclopo"ijr"lba'isetAoddcntoiimvicca'tiurauirnnitef,olledasitsp6cl9Caiptii-c'oeoel'nunrio'lc,ieluLnuiilcoFur'lilluoasnle..
. 65 Asi,ri,eni, Iocuitori ai Asiriei (Assyri,a), Ia est de fluviul Tigru.
ffi Gordieni, locuitori ai regiunii Gordyene din nordul Mesopota-
miei.
i,1 Capadocieni, locuitori ai Capadociei (Cappadocia) din estul Asiei
Mici.
es Arabi, locuitori ai Arabiei, regiune la sud-vest de Eufrat.
6e Albani, locuitori ai Albaniei, regiune situatd in mun{ii Catcaz,
in apropierea Mdrii Caspice (in actualele regiuni Lesghistan,
i0 lberDi,agahceisltoacnuqitoi r$iiirvraeng).iunii lberia (Ivirta sau Gruzia de azi), sa pste vorba de ,,primul triumvirat"'
la est de Colchida. LYSANDROS
lL Arares (azi Arax), fluviu din Armenia, izvorind din apropierea
Eufratului, trecind pe la nord de Artaxata gi vdrsindu-se in 7 AcaMntaiecnedi,olnoiceui,itpoeri ai cet5lii AecsatnatosP-(eanziinsIeurliesioCs)adlciindicseu'dlual
coasta de
, Marea Caspici. grec((I6n0sei.me.nn.ir-i golful
12 Strabon, celebrul istoric si geograf 25 e.n.), a 2 nrazmas, StrYmonic.
istorice), in de osti spartane, in timpul riz-
scris'Tropvzipove'ipata icrogrla celebru comandant
p1a4t6ruiz.ee.cni .spi ignaSptepedeIacdirnli,ceinpucaturel trata evenimentele de la AEarg"cebheoin,iauiiz,luii,liofPiaucmIiotoPilrioeinieccsieeatclSe. lbiiriArdglons
1 din.Pelopones' ci se
domniei lui August qi
Ieoypagr,xci (Geografie), care ne-a parvenit in doudzeci qi t Corint, care pretindea
sapte de c6rli. :' -L"i-cVutrira"ggtie-(iLidiyaicniuerBtgaeoc'sh,)'u,s".coei.leIb,ruEdleitg--isulraato$,rf.i.insfpifaicrSta,nB' uYceuzrei qPtil'u1ta96r0!''
i3 Artarata (azi Ardasar), oraq in Armenia, pe stinga fluviului
Araxes.
540 N, I. BARBU NOTE - LYSANDROS 54L
t Heraklizii, la Sparta, familie cale pretinclca ci se tlage din 2t) poior, (:iarriv) 1) cintec executat de un cor iu ocazii solernne,
tlmsuraupautiiadra,uleopesbex[einioncbuecttiiannptserlor,ieentaeaaci1rntruiaitcie:A1todporeorie;loib3:ni)5t;i)cli2eicn)intcetiencsctaefuucdneiaendvbreretsuisme:alitp4eu,)zelicniilbnodttrietm5pclpeiednuie,-l
I{erak1es.
7 Diongsios numele a doi tirani celel:ri din Silacuza: Dionysios
I cel Bdtrin (406-367 i.e.n.) si Dionysios cel Tindr', fiul pre-
L dccesorului (367-356; 346-3,15).
8 Siceli sau siculi, populatla autohtoni a Sici1lei.
oco).{; 1) haina. iurblar'Altirlc; 2i in spccial un fc.i cle ltu [A)in61asurcani1gevoii,rsadAsirvbidnit.oiilnAri.(ti|l\eazConalset,orceqliePbor1u1t'ftxil.ozof
I 31
:.ochie,3) almur'5. grcc care a triit tra
la Czrus, fiul regelui: este vorba despi'e Cims ce} Tindr, care la
sosirea lui Lysandros in Asia, in 406 i.e.n., avea saisplczece Atena, fiind plieten cu Pelil<les.
32 Daimachos, personaj obscur.
ani. 33 PTeh'oilc|oracarlseet,s,,inipetelteersboarnultaerjlelios,bcasicpusol'c.ltias1CluairaActreilset,otIestl,orfi(ilLozpolafntseilonra, tuDreaslpisrte,
a $asea parte dintr-o 3a
11 Tisaferne, satrap pcrsan in Salcles.
tz Obotr, monedd divizionar5 aticd
t3 Facadriaah(mdQ.ru;Na,.v" ), azi Karagea-Fokia, oras grecesc pe coasta simluri etc. a Ios'L corllenllloran cu Aristo{an. De Ia el
Ioniei, aproape de gura fluviuiui Her^rnos. ::; 6o,1ic11i Teol)olttp
Ch,ersonesul Tracic, peninsuli ingusti pe !5rmu1 STeesrafpnfoamees{la-oea.(pnauooezrn,paiepqaBseurioavrluscgeoi.aiitAEiltit:)brl,ajcyiodctoerolearvsisagfdliupnesneacptruelerddtrecilnnao-farruaCs,AglteamtoterAseannsca(tiieenian.is1uMltH5iicmeic'lpyeucslplaodrniizctbudol)u'i'i'B,rluuinni
lt tracic a1 Heles- f,(i
31
pontului.
Decadarhie sau decarchie, colegiu de magistra{i sau de coman-
dan{i compus din zecc oam('ni.
Arginusae (azi Aianos), numele a trei insule mici in Iala coas*
tei Eolidei, in dreptul insulei Lesbos. brator', devenit cetelean atenian, a ajr-rtat la stabilirea regi-
mjinuitiupi e,,Aceelcoiriitpdaet.ruA-sfuotset" impotriva democra-fiei. d1e-ati.rsapnrii"-
Epistoleus (la Sparta), comandant adjunct a1 unei flote, un fei unul dintre cei ,'tleizeci
de viceamiral.
dupa infringerea Atenei. a ajuns pini la noi.
t8 Policrate d,in Samos, celebru tiran aI acestei insuic ionice, in )t\ Eleitra lui Eu|ipicle, tragedie cal'e spattan, stabilit in
secolul al Vl-lea i.c..n. 39 Llarntostes, un fel de gut,et'natoL
llt Cilicia, r'egiuni in risdritul Medi.ter:rnei, prim:r pe insulele
Fenicia qi
locul actualei republici Liban, ceaialt5, in sud-estu1 Asiei sau cetifile dominate de ci.
r'0 G-uliipap^odsc, zcaesietrburlu comandant de oEt.i spartan, care a contribuit muli
Mici. anul 413 i'e'n'
20 Egina (Aigina) si Salaurina, insule in Marea Egee, in go1fu1 suferit de atenieni in Sicilia in
!1 Teopomp, istoric, elerr al 1ui Isocrale, a sclis Philippi'ca ( (Du)'r";r-
Saronic, aproape de Atica. ir*oj, in ciucizeci 9i opt de cirli' care trata evenimentele
de 1a 362-336 i.e.n.
21 Agis, rege a1 Spartei, fiul lui Archidamos si al Lampidei. a2 l:phoros, istoric, elev a1 lui Isoct'ate, s sclis o Istorie uni-
22 Deceleea, detn in A1.ica, fdcea parte din tribul Hippothoontis. pinb 1a ccuparea
2:t Lampsac (azi Lapsol<i), ora$ pe !5rmul asiatic al Helespontului" uersald. cie la intoal'cet'ea lfer-a'k1izilol Co-
2a Thora:r, comandantul garnizoanei spaltane de ocupalie din
rintului de r:atre Filip in 340 i.e'n.
Samos- 43 Eforii erau, 1a Sdprealptat,dce'inccoinmtraogl isatsruap{il'aalceeqilopliealtliimmpadgeisutrnal-ian9,i
25 Eleunt (El,aius), oraS in Chersonesul Traciei, la intrarea Heles- cale ar';eau
m,,Copraobniteurliui i,siin fata Troiei. Azi Eski-Hisarlik.
epibatii". Cordbierii (vatirar,) erau vislaSi qi, chiar asupra regilor.
aa Bitdlia de la Leuctr4, din iulic 3?1 i.e.n., unde armata lacecle-
in general, cei careserveaupeocorabie; SnlBdral erau pLrr- monianil a fost infi'inti cle tebanii comandanli de Pelopicla
soane care se aflau pe o corabie fdrd sd intre in personalul-
/'5 Ei Epaminotrda. la f)elfi.
de serviciu gi care, in.general, erau soldali. Anarandridos, arhonte
/rtj Mincl rtalora. o sutS de drahme.
27 Conon, amiral atenian, invins la Aigos-Potamoi ta 405 i.e.n." a7 Statet', monecii de aur, cale t'a1oLa dor-rizeci cle drahme (8,6C
apoi invingitorul flotei spartane la Cnydos in 394. g. aur).
as Duris din Santos, istoricdinsecolulalIII-lea i.e.n.; a scris Isfo-
23 Euagoras, rege in Salamina din Cipru, prieten al Atenei, care
tr-a proclamat cetdlean al sdu. L-a sprijinit pe Conon, dupi ria. Greciei gi a Macedoniei, in clor,r5zeci qi opt sau treizeci de
infringerea acestuia la Aigos-Potarloi, procurindu-i ni,jloa-
cele necesare pentru ca accsta sd obtind o revanqd ia Cn1'dos.
ciirti si lstoria lui A.ctatocle.
542 N, i. BARBU NOTE _ SYLLA 543
4'.1 Herata, s5r-biloar"e inchinati zeilei Hel'a in mai multe oraqe" 7 -Tec(taozsia"gaes"r, .pitodpl,orlJgazlzaet si'eta.nb.iliSt einspAusnieaaMclAcSa' vienaujuamcel eAanFci yorerii-
An:ti,Locho s, personaj obscur. I Maglsiz.t,"p"o,puVlaolilecadeinTeScatomsangiuems ,dlioncrG-riandliainNajurb'ounlenlasicsu' lui Fuci-
50 Antinmchos d,zn Coiofon, distins poet epic qi elegiac din secolul
5t
il al V-lea i.e.n. Aliceratos din Heracleia.
Eteocle Spartanul, personaj obscut-. ,Qi'u.,Iurliinspnfueaitdsunc.,sesei,bpLicweliettaAalettrebiiuoarsbualgCirpzaeeotcneuietlluostsrr,aslvgdaeicczodidbiVfioenia'narAel[eateltealnuadei xeM(p4ea8ndr0iiivul-i4ese0,l'5n'do'i".ient'a.tnDr.4e)e.5'
5il Pharnabizos, activitatea acestui personai este relativ destul de s
aminunlit cursul biografiei. !0
expusd in 1r notat
ACAmurelimGdta,oaonnlifi',(uAemluuraailiusrEe),cuzeabelzaeuiibcPer,igodpirpeteotpeniatnVrnuza,inlqathdisriei,crtl1mreienlaiTicatalon1uroaairg.qZraeinu. sC.Beeloelbiaruppercinoasleta- uscat
54
55 q1 mare.
50
genda sacrificiului Ifigeniei. in Grecia centrali, sepa- !2 DAersarceems,arncuamt ecloencmeapitiimleucltoonrfurzeegiaplearltui'i Plutarh cu plivire la
Cite"rion (azi Elateas),
57 ian! c1e mun{i 13
5s IHzavolirarinurtldosCB,heiasozulsiiaaMd(aeIzirMio, reo:g6i'aearoqidoade"inq:siiB.dKeeuoolAiaoti,c6altao. as:udizdveor1ualcduel Copais- tr raportul dintre divinitate si noroc. vezi Viala lui IvIarius,
50 iederir) Qui,nius Caeciltus Metellus Numid'icus,
se afl5 lingi Teba. nota 16. Lafernae), azi Prezza, locaLitate din Italia cen-
a0 lladatnant, nito.Logic, Lt-t Tounrrron (sau
crou judecitori tlali, in tinutul Paelignilor.
rrnul dintre cci trci din 10 Istoricul roman Titus Livius.
infern. oraE in tseolia, la sud-vest de 71 Bellona, zeila romani a rdzboiului.
rB NoIa, oraq in Campania, Ia nord de Vezuviu'
6L Thespiae (azi Erin-rokastron),
il Teba. in Beolia, la sud-vest de lacul Co- ltt Enao, numele grecesc al Bellonei' zeila rdzboiului' sltuati la
2n Esquitinus, una dintre cele Eapte coline a1e Romei,
Coroneea (azi Camari), oras
pais.
PHDAhe-petloill,aicolorononsI(s,a(mazrzieiuinDPioiianlsilse,iBo)a,evduooilncriaaid)E., AimnpuoBniotee,ozliinae,usl1uardiuuelslutBideIeoslmiTeael nnqaoigsFroadc,inipdeeBi,e!Aocrolmian*"' nord-est de Palatin'
6:r P-TLeuumbcpinlaniiOglzrinauiiti.ouuepgu.tiictauieueemiilorstltuisaaMisonainl,a"lieuvrCiti"iiiiettS1za.uerdccostiueiusrndeoadrilii.tpintnattAentedioriNefdot.eeielcprelpeBlliiiui.apTr,eaitntBuirtt,leiasiniesema,sIucaIeiCnluuteCaaRfza,u.llsgpSiuuilnipin1aoimn,uJidcdi0ntaunriiciana0nttsaRiai.emni,,rit,nrdriRMetraeqe'crztdoBxtnat,ietbuobemciBatrolanalaie,ucuaualdclltcbeiudnsipeoeii.osre,rlueuenapoccarTdPeolsrpellaoeecmauullsmuecftiplsuleaiitauzl{:liatiinea-iflrinieiirndeelbndhaa,aii-teCzen,BolcIiernssia?,,aiandipnoec,srrizni6ciroetnnnibedmae5Sdpaaon-ar'eugterpe9liaueiuDLls,araiant1lIeteuarfurreupioues,iidrblceltpopsnel-sieuruumar8ltsii'e'l,Prrio8opcti'icainaoaorpzucqniltnac'raroeecieMvrittrmaC'leitinniozvnnoroanruai'ei-''-r--'
z'xz
6"
23
r't'
6G
t7 sacrat celor nouA Muze. oraq in Pelopones, in Arcadia'
Tegeea (azi Paleoepsikopi),
SYLLA
1 PaPltarliucAtitaaernnha(.pgAAosm'ter'isbctieiiutspe)er,mnuterrmuniapcSaontratiicnl ieevnleeimcaheninlaotluorlggpiiianitnelir.,ea,u,i'tipasattoatcr"ir,zaiatii,dc.diec"ed
,,qef de gintd".
2 P. str[rnoqul 1ui Sylla, a fost consul in
Carnehis Rufinus, Lcluuriussaml)enntia!iLi r-drsup;i,i
anul 290, cu Manius impreuni ct.9l:..?
pus capit rdzboiului mai multe bdtilii 2a AMraiadoCioraaaatrtiptsbdead7(dIo8Xe(c8Pi),et.aaifl,A'iutu5aslmplMlosuuaidireuaiotMtldtiaisnot)rt,uivrda-Miaorsaotetraeaerxaadpd,ledeVacelIip-ltAiIareeezisaoimpavrd.ieloiizntaeacrrPie6o(an9inn0t,)i,pMqpuaiseca,ectprplrooainmntiuraaal'
25
rrictorioase. litra ( ).i,cpa ) ceea ce la Roma era un o*
3 Plutarh nurneste
at'SAtdiniIcicb5ar:atlt,aii-srapdieeciii'1F2etigruaantrciaipiv,aearddeieac5psu3ri2dn7,a4p5rcogoc.elindeeei
reprobabile' din mij- in 86 i.e.n.
Capitolium
Promontoriul Maleea,
locul Romel. Ei Boccl-tus, vczi notele respective Ia Viala 26 sud-estul Laconiei. capul ce1 mai de sucl al Peloponesului, in
Cuvintul ,,ciincoace"
6 Asupra lui Iugr-rrta se refer6 la punc-
lui Malirrs.
NOTE _ SYLLA 545
544 N. I. BARBU
,i I 1r-ildevedelealluiPlutarh,carescriafiindlaCheroneea' qL lloplotecai 1) depozlt de arme; 2) arsenal'
222s1sABgrrciu,miii;iapnsdn-*itlt"l,t-ua"ieeiioBu:nnnmr1naesesdi,pioi"ratia"le3i-"dia,tnamiuuatJt.atgeiur,dijrn-ruAl6pcoetitatdeifao,er,uni,anrnIaa,uisenaarcalg.ciilasfarlaa-iceuiaidtiii1soaugliceAaconltoAiutmgAa]llcatuolettaaiieeeifnd'pprAn,"eieSrait'meaddeedadosno;unt"cacsiaetpio,otau,nr|itlpisiJtince,lcri,-eufurna"ei"gpt.limtoobteutidi^aa,zpavelntoipelccufiiprfriiumullniiaocrmfcaCerupzeettieiorecoorliaainftiarftir{sui.dtiairveuileeAnadlmMugssr1inhieuaraa,eo-elcl'TuAaiimelanaeDird'ah.tmuDoAeeane,neprpdilillaiceolorasueoouiscr.-l.-'''i
i il DEmPPrlaaaieitrlqtlnnoeaenuansi"so,i,J"aoipotzre.riia'n,sbi,nvrr-ise,antu-zhtliFdlmanoncqoatiidtna-paim).o61rou"t"rnaaioIqsAintleanFenioo,crlidind-age,si tcI'adirreecuA'dtoenmai'na
tt
accesul
a!,
t'5
n"i
a1 h-PAxtl"^aaGtnaillatonregeb-inotconiniioeo(..atisozclsoile,ccLnplrtir.ivraniaaefleadtce.piaan'6r)e,ea)osl rebaeeqrdaoSilnidseetnrBaiigiueoatoo"lluliaal c,coilnclecr.hizEinbraoati'uenr.rotluhErii 1a Lebc-
legendar
is
i!
ir(l 1'roPhonios. octuar;geinin!'omciadrag,inpcea de est a Atenei'
Platon. nord-est de Atena, d]'e"qL"l;c!ei u-"'"qtr1aL; tr Riul Cephissos Cephissos'
:r
Lic;ut (Lgcaion), gimnaziu Ia d9 u-nde numele Parapotamioi,
30 nea invSlitura Aristotel; ;3 HRiiieitudii,lpaAili.ostnsleo, tsnncturnatxte&urnNinaaofBrlcueieoo"nlqiatl.aerIaCuespchuistsuorsi udtuei
sr qcolii (inEtpeidm,aeuiaroten),deoraapceisnt filozof' azi Pidauro. Vestit prin "\ in Focida' "iral-
Argolida, bronz' Iar:
B'f'jufr- :':t
tt O- limis;aip)n.icat,iunsaaraunplcr1touupaiireArqsecileoaPi"ai'oq-sp.iintu'Eulindcale(isne ncoerlde-bvreasutujlocPuelroilpeonoelismu-- Tron"dfpoapehstbopta'tnidoriiiupii",drsien,eeviarzealarcauhiteiutaqDeniecvictlifiositl.oerep*gr-oueAdftneircccfialaiaiirnrm'fu,toranc-staoAtcreupmr5el.ata:scsrcte.peud*rldodlointriedtacaecdlniode'IleaitzieLutiueb'mnacLdpuaenleutdealaio'rinuuA-li
u -eT--"iit-tituPo;*';io";i;i"siiic;ttr"o,#6ehlitQ."nniic"i,Ltuuei"t,-t"nfiSau*lcsa"(l-ttil,ifrsqu'iaAdC""nsspdl'iuqvogi.Fnuctc"iNolieCiiaatuscimteunceiioleini.idrnvmppCliiaihTnolieeaceut)arl'ssa,spiva,imaiaalgiiirsnnatauoi-lc9uircfiT'ripiicua";laeAFun:li?nlpiteii-ltJqdiebeApuieaurpxda'caooodiiloAlrsnouauVmtcguiIl-eqaefaoliae'c,rnDuladiluroo'eeosnlcsrlmfaeiup1ie'gcra9i.ete^r7noj9lfeer9iriic'.'.ieM?iacia'6anc9D1cer'eoeesearo---' "u -4A--s--ssoup+mieio1rttceiilno,drulouinminsnn,te.ogiqanpcitrcuoieeergncacr"easeuufttiricacH.letlaoye"trcpm-adhi"nleaiatinanibtvtieeemae.iodcoplrininreee,ennjauiiuazrniibramlintlceiallueuclru^AianCicsdlhrnioreeupirtnoovtsnloaoeesricbtic'eeaarPtmr6dellui'ienitliaaOrlirnrchacupuhtuduoso5l-
3t, :"t
Aoniei,iarinanultgOi.e.n',laIstmuld'eCorint'aproclamat is L1Cnru'arr5caidsaiii1"ni5,aniui'i1letnuiies;iiaiiritmJmvtesrLe8oae,eartp3nfr'aiciice-tltui.init8catoii'i2iuuirsullrdSeuiilpe.oMgeie(n.enleuSnaan.rtvy',sefdaeilepgnalala6erarrpai,'du'-,of\plaluedlupaanib)itrc.o,eiearidsnteaapo.gdturauVaeir,iniptncfafsorteuoiotsianJobrptniciraiccouelieuilLraaidsrve'ntfeBiaondBbstAecticilgoi'ateiaCeA'1snhnn'ueeuo'i,,t'rMor,aiennisretaerapeindaepta'canucttatieaat.ctti'oLinccnaau-
33335t8i) MMCFani.mlanCaCtibiA1zebaienieuaurnernnisnstaciaaTbiiAltiO,iiueelacii1ucars4nastuMu.iatriBtS'oeptsMri?ucrtiaiua,seasars,cquultrl,i"oarecizouuoialastoss('plrnPra.i(tr9uni1rrlg"ilsu6nlrtecC2altiiunclm-tai8e,ativStqpitciOi]Mtt)ulinot,o'1i,anroimrrsiVp.eideuutpipiia.lsmnonr,[eit.amarsSni(,tiv,i6piuumca'nramilpeivi1lparouiu3et'asrn'uerd2tinesie2zedxc)a'eauicnrnccuieLliotcsa'Crbttase'CliuMctodoiaraernSireleiopuylcisalpulo)ares'--'
irrl
(tt
ut
COASC.
tAIueucniisae.}sn{Lmittuariuinldclciaottutnae-isr,muac]paiuaotlraiu,liouiVmcraumplIeo,drtarriuiitvosabdFleilanacu5cet1cs'1cutiu]st3eii,nvcaaoornssieusfcnuirclt;e',iistcnea8pirm6eriipn.aeo.tanrfiov' ssaet $2 Halcaspizi, vezi nota 54. 3o)rainqeE: l1ic)lain(aEziuAbcneeam(oaczhioEliv)'ripAoic);i
Chalcii, numele mai multor
ti|
2) in Etolia (azi Galata);
(i\Arees(vMorabrated)e,zceew1 ldtdlnzbEoubtueelua.i;Nike(Victoria),zeilabiruintei;
3t pD0ria'rs1liun2nunacivi,d1em.(o,n"oepd0d6uaiotuic)d,'pVlaanlotrianquamseitdobqoi lmi :atr4ic,3a2rieg'' care creqte r;i Afrod,ita (Venus), zeila frumuselii' dupf, ce s-a orbit (vefi
legendei, prin lume qi,
+rt -E-(37"ipio("ofidip"o,usE),d'pfi-orterigveit), inainte de
a-'ritdcit
pe ziduri.
35 - Vieii paralele - vol. III.
546 N. ]. BARtsU NOTE,- SYLLA 54?
sfirsitul vielii, a sosit 1a Colonos, colini la nold de 'Atena zAciminte de petrol, ,,izvoarele cle fot" Ce care vot'beqte
('i.1 L. (C[gVSi"is.toit.rMrfe."tractii'rtrctiisuqlSesiL",y,rcllasllEnacudcb,ru'ilvaPse,c1nIcreaeoitipnirCiasblaruaultolizrni1lana,3tsa)aip'aniennuulfnia8por6tiieiuic'ie8te'6ntoS,',nlaednnuauipnlaiautra,lemalitocp.aaitorritlaneiatae1.cacllue1ae-i Il M"..f^Vuf''Punlitlr'eulirrlte*as*rbTl"^.ui.fa"tnttairt.'st,dfet"ai,"flaf iaulnaiu. llnuo8i2rdCi-.ee's.n1t.\,claesr-iauCsisl,pinuaual'ciIs'esintituu-rlmuiaMinafrriiuns-'
;3;.;.tit""1;;";it;pi renepsotep,r-urllatririlnour,l lbaapiio.iaot'*taaCl poallirntiaza'sni i-ldourp-lau.iprl'elidaarri:,eca.
M(p)'tne'cc1rliritltr1oaer-nttreo'ntd'er1,it,,iueloooloerrrs:aa,PEq(aaan.iiznnginiatS'MieIoekmessr-.a:ecilpbiNiaaduut.o)m,nciooaell,laoeniqniii-.iana,pfBro:oespotileidar'eatddeemtrairliep, 83 C. I'Jorbonus, consul in 83 i.e.n'
t)7 la 8a oraF ir} Cirmpania' pe vir
\t:\ al Capua (azi Santa l\{aria cii Capua),
est- de 'lNStl'fizoit;Antu;iip;fiil,ipliiaii.da:-te.i"*1{fa.iv)'iz-edLqisrorBitci.ioalattriliigit"iaIois,tI.etwSorildaieiu"eni5s,,gImatorzaaniinrnFtiii{nruiizounia)ult,iae,po.iendrNuaicqcuiSncmiastnithleeo"taranerolienuli'udiAunlpli'iiuIitutQaristaur:ieirC2it,at)i'ilcCnisstoar:ela-"
''.t II-lea-
1tt Mai inainte se nllriea Crenitles' dintr-e Sardcs si Fergiim;
TtLliclte'ra, oral Liclia,
iil pe dr:umul
=i\ ,-T4Inpeuiaituanrbp'1)iiefuziirne1r'ronlz&i;tlec"t-'loaiAirsoi,tueoia:ctn1mk,jt,l.shteu1artccY4ie)ceisree,a-rarcIitt,slw\fodri,eraril.rn"a,'ufbn7rie-nsrraiii1anotutnoninli:,lvJ:;ltdnr,ece1c:ulLi'lanlruu0niessitqnuii.ueu;cut-i1nsniib3pbT,aito)o.arieitngbnolnocaaerlecafpirtIcomit,arpaifccsapohierit'nlelr.em-r'dnidrseaciapsoet"a'enaneAncvintaniiruagtoijilsil;refcdst.'idoreluiuoineSeatnzeutAiTeolr(n.aXet{infhcb"aodl'aeoesunilEn,nvrtnietcaiicloz'o(riXiiaonefcnub'ilontliIctnracIiineun,tarnmu,Ae6raaett0tCpelrot9amneiiepr)rlealoaraeerai;-"ti-i.' t Placcntia ;i Purma' consul in anui ii3 i.e.n., imp.eun5 c'
uiius cornelius scipio,
i: C. Norbanus.
-SFiign2ne2usitnde.rlela(aczairi {Stir.ebguintni)^p,eeolervacrqeitaminteeLaadtliiuunni -oAr,pueiagiauVs1otuulssic'Fi'AensecsrteisllaAnsmearleesfeir|it
t':\ 89
90
La anii 'io6;:s5qi e5l9lai.e.nno. rd d-e trioma, spre Fidenae, pe stinga
e"titniii,
ELsutcTaeiiunbvsuroursllbue6air3.g-diuei.sely.cn'Ia..j,rtiluclisninacde, 1ceTariranebuar',cuovrenzzsiitunlcior-lttVanoIf'sl2cT'uutailirc-orsnsCpiircaelileo
", TA!n)ralP1fsisiribeelocto-tcctnspnltoorcitliratel.rgu,tiantsdiIlc-s,afucIeaclaid,rcmioc.ticiinronMln.ecancabuasR.inartrcEuie.slcocnleligroui-a"aalssca.vtl,rnednAaisiaiarislotcettoadizuccrCeLcionlvafiu-ctreicapiatiAnrncrtrceiit,ltteslarfuiroebpdesscaioe'ntotgsctlmpeia.tuirmcta:alirepdeIedtrueieiesnilnmetso1':npel;iatei'aur,clcmRlsulo,ioii,,clreCmeiegapircacionpe,etcrraetaodAiri'r-icfitt-iiaboldorisrilen-'-tl 9! in
s3
i: si
,'r; ge;l.co,u[.g-*tiuirn:qedi"vi,eacadhssiir,caeoycscLleiuiirmPiapeiarflileaPutcaiictceiAat(ircd-Aeeis.rtiioastteolnt,eeinlpttecn[iairer,ideeiivtso:cruaipLoselqiicposlidlrinii)bp,aeardidpiicasd-- e" TfIil;-oef"iCVa;t$pese.iriilnA:atuosutniliascutoDistn(loa,itiorusacss:Rdec.u1oluecm)lbeiplaroieul,aralpc.soueleratna,tattiinronltlertca,'s"intcrlteatu6ip]l'ursoCeiurz'/id"ee-a"nlrtim'rtoea)sa'natbtvudieli;eac2fou)orrfpeaurnvlotofluuorlnimutciaalaon1l'aaztdeomi{reicii-
as
s
ra!ie. ul,neaci ttorrupiaeredejumcair;roi'
rlrchirnim, seful
Il7 pantornimd inventatd de
98 L;;;;;'iir;i,p5l,e
71 tetice. discipoi al l-tri TbcT'oefrle:trsrt,incsaSLe1ie-a-ainticnreu-t s.'s Lysis. alegfueantdapra, rtfeiu1l a1euxipPeedliilaias,acrgaorenaeurlialorleigmeporn-
ltri Alistotel' 366sies, personai
-Ne-.1fe*u!a, if-i-u^la"luuiicStikseepLseis,
Iolcos. Acastcis
ascurser a.cia ca n-au lost desccperite decit de S5r11a' 10u p--oVettrtliulv"latiA.evlco.nmin.saleinui .tstan-tadt"ltuniStii.assAScuu.pt a1rataS,aurnddese,ain.ccoelp]1lrptuul ssseacosleulcuiir--alil
iri Aide?sos, azi Lipso, localitate termalb in Eubeea, cu bii su1-
is {uroase. ttz.i Durra;zzo (in albanez-d Durrbs), oraq grec pe:' colceazviei rimsuproi:rtalmnnter)-,trih, yppeoarncehelmcienl(epcanetoxemciumtai tincs1eoluitni dceomr uin-
Dljrrar:hdunt, T-a tr'.igine se r1*mr''.
;rra1u1 Ail.iaticei, i' A11:ania ;rc1uaii.
zicA sau cintec in :or|nouotqaol reit(allleuzpentuaelriur-ihryA-crplc'orloliolsi))''d'e,Pefeqotegroaniecunlr;satplctac
s,l,itriAaElepzcuii,ldrtiPrauon(tNijnaleoynsimi,,. p-pheeat:ct1eur|uinton),r'ir{ir-irnrtlpirarii:c,rftlarancoltenios'ra{alcbsraargid-rreiirc'iier1rs-nrcfeadlpoerr'opp;lepieo|cleooanssiiiana'tr 7a\ I's:'egids clin Syros,
intitulat5 'En"ir1t
unghere".
548 N, i, RARBU NOTE ALEXANDiTU 549
Calistene din Olint, nepoiul lui Aristotel, ucis de Alexandru 10 Mupaneitii.ig-rFelceiCm. uulst,ulnourmgiialistaicstafell de grecii antici, sint Balcanii d-e
Iui Dionysos i-a impresionat mult
ce1 Mare, fiir-rd implicat intr-o conspiralie. Incepuse si
scrie istoria acestui rege.
Eunous, conducbtorul sclavilor din Sicilia, originar din Siria. 11 Thiasul ela asociatia sau alairtl prdznuitorilor ltri lJionvsos'
.A fost executat ds romani dupd inSbuqirea rdscoalei, in 12 Thirsul cra un b5! lung, ir-rfdsurat cu iedere virl
care avea in
anul 136 i.c.n. un fruct dc conifei'.
1tj.'l Ftiriasd, boald a pielii, produsd de pdduchi. 13 Chairon era unul din prictenii intimi ai lui Filip'
1U; Dicaiarheia, este vechiul nume a1 orasulrri Futeoli (azi Pozzuoli), 14 ZeitfrnrdletrAepbipi'mesodierlo,,d,epiudrealucpPca6iurtiecepuirp,imrnpesroseieloiditceelreacusdrtad-erlamtfe,e5mdlcdepddalueeula,udisl,eaolcciDraortqeienli,dfisqupoe-lurzeanincaedoalfepiveoporrrubianne-
iAneCmaimliupsanLiea,pipdeus!,5crmonusluml idnriai,niual est
10{j M. 78 de Neapole.
i.e.n.
t a)7 Libanot (),r,pavor6e, tdmiie) si cinamon (I(ivvairov) specie
cle rlafin- cole ale zeului Apolo.
cu Zeus la
15 Ammon, zeul suprem la egipteni, corespunzind
greci, Fi cu Iupiter Ia romani.
16 III-tea i.e.n., ndscut 1a Cirene; a scrls
Istoric din secolul al a galatenilor, in qapte
Gatlatica, o istorie cdt\i, azi pierdute.
LPurenOtainli,mzicnpaciarl decaidiuenrsatceoafnpiufrliolcxt1iucmiuaAztmieviml;daoenH-Ze1rea:uas,m,siojAlloilaecxulual niludZrieuuisup. uiineeapipnei
ALEXANDRU 17
6
Este unul din textele de bazi care pledeazi impotriva teoriei 19 Oraa1taovmr iseijliloiiicsutloul ri1i.cu,Ai cauoulungtusesmtG. peolrliauns,csucAriilteoxraunl dlarut,ina scris o istorie
ci inainte de Plutarh s-al li scris biografii de genul celor din secolul al
concepute de el. Lucrarea fiirrd conceputi dupi aiti metodd III-lea e.n., ne spune cd Hegesias era un mare amator de
decit se scrisese in istorie pinf, la ei, Plutarh n-a indrdznit
s-o sucoteasci istolic. m amdnunte neinsemnate. Artemis avea sub ocrotirea sa 9i
in textui grecesc este 61:.otocrrlraq Printre alte atributii, zei\a
am tradus mai piecis. Intr-adevdr, femeile care nSgteau.
c,ee,,aasceem5fanc5reilec"a. Nuoni z1 Magii, membrii unei caste preoleqti persane.
portret sd semene cu originalul sint tocmai caracteristicile, 22 Cetate din Peninsul.a se afla in r'[zboi'
Ca1cidicS, cu care Filip
Iul-nlema,arteat5co1mluani dAalnetxadendor$ut,i,qciacrea-rlealj-uatasseprmijinuiltt
despre care vorbe;te Plutarh. 23 Parmenion era
Urmagii iui Her::-kles, care, dupi cum spunc legenda, este fiul pe Filip al
lui Zeus gi aI Alcrnenei, so{ia regelui Arn{itrion din 'I'eba. si pe Alcxandru.
Calanos er.l un strabun legendar al famiiiei Hei aklizilor. 2a Olimcagoperrieguilaecaa,,nim,cisze-aaalaeptiebosfrieedinllraulvoricctpitianedalsiettrstauetotaealaitmelinunpigiiaoGreZdrcdeeeeac,u$itasadt,i,dOugisclnieidmdrsedbptreiiadrciviaune1lnea'ai.uTicSiliamonercear,cbiolpaaisarrie,rilnteiiaccsveitepoepraarauiuructt
25 LisiplSSo,eecsscscpreueuridnpbeetioarcir,cAcdpemenlen-abatriruuiinn,avtoSicirliaagaltcinumfoalaesrgttdtiemuiEnnpuugSsul.iiclmylapolnuv,reotuurarnqnmiitnoaerPsietnrluo,pborconinccszd''
Urnrasii lui Aiacos, :rl cirui fiu, Peleu, a lost tatdl lui Ahile. tr Ap^etpiealleqeleistcne,atupdieliicnsteeo-rmuraiicn-peaailceflotubasir.tut ,Asislnepgxeuaclniuadllirzsuaptrsimj-ianapiinbaslcetrrseaaitnremapuomltrdtarerivtloere.rmPopeinezriane
Neoptolem, fiul ir-ri. AhiJ.e, numit Pyrrhos, dupi legend5, a
intemciat o colonie in !)pir', unde se nascuse Oitmpiada.
Tatdl Olimpiadei; era rege al molosslJ.ot', care locuiau in
Epir'.
Rege al molossilor-, {r'ate clt Neoptolem, tatil Olimpiadei. A
luat tronul clupi moaltea lui Neoptolem. Ela ciisitori.t cu
Troacla, sora Olinrpiaclei, Iiindu-i totodatA acesteia unchi
cumnat. Plin ft'ate, Pluxarh inlelege rr-Ldenia de currnat. Pi
Oraq in Licia din Asia Nlicii (azi iMakri). Renumit in acel
timp prin laimoqii sdi prezicatori.
in textul grecesc este dpooL[ppevov ril'r 6pr.iiav , ,,ferindu-se de
intilnirea cu ea". templul zeilei Artemis din Efes.
Elecvhait1i{liui iinArdisotmoteenl,iuploraittme ucleuli mai mare teoretician al anti-
Denumili maceclonene clate bacantetor', adici femeilor- din alaiul 2?
1ui Dionysos-Bacchos, zeuL vinului Ei al muzicii.
la greci.
550 N. ], B.ARI}U Ntiiil AI-EX-ANlrir.LI 551
Teoeflreavsit,afiilo1zuoi fAr-sisitsoatevia.nTt,-uact'faoresat unul dintre cei mai iluqtri Apart^anlentul femeiioI ia g|eci. Gyneceul a|e aici sensul
care I-a fScut celebru este figurat de cdsnicie.
iugnrnteiiculeelaslttbcd,eCnaburoaycxpt,e{rjea.rincsceamlanlati u- "-"-ip-at;i;"i generaiii 1ui iFmilpipo.irAivtaalopseiriqiFloarrminecni iocnlinir]toacnmr.irsle3r3Sti
In intrecerea la lupta cu pumnul, expediliei
era o lupti mixtd: C--f;e;r;;.;o;e;ip;."-nat.t,idac;inadlEualripvduiriFat, ioiuliip'nitiidapedt.ainsceuproeFfruiuiigtprica, asneuOrd-linuniptr[pd.iEacdueclois,peec,astericcpiassilae-sdneutodprc-i
trintA qr
pumni.
In maacnaetieicamhintuaalttreeo',ao1laroiriisinuc"cl,zeLLpvauiiitncncaaeruepS-ucirty,i<nons'1-ooalie,u,a,fu,opseptdealicgnoougpliii"i,ilnearap9ucreodaa1e5m.caeDrleee
cxuin1srtyey.firD1iem,,,pcootnrdivudc,dttoerr"m, einndiiruzmatDitoat1',oye6r6a,u,,eddeuccaetoler",maqii Fi1ip. clespre el altceva clecit cir a fost tlimis, in anul 345
rrrulte ori preferali. Apoi, cu timpul, aceasti misiune a
lvu^ i-tl'^
Pi*ir;.Jae;s.;nt;u.;,,rninaltrpl-eorainsluoaiiieliIallaanl{'Siarilrsipicrnsozipauc. isiiS-telrr'-:lrii'eFai1Ciapl,'ieuir,maifilraetad
cApdtat o mare inscmndtate. de fapt
in Asia
Peleu era tatil lui. Ahile, iar Phoenir, educatorul eroului.
Arrceera,mstdbgaunleaaloignideeocsuebcielaembrbeilleiapleurisoAnleaxjeanddirnu. Iliada 1ui FIo- 1tt Mic5" era redus la minte. DupI moariea 1r:i Alcxandiu'
ariiaaios Ifilip-Arriciains'
a*l'oforlst- numit rnai tirziu relaJiile
Sofocle a scris aceste versuri intr-o tragedie care s-a pierdut. s" vedea dinlre Aiexandrr'r qi Phi-
Nimfeul era o
fintini inchinat5 nimfelor. Poate ci acolo se N6-p1e-ao"ei:oour1xtha-ipun,sse*a.ndtditduoui{aptlietiaifLcacdaupliuvnmteai llAeosLreisaiaigiaviolaiin'scirr''::!grl'rueniitdp:lenuetcaaaietcridrn.pileteatari'Al1ratdleetelGcxilltaaaaeunrjg'tceeal>im,-lprac'elacil'Llioiliisaei in tin-rpuL
Acrsn!Aoieeuacmremaesfaa.ltaietiDcc5ieene,invlooS:uLrm!dc5c1iicat5rudirdlereiripera.speuricneladattajeluutenvasetderlebadaAcli;n.ereilstpmetoorptametiilicnieeno,raloaalgtudiagiincramvi dddiseldtueseitrtieneilanotirein-. 11 a scris
i,:l clrlmani:i
;l
aceea;i taini ca 9i niislerele. nu poa'Le fi inteleas5 de :'rr pp--as-flbsesqaasi-vtsne"moisruae:sbcdloaiaersvd;acaiejousraippntlrsiceilied.cgreVdcaiezreulbbdrsrrefrtuon.htrsaii't.Ltio'eercaomds-Naiiinit{eeptcrridaeineegie,Aadccleiaeaxareasitu,n'didpifo'Eaut,prr'irtviili'iipt iind-ld'eeeg,metd-ntad;e'r;:iu'r
intr-adev5r, metafizica 1ui A.ristotel '5
un scolar care abia cap;t; elementele culturii generale.
ir1 ALlapAonlpaaleairtstxltoicocasurinp:ideecaorrtuanalda;euuixcneespxureeepldaaeditdtviilenaiilsiitartiiinenelcuroiSaeiacimAderlileeentngxniitiaoliomnmdrdeepprnuuemtlrqslavaairieneaEitiiciiinnnbclcaurcetcaiapdnrAueaeltr,eessxiena5ansgsid5ircsrclrueuiie.a-i
pe Pausanias 1a rdzbunate.
50 Vezi nota 46.
57 Aqa nutneau grecii Dr'.nirca.
Triballi, trib traco-getic.
mult aur. 'r,,t Strimtoarea'IermoPile-
mare orator qi om cle slat din Gl'ecia anticS' ccn-
iis Philistos din Siracuza era biograful tiranului l)ionysios cel :,
Bdtrin. Er:ripidc si Escl-ril sint cclebri tragici greci. Telestos
nqseui lPfuichiuilDsoeixoencnyuosnsioossecluratttinlpcrSeinirleanbciurgiztaea.uvTteororsiluidraieusdatrtitiSririciateminlbaaii.rarPdtehraeilsoavNreetinmroasi-i 'iio Demosiene, cu Filip sl ctt AlexanCt'u, ariversar nein'rpacat :ri
preconizati: de unii
i"*po.orl {ilon:racedoncne, frunta5i :L':r-
poiiiicii
P-Niunivnmcniilteavenriln,ettrgmaqldeiaatgdrloleeiirenlnielido,aapfltoroe1eaaiitnlitatjleoicrtemicictuaegrfdigeaile(res:eleeecsiits,iC-tocm:rrindaicntsa:eursu,leusp,iiinptTi.ceeOc|isr,doaetn,oleaprijeusltaeicrgl:eaeern'vedi'-catr1o":lolltliei-
lui Alexandru. {i1
3r! Anaxarchos din Abdera, adept a1 filozofiei lui Democrit, pro- r;:
fesolul scepticului PYrron.
4l)
Fiiozof grec. indleni; despre ei va mai fi voi:ba in cursul {jJ I)e eupircii*rclnlli1eanits4bjutc-*irnisiittct,toltpte.irc,em1lsulpclpuaeudidvlscoiA.udumlnmesixuneLaiaseneonogfdsteivIpronaauaad1!rv.adeelAer.ds:iteNpaitau{,a{nscniceeeletexaddca'iorudannccitled'eeeDnrpuiiiiaio-n.,arntcneIyipen,rstsidAiroenuilcsacCtax,tiaani1rmntioe.udlplm''ueroraeii-itul;i'a.i:ciiis--c'l-iaoeriilt-t
t't
Celebri filozofi
povestirii.
r'2 Lupta de la Cheroneea s-a dat in anul 338 i.e.n. Alexandru
avea atunci optsprezccc atti.
Batalion organizat de Peiopida, ai cirui ostasi elau hotiri{i
neatirnirii patriei.
Teba.
t
552 N. ]. BARBU NOTE _ ALEX-A.NDRU 553
64 Este vorba de reinnoirea tlatatului din anul 33? i.e.n., in- pm*"al"srit"ieu",nlai dmae ascieoamnmutdrlt.iebDueuixtppdmemrc-iroilltiai rlqateiaact-oufnoissoFtliil)dn'iapsr['eracalldndtauotrmicu9n"ice. iPite?ivuta:i
cheiat de Fiiip cu statele greceqti.
65 Celebrul filozof cinic. Spre a-si arita nesfirqitul s5u dispre{
irentru aur si boehtii. trAia intr-un butoi, la Corint. Alexandru
66 Craneion era o dumbrav5 cle chiparoqi, Iinga sfi de lungime de aproximativ 187 m'
Corint. 87 Stadiu, mdsurd .unu1 dintre ofiterii din g:rrda personalS a lui
67 Leibethra era un orSgei la poalele muntelui Olimp. Leonnatos era
68 Despre Aristoi:ul nu se qtie unde s-a ndscut, dar qi-a petrecut Alexandru. Era rudi cu mama lui Filip al Il-lca'
cea mai mare parte a vietii 1a Cassandreea. A luat partc J:r
istoria sa dA 88 ALAardtcaati.raul1inbuant"eat"p-dirzd1uaotiiuinp.smftii.,6pitoHcoerf..piSaxiiud-r9tit.iircetitialcasedo-iearsssAeoi,rCg'pl{efeuaadltr,rlmrrau-iasraitepsoe,bier.liAeanic'fdiuelai{uacoci,liareoi1-lMs6iarrcrteaeaepugaiazrsree!gqoCalouplioa-nAulasri'lAti:ied.nqrusidt,idraiama-iex-I' eaauACartnrxdiitnnleeouadmcpliarttiAee-Mlqf'ldreelaaAlixi-untllaeesqelnxoaiaaadl.tol'snrsoceu-'-ii
expeclitie. in dovadd cie seriozitate qi spirit 8s
critic, ca si Ptolemaios. e0
6e Talantul era c.r misurf cle greutate si, in acelaqi tirrp, mone'
dd greacS.
70 Dltris, tiran in Sainos, a slccualiisreeorpaoisvpteolsritineeiaindeevdeorneuimtizoeericncitdeslesi iqpadipnetierccllciao-
ctar\i, azi pieldute, in
anul 281
i.e.n. Opcra
scrieri atrigAtoare.
?1 Perdiccas, fiul lui Orontes, descinzind, se pare, dintr-o I:r-. domnia. prinz si
milie dornnitoare in tlnutul Orestis. Era ceva mai in rrirstft 01 gedea, indeobqte, intins pe pat' La cind se
decit .A.lexandru. Dupi moartea lui Filip, impreuni cu La ;ind se
minca in grabd se sedea Pe scaun'
pB"e-tig'itina""dqetelaotTis,s,o,as lintbCu"ilicsiiail"s5-pao6d, a,,tTIiaruai"n, udle3c3i3: i'e'n'
?2 Atalos, l-au prins $i i-au ucis pe Pausanias. e2 va fl'
Azi strimtoarea Dardanr:le. na al tiu
73 Este vorba de Patroclu, eroul din lli,ada, prietenul lui Ahile," 1l ea Tirul. era nedesplrlit de Ahile, dupi cum se spune in
7a Este vorba de Homer, care, in Itiada, a cintat faptelc lul Phoenix
EVian-cse-etzIntealiiiu"galOrvmirdteoddaedc'ri'r.beespoesaiaeatresaed,ecrreeocrsaniHnceitotreAruipaerrlai,r6ocIitVo6liejan,u,t,vdsecegtoiinrsefpsitcniudlPeaurpoirllaiecnnpleiter3,air5lleuie4odlieaissvZvtiueueiubntulircismszll"ulio'ni'rirgi'iuAts'raaisletsoaqteicl-i,ramapuu'eitroteer'na-
Ahile. i
?5 Pa.r'is, care o ripise pr: Elena, se mai numea si Alexandru. s5
76 Luna a opta a <'aiendarului macedonean: corespuncle Ia no$
lrrnii mai. eG
77 LunS la greci, colespunzind lui aprilie 1a noi. 97
?8 Sir-rt doi Cleitos in expeditie: Cteitos cel Negru, care avea si e8
fie ucis mai tirziu de Alerxanr-iru, si Cleitos cel Alb, carc il es He'pthi"abist.titoirnn, fiul lui pAemrsyonntaolrddain,lPuei liAa,leuxnaunldrduin' tre ofilerii care
comandat o parte din falanga. macedonea.nd. garrla
?0 Falanga macedoneanS, organizatS si instruitS dupi modclul
ceiei tebane, de Filip al II*lea, era alcituitd din qaispre* 100 Coref"ii erau cei caie suportau cheltuielile reprezenthrii unei
zece mii de oameni, rinduiti in grupe de cincizeci de oa- tragedii.
meni, pe saisprezece rinduri in adincime; fiecare luptitor' 101 Oroma;des. sau OromaT.e era, ia pcrqi, zeul binelui, dupd crinl
avea o suiitd lung5 de 6,25 rn. Ahriman era zeul rir-llui.
1or 14115m era, la persi, zeul Soare1ui.
8n Inscriplia voia sd-i mhguleascd pe greci. 103 Cimi16. este animair-iI care strdbate pustiurile ugor Ei repede'
et Fatd de nirrelul mirii, Persia, fiind muntoasd, este, fireste,
rhai sus. De altfel, ,,a urca" inseamnd a mcrge de la ntarcr 104 ELusntiema vpaootrtrbreiaivaadaeaarbmnuiatlbuteliilaoartedlnueiai1nXa(esPerlxapettee,emcabi,nriddea-aotbcrmtoinamtebalrenieu)p'le4rs7a9nie'ea'nrt'
pe uscat. 105
82 Capitala Persiei. i06 poafbotaesbtcila5lcupdnlgueatrataeruhd, eeinxfianigeietiarveliadtzaiSntevG,orlleiuncmgiaou' ul rdi edemomneedtaaleafplaret;lioparsoe-
83 Belos, zeu babilonian caxe corespunde lui Zeus.
8a Chares din Mitilene era un fe1 de secretar particular al itrt
Alexandru; cind se afla ia Babilon, a scris despre expe-
di{ie. dind dovada de un deosebit simt critic. evaluate la aceastd sumd.
85 Antipatros s-a ndscut ceva mai tirziu de anul rl00 i.e.n. A LEasctaeunvddoormibnantietdxect.aPrtoelgeemaaiol sEgaipl tluuliuiL,apglo6slg, rnnuarionsit
fost unul dintre cei mai de seamd generali macedoneni. S-a 107 mai tirziu' cind
108 I Soter'
bucurat de increderea lui Filip, in timpul cir-uia a lLrat
ii
'554 N. I- BARBI] NOTE - CAESAR 555
I 10e La banchete, oaspe{ii isi puncau pe cap cununi dc flori. {31} Gymnosofiqtii erau filozofi indieni, dedali ascetismului' Nu
1t0 Vinul se bea, c1e obicei, amestecat cu ap6. Numai in anumite mincau decit legume qi fructe si nu purtau imbrSciminte'
I
imprejur6ri, de exemplu Ia unele liba{ii, se intrebuin{a vin Sabba eta un rege indian.
curat. Cale in indian6, s1 haire, in greceEte inseamni ,,salutare"'
11t Focion, frunta$ politic ateniar-l, care, alSturi de Eshine, Eubulos
qi allii, milita pentru alianla cu Macedonia 1 ll8 l.{area Mediterani.
iu multor eunuci persani, care au de{i- 1:t$ Strimtoarca Gibraltal de azi.
Bagoas este numele mai 110 Regele Macedoniei, iir fapt, era Alexandru, care conducea
nut, slujbe rnari ir-r statul persan.
'1tl1{r Loc unde-pi ficeau exerciliile fizice chial din dePhrtat'c.
Bessos, satrapr.rl Bactriei, satrapie solda{ii.
persan. L/,tr l-acuni in text.
in nord-estul imperiului
trt'2 Locuitorii din sudul lVlesopotatniei aveau astrologi rcnumiii.
lti Polystratos, unul dintle comarrdanlii 1ui Alexandru. Serapis sau Sarapis, introdus in Egipt in timpul Ptolemeilor.
l. 16 Tanais este Donrrl de ast5zi. ;i Zeus, iar egiPte-
143 Grecli l-au asimilat cu Pluton trsculap
111 Istoricii citali au scris toti despre Alexandru. Nu se stie daci
Plut:irh i-a cunoscut citindu-le operele sau i-a g6sit citati nii cu Apis, apoi cu Osirls.
la un a1t autor de mai tirziu. x4/, Textul e corupt in acest loc.
lrE l-acuni in text.
l'lii Locuitorii orasului Oiniadai, in Acalnania, linut in vestul t/tb I-ipsesc citeva pagini din textul gt'ecesc.
Greci.ei.
120 QDiSousonciturgrroeiine,i,urgaseun-iCu"a.sEitnaoiprcaq'rnvi,tiPccohalirlteua-xtle,infsiseioi {ce1rqeutdei eZtaeoucas.iti fiecare om are
[21 viala.
12? Doi greci distinsi din alaiul lui Alexandru. CAESAR
{ 2:i Versul 693.
124 In grecegte, sofist inseamnd om priceput intr-un meqtequg, fi-
lozof; (inccpind cr.r secolul a1 V-lea i.e.n.) profesor de fiio-
I-uclppaitouatpspuuCallaaolrrriiln1.,oeuCrl.iiiunCsMnaaCaesrniniau-nrasae,g,rntfa'are'i'pdemrreenocazsietulnelstigpanaagntrtr-trpiarz,raiidnngarrsmuitparceSiocmlreeiriguelpatdeoeluifiticiriocepneosduliea--
pzorofifeesqoi.rdiiedeeloficloinzto5f;ie(pseiioeralotivc)in;tairdlaitnans.uAitaciluesi teAlrerxoarbndarud.e tsie"inat"otr.ialefo; ainrtegrmupaarere.aSpy1ollaiticearaareopprteimzean[itloarnteurlaoulignaorhbiieliii
l2i Vers dintr-o tragedie a lul Euripide, pierdutd pentru noi.
I2t: B0chantele, r'ersul 266 si urm.
t)1 Hermip a scris in genul peripateticilor.
r{28 Iliada, cintul XXI, versr.rl 107.
l:lt) Adversari ai lui Calistene. Si aristccra{ia senatorialS.
l:l{l llermolaos, la o vindtoare, sigetase un mistre! inaintea 1ui Est1euvi oIurbpaitedre(zfuenucl lsiauprreelmigioinasrbnidto'elofglaiamreonmadniadl)i,s,inpsriercoint aatl
A.lexandru, ceea ce i-a atras o aspr5 dojani din parte-i. nrucup.s"utipfrapveeg"chaerree-al cultului.
Infuriat, Hermolaos a uneltit s5-1 ucid5, dar a fost des- plitea Sylla
coperit.
1ll1 Alexandru voia si-i plstreze ca ostatici. pentru uciderea unui proscris'
13i O.ramuinneuatlaa lcaeinvoei,chdieccoi raepsprouxnidmeaataivproorxaimoapttivlacuceoiraveScahsie di- .ll Nicomede al III-lea (gl-74 i'e.n'), rege al Bitiniei qi, formai'
ela in relalii de prietenie, in realitate, vasal al Romei' Bitinia
era o lard in Asia Mic6, situatSr 1a sud-vestul Mdrii Negre'
cam ora patru dup5-amiazd 1a noi.
llri Potamon din Lesbos, profesor Si istoric in timpul impiratului Piralii din.Cilicia (tar[ in Asia MicA) erau cei mai bine orga-
Tiberin. Sotion a fost, probabil, elevul sf,u. nizali qi deci cei mai de temut.
(i Miletul era un oraq aqezat pe coasta egeane a Asiei Mici'
{e Gandarilii si praisitii erau triburi indiene care au opus o 't Este vorba de provincia romand Asia, constituite atunci din
dirzd rczisten!5 lui ,Alcxandru.
fostul regat al Pergamului.
t35 Seleucus I mai tirziu a ajuns rege al Siriei qi este cunoscut
sub nurnele de Nicator.
556 N. I. BARBU NorE - cAESAR 557
s CeimsetbiiijruluolucrieitgnoitrrpedriincnutRreeoandttrouaslli,sacrsnaiuarelniglcee,pscrteauzrraeilcnottrea'rqiziniact oup|raertinontru:ielexauctbaicele'raacnadtraee 20 PPL'a. piCslsAipttaJeaaei5reoi;nnnspcdr;cdnaa;tidoeanauifett,ael;lairlllsetpiicptuinprgcsepsillo6elam"rupasoiiLtpmbpCut-ng"eraurrlrueoenaiuauettfatburauhmulstlzuse6]otda.uogiiu"i3retonlu,J,uuscu'"tasiiiaioGJa'Sl"eatnestlufnolin'djorinp"ruaiasausi,re'uri,taagucs-"tfpc,iuapoin-neoeIr'aro"t"aen'nia:tizste-"dasprruittiutleilr"saleuieitztaij.jv!onbusbeirecl[daiaaixdosrtaealetuterndrcomatteueac.r.mi]rrmisrr.iuepnmraun?earoilnere1i:ar:etsa1liaeoCiqioe.t'vree'rai'nupr'x.eenatretiaarfi.st'on,euarrtraAlrRrmnCl'uureoaeornc'eemtmgaoppxsan'uareoaetdfn'cc-rnz.iiiuuddDanetanlicdnaoenet---i
9I.n.aappnurrubt-llt4i"ct6a-lt.aoets'lnc.r'ipccrlreue!pinpdcesaimrneitfjrlSocaLidcceeelraeeeaclolleugciiCuoniaavtcinoeglsaetrUtetitrierc:apalui,oCbnlaiiccl5ae' nro
r
'pipCndriirii"an-"en.orssl,cigpra:eoitenflictet.idacCreuia.riretCtsra.aatleurenlssata-tariosrseaeinmiofialr-iiCtrcaaeit1tlioiatn'odsCtumuusqiiritaaoctacuatucrdta'setdinnesciotieosarreitbafraditrese{'pdaunddsee
22
10 cna8e1uis.ec.no.r,ngeulviuesrnDatoolrabineltla\4"apieadro.tniziaaninal?9iu' ai soyblllian.utcotrniusuml f_uinl :3 rea fdri judecatd' de participar:e a 1ui Caesar 1a complo-
in ?8. :a Estetuviolurbiacdaetiluinanau' iala adl'clsar' apol' fiind cumpirat' prie-
11 Sd nu se confunde cu l-icinius Lucullus 'Ierentius Varro, cel
care a supus cetSlile elene dln Pontui sting Scribonius Curio, mai iutii
rl IntifimsinliparjltnaralreeSlaoar)Is.-saStaYpiuelllatureim,ccuuatrriesinesei6no8c7iu'9ep''an'i,ndceinodseCbiaceusaardmerianiscturaersetoar "E-d^tiiel;i"in$ima-flpuleurliecCuauaterasgalriril'uGcreatcdclehni'ilnour mseirroaacsieinletgei mtrpulmulenzteairleei
,25 Ceres'
preve-
,3 CurdcAAaoipctfnoeepdrqrieauitts,cleeesulsrnulauaaiubcrcardidin9innrigii.lereaitrjrhaittdweouerraeai,tillnoeestrElrcueiuljebldiiaancegeeirisrcdeAeuen1lasarlpaaltiienuasgeadduieeanvdfspeeeerraaeipomlsuorb,anprgcoacairilrnerepeaeRaaodvtmieecmaedlpi.ai'Ii' -11i BMNoiidmncbs,D,laa"aeeoificsaautrte-u"b,r,rn,iiitarnrvyzuei"silenoetgoiautiszelaz.teai'|ieanamrlreciinslpgaaa!dseaoeerefcAproncs',f;greoadommurcapstieirauatotri'ca,t'rtitapciirsoneceiaelav,ulaiuF'i'oetlnfuncrlsromitagccprtariioricteotseoettaEait!,lr.focifnAcsuecsgeceseaeci6aellruouzicXseulriiegnn,p,tn'rgtudipearenradecacti9or'neoc-iirniraidisotaeluimelrdLcidaeiaabnrncnnuzdeeaser,sa:guttc5eilsoiuc;antcrulsatoujtuutap.iiasturuueLtlieuria-an--ii
de un an,
14 Edilii (aed'iles) erau slujbaqi (megistratus), care aveau in grijS' :7
preaazaE, isaedcmuriintaistetraa,rebaunjoecleurmiloorralvaurRi,omsdan' dtatea, aproviziona-
.2s
15 MoRlniuosmmC)e,ai,uppni,tdeoelcinasueresa, sfCleaoatleifnlmaapcCleuatlSplluiutoiialIiun(aSpri,ttcee)rrsaCi aCcpoaitolpilniitnaoulsicu'el n(Ctraaplaitoa- coPaci' lui Clochus, era cdsbtoriti cu ltlietellus Ce1er, nu cu
2rl Clocli;, sora
Lucullus, cum greqib spune Plutarh'
odueipcueil,eIraeacomndauncdearetualuuindeei pprroevtionrc,iifocsatugluvseurlnjbaatosr' trecea'
16 Quintus Lutatius Catu1us, princeps senatus, fruntaq al sena- .rl0 Dupi
tu1ui, unul dintre cei mai intransigenri aristocrali' ie
cuiun$umlad11inatrIelucei iPmclmaipbeio' gAalimaruisrtitocarpaotii
1? Q-uivSniZntusi.s.a..C1t.al,uetirciSibliyuulsnlaMisnei ta9e2ltlu,upcso,tanstsuiumpl rpianontu8ri1mv,aiatlPufoiiusSste' urCtnovricpusastrotirniziaSnnpaacnoninua-l' rL lVlarcus Licinius crassus,
romani qi invets,,rt-tat
intr-o expedilie contra parlilor'
A murit in anul 64 i.e.n' -12 Manipulul era a treizecea
parte a iegiunii. o legiunc avea intre
rB publius Servilius Vattia i-sasuuripernainlourmditinIssauudruucluAs,sideai tMoriictdi' victo- patru mii doua sute Ei ;;ase ryi1 cre oarneni' rlla lmpaii.ri?-:'n
oblinute asupra zccecohorteqrfiu"u'..coiloflaintr'eirnanipule,iar'rlranlpu.
riei :iir In.tpolcueontro,maaitanroenrdcpeola"urnaa"{oigtloe.e"rnnetucurata-rruilie.'1uelciqoeen'vfd,iuccstooettrsirocaarnasdeaonaitslutlcaacsouIrpacrlaeiuzmbp'inErdinr6a' atcitlalumladtiei
rs L- ucdPsi-iursaestitpnoSrsreeizcnreagnaiputnaasutrltcliaz6aa8tcniilo.ienna.saniu.,1,iauuutipriSmoniyagi6isau4u,t'El"ctiuitnl6and3teo'aiRr gseads1inpvAiilnriEfsrpiitciancitiritiacienilveeangaeenc,rurii.lmds6ei-7na''
h 1i.;f.1-
ii'
ll
i:
558 N. I. BAR]]U NOTE - CAESAR 559,
In{clcgerea aceasta dintrer cei mai influcnli oameni politicl 5l Trib ga1 din nord-estul Galiei.
Pompei, Caesar qi Crassus r-epucbalrieciis-raominafndep! tuesitteincuannous-l 53 Trib'gal ce locuia la nord de belgi.
-60 ultima perioadi a
i.e.n., in 5/t Luca era o localitate din Italia situatir la nord-est de Pisa de"
cuti in istorie sub numele de itri"n"uL triutnuirat. astSzi, la hotarul dintre Galia Cisalpind qi restul ltaliei. Aici
a avut loc, in primdrrara anului 56, intilnirea in care triumvi-
M. Calpurnius Bibulus, membru al gintei plebeene Calpurnia, ratul a iepit int5rit.
aristocrat mirginit, a cirui carierS potiticd s-a desfdqurat pa-.
ralel cu a lui Caesar. Era c5siitorit cu Porcia, fiica iui Cato. Lictorii erau un fel de ofi{eri care inso{eau pe consuli gi pre-
tori, purtind pe umeri fasce (indnunc'hiuri de nttiele) in care,
36 Legile agrale aie lui Caesar prevedeau impirlirea de pdmint cind ieqeau afarS din Roma, se introducea o secure.
veteraniior' 1ui Pompei qi cetalenilor sSraci.
Exilul 1ui Cicero a inceput la 20 urattie 58 i.e.n. Caesar, infu- Cogmamliei)netasrtici 'dtietlublellluacGr5crLililicloui(InCsaeemsanradliedsepsreprccarrdezbvooribuel qcteu'
riat cd Cicero nu-iprirresto ofertade a-ifiLeEatus (locliitor
de coinandant) in Galia, 1-a pus pe Clodius s5 propuni un Plutarh.
proiect cale pi'evedea pedeapsa cu exilul pentru oricine a
condamnat 1a moarte u.r cetSlean neiudecat. Cicero era vi- l'anusius Geminus e unul dintre istoricii romani adversari lui
zat. Negisind sprijin nicAieri, a pornit de bundvoie in exil. Caesar, contemporan cu dictatorul.
in trecut, dintre aceqtia, mulli fuscserd comandanli de oaste' 58 Marca Atlanticd este Oceanul Atlant:ic.
str5luci{i, mai ales in timpul rizboiului cu Hanil:al.
59 Cimpul lui Marte, situat intre Capitoliu si Tibru, era locui
39 Este rrorba de 1,. l,icinius Lucullus, consul in 74, si de fratele unde se aduna poporu^l pentru a vota legi sau a alege ma-
s5u I\4. Licinius Lucullus Terentius Varr:o, consul in 73. gistral;i Fi unde, in r.'echime, se adunau soldatii sub arme.
lnmormintind-o pe Cimpul lui Marte, tribr-rnii au voit s5-i dea
lt0 Marsiiia de astSzi. fiicei lui Caesar o cinsiire cu totul. t.ieosebita.
4t Dyrrachiun-r, orag pe coasta dahnaiS, azi Durrds (Durazzo), in
Lucius Aurunculeius Cotta, locotencnt atr lrri Caesar. Se crede
R..P. Albania. c-ar fi compus in grece;te o istorie in care era vorba despre
expedi{ia iui Caesal in Britannra.
{i 42 Lectica era un fel de pat purtat, pe umeri, de sclarri.
43 Ronul de astbzi. Q. Titurius Sabinus, k:c'otenent a1 lui Caesar, probabil de ori-
gine sabinb. Nu ne este cunoscut decit din desci'ierile lui
44, Orasul Milano de asttizi, situat in nordul ll.aliei.
45 C. lOisptpuilulsu, icaCvaaelscal rroinmacno,nsclarruec,iiai lsitui rfi:niadnele.Balbus, era spec.ia-. Cacsat'.
4(t Helve{ii jocuiau in illvelia de azi. Tigurinii era.u un trib helvet.
Q. Tullius Cicero, fratele vestilulrti orator, locotenent al lui.
t;7 Inrrazia c1im13bsriilo1r0;2i teutonilor, popoare gern-ranice, avusese loc Caesar intre 5r{ si 51 i.e.n. in timpul rdzboiuh-li civil a trecr.rt
i.e.n., cind
intre romanii au dus luptc crincene de partea 1ui Pompei, apoi a revenit la Caesar. Dr.rp6 moartea
impotliva 1or pinl au izbutit sir-i infringd.
lui Caesar', 15 martie 44, ).-a coiribltut pe Antoniu. A fost
ucis in anul 43 i.e.n.
48 T. Labienus, tribun a1 poporului in 63, comandant distins. a Aceastd mSsuri a fost luat! dc Cac.:u'pcntrtt a-1 sili si iasd
adus prelioase servicii lui Caesar in rizboaiele purtate in la. luptd in cimp deschis.
Gaiia. Tn timpul rizboiului civil a trecut cle partea 1ui Pom-
$ef arvern, de fel din Gelgovia. Caesar r-ri-tr infdli.peazd in scri-
pci. erile lui ca pe un om de o rari cluzime.
49 Ariovisl. fusese diirr-rit dc Cacsar. in anr.rl bg i.c.n., cind era 65 Ararul este Sadne de azi, care se varsi in Ron.
consul, cu titlul de leEe.
tir:i Heduii erau un trib g.a1 qi ocupau r"rn tinut la apus de fiuviul
50 Secrvanii locuiau in lcgiunea udatb de Sena supelioali cl-e ast5zi
;i de riul Dcubs, in Franfa. Arar.
51 Galia Cisaipind se intindea de la Rubicon pind la Alpi, iar Generalii victorioEi puteau intra in R.oma, la intoarcere, in
Galia Transpadani era cuprinsi . numai intre Pad si muntii triuml numai cu aprobalea seu'rtului. tn aiaiul lor trium'
Alpi. fal defilau si prizonierii mai de sean-ri.
iil
560 N, I. BARBU NOTE - CAESAR 561
Marcus Claudius l\1larce11us, consul in anul 51 i.e.n. impreund 87 (lt.ag in Tesalia, 1a nord-rrest clc Pherae'
cu Servius Suipicius Rufus, era un inverpunat adversar al 8s Tabbra lui Pompei era situatd pe-o indltitrle"
lui Caesar. 89 Tralles, oraq situat in nordtrl trtaliei'
I-entuhrs, consul iu 49 impreuni cu C. Claudius qi cintul pdsdrilor'
L. Corneliurs (care era fratele lui M. Ciaudius NIarcellus qi 90 r,A lua auspiciile"- insemna a observa zborul
Marcellus
virul lui C. ClauCius Marcellus). FP- ioetsrpcfhceieareaairmniriennez-otncqrespecai,iePrllioeeenrrsrciutn,oien""srnu.erd,e"ac'a,l!5p"itauta.slr'e"ntrieJim".nf'J"end"J*dlLeitt-n,duLresr'$oaetii'ta"nra"m.diAcfSrl"'uisu"iantnnvaceiet-oatcrara.prurale"'npol erbtseirn"aicegduaprilmuiesulasupuiiParrerdlnctelecsgztoseauneplPamrdo[lo,benlaecea-u-
70 Yezi nota 24. Paulus sus{inea la inceput ca Caesar sd fie
71 Lucius Aemilius
inlocuit. DupS ce-a fost mituit, 9i-a pdr5sit intransigen{a. 91
Basiliciie erau s51i rnari, cu tribund qi absidi in care se ju- 92
decau procesele sau se ficea nego!.
Drahma, unitate monetarl in diferite cetSli elenice, 4,32 g essg9abo7CFAMMltceoaimhDoetdsrlX;piaterb;npgiepiiialr;uuomsdilairtV;aPi1ncsrroe;talatrs-;?oteyu,saaeltjsaeaoei,anctuoal1asee,nasftClfr"0'iirvA,ifti,""alaeaciXantuigiea"rii*tSPl-mseles"oipele,souepa,rlet*zcor.utpuaruha"u"tr.osisui''onl.tetluaisJqiqiPmoJpi'nnlptiiiititri;;iooa"onieoltr-s"is-ielrn-m"'toenc,-"ittu,g{smN.uri?"*p'sooalue"iaeaetftlir.'rn'imsoitaoaci''euU'-gitst6l1iatopee'l9t"noiiuloe'alePdrnoiip'lmr"lPener'oeu"ae'X'toauusnntitr"j,rmrioe:tI'datne"IlcucrSuIpeai'u-cSllrds-ericul-ertaeenuel:iriiiCil,rm,'a1l:duacputapsnscdrdehiceAcorui\sis"zaadrtutareasri:rbetilcericroeevu'gfpndabtudnieteeeoteiarrut'saiirenPntenpa'rcrsooitiolhbnd'ruort,luinoaum-ntlul1ea.aurtmmgiiemltmsaa'ii^anii9pastaa-sfrCrve:n"reiii:Nnoiiea:'gnurla-selestiangemrostlaeeSaaeansura-rii'
argint.
'14 Lacund in text. iosatomrieeniiindecainrecrpeodveeresteaai, lui
;I
AsiCniauessaPr.oMllioaiatifrozsiut ,uanuslcdriisntroe cu
am:inunte, scena trecerii Rubiconului. Opera este pierdutd
pentru noi.
?6 In latineqte: AIea iucta est, ,,zarul a fost aruncat".
i7 In grecegte, prin orieipa se inleiege 9i cohort5, qi manipul.
!3 L. Afranius, plebeu de origine, s-a distins ca iegat al iui Pompei
in rizboiul irnpotliva lui Sertorius. Consul in 60, s-a dovedit
incapabil ca om politic.
1\4. Terentius Varro, renumitul inv5lat, care s-a dovedit insd
un slab comandant militar.
inseamni qi legiune qi manipul. Aci
30 ln greceste, r&^ypu
insd este vorba de iegiuni.
8t OricMudmrriiEAi dArpiaolliacnei,ainersauLdl ourlaAselbaaqneiezai tdeepaezic. oasta rdsiriteanS a acestuia. venit, a-n"frnvd6zaut,vaizmutincveinrse..pe*desaintfucgui-t
ct"-Jt''
sll Aoos, azi Voiusa, un liu cat-e se varsi in mare la Apolonia. g8 Veni, l:id,t.' rlolisctii,te,,ai"m
vintele
3il MaCrcauessa.Ar,nrt'oSnmludss,esleiiltaorBurlutnrdiuismluvlrirr,, omul de incredere aI lui RPo.mnFtTCoairavorir,buenrunfalluuinceinlieliamudCltaidcDpaercgoairpieolp,aoz"rbfaorauietpiiifilritlu"ea.pir,ceei"nana"rdc"e4osre8qcle'etu4xialt9oqpiiranlniaccpsebtatearlrecene'acxuctoplulrr.itene6ased9li,eiazie'aeplrura'eanirat''mePuagl;unriintlu.aueisrirhpue'rCsloeagderoesarcamairt-'
spre a veni cu restul ar-
9S
m:rtei" 100
84 Agamemnon ei"a numit *regele regilor", fiind comandantul su- [u1tiscdae::rergeoefroalergmNienumspoircdoiaiveleiin,' cpiaarrtoizmaannSco. nAvfirnicsaa, llaiuni oProdmdpeei'cartagina'
prern al greciiol in rizboiul troian. Era adesea invinuit cd
prclungeste rizl;oiul numai spre a se f51i cit mai mult cu
titlul lui.
85 Aluzii la consulatul ir-ri Caesar, cind Pompei a sprijinit numi- r01
rea lui Caesar ca guvernator al Galiei' dupd ce Caesar adu- 102
sese legile plin care se impdrlea pAmint veteranilor lui
103 Banita atlci avea 51 litri qi 84 centilitri'
Pompei. care primea griu'
t0/1 PluctaurhintcreoangfuandPdoPruelcaelinesadmlloinmtueli'popula{iei
sc Regir.rne agricold, Tesalia era mult mai bogatS in alimente decit
ceielalte reEiirir-ri ale Greciei.
36 - VieJi Paralele - vol III'
I
ii'
562 N. 1. BARBU NOTE - CAESAR 563
105 Betdlia a avut loc in anul 45 i.e.n. lls EPp. iDnsScpuuaeercrrmvbiseilu,aiausmirslienafxCeiiiaaasfsltoecbcssdatn"z"aiamJe,ofiipcio"'tns"iuttur"a"s"lpl"-ao"mOti' eoaCscletaterssicnsdteiruiisibenupnnitc-raeuarbreluifcipreiole'tprdeomubrpuuudlruilttmiosloradialor1stree0'
106 FiiiilnuluiaiAnPpuopl mi4u5pseiC.ielea.nrua.duiiun: sC,tinmE.ippSuoemlxltpuuepsiutepsoi,,mciapdersiduStsoe.rxiptturcsiuminCuliaaanudufoilas3,t5fui,iccdiaes o0
cdtre Octavian August.
107 Comandanlii de oqti qi guvernatorii de prorzincii erau obli- decembrie 44 i'e'n'
gati sd trimitd
rapoarte senatului qi poporului roman asupra Abydos qi Sestos erau doui oresele agezate fa!5-n falb pe
faptelor mai grave care se petreceau in timpul slujbei lor. 121
108 C. idC.eea.snps.aiuirmste,pacoviteurisivtaoPropsmauprbteilioC, rra.apsIsonuisat,imadpeavupeldnrridatztlebSgoiairuitaluaiilncluiavinilCiiaabe2sfo-absr1.t ur 1"E-us;;mtf;epi;uaiSv;ll,uoilarirnibdlepaoipHqdstiei-evluaecasOdiP1gcaoalttunaqtibivu'ii5laCluutnai['ieiCAasaaureig'nsutasrret'pvoeicidttaoevraiuallntdimqpiparAitrena'tto' nnieup' opteuld$ei
Inainte de 15 martie 44 era pretor.
123
io!) Planul expediliei lui Caesar consta in a infringe pe daci pi
asupra partilor spfe a consolida si grani-
a se n6pusti apol
lele de rdsirit ale Imperiului roman.
-1LB Zilele fixate de calendar nu mai corespundeau cu anotimpu-
ri1e.
111 Numa ainPteommepiailtiucselteremceaiinmutrltaedailqiaezrdomminatnedredligreiopatser.egele care
tl?
Sibilele erau profetese. Dupb leqgi eandodf,eprirtimreagedluini tTrearqeuleinius sa
Roma
dus de la Cumae la
Superbus, nouA, apoi qase pi in cele din urmi trei cdrli de
profelii. Regele 1e-a aEezat in Tempiul iui Iupiter de pe
Capitoliu. Aceste cirli nu erau consultate decit in vremuri
de mari primejdii, pi numai in urma unei hotdriri a sena-
tului.
1r3 Locuitori ai linutului Arcadia din Pelopones, in suclul Greciei.
i lvi Bruatluusngcaerel aBiutrltiinmu- luLi urceigues
juralia contra lui Caesar: Iunius BSriunttusdo-i luptase pentru
I roman.
Brutus in con-
Marcus Iunius Brutus, care avea
de strimog pe Brutus cel Bitrin, qi Decimus Iunius Brutus,
care comandase in anui 56 i.e.n. flota lui Caesar ia Marsilia.
41; Strabo, geograf gi istoric grec, a trdit pe vremea lui Octavian
August.
1t6 Idele, ziua a cincisprezecea ln lunile maritie, mai, iulie, oc-
tombrie qi a treisprezecea in celelalte luni.
1t7 Marcus Lepidus, om de incredere al 1ui Caesar, bogat, dar
mirginit, a format cu Antoniu gi Octavian al doilea trium-
virat, incheiat in toamna anului 43 i.e.n.
rr8 Cdrticica era alcdtuitd din mai multe tdblile, acoperite cu
cear5, pe care se scria.
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Plutarh - Vieti paralele - vol.3 (Editia 1960) - scan
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search